Sunteți pe pagina 1din 36
a " ~ J /§ ys nw ay! ve | th, eri, 5 . ss ~ ey ‘ heel Oh a % ‘ waldo) hea * = =“ er Apicultura in Romania ‘Reyisth lunari de schimb de experienti 4 Indrumare metodologicl apicoli ¢ditati de Asociatia Cresc&torilor de. Albine din Repul Anu! LXil %& or ae) abi yA rt 19 2 23 2h 25 26 28 ” ica Socialist’ Romania CUPRINS I. LIXANDRU ; Culesurile tirzii_surse impor- tante nectaro-polenifere care trebule cit mai deplin valorificate. I. BALANA: Valoarea melifer& a soiurilor si hibrizilor de floarea-soarelui (Helianthus annuus L,), I. CIRNU: Constituirea rezervatiilor naturale silvo-melifere. Gabriela DOBROTEANU, Fl. LUCHIAN, V. CRISTESCU: Paulownia — specie exotica cu valoare melifer& ridicata. I. GURESOAIE, I. MILOIU: Stabilirea unei metode eficiente pentru obtinerea propoli- sului. M. STEFANESCU, I. SPATARU : Metod& com- binat&é de fntretinere a familiilot de albine. D. PITIGOI: Prevenirea si combaterea boli- lor la albine o m&sura importanté pentru obtinerea unor recolte bogate. A, BOAGIU: A fi apicultor inseamné : a is- codi, a insista, a judeca. S. BODOLEA : O poveste cu oaspeti nepoftiti. ** ©: Tei generatii de apicultori, DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE E. TARTA: Orase micl — mari pasiuni api- cole CALENDARUL APICULTORULUI * * * Prezente roménesti in dou publicatii in limbi straine DOCUMENTAR APICOL Coperta I-a: Bunii gospodari din unete frumoase Tocalitdpt rurale ale pari noastre se ingrijesc de as- pectul. peisagistic al strizilor $1 curfilor, Bogajia floristicd reprezintaé deapatrivé o componentd este- tet si-o resursd nectaro-poleniferd oferitd cu gene- rozitate albinelor pind toamna tirziu. (foto: Pavel TANJALA) eee reper rose ee ens 3. ROMANIA arenes CCT) See rare eee eran rd reer MDC Sree eee CaN Eee] eee Gy Serena. Sere aS omelet rae CRO eNted Btu Eee ced CCC ACM LT Come SCout Pom) Cen CYS REI! aL ae omer aU pra eT RT Cy Mea ae ae UCIT Nas eae CSC mT ME TACT Dry ETRE Se rehene ee LY UTR o ron MNSaRU Pn NaneLtnu aa Oey enw ure i DE ALBINE, omen O ES CLUS [eee LU 1, 70231 @ Tel @ Cont vir, 4596014 BALA POTEET MMmteNCS ITT Steines oon Re een ae Ser mee Urs Pe na Meena LOne filiaiele A.C.A. @ Cititorii din Srnon crac ar ca ROMPRESFILATELIA — Sec- OTT Ren amg! Panaracer Mer aN nr, 4165, P.O.Box 12—201 Porsos OSL a i Tenn ee Econ oat es er ead CULESURILE TIRZII surse Importante nectaro-polenifere care . trebule cit mai deplin valorificate Ing. Julian Lixandru Institutul de cercetare si Incepind cu luna august, in multe zone din tara se inregistreazi o lipsa accentuata de resurse melifere datorita temperaturilor crescute, umiditafii at- mosferice scazute si a regimului plu- vial redus. In mod deosebit aceasta si- tuatie se intilneste in arealul arabil unde floarea-soarelui_ este ultima planté importanta din punct de vedere melifer, atit in ‘cea ce priveste pro- ductia de nectar cit si suprafata ocu- pata. Practica apicolé a demonstrat cd. in aceste conditii ponta mitcilor scade progresiv, ca urmare a corelarii curbei biologice de dezvoltare a familiei cu resursele de cules din natur&. Cu cit albinele aduc mai putin nectar in stup, cu atit familia de albine limiteaz& can- titatea de puiet crescut, fapt ce duce la sciderea numérului de oud depuse de matca. Aceasta inseamna mai pu- tine larve si ca atare mai putine al- bine lucratoare care urmeazi si le in- locuiasc& pe cele care dispar datorita uzurii. Astfel, puterea familiei de al- bine scade treptat. Acest fenomen de reducere progre- siva a puterii, ‘se petrece tocmai cind familiile au nevoie de cit mai multe albine tinere si viguroase pentru a pu- tea ierna in conditii optime. De ase- menea, in primavara, pind la inflo- ritul salcimului care este principalul cules in conditiile tari noastre, fami- lille trebuie s& ajungi la maxima ca- pacitate productiva, lucru care nu este posibil decit prin introducerea in iarna a unor familii de albine puternice (1,6-—2 kg de albina). productie pentru apiculturé Pentru mentinerea ritmului de cres- tere a puietului trebuie asigurate fa- miliilor de albine resursele de hrani In general apicultorii folosese hr nirile de stimulare. In acest caz este imperios necesar si se tind cont atit de componenta energeticd a hranei cit si de componenta proteic’a. Dupa cum se stie proteinele sint indisolubil ne- cesare vietii incepind cu formarea noi- lor organisme si terminind cu acumu- larea in corpul gras a revervelor lipo- proteice care vor permite albinelor si supravietuiasci peste iarnd si sa creased prima generatie de puiet in primavard, Hranirile cu biostimulatori, . insa, pe perioada indelungata, pe lingd faptul ci mirese cheltuielile, nu asi- gura toate elementele nutritive nece- sare cresterii puietului Spre deosebire de hranirile de sti- mulare, culesurife tirzii sint cu mult mai eficiente. In primul rind acestea asigura integral necesarul de substante indispensabile cresterii puietului. Ac- tivitatea familiei de albine in condi- fille culesului natural este complexd, dar in mod deosebit cantitatea de pu- iet crescut, calitatea biologic& a albine- lor nou formate este net superioara celor obtinute prin hranirile adminis- trate de apicultor. In plus se reduc cheltuielile, iar interventiile apicul- torului asupra familiilor de albine sint mult mai rare si mai scurte. In con- ditli favorabile de cules tirziu se pot si insemnate cantitati de miere marfa. Cel mai mare avantaj ins’ il constituie faptul c& introducem in ian’ familii puternice cu albine bine pregatite fiziologic. Toate aceste avan- taje fac din culesurile tirzii_ un mij- loc de stimulare mult mai eficient de- cit oricare alt fel de hranire. Culesurile tirzii difera in functie de zona geograficd, atit in ceea ce: pri- veste componenta florala cit si valoa- rea nectaro-polenifera a plantelor. In zona de cimpie si deal pot fi va~ lorificate culesurile de bostinoase in cultura pura sau intercalate, Dovleceii albi, dovlecii si castravetii de toamna dau importante cantitaji de nectar si polen pentru intretinerea si dezvoltarea familiilor de albine pina catre sfirsitul luni. septembrie, inceputul luni oc- tombrie. Culturile carcateristice conveierului verde in care s-au folosit amestecuri de porumb cu floarea-soarelui sau sul- fina dau de asemenea bune producti de intretinere, iar daci culturile res- pective sint irigate se poate obtine chiar si miere marfa. Finefele in care predomina trifoiul alb sint importante surse nectaro-po- lenifere care dau culesuri de intrei- nere pind toamna tirziu. Tot din ceasté grupi fac parte lucernierile, cele mai productive fiind cele in sis- tem irigat. Culturile de plante medicinale tre- buie valorificate la maximum cu atit mai mult cu cit suprafefele ocupate de acestea au o pondere destul de mare in cadrul plantelor de cultura, Anghi- narea, salvia si armurariul care au perioade de inflorire pind la sfirsitul junii septembrie dau bune culesuri de intretinere, atit in ceea ce priveste productia de nectar, cit si cea de po- Jen. © alt& plant& cultivata in special in cimpia de vest si care este intens cer- de albine este topinamburul. septembrie- noiembrie, el reprezint’ o importanta sursé pentru stimularea familiilor. 2 Flora spontan& reprezinté de ase- menea o sursd nectaro-poleniferd 1a indemina oricui. Jalesul de cimp, ur- zicuta, papidia care infloreste pind in octombrie etc., trebuie reconsiderate de catre apicultori. in zonele submontane si montane principalele culesuri de intrefinere se obtin de la paguni si finete, Trifoiul alb, ghizdeiul cu inflorire pina in oc- tombrie, trifoiul rogu dupa a doua coasi etc. nu numai cA ajuti foarte mult la stimularea familiilor dar in anii favorabili pot da si culesuri de productie, Flora spontan& din care enumerim iarba neagra, papidia, trifoiul marunt, dau bune culesuri de Intretinere. Cele mai insemnate, culesuri sint in zonele inundabile ale riurilor, ale Du- narii si in Deltd. Flora palustri din aceste zone asiguré nu numai culesuri de intretinere ci si culesuri bune de productie. Izma broastei, busuiocul cerbilor, tepuhul, lemnia etc. au pe- rioade de inflorire esalonate pind la sfirsitul lui septembrie — mijlocul Lui octombrie fiind importante surse nec- taro-polenifere. Apicultorul trebuie sA se intereseze din timp la unitatile cooperatiste sau de stat din zona dac& acestea au in cultura plante nectaro-polenifere, care sint ultimile speci ale conveierului verde, componenta floristicA a pasuni- lor si fineteleor, dac& unit&tile cultiva plante medicinale cu inflorire tirzie, etc. De asemenea trebuie si cunoascd coniponenta florei spontane tirzii. Stuparitul pastoral se practicd in special in zonele palustre. In ceea ce priveste, operatiunile ce se executi, acestea sint cele general valabile aces- tui fel de cules, Incepind cu depista- rea sursei melifere si terminind cu controlul familiilor de albine pe noua vatra. Stupii trebuie asezati pe tere- nuri mai inalte, salubre, ferite de cu- de cules favorabile si de secretie nectariferi bogata, albinele pot bloca cuibul cu miere, reducind astfel spafiul de ouat al mitcii. In aceste conditii este obligatorie inter- ventia apicultorului pentru deblocarea cuibului. Se vor scoate fagurii plini cu miere, in locul lor introducindu-se in cuib faguri de bund calitate, cu celule de ‘albine lucratoare, din care s& fi eclozionat citeva generatii de puiet. Avind in vedere ca noptile sint din ce in ce mai racoroase, albinele strin- gindu-se in ghem deasupra puietului, marimea cuibului trebuie si fie ju- dicios stabilita Ja fagurii complet ocu- pati de albine; fagurii ce se vor intro- duce pentru ouatul méatcii asezindu-se intre ultima rama cu puiet si prima rama cu miere. Pe masura diminuarii ouatului m&t- cii se vor scoate fagurii goi din care a eclozionat puietul, familia pregitin- du-se pentru iernare. Se vor pastra in cuib numai fagurii foarte bine acoperiti de albine, pe care de altfel se’ va forma ghemul de ier- nave, Acesti faguri trebuie sa aibi cel putin 1,5 kg miere capiciti, fiecare, si fie mai inchisi la culoare, pastrind in acest fel céildura cuibului si si fie claditi cu celule de albine lucratoare dat fiind faptul cA in primavara aces- tia vor fi fagurii in care matca va oua. Cind temperaturile diurne sint peste 15°C este re¢omandat sa se faci tra- tamentul cu Varachet, acesta avind eficacitate maxim deoarece toti para- sint liberi pe albine, in familie xistind puiet cpacit. De asemenea, se impune impache- tarea laterala si superioara a stupului pentru mentinerea céildurii, Pe linga valorificarea culesurilor tir- zii, pentru asigurarea dezvoltarii fa- miliilor de albine in toamna si buna pregitire pentru iernare, apicultorii trebuie s& urmareascA permanent si alte aspecte dintre care, fiind deosebit de-importante, amintim : —iniocuirea mitcilor virstnice cu miatei. tinere, la care intensitatea si perioada de ouat in toamna este mult mai mare ; — cresterea de mitci din familii de albine care in mod natural igi con- tinua ritmul ridicat de crestere a puictului in cea de a doua juma- tate a sezonului apicol ; — folosirea familiilor ajutitoare care prin unificarea cu familiile de baza, in toamna, vor asigura unit&ti bio- logice puternice, capabile de a ierna in bune condifii si de a re- lua dezvoltarea in primavar’, in- tz-un ritm accentuat. VALOAREA MELIFERA A SOIURILOR $f HIBRIZILOR DE FLOAREA-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS L.) ing, BALANA Institute! de a si productie pentru apiculturd Floarea-soarelui este unanim recu- noscuta ca principala: sursi de ulei si protein’ pentru satisfacerea nevoilor de hrang, din ce in ce mai mari, ale populatiei globului Importanta florii-soarelui consta in rolul sau in alimentatie, dar are si mul- tiple alte utilizdri, in special in scopuri tehnice si ca furaj pentru animale. Cererea mare de ulei in industrie, precum si utilizirile din.ce in ce mai diverse ale productiei secundare sporesc importanta florii-soarclui in economia _nationala. Ea ocupa azi suprafete in jur de 500 000 hectare. Dar floarea-soarelui Fig. 1 — Valoarea meliferé a hibrizilor de floares-soarelui (omologati). 4 este si o excelent& sursi melifera pu- nind la dispozitia albinelor insemnate ide nectar si polen atit pentru crestere gi dezvoltare, cit si pentru rea- lizarea de insemnate producti de miere marfa. O etapa importanta in evolutia aces- tei culturi, in fara noastri a fost obfinerea si introducerea in cultura a. hibrizilor de jloarea-soarelui care au dus la sporirea productici de seminte cu 15—30%, continutul fn ulei ajun- gind la 52-54%. In condiii de cultura dintre cele mai diverse din punct de vedere pedoclima- tic, se obfin de Ja acesti hibrizi, in mod frecvent, producti sporite de seminte fata de soiurile cultivate anterior (Re- cord) : Dintre hibrizii omologati $i introdusi in cultura, productiile cele mai mari de seminte si ulei au fost obtinute de so- iurile Select, Felix, Super, hibrizti Fun- dulea 82, Fundulea 53, Funitulea 52, Pundulea 80, Fundulea 305 si Fundulea 206 (tabelul 1). De asemenea, din punct de vedere al valorii melifere, hibrizii recent omolo- gati si introdusi in cultura inregistreazi valori superioare ale productiei de mie~ re faj4 de soiurile cultivate anterior (Record). Dintre acestia, Fundulea 82 inregistreazti cea mai mare productie de miere urmat in ordine de Fundulea 305, Select, Fundulea 53 etc. (tabelul 1 si fig. 1). Tabelul x Soiuri si hibrizi de floarea-soarelui in cultura Vatoarea melifera Nr. Denumirea Sup, Emmta pig Gm crt, hibridului ha, kg/ha % Indice Miere py glucidic kg/ha Dit. 1. Fundulea 52 30000 1980 1300515 0.33 66 26 2 Fundulea 53 90000 2020 170 -52/0 034 6B 28 3. Fundulea 59 60000 1850 — 526 0336 72 32 4, Fundulea 80 80000 1960 100° 505 029 58 18 5. Fundulea 82 60000 2320 470512 04386 46 4 Fundulea 90 15000 1850 = 498 034 68 28 a Fundulea 206 60000 195040052153 032° 64 % 8. Fundulea 301 20000 1860, 10 4916 022 44 4 9. Fundulea 305. 25000 1950 100 4g'g 038 76 36 10. Felix 25000 2300 450535 033 66 26 M. Super : 15000 2100 250 52:0 021-42 2 12, Select 25000 2450 600 53,5, 036. 72 a2 13. Record 5000 1850 = 486 020° a9 f Tabelul 2 Gradul_de atractivitate pentru _albine al hibrizilor de floarea-soarelui Nr. Indice de ert, at sh atractivitate ia % 1 Fundulea 52 40 06 “7 2 Fundulea 53 47 13 138 3. Fundulea 59 46 12 135. 4 Fundulea 80 . 87 23 168 5. Fundulea 82 72 aia 212 6. Fundulea 90 41 07 120 7 Fundulea 206 52 1g 153 8. Fundulea 301 26 08 6 9. Fundulea 305 58 2 wy 10, Record 34 = 100 Tabelul 3 Hibrizi de floarea-soarelui de perspectiva Productia de miere Nr. 7 ‘| Indice a Denumirea hibridulut ace ia ih 7 1 HS. 150 Oat 82 2 205 2. HS. 931 0135 70 30 175 2 HS. 153 os 88 48 220 4 HS. 109 ot 62 22 19 5. HT. 29 0,32 64 . 28 160, 6 “ET. 474 0333 66 26 165 7 HT. 173 029 58 18 145, a HS. 155 030 60 20 4150 9. HS. 70 042 84 44 219 10. HS, 1202 0,40 80 40 200 u. HS. 1133 0131 62 22 155 2, HS. 886 0330 60 20 150 BD HS. 1142 026 82 2B 130 Record (mt) 0,200 40 = 100° Cercetari recent efectuate in tara noastré au scos in evident corelatia pozitiva care exista intre productia de seminte si ulei si valoarea melifera a soiurilor si hibrizilor de ‘floarea-soare- lui existenti in cultura. Capacitatea meliferd ridicata a soiurilor si hibrizilor de floarea-soarelui existenti in cultura este urmarea continutului ridicat de nectar din flori, ceea ce le confera un grad sporit de atractivitate pentru al- bine, asigurind in felul acesta 0 pole- nizare eficienta culturii, cu efecte di- recte asupra cresterii productiei de se- minte si ulei. In acest sens valorile cele mai mari, exprimate in indici de atractivitate au fost inregistrate de Fundulea 82, Fundulea 305, Fundulea 80 etc. (tabelul 2). Intre indicele de a- tractivitate si productia de exista, de asemenea, o corelatie directa, explicaté prin aceea cA albinele sint atrase pentru vizitarea florilor, in principal, de secretia de nectar, inten- sitatea si gradul de atractivitate con- stituind un indiciu al unei secret bundente de nectar. nectar ii a- Pe baza corelatiei existente intre va- loarea productiei de seminte-ulei si va- loarea melifera sint propusi spre omo- logare si introducere in cultura numai hibrizi si soiuri noi de floarea-soare- lui, cu valoare melifera superioara. Aga se face cA de la hibrizii de floarea-soa- relui de perspectiva (fig. 2 si tabelul 3) s-au evaluat productii de miere su- perioare chiar celor de la hibrizii aflati in cultura, cele mai ridicate valori in- rogistrindu-se la HS-153, HS-70, HS- 150, HS-1202 ete. De asemenea, datorita corelatiei po- zitive existente intre productia de se- minte-ulei si valoarea meliferd, aceasta a devenit criteriu de selectie in obfi- 6.) are be “4 a os 15-8 ha rsa vse 5 £ Fig. 2 — Valoarea meliferé a hibrizilor de floarea-soarelui (de perspectiva) nerea si promovarea in productie, de cdtre amelioratori, a noilor soiuri i hi- brizi motivat prin aceea c4 hibrizii si soiurile de floarea-soarelui cu 0 va- loare melifera ridicata prezinta la rin- dul lor un grad sporit de atractivitate pentru albine, ceea ce duce la o pole- nizare corespunzitoare a culturii si im- plicit Ja ob{inerea unor sporuri mari de seminte si ulei. Stabilirea unor corelatii pozitive intre productivitate si capacitate melifera la soiurile si hibrizii de floarea-soarelui a fdcut sé creascd in ultimul timp atit interesul amelioratorilor pentru obfine- rea de hibrizi cu un grad mare de a- tractivitate pentru albine, cunoscind roiul acestora in polenizare, cit si in- teresul cultivatorilor pentru utilizarea in productie a unor hibrizi valorosi din punct de vedere al productiei de se- minte care in acelasi timp sa satisfaci si interesele apicultorilor in obtinerea unor producti mari de miere. CONSTITUIREA REZERVATIILOR NATURALE SILVO — MELIFERE Dr. ing. Ion CIRNU Problema conservarii si_valorificdrii superioare a resurselor melifere din zo- na forestier devine in prezent tot mai actuala, datoriti aplicdrii intensive a tratamentelor cu insecticide si erbicide, pe_suprafefe tot mai extinse. In acest context, un mijloc economic $i operativ pentru protectia anumitor bazine forestiere~melifere, deosebit de valoroase pentru apicultura, il repre- zinta constituirea rezervatiilor _silvo- apicole, la nivel judetean, interjudete- fean si republican. Aceste rezerva{ii se constituie pe baza unor documentatii ample, intoc- mite de organele judejene cointeresatc. Astfel, documentatiile intocmite la ni- vel de judet, vor cuprinde in.prineipiv, urmatoarele date : denumirea masivu- lui, suprafata, atitudinea, expozitia, re- sursele melifere existente precum mo- lid, brad, zmeuris, finete naturale, sa!- cim etc. De asemenea, pe baza norma- tivelor existente se apreciazi prelimi- nar si capacitatea bazei melifere, res~ pectiv numérul familiilor de albine, ce pot fi deplasate in pastoral la rezerva- tia respectiva In acest sens, prezentim orientativ, situatia unor masive melifere din zona forestieré_ montana si submontani a judetului Hunedcara, intocmita in anii 1969—1970, in colaborare cu organele silvice locale (tabelul 1). La alegerea gi stabilirea anumitor masive melifere pentru constituirea rezervatiilor silvo-melifere, pe baza do- cumentatiei Intocmite de organele ju- detene, se vor avea in vedere in prima etapa, urmitoarele criterii de baz — Intr-o rezervatie silvo-meliferd, trebuie sti ewiste, ca specie forestiert dominanti, una dintre plantele meli- fere valoroase, caracterizate in general, printr-o mare pondere economico-api- cold, precum: salcimul, teiul, zmeu- rul, coniferele (pentru culesul de ma- nd) etc., care si asigure anual sau pe- riodic, la 2 ani, culesuri importante de productie. Suprafata rezervatiei silvo-melife- re, indijerent de specia melifera domi- nant trebuie sti asigure un cules de productie rentabil, cel putin pentru un nmumdar de 200—500 familti de albine. Ca urmare, se recomanda preliminar ca suprafata destinata rezervatics sé fie de 50—100 hectare pentru salcim si tei si de circa 300-600 hectare pentru conifere cu man. Pentru zmeur, fi- neje naturale etc., suprafefele necesa- re se vor aprecia in functie de starea de vegetatie $i potentialul nectarifer al acestora. — Vigoarea si starea fitosanitaré a acestor pitduri sax masive forestiere trebuie sti fie perfecti pentru a se astgura premizele wiei secrefii abun- dente de nectar sau mani, pe o duraté mai lungéi de ani, Totodata este nec sar si se previni pentru o anumité perioadé tratamentele cu insecticide si fungicide, déunitoare activitatii albi- nelor. — Rezervatiile naturale silvo-meli- fere, pentru a fi economice si a-si ajun- ge scopul, trebuie st aibé asigurate in prezent sau in viitorul apropiat, cr muri si cdi de acces practicabile pe orice vreme cu mijloace mecanizate -pentru transportul stupilor. — Rezervatiile naturale silvo-meli- fere trebuie sti se constituie pe zone bioapicole, la nivel judetean, interju- detean sau republican, astfel ca sti se asigure posibiliteti largi pentru. dez- voliarea unei apiculturi moderne si economice in toate judetele cu condifié naturale favorabile, Astfel, de exemplu, rezervatiile pen- tru salcim sa fie constituite atit in zona masivelor renumite din sudul Olteniei, 7 DATE PRIVIND UNELE MASIVE SUBMONTANA SI MONTAN. Tabelul 1 MELIFERE DIN ZONA FORESTIERA (A. A JUDETULUI HUNEDOARA Distant Copscitaten Nr. Masivul {comuna) —_Resursele Perioada de in km de -gofore ert. suprafata ‘melifere inflorire la artera fre fom, principals, Tine 1. Dumbrava saleim, 25.V.—15.V1 15 circa 500 —altitudinea 600 m 160 ha — expozitie nord- finete sudied naturale 20.N—11X — 460 ha 300 ha 2. Valea Runcului = — zmeur 10.VI-8.VII 40 circa 80 — altitudinea — zburaitoare L.VII—20.VIIT 500-900 m — expozitie sud- — mur 15.VIb5-20.VIL estica — 407 ha — conifere 15.VI-1.VUL 3, Marginea — conifere 25.VI-LVII 16 circa 500 — altitudinea — zmeur 415.VI—20.VIL 800-1000 m ‘ > — expozitie — afinis 10.V—10.VI nord-vesticd — 1118 ha — zburatoare 25.VIT—10.VIIL 4, Buleia Sohodol —conifere / L.VII—20.VII1 20 400 — altitudinea — zmeur 25.VI.—20.VIT 110-1550 m — expozitie — zburatoare nord-vestica — 1145 ha — afinis 1.VI—25.VI 8. Baru-Mare — zmeur 1.VI—5.VIT 8 200 — altitudinea —atinis 20.V—10.VI 600—800 m — expozitie — finete na- sud-vestica turale 20.V.—15.VIIT — 120 hal 6, Cetate — conifere 15.VL—5.VII 40 500 = altitudine — zmeur 10.VIL—1.VIL CF. Forestier 600—1000 m — expozitie — finete D nord-vesticl naturale 19.V—15.VIt — 450 ha 7, Cimpul lui Neag ~ — zmeur 15.VI—10.V11 20 500 — altitudinea — conifere 20.VI—15.VHI drum forestier 800-1200 m — expozitie — finete naturale 25.N—15.VIII sud-esticd — 314 ha — zburatoare 20.VI—5.VINL Valea lui Mihai, Hanu Conache etc., cit si in perimetrul unor p&duri de sal- cim din judetele Prahova, Arges, Vil- cea §.a,, care asiguraé anual culesul IT la saleim, foarte valoros pentru cre: terea productivitatii familiilor de al- bine. Aceleasi criterii de bazi se vor avea in vedere pentru padurile de tei, precum gi pentru masivele de rai noase cu mana din zona montana. Referitor la constituirea rezervatiilor silvo-apicole din zona forestieré. mon- tana, pentru culesul de mana, trebuic si subliniem cA padurile de rasinoase (molid, brad) destinate acestor rezerva- ii trebuie sa fie situate pe pante sudice sau sud-estice, bine insorite. Aceste pi- duri sint'de obicei, cele mai populate de insectele producatoare de mani si res- pectiv prezinté premize sigure pentru © secretie abundenté de mana. De asemenea, aceste paduri de risi- noase din cadrul rezervatiei, trebuie sa aibi in imediata vecinatate suprafete intinse de zmeuris, finete naturale etc., care si furnizeze concomitent cu cule- sul de mana gi culesuri de nectar si polen, foarte valoroase pentru intai rea si dezvoltarea corespunzitoare a familiilor de albine. Aceasta deoarece la un cules pur de mana lipseste po- lenul, hrana proteic& necesara creste- vii_si dezvoltarii normale a puictului. Dupa alegerea si inregistrarea rezer- vatiilor naturale silvo-melifere este ne- cesar si se stabileasc& masuri si si se efectueze de c&tre factorii cointeresati 0 serie de lucrari menite sa contri- buie la mentinerea si ridicarea con- tinud a potentialului melifer, precum sila o buna functionare si valorificare a acestora. In acest context, se r€comanda ur- matoarele : — Revizuirea si imbuniitittirea cii- lor de acces. — Amenajiri si plantari de plante nectaro-polenifere care sa furnizeze in anumite perioade (goluri de cules) culesuri pentru intretinerea si dezvol- tarea corespunztitoare a familiilor de albine. — Imbunétatirea structurié floristice, in sensul ridicdrii potentialului necta- rifer al pajistilor din cadrul rezervafiei. — Amenajarea si imbuniitatirea sur- selor de api existente in rezérvatie saw in vecinitate. — Distrugerea plantelor towice exis- tente in raza economict de zbor aal- binelor, Este cunoscut faptul ct in zo- na forestiera de deal-cimpie si tndeo- sebi in zona montana existi in unele locuri plante towice (nectar si polen to- xic) pentru albine, care pot provoca in anumite perioade din cadrul sezonului apicol, intoxicéri grave si chiar morta- litate la familiile de albine. Pentru a se preveni aceste pierderi in stupini, se recomandé recoltarea din radaciné si distrugerea acestor plante cu nectar Saw polen toxic. Printre cele mai diu- niitoare pentru familiile de albine ci- tim: omagul, stirigoaia, floarea de leac ete. — Inventarierea si protectia furni- carelor din zond, deoarece asa cum este cunoscut, existti o serie de diundtori ai furnicilor de piidure care pot pro- voca pagube insemnate sau chiar dis- trugerea completi a furnicarelor. In- deosebi mistrefit si ursii produc pagu- be importante in cuiburile de furnici, care se reflecté negativ asupra secre- fiei si productiei de mana (fig. 1). (continuare in pag. 21) Pig. 1 — Colonii de furnici distruse com- plet de daunatori i 9 PAULOWNIA — SPECIE EXOTICA CU VALOARE MELIFERA RIDICATA Ing. Gabriela DOBROPEANU, ing. Florin LUCHIAN, ing. Vasile CRISTESCU evere: efictentet economi culinrix, specialistii Institurutut cu vatoare meliferd ridicata. ererererereresoy erorerereierererererorers jin materialul de fafa se prezinta u- nele rezultate deosebit de interesante privind specia aclimatizata in fara noastra, cunoscuta sub denumirea sti- intifica de Paulownia sp. din jamalia Scrophulariaceae. Aceasti specie este cunoscuta de horticultorii din tara noastra de circa 60—80 ani, find introdus& in unele parcuri, gradini botanice, zone verzi, colectii dendrologice. Nefiind cultivata in mod sistematic, datorit’ faptului cd nu se cunosteau multiplele calitati ale florilor, frunzelor, cojii_ si, lemnului, Paulownia nu a fost raspindita decit in micd masura. A intrat in atentia oamenilor de sti- inté din tara noastra in ultimele dece- nii, cind s-a dus 0 perseverenta activi- tate de analizd privind cunoasterea ca- litatilor, a specificului dezvoltaril ca planta, a modalitatilor de adaptare la conditiile tari noastre. In prezent dis- punem de, material de inmultire din a treia generatie, avind perspectiva obti- nerij de puieti adaptati conditiilor din fara noastra. . Specificul arborilor din aceasta spe- cic il constituie cresterea foarte rapida in. comparatie cu alte specii : compa- rind cresterea medie a arborilor din tara nastra, de circa 4,5 m3 lemn/an/ ha, acest arbore are o crestere de peste 40 m® lemn/an/ha, calculaté pe baza rezultatelor obtinute in gradinile bo- tanice si unele statiuni de cercetari silvice, Tot prin comparatie, nici un alt arbore care creste la noi in tara, nu 10 % Dezvottarea cfectivulul de albine in tara noastra pind la 2450000 familit in 1990, in conditiile Nott Revolutti Agrare si a mdsurilor pentru tmbunatatirea ce, émpune cresterea corespunzitoare a resursclor melifere. tn dorinta dea contribut la realizarea de cercetare si productic pentru apiculturd ta care sau addugat gi specialist din institutele de cercetitri si amenajart silvice, fle biologie si nutrijie animald, de cercetirt si proiectdri pentru industria lem- nului, au studlat cu perseverenja unele spect de arbort, arbusti sé plante anuate see erereres, eoseses Programulué de dezvoltare a apt- sererererererer: . atinge asemenea dimensiuni: la vir- sta de 20 de-ani atinge o indltime de 15—16 m, un diametru de peste 50 cm la indltimea de 1,30 m si un perime- tru al coroanei de peste 30 m. De alt- fel,. aceasta caracteristicd a speciilor de Paulownia este cunoscuté si in alte tari, in China — tara de origine — ind una din speciile de baza folosita in lucrarile de impaduriri. Infloreste si fructificé la 3—5 ani di la plantare. Numarul mare de flori, continutul important de nectar si po- len, culorile plicute si parfumul fin al florilor atrag puternic’albinele, con- ferind acestor arbori o mare valoare melifera. Perioada de inflorire (sfirsitul Iunii aprilie — sfirsitul lunii mai) aco- pera o perioada deficitara in alte surse de cules si ofera albinelor nectar si po- len pe o perioadi indelungata. Cantitatea medie de nectar secretata de 0 floare este de 22,5 mg, cu o con- centratie de zahar de 38,5%, rezultind 8,67 mg zahar pe floare. Raportind cantitatea de zahar produs de 0 ‘floa- re la numarul de flori pe 1 ha de plan- tatie, rezulté 0, productie medie de miere de 750 kg/ha Datorité secretiei -mari de nectar, florile sint vizitate de albine chiar si dupa caderea lor din inflorescenta. Po- lenul este de asemenea abundent si de buna calitate: Valoarea arborilor de Paulownia este data si de aspectul estetic, find si © specie ornamentala ; se planteazd si izolat in peluze, etalindu-si in felul acesta toaté frumusetea si monumen- talitatea sa. Valoarea economicA este de aseme- nea remareabila. Spre exempla, incd din primul sezon de vegetatie se pot recolta cantita{i mari de frunze, ex- * celente ca masa furajera, precum si lu- jeri lemnosi pentru araci sau combus- tibil Este demn de subliniat faptul ci dup& 10—15 ani trunchiul arborelui atinge asemenea diametre, incit poate fi pre- jucrat in cherestea, furnir, placaj, p nel si alte produse necesare in orice gospodirie. Densitatea mica a lemnu- Tui (jumatate fata de a fagului sau a stejarului) permite realizarea de pro- duse foarte usoare, cum ar fi de exem- plu cutiile sau ramele pentru stupi. A: pectul estetic al lemnului, precum si alte calitéji au facut ca materialul lemnos sa fie cotat pe piata mondial, pe unitatea de volum, la nivele de pret mai ridicate decit speciile de nuc american. In unele {ari (China, Japo- nia) se prelucreaz’ in mod special in mobila (75%), sculptura ornamentala, artizanat ete. Coaja arborilor de Paul- ownia contine uleiuri eterice, extrase in unele tari in scopuri farmaceutice. Inrddacinarea este foarte puternic’, la adincimea de peste 2 m, fapt ce con- fora plantatiilor o buna stabilitate chiar in cazul furtunilor mari; nu con- cureazi majoritatea plantelor anuale Aceasta specie valoroasi nu a fost raspindita in fara noastrd pentru cd este sensibilé la geruri. Ceea ce este dovedit, il constituie faptul cA sub —25°C ‘degera mugurii floriferi si lu- jerii nelignificati, dar refacerea in se- zonul urmator compenseazi cu priso- sinta pierderile. De altfel, in fara noas- tra s-a remarcat o pierdere a florilor si lujerilor nelignificati doar in iarna 1984—1985, dar nici in aceste conditii nu s-au pierdut puieti, radacinile men- tinindu-se viabile si listarind din nou Existenfa in tara noastra a numeroase exemplare de 60—80 ani confirma via- bilitatea si aclimatizarea acestei speci, care ar trebui promovata cu mai mult curaj in plantatii. Tehnica producerii puietilor si a plantarii este cunoscuta de unii silvi- cultori din fara noastra; puietii se realizeazi de cdtre, Institutul de ce: cetiri si amenajari silvice-Stefinesti, care poate pune la dispozitia filialelor judetene ale Asociatici Crescatorilor de Albine un numar insemnat de puieti in vederea plantarii lor de catre api- cultori, Plantarea se face primavdra devreme, fn teren desfundat din toamn’. Gro- pile pentru plantare au dimensiunea de 30/30/30 cm, la distanta de 3X 3 sau 5 X 5 m. Se recomanda soluri bogate, rea- vene, profunde si zone ferite de cu- renfi reci si geruri sub —25°. Condi- file de sol sint hotdritoare; in sol respunzdtor cresterile deceptio- Dupa plantarea puiefilor se face re- ceparea (taierea puietilor la suprafaja solului), iar din lastarii crescuti pind in mai—iunie se las cei mai vigurosi. Daca in primul an de la plantare apar condifii meteorologice nefavorabile si puietul deger&, se repeti receparea. Dupi primul sau al doilea an puie- tul atinge o inaltime de peste 2 m Pentru a avea o crestere tn indltime a trunchiului suficient de mare este indicata elagarea (tierea ramurilor de jos), astfel incit sA se pastreze in virf 3—4 ramuri. Operatiunea de elagare continua in anii urmatori, pentru ca trunchiul s& fie curdtat pe 4—6 m, pind la primele ramuri Apicultorii doritori de a obtine pu- iefi si instrucfiuni mai amanuntite de plantare, sint indrumati s& se adreseze filialelor judetene ale Asociatiei Cres- catorilor de Albine. NLR. fn urmi cu un an, in nv, 5/1986! 16 a revistei noastre am publicat ticol despre aceasti specie meliferd $i Silvied “atit de valoroas’, care fara indoiala mai multi atentie din partea noastra a futuror. Revenim cu. speran{a ca autorii articolului au reusit sX convingd pe cei in- teresati de necesitatea extinderii plantarii de puieti ai acestui arbore, Rezultate ale cercetarii stiintifice STABILIREA UNEL METODE EFICIENTE PENTRU OBTINEREA PROPOLISULUI Ing, Ion GURESOAIE, ing. Ton MILOLG In ultimele decenii, atit p oamenilor. propolisul a devenit un produs deficita Productia de propolis cate poat este mici si are un carac serie de factori ca: stupului, prezenta surselor de propoli Albina romaneasci — Api slabi propolizare a cuibului, de propol Le FM FE FADE PBS OF In lucrarea de fafi ne propunem si pre: zentim dou experiente care au fost orga- nizate in acest sens: Experienta 1: STABILIREA ZONE- LOR DIN STUP IN CARE SE REALIZEAZA © PROPOLIZARE INTENSA $I MODUL DE COMPORTARE A ALBINELOR FATA DE MARIMEA SPATIILOR LIBERE DIN STUP DATE PENTRU PROPOLIZARE. ‘S-au folosit dowd variante: @ amplasarea dispozitivulul de recoltare a propolisnlui In marginea euibului, ca dia~ ef sow 7 em 2 eae tweet Nears, fragma ; @ amplasarea dispozitivului deasupre cuibului, ea pods Dispozitivul a fost construit dintr-o rw obisnuité cu dimensiuni 435/300 mm unde in Jocul fagurelui s-au it sipei de lemn (10 x 12 x 270 mm) in pozitie oblica asifel ¢a intre ele $i rimind spajii de Ja 0,1 mm pind la 10 mm. Rezultatele obtinute au mitoarele : ‘| —cind dispozitivul de recoltare a propoli- sului s-a amplasat ea diafragma, albinele au propolizat mai mult in partea de sus in Apropierea podisorului, unde spatiul dat pentru propolizare a’ fost cuprins _intre 0,1—3,5 mm, In partea de jos a dispozili- yului, albinele au propolizat mai putin si numai spatiile cuprinse intre 0.1—1,1 mm ; —cind dispozitivul s-a amplasat ca podi- sor albinele au propolizat uniform spatiie dintre sipci cuprinse intre 0,1—3,1_ mm. Experienta 2: TESTAREA EFICIEN- ‘TEI UNOR DISPOZITIVE DE RECOLTARE A PROPOLISULUL, A CAPACITATII PRO- DUCTIVE MAXIME POSIBIL DE OBTI NUT DE LA ALBINA ROMANEASCA CU AJUTORUL ACESTORA SI STABILIREA INTERVALULUI OPTIM ’INTRE DOUA RECOLTARI demonstrat w~ 12 plan mondial cit si in tara noastrii, produsele stupului sint tof mai mult folosite pentru pastrarea bunei stiri de sanitate a Prin larga utilizare pe care @ are ca urmare a eficientei sale terapeutice, te fi recolia{a in mod obignuit dintr-un stup, ter sezonal. Ea este foarte variabila, depinzind de o rasa albinelor, conditiile geografice gi climaterice, structura in natura, puterea familiei de albine ete, mellifica carpatica se caracterizeaz’ pi Gisirea unei metode eficienle de sporie a productici constituie preocuparea multor apicultori, A mL mT EY Me FD AT Ly tr eter sar s aes mes as. S-au instituit urmatoarele variante Varianta 1 — dispozitiv de recollare a propolisului contituit din folie de plastic perforata, cu marimea orificiilor de 3mm, Varanta 2 — dispozitiv format din folle de plastic perforata cu suport din pinza Varianta. 3 — dispozitiv de recoltare a propolisului format din fesdtura textila, im- pregnati cu material plastic, cu ochiuri de i mm, cu suport din linoleum, Varianta 4 — dispozitiv de recoltare a propolisulul, format din {esatura textilé impregnata cu material plastic, eu ochiuri de] mm, cu suport de pinza groast. Varianta 5 — dispozitiv de recoltare a propolisului format din linoleum. Martorul: recoltarea_propolisului de pe piesele anexe ale stupului: podigor, spete- zele superioare ale ramctor si dintre rame. La cele 5 variante, dispozitivele de recol- re a propolisului au avut dimensiunea po- disorului si au fost asezate direct deasupra ramelor. Experientele au fost efectuate in_perioa~ dele aprilie—mai si august—septembrie 1986, fiecare variant flind constituita. din cite 5 familii de albine adpostite in stupi_ver~ ticali cu magazine, de putere aproximativ egali si intrefinute in conditii aseménd- toare. ‘La toate variantcle s-au efectuat doud re- colliri in perioada de primivara si dou% recoltari in toamna, la interval de 30 ce zile, iar la variantele 3 si 4 s-au urmérit si rezultatele obtinute la o singurd recoltare, la interval de 60 de zile. Propolisul recoltat s-a cintarit 1a balanta analite’, individual, pe fiecare familie si varianta la familiile de albine aflate tn expe- , sau obtinut cantiati diferite de pro- TABELUL 1 Cantitatea de propolis recoliat Ne stup yy, ge —_‘Jntery. Varianta Ye va ag; intre — Mattor 5 4 30 zile = a, Vi 5 4 30 ile 0,76 Ns Ms 5 4 30 zile. 38,38 Ns Ys 5 4 30 zile 158,50 xxx Ma 5 4 30 zile 113,30 XX Ny 3 4 30 zile 6312 £ 5,78 48,72 x polis in functie de dispozitivul folosit (ta- ochiuri de 1 mm pe suport din pinzé groasd belul nr. 1). Cantiatea cea mai mare de propolis, la cele patru recoltiri efectuate in cele doud sezoane, pe familia de albine, a fost de 177,9+29,18 g la V3, iar cantitatea cea mai mied de propolis a fost de 19,4 + 1,484 4 Ia martor. In toate cazurile, cantitatea de propolis objinuta prin folosirea dispozitive- Jor, a fost mai mare decit martorul Aplicind testul de estimare statistic si sta- bilind diferenta limit’ semnificativa, am ga- sit ci sint, diferente semnificative intre V; si martor, diferente foarte semnificdtive in tre Va, V4 si_martor si nu sint diferente semnificative intre Vj, Vz si martor. Se poate concluziona ca folosirea dispozi- tivului de obfinere a propolisului alcituit din {es&tura textilé impregnat’i cu material plastic, cu ochiuri de 1 mm si suport din li- noleum (Vs) asiguré o cantitate de: propolis de 9 ori mai mare decit martorul, unde propolisul s-a obtinut prin razuirea piesclor (V4), asiguré un randament de 6 ori mai mare decit martorul. Gapacitatea productiva maxima de propo- lisa familiilor de albine, objinuta ou aju- torul a7 dispozitvelor propuse, a fost ‘de 942918 g pe sezon si pe familia de al- of Instinctul de propolizare al albinei roma- nesli se manifesta cu precidere in sezonul de primavara si in sezonul de toamni. Pen- tru_a stabili dac& intre cantitatile de pro- polis obtinute in cele dowd sezoane sint di- ferente semnificative, s-a facut analiza da- telor obtinute la recoltarile sezonale pe fie- care varianta in parte, rezultind c& intre sezoane nu sint diferente semnificative. Experimentirile au vizat si stabilirea in- tervalului de timp eficient dintre doua re- colttixi de propolis cu ajutoril dispozitivelor din Vg si Vy S-a cereetat comparativ re- coltarea propolisului in cele dowd sezoane, la interval de 30 de zile si la interval dé ce _stup; dispozitivul alcdituit din tesi- 60 de zile. Datele obfinute sint redate in turi impregnati cu material plastic, cu tabelul 9 « | TABELUL 2 Felix, ML Ne Dispozitiv 1 — V 3 i Dispozitiv 2 ~ V4 intre de de Total grame ‘Total grame recolt, stupirecolt. ——_—— i i oe Ee 5x Difer. __Semnif. _X_t 5X _Diferenta Semnif. 30 ile 5 4 1779 4 29,18 79,80 x 132,7 & 1187 37 x 60 wile 5 2 981 1726-0 = 957 704 & Rezult ci intre cantitatea total de pro- dimensiunea podisorului, agezate deasupra polis recoltaté in cele doua sezoane la in- terval de’30 de zile si cantitatea -totala de propolis recoltat’ in cele dou& sezoane | interval de 60 de zile, este o diferenti sem- nilicativa statistic. CONCLUZIL SI RECOMANDARI Albinele propolizeazi spatiile liere cu marime pind Ja 35 mm, iar zona cu propo- lizarea cea mai, intensd este deasupra cui- bului familie de albine. © Dispozitivele de recoltare a propolisului formate din fesiitura textilA impregnatd cu material plastic cu ochiuri_ de 1 mm, eu suport din linoletm sau pinzA groasd, de ramelor, asiguri 0 cantitate medie de pra- polis pe familia de albine de 177,9 £ 20,18 5 si respectiv 1327 + 11,87 g propolis, cu un interval optim intre recoltari de 30 de zile, @ Capacitatea _productiva maxim de propolis a familiilor de albine, objinut& in experimentiirile noastre cu ajutorul dispo- zitivelor propuse, este de 1779 g pe sezon si pe familia de albine. @ Prin recoliarea propolisului la un in- terval intre recolitiri de 30 de zile, randa- mentul la recoltare pe familia de albine ereste de 1—2 ori fata de recoltarea propo- lisului la un interval de 60 de zile. 13 Doi specialisti din sectorul silvic ne propun: METODA COMBINATA DE INTRETINERE A FAMILITLOR DE ALBINE ~ Ing. Mihai STEFANESCU, ing. lon SPATARU’ Aceasta metoda se practicé In multe uni- tati economice si in stupine particulare, chiar daca nu a fost descrisd pina in prezent ca © metoda specified. Atit prin dotarea in diverse perioade'a api- culturii cu utilaje, incepind. cu stupul ori- zontal si terminind cu cel multietajat, cit si prin evolutia concepfiilor de intretinere a familiilor de albine in concordanta cu uti- lajele folosite (de exemplu intretinerea fa- miliilor de albine In stupi orizontali etc.), dar mai ales prin combinarea diverselor ne tode de Intretinere pentru fnlocuirea deza- vantajelor unor utilaje (de exemplu cat de multietajat pe corp de stup vertical, sau menfinerea unei familii ajutétoare lingd fa- milia de baz) in scopul de a creste produc- tivitatea si a evita intreruperea dezvoltirii familiilor cauzaté de diverse incidente, a apirut in ultimul timp o tendinja de com- binare a acestor metode si utilaje. Daca in trecut, folosirea unui tip de stup si aplicarea unor metode mai mult sau mai putin traditionale, se facea dupa placul api- cultorului, in perioada care a urmat dupa anul 1937, prin aprobarea standardelor pen- tru stupi, observindu-se avantajele inter schimbabilitatii, tipizérii. si modularii, si cunoscindu-se din ce in ce mai bine si ne- cesitatile vitale ale familiilor de albine, s-a urmérit satisfacerea in primul rmd a cerin- jelor biologice ale albinelor folosind un echi- pament apicol. adecvat scopului si posibili- tatilor : Articolul de faté inceare’ si infatiseze, © combinare a acestor metode de intreti- nere si a utilajelor din dotare, explicind totodati problemele legate de productivi- tate, alcituind un cumul de informatii structurat logic, un model de urmarire a misurilor ce trebuiesc luate la un moment dat. Comparativ cu rezultatele objinute in anumite conditii de mediu, am incercat ex- plicarea eventualelor erori sau nerealiziri, infatisind si cdile de redresare, astfel ca in perioada viitoare conduita noua si contri- buie la intocmirea de prognoze cit mai apro- piate de realitate si tru optimizarea productiei. Graficul ,Metoda combinat& de intretinere a familiilor de albine" se ‘compune din trei diagrame corelate, prin care urmarim con- ofere sanse certe pen- 14 comitent suprapunerea momentului culesv- lui (¢), peste maximul dezvoltarii familiei de albine (P), ceca ce s-ar concretiza in sporuri de productie (30-70%) si luarea celor m indicate mésuri la un moment dat, Fig. 1 — Dezvoitarea. (familiilor) familiet de albine cu_o mated — se refera la creste- rea numericd a popultiel (spatii albina) in diverse perioade ale anului, % functie de nivelul dezvoltarii (puterii)' din primavara (4, 5, 6, 7 sau 8 spatii). Toate familiile care ating 14 spatii in perioada culesului (res- pectiv 18 spafii multietajat) sint considerate optime pentra productie. Din figura 1 re zulté ca numai familiile care au intrat Is iernat pe 7 spatii (9 spatii de multictajat) 1 au la data de aprilie 7 spatii_primenite, reugese sii fructifice optim culesul de la sal- cimul 1, care incepe de obicei in prima de- cadé a luni mai. Familiile iesite din iar’ pe 8 spatii ‘sc pregéitesc de roire inainte de culesul de la saleimul T si trebuiese decongestionate, divi- zate, activate prin erestere de faguri, ‘addiu- gare de corpuri si mentinute sub observatie, deoarece in curtnd roiesc, Famillile pe 4, 5, 6 spafii nu au suficienté culegatoare la salcimul I si trebuiesc intarite, stimulate, unilicate astfel : © dacd puterea ta-data de 5 aprilie = 5 spa- fii, tar numarul de familit este 100 (pute- rea doritt Ia 10 mai= 14 spafii), la $ aprilie familia, respectto intreaga stupind ar trebui sé aibi Pm = 7 spatié (caz mai var tntilnit) (fig. 1,2) © Numérul de unificdri (Nu) unde Ni 100 (7-5) = © Numérul de Jamilit rimase 100—29=71 fa- mili apte de a produce 994 kg miere la sdlcimul 1, im caz contrar cele 100 fa- malit care ‘nu au puterea optima vor pro- duce doar 800 ky miere, rezultind o picr- dere de 194 kg (miitcile rezultate = 29 buciifé se stocheazd in rama port matci). Indiferent de mersul culesului, familiile care aft ajuns la 14 spatii (4,180 kg) in aceasté perioada, vor da cel mai mare ran- dament, respectiv vor realiza cea mai mare productivitate *, 29 unificdri * In revista »Apicultura in Romania* nr. 9/1986, Dupa cules aceste familii se divizeaza, ob- {inindu-se refacerea si chiar inmultirea efec- tivelor, avind grija ca ele sé nina active, cunoscindu-se perioada culesului urmator. 100 De exemplu: — nr. ere zr i 16, 13, 12, 11 roi = (16—13, 12, 1%.) = = = 23 familii/13 spa- fii © (6 voi pe 6 spatii) cea ce reprezinta Un spor de 17 roi (100 familii — 29 unificari +46 roi — 100 familii = 17 roi spor) In caz contrar, cele 100 familii pe 5 rame, fiecare nu ajung nici la salcimul II la 1 spatii si obfinerea acestel puteri se abia la culesul de tei — un cules capricios, nesigur —, ceea ce determina sciderea pu: terii stupinei si ratarea culesurilor urma- toare (fig. 1) cazul unificarilor pentru obtinerea pu- terii dorite de 14 spafii, se asigurd un spor dle productie de 194 kg, respectiv aproape 2 ka/familie, numai la primul cules si in lus 17 rol, totelizind o crestere de 396 CM, mai tirziu fiind problematici obtine- tea acestor roi si mentinerea familiilor in stare activa. Pentru a avea imaginea structurii pe virste a familiilor de albine, telul find: multe cu- legitoare in pericada culesului (fig. 2 — Structura famililor de albine) s-auanali- zat stadiile dezvoltarli populafiilor de la faza ou la albind uzati, constatindu-se ci al- bind culegitoare in procent mare (30%), vom vea abia la data de 20 iunie (culesul de tei), iar la salcim o mare parte din populatie, va Mi doica, ocupat’ cu cresterea larvelor care predomina. Din aceasti ‘cauzi, in perioada culesurilor (mai ales la salcini) se practiced metodele Demarée, Snelgrove, privind ab- sorbtia de culegitoare de la o familie ajuti toare sau eliberarea cuibului de puiet neci pacit Ja familiile de baz si introduceiwa acestuia In familia ajutdtoare, format prin metoda cat in cuib la stupit orizontali ba- tevie’ Ja stupii verticali sau intr-un corp separat, Ia stupii multietajati, Pornind de la cele mentionate mai sus in incercarea de a obfine suprapuncrea dezvol- tivii. maxime in cttles si un procent mare de culegitoare, pot aparea 3 situatil, din care primele doud sint nefavorabile. — momentul culesului precede dezvolta- rea maxima — dezvoltarea optima (PR) precede mo- mentul culesului — dezvoltarea optima coincide cu mentul culesului exemplul din figura 2, cind’ dezvolta- rea familiei la 10 aprilie ‘este pe 6 spatii (cuib strinsy demonstreazd cA la salcim 1 se obtin 12 spatii, din care 4—5 spatii cu- mo- legitoare, deci_momentul (c) este ratat cu 20 zile. (2 spatii albina, respectiv 1 spatiu culegdtoare deci scacle’ productivitatea cu 1,94 kg/fiecare familie). —remediul = familie ajutitoare, absorb- tie de culegatoare. In caz contrar, cind dez- Voltarea (P) devanseaz culesul’ (c), sint conditii pentru formarea roiului, deoarece exisié un procent mare de doled ce so- meazé, spatil este neinc&pator etc. ; —remediul — roire, faguri la crescut, arestarea méitcii — dacd si celelalte fami Ui_au_ajuns la acest nivel, altfel echili- brave Intre familia puternicd si alte fami- lii_mai slabe prin schimbarea puictului cd- pacit cu cel necapic Analizind cele doua situatii nefavorabile (1, 2), se impune metoda de lucru cu fa- milie ajutitoare sub dowd aspecte: pentru ca aceasta permite existenta unui material biologic de rezervé pe de o parte, sau con- stituie un refugiu in perioadele critice (de- pasirea PR), pe de alt parte. CONCLUZII: — familiile iesite de la iernat pe 7 spa- tit (2,1 kg) ating optimul dezvoltarii (14 spatii) si structurii pe virste la salcim 1, dupa.care se pot roi. — familiile pe 4, 5, 6 spatii 1a 5 aprilie nu fructificd culesul I la saleim, decit ajutate, In figura 3 Graficul sezonulut apicol stat reprezentate date medii privind desfigura- rea culesurilor la saleim (Celaru, Gerota, Scheiu, Gheboieni), la tei (Marcesti, Tudo, Dragodana), la floarea soarelui (Lehliu) in anul 1986, Productia_objinuta la fiecare* cules s-a verificat cu formula p 3e. vem — ma HACE SHA PHO FORGE 6 Zz Zz unde: N = numarul de familii; © = con- sumul familiei F(p), (kg); c= culesul (con- form cintar) familia poate avea Pm sau alta (comparat_cu P medie); P= Puterea mes die (sp); R = recolta (kg), UCM (fc) ; p = pu- ietul (rame) ; r= rezerve ramase (kg), UCM M = unitati, conventionale miere, Miere (kg) : z= zile cu cules mai mare de 1 kg/el; Z = zile total (uni, cules, an = perioada de re- feringa) De exemplu: anul 1986 — 1 Culesul la salcim 1 Ucat=399 Stt+3.19-+2,12-+6.6--6.10.7-42.6 8. J. Dimbovi- 6 3240 kg. ag ara |_onigureron | axqurosag | erg emg eben DINGO vad Uy HAMA? 1s Das0Uo}s—bUO25—) nods 9) 2sesocep a2 sUGjD ap opyuDs DADA ee a ma Bese” Sfsagay any beans yobdas {Aes na amo)pyilo man} a = of jondaows pod 9 wend IAPS a sa le lofts aque | aumuojao [auaueqows Tas - Teo Sone tae eee evew On auigje ap & . - Z : JOMMUeY eaJeyOAzZaG | Bly es ct ~ G 5 16 Tn cazul unificdrii rezultatul ar fi fost mai bun cu 34%o De exemplu anul 1986 500 (76) = 43 unificérd i pes Unificar n Gansu UCM =(300—43) 3.15 +3,28+-2.14-46.846.22-4: 6 Recta, Puterea. Zber de curttre «@2) “DE INTRETINERE A TAMILILOR TE ALBINE 2, LCUCINUA a7 lest he iow eave Rorred © GQcrescut ‘agin eM . i 4330kg ‘ Eficienta economica ar fi fost : 4339-3240 = 100=340)5 3240 Comparatia s-a facut prin intermediu a dowd familii cu caracteristicile de mai sus. METODA COMBINATA DE INTRETINERE A FAMILIILOR DE ALBINE Stupul multictajat cu dou’ corpuri des- partite prin podisor prevazut cu urdinis st siti + gratie Hanemann, cu placi de zbor ctilisanta, din tabli indoit& in forma de L, cu sistem de impachetare pentru pastoral, format din balamale Bilgheri si balot, pe mite intretinerea familiei de bazi sia celei ajutitoare sub acelasi acoperis si obtinerea puterli de 14 spatii, indiferent de puterea din primdvara, astfel cA la saleimul 1 se intercaleazi corpul de strinsurd, familia fi- ind pregatiti i conditii optime pentru pri mul cules (Fig. 4). Majoritatea lucriivilor se executé cu ca- turile, dar se poate lucra si cu rame ca si la celelalte tipuri de stupi. I, ASIGURAREA LINISTII Familiile introduse la iernat se impache- teazi cu diafragme si comunica fiecare cu exteriorul prin urdinis separat, Familia de bazd se poate hrini pe tim- pul iernii cu turte proteice amplasate sub podigor, Ascultarea se face cu furtun (tub) acustic prevazut cu o ventuzd (8). fhe a Il, ORGANIZARBA CUIBULUL In luna martie se continua hrinitea cu turte solide (candi) turnate pe rama insir- matA (2), aceasta hranire-avind avantajul economisirii de biostimulatori nu declan- zi furtisagul si constituie o stimulare jenté, find indicata si in perioada cresterii 1 0 Sap 1 2 Te | matcilor. B/ ol Pentru asigurarea caldurii in cuib se aie s || aplicé. metoda BLINOV, constind din Se @\ef CHL stringerea la maxim a etibului prin inter- ey ey 7a mediul diafragmei si mentinerea acestei pop se ey 4b tt stari pind apare puiet c&picit pe ultima ra- mA (fata interioara) MI. CRESTEREA PUIETULUI In luna aprilie se transfer puiet neca- picit din familia ajutdtoare in familia de bazii, in locul puietului c&pacit ridicat, se unified familiile slabe, orfane etc, se asea- za pe cuiburi linoleum. Nu (Pm2—Pm1) Pm2 unde: Nu = numar de unificdri; Pm2 = pu- terea necesara ; Pmi = puterea reali ; N numar de familii IV. PREGATIREA FAMILULOR PENTRU CULES Odati cu aparitia culesului de intretincre se cresc faguti, iar la data de 20 aprilie se incepe cresterea miteilor, se adauga fa- milillor de productie puiet c&pacit luat din familiile ajutétoare, ele mai slabe familii pot umple un corp de albina, motiv pentru care se asazi_ un corp suplimentar peste familia puternica Fig. 4 — Parjile componente ale stupului: 1 — podisor prevazut cu siti si gratic Hanemann ; 2 —‘ram& tnsirmatd; 3 — pla- ci de zbor; 4 — coltari; 5 — balamale Bilgheri; 6 — rama portbotcl; 7 — fier balot; 8 — furtun acustic cu ventuzi 18 permitind marirea spafiului de ouat al mat- cii, folosind metoda rotatiei corpurilor. V. CULESUL PRINCIPAL In perloada culesului, sau mai devreme, dupa ‘caz,, se atesteazd o mated, ce se fine in rama portmatci (6), sau se formeaza un. stolon cu tot puietul necapacit, se roteste podigorul (1) la 180 grade, pentru a schimba orientarea urdinisului, ceea ce favorizeazi absorbtia de culegatoare (depopularea fa- millici ajut&toare care e forfatd si-si for- meze mai repede propria culegdtoare — me- toda Demarée) si se adauga un corp de strinsura la mijloc, producindu-se practic unirea a doua familii, fird a renunta la vreo mated. (In cazul stuparitului pavilio- nar operatia se executd anterior si se re- 4 la o mate’ — cea vir: culesul este .intens se inlitura si sita de pe gratia podisorului pentru mari- rea magazinului. VI. ROITUL La sfirsitul culesului familia si stolonul pot ocupa 3 corpuri si trebuie’ efectuata descongesionarea, si echilibrarea sau divi- zarea familiilor dupa caz (deoaréce se de- paseste PR). Roirea se face Iuind matci din rama portmatei (6), prin orfanizare in ca- zul unei dezvoltari’ deosebite, prin fortarea frigurilor roitului ete. ‘VII. VII. Se procedeazi analog ca la culesul prin- cipal, dar spre sfirsitul sezonului activ se urmaveste concentrarea rezervelor pentru jernare, prin stringerea cuiburilor, unifiedri, completiri ete. X, IMPACHETAREA FAMILIILOR Odata cu stringerea cuiburilor se elimind caturile de prisos, se organizcaza familiile, se micgoreaza urdinisurile, se etanseazi con- tra curentilor. XI. JERNAREA, FAMILULOR In lunile noiembrie-decembrie pot fi zile cilduroase prielnice pentru efectuarea unui zbor de curaifire, care trebuie favorizat prin ridicarea impachetajului, AVANTAJELE METODEL ® privind materialul biologic: se asigurad dezvoltarea corespunzatoare in momentul culesului a familiilor de bazi, se obtine primenivea anuala a matellor ‘in procent de minimum 50%, iat acestea se pot creste in prezenta familiei de bazii, evi roirea naturala, creste productivi- tatea pe familia cu: matcd aJut&teare cu cel putin 36%, IX, ALTE CULESURI (continuare in pag. 32) PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE OMASURA IMPORTANTA PENTRU OBTINEREA UNOR RECOLTE BOGATE Dr. Dumitru PYFIGOI Obtinerea unor producti sporite de miere gi alte produse apicole se reali- zeazi numai de la familii de albine puternice si sindtoase. Pentru realizarea acestui deziderat trebuie luate toate masurile necesare prevenirii si combaterii principalelor boli la albine. In aceastd perioad’ continua si evo- lueze o suita de boli de natura bacte- rian, micoticA si parazitara. LOCA AMERICANA este o maladie infecto-contagioasa care ataci puietul albinelor, producind in mod obisnuit moartea acestuia dup cdpicire. Tn. condilii naturale boala apare de regula mai tirziu decit loca curopean’, atingind apogeul in a doua jumatate a verii. Desi mai putin conditionata de factorii de mediu decft celelalte boli ale puietului si albinelor adulte este totusi favorizat’ de caldurile mari din timpul verii. In cazul aparitiei agestei boli apicul- torii trebuie si fie aten}i la aspectul puictului si fagurilor cu puiet bolnav si la modificdrile pe care le sufera lar- vele contaminate. La inceputul boli diagnosticul loci americane, bazat nu- mai pe aspectul puietului este greu de stabilit, avind in vedere c& celulele in- fectate sint putin modificate iar res- turile de larve moarte sint reduse ca ar si abia vizibile, In cazul unei in- fectii masive, in care albinele lucr: toare nu mai pot face fata indepartarii larvelor imbolnavite, simptomele bolii devin aparente si diagnosticul clinic este posibil. In aceasta situatie toca americana se cunoaste clinic dupa : @ aspectul impra: pe fagure ; ® moartea larvelor dupa capacire ; @ consistenta viscoasi si filanté a larvelor moarte ; iat al puietului © mirosul de clei de timplirie in- cins @ prezenta cojilor uscate sia ‘bu- tonilor cefalici in cazurile vechi; @ aderenta Ja perefii celulei a lar- velor moarte atit inainte cit si dupi uscarea acestora. Tratamentul. Ja oricare alt boali, trebuie mareasci obtinerea’ vindecarii plete si durabile. Limitarea actiunii de combatere nu- mai la tratamentul medicamentos este © practici nestiintifica care nu lichi- deazi boala, ci_o preschimba in forma latenta, sursi permanenti de infectie pentru’ stupii si stupinele din, jur, ca- pabile sé se activeze imediat ce me- dicamentele nu mai sint prezente in stup. La fel de gresitd este si practica de a se trata numai familiile recunoscute ca bolnave, in momentul cind semnele de boali au devenit vizibile, deoarece in stupina vor exista si alte fami contaminate sau care se vor conta~ mina in perioada imediat urmatoare ‘Tinind seama de cele de mai sus, misurile care se iau intr-o stupind bolnava de loca american’ trebuie si vizeze doua obiective si anume — inactivarea formei bacteriene a agentului patogen si crearea in sinul familiei de albine a unor conditii im- proprii pentru germinarea sporilor. Acest obicctiv se realizeazi prin tra- tamentul medicamentos si are ca re- zultat incetarea mortalitatii la puiet gi restabilirea capacititij productive a familiilor de albine bolnave. In aceste condifii se recomandi ca la ap: primelor semne de loca sa se utilizeze tratamentul cu Jocamicin pulbere prin pudrarea tuturor familiilor de albine cu 80—100 g, de 3 ori, la interval de 3 zile si apoi de dou’ ori, la interval de 5—7 zile. Concomitent cu primele administrari de locamicin si se Mai mult decit se ur- com- administreze si 250 ml sirop preparat din 1 kg locamicin Ja 1 litru de apa. Al doilea obicctiv se referd la asa~ narea stupilor prin dstrugerea sporilor, eliminind materialul infectat, prin transvazarea albinelor si dezinfectic, actiunea urmind astfel s4 impiedice re~ aparifia boli in stupind dup’ ince- tareatratamentului_medicamentos. LOCA EUROPEANA este o alti ma- | ladie a puietului, mai putin grava de- cit loca americana, dar care netratata poate compromite recolta prin slibirea familiilor de albine. Boala este favorizati de o serie’ de factori dintre care culesul si puterea familiilor de albine joacA rolul cel mai important. Boala apare de obicei primavara si se manifest in mod diferit, uneori cu intermitente, alteori continuu, pind cind cresterea puietului inceteaza, toamna tirziu. Céldura din timpul verii sau apari- tia unui bun cules face ca boala si re~ greseze. iy cazul in care dupa un cu- jes principal nu se asigura albinclor un cules de intrefinere se creazi in familiile de albine conditii pricinice aparitiei boli. La inceputul bolii sau in formele usoare, familiile atinse de loca euro- peana se deosebese greu de cele sin’- toase, intrucit activitatea lor se pi treazi nemodificata. Abia dupa trece- rea unei perioade de timp, boala de- vine aparenti prin depopularea fami- liilor de albine’ si prin mirosul acru sau de putrefactie ce se degaji la des- chiderea stupului. Boala se recupoaste clinic dup: @ larvele tinere de 3—4 zile care mor inaine de a fi cipicite ; @ culoarea galbena a larvelor si schimbarea pozitiei lor in celule ; ® consistenta neviscoasa si nefilant& a acestora si neaderenta la_pereti celulelor. Tratamentul — cu _locamicin, asemanator celui pentru loca ameri- cand. © atentie deosebiti in aceasti pe- rioada trebuie acordata micozelor care 20 sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci_microscopice. ASCOSFEROZA este 0 micoza care afecteazi exclusiv puietul albinelor. Boala apare de obicei primavara, evo- lueazi progresiv in iunie si descreste ca intensitate in iulie-august. Este fa- vorizata de umezeala din stup si de lipsa de ventilatie. Puietul viiros se recunoaste clinic dup ® aspectul in mozaic pe care-] dau mumiile albe razlefe unui fagure cu puiet ; @ sunetul caracteristie pe care-I preduce un astfel de fagure atunci cind este scuturat ; @ neaderenta larvelor Ja peretii ce- lulelor 5 @ raspindirea cadavrelor_ mumi in fata si pe fundul stupului; @ afectarea cu precadere a puietu- lui de trintor. In stupi apare mult mai rar ca as- cosferoza si in mod sporadic ASPER- GILOZA (PUIETUL PIETRIFICAT), insA evolutia bolii este mai gravé cu atit mai mult cu cit ea afecteazi nu numai puietul ci si albincle adulte. Boala se recunoaste clinic dupa : @ insulele verzi sub care apare ciu- perca pe fagurele cu puiet ; @ consistenta tare si sfdrimicioasi a larvelor mumifiate ; @ aderenta larvelor la perefii celu- lari; © imboinivirea concomitenti si a albinelor adulte. Mentioniim ca aceast micozi poate produce afectiuni pulmonare si la om. Pentru combaterea micozelor se va administra micocidin prin pudrarea al- binelor cu 80—120 g, de 3—5 ori. Pri- mele doua administrari se fac Ja inter- val de 4 zile, ultimele la interval de 7 zile. Cind infectia este grava, mico- cidinul se poate administra sub forma de sirop (1 kg micocidin la 1 litru de apa), din care se administreazd cite 250 ml de 3 ori, concomitent cu pri mele 3 administrari sub form’ de pul- bere, NOSEMOZA este o parazitozi des~ tul de grav a albinelor adulte. Ea este favorizaté de o serie de factori cum sint : rezerve de hrana necorespunza- toare, afectiuni digestive si condifii cli- matice, factori ce isi manifesta influ- enta spre sfirsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii, ceea ce ex- plica aparitia frecventé’ a nosemozei in acest anotimp. Numai pe baza semnelor clinice este greu si se puna un diagnostic precis de nosemozi. Aceasta boald poate fi ins&i binuit& atunci cind se observa : @ 0 activitate redusa a familiilor de albine primivara sau in perioadele reci si ploioase din timpul verii sau toarmnei ; @ depopularea familici ; @ prezenta unor fecale diareice in interiorul stupilor ; @ prezenta albinelor moarte sau bolnave, acestea din urm& manifestind slibiciume general, tremuraturi, para- lizie, abdomen umflat. Avind in vedere faptul c& aparitia nosemozei nu depinde numai de pre- zenta parazitului, ci mai ales de exis tenta factorilor favorizanti, combate- rea acestei boli va incepe prin stabili- rea si climinarea acestor factori. In ceca ce priveste tratamentul me- dicamentos, experientele intreprinse in tara noastra demonstreaz ci se poate realiza mult mai eficient toamna—pri- mivara, cu ocazia hrinirilor de com- pletare facute in cursul lunii august cu produsul protofil (84 mi/kg pasta si 17 milf] de sirop). VARROOZA este 0 alta. boalé para- zitaré a albinelor. Ea a fost prezentata pe larg in paginile revistei noastre. Tratamentul cu Varachet a fost de ase- menea prezentat in numéarul 5 al re- vistei noastre. De mentionat este faptul ci o data cu tratamentul cu Varachet s& se exe- cute si tratamentul eu termicind (oxi tetraciclina), pentru combaterea viro- zelor si bacteriozelor familiilor de al- bine. Administrarea de teramicin’ se face in proportie det 0,75 g la litra de si- rop, in 4—5 administrari de cite 250— 500 ml, in functie de puterea fami liilor de albine. Primele 2 administrari se fac la interval de 4 zile iar cele- lalte la interval de 5—7 zile. Este necesar ca si in continuare aceasti maladie sa fie supravegheata cu maxima atentie si si fie trataté cu produsul Varachet ori de cite ori este nevoie. Pentru ca efectul medicamentelor in combaterea bolilor si fie maxim se impune ca tratamentul sa fie sustinut si potentat prin condifii optime de in- tretinere, crestere, cules si masuri de igiend. RRR ARR ARR RRRrnmnnrnmrwmrw—w" CONSTITUIREA REZERVATIILOR NATURALE SILVO-MELIFERE (continuare din pag. 9) Un apicultor din judetul Suceava, cu _ multé experienfii in practicarea stupa- ritului pastoral in zona montanii, de- clara; Unde sint ursi_ multi nu e miere de man&, ursii_minincd furni- cile 1 — In rezervatiile silvo-melifere, com- baterea daunditorilor padurii sai se efec- tueze pe cale biologici si in primul rind prin protectia si inmulfirea arti- ficial a furnicilor de pidure. In ca- zul unui atac, sti se delimiteze cu ri- gurozitate piidurea ce trebuie tratatt sisi se aplice numai tratamente cu substanfe selective, in general nediiu- nétoare pentru albine si alte insecte utile. De asemenea, specialistii silvicul- tori recomandé diminuarea dozelor a- plicate si evitarea repetirii lor pe ace~ leasi suprafefe la intervale mici de timp. — Valorificarea superioaré a resur- selor melifere din rezervafii si obfine- rea de recolte bune si constante, de la an la an, se realizeazi transportind in pastoral numai familii de albine pi ternice, siiniitoase si cw méitci proti ce, selectionate. 21 A FI APICULTOR INSEAMNA: A ISCODI, A INSISTA, A JUDECA Auti BOAGIU Presedintele -filialei A.C.A. Teleorman potovereverererererererert sererecerereserereseserey ; ¥ 3 Realitatea a demonstrat ‘e% oricine, aproape indiferent de inerentele deose- ¢ $ bith 158 poate asuma raspunderea gospodlariris efictente a nei stupine mai mici 4 $ sau mai mari . ; Intrebindu-ma in ce consti reusita unora, precum si nereusita altora si, + bineinteles, analizind in profunzime constatarea, am ajuns la concluzia cd pen? % 2 tru a fi apicultor adebarat, cu o activitate rentabili, trebuiese nu numai anumite $ calittti, dar si o oarecare tenacitate si preocupare in Cultivarea tor. ; Veserererereresosororeres serererererereserereseror’ 1. Cercetitorul elvetian Fr. Huber (despre care revista noastra a relatat in nr. 11/1986) a inliturat in parte barierele stupului primitiv, bariere care ingradeau investigarea tainelor vietii albinei. El a nascocit si adoptat stu- pul cu rame, ca o carte. Da, o carte cu folie de ceara naturala, pe ale ci- ror pagini miguna litere vii, avind atunci si azi trei caractere distincte : albinele lucratoare, matca si trintorii Aceast& miscare de du-te-vino apa- rent anapoda, se produce, acum bine stiut, intr-o disciplina perfecta, in care fiecare individ duce la indeplinire multime de sarcini precise bine deli- mitate in timp si spatiu. A citi in aceasta carte nu este chiar atit de simplu. Omului i se cere a avea sia cultiva un ascutit si penetrant spi- rit iscoditor, fri de care nu poate in- telege aceast’ minunatA ,carte“, ali- turi de multe altele scrise de natura Fara spirit de observatie, omul in- trodus brutal si neavizat in viata fa- miliei albinei melifere ajunge s& fie un rufacdtor. 2. Se stic, nu’ mai e pentru nimeni un secret, cA pe Terra, datorit’ unor excese, s-a deteriorat natura, aceasta gasindu-se intr-o pronuntata criz& eco- logica. Apicultura, indiferent de’ frumuse- fea ei si produsele valoroase pe care le oferd nu este in afara acestor pro- bleme, care nu mai umbresc, ci chiar intunec’ minunata imagine a stuvi- 22 nei, cu. zumzetul proverbialei harnicii, in parfumul unor zile de vara. Pentru a depasi efectul negativ al unor daune materiale in stupina, cit si al acelor stari psihice de apasdtoare tristete, apicultorului i se cere insis- ten{éi sau altfel spus consecventa, fer- mitate. Am formulat acest nepermis pleonasm, pentru a-i amplifica taria ceruté in a para aceste lovituri, care pot si trebuiesc invinse. 3. Apicultura este intr-adevar © sti- inté de acum in posesia unei bogate experienje. Apicultorul este obligat sé nu fac& un pas spre stupind fard a judeca limpede, ce va lucra si cum va luera. Si inca ceva... apicultorul in felul lui, indiferent de afectiunea si intensitatea fortei cu care adera la aceasta indeletnicire ramine in rest un unicat. In situafia aceasta, lucrdrile ce i se cer, nu pot fi identic executate de re fiecare apicultor ci in mod obiec- tiv apare o anumita abatere. In cadrul acestei devieri apicultorul este obli- gat sA tind seama de limitele adeva- rului, pe teritoriul permis de natura biologic a albinei, teritoriu uneori foarte restrins. Pentru aceasta alegere, apicultoru- lui ii este necesara o anume capacitate de a supune deciziile unui competent discernamint. Dar capacitatea dea ju- deca limpede nu se mosteneste, nu’ se preia, ci se formeazA cu’ rabdare pe platforma “stupinei, in viata de zi cu zi a familiilor de albine " O poveste cu aria ae {__ Continuind rubriea noastra ¢ \ APICULTURA—LITERATURA, pu-} plicim in acest numar o povestire « \culeasi din zona Bucovinei, sil VCuprinsé in volumul Legende gi } } povestiri cu: albine, aflat in curs de 4 \ aparitie la Editura’ Apimondia, sub semnatura a trei autori: Elidia\ \ Astigoroaiel, Sorin Bodolea sil \gugen Agrigoroaiei. Serres ola Istoria de mai jos s-a petrecut cu multi ani in urma, atit de mulfi, ed nici nu le jin minte numarul. Pe timpul cind abia Incercam si devin albinar m-am ailat, deodata, in mijlocul unui ciudat joc al in- timplirli care a pus fajé-n-fatd pasiunea mea mai veche pentru vindtoare cu acces care abia mijea, pentru stuparit. Era cam pe la sfirsitul unei toamne lungi si frumoase. Ne indemnasem intr-o bun. mai multi vindtori si luim pustile si sd pornim spre Humor cu ginduri mari pentru iepurii ce haldduiser’ cam nestingheriti pri aceste locuri toati vara. Tocmiseram noi © vinatoare in padurea Negrileasa, dar vezi c&, focmai ca in proverbul bitrinese, soco- teala de-acas nu s-a potrivit deloc cu cea din tirg. Toaté noaptea plouase si dimi- nea{a wmeda si zgribulita ne duase iute th primire, strecurindu-ne posomorala-n_su- flet. Pind si clinii renuntasera la alors. turd, incurcindu-se printre noi cu scuturd- turi dese de bland ud’. Cind si_cind, mai indlfau ochii mustrindu-ne parca din pri- viri pentru asa iesire nepotrivita. In zadar am bitut cele mai ferite cotloane, ati: nindu-ne tot pe locuri pe unde stiam ca ies urechia{ii; in bataia puslii nu pica nimic. Ziua s-a scurs repede si far nici un folios, decit poate acela cdi acum eram te- meinie patrunsi de umezeala si olecuja pusi pe harjag. Morocdnosi, ne-am intors $i despartindu-ne in marginea pidurii, am luat fiecare drumul spre casa lui. Cu cfinele pe urmele mele am apucat ca- lea spre Misesti — vatré de stupari iscu- siti —, e&ci aveam oarecare socoteali aici cu un prisdcar batrin care md povatuia ade- sea sfatos, ca pe un incepitor in ale albi- ritului ce eram la acea vreme. Jarna dadea de stire c& va sé vind si voiam sd mai aflu cite ceva despre felul in care isi pregitise omul stupii pentru iernat. Ei, $i mai aveam eu un gind, cu niste mitci in APICULTURA — LITERATURA oaspeti nepoftiti primivara urmétoare, din acelea mai des- chise la culoare, tocmai cum vazusem 1a batrinul stupar si despre care aveam stint cA bune erat. s Mergeam aga, socotindu-ma ce mai aveam de fieut la cei citiva stupi cu care ince: pusem, gindindu-ma mai mult la albine de- cit la 'vindtoarea pornita cu stingul de di- mineatii. Necazul imi trecuse si tare as mai fi avut chef acum de-o cand cu vin fiert, simi mai dezmortese oasele. Vremea mo- horta si inserarea ce cobora repede indem- nasera oamenii s& se tragé In casd, aga ci drameagul era pustin de tot. Deodata am auzit cum ciinele scheaun usor, lipindu-se de picioarele mele. M-am aplecat spre cl. Incordat, adulmeca’ departarca. J-am simtit sub podul palmei tremurul nerves al (rupu- lui. Dadea semn c&4 a prins urma de fiard silbatic’. Ei, mi-am zis eu, nici nu-i de mirare, doar locuci aproape’ de pidure si nu-i prea greu sd te intilnesti cu vreun cerb, sau chiar cu un mistret in, margin satului. Am linistit cfinele batindu-l_ ug cu mina pe spate si-am pornit mai departs la drum. Tocmai trecusem de primele case, asa un pile mai izolat de sat, cind, in preajma unei stupine chivernisite, cfinele meu incremeneste cu botul in pamint si, nici una nici dowd, o tuleste apoi de ling’ inine. Ti auzeam doar chefnitul sonor si-am infeles ca diduse de ceva, Mi-am desprins pusca din spate gicam pornit in directia in care disparuse, Drumeagul ducea drept ja stupii omului, aranjati gospodareste pe yreo trei-patru rinduri, intr-o rariste incon- jurati de-un gard de’ uluci. Ma apropii si doar ce mé wit eu mai bine, ed vad intr-un loc ingraditura palanci la pamint, iar_ceva mai incolo, o matahald asezata | popindau lings un stup farhnat din ai carui faguri se ospita temeinic, nederanjati de albinele biruite probabil de frigul si umezeala zilet, Din_citeva salturi, cfinele meu se apropiase de fiar si-acum fi dadea ocol cu mare sirg, hamaind de zor. Zadarit, animalul se ridica Ha Ayr i 23, si-atunci am vazut limpede dow’ ghemotoace tupilindu-se in spatéle namilei. Si vezi po veste... 0 ursoaica! © ursoaicd cu pui, ni ravita la" stupii gospodarului. Taca, eu’ edu- tasem vinatul toaté ziua pe coclauri aiurea si vinatul in batituri, Uluielii mele nu- putea fi pe mésuri decit surprinderea pe care o viilea, la rindul ei ursoaica co, ca o mama grijulie isi tot aduna puii pe ling’ ca, mormaind usor spre clinele ce pesemne © zipiciso cu latraturile, Pind si-mi vi fire, pind sé armez si si o iau in ba pustii... pai ce credeti c-a_mai asteptat ur- soajaca atita mocéialé? Scurt, punindu-se cu nadejde pe toate cele patru labe, mai minindu-si si puii cu grabire dindarat, a dispérut ca o ndlucd pe dupa copaci, in- dreptindu-se spre p&durea din apropiere, Att am mai apucat, sé trag doud foc in aer; zic: macar s& sperii dihania daci tot nu j-am putut pune blana pe bat. Apoi am inceput si chem cfinele al cirui latrat se pierdea undeva in poala pidurii, inciudat foarte ci nv-l urmasem peste garduri_ si ripi ce incepuseri a se pierde in pica in- serdvii. Dinspre sat seyapropiau cu repeziciune citiva oameni chemati de detunaturile ar- mei, Printre ei si gospodaral cel cu stu- pina, Mult s-a mai catranit sarmanul, caet uilincu-ne noi mai bine am gasit alfi- citiva stupi rasturnefi, cu albinele zumzaind agi- tate, Am dres’ la repezeal ce se putea drege, si-am plecat eu tofi spre casa omului cu paguba, ciici se lasase de tot intunericul Pe drum ‘am aflat cd eram primul care vedea cu ochii lui hoful ce strica noaptea stupii prin sat. Pasdmite nu era prima data cind se intimpla asa o istorie, Si-am rémas in_noaptea aceea oaspete in asa stuparului, intrecinda-ne noi in po- vesti, dinaintea’ unei cin cu vin proaspat si-a focului Haga care ciinele meu visa ne- linistit infruntiri cu ursi nemaipomenit de grozavi, SORIN BODOLEA (culeasd in anul 1985; sursa : Ciuntu Ipolit — Suceava) Pasiunea pentru apicultura aai- nuie de mult timp in familia Cr mari Incii de mai bine de patru decenii, bunicul, Constantin Crismariu, vechi membru al Asociafiei noastre si-a cumpitrat citeva familii de albine, pe care le-a ingrijit cu multi dragoste de-a lungul anilor. Pasiunea s-a transmis si genera- fillor urmiitoare, deoarece atit fiul cit, si nepotul au devenit adevirati apicultori Zona in care se afl stupina, ora- stl Dorohoi din judeful Botosani este prielnictt practictirii apiculturii, aceastit zona oferind culesuri bogate si variate tn tot sezonul. Practicind cu preferintti stuptiritul stafionar, cei trei apicultori isi ren- tabilizeazi stupina, diversificindu-si productia. Astfel, pe lingt culesul de nectar de la pomi fructiferi, salcim, tei, ei recolteazti polen, fac roiuri, extrag cearti pe care le valorifica prin filiala judefeani a Asociatiei Cresciitorilor de Albine. Trei generatii de apicultori Ms Sees Ceij trei apiculturi din familia Crismariu Tucrind la formarea roiurilor Rezultatele pe care le obfin sint dintre cele mai bune, rasplatindu-le munca si pasiunea cu care isi ingri- jese albinele. 24 BIN VIATA ORGANIZATIES NOASTRE! ORASE MICI - MARI PASIUNI APICOLE DETA — inceputuri promifdtoare Ing. Elisei TARPA Banatul este una din regiunile {ari cu o bogaté traditie apicoli, Aici, la Buziag, © mic localitate renumita moi muit prin Virtufile curative ale apelor minerale carbo- fazoase si ale climatului blind, propice diacilor, lua flinf& acum mai bine de 100 de ani (mai exact in 1873) prima asociatie de apicultura din fara noastra, eveniment de care este definitiv legat numele Invatatoru- lui Nicolae Grand. Desigur, 0 viltoare isto- rie a apiculturii va retine la loc de cinste si alte nume de apicultori bind{eni, ca de pilda cele ale lui Joan Tomici, Svetoniu Pe- trovici sau Vichentie Schelejan, important insi ni se pare cA harnicil si pricepufii stupari ai Banatului au stiut si creascd si sa perpetueze o populatie localti de albine care datoriti calititilor deosebite ajunsese bine cunoscuté peste hotare. Acum exact 40 de ani — tn 1947 — marele apicultor C._L. Hristea scria in monumentala sa carte STUPARITUL : ,Dupi ultimele incercari ¢ Stabilit cdi e cea mai rezistentd in raport cu celelaite rase la boala putrezirea puie- tulut; cercetérile au fost publicate si ris- pindite ‘mai ales in America prin renumita revista ,Gleanings in Bee Culture. La Con- gresul Internastonal de la Paris si mai ales la Zitrich, in 1937 s¢ 1938, s-a prezentat un raport de dl. Gr. Giossan, presedintele Societafit Centrale de Apicultura din Romé- ‘nia, care a stirnit atit de mult interes incit toate revistele apicole din lume au tuat in ‘studit cu articole judéctoase, chestiunea al- binei béndjene. Pind si din. Japonia aw venit invitafit de a da ample Uimuriri in aceastd privintd, gi dl. Giossan a seris in revistele japoneze o serte de articole in aceasta pri- ving. Sint foarte multe comenzi de regine selectionate din rasa bdndfeant pentru strdindtate. E timpul ca sd ne ocupiim mai ‘muilt de ceca ce e romdnese decit de rascle stritine, gi st ne ocuptim prin toate mij- Toacele stitnfifice sti ridiciim si not mat mult fatima binemerttatd a rasei noastre din Banat". Desigur bunele tradifii se cer pastrate, inovate si imbogatite si una dintre impor tantele sarcini actuale ale obstei apiculto- rilor bandteni este continua propasire a vielii apicole prin imbundtitirea structurii organizatorice si functionale a filialei ju- defene Timis. fn cadral acestei sarcini 11 buie. urmarité realizarea cuprinderii In profil teritorial a tuturor localititilor in care exist apicultori sau persoane care do- rese si practice apicultura, atragerea spre aceasta eficienti si rentabili preocupare a unui numar cit mai mare de cetateni de toate virstele si profesiile. Aceasti sarcin& si modalitatea de indepli- nire a ci au fost injelese de un_ inimos activist voluntar al asociatiel, publicist de marci si pretuit colaborator al revistel noastre — l-am numit pe Vasile Popescu — presedintele Cercului apicol al municipiulut ‘Timisoara care, inc la sfirsitul anulut tre- cut imi spunea ci a reusit sé infiinteze la Deta un cere apicol oraigenese. Jaté c& datorit stradaniilor lui Vasile Popescu, in prima decadi a lunii mai, la Deta, sa deschis un magazin apicol la a cérul inaugurare am fost de fata Despre realiairile locuitorilor din orasul Deta, am_aflat de la primarul orasului Teodor \Chicinas ca si de la secreta rul. Consiliul popular, Dumitru Barbu, acesta din urma fiind si pregedintele Cercului apicol ordigenese. ‘Trebuie si no- tim ci la inaugurarea magazinului a parti- cipat pe ling’ gazde si Vasile Grigoras, secretarul tehnic al Filialei judetene A.C.A. ‘Timis. Dup% cuvintele inaugurale adresate participantilor de seeretarul tehnic al fi- Hiales, de catre primar, in magazinul co- resptinziitor amenajat si aprovizionat, avind mobilier modern si functional, a inceput vinzarea, primul cumparator find —insusi primayul. Prin deschiderea acestui_mgazin, in jude{ul Timis vor fiinta, pe linga cele doua unitati din Timisoara, inci 7 cereuri apicole cu gestiune In urmiitoarele locali- tai: Jimbolla, Figet, Lugoj, Sinnicolaul Mare, Buzias, Gataia 5 Deta realizindu-se o bund integrate a apiculturii pe orizontla in profil teritorial, tinind cont ¢& apicultura este o activitate desfasurata prin excelent Sn dispersie iar cuprinderea intregului te- ritoriu al judetului in sfera de influenté a filialei constituie 0 cerinfa obligatorie. Pasiunea si diruirea pe care activul re- tribuit si voluntar al Filialei judetene le pun in tot ce intreprind constitule tot atitea garantii pentru succesele viitoare. La Deta inceputurile promit&toare constituie un mo- tiv in plus de a adresa Cercului apicol lo- cal cele mai bune urdri-in intreaga activi- tate care, sintem siguri, se va desfaisura con- form celor mai fnalte exigente tn spiritul valoroaselor traditii existente in Banatul ti- misean ' { 25 CALENDARU! cALEDARUESS Lucrari apicole in luna august Culesurile principale au_tretut, cele de mica intensitate sint rare si putin’ accesibile pentru marea majoritate a apicultorilor (taicturile din pidnre din zona montana, lun- cile inundabile la ses, Delta Denarii, ames- tecurile de plante. furajere, uncle ' plante medicinale, strugurii crapati de ploi sau for- fecati de viespi, uneori mana de pe frun- zele coniferelor, stejarului, teiului, salciei ete). Reactia albinelor la diminuarea resur~ selor melifere este ovidenti: ele parasesc ramele periferice si se string In furul puie- tului, concentreazi rezervele de hrana in mijlocul cuibuiui si in zona cald’ a stupu- lui, nu mai crese faguri si nici puiet de trintor, propolizeaz in schimb intens si tot intensa este i {endinja spré agresivitate si furtisag, matcile tsi redue ponta; pe seurt, incep pregitirile de iernare. Fires¢ este ca si apicultorul (care a invatat de acum ca nu poate si valorifice natura de- cit actionind in directia legilor ci) sa in- feleaga si de data aceasta ce vor albincle $i Si le Inlesneascd . stradaniile dictate de instinetul Jor de conservare, Prin ce mi- suri? Acestea ar putea fi sintetizate astfel ORGANIZAREA CUIBULUI PRIN: a. Restringerea cuiburilor la numarui de faguri sau corpuri ccupate compact cu al- bine, climinind fagurli de recolta din stupii crizontali sau corpurile de recolta din. cei verticali. Este vorba deo prima _restrin- gere, intrucit in cuib existi si unii faguri necorespunzitori care nu pot fi scosi acum din cauza puietului pe care-l contin. De regula, cuiburile se redue la 6—8 tame mari si la 1—2 corpuri de multietajat. In cazul ci dezvoltarea familiei justificd ier nurea pe doud corpuri, fagurii cu puiet vor fi adunati in corpul superior. b. Alegerea ramelor pe care vor ierna albinele si asezarea lor de o parte si de alta a puietului. Aceste rame nu trebuie sa fie vechi (negre) dar nici prea noi, ci maronii deschis, culoare data de cresterea in ele a 4—5 generatii de puict. De ase- menea, ele trebuie s& fie incdrcate cu miere si pasturd, in cantitate de cel putin 2.5 ka ficcare. 26 ce. Concentrarea hranei. Prin restringerea cuiburilor i plasarea ramelor corespunzi- toare spre mijlocul acestora, au fost create conditii albinelor séi-si concentreze — acolo unde cle stiu cd vor avea cea mai mare nevoie — nectarul provenit din culesurile tirzii sau mierea preluata din fagurii desca- paci{i de apicultor si pusi dupa diafragma sau, respectiv in corpul inferior. Daci re- zervele sint mici (sub 12 kg), se va proceda la hriniri de completare, cu'sirop mai con- contrat, distribuit in cantitafi mari si Intr-o perioad& cit mai scurtd. Concentrarea hra- nei in ramele din imediata apropiere a puietului_ are o mare importanta, cici nu putine sint familiile ce mor spre sfirsitul jernarii, din cauzé c& ghemul rimine strins pe puiet si nu mai ajunge ia ramele pe- riferiee cu provizii. STIMULAREA SI PROTEJAREA GENE- RATHLOR DE TERNARE Albinele ce se nase fneepind cu luna august formeazii populatia care va trece prin jarnd si va impulsiona dezvoltarea families in_primévara urmiitoare. Este imperios ne- cesar deci ca aceste albine si fie cit. mai numeroase, iar viata lor cit mai lunga; obiective ce pot fi atinse prin: a. Practicarea hranirilor de stimulare cu sirop de zahtir, serbet sau apistim pus in uluc si Inmuiat ; aceasta doar daca stupina nu beneficiazt de un cules de intretinere De regula, familiile slabe sau cu “mated bie trind nu rispund la stimulare printr-o de- punere satisficitoare de puiet. In conse- cinta, fn primul caz familiile vor fi unite intre ele sau adéugate la altele de putere mijlocie (Inainte de inceperea hranirii); iar in al doilea, matea va fi inlocuité din timp cu alta impeérecheatd, proveniti din nu- cleele de rezerva sau din pepinierele A.C.A. Existd si familii care, desi sint puternice, cu mated frumoasa si aparent tindra, pre- zinta tolusi foarte putin puiet. In acest caz, reputatul apicultor, ing. M. Atanasiu, sfa- tuieste si se introducd in mijlocut cuibului © rama cu puiet deschis, fara albine, luats din alt stup; considerind ca odaté cu hra- nirea noului puiet, doicile vor hrani si matca iar aceasta va reincepe sau intensifica ouatul. In sfirsit, sint si cuiburi blocate cu miere, fapt ce impune introducerea a 1-7 faguri buni de ouat, b. Evitarea uzurii noilor generatii, Albi nele niscute spre sfirsitul verii si in pe- rioada de toamna traiese in jur de 6 luni, fata de circa 30 zile in sezonul de cules in- tens. Pentru ca ele si realizeze aceast’ lon~ gevitate, trebuic sa le ferim de tot ce le-ur putea diuna, indeosebi de munca In exces pentru stocarea proviziilor sau producerea caldurii necesare in cuib, de iritarea prin controale inutile, zgomote repetate, trepidatii sau furlisag si chiar de inconvenienjele pe cave le prezinté tratamentele antiparazitare executate foamna tirziu. In_consetin{a, hra- nirile de completare vor fi facute nu mai tirziu de luna august, astfel ineit uzura cauzata de transformarea zahérului tn miere si capacirea acesteia sa afecteze in special albinele virstnice. Se recomandi, de ase- menea, impachetarea cuiburilor, masuré care scuteste albinele de o parte din consumul energetic necesar pentru producerea_ celor 36°C din cuiby ea contribuind totodata si la intensificarea $i prelungirea ouatului de ei- tre mitci. In ce priveste tratamentul fm- potriva varroozei, aplicarea lui imediat dupa prima restringere a cuiburilor va seuti ge- heratiile tinere de albine de contactul ct medicamentul, de debiltarea provocataé de acarieni si dé infectiile pe care acestia le transmit. ‘Tratamentul va consta din doua administréri la interval de 10 zile, urmate — in cazul cind la a doua aplicare a cdzut tun numir Insemnat de paraziti — de o a treia administrare In octombrie. Se va_ur- mari-ca simultan eu acest tratament si se distruga si Braula coeca, pentru a debarasa albinele si In special miiteile de acest pa- razit, care impiedick ponta si deranjeazd fernarea, EVITAREA FURTISAGULUE Disparitia surselor de nectar, extractia dupa ultimul cules si linsul ramelor ex- trase, precum si hranirile de completare sau stimulate, toate acestea, coroborate cu buna dezvoltare a familiilor si numarul mare de albine batrine, ocazioneazi mai mult oricind declansarea furtisagului in Stupind. Se recomandi deci sit se reduci urdinisele, in special la familiile slabe, Ja roi sj nu- clee, si s& se lucreze dupi-amifzé si seara, cind albinele sint mai potolite. Stupii vor fi deschisi cit mai putin timp po- sibil, iar cercetarea Jor se va face cu pauze si nu la rind ci pe sfirite, pentru a deruta albinele hoate ce-l insofese pe apicultor In cazul cind aceste albine inceare’ s4 intre in numar mare in stupii controlati, trebuie sd se suspende aetivtatea si si se verifice dac& Ja urdinise este liniste; urmind ca Iueririle si fie reluate in alté zi sau seara tirziu. tinuti Dr. Iie OGRADA pam rae sms ms mee ae FA FM FA FY EID (pw Fm MOE PNET FI EB EME DED BET EL OD _ Prognoza — meteorologica pentru luna august In cea mai mare parte a lunii vremea va avea un aspect estival temperat cu tempe- raturi mazime diurne cuprinse intre 22 si 26° in zonele de deal si in depresiuni si intre 27 si 32° in regiunile de cimpie. Tem- peraturile minime nocturne se vor situa in general intre 10 si 18° cu valoré mai vidi- cate pe litoral unde vor atinge 22—23° st mai coborite in depresiuni unde tn ultima decada a lunii vor cobort sub 5°C. Numi- rul zilelor cu canicula fi mai redus decit obisnuit dar pentru una, doud zile se asteapti urcarea mereurului termometrulut pind la valoré apropiate de 40° in Cimpia Romana, 5 Comparatiy cu regimul termic mediu lu- nar fn regiunile vestice va exista 9 {en- dint spre valori mai coborite. Pe zonele deluroase. din vestul si nordul {arii, unde si instabilitatea atmosferici va fi mai pro- nuntata cu averse de ploaie In cursul zilei, se asteapti in unele zile situarea tempe- raturilor maxime in jur de 15°, In aceste regiuni frecventa ploilor se va incadra in limitele muttianuale in timp ce in restul teritoriului numarul zilelor.cu ploaie va fi mai redus, Sub aspect cantitativ sint de as- teptat valori deficitare in primul rind tn Oltenia si vestul Muntenici. In regiunile es- tice si sud-estice dizlocarea maselor de aek tropical se va produce cu mai multa vio- lent, furtunile putind sa aduci pe alo- curi cantitéji de peste 50 1/m2, echivalente ct mediile lunare de precipitatii. Totodati sint de asteptat cider! de grindina si inten- sificdri de vint cu ‘earacter de vijelie. Revenind la caracteristicile de lund sta-y pila ale Ini august din acest an, ce se poate reliefa prin precipitatile cu caracter izolat ce se vor Inergistra in majoritatea zilelor, probabilitatea unor precipitatii ge nerale abundente apare mai ridicata doar pentru ultima perioad’ . a conform evolutici vremii in ani in care conditiile de citculatie atmosfericd au fost analoage celor din anul_acesta. va luni, Cornelia POP 27 PREZENTE ROMANESTI IN DOUA PUBLICATI IN LIMB! STRAINE rilor apicote. Sho revisté intitulatd H Apicultura). provesereres. Srerererare. Buletinul informativ al Re- felei de ‘Cereetiri pentru Floarea-soarelui “al F.A.0., care poarta nr. 8/1985 este un numér omagial. A fost pu- blicat cu prilejul implinirii a 10 ani de la inifierea cooperarii stiintifice interna- fionale in domeniul cu!tivarii floii-soarelui de catre Cen- trul de Coordonare a Retelei de Cercetari pentru Floarea- soarelui si de Institutul de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea, sub auspiciile Oficialui regional F.A.O. pentru Europa Cuvintul introductiv al Buletinului este semnat de dr. A. V. Vranceanu, co 28 Este vorba despre o brosur situl anului trecut la Amsterdam, ELIA — Buletin informativ al. Retelei de Unite pentru Alimentatie sé Floarea-soarelut al F.A,O. (Organizatia Natiunilor Dintre muite publicasit sosite Ia vedactie ne face plitcere st semnaléim dou titlurl care atesté inscrterea unor realizdri romédne: APITHERAPIES (Apiterapia), apéirutt la sfir- in Olanda, avind drept autor pe Jaap Kaat ordonatorul Retelei de Cer- cetari pentru Floarea-soare- lui a FAO. si subliniazt faptul ci existenta acestei Retele este rodul unel_admi- rabile initiative a Oficiuiui regional F-A.O. pentru Eu- Fopa, menit sa stimuleze sa desfasoare o cooperare i ternational fn cercetai agricola bazata pe contribu tia voluntaré a fiecarei_ (ari participante. Este de subli- niat faptul ‘ca Romania de- fine priorititi mondiale in domeniul eredrii de noi soiur $i hibrizi de floarea-soarelu Coordonarea Retelei flo soarelui a fost Sncredintata Institutului de Cercetziri pen- Wu Cereale si Plante Teh- nice Fundulea, care continua sa-si Indeplineasc& functiile dupa patru investiuri. Cooperarea stiintifiga din- tre membrii Refelei ssa ba- zat pe principiul potrivit ca- ruia intr-o epoci de rapide evolutii tehnice si stiintifice este greu — daci nu impo- sibil — ca un singur institut sau o singura faré sA efec- tueze toate cercefiirile nece- sare intr-un domeniu sau ‘al~ tul. Rezultatele acestor cer~ cetéri sint publicate In Bu- letinul informativ HELIA. Apiirut ‘intr-o prezentare gra- fick deosebiti, cu o inspirata coperata realizata de C. Gri- serorororosesoiesererores sth In el seroreresesorerorereres. ‘cuttul mondial al valo- Cercetaré pentru loveroresereresece’ goriu, numérul omagial al Buletinului se bucura de co- laborarea unor cercetitori de prima mina, continind studis de un inalt nivel stiintific menite sa contribuie la re- zolvarea numeroaselor pro- bieme pe care le pune cul tura floril-soarelul. Exempli- ficim cu citeva teme abor- date th numarul de care ne ocupam : 1. Similitudinea genetict a culturilor de floarea-soarelai pe baza experientelor fdcute in mai multe téri — de A.V. Vranceanu si Fo M Stoenescu. 2. Apreciert despre eredi- tate si variatie genetica 1a floarea-soarelui — de J. A Kesteloot, J. Heurse} (Argentina) si F, M, Paw wels (Belgia). 3. Ameliorarea floréi-soare- lui pentru a rezista la atacul ciupercti Diaporthe-Phomopsis helianthi — de D. Skorié (ugoslavia). 4. Caracteristicile anatomice “ale” florié-soarelui D. Sammataro, Garment sik. son (S.U.A), 5. Influenta factori agronomici si de mediu asu- unor pra putregaiului negru la floarea-soarelui—de A. Zaz- zerini, M. Monotti, R. Buonaurio si V. Pi- rani (alia). G. Substante chimice pen- tru lupta. impotriva burui nilor ta floarea-soarelut: re- zultatele experientelor com- parative — de G. P. Van- nozzi si E. Salera (Italia) Numeroase din studiile pu- blicate in. Buletin mentio- neaza rezuitate ale cercetari- lor realizate in Romania. Constatam cu placere fap- tul ca in elaborarea studiu- lui ,Caracteristicile anato-~ mice “ale florii-soarelui*, cel trei _cercetatori__ americani sau folosit si de un articol publicat de revista noastra pApicultura in Romdnia nme. 7 din 1979, scris de Fl, Tacina si care poartd titlul ,,Corelatia dintre ultra- structira celulelor nectari- fere si secretia de nectar la floarea-soarelui*. “Articolul cercetétorilor ame- ricani. prezinté, printre al- tele, efectele anomaliilor flo- rale asupra activitafli de po- lenizare a insectelor, care au fost determinate cu ajutorul analizelor si biotestclor de nectar gi arom’, a unor ma- suritori ale florilor cu ajuto- rul microgratului electronic. Dan RADUCU »APITHERAPIES —_ bro- sura apiruth la Amsterdam are subtitlu ,Vindecarea prin produsele albinei (Apis mel- lifera)* si contine date esen- tiale referitoare la propolis, venin de albine, pastur’, Lip- tisor de mated, apilarnilprop, polen si miere, Autorul Jaap Kaal, un prestigios editor olandez, se refera pe larg la compozitia produselor citate, la terapia cu aceste produse, ca si la preparatele apitera- pice realizate pe baza sub- stan{elor active continute, Astfel, tn capitolul 1 — ,Propolisul” — sint des- scrige_amnuntit compozitia, proprictatile si actiunile pro- polisulul, incluzindu-se o se fiune cuprinzatoare _referi- toare 1a utilizarea in diverse afectiuni ale: inimii si cir- culatiei stngelui, in gi cdi respiratoril; bronsite $i boli de plimini; organe digestive; organe sexuale si cai urinare; _dermatologie giande; afectiuni reumatis: male ; ‘oftalmologie. Autorul enumera si dozele si modul de administrare a tabletelor, unguentelor, capsulelor, spray- lui, dizolvatelor in apa disti- lati, tincturilor, amestecuri- lor cu miere si ctemelor care contin propolis, Un capitol aparte este destinat Apilarnl- lutut st Apilarnilpropulut. — produse apicole roménestl, avind drept autor de inventie @ apicultorul, N. V. Tlie iu, creatorul acest 8-lea produs al stupuli. Se precizeazi cf apilarnilul este protejat de mai multe patente in urmatoarele (ari : Elvetia, Germania Federal, Austria, URSS, Franja, An- glia, Statele Unite ale Ame- ricii, existind si un patent general european. Precizind cA testele elec tuate pe animale si* pe pa- cientii din spitalele din Ro- mania au dovedit cu priso- sinfé acfiinea pozitivi a Apilarnitilui, autorul enu- meri bogatul continut in sub- stante bionergizante ale aces- tui minunat produs roma- nesc. Sint descrise apoi_ ts gile utilizari ale apflarnilului ca medicament apiterapic cu valoare terapeutich deosebita in medicatia coptilor, matu- rilor si in gerontolozic. Despre apilarnilprop _au- torul precizeazi cA prin com- binarea ct propolis plaja de actiune a apilarnilului se 1dr geste considerabil. Sint descrise formele de pregentare ale celor dowd preduse, continutul tabletelor si modul de administrare. Celelalte capitole ale tucrd- tii contin date sintetice, des- tul de complete despre alte valoroase produse ale stupu- lui, Daca in capitolul ,.Mierea* este descris’. compozitia chi mica. si biochimicd a micrii, fn ultimul capitol: ,Mierea al pentru imbuniitdyirea func- fiilor organismului" sint env merate Indicafii de utilizar mierii pentru; femei insarci- nate, sugari si copii, oameni slabiti si batrini, pentru afec- tiuni ale ficatului, cardiovas- culare si alergii diverse. Bibliografia ampla cuprinde alituri de prestigioase nume de autori straini, afirmati in domeninl apiterapiei si nu- mele mai multor autori ro- mani si al lucrarilor lor. Ast- fel sint citafi: Gidoiu Tr. Safta T., Pambuccian Gr., Palos Elena, Serbinescu M., Dorius L., Blaja N., Parthe- niu A., Péunescu C., Roman S., Tonel A. R.. Ionescu D., Colt D., Colitt Adriana, Tofciulescu_A., Minulescu Gh., Munteanu N., Butoianu Flena, Berceanu I, Derevici Ade- lina, Péunescu Tamara, Ve- lescu Gh., Maftei-Galopentia I, Popescu A., Bréileanu Cl. Gheorghiu A."Voti acesti aut tori acopera prin aria de cuprindere a lucrarilor lor aproape toate problemele tra- tate in acest volum, ceca ce dovedeste cu prisosinti ci apiterapia roméneasc& si-a gasit un loc de seama in cir cuitul mondial al valorilor apicole, Yoan ELIAN MICA PUBLICITATE VIND remorci, familii albine, stupi si unelte api- cole. Bistrita, telefon 990/12175 ORL, —— 2) 29 DOCUFIENTAR APIGOL VARROOZA — TRANSMITATOR AL BOLILOR INFECTIOASE ALE ALBINELOR 0. festa in dese rinduri im- preuné cu alte boli. Astfel, I. M. Kusenko. (1975), R. M. Solimov i altii (1975), N. J: Platuhina si alti (1975) au extras din femelele de Varroa pe Enterobacter hafnia var. alvei si au descris virulenta acestei: fata de albine. Dupé datele lui b, 1 Scripnic, imbolnavirea combinaté a fa- miliilor de albine cu varrooz& si loci ame- rican duce la pieirea accelerata a acestora. A.M, Sucirnov si E. A. Cudriov- fev (1977) au dovedit experimental trans- miterea lui Bacillus ldrvae cu ajutorul aca- rianului. Lucrarile urmatoare ale lui 1. M. Botneva (1979), L. M. Guzeva (1981) si K. S. Cernov (1981) au adus date care dovedese faptul ci Varroa transmit virusul paraliziei acute, Escherichia coli, Aspergillus flavus. G.I. Gromico (1983) in cazul infestarli cu acarieni infectati cu germenii septicemici pe albine s&ndtoase, a extras din hemolimla acestora din urma ‘bacterii identice. In w timii ani in laboratorul pentru studiul boli- Jor albinelor al_Institutului pentru core tari_veterinare s-au experimentat cazurile de imbolnaviri concomitente ale Varroa cu alte boli ale albinelor. S-a montat in conditii de laborator éx- perienja privind studiul modului in care se peirece transmiterea prin Varroa a agen- lilor patogeni de natura virala, bacteriand sau micotica. Albinele au fost infestate cu tulpini patogene de Escherichia coli, Entero- bacter hajnia var alvei, Proteus mirabilis, virusul paralizied acute, Ascosphaera_ apis, Beauverta lassiona, Aspergillus flavus. Odata cu aparitia infestatiei se scoteau aca rienii cle pe aceste albine si se treceau pe albine sanatoase. Albinele moarte erau examinate prin me- todele larg cunoscute folosite m virusologic, microbiologie si micologie. In unele expe- rienfe s-au folosit de asemenea femele de Varroa, extrase din familii bolnave in mod natural. In unele experiente s-a,studiat gra- dul de infectare al suprafetei corpului si a organelor interne ale acarienilor, s-a deter- minat lungimea perioadei de pastrare agentilor patogeni in vector. Varrooza, se ma 30 GRABOV, L. N. GUZEVA, V. .V. MIKITIUC, 1, M. BOTNEV, M. L. OLYHOV, K. CERNOV In scopul studierii mecanismului de ‘trans- mitere a agentilor patogeni prin acarieni au fost executate experiente in care albinele infectate au primit-in hrana fosfor radio activ (P®) si metionina marcata pe sulf (5%). Dupé detectarea izotopului im hemolimfa al- binel prin metode radiometrice si a acavie- nilor hraniti pe acestea, ultimii erau spalati si transvazati pe albine hrénite cu sirop de zahdr curat, Dupa reasezarea parazitilor sé studia hemolimfa noilor gazde, Experientele s-au repetat de 3—5 ori fie- care avind martorul ei. @ La albinele pe care se transvazau aca- rienti Inafi de pe albinele moarte in urma infectarii cu virusul paraliziei acute, precum. si la albinele infectate cu acest agent pa- fogen prin hrand, s-a observat moartca in a 4—10 zi. In aceasta perioada tn custi au murit In medie 70 sau 65% din albine Taya de martor — 11-17%. Trituratele progitite din albinele moarte mn ziua 4—10 tn testele de imunodifuzie au dat reactie pozitiva p ‘tru virusul paraliziei acute. In trituratul din albinele moarte ping tn zita-a 3-a si dupi ziva a iL observat atit reactii nega- tive cit si reactii pozitive. La toate albinele din grupele martorFeactia a fost negativa © La studierea cu microseopul electronic a preparatelor pregiitite din femele de aca rieni moarte in condiffi naturale s-au gasit particule virale sferice cu dimensiuni de 30m, Concentrate de 50—100 ori fata de suspensia inifiala, aceste particule au reac- tionat pozitiv Ja antiserul virusului puietu- lui in sat in Yeactia de imunodifuzie si au fost identice tulpinel virusului puietului in sac extras din larvéle de albine® lucrétoare infectate. Aplicarea suspensiei concentrate in virus pe acarieni si inocularea albinelor adulte invadate nu provoaci moartea aca- rienilor. @ In cazul studiului cu microscopul elec tronic in celulele tesuturilor acarienilor lati din ghemul de iarna al ‘familiilor de albine infectate cu 0 boalé viral combinata,.s-aw gasit virioni ai virusului filiform al albi- nelor (T. B. Clare, 1977, 1978) precum si fragmente de virusy de forma ovala cu di- mensiunea de 60X35 wm si de forma ro- tunda cu @ de circa 100 sm. @ In organismul tuturor acarienilor luati de pe albinele infectate experimental cu bacterii din familia Enterobacteriaceae s-av stabilit tulpinile ineipiente ale agentilor pa- togent. Enterobacter hafnia var. alvei si fsche- richia coli s-au pastrat in organismul ace- rianului 5—7 zile, Proteus mirabilis 3 zile. Infectarea suprafetel corpuluiparazitulul cu Enterobacter hajnia var. alvel a fost de 10,000 celule bacteriene pe acarian. Asez rea unor asemenea acarieni pe albine sani toase a dus la infectarea cu Escherichia coli, gradul de infectare fiind de 13.3%; Bn- ferobacter hafnia var. alvet — 18%/ si P. mirabilis pind la 300 din albine, fapt cea fost confirmat 51 prin culturile ur matoare din hemolimfa omoloage celor ini- tiale. @ Studierea femelelor de acarieni, lua de pe albine hranite cu brand cu culturi de Beauveria lassiona si Ascosphacra apis, precum si a acarienilor aflati pe suprafata Culturii de Aspergillus flavus au dovedit un grad mare de infectare a suprafetei corpo- rale cu spori de ciuperci. Organismul aces- tora era’steril, Asezarea acestor paraziti pe albine adulte nu a provocat moartea al. binelor. Ca rezultat al infectarli cu B. tas- siona si Asp. flavus la mavtor au murit respectiv 35 si 100% albine, iar albinele in- tretinute Mra ciuperci 8%. Totusi numéarul de spori pe suprafata corpului albinelor, pe care se aflau acarienii infectati, a creseut Hirgnirea albinelor infestate cu i cu hrand cu mareaj radioactiv a permis sa se identifice izotopul in_hemolimfa acari lati _de impuritiitile de pe supra- fata corpului, care au parazitat aceste al- bine precum’ si in hemolimfa albinelor pe care eran trecuti acesti acarieni. Tn acest fel cercetarile Intreprinse au ara- tat posibilitatea transmiterli experimentale a agentilor patogeni ai paralizici acute a albinelor, nt, hafria var. alvei, 6, colt, P, mirabilis de catre femelele de Varroa. Din parazijii morji infectati_ experimental sau. natural g-att extras axenti patogent in~ dicati, precum si virusul puictutui in sac _ si virusul filiform al albinelor. Continutul intern al acarienilor care au avut contact cu mpicoze réimine steril, In acelasi_ timp * prezenta acestor acrieni méreste_ numdrul de spori pe suprafata corpului albinelor in familie. Transmiterea agentilor patogeni al binelor, este legati dup’ cit se pare de ino cularea acestora in hemolimfa albinelor gazde de ciitre acarienii care le pavaziteazd. ‘Traducere de ing. Vasile ALEXANDRU, din revisia ,Pcelovodstvo" nr. 6/1985 PONTA FEMELEI DE VARROA IN FUNCTIE DE SEZON In majoritatea cazurilor acaricidele sint apreciate in funcjie de numarul acarieni- lor cazuti, fara sA se tind seama si de int fluenta lor asupra organelor sexuale, a ca- ror perturbare se traduce prin scdderea fertilitayii femelei si vitalititii urmasilor, factori care reduc si et numdrul de para- ziti, Astfel, timolul reduce fertilitatea’ fe- meiei de la 28,2 la 35,9%/. Un efect asema- nator se prodtice si in cazul acidului for- mie si oxalic, .Experienele au mai_ardtat cA ni toate femelele oui tn acelasi timp si cl num&rul oudlor depuse depind de Sezon. Astlel, in mai procentajul oudlor via bile a fost de 22%, iar durata pontel 1—8 zile, in iunie respectiv 90% si 1—6 aile, in julie 80%, in august 45.5% si durata pon- tel 1—4 zile, in septembrie 38,7% si in oc tombrie 27,6/, Ponta era de ‘cirea 3 oud, dar si ea varia dupa sezon. Nu toate feme- lele care intrd in. celula cu pulet sint ca- pabile si oud, S-a putut stabili, de aseme- nea un raport direct intre numarul de oud depus si Vitalitatea oudlor in cursul anotim- purilor. (Zamazij (A.A). Ta: Peelovodstvo, nr 1986) ALBINE INFORMATICIENE Este de mirare c& un subiect asa de pa- sionant nu a mobilizat mai uu cerce- tatori, caci studiul _memoriei albinelor si fe- jul in care aceasta insect se programeazi cer sa fie cunoscute dacé vrem sa progr sim in materie de genetic si de conduita a stupilor. Dupa un zbor care poate si o indepar- teze cu mai multi Isilometri de colonic, al- bina este capabila s&-si aminteasca locul stupului, mirosul acestuia si al miatell. Exi tenta unui organ care-i permite memori- zarea acestor date este deci evident la al- bind. Aceasté ,banci de date*, pare su- perioaré fata de alte animale. Prevederea ei pentru rezerve atesti cunoasterea ritmhu- rilo: sezoniere. Alte observatil permit sa se creada ci ea stie si sd evaluezes Or, pen- tru a evalua, este necesar si se refere la experiente traite sau invatate si chiar si-si reactualizeze din ¢cind in cind cunostintele. Aceasta rie face sa credem ca genele ei ori- ginale sint completate si modificate de cu- nostinfe noi, care sint transmise apoi ti- nerei generatii. Pe vremuri, eu obisnuiam $4 scot ramele cu albine pentru roiuri dupa un Giocéinit prealabil in stup (metodé care permite manevrarea mai usoaré a albinelor, Fictndu-le si-si umple gusa cu miere si si emiti un sunet caracteristic, un freamit cu aceeayi surse, am constatat ca albinele sau fognet). Ei bine, dupa doi ani de lucru luaseré obiceiul ca la primele rafale de fum inceapi si freamate si sd se urce in siruri pe peretii stupului, desi cele care 31 fScnsera cunostinjé cu clocHnitul murisers de mult, Oare informatia in cauzi fusese transmisd descendentel ? Si prin ce mijloc? Prin ylimbaj* sau printr-o secrotie care actioneazi asupra genelor ? S-a constatat cA oudle de albina neagra, puse si eclozioneze in familii de caucaziene, aveau (in faza de puiet capacit) copicelul bombat, si ci albinele negre iesite din aceasta ecloziune continuau sa cApaceasc’ cu bolt puietul de rasi nea: gra care le era prezentat. Deductia era ca solutia nutritiva elaboraté de doici prin glandele endocrine si servita tinerelor larve trebuie sa contini si_o secretie de infor- matie, capabila si modifice genele originale. Aceast& teorie nua fost pina acum confir- mata si nici dezminfit&, inst pare destul de plauzibila, Sine amintim (san si cunoastem) e& de la baza creierului unor sobolani. dre- sati s-a scos lichid si s-a injectat altor sobo- lani nedresati, reusindu-se astfel s&-i facd pe acestia din urmd receptivi lao serie de semnale pe care ei nu le cunosteau inainte si pentru a caror deprindere ar fi fost nevoie de un dresaj de citeva luni de zile. Si atunci ? ‘Trebuie oare si conchidem ci albina ar fi anticipat realizirile omu lui tn informaticl si ca ar fi capabild si- yprogrameze* descendenta pentru o mai buna supravieluire ? S-ar putea si existe un adevar in aceasté ipotezd si e de sperat ¢ cercetitorii Vor incerca 5-0 verifice, caci daca s-ar dovedi ci uncle secretii pot _mo- difica codul genetic original, toate tehnicile de crestere a matcilor si multe alte aspecte din conduita stupilor vor trebui revizuite, (A. Gaullier In: Revue francaise @api- culture, martie, 1986, p. 129) COMPOZITIA CROMOZOMICA St MoRTA- LITATEA OUALOR ACARIANULUL VAREOA, Onsile depuse de Varroa nu sint uniforme in ce priveste marimea si gradul de er METODA COMBINATA DE NTRETINERE A FAMILIILOR DE ALBINE (continuare din pag. 18) © privind utilajut apicol : se obtine un ga- barit redus “comparativ eu numarul ce familii_ de albine, economisindu-se cel putin un fund si'un capac pentru. fi care stup, se asigura interschimbabiht tea ramelor si corpurilor pe intreaga stupini, preeum si paletizarea si se re- duc eforturile Intretinerii. Pe ling’ avan- tajele descrise mai exist si dezavantaje, re depind de unghiul din cate este pr ta problema: (de exemplu, gradul de calificare al apicultorului, obisnuinta sa, metoda cu dowd matci neputind fi extins’ Ja Intreaga stupina, wehaoreiss§ si0g per ened 9818) meaesHE Pus) my nasa epaay noses PIPEN, zamyeqy TENS) ueSiqra zopny ways ereodng, ueyg pyguy | ~ —_p8a4g s9poaz une UO nosamoy eare0p nun 2y8s0295 ng[peN UyUE}sUOD dog epuqe asanad [eus0) pa wz 39p2Q anny Feqes0ry res2q9 uesopny, 3] ngeze) woy weomqo1y voy | nosapreaA jauHsoy uetemp, wang nod BHNE) weg eT ayseaey uoy AMID wepy BIG DOR Rupuexay [200) nuoysoy ueyzeA rex39) Dypaey) nye 9490350 AIBtA 28T091N nares, UHOLy eroqeg uep3og: wey eLEW were, ueoy | nmistz, uTyaEsTO) mrempya vormore, FIT neg | nosonfumg weupy mpns eey PMOIN aTESeA OOK FRONTIK ae $2014 Jour09 Tony aeroony, me) eur, PIL weg myezng wey weys wou0Ld wurSoW woy werd wenpy vusoy ensoy 29}8H BIPHO TOW Rng yario tuy | nueSopy ueqery vSeig) mnsnf ee aaIS TIEVINOD uvLgIoTs HINIGISIad \c@-1@ “19 thwepusdapmy oF Hongndoy "INVSDOd FA “i@ nssaredy uy ‘yaoTyA "UE FZ su PO WEIS “TAISVA @ 1¢ Bepeqed ‘WaoINL 62 Suquisoed £1 ‘VHVOSIALL sce “19 coz Wxareara “vRIGNYXa TY 3ua0o muy ‘SauaW * 2 1a Wong [ndou “Pe 'NINAATS YL-vIzAGONA I ‘19 Teq00q “pa ‘VAG gt rues Ofi-ezr wsaamong “ISvayTyo 009 “12 Z muey vig “vlisaN Fordd | WaVALS — VILVLIT¥OOT ysqaav VINYHOU ‘§ “HY NIG ANIGTV Ad WOTIMOLYISTHD IAIEVIONSY ATW auatdane eerie pe LZSL°6L-06 LL'92°2-686 u NOATTZL