Sunteți pe pagina 1din 36
Apicultura in Romania} Revist&’ lunar&d le schimb de experion¢’ 41 Indrumare metodologick apicoli editatk de Asociatia CrescXtorilor de Albine din Republica AnulLl aL 13, 17 19 21 23 25 27 29 at Socialist’ Romania aes nr. 4 4 aprilie 1989 CUPRINS I. STANCU: Pregétirea familiflor de albine pentru obtinerea unor producti! sporite de miere N. NICOLAIDE:; Intrefinerea familiilor de al- bine in vederea vulorificdrli optime a cu- lesurilor A. MALAIU: Contributia cercetarii stiintifice la dezvoltarea apiculturii Mihaela SERBAN, Maria DRAGAN. Cecilia POPESCU: Caracterizarea biometrich a populatiel de albine din Transilvania A SICEANU : Cercetiri privind depunerea oua- lor de mated direct in botelle artificiate I. GURESOAIE, Maria SIMION: Evidentierea unei_metode pentru micgorarea gradului de uzuré al albinelor ca urmare a invertirii zaharozei V. ALEXANDRU, I, LIXANDRU : Date, preli- minare privind posibilitatile de tpenire. a cantitajil de puiet Elena GROSU, I. BALANA, Gr. FOTA, Gabri- ela DOBROTEANU : Stabilirea valorii meli- fere la sojurile noi de rapifé pentru ulei P. AGACHE, M, MARIN, D. IONESCU, Emilia BURSUC.’ I. RUSU:’ Investigatii ‘ privind efectul dezinfectant al unor substanje cu spectru larg de actiune asupra germenilor : Bacillus larvae, Bacillus orpheus, Ascosphae- ra apis si Aspergillus lulia GRIGORAS, Marlen PETRICA, N. POPESCU: Cercetiri asupra factorilor care produe inchiderea la culoare a mierii de salcim si stabilirea masurilor pentru li- mitarea influentel lor Maria ARHIRE, I. ARHIRE: Procedeu de ob- tinere a propolisului DOCUMENTAR APICOL CURIER JURIDIC ore ste Pare ta) Corse et ee ewe UI eer Par Caen fori one PreRiraTs SRA CIE yar rere ead eereneer eta aoe eee east Dera) SECO a RCL TooF Reem e Cert e ce Ten u oe GC rere Tens Ny antes io RmerE ES Eves ECE Ue Lemeyrretetc} ee ear ane Cont, de, ing, LIA CARMENN SON Pa URC re CoTe Vee Yar BLISEL mers) frarcre Peet eR LUN Tay ee LLL CCU TE? Cure ee Cer sr Ue Caan a eS CITRINE Ra Coie oT NY CCC ent Pett era ETE PCr TUINnetary COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIET CRESCATORI ime) ed; vil iPO RS. ROMANTA. e Str. (ulius [aisle Tee Tre a @ Cod, 70) Trem Unit TOU EuMn ster Tint er nc oes rn) filiaiele A.C.A, Gira er PomeL Toren ROMPRESFILATELIA — Sec Ogre haat Ler rd one TATE] Pi eet XO Sener OCS Um Tt Bren Creed Pee memes or cts Pe agenda priorititilor fiecirei stupine PREGATIREA FAMILILOR DE ALBINE iN VEDEREA OBJINERH UNOR PRODUCTI SPORITE DE MIERE Ing. Ton STANCU Institutul de cercetare si productie pentru apicultura ERE ERLENLENS EVEREST INS, SPS RSNA RRR Pregitivea familiilor de albine pentru valorificarea superioara a tuturor cu- lesurifor reprezinta un obiectiv major al fiecdrui apicultor inc& din anul prece- dent cind ultimul cules de productie a incetat. Atunci are loc planificarea lucri- rilor ce urmeazd a fi executate in perioada imediat urm&toare intririi familiilor 3 de albine Ia iernat, printre care amintim : d AANA AANA ARRAN JERSENCEC SERRE EES NS — completarea rezervelor de hranj, in asa fel incit ele si fie indestulatoare —stabilirea numarului de familii ce ur- meazi sa ierneze si pe care ne bazim la culesurile din anul urmitor, urmind ca acestea si aibi o populatie indestuldtoare, cu matei tinere prolifice ; — 0 iernare corespunzitoare atit_a fami- lilor de bazd cit si a calor ajutatoare ; — conducerea judicioas’ a dezvoltarii fa- miliilor de albine tn primavara, astfel ca Ja culesul principal de la salein ele sé atingii o dezvoltare maxima. Este ctnoscut de toti apicultorii. cd, la orice cules familiile de albine puternice, cu multi albini culegitoare, realizeazi_ ‘tot deauna sporuri zilnice de miere mult mai dicate dectt familiile de albine slabe. Fa- miliile de albine trebuie si aibi o matca tindrd, prolific, un cuib bine organizat, for- mat din celule’ de albine lucritoare cu un puiet perfect sin&tos. Stupul s& fie In bund stare, la nevoie yeparat pentru mentinerea, unei temperaturi constante in cuib si si asigure spatiu su- ficient ‘de ouat si o aerisire corespunzi- toare. Toate acestea contribuie la obtinerea unor familii puternice in permanenti activitate, f&rA tendinfa de a intra in frigurile roitu- lui, canabile s& valorifice superior culesul. Deplasarea la sursele de cules se reco- manda si se faci noaptea, dupa ce in pre- alabil a fost efectuaté o| recunoastere te- meinicA a terenului, stabilindu-se repere usor de gasit pe timpul noptii. Familiile de albine vor fi asezate paralel si nu per- pendicular pe sursa de cules. Alegerea locurilor pentru vetre trebuie facut cit. mai din timp. La culesul de saletm, stupii vor fi ase- zati tn locuri insorite, poiene sau pe mar- ginea padurilor, familiile primind eéildura, solard de la primele ore ale diminetii pind seara tfrzit, find astfel ebligate si culeagi 0 rageicads cit mai mare din cursul unei La culesul de tei si floarea-soarelui, se vor cduta in schimb locurile mai umbroase, stupii fiind incalzifi de soare numai dimi- neata devreme si spre sear, ferindu-i ast- fel de ealdura canicularé de la prinz. Este foarte importanté aceast’ umbrire, in caz contrar, o parte din albina culegétoare in loc s& mearga la cules participa la ventila- yea cuibului si nu la recoltarea nectarului, Dacd nu am gasit un astfel de loc, um- brim stupii prin asezarea deasupra capace- lor a diferitelor materiale ca: paie, frunze ete. In locul ales, pentra stabilirea stupinei pe timpul unui cules s& fie permis’ o bund orientare a albinelor, astfel incit stupul s& fie usor reperat. Zborul spre cules sA fie paralel cu solul si nu vertical, prin hati- suri care ar obliga albinele Ja eforturi su- plimentare. Se prefera amplasarea familiilor de albine in apropierea surselor de ap’, cu microclimat mai blind, fntr-un loc. ferit de vint, trafic auto intens, cdi ferate, mai ales cind albina culegatoare trebuie s& le traverseze. Atunci cind din diferite motive am in- tirziat pe drum la locul stabilit pentru cu- les, se va evita asezarea stupilor pe direc- tia_de zbor a altor stupine, far fnainte de a deschide stupii, se vor amplasa 1—2 adi- patoare cu api’ in {mediata apropiere a tupinei. Se evita astfel depopularea fami- iilor printr-o orientare superficiala, deoare- ce, zburind grabite la apa, la tntoarcere se opresc in prima stupind intilnita, fn ime- diata apropiere a sursei de ap’, La_floarea-soarelui_,amplasarea idealA a stupinei este la o distanfd de 200—300 m fatd de lan, fn apropierea parti fn care s- terminat ‘insimintarea lanulul, deoarece aici {nflorirea este mai tirzie, albinele avind astfel posibilitatea de a se orienta mai usor fn zbor, Daca este posibil ,stupii vor fi am- plasati in vecindtatea unor Ianuri ce au fost semanate in epoci diferite sau care att pe- rioada de vegetatie diferité spre a avea o perioada de inflorire cit mai lunga. De pre- ferat sint locurile cu pinza de apa freatic: ja suprafaté sau lanurile irigate, albincie avind lanul in fata, nu lateral saul in spate, Este obligatoriu la acest cules, instalarea adip&toarelor cu api si a diferitelor_ sem- ne distincte pentru orientarea albinelor. Urdinisurile se deschid larg, cuiburile se largese cu un numar suficient de rame, cor- puri, caturi, astfel ca albina sd nu stea in- tr-un spatiu restrins, ingrdmédita, La culesul de salcim, se urmdreste men; finerea cAldurii in cuib’ find fne& rece maf ales noaptea, in timp ce la floarea-soarelui si tei, la stupul orizontal, se lasi deschise fantele de ventilatie si-se asaz sita de aer sire in locul unei scinduri de podisor, spre marginea cuibului, Pentru stupul vertical si ME, se asazi sita de ventilatie ca la trans- port, iar direct pe ramele din cat, corpul doi sau trei la” ME, se pune 0 foaie de car- ton asfaliat mai mic& cu 2—3 cm in: fata si spate. Se creeazi astfel o ventilatie su- plimentar& foarte eficienté, fri pericol de racire a cuibuilui fn caz de scédere bruse’ a _temperaturii, La stupul RA 1001 se Inde- parteazA podisorul, jar fantele de aerisire din capac se las& deschise, In funetie de ce- rintele biologice ale familiei si temperatura mediului. Prin aceste mésuri se mobilizeaz un nu- mér sporit de albine Ia cules din albina reti- nut& pentru ventilatia cuibului evitind tot- odaté aparitia frigurilor roitului. Familiile care au mated neimperecheat, boted sau schimbé linistit matca, vor fi asezate fn rin- dul din fata, marcate distinct pentru ca stupul s& fie usor de separat la intorcerea mateii din zborul de imperechere. Dupa ter- minarea culesului de salcim, o atentie deose- bitA trebuie acordatA evitdrii intrdrii fami- liilor de albine tn frigurile roitului prin me- todele cunoscute. IncA de la culesul de floarea-soarelui, se observa tendinja albinelor de a depune mie- rea in apropierea cuibului, cu predilectie in celulele din care a eclozionat puietul, blo- cind cuibul cu miere, pregatindu-se instin- ctiv pentru iernare. Mateile tsi reduc ponta, scade tendinta de roire, schimbarea mitci- lor se face linistit, familiile Incep sé sla- beasea treptat. Spre a evita acest neajuns se iau mdsuri eficiente de mentinere la un nivel ridicat a pontei métcilor, prin trans- portarea, familiilor de albine intr-o zona cu un’ cules cel putin de intretinere sau stimu- lare cu sirop de zahar si asigurarea unui spatiu pentru ouat normal far intrerupere. 2 Altfel, familia de albine oricit de puter- nicd esie la fnceput de cules, neavind noi contingente de albine capabile s& inlocuiaseé pe cele ce mor, slabeste treptat. O astiel de familie nu va fi capabila s& valorifice cule- sul urmator. Cu cel putin dowd siptimini inainte de cules, familiile slabe se unificé, miteile fi- ind prezente in toate familiile, iar cu et teva zile inainte de inceperea culesului, din familiile de baz& se pot scoate rame cu puiet nec&pacit $i oud ce se vor da famili- lor ajutdtoare, in schimbul unor rame cu puiet gata de eclozionare. O cantitate insem- nal de albine doici ce ingrijeau puietul sint eliberate si participa la ctiles alaturi de plu- sul de albiné ce eclozioneaz din fagurii cu puiet cApacit matur ce a fost primit de fa- milia de baza. Foarte important pentru pregdtirea fa- miliilor de albine in vederea culesului, este spatiul destinat depozitarii nectarului, ce trebuie corelat cu puterea familiilor de al- bine, intensitatea culesului, posibilitatile de interventie si suplimentare in fiecare caz. Se are in vedere c& pentru depozitarea si preluezarea nectarului proasp&t este necesar un spatiu de trei ori mai mare ‘decit cel ne- cesar pentru mierea matura. Lipsa acestul jiu duce la sedderea recoltei de miere, cu circa 401/ adaugindu-se si celelalte nea- junsuri prin blocarea cuibului cu miere. ‘Toate aceste masuri sint menite si creeze conditii optime, mai ales e& in ultimii ani conditiile de cules au fost deosebite fat de normal, cu secetA indelungat4, timp rece mai ales noaptea sat canicula peste 40°C ziua, yeducind considerabil capacitatea’ de secre- tie a plantelor. In ajutorul apicultorului ince | | EY AS ENS, INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE iN. VEDEREA VALORIHCARI GPTIME A CULESURILOR Ing. Nicolae NICOLATDE Subd influenta mediului, in cursul anului, au loc in sinul familiei q de albine o serie de modificiri cantitative si calitative, acestea putin- du-se sintetiza in cadrul a patru perioade caracteristice. In ceea ce pri- ; veste pregittirea familiilor de albine pentru valorificarea optima a cule- & surilor de nectar din tara noastrié, perioada a doua prezint® o deosebita f importanfit. Perioada a doua, denumita si periouda de crestere a puterii familiilor de albine, incepe in general cu incdlzirea $i stabilizarea timpu- | lué $i aparitia in naturd a culesului de la plantele entomofile. Numirul albinelor doici este acum mult mai mare iar matca este hriinita din abun- denti, fapt ce o face si intensifice ouatul, acesta crescind la 1500—2000 outi a1 24 de ore. In consecinfi, preocuparea de ciipetenie a apicultorului in aceastit prima parte a perioadei a doua este de a stimula continun fa- miliile de aibine in vederea dezvoltiirii acestora pentru a le face astfel capabile de a valorifica in conditiuni cit mai bune culesurile principale de nectar. Stimularea familiilor de albine se face fie prin asigurarea ‘ prin hrdniri stimulente. LoRSiNS ES SESS NN Paralel cu stimularea familiilor de albine 0 atentie deoscbiti trebuic acordata si asigurarii spatiului nece- Sar dezvollarii lor iar inaintea cu- lesului se impune a asigura si spatiul destinat prelucrarii nectarului si depo- zitarii mierii. Astfel, la stupii orizontali, inainte de inceperea culesului, fiecare familie de albine trebuie asigurata cu 4—5 faguri destinati depozitarii nectarului In momentul introducerii acestor fa- guri cuibul familiei se organizeaz’ in modul urm&tor: la capatul stupului dinspre urdinis se asaz ling’ peretele lateral un fagure cu pastura, wind apoi fagurii cu puiet, un al doilea fa- gure cu pistura si apoi fagurii goi pen- tru depozitarea nectarului. In acest caz, albinele vor umple cu miere mai intii spatiile goale din cuib, formarea coro- nelor de miere, dup care vor incepe depozitarea nectarului in fagurii intro- dusi. In functie de mersul culesulvi, daca este necesar se introduc alti faguri in aceastd perioadd a unor culesuri de éntretinere fie, in lipsa acestora, i : As." ‘SRNSARS RASA ANS SASS ANN aN, goi — cladi{i sau artificiali — acestia amplasinu-se intre cuib si primii fa- guri cu miere. La stupii verticali cu magazine cre- area spatiului pentru depozitarea mie- rii se face prin agezarea magazinului deasupra cuibului echipat cu faguri cladifi_ $i eventual cu 3—5 faguri ar- tificiali. In cazul unui cules abundent cind fagurii din magazinul initial au fost umpluti cu miere se asazi un al doilea magazin echipat de asemenea cu faguri, acesta amplasindu-se deasupra corpului sub primul magazin. La ne- voie se va amplasa si un al treilea ma- gazin de asemenea deasupra corpului sub primele doud magazine. La stupii multietajafi, asigurarea spa- tiului necesar depozitarii mierii se re- alizeazi prin ad&ugarea de corpuri echi- pate ‘cu faguri goi. La _acesti stupi, dup& ultima inver- sare a corpurilor cu scopul intensificé- rii cresterii de puiet, matca isi va des- figura activitatea in corpul de sus. Ime- 3 diat, inainte de-a incepe culesul, se va face o noua inversare a corpurilor, amplasindu-se astfel pe fundul stupu- lui corpul cu puiet necipicit, iar de- asupra cel cu puiet capiicit si celulele goale aparute in urma eclozionarii a- cestuia. In cazul unui cules abundent se va adduga si un al treilea corp ce se_asaza initial peste cel de al doilea corp. Imediat ce in corpul al doilea in- cepe cipacirea fagurilor cu miere, aces- ta se asazi in partea cea mai.de sus, in locul sau fiind coborit corpul al trei- lea care initial fusese amplasat in par- tea superioara a stupului. Asezarea corpurilor suplimentare in timpul culesului, mereu deasupra pri- mului corp, este necesaré deoarece a- propie depozitarea mierii de locul unde matea isi desfasoara activitatea, deci imediat deasupra puietului. Dupa culesul de salcim, pina la. in- ceperea culesului de tei si floarea-soa~ relui, exist unele perioade cu lipsa de cules. Pentru mentinerea familiilor de albine in stare activa si pentru a nu se reduce ouatul mitcilor, se recoman~ da folosirea in aceste perioade a unor hraniri stimulente cu sirop de zahar in concentrafie de 1 la 1. Trebuie mentioi faptul cd in timpul culesului albinele depoziteazd nectarul si in fagurii din cuib in care se creste puietul, activitatea de ouata miitcilor fiind astfel restrinsi din cauza blocérii cuiburilor, datorit carui fapt in familiile de albine se produce un dezechilibru. Ca urmare a ouatului intens al mat- cilor inainte si de la inceputul cule- sului, in familii eclozioneaz foarte multe albine tinere comparativ cu nu- marul larvelor existente in cuib. Ca rezultat al acestei situatii, necesi- tatile biologice ale albinelor tinere de 4 hrani larvele nu mai pot fi satisfi- cute si albinele incep s& clideasc’ botci in care matca depune oud si familia intra in frigurile roituluic La provoca- rea frigurilor roitului contribuie de ase- menea spatiul insuficient din stupi, cal- dura excesiva, blocarea cuibului cu mie- re si polen:cit gi lipsa de cules. 4 In aceast perioada, marirea volumu- lui stupilor, amplasarea familiilor de albine in Jocuri umbrite, asigurarea unei ventilatii active, deblocarea cui burilor, ridicarea fagurilor cu puiet c pacit care prisoseste, in scopul intérir familiilor slabe, deplasarea familiflor de in care exista cu- lesuri de nectar, asigura mentinerea familiilor de albine in stare activa, pre- intimpinA intrarea acestora in frigurile * roitului si fac posibila o valorificare cit mai deplin& si a celorlalte culesuri principale. Rste cunoscut faptul ca in conditiile din fara noastré, obtinerea unor fami- lit productive se poate realiza numai prin fortarea dezvoltarii acestora in- cepind din primavarA timpuriu pina toamna tirziu. Inaintea culesului de sal- cim nu existd pericolul roirii, iar ma-- rea masa de albine, dupa culesul de la Salcim poate fi utilizaté pentru. pregi- tirea generatiilor viitoare de albine cu- legiitoare in vederea valorifi su- perioare a culesurilor urmatoare — tei, zmeuris, floarea-soatelui. Astfel, dup’ extractia mierii de sal- cim, la stupii orizontali, verticali cu magazine si multietajati se vor lua in continuare masurile necesare de inten- sificarea cresterii puietului, masuri ce se vor completa cu hraniri stimulente in_toate perioadele dintre culesuri. In tara noastri, cresterea productivi- tAtii stupinelor este insi conditionata si de efectuarea corecta si la timp a intregului complex de lucrari de intre- tinere a familiilor de albine potrivit caracteristicilor si particularitatilor bio- logice ale albinelor din diferitele zone naturale, ceea ce implici o intretinere diferentiat’ a familiilor de albine pe zone caracteristite. Astfel, in Cimpia Duniirii si Dobrogea, perioada de pregi- tire a familiilor de albine pentru cule- sul principal timpuriu (salcim) este scurti (45—55 zile) si, datoriti in ge- neral a instabilitatii conditiilor meteo- rologice, este putin favorabild dezvolta- rii normale a familiilor de albine. In aceasti zona, folosirea complexului de lucrdri de intretinere a albinelor urma- reste dezvoltarea rapida a acestora in perioada de primavara in vederea valo- rificdrii optime a culesului de salcim. Dupa culesul de la saleim yor trebui aplicate masuri pentru mentinerea fa- miliilor de albine in stare activa in scopul valorificdrii bune si a culesu- rilor de vara. In Podisul Moldovei, dez- voltarea familiilor de albine este mai intirziaté fata de familiile. din Cimpia _ Dunarii, In aceasté zona, familiile de albine ajung in general la dezvoltarea ima in a treia decadi a lunii iu- nie, inaintea culesului principal de la tei sau floarea-soarelui. Odata cu sfir- situl culesurilor de varé, pentru intensi- ficarea cresterii de puiet in luna august si inceputul lunii septembrie trebuie e- fectuate hraniri stimulente. In Cimpia de Vest, perioada de pregatire a famili- ilor de albine pina la cules, care in -aceasti zona este moderat, dureazi circa 90 zile. Urmare lipsei unor cu- lesuri’ de intretinere primavara se im* pune hranirea stimulenté a familiilor de albine, iar dupa valorificarea cule- sului de vara, efectuarea unor hréniri stimulente de toamna. In Podisul Tran- silvaniei pregatirea familiilor ‘pentru cules se desfasoarA intr-o perioada de circa 90 de zile, insa familiile de al- bine ating puterea maxima inaintea cu- jesului principal. Datorita acestui fapt se impun masuri pentru prevenirea ro- itului. Existenta in zond a unui cules de lunga durata dar de intensitate redus’, necesita pregiitirea si mentinerea unor familii puternice in tot cursul sezonu- lui. In scopul realizarii unor producti sporite de. miere se practic si depla- sarea familiilor de albine. la culesurile abundente de nectar din masivele de zmeur&, zburatoare si conifere din zo- na forestiera. Pe versanfii muntilor Carpati si Apu- seni, datorita conditiilor meteorologi e din aceasté zona, dezvoltarea la maxi- mum a familiilor de albine are loc in luna iunie. Aici culesul dominant este constituit de finetele naturale. Fata de © acest cules, durata perioadei de pregi- tire a familiilor este de ‘aproximativ 80—85 zile, Intretinerea diferentiaté a familiilor de albine pe diferite tipuri de cules, se recomandi numai in cazul practicarii stuparitului ‘stationar si ca urmare a valorificarii_resurselor melifere locale. In cazul deplasarii stupilor in vede- rea valorificdrii culesurilor nespecifice zonei de amplasare a stupinei, tehnolo- giile de intretinere a familiilor de al- bine vor trebui adaptate conditiilor con crete respective si care si permita o cit mai buna valorificare a culesurilor la care se deplaseaza stupina. _PAUAMSANIANS AMIRI NIA AAR RRR ARR SARA R ARS IRO pentru inten albinelor livezilor contribuie la substantiale cresteri cantitative de recolté imbunatdtindu-se totodata st calitatea fructelor Utilizarea | polenizarea sive de meré obtinerea unor CONTRIBUJIA CERCETARIIL $STILINTIFICE LA DEZVOLTAREA APICULTURIL Ing. Aurel MALAIU Director al Institutului de Cercetare si Productie pentru Apicultura Indeplinirea sarcinii pe care o are apicultura, si anume de a contribui ala- turi de celelalie ramuri ale agricul‘urii ta sporirea continua a productiel agro- alimentare, alit prin produsele directe cit si prin cresterea rodului holdelor, si li- vezilor, urmare polenizirii cu albine a cuiturilor entomofile ,a constituit 5i peu~ tru cercetarea stiintificd de profil o indatorire de inalti raspundere. In cei 15 ani pe.care i-a parcurs de la infiin{area sa, Ynstitutul de cerce- tare gi productie pentru apiculturi a concentrat potentialal creator de specialitate pentru rezolvarea problemelor prioritare in procesele productiet apicole. Conducindu-se in permanenti dup’ tezcle, indicatiile, orientirite si sarei- nile pe care le-a formulat secretarul general al partidului, cereetAtorii din apicul- turd au fost constienfi ci corcetarea sfiintificd trebuie si-si aduc din plin con- tributia in dezvoltarea apiculturii ea si in celelalte domenii de activitate. ‘Acest complex imperativ a fost inch o dat sublinia cu neasemuita cla ritate de primul om de stint’ al trl. tovarayul Nicolae Ceausescu, secretarul ge~ nesal al partidului la. primul Congres al Stiintei si Inva(zimintului, cind a preci- zal cd in aceasta etap’ a dezvolifrii omenirii, stiinta reprezinti cea mai puter- nici forts a progresului economic si social si ci edificarea socialismului si co- munismului nu se poate realiza decit pe baza celsr mai noi cuceriri-ale stiintei si tehnicii, pe baza cunoaslerii umane in general. Prin transformarea stiinfei in forti nemijlocit de productie, revolutia sti- infificd si tehnicd actual’, se manifest cu deosebit& vigoare ca unul din elemen- tele determinate ale indeplinirii marilor si cutezStoarelor planuri si programe de dezvoltare ale tuturor domeniilor de activitate, inclusiv cel al apicultur: Apicultura Romaniei este de fapt apicultura anilor de consiructie socia- fist a (aril. Din totatul de 1.420.000 fomilii de albine cite are {ara noastri astazi, peste 1.150.000 au fost realizate in deceniile dup ce poporul roman a trecut pe calea dezvolt&rii soeialiste, Din efectivul tnregistrat in ani constructiei socialiste, peste 70% esie realizat dup Congresul al DX-lea al partidului La eforturile statulai pentru dezvoltarea apiculturii s-a aliturat si munca cerectitoritor. Programete de cercetare stiintified, dezvottarea tshnologicd si introducerea progresului {chnic in. apiculiuri au fost elaborate. pe baza orientirilor date. in corcetarca stiinfified de tovarsa academician, doctor inginer lena Ceausescu, savant dé reputajie mondialii, ‘strilucit reprezentant al geniulai creator al po- porulsi nosiru, eare prin inalfa sa competenti si rigdare siintifiel a inkltat sti- in{a romneasp% la cotele valorilor mondiale. Programele de eercetare stiin{itie’, dezvoltare tefinolowics si introducerea progresului tehnic au fost intocmite sub coordonaren Consiliulii National pentri Stiin{f si Tehnolosie si sub indruimarea Academiei de Sliinte Agricole si Silvice si au urmirit rezolvarea problemelor aplicative prioritare in procesele productive apicole, asigurindu-se un raport op- fim cu aspeetete de cercetare fundamental cu pregnant accent prospectiv. Penfrit conservarea si ameliorarea continu’ a fondului apicol autohton s-ou efectuat mimu{ioase studi asupra aldinei carpaline in scopul evidentierii_popu- lajiilor gi grupelor de familii cu un inalt potential biologic si productiv care au stat Ia baza ameliorarii. S-au abordat cercetiri privind rezistenta la iernare in sunca-de amelio- rare, inirucit, din ce in ce mai muit, influenta sezonului rece devine hot&rifoare fn practicarea unci apiculturi eficiente, familiile ale caror albine au un ec ment enzimatic corespunziior, un puternic instinct de acumulare in organism a unor substante energetice si protcice, cresterea unor cantitati mari de puiet_ime- diat dupa uitimal cul-s de vara, restringerea pontei ia Perionda premergitoare sezontilui rece, in parajel ct acumularea unor mari rezerve de hrana in cuib in aceasta perioad4, sint o parte din condijiile necesare pentru traversarea perioadei de iernare fra pierderi sau cresterea potentialului biologic gi o dezvoltare pu- ternicd in primavara. Un accent deosebit in Iucrarile de cercetare s-a pus pe potentarea si con- solidarea instinetului de acumulare precum si pe transmiterea acestuia Ia descen- dents. Aceste cereotari la gare s-aumai adiiugat multe altele, precum cele care pri vese reproductia si cresterea reproducdtorilor Ia albina meliferd, s-au {cut pentru crearea Iniilor de inalt& productivitate din ecotipurile albinei carpatine. S-a ur- miirit in mod deosebit realizarea unor lini ‘cu o puternic& vigoare biologics si tn potential productiv sporit si coniplex, pentru produceréa unor cantiti{i mari de miere, cear3, polen, laptisor, etc. In crearea liniilor de albine s-au folosit verigile eficiente in ameliorare, pornind de ta identificarea in populatiile de albine a materialului biologie re- cordist si selectia ‘continud a acestuia, consolidarea insusirilor valoroase prin imperecheri moederat consangvine, testarea pe baza-performantelor proprii si dup’ descenden(4 a liniilor ameliorate, precum gi incrucisfri interliniare dupa stabi- lirea velorii combinative a acestora, in ulfimii 15 ani au fost create 22 linii de albine ameliorate din ecotipurile cimpiei din vest (Banat) podisul Transilvaniei, podisul Moldovei, step’ si deal. Aceste linii se caracterizeazi in principal prin prolificitate mare (1800—2200 ou’ zi) potential productiv de 25—39 kg miere /an/familie in conditii de stupirit sta- tionar. NE AEFERATE sh — RUMDNIEARL -STHWTIENGE 4989. Prezidiul Sesitinti anuale de referate si comuniciri stiintifice desfasurate tq In- stitutul de Cercetare si Productie pentru Apiculturté in ziua de 1€ martie ac. De la stinga la dreapta: prof. Costache Paiu, vicepresedinte al A.C.A.; biol. “Mihaela Serban, presedinte al Consiliului $tiintific din L.C.P.A.; prof. dr. Con- stantin Pintilie, presedinte al A.C.A.; ing. Aurel Mélaiu,. director al I.C.P.A.; rrof. dr. Tiberiu Muresan, presedinte al Academiet de $tiinte Agricole si Sil- vice; ing. Buyen Marea, secretar al Comitetului Executiv al A.C.A, (Foto: Dr. Paul Agache) In paralel s-au nominalizat un numar de 34 linii care au intrat in acfiunca de verificare a transmiterii caracterelor valoroase Ia descenden{& si care repre- zinta baza biologicd a formarii unor noi linii in etapa urmitoare. Mutltiplicarea si introducerea in productie a materialului valoros creat s-a fScut prin cele 7 stati zonale apicole ale institutului gi care au produs in pe- rioadw mentionali 488 mii matei de reproductie primara cu inalti valoare ame- lioratoare. Dac inainte de organizarea cercetirii in cadrul institutului se produ- ceau anual 15 mii matci, actualmente numarul Jor a crescut Ja 55 mii, urmind ca in perioada imediat urmitoare numirul acestora si ajung& Ja 100 mi in ctapa viitoare se va ac\iona pentru participarea largi a apicultorilor de- fin&tori ai fondului apicol la programul de ameliorare. Ameliorarea se realizeazi in interiorul unor zone geografice, iar seleetia in cadrul fiecdrei stupine din zona, ficuti de apicultor, constituie prima verigd din intregul lant deameliorare. Cu cit mai multe stupine vor fi asociate la programul de ameliorare cu alit efici- enta muncii de cercetare in acest domeniu va fi mai mare. Specialistii din domeniul tehnologiei cresterii albinelor ¢ iobtinerii produse- lor apicvle au adus contributii majore 1a dezvoltarea apiculturii prin elaborarea a 15 tehnologii noi sau imbunititite si procedee _ tehnologice moderne. Dintre acestea sé evidentiazi tehnologiile de crestere a ctbinelor in ferme de 2000—2500 in stupine de 500 familii, 175 familii gi pentru stupinele micilor produ- c&tori apicoli precum si tehnologiile pentru inmultirea intensivi a familiilor de albine in formatiuni de munca specializate si de intretinere a albinelor pe zone bieapicole. , De asemenea, au fost elaborate 6 tehnologii de obfinere sau sporire a pro- duselor apicole privind mierea, polenul, ceara, veninul de albine, propolisul, Ip- tisorul de matci, ete. : In domeniuf bazei melifere si polenizarii cu albinele a culturilor agricole entomofile, dintre problemele mai importante se evidentiazi cercetirile facute pentru stabilirea potentialului melifer si factorii care-1 influenteazS 1a diverse so- iuri, hibrizi si clone de plante cultivate ca: floarea-soarelui, rapifa, Iucern’, tri- foi, sparceti, ete., si Ia unele specii arboricole: Paulownia, saleim, evodia, salcim Japonez, etc, precum si studii privind potentialul melifer al diverselor zone bio- apicole in ansamblul lor. De asemenea ,au fost elaborate 7 tehnotogii de cultura si inmulfire pentru speciile de plante de interes melifer ca Evodia hupehensis, Galega officinalis, Astragalus glycyphilus, Astragallus cicer, Fchium vulgare, Paulownia tomentosa si 8 tehnologii de polenizare cu albinele la: floarea-soarelui,. rapifi, trifoi, 1u- cerni, mir, cires, visin, cApstin, obtinindu-se sporuri de productie insemnate 23— 30% a floarea-soarelui, 30—51%/ 1a lucerni, 30—50% la pomii fructiferi, 100% cApsuni in solarii ete). | Pentru asigurarea capacitiitii produetive a familiilor de albine, o aclivitate intens& s-a desfisurat in domeniwi prevenirli, si combaterii bolilor la albine. Eforturile au fost concentrate asupra experientelor care au stat la baza elabo- rari de preparate medicamentoase de uz apicol cu eficien{& suserioara in comba- terea bolilor si diunatorilor albinelor. Cercetarile privind bolile bateriene contagioase ale albniclor au vizat ca prin Iucriri de bacteriologie si de farmacoterapie si se stabileasci efectul unor substante potential active asupra germenilor patogeni elaborindu-se preparatele din grupa Locamicin, medicamente cu eficient sporita in combaterea loci euro- pene si americane, a paratifozei si septicemiei la albine. © importan{a deosebitA si un volum mare de munch s-a acordat cercetd- rilor privind prevenirea si combaterea protozoozelor 1a albine astfel c& pe baza unor substan{e naturale nepoluante s-a realizat produsul Protofil. Studiul parazitozelor albinelor au condus Ia realizarea de mijloace pentru combaterea acarianului Varroa jacobsoni cu ajutorul unor substante administrate prin ingestie, contact, volatilizare, fumigatii sau acrosoli, astfel incit si se obtink © eficienté sporitd in combaierea varroozei cu mentinerea in paralel a ealilitii pro- duselor apicole. S-a realizat astfel produsul Sineacar, care mai bine de 12 ania constituit medicamentul de salvare a efectivului apicol, Actualmente se foloseste produsul Varachet — benzi fumigene cu eficient& corespunzitoare. Eficient% specifies mixta are si produsu! Arahnol elaborat de asemeni de cerceiatorii institutului, Pentru bolile micotice s-a realizat produsul Micocidin, produs cu o eficienta terapeutica deoschit#, asigurind 100%, insinatosirea familiilor de albine, a Urmare unor cercetiiri ample in colaborare cu unititi specializate s-au reali- zat seru! hiperimun si antigeni virali pentru diagnosticul virozelor albinelor, pre- cum si produsul Arahnovir care asigura insiniitosirea clinic’ a familiilor de al- bine afectate de viroze. Pentru protectia fondului de faguri din stupine s-au realizat: preparatele Galezon si Gulerin care de asemenea au o eficien{a superioari altor produse cu- nuseute. Pe baza cercetirilor desfaisurate s-a asigurat prin sectorul de productie, in fiecare an, intregul necesar de medicamente pentru intreg efectivel apicol din fara noustra, In vederea modernizarii bazei materiale necesare dezvoltirii apiculturii s-au elaborat sau reproiectat utilaje, aparate si dispozitive care si contribuie la miri- rea randamentelor si a productivitatii muncii. In acest sens s-au realizat 28 utilaje noi sau reproiectate pentru lucrari in stupini, obtinerea si condifionarea produselor apicole, transportul operativ al stupilor cu mijloace specializate etc. i De asemenea au fost realizate lini tehnologice pentru conditionarea indus- trial a produselor apicole atit pentru fara noastra cit si pentru beneficiari straini. In acelasi sector au fost elaborate 5 agregate si instalatii pentru producerea de utilaje yi alte materiale necesare pentru asigurarea bazei materiale a apicul- turii. © preocupare deosebiti in cercetare, generat’ de indicatia tovardsulvi Nicolae Ceausescu de a se valorifica superior toate resursele pe care le oferi {ara noastri, a completat celelalte profile de activitate ale instiutului, Este vorba despri: folosirea cu eficienfé sporiti a produselor apicole pentru sandtatea oame- nilor, Ratiunea care a stat la baza acestei activitati a fost pe de o parte aceea cA evilind. empirismul, toate aspectele cunoasterii si utilizdriii pentru sdnatate a produselox apicole sé fie asezate pe baze riguros stiintifice iar pe de altf ‘parte, urmare necesititii de a se asigura materi prime s& se largeased gi s& se diversifice productia apicola, actiune care nu poate avea decit efecte pozitive asupra ren- tabiti stupinelor, Importanta acestei probleme a facut ca preocupirile privind? valorificarea cu eficienti sporiti a produselor stupului pentru siin3tate si se desfigoare in cadrul unui program distinct, elaborat sub indrumarea Consiliutui Nationa! peniru Stiinta si Tehnologie, unitatea executantd fiind Institutul de cer- cetare si productie pentru apicultura. Scopul acestor cercetiri care privesc obtinerea de preparate apiterapice si fortifiante pe bazi de produse naturale apicole menite s& contribuie Ia pi: trarea bunci stari de sindtate a oamenilor dau noblete intregii preocupari prin. efectele sociale urmarite. Constituirea unor colective complexe de specialisti pen- tru studierea proprietitilor pe care le au produsele apicole, pentru stabilirea me- todelor de standardizare si obtinerea de extracte si preparate care si asigure ~ cerinjele farmacologice privind constanta parametrilor si reproductibilitatea aces- 10 fora, precum si pentru elaborarea de formule galenice care si completeze si st mirease’ actiunea terapeutics a produselor apicole a permis ca in scurt timp sa se dovedeasca pe baze stiintifice eficienta (erapeuticd vilalizanta si fortifianta a acestor resurse naturale, Investitia materiali si de inteligent’ fcuti de Institutul de cercetare si productie pentru apiculturi a fost r&splatit’ de rezultate incurajatoare. Cele 42 prepurate apiterapeutice gi fortifiante si cele 10 produse cosmetice realizate sau in curs de experimentare au primit 0 apreciere deosebiid in far cit si peste ho- fare, sittind cercetarea, apiterapeutics din Romania pe un loc fruntas in Iume. ‘Astfel, din numirul produselor elaborate, 20 produse apiterapeutice au fost avizate dé neeesitate si autorizate pentru fabrieatie iar alte 8 produse fortifiante au fost aprobate de alte foruri competente, restul fiind in curs de avizare sau in diverse faze de cercetare de laborator si clinica. Elaborarea de produse apilerapice cu actitine specified in’ tratamentul unor afeetiuni, contitiua prin stabilirea formulelor galenice si a tehnologiilor de fabri- eatie pentru aerosoli, unguente si solutii pentru afectiunile —tractului respirator ‘si ORL; preparate apiterapice cu rol hepatoprotector si pentru tratamentul he- patitelor eronice ; produse pentru tratamentul unor afectiuni ale tubului digestiv produse pentru afectiuni reumatismale si de circulatie periferici; preparate cu actiune regeneratoare trofich asupra sistemului uro-genital ; unguente, aerosoli si colire pentru tratamentul unor afectiuni oftalmolmice ; solutii peliculogene, grefe de os potentat biologic de uz stomatologic si produse pentru boli cardiovasculare cu hipercolesterolemie. Pe lingi mierea de albine, celelalte produse ale stupului ca: propolisul, polenul, pistura, veninul de albine, apilarnilul, ceara, laptisorul de mated si-au dovedit virtutile nebanuite atit ca actiume general fortifianti pentru om, cit si ca actiune specified in diverse afectiuni ale organismului, Este bineinteles un inceput, cercefarile trebuie si vor fi Tirgite si aprofun- date, dar existi deja o certitudine ; produsele stupului reprezinta un izvor de hrani si sindtate si acest izvor trebuie valorificat cit mai complex si complet in folosul oamenilor. Integrarea cercetirii cu. invatimintul se realizeazi prin patronarea de citre institut a unui liceu agroindustrial eu profil de apiculturi si a unei scoli profe- sionale de apicultura. In perioada 1975—1988 au absolvit cursurile liceului, obtinind calificarea in meseria de apicultor-sericicultor, un numar de 916 tineri iar prin absolvirea scolii profesionale s-au calificat 480 apicultori. De asemenea, sub egida Institutului Agronomic din Bucuresti in institutul nostru se organizeazi o form& superioara de perfectionare a cadrelor prin cursuri postuniversitare cu profil ‘de apiculturd in care se pregtitese anual 10—15 cadre de specialisti. Cu toate ci apicultura romaneascd cit si cercetarea stiintificd apicolA din {ara noastra ocup’ sub mute aspecte Jocuri fruntase pe plan mondial, produc- fille realizate sint inci sub posibilititile existente in far, potentialul biologie pro- ductiy at fondului apicol mai poate fi imbundtatit, valorificarea patrimoniulut melifer poate fi ficuté intr-un mod mai judicios, eficien{a tehnologiilor de cres- tere a albinelor si de obtinere a produselor poate fi mai mare si, de asemenea se mai poate inca reduce influenta negativa a unor boli ale albinelor. Faria minimaliza realizirile obfinute, o analizi aminuntiti, cu respon- sabilitate si profund spirit critic si autocritic ne obligi si sesizim si si re- tinem cA fata de cerintele obiectivelor conomice din Programul special de dez- voltare a apiculturii din tara noastri, nivelul ld care se situeaz activitatea noas- tri stiintificd poate si trebuie si fie imbunZtatit. In majoritatea zonelor {ari noastre albina a suferit, in ultimele dowd decenii, hibri- dari intimplatoare (chiar daca cu stirea de- findtorilor). In multe cazuri rezultantele hi- bridarilor oferd timp de o generatie sat dowd, randamente sporite in exploatare dar pe termen lung apar efecte secundare nedorite. Redresarea acestora nu este po- sibilA decit prin revenirea la albina local. curataé. Pentru ameliorarea pe termen lung este necesard identificarea celui mai adec- vat material local, conservarea, inmultirea difuzarea lui conform unor scheme date. Su- pravegherea puritafii_ materialului " ge- netic in diferite etape ale schemelor de se- lectie presupune printre altele evidentierea impurificarilor — aceasta, bazaté pe unifor- mitatea fenotipici a materialului initial. De aceea, alturi de hibridarea dirijata si de se- lecia’ in populatii izolate reproductive, so- licitarea de albind local curati apare $i ca fond sigur pentru redresarea treptat, ‘prin infuziea genofondului poluat. La aceste doud argumente generate de introducerea progresului technic in stupinele tarli, se adaugd motivatia stiintifice a studiului’ in- treprins — aceea de a preciza motivatia sti: intified a studiului intreprins — aceea éb a preciza valoarea sistematicl a taxonului albind carpatina si a populatiilor sale. Con- turarea si respectarea in selectie a caracteris- ticilor de populatie si de eventual sub- populatii va asigura termene scurtate in re- alizarea liniilor de productie, fn privinta lucrarilor care au condus la conturarea ra- sei de’ albind romaneascd, Seyfriedt a ana- ‘lizat, primul, in 1936, citiva indici morfolo- gici ai albinei din zona Clujului, iar in 1939 Farkas. In 1937 Figteag si-a sustinut teza de doctorat in medicin veterinara * Incepind cu acest articol public o serie de referate sustinute cu ocazia Sesiu- nit anuale de referate si comunicdrt stiin- fifice desfasurate la Institutul de cercetare si, productie pentru apicultura in ziua de 16 martie 1989, CARACTERIZAREA BIOMETRICA A POPULATIEI DE ALBINE DIN TRANSILVANIA* Mihaela SERBAN, Maria. DRAGAN, Cecilia POPESCU care trateazA caracterizarea morfologicd si biologica_a citorva populatii din tara — Buzau, Nasdud si, preponderent. Banat. In 1965, dupa 14 ani de studi pe 189 probe de albine recoitate din 41 localita{i din toate zonele {arli, Foti si colaboratorii au pre- zentat o serie de insusiri morfologice ale populatiilor: locale precum si Insusiri com- portamentale; apoi, s-au conturat si cele 5 ecotipuri ale’ rasei. Material si metodd In anii 1983-1987 s-au recoltat 46 probe de albine din judefele Alba (Cilnic, Raicani, Pianu, Cetea si Sebes), Bihor | (Diosig), Bistrija-Nasaud _(Singeorz —_si_ Maieru), Cluj (Stolna), Harghita (Jigodin), _Hu- nedoara, Maramures, (Valea Somcutci, Tisla si Curtius) Mures (Reghin, Tirgu-Mures si Sarateni) Satu-Mare (Socomzel, Livada $i Negresti), Salaj, (Zalu si Valea Tasnadului) si Sibiu (Nou Sasesc, Preseaca, Agnita, Cris Soala si Fofeldea).“Prelevarea s-a facut conform urmatoarelor criterii de baza : probe de pe vetre in care nu se folosese matci strdine de zona, matci produse in pepiniere industriale, cl numai din prasild proprie sau de la ereseditori locali ; compor- tamentul productiv (recomandarea _ filialei ACA si/sau a evidentelor proprii) sA in- dice cel putin 15 kg miere-marfi anual in stationar; aspectul exterior al albinei si comportamentul coloniei sA fie tipice pentru zona data. S-au flicut misurdtori morfologice pentru caracterele specifice ale trompei, aripilor anterioard si posterioard, piciorului 11, ste- nitului VI si tergitelor IP si IV ale alb: nelor lucréitoare (60 indivizi per probd), si numai partial pentru cele ale trintorilor. Me- toda de lucru este cea recomandaté de Rut- tner, Louveaux si Tassencourt 1978, S-au apreciat deasemeni comportamentul pe fa- guri, blindefea si tnclinatia pentru roire al albinelor, dezvoltarea timpurie, si Inclinatia pentru acumularea polenului in faguri. il Rezultate si discutit Am retinut pentru discutii_cinei_dintre cele mai cunoscute si mai reprezentative ca- racteristici ale albinei lucratoare. Din ana- liza celot 46 probe reies urmitoarele: — trompa are lungimi intre 5,94 mm (pro- ba 21 Jigodin, Harghita) si 6,62 mm (proba 14 Diosig, Binor), majoritatea grupelor_de proveniente inscriindu-se cu valori cuprinse in limitele de variatie indicate de Foti si colab. 1965 (6,02—6,61): 6,12 mm — Silaj ; 6.14 min — Maramures si Mures ; 6,22 mm— Cluj; 6,27 mm — Satu’ Mare; 6,42 mm — Bistrita-Nasdud; 6,44 mm '—' Alba si 6,59 mm — Bihor, fn afara limitelor men- tionate se inscriu grupele de proveniente Harghita — cu medie de 5,92 mm si Sibiu — cu medie de 5,77 mm; — indicele tarsian variazi (cu valoare me- die 56,05 mm) Intre 53,900 si 57,680 mm, limite ‘mai inguste decit cele’ aceptate de Foti si colab. 1965 (54,97—58,56 mm, cu me- dic generala 56,987 mm). Cele mai uniforme grupe sint Alba, Bihor, Maramures si; Satu Mare (aceasta cu exceptia probei 35 Li- vada), = indicele cubital cu valori, individuale intre clasa 15 (probele 1 Cilnic-Alba. 18 Maieru-Bistrita Nastiud) si clasa 18 (probele 20 Stolma—Cluj, 28 Curtuius—Meramures, 31 Tg. Mures, 35 Livada si 38 Negresti Satu Mare si 43 Agnita—Sibiu), dar cu exceptia acestor 8 probe mentionate toate celelalte au fost incadrate in clasele 16 gi 17: gru- pele de Alba si Bihor sunt foarte uniforme jar celelalte — semnificativ uniforme: — dimensiunile aripei mari ating valori in- tre 5,25. i 7,23 mm lafime si intre 9,00 si 9,72 mm lungime mult mai mari decit cele indicate de Foti si colab. citat (6,80—9,40 mm). Pe grupe de provenientA lungimile me- dii sunt 9,13 mm Cluj; 9,35 mm Bihor ; 9,44 mm Sibiu; 9,47 mm Sélaj; 9,49 mm Mures; 9.51 mm Bistrita Nasiud; 9,54 mm Harghita ; 9,56 mm Alba; 9,58 Maramures ; 9,66 mm unica proba din Hunedoara si 9,72 mm Satu Mare, Din cauza lipsei de corelare a valori- lor litimii cu cele ale lungimii anipei (a- par frecvent aripi lungi si inguste) supra- fata alard este inferioaré asteptarilor : cu lungimi. de 9,62 mm; 9,72 mm; 9,87 mm, aripile albinelor din proba 4 Raicani—Alba, proba 22 Jigodin—Harghita si respectiv proba 34 Soconzel si 35 Livada — Satu Mare nu au decit suprafete de 56,66 mmp, 54,23 mmp si respectiv 57,83 mmp, in timp ce altele cu hingimi ceva’ mai mici — 9,31 mm; 941 mm; 9,53 mm, ete. dar cu 1a fimi peste 6,80 mm, au suprafete de 51, 65, 67 mmp. Aceste suprafefe maxime se in- tiInese la probe din Bistrita Nasdud — 67,44 mmp. proba 17 Singeorz;.Bihor — 67,09 mmp ,proba 14 Diosig si,Alba — 65,53 mmp, proba 1 Cilnic. 120 - In privinfa culorii_corporale albina din probele analizate se inscrie in clasele 1—4, eu pilozitate cenusie ,corespunzind descrie~ rii_,brun-cenusit.” La majoritatea probelor individuale s-a intilnit prezenta in proportie variabila (@—5%) a colturilor galbene pe tergitele abdominale anterioare, In privinta indicilor “comportamentali ajuttori, albinele din probele analizate au primit nota 4 pen- tru anecbalie (95'/,), liniste pe faguri, blin- dete (84,7%/ si respectiv. 92,4), precum 5 pentra dezvoltarea de primavara — intir- ziaté fa{é de Cimpia dunareand, dar foarte puternicé; deasemeni, pentru culesul pole- nului — nota 4, Concluzii si recomandari Pe baza celor 46 probe de albind lovala (sau de productie) din Podisul Transilvaniei analizate in ani 1983—1987 reiese cé zona geograficd data adaposteste 0 populatie uni- forma in privinta principalilor indici_mor- fometrici: lungimea trompei,. medic 6,43 mm; indice tarsian (/) mediu, 56,06; indice cubital medi (clas) 16,45 (2,13—3,00) ;_din punet de vedere al culorii, cu_exceptia citor- va proveniente, albina de Transilvania se inscrie ca albind brund (clase 1—4). Din punct de vedere al comportamentului coloniile urmarite pe vetre proprii precum si controlul evidentelor in stupinele de ori- gine indicd urmatoarele caracteristici : dez- voltare maxima a populatiei primavara, in- tirziata fata de Cimpia dundreand dar foarte puternic&; ating peste 30 mii celule de pu- iet la sfirsitul lunii aprile; Imclinatia_pen- tru cules] polenului — 4 puncte ; inclina- fia pentru roire — nul (4 puncte): blindete —4 puncte; liniste pe faguri—4 puncte, Cresterile de matci la statiile sau stupinele © profilate pe producerea de matci din ‘Transil- vania vor trebui s& foloseascd material bio- logic corespunzind acestor. indict morfome- trici_ si comportamentali. In vederea selec- fionarii populatiei de albine de Transilva- nia se impune analizarea in amanunt a di- feritelor subpopulatfi eventuale, a cdror © sugereaza datele noastre de pind BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Fisteag I. — Cerceitiré biometrice la albina romdneascd. Tezé de doctorat, Bucuresti, 1939. Foti N.-Maria Lungu, Cornelia Pelimon, I. Barac, M. Copaitici, E. Marza — Cerce- tari privind caracterele morfologice si insu- sirile biologice ale populatiilor de albine din Romania, Al XX-lea Congres interna- tional de apicultura al APIMONDIA. Bucu~ resti, 1955 ; 171—176. (continuare in p. 30} x Imbunatatirea calitatii__reproducdtorilor crescufi prin tehnici intensive presupune printre altele abordarea unei verigi impor tante in cresterea matcilor si amume tra vazarea larvelor. Acest aspect al cresterii maicilor nu a fost abordat in mésurd sufi cientd pind in prezent ,transvazarea neco- respunzitoare constituind deseori cauza 0b- finerii unor matci de calitate inferioard. Imbunditéitirea tehnicii de transvazare sav gisirea unei alternative superioare poate duce Ja imbunatatirea substantial a calita- tii_matcilor crescute tn flux industral pre- cum si la sporirea productivitatii muncii. Pe plan international s-au efectuat nume- roase incercdri pentru a determina matca mam sd oud in botci artificiale: Grdsi Pl 1960; Simpson 1961; Runkist 1962; Bog- noczky 1967 — citati de Rutiner F. 1980 Miatcii de prdsilé i s-au oferit spre insd- sintare botei artificiale lipite pe faguri nor- mali sau s-a fncercat chiar cu rama de eres- tere. Greutatea const in fortarea coloniei crescétoare si intre in frigurile roitului in momentul in care matea se intereseazi de botci. Matca depune, insd, oud numai in botci disparat si nu una dupa alta cum ar fi necesar pentru o erestere reusitd. Eschen- veg K (1984) a realizat un dispozitiv care permite obfinerea pontei matcilor pe nisle dopuri suport din miterial plastic care pot fi cuplate cu niste botci artificiale confec- fionate tot din material plastic. MATERIAL SI METODA Cercetarile tntreprinse In cadrul Institu- tului au condus la realizarea a doud va- riante ale unui dispozitiv care permite ob- finerea pontei matcilor direct in botcile ar- tificiale. Aferent tehnicii de lucru cu dispo- zitivul a fost stabilit’ o metodi de organi- zare a familiei starter care si asigure pro- cente mai bune de luare in crestere in cazul eresterii din ou. , Dispozitivul pentru obtinerea pontei méat- cilor direct in botci artificiale, este menit CERCETARI PRIVIND DEPUNEREA QUALOR DE MATCA DIRECT IN BOTCILE ARTIFICIALE Adrian SICEANU 84 Inlocuiased transvazarea _manuald. Dispozitivul a fost realizat in 2 variante : — VARIANTA 1: dispozitvul pentrui ob- finerea pontei miateilor in” botci artificiale, Prevazut cu buese-suport pentru botei (fig 1) Detalii de constructie a dispozitivului = 4: Vedere de ansamblu a dispozitivulu, — b: Sectiune transversal prin dispozitiv; : Sectiune partiald dup& planul A-A. Dispozitivul este alcdtuit dintr-o rama de lemn (1) solidarizaté prin coltare de metal (2) in cadrul clireia este prinsl placa plana @) cu bucsele (4). Gaurile (@) sint perforate in placa in rinduri paralele, decalate int cle. Acest luctu este necesar pentru a asi gura o distant’ corespunzitoare intre gi- uri, (12 mm intre axe) in scopul obtineri unei Incdrcéturi cit mai mari de botci arti- ficiale pe unitatea de suprafat, Bucsele au un diametru interior egal cu al celulei na- turale de albind lucrétoare si o adincime de asemenea, sensibil egalé cu adincimea celulei naturale. Bucsele au la capatul In care se amplaseazi fundul hotcii artificiale © suprafata (e) rotunjita, astfel init cupla~ rea cu botca si se faci cit mai intim. Inainte de fixare in rama placa si bucsele se ceruiese prin introducerea in ceara to- pita. Rama care fneadreazi placa plana este izolaté pe partile laterale cu o gratie Hane- mann prelucratdé la dimensiunile ramel, iar in partea botcilor artificiale cu un capac din material plastie de aceleasi dimensiuni. Pe bucse sint agezate corespunziitor sectiu- ni niste botci artificiale; asezarea botci- lor in dispozitiv se face fie individual, fie fixate in prealabil pe dopuri sau laturi de mérime adecvat: — VARIANTA 2: Dispozitiv pentru obti- nerea pontei miatcilor in botci artificiale f&r& bucse-suport pentru botei (fig. 1, d) Dispozitivul propus se deosebeste de pri- mul .dispozitiv prezentat prin aceea ci de 1 a Fig, 1. Dispozitivul pentru obtinerea pontei mitcilor direct in botei artificiale : a—vedere de ansamblu a dispozitivului ; b— sectiune transversala prin dispovitiv ; ¢ — sectiune partiali dup4 planul A—A; d — detaliu din varianta 2, pe placa pland lipsese bucsele suport. In dispozitiv orificiile din placa suport se des- chid direct in botcile artificiale. Orificiile practicate fn placa suport au’ diametrul e- gal cu cel al celulei naturale de albinad lu- eritoare pe o adincime de 2 mm, care re- prezintaé grosimea placii suport. Toate celelalte elemente ale. dispozitivului sint identice cu cele prezentate in varianta 1. PROCEDEUL DE LUCRU Pentru obtinerea pontei matcilor direct in botcile artificiale la ambele variante de dispozitiv se procedeazi in felul urmator: Matca familiei de prasild. se izoleazi pe placa suport in spatiul inchis cu gratia Hi nemann si dispozitivul se introduce in mi, Jocul cuibului familiei respective Intre fa- guri cu puiet necépacit. Dupd 24 h, timp in care botcile artificiale sint insimintate, mat- ca se elibereazd iar gratia Hanemann se inlocuieste cu un capac din plas& de sirma, pentrit a evita aceesul albinelor la oud. Dis- pozitivul se las in continuare in cuib 70h de la izolarea miteli, cind larvele din ‘pri- meleowd depuse de mated ‘sint aproape de ecloziune. In_aceasté fazi botcile se in- “4 s troduc in familiile de albine pornitoare, {ara matcd, pentru a fi luate in crestere. Pentru fiecare varianti au fost urmériti © serie de indici : — stabilirea timpului optim de izolare o mateii in dispozitiv. Pentru aceasta matcile au fost izolate in dispozitiv intre 1—3 zile urmarindu-se procentul de botei tnsamin- tate 5, — stabiliréa virstel_ optime de introduce~ re a oudlor in familia pornitoare. In acest scop in famillile pornitoare s-au_introdus botci continind oud de 0—24 h gi botci con- tinind oud in virté de 48—70 h urmérindu-se procentul de luare in crestere; ‘ forma optimd de aranjare a botcilor insémintate in familia pornitoare pentru a obtine un procent cit mai mare de luare In crestere. In acest scop s-au folosit 2 vz riante de asezare a botcilor insémintate in familia pornitoare : — introducerea botcilor pe rame de .cres- tere intre faguri (100 buc) ; —fixarea pe podisor in 10 rinduri “pa- ralele cu distant& intre rinduri si intre botc} de 3 mm; suprafata ocupatd de 140/140 mm iar podigorul asezat deasupra ‘familiei este asigurat cu un spatiu de distantare fata de rama de 25 mm pentru a facilita activitatea de crestere a botcilor. REZULTATE $I DISCUTIT — Din datele obtinute (tabelul nr. 1) s eonstaié cd atit Ja varianta 1 cit si la va- rianta 2 procentul mare de insamintare a botcilor s-a sittiat in pfimele 24h de la izo- Jarea miteii, fiind in medie de 84% la va- rianta 1 cu variatil Intre 64—97%/) si de 69/4 Ja varianta 2 cu variatii intré 30-92%, cu 150, mai mic decit in prima’ variantd. Dupa_incéi 46 ore de izolare a métcil in dispozitiv,” pro- centul de botei’ insiminjate a crescut cu. 35% la varianta 1 si cu 9% la varianta2 S-a constatat, Insé, ci din lipsa de spati mateile au suprainsAmintat multe din boici depunind in unele din ele pind la 5—6 oui, Avind in vedere procentul ridicat de botci insdimintate, se alege ca timp optim de izo- Jare a mateii 24 h pentru a preintimpina suprainsdmintarea, aparitia unor diferente mari intre oud tn’ ccea ce priveste virsta si uneori mici modificari ale fundului botcii. Bxperienta evidentiazd necesitatea etan- seitatli_peretelui care acoperA botcile arti- ficiale in pantea opusé gratiei izolatoare pen- tra evita acjiunea albinelor de distru- zere a boicilor, a construirii de punti de Tegdturd intre ele sau lipirii de dispozitiv. Deci este obligatoriu ca albinele si nu aiba acces in acest spatiu. S-a constatat de asemenea ci in cazul mentinerii dispozitivelor cu botei inséimin- tate in familie cu mated, peste 3 zile de la flepunerea oudlor nu se realizeaz§ luarea in erestere a larvelor eclozionate, albinele neglijindu-le. —TIn yederea stabilirii virstei optime de introducere a oudlor in familia de albine pornjtoare s-a utilizat varianta B. S-a con- statat cd in cazul introducerii in familia pornitoare a botcilor continind oud de 0—24 h tn 3 repetitii s-a obtinut un procent mediu de Tuare de crestere de 11% (Intre 0 si 18ty.. Procentul de luare fh erestere a oudlor in Virsté de 48—70 h a fost de 62% (Intre 47 si 70%) cu 51% mai mult decit In primul caz. S-a_constatat de asemenea ci un numar mai mare de oud/boted (5—6 in cazul bot- cilor suprainsiminfate, chiar fn decurs de 24 h) nu influenteazA In nici un fel accep- tarea boteilor {n familia pornitoare, albi- nele eliminind surplusul de oud sau larve eclozionate dup luarea In crestere a unela dintre ele. Pe baza acestor constatarl, precum $i, dax torita faptului c& boteile continind oud de 0—24 h trebuie sA fie ldsate In familia por- nitoare timp de 3 zile, reducind in felul a- cesta randamentul familiei (albinele acorda interes botcilor continind oud doar tnce- pind cu putin timp fainte de eclozionarea larvelor), s-a stabjlit c& virsta optima de introducere a oudlor In familia pornitoare este cea apropiati de momentul ecloziondrii larvelor, — In cadrul determinarilor care au vizat stabilirea formei optime de organizare a bot- cilor Insdmintate in familia pornitoare (ta- belul nr. 2) se constati c& in cazul varian- tei A de organizare, in cele 5 repetitii, pro- centul mediu de Iuare in crestere a fost de 23,247) (Intre 17 si 34%). Tn cazul variantei B de organizare a fa- miliei_pornitoare, procentul mediu de luare in crestere a fost de 63% (intre 52 si 74%/) deci cu 39,8% mai mare decit Ia prima va- rianta. Rezulté cA organizarea comasati a bot- cilor pe o suprafati clt mai mic este tn favoarea procentului de Ware fn crestere. TABELUL NR. 1 STABILIREA INTERVALULUI DE TIMP OPTIM DE IZOLARE A MATCII IN DISPOZITIV (PROCENTE DE INSAMINTARE) Repetitia Procentul de botci insiminfate é Dupi 24 b Dups. 70 b Varianta 1 “Varianta, 2 Varianta 1 Varianta 2 1 80 70 87 0 2 96 60 96 68 3 64 36 73 86 4 82 2 82 90 5 85 30 85 30 6 7 76. 97 16 x 84 69 87,5 2B 15 Tabelul nr. 2 STABILIREA FORMEI OPTIME DE ORGANIZARE A BOTCILOR INSAMINTATE IN FAMILIA PORNITOARE ‘Varianta/repetitie Pocent de Iuare in crestere 1 2 3 4 a x% A 27 34 19 rT) 17 23,2 B 4 69 52 a 66 63,0 In cursul experimentarilor s-a mai consta- tat si faptul ci dimensionarea dispozitivu- lui se poate face in functie de necesitati intre limitele de 100 si 400 celule, Dispozi- tivele mai mici de 400 de celule se fixeaza in rame obignuite cu fagure cladit, decu- pind in mijlocul fagurelui o portiune avind dimensiunile exterioare ale dispozitivului realizat. De asemenea, s-a constatat cd intro ducindu-se imediat dispozitivele cu botei in- séiminfate in familiile orfanizate, albinele au luat in. crestere 20—30 larve, asemandtor cresterilor de salvare. In varianta 1, unde albinele nu au avut posibilitatea largirii lumenului celulelor din plastic (bucsele suport), s-a constatat supra- aprovizionarea larvelor cu laptisor de mat- cd pentru ridicarea lor la suprafata, loc de unde au inceput clidirea boteilor. Deci in- treaga cantitate de laptisor depusi de al- bine in celulele artificiale din material plas- tic avind dimensiunea celulelor de albind lueratoare, are rol mecanic de a aduce lar- vele intr-o pozitie din care s& poatd construi botcile 14 dimensiun{ normale. In general, la dispozitivul realizat in va- rianta 1 s-a obfinut mai usor insdminta- rea botcilor decit la dispozitivul realizat in varianta 2. CONDITIA DE BAZA pentru obtinerea insdminfarii botcilor o constituie utilizarea unor familii de albine puternice cu matei tinere In plind activitate fiziologicd de pon- tA. Dispozitivul poate fi utilizat Incepind cu a doua jumatate a lunii aprilie pind Ja sfirsitul lunii iunie. In afara acestui interval insimintarea obtine foarte greu, chiar dacd familia este stimulata, Cercetarile viitoare vor urmari in pri- mul rind perfeotionarea tehnicii de lucra AG * in scopul obfinerii unor procente mai mari de acceptare in familia pornitoare. CONCLUZII PRELIMINARE — La ambele variante ale dispozitivului pentru obfinerea pontei matcilor in botei artificiale s-a, constatat Insimintarea botei- lor artificiale cu oud fecundate ; — Intervalul optim de timp de izolare a matcli in dispozitiv este de 24 ore, cind se inregistreazi procente ridicate de insiimi fare a botcilor (84% la varianta 1 si 69%» la varianta 2); = Izolarea métcii tn dispozitiv mai mult de 24 ore, determina suprainsémintarea mul- tor botci precum si aparitia unor diferente mari de virsté intre oud ; — Virsta optima de introducere a oudlor fn familia pornitoare este cea apropiataé de momentul eclozionarii larvelor. Procentul de luare in crestere a oudlor in virsté de 48— 70 ore a fost de 62% cu 51% mai mare decit la outile in virsté de 0—24 ore, unde s-a inregistrat’ un’ procent de luare in cres- tere de 11%; —Organizarea comasata a botcilor ins: minfate in familia pornitoare, pe o suprafata cit mai micd deasupra cuibului conform va- riantei ,B, asiguri un procent mai ridicat de luare in crestere (63%/) ceea ce repre- zinté cu 39,8 mai mult decit la varianta ‘A, unde botcile insimintate fixate in rame de crestere, sau. introdus intercalat intre fagurii cu provizii de hrana ai familiei por- nitoare. BIBLIOGRAFIE, RUTTNER, F.: Cresterea mitcilor, Ed. Api- mondia, Bucuresti, p. 147—160, Revue francaise d’Apiculture nr. 433, august, 1984, p. 378—379. Ton GURESOAIE, Hranirea albinelor cu biostimulatori api- coli, generalizata in productia apicola ca teh- nologie modernii si eficienta de intretinerea familiilor de albine, se aplici in scopul sti- muldrii dezvoltirii famliilor de albine in perloadele lipsite de cules natural, pentru ompletarea rezervelor de hrand, pentru in jocuirea mierii din hrana albinelor i vede- rea cresterii cantitatii de miere marfa sau din motive igenico-sanitare cind anumite sor turi de miere sint infestate cu organocloru rate sau au un confinut erescut in sdruri minerale. Inyertirea in exclusivitate de cAtre albine ‘a zaharozei, uzeazi organismul ‘acestora, fe~" momen caré se exprimA prin scurtarea dura~ tei medii de viaté si o slaba dezvoltare a glandelor faringiene sia corpului gras, un rile fiimd mai pronunsate cind hrinirile vi- zeaz& generatia de albine care traverseaza pe- rioada de iarna Lucrarea de fata, care decurge din nece- sitatea micsorarii ‘sau_prevenini uzuriial- Dinelor, a urmarit influenta siropului din zahar invertit artificial asupra starii fizio- logice a abinclor. 1, MATERIAL §1 METODA DE LUCRU S-au _testat, in condifii_de‘laborator si de stupind, dowd metode de invertire artifi- ciald a zaharozei: — invertirea zaharozei din sirop prin uti- lizarea acidului citric in diferite concen- tratii ; — invertirea zaharozei folosind amestecul din 70% zahar, 20%/ ap& si 10% miere po- liflora. Prin examen fizico-chimic, Ia hrana ener- geticd invertitA artificial, -s-au determinat urmatoarelor elemente : apa, pH-ul, zaharul invertit zaharoza, HMF-ul. In conditii de laborator, testarea s-a fA- cut pe albine de virstA cunoscutd (12 zile) pentru ficecre variantd folosindu-se cite 5 custi de iernare, populatie cu cite 60 de al- bine, Zilnic s-a urmirit viabilitatea albi- nelor, consumabilitatea hranei, jar periodic s-a determinat gradul de dezvoltare al glan- delor faringiene si al corpului gras. EVIDENTIEREA UNOR METODE PENTRU MICSORAREA GRADULUI DE UZURA A ALBINELOR CA URMARE A INVERTIRII ZAHAROZEI Maria SIMION In conditii de stupina, testarea s-a efec- tuat pe patru grupe experimentale formate din cite 5 familii de albine incepind cu lu- na august cind au avut loc hrdnirile de completare a rezervelor de hran, urméarin- du-se evolutia familiilor de albine pind la intrarea in iarnd si\indicii fiziologici ai al- binelor. Datele obtinute s-au prelucrat statistic prin analiza variantei, testul ,t" si diferenta li- mit semnificativa. Lucrarile au fost organizate in cadrul a trei experiente cu 12 variante si 2 grupe martor. REZULTATE $I DISCUTII — Acidul citric in cantitate de 1 gO, sau 2g0}q, determina inevrtirea zaharozei din si- rop'in proportie redusd de 8—25%/, Inverti- rea zahdrozei din sirop in proportie de 60% s-a realizat prin adaus de 3 20. acid citric si timp de fierbere 1 h, iar amestecul .de 70% zahdr, 20% apa si 10% miere a in- vestit zahanoza in proportie de 58—60%s. Invertirea zaharozei din sirop peste 60% prin cresterea cantit&tii de acid citric addugat, sau prin prelungirea timpului. de fierbere, duce Ia cresterea aciditatii stropului si a HMF-ului peste limitele admise. IN CONDITII DE LABORATOR Consumul mediu de hrand pe varianta si pe zi a fost cuprins intre 1,1668—1,3125a, intre variante nefiind diferente semnifica- tive. La toate variantele consumul mediu de hrand a fost crescut fm prima perioadi a experieritei (1—7 zile) si scdzut in perioadele urmitoare proportional cu reducerea numé- rului de albine din custi. VIABILITATEA ALBINELOR ‘La cele trei variante in care s-a invertit artificial zaharoza, durata medie de via{é si viabilitatea albinelor au avut valori_ mai mari comparativ cu martorul. Astfel : la V¥, ‘vs, V9 durata medie de viajd a fost de 20; 21,8 si 22 zile, iar viabilitatea in pri- 17 VIABILITATEA , TABELUL NR 1 ALBINELOR Variante Martor v7 v8 vo Durata medie de viafi — zile 174 20 218 22 % viabilitate pe perioade: 17 zile 80,26 93,08 96.0 96,5 =15 zile 45,25 67.0 75,25 75.40 16-20 zile 30,0 39,04 52,0 53,0 21-25 zile 37,22 40,0 33,0 mele 7 zile ale experientei a fost de 93,08 ; 96,0 si 965%. comparativ cu martorul 1a care durata medie de viaf a fost de 17,4 zile, iar viabilitatea in primele 7 zile de 80.2697. Prin invertirea zaharozei din sirop in pro- portie de 60%, cu acid citric 3 gh) (V8) sau prin_utilizarea amestecului format din 70% zahér, 20% apd si 10% miere (V9), se reduce uzura organismului albinelor com- parativ cit siropul neinvertit sau invertit chi- mic in procent foarte redus. INDICT FIZIOLOGICI. AI ORGANISMULUI ALBINELOR TABELUL NR, 2 NIVELUL DE DEZVOLTARE AL GLANDELOR FARINGIENE Varianta x4Sx _ Diferenta Semnifi- Martor 3.044.0,040 = = v7 3,520,101 0,48 x vs 3,600,100 0,56 x vo 3,564.0°010 52 x DL 5% = 0,4533 | Conform datelor prezentate In tabelul nr. 2, ‘glandele faringiene au avut valoarea medie cea mai mare de 3,600,100 la V8, unde albinele au fost hranite cu sirop in- vertit cu 3% acid citric,: iar valoarea medie cea mai micé de 3,04+0,040 la martor hra- nit eu sirop din zahdr neinverti Stabilind diferenta limit’ DL 5%/=0,4533, intre valorile medii de dezvoltare a glan- delor faringiene la V7, V8, V9 si martor exist diferente semnificative. TABELUL NR. 3 NIVELUL DE DEZVOLTARE A CORPULUI GRAS ‘Varianta XiESX Diferenja Semnifi- catia Martor 1484.0,1019,° = = vr 18840663 - 0,40 x v8 2,0840,052 0.60 xx vo 24040147 062K x DL 5% = 0,4086 DL 1% = 0,556 18 Conform tabelului nr. 3 corpul gras a avut valoarea_ medie cea mai. mare de 2,10+ 0,147 1a V9 unde albinele au fost hranite.cu amestecul 70%» zahar, 20% apa, 10% miere, Intre V7 — martor, diferen{a este semnifi- cativéy’ iar Intre V8, V9 ‘si martor diferen- tele sint distinct semnificative. IN CONDITH DE STUPINA TABELUL NR. 4 NIVELUL ‘DE DEZVOLTARE AL GLANDELOR FARINGIENE Varianta X£Sx Diferenta Semnifi- catia Martor 2,1440,108 = - vi0 29440116 - 08 Xx vil 3,400,102 1:26 XXX vin 3,540,099 131 x x x a DL 5%, DL 1% DL 0,1% 4582 7480 700 TABELUL NR. 5 NIVELUL DE DEZVOLTARE, A CORPULUI GRAS Varianta XS Diferenta Semnificatia Martor 2,284.0, 172 = = vi0 32240247 0,9 = vil 32540225 0,97 a vi2 3,280,202 1,0 Asa cum reiese din datele prezentate in ta- belele 4 si 5, glandele faringiene si cor- pul gras au valorile medii de dezvoltare cele mai ridicate la Vil si V12. Din in- terpretarea datelor privind dezvoltarea glan- delor faringiene si a corpului gras, rezulté cd albinele hranite cu: sirop din zahar in- vertit prin cele doug metode au un grad redus de uzurd.¢omparativ cu cele hrénite cu sirop neinvertit. Lucrarea urméreste stabilirea tehnologiet de objinere pe cale dirijaté a unor cantitéti suplimentare de albine, in vederea utilizA- tii lor in productie, cu precddere pentru valorificarea culesurilor si pentru forma- rea de familii noi. Incereari_in acest sens au fost facute in URSS de Popov V.S. (1926) si apoi de Muzalevski V, M. Luerdrile lor privind in- cubarea artificialA a albinelor nu au_dat rezullatele scontate dat find posibilitatile telinice reduse pe care le aveau la inde- mina cercetiitorii respectivi In acea perioada. Jn Romania prof. V. Harnaj a imaginat un sistem de baterli pentru menfinerea atit ‘a. familiilor producdtoare de puiet cipacit cit sia incubatoarelor proprit-zise. Bate- riile respective urmau_a fi montate in spa- tii special amenajate fn care sa se mentind cu ajutorul aparaturii electronice microcli- matul necesar fntretinerii familiilor _ de albine si eclozionarii puietului cdpacit. Pro- iectul insi nua fost pus tn practica. Problema a fost reluata in cadrul’ cole tivului de tehnologie a cresterii si intreti- nerii albinelor, cind in condi{ii de stupind au fost Incercate o serie de variante de in- tensificare a cresterii cantitétilor de puiet prin Imbunatiitirea regimului termic in cui- bul familici de albine. MATERIAL $I METODA. ‘Au fost organizate patru variante (grupe) din care trei experimentale si una martor, dupa cum urmeazd 1, Impachetarea cuibului cu perne de poli- stiren expandat; 2.,Impachetarea cuibului cu perne de po- listiren expandat plus incdlzire suplimen- tard cu plici de azbociment incalzite elec- tric 3. Impachetarea cuibului + inealzire elec- tricd + strimtorarea cuibului 4. Martor — familii fara protectie termicd a cuibului. Variantele au cuprins cite trei familii de albine de putere egala la formare. In toate grupele inclusiy martorul, familiile de albine au primit hraniri stimulente cu si rop din apifort si turle de polen. Influenta’ cedéivii unor cantitati de puiet cApacit ssa urmarit doar in eursul lunilor ‘ Vasile ALEXANDRU, DATE PRELIMINARE PRIVIND POSIBILITA- FILE DE SPORIRE A CANTITATI DE PUIET Julian LIXANDRU iunie si julie, cind familiile grupelor expe- rimentale au fost suficient de puternice pen- tra a putea supprta reducerea cantitatii de puiet. Impachetajul cuibului cu perne de poli- stiren expandat a fost mentinut pe tot par- cursul experientei. In ce priveste incalzirea electricé, a fost aplicatA doar in cursul lu- nilor aptilie si mai, cind temperatura in spe- cial in timpul noptii cobora sub 16°C. Dezvoltarea familiilor a fost urmaritd prin determinari periodice o daté la 12 zile, cu care ocazie s-au misurat cantitatile de al- bind, puiet necaipacit si puiet cdpacit si s-av recoltat fagurii cu puiet cdpacit in vederea folosirii lor in alte scopuri. S-a finut evidenta cantitatii de. puiet scos de la fiecare familie fn parte si s-a urmérit influenta cedérii puietului respectiv ‘asupra dezvoltarii familiilor donatoare in compara- fie cu martorul. REZULTATE OBTINUTE Aplicarea diferentiati a conditiilor de in- calzire a cuiburilor a influentat atit dez- voltarea puterii familiel eft si cantitatea de puiet crescuta. actiunea pozitiva a factorl- lor respectivi manifestindu-se mai puternic in a doua jumatate a perioadel de lueri, din momentul in care in familii a aparut albina eclozionaté din_puietul depus dup& inceperea lucrdrilor. Un rol deosebit in complexul de imbunatdtire a microclimatu- Jui la avut strimtoararea puternied a cui bului, grupa_respectiva avind pe tot par- curs lucratii parametrit superiori celorlalte grupe experimentale, precum si a srupei martor. Astfel, cantitatea de albind are o crestere asemandtoare in cadrul tuturor grupelor,cu parametrii foarte apropiati, cu exceptia sr. 3 care de la inceput depdseste In cantité tea de albine atit grupele experimentale cit si grupa martor ,ajungind ca in peri- oada 21 iulie — 3 august s& depdseascd grupa martor cu 52,76%, gr. 1 cu 44,861/, si gr. 2 cll 18,48%p. Grupele 1 si 2 au o pe- tioadd mai lungé (de la 22 V1 9 VID) pu- teri sub cea a grupel martor si fn cadrul acestor grupe cantitatea de albind depayeste pe cea a grupei martor cu 4,75—7,90%, gr. 1 si cu 4,75 — 34,38%/ gr. 2. 19 In ceea ce priveste cantitatea we puiet cdpdcit, diferentele intre grupe au fost mai evidente decit la albind. Astfel, grupa 1 dupd o perioadi mai indelungaté in care Sa menfinut cu circa 10% gi chiar cu 25%/ sub nivelul grupei martor, spre sfirgitul lu- crdtii dopageste martorul. cu 39—430/, Grupele 2 si 3 au avut in timpul jucrarii cantita{i mai mari deceit grupa martor, 1a inceputul experienjei cu 1—4% in grupa 2 si cu 14-20% in grupa 3, dupa care in Jurul datei de 9 VII a urmat’o crestere pu- ternica a cantitafii de puict capacit depa- sind srupa martor cu 2,76 respectiv 34,5%. Dupa aceasta data cantitatea de puict eApaoit scade rapid in toate’ grupele, cele experimentale ‘avind In toati aceasta pe- rioad’ valori superioare grupei martor: sr. 1 cu 40—41% ; gr, 2 cu 17—83% iar gr. 3 cu 45—66%/s, In total pe toat& perioada lucrarii (de la 22 V la 14 Vill) gr. 1a avut. 65197 celule puict cSpacit — cu 4034 celule = 6,6'/) mai mult decit grupa martor (61163 celule puict cdpiicit) din care s-au scos pentru eclozio- nare in afard 13633 celule ,grupa 2 a avut 69398 celule puiet caipacit — cu 8235 = 13,40%/ mai mult decit martorul din ci s-au_scos’ 11266 celule, iar gr. 3 a crescut 79997 larve, cu 18834 celule =30,79%/ mai mult decit “martorul din care s-au_scos 13233 larve capacite. Evolutia cantitdfilor de putet necdpacit. Cantitativ au fost apropieri intre grupe, grupele experimentale depasind grupa mar- tor la inceputul lucrirli cu 3—6/ grupa 3; 810% ar, 2.51 cu 15 — 22% gr. 1, dupa care spre sfirsitl perioadei de Incru gru- pele experimentale au avut cantitati infe- nioare de pulet necapicit fata de erupa martor cu 8—14% gr. 1; 6 — 26% gr, 2 $1 20-20% gr. 3. Puietul total rezultat din insumarea pvie- tului capicit cu cel necdpacit, arata od voliare normald, grupele 2/5) 3 avind In permanenté 6 dezvoltare superioara gru- pei martor, in timp ce grupa 1 este depa- sitd o anumita perioadd (in jurul datei de 9 Vil), in schimb ajungind Ta sfirgitul pe- rioadei cu o cantitate de puict total supe- rioaréi tuturor_grupelor, Din datele objinute in vederea cres‘erit unor cantititi suplimentare de puiet reiese importan{a mentinerii pe tot parcursul se- yonului a impachetdrii suplimentare a cui bulut si indeosebi a strimtorarii acestula. In acest fel se ereiaz& conditii de micro- climat necesare mentinerii activitatii de ouat al métcilor la un nivel ridicat. CONCLUZIL Imbunatétirea regimulut termic prin tm- pachetare suplimentaré a cutbulul si prin mentinerea compact a zonei de crestere a puietulul, asiguré conditifle necesare men tinerii unui ritm normal de ouat al mat- cilor. Jn condifiile in care la interval de 12 zile din cuibul familie! experimeniale au fost seoase cite 2800—3600 celule cu puiet ca- pacit, grupele respective au crescut cu 6 la 30% mai mult puiet c&pdcit dectt fami- lille martor, OS naTEMMANANANAANATAANAEAAANHAANEATASTAHASHAEESSISSSTAER EVIDENTIEREA UNOR METODE PENTRU. MICSORAREA GRADULUI DE UZURA A ALBINELOR, CA URMARE A INVERTIRIT ZAHAROZEI (continuare din p. 18) Familiile de albine aflate In experienté au avut o evolutie normali privind con- titatea de albind si puiet cu deosebire ci cele hranite cu sirop din zahar invertit artificial cu 2%o si 3%) acid citric pre- cum §i cu amestec de 70% zahéir, 20% apa si 10% miere, au avut la intrarea in fan’ cu 60—100 g'albini mai mult decit mar- torul. Hriinirile cu sirop au stimulat ponta méteilor, toate familiile avind puiet necd- pacit pind la 26 octombrie. CONCLUZI — Inyertirea zaharozei din sirop fn zaha- ruri simple asimilabile, tn proportie de 56— 60% se realizeaz prin utilizarea acidului citric 3% cu timp de fierbere 1 ha a ames- tecului 70% zahir, 20% ap& si 10% miere. — inyertirea artificialé a zaharozei prin 20 cele 2 metode reduce uzura organismulul al- binelor, prelungind durata medie de viata a albinelor in captivitate pind la 21,8—22 zile si asigurind o viabilitate in perioada 16—20 zile de 52—53%/, comparativ cu mar- torul hrdnit cu sirop neinvertit unde durata medie de viata a fost de 17,4 zile yar via- bilitatea in aceeasi perioada a fost de 40% — Starea fiziologicd a organismului albint lor in capitivitate, hrénite cu sirop din za- har invertit in proportie de 50—600/, oste ex- primata printr-un nivel superior de dezvol- tare a glandelor faringiene si a corpului gras, respectiv 3,56—3,60 si 2.08—2,10 com- parativ cu martorul unde valoarea acestor indici fiziologici a fost de 3,04 la. glandcle »faringiene si 1,48 la corpul gras, — in conditii de stupind invertivea artifici- alia zaharozei din sirop In proportil de 58—60% reduce uzura organismului albine- lor comparativ cu siropul neinvertit si asi- gurd la intrarea in iarné familii de albine mai puternice cu 60—100 g albind. STAEGILIREA RILE NO! (egiferarea pe plan mondial a uleiului a- limentar de rapifaé cu un continut in acid erucic scdzat a condus deja in unele fari, la ob{inerea soiurilor de rapité ce nu au mai mult de 1—2%/ acid erucic in ulei, asa numile’e soiuri de tip ,8% Ca urmare si in fara noastrd_s-a impus ca obiectiv prioritar al ameliorarii rapitei ob{inerea de soiuri autohtone care si se fn- cadreze in. categoria tipului 0 jurmadrin- du-se totodaté si cresterea producativitatii s lor nou create, Rapita fiind o planta entomofilé producti- vitatea este conditionata si de gradul de atractivitate.a acestor culturi pentru albine atractivitate determinat& de capacitatea nec- tarifera a soiurilor. Tn_acest context, colectivul de flora me- lifer si polenizare tn colaborare cu. spe- cialis(ii de la ICCPT Fundulea a efectuat testarea capacitiitii _nectarifere a soiurilor de rapitti pentru ulei, provenind din {Ari cultivatoare diferite, aflate in culturi com- parative si cimpul de selectie. Scoptl final urmarit, fiind accla de a crea soiuri autoh- tone, care pe ling insusirile deja mentio- nate ,si prezinte si un spor de activilate pentru albine. a MATERIAL SI METODA DE LUCRU Materialul experimental testat in perioada 1985—1987 a constat fn 53 soiuri aflate in culturi comparative de control, 57 soiuri in cimpul de selecfei si 19 soiuri cultivate in fitotron. Pe acest material s-au urmarit particula- ritali privind capacitatea nectariferé si a- bundenta floralé. Aprecicrea capacitatli nec- tarifere s-a realizat prin determinarea can- {itativa a nectarului secretat In 24 ore pe floare si a concentratie: in zahir, date pe baza cdrora s-a calculat indicele glucidic, care reprezint cantitatea dey zahar in mg/ floare in 24 ore. Cunoscind cantitatea de zah&ir pe floare, durata unei flori (2 zile) numarul de flori pe. planta, numérul de plante la ha (1200 mii) s-a calculat cantitatea de zahar si mic~ re in kg/ha ceea ce reprezinté potentialul melifer al soiului. VALORII MELIFERE LA sow. DE RAPITA PENTRU ULE! Elena GROSU, lie BALANA, | Grigore FOTA, Gabriela DOBROTEANU Datele obtinute au fost prelucrate statis- tic si au fost comparate cu productia de seminte si procentul de acid erucic, REZULTATE $I DISCUTIII Din materialul cultivat si testat in pe- ricada 1983—1987 amelioratorii au. selecti nat pe baza insusirilor de productivitate si calitate un numar de 11 soiuri, 1. Capacitatea nectarifera a soiurilor selec- fionate a fost diferita in functie de soi si anii de observatis ile climatice nu au fost cele optime datoriti seceteivdin toamnd care a’ afectat culturile de rapifa, unele so- iuri intrind nerdsarite In iarna, de asemenea iernii deosebit de lungi si aspre cu valori de —20 —33°C si primaverii secetoase, In aceste conditii capacitatea nectarifera a inregistrat valori intre 0,120 si 0,450 mg mg find obfinut, de soiul Gloria urmat de valoarea maxima de 0,450 mg fiind obtinuta de soiul Gloria urmat de soiurile Quinta cu 330 mg’ si Rex" cu 0,320 mg zahar/floare. Tn anul 1986 desi are loc accentuarea de- ficitului de ap din sol, ca urmare a preci- pitatillor reduse din toamna si iarnd, tem- peratunile minime nu au fost excesiv de co~ borite, fapt care nu a avut efecte negative asupra plantelor. Ca _urmare:’ se inregistreazA o crestere a valorilor indicelui glucidic, limitele oscilind intre §0,306—0,670 mg zahér/floare fati de 0,450 mg in anul precedent. Primele trei locuri cu valori de 0,670 mg, 642 si 0,532 mg zahar/floare sint ocupate de soiurilé Quinta ,Ridana si Gloria de ase- menea valori ridicate de 0,481, 0,431 si 0,421 mg sint inregistrate de’ soiurije Be- linda, Konina si Emil. Luerarile exprimentale in anul 1987 s-at desfigurat in conditiile unui an in care de- ficitul de umiditate s-a extins in straturile profunde ale solului, temperaturile in toam- na find. mai ridicate decit normal cu 2— 5°C, De asemenea incalzirea ynemii, pe par- cursul lunii februarie a sensibilizat plan- tele fafa de sediderea bruscd a temperaturilor in luna martie, temperaturi care au cobo- rit la 15°, —25°C. 21 Condifiile meteorologice nefavorabile au influentat negativ dezvoltarea plantelor de- terminind inregistrarea_unor valori ale -in- dicelui* glucidic de 0,151—0,408 mg zahar/ floare, valori inferioare anului 1986. Valoa~ rea maxima de 0,408 a fost inregistrata de soiul Quinta urmat de soiurile “Ridana cu 0,375 mg si Gloria cu 0,375 mg zahér/floare. floare, Analiza variantei If aplicaté datelor obti- nute in 1986, an cu condifiile cele mai favo- rabile de dezvoltare aplantelor si de afir- mare a capacitatii’ nectarifere araté c& soiu- rile se deosebesc ‘semnificativ intre ele. Soiul Quinta se deosebeste distinct semni- ficativ de toate celelalte soiuri. Ridana di- fera distinct semnificativ de soiurile Emil, Elena, Jet-Neuf,-Rex, Windal, Tower, NO-1, semnificativ de’ soiurile Belinda si Orbis si nesemnificativ de Korina si Gloria. Soiul Gloria diferd distinct semnificativ de soiu rile Elena, Jet Neuf, Rex, Windal, Tower si NO-1, semnificativ’ de soiurile Emil, Be- linda, Orbis si nesemnificativ de soiul Ko- rina. Analizind media indicelui glucidic pe trei ani se constat& c& soiul Gloria fnregistrea: valoarea _maxim& de 0,452 mg zahér depa- sind soiul Rex, luat ca martor cu 69% u mat de soiurile Quinta cu 0,436 mg si Ri dana cu 0,384 mg, soturi care depasese mai torul cu 63 si 449. De asemenea martorul este depasit 'sub aspectul capacitatii nectari- fere de soiurile Belinda cu 16%, Korina cu 15% si Emil cv 9%, 2. Potentialul melifer — exprimat in kg miere/ha se estimeazi luind in calcul ca- pacitatea nectariferé si abundenta ‘florala a soiurilor. ~ Datele referitoare 1a abundenta florali a- rata c& si din acest punct de vellere, soiu- rile se deosebesc intre ele. Nnumérul de flo: pe plant a oscllat fntre 130,3 la sojul Ri dana si 26,8 la Jet Neuf. Ca urmare Ja softurile Gloria, Quinta desi se mentin pe primele loouri constatim o apro- piere a acestora de valoarea martorului Rex Quinta a fost estimat la 116,6 gi 109 kg mic- Potentialul melifer al soiurilor Gloria si re la ha in timp ce martorul Rex cu o ca- pacitate nectariferé aproape la jumitate (0,259,3 mg zahar pe floare) fati de sojul Quinta (0,436 mg zahar pe floare) este eva- Juat la 1018 kg miere la ha. Explicatia o gisim in numarul scéizut de flori pe planta de numai 140,2 inregistrat la soiul Quinta, in timp ce Rex prezinti 259,3 flori/planté, 22 fapt care contribuie 1a compensarea ‘capa- citatii nectarifere scdzute. Solul, Gloria situat pe primul loc fnregistreaz’ un spor de 14,5%o comparativ cu matorul Rex, urmat de Quin- ta yi Belinda cu un procent de 7 si 8,8%s 3. Productia de sAminti variazi de la soi Ja soi si este in general reglementaté de ace- iasi factori externi si interni., Productia maxima de saminta este obtinuta de soiul Quinta care obtine in medie pe trei ani 3.466 ke sAmin{& la ha, depfsind martorul ea 18%, urmat de soiul Gloria eu 3000 kg, Rex cu 2960 kg si Belinda cu 2833 kg siminta la ha 4, Procentul de acid eruiie — la cele 11 soiuri selectionate de amelioratori este scd- zut, valorile inregistrate nedepagind 2%, so- iuri care se incadreazi in categoria tipulut hy Materialul selectionat este valoros intru- nind insusiri productive gi calitative deose- bite precum si 0 capacitate neétarifera care asiguri un plus de atractivitate culturilor de rapita pentru albine, CONCLUZII 1, Soiurile de rapita provenind din tact cultivatoare diferite, au inregistrat valori medii ale indicelui glucidic, pe trei ani ci- Prinse intre 0,190 si 0,452 mg zahar/floare pe primele trei locuri situindu-se soiurile Gloria cu 0,452 mg. Quinta cu 0,436 mg si soiul Ridana cu 0,384 mg zahar/floare. Marto- rul Rex cu o valoare de 0,266 mg fiind de- pasit de un numér de cine soiuri (Gloria, Quinta, Ridana, Belinda, Korina, Emil) cu un procent de 15 pina la 69/4, 2. Potentialul melifer a prezentat valori su- perioare 1a soiurile Gloria si Quinta care se claseazi pe primele locuri si sub aspec- tul capacitatii nectarifere precum si la so- iurile Belinda si Rex care compenseazi se- crefia de nectar mai slaba cu un numér fia de sAmtnta obtinuta la cele 11 soiuri selectionate a oscilat intre 2113 kg/ha Ja soiul NO-1, care a fnregistrat si capacita- tea nectariferd cea mai slabi i 3466 kg la so- iul Quinta, urmat de Gloria cu 3000 kg si Rex eu 2960 kg sémintd la ha, 4, Dintre soiurile studiate recomandam pen- tru productie soiurile Gloria, Quinta, Be- linda care realizeazé un spor mediu 1a pro ductia de miere de 12,1 comparatiy cu mar- torul Rex, ae ee patologie eplea INVESTIGATE F RIVIND EFEGTUL DEZINFEC- TANT AL UNGR SUBSTANTE CU SPECTRU LARG DE AGTIUNE ASUPRA GERMENILGR: BACILLUS LARVAE, BACILLUS ORPHEUS, ASGOSPHAERA APIS $i ASPERGILLUS FLAVUS Paul AGACHE, Mircea MARIN, Dan IONESCU, Emilia BURSUC, ION Prevenirea si combaterea bolilor infecti- oase ale albinelor ramine o problem’ ma- ford a patologiel apicole intrucit de acest complex depinde mentinerea efectivulut a- picol in stare productiva cu efecte econo- mice previzibile. Neglijarea uneia din aceste Jaturi poate genera situtii epizootologice greu controlabile care ar necesita cfort u- man si material considerabil. Prevenirea bolilor albinelor depinde in mare masurd de exploatarea rationalé a familiilor de albine. Combaterea bolilor pre- supune existenfa unui arsenal _ terapeutic spetifie si nespecific al carui punct central trebuie si fie reprezentat de medicamente de inalta specificitate. Elementul comun de cea mai mare insem- ndtate apartinind prevenirii si combaterii bolilor albinelor este dezinfectia. Fara aceasta masura sanitara veterinara nu pot fi obfinute rezultate in lupta impotriva bo- lilor infeetioase si parazitare ale albinelor. Prin dezinfectie se urmiéreste in princi- pal distrugerea germenilor patogeni, dar si reducerea incircdturii microbiene totale cu consecinte benefice asupra sani li coloniei do albine mrea dezinfectiilor ca mijloc pentru: rea sterilitdtit specifice cu scopul de @ preveni transmiterea unor microorganis: me nedorite indiferent de statutul lor fune- tional* (definitia lui H. Reger, 1972) a de- venit o necesitate in zootehnia intensiva si © conditie absoluté pentru practicarea api- culturii in conditiile epizootologice nou cre- ate de aparitia virozelor la albine in tara noastra, Dezinfectantii moderni trebuie si satisfacd urmdtoarele cerinte: 1. Eficacitatea impo- triva tuturor microorganismelor, inclusiv * fn cazurile ideale — protozoarele si_virusii Distrugerea germenilor trebuie si fie rapi da si ireversibila. 2. Inofensiv — fatd de om si animale, Nu RUSU numai cd nu trebuie si apara_intoxicatia imediaii ca rezultat al ingerdrii, inhalarii, contactului cutanat etc, dar nu trebuie sa se produca nii un efect cancerigen teratogen saul genetic. 3. Compatibiliatea materiali cu cele mai uzuale materiale, utilaje si instalatil. 4. Stabilitatea concentratului din dezinfec- tant si a solutiel apoase a acestora. Wste preferabil ca preparatul si aib& proprietati bune de penetrare si sA nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. 5. Compatibilitatea cu mediul inconjurtor avind in vedere cA se utilizeazd cantititi considerabile de dezinfectanti, acestia tre- buie si se poati degrada usor din apa rezi- dualé. In concentratii scdzute, asa cum se gases¢ In_apele reziduale, dezinfectantii_nu trebuie sé inliture echilibrul microbian. Din punct de vedere al scopului urmérit, dezinfectia poate fiz 1. profilacticg 2. de necesitate Tn cazul dezinfectiei de necesitate se dis- ting: a) dezinfectia curentA ce se executa in pe- rioada de evolutie a boli. b) dezinfectia’ finald .dupa stingerea bolii. 1. Dezinfectia profilacticd, se aplicd In toate siupinele in scopul. distrugerii agentilor pa- togeni si a germenilor condifionat patogeni. Trebuie mentionat ca, in orice famille de albine aparent sSndtoasi, exist germeni condi{oinat patogeni care in conditi nefavo- rabile de crestere a albinelor ‘pot declansa boli. Dezinfectia profilacticA se executd in fie~ care an de dou’ ori, In mod obligatoriu primavara si toamna. 2. Dezinfectia de necesitate se efectueazd pentru combaterea unor boli infectioase din momeniul inregistrarii primelor cazuri si pind la lichidarea focarulul. In cazul apa 23: Nivelul de contaminare bacteriana a stupilor cu familii de albine clinic sinitoase TABELULNR.1 Felul probei Suprafaja Nr, de Nr. de Speci bacteriene probe bacterii Patogene id tificate _ Fundul stupulat 10 em? io 98 mil = Perefii stapulut 10 em? 40 6.6 snil = Faguri su 3 ani 50 colule 60-210 = Faguri peste 3 ani 150 celule 630~1540 Bacillus larvae ritiei bolilor infectioase ca: loca americana, loca europeana, nosemoza clinicé, viroza, pu iet varos pietrificat se face dezinfectia dupa aplicarea tratamentelor medicamentoase,