Zahar candi simplu sau cu miere Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii

romani,datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA.Dincolo de toate,placile de zahar candi raman in topul preferintelor,insa exista o problema. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea apicultorului. stensilele necesare !fabricarii! sunt"oala smaltuita sau de inox #$ litri,termometru industrial %#&$'%#($ grade C,tavi #($'&($'#$ mm,coli hartie pergament,lingura de lemn sau paleta. )od de preparare " *e amesteca in oala,( +g de zahar tos si # litru de apa.Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura,din cand in cand,pentru a nu se prinde de fundul vasului.Dupa topire,se fierbe continutul #( min,spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei,dupa care se masoara temperatura lichidului.Cand termometrul arata ##, grade C,vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. Dupa (-- minute se incepe amestecatul.Cand compozitia devine mai deschisa.catre crem/ si opune rezistenta marita,se toarna in tavi.0avile trebuie in prealabil pregatite astfel " se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament.1data turnata compozitia in tavi,aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza.Dupa racirea totala a placilor de zahar,se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase.

)od de preparare,zahar candi cu miere " Ca si la serbet,exista varianta adaugarii unei cantitati de miere,pentru a face mai atractiv produsul. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere,se procedeaza ca si in varianta simpla. In momentul cand amestecul a2unge la temperatura de ##, grade C,se adauga (-,$$ g miere in clocot.1btinem aceasta miere cu a2utorul unui vas cu fundul gros.tuci,inox etc./si amestecand continu sa nu se prinda.Dupa ce am adaugat mierea,amestecam timp de # min., si luam de pe foc.In continuare procedam ca pentru reteta fara miere. )od de administrare " Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna.la familiile ramase fara provizii/si in stimularea de primavara si sfarsit de vara. Paste si amestecuri proteice Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice,in perioadele de crestere a puietului.cand nu exista polen suficient in natura/,folosirea lor este foarte indicata.Asa vom avea generatii tinere de albine,bine hranite si dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite " Pasta de polen si miere " Pasta se prepara din # parte polen si #,&( parti miere,framantand cele doua ingrediente.Polenul strans de albine,conditionat si conservat se macina fin.Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase.Corectia consistentei se face adaugand polen

sau miere dupa nevoie.*e administreaza in turtite pe folie sau tifon,deasupra ramelor. Pasta de miere,zahar pudra si dro2die de bere " In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu dro2dia de bere inactivata.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra,# parte miere lichida,#'& parte dro2die de bere.*e framanta toate ingredientele,si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere.*e administreaza sub forma de turtite de &$$-&($ g,primavara sau vara. Pasta de miere,zahar pudra si lapte praf " n alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat.0urtitele se prepara din #'& parte lapte praf degresat,& parti zahar pudra si #,( +g. miere.*e corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere. Amestec de sirop,polen,faina de soia " *iropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.4a , litri de sirop de zahar,se adauga $,( +g polen macinat fin si #,( +g faina de soia degresata.Componentele se amesteca bine,pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de ($$ g la cateva zile. Amestec miere,sirop,faina de soia,lapte praf,dro2die " *e realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente" 3 parti faina de soia degresata,# parte lapte praf degresat,# parte dro2die de bere uscata.instant/.Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se a2unge la consistenta dorita.*e livreaza albinelor sub forma de turtite. Amestec zahar tos si lapte praf " *e amesteca # +g

zahar tos cu ($ grame de lapte praf degresat.*e administreaza vara in hranitor,la intervale de #-& saptamani.Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec,se poate umezi usor cu putina apa sau miere,deasupra. Amestecuri proteice pentru !roiurile la pachet! " *unt special concepute pentru hranirea acestor roiuri.Principiul de baza este acela de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine.5espectand acest principiu,putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri.Amestecurile se obtin astfel" se framanta sau se amesteca sirop de zahar sau serbet cu o cantitate de polen de porumb,alun etc,recoltat manual de catre apicultor,prelucrat si conservat.In locul polenului se poate folosi dro2dia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia.Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca #$-#(6 din cantitatea zaharului sau siropului. Pasta de miere si pastura " 1 reteta mai veche,dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura.Cum se procedeaza " in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger.Inainte de a ingheta pastura .atentie,se depreciaza/ si cand devin casanti,se taie in fasii prin mi2locul celulelor,care fasii se freaca intre palme. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane.Cand borcanul este aproape plin,se toarna deasupra inca un strat de miere.*pre sfarsitul iernii,cand vrem sa hranim albinele,trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat.4a & +g. de pasta,se toarna picurand si

amestecand,# litru apa calda,in care am dizolvat &$ g sare de bucatarie. *e fac turtite de $,( +g. si se administreaza deasupra ramelor.Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura,din #$ in #$ zile.Pentru prevenirea aparitiei nosemozei,o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. De avut in vedere " Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri.de la rezerva stupinei/ 7 amestecurile si pastele cu adaos de dro2die de bere sau alti inlocuitori,se prepara in ziua hranirii si se livreaza albinelor in doze mici 7 mierea folosita in amestecuri trebuie lichefiata 7 polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita 7 pastura nu trebuie sa fie veche.max. # an/sau inghetata 7 prin folosirea amestecurilor proteice,primavara se pot activa sporii de nosema,in acest sens trebuind luate masuri de preventie 7 cel mai sigur polen.din punct de vedere sanitar/ este cel recoltat manual de catre apicultor 7 inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta,cand nu dispunem de polen sau pastura. Polenul - recoltare , conditionare , conservare Pentru a avea cantitati suficiente de polen,necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice,stuparul trebuie sa se ingri2easca din timp de recoltarea, conditionarea si conservarea acestuia. 5ecoltarea polenului de catre albine " *e face de catre albine,prin instalarea de catre apicultor a colectorului de polen.Conform recomandarilor,instalarea se face primavara,cand avem cel putin 8 faguri cu puiet de marimea 8#('&9$ sau , faguri de marimea 8#('&$(.*e

stie ca prin folosirea colectorului,se retine max. &$6 din cantitatea totala recoltata de albine.Asezarea colectoarelor se face seara,pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara. In timpul culesurilor mari,colectoarele de polen nu se folosesc ,pentru ca stan2enesc albinele culegatoare de nectar.4a intervale de 9-- zile,colectoarele se ridica,pentru a lasa liber zborul trantorilor.Incepand cu data de # august,folosirea acestora inceteaza,pentru ca in aceasta perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen,necesar formarii corpului gras. 5ecoltarea polenului de catre apicultor " n polen sigur,necontaminat,este cel pe care il recoltam manual.:ara cand porumbul este in spic.in prea2ma polenizarii stiuletelui/,se pot strange cantitati importante de polen,aplecand si scuturand aceste spice,intr-un sac usor de panza subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati.4a fel si primavara de la alun,arin,salcie se pot recolta cantitati mari. Conditionarea polenului " Indiferent de modul colectarii polenului,acesta trebuie conditionat .cernut,uscat/.Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de # cm,se cerne,se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer.0emperatura incintei trebuie sa depaseasca &( grade C,iar umiditatea sa fie cat mai scazuta.De &-3 ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei. ;ranulele de polen sunt bine uscate .-6apa/,cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic.1 alta modalitate de constatare a uscarii este

aceea de a freca cateva granule intre degete.Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente,totul este in ordine.Dupa uscare,se va mai face o cernere pentru o mai buna separare.Polenul recoltat manual se usuca in acelasi mod,necesitand insa o mai mare atentie,datorita faptului ca este foarte fin.<ineinteles cei care au un uscator de polen, vor executa uscarea mult mai rapid. n principiu de baza este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca 8( grade C,indiferent de modalitatea uscarii. Conservarea polenului " Dupa ce stuparul si-a uscat polenul,trebuie sa-l conserve pentru a rezista pana in momentul folosirii.In aeasta directie,se cunosc mai multe metode" 1 conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de polietilena,etanse si bine sigilate.Deoarece polenul este un produs hidroscopic,depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate excesiva. 1 alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu zahar pudra.=iecare +g de polen se amesteca cu #'& +g zahar pudra si se ambaleaza in recipiente ermetic inchise,avand un strat suplimentar de zahar la fund si deasupra. Conservarea polenului in miere lichida,este o metoda larg folosita. n +g de polen se amesteca bine cu $,8 +g miere lichida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cu capac.Deasupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. <orcanele se tin la frigider pana la folosire.

>xista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. na consta in introducerea unui anume volum de C1& in sacul cu polen si sigilarea ulterioara.Inainte vreme se goleau doua capsule de autosifon,acum se impune deplasarea la un centru de sifoane care poseda butelii de C1&. Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata impregnate cu teraclorura de carbon.Doza uzitata este &$ picaturi la +g de polen.0etraclorura de carbon se gaseste in farmacii,unde se foloseste ca reactiv. <ibliobrafie " C . Antonescu - Albinele si....noi 7 edit.& - #?-8 7 > .)arza si @. @icolaide - Initierea si practica in apicultura , #??$ 7 Z . :oiculescu Colectarea si conditionarea polenului ,Apicultura in 5omania nr.8 ,#?-& 7 ) . Atanasiu - Prelucrarea zaharului in stupina , Apicultura in 5omania nr.#$,#?-?. AtentieA *a-mi fie iertat dar nu mai cunosc sursa de provenienta a retetelor. Analizati-le si daca le considerati utile, experimentati-le. 5>0>0A @5 #. B5A@A P>@05 IA5@A. 3,( +g zahar pudra, #($ ml protofil, zeama de la ( lamii, $,&( lt. ceai de mai multe plante medicinale, #+g. miere zaharisita s-au buna. *e amesteca pina ce se obtine o pasta virtoasa ce se poate intinde cu facaletul in foi de (mm. Cantitatea obtinuta a2unge pentru aproximativ ($-,$

stupi. 5>0>0A @5 &. I@41C I015I D> P14>@. &$ linguri cu virf de faina de soia, &$ linguri cu virf de zahar pudra, &$ linguri cu virf de lapte praf si $,- +g. )iere. *e amesteca pana se obtine o pasta ce se poate intinde cu facaletul in foi de (mm. Cantitatea obtinuta a2unge pentru aproximativ 3$ stupi. 5>0>0A @5 3. B5A@A *0I) 4>@0A D> C5>*0>5> A P I>0 4 I. $,,+g zahar, 3 pahare obisnuite cu apa, ($ gr. dro2die de bere proaspata sau uscata, un pahar cu miere . Apa se fierbe, se pune zaharul si se amesteca pina se topeste si se strecoara. Dro2dia se freaca cu doua linguri de zahar si putina apa pina se obtine o pasta omogena ca smintina, dupa care dro2dia se toarna in siropul obtinut si se mai da un clocot. Dupa racire se amesteca cu mierea si se pune in hranitor la fiecare stup, aproximativ &$$ gr de amestec. *e administreaza cu (# de zile inainte de aparitia primului cules. Cantitatea obtinuta a2unge pentru aproximativ ( stupi.