Sunteți pe pagina 1din 32

Starterul permanent.

Cu 8 zile inaintea inceperii transvazarii familia[familiile] propuse a juca rolul de starter pied matca prin
mutare, suprimare sau alta forma stabilita de propetar.
Concomitent se scot caturile si se concentreaza albina in corpul de jos, de asemenea natura incat la
deschidere sa ai impresia ca izvoraste albina din lada.
Timp de opt zile incepand cu ziua patru se rad,casteaza,indeparteaza ultima botculita trasa de starter din
orfanizare.
Daca in perioada startarii numarul de botci luate in lucru este relativ mica, foarte mica in unele situatii,
se verifica -chiar in timpul startarii daca exista botci si se suprima.
Cu o zi inainte de transvazare se introduce rama port botci in mijlocul cuibului pentru finisarea
potiraselor din ceara,si cu cateva ore inaintea transvazarii in cazul potirasilor din plastic.
Specialistul a constatat ca potirasele din plastic sunt luate in lucru mult mai usor decat potirasela
artificiale din ceara.Deasemenea el justifica acest lucru prin prezenta propolisului in ceara din potirasele
artificiale care provoaca respingerea cresterii la 30% din potirase.
Usurarea transvazarii larvelor din familia recordista este asigurata si prin izolarea matcii recordiste in
familia donatoare pe o rama relativ inchisa la culoare cu patru zile inainte de transvazare.Specialistul
precizeaza ca prin izolarea matcii recordiste intr-un spatiu bine delimitat asigura oua, de regule, de
dimensiuni mai mari.
Urmeaza transvazarea larvelor.Lucru extrem de usor in laborator, usor pe volanul de la saviem sau
brek.Se foloseste un prosop umezit cu apa fierbinte plasat in apropierea ramei cu larva.
Transvazarea se poate face pe celule[potirase] uscate, umezite cu solutie din laptisor de matca diluat in
apa distilata sau direct in laptisor de matca de o zi in cazul transvazarii duble.
Precizez ca larvele transvazate trebui sa arate, ca si forma, cat mai aproape de forma unei banane,
evitandu-se larvele care seamana cu nu semicerc.
Formatorul ne-a prezentat un mijloc de diferentiere a larvelor optime de cele necorespunzatoare printr-o
forma excelenta: intr-o cutiuta de bijuterii cu catifea neagra erau dispuse alaturat doua larve-una f mica
sidefie in forma de banana si una marisoara dar bunicica de transvazat care-si schimbase curbura spre
semicerc.
La 24 ore dupa transvazare se face controlul luarii in lucru, mutarea in familia crescatoare cu matca[de
regula batrana] in corpul de sus.
Starter 1-fam crescatoare1.
Se trece la transvazarea 2 in starterul 1, cu larve din aceasi familie sau oricare alta campioana
prestabilita.
La 24 ore dupa transvazarea 2 se face controlul, regruparea spre centru a botcilor si se trece in familia
crescatoare 2, in corpul de sus.
samd...pana la realizarea numarului de botci stabilite, bineinteles ca se iau masuri ca la un numar de 100
micronuclee, nuclee sa se pornesca un numar aproape dublu de botci.Pentru aceasta se poate folosi
incubatorul.
fata-mi zice:romane tata romane.
va pup.
STARTER SI FINISOR
Pentru cei ca mine, care cresc 1-2 serii de matci pentru necesitatile proprii, dupa informare cat de cat
prin literatura de specialitate si discutii cu colegi crescatori, am hotarat sa incerc urmatoarea varianta:
Starter si finisor in aceasi familie cu matca.
Necesar: o familie f puternica, eventual ajutata cu rame cu puiet capacit de la alte familii, care sa atinga
dezvoltare pe 2 corpuri verticale suprapuse de multietajat sau dadant. 2 corpuri cu puiet, pastura si miere
in ambele.
Cu 9 zile inainte de introducerea ramei portbotci cu larve in corpul de jos, se cauta matca si se muta in
corpul de sus (daca nu era deja sus)si se separa cu gratie haneman cele 2 corpuri. 9 zile, pentru ca puietul
de jos sa se capaceasca tot.
Cu o zi inainte de introducerea ramei port botci se orfanizeaza compartimentul de jos prin aplicarea unui
podisor intre cele 2 corpuri si deschiderea unui urdinis pt corpul superior, opus orietarii fata de cel de
jos. Urdinis la corpul superior pt a putea zbura albina de acolo care oricum se intoarce la vechiul urdinis
al corpului de jos. Odata cu orfanizarea se introduce in corpul de jos si rama portbotci pt fasonarea

botcilor artificiale din ceara.


A 2 a zi postorfanizare se face transvazarea cu plantarea ramei portbotci in corpul de jos.
A 3 a zi se verifica luarea in crestere a larvelor, gruparea lor spre centru leaturilor, si se inlocuieste
podisorul plin dintre corpuri cu gratia haneman.
La 10 zile post transvazare se folosesc botcile capacite dupa necesitati, si daca nu se mai doreste o serie
de botci, se scoate gratia haneman si se reintregeste familia.
Am optat pt mutarea matcii in corpul de sus gandind ca toata albina este obisnuita sa circule pe urdinisul
de jos, si astfel corpul inferior va fi mai populat cu albina, si implicit larvele mai bine hranite, cu toate ca
in cartile de specialitate (Stuparitul de A. Malaiu si Manualul Apicultorului 1979, ed 4 ) se spune ca
matca se izoleaza jos si compartimentul de crestere se formeaza sus.
Ce ziceti ar fi viabila metoda?
Am vazut ca Pupemea foloseste metoda, poate mai zice aici 2 vorbe.
Valter, la fel cunoaste, poate zice si el 2 vorbe...
Nea Gica mi-a intarit ideea cu matca sus...asa ca...il asteptam si pe el si pe toti cei care au/pot sa zica
ceva.
...Andrei Calinescu...pomeneai la un moment dat de aceasta metoda sub numele de metoda
Cloacke...cred ca asa se scrie...poti sa descrii putin....
de colo un pic, de colo un pic... ca sa amelioram toti ce avem prin ograda

STARTER 1
Eu, de cand am crescut prima oara botci,la inceput din fasii de fagure cu oua sau larve,apoi cu o cusca
JENTER,tot timpul am folosit startere in care era prezent puietul ne capacit.
Nu am pretentia ca este cea mai buna metoda , dar va explic cum fac eu starterul:
-cu 2 ore inainte de transvazare orfanizez o familie, de regula una buna care are multa albina tanara
-matca se foloseste de la caz la caz
-in starter trag la mijloc 2 rame cu puiet tanar si las loc sa intre rama portbotci lejer,iar daca vreau sa si
finiseze botcile atunci urmatoarele doua, dupa puietul tanar, obligatoriu polen si pastura puiet capacit si
miere si strans cat se poate de bine
-la asa un starter bag la crescut 18 botci inainte de salcam si 27 dupa salcam si in timpul verii
-in cele doua ore pana cand bag rama cu botci, intre cele doua rame cu puiet tanar se aduna un strat gros
de albine
-rama portbotci are o sarma in partea de jos in loc de sipca de lemn,ca sa nu scutur albina adunata intre
ramele cu puiet tanar cand bag rama cu botci
-larvele sunt luate foarte repede in crestere, in cateva ore albinele incep sa alungeasca botcile
-cu toate ca albinele prefera sa creasca botcile introduse,mai apar botci si pe ramele cu puiet tanar dar,
neglijabil
-maine zi se poate scoate rama portbotci si se baga intr-o familie cu matca,iar in starter o noua rama cu
botci.
Folosesc aceasta metoda pentru ca mi se pare simpla si am avut rezultate multumitoare.
Calitatile fiziologice ale matcilor depind foarte mult de numarul de botci bagate la crescut , varsta
larvelor, cantitatea de albina tanara care o hraneste si prezenta culesului de intretinere,in rest.... nici o
filozofie.
Domnule doctor eu nu m-am referit la metoda pe care ati propuso dumneavoastra,pentru ca mi se pare
mai complicata.
Am zis ca mi se pare pt. ca nu am incercato.
CRESTEREA MATCILOR
Cresterea artificiala in familiile orfanizate
Cand puietul ajunge pe 8-10 faguri bine umpluti si musca s-a inmultit:
- Cautam matca si facem cu ea un nucleu de rezerva, sau formam un roi artificial:
- pe 1 fagure cu miere,
- unul cu pastura si
- alti 8 goi, stupul cu matca fiind asezat in locul altui stup care se muta pe un alt loc.

- Pe fagurii cu oua adusi din familiile recordiste, amplasati in mijlocul cuibului (unde caldura este mai
mare), din loc in loc, stricam cate 2-3 celule.
- Dupa 3-4 zile, marcam fiecare botca aparuta pe acesti faguri (4-20) si distrugem botcile
necorespunzatoare aparute pe ceilalti faguri.
- Botcile nemarcate vor fi distruse la urmatorul control.
In cazul in care vom folosi botci cu larve transvazate nu vom depasi numarul de 50-60 pe serie.

Cresterea artificiala in familii indelung orfanizate

In practica apiculturii moderne apare necesitatea

cresterii unui numar foarte mare de matci ca urmare a folosirii metodelor intensive de productie, ca:
- stuparitul pastoral,
- folosirea familiilor ajutatoare (permanente, vremelnice etc.).
Cresterea matcilor, in mai multe serii, in familii indelung orfanizate se poate face cu conditia
improspatarii periodice cu faguri cu puiet capacit si faguri cu oua. In aceasta varianta cresterea are un
randament ridicat, sunt luate in crestere un numar mare de botci, iar calitatea matcilor nu este afectata.

Cresterea matcilor in familiile cu matca Prezenta matcii prin feromonul ei are influenta numai asupra
inceperii cladirii botcilor nu si asupra cresterii lor in continuare. Botcile sunt asezate intr-un
compartiment (separat cu gratie), intre 2 rame cu puiet tanar, matca cu restul puietului aflandu-se in
cealalta parte a stupului.
In compartimentul de crestere (dupa gratia despartitoare de matca), puietul foarte tanar va atrage in
exces albinele doici. Pentru a da randament optim nu trebuie sa crestem mai mult de 30 de botci - la
fiecare serie de crestere.

Cresterea matcilor in stupul orizontal Colonia crescatoare se stimuleaza continuu astfel incat la
momentul potrivit sa atinga pragul de roire. In stupul orizontal se pune o diafragma etansa, avand la
mijloc o portiune de gratie Hannemann, formand dincolo de ea un compartiment de crestere ca si la
metoda Joe Smith. In compartimentul mic, langa gratie se aduc 2 faguri cu puiet capacit, langa ei se
aseaza rama port-botci (care are sub speteaza superioara o fasie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea sipci port-botci cu larve), urmata de 1 fagure cu puiet necapacit si 1 fagure cu miere si pastura (in rama
hranitor cu jgheab). In compartimentul mare cuibul se aseaza langa gratie, urmat de fagurii cu miere.
Ambele compartimente se servesc de urdinisul compartimentului mare.

Cresterea in Orizontalul cu doua matci

Luam un orizontal pe 20-24 rame, in care sunt crescute 2

matci si-l compartimentam diferit.


Compartimentul A (compartimentul cu matca)
Este situat in partea stanga a orizontalului, are urdinis, 2 rame (una cu puiet capacit si alta cu celule
goale), 1 hranitor cu miere si una din matci. Cele doua compartimente vor fi despartite cu o diafragma

etansa, prevazuta cu o portiune de gratie Hanemann.


Compartimentul B (compartimentul de crestere si imbatranire)
Este prevazut cu urdinis si va avea 6-7 rame cu puietul familiei, o alta matca aflata intr-un izolator de
rama si un hranitor uluc de 0,5 litri (cu miere), marginit de o diafragma etansa si mobila. Din 5 in 5 zile
in acest compartiment vor fi adusi fagurii insamantati de cele doua matci, carora li se vor da - la schimb
- faguri buni de ouat.
Compartimentul B devine compartimentul de crestere al intregului complex (intre 10 iunie si 19 august).
- Dupa 15 zile de la inceperea operatiunilor compartimentul B se orfanizeaza prin scoaterea izolatorului
cu matca. Familia orfanizata nu mai are puiet necapacit si dupa 24 de ore de la orfanizare poate primi
rama de crestere cu materialul biologic in golul ramas in locul izolatorului scos. Fiind creata aceasta
stare, albinele doici din compartimentul de crestere percep mai putin substanta de matca si se creeaza in
randul lor dorinta de schimbare linistita a matcii, aceasta devenind in mod aparent necorespunzatoare
pentru ele. Situatia fiind creata se introduc larvele, la inceput mai putine, apoi mai multe, pe masura ce
procentul de acceptare creste. Pentru stimularea luarii in crestere a larvelor, in cele 2 hranitoare ale
compartimentelor A si B se administreaza miere sau sirop .
- Mutarea ramelor capacite din compartimentul A in compartimentul B (nu totdeauna este necesara
mutarea) poate coincide cu ridicarea botcilor "mature" gata de eclozionare pentru a fi puse in custi de
eclozionare.
- Din 10 in zile botcile pot fi considerate mature. Dupa ridicarea lor mai e nevoie de 2-3 zile pentru
eclozionarea matcilor din custi. Timpul necesar pentru "modelarea" inceputurilor de botci este de circa 1
zi. In total 14 zile pentru fiecare generatie de matci luate in crestere.
- Aceasta perioada poate fi scurtata mult daca botcile imediat dupa capacire, sunt date altor familii pana
la maturizarea lor, eliberandu-se familia de crestere pentru o noua operatiune.
- In cazul cresterilor succesive, botcile crescute, dar inca necapacite, se pot pune intr-o rama izolator si
aceasta se introduce intr-o familie puternica cu matca.
Pentru o buna reusita este nevoie de o stricta evidenta a lucrarilor si programarilor la date fixe. La
terminarea cresterii, ce le doua familii pot fi refacute in vederea iernarii.

Cresterea matcilor in stupii verticali La stupii verticali compartimentul B va fi situat in partea de sus.
Rama cu botci va fi amplasata intotdeauna intre un fagure cu puiet tanar si un fagure cu pastura, acest
aranjament determinand albinele tinere, care merg sa se aprovizioneze cu pastura, sa se opreasca si sa
hraneasca larvele din botci.
Aranjamentul este urmatorul:
- miere,
- polen,
- larve de varsta 4-5,
- larve de varsta 1-2,
- rama cu botci,

- polen,
- larve de varsta 6-7,
- miere,
- hranitor.
Matcile obtinute pe aceasta cale sunt de buna calitate, cantitativ mai multe si pot fi valorificate in diferite
scopuri.
Din cuibul de jos, despartit de corpul superior cu o gratie Hannemann, in parte acoperita cu carton, dar
lasand un spatiu liber la mijloc, se ridica 2 faguri cu puiet capacit. Se lasa loc pentru rama port-botci
dupa care urmeaza o rama cu puiet larvar, si fagurii cu provizii. Stupul pregatit astfel se lasa 24 ore, timp
in care multe albine din cuib urca in corpul de sus.
Dupa 24 ore izolam cele 2 corpuri cu un separator dublu tip podisor Snelgrove, timp de 1 ora (seara)
dupa care se introduce rama port-botci care va fi luata in crestere. Dupa o ora se scoate separatorul dublu
si se inlocuieste cu aceeasi gratie Hannemann obturata si totul intra in normal, albinele continuand sa
hraneasca botcile.

Tehnica cresterii artificiale a matcilor Impune folosirea a 4 categorii de familii de albine: FPM, FPT,
FPS si FPC.
Cresterea in functie de pregatirea larvelor sau oualor
Diferitele metode de obtinere a matcilor se practica in functie de:
- nivelul de pregatire profesionala,
- nivelul dotarii materiale si
- numarul necesar a fi realizat.
In functie de pregatirea larvelor sau oualor, sunt folosite mai multe variante:

Cresterea matcilor direct din ou (metoda rsi Pall Zoltan) Pentru obtinere oualor de varsta precisa
este utilizata mai intai Joe Smith.
Cresterea matcilor va fi inceputa cu transvazarea simpla, botcile fiind incredintate unei colonii
pornitoare.
Dupa 24 de ore de la acceptare, larvele sunt eliminate din botci (cu ajutorul unei pensete fine) si
inlocuite cu oua gata de eclozionare. Cresterea matcilor din oua transvazate in ultimul lor stadiu are o
deosebita importanta, intrucat daca se intarzie cu eclozionarea laptisorul se va invechi. Fiecare ou se
transvazeaza impreuna cu rondela lui, cu putin inainte de transformarea in larva de o zi. Pentru luarea in
crestere a oualor transvazate cu foarte putin timp inainte de a vira spre larva de o zi se folosesc starteri
sau familii crescatoare orfanizate pentru cateva ore.
Matcile obtinute prin aceasta metoda sunt de foarte buna calitate dar metoda cere o foarte buna pregatire
profesionala.

Simplificarea acestei metode se face prin fortarea albinelor sa ia in crestere ouale in pragul eclozionarii
larvelor.

Varianta transvazarii larvelor

Transvazarea se recomanda a se face imediat dupa fasonarea

botcilor. Inainte de a planta larvele sa avem grija sa introducem in fiecare botca o mica cantitate de
laptisor de matca. Aceasta operatie va usura desprinderea larvei de pe spatula si prinderea ei de fundul
botcii artificiale, asigurand o amorsare sigura.
Transvazarea larvelor se face cu o spatula confectionata din sarma otelita cu diametrul de 1,5 mm, lunga
de 20 cm, avand varful subtire pana la 0,2 mm si indoit intr-un unghi de 100 o. Operatia trebuie sa se
faca intr-o camera luminoasa, la minimum 20 oC, iar umiditatea relativa sa fie destul de ridicata, pentru
a nu se usca larvele.
Pe masura transvazarii, botcile cu larve se aseaza cu gura in jos pe o panza flanelata umezita cu apa
calda pana la completarea tuturor celor 30-60 de botci. Dupa completare, rama se duce la stupul dinainte
pregatit invelita intr-un prosop pentru a se feri in timpul transportului de curentii reci si de soare.

Metoda Doolittle-Pratt (mutatia larvei in botci artificiale)

Botcile facute cu sablonul special

modelator de botci se lipesc pe mici suporturi de lemn (degetare) ce stau in suspensie intr-o rama
portbotci. Inainte de introducerea larvelor in aceste botci artificiale ele se dau 2-3 ore coloniei
crescatoare, care se obisnuiesc cu ele, le curata cu saliva, fiind apoi mai bine acceptate.
Cu 4-5 zile inainte de inceperea lucrarilor de crestere orfanizam provizoriu un nucleu din stupina,
pastrand provizoriu matca intr-o colivie cu cateva albine. Stimuland nucleul orfan albinele vor cladi
botci. Dupa 3 zile eliminam botcile, recoltam laptisorul si redam nucleului matca, introducand
concomitent cea mai buna matca din stupina in izolator. Timp de 36 de ore ea va depune acolo oua, intrun fagure curatat in prealabil de catre albine. Dupa 3 zile, atunci cand larvele incep sa eclozioneze din
oua, apicultorul dilueaza cu putina apa distilata laptisorul, punand pe fundul fiecarei botci artificiale o
picatura cat un bob de mei. Apoi, din celulele fagurelui, cu ajutorul unei spatule fine din sarma de otel,
scoate larve abia eclozionate din oua si le pune cate una in fiecare botca. Rama port-botci va fi asezata in
mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata total inainte cu 2 ore (lasata fara matca si fara puiet).
Albinele orfanizate vor lua in crestere botcile artificiale, hranindu-le pana la maturitate etc.

Metoda W. Coffey (S.U.A.)

Este o metoda mai expeditiva, orfanizand temporar colonia de crestere

doar cu 30 de minute inaintea primirii botcilor, colonia fiind stimulata puternic cu 4 zile inainte cu miere
si pastura. Matca va fi izolata cu puietul in corpul de jos, peste acesta aflandu-se inca un corp care, la
momentul orfanizarii va fi mutat cu 30 cm in spatele corpului cu matca. Fagurii cu provizii din acest
corp vor fi scosi intr-o ladita portativa, locul lor fiind luat de fagurii cu matca si puietul din corpul de
jos. In acest fel, stupul mutat va avea matca, puiet, miere si albina tanara. Stupul ramas va avea toata
albina zburatoare, care se intoarce la vechiul loc si fagurii cu provizii.

Pana sa observe noua situatie, stupul ramas pe vechiul loc va mai fi intarit cu albina tanara scuturata de
pe inca 5-6 faguri cu puiet larvar (luati de la alti stupi din stupina, ale caror matci au fost izolate).
Asezarea fagurilor in acest stup se face mai distantat, pentru ca intre faguri sa incapa cat mai multa
albina, lasand loc pentru 2-3 rame port-botci cu larve transvazate care vor fi introduse in stup dupa 30 de
minute, fiecare bara port-botci avand maxim 20 de botci, colonia fiind stimulata permanent pana la
capacirea botcilor. Daca avem nevoie de cat mai multe botci, putem folosi tot aceasta familie pentru
crestere, dupa 24 de ore scotand ramele port-botci acceptate si impartindu-le pe la diferite familii
puternice, botcile fiind crescute in prezenta matcilor izolate cu gratie in corpul de jos. Pentru ca larvele
botcilor sa fie cat mai bine ingrijite, din corpul de jos se ridica in corpul de sus cate 2 faguri cu puiet
larvar, intre care vom incadra rama port-botci. Coloniile gazde vor fi hranite tot timpul cu sirop si polen.

Metoda Heyrand

Consta in mutarea larvei o data cu celula ei.

Fagurele introdus in familia donatoare va fi stropit cu sirop diluat, fiind ridicat la eclozionarea larvelor
din oua. Celulele cu larve vor fi decupate cu o preducea si vor fi lipite pe suporturi cilindrice de lemn,
care au la una din extremitati cate un triunghi de tabla fixat cu un cui mic. Celulele cu larve vor fi
scurtate la jumatate cu ajutorul unui cutit incalzit, apoi vor fi largite. Pana triunghiulara de tabla cu
suportul respectiv si celula lipita se infige pe un fagure vechi gol, care are deasupra un hranitor jgheab,
pe fiecare fata a unui astfel de fagure plantandu-se cate 10 botci cu suporti. Fagurele port-botci se
introduce in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata cu 2 ore inainte. Cand botcile ajung la
maturitate se retrag cu suportul lor si se folosesc in functie de necesitati.

Metoda Romanescu

Se fixeaza un fagure artificial pe suprafata unei placi de lemn formate din cuburi

imbinate, care pot fi apoi dezmembrate. Placa cu fagurele pe ea, dupa ce a fost cladit bine, se introduce
in mijlocul cuibului cu matca pentru a fi insamantat. Dupa ecloziunea larvelor din oua, suprafata
fagurelui este aranjata astfel incat pentru fiecare cub sa ramana o celula cu larva. Placa cu micile cuburi
se intoarce astfel incat celulele sa vina cu fata in jos si se introduce deasupra cuibului familiei
crescatoare.
Metoda are avantajul rapiditatii si a faptului ca larvele nu sunt scoase din mediul lor natural. Pentru
practicarea ei avem nevoie insa de unelte speciale, destul de complicate, metoda detaliata fiind descrisa
in lucrarea intitulata "Sistematizarea cresterii reproducatorilor de albine", N. Romanescu, Bucuresti,
1948.

Metoda simplificata de transferare a larvelor Manuirea diverselor scule cu care aceste larve
urmeaza sa fie scoase din celule si depuse in botcile artificiale nu este chiar simpla. Transvazarea poate
fi executata insa si fara ajutorul spatulei, cu ajutorul unui tub de plastic flexibil de aspirare cu gura (cu
diametrul de 4 mm, lung de 10-15 cm), la capatul caruia se fixeaza, cu ajutorul unui colier confectionat
dintr-o pana de gasca (guler, inel de 7-8 mm lungime si 5 mm diametru), o sita fina provenita dintr-un

ciorap de matase (2 mm din lungimea colierului depasind capatul tubului). Larvele care urmeaza sa fie
transferate se identifica cu ajutorul unei lupe, iar celulele in care se afla se inseamna printr-o mica
crestatura. Se introduce dupa aceea tubul pana in fundul acestor celule si se suge usor larva (astfel incat
sa se lipeasca de sita), care apoi, printr-o simpla suflare, va fi pusa in botca artificiala, peste o picatura de
laptisor diluat.
Pentru ca larva sa nu ramana agatata in unghiul format intre colier si sita, este bine ca acest unghi sa fie
nivelat cu propolis moale, ceea ce permite dirijarea larvei aspirate spre centrul sitei. Folosind acest
dispozitiv, transferarea larvelor poate fi executata chiar si de apicultorii fara experienta, sau de cei cu
vederea mai slaba.\

Metoda R. Jordan-Volosyevici Superioritatea matcilor crescute natural se datoreaza faptului ca pe


fundul botcilor de roire, dupa eclozionarea matcilor ramane o cantitate de 3 ori mai mare de laptisor
decat in cazul botcilor artificiale crescute prin transvazare simpla. S-a constatat, de asemenea, ca de
multe ori, botcile crescute prin transvazare sunt luate in crestere abia dupa 4-6 ore de la transvazare,
flamanzirea temporara fiind in detrimentul bunei dezvoltari.
Aceste dezavantaje sunt eliminate prin metoda dublei transvazari. Larvele acceptate, dupa 24 de ore,
sunt inlocuite cu altele abia eclozionate, crescute intr-o familie donatoare de elita. Astfel de larve, cu
alimentatie abundenta sunt bine primite de coloniile crescatoare, fara ca botcile sa mai fie incredintate
coloniilor pornitoare.
Cu toate acestea nici prin aceasta metoda nu s-a ajuns sa se obtina matci la fel de bune cu cele crescute
de coloniile ce roiesc.

Analizandu-se aceste rezultate s-a constatat urmatoarele:

1. laptisorul dat larvelor cu destinatia initiala de a fi viitoare matci are in componenta sa mult acid
pantotenic (cel mai activ aminoacid ce ajuta cresterii si dezvoltarii corporale si a ovarelor, precum si a
hormonilor sexuali);
2. larvele de 24 de ore sunt hranite cu o hrana diferita ce nu corespunde intru totul viitoarelor matci;
3. oricat de repede s-ar face transvazarea, este nevoie sa treaca o perioada de acomodare si adaptare a
larvelor la noul mediu (10 minute - 5-7 ore);
4.daca se face dubla transvazare, noua larva gaseste in botca un laptisor a carui dozare nu este
corespunzatoare chimic si calitativ varstei si starii de larva viitoare matca, adeseori albine inlocuind
aceasta hrana cu alta corespunzatoare, timp in care larva nu se alimenteaza corespunzator.

Finalizarea lucrarilor pana la imperecherea matcii

- In ziua a 14 dopul cu botca se introduce in colivia de eclozionare.


- In ziua a 15-a nimfa incepe sa inmoaie cu saliva capacelul botcii.
- In a 16-a zi nimfa roade capacelul si eclozioneaza.
- In zilele 17-19 matca se hraneste si se maturizeaza. Este indicat a nu se deranja.
- In zilele 20-21 matca face zboruri de recunoastere (se imperecheaza de la 8 pana la 12 ori). A nu se
deranja.
- In zilele 22-25 matca face zboruri de imperechere. Controlul imperecherii se face numai dupa orele 17.
- In zilele 26-27 matca incepe a fi hranita cu laptisor de matca in vederea inceperii ovulatiei.
- In zilele 28-31 matca depune oua, iar dupa capacirea larvelor se da unei noi familii de productie, iar in
nucleu se incepe o noua serie de botci capacite sau matci eclozionate.

Metoda Joe Smith Aceasta metoda industriala de crestere, presupune existenta in stupina a cel putin 45 stupi bine populati (pe cel putin 2 corpuri fiecare), care sa furnizeze, cat timp tin operatiile de crestere,
albina tanara necesara.

La aplicarea acestei metode sunt folosite:

1. o colonie de selectie, producatoare de oua de varsta precisa, intretinuta intr-un stup tip Dadant in pat
cald, avand in peretele din spate un orificiu de hranire cu un hranitor exterior;
2. o colonie pornitoare orfanizata cu 2 ore inainte, pentru fiecare colonie pornitoare avand rezervate 2-3
colonii furnizoare de albina tanara, care se schimba periodic (pe masura inaintarii in varsta);
3. o colonie crescatoare foarte puternica cu gratie Hannemann la urdinis. Toate aceste colonii sunt
stimulate continuu, iar cei 4-5 stupi furnizori le alimenteaza permanent cu albina tanara dupa necesitati.

Tehnica metodei La inceput se pregatesc ramele speciale de ouat. Se iau rame obisnuite, completand
golul lor cu o scandura groasa de 20 mm, in mijlocul careia taiem cate un dreptunghi cu latura orizontala
de 210 mm, iar inaltimea de 130 mm. Golul ramas in aceasta scandura va fi ocupat de un mic fagure
artificial lipit cu ceara pe margini. In luna aprilie se introduc 2 astfel de rame langa cuibul unei colonii
pentru a fi cladite. Dupa cladire se retrag si vor fi folosite la inceperea lucrarilor de crestere, fiecare
colonie crescatoare avand pregatite cate 2 rame de acest fel. Se desfac din cuie cateva rame de stup, ale
caror speteze superioare au pe fata interioara cate un jgheab longitudinal de 3 mm (nut). In acest nut se
introduce marginea unei fasii de fagure artificial lata de 60 mm, fasia fiind consolidata cu ceara topita.
Spetezele cu fasii se dau albinelor, alaturi de cuib, pentru a fi cladite, dupa care se retrag si se pastreaza
intr-un stup gol.

Organizarea coloniei crescatoare.


Cu cel putin 2 saptamani inainte de inceperea lucrarilor, colonia crescatoare trebuie sa aiba cel putin 3,5

kg albina, si matca cea mai buna din stupina. Ramele stau in stup in pat cald, colonia alimentandu-se
prin orificiul facut in peretele din spate cu cate 100 g sirop bogat in proteine, oferit in hranitorul exterior.
Cand dam siropul stupul se ciocaneste putin, pentru ca albinele sa-si formeze un reflex conditionat de
hranire. Cu 3-4 zile inainte de a porni cresterea matcilor, stupul se imparte in 2 compartimente neegale,
cu ajutorul unei diafragme etanse prevazute in partea de jos cu o gratie Hannemann lata de 3 cm, pin
care albinele celor 2 compartimente pot sa circule si sa transporte in compartimentul mare hrana din
hranitorul exterior. Compartimentul de la peretele din spate va avea un spatiu de 3 rame, ce stau in larg,
iar cel de-al doilea va avea 8 rame.
Dupa 3-4 zile, cand albinele s-au obisnuit cu cele 2 compartimente, se prinde matca coloniei cu tubul de
sticla si se tine provizoriu la caldura corpului intr-un buzunar. Compartimentul mic se goleste de rame,
albinele scuturandu-se in spatiul ramas liber, se mai scutura apoi albinele tinere de pe 3-4 faguri cu puiet
larvar si se introduce la mijloc 1 rama cu puiet capacit cu albina insotitoare, incadrand-o cu 2 rame bune
de ouat, di cele completate cu scandura, dar cu fagurasii claditi mai de mult. Eliberam apoi matca in
compartimentul mic, care se acopera cu un podisor etans, tip PFL. Neavand alt loc disponibil, matca va
umplea cu oua ramele infundate.
Stupul se hraneste in continuare de 2 ori pe zi ciocanindu-l. Dupa 3 zile se retrage fagurele cu puiet din
mijloc, indepartand incet albinele si matca de pe el, acestea ramanand in continuare in acelasi
compartiment mic. Fagurele retras este inlocuit cu o speteaza cu fasie de fagure nou lata de 60 mm,
cladita mai de mult. Pe speteaza se scrie data introducerii acestei fasii. Dupa 24 de ore ridicam speteaza
cu fasia cu oua proaspete si o introducem in compartimentul cel mare, in mijlocul cuibului, in locul ei
introducandu-se pentru ouat o alta fasie de fagure cladit. Aceasta operatie se repeta in fiecare zi.
Cand s-au implinit 3 zile de la insamantarea primei fasii care se afla acum in compartimentul mare, se
trece in stupul pornitor, orfanizat cu 2 ore inainte. Dupa trecerea celor 2 ore, se deschide stupul cu
familia donatoare, se scot fasiile cu larve in eclozionare din oua, se duc intr-o camera incalzita si fiecare
fasie se taie de-a lungul in cel putin 4 fasii inguste care se lipesc cu ceara topita turnata pe sipci subtiri.
Se scurteaza pana la jumatate inaltimea celulelor, iar cu o mica spatula se elimina larvele din 4 in 4
celule, pentru ca albinele sa formeze botci numai din larvele ramase.
Intr-o rama goala port-botci se pun numai 2 astfel de sipci cu larve in eclozionare, asezate la o distanta
de 6 cm una fata de alta. Golul de sub speteaza superioara a ramei port-botci cat si golul de sub cea de-a
doua sipca, se completeaza cu cate 2 fasii de placaj.
Varianta fasiilor decupate cu oua sau larve

Metoda Miller Se alege cea mai buna familie, se scot toti fagurii cu puiet (fara albina), mai putin 2
faguri cu puiet in eclozionare, intre care se introduce "rama de crestere" cu fagurii tip Miller de forma
triunghiulara cu baza de 5 cm (cca 4-5 bucati). Lateral, de o parte si de alta se aseaza fagurii cu hrana,
polen si miere. Fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albinele familiei. Familia fiind
hranita din abundenta, cu rezerve suficiente de pastura si polen, cu albina in excedent si cu o matca
capabila sa-si desfasoare activitatea (dar lipsita de spatiu de ouat), in cca 3-5 zile rama "de crestere" va fi

luata in lucru. In momentul in care au fost depuse suficiente oua, rama cu fagurele respectiv se va ridica
si se va introduce intr-o familie pornitoare (puternica), orfana complet si cu abundente rezerve de
pastura si miere. Dupa 9-10 zile, cele mai frumoase botci se deprind usor de pe fagure si se folosesc in
scopurile dorite.
Metoda poate fi folosita si pentru obtinerea mai multor serii de matci, cu conditia ca familiile donatoare,
pornitoare si crescatoare sa fie asigurate in permanenta cu faguri cu puiet la eclozionare si cu hrana din
abundenta.

Metoda Alley Se da o rama cu fagure artificial (numai cu 2-3 sarme orizontale) spre a fi cladita (unei
colonii bune) fiind plasata in mijlocul cuibului. Dupa 48 de ore este retrasa si introdusa in mijlocul
cuibului celei mai bune colonii din stupina. Aceasta va fi stimulata cu sirop iar rama va fi insamantata cu
oua. Preferinta albinelor de a creste matci in faguri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela cu
usurinta botci bune, spatioase, cu fundul bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala a
larvei si matcii. Cand din oua incep sa apara larve abia vizibile, cu un cutit foarte bine ascutit (a carei
lama se introduce in apa fierbinte, se scoate si se sterge cu un prosop) se taie 1-2 fasii cu celule ce contin
larve, taind 5-6 mm din inaltimea celulelor, cu capatul rotund al unui chibrit strivind cate 2 larve vecine,
lasand neatinsa in celula ei larva a 3-a, largind celula cu larva pentru ca albinele sa poata cladi usor botci
spatioase. Dupa terminatia operatiei de mai sus fasia cu larve se lipeste in partea inferioara a unui fagure
gol, cald, scurtat pana la jumatate din inaltimea lui. In celulele fagurelui se toarna putina apa indulcita cu
miere, de care vor avea nevoie albinele doici la elaborarea bogata a laptisorului, in momentul in care vor
hrani larvele din celule.
Rama cu fasia lipita se introduce apoi in mijlocul cuibului familiei pornitoare puternice, orfanizata de
matca si puiet cu 2-3 ore inainte, familia pornitoare putand deveni si crescatoare in cazul in care nu vom
muta fagurele in alta familie crescatoare.

Metoda Caillas\ Simplifica metoda Alley, introducand in cea mai buna colonie 1 fagure artificial. Dupa
cresterea si insamantarea fagurelui, la aparitia primelor larve acesta se decupeaza in partea de jos,
largeste din loc peretii celulelor cu larve din marginea taieturii, colonia orfanizata de matca cladind botci
acolo unde gasesc celulele largite cu larve.

Varianta cresterii matcilor fara grefaj Se alege o familie cu matca recordista careia i se da un fagure
gol si bine cladit, de preferinta alb, pentru depunere oualor. Cand ouale incep sa eclozioneze (dupa circa
3 zile) acest fagure este transferat in familia crescatoare pregatita cu 9 zile mai inainte (distrugandu-i
toate botcile). Dupa 2 zile controlam botcile trase, pe care le insemnam cu o tinta deasupra lor. O
saptamana mai tarziu, fagurele e controlat iarasi si toate botcile nemarcate sunt distruse.

Metoda poloneza Utilizeaza 3 colonii fruntase (1 donatoare, 1 crescatoare mama, 1 crescatoare tata)
pregatite din primavara prin stimulari, astfel ca la inceputul lucrarilor de crestere aceste colonii sa fie
pline pana la refuz de albine si puiet.

Colonia donatoare Va primi la timpul oportun un fagure gol gata cladit, in care cu un an inainte, spre
sfarsitul verii, albinele au crescut 1-2 generatii puiet (avand grija ca acesta sa nu aiba miros strain).
Fagurele sa fie cald, fie ca a stat in acelasi cuib, dincolo de cel cu pastura (langa diafragma) albinele
curatindu-l partial, fie ca a fost tinut in casa langa soba 2-3 zile.

Familia donatoare Inainte de a fi introdus in mijlocul cuibului fagurele se stropeste cu putina apa.
Incepand cu a 2-a zi fagurele va fi verificat pentru a sti cu precizie varsta oualor. Pentru usurarea acestei
operatii pentru acest fagure se lasa un interval putin mai mare pentru a putea fi scos cu usurinta, fara a
deranja prea mult cuibul, pe spatiul in excedent adunandu-se cat mai multa albina tanara.

Familia crescatoare Se organizeaza odata cu inceperea eclozionarii primelor larve din oua. Se ridica de
acolo matca, tot puietul necapacit si fagurii cu oua, formand un nucleu in stupina care primeste de la alti
stupi faguri cu provizii. Fagurii cu puiet se matura de albina acoperitoare in propriul lor stup si se dau
provizoriu altor familii din stupina, in familia crescatoare ramanand toti fagurii cu puiet capacit, miere si
pastura, lasand in mijlocul cuibului un spatiu pentru introducerea fagurelui pregatit special pentru
cresterea matcilor, hranind din belsug colonia orfana. Cu cat matcile crescute vor fi mai putine cu atat
vor fi mai bune.

Prelucrarea fagurelui Dupa trecerea a 2 ore de la orfanizare, scoatem din familia donatoare fagurele
cu larve tinere, il periem de albine, il invelim cu un prosop si il ducem intr-o camera calda, unde, cu
ajutorul unui cutit caldut taiem doua ferestre orizontale lungi aproape cat lungimea fagurelui si late de
cate 50 mm fiecare, intre ferestre lasand un interval de 80 mm. Celulele cu larve, din partea de sus a
fiecarei ferestre, vor fi scurtate la jumatate din inaltimea lor (cu un cutitas foarte taios si cald), dar numai
pe una din fetele fagurelui. Cu ajutorul unui bat de chibrit, distrugem cate 3-4 larve in sir, lasand intacta
pe cea de-a 4-a sau 5-a (in functie de numarul de botci de care avem nevoie). Celulele taiate ale caror
larve au fost lasate se largesc cu ajutorul unui largitor de celule pentru a inlesni albinelor claditul
botcilor. Larvele crescute pe marginea opusa a ferestrelor taiate pentru a nu fi luate in crestere sunt
strivite pe 2-3 randuri de celule. Fagurele astfel prelucrat va fi dat coloniei pornitoare-crescatoare care
va fi zilnic stimulata cu sirop de cea mai buna calitate (cu miere si polen). In felul acesta coloniile vor
lua in crestere 30-40 de botci din care vor iesi peste 12-13 zile matci superioare, bine conformate si
prolifice.

Altoirea botcilor naturale In momentul in care varful botcilor prinde o culoare putin mai deschisa,
botcile cele mai mari si mai frumoase (care nu au fost lovite sau turtite lateral - mai ales la varf) vor fi
altoite in cea de-a 14-a zi de la depunerea oualor, in stupii orfanizati cu 1 ora inainte, unde vor mai sta
pana la eclozionare inca 2 zile. Botcile se decupeaza cu o mica portiune de fagure in jurul lor, ce le
serveste drept suport. Altoirea pe locul ales se face vertical, decupand din fagurele cu puiet o portiune de
forma si marimea botcii (putin mai mare) si a suportului ce se introduce acolo. Locul cel mai bun este
intre coroana de miere si elipsa cu puiet, suportul protejand fundul botcii de atacul albinelor. Este indicat
a se altoi deodata 2 botci pentru ca albinele sa o aleaga pe cea mai buna, botcile fiind protejate si cu cate
un manson de protectie (din plastic sau colivie spiralata din sarma), avand liber doar varful. In acest caz,
introducerea botcii se poate face concomitent cu orfanizarea, mai ales daca matca va ecloziona curand.

Introducerea botcilor fara protectie Unii apicultori introduc botcile fara protectie dupa o orfanizare
prealabila de 6 zile distrugand toate botcile formate si ridicand laptisorul din ele (pentru ca albinele sa
nu dea de gustul laptisorului ce le deschide pofta). In momentul introducerii botcii albinele coloniei
primitoare vor fi hranite cu sirop. Dupa introducerea botcilor stupul nu va mai fi deranjat, dar vom privi
urdinisul cu atentie cateva zile la rand. Albinele care nu au botca sau matca atunci cand ies din stup se
intorc din zbor privind urdinisul ca si cum au pierdut ceva, se urca pe peretele frontal si au o usoara
ezitare, daca sa intre sau nu in stup atunci cand vin in zbor spre casa.
In cazul in care avem mai multe botci vom introduce surplusul de botci in coloniile cu matci, avand grija
ca altoirea lor sa se faca spre marginea cuibului protejate cu un tub de plastic mai larg. Altoirea consta in
suspendarea botcilor in pozitie putin oblica (pentru ca sa poata fi observata cu usurinta iesirea matcilor),
in partea de sus, intre spetezele superioare a 2 faguri, lipindu-le cu ceara framantata bine intre degete si
amestecata cu putin propolis moale de speteaza superioara a unei rame. Rama invecinata se indeparteaza
putin pentru ca albinele sa nu lipeasca varful botcii de ea. Coloniilor care nu accepta asemenea botci si
le rod lateral li se aplica alte botci. Introducerea botcilor in coloniile neorfanizate reuseste in prezenta
unui bun cules.
Dupa 10 zile colonia va fi verificata, deschizand stupul foarte incet, fara zgomot si fara fum, ridicand
rama pe care a fost altoita botca. Daca aceasta va fi gasita roasa lateral se va da o noua botca sau matca.

Pastrarea botcilor disponibile Cand vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute botci din
stupul crescator ca sa nu-l deschidem mereu pentru fiecare altoire. Botcile vor fi tinute numai cu varful
in jos, ferite de raceala si razele solare, intr-o cutie cu rumegus de lemn incalzit. Adancim degetul
aratator in rumegus, in adancitura formata introducand un cornet ca un degetar facut din hartie cerata
infasurata in jurul degetului. In cutie vor exista mai multe compartimente pregatite in acest fel, fiecare
compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si intuneric. Unii apicultori folosesc vata care
insa se lipeste de varful botcilor si irita albinele coloniilor in care se altoiesc. Cutia cu botci va fi dusa
intr-o camera calda, unde se face altoirea pe fagurii stupilor orfani sau se lipesc pe dispozitive mobile

pentru a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim. Daca numarul botcilor crescute este mare se pot
forma nuclee sau micronuclee pentru imperecherea matcilor eclozionate, formate in acest scop. Dac tot
mai raman botci aceste se introduc in colivii de pastrare prevazute cu gratii Hannemann, prin care
albinele unei colonii orfanizate anume, pot sa patrunda ajutand la eclozionarea si intretinere tinerelor
matci timp de 2-3 zile pana la folosire.

Reguli de baza in cresterea artificiala a matcilor

Perioada optima de crestere a matcilor corespunde perioadei de roire naturala (mai-iulie). Cu toate
acestea, este de dorit sa fie inceputa cat mai timpuriu (cu cel putin 30 de zile inainte de inflorirea
salcamului).
- Atat familiile mama si tata cat si familiile pornitoare si crescatoare sa fie mentinute cat mai active.
- De la data capacirii primei botci vom lua masuri de populare a nucleelor de imperechere, iar cu 48 de
ore mai inainte de eclozionarea primei matci, vom distribui matcile nucleelor de imperechere.
- La 9-10 zile de la formarea botcilor, acestea sunt mutate in familiile pastratoare sau in nucleele de
fecundare
- Dupa terminarea distribuirii botcilor, nucleul cu matca si familia orfanizata crescatoare vor fi unificate
(in vederea unificarii mirosurilor folosind salicilatul de metil, punand 4-5 picaturi pe o bucata de vata cu
care se vor tampona cele 2 adaposturi de albine).

Pentru reusita operatiei:

- se vor indeparta diafragmele familiei orfane;


- ramele vor fi impartite in doua, catre peretii stupului;
- in intervalul astfel format se vor introduce ramele nucleului (cu matca pe rama din mijloc);
- nucleul cu matca, adus pentru unificare, va fi incadrat de ramele cu puiet (periate de albine) care la
orfanizare erau necapacite (date spre crestere altor familii);
- stupul se inchide si nu va mai fi deranjat decat dupa 2-3 zile;
- atunci cand sunt amplasate pe fagurii cu puiet, botcile trebuiesc decupate cu multa ceara la baza, pentru
a permite fixarea in ramele de nucleu, imediat deasupra puietului (pentru ca matca sa iasa direct pe
puiet), la de 5-8 cm de leatul superior (fiind protejate de eventuale raciri);
- daca botcile necesita un transport mai lung, se recomanda a fi asezate in cutii tapetate cu vata sau
introduse in buret (in pozitie verticala), cu orificii special confectionate, ferite de expunerea la soare si
de mirosurile toxice.
Larvele sunt mai rezistente decat se admite in general; in laborator 50-90% din larve pot sa traiasca la
temperatura camerei 24 de ore. In practica se estimeaza ca larvele se dezvolta normal chiar daca sunt
tinute 5 ore in afara familiei, mai ales daca temperatura exterioara este putin mai ridicata. Nu trebuie

insa expuse la soare pentru a nu se usca laptisorul. Cresterea se poate prelungi si in luna august cu
conditia folosirii la crestere a unor familii imputernicite cu faguri cu puiet si hranite suplimentar cu turte
de miere si sirop.

Familiile de prasila donatoare (mame) Sunt familiile de albine (alese pentru furnizarea larvelor) din
lotul de prasila (LP), depistate cu insusirile cele mai bune.

Familiile de prasila tata Se recomanda sa existe 1 familie crescatoare de trantori pentru fiecare 50-100
de matci. In cazul inceperii lucrarilor extratimpurii, cresterea trantorilor se demareaza cu 15 zile mai
devreme (in cazul in care matcile ocolesc fagurii de trantori pusi in mijlocul cuibului, acestea se izoleaza
pe fagurii respectivi cu gratii despartitoare iar coloniile se stimuleaza puternic).

Starterii Sunt familiile pornitoare orfanizate total (cu cel putin 2-3 ore inainte de introducerea botcilor).
In centru familiei pornitoare orfanizate se aseaza 1 fagure gata cladit cu apa indulcita in celule. In
dreapta si stanga acestui fagure se lasa loc ca sa incapa cate o rama, dincolo de acest spatiu asezandu-se,
de o parte si de alta 1 rama cu miere si 1 rama cu pastura (total 3 rame - 2 spatii goale). Spatiile laterale
se marginesc cu 2 diafragme.
Popularea cu albina a starterului, in cazul in care nu este destul de puternic, se face scotand disponibilul
de albina tanara din stupii furnizori (care au matcile izolate in corpurile de jos), apicultorul luand orice
fagure din corpul de sus, aflat deasupra gratiei izolatoare de matca. Pentru a asigura albina tanara in
corpurile de sus ale stupilor furnizori se va ridica zilnic in corpul de sus cate 1 fagure cu puiet capacit in
eclozionare, punand in loc 1 fagure pregatit pentru ponta matcii. In cazul in care starterului i se va da
spre pornire 50 de botci va trebui sa aiba cel putin 2 kg de albina tanara (popularea starterului facandu-se
in functie de numarul de botci luat in pornire).
Urdinisul se va tine inchis timp de 2 ore iar albinele scuturate, provenite de la 2-3 familii furnizoare, se
naclaiesc cu miere in vederea infratirii prin lingere reciproca.
Cele 2 rame port-botci vor fi introduse in spatiile lasate libere in starter, unde raman 24 de ore, dupa care
sunt trecute in familiile crescatoare (pentru continuarea cresterii pana la eclozionarea matcilor).
Familiile pornitoare nu pot fi folosite decat pentru 6 cresteri consecutive, cand se schimba cu altele noi
formate, sau, in cazul folosirii permanente, acestea primesc din 4 in 4 zile rame cu puiet capacit gata de
eclozionare.

Familiile crescatoare doici (de finisare) trebuie sa aiba:

- insusiri valoroase,
- multa miere necapacita,
- multe albine tinere,

- multa pastura si polen.


Pentru a fi siguri ca familiile de finisare au suficienta albina tanara, le intarim zilnic cu cate 2 faguri cu
puiet capacit si albina insotitoare ridicati din stupii furnizori, pe o perioada de 4 zile, dupa o stropire cu
sirop parfumat. In fiecare stup crescator se introduce zilnic numai cate 1 rama cu 2 sipci port-botci cu
larve, ridicata din starter, retragandu-se din margine 1 fagure cu hrana. Atunci cand larvele cu botci sunt
capacite putem introduce cea de-a doua rama port-botci scoasa din starter. Botcile vor fi verificate din 24
in 24 de ore, cele mici si botite fiind eliminate. Rama port-botci va trebui sa aiba (pe speteaza
superioara) notata pozitia ei fata de mijlocul cuibului, pozitie care nu va fi niciodata schimbata,
indiferent de cate ori va fi scoasa rama. Manuirea ramelor port-botci se va face cu toata atentia, fara
lovituri, zdruncinaturi, evitand verificarile in zilele cu vant, soare puternic, mai ales daca botcile nu sunt
capacite.
Cu 1-2 zile inaintea eclozionarii (cand nu mai pot apare transformari negative ireversibile), botcile sunt
transferate in custile de eclozionare (tip Zander), in vederea implantarii in nuclee de imperechere
suficient de puternice (pentru a asigura temperatura optima).
Finisarea botcilor in corpul al doilea al stupului despartit cu gratie nu da rezultate bune. Colonia de
finisare trebuie sa fie independenta, puternica si orfana, cu albine care circula in stup fara intermitente si
alimentata mereu cu hrana si cu puiet capacit. De aceea este indicat ca ramele port-botci sa fie puse
intotdeauna in corpul inferior, stupii de crestere fiind totdeauna bine impachetati pentru a feri botcile de
variatiile bruste de temperatura (acestea fiind foarte sensibile).
Izolarea botcilor in colivii de protectie

Botcile lasate in familiile crescatoare, fara protectie, pot fi

atacate de prima matca eclozionata. Pentru preintampinarea pierderilor ele se pun cu 2 zile inainte de
eclozionare, in cate o colivie de protectie, unde, dupa eclozionare, intr-o mica scobitura de la fundul
coliviei matcile gasesc cateva picaturi de miere amestecata cu hrana proteica. Prin plasa de sarma a
coliviilor matcile sunt hranite de albinele doici. Coliviile de pastrare sunt asezate intr-o rama speciala,
denumita rama port-colivii cu 2 stelaje basculante, unde ele stau insirate pe 2 randuri.
Coliviile de pastrare raman in coloniile crescatoare cel mult 3-4 zile pana la amplasarea in nucleele de
imperechere, coloniile pastratoare fiind hranite din abundenta cu hrana proteica. Pentru introducerea in
nucleele de imperechere se recomanda scoaterea matcilor din coliviile de pastrare si introducerea lor in
colivii automate de introducere a matcilor, respectand regulile de introducere si inlocuire a matcilor.

Categoria: Inmultirea familiilor de albine


Data: 2009-04-14
CRESTERE MATCI 1
TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR

Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu practic de
crestere si imperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesionist.
Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii, de 120 si
respectiv 150 familii de albine, putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci
pentru comercializare. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a
domeniului, numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile
fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe
calitate.
Conditii generale
Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua
lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Singurele
deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale).
Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate
mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate constant. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa
intre 15 mai si 30 iulie.
Unelte si utilaje folosite
Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme de separare cu fereastra de
200 cm patrati, acoperita cu gratie Hanneman ; rame de crestere cu hranitor si un leat ; sablon
confectionat botci artificiale 1-5 capete ; dopuri port-botci ; lanteta transvazare ; nuclee imperechere 2-3
faguri.
Tehnologii folosite
Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea si cresterea partiala in
familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ; formarea nucleelor de imperechere,
introducerea botcilor si imperecherea ; valorificarea matcilor imperecheate.
Selectia si pregatirea familiilor
Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve, deci cele ale
caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Grupa de elita
este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Principalele caractere
urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de
miere.
Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara.
Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de

albina in preajma demararii cresterii.


O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa
familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice.
Obtinerea si transvazarea larvelor
Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile.
Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe
o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de
fagure, deci pentru a limita spatiul de ouat, toate fantele existente intre rama si fagure se
infunda cu staniol(nu poate fi ros).
Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure ramane in
mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de
larva tanara, numai buna de transvazare.
Rama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un
singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale, cu
ajutorul dopurilor de fixare. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita.
In ceea ce priveste metoda de transvazare, practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla
nu aduce mari beneficii.
Acceptarea botcilor , cresterea primara
Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame, conditia de baza
fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. Inainte de introducerea ramei
cu botci, restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra
acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 200 cm patrati).Organizarea cuibului este urmatoarea :
Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat ; 2) Fagure cu puiet capacit ; 3) Rama
de crestere cu hranitor ; 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu
fereastra acoperita;
Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa
diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura.
Astfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul control verificam rama de
crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). Tot la
primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar, operatiune repetata peste 2 zile. Dupa 78 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. Putem folosi
familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul, practicand restructurari periodice.

Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii


Pentru a obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a
cresterii folosim "metoda Jordan". Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii
Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o
gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol.
Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in compartimentul 2,
albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate , fara puiet capacit
trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam
matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este
acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa un control atent, rama cu
rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale, putem introduce fara grija rama cu botci.
Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee
La 14-15 zile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere.
Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi
este una care asigura un aflux mic(dar constant), de matci pentru imperechere am preferat sa formam
nuclee pe 3 rame. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi
folosite tot sezonul.
Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unul cu puiet capacit,
impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si
se mai scutura albina tanara de pe o alta. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.
In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. Pentru a verifica daca matca este
imperecheata, asteptam sa apara primele oua pe fagure. Pentru a simplifica fluxul de imperechere,
matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au fost
proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.
Aprecieri finale
Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema , fiind folosita prin
anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana - Italia).
Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile
locale.
Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se
pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare).

STARTER3
Am sa comentez in functie de cum facem noi.
Imaginea lui Fert am atasat-o ca ghid in etapizare.
Etapa1.
Inainte cu 3-4 zile inainte de inceperea cresterii se selecteaza 2 stupi abundent populati. Se orfanizeaza
unul din corpuri(cel care devine B-ul).
Cu 2-3 rame de puiet capacit si matca acestuia se formeaza un roi. In locul ramelor cu puiet capacit se
introduc din corpul A rame cu puiet larvar.
Se suprapune B peste A si intre se pune gratia faa obturatia metalica de inchidere. Gratia are o
deschidere patrata de 15 cm. Puietul larvar din B va influenta urcarea doicilor din corpul A. Se hraneste
si se lasa asa 3 zile.
Urdinisul corpului B va fi orientat in sens invers fata de A, iar urdinisul B va fi obturat cu burete, deci
avem deschis numai urdinisul A.
Etapa 2.
In ziua dinaintea transvazarii larvelor se inchide urdinisul A si se deschide urdinisul corpului B. Aceasta
faciliteaza orientarea culegatoarelor de polen prin urdinisul B.
Etapa 3.
A doua zi, se deschide urdinisul A.
Din corpul B se ridica toate ramele cu puiet larvar si se introduc sau in A sau la vecini. Se lasa un
interval liber in B pentru rama port-botci.
In final se obtureaza podisorul Cloake cu obturatia metalica sau placaj. Daca nu avem asa ceva, prin
inclinarea corpului B, se pune peste gratia Cloake un podisor compact. Se induce astfel starea de
orfanizare.
Etapa 4.
Dupa 4-5 ore se introduce in corpul B rama-portbotci si se realizeaza startarea. Se hraneste lichid.
Bineinteles podisorul Cloake ramane blocat. Urdinisele A si B sunt deschise, si culegatoarele aduc polen
in corpul B .
Etapa 5.
Se deblocheaza podisorul Cloake prin suprimarea obturatiei metalice, sau pentru cine nu are asa ceva se
scoate podisorul compact pus peste gratia Cloake. Se hraneste. Botcile sunt crescute acum in perioada de
schimb linistit.
Etapa 6.
Dupa 5 zile, botcile capacite se scot si se pun intr-o banca de matci sau incubator. O alta sarja de larve
transvazate se introduc, repetand etapele 3 , 4, 5.
Noi, pentru aportul de doici si pentru a evita depopularea B-ului, la interval de 10 zile(dupa 2 sarje de
crestere), in corpul B adaugam 2 rame de puiet capacit in EXCLUSIVITATE.
Noi continuam cu fabrica asta tot sezonul, e o metoda industriala de producere de matci, iar materialele
Nicot prin intermediul bigudiurilor si celorlalte accesorii permite pastrarea matcilor pentru utilizarea
esalonata.
Spor la treaba in 2011.
Albina nu face diferenta intre larvele date de tine la crestere si cele din celule.
Va creste cu precadere cele din celulele ei ,fiind de ceara.Si doara vor o matca de calitate.
Stuparul ridica tot puietul cu albina acoperitoare+ regina si lasa in lada mancare din belsug plus albina
scuturata de la alti stupi.
Dupa 24 h verifici daca ai uitat vre-un puiet pe acolo si bagi rama ta cu botcile luate din cutia jenter.
uite altfel:
1 luni stimulezi stupul ce va avea cutia jenter.Cutia sa fie inauntru.Matca sa nu aibe acces.Rama ce
contine cutia o pui in mijloc
2Dupa 7 zile Luni bagi regina in cutie si stimulezi in continuare.
3joi formezi stupul ce va starta botcile.Trebuie sa fie cam asa: 4rame cu mancare 2pastura si
2miere.Pastura la mijloc.Albina sa acopere f bine ramele.
3 Vineri bagi rama cu botcile intre pastura.Eliberezi matca din colivie.
4Sambata Pui rama cu botcile startate in Crescator.Crescatorul este un stup puternic bine stimulat.Nu
uita ca rama cu botci sa fie inconjurata de gratie care nu lasa Regina sa treaca in zona botcilor.

5 Dupa 9 zile(cade lunea) numeri cate botci ai formezi roii.Acestia o sa traga botci de salvare.
6 Martea bagi botcile, cate una in fiecare roi.
7Dupa 14 zile verifici roii si vezi ce ai facut.
Incearca sa vezi astazi ce vei face maine si sa anticipezi ce poate sa te
BOTCI DE CEARA
INTR-UN IBRIC LIPSIT DE MIROSURI STRAINE (NOU DE 0,5 LITRI) topesti ceara din crescaturi
(limbi) astfel incat in ibric sa ai 1/3 apa si 3/4 ceara topita.
ibricul sa fie cu acest amestec apa- ceara pana la 3/4 din inaltimea lui
tii ibricul la foc domol sa fie ceara topita dar sa nu se agite
din lemn de esenta tare (eu am facut din textolit sau fag de la o coada de matura) dar poti si din stejar- la
un strungar ,,o tigara,, lunga de 6-8 cm
fii atent: aceasta tigara la capul care o tii cu mana nu conteaza dimensiunea sau forma dar.. la capatul
celalalt pe o lungime de cca 3 cm sa -l faca rotund (pe strung) cu dimensiunea de= 8,5 mm (vezi ca
mai mare de 9mm diametrul interior al potirasului nu ti-l ia in crestere)..8,5 mm ptr ca la contact cu apa
se mai umfla lemnul.....la acest cap prelucrat la 8,5 mm strungarul rotunjeste capatul si-l face rorund
la o raza deR=4mm (rotunjire care va da fundul potirasului unde va sta larva in laptisor)
apoi cu un jmirghel f fin il slefuiesti sa nu se vada pori in aceasta ,,tigareta,, in acea zona de 3 cm si in
varful ei rotunjit .
scrie de mana ce am spus eu si pune un strungar sa citeasca si intelege cum arata si ce trebui sa faca
aceasta tigareta o tii in apa rece , de capul opus dimensiunii de 8,5-8,7mm (dupa ce ai tinut tigareta
asta putin in apa , asta e dimensiunea care va rezulta la interiorul buzelor potirasului de ceara) si cu
capul rotunjit scufunzi tigareta in ceara pana la5-6 mm (daca te ajuta da un semn pe tigareta pana unde
trebui sa o scufunzi)
scoti tigara repede din ceara topita si o bagi in apa rece. sufli apoi picaturile de apa care s-au prins
eventual de exteriorul potirasului si-asa faci de 3-4 ori dar ai grija a 2-a ..a 4-a oara sa nu te mai scufunzi
pana la prima scufundare, ci cu 1-2 mm mai insus astfel incat buzele potirasului sa ramana f fine cu
grosimea rezultata de la prima scufundare
dupa ce ti s-a racit potirasul (lipit pe calapod, cu stanga tii de coada tigaretei si cu dreapta cu 2 degete
apesi usor potirasul de fund si-l rotesti ca sa se dezlipeasca si-l tragi afara masoara-i inaltimea
potirasului rezultat si la exterior si sa nu fie mai mare de 7-8 mm cu mututui cu tot (fundul exterior la
potirasului lasa-l mai gros
vezi sa nu fie brutala trecerea de la o scufundare la alta (adica sa nu poti numara scufundarile, straturile
depuse pe exteriorul potirasului)
daca potirasul ramane lipit, ori nu e umed calapodul ori este fierbinte calapodul si atunci trebui sa-l mai
tii in apa rece
joaca-te asa pana faci si 500 buc ca ti se da mana..
important---daca, calapodul(tigareta) esti sigur ca materialul lemnos nu suge apa poti sa te duci cu la
8,6---8,7 mm, dar nu te calici ca dai gres
potirasele care nu ti-au reusit (s-au stricat la extragere de pe calapod,etc) sau sunt strambe sau deformate
(nu seamana cu un potiras) le arunci in ibric si se topesc din nou
nu uita ceara din crescaturi, nu din foi de faguri
daca temperatura ibricului cu ceara e prea mare nu-ti vor iesi.. dar cum am zis ,,joaca-te,, si sa vezi ce
simplu este
vezi ca potirasul iti va rezulta cu un mututui la exterior in fundul lui ca o picatura--lasa-l asa ca te va
ajuta cand il sudezi cu ceara topita de dopuri cand le fixezi ptr transvazarea larvelor pe sipca
daca la extragere prin scoatere si rotire inainte inapoi se rupe, inseamna ca nu ai tinut deajuns tigareta in
apa inainte de a o scufunda prima data in ceara!
daca la terminarea unui potiras il scoti si daca te uiti in masa lui la lumina si vezi bule inseamna ca nu ai
suflat bine apa intre scufundari si au ramas picaturi minuscule pe exteriorul potirasului la scufundarile
intermediare cand te uiti in fundul potirasului trebui sa fie neted, fara asperitati -unde va sta larva.- daca

nu e asa ori lemnul nu e bun, a fost fibros ori nu l-ai finisat indeajuns in varf
joaca-te si sa vezi ce simplu este
intr-o iarna prima data cand am facut potirase cred ca am facut vreo 2000 buc desi in primavara am
facut altele cand am pornit eu experientele! (si nu-mi trebuiau decat 10-15 buc)
vezi sa ai mainile curate si lipsite de mirosurih
Sdemj
Ebndhasdcn
Jhnlsad

Botcile
Botcile sunt celule de fagure pregatite anume de albine pentru a creste viitoarele matci. Ele pot fi
naturale (de roire, schimbare linistita, de salvare) sau artificiale (cele confectionate de apicultor),
crescute in colonii orfanizate sau semiorfanizate, in conditii cat mai apropiate de roirea naturala,
folosindu-se diferite metode de transvazare sau dubla transvazare.
In primele 5 zile de la ecloziunea din ou, larva de matca naparleste de 4 ori. Cea de-a 5-a naparlire are
loc in ziua a 11-a de la depunerea oului, iar cea de-a a 6-a in a 16-a zi. Dupa capacirea botcii larva,
viitoare 737c26h matca, primeste in continuare laptisor de pe fundul celulei (din cauza pozitiei
verticale a acesteia), acesta scurgandu-se spre gura ei, prin hranire greutatea larvei crescand (de la 129
mg la 270-350 mg).
In cea de-a 9-a zi de la capacire, botca este inchisa cu un capacel facut din ceara si polen, in care
albinele lasa orificii mici, invizibile, pentru schimbul aerului necesar larvei. Albinele construiesc botci
cu mai multa placere pe marginea fagurilor decat la mijlocul lor. Acest lucru se datoreaza faptului ca
acolo gasesc mai mult loc liber si nu stanjenesc cu nimic circulatia dintre faguri. Aerul e mult mai
curat si din belsug, ventilatia facandu-se mult mai activ. Suprafata exterioara a botcilor in primele zile
e neteda si subtire si orice manipulare a fagurilor le poate strica usor forma. Dupa capacirea botcilor
albinele incep sa le ingroase cu un strat gros de ceara, pe care deseneaza adesea mici inceputuri de
celule. Cu 2 zile inainte de eclozionarea tinerei matci botca incepe sa se decoloreze la varf (spre
galben), nimfa de matca secretand prin glandele mandibulare o substanta care inmoaie varful botcii,
iar albinele incep sa roada timp de 25-30 minute, dupa care capacelul prins ca intr-o balama, este
impins de matca care eclozioneaza.
Altoirea botcilor naturale
Altoirea botcilor naturale sau artificiale in coloniile cu matci neproductive este recomandata pentru
ridicarea productivitatii stupinei.
In a 14-a zi, de la faza de ou, vom alege botcile mature cele mai frumoase (cele care nu au fost lovite
sau turtite, mai ales la varf). Deci, dupa capacirea botcilor este bine ca botcile sa mai fie lasate in
colonia crescatoare inca 2 zile pentru ca daca vor fi altoite si mutate mai devreme exista riscul racirii
sau al deteriorarii (imediat dupa capacire fiind foarte sensibile). Nu trebui nici sa intarziem prea mult,
existand riscul eclozionarii primei matci care le va distruge pe toate celelalte. Indicele momentului
propice altoirii este atunci cand varful lor capata o culoare mai deschisa, dovada ca albinele din
colonia crescatoare au inceput sa ajute viitoarele matci la eliberarea lor.
Altoirea propriu-zisa
Este o lucrare migaloasa, dar nu grea. Botcile gata de eclozionare, pentru preschimbarea matcilor
batrane, se pun sus, suspendate intre spetezele superioare a 2 faguri din marginea cuibului fiecarui stup,
sau intre spetezele fagurilor de magazin situati deasupra cuibului, fagurii fiind bine acoperiti cu albine
(pentru a preveni racirea acestora si eventualitatea unui atac al matcii stupului gazda). Ele se fixeaza
lateral pe speteaza de sus a ramei, lipindu-le cu ceara framantata bine intre degete si amestecata cu
putin propolis moale, in pozitie usor oblica, ca sa se poata observa varful fiecarei botci si daca regina
tanara a eclozionat sau nu. Pentru aceasta, rama vecina trebuie sa fie putin mai departata, altfel existand

riscul ca albinele sa lipeasca varful botcii de ea. Spatiul mai mare din jurul botcii va crea posibilitatea
adunarii in zona a unui numar mai mare de albine (ceea ce este in favoarea bunei primiri a noii regine).
Botcile roase lateral vor fi inlocuite. Daca si a 2-a oara le vom gasi roase inseamna ca matca coloniei
inca mai e valoroasa si va fi schimbata spre sfarsitul verii.
Introducerea neobservata a botcilor in coloniile neorfanizate reuseste numai atunci cand albinele
sunt preocupate de un cules bun si nu mai sesizeaza aceasta situatie anormala.
Altoirea botcilor in perioadele lipsite de cules se face numai dupa 1 ora de orfanizare, botcile fiind
introduse direct intr-un fagure cu puiet, situat in centrul cuibului, operatia putandu-se face si
concomitent cu orfanizarea, cu conditia ca eclozionarea matcii sa fie foarte aproape. Operatia de
altoire cere pricepere si indemanare, botcile fiind decupate cu o portiune mai mare de fagure in jurul
lor, care le serveste de suport. Se decupeaza apoi o portiune din fagurele cu puiet, intre braul de miere
si elipsa de puiet, de forma si marimea suportului cu botca ce se va introduce acolo. Albinele vor
consolida suportul botcii iar aceasta va sta suspendata in intervalul dintre 2 faguri, suportul aparand
fundul botcii de atacul albinelor. Este indicat a altoi deodata 2 botci, pentru ca albinele coloniei sa si-o
aleaga pe cea mai buna. Botcile vor fi protejate de distrugere cu un manson de protectie facut din
material plastic (tub de plastic mai larg) carton sau plasa de sarma deasa, avand liber doar varful. Unii
apicultori orfanizeaza coloniile primitoare cu 6 zile inainte, dupa care distrug botcile proprii si
altoiesc botci selectionate. Operatia reuseste numai daca dupa distrugerea botcilor a fost ridicat si
laptisorul aflat in ele, altfel, albinele dand de gustul laptisorului vor distruge si unica botca data de
stupar pentru a se infrupta din pretioasa hrana. Este bine ca odata cu altoirea sa administram coloniilor
primitoare sirop pus in 2 hranitoare tip jgheab.
Dupa altoire coloniile vor fi supravegheate fara a mai deschide stupul. Daca vom observa ca albinele
unei colonii ies din stup si se intorc ca si cand ar fi pierdut ceva, se urca pe peretele frontal sau atunci
cand se intorc de la zbor au o oarecare ezitare daca sa intre sau nu in stup inseamna ca si-au omorat
matca si va trebui sa intervenim. Daca albinele intra si ies pe urdinis fara nici o ezitare inseamna ca
totul este OK. Dupa 10 zile se va controla botca si daca va fi gasita roasa o va inlocui.
Operatia altoirii botcilor comporta oarecare riscuri pentru colonia orfanizata, riscuri pe care
apicultorul trebuie sa li le asume.
Botcile de roire
Sunt de 2 ori mai lungi decat cele crescute pe dispozitive artificiale mobile, cantitatea de laptisor
ramasa pe fundul lor dupa eclozionare fiind, de asemenea, mai mare. Preferinta albinelor de a creste
botci din faguri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela cu usurinta botci bune, spatioase, cu fundul
bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala a larvei viitoarei matci. Pentru a avea
colonii puternice este de dorit ca apicultorii sa-si creasca singuri matci folosind metodele naturale sau
artificiale recomandate de literatura de specialitate.
Folosirea botcilor de roire este uneori recomandata, avand in vedere perioada prospera a aparitiei lor
si conditiile deosebite de crestere.
Cauzele neacceptarii botcilor
Motive:
colonia avea deja matca nefecundata, neobservata de apicultor (unele matci batrane convietuind
cu cele tinere inainte de fecundarea celei tinere;
matca tanara s-a ratacit dupa zborul de imperechere si a nimerit din greseala in acea colonie,
fiind acceptata;
colonia si-a cladit singura botci inaintea altoirii botcii;
matca a murit in botca din vre-o cauza accidentala;

colonia a fost atacata de hoate;

albinele au fost surescitate de vreo furtuna cu grindina ce a cazut pe acoperisul stupului facand
zgomot.

Confectionarea botcilor
Botcile sunt confectionate din ceara de calitate superioara, calitatea I-a, topita la foc potrivit, intr-un
vas emailat, in care in prealabil a fost pusa putina apa. Pentru confectionare se foloseste un sablon
special in forma de creion rotunjit in varf, confectionat din lemn de tei, care da posibilitatea obtinerii
unor botci cu un diametru intern cuprins intre 8,6 si 9 mm, nerespectarea acestor dimensiuni ducand la
ne neacceptarea larvelor date spre crestere.
In timp ce ceara se topeste, sablonul pentru confectionat este tinut scufundat intr-un vas cu apa pentru
a se umezi si a impiedica ceara sa se mai lipeasca de el. In momentul inceperii activitatii de
confectionare, sablonul se sterge de apa si se introduce in ceara pana la semnul marcat pe el (cca 1
cm). Se scoate repede, ceara se solidifica si se introduce din nou in ceara, mai jos cu cca 1 mm. Se
procedeaza de 3-4 ori in acelasi fel, micsorand mereu inaltimea. Dupa ce stratul de ceara s-a format
suficient de gros, se introduce sablonul cu botca in vasul cu apa rece. Prin rasucire botca este scoasa
de pe sablon. Se obtine astfel o botca cu fundul mai gros, care este mai rezistenta la transvazare si in
acelasi timp se lipeste foarte bine pe suport.In scopul unei eficacitati crescute, sabloanele pot fi
montate cate 6-12 pe un suport de lemn.
In practica, pot fi folosite cu succes si botcile de plastic.

Pastrarea botcilor disponibile


Botcile se scot din stupul crescator in cea de-a 12-a zi de la transvazarea larvelor, atunci cand varfurile
lor care erau cafenii devin galbui. Cand nu se cunoaste cu precizie varsta larvelor, botcile se scot in a
10 zi de la transvazare si se altoiesc in coloniile orfane, cu matci necorespunzatoare, in nuclee sau
micronuclee. Cand vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute botci din stupul crescator
ca sa nu-l deschidem mereu pentru fiecare altoire. Botcile vor fi tinute numai cu varful in jos, ferite de
raceala si razele solare, intr-o cutie cu rumegus de lemn incalzit. Adancim degetul aratator in
rumegus, in adancitura formata introducand un cornet ca un degetar facut din hartie cerata infasurata
in jurul degetului. In cutie vor exista mai multe compartimente pregatite in acest fel, fiecare
compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si intuneric. Unii apicultori folosesc vata care
insa se lipeste de varful botcilor si irita albinele coloniilor in care se altoiesc. Cutia cu botci va fi dusa
intr-o camera calda, unde se face altoirea pe fagurii stupilor orfani sau se lipesc pe dispozitive mobile
pentru a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim.
Daca numarul botcilor crescute este mare se pot forma nuclee sau micronuclee pentru imperecherea
matcilor eclozionate, formate in acest scop. Daca tot mai raman botci aceste se introduc in colivii de
pastrare prevazute cu gratii Hannemann, prin care albinele unei colonii orfanizate anume, pot sa
patrunda ajutand la eclozionarea si intretinere tinerelor matci timp de 2-3 zile pana la folosire.
Folosirea botcilor
Concomitent cu inceperea cresterii matcilor trebuie intocmit si un plan privitor la folosirea botcilor,
cand acestea vor ajunge in cea de a 10 zi de la transvazarea larvelor. Acest plan va avea in vedere
coloniile cu matci batrane, coloniile care se pregatesc sa roiasca, formarea unor nuclee de imperechere
a matcilor pentru nevoile proprii sau comercializare etc.

Stupii cu matci necorespunzatoare vor fi orfanizati cu 1-2 ore inaintea altoirii botcilor (in golurile de
cules coloniile fiind hranite cu cel putin 24 ore inainte si inca 4-5 zile dupa, fiind indicat ca odata cu
stimularea sa descapacim si cate 1 fagure cu miere dupa diafragma, pentru a lasa impresia unei bogatii
de nectar). Introducerea noilor matci va stagna cresterea puietului pe o perioada de cel putin 10 zile
fapt care se va cunoaste in cazul aparitiei unor noi culesuri. Din acest motiv, cei ce practica apicultura
de tip pastoral vor folosi metoda nucleelor de imperechere care se vor unifica apoi cu familiile
orfanizate in vederea primirii noilor matci gata imperecheate.
Izolarea botcilor in colivii de protectie
Orice altoire de botca este recomandabil a se face protejat.
Matcile disponibile, peste nevoile stupinei, vor fi folosite fie pentru inlocuirea matcilor batrane, fie
vor fi introduse in colivii de eclozionare si pastrate in colonii pastratoare special formate pentru ele,
dupa care vor fi plasate in micronuclee de imperechere. Oricat de bine ar fi ingrijite, pastrarea lor mai
mult de 3-4 zile nu este recomandabila. Albinele au si ele preferinte, unele matci ramanand nehranite.
De aceea fiecare colivie este bine sa fie prevazuta cu hrana proteica.
Transportul botcilor
Botcile pot fi transportate de la varsta de 13 zile (socotind de la ou), timp de 2-3 ore, daca au caldura
si sunt tinute in pozitie verticala. Totusi, este mai bine sa se transporte oua. Pentru transport se poate
folosi o cutie de carton, captusita cu vata, in care se aseaza botcile in pozitie verticala. Cutia se
inchide, se inveleste cu grija pentru a se pastra caldura, iar familia care primeste botca este bine sa fie
orfanizata cu o zi mai inainte.
NUCLEE IMPERECHERE

Nucleele de imperechere
Reguli de baza pentru nucleele formate pe aceeasi vatra:
1. roii primesc in plus, prin scuturare, albinele de pe 2-3 rame cu puiet necapacit;
2. urdinisurile se tin inchise pana seara, cand nucleele sunt asezate pe locurile definitive;
3. matcile sau botcile (la eclozionare) sunt introduse in nuclee (protejate) - fie seara, fie odata cu
formarea

nucleelor;

4. dupa 24 de ore se face controlul nucleelor si se iau masurile de rigoare (se inlocuiesc matcile omorate,
se aseaza fasiile de fagure artificial la matcile acceptate, se refac nucleele depopulate etc.).
Un indiciu ca matcile sunt acceptate este luarea in crestere a fasiei de fagure artificial din RH (rama
hranitor).

Inlocuirea matcii toamna tarziu sau primavara timpuriu

In cazul in care inlocuirea matcii

necorespunzatoare o facem intr-o epoca tarzie, cand noptile sunt reci (in octombrie), matca batrana o
inlaturam seara si lasam astfel familia pana a doua zi, cand albinele aflate intr-o astfel de situatie
disperata, vor primi matca tanara fara nici o ezitare, chiar si atunci cand este introdusa pe urdinis.
Este de preferat totusi, sa folosim una dintre variantele descrise, de fiecare data urmarind indeaproape
comportarea

albinelor.

Matca se da in colivie, fara nici o albina insotitoare, colivia fiind asezata intre 2 faguri cu puiet
necapacit, dupa 24 de ore inlocuind capacul coliviei cu o foita de fagure artificial sau cu serbet de zahar.

Introducerea indirecta cu ajutorul coliviilor de diferite tipuri

Oricare ar fi tipul de colivie folosit,

se recomanda, chiar in prezenta unui cules in natura, instalarea unui hranitor cu sirop (care va preocupa
albinele) si orfanizarea completa care consta din: indepartarea matcii existente si a puietului de orice fel
(care se introduce in alte familii).

Varianta folosirii capacelului de protectie

Dupa orfanizarea familiei, matca se introduce sub un

capacel de sita care se fixeaza intr-un fagure din mijlocul cuibului, zona cuprinzand puiet capacit gata de
eclozionare. Dupa eclozionarea acestuia matca incepe sa oua iar dupa inceperea pontei capacelul se
ridica etc.

Varianta custii Titov unse cu miere

Introducem matca batrana in cusca si ungem cusca cu miere.

Dupa 24 de ore scoatem matca si o sacrificam, in locul ei introducand noua matca, avand grija sa ungem
din nou cusca cu miere, pentru ca matca noua sa aiba timp sa se linisteasca si sa capete miros comun.
Dupa 24 de ore scoatem dopul de vizitare al custii si in locul lui punem o foita de ceara presata si gaurita
pentru
Dupa

ca
3-4

albinele
zile

facem

sa
o

revizie

poata
sumara

elibera
si

matca
vom

constata

mai

usor.

inceperea

pontei.

Aceasta metoda poate fi folosita fara riscuri in orice perioada a anului.

Varianta clasica Colivia cu matca se aseaza pe un fagure cu miere si puiet in mijlocul cuibului, la 2-3
ore dupa orfanizare. Dupa 1-2 zile (in functie de comportarea albinelor) se deschide orificiul coliviei si
se acopera cu o bucata de fagure artificial perforat din loc in loc. Inlocuirea reuseste intotdeauna in
prezenta unui cules natural sau artificial inceput cu cateva zile inainte si continuat cateva zile dupa.

Varianta Snelgrove de introducere a matcii tinere fara a cauta matca veche In cazul in care matca
batrana este greu de gasit se procedeaza in felul urmator:
- se deschide stupul;
- se scot 3 faguri cu puiet de toate varstele,
- se scutura de albine,
- se inlocuiesc cu alti faguri;
- cei 3 faguri cu puiet, fara albine, sunt asezati intr-alt corp,;
- intre cele doua corpuri se pune o gratie separatoare de matca si se adauga matca (cu cusca de
protectie);
- dupa ce fagurii au fost bine acoperiti cu albina, se inlocuieste gratia cu un podisor Snelgrove (tip sita)
si i se deschide un urdinis;
- dupa imperecherea matcii, podisorul este inlocuit cu o foaie de ziar fara a se mai cauta matca batrana.

Varianta inlocuirii matcii folosind cusca Titov si transvazarea familiei intr-un stup nou

Intr-

un stup gol, pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua, se pun toate ramele acestuia cu tot
ce se gaseste pe ele, in afara de matca, aceasta fiind prinsa si omorata. In eventualitatea existentei
botcilor, acestea sunt distruse. Stupul cu rame va fi acoperit cu o bucata de tifon si tinut descoperit timp
de 1 ora, dupa care se va aduce noua matca in colivia cu capacel de ceara, care va fi asezata deasupra pe
rame, catre mijlocul cuibului, ce va ramane, in continuare, tot descoperit. Stupul vechi se ridica de pe
vechiul loc si se duce in alta parte iar pe locul lui se pune stupul nou. Albinele, simtindu-se orfane, vor
elibera matca din colivie, dupa care totul va reintra in normal. Nu se foloseste fumul.

Varianta albinelor tinere

In cazul in care facem roi numai cu albina tanara si rame cu puiet capacit,

pastura si miere, tinem cusca Titov deschisa in nucleu, unsa pe dinauntru cu miere, pentru ca albinele sa
o viziteze si sa capete mirosul lor. Dupa 24 de ore de la orfanizare, se scutura de albine, se distrug
eventualele botci si se introduce matca tanara in cusca Titov scuturata. Dupa alte 24 de ore verificam
situatia si punem dopul de ceara gaurita. Dupa 4-5 zile vom gasi matca in plina activitate.

Varianta schimbarii raportului dintre albinele tinere si cele batrane

In cazul in care familia careia

voim sa-i schimbam matca nu a ajuns in faza de bezmeticire, cu 2-3 zile inainte de introducerea noii
matci, se vor ridica toti fagurii cu puiet necapacit fara albine si se introduc intr-o alta familie din care
aducem la schimb faguri cu puiet capacit (ambele familii fiind perfect sanatoase, in stare a mentine bine
acoperiti fagurii primiti). Albina tanara care va deveni preponderenta cat si prezenta unui cules natural
sau artificial (200-300 ml zilnic), ne vor asigura o acceptare fara riscuri. In cazul in care familia nu e
pregatita corespunzator, sau familia este bezmetica ori are inceputuri de botci de salvare, matca nu va fi
primita, indiferent cat de valoroasa ar fi.

Introducerea matcilor in colivie automata

Apicultorul Stefanescu recomanda introducerea matcii in

colivie automata, dupa impartirea prealabila a unui stup puternic in doua compartimente etanse, colivia
asezandu-se deasupra ramelor din compartimentul in care s-au asezat numai rame cu puiet capacit, langa
matca

fiind

asezat

un

servetel

impregnat

cu

alcool

de

60

grade.

Comportamentul linistit al albinelor si algoritmul lucrarilor (2-4 botci de calitate superioara) ne indica o
desfasurare normala a procesului schimbarii linistite a matcii.

Introducerea matcilor folosind cusca de transport (Benton)

Nu deschideti stupul 6 zile dupa introducerea matcii.


- Inaintea introducerii vedeti daca intr-adevar familia de albine este orfana. Familia nu trebuie lasata fara
matca mai mult de 5 zile, pentru asigurarea primirii fiind suficiente 1-2 zile.

- Controlati ca toate botcile care au inceput sa fie crescute sa fie distruse.


- Asezati cusca sub podisor deasupra ramelor. Prin orificiul de la capatul custii albinele vor consuma
serbetul si vor elibera matca in 1-2 zile.
- Daca matca si insotitoarele ajung slabite sau amortite, eliberati matca imediat printre albine. Dupa ce o
curata si isi revine, puneti-o inapoi in cusca si introduceti-o cum s-a aratat mai sus.
- Daca albinele fura sau sunt furate nu veti reusi sa introduceti matca.
- Botcile observate in stupi primavara timpuriu nu trebuie lasate, intrucat de la eclozionarea lor si pana la
aparitia trantorilor viabili va trece mai mult de o luna de zile. In acest caz se recomanda unificarea
acestor familii cu alte familii cu matca.

Varianta cu botci confectionate

Cu ajutorul calapodului pentru construirea botcilor artificiale, se

toarna cateva botci dupa procedeul cunoscut, dar cu o lungime de 4-5 cm. Matca pe care doreste sa o
introduca in familie sau in nucleu o pune in aceasta botca lunga, careia ii face in cap un mic orificiu.
Cand matca a ajuns in capatul inchis al botcii, strange cu doua degete de capatul celalalt, turtindu-l,
astfel ca matca ramane claustrata. Imediat lipeste botca la locul cuvenit pe un fagure. Matca incearca sa
roada botca, albinele o ajuta si in timp ce ele se ocupa de eliberarea ei, aceasta capata mirosul familiei.
Daca este imperecheata incepe in aceiasi zi ouatul, daca nu se va imperechea in zilele urmatoare. In
majoritatea cazurilor, folosind tehnicile obisnuite de pregatire (orfanizare etc.), aceasta metoda este
incununata de succes.

Introducerea sub protectie in familiile bezmetice


Varianta 1
Spre seara, acestea se transporta la 100-200 m departare de stupina si albinele se scutura de pe faguri. In
stupina, pe locul familiei ridicate se aseaza un alt stup a carui matca se afla in colivie cu fagure perforat.
Varianta 2
In cazul in care matca nu este primita, familia bezmetica se scutura ca si in cazul precedent, in locul ei
fiind asezat un corp de stup care are inauntru un hranitor cu sirop iar sub hranitor o matca introdusa in
colivie. Stupul fiind lipsit de faguri, albinele cu gusile pline se strang in jurul custii. A doua zi se
deschide stupul si daca albinele stau linistite stranse in ciorchine sub cusca, se poate inlocui capacul
acesteia cu o fasie de fagure artificial perforata cu un ac. In zilele urmatoare matca este eliberata de
familie si i se organizeaza un alt cuib.

Introducerea botcilor Botcile sunt introduse pe o rama din mijloc, de preferat cu 48 de ore inaintea
eclozionarii. Atunci reusita este de aproape 100%. Pentru protejarea botcilor este bine sa confectionam
din plasa de sarma un invelis in jurul botcilor, ramanand deschisa doar partea de jos a botcilor (capacelul
pe unde va ecloziona viitoarea matca).
Marele neajuns al acestei tehnologii este faptul ca familia ramane fara puiet circa 20 de zile, si in plus

exista riscul ca familia sa ramana fara matca.


Acceptarea botcilor gata de eclozionare reuseste aproape intotdeauna pe durata culesurilor de productie.
Pentru a evita consangvinitatea sa cautam botci pentru grefat de la colegii seriosi.

Varianta botcilor libere

Metoda consta in introducerea unei botci in locul matcii necorespunzatoare

dupa ce in prealabil familia a fost orfanizata pe cca 5-6 zile rupandu-i toate botcile formate. Este o
metoda care da rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie.

Varianta Reid

Apicultorul Reid din Noua Zeelanda recomanda inlocuirea matcilor batrane prin

metoda botcilor mature protejate cu o bucata de furtun din plastic, fara a fi nevoie de nici o incercare de
a gasi matca veche. Inainte de introducerea botcilor toate familiile au primit cate 9 litri de sirop.

Varianta cu capacel de protectie

Botca se altoieste cu atentie sa nu fie strivita, pe marginea unui

fagure cu puiet, la circa 12 ore dupa ridicarea matcii necorespunzatoare. La altoirea botcii capacite se
strica inceputurile de botci crescute de familia orfanizata, inlaturandu-se si larvele din ele. Dupa altoirea
botcii se aplica peste ea un capacel de protectie pentru 48 de ore. In zilele urmatoare se verifica
eclozionarea si imperecherea.

Varianta folosirii custii tip degetar

Cusca se suspenda vertical cu capatul de ceara in sus (gaurita cu

un cui subtire), in zona centrala a spatiului ocupat cu puiet, ca si botcile. Fagurele vecin, cu rezerva de
hrana, se mentine distantat spre a nu se strivi puietul, lasand posibilitatea adunarii mai multor albine
langa botca sau matca, in scopul incalzirii botcii, respectiv hranirii si eliberarii matcii.

Conditiile necesare pentru acceptarea noilor matci Conditii obiective

Conditii favorabile pentru inlocuirea matcii


Matcile sunt primite mai usor atunci cand:

- sunt imperecheate,
- in natura exista cules (ori sunt create conditii specifice unui cules, continuand stimularea si dupa
acceptarea matcii),
- orfanizarea nu a fost prea lunga,
- albinele nu au botci sau albine ouatoare,
- matca a depus oua o vreme mai indelungata in nucleu.

Cu cat vremea este mai buna cu atat albinele vor primi mai usor matca si invers. Pentru o buna reusita
este bine sa nu deranjam familia de albine cel putin 4 zile dupa introducerea matcii.
Daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziologica deosebita de aceea pe care
o adaugam, matca noua va fi primita mai usor. Daca matca veche este inlaturata cu cateva zile inainte,
matca noua va fi mai bine primita decat daca matca veche este inlaturata in aceeasi zi cu incercarea de
inlocuire etc.

Conditii vitrege pentru inlocuirea matcii

Conditiile nefavorabile (mai-august) se refera la contrarul

celor afirmate mai sus, mai precis, odata cu aparitia trantorilor (primavara tarziu), pana la disparitia lor
(toamna tarziu).

Conditii subiective Acestea se refera la calitatea matcii, starea ei fiziologica, vreme, cules, dispozitia
familiei care primeste matca etc.

Exemplificare:
- daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziologica mai proasta decat aceea pe
care

adaugam,

matca

noua

va

fi

primita

mai

usor;

- daca matca veche este inlaturata cu cateva zile inainte, matca noua va fi mai bine primita decat daca
matca veche este inlaturata in aceeasi zi etc.

Factorii favorabili si nefavorabili acceptarii tinerelor matci

Acceptarea noilor matci tine de o

multime de factori, de conditiile interne si externe, favorabile sau nefavorabile, de care apicultorul
trebuie sa tina seama.

Anotimpul

Primavara si toamna matcile sunt acceptate foarte usor, motiv pentru care se poate actiona

cu mai multa lejeritate in aceste perioade, in actiunile de inlocuire a matcilor necorespunzatoare sau
pentru unificarea unor familii. Acceptarea se mentine pana la aparitia si stingerea fenomenului de roire
naturala. Matca ce urmeaza sa fie schimbata este bine sa se afle in aceeasi stare fiziologica cu cea care o
schimba si acest lucru nu se poate intampla decat primavara si toamna, ori in timpul culesurilor
abundente cand cuibul este blocat cu nectar.

Calitatea matcii

Calitatea matcii este factorul principal care asigura acceptarea. Prin calitate se

intelege valoarea ei interioara si nu cea aparenta data de forma, marime, culoare. De cele mai multe ori
aceste calitati se suprapun, dar de multe ori nu sunt compatibile, fapt ce determina neacceptarea, sau

schimbarea

dupa

scurt

timp

de

la

inceperea

pontei.

O matca de buna calitate, care a mai ouat, care se comporta dezinvolt in cusca sau care, atunci cand a
fost eliberata din cusca domina albinele ("matca indrazneata") prin modul de comportare, place acestora,
facilitand acceptarea ei totala. In perioadele nefavorabile acceptarii aceste matci sunt insa omorate
imediat. "Matcile timide" chiar si atunci cand incep ponta, manifesta permanent spaima, fug, se ascund,
trezind suspiciunea albinelor varstnice care enervate de aceasta comportare gasesc permanent momentul
s-o

atace.

De aceea, se recomanda controale cat mai rare si cat mai scurte, evitandu-se folosirea fumului.

Conditiile de cules
- lipsa culesului,
- lipsa polenului din natura,
- aparitia furtisagului,
- izgonirea trantorilor (au impresia ca nu trebuie sa se mai inmulteasca), a nu se confunda cu izgonirea
din toamna (toamna alungarea trantorilor constituie un fenomen normal) etc. In perioada culesurilor
abundente familiile de albine primesc usor matcile tinere, iar in perioadele lipsite de cules le primesc
foarte greu. Daca insa in perioada lipsita de cules, cu cateva zile inainte dam familiilor sirop din
abundenta, matcile vor fi primite foarte usor, mai ales daca se continua hranirile si dupa introducere.
A se avea in vedere prevenirea furtisagului caci in aceste conditii matcile nu vor fi primite.

Conditiile de transport Un transport de durata (5-7 zile) constituie o piedica mare pentru acceptare,
intrucat matca sufera un soc fiziologic, care se caracterizeaza prin intreruperea ouatului o perioada mai
lunga sau mai scurta, fapt ce-i produce un dezechilibru, motiv pentru care albinele, sesizand fenomenul,
nemultumite de ea, o elimina din start sau uneori dupa inceperea firava a pontei.

Dispozitia familiei de albine O familie agresiva cu albina care se irita permanent constituie un motiv
serios al schimbarii matcii, operatie ce se sondeaza de multe ori cu esecuri. De aceea se recomanda ca
operatia sa fie executata de regula toamna tarziu, prin unificarea cu o familie ajutatoare, care poseda
matca tanara cu calitati deosebite, dar mai ales care da nastere la descendenta neagresiva, acesta fiind
scopul schimbarii. O familie mai poate fi gasita intr-o proasta dispozitie de a primi matca prin conditiile
care apar la un moment dat: conditiile meteo nefavorabile care tin albinele in cuib uscat (lipsa nectar si
polen), elimina orice posibilitate de acceptare a tinerei matci.

Influenta conditiilor de mediu

Este preferabil a se introduce matcile mai intai in nuclee, si dupa ce

matcile si-au inceput activitatea normala pot fi introduse si in coloniile normale, orfanizate cu 2-3 ore
inainte, cea mai recomandata perioada a zilei fiind spre seara, cand nucleul se unifica cel mai usor cu

FAB. Primavara devreme, in timpul culesurilor abundente sau toamna foarte tarziu matcile sunt foarte
bine primite, chiar si fara orfanizare.

Situatia atmosferica

Factori nefavorabili:
- seceta prelungita,
- vant puternic,
- nor,
- ploaie etc.

In aceste conditii albinele sunt dusmanoase la orice interventie, mai ales la introducerea unei matci noi,
iulie fiind luna cea mai nefavorabila acceptarii. Starea familiei de albine care primeste matca are o
deosebita influenta asupra acceptarii matcii.
- Prezenta puietului capacit, preponderenta albinelor tinere, lipsa puietului de orice fel (dupa o orfanizare
de 2-3 ore) s. a. favorizeaza acceptarea matcii.
- Orfanizarea indelungata (5-6 zile), prezenta albinelor batrane, a puietului larvar, bezmeticirea,
ingreuiaza sau fac chiar imposibila acceptarea matcii. Familia ramasa orfana peste 6 zile, cu procent
ridicat de albina batrana sau cu albina ouatoare, fara puiet total si fara trantori, primeste foarte greu
matca.

Inmultirea familiilor de albine

Daca dorim sa efectuam lucrari de inmultire la un numar mare de

familii, trecem fagurii alesi pentru formarea roilor dupa gratia Hanemann, dupa ce in prealabil i-am
scuturat de albina pentru ca nu cumva sa ramana matca pe ei. Fagurii pot ramane dupa gratie si cateva
zile.