Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu
albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa
depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite
cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai
multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe
zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.
Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie
toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a
larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.
Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural
toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta
in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de
albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc
pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve.
Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade
C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din
dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul
ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca
toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in
interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de
altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai
rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie
consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.
Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:
- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii
familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aprox. 150-180000, in decursul
unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si
repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie
activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da
tonul.Exemplu: prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va
transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine
de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se
tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120-150 zile).Parametrii luati in
calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu
o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o
anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult
fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
-Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si
daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.
Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un
spatiu cu mai putini factori agresivi externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale
diminetii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai
tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.
-Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ
si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este
valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de
albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.
Un sfat: participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat!
Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin
ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.
Apicultura - o afacere de success
Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca
apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul
de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in
orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie
apicultor, medic veterinar, contabil, manager, sofer, hamal,etc.
Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate
structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua
posibilitati, asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales:
Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35
buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-
10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km.
facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si
vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun
pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru
depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supravegherea sa
fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport
constituie o necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in
America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane,
tractoare, tern, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3
vetre. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un
numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere
necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor, se considera
amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza
prin urmatoarele: volum de munca mediu (la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic
(roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-
1300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o
apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale
stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim
fiind undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind
absolut necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de
muncitori sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se
faca sub forma unei societati comerciale.
Apropiata aderare a Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si
apicultorilor in special. Penetrarea pietei U.E se va face mult mai usor,subventiile vor fi
prezente si totul o sa intre pe un fagas normal.Ingradirile privind calitatea
produselor,cerintele in domeniul veterinar-apicol, mediul concurential,nu trebuie sa
sperie pe nimeni.Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic,dar se
schimba si generatiile de apicultori,care vor deprinde altfel de comportamente
economice.Un singur gand trebuie sa va calauzeasca: nu ratati oportunitatea oferita de
apicultura,pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !!!
II. INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
Insarmare orizontala : Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare.Rezultate bune
se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme,de multietajat cu 4
sarme,iar cele de magazin cu 3 sarme.Este foarte important ca sarma de sus sa fie
pozitionata la 10-15 mm de leatul superior,restul sarmelor fiind distribuite in mod
simetric,una fata de alta.
Pentru asigurarea unei trainicii sporite,prima sarma se ancoreaza pe mijloc,de acelasi
leat superior,cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor.La montarea fagurelui se
are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm,fata de laterale
5 mm,iar fata de leatul inferior 5-10 mm.
Insarmarea orizontal - verticala : Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai
mare unui fagure.Bineinteles,reteaua de sarme fiind mai deasa,presupune ca si manopera
operatiunii sa fie un pic mai complicata.Dar care este scopul pe care il urmarim,daca nu
acela de a face o treaba buna?Deoarece intentionam sa promovam acest tip de
insarmare,vom dezbate mai pe larg subiectul,asta neinsemnand ca dorim sa impunem
metoda.La urma urmei,totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor.
Fixarea fagurelui artificial - Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele
verticale,dinspre speteaza inferioara,spre cea superioara,Se aseaza rama cu fagurele
montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia.Pozitia corecta a fagurelui este
cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara,fagurele aproape lipit,pe
laterale si speteaza superioara 2-3 mm. distanta.Pentru lipire se pot folosi pintenul
apicol,randalina apicola,un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern
transformatoare de c.a cu o tensiune mica.In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea
sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor.Unde din neatentie fagurele a
fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita.
Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului poate
face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului
trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere
urmatoarele conditii generale:
-existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine
doici;la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe,precum si caracteristicile biologice.acestea tin de
temperatura externa,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup
cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea
matcii.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare;printr-o hranire abundenta se
pot introduce in stup dezechilibre importante
Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib
sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se
adauga un fagure bine cladit.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.
Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de
cresterea populatiei.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai
crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a
fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi
descapacite) este un factor favorizant.
O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa
calduta sau miere diluata.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se
poate face si cu un fagure artificial.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si
in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.
Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu
precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o
constructie aparte se manuiete diferit.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea
corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina
o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume definita.La
urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de
albine poate fi asimilata unui "organism".Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica
metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase
in urma cu dezvoltarea.
Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se
executa in stupina.Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa
aveti in preajma primului cules major stupi puternici,capabili sa valorifice resursele
nectarifere.Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna.......!!!!
Ce avem de facut: inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se
hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de
rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de
cateva ori cu rame cu puiet capacit,prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de
o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin
aparitia noilor generatii,populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de
roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un
numar mare de botci.In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si
polen.Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate,se recolteaza cele mai frumoase,cu
ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia,lama se incalzeste la o
lampa cu spirt.Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata,avand grija sa nu le turtim.In
final acestea se folosesc imediat,fie formand nuclee de imperechere,fie date direct in stupii
unde dorim sa schimbam matca.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc
pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea albinelor
fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii:
- existenta sau lipsa culesului; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules
bun.In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri
stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare,decat in cazul
celor introduse ziua.
- o matca imperecheata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una
neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz celor
ce cumpara matci din comert).
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce
corespunde roirii naturale.
- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se
face mai greu ;prezenta botcilor face introducerea imposibila.
- albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele batrane.
In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam din nou ca
exista mai multe metode,apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt
considerate mai sigure.Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in
colivie). Cum se procedeaza:
- in cazul in care familia nu este orfana ,se identifica matca si se scoate din
stup.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei
familii ajutatoare.
- dupa 4-5 ore de la orfanizare,se introduce noua matca in colivie,asezand si lipind
colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului,pe o suprafata cu miere
necapacita,pentru ca matca sa se poata hrani.
- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.Daca
acestea nu mai sunt agresive,inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure
artificial gaurita in mai multe locuri.Acum urmeaza momentul cel mai important :
albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile,apicultorul trebuind sa-si invinga
curiozitatea de a deschide stupul.In acest timp albinele rod bucatica de fagure si
elibereaza matca.
- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul,se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua.
- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4), introducand un
fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.
In ceea ce priveste introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc
fie direct,fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.
Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine
propii,de 120 si respectiv 150 familii de albine,putand asigura atat nevoile curente cat si
obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare.
Conditii generale
Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre.Pastoralul si cresterea
matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a
preferat aceasta formula.Singurele deplasari sunt cele de la salcam(ocazionale).
Tehnologii folosite
Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea si
cresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ; formarea
nucleelor de imperechere,introducerea botcilor si imperecherea ; valorificarea matcilor
imperecheate.
Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua(desi spatiul este limitat),iar in
compartimentul 2, albinele vor capaci puietul.In concluzie lucrarea de obtinere a familiei
orfanizate ,fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de
crestere.Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara
albina).Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina
este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii.Dupa un control atent,rama cu
rama,pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale,putem introduce fara grija
rama cu botci.
Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri,unul cu hrana,unul cu
puiet capacit,impreuna cu albina acoperitoare.In nucleu se mai adauga o rama goala(in
care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta.Dupa 24 de ore de la
formarea lor se poate introduce botca.
Aprecieri finale
Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema
,fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana -
Italia).
Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar
adaptarea la conditiile locale.
Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar
pentru simplificare se pot elimina unele verigi(ex:continuarea si finalizarea cresterii in
familia doica pornitoare).
Cum procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave: unii distrug toate familiile de
albine si o iau de la capat, cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare
asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul declarativ) ; o alta alegere este aceea de
aplicare a procedeului "roiului artificial" ;procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor
din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate,cu recuperarea cerii. Albinele
impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat, prin scuturare si introduse cu ajutorul
unei palnii mari de carton. Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali,albinele
urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1,daca nu exista cules in natura.Practic metoda
reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca mierea care mai exista in
gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare.
In literatura de specialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care poate fi
prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Toate
metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .Lucrul bun care trebuie luat de la ei este
acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.Cert este ca pe plan legislativ,fiecare
tara din U.E,are o anumita politica in domeniul apicol,neajungandu-se la un punct comun.
Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.americanii), in Romania specialistii
considera ca familiile bolnave de locaamericana pot fi salvate. Pretul este insa
mare,stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Bineinteles daca avem
nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de produse
este compromisa (cel putin la export).Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie
sa ia masuri de preventie ; schimbarea la max. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ;
dezinfectarea anuala a stupilor,ramelor,fagurilor de la rezerva; dezinfectarea de cate ori
este nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in stupina numai a familiilor
puternice (cele slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic indemn de
boli ; limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un teritoriu
"inchis",etc.
Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea
familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.La familiile puternice se
distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.Antibioticele folosite in tratament sunt
LOCAMICIN , SULFATIAZOL ,TERAMICINA ; modul de administrare,dozele si alte
reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou
trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in
zadar.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe ; curatam stupii de
urme de ceara,propolis,ii spalam cu lesie de soda caustica 4%,clatim bine cu multa
apa,apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu
puiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara ;spalam si dezinfectam toate
uneltele si utilajele ;curatam toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna numai
pentru consumul uman,fiind total interzisa hranirea albinelor ;
Doua sfaturi de incheiere: NU faceti tratamente preventive cu antibiotice, pentru ca nu
sunt necesare. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. Celalalt
sfat este :
preveniti boala, pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!!
Combatere si tratament - Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit
slabite din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor
favorizant,la fel si absenta culesurilor in primavara.Din fericire familiile afectate reusesc
de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le
ajuta.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut :
In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu hranim artificial ;
indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ;
stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de
curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii,banuit fiind faptul
ca o intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.
In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice -
TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si
consecinte nedorite.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la
"sange" a stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu hrana,etc.
Metoda de inlocuire a matcii - "Intr-un stup gol,pus in spatele celui caruia voim sa-i
dam o matca noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de
matca.Aceasta este omorata sau se foloseste in vreun nucleu.Se distrug toate botcile pe
care albinele le-ar fi facut eventual pe aceste rame.Stupul cu rame se tine descoperit circa
o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisagului.Catre
sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie,care se pune cu capacelul de ceara
inchis,deasupra pe rame,catre mijlocul stupului,care este lasat in continuare tot descoperit.
Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui
se pune stupul nou.Albinele simtindu-se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor
elibera matca din colivie dupa care totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele nu-
si vor creste o noua matca pe parcurs,asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cand
se folosesc alte metode de inlocuire a matcii."
Al.Vartolomei - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"
Studiu - tehnologii simple de intretinere - Inca din anii 1977, cercetatorii romani au
elaborat tehnologii de intretinere a familiilor de albine.In ce consta studiul si ce urmareste:
"Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a
stupinelor cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor
conditii,dintre care mentionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta
stuparului; ingrijirea periodica a familiilor de albine in functie de timpul liber limitat al
apicultorului amator ; ampla diversificare a utilajului folosit; diversitatea mare a
conditiilor de cules; niveluri diferite de pregatire profesionala.
Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela
ca micii apicultori,in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in
timpul lor liber,de regula duminica.In aceasta idee,lucrarile de ingrijire a familiilor de
albine din lotul experimental s-au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile.
Lucrarile s-au executat in asa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot
de familii adapostite in stupi multietajati (80 de familii de baza si 20 familii ajutatoare).
Cu ocazia acestor vizite s-au executat: controlul starii familiilor si reorganizarea
cuiburilor prin inversarea corpurilor; indreptarea starilor anormale (introducerea de
matci in familiile orfane, completarea rezervelor de hrana, tratamente
medicamentoase,etc.); combaterea roitului ; raniri stimulente ; recoltarea si extractia
mierii la salcam ; pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si raspandirea stupilor
pe vatra la pastoral,la culesul de floarea soarelui ; recoltarea si extractia mierii de
floarea soarelui ; pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si dispunerea stupilor pe
vatra de iernar; ompletarea rezervelor de hrana pentru iarna.
Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi:
V1 - familii cu matci obisnuite,neselectionate.
V2 - familii cu matci selectionate.
V3 - familii cu matci selectionate, la care au fost facute hraniri stimulente.
V4 - familii cu matci selectionate, hraniri stimulente si cu familii ajutatoare.
Care au fost concluziile :
- intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la
un interval de 7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si
efectuarea volumului necesar de lucrari in cadrul unei familii de albine.
- - folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules
si de tehnologii de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22
% fata de materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai
mare.
- administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu
are un efect semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de
intretinere ; cresterile inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia
medie sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
- - Folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite
cresterea cantitatii de albina cu pana la 69% fata de martor(V1),iar productia
globala de miere cu 44%,obtinandu-se un venit net superior."
- Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie
chiar si la nivel de amator,in conditiile cand timpul stuparului este limitat.
PRACTICA APICOLA
Diagnosticare - fara sa deschidem stupul
Multi apicultori (mai ales cei incepatori),intampina dificultati deosebite in a diagnostica
starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine.Din aceasta cauza,numarul
interventiilor din cuib creste,multe dintre acestea putand fi evitate.Trebuie sa va ganditi ca
un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si
asupra productivitatii muncii.Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute
fara sa faca interventii majore in cuib.
Observatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor
Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile,apicultorul avizat
tragand concluziile necesare :
1 - La zborul de curatire albinele nu ies din stup.Verificam daca urdinisul este
liber,curatam cu o sarma resturile daca este obturat.In cel mai rau caz familia este moarta.
2 - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand
parca ceva,trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca.
3 - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu
trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta.
4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece,indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii
puternice de puiet.Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala.La
fel,frecventarea masiva a adapatorului,in aceleasi conditii meteo dificile este legata de
cresterea accelerata a puietului.
5 - Albinele aduc mult polen,inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si
varstele.Este un semn de normalitate.
6 - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed,scurgeri de balegar de langa
grajduri, ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient ,ele
cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa.
7 - Albine multe pe scandura de zbor,care isi balanseaza abdomenul,si au capul orientat
spre camp,indica un cules bun.Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la
final,sau nu exista cules.
8 - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume),sunt
albine tinere care fac zborul de recunoastere.
9 - Albinele moarte in fata stupului ,situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de
zbor ne indica un furtisag puternic.
10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau
nelinistite,trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire.
11 - Albinele incep sa alunge trantorii din stup,acestia incercand sa intre dar fara a fi
lasati,inseamna ca familia se pregateste de iernare.
Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup
O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase
de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului.
1 - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta
asa numitului "puiet racit".Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori
apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei.
2 - Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care
nu poate fi valorificata de albine in lipsa apei.Situatia se intalneste mai ales iarna.
3 - Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza,care apare in
principal din cauza umiditatii crescute in stup.Umiditatea excesiva este provocata de
ventilatia ineficienta.
4 - Albine moarte cu aripile detasate de corp,cu malformatii, indica o acarioza in stadiu
avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect.
5 - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor,indica prezenta bolii numita
popular "puiet varos".La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare
urgente.
6 - Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in
stup.Fenomenul se intampla in perioada rece,cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis.
Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor
Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de
apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine.Iata cateva
situatii :
1 - Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in
cutia stupului).Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este
moarta.
2 - Un zumzet slab si prelungit,de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia
de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim
la timp.
3 - Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca.Stuparii au
denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor".
4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform,care creste rapid in intensitate
si scade la fel de rapid,indica ca familia ierneaza in conditii normale,fara probleme
deosebite.
Examinarea olfactiva a familiilor de albine.
La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli
aparute,folosindu-si simtul olfactiv ,asta mai cu seama in perioadele calde ale anului.
1 - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei de albine de loca
europeana.Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit.
2 - Mirosul caracteristic de clei de oase,indica prezenta locii americane.Mirosul este dat
de puietul capacit descompus.
3 - Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de
diaree sau de nosemoza.Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile
adecvate.
4 - Mirosul placut,intalnit mai ales vara si primavara,pe care il emana familia de albine
indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie,spre avantajul nostru
si al albinelor.
Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus,o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari
neplaceri.Bineinteles ca pe langa toate acestea,daca o sa cititi cu atentie literatura de
specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si mai
ales....sapati adanc.Aveti o viata inainte...
MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE
In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si
daunatorilor albinelor,substante dezinfectante si modul lor de folosire.Mentionam ca nu
toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi
factori : respectarea dozajelor si modului de administrare,conditii externe de
mediu,rezistenta biologica a familiilor de albine,gradul de infestare etc.
APITOL - SOLUTIE
Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.Preparatul se
prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa.Modul de administrare
este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile.Temperatura
mediului trebuie sa fie min.10 grade C,iar in timpul tratamentului nu se da hrana
albinelor.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.
PERIZIN - SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.Prezentare este in
flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.Se fac doua tratamente in toamna la
interval de 4-7 zile.Modul de administrare este prin picurare ,la o temperatura de peste 5
grade C si in absenta puietului.
TIMOL - PUDRA
Timolul este folosit in medicina veterinara.In apicultura are un efect bun in
combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.Fiecare
interval dintre faguri se pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.Se
fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C,seara,inchizand
si urdinisul pana dimineata. Albinele vor elimina singure substanta.Inainte de cules si in
timpul culesului nu se fac tratamente.
FUMIDIL B - PUDRA
Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.Se administreaza
amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop,la una medie
18g/750 ml sirop,la un roi 18g/0,500 ml sirop.Se administreaza in hrana albinelor
cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si
ramelor stupului,iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum.
LOCAMICIN - PUDRA
Este un medicament produs in Romania,folosit in tratamentul locii americane sau
europene.Substanta activa esteoxitetraciclina.La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2,5 g
oxitetraciclina si se obtine produsul final.Familiile de albine afectate de loca se pudreaza
cu 80-100 g Locamicin.Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori
la interval de 5-7 zile.Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate
250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa.
OXITETRACICLINA
Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.O cantitate de
0,5-0,75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop.In functie de
puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari,cate 250-500 ml, la interval
de 4-5 zile.
ALTE ANTIBIOTICE
In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA ,
STREPTOMICINA , SULFATIAZOL , ERITROMICINA etc.Unele dintre ele au
devenit total interzise spre folosinta,altele se folosesc numai in cazuri exceptionale.
ALTE DEZINFECTANTE
In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa
oxigenata , alcool 96 , batoane de sulf etc.Folosite in concentratiile recomandate sunt
eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente.
Cresterea matcilor - metode la nivel de amatori
Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect,la nivel de amatori,deriva din
complexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere.Aceste
pagini cuprind informatii cu caracter practic,referitoare la cresterea matcilor fara
transvazare.
- Roirea naturala.Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod
natural.Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci,ci si la o divizare a lor in
2,3,4 noi familii(roiuri).Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva,familia de baza sa
dispara.In urma pregatirii procesului de roire naturala,rezulta un numar variabil de botci
(30-50 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere,botci care
sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor.
- Schimbarea linistita a matcii.Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire
este mult atenuat.Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare
comportamentul celorlalte.Puse in situatii favorabile roirii,acestea se vor multumi sa-si
schimbe linistit matca,cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata,insa divizarea
ulterioara(roirea)nu se produce.Pentru schimbarea linistita a matcii,albinele cladesc un
numar mic de botci(3-5 buc.),pe marginile fagurilor.
Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o
familie de albine,si implicit sa obtina un numar de matci,divizeaza acea familie in doua.O
diviziune ramane cu matca batrana,urmand ca cealalta sa-si creasca matca.Diviziunea fara
matca,asezata intr-o cutie noua,sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca
botci.Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare.
Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci,care evident o
sa-si ucida suratele.Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte
familii,acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.
O alta varianta este obtinerea directa a matcilor,fara a diviza familia.In principiu este
vorba numai de suprimarea matcii batrane,lasand restul sa decurga de la sine.Din nou dupa
capacirea botcilor,acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.
- albinele iau in crestere larve de varste diferite,iar o selectie ulterioara a botcilor nu
poate fi facuta.
- albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de
lucratoare ; in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor
trecute,consolideaza prea tare peretii acestor celule.
- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi
de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.
Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor,decat ocazional,cand acestia sunt
lipsiti de experienta(anul 1,anul 2),urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu
problematica apicola,sa adopte alte variante de crestere a matcilor.
Pentru obtinerea de matci mai mari,de calitate,metoda expusa mai sus a fost
perfectionata.Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost
eliminate,urmeaza sa ne lamurim.Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se
aplica atat in Romania cat si in Occident.
- Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda
recomandata incepatorilor.Se alege un fagure insamantat,deschis la culoare,in care nu s-a
depus pentru prima oara puiet.Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se
gaseste coronita de miere,puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe
restul suprafetei.
Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere,tinand
seama ca in mijloc se afla larve mai batrane.Taietura sub forma de arc(vezi fig.1),se face
cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita.Se are grija ca taietura
efectuata sa nu distruga larvele vizate,iar daca fagurele este insarmat,bucatile taiate se scot
cu mare atentie.
- Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca
principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine.
In varianta folosita la noi,aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide
lantul de crestere.Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor
de luat in crestere.
Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine.Este foarte important
ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.
O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere,mai exista si
varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet,familia de albine ramanand numai pe
fagurii de hrana,care se vor putea controla mai usor.
Astfel pregatita familia de albine,orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet
capacit),primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua.Dupa 10-11 zile,timp in
care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii,vom avea botci
capacite gata de recoltare,pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.
- Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla,calitatea matcilor se imbunatateste
considerabil(mai ales in varianta romaneasca).
- Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere.
CALENDARUL APICULTORULUI
Lucrari lunare in stupina
De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul
anului apicol.Acesta fiind faptul,am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a
calendarului apicol este justificata.Iata ce aveti de facut :
Ianuarie
- asigurarea linistii familiilor de albine ; pasarile,animalele pot provoca prin zgomotele
pe care le fac,o neliniste a familiilor,determinandu-le sa consume hrana suplimentara ;
soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort .
- supraveghem zborurile de curatire ; asta in cazul in care avem noroc de o vreme
favorabila ; daca vremea permite,albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care
au un rol benefic.
- supravegherea permanenta a stupilor,pentru prevenirea aparitiei starilor anormale ;nu
exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,va pierdeti timpul de
pomana.
- indepartarea zapezii de pe stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care are
crusta)dauneaza intr-o oarecare masura ; curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea
unei bune ventilatii.
- repararea,curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva,ramelor,utilajelor ; insarmarea
ramelor.
- pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi,e timpul sa
faceti si un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.
Februarie
- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna ;
curatam zapada,imprastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura
impachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.
- completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se va face
numai cu faguri de la rezerva,turte de miere si zahar pudra sau serbet ; aplicam aceste
turte(1-2 kg)in folie perforata,deasupra ramelor(in contact direct cu ele).
- curatam urdinisul stupilor,supraveghem familiile facand controale auditive ;
reparam,curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.
- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stuparii recolteaza si
conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca este nevoie se pune in
functiune adapatorul.
Martie
- in unele zone(mai reci),au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.
- alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor sa faca
hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.
- executam controlul sumar al familiilor de albine ; indreptam starile anormale.
- in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...foarte important) ; stramtoram
cuiburile ;impachetam suplimentar stupii ; uscam impachetajul existent ; micsoram
urdinisul dupa puterea fiecarei familii.
- continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt la toate
familiile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mare prudenta.
- executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) ;
tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului ; executarea
acestor tratamente este foarte importanta.
Aprilie
- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara,il fac acum ;
largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargerii cuibului" au
cale libera.
- dezinfectam stupii,mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile slabe prin
completarea cu faguri cu puiet capacit,prelevati de la familiile puternice.
- demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor,formarea de familii
temporare etc.
- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ; introducem rama claditoare.
- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri pentru preintampinarea
furtisagului.
Mai
- continuam largirea cuiburilor ,acum introducem si faguri artificiali ; instalam topitorul
solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .
- mentinem in stare activa toate familiile,prin formarea de roi artificiali ;unim familiile
slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam ; intarim
familiile temporare cu puiet capacit ; continuam sa introducem faguri artificiali la cladit.
- la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura ; la
stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii ; la stupii
multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri.
- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la salcam ; soseste vremea
primelor deplasari la masivele melifere .
- face primele rezerve de faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari de
matci.
Iunie
- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara .
- formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva
imperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine ;
aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.
- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei; extragem
mierea de la culesurile de vara.
- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee de
imperechere a matcilor.
Iulie
- continuam cresterea artificiala a matcilor,organizam imperecherea si introducerea lor
in familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.
- egalizam ca putere familiile din stupina ; intarim roii artificiali formati in iunie.
- pentru a ne mari rezerva de polen,acum putem recolta polen de la porumb ;
valorificam culesurile tarzii,in urma carora putem obtine cantitati importante de miere ;
continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.
- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet ; preintampinarea
furtisagului care acum devine extrem de periculos.
August
- stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceasta
operatiune se face prin deblocarea cuibului;stimularea cu miere,sirop de zahar sau faguri
cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma;folosind culesurile tarzii acolo unde
este posibil .
- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram corespunzator urdinisul ;
inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de prisos.
- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.)
- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri de
completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .
- echilibram puterea familiilor,unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.
Septembrie
- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem ultimile
completari cu hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.
- unim familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam si bagam
in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionam ceara si
propolisul.
- stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea
iernarii(atentie,lucrarea este foarte importanta).
Octombrie
- impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale care
provoaca condensul,gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalam gratiile
contra soarecilor.
- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ; ultimul
tratament obligatoriu fara puiet.
- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ;stimulam si supraveghem
zborurile de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.
Noiembrie
- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratii
impotriva soarecilor .
supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.
- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul
de iernare.
- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea
echipamentului in buna stare.
Decembrie
- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.
- indepartam zapada(numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguram o
liniste deplina in stupina.
- reparam inventarul,insarmam ramele,ne pregatim teoretic.
Concluzii - acest calendar apicol are un caracter strict orientativ.Perioada de executie a
diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta.
INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE
Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate
,apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula.Pentru cei ce cred ca viitorul lor
economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu
echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine.
Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de
albine, acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul
din postura de semiprofesionisti.Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este
destul de consistenta,dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere,o sa vedeti ca
nu este deloc asa.
Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor fiind
costisitoare.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani),deci si investitia este
esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.
Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.O regula de baza este
sa achizitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu
au nici o valoare. Niste stupi vechi,cu lemnul putred,plini de spori ai diferitelor boli sau o
centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de "gatul" unei afaceri de
succes.La vremuri noi...oameni noi...si scule noi..
Procurarea sculelor si utilajelor
Stupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.Ce
trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja
alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare.Stupii trebuie sa fie construiti
din lemn de calitate,bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize),fara noduri
cazatoare,bine incleiati si finisati.
Evitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara
larga nici in Occident.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una din conditii
este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.Evitati cumpararea de stupi
invechiti sau noi de oriunde.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau
bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).Cumparati numai de la firme de profil ,
unde puteti beneficia de o garantie.
Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,sau nut-feder.Ambele versiuni sunt bune
cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de
siguranta.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati),pentru a va putea da
seama de existenta defectelor.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca
numar de elemente si caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele.
Ramele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si
stupii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare.
Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele pot fi facute din
doua esente de lemn : rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune daca materialul este de
calitate.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu
igienizarea si curatirea lor.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e
un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.
Costumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.Evitati
mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare,culorile
pastelate,deschise, fiind de preferat.Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si
provoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie,unii
stupari evitand folosirea lui.
Raspunsul este "da",pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul
intepaturilor,chiar daca familia este blanda.Nu este o rusine sa porti un asemenea
echipament,singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai de
cei cu mari probleme alergice.
Afumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate
fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata,pentru a nu avea pierderi
mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor de manevrat.Achizitionarea unui
afumator din inox nu se justifica,fiind bun si unul de tabla zincata.
Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie
este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.
Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa
fie de calitate.Se vor evita daltile prea ascutite,acestea putand provoca raniri.
Scaunul de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.Trebuie sa fie
ergonomic,usor si bine incheiat.Se foloseste si ca ladita de scule.
Coliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de eclozionare,de
introducere.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea
ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere grija cu care sunt
construite.
Cutitul , furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din inox,material agreat la
nivel legislativ.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Alegeti
modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa corespunda din
punct de vedere a protectiei muncii.
Tava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acelasi inox
alimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in
reactie cu zincul,existand riscul contaminarii.Cat despre modele,ramane la alegerea
dv.,functie de buget.
Centrifuga - necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie
durabila,necesara si utila.Materialul este inoxul alimentar,orice alt material nefiind
agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind
doar de productivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern)
,numai inoxul va asigura puritatea ceruta.
Sitele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre
albine,ceara,etc.).Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor
progresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare
totala.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Atentie la trainicia
lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste.
Maturatoarele , vasele pentru depozitare - inoxul trebuie sa fie materialul preferat
sau in cel mai rau caz,plasticul alimentar (acel plastic alb,dur).Sunt bune si recipientele din
tabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii
smaltului prin lovire.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,recolta
fiind compromisa prin impurificare.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care
pot fi folosite si ca maturatoare.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt
greu de manevrat.
Topitorul solar - se construieste din lemn,tabla si sticla.Trebuie sa fie trainic si bine
finisat. Evitati topitoarele complicate constructiv,mari si grele.
Colectoarele de propolis si polen - sunt bune majoritatea modelelor existente pe
piata.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.Placa activa
trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie
achizitionate pentru diversificarea productiei.
Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Aceeasi
atentie la calitate ca si la stupi.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in
corp.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati.
"Mierea de albine naturala este produsul care se obtine prin centrifugare sau scurgere
din fagurii fara puiet".Mierea de albine este : monoflora,atunci cand provine din nectarul
unei singure specii de flori (salcam,tei,floarea-soarelui) ; poliflora,cand provine dintr-un
amestec natural de nectar recoltat din flori de diferite specii ; miere de mana, cand provine
integral sau in cea mai mare parte din sucurile dulci ale altor parti ale plantelor decat
nectarul.
Se considera necorespunzatoare organoleptic mierea cu urmatoarele defecte : mierea cu
impuritati,fragmente de cadavre de albine,de ceruri,alte impuritati ; dupa conditionare prin
decantare si filtrare aceasta miere se poate da in consum ; mierea fermentata ; mierea
caramelizata,cauzata de incalzire la temperaturi ridicate ; mierea falsificata.
Mierea care se comercializeaza in Romania trebuie intruneasca urmatorii parametrii de
calitate : apa - max. 20 % ; densitate relativa la 20 grade C - 1,417 ; cenusa - max. 0,5 % ;
zahar invertit - 75 % ; zaharoza - max. 7 % ; indice diastazic - min.10,9 ; HMF - max.1
% ; indice colorimetric - max. 12 ; zahar artificial - lipsa ; glucoza - lipsa ; alte adaosuri -
lipsa ;
Pentru cei ce vor sa vanda la export sau en-grosisti-lor conditiile cerute sunt mai dure in
unele privinte.Iata care sunt parametrii de calitate :
Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor :
apa,mierea,pastura.Mierea reprezinta elementul energetic,iar pastura cel proteic. Inca de la
inceput atragem atentia ca hranirea naturala a albinelor reprezinta calea corecta de
urmat;insa dupa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie inlocuita.
Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere,
pastura,zahar,polen,inlocuitori de polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii.
Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-15
august si se termina in maxim 10 septembrie(cu cat mai repede cu atat mai bine).Se
folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa
preia cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se
in special capacirea mierii depozitate.
Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea
cuibului si impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de
200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase de
primavara,vara sau toamna ; concentratie 1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare la
sfarsitul verii (august) ; concentratie 2/1 in doze mici,zilnice.Alte situatii de urgenta
aparute in stupina.
De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub
nici un motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a
zaharului.Se administreaza dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub
miere.
Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare ,dar trebuie
sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca
odata insusita tehnologia,nu o sa mai aveti probleme.De aceea incepeti cu prepararea unei
cantitati mici de zahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele
doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu
amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti
fierberea;spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza.O operatiune foarte importanta este
indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii
vasului.Durata fierberii este de 15-30 min.,functie de taria focului.
Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si
se introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia
optima,cand acesta ramane inchegat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si
se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata
cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din
amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a
insemnat un esec,se adauga apa din nou si o luam de la capat.
De retinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia
de preparare.Nu preparati doze mai mari de 5 kg,pentru ca sunt greu de
manevrat(amestecat);pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti
amestecul,stergeti permanent peretii vasului,iar focul trebuie sa fie domol.Dupa fierbere si
o oarecare racire,amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza).Daca
serbetul este prea tare ,inglobati cateva picaturi de apa si framantati.In caz de esec,nu
retopiti amestecul mai mult de 3 ori.
Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul sa
pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.Acest serbet contine pe langa zahar si o
anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare.Iata
reteta de preparare:
Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza pe foc
si fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Spumuirea
amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se face
tot cu lingurita si paharul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o
boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).In acest moment se adauga
800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.(in tot acest timp amestecam ingloband
mierea).Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este, se lichefiaza in
prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la 40-50 grade C si
amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul final se toarna
in tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu trebuie sa
depaseasca 1-1,5 cm.