Sunteți pe pagina 1din 11

Stup de albine- Organizarea la superlativ

-analiza sistemului-







Bodean Natalia
Grupa 2121 B, anul II


Lumea inconjuratoare este formata din sisteme; ea in sine este un sistem, un tot unitar,
un intreg functional. Totul in lumea vie este organizat in sisteme.
Conform definitie cercetatorului roman, Botnariuc, sistemul este un ansamblu de
elemente identice sau diferite unite prin conexiuni intr-un intreg.
Drept sistem pe care il voi analiza , mi-am ales un stup de albini.



Albina face parte din ordinal Hymenoptera, una dintre cele mai avansate grupe de
insecet, caracterizata prin viata sociala si organizarea indivizilor in familie. Familia de
albine poate fi considerata un supraorganism in care functii precum respiratia, nutritia,
productia, apararea se regasesc atat la nivel individual precum si la nivel social,
regasindu-se activitatile pe care le realizeaza albinile: diviziunea muncii , desfasurarea
in comun a activitatilor legate de adunarea si prelucrarea hranei, ingrijirea urmasilor,
concentrarea puterii reproducatoare a coloniei la o singura femela si doar cativa
masculi, reglarea temperaturii pe timpul iernii, si multe altele.
Intr-un stup de albini, femelele se imapart in doua tabere : matca si lucratoarele. Acest
fapt se datoreaza inaltei diviziuni a muncii atinsa de albini in indeplinirea functiilor
sociale. Albina lucratoare este o noutate in evolutie, deoarece ea, tot femela fiind, nu
mai indeplineste functia cu care noi toti ne-am obisnuit : reproducerea, aceasta functie
fiind caracteristica doar pentru matca.
Pentru a intelege mai bine viata familiei de albine este necesara cunoasterea
componentei acestei familii, a castelor, cuibului, a stadiilor de dezvoltare prin care trece
fiecare albina, etc. Cu alte cuvinte, trebuie sa cunoastem organizarea unui stup de
albini.
Organizarea reprezinta constituirea unor elemente si fenomene in asa fel, incat
interactiunile si functiile acestor elemente si fenomene sa fie subordinate functiei
generale a sistemului. Prin urmare, organizarea implica doua aspect: structura si
functia.
Structura se refera atat la relatiile spatiale dintre elemente, cat si interactiunile dintre
aceste elemnte.

Elementele sistemului
-membrii familiei de albine (matca, albinele lucratoare, trantorii )
-cuibul familie de albine ( poate fi un stup natural sau artificial, creat de om)
-celulele formate de albine pentru depozitarea mierii de albine

Componenta familie de albine

Matca se deosebeste usor de celelalte albine prin forma i marime, avand corpul mai
lung, capul mai mic i abdomenul foarte dezvoltat i acoperit pana la jumatate de aripi.
Matca este singura femela din stup care indeplineste functia de reproductie, de
imperechere cu trantorii ( in mod obisnuit se imperecheaza cu pana la 10 trantori) si de
depunere a oualor fecundate. Totodata matca reprezinta si centrul de decizie. Ea
hotaraste unde si cand va depune oua, decizie determinata de necestitatile generale ale
sistemului ( de exemplu: in cazul unei epidemii in stup, in urma careia mor albinele si
este insuficienta de albine, matca hotaraste sa depuna oua, pentru a spori populatia de
albini ).
Ea este cea mai longeviva dintre membrii familiei de albine putand trai pana la 8 ani
(este insa eficienta economic doar un an-doi, dupa care trebuie schimbata), este activa
pe toata perioada vieii putand depune 1500-2500 si chiar 3000 de oua n 24 de ore n
luna iunie.
Albinele lucratoare sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine,
femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproductie (n lipsa matcii pe o perioada
mai mare de timp, ovarele acestora se pot dezvolta i depun oua dar din aceste oua
sterile vor iesi numai trantori, sunt asa numitele familii bezmetice).


Functia principala a albinei lucratoare este colectarea si transportul polenului. Din acest
motiv, albinele lucrcatoare sunt foarte bine adaptate, avand picioarele prevazute cu
panerase special destinate facilitarii acestei activitati. De asemenea, albino lucratoare
mai are si alte functii , precum:
-hranirea puietului (au dezvoltate glande faringiene, secreta laptisor de matca )
-producerea de ceara ( au dezvoltate glande cerifere )
-apararea cuibului ( dispun de ac)
-supravietuirea pe timpul iernii (dispun de un corp adipos, adevarat rezervor de energie)

Durata de viaa a albinei lucratoare depinde de gradul de uzura ca urmare a activitatilor
intense desfasurate de aceasta (cresterea puietului si activitatea de cules nectar i
polen). Astfel albinele eclozionate n sezonul activ (din primavara, martie pana vara, in
jurul lunii august) traiesc numai 40 de zile pe cand albinele eclozionate toamna traiesc
pana n primavara viitoare, cand se face schimbul de generaii (6-9 luni).
Numarul albinelor lucratoare dintr-o familie cu dezvoltare normala variaza n functie de
sezon. Daca la inceputul primaverii sunt ntre 10000 i 20000 albine, n timpul verii sunt
ntre 40000 i 60000 albine, iar toamna n jur de 20000-30000 albine.
Trantorii reprezinta masculii familiei de albine, sunt indivizi eclozionai din oua
nefecundate. Corpul lor este mai mare decat al lucratoarelor si a matcii, (lungimea este
aprox. 15-18mm).

Trantorii nu au ac, glande cerifere si piesele armaturii bucale folosite la recoltarea
polenului. Ei nu culeg nectar, nu participa la organizarea sau apararea familiei de
intrui, nu contribuie la producerea hranei pentru colonie i nici la polenizare. Rolul
principal al trantorilor este de a imperechea matcile si de a asigura astfel perpetuarea
speciei. Pe langa acest rol trantorii mai contribuie, prin prezenta lor pe faguri, la
realizarea unui regim termic optim necesar cresterii n bune condiii a puietului precum
si la ventilarea stupului.
Catre sfaritul verii, ncepand cu iulie-august, cand albinele se pregatesc pentru iernare,
trantorii sunt izgonii din stup de ctre albinele lucratoare si, daca pe perioada sezonului
activ erau primiti n orice alta familie, aveau libera-trecere, acum nu le mai este permisa
intrarea. Adunati n grupuri pe stupului sau pe peretele frontal al stupului, infometati,
trantorii mor in scurt timp de foame.
n familiile fara matca, orfane sau cu matcile neimperecheate sau varstnice, trantorii
sunt tolerati si pe timpul iernii.





Cuibul familie de albine

Cuibul este spaiul n care traieste si se perpetueaza familia de albine.
n stare naturala, salbatica, albinele ii construiesc cuibul in scorburile copacilor, sub
streasina caselor, in poduri, in crapaturile stancilor sau n orice alt loc care le ofera
spaiu suficient pentru cresterea puietului si le feresc de interperii. De asemenea, exista
si cuiburi sistematice, adica create de om, pe care acesta le exploateaza.
Albinele au preferat pentru construcia celulelor forma hexagonului regulat deoarece
aceast forma geometrica are perimetrul cel mai mic, are un numar mai mare de perti
comuni, ceea ce economiseate material la construcia lor i asigura cea mai mare
rezistena la rupere n cazul umplerii inegale a celulelor inlaturate


Fagurii sunt asezati vertical si sunt, in general, paraleli. Distata dintre faguri este de
12mm, acest spatiu permitand trecerea cu usurinta a albinelor i efectuarea diferitelor
lucrari in stup. In restul stupului spaiul necesar circulatiei este de 8mm, spatiile mai
mari decat aceasta dimensiune fiind blocate de catre albine cu constructii de ceara iar
spatiile mai mici propolizate. Grosimea fagurelui cladit este, in medie, 25mm.
Fagurii noi construiti au culoarea alba, alb-galbuie, dar pe masura ce sunt crescute
generatiile de albine devin bruni apoi negrii, ca urmare a tegumentelor rezultate n urma
naparlirii larvelor si nimfelor ce adera de peretii celulelor.
La stupii sistematici fagurii sunt prinsi n rame de lemn, putand fi astfel scoi din stup,
examinai, asezai apoi la loc si poate fie extrasa mierea din ei fara a distruge fagurele.
Pe fagure sunt mai multe tipuri de celule. Dupa marime, forma si destinatie, celulele pot
fi categorizate n: celule de lucratoare, de trantori, de matci (botci) i celule
intermediare.
n afara de celulele de lucratoare, trantori i matca albinele cladesc i celule de trecere.
Acestea sunt celule de forma neregulata, aflate la locul de ntalnire dintre cele trei tipuri
de celule principale. De asemenea mai cladesc celule de fixare a fagurelui de leaturile
ramei.
Cuibul,pentru o mai buna ventilaie, este stabilit de catre albine n dreptul urdinisului i
ste format din mai multi faguri, in care se gasesc oua, puiet n diverse stadii de
dezvoltare (necapacit sau capacit), albine i provizii de hrana (miere si pastura).
Albinele isi organizeaza cuibul, in mod natural, astfel: pe fagurii centrali, unde regimul
termic este propice cresterii si dezvoltarii, se afla puietul.
Cantitatea de puiet descreste spre fagurii periferici, astfel ca ansamblul celulelor
ocupate de oua, larve si nimfe ia o forma aproximativ sferica (primavara si toamna) sau
elipsoidal (vara). n fagure, deasupra puietului si lateral de acesta, albinele
depoziteaza pastura i miere sub forma de coronia. Pe masura apropierii de marginile
laterale ale cuibului, cantitatea de hrana creste ajungand ca pe fagurii marginasi sa se
gaseasc doar miere si pastura.
Ordinea in cuibul de puiet este data de modul in care matca isi organizeaza, metodic,
ponta. Ea nu-si depune ouale la ntamplare in celulele goale intalnite ci ocupa in mod
sistematic spaiul disponibil, pornind depunerea oualor din fagurele mijlociu al cuibului,
mergand din centrul lui catre margini, in cercuri din ce n ce mai largi, sub forma unor
inele concentrice. Cand cercul de pe fata fagurelui pe care oua este suficient de larg, ea
trece si depune oua pe cealalta fata a fagurelui, apoi trece pe cei doi faguri alaturati, din
stanga si din dreapta fagurelui mijlociu. Acolo insa cercul ocupat cu oua este mult mai
restrans fata de primul fagure.
Stadiile de aceeai varsta a puietului sunt foarte bine grupate pe faguri, ceea ce permite
reglarea, de catre albine, a temperaturii i umiditatii optime cresterii puietului. Albinele
mentin in cuib o temperatura de 33-35C i o umiditate relativa de 75-80C. Sunt insa si
cazuri n care, din cauza temperaturilor exterioare scazute care urmeaza imediat dupa o
perioad calda, primavara, i a faptului ca nu sunt destule albine acoperitoare pentru
incalzirea puietului, a cuibului extins pe mai multi faguri, puietul sa nu mai fie suficient
incalzit , sa se raceasca si s moara. Albinele elimina din celule, in scurt timp, acest
puietul mort. Pentru izolarea cuibului, n special primavara si toamna, albinele
propolizeaza intens crapaturile ce apar n stup.
n perioadele lipsite de cules, pentru economisirea rezervelor de hrana, albinele pot
distruge puietul de trantor.
Hrana albinilor
Hrana albinelor consta din nectarul prelucrat n miere, polenul prelucrat in pastura i din
laptiorul de matca. Pe langa aceste produse, albinele, ca sa traiasca, consuma i apa.

Caracterul istoric
Sistemele, indiferent de tip si natura, se nasc, traiesc si mor, iar in perioada existentei
lor sunt intr-o continua schimbare, in ele coexistand elemente relicte, elemente
functionale actuale precum si germenii unor forme viitoare. De exemplu, in cazul
albinilor, fosilele dovedesc ca acestea au in spate cel putin 150 de milioane ani de
evolutie.
Interactiunea
Interactiunea reprezinta actiunea reciproca capabila sa modifice natura si
comportamentul partilor implicate. Elementele unui sistem se influenteaza reciproc unul
pe celalalt, totodata influentand si sistemul ca intreg. De exemplu, matca, fiind totodata
si centru de decizie, influenteaza intreaga comunitate de albini din stup.De ea depinde
populatia de albini din stup, ea indeplininda functia de reproducere. La randul lor si
albinile influenteaza matca si intreaga ei activitate. Daca nu ar fi albinile lucratoare,
care o hranesc si o ingrijesc, atunci matca ar muri sau nu si-ar mai face activitatea ei
normala cu aceeasi eficienta. De asemenea, daca nu ar exista trantorii in stup, matca
nu si-ar mai putea realiza functia de reproductie.

Integralitatea
Sistemele se comporta ca un tot unitar, iar elementele sale isi supun activitatea spre
binele sistemului din care fac parte. Orice element, oricat de mic n-ar fi , indeplineste o
functie, menita sa aduca beneficii sistemului din care face parte. Daca un element nu si-
ar indeplini functia, atunci tot sistemul ar avea de suferit, sau si mai rau, ar disparea.

Echilibrul dinamic
Sistemele se afla intr-un echilibru dynamic in raport cu conditiile de mediu. Echilibrul
dinamic se refera la un sir de dezechilibre functionale carora sistemul le face fata.

Ierarhizarea
Un stup de albine este un sistem in sine.El face parte dintr-un sistem mai mare, care la
randul sau face parte dintr-un suprasistem. ( stup cu albine -> regnul animalia ->
biosfera ).
Un stup de albine este format din mici subsisteme. De exemplu: din comunitatea
albinelor lucratoare sau din mici organisme ale albinilor , care reprezinta si ele sisteme
mai mult sau mai putin complexe. Acest model de ierarhizare se numeste model
holarhic. Un holon este un sistem care este un intreg in sine, totodata facand parte
dintr-un suprasistem, dar fiind alcatuit si din mici subsisteme.


Daca este sa clasificam sistemul ales ( stupul de albine ), atunci l-am clasifica dupa
urmatoarele criteria:
- Dupa criteriul relatiilor cu exteriorul, stupul este un sistem deschis, deoarece
schimba cu mediul atat materie, cat si energie si informatie.
- Dupa particularitatile comportamentale, este un sistem nelinear, deoarece este
complex si relatiile dintre elementele sale sunt nelineare.
- Dupa criteriul raporturilor cu energia implicate, avem un sistem conservativ,
deoarece acesta compenseza pierderile energetice prin preluarea energiei
necesare din mediul inconjurator.
- Dupa gradul de departare de echilibrul dynamic, stupul de albine este un sistem
departe de echilibru, pentru ca este unul foarte active, fluxurile de energie fiind
intense, si avand un comportament nelinear evolutiv.



Scalarea si fractalii

Scalarea se refera la faptul ca iregularitatile se prezinta identic la toate nivelurile
de observatie. De exemplu, in stupul de albine predomina un asa numit lait
motiv care se repeta in nenumarate randuri ( hexagonal ).
Intr-un stup de albini, hexagonal este prezent atunci cand se construesc celulele
in care se inmultesc albinile si in care se depoziteaza mierea. Tot hexagoane
gasim si pe ouale pe care matca le fecundeaza.


Acum ma intreb: cum o fiinta atat de firava si micuta construieste un "imperiu",
desi durata de viata a ablinilor e de aprox. 45 zile. Cum e posibil daca au o
durata de viata asa de scurta sa fie atat de bine organizate, si sa-si gestioneze
intr-o ordine perfecta viata de stup ?
Unii dintre noi nu depunem in ani de zile munca care o depun albinutele intr-o
luna de zile. S-a socotit ca pentru a realiza 1 kg de miere, o albina ar trebui sa
faca 40.000 de zboruri, ceea ce echivaleaza cu ocolul globului pamantesc, dar in
fapt o albina de-a lungul vietii ei parcurge cam 800 km, ceea ce inseamna ca
singura nu va putea produce niciodata 1 kg de miere. Concluzia este ca puterea
lor sta in unitate, in faptul ca traiesc si muncesc impreuna.
Asa cum hexagonul este forma perfecta, si stupul reprezinta societatea perfecta.


















Bibliografie:
Suport de curs Teoria sistemelor generale, Adrian Ursu
Geografia Mediului, Irina Brandusa Ungureanu
ro.wikipedia.org
imagini- google.com