Revisti lanari de infermare tehnicfi pi $tiintifie&, sehimb de experientii qi opinii editatfi de Aaaciatia Cresclltorilor de Albine din Romania Pregedtnte

Eugen MARZA

Anul LXXVlll
CUPRINS

Nr. 1 ianuarie

1994

1 N i c d a e NICOLAIDE : Ingrijirea familiilm d e albine in cursul iernii 3 Eugen MARZA : 120 d e ani d e activitate apicola in Romgnia desf*urat: ink-un cadru organizat 7 $tefan MARINESCU : fnceputurile $i dezvoltarea albingritului rational in Romsnia in perioada 1893-1938 10 Stan BUNOAICA : Scrisoare catre un prieten 11 Ilie CORNOIU : Familia de albine in ghemul d e iernare Mierea w a d e tensiu12 Alice DUMITRESCU : nea arterial5 13 Traian BUCOVINEANU : Cum s 5 manipul5m obiectele grele din stupin5 14 Ilie CORNOIU : Preggtirea fagurilor d e cuib 15 Elisei TARTA : Din viata organizatiei noastre 17 Nicolae ALEXANDRU : Centrifuga gravitatiopliabil5 pentru 12 r a m e nal-radial-tangential: DadantIvarj5 20 Ion MILOIU ; Florin STEFUREAC : Calendarul principalelor lucr5ri d e sezon in stupin5 21 Ilie CLUJEANU : Preocupati ... $i d e lumea albinelor (I) 22 Victor NEAGU : Haz d e necaz 24 Traian VOLCINSCHI : lntreb5ri $i rgspunsuri 27 Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU : Iarna-n stupul de albine (11) 29 Octav VITCU : Urare pentru apicultori 30 DOCUMENTAR APICOL - Yves DONADIEU : Produsele stupului in fntirzierea Emb5trgnir~i 32 DOCUMENTAR APICOL . - R. A MORSE : Celul~le si fagurii naturali

COLEGIUL DE REDAC'J'IE Ing. AUREL MALAIU (P'revedinte d e onoare), ing. ELISE1 TARTA (Redactor $ef - P,re$edinte Executiv): PETRE MIHAI BACANU, (Republica MIHAI BE$LIU Moldova), SORIN BODOLEA (Redactor d e rubrics), ing. NICOLAE V. ILIE$IU, ION MILOIU (Seeretar geneVICTOR ral de redactie), NEAGU, COSTACHE PAIU, MIHAELA $ERBAN, ing. STEFAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Readjunct), ing. EUdactor ~ e f GEN ZORICI (Redactor $ef a d j u,nct) . REDACTIA $1 ADMINISTRATIA EDITURII "ALBINA ROMANEASCA'~ Str. Tomas Masaryk nr. 17, Bucuresti, sector 2, Cod 70231; Te1 : 611.47.50 Fax 613.80.34 Telex 11205 apirom -r ; Cont vir. 459601102 B.A.S.A. Sucursala Municipiului Bucuresti.

APIMAGAZIN
0 PUBLICATIE BITRIMESTRIALA A I.I.T.E.A. APIMONDIA PEXTRU APICULTORII ROMAN1

Coperta I : Multumim tuturor prietenilor $i colaboratorilor revistei care ne-au felicitat cu ocazia s5~h5torilorde iarn5 $i a anului nou. L e dorim tuturor sgnstate, succese $i prosperitate. (Discolor : Constantin DTNA) Coperta IV : BANCA AGRICOLA S.A. tuturor apicultorilor (Macheta : arh. Florin $TEFUREAC) LEI 200

Banca

Primul numar a1 revistei va putea f i ridicat de l a sediile filialelor judek n e ACA. Contravaloarea aboaamentului anual (1800 lei) se expediazg i n contul I.I.T.E.A. APIMONDIA nr. 459605 deschis la Banca Agnicolg S.A. Sucursala Municipiului Bucuresti (BASA SMB). Pe baza primirii sumei expeditorul desriine abonat ~i bcepiind c u n r . 2 p r i m q t e revista acas5 prin p q t 8 .

~ N G R ~ J I R EFAMlLllLOR A DE ALBINE i N CURSUL IERNII

Ing. Nicoloe NICO1,AIDl
In conditiile clirnatice ale tirii noastre, iernarea farniliilor de albine poate fi consideratl c i incepe d u p i efectuarea ultimului zbor de curitire de la sfbrsitul toarnnei si dureazi p b n i la prirnul zbor de curitire spre sfbrsitul iernii si inceputul prirniverii din anul urrnator. Fat5 de conditiile clirnatice ale tirii noastre. farniliile de albine ierneazi i n mod obisnuit si i n bune conditiuni i n aer liber, desi i n unele zone se p r a c t ~ c totusi i iernarea i n cojoc sau foarte rar i n adspost. lernarea i n aer liber prezinti avantajul c i perrnite albinelor zboruri de curitire tirnpurii i n zilele rnal cilduroase din cursul iernii si rirnbndnd i n permanent8 sub influenta factorilor de rnediu le sporeste rezistenta si vigurozitatea. Pentru iernarea familiilor de albine i n aer liber, se irnpune arnplasarea acestora pe vetre special arnenajate, adspostite de vbnturi puternice, expuse la soare si usor inclinate spre sud spre a perrnite scurgerea apelor si a preintsrnpina biltirea acestora. Pentru o iernare optirni este necesari existenta i n stupi a unor cantitlti suficiente de h r a n l (rniere de calitate si pisturB) cdt si protejarea cuiburilor c u diferite rnateriale izolante (saltelute din paie. polistiren etc.). Trebuie, de asernenea, pe t o a t i perioada de iernare s5 se asigure farniliilor de albine o I~niste perfects, stupii fiind feriti de accesul pasirilor de curte si a animalelor dornestice precurn si de accesul i n interior al rozitoarelor (soarecilor). abundente, se curbti z i p a d a In cazul unor ninsor~ din dreptul urdinlsurilor f i r 5 a face zgornot, iar i n zilele c5lduroase se stirnuleazi efectuarea zborului de curbtire. In ceea ce priveste cazurile anorrnale ce se pot ivi i n cursul iernii, cele rnai frecvente sunt urrnbtoarele: hran5 insuficientb sau de proasti calitate, pierderea rnitcllor, urniditate exagerati, pdtrunderea soarecilor i n stupi. Toate aceste stiri anorrnale enumerate provoaci nelinistea albinelor, le intensifici activitatea si prin aceasta rnbresc gradul de u z u r i al organisrnului, influentdnd defavorabil asupra iernirii. Stirile anorrnale din farniliile de albine i n tirnpul iernii se stabilesc fBr5 a deschide stupii, prin ascultarea farniliilor i n scopul aprecierii intensit5t11 zurnzetului produs de albine precurn si d u p i cantitatea si starea albinelor rnoarte gisite pe foaia de control de pe fundul stupilor. Ascultarea farniliilor se face fie apropiind urechea de urdinis sau lipind-o de peretele din f a t i al stupului, fie cu ajutorul unui tub de cauciuc cu diarnetrul de circa 1 crn si lungirne de 1 rn sau cu ajutorul stetoscopului medical. i n cazul folosirii unui tub de cauciuc acesta se introduce cu unul din capete i n interiorul stupului prin urdlnis, iar capBtul celilalt se aprople de ureche. Foa~a de control este o bucatB de carton ce se aseaz5 pe fundul stupului si pe care vor c5dea sub spatiul ocupat de a l b i ~ e albinele rnoarte si rurnegusul de ceara provenit din descipdcirea rnierii din fagur~ce este consurnat5 de albine. Legat de rezultatele observatiilor, se apreciaza felul i n care decurge iernarea fiecbre~ farnilii de albine c l t si ce rnisuri vor trebui luate pentru inlsturarea cauzelor ce influenteazi nefavorabil iernarea. Astfel zurnzetul foarte slab. aserninitor fosnetului frunzelor uscate, ne i n d i c i lipsa de h r a n i $1 necesitatea cornpletiirii de urgent8 a acesteia, ce se poate face cu rniere i n faguri, rniere fluidi, cristali;atH sau zahir candi. Astfel, i n cazul existentei unor rezerve de miere i n faguri acestia se aseaz5 I d n g i ghernul de iernare de o parte si de alta a acesteia. fagurilor cu miere se poate adm~nlstra In l ~ p s a rniere lichidd ce se toarni usor cildut8 i n celulele unui fagure gol. Mierea lichidi se toarn8 numai i n i celulele fagurilor a csror suprafats este c u p r ~ n s de ghemul de iernare, debarece i n acest caz contrar din cauza urniditstii dln stupi aceasta se poate altera. Mierea cristalizati se adrninistreazs farniliilor sub f o r m i de turte i n greutate de 1-1.5 kg invelite i n tifon sau hdrtie perforat5 care se aseazd deasupra rarnelor pe care se gdseste ghernul de iernare. Cornpletarea rezervelor de h r a n i pentru iernare se poate face 51 cu p a s t i de zahir si rniere ce se adrninistreazi ca si rnierea cristalizati. Mierea ce se

va folosi i n acest scop trebuie s5 proving nurnai de la familii perfect sdndtoase si sd fie totodat5 o rniere de calitate. Periodic se executd ascultarea familiilor de albine, se cur5t5 urdinisurile de albine rnoarte si se urmdreste ca apa s5 n u pdtrund5 i n stupi. In mod ohisnuit, adrninistrarea hranei se executd afar5 i n stupin5 si numai i n cazul gerurilor puternice acenst5 operatie se executd i n ad5post i n carnere inc5lzt:e. In cazul existentei unui zurnzet puternic si existenta pe fundul sau la urdinisul stupilor de albine moarte cu abdornenul urnflat, denot5 c5 albinele sunt pe cale de a se irnboln5vi de diaree din cauza proviziilor de calitate necorespunzdtoare (rniere de mans) sau a consurnului exagerat d e hrand. i n asernenea cazuri se recornand5 sb se asigure conditii pentru executarea zborurilor de curdtire pentru ca albinele s5 isi goleasc5 intestinul gros ce este suprainc5rcat. CBnd la controlul familiilor de albine din stupin5 se constat5 la una din farnilii un zurnzet prelungit, neuniform ca intensitate si plingbtor, acesta indic5 absenta rndtcii din stup, fiind necesar5 indreptarea i n cel rnai scud tirnp a acestei situatii, d i n d familie1 orfane o rnatc5 de la rezervd iernatd eventual i n afara ghernului sau unificlnd familia de bazd cu un nucleu cu rnatc5. Excewl de

urniditate este, de asernenea, o stare anorrnal5 si se aonstatd prin prezenta pe foaia de control a albinelor rnoarte muceg5ite. in cazul excesului de urniditate, fagurii muceg5iesc iar mierea desc5p5cit5 de cdtre alb~ne se subtiud si se altereazd producdnd irnboln5virea albinelor de diaree. Umiditatea excesivd se inlgturd prin mutarea stupilor pe un loc insorit i n stupin5 precurn si prin irnbundt5tirea ventilatiei din interiorul stupului prin deschlderea urdinisului superior sau i n lipsd se lass prin podisor de-a curmezisul rarnelor o deschizdturd de 1-2 crn ce se acoper5 cu salteluta de paie. Bdzlitul puternic si nelinistit al albinelor precum si prezenta pe foaia de control a unor albine roase si a excrernentelor de soareci, ne aratd c5 acestia au patruns i n stup, trebutnd i n acest caz s5 deschidem stupul i n aer I h l ~ ~sau r i n carner5 incblzits (in raport de anotimp SI ternperatura existent5) spre a ornori soarecii Pentru ca iernarea s5 se desfisoare i n bune conditiuni este de dorit ca albinele s5i fie deranjate c l t rnai putin posibil. Atunci ins3 c i n d este necesar, luarea irnediat5 a rn5surilor de indreptare a st5rilor anormale contribuie la lichidarea p~erderilor i n tirnpul iernii si asigur5 i n primdvar5 o dezvoltare normal5 a farniliilor de albine.

Apicultori, retineti!
Culoarca bandcrolci d c pc prima coperta a revislei "KomAnia apicol3" nu cstc intimplatoarc. Ea corcspunde in fiecarc an cu culoarca adoptat2 pc plan internaliorial I'olosilA pcn:ru marcarea miltcilor.

i n an1111994 miitcile se marcheazii cu verde. Deci banderola este de cr~loare verde.

VS rcaminlim cclc cinci culori spccificc ficcilrui an. conl'orm codului inrerna!ic~nal, dupB cum urmca/.d: in anii care sc terniina cu cifrclc:

1 snu 6 (1991 - :i

- 1996) - alb

2 snrl 7 (1992 - si - 1997) - galben 3 sau 8 (1993 - qi - 1998) - ropu 4 sari 9 ( 1994 - si - 1999) verde
Dupli cpui;.arca ciclului dc c ~ n c i ani dc marcare a mBrcilor in culorilc si ordinca mcn!ionarl\, opcr:t!iunca he rcpetli C n ;~ccea$i ordine din cinci in cinci ani.

5 sno 0 (19% - qi - 2000) - albastru

T.V.

120 D E AN1 D E ACTIVITATE APICOLA i~ ROMANIA, DESFASURATA INTR-UN CADRU ORGANIZAT*'

IVOL ing. ~ u j i e n MAKZA
I'reydinte
ill

Asoci:~!ieiCresciitorilor dr Alljinr
la danii, inzestrdri, scutiri de dbri si de v5rni. localizdri de bogate stupine a cdror productie in rniere si ceard este adeseori pomenitd. In aceastd epocd de cunoastere a primelor date cu privire la practicarea cresterii albinelor SI a unor mjrturii referitoare la circulatia produselor apicole si de prelucrare a acestora, nu se poate vorbi si despre atestarea unor ac!ivitati asoc~ative pe tAr5m apicol. Viata din aceste t~mpurt, elementele de cunoastore si comunicare nu permiteau dezvoltarea unor activita!i organizate a crescdtorilor de albine, atdt i n tara noastrd cdt ~i in diferite alte tdri ale lurnii. Nevcia de a se asocia si a beneficia de informatii a fost resimtitd de cjtre apicultorii din tdrile romdne abia i n a doua !urnstate a secolului al XIX-lea sub irnperiul celor trei mari descoperiri in dorneniu: stupul cu rame mobile al lui Piotr I. Procopovici (1814) i n Rusia; presa de faguri a l u ~ Johan Mehring (1857) i n Germania si extractorui centrifugal al lui Francisc Hruschka (1863) i n Austria. Progresele apiculturii i n Europa srau rapide. in Romdnia insa predominau incA rnetodele vechi de stupdrit. Se simtea nevoia de o revolutionare a apicultur~ideoarece initiativele individuale izolate nu ar fi dus la obtinerea unor rezultate rapide. Momentul cu privire la inceperea unei activ~tdti asociative a crescdtorilor de albine din Iara noastrd se poate spune cd a fost pregdtit si de necesitatea raspgndirii cunosiintelor despre apicultura i n rindul locuitorilor ce populau aceste teritorii si care simteau nevoia de a se uni i n scopul propbsirii cresterii albinelor. In diferite localit5ti ale acestor tinuturi activau spirite lurninate si oameni dornici de afirmare si progres. Astfel. i n anul 1785, doctorul IOAN PIUARIU-MOLNAR, originar din localitatea Sadu, judetul Sibiu, om luminat si mare patriot, public5 la o tipografie din Viena prima carte de apiculturd. consideratd si prima carte de stiinte agricole i n limba romand, intitulatd "Economia stupilor". Mai apoi, i n anul 1823, preotul profesor IOAN TOMlCl pub!icd, de asernenea, o carte de apiculturd

lstoria poporului romdn se intrepdtrunde organic cu istoria apiculturii pe aceste meleaguri generos ddruite de Dumnezeu, cu c l i m l si flord bogatd ce asigurd conditii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice. Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i.e.n.) - socotit pdrintele istoriei, sau ale marelui naturalist Aellianus (sec.11 i.e.n.) - pomenesc de albinele din teritoriul Traciei si Daciei, exist6 incd multe alte date istorice, arheologice, lingvistice, etnografice si folclorice care atestd cu prisosintd preocuparea statornicd si continuitatea apiculturii i n spatiul carpato-pontico-dunirean. iar legenda spune c5 insusi Drornichete. un rege trac anterior lui Burebista, era apicultor. Faguri pietrificati g5siti intr-un pdrgu de la Siliste - Cluj precum si tablele cerate folosite pentru scris de romani, descoperite intr-o mind veche la Rosia Montana din Muntii Apuseni sunt o d o v a d l grlitoare c l i n tara noastrd au existat albine incd din timpuri foarte indepdrtate. Este totusi destul sd arnintim totodatl cd fragmentul de amford tasiand descoperit la Calatis, avdnd pe toartl irnpr~matun sigiliu cu albind si doud inscriptiondri i n greaca veche: THASOS (numele unei insule din Marea Egee) si ATENIPU (probabil nurnele proprietarului acestei amfore), indica faptul cd incd i n secolele Ill-IV inainte de Hristos, comet?ul cu miere era infloritor. Acest fapt este apoi atestat d u p l rnai bine de 1000 de ani de DE registrul notarului genovez ANTONINO PGTENZOLO, i n care actele cornerc~alelegate de livrdri. prelujri si transporturi efectuate i n Venetia. Alexandria si Constantinopole a unor insemnate cantitdti de miere si ceard din coloniile genoveze de pe litoralul MQrii Negre, ocupd un loc de searnl. Incep6nd ins5 cu epoca pltrunderii i n tara noastrl a popoarelor rnigratoare, dovezile istorice sunt c u privire la apiculturl din ce i n ce mai putine. Din epoca feudald, inainte si rnai ales dupd lntemeierea Tdrilor Romine, o serie de acte emise de cancelariile domnesti din Moldova si din Muntenia ca si dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom al Transilvaniei, contin referiri

intitulatb "Cultura albinelor'' apbruts la Buda si tipbritd la Crdiasca Universitate din Pesta i n litere chirilice. Aceste IucrHri apbrute i n acele timpuri oglindesc nivelul de dezvoltare a cresterii albinelor pe meleagurile noastre. Cdtiva ani mai tdrziu, invbtbtorul NICOLAE GRAND (1837-1893) din Buzias, a v i n d drept protector pe baronul Ambrosi cu un nume parcb predestinat, provenit de la SfBntul Arnbrozie. protectorul albinelor si stuparilor, a fost delegat sb participe la al XVIII-lea Congres al crescdtorilor de albine germani de la Salzburg, ce s-a desfssurat i n septembrie 1872, la care a luat parte si preotul VlCHENTlE SCHELEJAN din Timisoara, un binecunoscut si apreciat stupar din acele timpuri. primul i n lume care a promovat ideea separbrii mbtcilor c u o gratie despbcitoare. Reintorsi de la congresul amintit. ca o consecintb a dorintei nestrdmutate de asociere a apicultorilor - cei doi au inceput actiunea de infiintare a unei societbti apicole. Mentionbm cb i n acele timpuri Banatul. tinut rorndnesc, se afla sub stbpdnire austriacd. Cu sprijinul si aprobarea autoritbtilor locale, prin decizia nr.618 din 14 ianuarie 1873 i n zilele de 16-17 aprilie. i n saloanele bailor termale Buzias s-a tinut adunarea de constituire a prirnei asociatii apicole de pe actualul teritoriu al tbrii noastre sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor Bdnbteni. Participantii la intdlnirea de infiintare a societbtii, peste 200 de apicultori au ales ca presedinte pe doctorul Adam Petru Jager, iar i n functia de secretar pe invbtbtorul Nicolae Grand. Deci abia anul 1873 a intrat i n istoria stupbritului romdnesc ca o prim5 manifestarc de organizare a apicultorilor intr-o formb structural5 si functionalb care sb le apere interesele, sb-i protejeze si sb contribuie la dezvoltarea apiculturii i n actualul teritoriu al Romsniei. In anul 1892, societatea infiintatb se transfers din Buzias la Budapesta. La scurt timp dupb din zonb s-au aceasta, un grup de 250 de ap~cultori reorganizat intr-o noub societate - care de fapt o continua pe cea anter~oard- denurnit6 Societatea Apicolb Bbnbteanb care il avea ca presedinte pe Georg Beniczki. La 10 septembrie 1911, in cornitatul Caras-Severin s-a constituit la Lugoj, din initiativa lui GHEORGHE MILOS, o a doua organizatie de stupari din Banat denurnitb Societatea de Apiculturd "Albina BBnbteand". La mai putin de un an de la infi~ntare, i n urma unei sedinte comune a ap~cultorilor rnembri ai Societbtii de Apiculturb "Albina Bbnbteanb" cu apicultorii membrii ai SocietBtii Apicole BbnHtene s-a produs fuzionarea celor doub societgti,

pdstrdnd denumirea de Societatea Apicolg BBnBteanH care isi desfbsura activitatea i n Banat, dar si i n Transilvania i n colaborare cu Societatea stuparilor din Ardeal, infiintats la 26 decernbrie 1880 la Cluj. Sub influenta ideilor de asociere i n apiculturd se organizeazd si in Bucovina - tinut rorndnesc aflat sub stdpdnire austriacd - "Asociatia albinarilor" despre care nu avem ins5 suficiente elemente care sb ateste data exact5 a infiinlbrii. Ceea ce stim sigur ia fiintb "Societatea este cb i n anul 1908 la Rbdbut~ prisdcarilor din Rbdbuti si imprejurimi". Este de mentionat faptul cd i n Bucovina functionau inca inainte de anul 1900 mai multe societbti apicole i n orasele: Gura Humorului. Clmpulung. Vatra Dornei, Suceava, Cernbuti si altele. In Basarabia, i n perioada i n care acest teritoriu romdnesc se afla sub stbpinirea ruseascs, fiinta la ChisinHu i n jurul anului 1900 o societate de apiculturb, fbrb sb avem ins5 date exacte pentru prezentare. Primul congres al ap~cultorilor din Basarabia a avut loc i n anul 1919. In anul 1921 i n zilele de 3-4 decembrie, la Chisinbu, au avut loc IucrBrile celui de a l d o i l e a congres de apiculturb i n prezenta directorului general al agriculturii din Basarabia - Agricola Cardas, promotor a numeroase actiuni apicole. Cu sprijinul profesorului Ion Popovici Cerchez, seful sewiciului apicol, se infiinteazb Societatea Centrals ApicolB "Apicultorul" al cbrui presedinte a fost ales protoereul Alexandru Longhin. Societatea avea ca organ de presb revista "Apicultorul" din Basarabia. Schimburile comerciale si culturale dintre Bucovina si nordul Moldovei erau frecvente i n acele timpur~si considerbm cb sub influenta bucovineanb i n anul 1902 preotul Vasile Hanganu de la Nicolina-lasi a incercat sb uneascd intr-o asociatie pe toti stuparii din nordul Moldovei, dar dupb propria sa mbrturisiere "s-a ales numal cu statutele" ldeea asocierii apicultorilor in Moldova is1 face dupb putin timp intrarea si la Botosani, cdnd la 5 decembrie 1904 se infiinteazs Societatea Stupdritul care editezd si difuzeazb revista "Apicultorul' prima asociatic si prima revistb care se ocupau de apiculturs pe teritoriul regatului Romdnia. Menirea asociatiei era sd propage apicultura pentru tdrani. indeletnicire consideratb un mijloc eficient de ridicare a nivelului de trai. Initiativa unificdrii apicultorilor a fost reluatb i n anul 1910 de Florin Begnescu (1880-1949). fiul invbtbtorului Remus Begnescu, refugiat din Transilvania i n regat, fervent purtbtor al ideii de unificare a tdrii si de asociere a apicultorilor. Albturi de Florin Begnescu - aflat la Galati. si-a inceput

activitatea i n aceeasi dlrectie si Constantin Hanganu (1889-1951) din lay, fiul preotului Vasile Hanganu, precum si Dirnitrie Popovici intors din SUA i n anul 1914 la Iasi. Cu toate aceste initiative dorinta apicultorilor din tara noastrd de a se unifica intr-o singurg asociatie se materializeazs abia i n anul 1915. Pentru infiintarea Societ5tii Nationale de Apiculturi, un grup de inimosi apicultori rornini convoacd la Bucuresti la 20-21 decernbrie 1915 i n localul Camerei de Come$ un congres de apiculturd cu peste 300 de participanti din intreaga lard. Sedintele congresului au fost conduse de unul din inaintasii apiculturii din acele timpuri - T. Atanasiu (1884-1947). Participantii la congres au ales ca presedinte al societfitii pe D. Popovici, iar ca vicepresedinti pe Gheorghe Donca si Constantin Hanganu, ulterior profesor universitar la lnstitutul Agronomic din lasi si apoi din Bucuresti. lntrucdt congresul urrnsrea ca Societatea sd aib5 vocatie nationald, a hotsrit s5 sprijine infiintarea de seclii apicole i n toate judetele tirii. Ca urrnare, i n acest tirnp au fost organizate sectii apicole conduse de: Teodor Atanasiu (Bucuresti); Jean Morsrescu (Dolj); Petre Popescu (Mehedinti) ; Victor Andronescu (Rrn. Vilcea); A.S. Bdrleanu (Vlasca); D. lonescu (lalornita); I.G. Mares (Dlrnbovita); N. Argenti (BuzHu); Gh. Axinte (Focsani); V. Rarnpa (Tulcea); Constantin Econornu (Dorohoi); Gh. Crucianu (Rrn. Sdrat). Nurnarul sectiilor apicole la judete a crescut la 33 i n anul 1920 cu un total de 974 de rnernbri cotizanti. Congresul urrndrea ca Societatea s i aib5 o publicatie cu denurnira de "Revista National5 de ApiculturH" cu sediul principal la lasi. A'ceasta a apirut pe 1 ianuarie 1916, dar editarea s-a realizat cu rnari greutsti determinate de anii de rbboi, de nurnHrul redus de abonati si de lipsa rnijloacelor rnateriale. Ca urrnare a dificult5tilor prin care trecea societatea, aparitia revistei s-a realizat cu nurneroase interrnitente si prin fortuite cornasiri de nurnere. Dupd alipirea Bucovinei la regatul Rorndniei la data de 12 iulie 1919, inaintea celui de al doilea congres al Societdtii Nationale de ApiculturH, D. Popovici presedintele societdtii s-a intdlnit la CernHuti cu cei 11 reprezentanti ai societ5tilor districtuale de apicultur5 din Bucovina i n scopul alipirii acestora la Societatea National5 de Apiculturl si participgrii la congresul al Il-lea si la expozitia organizats de societate la lasi. lnainte de inceperea IucrHrilor congresului, DistrictualH de Apicultura din Societatea Cdmpulung - Bucovina, s-a alipit la Societatea National6 de ApiculturH. Societatea National5 de Apiculturti se

reorganizeazd i n luna septembrie 1919 c i n d la last au loc i n aula Universitdtii lucr6rile celui de al Il-lea congres a 1 societ6tii. Cu acest prilej in gr5dina UniversitB!ii se organlzeazd si o expozitie apicols cu participarea a nurnerosi apicultori expozanti din intreaga tars. La conducerea societdtii rirndne ca presedinte D.M. Popovici, iar ca vicepresedinte C. Hanganu. In anul 1923. vicepresedintele societ5tii V. Hanganu convoacd la lasi i n zilele de 26-28 iulie, i n localul scolii "V. Conta", al Ill-lea congres al Societ5tii Nationale de Apiculturii care se desf8soarH sub conducerea lui T. Atanasiu. Pentru reorganizarea. renasterea si rnentinerea unititii asociatiei, delegatii la congres au ales i n unanimitate ca presedinte al acesteia pe Florin Begnescu, iar ca vicepresedinte pe C. Hanganu. Acestia au avut ca obiectiv principal susiinerea intereselor tuturor apicultorilor (acordarea de loturi apicole, scutirea de irnpozite) si au luptat din toate puterile pentru unirea asociatiilor de apiculturd din teritoriile romdnesti alipite tQrii, cu Societatea Nationale de ApiculturH, din care fHceau parte nurnerosi preoti. invst&tori, profesori. doctori. rnagistrati, militari si agricultori din rnulte judete ale tirii. Urrnare unor problerne farniliale (i se irnbolniveste grav sotia), Florin Begnescu plea& pentru un timp din tars, iar conducerea Societitii este preluati de C. Hanganu. Sesizind situatia dificili prin care trecea societatea care nu reusea sH actioneze i n suficienta mHsur5 pentru introducerea progresului tehnic in apiculturi, proteclia crescHtorilor de albine si stirnularea initiativei particulare i n stupHrit, Daniel Constantinescu, un om curajos si intreprinzstor publics i n ziarul "Universul" din 1925 o chemare ciitre apicultorii din tar5 pentru unirea tuturor organizatiilor apicole existente intr-o societate centrals de apiculturs care ia fiint8 cu pr~lejul congresului de apiculturd ce are loc i n Bucuresti la 25 octornbrie 1925. Putern spune cs ace1 moment reprezintg infiptuirea organizsrii tuturor crescritorilor de albine din Rorndnia intr-o singurd organizatie. Societatea Central5 de Apiculturi care avea ca organ de press revista "Rorninia apicoli" si care a apirut i n luna ianuarie 1926. Societatea Centrals de Apiculturd a cuprins cu acest prilej si societitile din toate teritoriile rorndnesti, ca de exernplu Societatea National5 de ApiculturH din lasi. Societatea Apicolfi Ardeleanh din Cluj, Societatea Apicultorul din ChisinAu, Societatea ApicolH BlrnHteani din Tirnisoara, Societatea Albinarilor din Bucovina - CernAuti. Presedinte al SocietEitii Centrale de Apiculturd a fost ales Alexandru Buldghin (1855-1945), vicepre~edinteDurnitru Starnatelache (1892-1961),

secretar general Daniel Constantlnescu, iar casier Gheorghe Turcu. Sediul Soc~etiitii era i n Bucuresti. strada Rotari nurndrul 38. La conducerea asociatiei si-au adus contributia i n decursul anilor si alte personalit5ti din lurnea apicol5 cum au fost: Grigore Giosanu (1928-1947) si Nicolae Rornanescu (I 947-1948). Societatea Centrals de Apiculturd a desfdsurat de-a lungul anilor o activitate arnpld si complex5 din care arnintirn: - cursuri de var5 la stupina de stat de la Voila. ldngd Cbrnp~na, cu durata de 25 zile; - cursuri apicole la TBbdcari - Bucuresti. Splaiul Bolintineanu 27: - conferinte apicole la radio - prima conferint5 fiind tinut5 de cdtre Gr~gore Giosanu cu terna "lrnportanta produselor apicole din punct de vedere medical"; - predarea de lectii apicole la Scoala normal5 de inviildtori, avdnd i n vedere c d aceasti indeletnicire este econornicoasi si educativd; - nurneroase alte activitdti de stiintd si practicd apicol5. r,stdzi putern spune cd Asociatia Crescdtorilor de Albine din Romania si revista "Rorndnia apicol5" sunt continuatoarele Soc~etdtii Centrale de Apiculturd si a revistei "Rornbnia apicold" editatd i n anul 1926. Societatea Centrals de Apicultur5 si-a desfdsurat activitatea din anul 1925 si pan5 i n anul 1948 chnd, printr-o decizie a Ministerului Justitiei si a Ministerului Agriculturii cu nr.1350 din 23 octornbrie 1948, publicat5 i n Monitorul Oficial nr.250 din 27 octornbrie 1948 a fost dizolvatd. in acea perioadd, presedinte al Societatii a fost N. Rornanescu, iar vicepresedinte Veceslav Harnaj (1917-1988). Prin decizia rnai sus amintiti. a fost inshrcinatd cu conducerea activit5tii i n ap~culturd o comisie interirnar5 format5 din: Nicolae Foti~,Mihai Buleu. Zaharia Voiculescu, Valeriu Petrus si Constantin Antonescu. Patrirnoniul Societitii Centrale de Apiculturri a fost preluat de sectia de apicultura a lnstitutului National d e Cercetiri Zootehnice. D a t o r i t i presiunilor politice din acele tirnpuri, cornisia interirnari n u a reusit s5 desfgsoare o activitate unitarH. si chiar dacH la 22 martie 1949 a luat hotPrdrea d e reunificare a tuturor organizatiilor apicole d i n tar&, nu a reusit s s d u c i la indeplinire acest deziderat. L a Ministerul Agriculturii, consilierul sovietic Grigore D. Bilas fiind intrebat d e Nicolae Ceausescu, p e atunci secretar general i n minister. dace i n URSS exist6 o p s o c i a t i e d e apiculturd, a r i s p u n s cH "nu", fapt care a deterrninat c a incercarea d e reorganizare a

asociatiei s5 cad5 in desuetudine. Cu toate acestea. crescdtorii de albine din tara noastrd au invins hotdririle adrninistratiei totalitare din acele tirnpur~si profitdnd de faptul cd i n tar8 a luat fiintl Societatea de Stiinte Agricole "IV. Miciurin" care i n anul 1954 s-a unificat cu Asociatia Stiintific5 a lnginerilor si Tehniclenilor au pornit sd-si reorganizeze activitatea sub auspiciile acestor organizatii, in acesti ani respectiv 1953-1957. doi tineri absolvent~ ai Facultdtii de Zootehnie din Bucuresti - Traian Volcinschi si autorul acestei cornuniciri, irnpreund cu un grup entuziast de apicultori: Veceslav Harnaj. Nicolae Iliesiu. Nicolae Fotii, lonel Barac. Marcela Harnaj. Constantin Hristea, Constantin Antonescu. Valeriu Petrus, Teodor Bogdan din Bucuresti si Gheorghe Puscasu - Tulcea. Davidescu - Ploiesti, Francisc Szoverdi Cluj. Nicolae Chiru - Galati. Vladirnir Cudelcd BacZu, Carmen-Lia Sp5taru si Victor Vein5 Tirnisoara si rnulti alti crescdtori de albine din intreaga tar8 au pornit o arnpld carnpanie de propagandd apicold care contura clar dorinta unanirn6 a acestora de a-si organiza propria lor societate profesionali. Data de 7 august 1957 a constit:~itrnornentul de vdrf al acestui deziderat al apicultorilor dln intreaga tard, care cu prilejul unei consfdtuiri apicole organizate i n Delta Dundrii de Asociatia Stiintificb a lnginerilor si Tehnicienilor. au hotbrdt s5 se organizeze intr-o asociatie profesionald de apiculturd care s5 cuprindd pe tot1 apicultorii din tar5 Aceastd hotdrdre s-a realizat i n zilele de 28-30 decernbrie 1957 la Bucuresti cdnd a luat fiint5 Asociatia Crescitorilor de Albine din Rorndnia avdnd ca presedinte pe V. Harnaj. iar ca secretar general pe N. Iliesiu. Organul de press al Asociatiei fiind revista cu aparitia lunar5 "Apicultura", editat5 la inceput de Ministerul Agriculturii si Asociatia Cresc5torilor de Albine, denurniti rnai apoi "Apicultura i n Rornbnia" si i n prezent "Rornbnia apicoli", reluindu-si astfel dup5 revolutia din decernbrie 1989 denurnirea avut5 la infiintare i n cadrul Societ5tii Centrale de ApiculturH. Aceasta este Asociatia Cresciitorilor de Albine din Rorndnia zilelor noastre si organul ei de presH "Rorndnia apicoli". Se cuvine sH aducern u n p o s t u m o m a g i u tuturor acelora care i n trecut a u cultivat si purtat traditiile p o p o r u l u i r o r n l n , p r i n t r e care s i apicultura, d i n r d n d u l cHrora arnintim i n p r i m u l r l n d invHtHtorii, preotii, p r o f e s o r i i , c o r p u l tehnic d i n a g r i c u l t u r a p r e c u m s i p e t o t i cei care au i n d r l i g i t s i s p r i j i n i t cresterea albinelor p e aceste m e l e a g u r i atdt d e scurnpe nouH tuturor s i s i l e i n c h i n i r n o arnintire p l i n a d e vesnicH r e c u n o s t i n t i .

~NCEPUTUR~LE $1 DEZVOLTAREA ALBINARITULUI RATIONAL iN ROMANIA i~ PERIOADA 1893 - 1938*'

acelora care prin setea de cunoastere si prin cercet5rile lor, pe aceast5 linie inscriindu-se si Al. Atanasiu- AlbinB, au contribuit la ridicarea albin5ritului la treapta de "stiintd si arts". Al. Atanasiu-Albin5 tirnp de aproape 40 de ani a luat parte activd la propaganda oficial5 a statului rorndn privind cresterea rational5 a albinelor fgcdnd serviciul de conferentiar la: Ministerul Agriculturii si Dorneniilor i n c e p h d din anul 1900; Dorneniile Coroanei; Uniunea Carnerelor de Agricultur5 din ~ucuresti~. Arhivele statului Arad sunt i n posesia unui studiu intocrnit de Al. Atanasiu-Albind i n anul 1938, lntitulat "interneierea si dezvoltarea albinhritului rational i n Rorndnia de la anul 1893 si pan5 la anul 1938" In acest studiu autorul consider5 cd inceputul si baza culturii rationale a albinelor i l constituie inventia stupului sisternatic, care a stdrnit o adeverat5 intrecere intre cercetetorii vietii albinelor pentru g5sirea rnijloacelor rnecanice, adic5 aparate si unelte potrivite noii culturi, cum au fost: presa de rndn5 pentru fabricarea foilor de faguri presati si extractorul de rniere. Din docurnentele, rapoartele, dlrile de seams, revistele si rnulte alte lucr5ri ce existau i n arhivele si bogata bibliotech a Casei Scoalelor si Culturii Poporului din Bucuresti, pe care le-a cercetat Al. Atanasiu, reiese c5 i n Rorndnia, inceputul cresterii albinelor i n stupi sisternatici s-a f5cut i n anul 1 ~ 6 6 ~ . La inceput, s-au f5cut rnici incercgri de culturi de c5tre persoane care au cEil5torit i n t i r i strgine, unde au v k u t noua culture a albinelor i n stupi sisternatici, cdt si de cei ce stiau limbi str5ine si puteau citi c5qi si reviste dupe care se c5l5uzeau. Printre prirnii care au flcut asemenea incercsri au fost preotii, inv5tlrtorii $i proprietarii de mosii. Cresterea albinelor i n stupi sisternatici Fncepe ins5 pe o baz5 rnai larg.5 i n tara noastr5 din anul 1 .-lpiiulntm,rismricinrlruni E i n t m Didwrici ~i Pzrin,q@cri. IYR, p.8 1893 cdnd Petre Carp, ca Ministru al Agriculturii si 2 Ihirlrtn 3 Ihido,~ Dorneniilor, a infiintat o "scoa15 de albin5ritU i n J IlniL~t~ judetul Roman, la P5ncesti Dragomiresti, nurnindu-l S Bdr. St. .4md Fond i'n,nem qpicoli a judpprlui Amd dmSSlI93R. ca director pe Grigore ~errnes'. Scoala s-a infiintat filfl I. 6 Il~idrm f i l a2 . pe o duratl de 10 ani, cursurile avdnd durata de 7 /bidcnt.fila 2, veno. sase luni, incepdnd de la 1 rnartie si terrnindndu-se ') Comunicare sus(inut8 in Seclia de istorie a apiculturii din cadrul w l u i de al XI11-lea Simpoz~onNational de lstorie $i Ketrologie Agrara a
Romaniei (Constanla. 71 august - 3 seplernbrie 1993)

Cresterea albinelor este o veche indeletnicire, rnodul de exploatare a deterrninat ins5 rgmdnerea lor pdn5 i n zilele noastre i n stare de semidomesticire. Egiptenii, surnerienii, babilonienii, asirienii, grecii, rornanii au practicat cresterea albinelor. Prirnele scrieri despre stupgrit apaqin lui Aristotel si ~ i r ~ i l i u Dar . ' abia din secolul XVll se inregistreaz5 progrese i n cunoasterea biologiei albinelor. Swarnrnerdarn (1637 - 1685), Rearnur (1683 - 1757), Dzierdzon, Schirach (1771), Huber (1789), Procopovici (1814) creeaz5 stupul cu rarne mobile, Mehring (1857) inventeazg presa de faguri artificiali, Layens (1880) inventem5 stupul orizontal, Langstroth (1852) si Root (1879) construiesc stupul cu rnai rnulte corpuri, iar Dadant (1890) - stupul cu rarne de cuib si rarne de rnagazie, Hruska (1865) construieste prirnul extractor centrifugal pentru rniere2. Merite deosebite i n dezvoltarea apiculturii au avut: E. Zander. E. Bertrand, C. Butler, R. Cahuvin, A. Maurizio, A. Caillas. C. Aarrar, 0. Morgenthaler, V. Alpatov, M. Haydac si altii. lnsemngrile de chl5torie ale lui Herodot, basoreliefurile de pa Colurnna lui Traian si niai tdrziu corneflul cu miere si cear5 atest5 preocup5rile si nivelul atins .pe teritoriul patriei noastre. Mai tlrziu, Dirnitri Canternir fnfhtiseaz8 stup5ritul ca o rarnur.5 important6 a econorniei tirnpului3. In anul 1775, Ion Molnar public5 "Econornia stupilor". Ulterior, alti pasionati cercet5tori si-au adus contributia la conturarea apiculturii rnoderne rorndnesti: R. Begnescu, C. Hanganu. N. Fotii, C. Hristea, V. Harnaj, Th. Bogdan, C. Velirnan si altii4. Lucrarea de fat5 constituie o mic5 contributie la cunoasterea unor aspecte ale dezvolti5rii albin5ritului i n Iara noastr5 pe un interval intre anii 1893 - 1938 si totodatg un ornagiu adus tuturor

la sfsrsitul lunii august. In prirnul an au fost trirnisi s i urrneze cursurile profesorii de la scolile de agriculturi. scoli normale si serninarii, nurnirul cursantilor variind intre 40 100, apoi categoriile celor ce absolveau aceste cursuri s-au diversificat, printre ei nurndrandu-se preoti, i n v i t i t o r i , absolventi de scoli agricole. rnilitari iesiti la pensie tineri de prin sate trirnisi de Adrninistratia Domenillor Coroanei $1 de rnulti proprietari agricoli. Dintre absolventii acestei scoli o parte si-au infiintat stupariile lor, iar altii au inflintat sr condus stupirii pe la rnar~i proprietar~ Dupa infirntarea acestei scoli dc albinjrit se rernarcd. ca un fapt pozitiv. obl~gativ~tateatuturor arendasilor de dornenlr ale sntulu~,prln lege si contracte, de a infiinta stupirii cu cel putin 100 de stupi s~stematici. Grigore Herrnes, prirnul director a 1 scolii de albinirit, era autorul unel invent~i de stup sisternatic care purta nuniele sbu, avand forrna orizontali (asemandtor cu stupul Layens) cu 18 rarne. inventat in anul 1864. Rarna avea d ~ m e n s i u n ~exterioarc le de 50 crn lungime 51 26 crn Idtime, cu desch~derea capacului pe deasupra, cu urdlnisul asezat i n pat caid (paralel CII ramelel SI lung de 15 cm Peretele d~n spate, accla opus urd~nlsului.este m o b ~ l ,pe alcl f5cdndu-SP curatenla stupulur. Peretil stupulu~ erau irnbrjcat i n stuf, paie ori p a p u r i Astfcl aceastB irnbracirn~ntc facea ca s t u p ~s6 ~ l fie racoros vara. iar larna caldurosR Accst tip de stup era cel rnai rBsp5ndit stup sistcrnat~c i n acea epoca pentru Moldova. Oltenla. Munten~asr Dobrogea Stupul Herrnes a const~tultbaza lnceputur~lor de stuparit model pe care rncn~strul agr~culturir le facuse la tonte scolrle de a p ~ c u l t u r i . de toate gradcle. Centrala HerQstr6u. inferioare SI elementare precLlrn SI Is ferrnele rn.>del ale statdlul Petre Carp, ca mare proprietar agricol al rnosiel Tibanlei dirl Judetul Vaslu~, pe atunc~.era cel ma! mare propr~etard ~ n tar6 de s t u p i r ~ eststemat1c5. avdnd pestc 500 de stupi sistemat~c~ c u alb~r,c s~sternul Herrnes'. U n a!t niare ~ubitcr S I indrumator perltiu intcrneierea cresterii alb~nclori n stupi sistcmat~ciS J pentru rsspandirea la sate a acestet cultu:~ a fost loan Kal~nderu ln anul 1899. pentru prirna datd, el infi~nteazspe cateva rnosll ale Coroanei stuparii model, cu stupi slsternat~ci51inzestrate cu aparate 5i unelte." Pentru a veni i n ajutorui celor care doreau sb cult~ve cresterea alb~nelor i n s t u p ~

sisternatici, loan Kalinderu a tipirit i n anul 1899 d o u i brosuri cu notiuni despre cresterea albinelor. pe care le impfirtea gratuit celor ce se interesau de noua culturi. In anu! 1901 el dB o circulars citre Adrnin~stratiile Dorneniilor Coroanei, prin care le oblige s i infiinteze stupitrii model cu stupi sisternatici si cu slrictul neccsar de aparate si unelte 0 contribut~e insemnatj la dezvoltarea albinar~tuluii n Romanla si-a adus-o si Spiru Haret ca Minlstru al Instructiunii Publice si Cultelor. in acea perioadi, invitt8mbntul agr~colSI scolile de agriculturd erau sub d~rectaindrumare a acestui minister P r ~ npropaganda d u s i la sate de citre inv8tbtor1, se d i d e a u calduroase indernnuri si povete pentru ca siitenii, preotii si i n v i t i t o r i i s i se ocupe de cresterea albinelor i n st up^ s~sternatici. In f~ecare an, i n vacanta de var5, invAtBtorii care se pregjteau pentru definltivat participau la cursurlle de perfect~onarela scol~lenorrnale, unde se preda 5 1 albindritul rational. Jar absolventi~ rnerituos~ erau trim~si de la scoala normala. seminar~i SI agr~cultura. de catre M~nisterul lnstructiunii Pui)l~ce. i n stra~natate pentru spec~allzareai n agr~cultura. zootehn~eSI cresterea .* rat!onals a albinelor Tot i n epoca lui S p ~ r uHaret s-au infiintat SI grddin~lescolare' pe I Q n g i scol~leprlrnare de la sate, sdevsrate s c o l ~ practlce dc agr~cultura inzestrate cu rnlcl peplnlere de pomi si vrtd de vie. d~n care nu lrpseau stupii s~sternaticicu albine, in aceasti perloads i n Romanla ex~stauurrnstoarele sisterne de stup1 s~sternatici stupul gerrnan cu etaje, de doua felurt, u n i ~ lnurnll Bcrlepsch, altul Dathc stilpul Hermes stupul Layens si i n contlnirarc s-a Introdus stupul Dadan! Fvl~ha~l Popescu adrmntstratorul Casei scoalelor de somun acord cu S p ~ r u Haret da ord~neca la toate rnosiile obct'le 5 1 orfelinatele ce apaglneau de Casa Scoalelor, s i se inf~inteze stupar~ slsternat~ce. ~ rar invatatcr~~ s5 fie ajutat! sh-s~ cumpere cate un stup model. extractor de rnlere. prcse pentru fagurii artific~alr 51 alte rnici unelte." Petre Garbcvlveanu, adrn~n~stratorul Case1 B~sericii, ccre l u S ~ p~ru Haret ca sa inf~~nteze stupdrii cu stupt sistemat~ci pe la sch~turisi rnandstiri de c i l u g i r i si de rnaici '* Ca urniare, Casa B ~ s e r i c ~ nurneste i un specialist pentru infi~ntarea de stup&ri~ cu stupi sistemat~cila aceste Iicasuri de cult, care avea si rnenirea predarii cunostintelor necesare cresterl~ rationale a albinelor. In sfdrsit, printre alte rnisuri luate de Spiru Haret care au contribuit la inrnultirea stupilor cu albine, a fost 51 adoptarea "Legii f a b r i c i r l ~ si vdnzirii lurn6ndrilor de c e a r i de albine" din anul

''

'

1908,ceara fiind rnult c8utatii si p l l t i t l cu preturi i n continuare loturile de albinlrit pe judetei8. care bune.15 existau i n anul 1938 si din care rnulte au devenit Dup8 prirnul r8zboi mondial. se infiinteazi proprietatea detinfItorilor, pentru c l s-au conformat Directiunea General5 a indrurn8rilor Agricole din contractului: Arges 1 , Buz8u 1 . Covurlui 1 , Dolj 15. Ministerul Agriculturii si Domeniilor, pe IbngfI care Dorohoi 1 , lalornita 1 , lasi I . llfov 16. Mehedinti 4, functiona si un "Serviciu al albiniiritului". Pentru Putna 2, RLrnn~cu SBrat 2. Romanati 3. Severin 1 bunul mers al albindritului, teritoriul tirii a fost Tecuci 5, Teleorrnan 2.Timis- Torontal 1 , Turda 2, irnpiiflit i n sase regiuni, nurnite "regiuni de Tutova 1, Vlasca 2.in total 63 de loturi. Anii 1919 - 1924 au fast ani de belsug aproape albinirit", fiecare fiind condus de catre un sef de pe tot cuprinsul t8rii. Agricultura prospera si o dat5 regiune.16 Din numeroase ordine si circulare care se d l cu ea si crest'erea albinelor. S-a inrnultit nurn8rul deau pentru dezvoltarea tuturor rarnurilor stupilor de albine, iar din banii cbstigati din agriculturii, o mare parte din ele se refereau la vdnzarea rnierii si a cerii s-au infiintat rnulte stup8rii infiintarea de stup8rii sisternatice si cresterea sisternatice Se fac rnulte cornenzi in tiirile strline rational8 a albinelor i n scolile de agricultur5, ferme pentru diverse rnateriale, aparate, unelte etc., si institutii agricole judetene. In scolile de trebuincioase noilor proceduri de culture si de agriculturi de toate gradele se predau elevilor exploatare sisternaticd. Sosesc in tar5 rnulte notiuni despre albin5ritul rational de cltre profesorii publicatii de specialitate care sunt cumpirate si studiate de cei interesati. de zootehnie. Ministerul Agr~culturii prin infiintarea a inc5 In afarl de acesta. Ministerul Agriculturii douB rnari institutii. si anurne: lnstitutul National organiza i n judete cursuri de albiniirit, iar i n lirnita Zootehnic, i n anul 1926 si lnstitutul de Cercetdri posibilit5tilor ajuta binegte aparitia publicatiilor si orice manifestiiri privind albinele. Acest minister. Agronornice al Rornbniei. i n 1927, a contribuit la pentru a ajuta cbt rnai rnult si c i t mai bine sustinerea propagandei albinlritului, in aceste dezvoltarea albin8ritului rational si pentru a incuraja institutii putsndu-se efectua analize si studii asupra pe crescitorii de albine, o dat8 cu aplicarea Legii bolilor la albine si asupra plantelor cu flori si cu Reformei Agrare (din 1921 - n.n.) si cu lucrfirile de nectar care ar fi folositoare albinelor ca hran2i.l' improprietiirire individual&, infiintearl i n judete, in Atentia acordat8 si sprijinul dat de Ministerul rnisura disoonibil5 a terenurilor. loturi s ~ e c i a l e Agriculturii si Dorneniilor pentru dezvoltarea si nurnite "loturi apicole"", cu destinatia de a fi cresterea albinelor i n tara noastr8 i n conditii de acordate cresciitorilor de albine dintre cei rnai perfect8 sdnitate, s-a concretizat in "Legea merituosi, fapt unic i n Europa. cornbaterii bolilor prirnejdioase la albine" din anul 1936. Acest act din partea rninisterului a fost Loturile de albin8rit se diideau i n arendi pe 25 binevenit si de rnult folos pentru asigurarea de ani i n conditiile si scopul urrniitor: s i se infiinteze pe ele stuplrii model spre a fi ca exemplu s i n i t l t i i albinelor prin mlsurl stiintifice de tuturor celor interesati i n dezvoltarea apiculturii si combatere. Un insernnat pas inainte i n ceea ce priveste s i se execute pe ele plantatii cu flori nectarifere. Suprafata acestor loturi era de p b n i la 5 ha. cregterea rational5 a albinelor a fost fficut in anul 1925, o dat8 cu infiintarea Uniunii Carnerelor de Prin contractul tip de arendare detinitorii loturilor mai erau obligati de a tine anual celor Agriculture la nivel central si a Camerelor de interesati un nurnir de demonstratii practice gi Agriculture judetene. Acestea inscriau i n buget lor anual, i n lirnita veniturilor, anumite surne de bani cu sfaturi i n noile stupirii, toate acestea gratuit, sub controlul S e ~ i c i i l o r agricole judetene. Aceste loturi care ajutau propaganda apicoli si tehnica puteau deveni proprietatea detinitorilor, dar numai albiniritului, prin cursuri de specialitate, conferinte. reviste, cifli, infiintiri de rnici culturi de albine, i n cazul cbnd s-au fscut pe ele "stupirii si instalatii" i n conditiile contractului. impscirea de s t ~ p sistematici i ca rnodele, aparate. La inceput, numarul acestor loturi a fost destul unelte, faguri artificia~i.'~ de mare, dar pentru c i multi dintre detiniitori s-au In anul 1930, Ministerul Agriculturii suferi o abltut de la conditiile contractului si au folosit reform5 adrninistrativs, plus economii bugetare. in terenul i n alte scopuri, Ministerul Agriculturii a fost aceste conditii, se desfiinteazi Se~iciul silit sh ceari justitiei rezilierea contractului. RedHm albinfiritului si posturile de sefi de regiune. activitatea culturall si tehnici trecend asupra I > 1~;,/~,3,, fi/<'5 ><.is,>. 10 II.;,!,~,?, ) i / O 6. Carnerelor de Agriculturi, intre care se cuprindea si 17 N>I<L.,,,. fil,' 6.,,.n<,. propaganda a l b i n i r i t ~ l u i . ~ ' 1 s 11~;<!~~111, f;/" ? In toarnna anului 1931, pentru completarea 10 1h;Ac-nt.file Z v,s<> 9ifi!,; ,V. serviciilor de specialitate, Uniunea Camerelor de 20 //y;,/?t>~

Agriculturs infiintezd Sewiciul de propagandd al albin5ritului si al cresterii viermilor de rnltase. numind un specialist pe care-l pune la dispozitia Camerelor de Agricultur5 judetene pentru cursuri de albindrit, conferinte si pentru orice "indrurnlri i n specialiate i n aceste dou5 rarnuri de bogltie nationa15"~~. Pentru a populariza inv5tdturi strict necesare cresterii ralionale a albinelor, anual Uniunea Camerelor de Agriculturd in colaborare cu Carnerele agricole judetene tineau cursuri speciale cu duratl scurti de cdte 3 z~le.Cursurile erau gratuite, la ele participdnd diverse categorii de cetlteni: medici, ingineri, avocati, profesori, mari

proprietari agr~coli, preoti, inv8tltori, functionari. comercianti, militari si elevi. Numdrul participantilor era destul de insemnat. si anume: la cursuri mici 40 -100 cursanti, la cursuri mijlocii 150 - 250 cursanti, iar la cursuri mari 350 cursanti. In sala de cursuri se organizau mici expozitii de albin5rit cu felurite produse: stupi, rniere, cearl, faguri, aparate, unelte, cdqi etc. Num5rul cursurilor de albindrit ce s-au tinut i n perioada 1931 - 1937 a fost de 196 cu durata de 3 zile, la care au luat parte ~ rnai tinut 90 de peste 10.070 de ~ u r s a n t i . ' S-au cursuri mici, practice, cu durata de o zi, la care au participat un numlr destul de mare de cursanti. in ceea ce priveste num5rul stupilor sistematici cu albine din toate provinciile t l r i i noastre, acesta trece peste un rnilion. Din acest numsr aproape 60% sunt stupi sistematici, iar restul de 40% sunt tbrdnesti.

SCRISOARE

CATRE

UN PRIETEN

Stan BUNOAICA

EU sun? o albind Te-ai apucat de 11 stuparit, dar nu-i usor. Este o munca II tare grea. Orice ai face, sd te gBnde~ti II la mine si numai la mine. Eu sa fiu mai mare dragoste a II ta, eu s3 fiu cea mai mare grij8 a fa. Via!a mea e scurta, insa mostenirea I' pe care !I-o voi lirsa eu este a.Fa de 11 mare, ca ar trebu sd-mi faci altar de 'I aUr~entrumine trebuie s3 inve?i. Eu II sun?o enigma. Cu cat ma vei cunoaste

sun? domesticd. Te /as sd-mi iei ceea ce-mi prisoseste. Nu bBga toat8 mdna in agoniseala mea. Ldcornia ta pe mine mB va pierde, iar fard mine vei deveni sdrac si sufletul tau va deveni pustiu. Daca tu g r e ~ e s lma mdnii ~i te in?ep.Mor, insa moartea mea pe tine te face mai sdnatos. Nu te grabi cBnd lucrezi cu mine. Cu cdt esti mai calm, cu atBt eu sunt mai blBnda. Ai grip sa-mi fie casa curatd, da-mi tot timpul de lucru, apard-mil de boli gi dupmani ~i lasB-ma pe mine si pe suratele mele sB te rtlsplatim dupB puterea noastrd, iar tu nu uita cd puterea noastra st4 in numarul nostru. As vrea sa-fi mai spun un secret. Sa stii ca noi, asa sillbatice cum suntem, te iubim tare mult. Nu-iasa ca si tu ne iu...

11 II (1

11
II 11 II II
II

II 11 li eu te-am ales pe fine, c i i u m-ai II luat sB ma cresti Eu ili mul?umesc.dar

NU

mai bine, cu cBt vei $ti mai bine obiceiurile si toanele mele, cu at& va fi mai bine pennu noi doi. Sa te gBndesti cil tu nu pofi fi sanatos daca eu sun? bolnav8, tu nu po?i fi bogat daca eu sun?sdraca.

nu ma chinui, n u md' fura. ' Daca furtul este singurul tau gBnd, du-ma inapoi la cel care mB iubeste. Eu traiesc pe IAng3 casa ta, dar nu

ALBINA

II

el -

! 3 , 0 ap y e o ! l a v a e l n l e ~ a d u ael j

1.uaq6 u! !ln)el~s - c '2 ' 1 ! D ~ O Zap - elnjeladwalel - 3 ! 3 , 0 qns ?lao!lawa elnjeladuaj - :ynjeladuaj aj!layp el aleula! ap !nlnuaq6 a l ! ! i ~ ea ~1 '614

ap lnwaq6 ezeaz!ue6lo ! s - a ~ e aqels ~ !ew !!/!we/ !s~ijoj p u e ~ s ~ x '!nlnS!urp~n a lnjdalp uj alewa! ap 1nwaq6 u! a!rij!jsuoD as alau!qle 'lewlou pow ul

awe1 enop ale3 ad e3 lapse 'snpal !eLu a3 uj a3 u!p alsa folau!qle lnjewriu 'alejaje/ a/@ed a.ye3 nqua3 ajdsu!a .e3jew !s afau!j au!qle ap Jewnu
slew

!ew la3 elje as !nlnuaq6 InJjua3 ul 'e3!ajold !S

e3!p!3nl6 euefq n3 alalnla3 qns '(plea /n!jeds) ale06 alalnla3 uj p d e 3 n3 asripoqu! ' ! ~ n j m j sap etufoj qns nels !s awe1 aJju!p alalema~u!ed1i30 a13 .war!fi g ! w n u (ep!osd!la) aj!ulil ~ ~ ! j n alajs d !sun elujoj qns 6 u g ~ j sas a/au!q/e 'n!/3alo3 u! !1~np/e3 e afelj~gd ap elnSeW
0

e3 '3,O

qnS' !S OlaZ alds 3,8+

el ap aleoi.iava ! ! ~ n j e ~ a d wealape3s aj n3 ejepo

!!la/ u p a!nj!lsuo3 as (1r1wal16) eJajs 'aun!j3as ul .all!qle au!jrid !ew elr16a~ ap ugweJ aSeci!6~ew

eaun!sald

qns

!leuo!j3unj

!llja~lE?l?de3!j!pow

!Gj auiqle ap e!l!wel 'elernleu a!jel~idod aorlo e 3

iernare in parfea oposa tirdinisului, in zona ferita de ctrren!ii reci. Pentrtr a intelege ma! bine funcfionalitatea familiei de a l b ~ n e in ghemtrl de iernare, prezentani reacfia popirla!ier la diverse temperaturi exterioare (dtipa A. B i ~ d e l ) .
-

implicit cresterii de puiet, valoarea termica creste spre valor; de 34~35C. Prin scliimbul permanent de hrans si caldirra din interior111spre exteriorul gliemuloi de iernare. niciodata albinele din coaja nu ramBn la temperatlira mai mica de + P C , chiar daca in spatiul go1 a 1 sttrpulu~temperatura este de crn plus nesemnificativ fala de minusul din exterior. Ccr cdt femperat~iraexterioara estc mat scazcrta, albinele din coala ghemiillri se comprima ma; mull unele printre altele si asffel aertil patrunde loarfe grecr spre interiorul acesttria. Totusi respirBnd continuu, in ghem creste propoqia de bioxid de carbon p8na la 3%. Acest Icrcru determina albinele sa intre i n t r o stare de semihibernare (metabolismul organismulcri fiecarei albine isi micsoreaza intensitatea), care conduce la un consum scazcit de Iirana, o reducere a irzurii organice si implicit o ac~imulare nlai scazuta de rezidi~ri in punga rectala. Aceasta func[ionalitate normala specifics si albinelor din arealcrl (arii noastre nu poate fi realizata decdt de familii puterri~ce. Ca o concluz~e la cele aratate, se poate aprecia ca familia de albine de putere normala,
CIJ

La temperatt~raexterioara de O'C. albinele

se aseaza dens in doua strahrrf, inghesoindu-se in partea de jos catre exterior, ctr poz~tiacorpirlui in sensul gtiemtrlui. in interior (stratul 2 ) albinele stau rasfirate, primind aertrl de primenire (fig. 1 -A).
- La

temperatt~ri sub o"C, se constitu~e inti un

strat protector, in care albinele dinspre exterior sun1 inloarse spre centru, iar cele din strattrl a1 doilea stau cu capul in sus. Albinele din centrul ghemului ramsn rasfirate, efectuBnd diferite m ~ s c a r(fig. i 1-6).
--

La teniperatun de -20C, strattrl a1 doilea

dispare (fig. 7 C ) , dar coaja se ingroasj mult, astfel ca albinele se htrepdtrcrnd spre centnil ghemului, expirnsndu si spre exterior o mica parte din abdomen. Gtiemtil scade ca dimensiurie, iar in centrci matca rarnsnc in siguranta albinelor usor rasfirate. Datorltd. acestei h~nc!ionalita!ispecifice familiei de albine, c&id temperatura exterioara este foarte scazuta, in mi~locul ghemului de iernare se realireaza o valoare fern~icade 20c, dar nu mai mica de 14OC. Odata ccr inceperea pontei malcii $1

suficiente rezerve cantitative si calitalive de Iirana. bine aranjate toamna in sttip, tratata la !imp contra bolilor si datinatorilor, protejata suplimentar prin impacheta; coresptinzator, va lerna in aer liber fara probleme, firrid asffel garanfie pentru cirmatort~l sezon activ.

Mierea scade tensiunea arterials

Mcdicii din Vcrrnonr, SUA, a11 ajuns la concluzia crl prin inlocuirea zahrlrului cu rnicrc in alinicnra\ia zilnicrl, s3n3tatca organisrnului cstc inlJucn~atAin mod benefic. Micrca a r c calilrl!i higroscopicc si prin urmarc ajuta la diminuarea surplusului d e lichid din shngc si. implicit, la scldcrca lcnsiunii arrcriale. A r c cfcct cnlniant asuprn slornacului 2i asupra sisrcrnului nen'os, csrc recornandat3 in acccscle d c ruse s2chiroarc si, dintre roalc zrtharurile, cstc eel mai binc suportala d c rinichi. in curc d c ccl pu!in un a n , consumul d c mierc anicliorcazA arrrira.
Alice DUMITRESCU Din revista "Super Magazin" nr. 611 993

Din c : r ~ ) o r i o ~rlnlli / n rrpic.l~lror

OBIECTELE GRELE DIN STUPINA

Ing. Traiiln 111ICOVIN);.ANU
Durerea de spate este raspdndit5 azi si printre apicultorii de varsta a doua si aceast5 stare nepl5cut5 poate si trebuie s5 fie prevenit5 i n rnulte situatii. Pentru a proteja coloana vertebral5 si aparitia unor boli destul de r5spdndite ce hernia de disc, tasarea de disc, lornbosciatica, discartroza sau altele este bine s5 cunoastem cauzele care genereaz5 aparitia acestora si care conduc la aparitia durerilor de spate. i n acest scop este necesar 55 se ia rn5suri preventive de protejarea coloanei i n tirnpul rniscdrilor pentru a efectua lucrul rnecanic cu minimum de efort si a evita brutalizarea spatelui. Ergonornia este o stiintl interdisciplinare care studiazi relatiile dintre om si rnediul de muncd i n perspectiva irnbun5t5tirii rnetodelor, rnijloacelor si mediului de rnunc5. Ea are o aplicabilitate important5 si i n apiculturl. i n functie de gradul de dotare si rnodernizare a stupinei si specificului rnuncii apicultorului. Astfel i n tirnpul ridiclrii unei greut5ti cum ar fi un cat cu rarne pline cu rniere care cdnt5reste 25-30 kg, apicultorul execut5 unele manevre solicitdnd foarte rnult coloana vertebral5. i n special discul intervertebral care joac5 rol de arnortizor si care confer5 rnobilitate i n tirnpul rnisc5rilor si fort5 i n tirnpul transmiterii presiunilor exercitate de eforturi. Pentru aceasta se recomandH sB folosirn o serie de unelte ajutitoare, dar, i n prirnul rand, s.5 invittjrn pozitia corectd de lucru respectjnd o serie de reguli. Este important ca atunci cdnd ridic5rn un obiect greu 5.5 nu ne aplec5rn niciodat5 tinsnd picioarele intinse, dimpotriv5, indoindu-le. Apropiati-vB intotdeauna cbt rnai rnult de sarcin5 Asigurati prinderea sarcinii cu bustul drept, inspirati si blocati respirat~a in felul acesta v.5 puteti oferi efortul i n mai rnult5 sigurant5 Muschii picioarelor sunt rnai puternlcl si ei realizeaz5 esentialul rnuncii. iar coloana va fi mult usurat5 si durerea de spate evitat5. Apicultorii sunt interesati de acest lucru si trebuie s5-si protejeze coloana c5utbnd totdeauna o permanent5 corectare a pozitiilor de lucru atunci c i n d efectueazi un efort. Aceste recornandsri sunt cu att rnai actuale pentru cei ce practic.5 stuplritul pastoral si sunt obligati s5 ridice stupii grei la inc5rcare si descsrcarea lor i n rnijloacele de transport si apoi la transportul si arnplasarea lor pe vatr5. Pentru a evita aceste eforturi, nurnerosi apicultori si-au confectionat diferite unelte, dispozitive sau slsterne ingenioase de ridicare, transport si incarcare prin care isi usurea25 rnult rnunca i n stupin5 prin folosirea diferitelor sisterne de tdrgi apicole si cirucioare pentru transportul stupilor, sisterne de ridicare si dirijare pe baz5 de pdrghii etc.

ing. Ilie CORNOIII IJni\rersiti~tea de $tiin!r Agricole - I:aclllt:~teacle Zootehnie Clr!j-Napoca

Dlipa definitivarea lucrarilor de toamna in vederea pregatirii familiilor de albine pentru iernare. in stupina rarndn on numar apreciabil de fagciri cladif;. Unii poarta pe ei coroane cu miere, alfii (necoresponzatori - vectii si prost claditi) vor fi silplisi reformei (topirii). Cei cu hrana (miere si pBstc1raj constituie in fapt rezewa de necesitate a stupinei pe timpul iernii si in prirnavara. Totosi, in cadrul acestoi valoros si prefios inventar de fagori clad;!; se regasesc (;n niajoritate ca numar) - fagllrii de coib, necesari lucr5rilor de prirnavara privind Iargirea treptatii si spargerea, dupa caz, a cuibului fiecarei familii de albine in parte. in categoria fagurilor de cliib intra tagllrii corect cladi!i de catre albine (in majoritate cu celule de I~lcratoare) cu o vechirne de 7-2an;, capabili sB satisfaca cerintele de reproduc!ie si produc!ie a familiilor de albrne i^n perioada sezoncili~iactiv. Pornind de la ideea ca aceasta categorie de fagl~riprovine de la diferite familii din stupina, iar pri~navara se distribuie intBn~plBtor h cuiburi. pentru a preveni transmiterea unor posibili agent; patogeni cuibari!i printre camasile lipite de pererii celulelor, sau chiar in interiorcil celulelor, este recomar~dabil ca fagiirii de coih sa se s11pc:na [inor liicrari de ciiralire si dezirifecfic inairile de a fi folosiji. Cliralirea corista in toalelarea ra~nnlor cie ceara, propolis, petc de diares eic. Lucrarea s e exercltii la spetezele fiecarei fame echipate CII fagcire rle cciib, cu ajritoriil dSl!ii apicole sau printr-o usoara llambare deasupra unei flac8ri de spiriiera. Dezinfeclia fagurilor de cciib se realizeaza la o temperatura arnbianta de +18OC h atelienil stupinei, pe timpc~l iernii sao chiar c i ~csteva saptBrnQni inain+e de folosirea in familiile de albine. P o ~ t r uderi;~fecjiese foloseste acitiiil acetic
9696, ce se dillieaza psna la 8096 lolosind un litr~i de apa la patrci pa$ acid acet~c. Ramelc cci tagurii de cciib dinainte curatate se aseaza in corpuri, cBte 10-12 bucsti, iar corporile in stive de cete 4-5 h~ica!i fiecare. Fiecare stiva are la baza si deasupra cQte o planscta sau o bcicala de tabla pentrii ermetizare. Acid111acetic dinainte pregatit se toarna peste cBte un tampon de vata ( 1 20- 150 ml) ce se aseaza pcste ramele fiecanii corp din stiva. fn accst fel, fiecare corp din stiva ramBne ~ I bucata I de vata imhibata cu solu!ia de acid acetic timp de 5 zile. Dopa 5 zile se scot tarnpoanele cu solcr!ie, iar in loccil plansetelor de lemn sau tahla - jos si deasopra fiecarei stive - se aseaza cBte o sita metalica asernanatoare sitelor de vcnfi1a:ie folo.?ite la stc~pcil moltietajat. Rolcil sitelor este de a asrgora o biirlsl aerisire a fagurilor.

In lipsa acidullii acetic, cu bune rezciltate se poate folosi o solci!ie de form01 pregalit8 dintr-o parte forniol 4006 si noua pa$ de apa. Aceasta se aplica pe sliprafetele fagiirilor de cclib cu a l ~ ~ t o r u l unei pornpe manciale dc pulverizare. Dupa aplicarea sol~!liei,fagurii se aseaza in corpciri, iar ccrpurile in stive de cB!e 4-5 Ocicaji. Etansate cu plansete de lemn sau tabla, stivele se tin intr-o incapere la +20"C tinip de 4 ore. Apoi peiitr~:a scoate pic3tiirile de soliitie forriio1ic:a din cell!ln. fagorii st, supcln one; usoare centrifugjri (in exterior), sac1 se scutura energic pc amhele fe!e. Se pun din iioli in corpuri asezatc in stive prcvazu!e siis si jos - cu site de ventila!ie pentrli aerisire. Solulia formolica asffel pregatita nil ~ r e z i n t a nici Irn pericol pentru albine. Ele siipoild usor formolcil si se opisniiiesc cu n~irosol. Ca o concluzie la cele rnenjionaie se rentarc5 impotanta acestei Icicrari de pregatire a fagorilor de cliib, cu scopc~l de a preveni eventualele boli S I dalinatori specifici albinelor. Uneori, neobsenfate la timp, aceslea pot decima s~lrprinrator taniilii ;,airegi.

DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE

1 iunie - 30 septembrie 1993. Dl. ing. Aurel MALAIU. director al I.C.P.A., vicepresedinte al A.C.A., rnernbru al delegatiei oficiale la Congresul al XXXIII-lea al APIMONDIA a inforrnat Biroul asupra participdrii la lucririle congresului si asupra hotirdrilor Adundrii Generale a APIMONDIA. A fost prezentat si aprobat proiectul Contractului de management care urrneazj sb fie incheiat intre A.C.A. si secretarii tehnici si contabilii sefi din fiecare filial2 judeteans. S-a prezentat si un proiect de contract privind participarea apicultorilor si salar~atilorasociatiei cu p5qi sociale la activitatea economic6 a organizatiei. Discutiile numeroase si ample au clarificat o serie de problerne care, prin caracterul lor nou. presupun o abordare atentd si responsabild din partea fiecaruia, fapt vddit si prin ludrile de cuvbnt. multe dintre ele pertinente si la subiect. Tot i n cadrul reuniunii s-a aprobat arndnarea sedintei Consiliului National al asociatiei care se va tine i n cursul trimestrului I al anului 1994. Toate problemele supuse discutiilor au fost adoptate cu unanirnitate de voturi i n cadrul unei Hotirbri.

Ca si 7n anii trecuti, i n ziua de 7 decernbrie 1993 s-a sirbatorit s i p t i m b n a international6 a apicultorului. i n sala de festivitdti a lnstitutului de cercetare si productie pentru apiculturd s-au reunit apicultorii din Filiala A.C.A. a Municipiului Bucuresti, specialisti si cercetitori din institut, elevi ai Grupului Scolar Agricol "V. Harnaj". Dl, ing. Eugen MARZA, presedintele A.C.A. a prezentat cornunicare "120 de ani de activitate apicolZ i n Rombnia desfisurati intr-un cadru organizat" cornunicare ce marca aniversarea infiintirii i n 1873 i n Banat, la Buzias a prirnei asociat~i profesionale a apicultorilor rombni, intrucbt i n calendarele crestine ortodox. greco-catolic si catolic i n ziua de 7 decernbrie este prdznuit Sfbntul AMBROZIE ocrotitorul albinelor \si protectorul apicultorilor la aceastd praznuire a fost invitat PQrintele prof. dr. Stefan ALEXE de la lnstitutul Teologic. Dupd o scurtd slujbd de pornenire. pirintele profesor a evocat vista si activitatea acestui sfint ecurnenic si irnportanta pentru noi a invitimintelor sale. Un cor format din10 studenti si absolventi ai lnstitutului Teologic a interpretat frumoase colinde rombnesti. In continuare, d-na Mihaela SERBAN, director al lnstitutului international de tehnologie si econornie apicold al APIMONDIA si presedinte al Comisiei Perrnanente de F l o r i Meliferi si Polenizare a APlMONDlEl a prezentat cele rnai importante aspecte de la Congresul al XXXIII-lea al APIMONDIA desfisurat la Beijing, i n China i n perioada 20-26 septembrie 1993.

!$edinla Iliroolui E:xecr~tival A.C.A.

In ziua de 15 decernbrie la sediul asocialiei noastre s-a desfdsurat sedinta Biroului Executiv i n cadrul cdreia s-au dezbitut problernele curente si de perspectivd ale organizatiei nationale a apicultorilor rornbni. La inceput a fost elaborat si adoptat cu unanimitate de voturi un Protest irnpotriva condarnnirii nedrepte la rnoarte si alte pedepse grele la Tiraspol a grupului de patrioti moldoveni i n frunte cu llie ILASCU. Dl. Eugen ZORICI, secretar al A.C.A.. a prezentat o informare asupra activititii i n perioada

Joi, 23 decernbrie 1993. la sediul asociatiei. intr-un cadru festiv, a fost serbat dl. Nicolae V. ILIESIU, rnernbru fondator al asociatiei noastre, cu prilejul irnplinirii vbrstei de 80 de ani. in rnesajul adresat s5rbitoritului de citre dl. presedinte Eugen MARZA i n numele Biroului Executiv se spune intre altele: Fara indoiala c5 la aceasM venerahila aniversare ve?i prinii m111te felicitari, va rog I j ~ sa 5 acorda!; or5rilor nnasfre cel mai apropiat loc i n si~fletul s i ci~getul dunineavoastra, intrucat p e caile vie!ii a!; acordat l o c ~esen!iai ~l s i culmea si~cceselor a!i atins-o tocma' i n acest nobil s i minunat domenill de activitate atst de drag noua, tuturor. A s vrea sa precizez ca tenacitatea dl~mneavoastrS, consecventa, puterea de munca, credin!a intr-im generos ideal si, n i l i n ultimul rsnd, credin!a in Dumnezeu v-au ajiltat s i asffel se explica succesele de care v-a!; bllcurat s i ne-am bucl~rat. ( 0 ampld evocare a vietii si activititii sarbdtoritului puteti citi i n nr.1111993 la pag.9 a revistei noastre.)

Hecepfionarea lucriirilor ~tiinfifice anuale

La inceputul ultirnei sdptirndni a lunii noiernbrie a anului trecut, i n sala Consiliului Stiintific din lnstitutul de cercetare si productie pentru apiculturd a avut loc sedinta anuald de receptie a lucrdrilor de cercetare stiintific5 i n apiculturd. Cornisia de receptie stabilitd de Ministerul Agriculturii a fost prezidatd de dl. acad. prof. dr. Condrea DMGANESCU. Au fost prezentate de c5tre sefii de tern5 un nurn5r de 12 referate cuprinzdnd 12 terne de cercetare cu rezultate le a 22 de faze anuale de executie a planului ternatic. Fiecare referat a

cercetdrilor cuprins i n principal justificarea anterioare, tehnica experimental5 utilizatd si rezultatele finale sau partiale. Presedintele cornisiei de receptie a apreciat activitatea rneritorie a cercet5torilor stiintifici care, i n actuala conjucturd nefavorabild activitdtilor de cercetare, au dernonstrat c d au reusit sd rnentind activitatea specifics la un nivel corespunzdtor, onorabil pe plan national si international. Tuturor le-au fost adresate felicitdri si urdri de succese, receptionarea lucrdrilor fiind integral5 si consernnatd intr-un proces-verbal.

ing. Elisei TARTA

Combinatul Apicol Bucuresti cu sediul in B-dul Ficusului nr.42, sector 1, vinde ciitre orice agent comercial urmitoarele: miere si produse din miere intr-o gam6 sortimentalii variati; produse cosmetice pe bazii de ingrediente apicole; produse de patiserie; ofet de mere si miere; utilaje si scule apicole din lemn si metal; remorci apicole si de uz general. Idacomandii se pot executa confecfii metalice variate si diferite produse din lemn. Prodnsele sunt comercializate fiirii aclaos comercial , la prefrlri minime. Tel.: 6332050; Telex: APIROM 11-205; Fax: 3129798

Ing. Nicolae A1,EXANDRU

In intreaga lume, pentru extractia mierii din ramele de cuib (Dadant sau multietajat) se produc si apicultorii folosesc aproape i n exclusivitate centrifugile tangentiale cu capacitatea de 2. 3. 4 sau maxim 6 rame pe sarje. Cele cu capacitate de 4 sau 6 rarne fiind echipate si cu elemente de centrifugare radiali a ramelor de magazin. Aceste centrifuge folosite de generatii prezint8 o serie de dezavantaje constatate de orice apicultor si anume: a) centrifugarea tangential8 a ramelor de cuib impune repetarea de 3 ori a operatiei de introducere-centrifugare-scoatere-introducere a fiecirei rame pentru extractia total5 a mierii ceea ce necesiti timp si efort: b) ruperea fagurilor mai nou cliditi i n treimea superioari accidental sau la o centrifugare neatenti: c) dezechilibrarea centrifugii la inceputul si in procesul centrifugirii ca urmare a alimentirii cu faguri diferiti ca incirc5turi de miere (uneori si p i s t u r i ) , vechime sau vdscozitate a mierii; d) imprimarea plaselor de sustinere i n celulele fagurilor indeosebi a celor nou cliditi: e) gabarite rnari si dimensiuni fixe ceea ce impune un spatiu mare de depozitare foarte pretios i n general si indeosebi pentru cei ce fac pastoral si le fac incomode la transport (in cel mai bun caz pe portbagajul autoturismului): f) necesiti un numir important de accesorii (plase de sdrrni, elernente de sustinere, elemente de antrenare) ceea ce conduce si la o greutate mare a centrifugii i n raport cu capacitatea de prelucrare pe sarji. g) la centrifugarea radial6 operatia trebuie efectuati de d o u i sau trei ori, dar de aceasti dat8 numai prin schirnbarea sensului de rotatie, existend in acest caz pericolul de deteriorare a fagurilor prin presarea (infundarea) acestora dinspre partea inferioari spre leatul superior; h) i n procesul centrifugirii nu numai c i nu este folositi foes gravitationali existenti i n mod natural, dar aceasta, f i r 5 a intra i n detalii, devine uneori element perturbator; i) scurgerea mierii se face pe un traseu lung mai intdi vertical de pe intreaga suprafati a peretilor centrifugii si apoi circular de pe fundul acesteia spre caneaua de evacuare. In vederea diminuirii dezavantajelor susrnentionate, dar f i r 6 s8 se actioneze i n nici un mod asupra solutiilor de principiu si constructive care le genereazi, in striinitate au fost realizate centrifugi tangentiale cu intoarcerea automats i n centrifug8 a ramelor acestea necesitiind s i fie introduse i n casete cu p l a s i pe ambele p i t $ echiparea cu motoare electrice cu comenzi automate privind: intoarcerea ramelor, accelerarea progresivi a vitezei de rotatie, frdnarea si schimbarea automati a sensului de rotatie, dar si cu costuri pe m8suri. Concluzia a fost c i dezavantajele si neajunsurile nu puteau si nu pot fi inliturate prin modificfrri cosmetice si sofisticate, ci se impunea s8 fie creat6 o a l t i centrifuga bazati pe solutii de principiu si constructive noi care s5 a i b i o capacitate mai mare si un volum rnai mic, s i fie mai simpli i n constructie si utilizare, s i necesite un timp mai scurt si efort rnai redus pentru extractia mierii si s i fie accesibil5 oricirei categorii de apicultori. DupH multe cf~utiri,cercetiri si experimentiri am realizat o centrifugi pliabil8 care foloseste cumulat si selectiv efectul foqei gravitationale existente i n mod natural curnulat cu foeele radiate si tangentiale ce actioneazi asupra rnierii din faguri in timpul rotatiei cu urmitoarele caracteristici: a) capacitatea de lucru: - 12 ramelsarji (orice tip de rami) cu antrenare manuals. Pot fi centrifugate si 3. 6 sau 9 ramelsarji; - 24-30 ramelsarji cu antrenare mecanici (nejustificat i n conditiile si stadiul actual a 1 apiculturii noastre); b) tirnpul necesar de centrifugare: - 2-3 minutelsarji pentru ramele de cuib; - 1-2 minutelsarji pentru ramele de magazin; c) gabarit: - pliat6 pentru transport si depozitare iniltime 50 cm; lungime 95 cm: grosime 21 cm. Se pot transporta 2 centrifugi i n portbagajul unui autoturisrn: - i n pozitia de lucru numai pe timpul centrifugirii 95 x 95 x 21 crn;

Fig. 2

..

Fig. 1
d) sistern de antrenare si frdnare direct pe ax; e) greutate circa 20 kg. Pentru exemplificare i n figura 1 se prezintd centrifuga i n pozitie de incircare - descdrcare si se cornpune din urrndtoarele: un suport principal de sustinere i n forrnd de U (1) pe care sunt rnontate toate elernentele cornponente ale centrifugii cum sunt: axul centrifugii (2) i n pozitie orizontal5 (rotatia are loc i n plan vertical ca la roata de rnoard cu apd si nu orizontal ca la centrifugile cunoscute), pe care sunt rnontate sub form5 de stea la 120' trei brate de sustinere (3) a pachetelor de rarne (constituite din 4 sau rnai rnulte rame pe brat), sisternul de antrenare (4), sisternul de frdnare (5) si rnantaua centrifugii cornpus5 din dou5 pdei sub forrnd de serniciiindri si anurne: recipientul "A" prevdzut cu caneaua de scurgere a mierii (6) fixat pe suportul principal (1) si capacul "B" (sernicilindric) care penduleazd cu 180' pe axul centrifugii care pe tirnpul transportului si depozitdrii este introdus in recipientul "A" ca i n figura 2 (pozitie pliatd) si care nurnai pe tirnpul centrifugdrii efective se roteste cu 180' si devine capac al recipientului ''A". Pe fiecare din cele trei brate de sust~nerea pachetelor de rarne (3) sunt sudate perpendicular elernente de asezare a rarnelor (8) i n form5 dc dublu "T" (care preiau nurnai greutatea propriu-zis5
.

a ramelor si le sustin in tirnpul incdrc8rii). elernentul de fixare 51 blocaj a pachetelor de 4 rarne (9) care irnpreund cu bratul (3) preia toat5 sarcina si foqele centrifugale si 4 tile de asigurare si pdstrare a distsntelor dintre rerne (10) pe tirnpul centrifugbrii. Unul din brate fixat prin doud suruburi se dernonteazd si se introduce i n recipientul "A" la transport si depozitare (fig.2). Centrifuga este p r e v k u t d cu picioare dernontabile (7). dar i n vederea centrifugdrii poate 11 fixat5 ternporar sau permanent prin interrnediul suportului principal (3) si a doud suruburi pe un perete i n cabana. rnagazie etc. Exist5 si alte detalii legate de pozitionarea pachetelor de rarne cu influent5 pozitivi asupra: accelerdrii expulzjrii mierii din faguri, reducerea rezistentei curentilor de aer i n tirnpul centrifugsrii si protectia fagurilor si insdrrndrii la eventuale efecte negative. Si acurn ceva despre jocul foeelor si irnportanta acestora i n tirnpul centrifuggrii. Dacd acceptdm cB la o anurnit5 vitez5 unghiulard foes radials R este egal5 cu forta gravitational5 G , atunci pachetul de rarne aflat i n pozitia 1' (sus) forta de centrifugare Fc este aproape 0 (R - G = 0) deoarece foes tangential5 i n aceastd pozitie are rol minor ins5 cdnd pachetul de

rarne sc afl5 i n partea de jos Fc = R + G. in zona punctului W (in care se a116 caneaua de evacuare) efectul forfelor de centrifugare este maxim, rezultat din cornponenta foqei radiale cu cea tangential5 Rz ce se suprapune cu fooa gravitational5 "G". in acest caz foqa de centrifugare Fc = Rz + G si are ca efect expulzarea rnierii din ram5 cu precsdere i n zona recipientului "A". Ca urrnare a acestui joc apar trei fenomene irnportante ce favorizeazi procesul de extractie si anume: 1) Pachetul de rame aflat i n zona punctului "W" (ca fiind ultirnul supus la forfa maxirnb) devine totdeauna rnai usor decdt pachetele anterioare 2 si 3, ceea ce conduce la o autoantrenare a ansamblului in rotatie cu reducerea corespunz6toare a foqei de antrenare exterioare. 2) i n procesul centrifugsrii fagurii nu sunt supusi permanent unei forfe continuu crescitoare ci la u n efort variabil i n timpul fiecirei rotatii, cel maxim d e scurti d u r a t i fiind protejati impotriva deforrndrii sau ruperii sbrmelor. 3) Mierea este expulzat5 nurnai pe peretii circulari ai recipientului si capacului, peretii laterali (verticali) ramindnd uscati.

urmbtoarelor sarje capacul "B" ss deschide (roteste) numai cu circa 70' si se blocheazi i n aceastl pozitie ca i n figura 1 (pentru ca rnierea de pe peretele circular s5 continue sb c u r g i i n recipientul "A") dup5 care rarnele centrifugate se inlocuiesc cu altele pline. Este recomandabil ca pachetele s5 fie pe c5t posibil echilibrate i n raport de vechimea fagurilor si a cantitstii de miere.

Avantaje
In afar5 de cele evidente pentru orice apicultor: capacitate mare pe sarj8, gabarit redus pentru transport si depozitare, simplitatea utilajului (lipsa plaselor si ramelor pentru sustinerea fagurilor. sistern de antrenare direct pe ax), incgrcarea si desctircarea ramelor foarte cornodi, greutate m i c i i n raport cu capacitatea de centrifugare, excluderea operatiilor repetate de intoarcere a ramelor sau sensului de rotatie. utilizarea de turatii rnai mici, stabilitate superioarB i n timpul centrifugsrii, prevenirea deformdrii sau deterioririi fagurilor sau s6rmelor si altele ce decurg din acestea, avantajul cel rnai important i l reprezintg reducerea de extractie si a efortului de cel ~ u t i n 12, respectiv 9 ori fat5 de centrifuaile cu 3, respectiv 4 rame. Aceasta inseamnd ca i n acelasi tirnp, cu efort mai redus, se poate extrage rnierea din 24 rame fat8 de 3 sau 4 rame cu centrifugile cunoscute. Prin optirnizarea solutiilor constructive si alegerea judicioasd a materialelor necesare, centrifuga r5spunde exigentelor de calitate si fiabilitate la un pret de cost cornpetitiv si accesibil unei largi categorii de apicultori.

Dup8 rnontarea picioarelor si fixarea bratului dernontabil prin dou5 suruburi (operatie care dureazd cdteva minute) se incarcg centrifuga prin asezarea a 4 rame p e fiecare suport ca intr-un corp de stup (IjditB de transport), se blocheazi fiecare pachet, se roteste capacul "B" cu 180si se incepe centrifugarea. lndiferent de temperatur5 si vdscozitatea mierii sau vechirnea fagurilor, nu este necesard o centrifugare care sd depbseasci 2 minute pe sarja de 12 rame. Pentru centrifugarea celei de a doua si a

P.S. Utilaj~il prezentat este patentat. Orice detalii suplimentare s i rela!;; asupra posibilita!ii de procurare /a adresa autorul~~i: Bucureafi, sir. Pic:tor Romano nr.22, sector 2, teleton 615.1 1.76.

CAI,I<NI)AULII, l'RINCI1'A1.~~I,OR I,UC'HAUI 111 S E Z O N i~ S.I-UI'INA

* IANUARIE *
prcvcnirca dcranjarii 5i nclinigririi albinclor, provocarc dc atacul soarccilor, p%sarilor\i animalelor dc currc, cioc%nirori, pitigoi ctc.; supravegherca modului dc icrnarc a farniliilor dc albine prin conrroalc auditivc s%ptrlm;inalc i indcparrarca starilor anormalc conslalstc; indcparlarca f3r2 zgomor a z2pczii ncafrinarc si a ~ h c t i idc pe sc:lndurclcle dc zhor alc stupilor i dcslhndarca urdinisurilor dc alhine rnoarlc;
. L ,

rcpararca, curaiirca >i dczinl'cctarca invcntarului apicol. insrirmarca $i fisarca fagurilor artiliciali in ramclc ncccsarc pcnlru sezonul urm2ror; aprovizionarca stupinci cu utilajc, matcrialc, uncllc; ridicarca nivclului profcsional al apicultorilor prin parriciparcala cursuri, confcrin!c, insrruclajc sau demonstra!ii pracricc.
ION MlLOlU grafica: FLORIN STEFUREAC

PREOCUPATI $1 DE LUMEA ALBINELOR! (Test de verificarea cuno~tintelor)

Ing. Ilie CI,U.II<ANU
1. lnventatorul stupului cu rarne mobile a fost: a. L.L.Langstroth b. I. Procopovici c. G. Layens 2, lnventatorul stupului orizontal a fost: a. A.I.Root b. Ch. Dadant c. G. Layens 3. Cercetitorul rorndn care irnpreuni cu un larg colectiv de specialisti a elaborat pentru prima date rnetoda de iernare a mitcilor i n afara ghernului a fost: a. C. Antonescu b. F. Begnescu c. N. Fotii 4. in tara noastri cercetirile cu privire la variatia dimensiunilor celulelor fagurelui natural i n functie de zone au fost efectuate pentru prima date de: a. E.Mdrza, A. MBlaiu b. C. Hristea, T. Bogdan c. F. Begnescu. C. Hristea 5. Dernonstrarea stiintifici a procesului de secretie a cerii de citre albine a fost facut8 de: a. Hunter, i n anul 1684 b. F. Huber. i n anul 1814 c. Maker, i n anul 1752 6. Polenizarea plantelor cu ajutorul albinelor a fost descris8 pentru prima data-de: a. Sprengel, i n anul 1793 b. Linsley, i n anul 1958 c. loan Piuaru (Molnar), i n anul 1784 8. Meniiunea c5 ceara lichidi este eliminati din corpul albinelor la ternperatura de 33-36'C, iar i n contact cu aerul se solidifici, forrnbnd solzisori a fost f8cut8 de: a. R. Chauvin b 1. Dzierzon c. Denhof 9. Prirnul cercet5tor care a incercat s i creasc8 albine adulte din lawe in incubator n i( afara farniliei de albine) a fost: a. N. Weaver. in anul 1955 b. W. Rhein. i n anul 1933 c. M.V. Smith. i n anul 1959 10. Cel care a pus i n evident8 pentru prima dat8 caracterul si rostul rnstcii i n farnilia de albine, desenbndu-i si ovarele, a fost: a. J. Swarnrnerdam (1637-1685) b. J. Mehring (1816-1878) c. Aristotel (384-322i.e.n.) 11. Cine a spus: "Albina, i n cdteva rniligrarne cbt cdnt5reste. cuprinde rnai rnulte taine decbt pirarnida de la Giseh, cu subteranele sale uriage si rnorrnintele ei. Albina intrunegte, cu toati rnicirnea ei, o sum5 de facultiti, care i n afar5 de ea, se reg5sesc ici .si colo, la alte insecte, dar disparate."? a. Karl von Frisch b. R. Grasse c. Charles Darwin 12. Cine a spus: "Dali-mi o rnatca bun5 si v5 dau recolt8 bogat8." a. A. Caillas b. 2. 0rosi Pal c. Ch. Doolittle

...

7. Fenornenul de partenogenez5 la albine a fost descoperit de: a. Karl von Frisch b. Fr. Ruttner c. I. Dzierzon
I
I

SOL1J~'II
~

1 -b, 2-c, 3-c. 4 4 , 5-b, 6-0,

'I

1I
/

7-c, 8-a, 9-b, LO-a, 11-b. 12-c

0 htdnl!)lnro crr riilc

MAZ DE NECAZ
Prof. Victor N I A G U

A/)rcciereo ,fi7rnrrise!ii nnrrrrii, ,sct~in~hrrri clo c.rporievz!fi,po~~r~,sriri, to(1te nccJ.~rcJr~ .urn[posihilc~nuri nzrrlf co or-irtntlcin p(r.srorrr1, In ciile.srr1de necrcrr, 10 nlrrsi~~r rl dc solcdn? ~i rci snrr In ,/7ocrretr-.sorrrelrri Aici, prirz nlorcJn dozsirtrre de nl>icriltoripr k171-3. 10 o discri!;~.SC ~ O V L ' S I ,[el ~S~ cle 1 . de intfinrptfiri, s ~ lrngii ) priercwii. Slrnr con~Ynscfi n11 c~xi.srri(rpic:rrlror crr vechinle core sA nrr cribfi cerx nlni deosehit de povesrir. P c ocest considcrcnt p r o ~ ~ opr2 c apicirltori lie n scrie ret'istei noostre de speciolitote ROMANIA APICOLA, sco/And in cr,irlc~n!ii irnele intfin~ylfiri ntrli dco.rcbire (filrrlrritic srlrpi, crrlcsrrri do er-c~p!ic slrrr cc7lanlirtrrc. stropiri crl nrhstrln!e to.%-ice pcnrru olbine, rloirn~snil)i/or, o,qesirrni erc.) tlcorrrece csre t>inc~ ,r/irrr cfi din jiecrrre infAny>lare sc pof trrr,qrl conchrzii, inrtfi!firnintccm.e srrnt hint~~~enite ~)rnrnr nl~icrrlrorii incrpfirori cn . ~pcnmr i cei consrrcrn!i. Acirnl esre rinrprrl cel nlni porri~~ir pcnrrrr ( 1 ,fi prrhlicrrre Ft? rc~.i.sril, deonrccc in r7cesre lrrni rlc im-nil c6nd nlhinrle slrnr srrrins Icgc~rein jrrrzrl rcyenci Icw; c S ~ d ,i.(~nil, zfiprrdrr .>i l~irnrri/ t ~ st?-irlg c . ~pc i noi I f 1 gi1r.n sohei, s f i ntr /ii.siint ,jirrrqi (k. rrnfinliri/e(/in .sczoclnc/e I T P C I I ~ L ~ . Do,; ctr sii .s/7nrggtren!rr, elnl .sir inccrc .sfi po~.~,.stcsc rrnrr dinrrc. Irltil~rplfir-ile d~ c(rrc I I - O (lorit S~ sfi rlnz pone.
X X
Erarn la culesul de nectar de salcbrn, ia pidurea Mihai Bravu de Giurgiu, cu mult inainte de revolutie. Stupina era asezati pe un drum de tars, un fel de cap de hotar de cultur5, de altfel inchis circulatiei publice, afldndu-se i n proprietatea F.A.0, La cdteva zile cdnd m-am reintors la stupin5, pr~virea mi-a fost atrasi de un m5gar mort care se afla ceva mai departe de stupi. Nu i-am acordat nici o atentie. Un t5ran care cosea iarb5 i n apropiere, dup5 cbteva minute a abandonat lucrul, a inc5lecat pe biciclet5 si a plecat spre sat. Atunci, i n ace1 moment, nu am ficut nici o legatur5 intre plecarea tiiranului si sosirea dup5 circa o or5 a unui autoturism din care au coborbt: primarul, rniliiianul comunei si un tiran, proprietarul migarului mort. Militianul mi-a cerut actele autoturismului meu la control. Am ezitat o clips, deoarece nu realizam nici o leg5tur5 intre prezenta mea la stupini si autoturismul care era parcat corespunz5tor. Cum i n acea epocii abuzurile, intimidgrile erau la ordinea zilei, si ca s5 evit vreun conflict, am predat actele. Militianul mi-a luat actele, le-a rgsucit, le-a invdrtit, ctiutlnd s5-si dea important5, si din vorb5 i n vorbii s-a legat un fir al disculiei privitor la prezenta stup&ei i n acei loc. Am explicat "comisiei" c5 prin aprobarea Directorului F.A.O. am arnplasat stupina in ace1 loc. Miiitianul s-a cam dezurnflat. Mai rnult, am precizat c5 cei din conducere au fost de acord cu bararea acelui drum cu stupina mea. intrucjt deseori veneau !&rani cu c5ruta pentru a cosi iarbi. scapdnd coasa si in masa verde a culturii F.A.O. Pus i n fata acestei realititi, militianul a schirnbat clteva priviri intrebitoare cu primarul, ins5 f i r 5 a g5si o solulie de moment. Prirnarul, om cu pregbtire, uns cu toate alifiile. activist de partid, se uita la mine apoi la autoturismul rneu, din nou la mine, apoi la @ran si a spus: "E om s5rac. Cred c5 ar fi bine s5 v5 impiicati, s5 faceti paguba pe din dou5." Eu, rnirat. ficbndu-m5 c i nu stiu despre ce este vorba, am cerut l5muririle ce se cuveneau. Primarul I-a indemnat pe mosulici sH povesteasc5 cum s-a intdmplat. Mosulic5, cu patirn5 si umor a Snceput sd povesteasc5:"D'apoi taicii. eram cu baba rnea i n tilig5 (trisuricd) tras5 de cei doi m5gari pe care i i aveam si mergeam s5 adunhm vreascuri i n pkdure. Cdnd am v k u t stupii, sti mii intorc, s5 ocolesc, nu prea imi venea si ce mi-am zis: no, cH n-o fi foc s5 trec ceva mai departe prin fata stupilor. Zis si flcut. Taici... zburau si zbdrndiau albinele i n stdnga si-n

dreapta noastr5 ca bombardierele din cel de-a1 doilea rdzboi mondial. 0 albini, probabil mai zburdalnici, bat-o vina, o izbeste pe baba mea, bab tipi, se plesneste, sare din tiligi si numai ce o v i d cd se ghemuieste i n grdu. Atdt le-a trebuit albinelor. Migarii dau s i fugi, eu trag de h5turi, sar jos din tiligi si ii dezleg indati. Ce mai, taici, s5 vezi cum ne inciieraserg albinele. Odati eliberati, m5garii o iau la f u g i ricnind, s6rind si aruncdnd din copite. Fug si eu de m i bag intr-un Ilstiris. Un rnsgar fuge, scapi i n p6dure. E-hei... taici, s5 vezi spectacol, de acolo de unde m5 aflam; vedeam m5garul cum sirea, ricnea, arunca din copite, iar b5buta mea, asa cum am spus, cu capul i n grdu. de mdnca tirdna pim5ntului si cu fundul rimas afar6 isi didea palme peste fund din cdnd i n cdnd. Ce mai... imi pirea r5u de migar, dar m i podidea si rdsul de ceea ce vedeam. Si asa taici, am rimas fir6 migar. Si ce magar frumos am avut!"ntre timp, migarul se umflase, se ficuse mare cdt un bou. Mosul povestea cu atdta umor, incdt ne dideau lacrimile de rds, dar i n acelasi timp eu gdndean cam asa: eu plec, stupii r5mdn si, d a c i vrea, mosul poate 58 f a c i mult r i u stupinei, asa c i... e bine s i contribui la plata migarului. Le-am spus c5 sunt de acord cu propunerea primarului. Fa?a mosului se lumineaz5, ne-am luat r6mas bun si am plecat cu totii. Desigur, evenimentul m-a marcat si s i - l vezi pe domn' profesor cum i n drum spre Bucuresti cerceta soseaua, doar, doar, o vedea pe drum vreun t6ran cu un m6gar pentru a lua relatii. i n sfdrsit, de pe un drum lateral apare o tiligci cu un m6gar. Am oprit masina, fac semn tiranului si i l

intreb c l t cost5 rndgarul. Tiranul se uitd lung. eziti, probabil credea c5 vreau s6-mi bat joc de el, si ... se blocheazi. Ca s i evit vreo situatie neplicut5, i n cdteva cuvinte explic despre ce este vorba. TQranul ma intreabl dac5 vreau s5 cumpar un migar frumos ca al lui. M i uit la migar, pentru mine i n acele clipe nici un m5gar nu ern mai frumos sau mai urdt decdt oricare altul, dar ca s5-i dau satisfactie emit un rispuns afirmativ. TBranul mi5 sfgtuieste c i numai la tdrgul de vite din Cilug5reni se gisesc asa mdgari frumosi contra sumei de 3.000 lei. ii multumesc si plec. Peste cdteva zile m i duc la mosul cu pricina. cel cu migarul mort. Cdinii, latri, apare mosul care strig5 la baba lui: "Babo, vino s i - l vezi pe albinar. Dau binete babei, ea se u i t i la mine, vrea s5-mi z i c i ceva, renunti cdnd a v6zut teancul de sute de lei si un borcan cu miere. U i t i de inteplturi, de mggar, m i invit5 pe o banc5 la umbr5 sub un porn si m5 trateazd cu o c a n i de lapte bitut nesmdntinit, o bunstate cum numai la !arl mai gisesti. Baba imi povesteste rdzdnd cum a fost impresurati de albine. in sfdrsit, la plecare imi oferi si cdteva o u i proaspete pentru copil. De, bunitatea si buna cuviint6 proprie tiranului este inc5 intruchipati i n generatia veche, cu frica lui Dumnezeu. Cam i s t a e hazul si necazul, ins5 din aceasti povestioar6 strict autentici se pot desprinde multe invitiminte. Fie ca nici un apicultor s5 nu aib5 parte de o intdmplare asem5nitoare. Migarul ca migar, dar azi un cal frumos se vinde la peste un milion de lei. Putini stiu c i un cal viu poate deveni rnort cu numai cdteva intep5turi de albine.

Mica publicitate
V ~ pavilion D 70 stupi, nou. Tg. Ocna, Costache Negri 104. telefon: 0931341148 (1)

~ aparat D recoltat venin tip podisor. Tel.: 011688.64.16 (2)

V ~ impreuna D sau separat doua platforme sa'siu T.V. nemodificate cu cabana stupi speciali verticali a 2 familii capacitate 84 familii (54 respectiv 30, revista Apicultura 611988). Press faguri artificiali DADANT-RIETSCHE. a n t a r decimal 200 kg. Cabana demontabila. C U M P M ceara albine. Tel.: 011615.11.76 (3)

Olteanu I. Paul, Str. Craiovei nr.69, Caracal, Jud. Olt cod 0800. Revenind la o scrisoare mai veche trimis5 redactiei la care nu a primit rHspuns, d-l Olteanu ne intreaba dacH vasul de apH al adHpHtorului pentru albine care este confectionat din tab15 galvanizatti este bine sH fie vopsit sau nu i n interior astfel ca s I nu influen!eze negativ viala albinelor. PHrerea noastrH este cH rezeworul de apH al adHpHtorului dvs. apicol ar trebui sH fie vopsit la exterior intr-o culoare inchis$, de preferat negru. pentru atragerea razelor solare care incHlzesc apa (fapt important primavara). In ceea ce priveste interiorul vasului, considerHm cH dacti il folositi asa cum este, nevopsit, nu prezintH nici un pericol pentru albine. Tabla galvanizatg este protejati din fabricatie impotriva coroziunii si i n contact cu ape nu produce compusi toxici prin oxidare. In numeroase gospodsrii se folosesc gHleti confectionate din tabla galvanizats oentru pHstrarea si folosirea apei potab~le. lmportant este ca acest vas s8 fie periodic spHlat si intretinut igienic cu apH proaspHti. Nu acelasi lucru se intimplH i n cazul mierii de albine care cocleste (oxideazH) datoritH acizilor din miere care intrH In contact cu zincul sau cu fierul din vas transformdndu-se i n acetat de fier care este un produs toxic. DacH doriti totusi sH protejati suplimentar interiorul vasului, puteti opta pentru una din urmHtoarele solutii: - parafinarea interioarz a vasului (sau cerarea); - pensularea lui interioarH cu o solutie de propoiis (propolis dizolvat i n alcool) prin care se creeaza o pojghitl subtire protectoare de propolis; - vopsirea lui interioars cu lacuri sau vopsele sintetice obisnuite sau speciale (de exemplu cele folosite i n industria alimentarh) lstrate N. Daniel, com. Dragomlresti, sat Decindeni nr.387, cod 0251, Judeiul DBmbovita si Spgtaru I . Cristian, str. lancu Jianu 33, TBrgoviste, micro VI, cod 0200, Judetul DBmbov?a. Apreciem scrisorile si mai ales preocupHrile celor doi tineri Daniel si Cristian primite la redactie din judetul Dlmbovi!a (de la adresale mai sus mentionate). Din scrisoarea lui Cristian rezultl c l sunteti prieteni si colegi de clasl la liceul din Nucet (medicinl veterinarl). Din aceeasi scrisoare rnai

rezultH c i impreund ati pornit hotHrdti spre albingrit. aveti fiecare din voi cdteva farnilii de albine si i n problemele profesionale aveti adesea dispute contradictorii, ceea ce consider cH nu este rdu cHci astfel reiese adevgrul si calea cea mai bunH de urmat. lmportant este faptul cH am6ndoi iubiti apicultura si v S t preocupati cu perseveren?& de pregatirea voastrH profesionals, cititi revista "Romlnia apicoli" - aveti colectiile revistei din ultimii ani, ati cumpHrat rnai multe cHCi apicole si doriti sH vH completati biblioteca de specialitate. Sumtem convinsi cH prin muncH si perseverentg o s l v l realizati dorintele si o sH deveniti cadre tehnice bine pregHtite. Referitor la intrebarile puse de voi v l raspundem i n continuare incepdnd cu Daniel (care a mai primit o serie de raspunsuri i n revista noastri din octombrie 1993). CBnd se imperecheazi3 matcile care au iernat ani)? (deci cele care au 2-3 MHtcile de 2-3ani care au iernat sunt de obicei mitci fecundate si nu mai ies la alte zboruri de imperechere. in cazuri exceptionale cdnd cantitatea de spermatozoizi din spermateca rnitcilor insuficient imperecheate se epuizeazH, albinele o schimbH sau matca devine trdntoritH si trebuie schimbatH de apicultor. Pentru o mai bun; documentare vezi cartea "initiere si practice i n apiculturHn,pag.40, despre aparatul reproducHtor si revista "Romnia apicoli" nr.2 din 1992. rubrica "IntrebStri si rHspunsuri", unde ai sH gHsesti o serie de precizlri interesante despre imperecherea mHtcilor i n general si despre imperecherea repetat5 si multiplH a mHtcilor i n special. Care sunt factorii care determine imperecherea? Condilia principals a imperecherii mHtcilor este determinata de existenta unor trdntori sHnQtosi si vigurosi. 0 altSt condfiie se refera la efectuarea i n bune conditiuni a imperecherilor multiple sau repetate, astfel ca prin copulare matca sH-si acumuieze i n spermatecH un numsr mare de spermatozoizi. SHnatatea partenerilor si vremea favorabils (cHlduroas6, senini, linistita - fHrH vdnt) influenteazk favorabil procentul imperecherii mltcilor. De ce unele matci sunt galbene, iar altele aproape negre? Apartin unor rase diferite? In tara noastrl nu avem rnai multe rase de albine. Aibina romlneascl sau Apis mellifera

!a!ie!3osv ale !u!3~esalaled!3u!ld u!p eun ape 1 s lol!lolln3!de IW 'leuo!se)old !nlnlarr!u ealeo!p!l el a!nq!l)uoo alel!le!oads ap !!ln)elal!l wal!pueds~t] w q n l e 1-es ~6120~ au ! i ajej/le!3ads ep ajs!nel nes u n i o ~ q '!fie3 ajle !S aln3old !i-es a j i e ~ o p l e p 'ej!noqluya lnjapnl u!p ' ~ ' 3 . v ele!l!y el use6 e-a/ ale3 a d ejej!le!3ads ap alajs!nal I S allbe3 aleoj je~edwn3e ue!js!l3

.ais!hal !4 & !, : alle u! !s o ~ ' 6 a d',,loo!dw 1n6olele3,, nes 6g1'6ed '0861 ' v . 3 ' ',,aloo!de ~ !!isn~lsuoc~ !s a[wl!m., ~n~enue u! u 'ga.6ed '8-IA 8 wtpa ',,!nln~o~n3!de InlenueW,, u! auaq3s eauauese !lSasq6 !em 'e-111 e waved ,,103!da !el!)n !s leluahul,, ah!)!zode!p ap Inlas nes ,,!nlnualod !!~guo!i!puo:, !S !!lqllo3al e16olouqal,,loloo ah!)!zoda!p ap lnlas ?lei!!) el ap !ln3old !i-9s ugpuwwo3a~ ! j !a1je~6010) o nes uasap un 'euaqos ap l a p e o qzasaleju! a) tpwa '(elalp !S 1j1'6ed 'I'JU 9861 : ~ 1 ' 6 e d ' 1L'JU !s 81.6ed ' ~ . J ~ u 8 6 :~1'6ed 'E'JU ~ 6 1 la) ) jse3w ap awaqos aseolawnu aleo!lqnd )so) ne ! q 3 a ~ !ew allseou alals!hal ul .lo!Jajxa ualod ap ~oj3alo3 rnun eluay3s ejs!naj u ! !je3!lqnd es !lop i~

.,,Jolau!qle Inlaooq,, eal!wnuap qns lnosoun3 ~ola6u?ld 14 6unlald o!ls!laloeleo launs un p u ~ 3 n p o l d 'el!luah l e p l e d !d!le u!p suatu! nep alaulqle e3 uehlasqo lndnls puFziq3saa .~npla!dne a3 eha3 8 ) n p l e p l e d alau!q(e apun !nlndnls 18(e)uo~) alala~ad ad !9 $!u!p!n el alel!6e g(qun ale:, lolau!qle eals!u!lau e3 aa!jpads aleo!lava auwas a l p cdnp alseoun3 aleod as au!qle ap a!l!ue) o-l;u!p !!~~FL eU ele)uap!me e!i!leds!a .ualod ea 19 ampe ( p l e u el?) pap) y l a u z a q nes p e p 0 ailtwet 0 .q!n:, u! elua)s!xa laind ap ealal!)ue3 n3 pal!p vodel u! ualod 3npe alautqpj 'q!no u! nu nes alsa e q e u e3 n y p u ! un alsa nu !nlnualod Insap3 iq1n3u ! ajsa e3jelu e3 np~pu! un ajsa ualod 3npe dnjs !nun a/au!qle e3eg ,!!lei alauoz alee) u! adeolde - yn)eu u? ualod )uap!)ns 3sesg6 alau!qle '!lnloqz alau!ld n3 p u ~ d a 3 u i 'BJBA?U!J~ ,aleluaw!le !!je3!xolu! 83npo~d es nes soleh ~nla!nd!puedspl nu e nlluad aseoleues !!l!we) el ap eu!hold es !S lelno at) es a!nqall ale3 !nlnualod eale)!leo el atiualv ,aqels al!!l!ue) el lepads u! laamp eala3npold !s !nlnu!)salu! eale3le3u!eidns el !nq!lluo3 aleod a~!jpln3 ap loqz ~ n u ! l dap a)u!eu! !!ula! ~ n d u ! )u l ejep y a l o l d euelH ' a ~ t i y n 3 ap loqz !n(nw!ld ealenpala ~dnp lyop ap 'n!lndw!l el?h~lu!ld nes ailenlqa) eunl uild nep as ale3 (ualod n3 ep!nl) alaiw) aynl ap ewlo) qns el)s!u!upe apod as lnualod ieule! ap epeo!lad ejsea3e U J jejedwn3 lnualod je~js!u~lupe a!nqaJj tun3 'q!n3 u ! ualod u!jnd ne au!qle ap al!rl!urel p e g ,!1i3e)st)es ep eh !i! !s elnle aleod al ale3 ap!elo3iN .N .6u! ap leuwas '6'6ed 'E66~/9'lU e)s!hal u! len!lqnd nldw!s 1napa3old ednp ale)!le3 ap !3)ew alsa~3 e nl)uad !a n3 !za~oqelo3 gs nes 'ploq nes !3lyw au!iqo e nlluad ~ u o zu!p !indao!ld !~o&ln3!de !i!la)!p el lenluaha !zalade es !jod stun!-!ew epeo!lad ul .!)sa~nong u!p elnlln3!dv nlluad a!ionpo~d !6 a~elaola3 ap Inln$!lsul el ap u!iqo as 14eueaiapn! y 3 . v ele!l!) u!ld dw!l u!p qpueu03 as aleuoii3alas al13)elry jajeuo!j~a/as p j e u e~n3old jod apun ap !s j!urnilnw juns nu ale3 ap ~ol!3jeu1ea~eqw!i/3s el zapa30ld urn3 'ue!ls!l3 in1 al!leqal)u! el wapundsel alenu!)uo3 ul

'!!l!ue) !aly3a!) al!ohau !s al!ie]!leln3!ved 'alalnd ap a!j3un) u~'ze3 el ze3 el ap plapp au!q(e ap lol!!l!we) e!i3eat] 'n!z~w1! e u nes aualhap ! e u au!qle ap al!!l!ue) ale01 el )noel e-s altjp~no ap lnloqz wa3 pow ul ag 'eqels eun el s n p o ~ d e-s n u !S e31u1ajnd a!l!ruel o el snpord e-s ejsa3e 'al!je~n3 ap !nltuoqz !!Jelnlu!js alesa3au lo/!~nljeJad0 ea~enpala edna .ai!~oluell J O ~ ! ~in283 ) ~ I Ju! aldue)u! as urn:, 'loluq.11 ap nu 14aleo)el3nl pu!qle ap p p e 'unq a)sa ~nla!nd q3 W ~ ~ U I A Uau O ~ pu53 '!n[n)a!nd ea~!38dr)3 ednp spald !ew 1 s (eluod) lnleno ada3u~ e3tew pueo punle alsa 1n61s !ew la3 lnuwas 'aA!gelal esu! tuns auuas a l s a 3 ~.(!nlnuauopqe ( n p y U? Ino apah as !lo a)lnw ap 'au!qle ap el!ns no 'lua( leu) aln6e) ad p s ! w as e 3 p u ale3 u! Inla) 19 (al8i.u !ew alsa alee) !nlnuawopqe eaupew !s eulo) ednp 1 s e)eaq3a~adu!ajsa p l e w o F3ep epalde lod gjua!~adxa no !!~o$ln3!dv i(ejur7u ap ln~oqz el ap a3JeojuJ as e3jelu p u p !3unje eNasqo ajeod as a3 !!laLpaladq Inuues ap pep? u ) ! nu nes eJeay3a~adluJajsa esjeur o pue3 aleo!lajxa auluas ajilunue ednp ajSeoun3 as e3ea .(!nlnws!ue6~0 e eo!)auabol!y eal!pnlu! eleje ale3 tiepydapu! ~ol1juapua3se !!ldold alal3ele3 loun e !iuapuaosap el e!j!lede) ws!hele u!ld l e y 3 1 s atellpala uyd ~ol!iuapua3sap al!wsuel) as lolau!qls ealeoln3 .!nqle6 ~e!q3alaun 'as1q3sap !ew nes aleoln3 el as!q3u! !ew !319u Q ! p a p - aleiunuo~dwind !ew nes llnw !ew auaqle6 alaui n3 au!qle !s lade lol!ue lnslnoep u! 'lase) Inlotlalu! u! !s asel a)!la)!p aqu! J O I ! J ~ ~ ! J ~ ! L J eznw u!p lep '(116) es!q3u! alsa !asel eo!pads ealeoln3 ,!a!uehl!suell ~ns!pod !s tahoplow ~nQ!pod 'Isah ap e!dwe3 nes leueg ap 'aluntu ap ++dais ap eu!qle :!~nd!)ooa alaleoleuln 6u!&s!pas e!upwot] u! 'IaUsv lellomap ne-s ale3 u! a3!leu!l301q lolauoz a)eldepe (!~nd!lo3a)!!ielndod ai(nw !eu esu! ale p e l plseaov eln6u!s alsa e3!jed~e3

Cresc5torilor de Albine si ale filialelor judetene. Vdnzarea literaturii de specialitate se face diferentiat de la judet la judet, in functie de solicit5rile apicultorilor dar si de preocup5rile salariatilor si gestionarilor A C..A. Dac5 exist5 interes din partea filialelor magazinele A.C.A. pot fi aprovizionate cu c5qi de la centru sau prin transfer de la alte filiale unde exist5 stocuri excedentare de cifli. in fiecare judet exist6 apicultori care doresc s5-si cumpere si altii sB vdnd5 diferite c5Qi de specialitate. Consideram c5 filialele A.C.A. trebuie sH se implice mai mult si sH organizeze un sistem de vdnzare a acestora prin consignatie sau cel putin s5 faciliteze vdnzarea lor directa intre apicultori. Apreciem rezultatele economice bune ale filialei A.C.A. din judetul Ddmbovita, dar acestea au fost realizate din activititi cornerciale care nu ajut5 direct pe apicultori si nu contribuie la progresul apiculturii. Faptul cH judetul DBmbovita care numHrH peste 3.000 de apicultori are i n acest an, 1993, numai 10 abonamente la revista "Rorndnia apicol5" $1 literatura de specialitate este aproape inexistent5 dovedeste faptul c5 filiala judetean5 nu s-a implicat activ 'in actiunea de a ridica nivelul profesional al apicultorilor din judet. Revista "Romdnia apicolb" va acorda pe viitor o atentie mai mare ca la rubrica vdnzsri-curnplirlri s5 apari cdt mai multe informatii care s5 faciliteze o circulatie activ5 a literaturii apicole de specialitate. Microscopul poafe fi de folos r^napicultur5? Da! Microscopul a fost si este de mare folos i n apicultur5. El este ins5 folosit eficient de cercetatori si oameni de stiint5 sau de diferiti specialisti din laboratoarele pentru analiza calitqii produselor apicole, studii polinice sau pentru diagnosticarea bolilor si intoxicatiilor la albine si diferite alte studii si cercet5ri (genetice, anatomo-morfologice etc.) i n care se utlizeazH microscopul electronic.!n activitatea de zi cu zi a apicultorilor practicieni microscopul nu prea este rgsphndit, neav6nd o eficient5 practic5 imediat5. DacB gratiile, deci cusca cu matc5, se pun p e rame sau incadrate ink-o ram& cum mai ou5 matca? Formularea intrebiirii nu este clarH, dar din continutul scrisorii tale am dedus c l aceasti5 intrebare ai f5cut-o ca urmare a lecturii articolului "Gratiile de match" de Ecaterina Dehelean din revista noastrtl nr.711993 pe care ne-ai scris c l I-ai citit. Reciteste cu mai multH atentie articolul si nu confunda cusca de mat& cu gratiile de matcH (in articol este multH istorie care probabil a contribuit la neintelegerea esen?ialului). Gratiile de matc5 sau gratiile separatoare de rnatcH se folosesc la despaoirea cuibului de magazinul de recolt& la producerea llptisorului de

matcd si i n cresterea matcilor. Aceste gratii au prin constructii distante calibrate cu o deschidere de 4.2 mm prin care pot circula numai albinele lucrstoare. Scopul urmsrit este de a opri trecerea mltcii pentru a depune ous in magazinul de recoltd precurn si a trlntorilor care sunt consumatori de miere. Aceste gratii pot fi confectionate din material plastic, din table sau din slrm5 rnetalic5 bine calibratd (prin punctare cu sudur5 electric5 sau cu ajutorul unor distantatoare de tab15 stantatii - vezi manualul "Utilaje si constructii apicole" A.C.A. 1980, pag.67). Aceste gratii se monteaz5 intr-o ram5 cu profil si dimensiuni adecvate tipului de stup folosit. La stupii verticali cu magazin si la stupii multietajati aceste gratii separatoare de matc5 care sunt confectionate din plastic sau tablH se pot folosi si fHr5 a fi montate intr-o ram5 cu profil, ele pcltdnd fi aplicate direct peste ramele stupului astfel ca s5 separe cuibul de catul de recolt&. In unele cdfli aceste gratii sunt denumite gratiile Hanemann. De mentionat c5 inaintea lui Hanemann aceste gratii separatoare au fost inventate si folosite de Vichente Schelejan, cunoscut apicultor rorndn care a participat la Congresul stuparilor din Germania si Austria tinut la Salzburg i n anul 1872 unde a prezentat i n premier5 o asemenea gratie desp5Qitoare rnetalic5 pe care o folosea de mai multi ani cu succes. Prin urmare apicultorul romdn V. Schelejan este 5 n realitate premerg5torul apicultorului brazilian de origine germand Hanemann a brevetat si introdus i n Europa gratia sa separatoare. care ii poart5 numele, in anul 1877. De ce se ineaca albinele in hr5nitorul tava a1stupului multietajat? Albinele se ineac5 atunci cdnd hrdnitoarele nu sunt corect folosite. Astfel albinele se pot ineca i n hrinitorul de mare capacitate (cum este hrgnitorul tavH al stupului multietajat), dar si i n hrsmtoarele de mica capacitate (cum este hranitorul uluc). Referitor la folosi!ea corect5 a hr5nitorului tavH de mare capacitate a stupului multietajat este necesar sH tinem cont si sH respectHm urm5toarele regului: - s l asigurHm perfecta orizontalitate a stupilor cu ajutorul unui poloboc (niveltl cu bul5 de aer); - hrgnitorul tavH sH fie curat, iar plutitoarele sub form5 de gr5tare confectionate din sipci de lemn pentru cele dou5 cornpartimente s5 fie corect dimensionate astfel ca s5 nu se blocheze. Aceste grEttare trebuie sH fie si corect asezate (cu cele trei sipci transversale de rezistent.5 i n sus, iar cu suprafata format& din sipcile paralele care formeaz.5 grHtarul i n jos plutind pe sirop);

IARNA-N STUPUL DE ALBINE (11)

Prof. Emilia $i Marin I'OPESCU-I)ICUl,IiSCU
RQmdndnd i n lumea povestilor, s i ne mai amintim si de pltania "greierasului cdntiret" dintr-o iarni cu "niste vdnturi groaznice" si "cu un strat gros de z l p a d l " . Pe asa vreme "s-a v5zut muritor de foame". Refuzat de furnici a ajuns "ping la in albine ... La albine era zaiafet mare, se i n e c ~ u miere albinele, nu alta! "Sunt vesele, o s6-mi dea si mie un p5hlrel de miere!" se gindea greierasul si a inceput s l c ~ n t e " . ' ~ A ' rimas cu rndna intinsi si goall, c i c i albinele I-au considerat si pe el tot un fel de trdntor. ..Un stup plin i n vremea iernii~"~' e o sperant5 sigurl si-o promisiune dulce. Desi, geru-i ca o coas5. Si troiene de zlpezi! U r c l peste cas8" i n stup totul e normal i n asemenea conditii. in joaca lor si-n mintea p l i n l de povesti, copiii mai cred c i albinele "poate au caloriferi Si de toate cele/ Si imbracl, de e ger,/ Chiar mlnusi de piele.1 Poate duc un vesel trai.1 F i r i vreo durere,/ Si beau toat5 iarna ceaii indoit cu miere.""' In "toropeala iernii", matca incepe "din nou s5 ou5 din primele zile ale lunii febr~arie".~' Consumul de rniere si pbsturl creste rapid si acum pe albine le paste pericolul pieirii. d a c i n-au "provizii de iarni" suficiente si de bun5 calitate. intrebati de fetele ei, o matci le rdspundea la sfdrsitul verii: nu nu iernlm pe mierea asta... Mierea de floarea-soarelui cristalizeazl i n faguri. Mierea de struguri ne irnbolniveste. Peste o l u n i pris5carul va inlocui strdnsura de august cu "faguri cdpiciti plini cu miere de salcdm sau de tei, adunati tot de noi si puss de el la rezervi, i n d ~ l a ~ " . ~ ' Urrnirindu-le pulsul, "ascultdnd la urdinis, i n dorinta de a-si da seama d a c i albinele mai trliesc, au murit, pldng pentru c l si-au pierdut Matca sau abia mai fosnesc de foame, bitrbnul prisgcar aft5 povesti atdt de interesante".6/ Aidoma vor proceda sotii Arghezi i n momentele de c u m p i n l pentru viata albinelor din "mica lor patrie... Stupii din Miqisor insirati unul dupe altul, c l n d nu adunau miere suficient5 pentru iarni, mama le punea bidonasele cu sirop de zahir preg5tite de tata, ca s i supravietuiasci i n iernile aspre"."' li dgm dreptate lui Arghezi cdnd ne indeamni: "Nu uita albinele, care hiberneazi afar& ascultdnd, ingr5mHdite musuroi i n stupi, ca sEi se incEilzeasc5, vlntul de sase luni neintrerupt, de zi si de noapte. i n colibe. Ridici acoperisurile, lass miere pe toat5 iarna, indeasl cu paie si astupl cu lut de jurimprejur. larna, singur ornul lucreazl: albinele ... d~rm."'~' La drept vorbind. orice prisicar care se respects si care are mild de "gdzele lui Dumnezeu" nu are ceva mai sfsnt decdt gsndul cel bun pentru stupii si fecioarele lor: Vara, iarna, el se tine/ De prisacd si albine.""' Reintoarcerea la somnul din timpul iernii" este cea mai durd .'etapi a viefii a~binelor"~', de aceea nu trebuie flcut nici un rabat la tot ce este necesar, d a c i vrem ca-n prirnivari s5 rnai auzim murmur de albine la urdinisul stupilor nostri. Chiar albinele, respectdnd un "calendar" nurnai de ele stiut si inscris in codul genetic al speciei se pregltesc din toate fibrele lor fizice si lluntrice pentru rnarele examen: "Viata unei singure albine nu conteaz5. Familia, ea trebuie sd tr5iascQ. 0 familie de albine triieste milioane de ani. Stupul isi preg5teste din timp generatia care va ierna. Cele bitrdne si uzate au datoria de a le asigura rezervele necesare. in "Cartea de zumziit", grija maxim5 e acordat5 viitorului. 0 albinl de v a r i le sfltuieste pe cele tinere: "Odihniti-vi si ingrisati-v5. Voi sunteti cele care veti munci pe rupte i n prim5vari."6' Pentru a infrunta rigorile iernii, albinele de iarnl isi pregltesc un fel de rezerve sub piele, asa nurnitul "corp gras" ce le asigurl supravietuirea. Purtati pe aripile fanteziei i n lumea de basm a stupului, o albin5-ghid le explic5 unor prichindei care au indriznit s i se apropie, desi cu teaml, de urdinisul buduroiului: "... iarna trHim chiar si mai multe luni, ceea ce inseamni o vdrstl respectabili."'O' Chiar de-i iarnl si ea se a f l i i n toi. "curitenia albinelor merge pdnd la manie... Cdnd crapi pietrele de frig si nu pot iesi din stup pentru a face "zborul de curitire"dup6 cum spun stuparii, ele preferg sf! moari cu sutele, victime ale bolilor. declt sl-si murdireasci s t ~ ~ u l " . ~ ' "Tdrziu, cdnd zlpezile sunt a~bastre"'~', b6trdnul prisacar "insdrmeazl niste ramef16', clntireste niste borcane goale, apoi pline de "aur dulce" sau merge i n pidure cu nepotii si-si aleagi copacii potriviti pentru buduroaie. Dar surpriza este alta. "Oamanii rii, din lumea rea", certati cu legea si cu respectul fat5 de copaci, i n care anticii credeau c i dtiinuie sufletele celor plecati dintre noi,

au gHsit cu cale sH doboare un "arin cu faguri": "Pe albul omHtului inghetat, i n jurul copacului, se zbhteau intre via$ si rnoarte albinele. Unele incercau sH se inabe i n aer si ciideau; akele abia mai trernurau aripile, bkdind ... Majoritatea lor inghetaserii, insH cu capetele infipte i n ziipadii". La fel ca bHietelul din "Moartea ciprioarei", care nu este altul decdt autorul. Nicolae Labis, Vasile, rnai realist, ar fi zis: "S-a terminat cu ddnsele... Nu le rnai putem face nimic. 0 sii avern ins5 toat& iarna miere." A inceput apoi sii scoatii fagurii din scorbura si s5-i insire pe orn5t. Pin5 i-a dezlipit pe toti, n-a rnai rirnas nici o g k i i i n viat5. Lacrirnile rnele au fost zadarnice ..."O1 Ornul este cel rnai periculos dintre fiintele care pot face rHu albinelor, fiindc5 el o face constient si-ntr-un mod rnai barbar si stilat. "Opera" lui este desHvdrsit5 de anirnale $i pHs5ri. "Printre cei rnai periculosi, si cel rnai adesea iarna, sunt soarecii si pitigoii. Neputdndu-se apHra, farniliile pot fi distruse i n intregime fHrH posibilitatea de a se salva. " 0 intdrnplare cu niste pitigoi" a petrecut si bHtrdnul din "Aurul dulce", latii ce povesteste el nepotelei sale, Andreea: "lntr-o iarnii, prin luna februarie, am obsewat un stol de pitigoi zburdnd prin prisacl. NkdrHvanii de pitigoi se asezau pe gcdndurile de zbor ale stupilor si ciocHnind i n stup chernau parcii albinele sH iasii afarii. Acestea ieseau prin urdinis si erau rndncate pe loc de pi?igoi.Am iesit si eu cu pusca, am tras cdteva focuri si i-am alungat."lO' De fapt zgornotul de pusc5 nu este indicat, rnai ales i n timpul iernii. Ptoblernele cu pHsHrile iarna se rezolv5 sirnplu, atdrndnd ici-colo pe IdngH stupi sau i n copacii de ldnga ei rnai multe cordelu!e diferit colorate care se miscH la orice adiere de vdnt. In calea soarecilor se pun banalele gratii de tabla. "Aburul ierniiv6" lncepe s5 se ridice treptat-treptat, s5 facH loc asa- ziselor ferestre de soare binecuvdntate pentru albine. "Pe la rnijlocul lunii februarie, rndtisorii de alun spdnzurH de crengile goale ca niste cdrnHciori i n galantare. in zilele insorite bine, cercetasele dau tdrcoale: albinele sunt rnari arnatoare de astfel de cdrnaciori doldora de polen. Infloreste apoi cornul - arbustul cu lernn de otel galben ca un pui de g5inB abia iesit din g5oace. Mogul aduce snopi de crengute irnbobocite din rnijlocul piidurii, le pune i n oale de lut pline cu apH, le asteaptH s5 se deschid5 $i le aseazH i n apropierea stupilor. Pentru albine cornul este primul care, pe ldngH polen, dii qi nectar si este adevaratul vestitor al prirnaverii. Ghioceii cei albi sunt prirnele dusuri care incep sH functioneze. Sub ele albinele se griibesc sH facH

b5i de parfurn, care s5 le alunge din perisori rnirosul stHtut de rnucegai adunat peste iarnii. Sub arbori, inainte ca tavanul pidurii sH devins frunzis, piirndntul arde de flori ... Prin covorul de violete albastre, albinele cautH polenul vio~et."~' Albinele se trezesc la o nouH viatii. Chiar dacii baba larna n-a plecat calendaristic, "streangul ei" e din rniere purtC.2'! Bucuria rniitusei Stana, care "se trezise cu stupi la c a s r e irnensti: "Stupina a iesit din iarnii i n prirnivara asta cu cinsprezece stupi, cdti a liisat din toarnnH. Au avut hranH destulii, c l anul trecut a fost bogat in flori si nici iarna nu a fost grea.''22! "S-a dus iarna de parcH n-ar fi fost. A venit primavara cea veseli, cu ghioceii albi, cu brdndusele galbene si toporasii albastri. Au plesnit rnugurii copacilor si a prins sH se iveascH frunza cruds si IucioasH. Soarele-i mare si cald ... Albinele-si dereticH stupul, ca mdine au sii iasH la treab a,.." Intr-un "calendar a 1... lucriirilor pe anotimpuri". ap5rut i n 1946, la capitolul "in stupinii" scris este: "Prin a doua jum5tate a lunii martie se scot stupii de la iernat. Se aseazii pe policiorele pregiitite dinainte. in fata lor se pune un strat de paie sau cdteva scdnduri, pentru ca albinele ce ies din stup sH nu se aseze direct pe pHrndntul gol, unde dacH tirnpul este mai ricoros, arnoqesc si nu se rnai pot ridica. Prin aprilie, i n zilele rnai cllduroase, se incepe vizita stupilor, se curstii podelele, se scot fagurii rnucegiiiti, se cerceteazg dac5 stupii au rnatc5. Stupii slabi, fHrH hranH, se ajutii cu miere sau sirop de zahHr. Prin rnai se pregHtesc stupii pentru recoltii, adgugdndu-li-se faguri artificia~i."~~' "Salcdrnii i n floare" e cuvdntul de ordine i n toti stupii. Mica drarnH din sufletul a doi copii ia sfdrsit: "In fiecare primHvar8. Petrisor si Anicuta mureau de team5 c5 s-au uscat salcdmii peste iarnH. Toti pomii din gridina lor infloreau, inverzeau, nurnai salcdrnii in5ltau bratele negre i n viizduh. Erau ca o aratare urdtH si de spairng. Ciresii, prunii, visinii, rnerii si perii se irnpodobeau cu puzderie de flori albe ori trandafirii, si cdnd bHtea vdntul dinspre gradink rnireasrna lor urnplea ograda, numai salcdrnii, la bHtaia vdntului, nu fiiceau decdt sH scuture pHst5ile uscate care nu c k u s e r l peste iarnl." Curdnd ei vor "pirea niste candelabre <,22/ uriase si se vor umple de albine. ltinerariul nostru "cu gdndul la iarntiUwa fost doar un pretext literar: indrHgost?ii si posesorii de albine vor parcurge, sperHrn cu pliicere, cdteva din paginile cele mai inspirate ale anotimpului cAntat, dar vor rnai avea in vedere douH lucruri: practica de ani si am si un nelipsit material docurnentar de autoriftate, "lernareafarniliilor de albinen2' de Ion Miloiu.

15. Ion VLASIU, Puicil d e veveri!a, E d i t ~ ~ r a Tineretl~lui, p . 3 6 3 7 ; 16. Mihail SADOVEANU, Amintiri literare, vol.ll., Editura Minerva, 7970, p. 161; 17. L-am ccinoscut pe Tudor Arghezi, volum antologic, Editura Erninesccl, Bucuresti. 1980. p. 17; 18. Tudor ARGHUI, Scrieri 8, Editura p e n t n ~ literatlsa, p.248; 19. Fanus NEAGU, TGniu, ~ 2 n d zapezile sonf albastre, p.277; Ion PUHA, Creanga de cGntec, Editura Junimea. p.71-74; 21. Adrian PAUNESCU, PamGntul deocamdata, Editura Eminesco, 1977, p.92; 22. Ion AGARBICEANU, File din cariea naturii, Editura Ion Creanga, p.30-34; 184: 23. Eugen JIANU, Prin fzneata, p i n verdeata, in "Culegere d e texte literare s i didactico-stiintifice penhu classle I - N " , Editora Didactics si Pedagogics, Bocuresti, 1973. p.42; 24. Calendar111 Front111 Plugarilor, Editlira Froritul Plugarilor, 7946, p.26; 25. Ion MILOIU, lernarea familiilor de albine, editat de A.C.A.. Bucuresti. 1988.

I ( ' , ~ , , l ~ , , , t , t " ~ . l ; ~3 , /1~ 1, ~ ~

- cantitatea de sirop ce se administreazri este i n functie de puterea familiei de albine, de sezon si de scopul urmririt. Astfel, i n cazul hrrinirilor stimulente folosegte numai compartimentul rnic se astupindu-se cu un d o p de cearri orificiul d e comunicare situat la baza peretelui despiiflitor al celor d o u l compartimente ale hrlnitorului. compartimente cu o Folosirea ambelor capacitate de circa 6 1 sirop se face numai la familiile puternice in cazul completjrii proviziilor de i a r n l , in asemenea situatie siropul este ridicat de albine in cel mult 2-3 zile. In ultimul timp, t l v i l e hrrinitorului se realizeazii cu un singur compartiment cu o capacitate d e 6 1 i n care se poate administra cantitatea doritii d e sirop i n functie d e necesititi Respectind aceste rnici am8nunte. albinele nu se vor mai ineca (cu exceptla familiilor dezorganizate sau bolnave).

Ing. l'raian VOI,C'INSCIII

URARE PENTRU APICULTORI

Itfilfd .Yl!ur(lUj>icllllorl, ('-U111 l~l'lfil CII 1ll.illllI Ill 1-0; .Yu v i j I I ~ ~ I1111 I I UII bo.qol Si .\utrijrurc. ulhitrt~1o1lu ic,rtiar

.Sd itf~.fi!~;tti 11111/1(~. i 1 1 ,IIIII/ cu1.c I,III(,, L t c . IU t l r u ~ c~ l~ l l~ ~rt~c~. .SII~J z(j/~ull:j (11h(j, <\711(1,sd, ,f l h i t ~ ~~d . k tic ~ r~.dio.\cri.

V-a urat la inceput de an, Prof. ing. Octav VlTCU

PRODUSELE STUPULUI

i~ ~NTARZIEREA ~MBATRANIRII

lrnbdtrdnirea este o etapd natural5 a vietii, nu putern deci sd sc5p5rn de ea. Totusi, adesea efectele ei pot fi intdrziate si s5 se rnentind astfel cele rnai bune conditii pdnd la o v5rstd foarte avansat5. FBr5 s5 vorbirn d e elixirul tineretii, exist5 totusi u n anurnit nurndr d e reguli, de rnijloace si de produse naturale care pot n u nurnai s5 frdneze "naufragiul" vdrstei (expresie cdt se poate de potriv~td p e care o folosea Generalul d e Gaulle), ci s5 aduc5 si u n cdstig d e vitalitate c u o irnbun5tdtire considerabil5 a unor facult5ii. Dupd cum spunea atdt de bine Alexis Carrel: "Nu este vorba de a ad5uga anii vietii, ci viata anilor." Deci, n u voi vorbi aici d e tulburdri deja existente (desi unele se pot arneliora prin ceea ce voi propune), ci rnai degrab5 de rnijloacele care le pot intdrzia aparitia, chiar evitarea i n intregirne. CBci, dace irnbdtrdnirea este un fenornen biologic de neevitat i n care intervin nurnerosi factori biologici si individuali (ereditate, mod de viat5, boli etc.), ea poate interveni rnai devrerne sau rnai tdrziu si se poate actiona eficient pentru a o intdrzia cdt rnai rnult. Avem vdrsta arterelor noastre cum se spune foarte bine i n popor, si acea vdrstd nu trebuie s5 coincidd cu cea a stdrii civile . . . Totusi, trebuie s5 firn realisti: d a c d putern i n t r - a d e v i r , p r i n unele rnijloace speciale, sd intdrziern irnbdtrdnirea, n u putern sd revenirn i n urrnd fat5 d e starea i n care am ajuns. Deci. c u c8t utilizati rnai repede ceea ce v 5 recornand, c u atdt intdrzia!i irnbdtrdnirea. Dar, niciodat5 n u este prea tdrziu si, oricare ar fi rnornentul c d n d incepeti, veti beneficia intotdeauna. Urrndnd sfaturile rnele. pot sit v5 asigur c d v5 veti rnentine cat rnai rnult tirnp forrna actualB, arneliordnd unele din facult5tile durnneavoastr5 (intelectuali, sexual5 etc.).

Pentru a intdrzia irnbstrdnirea este absolut necesar sd aveti grijd de functiile rnajore bune ale "rnasin5riei" durnneavoastrl biologice, putdnd inteweni i n mod util. Voi vorbi despre respiratie. sornn, alirnentatie si excretie.

Respiralia: Absorbiti aer de rnai rnulte ori pe rninut, altfel spus el contine prima "hran5" indispensabill ansarnblului celulelor durnneavoastrl. In consecint5, c u cdt va fi rnai pur. cu atdt se aduce rnai rnult5 vital~tatetesuturilor si acestea vor irnbitrdni rnai lent.
Satul, pddurile, rnarea, rnuntele sunt deci locurile unde este de preferat sd trdirn sau sR rnergern cdt rnai des posibil. Acas5, purificati aerul la maximum prin plante verzi (f5r5 ins5 s5 trliti intr-o ser5 ... si evitati-le i n camerg), folosind ldrnpi de cataliz5 (larnpa tip Berger) sau aerosoli cu esente arornatice pe bazd de eucalipt, lavandd. pin etc. Dar nu nurnai cornpozitia chirnicd a aerului este important5 ci si echilibrul s5u electric are irnportantd. El trebuie sa fie bogat in ioni qegativi. ceea ce este departe de a se realiza i n zilele noastre. Pentru a atenua aceastd insuficientd, existd acurn aparate excelente de aeroionizare care restabilesc acest echilibru atdt de important pentru sdndtate. Evitati bineinteles s5 furnati, cdci tutunul este un factor de irnbgtrinire pe rnai rnulte planuri (arterial, cardiac, cerebral, cutanat etc.) si ingrijitiv5 sd aveti i n locuint5 o atrnosferd nu prea caldd si cu o urniditate bun5 (corespunzbtoare).
Sornnl~l: Sornnul conditioneazd un echilibru biologic bun, deci trcbuie sH v5 respectati ritrnul personal de veghe!sornn (unii seara, altii dirnineata) si ritrnul anotirnpurilor. Reuniti astfel conditiile cele rnai bune pentru adorrnit: ore

regulate, intuneric, liniste, ternperatur5, higronietrie si aerisire adaptate. Nu uitati c5 o destindere bun5 este necesar5 inainte de a merge la culcare: o scurt5 plirnbare digestiv5 dup5 cin5 (de preferint5 usoarA), o conversatie pl5cutii, o muzici linistit5, o lectur5 recreativ5, un ceai cald indulcit cu rniere.

Alirnenta!ia: 0 hran5 cored5 este de asernenea o constituantii a strategiei preventive a imbatrdnirii care se bazeaz5 pe cdteva reguli esentiale: s5 mdncati incet si mestecdnd cu grijd (de unde necesitatea unei dentitii sau proteze i n stare perfects): mdncati corespunzdtor cu starea durnneavoastri de foarne, faceti astfel ca rnesele 55 fie mornente de destindere evitdnd privitul la televizor, beti putin vin bun, dar abtineti-vd s5 consumati i n mod regulat alcool si cafea. Regirnul alirnentar s5 fie sln5tos si echilibrat. Din pricate, i n ultirnele decenii este tot mai greu s5 g5sesti o alirnentatie normal5 "biologic" din cauza s5rHcirii crescdnde a terenurilor arabile, a rnetodelor de cultivare c u crestere acceleratg, tehnici de fabricare si distribuire rnoderne, obisnuinte alimentare noi adesea dezechilibrate etc. Mdnc5rn rnult si totusi avern carente i n elemente esentiale - Prea multe calorii pe de o parte si prea putine elernente vitale pe de alt5 parte. Paradox al societstii nostre de consurn!

i n fine, faceti exercitii fizice i n mod regulat: rners pe jos, gimnas!ic5, biciclet5, golf etc.. toate aceste sporturi practicate i n aer liber pdn5 la o vdrst5 inaintat5 v5 fientin tineretea: mentineti o activitate sexual5 buna care constituie si ea un garant at tineretii durnneavoastrd biologice, si apoi folositi tirnpul corect: o viat5 tr5it5 i n grab5 insearnn5 stress si deci o irnbjtrdnire prematur5. Arnintiti-v5 cuvintele: "Un tirnp anurne pentru fiecare lucru si fiecare lucru la tirnpul sbu."

'I'erapeutici naturale
Printre produsele naturale bune ce pot incetini imbdtrdnirea voi rnentiona trei ce mi se par esentiale: rnagneziul, gin-seng-ul si 15ptisorul de rnatc5, pe care le recornand a fi consurnate i n tot tirnpul anului urrnator astfel: Magneziul: 0 cur5 de sase s5pt5rndni i n fiecare trirnestru la fiecare schimbare de anotirnp (1 rnartie - 15 aprilie, 1 iunie - 15 iulie. 1 septernbrie 15 octombrie, 1 decernbrie - 15 ianuarie), c i t e 300 miligrame de ion de magneziu pe zi, repartizat pe rnese. LBptisonrl de matcd: 0 cur5 de sase s5pt5mdni, tot la schirnbarea anotimpur~lorca mai sus, cdte 600 rng i n fiecare dirnineati pe nerndncate sublingual (se las5 s5 se topeasc5 sub lirnbd), sau oral inghitind o BIOCAPSUG LBptisor de rnatci Dr. Donadieu care contine exact aceastd dozd de Idptisor de rnatc5 pur si proasptit. Ginseng: 0 cur5 de 6 s5pt5rndni alternativd cu cea de lsptisor de rnatc5, cdte 1 sau 2 grarne de pudr5 de r5d5cin5 uscat5 i n fiecare dimineat5 cu p u t i n i a p i , sau cel mai bine sub form5 de 2 BIOCAPSULE Ginseng Dr. Donadieu, ce aduc i n plus o do26 de rnagneziu. Toate aceste produse nu au efecte negative, sunt cornpatibile cu alte terapeutici p e care le puteti urrna si f5r5 nici o contraindicatie formal5 (doar o rezewi pentru rniere i n cazul diabeticilor, care ca orice aliment bogat i n glucide trebuie consurnat ca si ratiile zilnice de zahir perrnise de rnedicul curant) Deci, dace doriti sd v5 pjstrati tineretea trupului si a spiritului pentru anii ce vin, nu ezitati s5 urrnati aceste sfaturi si sd introduceti aceste produse ale stupului i n viata durnneavoastri zilnic5. N u veti regreta!

La acest nivel polenul de flori se dovedeste tot mai pretios Este unul dintre adaosurile alirnentare care exist5 (cu algele marine), el este fundamental pentru menlinerea tineretii si a forrnei cdt rnai rnult tirnp. Este suficient s5 se consume 3 lingur5 de sups cu varf intr-un pahar mare cu suc de fructe la inceperea rnicului dejun, i n cur5 permanent5 tot tirnpul anului. Reduceti considerabil dulciurile, gr5sirnile an~rnale si sarea, rnirind consumul de cereale complete, legume si fructe proaspete, crude, rnai ales usturoi, morcov, varz5, ceap5, pgtrunjel, rnigdale dulci, IHrndie si portocalti, rnlr, struguri si rosii. Consurnati pdine integral5 si inlocuiti de fiecare datd cdnd se poate zahsrul cu rniere. Excre(ia: Beti rnult5 ap5 (cel putin un litru si jum5tate p e zi), pentru a elimina rnai usor deseurile si a preveni astfel "calarninarea" rnetabolisrnelor durnneavoastr5. si starea de constipatie: un tranzit intestinal bun este indispensabil unui echilibru biologic.

DOCUMENTA R A PICOJ.

CELULELE 91 FAGURII NATURAL1

U.A.MOHSI<
Cuiburile albinelor prezint5 patru tipuri de celule naturale: botcile, celulele lucr5toarelor, celulele rnasculilor si celulele de tranzitie. Acestea din u r r n i sunt construite intre celulele lucr6toarelor si cele ale rnasculilor, au adesea forrne bizare. uneori nurnai cu patru sau cinci laturi. Celulele d e tranzitie sunt construite si cdnd fagurele a fost reperat sau construit i n jurul unui obstacol. ~ a g u r i i ondulati si cei ce nu sunt construiti intr-un plan foarte regulat contin acest gen de celule. Botcile sunt diferite de celelalte celule ale stupului si au u n rol diferit. Celulele dinfaguri sunt hexagonale. La toate speciile de albine, partea superioar.5 este ascutit5 sau plat5 (adic5 hexagonul este asezat pe vdrf sau pe laturi). Albinele construiesc la fel de bine dupH o orientare sau alta. Intr-un cuib natural, desi celulele fagurelui sunt aceleasi, fiecare fagure isi poate avea orientarea proprie. Aparent rezistenta fagurelui nu este afectata de orientarea celulelor. Fagurii artificiali din corner! sunt i n general plasati cu laturile verticale si vdrful i n sus, literatura veche contine rnulte controverse referitoare la acest subiect. Cei care prefer5 o astfel de orientare celeilalte n u au cerut si albinelor s5-si exprirne preferin!a. U n cercetstor englez care a exarninat fagurii i n cuiburi naturale a constata:: Faguri cu celule cu laturi verticale 131 Faguri cu celule cu laturi orizontale 123 Faguri cu celule cu dou5 orient5ri 1 Faguri cu celule cu orientare interrnediari 13 Huber, celebrul naturalist elvetian, nota c i celulele prinse de acoperisul stupului erau adesea pentagonale si nu hexagonale. Interesant. Ch. Darwin consacrd 12 pagini din "Originea speciilor" fagurelui c u rniere si originii sale. Fagurii construiti de albine nu sunt la fel de perfecti cum s-ar putea crede. S-a propus utilizarea unui fagure natural pentru a stabili mlsuri standard; nu nurnai celulele variaz5 cu fiecare individ, dar si nurn5rul celulelor pe unitate de distant5 variazd rnirirnea albinelor de raze diferite. Albinele africane, de exernplu, sunt cu aproxirnativ 10% rnai mici deccbt cele europene si deci si celulele lor sunt rnai rnici. Multe rase se situeaz5 intre aceste d o u i extreme. Intr-una dintre lucr5rile sale. Thompson descrie celulele de albine "ca cea rnai cunoscuti dintre toate conformatiile hexagonale si una dintre cele rnai frurnoase ...".El adaug5 c5 viata nu exist5 f5r5 conforrnitate cu legile fizicii si dinarnicii. Deci, forrnele pe care le iau lucrurile vii pot fi explicate prin conditiile fizice i n rnai rnulte cazuri. Dac5, de exernplu, o presiune circular5 se aplicd unui anurnit nurn5r de cilindrii, cu acelasi diarnetru, si dace sunt cornpresati, ei se vor deforrna si vor deveni hexagonali. Este cazul fagurilor din stup. Astfel, celulele absorb spatiul cuprins intre ele care altfel s-ar pierde. DacH se exercita o presiune la cele dou5 capete ale celulelor unui fagure, ele iau la baza lor o form5 nurnit5 pirarnida triedru. Trebuie notat, dac5 se exarnineazi fagurii naturali sau cei artificiali din corner!, c i baza unei celule forrneaz5 baza a trei celule ale laturii opuse nervurii centrale. Acest fapt face ca fiecare celul5 individuals s5 fie putin rnai l u n g i si s i se adapteze rnai bine larvei. Desi fagurele este vertical i n stup, celulele nu sunt perpendiculare pe acest plan vertical, ci sunt construite usor inclinat, cu partea inferioar5 atingdnd nervura central&. Ch. Darwin s-a inselat usor c l n d scria c5 din punct de vedere al selectiei naturale "fagurele stupului, a t l t ccbt se poate vedea, este absolut perfect i n privinta econorniei de rnunc5 si de ceard". Realitatea este c5 atunci c l n d spatiul pentru puiet este utilizat la maximum, rnaternaticienii sunt de acord i n a spune cs exist5 econornie de cearH. Thompson nu merge rnai departe i n aceast5 directie, dar noi sugerdrn c5 celulele sunt compacte atdt cdt s5 permit5 larvelor s5 fie cBt mai apropiate unele de altele. Astfel, se face mare econornie de cBlduri, rnai ales i n zonele reci, probabil acolo unde albina a evoluat cel rnai rnult.

Prelucrare de Liliana BRETOTEAN