Sunteți pe pagina 1din 36
Apicultura in Romania Revist’ lunari de schimb de experienti si Indrumare metodologics’ apicol’ editati de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’. Romania Anu! L i SUL Seon] Le YA CUPRINS 1% ***: Republica la 40 de ani. 3 y ***: 30 de ani de la reorganizarea Asocia- fiei Crescatorilor de Albine. 6% V. POPESCU: Realiziri si perspective ale api- culturii bandtene, 4 | R._FURTUNA, Alexandrina FURTUNA, P. ILEA: Iernarea familiilor de albine de putere redusi in conditii optime si dezvol- tarea lor in primavard. T. VOLCINSCHI: Din arhitectura, geometria si matematica fagurilor. M. MARIN, D. IONESCU, Emilia BURSUC, I. RUSU: Determinarea toxicitatii tata de albine a piretroizilor de sintezi in conditii de laborator. S. ONEA, R. TRIP, C. NICOLICIN, Maria ONEA, C. FELIX: Date preliminare pri- vind cauzele i posibilittifile de combatere a fenomenului depopulirii familiilor de albine. V. VASILACHF, I, VASILACHE: Tratarea stupilor cu Varachet. O. MILEA : Oaspeti in prisaca romAneasc’. I. COTOI: Acasi la o familie de apicultori cu traditie. V. PADURARU: Concursul ,Prietenii albi- nelor*, 24 4 CALENDARUL APICULTORULUI 26 % M. POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU- DICULESCU : Addenda’ sadoveniand. 27% DOCUMENTAR APICOL 30% INDEXUL AUTORILOR $I ARTICOLELOR PUBLICATE IN ANUL 1987 10 12 14 Cu prilejul ANULUI NOU 1988, Redactia revistet »APICULTURA IN ROMANIA 'st a publicatiilor apicole ureazt tuturor cititorilor si colaboratorilor un calduros LA MULTI ANI, stindtate deplind, fericire st suecese mereu mai mari in activitatea apicold. Coperta I: foto Pavel TANJALA Trani ea yoy) Cee ey CeCe err’ eat ee Tesora anand areata Seer Dr. ng. STELIAN DINESCU ea RU Tt ae SC Pra CoS CoN Sa Pee CCN ee SOC SCC Cte eC) RT re Colt eae 8 Renate? TOURS TALLY re ae) emt eos isle) ROR uaa oT nL eMC Powe Ing. TRAIAN VOLCINSCHI reread ae Cae ae ) CYC T coeC! ee MTN ate omer ome CC? CE eer OS ey eau ea eae Cae een SZ Ce ST ECE SC note NSTC Lo one eG uarurs oe nie Tat ela ae ASOCIATIEL CRESCATORI- Re SED DNV) Teen Ae P(e itd Fucik nr, 17, Bucuresti, sec. 2 © Cod, 70231 © Tel. 11.47.50 Cont vir. 4596014 BALA. CTT TCIM sD COSTE ean eee rrr Cd Putas en iescc ts CT filialele A.C.A. @ Cititorif din Rieti aC rTY ROMPRESFILATELIA — PORT MmN an es to et Bucuresti, Calea— Grivitei nr, 6486, P.O.Box 12—201 SURG Tes itt DiC es Des eccntscCy rear) REPUBLICA LA 40 DE ANI Cele patru decenii care au trecut de sa, in fruntea acestui-imperios dezi- Ja’ actul istoric al proclamarii Repu-® derat s-a situat in permanenté Parti- la 30 decembrie 1947, al instau- puterii de stat a clasei muni toare in alianfA cu {aranimea si inte- lectualitatea “inseamni _ parcurgerea unui drum glorios de. avint construc- tiv, sub conducerea inteleapta a Parti- dului Comunist Romén. In aceasta pe- rioad& s-au obtinut succese de o im- portant crucial pentru destinul pa- triei si al-poporului nostru, care au dus la implinirea visului de veacuri al eli- berarii sociale si nationale, pentri care au luptat si s-au jertfit atitea generatii de vrednici inaintasi. A fost, edificata baza tehnico-materiala a socialismului, s-a trecut la etapa fauririi societitii socialiste multilateral dezvoltate, cre- indu-se cadrul propice inaintarii Roma- niei spre comunism. Ideea republicii are o traditie istorica in’ congtiinta romnilor, acesteia i s-au dedicat cele mai inaintate spirite re- volutionare, Revolutionarul democrat Nicolae Bailcescu, in al siu Manual al bunului roman“ scria: ,Republica este un stat in care oamenti aduniati, ingri- jesc singuiri de soarta lor, faré a-si pune stiipini pe cap, avind in lucrarea lor drept regula, dreptatea si drept tinta friifia. Intr-o republicé poporul nu ascultt decit de slujbasi alesi de dinsul chiar cu treaba hotiritt si pe vreme hotiiritd. Acesti slujbasi sint deopotrivit cu tofé ceilalfi oameni. Ei poruncesc numai in numele poporului... Aceasta idee a implicat generatia re- yolutici de la 1848, cit si pe aceea a Unirii din 1859, dobindind forme de opozitie ferma in toti cei 80 de ani de domnie ai dinastiei de Hohenzollern. * Din anul 1921 incoace, de la faurirea dul Comunist Roman. Lupta sa a fost inctinunata de succes dupa victoria re- volutiei de eliberare ‘social si nati nalé antifascisté si _antiimperialis' inceputa in August 1944. Intr-adevar, reunindu-si intr-un front larg fortele democratice si progresiste ale farii, dupa numai trei ani de la insurectia ° armata, poporul roman, exprimindu-si vointa sa de nestramutat, a impus re- gelui actul abdic&rii. Lufnd in propriile mini puterea politic in stat, mun: torimea, in strinsi alianté cu {arani- mea si intelectualitatea, s-a dovedit a fi purtitoarea celor mai inalte idea- luri ale intregii societ&{i romanesti. In cei patruzeci de ani care au tré- cut de la acel 30 Decembrie 1947, po- porul nostru, condus de Partidul Co- munist Roman, a obfinut victorii isto- rice pe‘drumul fauririi unei vieti noi, demne si libere. Tara intreagi s-a transformat intr-un vast saritier al muncii constructive : de la nationali- zarea principalelor mijloace de produc- tie in iunie 1948, trecindu-se treptat la marea opera de industrializare so- cialisté, de la agricultura necooperati- vizaté practicaté cu utilaje rudimen- tare, individuale, la aceea , socialista, beneficiind de mijloace de munca din ce in ce mai moderne si obfinind astazi recolte care in trecut nu figurau nici in cele mai optimiste anticipari. Po- porul roman, stipin pe destinele sale si ale patriei, paralel cu dezvoltarea permanenta a bazei materiale a ‘tari, a dobindit nenumarate succese in toate domeniile de activitate. In fruntea vastei opere de reinnoire revolutionara a societatii: romAnesti:a stat si stA’cu 1 fermitate Partidul Comunist Roman, a cirui politic’ este bazati pe temei- nica cunoastere a realit&tilor specifice romanesti si al cdrui scop suprem — asa cum subliniazi-in repetate rinduri tovaragul NICOLAE CEAUSESCU — se identifick armonios cu cele mai ina- ripate visuri de prosperitate si liber- tate ale intregului nostru popor. Proclamarea Republicii a deschis larg calea afirmarii plendre a capacitatilor creatoare ale popcrului. roman, rele- vind cu tarie aspiratiile de pace, pro- gres si colaborare ale acestuia, dorinta sa de a-si fauri o' viajé demna si fe- ricit’, pe masura jertfelor platite de siruri de generatii de-a lungul isto- riei sale milenare, pentru libertate. Jubileul celor 40 de ani ai Republicii poarta pecetea celor 22 de ani eroici de la istoricul Congres al IX*lea al P.C.R., de cind in fruntea partidului si a {ri a fost ales, prin vointa unanima a intregului popor, cel al cdrui nume s-a identificat cu acela al epocii pe care Romania socialist’ 0 traieste azi cu mindrie si recunostinti — ,EPOCA NICOLAE CEAUSESCUS, . * * Printre masurile luate de partid si guvern pentru sprijinirea dezvoltarii cresterii albinelor, a fost si infiinjarea la 30 decembrie 1957 a Asociatiei Cres- c&torilor de Albine, organizatie de ma- sA care cuprinde astiizi aproape pe tofi apicultorii cu gospodarie individual de diferite profesii, si indruma activitatea apicoli din unitatile socialiste in con- formitate cu legislatia si reglementéri- rile in vigoare. Entuziasmul si abnegatia cu care ma- selé largi de apicultori.au imbratisat 2 aceasta forma de a sprijini voluntar actiunea de dezvoltare a cresterii albi- nelor, au facut ca organizatia apicul- torilor din fara noastra, sprijinita per- @manent de conducerea de partid si de stat, sA obtin& in cei 30 de ani de exis- tenfa, in anii republicii, succese 1m- portante si s se situeze cu realizari Ja nivel mondial. Experienta acumulata si’ realizirile obtinute de Asociatia Crescatorilor de Albine in céi 30 de ani care au trecut de la infiintarea acesteia, confirma ma- rea capacitate de concentrare intr-o astfel de organizatie, a energiei si mun- cii maselor largi ai iubitorilor de al- bine, care prin munca lor entuziasta pot aduce o contributie insemnata la continua dezvoltare a acestei ramuri importante din cadrul agriculturii, ob- tinind o seama de succese care sint materializate in sporirea numérului fa- miliilor de albine, cresterea productiei medii de miere realizat& de fiecare fa- milie si imbunatatirea calitatii pro- duselor. Unitatile socialiste care dispun de stupine, ca si apicultorii cu gospodarie individuala, au toate conditiile create pentru a obtine rezultate mai bune in cresterea productiei apicole, aducind prin aceasta 0 contributie insemnata la inflorirea economiei Republicii noastre, predind la fondul de stat productii spo- rite, in scopul asigurarii necesitatilor interne, cit si creerii unor cantitati pentru export. * , Cu prilejul aniversarii proclaméarii Republicii la 30 decembrie 1947, api- cultorii din patria noastra se bucura din jnima, alaturi de toti oamenii mun- cii si intimpina cu entuziasm marea sirbitoare, angajindu-se si munceascé pe mai departe cu avint créator pentru realizarea sarcinilor ce le revin. 30 DE ANI DE LA REORGANIZAREA ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Anul 1957 s-a inscris in istorja_stupari Jui rom@nesc iprin traducerea in viata’ a unei vechi aspiratii a jubitorilor de albine din tara noastra — aprobarea de catre organcle superioare de partid si de stat a demersu- lui unui colectiv de activisti, grupati in ju- rul prof. dr. ing. V. Harnaj, privind reor- ganizarea asociatiei apicole si reunirii cres- citorilor de albine din unitiifile agricole so- cialiste sia amatorilor de stuparit, intr-o puternica organizatie profesionala si ‘de larg interes obstese — Asociatia Crescatorilor_ de Albine. Astfel, noua otganizatie — a cdrei istorie incepe ‘in anul 1873 — ajunge, dup: cum bine stim — prin cuprinderea in rin- durile sale a mari majoritati_a_crescato- rilor de a'bine profesionisti cit si a celor amatori din toat& tara —. s& contribuie in anii care- urmeazi nemijlocit la afirmarea fara precedent @ stiintei si practicii apicole romanesti, pe toate meridianele lumii. La 30 decembrie 1997 activitatile privind popularizarea cresterii albinelor si indru- marea apicultorilor, desfasurate mai fnainte de Societatea~ centrald ‘de apiculturé. din Romania, Socictatea de stiinte agricole yl. V. Miciurin* si de c&tre Asociatia stiin- tified a inginerilor si tehnicienilor (A.S.L.T.), au fost reorganizate asa cum am aratat mai inainte, astfel cd aceste activititi au ince- put sil se desfigoare, pe baze noi, In-con- formitate cu legislatia si reglementarile in vigoare, in cadrul Asociatiei Cresctorilor de Albine. In expunerea de motive intoc- mita la 1 octombrie 1957 de colectivul de inifiativa alcdtit din prof. dr. ing. V. Har- naj, Dr. T. Bogdan, ©. I. Hristea, ing. N. Foti, N. V. Iliesiu, ing. N. Nicolaide, ing. V. Petrus, C. Antonescu, ing. V. Hanganu din Tasi si dr. ing. Fr. '‘Szdverdi din Cluj-Na- poea, s-al evidentiat printre altele — Pentru dezvoltarea si. modernizarea cresterii albinelor in Romdnia in ani con- strucfict socialismului ta nivetul condifiilor naturale specifice fairii noastre si al cerin- jelor creseinde ale economiel, se simte ne- voia mobiliztrit si sprijinirti_tuturor apl- cultorilor din unitatile agricole de stat st cooperatiste, pentru a cunoaste st introduce in practicd ‘tehnologtile moderne. de crestere st intretinere a familitlor de albine, De © si mai mare nevole de sprijin au nevoie cresedtorit de albine amatoré din mediul ur- ban si rural, care detin in gospoddriile lor personale, peste trei sferturi din numarul total de ‘stupi cu albine existent in tara. — Activitatea vechii Soctetdti centrale de apiculturé din Romdnia, rezumaté — prac- tic vorbind — la editarea si difuzarea re- vistei lunare ,ROMANIA APICOLA“, s-a dovedit departe de a putea desfaisura ac- Huunile innoitoare asteptate de masa eres edtorilor de albine. La rindul tor, actiunite desfasurate de AST. se adresau in ge- neral crescatoriior de atbine din munteipit si marile orase ca: Bucuresti, Ploiesti, Cra- tova, Brdila, Galajt, tas, Timisoara,” Cluj, Oradea, Tg. Mures etc., astfel inctt ‘parantt colectivisti si alte categort de oameni ai muncit dornict sé practice stupdritul nu pu- teau beneficia de eforturile canatizate in, aceasta directic. 5 — La actiunile intreprinse de Ministerul Agriculturii pentru eradicarea: bolilor la, al- bine, extinderea stupéritulus pastoral, folo- sired albinelor pe scara tot mai larga ta polentzarea culturilor agricole entomofile, diversificarea si ridicarea calittjti- produc- fied apicole, spirtiinirea vatorificarit produ- selor apicole la fondul centratizat al statu- iui, atragerea si sprijinirea oamentlor’ mun- cli, indiferent de virstit si profesiune, de a $e indeletnici cu atbindritul tr timpul lider, formarea de not si tinere cadre pentru sec: torul apicol de stat $i eooperatist, se im- pune a se folost din plin pastunea ‘profesio- nal& st patriotismul a sute si mét de cres- cator’ de albine cu experienta din toate colturile fait, a oamenilor de stiinté si spe- ctatistilor dornict sd- activeze voluntar tr cadrul organizatiilor teritoriale ale asocia- fiei lor profesionale si de interes obstesc. — Se simte nevoia organizirit neintirzi- ate a schimbului de ptireri intre crescatori de albine profesionisti 36 amatort cu oame- mii de stiinja in domeniul albindritutul, de Prezenia farii noastre — a seolls romanest? de apiculturt — la manifestiirile si confrun- tarile apicole internagionale. — Se simte o tot mai acutt nenie de asigurarea unet baze materiale ta nivelul tehnicit actuale pentru dotarea st moderni- zarea stupineior existente, cit si pentru tn- fiinfarea de moi stupine tn cadrul gospo- dériilor agricole _sociaitste si gospodaritior personale ale oamenitor muncli,* Chiar din prima zi dupa reorganizare, ac- tivitatea ‘Asociatiel s-a desfisurat cu forje proprii — ca de altfel si in prezent. In conditiual uneori grele, ca la orice inceput, presedintele de atuncl al A.C.A, Prof, dr. ing. V. Harnaj, impreuna cu’ colaboratoril, au reusit si miobilizeze si sd antreneze Co: mitetul executiv, comitetele organizatiilor te- ritoriale si activistii voluntari, pentru reali- zarea tuturor actiunilor de interes obstes care au urmat, actiuni ale cdror rezultate le 4 3 vedem cu totii si cu care ne mindrim in prezent. Prasociatia profesional a cresedtorilor de ‘albine si -odatdé cu ea, scoala romfneascd de apicultura a iesit din anonimat si a in- ceput si se alirme in fara si peste hotare, chiat din primul an dup reorganizare. cepind din anul 1958, devine membr patticipa efectiv la desfaigurarea activitatit Federatiol Internationale a Asociatillor de Apicultun’ — APIMONDIA. Incepind din ‘anul 1969 asociafia — Impreund cu organi- zatiile sale teritoriale — sarabaitoreste in fiecare an, in luna decembrie ,Sdptdimina internationals @ apiculiorulut'. 5 Un puternic avint creator in viaja asocia~ fiei noastre -a constituit organizarea si des- figurarea la Bucuresti, in zilele de 26—31 august 1965, in Sala Palatului Republicii So- Gialiste Romania, a celui de al XX-lea Con- gres — Jubiltar al APIMONDIBI, unde au Yost fnregistrati peste 2.000 de participanti de pe toate continentele, prile) cu care au avut loc si alte doui mari evenimente : — inaugurarea si intrarca in functiune a Complexulut apicol al asociajici, ampla- sat in Bucuresti-Baneasn, realizat din fon- durile asociatiel dup’ 0 conceptie proprie ; — inaugurarea Primet expozijit-tirg inter national de apiculiura din tume — ,BXPO- API "65" Sarcinile privind dezvoltarea apiculturii $1 a Asoclatiei Crescditorilor de Albine au cres- cut an de an, in ritin sustinut, rezultatele indeplinirii acestora inseriindu-se tn dina~ jniea elorturilor intregului popor in toate ramurile economiel nationale, pentru desti- virgirea constructici soclaliste in patria hoastr. A reiesit, astfel, grija si atentla pe care o acord’ conducerea de partid si de stat gi in domeniul apiculturii, chemata s4-51 aduci ‘contributia la imbundtatirea nivelu- lui de trai al poportiui nostru, In. contextul noilor. si importantelor o- biective, sarcinile Asociatiel Creseditorilor de Albine din {ara noasttA au dobindit para- metrii noi, continut si valoare, membrilor asociatiei revenindu-le raspunderi_majore in realizarea lor. 5 In prezent, pentru indeplinirea prevederi- lor statutare si participarea la traducerea in viata a sarcinilor trasate prin actele nor- mative, ordine si instructiuni ale Ministe- rului Agriculturii, Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Romania : — organizeazti si indrumaé activitatea cresctitorilor de albine, din intreaga tard, prin filialele judetene si cercurile apicole comu- nale, ordgenesti, municipale si scolare, in scopul cresterii numarului familiilor de’ al- bine, a productiei apicole si diversificari acesteia ; Zj —contribuie la ridicarea nivelutui_pro- fesional si a califictirit cresctitorilor de albine prin folosirea diferitelor forme si mijloace ca: organizarea de cursuri apicole ce mast si instructaje gratuite, editarea de ciirji, bro- Suri si a Unei ceviste de specialitate, orga- nizarea de. expozitli, schimburi de expe- rienti, vizite, demonstratii practice, simpo~ zioane, conferinte etc. ; “"pregiteste apicultor catificapi pentru sectoarele apicole din {ara —urmareste ameliorarea albinei autoh- tone prin organizarea — in cadrul Institue tului de Cercetare si Productie pentru Api- cultura — a centrelor zonale de selectie si crestere a mAtcilor necesare stupinclor din toate sectoarele apicole ; — sprijind unitéjile agricole sociatiste st cresctitorit de albine tn practicarea stupiri- tului pastoral, diversificarea si valorificarea supertoara a productiei apicole ; —acorda asistenta tehnicd si juridécit gratuita crescitorilor de albine, 1a locul de productie ; —organizeazti echipe voluntare de spe- cialisti pentru sprijinirea actiunilor organe- lor sanitar-veterinare privind prevenirea si combaterea bolilor si intoxicatiilor la al- bine; . ‘aprovizioneazd stupinele din unitdpile socialiste cu, sector apicol si pe crescdtorit de albine cu gospodirie personala cu: stupi cu accesorii, material biologic, utilaie si materiale apicdle, biostimulatori si pre- parate medicamentoase de uz apicol, agre- gate 91 instalatii pentru conditionarea mierii, agregate si instalatil pentru extractia si conditionarea cerli, Iiteraturé de specialitate si altele ; — contribute nemijlocit la formarea fon- dului de stat de produse apicole necesare consumului intern si pentru export, prin contractari. si achizitii de la membrii sai, cooperativele agricole de producti, fermele de stat, alte unit&ti socialiste ; — livreazd Ia export unelte si utilaje a- picole, familii de albine, matei, produse a- picole etc. In cadrul complexului apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine si desffisoatd ac- tivitatea, intr-o integrare perfecta : — Combinatul apicol, principala unitate economicé a asoviatiel care asiguri baza tehnico-materialé a dezvoltarii si moderni- zarii cresterii albinelor ; — Institutul de Cercetare si Productie pentru Apiculturd cu sectoare de productie, laboratoare si un sector de apiterapie in care lucreazi personal cu o inalt& calificare profesionala, care executi lucrari de cerce- tare privind selectia si ameliorarea mate- rialului biologic autohton, crearea de lini si hibrizj de inalta productivitate, smbundta- firea bazei meliere s1 polenizarea dirijata a culturilor agricole entomofilie cu_ajutorul albinelor, exploatarea economic a familiilor de albine in unittifi mari specializate i tn stupinele mici ale apicultorilor cu gospodi- fie personal, proiecte de noi tipuri de uti Jaje apicole, realizarea de preparate medi- camentoase pentru prevenirea si combaterea bolilor la albine ete. ; ; — Liceul agro-industrial cu specialitatea apiculturd si sericiculturd, institutie de tn- vitimint specializata in pregitirea viitoa- relor.cadre de apicultori i, — Muzeul si expozitia permanenté de a- picultura si altele. In cadrul platformel apicole, intr-o cla~ dire modern tsi desfasoara activitatea In- stititul International de Tehnologie si Eco- nomie Apicolii al APIMONDIA, care pose- d& 0 tipografie unde se editeazi in mai multe limbi cca 80% din intreaga literatura apicoli ce apare in lume. Pe plan extern, Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Rom&nia ca membra a Fe- deratiei_ Internationale a Asociatiilor de Apiculutré. APIMONDIA, intretine relatii cu toate organizatile membre ale federatici. Pentru contributia deosebité adusi la dez- voltarea apiculturii, cu prilejul implinirii a 100 de ani de Ja infiintarea primelor aso- ciatii ale crescStorilor de albine din tara noastra, in anul 1974 Consiliul de Stat al R. S. Roménia’ a conferit ‘Asociatiei Cresci- torilor de Albine din R.’S. Romania ,Or- dinul Muncit clasa I-a", Cu deosebit’ mindrie apicultorii_ au pri- mit vizita tovarasului secretarul general al P.C.R. si presedintele R. S, Romania, la Combinatul apicol, pre- cum si la diferite expozitii apicole organi- zate de asociatie, cu aceste ocazii fiind apre- ciate in mod favorabil rezultatele obtinute in acest domeniu de activitate. Pentru viitor, avind in vedere dezvoltarea Sh perspectiva a apiculturii romAnesti, Aso- ciatiei Crescatorilor de Albine fi revin sar- cini deosebite, Astfel, Programul special de dezyoltare a apiculturii din R. S, Romania _ prevede pentru urmétorii ani noi sarcini atit_ in ce priveste cresterea numarului fa- miliilor de albine cit si a productiei de: miere tharfa si a fondului de stat la acest produs Un accent deosebit se pune, de aseme- nea, pe extinderea actiunii, de polenizare sa- turaté a culturilor agricole entomofile cu Nicolae Ceausescu “ ajutorul albinelor, tn special a culturilor de trifol, lucernd, fldarea-soarelui, precum si a intinselor suprafefe de livezi. Un factor important in actiunea de dez- voltare a apiculturli in cadrul sectorului so- cialist este si realizarea unui numir mai mare de stupine industriale in unitatile de stat si cooperatiste, cu efective importante de familii de albine si unde, datorité unui inalt grad de mecanizare a lucrarilor de volum, procestl de productie si se desfa- soare in mod intensiv. Sarcini importante revin Asociafiei Cres- c&torilor de Albine care, prin Institutul de Cercetare si Productie "pentru Apicultura, trebuie sa realizeze pentru stupinele se torului apicol socialist si pentru apicultorii cu gospodarie personala, un numir din ce in ce mai mare de mitci de inalt’ pro- ductivitate. Combinatul apicol al Asociatiei are sarci na de a spori productia de stupi, utilaje si materiale api¢ole, paralel cu diversificarea productiei de utilaje si materiale destinate asigurarii bazei materiale necesare clezvol- tari apiculturii, O alta sarcind se refera la diversificdrea gamei de produse alimentare, energo-vitalizante, apiterapice si cosmetice, atit in scopul satisfacerii_, cerintelor populatiei cit si pentru export. Ridicarea nivelului profesinoal a! apiculto- rilor din toate secotarele si Indeosebi for- marea de noi cadre tinere, popularizarea fn cadrul revistel ,Apicultura in Romania* si introducerea In practica apicolé a unor teh- nologii noi, corespunzatoare conditiilor na- turale din tara noastra, constitule sarcinile~ principale ce sta fn fata Intregului activ de apicultori, in vitor, Este necesar ca in Intreaga’ activitate sti avem mereu in fatA Indemnul ‘tovardsului NICOLAE CEAUSESCU seeretarul general al partidului nostru care spunea ci trebuie sd organiztim mai bine apicultura, sit ne ocupdm de ea ca de una din problemele importante’ ale economiet nationale". Incurajati de realiz&rile obtinute in cei 30 de ani de la reorganizarea Asociatiei Crescatorilor de Albine, avind indrumarea inteleapt& si spirifinul larg al partidului si statului, toti cei ce. muncese In apicultura, trebuie s& depund eforturi sustinute pen- tru continua dezvoltare a apiculturii pentru ridicarea ei la nivelul realizat de ‘celelalte ramuri ale economiei nationale, in vederea cresterii nivelului de trai al poporului, pen- tru inflorirea patriei noastre si edificaréa socialiste multilateral dezvoltate. 5 S&ptamina internationala a apicultorului REALIZARI $I PERSPECTIVE ALE APICULTURII BANATENE Vasile POPESCU Presedintele Cereului apicol municipal Timisoara Reuniti_ in cadrul APIMONDIEI ca in- tr-un urias stup, cei peste 5 milioane de apicultori de pe mapamond, posesori a mai mult de 50 milioane familil de albine, gru- pati in 72 de asociatii nationale de apicul- turd din 61 de fari ale lumii situate pe cinci continente, sarbatorese anual,.tn prima decada a luni decembrie_,SAPTAMINA INTERNATIONALA A_APICULTORULUI" Fiind inifiat& tn urmA cu 18 ani (in 1969) de Federatia International a Asocictiilor de Apiculfura APIMONDIA, aceasti mani- festare de anvergura mondial constituie un bun prilej de analiz retrospectivi a afir- miirii striivechii si nobilei indeletniciri a stuparitului, prin care apicultorii din intreaga lume pun la dispozitia oamenilor de pre- tutindeni valoroasele produse’ ale miracu- Joasei insecte care este albina. APIMONDIA, ca organism mondial cu statut consultativ in relafiile cu F.A‘O., ECOSOC, UNCTAD. si OMS, se bucura de aprecierea unanim& pentru -acti- vitatea ce o desfisoar& pe linia dezvoltarii si consolidarii relatiilor de prietenie si co- laborare intre apicultorii din lumea intrea- 28, fn vederea promovari unei apiculturi moderne si eficiente pentru realizarea unei producti mondiale de miere ce se estimeaza Ja circa 800.000 tone anual. Stuparitul este o straveche indeletnicire a locuitorilor meleagurilor roménesti, find favorizat de existenta fn bazinul carpato- pontico-dunarean a Unei clime propice sl a florei variate ce oferd condifii prielnice cresterii albinelor. Continuitatea in timp a albingritului re- ménese este atestaté de nenumarate mat~ turii ce se pierd fn negura vremurilor, cum sint: scrierile unor istoriografi ai antichi +atii (Herodot, Strabon, Xenofon si _altii) ; primirea cu faguri de ‘miere a lui Dragos Voda (asa cum stipuleazi M. Kogélniceanu despre legenda intemeierii Moldovei) de ¢ tre batrinal’ stupar Tatcu din p&durile de pe valea Siretului; tablifele cerate (dipticuri si tripticuri) descoperite in minele de la Ro- sia Montana din Carpatii Apuseni; docu- mentele ‘diferitelor epoci ce contin informa- tii referitoare la danii, dijme si plati ale bi- rului, in produse: catre Inalta Poartd, din care nu lipseau mierea si ceara, fapt cr dovedeste cu prisosinta c& stuparitul la stra Bunii nostri era o ocupatie fnfloritoare. De un rastindtor prestigiu si o bogaté tra- ditie se bucura si stuparitul de pe melea- gurile binatene, a cirui atestare dateaza din epoca marilor migratii din secolul al V-lea, cind, in asezirile stabile dim Banatul de vest, se’ folosea béutura Hicutd din snie~ re ,medos" (mied-hidromel), iar alte docu- mente de mai tirziu cuprind informatii re- feritoare la acte dotale de stupi, tranzac- fii si conventii vamale privind produsele a- picole, ceea ce demonstreaz& starea deosebit de avansata a acestei indeletniciri tn partea de vest a {ari noastre. Asa se explicd de ce apicultorilor banateni le revine meritul de a fi contribuit substantial, prin tnaintasii lor, la organizarea stupiritului sistematic 1o- manesc, de ce aici s-au editat In limba ro- mAna primele lucrari despre stiinta si teh- nica acestei Indeletniciri, de ce aici s-au pus. bazele celei dintii organizatii apicole din fara noastra. Aceste prioritafi_sint atestate de urmé- toarele repere istorice : ) aparifia cu peste 200 ani in urma, in 1785, a cirtii intitulata: ,Bconomia stupi- lor, lucrare publicatd 1a Viena, dupa impri- marea sa la tipografia romano-sirba din Timisoara, de catre cdrturarul transilvanean dr. Toan Piuaru-Molnar (1749-1815), ndscut in comuna Sadu de linga Sibiu, care si-a trait cea mai mare parte a vietii pe melea- gurile banatene, ca medic oculist si profesor In localititile Timisoara si Sinicolaul Mare precum si Virset din Tugoslavia ; 8) publicarea la 7 noiembrie 1823 de ci- tre alt dascal al apiculturii b&ndtene, adept al sistematizarii stupului. — prof. Ioan To- mici din Varidia de Caras (1774—1857), a célei_de a doua carti scrise in limba Yo- mana, cu litere chirilice, intitulata Cultura albinelor*, tot el, fiind si fondatorul primei scoli rom@nesti de albindirit, infiintat& in anul 1805 la Lugoj; ¢) fundamentarea primei organizisii de stuparit din Roménia, sub denumirea de »Reuniunea Apicultorilor Bandteni*, initiat’ de invatatorul banatean Nicolae Grand, in anul 1873, la Buzias d) afirmarea ca animator al stuparitului modern din Banat a lui Vichente Schele- Jan, din Timisoara (1830—1898), ale cari contributii 1a imbogtitirea patrimoniului api- culturii romanesti sint de importanta majo- Yr. Vichente Schelejan a fost premerstito- rul brazilianului ,de origine germana Hane- mann, in inventarea si folosirea, -inc& din j anul 1859 a gratici despirtitoare pentru se- pararea m&tcilor, prezentat’ de autor ca metodé proprie la Congresul al XVIII-lea al apicultorilor germani de la Salzburg d anul 1872, in timp ce tn Europa. aceasta gratie a aparut sub denumirea de ‘ gratie Hanemann abia in anul, 1877 ; e) editarea primei reViste de informare si_tehnicd apicoli in limba romana, din initiativa si sub redactia inimosului patriot roman Svetoni Petrovici, revista avind d ta de aparitie 1 septembrie 1889, in ocali- tatea Sinicolaul Mare din ctmpia ‘bandteani. Reorganizarea apiculturii roménesti_pe baze noi, prin constituirea la 30 decembrie 1957 a ‘Asociatiei Crescatorilor de Albine din RS. Rom@nia, ca organizatie obsteasca de largi cuprindere, a, facut ca Romdania Socialist’ sA fie propulsata pe coordonatele statelor mari producitoare si exportatoare de miere din lume, ca Argentina, Mexic China, ‘Australia, USS. Spania, Ungaria Cuba, Brazilia, Bulgaria si Grecia.’ Prestigiul stuparitului si stiintel romanest: mai este confirmat si de alegerea in vinci legislaturi consecutive, a cite 4 ani, de tre Congresele Internationale de apicultu ale APIMONDIEI, ca presedinte al forului apicol mondial amintit, a romanului prof. dr. ing. V. Harnaj, care vreme de 25 de ania fost si presedinte al Asociatiei Cres- citorilor de Albine din tara noastra si care in_prezent este presedinte de onoare al APIMONDIA indeplinind si funetia de_pre- sedinte al Comitetului de directie ai Insti- tutului International de ‘Tebnologie si Bco- nomie Apicoli al APIMONDIA, care func- fioneazi in Bucuresti de mai bine de un deceniu, Asa cum se cunoaste, un rol insemnat in dezvoltarea stuparitului din fara noastral-a avut “Asociatia Cresc&torilor de’ Albine din, RS. RomAnia, care, desfasurind 0 activitate rodnici, a reusit ca fn cei 30 de ani de la infiinjare, si atrag& in cadrul celor 41 fi- liale judetene un numar de peste 70 mii membri organizati in 1.400 cercuri apicole. Dintre acestea aproape 200 sint cercuri api- cole cu gestiune prin ele asigurindu-se a- provizionarea apicultorilor cu utilaje si ma- teriale precum si desfacerea produselor re- alizate pe baz de produse apicole. Complexul apicol de pe platforma Ba- neasa, infiintat in urm& cu 22 de ani (1963), in’ care isi desfasoara activitatea un numar de trei unititi specializate pe profile, de la practica si productia apicolé, la cercetarea stiintificd si invatimtntul de specialitate, reprezinté un unicat mondial, Gama larg de metode si utilaje, destinate dezvoltirii continue a stupiritulul romanese st puse cu generozitale de asociatie 1a dispozitia api- cultorilor ne di garantia realizarii progra- mului special de dezvoltare a apiculturil in. actualul cincinal, astfel Inolt tn. 1990, patri- moniul national apicol sA ajungé 1a 245 mi- lioane familii de albine, iar producyia de miere marfa la 21 mii tone. Jn contextul afirmérii apiculturii roma- nesti pe plan mondial, apicultura bandjeana, s-a impus tot mai mult prin potentialul sau format din cei peste 7 mii de membri ai asociatiel noastre posesori ai aproape 100 mii familii de albine. Apicultorii tsi desfi- soara activitatea in cadrul a 90 de cercuri teritoriale dintre care 17 cercuri apicole cu gestiune. Realizarile obtinute de apicul- tura bandjeand de-a lungul anilor sau cir eumseris constant pé coordonate superioare de cantitate si calitate ceea co a facut ca stupdritul din zon& si se bucure de apre- cieri elogioase chiar si din partea apiculto- rilor din alte {ari. Asa de exemplu, 1a. pr Ma expozitie international de apiculturd, organizati tn anu! 1965 la Bucuresti, {iltdla Judefeané A.C.A, Timis a obfinut inedalia de argint. Preocuparea permanent a comitetului jus dejean A.C.A. ‘Timis a constituit.o atraze: fea oamenilor muncii la practicarea stupa- Htului si al ridicirii_nivelilui profesional al apicultorilor, prin folosirea celor’mal va- riate si adecvate forme si mijloace instruc= tiv-documentare, Toate acestes sau reall: zat prin actiuni specifice printre care enu- meram urmatoarele : 1. Infiintarea. si functlonarea statiei zo- nale Timisoara de ameliorare a albinelor si producere a materialului biologic {aparti id Institutului de cercetare $i productie Pentru apicultur’), dotati in anul 1983 cu un imobil nou, corespunzdtor cerinjelor de cercetare si productie, precum si cu apa- " ratura necesard producerii_de matci selec fionate pentru intreaga zona de vest a tari in yederea piistrarii si imbunititirea fondu- Jul genetic apicol autotiton din Banat. 2. Organizarea si punerea in functiune a cabinetului tehnic de documentare apicola al filialei judefene A.C.A. ‘Timis, cupringind 4 sectoare didactico-documentare distincte © biblioteca in care problematica actual din literatura de specialitate se altura in 3—4 limbi, cu vechime de peste un se- col; 0 colectie de miere cuprinzind prin. cipalele sortimente din productia anilor 1921 pind in 1987; colectia stampilelor organiza- fillor apicole din Banat, care au existat in wltimii 108 ani, din 1879 pin& in prezent, si un laborator cu aparatura necesara unor analize a produselor apicole. 3) Reprezentarea apicultorilor bandteni la sesiunile Simpozionului national de istorie si retrologie agrard a Roménici si sustinerea de comunicari «despre istoria apicultwiit din Banat, 4) Gazduirea schimburiior de eaperienta si documentare apicoli, a delegatiilor do stu- pari din fara si strdindtate (R.P: Bulgaria, RP. Germania, Italia si Indonezia). 5) O sustinut& contributie ta imbogdti patrimoniului documentar al tebnologiei a- piculturii, cu materiale elaborate si publi- cate in revista ,Apicultura in Roménia. 6) Popularizarea prin toate mijloacele a cunoasterii si aprecierii juste de catre or- ganismele de decizie, a rolului apiculturii in productia agro-alimentara, pentru a con- vinge pe toti cei interesati ci albina este aliatu! cel mai statornic si leal al agricul- turii precum si un factor important al pas- trarii neaHerate a mediylui inconjurator. Jn vederea atingerii parametrilor din pla- nurile si programele ndastre, o atentic de- osebitd trebuie acordaté. de activul retri. buit si voluntar al filialelor judetene, reali- zirii unor importante objective dupa cum au fost cele enuntate in revista ,Apicultura fn Rom@nia* in nr. 7/1987, pag. 25, clin care redim: ,bunele tradifii se cer pdstrate, ino- vate st imbogiitite st una dintre importan- tele sarcini ale obstet apicultorilor bénd- feni este continua propdsire a viet apicole prin imbundtitirea structurit, organizatorice’ si functionale a filiale: judejenc Tumis. In cadrul acestet sarcini trebuie urmdrua reali- zarea cuprinderit in profil teritorial a tu- turor localitdjilor in care existé apicultori sau persoane care doresc sé practice api- cultura, alragerea spre aceasté eficientii sp rentabilé. preocupare a unui numdar cit ‘mat mare de cetdjeni de toate virstele si profe- siile*. Veghind si actionind cu perseverenta pen- tru indeplinirea sarcinilor si obiectivelor ce-i' revin stuparitului romanesc, precum si pentru indrumarea in’ mai mare masurd a masei de apicultori, prin acordarea in per- a sprijinului necesar practicarii acestei_nobile indeletniciri, ne vom aduce contributia la’ sporirea cantitatilor de pro- duse apicole la cresterea patrimoniului ‘na- tional apicol manenta & IERNAREA FAMILILOR DE * $I DEZVOLTAREA LOR Radu FURTUNA, AJexandrina Experientele .au fost efectuate timp de 3 ani asupra unui numar de mini- mum 10 familii de albine, ocupind la inceputul iernii intre 2 si 4 interyale de albina (pe rame 435 >< 300 mm), Scopul urmarit a fost de a asigura ier- narea familiilor de albine de puteré re- dusi in conditii optime, in ‘stupi am- plasati in aer liber. Atingerea scopului urméarit vizeazi folosirea unor tehnologii privind uti- lizarea unor surse suplimentare de c&l- dura, in stupi avind o constructie adec- vata si programator electronic. Stupii avind o capacitate de 2% rame (435 X 300 mm) am _plasat elemente electrice’ de incalzire intre fund si lea- tul inferior al ramelor. In constructia peretilor, fundului si capacului stupi- lor se folosese materiale izolatoare u- goare, stupii fiind prevazuti cu dia- fragme mobile, ce dau posibilitatea ada- postirii mai multor familii in acelasi stup. Buna izolare termica a stupilor per- mite utilizarea la o temperatur’ mai redusa a elementelor de incalzire si pu- nerea lor sub tensiune la intervale mai mari de timp. Acest fapt a redus consumul de energie, a diminuat ris- cul de uscare a aerului din interiorul stupilor si expunerea de durat’ a fa- miliflor la cimpuri electro-magnetice. Elementele de incalzire, insumind o pu- tere instalati de 9 w pentru un stup, au asigurat — functionind cu intermi- ten{a — temperatura de +-5° in inte- riorul stupilor, la o temperatur’ exte- rioara de —28°C. Programatorul opto-electronic inde- plinesie functiile de control si reglare automata a temperaturii din interiorul stupilor, functie de anumite criterii ca * Referat prezentat la cel de-al XXXI-lea Congres International al APIMONDIA, Po- Tonia, Varsovia, august, 1987. ALBINE DE PUTERE REDUSA IN CONDITII OPTIME _ TN PRIMAVARA® FURTUNA, Petru ILEA — temperatura din interiorul stupi- lor — temperatura exterioaré la umbra; — temperatura. exterioarA la soare ; — existenta curentilor de aer pu- ternici ; — insolatia. x Programarea unei anumite tempera~ turiin interiorul stupilor si a nivelu- rilor de crestere ale acesteia reflect’ strategia adoptaté de apicultor si este in functie de anumite condi fi: puterea familiilor de albine, rasa lor, perioada calendaristic’, particula- ritatile climato-geografice ale zonei de amplasare ete. Intr-una din strategiile adoptate s-a urmirit, de exemplu, crearea conditi- ilor pentru efectuarea zborurilor de cu- tire in timpul iernii, fara riscul pier- derilor de albine. Aceasta posibilitate s-a bazat pe ob- servatii si experimentiri facute in cursul iernilor anilor 1978—1982 in zo- na de cimpie si zona colinara, care au condus la concluzia cA poate fi deter- minati efectuarea zborurilor de curd- tire in cursul sezonului rece, daca sint indeplinite o serie de conditii minime cum ar fi: — temperatura la umbra mai mare de 0°C; — existenta insolafiei care mai ales In zonele’colinare asigura_ producerea tnei temperaturi la suprafata corpului albinelor, de natura s& creeze confor- tul necesar efectuarii zborurilor fara riscuri ; — plasarea stupilor in locuri des- chise, cu urdinisele orientate’ spre sud, eliminindu-se astfel riscul de intrare a albinelor aflate in zbor in conuri de umbra. Tinind cont de conditiile enumerate mai sus, s-a programat cresterea tem- peraturii in interiorul stupilor de la va- loarea initial de 5°C pin’ la valoarea de +10°C, numai daci au fost ‘inde- plinite conditiile de: temperatura po- itiva la umbra mai mare de +2°C, existenté a insolatiei, lipsa curentilor puternici de aer. In momentul dispa- ritiei uneia dintre aceste conditii, tem- peratura inferioaré a coborit la nivelul programat initial. A putut fi valorifi cat astfel un interval de timp de circa * 1 ora in luna ianuarie pentru efectua- rea zborurilor de curatire. Familiile de albine iernate in mod traditional nu au efectuat zborul de curdtire. Operatiu- nile sus mehtionate se desfasoara fara a fi necesari prezenta apicultorului. Pentru a preveni totusi riscurile in- tervenite in cazul defectarii instalatiei si in special menfinerea sub tensiune timp mai indelungat a eclementilor de incdlzire — fapt ce ar putea declansa Ponta mateii la un moment nepotrivit — 5-a folosit telesemnalizarea functio- nérii instalatiei la una din locuintele aflate in apropierea locului de ampla- sare a stupilor, Receptorul a fost dotat cu semnali- zare optic’ gi/sau acustic’ a function’- rii instalatiei si cu releu de timp pro- gramabil, ce semnalizeazd functionarea defectuoasa a instalatiei, alarmind per- soanele aflate in locuinfa respectiva. Corelarea efectudrii zborurilor de cu- ratire cu alti factori cum ar fi: tem- peraturile programate in interiorul stu- pilor, hrana proteica administraté, con- difiile climato-geografice existente, au permis obtinerea de familii sinitoase, au dus la declansarea timpurie a cres- terii de puict si la dezvoltarea accele- rata in primavara. Autorii considera ci nu au epuizat toate posibilitatile oferite de tehnolo- gia folosita, NOTA Tarna grea a anului 1986—1987 a impus utilizarea procedeului sus mentionat si Ja celelalte familii de albine. DIN ARHITECTURA, GEOMETRIA S| MATEMATICA FAGURILOR Ing. Traian VOLCINSCHI Seful Servicitlui tehnic al Asociatiei Crescitorilor de Albine ja cuibul albinclor, fagurii sint dis- pusi vertical si paralel unii faji de altii si pe ei se desfagoara intreaga ac- tivitate a familiei. In acesti fagtiri, ce formeazi scheletul de sustinere a populatici, albinele vor aduna strinsura de miere si polen si vor creste nume- roase generatii de puiet. Viecare fagure este compus dintr-un perete median, pe ambele parti fiind dispuse orizontal rinduri de celule he- xagonale. Mulfi cercetatori cum au fost ‘Aristotel, Virgilius, Kepler, Darwin, Huber gi alfii au studiat cu atentie ca- pacitatea albinelor de a construi faguri cu celule asezate simetric, de forma hexagonal si cu fundul rombo-pris- matic, cu unghiuri si planuri inclinate precis. Celulele fagurelui sint prisma- tice, cu sase planuri. Peretele median ce desparte celulele de pe fata a doua a unui fagure.are o grosime de 1/20 mm. Marginile superioare ale celulelor fagurilor sint intarite si consolidate cu un inel de ceara si propolis, iar albine- Je spoiesc si lustruiesc cu un balsam de propolis interiorul celulelor. Albinele incep clidirea fagurelui de la bazd. Pundul celulelor este construit din trei romburi a caror inclinatie, in raport cu peretii celulei, este data de unghiul ascutit al fiecdrui romb care este de 70° si 32’. Darchen araté ci albinelé au adoptat acest unghi care a fost ve- rificat de matematicieni astfel incit cele gase planuri ce formeazi hexagonul sa peimitA fiecirei celtile si contina ma- ximum de miere, folosind in construc- tie 0 cantitate minima de ceara, cu maximum de rezistenfa. Forma hexa- gonala a celulei da o siguranta si o re- zistent& deosebita edificiului, fiind cel mai bun pentru o ‘repartizare uniform a presiunii, atit la intindere cit si la comprimare. Fiecare din aceste celule este compusa dintr-un recipient hexa- 10 gonal asezat pe o temelie piramidala si fiecare fagure este compus din doud straturi de celule lipite la baza, incit fiecare din cele trei romburi care con= stituie baza piramidala a unei celule de‘pe o fata, formeaza, in acelasi timp, baza, de asemenea piramidald, a trei celule de pe partea opusd. Acest mo- del de repartizare constituie, poate, cea mai robust constructie de inginerie. Cind cele sase planuri ale celulelor sint cel pufin 1/4 indltate, albinele cla- ditoare corecteazi unele abateri. La a- ceasta finisare intervine numai grupul albinelor constructoare. Regularitatea lor se datoreazi mai cu seam actiuni- lor executate in comun’de multe al- bine ce construiese acei pereti subtiri sifriabili, In aceste celule se depoziteazd mie- rea care. este mult mai grea decit cea- ra si pentru a evita scurgerea ei pe tim- pul coacerii, albinele le-au asigurat o inclinatie usoaré cu un unghi de 4—5 grade, spre partea superioara. Avantajele pe care le prezinta struc- tura hexagonala, fata de alte forme. geometrice (patrata, triunghiulara, oc- togonala sau rotunda) au fost dovedite pentru prima oara de un matematician si astronom grec din secolul IV, Pap- pus din Alexandria. ‘In 1712 astronomul francez Jacques- Philippe Maraldi a masurat dimensiu- nile celulelor de ceara din stup, iar mai tirziu, matematicianul elvetian Sa- muel Koening a utilizat aceste misu- ratori pentru a demonstra cA baza ce- lulei de fagure este construité de al- bine, folosind in’mod optim materialul de cladit. Maurice Maeterlinck, laureat al pre- miului Nobel, serie in lucrarea sa ,Via- ta albinelor*: ,De mii de ani albinele cladese fagurii acestia uimitori cérora n-ai putea si le adaugi nimic si nict sti le iei ceva gi in care se unese, intr-o destivirsita méasura, stiinfa chimnistului cu cea a geometrului, ingeniozitatea arhitectului cu cea a inginerului*. De asemenea, Charles Darwin spu- nea cA este imposibil si nu fii patruns de o profunda admiratie cind exami- nezi atent structura fagurelui, atit de perfect adaptata scopului. Cuibul familiei de albine se compune dintr-un numir variabil de faguri cid- difi de albine lucritoare. Intr-un stup puternic sint circa 200'000 celule. De * regula, fagurii au pozitie verticala si se construiesc de sus in jos. Fagurii proaspat construiti sint albi si cu tim- pul se inchid la culoare. In scorburi sau stupi primitivi, fagurii sint fixati direct de tavan si peretii laterali si nu pot fi scosi fri a se degrada. In stupii sistematici, fagurii sint fi- xati fn rame mobile, find asezati ver- tical si paralel unul fati de altul si dis- pusi de obicei perpendicular faji de urdinis (pat rece) sau paralel cu urdi- nigul (pat cald). Fagurii mai mici de multietajat sint lucrati mai repede si in numir mai mare fafa de fagurii din ramele Dadant. Albinele, cind cladese fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale stau’in formatii de perdele co- nice cu baza in sus, se prind de pi- cioare si formeazii lantul albinelor sub spetezele goale ale unui numér de 3— 4 rame ce au fost luate in lucru. Pe cele 3—4 perdele cu ochiuri lacgi, albinele nu stau inghesuite unele in altele, ele find inconjurate de un in- velis format din.trupurile majoritatii albinelor, asezate ca intr-m ciorchine. Invelisul ciorchinelui este format. din 2-8 straturi de albine strinse intre ele pantru a pistra o temperatura uni- forma, de 33—34°C, care este nece- sari elaborarii si prelucr&rii solzisori- lor de ceara. In functie de temperatura mediuluj ambiant, albinele organizate in forma de ciorchine se string sau se resfi pentru a-si regla temperatura optima necesara secretiei ceri si constructiei trainice a fagurelui. Un fagure in rama de cuib de 435x Fagure construit de un roi natural, prins de creénga unui pom 300 mm are pe ambele fete 8 000— 9000 celule de albine lucratoare. Su- prafata unui fagure crescut intr-o gse- menea rama este de 11,20 dm% Pe 1 dm? fagure sint circa 400 celule, iar pe ambele fete ale fagurelui circa 800 celule de albina lucratoare, revenind 4 celule/1 cm? pe o parte. © celula de albina lucrdtoare are di- ametrul de 5,3—5,5 mm si adincimea de 10—12 mm, putind cuprinde. 0,40— 0,43 g miere sau 0,19 g polen. Grosimea fagurilor cladi{i cu celule de albina lucratoare este de cirea 25 mm, iar dis- tanfa intre faguri de 12—12,5 mm. Distanta intre peretii mediani a doi fa- guri vecini este de 37—37,5 mm. Cercetirrile facute de Eugen Marza si Aurel Malaiu cu privire la dimensiu- nile celulelor de albine din fara noas- tra au_concluzionat faptul ca. popu- Jatiile de albine prezinta o variabilitate in ceea ce priveste dimensiunile diame- trelor celulelor fagurilor naturali, in functie de zoni — de la 5,50 mm in Podisul Transilvaniei 1a 5,33 mm in Podisul Moldovei. Autorii arata c& intre dimensiunea corporali a albinelor si dimensiunea celulelor fagurilor exista © corelare directa. 1 DETERMINAREA TOXICITATII FATA DE ALBINE A PIRETROIZILOR DE SINTEZA IN CONDITII DE LABORATOR™ Dr, Mircea MARIN, dr. Dan IONESCU, chim. Emilia BURSUC, dr. Ton Rusu Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura In momentul de fai, pe plan mondial au inceput si aibe o largi utilizare, alé- turi de celelalte pesticide, si prietrinoizli de sinteza. i Din punet de vedere chimic, piretrinoizii de sintezi sint esteri halogenaji ai unui a- cid eu doi alcooli diferiti G-fenoxibenailic si -ciano-3-fenoxibenzilic) Din 1949 gi pin& in prezent au fost sin- tetizati. numerosi piretrinoizi, cu efect com- parabil cu cei naturali. Se pot distinge dowd mari categorii de piretrinoizi : a) Piretrinoizi fotolabili — care se de- gradeazi sub actiunea luminii, limitati ca utilizare numai in domeniul casnic ; b) Piretrinoizi fotostabiti — cu o stabilitate mai mare si cu domeniu mai larg de uti zare. Din aceasti categorie fac parte pire- trinoizii pe bazd de : — permetrin (Ambusch 25 BC-CE%) — cipermetriu (Cymbusch 25 EC-CE%e) —decametrin (Decis 25 EC-CE 25 g/li- tru) — fenvalerate (Sumicidin 20 EC-CE20%). ‘Toti reprezentantii acestei grupe sint so- Jubili in apa. i Piretrinoizii actioneazd prin : — contact: substanja activa pitrunde si traverseaz rapid cuticula, datorita caracte- rului de liposolubilitate, ajungind la nive- jul sistemului neryos ; — ingestie : substanta activa este ingerata prin hrand si ajunge in ultima instanja la nivelul sistemului. nervos. Piretrinoizii de sintez& sint conditionati sub forma de: concentrate emulsionabile ; sus- pensie concentrata ; lichid pentru aplicare in_volum wultra-redus. Remanenta __piretrinoizilor depinde de: modul de administrare, temperatura mediu- lui inconjurdtor, doza administrati si con- difiile climatice. Utilizarea_piretrinoizilor alaturi de cele- lalte pesticide ridie& o problema de mare actualitate: aparitia wnor perturbari va- riate si complexe in echilibrul natural, ge- nerate de nerespectarea dozelor si a teh- nologiilor de aplicare, care sporese riscul poluarii. De’ asemenea, reziduurile toxice de pe plante prezinti un pericol permanent pentru om, animale gi insecte. Utilizarea piretrinoizilor de sinteza pe sca- ra tot mai larga in actitmea de fitoprotec- fie genereazA aspecte negative in relat flora-apicultura. Intoxicatia albinelor in cazul utilizdrii lor 12 se_datoreste lipsei de selectivitate. Piretrinoizii de sintezi prezinté un_peri- col real pentru familia de albine, prin re- manenta indelungata si reziduurile puse in eviden{a in polenul si nectarul introduse in stup de citre albinele lucratoare, care con- sumat de cétre albinele tinere si larve, con- duce la distrugerea in timp a familiilor de albine (La santé de T'abeille, 90/1985 si 91/1986 ; FAUCON, FLAMINI $i COLIN). Simptomatologie. Piretroizii produc asupra albinelor 0 exeitatie _nervoasi puternics, tremuraturi, paralizie si, in ultima instan— 4, moarte. volutia si gravitatea intoxicatiei_albine- lor provocata de piretrinoizi este in func- tie de: doza utilizata, timpul de contact, care la rindul lor sint influentati de factori externi ca temperatura, umiditate, lumin: Pe baza celor aritate mai sus, se im- pune stabilirea unor limite de toxicitate to- leraté de albine, in condifii stricte de con- centratie si administrare, pentru o serie de insecticide pe bazd de piretrinoizi uti- lizate mai freevent in protejarea culturilor agricole, cum ar fi: Decis, Cymbusch, Am busch, Sumicidin. In anul 1986 au fost experimentate in con- difii de laborator urmitoarele insecticide pe baza de piretrinoizi : 1. Decis 25 EC-CE 25 g/l, decametrin pro- dus de firma Roussel Uclaf, Franta. Se uti- lizeaz 0,5 1 produs comercial cu 12, 5 &. substan{a activa la hectar in 2000 1 api (grupa a Tila de toxicitate) ; E 2. Cymbusch 25 EC-CE 25% cipermetrin, produs de firma ICI, Anglia. Se utilizear: 200 ml. produs comercial cu 50 ¢ substanta activa la hectar, in 1000 1 api (grupa IV-a de toxicitate). METODA DE LUCRU S-a caleulat media volumelor de emulsie ce se utilizeazé in teren. ‘S-au Iuat in considerare concentratiile re- comandate a fi wtilizate in practicd S-au raportat yolumele cu_concentratiile fiecdrui piretrinoid de sintezi luat in stu- diu, pe unitate de suprafati din teren, la suprafata | bazei custii de —experienta (0,00225 m?). Din fiecare piretrinoid de sintezi propus spre testare s-a realizat o emulsie de ori- * Referat prezentat la cel de-al XXXI-lea Congres International al APIMONDIA, Po~ lonia, Varsovia, august, 1987. gine, cu_o concentratie corespunzitoare ce- lei administrate in terenul agricol. Realizarea dilutiilor descrecinde in ra- port dé 1:10 din emulsia de origine, pind la obfinerea dilutiei tolerate. de albine. ‘Testarea fiecdrui pirettinoid de sintezi in dilutiile corespunzitoare s-a facut in_ cite patru custi cu albine, in medie 35—45. al- bine pe cused, In paralel cu alte patru custi, cu_albine martor. Studiul efeetului prin contact asupra al- binelor s-a tealizat prin administrarea unui sirop cu piretrinoizi In dilutii descrescinde din 10 in 10 pe albinele captive, in custile de_experienta. Mortalitatea apiruté la albinele captive a fost evidentiatd prin observatii la inter- vale de timp bine precizate (1240. ore), ‘Administrarea prin contact a piretrinoizi- lor s-a soldat eu urmitoarele rezultate : —Decis la~ concentratia de 0,28125_ x 10 g s.a/cused ‘ef. 12,5 g s.a/ha provoacd 0 vmortalitate de 100%. Concentratia maxima tolerabila s-a‘dovedit a fi 0,28125x10-! g s.a./euged. —Cymbusch la concentrajia de 0,1125 x 10 g s.a./cusci cl. 50 g s.a./ha provoaca 0 mortatitate de 100%. Concentratia maxima tolerabild. s-a dovedit a fi 0,1125x10-° g s.a./ouse’. ‘Administrarea prin ingestie a piretrinoi- zilor s-a soldat cu urmitoarele rezultate : — Decis Ja concentratia de 0,28125x10° g. Sa./cuscd cf, 12,5 £ s.a./ha provoacd © mor- talitate de 100%, Concentratia maxima tole- rabili s-a dovedit a fi 0,28125x10-) g s.a./cusca. — Cymbusch 1a concentratia de 0,125X10-*g Sa./euscd cf. 50 g s.a./ha provoaci o mor- talitate de 100%, Concentratia. maxima to- lerabilé s-a dovedit a, fi 0,1125x10-4 g¢ s.a./euscd. In conditiile experimentale de laborator doza utilizati in teren a condus atit prin contact cit si prin ingestie la o mortalitate Ge 100% la albine, Se recomandé ca stupinele aflate in zona in care se fac tratamente sA fie supuse ma- surilor de prevenire a intoxicafiilor, intru- cit ambii piritinoizi s-au dovedit a fi toxici pentru albine, De asemenea, trebuie si se find seama cA piretrinoizii Sint regasifi si in polenul recoltat de albine, care prin con- sumare de c&tre indivizii familiilor de al- bine duce la intoxieatia cronic’ a familiei de albine. APLICATI IN PRACTICA METODELE INAINTATE DE CRESTERE SI INGRIJIRE A ALBINELOR Scrieti redactici care articole v-au plcut si cum v-au folosit ele in prac- tied si comunicati-ne ce doriti'sd cititi in viitor in paginile revistei ,Api- cultura in Romania‘, TRIMITETI-NE DE ASEMENEA CORESPONDENTE CU REALIZARI DIN APICULTURA, DIN INTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT, COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCTIE, FERME APICOLE, IN- TREPRINDERI ANEXE, DIN GOSPODARII INDIVIDUALE, DIN ACTIVITATEA CERCURILOR APICOLE COMUNALE, ORASENESTI, MUNICIPALE, CA SI A CERCURILOR APICOLE SOLARE. SCRIETI-NE DIN EXPERIENTA\ SI REZULTATELE OBTINUTE, DESPRE MIJLOACELE $I METODELE FOLOSITE DE DV., IN SCOPUL SPRIJINIRI ACTIUNIL NEINCETATE DE SPORIRE A EFECTIVELOR FAMILULOR DE ALBINE, DE MARIRE A PRODUCTIEI DE MIERE, - CEARA SI ROIURI, LAPTISOR DE MATCA, POLEN, PROPOLIS ETC. MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE. CELE NEPUBLICATE NU SE RESTITUIE AUTORILOR. Adresa noastri este : Redacfia revistei ,Apicultura in Romania‘, str. Julius Fucik nr. 17, cod 70.231, Bucuresti, sector 2, telefon 11.47.50. * 13 DATE PRELIMINARE PRIVIND CAUZELE $1 POSIBILITATILE DE COMBATERE A FENOMENULU! DEPOPULARII FAMILIILOR DE ALBINE Ing, Stelian ONEA*, dr. Radu TRIF **, dr. Constantin NICOLCIN *, chimist Maria ONEA *, Situafia deosebiti in care s-a aflat apicultura din-zona de influent a sta- tiei_zonale apicole Timisoara in anul 1986 si in primvara anului 1987 a fa- cut oportun’ investigarea unor fuctori care au putut contribui la inregistra- rea de pierderi, Ja reducerea_puterii familiilor de albine si in paralel, stabi- lirea eficientei unor mijloace terapeu- tice. Ancheta epizootologicd desfasuratA in zona.de influent a statiei zonale Ti- misoara _(judejele Arad, Bihor, Satu Mare gi Timis) a relevat ci desi’ in teh- nologia de intretinere si exploatare nu au survenit modificiri, pierderile la fa- _ miliile de albine au fost ingrijorator de mari. Familiile de albine care pre- zentau fenomenul de depopulare se ca- racterizau prin: redticerea continud a populatiei din stup, cu foarte multe celule goale, urmare mortii larvelor, al- bine muribunde in fata stupului, albine cu malformatii si albine aparent nor- male, dar la care se manifesta imposi- bilitatea de a zbura. Din discutiile cu apicultorii care au avut pierderi in stupina a reiesit fap- tul ca, desi s-au efectuat tratamente de primavara si toamna, folosind sub- stantele medicamentoase utilizate in mod curent in apiculturd,-rezultatcle nu au fost similare cu cele obfinute in anii precedenti. Complexitatea fenomenelor semna- *LCP.A. Statia zonal apicola Timi- soara, ** Institutul Agronomic Timisoara. 14 ig. Constantin FELIX * late cit si informatiile din literatura de specialitate straind si din tara, ne-au determinat s4 presupunem ci la apari- tia manifestarilor patologice mentionate au contribuit si unele bacterii condi- tionat patogene. Plecind de la aceasta ipotezii s-a con- siderat necesar a se face determinari bacteriologice si a se urmari eficaci- tatea principalelor substante medi mentoase utilizate uzual in tratamen- tele curativo-profilactice la albine. ORGANIZARE SI METODELE DE INVESTIGARE In experientA s-au inclus familii de albine care prezentau fenomenele sem-, nalate, si:care au fost grupate in patru loturi a 24 familii, corespunzator celor 4 substante utilizate : penicilin&, tera- micina, streptomicina si sulfatiazol. In cadrul fiecdrui lot s-au constituit grupe de unita{i biologice in greutate 0,5 kg; 0,750 kg si 1,0 kg. Examenele bacteriologice s-au facut atit inainte cit si dupa efectuarea tra- tamentelor. In acest scop s-au recoltat probe de albine si larve de la fiecare familie de albine, la inceputul si sfir- situl perioadei experimentale, Din o- mogenizatul intestinal s-au facut ini- tial Insdmin{ari in bulion cu ser 10%, apoi o incubare la 37° timp de 18 ore, dupa care s-au executat frotituri co- lorate prin metoda Gram si examinate microscopic. Din culturile unde examenul micro- scopic _a evidentiat germeni uniformt s-au facut transplantiri pe gelozi cu / FRECVENTA GERMENILOR DETERMINATI IN OMOGENIZATUL DIN CON’ / DE ALBINA LA INCEPUTUL PERIOADEI EXPERIMENTALE (a) $I DUP ‘TRATAMENTELOR Tabelul nr. 1 INUT INTESTINAL APLICAREA (b) Germeni determinanti Eaynt B. atvet. |B. eurydice | B. orpheus | Streptococi [Pseudomonas | Alfi germeni aan sear oro | oes ewe lipemia be | ee eb | rao peniciling, + 7 | + [44 [TS Petey + = = |t+4 teramicins =| ++] + | +4 fag saefte fe teft+e] + [beep tt streptomicing | + | + |+++) ++] 4+] 4+ [ret]+4 | alee Rasen | piece eedl te | Geel ee eee ee | Legenda: — absent; + frecventi redusi; ser la 10%, in scopul izolaril in cul- turd pura a germenului, La identifica- rea germenilor s-au avut in vedere ca~ racterele culturale si morfologice. Cantitatile de substante administrate pe familie in perioada experimental au Variat in functie de puterea unititii biologice, folosind urmatoarele doze pe Kilogram albind: penicilina 100 mii wi. teramicind 0,7 g, streptomicina 0,6 g, sulfatiazol 1,2 g. ‘Tratamentul s-a efectuat in perioada 24 martie 1987—14 aprilie 1987 din 4 in 4 zile, cantitatea find divizaté in 6 administrari. Administrarea substan- tei medicamentoase s-a facut prin in- troducerea acesteia in siropul de za- har cu o concentratie de 2 la 1. Pe parcursul perioadei experimenta- le s-a urmarit : — puterea familiei de albine, apre- ciaté in functie de suprafata de fa- gure acoperiti cu albine ; — suprafata de puiet, determinata éu ajutorul ramei Netz; — gradul de picire a puietului, prin numararea celulelor goale din supra~ fata de puiet cApacit, folosindu-se fo- tografii ale ramelor cu puiet peste care s-a asezat rama Netz. ' REZULTATE OBTINUTE Examenele bacteriologice de probe recoltate la inceputul perioadei expe- ++ frecven{& moderati; +++ frecvent& ridicata, rimentale (tabelul 1 —‘coloanele a“) au relevat o flor bacteriana polimorfa fara si predomine un anumit germen. Din culturile obtinute s-au determin it atit germeni Gram pozitiv cit si ger- meni’ Gram negativ cu predominarea celor Gram pozitiv. Inciredtura mare cu germeni la toate probele examinate pledeaza pentru o infectie cu o etiologic polibacterian&, generaté probabil de o serie de factori favorizanti, care au determinat reducerea rezistentei fami- liilor de albine si aparitia fenomenelor semnalate. 3 Mentionam ca nu s-au executat exa- mene virusologice, fapt pentru care nu se poate exclude evolutia unor infectii virale. In urmia tratamentelor, aplicate s-a constatat o reducere a florei bacte- riene la toate loturile tratate cu sub- stante antiinfectioase rezultatele cele mai bune obtinindu-se la Jotul tratat cu penicilina, unde flora bacteriana. Gram pozitiva a fost foarte redusi (ta- belul 1 — coloanele ,b*). Puterea unitatilor biologice incluse in experienta prezinta o evolutie carac- teristic’ pe parcursul perioadei expe- rimentale, atit de la un lot la altul cit, si in cadrul fiecdrui lot (tabelul 2). Astfel, se constaté cA puterea medie a familiilor de albine prezinta o scddere 15. EVOLUJIA ‘Tabelul 2 PUTERI FAMILIEI DE ALBINE Puterea fam. de albine (g fam.) La Snceputul perioadei La sfirsitul perioadei Lotul experimentale experimentale a X + Sx cy a X + Sx cy iL 500,0 = IL 725,3+ 60,74 27,56 PENICILINA 8 750.0 = 8 825,04 90,17 30,93 5 1000,0 = 5 1100,0-4+-249,67 (50,60 24 687,5439,73 28,26 24 837,54 73,40 39,17 10 500,0 - . 8 562,54 82,48 4135, TERAMICINA 9 750,0 - 7 571.4: 80,98 STAAL g 1000,0, = cy 775,0 + 154,78 39,94 24 697,94 38,98 27,31 19 610,54) 54,74 40,08 7 500,0 = 6 533,34 95,81 43,83 STREPTOMICINA 9 750,0 - 9 633,34 92,79 43,95, 8 1000,0, - 8 (275,04 77,57. 79,55 oe Oe acer oe eas ON SETS 24 760,4 + 40,36 25,95 23 534,74 60,56 50,62, 12 500,0 = 12 516,64 60,16 40,28 SULFATIAZOL 6 730,0 = 5 460,05. 81,45 39,48 6 1000,0 = 5 360,8- 154,00 95,40 24 687,5442,39 30,15 468,2-- 32,75 30,37 fata de inceputul perioadei experi- la care tratamentul s-d facut cu tera~ mentale, la loturile tratate cu terami- cind, streptomicin’ si sulfatiazol, pe cind la lotul la care s-a folosit peni- cilina se inregistreaz4 o crestere a aces- tei puteri. Diferenta privind cantitatea de albina unitate biologica in cazul lo- tului tratat cu penicilin’, fati de cele- alte loturi este semnificativa. Analizind acest parametru in cadrul fieckrui lot, avind in vedere puterea inifiali, se constati ci indiferent de lot, unit&tile biologice cu o populati redusi (500 g albin’) au raspuns pozi- tiv la cele patru substante antiinfecti- oase utilizate, Unititile biologice cu o populatie de 750 g albine respectiv cele cu 1000 g albine la inceputul perioa- dei experimentale inregistreazA scdi- deri fat de situatia initial la loturile 16 ‘tinute prin utilizarea penicilinei'se d: micina, streptomicin’ si sulfatiazol. La lotul tratat cu penicilina, evolutia aces- tui parametru este total diferit, in sensul cé puterea unitatilor biologice prezint& o crestere la sfirsitul perioa- dei experimentale, indiferent de pu- terea initial a familiei de albine. Consideram ci rezultatele bune ob- toreazi specificitatii acestui antibiotic fat de bacteriile mentionate, instaura. rii imediate a efectului terapeutic gi probabil rolului biostimulator al aces-_ tui_antibiotic. Sciderea puterii unitatilor biologice fata de inceputul perioadei experimen- tale constatata la loturile la caré s-av utilizat celelalte antibiotice poate fi explicaté prin instaurarea mai tardiva Tabelul 3 SITUATIA SUPRAFETEI DE PUIET LA SFIRSITUL PERIOADEI EXPERIMENTALE Lotul Puterea familiet Suprafaa de puiet (albin’) (@) inifial Final 2 Xz oy 500 25,3 ul 24,0-41,36 18,80 PENICILINA 750 825.0 - 8 21,7 £6,63 80,00 1000 1100,0 5 318-45,50 38,60 687,35 837,5. 24 26,3 1,98 33,55 500 562,5 8 19,54:2,50 36,40 TERAMICINA 750 5714 7 15,84.3,30 35,70 " 10000 775,50 4 24,25,50 45,80 697.9 610,5 19 18,642.21 53,02” 500 533,3 6 17,043,60, 51,70 STREPTOMICINA 750 633,3 5 18,53, 10 50,80 1000 275,0 8 18,74£2,90 43,80 60,4 5347 23 18,2-4 1,89 46,97 500 516.6 2 17,5: 1,90 38,30 SULFATIAZOL 750 460,0 5 15,4:£2,50 36,30 1000 360,0 5 16,244.20 58,60 6875 468,2 22 16,741,355 41,56 a efectului celor trei antibiotice utili- zate asupra albinelor adulte care fiind ‘puternic infectate si cu rezistenta scdi- zuté, au disparut inainte de instaurarea efectului curativ al substantelor ‘ad- ministrate. Suprafaja de puiet s-a apreciat ti- nind seama atit de puterea initial a familiei de albine.cit de substanta me- dicamentoasa utilizata. Datele obtinute evidentiazA ci suprafafa de puiet cea mai mare s-a obtinut la lotul la care s-a utilizat penicilina, pe cind la cele~ lalte loturi valorile acestui parametru ~ sint mult mai mici (tabelul 3). Inter- pretarea statistici relevi ci aceasta crestere in cazul lotului tratat cu pe- nicilind fat de celelalte loturi este semnificativa. Diseminarea puietului s-a apreciat in functie de numarul celulelor goale/dm? puict cipicit; num&ratoarea facindu-se, 17 pe fotografi realizate la fiecare fami- lie in parte, eliminind familiile ce nu prezentau suprafete compacte de puict (foto 1 si foto 2). Datele obtinute relevi cA procentul cel mai sc&zut de celule goale s-a con- statat.la lotul la care s-a folosit peni- cilina de 7,65-+0,82, cu o limita de va- riatie cuprinsi intre 3,2 si 15,7. Re- zultatele cele mai necorespunzatoare s-au inregistrat la loturile la care s-a folosit teramicina si sulfatiazol unde procentul de celule goale a fost cel mai ridicat de 21,90+1,10, respectiv de 20,37+-1,11%. Analiza variatiei eviden- tiazi diferente semnificative prin tes- tul Tukey la lotul cu penicilina fata de celelalte loturi. Analizind.pierderile prin mortalitate la familiile bolnave luate in experienita este de remarcat c& singurul lot in ca- drul c&ruia nu s-au inregistrat pierderi Foto 2 18 a fost lotul tratat cu penicilina. In ca- drul celorlalte loturi procentul de pier- deri a variat intre 17 si 41% in func- tie de substanja medicamentoasa uti- lizata. CONCLUZIL Incarcitura mare de bacterii pus’ in evidenta prin examenele batteriologice efectuate la familiile de albine afectate de depopulare pledeazi pentru inclu- derea intre cauzele care au condus la pierderi in apicultura si a unei infectii cu 0 etiologie polibacteriana, generat in conditiile existentei unor factori fa- vorizanti. Penicilina a avut o eficienta tera- peuticd superioara celorlalte substante folosite (teramicina, streptomicina, sul- fatiazol) in cazul tuturor bacteriilor pa- togene determinate. , — Penicilina a actionat favorabil a- supra viabilit&tii si longevitatii albine- lor adulte iar teramicina, streptomicina si sulfatiazolul nu au avut nici un efect in acest sens. t Penicilina a influenjat pozitiv canti- tatea de puiet crescut, fapt ce pledeazd pentru utilizarea acestcia in actiunile terapeutice si pentru faptul ca stimu- leaz cresterea puictului. — Penicilina actioneazi_favorabil asupra: reducerii diseminirii puietului, procentul de celule goale pe dm? de puiet c&picit fiind cel mai mic, pe lo- cul doi situindu-se teramicina. » — Sint necesare in continuare cer- cetdri comparative pe perioade expe- rimentale mai indelungate pentru a de- termina cit mai exact efectul benefic al antibioticelor administrate separat sau combinat nefiind de neglijat nici aspectul efectului sinergic in cazul unor tratamente simultane cu doud sau mai multe substante_ antibacteriene. Relatdri de la apicultori TRATAREA STUPILOR CU VARACHET Ing. Virgilius VASILACHE, prof. Ion VASILACHE Gasindu-ne cu stupii_in comuna Ristolita, judeful Mures, intr-o zoni de munte — in perioada iulie—septembrie 1987 —, impre- ‘una cu alti stupari inimosi ca Natalia Tripsa si Aurel Luca, tot din judéful Mures, am cercetat toti stupii nostri si am constatat si cu ochiul liber — fara lup&é — cA existé acarieni. De ‘aceea, dupa multe deli- am hotarit ca in perioada 1—10 au- tratim cu Varachet cele trei stupine ale noastre, cu un efectiv de 120 familii de albine. Am folosit in primul rind indica-~ tile din prospectul care insojeste fiecare cu- tie, cit si observatiile unor stupari cu ex- perienfé care fn urma_ tratamentului cu Varachet au obfinut rezultate. diferite. ® O prima problema ridicata in dis- cufiile noastre a fost aceea a stabilirii unai dozaj optim de pictituri cu medi- cament, diferentiat dup& numarul de rame acoperite cu albine la data tra- tamentului. Cei care nu au respéctat aceasti norma au obtinut rezultate ne- satisfacitoare. Am pornit de la expe- rienta stuparilor cu rezultate valoroase si anume ca stupii se gasesc strimtorati cu diafragme pe cite rame acoperite exist. Ori, administrind patru picdturi la un stup cu 17 tame acoperite gi tot patru picaturi la un stup orizontal nu- mai cu’ cinci rame acoperite, efectul va fi diferite pentru ca si spatiul din- tre diafragmele celor doi stupi de mai sus este diferit. La primul stup fumi- gatia va fi optima, iar la cel cu cinci rame, fumigatia va.fi prea puternicd de la patru picdturi, dind efecte negative. Astfel stind lucrurile, dupa incercarile noastre si ale altor stupari. am ajuns la concluzia ci numarul de _picdturi trebuie administrat diferentiat, dupa cum urmeaza : —— patru picdturi pentru un stup ori- zontal cu 16—20 rame acoperite de al- bine ; — trei pictturi pentru un stup ori- zontal cu 10—15 rame acoperite de al- bine; — doué pictituri pentru un stup ori- zonal cu 4—9 rame acoperite cu al- bine ; — doué picdturi pentru fiecare corp plin cu albine la stupii multictajafi. La nucleit mai mici de patru rame acoperite cu albine n-am administrat medicament. jf Familiile celor trei stupine au fost tinute sub observatie timp de sase zile, constatindu-se urmatoarele: au cazut multi paduchi; albinele au avut zbor normal; albine moarte am gasit zilnic de la 310, ceea ce era si inainte de tratament ; larve moarte n-am obser- vat. Totusi unul dintre stupari a dat ex- _ perimental o picdtura de medicament si unui_nucleu pe dou rame acope- rite cu albine, format pentru creste- rea unei matci. Deschizind nucleul du- pi 25 de minute, majoritatea albine- lor erau cazute pe fundul nucleului, fi- ind intr-adevar ametite. Tati 0 dovada cA si o picitura este prea mult la una sau dou’ rame aco- perite cu albine si are efecte negative, ducind la dezechilibrul sau chiar la moartea albinelor. Un alt stupar din zona, care nu a finut seamA se nu~iérul de picdturi prescris in prospect $1 a pus mai multe picdttiri cu giadu: sd omoare toli pa- duchii, dupa tratamentul cu Varachet a observat multe albine amortite pe scindura de zbor si pe fundul stupului. Albinele c&zute pe pimint, nu mai re- ugeau si se ridice. Sigur ci a gresit si a obtinut rezultate nesatisfiicitoare deoarece nu a tinut seama de recoman- darile din prospect. Varachetul este foarte bun, dar trebuie administrat cu mare atentic, in limitele prescrise. Cel care administreazi Varachetul trebuie si fie atent la numararea pi- cAturiJor, si aib& vederea buna si s& 19 fie calm. Am asistat odaté la efectuarea acestei operatii de ¢itre o persoana in virsta, care a numarat o picatura, dar de fapt au picurat trei picdturi.. In- * tr-o astfel de situatie, cind numéara- toarea difera de picditurile administrate pot fi omorite familiile. Deci subliniem importanta acordarii unei atentii deose- bite la numararea picdturilor.de Va- rachet administrat. ® O problema foarte importanta care ne-a preocupat a fost gasirea unei. so- lutii de a efectua tratamentul cu Va- rachet faré a deschide stupii. Am por- nit de Ja ideea ca totusi, deschiderea si inchiderea unui stup cu scoaterea citorva scindurele de. podisor, a unor rame libere, care poate trebuiau si scu- turate, ne lua timp mult si produceam un deranj destul de mare albinelor, alarmindu-le, obtinind si citeva inte- pituri. Astfel, am ajuns la concluzia cd,este mult mai usor, mai simplu, mai ficient $4 administram medicamentul prin introducerea pe urdinis a figiei de tabla cu banda de hirtie, careia i s-au pus picdturile necesare. Mai intii am seos leajul bloc care se gaseste la fie- care urdinis — chiar si la pavilion — din exterior, apoi am introdus fisia de tabla cu banda de hirtie avind la un capat piciturile si la celalalt fiind a- prinsa ; am pus leatul bloc la loc si am inchis stupul cu scindurica de zbor. In citeva situatii unde scindurica de zbor nu inchidea ermetic stupul am astupat uridinisul cu o bucaticd de hirtie rasu- cité, apasati cu o gurubelnijA ca inchida cit mai etans. Dup& 30 de mi- nute am deschis urdinisurile. _ @ Ne-a preocupat ‘de asemenea tim- pul optim cit pot sta’ stupii inchisi cu fumigatia. Dupa experientele mai mul- tor stupari care au tratat stupii cu Va- rachet si au obtinut rezultate bune, s-a ajuns la concluzia ca timpul optim este de la 25—30 minute. " PREGATIREA TRATAMENTULUI Cu una-doua zile inainte de a efec- tua tratamentul, pregitim niste fisii sau benzi dreptunghiulare din tabla zincaté sau neagré cu dimensiunile de 20 .pe dunga rezultata 12/4 cm. Noi, flind, pe cimp am con- fectionat aceste fisii de tabla din cu- til de conserve. Pe aceste fisii de tabla, in ziua tratamentului, se pune banda de hirtie cu pictiturile corespunzatoare. Fiecirei figii de tabla i-am facut la capat o gaura cu ajutorul unui cui, unde am prins o bucati de sirma de insirmat rame, lunga de circa 15 cm, care ajutd la scoaterea tablei afara, dupa cele 30 de minute de fumigatie. Banda de hirtie cu picaturile pe ea o agezim pe aceasti tabla in momentul efectuarii tratamentului, cu indoitura longitudinal in sus, pentru ca aerul sa intre pe dedesupt si aceasta si ardi in intregime, mocnit si rapid. Benzile de hirtie pentru impregnat cu generator de oxigen se indoaie lon- gitudinal, pe mijloc, inainte cu o zi, ca si nu influenteze negativ timpul de fumigatie. Picdturile le punem pe dun- ga creati de indoituri benzii, la un capit, una linga alta, ca si fie mai vi- zibil, numai in momentul cind incepe tratamentul. La cap&tul opus . picitu- rilor dim foc hirtiei in momentul cind efectuim tratamentul propriu-zis. ORGANIZAREA TRATAMENTULUIL CU VARACHET Pentru a avea o bund eficienté or- ganizim o echipi din patru persoanc, incredintind fiecdreia cite 0 sarcina dup& cum urmeazi : 1) 0 persoana indoaie benzile de hir- tie longitudinal — pe mijloc, dacd nu au fost indoite din ziua precedent si le aseazi pe fisia de tabla, tinind in mind cite una, pind ‘vine persoana a doua si pune picaturile necesare ; 2) a doua persoani pune piciiturile pe un capit al cartonasului de hirtie, din. indoitura pe care o efectueaz4 prima persoan’; dupa numarul de rame acoperite, cite spune apicultorul care cunoaste stupii si are caietul de evidenta in min’ ; 3) a treia persoana da foc cartonasu- lui la capéitul opus pickturilor, capitul care are sitma, Cartonasul se gaseste pe fixia de tabla in mina primei pere- soane. Cel cu evidenta stupilor scoate leaful bloc de la urdinis si primeste cartonasul aprins cu fisia de tabla sus- tindtoare — de la prima persoana — introducindu-l cu capitul cu medica- ment inainte si cu partea aprinsd si sirma agatata de tabla in spate, In- chide repede blocul de Ja urdinig seindurica de zbor ca la transport. Daca scindurica de zbor nu inchide etans, atunci astupim urdinisul cu hirtie ri sucitd, presatA putin cu o surubelnita. OBSERVATII SI DISCUTII * Facem precizarea ci am vizitat mai multe stupine, dar si noi am fost vi- aitati de alti stupari si discutind aceas- ta problema au rezultat citeva idei ge- nerale : : — toti stupii trebuie tratati cu Va- rachet care este foarte bun; — operatia de tratare a stupilor cu Varachet trebuie efectuata de 3—4 per- soane ca sd se poat& lucra corect si la timp neinfluentindu-se negativ cele 30 minute de fumigatie. Este contrain- dicat de a fi efectuata de o singura persoand, mai ales la pavilion unde trebuie urcat si pe scaun sau scara ; — tratamentul trebuie efectuat in li- niste pentru a’nu agita albinele si este necesar un maxim de atentic din par- tea tuturor membrilor echipei privind toate aspectele de mai sus. Toate per- sonele care lucreazi in echipa trebuie si gtie precis ce au de facut fiecare, si fie foarte atente la toate fazele si am&nuntele, pentru a nu se face greseli care sA coste scump ; — dozajul de picaturi trebuie sa fie in functie de num&rul de rame acope- rite, cum s-a aratat mai sus; — unii stupari — cu care am discu- tat — sustin ca ei pun banda de hirtie cu picaturi direct pe fundul stupului, pe la urdinis, in contact direct cu lem- nul, fari o tabla protectoare pe dede-* subt, deoarece este mai simplu. Nu sin- tem de acord cu aceasta parere, intru- cit banda de hirtie se aprinde si arde (relativ, lent, moenit) ca un carbune ‘ aprins, totus: fara: flac&ra, care poate intilni si farimituri de ceari. Acestea pot lua foc si declanga catastrofa, Ta- blita pusa dedesupt asigura protectia impotriva incendiului. Banda arde lent, lasind uneori un cirbune care ramine pe fisia de tabla, si o dati cu scoaterea ei se indeparteaza $i cdrbunele, fundul raminind curat ; — pentru aprinderea benzii impreg- nate cu generator de oxigen experienta ne-a condus la niste solutii mai prac- tice si mai simple si anume : aprinde- rea acesteia de la o bucata de iascd aprinsa, o singura data, cu un singur bat de chibrit. O alt& procedura : am. aprins banda de la o tigara aprins&. In felul acesta am eliminat flac&ra de la fiecare bat de chibrit. Apoi, unele bete de chibrit nu se aprind, producind in- tirzieri in dauna celor 30 de minute. Deci, cu un singur bat de chibrit am aprins 0 bucat& de iascd sau o tigara de la care se aprind in continuare al- tele. — unii stupari sustin c& ayind para- ziti multi, ei au tratat tot efectivul cu Varachet chiar gi vara, in sezonul ac- tiv si nu au observat anomalii., Adicd nu le-a atacat niei puietul nici larvele. albinele avind un zbor normal. Noi nu am incercat un tratament in mijlocul verii. Totusi considerim c& tratind co- rect la interval de 7 zile, de 2—3 ori toamna si primavara, dacd e cazul, to- pind fagurii vechi si cu celule de trin- tori nu mai e nevoie sa tratim si vara. Ramine si-si spuna parerea gi alti api- cultori. NR. Tratamentul cu Varachet se efectu- eazi conform prospectulut si indrumédrilor date tn revista ,Apicultura in Roménia* numerele. 5 $i 8 din acest an, precum $i in brosura ,Masuré sanitar veterinare in stu- pine" de dr. Mircea Marin, difuzata gra- butt prin filialele Asociatiet Crescatorilor de Albine. Referitor la organizarea tratamentulul, numdral de persoane menjionat pentru efec- tuarea acestuia ni se pare exagetat, deoarece sint suficiente numai 2 persoane chiar in cazul stupinelor mari. 21 OASPETI IN PRISACA ROMANEASCA RRR AR Re CRRAAR AAR Dr. Octavian MILEA Am tmprumutat acest titlu de la cartea apdrutd cu ant in urmé, constituitt drept o prima colectie de marturii a fatmes crescinde de care se bucuré apicultura roméncased, Jaté ca anii au trecut $6 realiztrile apicultortlor romani au sporit cu noi carate aceasté faimd. Sub acest titlu, intentiondm sd facem o rubricd perma- nent in revista noastrd, in coloanele ei consemnind eventmento, apreciert, marturit ale unor oaspefi de peste hotare care poposesc pe meleagurile albinei romdnesti, RRR eernmnrnrrews CURS DE SPECIALIZARE PRIN F.A.0.. Un grup de 8 specialisti apicoli din Turcia au urmat timp de 2 siptimini, in luna septembrie a.c., un curs de spe- cializare in cadrul Institutului.de Cer- cetare si Productie pentru Apic turd. Cursul a fost organizat la ce- rerea F.A.O., in cadrul unui program de dezvoltare a apiculturii in Turcia, prin intermediul Intreprinderii de co- mert exterior ,FRUCTEXPORT-ROM- AGRIMEX“, Cursul a cuprins atit lec- tii teoretice, sustinute de cercetitorii institutului nostru, cit si vizite la stu- pine si statiuni de crestere a matcilor. Programul a cuprins o vizitd la filiala ACA, Tulcea, in Delta Dunarii, la stu- pinele I.C.P.A, deplasate in pastoral la cules de izm4, precum si o viziti la Institutul International de Tehnologie si Economie. Apicoli al APIMONDIA. ‘Aspect’ din timpul vizitei la o stupin& vilceand* 22 Rrra! Expriiind opiniile unanime ale cursantilor turci, ing, GENC FERAT a apreciat nivelul ridicat al stiintei si tehnicii- apicole roménesti, stadiul avansat al cercetirii de specialitate si rezultatele. bune obtinute in marea practic apicoli. ,Vom duce la Erzu- rum — provincia’ in care lucrim noi si unde este in curs de realizare un program de dezvoltare a apiculturii cu sprijinul F.A.O. — invatiminte extrem de valoroase ce ne vor ajuta in munca noastra viitoare. Ne vom bucura daca acest curs a insemnat doar o poarti deschisa pentru colaborarea dintre api- cultorii romani si turci*. UN OASPETE DIN BRAZILIA Din indepirtata Brazilie, gazda vii- torului congres al APIMONDIA, a so- sie intr-o scurtA vizita de documentare o pasionat& si inimoasa apicultoare : Li- gia Helena Tricta Stockler Benevides. Desi de profesie avocat,-doamna Be- nevides este, impreuna cu soful sau, o pasionati apicultoare si animatoare a activitatii asociatiei din care face part APACAME, din statul Sao Paulo. Dupi ce a asistat la lucrarile Congre- sului al XXXT-lea APIMONDIA de la Vargovia, unde a facut parte din dele- gatia braziliana, ea a venit in Romania cu scopul marturisit de a lua un prim contact cu apicultura romAneasca care se bucur’ de o faimA deosebita in tara sa. Cu impresiile deosebite culese in vizitele sale la Complexul apicol Bucu~ resti si LL.T.B.A. — APIMONDIA, va scrie un serial de reportaje in revista de specialitate’) ,APICULTURA NO BRASIL‘, ase Acasa la o familie de apicultori cu traditie Ton COTOI Bucurindu-se din plin de sprijinul acordat de partidul si statul nostro, care prin Asociatia Crescétorilor de Albine pune la dispozitia a- picultorilor toate cele _tre- inciease, inclusiv asistenta medical ‘si _medicamentele necesare familiilor de albi- ne, apicultura — stréveche Indeletnicire. a motilor cri- seni — a devenit 0 ocupatie tot mai raspindita a locuito- rilor satelor comunet Ribita din judeful Hunedoara. Aiei exist peste 50 de apicultori. Dintre acestia, invatatorul Corneliu Clesiu din satu Dumbrava de Jos, pensiona- rul Gherasim Cle] din satul Ribita, Ioan Pavel din satul Crisan cit si alfii_se_ocupa prin traditie de aceasta inde- letnicire care este in consens cu indicafiile _ tovardsului Nicolae Ceausescu, secretarul genera’ al partidului, cu prin- Cipiile autoaprovizionarii, cu obiectivele programului.:'spe- cial al Comitetului judetean de partid Hunedoara privind cresterea numéruluicelor care se octip’ de aceasta Indeletnicire, cit si sporirea considerabild a productiei_a- pico’e la nivelul cerintelor actuale. 1 «Am poposit in satul Cri- gan, la numarul 110, la casa familiei_ comunistului ‘Tanase Birna, compusi din 4 gene- rafii, harnici —agricultori, crescitori. de animale. si api- cultori, activi contractanti cu statul. — PRODUSE APICOLE _ - IN ALIMENTATIA SPORTIVILOR Aceasta a fost tema principala pe care \in grup de cercetatori de la la- boratorul de apiterapie al i.C.P.A. a dezbitut-o cu doi specialiy de ta Institutul central de cercetiri medico-farmaceutice ‘pentru sportivi : A. M. ILIN si H. D. BAIRAMIKULOV Oaspeti ai CNEFS., cei doi spe- Pe lingé ocupatia sa de so- bar la Exploatarea de Gos- podrie comunala si locativa din Brad, Tanase Birna se ocupa de peste trei decenii de stuparit. 11 ajata sotia sa Maria, fiica lor Lucia, eleva in clasa a zecea la Scoala ge- nerala nr. 1 din orasul Brad. Stupina stationaré a lui T: nase Birna se compune din 52 stupi. Anul trecut a obti- nut 0 recolté de 700’ kg miere, din care 458 de kg a predat la fondul de stat, va- lorificind-o prin _Asociatia Cresc&torilor de Albine si cooperatie. Nici anul -acesta nu se va lisa mai_prejos. Totodaté este hotirit si-si dezvolte si si-si modernizeze tot mai mult stupina cu mitci selctionate, biostimul: tori, unelte si utilaje speci- fice, cu stupi si faguri artifi- ciali, s& obting cantitaiti sp rite ‘de miere si ceard. L-am intrebat pe Tanase Birna ce la determinat sa se ocupe de albinarit, Mira raspuns ci nu numai avan- creaz ti sovietici diate si cu tajele economice, ci si sina- tatea, relaxarea in timpul li- ber in grddina ¢in preajma casei uride se afl stupina. Ba chiar si Injepdturile de albine aflu c& J-au facut mai vigu- Tos. Multe medicamente im- potriva reumatismului au le baz veninul de albine. Din cele-mai vechi timpuri, mie rea de albine este indicata in numeroase boli, flind un nétatii omului, dar’ si un ali- ment pretios. Familia comunistului Tana~ Birna tsi gaseste timp si pen- tru activitatea culturalé, Ta- nase Birna este instrumentist. de muzic& populara la saxo- fon, in cadrul. tarafului de la EGC. Brad dar si la CAminul cultural din, satul Crisan, un pasionat culegator de folcior muzical si literar. Sofia sa, Maria gi fiica lor, Lucia fac parte din formatia culturald din satul Crisan.. Intli de toate sint apicul- tori harnici si priceputi. cialisti sovietici au dorit sA cunoasc’ experienta romdneasc& in acest dome- niu, impartisind totodata din experi- enta dobindita de: institutul in care lu- . S-a ajuns la concluzia comuna c&, din acest punct de vedere, produ- sele apicole nu au fost indeajuns stu- certitudine ele pot fi de mare folos in alimentatia si terapia sportivilor de performanta. 23. ‘ ‘ Concursul ”Prietenii albinelor” Vasile PADURARU_ : ; 4 4 3 3 In vara acestui an, cu sprijinul orga- 4nelor locale, in orasul Tg. Neamt a fost $.organizat un concurs dedicat impliniviia 365 ani de la inflintarea organizatieig {U.TC. si Conferintei Nationale a parti- 4 dului, Concursul a avut ca tema ,Prietenii albinelor* si_s-a bucurat de o larga pa ticipare : “125 pionieri_de la Casa pio- nierilor din orasele Piatra Neam}, Ro- tesetesereceses” Foto 1 — Prezentarea stupilor multieta- jazi moderni si eficienti $ man, Sabéreni si Tg. Neamt si 150 pio- nieri si soimi ai patriei din cadrul celor 48 cercuri apicole scolare care-si desfi- 3 soara activitatea sub indrumarea cercu- {lui apicol din orasul Tg. Neamt. i 4 La pregatirea concursului 0 contribu- j tie deosebité si-au adus si membrii cer-¢ $cului apicol din Tg. Neamt, printre care amintim pe tovardsii », Celestina Muresan, ¢ Gheorghe. Stingu, Vasile Paduraru,, Vat $sile Trofin si altii tes ererereresererssrororeroroiereres. ‘ : ‘ : : t i ¢ : é : é : tererorerereresereresoresoce. Foto 2 — Prof. Gh, Stingu prezintit cisti= gdtorilor concursului un stup primitiv§ Bogue la inceputurile apiculturit romd-¢ nesti Calendarul apicultorului Lucrari apicole tn luna jianuarie Luna ianuarie la noi in tara se caracte- rigeazi prin temperaturile cele mai, seiizute si ninsorile cele mai abundente, timp in care, albinele pareurg drumul lor greu si lung de rotire in ghemul de iernare, pentru care s-aul adaptat in decurs de milenii. Dac& pregatirea pentru iernare a familiilor de albine s-a facut In mod corespunzitor totul va decurge normal, iar’ apicultorul wmmi reste in special doar urmatoarele aspecte : © prevenirea deranjarii albinelor de citre soareci, pisdri si alte animale domestice sau slbatice, trepidatii si zgomot — indelungat etc. © protejarea suplimentara a stupinei con- tra vinturilor si a curentilor reci; dact aceast’ lucrare nu s-a facut din toamna o realizim prin istalarea de paravane con- fectionate din deseuri lemnoase, tulpini de porumb, floarea-soarelui, stuf ; © supravegherea iernirii familiilor de al- ie si indep&rtarea starilor anormale care pot fi: umiditate excesivi datorit’ impa- chet&rii defectuoase a stupului si a spatiu- lui de iernare mare, in‘ raport cu puterea fiecdrei familii, prezenta_ soarecilor in stupi, datorité nefolosirii gratiilor de urdinis sau instalarea acestora_cu intirziere la stupi. Umezeala excesiva in cuib au stupii la care in permanenta scindurica de zbor si blocul de urdinis sint umede, de asemenea daci scoatem prin urdinis reziduuri de ceard si albirie moarte constatam cA si acestea sint umede si mucegaite. Prezenta soarecilor in stupi_o constatim prin zgomotul presistent. al albinelor interceptat de noi la ascultarea acestora cui stetoscopul sau cu un furtun de. cauciue introdus prin urdinis, eft si prin ro- zitura eliminatd din stup, (albinele moarte Ja care lipseste capul) ete. 1a stupii respec tivi trebuie si intervind de urgentisi sa eliminam stiirile anormale ; © indepartarea fri zeomot a ziipezii si a ghetii de pe scindurelele.de zbor se face in condifii foarte bune in zilele cu_moind, cind temperatura este de 34°C. De ase- menea, este bine ca in permanenji urdi- nisele sii fie Iibere ; daca sint astupate eli- mindm far4 zgomot albinele moarte cu aju- torul une} buciti de sirma ; @ in a doua jumatate a Juni zile cAlduroase cu temperaturi de 12. pot apare 14°C, de care apicultoril trebuie s& profite pen- tru a inlesni efectnarea unui zbor de cur: tire al albinelor, care are mare importanfa ja mentinerea sinatatii si dezvoltarea tim- purie a familiilor de albine. In acest scop, pe cit posibil, indepartim zipada de pe va- tra stupinei idr apoi presiram paie, frunze, coceni $i alte materiale pe eare s&i se ageze albincle la iesirea din stup. In_momentul cind razele soarelui reugese si incalzeasca stupii, deschidem capacele ca albinele s& primeased oft mai multa caldura ; @ apicultorii care stiu ci nu au putut asi- gura din toamnd rezerve suficiente de miere (2-18 kz) in raport cu puterea fiecirei familii, este bine ca in zilele cu timp liv nistit, mai calduroase si intervin’ si sa administreze cite 0 plac’ de zahar candi sau serbet, produse Ia Combinatul apicol sau de noi ,apicultorii, in casi, dup’ re- {etele cunoscute. IN ATELIERUL STUPINEL Ne preocupam de cunitirea, dezinfectarea si repararea inventarului apicol, confectio- narea elementelor si dispozitivelor mai simple pentru stupina. Cele de baza, este bine si le cumparam de la magazinele api- cole. Incheiem si perform ramele nece- sare in sezonul activ al anului. ORGANIZATORICE Predim ceara la filialele Asociatiei Crescatorilor de Albine, la achizitie sau schimb’ cu faguri artificiali. Aprovizionam stupina cut utilajele si ma- terialele Ge consum necesare in sezontil activ. : Ne fixtim vetrele temporare si solicitam autorizatii pentru practicarea stupiritului pastoral. PREGATIREA PROFESIONALA Si aceasta activitate are mare importan ‘in practicarea si rentabilizarea activitat: apicole, de aceea recomandam urmatoarele : — participarea la toate conferintele, me- sele rotunde, schimbul de opinii si expe- rien{i organizate de cercurile si filialele apicole ale Asociatiei .Crescatorilor de Al- bine ; — studierea cu atenjie a tuturor public jillor apicole aparute si in special a re- vistei ,Apicultura in RomAnia", care ne pune la dispozitie noutaitile si metodele cele mai practice si eficiente in cresterea albi- nelor. Jon POPESCU Prognoza meteorologica pentru luna januarie Caracteristicile probabile pentru luna ia- nuarie ale circulatiei atmosferice in tropo- sfera medie la nivelul de transport al no- rilor purtatori de precipitatii si, ale centr lor barici de la nivelul solului nu vor fa- voriza desfasurarea unui ,Gerar™ autentic. In altitudine predominanja curentilor de NV va antrena deasupra continentului mase de aer de natura oceanicd, astfel incit vor cidea precipitayti mixte, in Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si sudul Moldovei cu © pondere destul de ridicatd a lapovifei, bur- nifet si ploii, Sub aspect cantitativ prectpi- tatiile vor fi normale pentru aceasti lund Insumind in general intre 25 si 50 1/m?, va- lori situate tn jurul meédiilor multianuald pe alocuri usor peste acestea. Natura pr cipitatiilor va favoriza producerea fenome- nulut de polei, Numérul zilelor cu precipitayii va fi cu- prins pe teritoriul {Arif intre 10 si 15 ceea ce reprezinté un regim medi, exceptind zo- nele dealurilor subcanpatice’ care in condi- fille circulatiei predominant nord-vestice, sub pavéza muntilor, vor inregistra un numar, mai redus de zile cu precipitatii La nivelul solului anticjclonul de iarna est european se va forma in extremitatea nord-estici a continentului, astfel incit sint putine sanse de formare a unui briu anti ciclonic Intre acesta si maximul barometr din. Azore. In acest an este mai probabil ca briul de tmalta. presiune peste Europa, care in cuplaj cu ordogeneza din marea Me- diterand genereazi fenomenul de viscol in regiunile din sudul si estul Romanici si se produci in luna februarie. t de vedere termic in vestul si centrul tarli se asteapté un regim mediu apropiat de normal, cu valori de tempera- turi cuprinse intre=1 si —4°, iar in sud si est temperaturile medii lunare se vor si- tua —3°C mai ridicate chiar pe litoral unde vor fi usor peste limita de mghet, Directia predominant a intensificdrilor de vint va fi din sectoral vestic. Freeventa mai-mare a acestora sc va face simfita in zona de munte, nordul Moldovei, Dobrogea $i in Cimpia Romana. , Ca fenomen caracteristic sezonului se va forma si ceata, dar cu o frecven{a mai re- dus decit media climatica de aparitie. Cornelin POP 25 APICULTURA — LITERATURA 26 de ani de la disparitia unui mare scriitor, iubitor al albinelor Addenda sadoveniand Prof. Emiila POPESCU-DICULESCU, prof. Marin POPESCU-DICULESCU, Din cogcetirile unor documente de fami- lie se desprinde un fapt surprinz&tor si ca- tegoric: marele povestitor Mihail Sadoveanu a fost un practician desivirsit intr-ale albi- ndritului. Astfel ci latura poeticd desprins’ din atitea scrieri tsi are acoperirea de ri- foare (insemniirile de fati sint marginalii ale articolului : ,Albingritul’— 0 pasiune mai putin cunoscuti’ a lui M. Sadoveanu", pu- blicat in aceasta revista in nr. 1/1976, p. 17— 18). Unie jae aaillnay eoetecar arias Nene cercetat si am vizut. Observatiile vinitoru- Tui si pescarului, ale ruralului care am fost, dle prisdcarului si cultivatorulué de pomi, ale scrittorului te-am sdiméinat in toate volumele pe care le-am. scris, Uneori aceste observatii au apdrut fantezie" marturisea M. Sadoveanu in articolul ,,Solia fardnimis" (vol. ,,Publicisticd", Opere 20, EP.L., p. 96). Autorul are taria de a ne face peste timp- puri reprosuri celor care ar fi trebuit si fim Ja curent cu_,solia sufletului* séiu si al pri- sicarilor: ,De cele mai multe ori aceste cirti n-au ajuns la cunostinta si la intele- gerea celor pe care iam dorit cetitor* (idem). Din mérturisirea fratelui siu mai mic, Vasile Sadoveanu, bun prieten.... inginer agronom si profesor la lasi* (,Anii de uce- nicte’, Bditura Minerva, 1970), aflim ca, dupa ce ,badia Milai* si-a totemeiat o fer mecatoare livadi in captitul din deal at strazit Raddsend din orasul Falticeni* (,Isto- rid_unet liver” — Vasile Sadoveanu, vol. »Bidia Mihai", EPL, 1968) s-a simtit nevoia unei fiinfe care si-i aduca: un folos indost : miere pentru casi si mdrirea capacititi: de fecundare a pomilor in timpul infloritulut", albina. wldeca cu stupli* sia gisit acoperirea in primavara anului 1908, ¢ind a plecat la Ga- lati si Braila unde avea prieteni cu care pescwia si vina din cind tm cind in balfile din acea regiune, si a venit, dupé aproape © saptaimind cu, nici mai mult, nici mai pu- fin de 32 de stupi pe care i-a asezat ,in una din pareelele cw pomt tinert". ,Aceasta in- deletnicire a tras dup& ea: construirea unub temeinic addpost de iarnti, procurarea uti- lajului apicol necesar pentru ‘albine si orga- 26 nizarea unui mic atelier de timplitrie intr-o despiritura a magaziei. Aici, fratele meu, Iuind in serios stupdritul, lucra ramele dé schimb necesare in timpul roitului si con- struia stupi sistematici de tip nou, ce erau descrisi in diferitele tratate de apiculturd, pe care le ‘consulta cu mare atengie. Din cind in cind vizita instalatii apicole straine, pentru a deprinde noua ocupatie, ce-l pa- siona. In felul acesta a reusit s& intemeieze © stupirie model, devenind un apicultor in- cercat care-si ingrijea singur coloniile de albine® (,Badia_ Mihai", Vasile Sadoveanu, EP.L., 1968, p. 29—39). In ,gospodiria bine intemeiata a. scriito- rului, pe lingd alte acareturi, nu lipsea ntemnicul pentru stupi“ (idem, p. 88). »Dupti ce se odthnea doudl-trei ceasuri, in- cepea st colinde livada, sti cerceteze stupit..." G0 farsi cu revers*, de Vasile Sadoveanu, Vol. idem, p. 82), , De la un alt membru al familiei scriito- rului, de la Profira Sadoveanu, care a trait nin umbra marelui stejar“ aflim ci mina pristicarului era tm toute tn aceasta ,dum- brava minunatd’, ci micutele si harnicele fize munceau pe rupte ,recunoscindu-l de parinte® (La lucru, din vol. »in umbra ma- reli stejar*, Editura ‘Tineretului, p. 26). In felul acesta Mihail Sadoveanu a deve- nit stransformist si scamator*, fiindeé sub mina-i miiastrd ,toate-s fermecate in gra- dina", disparind ,intre roiuré ca-nti-un- nor. Darnicia albinelor © pe mésura grijii pur- tate, cici vir mina pinia coate / In stupt, st faguri de-aur scoate". Pentru seriitor al- binele sint ,gospodine" vrijite sl de accea nui de mitare — rotul din copac / Ca la porunct tse virii-n sac! (,Cu gospodinele", vol. idem, p. 27). ‘ Asemanarea {iiranilor cu albinele, des- cinsd dela D. Cantemir (,.storta ieroglifica®) 0 gésim si-n conceplia familiei Sadoveanw': wSint wrednict gospodarii, trudesc 7 Ca si albinele care roiese / Dar pin’ ta urma nu aleg nimic, / Cu grew agonisese ette un pi (St gospodarit® — Profira Sadoveanu, vol, idem), : Orice cuvinte sint de prisos ¢ihd ne refe- tim la M, Sadoveanu, exemplul personal ¢. ridicat la rangul de fapti gi vis. DOCUMENTAR APIEOL PREZENTE ROMANESTI IN LITERATURA FRANCEZA Revista lunara a Uniunii nafionale a apiculturli fran- ceze (Revue francatse d’Api- culture — U.N.AF,) publica periodic suplimente docu- mentar-informative, cu tema- ticd speciala din’ domeniul stiintei, cercetarii, tehnologiel si patologiei apicole, inclu- a siv studi privind utilizarea produselor stupului in scop terapeutic. In acest mod se pune la dispozitia tuturor apicultorilor si cercetaitorilor din lume tot ce este preocu- pare si noutate in apicuitura mondial, inclusiv rezumatul diferitelor comunicari prezen- tate la diverse manifestari in- ternationale apicole. Ne 1e- amintim de suplimentul Re- vistei franceze de apicultura nr, 421 din julie 1983, difuzat cu, prilejul celui "de al XXIX-lea Congres internatio- nal al AFIMONDIA de la Budapesta, in care regretatul dr. Jean-Pierre Bonimond, presedintele U.N.AF-ului si al ‘Comisiei permanente de apiterapie a APIMONDIET, pe ling numeroase studii si comunicari stiintifice apicole privind un Jarg evantai al cercetirii si tehnologiei, a in- serat si un capitol detaliat asupra trituratulul larvar DE APICULTURA wApilarnil*, datorat apiculto- rului roman Nicolae V. Tiie- siu (pag. 70—73). Suplimentul revistei nr. 465 (luna iulie-august 1987) edi- fat cu prilejul celui de al XXXI-lea Congres al API- MONDIA finut intre 19—25 august 1987 la Varsovia a fost dedicat integral de c&tre U.N.AF, problemelor de api- terapie | (,Aujord’hui Vapi- therapie"). Prefatat de profe- sorul Remy Chauvin in acest supliment stint prezentate o serie de considerente rezul- tate din ultimele cercetari efectuate pentru cunoasterea compozitiei si efectelor pro- duselor apicole : miere, cea- ra, polen, ldptisor de matcit, propolis, venin de albine si alte produse apicole asociate, in scop profilactic si terapeu- tic, Studiile de bazi — sem- nate de cunoscuti specialisti asupra prineipalelor produse apicole sint insotite de nu- meroase comunicari pe teme specifice privind _actiunea apiterapeuticd a acestor pro- duse. Astfel semnalam comu- nicéiri cazuistice primite de la cercetatori din : Thdia, Polo- nia, Japonia, Cehoslovacia, Anglia, Canada, Bulgaria, URSS, Romania, Egipt, S.U.A., Franta ete, In capitolul ,Produse api- cole usoviate* sint publicate urmitoarele lucrari elabo- rate in Romania : 1 — ,Tratamentul apitera- peutic al inflamatiilor larin- gelui si faringelui* (autor C. Popovici, FE. Palos, B. Po- pescu si C. Mateescu). 2 — Bficienta terapeuto- biologic complexa a prepa- ratelor apicole in unele afec- tiuné oculare" (autori: M.P. Popescu, Elena Palos si Fi- lofteia Popescu). 3 — ,Produsele - stupului utilizate “in tratamentul unor afectiuni oculare“: — lucrare prezentaté de Sectorul de apiterapie al Institutului de Cercetare si Productie pen- trp Apicultura AGA, Aceste suplimente. speciale ale Revistei franceze de api- cultura se gaseau de vin- zare — aléturi de alte publi- catii editate de revista la standul expozitional U.N.AF. organizat_ in cadrul API- EXPO 87 Varsovia gi s-au bucurat de o atentie si'o so- licitare deosebite din partea apicultorilor, vizitatorilor si participantilor la Congresul XXXI al APIMONDIA. Este de subliniat cé intreg acest capitol. (,Produse api- sole asociate*)” apartine in exclusivitate specialistilor ro- mani respectiy colectivului in cadrul format din farm, Blena -a- los, dr. Mircea Popescu, farm. _Filofteia_ Popescu, bioch. Cristina Mateescu si dr, Claudiu Popovici, colectiv care s-a afirmat atit in tard cit si_pe plan international. Cercetirile lor atesté priori- titile romanesti in domeniul utilizarii_ produselor apicole in afectiuni oculare, farin- giene si laringiene, ' autorii avind si brevete ale unor produse apiterapeutice origi- nale, Aparitia lucrarilor lor intr-o grupare compact acu- pind un intreg capitol dintr-o prestigioasi lucrare editata in Franta ne bucura. Desigur cA acest succes se constituie ca un Indemn pentru. noi descoperiri care s& confere {aril noastre un loc, de frunte In circuitul mondial al v: lorilor apicole, Nu putem in- cheia fara a nota ci farm. Flena Palos a fost aleasi ca membra a Comisiei_perma- nente de apiterapie a APL. MONDIA iar conf. dr, Mir- cea Fopescu este membru al grupului de lucru ,Mierea si produsele derivate” provenite de la albine al comisiei ceca ce confirma incd 0 dati pres- tigiul internatiorial al com- patriotilor nostri. Prelucrare de N. V. ILIESIU 27 APARAREA EFICIENTA IMPOTRIVA ACARIANULU! VARROA* : In stupina experimentala a sectiei de cer- cetare apicolé din Géd6lld, parazitul a fost depistat la 4 familii fn primavara_anului 1983.In toamna 60% din colonii au fost in- festate, iar Ja finele anului 1984 infestatia era generalizati la toate familiile. In toata aceasta perioada ‘s-au respectat prescriptiile yeterinare privind aplicarea benzilor fum gene, pe bazi de amitraz ,Varescens*. Ul- terior s-a constatat ci in conditiile respec- tari acestor instructiuni num4rul para- zitilor céizuti cu ocazia. tratamentelor de toamna creste an de an. Autorul s-a con- vins si de faptul, cé efectul acaricid al pre- paratului corespunzator, deci rezultatele ne- concludente aveau alti cauza.. S-a Cautat © procedurd de tratament, care si fle con- forma cu prescriptiile veterinare si de igien’ - al alimentelor in vigoare. Cu ocazia tratamentelor de primavara au eézut putini paraziti. Condusi de instinctul de reproducere acestia se gaseau deja in celule, pe puiet. Tratamentul aplicat in luna februarie, cu familia in ghem de iernare, poate pricinui pagube mai mari, decit fo- losul adus prin rarirea parazifiilor ramagi dupa tratamentul din toamna. Cereetirile ulterioare au confirmat faptul ca in lunile martie-aprilie marea majoritate a parazitilor se gasesc pe puiet (in medic 18,4 pe familia cercetata, fata de 2,8 para- ith liber). in vederea yeducerii numarului de para- ziti care ierneaz&, in luna octombrie, fna- inte dé tratament s-a scos puietul cdpdcit cu furculita de descdpacit, in acest fel ob- finindu-se un nivel minim de infestare in primévara, Cercetind numarul parazifiilor la un grap de colonii inaintea tratamentului de toamn’, s-a constatat c& in cele 1600—3 200 celule cu puiet se giseau 281,6—2576 paraziti, care ar fi supravietuit dupa tratament, fiind pro- tejati de capaceala. Pierderea unei suprafete de 2—4 dm? pu- iet in luna octombrie este résplatita din plin prin reducerea masiva a numarului de paraziti care ierneazi si formeazi baza pa- razitismului anului urmator. Aceste albine, in parte sint neviabile, iar parazitii eclozio- nati tulburd linistea’ familiei_fn_iernare. Pierderea produs’ de parazitii ramasi in viati este mai mare decit cea cauzatd de distrugerea puietului la sfirsitul luni oc- tombrie. * Dupa articolul ui Jené Suhayda aparut in revista ,Méhészet" nr. 3/1987 din R. P. Ungard. 28 Prin distrugerea puictului de albine tna- intea tratamentulut de toamn’ se poate ro- nunta la tratamentele de primavard si de vara. Eliminarea puietului de albine fn. luna octombrie nu necesité mai mult’ munc& de- cit .executarea tratamentelor repetate in primavara si varé. * Pentru a face metoda mai expeditiva, in ultima perioadi s-au eliminat din cuibul de iernare in luna octombrie, inaintea trata- mentelor de combatere, fagurii cui puiet ; acestia au fost depozitati si folositi in prit miavara pentru lingirea cuibului fara nici Un inconvenient. Cercetarile intreprinse au dovedit c& in fagurii finuti tn afara cuibu- lui, la temperatura camerei, atit puietul cit si parazifii In diferite stadii de dezvoltare, la 40 de zile au pierit. Prelucrare de dr. Iosif DAN OBSERVATII PRIVIND COMBATEREA ACARIENILOR Lajos SZUCS Pe la mijlocul lunii august am terminat hranirea de stimulare si nu am constatat simptome ale infestdrii cu acarieni. La con- trolul sanitar din toamnd — cautind si cu lupa — am gasit doar doi acarieni pe al- bine. M-am ‘hotarit si astept pina la ince- tarea pontei si disparifia . puietului, Am facut aréseala ca, descdpicind faguri cu pu- find miere, sA ii restitui famililor respec tive. Albinele au inceput sd care polen si sd creased puiet. Constatind 0 puternicd infestare, cu aca- rieni Varroa la o stupin& din apropiere, soldat’ si cu-pierderea unor familii, n-am mai asteptat si la 22 septembrie am fneeput. tratamentul cu ,,Varrascens", prin afuméri administrate de frei ori, la patru zile inter~ val. In timpul verii, jumétate din stupi i-am amenajat in aga fel, incit si pot introduce si seoate oricind coala. de hirtie alba pen- tru control, fara si deranjez familia de albine. Am finut astfel sub observatie 12 fa- mili In ziua urmétoare primei administréri am fost surprins de numarul mare de acarieni, care abia au putut fi observati, M-am nistit, constatind ca sint sub 500 la numar (de la 35 la 430). Am ,curdtat" colile de hirtie, si le-am pus Ja loc. In urmitoarele patru zile-de la primul tratament, numi- Tul parazifilor c&zuti a fost aproape dublu fata de prima zi. NumArdtoarea din prima zi nu da informatii suficiente, Rezultatul definitiv al primului tratament, in medie, pe familie, a fost de 576 paraziti. Unde au fost. 3 zile acesti acarieni? Agatati de al- bine? Au fost ,curafati* din celule mai tirziu? A intirziat efectul ,varrascens-ului ? Ate. importanté ci am administrat o dozi mai mare? La indicatia controlu- Tui sanitar am folsit o fisie si jum#- tate. Am citit despre cazul folosirii a 2—3 figii pe familia de albine. Daca gazul isi face efectul mai tirziu asupra acarienilor, atunci si in cazul albinelor e 1a fel. Modul’ de uti- lizare a fisiei de ,Varrascens ar trebui A specifice la ce volum arderea sa are efect maxim, la ce volum este instficient, respec- tiv periculos. Daca este mai.putin dens sau scap&, nu poate fi eficace. Daci,este prea dens, poate afecta albinele. Temindu-ma de acestea, am notat numérul albinelor moarte. ‘Ar trebui pus accentul mai mult asupra etansarii_ stupilor. Afumarea poate fi cfica- ce, numai, atunci cind gazvi cu densitatea corespunzatoare este mentinut un timp in stup. Aprinderea indelungati, arderea_in- completa, inchiderea lenta scade eficacita- tea. Preluind indicatia colegului Varallyai din revista ,Méhészet" nr. 4 din 1984, am blo- cat deschiziturile cu burete din plastic. La una din deschizituri am uitat dopul de hir- tie si am observat scurgere de gaz, ceea ce in cazul buretelui nu s-a produs, Fisia de »Varrascens 0 ard in afumitorul prezentat in revista ,Méhészet* din mai 1984, de Né- meth, Erné (fig. 2). Nu am prevazut cfrlige _ pe capac. Sub geam am fixat o bucata de _sirma. Arderea fisiei este asiguraté de aerul care vine de jos. Aprinderea o facem de la o bucati de iascA aprinsi, pe care o rostogolim pe fisia pusi in afumator, Gea- mul se afum& foarte repede, Am crezut ca iasca este de vind. A doua oar am aprins fisia cu un capat de luminare si apoi am. aruncat-o in afumator, Geamul s-a afumat Ja fel. Funinginea este produsé de arderea hirtiei si a amitrazului. Dupa o serie de afuméri, se depune cam o lingura de funin- gine pe geam, sit& si teava. Jernez cu intervale inchise. Am restrins familiile in cuib, am pus peste rame o folic Inchisé la culoare, mai multe straturi de ziare si capacul. La nici o familie nu am redus cuibul, Astfel, la ficcare familie, avind volum egal (10 tame NB)* am introdus fu- mul de la cite o fisie si jumatate. Astfel, fn loc de 3 afumari, cite am planificat, am facut patru. Dupa a’ doua afumare, numa- rétoarea a aratat cit de multi acarieni au fost inchisi la puietul cApacit (la familia nr. 25, in 4 zile, 1735 de acarieni), A tre- * Rame Nagy Boczonddi de 425 x 360 mm ,parte, inainte de aplicarea Fig. 1 — Afumitor pentru tratare cu va- rachet: A — arc; B — burduf; C — ba- lama ; D — garnitura etangare ; F — geam ; F — zivor; G — plasi metalicd (cotele sint date in’ mm si sint doar informaiive). buit s& astept inci 8 zile, ca 4 iasd toti. Trei afumari ar fi de ajuns in_cazul in care sar succede la 6—7 xile. Dupa cu- nostintele mele, acarianul intra in celula cind larva implineste virsta de 7, zile, Daci numai asta ar trebui urmérit, ar fi de ajuns, dar ar trebui stiut si peste cite zile acarianul iesit va intra din ‘nou, pen- tru_a depune oud, pentru ci atit timp cit existA puiet, va gasi mereu puiet in virst’ de 7 zile. Daci aceasta dureazi4—5 il nu se poate astepta mai mult. M-a surpr! numarul mare de acarieni de la puiewl ci pacit, De fapt e natural s& fie asa, Toatd vara acarienii se inmulfesc liber, spre toam- nd ajung la un numéar mare, lar cantitatea puietului scade. In'celula unei larve pot tra si mai multi acarieni. Dar unde aw ‘n- trat mai multiy acarienii si descendentii lor chinuie si impileazi tn asemenea hal biata albina, fneit din ea nu va rezulta una si- natoasd, capabili si ierneze. Puietul ca- pacit de 1a sfirsitul toamnei, al unei familii parazitatA cu-acarieni este de valoare indo- ielnic’. Ar fi bine poate si descipacim o tratamentului. ‘Trebuie folosita coala de hirtie alb’. Poate cA ar trebui mentinutA mereu fnduntrd. Ar trebui stiut si numérul de acarieni, ce pot parazita o familie, incit aceasta si fie to- tusi productiva. Chiar daca stirpirea tutu- ror acarienilor s-a facut cu multa’ munca, cheltiuala si hartuirea albinelor pericolul pa- razitdrii va exista si va trebui si ,ne“ apa- ram mereu. Orice tratament de prisos va duce la mirirea rezistentei acarienilor. Tra- tamentul impotriva acarienilor trebuie inv: fat si practicat si in continuare. S Yraducere de Francise KISS din revista »Meheszet" nr, 7, 1985, p. 8 29 INDEXUL AUTORILOR §! ARTICOLELOR PUBLICATE IN ANUL 1987 EDITORIALE * * *; Evenimente de mare fnsemnitate din luna mai, nr. 5, p. 1 ***: 23 ‘August dati importanta a isto- riei_poporului roman, nn. 8, p, 1. ** *: Republica la 40 de ani, nr, 12, p. 1. *= *; 30 de ani de la reorganizarea Aso- ciafiei_Crescatorilor’ de albine nr. 12, p. 3. BORCESCU, N.: Combaterea fenomenului depopularii famiiilor -de albine, nt. 3, DAVIDOIU, V.: Apicultura in contextul noii tevolutii agrare, nr. 1, p. 1. HARNAJ, V.: Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al APIMONDIA. Retrospectiva 86, mr. 1 Pp, 4. MALAIU, A: Consideratii cu privire la de- popularea unor familii de albine in anul 1986, nr. 2, p. 1. — Consideratii cu privire la depopularea unor familii de albine in anul 1986, nr. 3, pd. RECEANU, I: Indeplinirea si depasirea o- biectivelor economice la nivelul increde- rii acordate de conducerea de partid $i de stat, nr. 4, p. 1. = Fermitate si exigen{a tn apararea avu- tului obstesc al Asoclatiei Crescatorilor de Albine, nr. 10, p. 1. CRESTEREA SI INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE ALEXANDRU, V: Masuri energice pentru dezvoltarea’ septelului apicol, nr. 5, p.3 ARSU, V.: Importanta folosirii biostimulato- rilor apicoli in raport ‘de necesitati $i conditii: locale, nr. 2, p. 7. ATANASIU, M.: Cuibul de albine si ter~ modinamica lui pe anotimpuri, nr. 9, p. 8, — Despre practica apicol’, nr. 10, p. 3. BOAGIU, A.: Pentru o iernare in bune condifii nu este suficient a se asigura numal hran& Indestuléitoare, nr. 8, p.12 COZMA, 1.'V.: Cum putem salva o' fami- lie muribunda, nr. 2, p. 11, DINCA, R.:\Pregatirea familiilor de albine pentru Valorificarea culesului de la sal- cim, nr. 3, p. 10. DRAGAN, Maria: Ce trebuie sa stie cres- cAtorul de matci, nr. 5, p. 7. PURTUNA, R.: FURTUNA, Alexandrina, ILEA, P.: Ternarea familiilor de albine de putere redusi in conditii optime si dezvoltarea lor in primavara, ‘nr. 12, p. 8. GIURCANU, C.: Cum ' vechi, nr. 1, p. reutilizez fagurii 30 sae GURESOAIE, 1: fngrijirea roilor in scopul constituirii lor ca unitaiti puternice de productie, nr. 6, p. 1. IONESCU, M: Din nou despre umiditatea excesiva din stupi, nr. 2, p. 14 LIXANDRU, I: Culesurile tirzii surse im- portante ‘nectaro-polenifere care trebuie cit mai deplin valorificate, nr. 7, p. 1 MARGINEAN, E.: Consideratii privind re- zervele de'hran§ pentru iernarea fami- liilor de albine, nr. 1, p. 15. PADUREAN, L.:'O metod de crestere di- rijaté a mitcilor, nr. 1, p. 8, POPESCU, I.: Sporirea ' numarului_fami- liilor de albine mentinind potentialul de productie la efectivul de bazi, nr. 4, p. 12. POPESCU, $T.: Interventiile rationale — o cerinti’ fundamentala, nr. 2, p. 12. = Observatii. privind’ folosirea stupului RA, 1001, 27 3, p. 11. — Completarea proviziilor de hrand’ ne- cesara unei iernari corespunzitoare, nr. 9, p 4. — Corelatia dintre volumul stupului si baza melifera, nr. 10, p. 9. POPESCU, V.: Asigurarea cantitativa si ca- litativa’ a proviziilor de hran’ —' con- ditic esentialé a succesului viltorului se- zon apicol, nr. 9, p. 6. RECEANU, I, : Cum se lucreaz& in periouda culesulti i in timpul verii, nr. 5, p, 11° — Productivitatea familiilor de albine in anul urmator depinde in cea mai mare masurd de modul cum se executé. 1u- erarile specifice de la sfirgitul verii si din toamna, nr. 8, p. 6. — Supravegherea iern&rii albine, nr. 11, p. 1. ROMANU, I: Despre ,inteligenta albine- Tor, nr. 10, p. 63 SIMION, M.: Unele mésuri necesare pen- tru iernarea fn cele mai bune conditii a familiilor de albine, nr. 9, p. 1. STEFANESCU, M., SPATARU, I.: Metodé ‘combinata de intretinere a familiilor de albine, nr.'7, p. 14. STANCU, I.: Pregitirea familiilor de al- bine pentru iernare, nr. 8 p. 3. TARTA, E.: Hrénirile de necesitate la fa- miliile de albine, nr. 1, p. 6. VERNESCU, S.V.: Contributii Ja studiul’ di- ferentlerii gonadelor si al procesului de gametogenez in cursul dezvoltarii onto- genetice la albind, nr, 11, p. 5. VOICULESCU, Z.: Prepararea serbetului din zahdr pentru albine, nr. 1, p. 7. — Greseli mai freevente, nr. 6, p. 10. familiilor de — Organizarea cuibului familiei_ de al- bine in vederea unei iernri fara pro- bleme, nr. 8 p. 10. . BAZA MELIFERA BALANA, I.: Valoarea meliferé a soiurilor si hibrizilor de floarea soarelui (Helian- thus annus L), nr. 7, p. 4. BALANA, L, GROSU, Elena: Sporirea pr duefiel de fructe la visin si cirey prin polenizare cu albine, nr. 5, p. 13. CIRNU, I. Constituirea ‘tezervatiilor natu- ralé. silyo-melifere, nr. 7, p. 7. —C&i si posibilitati eficiente pentru sporirea productiei de miere de p&dure, nr. 10, p. 11. — Evaluarea productiei de mani din 20- na forestier’, nr. 11, p. 9. CIURDARESCU, G.: Eficacitatea poleniza- toate a unot apoide la diferite culturi de cimp, nt. 6, p. 5. DOBROPEANU, Gabriela, -LUCHIAN, Fl, CRISTESCU, V.: Paulownia — specie exo- tica cu Valoare melifera ridicataé, nr. 7, p. 10. i DRAGOTA, V.: Actiuni in scopul cresterii resurselor melifere, nr. 3, p- 13 FESCI-CONDURATEANU, Simona, SER- BAN, Mihaela: Influenta bioclimatului asupra etajaril apiculturii in Carpatii ro- ménesti, nr. 9, p. 12 HEROAICA, 'A.: Dezvoltarea familiilor de albine prin valorificarea culesului de la prun, nr. 4, p. 18. COMBATEREA BOLILOR ‘SI DAUNATORILOR: Dezinfectia in stupin’, nr. 6, p. 12. Protofil — medicament de uz vete- tee rinar destinat combatrii nosemozei «l- binelor, nr. 8, p. 18. MALAIU, A: Tacticd si strategie pe fron- ful _varroozei, nr. 4, p. 4. MARIN, M.: Combaterea varroozei cu pre-’ paratul ,Varachet", nr. 5, p. 19. — Actiuni privind 'pastrarea sanataii al- binelor, nr. 8, p. 16. — Virozele-probleme noi privind sanata- tea albinelor, nr. 9, p. 19. — Virozele-probleme noi privind sans- tatea albinelor. Paralizia cronic&, nr. 11, P. 14. MARIN, M., IONESCU, D., BURSUC, Emi- lia, RUSU, ,L.: Determinarea toxicitatii fati de albihe a pieretroizilor de sintezi in condifii de Jaborator, nr. 12, p. 12, ONEA, S., TRIF, R., NICOLICIN, C., ONEA, Maria, FELIX, C.: Date preliminare pri- vind cauzele si posibiltatile de comba- tere a fenomenului depopularii familiilor de albine, nr. 12, pag. 14. PITIGOI, respecti prevederile ordinului privind protectia familiilor de albine, nr. 2, p.6. — Masuri privind recoltarea’ si expedi erea probelor pentrti diagnosticul de la- borator al bolilor la albine, nr. 5, p. 2 — Prevenirea si combaterea’ bolilor 1a al- : Ce se intimplé cind nu se bine o masuraé importanti pentru obti- nerea unor recolte bogate, nr. 7, p. 19. — Noi reglementari privind uncle masuri pentru protectia familiilor, de albine im- potriva Intoxieatillor cu pesticide, nr. 8, p. 20. STANILA, I.: Viespea — un periculos da- wnitor ‘al albinclor. Citeva masuri de combatere, nt. 9, p. 22. VASILACHE, V., VASILACHE, I.: Tratarea stupilor cu Varachet, nr. 12; p. 18. UTILAJE APICOLE *%*, Remored pentru practicarea stupari tului pastoral, nr. 2, p. 19. BAZILIUC, V.:' Izolator de mated, nr. 1, Dp. 18, Z COSMA, V.: Stupul combinat in pavilion apicol, nr. 2, p. 16. GIURCANU, C.: Extractia cerii din fagurii vechi, nr. 8, p. 14. HENEGAR, D.: Dispozitiv pentru transpor- tat stupi, nr. 3, p. 19. MEHEZ, Gh, TOMA, T.: Aparat pentru testarea calitifii mierii de albine, nr.11, p. 18. STOICA, H. B.: Stupul vertical cu 12 rame, nr. 2, p. 15. TOMESCU, V.: Sd folosim consecvent ra- ma claditoare si colectorul de polen, nr. 9, p. 17. VASILACHE, V., VASILACHE, I. : Recolta rea mierii in pavilion, nr. 8, p. 13. VASILIU, C.: Stup cu 6 nucle, nr. J, p. 15. VOLCINSCHI, T.: Topitor solar de ceara, nr. 4, p. 19. —Inlrebuintarea ramelor claditoare, nr. 6p. 7. , PRODUSE APICOLE ADAMONI, A.: Despre reformarea fagu- rilor si topirea cerii, nr. 1, p. 14 GURFSOAI®, I, MILOIU, I.: Stabilirea unei metode eficiente pentru obfinerea propolisului, nr. 7 p. 12. HEROAICA, A.: Sporirea productiei de ceara, factor important in rentabilizarea stupinei, nr. 1, p. 12. HUMENT, VL: Curafirea rapidi a polenu-. nului, ‘nr. 5, p. 16. ILIESIU, N. V.: Contributia produselor »Apilarnil* si ,Apitotal N.V.I." la poten- {area factorilor naturali de apirare a organismului, cu referire speciala la sis- temul imunitar, nr. £0, p. 17. MATEESCU, Cristina: Propolis spray — un valoros produs apiterapeutic, nr. 14, p. 17. NEACSU, C.: Locul medicamentului apitera- pic in ansamblu! — terapiei hormonale, nr. 9, p. 23. NEACSU, P.: Cum am scdpat de operatic la ‘stomac datorit’ propolisului, nr. 10, p. 23. : OLARIU, T.: Produsele apiterapice — bine cunoscute si corect administrate, nr. 6, a. p. POPESCU, M., POPESCU, Dana-Alexandra, 31 PALOS, Elena: Miceli moleculare de produse apiterapeutice biologic active aplicate in unele afectiuni oculare, nr. 10, . 20. POPESCU, N., GRIGORAS, Iulia: Observa- {ii privind’ contaminarea ceri de albine cu pesticide organoclorurate, nr. 6, p. 14. POPESCU, V.: Diversificarea » productiei apicole’— cale siguré de sporire a efi- cientei economice si rentabilitatii tutu- ror_stupinelor, nr. 4, p. 15. SPULBER, E.: Metodologie de aplicare lo- cal (prin pulverizafii) a laptigorului de mated liofilizat (LML) in afectiuni fa- ringolaringiene, nr. 3, p. 20. VARTOLOMEI, Al.: Metodi de obtinere a lptisorului ‘de mate’, nr. 3, p. 17. VOICULESCU, Z.: Sa pastram cu grija ca- litatile polenului, nr. 5, p. 15. VOLCINSCHI, Tr.:' Originea cerii, p. 20. Din_multiplele intrebuintiri ale ceri de albine, nr. 3, p. 14. — Ceara '— 0 problema mereu actuala, nr. 4, p. 22. — Cum se poate realiza_o important economie prin folosirea fagurilor artifi- ciali perforati, nr. 5, ps 17. — Din arhitectura, geometria si matema- tica fagurilor, nr. 12, p. 10. DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE ***: Apicultori fruntasi in anul 1986, nr. nr. 2, 2, p.23, #**: Apicultori fruntasi In anul 1986, nr: 3, p. 28 * * 5: Sedinta Consiliului Asociatiei, nr. 8, p. 24 POPESCU, V.: Interes si preocupare pentru apicultura bindjeand, nr. 1, p. 26. — Actiuni si manifestari in’ sprifinul dez~ voltarii apiculturii, nr. 2, p..27. — Realizari si perspective ale apiculturii banatene, nr. 12, p. 6. i RECEANU, I.: Perfectionarea continua a pregatirii profesionale, nr. 9, p. 3. TARTA, E.: Orase mici — mari. pasiuni a- picole, nr. 7, p. 25. — Practicarea apiculturii in mod eficient si rentabil presupune temeinice cunos- tinte de specialitate, nr. 10, p. 26. APIMERIDIAN MILEA, 0.: Romania in lumea apicola, nr. 3, p. 25. x TARTA, E.: In vizith la apicultorii ceho- slovaci (1) nr. 4, p. 26. —In vizité Ja apicultorii cehoslovaci, nt, 5, p. 25. DIVERSE i **#*: Un sat apicol, nr. 3, p. 27. ***: Pastorul albinelor, nr. 4, p. 24. **#: Trei generafii de apicultori, nr. 7, p. 24. ** *: Prezente romanesti in douad publica- tii in limbi straine, nr. 7, p. 28. * * *: Oaspeti de peste hotare, nr. 8 p. 25. BARBU, 1.: ,Fagurele ‘de aur“ la a XI-a 32 : editie, nr. 11, p. 23. BOAGIU, ‘A.: A fi apicultor inseamna : a iscodi, a insista, a judeca, nr. 7, p..22. BODOLEA, S.: Dowd pasiuni — o viata, nr. 1, p. 21. — © poveste cu oaspeti nepoftiti, nr. p. 23. BULAT, V.: Intilnire intre stuparii ,nepoti* si ,bunici* din Panciu, nr. 8, p. 23. COTOT, I. ; Acasa la o familie de aplicultori cu traditie, nr. 12, p. 23. DABIJA, P.,'MINOIU, Tonela: Contributii Ja metodologia activitatii cercului apicol pionierese si scolar, nr. 9, p. 25. LUNGU, R.: Dreptatea sia spus cuvintul, nt. 5, p. 23. MILEA,’O: Oaspefi in prisaca romaneasci, nr. 12, p. 22. NICOLAE, Al. : Juristul réspunde ia tmtreb’- rile _dumneavoastra, nr. 1, p. 23. PATAKI, Al: S& respectim recomandirile literaturii apicole, nr, 10, p, 24 PADURARU, V.: Concursul ,Prietenii albi- nelor*, nr. 12, p. 24. POPESCU-DICULESCU, Emilia, POPESCU- DICULESCU, M: Universul ‘apicol in li- teratura feminini romand, nr. 3, p. 28. — Albina si copilul, nr. 6, p. 19. - Agenda sadoveniana, nr. 12, p. 27. ROTARU, Ramona-Elena: Pasiunea invinge diticultatile inceputului, nr. 1, p. 24 — Marttrisiri la terminarea liceului, nr. 9, p. 29. SERBAN, Mihaela): Sesiunea anu2li ce co- municéri si referate a Institutului de ex cetare si productie pentru apicultura, nr. 6, p. 22. DIN ISTORICUL APICULTURI @ IN MEMORIAM CODAU, I: O fotografie de acum mai bine de cinci decenii, nr. 2, p. 22 ILIESIU, N.: In memoriam — ‘dr, Nicolae Romanescu, nr. 9, p. 29. POPESCU-DICULESCU, Emilia, POPESCU- DICULESCU, M.: Hrisoave apicole dum- nesti, nr. 1, p. 19. POPESCU, V.: 150 ani de la nasterea lui Nicolae Grand, nr. 8, p. 21.. DIN ACTIVITATEA APIMONDIA ***: Al XXXI-lea Congres. International de Apicultura, Varsovia, Polonia. Apicul- tura in Polonia. nr. 5, p. 28. MILBA, ©.: Gazda viitorului' Congres APIMONDIA al XXXll-lea va fi Rio de Janeiro, Brazilia, nr. 11, p. 31 SERBAN, 'Mihacla: Al XXXI-lea Congres international al APIMONDIA (1), nr. 10, p. 14, — Al XXXT-lea Congres international al APIMONDIA (II), nt. 1, p. 31 TARTA, E.: Cel de-al XXXI-lea Congres International al APIMONDIA, nr. 8, Pp. 26, DOCUMENTAR APICOL @ CALENDARUL, APICULTORULUI @ SEMNAL @ RECENZI x seserererorererereresoreresosesoceserececesereseresesereserereseretssereresesereresersiereseses Steet Oe LI ete LeretOreterarerererererererororeresmrerarmrmsmemrarerreseretessrncesarosooee tt i * 6 DANS CE NUMERO ...~....-cc-esceeease cent eetee cece eee ee es ** *; La République a 40 ans!; * * *: 30 ans aprés la réorganisation de T’Association des éleveurs illes;_V. POPESCU: Semaine internationale de Yapiculture“ : Réalisations et perspectives de apiculfure de Banat; R. FUR- TUNA, Alexandrina FURTUNA, P. ILEA: Hivernage optimal des colonies d'abeilles moins fortes et eur développement printanier; T. VOLCINSCHI: Sur Yarehitecture, la géométrie et les mathématiques des rayons; M, MARIN, D. 10- NESCU, Emilia BURSUC, I. RUSU: Determination en laboratoire de Ja’ toxicité des pyrhétroides de synthése vis-a-vis des abeilles; S. ONEA, R. TRIF, C, NI- COLICIN, Maria ONEA, C. FELIX: Données préliminaires des causes et des Possibilité de lutte contre le phénomene de dépeuplement des colonies d'abeilles V. VASILACHE, I, VASILACHE: Traitement des ruches avec le produit ,Va- rachet“; 0. MILEA: Hotes dans le rucher roumain M, POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU-DICULESCU : Addenda & Ioeuvre de Sadoveanu. Les lecteurs de Véntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Départe- tent exportation-importation presse, P, O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, rue Calea Grivijel, no. 64—66. IN THIS ISSUE... .eceeeeeeee eee ew eee ee weeeteneteweececccccees “* *: Forty years of Republi Therthy years since the reorganisation of the Beekeepers’ Association; V. POPESCU: Present and future of the Banat beekeeping; R. FURTUNA, Alexandrina FURTUNA, P. ILEA: Successful over wintering and spring huld-up small bee colonies; T. VOLCINSCHI: Design, geometry and mathematics of the honey bee comb; M. MARIN, D. IONESCU, Emilia BURSUC, I. RUSU: Assessing the toxictity of synthetic pyretroid against honeybees, under laboratory conditions ; S. ONEA, R. TRIF, C. NICOLICIN, Maria ONEA, C. FELIX: Preliminary data about the causes of the weakening of the bee colonies and posible means to control it; V. VASILACHE, I. VASILACHE: Administration of Varachet ; MILEA: Guest in the Romanian bee yard. M. POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU-DICULESCU: Addenda to Sado- veanu works. Readers from abroad can get subseriptions thréugh the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportatton-Importation Department, P. O. Box 12—201, Telex 10376 prsfir; Bucharest, Calea Grivijei St, No. 6466, IN DIESER NUMMER 2 ,..~sveeweveenwweeeennevenenneneceeee ***; 4u Jahre Republik; "* * *; Jahre seit der Neuorganisation des Imker- verbandes ; V. POPESCU; Verwirklichungen und Perspektiven der Bienenzucht im Banat; R. FURTUNA, Alexandrina FURTUNA, P. ILEA: Optimale Uber- Winterung ven mittelmiBig starken Bienenvilkern und ihre Friihjahrsentwicklung ; T. VOLCINSCHI: Uber Architektur, Geometric und Mathematik der Waben : M. MARIN, D. IONESCU, EI BURSUC, I. RUSU: Bestimmung der Toxizitit synthetiseher Pyrethroide fiir die Bienen unter Laborbedingungen; S. ONEA, R. TRIF, C, NICOLICIN, Maria ONEA, C, FELIX: Priliminardaten iiber Ursachen und Bekiimpfungsmdglichkeiten des Entvilkerungsphiinomens der Bienenvélker + Y. VASILACHE, I. VASILACHE : Bienenvélkervehandlung mit Varachet ; 0. MI- LEA: Zu Gast bei den ruminischen Imkern. M. POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU-DICULESCU : Sadoveanische Addend: Ausldndische Leser kénnen sich bei folgender Adresse abonnieren: ROMPRESFI- LATELIA, Departamentul export-import presd, P. O. Bor 12—201, telex 10376. prsfir, Bucuresti, Calea Grivijei, nr. 64—66, B 3TOM HOMEPE. * * *; 40-nerue PecnySanxn ; * * *: 30 aer or peoprannsanun Accounanun nuenonoxon ; B. NONECKY: «Mexkaynapoanan neaeas mueaononas. JloctmKenua n nepenexrup nue- noxoneraa Banara; P. OYPTYHA, Asexcanapnua.OYPTYHY, M1. HJL: 3umonxa. vee AMMAX CeMell NeOALNO CHAM 8 ONTHMAABNX YeROBNAX H BeeeHuee padsnrne atx ce. Melt; T. BOJMHHCKH : 06 apxurextype, reomerpn w matemaruxe coro; M. MAPHH, A. HOHECKY, Ennann BYPCYK, H. PYCY: Onpenexeine roxcnunoctn jas niven cai TesuBX MepHTpOHAOR B aaGoparopuux yenouusx; C. OHS, P. TPH®, K. HUKOMHINH, Mapus OHS, K. @EUKC: Mpemomiapume nauuwe o npusnnax « BosMoxHocraE Gu ¢ auaeniiem ymenuenna nonyaaunn nernnux cemed; B. BACHJIAKE, Mh. BACHc SAKE: O6pasorka yawen npenaparor Bappaxer 0. MUA: Tocru pynuncxofl nacexx M. MOMECKY-QHKYAECKY, Ennaua MONECKY-RUKYSIECKY ; Canonnnexoe pie aoxenne, Haovrpannove wirareau Mocyr noaywure Mau xypHaa o6pawuance @ POMMPECOHJIA- TEAMS, enapranenr oxcnopr-unnopr nevatu, H. O. Boxc 12-201, Byxapecr, ya. Kaaea Ppusuya 64—66. a renene 1G07t axe pap, MANIFESTARE APICOLA DESFASURATA SUB EGIDA FEDERATIEI IN- TERNATIONALE A ASOCIATIILOR DE APICULTURA APIMONDIA (pre ay & y IX, =