Nu este greu sa recunosti o familie care incepe nunta, primele semne pe care le observ eu este stricarea

ramelor cu puiet de trantor, foarte mult puiet tanar si rame cu puiet capacit,lipsa de cules, albinele
someaza nu construiesc stau ciorchina pe rame.Foarte putina ponta,regina subtila si desigur inceputurile
de botci.Cu ocazia scuturarii eliminam toate botcile,dam foita la construit si luam din ramele cu puiet
capacit astfel se mai potolesc.
Mai simplu, intr-o zi pe la 11 cand culegatoarele sunt plecate, cauta matca si iei rama cu matca, inca 1-2
rame cu albine, le pui intr-o lada noua, completezi cu rame pana e plin si o pui in locul unde ai avut
stupul vechi. Stupul vechi ori il lasi cu 2 botci si il pui pe alta locatie, ori il imparti in 2-3 roiuri (fiecare cu
2 botci), faci urdinisul mic de 1 cm, pui alimentator si hranesti cu sirop 1/1 pana ajunge sa se dezvolte
cum vrei. Stupul cu matca, are toate culegatoarele, o sa isi revina destul de repede, chiar o sa adune si
miere, mai ales daca urmeaza un cules, iar de roi daca te ocupi si ii faci acum inainte de salcam, pot
sa intre suficient de tari in iarna. Daca pierzi vre-o matca la imperechere, unesti albinele cu alt roi.
Daca faci operatia acum in aceasta perioada, sunt sigur luati in crestere. ideea este sa dai sirop si polen
exista din abundenta in natura. Daca familia a fost puternica, ca banuiesc ca de aceia, iti era frica ca
roieste, pana la salcam, sau la inceputul salcamului precis ii construieste
caut matca batrina si o dau deoparte apoi iau cele 3 botci si cite o rama cu puiet capacit la care atasez
cite o botca si mai fac 3 roiuri la care mai pun cite o rama noua si una cu miere si pastura daca ai daca nu
un pic de sirop.Pe celelalte botci daca mai sint si sint mici le distrugi. Astfel ai scapat de roit si ai si trei
roiuri pe care cu timpul le mai dai cite o rama cu puiet capacit sa le intaresti daca ai in exces la cei
puternici.
niciodata mai mult de 2 rame. explicatia data de un "batran" :
cand sunt mai multe rame, are pe unde fugi. fiind mai putine rame e prinsa mai usor si data afara cu
japca la imperecheat.
de obicei daca faci un roi cu o botca coapta NU umbli la el mai devreme de 10-14 zile. eventual ridici
usor capacul pentru stimulare cu sirop dar NU umbli la rame.
matca tanara e zvelta si pe deasupra foarte sperioasa si poate zbura foarte usor.
o data zburata de pe rama (fara zborul de orientare) NU se va mai intoarce la stup.
Factorii care determina roirea naturala :

-Dezechilibru intre numarul de albine si activitatile din stup. prin formarea permanenta de
albine la un moment dat albinele tinere , doici, sunt in numar mult mai mare decat cel necesar pentru a
hrani puietul provenit de la o singura matca . Chiar daca capacitatea matcii de a depune oua este mare ,
ea este limitata de spatiul pregatit , datoritas faptului ca majoritatea fagurilor sunt blocati cu puiet si
provizii. In acest fel ouatul incetineste si tot mai multe albine tinere raman neocupate formand o
ingramadire la urdinis sub forma de "barba".

- Capacitatea stupului constituie un factor ajutator prin faptul ca limiteaza la un anumit nivel
spatiul de depozitare a mierii , de crestere a puietului , de cladire a fagurilor si chiar de adapostire a
albinelor.

- Regimul de temperatura influenteaza declansarea procesului de roire prin aceea ca numarul
albinelor generatoare de calorii care pot activa in interiorul stupului este invers proportional cu
temperatura din interior.. La cresterea temperaturii o parte din albine paraseste fagurii stand inactive
sub forma de barba la urdinisul stupului.

- Inclinatia spre roire. Nu toate familiile au inclinatii spre roirea naturala .

- Varsta matcilor influenteaza roirea naturala , in sensul ca familiile cu matci tinere intra mai
greu in frigurile roitului decat cele cu matci varsnice.
Faguri artificiali, rame claditoare, rame goale, adica spatiu pentru puiet si rezerve de hrana
matcile neimperecheate sunt ceva mai mici si trec lejer prin orice gratie
Un rol important in declansarea roirii il are factorul genetic. Daca regina provine din roi natural si e dintr-
o susa cu instinct acentuat de roire, familia va intra in friguri foarte usor, chiar daca are spatiu suficient.
Sigur ca mai sunt si alti factori care influenteaza declansarea roirii.Si pe stupar, lipsa culesului, pe lista ar
trebuCand un stup doreste sa roiasca va incerca toate variantele posibile. Schema sigura de roire
in cazul tau este urmatoarea:
1. Pe locul vechiului stup (mama) se amplaseaza un stup gol. In acesta se va introduce o singura
rama cu puiet capacit pe care trebuie sa se afle regina si cca 4-7 rame cu faguri artificiali si faguri
claditi dar fara miere . In acest stup se va strange in cca 3 zile, toata albina culegatoare. Aceasta
familie va incerca in urmatoarele luni sa schimbe regina fie prin schimbare linistita fie printr-o
noua roire ( iulie, august)
2. Fagurii cu puiet si cu botci vor constitui roiul artificial care se va muta pe o alta pozitie.
3. Pentru prevenirea esecurilor ( noi roiri) se va pastra o singura botca, toate celelalte
distrugandu-se . Operatia se va repeta in urmatoarele zile pentru evitarea surprizelor deoarece
este posibil sa ramana botci nedepistate initial.. Atunci cand in roi raman doua botci este posibila
o noua roire.
4. Reginele tinere sau cele vechi incearca in permanenta sa distruga orice botca capacita
matura, iar albinele sa protejeze botcile. In general castiga albinele. De aceea este necesara
interventia stuparului.
Concluzie: Daca vrei sa opresti roirea pastreaza o singura botca.
Cel mai bine dac vrei s le bagi Mtci cumprate fecundate-mperecheate,mai nti s intri n posesia
Mtcilor i dup ce le ai acas intri n stupin,la stup i distrugi toate botcile din stup, apoi l lai 6 ore,
rupi sigurana coliviei unde avenit Matca i poi s-o introduci linitit ntre rame. Nu te interesaz de care
Botci erau dac le bgai Matc mperecheat i voiai s i-o accepte. Eu aa am fcut i dup 4 zile l-a
control am gsit matca la lucru i colivia goal!
foto 1-Ram cu boclie rupte nainte de introducerea Mtcii cumprate!
foto 2-Colivia cu matc cumprat introdus ntre rame
foto 3-Rezultatul-Matc acceptat i trecut la treab!
Cele de 1/2 sunt umplute rapid si capacite complet...repede. Dar trebuie sa fii pe faza cu intercalarea
catului 2-3. Altfel pierzi din recolta sau apar botci.
Cele de 1/1 sunt umplute mai greu...logic. Nu pierzi recolta si botcile apar mai greu. Dezavantajul ar fi
greutatea si socul(sa-i zicem asa) cand adaugi catul...practic dublezi brusc volumul familiei.
Eu sint plecat cate o luna de acasa, iar pentru ca sa nu roiasca mai ales primavara ii slabesc un pic.Apoi
pe timp de vara ii pun la umbra.Roitul depinde si de conditiile exterioare,de exemplu anul asta la un stup
foarte bun am ramas fara matca, il pusesem in soare, am vazut inauntru botci de roire roase, nu roise,
dar nu avea matca.Eu banuiesc ca matca batrana s-a batut cu matcile iesite din botci , le-a eliminat, dar
a murit si ea,asa ca pe timp de vara este bine de facut umbra la stupi.Am avut familii tot la fel de tari
puse la umbra, nu au avut nici cea mai mica problema.
informatiile primite pana acum in privinta modului de lucru pentru a mentine o familie in conditii optime
pentru culesurile de baza si sub acel prag de suportare a populatiei maxime.
1.matci tinere
2.colectarea polenului
3.evitarea blocarii cuibului
4.pastoral
5.dimensiunea si numarul caturilor
6.hraniri de intretinere etc.
7.faguri la cladit.
Sunt toate bune si indispensabile.
Am incercat sa fac tot posibilul pentru acest echilibru si parerea mea este ca totul porneste de la albina.
Am facut roi, am stimulat cu sute de kg de zahar am facut sute de kilometrii,miere nexam doar roi si roi
artificiali. Majoritatea au intrat in friguri la 5-6 rame cu puiet,indiferent de spatiu cules etc.din greseala
am transvazat de la o familie roitoare ,matcuta imperecheata dupa salcam la tei deja tragea botci. Deci
caracterul roitor nu a disparut prin metoda de crestere a matcii,indiferent de tipul botcii.Genele nu
dispar prin transvazare. Desigur si "colonia perfecta" pe care o am, a avut o tentativa de a trage botci de
roire dar cu o singura interventie de largire si rupere de botci s-a potolit. Si asa incet dupa selectie incep
sa vad si miere,la floare am ramas paff. pe vatra la primul stors de la 2 familii am scos 38 de kg. Am avut
familii care au dat doar 5 kg in schimb puiet si albina cat china. As putea scrie toata noaptea despre
nemultumirile pe care le traiesc cu aceste fam .roitoare de carne.
Am tras 7 matci prin transvazare din 'colonia perfecta' credetima deja la 4 rame total, se vede diferenta
la miere fata de cel cu carne.
In cele mai multe cazuri, matcile tinere sint mai putin predispuse la roit ( zice cartea si confirm si eu ).
Pentru a diminua si mai mult riscul de multiplicare a roitului, la slelectia familiei de prasila, se include si
aceasta conditie.
De ce ? ... pt. ca asa cum ai observat, transvazand din familia roitoare, ai transmis si instinctul de roire.
Daca nu a roit in primul an, o va face in urmatorul.

De asemenea, polenul are si el o influenta considerabila daca exista aport din abundenta si se
acumuleaza rezerve mari in stup.
Dar daca nu exista aport abundent, atunci este indicat sa NU recoltezi polenul deoarece este
indispensabil cresterii puietului. Si cu acel puiet, vei putea face roi. La roi este f. buna o rama cu ceva
pastura in ea pe linga miere.
Momentul oportun este indicat de ce arata ramele din cuib si activitatea/aportul coloniei. Cel mai clar
indiciu este prezenta numeroasa a puietului de trintor urmata de cresterea inceputurilor de botci.
Cartea scrie ca, aparitia primului ou in celula de trintor, este primul indiciu de pregatire de roit. Dar si
aici, nu e 100 % sigur. Este posibil ca colonia sa vrea sa schimbe matca linistit. Nu-ti poti da seama 100 %
de intentia coloniei la vederea primului ou in celula de trintor. Cert este ca de trintori au nevoie pt.
fecundarea viitoarei s-au viitoarelor regine.
Mult mai clar se vede mai tirziu, cand exista mult puiet de trintor si a inceput sa creasca inceputuri de
botci, neouate. Deasemenea, botcile de roire sint multe si pozitionate preponderent pe sub faguri si pe
marginile lor.

Chiar si daca la momentul verificarii, botcile nefiind ouate, inca nu se poate aprecia cu exactitate ziua in
care va roi ca sa poti evalua data oportuna de a lua puiet.
Totusi, prezenta inceputurilor de bocti in nr. mare si inactivitatea coloniei, denota ca intra in frigurile
roitului. Este necesara interventia apicultorului pentru a mentine starea de activitate.
n lupta cu roirea, primul lucru care trebuie s-l faci este s caui o linie de mtci de calitate.
Primul pas este sa ajungi sa ai o populatie omogena si sa sti pe unde se situeaza pragul ei de roire.
Pasul 2 este sa ai grija ca populatia sa nu treaca peste acest prag de roire prin slabire :
- ori scoti rame cu puiet cu 1-2saptamani inainte de instalarea unei pauze de cules
- ori ridici caturile cu miere si cu toata populatia pe care o contin (dar matca o lasi pe loc) in momentul
extragerii daca preconizezi instalarea unei pauze de cules.
- Ori asiguri cules continuu si slabirea o face uzura si (sa speram ca doar accidental) blocajul cuibului

Nu sunt de acord cu mentinerea unei populatii inactive de albine (cu spor 0 sau minus la cantar)
lucratoare in stupii de productie mai mult de 2 saptamani.
1. Acele albine imbatranesc orcum si se pierd fara sa "ai parte de ele", in plus sa le mai si dai papica cu
galeata ? Nu de putine ori, dupa o perioada de pauza de 3-4 saptamani (cu foame in care scade drastic
puietul, dar nu si populatia), stupii "negrii de albina" ... batrana (care "freaca menta" 3-4 saptamani si
papa de geaba) se depopuleaza pentru simplul motiv ca albina si-a trait viata de 35-40 de zile.
2. Populatia respectiva (excesul) poate sa serveasca unor scopuri mai utile si daca tot papa siropul,
macar sa creasca puietul unor roiuri.
3. Familiile de baza, daca esti putin atent cu ele (hrana suficienta si atentie cand si cat "ciupesti" din
populatie), pot reface puterea de productie pana la culesul urmator (fara sa mai roiasca).

Daca golul de cules este mai mic de 2 saptamani merita sa mentinem populatia excedentara, dar avem si
sanse mai mari de reusita, adica albinele dau de cules si renunta la roit (eventual schimba matca cu una
din botcile noi, dar nu le mai arde de plecat) "figura" depinde si de genetica.

DESPRE GENETICA

Am avut aici viewtopic.php?f=15&t=3096&start=32
Discutii contradictorii cu nae, el zicea tehnica, eu ziceam genetica.
Anul acesta am avut si matci de neam roitor pe care le-am lasat in viata mai de mila, mai de curios.
La salcam, cu evolutii egale si conditii identice, unele au intrat in friguri, altele nu. Din cele care au intrat,
unele au renuntat foarte usor la botci, altele s-au incapatanat sa pastreze botcile si sa plece orice le-as fi
facut.
Culmea au plecat dupa ce culesul a pornit si dupa ce deja erau cu populatia diminuata.
Toate "capoasele" au fost cu matci sau cu mame/bunici din botca de roire si toate cele care nu au intrat
in friguri sau cele care au iesit usor din "apucaturi" au fost rod al selectiei.
-o matca selectionata(dar selectie nu frectie)de un an.Asta nu este greu de realizat.
-o lada de capacitate mare,mare si cuibul si magazia.Si asta se poate realiza.
-atentie la popularile aparute din diverse cauze(ratacirea albinelor,uniri),acestea pot sa strice echilibru in
familia de albine.
-si foarte inportant,pentru cei care nu pot sa asigure cat de cat un cules continu,rezervele sa nu scada
sub 10-12 kg. de miere.Cei mai multi apicultori neglijeaza acest aspect.Pot sa dau si un exemplu in acest
sens;-anul acesta in partea noastra minus la cantar intre 7-9 kg. functie si de puterea familiei.Ce face o
familie in aceasta situatie,reduce activitatea,creste numarul de doici care nu au activitate,au tot mai
putine larve de hranit,si de aici incepe dezechilibru.