METODOLOGIA PROPRIUZISA

CRESTEREA REGINELOR
Dupa mai multe cautari , incercari si experiente , de a identifica cea mai buna metoda de crestere a
reginelor , putem spune ca metoda domnului Jos Guth(un mare crescator din Luxembourg), ne-a multumit cel
mai mult. Eficienta, rapida, productiva si respecta cele mai inalte cerinte biologice de crestere.

Pe scurt:
Faza 1.Pregatirea Starterului
Pentru crestere folosim un model de stup cu fund detasabil +corp+ gratie Hanneman+cat+podisorhranitor+capac.
Deschidem stupul pentru a identifica rama cu matca

Dupa ce am identificat rama cu regina aducem un fund nou pentru a aseza tot cuibul (corpul de
Dadant) peste fundul nou, din partea dreapta.

Corpul cuibului asezat pe noul fund

In aceasta faza aproximativ toata albina din cuib a fost scuturata in catul care a fost asezat pe fundul de baza al
familiei initiale

Mai jos exemplificare cu albina!

Stupul starter inainte de a fi format.

Stupul starter in forma finala.

Toata masa de albina culegatoare si aproximativ toata albina doica este condensata pe spatiul restrans al
catului,fara puiet si cu posibilitatea nestingherita de zbor dupa apa si polen(foarte important)
La mai putin de o ora starterul construit in modul acesta(fara nici o urma de puiet)va intra in"ora de aur a lui
Guide"-adica intreaga populatie a stupului intra intr-o agitatie generala , linistindu-se odata cu introducerea
poteraselor.

Din cat ridicam doua trei rame, care vor fii inlocuite de ramele de crestere , de obicei 40-50 poterase cu larve
de o zi , transvazate pe uscat.

Transvazare!

Pe toti leatii de crestere se va nota linia de provenienta si data transvazari.

Nota: Daca ramele de crestere urmeaza a fii transportate este recomandabil sa fie invelite in prosoape curate si
umede, pentru a impidica sau prevenii uscarea larvelor in poteras.
Albina de pe majoritatea ramelor de puiet sunt scuturate in catul cu ramele de crestere. Ramele din cuib vor fii
reasezate in vechiul corp Dadant , care pe langa fund vor primii un podisor tip hranitor si un capac. In hranitor
se vor pune 200-300 ml de apa si acesta va fii pozitionat la umbra. In catul care a fost asezat pe fundul
stupului , pe langa toata masa de albine doici scuturata se va strange toata albina care a zburat. Astfel vom

avea un spatiu destul de restrans , cu o masa de cel putin 3,5 kg albine care poate zbura nestingherite dupa apa
si polen si care nu are nici un fel de puiet(foarte important). Operatia dureaza intre 3-5 minute, de obicei
acceptarea este de 80-90% uneori aproape 100%. Nu hranesc in timpul cresterii , ci doar cu una doua zile
inainte de pregatirea starterului. Explicatia este una simpla: doicile trebuie sa fie hranite inaintea cresterii ,
pentru ca in timpul introducerii poteraselor sa se concentreze pe crestere si nu pe mancare(stiindu-se ca albina
este una dintre cele mai lacome vietati).Dupa doua serii respective 48h, stupul este refacut si poate fii folosit
din nou dupa o saptamana.
Avantaje:acest tip de starter, nu trebuie sa primeasca continuu o masa de doici, intrucat avand o evolutie
normala in stup se gasesc echilibrat toate categoriile sociale .Si poate fii folosit accelasi stup pe tot parcursul
sezonului.
Nota: Noi in primavara alegem 5-6 familii care intuitiv consideram noi ca sunt cele mai bune doici, adica
stupi care ar starta cel mai bine.Dupa prima incercare stupii care au ingrijit cel mai bine si cele mai multe
poterase vor fi retinuti pe tot parcursul anului ca stupi starter. De obicei in jur de 2-3 bucati.

Rezultatul unei serii de crestere starter pregatite pentru introducerea in finisor.

Faza 2. Finisorul

Toti stupii nostri au gratie Hanneman intre cuib si cat. Prin urmare dupa 24h se verifica ramele cu
poterase din starter si cele acceptate vor fii transvazate in finisor. Finisorul nostru este practic orice familie
bine populate din stupina. Se ridica o rama din cat si se aseaza rama de crestere.Nu se recomanda in finisor
mai mult de 20 de poterase. Matca este impiedecata sa ajunga la rama de crestere si in cat se afla o masa
consistenta de albine doici , care ingrijesc perfect botcile.Inainte de inchiderea botcilor verific gradul de
umplere a poteraselor cu laptisor de matca. Eu lucrez pe NIcot si corect este ca cupula sa fie plina de
laptisor.De altfel o buna crestere se verifica prin aceea ca dupa eclozionare, botcile trebuie sa mai prezinte un
rest consiferabil de mancare, care sa ateste concluzia ca a avut mancare din belsug.

Daca introduc leaturile de crestere in finisori cu mai multe caturi intotdeauna ele vor fi asezate in primul cat
de stransura situat deasupra cuibului.

Rama de crestere este introdusa in finisor pentru 4 zile.

La a noua zi , deci dupa inchiderea botcilor, acestea vor fii prevalate si introduse in incubatoare. Aici vor
petrece 6 zile ,pana la a 15-a zi(cu o zi inainte de eclozionare) ,in conditii perfecte de temperatura si
umiditate.La a 15-azi voi fii introduse in nuclei. Botcile ce vor fii introduse in nuclei pentru inseminare
instrumentala vor fii verificate dupa doua trei zile si vor fii marcate cu placate numerotate din doua motive:
a) pentru o sigurnata a evidentei lor deplina,
b) pentru a impiedica eventual evadare a reginelor prin gratia Hanneman, intrucat stratul de chitina
este inca moale.

MATERIALUL DE CRESTERE.

Reginele noastre reproducatoare sunt mentinute in crese sau gradinite , de dimensiuni relative medii, pentru a
prezerva vitalitatea reginelor. Foarte important, larvele de o zi trebuie sa fie foarte bine ingrijite, inca de la
primele ore ale stadiului de larva.Intr-o unitate biologica mica este foarte usor de indus o stare de bogatie
alimentara ,chiar si printr-o cantitate mica de hrana. La un stup normal , daca ii administram cateva zile, unu
doi litrii in sezonul activ, nu inseamna mare lucru, dar administrand unu-doi litrii la un nucleu mediu ca al
nostru, larvele se vor afla pe un pat generos de sucuri nutritive inca de la primele minute ale stadiului larvar.
METODOLOGIA DE SELECTIE

Atunci cand vorbim despre selectie in apicultura, nu putem vorbii decat intr-o formula in care atat linia
materna , cat si cea paterna este supusa celor mai riguroase criterii de selectie si atunci cand imperecherea este
controlata si dirijata. Chiar daca sunt constient ca aceasta fraza sau idee am repetat-o foarte des , este pentru a
intelege importanta acestui fapt capital ,in incercarea oricarui program de crestere a unui material
reproducator. Asadar atunci cand stabilim o arie genetica de la care dorim sa pornim si apoi sa lucram, trebuie
sa inchidem o anumita populatie genica.
Mai jos sunt prezentate doua poze dintr-o familie tata.
Intr-o crestere dirijata si controlata omogenitatea rasei este evidenta, fenotipul difera desigur in fuctie de
tulpina si infuzie.

Noi dupa mai multe experiente am ajuns la concluzia ca doar inseminarile instrumentale pot oferi rigoarea
stintifiica si experimentala a unei reproducerii asistate.Cand vorbim despre selectie in orice domeniu
zootehnic,trebuie sa facem vorbire, intr-un mod direct si indirect , despre genetica.Si cand vorbim despre
genetica vorbim despre probabilitati si ponderabilitati. Pe multi si prea des descurajeaza aceasta
realitate :Daca gentica este o aruncare cu zarul, atunci mai bine merg pe mana hazardului. Replic la aceasta
atitudine cu motivatia cu care am raspuns la remarca unor crescatori dezamagiti de demersul greoi , anevoios
a unui program de selectie si ameliorare: imaginati-va ca in mana stanga, care reprezinta selectia naturala aveti
un zar de la 1-5 , arauncandu-l va putea cadea: 2, 3 sau poate 5 etc, in mana dreapta avem un zar de la 1-10
care reprezinta reproducerea asistata, aruncandu-l va putea sa cada :4,1, 6,9 sau 10 .Acum, sa presupunem ca
avem 30 de stupi pe mana stanga si 30 de stupi pe mana dreapta, prin urmare vom arunca cu zarul de la 1-5
de 30 de ori si va reiesi o medie , de asemeni vom arunca de 30 de ori cu un zar de la 1-10 si va reiesi o alta
medie. Categoric , daca vom compara cele doua medii obtinute in cazul stupilor selectionati , media este cu
mult mai mare.
Inseminam instrumental 350-400 de regine anual care sunt adapostite in nuclee de marime medie.Acesti
nuclei in luna septembrie sunt investigati in ceea ce inseamna cantitatea de albina si rezerva de hrana , pentru
a se echilibra si complecta .Totodata se inregistreaza primele observatii preliminare cu privire la vitalitate
albina, puiet, docilitate si modul general de organizare. In primavara, luna aprilie, se efectueaza o evaluare
finala a nucleilor in vederea stabilirii reginelor care vor parasii aceasta etapa de prima evaluare si vor popula
familile de productie. De obicei din cele 350-400 regine vor parasii acest stadiu preliminar de evaluare in jur
de 150-200 regine. Matcile din familile de productie care vor fii ridicate in vederea inlocuirii , vor popula si
dezvolta nucleii pana la momentul renuntarii totale la servicile lor si introducerea botcilor pentru cresterea din
anul in curs. Practic are loc o jonctiune a matcilor, nuclu-familie productie, familie productie-nucleu.
Recomandare: Reginele care vor fii sacrificate nu le striviti si aruncati pe jos in jurul stupilor. Caci albinele le
vor gasii si ve-ti creea agitatie. Le striviti si le pune-ti in afumator.
Aceste regine din familile de productie pe parcursul unui sezon vor fii observate si evaluate potrivit Criteriilor
de Selectie (vezi sectiunea- Criterii de Selectie).

Nota: Datorita practicilor actuale, reginele fertilizate in acest mod vor putea avea exact acelasi regim de viata ca a unei regine
imperecheate natural. Am dorit sa mentionez acest fapt ca o preintampinare a mitului de pe piata, conform caruia aceste regine
trebuie mentinute pe tot parcursul vietii in unitati biologice mici.
In anul urmator , in luna martie-aprilie, reginele care au obtinut cele mai mari punctaje(de obicei10-15/ linie), vor fii retrase in
gradinita sau cresa , in vederea prezervarii vitalitatii lor si in anul in curs vor fii reproduse din fiecare cate 30-40 fice. Aceste
fice se vor imperechea cu doua-trei liniii tata(familii surori tata=trantori verisori). Ulterior, se stabilesc loturile de regine fice-surori
care au inregistrat cele mai bune punctaje pentru a se identifica cele mai bune regine reproducatoare. Asadar in concluzie, o regina
reproducatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele atribute:
-sa aiba o ascendenta cunoscuta de cel putin patru generatii mama-tata.
-sa confirme cel putin un an in productie.
- sa prezinte capacitatea de a imprima in descendenti insusirile sale.
Ceea ce am descris mai sus este procedura , tehnica standard de selectie si reproducere pe linie de mama si care ofera perspective
unui program de lunga durata , datorita incidentei destul de mici a fenomenului de homozigotie(consagvinizare). Practic poti selecta
dirijat, in cadrul unei populatii genice inchise, trasaturile dorite pe termen lung.
Liniile de tata comporta o procedura mult mai laborioasa pe care nu o voi dezvolta aici.
Mai jos , voi prezenta pe scurt alte trei practici cu care eu lucrez,ce-i drept, in conditii genice deosebite:
1.

Inseminarea cu sperma de la un singure trantore

Atunci cand consider ca o anumita populatie genica (o colonie dintr-o anumita linie, numita si genetic exceptie pozitiva), care
este omogena si stabila, in cadrul aceleiasi linii sau intre doua linii diferite , stabilesc o incrucisare, imperechere, intre o matca si un
singure trantore. De ce? Se cunoaste ca imperecherea naturala este poliandrica, adica imperechere cu mai multi trantori. De obicei
intre 8-12 trantori.Acest fenomen are ca si consecinta un grad foarte ridicat de heterogenitate(diversitate genica).Aceasta situatie se
traduce dintr-o consecinta genetic reproductiva prin faptul ca fiecare familie e formata din subfamilii.Respectiv mama este comuna
tuturor lucratoarelor si tati diferiti. Rezultatul este ca cea mai mare parte a albinelor ( si deci a materialului de crestere), sunt surori
vitrege si doar o mica parte sunt surori bune sau suprasurori.
Consecinte practice:cand avem in fata rama de puiet , din care urmeaza sa prelevam larvele de o zi pentru crestere, noi vom avea un
numar de larve , cu un continut genetic foarte diferit. Fapt care va conduce la o evaluare a rezultatelor foarte arbitrara. Daca la
aceasta realitate se mai adauga si situatia in care aceste fiice se vor imperechea la liber, natural(asa cum se intampla de obicei),
evaluarea este aproape imposibila.
Inseminarea cu un singure trantore va conferii siguranta ca toate albinele lucratoare sunt suprasurori, deci ca materialul reproducator
este omogen.Aceasta tehnica o aplic doar intr-un program pe termen scurt si are o tinta imediata si precisa. Aceste regine datorita
cantiatii mici de sperma injectata, de aproximativ 1 microlitru sperma si deci a unei si mai mici cantitati de sperma stocata in
spermateca , vor fii mentinute in unitatii biologice mici, doar in vederea reproducerii.
2. Inseminarea cu sperma dintr-o spermateca
Aceasta tehnica o aplic in general foarte rar, datorita gradului de dificultate foarte ridicat al procedurii. Tehnica o folosesc cu
precadere cand doresc sa induc intr-un material genetic dat , intr-un timp foarte scurt , o stare foarte ridicata de

homozigozitie(consagvinitate).Consagvinitatea necontrolata la albine este foarte paguboasa , riscanta, datorita fenomenului alelelor
de sex homozygote,fapt care se traduce in manifestarea practica prin lipsa vitalitatii puietului(circa 50% goluri de puiet-puietul
lacunar).Tehnica presupune identificarea unei regine cu o insusire sau insusiri care urmeaza sa fie puternic condensate.Se reproduce
din ea o regina fiica , se omoara mama si se recolteaza sperma din spermateca acesteia si se injecteaza in fiica. Din fiica astfel
fertilizata se reproduce o alta fiica , se omoara din nou mama si se injecteaza sperma in nepoata. Ajungem astfel la un grad de
consagvinitate in doar trei generatii , pe parcursul unui sezon , de 95,5%.Aceasta procedura se poate executa pe doua linii diferite si
apoi pot fii combinate intre ele. Rezultatele se evidentiaza mai pregnant in F2 , F3.
3.Autofecundarea
O regina virgina mentinuta in conditii de nucleu inchis,( pentru inseminare instrumental), dupa 10 zile de la eclozionare este supusa
de doua ori , timp de 5-10 minute narcozarii cu CO2.De regula dupa 8-12 zile , regina depune o ponta exclusiv de trantori. Cand
trantorii fii sunt maturi regina se retrage din nucleu si este mentinuta cateva zile in cusca pentru a oprii dezvoltarea oualor si pentru a
provoca o involutie a ovarelor.Apoi matca o insamantez cu cantitati mici de sperma , dand curs procedurii normale de inseminare.
Doua sesiuni de 3-4 microlitri de sperma sunt suficiente pentru a obtine un grad mediu de umplere a spermatecii(2-2,5 milioane
spermatozoizi). Dupa 4-7 zile reginele depun oua fecundate intr-o proportie de aproape 100% gradul de consagvinitate fiind de
87,5%.

Personal lucrez cu toate aceste tehnici in special pe programul de selectie,VSH(Varroa Sensitive Hygenic)si HYG+.
Mai jos prezint un tabel cu combinatii,perioade si grade diferite de consagvinizare, cu mentiunea ca toate aceste combinatii se pot
realiza doar prin inseminare instrumentala.
Sistemul de
imperechere

Imperecherea efectiva

Generatii

Perioada in Zile

Grad de
consagvinizare

Retroincrucisare cu
gamet identic
Autofecundarea

Fiica cu propriul tata

130

98,5%

130

87,5%

2
3
3
4

124
126
126
132

78,1%
75%
68,8%
68%

119

73,4%

Matca neimperecheata
cu fiu propriu
Frati si surori
Matusa-nepot
Mama-fiica
Frate-sora
Matusa-nepoata
Verisoare grad 1
Bunica-nepoata
Unchi din partea
mamei cu nepoata
Descendenta parintelui Matci successive cu un
mai varstnic
trantore de la o matca
unica

Metodologia de crestere, intretinere si selectie a coloniilor de tata.

Complexitatea acestui capitol ,din punctul meu de vedere, este cel mai ridicat dintre toate temele legate de selectia si ameliorarea
apicola. Datorita persoanelor neavenite , ipocrite si care fac doar un management al impresiei pe tema cresterii,selectiei si
ameliorarii apicole, imi rezerv dreptul de a publica aceste informatii. Experienta personala mi-a dovedit ca acest lucru ofera o buna
protectie impotriva vanzatorilor de vise.
Aceste proceduri si tehnici sunt impartasite celor care se dovedesc de buna credinta si care sunt organizati in grupe de lucru cu care
noi colaboram .Mai multe informatii aici(Servicii Inseminsarii instrumentale)