NUTRITIA Albinelor

Surse de hran
Plante melifere
ghiocel ( II.-IV. nectar , polen ) ; salcia ( II.-III. polen , miere 150 kg/ha ) ; alun ( II.-III. polen ) ;
corn ( III.-IV. polen , miere 20 kg/ha ) ; viorele ( III.-IV. nectar , polen ) ; mr , visin ( III.-IV.
polen , miere 30 kg/ha ) ; porumbar ( IV.-V. miere 30kg/ha ) ; soc ( V.-VI. polen , miere 80
kg/ha ) ; pducel ( V.-VI. miere 100 kg/ha ) ; zmeur ( V.-VII. miere 50 kg/ha ) ; mur ( VI.-IX.
miere 50 kg/ha ) ; porumb ( VII.-IX. polen 22 kg/ha ) ; cicoare ( VI.-IX. polen , miere 100 kg/ha )
; trifoi alb ( VI.-XI. miere 100 kg/ha ) ; dovleac ( VII.-IX. polen 40 kg/ha , miere 50 kg/ha ) ;
floarea-soarelui ( VI.-VII. polen , miere 60 kg/ha ) ; mac ( VI.-VII. polen , nectar ) ; ppdia
( IV.-X. nectar , polen ).
Activitatea nectarifer a plantelor este optim ntre orele 7 si 13 la + 16 ... + 25 C si umiditatea
aerului de 60 - 80 % . Secretia de nectar este diminuat de razele solare directe si stopat de
secet prelungit , vnturi puternice si temperaturi mai mari de + 36 C . Ploile de lung durat
dilueaz si spal nectarul floral iar ceata i diminueaz concentratia de zaharuri .
Florile si mugurii plantelor sunt vtmate cnd temperatura scade sub - 2C .
Salcmul alb
(Robinia Pseudoacaccia ) ( V. )
Originar din America de Nord , adus n 1603 n Franta si n 1883 n Romnia . Este o specie de
lumina , sensibil la ger , sufer din cauza poleiului , vtmat de vnturi puternice si nu suport
inundatiile . nfloreste din prima decad a lunii mai pn n iunie ( la 10 zile
dup ce mugurele floral are 25 mm sau dup nflorirea gutuiului ) . Ofer cules 8 - 12 zile ;
secretia de nectar 1 - 4 mg/floare cu 40 - 70 % zaharuri ; conditii optime : temperatura de + 24 ...
+ 29 C , presiune atmosferic 1005 - 1010 mbar , umiditate relativ 70 - 80 % si viteza vntului
sub 2 m/s . Productia de miere : 700 - 1500 kg/ha .
Teiul
( VI. - VII. )
- cu frunza mare
( Tillia platyphyllos ( grandifolia ) ) nfloreste primul la 7 sptmni dup nfrunzire - la 20 zile
dup sfrsitul nfloririi salcmului .
- cu frunza mic
( Tillia cordata ( parviflora ) ) nfloreste la 10 - 15 zile dup teiul cu frunza mare .
1

- alb
( Tillia tomentosa ( argentea ) ) nfloreste la 20 - 21 zile dup teiul cu frunza mare ; 5 - 15 flori /
inflorescent ; secretia de nectar 0,2 - 0,5 mg/floare : 46 - 62 % zaharuri ; productie de miere
1200 kg/ha .
Ofer cules timp de 14 - 18 zile . Conditii optime : peste + 28 C , umiditate atmosferic , ploi
naintea nfloririi . Secretia de nectar depinde si de cantitatea total de precipitatii din lunile iulie
, august si septembrie ale anului precedent cnd teiul absoarbe substante minerale din sol
crendu-si rezerva de hran ce va fi transformat n primordii florale , rezerva de amidon fiind
sursa secretiei de nectar sau de man pe frunze n timp de secet .
Dac n cursul zilelor cnd teiul este nflorit alterneaz ploaia si arsita la albine apare diareea din
cauza consumului de nectar si polen alterat iar datorit mirosului puternic al florilor albinele se
rtcesc si apar lupte la urdinis .
Albinele prefer nectarul cu 50 - 15 % zaharuri .
Mana
reprezint exudatia ( lcrimarea ) frunzelor de artar , tei , mesteacn , salcie , ... sau excretia
lachnidelor si lecaniidelor de pe molid , stejar , brad , pin , tei , fag , salcie , ...
Polenul
: 24 ( 7- 35 ) % proteine ( a cror constituenti de baz sunt aminoacizii ) ; 10 % aminoacizi
liberi ; 27 ( 19 - 40 ) % zaharuri ; 2,7 - 4,4 % substante grase ; 0,2 - 15 % lipide ( grsimi ) ; 1 - 7
% cenus { 30 % K , 1 - 20 % Mg , 1 - 15 % Ca , 1 - 12 % Fe , 2 - 10 % Si , 1 % S , 15 % P , 0,6
% Cu , 1,4 % Mn } ; vitamine { 0,6 mg B1 , 1,6 mg B2 , 1 mg B6 , 2,7 mg B5 , 10 mg B3 } ; 0,5
% acid lactic si 3,4 % ap .
Dup o depozitare de un an , prin degradarea aminoacizilor si vitaminelor , polenul si pierde 75
% din capacitatea de stimulare a dezvoltrii glandelor hipofaringiene , mandibulare , salivare si
din gus . Albinele prefer polenul psturei .
Mierea
este nectarul tranformat prin actiunea enzimelor din intestinul anterior al albinelor si prin
evaporarea apei si contine : 18 % ap , 70 - 80 % glucoza ( dextroza ) si fructoza ( levuloza ) , 5 7 % zaharoza ( sucroza ) si dextrine , 0,5 % cenus { 10 mg K , 33 mg P , 5 mg S , 5 mg Na , 5
mg Ca , 16 mg Cu , 0,6 mg Fe , 6 mg Mn , Cl , Si , Cr , Mg , Li , Ni , Pb , Sr , Zn , Os ... } ,
vitamine { 0,005 - 0,01 mg B1 , 0,04 - 0,1 mg B2 , 0,01 - 0,05 mg B6 , 0,07 - 0,2 mg B3 , 0,075 0,1 mg B5 , 3 mg C , K , ...} , acizi organici { 0,6 % acid gluconic} si 0,4 - 0,8 % proteine .
Maturarea mierii continu si dup cpcire - astfel dup 2 zile ea contine 63 % zahr invertit
( glucoza si fructoza ) , 12 % zaharoza si 19,8 % ap iar dup 10 zile 77 % zahr invertit , 4,5 %
zaharoza si 18,3 % ap .
2

Mierea de salcm : 41,7 % fructoza , 34,8 % glucoza , 10 % zaharoza si maltoza , pH = 4 ,

polen/sediment < 30 % .
Mierea de tei : 38,3 % fructoza , 37,3 % glucoza , polen/sediment = 70 - 80 % ; contine si o
cantitate de miere de man .
Mierea de man ( "mierea de pdure" ) : 37 % glucoza , 32 % fructoza , 6 - 10 % zaharoza , 5 %
dextrine , 11 % melezitoza si 1 % cenus .
Pstura
"pinea albinelor" : granulele de polen de diferite tipuri umezite cu secretii glandulare si
comprimate (2/3 din nltime) n celulele fagurelui sufer transformri sub actiunea cldurii si
umiditatii din stup si a bacteriilor lactice astfel nct dup 7 zile sunt acoperite cu miere iar
celulele sunt cpcite . pstura contine : 35 % zaharide , 22 % proteine , 16 % lipide , 2,4 %
cenus si 3 % acid lactic .
Consumul de hran
1kg albine /24h miere polen
- nu cresc puiet si nu cldesc faguri 42 g 3 g
- cresc puiet 90 g 42 g
- cresc puiet si cldesc faguri 145 g 56 g
cresterea 1 kg de albine 1100 g 1500 g
producerea 1 kg de cear 3600 g 1400 g
Proteinele din polen sunt asimilate n proportie de 60 % . Pentru dezvoltarea larvei sunt necesare
25 mg proteine ( = 4 - 6 mg azot ( N ) ) , desvrsirea dezvoltrii n primele 5 zile dup
eclozionare necesit 5 mg proteine iar formarea "corpului gras" solicit 18 mg proteine . pentru
enzimele necesare producerii unui kilogram de miere se consum 3600 mg proteine iar
prelucrarea unui kg sirop de zahr 3200 mg N .
De consumul de polen sau pstura depind :
- nceputul ouatului mtcii n primvar ;
- dezvoltarea glandelor la albine = calitatea hrnirii mtcii ( si puietului ) si numrul puietului ;
- longevitatea si rezistenta la mbolnviri a albinelor ;
- cantitatea de cear secretat .
Consumul lunar de miere al familiei de albine :
3

Ianuarie = 0,8 kg
Februarie = 1,2 kg Martie = 1,6 kg
Aprilie = 4,7 kg Mai = 6,7 kg
Iunie = 9,2 kg Iulie = 12 kg
August = 5,7 kg Septembrie = 4,2 kg
Octombrie = 0,7- 3,3 kg ( n functie de numrul de zboruri)
Novembrie = 0,6 kg Decembrie = 0,7 kg
Apa
Necesarul de ap pentru o zi a familiei de albine este de 40 - 60 g crescnd n timpul verii la
200g . Astfel pentru fiecare din cele 9.000 de larve
( ct are de obicei o familie ) doicile folosesc ( pentru producerea hranei larvare ) 5,5 mg ap iar
prin mprstierea apei pe faguri si pe peretii stupului se mentine umiditatea si se diminueaz
temperatura n cuib .
Lptisorul de matc
este un produs de secretie al glandelor hipofaringiene al doicilor care contine : 58 - 67 % ap si
33 - 42 % substant uscat { 13 - 18 % protein , 3 - 6 % lipide , 8 - 12,5 % zaharuri , 0,8 - 1,5 %
cenus , 4 - 8 % hormoni , enzime , fitoncide ( roializina = protein cu actiune antimicrobian ) ,
factori biotropi si vitamine ( 0,004 mg B1 , 0,009 mg B2 , 0,03 mg B6 , 0,1 mg B3 ) } .
Vitaminele
A
= axerooftol ( retinol ) - are rol n formarea celulelor noi , n reproducere , mentine integritatea
celulelor epiteliale , asigur nutritia sistemului nervos ( S.N. ) ;
D
= calciferol - indispensabil structurii celulare a organismului si mentinerii functiilor vitale .
E
= a - tocoferol - asigur formarea fermentilor pentru respiratia celular , proliferarea celulelor ,
sinteza argininei , mentine aparatul neuro-muscular ;
F
= acid linoleic si acid linolenic - particip la structura fosfolipidelor , la transportarea si utilizarea
lipidelor ;
B
1 = tiamina ( aneurina ) - determinant al metabolismului glucidelor apei si lipidelor , intr n
compozitia enzimelor , transform acidul piruvic ( toxic pentru S.N. ) n acid acetic .
4

B
2 = G = riboflavina - particip la reglarea oxigenrii celulare , la absorbtia glucidelor n intestin ,
la metabolismul lipidelor si aminoacizilor ( substant de crestere ) .
B3
= PP = niacina ( nicotinamida ) - component a 2 coenzime care transport hidrogenul n procese
redox celulure .
B
4 = colina - intervine n transportul lipidelor , metabolismul S.N. si sinteza metioninei .
B
5 = acid pantotenic - intervine n metabolismul intermediar , asigur metabolismul epiteliilor ,
mreste rezistenta la infectii , influenteaz dezvoltarea glandelor hipofaringiene , necesar nutritiei
albinelor si mtcii .
B
6 = piridoxina ( adermina ) - esential n metabolismul proteinelor , determin asimilarea fierului
n celule , contribuie la buna functionare a sistemului nervos si muscular , determin mrirea
ovarelor la mtci ( dar si la lucrtoare ) .
B
7 = H = biotina - are rol n dezaminarea aminoacizilor (favorizeaz cresterea larvelor) , n sinteza
acidului aspargic si acidului oleic .
B
8 = inozitol - are rol n metabolismul lipidelor , influenteaz cresterea albinelor si dezvoltarea
glandelor hipofaringiene .
B
11 = M = acid folic - particip la sinteza aminoacizilor , indispensabil pentru formarea pterinelor
( componente ale lptisorului de matc ) .
B
12 = ciano-cobalamina - factor determinant al metabolismului proteinelor , intervine n sinteza
aminoacizilor si acizilor nucleici ( contribuie la procesele de crestere ) , mentine integritatea
S.N. , adugat la tratamentul antibiotic al locii europene previne aparitia recidivelor .
Hrniri artificiale
Hrniri :
- de ntretinere = ajutorarea incipient a roiurilor si a familiilor n perioade lipsite de cules .
- stimulente = stimularea cresterii puietului .
- de nlocuire = nlocuirea mierii de man sau de struguri .
- de completare = asigurarea rezervei de hran pentru iarn si primvara sau dup perioade lipsite
de cules .
5

Hrnirile cu zahr
Mierea din zahr cu o cantitate infim de resturi nedigerabile nu contine substante cu efecte
negative asupra vietii familiei de albine . Desi contine doar 13 microelemente din cele 30
( lipsind cobaltul ( B12 ) ) si 10 % din fosforul ( P ) din mierea floral nu actioneaz nefavorabil
asupra iernrii albinelor ca mierea de man sau de crucifere ( varza , mustar , ridichi ) .
Cnd hrnirea cu zahr se face n lipsa unui cules de ntretinere mult timp dup ultimul cules matca reducnd sau ntrerupnd ponta , numrul de puiet si albin tnr fiind mic - prelucrarea
zahrului slbeste si mai mult familia . Cnd hrnirea cu zahr se face n timpul unui cules trziu
de ntretinere dar familia nu are suficiente rezerve de hran ( minim 0,9 kg/ram ) , albinele se
vor abtine de la consum , calitatea prelucrrii scade din cauza insuficientei polenului si
temperaturii sczute iar albinele eclozionate trziu nu au timp pentru formarea corpului gras .
Familiile slbite de ultimul cules nu pot face o prelucrare de calitate a unei cantitti mari de sirop
de zahr ntr-un interval de timp scurt , zahrul fiind incomplet invertit va produce iarna uzura
suplimentar a albinelor ( n plus albinele vor bloca cuibul ocupnd celulele pentru puiet cu
sirop). Norma zilnic pentru completarea rezervelor nu ar trebui s depseasc 1 litru sirop
3:2 .
n siropul acidulat cu 0,3 % ( 3 ) acid citric albinele introduc o cantitate insuficient de enzime
, invertirea zaharozei fiind frnat ceea ce poate duce la cristalizarea "mierii" . Siropul acidulat cu
0,1 - 0,3 % ( 1 - 3 g / l ) acid citric ( sare de lmie ) se recomand pentru hrnirile stimulente
cnd consumul este direct si reduce dezvoltarea septicemiei , nosemozei si infectiilor mixte .
Primvara aportul de hran "excit" albinele dar le pricinuieste o irosire suplimentar a energiei
vitale pentru evaporarea apei si descompunerea zaharozei , temperatura fiind sczut si aportul de
polen insuficient .
Evitati hrnirile cu zahr uscat sau cu serbet , candi si candel care accelereaz uzura
organismului albinelor datorit suprasolicitrii secretiei glandelor toracice .
Siropul de zahr
1:1 ( 1,6 l ) = 1 kg ( 50 % ) zahr + 1 l ( 50 % ) ap
3:2 ( 3,8 l ) = 3 kg ( 60 % ) zahr + 2 l ( 40 % ) ap
2:1 ( 2,2 l ) = 2 kg ( 66 % ) zahr + 1 l ( 34 % ) ap
( X + 0,6Y ) [ l sirop] = Y [ kg zahr ] + X [ l ap ]
1 kg sirop 1:1 = 0,8 l = 0,46 kg miere
1 kg sirop 3:2 = 0,76 l = 0,55 kg miere
1 kg sirop 2:1 = 0,73 l = 0,61 kg miere
Prepararea se face la cald , dar nu se fierbe cci poate cristaliza mai trziu , sau la rece . Se poate
6

aduga pn la 1 g/l ( 0,1 % ) acid salicilic sau acid citric pentru invertirea partial a zahrului si
pentru a mpiedica fermentarea sau cristalizarea siropului . Apa se fierbe 30 minute si se las s
se rceasc pentru sedimentarea srurilor minerale .
( Vol. 1 l ap = Vol. 1 kg zahr tos )
Siropul de miere
4:1 = 80 % kg miere + 20 % l ap
Pasta de zahr si miere
4:1 = 4 prti ( 80 % ) pudr de zahr + 1 parte ( 20 % ) miere sau sirop de zahr 4:1 ; mierea
nclzit ( sub + 45 C ) se toarn peste zahr si se frmnt pn la uniformizare , se pot aduga
50 g ulei de floarea-soarelui pentru mrirea atractivittii ; se formeaz turte de 0,3 - 0,7 kg .
Serbetul de zahr
1 kg zahr si 175 ml ap se fierb ~ 30 minute ( sau pn cnd temperatura atinge + 116 C ) , se
rceste la + 40 C - dac rcirea este lent se pot forma cristale mari - se adaug 200 g miere si se
amestec pn devine consistent ; se formeaz turte de 10 - 15 mm grosime .
Turte proteice
1) 75 % polen + 25 % miere
2) 100 g ( 22 % ) polen + 100 g miere + 260 g ( 56 % ) zahr pudr
3) 30 % lapte praf ( , fain de soia sau drojdie de bere ) + 20 % miere + 50 % zahr pudra
4) 12 % fain de soia + 5 % lapte praf + 5 % drojdie de bere + 4 % polen + 20 % miere + 54 %
zahr pudr
Sirop "proteic" : 70 % sirop de zahr 1:1 + 6 % soia + 4 % drojdie + 10 % lapte praf + 10 %
polen
nlocuitorii de polen
pot dezvolta nosemoza la albinele btrne iar administrarea lor nainte de zborul de curtire
cauzeaz albinelor masive ncrcturi rectale provocnd diaree; nu se folosesc la hrnirile de
nlocuire si de completare a rezervelor . Limita maxim de folosire a nlocuitorilor de polen este
de 35 % sau n continut de proteine de 15 % - excesul de proteine cauzeaz "otrvirea proteic".
Continutul de proteine n soia este de 44 %, n drojdie 44 %, n lapte praf 33 % ; proteinele din
lapte praf sunt utile pentru cresterea puietului iar cele din drojdie pentru formarea corpului gras de altfel amestecul nlocuitorilor de polen este cu 25 - 60 % mai eficient dect folosirea unui
singur substituent. Atractivitatea acestor substituente este de 2 ori mai mic dect a polenului
(lipide integrale, steroli, acizii octa-deca-trans2 si cis9cis12-trienoic). pentru a stimula consumul
se adaug cel putin 12 % polen , arom de fenicul , extract de musetel , ulei de porumb sau miere
primvara si numai miere toamna .
7

Plantele medicinale de uz apicol

Este recomandabil ca siropul de zahr s se prepare cu ceai ( extract ) din plante medicinale
care datorit vitaminelor , fitoncidelor si compusilor organici are actiune stimulent,
antibacterian si astringent contribuind la sntatea si prelungirea vietii albinelor .
20 g de amestec polivalent din : 21 % urzic , 15 % suntoare , 13 % cimbrisor , 11 % ment ,
10 % musetel , 8 % ptlagin , 7 % tei , 7 % roinit si 4 % coada soricelului se amestec cu
putin ap rece , se las 10 minute apoi se adaug 1 l ap clocotit si se las ( s infuzeze ) 15 30 minute dup care se filtreaz si se adaug zahrul .