Romania apicolii

Revista lunar5 de informars tehkicti gi gtiintificil, schimb de experientg qi opinii editat5 de Asociatia Crescgtorilor de Albine din Rom6nia

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. ELISE1 TARTA (redactor $ e n , PETRE MIHAI BACANU. SORIN BODOLEA (redactor de rubric&). ing. AUREL MALAIU, lng. EUGEN MARW. VICTOR NEAQU, biol. MIHAELA BERBAN, in#. TRAIAN VOLCINSCHI.

Anul LXXV

Nr. 9

septembrie 1991
REDAQIA
$1 ADMMLSTRATIA

CUPRINS
N. NICOLAIDE : Cele mai importante lucr5ri din stupin5 i n vederea asigurhrii unei iernhri optime, fBra pierderi a familiilor de albine.

COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCXTORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA. Str. Iullus Puclk nr. 17. Bucuregtl, sect. 2 Cod. 70231 Tel. 11.47.50 Telex 11 205 aplrom-r Cont vir. 4596014 B.A. S.A. sucursala municlp~ulul Bucure$ti.

C. PAIU : Ce fel noastre ?

de comert fac

magazinele

N. ALEXANDRU : Consideratii, metode ~i utilaje noi pentru cre$terea cantitativs $i sporirea calitativil a productiei
T. VOLCINSCHI, i n Bucovina (11)
S . BODOLEA :

EPIGRAME
DE EXCBF"J'1E Personaj de rard clasd 0 fiintd tot activd Ca la slujbll $i acasd Prin.. ROIRE I N T E N S I V! A

Apicultura

S. STINGACIU : Apiterapia $i presopunctura gsprijinul slnhtgtii dumneavoastrii T . VOLCINSCHI : Imagini apicole din dulcea Bucovins A. PAPADOPOL : Pentru u n muzeu a1 apiculturii i n Rom&nia (11) S. BODOLEA : Drumul sucevilor E. T A R T A : Congresul International X X X I I I , 29 septembrie - 4 octombrie 1991 aminat !
j DOCUMENTAR APICOL

EREDITARA
Vdzutd bine-n lumea toatd Sh, cred Omi vine foarte greu Spunea a1bina supdratd C-a fost trintor, tatdl m e u ! CONFESIUNEA UNUI APICULTOR Brici la minte, zvelt la trup, Vd destdinui tin secret : ,,Miere n u mai gust din stup Fric& mi-e de diabct". ing. Grigore V A S I L E

C o p e r t a I : Zonele pre?nontane $i montane, gensros diruite de Dumnezeu cu o bogatii vegetatie de de fnteres melifer, oferd albinelor i n perioadele sfirgit a verii sau inceput a toamnei culesuri de intrefinere sau cltiar de productie ( f o t o : C. DINA) C o p e r t a IV : Culoarea pldcutii, aroma $i gustul mierii superioare de zmeurd sint mult aprecfate de consumatorii din tar6 ~i strdiniitate. Acest sortiment se livreazd de cdtre Comblnatul apicol a1 A.C.A. ( f o t o C. DINA)

Pe agenda flecirel stuplne, la rubrlca prlerltilfllor

CELE MAl IMPORTAMTE LUCRhIl D M I STVPINA IMVHIEWEA ASlGURARll LBlEl lERNdll IIPTiME, FAR4 B l E l R E l ALE FAYILIILOR DE ALBlHE
Ing. Nicolae NICQLAIDE

h perioada de toamn5, premerggtoare iernsrii, se produc o serie de modific5ri in cadrul familiei de albine cind pe ling5 sdderea num5rului acestora se inregistreaz5 gi o serie de transform5x-i fiziologice In organismul lor. Astfel, datorit5 reducerii in general a activiatii albinelor, scade consumul de energie, iar organismul acestora incepe s5 se preg5teasc5 pentru iernare prin dezvoltarea unor depbzite de proteine si grgsimi, cunoscute sub denumirea de corpi graqi. Datoritii acestor rezerve se asigura h r k i r e a mHtcii cit 8i a primului puiet apgrut primgvara timpuriu. Albinele ce nu au depozitat Id organismul lor rezervele mentionate, gi -care pentru mentinerea propriei vieti vor consuma din proteinele de constitutie a celulelor, nu vor putea valorifica cdlesurile. Acestea, dacit nu vor muri in timpul iernii, nu vor putea hrgni corespunz5tor matca gi puietul gi ca rezultat final vor fi familii slabe, neproductive. Bezervele din corpul gras se degun ca m a r e a consumului de polen. Trebuie mentionat cit acest polen urmeaz5 a fi consurnat de albinele care ierneaz8, deci acelea care vor eclozibna in luna august. Dar cum de obicei In aceastti l u n i polenul din natur5 se imputineazi, s e impune s5 se asigure la discretia albinelor polen din rezerva stupinei sau in lips5 inlocuitori de polen. 0 alt5 latur5 important5 in pregatirea organismului albinelor o constituie $i prevenirea uzurii acestora, trebuind a se evita ca albinele eclozionate h luna august s5 fie supuse la prelucrarea $i depozitarea proviziilor de hran5 pentru iarni, fiind folosite pentru aceasta doar albinele virstnice din cursul verii. Fat5 de cele mentionate mai sus descrierea ciclului de lucrHri privind Pngrijirea sezonal5 a familiilor de albine, incepe cu lucrarile pregfititoare pentru iernare. fn conditiile din tara noask5 in cursul ieiSnii nu se mai c r q t e puiet, ceea ce are ca urmare c l puterea familiilor de albine primfivara, la i e ~ i r e adin iarn5, depinde de puterea a v u 6 de cfitre acestea toamna, cit $i d e

modul in care familiile de albine au trecut prin iarni. Deci, pentru a avea familii puternice primgvara ~i respectiv E n toamna anterioar5, este nevoie s5 se ingrijeasc5 corespunzgtor familiile in perioada de preg5tire pentru iernat .Puterea mare a familiilor toamna, la inceputul iernii, este asiguratti de lucr5d care Encep ehiar E n perioada de m a x ~ m ide~voltarea familii!or de albine. Este cunoscut faptul c& perioada de pregatire pentru iernare a familiilcr de albine, fncepe o dat5 cu Encheierea culesurilor abundente d e nectar, cind albinele fncep s5 izgoneasdi trintorii din stup $i miitcile P$i reduc in general activitatea tle ouat. De modul curh Sint ingrijite familiile d e albine In aceast5 .perioadi, depinde E n mare m5sur5 iernarea f&rH pierderi a familiilor gi dezvoltarea acestora in sezonul urnator. Revizia familiilor de albine, dupP cules, se execut.3 la scurt timp dup5 recoltarea fagurilor cu miere ~i are drept scop stabilirea s a r i i familiilor de albine P n vederea ierngrii. Cu ocazia reviziei. dup5 terminarea culesului, se ridicg d e pe stupi magazinele, corpurile $1 fagurii care au servit la depozitarea nectarului, se stabilqte prezenw gi calitatea m5tcilor, puterea familiei, existenta $i calitatea rezervelor de hranit necesare pentru perioada de iernare gi modul d e organizare a cuibului. Pentru a obtine familii de albine puternice toamna, apicultorul are la hdemfn5 o serie d e mijloace dupit cum urmeazB : selectia, mitci tinere gi prolifice de calitate superioari, cuib pro~ortionat~i cu fa~turi de calitate superioari, hrani suficient5 $i d e calitate corespunzatoare, precum gi p5strarea caldurii in cuib. Pe scurt, s5 detaliem pe rind aceste aspecte :

t B Prin seleitie in cursul anilor se pot alege pentru prfisili familii de albine care in mod obiqnuit pgstreazi in cursul celei de a doua jumfitgti a sezonului un ritm ridicat d e crqtere a puietului.

@ Mgtcile tinere @ selectionate depun In general mai multe ou5 in aceast5 perioad5 fa@ de cele virstnice. Cunoscind acest l u m se trage concluzia c5 este necesar s 5 se schimbeanual mBtcile cu altele tinere de calitate. 0 m5sur5 bun5 privind asigurarea puterii familiilor de albine c5tre toamn5 este gi folosirea de familii cu mgtci ajutAtoare vremelnice (temporare). (3 Cuibul proportionat gi cu faguri de calitate superioarg se realizeaz5 prin indepsrtarea tuturor fagurilor necorespunz5tori (vechi, deformati, rupti, cu celule de trintori etc.). De asemenea, in stupi se p5streaz5 numai faguri de culoare Enchis5, bine acoperiti de albine, in care se giisevte puietul gi rezervele de hran5. Fagurii cu miere putin5 se trec dup5 diafragm5 $i in perioadele lipsite de cules din timpul toamnei se desciipBcesc treptat, albinele transportind mierea in cuib in jurul puietului. 0 data cu aceast5 operatiune seface $i aprecierea cantitativg $i calitativg a rezervelor de hran5, in vederea inlstur5rii din cuibul familiilor de albine a fagurilor cu miere de man% Deoarece in aceast5 perioadg lipsesc in general culesurile de intretinere se iau m5suri pentru prevenirea furtigagului prin strimtorarea urdinigurilor.

@ Pentru hrana albinelor, P n perioada de iarn5, se vor psstra numai fagurii ce contin miere floral5 de bun5 calitate, iar cei cu miere de man5 vor fi eliminati din stup, ~ t i u tfiind c5 mierea de man5 este dHun5toare albinelor fn timpul iernii. Mierea de man& se poate recunoagte Qi in faguri dwarece este cgp5citii rnai greu sau deloc, este de o culoare mai inchisg, brun venui pPng la negru ~i are un gust specific fiind rnai putin d u k e d e d t mierea floralii. De aceea este necesar ca la sfirvitul lunii iulie s5 fie analizate rezenrele d e hrariti din punct de vedere calitativ. Stabilirea cu precizie a existentei mierii de man5 este destul d e simp15 prin amestecarea probei de miere prelevata cu o cantitate egal5 de ap5distilat5 gi adgugarea la o parte de miere diluat.5 intr-o eprubeta 8-9 p5qi alcool absolut (95T). Dup5 solubilizare gi omogenizare in cazul mierii florale solutia r5mine limpede, transparent& in timp ce in cazul existentei mierii de man5 apar flocoane de diferite dimensiuni ce determing o tulburare a solutiei. 0 alt5 metod5 pentru depistarea mierii cu ap5 de de man5 consti5 in analiza var. In acest scop, apa de var filtrata in prealabil se amestec5 in p5rti egale cu ap5 distilat5 $i mierea ce dorim sa o analiz5m. Dup5 dizolvare se adaug5 dou5

parti de ap5 de van#= %it& totul $i se inc%lze$te pin5 la fiebbePe la o 'Mhp5 de Dac5 alcool sau la flacgra aragazului. mierea este de man5 in eprubeta vor ap5rea flocoane de culoare brung. Energia necesar5 p e n h mentinerea functiilor vitale $i pentru producema c5ldurii in cuib, se bazeazg pe arderea (metabolizarea) F n organismu albinelor a zaharurilor continute in miere. Consumul de miere in timpul iernii este rnai sclzut in primele luni fiind in jurul a 700-800 g de miere lunar la famililie normale. In ultima parte a iemil ins5, consumul de energie pentru mentinerea unei temperaturi de 34-38OC pentru activitatea de dezvoltare gi hr5nire a puietului cit $i pentru activitatea tle zbor in perioadele calde cregte, fapt ce face ca ~i cantitatea de miere consumatil s5 fie mai mare ajungind pin5 la 1,5-2 kg lunar. Rezervele de miere din stup, reprezina deci un element far5 de care nu se poate concepe supravietuirea unei familii de albine in perioada de iarnl. Orientativ se poate considera c5 pentru fiecare fagure ocupat cu albine (in conditii de strimtorare a cuibului) este necesar un fagure de aceeqi dimensiune plin cu miere c5p5citS pe cel putin jumatate din suprafata sa, ceea ce insearnn5 c5 pentru o familie de putere normal5 va kg fi necesarg o cantitate de 1&20 miere $i 2 iaguri cu p&tur5. fn acest scop tn cuib se vor retine doar faguril n medie cel putin 13-2 kg ce contin f miere c5pacitg. Trebuie de -asernenea s& mentionam faptul c5 familiile de albine puternice cu un n u m k mare de albine tinere, consum5 mai putin& hranh f a v d e familiile slabe (raportat lo kilogramul de albine). TinEnd seama de aceasta, deindatA ce de albine se incheie revizia familiilor dup5 cules, se iau a s u r i pentru asigurarea conditiilor necesare intensific5rif activitatii de ouat a m5tcilor $i continuarea cre~terii de puiet. Pentru continuarea activiatii de ouat a mStcilor, familiile de albine au nevoie de un cules d e Intretinere, nectar $i polen, ce se asigur5 prin deplasarea stupilor $i amplasarea acestora in apropierea unor culturi de floarea-soarelui, bostanoase sau diferite plante melifere sau la flora de baltg din zona inundabil5 a Dun5rii. h acest caz, urmare valorificBrii acestor culesuri de la sfir$itul verii $i inceputul toamnei, familiile de albine depozitea25 nectarul acumulat in fagurii din cuib din care a eclozionat puietul, reducind prin aceasta spatiul de ouat al matcilor. Pentru a preveni aceastj. situatie $i a oferii mstcilor spatiul necesar

'

pentru ouat, se recornandti stZ se introduc& in cuiburile blocate faguri de culoare inchisl, cu multe celule goale din de care au eclozionat citeva generatii puiet, astfel incit mgtcile s5-gi p o a a continua ouatul. Completarea rezervelor de hran5 necesare iernsrii se face cu faguri cu miere floral5 c5p5ciG $i de calitate luati de la rezerva stupinei sau in lips5 prin hr5nire cu sirop de zahgr. Siropul de zah5r folosit in acest scop se prepar5 in ,proportie de 2 : 1 (dou5 p5rti zah5r la o parie ap5). Unii apicultori recornand5 in vederea prevenirii cristali.zSrii adgugarea de acid citric i n proportie de 1 g la fiecare litru de sirop. Siropul astfel preggtit se administreaz5 familiilor fn portii mari (3-5 kg). Deoarece prelucrarea siropului cle zah5.r uzeaz5 mult organismul albinelor, se recomands ca operatiunea s5 se execute la finele lunii iulie, sau in prima jum5tate a lunii august spre a folosi la invertirea siropului albinele virstnice, astfel incit albinele tinere ce vor ecloziona ulterior s5 nu mai fie supuse uzurii accentuate . ~ i deci dgungtoare.
@ Prelungirea perioadei de ouat am5tcilor se realizeaz5 fie prin asigurarea unui bun cules de istremere sau in lips5 prin h c h i r e stirnulent&. ,HrBnirea stimulent5 se rbaHzeaz& f i e 0th desclIp3cirea periodic5 la 2 ~ zile 3 a unor suprafete de 1-2 dm2 de miere din fagurii a$ezati in ,acest scop dupEi diafragmg sau prin hrinirea albinelor cu sirop de zah5r zilnic cu cite 150-200 g sau in doze mai mari 4 zile. de 300-400 g la intervale de 3 In toate cazurile vor trebui h a t e mlsurile necesare d e preintimpinare a furti~agului. Hr5nirea stimulent.5 va avea o d u r a a de circa 30 de zile, in general pin5 la finele lunii august. Plstrarea clldurii in cuib este necesar5 cu atit mai mult cu cit citre toamn5 noptile sint reci. In ,acest scop se efectueazg strimtorarea cuiburilor si se verificB modul in care podigorul Fe fixeazEi de stup pentru a nu lhsa posibilitatea de formare a curentilor de aer, iar peste podigor se pune 'o salteluN din paie termoizolatoare. Organizarea cuibului pentru iernare P n conditiile din tara noastr5 se face incepind de la sfirgitul lunii septembrie $i Enceputul lunii octombrie. In acest scop, cuibul se reduce la numlrul de faguri bine ocupati de albine, llsindu-se in plus doi faguri laterali plini cu miere cSp5cit5. De asemenea in cuib trebuie s5. existe gi doi faguri cu p5stur5, acoperiti cu miere. Dup5 restringerea cuibului se a$az5 diafragma gi apoi o saltelut5 umplut5 cu paie uscate sau alte materiale termoizolatoare. Familiile guternice riimin pe 9-10 faguri, cele mij-

locii pe 7-8, iar cele slabe (in cazul In care exist5) pe 4-5 faguri acestea putind ierna $i cite dou5 Pntr-un stup orizontal sau impachetate prin incadrarea lor cu saltelute de o parte gi alta. In functie d e puterea familiilor, cuiburile se organizeaz5 pe atltia faguri citi sint ocupati bine de albinele familiei respective. La stupul orizontal, cuibul se organizeaz5 la cap5tul care este incllzit de soare. Astfel la acest cap5t se asaz5 un fagure bine umplut cu miere ciipgcitii, dup5 care urmeaz5 un fagure cu miere $i p5stur5, apoi se adaug5 ramele cu faguri cu puiet avind in partea superioar5 coroane de 1,5-2 kg miere, urmati de doi, trei faguri cu p h t u r 5 $i miere. La familiile de albine cu rezerve de hran5 mai reduse, fagurii cu miere mai multS se a$az5 in mijlocul cuibului $i cei cu miere mai putin5 spre margini. Fagurii cu p5stur5 se introduc spre p5rtile laterale ale fagurilor cu puiet in aga fel incit s l fie bine acoperiti de albine, etritindu-se astfel alterarea p5sturii datoritl umidit5tii din stup. Preg5tirea pentru iernare a familiilor Entretinute in stupi multietajati se poate face pe dou5 corpuri, din care fn cel de sus trebuie s5 se afle cea mai mare parte din provizitle d e hran5. Ghemul d e iernare se va Tbrma fn jum5tatea inferioaril a fagurilor din corpul de 7sus sirf n .partea superioarg a fagurilor din carpul d e jos. Dupg organizarea fagurilor E n stup, familia se protejeazg lateral gi deasupra pe podigor cu materiale termoizolatoare pentru p5strarea in mai bune conditiuni a c5ldurii In cuib. Urdiniqurile familiilor de albine astfel pregatite se strimtoreazi $i se protejeaz5 cu gratii speciale de urdinirj care fmpiedic5 accesul roz3toarelor. Gratiile de urdinis se pot Enlocui $i cu blocuri de urdini~ prevlzute cu cuie ce limitead spatiul prin care goarecii ar putea pEitrunde In stup. - Pe fundul stupilor sub ramele pe care ierneaz5 albinele se agazri o foaie de hirtie ceratA sau parafinatl, aga nuAceasta inlesmita .,,foaie de control". ne$te scoaterea dintr-o datli a necurgteniilor de pe fundul stupului care s-au n cursul iernii, oferind totodaG strins P $i posibilitatea de a se analiza ce se petrece in interiorul stupului far2 a-l deschide. - Aerisirea cuiburilor se asigur5 prin ridicarea cHp5celului de pe orificiul de hr5nire prev5zut in podi~or peste carese ayaz5 saltelurn superioarl ce trebuie sSi acopere intreaga suprafats far5 a llsa lo-

(continuare In pagfna 24)

Privatixarea

- la ora adeva"ru2ui
prof. Costache PAIU vicepregedinte a1 A . C A

CE FEL DE COMERT FAC MAGAZINELE NOASTRE ?

Aya s-a ndscut capitalismul: de la mici buticud E n care se vindea m i c e m a e d solicitatd d e cumpdrdtori $i la preturide ,,tfrguialdu. Ulterior, pe mdsura in care clientul trebuia prepit, el constituind garantia circulatiei mdrfurilor $i a banilor, ,,ti~guzala" a dispdrut $i increderea cumpiircitorilm a fost captatd de aparitia magazinelor cu pret fix $i cu gamd largd de produse. C u m p d r d t m l era asigurat astfel impotriva speculei gt Empotriva punerii pe piafd a produselor d e proastd calitate sau false. Zola fn ,,La Paradisul Femeilor" a prins deosebit de bine acest moment din evolufia c o m e r ~ l u i liber din cariera capitalismului. Aparitia magazinelor mari a rdmas un moment d e referintd Qn evolutia economiei de piatd marcat d e firme precum ,,La bonne samaritaineU la Paris dar $i de firme stmilaze din RomBnia. Astlizi comerwl de piafd liberd d i n tara nmstrd trece printr-o crizd determinatd i n primul rind d e Zipsa de produse a fabricilor din turd, nemaivorbind d e cele d i n import ~i d e aparifia unor traficanti care au cdrat $i continud sd care acele produse destinate piefii interne, peste granitd, precum gide de modul in care procedeaziE posesorii bani : speculeazd, nu acordd nici un interes cumplirdtorului, nu-f intereseazd pdstrarea unui client, stnt b u c u r o ~ fcfnd gdsesc ,,fraieri" $i 4$i freacd miinile de bucurie cind reu$esc sd fure $i sd insele. In asemenea conditii, magazinele asocfafief noastre aflate in toate capitalele de judet gi in multe orage gi municipit pot juca u n deosebit 701 regulator i n t ~ eeel ce vinde $i cel ce cunpdrd. I n primul noi servim apicultorii eu produse de care a c e ~ t i aau nevoie pentru a-$i practica m e seria : utilaje, faguri, medicamente apicole, bfostimulatori etc. Dar f n afard de acestea, nevoile apicultorilor sfnt identice cu ale oricdrui cumpdrdtor. Cine md f m piedicd dc a-i satisface aceste nevoi Oricare ar fi ele ! Dacd pot transforma magazinul apicol intr-un magazin cu o largd gamd de produse cred cd este un ZUCTU foarte bun din doud puncte d e vedere : i n primul rind pentru economia d e timp a stuparuki care venind O n magazin sd cumpere produse apicole nu mat este nevoit s6 alerge sd caute un sdpun sau o pereche d e ciorapi prim m a g ; gt in a1 doilea rfnd pentru rentabilizcrrea magazinelor noastre. Cred cti trebuie sd vindem orice produs solicitat de apicultori nu numai pentru satisfacerea trebuintelm de practicare a apiculturii ci g i pentrusatisfacerea trebuintelor personale ~i ale familiei. Dacd este necesar sd windem orice nu trebuie ins& sd facem acest lucru oricurn. N u avem voie - g i aici intervine rolul nostru, a1 apicultorilor care a m rezistat ca producdtort cu proprietate particulard Zntr-o epocd caracterizatd prin totala interventie a statului in acest domeniu s& vindem oricum. Deci cu preturi de speculd, cu preturi E n care n u este incmporat6 muncli ci trafic de orice naturd. Sint pe piatta noastrd mdrfuri aduse prin contraband& d i n exterior, contrabandigtii d e dijerite nationalttdt( dtndu-pi m2na pert. granite pentru realhwea de dttiguri ilicite, h dispret p e n t m legile atatului. Altii aduc pe cont propriu $i cu nQte complicitdti de frontierti diverse produse d e larg consum. Mai este q i altd Categorie de produse : cele furate d i n tntreprinderi sau, a$a c u m relata presa noastrd, vindute de unit directori salariatilor p e n t m a-$i asigura popularitate ieftind $i profund ddundtoare. Am mentionat aceste citeva categorii de mdrfuri care nu au ce cduta in magazineze noastre. Sd vindem mice este necesar apfcultmilor dar nu oricum C i CU respectul legilor gi O n timite n0rInale a e c i ~ t i g . Trec $i magazinele noastre ~ r i n crizii ; n e d d m seama cd trebuie sd s u m vietuim 8 i $tim cit de necesard n e este rentabilizarea prin comert dar nu un comer$ la intrecere cu bQnitarii. Catego~ia aceasta de afaceri$ti este trecdtoare. Ea apare dupd orice cataclism social ; a$a aU apdrut Dmbogdtitii dupd primul rdzboi mondial, stigmatizati de CeZar P e t ~ e s c uen epilogul romanului ,,1907". Dar c u m au apdrut a u $i dispdrut cfnd nu au m a i P u tut Pnqela $i fura. 0 afacere cinstitd, ua comert sdniitos este o relafie corect6 atunci cfnd i n final ambii parteneri c f ~ t i g d .Vfnzdtorul c9~tig6 vinzindu-$i rapid fondul de marfd i$i igi spore$te astfel viteza de rotatie a capitalului iar cumpdrdtorul devine un consumator de marfd de calitate ; aceastd marfd,

aceste produse care-i satisfac consumatorului f n conditii rezonabile o trebarintd social&. Cumpdrdtorul cfgtigd Oncredere in furnizosul pe care-l va frecventa tinzEnd sd devind u n consumator statornic a1 unor produse Zn care este incorporatd $i cinstea celui case st& de cealaltd parte a tejghelei. A spolia, a On~elape producdtor, a-1 pdcdli pe cumpdrdtor sint fapte abominubile g i m i devreme sau mat tirziu viata se va rdzbuna uneori violent $i distructiv. Orice comerciant cinstit $tie c& u n ci$tig mic g i constant este mai preferabil decit u n ,,tunc', o loviturd aparent spectaculoasd care Onsd se poate transf m a rapid f n contrariul a ceea ce se cheamti cigtig sau profit. Ne trebuie u n comert dnsttt (nu este deloc u n paradox) $i 21 putem noi inauguru fdcind cu profesionalism u n servciiu cumpdrdtorilor $i determinindu-l sd ne taute t n orice ma$. U n accent deosebit trebuie pus pe cumpdrarea produselor apicole de la stupari care cer preturi mati, unii din ei Zntelegtnd foarte greu mecantsmul de piatd. Imi amintesc de o intimplare relatatd de revista ,,Temps nouveaux" de acum trei ani eind o bdtrind polonezd. micd de staturil gi impovliratd de ani, s-a prezentat la un magazin $i a scumpdrat u n ou ; ar fi brut sd cumpere do&, dat n u f i ajungeau banii. N-am vrut sd ered atunci relatarea gazeta~ului ; a m apreciat-o ca pe o reugitii desdvirgitii a imaginii mizeriei. Si totuvi iatd-ne cam in aceea~isituatie. Cine poate da azi 200-300 lei pe u n kilogram de miere ? Consumatorti din tara noastrd sPnt copiii gi biitrinii. Piirintii copiilor au sdrdcit iat bdtrinii au ajuns sub limita inferioatd a sdrdcid. Nu au bani nici pentru medicamente (bine cd n u se giisesc ! s-ar adiiuga necazului c6 sint bolnavl $i acela cd nu au bani sd-$i cumpere medicamente). Valorificind produsele aptcole prin magazinele asociatiei la prewri convenabile, apicultorii O g i intdresc propriul lor viitor ca producditort. Nimeni n u vtea sd mtenceascd gratuit dar nici nu este normal ca sii depdgegti un anumit nivel a1 cigtigului pentru cd aceasta contribuie la dereglarea pietii, la blocaje economice pe care le simt i m deja gi care n u pot fi tnfrinte decit printr-o circulatie continuii O n procesul de schimb a1 mdrfurilor gi banilor. Epoca aceasta este tranzitorie dar are, prin criza declangatd, urmdri grele E n multe domenii $i nu-i scutitd nici asociatia noastrd de astfel de necazuri. S-au scumpit unele produse, mai ales medicamentele npicole dar nu trebuie n procesul de fabricatie a1 lor uitat cd O intr6 produse de import $i cd acest import se face numai pe valutd forte. Nu avem dreptul sh uitdm nici faptul cd buchetul de cercetdtori a1 institutului trebuie

mentinut pentru ,not descoperiri E n domeniul patdogid apicole $ O i n alte domenit de Onaltii tehnidtate. S-au investit sume mari pentru Combinatul apicol $i n u ne-ar conveni 96-1 aducem i n situatia de a-$i inchide portile, acest combinat care a adus atitea servicii apicultorilor g i le aduce incd. De ce sd ne mirdm cd o ram5 (dau un singur exemplu) de la tret lei a ajuns 11 lei cind pretul cherestelei a crescut de cinci gi $use ori iar comparativ cu pretul mierii care de la 22-26 lei a ajuns la 120 lei kilogramul, cregtere de patru ori, iar prewl tamei a crescut doar de 3.6 &. Combinafiile mintale ale unor apicultorf sint determinate si de traditiile monetare. Unit nici n u au .vdzut cum atatd dolarii dar vor dolari pentru produsele apicole. Faptul cd not n u putem cumpdra cu leii pe care ni-i pldtegte statul pentru munca noastril nigte produse ce se vfnd numat pe dolari m i se pare g i umilitor $i absurd. Guvernul nostru n-a putut Oncd regla dou6 procese care se deruleazd simultan: posibilitcitile noastre de a cumpdra monedd forte sEnt mereu tot mai reduse datoritd scdderii continue a valorii leului, pe de altd parte cregterea continud a cantitcitilor de vulutd in anumfte miini paralel cu cregterea numrirzlhi de m d ~ f u r i evaluate E n monedd forte. De aici a ap&rut w i n n moneda nationalti leu1 $I, crederea O ca u n ccwoZar a1 ei, n u dispreFul fat6 de muncd ci refuzul de a munci gratuit. Acest traseu a1 gindiril I-au urmat $i unii apicultori - e drept putini la numdr ispititi de faptul cd au transportat cu riscuri mari pe ptata Zstambulului cantitdti micl de miere, vindute la ,,tarabd" la preturi convenabile $i pe dolari. Dar acesta n u este comert, este contrabandd, degradare umand iar riscurile unor asemenea activitdti practicate $i la granitele cu Ungarla, lugoslavia sau Bulgaria sEnt incomenwrabile. Momentul de crizd prin care trecem n u poate f i depdgit dedt printr-un comert normal g i Sn limitele rationale ale rentabilitdtii. Sigur, u n comert rentabil este sdl vinzi scump $i sd cumperi ieftin. Dar in procesul de schimb intemin nigte factori deteminanti f n formarea preptrilor. Modul i n cnre spiritul creator al aparatului salarizat a1 filialelor va actiona se va oglindi O n realizdrile financiare. Filialele judetene dispun acum de o largd autonomie gi pot, f n orice clip&, apela la OTganele centtale pentru sprijin f n vederea rentabilizdrii magazinelor. Unele dlntre f i liale au pornit deja hotdrit pe calea amplificdrii activitdtilor comerciale larg diversificate g i rezultatele bune n u au Fntirziat s6 apard. Alte fillale agteaptd manifestfnd u n imobilism pdgubos. Ce a$teptap s t i m t i domni ?

C eara

- o problem5 mereu actualir Consideratii, metode $iutiiaje nai pentru cresterea

5

i n g . Nicolae ~LEXANDRU

Ceara reprezint5 suportul f5r5 de care perpetuarea speciei $i inmultirea familiilor nu este posibil5. Este cunoscut c5 cea mai mare cantitate de cear5 produs5 de albine este utilizat5 pentru constructia fagurilor de cuib $i magazin iar potentialul unei familii de al.bine normale in conditii bune de cules este de circa 1,2-1,7 kg cearg pe sezon. Practic o familie poate s5 creasc5 toti fagurii de cuib $i magazin intr-un sezon ceea ce inseam115 dublarea cantitstii de cear5 introdus5 sub forma d e faguri artificiali. Restul tailor $i metodelor cunoscute $i practicate pentru a creqte productia d e cear5 reprezintg 5-100/o din cea realizat5 prin constructia fagurilor. Cu toate acestea in RomAnia $i nu numai exist5 o mare criz5 de cear% ceea ce conduce la neasigurarea la timp $i In cant i a t i suficiente a fagurilor artificiau adic5 tocmai a suportului prin care albinele igi exerciti util functia biologic% d e a produce cearri cu consecinte benefice pentru igiena stupului, ssngtatea $i inmultirea familiilor de albine. Cauzele principale ale penuriei d e cear5 constau in urm5toarele : 1. Lipsa unor metode $i mijloace care s l faciliteze cu efort minim valorificarea eficientH $i dirijatri a potentialului familiilor de albine de a produce cear5 in raport dc interesele apicultorului $i independent de nevoia de a schimba fagurii din stup. 0 metod5 $i un utilaj realizat in acest scog ~i brevetate sub nr. 96 465 vor fi prezentate intr-un num5r viitor a1 revistei. 2. Utilajele cunoscute $i folosite in productia apicolri pentru recuperarea cerii din fagurii reformati (principala s u r s l de cear5) au randament sciizut unele fiind antiproductive cum sint topitoarele solare sau cu aburi prin care abia se recupereaz5 ceara introdusj. sub form5 de faguri artificiali iar cu presele de extractia cerii realizate in numeroase tipuri $i solutii constructive la nivel industrial sau artizanal nu se poate recupera decit circa 50/0 din cearn folosit5 de albine la constructia celulelor fagurilor. Randamentul scgzut re-

zult5 din faptul c5 folosesc acelasi wincipiu $i metod5 de separare a lichi'delor de partile solide - preluate si adaptate din-alte domenii - fgr5 s2 t i n i seam; de specificul $i complexitatea materiei prime prelucrate (fagurii reformati) $i de fenomenele fizice $i chimice care a u loc in fazele procesului de extractie cu influen@ negativ5 asupra cantitatii $i caliatii cerii extrase. Pentru a veni in sprijinul celor preocupati in g5sirea de metode $1 solutii pentru extracfia cerii clt $i a celor interesati In dotarea stupinelor cu utilaje de mare randament $i performante ridicate vor f i prezentate pe larg aspectele pe care le rldicA extracfia cerii din fagurii reformati cu ajutorul preselor. ~ l e m e n t e l ecomune tuturor greselor (reprezentate schematic In iigura 1 sint ur-

Fig. 1

Presd ceard, reprezentare schematicd a pcirplor componente

rectia de deplasare a cerii spre evacuare mritoarele : Un recipient de presare vertieste perpendicular5 pe directia de deplasacal (1) de regulg cilindric (foarte rar parar e a pistonului ceea ce conduce .la obutralelipipedic) ; un piston (2) ambele prevrirea canalelor de evacuare. zute cu orificii sau canale de evacuare a In afar2 de fenomenele de mai sus cu cerii ; un sistem de .presare (3) ; eventual influentri direct5 asupra randamentului un a1 doilca recipent (4) pentru inc6lziapar solutii constructive care prezintfi derea presei propriu-zise sau mentinerea ternzavantaje suplimentare gi anume : peraturii. ' Metoda de lucru const5 in scoaterea raa) Gabarite $i greutriti ale utilajelor de 6-10 ori mai mari decit volumul $i greumelor din faguri , f5rimitarea acestora $i tatea efectiv5 a fagurilor prelucrati. Exemtopirea intr-un vas separat sau in press plu : presa electric6 cu capacitate de, max. dacZ are un sistem'propriu sau generator exterior de incglzire $i presarca fagurilor ' 1 kg faguri are o greutate de circa 2 kg ; b) consum de energie de acelagi ordin pentru evacuarea cerii. de miirime pentru incrilzirea a 1 1 ap5/ 1. Fenomene care influenteaz5 negativ fagure incrilzirea utilajului in intregul s5u randamentul de extractie prin topirea fa$i mentinerea acestuia la temperatura de gurilor (tipurile cele mai rgspindite de ,lOOC ceea ce conduce $i la creqterea timpuprese) : lui de prelucrare ; a) o data cu topirea cerii sint dizolvate C) poluarea. mediului prin mirosurile praful, resturile organice, de polen gi pfisspecifice emanate de lichidele fierbinti. tur6 care se transform5 fntr-o suspensie Pe ansamblu costul utilajului, a matericoloidal5 care in timpul presBrii infundil alelor consumabile, consumul de energie, orificiile de evacuare a cerii ; volumul d e munc5 gi timp, sistemul greoi b) ceara care are punctul de topire la de lucru in raport cu randamentul de scoa65-70C cste absorbit5 in porii masei cetere nu sEnt de neglijat. lulozice constituitfi din crim8gile de nimf5 Eliminarea neajunsurilor gi diminuarea peste care se suprapune propolisul condezavantajelor enumerate partial mai sus tinut de faguri care are punctul de topire paralel cu cregterea randamentului nu se la 85'C. h stiuatia in care fn timpul pres6putea realiza decit prin conceperea unei rii nu se mentine temperatura la peste 95OC propolisul revine la o stare vfscoas8 prese bazate pe principii, metode de lucru $i solutii constructive noi care s5 corescare Impiedich eliberarea cerii p5trunse pundil scopului. anterior in porl ; . c) dezmembrarea fagurilor prin desprinDup8 o munc5 de cercetare, numeroase observatii, cercetsri gi experimentgri pe derea celulelor in timpul fierberii $i dis10 variante constructive am realizat un punerea lor haoticil in recipient Pngreuutilaj specific domeniului pentru care a neaz5 filtrarea $i evacuarea cerii ; d) in cazul E n care apa utilizat5 circa 1 1 fost acordat brevetul nr. 95202 ce posed& in raport cu brevetul S.U.A.nr. 4266309 pe fagure nu este dedurizaa conduce la un acordat pentru un utilaj destinat aceluiagi procent ridicat de saponificare. scop elemente de noutate $i progres gi Topirea fagurilor in ap5 influentea25 canumeroase facilitgti (subliniate in text). litatea sub aspectul impuritgvlor, mirosuUtilajul nou creat este o press orizonlui gi culorii. t a l i a crirui solutie constructivg este pre2. 'hfluenta solutiilor constructive asupra zentatg schematic fn figura 2 (presa in randamentului ; pozitia de lucru). a) in procesul de extractie ceara trebuie Recipientul presei (1) este de form5 pas8 parcurgg un filtru egal cu raza reciralelipipedicri cu suprafata celor douli pispientului (minim 10 cm)-sau jumgtate din toane egal5 cu 1/2 sau 111 din suprafata grosimea stratului de hosting supus unei unui fagure Dadant care determinri $i capresiuni de 2-3 kg/cm2. care amplificat pacitatea de prelucrare pe $arje. de fenomenele de la pet. 1 a gi b conduce la blocarea acesteia in bogtin5 ; Presa se compune dintr-un bloc central (2) care are rol de element de Oncdlzire $i b) pentru ameliorarea efectelor fenomeevacuare a cerii gi structurii de rezistentii nelor de la punctele 1a, b gi 2 a se recopentru fixarea celor 4 pereti (3) ce constimand5 s5 se utilizeze introducerea in stratuie recipientul (corpul) presei din care 2 turi succesive de bogtin5 gi, materiale posint demontabli ; dou5 pistoane (4) prev5roase care complic5 procesul de extracge, zute fiecare cu elemente de inciilzire $i ridic5 pierderile de cear6 gi cregte grosievacuare a cerii (5) in sistem de presare mea stratului de reziduuri care devine ast(6) ce actioneazli ambele pistoane $i un arc fel un mediu elastic ce reduce randamenhelicoidal (7). de presare continu5 a fagutul de extractie ; rilor. Peretii corpului presei $i elementele C) num5rul orificiilor active de evacuade rezistenti ale pistoanelor sint realizate re a cerii din peretii recipientului se redudin lemn (material u$or gi izolant termic) ce p e masura avansiirii pistonului iar di'

Fig. 2

- Presa In podtte be

Iucru

placate interior cu tablit zincat5. Prin modul de dispunere a blocului central $i a pistoanelor se realizeazit de fapt doua prese (Incinte) ce folosesc acelagi sistem de incSLIzire $i presare. Incazirea blocului central $i a pistoanelor se realizeazi cu ajutorul aburului produs de un generator de abur exterior (ceainic etanvat, oalit de presiune etc.) ce poate folosi orice eun5 de hcSzire disponibila $i convenabila apicultorului (aragaz de bucgtarie, de voiaj. plit5 sau resou electric lampi de gaz) sau In blocul central p i ~ ncu a p i este tnglob a a o rezistenfd electric6 ce incitlzegte apa pln5 la teinperatura de fierbere iar aburul produs inc5lze~te pistoanele, solutie ce ofera cel mai ridicat rondament de utilizare a energiei. Prem poate fi echipatll sd( func$bnszo ca ambele srsteme de incdlzire rezistenfg electric5 ~i generator cu abur exterior.

Dupii decupare din rame fagurii cu strmele in e i intregi sau a a t i in jum5tap (in raport cu constructia presei) sint asezati unul peste altul in pozitie verticald in cele douii camere pin5 la umplere dupg care sint comprimati cu ajutorul sistemului de presare. Se repetit operafia pin5 la umplerea complet5 a celor dous camere cu faguri presati. Precomprimarea se poate realiza prin metode simple $i in afara presei. Blocurlle de faguri presati sfnt fmpachetate fn tesaturg rezistena la temperaturii introduse in camerele presei se montea25 prin cite un gurub peretele superior vi lateral a1 presei dupit care se conecteazg

la sursa de Pncitlzire ~i se acfioneazil periodic asupra ~urubuluiping la evacuarea intregii cantitgti de cear5. Golirea presei se face in ordinea i n v 6 a operatiilor dupii care se reia ciclul cu o noua $arjB. Presa orizontalii prin soluvile functioaale gi constructive oferg urmiitoarele avantaje : 1. Cantitatea rezidualil de' ceara tn bo$tin5 se reduce de la 20-24% la presele cunoscute la 8-100/o sau altfel exprimat cregte cantitatea de cearl extras8 de la circa 140 glfagure la circa 180-190 glfagure ceea ce reprezina echivalentul unui fagure artificial in plus la fiecare 3 faguri reformafi determinat.3 de urm8toarele : a) aceeqi cantitate de faguri prelucrati pe varjit este imp5rfit6 fn cele 2 camere fiecare cu elemente de fncglzire $i evacuare a cerii care rimin constante pe tot timpul procesului de extractie. Suprafats dub15 de PneBlzire pentru aceeagi cantitate conduce $i la scurtarea procesului de extracfie ; b) grosimea stratului de boqtini rezidualit se reduce la jumitate (in final inox 4 cm Pn fiecare camera la umplerea maximit) ; C) directia de deplasare a cerii in masa de bo~tiniteste permanent paralelB cu directia de deplasare a pistonului ; d) introducerea organizat.3 (prin suprapunere) a fagurilor conduce la blocarea prafului, resturilor organice de polen $i pitstura Pn celule gi faciliteazi evacuarea cerii. 2. Consum de energie de cel putin 5 ori mai redus fat5 de practica actual5 ca urmare a faptului c i : a) Sn procesul de extractie s i n t tncglzite efectiv numai materia prim5 prelucratg.

blocul central $i f e w e interloare ale pistoanelor care vin in contact nemijlocit cu ceara $i reprezint; numai 25OI0 din greutatea fnc5rcgturii utile restul elementelor cum sfnt corpul presei dstemul de presare si elementele de rezistentg r5min reci ; b) ceara este evacuatg din press imediat ce a atins punctul de topire de 05-70C fgrg s5 fie necesarg inciilzirea Pntregii mase la 100C ; c) folose$te orice surss de fnc5lzire disponibils $i convenabilg la un moment dat n pasapicultorului (acas5 la stupin5 sau f toral ) ; 3. Calitatea cerii este net superioarg altor proredee deoarece : - nu vine in contact decft cu apa distil a a rezultatii din condensul aburului saponificarea fiind exclus8 ; - este evacuatii la temperatura de 70-

circa 4O0/0 (total circa 25 kg), rezisknta electric& 1,5 kw iar durata ciclului de extractie r h f n e aceeagi. Cu presa orizontalg se poate pelucra $I boqtina de la topitorul solar sau cu abur randamentul fiind de circa 2,2-2,6 kg la 10 kg boating. Lipsa unor metode $i utilaje eficiente pentru crevterea productiei de cear5 accesibile $i agreate de apicultori nu reprezint5 singurele cauze ale penuriei de cear5. La acestea se adaugg in m5sur5 $i mai deci'sivg : 1. Retinerea manifestati5 de multi apicultori (circa 7o0lO) de a se dota cu un utilaj de extractia cerii corespunz5tor, considerat ca nejustificat sau In cel mai bun caz neprioritar fa@ de cantitatea de faguri de prelucrat rnai ales de apicultorii lncepritori gi cu stupine mici deqi un utilaj eficient de extractie a cerii se autoan% ; amortizeazg cu fiecare utilizare prin surnu este poluata de impuritiitile conplusul de cearii $1 e necesar de la prlmele tinute In faguri. interventii fn stup primgvara pin& la tm4. Utihjul are un gabarit $i greutate pachetarea pentru iarnl atfta timp cft sturedus& In raport cu cantitatea de faguri pina existi5 dupP care se valorificil. prelucratLI pe qarjli, un inalt g a d de fiabiIn prezetlt prin preturile de achizitie litate, metoda de lucru este foarte simplg practicate nu se stimuleaz& interesul pengi nepoluanth iar accidentele slnt excluse. tru cre~tereaproductiei de cearl. Spre exemplificare se dau datele tehnice pentru utilajul din foto 1 cu suprahta pisSpre exemplu timp de atPtea decenil tonului egalg cu lh din, suprafap unui pretul a 1,O kg de cearH a fost nestimulafagure Dadant destinatg stupinelor ping la tiv si egal cu aproximativ 3 kg miere. Prin 100 familii de albine : noile prewri 1,O kg ceara este echivalent cu I,? kg miere iar tn raport cu p i a b linimensiunile exterioare ale recipienberg cu circa 0,6 kg miere f5r5 d se tins tului 30 X 30 X 45 cm seama c5 productia medic de miere deCapacitatea uti15 a celor dou5 camere pii$e$te cel putin 15 kglfamilie iar de cear5 20 dm3 nu depQqte 0,5 kglfamilie la care se adau$5 costuri de extractie, un volum de munLungimea totala inclusiv $urubul de c& gi de timp incomparabil. In schimb ca presare 75 cm s5 rezolv&m problema penuriei de cearl Greutatea 18 kg s-a interzis exportul ? Cauzele de mai sus fac ca pe.ansamblu1 Capacitatea de prelucrare pe garj5 apiculturii peste 50Ol0 din ceara produs5 de, minim 6 faguri albine sub form& de faguri s5 se piardg maxim 25 faguri iar circa 5o0lOdin potentialul familinor de optim 15-18 faguri- albine sg rgmina nevalorifieat. Rezolvarea problemei qi valorificarea coPentru r a m de multietajat num5rul de respunzgtoare a resurselor $I potentialul faguri prelucrati pe $arj5 c r e ~ t ecu 204/0. existent tin de discern5mfntu1, hotgrirea $i puterea de decizie a fiecgrui apicultor h particular de a rBmine tributar sau a deveni produc5tor de cearg - $i a asoDurata de extracue pentru $arja de ciatiei care trebuie s5 abordeze problemele 60-75 minute 15-18 faguri economiei apicole $i implicatiile lor la nivelul intregii tiiri.

Pentru presele cu suprafata pistonului egal5 cu suprafa@ fagurelui - capacitate de pfelucrare dub13 destinatil stupinelor cu peste 100 familii de albine gabaritul este de 30 X 48 X 45 cm, greutatea cregte cu

NS. Apicultdi interesafi in obfinerea de W a l t t . tehnice suplimcntare sau O n dotarea stupfnebt cu prese ortzmtale de ceard sfnt rugaff sd se adreseze direct autorului tnvenfiei la adresa ing. Alerandru Ntcolae, st?. Ptctor Romano nr. 22, sector 2, Bucureatf, tsl. : dell5 11 76.

ABIICULTURA IN BBCQVliA (!I) - Patriotismu! gi cultura Ing. ,Traian VOLCINSCHI, Sorin BODOLW
Dupa rjpirea aedreapt5 a Bucovinei, impus5 d e marile puteri $i care a dus la 143 ani de subjugare d e c5tre Imperiull austro-ungar, in anul 1918 Bucovina revine la patria mama. Acest eveniment a avut doua consecinte $i anume : P e d e o parte convtiinta national% cunowte un reviriment profund, iar pe d e altg parte provincia rom%neasc?i i g i t 5 de sub suzeranitatea otoman5 intr5 m i devreme P n contact cu cultura $1 civilizatia apusean5, precum $i cu frgminarile s m i d e d e la fnceputul sec. XJX. Tineri cultivati ai provinciei, artificial despartiti d e fravi lor din celelalte principate romsnesti, vor lua apoi garte la frhEnt5rile revolutionare ale acestora. Unirea a fost expresia dorinfei de grogres a poporului romhn, manifestat5 in Moldova unde intilnim elemente ce aspirau la restaurarea vechii Dacii (Daco-Romhnia) exprimat% In ace1 unanim strigat a1 Marii Adun5ri Nationale a romhnillor d e 'a Blaj, din mai 1848, unde spune B5lcescu : ,,IntBia$i data a u z i r h un popor h t r e g strigind : Noi vrem sS ne unim cu Tara ! ; prin mumirea d e ,,Tar&" ei intelegind, explic5 Maiorescu, ,,c% $i dinculo d e Carpati este tot tars, patrie rom3neasc5". Aici in Bucovina, cu ajutorul lui Eudoxiu Hurmuzachi vor ggsi refugiu conducatorii revdutionari moldoveni exilati printre care Nicolae B5lcescu $i Alexandru Ioan Cuza care particip5 la elaborarea prograinului ,,Dorintele partidei nationale fn Moldova" redactat d e M. Kog5lniceanu dia insarcinarea Comitetului revoluuonar din Bucovina publicat la CernLLuti in 1848 pe care N. Iorga I-a caracterizat ,,pagin5 d e adevSratSi ~i curajoasd intelepciune politici4". Tot la Cernauti s-au desf&urat preg5tirile pentru marea serbare de la Putna, organizat5 d e RomAnia Jun5 (I. Slavici $i numero$i alfi scriitori) in mu1 1871 c h d s-a tinut primul congres studentesc $i a avut loc um adevtirat pelerinaj la M5nSstirea Putna l a mormintul lui Stefan cel Mare. Evenimentd, de r5sunet national, s-a fnscris in seria de manifestilri preggtitoare pentru unirea intregii t5ri. Cu aceast5 ocazie reprezentantii judefului Vaslui au adus in dar la mormintul lui Stefan eel Mare steagul judetuh i Vaslui care avea c a emblem5 un s t u p $i trei dbine, steag care se tpiistreaza ~i azi E n turnul d e la intrarea Mgngstirii Putna. Mihai Eminescu cuprins d e mirajul revolutiei sub lnfluenta lui Aron Pumnul, unul din garticipantii la revolutia din 1048, a facut p e jos drumul d e la CernButi la Blaj. In Bucovina apar apoi importamte personalittiti culturale a c5ror oper5 este. reprezentativti pentru intreaga cultur5 romAneasc3. Astfel, academicianul Euxodiu Hurmuzachi luptztor pentru drepturile romgnilor din Imperiul habsburgic elaboreaz21. impresionanta colectie d e documente bucovinene care-i poartd n m e l e $i se refer5 la istoria rom5nilor. Se afirm5 din ce in ce mai multe personalitlti pe plan cultural. Vom mai aminti aici de folcloristul Simion ~ l o r e aMarian care s-a ocupat in mod deosebit d e relevarea importanlei albingritului En aceastd zon5 d e nord a t5rii.

Prime10 organizatii apicole pi publicatii ac de specialitate

Agicultura din Bucovina ca ~i cea din Sntregul Imperiu Austriac a fScut progres e marcante in perioada impgrgtesei Maria Tereza (1717-1788) cind au fost introduse o serie de reforme g r i v h d uqurarea soartei iobagilor qi o n o d organizare a Pnv5fAmfntu~luipopular ,,Ratio educationis". Astfel fac5 din anul 1769, deci acum mai bine d e 200 d e ani s e Enfiinteazg la Viena prima $coal% de apiculturli unde s e pregstesc in m o d nratuit cadre cnlificate care organizeze GupSritul pe tot cuprinsuI imperidui. Canducerea scolii a fost Incredir&tg pe baz5 de concurs celui mai renumit apicultor d e pe atunci, Anton Janscha (1734-1773), venit la Viena din Brbninca-Slovacia. Preluind conducerea primei woli d e apicultur5 el a reuvit prin competenta $i entuziamul lui sSi organizeze aceast5 $cod5 E n mod exemplar, ,pregBtind numeroase serii d e stupari amatori. h scurt timp s e organizeaz5 $i alte gcoli de apiculitur5 i n majoritatea capitalelor de provnicie aqa cum a fost $i cea

s%

din Lemberg (Lwow h s t a capital3 er Galitiei) unde se preggteau in mod special apicdtorii pmtru Galioa $i Bucovina prin cursuri gratuite cu o duratA d e trei s5pamtni. Actiunea de incurajare a apiculturii a continuat accentuindu-se in 1775 cind Cancelaria Imperial& emite o ,,Patentfi", lege prin care apicultorilor li se recunosc diferite privilegii ca : scutiri de dgri, acordare de terenuri de stupin5 pe termen lung, mgsuri avantajoase pentru infiiatapea de prisici. M5suri de Sncurajare $i dezvdtare a apicudturii au fost luate de organele de stat impreunii cu Societatea Imperials de aipiculturg in toate provinciile $i in sectorul silvic, pe ling5 vcoli, biserici $i chiar unititti militare. Referitor la organizarea apicolli in Bucovina, marele nostru apicultor C. Hristea cu ocazia m e i conferink tinute i n fata ,apicultorilor bucurqteni cu terna ,,Istoria apiculturii din tara noastril" precum $i intr-un interviu pe care 1-am inregistrat pe band5 magnetic& afirpg cii la Cernguti, inca de la 1869, a luat fiinfg prima reuniune stupgreasc5 cu denumirea Societatea albinarilor din Bucovina. In md Oniiiintgrii societgtii, apicultura din aceasti4 zonii a suferit grav din cauza deceki. Statul austriac a intervenit dind pentru cei peste 27 000 de stupi existenti zahgrul necesar, cu 50/0 reducere de pret. In anul 1869, deci acum 122 de ani numero$i apicultori din Bucovina erau abonati la revista apicolg Bienen-Vater, editat5 in limba german5 $i a c5rui abonament costa 3 coroane anual. In anul 1886 Gr. Halipa tine o conferint5 in sala primariei din Cernguti asupra ,,Produselor albindor, doblndirea gi Intrebuiintarea loru - prelegere care a fost apoi tipfirit% sub forma unei bro$uri d e popularizare. De altfel dac5 ne r e f y i m la anul infiintllrii primei asociatii bucovinene majoritatea celor interesati de acest subiect mentioneaz5 existents in Bucovina a unei societ5ti a albinarilor incti din anul 1869 (C. Hristea, I. Vicoveanu, V. Hamaj, E. Mbrza, N. Foti, C. Amtonescu, C. Paiu $i alpi). Cu 7 ani in urm5, apicultorul bucovinean Constantin V5c5reanu din Cimpulung, judebl Suceava, a donat Asociatiei Cresc5torilor de Albine din Romania numeroase reviste vechi Bienen-Vater care ap5reau in Bucovina la Fnceputul acestui secol $i din care putem trage unele concluzii. Dup5 nUm2irul anilor de aparitie mentionati pe copert5 rezult5 clar c5 revista apare din anul 1869 ca organ oficial al Asociatiei Imperiale Austriece de Apiculturii gi a1 asociatiilor sale teritoriale

nominalizate pe copert5. Astfel Bucovina este nominalizatii ping in anul 1907 ca w cietate apicolg pe coperta interioar5 a revistei. Dup5 acest a n ea este nominalizats pe coperta exterioarg a revistei, sub denumirea de Umiunea (Federatia) national5 a asociatiilor d e apkultur5 din ducatul Bucovina (,,Landesverband der Bienenzuchtvereine des Herzogtum Bulrowina"). T n interiorua revistei g h i m articole scrise d e apicultori bucovineni $i numeroase $tiri $i infomatii despre activitatea apicol5 din Bucovina. Astfd En revista Bienen-Vater cnr. 12 din 1906 apare un interesant articol ,+Istoria apiculturii din Bucovina in antichitate $i evul mediuu semnat de Aurelian Mironovici din Siret care se referg In material gi la apicultura daco-roman5 d b d unele citate din documentele m o r cronicari rombni $i hrisoavele unor domnitori din Moldova. Tot h mul 1906 apare un alt articol intitulat ,,Un nou stup tgranesc fn Bucovinau semnat de inv5tfitorul bucovinean E. Procopovici Sn care se arata cg ,In prisgcile locuitorilor din aceastzi frumoas5 regiune muntoasti $i PmpBduritA se vkd numerqi stupi primitivi, buduroaie rotunde asupra ciirora toamna se hot5rgSk soarta farniiiilor d e albine care trebuiau 6acrificat.e pentru a recolta mierea $i cearku. Pentru a hlgtura sacrlficarea farniliilor E. P r ~ c ~ p o v i c ai dus o sustinutg muncg timp de 4 ani pentru a trezi interesul thranilor fa@ d e stupii sistematici. Cowtient de faptul tit trecerea brusc5 d e la stupul prirntiv la stupul sistematic nu v a f i atit d e uwarg, el a construit un nou stup t5rtinesc d e conceptie proprie care a6 faciliteze trecerea d e la buduroaie la stupii modexmi cu r m e mobile. Noul stup recomandat d e inventator este simplu $i q o r d e construit. 0 L d i piitratti cu latura de 30 cm lgtime $i inaltg de 40 cm confectionat& din schduri biitute in cuie cu un urdiniq in partea d e jos $i un capac prevgzut cu un orificiu de 15 cm2 peste care se poate pune in timpul culesului o altA ladif5 cu 7 rame d e mgrimea stupului vienez. Acest stup a v b d o magazie cu rame rnobide permite apicultorylui s5 recolteze mierea f5r5 sacrificarea familiei de albine. Pentru rkpindirea acestui stup, E. Procopovici a tinut zeci de prelegeri P n Bucovina q a cum a fost $i cea din comuna Brodina jud. RPdSuti la 18.1V.1906 in sala $colii din comun5, conferinti5 la care au participat peste 150 apicultori. Din continutul acestei reviste me putem d a seama $1 de alte aspecte care dovedew nivelul tehnic $i dezvoltarea atins5 da apicultura din Bucovina. Astfel se fficeau recomandllri asupra modului P n care se opresc stupii d e la roit prin taierea fagurilor, cum se preg5tesc vtiubeiele prin

a p W e cu ag& drat& 6i expunere la soare penprimirea roilor, cum trebuiesc preggtite buduroaiele pentru iernare prin concerntrarea $i irnpachetarea lor intr-un fel de cojoc sau P n gropi (bordeie) special s5pate gi cum se ap5ra stu,pii d e wareci prin amplasarea unui strat de spini $i preskarea de otravg in fata stupilor. In continuare urmarind dezvoltarea apiculturii tn aceasta zon5 &am c5 in n Bucovina peste 32 000 anul 1910 existau i familii de albine cu 4 395 apicultori organizati In 9 societgti apicole. Numgrul familiilor de albine ce revenea l a km-ra de 0,42 stupi iar la 100 locuitori reveneau 0,55 famidii a l b h e @recizTndu-se cii in anul 1880 reveneau 0,84 stupi la 100 locuitori). Cei mai avansati apicultori erau IEnvSt5torii, preotii, ceferiqtii $i alti intelectuali , $i sgtcni. Printre celelalte gtiri $i informatii publicate in aceasla revista anual intre 21-24 septembrie se sHrb5torea Ziua apicultorului cind se organizau actiuni festive, s e tineau prelegeri, expozitii apicole, etc. In anul 1906 se public5 o $tire despre desp&ubirile acordate in ace1 an pentru 70 familii de albine d h Bucovina care au fost sacrificate din necesitate, fiind b d nave d e Joci. Revita Bienen-Vater din 1913 mun@ organizarea unei expozitii apicole la Cimpulung-Bucovina cu gremii $i excursii, cu care ocazie se siSrbStoresc 10 ani d e la infiinwrea asociatiei apicole locale care avea ca Qregedinte pe Carl Hofer $i ca secretar pe Constantin BrSescu. De asemenea societatea apicultorilor din Gura Humoruluf anuntg tinerea unei conferhte in sala prefecturii pe 7 noiembrie 1913 despre putrezirea larvelor de albine, fiind rugati sS participe E n numgr mare apicultorii $i ceferiqtii liberi semneazB pregedintele Horvath. In revistele de la inceputul acestui secol apar lunar tabele cu date meteorologice $i fenologice din toate zonele imperiului trainsrnise d e numeroase statiuni din care trei erau din Bucovina : Cernguti 250 m altitudine, Gura Humorului 480 m altitudine $i Cimpulung 720 m altitudine care transmiteau temperatura maxim5 $i minima, media lunar%, aebulozitatea, str5lucil-ea soarelui, zile bune de zbor pentru albine, ploi, VEnt, z5pad5 etc. De asemenea la rubrica de Pntrebgri gi rbpunsuri apar rtlumeroase nume de apicultori bucovineni. Numerqi apicultori bucovineni urmeazli cursurile apicole de la Viena fiind apoi numiti 2nvHt;iitori itineranti $i instructori E n diferite zone ale Bucovinei. A$a au fost Ion Vicoveanu, Iohan Oberhoffer, Elias Procopovici, Alexandru Suhmi, Omelschi M: Dumanschi, Temistocle Prelici, Dioni-

sie Mitrofanovid rpi mulu altii care erau bine instruiti igi ac@onau apoi voluntar cu m u l a pasiune ~i congtiinciozitate. Una dintre figurile cele mai proeminente, invllt5torul Ion Vicoveanu din judetul R5d5uti a contribuit la dezvoltarea $i modernizarea ~ c o l i iapicclle din Viena prin donatii in bani, utilaje $i materiale apicole, matci selectionate $i o important5 carte de apicultur5 ,,Cerceffiri comparative asupra creierului la albineU continhd 180 pagini, 5 plange $i 13 figuri in text. Aceasta lucrare reprezintg prima cercetare romdneascii realizata de savantul naturalist C. N. Ionescu din Iagi fiind tipgrit l in anul 1909 in lirnba german5 la Jena. Autorul ei a fost simgurul autor romsn citat apoi in cgrtile importante de apicultura din strainatate. Lucrarea prezintg deosebirile de aspect $i structura morfologic& a creierului la matc5, trSntor $i albin5 lucr5toare. Aceste cercet5ri au fost preluate apoi de R. E. Sondgrass, in lucrarea ,,Anatomy and Physiology of the Honeybee" - New York, 1925, precum $i d e Fritz Lemb~rger $i de dr. Enoch Zander ,nlucrarea ,,Der Bau der Biene". Este cazul s5 amintim c5 tot in timpul lmweriului Austro-Ungar apar ~i primde d e apicultur5 sc&e i n limba r o m h 5 cu litere chirilice c m au fost ..Economia stupilorU d e I. Piuariu (Molnar) tipgrit5 in anul 1785 la Viena $i ,,Cultura albinelorU n 1823 la Budade don Tomici tiparit5 P pesta. Pentru instruirea apicultorilor din toate zonele Imperiului austriac au existat numeroase Carti d e apicultura scrise $n limba german5. Cartea de bazh - un fd de manua,lul apicultorului de azi era ins5 lucrarea ,,Allgemeine Lehrbuch der Bienenzucht" scrisg de Alois Alfonsus, redactorul revistei Bienen-Vater $i aparut5 In numeroase edigi. Ion Vicoveanu a donat un exemplar din ultima editie a acestei clirti SocietZitii Centrale de Apicultur5 din Bucureqti. Primele manuale agronomice editate in anul 1846 la I w i de prof. Ion Ionescu dg la Brad care contineau importante capitole referitoare la apicultur5 au avut o influent5 bineveniffi innordul Rlaldovei $i Bucovina. Apicultorii bucovineni erau bine documentati fiind abonati la diferite reviste apicole $i avind biblioteci cu numeroase carti de specialitate. Astfel Env%t&torul Ion Vicoveanu din judetul RSdldHuti avea o bibliotecg unic5 fn felul ei cu peste 3 700 de opuri privind apicultura e l detinfnd cele mai rare carti apicole r o m % n e $ ~ $1 majoritatea cirtilor din toate @rile uinde se vorbea lirnba germang. hv%tlitoru~ Ion Vicoveanu a urmat scoal a Wicolg de da Viena Sn timpul vacantelor $colare din 1908-1909 $i a fost numit fde Viena instructor apicol pentru Bucovi-

'

na. Printre docurnentele lui Vicoveanu exista o adresii primit5 de la Uniunea Societiitii apicultorilor din Cerniiuti cu urmiitorul continut : ,,Domnul conferentiar apicultor $i c5liitor I. Vicoveanu din Vicovul de Jos ca hsgrcinat a1 Uniunii Apicultorilor din Bucovina va tine duminic5 17 august o prelegere apicolii la prisaca d l u i Cirnpan din Arbore $i marti 19 august la prisaca d-lui Frantz Eisenbourg din Solca, amindou5 la ora dou5 dupii mas& La acestea se va vorbi despre ere$terea albinelor $i totodatii se vor face demonstratii practice. Au acces liber toti prietenii albinelor. Se pretinde atentie pentru ca acestea sii aibg folos", Cerniiuti 4 august 1913". In anul 1913 Viena cere in scris d-lui I. Vicoveanu o informare anualii asupra activitiitii apicole, asupra cPlZitoriilor fHcute, cursurilor, conferinwlor vi notele de cZdiitorie pentru cultura satului in vederea btoanirii unui raport cerut de minister. In anul 1925 societatea albinarilor din Bucovina se reorganizeaz5 $i Pncepe s5 tipgreasc5 o revisth apicol5 proprie h limba romln8, german5 $i rutean5. Revista era denumit5 ,,Vista albinelor" revist5 lunar5 pentru raspindirea qtiintei $i albiniritdui - $i ap5rea sub conducerea admiaistratfvii si tehnicg a lui Temistocle Prelid p r e f ) d i n ~ e asocia,fiei Q i M. Dumanschi secretar de redactie. Se specific& cii ,,pretul a 12 ciirticele pe an, care se trimit la adresa fieciirui abonat este de 50 lei iar un numiir 5 lei". Pe coperta interioarii ap5reau nominal un num5r de 34 colaboratori . trecuti E n or&ine alfabetich fiind cei mai reprezentatid apicuitori din toate zonele Bucovi(nei dintre care amintim pe V . Antonovici, G. Cojocaru, D. Mitrofanovici, G. Prelici $i I. Vicoveanu care constituiau un fel de colegiu de redacpe. Incepfnd cu anul 1927, in colegiul de redactie al revistei ,,Via@ albinelor" s h t cooptati h c 5 doi mari apicultori din Moldova $i anume V. Hanganu din d q i ~i D. Stamatilache din Tirgul Frumos iar h unele numere apar i inform5ri semnate de dr. FI. Begnescu. In revista ,,Buletind apicultorilor" nr. la din 1926 D. Stamatilache, referindu-se la activitatea societ5tilor apicole din Bucovina evidentiazii meritul apicultorilor bucovineni uniti suflet q t e fin jurul asociatiei $i revistei lor evidentiind numeroaselc aduniiri stupsre$ti toate tinute Entr-o armonie $i solidaritate ce Pti dg irnpresia cii stuparii bucovinenii sInt ca albinele, Pntr-un mare $i singur stup In gling activitate. Tot- P n anul 1926 s-a tinut la Cerniiuti adumarea generals cu tov reprezentantii socieGtilor afiliate cu care ocazie a fost reales ca pregedinte Temistocle Prelici.

Dupii terminarea ordind de z i pqedintele asociatiei a citit o scrisoare primit& in acea zi de la primul prqedinte a l asociatiei, dl. Wilhelm Adamet, stabilit la Graz. Scrisoarea aceasta a f&cut mare impresie asupra lntregii aduniiri. In riispunsul prevedintelui Temistocle Prelici se multum q t e $i apreciaz8 activitatea d-lui Adamet care, cu multi ani Pnainte, a pus bazele Societil~i apicale din Bucovina. Aotuala asociatie a albinarilor, cu sediul la Cerniiuti, coordona activitatea numeroaselor societ3ti Cnfiintate in toat5 Bucovina. In anul 1926 Camera agricolii din Cerniuti subventioneazti societatea apicultorilor cu suma de 5.000 lei iar donagile fiicute de apicultori pentru revistB s-au ddicat la 55.845 lei. Ministerul Agriculturii prin I. OIpgianu a donat asociatiei bucovinene o livad5 de 17 ha la Cernauca (unde a locuit Eudoxiu Hurmuzachi in timpul Imperiului habsburgic) pentru ca din roadele sale sfi se subventioneze revista $i toatii propaganda apicol5, precum $i cllte terenuri pentru infi~ntareade loturi apicole $i stupini oficiale la Siret, Humor, RZtdgufi qi Suceava. Din primul an asociatia realizeaz5 28000 lei din livad5 iar prin donatii de h apicultori f$i formeazti un fond de 49 500 lei. Tot atunci s-a organizat in Bucovina qi un centru de observatie giintificii sub conducerea lui L. Gilevicz. Bmca agricol5 lncurajeazii pe apicultori prin acordatea de imprmuturi iar in anul 1927 se Infiinteaz5 cooperativa pe actiuni, organizatie economicii a albinarilor bucovineni denurnia ,,Roiul". Actiunile erau de 1 0 0 0 lei plus 50 lei taxa de manipulare. Asociatia din Cern5uti pl&te$te incepind cu anul 1926 un inspector apicol pantru Bucovlna pe Dionisie Mitrofanovici pentru vsrificarea stupinelor in vederea prevenirii $i combaterii bolilor la albine $i intensificarea propagandei apicole. In perioada anilor 1925-1926 se reorganizeazg societgtile din localitiitile cu traditie fndelungat i care au functionat de la imceputul secolului cum au fost cele din Cimpulung din anul 1903, cea din ora$ul Cerniuti din 1904, Riidiiuti, Gura Humorului, Siret, Itcani, Suceava, Storojinet qi altele $i se inf iinteazii numeroase societ3ti apicole noi la V*ciiuti, Zastavna, AdIncata, Cosmeni, Friit5utii Noi, Cobmani, Cacica, Cupca, Frasin, Seletin, VijniM, Cirq, Ocna, Biinila, Petriceni, Mihalcea, Voloviit $i altele. Tot in a n d 1926 in comuna Volcinet se fnfiinwzg societatea apicolii ,,RoiulU avfnd ca preqedinte pe I. Niistase. h comuna Ropcea societatea apicultorilor primqte numele unui preot care a practicat aici apicultura timp de peste 40 ani, Epami. nonda Prelici.

In aceasti3 perfoad5 se organizeazg numeroase adungri, schimburi d e experientg $i demonstratii practice, cum a fost cea de b Societatea Petriceni din 1926 unde particip5 peste 200 apicultori $i unde in afar5 de prelegeri s-a vizitat prisaca model a stuparului D. Braha cu 180 stupi sisternatici. f n acelaqi an o actiune &milar5 a fost organizatg de Societatea apicultorllor din comuna Mihalcea, vizitindu-se stupina apicultorului Alexiuc cu peste 100 stupi sistematici. fn anul 1928, duna septembrie, 23, eu ocazia Zilei apicultorului se organizeazg la Cennlruti o mare expozitie apicolil unde s-au acordat 9 premii in valoare de 15000 lei, premiul I fiind ciqtigat d e Filip Fedorovici. 0 alt5 expozitie apicol5 a fot organizatg In 1930 la Siret. ]In continuare dorim sg prezentam separat activitatea Societlrtii apicole din RlrdButi care a fost societ5ti din una din cele mai active Bucovina. Astfel, in orasul RBdiluti, prima societate apicollr dateazg din anul 1908. Personalitatea cea mai reprezentativg a timpului a fost invgtlrtorul Ion Vicoveanu. La data d e 20 decembrie 1925 apare noua denumire a Societlrtii Prisgcarilor pentru R5dguti $i imprejurimi, avind ca preqedinte pe Ion Vicoveanu fnvlrt8tor la Vicovul d e Jos $i secretar un institutor din Rgdguti, Dimitrie Hlncul. Sediul soclettitii a fost o perioadg la Camera Agricol5 iar apoi la sectia agricolg d e la Prefectura judetului R9Ldguti. Le sedinta d e constituire a partlclpat $i Temistocle Prelici, presedintele Societgtii albinarilor trei ani Societatea din Cemguti. Peste Prisgcarilor din RM5uti devine persoan& juridic5 fiind inscris5 prin Gentinta nr. 3 la Tribundul orqului Rgdauti. h anul 1926 judetul RMguti detinea 2 270 stuipi sistematici fji 1332 stupi primitvi. Cu ocazia Snfiintgrii Societgtii Prisscarilor din RBd5uti $i imprejurimi revista ,,Vista albinelor" din martie 1926 trammite 0 $tire despre acest eveniment pubIidnd $i principalele scopuri ale apicultorilor rsdlruteni care i$i propun : a) tinerea d e discursuri publice, adungri ambulante $i exerciui practice la fata 10cului ; b) crearea unei v o l i apistice cu prisBci model, unei biblioteci apistice gi unui muzeu apislic ; C) aranjarea d e cursuri $i expozitii apistice $i participarea la expozitir apistice ; d) mijlocirea la cumpararea de acarete apistice, $tiubeie moderne, carti $i reviste apistice din tar5 $i strsinltate ; e) mijlocirea la cumpsrarea $i vinzarea produselor albinelor ; f) sprijinirea mernbrilor cu acarete, colonii ~i ctirti d e conti~nutapistic ;

g) asigurarea coloniilor contra cazurilor de f o r t i majors ; h) cump5rarea $i distkibuirea de zahgr ieftin pentru hrana de prim5vari ; i) distribuirea d e s m i n t e d e plante melifere ; j ) publicarea d e inserate cu greturi reduse In organul societstii ,,Vista albinelor Fiecare membru pl5tea taxa d e inscriere 10 lei, taxa de membru 50 lei gi abonamentul revistei ,,Vista albinelor" 50 lei. Consider c5 acest program fntocmit de apicultorii rgdguteni acum 65 d e ani poate servi ca exemplu pentru multe cercuri $i chiar filiale apicole d e azi cu atit mai mult c5 aceste prevederi nu au fost formale, ele realizindu-se cu succes in urm5torii ani. Astfel au fost organizate numeroase cursuri apicole, conferinp, schfmburi de exeperientj. $i expozitii apicole. In orwul RBdSuti $i E n comuna Vicovul d e Jos s-au infiintat doulr loturi apicole seminte d e facelia, unde se produceau hri$c5, ,sparcet& $i roinit5. Anual se asigura distribuirea zahlrrului aecesar. Un deosebit rol t n promovarea unei apiculturi moderne a u jucat stupina model cu $i pomicultorului atelier a invgtltorului Cojocaru G. din comuna FrSitgutii Noi, precum $i stupina qcolar5 demonstrativg cu stupi de observatie $i cu un muzeu apicol a invlrtgtorului Zmilian' Volcinschi din comuna Seletin. Atelierul pentru producerea uneltalor $i utilajelor apicole a1 apicultorului Rudolf Klein din Rlrdfiuti asigura producerea qi trimiterea cu promptitudine, la comand5, d e stupi, rame, nuclee, cerificatoare solare, colivii $i alte unelte apicole d e bung calitate. La atelierul pentru confectionarea utilajelor a@cole precum $i da stupina model a apicultorului Rudolf Klein din R5d.dButi au fost organizate doug importante adunlrri ambulante cu toate societatile din Bucovina (la 1 august 1926 $i la 8 iulie 1928) la Care au participat sute d e apicultori in fruate cu conducerea SocieGtii din Cernsuti qi la care a fost invitat $i D. Stamatilache din Tirgul Frumos. Cu aceast5 ocazie s-au tinut prelegeri d e catre I. VicOveanu, T . Prelici $i R. Klein urmate d e vizitarea atelierului $i a stupinei model ale apicultorului riididgutean. In revista ,,Vista albinelor" nr. 2 din 1928 este publicat5 o interesant5 scrisoare a lui I. Vicoveanu catre prevedintele Societgtii Centrale de Apicylturlr din RomEinia in care se fac urmritoarele propuneri : a r fi de dorit ca in fiecare judet sH existe o societate apicollr iar toate societgtile acestea dintr-o provincie slr se grupeze intr-o asociatie regional5 (exemplu Basarabia) iar toate asocintiile regionale

".

65 se grupeze in Societatea 'central5 cu sed.iul la Bucuregti. Societatea Ci.ntral5 de Apiculturg a r trebui sri se ingrijeasca numai de : . @ Publicarea unui organ apicol P n cel putin 12000 exemplare care astfel a r fi m i ,ieftin. 0 htretinerea unei vcoli d e apiculturl pentru preggtirea d e instructori apicoli qi pentru incepiitori. @ Intretinerea unui muzeu apicol. @) S B intervinii la guvern pentru felurite legi, ajutoare blnesti. @ rntretinerea unui grup d e instructori specializati care s5 aranjeze conferinte apicole la sate. Q fncurajarea apiculturii pri,n ajutoare, premii $i multe altele. La noi in Bucovina a rHmas o astfel d e organizatie incii din fosta Austrie, fiecare judet avind o societate $i care sint grupate Pn Asociatia societiitilor apicole din .Bucovina cu sediul la Cernlufi. In alte tgri se lac legi, se dau ajutmre d e Sncurajare, se face propaganda pentru apiculturl, s e intretin sectii speciale Pentru apiculturl p e la academiile agricole. StrHmo~iin o ~ t r i ~ i a dat u mai bine seama d e importanta acestui ram a1 apiculturii mentionem5 I. Vicoveanu din Vicovul d e Jos, judetul R5d5uti. h a cum rezula din continutul acestei scrisori I. Vicoveanu * se situeaz5 printre h a i n t a ~ i ide seam8 care lupt5 pentru organizarea unei puternice Societtiti Apicole Nationale. Alte date interesante privitoare la apicultura bucovinem5 g5sim E n lucrarea monograficg editat2 fn Jimba francezg d e cgtre Institutul National de Zootehnie, e t i a apiculturit, h anul 1931 a c5rui autor este dr. Florin Begnescu ~i care e s k intitulat5 ,,Ruches et ruchers de Roumanie" (,,Stupii gi stuparii din RomAniaU). Aceasta prezint5 sintetic principalele realiz3r.i ale apicultufi din tara noastrg pin5 l a acea dat5. SEnt infatigate numgrul $i sistemele de stupi sisternatici rbpinditipe judete. Bogata ilustrave, hgrtile, graficele gi frumoasele fotografii se refertila cele mai reprezentative stupine ale apicultorilor f r u n t a ~ idin htreaga tars. Sintetizind datele prezentate in aceast5 lucrare monografica apgrutl cu ocazia celui d e a1 IX-lea Congres International d e Apiculturii d e la Paris rezult5 cg in tara

'

noastrii exista l a a c e vreme fin, rlumHr d e 700 000 familii de albine dintre care 150160000 erau adlpostite in stupi sistematici, ceea ce reprezintg in procente 22-250/o. fn Perioada anilor 1910-1920 Bucovina num5ra peste 32000 familii de albine. In anul 1925 numlrul stupilor sistematici era d e peste 5O0lO iar in 1930 s e apropia de 5g0/0. f n tabelul anexat r e d h situatia stupilor sistematici din Bucovina, pe judete, dup5 datele publicate in revista ,,Vlata albinelorii (nr. 9 din 1926), cind Pn Bucovina efectivul' a sclzut la numai 20 000 familii albine, iar pentru anul 1931 a m folosit datele publicate pe judete d e dr. Florin Begnescu. Este cert cH in Bucovina numlrul stupilor sistematici deplSea cu mult media pe tar& $i au existat numero~i apicultori, dintre care multi sint nominalizati ^ m albumul dr. F 1 . Begnescu $i in revista ,,Vista albinelor", dar $i numerovi apicultori anonimi pentru care apicultura a fost poate mai putin o necesitate cit o mare pasiune. Nu putem incheia f5r5 sii amintm d e o alt5 mare personalitate apicol5 care a fost ing. Nicolae Foti (1910-1989) nkut tot pe meleagurile bucovinene. A urmat liliceul la Cernluti $i este cunoscut tuturor apicultorilor din tara noastr5 prin indelungata $i prestigioasa activitate depusg pe tgrimul apiculturii. N. Foti a condus timp de 28 ani cercetarea $tiintifici apicol5 rombeasc5 $i 30 de ani colegiul de redactie a1 revistei noastre. A fost o perioadti indelungata vicepre~edimtea1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine din R o m b i a @ a fast distins cu Pnalta calitate de membru d e onoare a1 APJMONDIEI. incercat in rindurile d e f a H SL schitgm complexul tslblou a1 dezvolt5rfi apiculturii pe plaiurile bucovinene, creiontnd totodat& portretul unor fnaintagi care a u Contribuit cu toat& guterea gi. gtitnta lor la evolutia acestui Knegte~Ug.

* Arnanunte despre personailtatea $i rolul Invat~tomlui Ion Vicoveanu, care timp de 40 de ani a fost pregedintele apicultorilor r&dButeni se m i pot gasi In revista ,,Apicultura" nr. 4 din 1973 pag. 38 articolul ,.In amintirea Iui Ion Vicoveanu" de George Munteanu si Traian Volcinschi $i nr. 4 din 190s articol~l ,.Un activist de searna a1 apiculturii romlnegti" de T. Volctnschi.

dh Bucovina

hraett?h

Nr. stupurn
N r . dC
COmunG

abtematici

anul
1OW

anul
1%31

modcle de stup1 slstematici In anul 1931

Prlncipalele

pa* din apicultorti repre~ n t ~ t i care v i practica $i r8splndesc stupi4ritul modern I n

0 1931

Cfmpulung

42

1503

1700 Vienez,

Cernguti ~%d$uti

94

2736

a8

2208

Layens, Hermes, Dadant, 5000 Vienez, Hermes, Gerstmg, 4000 Vienez, Dadant,

Ion Diac, I. Latig, I. Forgaci, M. Stuna, V. Furturean, I. Palavei N. Levitchi, Constantin Tomiuc, Petre Schneider Ion Vicoveanu, I. Captan, Emil Volcinschi, I. Puha, G. Cojocaru, R. Klein, Gh. Posteuc5, D. Mitrofanovici Nicolae Ro$u, D. Braha Eparninonda Prelici, Stefan Stefanovici Vasile Buburuzan, Vasile Cosmovid, Alex. Rusu, Gh. Maxim, a. Prelipceanu

-.
Storojinet Suceava
73 3098 3500 Vienez, 62 1370

Total Bucovina

390

10916

Dadant, Layens, 2200 Berlepsch Hermes, Gherstung, Dadant 16400 Predominh modelele vieneze $i germane

Colectia revistei ,,Bienen-VaterY, organ oficial al Asociagei Imperiale Austriece de Apiculturti gi a asocia~ilorsale teritoriale. P e c o p e r a este precizat ,,gi organ oficial al.. Uniunii Nationale (Federatiei) Asociatiilor d e apiculturti din ducatul Bucovina (,,Offizielles Organ des Landesverbandes des Bienenzuchtvereine des Henogtums Bukowina"), colectie incornplea din biblioteca A.C.A. in limba german8, perioada anilor

1905--1918.

Colectia revistei apicole ,,Viafa albinelor", din organ a1 SocietAtii Apicultorilor .CernZiuti, in limba rornb5, german& $i rutean5 editie incoknpletg din biblioteca A.C.A., perioada anilor 1926-1828. Dorica MILLER : ,Jstoricul apiculturii din raionul Rgdguti *, lucrare pentru sus@nerea examenului d e stat la Universitatea Al. I. Cuza" I q i , Facultatea d e vtiinte naturale, 1967. C. L. HRISTEA : Interviu realizat d e T. Volcinschi cu apicultorul C. L. Hristea inregistrat pe band% magnetic8 cu te-

Bucovinau. 1973. .,Din istoricd apiculturii rdm&neqtiu Conferin@ tinut& la Bucuregti, 1974. I. VICOVEANU : Documente, conferinte $i l u c s r i din biblioteca lui I. Vicoveanu. I. CIUTA : ,,Apicultura in economia Moldovei Medievale (sec. XV-XVIII), tez5 d e doctorat, Universitatea ,,Al. I. Cuzau Iagi, Facdtatea d e istorie $i filozofie, 1977 (rezmnat). F1. BEGNESCU : Lucrarea monografic8 ,,Ruches e t ruchers d e Roumanie" 1931. V. HARNAJ ; E. MIRZA : Contributia organizatiile apicole la dezvoltarea 6tupsritului P n Romhia", Terra Nostra,
1973.

ma : ,,Istoricul apiculturii din

T . VOLCINSCHI : ,,Cearal', 1988, capitolul ,,Apicultura in decursul timpurilor". Colectia revistelor ,,Buletinul apicultorilor ", ,,Rombnia apicol5" $i ,,Apicultura in Rombnia", diferite articole semnate d e D. Stamatilache, I. Vicoveanu, N. Foti, Gh. Bartog, C. Paiu, George Muntean, Emilia $i Marin Popescu-Diculescu $i T.Volcinschi.

in sprijinul sanatitii dumneavoastra

Dr. $kfan STTNGACIU

- Specialist in acupanctnril

Medicina naturist& gi cea traditional5 s h t din ce in ce mai mult studiate $i aplicate in intreaga lume. Medicamentele $i tratamentele d e origine naturalH devin pe zi ce trece tot unai apreciate datorit5 multiplelor avantaje pe care le ofera fat5 d e rnedicina ava-zis ,,clasic5" (alopatg). PresopuncNra $i variantele ei au succes datoritii usurintei cu care se pot practica $i lipsei aproape totale a reactiilor adverse. In ce consa, hs5, presopunctura ? Foarte pe scurt, se poate spune c5 aplicind aceast.5 procedur5 se realizeaz5 stimularea prin presiune a unor mici zonede 1-2 mm2 situate la nivelul pielii. Aceste n anupuncte ,,bioactiveU, legate Pntre ele P mite trasee speciale, au o serie de proprietiiv benefice care le diferentiad de zonele din jur. Enurnergm pe scurt unele dintre proprietgtile punctelor bioactive : rezistentg electrid ma1 scilzuth fa* de a tegumentdui din jur :. . potential bioelectric ma1 crescut ; tempernturti, P n general, diferitg de uielea din jur : - sensibilitate crescutg la apgsare sau s ~ o n t a ndatoritg prezentei in num5r mare unor receptori $i fibre nervoase ; proprietati de tip informational de haltit finete, aceste ,,puncteu fHcPnd gi ele, algturi de alte sisteme, leg5tura dintre interiorul $i exteriorul organismului etc. Toate aceste proprietsti, cunoscute de n Orientul indepgrtat, au fost mii d e ani f obiectivate de $tiin@ occidental5 de-abia. h ultimii aproximativ 50 de ani. Conform teoriilor chineze corpul uman este strlbatut d e douh tipuri diferite de energie : una de natur5 electric5 $i energia vitals. Cea din u n n i comport3 unele a s e d n 5 r i cu energia electric5 : un pol pozitiv $i unul negativ. Se consider5 c s aceastii bipolaritate a r putea fi cauza originii celor dou5 culori fundamentale albastru $i ro$u - care sint evidentiate de clivee obtinute la frecvente lnalte prin testarea fiintelor vii. P e aceastii observa$ie se bazeazh folosirea fotografiilor Kirlian in domeniul medicinii. Medicii chinezi afirm5 c5 diferitele puncte de acupunctur5 sint legate de organele interne. De exemplu, pe f a b interioar5 a auricularului (deget V) miinii se afli un punct care atunci cind este stimulat tonific5 inima. In fotograflile Kirlian aceste puncte apar ca zone-mai luminoase. Dintre toate

r-----

aplicatiile efectului Kirlian cea care a impresionat cel mai mult a fost tocmai posibilitatea de a diagnostics din vreme maladiile, inainte chiar ca ele sh se declanveze dectiv. Ori, speciali~tiiEn acupunctur5 $i presopuncturii se bazeaz5 pe cel mai important principiu a1 medicinei preventive : ,,mai usor este sd previt decit sd combafi o maladie". Un vechi proverb c h i n a spune c5 ,,omul intelept se apucci sd sape fintina inainte de a i se face sete". Un alt proverb chinezesc spune : Medicut desdvirgit vindecd fnainte ca boala siS loveascci iar cel neprlceput Cncearcci sd cirpeascd ceea ce n-a putut preveni". Conform conceptiei chineze actuale, medicina avansatg este aceea care studiaz5 natura gi efectele fluxului de energie vital& (bioenergie). Un bun practician care $tie sh interpreteze corect caracteristicile pulsuluj poate s& deducg existents unui dezechilibru fntre cele douH forme de energie amintite. .El va putea asffel s& prevadg afectiunea ce va atinge un organ cumult inainte ca aceasta s5 se transforme intr-o realitate dureroass. Drept urmareel H restaurae echilibrul enerva Pncerca s getic a1 organismului E n scopul stopkirll maladiei. In vechea Chin5 medicii care Pngrijehu un pacient sau o colectivitate erau pltititi bine atit Ump cit pacientii se mentineau s5n&to$i. DacH un om sau mai multi se Pmbolnhveau medicul era silit s5 ramburseze banii $i era, uneori, chiar $i pedepsit. Fotografiile Kirlian coroborate cu principiile de acupuncturii $i presopuncturZi, au modificat simtitor eonceptia general5 deswe diverse tipuri d e prevenire. ,$aConvoir c'est prkvoiru spun francezii, form teoriei chineze, fiecare organ a1 corpului emite un num5r de sernnale in functie de starea proprie de s5n5tate. Aceste sernnale se scurg de-n lungul canalelor energetice pentru a ajunge pfnl la nivelul tegumentului pe unde ies. Ori, un medic acupuncturist nu face decit sg intuiasc5 aceste semnale ce modeleaz5 ,,aurau pacientului, semnale invizibile sau mai bine zis insesizabile pentru cei mai multi. Un om dotat cu simturi deosebite (existg $i la noi asemenea cazuri) secom'porM ca un adevilrat analizator Kirlian $i aici este explicatia ,,profetii!or medicale" ca $i a minunilor etichetate drept ,,vin-

..

(contlnrtnre tn pug. 2 4 )

IMAGINI APICOLE DIN DULCEA

u i an-11111=.

t=:-~mi-~ri

I n ultima perioadil s e vorbegte i destul de des despre Bssarsbia $i i Bucwina, teritorii romiinegti in care i sulerintn localnicila niipashliti de nedreptatea Lgciitorilor de W& I irtorie a izbit crunt b evistenta ce- i lor ce vie$uiau de milenii pe un p5- i mint generos d5ruit de Dumnezeu ~i rivnit de inf&ptuitoriiunor politici I j imperialc. Aici inlotdeauna apicultura a fost. ! ,il a ea acasi 51 i a t j c& prin acest fo- I toreportaj, prin articolele publicate 1 I i En numerele trecute ca gi in eel i ,sftrgitnl prtmiiverff I991 a prflejuit organizawa :idin acest numilr ire demonstreaz% Cu rodnice consfdtuiri fn nordut tdrii. S-a i pr'osintg cii "toria patriel i unei facut u n util schfmb da Wet p i expeeente peri ponenta apicolg este o part0 din- i sonate. A ~ f c u l t o r t care a u obtinut rezultate meritorii au f m p d n d ~ i t din "cxperlenfa lor. In tr-un intreg. i tmagine stuparul Mfrcea Vasileanu, din ~ u r a

'

1 I

~ I ~ D - I - I ~

1 1 1 1 1 1 1 1 1 4

Humorului rdspunxtnd Intrebbrflor.

Consfdtuirea OrgUniZcltd & cdtre ffliala Suceava a Aaoctafiet Crescdtorflor de 'Albine a fost urmatd de interesante viztte $1 schfmburi de experientd cu cei mai buni dintre cel buni.. Prima vizitd s-a filcut la stupina pavflionard a apicultorului Mfrcea Vasfleanu din Gura Humorulut. Despre aceasta vfzitd a m vorbit pe larg in nr. 611991.

Nucleu pentru imperecherea mictcilor rcaltzat d e apicultorul Alexandtu Burlacu din localitatea Itcant SUC~UV~.

S c a m aPicOl ( P a t e f i folosit i n pozitie verttca18 $i orizontalb) $i dispozitiv alltonat d e gdurit ramele, prevdzut c u cinci burghie. Ambele sint realirate d e apicultorul A . Burlacu st u r micrirea lor in functiutle no-a convins d e deosebita ultlitate.

Aspect din stupinu apictdtorultri Gheorghe Lupdgteanu, din comuna Frdtdutit Vecht, 5ud .Suceava. care cu multd pastune $1 muncd sustlnutd a jdcut 'din wrtsaca sa u n model. ~ m d k u n t ein revista noastrd nr. ,711991.

Stupdrlhrl pavflionar oferd multe satisfactit celor care-1 practicd. C u rdbdare $i mfgald o stupind poate ajunye u n model de referintd. f n lmagfne un exemplu de acest fel : stupina pavllionard a apfcultorului Alexandru Burlacu.

Vedere tnterfoard din pautlionul aplcultorului A. Burlacu. Pavtlionul este prevdzut cu sistem electrfc de fncdlzire.

Fotoreporfaj realizat de ing. Traian

VOLCINSCHI

: q guoz o vl a p prajtp azvaoz al!rturnu 'vas !ksotoJ !dnls a p aIpnd!J ! n ! m a p u~ ~ d n q s na iv?ya ' p u ! d n l s aIe np.x%o$oj na 36 - a p y .('a$a v p v o u a d ' l n u v lvn$uana) !yaan g$vys~6aruf a)! ps 3araJard a p pnt$aadsar j a m )rrvdn$s q a p a$!ua$Solu 'alaun n r t -uad 'valutyaan f arvaa)J a~vuot$aaJuoa$uzs vStJ '('a$a asutzu: aloau6v )m$zna '!mppd 'adv va 'tauoz vsn3vu a p a$vBal a $ u n u p u arva u!p alalv?ra$vw f pzuaaar 3vlu glop -w a$/v 3 4 . !atunur a p '$!pod n o s ) m l v a p a p nos aluarn gptu a p a l m s vauatuasw 3 ~ 0 ~ no-s 0 j pavp :( p z v a u o ~ ~ a a j u o q a tra$Salu ' a t d t u y a p 'patJviBoa6 v u o z ) e q q ! ~ a a o ~ :a$ualuala alarvojpluzn a l v u l w s w 3 11 v u l p atbta l w n ~ u a n a )a$vigdluna nus yzwd azvsaaau $ u p pnqaadsmd uj aa!JvzSou$a -njs a p a$vuo~jaa(uoa ) u p pavp f ('ata l t z alvp tS lafiso puuaJo gutldap -osaaav 'alnas 'apuawnr$sua) asa!d .xolsaae -oatio$sj pa!J~ju)t$S-ru$ua1uwop azvo2vn o pqtv gs a v aIeao1 aIr.x!urnu vlou ron as pujz lnlu -!id u 1 'LV~!W.?S vpaaoid v n as "aza vivaa antpadsar alataatqo va %quad 'doas 2saav .naznlu nrtuad a)vuo?j?qyav ?J va$ 3vt203ar a p 'valatw soas a p angtzodstp ul .')t.cosaaav 'aaljpads a l m s 'a$ualun~jsut -nd i v alva alasazd Zvnluana as-npu$uzuas' ala$)iaftp nrzuad '>$a autqlv ailpa a p -uoa '('D'S 1)rpj a2v aarjvrBoaB auoz asian azvz)uqod a ~ d s a p r t j w o J u ) f gnt~aadsai -!p uz t ~ v d n t sa p a$!soloJ a$uaurru$su; rolaq wuoz u! a$p$ard pvl alas $up ()nlndn?s - f ~ a j ! p v 'tinppd u; a$alv$sur '(a$p?$gqlps) a p asnpord a$lv 36) aiatlu a p !os azva ' u v aaf$wqlps autqlv na v n q r o a s r o u n v r m y a 'yn$)lu!zd taa na putdaau; 'rdnzs a p 3 m d u t p aptlotrad apzunuv u!p eara)ul agsn6 ps utfadsvo nv$tnut t a ~ v d n l sarva a1 nos ~ ~ $ 1 0 3-ti alzraJtp) azaatqo +ola~zraJ!pv ( p i m u d g j u a g n a v a ) vazvz$stOaru; 39 v a z v ~ s t d a a -ai a p alv6al fro$pqrps 'trn!aatqo atp pa aid 'ntu aplb ! gwaol grqndod wup!paul ur a$u)sol 'a$uv$mdtut ~ v u r alazvJ lugrawnua -auLop u f tt9)lvpads lt$paJ!p !S p$zWWd -oj f ('apa ualod 'sgodord 'pzvaa 'aiatzu) .iol -idn?s rolasnpord vaivatJuolwa 'tmqlu)yas -xa na ? y ~ l n a t d var$u; v a d v r o q q m u t i d 'arvqlvar a p altqasod a w o J alaldttlntu uza ipju!soloJ a p '~v$loaara p a)vBal !mtaa p$turnuv -fqo 'atj)pv~$ardsap 'puoz u! tlnulap avtu 'n?jvds ur a i v i n Q J s a p t3 a~lla$vz?s o t$ gagduc) 'axalduwa zvty3 'a)vuluasuz gn.$!rgdn$s vaypvid as arva q InlaJ aidsap .szSvozbna aa :(?!$vsaua6 a)ja ap) a!zzulvJ ?vtu alaa alvpranl u t p wun atsa arwa 'pzuar -ajw v t $ ~ u a u i n a o pn a lalorod 'azmwtsuaw u t p oaizatuja1apu; $tua?$oul v gawp ! !nInJ - ) m r ) !S 3q '~o~aIe!.xa$sur saxa8upls @ -min?s a p u m u lvniuarsa f (vpvolrad n o s ) !$! -rw+suoa lsoj ne puja q ~ !p tala tm0yad - o m a p d g aa ?w "aja ? m p u p s 'alvw$vu( arlv ' a m p p d a p t u a a n a 'ptayapr a p alatnu 'a3qaldvl3 a!vd ' a r v o r n p n q - ~ q r o a s )a!jangs -uoa a p aIaIqJaleur ! ('333 $u~lupradoaa " t m d n s ' m z a w m p 'auryllgut) !!ao%aler, ad ..xo~!dnpa p n ! s u a u r ! p !(rarSaur glv n v s Inr -adn$s) !!dn)s l!n.qsuoa s au!a f (antpad -sad rolundtt varvuo~fuaur m ';ntlttutsd)

i
\

*(gytl:~ a a o p ~ o wm ~alrosaa u x *(SzLr-&LgI) r-ue3 a ! q n q a In5godord sz1.ragwmo *,,d-s am 39s n:, p q a o I:, '!n~ar 4 0 s alazer s i a w ) 1 6 ~rqms ap so edsorde s o r p a n a m p p u l j j : f i ! s ~ o q eamara 81 nmogqad goos 0 sarafm no gxnarduq 'qseew s m a a 'man1 ap yande as = a m ydnp slqw I$ 6opauqul a! $ p a p sron1 qod nu eIa g o p u ~ g*sns 1srn g!namod ms a*:, ap pr%sau s n a o no aIlmgmsaro IS al!my% ydngss ' s a a q p ap sonde as s ap g q e q 1W.u 'aIaU!qlV -"1nIaar?os !pfmnl rrajgodm! 13 'nqun=!naa~rn samqsgci nqaad nu 'BssoIo!rlau assolno ap ojnmgnci a w o j s o w a n no vreaa Bjlmnm, o jb mj @m eaopIoM u!p aIau1qp 'm!nuQqo grwo 16: aralrn ap !m%j ap yse~lsU I :ozow

I\
\ \

altu, ele fiind valoroase p i pentru c m p l e tarea datelor lexicale regionale, fmbogdtind aceste dictionare ale limbii romhne; sau, avind numiri legate de anumite operatii, oferd noi intelesuri ale acestora. Deci, asemenea fige cit rnai complete ale obiect8Ior, nu numai ca instrumente muzeistice, pot oferi multe date inedite. De altfel, s-au scris lzlcrdri ample de folclor legate de diferite Dndeletniciri sau chiar dc plante $i animale (folclor botanic, zoologic, incluzind gi plantele medicinale, apoi pegtii, pdsdrile etc., existind $i multe date legate d e stupdrit g i albine) dar. care n-au putut cuprinde mulfimea de date g i aspecte pe regiuni, zone geografice gi felurite fndeletniciri. U n figier bogat, Mne sistematizat pe obiecte, regiuni (sau provincii) $i zone geografice (gi etnografice) specifice, poate oferi, pe lingd cunoagterea situafiei actuale $i multe date rnai vechi gi importante pentru o istorie a albindritului i n Romhnia. 0 form6 modermi, actuald, este aceea de introducere a datelor pe calculator (computerizare), Qn acest scop existind de mai mult timp fiJe speciale (care se completeazd cu date g i sigle anume), ce pot fi procurate (ca model) de la muzeele etnografice, tstorice, de art% dacd este cazul etc., impreund cu instnrcfiunile d e completare a lor. e s t u d i e r e a materialelor (documentare gl obiectelor adunate sou numai inregistrate. n jolosinfd la apicultorf) se realii fiind F z e d tocmai pe baza acestor fife (numite analitice), putind $1 stntetizate pe hcirti speciale. Acest studiu n e poate da o imagine a sttuatiei apiculturfi actuale, sau, i n cel mat bun caz, pentru ultfmele citeva decenii. Pentru problemele muzeului apiculturii in Rombnia, studiile amiinuntite, care sll contribuie la intocmirea unei prime tematici cmespunzdtoare (cu perspective de dezvoltare a ei), trebuie sci fie bazate obligatoriu pe o cercetare istoricd, arheologicci, etnograficd ~i a evolutiei acestei Ondeletniciri de-a lungul mileniilor $i secolelor pe pdmintul tdrii noastre. Pentm sistematizarea datelor ele vor trebui Cmpdrfite pe epocile istorice, pe zone geografice - c u specific natural pe d e o parte, c f t $i cu specific etnografic pe de altd parte - tinind seama de multiplele aspecte ale Zndeletnicirilor umane, de interdependenta acestol-a, de dominants unora, de diferitele inflorente tehnice dintre zonele invecinate ; gi, totodatd, de influentele zonelor mai Zndepdrtate (schimburi, adoptarea unor tehnici, unelte, experiente $i chiar material apicol viu provenind din alte tdri etc.), mijlocite d e relafiile comerciale $i alte forme de valorificare a produselor apicole de la noi. Toate aceste aspecte, de mare important6 social6 gi culturald, i m p u n cu necesitate, nu numai cu-

nkgtereu-amdnuntitd a btcntel apicultudi din Romania pe baza publicafilor p i documentelor existente, ci chiur redactarea gi publicarea unei asemenea opere de valoare, inregistratd pe bazd de d m m e n t e care n-au fost incci valorificate, g i bogat ilustrate. Diferitele documente, date statistice, texte originale (in faximil), ilustratii, eventual hdrti, stampe, gravuri etc., vor oferi materialele explicative Snsofitoare ale exponatelor presentate i n muzeu, evolutiv, pe epoci gi zone, ilusttind concret istoria apiculturii romdnegti.
03 ~ o n s e r v a r e a materialelor fdocument a 6 gi muzeistice), implicd diferite tehnici, metode swecifice. materiule adecvate i n functie d l feiul obiectelor ( l e m n sau diferite esente $i starea d e conservare initiald, piese ceramice arse, alte materiale folosite pentru asamblarea stupilor, cum sEnt : fibre textile, prelucrate sau obtinute din coaja copadlor, s i r m e ; apoi materfale folosite p e n t m etan$are, ca de exemplu argila simpld sau omestecotd cu vegetale sau bdlegar etc ; glugile din pate de orz serwind car acoperig, sau alte materfale similare etc.), pentru fiecare existfnd dtferite metode de conservare (inclwiv 5mpotiiva ddundtorilor vegetali sou anfmali). Aceste operatit i m p u n prezentarea unm Endrumdri rnai ample p i a unei l b t e d e materiale $i substante, care depdqesc spatiul acestui capitol informatlo general. Este cazul sll mentiondm aict g i un aspect, care fine jt de conswvare, dar gt de adunarea $i studterea materialelor biologice apicole, gi anume de a fi colectate - d t n d i f m i t e zone ale fdrtf, de la cimpfe pind la munte cfteva esemplure din fiecare loc, de albine (lucrdtoare, trintori, eventual $i cite o matcd dacd este posibll), pentru s t u d k l comparativ a1 diferitelor rase (domestice sau geografice), a diferitelor ecotipurl, care ar putea k t r e g i cunoagterea m i amdnunfit& a diferitelm populapi de albine din fard, a valorif lor biologiee $i productive, pe baza cwobordrfi cu ceilalti factori locali (productildtate, prolificitate, rezistentd la diferite conditii nefavorabile etc.). Acestea ar constitui o valoroasd colectie $tiintificd a Institutului de cercetdri apicole, documentard gi comparativd f n perspectivli, pdstratd dupd sistemul colectitlor entomologice din muzee, etichetate cu toate datele cerute i n acest scop (ziua, luna, anul ; Eocaltiatea; stupina din care s-a colectat, eventual numele apicultorului ; cine a colectat etc.).

Q Expunerea obiectelor in muzeu (sau i n diferitele expozitii permanente g i temporare), se realiieazd pe baza tematicii E n tocmite- O n prealabil g i O n functie de obiectele $4 materialele avute O n acest scop la indemlnd. Pe parcursul aranjdrii tm se

pot aduce gi, in mod curent se aduc C m bun&tiitiri fat6 d e tematicd. h a , cind n e referim la muzeu, care este o expozitic permanentd cu caracter 7nai amplu, de duratd, atEt tematica, cit gt prezentarea expozitionaldi devine rnai pretenfioasd Z n general se apeleazd la o serie de specia l i ~ t i(arhitecti, decoratori $i pictori, tehnicieni pentru suporturi $i mobilier), Z n afar6 de specialigtii in domeniu $i muzeologii competenti ; fncit, tematica respectivd trebuie transpusd grafic, chiar la scar5 (redusii), intr-un plan concret de dispunere a mobilierului, postamentelor, obiectelor y i materialelor explicative . gi ilustrative. Pentru aceasta trebuie avut fn vedere spatiul destinat diferitelw compartimente ale muzeului, cwelat cu mdrimile g i numdrul obiectelor, a numdrului g i mdrimilor text e l w explicative (in general concise $i u$or Iizibile pentru public), ca $ f a celorlalte piese anexe, ilustrative. fnceputurile sint uneort mai modeste, dar ele au marele merit cd reprezintd baza concretd, care apoi v a f i extinsit, imbogdtitd $i chiar modernizatd permanent. f n acest sens este necesard sublinierea cH, pentru estinderile viitoare g i lmbogdtirea muzeului (sau expozitiilor p e n a n e n t e din diferite zone), se cer prevederi de spatiu de la inceput, sau posibilitiiti d e construire a lor Z n completarea spapilw ex23fente. ApEnd E n vedere multitudinea d e aspecte concrete sub care , pot ft prezentate obiectele de muzeu, n e referim aici pe scurt numat la modalitfitile care sd asigure concomttent $i ttuna conservare a pieselor, E n forma lor originald pe cit posibil (uneorl necesitind chiar C n prealabil lucrdri de restaurare-conserservare adecvatd). Piesele fragile trebuie addpostite i n vitrine d e mdrimi potrivite, luminoase $i etange (care sd permit6 actiuni de c o n s m a r e periodicd), desigur sobre ca linit constructive (atractia principal6 oferind-o piesele cuprinse B n ele). *Aldturat, sau E n spatiut d e deasupra, dupri caz, v w fi instalate materiale explicative $i ilustrative, ocrotite (sub sticlb), hiirti speciale (ex. zonele apicole ale tiirii, dupii importantb, Entindere, productivitate etc., ilt perioada.. sau, epoca.. ., cu ilustratii adecvate dacd existd, $.a.). Tinind seama cd diferitele piese tridimensionale (stupi, feluriti, rnai ales cei primitivi, diferite unelte $i accesorii etc.) amplasate in vitrine sau E n unele cazuri pe suporturi sau socluri potrivite, provin din zone restrtnse, cu vechi pi bogate traditii apicole, hdflile aferente vor prezenta acele zone (eventual judefe, care, aliiturat pa un contur a1 tdrii, vor putea fi marcate, orientativ, la o scar6 redusd). Cunoscend faptul cd piesele prezentate i n aer liber, chiar cele ce n u sint atacate de ddundtori vegetati sau animali etc., devin' expuse prafuluf, variatiilor d e umiditate $i tem-

peraturii rnai direct, aspecte ce implicit curdtirea lor repetatd, deci manipularea frecventd, recomandarea este ca $i acestee sii fie expuse E n vitrine etange. Pentru o ilustrare color, complementarci obiectelw expuse, se pot folosi fotografii color la dirnensiuni convenabile, ca~eratepe panourh Atragem ins6 atentia cd, ele se tlecoloreazli dupd citiva ant, rnai mult sau rnai putin ( i n juirctie de lumindi g i d e circulatia aerului etc.), deci trebuiesc inlocuite. Cli$eele tip diapozitiv montate intre d a d geamuri ( i n spate unul mat sau ldptos), ccl din fat6 fiind transparent- fixate intr-un cadru-casetd, luminat din spate, a u $i efect rnai bun gi durabilitate rnai mare. Ne rezumcim la aceste citeva exemple p i sugestii, pentru cd aranjamentul obiectelor $i materialelor ilustratvie $i explicative ( i n afar6 de etichetele speciale ale ficcdrei piese), se stabile~te prin tematicii $i planuri grafice spatiale, in functie de materiulul expozitional adunat (gi confectionat = ilustrativ-explicativ), i n concordantd strict6 cu spatiile (sdlile) destinate expozitiei muzeale (sau unora permanente ori temporare). Am amintit ( i n partea I-a) despre o expozitie permanentd mat ampld, care. pe baza unui studiu de aranjament cit m a i complet, dd posibiltatea gdsirii celor ma* potrivite forme de aranjare $i explicate, perfectionabile in continwre, constituind concomitent repere permanente pentru not idei $i forme d e prezentare complex&, privind confinutul $i laturile e s t e t i ~ e$t instructive.

0 Valorificarea expozitiei muzeale sau expozitiei permanente $i celei temporare), poate cuprinde cu atit rnai multe aspecte, cu cit patrimoniul de piese este rnai bogat, continind piese originale bine conservate, cu date de provenientd complete, intregite cu elementele gtiintifice, tehnice gi alta caracteristici de confectionare, folosintd $.a. Este $tiut faptul cd obiecte de muzeu lipsite de asemenea de date esentiale au o valoare sciizutii, nu numai pentru marele public, ci mal cu seamd pentru specialigti, d i n diferite domenii chiar, tinind seama d e multiplele laturi sub care pot fi studiate (etnografic, tehnico-functional etc., i n afar6 de preocupdrile strict apicole), iar i n cazul pieselw rnai vechi, chiar sub asceea cc? necesitd pect istorico-arheologic date exacte $i amlinuntite. Deci se poate constata cd, muzeul consacrat apiculturii, mult rnai mult decit o expozitie permanentii, chiar ampld, poate $i .va servi c u certitudine pentru documentarea $i instruirea multor categorii de vizitafori : apicultori (amatori $i profesioni~ti) ; marele public din care se vor i v i noi. apicultmi (incluzind turigti d i n toate zonele tiirii) ; t u r i ~ t istrdiini, atra$i de interesul pentru apicultura romdneascd cu atit d e vechi p i

bogate tradifli; ewcetittari din domeniile anaintite, $4 ca &care muzeu, va f i o sursd de inspitatie tehnfcd, gtiintificd, ~rtisticcl, pentrv diferfte domenii, incluzind gt cinematografia etc. Ne oprim, pentru aceastd prim6 prezentare a u n w idei, opinii gi elemente teoretice gi practice, de muzeologie ($i istorie) apicold in Romlinia, cu gindul g i speranta cci ele vor stirni nu numai interesul cititorilor, cf vor declanga exprimarea unor pdreri, unor idei $i ptopuneri valoroasepe marginea unora sau altora din elementele prezentate. Ele vor f i binevenite, dindu-ne posibilitatea sci revenim cu numeroase alte aspecte $i amdnunte la fiecare capitol, inclusiv cu indrullLdri practice mai ample. sd nu subliniem necesitatea Nu putem u n d colabordri largi, context in care importante contribu~ia+ putea f i aduse, O n toate directiile enuntate, de e8tr.e studentii q i mai ales absolventti care se specializeazd, in apiculturd. Unele teme ale lucrdrilw de diplomd ar putea f i din istoria apiculturii E n Romania (cu date originale din zonele de unde provin studentti), avind cei O n

csuzd Jt pregdtirea g f posibilitatea de a aduna date, flustrafii g i chiat o serie de elemente concrete din apicultura locald, zonald - adesea chiar din familie. Rdmine sii afldm opiniile organelor de decizie $i a multimif de specialigti gi apicultori. BIBLIOGRAFIE BUCATA, P., 1986 - Propolisul. fn ,,Manualul Apicultorului", Ed. 6 Eucuregti. p. 255-260. CANTEMIR, D., 1973 - Descrierea Moldovei (cap VII - Despre animalele s51batice $i domestice). Bucuregti p. 57-63. CULEA, C., 1986 - Supul. h Manualul Apicultorului. Ed. 6 Bucuregtt p. 37. HRISTEA, C., 1947 Stupgritul tratat complet de apiculturh. Ed. 3. Bucuregtt. p. 1-733. ROMANIA APICOLA,' 1990 Statutul Asociatiei Cresciitorilor ,de Albine (proiect). An. LXV,.Nr. 12. BucuregM, p. 1-9. LAROUSSE DU XX* SIBCLE, 1928 Tom. 1 A. Parb..p. 8.

CELE MAE IMPORTANTE LUCBARI IN STUPINA IN VEDEREA ASIGIJMRR UNEI lEBNARI OPTIME F A U PIEBDEBI ALE FAMILIILOB DE ALEllVE
(contlnuarc din curi goale pe margine. In acest mod se asigurg posibilitatea ca vaporii de ap3 ce se produc din respiratia albiaelor s5 poatB fi eliminati din stup. In jurul stupinelor se amenajeazg perdele de protectie contra vinturilor dominante dim diferite materiale locale (coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, stu!, nuiele etc.). De asemenea, se va asigura linigtea necesarg ierngrii, ferind stupina de accesul
pag. 8)

animalelor domestice cft gi a pbgrilor de curte. Paralel cu mburile mentionate mai sus o atentie deosebia trebuie acordat5 ~i apiririi sh6WLtii familiilor de albine prin respectarea cu strictew a regulilor de igieng, folosirea la nevoie a substantelor medicamentoase de u z apicol, renunbrea la familiile slabe gi chiar prin sacrificarea familiilor bolnave gi refractare la tratamente.

APITERAPIA SI PPIESOPUNCTURA IN SPBIJINUL SANATAW DUMNEAVOASTRA

(centtnuare d i n pag. 17)

decHri miraculoaseu. In fond nu este vorba decit despre o sensibilitate neobignuit& care permite decelarea nivelului aurei biocimpului, intensitatea efluviilor precum gi variatiile ce depBgesc plaja normaliWLtii. Ping $i aici principiile acupuncturii corespund exact observatiilor experimentale ale lui Kirlian sau, mai bine zis, invers acupunctura avind o vfrstB rnlenar& Ins&, aserngngrile nu se opresc aici : s-a

remarcat faptul c i tulbudrile glandulare, emotiile, gindurile noastre obsedante provoacg modificgri spectaculoase asupra conturului nostm energetic. SB amintim aici observatiile de bun simt ale poporului nostru, surprinziitor de asemi4hiitoare principiilor confucioniste (chineze) continute E n expresii ca ,,gindude negre 1-au mddnat. sau ,.a mzrrit de inimd reau.

DRUMUL SUCEVILOR
Demult, tare demult, dupd Mare necaz pe noi toti. Iacri dea seama cd la mare cumce lupul se plictisiste sd m a i sii fie anul d e cind s-a in- phnd se afla satul. fntr-un fie cioban la oi,iard ursut nddit prin apropiere o ur- tirziu se trase din gfnduri sd m a i ctnte d i n cimpoi, soaicd de mai mare spainza. $i d s e : parcd Oncepuse sii se ageze Sd crezi cii-i inteleasd cu Tatd, dacd lucmrile putind tihlzii g i la hotarele duhurile rele.. . PrhpiitE face stau a$a, atwnci e u zic 56 d i n nord, atit de des cZilcate ihtre vite gi Entre stupi. Din veniti cu m i r ~ cind mri voi d e vrdjmagi. Dupk ce i z b b - mindrete de sat, i n scurt fntoarce la locul m e u i n dise in aprtge lupte, izgo- t i m p pulberea o sd se a- oastea lud Drag08 Vodd. Sint nind pe cef ce pofteau la leagd. Pleacd oamenii care locurl largi gillingtite pe bucate de-a gata, se agezase incotro de riiul dsta. $i a- acolo. Curg ape molcome qi Dragog Vodd sd pun& pia- cum dihania s-a niiriivit gi phmintul rodegte bogat. C u trd cu temei unor agezciri la om. S-a incumetat un megtegugul vostrra vetl rece sd stea paviizd inainbarii b d i e N n d w ce aMa se ridica face degrabd gospodli+ifle. barbarilor. Slobozise dona-, i n tinerete, impins de kStdtea in cumpiind bdnitmu1 la sftrgitul verif teala virstei, sd-i stea im- trinul.. multi dintre oainenit sdi sd potrind ursoaicei ce venise Stiu gZ eu ce s6 ,zit 7 se intoarcd pentru scurt ttrnp sd n e dijmuiascd d i n nou la casele lor dc peste munfi, stupii. Fdrime [-a jdcut di- Sd spuad sjatul satului. han2a. Btne tatd, e u v d vorbi tn Maramureg Dar c u m a$a tatd, tn- $ica altf oameni, sd $tie Pe drumul ce gerpuia prin Basul Prislopului grcibea spre trebd cuprins de mirare tT- $i et ce 91 cum este pe acolo. Aga sd facf flule F $ vatra pdrinteascd unul d i n ndirul scutier, chtar n u v-ati tre tinerii scutieri ai domnito- putut invrednid, toti la un peste doud ztle, dupd ce se vor Emplind cele de cuviintd ruhi ;d m 1 il chemu spre ce- Eoc, sd-i veniti d e hac ? sa tnconjuratd d e murmurut Apoi bddete, vai de pentru mort, ne v o m aduna albinelor dar inima ii ti- bdtdnefele noastre. Nof am cu totit g l v o m kotdri anaiisese par& zdlog intr-un uitat deprlnderea armelor tuncl. Tu spune-le oamenllor sat de pe apa Moldovei. I-o iar alfii mai tineri n u mni c u m esto fara peste care jurase pasdmite o zvirlugd sint t n bdtdturii. Albtnele domnegte a a i m tot unut de fatd, cu coade grele de ne-au obignuit sd jim pa$culoarea mierii gi ochii c u m nici g i apoi pe aici nici 1121 pmnit dfntre noi. Zilele trecurd cernite d e e seninul cerului. A doua zd, s-a ma2 pomenit asemenea ultimele raze de soare dd- blestemcitie. Nici n u a m a- tristetea g i spaima cc-3 apiidurd la iveald g i satul siiu ; pucat a prinde de veste ce sa pe tofi. TZndrul sccitier f n d e m n i n d u - ~ i mai c u sCrg se intimpld. Pind sd sarii calul obosit la drum, E n oamenii cu furcile gi cu to- 8tdtu d e vorbiZ in aceat scurt timp cdldretul stir-i poarele, pin3 sd d e z l ~ p c timp cu mulfi d i ~ t r e blicolbul de pe ulitele a$ezdrii. ciinii g i sii-i asmutd, dour trinfi d i n sat gi lumea OnceDar aici, ce 96 ajle ... o urnaele rnai rdmiiseserd d i n gtndeascd ta tristete apdsdtoare se vddea ursoatcd g i puii ei. Codrul puse s6 se plaiurile Cntinse care promipe ja@ t u t u r m celm pe care E i inghifise. Iar in ntargicea O i fntilnea fn drum. Abia unei livezi zdcea czc oasele teau, atit pentru ei, cif g i de-i r&spundea lumea l a frinte $i fldcdiandrul cola. pentru albiitele lor, pace g l binete. Ne-am scirbit cu totii de indestulare. Descalecd fldcriul %n b&- aga o viatd. Cine $tie ce rnai In ziua sfatului au hotdtdturd, leagii calul $i inty8 diltdnii or porni sd coboare ?it sd purceadd la drum. I n . mai ?n casd. S e bucurard b i - iarna asta d i n munte..~. trinii cd de, nu-1 mai &- bine a m pleca cu tofii de S C U T ~timp au i n a p u t a deszuserd d e mult. Dar g i bu- aici. N0i sintem albinari, face gospoddriiEe g i a ri?t&ui curia lor pdrea umbritd de sucevi c u m ne mai spune totul sd fie gats o mare frdmtntare. d i n bdttini, n u avem nici su& m m e m ~ Puterea , n i d obignukta lup- mutare. bun& vreme t a ~ dar , ce-n tei. Grea osindd a cd.mt ge Apoi, Cintr-o ddmineatd pe afci, cii rdrs vlt m a i vdd noi. Ne Vedem toatd agoni- de t m e p u t de toamndi, dup6 cdtrdni$i ? seaks dtisd. CQ se tnchiserd gtfubeA~oi fldcdul tatfi. fti Stdtea flddut s4 re mibinevenit, -gldsui biMnu1. nuna de aga poveste. fpi dd(continuare in pug. 32)

~~~~

D I N ACTIVITATEA APlMONDlEl

CONGRESUL INTERNATIONAL XXXlII - SPLIT, 29 sept. 4 oct. 1991 - AMYNAT !

Elise3 T'ARTA fnchirierile fiicute pentru participarea la La fnceputul lunii august am primit la APIEXPO '91 sint confirmate pentru redactie o scrisoare semnat5 de pregedinAPIEXPO '92 in aceleaqi conditii convenite tele APIMONDIEI R. Borneck, secretapentru tarifele aplicate qi rezenratea stanrul general S . Cannamela, K. Wyder, durilor numai dac5 expozantii nu solicitg membru a1 corn~~s~ci~ ae cenzori, D Sulimarambursarea taxei pl5tite. fn caz contrar novici, prevedintele Comitetului de organizare a congresului $i V. Mimica secretar rambursarea va fi supusli unei penaliz5ri a1 comitetului f n care se spune c5 recentele d e 5% din cauza cheltuielilor efectuate. Cei evenimente politice ce au avut loc 51 care nu solicit3 rambursarea beneficiazg taxe neschimbate pentru APIEXPO Iugoslavia au fost urm5rite indeapronpe d e '92 indiferent de tposibilele cre$teri ale tade semnatarii scrisorii. In oiua de 27 iulie a.c. s-a organizat la xelor de inchiriere. Participantii la concursurile prev5zute P n Triest in Italia o intilnire a celor enumeprogrmul congresului ca $i lucrtkile surati mai Pnainte $i s-a ajuns la o serie d e puse prezentfirii $i acceptate i$i mentin concluzii. Aceste concluzii m u au putut fi amplu dezb5tute 5 n cadrul unui grup mai dreptul de a-gi phstra integral .pozitia pen8ru congresul din 1992 numai dacl nu s e extins de consultanti din cauza urgentei completeaz5 un formu!lar de retragerd. S-a 8i iznportantei problemelor Lgate d e aproacceptat ca fiecare autor s5 poat5 face lipierea datei oficiale de deschidere a luber o serie de modific5ri in scopul imbucr5rilor congresulul, n5t5tirii continutului lucrgrii sale cu conIn consens s-a acreditat ideea ca cel d e a1 XXXIII-lea Congres International de ditia ca aceste sch1mbPri s5 nu aib3 un apicultur3 a1 APIMONDIA s5 fie organizat caracter esential. Ca un rezultat a1 amh5rii congresuliti tot la Split (Iugoslavia), in anul 1992, 27 toate specificatiile anterioare s e modifit5 septembri-2 octombrie conform unui produp5 urm5toarea repragramare (termene tocol anexat scrisorii. fn incheiere se subliniaz5 cii Federatia Internationals a limit5) : 1 mantie 1992 trimiterea rezumatelor Asocia~ilor d e Apicultur5 APIMONDIA este conqtientfi de faptul c5 trebuie s5-$i lucrhrilor pentru congres. 1 iunie 1992 trimiterea lucr5ri~lor in aduci modesta sa contributie la reinstaurarea p5cii in aceast5 parte a lumii gi sper5 extenso .pin5 la 1 iunie 1992 plata taxelor de c5 membrii s5i impgrt5$esc aceleqi puncte Pnregistrare Z a tarifele reduse : de vedere in aceastii privint5. - parti.cipant - 200,OO $ S.U.A. ; perDintre cele 12 puncte ale protocolului soan5 insotitoare - 170.00 S ,S.U.A. hcheiat cu prilejul reuniunii de la Triest dup5 1 iunie 1992 - taxa de'inregistrare retinern c5 $i Adunarea General5 a APIMONDLEI va f i de asemenea aminat& cu la tariful normal: participant - 240,OO $ S.U.A. ; persoan5 Ensotitoalrc - 200,OO 8 un an astfel c5 va fi tinut5 o&t5 cu conS.UA. gresul de la Split in anul 1992. Aceasta va Se specific5 ca toate materialele, biletele, impune ca pozitiile mauageriale (datorit5 expir5rii lor E n anul 1991) s5 fie extinse ca excursiile organizate 6;n grup, caeare la functie cu inc5 un an datorit5 situatiei d e hotel, excursii organizate In cadrul congresului $i 'orice alte servicii pot fi negourgent& S-a stabilit ca la fnceputul anului 1992 ciate cu organizatia UNIONTOURS din s5 se tin5 o qedintii a Consiliuilui Executiv Split. In eventualttatea cii la data de 1 iunie a1 APIMONDIEI la Bucurevti sau l a m m a . 1992 situatia politic5 din acea perioad5 va 1nregistr8rile facute pentru congresul din anul 1991 de la Split sint confirmate impiedica desfh~urareacongresului la data stabilit5, congresul va fi andat. pentru congresul din anul 1992 numai Ca urmare, taxele de fnregistrare $i dac5 participantii nu solicits anularea $i n leg5tur5 cu conrambursarea taxei d e inregistrare plhtit5 orice alte sume gl5tite E care va fi supus& unei reduceri de circa gresul vor fi rambursate fiecgrui partici20s S.U.A. de persoan5 pentru a acoperi pant confonm aceluiqi procedeu qi ih acele-i conditii .specificate mai sus. In aceste partial cheltuielile efectuate. Pentru cei care nu solicit5 rambursarea conditii, congresul programat la Bei jing (China) in anul 1993 va fi cel d e a1 taxa va r i m h e neschbnbat5 indiferent d e posibilele creqteri ale costurilor taxelor d e XXXI,I,I-lea din, seria congreselor APlIMONDIEI. fnregistrare.

DOCUMENTAR APlCOL

DANSLJL ALBINEI FLECTRONICE Mark W. MOFFETT Studiul comunicgrii intraspecifice prin dans la Apis mellifeta a facut subiectul unor experimente cu ajutorul primei albine electronice robot din lume. Cercet5tori din Germania gi Danemarca au efectuat aceste experiente la Wiirzburg. Albina robot comunic5, ca $i una reali, prin intermediul dansului informatii despre localizarea in timp $i spatiu a hranei floricole. Legat& de un computer, ea a fost amplasat5 pe un fagure Intr-un stup ; operatia era u&ritA pe ecranul televizorului. Printr-un tub legat de capul robotului se picura sirop cu aromP de men% ceea ce stimula reingurgitarea acestuia de ctitre celelalte albine. De$i robotul nu era anatomo-morfologic corect, iaptul nu a fost sesizat de cgtre albine pe intuneric. El a fost anterior experientei conectat cu microfoane sensibile, minjit cu ceari gi plasat in colonie peste noapte pentru a absorbi mirosul specific local. Vibratia aripilor, miqcarea picioarelor posterioare gi directla dansului indic5 congenerelor localizarea, tipul $i calitatea hranei ggsite in recenta cSil5torie. Citeva albine o insotesc Indeaproape pe albina robot pe parcursul mai multor circuite dansante pentru a decripta mesajul $i a-i repeta c3litoria. Imediat ce ele pleaci, locul este rapid luat de altele. Unghiul dintre directia dansului $i verticals locului semnaleaza directia hranei f a t i de stup fn raport cu soarele. Albina balmsea& abdomenul $i i$i vibreazi aripile pentru a indica distanta. Intensitatea dansului, probele oferite $i mirosu~ rile emanate de pe corpul ei sugereaza tipul $i calitatea hranei. Pe intuneric albinele ,,audU mesajul dansului. Zbirniitul aripilor produce puternici curenti de aer. Danezii Axel Michelson $i Per Kryger au folosit probe de microfon gentru a mgsura oscilatiile aerului pe minut. Acestea, amplifica'ie, amintesc filfiitul aripilor unui porurnbel la decolare. Deoarece propagarea vibratiei undelor din aer se sting repede, albinele urrnPtoare trebuie s5 fie Poarte aproape de aripiie cerceta~eipentru a receptiona sernnalele cu antenele. A. Michelsen $i W. Kirchner, utilizind un fascicol de raze laser, au mssurat vibratiile, argtind cSi urmsritorii obtin probe qi prin presarea corpurilor lor de cerceta$e $i transmiterea unei cascade de vbiratii fn

stup. Computerul lui Michelsen ajusteaz5 unghiul dansului robotului la fiecare 10 minute odat5 cu pozitia soarelui pe cer. Pentru o harng la un unghi de 45", situath la stinga soarelui, albina igi aranjeazi deplasarea la centru $i la 45" stinga fat5 de verticalg. La sursa de hrana situata in linie dreapti fat5 de soare, dansul este drept ; pentru hrana aflat5 la un unghi de 90' spr6 dreapta, dansul este gi el in unghi distanta de de 90" la dreapta. Pentru 250 m, miqcarea se efectueazg fntr-o jumstate de secundg. Acelagi autor a gHsit in Sri Lanka (Ceylon) albina indian5 pitici, anume - A p i s jlorea. (Reamintim c5 cea rnai mica albin5 din lume Apis labotiosa trlieste in Nepal, pe falezele stincoase ale Himalaiei). Spre deosebire de celelalte albine melifere, aceasta l$i face cuibul direct pe ramuri, printre frunze. Pentru a-1 p3zi de pr5dBtori (furnici), sute de albine a$ezate pe mai multe straturi i1 acoper5 cu corpul ; cuvertura vie contribuie totodat i gi la controlul temperaturii cuibului. Albina cercetage efectueazi dansul ce indicg sursa de hran5 deasupra cuibului, ridicindu-gi abdomenul ca un steag, ce poate ti v k u t de urmiritorl, in directia sursei de hran2. Dansul este &ut, iar mesajul este captat direct prin supraveghere. Pentrv speciile ce danseaza la Pntuneric, unii experti cred c i sunetul ficut de aripi se poate asemui unei voci.

Traducere de Dr. S b o n a CONDURATEANU-PESCI, din, revisba National Geographic, ianuarie 1890.

Sti cresfem mtifci de califate

9

Jean SCRIVE
Eete destul de ugor de crescut mHtci, dar, pentru a obtine rezultate bune tr8buie cunoscute unele criterii foarte riguroase. Jean Scrive ne ofer5 toate e x ~ l i c a tiile referitoare la acest subiect intr-un recent articol ap5rut in ,,Revue frangaise d'apicul ture" Nu este suficient s5 gtii s5-ti c r g t i mBtcile, trebuie s5 $tii s5 faci m&tci bune, a caror prolifictab gi capital genetic vor .asigura batalioane de culeggtoare active g cu rezultate notabile. Oricare a r f i valoarea miltcii de ras5 care oferil larve pentru grefare, vom o b t i e m5tci bune doar respectind anumite conditii d e crgtere stabilite prin experientg sau cercetare. Acaste conditii se refer5 la : alegerea coloniei crescstoare ; calitatea o d l o r depuse de ciltre matca de rasH ; virsta tinerei larve aleas5 pentru grefare ; calitatea l&pti$oruluide matea pe care f1 va primi ; nwniirul de botci oferite pentru cregtere ; ingrijirile cu care va fi inconjuraa la nagtere tinHra matcsi ;
n5 lucescU cdulele unde se nasc albinele tinere, surorile sale, pentiu a le face apte sil primeasc& din nou puiet pentru .ere$cut. In fine, h a patra zi, ea 4$i incepe rolul d e doic5 cu larvele mai virstnice, glandele sale hipofaringiene (secretoare de lSpti$or de matc5) insuficient dezvoltate nepermitindu-i inc5 sti ingrijeasc5 de toate larvele tinere. Numai in ziua a Saptea sau a opta se va interesa de ele. $i aceasta numai pin5 in a douisprezecea sau a treisprezecka zi. Apoi, ea va efectua primul zbor de orientare $i va deveni succesiv mlturBtoare, sanitar5, primitoare qi tasatoare de polen, cereasi, pBstrlitoare de propolis, maturatoar e de nectar si in fine. numai snre a treizeci $i cincea' zi (cinc; s~pt5mini),culeg5toare. Deci numai pentru o scurta perioad5 de cinci la $apte zile ea se va afla in functia de doic5, de care va depinde $i calit a k a mlitcilor. Trebuie apreciaa foarte bihe saccesiunea generatiilor de doici necesare pentru un intreg sezon de creztere, acordind atentie faptului cH filr& o matcil foarte bung in fruntea coloniei crescstoare nu vom obtine nimic. Vom avea deci o grijB constant% d e a stimula colonia noastr5 de crevtere nu doar inaintea inceperii operatiunii ci $i In timpul acesteia, d e fiecare dat5 clnd tbmpul se va r5ci sau cind culesul v a fi deficitar. Inainte de a fncepe cregterile, colonia noash-5 cresc5toare va trebui sii acopere cele cincisprezece rame, pentru c w t e r e orizontal5, sau cele dou5 corpuri, dac5 lucrBm in crgtere verticalii.
CALITATEA OUALOR

Stupul cresclitor va avea o matc5 foarte bung d e un an, prolific5, sustinutA cu hran5 timp de w e s&ptamini inainte d e inceperea crevterii. Stupul cresciltor trebuie s5 dispuni de rezerve suficiente de miere gi polen. Se vor completa eventual cu rame luate din alti stupi. Trebuie s5 fie bun produciltor d e lgpti@or de mat&. Aceasta se constat5 privind larvele de lucr5toare tinere care se scald& intr-o mas5 abundenti de 15ptiqor. Dac5 nu este a$a se alege alta coloMe. h fine, trebuie s5 aibH m d t e doici. Dac5 se tine cont csi lamele de matcil prin 24 de ore mesc pin5 la 1200 de vizite P (J. Vaillant), se vede cu u$urintLL rolul extrem de important a1 acestor albine. Mer i a deci s5 ne aplecBm putin asupra vietii lor $i s& cunoqtern repartizarea muncii care exist5 in timpul vietii lor din interior, pln5 ce devin culeg5toare. Voi apela la cercearile doctorului Louveaux, folosind concluziile din excelenta sa lucrae : ,,Albinele $i cresterea lor". In primele trei zile, albina tin5r5 face curiltenie de doic5. Ea cur5t5 $i ,,perie pi-

Oricare ar fi valoarea mgtcii, calitatea ouHlor depuse in timpul unei ponte masive (1500 la 2000 ouii pe zi) este inferioar5 celei a pontei restrinse prin micimea stupului. Fratele Adam i$i plaseazil albinele ce confer5 rasa in stupi mici pe patru rame, pentru a fi sigur cii va avea ou5 de calitate. Este ceea ce a r trebui sil facem $i noi deci. Pe d e altB parte, cilutarea larvelor tinere pentru grefare va fi n stup mic pe patru sau mult u$urat3 P cincf rame, fa% d e un stup mare, m d e d e multe ori este necesar s5 se deplaseze fn plus unul sau mai multe magazine.

VlRsTA LARVELOR PEMTRU FARE

GRE-

rul larvelor cind nu exist5 obignuinta sau cind vederea nu' este bung. Conteaza nurnai rezultataL
CALITATEA LAPTI~ORULUIDE MATCA UTILIZAT PENTRU GREFARE

1ncepfitoru.l este adesea tentat sri ia larvele cele rnai mari cPci le vede rnai bine. Trebuie sii se reziste acestei dorinte cu orice pret, ciici mgtcile bune nu ies decit din larve foarte tinere de dou5spreze la cincisprezece ore. Este destul de u$or de inteles : larvele pe care le prelevam sint crescute in celule mici $i a r trebui, f5r5 intemenwa noastr5, s5 dea na$tere la lucr5toare. Or, se $tie c5 diferenh intre lucriitoare $i m5tci rezulG dintr-o castrare nutritional5 realizatii prin calitatea 15pti~oruluidistribuit tinerelor lame in functie de cum trebuie sii evolueze ca lucrstoare sau Mtci. Or, cgtre virsta de doulsprezece la cincisprezece ore Encepe s5 se schimbe calitatea llpti$orului de m a t d , $i aceasta hranri rnai redus6 va influenta deja nefavorabil evolutia genital5 a viitoarei m5tci. Notiunea de lalv6 de cregtere ,,de la dou5sprezece la treizeci $i Vase de ore" este ie$itri din uz. S-a constatat d o matcB crescut.5 dintr-o law5 de a doua zi are o dezvoltare ovarian5 mult rnai redus5 fatti de una provenit5 dintr-o law5 de doulsprezece ore. In special ovariolele (tuburi cam constituie partea eSential5 a ovare1m Qi In, care ,se form-& ovulele) sint ma1 r e d u e c a p u m l r , la d t c i l e provenind din lame de a doua zi. Pq de alt5 parte, primind deja o hranl rrtat putin corespunzatoare, matca provenind dintr-o larva de a doua zi va secreta de asemenea rnai putini feromoni $i va ti rnai putin atractivs pentru albine, gi ca urmare risc5 sa fie mai greu acceptat5 P n timpul eventualelor introduced (Ruttner, Woyke etc.). Acest aspect este f a t e important cgci o mate5 molestat& dar acceptat.5 in final, nu va fi foarte probabil niciodati o rnatcg de calitate. Va trebui deci s i 'alegem lame foarte tinere daci tinem la calitatea m5tcilor noastre. Larva de dougsprezece ore de-abia se vede, rnai ales dac5 este scufundat5 in lSptigor, cum trebuie s5 fie. Este inc5 transparent3 In loc sg fie albg ca larvele mai in virsti. Se distinge greu, este u$or curbaa $i lungimea sa este sensibil egal5 cu o treime din diametrul fundului celulei unde se odihne~te(Ron. Brown). Adic5 niciodati rnai mare de 2 mm. Deci pe aceash trebuie sti o lu5m pentru grefare. Va trebui : 1) Sri wiste o iluminare bung. 2) 0 vadere bung. care poate fi imbun5tAtiG printr-o lupii binocular5 frontal5. 3) In fine, nu este de neglijat reducerea la jumitate a nivelului celulelor fagurelui cu ajutorul unui cutit de descspiid t , ceea ce u$ureazi considerabil transfe-

Este evident foarte important&, rnai ales d a d se grefeaz5 lent, ceea ce in mod obi~nuiteste apanajul lipsei de experientl sau a1 unei vederi nu prea bune. Deci llpti~orulde rnatcl pe care il avem de obicei este un 15pti~orluat in a treia zi (adesea rnai tirziu) a virstei larvelor. Nu este cel rnai bun pentru tin5ra larvg de dougsprezece ore. Mai mult decit h starter, doicile scot repede acest l5pti$or pentru a-1 inlocui cu unul rnai potrivit (H. Renson). Dar, dacS vrem sa avem toate qansele de parka noastrl, ni se Ofer5 rnai multe solutii : a) Efectuarea unei grefhi cu larve foarte tinere, care va fi ,,eliberaa de larve" a doua zi pentru a se recolta 18ptigoru1, care va servi exclusiv pentru grefiirile noastre. Recolta nu este foarte abundena cgci baia de llptigor a larvei d e doulzeci $i patru de ore (dou&sprezece ore pentru larvele tinere doulsprezece ore d e cultur~foeat5 S n starter) nu este foarte abundent&. Se va conserva cu atentie deci pentru grefiri. b) Practicarea dublei g r e f w : se face o prima grefare dimineata in jurul orei 8 sau 9 grefind larve oarecare dar foarte tinere. Grefarea este evident pus3 in starter. Seara, c5tre orele 18-19. aceas@ grefare este ,.eliberatg de larve" $i, fllr5 a s e dizloca, se regrefead pe acest l&pti$m proaspiit o a doua serie de larve foarte tinere, deosebite. Nu este necesar s5 se treacg din nou prin starter, pentru cti larvele noastre tinere din a doua grefare care innoat5 in l&pti$or vor fi intotdeauna acceptate. C) ,,Cared de pont5" a lui G. Goetz. Acest mare crescgtor alsacian, a pus la punct o tehnicri ingenioasit : Se decupeaz5 dintr-un fagure de pons deosebit un dreptunghi de aprox. 6 X 8 c m ,,Careul de pont.5" este apoi inclus intr-un fagure cu puiet cEip5cit dintr-o colonie (mini stup) orfanizat care P n plus este privat de intreg puietul s i u deschis (pont.3 $1 lame tinere). Imediat ce oulile vor ecloziona,

larvele tinere vor fi saturate de catre doicile care nu au alt mijloc de a-$i satisface nevoia lor de debarasare de hran5. In plus, fiind orfane, vor continua s l deverseze pe aceste lame tinere liiptigor de matc5 dup5 a doua zi a virstei lor. ceea ce va permite grefarea de larve ceva rnai mari. (A se tine cont E n calcul de ziua prezumat5 a eclozioniirii).

puternice pentru a se na$te singure, ele f$i vor fntinde limba doicilor prin giiucile ~esare. cuqtii $i vor primi Engrjirile ne-

NUMARUL DE GREFE .
In fine, ultima recomandare : a nu se da pentru crevtere prea multe celule deschise. (Celule ciiplcite nu mai primesc liiptigor]. Lg rasa neagrii nu trebuie nicodatii s5 se depiigeasc5 o duzinii. Italiana ~i caucaziana vor h r b i foarte bine doouii duzini. Cit privegte carnioliana pe care o cunosc bine. o consider ca cea mai bun5 crescstoare, $i i se pot Pncredinta f5r5 inconvenicnte trei stinghii de cite douiisprezece grefe. In orice caz, a treia zi d u p l grefare, este bine s3 se elimine toate botcile care nu au rezerve de liiptigor, dou5 treimi din botcile artificiale ($i nu din celul5). Ma Pntreb adesea dacg nu ne putem dispensa de starter : da, se ponte, dar trebuie ales : f & l starter vor exista mai putine Lame acceptate la grefare, dar,qmti. ales ele vor fi rnai putin su@b alimentate cu liitptigor. $ I ac'ea&c&ste indispensabil pentru obtinerea de miitci bune.

Privesc mai ales pe crescgtorul care incredinteaz5 de obicei botcile unui incubator artficial imediat dup5 ciipiicirea lor. Fratele Adam a observat cii acestor miitci crescute in incubator, le lipseqte ingrijirea din partea albinelor la navterea lor. Aceste mstci, spune el, ar fi mai putin bune (ca gi copiii mici ciirora le lipsevte Engrijirea mamei). Este suficient deci, dacl se utilizeaz5 incubatorul pentru a o ugura pe crescltoare, 6% se scoat3 botcile artificiale in P n ajunul zilei nqterii lor prezumate $ 65 i fie introduse, in cu$ti, Entr-o colonie orfang. F5rg albine in cuqcl, larvele nu vor avea nici un ajutor pentru a ecloaiona, cele slabe vor muri ; este o eliminare convenabil3. Cit privegte pe cele destul de

.-

Traducere de Liliana BRETOTEAN din ,,Revue franqafse d'apiCulture", aprilie 1991

Roland STELL
Roland Stell preconizeazl incorporarea unui identificator in fabricarea stupilor, identificator care a r permite recunoasterea stupilor furati.. . Vom ajunge intr-o zi s l diminu5m acest flagel a1 apiculturii : furtul stupilor ? Dacg da.. . aceasta a r fi o reuvit.8. PrinciwiuI se woate a ~ l i c a ~rotectiei unui st;p, a unef mobile,- a unei-pendule, a unei picturi etc. Un circuit electric se compune din dou5 p5rti : prima parte se gSse$te pe stupul de protejat, a doua fntr-o cutle de control ; este absolut necesar s5 se reuneascl cele dou5 parti pentru ca circuitul s5 functioneze. 0 machet5 de demonstratie P n mgrime natural5 a fost prezentatii in iulie 1269 la Pontivy ; ea functioneazl d u p l schema publicat5 in Revue f r a n ~ a i s ed'apiculture in martie 1989, pagina 119. Aici vom prezenta o altii scheml de functionare. In materie de securitate, se poate afirma c5 nu existii nici un loc h a 1 protejat Erl lurne Tea eel h care mi-am exersat profesiunea de automatician, adica : sala subt e r m 3 a caselor de bani de la sediul Bgncii Frantei de la Paris. Vizitatorul (csci exis% vizite insotite de g h i d ) . . d e departe de a imagina ceea ce inseamnil mi jloacele de protectie. In iulie 1990, mass media ne-au informat mult despre furturile depicturl dintre care unul la muzeul ,Louvre. loc unde mi-am exercitat de asemenea '~rofesiunea. Schema prezentats aici este una din achemele prezentate 'pentru ~rotejarea tablourilor. Figura 1 : dou8 relee 0 $i F $1 douB diode Dl $i D2 sint inserate Entr-un ansarnblu de rezistenb R1, R2, R3, R4 si R2 formind un ,,pod Wheatstone" (fizician englez, 1802-1875) ; In general fntre diode ~i punctul comun se g5sesc contacte a c5ror prezentare pe figurH este inutila aici. Orice intrerupere, scurt-circuit, orice modificare a circuitului provoacZi excitarea unui dintre cele dou5 relee ; aceasta nu se poate evita. Cind .,podulU este ,.dezechilibrat", el nu consum& nimic. Pe fig. 1, R5 este legat5 de restul instalatiei cu ajutorul pastilelor P, de mgrimea unei pioneze ; doul pastile pe tablou, dou5 pe perete. DacH se mi$cl oricit de pufin tabloul, se dezechilibreazg podul fii se d l atunci semnalul printr-un contact de releu. Profesiunea mea de tehnician avea $i o laturli neplScut5, d u t a r e a clientilor la do-. miciliu. Adesea este rnai greu s l g h q t i clienti decit s5 executi lucrarea. F5cind o viziffi unui client din arbndismentul XVI care locuia in unul din acele apartamente in care se poate circula pe coridor cu bicicleta, unde am protejat un tablou, dar mai existau $i

1I

Pig. 1

- Identificarea electronicd

altele, far5 s5 vorbim de vitrine, 1-am auzit spunindu-mi : ,,Nu mai am nevoie de instalatiile voastre electronice, veniti sii vedeti". Ignorind zicala populad potrivit cgreia cel rnai bine este du$manu1 binelui, a chemat un mqter. Tabloul nu rnai este suspendat d e o sfoar5 (chiar dacH este din otel ea poate fi u$or titiat&, ci fixat soUd cu vuruburi $i cuie (piroane). Trebuie qtiut c l clientul se opune aproape intotdeauna sa i se fixeze componente pe dosul tabloului, deci pe ram5 se g5se~te instalatia d e protejare. Mi-a trebuit mul% diplomatie pentru a-1 convinge pe acest domn c5 dacl rama nu se rnai putea mi$ca, unui hot i-ar fi fost mult rnai u$or s l taie pinza cu o lam5 de ras. Dar s l revenim la stupii no$tri. Aveti stupi in natur5, f l r l nici o legltur5 cu vreo refea oarecare. Nimic nu-1 impiedicl pe un hot sH incarce stupii pe un camion $i sg plece cu ei. Dac5 rnai tirziu, recunoscindu-vl stupii sau informat d e identitatea hotului, doriti

d n t stupil d v ? Idcntificatorul pentru aceasta exist&. Este o cutie care cuprinde un circuit electric care are o parte foarte mic5 pe care st afl6 obiectul de identificat. Aceeqi cutie poate servi pentru mai multe mii de stupi. Acum le cer apicultorilor care au cunogtinte de electricitate s& examineze cu atentie schema din fig. 1 : dacii hotul de stupi apeleaz8, dupB furt, la un tehnician acesta va identifica (poate) rezistenta R5 innecat5 ^ m leinnul stupului, dar nu va sti ce rol joac3. Presupunem c5 pastilele se grisesc fntre punctul comun $i R1 $i punctul comun $i R2. Ce va detecta tehnician u l ? Nimic, o simp15 continuitate ce il va 13% perplex. In cazul unui stup, identificarea se face cu ajutorul coardelor electrice care percuteax5 ,,punctele dc atingere". Punctele de atingere sint greu detectaMle : acesta poate fi un suport dc rams, un $urub pe fundul stupului etc. Schema din fig. 1, utilizatg aici ca identificator poate, cum am vazut, siiserveascs de circuit de alarm& poate de

SA depuneti o plingere, cum dovediti cii

asernenea s& fie uti1izat.A ca selector de informatii. ToatA lumea a vHzut aceste baterii de ascensoare unde un singur buton cornand5 mai multe cabine. La deschiderea birourilor, ia partenerul care este cel mai solicitat. Apoi, P n funcfie de or5 $i natura activit3fii fiec3mi etaj, trebuie s5 se dea preponderen* nivelelor C u exactitate. In acest caz, fiecare rezistent5 @I, R2, R3, R4 $i R5) materializeaz8 o cabin5 a c8rei pozitie in retea va determina atragerea unuia sau altuia dintre relee. Valorile E n volti : 0, 50, 60, 100, sint cele ale unei vechi realiz5ri personale destinate s5 ,,pilotezeU o admisie de sirop. Se $tie c5 o hrgnire speculativi trebirie consumat5 treptat $i nu stocat5. Cantitatea de sirop P n receptaculul stupului modificg valoarea rezistentelor, ceea ce provoac3 actionarea unuia dintre relee. Releele ,,deschis)" $i ,,inchis"' comand5 o electrovan5 (robinet electric), care pornind de la o incintg climatizatii, trimite siropul cstre stup.

DRUMUL SUCEVILOR
(continuare din paw. 25)

iele se pornirii carele Cngidndu-se pe drumul ce . traversa mufitit. La o sdptdmlnd de mers domol, tn pasul miEsurat al boilor infugati la care, cu dese opriri pentru a vedea de mai trdiesc albinele, la un loc deschis, pldcut vederii, Enconjurat de coline domoale gi strdbdtut de aPa unui riu cu apd limpede, s-au w r i t sucevii veniti de peste munti. Oamenii locului, putint la numiir ii primirli cu mare bucurie $i czl multd mirare pentrv povestea lor. fncetul cu incetul gospoddriile O n cepurd a se injgheba la loc. Ba chiar mai instdrite parcd.

fn prim6vari5, oumedenie N - R. Povestirea face pawe nin volumul P o v e ~ t i din p+ide albine luard i n stdplfiire saca brmicul?~i;. : tn cur* da flo7ile ce Empest+itau ver- C P a f i ~ e la Edititra ,.FEMINA~{ La baza povestirit Stau infordele crud a1 plafurilor. Iar in maftiZe cu ptivtre l a ortgina & + numirff localitdttf Suceava aqa toamnii, ba ce ~ovestesc eu cum sine eze furnizate zrse&aicea, chiar pe la sfir$itul ~ u l ; E ~ : $ ~ ~ a f ~ u g ~ " , lui cuptor, tindrut scutier devdrul ltterar $i artistic* ns. ardta fiului sdu abia venit 7"3, BucureSti 1034' pe lume mtndra adezare ce cdpiitase numcle sucevilo~. $i a riimas ca pin6 in zilele noastre o cetate de scaun vestitd gf apa ce-$i 'Envolbutli unda la poalele ei sd Poarte numele de Suceava. amintind cle b m n i i albinari pmaiti %n benjenie d c undeva de peste munti $i stabiliti aici cu me$tegugul lor cu tot.
Sorin BOWLEA