Activiti ntreprinse n stupin.

Apis mellifera carpatica, albina romneasc carpatin.

Ianuarie
Albinele sunt n stare de inactivitate.

27.01.2014.

Am curat zpda i gheaa de pe stupi, de pe scndurelele de zbor de la urdini, deoarece

din luna decembrie 2013 i pn la mijlocul lunii ianuarie, a fost cald (aprox. 10-15 grade Celsius)
i matca a depus ou, deci prin urmare n stup exist puiet, ceea ce semnific c a crescut
consumul de miere, prin urmare trebuie verificat dac albinele mai au hran, n caz contrar
trebuie intervenit cu hran suplimentar cu turte proteice apifonda 0,5 kg/stup de 4-5 rame.
Cu o srmuli am scos albinele moarte de la urdinis, deblocnd astfel intrarea/ieirea n
stup, totodat am observat c mai multe albine au murit avnd limba scoas afar, ceea ce
semnific c aceste albine au murit de foame. De obicei n condiii normale de iarn matca pe la
sfaritul lunii ianuarie ncepe s depun oua (20-100 oua n 24 de ore).
La 11 grade celsius albinele ncep s zboare afar din stup. n faa stupului am pus fn pe
zpad, pentru ca albinele care ies la zbor s nu aterizeze direct pe zpad , n caz contrar ele nu
i mai pot lua zborul.
Cnd introducem turta proteic trebuie neaprat s nlturm partea de jos a foliei
deoarece albinele, iarna nu pot roade nailonul ca s ajunga la turt. Dac turta este facut n cas
(din ap i zahr) nu trebuie s nlturm folia dinspre rame deoarece albinele fac cldur n stup
i turta se poate topi i s cad pe ele, nclindu-le i s moar deoarece ele nu mai pot da din aripi
ca s-i fac cldur.
Turta se poate administra chiar dac afar sunt -2, 0Celsius, pt.-c albinele stau
ghem,cldura este nuntru n ghem, i turta o asez deasupra.
In 15.01.2016 am pus turta 0,5Kg/stup, beefonda.
Februarie
02.02.2014

Turta se introduce n mod normal la mijlocul lunii februarie, se poate introduce i la

nceputul lui februarie dac tim c nu avem miere n stup.Sunt persoane care introduc turta n
Decembrie la sfrit, nu este ru dar nici nu este prea bine, albinele se uzeaz, dar e mai bine dect
s moar de foame.n februarie crete rata de depunere ou i deja exist puiet n stupi, totodat
crete i consumul de miere, se intervine cu turte proteice apifonda.
n ziua de 02.02.2014 am fost la albinele din potart i le-am pus hran suplimentar
"apifonda" n jur de 0,5kg/stup, problema este c am gsit doi stupi decedai, menionez c
ramele nu mai aveau miere, albinele erau moarte cu capul n celula fagurelui iar la urdini am
gsit albine moarte cu limba scoas afar, deci albinele au murit de foame.

11.02.2014.

n ziua de 11.02.2014 am fost la albinele din potart i am mai gsit un stup decedat,
menionez c stupul avea miere pe rame i chiar i turt deasupra ramelor,deci cred c albinele au
murit de varoua(pduchi).
In 19.02.2016 am pus turta 0,5Kg/stup, beefonda.

Martie
n prima parte a lunii martie ncepe zborul de curire care dureaz 3 zile, se poate
intervenii cu turte proteice iar n a doua parte a lunii martie se pot stimula familiile slabe cu sirop
1:1 pentru combaterea nosemozei, siropul poate fi preparat cu Protofil 17ml (o lingur de sup)
/litru sirop, totodat se ia n calcul asigurarea apei la adptor n care poate fi dizolvat o cantitate
de 5g sare/litru ap;

De obicei primvara i toamna cnd nu este puiet n stup se face tratamentul pentru
pduchi varoua cu varachet(substan care conine amitraz,insecticid), ns trebuie inut seama c
albinele au iesit slabite din iarn i dac le fac tratamentul n luna martie s-ar putea s le afecteze
i mai tare i s le omor, dac familia este puternic se poate face tratamentul n luna martie, dar
dac familia nu este puternic cu mult albin mai bine se face tratamentul la sfritul lunii
aprilie sau la nceputul lunii mai cnd apare puietul de albin.

Dac mai am rame cu miere se rzuiesc i se pun dup diafragm i n cuib n partea
dreapt mai aproape de puiet, ar fi bine sa-i pun turt cu timol, dac i pun sirop trebuie s il
administrez la 30 grade celsius.
08.03.2014.

n ziua de 08.03.2014 am pus din nou hran suplimentar "apifonda" n jur de 0,5kg/stup
la cei doi stupi vii care mi-au mai rmas, i am curat ceilali stupi decedai de albinele moarte,
am scos albinele moarte afar din stup i am ras cu spaclu mizeria de pe fundul stupului.

07.03.2015.

n ziua de 08.03.2014 am pus hran suplimentar "apifonda" n jur de 0,5kg/stup la stupi. n

ziua de 22.03.2015 am curat stupii vii i cei decedai de albinele moarte.

n ziua de 19.03.2016 am pus hran suplimentar "apifonda" 0,5kg/stup la stupi.

29.03.2014

Pentru a lrgi cuibul am pus un fagure gata construit de culoare maronie ntre fagurii cu
puiet i fagurii cu miere i polen.Totodat le-am pus un fagure nou de construit ntre fagurii unde
am vzut deasupra lor ceara depusa de catre albine. Fagurele de construit l-am pus ntre fagurii
cu puiet, dac puneam acest fagure lng fagurii cu miere i puiet riscm ca s nu-l construiasca
acum ci mai trziu, numai la var.

Aprilie
In 05.04.2014 ,am facut aceeasi procedura ca n data de 29.03.2014.

In aprilie cnd apar fluturii se trateaza ramele din dulap(depozit) cu fum de la fitilul de
sulf, o data pe sptmn.

La un stup roi deoarece era foarte slab pentru ca s-l ntaresc i-am adugat de la
un alt stup mai puternic o ram cu puiet cpcit pe o parte i pe alta a fagurelui, aceasta
ram coninea chiar i albine. Interesant de curios este sa vedem dac albinele din stupul
roi le va accepta pe albinele de pe rama cu puiet capacit din stupul nou???

08.04.2014

Am lipit fagurii noi pe rame.

Am verificat la stupul roi dac a acceptat albinele de pe rama cu puiet cpcit din stupul
nou i spre surprinderea noastr acestea erau bine merci, ns deoarece nu aveau mncare le-am
pus o ram cu miere pe care am decpcit-o pentru a avea acces mai repede la ea i pentru a o
muta n ali faguri. Matca este tnr i frumoas ns nc nu a depus ou, nu tiu de ce?

23.04.2015

Am facut tratament cu varachet, trebuie largit cuibul,se pune o rama cu fagure cu celule gata
cladite in stanga si in dreapta ramelor cu puiet.

17.04.2016

Pentru a lrgi cuibul i a da de lucru la albine am pus un fagure gata construit de culoare
maronie ntre fagurii cu puiet i fagurii cu miere i polen.Totodat le-am pus un fagure nou de
construit ntre fagurii unde am vzut deasupra lor ceara depusa de catre albine. Fagurele de
construit l-am pus ntre fagurii cu puiet, dac puneam acest fagure lng fagurii cu miere i puiet
riscm ca s nu-l construiasca acum ci mai trziu, numai la var.

26.04.2016

Am pus magaziile si ramele aferente, am facut tratamentul de paduchi.

26.04.2015

Am primit un stup cu o matc tnr cu 20 de albine fr puiet i fr ou sau larve, la acesta i-

am adugat o ram cu puiet cpcit i cu albine acoperitoare de la alt stup pentru a vedea dac
matc ncepe s se ou, normal trebuia s le dau cu parfum pentru ca albinele s nu se bat i
trebuie neaprat s-i mai pun o ram cu miere cpcit.

In acest caz era mai bine daca luam o rama cu puiet capacit si albine acoperitoare de la un stup si
o rama cu puiet capacit si albine acoperitoare de la un alt stup, se zice ca ele in acest caz sunt
zapacite si nu mai stiu care de unde sunt si nu se bat se accepta mai usor, dar totusi este bine sa le
dau cu parfum.Primavara, in aceasta perioada a anului exista mai mult polen si mai putin nectar
deci trebuie administrat sirop pentru a stimula matca la ouat, si pentru ca albinele sa nu-mi
blocheze ramele numai cu polen. Daca ii dau sirop albinele il vor transforma in miere pe care o
depune in celule pe fagure.

Vara exista exista mai mult nectar si mai putin polen.

Mai
Se i-au msuri necesare prentmpinrii roitului:

- se distrug celulele pentru botci si celulele cu trntori, se pun rame la cldit, se pun rame n
magazie.
- la nceputul lunii mai se largeste cuibul, se pun doua rame cladite, prima ram cladit se
pune n parte dreapta dupa rama cu miere, iar a doua rama cladita se pune n partea
stng dupa ramele cu puiet dupa care urmeaza ramele cu miere.

- se verifica c-am la 3 4 zile daca s-au umplut ramele cladite se se mai adaug alte rame
cladite pentru a largii cuibul.

- la mijlocul lunii mai se pune o ram cu fagure pentru cladit, se d de lucru la albine pentru
a nu roii.(se pot pune ntre 3 si 5 rame de cladit/ stup).

1. Metoda de facut roi de albine (Burciu Ghita)

Dac urdiniul este pe partea dreapt:

- prima rama care se pune n partea dreapt va fi o rama cu puiet i cu miere pe marginea
fagurelui acoperita de albine lucrtoare;
- a doua ram va fi o ram cu mai multe botci (de regul se las dou botci, cele mai
mari ,maronii,cele mai faine),cu puiet i cu miere pe marginea fagurelui acoperit de
albine lucrtoare;

- ramele cu puiet se pun n zona cu urdiniul deoarece ramele cu puiet au nevoie sa fie mai
aerisite.

- a treia ram va conine miere cpcit i pstur(polen fermentat) ca hran pentru puiet;
- a patra ram va conine miere cpcit i pstur(polen fermentat) ca hran pentru puiet;
- se poate pune o ram cu celule cldite pentru producie.

Important:

- dac botca pentru matc nu este cpcit i la vrf este maronie are 6 zile, n a 7-a zi botca
matcii se cpcete de ctre albine, dup 16 zile de la data depunerii oului n celul va iei
matca din botc i pleac afar din stup la nperecheat timp de 4 zile (cte o or pe zi),
dup care se rentoarce n stup sa depun ou.
- cteodat matca se ntoarce de la mperecheat cu o pat alb pe fund, aceasta fiind
semnul c matca s-a mperecheat, defapt pata alb de pe fund este penisul unui trntor,
cnd trntorul se mperecheaz cu matca, acestuia i ias penisul afar i nu si-l mai poate
retrage, matca se ntoarce n stup i atunci celelalte albine i rod penisul de trntor dup
care ea poate iei din nou la mperecheat atta timp pn cnd ea consider c spermateca
i este plin.
- dup mperechere matca nu mai poate s zboare afar din stup deoarece are spermateca
plin de ou i i este foarte greu s zboare, n cazul n care ea reusete s ias afar din
stup exist riscul ca ea s nu se mai poat rentoarce napoi n stup.
- matca ramane n stup s depun oua timp de doi trei ani pn ce numrul de ou depuse
ncepe s scad dup care este izgonit afar din stup.
- dac pe o rama au fost mai multe botci vor iesi mai multe matci la intervale de timp
diferite, de obicei matca care iese prima le caut pe celelalte matci i chiar dac nu au
apucat s iasa din botc ea le neap cu acul omorndu-le.
- n cazul n care apuc s ias i cealalt matc, ele se vor lupta cutnd s-i aplice lovitura
mortal n abdomen(zona cea mai sensibila) ele se vor lupta si va ramne matca cea mai
puternic.
- matca are ac pe care il foloseste doar contra altei matci rivale, pe om nu-l nteap.
- totusi uneori exist posibilitatea ca albinele sa protejeze(accepte) o matca chiar mai mic i
nu pe matca cea mai mare.
- dup ce iese puietul din larve, cateva zile puietul(tineretul) zboar n faa stupului, pentru a
se deprinde cu zborul(nvata s zboare, i ntaresc aripile).
- larvele cu puiet dup ce sunt capacite sunt de culoare maronie.

2. Metoda de facut roi de albine (Nicu Marcu)

Din stupul 1 care i-a tras botci de roire scutur jos toat albina inclusiv matca n
aceeai lad, dup care mut toate ramele fr albin i fr matc doar ramele cu miere i
ramele cu puietul cpcit i larvar n stupul 2.

Din stupul 2 mut n stupul 1 dou rame cu miere care le aez n lateral(una n stnga iar
alta n dreapta) ntre ramele cu miere voi pune o ram cu dou sau trei botci la care i mai
adaug trei rame cu fagure de construit.

Stup 1 Stup 2

Cu matca batrn, cu Far matc, cu ramele cu

ramele cu miere, cu ramele de puiet cpcit, cu ramele cu
cldit, cu albinele tinere i miere i cu o ram cu 2 sau 3
btrne. botci.

poz.1. poz.2.

Dup aceea mut stupul 1 n poziia 2 i stupul 2 n poziia 1.

Stup 2
Far matc, cu ramele cu
puiet cpcit, cu ramele cu miere,
cu o rama cu 2 sau 3 botci i cu
albinele btrne.
- Stup 1
-
Cu matca batrn, cu
- ramele cu miere, cu ramele de
cldit, cu albinele tinere.
-

poz.1. poz.2.

Dup ce mut stupul din pozitia 1 n poziia 2, toate albinele btrne se vor ntoarce n
stupul 2 din poziia 1. n stupul 1 din poziia 2 vor rmne doar albinele tinere.
 La stupii care au botcile roase i mpart n trei roi, cu trei rame cu botci n trei stupi
diferiti. Numai la stupii la care nu este roas botca fac metoda de mai sus cu inversarea
stupilor.

3.Metoda de facut roi de albine (Adi Ghita)

Se caut rama cu matca si se pune de-o parte, dup care se scutur albinele de pe ramele
cu puiet larvar, nu cpcit, ntr-o gleat, albinele btrne se vor ntoarce n stupul initial,
dup care ntr-un alt stup pun o rama cu miere peste care pun albinele tinere din gleat,
dup 4 ore adaug o ram cu 2 sau 3 botci de roire.

Iunie
Asezarea ramelor n stup:

La stupul vertical:

Dac urdiniul este pe partea dreapta:

- prima ram care se pune n partea dreapt va fi o ram cu miere capcit sau cu pstur;
- a doua rama va fi o ram cu puiet i cu miere pe marginea fagurelui acoperit de albine
lucrtoare;

- a doua ram va fi o ram cu puiet i cu miere pe marginea fagurelui acoperit de albine

lucrtoare, plus matca, (sau rama cu botcile pentru matca n cazul roiului);

- ramele cu puiet se pun n zona cu urdiniul deoarece ramele cu puiet au nevoie s fie mai
aerisite.

- ultimele rame vor fi ramele cu miere capcit sau cu pstur;

- la stupul vertical ramele cu miere(producia) vor fi ramele de 2/3 din magazia stupului.

La stupul orizontal:

Daca urdiniul este pe partea dreapt:

- prima rama care se pune n partea dreapta va fi o ram cu miere capcit sau cu pstur;
- a doua ram va fi o ram cu puiet i cu miere pe marginea fagurelui acoperit de albine
lucrtoare;

- a doua ram va fi o ram cu puiet i cu miere pe marginea fagurelui acoperit de albine

lucrtoare, plus matca, (sau rama cu botcile pentru matca n cazul roiului);

- ramele cu puiet se pun n zona cu urdiniul deoarece ramele cu puiet au nevoie sa fie mai
aerisite.

- ultimele rame vor fi ramele cu miere capcit sau cu pstur;

- la stupul orizontal ramele cu miere(producia) vor fi ramele din partea stnga a stupului.

Largirea stupului

Daca urdinisul este pe partea dreapta:

- prima rama care se pune n partea dreapt va fi o ram cu miere capacit sau cu pstur;
- a doua rama va fi o rama cu puiet si cu miere pe marginea fagurelui acoperita de albine
lucratoare,rama poate sa contina si matca matca;

- a treia rama va fi o rama veche de culoare maronie cu celule cldite pentru ca matca sa
aiba unde depune oua.

- a patra rama va fi o rama cu puiet si cu miere pe marginea fagurelui acoperita de albine

lucratoare, rama poate sa contina si matca matca;

- a cincea rama va fi o rama veche de culoare maronie cu celule cladite pentru ca matca sa
aiba unde depune oua.

- ultimele rame vor fi ramele cu miere capacita sau cu pastura;

- la stupul vertical ramele cu miere(productia) vor fi ramele de 2/3 din magazia stupului.

Concluzie: rama trei si rama cinci sunt pentru largirea cuibului.

Podisorul de deasupra ramelor este asezat la o distanta de 8 mm de rame si serveste

la limitarea cladiri altui fagure de catre albine (daca nu s-ar pune podisorul albinele ar
cladi fagure pentru miere pn la capac).

Cnd albinele se aduna sub forma de barba la urdinis nseamna ca ele se pregatesc
de roire sau le poate fi prea cald, sau pot fii prea multe albine culegatoare, oricum trebuie
deschis stupul pentru a vedea dac i-au fcut botci pentru mtci de roire, dac botcile sunt
asezate pe marginea fagurelui nseamn c se pregatesc pentru roire, dac botcile sunt
 aezate pe mijlocul fagurelui nseamn c se pregatesc s fac schimbarea linitit de
matc.

Interesant de tiut este c n celulele destinate trntorilor se afl i purecii, dac sunt
multe celule cu trntori ele se distrug, totui se las i celule pentru trntori, se zice c unde
sunt trntori albinele sunt mai harnice.

Pstura sau pinea albinelor.

Pstura este polenul recoltat de albine, apoi fermentat de acestea n condiiile naturale oferite de
stup, polenul trece prin numeroase transformri biochimice i dup trei luni de fermentaie
natural, se transform n pstur.

22.06.2016.

Am pus o rama cu oua de 3 zile la un stup la care nu i-am gasit matca,in speranta ca isi va trage o
botca pt.matca,insa nu si-a tras nici o botca a capacit-o sipe o parte si pe cealalta.Ca sa vad daca
am o matca trantorita pun o foita in mijlocul stupului,si daca construieste celule pentru trantori
atunci iseamna ca am o matca trantorita, daca construieste (in aproximativ 3 zile) celule normale
pentru albine inseamna ca avem o matca normala.

Iulie
- am pus sirop cu medicament (Protofil) in adapatori la roi si la stupii

August
Se fac dou proceduri la albine, se d sirop(siropul se poate da pn n maxim 15
septembrie) si se trateaz de pduchi :

1). - un tratament cu varachet pentru pduchele varoa.

2). - un tratament preventiv cu oxitetraciclina(cu antibiotic) pentru loca americana si europeana.

1). Tratamentul cu varachet.

Varachet Forte se folosete n tratamentul varozei (paritoza externa a albinelor produsa de

acarianul Varoua destructor).

24.08.2013.

- am facut tratamentul impotriva purecilor la albine, am luat o sticluta de varachet din care am
luat solutie cu pipeta, am pus 3 picaturi pe un fitil la roi(4 rame cu albine) si am pus 4 picaturi
la un stup(8 rame cu albine), am aprins si pus fitilele pe o bucatica de tabla dupa care le-am
introdus in stup prin intrarea de la urdinis,astupand ulterior cu ziare intrarea sau iesirea albinelor
din stup, dupa un timp de 20 de minute am scos fitilele. Atentie trebuie sa avem pregatit un
recipient cu apa, stupii pot lua foc de la fitil, temperatura fitilului la ardere este de 300-400 grade
Celsius.
Varacet = 35 lei =1buc., Adapatoare plastic= 10 lei = 1 buc., Adapatoare de lemn = 10,5 lei = 1 buc.

2). Tratamentul preventiv cu oxitetraciclina(cu antibiotic) pentru loca americana si europeana.

Doza este de 0,5 - 0,75 g oxitetraciclina la 1 l de sirop, cate 250-500 ml / administrare/

familie, in functie de puterea familiei si gravitatea bolii. Pentru a avea eficacitatea scontat, se
efectueaza neaparat 4 - 5 administrari cu sirop medicamentat/familie, la interval de 4-5 zile.
De asemenea, antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea acestuia,
si pentru a nu se degrada, nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata o temperatura de 40 C,
cat se suporta prin incercare cu mana). Stupina afectata se va trata si in primavara anului
urmator.
Mierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate
fi comercializata la export.

Oxitetraciclina este totuna cu teramicina si ca LOCAMICINUL are ca substanta activa tot

oxitetraciclina.

Boala evolueaza in special tot sezonul activ de varf in lunile iulie-august. Difuzarea maladiei
de la o familie bolnava la alta sanatoasa, precum si de la o stupina la alta se face prin intermediul
albinelor hoate, trantori, prin adapatoare, uneltele de lucru, schimbarea fagurilor de la un stup la
altul, prin hraniri cu miere infectata, prin diferiti paraziti ai stupului (in primul rand molia cerii)
si in sfarsit prin cumpararea de material biologic familii, roi, matci din stupine contaminate.
Trebuie precizat ca loca americana nu se vindeca de la sine. Daca nu se iau masuri de combatere,
numarul larvelor moarte creste si in cazul unei infectii puternice familiile de albine pot pierii pana
la sfarsitul verii.

21.08.2013

- am pus sirop cu medicament (Protofil) in adapatori la roi si la stupii care nu aveau miere pe
faguri, am scos fagurii care nu aveau miere si i-am depozitat in dulap, am lasat intre 4- 5
rame(faguri cu miere si cu albine) langa care am pus diafragme izoland fagurii si pregatindu-i
totodata pentru tratamentul impotriva purecilor(varoa) cu varacet.

Adapatoarele de lemn sunt mai bune deoarece albinele cand se hranesc din ele nu aluneca
ca din adapatorile de plastic. In adapatori se introduce atat sirop cat si cateva betisoare pentru-ca
albinele sa se hraneasca mai usor.

27.08.2013.

- am pus sirop in adapatori la roi.

Se mai face urmatoarea operatiune:

- organizez stupul altfel, adic i-au rama cu miere din partea dreapta a stupului i o pun n
partea stng lng cealalt rama cu miere, atunci va ramne n partea stng rama cu
puiet,care dupa ce va ecloza n locul lor albinele vor depozita miere deoarece lor nu le place
ca pe margine s aib ram cu puiet, astfel procednd albinele nu vor mai consuma mierea
pentru puiet din rama cu miere care iniial a fost n partea dreapt ci vor consuma mierea
de pe rama cu puiet care a fost pus n partea stng a stupului.
 Septembrie
- am facut tratamentul impotriva purecilor la albine in: 11.09.2016, 17.09.2016, 24.09.2016.

Am pus sirop pn n 15 septembrie, le-am fcut un tratament de pduchi(se fac trei tratamente
de pduchi la un interval de 7 zile)n aceast perioad nu ar trebui s mai fie puiet si dac este nu
mai este puiet de trntori.

Dup 15 septembrie, se restrnge cuibul, se trec dup diafragm ramele cu miere puin si
se decpceste mierea daca este cpcit, n acest caz albinele scot mierea din acesti faguri i o
pun n alti faguri din cuib, astfel se completeaz fagurii cu miere.

Octombrie
Albinele intr n stare de inactivitate.

11.10.2014.

Am pregatit stupii si roii pentru iarn:

- la stupi am lasat 7 rame cu miere si albine, peste rame am pus 2 saci de rafie care se lsau

i in josul ramelor, n lateralul ramelor am pus diafragme din paie(groase de 3 cm) sau

bucati din poliester(poliesterul trebuie sa fie mai dens).

- la roi am lasat 4 rame cu miere si albine, peste rame am pus 2 saci de rafie care se lasau

si pe langa rame, in lateralul ramelor am pus diafragme din paie(groase de 3 cm) sau
bucati din poliester, totodata la roi am pus peste rame un placaj dreptunghic din lemn
prevazut la mijloc cu un lacas(care la baza este prevazut cu o sita prin care albinele se
hranesc) pentru a le putea pune hrana(turta) in luna ianuarie.
-turta se aseaza peste sita cu fata in jos si cu nailonul in sus.

- la stupi si la roi am ingustat intrarea in stup la urdinis, am lasat un dreptunghi cu lungimea de

2cm si inaltimea de 1cm, se procedeaza asa pentru a evita patrunderea soarecilor si a viespilor in
stup, totodata ele isi schimba comportamentul in stup urmand sa isi faca zborul de curatire a
intestinelor.

06.08.2015

Am pus sirop cu oxitetraciclina, le-am facut un tratament cu varachet, am pus capcane

pentru viespi.

Noiembrie
Albinele sunt n stare de inactivitate.
Decembrie
Albinele sunt n stare de inactivitate.

15.12.2014

Se verific stupul,dac albinele sunt deasupra pe ram nseamn c nu mai au hran i

trebuie s punem turta proteic, preparata prin metoda de mai jos.Dup ce albinele consum
prima i nainte de a pune a doua turt ar fi ideal ca albinele sa isi faca zborul de curatire a
intestinelor. Am pus turt proteic, preparat de mine la toi stupii.

20.12.2014

Am pus din nou turt proteic, preparat de mine la toi stupii.Turta administrat n
15.12.2014 au mncat-o.

22.12.2015

Am pus din nou turt proteic, preparat de mine la toi stupii.

28.12.2016

Am pus turt proteic, la toi stupii.

Metoda preparare turta proteica (decembrie 2014):

Se pune un litru de ap ntr-o oal de 20 de litri la fiert, dup ce fierbe apa(d n clocot) se
pun 5 grame de sare de lamie i 6 Kg de zahar, cte un Kg de zahr pe rnd i se amestec fiecare
Kg de zahr pn ce se dizolv(timp de 15 min.), la un moment dat va crete spuma n acest timp
trebuie s amestecm ncontinuu timp de aproximativ 5 minute pn ce scade spuma, totodat se
reduce focul puin, dup aceea se pune oala ntr-un lighean cu ap rece(sau n chiuvet) pentru a
rci materialul, n timpul rcirii se amestec substana obinut timp de 10 minute (dac nu se
amestec substana, aceasta se ntrete).Dupa ce s-a rcit se ia cu o can de 0,5Kg i se pune n
pungi care se leag la gur, pungile se pun pe nite doguri de lemn care ulterior se duc pe balcon.

Primvara n luna Martie, are loc primul zbor al albinelor i n limbajul cunoscatorilor se
cheama zborul de curatire, cand insecta isi goleste stomacul, aceast operaie dureaz 3 zile. Tot
n acelai timp, se administreaz n adptori ap cldu cu sare,la 10 litri se pune o linguri de
sare. Iarna, albinele nu ies din stup, doar daca temperatura trece de 12 grade. In acelasi timp,
albinele care au trecut iarna mor si sunt inlocuite cu albine noi.

In cazul unei familii medii de albine(7-8 rame), se pot scoate 10-15 kilograme de miere la un
cules. O familie puternica de albine contine cca.60.000 de mii de albine.

Un fagure poate conine pe ambele prti 850 celule mici pentru albinele lucrtoare sau 530
celule mari pentru trntori,mai contine 0,5 g de miere pe dcm.Deci un fagure poate contine n jur
de 400 albine.Un fagure conine cca 2 Kg de miere.

Perioada de eclozare:
 OU LARVA NIMFA TOTAL ZILE

Matca 3 5 8 16

Albina 3 6 12 21
lucratoare

Trantor 3 7 14 24

Hranirea diferentiata in stadiul LARVAR, pentru matca, albine lucratoare si trntor.

Lptiorul de matc este administrat de albinele doici tuturor larvelor, este o substan
vscoas i de culoarea laptelui condensat. Laptiorul de matc este produs n glandele faringiene
ale albinelor doici.

Dup primele 3 zile de la depunerea oului fecundat sau nefecundat n celule albinele doici
hrnesc cu laptior de matc toate categoriile de larve precum urmeaz:

Matca primete lptior de matc pe toata perioada stadiului de larv, ncepnd cu

ziua 4 pna n ziua 8, n ziua 9 celula este cpcit.

Matca se mperecheaz o singur data i intra n stup pentru a depune ou, ea nu mai iese
afar timp de trei ani. Matca nu se mperecheaz n fiecare an.

Albina lucrtoare primete lptior de matc n prima zi si n ultima zi a stadiului larvar

adic n ziua 4 i n ziua 9, n ziua 10 celula se cpcete.Din ziua 5 pna n ziua 9 primete un
lptior comun de calitate inferioar lptiorului de matc.Laptiorul comun este un amestec
nutritiv din polen, pstur, miere si apa.

Trntorul primeste laptior de matc n prima zi i n ultima zi a stadiului larvar adic n

ziua 4 i n ziua 10, n ziua 11 celula se cpcete. Din ziua 5 pn n ziua 10 primete un lptior
comun.

Ordinea asezarii ramelor in stup.

 Cnd deschizi lada i te uii nuntru din spatele urdiniului:

- in partea dreapta se aseaza ramele cu matca si puiet( 2-3rame).

- dupa care urmeaza ramele cu miere si polen.

- polenul dupa ce fermeneaza 3 luni se transforma in pastura(painea albinelor).

Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu
puiet se aseaza in mijloc, ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura ; in cuib se lasa strict atti
faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare

Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt
ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un fagure
bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost
ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Primul fagure
introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi
introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici
coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant.

RETETA SIROP STUPI ROI: 1,5Kg zahar la 1,5Kg apa,

Se dizolva 1,5Kg zahar in 1,5Kg apa calduta si iasa in jur de 1,8Kg sirop.

Din 1,8Kg sirop albinele fac in jur de 0,5 Kg miere.

Matca tanara nu depune niciodata oua de trantori, existenta mierii stimuleaza ouatul.

Unificarea stupilor:

Pe fundul stupului cu matca se pune ceapa faramitata, se aduc ramele cu albinele

orfane(fara matca)si se pun in partea cat mai departe de urdinis.Intre ramele cu albine cu matca
si ramele cu albine fara matca se pune un ziar gaurit.

MUTAREA STUPILOR:
Cnd se mut stupii dintr-o parte trebuie s se in cont de urmtoarele:

- locul noii stupine trebuie sa fie la o distan de cel puin 4km de vechea stupin.
- mutarea stupilor trebuie s se fac de regul seara(noaptea), dup ce toate albinele sau
rentors in stup.

- a doua zi albinele vor face un zbor de recunoatre a locului noii stupini.

- dupa trei sptmni pot aduce stupii napoi n locul stupinii initiale.

- unii apicultori las un stup pe locul vechii stupine pentru ca albinele culegtoare care au
noptat noaptea pe cmp i se ntorc a doua zi s se bage n acest stup, de regul ele sunt
acceptate chiar dac fac parte din alt familie, deoarece albinele culegtoare se ntorc cu
nectar sau polen.

Ex: Dac mut stupii la o distan de 100 metri fa de vechea stupin risc s pierd albinele
culegatoare, deoarece albinele culegatoare, se vor intoarce de la cules n locul n care a fost vechea
stupin ci nu in locul noii stupini, deoarece distant este prea mic, ele fiind nvaate cu aceeai
zona cu aceleai flori, pomii etc., ele se vor intoarce de la cules la vechea stupin, de aceea distanta
dintre vechea stupin la noua stupin trebuie sa fie de cel puin 4km.

Calypso este singurul praf de stropit pomii, rosiile, etc.. tolerat de albine.

Nota: pentru a stabili marimea urdinisului care se lasa iarna, pentru fiecare spatiu dintre doua
rame se lasa 5 mm la urdinis.

Ex.: daca am trei rame in stup, la urdinis trebuie sa-i las o deschidere de 1 mm.

Siropul se administreaza pn in 15 septembrie dup care se zgrie ramele care au puin miere i
se aeaz dup diafragm, pentru ca albinele s ia mierea si s o mute pe o alta ram care are mai
mult miere pe ele, pentru a realiza o ram cu miere de sus pn jos. Dup 15 octombrie se
pregtesc stupii de iarn. Ramele care au mai mult miere pe ele se aseaz pe mijlocul stupului
acolo unde albinele vor face ghemul de iernare.
 Metoda preparare turta proteica (decembrie 2014):

Se pune un litru de ap ntr-o oal de 20 de litri la fiert, dup ce fierbe apa(d n clocot) se
pun 5 grame de sare de lamie i 6 Kg de zahar, cte un Kg de zahr pe rnd i se amestec fiecare
Kg de zahr pn ce se dizolv(timp de 15 min.), la un moment dat va crete spuma n acest timp
trebuie s amestecm ncontinuu timp de aproximativ 5 minute pn ce scade spuma, totodat se
reduce focul puin, dup aceea se pune oala ntr-un lighean cu ap rece(sau n chiuvet) pentru a
rci materialul, n timpul rcirii se amestec substana obinut timp de 10 minute (dac nu se
amestec substana, aceasta se ntrete).Dupa ce s-a rcit se ia cu o can de 0,5Kg i se pune n
pungi care se leag la gur, pungile se pun pe nite doguri de lemn care ulterior se duc pe balcon.

RETETA SIROP:

Se pune 1 litru ap ntr-o oala de 15-20 litri la fiert, dup ce apa ncepe s plng se pune o
linguri de sare de lmie, dup care se pune un Kg de zahr i se amestec pn cnd acesta se
dizolv, ulterior se pun pe rnd nc patru Kg de zahr care se amestec pn cnd acestea se
dizolv, la final mai adaugm 3,5 litri de ap, plus 0,5 kg ceai de museel,se las la rcit i se
toarn n sticle.Pentru stimularea ouatului putem aduga i protofil.

Aceasta este reeta de 1:1, adic la 5 Kg de ap punem 5 Kg de zahr.

Dac vrem s preparm o reteet 2:1, la 5 litri de ap punem 10Kg de zahr.

1,5Kg zahar la 1,5Kg apa,

Se dizolva 1,5Kg zahar in 1,5Kg apa calduta si iasa in jur de 1,8Kg sirop.

Din 1,8Kg sirop albinele fac in jur de 0,5 Kg miere

IMPORTANT: IERNAREA ALBINELOR

Iernarea stupilor se face pe minim ase rame, sub 1 Kg de albine sigur stupul va muri, la
prima brum (sau n luna octombrie la sfrit)stupii se pot unifica,deoarece n stup nu mai exista
puiet i ele se accept mai uor. La stupul vertical este indicat s-i atam o magazie pentru-ca
atunci cnd i punem turta podioarele nu mai stau fixate la locul lor(nici capacul nu se aseaz la
locul lui) i nu este bine, atunci dup ce i administrm turta deasupra ramelor, peste turt punem
crpe pn la nivelul unde se pun podioarele la magazie. Aceast metod este valabil i vara
deoarece crpele in rcoare i pe timpul verii, si n stup nu este foarte mare cldur,doar c vara
nu se administreaz turt ci sirop n cazul n care nu este cules.

n mijlocul stupului se pun ramele care au miere n partea de sus i pe lateralele ramelor, n
mijlocul ramelor trebuie sa fie gol deoarece acolo albinele i vor face ghemul (sub forma
elicoidal), albinele vor ncepe s mnce mierea de jos n sus, dup care vor trece pe deasupra
ramelor i vor mnca mierea de sus n jos, albinele vor cobor doar o palm nu mai mult. Nu se
introduc n mijlocul stupului rame cu miere de sus pn jos, este ca i cum ai introduce un perete
de ghea n stup.

Turta se introduce n mod normal la mijlocul lunii februarie, se poate introduce i la

nceputul lui februarie dac tim c nu avem miere n stup.Sunt persoane care introduc turta n
Decembrie la sfrit, nu este ru dar nici nu este prea bine, albinele se uzeaz, dar e mai bine dect
s moar de foame.

Cnd introducem turta proteic nu trebuie s nlturm partea de jos a foliei deoarece
albinele rod nailonul ca s ajunga la turt, eventual putem guri puin pe alocuri folia.Dac turta
este facut n cas (din ap i zahr) nu trebuie s nlturm folia dinspre rame deoarece albinele
fac cldur n stup i turta se poate topi i s cad pe ele, nclindu-le i s moar deoarece ele nu
mai pot da din aripi ca s i fac cldur.

Dac un apicultor bun are o pierdere de pn la 10% nu este ru, este ceva normal.

Tratamentul cu varachet se poate face n luna Martie i n luna Octombrie cnd nu exist
puiet n stup(sau exist foarte puin puiet), se face de 3 ori la interval de 7 zile.

TOPIREA FAGURILOR

Intr-un cazan se pune apa la fiert, adaug ceara pana se topeste, dupa care cu un polonic i-
au pasta si o strecor intr-o galeata printr-o sita(partea strecurata se numeste bostina), ulterior i-au
pasta strecurata si o fierb a doua oara si la fel o strecor din nou printr-o sita in galeata,dupa ce se
intareste o scot din galeata si voi obtine un calup de ceara.

Stup bezmetic.

Stupul bezmetic este acela care:

- nu are matca; are o matca care nu este fecundata(nu a iesit la imperecheat,a fost frig);sau
are o matca formata dintr-o albin.

- daca in stup am o matca din botca si o matca formata din albina, matca formata din
albina o va ucide pe matca formata din botca, deoarece acul ei contine si venin.

-aceste matci se numesc trntorie.

Cum scap de stupul bezmetic.

Rezolvare:
 -i-au stupul bezmetic si il duc la o distanta de 200-300m, acolo il scutur pe jos, dupa care
duc stupul la locul lui, si ii pun o rama cu miere si pastura, albinele lucratoare se vor
intoarce inapoi in stup, albinele tinere si bezmeticite obisnuite sa ingrijeasca doar celulele
cu trantori vor ramane impreuna cu matca trantorita, jos pe iarb.Matca trantorita nu se
va intoarce in stup,deoarece distanta este prea mare si ea nu zboara dect doar 50 m, findca
nu poate pentru-ca are abdomenul plin cu oua.

Dupa care pot sa aleg una din urmatoarele variante:

1). in stup pot sa pun o rama cu oua pana in trei zile si puiet capacit, si astept sa-si traga o
botca de salvare(asta daca albinele intoarse sunt multe).

2).daca albinele care se intorc sunt putine, le las 24 de ore dupa care le unific cu un stup
mai slab, a nu se uita la unificare sa se dea cu parfum, tuica etc...

n data de 14.07.2015 am scuturat albinele din stupul bezmetic conform soluiei de

mai sus, si am ales metoda 1).,punnd n stup o rama cu ou pn n trei zile i puiet
cpcit, i atept s-i traga o botca de salvare.

Dac n 15.07.2015 albinele i-au tras botc dup 16 zile adic n data de 31.07.2015 iese
matca care se imperecheaza in jurul a 7 zile dupa eclozionare, ncepe s ou dou zile mai tarziu,(7
+2 = 9 zile) adic n data 09.08.2015 , matca ncepe s ou undeva ntre 25 si 30 de zile de cnd a
fost depus ca ou. Deci dac i-au n calcul nc 24 de zile timpul pn ce vor iesi albinele
lucrtoare nseamn c voi avea puiet tnr abia n data de 02.09.2015.

16 zile = eclozioneaz matca;

7 zile = se mperecheaza matca;

2 zile = ncepe s depun ou dup mperechere;

Total zile pn la depunere ou = 16+7+2 = 25 zile

24 zile = pn iese albina lucrtoare

Total zile pn voi avea puiet tnr n stup = 25 + 24 = 49 zile (mai mult de o lun i jumtate far
puiet tnr n stup)

COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA

Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. Fie ca acestia sunt molii,
furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea
neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati
problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. Iata ce posibilitati de
aparare aveti :

Molia de ceara (gaselnita)

Este un parazit care nu ataca direct albinele,
acestea fiind atacate numai in stadiul de larva.
Molia se remarca insa prin pagubele pe care le
produce fagurilor de ceara, atat din stupii populati
cat si celor de la rezerva, cantitatilor de ceara
provenite din fagurii reformati, precum si a
puietului de albine.

Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece
substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure,
daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile
parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri, intarim familiile
slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.

Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor

chimice. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare, prevazut
cu rastele. Daca nu dispuneti de un dulap, tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de
stupi. Substantele chimice folosite sunt :

Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.

Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta, aplicarea tratamentului
trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite,
din care primul trebuie lasat gol. Batonul de sulf se aprinde, se aseaza pe o cutie metalica, gaurita
si prevazuta cu un grilaj, doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. Partea superioara a stivei de
corpuri se astupa cu o panza de sac. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic.
Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice, magazinele cu produse chimice de
combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru
vin.

Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Se aseaza tavite cu
acid acetic industrial in concentratie de 65-95%, cate 2 ml acid la litru de volum, in partea de jos a
dulapului sau a stivei de corpuri. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial
poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor.

Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte
eficient. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Peste deschiderea din partea de sus a
stivei se pune o panza de sac, iar pe aceasta panza substanta activa. Dozajul ideal este de 30-50
cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica, camera
trebuind a fi bine ventilata.

In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :

- Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi
introdusi in stupi.
- La temperatura de 0 grade C, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare
tratamente.

Folosirea fumigatiilor cu sulf

Fumigatiile cu sulf sunt cele mai indicate pentru tratarea fagurilor de la rezerva. Acestia, vor fi tratati,
dupa stivuire, prin afumare cu pucioasa, fiecare stiva, fiind mai intai acoperita etans, pentru a retine
astfel fumul printre rame cat mai mult posibil. Tratamentul va fi aplicat toamna (2 tratamente la interval
de 10 zile) si o singura data primavara in aprilie, dupa tratament descoperind din nou sita superioara.

Folosirea naftalinei nu este indicata !!!!!!!

Naftalina trebuie sa fie folosita cu multa atentie (albinele ametite, cazute pe stratul de naftalina pus pe
fundul stupilor, mor). Ea are o remanenta indelungata si emanatia sa este foarte penetranta,
patrunzand si in lemn si daca in fagurii pusi la pastrare se gaseste miere, chiar capacita, aceasta
capata un gust deosebit si o aciditate mult mai mare, facand-o necomestibila. In cazul in care este pusa
deasupra ramelor, in vederea uniformizarii mirosurilor coloniilor planificate pentru unificare, este indicat
ca naftalina (cateva bobite) sa fie protejata cu tifon.

Extragerea cerii

Prin fierbere cu apa

Extragerea cerii din fagurii vechi se face mult mai greu. Se recomanda ca acestia sa fie topiti cu
aparatura de specialitate. In lipsa acesteia, fagurii vechi se scot din rame, se taie in bucati mici de 4-5
cm si se pun la muiat in vase cu apa de ploaie, timp de 2-3 zile. Apoi, se introduc treptat intr-un vas cu
apa de ploaie fierbinte, amestecand cu o lopatica din lemn. Cand ceara s-a topit o strecuram prin
intermediul unei site mai rare, dupa care o stoarcem cu ajutorul unui dispozitiv de presare. Este bine ca
apa de ploaie sau zapada (cele mai recomandate) sa nu fie in contact cu obiecte feroase, pentru a nu
provoca saponificarea cerii. In cazul in care ceara nu se strecoara ea ramane cu impuritati si trebuie
retopita de mai multe ori pentru indepartarea acestora. Uneori, este nevoie a se retopi chiar si dupa ce
am strecurat-o. Fierberea cerii fara apa duce la inchiderea ei la culoare. Vasul nu va fi lasat
nesupravegheat, stiind ca la incalzire mai mare se formeaza o spuma, care, odata ajunsa la foc, arde
ca benzina si poate produce accidente sau incendii. Dupa strecurare vasul se va izola bine in vederea
unei decantari cat mai reusite. Ceara racita, de obicei dupa 24-48 de ore (daca izolarea a fost eficace),
se scoate din vasul de intarire, se usuca si i se indeparteaza stratul spongios si impuritatile adunate la
partea de jos a calupului. Ceara rezultata prin razuire poate fi topita cu o alta sarja, sau pastrata pentru
a fi predata ca bostina.

Prin folosirea topitorului solar

Topitorul solar prezinta un caz aparte fiindca, pe langa avantajele pe care le ofera, ca simplitate,
eficacitate si curatenie, ingradeste mult si risipa de ceara. Reziduurile de pe sita topitorului se curata
dupa fiecare folosire, trecandu-se la bostina. In unele cazuri se indica asezarea unei panze de tifon pe
sita topitorului solar. Acesta are capacitatea de a retine resturile fine ca polenul, praful etc., ajutand la
cresterea calitatii cerii. Se recomanda folosirea unui topitor cat mai mare pentru a introduce fagurii cu
rame cu tot. Prelucrarea fagurilor vechi, desi nu are un randament prea grozav, este totusi comoda si
ofera o ceara de o calitate si culoare foarte buna. Indepartarea reziduurilor de pe sita topitorului trebuie
facuta cat timp sunt calde, luand sita cu totul si rasturnand-o in lada pentru bostina. Bostina nu este
bine a se pastra de la un an la altul - din cauza acarienilor consumatori de ceara.

Viespea(viespea comuna , etc.)

Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Cea mai
eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. Distrugerea cuiburilor
se face prin pulverizarea cu un spray insecticid, operatiune care daca este facuta primavara are o
eficienta marita. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau
pavilioanele apicole a unor capcane. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi), in
care se introduce un sirop aromatizat. Acest sirop se prepara din apa, miere sau zahar 5-8% si 1%
otet pentru aromatizare. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.
Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. Pentru a spori eficienta capcanei,
sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.

Furnicile
Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Cand atacul lor devine
suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc
cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport ,
astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. Ca substante de ungere putem folosi fenolul,
naftalina, floarea de sulf. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars
sau orice substanta lipicioasa.

Prigoria
Prigoria este o mare consumatoare de albine. Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea
de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda buna pentru a scapa
de atacul pasarilor esteamplasarea de sperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari
moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate), e chiar mai bine.

Soarecii
Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de
iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor
este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca
instalarea sa se faca la timp. Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a
rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. O posibila capcana se construieste
asezand pe o caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii),
grau curat, iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Tigla este folosita pentru a
evita ca alte animale sa ajunga la otrava.