Revisti lunar% de schimb de experienp )I Indrumare metodologid apicoli e d i m i de Asodatia Credtorilor de.

Albina din Republia Socialisti Romlnia

CUPRINS
I

I
I
I I

I. LIXANDRU : Culesurile t l n i i surse importante nectaro-polenifere care frebuie cft mai aeplin valorificate. I. BALANA : Valoarea meliferl a soiurilor qi hibrizilor d e floarea-soarelui (Helianthus .annuus L.).

I. CIRNU : Constituirea rezervatiilor naturale silvo-melifere.

Gabriela DOBRO'FEANU, F1. LUCHIAN, V. CRISTESCU : Paulownla specie exotica cu valoare melifers ridicath.

I. GURQOAIE, I. MILOIU : Stabilirea unei metode eficiente pentru obtinerea propolisului. M.

$TEFMESCU. I. SPATARU : Metodl combinata d e Sntretinere a familiilor d e albine. D. PI'J'IGOI: Prevenirea $i combaterea bolilor la albine o m&urA importantti pentru obfinerea unor remlte bogate.

,,:.A. BOACIU : A f i apicultor lnseamnl : a iscodi, a insista, a judeca. S. BODOLEA : 0 poveste cu oaspeti nepoftiti. de apicultori. t! DIN VIATAORGANIZA~TEI NOASTRE , E. TARTA : Ora$e mici mari pasiuni apicole

* * : Trei. generatii

'

CALENDARUL APICULTORULUI romAne$ti In douA publicatii fn limbi strBine DOCUMENTAR APICOL C o p e r t a I-a : Bunii gospodari din unele frummse localitdti rurale ale tdrii noastre se ingrijesc de aspectul pekagistjc a1 strifztlor ft curtilor. Bogdtta floristicd reprezintd deopotrivii o componentd estetfcd $ o i resutsd nectaro-poleniferii oferitd cu generozltate albinelor pfnd toamna tfrzfu. (f o t o : Pave1 TANJALA)

* * * Prezente

surse Importante nectaro-polenifere care trebuie c i t mai deplin valorificate

Ing. Iulian Lixandru Institutul de cercetare g i productie pentru

apicultur5,

lncepind cu luna august, in multe zone dih tar5 se inregistreaza o lips5 accentuat5 de resurse melifere datorit5 temperaturilor crescute, umidit5tii atmosferice sc5zute ~i a regimului pluvial redus. In mod deosebit aceasti3 situatie se intilne~te in arealul arabil unde floarea-soarelui este ultima plant5 important5 din punct de vedere melifer, atit in ceea ce priveste productia de nectar cit ~i suprafala ocupats. Practica apicol5 a demonstrat c5 in aceste conditii ponta m5tcilor scade progresiv, ca urmare a corelarii curbei biologice de dezvoltare a familiei cu resursele de cules din natur5. Cu cit albinele aduc rnai putin nectar in stup, cu atit familia de albine limiteag cantitatea de puiet crescut, fapt ce duce la scsderea numarului de 0 1 1 8 depuse de matc5. Aceasta inseamn5 rnai putine larve si ca atare mai putinc albine lucratoare care urmeaz5 s5 le inlo6uiasc5 pe cele care dispar datorit5 uzurii. Astfel, puterea familiei de albine scade treptht. Acest fenomen de r e d ~ c e r eprogresiv5 a puterii, se petrece tocmai cind familiile a u nevoie de cit rnai multe albine tinere si viguroase Gentru a putea ierna in conditii optime. De asemenea, in pYim5var5, pin5 la infloritul salcimului care este principalul cules in conditiile t5r,ii noastre, familiile trebuie s+ ajung5 la maxim5 capacitate productiv5, lucru care nu este posibil decit prin introducerea in iarn5 a unor familii d@ .albine puternice. (1,6-2 kg de albin5).

'

Pentru mentine~earitmului de cre5tere a puietului trebuie asigurate familiilor de albine resursele de hran5. In general apicultorii folosesc hr&nirile d e , stirnulare. In acest caz este imperios necesar sii se vnii cont a t i t , de cornponenta energetic5 a hranei cit ~i de cornponenta proteic5. Dupii cum se ?tie proteinele sint indisolubil necesare vietii incepind cu formarea noilor organisme ~i terminind cu acumu- .. larea in corpul gras a reverwelor lipoproteice care vor permite albinelor s5 supravietuiasc5 peste iarn5 si s5 crease5 prima generatie de puiet in prim5var5. Hrgnirile cu biostimulatori, ins& pe perioada indelungat5, pe ling5 faptul c5 m5resc cheltuielile, nu asigurii toate elementele nutritive necesare cresterii puietului. Spre deosebire de hrsnirile de stimulare, mlesurile tirzii sint cu mult rnai eficiente. I n primul rind acestea asigurg integral necesarul de substanfe indispensabile cresterii puietului. Activitatea familiei de albine in conditiile /culesului natural este complex5, daf. in mod deosebit cantitatea de puiet crescut, calitatea biologic5 a albinelor nou formate este net superioara celor obtinute prin hr5nirile administrate de apicultor. I n plu$"se reduc cheltuielile, iar interventiile apicultorului asupra familiilor de albine sint mult rnai rare si rnai scurte. In conditii favorabile d e cules tirziu se pbt obtine si insemnate cantitsti de miere marf5. Cel mai mare avantaj ins5 il constituie faptul c5 introducem in

\
\

'

iarn5 familii puteroice cu aldine bine pregstite fiziologic. Toate aceste avantaje fac din culesurile tirzii un mijloc de stimulare mult mai eficient decit oricare alt fel de hr5nire. Culesurile tirzii difer5 in functie de zona geografic5, atit in ceea ce priveQe componenta floral5 cit $i valoarea nectaro-polenifer5 a plantelor. In zona de cimpie yi deal pot f i valorificate culesurile de bost5noase i n cultur2 pur3 sau intercalate. Dovleceii albi, dovlecii $i castravetii de toamnii dau importante cantitati de nectar si polen pentru intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de albine pin5 ciitre sfirgitul lunii 'septembrie, inceputul lunii octombrie. Culturile carkateristice conveierului verde in care s-au folosit amestecuri de pommb eu floarea-soarelui sau sulfin5 dau be asemenea bune product$ de intretinere, iar dacg culturile respective sint irigate se poate &tine * chiar ~i miere marf8. r Finetele in care predominfi trifoiul alb sint importante surse nectaro-polenifere care dau culesuri de intretinere pin5 toamna tfrziu. Tot din ceast8 grupg fat parte lucernierile, cele mai productive fiind =le in s.stem irigat. Culturile de plante medicinale trebuie valorificate la maximum cu atit mai mult cu cit suprafetele ocupate de acestea au o pondere destul de mare in cadrul plantelor de cultur;. Anghil narea, salvia ~i armurariul care au perioade de Enflorire pin5 la sffraitul lunii septernbrie dau bune culesuri de intretinere, atit in ceca ce prive~te productia de nectar, cit ~i cea de polen . 0 alt8 plant5 cultivata in special in cimpia de vest si care este intens ceroetat5 de alb&e este topinamburul. Datorit5 Eqfloririi tirzii, septembrienoiembrie, el reprezinta b important5 surss pentru stimularea familiilor.

Flora spontan5 reprezintEi de asemenea o surs5 nectaro-poleniferg la Pndemina oricui. Jalequl de dmp, urdcuta, p5p5dia care inflore~fepin5 in octombrie etc., trebuie reconsiderate de c5tre apicultori. h zonele submontane;si montane principalele culesuri de btrevnere se obtin de la p5suni ~i finete. Trifoiul alb, ghizdeiul cu inflorire pin5 in octombrie, trifoiul roau dup5 a doua coas5, etc: nu nurnai c5 ajut5 foarte mult l a stimularea familiilor dar in anii favorabili pot da $i culesuri de productie? Flora s p o i r t ~ ~din. ~ B care enumer5m iarba neagr5,' pgphdia, trifoiwl m5runt, dau bune, cuIesuri de intretinere. Cele mai 'insemnate culesuri sfnt in ' zonele inundabile ale riurilor, ale Dun8rii si fn Deltii. 'Flora palustrg din aceste zone asiprB nu numai culesuri de intretinere c'l $i culesuri bune de productie. Izma broqtei; busuiocul cerbilor, tepuhul, lemnia etc. au perioade de inflorire e~alonate pin5 la sf irsitul lui septembrie mijlocuL lui octombrie fiind importante surse nectaro-polenifere. Apicultorul trebuie ~5 se intereseze . din timp la unit2itile cooperatiste sau de stat din zon5 dac5 acestea au in cultur5 plante nectaro-polenifere, care sfnt ultimile specii ale conveierului verde, compon&nta floristic5 a p5~unilor si fineteleor, dac5 unitstile cultiv5 plante medicinale cu inflorire tirzie, etc. De asemenea trebnie s5 cunoasc5 componenta florei spontane tirzii. Stupgrit* pastoral se practic5 in special in zonele palustre. In ceca ce privestq operatianile, ce he e ~ e c u t a , acestea sint cele general valabile aces' tui fel de cules, incepind cu depistarea sursei melifere ~i terminind cu controlul familiilot de albine pe noua vatra. Stupii trebuie asezati pe terenuri mai inalte, salubre, ferite de curenti. In conditii de cules favorabile ~i de secretie nectariferg bogat5, albinele pot bloca cuibul cu miere, r d u c f n d

astfel spatiyl de ouat a1 mztcii. In aceste conditii este obligatorie interventia apicultorului pentru deblocarea cuibului. Se vor scoate fagurii plini cu miere, in locul lor introducindu-se P n cuib faguri de bun5 calitate, cu celule de albine lucrgtoare, din care s5 f i eclozionat citeva generatii de puiet. Avind in vedere c5 noptile sint din ce in ce mai r5coroase, albinele stringindu-se in ghem deasupra puietului, m5rimea cuibului trebuie' s5 fie judicios stabilitg la fagurii complet ocupati de albide, fagurii ce se vor introduce pentru ouatul m5tcii asezinau-se intre ultima ram5 cu puiet ~i prima ram5 cu miere. Pe m5sura diminusrii ouatului mgtcii se vor scoate fagurii goi din care a eclozionat puietul, farnilia pregstindu-se pentru iernare. Se vor p5stra in cuib numai fagurii foarte bine acoperiti de albke, pe care de altfel se va forma ghemul de iernare. Acesti faguri trebuie s5 aib5 cel pufin 1,s kg miere c8pZicit5, fiecare, s5 fie mai inchisi la culoare, p5strPnd in acest fel d l d v r a cuibului si s5 fie cl5diti cu celule de albine lucrgtoare dat fiind faptul c5 in prim5varA ace:tia vor fi fagurii in care matca va oua.

Cind temperaturile diurne sint peste 15C este -recornandat s5 se facg tratamentul cu Varachet, acesta avind eficacitate maxim5 deoarece toti parazitii sint liberi pe albine, in familie nemaiexistind puiet c5p5cit. De asemenea, se irnpune impachetarea lateral; si superioarg a stupului pentru mentinerea c5ldurii: Pe ling5 valorificarea c~lesurilor tirzii, pentru asigurarea dezvoltarii familiilor de albine in toamn5 si buna pteg5tire pentru iernare, apicultorii trebuie s B urmi3reasc5 permanent si alte aspecte dintre care, fiind deosebit de importante, amintim : inlocuirea m5tcilor virstnice cu m5tci tinere, la care intensitatea si perioada de ouat in toamn5 este mult mai mare ; cre~tereade m5tci din familii de albine care in mod natural isi continua ritmul ridicat de crestere a puietului in cea de a doua jum5tate a sezonului apicol; , folosirea familiilor ajutgtoare care prin unificarea cu familiile de baz& in toamn5, vor asigura unitiiti biologice puternice, capabile de a ierna in bune conditii ~i de a i e lua dezvoltarea in primiivar;, intr-un ritm accentuat.

-.?&.

VAL OAREA MELI F E R ~ A SOlUR/LOR $1 HIBRIZIL OR DE FLOAREA-SOARELUI ([El IAWTHJS ANNUUS 1.)
Dr. ing, Ilie RALANA Institytul de cercetare $i productie pentru apiculturi
I

'

Floarea-soarelui este , unanim recunoscut2 ca principala surs5 de ulei ~i protein5 pentru satisfacerea nevoilor de hran8, din ce in ce rnai mari, ale populatiei globului. Importanta florii-soarelui const8 fn rolul s5u E n alimentatie, dar are ~i multipk alte utilizgri, in special inxcopuri tehnice ~i ca furaj pentru animale. Cererea mare de ulei in industrie, preculn ~i utiliz5rile din ce in ce mai diverse ale productiei secundare sporesc importanta florii+arelui in economja nationals. Ea ocup5 azi suprafete in jur de 500 000 hectare. Dar floarea-soarelui

este qi o excelent5 surs8 mLlifer5 punind la dispozitia albinelor fnsemhale cunlifGf;i de nectar ~i polen atit pentru cre~tere-gi dezvoltare, cit si perltru realizarea de insemnate productii de miere marf8. 0 etap8 important8 'in evolutia acestei culturi, in tara noaBtr5 a fost obtinerea si intraducerea in cultur8 a hibri~ilord e fZoareu-soarelui care au dus la sporirea productiei de seminte cu 15-3O0/0, continutul~ in ulei ajungind la 52-54O/o. T n conditii de cultur5 dintre cele mai diverse din punct 'de vedere pedpclimatic, se obtin de la acesti hibrizi, in mod frecvent, productii sporite de seminte fafa de soiurile cultivate anterior (Record). ' Dintre hibrizii omologati yi introdllsi in culturs, productiile cele rnai mari de seminte ~i ulei au fost obtinute de soiurile Select, Felix, Super, hibrizii Fundulea 82, Fundulea 53, Fundulea 3'2, Fundulea 80, Fundulea 305 ~i Fundulea 206 (tabelul 1). De asemenea, din punct d e vedere a1 valorii melifere, hibrizii recent omologati ~i introdu~i in cultur8 in&gistreaz8 valori superioare ale productiei de miere fat8 de soiurile cultivate anterior (Record). Dintre ace~tia,Fundulea 82 inregistreazli cea mai mare productie d e miere urmat in ordine de Fundulea 305, Select, Fundulea 53 etc. (tabelul Fig. 1 - Valoarea melifer5 a hibrizilor .de 1 si fig. 1). floarea-soarelui (omologati).

001

- Ot
Z. i

O b

O O Z O '

($'-a PJOXU
+E1 'ZT .1 1

'Or
'6 '8 'L

OET OG1 E C T OOZ OTZ OET Ff1

ZFTT 'S'H 988 'S'H &ZIT 'S'H ZOZI 'S'H OL 'S'H EFT 'S'H ELI 'L'H
'

'f

- *

SW OZZ SL 1 E O Z

ZZ O P bP OZ 8T 9z tZ ZZ 8b OE Zf

Z S 09 Z9 08 f.8 09 8f 99 f.9 Z9 88 OL 28

9.7'0 OC'0 TE'O Ob'O Zt'O OE'O ' 6Z'O EE'O ZC'O TE'O ff'O CE'O Tf'O

601 'S'H, EEt 'SH IE6 'S'IT Wi "S'H

.& '2 -1

.
V&
8.5 9'z
\

.
. .

'01

'6
'8
'L

Z'E
T%
Z'L L%

'9 '5

.
. .
,

't
'C

001 TLI SL ECT OZT ZTZ 89r SET

,

9'f
L'f

pJoJaN SOE e a ~ n p l n ~ TDE e a ~ n p u n ~ . 902 Ea~npund 06 e a ~ n p u n d 28 E ~ I ~ P U ~ A 08 E ~ I ~ P ~ J 6~ ealnprrnj

~ E T
,

XG ea1npun.a
CC EaInPun?

' Z.
'

, Lll

P'Z 8'08'1 L'O 8'E C'ZZ'I E'T 8'0;

0%

.I 'lJ0

'"N

009 OEZ OCb

oor
OT

'ET 'ZT -1 T '0 r '6 '8

001 '

'L
'9

. 4 '
'P

OLP 0

"E

O b OZ'O ZL 9C'O zf TZ'O 99 EE'O 9L 8C'O tP EZ'O $9 ZE'O 89 tC'O 93 Ct'O 8C ~Z'O i;L ~F'O 89 PC'O 99 . EE'O

O'ZE E'TS

OLT

.z
'1

OE T

OE8T OCbZ OOTZ OOEZ OWT 0981 OS6T 0581 OZCZ 0961 OE8T O b O Z 086T

000 C 000 SZ 000 E T 000 EZ 000 SZ 000 oz. 000 09 000 S T 000 09 000 08 000 09 000 06 000 OE

Cercetari recent efectuate in, tara noastra au scos in evident5 corelatia pozitivi care exist8 intre productia de seminte gi ulei qi valoarea melifer3 a , soiurilor $i hibrizilor de floareasoarelui existenti in cultur5. Capacitatea melifer5 ridicata a soiurilor ~i hibrizilor ! de floarea-soarelui existenti in culturg este urmarea continutulu ridicat de nectar din florf, ceea ce le confer5 un grad sporit .de atractivitatb pentru albine, asigurind fn, felul acesta o polenizare eficient5 culturii, cu efecte di, recte asupra cre~terii produeiei de seminle si ulei. fn acest sens valorile cele mai mari, exprimate in indici de atractivitate au fost inregistrate de Fundulea 82, Fundulea 305, Fundulea 80 etc. (tabelul 2). fntre indicele de atractivitate qi productia de nectar exist& de asemenea, o corelatie direct5, explicat5 prin aceea c5 albinele sint atrase pentru viziharea florilor, in principal! de secretia de nectar, intensitatea gi gradul de atractivitate constituind un indiciu a1 unei sec~etiiabundente de nectar. Pe baza corelatiei existent; Pntre valoarea produatiei de seminte-ulei ~i valoarea melifer5 sint propu~ispre orrfblogare gi introducere in cultura nunlai hibrizi si soiuri noi de floarea-soarelui, cu valoare melifer5 superioarg. Asa se face c5 de la hibrizii de floarea-soarelui de perspectiv5 (fig. 2 si tabelul 3) s-au evaluat productii de miere superioare chiar celor de la hibrizii aflati in culturii, cele mai ridicate valori fnregistrindu-se la HS-153, HS-70, HS150, HS-1202 etc. , De asemenea, datorita corelatiei pozi tive existente intre' productia de seminte-ulei si valoarea meliferg, aceasta a devenit criberiu de selectie ih obti-

Fig. 2 - Valoarea melifer5 a hibrizilor de floarea-soarelui (de perspectivil)

nerea qi promovarea in p r ~ u c i i e ,de catre amelioratori, a noilor soiuri si hibrizi motivat prin aceea cii hibrizii $i soiurile de floarea-soarelui cu ' o valoare meliferi ridicata prezint5 la rindul lor un grad sporit de atractivitate pentru albine, ceea ce duce la o polenizare corespunz5toare a culturii gi implicit la obtinerea unor sporuri mari de semidte gi ulei. Stabilirea unor corelatii pozitive intre productivitate ~i capacitate meliferz la soiurile $i hibrizii de floarea-soarelui a f5cut ,&i creasd In ultirnul timp atit in teresul amelioratorilor pen-tru obtinerea de hibrizi cu un grad mare de atractivitate pentru albine, cunosclnd rolul acestora P n plenizare, cit ~i interesul cultivatorilor pentru utilizarea in productie a unor hibrizi valorogi din punct de vedere a1 prductiei de seminte care In acela~i timp s5 satisfacs si interesele apicultorilor in obtinerea unor praductii mari de miere.

SILVO MELIFERE
+

Dr. ing. Ion ClRNU

- Intr-o rezervatie silvo-meliferii, trebuie sti existe, ca specie forestier; dominantii, una dintre plantele rnqli' fere valoroase, caracterizate in general, printr-o mare pondere economico-apicolti, precum : salcimul, teiul, zmezl-

Problema conservlirii qi valorific5rii superioare a resurselor melifere din zona forestierii devine in prezent tot mai actualti, datorit.5 aplicgrii intensive a tratamentelor cu insecticide $i erbicide, pe suprafete tot mai extinse. h acest context, un mijloc economic ~i operativ pentru protectia anurnitor bazine f orestiere-melifere, deosebit de valoroase pentru apiculturti, il reprezintii constituirea rezervatiilor silvoapicole, la nivel judetean, interjudetetean gi republican. Aceste rezervatii se constituie pe baza unor documentatii ample, intocmite de organele judetene cointeresate. Astfel, documentatiile intocmite la nivel de judet, vor cuprinde in principia, urm5boarele date : denumirea masivului, suprafata, atitudinea, exipozitia, resursele melifere existente precum molid, brad, zmeuri_~, finete naturale, sa:cim etc. De asemenea, pe baza normativelor exktente se qreciazi preliminar qi capacitatea bazei melifere, respectiv nurngrul farniliilor de albine, ce pot fi deplasate in pastoral la rezervatia respectiv;. In acest sens, prezentgm orientativ, situatia unor maslve melifere din zona forestierg montanli qi submontanli a judetului Hunedow, Pntocmitg In anii 1969-1970, P n wlaborare cu organele silvice locale (tabelul 1). La alegerea $i stabilirea ariumitor masive melifere pentru ' constituirea rezervat;iilor silvo-melifere, pe baza doctunentatiei intoemite de organele judetene, se vor avea fn vedere in prima etapA, urm2toarele criterii de baz5 :

rul, coniferele (pentru culesul de manli) etc., Eare sti asigure anwrl sau periodic, la 2 ani, culesum' importante de productie. - Suprafata rezervatiei silvo-melifere, indiferent de specia meliferti dominantti trebuie sli dsigure un eules de productie rentabil, cel pufin pentru un . numiir de 200-500 familii de albine. Ca urrnare, se recornand6 preliminar ca suprafato destinutli rezervatiei s5 fie de 50-100 hectare pentru salcim $i tei $i de circa 300-600 hectare pentru conifere cu m n l i . Pentru zrneur, finete naturale etc., suprafetele necesa- ' re se vor aprecia fn functie de stare2 de vegetatie fi potent.talu1 nectarifer a1 acestora. - Vigoarea + starea = i fitosanitarli a acestor ptiduri sau masive forestiere trebuie sil fie perfect5 pentru a se asigura pemizele unei secretii abundenle de nectar sau m n d , pe o durutli mai lung5 de ani. Totodatit este necesar sti se previnli pentru o anumitd perioadd tratclmentele cu insecticide si fungicide, diiuntitoare activittitii albinel or. - Rezervatiile naturale silvo-melifere, pentru a f i economice pi a - ~ ajuni ge scopul, trebuie sii aibii asigurate in prezent sau i n viitorul apropzat, drumuri ,s-i cEii de acces practicabile pe orice vreme cu mijloace- mecanizate pentru transportul stupilor. - Rezervatiile naturale silvo-melifere trebuie sti se constituie pe zone . bioapicole, la nivel judetean, interjudetean sau republican, astfel ca sti se asigure posibilittifi largi pentm dezvoltarea unei apiculturi moderne . ~ ,i economice in toate judetele cu conditii naturale favorabile.
~

Astfel, de exemplu, rezervatiile pentru salcim s; fie constituite atit in zona masivelor renumite din sudul Olteniei,

.,,
i

<

. . .-

DATE PRIVIND UNELE MASIVE MELIFERE DIN ZONA FORESTIERA SUBMONTANA $1 MONTANA A JUDETULUI HUNEDOARA'

..

' . .

?,
i ,

,.:, .

'

.
,
'

;,
?

, ,

'

> ,

Nr. crt.

Masivul (cotnunn) suprafat2

Resursele melifere

Perioada de , inflorire

Distanta in km. de la artera p,.incipalz

15

' melifere

Capacitatea buzei

(nr. fam.
albine) circa 500

, ~ ,

i."=

1. Dumbrava

salcim
160 ha f inete

25.V.-r15.VI

:-..
.
8

... .
.
. '

, ;,

- altitudinea 600 m - expozifie nordsudica - 460 ha

2. Valea Runcz~lui altitudinea ' 500-900 m espozitie sudesticri 407 ha ,

naturale. 300 ha

2O:V-1.IX 10.~1--5.~11 1.VII-2O.VIU ,IS.VII-~O.VIII/ 15.~1-~:VIII t5.VI-1.VIII 15.VI-2O.VII 10.V-1O.VI 25.VII-1O.VIII

'

.- .
,

. . .. ..
, ,,

- zmeur
.

- zburstoare

40

circa 80
C

- mur
conifere

16

3. Marginea

- altitudinea 800-1000 m - expozitie nord-vesticZi - 1118 ha 4. Buleia Sohodol altitudinea 1150-1 550 - expozitie nord-vesticl 1145 ha

- zburgtoare
- canifere - zmeur - zburstoare - afinia ' - fmeur . - afinig - fin4e na*

- conifere - zmeur - afinig

circa 500

1.VII-2O.VIII 25.VI.-20.VII

20

4 00

1.VI-25.VI 1.VI-5.VII 20.V.-1O.VI 20.V.-15.VIII

. .
I

5. Baru-Mare altitudinea 600-800 nl - expozitie ' sud-vesticri - 120 ha

turale

6. Cetate

- altitudine

- conifere
- zmeur

15.VI.-5.VIII 1O.VI.-1.VII
.

40

500

600-1000 m - expozitie nord-vesticl - 450 ha

- naturale finete

C.F. Forestier

15.V-15.VII 15.VI.-1O.VII 20.VI.-15rVIII 20 500 drum forestier

7. CimpuL lui Neag altitudinea 800-1 200 m expozit~e sud-estici

- zmeur
- conifere

- finere naturale

.25.V-15.VIII

Valea lui Mihai,'Hanu Conache etc., cit ~i in perimetrul unor p2duri de salcim din judekle Prahova, Arges, Vilcea F.a., care asigur5 anual culesul I1 la salcim, foarte valoros pentru cresterea productivitiitii familiilor de albine. Aceleasi criterii de baz5 se vor avea in vedere cpentru pidurile de tei. precum ~i pentru masivele de r2ginoase cu man2 din zona montan5. Referitor la constituirea rezervatiilor silvo-apicole din zona foresties2 montang, pentru culesul tie m w 2 , trebuie s5 subliniem c5 pgdurile de risinoase (inolid, brad) destinate acestor rezervatii trebuie s5 fie situate pe pante sudice sau sud-estice, bine insorite. Aceste pgduri sint de obicei, eele mai populate de insectele produciitoare de man5 si respectiv prezint5 premize sigure pentru o secretie abundentg de man& De asemenea, aceste pkluri de r@inoase din cadrul rezervavei, trebuie sii aib5 in imediata vecingtate suprafete intinse de zmeuria, finete naturale etc., care s& furnizeze concomitent cu culesul de man5 qi culesuri de nectar s i polen, foarte valoroase pentfu intsrirea si dezvoltarea corespuriziitoare a familiilor de albine. Aceasta deoarece la un cules pur d e man5 lipse~tepolenul, hrana proteicg necesar5 cresterii ~i dezvolt5rii normale a puietului. Dup5 alegerea ~i inregistrarea rezervatiilor naturale silvo-melifere este necesar s5 se stabileascg m5suri ~i s5 se efectueze de cgtre factorii cointeresati o serie de lucrgri menite s2 contribuie .la mentinerea qi ridicarea continu5 a potentialului melifer, precum, si la o bun2 functionare ~i valorificare a acestora. In acest context, se recornand5 usmgtoarele : Revizuirea si intbunZt8tirea cMlor de acces. - Arnenujiiri ~i planttiri de plante nectaro-polenifere care sii furnizeze in anumite perioade (goluri de cules) culesuri pentru intretinerea ~i dezvoltarea corespuntiitoare a familiilor de albine.

- Imbu?Citb$irea structurii floristice,. in sensul ridicgrii potentialului nectarifer a1 pujigtilor din cadrul rezervatiei. - Arnernjarea si imbunlit&f;ireasurselor de apii existente in rezervape sau in vecin8tate. - Distrugerea plantelor toxice existente, in raza economic8 de zbor a albinelor. Este cunoscut faptul cli in zona forestieri? de deal-dmpie pi indeosebi in zona montanti existii in unele locuri plante toxice (nectar ~i polen toxic) pentru albine, care pot provoca in anumite perioade din cadrul sezonului apicol, intoxicbri grave ~i chiar mortalitate la familiile de albine. PentFu a se preveni aceste pierderi in stupini, se recomandti recoltarea din rtidticinti $ distrugerea acestor plante cu nectar i diiusau polen toxic. Printre cele m ntitoare pentru familiile de albine' dt8rn : omagul, stirigoaia, floarea de leac etc. - Inventarierea ;i protectia furnicarelor din zed, deoarece a$a cum este cunoscut, exist6 o serie de ddunfitori ai furnicilor de pzdure care pot provoca pagube insemnate sau chiar distrugerea completd a furnicarelor. fndeosebi mistrefii # u r ~ i produc i pagube importante in cuiburile de furnict, cafe se reflectti negativ asupra secrePei si productiei de manii (fig. 1).
(continicare in pag. 21)

Fig. 1

Colonii de furnici distruse complet de dgunfitox-i

PAULOWNIA -.SPECIE EXOT~CA CU VALOARE

)-***-*****-*-*O*-*-*-+e*.

MELIFERA RIDICATA
! ! ! ! ! ! !

Ing. Cabrlela DOBROTEANU, ing. Florin LUCHIAN, ing. Vasile CRISTESCU

! !
f

,+*+~+*H+-+-+~+O+~+~+*+*+,

! ! ! ! +

Dezvoltarea efectivului de albine in fara noastrti pZnd la 2 450 000 familid in k990, In condifiile Noit Revolufii Agrare $i a mdsurilor pentru trnbuniltlifirea eficientei economice, impune cre~tereacorespunz&toare a resurselm melifere. !n dorinta de a contribui la realizarea Programului de dezvoltare a aptculturiz, speciali~tii lnstitutului de cercetare $i productie pentru apiculturli la m r e s-au addugat $1 speciali$l din institutelo de cercetzri $1 amenajdri silwiee, de biologie si nutrifie animald, de cercetdri $ proiectdri pentru industria lemm b i , au studtat nr perseverenfd unele specii de arbori, arbuTti 51 plante anvale cu valoare meliferii ridzcatli.
* + ~ * * + * * ~ + e * * * * . * . * . * . * . ~

f~**+o***~*o***o+**~***-+-

fn ~ t e r i a l u l de fa^ se prezintg u- atinge asemenea dimensiuni : la virnele rezultate deosebit de interesante sta de 20 d e ani atinge o ingltime de privind specia aclimatizatii in p r a 15-16 m, un diarnetru de peste 50 cm noastrg, cunoscuti sub denumirea sti- ' l a lngltirnea de 1,30 rn qi un per,imeintifid de Pauloumia sp. din familia tru a1 coroanei de peste 30 m. De altfel, aceasta caracteristica a speciilor de Scrophulariaceae. AceastA specie este cunoscuti de Paulownia este cunmcut5 si in alte horticultorii din tam noastrii de circa tHri, in China - tars de origine - fi60-80 m i , fiind introdus3 in unele ind una din speciile de hazg folosita parcuri, grgdini botanice, zone verzi, h lucr5rile de irnpgduriri. colectii dendrologice. Nefiind cultivata 3tnfloreqte ~i fructificg la 3-5 ani de in mod sistematic, datorit5 faphlui ~5 la plantare. Nurn5rul mare de flori, nu se cunqteau multiplele calitsti ale continutul important de nectar $i poflorilor, frunzelor, cojii $i lemnului, len, culorile plicute qi parfumul fin Paulownia nu a fost ar2spPndit8 decrt a1 florilor atrag puternic albinele, conE n mic5 mbur5. ferind acestor arbori o mare vdoare A intrat f n atentia oammilor de sti- me1ifeI-Z. Perioada de M o r i r e (sfirsitul intg din @ra noastrg in dtimele decelunii aprilie - sfir~itul hlnii mai) aconii, ch,j6-a dus 6 persevmentg acti\ri- peri 0 perioad5 deficitara in alte surse tate de analizg privind cunoa~terea cade cules $i oferg albinelor nectar ~i polititilor, a specificului dezvoltsrii ca len Pe 0 ~ e r i o a d aindelungat8. pla,nti, a modalitiitilor de adaptare la Cantitatea medie de nectar secretat5 condiliile tarii noastre. fn prezent dis- de o floare este de 22,5 mg, cu o conpdnem de material de inmullire din a centratie de zahgr de 38,5'/0, rezultind treia generatie, avind perspectiva obti- 8,67 mg zahgr pe fJoare. Raportfnd nerii de puieti adaptati conditiilor din ' oantitatea d e mhgr produs de o floatara noastr5. re la nurngrul de flori pe 1 .ha de phnSpecificul arborilor din aceast5 spe- tatie, r e z u l a 0 p d u c t i e medie d e cie il constituie crqterea foarte rapid5 miere de 750 kg/ha. in comparatie c~ alte specii : compaDatoritP secretiei mari de nectar, r h d cre~~terea medie a arborilor dill florile 'sfnt vizitate de albine chiar gi -+% csde~ea ~QY d'ln,infIorescent,5. PoWra nastr5, de circa 4,s m 3 lemnlafi) a' de asemenea abundent ~i de ha, acest arbore are o crestere de peste lenul 40 m3 lemn/an/ha, calculat5 pe baza bung aditate. rezultatelor obtinute t n gradinile boValoarea arborilor de Paulownia tanice si unele statiuni' de cercetari este dat5 qi de a s p W estetic, fiind ~i silvice. Tot prin comparatie, nici un alt o specie ornamentals ; se plankaza qi arbore care c r q t e la noi in tar5, nu izolat in peluze, etalindu-~i in felul

z e t a toatii frumusetea rji monurnentalitatea sa. Valoarea economic2 este de asemenea remarcabilz. Spre exemplu, incs din primul semn de vegetatie se pot recolta oantitati mari de frunze, excelente ca mas2 furajerti, precurn si lujeri lemnorji pentru araci sau combustibil. Este demn de subliniat faptul c5 dupi 10-1 5 ani trunchiul arborelui atinge asemenea diametre, Snc3t poate fl prelucrat in cherestea,*furnir, placaj, pame1 ~i alte produse necesare in orice gospodhie. Densitatea micii a lemnului (jurntttate fatti de a fagului sau a stejarului) permite realizarea de produse foarte q m r e , cum ar fi de exemplu cutiile sau rarnele pentru stupi. Aspectul estetic a1 lemnului, preclun si alte calitiiti au f5cat ca materialul lemnos sti fie cotat ~pepiata mondial5, pe unitatea de volum, la nivele de pret mai ridicate, decit speciile d e nuc american. In unele @ri (China, Japonia) se prelucreaz2 in mod special in mobilti (75'4, sculpturti ornamental2. artizanat etc. Goaja arborilor de Paulownia contine uleiuri eterice, extrase in unele @ri in scopuri farmsceuti&. fnrldticinarea este foarte puternicti, la adincimea de peste 2 m, fapt ce confers plantatiilor o buns stabilitate chiar in cazul furtunilor mari ; nu concureazz majoritatea plantelor anuale. AceastA specie valoroasti nu a fost rtispinditii in @ra noastrg pentru c2 este sensibill la geruri. eeea ce este dovedit, il constituie faptul c5 sub -25"e deger5 rnugurii floriferi qi lujerii nelignificati, dar refacerea in sezonul urmiitor compenseazti cu prisosintl pierderi1e.-De alffel, in tara noastrti s-a rernarcat o pierdere a florilor qi lujerilor nelignificati doar in iarna 1984-1985, dar nici in aceste conditii nu s-au pierdut puieti, xiid5cinile mentinindu-se viabile qi llistiirind din nou. Existenta f n tara noastra a nurneroase exemplare de 60-80 ani confirmii viabilitatea si aclimatizarea acestei specii, care ar trebui promoval5 cu mai mult curaj in plantafli.

Tehnica producerii puietilor si a plantarii este cunoscutZi de unii silvicultori din @ra noastr5 ; puietii se realizeazl de d t r e ' Institutul de cercetsri gi. amenajiri silvice-$Mhe$ti, care p a t e pune la dispozitia filialelor judetene ale Asociatiei Oresc2torilor de Albine un num5r insemnat de puieti In vederea plantirii lor de ciitre apicultori. Plantarea se face prim2Vara devreme, i n teren desfundat din toamn2. Gropile pentru plantare au dimensiunea de 30/30/30 cm, la distanp de 3 X 3 sau 5 X 5 m. Se recornand2 soluri bogate, reavene, profunde ~i zone ferite de curenti reci $i geruri sub -25". Gonditiile de sol sint hot8rftoare ; in sol nemrespunztitor crgterile deceptioneazti. Dup2 plantarea puietilor se face receparea (tgierea puietilor la suprafata solului), iar din ltistarii crexuti ping 'in mai-iunie se lasi cei mai viguroqi. Dac5 in primul an de la plantare apar conditii meteorologice nefavorabile qi puietul degerti, se repet2 receparea. Dup5 primul sau a1 doilea an puietul atinge o Pnaltime de peste 2 n1: Pentru a avea o creqtere in intilgme a trunchiului suficient de mare este indicatg elagarea (t2ierea ramurilor de jos), astfel incit s2 se p2streze in virf 3 - 4 ramuri. Operatiunea de elagare continuti in anii urmiitori, pentru ca trunchiul s2 fie cA2tat pe 4-6 m, pinti la prirnele ramuri. Apicultorii doritori de a obtine puieti si instructiuni mai amtinuntite de plantare, sint indnumav sii se adreseze filialelor judetene ale Xsociatiei CresI ctitorilor de Albine.
. .
N.R. fn urmg cu un an, in nr. 5/1986 la pag. 16 a revistei noastre am publicat un articol despre aceastg specie melifers ~i silvicH atPt de valoroasH, care fgrH SndaialP merit5 mai mulEi atentie din partea noastr5 a tutumr. Revenirn cu speran@ cH antorii articolului au reuvit s H convings pe cei internati de necesitatea extinderii plantsrii de paieti ai acestui arbore.
>

11
'
I

Rezultate ale cercetPrii ~ t i i n ~ i f i c e

,

STABlLlREA UNEl METODE EFlClENTE PENTRU OBTINEREA PROPOLISULUI

\

'i,

Ing. Ion GURESOAIE, ing. Ion MILOIU

\
7-/11-/1/1f -/1/*14

. - / 1 / 1 1 1 1 1 / 1 / 1 / 1 1 1

6 ) i
\

h ultimele decenii,-atit pe plan mondial cit $i in tara noastrl, produsele slupului sint tot rnai mult folcsite pentru phtraren bunei itilri de sinltatc a oamenilor. Prin Iarga uti~izarepe care o are Ea urmare a eficientii sale terapcutice, propalisul a devenit un pmdus delicitar; Prodnctia de propolis care poate fi recoltat3 In mod obi$nuit dintr-un stup este mici $i are un cnracter sezonal. Ea este foarte variabili, depinzind de o serie de factori ca : rasa albinelor, conditiile geografice $i climaterice, structura stupului. prezenta rurselor de propolis in nafurl. puterea familici de albine etc. Albina romGneasc5 Apis mellifica carpatica re caracterizealj ~ r i n t r - o slab5 propolizare a cuibului. GIsirea unei melode efioiente de sporic a produc(lei de propolis constituie preocuparea multor apjcultori.

:m/1/-,11-,-/-/mf~

-,-,-/-/-1-/-,m/~.

i i i i i i

In lucrarea de fat5 ne propunem sri prezentiim &ou5 esperiente care au fost or@nizate in acest sens : E x p e r i e n t a 1 : S T A E ~ I R E A ZONELOR DIN STUP fN CARE SE REALIZEAZA O PROPOLIZARE INTENSA SI MOUZiL DL COMPORTARE A ALBINELOR FATA DE MARIMEA SPATIILOR LIBERE DIN STUP DATE PENTRU PROPOLIZARE. S-au folosit dous variante : amplasarea dispozitivului de recoltare a propolisului in marginea cuibului, cB dinfragrnli ; amplasarea dispozitivului deasupra' cui bului, ca podi~or. Dispoziti~lla fost construit dintr-D ra1ii.5 obi~nuit5cu dimensiuni 435/300 mm unae in locul fagurelui s-au fisat $ipci de lemn (10 x 12 X 270, mm) in pozitie oblicii astfel ca intre ele s8 riming spatii de la 0,l au11 pina la 10 mm. Rezultatele obtinute au demonstrat urmSitoarele : cind dispozitivul de recoltare a propolisului s-a amplasat ca diafragmii, albinele au propolizat mai mult P n partea de sus in apropierea podi$orului, unde spatiul dat pentru propolizare a fost cuprins intre 0.1-3,5 mm. In partea de jos a dispozitivului, albinele au propolizat mai putin si numai spatiile cuprinse intre 0,l-1,l mm : - clnd dispozitivul s a amplasat ca m i $or albinele au propolizat uniform syatiile elintre $ipci cuprinse intre 0.1-3.1 mm. E x p e r i e n t a 2 : TESTAREA EFICIENTEI UNOR DISPOZITIVE DE RECOLTARE A PROPOLISULUI, A CAPACITAW PRODUCTNE MAXIME POSIBIL DE F T I . NUT- DE LA ALBWA ROMANEASCA CU AJUTORUL ACESTORA $1 STABILIREA INTERVALULUI OPTIM ' 1NTRE DOUA RECOLTART.

S-au instituit urmlitoarc.le variante : Varianta 1 dispozitiv de recollare a propolisului contituit din folie de plastic pcrforat5, cu miirimea orificiilor de 2,8. . 3 mm. Varanta 2 - dispozitiv format din folie cle plastic perforat8 cu suport din pinza. Varianta 3 - dispozitiv de recoltare u propolisului format din tesiitur5 textilg, impregnat3 cu material plastic, cu ochiuri d e , Imm, cu suport din linoleum. Varianta 4 - dispozitiv de recoltare a propolisului, format din tes5tur5 textii5, impregnat5 cu material plastic, cu ochiuri cle 1 mm, cu suport de pinza groas8. XTarianta 5 dispozitiv de recoltare a propolisului format din linoleum. Martorul : recoltarea propolisului de pe piesele anese ale stupului : podi~or,spetezele superioare ale ramelor $i dintre rarne. La cele 5 variante, dispozitivele de recoltare a propolisului au a n t dimensiunea pc;digorului $i au fost agezate direct deasupra ramelor. Experientele au fost efectuate in perioadele aprilie-mai $i august-septembrje 1986, fiecare variant5 fiind c~nstituita din cite 5 familii de albine adgpostite in Stupi verticali cu magazine, de putere aprosimativ epalii 5i ' intretinute In conditii asem5nAtoare. La toate variantcle s-au efectuat dou5 recolthi in perioada de prim8var;l vi dou5 recoltsri in toamn8. la interval cle 30 de zile, iar la variantele 3 $i 4 s-au urmarit ? , i rezultatele obtinute la o singurii recoltare. la interval de 60 de zile. Propolisul recoltat s-a cintiirit la balanta analitc8,' individual, pe fiecare familic +i variant.3. De la familiile de albine aflate fn experient;, s-au obtinut cantisti diferite de pro-

Varianta

Nr. stup pe variantH

Nr.. de

recoltari
4 4 4 4 44

Interv. iatre recoltilri

30 zile 30 zile
30 zile

TABELUL Cantitatea de propolis recoltat

t . .

A
g

5T

Direrent'
g

~ernificatia

Martor
Vl
ITz
v 3

V4
V5

30 zile 30 zile 30 zile

polis in functie de dispozitivul folosit (tabelul nr. 1). Cantiatea cea rnai mare de propolis, la cele patru recoltlri efectuate in cele dou5 sezoane, pe familia de albine, a fost de 177,9f 29,18 g la V3, iar cantitatea cea nlai mica de propolis a fost de 19,4 k 1,484 ~l la martor. In toate cazurile, cantitale'l de propolis obfinutiI prin folosirea dispozitivelor, a fost mai mare decit martorul. Aplicind testul de estimare statistic $i stabilind diferenta limit6 semnificativil, am gBsit c i sint diferente semnificative intre V; rji martor, diferente-foarte semnificdtive in tre Va, V4 $i martor $i nu sint diferente semnificative Pntre V1,V2 gi martor. Se poate concluziona c5 folosirea dispozitivului de obtinere a propolisului alcrituit din teslitur5 textilti impregnat9 cu material plastic, cu ochiuri de 1 mm rji suport din linoleum (V3) asigurB o cantitate de propolis de 9 ori mai mare decit martorul, untie propolisul s-a obfinut prin rizuirea pies~lol de stup ; dispozitivul alcltuit din fes5tur5 impregnats cu mat;erial plastic, cu Interv. Pntre recolt. 'Nr. de stupi 5 5 Nr. de recolt.
4 2

ochiuri de 1 mm pc suport din pinzii grease ( V . , ) ., asigura un randaillent de G ori mai mare decit martorul. Capacitatea pi-oductivil maxim2 de propolis a familiilor de albine. obtinutz cu ajutorul dispozitvelor propuse, a fost dc 177,9+29,18 g pe sezon $i pe familia de albine. Instinctul de propolizare al albinei romAnerjti se manifest5 cu precadere in sezonul cie primivara ~i in sezonul de toamng. Pentru a stabili claca intre cantitifile de propolis obtinute in 'cele d o u i sezoane sint diferente semnificative, s-a f5cut analiza datelor obtinute la recoltirile sezonale pe fieczre variant% in parte, rezultind c i intre sczoane nu sint. diferenfe semnificative.' Esperimentirile au vizat $i stabilirea intervalului de timp eficient dintre douri recoltiri d e propolis cu ajutorul dispozitivelot din VS $i V+. S-a cercetat comparativ recoltarca prbpolisului in cele doud sezoane, la interval de 30 de zile $i la interval de 00 dy zile. Datele obtinutc sint redate in tabel111 7. - TABELUL 2 V 3 Dispozitiv 1 ~ispozitiv 2 V 4 Total grame Tdal grame x = I = 55;. qifer. Semnif. X jI Diferenta Semnif.

30 zile 60 zile

177,9 & 29,18 98,l & 17,26

79,80

132,7 & 11,57 95,7 & 7,04

37

RezultH c5 btre cantitatea totalti de propolis recoltat5 In cele douZ sezoane la interval de' 30 de zile $i cantitatea total5 cle propolis recoltati In cele dous sezoane la interval de 60 de zile, este o diferentti semcificativs statistic. CONCLUZII $I RECOMANDIiRI @ Albine1.e propolizeazil spatiile libere cu mririme ping la 3,5 mm, iar zona cu propolizarea cea rnai intens5 este deasupra cuibului familiei de albine. @ Dispoziti,vele de recoitare a propolisului formate din testiturii textili impregnat8 cu material plastic cu ochiuri de 1 mm, cu suport din linoleum sau p i n 6 groasri. de

dimensiunea podi~orului, a ~ e z a t e deasupra ramelor. asigura o cantitate medie de propolis pe familia de albine de 177,9 f 29.18 g $i rcspectiv 132.7 k 11,87 g propolis, cu un interval optim intre recoltsri de 30 de zik. Capacitatea productivi maxim5 d@ propolis a familiilor de albine, obtinuti in experimentiirile noastre cu ajutorul dispozitivelor propuse. fste de 177.9 g pe sezon $i pe familia de albina . Prin recoltarea propolisului la un interval Xntre recoltiiri de 30 de zile, randamentul la recoltare pe familia de albine cre$te de 1-2 ori fats de recoltarea propolisului la un interval de 60 de zile.

Doi s$ecialQti din sectorzcl silvic ne propan:

r

FMETODACOMB IN AT^ DE INTRETINERE A FAMILIKOR DE ALBINE

Ing. Mihai STEFANESCU, ing. Ion SPATARU

Aceasts metoda se practica in multe unit5ti economice $i in stupine particulare, chiar dac5 nu a fost descris2 pln2 TII prezent ca -7 o metod5 specific&. Atit prin dotarea P n diverse perioade a apiculturij cu utilaje, lncepind cu stupul orizontal $i terminind cu cel multietajat, cft $i prin evolutia conceptiilor de intretinere a familiilor de albine'fn concordant5 cu utilajele folosite (de exemplu fntretinerea familiilor de albine h stupi orizontali etc.), dar mai ales prin combinarea' diverselor metode de Pntretinere pentru inlocuirea dezavantaje!or unor utilaje (de exemplu cat de multietajat pe corp de stup vertical. sau mentinerea' unei f a d l i i ajutatoare llngil familia de baz3) In scopul de a cre$te productivitatea $i a evita 'Intreruperea dezvoltBrii familiilor camat5 de diverse incidente, a apgrut In ultimul timp o tendint5 de combinare a acestor metode $i utilaje. Daca P n trecut, folosirea unui tip de stup $i aplicarea unor metode rnai mult sau mai putin traditionale, se facea dup5 placul apicultorului, in perioada care a urmat dup5 aqul 1947;prin aprobarea standardelor pentru stupi, observlndu-se avantajele interschimbabilit8tii. t i p i z m qi modul3rii. $i cunoscindu-se din ce P n ce rnai bine $i neeesitatile vitale ale familiilor de albine, s-a urmarit satisfacerea fn primul rlnd a cerintelor biolog~ceale albinelor folosind un echipament apicol adecvat scopului $i posibllit5tilor. Articolul de fat5 inceacc5 s5 infBti$eze, o combinare a acestor metode de intretinere gi a utilajelor din dotare, explicind totodatl problemele legate de productivitate, alcatuind un cumul de informatij structurat logic, un model de urmiirire a mfisurilor ce trebuiesc luate la un moment dat. Comparativ cu rezultatele obtinute in anumite conditii de mediu, am lncercat explicarea eventualelor erori sau nerealizgri, infltI$fnd $i cAile de redresare, astfel ca in perioada viitoare econduita nau5 s3 contri. buie la Intocmirea de prognoze.cl't rnai a.propiate de realitate $i ail ofer'e $arise certe pentru optimizarea productiei. Graficul ,,Metoda cornbinat; /de intretinere a familiilor de albine" se compune din trei dfagrame corelate, prin care urmiirim con-

comitent suprapunerea momentului culesu!ui (c), peste maximul dezvoltarii familiei d e albine (P), ceea ce s-ar conqretiza in spoluri de productie (30-7@/0) $i luarea celor rnai . indicate mssuri la un moment dat. Dezvoltarea (familiilor) ramiliei Fig. 1 de albine cu o matcd se refer2 la crevterea numeric& a popultiei (spatii albin8) I n diverse perioade ale' anului, Ph functie de nivelul dezvoltlrii (puterii) din primBvarB (4, 5, 6, 7 sau 8 spatii). Toate familii1.e care ating 14 spatii In perioada culesului (respectiv 18 spatii multietajat) sint cons~derate optirnq pentru productie. Din figura 1 rezult2 cB numai familiile care au intrat l e ikrnat pe 7 spdtii (9 spatii de multietajat) $1 au la data de 5 aprilie 7 spatii przmenite, reuqesc s5 fructifice optim culesul da la salcimul I, care incepe de obicei In prima decad2 a lunii mai. Familiile ie$ite din iarnii pe 8 spatii se preg5tesc de ~ o i r ePnainte & culesul de l a salrimul I $i trebuiesc decongestionate, divizate, activate prin crevtere de faguri, adbugare de corpuri $i mentinute sub obsematie, deoarece fn curind roiesc. Familiile pe 4, 5, 6 spatii nu au suficients cuIeg2toare la salcixqul I $i trebuiesc PntBrite, stimulate, unificate astfel : dacd puterea la data de 5 aprilie = 5 spafii, tar numarul de familti este 100 (put& rea doritd la 10 mai = 14 spatii), la 5 aprtlie famflia, respectiv Entreaga s t u p i d a r trebut sd dbi3 P m = 7 spatzi (caz rnai rar fntilnit) (fig. 1,2) Numdrul de unificdri (Nu) unde Nu =

Num8rul d e familii rdimase 100-29~71 fnmilii apte de a produce 994 kg miere lo salctmul I, in caz contrar reEe 100 fa: milii care nu au puterea optimli vor produce doar 800 leg mzere, rezultind o pierdere de 194 kg (miitcile rezultate = 29 bucliti se stocheazli fn rama port mdtci). Jndiferent de mersul culesului, familiile care au ajuns la 14 spatii (4,130 kg) In aceastd perioads, vor ,da cel rnai mare randament, respectiv vor realiza cea mai mare productivitate *.

* In revista ,,Apicultura fn Rom6niau ni-. 911986.

Dup5 cules aceste familii se divizeaz5, obfinfndu-se refacerea $i chiar inmultirea efcctivelor, avlnd grija ca ele s 5 r5minB active. cunoscindu-se perioada culesQlui urmfitor.

De eri-emplu :
(16-13,

nr. roiI=

100 '16, 13, 12, 11

9

12, 11....) = 300 - 23 familii/l3 spa,

16

tii w (46 roi pe 6 spatii) ceea ce reprezint3 un spor de 17 roi (100 familii 29 unificari $ . 46 roi - 100 familii = 17 roi spor) In caz contrar, cele loo familii pe 5 rame. fiecare nu ajung nici la -salcImul I1 la 14 spatii $i obtinerea acestei puteri se prodace ,abia la culesul de tei un cu1t.s capricios, nesigur -, ceea 'ce determini4 sc2derea puterii stupinei $i ratarea culesurilor urm8toare (fig. 1). In cazul unific&rilor pentr.u obfinerea puterii dorite de 1 4 spatii, se asigura un spor de lproductie de 494 kg, respectiv aproape 2'kg/familie, numai la primul cules $i In plus 17 roi, totd.izfnd o crgtere de 396 UCM, mai tirziu fiind problemiticg obtinerea acestor roi ,$i mentinerea familiilor h . stare activ& Pentru a avea imaginea structurii pe vlrste a familiilor de albine, telul fiind : multe culegfitogre fn perioada culesului (fig. 2 Structura familiilor de albine) s-au anali. ! zat stadiile dezvoltlrii populatiilor de la faza ou la albinB uzatl, constatfndu-se c2 ali bin5 culeg5toax-e fn procent mare (50/o), vom avea abia la data de 20 iunie (culesul de tei), iar la salcim o mare parte din populatie, va fi doica, ocupatri cu cre~terealarvelor care' predomin5. Din aceast5 cauza, in periosda culesurilor (mai ales la salcfm) se practic2 metodele DemarPe; Snelgrove, privind ab' sorbtia de culegatoare de la o familie ajutetoare sau eliberarea cuibului de puiet necapacit la familiile de bai5 ~i introducel.ea acestuia P n familia ajutltoare, format2 prin metoda ,cat in cuibU la gtupii orizontali ,,baterie" la stupii verticali sag fntr-un corp separat, la stupii multietajati. Pamind de la cele mentionate mai sus In Pncercarea de a obtine suprapunerea dezvolt5rii maxime fn cules i un procent mare de culegltoare, pot ap rea 3 situatii, din care primele douB a n t nefavorabile. - momentul culesului precede dezvolta-. rea maxim6 - dezvoltarea optimii (PR) precede momentul culesului - dcmoltarea optima coincide cu monzentul culesului Exemplul din figura 2, cInd dezvoltarea familiei la 10 aprilie este pe 6 spatii (cuib strins) demonstreazi4 ci4 la salcim I se obfin 12 spatii, din care 4-5 spatii cu-

legatoare, deci momentul (c) este ratat cU 20 zile. (2 spatii albina, respectiv 1 spatiu culegfitoare deci scade productivihtea cn 1,94 kg/Eiecare familie). - remediul = farnilie ajuutoare, absorbtie de culegstoare. In caz contrar, clnd dezvoltarea (P) devanseaza culesul (c), s h t conditii pentru formarea roiului, deoarece exist5 un procent mare de doic5 ce som e # ~ &spatlul este neIncSp5tor etc. remediul = roire, faguri la crescut, arestarea mgtcii daci4 $i celelalte familii au ajuns la acest nivel, altfel echilibrare fntre familia puternics $i alte familii mai slabe prin schimbarea puietului c5pricit cu cel necipi4cit. Analizind cele dou3 situatii nefavorabile (1, 2), se impune metoda de lucru cu familie ajuttitoare sub dou2 aspecte: pentru c5 aceasta permite existenfa unui material biologic de rezervi4 pe de o parte, sau constituie un refugiu h perioadele critice (dep5yirea PR), pe de alti4 parte.

CONCLUZII :

- familiile i e ~ i t ede la iernat pe 7 spatii (2,l kg) ating optimul dezvoltarii (14
spatii) $i structurii pe virste la, salcim I, dupa care se pot roi. familiile ,pe 4, 5, 6 spatii lh 5 aprilie nu fructi'fic8 culesul I la salcim, decit ajutate. In figura 3 Graficul sezonului apicd sfnt reprezentate date medii privind desfsvurarea culesurilor la salcfm (Celarp, Gerota, Scheiu, Gheboieni), la tei (MBr&$ti, Iuda, Dragodana), la floarea soarelui (Lehliu) in anul 1986. P r d u c t i a obtinuth la fiecare cules s-a verificat cu formula :

unde : N = numarul de' fami!ii ; C = c9nsumul familiei F ( p ) , (kg); c = culesul (conform cintar) famiha poate avea P m sau'alta (comparat cu P medie) ; P = Puterea medie (sp) ; R = recolta (kg), UCM (fc) ; p = puietul (rame) ; r = rezerve r5mase (kg), UCM. M = unitgti conventionale miere, m e r e (kg) ; z = zile cu cu!es mai mare de 1 kg/zi ; Z = zile total (lung, cules, an = perioada de referint8) De exemwlu: anul 1986 I. S. J. DImbovita = Cu!esul la salclm I 3.11+3.19+2.12+6.6+6.i0.7+2.6 UCM =300

!vinire co ".r!@ hurrb oe r m ~ ~ ' r i l g e r e o cciSului ::mibLI',CII.

n>arep. .c~~+~/o.r. oncentraw

g s i y < r ~ p?' ~~?;,

~

...............................

uni;nuc CY!L.F prowm/o. pnn str;,n1.er@ocluhului

m :,.-:o il

.................................................
Culesur, secmdare
5corrtr

k. fl?@!
fagui art.apapa&-

uietcil

necGp&it

din

farnlI!a

r k
din

haza

se

C~EW

pule:
c

c t p & o f !orni:,er
'nyurlle

de hazz

Iuut

lomdra. ajutatoarq

fami:ak

~ntrote n,

In cazul unificririi rezultatul ar f i fost mai bun cu 34OIo De exemplu anul 1986
300 Unificare = - (7-6) = 43 unificiiri 7 UCM =(300- 43) 3.15+3.28+2.14+6.8+6.22+2.6 6

Eficienta 'economic5 a r fi fost

Comparatia s-a f5cut prin intermediul a dou5 familii cu caracteristicile de mai sus.

METODA COMBINATA DE f NTRETINERE A FAMILIILOR DE ALBINE

Stupul multietajat cu. dou5 corpuri despartite prin podirjor prev5zut cu urdinirj S i sit5 + gratie Hanemann, cu placB de zbor culisanta, din tab15 Indoit5 f n form5 de L, cu sistem d e Pmpachetare pentru pastoral, format din balamale Bilgheri $i balot,. permite intrefinerea familiei de bazB $i a celei ajutgtoare sub a c e l a ~ iacoperig ~i obtinerea puterii de 14 spatii, indiferent de puterea din prim5var5, astfel cB la salclmul I se intercaleaza corpul de strinsur5, familia fiind preg5titg In conditii optime pentru primu1 cules (Pig. 4). ILIajoritatea lucr5rilor se executii. cu caturile, dar se poate lucra y i cu rame ca ~i la celelalte tipuri de stupi.
.!

I . ASIGURAREA L I N I S T I I Fami!iile introduse la iernat se impachetea22 cu diafragme $i comunic5 fiecare cu esteriorul prin urdinirj separat. Familia de baz5 se poate hrani pe timpul iernii cu turte proteice amplasate sub podirjor. Ascultarea se face cu furtun (tub) acustic prev5zut cu o ventuz5 (8).
11. O R G A N I Z A R E A CUIBULUI

In luna martie se continua hr5nirea cu t h e solide (candi) turnate pe rama insirmat5 (Z), aceasta hr5nire avind avantajul economisirii de biostimulatori nu declan$eazS furti~agul ~i constituie o stimularc lentg, fiind indicatii $i P n perioada ci-e~terii m5tcilor. Pentru asigurarea caldurii m .cuid se ap!ic5 metoda B L I O V , constind din stringerea la maxim a-cuibului prin intermediul diafragmei $i mentinerea acestei st5ri. pin& apare puiet-c5pacit pe ultima ram5 (lata interioai-5).
% '

111. CRESTEREA PUIETULUI

In luna aprilie -se transfers pulet nec5p2cit din farnilia ajut5toare In familia de baz5, in locul puietului cZip5cit ridicat, se unifica familiile slabe, orfane etc, .se a$eaz5 pe cuiburi linoleum.

permithd inarirea spatiului de ohat a1 mbtcii, folosind metoda rotavei corpurilor,

V. CULESUL PRINCIPAL In Perioada culesului, sau mai devreme, dup5 caz, se aresteaz3 o matca, ce se tine In rama portmstci ( 6 ) ; sau se formeaz5 un stolon cu tot puietul nec2p5cit, se rote$te pod~$orul( I ) la 180 grade, pentr'u a schimba orientarea urdinivului, ceea ce favorizeaza absorbtia de cnleg5toare (depopularea farniliei ajutatoare care e fortat& s5-$i formeze mai repede propria culegatoare = metoda D e m a r P e) $i se adaugFi un corp d e strinsur2 la mijloc, ~producindu-se practic unirea a doua familii, farB a renunta, la vreo matc5. (In cazul stupgritului pavillonar operatia se execut5 anterior $i se renuntB la o fiatca cea vlrstnic5). Dac5 culesUl este intens se lnl3tur& $i sita de pe gratia podi~orului pentru m5rirea magazinului.

Nu
,

E'

-( ~ m 2 - p m l )
Pm2

unde : Nu = numsr de unificgri ; Pm2 = puterea necesara ; Pml = puterea real& ; N = n u m b de farnilii
IV. PREGATIREA FAMILIILOR- PENTRU

CULES Odat2 cu aparitia culesului de intretincre se cresc faguri, iar la data de, 20 aprilie s e lncepe crevterea mSitcilor, se adaugSi familiilor de productie puiet c2pEicit luat din familiile ajutatoare. Cele mai slabe familii pot umple un corp d e albin2, motiv pentru care, se a$azB un corp suplimentar peste familia puternicli

VI. ROITUL La sflrsitul culesului familia $i stolonul pot ocupa 3 corpuri $i trebuie efectuata descongesionarea $i echilibrarea sau divizarea familiilor dup2 caz (deoarece se dep&$e$te PR). Roirea se face luind m5tci din rama portmstci ( 6 ) , prin orfanizare in cazul unei dezvolttiri deosebite, prin fortarea friguri!or roitului etc.

V I I . VIII. IX. ALTE CUL@VRI

Se procedeazg analog ca la culesul principal, dar spre sflr~itulsezonului activ se urm5re~te concentrarea rezervdor pentru iernare, prin strIngerea cuib;urilor, unificiri, completari etc. X . IMPACHETAREA F A M I L I I L O R Odata cu stringerea cuiburilor se elimina caturile de prisos, se organizeazs familiile, se mic$oreazA urdinivurile, se etanveaza contra curentilor.
XI. IERNAREA F A M I L I I L O R In lunile noiembrie-decembrie 'pot fi zile calduroase prielnice pentru efectuarea unui zbor de curatire, care trebuie favorizat prin ridicarea Impachetajului.
.

- podi~or prevazut cu sit5 $i gratie Hanemann ; 2 - ram5 PnsPrmatB ; 3 - plac 5 de zbor ; 4 - coltari ; 5 - balamale Bilgheri ; 6 - ram& portbotci ;. 7 - fier
1

Fig. 4

- Pdrtile -

componente ale stuputui :

AVANTAJELE METODEI privind materialul biologic : se asigura dezvoltarea corespunzatoare In momentul culesului a farniliilor de baz5, se ,obtine primenirea anual5 a m5tcilor E n procent de niinimum 50%. iar acestea, se pot crevte In prezen* familiei de baz5, se evit& roirea natural&, c r e ~ t e productivitatea pe familia cu matc5 ajutfitoare cu cel putin. 30%.

balot; 8

furtun acustic cu ventuzi.

(continuare Z n pag. ,321

,

PREVENIREA $I COMBATEREA BOLlLOR LA ALBINEOM~SURA IMPORTANT^^ PENTRU OBTINEREA UNOR REGOLTE BOGATE
Dr. ~ u m i t r uPIVGOI

Obtinerea unor productii sporite de mirosul de clei de tirnplgrie inmiere ~i alte produse apicole se realicins ; zeaz5 numai de la familii de albine prezenta cojilor uscate $i a buputernice qi s5ngtoase. tonilor cefalici in cazurile vechi ; Fentru realizarea acestui deziderat aderenta la peretii celulei a lartrebuie luate toate m5surile necesare velor moarte atit inainte cit si dup5 prevenirii si combaterii principalelor uscarea acestora. i T r a t a m e n t u l . Mai mult decit boli la albine. fn aceast5 perioad5 continua s5 evola oricare alt5 boalil, trebuie s5 se urlueze o suit5 de boli de natura bactem5reasc5 obtinerea vindec5rii comrian5, micotic5 ~i parazitark plete ~idurabile. LOCA AMERICANA este o maladie Limitarea actiunii de combatere nuinfecto-contagioas5 care atac5 puietul rnai la tratamentul medicamentos este albinelor, producind in mod obisnuit o practics negtiintific5 care nu lichimoartea acestuia dup5 c5p5cire. deaz5 boala, ci o preschimbg in form5 In conditii naturale boala apare de latent5, surs5 permanent5 de infectie regul5 rnai tirziu decit loca european5, pentru stupii qi stupinele din jur, ca- . atingind apogeul in a doua jum5tate pabile s5 se activeze imediat ce mea verii. D e ~ rnai i putin conditionat5 de dicamentele nu rnai sint prezente in factorii d e mediu decit celelalte boli stup. ale puietului si albinelor adulte este , La fel de gresit5 este si practica d e totusi favorizatg de c5ldurile mari din a se trata numai familiile recunoscute timpul verii. ca bolnave, in momentul cind semnele In cazul aparitiei acestei boli apiculde boa15 au devenit vizibile, deoarece torii trebuie s5 fie atenti la aspectul in stupin5 vor exisb ~i alte familii puietului ~i fagurilor cu puiet bolnav contaminate sau care se vor conta$i la modifich-ile pe care le sufer5 lar- mina in perioada imediat urmitoare. vele contaminate. La inceputul bolii Tinind seam5 de cele de rnai sus, diagnosticul locii americane, bazat nu- m5surile care se iau intr-o stupin5 rnai pe aspectul puietului este greu de bolnav5 de loca arnerican5 trebuie s5 stabilit, avind .in vedere c5 celulele invizeze dou5 obiective ~i anume : fectate sint putin modificate iar res- inactivarea formei bacteriene a turile de larve moarte sint reduse ca agentului patogen si crearea in sinuI num5r si abia vizibile. fn cazul unei in- familiei de albine a unor conditii imfeeii masive, in care albinele - lucr5proprii pentru germinarea sporilor. toare nu rnai pot face fat5 indep5rt5rii Acest obiectiv se realizeazii prin tralarvelor imbolngvite, simptomele bolii , tamentul medicamentos qi are ca rezultat incetarea mortalit5tii la puiet si devin aparente qi diagnosticul clinic restabilirea capacitiitii, productive a este posibil. familiilor de albine bolnave. In aceste fn aceast5 situatie loca americans se conditii se recomandil ca la aparitia cunoaste clinic dup5 : primelor semne de loc5 s5 se utilizeze cu locamicin pulbere prin 0 aspectul imprgstiat a1 puietului t ~ a t a r n e n t a pudrarea tuturor familiilor de albine pe fagure ; moartea larvelor dup5 c5p5cire ; cu 80-100 g, de 3 ori, la interval de 3 zile si apoi de dou5 ori, la interval @ eonsistenta viscoasg si filant5 a de 5-7 zile. Concomitent cu primele larvelor moarte ; trei administrgri de locamicin s5 se

'.

administreze si 250 ml sirop preparat din 1 kg locamicin la 1 litru de apg. A1 doilea obiectiv se refer5 la asanarea stupilor prin dstrugerea sporilor, eliminind materialul infectat, prin transvazarea albinelor ~i dezinfectie, actiunea urmind astfel s5 impiedice reaparitia bolii in stupin5 dup5 incetarea tratamentului medicamentos. LOCA EUROPEANA este o alt5 maladie a puietului, mai putin grav5 decit loca americana", dar care netratat5 poate cormpromite recolta prin sl5birea familiilor de albine. Boala este favorizat5 de o'serie de , ' factori dintre care culesul si puterea familiilor de albine joac8 rolul cel mai important. Boala apare de obicei prim5vara si se manifest5 in mod diferit, uneori cu intermitenfe, alteori continuu, pin5 cind cresterea puietului inceteaz5, toamna tirziu. CBldura din timpul verii sau aparitia unui bun rules face ca boala s5 regreseze. In cazul in care dup5 un cules principal nu se , asigurii albinelor un cules de intretinere se creaz5 in familiile de albine conditii prielnice aparitiei bolii. La inceputul bolii sau in formele uSoare, familiile atinse de loca european5 se deosebesc greu de cele s5n5toase, intrucit activitatea lor se'-p5streaz5 nemodificat5. Abia dup5 trecerea unei perioade de timp, boala devine aparent5 prin depopularea familiilor de albine ~i prin mirosul acru sau de putrefactie ce se degaj5 la deschiderea stupului. Boala se recunoa~teclinic dup5 : 8 larvele tinere de 3-4 zile care mor inaine de a fi cgpgcite ; 8 culoarea galbeng a larvelor $1 schimbarea pozifiei lor in celule ; consistenla neviscoasg si nefilantg a acestora si neaderenfa la perelii celulelor. T r a t a m e n t u l - cu locarpicin, asem5n5tor celui pentru loca american5. 0 atentie deosebit5 in aceast5 perioad5 treb'uie acordat5 micozelor care

@.

sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci microscopice. ASCOSFEROZA este o micoz8 .care afecteaz5 exclusiv puietul albinelor. Boala apare de obicei primgvara, evo1,ueazZ progresiv in iunie ~i descre~te ca intensitate in iulie-august. Este favorizatii de umezeala din stup qi de lipsa de ventilatie: Puietul vhros se recunoa~te clinic dup5 : @ aipectul in mozaic pe care-] dau mumiile albe rgzlefe unui fagure cu puiet ; @ sunetul caracteristic pe care-1 produce an astfel de fagure atunci cind este scuturat ; 8 neaderenfa larvelor la perefii celulelor ; rgspindirea cadavrelor mumifiate in fafa si pe fundul stupului ; Q afectarea cu precgdere a puietului de trintor. In stupi apare mult mai rar ca ascosferoza ~i in mod sporadic ASPERGILOZA (PUIETUL PIETRIFICAT), ins5 evolutia bolii este mai gravh cu atit rnai mult cu cit ea afecteazi nu numai puietul ci ~i albinele adulte. Boala. se recunoa~teclinic dup5 : @ insuble verzi sub care apare eiuperca pe fagurele cu puiet ; 0 consistenfa tare si sf5rimicioasg a larvelor mamifiate ; O aderenfa larvelor la perefii celu- ' lari ; imbolngvirea concomitent5 si a albinelor achlte. Mention5m c5 aceast5 micoz5 poate produce afectiuni pulmonare ~i la om. Pentru combaterea micozelor se va administra micocidin prin 'pudrarea albinelor cu 80-120 g, de 3-5 ori. Primele dou5 administr5ri se fac la interval de 4 zile, ultimele la interval de 7 zile. Cind infectia este grav5, micocidinul se poate administra sub form5 de sirop (1 lig micocidin la 1 litru de apg), din care se administreaz5 cite 250 ml de 3 ori, concomitent cu primele 3 administr5ri sub form5 de pulbere.

NOSEMOZA este o parazitozii destul de gravii a albinelor adulte. Ea este favorizat5 de D serie de factori cum sint : rezerve de brans necorespunz5toare, afectiuni digestive si conditii climatice, factori ce i ~ manifest5 i influenta spre sfirsitul perioadei de iernare si inceputul primgverii, ceea ce explic5 aparitia frecvent5 a nosemozei in acest anotimp. Numai p e baza semnelor clinice este greu s5 se pun5 un diagnostic precis de nosemozk Aceast5 boa15 poate fi ins5 b5nuit5 atunci cind se observ5 : o activitate redusg a familiilor de albine prim5vara sau in perioadele reci si ploioase din timpul verii sau toamnei ; depopularea familiei ; prezenta unor fecale diareice in interiorul stupilor ; @ prezenta albinelor moarte sau bolnave, acestea din urm5 manifestind sl5biciune general& tremurgturi, paralizie, abdomen umflat. AvPnd in vedere faptul c5 aparitia nosemozei nu depinde numai de prezenta parazitului, ci mai ales de existet-ita factorilor favorizanti, combaterea acestei boli va incepe prin stabilirea si eliminarea acestor factori. 1 1 1 ceea ce priveste tratamentul med i c a m e n t ~ experientelq ~, intreprinse in tara noastr5 demonstreazg c B se poate realiza mult mai eficient toamna-pri-

'

miivara, cu ocazia hrinirilor de eom- . pletare f5cute in cursul lunii august cu produsul protofil (34 mllkg past5 si 17 mlll de sirop). VARROOZA. este o alti boalii parazitar: a albinelor. Ea a fost prezentata pe larg in paginile revistei noastre. Tratamentul cu Varachet a fost de asemenea prezentat in numsrul 5 a1 re'vistei noastre. De mentionat este faptul c5 o d a t B cu tratamentul cu Varaohet s i se execute qi tratamentul cu termicin5 (oxitetraciclini), pentru combaterea virozelor si bacteriozelor familiilor de albine. Administrarea de teramicin5 se face in proportie det 0,75 g la litru de sirop, in 4-5 administrgri de cite 250500 ml, in functie de puterea familiilor de albine. Primele 2 administrgri se fac la interval de 4 zile iar celelalte la interval de 5-7 zile. Este necesar ca qi in continuare aceastg maladie s5 fie supravegheat5 cu maxim5 atentie si s5 fie tratat5 cu produsul-Varachet ori de cite ori este nevoie. Pentru ca efectul medicamentelor in combaterea bolilor s5 fie maxim se, impune ca tratamentul s i fie sustinut si potentathprin conditii optime de intretinere, p e ~ t e r e ,cules si mgsuri de igien5. .

CONSTITUIREA REZEXVATIILDR NATURALE SILVO-MELIFERE

(continwre d i n pag. 9 )
1

Un apicultor din & d e w Suceava, cu multii experien* in practicarta stupclritufui pastoral i n zona montaM, declara: ,,Unde sint u q i multi nu e miere de mans, u q i i minfncG ful-nicile !" - In rezervatiile silvo-melifere, combaterea diiundtorilor fidurii sti se efectueze pe cale biologicd Si in printul rind prin protectiu si inrnzllpireu artificialti a furnicilor de p6idure. In cuzul unui atac, si5 se delimiteze cu ri-

gurozitate ptidurea ce trebuie tratatti si sZ se aplice numai tratamente cu substante selective, in general nedtinMtoare pentru albine pi alte insecle utile. De asemenea, specialiGii silvicultori r e c m n d i i diminuarea dozelor aplicate $i evitarea repetiirii lor pe aceleapi suprafete la intervale mici de timp. - Valorificarea superioard a Yesurselor melifere din rezervatii ~i obtimrea de recolte bum pi constante, & la an la an, se r e a l i z d transportind in pastoral numai familii de albine puternice, sdnlitoase $i czi mdtci prolifice, sekcfionate.

A INSISTA, A JUDECA
AnricZ BOACIU Pre~edintelefilialei A.C.A, Teleorman
~ ~ + o ~ o ~ o t o ~ ~ ~ ~ + o ~ o + o +e ~ ce o + e~ + eo i-+~ -+e ~ +e+e4e+-+ee

f ! ! ! ! !

Realitatea a demonstrat cii oricine, aproape i6dZferent de 'znerentele deosehlri, t ~ poate i asuma raspunderea gospodiiririi effctente a unei stupine m i mici sau mat man. Intrebindu-mii in ce constii reu$ita unora, precum qi nereuqita altora ~ i , binefnteles, analizfnd In profunzzme constatorca, am ajuns la concluzia cii pentru a fi apicultor adeviirat, cu o activitate rentabilii, trebuiesc nu numai anumfte calftiifi, dar $i o oarecare tenacitate qi preocupare in cultivarea lor.

! ! ! ! ! 6

+,e+e+e+e+e*e+e+e+-+-+e4-+

*~*~*o*o+o+o*o*o*o*o~**~

1. Cercet5torul elvetian Fr. Huber (despre care revista noastri a relatat in nr. 11/1986) a inlgturat in parte barierele stupului primitiv, bariere care ingradeau investigarea tainelor vietii albinei. El a n & m i t qi adoptat stup l cu rarne, ca o carte. Da, o carte cu folie de ceara naturals, pe d e c5m r pagini miqun5 litere vii, avind atunci 5i azi trei caractere distincte : albinde lucrZitoare, matca $i trintorii. Aceasti4 mivcare de du-te-vino aparent anapoda, se produce, acum bine ~ t i u t intr-o , disciplinii perfects, in care fiecare individ duce la indeplinire o multime de sarcini precise bine delimitate i n timp qi spatiu. A citi in aceast5 carte q u kste chiar atPt de simplu. Omului i se cere a avea $i a cultiva un ascutit qi penetrant. spirit iscoditor, f5r5 de care nu poate intelege aceast5 minunat5 ,carteu, al5turi de m d t e altele scrise de naturg. Fir5 spirit de observatie, omyl introdus brutal $i neavizat in viata familiei albinei melifere ajunge s i fie un r5uf5citor. 2. Se $tie, nu mai e pentru nimeni un secret, c3 pe Terra, daWrit5 unor excese, s-a deteriorat natura, aceasta g5sindu-se intr-o pronuntat5 criz5 ecologics. Apiculhra, indiferent de frumusetea ei ~i produsele v a l o r m e pe care le ofera nu este in afara acestor probleme, care nu mai umbresc, ci chiar Tntuneca minunata i m ~ g i n ea stuwi-

nei, cu zumzetul proverbialei hgrnicii, in parfumul unor zile de vari. Pentru a depliqi efectd negativ a1 unor daune materide in stuping, cit $i all acelor st5ri psihice de apasatoare tristete, apicultorului i se cere insistentti sau altfel spus consecvent5, fermitate. Am formulat acest n e ~ e r ~ i s pleonasm, pentru a-i - amplifica tgria cerutA in a para aceste lovittlri, care pot qi trebuiesc invinse. 3. Apicultura este intr-adevgr o stiint5 de acum in posesia unei bogate experiente. Ppicultorul este obligat s i nu fac5 un pas spre stupin5 f5ri a judeca limpede, ce va lucra si cum va lucra. $i inci ceva... apicultorul fn felul lui, indiferent de afectiunea $2 intensitatest fortei cu care aderg la aceasti3 indeletnicire rimine in rest un unioat. fn situatia aceasta, lucdirile ce i se cer, nu pot fi identic executate de c6tre fiecare apicultor ci in mod obiectiv apare o anumit5 abatere. In cadrul acestei devieri apicultorul este obligat s5 tin3 yam5 de limitele adev5rului, pe teritoriul permis de natura biologic5 a albinei, teritoriu urfeori foarte restrins. Pentru aceastii alegere, apicultorului ii este necesar5 o anume capacitate de a supune deciziile unui competent discern5mint. Dar capacitatea de a judeca limpede nu se m o ~ t e n q t e ,nu se preia, ci se formeazs cu rgbdare pe platforma' stupinei, in viata de zi cu xi a farniliilor de albine.

0 poveste cu oaspeti nepoftiti

9 9

i , , m

:-,-/m

w~rrrrrr.

Continuind rubrica noastrg I r APICULTURA-LITERATURA, PU- ( h blic5m in acest numgr o povestire r culeasi din rona Bucovinei, si euprinsp in volumul ,,Legende ~i ( povestiri cu albineu, aflat in curs de I \ aparitie la Editura Apimondia, sub I semngtura a trei autori : Elidla h Agrigoroaiei, Sorin Bodolea qi ) Cugen Agrigoroaiei.

'

!
'

! , ,
L

.1/111,

Istoria de rnai jos s-a petrecut cu lnulti ani in urm5, atit de multi, c l nici nu IP rnai tin minte numlrul. Pe timpul cincl abia incercam s i devin albinar m-am aflat, deodatg, in mijlocul unui ciudat joc a1 intimpllrii care a pus fatbn-fat5 pasiunea mea rnai veche pentru vfnBtoare cu aceca care abia mijea, pentru stupgrit. Era cam pe la sfir$itul unei toamne lungi $i frumoase. Ne indemnasem Tntr-o bung zi rnai multi vinatori s5 l u l m puvtile $i s5 pornim spre IZumur cu ginduri mari pentru iepurii ce hSl5duiser5 cam nestingheriti prin aceste locur4 toatl vara. Tocmiser8m noi o vinatoare in padurea Negrileasa. dar vezi c5, tocmai ca in proverbul bltrinesc, socoteala de-acasi nu s-a potrivit deloc cu cea din tirg. Toat2 noaptea plouase $i dimineata umed5 $i zgribulit5 ne Juase iute 1:7 primire, strecurindu-ne posomorala-n suflet. Ping $i ciinii rernrntaserti la alergh tur8, incurcindu-se printre noi cu scutur9turi dese de blang ud8. Cind $i cind, maj in5ltau ochii mustrfndu-ne parcl din priviri pentru a$a ie$ire nepotrivitl. In zadclr am b5tut cele ) mai ferite cotloane, at,nindu-ne tot pe locuri pe unde $tiam c.3 ies urechiatii; i n bStaia p u ~ t i i nu pica nimic. Ziua s-a scurs repede .$i fgrii'nia UII folos, decit poate acela c4 acum, eram temeinic p l t r u n ~ i de umeaeall ~i olecut8 p u ~ i pe h w g . Moroclno$i, ne-am intors $i despartindu-ne h marginka pldurii, am h a t fiecare drumul spre casa lui. Cu cLinele pe urmele mele am apucat calea spre Ili$e$ti vatr5 de stupari iscusiti -, c5ci aveam oarecare socotealn aici cu un prisscar bgtrin care m5 povgtuia adesea sfdtos, ca pe un incepstor In ale albinilritului ce eram la acea vreme. Iarna d5dea de $tire c l va s l vin5 $i voiam s3 rnai aflu cite ceva despre felul in care i$i preggtise omul stupii pentru iernat. E i , .;.i rnai aveam eu un gind, cu nivte mStci in

primavara urmgtoare, din acelea rnai deschise la culoare, tocmai cum vlzusem 1.3 batrinul stupar $i despre care aveam ~ t i l n t 8 c l bune erau. Mergeam ava, socotindu-m5 ce mai 'avearn de flcut la cei citiva stupi cu care incepusem, gindindu-ma rnai mult la albine decit la vin5toarea pornit:! cu stingul de dlmineatl. Necazul imi trecuse $i tare a? mai f~ avut chef acum de-o can5 cu vin fiert, &-mi rnai dezmortesc oasele. Vremea mohort8 ($i inserarea ce cobora repede indemnaser8 ~ a m e n i is5 se tragS in cas8, a$a cd drumeagul era pustiu de tot. Deodatl an1 auzlt cum ciinele scheaung u$or, lipindu-se de picioarele mele. M-am aplecat spre el. Incordat, adulmeca deplrtarea. I-am simfit sub podul palmei tremurul nervos a1 trupului. DZdra semn c l a prins urm5 de flar5 sSlbatic8. Ei, mi-am zis eu, nici nu-i ds mirare, doar locu-i aproape de pAdure $i nu-i prea greu sB te intilneqti cu vreun cerb, sau chiar cu un mistret in marglnea satului. Am linistit ciinele bitindu-1 u$or cu mina pe spate $i-am pornit rnai departr la drum. Tocmai trecusem d e primele case, a$a un pilc rnai izolat de sat, cCnd. in preajma unei stupine chivernisite, ciinele meu incremene~te cu botul in pBmtnt $i, nici una nici dous, o tuleqte apoi de ling5 mine. Ii auzeam doar chefnitul sonor $i-am inteles c A daduse de ceva. Mi-am desprins puyca din spate +am pornit in directia in care displruse. Drumeagul ducea drept la stupii omului, aranjati gospod5re$te pe vreo trei-patru rinduri, intr-o rarGte Snconjurat5 de-un gard de uluci. M5 apropii $i doar ce mii uit eu rnai bine, cS vid intr-un loc ingrlditura palanc5 la psmint, iar cevrl rnai incolo, o mataha15 avezat5 popindau ling5 un stup farimat din ai cgrui faguri se ,osplta temeinic, nederanjatg de albinele biruite probabil de frigul $i umezeala zilei. Din citeva salturi, ciinele meu se apropiase de fiar8 $i-acum ii d5dea ocol cu mare sirg, hlmi.ind de zor. ZBdBrit, animalul se ridica

$i-atunci am v ~ z u t ' l i r n ~ e d dou5 e ghemotoace tupilindu-se in spatele namilei. S2 vezi poveste ... o ursoaic5 ! 0 ursoaic; cu pui, n5ravit5 la stupii gospodarului. Iaca, eu c8utasem vinatul toatil ziua pe coclauri aiurea $1 vinatul P n batiiturii. Uluielii mele nu-i putea fi pe m5surii decit surprinderea pe care o viidea, la rindul ei ursoaica ce, ca o mama grijulie i$i tot aduna puii pe ling5 e a , mormiiind u$or spre ciinele ce pesemne 0 zap5cise cu liitriiturile. Pin5 sil-mi vin in fire, pin2 sii arinez $i sB o iau in bataia puvtii.., p5i ce credeti c-a mai asteptat ursoaiaca atita moc8ialil ? Scurt, punindu-se c u nildejde pe toate cele patru labe, mai minindu-$i $i puii cu griibire dindilrilt, a dispilrut ca o niiluc5 pe dupg copacl, indreptindu-se spre padurea din apropiere. Atit am mai apucat, s$ trag doua focuri in aer ; : s5 sperii dihania dac.i tot nu i-am butut pune blana pe bst. Apoi a m inceput sii chem ciinele' a1 crirui 1;itrat se pierdea undeva in poala pgdurii, inciudct

fonrte cri nu-1 urmasem peste garduri $i ripi ce incepusera a se pierde in picla ins~rsrii. Uinspre sat se apropiau cu repeziciune citiva oameni chemati de detunilturile armei. Printre ,ei $i gospodarul cel au stupjn?. Mult s-a mai cStr5nit s&-manul, c5ci u~tintlu-nenoi mai bine am g a i t alti cifivn stupi riisturn*i, cu albinele zumzsind agitate. Am dres la repezealg ce se putea drege, $-am plecat cu toti spre casa omului cu paguba, caci se liisase de tot htunericul. Pe drum am aflat cil eram primul care vedea cu ocllii lul hotul ce strica noaptea stupii prin sat. PssBtnite nu era prima dat5 cind se intimpla a$a o istorie. $i-am r5mas In noaptea aceea oaspete In casa stupakului, Pntrecindu-ne noi in puve$ti, dinaintea Unei c5ni cu vin proaspst $i-a focului ling5 care ciinele meu visa nelinistit infruntari cu u r ~ inemaipomenit d e gro,avi. SORIN BOJ-JOLEA (culeasg in anu, 1985 ; sursa : Ciuntu Ipolit - Suceava)

'

Trei generapii de apicultori

Pasiunea pentru apiculturli dZG nuie de mult timp in faniilia CriTinariu. fncii de mai bine de patru decenii, bunicul, Constantin Cri~mariu, vechi membru a1 Asociatiei noastre $-a cumpiirat citeva familii de albine, pe care le-a ingrijit cu mutt6 dragoste de-a Eungul anilor. Pasiunea s-a transmis ~i generatiilor urmAtoare, deoarece atit fiul cit Ti nepotul uu devenit adeviirati apicultori. Zonu in care se aflii stupinu, orasul Dorohoi d i n judetul Boto~uni este prielnicii practiciirii apiculturii, aceastii zonii oferind culesuri bogate pi variate in tot sezonul. Practicind cu preferintii stupii~itul stationar, cei trei apicultori i ~ reni tabilizeazii stupina, diversificindu-.ri productia. Astfel, pe lingii culesul de nectar de la pomi fructiferi, salcint, tei, ei recolteazii polen, fac roiuri, extrag cearii pe care le valorificii pdn filiala judeteani3 a AsociaJiei Cresc?itorilor de A1 bine.

Cei t r e ~ apicultur~din familia Crismarln lucrind la formarea r o ~ u r ~ l o r

Rezultatele pe care le obtin sint dintre cele ? m i bune, riispliitindu-le munca ~i pasiunea cu care isi ingrijesc albinele.

ORASE MICI
DETA

- MAR1

- inceputuri prorni,ta'toare
Ing. Elisei TARTA

PASIUNI APICOLE

Banatul este una din regiunile tirii cu o bogatri traditie apicoli. Aici. la Buzia$, o mica localitate renumit5 rnai tnult. prin virtutile curative ale apelor minerale carbogazoase $i ale climatului blind, propice cardiacilor, lua fiint5 acum rnai bine de 100 de ani (mai exact i n 1873) prima asociatie de apiculturi- din tara noastri, eveniment. de care este definitiv l e g a t numele Inv5Htorului Nicolae Grand. Desigur, o viitoare istorie a apicplturii v a retine la loc de cinste $i alte nume de apicultori bsniteni, ca de pild5 cele ale lui loan Tomici, 'Svetoniu Petrovici sau' Vichentie Schelejan; important ins& n i ' s e pare CZI harnicii ~i priceputii stupari ai Banatului au $tiut s5 creasci $i s5 perpetueze o populatie local5 de albine care datoriti calit5tilor deosebite ajunsese bine cunoscuti peste hotare. A c u m exact 40 d e ani - 4n 1947. marele apicultor C. L. Hristea scria In monumentala sa carte STUPARITUL : ,,Dug6 .ultimele incercdri . e stabilit cii e cea m a i rezistentii i n raport cu celekalte rase la boala putrezirea puiet u l u i ; cercetiirile au fost publicate si riispindite rnai ales i n America prtn renumitn revistd "Gleanings i n Bee Culturc". La Congresul Ilaternational de la Paris $i rnai ales E a Ziirich, i n 1937 . y i 1938, s-a prezentat u n raport de d l . Gr. Giossan, pre~edintele Societii$ii Centrale,de Apiculturii din Romdnia, care a stirnit atft de mult interes incft toate revistebe apicole d i n lurile au luat i n studiu cu articole judicioase, chestiunea albinei biindtene. Pfnd ~i din Japonia -au vepit invitatii de a da ample Eiimuriri i n aceastd privinfii, si dl. Giossan a 'scris E n revistele japoneze o serie de articole i n aceastii privinfii. Sint' foarte. multe comenzi de regine selecfionate din rasa bdnliteanii ,pentru' strtiindtate. E timpul ca sii ne ocupdm nzai mult de ceea ce e romdnesc decft de rasele striiine, s d sii ne ocupiim pr'in toate mijloacele Stiintifice sii ridicdm si not rnai mult faima binemeritatii a rasei noastre din Banat". : Desigur bunele traditii se cer psstrate, inovate $i Smbog5tite $i una dintre importantele sarcini actuale ale obqtei apicultorilor , bgniteni :este continua p r o p i ~ i r c a vietii apicole prin Pmbunat5tirea structurii organizatorice $i functionale a filialei judetene Timi$. In cadrul acestei sarcini trebuie urm5rit5 realizarea cuprinderii In pro5iI teritorial a tuturor localit5tilor In care exist5 apicultori sau persoane care do-

resc s5 practice apicultura, atragerea spre aceast5 eficient'5 $i rentabili preocupare a unui numrir cit rnai mare de cetriteni de toate virstele $i profesiile. Aceasti sarcin5 $i modalitatea de indeplinire a ei au fost infelese de un inilnoe activist voluntar a1 asociatiei, publicist de marci $i pretuit colaborator a1 revistei noastre - 1-am numit pe Vasile Popescu pre~edintele Cercului apicol a1 municipiului T i m i ~ o a r acare, f n c i la s f i r ~ i t u lanului trecut imi spunea cri a r e u ~ i ts i infiinteze la Deta u n cerc apicol or5~enesc. I a t i c5 datoriti stradaniilor lui Vasile Popescu, i n prima decad5 a lunii mai, la Deta, s-a deschis u n magazin apicol la a c5rui inaugurare a m fost d e f a t i . Despre realiz5rile locuitorilor din orasul Deta, a m aflat d e la primarul. ora~ului TeOdor Chicinas ca $i de la secretarul Consiliul popular, Dumitru Barbu, acesta din u r m i fiind $i pre~edintele Cercului apicol org$enesc. Trebuie s i not 5 m c5 la inaugurarea magazinului a participat pe lingri gazcle $i Vasile Grigora~, secretarul tehnic a1 Filialei judetene A.C.A. Timi$. Dup5 cuvintele inaugurale adresate participantilor de secretarul tehnic a1 f i lialei, de citre primar, In magazinul corespunz5tor amenajat $i aprovizionat, avind mobilier modern $i functional: a inceput vinzarea, primul cump5r5tor fiind Insu$i primarul. Prin deschiderea acestui mgazin, In judeful Timi$ vor fiinta, pe ling& cele dou8 'unit8ti din Timi$oara, Pncri 7 cercuri apicole cu gestiune i n urmatoarele localit i t i : Jimbolia, Fiiget, Lugoj, Sinnicolaul Mare, Buzias, Gdtaia $i Deta- realizindu-se o bun5 integrare a apiculturii pe orizontli In profil teritorial, tinind cont c5 apicultura este o activitate d e s f i ~ u r a t r i prin excelents In dispersie iar cuprinderea Pntregului teritoriu al judetului i n sfera de influent2 a filialei constituie o cerint5 obligatorie. Pasiunea $i diruirea pe care activul retribuit $i voluntar al Filialei judetene le pun in tot ce Pntreprind constituie tot atitea garantij pentru succesele viitoare. La Deta Inceputmile prcunit5toare. constituie u n mot i v i plus - de a adresa Cercului apicol local cale mai bune uriri In lntreaga activitate care, sintem siguri, se v a desf5sura conf o r m celor rnai fnaltelexigente In spiritul valoroaselor traditii existente i n Banatul .timi~ean.

Lucrari apicole in luna august

1

Culmurile principale au trecut, cele tie mi& intensitate sint rare $i putin accesibile pentru marea majoritate a apicultorilor (tlieturile din p5dure din zona montan5, luncile inundabile la $es, Delta DtinBrii, amestecurile de plante furajere, uncle plante medicinale, strugurii erapati de ploi sau forfecati de viespi, uneori mana de pe frunzele coniferelor, stejarului, teiului, salciei etc.). Reactia albinelor la diminuarea resurselor melifere este evident8 : ele pirEisesc ramele periferice $i se string in jurul puietului, concentreaza rezervele de hran9 in mijlocul cuibului $i In zona cald& a stupului, nu mai cresc faguri $i nici puiet cle trintor. propolizeaaH ?n schimb intens $i tot intens5 este $i tendinta spre agresivitate $i furthag, matcile i$i reduc ponta ; pe scurt. incep pregatirile de ierna~e. Firew este ca $i apicultorul (care a invatat tle acum c5 nu p a t e s5 valorifice natura ded t actionfnd In directia 'legilor ei) sEi Inteleag8 $i de data aceasta ce vor albinele $1 s2 le lnlesneascfz stradaniile dictate ue instinctul lor de conservare. Prin ce masuri ? Acestea ar putea fi sintetizate astfe! : ORGANIZAREA CUIBULUI PRIN :

c. Concentrarea hranei. Prin restringerea cuiburilor $i plasarea ramelor corespunzatoare spre mijlocul acestora, au fost create condifii albinelor s5-$i cuncentreze acolo unde ele $tiu c E i vor avea cea mai mare nectarul provenit din culesurile nevoie tirzii sau mierea preluats din fagurii descap5citt de apicultor $i pu$i dups diafragm3 sau, respectiv in corpul inferior. Dac5 rezervele sint mici (sub 12 kg), se va proceda la hraniri de completare, cu simp mai concentrat, distribuit in cantitsti mari $i intr-o pcrioad5 cit mai scurta. Concentrarea Ilranei in r a m d e din imediata apropiere a puietului are o mare important&, cici nu putine sint familiile ce mor spre sfir~fful iernsrii, din cauz5 cB ghemul rimine strins pe puiet $i nu mai ajunge Ja ramele periferice cu provizii.

STIMULAREA SI PROTEJAREA GENE- RATIILOR DE IERNARE

Albinele c e ' se nasc incepind cu luna august formeaza populatia care va trece prin iarna . ~ va i impulsiona dezvoltarea familiei' in primavara urmtitoare. Este imperios nccesar deci ca ,accste albine s i fie cit m a i numeroase, iar viata lor cit mai lung5 ; obiective ce pot fi atinse prin . a. Practicarea hrgnirilor de ,stirnulare cu sirop de zahir, verbet sau apistim pus in' uluc $i inmuiat ) aceasta doar dac5 stupina nu beneficiazi de un cules de intretinere. De regul5, familiile slabe sau cu inatc5 bHtrin5 nu r5spund la stirnulare printr-o depunere satisfic5toare de puiet. In consecint8, in primul caz familiile vor fi unite intre ele sau adaugate la altele de putere mijldcie (inainte de inceperea hr8nirif) ; iar in a: doilea, matca va fi inlocuitH din timp cu alta imperecheati, provenit5 din nucleele de rezerv5 sau din pepinierele A.C.A. ExistB $i . fam<lii ' care, de$i sint puternice, cu matca frumoasa $i aparent tinfiri, prezint& totuvi foarte.putin puiet. In acest caz. reputatul apicultor, ing. M. Atanasiu, sf3t u i e ~ t es i se introduci in mijlocul cuibului o ram5 cu puiet deschis, f5r5 albine, luat5 din alt stup ; considerind c5 odat5 cu branirea noului puiet, doicile vor hrani $i matca iar aceasta va reincepe sau intensifica ouatul. In' sffr~it,sfnt $i cuiburi blocate cu miere3 fapt ce impune introducerea a 1.-2 faguri buni de ouat. b. Evitarea uzurii noilor generatii. Albinele n5scute spre sfir$itul verii $i In perioada de toamnil traiesc in jur de 6 luni, fat5 de circa 30 zile In sezonul de cules ,in-

'

a. Restringerea cuiburilor la num5rul de fqguri sau corpuri ocupate compact cu albine, elimi~rindfagurii de recolt5 din stupii orizontali sau, corpurile de recolt& din cei verticali. Este vorba de o prim6 restringere, intmcit in cuib exist5 $i unii faguri necorespunzBtori care nu pot fi sco$i acum din cauza puietului pe care-1 contin. De reguls, cuiburae se reduc la 6-8 rame corpuri de multietajat. fn mari $i la 1-2 cavl c E i dezvoltarea familiei justific5 iernarea pe dou5 corpuri. fagurii cu puiet vor fi adunati in corpul superior. b. Alegerea ramelor pe care Vor ierna albinele $i qezarea lor de o parte $i de alta a puietului. Aceste rame nu trebuie sa fie vechi (negqe) dar n-ici prea noi, ci maronii deschis, culoare d5t5 de rre~terea in ele a 4-5 generatii -de puiet. De asemenea, ele trebuie sg fie Incarcate cu miere $i p&stur&,In cantitate de eel putin 2,5 kg fiecare.

. tens. Pentru ca ele s5 realizeze aceasta lon- ' i , gevitate, trebuie s& le ferim de tot ce le-ar ( putea dauna; indeosebi de munca in exces \ pentru stocarea proviziilor sau producerea ,' ':;, cgldurii necesare i n ' cuib, de iritarea prin controale inutile. zsomote repetate, trepidatii ( 'sau furtivag $i chiar de inconvenientele pe care .le prezinta tratamentele antiparazitare ( In tea mai mare parte a lunii vcemea , executate toamna tirziu. Tn consecintg, hr5nirile de completare vor Ti facute nu mai \ avea un aspect estival temperat cu tempe-. tirriu de luna &ugust, astfel ineft uzura ( 'raturi maxime dfurne cupnnse intre 22 fi cauzatg de transformarea zahgrului in miere 26' in zonele de deal ,vi in depresiuni st si crpacirea acesteia is afecteze in special htre27 $1 320 in reghn(le de cfhpie. Tnnalbinele virstnice. Se recomand8, de ase. menea, impachetarea cuiburilor, maslLra care ( perahrile minime nocturne se vor situa In scute~te albihele & 0 parte din consumul \ general intre 10 si 18' CU Val0ri mai ridienergetic necesar pentru producerea celor ( cate pe litoral unde vor atinge 22-23' st 36C din cuib, ea contribuind totodata $i la \ mi cobofite in depresiuni hnde in ulttma intensificarea prelungirea duatului de imcB- ( dBcadli a lunii vor 'cobori sub 5'C. Numitre m8tci. ln$ice priveSte tratamentul potriva v a r r ~ z e i , aplicarea lui imediat dupa ( ru1 zilelor cu caniculs va fi mai redus prima. restrfngere a cuiburilor va scuti Se- 4' decR. obi~nuitdar pentru una, doud zile se neratiile tinere de albine de contactul c u ( a$teaptg urcarea mercurului termometrului medicamentul, de debiltarea provocatg de acarieni $i de ijnfectiile pe care ace$tia le ping la valori apropiate de 40' in Cfn~pia transmit. Tratamentul va c o n s t a d i n d w a Rom6nd. administrari la interval de 10 rile. ermatc Comparativ cu regimul termic mediu lu- in cazul cind la a doua apllcare-a c5zut nar Pn regiunile veitice exists_ tenun num5r fnsemnat de paraziti -. de o 3 treia administrare .fn octombrie. se va ur- ( dint2 spre valori rnai coborlte. Pe zonele m5ri ca simultan c u :acest tratament sB se f deluroase din vestul $i nordul unde distrug8 $i Braula m a , pentru a debarasa ( $i instabilitatea atmosferica v a fi rnai proalbinele: t i in special matcile de acest pan"ntatg cu averse de ploaie in cursul zilei, razit. care impiedica .ponta $i deranjeazg in uncle zile .situerea tempese iernarea. ('raturilor maxime in jur de 15'. h aceste \ regiuni frecventa ploflor se ;va fncadra in I EVITAREA FURTISBGULUI ( limitele multianuale In timp ce I n restul teritoriului numirul zilelor cu ploaie va fi Disparitia surselor .de. nectar, extractia ( mai Sub aspect cantitativ sfnt & a?cIupB ullimul cules $1 linsul ramelor ex- \ trase, precum $i hrgnirile de completare sou ( toptat valori defidtare f n ~ r i m u lrind [n stirnulare, toate acestea, coroborgte cu buna \ Oltenia $i vestul Munteniei. In regiunile esdetvoltare a familiilor $i numgrul mare. de ( tice $i wd-estice dizlocarea maselor de aer albine batrine, ocazioneazg rnai mult ca \ tropical se ya produce cu mai mult5 viooricind declan~area furti~aguluiin, stuplna. ) lent&, furtunile putlnd 69 aducfi pe aloSe recomandfi deci sB se reduc5 urdini~ele, curi caatitiiti de peste 50 E/m2, echivalente fn ~p<cialla familiile slabe. la roi $i nucu mediile lunare de precipitatii. 'J'otodat& clee, $i sfi se lucreze dupi-amiazi seara, ( slnt de avteptat csderi de grinding $i intencind albinele sint rnai potolite. Stupii vor \ sificgri de vint cu cara&er de vijelie. fi tinuti de~chiSi tit rnai putin -timp Po- ( Revenind la caracteristicile de lung stasibil. iar CerCetarea lor se va face c U pauze \ bilg ale lui august din acest an, ce se $i nu la rind ci Pe parite, ~ n t r u a d e ~ t a poate reliefa prin precipitatiile cu caracter albinele hoate ce-1 insotesc Pe apicultor Tizolat ce se vor fnergistra I n . majoritatea I n cazul cind aceste albine incearcti s3 intre \ zilelor, probabilitatea unor precipitatii gef n numar mare in stupii controlati, trebuie ( nerale abundente apare rnai ridicata doat sfi se suspende activtatea $i s5 se vqrifice \ pentru pltima perioad5 a lunii, conform daca la urdini$e este linivte : urrnind ca evolutiei vremii in anii in care conditiile lucrarile s5 fie reluate in alt5 zi sau seara de circulatie atmosferica au fost ana'loage tfrziu. celor din anul aeesta.

Prognoza \ meteorologic& , ,pentru luna august va

5

' !

' i ,
1

'

<

' !

!
h

! !
I

Dr. Ilie OGRADA 5

Corneliu POP

!, !
f

Dintre multe publicatii sosite la redactie ne face pl6cere -sd semnaldm do& titluri care atestd inscrierea unor reaiizdri rom6nesti i n circuitul mondial a1 valorzlor aptcole. Este vorba despre o bropurd .,APITHERAPIEa (Apiterapia), apdruts la sfirsitul anului trecut la Amsterdam, i n Olanda, a v i d drept autor pe J a a p K a a l si o revistfi intitulatei H E L I A , - Buletin informativ a1 Retelei de Cercetdri pentru Floarea-soarelui nl F.A.O. (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Apicullurd). ,

!! ! ! ! !
,

,Buletinul informativ a1 Retelei de Cercethri pentru Floarea-soarelui a1 F.A.O., care poart% nr. 811985 este u n numar omagial. A fost publicat cu prilejul implinirii a 10 ani de la initierea cooper5rii ~ t i i n t i f i c einternationale In doineniul cultivhrii floryi-soarelui de catne Centrnl d e Coordonare a Retelei de CercetAri pentry Floareasoarelui $i de Institutul de Cercetiiri pentru Cereale ~i Plante Tehnice Fundulea, sub auspiciile Oficiului regional F.A.O. pentru Europa. ' Cuvfntul introductiv a1 B~iletinalui' este sernnat de dr. A. V . V r l n c e a n u , co-

ordonatorul Retelei de Cercet%ri pentru Floarea-soarelui a F.A.O. si subliniazg faptul c% existents acestei Retele este rodul unei . admirabile initiative a Oficiului regional F.A.O. pentru Europa, menits sB stimuleze $i s% desf5~oat-e o cooperare international% P n cercetarea agricola bazath pe contribuvoluntarh a fiechrei t5ri ti] . . p rtlclpante. Este de subliniat faptul ch Romdnia detine prioritsti mondiale i n domeniul creirii de noi soiuri si hibrizi de floarea-soarelui. , Coordonarea Retelei floriisoarelui a fost Pncredintath Institutului d e Cercetari pentru Cereale ~i Plante Tehnice .Fundulea. care continua 52-$i Pndeplineasch functiile d u p s patru investiuri. 'Cooperarea $iinti,fics aintre membrii Retelei s-& bazat pe .principiul potrivit c5ruia Pntr-0 epoch de rapide evolutii tehnice ~i 5tiintifice este greu - dac% n u imposibil - ca u n singur i~lstitut sau o singurs 1 x 5 s s efectueze toate cercet5rile necesare Pntr-un domeniu sau' altul. Rezultatele acestor cercet5ri sint publicate i n Buletinul informativ HELIA. Ap5rut intr-o prezentare grafic5 deosebits, cu o inspirat5 coperat5 realizatii de. C. Gri-

goriu, numhrul omagial a1 Buletinului se bucur% de colaborarea unor cercettitori de prima minh, continind studii de u n inalt nivel ~ t i i n t i f i c menite sh contribuie la rezolvarea numeroaselor probleme pe care le pune cultura florii-soarelui. Exemplif i c s m cu cPteva teme abordate -in numgrul de care n e ocupam : 1. Similitudinea genetic6 a culturilor de floarea-soareluf pe baza experiencelor fdicute i n mai multe tdri - de A.V. V r l n c e a n u si F. M. st e u. 2. Aprecieri despre ere& t a t e , ~i variatie genetic6 la floarea-soarehi - de J . A K e s t e 1 o o t, J. H e u r s e I tArgentina) $i F. . M. P a uw e 1s-(Belgia). 3. Ameliorarea florii-soarelui pentru a rezista la atacul c i u p r c i i Diaporthe-Phmt~psis helianthi - de D. S k o r i 6 (Iugoslavia). 4._Caracteristictle anatomice ale '~florii-soarelui d@ D. S a m m a t a r 0 , M. B. G a r d e n t Si E. H. E r i c kson (S.U.A.). 5. Influenta unor factori agronomici si de mediu aSUpra putregaiului n e p u la floorea-soa'relui de A. Z a ZM o R o t t i, M. z e r i n i,

R. B u o n a U r i o $i V. P i r a n i (Italia). 6. Substante chimice pentru lupta impotriva buruienilor la floarea-soarelui : rezultatele experienfelor camparative - de G . P. V a n nozzi i E. Salera .(Italia). Numeroase din studiile bublicate In Buletin mentioneaz5 rezultate ale cercetiri' lor realizate in Romsnia. Constatam cu placere faptul ca in elaborarea studiului ,,Caracteristicile anatomice ale florii-soarelui", cei trei cercetFitori aqericani s-au folosit gi de un articol publicat de revista noastr5 ,Apicultura in RomBnia" nr. 7 din 1979, scris de F1. T 5 c.i n ri $i care poarta titlul ,,Corelatia., dintre ultrastructura celu2elor nectarifere si secretia de nectar la floarea-soarelui". hrticolul cercet5torilor americani prezintd, printre altele, efectele anomaliilor florale asupra activitatii de polenizare a insectelor, care au . fost determinate cu ajutorul analizelor gi biotestelor de nectar 5i arom5, a unor masur5tori ale florilor cu ajutorul micrografului electronic. Dan RADUCU
-

'

&PITHERAPIE" - broSura ctpiruta la Amsterdam are. subtitlu "Vindecarea prin prodbsele albinei (Apis mellifera)" @ contine date esentiale referitoaref la propolis, venin de albine, p%stur&, lrip tivor de matc5, apilarnilprop, polen $i miere. Autorul Jaep ' K a a 1, un prestigios editor olandez, se refer5 pe larg la comppzitia produselor citate, la terapia cu aceste produse, ' ca qi la preparatele apiterapice realizate pe baza substantelor active continute. Astfel, In capitolul I ,,PropolZsuli' - sint desscrise a m h u n t i t compozitia, proprietitile $i actiunile propolisului, incluzindu-se o sectiune cuprinzritoare t referitoare la utilizarea 'in diverse afectiuni ale : inimii si circulatiei sfngelui, In O.R.L.
.

c j i cai respiratorii ; bron~ite $i boli de plimini ; organe digestive ; organe sexuale ~i c5i urinare ; dermatologie ; glandc ; afe,ctiuni reumatismale ; oftalmologie. Autorul enumers g i dozele si lnodul de administrare a tabletelor, unguentelor, capsulelor, spraylui, dizolvatelor In apB distilat5, - tincturilgr, amestecurilor cu miere $i cremelor care contin propolis. Un 'capitol aparte este destinat Apilarni' lului $i Apilarnilpropului produse apicole romhne~ti, avind drept. autor de inventie pe apicultorul N. V. I i e7 i u, creatorul acestui a1 8-lea produs a1 stupului. Se precizeazg c5 apilarnilul este protejat de mai multe patente in urmatoarele t5ri : Elvetia, Germania Federals, pentru imbun&t&tirea funcA,ustria, U.R.S.S., Franta, An- tiilor organismului" sint enuglia, Statele Unite ale Ame- merate indicatii de utilizare a ricii; existlnd qi un patent rnierii pentru : femei Insgrcinate, sugari $i copii, oameni general european. PrecizEnd cB testele cfec- slabiti si britrini, pentru afectuate pe animale qi pe pa- tiuni ale ficatului, cardiovascientii din spitalele din Ro- culare si alergii diverse. Bibliografie ainplri cuprinde m5nia au dovedit cu prisosint5 actiunea pozitivg a alaturi de prestigioase nume Apilarnilului, autorul enu- de autori straini, afirmati Pn mer5 bogatul continut in sub- domeniul apiterapiei cji nustante bionergizante ale aces- mele mai multor autori rotui minunat produs i-01115- mgni gi al. lucr5rilor lor. Astnesc. Sint descrise apoi lar- fel sint c i t a i : Gidoiu Tr.. gile utiliziri ale -apilarnilului Safta T., Pambuccian Gr., ca medicament apiterapic - cu Palos Elena, Serbtinescu M., valoare terapeutic5 deosebitd Torius L Blaja N., PartheIn inedicatia copiilor, matu- niu A:, gdunescu C., Roman -S., Ionel A. R., lonescu D., rilor $i in gerontologie. Despre apilarnilprop au- ColitEi D., Colitd ,Adriana, torul precizeazB c5 prin com- lofciulescu A., Minulescu Gh,, binarea cu propolis plaja de Munteanu N., Butoianu Elena, Derevici Adeactiune a apilarnilului se 15r- Berceanu I.. lina, Piiunescu Tamara, Vegeste considerabil. ,Sint descrise formele de lescu Gh., Maftei-Galopentia .prezentare ale celor. doug I.. Popescu A., Braileanu Cl., produse, continutul tabletelor Gheorghiu A. Toti acevti au$i ,modul de administrare. tori acoperii grin aria de Celelalte capitole ale lucr6- cuprindere a JucrBrilor lor rii contin date sintetice, des- aproape toate problemele trat u l ' de complqte despre alte tate in accst volum, ceea ce valoroase produse ale stupu- dovede~te cu prisosintri c5 apiterapia romffneasc5 si-a lui. Dacri in capitolul, ,,Miereae grisit un lw de seam5 In cireste descrisri compozifia chi- cuitul mondial a1 valorilor mic5 ~i biochimicii a mierii, apitole. loan ELIAN P n ultimul capitol : ,,Mierea

lMICA PUBLICITATE

VINQ remorc5, familii albine, stupi si unelte apicole. Bistrifa, telefon 990/12175 (32)

VARROOZA TRANSMITATOR AL BOLILOR INFECTIOASE ALE ALBINELOR

0. F. GRABOV, L. N. GUZEVA. V. V. MIKITIUC, I. M. BOTNEV, M. L. OLYIIOV, K. S. CERNOV
\

-Varrooza se manifestti In dese rinduri Impreun5 cu alte boli; Astfel, I. h4. K u $ e n k o (1975), R. M . , S o 1 i m o v $i altii (1975), N. I. P La t u h i n a $i alpi (1975) au extras din femelele de Varroa pe Enterobacter hafnia var. , alvei $i a u descris virulen@ acesteia fatti de albine. Dupti datele lui E. I. S c r i p n i c, ipbo!n5virea. combinatti a faniiliilor de albine cu varroozti $i locg nme-. rican5 duce la pieirea acceleratl a acestora. A. M. S u c i r n o v $i E. A. C u d r i o v t e v (1977) au dovedit experimental transhiterea lui Bacillus larvae cu ajutorul acarianului. Lucrlrile urmltoare ale lui I. RI. B o t n e v a (1979),.L. M. G u z e v a (1981) $i K. S. C e r n o v (1981) a u adus date care dovedesc faptul cB VaYroa transmit virusul paraliziei acute, Escherichia coli, Aspergillus flavus. G. I. G r o m c o (1983) in cazul infesMrii cu acarieni infectati cu germenii septicemiei pe albine slnltoase, a extras din hemolimfa acestora din urmil bacterii identice. In ultimii ani in laboratorul pentru studiul bolilor albinelor a1 Institutului pentru cercetriri veterinare s-au experimentat cazurile de tmboln5viri concomitente ale Varroa cu alte boli ale albinelor. ' S-a montat In conditii de laborator experienta privind studiul modului In care se petrece transmiterea prin Varroa a agentilor patogeni. de naturil viral& bacterianii . . sau hicotic5. Albinele au fost infestate cu tulpini patogene de Escherichia coli, Enterobacter hafnia var aivef, Proteus mirabilis, virusul paraliziei acute, Ascosphaera apis, Beauveria lassiona, Aspergillus flavus. Odata cu aparitia infestatiei se scoteau acarienii d e pe aceste albine $i se treceau pe albine s8niltoase. Albine1.e moarte erau examinate prin metodele larg cunoscute folosite in virusologie, microbiologie $i micologie. In unele expe. riente s-au folosit d e asemenea femele de Varroa, extrase din ,familii bolnave In mod natural. In unele experiente s-a studiat gradul de infectare a1 .suprafetei corpului $i a organelor interne ale acarienilor, s-a determinat lungimea perioadei de pastrare a agentilor patogeni In vector.

In scopul studierii nhecanismu!ui de t r a n s mitere a agentilor patogeni prin acarieni nu fost executate experiente In care albinele infectate a u primit In hranA 1 fosfor radioactiv (P32) $i metioninti marcatti pe sulf (S"). Dupl detectarea lzotopului In hemolimfa albinei prin metode radiometric'e $i a acarienilor hrlniti pe acestea, ultimii erau sp5lati $1 transyazati pe albine hr5nite cu sirop d e zah5r curat. Dup5 reavezarea parazitilor se studia hemolimfa noilor gazde. Experientele s-au repetat de 3-5 ori fiecare avfnd martorul ei. La albinele pe care se transvazau acarienii luati de pe albinele moarte In urma infectlrii cu virusul paraliziei acute, precum $i la albinele infectate cu acest agent patogen prin hrana, s-a observat moartea in a 4-10 zi. In aceastil perioada In cuvti cru murit in medie 70 sau 69% din albine fat3 de martor 11-170/0. Trituratele p r e a t i t e din albinele moarte In ziua 4-10 In testelb de imunodifuzie au dat reacfie pozitiv5 pentru virusul paraliziei acute. In trituratul din n ziua a 3-a $i dup5 albinele moarte p h 5 l ziua a 11-a, s-au observat atit reacfii negative cit $i reactii pozitive. La toate albinele din grupele mart& qeactia a fost negativa La studierea cu microscopul electronic a preparatelor pregstite din femele de aca rieni moarte fn conditii naturale s-au gASil particule virale sferice cu dimensiuni d e 3 0 ~ 2 Concentrate de 50-100 ori fatil d e suspensia initiall, aceste particule au reactionat pozitiv la antiserul virusului puietului In sat In reactia d e imunodifuzie, $i a u fost identice tulpinei virusului p i e t d u i S n .'sac extras din larvele de albine lucritoare infectate. Aplicarea suspensiei concentrate in virus pe acarieni $i inocularea albiqclor adulte invadate nu provoac8 moartea acarienilor. In cazul studiului cu microscopul electronic in celulele tesuturilor acarienilor luati din ghemul de iarnti a1 familjilor, de albine infectate cu o boa15 viral5 combinat5, s-au g5sit virioni ai virusului filiform a1 albinelor (T. B. C 1 a r c , 1977, 1978) precum $i fragmente de virusif de form5 oval5 cu di- .

mensiunea de 60 X 35 $i de form5 rotund5 cu 0 de circa 100 um. In o r g a ~ i s m u ltuturo; acarienilor luati de pe albinele infectate experimental cu bacterii. din familia Enterobacteniaceae' s-au stabilit tulpinile incipiente ale agentilor patogeni. Enterobacter hafnia var. alvei ,.yi Escherichia coli s-au p k t r a t in organismul acarianului. 5-7 zile, Proteus mirabilis 3 zile. Infectarea suprafetei corpului parazitului .cu Enterobacter hafnia var. alvei a fost de 10.000 celule bacteriene pe acarian. Arjebrea unor asemenea acarieni pe albine s 5 n S toase a dus la infectarea cu Escherichia coli, gradul de in'fec'care fiind de 13,30/0 ; Enterobacter hafnia var. alvei 18% $i P. mirabilis pin5 la 30% din albine, fapt ce a fost confirmat $1 prin culturile ur. matoare din hemolimfh -ornoloage celor initiale. Studierea femelelor de 'acarieni, luatr d e pe albine hrZinite c u hran5 cu culturi de Beauverla lassiona $i, Ascosphaera apis, precum $i a acarienilor aflati pe suprafata culturii de Aspergillus flavus au dovedjt un grad mare de infectare a s u ~- r a e,t-e icorno-f--- r rele cu spori de ciuperci. Organismul_acestora era steril. Avezarea acestor'parazifi pe albine adulte nu a provocat moartea 41binelor. Ca rezultat bl infectgrii cu B. lassiona $i Asp. f l a v ~ sla martor au murit respectiv 35 $i 100% albine, iar albinele intretinute far5 ciuperci 8%. T o t u ~ inum5rul d e spori pe suprafa@ corpului albinelor, pe care se aflau acarienii infectati, a crescut. Ifr5nirea albinelor infestate cu acarieni, cu hran5 cu marcaj radioactiv a permis s5 se identifice izotopul in hemolimfa acarienilor spalati de impuritatile de pe suprafata corpului, care au parazitat aceste a ! bine precum ri in hemolimfa albinelor pc? care erau trecuti acevti acarieni. In acest fel cercet5rile intreprinse au ariitat posibilitatea transmiterii experimentale a agentllor patogeni ai paraliziei acute a albinelor, Ent. hafnia var. alvei, E. colt, P. mirabilts de c5tre femelele de Varroa. Din parazitii morti infectao experimental sau natural s-au extras agenti patogeni indlcati, precum $i virusul puietului in sac $i virusul filiform al albinelor. Continutul intern a1 acarienilor care a u avut contact cu micoze rBmine steril. In acelavi timp prezenta acestor acrieni mBreste num5rul d e sp6ri pe suprafata corpului albinelor in familie. Transmiterea agentilor patogeni albinelor, este legat5 dup5 cit se pare de inocularea acestora fn hemolimfa albinelor gazde de c5tre aca~ieniicare le paraziteaz5.

?
I
I
I

PO~TA FEMELEI DE VARROA IN FUNCTIE DE SEZON

Traducere de ing. Vasile ALEXANDRU, din revista ,,Pcelovodstvou nr. 6/1985

In majoritatea cazurilor acaricidele sInt apreciate In fun@ie de num5rul acarieni'- lor cazuti, fgrh s& se tin5 seams $i de in' fluenta lor asupra organelor sexuale, a CC ror perturbare se traduce prin Widerea fertilitstii femelei $i vitalitgtii urma~ilor, factori care reduc $i ei numarul de paraziti. Astfel, timolul reduce fertilitatea femelei de la 28,2 la 35,9%. Un efect asem5n5tor se produce $i in cazul acidului for-, mic $i oxalic. Experientele au mai atstat c5 nu toate femelele ou5 in acela$i timp $i c5 num5rul ou5lor depuse depind de sezon. Astfel, in mai procentajul ou5lor viabile a fost de 22010, iar durata pontei 1-8 zile, in iunie respectiv 50%1 $i 1-6 zile, E n iulie 80%, P n august 45,5O/oi $i durata pontei 1 4 zile, fn septembrie 38,7O/o $i in octombrie 27,6%. Ponta era de circa 3 ou5, dar $i ea varia dupa sezon. Nu toate femelele care intr5 P n celula cu puiet sInt capabile sB ou5. S a ,putut stabili, de asemenea un raport direct Pntre numhrul de ou5 depus $i vitalitatea ou5lor In cursul anotimI purilos. , (Z a m a z i j (A.A). In : Pcelovodstvo, nr. 5, , 1986) ALBINE MFORMATICIENE Este de mirare cB un subiect a$a d e pasionant nu a mobilizat mai multi cerce.tztori, c5ci studiul memoriei,albinelor $i felul P n care aceast5 insect5 se programeaza cer s5 fie cunoscute dac5 vrem s2 progres5m in materie de genetic5 $i de conduiu a stupilor. Dupa un zbor care poate s 5 o indep5rteze cu mai multi kilometri d e colonie, albina este capabil5 ss-$i aminteasci locul stupului, mirosul acestuia $i a1 m3tcii. Exis-tents unui organ care-i permite memorizarea acestor date este deci evident la albins. Aceast5, ,bancB de date", pare superioara fat2 de alte animale. Prevederea ei pentru rezerve atesth cunoavterea ritrnur11o.- sezoniere. Alte observatii permit s2 se cread5 c5 ea &tie $i Ba.evai~eze. Or, pentru a evalua, este necesar s& se refere la experiente tr3ite sau lnv5tate $i chiar s5-$i reactualizeze din cind in cind cunostintele. Aceasta ne face s3 credem c5 genele ei originale sint completate $i modificate de cunostinte noi, care sint transmise apoi tinerei generatii. Pe vremuri, eu obiSnuiam sB scot ramele cu albine pentru roiuri dup5 un cioc5nit prealabil In stup (metodFi care permite manevrarea rnai uvoar5 ,a albinelor, f5cindu-le s5-$i umple gu$a cu miere $i s5 emit5 un sunet caracteristic, un fream5t cu a c e e a ~ isurse, am constatat cB albinele sau fognet). Ei bine, dup5 doi ani de lucru. luaserB obiceiul ca la primele rafale de fum s5 fnceap5 s5 fream5te $i s5 se urce In siruri pe peretii stupului, de$i cele care

f5cuser5 cuno$tinf& cu ciocinitul muriser5 de mult. Oare informatia In c a w 5 fusese transmisti descendentei ? $i prin ce mijloc? Prin ,,lirnbajN sau printr-o secretie care actioneazs asupra genelor ? S-a constatat c5 ou5le de albinii neagr5, puse s5 eclozioneze in fam~liide caucaziene, aveau (in faza de puiet ciiplcit) copficelul bombat, $i c5 albinele negre i e ~ i t edin aceastl ecloziune continuau sii c5p5ceasc5 cu bolt5 puietul de rasa neagrA care le era prezentat. Deducfia era c5 solutia nutritiv5 elaborat5 de doici prin glandele endocrine $i serviti tinerelor larve trebuie s5 contin5 $i o setretie de informatie, capabilB sii modif~ce genele originale. Aceasta teorie nu a fost pin2 acum confirmats $i nici dezminfitli, Ins5 pare destul de plauzibilii. SB ne amintim (sau sii cunqavtem) c5 de la baza creierului unor ~obolanidresati s-a scos lichid $i s-a ihjectat altor $obolani nedresati, reu~indu-se astfel s C i facH pe acevtia din urm5 receptivi la o serie de semnale pe care pi nu le cunovteau inainte $i pentru a caror deprindere a r fi fost nevoie de un dresaj de citeva luni de zile. $i atunci ? Trebuie oare s5 conchidem cii albina ar' fi- anticipat realizirile omu-, lui in informatics $i tii a r fi capabil5 s5-$i ,,iprogrameze" descendenp pentru o rnai bun5 supravietuire ? S-qr putea s5 existe un adevar in aceasfa ipotez5 $i e de sperat cli cel~et8torii vor incerca s-o verifice, ciici daca s-ar dovedi cli unele secretii pot modifica codul genetic original, toate tehnicile de crerjtere a matcilor rji multe alte aspecte dm conduita ~ t u p i l o rvor trebui revizu~te. (A. G a u 11 i e r. In : Revue ?ran&ise d'apiculture, martie, 1986, p. 129) COMPOZITIA CROMOZOMICA SI MORTALITATEA OUALOR ACARIANULUI l7ARROA Oulile depuse de Varroa n; sfnt uniforme, in ce p r i v e ~ t emtirimea $i gradul' de crerj- '

tere, cu atit rnai putin P n ce prive$te vitalitatea, ele fiind clasate din acest punct de vedere fn 'trei grupe : mici; f5r5 lsemne de dezvoltare $i farti vitalitate ; mijl'ocii, neviabile, dar prezentind 4n momentul pontei un inceput de ' embrion ; P n fine o a treia grupa cuprinde ou5le viabile, mari, avind In momentul pontei o larvs In plina dezvoltare. S-a studiat legitura dintre ou5le viabile $i sexul lor ; stabilirea acestuia din urm5 in ouHle viabile n.u prezintS prea mare dificultate ciici se ,poate constata dezvoltarea lui ulterioarg, dar e rnai complicatti In cazul ,embrionilor din ou5 neviabile, care nu se rnai dezvolt5. Trebuie studiata atunci compozltia cromozomics. frimultirea la Varroa se face pe baz5 de partenogehezH ceea ce inseamn5 cii din ouB fecundate diploid (numiir egal de cromozomi) se dezvolt2 femele, iar din oug . fecundate haploid (7 cromozomi contra 14) iau n-tere masculi. Aceasta permite sB se determine sexul ou5lor neviabile. Rezultatele obfinute permit,la rindul lor, sii se compare mortalitatea outilor fecundate $i nefecundate. Din- t r e outile medii neviabile, toate erau nefecundate, deci haploide, deci masculii, acestia insumind rnai mult de 80% . din ou5le neviabile, ceea ce explicii moartea, in perioada de pontti, a viitorilor masculi nefecundati. Se confirm5 deci ipoteza cii la aca; rienii care se Inmultesc .pe cale de partenogenezii, selectia se face prin e1iminarea:pSrtii rnai putin productive a populatiilor, deci a masculilor. Acest fenomen permite sti se conserve heterogenitatea, deci stabilirea Populatiei parazitului prin Pndepiirtarea masculilor neviabili din faza de ou, evitlnsdu-se astfel influenta negativii inevitabilii a unei fncruci~ririintre parinti prea inruditi. (A k i m o v (I. A.). In : Pcelovodstvo, nr. 7, 1986) Traduceri dr. Ilie OGRADA sitind ~i o familiarizare a personalului. cu ideea respectivti.)

METODA COMBINATA DE INTRETINERE A FAMILIILOR DE ALBINE

(contznuare din pag. 18) privind utilajul apicol: se obtine un gabarit redus comuat'ativ cu numiirul de familii de albin'e, economisindu-se cei putin un fund $i un capac pentru fiecare stup, se asigur5 interschimbabil~tatea ramelor $i corpurilor pe intreaga stupinti, precnm $i paletizarea $i se re, duc eforturile intretinerii. P e ling5 avantajele descrise rnai exist5 $i dezavantaje. care depind de unghiul din care este privita problema : (de exemplu, gradul de calificare a1 apicultorului, obivnuinta sa, metoda cu dous miitci neputihd fi extinsii la intreaga stupin2, deoarece este prea intensiv5 fat5 de numsru! de stupi, nece-

EFICIE~~TA ECONOMICA - minim5 = 3O0/o - maxima 701n, dup5 cum numiirul familiilor antrenate variazti Tntre 30-70. LISTA UTILAJELOR ADAPTATE 1. podi~oru! cu u r d i n i ~propriu practicat Pn ram& prevazut cu s i t s . $i gralie IIanemann (10 cmX2O cm) 2. ram2 insirmat5 sau prevszut5 cu tes5turii de plas2 pentru sustinerea turtei (candi) 3. plac5 de zbor creat5 din tab12 care se poate lipi de stup prin translatie 4. colfari 5. balamale Bilgheri 6, rame portm2tci (16 bucsti/ramR)

--