Stupul ME (multietajat)

In tara noastra, stupul multietajat este folosit in unele stupine, urmarindu-se totodata tipizarea
pieselor de stupi astfel incat stupul sa poata fi folosit atat prin piesele tipice cat si prin
combinarea cu piese de la stupul RA 1001 modificat (corpuri, magazine etc.).

Avantaje:

 volumul stupilor poate fi marit si micsorat dupa necesitati,

 se lucreaza cu un singur model de rama,
 se mareste productivitatea muncii:
 se elimina lucrarile de volum cum ar fi:
 controlul amanuntit, rama cu rama al cuiburilor,
 largirea repetata a cuiburilor,
 fixarea si impachetarea fagurilor in vederea transporturilor etc.

Dezavantaje:

 necesita o pregatire profesionala avansata si un volum mare de munca,

 impune utilizarea FAV pentru iernarea pe 2 corpuri,
 necesita schimbarea anuala a matcilor (mult mai rapid uzate),
 in lipsa unor culesuri bogate si continui productivitatea este sub asteptari.

Procedeul obisnuit

Pentru a determina puterea familiei de albine, numarul de faguri cu puiet si cantitatea de hrana,
constructia fagurilor artificiali, tendinta de roire, este suficienta ridicarea corpului si privirea
fagurilor in partea lor inferioara fara a-i scoate din corp. Cuiburile se desfac doar in anumite
cazuri in care familia este suspecta de boli, orfanizare etc., desfacerea completa a cuibului
scazand productivitatea muncii.

In complexul de lucrari de intretinere a albinelor in stupii ME intra:

 revizia de primavara,
 inversarea corpurilor,
 adaugarea de noi corpuri, deplasarea in cadrul stuparitului pastoral,
 recoltarea mierii si
 pregatirea pentru iernare.

In mod normal familiile puternice ierneaza pe doua corpuri, la iesirea din iarna corpul de jos
ramanand gol iar cuibul e concentrat in corpul de sus. In caz de necesitate, corpul de jos poate
fi dus la rezerva pana cand se va face largirea cuibului. In cazul in care familia se mentine in
continuare pe doua corpuri, pentru imbunatatirea regimului termic, intre corpuri se aseaza o
foaie de carton prevazuta cu un orificiu pentru trecerea albinelor dintr-un corp in altul.
La revizia de primavara se stabileste existenta puietului de toate varstele si cantitatea de hrana,
dupa care cuibul se izoleaza termic pe deasupra si daca e cazul se mai reduce din deschiderea
urdinisului. Familiile normale nu vor mai fi controlate 3-4 saptamani, timp in care ele vor ocupa
bine un corp de stup. In momentul in care familia incepe sa ocupe si faguri din corpul de jos iar
puietul este extins pe 7-8 faguri se poate executa inversarea corpurilor.
La familiile care au fost lasate pe un singur corp corpul al doilea se adauga la inceput sub cuib,
pozitie care se mentine pana la prima inversare, dandu-se posibilitatea albinelor sa curete si sa
pregateasca pentru ouat fagurii si sa transporte in cuib mierea care a mai ramas in fagurii
corpului de jos. In aceste corpuri se pun de asemenea 1-2 rame cu faguri artificiali care in
prezenta unui oarecare cules incep a fi claditi. Sunt unele familii puternice care la iesirea din
iarna nu s-au ridicat complet in corpul de sus, ocupand un spatiu insemnat si in corpul de jos.
Aceste familii vor fi lasate in continuare sa se dezvolte in forma in care sunt, matca trecand
singura pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. Intre timp, dupa
eclozionarea puietului din corpul de jos, se va trece la inversarea obisnuita a corpurilor.
Cel de-al treilea corp se adauga de obicei inaintea salcamului, in aceasta perioada albinele
cladind foarte bine fagurii artificiali. Acest corp poate fi pus atat deasupra celui de-al doilea,
dupa efectuarea inversarii, cat si intercalat intre corpul de jos si cel de sus, cel de-al doilea
sistem avand un rol deosebit in combaterea frigurilor roitului, la familiile foarte puternice, si
stimularea cladirii fagurilor artificiali. Dupa refacerea unitatii cuibului matca va avea din nou
posibilitatea sa oua intens, abordand cu multa placere fagurii nou claditi care se gasesc in
centrul cuibului. Pentru a se impiedica ridicarea matcii in corpul de sus pentru miere se poate
monta o gratie despartitoare. In cazul recoltarii corpului al treilea familia poate fi lasata complet
fara hrana, lucru foarte grav mai ales daca, dupa salcam, in zona respectiva nu mai exista si
alte culesuri. Pentru asigurarea rezervelor de hrana se retin 2 faguri cu miere capacita de la
salcam.
La inceputul culesului de vara (tei coriandru, zmeura etc.), cel de-al patrulea corp poate fi pus
fie deasupra celor trei fie deasupra puietului, sub corpul de stransura, astfel incat sa se asigure
din timp cladirea fagurilor artificiali necesari acumularii nectarului. La culesul de floarea soarelui
chiar si la ME se manifesta tendinta de blocare a cuiburilor cu miere in detrimentul puietului. In
conditiile deservirii unor efective mari de familii de albine se lucreaza cu 9 rame in corp,
manipularea ramelor si a corpurilor fiind mult mai usoara.
Dupa ultimul cules se ridica corpurile cu miere si se lasa pe 2 corpuri: unul pentru puiet, celalalt
cu rezervele de miere si pastura pentru iarna.

La acest tip de stup trebuie evitata practica iernarii pe un singur corp, altfel iernarea va fi
deosebit de grea (uzura ridicata), familiile de albine iesind din iarna foarte slabite si cu
posibilitati de redresare reduse. In perioada de toamna se urmareste mentinerea ritmului de
ouat. Intrucat in acest timp corpul de jos e acoperit cu polen si pastura, matca nu mai poate
folosi fagurii respectivi. Acesti faguri trebuie schimbati cu faguri goi buni de ouat, ridicand fagurii
cu pastura si provizii deasupra puietului.

Procedeul Demarée de prevenire a roitului

Se bazeaza pe trecerea matcii si a unei parti de albine in situatia roiului natural si se poate
practica experimental, la familiile foarte puternice, in mai multe variante:

1. Matca familiei cu 1-2 faguri cu puiet necapacit se izoleaza in corpul de jos al stupului care se
completeaza cu faguri artificiali. Peste corpul cu matca se aseaza corpul pentru stransura.
Deasupra acestuia, cele 2 corpuri cu puiet si albine tinere vor fi izolate cu un podisor Snellgrove
care va avea, in loc de sita separatoare, o gratie Hannemann. Albinele din aceste corpuri vor
avea deschis un urdinis propriu si isi vor face o alta matca, ce poate fi folosita apoi in corpul de
sus, ca FA. In toata aceasta perioada albinele comunica intre ele trecand prin gratia despartitoare
dar familia nu mai roieste.
 2. Acest procedeu se poate aplica si la familiile intretinute in stupi verticali cu 2 corpuri,
punand deasupra corpul cu puiet, in majoritate capacit, matca coborandu-se jos, impreuna
cu puietul necapacit si fagurii artificiali, intre cele 2 corpuri putandu-se intercala corpuri
de stransura etc.
3. La ivirea unui nou cules se poate ridica gratia despartitoare si cuibul se reorganizeaza, in
familie ramanand de obicei numai matca tanara.
4. Daca nu se doreste acest lucru, corpul cu matca tanara poate fi folosit ca FAV intarind
FAB din corpurile de jos, prin tehnica Snellgrove de schimbare a urdinisurilor.

ME cu 2 matci - tehnica Snellgrove

Exceptand inconvenientele legate de: manipularea corpurilor superioare, amplasarea familiilor

ajutatoare in acelasi stup cu familia de baza, "tehnica Snellgrove" prezinta si o serie de
avantaje:

 reducerea numarului de utilaje,

 spatiu de amplasare mai mic,
 simplificarea lucrarilor de intarire a FAB pe seama familiei ajutatoare.

De regula FA se formeaza cu o matca tanara sau cu matca stupului intr-un corp superior
despartit de FAB printr-un podisor de tip Snellgrove cu sita separatoare, perioada optima fiind
dupa culesul de salcam. FA se dezvolta pana in toamna si ierneaza de sine statator, actiunea
de ajutorare manifestandu-se in sezonul urmator, la culesul de salcam, cand familiile
ajutatoare cedeaza total sau partial albina sau puietul familiei de baza (FAB), sau este unificata
in intregime fiind refacuta dupa cules.
Tehnica Snellgrove
O forma specifica "tehnicii Snellgrove" si stupului ME este cedarea periodica a albinei
zburatoare cu ajutorul podisorului Snellgrove, prin jonglarea cu urdinisurile pereche aflate pe
cele trei laturi ale stupului (inchiderea urdinisului activ si deschiderea celui aflat la cativa cm
dedesubt, concomitent cu deschiderea unui alt urdinis situat pe o alta latura ce va deveni si el in
cateva zile activ), tehnica manipularii fiind inceputa cu 10-12 zile inaintea culesului si continuand
pe toata durata acestuia. Aceasta tehnica a fost imaginata si folosita de apicultorii
americani in conditiile lor specifice, familiile dezvoltandu-se la ei pe 4-5 corpuri.

Metoda se foloseste in doua variante:

 familia se dezvolta si valorifica culesul in prezenta celor doua matci;

 familia se dezvolta cu ajutorul celor doua matci, dupa care la inceputul culesului, una din matci
se suprima prin unificare.

INFORMATII PRELUATE DE PE
WWW.TEOALBINA.3X.RO...