Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nu scuturam si matca
familiei de baza. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kg de sirop si il ducem in
pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor doua zile de izolare se muta familia nou
formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguri artificiali, un hranitor cu sirop si unul
cu apa. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de
albine fara a mai lua nici o masura de precautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In
urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali
sa fie crescuti.
Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanara
acceptata,cu fagurii claditi si insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de a
continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem
sa o schimbam. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.
In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea
acestei metode trebuie generalizata in stupina, mai ales cand avem de introdus matci
valoroase.
Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 100 %
Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si
asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam in
cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflata in
aer liber, scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce in stupul
de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul astfel format, ramane
peste noapte afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1.
Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile
noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. Folosirea uneia sau alteia
din variante este doar o chestiune optionala, care depinde de decizia personala a
stuparului.
Tehnologii folosite
Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea si
cresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ; formarea
nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ; valorificarea matcilor
imperecheate.
Selectia si pregatirea familiilor
Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve,
deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmarite pe o
perioada de 2-3 ani. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi
familii sau eliminarea altora. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de
toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere.
Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si
primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela de a
avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii.
O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un roi
stolon langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice.
Obtinerea si transvazarea larvelor
Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de
1 1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si
se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Pentru ca matca sa nu
treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul de ouat, toate fantele
existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros).
Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure
ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul de crestere o sa
ajunga in stadiul de larva tanara, numai buna de transvazare.
Rama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si
cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de
14 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fixare. Fixarea dopului de leat si a botcilor de
dop se face cu ceara topita.
In ceea ce priveste metoda de transvazare, practicam o transvazare simpla stiind fiind
faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii.
Acceptarea botcilor , cresterea primara
Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame,
conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca
tanara. Inainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand doua
entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox.
200 cm patrati).Organizarea cuibului este urmatoarea :
Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat ; 2) Fagure cu puiet
capacit ; 3) Rama de crestere cu hranitor ; 4) Rama cu puiet capacit gata de
eclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita;
Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca
imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura.
Astfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul control
verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil
de botci acceptate(7-12 buc). Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu
sirop de zahar, operatiune repetata peste 2 zile. Dupa 7-8 zile de la transvazare
scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. Putem folosi familia
doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul, practicand restructurari
periodice.
Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii
Pentru a obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare
favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan". Aceasta metoda consta in izolarea matcii
cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. In
compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti
cate un fagure gol.
Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in
compartimentul 2, albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei
orfanizate , fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei
de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara
albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta
albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa un control atent, rama
cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale, putem introduce fara
grija rama cu botci.
Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee
La 14-15 zile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele
de imperechere. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Avand in vedere
faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant), de
matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. Acestea pot fi
intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.
Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unul cu
puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai adauga o rama
goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Dupa
24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.
In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. Pentru a verifica
daca matca este imperecheata, asteptam sa apara primele oua pe fagure. Pentru a
simplifica fluxul de imperechere, matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare
sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi
pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.
Aprecieri finale
Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema ,
fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana Italia).
Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea
la conditiile locale.
Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru
simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia
doica pornitoare).
albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Avantajul metodei este acela
ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0,2-0,3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe
compartiment. De multe ori insa (nu e obligatoriu), procentul de matci care pier este mai
mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi.
Aprecieri personale - Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare,
inclusiv variantele lor, in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. Totusi
diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %), fapt
pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo
specifice iernii, cat si de atentia cu care tratam problematica.
Iernarea matcilor in afara familiilor
In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor,
metoda elaborata si experimentata de N. Foti, inca din 1952. Ca experienta personala
trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda, insa rezultatele au fost
nesatisfacatoare. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unele greseli pe
care le-am facut pe parcursul lucrarilor. Una dintre greseli a fost ca am administrat
mierea netratata cu un produs anti-nosema, in speta Fumidil B.
Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literatura de specialitate aparuta din
anul `52 pana in prezent,metoda este descrisa ca una valabila si sigura.
Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara, cand dorim sa depozitam fara cheltuieli
substantiale un numar mai mare de matci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi
proprii), cat si iarna cand vrem sa iernam matci de rezerva.
In principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o mica cusca impreuna cu un
numar de 40-50 de albine si hrana necesara. Din cand in cand, albinele insotitoare se
schimba si se fac completari cu hrana. Pentru reusita lucrarii avem nevoie de
urmatoarele materiale :
Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic (polistiren - soc) si are forma
dreptunghiulara(vezi fig.4), cu dimensiunile interioare 70/50/45 mm. Corpul custii se
inchide cu un capac glisant, in interior se monteaza un faguras de 60/50 mm. Cusca
mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior, transferul de hrana fiind
facut printr-un orificiu de 2 mm.
Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si
albinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. Un dulap pentru 20 de matci, necesar
pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (20
mm grosime). Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind prevazut
in interior cu sipci de sprijin.
Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor cand
se face schimbul de albine. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de
chibrituri.
Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. 3
generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor.
Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida , fara
cristale, in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). Albinele de schimb, cate
25-30 g(250-300 albine)/matca , in perfecta stare de sanatate, cantitate necesara
pentru intreaga iarna.
Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15
octombrie. Nu este un termen batut in cuie, lucrarea putand fi facuta si in septembrie
sau noiembrie. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acid acetic
industrial(3-5 zile), se aerisesc si se dimensioneaza.Custile se spala cu apa si
detergent, se clatesc si se usuca. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii lichide,
in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii.
Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). Ridicam
matca si o asezam provizoriu in colivie, prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub de
sticla. Fagurele de pe care am ridicat matca, se aseaza in pozitie verticala si prelevam
direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. Dupa ce indepartam albinele
agatate pe exterior ,introducem matca , umplem hranitoarele cu miere(20 g) si
transferam custile in dulap.
Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii
matcii,a albinelor insotitoare, a hranei etc. Schimbul de albine insotitoare se face la 3-4
saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie.
Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu :
1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate, se face numai cu albine provenite din familii
puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca.
2)Daca matcile provin din nuclee slabe, se folosesc inca de la prima populare albine
provenite din familii puternice.
3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C, stiind ca o
temperatura optima este cuprinsa intre 20 - 23 grade C.
4)Cand facem schimbul de albine insotitoare,fiecare matca se va introduce in cusca
ei.Daca nu respectam aceasta regula ,naclairea matcii este obligatorie.
5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam , fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie
Fumidil B.
Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectat
tehnologia), lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra
matci in perioada de vara. Astfel, cu o cheltuiala minima,depozitam 100-150 de matci de
vanzare (pentru 30-60 de zile),pana in momentul cand gasim cumparatori pentru ele.
Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in cusca toata
aceasta perioada. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat in nucleu nu
depaseste 15 zile.
In concluzie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai recomandam si
consultarea "Manualului apicultorului", ed.4, 1979, acolo unde o sa gasiti tehnologia mai
amplu descrisa.
Pastrarea matcilor in perioada de vara
Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor, din anul 2001 am mai experimentat
o alta metoda care a dat rezultate favorabile. Este o metoda usoara si sigura care o sa
va ofere mari satisfactii.
Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. Fiecare compartiment este
prevazut cu un urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele doua marginase pe
peretii laterali. Deasemeni, fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu,
avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseizare perfecta (foarte
important). Pentru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1,5 l
sirop.
Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet, un fagure cu
miere si un fagure gol, respectiv matca. Dupa o anumita perioada, cand matcile incep
sa oua si puietul sa eclozioneze, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii Hanneman.
Daca apare un cules, peste corpul de baza se aseaza un magazin, unde albinele din
nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman), depun mierea. Cand folosim o matca,
unificam nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetam si la extragerea
matcii 2.
Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite
cu sirop de zahar. Dupa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuie sa va
temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa.
CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER
Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de
activitate.Aceasta problema este reprezentata de procurarea matcilor
necesare inmultirilor curente din stupina.Problema este multiplicata si de
lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.In aceste conditii
asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate.
Dupa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie ca
apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativ matcile obtinute prin metoda
Miller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla
sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii,inca din anul doi de
apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.
Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de
aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii
o pot face. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici, cum ar fi
producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este prea
complicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cu procurarea de matci
din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E
perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati, insa nici o satisfactie nu e mai mare,
decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari).
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura exista un cules
bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa
intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In unele cazuri si prima
jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. In toate
cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet ; sa
aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta
cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru
finalizarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem
si elemente "novatoare".
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familia roieste
natural. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca
timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantaj scos in evidenta de
literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care
transmit genetic aceasta tendinta. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci
neroitoare, numai ca dezideratul este greu de atins, daca nu imposibil. Natural, procentul
familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a
insista in acest sens este o greseala. Momentul producerii de matci prin roire naturala se
poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.
Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste
stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de rame cu puiet
ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere, imputernicim de cateva ori cu
rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare
laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor
generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.
La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar
mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.
Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu
ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o
lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim.
In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct in
stupii unde dorim sa schimbam matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor
incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Tehnologia
descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai
vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza :
- alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara. Cu circa
15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta, cat si in
functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.
- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si un altul
gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele
se vor stimula zilnic.
- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de matca.
- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul
cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se
aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.
- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet
necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa
acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea
se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve
necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana.
- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din roi si
se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta, avand grija
ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.
Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara. Toate celulele, in afara
de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit.
- familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum este
momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia
se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.
Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in
hranitor.
- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie, nu
intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza
le va distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru
inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor fata de
aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii :
- existenta sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.
In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte
cu 3-4 zile,cu sirop de zahar.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in cazul celor
introduse ziua.
- o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una
neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce
cumpara matci).
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce
corespunde roirii naturale.
- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face
mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila.
- albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane.
In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca exista
mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai
sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Cum se
procedeaza :
- in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup. Daca
matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare.
- dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind colivia
intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita, pentru ca
matca sa se poata hrani.
- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Daca acestea
nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial
gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie
lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide
stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.
- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua.
- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand un fagure
pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.
Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub un
capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa siguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatoare, botcile pot fi
recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles ca imperecherea
poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neproductiva si
paguboasa.
Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de
imperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri
separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau
a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat, pozitionat
astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se populeaza
aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu
hrana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa
aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in
fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o
nimiceasca. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta
botca. Ce avem de facut dupa ce introducem botca :
- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca lucrurile
merg bine matca se elibereaza.
- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii.
- dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea
matcii.
- daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in
ziua a 16-a de la introducerea botcilor.
- matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita
schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20%
luand in calcul pierderile inerente.
- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita
bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)
Concluzii
Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii
incepatori ,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Daca inca
din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Abordand
curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes.
- Schimbarea linistita a matcii. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire
este mult atenuat. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare
comportamentul celorlalte. Puse in situatii favorabile roirii, acestea se vor multumi sa-si
schimbe linistit matca, cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata, insa divizarea
ulterioara(roirea)nu se produce. Pentru schimbarea linistita a matcii, albinele cladesc un
numar mic de botci(3-5 buc.), pe marginile fagurilor.
- Cresteri de salvare. Din diferite cauze accidentale, albinele pot ramane fara matca. Pentru
a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve de lucratoare, larvele
primind drept hrana laptisor de matca. Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc.,
aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui,acolo unde se gasesc si
larvele.
lucratoare ; in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute,
consolideaza prea tare peretii acestor celule.
- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de
distrugerea matcilor ce le gazduiesc.
Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestia sunt lipsiti
de experienta (anul 1,anul 2), urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica
apicola, sa adopte alte variante de crestere a matcilor.
Metoda "decuparea fagurelui"
Pentru obtinerea de matci mai mari, de calitate, metoda expusa mai sus a fost
perfectionata. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost
eliminate, urmeaza sa ne lamurim. Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se
aplica atat in Romania cat si in Occident.
- Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda
recomandata incepatorilor. Se alege un fagure insamantat, deschis la culoare, in care nu s-a
depus pentru prima oara puiet. Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara
se gaseste coronita de miere, puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe
restul suprafetei.
Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere, tinand
seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. Taietura sub forma de arc(vezi fig.1), se face
cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Se are grija ca taietura
efectuata sa nu distruga larvele vizate, iar daca fagurele este insarmat, bucatile taiate se
scot cu mare atentie.
Dupa indepartarea bucatii inferioare, urmeaza rarirea larvelor, in scopul impiedicarii aparitiei
botcilor lipite. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas), urmarind ca larvele
ramase de pe o parte sau alta a fagurelui, sa fie fata in fata, daca este posibil. Cand spunem
ca rarim larvele, ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc", albinele
preferand sa construiasca acolo botcile.
Avand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Aceasta se va
restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obliga albinele sa ia
in crestere larvele din fagurele introdus. Fagurii scosi se vor da altor familii de albine, insa
fara albina de acoperire. Cu matca batrana se poate forma un roi, sau putem sa o omoram.
Astfel pregatite albinele, vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii, construind un
numar mare de botci.
- Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca
principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. In
varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de
crestere. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in
crestere.
Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine,
introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de
zahar. Dupa 4-5 zile, daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cu oua. Pentru siguranta
putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman, pentru a o obliga sa
oua numai acolo. In tot acest timp(4-5 zile), hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet
de zahar. La expirarea perioadei, scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa
ce in prealabil l-am scuturat de albina de acoperire. Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama
Tehnica marcarii - din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face oricand . Noi
recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de
imperechere. Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. Aceasta se prinde cu varfurile
degetului aratator, mijlociu si a degetului mare de la mana stanga. Pentru cineva care face
pentru prima oara lucrarea, poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda
folosirea capacului din fig.2.
Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata
moale(burete etc.), daca operatiunea nu se face direct in stupina. Eventual se poate folosi si
un dispoziti de imobilizare ca cel din fig.3 , care asigura un bun control asupra matcii. Cu
mana dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept), scuturam surplusul de
oja si tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap).
Cand marcajul se face cu placute de staniol sau opalit, pentru lipire se foloseste o oja
incolora pentru staniol, sau adezivul aferent setului pentru opalit. Daca avem numai placute
de opalit(fara adeziv), se poate folosi cu succes aceeasi oja incolora.
La marcarea cu placute, imobilizam matca, tamponam scutul dorsal al matcii cu adezivul
special sau oja incolora, folosind capatul drept al creionului marcator. Cu capatul indoit la 45
de grade (in prealabil umezit),luam placuta marcatoare si o aplicam peste adeziv,cautand sa
obtinem o fixare cat mai centrala si trainica.
Cateva recomandari importante - la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare
atentie ca acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al
matcii.
Reintoarcerea matcilor in familii, nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia
mirosului vopselei(30-40 min.). Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce
intr-o cusca de izolare , de unde va fi eliberata de albine. Pentru a va face "mana", puteti
exersa marcajul pe trantori si asa veti verifica si calitatea si toxicitatea materialelor folosite.
Concluzii : pentru marcarea matcilor se pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack ,
acetona cu celuloid , duco , vopsea auto). Ba mai mult se gasesc pe piata si creioane
marcatoare (gen "marker"), sau truse de marcat, deci nu ezitati !!