INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica ap

icola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care cores
punde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuar
ea speciei. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia uno
r apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau rep
opulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintif
ice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usuri
nta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.ROIREA ARTIFICIALA Roir
ea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se
efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialul
ui biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea s
i recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificil
a,insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduc
e mult roirea naturala. Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzel
e care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea ro
itului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai
familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitu
l natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combat
ut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Pri
ncipalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomer
area cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si
supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cant
itatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care el
e trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptis
or, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sa
u necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fa
gurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excit
anti interni sau externi care favorizeaza roitul.A stabili care dintre aceste ca
uze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este f
oarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care
exista intre ele. - Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in pr
imul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volu
m poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata
de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In functie de cules se face largir
ea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca primavara nu avem
faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminua
rea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de
prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la un spor zi
lnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri. - Amplasarea stupilor - Este indicat
ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 1217)d
eoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este bine ca stupii sa f
ie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de s
oare. - Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimu
lenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului
si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii famil
iei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roir
ii daca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cu
les este bine sa practicam stuparitul pastoral. - Aglomeratia de albine tinere Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa prega
tirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din ca
re vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile roitul
ui mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil. - Lipsa de spa
tiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor
ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispu
nand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mar
e a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei. - Blocarea cuibului cu miere si pas
tura - La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator
marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua
diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea. - Excesul de laptisor
de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albin

e in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare d
e albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung
sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentin
erea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda
eficienta de prevenire a roitului. - Varsta matcii - S-a constatat ca matcile b
atrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe
matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. - Carenta de fer
omoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o
secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc mat
ca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substa
nta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc in
locuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand
se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza sup
rapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rez
ultatul este acelasi:cladirea de botci. Cum intrerupem roitul

Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin d
istrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea
si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in de
pistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservat
a,toata operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou
la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta opera
tie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca fam
ilia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului p
rin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluz
ia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic. Metod
e de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii nat
urale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala u
sureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura de spe
cialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa
vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine de
amatori cat si in stupine ale profesionistilor: - Roirea artificiala prin diviz
are - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si
se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu
aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp
relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zo
na de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona
de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii particip
a la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare. Divizare
a familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri inten
se.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie di
vizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere
a familiei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stab
ili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati
intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din
care s-a format familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de l
a cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca
albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentr
u ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal. Spre seara,in familia orfan
a se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul i
n care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se
introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelo
r, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificar
ii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un
spor efectiv de 100%. - Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune
ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Ac
easta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile
se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa d
ecurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantita
tivi ai unor familii de albine normale. - Se scoate din fiecare familie donatoar
e cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari
sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui ro
iul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se ev
ita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine
,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,
sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cu
les de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concent
ratie de 1/1 sau 1/2. ROIREA NATURALA Prin roirea naturala a familiilor de albin
e se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc s
tupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stu
p roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albi
nele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand alb
inele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc
stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceput
ul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie. Obisnuit,roiu
rile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele

11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apr

opierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu m
atca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indepartea
za prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane lini
stit timp de cateva ore. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca
intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit i
n acest scop.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificial
i si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului
. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii si se organizea
za cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii ar
tificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. Fagurii familiei care a ro
it se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu excep
tia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii
ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea
in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea na
turala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizare
a unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii

familiilor care au roit. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie

sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puter
ii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in ia
rna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere
de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administr
eaza in faguri apa. - Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(s
au botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate. - Roiurile care se de
populeaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capaci
t. - Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii acti
vitatii. - Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre e
le roiurile sa fie hranite stimulent. Respectarea termenelor prevazute pentru ex
ecutarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura dezvol
tarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor intra in
iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor
de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiintea
za,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalt
e roiuri.Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de Inmultire ca
re se desfasoara sub forma multitudinii de albine In zbor, cu una sau mai multe
matci si trntori care formeaza In aer o formatie globulara "roiul" In drumul de l
a stup la locul de popas provizoriu sau definitiv. De obicei In familia de albin
e care nu se pregateste de roit, polenul depozitat In celule are o culoare mata
spre deosebire de cel adus recent si depozitat In celule, In familiile ce se pre
gatesc de roit, care are o culoare lucioasa. Aceasta observatie trebuie sa fie u
n semn pentru apicultor ca familiile respective se pregatesc de roit, stiut fiin
d ca la o familie care se pregateste de roit matca Isi restrnge mult ouatul iar a
lbinele doici, care nu mai au nevoie de polen Il acopera cu un strat subtire de
miere, ceea ce Ii confera acestuia culoarea lucioasa. Cu ct se apropie timpul de
roit, cu att celulele cu polen lucios se Inmultesc In stup.Roirea are loc In anum
ite conditii:-interne(dezvoltareafamiliei,rezervele), -externe(anotimpul,clima)s
i- predispozitia genetica.Realizarea acestor conditii declanseaza procesele prem
ergatoare roirii: somajul,- Incetarea pontei, barbileconstruirea botcilor. Numai
un stimulent deosebit poate interveni In mecanismul roirii si acesta este o sur
sa abundenta de nectar, ce declanseaza instinctul dominant al culesului. Procesu
l de roire se desfasoara In conditiile tarii noastre In lunile mai-iunie cu toat
e ca sunt si roiuri mai trzii (uneori chiar In luna august).Construirea botcilor
de roire poate fi oprita la aparitia unui cules puternic. Dupa 7 zile de la plec
area primului roi, ar trebui sa eclozioneze primele matci dar, desi maturate, ac
estea nu pot iesi din lacasul lor datorita albinelor care, pe masura ce matcile
rod capacelul, Il refac lasnd numai un orificiu pentru hranirea matcilor. Datorit
a acestei perioade de retinere fortata ele sunt capabile sa zboare imediat dupa
iesirea din botca. Prima matca care eclozioneaza Incepe sa-si distruga rivalele.
Aceasta actiune este posibila numai In prezenta unei atitudini Ingaduitoare din
partea albinelor care, In cazul dorintei de roire, ies cu prima matca ecloziona
ta. Daca au trecut 14-15 zile de la iesirea primului roi, familia de baza nu mai
este In stare sa dea alt roi, In aceasta situatie familia Ingrijind ultima matc
a ramasa. Din diferite motive se mai poate Intmpla ca matca familiei de baza sa p
iara Inainte de formarea primului roi. In aceasta situatie familia sau renunta l
a roire sau primul roi iese cu prima matca eclozionata (sau cu mai multe), fiind
un roi secundar (ca structura biologica).Prevenirea roiriiUna dintre masurile d
eosebit de importante ale prevenirii roirii naturale consta In a se da de lucru
familiei de albine. Familiile foarte puternice, predispuse la roire, pot ceda fa
guri cu puiet si albina In vederea formarii roilor stoloni sau In vederea Intari
rii familiilor slabe, primind In loc faguri artificiali, contribuind astfel la m
entinerea tuturor familiilor In stare activa. Daca s-a intrat In frigurile roitu
lui este necesar ca roirea sa fie prevenita prin formarea de roiuri artificiale,
bune rezultate dnd metoda roirii prin mutare simpla. Roirea artificiala trebuie
facuta cam pe la orele prnzului, Intr-o zi calduroasa si Insorita cnd majoritatea
albinelor sunt plecate, fagurii roiului stolon avnd asigurata si apa necesara alb
inelor pe timpul cnd sunt tinute Inchise.Curba de roire la albineFamiliile optime

pentru productie sunt cele care au 14 spatii, acesta fiind pragul de roire. Fam
iliile care sunt prea puternice (depasesc 14 spatii) sau sunt prea slabe (sub 5
spatii) trebuie egalizate ca putere, valorificnd la parametri maximi culesurile.
Eficienta economica se poate determina lund In calcul comparatia dintre numarul d
e roi ce se pot pierde prin depasirea pragului de roire si cantitatea de miere c
e se poate obtine In plus prin mentinerea familiilor de albine In starea In care
se afla.Controlul roirii cu rama claditoareRama claditoare se pune In aprilie s
i din 7 In 7 zile recoltam fagurele cladit In ea.In functie de rezultate putem a
precia starea de fapt a familiilor din stupina: - Daca aceasta rama este reconst
ruita In toti stupii Inseamna ca totul merge bine. - Daca timp de o saptamna nici
un stup nu a cladit nimic Inseamna ca nu exista cules. - Daca 6-7-8 stupi au cl
adit rama iar altii numai au Inceput sau nimic, este foarte probabil ca acestia
sa se pregateasca de roit. In cazul In care aceasta banuiala se confirma exista
mai multe variante de preIntmpinare a roirii:- se suprima matca, se rup botcile,
si se introduce In centrul cuibului un nucleu de rezerva cu o matca tnara din anu
l trecut; la

aceasta epoca aceasta unificare reuseste Intotdeauna; - se suprima matca si se l

asa o singura botca; dupa 7 zile aceasta operatie trebuie refacuta; - se suprima
matca si botcile, introducndu-se o botca a carei matca se va naste In urmatoarel
e 24 ore; - se aplica metoda de roire prin mutare simpla - varianta Taranoff.Pen
tru cine nu doreste Inmultirea familiilor este de preferat prima solutie. In toa
te cazurile, rama claditoare va semnala daca scoaterea familiilor din frigurile
roitului a reusit.Pregatirea de roireCantitatile tot mai mari de albine tinere d
oici (care ajung la hranirea disproportionata a puietului). supraaglomerarile, l
ipsa culesurilor de mare intensitate etc., alcatuiesc factorii ajutatori ai inst
inctului de roire instinctul de roire fiind, de fapt, factorul decisiv. Odata de
clansate "frigurile roitului", pe marginile laterale si inferioare ale fagurilor
apar primele pregatiri de botci, numarul lor crescnd In urmatoarele zile (Intre
40-100). Concomitent matca e mai putin hranita si, ca urmare, Isi reduce ouatul.
In ziua In care primele botci sunt capacite, daca conditiile meteo nu sunt Impo
triva, dupa ora 11 (de regula Intre 12-14) pleaca roiul primar cu matca batrna, d
e regula asezndu-se pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei. Ime
diat dupa asezare roiul trimite albinele cercetase pentru a gasi adapostul defin
itiv. La Intoarcerea acestora sau In urmatoarele doua zile roiul se desface si I
si ia zborul catre noul adapost. Rareori roiul, din lipsa unui adapost Isi const
ruieste locul unde s-a instalat provizoriu la Inceput. Apicultorul nu trebuie sa
lase roiul sa plece mai departe ci imediat dupa asezarea lui sa ia masuri de re
coltare, recoltare care se face cu ajutorul roinitei (o ladita mai usoara). Daca
roiul este asezat pe o craca mai subtire aceasta se taie cu o foarfece de pomi
si roiul suspendat se scutura direct In stupul pregatit pentru el, avnd grija sa
se strnga toate albinele.Daca roiul este asezat la Inaltime, roinita (sub forma d
e clopot, Impletita din paie) se leaga de capatul unei prajini si se duce pna lnga
roi, care este scuturat de un ajutor cu o alta prajina. Roinita cu roiul prins
se aseaza pe pamnt In apropierea locului unde a fost roiul pentru ca sa se strnga
In ea toate albinele roiului. Este necesar a ne stradui sa trecem In roinita toa
te albinele pentru ca numai asa putem fi siguri ca am luat si matca acestuia.Mod
alitati de prindere a roiurilorAdesea, In Invalmaseala plecarii albinele scapa d
e sub supraveghere matcile tinere din botci si o data cu roiul secundar sau tert
iar pleaca mai multe matci, acesti roi zburnd mult mai departe si mult mai sus. L
a prinderea roiului secundar trebuie sa ne grabim caci acesta pleaca mult mai re
pede. La prinderea lui se cauta sa se recupereze toate grupele formate In jurul
tinerelor matci pentru a nu diminua puterea roiului. La instalarea roilor secund
ari sau tertiari trebuie sa lasam In stup si un fagure cu putin puiet In vederea
retinerii albinelor, acesti roi avnd tendinta sa plece mai departe. In noaptea u
rmatoare instalarii are loc lupta dintre matci roiul ramnnd cu o singura matca iar
uneori fara nici una.In timpul formarii ghemului de albine pe crenguta unde se
prinde roiul sau dupa ce ghemul a fost format, se aduce un fagure ce contine pui
et de toate vrstele (scuturat de albine si agatat pe vrful unei prajini). Rama res
pectiva se tin In mijlocul aglomeratiei de albine sau se alatura de ghemul de al
bine fara sa se atinga creanga de care s-a prins roiul. Albinele din roi vor ocu
pa imediat fagurele cu puiet, Impreuna cu matca. Roiul prins se scutura Intr-un
stup gol echipat cu faguri artificiali si 1-2 faguri cu provizii. Daca au mai ra
mas albine la locul respectiv, operatia se repeta.Metoda 1Intr-un stup se pun 45 faguri artificiali, peste care se scutura roiul si apoi cu ajutorul fumului se
aranjeaza podisorul si capacul, urdinisul fiind larg deschis. Dupa o ora se com
pleteaza si restul de faguri, In asa fel Inct toate albinele sa fie repartizate p
e faguri.Metoda 2In fata stupului destinat primirii roiului, In care s-au asezat
fagurii necesari, se Intinde o pnza In asa fel Inct sa se lase liber drumul spre
urdinisul care este larg deschis. La o distanta de 30-40 cm de urdinis se rastoa
rna tot continutul roinitei. Dupa un moment de dezorientare In care albinele se
Imprastie In toate partile, gramada de albine se organizeaza si primele albine a
trase de mirosul fagurilor artificiali patrund In stup lasnd, din glanda Nasanov,
mesaje catre celelalte albine. In curnd toate albinele se Indreapta catre urdini
sul stupului, printre ele numarndu-se si matca.Folosind aceasta metoda, In cazul
roilor secundari sau tertiari, se pot descoperi chiar mai multe matci din care a
picultorul poate recupera una din ele dupa ce s-a asigurat ca o alta matca a pat

runs In stup.Inregistrndu-se pe o banda de magnetofon sunetul emis de albinele ca

re semnalizeaza chemarea roiului catre stup, cu ajutorul mesajului sonor s-au pu
tut instala mai rapid alte roiuri. Metoda a fost aplicata si la prinderea roiuri
lor din zbor, prin montarea In roinita a unui mic difuzor ce reproduce Inregistr
area respectiva.Ingrijirea roiurilorIn conditii bune de cules un roi primar iesi
t In prima decada a lunii iunie, poate ajunge sa dea un roi In luna august care
se numeste "paroi". Cu roiurile secundare lucrurile nu stau la fel. Ele sunt dez
avantajate din mai multe puncte de vedere. Pentru a reusi cu ele e necesar a le
furniza prin unire cel putin 1,5kg albine urmarind mai Inti Imperecherea matcii.
In mod normal ele vor intra mai slabe In iarna dar cu perspectiva unor productii
mari In anul viitor datorita tineretii matcilor. Marele dezavantaj al acestor f
amilii este transmiterea accentuata a Insusirilor de roire, lucru care nu este d
e dorit Intr-o stupina moderna.Aranjarea cuibului dupa prinderea roiuluiLa 24 de
ore de dupa instalarea roiului putem verifica prezenta matcii si In cazul roiul
ui primar, Inceperea ouatului. In lipsa de cules, cel putin de doua ori pe sapta
mna vom asigura roiurilor 7-800 ml sirop pentru a putea obtine In cel mai scurt t
imp 5-6 faguri cu puiet, Inainte de a Incepe perioada de criza care se situeaza
la 3 saptamni de la instalarea roiului, ca urmare a mortii unei parti din albinel
e componente si a lipsei albinelor tinere.La formarea roiurilor nu se recomanda
folosirea fagurilor claditi (pot constitui o sursa de infectare), roii fiind pri
n excelenta sanatosi. Albinele bolnave nu roiesc, cu exceptia acelora cu o infes
tare incipienta de Varroa. De aceea se recomanda ca la cteva zile dupa prinderea
roiului sa se faca un tratament cu Varachet