Sunteți pe pagina 1din 36
Apicultura i DECEMBRIE ) Jn Romania RevistK lunark de schimb de experienti gi Indrumare metodologicé apicold editats de Asociagia Cresc3torilor de Albine din Republica SocialistS Romani US de ay CUPRINS 1 § 1 RECEANU: Memorabil uct ‘revolutionar, is- toricé izbinda a poporului 2 @ I. FAUR: Interventia in stup in miez de iarn& 49 1. Cirnu: Metode si: posibilitati eficiente pen- tru imbundtatirea bazei melifere 6% 1. BOCANICT : Corelatia intre volumul stupului si calitatea mierii extrase 7 4 M. LISOVSCHI: Utilizarea energiei solare la uscarea polenului 10 § N. NICOLAIDE: Hrdniri de necesitate in timpul iernii 12 § GH. PUSCASU ; Delta Dundarii — raiul albi- nelor 13 9 I. RADULESCU : Situatia apiculturii in Banat cu mai bine de doua secole in urma 16 {| M. POPESCU: Preparatele apiterapeutice ro- minesti prezentate Ia sesiunea organizata in cadrul célei de a XX-a Saptimini Medicale Baleanice 18 J E. TARTA, V. POPESCU: Vizita unei delega- tll de specialisti apicoli din R.P. Chinezd (II) 22} * * *: Succesul apiculturii roménesti 14 Erfurt 26 || * * *: Saptaémina internationala a apicultorului 27} C. POP: Prognoza meteorologica pentru luna ianuarie 1989 29} * **: Indexul autorilor si articolelor publi- cate in anul 1988 Coperta I: ,M-am intilnit cu larna la Predeal.., Era-mbracaté ca si-acum un an, Cu aceeagi alba rochie de bal, 5 ~_ Pastraté vara sus, pe Caraiman..." De vorbii-cu iarna“ de Ion MINULESCU (foto: Pavel TANJALA) ee TTS te ny ear See aed meen cr etry recone paras ae Pepe nrameST Cae Etre Poteeriemettcer er Barrie Oe Tea Trae acer a NEN cee STE Reon SRE ere reer Reg eet RS UaR terror tory Pee an aera ewe ne ny SOL Tay Beaerete ore Rae Conran amr an a Ree re ToT TG Saag Ce EVAN aR CORN TCarTT] Tan are ee eo eee ert PCr anor Sane eran STE SYR any TOmeE Cio ROAR coer Benes Ceara} CoN Cau cae ROC ace TESTE UKs een CAR fone ate Ten tr COMITETUL EXECUTIV AT ASOCIATIED CRESCATORI ie) REE S(O TINT SON RSC nd Fucik nr. 17, Bucuresti, sec. 2 Cerra aT Per ane TER ae EME Taare ety Coco T CITC Te ecto Seen ere enema Cee SO aioe ar meso GT CITT Cte Were ak Meare T Oc) TRCN en on Ser TE Tay ROMPRESFILATELLA— PLO e Tan teT Bucur orremers tai oe Len Eee OT rors (cee Ty Tipa een eceni ars rm i irene MEMORABIL ACT REVOLUTIONAR ISTORICA IZBINDA A POPORULUI ROMAN La 30 Decembrie 1947, ora 18, posturile de radio ale Romaniei au fiicut cunoscuti intregii tari si lumii vestea eX a fost procla- mati REPUBLICA. Aceasti stire, care a fost primiti cu entuziasm de catre intregul popor, sintetiza in citeva cuvinte intimplari si fapte ce aveau sa inscrie in istoria pa- iriei un eveniment de cea mai mare insem- nitate: deplina cucerire a puterii politice de c&tre poportl roman, sub conducerea partidului comunist ‘ 30 Decembrie 1947, ora 19,10’. Actul isto- ri¢ al proclamirii REPUBLICIT avea si. fie validat de parlamentul tSrii, intrunit in se- dintA extraordinar’, A fost adoptata o pro- clamatie c&tre fara. Legea de constituire a statului roman in REPUBLICA a fost adop- tat in unanimitate. La 30 Decembrie aniversim unul din ac- tele fundamentale pe care se intemeiaz’ in- dependenta si suveranitatea statului_romin contemporan, actul proclamarii_ REPUBLI- CII, Istoria a validat intru totul optiunea poporului nostru exprimat% acum mai bine de patru decenii prin cei mai demni repre- zentanti, ai s&i: comunistii, Toate transfor- mirile ce s-au_produs eliberare social si national’, antifascist si antiimperialistA din August 1944 in struc- turile economice, sociale gi politice ale {i- rii_impuneau abolirea monarhiei si inst iuirea unei forme de guvernare noi care corespunda intereselor natiunii, Republica, alit_ca institufie, cit si ca directie de dez- voltare, marcind infaptuirea vechiului vis al lui Nicolae Balcescu, de trecere la con- ducerea: poporului prin el insusi, a justifi- cat pe. deplin increderea cu care a fost in- vestita. A adus cu sine intrarea intr-o etap’ nou, caracterizaii prin cucerirea intregi puteri politice de editre clasa_muncitoare, in alian{a cu {iranimea muneifoare si cele- lalte categorii de oameni ai muncii, trece- rea la realizarea sarcinilor _revolutiei so- cialiste. Ficind 0 caracterizare de ansamblu a perioadei inaugurate acum 41 de ani, to- vartisul Nicolae Ceausescu relevi ci ‘suc- cesele deosebite care s-au inregistrat in toate domeniile demonstreazi cu putere »for{a socialismului, capacitatea noi orindu- i in care puterea apartine poporului insusi, in care clasa muncitoare are rolul condu- c&tor, faptul eX poporul stie si conduc’ mai bine s& infiptuiasei mai bine dezvoltarea socictitii, si asigure progresul economic si social’ Primul pas care s-a fAcut in ani repu- blicii a fost concretizat in decizia de a se trece la industrializarea socialisté. Romania, care in perioada interbelics dispunea doar de 3—4 centre mai rasarite, are astazi peste 250 de platforme si zone industriale ampla- sate in toate judetele tari, S-au dezvoltat industri de viri: chimicd si petrochimed, constructiile de masini, metalurgia, electroni ca, electrotebnica si altele. - Romania a trecut astizi de la dezvolta‘ rea extensiva la cea intensiva, ceea ce pre- supune sporirea competentei, aplicarea lar- gi a cuceririlor revolufiei tehnico-stiintifice, tzansformarea stiintei intr-o forta nemijlo- cits de productie, cresterea ealilatii produ- selor, 0 eficien{i superioard, S-a trecut la infaptuirea noi revolutii in agricultura, in urma cireia s-au objinut producti supe: oare Ia principalele culturi, numeroase w titi agricol2 de stat si cooperatiste cuce- id inaliul tit de ,Erou al Noii Revolu- agrare". Proclamarea Republicii a reprezentat prin ea insisi 0 manifestare viguroasi a vointei populare, iar cursull pe care acest eveni- ment epocal J-a inaugurat s-a adincit m reu, dobindind, de 1a o etapa la alta, noi f tete si valente si demonstrind cA social mul r&mine cadrul ideal de manifestare adeviratei democratii. Proprietatea soci Visti asupra mijloacelor de productie asi- gurd egalitatea in fapt a tuturor cetite- nilor si este insotit’ de crearea unor forme multiple de manifestare a democratiei. In cadrut acesteia un rol important revine Frontului Democratiéi si Uniti{ii Socialiste. Garantati de ins&si Tegile noastre funda- mentale exista astizi posibilitatea ca toti oamenii muncii si participe la Iuarea deci- ziilor in politica interna si extern a parti- dului si statului nostru. © realitate impresionant’ 0 constituie po- itica nationala profund principiala pe care © aplic’ partidul si care chezAsuieste inta- rirea uniti{ii moral-politice a natiunii noas- tre. Pe aceste c&i se constituie calitatea vietii poporului nostru care cuprinde nu numai expresia materializat a unor conditii de munc& si de trai mereu mai bune, pen- tru toti cet&fenii ei, indiferent de nationa- litate, ci si ansamblul elementelor ce concu- ri Ia formarea demna si afirmarea plena ri a personalita{ii umane. ti Roménia socialist, prin politica sa exter- na, al carei initiator gi promotor neobosit este tovardsul Nicolae Ceausescu, secretartil general al Partidului Comunist | Roman si presedintele Republicii Socialiste Romania, si-a cucerit prieteni pe toate meridianele #lobului prin anvergura initiativelor de pa- ce lansate, prin atasamentul fierbinte fata de dreptul popoarelor la independent gi suyeranitate, Ia o dezvoltare de sine sti- titoare, A Jn aceasti perioadd de mari transformiri si realiziiri in fara noastra si apicyltura 4 cunoseut o dezyoltare impetuoasa, atit in ceea ce priveste sporirea numarului fami. liilor de albine, cit gi in directia cresterii productiei apicole si diversificdrii acesteia. S-a trecut la 0 apicultura intensiva, pe baze Q stiinfifice si la 0 valorificare rationala a & potenfialului melifer al {ri noastre. Toate aceste impliniri se explicé, cu cer- @ fitudine absolut si prin inflacdratul spirit patriotic manifestat de apicultorii nostri Problemele cu care se’ confrunta in prezent apiculiura {Srii solicit’ o mai plenari si © mai profundi exprimare a patriotismiului revolutionar din partea tuturor stuparilor, prin contribufia la fondul de stat cu cit mai multe produse apicole, aceasta si ca 0 recunostiin{a pentru sprijinul pe care condu- @ cerea superioar’ dé partid si de stat il a- cord’ apiculturii, Tot ceea ce sintem’ che- mati, sintem datori si inf¥ptuim, este spre binele patriei si poperului, al nostru, al tu- furor, La proba decisva a faptelor, Ia acest examen extrem de exigent, trebuie si ris- pundem cu to{ii, unanim, prezent, O pre- zenta cu gindul si cu fapta, cu rAspundere fat de indatoririle ce ne revin nowd, celor din apicultura tari, La acest ceas de istorie romAneasc’, che- marea patriei este o chemare de inima si constiin{a Ia care r&spunsul adevirat, sin- gurul, nu poate fi decit formulat in terme- ai calitifii, ai eficientei, ai auto- acestia fiind termenii devotamen- § NISMS SSRENI ANG ALES AGAIN ARANETA ANTANIANS INTERVENTIA IN STUP IN MIEZ DE IARNA Prof, Toan FAUR Iernarea familiilor de albine in conditti normale constituie pentru noi, apicultorii, un examen exigent al cunestintelor de spe- cialitate, al médiestrie: practice si al imbina- rit fericite intre experienta personala si ul- timele descoperiri stiinfifice din domeniul apicol, Literatura de specialitate este foarte bo- gaté si diversificatd pe aceastd tema, — cu exemple concrete si mdsuri tehnice ce tre- buiese late pentru o iernare fard pierderi. Pregitim: familiile de albine cu trei luni inainte de venirea iernii asigurind albina ti- ndrd necesard, rezerve de hrand, materiale de protectie impotriva frigului si totust existd familii de albine care nu supraviefu- iesc iernii. Ne. intrebim: — unde am gre- sit ? Aceasté problem& a ierndrti este foarte complexd si depinde de foarte multi fac- tori, pe care in majoritate apicultorul ti poate dirija, dar este suficienté o singura greseala sau o intirziere de o zi in efec- tuarea unei lucrdri pentru ca o familie sd nu mai poatd fi salvata. aol ee . Consider cd in primul rind natura materialului biologic i in al doilea rind calitatea, cantitatea si modul de asezare al rezervelor de hrand consti- tuie pe ling multi alti factori secre- tul unei iernari fara pierderi. In cele ce urmeazi am si m& refer numai la acesti primi factori ai ierndrii, pe baza unor observafii personale de-a lungul a 19 ani de stupirit, cdlduzit fiind de literatura de specialitate si de experi- enta pozitiva a colegilor stupari cu care colaborez. Albina tindré cu suficiente rezerve fiziologice necesare iernarii se obtine prin culesuri de intretinere tirzii care asigura : — aportul de polen natural si im- pulsionalea ouatului neintrerupt al matcii si cresterea de puict ; — lipsa uzurii accentuate a albinelor, care apare in cazul stimularii cu sirop sau serbet ; — completarea cooranelor in cuib pe masurA ce se restringe cres- terea de puiet. Deci in mod natu- ral familia de albine se pregi- teste de iernare asa cum s-a pre- gatit de milenii. Starea de ‘sindtate din timpul anu- lui are o mare importanti pentru al- bina care ierneazi. Toate bolile in ge- neral, dar mai ales varroza se mani- festa dezastruos prin efectele sale in timpul iernarii, Unii apicultori gresesc, cind, facind tratamentul cu varachet, cred cA familia de albine nu mai este in pericol. Am auzit des afirmatia : yin urma tratamentului din toamna s-a rogit fundul stupului de acarieni* ; au ciizut acarienii dar efectul acti- vitatii lor a raémas si cit de pigubitor se va manifesta. Dacd existA multi paraziti in toamna inseamna cA albina ce trebuie sA ier- neze a fost parazitata din stadiul de larva. Avind 0 rezistentii,’ scizuta; ~ 0 parte dispare inc din toamn& iar cea- lalté moare in timpul iernii. -Dupi H. Wille, om de stiinta din Elvetia, o familie s&ntoasi produce anual 100—150 mii de albine, din care ierneazi 10%, adic& 15 mii de albine, acoperind aproximativ 6—7 rame de stup orizontal. Daci din aceste albine numai 50% au fost parazitate si dis- par, cite mai rimin sa creasc& puiet in luna februarie cind uneori temperatura atmosferici scade pind la —20°C. ? Jar daca familia a suferit si de alte boli si stuparul a mai uzat-o in toamna prin hraniri de completare a rezervelor cu sirop se pune intrebarea — cine si cum mai ierneazi ? In efectivul unei_stupine exista un procent mic de familii care au calitati deosebite la iernare: consuma putin, cura{i bine stupul, au rezistentd la boli, matca incepe mai tirziu ouatul dar pe parcurs ajunge si chiar intrece in populatie alte familii. Aceste familii sint si productive, de aceea mitcile tre- buie crescute din ele. Rezervele de hranté indestulatoare si de calitate, asezate dupa reguli cu- noscute de toti apicultorii in iernile o- bisnuite asigura iernarea normala, Dar ce se intimpl in ierni aspre si de lun- gi durata ? Consumul de hran& in lunile octom- brie—ianuarie, dup’ prof. Zander, totalizeazi aproximativ 3—4 kg. Accas- ta este luata din mijlocul cuibului. Daca dup& aceasti dati apare o perioada prelungiti de frig continuu si apare si puietul, ghemul de albine nu mai poa- te folosi hrana de pe fagurii Jaterali in stupul orizontal. Cum procedez ? La sfirsitul lunii ianuarie, cind tem- peratura urc’ la 7—9° timp de. 2—3 zile, ghemul se afineazi sau poate avea loc chiar zbor de curiitire. In acest moment intervin in cuib introducind linga prima rama de puiet, daci exista, in mijlocul cuibului, 1-2 rame cu mie- te si pasturA luate de pe margine sau de la rezervé. Dac temperatura ra- «mine scdzuta pe tot parcursul lunii ia- nuarie intervin, fr pericol, cu serbet sau zahir candi agezat pe podigor. AceastA interventie la temperatura scizuté trebuie s& fie: rapida (12 minute) ; find, fri bruscdri ; eficienta (ne dam seama -de starea de. iernare vazind \pozitia ghemului, numirul de intervale ocupat, urme de diaree si a- sezim plicile de serbet sau candi sub podisor), (continuare in pag. 25) 3 Resursele nectaro-polenifere ~ mereu im atentia noastra Metode si posibilitati eficiente pentru imbundtatirea hazei melifere Dr, ing, ton CIRNU O verigi importanté in cadrul lu- crérilor de imbun&tatire continua a bazei melifere o constituie plantarea de arbori si arbusti ornamentali — meliferi. Acestia, pe lingi faptul ca asigura un peisaj frumos si creeazi un mediu ambiant placut, reprezinta si 0 sursi valoroasi de nectar si polen, pentru intrefinerea si dezvoltarea fa- miliilor de albine. In acest context, la crearea si ame- najarea parcurilor din jurul localita- tilor, a spatiilor verzi, precum si pen- tru infrumusefarea incintelor gospodi- resti, a imprejmuirilor etc, se reco- manda plantarea in acest sezon a puie- tilor de arbori si arbusti ornamentali, de mare valoare apicoli. Totodat&, se recomanda procurarea si conservarea viitor. In vederea obtineriii materia- jului s&ditor pentru plantarile din anul viitor. In vederea obtinerii materia- Jului s&iditor se practici in mod cu- rent urmatoarele metode: semdnatul, marcotajul, butdsirea si in unele ca- zuri altoirea. Pentru cunoasterea de citre apicul- tori a celor mai adecvate metode de obtinere a materialului saditor la fie- care specie de arbore sau arbust or- namental-melifer, prezentém succint aceste metode care si fie aplicate, la nevoie, in practic. Intrucit insi, nu- mérul mare de specii ornamental-me- lifere nu poate fi cuprins in cadrul unui articol, am selectionat pentru’ in- ceput un numar de 5 specii de arbori si arbusti si anume : salcia, cenuserul, amorfa, hurmuzul si haina miresit. SALCIA (Salix sp.) cuprinde nu- meroase specii sub forma de arbori si arbusti, foarte valoroase atit ca plante decorative, cit si ca plante nectaro- polenifere. Indeosebi speciile cu inflo- 4 rire mai timpurie, martie-aprilie, asi- gurd in unele zone primele sarje de nectar si polen pentru stimularea si dezvoltarea familiilor de albine. Men- tionam cA. polenul de la salcie pre- zinti un continut ridicat de proteine, inregistrind dupa cercetarile noastre 41,9%. Acest aport substantial de pro- teine imprim& familiilor de albine, un ritm sustinut de dezvoltare, ceea ce se reflecta in productia de miere. Astfel, in anii favorabili, cu, prima- veri mai calde si linistite se realizeazi in lunca gi Delta Dunarii, precum si pe vaile insorite din zona montana, cule- suri insemnate de la diferite specii de salcie ce se soldeazi frecvent cu re- colte de miere de 8—12 kg pe familia de albine. Speciile de salcie folosite frecvent pentru decor si cu importanti deose- bita pentru apicultura sint: salcia ca- preasct (Salix caprea sp:) ce infloreste in martie-aprilie, salcia alba (Salix, alba L.) in aprilie-mai gi zilogul (S. ci- nerea L.) in martie-aprilie. Potentialul melifer al acestor speci variazA intre 100 si 200 Yeg/ha. In vederea obtinerii materialului de plantat, la salcie se utilizeazi in mod curent butisirea si seménatul. Metoda butdsirii se practicd frec- vent, deoarece butasii se prind usor si dau in scurt timp puieti buni de plan- tat. Butasii se fasoneaza in timpul ier- narii si se planteazi in primavara. In luncile inundabile, insi, butasii de 1—1,5 m (sade) se infig direct in pa- mintul umed. Puieti buni de salcie se obtin si din simintaé, dar sint mai putin omogeni, datorité hibridarii naturale dintre di- feritele specii. Pe linga cele doud metode de in- multire se foloseste uneori altoirea, in special pentru obtinerea de forme ple- toase sau cu frunzis viu colorat. CENUSERUL SAU OfETARUL FALS (Ailanthus altessima Mill) este un arbore melifer, deosebit de apreciat de c&tre apicultori pentru polen si se- cretia abundenta de nectar. Infloreste in lunile iunie-iulie, cu flori mici, galbene-verzui si placut mi- rositoare, foarte intens cercetate de al- bine. Productia de miere a fost evalua a la 300 kg/ha. Cenusarul se inmulfeste prin si- minté si drajoni, rareori prin butasi de radacina. Semanatul se face toamna sau_pri- mavara, in rinduri distanjate la 3¢ cm, la adincimea de 2—3 cm. Drajonii se recolteazi toamna sau primavara si se planteazd la locul de- finitiv. AMORFA sau SALCIMUL MIC (Amorpha fruticosa L.) este un arbust decorativ deosebit de yaloros pentru albine, deoarece asigura insemnate cu- lesuri de polen si nectar, in cursul lu- nilor mai-iunie. Amorfa prezinti 0 crestere rapid si se preteaza a fi fo- losit in perdele de protectie, in bos- chete, in jurul stupinelor etc, Produe- fia de miere a fost evaluata la 50 kg/ha, Amorfa se inmulfeste obignuit prin séménta, rareori prin butasi. Semana- tul se face la 30 cm distanta si la 2—3 em adincime. In vederea unei bune reusite, se ‘re- comanda ca seminiitura si se ude pe- tiodic, pina la rasdrire; dupa aceea se udi numai in caz de seceti, In toamnaé puietii se pot planta la locul definitiv. HURMUZUL este un arbust deco- rativ, pina la 2 m indlfime gi prezint& Ja noi in tari dou speci: hurmuzul alb (Symphoricarpus albus Blake) si hurmuzul rogu (S. orbienbatus Moench). Ambele specii sint deosebit de apre- ciate, atit ca plante decorative, cit si ca plante nectaro-polenifere 200 kg miere/ha). Hurmuzul se inmulfeste prin sai- mind, drajoni. Semanatul se face primavara in pa- mint bine maruntit, la adincimea de 1 cm. Puietii ramin’2 ani pe loc, apoi se repicd in pepinieré si numai dupii 2—8 ani se planteazi la locul defi- nitiv. . Butasii se recolteazi si se planteazi in general primavara. Puietii obtinuti se repicd in pepinier{ in primavara urmatoare si numai dupi 2 ani se planteazi la locul definitiv. HAINA MIRESII (Polygonum bald- schuanicum Rel.) este un arbust volu bil, cultivat frecvent pentru decorul imprejmuirilor al pergolelor etc. Acest arbust este deosebit de valoros pentru albine, deoarece furnizeazi insemnate culesuri tirzii de nectar si polen, pe o lunga perioada de timp. Productia de miere a fost evaluata la 50 kg/ha. Inmultirea acestui arbust se poate, face prin stimingii, drajoni, butasi si in unele cazuri prin fragmente de radi- cind. (100—~ BIBLIOGRAFIE 1. Dumitriu Tataranu, $,; Arbori gi ar- busti forestier’ si ornamentali cultivati in R.P.R. Editura Agro-silvied, Bucuresti, 1960. 2, Purcelean, St. V. si colab.: Cultura spe- ciilor lemnoase ornamentale, Editura Agro-silvicd, Bucuresti, 1961. OPINII CORELATIA INTRE VOLUMUL STUPULUI $1 CALITATEA MIERII EXTRASE Dr. Joan BOCANICI Secretarul fiilalei Tendinta de inlocuire a stupului ori- zontal cu cel vertical este din ce in ce mai frecventa, acesta din urm fiind cu mult mai eficient in practicarea stupiritului pastoral. ; “Desigur ca inventivitatea stuparului nu ‘poate fi oprit’, astfel cA si stupul vertical a fost modificat in limita STAS-urilor, folosindu-se in majorita- tea cazurilor (cca. 70%) corpul de ver- tical iar ca magazie corpul de multieta- jat (MLE) sau vertical, Numai unitatile socialiste si incepatorii. mai au in exploatare stupul R.A. 1001, cum se giseste el tipizat. Cind mi-am propus si dezbat aceas- 44 problem am plecat de la premiza cA m&rirea excesiva a volumului stu- pului duce la sciderea calititii mierii. Ani la rind unii apicultori (de gul& cam aceiasi) prezintd la achi tie o miere necoapti, cu procent cres- cut de umiditate, cu toate ci au parti- cipat la acelasi cules cu majoritatea apicultorilor .care recolteazi miere de zalitate corespunzitoare, conform STAS- ului in vigoare. Am constatat cd toti acesti apicultori folosesc in productie stupi cu volum mare sau cu rama la- t& in magazin. Este firesc si fie asa, deoarece cel mai dezvoltat instinct al albinelor este de a culege nectarul gi apoi de a-l prelucra in miere. In situatia cind vo- lumul de strinsur& este mare se pro- duce mai mult, e adevarat, ins in de- trimentul calitatii, cu atit mai mult cu cit in ultimii ani marile culesuri din prima parte a verii au fost scurte (4— 6 zile), dup care mierea trebuie ex- trasd pentru a putea deplasa stupina la ait masiv melifer. Vreau sa exemplifie acest lucru prin- tr-o situatie concreta : 6 judetene Hunedoara a A.C.A. In anul 1984, impreuni cu un alt apicultor, eram cu stupina in muntii Retezat, la un cules bun de mana de brad. Urma si mergem la extras dupa sporul de Ja cintarul de control. As ciatul meu a plecat la stupin’, urmind si mi duc gi eu daca va fi cazul. Ivin- du-se posibilitatea si plec, dupa’ doud zile, am fost intimpinat de el, moti- vind cA nu s-a gribit si.m4 anunte, deoarece mierea nu era clipiicita, cu toate ci sporul de la cintar era sub- stantial. Stiind c& la acelasi spor, la un alt cules am extras miere’naturala, am trecut la verificarea stupilor si ‘spre marea mea surpriza tofi fagurii din magazine erau capicifi pe aproxima- tiv 2/3 din suprafati. Am controlat si stupii asociatului meu — pentru con- vingere — constatind cA situatia era cea pe care el mi-a relatat-o, adici fa- guri necipaciti cu miere | necoapta. Mentionez ci amindoi folosim in pro- ductie acelasi sistem de stup : vertical cu magazin MLE., cu deosebirea ci aso- ciatul meu avea in magazine tipul de rama lata, Cazul relatat nu a influentat prea mult calitatea mierii, deoarece am pu- tut astepta citeva zile pentru matu- rarea ei, dar la culesurile din prima parte a verii una-doua zile intirziere sint suficiente pentru a pierde culesul urmitor. In concluzie, este bine si fim mai circumspecti in modificarea volumului stupului, mai ales cind dorim si va- lorificam mai multe culesuri consecu- tive. Nu trebuie si ne gindim numai la cantitati sporite de produse apicole, ci sila calitatea acestora, care a adus fai- ma produselor apicole roménesti. Rezultate ale cercet&rii stiintifice UTILIZAREA ENERGIEI SOLARE : LA USCAREA POLENULUI ing. Mihai LISOVSCHI Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura Bxprimata in unita}i convenfionale miere (UCM), productia apicolé este | reprezentata atit prin micre ca produs principal cit $i prin-celelalte produse apl- eer cole, intre care polentl ocupd un loc important. Tehnologia de recoltare si conditionare a polenului cuprinde mai mult faze, dintre care uscarea prezinid un grad sporit de dificultate, find obligatorie con. servarea tuturor clementelor si substanfelor cu valoare dieteticd. Confinutul ridicat de apit al grauncioarelor de polen, precum st al mierit care aglomereazé aceste griuncioare face imposibili conservarea polenului brut si de aceea se impune eliminarea apei. Umiditatea relativa a polenulut trebuie re- dus@ de ta 20—26%s la recoltare, la 8—10% pentru pistrare, . Temperatura polenulut in timpul uscdrii se limiteazd la 40—42°C, iar durata de uscare se recomanda sii nu fie prea mare, SSNS In scopul completarii sistemei de masini si utilaje apicole cu un uscator de polen de uz gospodirese, avind 0 capacitate de us- care de 4—8 kg/zi, un colectiv de cercetd- tori de la Institutul de Cercetare si Pro- ductie pentru Apiculturé Bucuresti (ICPA) si Institutul de Cercetare Stiintifica si In- ginerie Tehnologeid pentru Echipamente EF. nergetice (ICSITEE) — Laboratorul de ter- motehnicd solard, a experimentat pe par- cursul a doi ani o serie de modele de us- c&toare de polen, care functioneazi cu ener- gie solard. Optiunea pentru utilizarea energiei solare este dictaté de necesitatea ca uscatoarele s& functioneze in orice zona, de cele mai multe ori departe de sursa de energie con- *ventionala, concomitent cu economisirea energiei clasice. Modelele uscditoarelor de polen au fost incereate in diferite conditii, de clima si zone geografice, in vederea stabilirii carac- teristicilor tehnice a modului de exploatare si de selectare a solutiilor optime. Au fost concepute si experimentate urma toarele modele : 1 — ICSITEE 1 — uscator de polen cu cap- tator solar pentru capacitate de 6—8 kg; 2 — ICPA 1 — uscétor de polen cu cap- tator solar avind capacitatea de uscare Ske: sssemmmamnnnnnnnnninny AWOAHHATTANTATTAN oe 3 — ICPA 2 — uscditor de polen cu expu- nere directa la soare; 4 — ICPA 3 — uscdtor de polen cu cap- tator solar inglobat ; 5. — ICSITEE 2 — uscéitor de polen cu cap- - tator sifa inglobat si tiraj fortat. MODELUL ICSITEE 1 Se compune, din generatorul de aer cald si uscdtorul propriu-zis (foto 1) Uscatorul de polen este’ format dintr-o incinté cu site plane pe patru nivele. Cap- tatorul solar avind dimensiunile in plan de 2000 x 670 mm, este o constructie strati- ficaté, formind un tunel de aer. Se asazd Foto 1 — Modelut ICSITEE 1 Foto 2 — Modelul ICPA 1 Ja inclinatia de 30°, permifind aerului si circule prin tiraj natural, ridicindu-si tem- peratura. ‘Aerul este introdus printr-un racord in uscditorul de polen, intr-un spatiu avind rol de camera de egalizare, de unde este dis- tribuit sub sitele formate din plasi de sirmA de 1X1 mm, pe care se afl pole- nul supus uscarii, dupa care este evacuat intr-um cos care accelereazi tirajul natu- ral, Fiecare nivel este alcdtuit dintr-un sertar ce se trage spre exterior. MODELUL ICPA 1 Este format tot din doud piirti: genera- torul de aer cald si uscétorul propriu-zis (foto 2). Uscdtorul propriu-zis este format dintr-un singur compartiment in care se asazi pole- nul, si care este acoperit cu un capac din tabla neagra, prevaizut la partea superi- cara éu un dispozitiv In care sint practi- cate géuri de @ 20, destinate reglajului de debit al, aerului cald. Generatorul de aer eald este identic cu cel descris anterior. Foto 3 — Modelul ICPA 2 MODELUL ICPA 2 Este format dintr-un cadru de lemn cu doud rame-prinse in balamale (foto 3). Dimensiunile ramelor sint de 1200 x 600 mm, avind acoperiti cite o fatd cu fesdturd de sirma zincata, cu gduri de 1x1 mm pentru a permite’ trecerea aerului prin sit’, printre, straturile de polen. MODELUL ICPA 3 ‘ Este derivat din modelul ICPA 2 la care s-a inlocuit sita superioara cu o folie nea- gra ca element de captare a energiei solare (foto 4). Intre cele doud cadre ‘de lemn se lasé 0 distanja de circa 3 mm prin care aerul incdlzit, datoritA absorbtiei_energiei solare de cdtre folia neagrd, este evacuat. Dife- _ rena de temperaturd dintre aerul .exterior si cel de sub folie creeazA un curent de aer ce strabate straturile de polen. MODELUL ICSITEE 2 Este derivat din modelul ICPA 2 la care neagré de pe rama superioara a fost inlo- cuita cu o siti neagra, peste care s-a con- struit un cos din folie poliestericé In gro- sime de 0,003 mm, ce are rolul de a crea efectul de sera, permitind totodat& si eva- cuarea aerului Incdilzit si Incdrcat de ya- pori. In acelasi timp folia poliestericA im-— piedicA patrunderea, razelor ultraviolete in masa de polen. : .{ETODA DE LUCRU S-au facut experimentiri la Buftea, in Bucuresti si ‘in Delta Dundrii — Maliuc. Aparatura de mésurd utilizaté’ a fost din dotarea laboratorului si anume : —solarimetru tip Kipp-Zonen cu con- stanta 80 W/mV ; — milivoltmetru tip GOERTZ ; —anemometru cu palete produs de W. Lambrecht ; —— hygrometru V. Lambrecht ; —termometru electronic » ULTRAKST (RFG) ; — bygrometru — umidometru FEA pentru cereale etalo- nat pentru polen. Prima serie de experimentiri a fost efec- tuata la Buftea in perioada 21—23 VIL86. Din mésurStorile termotehnice si gazo- dinamice efectuate rezulti urmitoarele con- cluzii: Termofil — Foto 4 — Modelul ICPA 3 Dintre toate modelele. incercate la But- tea nici uaul nu ofera rezultate remarcabile. Gradul de uscare a polenului nu este sem- nifieativ. : ‘Uscatoarele de tipul ICSITEE 1 si ICPA 1 prezint& solujii sofisticate si costisitoare, fi- ind greu de transportat in pastoral de ca- tre un apicultor particular. i Cel mai slab randament la uscare il ofera usedtorul ICPA 2, care are si dezavantajul expunerii directe la radiata ultravioleta. Grosimea stratului de polen pentru us- are a fost intre 58 mm pentru cele 3 sisteme. Intensitatea radiafiei solare in zilele de experimentare a fost modesti pentru 0 zi de vara: In urma experimentérilor si a concluziilor trase, a fost realizat modelul ICSITEE 2. Derivat din modelul ICPA 3, _pastreazd neschimbati rama inferioaré cu sit si un singur piciér de sprijin pentru a-i da in- clinafia necesari expunerii la soare. Rama de sus este liber si prevdzuta cu sit{ acoperité cu lac negru special tip Ez 581, peste care o rama metalicd realizeazd un Cos de sectiune variabila prismatic, din folie poliesterticd tip E 6559/77, de grosime 0,005 mm. Sistemul astfel realizat inglobeaza’ in ace- lagi utilaj atit partea de captare a energici solare, cit si usedtorul de polen propriu- zis. In plus folia astfel dispusé realizeaz’ un tiraj natural bun gi opreste radiatiile ultraviolete. Avind o greutate mic& (sub 8 ke). 0 pr ductivitate mare (4—6 kg polen/zi) este foarte indicat pentru apicultura pastorald si chiar pentru cea stationara. Cu modelele ICITEE 2 si ICPA 3 s-au efectuat masurdtori in Delta Dunarii — Ma- liue in perioada 12—13.1X.19866. Din rezultatele mésuratorilor’, efectuate reiese cA modelul ICSITEE 2 raspunde cel mai bine cerinelor impuse, uscarea polenu- lui intr-o zi cu solarizare modesta dind re- zultate foarte bune. Cantitatea de polen a fost de 4 ke, dis- pus in strat de 4—8 mm. Conditiile climatice din delta sint deose- bite. Umiditatea aerului dimineata s-a si- tuat intre 90—100%, sedizind dupi ora 11. Pentru completarea datelor tehnice si ates tarea performantelor_ modelului ICSITEE 2 s-au facut mésuratori termotehnice gi gazo- dinamice atit in gol cit si in’ sarcind la se- diul LCSLT.EE, CONCLUZII Analizindu-se cele cinci modele experi- mentale de uscdtoare de polen rezulta ur- matoarele ; - @ Miasuratorile au fost ficute in zone ‘cu polen recoltat atit in ziua experimentarii, cit si ulterior, avind asifel posibilitéti variate de verificare a in- dicilor de performanta. @ Numarul de experimentiri a fost de 14 la toate modelele de uscatoare.. © Anatizind indicii de performanta obji- nufi se accepti ca fiind singurul de reti nut, tipul ICSITEE 2, © © Hfectele economice rezultate din utili- zarea energiet solare pentru uscarea pole- nului sint ridicate si ardtim citeva din aces- tea 0 reducere apreciabild a energiei (pen- tru 1 kg polen uscat este necesaré o canti- tate de 93,042 w/h) ; —asigurarea unet polenulut uscat ; —preful de cost al uscitorului va fé re- dus datorita simplititii sale si tn acest fet cheltuielile pentru uscarea polenului vor fii relativ reduse. Dupd incheierea Iucrdrilor de experimen- tare si testare se va trece Ia fabricarea in serie a utilajului. calititi deosebite a Foto 5 — Modelul ICSITEE 2 | in ajutorul apicultorului incepator HRANIRI DE NECESITATE TN TIMPUL IERNII ing, Nicolae NICOLAIDE In conditiile climatice ale {ari noastre, perioada de iernare a familiilor de albine poate fi consideratd intervalul de timp scurs de la formarea cuibului de iernare si - Smpachetarea acestula, pind la efectuarea zborului de curatire si revizia de_primi- yard a familiilor de albine sau numai in- tervalul de timp cuprins intre ultimul zbor de curaire din toamna pind la primul zbor de curatire din primavara, pericada foarte diferitd de la an la an si de la 0 zi la alta. Trebuie ins retinut faptul ca hecesitatea de a interveni in stupi in timpul iernii este in raport invers cu calilatea luerdrilor, de pregatire a iemndrii; deoarece dac& lucraé- rile de pregétire pentru iernat au fost fa- cute la timp, la inalti indici calitativi, iar familiilor de’ albine li s-a asigurat_hrand suficient si de calitate superioard In stu- pind ramin foarte putine Incruri de facut in cursul perioadei de iernare. Este nece- sar si se retind de asemenea faptul ca in cursul iernii controll direct prin deschi- derea stupului se face numai in cazuri ex- ceptionale, cind viata familiei de albine este amenintata, urmare unor stari anor- male constatate. Ca stiri anormale grave re se cer a fi imediat indreptate sint: lipsa de hrani, absen{a miteii, aparitia diareei intr-un mod generalizat la aproape intreaga populatie de albine si patrunderea soarecilor in stup. In general toate aceste cauze sint datorate de regula apicultorului, fie neglijentei manifestate de acesta, fie ne- eunoasterii modului corect de pregitire a “familiilor de albine pentru iernat. Ne vom ocupa fn continuare de indrep- tarea uneia dintre starile anormale ce se pot ivi in cursul iernii si care apare cel mai freevent si anume de completarea ‘re- zervelor de hrand. Completarea rezervelor de hhran3 a familiilor de albine in sufe- rinté se poate face in mai multe moduri, pe care Je enumerdm: cu faguri continind miere cApicit’ de calitate, luati de la re- zerva stupinei sau, in lipsa acestora, cu turte miere si zahir, serbet din zahar sau plici de zahar candi. La pregatirea turtelor din miere cu zahdr poate fi folo- sit atit mierea necristalizata, precum si mierea cristalizata, stiut fiind cA dintre toate sortimentele de miere din fara noastra, 10 mierea de salcim nu cristalizeazi in timp ce toate celelalte sorturi de miere crista~ lizeazd intr-un interval de timp mai mare sau mai mic, Completarea proviziilor de hran’, atunci cind timpul nu este cu totul necorespun- ztor se poate face pe loc, direct in stu- pind; in cazul existentei unor geruri_pu- ternice, aceastA operatitine va trebui efec- tuat.in camere inedlzite, in care se aduc stupii respectivi. In vederea completarii re- zervelor de hrand cu faguri de miere cA- pacita, se ridicé capacul stupului, impa- chetajul superior (salteluta superioara) si apoi podisorul. In functie de pozitia ghe- mului, fagurele cu miere capécitd va fi in- trodus inir-una din marginile laterale ale acestuia, astfel incit fagurele cu miere sa fie in contact direct. cu albinele din coaja ghemului. Se recomanda totodatd ca inainte de introducerea fagurelui si se descapa- ceaseé cu furculita de descdpicit.o supra- fati de circa 1 dm? de miere care si vind in contact direct cu albinele ghemului res- © conditie importanti este si aceea de a preinealzi fagurele cu miere capacit& inainte de introducerea sa in stup, find finut In acest scop un interval de 5—6 ore fnainte de introducerea in stup intr-o ca- meré incdilzité in jur de 30°C. In cazul in care pe cei doi faguri marginasi unde se va introduce fagurele cu miere se giisese al- bine putine se recomanda introducerea sa peste incé 0 rama spre mijlocul cuibului, facind ins in peretele fagurelui respectiv, Ja mijlocul siu, 1-2 gduri cu un diametru de 1-15 cm, prin care albinele aflate pe fagurii mérginasi si poaté trece spre ghem. Unii apicultori recomanda in lipsa fagurilor cu miere cdpaciti, folosi- rea mierii fluide sau a siropului dens de zahar (2 la 1) turnat cAldut in celulele goale ale unui fagure inchis la culoare. De ase- menea, in lipsa fagurilor cu miere ca hrinirea familiilor de albine se poate efec- tua si cu pasti din zahir si miere, Pasta din zahér se prepari din patru parti zahar pudra si d’ parte miere fluida, In acest scop, fn cazul in care mierea este cristalizat’a, anterior acestei qperatiuni ea se lichefiaza, folosindu-se in acest scop baid de apa caldé, avind ins& grijé ca temperatura micrii si nu depdgeascd 45°C. Mierea si zahdul pudrd se frdmintd bine, pind cind’ se va. obtine o pasta asemina- toare cu aluatul. In cazul In care pasta res- pectiva este prea moale, se mai adaugd un supliment de zahar pudré, iar dac& acesia este prea tare se adaugi miere ‘lichida. Pasta astfel objinuté se admi nistreazi sub forma de turte cu o greu- tate de 500 la 1000 g, ambalate in hirtie pergament sau pungi de plastic, ce se asazd pe spetezele supericare ale ramelor deasu- pra cuibului, dup’ ce tn prealabil in par- tea inferioara au fost decupate in supra- fata pungii 2—3 ferestre, spre a permite astfel acesul albinelor la’ turta_respectiva. Pentru combaterea nosemozei se recoman- da ca la fiecare kilokram de pasti sé se © adauge in timpul prepararii acesteia gi o cantitate de 34 ml Protofil In locul turtelor de miere si zahar pu- dr se poate folosi serbetul de zahir care se pregdeste astfel: se incdlzese 1,760 li- tri apa, la care se adaugi 10 kg zahar tos si se amestecd totul pind la fierbere, 1a- Sind amestecul s clocotease’ timp de 30 mi- nute, spumuind siropul in acest interval de toate, impurititile aflate tn zahdr. Cu un termometru se masoara temperatura siropu- lui ce trebuie si fi ajuns la 116—117°C. Pentru a ne convinge daca operatiunea de fierbere este terminaté, se ia o lingurita de sirop si se introduce repede tn apa re- ce, dupa care se scoate brusc, Daca siropul se incheagé si are o consistenta suficienta pentru a face intre degete o bobité care sd nu fie tare dar nici prea moale, se vor adauga 2 kg miere lichefiaté anterior, clo- cotind intregul amestec timp de 3 minute, dupi care se ia de pe foc. Cind temperatura amestecului scade la 40°C se incepe invirtitul siropului cu un facdlet, mereu in aceeasi directie. Frecatul serbetului se considera incheiat atunci cind saltind facdletul, serbetul ce curge de pe acesta nu se cufundd tn masa celui din vas. Cind produsul devine mai consistent se toarnd in forme de hirtie pergament sau pungi de plastic, facindu-se turte cu o gre- utate de 500 g la 1000 g, avind o grosime de circa 1 em. In acelasi mod se poate pregati si serbetul ‘obignuit, numai din zahar si apd, f4rd adaus de miere. In afara pastel si serbetului de zahér la hhrdnirea familiilor de albine se mai pot folosi cu succes si plcile de zahar candi. Pentru prepararea zahrului ‘candi sint necesare: un termometru industrial eu sca- M4 intre 125—150°C, o oal& smal{uiti cu © capacitate dubla fati de cea a zahfrului ce meazi si fie pus la fiert; un numar de tavi din {abl neagra cu dimensiunile de 150x250X11 mm, adicd 1,8 tévi pentru fie- care kilogram de’ zahéir pus la fiert ; coli de hirtie pergament pentru captusirea tavilor $4 o paleta din lemn cu coada lunga, Pentru fiecare Iklogram de zahér se vor pune pe foc 0,200 1 apa. Dupa topire, ames- fecul se lasi SA fiarbé 15 minute, iar'cind termometrul arati 116—117°C vasul se ia de pe foc si se Jasé linistit 5—7 minute. In acest interval se pregatese tivile ce se umezese in prealabil iar in_interioruly lor se pliaz4 hirtia pergament. Dupd tre¢erea celor 5—7 mintite lichidul se amesteci con- tinuu in acelasi sen: Dup& 3—4 minute de amestec culoarea se deschide spre crem, solutia opunind re~ isentd la amestecare, aspect care indic& momentul turndrii_acesteia in tavi, intr-un strat de circa 1—1,5 em_grosime. Dupa 15—20 minute plicile de zahdr pot fi/ridicate din tivi iar dupa racire depozi- tate. In scopul de a face placile de candi mai atractive pentru albine se poate adduga la fiecare kilogram de zahar cite 100—200 ¢ miere fluida In aceasta situatie, mierea fluidizaté an- terior se adaugai solutiei de zahr atunci cind acesta a atins temperatura de 116—117°C. Amestecul se agiti cu lingura timp de 1 minut, dup care vasul se ia de pe foc si se lasi 5—7 minute, asa cum s-a aratat mai sus. Plicile cu zahr candi se asazé de asemenea deasupra spetezelor superioare ale ramelor cuibului familiet de albine. In loc de tavi, pot fi folosite cu succes la pre- pararea zahdrului candi si hratlitoare, fard a mai folosii in acest caz hirtia pergament, cu conditia protejarii termice a hranitoru- lui. Indiferent de modul de hranire folosit, operatiunea trebuie executati fntr-un in- terval de timp cit mai scurt, dupa care se face protejarea cuibului prin impachetarea acestuia cu materialele izolatoare respec- tive. ‘Trebuie mentionat totodatA cA in cazul hrnirilor de iarni a familiilor de albine atit cut pasta de zahar, cit’ si cu serbet sau zahar candi nu se recomandi a se adauga amestecului alte substante si nici polen de- oarece acestea incare’ intestinul gros al fa- miliilor de albine in aceasti — perioad. Polenul natural .recoltat de albine poate fi administrat cu deosebit succes albinelor dupa efectuarea zborului de curdtire. Aceast hranire va determina intensificarea ouatului miteii si cresterii puietului. 11 Tnsemnart DELTA DUNARN = RAIUL ALBINELOR Gheorghe PUSCASU Presedintele Filialei A.C/A. jud. Tulcea de locurile in care traiesc st tmi desfisor activitatea ca apicultor, de sub stincile. si de la raddcinite brazilor din Muni Pidurea Neagri din Germania, ies la lumina primele suvife de api, care, in- gemiinate, pornesc intr-o cliltitorie de peste 2700 kin, formind albia fluviulut care se numeste DUNAREA. In lunga lor calatorie apele Dundirii strti- bat paminturile a 8 tari; curg lin prin cim= plile Europei Centrale sau mused din, roca Alpilor, despart Carpafit de Baleani, spalé pliminturi si pietre, traverseazt aseziri ome- nesti, adunt riurt’st pirate, ist Uirgesc al- bia $i obosite parca de atita cale, se prega- tese pentru intilnirea cu Marea Neagré, Aict, pe pimintul Dobrogei, Dundrea isi resfird brafele usor arcuite, formind Delta, in care de mii de ant depune molcom mi- lul adus ca un zélog de pe pdminturile pe care le stréibate. Din milul acesta médnos s-a format in decursul mileniilor un colt de rai, o gridind cu flori, cu pasdri, cu pesti gt ctu albine. Delta Duntirit este una dintre cele mai tn- tinse de pe glob. Gdsesti aici toaté vraja gt fascinajia unei lumi neprihdnite, iar aerul, din canale are mirosul penetrant ‘al prime- niri din pimint, Apa bolboroseste, ‘migea- t& de fermentatia din adincuri, De-a lungut Depart canaleior, malurile sint pline de stilcu st de stuf. Se zaérese bivolti de apd, porci mis- treti patafi si cai siilbatéci. In departare se aflé cea mat mare ptidure de stejari din Europa rasdriteand semédnatd prin secolul al XVIiI-lea de cine stie ce corabie naufra- giaté. r In acest minunat colt al térti noastre, pa- trie a pelicanilor si a lebedelor, apicultorii aduc in fiecare vard, zeci de mit de fa- méilii de albine. De la sfirsitul lunii martie, Delta tmbract haina galbené a florilor de saleie; Salix cinerea, S. caprea, S, alba, S, viminalis si alte varietdfi a cliror tnflorire se esalo- neazi pe o perioadé de peste 30 de zile, dau ‘culesuri de 0,3—0,5 kg polen, zilnic ob- fintndu-se recolte de 3—5 kg polen uscat, in afara culesului de nectar care in. aceasté perioadd asigura dezvoltarea familiilor de albine. Rapita de api (Nasturtium officinale), laptele ctinelui (Euphorbia palustris) com- pleteazi covorul galben de primavard. 12 Junie este luna: florilor albe, Luckl apet este acoperit de butolas (Cenante aquatica). Un mesfirsit_covor alb, presdrat cu insule verai de, stuf si papurd, cu frunze si flort de nuferi, asiguré albinelor in unit ani re- colte de 30—50 kg miere/famitia de albine. La inceputul lunti iulie, treptat, albul este inlocuit de violetul tepuhutui (Stahis palustris) si al,lemniet (Litrhrum salicaria) iar in august se aldturi si Mentha care for- meazi, haina floralé a Deltei pint in octom- brie, Ia ctiderea brumet. In acest paradis cu vegetatie lucurianté, misund sute de specti de animale de apd; pistiri viu colorate, iar in apele ghioluri- Jor si canalelor, tréiesc nenumérate specit de pesti, Aiti vin si-si depund tcrele stu- rionti, scrumbiile de Dundre si alte spectt. Aici gisese apicultorii locuri bune de ati- les pentru albine, dar st de odihna st re- creere pentru el. Nu pofi fi apicultor in Delt fart a fe vindtor si pescar in acelasi timp si cine iubeste cu'adeviirat natura aici giseste ceea ce aceasta poate oferi,mai frumos. Stupti sint transportafi cu bacul, $i apot asezati pe vetre, cite 50—100, ta distant de 23 km intre ele. Fiecare apicultor are 0 cabani demon- tabila in care locuieste, o barcdt si bineinteles obisnuitele unelte de pescuit. Imagine ‘din peisajul mirific al Deltei Dunarii Stuparit amatori (muncitori, farani, inte- Jectuali) isi asazd de obicei stupinele pe tra- ¢ eele vapoarelor de pasageri. Profesionistit se aventureazi in inima Deltei. Exist si stupine mari, industriale. Ferma apicolt a Intreprinderié agricole de stat din Tulcea are 5000 familit de albine intreti- nute in stupi multietajati. Dispune de mij- doace proprii de transport, laboratoare piu- titoare dotate cu utilaje si instalatii moderne, de mare randament pentru extras mierea, Ferma obfine producti de 25—30 kg miere/ familie, Apicultorii fruntasi realizeazt 40— 50 kg/familie. Dar, oricit ar ft locurile de pitoresti si culesul de dbundent apar si necazuri- In Delta Dundrii, odatd cu inserarea, oa- ‘menii se adapostesc in poloage (corturi din tifon), pentru a se apira de roiurile de fin- fari, Broastele sint si ele tn mediul lor si se hrinese lacom cu albine, Toamna, piianjenti ist tes pinzele in de- sisul plantelor, capeane pentru albine, Cu toate acestea apicultorii trebuie si rézbeascd i si se luptdi pentru aceasta.’ Munca, via- Ja, parcdé nu ar fi atit de atrdgdtoare daca nu ar fi presiirate pé ici pe colo $i cu mici necazuri, Odatd cu venirea toameni zilele se scur- teazd, noptile devin mai rect ceata si ploile ne trimit spre addposturi, Luna octombrie vine cu brume si vege- tafia din Delt& moare, Zezi de mii de stupi pornesc spre casele apicultorilor. Cind viforul spulbert zapada si apele se acoperé cu platose de gheatd, pdtrund in Delté masinile de recoltat trestia care va alimenta combinatele de celuloza, Va veni ins primavara si covorul flo- rilor multicolore va acoperi tin nou intin- derile nesfirsite ale Deltei, cu paminturile sale mlistinoase care au parcd ceva ce fine de un alt tarim: aici vezi si auzi inceputu- vile vietit terestre, 2Din istoria apicola a unei provincii 3cu bogate traditii $SITUATIA APICULTURII IN. BANAT CU MAI BINE DE DOUA SECOLE IN URMA Dr. ing. fon RADULESCU Straduinta neobosité a cercetétorilor pen- tru identificarea de marturii privind viata si preocupdrile celor mai, vechi locuitori ai pamintului roménesc, a dus la imbogéifirea patrimoniului istoriografic si etnografie al Unui popor care, supus vicisitudinilor, n-a avut rdgaz si daltuiascd, mai temeinic, ur- me in istoria unor veacuri trecute si, cu atit mai mult, s4 le poata conserva, In contextul’ amintit se Inscrie si lucrarea aparuté in anul 1982 la Editura’ Facla, in traducerea si sub ingrijirea_cercetatorului Costin Fenesan, cu {itlul ,Banatul de la origin’ st pind acum (1774)*1, apartinind Tui Johan Jakob Ehrler. 2. ‘Asa cum aratd tilul, desi pare c& auto- rul si-a propus sd se refere, pe o perioad’ mai lunga (,..de la origin pint acum...“), la un cadru’larg de aspecte de ordin isto- rie, social si economic, in afar de citeva mentiuni introductive, seurte incursiuni in trecutul istorie al provinciel, mai totul re- prezinté o descriere a situatiel faptice din anul 1774. Modul in care sint prezentate da- tele statistice si mentiunile din text, dav lucrdrii o not deosebiti de autenticitate, Intdrité si de faptul c& autorul, cu functia sa de controlor si indrumitor al’ tuturor ofi- ciilor administrative din Banat’, avea posi- bilitatea cunoasterii nemijlocite’ a situatiei locale, in cele mai mici detalii. 1 Titut original al manuscrisului, in tra~ ducere lin limba germand este: Banatul de la origini pind acum, impreuni cu obi- ceiurile, datinile, religia, educatia data co- piilor, economia casnicd si averea localni- cilor,'cu lipsurile mifloacelor de trai si ale comertului, cu veniturile, cu obligatiile functionarilor, curlozitatile aril si mari- mea acesteia in ‘ceea ce priveste teritoriul, orasele_,satele, prediile, oamenil si pitele, avind in anexd itinerariul imbunatdqit de caldtorie — descris 1a Timisoara Ia 1 oc- tombrie, de citre J.J. Ehrler, revizor. 2 JJ. Ehrler — revizor — functionar ad- ministrativ de rang superior in administra fla imperiald a ,Tarii Banatului*. 3 Luerarea se refer la Banatul istoric, tn aranifele Tul vechi, respectiv intre Dunitre, Tisa, Mures si Carpatii. Meridionati, ,parte a regatului de odinioara al Daciei", cum i prezint&é autorul. Pr erermrerererereresevererorerereserererererersrerererererererererOrererararerereres: 13 Luerarea este de un deosebit interes pen- tra multe domenii de investigare, din’ care am refinut, cu acest prilej, pentru edifica- rea celor cu preocupari privind istoricul apiculturi, citeva aspecte inedite*, Desigur, atunci cind Banatul a intrat sub dominatia austriacd, in urma tratatului de pace din anul 1718'incheiat la Passarowitz {ntre Turcia si Austria, noii slapini au ga- sit aici albinartul ca o indeletncre veche ro- méneascd, transmisa, din generatie in ge- neratie, de la strimosi. In acest sens si amintim doar afirmatiile marelui Herodot eare a vietuit aproximativ intre ani 484— 425 fen. si care, in opera sa intitulaté 1s- tori", aminteste (in cartea a V-a) ca tra cii spun cil tinutul de dincolo de IstruS e ocupat de albine si din cauza lor nu se poate trece mai departe". Deci, pe atunci incéi, finuturile geto-dace | erat. renumite pentru bogatia in stupi, fapt ce antrena si schimburi comerciale intense cu orasele gre- cesti_ din bazinul Mediteranei. Pentru pro- dusele pe care le aduceau jnegustorii_ple~ cau de aici cu ceard si miere destinata Sa- tisfacerii_gusturilor rafinate din sud. Insem- nari stravechi, ne spun cA locuitorii finutu- rilor de la nord de Dunare foloseau, in hrana lor de toate zilele, miere si, uncori, ca bautura, ,mied", un fel de vin preparat din miere.’ Priscus’ (care a trait intre anii 410—473) om politic 3i cronicar bizantin, din a cérui operd istorich aflim multe stiri despre romAnii din stinga Dunarii_ in peri- oada migratiilor, descriind una din pere- grinarile sale, ne spune ci: ,De acolo am calétorit pe un drum neted asezat intr-o cimpie a Banatului... Prin sate ni se adu- ceau de mincare... iar in loc de vin mied, dupa cum il numese localnicii." Dar, cresterea albinelor era o indeletni- cire rispindita si destul de apreciati si la romani, care se stréduiau sd-i imprime o dezvoltare pe baze mai perfectionate, mai stiintifice. In sprijinul acestei afirmatii este de ajuns si amintim pe Virgiliu, care, catre sfirsitul sec, I fen., consacra apiculturii ver- surile cartii a IV-a din minunatul sau poem ,Georgice“, Prin pana celui mai mare poet latin au ajuns pind in zilele noastre unele aprecieri si recomandari pe care, de-a lungul veacurilor, nimeni nu le-a infirmat. Oare aceasta nu ne indreptateste sé fim de parere cA insusi Publius Virgiliu Maro era un experimentat apicultor ? In imprejurarile amintite, logica ne face sA conchidem cd, dupa _transformarea Daciei in provincie romana, la dezvoltarea apiculturii au concurat doua experiente stra- vechi, din suprapunerea cdrora localnicii Ba- 14 natului_trebuie sa fi beneficiat cu prisc- sinja ,facind ca aceasta s4 prezinte 0 pon- dere insemnati in asigurarea_mijloacelor de existenté ale roménilor si, mai apoi, si a acelora pe care evenimentele istorice Hav asezat printre ei. Si astfel, cu toat& vitregia vremurilor, ge neraté de’ ndvéliri, confruntdri miltare ; Rezultate ale concursului anual pen- tru _titlul de ,Piliala A.C.A. fruntas pe tara", nr. 8, p. 26. * ©: Cei mai buni dintre cei buni, nr. 10, p. 23. : MAZILU, V., BULAT, E.: Actiuni pentru continua perfectionare a apicultorilor vrinceni, nr. 7, p. 22. P., A, Cercul apicol orasenese Cimpulung- Muscel la tndltime, nr. 4, p. 28, POPESCU, V.: Preocupari in sprijinul rea- jizarii exemplare a sarcinilor ce ne re- __Vin, nr. 10, p, 21. SERBAN, Mihaela: Itinerar apicol iesean, nr. 10, p. 18. TOMOAICA, E.: Sectorul apicol C.AP. Olanesti — la indltime, nr. 9, p. 11. VERNESCU, S. V.: De vorbé cu un api cultor fruntas din judejul Ialomifa, nr. 8, p. 27. DIVERSE ***: Intrunire aniversard, nr. 1, p. 23. *#**: Un premiu care ne bucurd, nr. 1, P. 24, BALANA, 1.: Mijloace vizuale in spriji- nul perfectionarii profesionale a apicul- torilor, nr.'4, p. 25, BODOLEA, S.: Consfatuirile redactiei re- vistei_,Apiculiura in Roménia* cu citi- torl din ‘diferite zone ale tarii au intrat in traditie, nr. 7, p. 24. CREANGA, M.: O viati intre albine si culori, nr. 10, p. 29. CUIBUS, M,, IVAN,-L.: Centrul de apiterapie ,nr.'6, p. 23. CURCUDEL, Maria, BEJAN, S.: apicuiturd, nr. 6, p. 8. LAZAR, V.: Imn albinei, nr, 5, p. 27. MARINOIU, C.: ,Fagurele de aur" Ja edi- fia a XILa, nr.'9, p. 21. MARZA, E.: Recensdmintul familiilor de albine, nr. 1, p. 28. PAIU, C.: Apa, nr. 6, p. 16, POPESCU $t. Rodnicd legdturé’intre stiinfa si practica apicoli, nr. 9, p. 13, POPESCU, V., TOMODAN, Gh.: Consfa- tuiri-dezbateri cu cititorii . menite dez- voltarii Continue a patrimoniului natio- fal apicol, nr. 4, p. 27. PUSCASU, Gh.: Delta Dunarii — raiul al- binelor, nr. 12, p- 12. VOICU, 1.: Atragerea pionierilor si scola- tilor pentru practicarea apiculturii in scoald, nr. 5, p. 28. VOICULESCU, Z.: Curajul de a intepe practicarea apiculturii, nr. 9, p. 14. medical Ph-ul in DIN ISTORICUL APICULTURII. IN MEMORIAM AGRIGOROAIEI, E.: Metodele de seleetie si ameliorare foolsite in stuparitul tradi- fional. (1), nr. 2, p. 19. — Metodele de selectie si ameliorare fo- losite in stuparitul traditional (11), nr. 3, P. 24, BODOLEA, S.: Apicultura romaneased la cel de-al X-lea Simpozion national de. istorie si retrologie agrard a Romaniei, nr. 9, p. 15. BURA, A., GRAMA, I.; Atestadri documen- tare privind cresterea albinelor de-a In- gul secolelor in Maramures, nr. 11, p. 17+ ILIESIU, N. Alexandru T. Atanasiu-Al- bina, nr. 10, p. 16. PAIU, C.: Pledoarie pentru o istorie a api- culturij romfnesti, nr. 9, p. 19. RADULESCU, 1: Situatia apiculturit in Banat cu.mai bine de doug secole in urmé, nr- 12, p. 13: 31 “fin prima zi de an eu iar | Tot inspre voi gindese inti CU GINDUL ALBINE Gheorghe Tucudean Frumoase-s iernile in care Plutim pe-aripa gindului Si gindul se preface in chemare Spre taina 9i lumina stupului Cind iarna poposeste in stupink E-acolo vers din a naturii poezie I Tar muza cu contururi de albni Spre ea mereu irezistibil ne imbie. Si ne intoarcem gindul inapoi Ca si-i vedem suratele in vari Cum culegeau din Janul de trifoi Belsugul florilor, pentru cimara, Ne-arafi cum prin mii de lucratcare Albina-harnicia nu si-a dezmintit Si ca s& creased rodul pe ogoare Al florilor destin ea I-a impli Acum, cind totul doarme sub zipada Ati merita din plin odihni, Dar cum inghetul poate si va piarda Voi n-aveti nici acuma tihnd. Sinteti simbol al dragostei si-al picii Si astfel strinse-n ghemul de iernare, Stind adunate scut in jurul mitcii Prin toate impreuni, triieste fiecare. Si ies din cind in cind afara Ca din priviri si va mingii. Si pentru c& un an s-a incheiat Eu VA urez succes in noul an Si vreau sa stiti cA cel ce v-a urat_ E p&durarul Gheorghe ‘Tucudean, DIN ACTIVITATEA APIMONDIEL * * *:Rezolutia, celui _de-al XXXI-lea Con- gres al APIMONDIEI, nr. 2, p. 30. ++: Sedinta Consiliului Excoutiv, nr, 8, p. 30 Conducerea APIMONDIEI la Bucu- resti, nr. 9, p. 22, ***: Saptimina internationali a apicul- torului, nr. 12, p. 26. COLABORARI SI COOPERARI - INTERNATIONALE ***: La prietenii din R.D.G,, nr. 6, p. 27. ***: Din agenda de relatii, ar. 10, p. 26. MAZILU, V.: Vizita apicultorilor bulgari, nr. 9, p. 24, MILEA, O.: Oaspefi in prisaca romaneascd, nr. 11, p. 28. OCRAIN, C., AGACHE, P.: In vizité la apicultorii sovietici, nr. 6, p. 24, ? POPESCU, M.: Preparatele apiterapeutice roménesti prezentate la sesiunea organi- zat& in cadrul celei de a XX-a Sapti- mini Medicale Baleanice, nr. 12, p: 16. TARTA, E-: Succesul apiculturii romanesti la Erfurt, nr. 12, p- 22. TARTA, E, POPESCU, V.: Vizita unei de- legajii_de specialisti apicoli din R. P. ChinezA (I, nr. 11, p. 18. — Vizita unei delogatit de specialisti * apicoli din R. P. Chinezi (1), nr. 12, p.ABE . SICEANU, A.: Stadiul actual si perspective ale cercetérii. stiintifice apicole in S.U.A. (1, nf. 9, p. 27. — Stadiul actual si perspective ale cer- cetarii stiintifice si practicii apicole, in S.U-A. (ID, nr 1, p. 21+ DOCUMENTAR APICOL © CALENDARUL APICULTORULUI © SEMNAL @ RECENZII DANS CE NUMERO Wns. eee nese eee cen 1. RECEANU ; La vietoire du peuple, acte révolutionnaire mémorable, I. FAUR : {Intervention dans Ia ruche en plein hiver; 1. CIRNU: Méthodes et’ possibilitds <’ameliorer 1a base mellifere; 1. BOCANICI: Corrélation entre le volume de fa ruche et Ia qualité du miel extrait; M. LISOVSCHI: Utilisation de Vénergie Solaire pour sécher te vollen; N. NICOLAIDE: Les nourrissements de secours pendant Yhiver; Gh. PUSCASU: Le Delta de Danube — le. paradis des abeilles; I. RADULESCU: La situation de Yapiculture dans le Banat il ya deux siéeles; M. POPESCU: Préparations apithérapeutiques roumaines pré~ “ sentées & ia session organisée & Ia XXéme Semaine médicale baleanique; E. TAR. TA, V. POPESCU : Visite d'une déiégation de spécialistes apicoles de la R. P. Chic ne G1); * * * Le suecés de Vapiculture roumaine & Erfurt ; + © * La semaine internationaly des apiculteurs, Les lecteurs de Véntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Dépurtes ment exportation-importation presse, P O. Rox 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, vue Calea Grivttet, no. 64—S6. IN THIS TSS UE weet eee t cette e eee ee ete eeweccnccecesezes RECEANU ; A remarkable revolutionary momient-in the history of our people ; FAUR: Opening a hive, in full winter; I, CIRNU : Efificent methods and pos. sibilities to improve the honey sources; I, BOCANICI: The correlation between hive volume and quality of the extracted honey; M. LISOVSCHI: Drying the pollen through solar energy; N. NICOLAIDE: Feeding the bees when needed during the winter: Gh. PUSCASU: The Danube. Delta a bees’ paradise + I. RADULESCU: ‘The Banat beekeeping, two centuries ago; M. POPESCU ; Romanian apitherapie products discussed in ihe session held during the XXth Balkan medical week: E. TARTA, V. POPESCU: Visitors from People’s China (i); * * * Succes of the Romanian beekeping at Erfurt : Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P. O. Bor 12—201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, Calea Grivitei St., No. 64—66. IN DIESER NUMMER .~..swweceensesessesteuececececesecses |. RECEANU: Die Ausrufung der Republik — ein unvergeBlicher revolutionérer Akt, ein historischer Sieg des Volkes ; I. FAUR — Das Eingreifen in der Mitte des Winters; I. CIRNU: Methoden ‘und wirksame Gegebenheiten zur Verbesse. rung der Bienenweide; J. BOCANICI: Die Korrelation zwischen dem Beus feumlang und der Qualitit des geschleunderten Honigs; M, LISOVSCHI: Vere wendung der Sonnenenergie beim Pollentroeknen ;'N. NICOLAIDE : Hotfiitterung der Bienenvbiker wihrend des Winter; Gh. PUSCASU: Das Donaudelte, cin | Bienenparadies; 1. RADULESCU: ‘Bienenzuchi im Banat vor. awel Jahrunderten ; M. POPESCU: Die rumiinischen Apitherapiepriiparate bei der Saison der XX. Medizinischen*Balkanischen Woche: ©. TARTA, V. POPESCU: Der Besuch einer Delegation von imkerlichen Fachleuten der VR China (il): * © © Der Erfolg der rumiinsichen Bienenzucht in Erfurt ; Auslindische Leser kénnen sich bet folgender Adresse abonnieren: ROMPRESFI- LATELIA, Departamentul export-tmpart presi, P. 0. Box 12201, telex 10376 prsfir, Bucuresti, Calea Grivitei, ny. 64—66. B 3TOM HOMEPE . vee ween sweet n eee ee eee ce wetecetes sete ee: 4H. PEMAHY : Mponosraaueniie Pecny6amkn — svamenarenuui penomonnommit axr — Neropiveckas noGens wapona; H, ®AYP: Kowrpoas yava n pasrape suse; H. KBIPHY : Meroas 1 sdibexruniwe poamoxnocTH yayuuienia MexonocKon Gash; Hi’ BOKAHMY : Koppeanuns Meany oGveMom yasn Mm xavectsom orxavanioro sexa; M. JIHCOBCKH; Fputenexe comvennoh axeprim xan cymxn muse; H. HHKOJAHIE: Kopmacune no nyacne Bo pema sHMonKH; T. MYUIKAUIY: Jleinra Mynaa — pai aver; U. POLLY. HECKY: Mueaosoncrso » sone Bavat qua nexa maaan; M. MOMECKY: Pyauncene AuwtepanewruveckHe mpenapars, npexcramnennue Ha cecum m pamKax XX BoaKancced meanuuuckoll negern; E. TAPIA, B. MOMNECKY: Buswr xnradcxoR jeaeraun cneine: actos 8 oGnactu nveronogerna (IL); * * *: Yenex pymuucKoro nuenononcrsa Ha Bul crunKe » Sppypre. Huocrpaunoie wurareau xoeyr nonysure naw scypraa ‘o6paumance « POMITPECOHIIA- TENA, Renapranerr sxcnopr-unnopr newaru, I. 0. Bore 12-201, terexc 10376 npepup, Byxapecr. ys. Kasea Tpuauya 64—66. 4