Sunteți pe pagina 1din 51

Cuprins

1. STATISTICA PE ÎNŢELESULTUTUROR…………………………………........1

1.1 Combinări……………………………………………………….……...........2
1.2 Permutări………………………………………………………….…............5
1.3 Probabilităţi…………………………………………………….……............6

2. APLICAREA STATISTICII LA JOCUL DE LOTO 6 DIN 49……….…............8

2.1 Ciclul …………………………………………………………...…....………8


2.2 Septadele…………………………………………………………….……...11
2.3 Cel mai Mare număr extras (c.m.M.n.e)……………………….. ………..16
2.4 Cel mai mic număr extras (c.m.m.n.e)…………………………. …..........17
2.5 Ecartul…………………………………………………………….…...........18
2.6 Tragerea precedentă..………….………………………………...………...21
2.7 Numere consecutive într-o tragere………………………..………..…..…22
2.8 Numere care se repetă în trageri consecutive.…………………………....23
2.9 Numere echidistante………………………….…………………................24

3. CAPACITATEA DE INTUIŢIE.............................................................................26

3.1 Personalitatea umană...................................................................................26


3.2 Creaţie-creativitate.......................................................................................29
3.3 Metode individuale de creaţie......................................................................31
3.4 Capacitatea de a intui numere.....................................................................32

4. FORMULE DE JOC.................................................................................................35

4.1 Formula F3....................................................................................................36


4.2 Formula G3....................................................................................................38
4.3 Formula C4....................................................................................................38
4.4 Formula TVS.................................................................................................39
4.5 Formula FOC................................................................................................41

5. CINE ESTE FEDERAŢIA F.O.C?..........................................................................45

--Lista CURSURILOR NECONVENŢIONALE ce se


organizează de FEDERAŢIA F.O.C..........................................................46-47
--Lista CURSURILOR CONVENŢIONALE ce se
organizează de FEDERAŢIA F.O.C..........................................................48-49

6. AUTORII ŞI CONSULTANŢII ŞTIINŢIFICI......................................................50


1

1. STATISTICA PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Ca să joci la LOTO 6 din 49 aparent nu ai nevoie să cunoşti STATISTICA


MATEMATICĂ.
Revista LOTO-PronO pune la dispoziţia jucătorilor statistica numerelor
ieşite pe trageri şi frecvenţe precum şi unele scheme de joc.
Jucătorul fără o pregătire în domeniul matematicilor superioare (mai exact
în STATISTICĂ MATEMATICĂ) face apel la nişte tabele din care rezultă câte
variante simple sunt într-un bilet combinat şi cât costă acesta. Acelaşi lucru şi la
schemele reduse.
În realitate, lucrurile nu sunt prea complicate şi le vom explica.
La jocul LOTO 6 din 49 din STATISTICĂ trebuie să avem noţiuni din
capitolele COMBINĂRI, PERMUTĂRI şi PROBABILITĂŢI.
2

1.1. Combinări
Cum se notează şi cum se citeşte?
În matematică combinările se notează cu literă mare „C” însoţită de doi
indici „m” şi „n” astfel:
Scriem Cnm şi citim „combinări de m (obiecte, numere, etc.) luate câte n”.
Vrem să jucăm un bilet combinat cu 8 numere:
Scriem C68 = combinări de 8 numere luate câte 6.
Aceasta deoarece biletul simplu are 6 numere.
Cum calculăm?
m  (m  1)  (m  2)etc...at âtea  cifre  cât  e  de  mare " n"
C mn
1.2.3etc  până  la" n"

Concret : C68  8  7  6  5  4  3 Avem 6 cifre jos (n=6) iar la numărător, peste


1 2 3 4 5 6
linie avem 6 cifre.
Se poate şi mai simplu!
Ca să nu facem atât de multe înmulţiri şi sus şi jos( adică la numărător şi la
numitor) şi apoi să împărţim numărul rezultat la numărător cu cel rezultat la
numitor, folosim următoarea proprietate a combinaţiilor:
Cnm =Cm-nm
Aplicat la cazul nostru: C68= C8-68= C28
Deci acum este mai simplu calculul:
87 47
C28= = ( prin simplificarea cu 2) = 28 variante
1 2 1
Mai dăm un exemplu:
Un bilet combinat de 10 numere câte bilete simple (de 6 numere) va conţine?

10  9  8  7
C610= C10-610= C410= = 210 variante
1 2 3 4
3
Cât costă cel mai scump bilet?
Foarte mulţi jucători se întreabă cât ar costa biletul combinat de 49 de
numere care ar asigura câştigarea marelui premiu.
Le putem satisface curiozitatea!
49  48  47  46  45  44
C649= = 13.983.816 variante
1 2  3  4  5  6
( deci aproximativ 14 milioane de variante).
Acest bilet ar costa:
14 milioane x 4,4 ron = 61 milioane ron
( aproximativ 14 mil. EURO).
Veţi spune că biletul ar mai conţine şi premii II şi III.
Cum calculăm câte premii II (5 / 49) vom avea?
Presupunem că cele 6 numere norocoase sunt 1-2-3-4-5-6.
Ele formează 6 grupe cu câte 5 numere din cele 6 norocoase.

1 2 3 4 5 6

1-2-3-4-5 1-2-3-4-6 1-2-3-5-6 1-3-4-5-6 1-2-4-5-6 2-3-4-5-6

Matematic:
6
C56= C6-56= C16= =6
1
Mai rămân 49-6= 43 numere nenorocoase.
Un număr nenorocos din aceste 43 de numere formează cu cele 6 grupe de
câte 5 numere norocoase 6 bilete simple de premiul II (5 din 6).
Deci vom avea:
6 x 43= 258 premii II ( 5 din 6)
4

Cum calculăm câte premii III vom avea?

Presupunem, la fel ca în cazul anterior că cele 6 numere sunt 1-2-3-4-5-6.

1-2-3-4 1-2-5-6

1-2-3-5 1-3-4-5
1 2 3 4 5 6
1-2-3-6 1-3-4-6

1-2-4-5
1-3-5-6

1-2-4-6
1-4-5-6

2-3-4-5 2-3-4-6 2-3-5-6 2-4-5-6 3-4-5-6

Matematic:
65
C46= C26= = 15 grupe cu 4 numere norocoase.
1 2
Cele 43 de numere nenorocoase trebuie să furnizeze câte 2 numere care să se
combine cu cele 15 grupe de 4 numere norocoase.
Câte grupe de 2 numere nenorocoase din marea grupă de 43 numere vom
avea?
43  42
C243= = 43·21= 903 grupe de 2 numere.
1 2
Vom avea:
15 x 903= 13.545 premii III (4/49)
LA VALOAREA PREMIULUI I SE MAI ADAUGĂ CIRCA
10.850.000 ron ( DACĂ PREMIUL II VA FI DE 20.000 ron ŞI PREMIUL III DE
420 ron).
5
1.2. Permutări
Cândva, la jocul LOTO 9 din 90 interveneau şi PERMUTĂRILE deoarece
marele premiu însemna primele trei numere în ordinea extragerii.
La jocul LOTO 6 din 49 această problemă nu se mai pune, dar deoarece în
interiorul acestui curs vom ajunge să operăm şi cu PERMUTĂRI ne vedem
obligaţi să clarificăm şi acest capitol al STATISTICII MATEMATICE.
Vom porni de la premiul cel mare de la jocul LOTO 9 din 90 care
însemna primele trei numere în ordinea extragerii.
Să presupunem că cele trei numere „ norocoase” sunt: 1-2-3.
În câte situaţii se pot afla ele?
1-2-3 3-1-2 2-3-1 2-1-3 3-2-1 1-3-2

Aţi constatat că sunt 6 situaţii posibile.


Matematic PERMUTĂRILE se notează cu litera P şi au un indice „n”
care defineşte numărul de obiecte, numere, etc. ce se permutează.:
Pn citim PERMUTĂRI de n ( numere, obiecte, etc).
În cazul nostru: P3.
Formula de rezolvare este Pn= n!
Asta înseamnă: 1·2·3.....până la „n”.
P3=1·2·3=6 ( vezi situaţiile de mai sus).
În acelaşi fel, pentru 4 obiecte/ numere:
P4=1·2·3·4=24 variante, soluţii, etc.
P5=1·2·3·4·5=120 variante, soluţii, etc.
6
1.3. Probabilităţi
Este caracterul unui eveniment posibil de a avea mai multe şanse, de a se
produce decât de a nu se produce şi este prezentă în toate fenomenele vieţii.
Un zar are 6 feţe cu cifre de la 1 la 6. Arunc o singură dată zarul şi mă întreb
ce probabilitate am ca să iasă cifra „3”?
Este foarte simplu:
Teoretic fiecare număr (1,2,3,4,5,6) are aceeaşi şansă, deci probabilitatea
este 1/6, adică 16,6 %.
Arunc zarul de 6 ori şi dacă condiţiile de lansare a zarului, de ciocnire cu
tabla ar fi identice ar trebui ca fiecare număr să apară câte o dată!
Practic, în realitate nu se întâmplă aşa.....
Iată o situaţie probabilă:

Numărul 1 a ieşit de trei ori,


numerele 2,3, şi 4 o dată
iar numerele 5 şi 6 nu au ieşit.

1 2 3 4 5 6

Revenind la jocul de LOTO, la o tragere, unul din cele 49 de numere aflate


în urnă are şansa de apariţie:
1/49 adică 2,04%.
Următorul număr care iese va avea şansa:
1/48 adică 2,08% ş.a.m.d.
Dacă am stabilit că la jocul de LOTO 6/49 sunt 14 milioane de variante
simple, probabilitatea de a ieşi una este de: 1/14 milioane.
Teoretic ar trebui să se joace 14 milioane de variante simple ca să apară
premiul cel mare. Dar chiar dacă se vând atâtea bilete, jucătorii nu sunt înţeleşi
între ei, variantele lor se suprapun, făcând necesare mai multe trageri consecutive
până la apariţia premiului cel mare.
7
Să mai dăm un ultim exemplu:
O mamă va naşte un copil. Va fi fată sau va fi băiat?
Ce probabilitate este ca să fie băiat?
Răspunsul este ½= 50%
Pe o colectivitate foarte mare această probabilitate se menţine: spunem că pe
glob numărul bărbaţilor şi al femeilor este egal.
Tot aşa şi la jocul de LOTO remarcăm că după un număr de trageri nu
toate numerele au ieşit în proporţii egale. Unele au ieşit de mai multe ori, altele
mai puţin, dar conform teoriei probabilităţilor după foarte multe trageri situaţia
se nivelează.
Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că în situaţia în care un fenomen/ obiect
trebuie să îndeplinească două condiţii în acelaşi timp atunci probabilităţile se
înmulţesc şi nu se adună.
De exemplu, la JOCUL DE LOTO CU JOKER se cere ca un număr (căruia i
se spune JOKER) să se găsească într-un câmp de 20 de numere ( zona B a biletului
de participare) iar 5 numere să se găsească într-un câmp de 45 de numere ( zona A
a biletului).
Premiul cel mare se obţine când ghiceşti JOKERUL (1 număr din cele 20
aflate în zona B) şi 5 numere, din cele 45 aflate în zona A.
Se pune întrebarea: ce probabilitate ai de a obţine premiul cel mare la
JOKER jucând un singur bilet?
Probabilitatea de a avea pe bilet JOKER-UL este de 1/20. Notăm PB=1/20.
Probabilitatea de a avea cele 5 numere din câmpul A este de
1/C545=1/1.221.759 ~ 1/1.200.000 Notăm PA= 1/1,2 mil.
PJoker= PB · PA=1/20 · 1/1.200.000= 1/24.000.000 milioane
Se remarcă fapul că la JOKER probabilitatea de a obţine premiul cel mare
cu un singur bilet este mai mică decât la LOTO 6/49 ( unde este 1/14 milioane).
8

2. APLICAREA STATISTICII LA JOCUL DE LOTO 6 DIN 49

De la apariţia sa, mai exact din anul 1993 s-au efectuat 920 de trageri (ultima
tragere luată în studiu fiind cea din 11 VII 2010 ).
Am avut la dispoziţie un bogat material documentar ca să putem trage nişte
concluzii.
În plus, să nu uităm că am dispus de instrumentul de calcul de-a dreptul
fenomenal- calculatorul.
2.1. Ciclul
Revenind la exemplul cu zarul, ce concluzie ai putea trage în privinţa
numerelor ieşite după 10 aruncări de zar?
Să zicem că la primul tur fiecare număr a ieşit o dată şi în turul doi format
din 4 aruncări au mai putut ieşi a doua oară încă două, iar la două numere nu li s-
a dat nicio şansă fiindcă jocul s-a oprit...
Deci un ciclu în cazul aruncărilor cu zarul ar fi format din 6 aruncări, din 12
aruncări sau multiplu de 6.
Numai aşa vei putea încerca să tragi o concluzie...
Tot aşa şi la jocul de LOTO 6/49...
Mă uit la o situaţie a tragerilor după 40 de trageri... Ce concluzie pot trage
dacă nu s-a creat posibilitatea ca fiecare număr să aibă şansa să iasă?
Acelaşi lucru şi când fac o analiză după 100 de trageri!
Concluzia este una singură: un ciclu aici este alcătuit din 49 de trageri.
Pot face analize după 49 de trageri, 98 şi alţi multipli de 49.
Ca atare am extras din lungul şir de trageri tabele cu 49 de trageri
consecutive.
Ele arată ca în cazurile „a”, „b” şi „c” de la pagina următoare.
9
10
Cu ajutorul calculatorului s-a analizat impactul numerelor din ultima
tragere a ciclului. Astfel am ajuns la concluzia că tragerea nouă (care urmează) la
LOTO 6/49 trebuie tratată ca a 49-a tragere dintr-o suită de trageri consecutive.
Ultima tragere pe care o ştim este a 48-a şi în continuare le luăm pe celelalte
până la prima tragere a ciclului.
Aşa cum veţi putea vedea în partea a II-a a cursului, calculatorul ne-a
furnizat numere cu grad foarte ridicat de probabilitate în a apărea la tragerea
nouă.
Deocamdată am reuşit să obţinem un grup de 4 numere din care va ieşi
unul!
Ca atare am plecat în căutarea şi a altor numere.
Soluţia ne-a dat-o EXITPOL-UL.
Observatorii de la alegeri stau la ieşirea din clădirea unde se desfăşoară
alegeri şi chestionează din... 10 în 10, sau din 20 în 20....pe câte un alegător. Ori s-a
văzut că rezultatul EXITPOL-ULUI se apropie destul de mult de rezultatul final.
Tot aşa şi noi am realizat cicluri de 49 de trageri alegând tragerile din doi în
doi.
TRAGEREA NOUĂ poate fi considerată a 49-a tragere din suita de trageri
consecutive selectate: una NU (adică ultima tragere pe care o ştim), alta DA
(penultima tragere), etc.
A rezultat o nouă histogramă iar programul de calculator ne-a furnizat o
nouă grupă de 4 numere din care va apărea la tragerea nouă: 1 număr.
Să numim prima grupă S1 iar a doua S2.
În căutarea şi a altor numere am alcătuit seria tragerilor formată din trei în
trei: ultima tragere pe care o ştim NU, penultima tragere tot NU şi de abia
antepenultima DA.
Un nou tablou (histogramă), o nouă grupă de 4 numere (S3) din care, cu
foarte mare probabilitate va ieşi un număr la tragerea nouă.
În sfârşit, selectând tragerile din 4 în 4 am obţinut histograma pentru S4 iar
de aici încă un număr ( al patrulea).
11
2.2. Septadele
Deoarece în numerologie suntem obişnuiţi să lucrăm cu DECADE şi în
JOCUL de LOTO spunem, spre exemplu, că au ieşit 3 numere în prima decadă
(1-10), 2 numere în decada a doua (11-20) şi un singur număr în decada a treia
(41-49).
O astfel de abordare este greşită dacă vrem să iniţiem nişte calcule de
probabilitate.
Trebuie să dăm şanse egale fiecărui sector de referinţă în suita numerelor
de la 1 la 49. Ori lucrul acesta nu putem să-l facem deoarece a V-a decadă este
formată doar din 9 numere!
Din păcate numărul 49 se divide doar cu 7, el fiind de fapt pătratul acestui
număr: 7²=49.
Ca atare câmpul de joc: 1-49 se poate împărţi doar în şapte câmpuri mai
mici pe care le vom numi SEPTADE:

I II III IV V VI VII
1-7 8-14 15-21 22-28 29-35 36-42 43-49

Se înţelege că datorită faptului că se extrag doar 6 numere iar SEPTADELE


sunt 7 atunci numere „norocoase” pot fi în maximum 6 SEPTADE, una din
SEPTADE rămânând goală.
SEPTADA fiind mai mică decât DECADA probabilitatea de a exista toate
cele 6 numere într-o singură SEPTADĂ este practic nulă. ( Spre deosebire de
DECADE la care s-a întâmplat ca toate cele 6 numere să se găsească într-o
DECADĂ).
În pagina care urmează vom prezenta repartizarea numerelor extrase la o
tragere pe cele 7 septade (I-VII) şi aceasta la un ciclu de 49 de trageri consecutive.
SEPTADELE care nu conţin numere extrase sunt haşurate.
În dreapta figurii se face un grafic al numărului de SEPTADE care conţin
numere: 1,2,3,4,5,6.
12
13
Din analiza celor 920 de trageri de la JOCUL LOTO 6 DIN 49 (joc început
în anul 1993) au rezultat următoarele repartizări ale numerelor 'norocoase' pe cele
7 septade:
Simbol Schema de Nr. de Nr. de cazuri Ponderea în
schemă desfăşurare septade cu apariţie
numere
A 2-1-1-1-1 5 381 41,4%
B 2-2-1-1 4 309 33,6%
C 3-1-1-1 4 85 9,3%
D 3-2-1 3 66 7,2%
E 1-1-1-1-1-1 6 46 5,0%
F 4-1-1 3 16 1,7%
G 2-2-2 3 14 1,5%
H 4-2 2 1 (tragerea 875) 0,1
I 3-3 2 1 (tragerea 769) 0,1%
J 5-1 2 1 (tragerea 389) 0,1%
K 6-0-0-0-0-0 1 NU AU FOST CAZURI PÂNĂ ACUM
Total: 920 100%

Scheme în care au fost maximum 2 numere într-o SEPTADĂ:


A+B+G = 381 +309 + 14 = 704 => 76,5%
Scheme în care au fost şi 3 numere într-o SEPTADĂ:
C+D+I = 85 + 66 +1 = 152 => 16,5%
Scheme în care au fost mai mult de 3 numere într-o SEPTADĂ:
F+H+J = 16 +1+1= 18 => 2%
Remarcăm din tabelul situat în pagina precedentă că două scheme de
desfăşurare (A şi B) se întâlnesc în 75% din trageri. (Concluzia trasă pe 920
trageri!)
Se pune întrebarea: cât ne-ar costa să aplicăm aceste scheme luând în
considerare toate numerele (49)?
Schema A: 2-1-1-1-1 ocupă 5 septade.
Dacă nu ştim în care septadă vor fi 2 numere atunci vom avea următoarele
situaţii:
1) 2-1-1-1-1
2) 1-2-1-1-1
3) 1-1-2-1-1
4) 1-1-1-2-1
5) 1-1-1-1-2
14
Una din cele 5 situaţii va conduce la următorul număr de bilete:
C72 ∙7∙7∙7∙7=21∙7∙7∙7∙7=50.421 variante simple
Cele 5 situaţii înseamnă:
50.421x5=252105 variante simple
Care ar costa:
252.105x4,4Ron/variantă= 1.109.262 ron
Dar să nu uităm că la fiecare din cele 5 situaţii avem de luptat şi cu faptul că
nu ştim în care anume septade sunt numere şi ca atare la situaţia nr.1 avem de
fapt
I II III IV V VI VII
2 1 1 1 1 0 0
2 1 1 1 0 1 0 În total 21 de cazuri!

Etc
0 0 2 1 1 1 1

Schema B: 2-2-1-1 ocupă 4 septade:


Presupunând că ştim care sunt septadele care nu vor purta “numere
Norocoase”, schema se va desfăşura:
1) 2-2-1-1 4) 1-2-1-2
2) 2-1-2-1 5) 1-2-2-1
3) 2-1-1-2 6) 1-1-2-2

Cât ar costa o situaţie din cele 6?


C7²∙C7²∙7∙7=21∙21∙7∙7=21.609 VARIANTE SIMPLE
Fiind 6 situaţii:
21.609x6= 129.654 variante simple
Care ar costa:
129.654x4,4Ron=570.477Ron
În continuare pentru faptul că nu ştim care septade nu sunt purtătoare de
numere “norocoase” trebuie să înmulţim costul de mai sus cu 35.
15
Aparent aplicarea unei scheme de desfăşurare sperie prin faptul că este
foarte costisitoare deoarece s-au luat în calcul toate numerele care alcătuiesc o
septadă (7).
Dacă se pune problema că avem de gând să folosim un grup de numere
restrâns la 20-25 numere care se repartizează pe 5 septade atunci folosirea schemei
“A” conduce la reducerea substanţială a variantelor simple şi implicit a sumei de
bani ce trebuie cheltuită.
Compartimentul I.T. din cadrul FEDERAŢIEI F.O.C. a realizat un
program de calculator care desfăşoară un grup mare de numere pe schemele
principale ale JOCULUI 6/49.
Studiem posibilitatea de a oferi consultanţă colectivelor mari de jucători
LOTO care vor dori să pună în aplicare cele prezentate de noi în acest curs şi care
ar putea să ne solicite să listăm variantele simple care apar în desfăşurarea unei
scheme.
Mai mult, avem în intenţie constituirea unui colectiv foarte larg în care să fie
incluse persoane cu performanţe pe linia INTUIŢIEI ( vezi pag. 44).
16
2.3. Cel mai mare număr extras ( C.m.M.n.e.)

Din suita de 6 numere care se extrag cel mai mare este (bineînţeles) 49.
C.m.M.n.e. se găseşte în septada VII ( 43-49) în proporţie de 6418 % iar în
septada VI ( 36-42) în proporţie de 2414 %.
Se poate spune că în septadele VI+VII ( 36-42) el se găseşte în proporţie de
aproape 90% din cazuri ( 8832).
Prezenţa lui în celelalte SEPTADE:
834 în septada V ( 29-35)
281 în septada IV ( 22-28)
075 în septada III ( 15-21)
Practic în cele 920 de trageri, C.m.M.n.e. doar de 4 ori a coborât în
SEPTADA III.
1 dată a fost 20
1 dată a fost 19
1 dată a fost 18
1 dată a fost 15 RECORD ABSOLUT ( tragerea 123).
Iată un exemplu concret de la nişte trageri recente.

14 I 2010 27 VI 2010

Tendinţa celui mai mare număr în raport cu numărul de la tragerea precedenta


17
2.4. Cel mai mic număr extras ( c.m.m.n.e)

La fel ca la C.m.M.n.e. se poate spune că cel mai mic număr extras este 1.
În SEPTADA I ( 1-7) C.m.m.n.e. apare în proporţie de 592 %.
În SEPTADA II ( 8-14) apare în proporţie de 268 %.
Deci în 86% din cazuri se găseşte în SEPTADELE I+II ( 1-14).
În SEPTADA III ( 15-21) este în proporţie de 108 %.
În SEPTADA IV ( 22-28) este foarte puţin prezent 3 %.
Cel mai sus a urcat în SEPTADA V ( 29-35) la numărul 34 ( o dată în
tragerea 775)- RECORD şi la numărul 29 ( tot o singură dată). Procentual 0,2%.

14 X 2010 27 VI 2010

14 X14
14 X 2010 27 VI 2010
18
19

Care sunt limitele ECARTULUI?


Cel mai mare ecart (doar două situaţii în cele 920 extrageri LOTO 6/49) este
49: cel mai mic număr extras a fost 1 iar cel mai mare 49.
În exemplul pe care l-am dat la pagina precedentă (18) la un ciclu recent
(2010) ecartul cel mai mic este 21.
Alte situaţii în care ecartul a fost de 21 şi mai mic:

Mărimea Numărul tragerii: Cel mai MARE Cel mai MIC


ECARTULUI număr număr
21 105 44 24
228 32 12
546 30 10
20 58 46 27
274 35 15
559 38 19
826 43 24
19 69 41 23
221 31 13
622 28 9
769 20 2
863 19 1
18 100 45 28
164 34 17
202 26 9
275 33 16
17 198 39 23
652 27 11
851 25 9
16 179 33 18
586 26 11
15 285 43 29
505 22 8
834 18 4
RECORD! 775 47 34
14
20

De ce este important să prevedem ECARTUL?

Presupunem că un jucător foarte bine antrenat în a intui cel mai mic şi cel
mai mare număr descoperă un ECART de 14 numere.
Cumpărând un bilet combinat cu aceste 14 numere înseamnă că va trebui să
investească:

14  13  12  11  10  9
C146 = =3003 variante x 4,4 ron=13.213 ron
1 2  3  4  5  6

adică 132 milioane lei vechi

Biletul îi va aduce, pe lângă premiul cel mare 6/49 şi următoarele premii:


48 premii II (5 DIN 49)
420 premii III (4 DIN 49)
1120 premii IV (3 DIN 49)
Pentru un ECART de 15 numere (au fost 3 trageri cum aţi putut vedea în
tabelul de la pagina anterioară) biletul combinat ar costa:

15  14  13  12  11  10
C156 = =5005 variante x 4,4 ron=22.022 ron
1 2  3  4  5  6

adică 220 milioane lei vechi

Biletul îi va aduce PREMIUL CEL MARE (6 din 49) precum şi:


 54 premii II (5 din 49)
 540 premii III (4 din 49)
 1680 premii IV (3 din 49)
21

2.6 Tragerea precedentă ( T.P)

Jucătorul de LOTO a remarcat cu siguranţă faptul că destul de des la


tragerea nouă apar unul, două, uneori chiar trei numere din tragerea precedentă
(adică de la ultima tragere cunoscută).
Ce spune STATISTICA?
S-au analizat 921 de trageri (tragerea 2 faţă de 1....921/920)
46% din cazuri: NU AU APĂRUT ÎN TRAGEREA NOUĂ NUMERE DIN
TRAGEREA PRECEDENTĂ

43% din cazuri: A APĂRUT UN NUMĂR DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ


11% din cazuri: AU APĂRUT DOUĂ NUMERE DE LA TRAGEREA
PRECEDENTĂ
0,1% din cazuri: AU APĂRUT TREI NUMERE DE LA TRAGEREA
PRECEDENTĂ
Nr. Tragerea Numerele Nr.crt Tragerea Numerele Nr.crt Tragerea Numerele
crt
1 121/120 9-23-39 5 531/530 9 775/774 35-37-46
2 268/267 13-26-38 6 565/564 10 896/895 7-15-25
3 296/295 24-26-27 7 651/650
4 298/297 3-26-33 8 774/773
Deşi atât de rare, remarcăm două situaţii în care fenomenul s-a produs
foarte des:
-cazul nr.3, tragerea 297 urmat de cazul nr.4
-cazul nr.8 urmat imediat de cazul nr.9
0,02% din cazuri: AU APĂRUT PATRU NUMERE DE LA TRAGEREA
PRECEDENTĂ (2 cazuri)
Nr.crt Tragerea Numerele Nr.crt Tragerea Numerele
1 81/80 5-12-18-23 2 531/530 6-22-41-43

NU AU FOST PÂNĂ ACUM SITUAŢII ÎN CARE 5 SAU 6 NUMERE DE LA


TRAGEREA PRECEDENTĂ SĂ APARĂ ÎN TRAGEREA NOUĂ

Putem exploata faptul că în 54% din cazuri avem în tragerea nouă 1,2,3 şi
chiar 4 numere din tragerea precedentă. Deşi, teoretic, ar trebui să avem un astfel
de caz la două trageri consecutive, totuşi, au existat chiar şi 7 trageri consecutive la
care nu au apărut numere din TRAGEREA PRECEDENTĂ!
22

2.7. Numere consecutive într-o tragere

În cazul desfăşurării în variante simple a unei mulţimi de numere prin


aplicarea unei FORMULE DE JOC putem utiliza ca RESTRICŢIE grupul de
numere consecutive.
 NICIODATĂ NU AM AVUT 6 NUMERE CONSECUTIVE
 NICIODATĂ NU AM AVUT 5 NUMERE CONSECUTIVE
 O SINGURĂ DATĂ ( tragerea nr. 620) AM AVUT 4 NUMERE
CONSECUTIVE ( 10-11-12-13)
 DE 35 ORI AM AVUT 3 NUMERE CONSECUTIVE ceea ce înseamnă
3,7%.

Nr. Trg Numerele Dist Nr Trg Numerele Dist Nr Trg. Numerele Dist
Crt Crt Crt
1 18 16-17-18 18 13 335 12-13-14 4 25 594 24-25-26 34
2 24 35-36-37 6 14 350 3- 4- 5 15 26 688 2 – 3 -4 94
3 57 18-19-20 33 15 382 15-16-17 32 27 713 14-15-16 25
4 67 14-15-16 10 16 389 19-20-21 7 28 723 42-43-44 10
5 75 18-19-20 8 17 410 21-22-23 21 29 726 43-44-45 3
6 121 39-40-41 46 18 416 33-34-35 16 30 769 18-19-20 43
7 202 15-16-17 81 19 418 1- 2 -3 2 31 774 7–8-9 5
8 211 13-14-15 9 20 534 9-10-11 116 32 833 4–5-6 59
9 228 27-28-29 17 21 540 11-12-13 16 33 855 39-40-41 22
10 275 25-26-27 47 22 544 6 – 7 -8 4 34 899 35-36-37 44
23 559 36-37-38 15 35 921 34-35-36 22
11 283 36-37-38 8
24 560 28-29-30 1
12 331 6 – 7- 8 48

(În medie, din 26 în 26 trageri avem câte o apariţie).


 O GRUPĂ DE 3 NUMERE APARE DE 3 ORI: 18-19-20.
 6 GRUPE DE 3 NUMERE CONSECUTIVE APAR DE 2 ORI: ( 6-7-8)
(14-15-16) ( 15-16-17) ( 35-36-37) ( 36-37-38) ( 39-40-41)
 NU AU APĂRUT 20 DE GRUPE DE 3 NUMERE LA CARE PRIMUL
NUMĂR DIN SERIA DE 3 ESTE: 5, 8, 10, 17, 20, 22, 23, 26, 29, 30, 31, 32,
37, 38, 40, 41, 44, 45, 46, 47.
23
2.8 Numere care se repetă în trageri consecutive

Ca şi la NUMERELE CONSECUTIVE ÎNTR-O TRAGERE putem folosi ca


RESTRICŢIE faptul că unul din numerele alese pentru a face parte din mulţimea
de numere ce se joacă apare de prea multe ori la rând.
Ce spune STATISTICA?
Recordul îl deţine numărul 9 care a apărut de 5 ori la rând: tragerile 330,
331, 332, 333, 334.
DE 4 ORI LA RÂND au apărut 10 numere, dintre care 3 numere ( 5, 9, 46)
au mai repetat această performanţă.

Nr. Numărul Tragerile Nr. Numărul Tragerile


Crt Crt
1 5 319-322 755-758 6 24 480-483
2 6 541-544 7 25 727-730
3 9 200-203 771-774 8 26 295-298
4 22 841-844 9 43 646-649
5 23 337-340 10 46 208-211 718- 721
 SITUAŢII ÎN CARE NUMERELE APAR DE 3 ORI LA RÂND SUNT 63.

2 numere ( 5 şi 36) realizează de 5 ori performanţa de a ieşi de 3 ori la


rând.

1 număr ( 46) realizează performanţa de a ieşi de 4 ori , de 3 ori la rând.


14 numere ( 1, 2, 7, 9, 11, 14, 18, 29, 31, 32, 34, 38, 42, 44) realizează de 2
ori performanţa.

12 numere ( 3, 6, 8, 16, 21, 25, 26, 28, 37, 41, 45, 47) apar doar o dată în trei
trageri la rând.

16 numere ( 4, 10, 15, 19, 20, 22, 24, 27, 30, 33, 35, 39, 40, 43, 48, 49) nu au
ieşit până acum în 3 trageri la rând.
24

2.9 Numere echidistante


Noua viziune asupra mulţimii de 49 de numere consecutive implicate în
JOCUL DE LOTO şi anume împărţirea câmpului de joc în SEPTADE a condus şi
la apariţia aşa numitelor numere echidistante.
Imaginaţi-vă numerele
de la 1 la 49 alcătuind
un cerc ca în figura
alăturată.
40 39 38 3 4 3332 3130
43 4241 292827
4544 2625
46 24
47 23
48
49 22
12 21
3 45 1920
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Acest cerc este împărţit de o roată cu 7 braţe asemănătoare celei de la


jocul de ruletă.
Fiecare braţ este în dreptul câte unui număr ( în total 7) fiecare număr
fiind la o distanţă de 7 numere faţă de cel din dreapta şi din stânga lui. Le
numim ca atare numere echidistante.
În mulţimea de 49 de numere care apar la JOCUL 6 DIN 49 avem 7
grupe cu astfel de numere:
Nr. Numerele care compun grupa
grupei
1 1 – 8 – 15 – 22 – 29 - 36
2 2 – 9 – 16 – 23 – 30 - 37
3 3 – 10 – 17 – 24 – 31 - 38
4 4 – 11 – 18 – 25 – 32 - 39
5 5 – 12 – 19 – 26 – 33 - 40
6 6 – 13 – 20 – 27 – 34 - 41
7 7 – 14 – 21 – 28 – 35 - 42

Să ne mai imaginăm că în dreptul fiecărui număr dintr-o grupă de numere


echidistante există o gaură (ca la masa de biliard). Din centrul mesei pleacă, una
după alta, 6 bile (fiecare bilă purtând un număr).
Bilele când pleacă din centru fug spre marginea mesei. Unele bile intră în
găuri şi altele nu.
Ne punem întrebarea: cât de multe bile ( din cele 6) vor intra în cele 7 găuri
ale unei serii de numere echidistante ( adică grupe).
Niciodată ( în cele 924 de trageri realizate până acum) nu s-a întâmplat ca
toate cele 6 numere extrase să facă parte dintr-o grupă de numere echidistante.
25
RECORDUL este 5 numere: tragerea 901 (1-8-22-29-36).
Cu 4 numere într-o grupă am avut în total 14 situaţii ( 6 în grupa 1 şi
niciuna în grupa 2).
Cu 3 numere într-o grupă de numere echidistante am avut 184 cazuri,
ceea ce înseamnă 2,8%.
Iată situaţia exactă pentru 4 şi 3 numere într-o grupă.
GRUPA 1 2 3 4 5 6 7
Tragerile 21 691 - - 14 - 85 - 315 - 791 - 16 -
în care 365 806 - - - - - - - - 813 - 393 -
au fost 4
434 856 - - - - - - - - 876 - - -
Total 6 0 1 1 1 3 2
24 587 59 561 131 758 1 555 22 592 19 667 45 -
93 601 104 569 173 816 26 644 29 597 23 675 118 -
96 604 119 580 347 827 56 646 49 606 69 683 132 -
110 - 150 603 377 - 88 648 55 617 108 694 143 -
Tragerile
în care 148 - 106 614 380 - 153 716 86 626 112 701 174 -
au fost 3 160 - 145 622 437 - 161 729 115 669 151 789 263 -
211 - 150 629 458 - 188 751 126 674 354 842 553 -
243 - 152 635 471 - 218 785 215 736 365 843 601 -
330 - 186 661 521 - 224 817 250 744 461 864 641 -
357 - 198 673 523 - 248 834 322 756 475 880 699 -
394 - 310 703 528 - 267 835 368 761 558 889 779 -
411 - 344 720 551 - 375 862 379 766 568 - 903 -
472 - 428 815 590 - 383 - 386 839 571 - - -
506 - 483 851 600 - 391 - 460 855 608 - - -
557 - 489 - 646 - 485 - 693 888 624 - - -
570 - 516 - 648 - 534 - 501 890 660 - - -
576 - 519 - 705 - 539 - 512 922 663 - - -
Total 29 31 21 29 34 28 12
Cadenţa 32 30 44 32 27 33 77

Concluzionând vom evita să lăsăm ca într-o grupă echidistantă să fie 6; 5


şi chiar 4 numere din cele pe care dorim să le jucăm. Privitor la 3 numere,
probabilitatea este foarte mică ( 2,8%) dar recomandăm să fim atenţi la momentul
când a fost ultima apariţie şi la cadenţă.
Asemănător este cazul seismologilor care pe motiv că în anii 1904, 1940 şi
1977 Bucureştiul a suferit cutremure catastrofale ( la o distanţă de 37 de ani) se
aşteaptă să se repete şi în anul 2014. ( STATISTICA, bat-o vina!)
26

3. CAPACITATEA DE INTUIŢIE

Jucătorul de LOTO care în mod accidental, trecând prin faţa unei


AGENŢII îşi cumpără un bilet ( uneori gata completat) sau „luat de val” de
anunţul că premiul cel mare a ajuns la un nivel ameţitor, sigur n-are nevoie de
nicio îndrumare.
„Filosofia” lui este simplă: introduce mâna în săculeţul cu numere sau,
aducându-şi aminte că la aceeaşi dată cu tragerea LOTO este şi aniversarea
căsătoriei, încropeşte un bilet în care numerele reprezintă ziua, luna, anul
căsătoriei, vârsta lui şi a doamnei... şi cu asta basta! Aşteaptă tragerea... şi de ce
nu?... şi premiul cel mare!
Nu acestui jucător ne adresăm noi ci celor „consacraţi” care urmăresc atent
ce numere au fost extrase şi care sunt preocupaţi de găsirea unei formule de joc
cât mai potrivită pentru grupul ( mulţimea) de numere alese de el cu mare grijă.
Ne mai adresăm, de asemenea, colectivelor mici de jucători care „îşi unesc
forţele” şi bineînţeles şi spiritul pentru „a da lovitura” investind cu fiecare ocazie o
sumă frumuşică.
Lor ne adresăm asigurându-i de la început că ESTE POSIBIL CA
HAZARDUL să lase loc ŞTIINŢEI şi că... SE POATE!
Pentru a înţelege mai bine argumentaţia noastră ne vedem obligaţi să
introducem nişte noţiuni din ştiinţa despre psihic şi comportament:
PSIHOLOGIA.

3.1. Personalitatea umană

În vorbirea curentă PERSONALITĂŢI sunt numai oamenii importanţi, „de


vârf” în colectivităţile umane.
27

În accepţiunea PSIHOLOGIEI orice om reprezintă o PERSONALITATE,


aceasta fiind definită ca un sistem complex alcătuit din trei subsisteme:
temperamentul, aptitudinile şi caracterul.
TEMPERAMENTUL reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii
umane care are o bază înnăscută: sistemul nervos.
În literatura de specialitate se citează în mod frecvent existenţa a patru
tipuri temperamentale: coleric, sanguin, flegmatic şi melancolic.
APTITUDINILE sunt definite drept sisteme de însuşiri ale omului care
asigură reuşita într-o activitate.
CARACTERUL reprezintă un sistem de atitudini proprii subiectului,
exprimate de el în mod constant, având o relevantă semnificaţie social-umană şi
definindu-l individual pe om din punct de vedere axiologic ( valoric).
PSIHOLOGIA a demonstrat că în cadrul personalităţii umane cele trei
laturi evoluează de-a lungul vieţii.
APTITUDINILE se dezvoltă sau se atrofiază, CARACTERUL se schimbă
iar TEMPERAMENTUL poate fi luat în stăpânire.
Ca disciplină ştiinţifică PSIHOLOGIA se constituie în secolul XIX pe baza
ştiinţelor biologice şi sociale, dezvoltându-se vertiginos în secolul XX iar în prezent
este cea mai răspândită dintre ştiinţele despre om, existând credinţa că va fi una
dintre ştiinţele de bază ale societăţii viitorului.
La începutul secolului XX cercetătorii au ajuns la concluzia că pentru
exercitarea cu succes a unei meserii/ profesii sunt necesare anumite calităţi. Pentru
aceasta au stabilit un profil psihologic al lucrătorului ideal din domeniul respectiv
( numit psihogramă) şi au elaborat instrumente de măsurare ( numite teste) pentru
a vedea în ce măsură nivelul calităţilor candidaţilor la această meserie/ profesie se
apropie sau nu de standardul fixat de psihogramă.
28

În felul acesta testarea psihologică a devenit aproape obligatorie în ţările


dezvoltate economic şi industrial la încadrarea în muncă.
Se măsura inteligenţa, memoria, atenţia, etc.
Viaţa a demonstrat însă că nu cel mai inteligent a devenit şi cel mai bun
manager sau a dat cele mai bune rezultate...
Lumea ştiinţifică şi-a dat seama că de fapt calităţile la care ne-am referit se
întrepătrund şi se integrează într-o super-calitate numită CAPACITATE.
De aceea astăzi nu mai vorbim de inteligenţa, de memoria sau cunoştinţele
CONDUCĂTORULUI ci de:
 CAPACITATEA DE A REZOLVA PROBLEME
 CAPACITATEA DE COMUNICARE
 CAPACITATEA DE AUTOCONTROL
 CAPACITATEA DE A EVALUA SITUAŢIILE
iar la proiectanţi, cercetători de
 CAPACITATEA DE A FACE FAŢĂ SITUAŢIILOR NOI
 CAPACITATEA DE A CREA
Această nouă abordare a personalităţii umane a condus şi la alte schimbări
în instrumentarul psihologului.
S-a renunţat la testarea inteligenţei, cunoştinţelor şi a altor calităţi
introducându-se metode noi ca:
 TEST ROOM-ul ( urmărirea ascunsă a comportamentului
candidaţilor în timpul desfăşurării unor activităţi într-o cameră)
 JOCUL DE INTREPRINDERE ( simularea activităţii unei firme şi
încredinţarea de roluri candidaţilor)
Tot PSIHOLOGIA a fost cea care a realizat ca activitatea de creaţie în toate
domeniile să fie controlată şi dirijată. Astfel SOCIETATEA a evoluat exploziv.
29
3.2. Creaţie- creativitate

Multă vreme procesul de creaţie a constituit un mister prin faptul că nu s-au


cunoscut fenomenele care-l guvernează.
Procesul de creaţie fiind necunoscut, iar momentul descoperirii fiind atât de
emoţional, creatorul avea impresia că întregul proces de creaţie se referea la
ultimul moment. Se credea că, creaţia este un „dar” al minţilor luminate care se
desfăşoară de la sine, fără efort.
PSIHOLOGIA a demonstrat că de fapt CREAŢIA este un proces având
următoarele patru stadii sau faze:
a) Preparaţia
b) Incubaţia
c) Inspiraţia sau Iluminaţia
d) Verificarea sau Revizuirea.
Câteva cuvinte despre fiecare stadiu/ fază.
a) Preparaţia este faza iniţială şi obligatorie.
Viitorul creator citeşte, discută, întreabă, explorează ( cunoaşterea a ceea ce
s-a făcut înainte în problema respectivă).
b) Incubaţia. În acest stadiu informaţiile se decantează, se cristalizează, se
realizează asociaţii de idei dând naştere astfel unor noi configuraţii.
Faza de incubaţie face posibilă stingerea unei presupuneri eronate pentru ca
gândirea creativă să fie liberă pentru a putea privi problema dintr-un nou punct
de vedere.
c) Inspiraţia sau iluminaţia este faza în care se consideră că procesul de
creaţie ajunge la punctul culminant. Ideea creatoare apare brusc, materialul pare
că se organizează de la sine, iar ceea ce părea obscur devine clar. Ea vine într-o
perioadă mai lungă sau mai scurtă de concentraţie asupra problemei.
30

Unii psihologi fac o comparaţie între iluminaţie şi căutarea zadarnică de a ne


aminti un nume pe care, după renunţarea de a-l mai căuta, adeseori ni-l
reamintim brusc.
Acest fapt ne sugerează că un factor esenţial în iluminaţie este absenţa
interferenţelor ( inhibarea unor asociaţii sau activităţi învăţate de către altele),
care blochează progresul în cursul stadiului preliminar.
Adeseori viitorul creator reuşeşte dacă revine la problemă după o anumită
pauză sau interval de timp.
d) Verificarea sau revizuirea este stadiul final al gândirii creatoare.
În această fază materialul brut obţinut format de inspiraţie este finisat.
Între creaţie şi creativitate există aceleaşi relaţii care există între producţie şi
productivitate iar CAPACITATEA DE CREAŢIE nu este altceva decât ansamblul
însuşirilor creatorului care-i conferă acestuia calitatea ( posibilitatea) de a crea.
PSIHOLOGIA a reuşit ca prin abordarea actului de creaţie ca un proces să
realizeze METODE COLECTIVE DE CREAŢIE şi METODE INDIVIDUALE
DE CREAŢIE.
Deja pentru români la ora actuală nu este o noutate şedinţa de
brainstorming ( „furtuna creierului”) în care 12 participanţi timp de 60 de minute
lansează idei pentru rezolvarea unei probleme ( respectând nişte reguli de joc).
Se mai cunosc METODA PHILPS 6.6., METODA DELPHI şi altele pe care
Domnul Dr. Psiholog Cotor Cornel le dezvoltă în cursul său neconvenţional
DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA PROIECTANŢI și CERCETĂTORI şi
asupra cărora nu mai insităm.
Ne vom concentra pe METODELE INDIVIDUALE DE CREAŢIE deoarece
apreciem că una din ele poate fi aplicată cu succes la JOCUL LOTO 6 DIN 49.
31

3.3 Metode individuale de creaţie


Făcând iar trimitere la cursul neconvenţional realizat de Domnul Dr.
Pshiholog Cotor Cornel metodele individuale de creaţie sunt multe: concasajul,
lista cuvintelor la întâmplare, adaptarea, modificarea, omisiunea, inversarea,
substituirea ş.a.m.d.
Particularitatea acestor metode, pe lângă faptul că se utilizează în mod
individual este că, ele au un caracter INTUITIV; adică fac apel la intuiţia euristică
în actul de creaţie.
Intuiţia euristică este un fenomen psihic prin intermediul căruia se dezleagă
o enigmă, se găseşte soluţia unei probleme îndelung căutate. Acest fenomen se
manifestă ca o străfulgerare prin care, relativ brusc apare o idee, se înţelege un
fenomen.
INTUIŢIA este un fenomen care nu apare din senin sau din străfundurile
subconştientului.
Se ştie că toate problemele euristice debutează cu o fază conştientă, în care
apare obstacolul, enigma ce formulează întrebările.
Se mai spune că celor care nu-şi formulează întrebări “niciodată nu le va
bate INTUIŢIA la poartă”.
Originea INTUIŢIILOR trebuie căutată în activitatea conştientă a omului la
nivelul punerii de către acesta a problemei.
Dintre metodele individuale de creaţie vom reţine MODELAREA.
MODELAREA ca noţiune care exprimă o activitate derivă de la noţiunea
MODEL care la rândul lui este un obiect (sistem) material sau teoretic cu ajutorul
căruia se pot cerceta indirect proprietăţile unui alt obiect mai complex numit
ORIGINAL.
MODELAREA reprezintă cercetarea ORIGINALULUI prin MODELUL
său iar studiul efectuat pe modele se numeşte SIMULARE.
MODELUL este aproape întotdeauna o simplificare a ORIGINALULUI în
sensul esenţializării lui, evidenţiind anumite laturi definitorii.
32
3.4 Capacitatea de a intui numere

Este de notorietate faptul că în marile cazinouri există o listă a persoanelor


“non grata” despre care s-a dovedit că utilizând un program de calculator în care
s-au introdus numerele ieşite la ruletă au obţinut câştiguri fabuloase şi cărora li s-
a interzis accesul în cazinouri.
Practic aceştia au reuşit ca după introducerea în calculator a unui număr
foarte mare de rezultate să ajungă prin SIMULARE să realizeze în calculator
MODELUL RULETEI şi în felul acesta să prevadă numerele ce vor ieşi.
Se mai cunoaşte că pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie organizatorii
dintr-un cazinou, în timpul unei zile, mută jocul de la o masă la alta, interzic
folosirea telefoanelor mobile, schimbă persoana care învârte roata etc.
Şi la JOCUL DE LOTO există acelaşi pericol, fapt pentru care organizatorii
schimbă din când în când urna, sistemul de extragere a biletelor, modifică jocul.
Dar până a ajunge jucătorul român la o astfel de rezolvare sofisticată, are
posibilitatea unei metode mai simple şi anume dezvoltarea unei CAPACITĂŢI
despre care de-abia acum aude pentru prima dată. Ne referim la:
CAPACITATEA DE A INTUI NUMERELE EXTRASE.
Unul din membrii FEDERAŢIEI F.O.C mai în vârstă îşi aminteşte că în
România comunistă la jocul de LOTO 9 DIN 90 (practicat pe atunci) erau jucători
care urmărind evoluţia celui mai Mare şi a celui mai mic număr extras au ajuns la
performanţa de a intui cu precizie care vor fi aceste numere extreme la tragerea
nouă.
Le mai trebuia al treilea număr pe care îl obţineau prin introducerea în joc
a unei decade situate la mijloc:
1 1:Decada V: 41-50 1

c.m.m.n.e c.m.M.n.e
33
Era o formulă de joc cu 10 variante simple a 2 lei. Cu 20 de lei se putea
câştiga cel puţin 100 de lei (ultimul premiu dacă unul din cele trei numere ieşite se
situa pe locul 9 la extragere).
Pentru o mai mare siguranţă se luau pentru extreme două numere
consecutive
2 Decada V: 41-50 2
c.m.m.n.e c.m.M.n.e
1 număr 1 număr 1 număr
Numărul de variante: 2x10x2=40 variante.
Costul formulei de joc urca la 80 de lei care oricum se situa sub valoarea
celui mai mic premiu la care unul din numerele câştigătoare se situa pe poziţia 9.

(Pentru cine nu a prins sistemul de atunci: exista premiul cel mare de


100.000 lei primele trei numere în ordinea extragerii; premiul II primele
trei numere dar care nu erau în ordinea extragerii care urca la 20.000-
30.000lei; premiul III trei numere din primele patru, în jur de 4000-5000lei
şi următoarele premii tot mai mici)

Capacitatea de a intui SEPTADELE


În strânsă legătură cu intuirea numerelor extreme este şi intuirea acelor
SEPTADE care vor conţine numere câştigătoare (“norocoase”)
Dacă, spre exemplu, intuieşti că c.m.m.n.e va fi peste 8 înseamnă că prima
septadă (I) nu va avea numere câştigătoare.
Noi vă asigurăm că vizualizând din când în când aliura (sau “trendul” după
cuvântul adoptat din limba engleză) graficului ce marchează evoluţia numerelor
extreme şi a septadelor se poate ajunge la performanţa dorită.

34
Regretatul inginer POPA VALERIU, membru fondator al SOCIETĂŢII
NAŢIONALE DE ERGONOMIE (şi unul din foştii noştri colegi) ne relata că a
avut ocazia să constate că la unii hoţi de buzunare li se dezvoltase atât de puternic
CAPACITATEA DE A INTUI care dintre călătorii din tramvai poate fi “victima”
sa, încât atunci când îi mângâia buzunarul sau poşeta “i se furnicau degetele”
De asemenea (V. Popa) descoperise la un cartofor că acesta percepea cu
buricele degetelor culoarea roşie sau neagră a cărţilor de la jocul de poker în
momentul când servea cărţile, fapt ce îl ajuta foarte mult la joc.
Pentru cei mai tineri care nu l-au cunoscut pe Domnul Inginer, le
recomandăm să citească cartea „Vinovat de iubire” publicată de renumitul
Marius Tucă drept supliment al ziarului JURNALUL NAŢIONAL din
20 VII 2010 (Autor Adrian Păunescu).
Veţi afla că inginerul POPA VALERIU anunţa în Decembrie 1989 că „peste
două zile va cădea Ceauşescu, că Primul Secretar al judeţului Brăila ( Lungu) va
ajunge Primarul Brăilei şi că alte personalităţi publice de atunci vor reveni în
politică. INTUIA că „va apărea libertatea, dar va muri dreptatea, că vor rămâne
clădiri neterminate, drumuri neasfaltate şi că se vor retrezi partidele istorice”.
Veţi mai afla că după părerea sa INTUIŢIA se dezvoltă prin exerciţiu.
Vă sfătuim să cumpăraţi cartea. Se mai găseşte la chioşcuri. (Lumea crezând
că e vorba de o carte de poezii n-a cumpărat-o!?).
Reluându-ne şirul ideilor de mai sus, viaţa ne-a arătat că în toate activităţile
la executantul foarte preocupat de munca sa (deci creativ!) se dezvoltă nişte
CAPACITĂŢI care îl fac mai performant.
Bunăoară, un croitor foarte experimentat ajunge să aprecieze”din ochi” ce
dimensiuni va avea costumul viitorului client (n-are nevoie să-i mai ia măsurile!)
Un topometrist foarte bun poate aprecia cu mare exactitate ce suprafaţă va rezulta
după măsurarea terenului pentru care are comandă.
În SPORT exemplele sunt mult mai multe. Şahistul de înalt nivel intuieşte
care este partea slabă a adversarului de pe tabla de şah şi lansează atacul acolo.
Un antrenor (din orice sport) după o lungă experienţă intuieşte care dintre
sportivii începători poate fi îndrumat spre marea performanţă şi care nu. Spunem
că el le “vede” calităţile.
Marele antrenor de atletism Ion PUICĂ a descoperit-o pe Maricica (care
peste timp îi va deveni soţie) la un cros organizat la Iaşi cu elevii şi deşi aceasta a
ieşit doar pe locul IV a preferat-o faţă de ocupantele primelor trei locuri deoarece
a INTUIT că ea va fi capabilă de marea performanţă, lucru care, dealtfel, s-a şi
întâmplat.
*
* *

Pentru cei care încă mai manifestă rezerve în această direcţie a jocului de
LOTO le dăm sfatul să parcurgă şi ultimul capitol al CURSULUI şi să încerce să
aplice cele prezentate de noi iar viitorul le va arăta că dreptatea a fost de partea
noastră.

35
4. FORMULE DE JOC

Toate FORMULELE DE JOC trebuie cântărite în balanţa:


CÂT COSTĂ? => CÂT SE CÂŞTIGĂ CU EA?
Pentru aceasta vom conveni nişte valori pentru:
 premiul II ( 5/6)
 premiul III ( 4/6)
valoarea premiului IV ( 3/6) fiind de 4,5 ron
iar costul unei variante simple de 6 numere fiind de 4,4 ron.

Valoarea premiului II ( 5 din 6)


S-a ales un interval neutru format din 20 de trageri consecutive interval care
începe la 4 III 2010 şi se încheie la 16 V 2010.
ron
Data Premiul Data Premiul Data Premiul Data Premiul Data Premiul
16V 28.030 2V 25.528 15IV 42.945 28III 49.011 14III 15.593
13V 16.761 29IV 7.942 11IV 57.811 25III 28.354 11III 30.085
9V 31.895 25IV 10.846 4IV 15.600 21III 21.244 7III 6.734
6V 18.012 22IV 54.764 1IV 9.544 18III 81.841 4III 9.911

Media acestor 20 trageri: 27.222


Eliminând impozitul şi rotunjind: 20.000 ron
Valoarea premiului III ( 4 din 6)
Rămânând la tragerile de mai sus:
ron
Data Premiul Data Premiul Data Premiul Data Premiul Data Premiul
16V 569 2V 645 18IV 1.067 4IV 582 21.III 582
13V 338 29IV 377 15IV 552 1IV 309 18.III 582
9V 74 25IV 406 11IV 1.209 28III 944 14.III 480
6V 341 22IV 466 8IV 939 25III 434 11.III 423

Media acestor 20 trageri: 556


420
Eliminând impozitul şi rotunjind: ron

36
În cadrul acestui capitol se prezintă 4 FORMULE DE JOC: trei se
adresează jucătorilor ultraconsacraţi şi colectivelor de jucători (F3, G3, C4) iar
două (TVS, FOC) se adresează jucătorului de nivel mediu care joacă în jur de 100
ron la o tragere.
4.1 Formula F3
Această formulă este cea mai puţin costisitoare din grupul celor trei. Se
aplică atunci când se intuieşte că numerele “norocoase” se vor găsi în 3 SEPTADE.
Dacă am juca cele 21 de numere ale celor 3 septade ne-ar trebui 54.264
variante ceea ce ne-ar costa: 238.761 ron.
Formula F3 necesită o investiţie de 10 ori mai mică.
Ea îmbracă forma: 4-1-1
având desfăşurarea: 4-1-1, 1-4-1,1-1-4 (3 forme)
Numărul de variante pentru o formă:
C₇⁴xC₇¹xC₇¹=35X7X7=1715 variante simple
Pentru cele trei forme: 1715 variante x 3=5.145 variante
Costul de aplicare: 5.145 variante x 4,4 ron/variantă= 22.638 ron
Probabilitatea de a obţine premiul cel mare: 1,7%.
Tot pe trei SEPTADE mai avem două posibilităţi de scheme de desfăşurare
3-2-1 şi 2-2-2.
Ce se întâmplă când apare schema 3-2-1?
Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II de la desfăşurarea 3-1-1.
Este vorba de 24 premii II şi 42 premii III care conduc la un câştig de
497.640 ron.
Să nu uităm că probabilitatea întâlnită cu o astfel de desfăşurare este relativ
mare: 7,2%.
Ce se întâmplă dacă apare schema 2-2-2?
Probabilitatea ei de apariţie este 1,5%.
La întâlnirea cu această desfăşurare nu poţi prinde premii II ci numai
premii III însă destul de multe (120) ceea ce conduce la un câştig de 50.400 ron.
Eşti în câştig şi poţi rezista la două participări.
37
Ce se întâmplă dacă apare schema 3-1-1-1?
Probabilitatea de apariţie 9,3%.
Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II cu desfăşurările ( 3 la număr):
3-1-1-0; 3-0-1-1; 3-1-0-1
Este vorba de 4 x 3= 12 variante( 240.000 ron).
În plus vei avea 6 x 3= 18 premii III (7.500 ron)
Eşti în câştig: 247.560 ron
Ce se întâmplă dacă apare schema 2-2-1-1?
Probabilitatea ei de apariţie: 33,6%
Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II cu desfăşurările:
2-2-10; 2-2-01
Numărul de premii III este 20, valoare 8.400 ron.
Eşti în pierdere, recuperezi doar 36% din banii investiţi.
Acelaşi lucru se întâmplă şi la întâlnirea cu schema de desfăşurare 2-1-1-1-1.
Eşti în câştig mare ( obţii premii II şi III) şi la întâlnirea cu schemele de
desfăşurare 4-2 şi 5-1, scheme care apar însă extraordinar de rar 0,1% ( o singură
apariţie în 920 de trageri!).
Sintetizând: FORMULA F3 aduce marele premiu cu o probabilitate de
1,7%, câştiguri mari (premii II şi III) cu o probabilitate de 16,7%, fiind deci
profitabilă în 18,4% din situaţii.
38

4.2. Formula G3

În comparaţie cu F3, FORMULA G3 este puţin mai costisitoare: 38.808 ron


(faţă de 22.638 ron).
Probabilitatea de a obţine marele premiu: 1,5%.
Ea se aplică tot pentru situaţia a 3 SEPTADE şi îmbracă forma: 2-2-2
Are o singură formă şi comportă
C₇²x C₇²x C₇²=21x21x21=8.820 variante simple
Pentru care desfăşurări realizează premii II?
Pentru două desfăşurări 3-2-1 şi 2-2-1-1.
La întâlnirea cu desfăşurarea 3-2-1 FORMULA G3 obţine 18 premii II şi
180 premii III producând un câştig total de 425.600 ron.
La întâlnirea cu 2-2-1-1 este profitabilă când FORMULA G3 acoperă cele
două SEPTADE cu 2, adică la suprapunerea cu
2-2-1-0 şi 2-2-0-1
De aceea probabilitatea ei de a aduce câştiguri mari se înjumătăţeşte
33,6%:2=16,8%.
Sintetizând, FORMULA G3 aduce marele câştig cu o probabilitate de 16,8%
fiind profitabilă în 18,3% din situaţii.

N.B: Cu un cost de patru ori mai mare, adică 155.212 ron, FORMULA G3
poate fi aplicată pentru 4 SEPTADE: 2-2-2-0; 2-2-0-2; 2-0-2-2; 0-2-2-2. Se prind
premii II şi III în două desfăşurări (315.090 ron).

4.3 Formula C4
Cuprinzând 4 SEPTADE înseamnă că FORMULA C4 lucrează cu 28
numere.
Jucând un bilet combinat cu 28 de numere costul s-ar ridica la:
28  27  26  25  24  23
C286= =376.740 v. X 4,4= 1.657.656 ron
1 2  3  4  5  6

Costul FORMULEI C4 este de 8 ori mai mic: 212.288 ron.


Ea îmbracă schema: 3-1-1-1
Având desfăşurarea:
3-1-1-1; 1-3-1-1; 1-1-3-1; 1-1-1-3 (4 forme)
Numărul de variante pentru o formă:
C7³xC7¹xC7¹xC7¹=35.7.7.7 = 12.005 variante .
Pentru cele 4 forme: 12.005x4=48.020 variante.
39

Probabilitatea de obţinere a premiului mare: 9,3%


La un aşa cost ridicat FORMULA C4 este profitabilă doar când se întâlneşte
cu desfăşurări care conduc la obţinerea de premii II şi III foarte multe.
Acest lucru se întâmplă când FORMULA C4 se întâlneşte cu schemele 3-2-1
şi 4-1-1.
În primul caz obţine câştiguri de 297.358 ron şi în al doilea de 585.112 ron.
La întâlnirea cu desfăşurarea 2-1-1-1-1 premiile II sunt doar 5 iar luând în
calcul (aşa cum am convenit) premiul II de 20.000 ron câştigul se ridică doar la
115.960 ron (puţin peste jumătatea investiţiei).

Sintetizând : FORMULA C4 este profitabilă în 18% din situaţii. Are


avantajul că pentru premiul I probabilitatea de obţinere este mai ridicată faţă de
FORMULELE F3 şi G3 (adică de 9,3%) şi se desfăşoară pe 4 SEPTADE, situaţie
mai uşor de INTUIT (comparativ cu 3 SEPTADE la formulele F3 şi G3).

4.4 Formula TVS


Am acordat această denumire FORMULEI TVS fiind abrevierea de la
TRANSLATAREA VARIANTEI SIMPLE.
Ea are la bază constatarea că o variantă simplă cu 6 numere
consecutive poate prinde 5 numere “norocoase”.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

1 6
2 7
3 8
4 9
8
5 10
10

40 45

41 46
42 47
43 48
44 49

În total este vorba de 44 variante simple care ar costa 193,6 ron (rotund 200
ron).
40
De când s-a început cu jocul LOTO 6/49 (din anul 1993) şi până acum (923
trageri) au fost 3 situaţii în care cu un bilet simplu de 6 numere consecutive ai fi
putut obţine premiul II (5/6):
Tragerea Nr. Numerele Distanţa faţă de cazul precedent
67 11-12-14-15-16 Nu a mai fost niciun caz de la început
620 10-11-12-13-15 553
723 42-43-44-46-47 103
De la tragerea nr.723 au trecut circa 200 trageri

Nu se ştie când va mai apare o astfel de situaţie. Poate apărea oricând


deoarece s-a văzut că ultima tragere (723) a survenit după 103 trageri faţă de
situaţia precedentă.

Luând în calcul un premiu de 20.000 ron pentru premiul II (5/6) obtenabil


asta înseamnă că putem juca această FORMULĂ DE JOC timp de
20.000:200=100 trageri.

Din când în când FORMULA aceasta îţi poate aduce câte un premiu III
(4/49) de 420 ron, ceea ce prelungeşte termenul de mai sus cu 2 trageri.

Constatăm că de la începutul jocului de 6/49 au fost 33 de astfel de situaţii,


media apariţiilor fiind 27:
Nr. Trg Numerele Dist Nr. Trg. Numere Dist Nr. Trag. Numerele Dist
crt crt crt
1 57 18-19-20-23 57 12 372 8-9-11-13 23 23 596 24-25-26-29 35
2 194 28-29-31-32 137 13 382 13-15-16-17 10 24 652 15-16-18-19 56
3 196 11-14-15-16 2 14 389 15-16-19-20 7 25 666 38-39-40-41 14
4 201 34-35-37-38 5 15 389 16-19-20-21 0 26 675 19-20-22-23 23
5 228 27-28-29-32 27 16 398 5-6-8-9 9 17 757 42-43-45-46 82
6 275 22-25-26-27 47 17 405 9-10-12-14 7 28 833 4-5-6-8 76
7 283 36-37-38-40 8 18 408 43-44-46-48 3 29 844 1-2-3-5 11
8 295 23-24-26-27 12 19 410 18-21-22-23 2 30 866 36-37-39-41 22
9 313 45-46-47-49 18 20 422 35-37-39-40 12 31 875 22-23-25-27 9
10 331 3-6-7-8 18 21 498 14-15-18-19 76 32 921 34-35-36-38 46
11 349 29-30-33-34 18 22 561 9-10-12-14 63 33 923 6-7-10-11 2

În situaţia în care se intuieşte faptul că în primele şi ultimele SEPTADE nu vor fi


numere atunci translatarea se va face pe un interval mai scurt
Cazul 1: fără una din SEPTADE (I sau VII) : 163 ron
Cazul 2: fără două SEPTADE (I,II sau VI, VII sau I, VII):137 ron
Cazul 3: fără trei SEPTADE (I, VI,VII sau I, II, VII):110 ron
41

4.5 Formula FOC


Am acordat această denumire formulei deoarece ea reprezintă rezultatul
muncii colective a unor membri ai acestei FEDERAŢII, formulă pe care o
verificăm începănd cu tragerea 921 şi care...până acum nu ne-a dezamăgit.
Aş putea spune că dimpotrivă i-a entuziasmat pe foarte mulţi din
FEDERAŢIE care au şi vrut să introducem motto la lucrare:

EU LA LOTO CÂND MAI JOC


FOLOSESC FORMULA FOC

Mi-am amintit însă de o întâmplare din adolescenţă pe care le-am relatat-o


iar acum v-o spun şi Dumneavoastră.
Pe la sfârşitul anilor '70 din secolul trecut frecventam cursurile unei ŞCOLI
POPULARE DE ARTĂ din Bucureşti la clasa de vioară.
La sfârşitul primului an, profesoara a făcut o serbare, eu trebuind să cânt la
vioară un cântecel. În toiul spectacolului un coleg invidios mi-a ascuns arcuşul şi
chiar când să ies pe scenă nu-l mai găseam.
Profesoara m-a împins pur şi simplu pe scenă, m-am trezit în faţa
spectatorilor (părinţi şi bunici ai elevilor) şi ca să nu mă fac de râs am
cântat...pizzicato. Publicul n-a realizat ce se întâmplă (poate au crezut că aşa şi
trebuie interpretată bucata) şi...aşa m-am descurcat.
Cu convingerea că fiecare din Dumneavoastră aţi avut în viaţă cel puţin un
moment când a trebuit să cântaţi pizzicato trec la prezentarea FORMULEI
MAGICE( aşa cum o apreciam noi) FOC.
FORMULA FOC are trei variante intitulate:
-FOC 1
-FOC2
-FOC3
Varianta FOC 1 a FORMULEI FOC are două numere fixe şi patru numere
provenind fiecare dintr-o mulţime de 4 numere (deci în total, din 16).
Ca atare FOC 1 implică 18 numere.
Dacă ar fi să joci un bilet combinat cu 18 numere ar însemna un cost de

18  17  16  15  14  13
C186= = 92820 => 408.408 ron
1 2  3  4  5  6
42

Această Formulă presupune un cost de 362 ori mai mic.

S1 S2 S3 S4
(4) (4) (4) (4)

1 3 4 5 6 2

c.m.m.n.e. c.m.M.n.e

FOC 1 presupune:
C41x C41xC41 xC41 =256 v => 1127 ron
Prin aplicarea de RESTRICŢII numărul variantelor se poate reduce cu
20%-30% conducând la un cost de 800-900 ron
Această variantă a FORMULEI FOC poate fi aplicată timp de 22-25 trageri
consecutive interval în care trebuie prins un premiu II.
Un premiu III se prinde aproape obligatoriu la fiecare tragere.

Varianta FOC 2
Presupune identificarea unui număr din mulţimile S1, S2, S3, S4 care apare
în două mulţimi şi care se conturează a fi cert.
În acest caz vom avea trei numere fixe iar în locul celor două mulţimi care
dispar (să zicem S1 şi S2) se introduce o a treia mulţime S5 sau cele 6 numere de la
tragerea precedentă:

S3 S4 S5
(4) (4) (4)

1 3 4 5 6 2
c.m.m.n.e. c.m.M.n.e

Această variantă FOC 2 comportă:


C41x C41xC41 =64 de variante
Şi un cost de 282 ron
Dacă în loc de S5 se introduce TP (tragerea precedentă cu 6 numere) atunci
numărul variantelor creşte la 96 iar costul devine 423 ron.
43

Varianta FOC 3

Pentru a ridica gradul de probabilitate al FORMULEI FOC pentru


numerele 3,4,5 şi 6 se pot introduce în schemă 5 mulţimi care să ofere câte un
număr.
Dacă ar fi să joci un bilet combinat cu 30 numere ar însemna un cost de:
30  29  28  27  26  25
C306= = 2,375,100 => 97 mil. ron
1 2  3  4  5  6
Această FORMULĂ presupune un cost de 1728 ori mai mic.

S1 S2 S3 S4 S5
(4) (4) (4) (4) (4)

1 3 4 5 6 2
c.m.m.n.e c.m.M.n.e

Şi atunci:
S1 S2 S3 S4 S5
(4) (4) (4) (4) (4)

furnizează 4 numere
ceea ce înseamnă realizarea a 5 grupe (C54 =5) şi anume:

S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S5 S1 S2 S4 S5 S1 S3 S4 S5 S5 S3 S4 S5

3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6

Se înţelege că varianta FOC 3 costă de 5 ori mai mult decât varianta FOC 1,
adică: 5635 ron.
Prin aplicarea restricţiilor costul va scădea la 4000-4500 ron.
Oricum rămâne o schemă pentru colective de jucători.
În situaţia în care în loc de S5 se introduce mulţimea TP (cu 6 numere în loc
de 4 cât avea S5) atunci costul investiţiei creşte la 5800-6600 ron
*
* *
Încheiem acest capitol parafrazându-l pe marele savant PASCAL “toate
principiile bune au fost descoperite, nu rămâne decât să le aplicaţi!”
44
Materialul prezentat la paginile 1-43 reprezintă PRIMA PARTE a
cursului neconvenţional „JOCUL DE LOTO 6 DIN 49: DE LA HAZARD LA
ŞTIINŢĂ”.
În site-ul www.federaţiafoc.ro la capitolul III intitulat CURSURI
NECONVENŢIONALE DE REFERINŢĂ apare acest curs împreună cu un alt
curs care se numeşte CUM PREPARĂM PIZZA ÎN CASĂ?
Această PRIMĂ PARTE se intitulează TEORIA GENERALĂ fiind urmată
de PARTEA A II-A : APLICAŢIE PRACTICĂ LA TRAGEREA LOTO DIN
ZIUA DE JOI sau DUMINICĂ ( data când are loc tragerea nouă).
Atenţie: Site-ul se actualizează în fiecare JOI şi DUMINICĂ, după
comunicarea rezultatelor tragerii, între orele 19-24.
CUPRINSUL celei de-a doua părţi este:
1. Graficul c.m.M.n.e. şi a tendinţelor lui în ultimele 48 de trageri ce preced
tragerea nr. 49 ( tragerea nouă)
2. Graficul c.m.m.n.e. şi a tendinţelor lui în ultimele 48 de trageri (pct.1)
3. Graficul SEPTADELOR în ultimele 48 de trageri: număr, ocuparea
fiecărei SEPTADE şi schemele existente la fiecare tragere din cele 48
4. Elemente concrete pentru alcătuirea FORMULEI F.O.C. şi comentariile
specialiştilor
5. Intuiţiile INVITAŢILOR NOŞTRI pentru tragerea nouă
6. Exerciţii de dezvoltare a CAPACITĂŢII DE INTUIRE A
NUMERELOR.

Foarte important:
 Participanţii care intuiesc tendinţele numerelor extrase şi numărul de
SEPTADE purtătoare de numere din tragerea nouă primesc o mică
sponsorizare constând din vizualizarea gratuită a unui CURS
NECONVENŢIONAL. De asemenea, primii 485 după performanţe pot intra
în GRUPUL „ MAREA LOVITURĂ”=> vezi site-ul www.federatiafoc.ro
 Participanţii care reuşesc să indice precis numerele extreme şi SEPTADELE
purtătoare de numere „norocoase” ( indiferent câte numere vor fi într-o
SEPTADĂ) primesc o sponsorizare mai substanţială constând în efectuarea
unui stagiu de practică pentru un curs neconvenţional ales de el ( 6 zile) într-o
ţară din EUROPA ( indicată de el) la care toate cheltuielile aferente
(transport, cazare, masă, instruire, diurnă în valoare de 1000 EURO) sunt
suportate de FEDERAŢIA F.O.C.
45

5. CINE ESTE FEDERAŢIA F.O.C?

FEDERAŢIA F.O.C este FEDERAŢIA FUNDAŢIILOR


ORGANIZATOARE DE CURSURI.

Ea a luat fiinţă prin H.J 1C/26.V2010 la iniţiativa mai multor Fundaţii de


profil din capitale de judeţ şi din Municipiul Bucureşti (C.I.F 27095622)

Sediul Central
Municipiul Alexandria, jud. Teleorman, Str.Dunării nr.372, et.2 ap.1-20, cod
140063 tel/fax 0347401061 e-mail federatia_foc@yahoo.com

Reprezentanţa Muntenia
Municipiul Bucureşti, Str.Cuza Vodă nr.147, parter, et.1-2, sector 4, cod 040283
tel 021-331.40.09.

Reprezentanţa Oltenia
Municipiul Craiova, Str.Calea Severinului, nr.1, et.3, cam 301-302, jud.Dolj cod
200188, tel 0251-595055
Sunt în curs de aderare şi alte fundaţii din capitale de judeţ precum şi înfiinţarea
de reprezentanţe în zone istorice (Moldova, Dobrogea, Banat, Ardeal, Maramureş)
şi în DIASPORĂ.

Direcţiile de acţiune şi dezvoltare sunt prezentate sintetic mai jos

95 CURSURI 83 CURSURI EVALUAREA MANUALE,


CONVENŢIONALE NECONVENŢIONALE COMPETENŢELOR CĂRŢI,
PROFESIONALE SUPORTURI
DIDACTICE
(Se pot vedea la paginile 46-49)
EDITAREA ŞI TURISM: IMPRESARIAT PROIECTE
DIFUZAREA UNEI -MEDICAL ARTISTIC, ŞI
PUBLICAŢII -EXTREM SPORTIV ŞI OPERAŢIUNI
PROPRI (ZIAR -CONSULTANŢĂ PLASARE FORŢĂ SPECIALE
VIRTUAL) ÎN TURISM DE MUNCĂ

Mai multe date despre FUNDAŢIA F.O.C găsiţi pe


site-ul www.federatiafoc.ro
46
Lista CURSURILOR NECONVENŢIONALE

Nr. Cuvântul cheie Titlul cursului


crt
1. ACCIDENT Accidentele în casă
2. ACVARIU Ce trebuie să ştim despre un acvariu?
3. ALERGIA Cum ne dăm seama că suntem alergici?
4. ALIMENTAŢIA Alimentaţia sănătoasă
5. ANIMAL Animale de casă
6. ARTIZANAT Ghidul artizanului amator
7. BĂUTURA Băuturile de casă, barul casei
8. BEŢIA Alcoolul şi dezalcoolizarea
9. BIJUTERIA Bijuteriile la femeia modernă
10. BLANĂ Cum apreciem blănurile
11. BOALA Primele semne ale unei boli la om
12. BUCĂTĂRIA Reabilitarea bucătăriei, amplasarea mobilierului
13. BUGETUL Cum facem să ne ajungă banii?
14. CAFEAUA Preparate din cafea
15. CARNEA Preparate culinare din carne
16. CĂLCATUL Mai merită să călcăm rufele?
17. CIUPERCA Ciuperci proaspete din gospodăria noastră
18. CONFECŢIILE Croirea şi confecţionarea produselor textile
19. CONVERSAŢIA Conversaţia, artă sau antrenament?
20. CONSERVA Conservele de casă
21. COSMETICA Cosmetica în familie
22. CREATIVITATEA Dezvoltarea creativităţii la cercetători, proiectanţi şi
manageri
23. CROŞETAREA Să învăţăm să croşetăm
24. CURĂŢENIA Curăţenia casei
25. CURRICULUM C.V-ul şi interviul de angajare
VITAE
26. DIETA Greutatea corporală şi slăbirea eficientă
27. DINŢII Dantura la om
28. DULCIURILE Dulciurile de casă
29. EDUCAŢIE Relaţia părinţi-copii la diferite vârste
30. ELEGANŢA Eleganţa la femei şi la bărbaţi
31. FAMILIA Familia modernă şi căsătoria
32. FARMACIE Farmacia în casă
33. FILATELIA Pasiunea filateliei
34. FRUCTELE Cura de fructe
35. FRUMUSEŢEA Operaţiile estetice
36. FUMATUL Cum să ne lăsăm de fumat?
37. GIMNASTICA Gimnastica în familie
38. GRĂDINA Grădina din balcon
39. IGIENA Igiena –o condiţie a reuşitei
40. INIMA Bolile cardiace
41. INVITAT Invitaţii noştri
47
ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C
42. INSECTA Insectele din gospodărie
43. ÎMBRĂCĂMINTEA Cum ne îmbrăcăm?
44. ÎNOTUL Înotul terapeutic şi recreativ
45. JOC Jocurile de familie
46. JURNAL Jurnalul intim
47. LEGUMELE Preparate din legume
48. LOCUINŢA Amenajarea locuinţei
49. LONGEVITATEA Cum procedăm ca să trăim cât mai mult?
50. LOTO Jocul de loto 6 din 49: de la hazard la ştiinţă
51. MAMA Mamă la prima experienţă
52. MASAJUL Masajul şi automasajul
53. MIEREA Din remediile apiterapiei populare
54. MIROSUL Îndepărtarea mirosurilor din gospodărie
55. MODA Capriciile modei
56. MUZICA Muzica ca terapie
57. OCHII Ochii şi vederea la om
58. ODIHNA Cum ne odihnim?
59. PASĂREA Păsări de colivie
60. PATA Reţete pentru scoaterea petelor
61. PĂRUL Ce facem ca să nu chelim?
62. PÂINEA Pâinea de casă şi preparatele din aluat
63. PERSONALITĂŢI Întâlnire cu o personalitate din România sau din
Diasporă
64. PEŞTE Peştele, materie primă în bucătăria de casă
65. PIELEA Pielea, oglinda sănătăţii
66. PIZZA Pizza preparată în casă
67. PLASTICUL Masele plastice în gospodărie
68. PLĂMÂNUL Plămânii şi respiraţia corectă la om
69. SALATA Secretul unei salate reuşite
70. SĂRBĂTOARE Sărbătorile creştine
71. SÂNGELE Sângele şi tensiunea arterială
72. SEX Potenţa la bărbaţi
73. SPĂLATUL Spălatul rufelor şi veselei în familie
74. STOMACUL Aparatul digestiv la om
75. TATA Tată la prima experienţă
76. TRICOTAJE Tricotarea în casă
77. TURISM Trasee turistice în România şi străinătate
78. URECHEA Aparatul auditiv la om
79 VIERME Viermii intestinali
80 VOPSITUL Vopsitul în gospodărie
48
Lista CURSURILOR CONVENŢIONALE

NR. DOMENIU NR. CURSUL NIVEL CALIFICARE COD NR. ORD. RNFFPA
CRT NOMEN
CLATOR
1 Mecanic auto CALIFICARE 7231.2.2 40/584/15.02.2007
2 Tinighigiu, Vopsitor Auto CALIFICARE 7213.2.2 40/586/15.02.2007
1 AUTO
3 Electrician Electronist Auto CALIFICARE 7231.2.1 40/585/15.02.2007
4 Tehnician Electromecanic Auto CALIFICARE 3115.3.8 40/4356/27.09.2007

1 Sudor CALIFICARE 7212.2.1 40/587/15.02.2007


2 Mozaicar, Faianţar CALIFICARE 7132.2.3 40/765/28.02.2007
3 Instalator Instalaţii Tehnico- CALIFICARE 7136.2.2 40/2205/11.05.2007
Sanitare şi de Gaze
4 Dulgher, Tâmplar, Parchetar CALIFICARE 7124.2.1 40/583/15.02.2007
5 Zugrav, Ipsosar, Tapetar, Vopsitor CALIFICARE 7141.2.1 40/764/28.02.2007
6 Fierar Betonist, Montator CALIFICARE 7123.2.1 40/766/28.02.2007
Prefabricate
7 Zidar, Pietrar, Tencuitor CALIFICARE 7122.2.1 40/582/15.02.2007
8 Confecţioner Geam Termoizolator CALIFICARE 7134.2.1 40/2206/11.05.2007
9 Tehnician în Construcţii şi Lucrări CALIFICARE 3112.3.3 40/3755/24.07.2007
Publice
10 Maistru Construcţii Civile, PERFECŢIONARE 311201 40/9/15.01.2009
Industriale şi Agricole
11 Asfaltator CALIFICARE 7129.1.2 40/5296/22.11.2007
12 Montator Pereţi şi Platforme din CALIFICARE 7134.2.2 40/529/22.11.2007
Ghips Carton
2 CONSTRUCŢII
13 Confecţioner Tâmplărie din PERFECŢIONARE 713409 40/5847/14.12.2007
Aluminiu şi Mase Plastice
14 Operator Sudare Ţevi şi Fitinguri din PERFECŢIONARE 823208 40/826/29.02.2008
Polietilenăde Înaltă densitate
15 Tinichigiu de Şantier SPECIALIZARE 721305 40/1928/24.04.2008
16 Izolator hidrofug SPECIALIZARE 713403 40/4724/30.09.2009
17 Zidar restaurator PERFECŢIONARE 712206 40/6066/19.12.2008

1 Stivuitorist SPECIALIZARE 833403 40/588/15.02.2007


3 MECANIC 2 Montator, Reglator, Depanator de CALIFICARE 7241.2.13 40/3178/02.11.2006
Ascensoare
3 Lăcătuş Mecanic de Întreţinere şi CALIFICARE 7214.2.3 40/5298/22.11.2007
Reparaţii Universale
4 Maşinist Utilaje Cale şi Terasamente CALIFICARE 8332.2.1 40/4357/27.09.2007
5 Maşinist la Maşini pentru SPECIALIZARE 833201 DJ345/16/67/29.01/2
Terasamente (IFronIST) 010
6 Macaragiu CALIFICARE 8333.2.1 40/5967/18.12.2007
7 Mecanic utilaje şi instalaţii în CALIFICARE 7233.2.5 40/2969/26.06.2008
industrie

4 ADMINISTRA 1 Inspector Resurse Umane PERFECŢIONARE 342304 40/769/28.02.2007


TIV 2 Manager Proiect SPECIALIZARE 241919 40/2208/11.05.2007
3 Asistent Manager PERFECŢIONARE 343103 40/780/20.02.2009
4 Agent Pază şi Ordine CALIFICARE 5169.1.1 40/2207/11.05.2007
5 Agent de Curăţenie CALIFICARE 5149.1.2 40/5966/18.12.2007
6 Secretară PERFECŢIONARE 411501 40/723/20.02.2008

5 EDUCAŢIE ŞI 1 Formator PERFECŢIONARE 541205 40/5848/14.12.2007


FORMARE 2 Evaluator de Competenţe PERFECŢIONARE 241219 40/5849/14.12.2007
PROFESIO- Profesionale
NALĂ 3 Formator de Formatori PERFECŢIONARE 241207 40/281/29.01.2008
4 Mediator şcolar PERFECŢIONARE 334010 40/3056/23.06.2009

6 ACTIVITĂŢI 1 Agent Imobiliar (Broker Imobiliar) PERFECŢIONARE 341301 40/5858/14.12.2007


FINANCIARE
49
ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C.

1 Inspector de specialitate protecţia PERFECŢIONARE 241204 40/770/28.02.2007


muncii
2 Cadru Tehnic cu Atribuţii în PERFECŢIONARE 315104 40/3179/02.11.2006
domeniul P.S.I. DJ355/16/66/29.01.2
010
7 PROTECŢIA 3 Servant Pompier PERFECŢIONARE 516104 40/2147/28.07.2006
MUNCII+ P.S.I. DJ357/16/148/19.
03.2010
4 Servant Pompier INIŢIERE 516104 40/2146/28.07.2006
DJ357/16/148/19.
03.2010
5 Inspector în domeniul securităţii şi PERFECŢIONARE 315219
sănătăţii în muncă
6 Inspector protecţie civilă INIŢIERE 123903 DJ355/16/145/19.
03.2010

1 Bucătar CALIFICARE 5122.2.1 40/767/28.02.2007


2 Ospătar ( Chelner), Vânzător, în CALIFICARE 5123.2.1 40/768/28.02.2007
Unităţi de Alimentaţie
3 Cofetar, Patiser CALIFICARE 7412.2.1 40/3754/24.07.2007
4 Tehnician pentru Controlul CALIFICARE 3162.3.6 40/5689/10.12.2007
8 SERVICII- Produselor Alimentare
INDUSTRIA 5 Măcelar CALIFICARE 7411.1.2 40/282/29.01.2008
ALIMENTARĂ 6 Barman PERFECŢIONARE 512301 40/825/29.02.2008
7 Lucrător la fabricarea conservelor CALIFICARE 8275.1.2 40/5286/12.11.2008
din legume şi fructe
8 Frigotehnist SPECIALIZARE 723301 40/13/15.01.2009
9 Brutar CALIFICARE 7412.1.1 40/5287/12.11.2008

1 Cizmar CALIFICARE 7442.2.2 40/2968/26.06.2008


2 Tehnician în industria pielăriei CALIFICARE 3161.3.5 40/6065/19.12.2008
3 Ajutor maistru croitor PERFECŢIONARE 743304 40/781/20.02.2009
4 Croitor îmbrăcăminte după comandă CALIFICARE 7433.2.1 40/10/15.01.2009
10 COMERŢ ŞI 5 Tâmplar mobilă CALIFICARE 7422.2.3 40/12/15.01.2009
SERVICII 6 Operator universal, spălător textile şi CALIFICARE 8264.1.3 40/3702/30.07.2008
curăţitor chimic

11 SĂNĂTATE, 1 Maseur SPECIALIZARE 322602 40/1238/20.03.2008


IGIENĂ, 2 Asistent social nivel mediu PERFECŢIONARE 346001 40/16/15.01.2009
SERVICII 3 Infirmier PERFECŢIONARE 513204 40/724/20.02.2008
SOCIALE 4 Baby Sitter CALIFICARE 513302 DJ383/16/160/02.
04.2010

12 MEDIU 1 Tehnician ecolog şi protecţia calităţii CALIFICARE 3211.3.1 40/11.15.01.2009


mediului

13 ELECTROTEH- 1 Electrician Exploatare Medie şi Joasă CALIFICARE 7245.2.6 40/824/29.02.2008


NICĂ, Tensiune DJ346/16/65/22.01.2
AUTOMATICĂ, 010
ELECTronI-CĂ

14 INSTALAŢII 1 Fochist Cazane de Apă Caldă şi PERFECŢIONARE 816106 40/1530/09.04.2008


DE Cazane de Abur de Joasă Presiune
PRODUCERE A
ENERGIEI
TERMICE

15 TEHNOLOGIA 1 Operator calculator electronic şi PERFECŢIONARE 312201 40/15/15.01.2009


INFORMAŢIEI, reţele
COMUNICA-
ŢII, POŞTĂ
AUTORI

DOBRONĂUŢEANU DAVID
OVIDIU BOGDAN
• Jurist • Analist-
• Economist programator
• Doctorant, Lector • Specialist I.T.
Universitar • Director la
• Preşedinte al FEDERAŢIA
FEDERAŢIEI F.O.C. F.O.C

CONSULTANŢI ŞTIINŢIFICI

ORIŢĂ COTOR
FLORIN CORNEL
• Matematician • Doctor Psiholog
• Economist • Decan al Fac. de
• Cadru didactic ataşat Psihologie- Univ.
la două Universităţi EUROPA ECOR
( catedra Matematici • • Specializat în
aplicate în Economie) CREATIVITATE

MARINEAC DICĂ
VLADIMIR MARIAN
• Inginer • Economist
• Absolvent al cursului • Specialist I.T.
de parapsihologie • Formator de
organizat de Formatori
Djuna Davitashvili, • Evaluator de
Președinta Academiei Competențe
de Științe Alternative • Director la
• Reprezentant al FEDERAŢIA
FEDERAŢIEI F.O.C. F.O.C.
în Republica Moldova