Metode pentru intensificarea cresterii puietului la familiile de albine n apicultura se considera ca anul apicol, care este cu totul diferit

de cel calendaristic, ncepe o data cu sosirea lunii august. Pentru ca familiile de albine sa iasa ct mai puternice din iarna, trebuie luate o serie de masuri ncepnd nca din vara si toamna anului precedent pentru cresterea unei cantitati ct mai mari de puiet, n acest fel se asigura si o iernare normala, un consum redus de hrana n timpul iernii, uzura mica a albinelor n sezonul rece, fapt care le mareste longevitatea n primavara urmatoare, n familiile puternice primul puiet apare nca din luna ianuarie, cantitatea acestuia sporind rapid, albina uzata fiind nlocuita fara scaderi prea mari de efectiv. Familiile slabe, pe lnga consumul ridicat de hrana si uzura marita a albinelor se resimt puternic n primavara, n perioada de schimbare a albinei refacndu-si foarte greu efectivele de albine. Din aceste considerente, perioada premergatoare introducerii familiilor la iernat, deci lunile iulie-septembrie, trebuie folosita pentru cresterea unui numar ct mai mare de albine. Acest lucru este n mod obisnuit dificil de realizat ntruct n aceasta perioada, n ma!oritatea zonelor, att culesul de nectar ct si cel de polen se reduc considerabil, albinele ducndu-si activitatea n special pe baza rezervelor de hrana din cuib. "ste perioada n care albinele ncep sa-si formeze cuibul de iarna, grupnd rezervele de hrana n fagurii din cuib, ocupnd ma!oritatea spatiului din faguri si limitnd spatiul pentru puiet. #a rndul lor si matcile, sub influenta lipsei de cules, precum si ca urmare a epuizarii n urma efortului din perioada de primavara si de vara, si ncetinesc ritmul de ouat$ cele mai epuizate, ndeosebi cele mai batrne pot chiar sa nceteze complet ouatul. Depinde doar de masurile luate de apicultor ca activitatea lor de ouat sa fie mentinuta la o cota ridicata un timp ct mai ndelungat posibil, n principal mentinerea activitatii de crestere a puietului se realizeaza prin$ 1. Asigurarea unor matci cu mare capacitate de ouat . %n rol hotartor n dezvoltarea familiilor de albine n sezonul de toamna l are calitatea si vrsta matcilor de care depinde, n foarte mare masura, intensificarea cresterii de albine tinere n aceasta perioada. &ercetatorii au stabilit ca vrsta matcilor are o importanta capitala, mai ales n prag de toamna. "i au dovedit ca n stupinele n care '() din familiile de albine au avut matci tinere, mortalitatea albinelor n iarna a fost de ** g albina

de fiecare interval+ n stupinele unde ,() din familiile de albine au avut matci tinere mortalitatea a fost de numai '' g, iar la cele cu -() matci tinere, mortalitatea s-a redus n medie la .* g de fiecare interval ocupat de albine. "ste necesar deci ca n cursul sezonului sa se urmareasca ndeaproape calitatea matcilor si sa se nlocuiasca ct mai multe din matcile batrne si din cele tinere cu defecte, cu matci tinere, sanatoase si de calitate superioara. Daca sunt matci tinere, dupa ncetarea culesului cresterea de puiet se mentine la un nivel corespunzator chiar si n cazul lipsei unor culesuri de ntretinere+ n caz contrar, scade si cresterea de puiet sub limitele normale, ceea ce provoaca slabirea familiilor si nrautatirea conditiilor de iernare. n tabelul nr. . este redat numarul de faguri cu puiet n sezonul de toamna, n raport cu vrsta matcilor, dupa datele lui /.A. 0estervods1i, dupa o cercetare facuta n zona de nord si n cea de sud a %crainei. Procentul de familii gasite orfane la iesirea din iarna a fost si el cu att mai scazut cu ct matcile au fost mai tinere$ (,') la familii cu matci de un an, ',2) la familii cu matci de ' ani si aproape .() la familii de albine cu matci de * ani 3dupa /.A. 0estervods1i4. Tabelul 1 /rsta matcilor . an ' ani * ani 0umarul fagurilor cu puiet 5ona de nord ,,, ',.,6 5ona de sud ,,' *,( ',-

nlocuirea matcilor batrne cu botci capacite, sau chiar cu matci ce urmeaza a se mperechea dupa introducerea lor n familii, nu se recomanda. Aceasta pentru ca familia va ramne fara puiet timp de .(-.6 zile sau mai mult, iar unele familii pot ramne chiar fara matci prin pierderea lor la zborul de mperechere. 2. Calitatea fagurilor. &a si n primavara, n perioada de toamna matcile evita sa depuna oua n fagurii noi, care pastreaza mai greu caldura. Din cuib se scot fagurii prea vechi sau cu multe celule de trntori si se reformeaza. Daca unii dintre acesti faguri mai au

puiet se muta la marginea cuibului, de unde se pot nlatura imediat ce sunt eliberati de puiet, n mi!locul cuibului se lasa numai fagurii n care au crescut cteva generatii de puiet, avnd suficiente celule libere pentru cresterea acestuia. Daca n cuib, n zona cea mai favorabila cresterii de puiet, sunt faguri cu multe celule de trntor, matca fie ca va evita acesti faguri, fie ca, sub impulsul hranirilor stimulente, va depune totusi oua producnd o diminuare a cantitatii viitoare de albina lucratoare. Aceasta pierdere de albina lucratoare are loc din doua motive$ n primul rnd datorita faptului ca n loc de albine se cresc trntori ntr-o perioada n care nu sunt necesari, iar pe de alta parte din cauza ca albinele doici se uzeaza n zadar, nemaiputnd fi crescute n locul lor cantitati mari de albine lucratoare. 3. Deblocarea cuibului. #a unele culesuri, ca de e7emplu la salcm, care este un cules intens dar scurt, blocarea cuibului este defavorabila familiei si este favorabila productiei ce se realizeaza, deci un fenomen dorit. Pe o perioada scurta, n mod natural se limiteaza cantitatea de puiet necapacit. 8locarea are implicatii nefavorabile asupra puterii familiei la culesul de vara de la floarea-soarelui, limitnd cresterea puietului, ducnd la scaderea accentuata a puterii familiei dupa valorificarea culesului de vara. De asemenea, n perioada de toamna, n zonele unde e7ista un cules bun de ntretinere, este posibila uneori blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrana n zona cresterii puietului. Daca apicultorul nu intervine la timp, familiile de albine puternice n timpul verii a!ung toamna slab populate, desi au mari cantitati de miere si pastura n stup. Deblocarea cuibului la familiile ntretinute n stupi verticali cu un singur corp si n stupi orizontali, se realizeaza prin introducerea periodica, la interval de 6-9 zile, n mi!locul cuibului, a cte unui fagure cladit regulat, cu celule de albine lucratoare si n care au fost crescute doua-trei generatii de puiet. Pentru ca albinele sa pregateasca mai repede fagurele, nainte ca acesta sa fie introdus n cuib, se poate stropi cu sirop de zahar. Pentru crearea spatiului se scot ramele pline cu miere de pe margini, rame care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte familii. "le se pot si e7trage n cazul n care contin doar miere naturala si nu miere provenind de la hranirile de toamna cu sirop de zahar. #a stupul multieta!at, deblocarea se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor, oferind matcii posibilitatea de a-si e7tinde n sus suprafata pentru depunerea oualor. Pentru aceasta este necesar ca nici unul dintre cele doua corpuri ce se inverseaza periodic n toamna sa nu reprezinte corpul cu rezervele de hrana deoarece, din moment ce corpul cu hrana pentru iernat trebuie sa aiba n cei zece faguri ai sai cel putin .:-'( 1g miere, se ntelege ca nu va mai avea faguri cu celule goale pe o suprafata care sa asigure spatiul necesar cresterii de

puiet. 4. Folosirea culesurilor trzii. Practicarea stuparitului pastoral la culesurile trzii oferite de flora spontana sau cultivata constituie unul dintre cele mai eficiente mi!loace de stimulare a cresterii de puiet n aceasta perioada. &ulesurile naturale n sezonul de toamna sunt de doua ori mai eficace comparativ cu hranirile stimulative, datorita aportului de polen proaspat, n acelasi timp se realizeaza si o economie de zahar si polen care, de regula, acopera cheltuielile de deplasare. &a surse de cules, la sfrsitul verii si toamna se pot folosi fnetele din luncile rurilor, zonele inundabile, gradinile de zarzavat, bostanoasele etc., care, pna la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri de ntretinere albinelor. ;e va avea gri!a nsa, n zonele viticole, n cazul n care culesul sucului de struguri este prea abundent, ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules sa nu ramna n cuib pentru iernare. Fiind foarte bogata n substante minerale si zaharuri nedigerabile pentru albine, aceasta miere poate provoca neplaceri n timpul iernii si anume, ncarcaturi intestinale mari, diaree, uzura prematura. Prin folosirea culesurilor de ntretinere trzii, familiile de albine reusesc mai totdeauna sa-si ntregeasca proviziile de hrana pentru iarna. . !ranirile stimulati"e. De la bun nceput, trebuie net diferentiate hranirile de completare a rezervelor de hrana, care se fac n doze mari, de '-6 1g zilnic si se termina n .(-.6 zile, de hranirile stimulative care trebuie facute n doze mici pe ntreaga perioada de crestere a puietului, respectiv de la ultimul cules principal pna toamna trziu. <mportant este ca prin modul de administrare sa se creeze albinelor senzatia de prezenta permanenta a sursei de cules, senzatie care sa le mentina ntr-o stare activa. Astfel, ntr-o prima metoda, se stimuleaza familiile prin descapacirea fagurilor cu miere . &antitatea de miere descapacita este n raport cu puterea familiei$ la cele puternice se descapacesc *-, dm' n timp ce la cele mediocre se descapacesc .-' dm'. #a descapacire se folosesc fagurii de la rezerva care au cantitati mici de miere si provin de la familii sanatoase. &nd timpul este rece, fagurele se introduce la marginea cuibului+ daca timpul este mai cald, fagurele se introduce dupa diafragma pentru a evita marirea cuibului. =peratia se e7ecuta dupa ncetarea zborului, pentru a preveni furtisagul.

= a doua metoda este s timularea cu sirop de zahar . &oncentratia siropului trebuie sa fie .>.. Administrarea sub forma de sirop, se va face n doze mici de *((-6(( g la interval de '-* zile. Administrarea siropului n doze si la intervale mai mari creeaza doar socuri. Pentru intensificarea cresterii puietului este eficienta administrarea siropului n faguri si introducerea lor n mi!locul cuibului. Fagurele introdus este curatat, lins si devine corespunzator pentru a fi nsamntat. ?etoda presupune din partea apicultorului un nivel profesional ridicat deoarece trebuie apreciata bine puterea familiei pentru a nu e7tinde prea mult fagurii ocupati cu puiet situatie care ar duce la o lipsa a albinei de acoperire. &ercetarile ntreprinse n tara noastra cu privire la efectele hranirilor stimulative ale familiilor de albine prin descapacirea fagurilor dupa diafragma n comparatie cu administrarea de sirop de zahar 3l. 8arac, .26,4 s-au ncheiat cu urmatoarele rezultate$ familiile hranite stimulativ prin descapacirea fagurilor cu miere au crescut cu ':) mai mult puiet comparativ cu lotul martor, n timp ce familiile hranite cu sirop de zahar au crescut doar cu .2,6 la suta mai mult puiet dect lotul martor. &oncluzia ce se impune este ca rezultate mai bune se obtin prin hranirea stimulativa cu faguri cu miere descapaciti si introdusi dupa diafragma. = a treia metoda consta n stimularea cu zahar sub forma uscata 3tos4, n acest caz, este bine ca albinele sa aiba acces la o sursa de apa. %nele albine consuma acest zahar, altele l cara nsa afara+ pentru a prentmpina acest aspect se pun cteva picaturi de miere n hranitorul cu zahar. Prezenta unui ct de mic cules de polen din natura mareste cu mult efectul hranirilor stimulative, n lipsa acestuia este absolut necesara administrarea de polen sau de nlocuitori de polen, ca sursa de proteine n vederea cresterii puietului. ;ubstantele proteice se administreaza n amestec cu hrana energetica 3turte de serbet, pasta4. ;e urmareste ca substantele proteice sa nu depaseasca .(-.6) din compozitia amestecului, n acelasi timp, pentru marirea atractivitatii turtelor de serbet si nlocuitori de polen acestea se vor pregati pe baza de miere si cu adaos de *-6) polen natural. =ricare ar fi procedeul folosit, hranirea stimulativa se face numai seara, dupa ncetarea zborului, lundu-se masuri severe pentru prevenirea furtisagului care poate aduce in aceasta perioada pagube mari. De asemenea, urdinisurile stupilor se micsoreaza n raport cu puterea fiecarei familii. @abelul nr. ' prezinta eficienta hranirii de stimulare cu zahar n perioada iulieaugust 3dupa ?. Aromisz, .2-.4. Tabelul 2

Portii administrate ;pecificatie Portii mici3(,*l zilnic4 Portii mari3'l la 6 zile4 0estimulat3martor4 0umar &antitate3litri4 '( , (,* ',( -

Puiet la ., august 3dmB4 -*,* -(,'6,6

Din acest tabel rezulta <mportanta hranirii de stimulare+ martorul a avut '6,6 dm' puiet, iar prin stimulare s-au obtinut -(,---*,* dm' puiet, adica un plus de doua ori si !umatate. &t priveste efectul hranirilor stimulative asupra dezvoltarii cresterii puietului n sezonul de toamna, comparativ cu culesul natural de ntretinere, dupaC datele din literatura, acesta este cu circa 6() mai mic fata de culesul de ntretinere natural. Dezulta deci ca se va recurge la hranirea stimulativa de toamna numai atunci cnd nu este posibil sa se asigure cules de ntretinere natural pentru albine. De asemenea, trebuie subliniat ca hranirea stimulativa de toamna da rezultate numai n cazul cnd n cuib e7ista provizii abundente de miere si pastura, precum si spatiul necesar pentru dezvoltarea cresterii puietului. #. $educerea cuibului% &n toamna. <ndiferent de starea timpului, numarul fagurilor din cuib se reduce, astfel nct cei rmasi sa fie bine acoperiti cu albina, n aceasta situatie, albinele pot creste puiet doar n limita spatiului pe care l pot acoperi si ncalzi n mod natural. Pentru aceasta cuibul se limiteaza cu diafragma iar fagurii de prisos se trec dupa diafragma. n cazul n care fagurii contin anumite cantitati de miere, acestia se descapacesc pentru ca mierea sa fie trasa de albine n cuib, dupa care fagurii se scot si se pun la rezerva. 0u se recomanda lasarea fagurilor dupa diafragma pentru a se evita cazurile de formare gresita a ghemului n zona aceasta. #a stupii multieta!ati reducerea cuibului nu se va face dect n cazul n care avem familii slabe pe un singur corp. '.(mpac)etarea cuibului. = data cu aparitia noptilor reci se asigura izolarea termica prin amplasarea de materiale termoizolante deasupra podisorului n cazul familiilor mai slabe se recomanda folosirea de saltelute laterale montate dupa diafragma. n afara de masurile aratate, un alt procedeu de ntarire a familiilor de albine n

vederea iernarii este folosirea matcilor a!utatoare, n acest caz se folosesc matcile scoase din familii cu ocazia nlocuirii lor cu alte matci, mai tinere sau crescute special n acest scop. &u matcile rezultate din aceasta operatie se formeaza n cursul lunilor iunie-iulie nuclee pe doi-trei faguri de cuib, din care unul cu puiet iar ceilalti cu rezerve de hrana. Aceste familii mici se adapostesc n ladite-nuclee, cu capacitate de 6-- faguri, n despartituri amena!ate cu urdinis separat, alaturi de familia de baza n stupii orizontali+ n corpuri suplimentare, deasupra cuibului, la stupii multieta!ati+ n stupi suplimentari, asezati alaturi de familia de baza, n cazul stupilor verticali cu magazine. Pe masura dezvoltarii, acestor nuclee li se largeste cuibul prin introducerea de faguri claditi sau artificiali. Familiilor a!utatoare li se aplica aceleasi masuri de stimulare a cresterii de puiet, n lunile iulie-septembrie, ca si familiilor de baza. @oamna, dupa ncetarea depunerii oualor, matcile batrne se nlatura iar albinele si puietul din nucleu se unifica cu familia de baza. = parte din nucleele cu matci pot fi lasate sa ierneze pentru a avea n primavara matci de rezerva. Prin aplicarea acestui procedeu, familiile de baza se ntaresc cu cte (,--(,: 1g albina. Procedeul de ntarire a familiilor de albine prin folosirea matcilor a!utatoare prezinta un deosebit interes n conditiile din zona de sud a tarii noastre unde sunt necesare familii foarte puternice chiar la nceputul primaverii, pentru folosirea culesurilor timpurii 3pomi fructiferi, salcm4.