AUGUST 1985Revist lunar’ de schimb de experient3 gi Indrumare metodologic’ apicoli editat’ de ‘Asociatia Crescitorilor de Albine din at SocialistS Roméanis 2s t | V. CIRNU- ty a i = aan 2 si : jeril in pavili valoroase In uturor : vos noes. a roe I. RUSU, P. AGACHE Prevenirea $1 combate- rea galeriozel (gas¢ 19 3 1, ECEEEG '-SOHOL 17 Cutiile de ‘conserve 4 . fumicile — 20 re cuntozrraqt ¢ D. DIMA: Un nou dugman al albinelor tn §__ tata noastra.. 22 3 DIVERSE E. TARTA : Sarbatoarea apicultorilér vilceni la a IX-a editie CALENDARUL APICULTORULUE APIMERIDIAN Tnstitutul d pi eur DIN ACTIVITATEA APIMONDIA. DOCUMENTAR APICOL INTREBARI $I RASPUNSURI 8 see Bes erererese: Rofo Tareas coer Doel Nie ser Urol Iho ONE oT ANN Reeaagear PU erent ray rem ee Cie stcaT vee er Lt Sse ae CS nO UGEN MARZA Ree cece aaa] TANTIN FUIOR ene VATS met Cots Rees rte NAA a TL MERU T Soy Pa UN Tene ra 1 COLEGIUL REDACTIONAL ote - oe ol aca’ Y Tee aT COOL Coreen eo rel CE NONE SEs Ciel aT La a Ll ey Pe N aun roles Renee mn Pease out eip tae wilt torulSEMNIFICATIA ISTORICA A ACTULUI DE DEMNITATE NATIONALA DIN AUGUST 1944 Ing. 1. RECEANU fn perspectiva istoriei, actul demni- {Atif nationale infaptuit acum patru de- cenii, uneste in timp, ca un are de bolt al istoriei noastre nationale, lupta secular’ dusa de poporul,roman pentru libertate si dreptate sociali, pentru de- sAvirsirea unitatii nationale si cuceri- yea independenjei de stat, cu luptele clasei muncitoare, tAranimii, intelectua- lit&tii, ale tuturor forjelor de baza ale nafiunii noastre care, sub conducerea Partidului Comunist Roman, au deschis Romaniei calea marilor realizdri de azi. fn vara anului 1944, Partidul Comu- nist Roman, analizind intregul complex al condifiilor interne si externe, a apre- ciat cA se poate trece la infaptuirea revolutiei de’ eliberare national si so- ciali. O data cu rasturnarea dictaturii militaro-fasciste, intreaga armatd romana a intors armele impotriva Ger- maniei hitleriste, Romania angajindu-se cu intregul séu potential economic si militar, contribuind esential la infrin- gerea Germaniei hitleriste. Vigoarea si fermitatea cu care intre- gui popor s-a ridicat la lupta, larga participare a tuturor fortelor patriotice la revolutia de eliberare national si so- ciali, antifascista si antiimperialista de- monstreazA ci August 1944 a reprezen- tat un energic si determinant act de vointi al intregii noastre natiuni, o stralucita afirmare a hot&ririi poporu- lui roman de a zdrobi orice dominatie strain’, de a fi liber si deplin st4pin in'fara sa, In cei 41 de ani care au trecut de la evenimentul epocal' din August 1944, urmind cu devotament si ineredere po- litica. partidului, poporul roman a schimibat radicalchipul patriei. Romania, {ard care in decursul isto- riei sale a luptat continuu pentru pro- gres si civilizatic, pentru asigurarea in- dependenjei si suveranitatii nationale, se inal{A astazi intre popoarele lumii a demnitatii, a progresului, a libertafii $i democratiei, ilustrind prin faptele si implinirile sale, forta pe care o dobindeste un popor stépin pe pro- priile destine. Datorit’ remarcabilelor suecese obtinute pe plan intern, poli- ticii sale externe principiale si con- structive, mai ales in ultimii 20 de ani, sub inteleapta conducere a tovarsului NICOLAE CEAUSESCU, Romania se bucuri de un prestigiu’in lume, fard precedent in intreaga sa istorie. Anul acesta, oamenii muncii intim- pind aniversarea Ini 23 August 1944 sub semnul muncii insuflefite, pentru in- fAptuirea sarcinilor trasate de cel de-al XilI-lea Congres al Partidului Comu- nist Roman, pentru obfinerea de noi succese in toate domeniile de activi- tate, in edificarea societitii socialiste multilateral dezvoltate, ficind s& creasc& necontenit potentialul economic si patrimoniul spiritual al Roméniei socialiste, si se imbunatateascd conti- nuu conditiile de viata ale poporului, s& sporeasci si mai mult contributia fri noastre 1a victoria socialismului, pacli si progrésului social in lume. Cu intelegerea profunda a sarcinilor pe care le au de indeplinit si apicul- torii {arii noastre, organizati in cadrul Asociatiei Crescatorilor:de Albine, acum, la srbatorirea a 41 de ani de la glo- rioasele ‘evenimente din August 1944, isi exprima prin fapte de’ mune’ p&- trunse de un inalt patriotism, hotirirea de a actiona cu toat& raspunderea si a contribui cu produse apicole in canti- i cit mai mari Ja fondul de stat, aju- tind astfel la dezvoltarea apiculturii si la Mnalfarea patriei pe noi trepte de progres si civilizatie. :bod nul Orne PREGATIREA ALBINELOR PENTRU IERNARE Ing. A. MALAIU 7 Directorul Institututui de cercetare si productie pentru apicultur’ ererorerere Urmare unei ierni dificiie, in acest an, incepind din primavard timpuriu, multi apicultori au avut situatii deosebit de grele in stupinele pe care le detin. Probabil, fiecare apicultor si-a pus intrebarea: — ar fi fost posibili icrnarea familiilor de aibine fard pierderi mari, iar la familiile care totusi au supravietuit, s-ar fi putut preveni reducerea puterii biologice ? Trebuie s4 acceptim un singur raspuns : — ca: tegorie DA! — avind ca argument concret, insisi familiile de albine care nu numai ci au supravietuit, dar si-au pistrat puterea biologics si capacitatea productiva, cu toate vicisitudinite indelungatei si aprigei ierni prin care au trecut, Desi deosebit de aspri, iarna a fost totusi una si aceeasi pentru toate fami- Viile‘de albine. Folosind deci cea mai simpla logic’, trebuie s& admitem cA -familiile de albine care aa picrit in timpul iernii, nu ar fi avut aceasti soarti, daci Ia intro- ducerea Ia iernat erau aseminitoare din toate punctele de vedere, cu familiile care au supravietuit si care au devenit productive in actualul sezon. In acelasi fel trebuie pusi problema si cu familiile care, desi au traversat perioada de iernare, au dispirat in primavara, pentru c& nu au mai avat potentialul biologic de a re- incepe dezvoltarea in noul sezon, in conditiile aratate, rezulti ci dacd am avut esecuri, undeva am grosit noi apicultorii si nw putem atribui vina in exclusivitate conditiilor aspre din timpul iernii, Dar unde anume ara gresit, avind in vedere c& o buna iernare a familiilor de albine este determinata de un complex de factori? Nu vom analiza problema albinelor care au murit de foame sau au avut de suferit din lips’ de hranj, intra- cit aceasti cauzi este usor de sesizat si de evitat. 1h cele ce urmea7é yom incerea si reamintim unele din principalele aspecte care se refer’ la populatia de albine in sine si modul in care abundenta acesteia Ctotererererersietererersierersrereroes ecereserere ASIGURAREA PENTRU IERNARE A UNEI POPULAFIT ABUNDENTE. DE AL- BINE constituie una din condifiile esentiale. Este indeobste cunoscut ci asigurarea pe timpul culesurilor a unor cantitéti mari de albine, este posibilé numai la familiile care in primavara au o populatie’ puternicd capa- bia SA fne&lzeascd si si pdstreze caldtra intr-o zona cit mai mare a cuibului si sa hrdneasca o cantitate eff mai mare de puiet, Inc& inainte de iesirea din iarnd. In cel mai bun caz insd, familiile de al- bine vor iesi din iarma cu un numar de al- bine apropiat de acela cu care s-au introdus la iernat. Bste categoric& deci concluzia ca pentru a avea populatii abundente de albine in partea a doua a iernii si In primavara, apicultorul trebuie s& ia toate mésurile ca in perioada premergatoare iernarii si creascd cit mai mult puiet, cresterea puietului find temelia dezvoltarii’ familiilor de albine. Fara indoiali, trebuie s& consideram ca pentru condifiile {Srii noastre, puterea mi- 2 $i calitatea albinelor sub aspect biologic conditioneazA o buna iernare. etererererersrarsrerererercreresesores: wrerereres. nim a unei familii de albine introduse 1a iernare trebuie sa fie de cel putin 1,6—2 ke albine, respectiy cel putin 6—7 spatii la stu- pli cu rama de 435%300 mm (Dadant) si 8— 9 spatii la stupii cu rama 435x230 mm ¢mul- tietajati). Spatiile respective trebuie sé le apreciem in condifii de euib restrins eu al- bind care populeazi dens cel putin 3/4 din suprafata fagurilor. Unii apicultori, incep&tori sau chiar avan- safi, acord’ in ultima vreme o atentie mai micé acestel probleme, introductnd Ja iernat familii de albine slab dezvoltate, aceasta fiind 0 prima cauzi a mortaliti{il inregis- trate. Trebule si ne reamintim cé in prima faz a ierndrii, cind albinele stnt in repaus ele trebuie si ‘asigure totui in miezul ghe- mului_de iernare o temperatura de circa +14°C. Cu clt cantitatea de albine este mai mica cu atit mai ales si mai repede tempera- tura tinde sa scad& sub aceasti limita. Ca urmare acestor réiciri repetate, albinele sint nevoite s& intre in activitate pentru a pro-duce ciildura, ceea ce Inseamna consum mare de brand, uzura accentuatd a albinelor care Ja un moment dat nu mai sint capabile si asigure regimul termic necesar si pier. De asemenea, in perioada-a doua a iernii cind albinele incep in mod natural cresterea de puiet (sfirsitul lunii ianuarie inceputul lu- nii februarie) in cuib este necesard o tempe- ratura de +34 — +36°C. Cu cit populatia de albine este mai mio’ cu atft instaurarea acestei temperaturi intirzie, deci se intirzie Insiigi eresterea de puiet. Totodata activita- tea albinelor pentru producerea de céldurd ‘ai intensi, consumul de hrana mult duce la dis albinelor care au iernat inainte de a se obfine noi generafii capabile a le fnlocui, pentru a se pastra astfel echilibrul biclogic al familici PREGATIREA ORGANISMULUI ALBINE- LOR PENTRU IERNARE este mai putin ur- méarita in practica apicolé, fapt pentru care vom incerca sd scoatem in evident’ impor- tanta covirsitoare a acestui aspect. Indicii de baz’ care caracterizeaza starea biologicd si fiziologica a organismului albi- nelor il constituie continutal acestora in proteine si grisimi. Acumularea in mod natural a grasimilor $i proteinelor in organismul albinelor de toamna demonstreaz4 modul in care natura actioneazi in sensul pregatirii organismului albinelor pentru iernare. Exemplificsim cu citeva date din cerceta- ‘Acest fapt face posibil ca in perioada a doua a iernarii, albinele si poatd consuma eantité{i mai mari de brand pind la primul zor de curitire, asigurind conditii optime intregii activitati ; — cresterea in ‘cantitéti mai mari a_pri- melor si a generatiilor wrmatoare. de puiet pind la aparitia culesurilor de polen, asigu- rind astfel un ritm intens de dezvoltare fa~ miliei_ de albine ; — asigurarea ‘unei vieti mai indelungate albinelor de iernare, fapt ce face ca dispa- rifia acestora si se faci mult dupi aparitia generatii. In acest fel se evitd-deze- ibrul biologic in perioada schimbarij al- binelor de iarn& cu generatiile noi, moment cheic a dezvoltirii familiilor de albine din primavara. ‘in cele de mai sus rezulta clar ci 0 deo- sebitA important in pregatirea familiilor de albine pentru iernare trebuie sé se acorde nu numai cresterii albinelor sub aspect can- titativ ci si caracteristicilor biologice ale or- ganismului acestora. Revenind asupra celor dowd’ aspecte, res~ pectiv abundenta populatiel, precum si stax rea organismului albinelor ‘din familiile ce vor ierna, trebuie si subliniem ed acestea se realizeaz’ concomitent prin urmétoarele masuri — asigurarea unor resurse: suficiente de hrandi in perioada eresterii albinelor pentru jeraare ; ‘—prevenirea uzurii organismului albine- lor care vor ierna. Tabelul 1 Proteina (mg/10 albine) Griisimi (mg/10 albine) | torace | abdomen cap | torace | abdomen Albine de varé 253 | 9,2 342 142 | 2,09 7,55 Albine de toamna 25.6 | 102'3 483 278 | 4186 10,93 % 101 103 141 195 232 145 rea stiintifica nivelul acestor modificari © ASIGURAREA RESURSELOR DE HRANA (dupa Jerepkin si Sagun) — tabelul 1. La aprecierea nivelului cantitativ al rezer- velor trebuie sa tinem seama cd ghemul de fernare este constituit din zeci de mii de albine si cumularea cantitatilor individuale conduce la conturarea adevaratei importante a acestor rezerve. Prin 6 cit mai bund pregatire 4 organis- mutui albinelor pentru iernare se obtine — asigurarea resurselor de energie endo- gen& cu o uriasi putere calorigend, ceea ce Permite trecerea peste perioada de jiernare fara uzura albinelor ; reducerea consumului de ,hrana, deci evitarea incdrearii intestinului cu excre- mente si a Intregii suite de influente nega- tive, ca uzura accentuati a albinelor, diaree ete: Pentru a creste puiet este necesar ca pe ling& hrana ‘energeticd, si se asigure albi- nelor resursele de proteind. Hrana larvara este foarte bogati in proteina si confine toti aminoacizii_necesari formérii organismelor noi, Proteinele necesare dezvoltarii Iarvelor sint asigurate de albinele doici prin consu- mul de polen. Pentru obtinerea unei_albine sint necesare 25—37 mg proteind, adicd 125— 185 mg polen de bund calitate. Aceasta in- seamnd c& pentru a obtine 1 kg, respectiv 10 mii alpine, este nevoie in medie ca albi- nele doici s& consume cca 1,5 kg polen. Importanfa proteinei in cresterea puietului si din date obtinute In cercetarea tificd (dup’ Beauraing)—tabelul 2.” Situatia este semnificativa si nu necesita alte argumentéri pentru a fi convinsi de ne- 3Hrdnirea albinelor doici timp a3 Nr. albine. de’ 58 zile, serene oe tuna | ‘crescute Miere fara proteine 575, Miere_+ polen 8600 cesitatea igurarii polenului in perioada cresterii, albinelor pentru iernare ca $i a colorlalte generatii ‘rebuie scos in evidentd ins& ci daca al- ele doici nu ingeré polen sau alti sursi de protein’, ele vor folosi rezervele din-pro- priui organism, cu urmiéitoarele efecte : cresterea unui numar redus de albine poi, fapt ce nu‘asigura dezvoltarea hecesara a familiei inainte de iernare ; — albinele tinere care vor ecloziona vor fi de Ja inceput tarate sub aspectul poten- tialului vital, biologic, stiind c4 pentru fie- care albind crescutd in prezenta polenului se folosesc 25—37-mg proteind, pe cind pen- tru fiecare albind crescuté pe seama rezer- velor dio organismul doicilor se folosesc nu- mai 1819 mg proteind (dupa. Alfonsus, Haydak si Beauraing). Capacitatea acestor albine de a creste la rindul lor puiet este extrem de redusa, ceea ce intrerupe dezvol- tarea familiei , — uzura albinelor doici care crese puict pe seama resurselor propriului organism, duce la scurtarea considerabila a vietii aces- tora, deci la slabirea familiei de albine. Fata de aceasta nevoie de polen, in multe zone ale arii, toemai in perioada de cres- tere a albinelor de iernare se inregistreazd cele mai mici resurse. In ani, secetosi se poate vorbi chiar de o lipsa total de polen, cum a fost de exemplu sfirsitul verii si toam- na anului 1984 pentru zona din vestul tarii in special judetele Arad si Timis. Dacé hrana energetic’ se asigurd in gene- ral prin hraniri cu sirop de zahar, multi api- culfori nu urméizese asigurarea resursclor de proteind 1a nivelul necesaruiui. Putini sint apicultorii care pe seama polenului din re- zerva stupinei, polen recoltat din timp pen- tru nevoile albinelor, asigura doicilor, re- surse ‘de proteind pentru a se creste gene- ratii' abundente de albine, pentru iernare. In lipsa polenului nu se asigura nici macar Inlouitori ai acestitia. Si atunci de unde albine in numar mare, avind in vedere ci pe lins& aceasta carent’ proteict, m perioada Ge sfirgit vard-toamn’, mai influenjeaz’ ne- gativ supra eresterit 'puietului si epuizarea jniiteilor daforit’ unei intense activitati de ouat tn perloada anterioard, micgorarea 70- nei de crestere a puletilui prin insdsi restrin gerea activitztit albinclor datorit organizirii rezervelor de hrand tn zona viitornlui ghem de iernare, a altor manifestari naturale le- gate de teriminarea sezonului de’ cules etc. Pe de alti parte proteina este necesara nu numai pentra formarea dlbinelor noi, ci si 4 4 pentra desiviryirea dezvoltirii lor dup’ ecto zionare, stiind ci urmare consumului, de po- len, 1a albinele proaspit eclozionate, in inter- val de 5 zile continutul de protein’ din or- ganism sporeyte cu 93%/ in cap, cu 76% in abdomen si cu 37% in torace. Aceste acumu- lari de protein se datoreazA dezvoltarii in- tregului sistem glandular si a altor forma- tiuni vitale. ‘ Trebuie retinut insi c& tot pe seama po- tenului_ingerat se formeazd rezervele din propritl organism. Apicultorii trebuie si re- tind necesitatea ca generatiile de albine ce Yor ivrna, si aib& la dispozitie cantitati in- destulétoare de hrand energetic’ si proteicd pentru ca pe seama acestora si-si asigure in- tegral rezervele de proteine si grésimi din propriul organism. Aceia dintre noi care nu vor urmari in- deaproape aceste aspecte si nu-si vor pune intrebarea : cite si ce fel de albine introdu- cem la iernat, nu trebuie sé fie surpringi In partea a doua a iernii si la inceputul prima- verii, de faptul cA vor fi in situatia de a inregistra esecuri in activitatea apicold. PREVENIREA UZURIL ORGANISMULUI ALBINELOR CE VOR IERNA Trebuie retinut cd intre dezyoltarea corpu- lui gras si durata vietii albinelor exista o corelatie direct’. In acest Scop’ trebu‘e si udm toate masu- rile pentru a preveni epuizarea’ rezervelor acumntilate In organismul albinelor ce vor ierna, datorit efectudrii de cditre acestea a urmatoarelor dowd activititi de uzurd: — prelucrarea siropului de zahar necesar completarii rezervelor de iannd ; — cresterea unor cantititi mari de puiet. Seindarea. zaharozei se realizeaz. prin adiugarea de c&tre albine a unei. can- tit&ti mari de enzime. Pentru asigu- rarea enzimelor ce se adaugi hranei ener- getice, albinele utilizeaz4 proteine,. intrucit acestea intri in structura fermentilor res- pectivi. Acest aspect, adaugat la travaliul efectuat cu alte munci solicitate de prelu- crarea siropului duce la uzura accentuata a albinelor: Cercetirile stiintifice au demonstrat ca’ du- rata vietii albinelor este influentata direct de cantitatea de-zahar prelucrata. Asticl, fata de albinéle care nu au’ prelu- crat zahdr in toamna si a caror viata. este considerata 100%, durata vietii albinelor care au prelucrat 3,3 kg sirop/kg.albind a fost de 84, iar a celor care au prelucrat.7,5 kg. sirop/ka albind a fost de numai 75% (dupa Melniciuc). Albinele carora li s-a administrat sirop in septembrie vor pieri Ia sfirgitul lunii februa- rie, in loc 4 continue a activa in euib pind ia sfirsitul luni aprilie. Ori, este lesne* de inteles efectul distructiv al ‘disparifiel tim: purii a albinelor, asupra dezvoltarii familie’Gradul de asimitare Tabelul 3 Din cantitatea asimilata se regdseste Spectficatie a proteinei ingerate a 2 7 i in organismul Me beepuiel albinelor a Ln Ye Pasturd : 59 8 57 Drojdie de bere inactivaté 60 6 94 Lapte pral degresat 50. 100 = In aceste conditii administrarea siropului pentru completarea rezervelor de iarna tre- biue cut’ imodiat dup ultimut cules de vara. In felul acesta se va intensifica dezvol- tarea in continuare a familiilor in “vederea iar la disparifia albinelor batrine, vor apirea generafiile ce vor ierna si care au fost scutite de uzura pe care ar fi prile- juit-o prelucrarea zaharului. CRESTEREA PUIETULUI este una din ac- tivitagilé cate se realizeaz’ cu o intenst uzura a albinelor. De fapt multi cercetatori au demonstrat cd durata vietii albinelor se reduce cel mai mult atunci cind hranese puietul. Prin multe cercetéri se demonstreazd ca la puteri egale in toamna, familiile de albine care du hranit puiet au fost de doud ori mai slabe fn primévara decit familiile ale c&ror albine nu au hranit puiet. De asemenea s-a constatat cf din albinele marcate care in august au crescut puiet, In luna tombrie nu mai era nici una, pe cind ‘din cele care nu au hranit puiet mai existau si in’ prim&vara urméatoare, respec- tiv intre 6—15 mai Examinind Ja sfirsitul toamnei corpul gras. al albinelor care au crescut puiet s-a consta~ tat c& acesta este subtire, straveziu, fara re- zerve acumulate. spre deosebire de cel al al- binelor care nu au hrdnit puiet care este globulos, format din mai multe straturi cu un continut bogat in proteine si glicogen. ste demn de retinut c& si la albinele nascute in lunile septembrie, octombrie, care nu au avut resurse de polen,, corpul gras este de asemenea nedezvoltat. In conditiile in care crestem puiet in lu- nile de toamna, fn lipsa polenului, vom uza albinele mai virstnice si vom produce albine al caror_organism nu este pregitit pentru jernare. In acest fel chiar daca 1a intrarea in iarnd familia are o populatie abundenti, aceasta va dispare inainte de objinerea noi- lor generatii de Ja sfirgitul iernii si inceputul primaverii, astfel ci familia va inceta si mai existe ca o unitate biologicl viabila. In aceste conditii se impune ca, imediat dupa ultimul cules de vara (floarea soare- lui) SM se creasci cit mai mult puiet ince- pind cu sfirsitul lunfi iulie, intensificind 1a maximum ponta matcii in cursul lunii august, In paralel se vor completa in totalitate re- zervele de hrand. Practic este necesar ¢a fn aceasté perioal si se creascd puietul din care se va forma in majoritate populatia pentru jiernare, iar albinele eclozionate s& nu mai creasci la rindul lor alte generajii de puiet si nici si nu mai preluereze sirop de zahér. 5 Odata cu eclozionarea puietului rezultat din owdle depuse in luna august se vor lua mésuri de organizare a cuiburilor si de con- centrare a hranei pe ramele pe care ur- meazi a se forma ghemul de iernare. In perioada cresterii puietului pentru a obtine albine de iernare daci natura nu o- fera suficient polen, acesta trebuie asigurat din rezerva stupinel; iar in lipsa acestuia trebuie asigurate alte resurse de proteind, Pentru orientarea apicultorilor asupra ce- lor mai buni inlocuitori de polen, redaim citeva date (dup&, Stroicov) in tabelul 3. Rezulté c& daci proteina din pasturd se regaseste aproxiniativ fn parti egale In pu- iettll produs si ca rezerve in organismul albi- nei, proteinele din laptele praf degresat se regasesc in totalitate in puiet, pe cind cele din drojdia de bere inactivats aproape in totalitate sub formA de rezerve in organis- mul albinelor. Este deci recomandat ca in perioada, de crestere a albinelor pentru. ier- nare in lipsi de polen sd se administreze albinelor un amestee din cei doi intocuitori. Din cercetarile efectuate insi pe plan mon- dial rezult{ 4 consumul de polen de céitre albine, este de 3—4 ori, mai mare faté de drojdii si lapte praf si.ca urmare acestut fapt si efectele obfinute sint covirsitor’ su- perioare. In aceste conditii daci nu putem asigura intreg necesarul de protein’ pe seama pole- nului, este necesar ca si se adauge Ia inlo- cuitori cit mai mult polen pentra a mari atractivitatea si gradul de consumabilitate. Asigurarea unei :populatii abundente de albine in fiecare familie, asigurarea pregi- tirii organismului albinelor pentru jernare, asigurarea-pentru fiecare spatiu cui albine in conditii de cuib restrins — asa dup’ cum s-a aritat anterior — a cite cel putin 1,7— 2,0 kg miere, sint conditii de care depinde direct reusita jerndrii. Bineinteles ci pe linga acestea trebuie asigurate toate cele- Jalte lucrari ptivind calitatea si accesibilita- tea hranei, organizarea corespunziitoare a fa- gurilor in cuib, protejarea cuibului si a stu- pinei, asigurarea linistii ete.DESPRE CONDITIILE DE CRESTERE $I CALITATEA MATERIALULUI REPRODUCATOR FEMEL (I) Biol. Maria DRAGAN : Institutul de cereetare si productie pentru apiculturd Calitatéa nei médtci este determinatt de originea sa, dar si de modul in care a fost crescutd de la larva la individul matur. Se stle precis cd in familia de albine sensul pe care trebuie st-l ta o Larva provenité din ou fecundat pentru a deveni mated sau albind lucratoare este deter- minat numai de nutrifia acesteia sub influenta unor factort ce au actiune st asupra dezvolttirii in unul din sensuri. Aceste influente sint specifice familiei de albine. ‘Atunci cind practicém cresterea artificiald trebuie st finem seama ctl tm- preund cu acesti factor naturati specifict familiet care pot varia’ si ef, acfioneazd si factorit determinafi de interventia inevitabilé a apicultorului in fluxul de pro- ducere a mitcilor. Urmare acestor influente diverse dar si variabile, inevitabil in cursul cres- terli vd apiirea o gama 1a fel de variata de indivizi (méitct de albine) de la o mated ,optime" Ta cele ce nu corespund ca aspect (méirime, greutate, conformatic), pint la o mated matformata (fara aripi, pictoare paralizate, inele abdominale turtite), in ‘majoritate determinate de interventia omultui (neasigurarea temperaturii, transva~ zare calitativ proastd, manipiilare in timpul cresteri) Matca ,optima’, idealul fiectrui aptcultor, este un individ destul de complez. Im cresteri naturale se pare cd cea de schimbare ‘Wnistitd este cea apropiata de adevir. La matcile de roire, ideea incepe deja si se clatine, datoritt materialului variat in care se produce fenomenul si datoriti insusirilor care le transmite eredi- far la descendenfi, iar in cazul cresterilor artificiale variafiile apar deosebit de pregnant dupi felul in care a fost efectuatd lucrarea. In ultimul caz deosebirile se manifesta la maréme, aspect exterior, dar mat ales la ceva ce nu poate fi vtizut eu ochiut liber ck presupus dupd marimea abdomenului in pertoada ovtlatiel — nu- mitrul de ovariole —, problemi ce ne intereseazd pe noi indeosedi, dest incl nu S-a ajuns la un acord tn ceca ce priveste aceastl rolafie, Deci, finind seama de toate cele spuse, nu este de mérare faptul chi modul de comportare al unei ‘méatci, mai ales prin ponta depusd, este atit de diferit, PRP LAL LOA nanan In actiunea de crestere artificiald a mAtcilor trebuie s4 actioném nu numai asupra acelor factori care influenteazd direct in formarea castelor (albine sau matci) ci si asupra acelora care au in- flunefa in procesul dezvoltarii matcilor, avind un rol inhibitor sau stimulator. Desigur factorii sint numerosi si va- riati, de multe ori cu influent inci ne- lamurita. Dintre acestia vor fi eviden- tiati cei mai importanti, care pot fi gru- pati dupa specific tn 4 mari grupe : — materialul de crestere — organizarea cresterii — cresterea propriu-zisi * — mediul de crestere * * Vor fi tratate in numdrul 9/1985 al re- vistei noastre. 6 MATERIALUL DE CRESTERE Posibilitatea familiei de a transforma larvele de albine in larve de m&tci sti la baza actiunii de crestere artificiald a mtcilor, factorii nutritivi avind un rol esential in mecanismul transformarii. Pentru un transvazator rutinat eres= terea de larve este destul de simpla cu rezultate bune atit in acceptare oft si in dezvoltarea ulterioara. Un studiu amanuntit a relevat insd faptul ca atit Jarvele de lucratoare cit si cele de matcd primese de timpuriu hran& diferentiata, fapt ce determin’ foarte rapid vira- rea spre una din cele doua caste. S-a observat ca albinele doici oferd cele doua componente de hrani ,limpede* si alba“ in raport foarte diferit, ceea ce determina deosebiri de crestere si me-tabolice foarte timpurii. S-a tras con- ¢luzia c& la mitcile obfinute pot apa- rea deosebiri mari in ¢omportament, in randament si in ouat determinate de virsta larvei din care a fost crescuta, mai tindrd sau mai virstnic’. O mated wideal&* cu calit&ti optime va fi obti- nuté numai din material larvar foarte tinar, Experiente numeroase, in care s-au folosit la transvazare larve de virste diferite variind intre 1/2 si 31/2 zile, au dus la concluzia ci procentul de ‘acceptare este asemandtor atit la larvele foarte tinere: (1/2 zi) cit si la cele virstnice, dar se pare cA acesta este in raport direct proportional cu inde- minarea apicultorului_‘transvazator, care, uneori, pentru a avea un numéar mai mare de larve acceptate prefera larve. mai mari. Trebuie subliniat fap- tul ci nu este nici o legatura intre virsta larvelor si procentul de accep- tare (pind la 3 zile), ci numai intre virsta larvelor si calitatea viitoarelor mitci obfinute. Majoritatea cresc&torilor de méatei, in urma practicii indelungate, de co- mun acord afirma oA virsta. optima pentru transvazarea larvelor este cu- prinsA intre 36 h (14/2 zile) si 48 h (2 zile). Dacd, inst, din motive obiec- tive nu pot fi folosite larve de virsta sus amintitd, crescdtorii de matci, mai ales cei incepitori, trebuie s& stie ci numai pind la 8 zile la larvele ce sint destinate a deveni matci apare ima- ginea completa a acesteia (ovare, sper- matec&, gland’ mandibular& si farin- giana) iar greutatea cea mai mare ca matea adult& se constatA numai la cele produse din larve de 36 h ; peste aceasta virsté greutatea scade considerabil. In ceea ce priveste num&rul de ova- role, cercetarile au evidentiat ci la mitcile provenite din larve de 48 h s-au gisit mai multe ovariole (340) decit la cele provenite din larve de 24 h (835). Acelasi lucru a fost observat gi la dimensiunea spermatecii. Totusi nu s-a ajuns la un consens pri- vind existenja sau nu a unei corelatii intre marimea abdomenului (greutatea mAatcii) si numarul de ovariole. Urmare acestui lucru in ceea ce priveste lafia dintre marimea miteii si canti. tatea de puict depusd este cind con- firmata cind infirmata ; aceeasi necon- cordanfa. de: pareri apare gi in rela~ fia intre numéarul de ovariole si proli- ficitate. In cursul cresterilor intotdeauna apar gentic matci mici sau mari. Bineinteles cA intre dou matci de greutati diferite provenite din acelasi material biologic, crescAtorul de matei si mai tirziu api- cultorul beneficiar al acestora, va pre- fera intotdeauna o matc& mare deoarece acceptarea in nucleul de imperechere, iegirea la fecundare si inceperea pontei se va face mai rapid decit in cazul unei mtci mai mici. Tot practica apicolA a demonstrat ins& ci matci cu dimensiuni corporale mai mici pot avea o prolifici- tate foarte ridicaté (la noi in fara este cazul ynatcilor de munte). Toti cercetatorii si practicienii cres- c&tori de mitci au constatat insi apa- rifia de forme intermediare intre matc& si albina lucratoare 1a mitcile ce pro- veneau din larve mai mari de 31/, zile paralel cu sciderea marimii corpului, a spermatecii si a numérului de ovariol » S-a pus problema legiturii intre mat- cile produse din larve foarte tinere si ceea ce ne intereseazi pe noi, randa- mentul in miere. S-au emis ipoteze asupra superioritafii matcilor produse din ou introduse in familii in ceea ce priveste randamentul. O cercetare ami- nuntité comparativa timp de 10 ani a scos in evident faptul cA nu exista nici o diferenta. Rezultatul este logic, deoarece randamentul in miere este 0 problema de geneticd, de transmitere ereditard a unor insusiri, care in cazul unor lucriri corecte de crestere a mat- cilor si intrefinere ulterioara optima in familii trebuie sA se evidentieze. ORGANIZAREA CRESTERH In cresterea artificiala Ja noi in fara sint folosite botcile artificiale din ceard de cea mai buna calitate. Cu aceleasi rezultate pozitive pot fi folosite botcile 7confectionate din material plastic, lemn sau chiar sticla. In cazul tuturor mate- rialelor:folosite s-a pus la inceput pro- blema unei relafii intre aceste mate- riale si gradul de acceptare de catre albinele doici° mai ales in aprovizio- narea optima a larvelor cu laptigor. Stiindu-se faptul ca reactia albinelor este imprevizibilé la materialele straine date s-au facut cercetari in acest sens. S-a cercetat intfi ceara (superioard, alba, provenité din. cdpicele, sau cea provenité din crescaturi). Rezultatele obfinute in cercetiri comparative au fost pozitive, exceptind in oarecare méasura ceara cu impuritati de propolis, unde s-a constatat 0 oarecare greutate in acceptare. In ceea ce priveste ma- terialul plastic s-a constatat ca-l ac- cepté cu mare usurint&, crescatorii ita- lieni folosindu-1 curent. S-a reusit chiar s& fie obligaté matca sé depuna ou in botci din plastic. Au fost incercate bot- cile confectionate din parafina si rasini ‘sintetice, acceptarea fiind pozitiva cu condifia ca in paralel in cuib s4 nu fie botci din ceara. Ca o anomalie trebuie consemnat faptul c& in’ cazul botcilor confectionate din ceara produsa la cu- lesill de la trestia de zahar sau cele din polictilena, larvele nu sint deloc acceptate, Practica a aratat de aseme- nea cA apare o slab& acceptare atunci cind folosind botci din plastic, supor. tul acestora nu este introdus in ceara. Cauza const& in faptul ci albinele nu adera, alunecd si in mod normal evita ingrijirea larvelor. Privitor Ja marimea botcilor se re- comanda, tinind cont de rasa, ca dia- metru aeestora sa fie intre 7 si 8—9 mm, Pentru fara noastra, in urma unei practici indelungate se recomanda botci ale caror diametre sa fie cuprinse intre 8,6—8,9 mm. Studiul méarimii boteii (diametru) s-a facut si in raport cu greutatea mat- cilor obfinute. Practica a demonstrat superioritatea botcilor mari (laptisor mai mult) dar sA nu depaseascd nicio- dati diametrul de 9 mm, deoarece sint in totalitate refuzate. 8 Sint preferate botcile cu fundul ro- tund,.celor cu fundul plat si cele cu fundul ingrosat. Crescdtorii de la noi din fara introduc calapodul pentru con- fectionat botci de 3—4 ori in ceara pen- tru 4 ingrosa fundul acesteia. Aspec= tul este explicat prin aceea cA aceste botei se fixeazA mai bine pe suport, au o stabilitate mai mare si introducerea Jarvei se face mai ugor pe un suport, foarte bine stabilizat. Constatindu-se din practica cA din botei mari ies matci mari, ‘implicit s-a pus si intrebarea daca matcile mari sint superioare celor ‘mici in privinta prolificitatii in familie si in ceea ce priveste recoltarea mierii. In general rdspunsul este contradictoriu, marimea neoferindu-i matcii si calitatea, aceasta find rezultatul interactiunii dintre fac- torii de crestere si cei ereditari. In acest sens de multe ori s-a constatat c& matei de dimensiuni considerabile au fost un esec din punct de vedere al productivitatii. Practie pind acum nu s-a putut stabili inca o relatie in- tre marimea miteii, ponti si produc- fia de miere, dar este clar cA dacd peste un bagaj ereditar deosebit de va- loros actioneazA niste conditii de crestere exceptionale poate fi corelata greutatea corporalé cu calitatea aces~ teia. Putem afirma ci dacd un mate- rial genetic valoros parcurge o perioada de crestere calitativ inferioar& si apoi in continuare o ihtretinere in condifii total neprielnice (larve provenind din familii recordiste crescute necorespun- zitor, matci fiice provenind din familii recordiste introduse in familii slabe) acesta nu va da niciodata randamentul scontat In organizarea cresterii, legat de pro- blema amplasarii ramelor cu botci in familia cresciitoare parerile sint de ase- menea diferite, discutiile fiind cauzate de tipul de stup folosit, de tipul de rama si de puterea familiei ce se fo- loseste. Unii sustin 4 amplasarea pe- rifericd duce la matei foarte mici (re- gim termic redus) iar alfii din contra cA duce la obfinerea de matei mari(cantitatea de laptisor mai abundenta). Apare ins4 o parere unanima si anume cé ramele de crestere trebuie ampla- sate la distanta pentru a obliga doicile si se repartizeze uniform, iar intr-o familie in care se fac cresteri succesive se recomand& ca rama de crestere s& fie introdus& in acelasi loc. In preocuparea permanent de a asi- gura condifii optime pentru obtinerea unor matci de calitate, cresctorii au ciutat permanent s& elimine ceea ce ar fi daunator in procesul de crestere si SA adauge ceea ce ar contribui la ri- dicarea calitatii. acestora. -Astfel s-a practicat si se practic’ introducerea unei picdturi de liptisor in botcd sau transvazarea dubla, asteptindu-se re- zultate pozitive. Este adevarat c4 prin depunerea larvelor pe o pic&turd de laptisor se evit’ traumatizarea acestora si se ugureaz evident munca transva- zatorului, dar nu s-a constatat intot- deauna o acceptare mai bund sau matci mai mari decit atunci cind nu era fo- losit nici un substrat. Rezultate pozitive fn ceea ce priveste marimea mitcii si un numéar de oviducte sporit au fost in- registrate numai in cazul in care a existat posibilitatea. de a introduce in boted substrat de laptigor de aceeasi virst{ sau mai mic& decit larva trans- vazata. Trebuie ins arditat c4 oricit de experimentat ar fi _transvazatorul — din motive obiective — nu poate alege laptisorul adecvat, care s& satis- facd cele 3 dorinte : usurarea lucrarii, evitarea vatémarii larvei viitoarei mitci si calitatea superioara a acesteia prin asigurarea hranei inca din primele clipe de viatd in conditii de cregtere ar- tificiald pind in momentul luarii in crestere de c&tre propriile doici. In ceea ce priveste transvazarea dubla, 0 forma de ,umezire“ a botci- lor, la noi in fara s-a renuntat de mult, dupa metoda marilor crescatorii de mitci din lume, dublindu-se automat numarul de cresteri pe familia starter (pornitoare). Privind aceasti metoda parerile sint contradictorii, cele pro fiind determinate de greutatea matci- lor ce se obtin, care ins nur justificd munca dubla depusa si nici. numarul injumatatit de mAtci obtinute pe se- zon. De’ fapt si in acest caz se pune problema laptisorului care are o virsta diferita de cea a larvei transvazate, ceea ce il face inutil nefiind consumat de aceasta, S-a mai constatat si faptul ci fn cazul unei transvazdri duble de multe ori abundenta de laptisor a in- fluentat negativ acceptarea si cresterea. Pentru a usura insi lucrarea de transvazare a larvelor in botci se reco- manda apicultorilor crescStori incepa- tori de mAtci introducerea in acestea cu ajutorul pipetei a unei picdturi de miere sau a unei picdturi de laptisor - diluat. APICULTORI! Asociatia Cresctitorilor de Albine din Republica Socialist: Romania con- tracteazti acordind avansuri si achizitioneazti cu plata pe loc in numerar miere, ceara, propolis si alte produse apicole.. ADRESATI-VA IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE, CERCU- RILOR APICOLE CU GESTIUNE PROPRIE SI CENTRELOR DE APRO- VIZIONARE a DESFACERE ALE nea aa Tas NOASTRE.PADURILE DE SALCIE O IMPORTANTA SURSA DE MANA (ROUA DE MIERE) Dr. ing. I. V. CIRNU prosverererere luneile wnede ale riurilor, émpor Jesesorosorocd Cel mai important producitor de mana de pe salcie, atit sub raportul productiei de mand cit si din punct de vedere al rspindirii pe teritoriu este lachnida mare a cojii de salcie (Tube- rolachnus salignus (Gmel) Mordw. si nonim cu Lachnus punctatus (Burm.). Aceasta specie face parte din familia, Lachnidae si apare frecvent atit pe sal- cia comun cit si pe celelalte speci. Din cercet&rile noastre, efectuate in perioada 1967—1975, a rezultat c& aceasta specie produce mana din abun- denf& numai Ja 23 ani, in functie de eyolutia vremii si de condifiile de in; multire si dezvoltare a coloniilor de *Tachnide. Colonii puternice au fost identificate, in perioada respectiva, in masivele de salcie comuna din Lunca si Delta Du- narii, unde s-au inregistrat si culesuri mai importante de mana (fig. 1). In conditii meteorologice favorabile, re- coltele de miere de mana au depisit la stupii puternici 20 kg/familia de al- bine, mai ales in judetele Tulcea, Brai- la, CAldrasi gi altele, fiind necesare 2— 3 extractii de miere ‘in aceasta peri- oada. Mierea de mana de Ia salcie prezinta o culoare ciocolatie, cu reflexe albastre- verzui inchis, de diferite nuante. 10 Salcia ocupt in fara noastrd peste 60000 ha, find rispinditd mai ales tn de la cimpie st pind in’ zona montana. Suprafete mat inte de salcle se tntilnesc indeosebi, in Lunca si Delta Dunirii, unde for- meaza in amestec cu plopul adevarate masive seculare. Pe glob, salcia este foarte raspinditd, tn spectal in regiunile rect ale emisferet nordice, cuprinzind in total peste 300 specit diferite. La noi in gard aw fost identificate 22 specii de salete, dintre care eu impor- tanta apicola mai mare citém: salcia comuna (Salix alba), saleia c&ipreasea (S. ca- prea), zAlogul (S. cinerea) st rachita sau mlaja (S. viminalis), Suilclile, pe lingd nectarul si polenul abundent, deosebit de valoroase pentru intretinerea $i dezvoltarea familitlor de albine timpurtu in primivard, furnizeazt in cursul luntlor august-septembrie $1 importante cantitayt de mand. Aererereroreserores ereteresesereh De asemenea s-au identificat colonit puternice si pe salcka capreascii, care constituie ca si salcia comuna o bund plant’ gazdi pentru lachnida mare (fig. 2). Referitor la perioada optima de cu- les la mana de pe salcie, trebuie s& ari— Fig. 1. Colonie puternick de lachnide pe + salcia cdpreascdei Fig, 2, Lachnida mare a salciei, in plind seerefie de mana tim c& aceasta corespunde cu maxi- mum. de dezvoltare a coloniilor de Jachnide, care are loc de obicei ‘in Iu- nile august-septembrie, cind secretia manei este deoscbit de abundenté, splinge salcia‘. Dack ne post&m citeva minute sub o salcie, in perioada de se- cretie, se observ si chiar se aud pick turile de mand, care cad ca o burnita cadentata pe frunze si ramuri, prelun- gindu-se in jos, pind la zaharificarea completa (petele albe din fig. 1). RECOMANDARI:PENTRU PRODUCTIE 1, In perioada culesului Ja flora de baltd (julie-august) se recomanda s& se cerceteze amanuntit padurile de salcie din zona, in vederea identificdrii popu- * latiilor de produc&tori de man&. Inves- tigarea nu trebuie s& se limiteze numai la constatarea prezentei coloniilor de lachnide pe ramuri sau pe trunchiul arborilor, ci si se cereeteze in conti- nuare gradul lor de dezvoltare si ris- pindire si in special capacitatea lor de secretie a manei. Mentionam si cu aceastA ocazie c& un ghid foarte pretios in efectuarea acestor investigatii fl constituie pre- zenfa si frecventa pe arbori a furnicilor de pidure. Cu cit circulatia furnicilor de pidure pe trunchi si ‘ramuri este mai intens, cu atit secrefia manei este mai abundenta. Cunoscind astfel perspectivele , de cules la mana in zona respectiva se pot _ lua’ in consecin{é misuri corespunzA- toare pentru valorificarea cu maximum, de randament a acestui cules, concomi- tent cu cel de la izma, jale de balta, rachitan si alte specii_nectaro-poleni- fere din zona inundabila. 2. La sfirsitul perioadei de cules, 0 dat& cu lucrarile de pregatire a fami- liilor de albine pentru iernare este o- bligatorie extractia integrald a mierii de mana de la salcie si completarea re- zervelor prin hraniri cu sirop de zahar sau cu faguri de miere floralé de la rezerva. Aceste masuri sint necesare deoarece s-a stabilit cA dintre sorturile de miere de man&, cele mai daunatoare pentru iernarea familiilor de albine sint cele provenite de la stejar, arfar, salcie si plop. Cele mai putin daundtoare pen- tru iernarea familiilor de albine sint sorturile de miere de mana recoltate in zona coniferelor, de la molid si brad. S-a constatat c4 gradul de toxicitate al mierii de mana ca rezerva de hrand pentru albine este conditionat de con- tinutul ridicat in sdruri minerale, greu digestibile de cdtre albine in timpul iernii, perioad4 lipsit’ in general de zbor de curatire. Investigatiile noastre eféctuate pe te- ren, in zona coniferelor din judetele Alba, Cluj, Hunedoara si Bistrita Na- saud, precum si in zona padurilor de foioase din judetele Arges, Braila, Tul- icea etc., au permis formularea urma- toarelor concluzii : In zona de munte: culesurile la mana de brad si molid sint: freeven- te’ an de- an si in unele cazuri se prelungese pind in august-septembrie, cind extractia totald a mierii de mana este mai dificil. In aceste cazuri, ier- narea familiilor de albine are loc si pe rezerve de hrana unde.mierea de man& se aflA in proportii insemnate. S-a con- statat pe bazA de analize, cA in cazu- rile ¢ind proportia mierii de man& nu depiseste 20—30%/p, iernarea’ familiilor. de albine are loc in bune conditii, mai ales daca -evolutia, vremii la inceputul primaverii nu intirzie prea mult efec- tuarea zborului de curatire. — In zonele de deal si cimpie insa, chiar proportii mai mici de miere de man, respectiv de 10—15%/ provenita de la stejar, salcie.sau plop, provoacd Ja ineeput,o intoxicare lent soldat cu diaree, iar spre sfirsitul iernii se inre- gistreazi o mortalitate de 15—350/. 3. In cazul constatarii primelor ma- nifestari de intoxicare si diaree, la ceputul iernii se vor lua imediat ma- suri pentrua se preveni agravarea bo- li. Astfel, stupii afectati se introduc intr-o camera treptat incalzité, unde fagurii ce contin miere de man&, pre- cum si cei murdariti de pete de diaree se inlocuiesc cu faguri de la rezerva, plini cu miere florala. 12 ;RECOLTAREA MIERII IN PAVILION Ing. V. VASILACHE, prof. I. VASILACHE La prima vedere aceasti problem’ pare foarte simpli, deoarece se des- chide cite un stup, se scoate cite o ra- ma, se analizeazA, se scutura de albine, se desc&piceste si se da la centrifuga. Cu toate acestea practica apicold a ridicat niste obstacole pentru cei care avem stupii amplasafi in pavilion, ob- stacole care merit& s fie discutate. Din discutiile avute cu unii apicul- tori in cadrul cercului apicol, dar mai ales in pastoral, rezult c& recoltarea mierii in pavilion, uneori este o pro- plem4, datoriti agresivitatii albinelor. Noi avem un pavilion construit din- tr-o remorc& obignuita de 5 t, cu 48 familii de albine si lucraim fara’ masca. Le linistim doar cu putin fum produs de un putregai de esenta slaba (salcie, plop etc.). Adeseori am fost intrebati’: cum pro- cedim la recoltarea mierii de nu ne atacd albinele si nu se produce furti- gag? Tocmai acest lueru vrem s&-1 expli- cim in articolul de fata. O prima masurA pe care am luat-o totdeauna, este c& incepem recoltarea mierii cu 2—3 zile inainte de termi- narea. culesului si nu o amindm pina la terminarea culesului. Aceasta pentre c& majoritatea albinelor sint ocupate cu culesul si daca respectim niste nor— me elementare, ele aproape nici’ nu simt cd sint deranjate. Se stie c& albinele au organe de simt foarte dezovitate cu care se'orienteazd imediat ce am deschis un stup, in pa- vilion zburind spre locul unde este lu- mina. Cind lumina fn pavilion este ampla— satd in capacul tavanului sub forma unui luminator cu geam, albinele zboa- ra din orice stup. deschis in pavi- lion, spre aceasté lumina. In drumul lor se izbesc de stuparul care lucreaz’ pe culoar intepindu-l furios, ISIS DFO STO re erOr@rmrmCOrOrererOtS+eteretere:Srereroierererereroretiersrerererererers:Observind ineé cu multi ani in urma acest fenomen, ne-am gindit ca feres- trele cu lumina s& nu fie in tavan, ci sub sireasina pavilionului, deasupra rindului din partea superioara. In fe- jul acesta stuparul se giseste in spatele stupului, la mijloc fiind orieare din stupii pe care iam deschide. La pavilionul nostru, fiecare geam din cele 8 existente pe o parte au o bres (o tHietura) pe 1 cm pe toata li- nia superior’. Albinele care ies in pavilion se lovese de fereastr si zboara pind la bresa de sus a ferestrei, iesind afara singure, fara interventia noastra. Stuparul care se gaseste cu _ajutoarele sale pe culoar este ferit in felul acesta de intepaturi, datoriti pozitiei sale fata de lumina, creat prin constrictia pa- vilionului. Este lesne de inteles c& une- ori, cite o albina infeapa din intim- plaré si in pavilion la recoltarea mierii. Acest fenomen, ins& ramine un caz cu totul izelat si nu apare ca un atac ma- siv care s4 ne reducd la neputintaé sau chiar si ne alunge din pavilion. Asa dupa cum s-a observat albinele au mirosul foarte dezvoltat. De aceea, ele ‘simt imediat din vecini, ci am deschis un stup sau c& recoltim mierea. Pentru a combate acest puternic sim} al albinelor, noi ne-am gindit s& ungem cu o cirpa muiata in petrol sau moto~ rina partea extern’, metalic’ a pavilio- nului inainte de a deschide primul stup.Apoi lés&m agitate in cite un cui 2—3 cirpe muiate in motorind, pe pe- refi exteriori ai’ pavilionului, de partea unde recoltam mierea. Una dintre cirpe ‘© asezim pe peretele exterior al cabanei, in dreptul centrifugei. Mirosul de mo- torin sau petrol este mai tare, mai pu- ternic decit mierea, Apoi, ne spalam miinile in 2—3 ape, ; ‘Fumul utilizat la albine il producem prin arderea putregaiului de lemne de esen{4 moale. (salcie, plop, tei). Acest fum este mai domol gsi nu irité prea tare albinele, Fumul {]-utilizim numai la nevoie si nu afumam tot stupul cdci atunci albinele se irita si ies la atac. Cur&tenia stuparului contribuie si ea foarte mult ca albinele si fie mai cal- me, mai linistite. Am. cunoscut acum 30 de ani un batrin apicultor care sus- tinea cA lenjeria de corp trebuie schim- bata ori de cite ori umblam la stupi, pentru cé o camas& sau un maieu pur- tat 2—3 zile incorporeazi o dozi mica de transpiratie care iritd albinele. Cind se lucreaza la recoltatul mierii, luerdtorii din pavilion si de afara trans— pira. Mirosul transpiratiei alarmeazd albinele. De aceea la recoltare trebuie si ne spalim cu ap& curata, pind la briu, de mai multe ori pe zi. In felul acesta eliminam una din cauzele care irita albinele. Unii’ stupari, mai ales cei nervosi, cind scot ramele dintr-un stup, fac ga- lagie, vorbesc tare, au misc&ri bruste cu trepidatii chiar, alarmind si stupii vecini. De aceea se recomanda stupa- vilor mult calm cind lucreaz la stupi. Centrifuga si toate ustensilele de care ne servim la extragerea mierii se spalé imediat ce am terminat cu ex- trasul mierii, Aceasta inseamna ca tre- buie si eliminam orice posibilitate de + propagare a mirosului de miere. inci un amanunt este reglarea respi- ratiei..Unele persoane cind’ lucreazd la stupi au o respiratie zgomotoasa, antrenind si curenti de aer care aduc mirosuri din gura stuparului sau chiar din stomac. Alfii expird deasupra ra~ mei cu albine pe care o fin in mind. Ei observa cum albinele sar de pe ram& si intéapa, nestiind care-i.cauza. Dupa’ cum am vazut mai sus, albinele sesi- zeazA cu mult& rapiditate si usurinta prezenta mirosurilor tari, iritante, di- rectia ‘si distanta (chiar daci sint in doze mici) ca ceapa, usturoi, fuicd, par- fum ete. Cunoscind acestea este lesne de inte- les c& atunci cind umblam Ja. stupi, s& evitém consumul de alimente sau _bau- turi_care irit& si alarmeaza albinele. ‘Apoi, tot o masura de igien’ este de a ne spala pe dinti, obligatori inainte de a incepe recoltarea, mierii.. Sintem constienti ci n-am spus nigte lucruri iesite din comun. Aceste obser- vatii.izvorase din practica noastra si pot sé fereasc4 de greseli pe incepatori. 13q tururer: Idei valojease la jindemi fron : PERSPECTIVE. ALE AEROIONIZARII [MN APICULTURA OPP LL SILLA Prof. I. ANIPEL* La Simpozionul national de aerdionizare (Botosani, septembrie 1984) a stirnit un deosebit interes comunicarea ing, Mircea Aionesei, intitulaté ,Aeroionizarea In apicultura"., Specialist pasionat in clectronica (brevete de inventii ii atestd valoarea), ti- narul inginer este atras si de apicultura, reprezentind 0 now% generatie de stupari care cautd si infeleagi modern complexul ,organism* al coloniei de albine si si faciliteze introducerea progresului tehnic in aceasti straveche indeletnicire. Dorese s prezint citeva date ale experimentului care a facut obiectul co- municdrii citate mai sus, adevarati prioritate romaneasc’ (inregistrat& ca atare si ‘de OSIM) si interesind un cere larg de apicultori. S-a pornit de la-citeva elemente empirice, consemnate in literatura apicol’, dupa care o stupin’ amplasati in imediata apropiere a unei linii de inalt& ten- siune dao productie de ‘micre mult mai mare, iar albinele manifesti anumite schimbiri de comportament. ‘AltA consemnare precizeaz% cA fn zilele insorite de vara, dup& ploi, zborurile Se intensifick, colonia este deosebit de vioaie. Or, in ambele situatii densitatea ionick are cote mult mai inalte decit in mod obignuit i influenteaz pozitiv viata stupului. Extrapolind date probate stiintifie despre influenta benofici a acroionizirii artificiale negative asupra altor vietuitoare (inclusiv a omului), autorul a realizat un dispozitiv de influentare a activita{ii albinelor prin ionizare controlati in inte riorul stupului sia trecut 1a experimentul care urmirea recrearea condifiilor’ citate ca favorabile crosterii productiei de miere. Dack influenta acroionizirii asupra altor organisme este evident, nu se ci- teazA nici un fel de modificiri comportamentale, imediat observabile, ale acestora, chiar Ia doze foarte mari. Singure albinele, in limita informa(iilor pe care le avem, reactionieaz’ prompt comportamental. la: variatii ale dozelor de aeroioni, ceea ce presupune existenta unor legituri strinse, de un tip specific, intre Apis mellifica si aeroionizarea me- diului ambiant. Aceasti sensibilitate s-ar putea s& fie efectul dezvoltirii albinei intr-un me- diu ionizat diferit fati de mediul intonjurdtor, ionizare care si fie produs’ prin frecarea unor diclectrici — ceara si p&itile cheratinoase ale corpului insectei —, cit si prin evaporarea continua a apei in stup. Prin coroborarea datelor empirice cu cele stiintifice se deschide o cale pentru influentarea activititii albinelor in directia intensificSrii dezvolt&rii coloniei si a cresterii productiei de miere. OP LLILILDD Tonizatorul creat de M. Aionesei este robust, miniaturizat aledtuit numai din piese indigene, cu un consum foarte re- dus de energie si, lucru. deloc neglija- bil, ieftin. Testarile in stupina, facute in verile anilor 1983 si 1984 au urmérit acumu- larea unor date privind : * Adresa autorului: Botosani, cod. 6800, str. Viilor, nr. 22, tel. 21274, 14 ' neerrncrenl — comportamentul coloniei la varia- tia concentratiei de aeroioni in stup ; — intensificarea frecvenfei zboruri- lor la stupii supusi aeroioniztirii, com- parativ cu stupii-martor ; ¥ — variatia sporului de nectar cules, in functie de durata ioniztrit (tot com- parativ cu stupii-martor). Lasém la o parte datele statistice in- registrate cu toatd vigoarea (depisindcaracterul de largi informare al ma- terialului), pentru a extrage doar citeva concluzii bine evidentiate si promita- toare. Concentratia optima de aeroioni pen- tru cresterea productiel de miere s-a dovedit a fi de aproximativ 3000 de joni mici negativifem’. S-au folosit nu- mai aeroioni negativi deoarece si asu- pra altor vietuitoare au fost singurii care au avut influen{a buna, dupa cum demonstreazi numeroase lucrari de specialitate. 5 Considerim ins& interesanté in ca- gul albinelor' si perspectiva actiunii ‘unei ioniziri pozitiv-negative, intr-o proportie subunitara (n*/n~—=0,6—0,8), situatie mai apropiatd de cea natural. La doza de 3000 de aeroioni/em$ zbo- rurile de cules au avut frecventa ma- xima, iar ponta a crescut cu 20% fata de stupii martor. Plecirile la urdinis au prezentat variafii de 30—60 de pro- cente. Numai simpla intrerupere a functionarii aeroionizatorului provoaci 0 ririre spectaculoasa a zborurilor. Mentionam cA agitatia de la urdinis pe durata actoionizirii nu s-a grefat pe un fond de nervozitate, de agresi- vitate, iar matea este linistita. Prin compararea sporurilor de nectar adus in stupi au rezultat variatii, pe zile, intre 14 si 100 de procente. Am pus aceste oscilajii pe seama prezentei unor surse de cules, variabile in timp, pe raza de zbor. Asociindu-ne cu entuziasm si buna- credinta ideii colegului nostru de api- cultura, ne-am propus. si urmirim si S, ci GG WG CG Cs fey Ci Fig. 1 — Schema de montaj a instalafiel de _ionizare alimentataé de Ja refeaua electric’ alte aspecte ale aeroionizarii care ar putea optimiza rezultatele intr-o stu- pina : — comportamentul coloniet supuse aeroioniztirié dirijate cu doze moderate in a doua perioadé a ierntirit (cu ac~ cent pe consumul de hrana, dezvolta- rea puictului, starea de sanatate) ; — comportarea familiei le albine in situatia unei toniziri pozitiv-negative, cu un usor excedent al ionilor nega- tivi; — rolul ionilor negativi si/sau pozi- tivi in menfinerea stiirii de sindtate a coloniei. 5 Dintre tipurile de instalatii conce- pute, ne yom opri numai la dou’, care ar putea fi ugor folosite in practica api- cola imediat& : instalatia de ionizare in- dividualé a stupului, alimentata de la retea de 220 V si instalatia alimentata de la o baterie de 12 V. A. Instalatia alimentaté de la refea (fig. 1) este formata dintr-un etaj de multiplicare a tensiunii, vealizat cu diodele D;—Dyy si condensatoarele C;— Cys, rezistenjele de limitare a curentu~ lui Rg, Rg care asigura protectia opera- torului si a montajului (in cazul atin- gerii cu mina sau la pimint a virfuri- Jor de ionizare) si grupul potentiome- tru — Pj, rezistenté — Ry pentru re- glajul debitului de ioni, indirect, prin reglajul tensiunii de alimentare a ce- lulei de multiplicare. Un comutator asiguré punerea sub tensiune a montajului, iar siguranta S; protejeaz’ montajul de eventuale scurtcircuite accidentale sau de stri- pungeri ale vreunei componente elec- tronice. Functionarea instalatiei o semnaleaza optic -beculeful cu neon — Ne. B, A doua instalatie, alimentata de Ja un acumulator, confine in principiu “un oscilator si un circuit de multipli- care a tensiunii furnizate de’ oscilator (fig. 2). Oscilatorul este realizat cu tranzisto- rul Ty, bobinele Ly, Le, La, plasate pe acelasi miez de ferit&, rezistentele Ry, Re si potentiometrul Pj prin care se re- 15Fig. 2 — Schema de montaj a instalafiei de ionizare alimentata de la acumulator sau de la baterie de 12 V. gleazi amplititudinea oscilatiei furni- zate de oscilator. Tensiunea oscilatorului este preluata de infasurarea ridicdtoare de tensiune Lg, conectata la celula de multiplicare a tensiunii, realizata cu diodele Dy— Dg si condensatoarele Cj—Cs. Prin re- zistenta R3 inalta tensiune se aplica la fel ca si la prirnul montaj, virfurilor de ionizare —V. In fata acestora se afli o placa ‘legati 1a potentialul pémintului, pentru sporirea eficientei ionizarii. Si- guranta S; protejeaza instalatia, iar sis- temul optic de semnalizare a functio- n&rii este format dintr-un beculet cu neon si: un condensator. Montajele se introduc fntr-o cu- tiufA de material plastic izolant, cu perforatii in drepturile virfurilor de ionizare. In stupi instalatia se ampla- seazi deasupra podisorului in care se opereazd o fanta de dimensiunea la- turei cu perforatii. Consumul montajelor este foarte re- dus. Astfel, instalafia alimentatA de la retea consuma doar 0,25 W, iar varianta cu baterie consuma 15 mA. Cu un a- eumulator de 70 A, de tipul celui folosit la autoturisme, se pot alimenta 50 de stupi aproape 100 de ore, Luind in calcul timpul de ionizare de.12 ore pe zi, acumulatorul ne-ar ajunge pentru o siptémina, de cules intens. Dupa reincircare, instalatia se re- pune in funcfiune. Autorul are in vedere, pentru sezo- nul -viitor, atit perfectionarea monta~ 16: jului descris, cit si realizarea altora (un montaj alimentat fie de la bate- tie, fie de la retea, dup4 nevoie, o in- stalatie de ionizare apicoli dotatd cu celule solare de alimentare etc.). In practica viitoare vom utiliza doza ‘de ionizare de 3000 de ioni mici negativi/em’, ceva mai mare decit con- centratia maxima a perechilor de ioni dintr-o zi de vara, dupa o ploaie cald& (intr-un an -situat aproape de sfirsitul ciclului de activitate solard). E greu de presupus éficacitatea unei “doze mai mari, deoarece nu’ poate fi acceptatd ideea cé organismul albinei si-ar avea stabilit& conditia optima de mediu intr-un aer exagerat de ionizat si nu in condifiile caracteristice dezvol- tarii sale de-a lungul erelor, conditii mult viciate acum de activitatea in- dustrial (mai ales in privinta aeroioni- zarii !). : Ar fi, deci, posibil, ca prin ionizare artificialA dirijata, si se restabileasc& unele din cerintele primordiale, cu e- vident rol benefic pentru albine gi cu eféct economic pozitiv pentru stupar. Experimentul las& deschise multe pro- bleme pentru decantari, clarific&ri, pre- cizri, nuant&ri si ne vom continua e- fortul in directiile precizate in artico- lul publicat. NOTA REDACTIEI: Fara tndoialé ci ionizarea negativd ale cdrei efecte benefice asupra omului au. fost ‘cu prisostnfd demonstrate ar trebui sd aibt influenfe favorabile si asupra albinelor. Apa- rate de tonizare negativa destinate imbund- tatirii atmosferei dintr-un birou sau dintr-un dormitor stnt fabricate in serie. si utilizate cu dune) rezultate atit in tara noastré cit si in alte fart. Ar fi interesant s& cunoastem cit mai pre- cis de la autorul articolului efectele conse- cutive ionizarii atmosferet stupilor in acest sezon apicol cu aparatele originale descrise mai sus. Poate ct si alfi aptcultori, posesori ai unor tonizatoare de camerd, au incercat sau dupét citirea articolulut vor incerca ioni- zarea stupllor lor. Oricum, asteptiim vesti cu convingerea ci nu am gresit paginind articolul cu. supratitlut : IDEI VALOROASE LA INDEMINA TUTUROR,PREVENIREA $1 COMBATEREA GALERIOZEI (Gaselnitei) Dr. ing. I. RUSU, dr. P. AGACHE Institutul de cercetare si productie pentru apicultura Giselnita sau molia cerii este un parazit al familiei de albine care desi nu atac& direct albina sau puietul, prin efectele patologice indirecte asupra larvelor acestora este justificat considerat% 0 maladie. ‘Termenul generic de gaselnita desemneazA douk specii de lepidoptore: g3- selnita mare — Galleria melonella (Linné) si gasetnita mich — Achroea grisella (Fabricius), ambele paraziti temporati ai familiei de albine c&reia fi produe im- Portante pagube numai in stadiul Iarvar. Gaselnita mare — Galleria melonella (@inné) Fluturele trdieste in afara stupului, este. de culoare gri-inchis, femela are © lungime de pind la 20 mm iar mas- culul, mai mic, de pind la 15 mm. Dupa imperechere, femela pitrunde in stup noaptea gi depune in.cele citeva zile de viatd circa 700—1000 de oud. Ouale sint depuse in crapaturile lem- nului sau in resturile de ceard de unde in circa 5—10 zile, in functie de tem- peratura mediului, ies larve de apro- ximativ 1 mm lungime care incep si se hraneascd cu ceara, pastura, resturi de puiet de albind, cimasi nimfale din interiorul celulelor. Hranirea larvelor se face activ prin.sAparea a numeroase galerii in faguri, pe care ii consum in intregime transformindu-i in cele din urma fntr-un fel de pisld. In decursul stadiului Jarvar, care dureazi in medie 30 de zile, o singura larvi consum& mai mult de 1,2 g ceard, deteriorind peste 500 celule. Dupa faza larvard urmeaza stadiul de, pupa care dureazi 4—6 zile si apoi stadiul de adult. Ciclul evolutiv la giselnita mare este cuprins intre 39 de zile, cind tempera- tura mediului este de 27—34° si 66 zile cind temperatura scade sub 20°C. Gaselnita mic’ — Achroea grisella (Fabricius) Molia mic& se aseamina cu cea mare atit din punct de vedere morfologic cit si din punct de. vedere al biologiei si pagubelor pe care le produce. Dimen- siunile sint ceva mai mici decit ale gi- selnifei mari, femela atinge 10—12 mm iar masculul pind la 9 mm. Culoarea aripilor este argintie, capul este galben! iar aripa anterioara prezinta o culoare gri-bruna. Femela depune 250—300 oud din care ies Iarve ce se hranese cu ceara, pasturé si resturi de puiet. Ciclul e- Volutiv al acestui diunator este de 9— 17 siptimini in functie de temperatura mediului. in conditiile {ari noastre molia mica este mai putin raspindit& decit molia mare. PROTECTIA FAGURILOR CONTRA GASELNITEI Pagubele produse de gaselnifa pot fi deosebit de mari si ele intereseazd fa- gurii din familia de albine, fagurii de la rezerva, fagurii reformafi din depo- zitele in care acestia sint finuti pind la preluerare. In afari de pagubele produse prin distrugerea fagurilor, gaselnita preju- diciaza si fagurii cu puiet din familiile slabe, puict care moare ca urmare a perforarii peretilor celulelor prin des- cApacirea acestora si intoxicarea lar- velor albinelor cu excremente. Atacind in primul rind fagurii vechi, larvele de gaselnité raspindesc totodatA sporii a- gentilor infectiosi ai unor importante boli cum sint: nosemoza, loca euro- - 17.pean si american’, micozele, care se Gases din abundent& intre c&masile nimfale din acesti-faguri. Tinind cont de aceste considerente, este necesar ca o dat& cu inceperea lu- crévilor de toamna in vederea pregiti- rii familiilor de albine pentru iernat, s& se facd sortarea fagurilor, Cu aceast& ocazie se reformeazi fagurii mai vechi de 3 ani, innegriti si netransparenti. Se reformeazi de. asemenea fagurii cu defecte provocate din diverse cauze : faguri rupli la transport, la fixarea sir— mei, la extractia mierii sau cu defecte de cladire. Fagurii care se pastreazi pentru a fi folositi in sezonul apicol urmator se sorteaza astfel : 1. Faguri de rezervA, in care se_gasese muite rezerve de miere cipicita si pasturd, acestia vor constitu primavara sursa cea mai bund pentru stimularea familiilor de albine. 2, Faguri goi mai vechi de un an, inci la ¢uloare, bine eliditi cu celule de albine lucritoare, constituind rezerva de baz’. Ei se vor introduce fn familii primivara, 0 data cu lirgirea cuibului, pentru cresterea_puie- tului. Acesti faguri 'sint cei mai predispusi atacului moliei cerii. 3. Faguri noi de culoare galben in care nu s-a crescut nici o serie de puiet, nece- sari primivara pentru Jargirea cuibului in perioada cind albinele nu au tnceput inca activitatea de clidit, tn Mpsd de cules fn natura, sau fagurli de magazin care vor fi utilizati in timpul marilor culesuri. Aceste categorii de faguri, fie cA sint fn familia de albine, mai ales cei din familiile slabe, fie sint depozitati in camere speciale, in dulapuri sau in cor- puri de stupi, sint atacati de ambele specii de gaselnit& si distrusi fn totali- tate daci nu se iau misuri de pre- venire. MASURI DE PREVENIRE A ATACULUI GASELNITEL Misurile de ordin general : — mentinerea familiilor in stadiu de familii puternice ; — cuiburi strinse, cu tofi fagurii bine ocupati de albine ; 18 — mentinerea unei curafenii perfecte in familia de albine, respectiv in stupi ; — schimbarea anualé a 1/3 din fa~ gurii din familii ; — dezinfectia anuali a inventaru- lui apicol. MASURI SPECIALE DE PREVENIRE SI COMBATERE ‘A GASELNITEI Aceste masuri sint destinate preve- nirii aparitiei gaselnitei si distrugerii unora din stadiile evolutive ale parazi- tului si sint reprezentate de aplicarea unor ‘substante chimice, intotdeauna asupra fagurilor scosi din familia de albine. In lupta impotriva galeriozei au fost folosite diferite substante chimice sau metode de combatere biologicd dintre care amintim pe cele mai importante : 1. Tratamentul cu bioxid de carbon ; 2. Tratamentul cu bioxid de sulf; 3. Tratamentul cu acid acetic gla- cial ; 4. Combaterea biologica. Metodele amintite sint greoaie, costi- sitoare, uncle fiind periculoase pentru sanatatea omului. Institutul de cerce- tare si productie pentru apiculturd a Juat in studiu aceasta problemA si dup& mai multi ani de cercetaéri a pus la punct un preparat foarte eficace, usor de aplicat si icftin, preparat purtind numele de GALERIN. 7 Galerinul este destinat atit preve- nirii cit si combaterii atacului ambelor specii de gaselnita, actionind prin con- tact, ingestie gi volatilitate asupra tu- turor fazelor metamorfozei insectelor daunatoare. Pe linga aceste calitati Galerinul are si proprietatea de @ impiedica ‘dezvol- tarea mucegaiurilor pe faguri. Pentru prevenirea atacului daunato- rilor se prepara o solutie de Galerin cu apa rece, 40 g la 1 litru (continutul unui flacon de 1 kg la 25 1 apa), Dup& solubilizarea preparatului se stropese fagurii pe ambele fete, inclusiv supra- fata ramelor sau se asperseazi cu un aspersor sau pompa cu vermorel, uti-lizate exclusiv pentru nevoile stupinei. Excesul de lichid se scoate din celule prin scuturare. Dupa zvintare, fagurii se introduc in corpuri de stup, dulapuri sau camere de depozitare. Depozitarea se face in locuri racorase iar in sezo- nul rece fagurii se supun si acfiunii fri- gului (spre exemplu la —9°C timp de doua ore sint distruse toate stadiile de dezvoltare ale giselnifei). . In cazul in care fagurii au fost deja atacati de giselnita acestia se pudreazd cu Galerin deasupra unui vas mare iar excesul de produs patruns in celule se scoate prin scuturare. Aceasta operatie se executa in aer liber. Inainte de i troducerea Jor in stupi, pentru recolta sau dezvoltarea familiilor de albine, fagurii se spalA cu ap& curati si se ae- rises¢ timp de 24 de ore. Stropirea fa~ gurilor cu sirop de zahar grabeste uti- lizarea lor de cAtre albine. Galerinul pastrat la loc racoros si uscat are o valabilitate de 4 ani. Utili- zat conform acestor instructiuni, Gale- rinul asigurA o buna protectie a fagu- rilor impotriva redutabilului déunator care este giselnita. CUTIILE DE CONSERVE SI... FURNICILE Prof. I. POPESCU-SOHODOL Era intr-o dup&-amiaz& din putinele zile’ insorite ale lunii aprilie a acestui an, cind m& chinuiam s& ,stric* pote- cile de furnici care urcau pe picioarele de fier-beton ale suporturilor stupilor mei. Am presarat sare, am stropit cu gaz, o luptd oarecum inutila, deoarece séptémina urmatoare trebuia si o iau de la inceput. Observind lupta cu furnicile, fra- tele meu mi-a propus si pun sub talpa de tabli a fiecdrui picior din fier-beton al stupilor mei cite 0 con- serva goala pe care s-o umplu cu ulei ars, rezultat de la schimbul periodic al motort'ui autoturismului Dacia 1300, obfinindu-se practic o adevé- raté barier& intre marginea cutiei si piciorul suportului (fig. 1). Ideea mi s-a parut grozava, simpla, practiced. Fur- nicile, urechelnita, nu mai pot urca cu atita usurinfi fn stupi, pentru a fura din hrana albinelor, deranjindu-le ast- fel din activitate. Si la ora actuala existé inc’ foarte multi apicultori care practic’ un stu- pArit stationar, mai ales in zonele de deal si de munte, unde furnicile le pro- voaca destule neplaceri. Procedind astfél, vor inlatura aceste necazuri. Fig. 1. 1 — piciorul suportului ; 2 — talpa din tabla (a piciorului); 3 — cutie de con- servi; 4 — ulej ars. De asemenea, in cazul practicirii stuparitului pastoral, pentru suportu- rile (scaunele) cu picior, folosirea cu- tiilor de conserve umplute cu apa.o- bisnuité sau ulei ars este 0 metoda simpla si eficienté de a impiedica pi- trunderea furnicilor in stupi. 19= curiozitati CMI UN NOU DUSMAN AL ALBINELOR IN TARA NOASTRA...!? D, DIMA Intr-una din ile, Itcrind in stupin’, mi-a atras atentia un fel de pati pe marginea stupului. Apropiindu-ma sé vid ce este, la circa 2m a zburat si a disparut din cimpul vizual, ceea ce m-a intrigal, Am. privit cu aten{ié stupii si am observat la alt stup tot pe coltul dinspre partea insorité aceeasi “pata. —M-am apropiat Incet, dar a zburat “eu. aceeagi injeald, De data aceasta am ob- ‘servat Ins c& era o insecté mai mare decit albina, asemanatoare et un tun si cd tinea intre picioare o albind care nu se zbatea ‘Am controlat in continuare si ceilalti stupi si am observat-o pe unul din ej, Am luat © scinduré si am reusit si o lovese. Am céutat fara sperantA prin iarba si m-a cu- prins emotla observind la circa 40—50 cm de stup, ceea ce chutam. Era 0 musc& mare. La asezarea pe stup, am privit-o cu toata atentia, rdsucind-o pe toate partile. Cu greu’ am reusit si scot albina prinsi ca intr-o menghina in picioarele mustei. Trompa mustei strapunsese toraccle al- binei si era infipt adine. Tot privind-o din Jateral am observat e& semana cu o libelula in miniatura, cu abdomenul lung si subtire. Deci nu era un téun, acesta avind un abdo- men mult mai voluminos. Mi-am pus imediat Intrebarea, stiind cd toracele albinei este chitinos si tare, cum si eft forta trebuie si aiba aceastA muscd daca a reusit 0 asemenea performanta, de a suge Singele ca unvvampir. Am continuat vind- toarca: si am mal capturat citeva exemplare pentru a le ardta altor apicultori. Dupa aceste exemplare pistrate intr-un borean, am facut mai tiraiu mai multe dia- pozitive pe care le-'am donat Institutului de cerectare si productie pentru apiculturd de Ja Bineasa $i Muzeului de -Stiinte Naturale »Grigore Antipa" din Bucuresti. Vajaut& de sus, musca are culoarea si for- ma téunului, dar din profil seamind cu o libeluld (lig. 1). Are 6 picioare lungi, 2 aripi puternice, inguste, dar tungi, ochii mari, to- tacele mare si viguros, abdomenul, lung $i sublire, trompa lungé si tare. 20° .S. diadema, Lungimea am apreciat-o la circa 35—17 mm, iar trompa de circa 8 mm, picioarele de circa 10—12 mm, diametrul ‘corpului la cap 2 mm, la torace 4 mm, iat la abdomen 2—3 mm. Viteza de zbor este aproape dubla fati de cea a albinei de circa 80—90 km/h cu volte lungi, putind, fi urm&riti foarte greu cu ochiul'din momentul fn, care tsi ia zborul, chiar si cu prada intre picioare. Albina este prinsa din’ zbor. si strins& tn- tre picioare, dup3 care musca Isi introduce trompa in corpul ei, omorind-o imediat. Apoi se asazi la loc deschis pentru ai suge sin- gele (hemolimfa), Stupina 0 aveam amplasata’intr-o regiune cu suprafete: mari de cultura, fara padure si cu zona de baltA in apropiere. In martie 1985 am trecut din nou pe la Institutul de cercetaré si productie pentru apicultura Bucuresti-Baneasa si In urma dis- cutiilor purtate cu tovarasii doctor! Mircea Marin si Dan Ionescu, acestia mi-au indicat lucrarea, fn care este descris& si cunosouta pe plan mondial. Este vorba de ,Les Enne- mis des Abeilles* de C. Toumanoff, doctor in stiinte (Paris, director al Laboratorului de Entomologie al’ Institutului Pasteur din In- dochina), editati in 1939 la Hanoi — Im- primeriile din Extremul Orient. Tata citeva extrase din. paginile 89—95 : neste 0 mused rdpitoare din familia Asili- dae... pag. 89; y.. atacd cu preciidere albi- nele.. pag, 89, "..insecté dauniitoare.... pas. 90; ..are multe subfamilii... pag, 90; ..a fost semnalata si in Europa... ctteva specti in Franja de cdtre Segui., Familie Dasypogo- ninae cu 19 genuri... cele mai_periculoase pentru albine :, Selidopogen si Stenopogon... Fig. 1,|Machimus annulipe: teralli; b— vedere dorsalé. Seouy semnaleazd "3 genuri: S. atratus, S. cylindicus si S, diatema.. Macquart in. 1826 semnuleaza pe'S. cylindicus. Fabrictus, ete. cd lunginit de 16—22 mm. calm 1836. Roblnau-Desvoiay, semnaleazt. pe 2genul Asilus... cuprinde specit foarte vorace... Asilus craboniformis, ..spe- cia Nusd atra, care atac& albine — pag. 92, saceasté: insectd, este comund in toatd Eu- ropa, Algeria si. Canare (Seguy)... 16—18 mm, ~ de asemenea a fost semnalatd in Americade. ciitre Bromley... care... considera cd pa- gubele nu sint asa de importante pentru stupi, ..Tyron 0 constatd in Australia, tar in Indochina, azi Vietnam, republic socia- lista, stnt foarte numeroase mai ales in re- giunea Ton Kin...; autorul spune cum la sta fiunea Tam Dao la 900.m. altitudine, o al- bind din specia Apis indica a fost atacaté de o asemenea specie si descrie... atac foarte rapid ; s-a oprit in iarba la 5 m depdrtare st @ devorat-o acolo..., moartea a fost instan- tanee. Tati acum ‘rezultatele stabilite, dup stu- dierea la microscop (a unui exemplar prin de subsemnatul fn 1984, in aceeasi zona) de tre tovarasa_ doctor in stiinje » Medeea Weimberg-Pogoreanu de la Sectia Entomo- logie a Muzeului ,Grigore Antipa® din Bucu- resti. : ‘Ordinul : DIPTERA, , Familia : ASILIDAF, Subfamilia’: ASILINAB, Genul : MACHIMUS, Specia : ANNULIPES Exemplarul prins intr-un lan de coriandru sicare zbura destul de incet, probabil prea situl sat ametit ‘de mirosul puternic al acestei plante sau alti cauzi, era o femela de Machimus annulipes. De valtfel, si in fara noastra exist’ o de- seriere completé ce poate fi citit’ la pas. 216-218. n,Fauna R.S.R. — Insecta” — vol. XI, autori, M. A. Ionescu si Medeea Weinberg. A fost identificaté in Delta Dundrii ca arie de raspindire, Noutatea const in faptul c& si-aextins aria de raspindire si ca se hrdneste, ct albine. Cauzele acestor dou’ aspecte sint inca necu- noscute, De aceea e necesar ca apicultorii sa cerceteze atent stupinele gi prin revista ,Api- cultura in RomAnia" si ne puna la dispozitic observatiile lor, pentru a Ie supune atentici oamenilor de stling%, in vederea determinarii din now a tuturor coordonatelor. Prin amabilitatea tovardsei doctor in sti- infele naturii, Medeea Weinberg, care mi-a pus la dispozitie si lucrarea lui Jivko Ada- movici din Tugoslavia : ,,Rejém pitania neco- torih, yidow ctorelt (AsHidae, Diptera) B Ju- gostavie, editatd ln Belerad in 1963, prin discufiile purtate gi observajiile personale facute la microscopul muzeulul, se pot releva, citeva amiinunte deosebit de interesante. Jati-le: virful picioarelor se termina cu ctte doua citlige deschise spre interior (lig. 2 a), jar pe picioare are din loc in loc tepi mari si fepi mici. Se observa ca la orice rapitor, dotarea specificd de a apuca din zbor, ca 1a pisarile rapitoare, fird ca victima s& mai aibi sansa de a scaipa. Luerul cel mai interesant mi sa parut inst detaliile de la trompa (fig. 2 b). In timpul atacului se deschide ,lmbracAmintea care este moale si rémine spada-coasi, zimta\ Intr-0 parte ca la secera, cu care sparge to- vacele chitinos cu atita’usurinta. Dar surprizele s-au finut lang. Am fost in- format ci aceasti trompa are zimtii_ mobili si se deschid, incit victima cu cit se zbate cu ait nu poate iesi, {ar atunei icind, in ca- zul nostra, Machimus annulipes isi poate stringe zimtiii si scoate cu ugurinta trompa din corpul prizii, e + a —-virful picioarelor ; ¢ — canalele pentru evacuarea In interior are dowd canale prin care, ca la sarpe, isi strecoara veninul (fig. 2 ¢) care este pompat in hemolimfa insectei provocind paralizia victimei, dupa care suge cu usu- tint hemolimfa, apoi pardseste trupul golit, si {si continua viata. La noi este cunoscutd ca rapitor al cdra- busului de la grfu, find deci din aceast® privinta o insecta util. De altfel, sub aceasté forma este cunoscuta. Se pune intrebarea, de ce a ajuns si se hrdneased si cu albine. Supozifii sint, dar nu certitudini. Probabil, din lipsa hranel pre- ferate, in urma_stropirilor intense cu chimi- cale impotriva daunatorilor acestei, plante,,pe care, nemaigisind-o a ajuns si prade si alte insecte printre care si albinele. De. altfel, ma aflam fntre doua Januri, unul cu floarea- soarelui si altul eu coriandra, iar in jurul acestora Se aflau lanuri de griu si porumb. Probabil si-a schimbat gustul, probabil atack doar albinele bolnave, slabite de acarieni etc, iar in cazul acesta face o selectic natu- ralé in rindul albinelor, ceea ce nu este rau. Despre veninul acesteia se impune a face © completare. Un cercetdtor israelian, cdruia fmi pare rau ci nu i-am refinut numele, a avut ideea, pe care a si pus-o In aplicare, de a captura 20 de exemplare, si prin metode de laborator, a reusit $4 le separe veninul si s&-l testeze, Echivalarea veninului de la aceste muste rapitoare se poate face doar cu veninul de cobri... ! Injectat la cobai, acesta a murit fulgerator. Tat& cite Iucruri interesante se pot aila, pornind de la o simpla si banal observayie in viata albinelor. 3 Se mai poate spune ca fn viata albinelor, nu mai sint noutati ?... 2bDIVERSE ARBATOAREA PICULTORILOR HLCENI LA => Ing. E. TARTA Intrati tn traditie, manifestarea de la Tomsani, jud. Vilcea, — »Fagurele de aur* = desfigurat’ in cadrul Festivalului National »CINTAREA ROMANIET" a ajuns la a noua editie. Organizat& de Consiliul comunal de Edu- catie Politic& si Cultura Socialisté si de Cer- cul apicol orisenese Horezu sub egida orga- nelor judefene, sirbitoarea aptcultorilor vil- ceni s-a desfasurat duminicd 9 iunie la ca- minul cultural din satul Folestii de Sus, comuna Tomsani,’ bucurindu-se de o largé participare. Din partea forurilor judetene au fost prezenti tovarisil ; Dumitru Stoica, seful Sectiei propaganda a Comitetului judetean P.CR, Vilcea; Mie Badifescu, presedinte al Consifiului judetean al Culturii si Educatiei Socialiste ; Traian Dumitru, activist al Sectiei de propagandi din Comitetul judejean P.C.R.: Dumitru. Andronie, Directorul Mu- zeuiui memorial ,Nicolae Balcescu* si Gheor- ghe Catrinoiu, Secretar al Filialei A.C.A. jud. Vileea. Festivitatea a fost deschis& de Steliana Po- pescu, primarul comunei, dupa care a urmat ‘un simpozion desfagurat sub genericul ; ,Api+ cultura — ramur& a agriculturii socialiste ; c&i si metode de dezvoltare". . In cadrul simpozionului au ficut expuneri Dumitru Stoica — despre sarcinile apicul- turii vilcene ; autorul acestei relatiri a pre- zentat aspecte din realizurile gi perspectivele apiculturii nationale ; prof.. Ton Mitraichescu, apicultor fruntas din Tomsani, indrumitor al cercului apicol pionierese a relevat suicce- sele obfinute de apicultorii de toate virstele din zona Tomsanilor; Dumitru Andronie a eyidentiat unele aspecte interesante din isto~ ria apiculturii vilcene ; dr. Florentina Pie- traru a vorbit despre valoarea deosebiti a produselor stupului utilizate ca preparate apiterapettice introduse in arsenalul tera- 22 AIA EDITIE. piel umane’; iar pioniera Marcela R&doeseu a fAcut cunoscutd publicului activitatea susti- nuté a Cercului apicol pionierese de la Scoala general Folestii de Sus. Formatiile artistice laureate ale Festivalului National »Cintarea Romaniel" din localitatile : Tom- Sani, Orlesti, Popesti, Sirineasa, Firtatesti, Horezu, Pietrari si Babeni au prezentat reu- ite momente folclorice, constind din cintece dansuri populare din zona. ‘Talentatul poet Felix Sima, autorul a dowd apreciate volume de versuri: ,Cineva mai tindr* — Editura Albatros, 1978 si yInfri- guratul fierbinte* — Editura ,Scrisul Roma- nese", 1980 a recitat 0 poezie dedicat ap’ cultorilor si albinei din Tomsani, poezie pe care, pentru frumusetea ei, 0 publicim spe- rind’ ca ea s& se bucure de cele mai bune aprecieri din partea cititorilor nostri, aga cum de altfel s-a intimplat la Folestii de Sus in momentele emotionante cind poetul si-a prezentat-o in ,premier& absolut’, ALBINA DE TOMSANI de Felix Sima Deschidem poarta mick ce da catre prisack Si zumzetal ne vine puternic la ureche Soseste din coroana inalt& de salcim Albina-ncoronat& in patria strveche S8-i fie ziua lungii, piidurea incircat& S8-i fie noaptea blind’ sub luni si sub stea S-aduci sinitate si miere-n poezia Aceasta scurti-n care gindim cu drag la Ea Cind se asazii-n stupul din scindura de brad Vopsit in caldele culori, de-alese stirbiitori Polen de aur dulce albina-adunat Si ce mirosuri tandre aduce de la flori? In spiritul de pace, in gindut vietii mele Albina este sora cu pasirea miiastra Dar nu ne poarta-n aripi spre lumi indepirtate Ci este angajati 1a bundstarea noastra Ar curge'riu de ceard si-ar curge riu de miere Si am trai mai tineri mai multe zeci de ani Daca pe fiecare colina blinda-a zarii Ar exista prinfesa — Albina de Toisani Eu nu vorbesc in basme si nu gindesc in zo Si nu visez de dulce ca s4 vi fac plicere Dar stupul dumneavoastra, albina dumneavoastra, In secolul acesta e un izvor de miere.DIVERSIFICAREA PRODUCTIEI — CALE SIGURA DE CRESTERE A EFICIENTE! ECONOMICE SI RENTABILITATIL IN APICUL- TURA Ee. V. POPESCU Presedintele Cercului apicol municipal Timisoara Sub acest generic a fost gazduiti in sala »MODEX* din Timisoara Conferinta-dezba- fere organizat de filiala judetean Timis a Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. RomAnia, fn al cdrei preambul, stuparilor din Cimpia de Vest a farii si factorilor de decizie ai apiculturii bandtene, li s-au pre- zentat_filmele documentar-stiintifice ,APIS MELIFICA CARPATICA" ., ,APITERAPIA®, vizionare ce a creat cadrul propice analizarii Participant la Confertnta-dezbatere. In centrul imaginit Lia SPATARU, presedinte al Filialel A.C.A. DIN VIATA ORGANIZATIEX NOASTR stadiului si perspectivelor stuparitului din zona. z Datoritt unei importante diminuari a pa- trimoniului apicol al judetului Timis, ce s-a inregistrat pe parcursul ternii 1984/1985, lu crarile conferintel au vizat deopotriva cau- zele pierderilor si mésurile de refacere a efectivelor, cit i modalititile de rentabilizare activitatii apicole in conditiile restringerii posibilitatilor de practicare a stupéritului, pastoral cauzat&é de penuria acuti de carbu- ranji, precum si a diminuarii considerabile a masei de floré spontand din cauza folosirii, pe scar tot mai largé a lerbicidelor si in- sectofungicidelor. Dat fiind importanja problemelor supuse dezbaterii, s-a solicitat sprijinul unor perso- nalitat de inalta {inuta stiinfificd si compe- ten{i profesionalé fn materie, in care scop adunarea a avut ca oaspeti din partea Comi- tetului Executiv al Asoclatiel Crescétorilor de Albine din R.S. Romfnia pe: conf. drs ing, Carmen Lia Spataru — presedinte al fi- + conf. dr. ing, Carmen jud. Tims; tn sttnga ing, Aurel MALAIU, directorul Institutulut de cercetare si productie pentru apicultura; in dreapta prof. univ. dr. Ion VINTILA, sef de catedrd la Facultatea de zootehnic si medicin’ veterinard @ Institutulut Agronomte Timisoara, 23Malet A.C.A. judetene Timis ; ing: Aurel Ma~ laiu — director si drd. ing. Blisel Tarja — secretar stiintific din Institutul de cercetare si productie pentru apicultura din Bucuresti. Din ampla expunere facuta de ing. A. Md- lai referitor 1a pierderea familiflor de al- bine, ce se pretinde a se atribui rigorilor unei ierni prelungite, a reiesit ci nu acest fenomen.a fost cauza, ci carentele ce au existat in munca de intretinere a familiilor de albine ale’ apicultorilor care au inregistrat pierderile respective, fapt demonstrat de in- sisi existenta unor familli de albine din ace~ leasi stupine ce au legit cu bine in primd~ yard, cit si prin exemplul altor stupini din acecasi. zon’ care n-au fnregistrat pierderi. Astfel, s-a demonstrat fari putinii de ti- gada, ‘ci adevarata cauzi care a proyocat pierderea familiilor de albine s-a datorat in principal urmatorilor factor; intrarea la fernat a familiilor respective slab dezvoltate din punct de vedere al populatiei ; provizii energetice si proteice insuficiente; ¢alitatea necorespunzitoare a proviziilor pentru ier- nare (miere de mani, sirop de zahdr nepre- Jucrat, lipsi de protéine etc.) si starea bio- logic’ necorespunzitoare a familiilor datorili insuficientei rezervelor de grisimi_ si pro- tiene din organismul albinei intrate in iarna. Pornind de la aceasté premizi, sa in- istat asupra importantei ce o prezinti pre- gatirea temeinicd a familiilor de albine pen- tru iernare, enuntindu-se in mod amdnunit tehnologia popularii familiilor de albine cu generatii tinere si viguroase, a completarii provizillor necesare cu hran& energetic proteic’ de buna calitate si a asigurarii unt microclimat -corespunzdtor contra intempe- rillor naturale — garanffe sigurd a iesirii tu- turor familiilor de albine fn primayara in conditii biologice corespunzatoare. © important& deosebita a fost acordata apoi diversificdrii productiei_apicole, prin obfinerea unor produse ale c&ror calit&ti cu © {nalti valoare nutritiva si terapeuticd se inseriu pe linia produselor biotice, adici a produselor naturale care’ ajut& organismul uuman s& fie suficient de puternic pentru ca sd poatd invinge orice agresiune intern’ sau externa, printr-un echilibru pastrat stabil fn relatia naturd-om. De un interés unanim s-a bucurat expune- rea facuté de drd. ing. Blisei Tarja cu, pri- vire la rentabilizarea activitatli apicole prin diversificarea productiei apicole, prelegere ce a avut darul, prin suita de exemple pre- zentate, si instfle un plus de optimism par- ticipantilor Ja conferin{& si, prin el, tuturor apicultorilor. Elocvente in acest sens au fost realizirile ce s-a argtat ci au fost obtiaute de mai multi apicultori fruntasi! din zond in sezonul apicol 1984, an in care principalele culesuri au fost calamitate. Dintre stuparil fruntasi, amintim ca exemplu edificator ca- 24 zul apicultorului I, Sacara din Jebel-Timnis, care, in condifil de stupirit stationar, a ob- finut de la stupina sa formati din 50 familii de albine, urmatoarele produse : miere, api- larnil, venin de albine, ceara, propolis, ro- iuri pe 4 rame si matcl. Prin echivalarea produselor amintite In U.C.M. (unitati eon- venfionale miere), rezult o realizare pe stt- pind de 45,7 ky’ U.C.M/familia de albine productie ce un greu poate fi obtinuta chiar in condifii cind se practici stuparitul pas- toral la marile culesuri din masivele meli- fere. Prin acest exemplu gi altele similare ce aw fost expuse, s-a demonstrat pregnant ed atunci cind apicultorli se adapteazi la con- ditiile existente pot obtine, prin diversifi- carea productiei apicole, realiziri mult su- perioare celor pe care le au cei ce se pro-’ fileazéi: numai pe productia’clasicd de miere. De altfel, oportunitatea si necesitatea obiectivaé a temelor dezbatute a fost con- firmata cu prisosinté atit de numdrul mare si maltul profesionalism al participahtilor la discutii, cit si de competenta cu care au fost abordate problemele vitale ale apicul- turii bandtene, In acest context, demna de relevat a fost contributia ce au adus-o prin alocutiuhile lor: dr. Doina Orbulescu — sef de luerdri de Facultatea de Zootehnie si medicina ve- terinari de la Institutul Agronomic Timi- soara, dr. M. Hateganu — directorul 1A‘. Becicherec, $t. Proca — seful fermei apicole C.AP. Cenad-Timis, D. Ursulescu, apicultor din Lugoj, I Bobescu, apfcultor din Timi- soara $i multi alfii, cu privire la: aplicatea medicinii preventive pentru evitarea belilor la albine si cresterea eficientei apiculturii ; dimensionarea justé a fermelor apicole ; in- cluderea in planul de culturi si a plantelor furajere melifere ; respectarea legislatiei stu: paritului pastoral ; asigurarea gamei de ut laje necesare diversificdrii productiei api- cole; editarea unui ghid al bazei melifere din zona ; aplicarea si respectarea reglemen- tirilor privind polenizarea dirijati a cultu- rilor agricole entomofile cu ajutorul albine- lor si multe altele. La buna organizare -si a conferintei=dez- batere, ce se vrea a fi de bun augur peatru sezonul apicol 1985, un aport deosebit a fost adus de juristul V. Grigoras — secretar teh- nic al/filialei judetene A.C.A. Timis gi aéti- vul voluntar, in dorinta de a ridica si dez- volta activitatea apicoli din cimpia bana feand.A Calendaral apiculteratul In ajutorul apicultorului incepator ——— eu incepator Lucrari tn stupina Tn luna septembrie Lund de tranzitie fntre yard si toamni, septembrie este mai vitregd pentru albine Pentru stupari, mai ales pentru cet incep: tori, este de multe ori inselitoare, datorita schimbérilor neasteptate de clima.’ Noptile din ce fn ce mai lungi si racoroase, sint urmate de zile frumoase, calde, amigitoare, Citre jumatatea lunti, cu exceptia sudului {4rii, odata cu cAderea’ primei zapezi pe cul- mile muntilor, frigul noptilor sporeste mult si de Ia o zi la alta aspectul cuibului se Poate modifies, fapt ce surprinde multe stu pine insuficient pregatite. Din acest motiv este bine ca stuparii si nu se conduc dupa aprecieri personale, ci st respecte calendarul apicol, la baza ciruia. sti experienta do veacuri a {naintasilor. Altfel, 6 vaicire bruse’, urmind ‘unei perioade plotoase, poate des. cumpani unele lucriiti apicole, ‘mai ales po cele aminate neingaduit de mult, Culesul se mai menfine tm unele, zone din sudul {arii, mai cu seama in delta si tere- nurile inundabile. In celelalte regiuni, secre- fia de nectar este foarte redusd, disparind odata cu racirea mai puternic& a vremii. Po- lenul insti, este adunat in continuare de cdtre albine, in zilele eflduroase, fn special in z0- nele colinare si de deal. Munea in stupina scade si ea tn intensi« tate, ceea ce favorizeazA amfnarea si negli- jarea Iucrdrilor, cu atit mai mult eu cit toamna solicita intens stuparii si in alte ac- tivitail gospodaresti, Din acest motiv, este bine s& se actioneze ordonat, plunificind In crérile, notindu-le fn carnetul stupinei si exe- eutindu-le Ja timpt! dinainte hotartt, Jn general, lucrdrile din prima’ jumitate a lunii’ septembrie se suprapun cu cele ale lu- nil august, pentru majoritatea regiunilor ti- tii, Trebuie insi reamintit faptul ed inti zierea. lueravilor si mai ales aminarea lor férd motiv, nu este fayorabila bunei pregi- titi de iernare. De aceea, tot ce nu s-a rea- lzat Ja timp, trebule recuperat cu cea mai mare grab’, cu allt mai mult cu cit urmi- rile ramfnerii in urma nu stnt cbservabile imediat, Lucririle din stupina’ sint cantitativ re- duse in luna septembrie, dacd in lunile an- terioare, fn special In august, s-a actionat corect. Dar si asa, cit de reduse ar fi, sint totusi importante, iar fn cazul réminerilor {nh urmé, chiar hotaritoare. Si le amintim, 1. CRESTEREA PUIETULUIL. Asa cum $-a ariitat luna trecuté, puietul iesit toamna din celule, traieste pina in primavard,. cind va Ingriji primele generatii de albine. Avind tn cuib tn aceasti perioad’, multi miere si pasturd, din acest pulet va rezulta albin’ viguroasa, cu rezerve bune de corp aras, care va ierna ugor si va fi foarte activd in priméivari. Ca urmare, si in aceasli luni, stuparii vor fi cu ochii atintiti asupra canti- tatii de puiet din cuiburi, iar principala gri- 14 va consta in a asigura o abundenta de miere si p&stur& sau Inlocuitori si, tn aceste condifii, a intretine cit mai bine §1 mai fe delungat, ouatul mateli, prin hraniri de stimulare reducerea euibului, buna lui zo. lare etc, Unii autori recomanda si metode de for- fare a depunerilor matcii, dar, mai ales pen. tru incepatori, aceasta este o procedurd ‘mai dificil’, ea find Iegati de abundenta hra- nei glucidice si proteice si de regimul tem- peraturilor extorioare care poate fi sau nu eel favorabil, De aceea, este mai recomandabil si Se ajute unele familii, pe seama celor foarte bine dezvoltate. Operatia se reduce in acest caz Ja Introducerea fn stupii ce trebulesc a- Jutati, a 1—2 rame cu puiet ctipacit, de pe ¢are s-au scuturat toate albinele. Ih lorul lor, tn stupii puternici se vor introduce rame pentru ouat, de culoare mai tnchis& (in care’ S-a mai crescut puiet), Aceste rame. se vor stropl_cu sirop de miere sau zahdr, pentru a fi mai répede acceptate de citre albine. . Odata cu aceasta se va face $i 0 usoard sti. mulare, Este important si nu se scoati mai mult de o rama de pulet din cuibul stupilor pile ternici, deoarece disparitia puietului ar putea face albinele si considere matca epuizat si S-o tnlocuiasel, ceea ce ar fi foarte grav Ia aceastéi vreme. 2, CULESUL, Este important s& ne oprim si asupra acestui aspect, deoarece 1 ori, In aceastt lun’ apare miere proaspata in faguri, uneori numai in stupii puternici, alteori fn toti. Cum mierea tirzie nu este Ine totdeauna bund si pentru iernat, este bine ca stuparul si fie atent si prevenitor, la ne= voie izolind pe cit posibil aceasta miere, de cea capacité din vara. Aceasti misura este necesard numai ciad culesul este bogat. Ali- fel, mierea tirzie, depust In partea de jos a fagurilor, nu va ajunge ta iarnd, find consumati mai repede gi fri urmari. De obicei, aceasti miere tirzie este pro- venit& din sucurile dulci extras» de citre al- 25bine din boabele de struguri din vil si gra dini sau din fructele din livezi. Albinele nu stricé fructele, cfc nu pot perfora coaja lor, dar beneficiazA de cele crapate in procesul de coacere sau de cele roase de cdtre vicspi. Apicultorii care au butuci de vie sau pomi fructiferi in preajma stupinei, se bucurd de yizitarea lor de catre albine. Prin culeer sucurilor ce se scurg, se impiedica mucegii rea si putrezirea fructelor sau a ciorchinilor de struguri. 3. PROVIZIILE DIN STUPI. In a dova ju matate a luni august, stuparii buni au deja suficiente provizii in ‘stupi, In vederea unei bune jerndri. Se intimpla ‘ins& in unii_ani, ca in septembrie vremea sa fie calda, Une- ori .existé si cules, alteori nu. In acest din urma caz, cresterea intensi de puict se face pe socoteala rezervei din faguri, care va scddéa vizibil. Cauza este bine cunoscuta, Pentru a creste o cantitate de puiet este necesari aceeasi_cantitate de hrani, adic miere gi pastura. Deci un consum foarte mare. Este bine cind la aceasté vreme exista mult puict, dar trebuie supraveghenti sta- rea cuibulti caci, in lipsa culesului, rrovi- ziile se reduc si vor trebui completate asa cum s-a aratat. In caz contrar, mai tirziu pot avea loc surprizé, nedorite, Tot ca wmare a acestei stari, pot apéirea in cuib si rame din care a iesit tot puietul, dar fn care se mai gasese mici cantitati de miere. Ele vor fi trecute dupa diafrayma si fnlocuite cu altele pline, din rezerva stupi- nei. Trebuie acordati o maximé alentie mie- rii de mana, aceasta problema fiind pe larg tratatd de ciitre dr. ing. I. V. Cirau in arti- colul tpiirit in acest numér al révist 4. POLENUL. Polenul, aceasti ypline a albinelor", cum mai este denumit, are foarte mare importanta pentru s&ndtatea si vigoa~ rea albinelor, S-a discutat si insistat mult asupra acestui aspect. Este cazul si se arate aici cd acum, la inceputul toamnei, se gisesc destule zone’ deficitare in polen. De cbivel, stuparii din aceste locuri, cunose acest fapt si ial masuri din timp, asigurindu-1 fn re- zervele stupinei si faguri cu plsturd. Folo- site la timpul potrivit, se asigurd allinelor cele mai bune condifii de hranire, In vede- rea pregatirii lor pentru anotimpul rece. 5. PREGATIRE IN VEDEREA IERNARIL Nu intotdeauna $i nu peste tot se pot face in totalitate pregatirile de iernare inci din luna august. Cel mai bine este asa. Dar, nici acum, mai ales in prima jumitate a luni septembrie, nu este tirziu s& se termine aceste Iucrari si fn special hranirea de com- pletare, stiind c& de aceasta depinde in cea maj mare masura, evolutia ulterioaré a cui- bului., Aminarea acestor lucrari, tn speranta c& yremea se va mai mentine frumoasa inci mult& vreme, este riscanta si pagubitoare. 26° 6. REZERVA DE FAGURL. Este bine cu- noscuta importanta fagurilor claditi, in act vitatea apicola moderna. La fel de bine cu. noscuta este si usurinta cu care acesti facuri pot fi distrusi intr-un timp foarte scurt de yAselnit atunel clnd este mai cald, peste 14°C, $i de soareciy mai ales atunci clnd fri- gul fi determin’ sa-si caute ad&posturi pen- tru iernare. Din aceste motive, este bine si se puni la adpost ramele cu fagurl claditi, fie cai sint utilizabile, fie ci sint reformate. Fagurii reformati, cul cimasi de n’mf st resturi de pasturii sint cu predilectié atacati. De aceea este bine sf fie clt mai repede pre lucrati, iar ceara valorificataé. Daca-din di ferite motive aceasta lucrare este aminaté, atunci trebuiesc Iuate méisuri de conservare. ‘Aceste masuri pot fi diferite, cel mai indicat procedeu este tratamentul cu GALERIN, pro- cedeu descris intr-tn articol tiparit In ‘acest numér al revistei ; ad&postirea fafurilor in camere unde nu sint soareci, dupa tratarea lor cu GALERIN sau dup afumarea cu sult ; adapostirea tn stupi nepopulafi, sau in ca- turi gi corpuri goale, fn aceleasi conditii. Acest procedett este foarte folosit, deoarece stivuirea se poate. face chiar sth certil liber, dupa lipirea cripiturilor cu hirtie sau chiar cu pamint framintat cu api si asigurarea unui acoperig corespunzator, si nu se infil- treze’ apa. Un procedeu la fel de bun este si acela de a taia fagurii din ramele reformate. Ra- mele se curati de ceara si se_pregitese pentru insirmare peste iarna. Fagurit se pun unul peste altul in saci din plastic si se toami peste el acid acetic concentrat, ciréa 30 grame la see sau galecid (paradi- clor benzen), 1—2 pastile, Sacii bine legati se piistreaza feriti de soareci pind la pre~ jucrare. Aceasta se poate face iarna in topi~ toare cu aburi sau in topitoare solare, cind timpul o permite. 7. FURTISAGUL. S-a ardtat si luna tre~ cuti necesitatea adoptarii unui mod de lucriz prudent, care si nu ducd la favorizarea sau declansarea furtigasului. Cu cit culesul se re~ duce in natura, cu atit acest pericol devine mai mare. De aceea este bine ca atunci cind se fge stimulliri, si-se facd la tofi stupii de pe vatra. Chiar si acelora care nu au nevoie, li se va da cit de putin, pentru a nu fi ten- tati si atace stupii_ mai slabi. © alté masuré bund este unirea fami- liilor slabe, stiind ca stupii bine populati resping ugor atacul. In cazul furtisagului declansat, prin pu- drarea albinelor de la urdinisul stupului’ ata~ cat, cu f4ind de grfu, se poate stabili, de unde vin hoatele. Acestea pot proveni de la unul sau mai multi stupi. Uneori chiar din stupinele vecine.Stupului atacat i se va reduce foarte mult urdinisul G—2 cm) pentru a fi aparat mai bine. Dac& pe scindura de zbor se agazd @ mina de crengute sau buruieni rupte din apropiere si stropite cu apa, atacul este sta- vilit, iar actiunea de apirare este mai eficace, Sint unele cazuri cind atacul este atit de puternic incit se impun mésuri drastice. In astfel de tmprejurdri este bine si se apeleze ja ajutorul unui stupar experimenta:, deoa- rece o intirziere cauzati de incercarea unei solutii ineficiente, poate duce la st&ri foarte grave. 8. PROPOLISUL. Incepind cu luna sep tembrie este bine si nu se mai_recolteze propolisul. Vremea réicindu-se, atit recolta~ vea cit si prelucrarea Ini devine o problem greu ‘de rezolvat pentru albine Din «cest motiv, deschiderea fri motiv precis a stu- pilor ‘trebuie evitata. La deschiderea stupilor in aceasta lund, se va constata bogata propolizare a créipiituri- Jor. Raderea propolisului constituie o gre- seala. Albinele nu vor avea cum s&-1 inlo- cused. In disperare, fl vor inlocui cu ceara amestecati cu diferite resturi din stupi. Acest inlocuitor este grunjos si nu are nici aspectul $i nici mirosul propolisulut. © Im seamna cli albinele fac tot posibilul sd-si izo- leze cuibul si este pacat si nu fie ajutate. 9. PARAZITIT EXTERNE, ‘Tratamentcle contra parazitilor externi ai albinelor (Braula Varroa) se face in conditii normale atunci cind timpul s-a ricit (520°C), deoarece pu- ietul este foarte redus iar albinele sint in majoritate in stupi. De aceea, potrivit con- difiilor teritoriale, se va actiona mai de- vremé sau mai tirziu, prin tratamente cu sineacar pentru acarianul Varroa si cu fum de fenoviazina, atit pentru acarian cit si pen- tru piduchele albinelor (Braula coeca). 10. AMENAJAREA VETREI. In fiecare stupin&, In apropierea iernii se fac unele amenajari utile pentru anotimpul rece: Prin- fre acestea nu trebuiesc uitate paravanele in. directiile predominante ale vinturilor sau indepartarea buruienilor dintre stupi. Acolo unde stupii orizontali vor ierna cite doi intr-o lad& sau corpurile de stupi multi- etajati se vor suprapune, este bine si se lase spafii pentru operatiile inverse. Altfel, primavara vor fi necesare operatii dificile de reasezare a acestora. 5 Taté un tablou bogat de lucrari, care ne- cesitio munca bine ginditA si ordonata, Ing. M. ATANASIU Prognoza meteoro- logica pentru luna august . Pentru luna august din acest an se pres yede o diminvare a frecventei p&trunderilor de mase de aer rece pe componente orien- tate dinspre nord si nord-vest, care au fost specifice unor perioade destul de indelun- gate din prima parte a veri, in multe zone din fara. Ca urmare, se asteapti o imbu- nétafire « caracterului termic fn sensul de revenire spre valori normale de tempera; turé. Din preluerari climatologice rezuitd ca cele mai mari valori medii ale tempe- raturii_aerului din aceasté Juna sint loca- lizate in partea sudic& a Cimpiei Romane (in afara de lunea propriu-zisi a_fluyiului. cu bal{ile sale) unde se ating 23°C. Spre nord temperaturile scad ajungind la poalele Subcarpatilor pind la 19—20°C. In Dobrogea aceste valori ating 22°C. iar tn Moldova sint cuprinse intre 18—21°C, cu specificatia c& valori sub 20°C se intflnese in partea nordic& a Moldovei, pe podisul Sucevei. Cele mai sefizute valori medii ale temperaturii aeru- lui din fara noastra sint localizate tn Tran- silvania si Maramures unde temperatura aerului este cuprinsi ‘respectiv tntre 16— 20°C si 17—18°C. In Cimpia Tisei_ tempera- tura aerului este de asemenea mai mare de 20°C in nord gi atinge 21°C fn sud, valeare caracteristic& si pentru Banat. Din punct de vedere pluviometrie se pre- vede un regim excedentar fati de valorile medii multianuale ale lunii. Pentru. princi palele zone geografice ale {arii acestea sint urmiatoarele : in Maramures 75—85 mm, Cri. gana 55—65 mm, Transilvania 60—80' mm, Banat 45—55 mm si Moldova 35—70 mm. In Bardgan, Cimpia Siretului de jos si Cimpia Olteniei in mod obignuit sumele medi lu- nare ajung numai la 35—40 mm Ele cres¢ pind la 40—50 mm fn restul Cimpiei Romane si pind la 65—80 mm fn regiunile deluroase ale (aril, In Dobrogea sint de asteptat can- tit8fi mult mai reduse si anume 25—35 mm, far in partea sudicd a toralulul cad n me- die numai 20-30 mm. Lidia RAHAU Rn VIND cutii Imperechere mitei tip EWC Rutt. ner si matci selectionate imperecheate si testate, Telef. 20.17.96, seara. (24) VIND pavilion apicol cu 56 familii, rama Dadant. Spinciu Alexandru, Turda, telef. 11.154, (25) 27APIMERIDIAN Institutul de apicultura dela Oberursel-Frankfurt pe Main Dr. O. MILEA In atit de aglomerata, de poluata Re- publicd Federali Germania un coltisor linigtit, cufundaf in verdeaja si liniste este © raritate prefuité ca atare. In- tr-uni asemenea peigaj, la marginea mi- cului orasel Oberursel pe Taunus, la numai 20 de minute de marea aglome- rafie urband care este renumitul Frank- furt pe Main, se afla Inslitutul de api- cultura, institut pendinte de politeh- nica Universitatii din marele oras al Germaniei federale. ‘Alaturi de o cl&dire mai veche, in stil clasie german, vopsita in galben, std noua constructie, cu dowd nivele, ce adaposteste laboratoarele institutului. ‘Ambele inconjurate de padurea Tau- nus, ce imbracd la rindul ei nu prea indepartatul munte Taunus. in curte mulie flori, un gazon bine ingrijit si igolatoarele imense pentru experientele in aer liber. Pentru ca procesul de cer- cetare si fie continuu, institutul a fost dotat si cu un apiclimatron avind o su- prafafé de 300 m®. Atft apiclimatronul Cit si laboratoarele noi sint donatia companiei ,Volkswagenwerk“, Pentru experienjele de teren, institutul dis- pune de circa 200 de stupi: amplasati in poienile din imp&durita zona incon- juratoare. , ‘Nu peste mult timp, institutul va tm- plini 50 de ani de Ja infiintare. Cind a sugerat fnfiintarea unei statiuni api- cole pe ling’ institutul de zoologie, pre- sedintele Politehnicli, dr. Viktor Schmi- eden, un apicultor pasionat, se gindea atit la crearea unei baze materiale pentru studiul studentilor dar si pen- tru raspindirea cunostintelor in rindul amatorilor apicultori. Ulterior, si mai ales de cind direc- tor al institutului devine Hugo Gon- 28 Cladirea _nowi fn care sint adépostite mo- dernele laboratoare ale institutului. tarski, la aceste obiective de bazd se adaugi si cel al cercetarii apicole. Timp. de 25 de ani acest mare animator al cercetarii apicole, a reusit nu numai s& mentind fiinta institutului in perioade grele, dar sé fi si confere atributut unei institutii serioase, eficiente. Prof. dr. Martin Lindauer dar mai ales prof. dr. Friedrich Rutiner, al c&- rui nume este binecunoscut_in lumea apicoli, au addugat noi valen{e realizi— rilor institutului. Toate aceste date mi-au fost furni- zate de tindtul si inimosul cercetAtor prof. Nikolaus Koeniger, actualul di- rector al institutului, in timp ce mi-a ar&tat, cu adincA veneratie, laboratorut in care a lucrat ani indelungati profe- sorul Rutiner. Cu o mindrie aparte mi-a fost prezentatii si valoroasa colectie de albine provenite din toati lumea, © parte substantial find donatia renu- mitului apicultor englez Brother Adam. »Ne mindrim cu faptul c& in micul nostru institut, sint realizate mai bine de jumatate din cercetarile de apicul- turd publicate fn Republica Federal Germania — imi spunea interlocutorul meu, Adaugati la aceasta activitate si conferjntele organizate de noi, reuni- nile cu apicultorii, cu elevii si studen- tii, In aceasti pericad’ 10 studenti isi pregatesc la noi licenta, Tot aici am avut candidati la doctorat din Franta,Olanda, India, Iran, Israel, Tugoslavia, Pakistan, Polonia, Turcia..Putem spune cA reprezentém un centru internatio- nal de apicultura, in laboratoarele institutului. se fac cercetari de fiziologie, taxonomie, pato- logie, floré mellifera, chimia mierii dar mai ales de genetic’. In perioada in care am fost oaspete al institutului cercetatorii erau foarte bucurosi ci reu- siser si puna la punct procedeul tch- nic adecvat pentru fotografiereal aeria- ¢ na a actului imperecherii matcilor. Un alt subiect aflat in studiu de ur- genta era combaterea pe cale chimica a varroozel. La experiente participau, pentru efectuarea unor lucrati practice mérunte, citiva elevi care doreau s& sustin& examene de admitere la facul- tatea de zoologie’si vizau s4 se specia- lizeze in viitor in’ apicultura. Pretutindeni se Iuera cu multa duitate, si fArd s& fie greu de obser- vat, cu multi pasiune. Nu exista labo- rator in care si nu se efectueze o lu- crare. at de ce nu mic&-mi-a fost sur- prinderea cind ‘am aflat cA schema de funcfiuni a institutului este reprezen- tata doar de... 2 cercet&tori cu studii superioare, 2 tehnicieni cercet&tori si cifiva laboranti. Un motiv in plus s& consider justificat’ mindria_ tindrului director al institutului ce face cinste universitatii care poarti numele mare- lui Goethe. OePrA VINTRUNIREA DE LA SNAGOV (A CONSILIULUI EXECUTIV {AL APIMONDIE! 'APIM q ' In ailele de 28—30 mai ac. la Snagov Y sau destaisurat sedintele de Iucru ale Con- § siliului Executiv al Federatiei Internationale 4 a Asociajiilor de Apicultura’ — APIMONDIA, \ una dintre cele mai importante si longevive ¥ organizatii_neguvernamentale cu statut con- \ sultativ special. Y, Alegera {arli’ noastre ca gazdi a acestor \ intruniri nu s-a facut intimplitor ci ca ur- {more a. prestigiului “international de care Sse, bucurd Roménia, tard membré a API- } Monpra. Dezvoltarea fri precedent a apiculturii } nationale in ultimii 30 de ani s-a datorat ¥ sprifinuiut permanent’ pe care. cresestorit de } albine l-au primit din partea Conducerii Su- Q pericare, personal din parteatovardqului * NICOLAE CEAUSESCU care, apreciind ro-~ 4 lur albinctor tn economia apicold, a. stabilit » apiculturii un cadrw bine distinct care ono- \ reazi si obligi pe toti stuparii romani. \ La sedintele de lucru ale Consiliului Exe- \ cutiv au participat prof. dr. ing. V. HAR- NAJ — presedintele APIMONDIEI, R. BOR- S. CANNA- NECK — MELA — secretar .general, R. VAN RAP- PARD —-decanul membrilor de onoare ai APIMONDIEL, R. KOSTECKI — membru al Consiliului. Executiv, J. P..BONIMOND: — presedinte al Comisiei de apiterapie, 1, TAR- REGA — cenzor, S. KODON — cenzor si prof V. A. GUBIN) (ca asistent din partea vicepresedintelui G. T.’ BILAS), Th cadrul sedinfelor de ner au fost abor= date unele probleme privind finalizarea or- ganizarii celui de al XXX-lea Congres in- ternational jubiliar de apicultura care se va a ar, . \ \ s \ 5 a , : § destisura.in perioada 10—16 octombrie ac. ‘ a . 4 . t 5 \ 5 \ y vicepresedinte, Ja Nagoya in Japonia. S-au definitivat pro- punerile de candidati pentru membrii Consi- Mului Executiv ale eror mandate vor ex- pira. Au’fost nominalizate candidaturile pen- tru ¢omistile permanente si grupele de lucru ale APIMONDIEI, Cw ocazia discufiilor s-au feut preciztiri legate de functionarea la Bucuresti a Acade- migi Mondiale de Stiinte Apicole si au fost elaborate propuneri de mi&suri care vizearai organizarea judicioas si. functionares efi- clenti a’ Academiei. S-au trecut in revistd 29Membrii Consiliului Bxecutiv al APIMONDIEI tmpreur Roménia la sfirsitul vizite’ in Complevul apicol Baneasa propunerile privind farile gazdi ale urma- toarelor_congrese internationale ale API- MONDIEI din 1987 si 1989 (RSJ, Tugoslavia, R.P,Poloni si Brazillia). Au fost prezentate si analizate raportele APIMONDIEI pe perl- oada 1983—!985 ca si cele privind activita- tea pe aceeasi perloada a Institutului Inter- national de Tehnologie si Economie Apicol& ‘al APIMONDIEI care are sediul in Bucuresti, In legtitura cu activitatea LILT.E.A. au fost adresate felicitari presedintelui APIMON- DIEL, prof. dr. ing, V. Harnaj, secretarului general, dr. S. Cannamela si tuturor colabo- ratorilor institutulul pentru excelentele re- zultate obfinute. In continuare au fost discu- tate unelé probleme organizatorice si ale ac- tivitatii curente. Cu ccazia acestei sedinje, membrii Consi- Tiului Executiv al APIMONDIEL au vizitat Complexul apicol Baneasa al Asociatiei CreseStorilor de Albine din R. S. Roménia, Oaspetilor le-a fost prezentat Institutul de cercetare si productie. pentru apiculturé, Combinatul apicol si Liceul agroindustrial cu profil apiculturd-sericiculturd, unitafi prin activitatea cirora se realizeazi integrarea In cadrul unei structuri sistemice, unitare $1 global-integratoare a, inva{émintului, cerce- tarii si productiei apicole. Desigur, membrii Consiliului au avut multe cuvinte de apre- cieri In timpul si dupa vizitarea Complexu- lui apicol. Nu le mai reproducem conside- vind c& functionarea Academiei Mondiale de 30 . (Foto: I, NEGREA) Stiinte Apicole in perimetrtl Complexului gpicol se datoreazA prestigiuiui international de care se Ducuré apicultura romaneascd si unitifile complexulul. La. sfirsitul vizitel a fost organizat& o intrunire prieteneascd de- dicaté evidentierii. activitatii prof. dr. ing. V. Harnaj care indeplineste neintrerupt de 20 de ani functia de presedinte al API- MONDIEI. Cu acest prilej au luat cuvintul : R. Van Rappard, dr. S..Cannamela, R. Bor- neck gi a fost cititA o scrisoare din partea prof. F. Ruttner, In numele lucratorilor din Institutul International de Tehnologie si Economie Apicolé, N. GiureSneanu, directo- rul executiv al institutului, a prezentat un mesaj de omagiere a activititii prof. dr. ing. V. Harnaj iar din partea Asociatiei Crescd- torilor de Albine a vorbit ing. E. Marza, se- cretar al Comitetului Executiv al asociatiei. Purtator de cuvind al Consiliului Executiv al APIMONDIEI, R. Van Rappard a fnmfnat prof. dr. ing, V. Harnaj o Plachet& omagialé prin care se atest meritele sale de exceptie in directia dezvoltarii si promovarii apicul- turii in RomAnia si pe plan mondial. In con- text s-a facut propunerea ca Institutul In- ternational de Tehnologie si Economie Api- coli si poarte numele Prof. dr. ing. V. Harnaj. E. T.CERCETARI RECENTE PRIVIND COMBATEREA MOLIEI DE CEARA In Noua Zeelanda, ca si in alte state cu apiculturé dezvoltaté, combaterea moliei de cear se realizeazi prin mijloace chimic DatoritA insi puternicului curent de op nie impotriva pesticidelor ,atentia cerceti- torilor se indreapta cdtre alte mijloace de lupla, nevtitimatoare pentru om si albin’. 1. Combatere bacterian’ Se bazeazi pe infectarea moliei cu mi- crobi capabili s-o omoare prin inmulfire ‘sau prin toxinele pe care le elibereazi. Uh astfel de microb este Baccilus thuringiensis, pre- zentat in comert Sub forma de pulbere, con- {inind spori si toxine cristalizate. Se’ folo-| Seste in suspensie, aplicatA pe rolele masi- nilor se imprimé faguril artificiali sau prin aspersarea fagurilor crescuti (produsul fo- Josit in SUA. se numesté Certan), 2. Alte metode de combatere biologic’ Au in vedere doi agenti care ar putea fi folositi impotriva moliei de ceara. Unul este virustil care produce polyhedroza Gal- leriei_melonella, iar celalalt 0 micé viespe numiti Apanteles galleriae. Sa constatat ca suspensia de virus ,aplicat sub forma de spray pe un fagure insimintat de molia de ceara, reduce infestatia la zero In cazul cind ineiredtura pentru wn fagure este de cel putin un miliard de virusi, Viespea Apanteles galleriae este un diu- nitoar al molei de ceara din sudul SUA. Posibilitatea de a fi utilizaté ca mijloc prac. tic de combatere a giselnifei este redusé. 3. Fradierea Aceasti metoda, folosit in sterilizarea echipamentului apicol infectat cu microbul locii_americane, se aplicd frecvent si im- potriva insectelor daunatoare. In cazul mo- liei de ceard, masculii jradiati si tmpere- cheafi cu femele normale dau nastere la oui sterile in procent de 60—75t/o. Cind ambii parteneri sint iradatil ,procentul de Oud sterile ereste la 90%. Daci se urma- rese rezultate rapide, se elibereazi un nu- mar mare de molii iradiate (difuzare inun- dativa), iar cInd se intentioneaz’ obtinerea de mutatii genetice, se dau drumul la un numar redus de exemplare (difuzare ino- culativa), 4, Hormonul juvenil Durata si tipul fazelor ce caracterizeazi metamorfoza insectelor este guvernaté de doi hormoni existenti in singe; hormonul de napirlire (sau edysone) si ‘hormonul ju- venil (JH). Tratind ipsectele cu JH, dez- voltarea acestora se detegleaz’. In Egipt, tard unde giselnija constitule © amenintare deosebit de serioas’ pentru industria apicola, se studiaz’ fn prezent efectul asupra moliel de ceara a hormo- nului. juvenil artificial sau analog (JHA). In laborator, solutiile de JHA au omorit complet laryele de giselnifi, au oprit me- tamorfoza sau ‘au. produs. malformatii la adulji (in functie de concentratie), Intro- ducerea in stupa unor cirpe Imbibate eu aceasti, solujie opreste complet eclozionarea normald a moliei de ceard, in cazul unei concentratii de 1500 ppm JHA. Puietul de albind este omorit si el cind vine in contact direct: cu solutia de JHA, Efectul vaporilor degajati de clrpa umezita cu JHA este {nsi uluitor; el mireste su- prafata de puiet cipacit cu peste 36%o; Coneluzii Metodele descrise mai sus Intimpind ac- tualmente inconveniente privitoare tndeo- sebi la. pretul ridicat al produselor si vo- Jumul mare de munca, Pind atunci, in Nowa Zeeland’ se duce © activitate asidu& pentru reducerea pagu- belor provocate de giselnitd prin folosirea : —unor misuri de fntretinere: sortarea fagurilor inainte de inmagazinare, pastra- rea celor inchisi la culloare separat de c albi, topirea imediata a fagurilor reformati — frigului: depozitarea fagurilor in 0° proane recj, expuse la curenti de aer, ste- rilizarea fagurilor infestati prin {inerea la congelator timp de citeva ore la —18° sau citeva zile la 0°C — chimicalelor:' paradiclorbenzen, oxid de ctilens, bromurd de metil si bioxid de carbon, (Matheson, A. G. In: The New Zealand Beekeeper, primavara, 1984, p. 24—26) Sa iS Prelucrare dr. I. OGRADA ee re DIN EXPERIENTA APICULTORILOR, DIN CANADA SI S.U.A. Revista. noastra a abordat, in mai multe numere ale sale, problema ierndrii albinelor. Dup& cum se tie, In tara noastra stupii sint iernati intr-o mai micd masurd In adi- posturi. De aceea, am apreciat util pre- zentarea experien{ei‘altor {ari tn care ier- narea stupilor se practicA pe 0 scar mai larga. Recent a aparut, sub auspiciilor Ministe- rului Agriculturii si Alimentatiei din Ca- nada, un studiu pe tema iernarii_stupilon in interior, semnat de D. M, McCutcheon, studiu ale carui elemente principale sint prezentate in traducerea integrala a studiu- lui, care poate fi consultat la biblioteca In-. stitutului de cercetare si productie pentru apicultura al Asociatiei noastre, Prelucrare M. GHIBERNEA 31INTREBARI $1 RASPUNSURI Care sint atributiile si obligafiile’ apicultorului din sectorul socialist ? Awibutiile si sarcinile personialului tebnic, economic gi de alte specialitati care lucreaza in activitatea apicolé se stabilesc prin Re- gulamentul de organizare si functionare al unitafilor din care face parte. fn_regulamen- tul-cadru privind organizarea si desfagurarea activitayit apicole in unitatile socialiste, la art, 20. se prevede : nln exercitarea atributiilor si sarcinilor de serviciu, apicultorul are ‘“urmatoarele obligatil a. participa la intocmirea planului de pro- ductie si asigura realizarea acestuia ; >. participa la fntocmirea planului de ve- nituri si cheltuieli al stupinei si aslgurd exe- cutarea acestuia 7 ¢. executa la timp si in bune conditti, in tot cursul anuluj, lucrarile de ingrijire si exploatare a familiilor de albine fn stupina pe care o are in primire ; d. inlocuieste anual,’ cel putin 30% din matcile existente in stupind cu mitci proli- fice, produse in’ anul respectiv ; e. asigura aplicarea regulilor de igien’ in stupina si a tratamentelor pentru prevenirea si combaterea bolilor si ddundatorilor ‘la al- bine; : 2, practic stuparitul pastoral Ia culesurile de productie si de intretinere, conform pla- nului unitatii, ia toate masurile pentra pre- venirea sufocirii albinelor fn timpul trans- portului-si respecti vatra de cules ce ia fust repartizata ; g. efectueaz cu stupina polenizarea cul- turilor agricole entomofile si a pomilor fruc- tiferi sau ca prestare de servicii pentru alte h, reface efectivul familiilor de albine di- minuat prin unificdri si mortalitati ; i, asigura familiilor de albine rezerva de hhrand — miere si pastura — pentru iernare, de calitate corespunzéitoare ; J. asigurd regimul necesar de’ cildura. in stupi in timpul iernii, prin impachetarea co- respuzitoare a familiilor de albine la intro- ducerea la iernat; k. respect normele de consum pentru bio- stimulatorii apicoli si alte materiale gi ia méstri pentru prevenirea pierderilor ; 1. completeazi a zi carnetul de stupind cu lucrarile efectuate si fntocmeste, tm- pretnd cu persoanele imputerniaite de con- Aucdtorul unititii, procesele-verbale de re- coltare a produselor apicole, cele de con- sum pentru biostimulatori apicoli si alte ma- teriale, documentele privind revizia de pri- mavara si de toamna a fatniliilor de albine ; . participa la inventarul anual organizat-de u- nitate ; 32 m. curaja, repara si dezinfecteaza stupit si celdlalt inventar apicol ; n, efectueazd orice alte activitéti care pot contribui 1a rentabilizarea stupinei ; ©. participa la actiunile privind 'imbuna- tatirea resurselor melifere locale ; Pp. se preocupa de ridicarea nivelului sau profesional prin studierea literaturii de spe- cialitat r, anunt unitatea, in cazul constatarii in stupind a unor calamitati, cazuri de forta major sau a altor evenimente deosebite, In cel mult 24 de ore de la producerea acestora ; S. respect regulamentul de ordine inte- rioard si programm) stabilit de unitate pen- tru activitatea apicoli, protectia muncii gi disciplina in muncé. Cum se recomanda amplasarea stu- pilor pe vatri ? Amplasarea stupilor se va face in lycuri uscate, addpostite de vint, insorite in peri- cada de iarn& si umbrite In timpul veri, Stupii_vor fi asezati elt mai distantati_unii de alfii, de maniera neregulata, oferind s ficients’ puncte de reper, pentru a evita ri-, tAcirea albinelor de la un stup la altul, Stupli_ se recomanda sa fie ridicati de la sol, 84 fie usor inclinati in faté si cu urdi- nisurile orientate citre sud. Ce este Polenapinul ? Este un produs apiterapeutic sub form’ de tablete realizat prin comprimarea polenu- lui recoltat de albine, continind intr-un vo- Ium: redus 0 cantitate: bine dozati de polen. Aceasta usureazi mult administrarea pole- nului, cunoscindu-se doza zilnicd care se fo- loseste. Are un gust dulce plicut, dat de ex- cipientii folositi 1a tabletare. Fiecare tableta contine 0,250 g polen. Polenul recoltat de albine care intra in compozitia polenapinului confine substante stimulatoare pentru organism cum stint : vi- taminele (in special complexul B), proteinele, aminoacizi liberi, grdsimi, hidrati de carbon, substante minerale. Toti acesti factori vitali se gdisese concentrati intr-o cantitate relativ redusa- de substanti -gisindu-se tn stare na- turalé usor accesibild organismului. Polenapinul este folosit in denutritia pro- teicd, anemii, lipsa poftei de mincare, in antimite afectiuni hepatice si gastrice. Este un tonifiant pentru organismele epuizate de eforturi fizice, de aceea se recomandé a fi utilizat de sportivi si copi Poate fi folosit in doze de 4—6 tablete pe zi, Se poate procura de la magazinéle de spe- Cialitate ale Asociatiei Cresciitorilor de Albine. Ing. TV.DANS LE NUMERO ..,....0sesesessee sees tetest sees et eee eee IE RECEANU: Aoftt 1944 — nification historique de cet acte de dignité na- tionale; A. MALAIU: C'est urgent: Préparation des abeilles pour I’hiverange ; Maria DRAGAN: Condition d’élevage et qualité du matériel femelle de repro- duction 1); I. CIRNU : Les saulaies — une source de miellat importante; V. VA- SILACHE, I. VASILACHE: La récolte du miel en pavillon; L ANITEI: Possibi- lité d’utiliser [ionisation du lair en apiculture; I RUSU, P. AGACHE: Prophylaxie et lutte contre 1a fausse-teigne; D. DIMA: Un nouvel ennemi des ubeilles de notre pays; E. TARTA: La fete champétre du Rayon d'or“ & Tom- sani, district Vilcea; O, MILEA: Linslitut d’apiculture de Oberursel — Frankfurt am Main. 7 7 Les lectewrs de Véntrager peuvent s’abonner par ROMPRESFILATELIA, Département exportation-importation presse, P, O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, rue Galea Grivitei, no, 64-66. IN THUS ISSUE, Sia gs IL RECEANU : — August 1944 — a most meaningful anniversary for the Romanian Deople; A. MALAIU: An imediate task — preparing your bees for wintering: Maria DRAGAN : About the rearing consitions of high quality queen honeybees (1); I CIRNU: The willow forests are a good honeydew source; V. VASILACHE, 1 VASILACHE : Honey extraction in the bechous ; I. ANITEI: Air — ionization — possible use in beekeeping; I. RUSU, P. AGACHE: Prevention and controle of the wax moths; I, POPESCU-SOHODOL : Cans and... ants; D. DIMA: A new pest of the honeybee in our country; E. TARTA: “The golden honey” fair at Tomsani, Vilcea district; 0, MILEA: The Beekeeping Institute in ‘Oberursel — Frankfurt am Main. Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P. O. Box 12—201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, Calea Grivitei St, No. 64-66. IN DIESER NUMMER 2......ccceocceccecec cette tess eects tees L RECEANU: Die geschichtliche Bedeutung des Aktes nationaler Wiirde von Au- gust 1944; A. MALAIU: Unter dem Zeichen der Dringlichkeit — Vorbereitung der Bienen aut die Uberwinterung; Maria DRAGAN: Uber Zuchtbedingungen nud Qualitit des weiblichen Reproduktionsmateri: 1. CIRNU: Die Akazien- wiilder ,eine bedeutende Uonigtauquelle; V. VASILACHE, I. VASILACHE: Ho nigernte im Bienenhaus ; I. ANITEI : Die Perspektiven der Verwendug der Luftioniza- tion in der Bienenzucht ; 1. RUSU, P. AGACHE: Vorbeugung und Bekimpfung der Wachsmotte; Gh. VOICULESCU: Honigtauhonig und Nosema; I. POPESCU- SOHODOL: Die Konservenbiichsen und... die Ameisen; D. DIMA: Ein neuer Bienenfeind in unserem Land... E, TARTA: Das Fest ,,Die goldene Bienen- wabe", in Tomsani, Bezirk Vileea; 0. MILEA: Das Institut fiir Bienenzucht in Oberursel — Frankfurt am Main. Auslindische Leser konnen sich bei folgender Adresse abonnieren: ROMPRESFILATELIA, Deptetetetel exporteimport pr ©. Box 12-201, telex 10376 prefir, Bucuresti, : nr. 64-—6¢ i: 3 | COEPRAHUS asa ccceceausaetesesaevtanteswsreoteceraey H. PEYAHY: Heropuvecoe suatenne akta nauMoHaabHoro noctouncrea B asrycre 1944 rona; A. M9JAIO: Tox sHaxom cpowocru: Monroropxa nuen x sumoske; Mapua APSTAH: Yenosua ‘nupauwnannn Kavecteenoro -eNcKOro BOCHPONIBORNMOrO MaTe- prasa (1); MH. KBIPHY: Hooswi tec — samnui ucrownx naan; B. BACHJIAKE, HW. BACHJIAKE: COop mega = napnavonax; H. AHHUEW: Mepcnextmau mpumenc- NMA BosnymnOR MoHNaauNN B mueaoBonctse; —H. PYCY, Il, ATAKE: Mpeaynpexaenne Bockonofi Moan u Gope6a c nek; T. BOAKYJIECKY: Maneasi men w wosematos ; H. T10- NECKY-COXONOM: Koncepsnwe Gankn u. me expane 21.3 E. TAPIL Buna; 0, MMVI: Hucriryr nienononcrna Huocry le wurareau TEMHS, Nenapranenr Byxapecr, ya. Kaaea 6 POMITPEC®IUJA- ut OOpaiyacs reaese 10876 npepup, 0. Boxe 12-201,Cea a