Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata
familiilor de albine nu aresens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie,
pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si amodului ei de viata o sa va fie de mare
ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .
Indivizii dintr-o familie
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare sitrantorii.
Albinele lucratoare :
Numarul acestoraeste variabil, osciland de la 10000 inperioada de iarna, pana la 40000-
80000 invara. Au talia mai mica(12-14 mm), ogreutate de aprox. 100mg si aripile suntde
aceeasi lungime cu abdomenul. In faptlucratoarele sunt femele cu organele de
reproducere nedezvoltate.
Matca :
Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultireafamiliilor de
albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mailung(20-25 mm), capul
mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutatede 250-280 mg.
Trantorii :
Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib dinprimavara pana in
toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc
abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg.
Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul
indivizilorcrescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.
Practicviata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.
Prima perioada :
Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cualbina tanara, nou
iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matcaincepe sa depuna oua in
celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimultermic permite cresterea de
puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matcadepune din ce in ce mai multe oua.
Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matciiajunge la 1000 de oua pe zi, albinele
batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.Procentul albinelor tinere creste mereu si se
ajunge in situatia ca la sfarsitul luniiaprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina
tanara are o putere mare deingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul
dezvoltarii familiei fiind foartemare.
Perioada a doua :
Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul segasesc din abundenta si isi
fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depunepeste 2000 de oua/zi, numarul de
albine doici creste si se ajunge in situatia in care3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest
fenomen se suprapune cu alti factorifavorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta
etc.), apar frigurile roirii. Albineleconstruiesc botci de roire, in care matca depune oua la
interval de cateva zile. Laurdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea
aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima
roire, matca cu o parte dinalbinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest
roi care se numesteroi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza
dupa cateva
1
destinatie.In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca
tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind
lucrulacesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului,
albinelenu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului
roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de
ovreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multematci
tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce ladesfiintarea familiei
de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsaintre sfarsitul lunii mai si
sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreazacele mai mari culesuri de
nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternicea masivelor melifere. Catre
sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta,
trantorii fiind alungati din stup.
Perioada a treia :
Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In modnatural toata albina care a
participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita dealbina aparuta in luna august,
albina care neparticipand la cules are un organismneuzat. Generatiile de albine iesite
toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie, traiesc pana in
primavara urmatoare, asigurand crestereanoilor larve.
Perioada a patra :
Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13grade C. In toamna la
aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largitpe fagurii din dreptul
urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea catemperatura din interiorul ghemului nu
scade niciodata sub 14 grade C, nici inperioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti
stuparii sa stie ca albinele nu incalzescincinta stupului, ele mentinand caldura numai in
interiorul ghemului. Albinele dinpartea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de
altele si formeaza o"coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai
rasfirate si prinmiscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea
caldurii intimpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna
6-10kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.
Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in
cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii dedezvoltare :
ou , larva , nimfa.Albina lucratoare :
Inprima zi dupadepunere, oul stavertical in celula, adoua zi se inclina putin pentru ca a
treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele
doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se
moaie si din el iese larva. Aceastaare forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele
trei zile larva este hranita dealbinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul
celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele
sa fiehranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele
stauincolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul
.
In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut
dupaincheierea culesurilor. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim
stupiorizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in modsatisfacator, toamna
cuibul se restrange si se impacheteaza. Dacavrem sa inmultim familia de albine, divizam
stupul cu o diafragmaetansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba
ouaproaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si inacest caz se pot
ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. MetodaLayens este o metoda usoara fiind
apreciata mai ales de apicultoriicare considera stuparitul un hobby.
Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare
O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosireamatcilor ajutatoare.
Stuparii cu mai multa experienta isi propun infiecare an sa obtina cat mai multe matci
ajutatoare pentru familiile dealbine. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul
total defamilii din stupina si rezultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri
deproductie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru aintari
familiile de baza in vederea iernarii.Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce
culesul la salcam se incheie. Dinfamilia de baza, se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu
puiet. Roiul stolon astfelobtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in
formare) primeste omatca valoroasa si imperecheata. Daca matca nu este imperecheata se
asteaptaimperecherea ei. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu
puietgata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. Cand familia ajunge sa ocupe 7-
8faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguricare
cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-ofamilie
puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurileau incetat,
familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matcatanara.Procedeele
de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali suntmulte si se gasesc
descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insatrebuie sa si le insuseasca pe
cele mai simple si odata cu trecerea timpului potincerca tehnici care acum par atat de
complicate.
INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE
Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisivspre
practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a facepastoral, pot
fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Trebuie sa vaganditi ca puteti
obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) simai ales miere pe
sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine aredezavantajele lui dar acestea
pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilorelaborate de-a lungul timpului. In orice
caz daca l-ati ales, alegerea a fostinspirata !!!Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu
el este o combinatie intre stupul orizontalsi cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii
caracteristice ambelor. De aceeaintretinerea albinelor in perioada de primavara este
identica cu cea aplicata la stupiiorizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri
ale cuibului prin adaugareade faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine
ajunge sa ocupe cei 10faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale
fagurilor marginasi,
obicei in preajma primului cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditisi
2-3 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa odistanta
mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.Cand albinele au
umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales candse observa capacirea
superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugamun al doilea magazin. Acesta
se aseaza deasupra cuibului, primind deasupramagazinul cu miere unde bineinteles va
continua procesul de capacire. Asezarea unuimagazin de recolta devine necesara uneori si
pe timpul cand nu este cules, din cauzamultimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii
din cuib. Dupa terminareaculesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o
deja) !!! La acest tip destup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din
cuib nu asiguracantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula),
si deaceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu
venireatimpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului
orizontal.
INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI
Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Unii ilconsidera ca
fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tariinoastre.S igur este un
lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si careimpune ca apicultorul sa posede
un bagaj vast de cunostinte apicole. Folosit inzonele tarii in care clima permite ca
familiile de albine sa ajunga la o dezvoltarebuna, succesul este asigurat.I ata cum se
manuieste:
Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii
dincorpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Ghemul de iarna
seformeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara acelor
din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pecare o
dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc incorpul
superior. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitateade a se
deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor dincelulele fagurilor
ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele maicorespunzatoare. La
sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiileocupa, treptat, cu puiet
fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentrumentinerea caldurii ! Cand
corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos existafaguri cu celule goale, se trece la
intensificarea cresterii de puiet prin simplainversare a corpurilor.Aceasta schimbare de
pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creascapuiet atat in corpurile de
jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in faguriigoi din corpurile superioare
(care mai inainte se gaseau dedesubt, deasuprafundurilor). Altfel fagurii din corpurile de
jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucrarease face cand timpul frumos si caldura s-au
statornicit, cel mai bine pe timpul infloririipomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa
transvazarea familiilor respective instupi curatati si dezinfectati. Cand familiile au matci
tinere si prolifice, populatiinumeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic
culesurile de intretinere,cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate
ajunge la oaglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea
salcamului sau- cel mai tarziu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. De
aceea pentrua se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o
nouarestructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treileacorp,
care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine.
Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca estenevoita sa-
si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celuleleeliberate de puiet
din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Catresfarsitul perioadei de cules
intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cucel de deasupra. La pregatirea
familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos seaseaza corpul cu provizii de miere si
pastura de buna calitate.
Concluzii
Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce inexploatare.
In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste maibine, intr-un cuvant
isi alege "stilul de lucru". Incepeti cu tehnici simple si pe masurace va acomodati si
capatati experienta treceti la un nivel superior. Nu uitati :progresul se obtine pas cu pas,
nu sarind peste etape !
STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii
ramelor. In aceastasituatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul
anului . Va prezentam doua scheme de lucru(cu si fara gratie Hanneman) , cel mai des
intalnite in practica apicola .
Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman
a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile inversate pentru
intensificarea cresterii de puietc , d , e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru
valorificarea culesurilorf) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)
Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman
a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile in care a iernat familia ,
inversate , pentru intensificarea cresterii depuiet
24
c , d , e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoaref) Corpuri in care
familia de albine ierneaza (toamna)
NARCOTIZAREA ALBINELOR
In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada
scurta. Practic sunt maimulte metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am
obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara aavea insa pretentia ca este cea mai
buna. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.
Substanta folosita la narcotizarea familiei dealbine este
protoxidul de azot
, aplicareafacandu-se sub forma de fumigatii. O saintrebati : "de unde iau eu protoxid de
azot".Raspunsul este simplu si solutia cunoscutaprobabil de multa lume. Protoxidul de
azot seobtine prin arderea in afumator a unei micicantitati de
azotat de amoniu
. Trebuie sa vaatentionam ca o aplicare corecta a substantei ,presupune respectarea
catorva pasi obligatorii
pentru a elimina riscurile legate de protectiaalbinelor, protectia la contaminare si nu in
ultimul rand de protectia apicultorului.Protoxidul de azot , este cunoscut ca un gaz
ilariant din anul 1800. In cantitati miciprovoaca asupra omului o "buna dispozitie", insa
odata doza marita are efectuleterului si cloroformului. Mult timp a fost folosit in industria
alimentara la preparareade frisca.
Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este osubstanta
inofensiva.
Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire :
Pregatirea afumatorului
- afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuniincinsi (jar viu). Grosimea
ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . Este recomandatsa nu se depaseasca aceasta
grosime pentru, a se evita descompunerea in gazetoxice (datorita temperaturii mari), a
protoxidului de azot. In cazul in care avem de
narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jarviu". In
prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun, realizand cuplajul cuajutorul unei
reductii.
Pregatirea azotatului de amoniu
- azotatul folosit pentru producerea protoxidului deamoniu este cel folosit ca ingrasamant
in agricultura. Deoarece modul de prezentarea acestuia este sub forma de praf sau granule
si arderea directa in afumator s-arproduce rapid,trebuie compactat. Compactarea se face
introducand 2 g de azotat deamoniu intr-o bucata de hartie,ce v-a fi rasucita ulterior.O
alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este dizolvarea intr-unlitru de
apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Cu solutia obtinuta seimpregneaza un
material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.
ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cualte
substante. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu!
Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor
- pentru o narcotizare eficienta cutiastupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul,
ramele se distanteaza intre ele sipeste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Furtunul
atasat la afumator seintroduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Trebuie avut grija ca jetul
cald sa nuloveasca direct albinele. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup, ridicam
sacul sipodisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis.
Pentrua executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei !
Deoarece dupa narcotizare, albinele au o faza de dezorientare, este recomandat
caoperatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. In acest fel familia
indificultate nu v-a fi atacata de alte albine.Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea
protoxidului de azot in apicultura nueste daunatoare familiei de albine. Totusi problema
rezidurilor ramase in miere sauceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam
ca narcotizarea sa fiefacuta cu prudenta, fara a depasi dozele si numai in caz de
necesitate.
CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE
Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom
prezenta in aceasta paginacateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice
apicultor in stupina proprie.
Roirea artificiala prin stolonare
Foarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendintade a
intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albinaacoperitoare,iar de la
alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cuprovizii trebuie sa fie cel putin
unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului,mai ales daca roii raman pe aceeasi
vatra cu familiile din care s-au format. Trebuiesa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina
culegatoare .Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma dinrezervele
puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vorprimi apa in hranitor. Cu cat
roii se fac mai devreme, cu atat estemai bine, pentru a avea cat mai mult timp la
dispozitie, necesarconstituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve
deiernare in cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este
26
posibil, se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuiesa
existe un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.In lipsa
culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor,seara la fiecare 2-
3 zile. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cuscacu dop din serbet sau
foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata deeclozionare, pe fagurii din
centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Estenecesara o atentie sporita
atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet,pentru a nu se ridica din greseala
una din matcile familiilor donatoare respective.Metoda se preteaza a fi folosita foarte
bine in primavara, inaintea culesului de lasalcam, cand familiile sunt foarte populate si in
stupi exista 7-8 faguri cu puiet perama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se
poate aplica aceasta metodapentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia
de baza a unor faguriartificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna,
dupa culesul dela floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand astfel rapid
la nivelulde putere al familiilor de baza.
Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemanaoricarui
apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosiminaintea
culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiilede albine si de
aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albinatanara aferenta
.Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 ramecu
puiet , pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca toatefamiliile care
participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare desanatate buna . O alta
conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate ,pentru toate roiurile formate.
Roirea artificiala prin divizare
Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa siproductiva,
prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in carese afla familia ce
urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se impartegal intre cei doi stupi,
fara a tine seama in care a ramas matca.
Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cuurdinisurile
apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, seaseaza unul langa altul pe locul stupului golit,
pentru caalbina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi.Familia ramasa fara
matca va primi una imperecheata incolivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure
artificialperforat, sau o botca gata de eclozionare.Treptat, cei doi stupi se departeaza
zilnic cate putin, cam20 cm/zi, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. Uniiapicultori
, mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasandstupul fara
matca sa-si creasca singur regina, din botci de salvare . Aceasta variantatrebuie insa
abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet estestopata (pana la
imperecherea noii matci ).
Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai
familiilor puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un
termen fiind 15 iunie.
Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului
saechilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albinaculegatoare ; din
pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina,pentru ca de obicei in fiecare
stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe.
Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza
Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoniafecteaza -
alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea sicapacitatea
productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, dinfamilia de baza se
scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca sialbina culegatoare.Daca
familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cupuiet necapacit.Sesizand
absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala siinsamanteaza rapid 3-5
faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la carene aflam si de albina
acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet si albinaacoperitoare care au fost
scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multeladite in functie de numarul
ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi).Roiurilor li se altoieste cate o botca
gata de eclozionare astfel ca pana laimperecherea tinerei matci, intreg puietul sa
eclozioneze.Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se
executarapid tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde
intreagapopulatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in
toamna,daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare,
seunifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau
pentruiernare fara pierderi.
Metoda dublarii efectivului familiilor de albine
Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor dealbine
prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu
combaterea acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere laculesul de
salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitatibiologice. Aceasta
o realizam in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuariiunor tratamente
eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietuluiin familie, deci si a
parazitului.La stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puietcapacit si necapacit in
corpul 2 sau 3, dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cuo rama cu puiet necapacit
cat mai tanar posibil.Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu
urdinis lateral. Lacorpul superior se da o botca. Se executa tratamentul cu Varachet la
corpul 1 inferiorin care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va
cauta sa-sirefaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine
statatoare,beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. In
corpulsuperior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul
peramele cu puiet si albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepesa
insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.Cand intreg puietul a eclozionat si
puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, seexecuta tratamentul cu Varachet in
corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de
cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintrematci
cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corpsuperior ca
roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-seapoi podisorul
dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabilasa valorifice
culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara siintraga familie din
corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de lafamilia din corpul
superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-afacut roiul de sine
statator.Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin
valorificareaculesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se
procedeaza sila familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu
ajutorulunei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.
ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SIINSTALARE
Printre metodele de inmultire a familiilor de albine, exista o metoda care se detaseaza net
prinavantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata
pe scara larga in toatalumea. Din pacate in Romania, nu este indeajuns exploatata ,
lipsind apicultorii de o arma puternica incombaterea bolilor. Pagina se doreste a fi o
pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire, care desicunoscuta teoretic nu este
utilizata decat arareori.
Printre metodele de inmultire a familiilor de albine,exista o metoda care se detaseazanet
prin avantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" sipracticata
pe scara larga in toata lumea.Din pacate in Romania, nu este indeajunsexploatata , lipsind
apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina sedoreste a fi o pledoarie in
favoarea acestei metodede inmultire,care desi cunoscuta teoretic nu esteutilizata decat
arareori.
Echipamentul folosit
- principalul echipament folositeste o ladita de transport(pachet), de la care vinepractic si
numele metodei.Dupa cum vedeti in imagine, acest pachet are oconstructie simpla si
ieftina.Peretii frontali sunt dinplasa de sarma , in scopul asigurarii unei buneventilatii.
Sipca din interior este folosita pentrusprijinirea hranitorului.Hranitorul este utilizat cand
intre formarea roiului siinstalare, trec mai mult de 12 ore.Alte doua echipamente utilizate
sunt colivia de transporta matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare
din carton. Cea maiutilizata colivie este cea din fig.2. Palnia din carton are diametrul
superior mare, iarcel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului.
Matcile
- pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse maxime dedezvoltare si
transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci tineresi imperecheate.
Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultoricare stiu a creste matci
si pot respecta termenul de livrare. Comanda matcilor se va
face din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.
Formarea roiurilor
- este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. Estefoarte important ca perioada
calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind cuprinsaintre 20 mai si 15 iunie, pentru
conditiile din Romania. Lucrarea incepe dimineata(ora 10 - 11), cand albina batrana este
la cules.Introducem in pachete coliviile cumatci si pregatim hranitoarele.Stupul vizat se
deschide si identificam matca. Fagurele cu matca se ridica si il vomdepozita temporar
intr-o cutie(corp de stup).De pefagurii cu puiet(acolo este albina tanara), scuturam cu
operie moale, albinele in palnia pachetului.In aceastafaza, pachetul cu palnia montata se
afla instalat pe uncantar. Scuturam atati faguri incat sa ajungem lagreutatea de 1,5 kg
albina. Se pot forma si pachete cu 1kg de albina, insa
noi le recomandam pe cele de 1,5 kg
,care sunt mai performante.Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul
simutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.Repetam operatiunile pentru fiecare
pachet in parte.
Transportul pachetelor
- dupa formare sidepozitare,pachetele cu albine se transporta, de preferintanoaptea, la
noua vatra aflata la min. 3 km de cea veche.Odata ajunse la noua destinatie se vor
depozita intr-ocamera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare.
Instalarea roiurilor
- instalam roiurile formate in stupi noisau vechi (dezinfectati insa), dotati cu 5-6 faguri
artificiali.Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului detransmitere a
bolilor. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac), se scoatecolivia cu matca si
se fixeaza intre fagurii artificiali. In prealabil orificiul de eliberareva fi infundat cu un dop
de serbet. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prinscuturarea directa a albinelor sau
prin introducerea pachetului direct in stup. In acestultim caz albinele parasesc singure
pachetul, urmand ca acesta sa fie recuperat inziua urmatoare. Albinelor li se va asigura un
hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar2/1. Nu se administreaza drept hrana miere !
Ingrijirea roiurilor
- in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea siinceperea pontei
matcii.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar.Inmaxim 4-6 zile de la
instalare se face un tratament cu Varachet Forte,pentrueliminarea acarianului Varroa.
Recomandari finale
- producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa lazii-pachet, aceasta putand fi
inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc ! Respectatiintocmai fazele descrise ! Nu folositi
miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi !Executati un tratament antivarooa ! Desi
"adversarii" acestei metode de inmultirereproseaza lenta dezvoltare a roiului , nu este
deloc asa , si daca vom proceda corectvom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu
albina !
CALENDARUL APICULTORULUI
30
Ianuarie
- asigurarea linistii familiilor de albine ;pasarile,animalele pot provoca prinzgomotele pe
care le fac, o neliniste afamiliilor, determinandu-le sa consumehrana suplimentara ;
soarecii intrati instup creaza acelasi discomfort .- supraveghem zborurile de curatire ;asta
in cazul in care avem noroc de ovreme favorabila ; daca vremeapermite,albinele fac in
aceasta perioadazboruri de curatire care au un rolbenefic.- supravegherea permanenta a
stupilor, pentru prevenirea aparitiei stariloranormale ; nu exagerati insa pentru ca daca v-
ati facut treaba bine in toamna,vapierdeti timpul de pomana.- indepartarea zapezii de pe
stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care arecrusta)dauneaza intr-o oarecare
masura ; curatirea urdinisului stupilor pentruasigurarea unei bune ventilatii.- repararea,
curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva, ramelor, utilajelor ;insarmarea ramelor.-
pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, etimpul sa
faceti si un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.
Februarie
- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna;
curatam zapada, imprastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se
inlaturaimpachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.- completam rezervele de
hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se vaface numai cu faguri de la
rezerva, turte de miere si zahar pudra sau serbet ;aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie
perforata, deasupra ramelor(in contact direct cuele).- curatam urdinisul stupilor,
supraveghem familiile facand controale auditive ;reparam,curatam dezinfectam
inventarul apicol ramas.
- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stupariirecolteaza si
conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca estenevoie se pune in
functiune adapatorul.
Martie
- in unele zone(mai reci), au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.-
alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor safaca hraniri
de stimulare acum este momentul de incepere a lor.- executam controlul sumar al
familiilor de albine ; indreptam starile anormale.- in zilele favorabile facem revizia de
primavara(atentie...foarte important) ;stramtoram cuiburile ;impachetam suplimentar
stupii ; uscam impachetajulexistent ; micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.-
continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt latoate
familiile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mareprudenta.-
executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si
nosemoza) ; tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului;
executarea acestor tratamente este foarte importanta.
Aprilie
- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il facacum ;
largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargeriicuibului" au
cale libera.- dezinfectam stupii, mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile
slabe princompletarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice.-
demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de
familiitemporare etc.- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ;
introducem ramacladitoare.- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri
pentrupreintampinarea furtisagului.
Mai
- continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali ; instalamtopitorul
solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .- mentinem in stare activa toate familiile,
prin formarea de roi artificiali ; unimfamiliile slabe pentru a forma entitati puternice in
vederea valorificarii culesului lasalcam ; intarim familiile temporare cu puiet capacit ;
continuam sa introducemfaguri artificiali la cladit.- la stupii verticali cu magazine a sosit
momentul adaugarii magazinelor de stransura; la stupii orizontali se introduc faguri goi
pentrui asigurarea depozitarii mierii ; lastupii multietajati se procedeaza la inversarea si
adaugarea de corpuri.- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la
salcam ; sosestevremea primelor deplasari la masivele melifere .- face primele rezerve de
faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari dematci.
Iunie
- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara.-
formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de
rezervaimperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor
dealbine ; aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.- alegem rame pline cu
miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei ;extragem mierea de la culesurile
de vara.- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee
deimperechere a matcilor.
Iulie
- continuam cresterea artificiala a matcilor, organizam imperecherea si introducerealor in
familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.- egalizam ca putere familiile din stupina ;
intarim roii artificiali formati in iunie.- pentru a ne mari rezerva de polen, acum putem
recolta polen de la porumb ;valorificam culesurile tarzii, in urma carora putem obtine
cantitati importante demiere ; continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere
in stare activa.- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet
;preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos.
August
- stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceastaoperatiune
se face prin deblocarea cuibului ; stimularea cu miere, sirop de zahar saufaguri cu putina
miere care ii descapacim dupa diafragma ; folosind culesurile tarziiacolo unde este
posibil .- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram
corespunzatorurdinisul ; inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de
prisos.- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori
etc.)- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri
decompletare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .-
echilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.
Septembrie
- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem
ultimilecompletari cu hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.- unim
familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam sibagam in stupi
cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionamceara si propolisul.-
stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vedereaiernarii(atentie,
lucrarea este foarte importanta).
Octombrie
- impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale
careprovoaca condensul, gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ;
instalamgratiile contra soarecilor.- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente
repetate la interval de 7 zile ;ultimul tratament obligatoriu fara puiet.- amenajam vatra
stupinei ; construim perdele de protectie ; stimulam sisupraveghem zborurile de curatire ;
sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.
Noiembrie
- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratiiimpotriva
soarecilor .- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.-
introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans inghemul de
iernare.- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara
pentrumentinerea echipamentului in buna stare.
Decembrie
- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.-
indepartam zapada (numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguramo liniste
deplina in stupina.- reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic.
Concluzii
- acest calendar apicol are un caracter strictorientativ. Perioada de executie a diferitelor
lucraripoate sa difere de la o zona la alta.
INTRODUCEREA MATCILOR
In apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albinereprezinta o
piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o
folosesc
33
pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra problematicii, trebuie
sa stiti ca sunt treiperioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Acestea sunt
primavara devreme, in timpul culesurilorintense, cat si toamna tarziu. In cele ce urmeaza
vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungulanilor de stuparit. Consideram
ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor.
Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 %
Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie
deseparare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a
matcilor.Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac".
Coliviacapac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra.
Inliteratura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %.Din
punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in
aniinefavorabili apiculturii.Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din
plasa de sarma cu ochiuride 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10
cm (suprafatafinala 100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care
seastupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de4-5
cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta.Inaltimea
coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita amatcii.In
principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure dinmijlocul
cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita decolivie trebuie sa
cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matciise face fara albina
insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si ovor ingriji. Matca, in cele
mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupaizolare. In acest timp albinele
familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) sivor elibera matca. Familia nu se
deranjeaza timp de 4-5 zile, dupa care putemverifica acceptarea matcii. Atunci putem
constata (in putine cazuri ) ca albinele nu aueliberat matca, caz in care vom practica prin
partea opusa a fagurelui o gaura.Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile
locale. De pilda uniiapicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile,
dupa caredistrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem
estefaptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure.
Introducerea cu alcool : acceptare 80 - 95 %
O alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectiavaporilor
de alcool. Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de pesteTisa, apoi fiind
preluata de intreaga Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in aniicu clima mai
constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori carepot influenta
acceptarea. Explicatia este aceea ca in anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului
este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea maiputin succes.Alcoolul folosit
este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat(palinca) de 60 grade.
Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si15 ml pentru o familie, iar
pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batranadin familia vizata si se
administreaza alcoolul pe o bucata de material textil.Introducem rapid in preajma, cusca
cu matca, cusca avand orificiul de eliberareobturat cu un strat
subtire
de serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtirepentru ca albinele sa poata
elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cualcool. Este de preferat ca matca sa
fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde se
gaseste albina tanara din abundenta.Metoda este eficienta,rapida,matca incepand
cateodata sa depuna oua chiar in ziuaintroducerii. Ca procent de acceptare este sub
metoda "custii capac",insa peransamblu putem sa ne declaram multumiti de ea.
Metoda roiului artificial - acceptare 100 %
Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Este ometoda
simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create(roiului nou) si
de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul nostru devedere,prin rezultatele
obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu calduratuturor apicultorilor. Din pacate, ca
in toate lucrurile bune, exista si un impediment,anume cel legat de perioada limitata in
care se poate folosi. Lunile mai si iuniereprezinta intervalul ideal de aplicare.Probabil ca
multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura deintroducere a
matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noifamilii folosind
albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru aintroduce matcile :In
jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules,introducem intr-o
roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorulunei palnii mari din
carton se scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asiguraca albina este tanara se
scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nuscuturam si matca familiei de baza.
Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kgde sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de
ore. La expirarea celor doua zile deizolare se muta familia nou formata intr-un corp de
stup curat, dotat cu 4 faguriartificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca
matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o
masura deprecautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa
maiaprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.Sa concluzionam :
dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanaraacceptata,cu fagurii claditi si
insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de acontinua dezvoltarea entitatii nou
formate sau de a o uni cu familia a carei matcavrem sa o schimbam. Despre aceasta
operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.In final trebuie sa retinem ca acceptarea se
produce in 100% din cazuri si cafolosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina,
mai ales cand avem deintrodus matci valoroase.
Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 100 %
Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus
siasigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam incusca
matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflatain aer liber,
scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce instupul de baza iar
cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul astfelformat, ramane peste noapte
afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedamca in varianta 1.Trebuie mentionat
si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca dinobservatiile noastre nu am
sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. Folosirea personala a stuparului.
Bibliografie : Cresterea matcilor - Dr.F.Ruttner si col. ; Editura Apimondia 1980 ;
Manualul apicultorului - autorcolectiv - 1979 ; ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta
decat opinia personala a autorului si nu are pretentia capoate lamuri in totalitate,
problematica expusa
TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR
Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu
practic de crestere siimperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el
amator sau profesionist. Procedeeleenumerate au fost folosite de autorii acestui site in
cele doua stupine propii, de 120 si respectiv 150 familii dealbine, putand asigura atat
nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat
fiindfaptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului, numarul
matcilor imperecheateobtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui
apicultor, cu mentiunea ca scopul principal esteacela de a pune accentul in primul rand pe
calitate.
Conditii generale
Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si crestereamatcilor
fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-apreferat
aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale).Locatia
stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un culeslung si de
intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate constant.Perioada de crestere a
matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.
Unelte si utilaje folosite
Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme deseparare cu
fereastra de 200 cm patrati, acoperita cu gratie Hanneman ; rame decrestere cu hranitor si
un leat ; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ;dopuri port-botci ; lanteta
transvazare ; nuclee imperechere 2-3 faguri.
Tehnologii folosite
Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea
sicresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate
;formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ;valorificarea
matcilor imperecheate.
Selectia si pregatirea familiilor
Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare delarve,
deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmaritepe o
perioada de 2-3 ani. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducereaunor noi
familii sau eliminarea altora. Principalele caractere urmarite sunt
celearhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia
demiere.Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in
toamnasi primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind
acelade a avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii.O mentiune
pentru familiile doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa
familia debaza,in ideea obtinerii de familii puternice.
Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi
primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acelade a
avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii.O mentiune pentru familiile
doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia
debaza,in ideea obtinerii de familii puternice.
36
spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un planbine
stabilit si folosind tehnologii sigure.Vom trata urmatoarele subiecte :
- cresterea controlata a matcilor de calitate ;imperecherea matcilor in nuclee ;
introducerea matcilor in familiile de albine.
Inacest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.sa
aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor - conditii generale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand caeste prea
complicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cuprocurarea de
matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate
din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati, insa nicio
satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinereaunei
productii apicole mari).Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,
cand in natura existaun cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca
aceasta perioadaeste cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata
lunii iunie. Inunele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de
locatiageografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii
trebuiesa indeplineasca urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cupuiet ; sa
aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor deperformanta
cerute.
Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care suntcerute pentru finalizarea
lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara aincerca sa introducem si
elemente "novatoare".
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familiaroieste
natural. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putemplanifica ca
timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantajscos in evidenta
de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prinroire naturala sunt matci
care transmit genetic aceasta tendinta. Interesulapicultorului este ca stupii sa fie dotati cu
matci neroitoare, numai ca dezideratuleste greu de atins, daca nu imposibil.
Natural, procentul familiilor neroitoare sesitueaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le
avem, asa ca a insista in acest senseste o greseala.
Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controladaca se aplica metoda
provocarii intrarii in frigurile roitului.
Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina)
sehraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarulde
rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de
cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de
o impachetare laterala si superioara, cat si de ostramtorare a cuibului. In scurt timp, prin
aparitia noilor generatii, populatia dealbina tanara creste si in stup se creaza conditiile de
roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga
unnumar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules denectar
si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza celemai
frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se
incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cuvata, avand grija
sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formandnuclee de imperechere, fie
date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres,
recomandatapicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere
faratransvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia
Voiculescueste o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se
procedeaza:- alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de
primavara.Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona
laalta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.-
peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si unaltul
gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijloculcuibului.
Albinele se vor stimula zilnic.- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre
timp a fost insamantat dematca.- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna
cu un fagure de hrana sialtul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se
ridica din familia debaza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o
diafragma sireducem urdinisul.- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din
aceasta se scot toti faguriicu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem
albina de acoperire).Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un
control amanuntitramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa
nu mairamana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii,
inclusivcei cu hrana.- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta
se va scoate dinroi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15
pe cealalta,avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in
acelasiloc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand
jumatateainferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui
cutitasascutit.- familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.
Acumeste momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In
catevaminute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca
innatura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectatcu
apa sau miere si livrat in hranitor.- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in
nuclee de imperechere.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat incazul celor
introduse ziua.- o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine
decat unaneimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga
(avizcelor ce cumpara matci).- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor
primite, decat in perioada cecorespunde roirii naturale.- lipsa totala puietului este o
situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit seface mai greu ; prezenta botcilor
face introducerea imposibila.- albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele
batrane.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou
caexista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care
suntconsiderate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in
colivie). Cum se procedeaza :- in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca
si se scoate din stup.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format
sau unei familiiajutatoare.- dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in
colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o
suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se poata hrani.- la 1-2 zile,se deschide
din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Dacaacestea nu mai sunt agresive,
inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica defagure artificial gaurita in mai multe
locuri.
Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile,
apicultorul trebuind sa-si invingacuriozitatea de a deschide stupul.
In acest timp albinele rod bucatica de fagure sielibereaza matca.- la expirarea celor 4 zile
se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fosteliberata si daca a inceput sa
depuna oua.- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4),
introducand unfagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare
finala.Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie
direct,sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai
multasiguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile potfi
recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles caimperecherea
poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metodaneproductiva si
paguboasa.
Formarea nucleelor -
albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee deimperechere", sau in corpuri de
stup, compartimentate cu diafragme etanse si cuurdinisuri separate. Cea mai usoara
metoda este impartirea unui corp de cuib a unui