Cuprins 1. STATISTICA PE ÎNŢELESULTUTUROR…………………………………........1 1.1 Combinări……………………………………………………….……...........2 1.2 Permutări………………………………………………………….…............5 1.3 Probabilităţi…………………………………………………….……............6 2.

APLICAREA STATISTICII LA JOCUL DE LOTO 6 DIN 49……….…............8 2.1 Ciclul …………………………………………………………...…....………8 2.2 Septadele…………………………………………………………….……...11 2.3 Cel mai Mare număr extras (c.m.M.n.e)……………………….. ………..16 2.4 Cel mai mic număr extras (c.m.m.n.e)…………………………. …..........17 2.5 Ecartul…………………………………………………………….…...........18 2.6 Tragerea precedentă..………….………………………………...………...21 2.7 Numere consecutive într-o tragere………………………..………..…..…22 2.8 Numere care se repetă în trageri consecutive.…………………………....23 2.9 Numere echidistante………………………….…………………................24 3. CAPACITATEA DE INTUIŢIE.............................................................................26 3.1 Personalitatea umană...................................................................................26 3.2 Creaţie-creativitate.......................................................................................29 3.3 Metode individuale de creaţie......................................................................31 3.4 Capacitatea de a intui numere.....................................................................32 4. FORMULE DE JOC.................................................................................................35 4.1 Formula F3....................................................................................................36 4.2 Formula G3....................................................................................................38 4.3 Formula C4....................................................................................................38 4.4 Formula TVS.................................................................................................39 4.5 Formula FOC................................................................................................41 5. CINE ESTE FEDERAŢIA F.O.C?..........................................................................45 --Lista CURSURILOR NECONVENŢIONALE ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C..........................................................46-47 --Lista CURSURILOR CONVENŢIONALE ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C..........................................................48-49 6. AUTORII ŞI CONSULTANŢII ŞTIINŢIFICI......................................................50

1

1. STATISTICA PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Ca să joci la LOTO 6 din 49 aparent nu ai nevoie să cunoşti STATISTICA MATEMATICĂ. Revista LOTO-PronO pune la dispoziţia jucătorilor statistica numerelor ieşite pe trageri şi frecvenţe precum şi unele scheme de joc. Jucătorul fără o pregătire în domeniul matematicilor superioare (mai exact în STATISTICĂ MATEMATICĂ) face apel la nişte tabele din care rezultă câte variante simple sunt într-un bilet combinat şi cât costă acesta. Acelaşi lucru şi la schemele reduse. În realitate, lucrurile nu sunt prea complicate şi le vom explica. La jocul LOTO 6 din 49 din STATISTICĂ trebuie să avem noţiuni din capitolele COMBINĂRI, PERMUTĂRI şi PROBABILITĂŢI.

2

1.1. Combinări
Cum se notează şi cum se citeşte? În matematică combinările se notează cu literă mare „C” însoţită de doi indici „m” şi „n” astfel: Scriem Cnm şi citim „combinări de m (obiecte, numere, etc.) luate câte n”. Vrem să jucăm un bilet combinat cu 8 numere: Scriem C68 = combinări de 8 numere luate câte 6. Aceasta deoarece biletul simplu are 6 numere. Cum calculăm?
n Cm

m  (m  1)  (m  2)etc...at âtea  cifre  cât  e  de  mare " n" 1.2.3etc  până  la" n"

Concret : C68  8  7  6  5  4  3
1 2 3 4 5 6

Avem 6 cifre jos (n=6) iar la numărător, peste

linie avem 6 cifre. Se poate şi mai simplu! Ca să nu facem atât de multe înmulţiri şi sus şi jos( adică la numărător şi la numitor) şi apoi să împărţim numărul rezultat la numărător cu cel rezultat la numitor, folosim următoarea proprietate a combinaţiilor: Cnm =Cm-nm Aplicat la cazul nostru: C68= C8-68= C28 Deci acum este mai simplu calculul: C28=
87 47 = ( prin simplificarea cu 2) = 28 variante 1 2 1

Mai dăm un exemplu: Un bilet combinat de 10 numere câte bilete simple (de 6 numere) va conţine?
10  9  8  7 = 210 variante 1 2 3 4

C610= C10-610= C410=

3

Cât costă cel mai scump bilet? Foarte mulţi jucători se întreabă cât ar costa biletul combinat de 49 de numere care ar asigura câştigarea marelui premiu. Le putem satisface curiozitatea! C649=
49  48  47  46  45  44 = 13.983.816 variante 1 2  3  4  5  6

( deci aproximativ 14 milioane de variante). Acest bilet ar costa: 14 milioane x 4,4 ron = 61 milioane ron ( aproximativ 14 mil. EURO). Veţi spune că biletul ar mai conţine şi premii II şi III. Cum calculăm câte premii II (5 / 49) vom avea? Presupunem că cele 6 numere norocoase sunt 1-2-3-4-5-6. Ele formează 6 grupe cu câte 5 numere din cele 6 norocoase.
1 2 3 4 5 6

1-2-3-4-5

1-2-3-4-6

1-2-3-5-6

1-3-4-5-6

1-2-4-5-6

2-3-4-5-6

Matematic: C56= C6-56= C16=
6 =6 1

Mai rămân 49-6= 43 numere nenorocoase. Un număr nenorocos din aceste 43 de numere formează cu cele 6 grupe de câte 5 numere norocoase 6 bilete simple de premiul II (5 din 6). Deci vom avea: 6 x 43= 258 premii II ( 5 din 6)

4

Cum calculăm câte premii III vom avea? Presupunem, la fel ca în cazul anterior că cele 6 numere sunt 1-2-3-4-5-6.

1-2-3-4 1-2-3-5

1-2-5-6 1-3-4-5

1 2
1-2-3-6 1-2-4-5 1-2-4-6

3

4 5

6
1-3-4-6 1-3-5-6 1-4-5-6

2-3-4-5

2-3-4-6

2-3-5-6

2-4-5-6

3-4-5-6

Matematic: C46= C26=
65 = 15 grupe cu 4 numere norocoase. 1 2

Cele 43 de numere nenorocoase trebuie să furnizeze câte 2 numere care să se combine cu cele 15 grupe de 4 numere norocoase. Câte grupe de 2 numere nenorocoase din marea grupă de 43 numere vom avea? C243=
43  42 = 43·21= 903 grupe de 2 numere. 1 2

Vom avea: 15 x 903= 13.545 premii III (4/49) LA VALOAREA PREMIULUI I SE MAI ADAUGĂ CIRCA 10.850.000 ron ( DACĂ PREMIUL II VA FI DE 20.000 ron ŞI PREMIUL III DE 420 ron).

Matematic PERMUTĂRILE se notează cu litera P şi au un indice „n” care defineşte numărul de obiecte. soluţii. etc. etc).. Permutări Cândva. dar deoarece în interiorul acestui curs vom ajunge să operăm şi cu PERMUTĂRI ne vedem obligaţi să clarificăm şi acest capitol al STATISTICII MATEMATICE. ce se permutează. Vom porni de la premiul cel mare de la jocul LOTO 9 din 90 care însemna primele trei numere în ordinea extragerii.. În cazul nostru: P3.până la „n”. etc. În acelaşi fel. P3=1·2·3=6 ( vezi situaţiile de mai sus). obiecte. La jocul LOTO 6 din 49 această problemă nu se mai pune.5 1. la jocul LOTO 9 din 90 interveneau şi PERMUTĂRILE deoarece marele premiu însemna primele trei numere în ordinea extragerii.: Pn citim PERMUTĂRI de n ( numere. numere. etc.. În câte situaţii se pot afla ele? 1-2-3 3-1-2 2-3-1 2-1-3 3-2-1 1-3-2 Aţi constatat că sunt 6 situaţii posibile. P5=1·2·3·4·5=120 variante.. . Formula de rezolvare este Pn= n! Asta înseamnă: 1·2·3. pentru 4 obiecte/ numere: P4=1·2·3·4=24 variante. Să presupunem că cele trei numere „ norocoase” sunt: 1-2-3.2. soluţii.

deci probabilitatea este 1/6.d.. . de ciocnire cu tabla ar fi identice ar trebui ca fiecare număr să apară câte o dată! Practic. unul din cele 49 de numere aflate în urnă are şansa de apariţie: 1/49 adică 2. Teoretic ar trebui să se joace 14 milioane de variante simple ca să apară premiul cel mare. la o tragere.3..4. Arunc o singură dată zarul şi mă întreb ce probabilitate am ca să iasă cifra „3”? Este foarte simplu: Teoretic fiecare număr (1.3.2. Următorul număr care iese va avea şansa: 1/48 adică 2.6 %. 1 2 3 4 5 6 Revenind la jocul de LOTO. de a se produce decât de a nu se produce şi este prezentă în toate fenomenele vieţii. Dacă am stabilit că la jocul de LOTO 6/49 sunt 14 milioane de variante simple..04%. Probabilităţi Este caracterul unui eveniment posibil de a avea mai multe şanse. în realitate nu se întâmplă aşa. Iată o situaţie probabilă: Numărul 1 a ieşit de trei ori.5. numerele 2.6) are aceeaşi şansă. Dar chiar dacă se vând atâtea bilete. variantele lor se suprapun. Arunc zarul de 6 ori şi dacă condiţiile de lansare a zarului. adică 16.m.6 1.a. jucătorii nu sunt înţeleşi între ei. Un zar are 6 feţe cu cifre de la 1 la 6. şi 4 o dată iar numerele 5 şi 6 nu au ieşit.08% ş.. probabilitatea de a ieşi una este de: 1/14 milioane.3. făcând necesare mai multe trageri consecutive până la apariţia premiului cel mare.

000= 1/24. PJoker= PB · PA=1/20 · 1/1. Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că în situaţia în care un fenomen/ obiect trebuie să îndeplinească două condiţii în acelaşi timp atunci probabilităţile se înmulţesc şi nu se adună. Notăm PB=1/20.2 mil.759 ~ 1/1. la JOCUL DE LOTO CU JOKER se cere ca un număr (căruia i se spune JOKER) să se găsească într-un câmp de 20 de numere ( zona B a biletului de participare) iar 5 numere să se găsească într-un câmp de 45 de numere ( zona A a biletului).221. altele mai puţin. din cele 45 aflate în zona A. Va fi fată sau va fi băiat? Ce probabilitate este ca să fie băiat? Răspunsul este ½= 50% Pe o colectivitate foarte mare această probabilitate se menţine: spunem că pe glob numărul bărbaţilor şi al femeilor este egal. . Tot aşa şi la jocul de LOTO remarcăm că după un număr de trageri nu toate numerele au ieşit în proporţii egale.7 Să mai dăm un ultim exemplu: O mamă va naşte un copil.000 milioane Se remarcă fapul că la JOKER probabilitatea de a obţine premiul cel mare cu un singur bilet este mai mică decât la LOTO 6/49 ( unde este 1/14 milioane).200. Premiul cel mare se obţine când ghiceşti JOKERUL (1 număr din cele 20 aflate în zona B) şi 5 numere. dar conform teoriei probabilităţilor după foarte multe trageri situaţia se nivelează.000. Unele au ieşit de mai multe ori. Probabilitatea de a avea cele 5 numere din câmpul A este de 1/C545=1/1. De exemplu. Se pune întrebarea: ce probabilitate ai de a obţine premiul cel mare la JOKER jucând un singur bilet? Probabilitatea de a avea pe bilet JOKER-UL este de 1/20.000 Notăm PA= 1/1.200.

.1.. Ele arată ca în cazurile „a”. din 12 aruncări sau multiplu de 6.. Tot aşa şi la jocul de LOTO 6/49.. 98 şi alţi multipli de 49. Numai aşa vei putea încerca să tragi o concluzie. APLICAREA STATISTICII LA JOCUL DE LOTO 6 DIN 49 De la apariţia sa. Deci un ciclu în cazul aruncărilor cu zarul ar fi format din 6 aruncări. . Pot face analize după 49 de trageri. Ciclul Revenind la exemplul cu zarul..8 2. să nu uităm că am dispus de instrumentul de calcul de-a dreptul fenomenal.calculatorul. ce concluzie ai putea trage în privinţa numerelor ieşite după 10 aruncări de zar? Să zicem că la primul tur fiecare număr a ieşit o dată şi în turul doi format din 4 aruncări au mai putut ieşi a doua oară încă două. Ca atare am extras din lungul şir de trageri tabele cu 49 de trageri consecutive. Ce concluzie pot trage dacă nu s-a creat posibilitatea ca fiecare număr să aibă şansa să iasă? Acelaşi lucru şi când fac o analiză după 100 de trageri! Concluzia este una singură: un ciclu aici este alcătuit din 49 de trageri. mai exact din anul 1993 s-au efectuat 920 de trageri (ultima tragere luată în studiu fiind cea din 11 VII 2010 ). În plus. iar la două numere nu li sa dat nicio şansă fiindcă jocul s-a oprit... 2. Am avut la dispoziţie un bogat material documentar ca să putem trage nişte concluzii. „b” şi „c” de la pagina următoare.. Mă uit la o situaţie a tragerilor după 40 de trageri.

9 .

. selectând tragerile din 4 în 4 am obţinut histograma pentru S4 iar de aici încă un număr ( al patrulea). Un nou tablou (histogramă). 10 în 10. alta DA (penultima tragere). Observatorii de la alegeri stau la ieşirea din clădirea unde se desfăşoară alegeri şi chestionează din.. Să numim prima grupă S1 iar a doua S2. Soluţia ne-a dat-o EXITPOL-UL. Tot aşa şi noi am realizat cicluri de 49 de trageri alegând tragerile din doi în doi.. Ori s-a văzut că rezultatul EXITPOL-ULUI se apropie destul de mult de rezultatul final.pe câte un alegător. sau din 20 în 20. TRAGEREA NOUĂ poate fi considerată a 49-a tragere din suita de trageri consecutive selectate: una NU (adică ultima tragere pe care o ştim). cu foarte mare probabilitate va ieşi un număr la tragerea nouă. . În căutarea şi a altor numere am alcătuit seria tragerilor formată din trei în trei: ultima tragere pe care o ştim NU. o nouă grupă de 4 numere (S3) din care... penultima tragere tot NU şi de abia antepenultima DA.10 Cu ajutorul calculatorului s-a analizat impactul numerelor din ultima tragere a ciclului. etc. calculatorul ne-a furnizat numere cu grad foarte ridicat de probabilitate în a apărea la tragerea nouă. Ultima tragere pe care o ştim este a 48-a şi în continuare le luăm pe celelalte până la prima tragere a ciclului. A rezultat o nouă histogramă iar programul de calculator ne-a furnizat o nouă grupă de 4 numere din care va apărea la tragerea nouă: 1 număr. În sfârşit. Astfel am ajuns la concluzia că tragerea nouă (care urmează) la LOTO 6/49 trebuie tratată ca a 49-a tragere dintr-o suită de trageri consecutive. Aşa cum veţi putea vedea în partea a II-a a cursului. Deocamdată am reuşit să obţinem un grup de 4 numere din care va ieşi unul! Ca atare am plecat în căutarea şi a altor numere.

că au ieşit 3 numere în prima decadă (1-10). În dreapta figurii se face un grafic al numărului de SEPTADE care conţin numere: 1.5.6. Trebuie să dăm şanse egale fiecărui sector de referinţă în suita numerelor de la 1 la 49. spre exemplu.3.11 2. Ca atare câmpul de joc: 1-49 se poate împărţi doar în şapte câmpuri mai mici pe care le vom numi SEPTADE: I 1-7 II 8-14 III 15-21 IV 22-28 V 29-35 VI 36-42 VII 43-49 Se înţelege că datorită faptului că se extrag doar 6 numere iar SEPTADELE sunt 7 atunci numere „norocoase” pot fi în maximum 6 SEPTADE.4. SEPTADELE care nu conţin numere extrase sunt haşurate. SEPTADA fiind mai mică decât DECADA probabilitatea de a exista toate cele 6 numere într-o singură SEPTADĂ este practic nulă. Septadele Deoarece în numerologie suntem obişnuiţi să lucrăm cu DECADE şi în JOCUL de LOTO spunem. ( Spre deosebire de DECADE la care s-a întâmplat ca toate cele 6 numere să se găsească într-o DECADĂ). În pagina care urmează vom prezenta repartizarea numerelor extrase la o tragere pe cele 7 septade (I-VII) şi aceasta la un ciclu de 49 de trageri consecutive.2. 2 numere în decada a doua (11-20) şi un singur număr în decada a treia (41-49). Ori lucrul acesta nu putem să-l facem deoarece a V-a decadă este formată doar din 9 numere! Din păcate numărul 49 se divide doar cu 7. una din SEPTADE rămânând goală. O astfel de abordare este greşită dacă vrem să iniţiem nişte calcule de probabilitate. el fiind de fapt pătratul acestui număr: 7²=49. .2.

12 .

5% Scheme în care au fost mai mult de 3 numere într-o SEPTADĂ: F+H+J = 16 +1+1= 18 => 2% Remarcăm din tabelul situat în pagina precedentă că două scheme de desfăşurare (A şi B) se întâlnesc în 75% din trageri.6% 85 9.13 Din analiza celor 920 de trageri de la JOCUL LOTO 6 DIN 49 (joc început în anul 1993) au rezultat următoarele repartizări ale numerelor 'norocoase' pe cele 7 septade: Simbol schemă A B C D E F G H I J K Total: Schema de desfăşurare 2-1-1-1-1 2-2-1-1 3-1-1-1 3-2-1 1-1-1-1-1-1 4-1-1 2-2-2 4-2 3-3 5-1 6-0-0-0-0-0 Nr.3% 66 7. de septade cu numere 5 4 4 3 6 3 3 2 2 2 1 Nr.4% 309 33.1% NU AU FOST CAZURI PÂNĂ ACUM 920 100% Scheme în care au fost maximum 2 numere într-o SEPTADĂ: A+B+G = 381 +309 + 14 = 704 => 76.1 1 (tragerea 769) 0.0% 16 1. de cazuri Ponderea în apariţie 381 41.1% 1 (tragerea 389) 0.7% 14 1.5% 1 (tragerea 875) 0.5% Scheme în care au fost şi 3 numere într-o SEPTADĂ: C+D+I = 85 + 66 +1 = 152 => 16. Dacă nu ştim în care septadă vor fi 2 numere atunci vom avea următoarele situaţii: 1) 2-1-1-1-1 2) 1-2-1-1-1 3) 1-1-2-1-1 4) 1-1-1-2-1 5) 1-1-1-1-2 .2% 46 5. (Concluzia trasă pe 920 trageri!) Se pune întrebarea: cât ne-ar costa să aplicăm aceste scheme luând în considerare toate numerele (49)? Schema A: 2-1-1-1-1 ocupă 5 septade.

654 variante simple Care ar costa: 129.609x6= 129.4Ron/variantă= 1.477Ron În continuare pentru faptul că nu ştim care septade nu sunt purtătoare de numere “norocoase” trebuie să înmulţim costul de mai sus cu 35.1 avem de fapt I II III IV V VI VII 2 1 2 1 1 1 1 1 1 0 Etc 0 0 2 1 1 1 1 0 1 0 0 În total 21 de cazuri! Schema B: 2-2-1-1 ocupă 4 septade: Presupunând că ştim care sunt septadele care nu vor purta “numere Norocoase”. .105x4.421x5=252105 variante simple Care ar costa: 252.4Ron=570.109.654x4.609 VARIANTE SIMPLE Fiind 6 situaţii: 21.262 ron Dar să nu uităm că la fiecare din cele 5 situaţii avem de luptat şi cu faptul că nu ştim în care anume septade sunt numere şi ca atare la situaţia nr. schema se va desfăşura: 1) 2-2-1-1 2) 2-1-2-1 3) 2-1-1-2 4) 1-2-1-2 5) 1-2-2-1 6) 1-1-2-2 Cât ar costa o situaţie din cele 6? C7²∙C7²∙7∙7=21∙21∙7∙7=21.421 variante simple Cele 5 situaţii înseamnă: 50.14 Una din cele 5 situaţii va conduce la următorul număr de bilete: C72 ∙7∙7∙7∙7=21∙7∙7∙7∙7=50.

Compartimentul I. 44). Mai mult. din cadrul FEDERAŢIEI F.T. avem în intenţie constituirea unui colectiv foarte larg în care să fie incluse persoane cu performanţe pe linia INTUIŢIEI ( vezi pag. Dacă se pune problema că avem de gând să folosim un grup de numere restrâns la 20-25 numere care se repartizează pe 5 septade atunci folosirea schemei “A” conduce la reducerea substanţială a variantelor simple şi implicit a sumei de bani ce trebuie cheltuită.C. Studiem posibilitatea de a oferi consultanţă colectivelor mari de jucători LOTO care vor dori să pună în aplicare cele prezentate de noi în acest curs şi care ar putea să ne solicite să listăm variantele simple care apar în desfăşurarea unei scheme.O. a realizat un program de calculator care desfăşoară un grup mare de numere pe schemele principale ale JOCULUI 6/49. .15 Aparent aplicarea unei scheme de desfăşurare sperie prin faptul că este foarte costisitoare deoarece s-au luat în calcul toate numerele care alcătuiesc o septadă (7).

doar de 4 ori a coborât în SEPTADA III. C. Iată un exemplu concret de la nişte trageri recente. C.3.n. se găseşte în septada VII ( 43-49) în proporţie de 6418 % iar în septada VI ( 36-42) în proporţie de 2414 %.16 2.e.M.n.m.M. Prezenţa lui în celelalte SEPTADE: 834 în septada V ( 29-35) 281 în septada IV ( 22-28) 075 în septada III ( 15-21) Practic în cele 920 de trageri.m.m.) Din suita de 6 numere care se extrag cel mai mare este (bineînţeles) 49.e.M.n. Cel mai mare număr extras ( C. 14 I 2010 27 VI 2010 Tendinţa celui mai mare număr în raport cu numărul de la tragerea precedenta .e. Se poate spune că în septadele VI+VII ( 36-42) el se găseşte în proporţie de aproape 90% din cazuri ( 8832). 1 dată a fost 20 1 dată a fost 19 1 dată a fost 18 1 dată a fost 15 RECORD ABSOLUT ( tragerea 123).

m.e) La fel ca la C. se poate spune că cel mai mic număr extras este 1. În SEPTADA I ( 1-7) C. Deci în 86% din cazuri se găseşte în SEPTADELE I+II ( 1-14).n. Cel mai sus a urcat în SEPTADA V ( 29-35) la numărul 34 ( o dată în tragerea 775).2%.e. 14 X 2010 27 VI 2010 14 X14 14 X 2010 27 VI 2010 . Cel mai mic număr extras ( c.n.m.e.m.M. apare în proporţie de 592 %.m. Procentual 0.RECORD şi la numărul 29 ( tot o singură dată).m. În SEPTADA IV ( 22-28) este foarte puţin prezent 3 %.17 2.n.4. În SEPTADA II ( 8-14) apare în proporţie de 268 %. În SEPTADA III ( 15-21) este în proporţie de 108 %.

18 .

În exemplul pe care l-am dat la pagina precedentă (18) la un ciclu recent (2010) ecartul cel mai mic este 21. Alte situaţii în care ecartul a fost de 21 şi mai mic: Mărimea ECARTULUI 21 Numărul tragerii: Cel mai MARE număr 105 44 228 32 546 30 58 46 274 35 559 38 826 43 69 41 221 31 622 28 769 20 863 19 100 45 164 34 202 26 275 33 198 39 652 27 851 25 179 33 586 26 285 43 505 22 834 18 775 47 20 19 18 17 16 15 RECORD! 14 Cel mai MIC număr 24 12 10 27 15 19 24 23 13 9 2 1 28 17 9 16 23 11 9 18 11 29 8 4 34 .19 Care sunt limitele ECARTULUI? Cel mai mare ecart (doar două situaţii în cele 920 extrageri LOTO 6/49) este 49: cel mai mic număr extras a fost 1 iar cel mai mare 49.

Cumpărând un bilet combinat cu aceste 14 numere înseamnă că va trebui să investească: 14  13  12  11  10  9 =3003 variante x 4.20 De ce este important să prevedem ECARTUL? Presupunem că un jucător foarte bine antrenat în a intui cel mai mic şi cel mai mare număr descoperă un ECART de 14 numere.213 ron 1 2  3  4  5  6 C146 = adică 132 milioane lei vechi Biletul îi va aduce. pe lângă premiul cel mare 6/49 şi următoarele premii: 48 premii II (5 DIN 49) 420 premii III (4 DIN 49) 1120 premii IV (3 DIN 49) Pentru un ECART de 15 numere (au fost 3 trageri cum aţi putut vedea în tabelul de la pagina anterioară) biletul combinat ar costa: 15  14  13  12  11  10 =5005 variante x 4.4 ron=13.4 ron=22.022 ron 1 2  3  4  5  6 C156 = adică 220 milioane lei vechi Biletul îi va aduce PREMIUL CEL MARE (6 din 49) precum şi:  54 premii II (5 din 49)  540 premii III (4 din 49)  1680 premii IV (3 din 49) .

crt 1 2 3 4 Tragerea 121/120 268/267 296/295 298/297 Numerele 9-23-39 13-26-38 24-26-27 3-26-33 Nr. uneori chiar trei numere din tragerea precedentă (adică de la ultima tragere cunoscută). totuşi.6 Tragerea precedentă ( T..crt Tragerea 5 6 7 8 531/530 565/564 651/650 774/773 Numerele Nr.9 0.crt Tragerea 9 10 775/774 896/895 Numerele 35-37-46 7-15-25 Deşi atât de rare. au existat chiar şi 7 trageri consecutive la care nu au apărut numere din TRAGEREA PRECEDENTĂ! . două.2. Ce spune STATISTICA? S-au analizat 921 de trageri (tragerea 2 faţă de 1. remarcăm două situaţii în care fenomenul s-a produs foarte des: -cazul nr. teoretic. Deşi.3 şi chiar 4 numere din tragerea precedentă. ar trebui să avem un astfel de caz la două trageri consecutive.1% din cazuri: AU APĂRUT TREI NUMERE DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ Nr.02% din cazuri: AU APĂRUT PATRU NUMERE DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ (2 cazuri) Nr.crt Tragerea 2 531/530 Numerele 6-22-41-43 NU AU FOST PÂNĂ ACUM SITUAŢII ÎN CARE 5 SAU 6 NUMERE DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ SĂ APARĂ ÎN TRAGEREA NOUĂ Putem exploata faptul că în 54% din cazuri avem în tragerea nouă 1..3..8 urmat imediat de cazul nr.21 2.P) Jucătorul de LOTO a remarcat cu siguranţă faptul că destul de des la tragerea nouă apar unul.crt 1 Tragerea 81/80 Numerele 5-12-18-23 Nr. tragerea 297 urmat de cazul nr.4 -cazul nr.921/920) 46% din cazuri: NU AU APĂRUT ÎN TRAGEREA NOUĂ NUMERE DIN TRAGEREA PRECEDENTĂ 43% din cazuri: A APĂRUT UN NUMĂR DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ 11% din cazuri: AU APĂRUT DOUĂ NUMERE DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ 0.

30. 10. 38.7%.5 15-16-17 19-20-21 21-22-23 33-34-35 1.7. 620) AM AVUT 4 NUMERE CONSECUTIVE ( 10-11-12-13)  DE 35 ORI AM AVUT 3 NUMERE CONSECUTIVE ceea ce înseamnă 3. . Nr.  O GRUPĂ DE 3 NUMERE APARE DE 3 ORI: 18-19-20. 17. 8.  6 GRUPE DE 3 NUMERE CONSECUTIVE APAR DE 2 ORI: ( 6-7-8) (14-15-16) ( 15-16-17) ( 35-36-37) ( 36-37-38) ( 39-40-41)  NU AU APĂRUT 20 DE GRUPE DE 3 NUMERE LA CARE PRIMUL NUMĂR DIN SERIA DE 3 ESTE: 5. 46.2 -3 9-10-11 11-12-13 6 – 7 -8 36-37-38 28-29-30 4 15 32 7 21 16 2 116 16 4 15 1 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 594 688 713 723 726 769 774 833 855 899 921 24-25-26 2 – 3 -4 14-15-16 42-43-44 43-44-45 18-19-20 7–8-9 4–5-6 39-40-41 35-36-37 34-35-36 34 94 25 10 3 43 5 59 22 44 22 (În medie. Numere consecutive într-o tragere În cazul desfăşurării în variante simple a unei mulţimi de numere prin aplicarea unei FORMULE DE JOC putem utiliza ca RESTRICŢIE grupul de numere consecutive.4. din 26 în 26 trageri avem câte o apariţie). 32. 23. 45. 40. Crt Trg Numerele Dist Nr Crt Trg Numerele Dist Nr Crt Trg. 20. 22. 29. Numerele Dist 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 18 24 57 67 75 121 202 211 228 275 283 331 16-17-18 35-36-37 18-19-20 14-15-16 18-19-20 39-40-41 15-16-17 13-14-15 27-28-29 25-26-27 36-37-38 6 – 7.  NICIODATĂ NU AM AVUT 6 NUMERE CONSECUTIVE  NICIODATĂ NU AM AVUT 5 NUMERE CONSECUTIVE  O SINGURĂ DATĂ ( tragerea nr. 37. 44.8 18 6 33 10 8 46 81 9 17 47 8 48 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 335 350 382 389 410 416 418 534 540 544 559 560 12-13-14 3. 47.22 2. 41. 26. 31.

331. 40. 2. Nr. 47) apar doar o dată în trei trageri la rând. 9. 28. 41. 39. 44) realizează de 2 ori performanţa. 32. . 334. 10. 1 număr ( 46) realizează performanţa de a ieşi de 4 ori . 49) nu au ieşit până acum în 3 trageri la rând. 22. 46) au mai repetat această performanţă. 42. 34. de 3 ori la rând. 31. 6. 14. Numărul Tragerile Crt 6 24 480-483 7 25 727-730 8 26 295-298 9 43 646-649 10 46 208-211 718. 12 numere ( 3. 25. 26. 9. 30. 48. 14 numere ( 1. 45. 20. 332. Ce spune STATISTICA? Recordul îl deţine numărul 9 care a apărut de 5 ori la rând: tragerile 330. 29. 37. dintre care 3 numere ( 5.721 SITUAŢII ÎN CARE NUMERELE APAR DE 3 ORI LA RÂND SUNT 63. 7. 33. 16 numere ( 4. 2 numere ( 5 şi 36) realizează de 5 ori performanţa de a ieşi de 3 ori la rând.23 2. 27.8 Numere care se repetă în trageri consecutive Ca şi la NUMERELE CONSECUTIVE ÎNTR-O TRAGERE putem folosi ca RESTRICŢIE faptul că unul din numerele alese pentru a face parte din mulţimea de numere ce se joacă apare de prea multe ori la rând. 24. 11. 21. 43. 8. Numărul Tragerile Crt 1 5 319-322 755-758 2 6 541-544 3 9 200-203 771-774 4 22 841-844 5 23 337-340  Nr. 19. 18. 38. 333. 15. DE 4 ORI LA RÂND au apărut 10 numere. 16. 35.

38 4 – 11 – 18 – 25 – 32 .9 Numere echidistante Noua viziune asupra mulţimii de 49 de numere consecutive implicate în JOCUL DE LOTO şi anume împărţirea câmpului de joc în SEPTADE a condus şi la apariţia aşa numitelor numere echidistante. 6 bile (fiecare bilă purtând un număr).36 2 – 9 – 16 – 23 – 30 . Bilele când pleacă din centru fug spre marginea mesei.42 1 2 3 4 5 6 7 Să ne mai imaginăm că în dreptul fiecărui număr dintr-o grupă de numere echidistante există o gaură (ca la masa de biliard). Din centrul mesei pleacă.40 6 – 13 – 20 – 27 – 34 . 4544 46 47 48 49 43 4241 40 39 38 3 4 3332 3130 292827 2625 24 23 22 12 21 3 45 1920 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Acest cerc este împărţit de o roată cu 7 braţe asemănătoare celei de la jocul de ruletă.41 7 – 14 – 21 – 28 – 35 . Imaginaţi-vă numerele de la 1 la 49 alcătuind un cerc ca în figura alăturată. . Niciodată ( în cele 924 de trageri realizate până acum) nu s-a întâmplat ca toate cele 6 numere extrase să facă parte dintr-o grupă de numere echidistante.37 3 – 10 – 17 – 24 – 31 .24 2. una după alta. Fiecare braţ este în dreptul câte unui număr ( în total 7) fiecare număr fiind la o distanţă de 7 numere faţă de cel din dreapta şi din stânga lui.39 5 – 12 – 19 – 26 – 33 . Le numim ca atare numere echidistante. Ne punem întrebarea: cât de multe bile ( din cele 6) vor intra în cele 7 găuri ale unei serii de numere echidistante ( adică grupe). În mulţimea de 49 de numere care apar la JOCUL 6 DIN 49 avem 7 grupe cu astfel de numere: Nr. grupei Numerele care compun grupa 1 – 8 – 15 – 22 – 29 . Unele bile intră în găuri şi altele nu.

Privitor la 3 numere. 5 şi chiar 4 numere din cele pe care dorim să le jucăm. bat-o vina!) . probabilitatea este foarte mică ( 2. Iată situaţia exactă pentru 4 şi 3 numere într-o grupă. ceea ce înseamnă 2. 1940 şi 1977 Bucureştiul a suferit cutremure catastrofale ( la o distanţă de 37 de ani) se aşteaptă să se repete şi în anul 2014. GRUPA Tragerile 21 în care au fost 4 Total 24 93 96 110 Tragerile 148 în care au fost 3 160 211 243 330 357 394 411 472 506 557 570 576 Total Cadenţa 365 434 6 587 601 604 29 32 59 104 119 150 106 145 150 152 186 198 310 344 428 483 489 516 519 1 691 806 856 0 561 569 580 603 614 622 629 635 661 673 703 720 815 851 31 30 131 173 347 377 380 437 458 471 521 523 528 551 590 600 646 648 705 2 14 1 758 816 827 21 44 1 26 56 88 153 161 188 218 224 248 267 375 383 391 485 534 539 3 85 1 555 644 646 648 716 729 751 785 817 834 835 862 29 32 22 29 49 55 86 115 126 215 250 322 368 379 386 460 693 501 512 4 315 1 592 597 606 617 626 669 674 736 744 756 761 766 839 855 888 890 922 34 27 19 23 69 108 112 151 354 365 461 475 558 568 571 608 624 660 663 5 791 813 876 3 667 675 683 694 701 789 842 843 864 880 889 28 33 45 118 132 143 174 263 553 601 641 699 779 903 12 77 6 16 393 2 7 - Concluzionând vom evita să lăsăm ca într-o grupă echidistantă să fie 6. Cu 4 numere într-o grupă am avut în total 14 situaţii ( 6 în grupa 1 şi niciuna în grupa 2).8%) dar recomandăm să fim atenţi la momentul când a fost ultima apariţie şi la cadenţă. ( STATISTICA. Asemănător este cazul seismologilor care pe motiv că în anii 1904.25 RECORDUL este 5 numere: tragerea 901 (1-8-22-29-36).8%. Cu 3 numere într-o grupă de numere echidistante am avut 184 cazuri.

trecând prin faţa unei AGENŢII îşi cumpără un bilet ( uneori gata completat) sau „luat de val” de anunţul că premiul cel mare a ajuns la un nivel ameţitor. „de vârf” în colectivităţile umane.. încropeşte un bilet în care numerele reprezintă ziua. Lor ne adresăm asigurându-i de la început că ESTE POSIBIL CA HAZARDUL să lase loc ŞTIINŢEI şi că. sigur n-are nevoie de nicio îndrumare.. 3. şi de ce nu?. aducându-şi aminte că la aceeaşi dată cu tragerea LOTO este şi aniversarea căsătoriei... SE POATE! Pentru a înţelege mai bine argumentaţia noastră ne vedem obligaţi să introducem nişte noţiuni din ştiinţa despre psihic şi comportament: PSIHOLOGIA. de asemenea.. Ne mai adresăm. CAPACITATEA DE INTUIŢIE Jucătorul de LOTO care în mod accidental. şi cu asta basta! Aşteaptă tragerea.1.26 3. colectivelor mici de jucători care „îşi unesc forţele” şi bineînţeles şi spiritul pentru „a da lovitura” investind cu fiecare ocazie o sumă frumuşică.... vârsta lui şi a doamnei. luna. „Filosofia” lui este simplă: introduce mâna în săculeţul cu numere sau. şi premiul cel mare! Nu acestui jucător ne adresăm noi ci celor „consacraţi” care urmăresc atent ce numere au fost extrase şi care sunt preocupaţi de găsirea unei formule de joc cât mai potrivită pentru grupul ( mulţimea) de numere alese de el cu mare grijă. anul căsătoriei. . Personalitatea umană În vorbirea curentă PERSONALITĂŢI sunt numai oamenii importanţi.

CARACTERUL se schimbă iar TEMPERAMENTUL poate fi luat în stăpânire. La începutul secolului XX cercetătorii au ajuns la concluzia că pentru exercitarea cu succes a unei meserii/ profesii sunt necesare anumite calităţi. aptitudinile şi caracterul. existând credinţa că va fi una dintre ştiinţele de bază ale societăţii viitorului. APTITUDINILE se dezvoltă sau se atrofiază. PSIHOLOGIA a demonstrat că în cadrul personalităţii umane cele trei laturi evoluează de-a lungul vieţii. exprimate de el în mod constant. APTITUDINILE sunt definite drept sisteme de însuşiri ale omului care asigură reuşita într-o activitate. flegmatic şi melancolic. dezvoltându-se vertiginos în secolul XX iar în prezent este cea mai răspândită dintre ştiinţele despre om. TEMPERAMENTUL reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii umane care are o bază înnăscută: sistemul nervos. aceasta fiind definită ca un sistem complex alcătuit din trei subsisteme: temperamentul.27 În accepţiunea PSIHOLOGIEI orice om reprezintă o PERSONALITATE. Ca disciplină ştiinţifică PSIHOLOGIA se constituie în secolul XIX pe baza ştiinţelor biologice şi sociale. În literatura de specialitate se citează în mod frecvent existenţa a patru tipuri temperamentale: coleric. CARACTERUL reprezintă un sistem de atitudini proprii subiectului. Pentru aceasta au stabilit un profil psihologic al lucrătorului ideal din domeniul respectiv ( numit psihogramă) şi au elaborat instrumente de măsurare ( numite teste) pentru a vedea în ce măsură nivelul calităţilor candidaţilor la această meserie/ profesie se apropie sau nu de standardul fixat de psihogramă. sanguin. având o relevantă semnificaţie social-umană şi definindu-l individual pe om din punct de vedere axiologic ( valoric). .

. cunoştinţelor şi a altor calităţi introducându-se metode noi ca:  TEST ROOM-ul ( urmărirea ascunsă a comportamentului candidaţilor în timpul desfăşurării unor activităţi într-o cameră)  JOCUL DE INTREPRINDERE ( simularea activităţii unei firme şi încredinţarea de roluri candidaţilor) Tot PSIHOLOGIA a fost cea care a realizat ca activitatea de creaţie în toate domeniile să fie controlată şi dirijată. Viaţa a demonstrat însă că nu cel mai inteligent a devenit şi cel mai bun manager sau a dat cele mai bune rezultate. memoria.28 În felul acesta testarea psihologică a devenit aproape obligatorie în ţările dezvoltate economic şi industrial la încadrarea în muncă. . S-a renunţat la testarea inteligenţei. de memoria sau cunoştinţele CONDUCĂTORULUI ci de:  CAPACITATEA DE A REZOLVA PROBLEME  CAPACITATEA DE COMUNICARE  CAPACITATEA DE AUTOCONTROL  CAPACITATEA DE A EVALUA SITUAŢIILE iar la proiectanţi. cercetători de  CAPACITATEA DE A FACE FAŢĂ SITUAŢIILOR NOI  CAPACITATEA DE A CREA Această nouă abordare a personalităţii umane a condus şi la alte schimbări în instrumentarul psihologului.. etc. Lumea ştiinţifică şi-a dat seama că de fapt calităţile la care ne-am referit se întrepătrund şi se integrează într-o super-calitate numită CAPACITATE. Se măsura inteligenţa. atenţia. De aceea astăzi nu mai vorbim de inteligenţa. Astfel SOCIETATEA a evoluat exploziv.

Ideea creatoare apare brusc.creativitate Multă vreme procesul de creaţie a constituit un mister prin faptul că nu s-au cunoscut fenomenele care-l guvernează.29 3. discută. PSIHOLOGIA a demonstrat că de fapt CREAŢIA este un proces având următoarele patru stadii sau faze: a) Preparaţia b) Incubaţia c) Inspiraţia sau Iluminaţia d) Verificarea sau Revizuirea. creatorul avea impresia că întregul proces de creaţie se referea la ultimul moment. se cristalizează. b) Incubaţia. a) Preparaţia este faza iniţială şi obligatorie. întreabă.2. În acest stadiu informaţiile se decantează. Câteva cuvinte despre fiecare stadiu/ fază. explorează ( cunoaşterea a ceea ce s-a făcut înainte în problema respectivă). c) Inspiraţia sau iluminaţia este faza în care se consideră că procesul de creaţie ajunge la punctul culminant. se realizează asociaţii de idei dând naştere astfel unor noi configuraţii. Viitorul creator citeşte. iar ceea ce părea obscur devine clar. Ea vine într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de concentraţie asupra problemei. fără efort. Procesul de creaţie fiind necunoscut. . iar momentul descoperirii fiind atât de emoţional. creaţia este un „dar” al minţilor luminate care se desfăşoară de la sine. materialul pare că se organizează de la sine. Se credea că. Creaţie. Faza de incubaţie face posibilă stingerea unei presupuneri eronate pentru ca gândirea creativă să fie liberă pentru a putea privi problema dintr-un nou punct de vedere.

Adeseori viitorul creator reuşeşte dacă revine la problemă după o anumită pauză sau interval de timp.6. Deja pentru români la ora actuală nu este o noutate şedinţa de brainstorming ( „furtuna creierului”) în care 12 participanţi timp de 60 de minute lansează idei pentru rezolvarea unei probleme ( respectând nişte reguli de joc). În această fază materialul brut obţinut format de inspiraţie este finisat. Psiholog Cotor Cornel le dezvoltă în cursul său neconvenţional DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA PROIECTANŢI și CERCETĂTORI şi asupra cărora nu mai insităm.. . METODA DELPHI şi altele pe care Domnul Dr. Între creaţie şi creativitate există aceleaşi relaţii care există între producţie şi productivitate iar CAPACITATEA DE CREAŢIE nu este altceva decât ansamblul însuşirilor creatorului care-i conferă acestuia calitatea ( posibilitatea) de a crea. Ne vom concentra pe METODELE INDIVIDUALE DE CREAŢIE deoarece apreciem că una din ele poate fi aplicată cu succes la JOCUL LOTO 6 DIN 49.30 Unii psihologi fac o comparaţie între iluminaţie şi căutarea zadarnică de a ne aminti un nume pe care. Acest fapt ne sugerează că un factor esenţial în iluminaţie este absenţa interferenţelor ( inhibarea unor asociaţii sau activităţi învăţate de către altele). d) Verificarea sau revizuirea este stadiul final al gândirii creatoare. PSIHOLOGIA a reuşit ca prin abordarea actului de creaţie ca un proces să realizeze METODE COLECTIVE DE CREAŢIE şi METODE INDIVIDUALE DE CREAŢIE. adeseori ni-l reamintim brusc. după renunţarea de a-l mai căuta. Se mai cunosc METODA PHILPS 6. care blochează progresul în cursul stadiului preliminar.

Originea INTUIŢIILOR trebuie căutată în activitatea conştientă a omului la nivelul punerii de către acesta a problemei. modificarea. Acest fenomen se manifestă ca o străfulgerare prin care. lista cuvintelor la întâmplare.3 Metode individuale de creaţie Făcând iar trimitere la cursul neconvenţional realizat de Domnul Dr. Pshiholog Cotor Cornel metodele individuale de creaţie sunt multe: concasajul. enigma ce formulează întrebările. MODELAREA ca noţiune care exprimă o activitate derivă de la noţiunea MODEL care la rândul lui este un obiect (sistem) material sau teoretic cu ajutorul căruia se pot cerceta indirect proprietăţile unui alt obiect mai complex numit ORIGINAL. INTUIŢIA este un fenomen care nu apare din senin sau din străfundurile subconştientului. omisiunea.m.a. Se ştie că toate problemele euristice debutează cu o fază conştientă. . adică fac apel la intuiţia euristică în actul de creaţie. inversarea. în care apare obstacolul. pe lângă faptul că se utilizează în mod individual este că. relativ brusc apare o idee. Se mai spune că celor care nu-şi formulează întrebări “niciodată nu le va bate INTUIŢIA la poartă”.31 3. adaptarea. Particularitatea acestor metode. se găseşte soluţia unei probleme îndelung căutate. MODELUL este aproape întotdeauna o simplificare a ORIGINALULUI în sensul esenţializării lui. MODELAREA reprezintă cercetarea ORIGINALULUI prin MODELUL său iar studiul efectuat pe modele se numeşte SIMULARE. Intuiţia euristică este un fenomen psihic prin intermediul căruia se dezleagă o enigmă. se înţelege un fenomen. ele au un caracter INTUITIV. substituirea ş.d. Dintre metodele individuale de creaţie vom reţine MODELAREA. evidenţiind anumite laturi definitorii.

m.O. Se mai cunoaşte că pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie organizatorii dintr-un cazinou. Dar până a ajunge jucătorul român la o astfel de rezolvare sofisticată. sistemul de extragere a biletelor.n.m. schimbă persoana care învârte roata etc. fapt pentru care organizatorii schimbă din când în când urna. Le mai trebuia al treilea număr pe care îl obţineau prin introducerea în joc a unei decade situate la mijloc: 1 c. interzic folosirea telefoanelor mobile.32 3. are posibilitatea unei metode mai simple şi anume dezvoltarea unei CAPACITĂŢI despre care de-abia acum aude pentru prima dată. în timpul unei zile.4 Capacitatea de a intui numere Este de notorietate faptul că în marile cazinouri există o listă a persoanelor “non grata” despre care s-a dovedit că utilizând un program de calculator în care s-au introdus numerele ieşite la ruletă au obţinut câştiguri fabuloase şi cărora li sa interzis accesul în cazinouri.m.C mai în vârstă îşi aminteşte că în România comunistă la jocul de LOTO 9 DIN 90 (practicat pe atunci) erau jucători care urmărind evoluţia celui mai Mare şi a celui mai mic număr extras au ajuns la performanţa de a intui cu precizie care vor fi aceste numere extreme la tragerea nouă. Ne referim la: CAPACITATEA DE A INTUI NUMERELE EXTRASE. modifică jocul.e 1:Decada V: 41-50 1 c. Şi la JOCUL DE LOTO există acelaşi pericol. Practic aceştia au reuşit ca după introducerea în calculator a unui număr foarte mare de rezultate să ajungă prin SIMULARE să realizeze în calculator MODELUL RULETEI şi în felul acesta să prevadă numerele ce vor ieşi.M.e .n. Unul din membrii FEDERAŢIEI F. mută jocul de la o masă la alta.

m. Costul formulei de joc urca la 80 de lei care oricum se situa sub valoarea celui mai mic premiu la care unul din numerele câştigătoare se situa pe poziţia 9. Pentru o mai mare siguranţă se luau pentru extreme două numere consecutive 2 c. Cu 20 de lei se putea câştiga cel puţin 100 de lei (ultimul premiu dacă unul din cele trei numere ieşite se situa pe locul 9 la extragere).m.M. în jur de 4000-5000lei şi următoarele premii tot mai mici) Capacitatea de a intui SEPTADELE În strânsă legătură cu intuirea numerelor extreme este şi intuirea acelor SEPTADE care vor conţine numere câştigătoare (“norocoase”) Dacă.n.n.e 1 număr Numărul de variante: 2x10x2=40 variante.n. intuieşti că c. (Pentru cine nu a prins sistemul de atunci: exista premiul cel mare de 100.000lei.e va fi peste 8 înseamnă că prima septadă (I) nu va avea numere câştigătoare.m. premiul II primele trei numere dar care nu erau în ordinea extragerii care urca la 20.m.m. spre exemplu. premiul III trei numere din primele patru.000 lei primele trei numere în ordinea extragerii. 34 . Noi vă asigurăm că vizualizând din când în când aliura (sau “trendul” după cuvântul adoptat din limba engleză) graficului ce marchează evoluţia numerelor extreme şi a septadelor se poate ajunge la performanţa dorită.e 1 număr 1 număr Decada V: 41-50 2 c.33 Era o formulă de joc cu 10 variante simple a 2 lei.00030.

Popa) descoperise la un cartofor că acesta percepea cu buricele degetelor culoarea roşie sau neagră a cărţilor de la jocul de poker în momentul când servea cărţile. Se mai găseşte la chioşcuri. membru fondator al SOCIETĂŢII NAŢIONALE DE ERGONOMIE (şi unul din foştii noştri colegi) ne relata că a avut ocazia să constate că la unii hoţi de buzunare li se dezvoltase atât de puternic CAPACITATEA DE A INTUI care dintre călătorii din tramvai poate fi “victima” sa. Vă sfătuim să cumpăraţi cartea. Şahistul de înalt nivel intuieşte care este partea slabă a adversarului de pe tabla de şah şi lansează atacul acolo. le recomandăm să citească cartea „Vinovat de iubire” publicată de renumitul Marius Tucă drept supliment al ziarului JURNALUL NAŢIONAL din 20 VII 2010 (Autor Adrian Păunescu). încât atunci când îi mângâia buzunarul sau poşeta “i se furnicau degetele” De asemenea (V. că vor rămâne clădiri neterminate. Pentru cei mai tineri care nu l-au cunoscut pe Domnul Inginer. Bunăoară. drumuri neasfaltate şi că se vor retrezi partidele istorice”.Regretatul inginer POPA VALERIU. un croitor foarte experimentat ajunge să aprecieze”din ochi” ce dimensiuni va avea costumul viitorului client (n-are nevoie să-i mai ia măsurile!) Un topometrist foarte bun poate aprecia cu mare exactitate ce suprafaţă va rezulta după măsurarea terenului pentru care are comandă. (Lumea crezând că e vorba de o carte de poezii n-a cumpărat-o!?). s-a şi întâmplat. fapt ce îl ajuta foarte mult la joc. 35 . Veţi afla că inginerul POPA VALERIU anunţa în Decembrie 1989 că „peste două zile va cădea Ceauşescu. INTUIA că „va apărea libertatea. viaţa ne-a arătat că în toate activităţile la executantul foarte preocupat de munca sa (deci creativ!) se dezvoltă nişte CAPACITĂŢI care îl fac mai performant. Marele antrenor de atletism Ion PUICĂ a descoperit-o pe Maricica (care peste timp îi va deveni soţie) la un cros organizat la Iaşi cu elevii şi deşi aceasta a ieşit doar pe locul IV a preferat-o faţă de ocupantele primelor trei locuri deoarece a INTUIT că ea va fi capabilă de marea performanţă. că Primul Secretar al judeţului Brăila ( Lungu) va ajunge Primarul Brăilei şi că alte personalităţi publice de atunci vor reveni în politică. Reluându-ne şirul ideilor de mai sus. * * * Pentru cei care încă mai manifestă rezerve în această direcţie a jocului de LOTO le dăm sfatul să parcurgă şi ultimul capitol al CURSULUI şi să încerce să aplice cele prezentate de noi iar viitorul le va arăta că dreptatea a fost de partea noastră. Veţi mai afla că după părerea sa INTUIŢIA se dezvoltă prin exerciţiu. Spunem că el le “vede” calităţile. dealtfel. Un antrenor (din orice sport) după o lungă experienţă intuieşte care dintre sportivii începători poate fi îndrumat spre marea performanţă şi care nu. lucru care. dar va muri dreptatea. În SPORT exemplele sunt mult mai multe.

544 28III 25III 21III 18III 49.030 16.III 582 582 480 423 Media acestor 20 trageri: 556 420 Eliminând impozitul şi rotunjind: 36 ron .209 939 4IV 1IV 28III 25III 582 309 944 434 21.761 31.III 11.III 14.4.085 6.764 15IV 11IV 4IV 1IV 42.222 Eliminând impozitul şi rotunjind: Valoarea premiului III ( 4 din 6) Rămânând la tragerile de mai sus: ron Data Premiul Data Premiul Data Premiul Data Premiul Data Premiul 20. ron Data Premiul Data Premiul Data Premiul Data Premiul Data Premiul 16V 13V 9V 6V 28.067 552 1. Valoarea premiului II ( 5 din 6) S-a ales un interval neutru format din 20 de trageri consecutive interval care începe la 4 III 2010 şi se încheie la 16 V 2010.945 57.5 ron iar costul unei variante simple de 6 numere fiind de 4.528 7.841 14III 11III 7III 4III 15.354 21.000 ron 16V 13V 9V 6V 569 338 74 341 2V 29IV 25IV 22IV 645 377 406 466 18IV 15IV 11IV 8IV 1.911 Media acestor 20 trageri: 27.600 9.4 ron.244 81.811 15.734 9.593 30.012 2V 29IV 25IV 22IV 25.895 18.III 18. FORMULE DE JOC Toate FORMULELE DE JOC trebuie cântărite în balanţa: CÂT COSTĂ? => CÂT SE CÂŞTIGĂ CU EA? Pentru aceasta vom conveni nişte valori pentru:  premiul II ( 5/6)  premiul III ( 4/6) valoarea premiului IV ( 3/6) fiind de 4.846 54.942 10.011 28.

FOC) se adresează jucătorului de nivel mediu care joacă în jur de 100 ron la o tragere. 1-4-1. Este vorba de 24 premii II şi 42 premii III care conduc la un câştig de 497. 37 .400 ron.1 Formula F3 Această formulă este cea mai puţin costisitoare din grupul celor trei. Formula F3 necesită o investiţie de 10 ori mai mică.2%.În cadrul acestui capitol se prezintă 4 FORMULE DE JOC: trei se adresează jucătorilor ultraconsacraţi şi colectivelor de jucători (F3. Să nu uităm că probabilitatea întâlnită cu o astfel de desfăşurare este relativ mare: 7.7%.4 ron/variantă= 22. Se aplică atunci când se intuieşte că numerele “norocoase” se vor găsi în 3 SEPTADE. G3.638 ron Probabilitatea de a obţine premiul cel mare: 1. Tot pe trei SEPTADE mai avem două posibilităţi de scheme de desfăşurare 3-2-1 şi 2-2-2.145 variante Costul de aplicare: 5.5%. Ce se întâmplă când apare schema 3-2-1? Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II de la desfăşurarea 3-1-1. Ce se întâmplă dacă apare schema 2-2-2? Probabilitatea ei de apariţie este 1.145 variante x 4. La întâlnirea cu această desfăşurare nu poţi prinde premii II ci numai premii III însă destul de multe (120) ceea ce conduce la un câştig de 50.761 ron. Dacă am juca cele 21 de numere ale celor 3 septade ne-ar trebui 54. Eşti în câştig şi poţi rezista la două participări.640 ron.1-1-4 (3 forme) Numărul de variante pentru o formă: C₇⁴xC₇¹xC₇¹=35X7X7=1715 variante simple Pentru cele trei forme: 1715 variante x 3=5. 4. C4) iar două (TVS.264 variante ceea ce ne-ar costa: 238. Ea îmbracă forma: 4-1-1 având desfăşurarea: 4-1-1.

Eşti în câştig mare ( obţii premii II şi III) şi la întâlnirea cu schemele de desfăşurare 4-2 şi 5-1. scheme care apar însă extraordinar de rar 0.560 ron Ce se întâmplă dacă apare schema 2-2-1-1? Probabilitatea ei de apariţie: 33.000 ron).7%.7%.4% din situaţii.3%. 3-1-0-1 Este vorba de 4 x 3= 12 variante( 240. fiind deci profitabilă în 18.6% Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II cu desfăşurările: 2-2-10.500 ron) Eşti în câştig: 247. Eşti în pierdere.400 ron. 3-0-1-1. Acelaşi lucru se întâmplă şi la întâlnirea cu schema de desfăşurare 2-1-1-1-1. . Sintetizând: FORMULA F3 aduce marele premiu cu o probabilitate de 1. În plus vei avea 6 x 3= 18 premii III (7. valoare 8. câştiguri mari (premii II şi III) cu o probabilitate de 16.1% ( o singură apariţie în 920 de trageri!). recuperezi doar 36% din banii investiţi.Ce se întâmplă dacă apare schema 3-1-1-1? Probabilitatea de apariţie 9. 2-2-01 Numărul de premii III este 20. Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II cu desfăşurările ( 3 la număr): 3-1-1-0.

1-3-1-1.656 ron 1 2  3  4  5  6 Costul FORMULEI C4 este de 8 ori mai mic: 212. FORMULA G3 aduce marele câştig cu o probabilitate de 16.005 variante . FORMULA G3 poate fi aplicată pentru 4 SEPTADE: 2-2-2-0.2. 1-1-1-3 (4 forme) Numărul de variante pentru o formă: C7³xC7¹xC7¹xC7¹=35. Ea îmbracă schema: Având desfăşurarea: 3-1-1-1. Jucând un bilet combinat cu 28 de numere costul s-ar ridica la: C286= 28  27  26  25  24  23 =376.808 ron (faţă de 22. 2-0-2-2. 4.212 ron.288 ron. adică la suprapunerea cu 2-2-1-0 şi 2-2-0-1 De aceea probabilitatea ei de a aduce câştiguri mari se înjumătăţeşte 33. 3-1-1-1 .5%. X 4.3% din situaţii.7. 2-2-0-2. adică 155. Pentru cele 4 forme: 12. Probabilitatea de a obţine marele premiu: 1. FORMULA G3 este puţin mai costisitoare: 38.8%. 0-2-2-2. N.005x4=48.657.4= 1.3 Formula C4 Cuprinzând 4 SEPTADE înseamnă că FORMULA C4 lucrează cu 28 numere.6%:2=16. Sintetizând.820 variante simple Pentru care desfăşurări realizează premii II? Pentru două desfăşurări 3-2-1 şi 2-2-1-1. 1-1-3-1.B: Cu un cost de patru ori mai mare.090 ron).7.020 variante.740 v. 2-2-2 Ea se aplică tot pentru situaţia a 3 SEPTADE şi îmbracă forma: Are o singură formă şi comportă C₇²x C₇²x C₇²=21x21x21=8.600 ron.638 ron).7 = 12.38 4. Formula G3 În comparaţie cu F3. Se prind premii II şi III în două desfăşurări (315. La întâlnirea cu 2-2-1-1 este profitabilă când FORMULA G3 acoperă cele două SEPTADE cu 2. La întâlnirea cu desfăşurarea 3-2-1 FORMULA G3 obţine 18 premii II şi 180 premii III producând un câştig total de 425.8% fiind profitabilă în 18.

960 ron (puţin peste jumătatea investiţiei). Acest lucru se întâmplă când FORMULA C4 se întâlneşte cu schemele 3-2-1 şi 4-1-1.3%) şi se desfăşoară pe 4 SEPTADE.4 Formula TVS Am acordat această denumire FORMULEI TVS fiind abrevierea de la TRANSLATAREA VARIANTEI SIMPLE. La întâlnirea cu desfăşurarea 2-1-1-1-1 premiile II sunt doar 5 iar luând în calcul (aşa cum am convenit) premiul II de 20. În primul caz obţine câştiguri de 297.112 ron.6 ron (rotund 200 ron). .000 ron câştigul se ridică doar la 115. situaţie mai uşor de INTUIT (comparativ cu 3 SEPTADE la formulele F3 şi G3). Are avantajul că pentru premiul I probabilitatea de obţinere este mai ridicată faţă de FORMULELE F3 şi G3 (adică de 9. 4. Ea are la bază constatarea că o variantă simplă cu 6 numere consecutive poate prinde 5 numere “norocoase”. Sintetizând : FORMULA C4 este profitabilă în 18% din situaţii. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 1 2 3 6 7 8 4 8 9 5 10 10 40 41 45 46 42 43 44 47 48 49 În total este vorba de 44 variante simple care ar costa 193.3% La un aşa cost ridicat FORMULA C4 este profitabilă doar când se întâlneşte cu desfăşurări care conduc la obţinerea de premii II şi III foarte multe.39 Probabilitatea de obţinere a premiului mare: 9.358 ron şi în al doilea de 585.

II sau VI. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Trg 57 194 196 201 228 275 283 295 313 331 349 Numerele 18-19-20-23 28-29-31-32 11-14-15-16 34-35-37-38 27-28-29-32 22-25-26-27 36-37-38-40 23-24-26-27 45-46-47-49 3-6-7-8 29-30-33-34 Dist 57 137 2 5 27 47 8 12 18 18 18 Nr.000:200=100 trageri.40 De când s-a început cu jocul LOTO 6/49 (din anul 1993) şi până acum (923 trageri) au fost 3 situaţii în care cu un bilet simplu de 6 numere consecutive ai fi putut obţine premiul II (5/6): Tragerea Nr. crt 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Trg. VI. media apariţiilor fiind 27: Nr.723 au trecut circa 200 trageri Nu se ştie când va mai apare o astfel de situaţie. Luând în calcul un premiu de 20. II. Poate apărea oricând deoarece s-a văzut că ultima tragere (723) a survenit după 103 trageri faţă de situaţia precedentă. ceea ce prelungeşte termenul de mai sus cu 2 trageri.VII sau I. crt 23 24 25 26 17 28 29 30 31 32 33 Trag. 67 620 723 Numerele 11-12-14-15-16 10-11-12-13-15 42-43-44-46-47 Distanţa faţă de cazul precedent Nu a mai fost niciun caz de la început 553 103 De la tragerea nr.000 ron pentru premiul II (5/6) obtenabil asta înseamnă că putem juca această FORMULĂ DE JOC timp de 20. VII):137 ron Cazul 3: fără trei SEPTADE (I. Constatăm că de la începutul jocului de 6/49 au fost 33 de astfel de situaţii. Din când în când FORMULA aceasta îţi poate aduce câte un premiu III (4/49) de 420 ron. VII):110 ron . 372 382 389 389 398 405 408 410 422 498 561 Numere 8-9-11-13 13-15-16-17 15-16-19-20 16-19-20-21 5-6-8-9 9-10-12-14 43-44-46-48 18-21-22-23 35-37-39-40 14-15-18-19 9-10-12-14 Dist 23 10 7 0 9 7 3 2 12 76 63 Nr. VII sau I. 596 652 666 675 757 833 844 866 875 921 923 Numerele 24-25-26-29 15-16-18-19 38-39-40-41 19-20-22-23 42-43-45-46 4-5-6-8 1-2-3-5 36-37-39-41 22-23-25-27 34-35-36-38 6-7-10-11 Dist 35 56 14 23 82 76 11 22 9 46 2 În situaţia în care se intuieşte faptul că în primele şi ultimele SEPTADE nu vor fi numere atunci translatarea se va face pe un interval mai scurt Cazul 1: fără una din SEPTADE (I sau VII) : 163 ron Cazul 2: fără două SEPTADE (I.

5 Formula FOC Am acordat această denumire formulei deoarece ea reprezintă rezultatul muncii colective a unor membri ai acestei FEDERAŢII.41 4. Aş putea spune că dimpotrivă i-a entuziasmat pe foarte mulţi din FEDERAŢIE care au şi vrut să introducem motto la lucrare: EU LA LOTO CÂND MAI JOC FOLOSESC FORMULA FOC Mi-am amintit însă de o întâmplare din adolescenţă pe care le-am relatat-o iar acum v-o spun şi Dumneavoastră.408 ron 1 2  3  4  5  6 . Cu convingerea că fiecare din Dumneavoastră aţi avut în viaţă cel puţin un moment când a trebuit să cântaţi pizzicato trec la prezentarea FORMULEI MAGICE( aşa cum o apreciam noi) FOC. La sfârşitul primului an. Pe la sfârşitul anilor '70 din secolul trecut frecventam cursurile unei ŞCOLI POPULARE DE ARTĂ din Bucureşti la clasa de vioară. FORMULA FOC are trei variante intitulate: -FOC 1 -FOC2 -FOC3 Varianta FOC 1 a FORMULEI FOC are două numere fixe şi patru numere provenind fiecare dintr-o mulţime de 4 numere (deci în total. din 16)... Dacă ar fi să joci un bilet combinat cu 18 numere ar însemna un cost de C186= 18  17  16  15  14  13 = 92820 => 408. În toiul spectacolului un coleg invidios mi-a ascuns arcuşul şi chiar când să ies pe scenă nu-l mai găseam. eu trebuind să cânt la vioară un cântecel. Profesoara m-a împins pur şi simplu pe scenă. Publicul n-a realizat ce se întâmplă (poate au crezut că aşa şi trebuie interpretată bucata) şi.până acum nu ne-a dezamăgit.. m-am trezit în faţa spectatorilor (părinţi şi bunici ai elevilor) şi ca să nu mă fac de râs am cântat..pizzicato. formulă pe care o verificăm începănd cu tragerea 921 şi care.. profesoara a făcut o serbare.aşa m-am descurcat.. Ca atare FOC 1 implică 18 numere.

S4 care apare în două mulţimi şi care se conturează a fi cert.M.e. Un premiu III se prinde aproape obligatoriu la fiecare tragere.m.m. S2 (4) 4 S3 (4) 5 S4 (4) 6 2 c. S3.n.e 3 FOC 1 presupune: C41x C41xC41 xC41 =256 v => 1127 ron Prin aplicarea de RESTRICŢII numărul variantelor se poate reduce cu 20%-30% conducând la un cost de 800-900 ron Această variantă a FORMULEI FOC poate fi aplicată timp de 22-25 trageri consecutive interval în care trebuie prins un premiu II.n.n. Varianta FOC 2 Presupune identificarea unui număr din mulţimile S1.m.M. S1 (4) 1 c.e 3 4 Această variantă FOC 2 comportă: C41x C41xC41 =64 de variante Şi un cost de 282 ron Dacă în loc de S5 se introduce TP (tragerea precedentă cu 6 numere) atunci numărul variantelor creşte la 96 iar costul devine 423 ron. S2.m.e. S4 (4) 5 S5 (4) 6 2 c.n.m.42 Această Formulă presupune un cost de 362 ori mai mic. În acest caz vom avea trei numere fixe iar în locul celor două mulţimi care dispar (să zicem S1 şi S2) se introduce o a treia mulţime S5 sau cele 6 numere de la tragerea precedentă: S3 (4) 1 c. .m.

m.n.4.5 şi 6 se pot introduce în schemă 5 mulţimi care să ofere câte un număr.m. nu rămâne decât să le aplicaţi!” * * .100 => 97 mil. ron 1 2  3  4  5  6 Această FORMULĂ presupune un cost de 1728 ori mai mic.43 Varianta FOC 3 Pentru a ridica gradul de probabilitate al FORMULEI FOC pentru numerele 3. adică: 5635 ron. Oricum rămâne o schemă pentru colective de jucători. În situaţia în care în loc de S5 se introduce mulţimea TP (cu 6 numere în loc de 4 cât avea S5) atunci costul investiţiei creşte la 5800-6600 ron * Încheiem acest capitol parafrazându-l pe marele savant PASCAL “toate principiile bune au fost descoperite.e Şi atunci: S2 (4) 4 S3 (4) 5 S4 (4) 6 S5 (4) 2 c.n.375.m. S1 (4) 1 c.e 3 S1 (4) S2 (4) S3 (4) S4 (4) S5 (4) furnizează 4 numere ceea ce înseamnă realizarea a 5 grupe (C54 =5) şi anume: S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S5 S1 S2 S4 S5 S1 S3 S4 S5 S5 S3 S4 S5 3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6 Se înţelege că varianta FOC 3 costă de 5 ori mai mult decât varianta FOC 1. Dacă ar fi să joci un bilet combinat cu 30 numere ar însemna un cost de: C306= 30  29  28  27  26  25 = 2. Prin aplicarea restricţiilor costul va scădea la 4000-4500 ron.M.

C. Foarte important:  Participanţii care intuiesc tendinţele numerelor extrase şi numărul de SEPTADE purtătoare de numere din tragerea nouă primesc o mică sponsorizare constând din vizualizarea gratuită a unui CURS NECONVENŢIONAL.O.C. după comunicarea rezultatelor tragerii. Exerciţii de dezvoltare a CAPACITĂŢII DE INTUIRE A NUMERELOR. Graficul c.federatiafoc. şi a tendinţelor lui în ultimele 48 de trageri ce preced tragerea nr.M. Graficul SEPTADELOR în ultimele 48 de trageri: număr. În site-ul www. De asemenea. Atenţie: Site-ul se actualizează în fiecare JOI şi DUMINICĂ.m. ocuparea fiecărei SEPTADE şi schemele existente la fiecare tragere din cele 48 4. Graficul c.ro la capitolul III intitulat CURSURI NECONVENŢIONALE DE REFERINŢĂ apare acest curs împreună cu un alt curs care se numeşte CUM PREPARĂM PIZZA ÎN CASĂ? Această PRIMĂ PARTE se intitulează TEORIA GENERALĂ fiind urmată de PARTEA A II-A : APLICAŢIE PRACTICĂ LA TRAGEREA LOTO DIN ZIUA DE JOI sau DUMINICĂ ( data când are loc tragerea nouă). şi comentariile specialiştilor 5.e.m.O. primii 485 după performanţe pot intra în GRUPUL „ MAREA LOVITURĂ”=> vezi site-ul www.1) 3.ro  Participanţii care reuşesc să indice precis numerele extreme şi SEPTADELE purtătoare de numere „norocoase” ( indiferent câte numere vor fi într-o SEPTADĂ) primesc o sponsorizare mai substanţială constând în efectuarea unui stagiu de practică pentru un curs neconvenţional ales de el ( 6 zile) într-o ţară din EUROPA ( indicată de el) la care toate cheltuielile aferente (transport. Elemente concrete pentru alcătuirea FORMULEI F. şi a tendinţelor lui în ultimele 48 de trageri (pct.44 Materialul prezentat la paginile 1-43 reprezintă PRIMA PARTE a cursului neconvenţional „JOCUL DE LOTO 6 DIN 49: DE LA HAZARD LA ŞTIINŢĂ”.n.n. Intuiţiile INVITAŢILOR NOŞTRI pentru tragerea nouă 6. masă. între orele 19-24. 49 ( tragerea nouă) 2. diurnă în valoare de 1000 EURO) sunt suportate de FEDERAŢIA F. . CUPRINSUL celei de-a doua părţi este: 1.e. cazare.federaţiafoc. instruire.m.

ro . Str.09. sector 4. cod 040283 tel 021-331. CINE ESTE FEDERAŢIA F.1-20. Str.40. tel 0251-595055 Sunt în curs de aderare şi alte fundaţii din capitale de judeţ precum şi înfiinţarea de reprezentanţe în zone istorice (Moldova.O. Str. cod 140063 tel/fax 0347401061 e-mail federatia_foc@yahoo.147. CĂRŢI.2 ap.1. SPORTIV ŞI PLASARE FORŢĂ DE MUNCĂ Mai multe date despre FUNDAŢIA F. Maramureş) şi în DIASPORĂ.I.O.Calea Severinului. Direcţiile de acţiune şi dezvoltare sunt prezentate sintetic mai jos 95 CURSURI CONVENŢIONALE 83 CURSURI NECONVENŢIONALE EVALUAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE MANUALE.Dolj cod 200188. cam 301-302. nr.Cuza Vodă nr.1-2.C este FEDERAŢIA FUNDAŢIILOR ORGANIZATOARE DE CURSURI.federatiafoc. Reprezentanţa Oltenia Municipiul Craiova.Dunării nr.F 27095622) Sediul Central Municipiul Alexandria.V2010 la iniţiativa mai multor Fundaţii de profil din capitale de judeţ şi din Municipiul Bucureşti (C.O. SUPORTURI DIDACTICE PROIECTE ŞI OPERAŢIUNI SPECIALE (Se pot vedea la paginile 46-49) EDITAREA ŞI TURISM: DIFUZAREA UNEI -MEDICAL PUBLICAŢII -EXTREM PROPRI (ZIAR -CONSULTANŢĂ VIRTUAL) ÎN TURISM IMPRESARIAT ARTISTIC.C? FEDERAŢIA F. Ardeal.J 1C/26. parter. Dobrogea.45 5. et. jud. et.3. Ea a luat fiinţă prin H.com Reprezentanţa Muntenia Municipiul Bucureşti.372. Teleorman. Banat. et. jud.C găsiţi pe site-ul www.

5.46 Lista CURSURILOR NECONVENŢIONALE Nr. 25. 32. 3. 30. 29. 10. 4. 17. 36. 18. artă sau antrenament? Conservele de casă Cosmetica în familie Dezvoltarea creativităţii la cercetători. 22. 19. 26. 14. 12. 6. amplasarea mobilierului Cum facem să ne ajungă banii? Preparate din cafea Preparate culinare din carne Mai merită să călcăm rufele? Ciuperci proaspete din gospodăria noastră Croirea şi confecţionarea produselor textile Conversaţia. 35. 34. 27. 40. 31. 24. 20. 39. 8. 23. 38. 37. 21. 41. 11.V-ul şi interviul de angajare Greutatea corporală şi slăbirea eficientă Dantura la om Dulciurile de casă Relaţia părinţi-copii la diferite vârste Eleganţa la femei şi la bărbaţi Familia modernă şi căsătoria Farmacia în casă Pasiunea filateliei Cura de fructe Operaţiile estetice Cum să ne lăsăm de fumat? Gimnastica în familie Grădina din balcon Igiena –o condiţie a reuşitei Bolile cardiace Invitaţii noştri . 7. 2. Cuvântul cheie ACCIDENT ACVARIU ALERGIA ALIMENTAŢIA ANIMAL ARTIZANAT BĂUTURA BEŢIA BIJUTERIA BLANĂ BOALA BUCĂTĂRIA BUGETUL CAFEAUA CARNEA CĂLCATUL CIUPERCA CONFECŢIILE CONVERSAŢIA CONSERVA COSMETICA CREATIVITATEA CROŞETAREA CURĂŢENIA CURRICULUM VITAE DIETA DINŢII DULCIURILE EDUCAŢIE ELEGANŢA FAMILIA FARMACIE FILATELIA FRUCTELE FRUMUSEŢEA FUMATUL GIMNASTICA GRĂDINA IGIENA INIMA INVITAT Titlul cursului Accidentele în casă Ce trebuie să ştim despre un acvariu? Cum ne dăm seama că suntem alergici? Alimentaţia sănătoasă Animale de casă Ghidul artizanului amator Băuturile de casă. 9. crt 1. 33. 13. 15. 16. proiectanţi şi manageri Să învăţăm să croşetăm Curăţenia casei C. barul casei Alcoolul şi dezalcoolizarea Bijuteriile la femeia modernă Cum apreciem blănurile Primele semne ale unei boli la om Reabilitarea bucătăriei. 28.

54. materie primă în bucătăria de casă Pielea. 45. 67. 70. 65. 74. oglinda sănătăţii Pizza preparată în casă Masele plastice în gospodărie Plămânii şi respiraţia corectă la om Secretul unei salate reuşite Sărbătorile creştine Sângele şi tensiunea arterială Potenţa la bărbaţi Spălatul rufelor şi veselei în familie Aparatul digestiv la om Tată la prima experienţă Tricotarea în casă Trasee turistice în România şi străinătate Aparatul auditiv la om Viermii intestinali Vopsitul în gospodărie . 43. 58. 49. 64.O. 69. 46. 59. 55. 66.C 42. 75. 78. 53. 51. 60.47 ce se organizează de FEDERAŢIA F. 73. 47. 76. 56. 77. 61. 52. 68. 63. 71. 50. 48. 62. 79 80 INSECTA ÎMBRĂCĂMINTEA ÎNOTUL JOC JURNAL LEGUMELE LOCUINŢA LONGEVITATEA LOTO MAMA MASAJUL MIEREA MIROSUL MODA MUZICA OCHII ODIHNA PASĂREA PATA PĂRUL PÂINEA PERSONALITĂŢI PEŞTE PIELEA PIZZA PLASTICUL PLĂMÂNUL SALATA SĂRBĂTOARE SÂNGELE SEX SPĂLATUL STOMACUL TATA TRICOTAJE TURISM URECHEA VIERME VOPSITUL Insectele din gospodărie Cum ne îmbrăcăm? Înotul terapeutic şi recreativ Jocurile de familie Jurnalul intim Preparate din legume Amenajarea locuinţei Cum procedăm ca să trăim cât mai mult? Jocul de loto 6 din 49: de la hazard la ştiinţă Mamă la prima experienţă Masajul şi automasajul Din remediile apiterapiei populare Îndepărtarea mirosurilor din gospodărie Capriciile modei Muzica ca terapie Ochii şi vederea la om Cum ne odihnim? Păsări de colivie Reţete pentru scoaterea petelor Ce facem ca să nu chelim? Pâinea de casă şi preparatele din aluat Întâlnire cu o personalitate din România sau din Diasporă Peştele. 44. 72. 57.

CRT 1 2 3 4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 2 CONSTRUCŢII 13 14 15 16 17 1 2 3 4 5 6 7 CURSUL NIVEL CALIFICARE COD NOMEN CLATOR 7231.1 3112.09.02.2007 40/529/22.02.02.2007 40/281/29.01.09.2007 40/9/15.2008 40/588/15.2007 40/2969/26.2009 40/5296/22.2008 40/3056/23.2008 40/1928/24.3.2007 40/764/28.1.01/2 010 40/5967/18. Ipsosar.1 5149.2.2007 40/583/15.09.2007 40/5849/14.1 3115.2007 40/5966/18.02.2009 40/6066/19.2006 40/5298/22.1 7233.02.2008 40/4724/30. Reglator.12.12.2009 40/2207/11.1 7122.2009 40/5858/14. Tâmplar.2008 3 MECANIC 4 ADMINISTRA TIV 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 1 PERFECŢIONARE SPECIALIZARE PERFECŢIONARE CALIFICARE CALIFICARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE 342304 241919 343103 5169.11. DOMENIU NR.02. RNFFPA 1 AUTO Mecanic auto Tinighigiu.07.1.3 311201 7129.2.12. Vopsitor Auto Electrician Electronist Auto Tehnician Electromecanic Auto Sudor Mozaicar.2.2007 40/780/20.2007 40/3755/24.12.06.2007 40/2206/11.12.2. Tencuitor Confecţioner Geam Termoizolator Tehnician în Construcţii şi Lucrări Publice Maistru Construcţii Civile.2007 40/586/15.2 7213.2.2007 40/5847/14.2007 40/723/20.3 8332.5 NR.2. ORD.3 7136.1.05.2.2 713409 823208 721305 713403 712206 833403 7241.2007 40/587/15.48 Lista CURSURILOR CONVENŢIONALE NR.02.2. Vopsitor Fierar Betonist.2 7124.11.2007 40/585/15.12.1 833201 8333.2.12. Parchetar Zugrav.2007 40/766/28.2.05.01.05.04.2.05.2007 DJ345/16/67/29.2007 40/765/28.2.2007 40/582/15.02.2007 40/4357/27.1 7132.1 7141.02.2. Depanator de Ascensoare Lăcătuş Mecanic de Întreţinere şi Reparaţii Universale Maşinist Utilaje Cale şi Terasamente Maşinist la Maşini pentru Terasamente (IFronIST) Macaragiu Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie Inspector Resurse Umane Manager Proiect Asistent Manager Agent Pază şi Ordine Agent de Curăţenie Secretară Formator Evaluator de Competenţe Profesionale Formator de Formatori Mediator şcolar Agent Imobiliar (Broker Imobiliar) CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE PERFECŢIONARE CALIFICARE CALIFICARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE SPECIALIZARE SPECIALIZARE PERFECŢIONARE SPECIALIZARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE SPECIALIZARE CALIFICARE CALIFICARE 40/584/15.2 411501 541205 241219 241207 334010 341301 40/769/28.2007 40/826/29.2 7231.1 7134.2. Pietrar.3.2007 40/2208/11.2007 40/3178/02. Montator Prefabricate Zidar. Faianţar Instalator Instalaţii TehnicoSanitare şi de Gaze Dulgher.2007 40/4356/27.8 7212.13 7214.2008 40/5848/14.02.2.11.06.1 7123.2007 5 EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ 6 ACTIVITĂŢI FINANCIARE .02.2007 40/2205/11.02.2.02. Industriale şi Agricole Asfaltator Montator Pereţi şi Platforme din Ghips Carton Confecţioner Tâmplărie din Aluminiu şi Mase Plastice Operator Sudare Ţevi şi Fitinguri din Polietilenăde Înaltă densitate Tinichigiu de Şantier Izolator hidrofug Zidar restaurator Stivuitorist Montator.2 7134.02.2. Tapetar.11.

12. AUTOMATICĂ.2009 40/5287/12.07.5 743304 7433.I.03.15.1 7412. 03.2.3.2006 DJ355/16/66/29.6 7411.1 13 ELECTROTEHNICĂ.01.49 ce se organizează de FEDERAŢIA F.2.2006 DJ357/16/148/19.01.2009 40/3702/30.3 8264.07.11.01.2007 40/3754/24.02.2.C.2010 3 516104 4 Servant Pompier Inspector în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Inspector protecţie civilă Bucătar Ospătar ( Chelner). 04.02. Patiser Tehnician pentru Controlul Produselor Alimentare Măcelar Barman Lucrător la fabricarea conservelor din legume şi fructe Frigotehnist Brutar Cizmar Tehnician în industria pielăriei Ajutor maistru croitor Croitor îmbrăcăminte după comandă Tâmplar mobilă Operator universal.2008 15 1 Operator calculator electronic şi reţele PERFECŢIONARE 312201 40/15/15.2 010 14 1 Fochist Cazane de Apă Caldă şi Cazane de Abur de Joasă Presiune PERFECŢIONARE 816106 40/1530/09. SERVICII SOCIALE 1 2 3 4 SPECIALIZARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE CALIFICARE 322602 346001 513204 513302 40/1238/20. 03.11.02.2008 40/825/29.1.3.2 512301 8275.1.01.07.2008 40/6065/19.2009 40/12/15.2007 40/3179/02.2 723301 7412.2010 40/767/28.6 40/824/29.2008 40/16/15.02.2 010 40/2147/28.I. IGIENĂ.2.01.2008 DJ383/16/160/02.2006 DJ357/16/148/19.01.1 5123.2008 DJ346/16/65/22. Inspector de specialitate protecţia muncii Cadru Tehnic cu Atribuţii în domeniul P. în Unităţi de Alimentaţie Cofetar.07. 03. COMUNICAŢII.2007 40/768/28.2010 40/2146/28.1 3162.2007 40/5689/10.01.02.O. 1 2 7 PROTECŢIA MUNCII+ P.S.1.01.1.06.2008 40/781/20.3.01. spălător textile şi curăţitor chimic Maseur Asistent social nivel mediu Infirmier Baby Sitter Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului Electrician Exploatare Medie şi Joasă Tensiune 516104 5 6 315219 123903 DJ355/16/145/19. Servant Pompier PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE INIŢIERE PERFECŢIONARE INIŢIERE 241204 315104 40/770/28.3 10 COMERŢ ŞI SERVICII 11 SĂNĂTATE.2008 40/2968/26.S. ELECTronI-CĂ INSTALAŢII DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI.2009 40/10/15.11. POŞTĂ 1 CALIFICARE 7245.2 3161.2008 1 2 3 4 8 SERVICIIINDUSTRIA ALIMENTARĂ 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE PERFECŢIONARE CALIFICARE SPECIALIZARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE PERFECŢIONARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE 5122.2010 40/11.1 7422.2007 40/282/29.04.02.12.2.2008 40/13/15.2009 40/724/20.2009 12 MEDIU 1 CALIFICARE 3211.2009 .1 7442.02.2.2008 40/5286/12. Vânzător.2.

T.O.AUTORI DOBRONĂUŢEANU OVIDIU • Jurist • Economist • Doctorant. de Psihologie. în Republica Moldova DICĂ MARIAN • Economist • Specialist I. DAVID BOGDAN • Analistprogramator • Specialist I.O.O.O. Lector Universitar • Preşedinte al FEDERAŢIEI F.C. Președinta Academiei de Științe Alternative • Reprezentant al FEDERAŢIEI F. . EUROPA ECOR • Specializat în CREATIVITATE • MARINEAC VLADIMIR • Inginer • Absolvent al cursului de parapsihologie organizat de Djuna Davitashvili.T. • Formator de Formatori • Evaluator de Competențe • Director la FEDERAŢIA F.C CONSULTANŢI ŞTIINŢIFICI ORIŢĂ FLORIN • Matematician • Economist • Cadru didactic ataşat la două Universităţi ( catedra Matematici aplicate în Economie) COTOR CORNEL • Doctor Psiholog • Decan al Fac. • Director la FEDERAŢIA F.Univ.C.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful