Apicultura in Romania Revist% lunar’ de schimb de experienta gi Indrumare metodologicd apicoli editaté de Asociatia Cresc3toritor de Albine din Republica Socialist’ Rom&nia CN eee ee aD aC 1 w 12 7 19 22 23 25 28 29 31 CUPRINS M. SIMION: Ultimele masuri necesare pentru iernarea in cele mai bune condifii a fami- Kilor de albine. 1. RECEANU : Perfectioparea continua a pre- watirii profesionale. $t. POPESCU : Completarea proviziilor de hra- n& necesara nei iernari corespunzatoare. V. POPESCU : Asigurarea cantitativa si calita- tiva a proviziilor de hrand — conditie esen= tiald a succesului viitorului sezon activ. M. ATANASIU : Cuibul de albine si termodi- nainica lui pe anotimpuri, Simona CONDURATEANU FESCI, Mihaela SERBAN: Influenta bioclimatului asupra etajarii apiculturii in Carpafii romanesti. V. ‘TOMESCU : Si folosim conseevent rama cli- ditoare si colectorul de polen. M. MARIN : Virozele — probleme noi privind sanatatea albinelor. 1. STANILA : Viespea — un periculos daunator al albinelor. Citeva misuri de combatere. C. NEACSU: Locul medicamentului apiterapic in ansamblul terapiei hormonale. P. DABIJA, Tonela MINOIU: Contributii 1a metodoloyia activitatii cerculuj -apicol pio- nierese si scolar. Elena Ramona ROTARU : Marturisiri la termi- narea liceului. N. ILIESIU: In memoriam — dr. Nicolae Ro- manescu. CALENDARUL APICULTORULUI Coperta I: Din paleta bogata a culorilor florilor de toamnd. (Foto: Pavel TANJALA) Coes thie rere cron ty reels CeCe CLT OI eau Evan ee Ten Onis) SND e Rn) Lo Reem mem EUAN Sai SZ Ue) TREY Care Leo renar eemerer torn eu POC INES Trae TCO a PsTeusmeiiatel Premera tres ele ae eS Ug SUG tcl ree etT] Coleen tact acme ar ne AEC EEC Ont re Oem ca ts STO GI CoV CSC eS ee OTF ROS Meas aie ena ing. STEFAN SAVULESCU, dr. SoC SE CTEC TY Neue cea NSIT Oe ntertt ORE ae ieee ETRE ony COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATINL CRESCATORI LOR DE ALBINE DIN RS. ROMANIA. e Str, {ulius Pucik nr. 17, Bucuresti, sec. 2 © Cod. 70231 @ Tel 11.47.50 © Cont vir, 4590011 BALA, RUNS Ce antes COON Eee TT rer cmcy erm anmiietrs SORT GAe an cca Tay Tiron Wem wa Menara Y SRC Geos ee Te mony ROMPRESFILAT OTe Bucuresti, Calea — Grivitei nr, O4—66, P.O.Box 12—201 Poros Um EST} ete ae ome Emon tyActiuni_p! are in toate stupinele ULTIMELE MASURI NECESARE PENTRU IERNAREA IN CELE MAI BUNE CONDITH A FAMILIILOR DE ALBINE Ing. Maria SIMION Institutul dé Cercetare si Productie pentru Apicultura ‘Luna septembrie este o perioadi hotaritoare in activitatea din stupin In aceasté lun mai avem inca posibi litatea sA ctam si sé completim anumite lucrari efectuate dupa ultimul cules in vederea pregitirii familiilor de albine pentru iernare, cum ar fi: cregterea unei cantitati cit mai mare de albiné tinara, completarea rezerve- lor de hrana, inlocuirea unor mitci cu anumite defecte sau cele apartinind familiilor cu producti slabe, scoaterea din cuib a fagurilor vechi sau cu defecte etc. In acelasi timp este momentul ince- perii unor operatii specifice sfirsitului de sezon apicol cum ar fi: organizarea cuibului in perioada de toamni, alege- rea si amenajarea vetrei de iernare, pregitirea materialelor necesare impa- chetrii stupilor in perioada de iernare si in. sfirsit organizarea definitiva a cuibului de iarni si impachetarea acestuia. In aceasté perioadi de toamna, in familiile de albine mai existé impor- tante cantitati de puiet care se reduc treptat in functie de: sc&derea pontei mateilor, Legat de aceasta este necesar de urmarit eliminarea fagurilor elibe- rati de puiet, astfel incit in momentul formarii cuibului de i doar faguri cu canti hrand — miere si pastura pe care se va forma ghemul de iernare. Astfel se vor scoate din cuib si vor fi pusi dupa diafragma fagurii care au o can- titate mici de miere (de regula cei care au sub 1,5 kg de miere), se vor descdpaci pentru ca astfel albinele s& poatd transfera’ mierea in ceilal{i fa~ guri aparfinind cuibului pregatit pen- tru iernare. Lucrarea trebuie efectuata catre seara, cu urdinisurile micsorate pentru a se preveni iscarea furtisagului intre albine gi descipacirea numai a unei suprafete de celule cu miere care care poate fi ridicaté de albine in noaptea urmatoare. Totodata fagurii care au fost eliberaji de puiet prin eclozionarea acestuia se vor indeparta din cuib. In felul acesta, in cuibul de iarnd ramin numai faguri pe care se va forma ghemul de iarna si care tre- buie si aib& cel putin 1,5—2 kg miere in majoritate c&pacit La stupii orizontali in care ierneazd o singura familie de albine, fagurii ce vor forma cuibul se vor aseza citre peretele stupului dinspre apus (pere- tele dinspre rasarit fiind in bataia crivatului) si se vor separa de restul spatiului cu o diafragma de lemn, In cazul stupilor verticali se va tine cont de principiile biologice- ale dez- voltirii pe verticala a familiilor de albine care cer fn partea de jos a fagurilor spatii pentru puiet iar in partea de sus rezervele de hrana, pre- cum gi faptul cd in timpul iernii albi- nele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul dintre rame si nu se pot deplasa pe faguri laterali, albinele din fiecare interval putindu-se deplasa si avind acces doar la mierea dintre cele doua rame intre care se afli. Pornin- du-se de la acest considerent, la for- marea cuibului se va avea in vedere 1ca indecsebi fagurii centrali si contina suficienta miere intrucit aceasta este zona cu cantitatea cea mai mare de albine. O atentic deosebit se va acorda in continuare alegerii si amenajarii vetrei de iernare. Stupincle se vor amplasa in poieni, in locuri largi, insorite, us- cate, firé curenti puternici de aer evitindu-se totodata locurile apropiate de drumuri, padocuri pentru vite, intreprinderi ete. Pentru a asigura o protectie cit mai buna impotriva vin- turilor vetrele vor fi inconjurate cu perdele naturale din arbori si arbusti meliferi sau se vor indlfa garduri de scinduri, nuiele impletite, snopuri de coceni ete. Procurarea materialelor _necesare protejarii stupinelor contra curentilor reci de aer si a vinturilor predomi- nante (tulpini de floarea-soarelui, co- ceni de porumb inalti, stuf, trestie) precum si a celor necesare pentru im- pachetarea stupilor (saltelufe din paie, trestie, polistiren expandat, carton asfaltat, hirtie neagra cerati ctc.), tre- buie si constituie o alti preocupare in aceast perioada. In zonele bintuite de vinturi si curenti reci de aer, in localitatile din nordul {arii, unde iernile sint de obicoi mai aspre se recomandA ca stupii in care ierneazi familiile de albine slabe sa fie introdusi in asa numitul ,cojoc* simplu. Pentru aceasta se amenajeazi mai intii un strat protector de paie, coceni, stuf, se pun stupii (intre ei Punindu-se de asemeni paic), iar par- tea superioara se acopera cu folie de plastic lisindu-se peretele din fata si urdinisul liber. Se pare cA protejarea stupilor de vinturi puternice si expu- nerea lor la soare cu orientarea spre sud, asociata cu impachetarea indivi- dualé a fiecirui stup a’ dat rezultate satisfacdtoare in ultimul timp. 2 Dupa realizarea organizarii.definitive a cuibului de iernare se va trece la impachetarea jinterioaré a stupului, folosindu-se diferite materiale izolante precum saltelufe umplute cu paie, cirpe sau papuri, polistiren expandat, precum si'la impachetarea exterioara a stupului cu ajutorul cartonului asfal- tat sau hirtiei negre cerate. Dat fiind faptul ca pe timpul iernii albinele nu-si pot regla primenirea aerului in stup se poate realiza o bund ventilatie folosindu-se stupi prevazuti cu urdinisuri superioare. De aceea la oricare din metodele de iernare folosite, se vor lua miasuri energice pentru prevenirea condensi- -tii vaporilor de apa in interiorul stu- pului si se va impiedica pitrunderea umiditatii de la exterior. Pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupului care contribuie in cea mai mare misuré la mentinerea at- mosferei umede in interior, stupul va avea o pozitie putin inclinati citre urdinis. © deosebitd atentie se va da impie- dicdrii patrunderii rozAtoarelor in stup. In acest scop, urdinisurile se prevad cu gratii, Deschizaturile gartiilor vor avea o lajime de cel mult 4—6 mm prin care pot trece lesne albinele, dar * nu pot patrunde soareci, O data cu luarea acestor masuri se termina principalele lucrari de prega- tire a familiilor de albine in vederea iernarii. In continuare se asigura fa- miliilor de albine deplina liniste. Numai in zilele calde si senine, care mai vin inainte de cdderea z&pezii, se va stimula efectuarea zborului de cu- rifire. Pentru aceasta in zilele favo- rabile zborului se deschid complet urdinisurile, se ridici capacele si sal- telutele, expunind podisorul razelor solare.© cerint& majora: PERFECTIONAREA CONTINUA A PREGATIRII PROFESIONALE Ing. Ion RECEANU Vicepresedinte al Asociatiei Crescditorilor de Albine OT I ar a 4 af aes »Nimeni si nu crea si nu-; (2 septembrie 1987) a ee Dar mm mae aa In noua etapi de dezvoltare a {arii_ se amplific tot mai mult rolul stiintei, invata- mintului, culturii si, pe un plan mai gene- ral, intregul complex de activitati cu ca- racter politico-educativ destinate omului nou, constructor constient al noii noastre socie- t4{i. Una dintre problemele capitale ale evo- Iutiei socictatii_noastre socialiste, in cond fille in-care sint activati factorii intensi ai dezvoltarii economice, ca si ai intregii vieti sociale si spirituale ‘a {4rii, o reprezinta formarea _noilor cadre de muncitori cu Snaltd calificare si specialisti: Optiunile calitative, de inalt& productivi- tate si de eficienti economic’, pe care le reclama actualul program de dezvoltare a apiculturii, conferé tuturor categoriilor de participanti la actul, productiv un grad de implicare tot mai accentuat. O implicare profunda, ce antreneazi nu numai ratiunile strict economice, de productie, ci si consid rente de ordin’ politic si social; evaluari ce-i apropie pe proprietarii si_producatorii de bunuri apicole de actul deliberativ, de- cizional, asupra propriei activititi, Mani- festare ‘reali a gradului de constientizare atins de fiecare apicultor, dar si a maturi- tatii cu care isi exercita, fiecare la locul de muncii, responsabilitatile si competenta profesional. Una din problemele esentiale ale actua- lei perioade o reprezinta dupa cum se stie, problema calitatii, a nivelului tehnic ridicat al produselor apicole, al familiilor de albine. Dar calitatea depinde in primul rind de apicultori, de competenta lor, de gradul lor de profesionalitate, de capacitatea lor de a-si insusi tehnicile de productie, merev mai perfectionate, de receptivitatea lor le tot ce este nou si inaintat fn gtiinta si teh- ji cai e suficient ce a invatat acum citiva ani! Oricine, in orice domeniu, daci nu se preocupa si fie permanent la curent, sii-si_ perfec- fioneze si si-si ridice gradul de cunostinfe profesionale si tehnice, ramine in urma Doate indeplini in bune condifiuni sarcinile incredintate, orieit de mult bunavointi ar avea... De aceea, problema ridic&rii nivelului profesional, a cu- nostintelor generale ale tuturor celor din agricultura, trebuie sa constituie o preocupare mult mai femeinica decit pind acum" Din cuvintarea tovardsului NICOLAE CEAUSESCU la Consfa- tuirea cu activul de partid si cadrele de bazd din agricultura + tara noastra. Acestia trebuie sf ail SL mT aL nica actual. Lor li se cere priceperea, aten- fia si exigenta necesare ca si nu admita s& jas din mina lor un produs necorespun- zitor, incepind cu familia de albine, Pre- gitirea tehnici a tuturor apicultorilor din toate sectoarele, in concordanta. cu ‘exigen- tele actuale, inseamna punerea fn aplicare a programelor de ridicare a’ pregitirii pro- fesionale si tehnice, de perfectionare a ca- lifiekrii Ior. Pornind de la faptul cd realizarea unei pregatiri multilaterale constituie un impe- rativ al apiculturii noastre, o condifie ‘pri- mordialé a cresterii rolului’ creator, al ap! cultorului, invatémintul apicol sub toate for mele trebuie si asigure formarea in profil larg a tuturor apicultorilor, atit a celor care lucreaz&i in unitétile socialiste, cit si a ce- lor cu. gospodarii personale, cate defin peste 80% din numéarul de familii de albine din 0 bund pregatire teoreticd si practicl, bazata pe cele mai noi cuceriri ale $tiinfei si tehnicii si in contact permanent cu realititile productive de cercetare stiintific’. Realizarea obiectivelor stabilite in progra- mul de dezvoltare a apiculturii, impune mo- dernizarea in continuare a fntregului sistem de pregitire si perfectionare, tehnicd si sti- infifici, a tuturor oamenilor muncii din apiculturé. Se conferé astfel un rol de seami permanentei perfectionari _profesionale,' rea- lizarii unei noi revolufii la nivelul dé_for- mare a cadrelor de apicultori, a specialisti- lor, prin ridicarea nivelului calitativ al In- vajamintului apicol. Legitimitatea acestei o- rientari este determinataé de faptul cA in Imprejurarile actuale, cind omenirea paseste Intr-o noua revolutie’ tehnico-stiintifie’, cind rezultatele cercetarilor patrund in toate ra- murile, gradul de pregatire profesionala sipolitico-ideologicd pe care trebuie si o asi- gure si invatdmintul ‘apicol, capacitatea d adaptare rapidd la noile situatii care apar fn activitatea zilnica, capatd o insemnitate deo- sebita. Apicultura actuala a {&rii noastre a deve- nit o profesie moderné, bazaté pe concen- trarea, specializarea si industrializarea pro- ductiel. S-au infiintat ferme apicole care aplicd tehnologii_ moderne de crestere si exploatare a familiilor de albine si totodata a sporit numérul oamenilor muncii de di- ferite profesil, care practic’ albinSritul. Avind in vedere. activitatea de viitor, con- ducerea de partid si de stat, personal '‘tova- ragul NICOLAE CEAUSESCU, secretarul ge. neral al Partidului Comunist Roman, pr sedintele Republicii Socialiste Romania, a stabilit sarcini importante privind coordo- narea unitara a apiculturii, a folosirii albi- nelor pentru polenizarea culturilor agricole entomofile, actiune ce va permite sporirea productiilor agricole si apicole, in care scop, in planul de dezvoltare a economici na- fionale, sectorul apicol este evidentiat dis- tinct. In vederea transpunerii in practic’ a_aces- tor importante sarcini, pe Tinga munca, ruire si pasiune, mai, este absolut necesara si o desivirsitA competen{é — profesionala, in care scop se impune ca o necesitate stringenta, intensificarea preocuparilor pen- tru buna’ desfasurare a pregatirii cadre!or de apicultori din unitatile agricole socialis- te cu sector apicol, cit si a apicultorilor eu gospodarii personale. Pentru progresul contintu al apiculturii din tara noastra, invatémintul apicol din anul acesta, prin’ diferitele sale forme, tre- buie sA inregistreze ‘un salt calitativ, el constituind una din cele mai eficiente for- me de propaganda apicold. Se impune ast- fel, ca toate comitetele filialelor judetene ale Asociatiei Crescitorilor de Albine sa ia misuri pentru organizarea diferitelor forme de invatimint, care de altfel sint mentionate si in cartea de plan. Tata formele de invajamint apicol pe care comitetele filialelor judetene trebuie si le organizeze si si le aibi permanent in o- biectiv : — cicluri de conferinte apicole ; —cursuri apicole de initiere ciclul 1; — cursuri apicole de perfectionare ciclul m1; — mese rotunde sub forma de dezbateri pe anumite teme apicole cu participarea ca- drelor tehnice de fnaltA calificare profesio- nala. Printr-o temeinic& pregatire profesional a tuturor apicultorilor si specialistilor, prin- tr-o| muncd sustinutd, daruire totald ‘si pa- siune, toti factorii de raspundere trebuie si actioneze ferm pentru transpunerea in prac- tied a mobilizatoarelor sarcini trasate de conducerea superioaraé de partid si de stat. 4 © lucrare de maxima _importanta: COMPLETAREA PROVIZIILCR DE HRANA NECESARE UNEI JERNARI CORESPUNZATOARE Ing. Stefan POPESCU Dup& cum stim, in anumiti ani, din cauza conditiilor climatice nefavorabi le, parte din familiile de albine nu i pot asigura proviziile necesare unei bu- ne ierniri iar in alti ani, in timpul se- zonului de toamna, albinele depozitea- zA cantitéti suficiente de miere de ma- nd care de asemenea nu este’ prielnica unei iernari in conditii optime. Pentru a preveni pieirea acestor familii de al- bine de foame sau imbolndvirea lor de diaree, in mod obisnuit stuparii com- pleteazA inc’ din luna august necesa- rul de provizii cu sirop de apistim. in acelasi scop, in loc de sirop de apistim se pot folosi in cazuri excep- tionale, incepind din luna noiembrie 5 pind Ja mijlocul lunii februarie, turte din miere, turte de zahar, precum si candi, dar far adaos de polen sau in- locuitori de polen. Accast& hrani este bine folosité de catre albine in perioa- da amintita, asigura iernarea familiilor de albine si previne aparitia diareei. De asemenea, trebuie mentionat cA a- ceastA hrani se poate administra indi- ferent de temperatura mediului ambi ant; unii apicultori aprecia: admi nistrarea ei constituie un mijloc bun pentru inliturarea hrinirilor tirzii de toamna cu sirop de zahir care necesita mai mult timp si uzeaz puternic fami- lille de albine. La stabilirea perioadei si duratei de folosire a acestor sorti- mente de hrana este necesar si avem fn vedere puterea familiilor de albine, preoum si cantitatile de provizii exis- tente in cuibul albinelor la data cind se incepe administrarea acestor hraniri. Mierea folosita trebuie si provind de la familii de albine sin&toase. Ratiile administrate, in general la intervalde 10—15 zile, in greutate de 1—1,5 kg trebuie sa fie invelite in hirtie perfo- rata sau tifon sau sa fie intinse pe gra- tie Hanemann sau puse chiar direct pe ramele din cuib si deasupra ghemului de albine. MODUL DE PREPARARE A HRANEL Turtele din’ miere se prepara astfel : peste zaharul pudr de calitate supe- rioara, in prealabil cernut, treptat se adauga micrea de albine ugor incalzitA la 35—40°C si se friminta cu miinile curate, pind cind se obtine un aluat consistent, dur si nelipicios, Vasul cu acest amestec se tine 2—3 zile in ca- mera de locuit in care timp zahdrul pudra se tmbib& bine cu miere, ames- tecul devine mai omogen si mai atrac- tiv gi se foloseste dupa cum s-a aratat mai sus. Aceste turte de calitate supe- rioar’, fiind ceva mai costisitoare sint de preferat in cazul stupinelor cu un numar mai redus de familii de albine. Turtele cu sirop de zah’r mai putin costisitoare si indicate pentru stupine- le maj mari se prepara dup& cum ur- meaza : intr-un vas cu api fierbinte se introduc citeva linguri de floare de tei si citeva bucati de ceap’. Amestecul se fierbe 1—2 ore la foc domol, dup care se strecoarii in alt vas, Peste apa inc& fierbinte se adaugi treptat zahr tos pind cind se obtine un sirop dens si bine invertit de culoare galben-por- tocalie. La fiecare kilogram din acest sirop se adaug& 200 g miere de albine si 5 g acid citric (sare de lamiie) peste care treptat se adauga zahdrul pudra pin cind se obtine un aluat consistent, dur si nelipicios. Floarea de tei aroma- tizeazi amestecul, sucul de ceapa asi- gur& o mai buna digestie iar acidul ci- trie previne intarirea acestuia si apa- ritia diareei, Hranirile cu aceste turte, in sezonul de iarn& asigurA hrana ne- cesar, vitalitatea albinelor si totodata retine si vaporii de api din cuibul al- Dinelor, formati in acest sezon. Zaharul candi indicat in perioada amintit’ pentru toate stupinele se prepara astfel: (dupa G. Lefort) in- tr-un vas emailat se pun 1 kg zahar tos-si 120 ml api. Vasul cu zaharul si apa se cintareste notind greutatea. Inainte de a-l pune pe foc se mai a- dauga inca circa 70—80 mi ap’, dupa care amestecim pina cind zahirul din vas se umezeste cit se poate de bine. Siropul se fierbe si din cind in cind vasul cu siropul fierbinte se pune pe cintar. Cind ajunge la. greutatea no- tata inifial, vasul se ia de pe foc si dup’ ce se adaugi 100 g miere necri talizata, continutul din vas se amestecd bine circa 10 minute, dup& care se toarna fn forme. Personal, folosesc ti- vite din tabl&, procurate din comert (2030 cm), Fundul tavitelor respecti- ve se tapeteazA cu hirtie care depiges- te cu 1,5—2 cm marginile acesteia. Si- ropul se toarn{ intr-un strat cu gro- simea de 10—12 mm. De notat c& distanta intre ramele din cuib si podisor in cazul stupilor mei este de 1,5mm, spatiu care in mod obisnuit iarna este umplut cu bucati din stofi de lina. Urdinisul superior sti deschis pind la data de 10—15 fe- bruarie. In incheiere subliniez ci desi supe- rioritatea _completirii proviziilor ne- cesare unei bune ierniri a familiilor de albine fn cursul lunii august este una- nim recunosout& gi apreciaté de catre stuparii din tot cuprinsul tirii, totusi trebuie sA retinem cA literatura de specialitate recomanda in cazuri excep- tionale completarea proviziilor in se- zonul de iami. Prin folosirea acestor hraniri in se- zonul amintit (noiembrie—februarie), continuate si combinate dupa prima de~ cad& a lunii februarie cu hran& pro- teici si in prezenta optima a facto: lor c&ldura si matci selectionate, fami- liilor de albine li se asiguré nu numai -o buna iernare dar si o dezvoltare mult mai energicd a potentialului lor pro- ductiv.Relatari de fa apicultori ASIGURAREA CANTITATIVA $1 CALITATIVA A PROVIZIILOR DE HRANA — CONDITIE ESENTiALA A SUCCESULU! VIITORULUI SEZON ACTIV ! Vasile POPESCU Presedintele cercului apicol Timisoara Una din operatiunile de baz ale teh- nologiei cresterii albinclor const in ac- fiunea de verificare $i formare a rezer- velor necesare iernarii in bune condi- tii a familiilor de albine. Dat fiind im- portanta primordiala a acestei lucrari, ea nu trebuie facuta oticum si oricind, deoarece de perioada si modul cum se asiguré necesarul de -hran’, depinde crearea, mentinerea si. pistrarea inte- gritatii populatici familiilor de albine pe tot timpul traversirii perioadei de toamni—iarnd. © laturé esentialA a formarii rezer- vei de hran& pentru iernare o consti- tuie, in primul rind, compozitia pro- viziilor si apoi volumul acestora, deoa- rece de calitatea hranei depinde in cel mai inalt grad buna iernare a famili- ilor de albine. Cit priveste necesarul cantifativ, acesta este asigurat prin in- sai proviziile existente in cei 6—7 faguri cu populatie care compun fami- lia de 1,5—2 kg material biologic ce trebuie si intre la iernat si in ale cd- ror celule trebuie s& se giseasc’i, in mod normal cel putin 10—12 kg mie- re) circa 1,700 kgx7 faguri), cantitate ‘suficienta pentru consumul unei fami- lii tn perioada de inactivitate (octom- brie—martie). Iernarea pe un alt nu- mar de faguri a celor 15—20 mii de albine dintr-o familie, duce la .deze- chilibrul regimului termic optim nece- sar in cuib, prin pierderea cildurii a- tunci cind se lasi rame in plus sau cre- area conditiei de ,a frigore*, cind din cauza insuficientei_ numarului de rame pentru acelasi volum necesar de hrani, albinele cipacese fagurii cu pro- vizii pe toati suprafata lor si astfel sint obligate si ierneze la rece, ne- maiavind celule goale pentru buna or- ganizare si functionare a ghemului de iernare. Amanunte mai ample despre cauzele ce duc la ya frigore* si con- secintele acesteia asupra ierndrii fami- liilor de albine, sint relatate cu multa competenta de dr. I. Ograd&, in re- vista Apicultura in Romania nr. 3/1977, la pag. 9—10, articol de specialitate unic legat de acest fenomen. In ceea ce priveste stabilirea nece- sarului de hran3 pentru iernarea unei familii de albine la 10—i2 kg miere, acest lucru se bazeazi pe concluziile desprinse din cercetarile mai vechi efectuate de marii apicultori de talie mondiala, conform c&rora, ca de pilda dupa _determindrile ficute de prof. ZANDER, consumul unei familii de 15- —20 mii albine in sezonul inactiv este de 6,292 kg miere, din care: pe oc- tombrie 0,799 kg;. pe noiembrie de 0,721 kg; pe decembrie de 0,721 kg; pe ianuarie de 0,900 kg; pe februarie de 1,194 kg si pe martie de 1,957 kg. Practica a confirmat c& nu excesul cantitativ de hrana asigura iernarea fa- miliilor de albine si buna lor dezvol- ~ tare in primavard, ci calitatea provi- ziilor necesare iernarii si apoi comple- tarea acestora cu substante proteice pentru declansarea ouatului méatcilor si cresterii primelor generatii de albine, operatiune ce poate avea loc in cea de a doua parte a lunii ianuarie. A- ceasti completare se impune pentru-a- sigurarea proviziilor proteice deasupra cuibului, in zona ghemului de iernare, cunoscut fiind c& in perioadele reci de iarni sau a existentei puietului, ghemul nu se mai deplaseazi pint la fagurii cu miere existenti in afara z0- nei lui. Aceasta face ca in foarte multe cazuri (ca fn iarna anilor 1986/1987),familiile sA moara de foame cu provi- zii suficiente in stup, provizii situate in fagurif marginasi, unde datorit& temperaturii reci sau din cauza nepii- rasirii puietului de catre albinele doici, acestia nu mai sint accesibili pentru hrinirile de iernare. In contextul acestor considerente, hranirile de completare joac’ un rol foarte important, atit in asigurarea bu- nei iernari a familiilor de albine, cit si al dezvoltarii acestora in primavara, influentind direct si in mod pozitiv factorii de crestere a potentialului api- col si de sporire ulterioara a eficien- tei economice “prin executarea urmi- toarelor lucrari premergitoare actiunii de completare a proviziilor pentru ier- nare.: — evitarea imbolnivirilor de diaree cauzate de existenta mierii de mani in proviziile acumulate in timpul sezo- nului apicol, care trebuiesc extrase si inlocuite fie cu faguri de la rezervai cu miere de salcim, fie cu sirop de zahiir preparat cu ceaiuti din plante medicinale ; — cresterea eficienfei_ economice prin sporirea productiei de miere mar- fa extrast dupa culesurile perioadei de mand ; — asigurarea unor provizii. cores- punziitoare din punct de vedere cali- tativ prin inlocuirea rezervelor suscep- tibile de mani cu hriinirile de comple- tare din zahiir apistim ; — provocarea — prin hrinirile de completare — a unei uzuri fiziologice pronuntate populatiei de albine din va- rd, pentru inlocuirea ei cu alte con- tingente tinere (din auagust si septem- brie), care prezintt rezistenfti sporiti rigorilor iernii si care asigurd creste- rea primelor generatii din anul viitor ; — stimularea ouatului miiteilor in perioada sfirsitului de sezon apicol, cind culesul in natura devine tot mai sporadic si chiar deficitar, etc. In lumina acestor consideratii de or- din tehnic, operatiunea asiguririt ne- cesarului de hran& pentru iernare a familiilor de albine se impune sti se efectueze indiferent de volumul pro- viziilor acumulate in timpul sezonului apicol activ, aceasta desfasurindu-se in ultima decada a lunii august si prima parte a lunii septembrie, prin efectua- rea urmatoarelor operatiuni in stupina a. Restringerea cuiburilor la numirul de rame ce pot fi bine acoperite cu populafie, Idsindu-se numai fagurii cu celule de albind care au puiet si pro- vizii clipiicite pint cel mult la jumita- te si in a cdror tompozitie avem cer- titudinea ci nu existi miere de mani ; b. Administrarea hriinirilor de com- pletare cu sirop de zahdr in concentra- tie de 1:1 sau maximum ‘de ‘1,5: 1, preparat cu ceaiuri din plante medi- cinale sau protofil, in cantititi de nu- mai atit cit pot fi consumate in tim- pul noptii, pind ce fiecare familie si-a acumulat 0 cantitate de provizii de cca. 10—12 kg pe cei 6—7 faguri care for- meazii cuibul pentru iernare. In cazul in care in perioada hrinirilor de com- pletare a proviziilor, vremea este rece sau ploioasti, administrarea siropului se poate face cu ajutorul a cite unui fagure gol, a cérui capacitate de incir- care cu sirop este de 2,3/4 kg si care se introduce ca penultima rama a cui- bului, De retinut este cai in toate ca- zurile de administrare de sirop sub orice forma se face, . trebuiesc luate toate misurile de evitare cu desivir- sire a conditiilor de favorizare a fur- tisagului. c. Stimularea, dupa terminarea hréni- rilor de completare, a cresterii puterii familiilor de albine cu material biolo- gic tindr, prin administrarea zilnict sau la dout zile, de sirop din zahar 1:1 si protofil, in doze mici de cite 150— 250 g si asigurarea unui regim termic corespunzitor in cuib. iq Efectuarea acestor lucrari in concor- dant& cu necesitatile pregatirii famili- ilor de albine pentru perioada inactiva, laolalté cu supravegherea atenti amv dului de iernare si cu interventiile ce se impun pe parcurs, constituie ga- rantia mentinerii la un potential ridi- cat a tuturor familiilor de albine care vor fi astfel capabile s& realizeze pro- ductii sporite in viitorul sezon’ apicol. 7Citeva preciziri utile referitoare la CUIBUL DE ALBINE $1 TERMODINAMICA LUI PE ANOTIMPURI Ing. Mircea ATANASIU Fiecare indeletnicire practicatt de ciitre om ‘poate fi simplé atunci cind totul este lsat sd meargd de la sine, cu un minim de implicatii, sau mai com- plexi, atunct cind se cauté ingelegerea mai adinct a lucrurilor, in vederea unel actiondri cit mat avantajoase. Este evident cd -in acest al doilea caz, activitatea poate fi sistematizatts st mai ordonatd, avind un fel precis, care pe méasurd ce este atins, asigura rezultate superioare si progres. In practica apicold, un astfel dé exemplu il constituie intretinerea stupilor printr-o unit interpretare a termodi- namicii cuibulut, Sau, cu alte cuvinte, de cunoasterea influentei pe care o au variatiile termice din stup asupra viefii st activitatii albinelor. Aceastd cunoas- tere da posibilitatea stuparilor sd ttretind albinele in mod cit mai rational si economic, ferindu-le de munci grele, inutile si de consum ridicat de miere. Mie- Tea este ,combustibilul” folosit atit’ la inedlzirea cit st la racirea cuibului Termenul ,termodinamict este un cuvint compus din ,termo", care in- seamnd cdldurtt st ,dinamécd" insemnind miscare, in sensul de schimbare continua, Prin‘ctildura se infelege starea sau gradul de inctilzire a unui corp, a unui Uchtd sau a unui spajiu. Gradul de ineiilzire se defineste prin temperaturi, care se mdsoard cu ajutorul termometrului s¢ se exprima in grade Celsius (°C), Procesele termice din stupi sint complexe si variate, ele find mult dife- renjiate de la anotimp la anotimp. Sint numeroase momentele in-care frigul sau cdldura joact un rol important in viafa albinelor. Ca urmane stnt si greu de cuprins toate intr-o descriere. Din acest motiv, vor ft prezentate mai pe larg citeva situatii caracteristice atit anotimpulut rece cit sé celui cald. Se va crea astfel posibilitatea unci bune orientdri in termodinamica cuibului. In lintt mari, temperatura atmosfericé din zonele fiirii noastre variazt in cursul anulut intre —30° st 4-40°C. In strénstt relatie cu aceasta, temperatura din cuibul albinelor are st ea limite destul de largi de variafie. Jarna, cind in cuib nu se aflit putet, la méjlocul ghemulul sint +20 +-25° st temperatura nu scade nictodatd sub, +14 415°C. La marginea cutbului, ajunge in zilele rect la +10 +12°C, fard a sctidea sub +8°C, indiferent de frigut de afard. Cind se creste puiet, temperatura este riguros mentinutt la +33 — -++35°C, oricare ar fi anotim- pul st condiftile termice din afara stupilor. Variapitle termice, cu limite atit de largi intre interiorul si extertorul stu- pilor, cer din partea albinelor 0 adaptare pormanentti, uneori obfinuid cu. efor turt foarte mari. Si nu rareori, aceste eforturi se datoresc, partial sau chiar in intregime, unet organiztiri defectuoase sau neglijente, din partea stuparilor. Apli- carea unor misurt organizatorice, adesea nefrsemnate pentru stupari, pot tmbu- natayi mult condifiile de existenya din stupt $i crea avantaje insemnate. In pri- mul rind, uzura albinelor este mai mica, ccea.ce le prelungeste viata si le spo Toste capacitatea de efort, putind creste ‘mai mult putet. Scutite de munci ‘grele, nu numai ci nu consumi mierea ‘din stupt, dar participa si la cules, mdrind re- colta. Jaté deci sufictente argumente in vederea urmirirlt indeaprodpe a condi- fiilor de viata din stupi. Luerdrile sint diferenplate in cele patru anotimpuri ale anulul, motiv pentru care st deserierea va fi astfel imparfitd, inceptnd cu activitatea din toamnd, de- carece la sfirsitul verit incepe adevarata bitdlie pentru sezonul de cules al anulul urmétor, TOAMNA. Este stiut cd toamna, mai ramele mirginase, parsite. Aceasta coin- devreme sau mai tirziu, potrivit starii vre- cide cu racirea ‘noptilor. Este un semn pe mii si specificului zonal, albinele isi re- duc mult activitatea, se restring intr-un spatiu cit mai mic posibil, propolisind toate crapaturile si aducind in cuib mierea de pe care stuparii il cunose si incep pregatirile de iarna. In esenta, prin pregitiri de iarnd se in- felege totalitatea masurilor ce se iau pen-tru o cit mai’ buna protejare termicd a cui- burilor pe parcursul sezonului rece. O co- lonie sanatoasi, corect izolati si cu hrana corespunzitoare cantitativ si_calitativ, trece usor peste iarnd, Oricit de scazuta ar fi tem- peratura, albinele nu vor picri daci cui- bul lor este bine izolat. De aceea, se spune ef iarna, inamicul numéirul unu al aibinelor nu este frigul, cl curentii de acr din interiorul si exteriorul stupilor. Prin scurenti", se Infeleg migcdrile de aer, cau- zate de vecinitatea a dou’ zone cu tempe- raturi diferite. In aceasti — situatie, aerul cald, mai ujor se ridied, iar aerul rece, mai grew, Hf ia locul. Aerul'cald, la 30°C cinta- reste 1,16 kg/m, iar cel rece la —20°C, 14 kg/m’. Diferenta aceasta de aproape un stert de kilogram la un metru cub, devine enorma 1a dimensiunt atmosferice. Importanta pastrarii cAldurii ‘in cuib ‘este bine cunoscuta. Cu toate acestea, izolarea acestora este adesea neglijatd. Poate ci limurirea tainelor acestei iucrari va con- stitui un tndemn si un indreptar, Intr-un cnib bine izolat (fig. 1), unde nu sint curen{i, caldura este bine pistrat’, Ae- rul find rau conducator de caldurii se com- porté ca un cojoc cilduros. Deoarece este nemiseat, in tehnici i se spune ,strat sta- fionar* (ig. 1). In aceasta situatie, acrul devine un adevirat material de izolare, care infasoari ghemul din toate partile. In contrast (fig. 1 b), unde izolarea cuibului nu este corecta, aerul se poate migca. Cel cald, asa cum s-a spus si araté si sdgetile, se ridied, cedind locul celui rece, pitruns @) BINE Fig. 1 — Izolarea cuibului: 2 — ghemul de albine; 2 — ram 4 — diafragmi ; 5 — podisor ; din partea neocupata a stupului. Aceleast fenomene au loc si in stupii multietajati intre corpuri, dacd nu sint bine ocupate cu albina. Miscarea aceasta este continua, zi si noapte si cu atit mai activa cu cit afara este mai rece, Fiind in interiorul stu- pului nici nu poate fi observaté. Apar ba- nuieli doar atunci cind umblindu-se in stupi Se -constaté’ imputinarea neexplicabila a 1e- zervelor de hrana, diaree, mortalitate mare etc. Din acest motiv, umplerea spatiilor goale din stupi, cu materiale izolatodre ca: saltelufe, pernile, cirpe vechi, paie, frunze Uscate ete., este foarte necesara, Se pot aprecia conditille din stupi, daca ne gindim la ce se intimplé_in casi cind deschidem un geam, iarna, Frigul ,curge* parca fn camera, simfindu-se mai datii-la Picioare. Omul reactioneazé imediat, inchi- Zind geamul, dar albinele nu pot reactiona, find silite s& suporte aceste conditii grele, pind la incdlzirea timpulul Curentii exteriori, Yinturi, furtuni nu sint permanent. Dar si ei furd ‘cdildura cuibulul daca stupii au erapaturi su nu sint bine pregititi pentru jernare. Asezarea stupilor In. zone dosite sau la adapostul unor per dele de protectie, paravane ete, este foarte important. ,Un_alt aspect. legat de variatlile termice din stupi este umezirea si mucegdirea ra- melor marginale si a materidlelor de. izo- lare a cuébulué. Mecanismul este urmitoral y Aerul rece pitruns in cuib se inealzeste furind c&ldura acestuia, Totodaté se tncar- ET Cia b) RAU 3 — salteluta ; 6 — sita serisire ; 7 — material izolator ; 8 — strat aer stationar.cA cu vapori de api, proveniti din respl- ratia albinelor. Pardsind cuibul in aceasta stare, la contactul cu zona neocupata, rece, depune umiditatea sub forma de condens. In acelasi timp se raceste din nou, reluind ciclul Im pigubitor, Fenomenul acesta poate fi evitat prin reducerea cuibului (scofind ramele neacoperite de albine) prin asigu- rarea unei ventilatii corespunziitoare si prin utilizarea unor materiale de izolare avind oarecare porozitate, Acestea permit atit o slab& aerisire cit si o preluare si cedare a umidititii. Rezolvarea ciutaté prin folosi- rea asa numitului ,magnet de apa“ nu re- prezinté o solutie satisfacdtoare. $i, de alt fel, nici n-ar avea rost daci cuibul ar fi corect pregitit pentru iernare. Fisia aceea de tabla rece creazi vid prin condensa~ rea vaporilor din atmosfera stupului si a- trage continuu aerul din cuib, racindu-l (va- ori au volum mare, iar apa foarte mic). Fr plus, apa plstreazé sl tn atara cuibulul umiditate mérit’, ceea ce fayorizeazi for- marea mucegaiurilor, chiar si atunci cind temporar, temperatira ambianti creste. De aceea, dac& totusi magnetul de apa se fo- loseste, este bine ca stupii sa fie usor In- clinati'dinspre spate inspre fat pentru scur- gerea prin urdinig a apei rezultate din con- dens. Completarile de hran& si stimularile de toamna prezinté si ele interes pentru ter- modinamica guibului. Activitatea intens de aducere a hfanei in cuib produce caldura. Operatia este cu atit mai importanta cu cit ea are loc dupa lisarea seri, cind timpul se miceste. Se creazA astfel condifii pentru con- tinuitatea activtatii matcii, ceea ce este un lucru important. IARN.A. Fenomenele termice din stupi capiti iarna dimensiuni sporite fat de cele din toamni. Mai fntfi diinde’ diferentele ter- mice dintre intériorul si exteriorul stupu- lui stint mai mari si apoi finde’ posibili- tatea de actionare a albinelor este redus& Ja zero. Insusi stuparul, ca si poatd inter- Yeni fn cazuri urgente, trebuie si ia masuri speciale de protectie, ducind stupii in spa- {ii incdilzite. Asemenea lucrari, desi sint ne- cesare avind caracter salvator, totusi albinele. Din acest rotiv, masura cea mai bund este de a pregiti’ constiincios, corect si din timp stupli In vederea iern’- rij, Pregdtire corespunzéitoare inseamna hra- n& suficientd, de calitate bunt, bine repar- tizaté. pe rame, iar cuibul restrins la nu- marul de rame strict necesare, izolat si bine protejat de curenfi si ddundtort. Procesele termice din stupi sint foarte complexe in anotimpul rece si cercetitorii fac eforturi mari pentru elucidarea lor. Munca este ins& foarte dificila, aceste pro- cese fiind influentate de numerosi factori din interiorul si exteriorul cuibulii si al stupului. Schimbarea for continua, legaté de 10 deranjeaza : starea vremii, face ca manifestarile din cuib 34 fie greu de urmarit si Inteles. Tempe- ratura, umiditatea, concenttatia in bioxid de carbon, aerisirea etc. se pot schimba de la un moment la altul, Totodata are loc si o influentare reciproca, actionind uneori_ po- zitiv, alteori negativ, Datorité acestei situa {ii complexe, atitudinea cea mai bund este de a observa atent, an de an, cu constiin- ciozitate, condifiile de iernare si de a nota in carnetul stupinei constatarile f@cute. Ast- fel se va ajunge la o buna experienté care va permite organizarea iernarii in condifii lipsite de riscuri. Experienta altora este bund siea, dar fara a uita cé zona geografica, ti- pul stupilor, conceptia de lucru si altele, dau fieckrei stupine un caracter specific. PRIMAVARA. Timpul capricios, de- terminat primivara de miscarile rapide ale maselor de aer, face ca lucrarile din_ stu- pind si capete ‘un caracter deosebit. Zilele si mai ales noptile reci reclami o bund mentinere a izolarii cuibului, mai ales dupa aparitia puietului. Perioadele reci sint tot mai des urmate de zile frumoase, insorite, favorabile 2borurilor de curdtire. Cunoscind importanta acestora, stuparii nu asteapti sa se produca atunci cind incalzirea este simtita si de catre albine. Stupii find bine izolati, inetilzirea din exterior se face anevoie. De aceea se practic stimularea albinelor la a- ceste zboruri de curaitire prin incdlzirea for- fati a culburilor. Operatia este simpli si consti in urmatoarele: In zilele frumoase, c&lduroase, cind temperatura ambianta de- Piigeste 13—14°C, se scot capacele de aco- perire a stupilor, ca razele soarelui s& in- Calzeasca direct podigoarele. Albinele vor simfi acest lucru si nu vor intirzia sd iasd la zborul de curafire. Pentru a aprecia momentul declangarii_ a cestei operatii nu este nvoie de, un termo- metru. Semnalul va fi dat de’ gizele din natura, care, sub influenta razelor solare, jesind ‘din amorteala iernii, isi vor incepe zborurile si vor fi vazute peste tot. Cu aceasta ocazie, intensificarea migcarit din cuib are si un ‘alt aspect pozitiv. Pro- duce caldura, stimulind activitatea mitcii. Acelasi efect ‘produc si stimularile nutritive sistematice de primévara, asa cum s-a aratat si la cele de toamna. : VARA, In anotimpul cald, procesele ter- mice din stupi prezint& un caracter diametral opus celor din perioadele rec. Dar, cunoaste- rea lor este la fel de important’, deoarece scdpate atentiel au acelasi efect negativ pentru albine prin uzurd, iar pentru stupar, paigubitor, prin consum sporit de miere. Ba mai mult \la aceasta se mai adauga si pa- guba produst recoltei, datoriti faptului ca albinele silite sé presteze munci obositoare in stupi, nu pot participa la cules. Dimen- ‘siunea acestei pagube poate fi uneori foarte mare, Privite mai pufin atent, lucrurile par