Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are
sens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a
modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .
Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea
familiilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai
lung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate
de 250-280 mg.
Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib din
primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm,
aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg.
1
minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta
destinatie.
In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara.
Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul
acesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinele
nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,
iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o
vreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multe
matci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la
desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa
intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza
cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice
a masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat,
matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup.
Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13
grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largit
pe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea ca
temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici in
perioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc
incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din
partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o
"coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin
miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in
timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10
kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.
Albina lucratoare : In
prima zi dupa
depunere, oul sta
vertical in celula, a
doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.
Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca,
produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta
are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de
albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi,
albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie
hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau
incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul
2
celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula
cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o
gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a
iese albina lucratoare.
Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai
modul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se
consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea
mai mare(24 de zile).
Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,
depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18
zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18
si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. Dupa aceasta
perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules
abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.
Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe
ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina
lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu
diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au
forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de
lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai
rar pastura.
Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa
nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau
vegetala. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,
atunci polenul este hrana proteica(painea). Consumul de miere si pastura difera de la
o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.
3
Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum
sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in
general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicol
cu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta
separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara
in stupina trebuie facute mai multe lucrari. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea
ar fi :
Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree,
si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de
albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. In
acest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului
care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiind
marginiti de faguri cu miere si pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat pot
acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce priveste
rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles
4
pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu
orfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolo
de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de
hranire.
In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se
procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.
Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu
dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi
turnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere
cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu
serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Este
de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evita
aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.
5
aparitia culesului de polen.
- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra
ramelor sub forma de turtite proteice de completare.
- Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului
sub forma de turtite.
Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din
diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopul
pastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unor
probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care
i-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis,
pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire,
o uscare si neaparat flambarea cu flacara.
Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului
poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prin
largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.
Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale:
- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine
doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi
mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de
temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in
stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza
activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa
cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta
se pot introduce in stup dezechilibre importante
Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib
sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se
adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu
puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand
seama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care
s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in
care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere
(care vor fi descapacite) este un factor favorizant.
Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu
precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind
6
de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prin
inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind
necesare.
Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se
executa in stupina. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o
sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice
resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna !
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta
roadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.
In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au hrana din
abundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. Aceste culesuri pot fi
timpurii (salcam, zmeuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si tarzii.
7
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiune
prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului
stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si
genetic pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma
culesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o
productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cu
puiet capacit ridicat din stupii puternici
8
introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre
urdinis se aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si
miere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului :
albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. Cand
cuibul este completat in totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodata
mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.
- Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui
magazin deasupra cuibului. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au
umplut magazinul, mai adaugam un magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupra
acestuia magazinul plin. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci
mierea in celalalt.
- Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste
celelalte doua. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o
capaceasca. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. In
acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3, acum devenit 2.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate
din suprafata lor. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita, mierea are un
continut de apa de 18-20%. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede
cantitatea de apa depaseste acest procent. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele
pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. De multe ori se
prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam
albinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa
o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa
care punem rama in ladita de transport. Executam operatiunea cu grija si rapid
pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata si
dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea lucrarii
efective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Daca
extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu un
curent de aer cald.
9
propiu-zisa a mierii din faguri. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se
poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit sau
furculita de descapacit, un extractor tangential, un vas unde se scurge mierea, un
maturator, strecuratori diferite. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau
un alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala,
cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.
Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.
Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca
fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,
putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se dau
familiilor pentru a fi curatati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, si
cele mai usoare se salta la suprafata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se
face la temperatura de 20 grade C in 3 zile, iar la 25 grade C in 36 ore. Dupa
decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scade
pana la limita admisa de norme. Depozitarea finala se face in recipiente de inox, sau
altele agreate de cumparator.
Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Producerea si imperecherea matcilor,
formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu
mai are rost sa insistam asupra lor. Dupa cum si singuri v-ati dat seama... vara se
numara ....bidoanele..! Succes...!
Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca
fata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune
stupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba !
10
resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai
bine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in
primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori
procentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca
toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu
miere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,
instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de
hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul
celulelor libere scazand drastic.
Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un
impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand
stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin
oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar).
Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici
limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati
de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ; hraniri cu
sirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ; deasemeni o
alta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere.
11
albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo de
diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nu
se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o
formare gresita a ghemului de iernare.
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa
mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam
familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand
face zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie
capacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a
fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli
grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu
cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, este
foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Sunt
cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita
conditiilor meteo ; apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, sau
cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. In cazul stupului
vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia
12
lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.
Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat
culesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si
hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea de
completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal
albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina
din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri
inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de
completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va
face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea
completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Venirea noptilor reci si foarte reci le
obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Ce
mai putem face pana la deplina instalare a iernii?
13
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetare
sumara, insa acum va trebui sa o facem pe cea
recomandata pentru iernare. Se stie ca albinele
nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.
Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face
pentru a creste temperatura in stup ci pentru a
feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.
Literatura de specialitate recomanda doua
metode de impachetare : bilaterala si
unilaterala. Experientele ultimilor ani au aratat
ca o impachetare bilaterala nu este necesara
pentru ca izoleaza prea mult cuibul.
Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.
Stupii multietajati - din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai
superior, deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma
necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun, daca nu dauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dupa experienta trecutului
; familii de albine puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre de
nerecunoscut. Si asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu s-a asigurat o
ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,
altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. Deci
prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat.
Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devin
si mai simple. Impachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simpla
paturica textila sau din papura, etc . Tabla obturatoare a fundului antivarroa, se va
pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. Sunt stupari care
isi ierneaza familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambele
cazuri, familia de albine sta ca intr-un clopot, bioxidul de carbon fiind evacuat numai
prin partea inferioara a stupului.
14
profite de zilele - putine ce-i drept - de vremea buna si sa faca aceste tratamente
conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3
saptamani interval, vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat)
ascultam zgomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele ?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala
in stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceasta
numindu-se "foaia de control". Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe
ea, ne putem da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia de
control" nu se poate instala, se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu
o sarma.
15
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie
rezolvate. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se
intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta ; albinele aflate intr-o
astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aprovizionarea se face cu faguri de
la rezerva. Dupa ce deschidem stupul, localizam ghemul de iernare. Introducem apoi
fagurele in locul in care lipseste hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,
pentru a inlesni circulatia albinelor. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata
fin, framantata cu zahar pudra. Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in
pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra
intervalelor gasite in suferinta. Cand nu avem miere indemna la boli, sau pur si
simplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul
precedent(turte). Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens, administrat in faguri,
dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.
Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim
stupul de temperatura scazuta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat
rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand
prinde o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica. Atentie :
instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa
va spun).
Concluzii
La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce
priveste lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar, numai ca asta se intampla cand
lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Deci mare atentie !
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei
necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitul
natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau
repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au
numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.
16
ROIREA ARTIFICIALA
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate
neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la
timpul potrivit si ne permite sa efectuam o
selectie a materialului biologic,evitand riscul
unor pierderi de roi pe care nu-i putem
supraveghea si recupera. Se poate afirma ca
evitarea completa a roirii este destul de
dificila,insa exista o serie intreaga de operatiuni
preventive care pot evita sau reduce mult roirea
naturala.
Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si
masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei
apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci
tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul
ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de
albine intra in frigurile roitului.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si
sintetiza corelatia care exista intre ele.
17
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere
indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in
care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva
trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp
nefavorabil.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de
unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune
familii de albine.
18
- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire
artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar
mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand
intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa
dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar
in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa
la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu
puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor
donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie
mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in
toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit
bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se
aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine
inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine
acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa
cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In
lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in
concentratie de 1/1 sau 1/2.
ROIREA NATURALA
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte
din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de
ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza
prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si
tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data
cand parasesc stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc la
inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
19
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu
matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza
prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit
timp de cateva ore.
Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre
seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se
introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta
pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se
verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa
cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul
necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate
botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup
numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice
roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea
naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor
productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una
este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de
hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in
faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau
urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza
in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat
mai scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic
cu puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie
hranite stimulent.
In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu magazine si multietajati.
Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea
unuia din ele. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea
descrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fie
adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descrieri
concrete .
20
INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI
Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiind
recomandat incepatorilor. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie
orizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine
sau cand apare un cules principal. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon,
fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Extinderea spatiului locuibil se face
prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-
un intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca
alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.
Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie
7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna iunie,familiile ajung la dezvoltarea
maxima. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri
cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Odata cu terminarea
culesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile se
stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Fiecare rama cu hrana
trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Toamna, fagurii
neacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie
corespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim
din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute.
21
In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupa
incheierea culesurilor. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi
orizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in mod
satisfacator, toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Daca
vrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma
etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua
proaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in
acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Metoda
Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii
care considera stuparitul un hobby.
Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal
si cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. De aceea
intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii
orizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugarea
de faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10
faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi,
22
stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Acest lucru se intampla de
obicei in preajma primului cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditi
si 2-3 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o
distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.
Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand
se observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam
un al doilea magazin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra
magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Asezarea unui
magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauza
multimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Dupa terminarea
culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de
stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura
cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si de
aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu venirea
timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.
Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii din
corpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Ghemul de iarna se
formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a
celor din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe
care o dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in
corpul superior. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea
de a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor din
celulele fagurilor ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai
corespunzatoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile
ocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru
mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista
faguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla
inversare a corpurilor.
23
Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca este
nevoita sa-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celulele
eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Catre
sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu
cel de deasupra. La pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos se
aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate.
Concluzii
Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in
exploatare. In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai
bine, intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". Incepeti cu tehnici simple si pe masura
ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. Nu uitati :
progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape !
Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. In aceasta
situatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul anului . Va prezentam doua scheme de lucru
(cu si fara gratie Hanneman) , cel mai des intalnite in practica apicola .
24
c , d , e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare
f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)
NARCOTIZAREA ALBINELOR
In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. Practic sunt mai
multe metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara a
avea insa pretentia ca este cea mai buna. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.
Protoxidul de azot , este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. In cantitati mici
provoaca asupra omului o "buna dispozitie", insa odata doza marita are efectul
eterului si cloroformului. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea
de frisca. Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o
substanta inofensiva.
25
narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jar
viu". In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun, realizand cuplajul cu
ajutorul unei reductii.
Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom prezenta in aceasta pagina
cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.
26
posibil, se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie
sa existe un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.
Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana
oricarui apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosim
inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile
de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina
tanara aferenta .
Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cu
urdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se
aseaza unul langa altul pe locul stupului golit, pentru ca
albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi.
Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in
colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure artificial
perforat, sau o botca gata de eclozionare.
Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor
puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen
27
maxim fiind 15 iunie .
Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa
rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde intreaga
populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in toamna,
daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se
unifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau pentru
iernare fara pierderi.
Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se
executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de
28
cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintre
matci cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp
superior ca roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se
apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila
sa valorifice culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si
intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la
familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-a
facut roiul de sine statator.
Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea
culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se procedeaza si
la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul
unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.
29
face din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.
CALENDARUL APICULTORULUI
30
De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol. Acesta fiind
faptul, am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata. Iata ce aveti
de facut :
Ianuarie
- asigurarea linistii familiilor de albine ;
pasarile,animalele pot provoca prin
zgomotele pe care le fac, o neliniste a
familiilor, determinandu-le sa consume
hrana suplimentara ; soarecii intrati in
stup creaza acelasi discomfort .
- supraveghem zborurile de curatire ;
asta in cazul in care avem noroc de o
vreme favorabila ; daca vremea
permite,albinele fac in aceasta perioada
zboruri de curatire care au un rol
benefic.
- supravegherea permanenta a stupilor, pentru prevenirea aparitiei starilor
anormale ; nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,va
pierdeti timpul de pomana.
- indepartarea zapezii de pe stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care are
crusta)dauneaza intr-o oarecare masura ; curatirea urdinisului stupilor pentru
asigurarea unei bune ventilatii.
- repararea, curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva, ramelor, utilajelor ;
insarmarea ramelor.
- pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, e
timpul sa faceti si un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.
Februarie
- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna
; curatam zapada, imprastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura
impachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.
- completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se va
face numai cu faguri de la rezerva, turte de miere si zahar pudra sau serbet ;
aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata, deasupra ramelor(in contact direct cu
ele).
- curatam urdinisul stupilor, supraveghem familiile facand controale auditive ;
reparam,curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.
- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stuparii
recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca este
nevoie se pune in functiune adapatorul.
Martie
- in unele zone(mai reci), au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.
- alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor sa
faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.
- executam controlul sumar al familiilor de albine ; indreptam starile anormale.
- in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...foarte important) ;
stramtoram cuiburile ;impachetam suplimentar stupii ; uscam impachetajul
existent ; micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.
- continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt la
toate familiile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mare
prudenta.
- executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si
31
nosemoza) ; tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului
; executarea acestor tratamente este foarte importanta.
Aprilie
- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il fac
acum ; largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargerii
cuibului" au cale libera.
- dezinfectam stupii, mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile slabe prin
completarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice.
- demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de familii
temporare etc.
- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ; introducem rama
claditoare.
- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri pentru
preintampinarea furtisagului.
Mai
- continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali ; instalam
topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .
- mentinem in stare activa toate familiile, prin formarea de roi artificiali ; unim
familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la
salcam ; intarim familiile temporare cu puiet capacit ; continuam sa introducem
faguri artificiali la cladit.
- la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura
; la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii ; la
stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri.
- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la salcam ; soseste
vremea primelor deplasari la masivele melifere .
- face primele rezerve de faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari de
matci.
Iunie
- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara
.
- formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva
imperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor de
albine ; aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.
- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei ;
extragem mierea de la culesurile de vara.
- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee de
imperechere a matcilor.
Iulie
- continuam cresterea artificiala a matcilor, organizam imperecherea si introducerea
lor in familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.
- egalizam ca putere familiile din stupina ; intarim roii artificiali formati in iunie.
- pentru a ne mari rezerva de polen, acum putem recolta polen de la porumb ;
valorificam culesurile tarzii, in urma carora putem obtine cantitati importante de
miere ; continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.
- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet ;
preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos.
August
32
- stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceasta
operatiune se face prin deblocarea cuibului ; stimularea cu miere, sirop de zahar sau
faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma ; folosind culesurile tarzii
acolo unde este posibil .
- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram corespunzator
urdinisul ; inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de prisos.
- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.)
- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri de
completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .
- echilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.
Septembrie
- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem ultimile
completari cu hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.
- unim familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam si
bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionam
ceara si propolisul.
- stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea
iernarii(atentie, lucrarea este foarte importanta).
Octombrie
- impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale care
provoaca condensul, gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalam
gratiile contra soarecilor.
- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ;
ultimul tratament obligatoriu fara puiet.
- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ; stimulam si
supraveghem zborurile de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.
Noiembrie
- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratii
impotriva soarecilor .
- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.
- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in
ghemul de iernare.
- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru
mentinerea echipamentului in buna stare.
Decembrie
- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.
- indepartam zapada (numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguram
o liniste deplina in stupina.
- reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic.
INTRODUCEREA MATCILOR
33
pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra problematicii, trebuie sa stiti ca sunt trei
perioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilor
intense, cat si toamna tarziu. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungul
anilor de stuparit. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor.
Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri
de 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata
finala 100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se
astupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de
4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta.
Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a
matcii.
In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din
mijlocul cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita de
colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matcii
se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o
vor ingriji. Matca, in cele mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa
izolare. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si
vor elibera matca. Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile, dupa care putem
verifica acceptarea matcii. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu au
eliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura.
Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. De pilda unii
apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile, dupa care
distrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem este
faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure.
Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat
(palinca) de 60 grade. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si
15 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batrana
din familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil.
Introducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberare
obturat cu un strat subtire de serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire
pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cu
alcool. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde se
34
gaseste albina tanara din abundenta.
Probabil ca multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de
introducere a matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi
familii folosind albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru a
introduce matcile :
In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules,
introducem intr-o roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorul
unei palnii mari din carton se scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asigura
ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nu
scuturam si matca familiei de baza. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kg
de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor doua zile de
izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguri
artificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca matca se scoate din
cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de
precautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai
aprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.
35
uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala, care depinde de decizia
personala a stuparului.
Bibliografie : Cresterea matcilor - Dr.F.Ruttner si col. ; Editura Apimondia 1980 ; Manualul apicultorului - autor
colectiv - 1979 ; ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca
poate lamuri in totalitate, problematica expusa
Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu practic de crestere si
imperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesionist. Procedeele
enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii, de 120 si respectiv 150 familii de
albine, putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat fiind
faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperecheate
obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este
acela de a pune accentul in primul rand pe calitate.
Conditii generale
Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si cresterea
matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a
preferat aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale).
Tehnologii folosite
Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea si
cresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ;
formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ;
valorificarea matcilor imperecheate.
Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna
si primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela
de a avea populatii masive de albina in preajma demararii
cresterii.
36
Obtinerea si transvazarea larvelor
Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta
de 1 1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu
conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Pentru
ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul de
ouat, toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi
ros).
Astfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul control
verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar
variabil de botci acceptate(7-12 buc). Tot la primul control umplem hranitorul de pe
rama cu sirop de zahar, operatiune repetata peste 2 zile. Dupa 7-8 zile de la
transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata.
Putem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul,
practicand restructurari periodice.
Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in
compartimentul 2, albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere a
familiei orfanizate , fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea
introducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu
37
cei 3 faguri(fara albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este
acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa un
control atent, rama cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botci
naturale, putem introduce fara grija rama cu botci.
Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unul
cu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai adauga o rama
goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Dupa
24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.
Aprecieri finale
Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema
, fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana -
Italia).
Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar
adaptarea la conditiile locale.
Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar
pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii
in familia doica pornitoare).
In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci
imperecheate, trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Solutionarea acestor
probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a
matcilor in afara familiilor. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. Inainte de a
incepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu
experienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica....pentru ca la urma urmei nu
"lansam rachete", ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist.
38
familii. O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit
din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare.
Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca de
rezerva intre doua familii de baza. Aceasta varianta (fig.2), se preteaza pentru stupul
orizontal, acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. Conditiile de
iernare a nucleului sunt mult imbunatatite, procentul de matci pierdute scazand
simtitor.
In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %, putand
scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande.
39
Iernarea matcilor in afara familiilor
In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor,
metoda elaborata si experimentata de N. Foti, inca din 1952. Ca experienta
personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda, insa rezultatele au
fost nesatisfacatoare. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unele
greseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. Una dintre greseli a fost ca am
administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema, in speta Fumidil B.
Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si
albinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. Un dulap pentru 20 de matci, necesar
pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad
(20 mm grosime). Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind
prevazut in interior cu sipci de sprijin.
Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. 3
generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor.
Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-
15 octombrie. Nu este un termen batut in cuie, lucrarea putand fi facuta si in
40
septembrie sau noiembrie. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acid
acetic industrial(3-5 zile), se aerisesc si se dimensioneaza.Custile se spala cu apa si
detergent, se clatesc si se usuca. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii
lichide, in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii.
Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). Ridicam
matca si o asezam provizoriu in colivie, prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub
de sticla. Fagurele de pe care am ridicat matca, se aseaza in pozitie verticala si
prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. Dupa ce
indepartam albinele agatate pe exterior ,introducem matca , umplem hranitoarele cu
miere(20 g) si transferam custile in dulap.
Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectat
tehnologia), lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra
matci in perioada de vara. Astfel, cu o cheltuiala minima,depozitam 100-150 de
matci de vanzare (pentru 30-60 de zile),pana in momentul cand gasim cumparatori
pentru ele. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in
cusca toata aceasta perioada. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat in
nucleu nu depaseste 15 zile.
In concluzie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai recomandam si
consultarea "Manualului apicultorului", ed.4, 1979, acolo unde o sa gasiti tehnologia
mai amplu descrisa.
41
fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1,5 l sirop.
Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet, un fagure
cu miere si un fagure gol, respectiv matca. Dupa o anumita perioada, cand matcile
incep sa oua si puietul sa eclozioneze, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii
Hanneman. Daca apare un cules, peste corpul de baza se aseaza un magazin, unde
albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman), depun mierea. Cand
folosim o matca, unificam nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetam
si la extragerea matcii 2.
Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie
hranite cu sirop de zahar. Dupa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuie
sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa.
Conluzii finale
Aceste metode sunt descrise, mai bine sau nu, in toata literatura de specialitate de la
noi. Desigur ca mai sunt si multe altele, important insa este sa le si aplicati....si sa
nu ramaneti la stadiul de "cititor".
Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.Aceasta problema este
reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina.Problema este multiplicata si de
lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina
proprie devine o prioritate.
42
zi,albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.Datorita conditiilor
create in cuib,adica miere si polen din abundenta,populatie numeroasa si compacta
pe faguri,matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou
crescuti.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei.
Dupa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie ca
apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativ matcile obtinute prin
metoda Miller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin
tranzvazare simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte
proprii,inca din anul doi de apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici
nu mai sunt bagate in seama.
Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din complexitatea problematicii aparute
odata cu demararea operatiunilor de crestere. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic, referitoare la
cresterea matcilor fara transvazare.
- Roirea naturala. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod
natural. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci, ci si la o divizare a
lor in 2,3,4 noi familii(roiuri). Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva, familia de
baza sa dispara. In urma pregatirii procesului de roire naturala, rezulta un numar
variabil de botci (30-50 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteia
pentru crestere, botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor.
43
- Cresteri de salvare. Din diferite cauze accidentale, albinele pot ramane fara matca.
Pentru a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve de
lucratoare, larvele primind drept hrana laptisor de matca. Numarul botcilor de
salvare este de 20-30 buc., aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a
fagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.
Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini, vom trece la abordarea directa a metodelor
de crestere, urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor,
ulterior. Metodele expuse sunt multe si diverse, iar intrebarea "de ce nu se expune o
singura metoda, care este considerata cea mai buna", apare in mintea oricui. Motivul
este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor
si mai ales pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc.
Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o
familie de albine, si implicit sa obtina un numar de matci, divizeaza acea familie in
doua. O diviziune ramane cu matca batrana, urmand ca cealalta sa-si creasca matca.
Diviziunea fara matca, asezata intr-o cutie noua, sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-
si cladeasca botci. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de
lucratoare.
Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci, care evident o
sa-si ucida suratele. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in
alte familii, acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.
O alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a diviza familia. In principiu
este vorba numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de la sine.
Din nou dupa capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.
Avantaje : metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima a
stuparului.
Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.
44
- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari
vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.
Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestia
sunt lipsiti de experienta (anul 1,anul 2), urmand ca pe masura ce se se
familiarizeaza cu problematica apicola, sa adopte alte variante de crestere a
matcilor.
Pentru obtinerea de matci mai mari, de calitate, metoda expusa mai sus a fost
perfectionata. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au
fost eliminate, urmeaza sa ne lamurim. Sigur este ca "decuparea fagurelui" are
variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident.
Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere,
tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. Taietura sub forma de arc(vezi
fig.1), se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Se
are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate, iar daca fagurele este
insarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie.
45
clocotita, decupam jumatatea inferioara.
Din familia de baza ridicam matca, formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau o
omoram. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta
vizual. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet
necapacit sau oua. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit, miere sau
pastura. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. Este
foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.
O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai exista
si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand
numai pe fagurii de hrana, care se vor putea controla mai usor.
Astfel pregatita familia de albine, orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet
capacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. Dupa 10-11 zile,
timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii, vom
avea botci capacite gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele de
imperechere.
- Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla, calitatea matcilor se
imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca).
- Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de
crestere.
Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare , in stupina proprie , ce pot fi folosite de micul apicultor ,
sunt :
Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bride
de sarma. Pe toata lungimea fasiei de fagure, de pe fiecare leat, se raresc larvele
astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. Aceste fasii se
mai pot fragmenta in 2-3 buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat,
operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. In final rama de crestere,cu cele doua
46
leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familia
doica, dupa o orfanizare prealabila a acesteia. Metoda este cunoscuta sub denumirea
de "metoda Alley". O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure,
ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. La taierea sau stantarea celulelor cu
larve se urmareste decuparea unei singure celule, asfel incat aceasta sa contina si
cate un sfert din celulele vecine.
- Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve, calitatea matcilor
fiind mai buna.
- Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare, iar matcile nu ajung la greutatea
celor obtinute prin transvazare.
Fixam fiecare cuib,care practic contine un ou, cu ajutorul dopurilor. Aceste dopuri vor
fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. Se ia un
dop, si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului, dupa care aplicam
elasticul de fixare. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unul
de altul(masurat de la centru la centru).
De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore, deci pregatirea
cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp ; se vor prefera oua mai
batrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore ; celulele cuibului se pot
scurta la jumatate.
47
buna.
- Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea
larvelor.
Metoda Miller
Alegem din stupina o familie cu performante mari, a carei matca ne-a multumit. Din
aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi,
avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. In familia astfel restructurata,
lasam toate ramele cu hrana, doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele
acoperitoare si matca.
Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza
superioara 5 bucati de fagure artificial, triunghiulare cu baza de 5 cm. In stup
asezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere si
polen, in centru, fagure cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit.
Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi, albinele vor incepe sa cladeasca
fagurele din rama de crestere, iar matca depune oua. Cand cantitatea de oua este
suficienta, ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet
(ridicand puietul si matca). Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albine
si controlati, pentru a nu ramane nici o celula cu puiet.
Familiile care isi schimba linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, care
botci pot fi recoltate, introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet, iar dupa
imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam
(dupa orfanizarea prealabila).
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica , matcile".
Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matca
valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea albinelor,
apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.
48
spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan
bine stabilit si folosind tehnologii sigure.
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura exista
un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada
este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In
unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia
geografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie
sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu
puiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de
performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt
cerute pentru finalizarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a
incerca sa introducem si elemente "novatoare".
Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se
hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul
de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,
imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi.
Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o
stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de
albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.
La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un
numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de
nectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele
mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a
49
taia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu
vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand
nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.
- alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara.
Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la
alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.
- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si un
altul gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul
cuibului. Albinele se vor stimula zilnic.
- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de
matca.
- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si
altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de
baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si
reducem urdinisul.
- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii
cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire).
Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit
ramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai
ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv
cei cu hrana.
- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din
roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta,
avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi
loc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea
inferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas
ascutit.
- familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum
este momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva
minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in
natura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectat
cu apa sau miere si livrat in hranitor.
- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.
Atentie, nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca
care eclozioneaza le va distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc
pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea
albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii :
- existenta sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unui
cules bun. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri
stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar.
50
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in
cazul celor introduse ziua.
- o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una
neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz
celor ce cumpara matci).
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce
corespunde roirii naturale.
- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se
face mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila.
- albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane.
- in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup.
Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii
ajutatoare.
- dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind
colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita,
pentru ca matca sa se poata hrani.
- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Daca
acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de
fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai
important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga
curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si
elibereaza matca.
- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua.
- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand un
fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.
51
matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem
de facut dupa ce introducem botca :
- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca
lucrurile merg bine matca se elibereaza.
- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta
matcii.
- dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate
imperecherea matcii.
- daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice
pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor.
- matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita
schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-
20% luand in calcul pierderile inerente.
- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita
bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)
Concluzii
Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii
incepatori ,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.
Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para
mai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes.
Pentru a avea cantitati suficiente de polen, necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice, folosite in
hranirea artificiala a albinelor, stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea, conditionarea si
conservarea acestuia.
52
arin, salcie se pot recolta cantitati mari.
Conditionarea polenului
Indiferent de modul colectarii polenului, acesta trebuie conditionat (cernut, uscat).
Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 1 cm, se
cerne, se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer.Temperatura
incintei trebuie sa depaseasca 25 grade C, iar umiditatea sa fie cat mai scazuta. De
2-3 ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei.
Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa), cand trecand polenul dintr-o mana in
alta se aude un sunet metalic. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea
de a freca cateva granule intre degete. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si
raman independente, totul este in ordine. Dupa uscare, se va mai face o cernere
pentru o mai buna separare. Polenul recoltat manual se usuca in acelasi mod,
necesitand insa o mai mare atentie, datorita faptului ca este foarte fin. Bineinteles
cei care au un uscator de polen, vor executa uscarea mult mai rapid. Un principiu de
baza este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca 45 grade C, indiferent
de modalitatea uscarii.
Conservarea polenului
Dupa ce stuparul si-a uscat polenul, trebuie sa-l conserve pentru a rezista pana in
momentul folosirii. In aeasta directie, se cunosc mai multe metode:
O conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in
pungi de polietilena,etanse si bine sigilate. Deoarece polenul este un produs
hidroscopic, depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de
umiditate excesiva.
53
PASTE SI AMESTECURI PROTEICE
PENTRU ALBINE
54
,putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. Amestecurile
se obtin astfel : se framanta sau se amesteca sirop de zahar sau serbet cu o
cantitate de polen de porumb, alun etc, recoltat manual de catre apicultor, prelucrat
si conservat.
In locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia.
Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 10-15% din cantitatea
zaharului sau siropului.
De avut in vedere
Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la rezerva stupinei) ;
amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori, se prepara in
ziua hranirii si se livreaza albinelor in doze mici ; mierea folosita in amestecuri
trebuie lichefiata ; polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita ; pastura nu
trebuie sa fie veche(max. 1 an) sau inghetata ; prin folosirea amestecurilor proteice,
primavara se pot activa sporii de nosema, in acest sens trebuind luate masuri de
preventie ; cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual
de catre apicultor ; inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta, cand nu
dispunem de polen sau pastura.
Este un inlocuitor al mierii. Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul
toamnei(maxim 15 septembrie). Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii : 1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,
adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l sirop de zahar; la 3/2, adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri
sirop de zahar; la 2/1,adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar.
Mod de preparare
55
Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. Cand preparam siropul la rece,
punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize, amestecand continutul
pana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,
in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". Prepararea siropului la cald se face
incalzind apa necesara pana la fierbere, dupa care se ia vasul de pe foc si se
inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta metoda este mai practica si
mai rapida. O indicatie care trebuie respectata intotdeauna : nu fierbeti siropul
pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.
Mod de folosire
Completarea rezervelor pentru iernat : aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca
termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai
bine). Se folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca
albinele reusesc sa preia cantitatea. Completarea cu sirop se face dupa ce s-a
reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.
De retinut
Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. Siropul nu se fierbe sub nici un
motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului. Se
administreaza dupa nevoi, insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub
miere.
Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul, a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.
Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o
placere mare. Iata reteta de preparare:
Mod de preparare
Se amesteca 5kg zahar tos, apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii. Vasul se aseaza pe
foc si fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.
Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.
Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este, se lichefiaza in prealabil.
Dupa ridicarea vasului de pe foc, racim amestecul pana la 40-50 grade C si
amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Produsul final se
toarna in tavite captusite cu hartie cerata, pergament, etc. Grosimea placilor nu
trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.
56
incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen,
acizi pentru corectarea ph-ului, medicamente, etc.
Folosirea serbetului de zahar, sau zahar cu miere, este recomandata tot timpul
anului, in toate cazurile, cu exceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o
cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12
grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.
Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar. Usor de administrat,
destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.
Mod de preparare
In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare , dar trebuie sa va prevenim
ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. Nu disperati pentru ca odata
insusita tehnologia, nu o sa mai aveti probleme. De aceea incepeti cu prepararea
unei cantitati mici de zahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox, 1 kg. zahar si 0,2 litri apa.
Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu
balteste. Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.
Nu trebuie sa grabiti fierberea ; spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. O
operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar (cu o carpa uda si
stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. Durata fierberii este de 15-30 min., functie
de taria focului.
Cu ajutorul unei linguri mari, de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.
Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste. Ne
oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. Daca
prima incercare a insemnat un esec, se adauga apa din nou si o luam de la capat.
De retinut
Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de
preparare. Nu preparati doze mai mari de 5 kg, pentru ca sunt greu de
manevrat(amestecat); pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.
Spumuiti amestecul, stergeti permanent peretii vasului, iar focul trebuie sa fie
domol. Dupa fierbere si o oarecare racire, amestecati energic crescand ritmul spre
final(sensul nu conteaza). Daca serbetul este prea tare, inglobati cateva picaturi de
apa si framantati. In caz de esec, nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.
Folosirea serbetului de zahar, sau zahar cu miere, este recomandata tot timpul
anului, in toate cazurile, cu exceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o
57
cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12
grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.
Un alt produs cu o eficienta mare, consumat cu placere de albine, usor de preparat si administrat este pasta de
zahar pudra si miere.
Mod de preparare
La preparare se vor avea in vedere urmatoarele : folosirea unui zahar pudra de
calitate;mierea sa provina de la familii sanatoase ; mierea sa nu fie cristalizata (sau
cristalizata fin, de consistenta untului).
Corectia produsului se face prin adaugare de miere, daca este prea tare sau de zahar
pudra daca este prea moale. Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a
zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.
Mod de administrare
Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg, asezate pe folii de plastic
gaurit, tifon, etc., deasupra ramelor, unde albinele au acces direct.
Se poate folosi in tot timpul anului, in toate cazurile, mai putin la hranirea de
completare. In aceasta pasta se pot ingloba polen, inlocuitori de polen, ceaiuri
medicinale, Protofil, medicamente ,etc.
Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara
provizii in timpul iernii sau primaverii.
Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani, datorita usurintei in administrare
si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. Dincolo de toate, placile de zahar candi raman in topul
preferintelor, insa exista o problema. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din
partea apicultorului.
Ustensilele necesare "fabricarii" sunt : oala smaltuita sau de inox 10 litri, termometru
industrial +120/+150 grade C, tavi 150/250/10 mm, coli hartie pergament, lingura
de lemn sau paleta.
Mod de preparare
Se amesteca in oala, 5 kg de zahar tos si 1 litru de apa. Pana incepe fierberea mai
amestecam cu lingura, din cand in cand, pentru a nu se prinde de fundul vasului.
Dupa topire, se fierbe continutul 15 min, spumuim si stergem cu carpa uda peretii
oalei, dupa care se masoara temperatura lichidului. Cand termometrul arata 116
grade C, vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.
Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul. Cand compozitia devine mai deschisa(catre
crem) si opune rezistenta marita, se toarna in tavi. Tavile trebuie in prealabil
pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament. Odata
turnata compozitia in tavi, aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. Dupa
58
racirea totala a placilor de zahar, se scot prin ridicarea de hartia pergament si se
depoziteaza in locuri uscate si racoroase.
Mod de administrare
Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara
provizii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.
In literatura de specialitate se
recomanda maruntirea zaharului pe o
placa dura, cu ajutorul unei merdenele. Din fericire, pentru stuparii care nu au timp
pentru aceasta lucrare, exista in comert zahar pudra gata preparat, care in ciuda
faptului ca este mai scump, elimina "bataile de cap".
Ceaiuri medicinale
Dupa cum ati observat, in toate preparatele, indiferent de consistenta lor se poate
ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. Acest ceai este benefic albinelor,
catre sfarsitul iernii sau in primavara, combatand cu succes nosemoza.
Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare, cimbrisor,
isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din
fiecare planta uscata. In prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15
minute turnam apa clocotita in cantitate de 0,850 l.
Din acest ceai folosim dozele necesare, cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu
trebuie sa depaseasca 48 ore.
Lichefierea mierii
Mierea cristalizata(zaharisita), folosita in diferitele retete trebuie lichefiata, pentru ca
altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.
59
Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45
grade C ; nu lichefiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr-un alt
vas cu apa care fierbe. In rest....nimic mai simplu.
Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. Fie ca
acestia sunt molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Trebuie sa
va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iar
rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea
unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. Iata ce posibilitati de aparare aveti :
60
ventilata.
Furnicile
Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Cand atacul lor
devine suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele
de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa
avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la
nevoie. Ca substante de ungere putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf.
Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice
substanta lipicioasa.
Prigoria
Prigoria este o mare consumatoare de albine. Incercarea distrugerii acestor pasari
prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta.
Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de
sperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile
desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate), e chiar mai bine.
Soarecii
Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in
ghemul de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri
patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis.
Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. Daca atacul
este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de
capcane cu momeli otravite. O posibila capcana se construieste asezand pe o
caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii),
grau curat, iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Tigla este
folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.
VARROZA ALBINELOR
Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. Aparuta pe la noi , la sfarsitul deceniului 7, este poate cea
mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. Boala este produsa
de un acarian , Varroa Jacobsoni , care ataca albinele in toate fazele vietii. Infestarea coloniilor are loc treptat, pe
61
o perioada de 2-3 ani , ducand in final la distrugerea acestora. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1,
fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica
Albinele si trantorii prezinta malformatii, puietul
este pestrit, larvele mor in pozitii nefiresti,
albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar
parasesc stupul, mortalitate mare in faze
avansate. Raspandirea bolii se face prin
ratacirea albinelor infestate, furtisag,
patrunderea in stupina a materialului genetic
fara certificat sanitar etc.
Depistarea bolii
La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se
face remarcata. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare
procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si
constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea; daca in lunile iunie si iulie
cad intre 5-10 bucati/zi, trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. O alta metoda
este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor ; acarianul are o predilectie
pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta
cat de grava e situatia. In ultima faza de infestare, acarienii pot fi observati si cu
ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.
Modul de administrare
Toamna, la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme), cand puietul capacit a
disparut se fac 3 tratamente. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la
primele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta
acestuia. Intervalul intre tratamente este de 7 zile, iar temperatura exterioara sa fie
peste 12 grade C.
Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.
In primavara se mai face un tratament(o singura administrare), profitand de faptul
ca puietul este putin extins. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa
62
extragerea mierii de salcam, insa avand in vedere eficienta scazuta, si pericolul mare
de contaminare, ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.
Modul de administrare
O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime, se imbiba cu acid formic in
concentratie de 60%. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat,
deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml. Este recomandat ca placuta de carton sa
fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici, pentru
ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,
facem o pauza de alte 7 zile, si apoi repetam operatiunea de 3 ori, in total fiind
facute 4 tratamente. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade
C.
63
Concluzii
Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. Bineinteles ca mijloacele
de combatere in Romania si in lume, sunt mult mai largi. Sunt o serie de
medicamente si metode de care romanii doar au citit. Simpla lor enumerare nu ar
ajuta cu nimic. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp
ceea ce avem, putem obtine rezultate bune.
NOSEMOZA ALBINELOR
Semnele clinice
Urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici
cordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a
intregii familii ; neingrijirea adecvata a puietului.
64
pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului
si miere.
Mod de administrare :
Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar, miere si zahar,
cate 34 ml/kg. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare
sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. Tratamentul se executa de cate ori
este nevoie, cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80
ml/familie/an. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si
respectati dozele de administrare.
Administrare :
Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la
1litru sirop, la una medie 18 g/0,750 litri sirop, iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop.
Aceste cantitati se administreaza saptamanal. Sunt doua moduri de administrare : in
hrana albinelor, cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii
stupului iar siropul ramas , livrat ca hrana. In total se fac 8 administrari la interval
de 7 zile,intre administrare. Dupa cum vedeti tratamentul este de durata, iar prin
faptul ca principiul activ este un antibiotic, exista riscul de contaminare a mierii daca
este facut in plin sezon activ. Recomandam mare precautie.
Concluzii
Orice tratament folositi, respectati dozele ,modul de administrare recomandat,
perioada etc. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare
draconice, pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.
Este gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din Romania.Daca da,ce este de facut?
Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra :
65
Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae,
ord. Coleoptera, clasa Insecta. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în
zonele cu climat subtropical. În 1998 a fost identificat si pe continentul american, în
SUA, unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. S-a observat ca s-
a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si în alte
tari. Consideram oportun cunoasterea unor
elemente de identificare pentru a impiedica
intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra
a parazitului, precum si posibilitatea alertarii
specialistilor în cazul semnalarii acestuia.
Larva , este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune
unei colonii de albine. Este de culoare alb-galbuie , cu aspect sidefiu si are aprox.
1cm. lungime. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara)
Galleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare
anterioare, proeminente, cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup.
Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile, dar poate dura chiar mai mult. Se
înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la
maturitate si se transforma în pupa. Deci, în stup la un moment dat, fara o cauza
determinata se pot observa multe larve moarte. Acest aspect trebuie sa alerteze
apicultorul. În perioada de tranzitie de la larva la pupa, insecta este foarte
vulnerabila. Larva intra în pamântul din fata stupului, isi formeaza o galerie, care se
termina printr-o celula, unde se va transforma în pupa.
Pupa este la început de culoare alba, dupa aceea începe si se pigmenteze. Stadiul de
pupa dureaza între 15 si 60 de zile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4
saptamâni. Acesta, este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca
oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata.
Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie, aspect luminos, pentru ca în scurt
timp chitina devine maro închis si în final neagra. In primele doua zile dupa ce au
iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, îsi iau zborul foarte repede si se
orienteaza dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. Dupa ce patrund în
colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele
mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora.
Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din
sol. Deci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la maturitate aprox. 0,5 cm.
lungime si 0, 25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen,
chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu
mana. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani)
pâna la 6 luni.
66
Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de
albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America.
Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu
semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii, la stupinele din
aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea
gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si
în magazia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se
hraneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor provocau fermentarea si
alterarea mierii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala
a acestora. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu
gaselnitei.
PUIETUL VAROS
Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o
boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie,
67
am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.
Manifestare clinica
- pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte, uscate si mumificate
- puietul moare in stadiu de larva si preninfa
- culoarea puietului atacat este alba, gri sau negricioasa
- fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat
- boala prefera (pentru a cata oara ?), puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel
de lucratoare.
Prevenire si combatere
La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. Familiile slabe,
umiditatea crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara discernamant, sunt
factori favorizanti. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o
"boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de
varooza. Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".
Dupa cele mai recente cercetari , cea mai importanta si eficienta masura de
eradicare a bolii, este schimbarea matcii in familiile afectate. Schimbarea matcii se
va face numai dupa ce s-au luat masurile expuse mai sus .
Multi apicultori (mai ales cei incepatori), intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de
comfort biologic a familiilor de albine. Din aceasta cauza,numarul interventiilor din cuib creste, multe dintre
acestea putand fi evitate. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra
familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii. Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute
fara sa faca interventii majore in cuib.
68
1 - La zborul de curatire albinele nu ies din stup. Verificam daca urdinisul este liber,
curatam cu o sarma resturile daca este obturat. In cel mai rau caz familia este
moarta.
2 - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele
frontal,cautand parca ceva, trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca.
3 - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu
trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta.
4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece, indica o lipsa acuta de apa datorata
cresterii puternice de puiet. Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea
generala. La fel, frecventarea masiva a adapatorului, in aceleasi conditii meteo
dificile este legata de cresterea accelerata a puietului.
5 - Albinele aduc mult polen, inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile
si varstele. Este un semn de normalitate.
6 - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed, scurgeri de balegar de langa
grajduri, ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind
insuficient ,ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa.
7 - Albine multe pe scandura de zbor, care isi balanseaza abdomenul, si au capul
orientat spre camp,indica un cules bun. Daca albinele au capul orientat inspre urdinis
culesul este la final, sau nu exista cules.
8 - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume),
sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere.
9 - Albinele moarte in fata stupului , situatie dublata de lupta dintre albine pe
scandura de zbor ne indica un furtisag puternic.
10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau
nelinistite, trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de
roire.
11 - Albinele incep sa alunge trantorii din stup, acestia incercand sa intre dar fara a fi
lasati, inseamna ca familia se pregateste de iernare.
69
Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de
apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. Iata
cateva situatii :
1 - Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri
in cutia stupului). Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine
este moarta.
2 - Un zumzet slab si prelungit, de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca
familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca
nu intervenim la timp.
3 - Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca.
Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor".
4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform, care creste rapid in
intensitate si scade la fel de rapid, indica ca familia ierneaza in conditii normale, fara
probleme deosebite.
Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus, o cunoastere buna a albinelor ne scuteste
de mari neplaceri. Bineinteles ca pe langa toate acestea, daca o sa cititi cu atentie
literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte
indicii....Succes si mai ales....sapati adanc. Aveti o viata inainte !
LOCA EUROPEANA
Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila. Loca europeana nu trebuie niciodata
confundata cu cea americana, pentru ca nu are un impact la fel de grav, decat daca nu o combatem. Primul sfat :
daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice, pentru ca de multe ori albinele reusesc sa
invinga boala, daca luam masurile adecvate.
Manifestare clinica
Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine, decat loca americana.
Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele
capacite. Perioada de aparitie este in primavara, in preajma primului cules
principal(salcam) sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de
albine cand sunt in dificultate.
Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti ; larvele moarte
sunt rasucite in celule, fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa
si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele
celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor
moarte este de "acru", fiind similar cu cel al otetului.
70
Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului", aflati ca la loca europeana
nu se formeaza filamente(masa descompusa nu se intinde, decat in cazuri rare).
Combatere si tratament
Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.
Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor favorizant, la
fel si absenta culesurilor in primavara. Din fericire familiile afectate reusesc de foarte
multe ori sa inlature natural boala, instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.
Sfaturi finale
Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente
preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la
2 ani, ca masura de preventie.
Dupa cum se stie , folosirea antibioticelor in apicultura nu este recomandata. Totusi , sunt cazuri de forta majora
in care acestea se pot utiliza , cu respectarea precautiilor recomandate . In acest sens am primit de la
cer.Gabriela Chioveanu urmatoarele precizari :
71
acestuia, si pentru a nu se degrada, nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata
o temperatura de 40 C, cat se suporta prin incercare cu mana). Stupina afectata se
va trata si in primavara anului urmator.
Mierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu
poate fi comercializata la export.
In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor, substante
dezinfectante si modul lor de folosire. Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca
eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare, conditii externe de
mediu, rezistenta biologica a familiilor de albine, gradul de infestare etc.
72
Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. 12 grade C, arderea completa si
fara flacara a suportului, etansarea perfecta a stupului, masuri de precautie sporite
pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva.
Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri. Mult
mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte, care este o formula
imbunatatita(s-a adaugat o noua substanta). O eficacitate marita a Varachetului se
constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului.
Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din
familia de albine. Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal, iar dupa 7-8 zile
se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8. Primavara se mentin in stup 45 de zile,
iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna.
Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt
stranse in ghem, iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat
pentru a nu fi uitate acolo.
APITOL - SOLUTIE
Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol. Preparatul
se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa. Modul de
administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7
zile. Temperatura mediului trebuie sa fie min.10 grade C, iar in timpul tratamentului
nu se da hrana albinelor. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.
73
sunt specificate. In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in
stupinele care produc miere bio. Firmele care certifica aceste stupine bio il
recomanda sau chiar il impun. Componentele principale a medicamentului sunt
Timolul(70%), ulei de eucalipt, mentol si camfor(in varianta initiala).
PERIZIN - SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos. Prezentare este
in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa. Se fac doua tratamente in
toamna la interval de 4-7 zile. Modul de administrare este prin picurare , la o
temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului.
TIMOL - PUDRA
Timolul este folosit in medicina veterinara. In apicultura are un efect bun in
combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.
Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol
amestec cu zahar. Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste
10 grade C, seara, inchizand si urdinisul pana dimineata. Albinele vor elimina singure
substanta. Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente.
PROTOFIL - SIROP
Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale.
Contine principii active ca vitamine, minerale care stimuleaza secretia enzimatica
digestiva a albinelor. Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele
cantitati : in sirop 17ml/litru sirop , in paste 34 ml/kg de pasta. Se administreaza de
cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu
depaseasca 80 ml/an.
74
FUMIDIL B - PUDRA
Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina. Se administreaza
amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop, la una
medie 18g/750 ml sirop, la un roi 18g/0,500 ml sirop. Se administreaza in hrana
albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea
peretilor si ramelor stupului, iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum.
LOCAMICIN - PUDRA
Este un medicament produs in Romania, folosit in tratamentul locii americane sau
europene. Substanta activa este oxitetraciclina. La 1 kg de zahar pudra se
amesteca 2,5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final. Familiile de albine afectate
de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin. Tratamentul se repeta de 3 ori la
interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile. Concomitent cu primele 3
tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg
Locamicin la 1 litru de apa.
OXITETRACICLINA
Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene. O cantitate de
0,5-0,75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop. In
functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari, cate 250-
500 ml, la interval de 4-5 zile.
ALTE ANTIBIOTICE
In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA ,
STREPTOMICINA , SULFATIAZOL , ERITROMICINA etc. Unele dintre ele au
devenit total interzise spre folosinta, altele se folosesc numai in cazuri exceptionale.
75
tava, cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc. 60-95 %, la litrul de volum.
ALTE DEZINFECTANTE
In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa
oxigenata , alcool 96 , batoane de sulf etc. Folosite in concentratiile recomandate
sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente.
76
77
78
PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA
Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste
echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor .
Stupii
Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita
investitia cea mai mare. Ce trebuie sa avem in
vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului
(presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci
doar ce sa urmariti la cumparare. Stupii trebuie
sa fie construiti din lemn de calitate, bine uscat
(atentie, aici puteti avea mari surprize), fara
noduri cazatoare, bine incleiati si finisati. Evitati
stupii din polistiren greu, care in ciuda unor
avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in
Occident. Exemplu : daca doriti sa practicati
apicultura bio, una din conditii este aceea ca
stupii sa fie confectionati din materiale naturale.
Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de
79
oriunde.
De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se
explica si pretul mai mic). Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant , sau nut-
feder. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa
aiba batute si cuie de siguranta. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu
impregnati), pentru a va putea da seama de existenta defectelor. Verificati daca
stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici.
Discutati cu producatorul toate amanuntele.
Ramele
Desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. Ca si stupii, ramele
trebuie sa fie construite din lemn de calitate, uscat si fara noduri cazatoare. Trebuie
sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. Ramele pot fi facute din doua
esente de lemn : rasinoase sau tei. Amandoua sunt bune daca materialul este de
calitate. Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme
cu igienizarea si curatirea lor. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru
ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.
80
Tava , masa de descapacit
Materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. Nu se mai admit cele
construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul, existand riscul
contaminarii. Cat despre modele, ramane la alegerea dv., functie de buget.
Centrifuga
Necesita o investitie mare, dar care odata facuta inseamna o investitie durabila,
necesara si utila. Materialul este inoxul alimentar, orice alt material nefiind agreat.
Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar
de productivitatea muncii si pret. Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) ,
numai inoxul va asigura puritatea ceruta.
Sitele
Trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine,
ceara,etc.). Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.
Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.
Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. Atentie la trainicia lor,
acestea trebuind sa fie destul de robuste.
Topitorul solar
Se construieste din lemn, tabla si sticla. Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Evitati
topitoarele complicate constructiv, mari si grele.
Nucleele de imperechere
Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. Aceeasi atentie la calitate ca si la
stupi. Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. Trebuie sa se asigure
o separare totala a albinelor, deci mare atentie la etanseitati.
INVENTAR DE STUPINA
Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate , apicultura nefacand exceptie
de la aceasta regula. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa
indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. Lista prezentata
in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine, acesta fiind numarul minim de stupi
de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. Poate la o prima vedere o sa
credeti ca investitia este destul de consistenta, dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere, o sa vedeti
ca nu este deloc asa.
81
Utilaje principale de intretinere
- Stupi sistematici completi - 105 buc. ; nuclee
de imperechere - 25 buc. ; rame goale de
rezerva - 10 buc/stup ; corpuri rezerva - 10
buc. ; cabana apicola - 1 buc. ; dulap pentru
pastrat fagurii - 1 buc. ;
Materiale consumabile
- Faguri artificiali ; biostimulatori apicoli ; medicamente ; matci ; sarma pentru rame
; cuie ; vopsele ; doze gaz butan ; substante dezinfectante etc. ;
Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor
fiind costisitoare. Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani), deci si
investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in
anul precedent. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. O
regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de
avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vechi, cu lemnul putred,
plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre
de moara, legate de "gatul" unei afaceri de succes. La vremuri noi...oameni noi...si
scule noi .
Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali, au insemnat pentru apicultura o dezvoltare
accelerata. Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de
dorit. In scopul eliminarii acestor neajunsuri, apare necesitatea insarmarii ramelor, operatiune care inseamna
teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. In acest fel, atat fagurele artificial ca atare, cat si cel rezultat dupa
cladire, au o rezistenta marita, putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive.
Deteriorarea fagurilor
Sa vedem cand se intampla ruperea, deformarea sau deteriorarea fagurilor :
1) In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere, cand la manevrarea ramelor,
82
fagurii plini cu miere, pastura ori puiet si acoperiti de albine,
cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se
indoaie.
2) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial, cand apar
defecte de cladire, deformari, ruperi si indoituri.
3) In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau
electrice, cand forta centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare. Se
intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare, deoarece
acolo nu a fost crescut puiet, fiind in permanenta prezenta o coroana de miere.
Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe
suprafetele unde se face cresterea puietului.
4) In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. Factorii favorizanti
degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul
mijlocului de transport. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor, se poate trage
concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina
bataie de cap pentru apicultor.
Conditii de insarmare
Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al
ramelor. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace?
Insarmare orizontala
Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare. Rezultate bune se obtin atunci cand
ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme, de multietajat cu 4 sarme, iar cele
de magazin cu 3 sarme. Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la
10-15 mm de leatul superior, restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric, una
fata de alta.
83
superior 3-4 mm, fata de laterale 5 mm, iar fata de leatul inferior 5-10 mm.
Gaurirea ramelor
Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion. Se va folosi o masina de
gaurit electrica(mica), fixand in mandrina un burghiu de lemn, de 3 mm. In scopul
situarii gaurilor in acelasi plan, dupa marcarea initiala, gaurirea se va face pe partea
interioara a elementelor ramelor, astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor. Daca
sarmele nu sunt montate corect, atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre
albine va fi defectuoasa. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa
fel incat ca sarmele marginale, orizontale sau verticale, sa se afle pozitionate la 2,5
cm de toate stinghiile ramei (vezi fig.).
84
calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia. Pozitia corecta a fagurelui este cea
in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara, fagurele aproape
lipit, pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm. distanta. Pentru lipire se pot folosi
pintenul apicol, randalina apicola, un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai
modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica. In toate aceste cazuri se are in
vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. Unde
din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita.
Ceara de albine este o resursa importanta in apicultura, dar care din pacate nu este indeajuns exploatata . Ceara
in stare bruta poate fi impartita in doua categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare deschisa obtinuta
din rama claditoare, descapacire etc, si o alta considerata calitativ inferioara , obtinuta din fagurii vechi. In cele
ce urmeaza vom prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in stupinele mari , cat si in
cele mici.
Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor
din cratita. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un
85
cutit. Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca
mai contin inca destula ceara. Repetam operatiunea de cate ori mai strangem alte
cantitati de fagure. In toamna toate calupurile de ceara se retopesc dupa acelasi
procedeu si se toarna intr-o forma mai mare.
Sfaturi finale : respectati proportia de 1/1 dintre ceara si apa ; folositi apa
dedurizata(apa de ploaie) ; mixtura nu trebuie sa dea in clocot pentru ca se pot
produce accidente sau deteriora produsul final ; raciti lent pentru o buna separare ;
colectati si uscati rezidurile ramase.
86
mm.Deasupra , in centrul sau , se toarna 800-1000 g miscela ( faguri topiti + apa )
3. Se asterne un nou strat de paie si apoi inca o portie de miscela , operatie care se
repeta pana la umplerea corpului presei. Peste ultimul strat de paie , care trebuie sa
fie de 3-4 ori mai gros fata de celelalte , se aseaza discul de lemn 4. Prin actionarea
volanului 5 se alatura de acesta discul metalic 6. Apoi se actioneaza - spre dreapta -
manetele 7 , pana ce discul metalic 6 a coborat lent in corpul presei , aproape 75%
din inaltimea acestuia.
Ceara si apa reziduala se scurg in colectorul - decantor C.D. Cand acestea au atins
nivelul superior al conductei "t" , apa reziduala de la fundul colectorului - decantor
este eliminata , conform schemei , pe baza cunoscutului principiu de functionare al
vaselor comunicante si a diferentei de densitate dintre ceara si apa. Ulterior ceara
obtinuta se retopeste si se toarna in calupuri mai mici sau mai mari.
Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi, nu este deloc
asa. Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine, stie ca in anumite cazuri
poate intampina dificultati in a o repera usor. Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii,
acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei reale.
Din toate metodele prezentate in literatura de specialitate, noi am ales doua care se
detaseaza prin eficienta si simplitatea lor. Ce si cum folosim :
Vopsele - dintre toate vopselele incercate la marcare cea mai eficienta s-a dovedit a
fi banala oja pentru unghii. Oja are calitatea de a forma un marcaj vizibil, compact,
rezistent in timp, si are o viteza de uscare optima. Oja folosita trebuie sa fie de
culoarea anului, sa fie in termenul de garantie. Daca nu gasim oja de culoarea anului
respectiv , se foloseste un lac de unghii incolor, pe care il coloram cu o cantitate
mica de vopsea de oua(netoxica).
Placute de marcare - in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici , acestea
vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv. Este
solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji
pentru procurarea materialului. Stantarea se face cu o
preducea construita dintr-o mina metalica de pix,
ascutita la unul dintre capete. Marimea rondelelor nu
87
trebuie sa depaseasca 1,8 - 2 mm. Bineinteles pentru cine are posibilitatea sa-si
procure de "afara" rondele speciale de opalit este si mai bine.
Tehnica marcarii - din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face
oricand . Noi recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in
nucleul de imperechere. Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. Aceasta se prinde
cu varfurile degetului aratator, mijlociu si a degetului mare de la mana stanga.
Pentru cineva care face pentru prima oara lucrarea, poate parea complicat si de
aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din fig.2.
Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata
moale(burete etc.), daca operatiunea nu se face direct in stupina. Eventual se poate
folosi si un dispoziti de imobilizare ca cel din fig.3 , care asigura un bun control
asupra matcii. Cu mana dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul
drept), scuturam surplusul de oja si tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul
primului segment dupa cap).
Concluzii : pentru marcarea matcilor se pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack
, acetona cu celuloid , duco , vopsea auto). Ba mai mult se gasesc pe piata si
creioane marcatoare (gen "marker"), sau truse de marcat, deci nu ezitati !!
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate
varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine, natura, aer liber. Apicultura are o latura
materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis)cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul
unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii
plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in
permanenta cautare a dragostei. Ce poate fi mai inaltator? Ce
alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?
Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale
aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.
88
Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii
incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu
sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. Totul
trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de
specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate.
Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Un
adevar e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar, iar
unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. La fel si zona in
care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele
au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati, iar in
zonele de deal, montane si nordice, stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali.
Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie
foarte bine cantarite.
89
care 5-6 cu puiet), intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care
doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si
apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. Este recomandat ca roiurile de albine
sa fie instalate in stupi noi, pe rame cu faguri necladiti, pentru ca asa vom putea
evita bolile. Aceste cerinte sunt minime, urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti
in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.
Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:
- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii
familii. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua ,aprox. 150-180000, in
decursul unui sezon. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. Felul
depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. O
matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Nu degeaba
se spune ca matca da tonul. Exemplu : prin schimbarea unei matci, intr-o anumita
perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matcii fiind transmise la
descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite
bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire
trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150
zile). Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor, consumul de hrana.
Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de
miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa
o anumita lucrare. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie
de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si
daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in
stup. Acestea trebuie alese! Prin comparatie, se intampla ca la oameni. O casa mai
curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale
diminetii, au un numar mare de zboruri pe zi, iar seara isi continua activitatea pana
mai tarziu. De obicei, un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta
o dovada.
- Productia de miere - Este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ
si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este
valoroasa. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii
de albine, numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt
relevante.
Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de
preferat ! Nu incercati sa faceti totul singuri. Sigur veti gasi oameni cu suflet si
pasiune, care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie
asigurat.
90
Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-
35 buc./vatra), cu o distanta de 5-6 km. intre ele. La un numar de 300 de stupi sunt
necesare 8-10 locatii, legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat
numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic. Aceste locatii se inchiriaza de la
diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. Uneltele si
utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. Un alt obiectiv este
construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supravegherea
sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca. Existenta a 1-2 mijloace de
transport constituie o necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in
America. Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport
(camioane, tractoare, tren, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie
cantonate pe 2-3 vetre. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,
devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii, dat fiind cheltuielile mari cu
transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea, unde sunt granitele dintre
amatori, semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere
necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. Potrivit normelor, se
considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. De obicei acest stuparit
se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana)
; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o
alta munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc, volumul de munca 1200-
1300 ore/an, materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate, se poate
practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor, se prelucreaza primar
unele produse ale stupului etc. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca
membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi, un numar
optim fiind undeva spre 600 de buc. Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul
pastoral fiind absolut necesar. Numarul de ore munca/an creste dramatic, fiind
necesara angajarea de muncitori sezonieri. Pentru o mai buna reprezentare se cere
ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.
CULTIVAREA FACELIEI
Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa. Apicultorii
trebuie sa stie ca exista o planta de cultura, foarte valoroasa, care asigura productii mari de miere si a carei
cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. Acesta planta speciala este
facelia.Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii, situata in imediata apropiere a stupinei, trebuie sa
cultive facelia, atat pe terenurile propietate personala ,cat si pe cele aflate in propietatea tertilor. Planta, pe langa
valoarea melifera, poate fi folosita si ca furaj.
91
" Specie anuala, originara din America de Nord unde creste si spontan,facelia a fost
introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care
poate intra si in componenta amestecurilor melifero-furajere,
fiind si un bun nutret pentru animale. Facelia este putin
pretentioasa la conditiile de clima si sol, gasind in tara
noastra conditii bune de cultura in toate regiunile. Rezistand
bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se
poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu,
furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera.
Agrotehnica faceliei
Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in
mustul zapezii (februarie-martie), in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul
infloririi salcamului, prelungind culesul cu 2-3 saptamani.
Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-
aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si
pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile
de la semanat, iar plantele au un ritm de vegetatie rapid, o dezvoltare viguroasa si o
productie de nectar buna.
Avand perioada de vegetatie scurta, facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile
ce elibereaza devreme terenul, intre acestea fiind si graul, cultura ce ocupa suprafete
mari in tara noastra. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este
deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu.
In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si
constituie o sursa sigura de nectar. Se pot face amestecuri de facelia cu plante
leguminoase ca: mazarea, mazarichea, lupin, soia,s.a., dar cele mai bune rezultate
da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz). Proportiile de semanat
cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha.
Caracteristici melifere
Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand 45-
55 zile,iar inflorirea dureaza 30-50 zile, influentata de evolutia factorilor climatici,
92
producandu-se din mai pana in octombrie in functie de data semanatului.
Valoarea melifera a faceliei este mare, fapt ce determina albinele sa o viziteze intens
in tot cursul zilei. Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de
miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici, a evolutiei
timpului in perioada de vegetatie,a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate. In
conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg
cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973), dand productii de miere
la hectar de 600-1000 kg. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de
miere la hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg."
------------------------------------------------------------------------------------------
In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o
sa fie cultivata facelia, pentru ca principala problema de aici vine. Sunt cazuri cand
apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole,
decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si
intretinerea culturii.
Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati :
Apilarnilul este unul dintre cele mai cautate produse din stupina. Cererea mare pentru acest produs,venita din
partea producatorilor romani de medicamente naturiste, poate asigura apicultorilor profesionisti sau amatori, o
importanta sursa de crestere a veniturilor. Vremea apiculturii bazate exclusiv pe productia de miere este pe cale
sa apuna si doar o diversificare a produselor poate defini aceasta activitate, ca fiind profitabila.
Apilarnilul este un produs apicol natural, biologic activ, obtinut din larvele de trantor
si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule de faguri, recoltate intr-un anumit
stadiu larvar.Productia de apilarnil in familiile de albine se obtine prin folosirea ramei
claditoare si insamantarea acesteia cu oua de trantor de catre matca. Deci, in
principiu, totul se reduce la o crestere continua de trantori pana la un anumit stadiu
larvar, urmata fiind de recoltare.
93
Factorii interni si externi ce influenteaza cresterea sunt :
Puterea familiei de albine - o familie puternica, datorita dezvoltarii accelerate din
primavara , incepe cresterea mai devreme si cu un numar mai mare de trantori, in
comparatie cu una mai slaba .
Varsta matcii - prezenta unei matci care a stat o iarna in familia de albine este
benefica pentru cantitatea de puiet de trantor. In anul doi de viata matca creste
cantitatea de oua nefecundate depuse.
Alti factori - mai sunt si alti factori care determina o buna crestere a trantorilor (ex.
situatia genetica), insa acestia sunt considerati ca fiind secundari.
Producerea apilarnilului
Dupa cum am citit mai sus, familiile de albine pe care le alegem pentru producerea
apilarnilului trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza. In primul rand aceste
familii sa fie destul de puternice, astfel incat la inceputul lui aprilie sa aiba minim 6-7
faguri bine acoperiti de albine. Hrana,atat mierea
cat si pastura, trebuie sa asigure o buna crestere.
Prezenta unui bun cules de polen din natura
reprezinta un factor favorizant. Daca demararea
productiei de apilarnil incepe in iunie nu se vor
folosi acele familii care au matci nascute in anul
respectiv, matcile de 1-2 ani fiind cele mai
performante.
94
In scurt timp de la cladire,s au chiar in timpul cladirii fagurilor, matca insamanteaza
acesti faguri. La 10 zile de la depunerea oualelor, deci in a 7-a zi de stadiu larvar,
putem recolta prima productie de apilarnil a anului. Recoltarea se face manual sau
semiautomat cu ajutorul aparatului cu vid folosit la recoltarea laptisorului de matca.
Deoarece majoritatea apicultorilor nu au la dispozitie un asemenea aparat, se va
folosi pentru delarvare, o spatula din lemn, os sau plastic. Acest instrument are un
capat ascutit, cu care se face delarvarea iar la capatul celalalt o spatula de 3 mm,
usor curbata, cu care se recolteaza continutul ramas in celula. Dupa recoltarea
apilarnilului, fagurii se reintroduc in familii, continuand cresterea.
Alte detalii
Numarul si marimea sarjelor de apilarnil depinde de fiecare familie in parte. Pe toata
perioada producerii apilarnilului se fac usoare hraniri de stimulare(inclusiv proteice).
In familiile puternice din stupii orizontali sau multietajati se pot introduce
concomitent cate 2 rame de productie, in lateralele cuibului(intre puiet si provizii).
Concluzii finale : Producerea apilarnilului este o activitate relativ usoara, care cere
insa multa atentie si timp. Putem spune ca este si profitabila daca ne ingrijim din
timp sa incheiem un contract ferm cu un cumparator (producator medicamente,etc.)
DESPRE FACELIA
Alte utilizări: poate fi folosită sub formă de îngrăşământ verde, plantă furajeră, are
acţiune antipoluantă, antinematodă.
O plantă care se pretează foarte bine la această utilizare este facelia (Phacelia
tanacetifolia L. – fam. Hydrophylaceae), a cărei valoare meliferă este întrecută numai de
salcâm şi evodia.
Trebuie totuşi menţionat în legătură cu valoarea sa meliferă că, deşi pe bază de analize
repetate a rezultat că are o mare capacitate meliferă, totuşi, datorită complexului de
factori microclimatici, care influenţează într-un fel sau altul secreţia şi concentraţia
nectarului, nu în toţi anii şi în toate localităţile se realizează un cules eficient cu sporuri
95
însemnate de miere.
Originară din America de Nord, unde este considerată o buruiană problemă, facelia a fost
cercetată şi selecţionată de numeroase institute de cercetare din lumea întreagă până s-a
obţinut specia de facelia cunoscută şi apreciată astăzi de apicultorii din lumea întreagă.
Mierea obţinută de la facelia este una dintre cele mai fine, de o calitate excelentă şi cu o
aromă deosebită, foarte apreciată de cunoscători. În stare cristalizată se aseamănă cu un
şerbet alb, foarte fin.
Singurul defect al acestei plante este acela că, deocamdată, în ţara noastră prezintă interes
numai pentru apicultură, ca plantă nectariferă.
- prin dezvoltarea sa rapidă, înăbuşă buruienile, iar frunzişul său foarte dens menţine
terenul curat de buruieni până la cultura următoare;
- datorită cantităţii de biomasă produsă la unitatea de suprafaţă, a conţinutului bogat în
proteine şi a pretenţiilor scăzute faţă de factori pedoclimatici, s-a dovedit a fi cea mai
indicată plantă pentru îngrăşământ verde, care lasă multe elemente nutritive prin
încorporarea ei în sol. Îngropată în pământ la sfârşitul perioadei de înflorire, facelia aduce
în sol echivalentul a 30 t de gunoi de grajd la hectar;
- are acţiune antipoluantă - o cultură de facelia „captează" din sol nitraţii şi resturile de
îngrăşăminte rămase de la culturile precedente, limitând, în caz de ploi puternice,
spălarea solului şi infiltrarea de substanţe puternic nocive şi poluante spre pânzele de apă
freatică;
- are acţiune antinematodă - o cultură de facelia permite reducerea, în bune condiţii, a
populaţiei de nematode cu 20%;
- a intrat şi în atenţia crescătorilor de animale ca furaj după obţinerea unor soiuri de
facelia lipsite de perişori pe frunze.
Fiind o plantă cu perioadă de vegetaţie scurtă, se pretează foarte bine să fie semănată în
etape, înflorind astfel eşalonat din luna mai până în octombrie şi chiar până la căderea
brumei.
Data semănatului este condiţionată numai de perioada când avem nevoie de cules.
Cunoscând că răsărirea are loc în 8-10 zile, înfloreşte după 40-60 zile de la semănat, iar
durata totală de înflorire durează cca 50-60 zile, epocile de însămânţare vor fi în aşa fel
alese încât înfloritul să coincidă cu perioadele obişnuit lipsite de cules.
96
- epoca de toamnă. Însămânţarea seminţelor de facelia se va face cât se poate de târziu, în
cursul lunii noiembrie sau chiar la începutul lunii decembrie, dacă vremea permite, în
mod eşalonat şi pe suprafeţe diferite, pentru a obţine prelungirea perioadei de înflorire pe
o durată cât mai lungă de timp. Important este ca sămânţa de facelia să nu germineze
până la venirea gerurilor, căci plantulele de facelia nu rezistă la îngheţ.
97