Pentru mentinerea vietii, perpetuarea speciei si desIasurarea multiplelor activitati, albinele au

nevoie de hrana bogata in substante energetice proteice, microelemente si vitamine si de apa.

Toate aceste valoroase substante sunt preluate de albine din nectarul si polenul Ilorilor care,
culese cu migala si transportate in stup, prin procese complexe Iizice si biochimice, sunt
transIormate in miere si pastura.


Acestea reprezinta hrana speciIica a albinelor atat in sezonul activ, cat si in perioada repausului
de iernare.

HRANA ENERGETICA.
Nectarul si mierea constituie, in principal, hrana energetica a albinelor.

Nectarul.
Este un produs complex, secretat de glandele nectariIere ale plantelor, care se prezinta sub Iorma
unei substante glucidice de concentratie diIerita, ce variaza in Iunctie de specia plantei,
umiditatea si temperatura din atmosIera, Iiind cuprinsa intre 4 - 75.
Concentratia optima a nectarului preIerat de albine pentru cules este de 40 - 50.
In conditii deosebite (lipsa de hrana), albinele recolteaza nectarul pana la concentratia de 5.
Principalele componente ale nectarului sunt: glucidele, reprezentate de zaharoza, glucoza si
Iructoza.
In cantitati mici, dar cu Ioarte mare valoare biologica sunt prezenti in nectar si acizi organici,
rasini, dextrine, proteine, enzime, vitamine, substante minerale etc.
Reactia nectarului, in general, este acida, mai rar neutra si Ioarte rar alcalina.

TransIormarea nectarului in miere se realizeaza prin activitatea de prelucrare a albinelor, care
cuprinde un proces biochimic si unul Iizic.
Procesul biochimic are la baza invertaza, produsa de glandele Iaringiene, care transIorma
zaharoza in Iructoza si glucoza.
Procesul Iizic consta in eliminarea unei cantitati insemnate de apa din nectar si aducerea acestuia
la umiditatea de 15 - 18, prin activitatea intensa de ventilatie si mutarea de sute de ori de la o
celula la alta si intre albine.

Mierea.
Este principala sursa de energie pentru albine, Iiind Iolosita atat in procesele Iiziologice
ale organismului, cat si ca sursa de caldura, prin transIormare in energie termica.

Pentru procesele Iiziologice, hrana energetica este Iolosita in urmatoarele actiuni:
- asigurarea activitatii musculare de care depind deplasarea in teritoriu (zborul), culegerea si
transportul nectarului si al polenului;
- asigurarea circulatiei hemolimIei, Iunctionarea sistemului nervos, a aparatului respirator si a
altor activitati vitale pentru organism;
- desIasurarea metabolismului celular, respectiv, a proceselor de termogeneza si respiratie
celulara;
- asigurarea proceselor de digestie si absorbtie a substantelor nutritive;
- asigurarea activitatii glandelor secretoare care produc enzimele necesare organismului si pentru
transIormarea nectarului in miere, producerea laptisorului de matca, a cerii si veninului;
- mentinerea temperaturii cuibului, precum si a organismului albinei peste limita critica.

Glucidele din miere au si un important rol structural, participand la constituirea membranelor
celulare, a tesutului conjunctiv, a hormonilor si anticorpilor.
Enzimele din miere contribuie la accelerarea reactiilor metabolice, avand Iunctii reversibile atat
de degradare, cat si de biosinteza.
Vitaminele intra in stranse relatii cu hormonii si enzimele, indeplinind rol de biocatalizator.

Substantele minerale, care au un rol important in reglarea presiunii osmotice si mentinerea
echilibrului acido-bazic, se gasesc in mierea Ilorala, intre 0,1 - 0,5, iar in cea de mana, intre 0,5
- 1.
Totodata, acestea sunt si componente ale unor hormoni, vitamine si enzime.
Acizii organici din miere au rol important in metabolismul albinelor.
Se apreciaza ca o Iamilie de albine consuma pe timp de un an circa 80 kg hrana energetica, din
care mierea reprezinta 50 kg, iar diIerenta in echivalent caloric este preluata din grasimile si
amidonul, prezente in polenul consumat.
Pentru hranirea si cresterea unui kg albine (10.000 indivizi), sunt necesare 1,1 kg miere si 1,5 kg
polen.
Deosebit de important pentru viata albinelor este sa stabilim si sa asiguram rezerva de hrana
necesara sezonului lipsit de cules si iernare, respectiv lunile noiembrie - aprilie.
Pentru aceasta perioada s-a stabilit ca este necesar sa se asigure cuibului Iamiliilor de albine 15 -
18 kg de hrana energetica, urmarind ca rezerva sa nu scada niciodata la mai putin de 6 kg.

HRANA PROTEICA.
Aceasta are un rol deosebit in viata albinelor, Iiind constituita din polen.

!4lenul.
Din punct de vedere apicol reprezinta un element deosebit de important in nutritia albinelor.
El asigura hrana proteica, minerala, grasimi si vitamine, in toate stadiile de viata ale albinelor.
In timpul unui an, distingem doua perioade in care albinele au nevoie deosebit de mare de polen,
acestea sunt: primavara - cand Iamilia de albine se gaseste in plina activitate de crestere a
puietului si dezvoltare numerica a indivizilor, si toamna - cand se cresc albinele de iernare, care
isi asigura corpul gras (substantele lipoproteice) pe baza consumului de polen si rezervele
necesare (pastura), in a doua parte a iernarii.
Graunciorii de polen se gasesc in numar deosebit de mare pe anterele Ilorilor; pentru culegerea
lor, albinele participa cu tot corpul (perisorii de pe cap, toracele, abdomenul, piesele bucale si
cele trei perechi de picioare).

Procesul recoltarii polenului cuprinde doua etape: in prima, albinele scutura si culeg polenul de
pe stamine, acoperindu-si corpul cu graunciorii Iini, iar in cea de-a doua, urmeaza perierea
acestora cu ajutorul pieptenilor tarsieni si Iormarea ghemotoacelor de polen pe picioarele
posterioare, de unde este transportat si depozitat in celulele Iagurilor din cuib.
Componentele principale ale polenului sunt proteinele, al caror continut variaza intre 7-35.
De prezenta polenului in stup depinde cantitatea si calitatea puietului, dezvoltarea si sanatatea
Iamiliei de albine.

Pe langa componentele principale (proteine, zaharuri si substante minerale), polenul contine o
gama importanta de vitamine (A, B1, B2, B6, C, D, E si PP), enzime, precum si numeroase
substante antibiotice de importanta vitala pentru organismul albinelor si al omului consumator.
Din probele analizate reiese ca cele mai bogate polenuri in substante proteice sunt cele provenite
de la salcia capreasca, dovleac, zburatoare, sparceta, Iloarea-soarelui, sorg, alun, artar, pomi
IructiIeri, castan, papadie etc.
Valoarea biologica a polenului rezulta, in special, din continutul mare si variat al aminoacizilor
esentiali, indispensabili vietii, cum sunt: arginina, histina, leucina, izoleucina, lizina, metionina,
Ienilalanina, treonina, triptoIanul si valina.
Acesti aminoacizi nu pot Ii sintetizati de albine, motiv pentru care este absolut necesara
administrarea lor in hrana.
Elementul de baza din compozitia proteinelor este azotul care are simbolul chimic 'N.
Pentru a putea calcula proteina corespunzatoare, amintim ca 1 g N corespunde la 6,25 g proteina.
CiIra 6,25 a Iost adoptata ca Iactor standard de convertire in proteina a N.

&tilizarea pr4teinel4r de catre albine.
Hrana albinelor este Ioarte bogata in proteine si contine toti aminoacizii necesari Iormarii
celulelor noi.
Pentru dezvoltarea unei larve sunt necesare 4 - 6 mg azot, iar pentru cresterea unei albine adulte
25 - 37 mg proteina, respectiv 125 - 185 mg polen.
Consumul necesar unei Iamilii de albine pe timp de un an este de 20 - 25 kg polen.

Este necesar sa scoatem in evidenta si principalele inIluente negative pe care le are lipsa
polenului in hrana albinelor, si anume:
- cresterea unui numar redus de albine tinere si pe un timp limitat, care duce la regresarea in
dezvoltare a Iamiliilor de albine;
- cand cresterea noilor generatii se realizeaza pe seama proteinelor din corpul albinelor adulte
(doici), scade continutul in azot din organismul acestora si, in Iinal, are loc debilitarea, uzura si
scurtarea considerabila a vietii;
- albinele nou crescute in lipsa polenului din hrana au in corp cu 19 mai putin azot si cu 62
mai putina tianina (vitamina B1), iar capacitatea lor de a creste noi generatii si de a acumula
rezerve de hrana este Ioarte redusa.

Din cele prezentate mai sus, se poate trage concluzia de importanta vitala pe care o are polenul in
viata si activitatea Iamiliilor de albine in tot cursul anului, dar mai ales primavara timpuriu si
toamna, cand se cresc generatii importante de albine, iar polenul lipseste din natura.
Consumul de proteine (polenul) asigura albinelor desavarsirea dezvoltarii glandelor si organelor
cu rol secretor si activitatea acestora.

Din rolul deosebit de mare pe care il are polenul (proteinele) in activitatea glandelor secretoare,
este necesar sa retinem cel putin doua aspecte cu importanta in activitatea productiva a albinelor,
si anume:
- dependenta producerii hranei pentru cresterea puietului de aportul proteinelor din hrana
albinelor - care mentine glandele hipoIaringiene in plina activitate de producere a laptisorului de
matca, pana la o varsta inaintata - de care depinde cantitatea si calitatea puietului crescut;
- dependenta culegerii si prelucrarii nectarului de hrana proteica.

Este stiut ca productia de miere realizata de Iamilia de albine depinde atat de numarul indivizilor,
abundenta culesului, cat si de capacitatea Iiziologica a albinelor culegatoare.
Dezideratul principal 'Familii de albine puternice, cu albine sanatoase si viguroase, de mare
productivitate, se obtine, in special, prin asigurarea hranei din abundenta, echilibrata proteic si
energetic, in tot cursul anului.

APA.
Este un element vital si pentru viata Iamiliilor de albine, Iiind necesara la digestia substantelor
nutritive, pregatirea hranei pentru puiet, mentinerea umiditatii si temperaturii optime in cuib,
realizarea diIeritelor schimburi nutritive in tesuturi, secretiile glandulare, Iormarea hemolimIei.
Consumul de apa pentru o Iamilie de albine, normala, este de 50 - 200 ml/zi, in perioada de
primavara, si 300 - 380 ml/zi, vara, Iiind mai mare in zilele calduroase, cu vant uscat, in stupii
expusi la soare si in lipsa culesului de nectar.
Albinele preIera apa curgatoare de rau care are o duritate mai mica prin continutul redus al
sarurilor minerale.
Cand sursele naturale cu apa curata lipsesc din apropierea stupinei, este bine ca apicultorii sa
instaleze primavara timpuriu adapatorul in stupina si sa-l alimenteze periodic cu apa, inainte ca
albinele sa descopere surse de apa plouata, care dauneaza sanatatii si vietii acestora, ducand la
imbolnaviri si depopulari.
In privinta temperaturii, albinele preIera apa incalzita de soare



www.Iermierul.ro
rnirea de c42pletare.
.....Hrnirea de completare se Iace n trei cazuri, cnd Iamiliile nu si-au asigurat rezervele de
hran necesare pentru iernare din cauza conditiilor neprielnice de cules; cnd nu exist miere de
rezerv n Iaguri pentru nlocuirea mierii de man constatate n cuib, cnd se Iace completarea
partial cu zahr a rezervelor insuIiciente de hran.
.....Hrnirea trebuie Icut imediat dup ultimul cules de var. n Ielul acesta se va intensiIica
dezvoltarea n continuare a Iamiliilor n vederea iernrii, iar la disparitia albinelor btrne va
aprea generatia ce va ierna si care a Iost scutit de uzura pe care ar Ii prilejuit-o prelucrarea
zahrului.
.....Dup A.l. Melniciuc (1964), durata vietii albinelor este inIluentat, n mod direct, de
cantitatea de zahr prelucrat. AstIel, Iat de albinele care nu au prelucrat zahr n toamn si a
cror durat de viat este considerat 100, durata vietii albinelor care au prelucrat 3,3 kg
sirop/kg albin a Iost de numai 75.
.....De asemenea, apicultorul trebuie s tin seama si de Iaptul c administrarea unor cantitti
mari de sirop de zahr, care trebuie depozitate n scurt timp, duce la depsirea capacittii de
activitate glandular a albinelor si, ca atare, adaosul de enzime va Ii necorespunztor, n aceast
situatie rezervele respective vor Ii depozitate Ir ca procesul de invertire s Iie realizat la nivel
corespunztor, Iapt ce va duce la cristalizarea hranei n celule, cu o dubl inIluent negativ. Pe
de o parte albinele vor arunca cristalele din celule, ceea ce reprezint consumarea inutil a
zahrului; pe de alt parte, prin hrnirea cu lichidul intercristalin albinele se mbolnvesc de
diaree, putndu-se nregistra din acest motiv chiar si pierderea Iamiliilor. Este de aceea indicat ca
administrarea hranei pentru completarea rezervelor s se Iac ntr-un timp mai ndelungat si n
cantitti ponderate, asigurndu-se astIel o Ioarte bun prelucrare.
.....La completarea hranei trebuie luate n considerare cteva aspecte importante.
.....Pentru ca hrana administrat s nu Iie mprstiat de albine pe un numr mare de Iaguri ci
concentrat doar pe ctiva, adic pe Iagurii pe care Iamilia va ierna, sunt necesare urmtoarele
msuri:
- nainte de administrarea hranei, cuibul Iamiliei s Iie redus la numrul de Iaguri pe care
urmeaz s se Iac iernarea;
- reducerea se Iace n Iunctie de puterea Iamiliei;
- puterea se apreciaz n Iunctie de intervalele bine ocupate cu albin.
O metod mai exact care poate Ii aplicat cnd timpul este cald este aprecierea cantittii de
albin de pe Iiecare Iagure si, n Iinal, aprecierea cantittii totale de albin. Un Iagure de stup
orizontal 435/300 mm n perioada de toamn, cnd cuibul este restrns contine 270 g albin pe
ambele Iete, n timp ce rama de ME 435/230 mm contine 200 g albin pe ambele Iete. n
perioada activ, un Iagure de stup orizontal 435/300 mm contine 200 g albina pe ambele Iete, iar
rama de ME 435/230 contine 150 g albin.
.....O apreciere mai exact se obtine cu rama retea sau Netz (mprtit n dm2) n care 1 dm2
contine 30 g albin pe ambele Iete sau 15 g pe o singur Iat. Totalul de dm2 gsiti, nmultit cu
15 d totalul de albine dintr-o Iamilie.
.....Pentru a se aprecia pe cte rame va ierna Iamilia se mparte totalul de albine la 270 g sau 200
g, n Iunctie de tipul de stup.

!repararea sir4pului pentru hrnirea de c42pletare.
.....Cnd hrana se administreaz timpuriu, imediat dup terminarea culesului de var si albinele
dispun de timp suIicient pentru transportarea, depozitarea si prelucrarea proviziilor, concentratia
siropului poate Ii de 1/1.
Pornind de la regula c n Iiecare Iagure de iernare trebuie s se gseasc minimum 1,5-2 kg
miere, ca s se stabileasc necesarul din cuib. Un Iagure plin pe ambele Iete are 3,6-4 kg miere la
rama se stup orizontal (435/300 mm) si 2,8-3 kg miere la rama de multietajat (435/230 mm). O
apreciere mult mai exact se poate Iace tot cu ajutorul ramei retea (Netz), unde 1 dm2 are 350 g
miere pe ambele Iete sau 175 g miere pe o singur Iat.
.....n cazul hrnirii cu sirop de zahr se va avea n vedere c dintr-un kilogram de zahr rezult,
prin transIormare, un kilogram de miere. DiIerenta de circa 25 zahr (1 kg miere contine
numai circa 0,750 kg zahr) este consumat de albine n procesul de transIormare a zahrului n
miere.
.....Pentru a obtine un kilogram de sirop, la o concentratie de 1/1 se pun laolalt 650 g zahr si
650 ml ap. Practic, nti se Iierbe apa apoi se adaug zahrul, amestecnd pn la completa
dizolvare a acestuia. Se administreaz cnd temperatura siropului este de 35-40C
.....Administrarea hranei se Iace n hrnitoare de capacitate mare. n portii de 2-5 kg la 2-3 zile,
dup puterea Iamiliei. Familiilor care nu ridic cantitatea de hran dat n totalitate, la a doua
hrnire li se reduce portia dup capacitatea de depozitare a hranei n Iaguri.
.....Siropul poate Ii administrat si n Iaguri care se pun dup diaIragm.
.....Se recomand hrnirea de completare timpurie, deoarece albinele dispun n acest caz de timp
suIicient pentru prelucrarea corespunztoare a proviziilor si pentru c, n general, activitatea este
desIsurat de albinele mai vrstnice, prevenindu-se astIel uzura celor tinere care vor ierna. Dac
timpul este ns naintat, concentratia siropului va Ii 2/1 (2 prti zahr si 1 parte ap), acesta Iiind
mai dens, supraIata pe care l mprstie albinele pentru evaporare va Ii mai mic si implicit
timpul necesar prelucrrii va Ii mai mic.
.....n tabelul 3 si n tabelul 4 sunt redate cantittile de zahr si ap necesare pentru pregtirea
siropului de diIerite concentratii, precum si cantitatea de miere care rezult din prelucrarea
acestui sirop.
.....Se recomand s se dea albinelor un sirop invertit cu acid citric (1 g la litrul de sirop). Dac se
d o cantitate mai mare de 1 g la litrul de sirop, eIectul este invers si anume are loc o cristalizare
puternic n timpul iernii. De asemenea, se mai recomand ca n siropul destinat hrnirii de
completare s se adauge ProtoIil care este un preparat destinat att stimulrii dezvoltrii
Iamiliilor de albine, ct si combaterii nosemozei. ProtoIilul se administreaz n special Iamiliilor
de albine aIectate de nosemoz, de intoxicatii cronice, celor slbite de intemperii, precum si
roiurilor. Cantitatea de ProtoIil care se administreaz este de 17 ml (1 lingur de sup) la un litru
de sirop, n totalitate ntr-un anotimp se administreaz unei Iamilii de albine ntre 50 si 80 ml
ProtoIil, n Iunctie de mrimea si starea acesteia.


%abelul 3
Cantitatea de sirop obtinut n Iunctie de raporturile indicate
Sirop(n
litri)
Concentratie 1/1 Concentratie 1,5/1 Concentratie 2/1
Zahr(kg) Ap(l) Miere(kg) Zahr(kg) Ap(l) Miere(kg) Zahr(kg) Ap(l) Miere(kg)
1,0 0,62 0,62 0,62 0,77 0,51 0,85 0,87 0,43 1,02
2,0 1,25 1,25 1,25 1,54 1,02 1,69 1,74 0,87 2,04
3,0 1,87 1,87 1,87 2,31 1,54 2,53 2,61 1,30 3,06
4,0 2,50 2,50 2,50 3,08 2,05 3,38 3,48 1,74 4,08
5,0 3,12 3,12 3,12 3,85 2,56 4,22 4,35 2,17 5,10
10,0 6,25 6,25 6,25 7,70 5,12 8,45 8,70 4,35 10,20

Hrnirea de completare mai poate Ii Icut si cu serbet de zahr administrat sub Iorm de turte.
Aceasta se Iace n special atunci cnd timpul este prea naintat, albinele nu mai ridic siropul, sau
spre sIrsitul iernii, n cazul n care, datorit unei cantitti insuIiciente de hran apare pericolul
pieirii Iamiliei de albine de Ioame. Desigur, acestea sunt situatii de exceptie si ele apar ndeosebi
atunci cnd iarna se prelungeste mult n primvar, n conditii normale ns, Iamiliile de albine
trebuie s Iie asigurate cu provizii care trebuie s le ajung acestora pn la iesirea din iarn si
nceputul unui nou sezon.
http://www.proapicultura.ro
!entru hranirea l4r si a puietului albinele Iolosesc nectarul si polenul Ilorilor. Pe langa nectar
albinele mai Iolosesc si diIerite secretii dulci (mana) de origine animala sau vegetala. Daca
despre nectar (miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana
proteica (painea). Consumul de miere si pastura diIera de la o perioada la alta, Iunctie de anotimp
si de prezenta sau absenta puietului.