Sunteți pe pagina 1din 131

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Calculul elementelor de rezistenţă ale unei hale industriale în exemple

TEHNIC Ă A MOLDOVEI Calculul elementelor de rezisten ţă ale unei hale industriale în exemple Chi

Chişinău 2009

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii

Catedra Construcţii şi Mecanica Structurilor

Calculul elementelor de rezistenţă ale unei hale industriale în exemple

Îndrumar metodic

Chişinău

UTM

2009

CZU 624.014

Îndrumarul prezintă un exemplu de alcătuire şi calcul ale elementelor de rezistenţă ale unei hale industriale cu structură metalică. Îndrumarul este destinat studenţilor din învăţământul superior tehnic şi poate fi util inginerilor din instituţiile de proiectare.

Autori:

prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

conf. univ., dr. V. Ţibichi

lect. sup., dr. A. Taranenco

Redactor responsabil – prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

Recenzent – conf. univ., dr. V. Cotorobai

Metrolog-şef – Iu. Bârcă

© U.T.M., 2009

CUPRINSUL

Prefa¸ta˘

6

Capitolul 1. Determinarea dimensiunilor principale ¸si încarc˘ arilor˘ asupra halei

7

1.1. Determinarea dimensiunilor principale ale cadrelor

7

1.2. Determinarea încarc˘ arilor˘ asupra halei metalice

12

1.2.1. Încarc˘ ari˘ permanente

12

1.2.2. Încarc˘ ari˘ provenite din greutatea zapezii˘

15

1.2.3. Încarc˘ ari˘ din ac¸tiunea podurilor rulante

.16

1.2.4. Încarc˘ ari˘ provenite din ac¸tiunea vântului

.19

1.2.5. Încarc˘ ari˘ provenite din ac¸tiunea seismica˘

.23

1.2.6. Conlucrarea spa¸tiala˘ a cadrelor transversale

.

.32

1.3. Determinarea eforturilor de calcul în elementele cadrului

 

37

Capitolul 2. Proiectarea elementelor de rezisten¸t a˘ ale halei

 

48

2.1. Calculul al stâlpului în trepte al halei

 

.48

2.1.1. Dimensionarea par¸˘ tii superioare a stâlpului

 

49

2.1.2. Dimensionarea par¸˘ tii inferioare a stâlpului cu zabrele˘ (varianta 1)

53

2.1.3. Dimensionarea par¸˘ tii inferioare a stâlpului

 

cu inima plina˘

(varianta 2)

 

63

Calculul

2.1.4. bazei

 

.68

Calculul

2.1.5. ¸suruburilor de ancoraj

 

72

2.2. fermelor halelor

Calculul

 

industriale

 

73

Calculul

2.3. grinzii

de

rulare

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

83

Anexa 1. Rezisten¸te normate ¸si de calcul (în MPa )

 

ale

unor

o¸teluri

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

93

Anexa 2. A2.1. Rezisten¸te normate ¸si de calcul

 

ale îmbinarilor˘

 

cu cus aturi˘

 

de col¸t

 

94

A2.2. Catete minime ale cordoanelor

.

.

de sudura˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

94

Anexa

3.

. Coecientul condi¸tiilor de lucru γ c

 

.95

Anexa 4. Coecien¸ti pentru calculul la rezisten¸ta˘

al elementelor în domeniul plastic

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

96

Anexa

5.

Coecien¸tii de ambaj ϕ

98

Anexa 6. Valorile coecientului formei sec¸tiunii η

.101

Anexa 7. A7.1. Coecien¸tii ϕ e pentru vericarea stabilita¸˘tii barelor comprimate excentric (comprimate ¸si încovoiate) cu sec¸tiune plina˘ în planul momentului de încovoiere care coincide cu axa de simetrie

a

sec¸tiunii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

102

A7.2. Coecien¸tii ϕ e pentru vericarea

stabilita¸˘tii barelor comprimate excentric (comprimate ¸si încovoiate) cu elemente

departate˘

încovoiere care coincide cu axa

de simetrie a

în planul momentului de

103

Anexa 8. Valorile coecien¸tilor α ¸si β pentru calculul elementelor comprimate excentric

Anexa 9. A9.1. Valorile limita˘ ale coecientului

¯

λ

uf

pentru t alpile˘

barelor comprimate centric,

excentric, comprimate ¸si încovoiate

A9.2. Valorile limita˘ ale coecientului pentru inimile barelor comprimate, comprimate ¸si

¯

λ

uw

104

105

106

Anexa 10. A10.1. Valorile limita˘ a coecientului de zvelte¸te a elementelor comprimate

A10.2. Valorile limita˘ a coecientului de zvelte¸te a elementelor

107

.108

Anexa 11. A11.1. Coecientul µ 1 pentru stâlpi cu

o treapta˘ cu capatul˘ superior

.

xat la

rotire

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

109

A11.2. Coecientul µ 1 pentru stâlpi cu

o treapta˘ cu capatul˘ superior liber

Anexa 12. Valorile limitaas˘ age¸˘ tilor relative [f /l ]=1/n

110

111

Anexa

13. A13.1. Corniere cu aripi egale

112

A13.2.

Corniere cu aripi neegale

 

114

A13.3.

O¸tel

laminat

dublu

 

T .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

115

A13.4.

O¸tel

laminat

U

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

116

A13.5.

Tabla˘ groasa˘

din o¸tel

laminat

 

117

A13.6.

Platbande din o¸tel

 

117

A13.7.

Sinele¸

cailor˘

de

 

118

A13.8. Dimensiuni ale ¸suruburilor

 

de

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. A13.9. Valorile coecien¸tilor α ¸si β pentru placi˘ rezemate pe patru sau trei laturi

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ancorare

 

119

120

Anexa 14. A14.1. Poduri rulante .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

121

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

124

 

125

126

127

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

128

A14.2. Valorile coecien¸tilor

dinamici k 1 ¸si k 2

Anexa 15. A15.1. Eforturi în barele fermei cu deschiderea 18 m

A15.2. Eforturi în barele fermei cu deschiderea 24 m

A15.3. Eforturi în barele fermei cu deschiderea 36 m A15.4. Eforturi în barele fermei cu

deschiderea 42 m

BIBLIOGRAFIE

129

˘

PREFA¸T A

Îndrumarul are scop didactic ¸si este destinat studen¸tilor spe- cialita¸˘tii 582.1 "Construc¸tii ¸si Inginerie Civila"˘ ca suport suplimentar la realizarea tezei anuale nr. 2 la disciplina "Con- struc¸tii metalice". Avantajul construc¸tiilor metalice în domeniul halelor indus- triale este evident: reducerea greuta¸˘tii în compara¸tie cu con- struc¸tiile din beton armat; o siguran¸t a˘ sporita˘ datorat a˘ omoge- nit a¸˘tii o¸telurilor; durata redus a˘ de execu¸tie etc. Caietul de sarcini coincide cu cerin¸tele reale existente în proiectare. În capitolul I se prezint a˘ alcatuirea˘ unei hale industriale cu pod rulant ¸si se determina˘ încarc˘ arile˘ care solicita˘ structura de rezisten¸ta.˘ Determinarea eforturilor în structura de rezisten¸t a˘ se efec- tueaza˘ cu un program special propus de catedr a.˘ Deasemenea, în capitolul I se alcatuiesc˘ gruparile˘ de calcul pentru determinarea eforturilor defavorabile. Se men¸tioneaza˘ în special determinarea eforturilor provenite din ac¸tiunile seismice, care, de obicei, lipse¸ste în îndrumarele existente. În capitolul II se prezinta˘ predimensionarile˘ ¸si vericarile˘ necesare ale elementelor structurii de rezisten¸ta:˘ stâlpului în trepte de sec¸tiune plina˘ sau din elemente departate,˘ fermei din corniere ¸si grinzii de rulare. Îndrumarul con¸tine anexe în care se regase¸˘ ste toat a˘ infor- ma¸tia necesara˘ proiectarii.˘ Anexele con¸tin ¸si modelul par¸˘ tii grace a proiectului. Autorii exprima˘ sincere mul¸tumiri prof. univ. dr. ing. L. Gâdeanu (Universitatea "Politehnica" Timi¸soara) care a con- tribuit prin observa¸tiile sale la îmbun at˘ ˘tirea îndrumarului. La vericarea exemplelor prezente în lucrare au participat studen¸tii Faculta¸˘tii Cadastru, Geodezie ¸si Construc¸tii, speciali- tatea "Construc¸tii ¸si Inginerie Civila".˘ În special se men¸tioneaza˘ aportul studentului A. Cârlan.

6

Autorii

CAPITOLUL 1

DETERMINAREA

DIMENSIUNILOR PRINCIPALE SI¸

ÎNC ARC ARILOR ASUPRA HALEI

METALICE

1.1. Determinarea dimensiunilor principale ale cadrelor

Sa˘ se amplaseze elementele unei hale industriale cu deschi- derea L = 30 m echipata˘ cu doua˘ poduri rulante cu capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5 t cu regim mediu de func¸tionare. Cota ¸sinei de rulare h 1 = 11, 4 m; traveea halei B = 12 m; locali- tatea amplas arii˘ halei: or. Chi¸sin au.˘ Elementele de rezisten¸t a˘ se vor proiecta din o¸tel clasa C 245 . Conform [21] hala se în- cadreaza˘ în clasa II dup a˘ gradul de responsabilitate ¸si coecien- tul de siguran¸ta˘ dupa˘ destina¸tie γ n = 0, 95.

˘

˘

Tabelul 1.1: În˘al¸timile sinelor¸

h s si¸ a grinzilor de rulare h gr .

Capacitatea de ridicare Q, t

Sina¸ de rulare dup a˘ ΓOCT 4121 76

În al¸˘ timea grinzii de rulare h gr , mm pentru travee

Marca

h s , mm

6 m

12 m

10 20

P43

140

800

1100

32/5

KP70

120

1300

1600

50/12,5

KP80

130

1300

1600

80/20

KP100

150

1350

1650

100/20

KP120

170

1730

2030

125/20

KP120

170

1730

2030

Observa¸tie: În˘al¸timile grinzilor de rul are sunt orientative.

Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridi- care Q = 50/12, 5 t se determin a˘ înal¸˘ timea podului H p =

7

8

Capitolul 1

= 3215 mm ( g. 1.1), care reprezinta˘ distan¸ta de la cota ¸sinei de rulare pâna˘ la cota nivelului superior al gabaritului de circu- la¸tie a podului rulant. Rezult a:˘

h 2 = H p + 100 + a = 3215 + 100 + 300 = 3615 mm,

unde a = 200 400 mm este distan¸ta dintre gabaritul podului rulant ¸si ferma.˘ Se stabile¸ste marimea˘ h 2 = 4000 mm (multiplu de 200 mm).

b λ 0 75 B 1 b 2 b 1 ±0,00 L
b
λ
0
75
B
1
b
2
b
1
±0,00
L

Fig. 1.1: Schema stâlpului cu dimensiunile principale.

Înal¸˘ timea interioara˘ a halei rezulta˘

h = h 1 + h 2 = 11400 + 4000 = 15400 mm.

Acceptam˘ h = 15600 mm (multipla˘ la 1200 mm) ¸si cota ¸sinei de rulare se va mari˘ pâna˘ la 11, 6 m. Din tab. 1.1 rezulta˘

1.1. Determinarea dimensiunilor

9

înal¸˘ timea ¸sinei de rulare h s = 130 mm ¸si în al¸˘ timea orientativ a˘ a grinzii caii˘ de rulare h gr = 1600 mm. Se calculeaz a˘ lungimile par¸˘ tilor inferioare ¸si superioare ale stâlpului în trepte:

l

l

2

1

=

=

h 2 + h gr + h s = 4000 + 1600 + 130 = 5730 mm, hl 2 + h 3 = 15600 5730 + 800 = 10670 mm,

l = l 1 + l 2 = 10670 + 5730 = 16400 mm.

a

b 0 450 b B 1 2 75 b 1 L
b
0
450
b
B
1
2
75
b
1
L

b

b B 1 2 75 b 1 L
b
B
1
2
75
b
1
L

Fig. 1.2: Proiectarea trecerilor în hale cu regim foarte greu de func¸tionare.

paralele se stabile¸ste înal¸˘ timea la

reazem h = 3150 mm (v. [10] ) ¸si panta acoperi¸sului i = = 0, 015 (1, 5%) . Rezulta˘ înal¸˘ timea fermei la centru

Pentru ferme cu t alpi˘

10

Capitolul 1

Se alege la¸˘timea par¸˘ tii superioare a stâlpului b 2 = 500 mm. Parametrul λ trebuie s a˘ satisfaca˘ condi¸tia

λ > µ b 2 b 2

2

+ B 1 + 75 mm =

= µ 500 500

2

+ 300 + 75 = 625 mm,

unde B 1 = 300 mm este lungimea consolei podului de rulare (v. anexa A14.1). Admitem parametrul λ = 750 mm (multiplu la 250 mm ) ¸si calculam˘ la¸˘timea par¸˘ tii inferioare a stâlpului

b 1 = b 2

2

Sunt satisfacute˘

+ λ = 500 + 750 = 1000 mm.

2

condi¸tiile orientative de alcatuire:˘

b 1 = 1000 mm > l 1 /22 = 10670/22 = 485 mm;

b 2 = 500 mm > l 2 /12 = 5730/12 = 478 mm.

Observa¸tie: În hale cu poduri rulante cu regim foarte greu sau cu mai mult de dou˘a poduri rulante cu regim mediu si¸ greu de func¸tionare între podul rulant si¸ stâlp se proiecteaz˘a o trecere ( g.1.2, a). În aceste cazuri la λ se vor ad˘auga 450 mm (400 mm— l˘a¸timea minim˘a a trecerii; 50 mm— l˘a¸timea balustradei de protec¸tie). Trecerea poate proiectat˘a si¸ printr-un gol în inima stâlpului ( g. 1.2, b).

Deschiderea podului rulant

L p = L 2λ = 30 2 · 0, 75 = 28, 5 m.

Partea superioara˘ a stâlpului se va proiecta cu sec¸tiune dublu T, iar cea inferioar a˘ din elemente departate,˘ solidarizate cu zabrele˘ sau cu inima˘ plina.˘ Schema halei cu dimensiunile caracteristice este prezentata˘ în g. 1.3.

1.1. Determinarea dimensiunilor

11

b 2 = 500 = 0,015 i = 0,015i b 0 = 250 b 1
b 2 = 500
= 0,015 i = 0,015i
b 0 = 250
b 1 = 1000
± 0,00
L p = 28500
L = 30000

Fig. 1.3: Dimensiunile caracteristice ale unei hale (în mm ).

12

Capitolul 1

1.2. Determinarea încarc˘ arilor˘ halei metalice

1.2.1. Încarc˘ ari˘ permanente

asupra

Valoarea încarcarii˘ permanente pe ferma˘ este determinata˘

de modul de alcatuire˘ a structurii acoperi¸sului. În tab. 1.2 este

calculat a˘ încarcarea˘

pe 1 m 2 a acoperi¸sului.

Tabelul 1.2: Calculul înc˘arc˘arilor permanente pe 1 m 2 de acoperi¸s.

Componen¸ta ¸sarpantei ¸si construc¸tiilor acoperi¸sului

Valoarea

Coe cient de siguran¸t a˘

Valoarea

normat a,˘

de calcul,

kN/m 2

kN/m 2

Covor de izola¸tie hidrofug a˘ tip membran a˘ Strat de asfalt δ =20 mm , γ =18 kN/m 3 Izolant termic din pl aci˘ de vat a˘ mineral a˘ δ =150 mm ,

0,12

1,3

0,156

0,36

1,3

0,468

0,45

1,2

0,540

γ =3

kN/m 3

Barier a˘ de vapori (un strat de pergamin) Panou din tabl a˘ cutat a˘ din o¸tel H60-845-09 Pane de o¸tel (pro l U 30) Greutatea proprie a elemen— telor metalice ale acoperi¸su- lui (fermelor, lumin atoarelor,˘ contravântuirilor (conform tab.1.4))

0,04

1,3

0,052

0,109

1,05

0,114

0,104

1,05

0,109

0,45

1,05

0,473

Total

1,63

-

1,91

Încarcarea˘

liniara˘ pe ferma˘

q acp = cos q B α

' 1, 91 · 12

= 22, 9 kN/m,

1

unde s-a considerat cos α ' 1 (pentru acoperi¸suri cu pant a˘

1.2. Determinarea încarc˘ arilor˘

13

mica).˘

Tabelul 1.3: Calculul înc˘arc˘arii permanente pe 1 m 2 de perete.

Componenta peretelui de protec¸tie

Valoarea

Coe cient de siguran¸t a˘

Valoarea

normat a,˘

de calcul,

 

kN/m 2

kN/m 2

Panou cu trei straturi

0,183

1,1

0,201

Fereastr a˘ cu straturi duble de dimensiunea 6 ×1,2 m

0,278

1,1

0,306

Total

0,461

-

0,507

Reac¸tiunile în reazeme din încarcarea˘

permanent a˘ a riglei

F r 1 = q acp L

2

= 22, 9 · 30

2

= 344 kN.

Tabelul 1.4: Valori orientative ale consumului de o¸tel pe 1 m 2 ale diferitor elemente ale halelor.

 

Consumul de o¸tel în kg/m 2

Capacitatea de ridicare a podurilor rulante, t

Sarpanta¸

Stâlpi

Grinzi de

acoperi¸sului

rulare

50

30

45

25

35

20

30

80 100

30

45

45

65

40

60

125 150

30

45

55

75

40

70

Greutatea stâlpului

G s = γ f g BL

2

= 1, 05 · 0, 343 · 12 · 30

2

= 64, 8 kN,

de siguran¸t a˘ al încarc˘ arii˘

provenite din greutatea elementelor din o¸tel (tab. 1 din [21] ); g — greutatea orientativa˘ ale stâlpilor halei pe 1 m 2 ( g = 35 × ×9, 81 = 343 N/m 2 , tab. 1.4).

unde γ f = 1, 05 este coecientul

14

Capitolul 1

19200
19200

±0,00

14 Capitolul 1 19200 ±0,00 Fig. 1.4: Amplasarea elementelor de protec¸tie verticale. Greutatea proprie a panourilor

Fig. 1.4: Amplasarea elementelor de protec¸tie verticale.

Greutatea proprie a panourilor ¸si a ferestrelor de pe lungi- mea B 0 = 6 m ( B 0 este distan¸ta de la stâlpii de baz a˘ pâna˘ la stâlpii intermediari) la nivelul treptei va egala˘ (celelalte dimensiuni— v. g. 1.4).

G p = (5, 4+1, 53) · 6 · 0, 201 + 2, 4 · 6 · 0, 306 = 12, 8 kN,

unde: 0 , 201 kN/m 2 este greutatea panourilor de protec¸tie, iar 0, 306 kN/m 2 - greutatea ferestrelor (v. tab. 1.3). Greutatea par¸˘ tii superioare a stâlpului poate considerata,˘

1.2. Determinarea încarc˘ arilor˘

15

orientativ, egala˘ cu 1/5 din greutatea total a˘ a stâlpului:

G

s = G s

0

5

64, 8

5

=

= 13, 0 kN.

La nivelul treptei se aplica˘ for¸ta

F 2 = G p + G s 0 = 12, 8 + 13, 0 = 25, 8 kN,

¸si momentul concentrat

δ

M gp = G p ( e + b + 2 )+(G s 0 + F r 1 ) e =

= 12, 8 · µ 0, 25 + 0, 25 + 0, 08

2

+ (13, 0 + 344) · 0, 25 =

unde e = b 1 b 2

2

=

= 96, 2 kN · m,

1 0, 5

2

= 0, 25 m; δ = 80 mm = 0, 08 m

este grosimea panoului de protec¸tie. La cota inferioar a˘ a stâlpului este aplicata˘ for¸ta

F 1 = (2 + 2, 67) · 6 · 0, 201 + 6 · 6 · 0, 306 + 4

5

· 64, 8 = 68, 5 kN.

Încarc˘ arile˘

permanente sunt prezentate în g. 1.5, a.

1.2.2. Încarc˘ ari˘ provenite din greutatea zapezii˘

Pentru Republica Moldova valoarea normata˘ a încarc˘ arii˘ din zapad˘ a˘ pe 1 m 2 a proiec¸tiei orizontale s = 0, 5 kN/m 2 (tab.

4 din [21] ). Încarcarea˘

liniara˘ pe ferma˘ este

q zap = γ f · s · µ · B = 1, 4 · 0, 5 · 1 · 12 = 8, 40 kN/m,

unde γ f = 1, 4 este coecientul de siguran¸ta˘ al încarc˘ arii˘ din za-˘

pada,˘ stabilit în dependen¸t a˘ de raportul p n

s

> 0, 8 (v. pct. 5.7 din [21] ), µ = 1 — coecientul de trecere de

1, 633

0, 5

=

= 3, 27 >

16

Capitolul 1

a

q

acp = 22,9

kN

/

m

       
         
         
         
         
         
         
         
         
 
 
F 2 gp
F
2
gp
 
  F 2 gp  
 

F

2 =

25,8 kN

F

1

 

F

 
   
 
   

M

M

1 =

25 ,8 kN F 1   F     M M 1 = g p =

gp = 96,2

68,5 kN

kN m

b

q zap = 8,4 kN / m M zap = 31,5 kN m ⋅
q zap = 8,4
kN
/
m
M zap = 31,5
kN m

Fig. 1.5: Înc˘arc˘arile provenite din: greutatea proprie (a) si¸ z˘a- pad˘a (b ).

la încarcarea˘ aplicata˘ la nivelul p amântului˘ la încarcarea˘ apli- cata˘ la nivelul acoperi¸sului (v. pct. 5.3 ¸si anexa 3, schema 1 din

[21]).

Reac¸tiunile fermei din încarcarea˘

F r 2 = q 2 L

2

= 8, 40 · 30

2

Momentul la nivelul treptei

M zap = F r 2 · e = 126 · 0, 25

q zap vor :

= 126 kN.

= 31, 5 kNm.

Încarc˘ arile˘

provenite din greutatea stratului de z apad˘

prezentate în g. 1.5, b.

a˘ sunt

1.2.3. Încarc˘ ari˘ din ac¸tiunea podurilor rulante

Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridi- care Q = 50/12, 5 t rezulta:˘

— baza podului rulant

B 2 = 7200

mm;

— distan¸ta dintre axele ro¸tilor

A 2 = 5950

mm;

— presiunea maxima˘ pe roata˘

F max = 447 kN ;

— masa podului rulant cu carucior˘

m p = 62, 2 t.

1.2. Determinarea încarc˘ arilor˘

17

4,8 m 5,95 m 1,25 m 5,95 m 6,05 m F FF F 12 m
4,8 m
5,95 m 1,25 m 5,95 m
6,05 m
F
FF
F
12 m
12 m
y 4 = 0,400
y 2 = 0,896
y 1 = 1,00
y 3 = 0,504

Fig. 1.6: Schema amplas˘arii podurilor rulante pe grinda de ru- lare pentru determinarea presiunii pe stâlpul cadrului.

Distan¸ta minima˘ dintre axele ro¸tilor marginale˘ a doua˘ po- duri rulante apropiate unul de altul este: B 2 A 2 =

= 7200 5950 = 1250 mm. Schema de ac¸tiune a doua˘ poduri

cuplate este prezentat a˘ în g. 1.6. Ordonatele liniei de inuen¸t a˘

y i ( i 6= 1 ) a reac¸tiunii în stâlpul examinat se pot calcula din asemanarea˘ triunghiurilor. Valoarea de calcul a presiunii pe stâlpul de care este apropiat caruciorul˘ podului rulant rezult a:˘

D max = γ f ψ X

i

F max y i + γ f G gr + γ f q n b grf B =

= 1, 1 · 0, 85 · 447(1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 · 52, 9+

+1, 2 · 1, 5 · 1 · 12 = 1250 kN,

unde, conform tab. 1.4, greutatea proprie a grinzii de rulare

G gr = m 1 gB L

2

= 30 · 9, 81 · 12 · 30

2

= 52, 9 · 10 3 N = 52, 9 kN,

unde γ f = 1, 1 — coecient de siguran¸t a˘ (pct. 4.8 din [21]); ψ =

= 0, 85 este coecient de grupare pentru poduri rulante cu regim

18

Capitolul 1

mediu de func¸tionare (pct. 4.17 din [21]); b grf ' 1 m — la¸˘timea grinzii de frânare; q n = 1, 5 kN/m 2 este încarcarea˘ temporara˘ pe grinda de rulare, conven¸tional introdusa˘ în D max . Presiunea minima˘ pe roat a˘

=

F min = ( Q + m p )g

n

F max =

(50 + 62, 2) · 9, 81

2

447 = 103 kN,

unde m p este masa total a˘ a podului rulant, n — numarul˘ ro¸ti pe un r al caii˘ de rulare. Valoarea de calcul a presiunii pe stâlpul opus va :

de

D min = γ f · ψ X F min · y i + γ f · G gr + γ f · q n · b gr.f. · B =

i

= 1, 1 · 0, 85 · 103 · (1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 · 52, 9+

+1, 2 · 1, 5 · 1 · 12 = 347 kN.

Momentele concentrate provenite din for¸tele D max ¸si D min la nivelul treptei

M max = D max · e 1 = 1250 · 0, 5 = 625 kNm;

M min = D min · e 1 = 347 · 0, 5 = 174 kNm,

unde e 1 = 0, 5b 1 = 0, 5 · 1=0, 5 m. Valoarea normata˘ a for¸tei orizontale, provenita˘ din frânarea sau demararea caruciorului,˘ pentru poduri cu suspensie exibila,˘ conform pct. 4.4 din [21] va

T

n

=

0, 05( Q + m c ) g = 0, 05 · (50 + 17) · 9, 81 = 32 , 9 kN,

unde m c = 17 t este masa caruciorului˘ For¸ta de frânare pe o roat a˘

(v. anexa A14.1).

n = T

T

r

n

n 32, 9

=

2

= 16, 4 kN,

1.2. Determinarea încarc˘ arilor˘

19

unde n = 2 este numarul˘ ro¸tilor podului rulant pe un r al caii˘ de rulare. For¸ta orizontal a,˘ provenita˘ din frânarea a doua˘ poduri ru- lante cuplate, transmis a˘ cadrului

X y i = 1, 1 · 0, 85 · 16, 4(1+0, 896+0, 504+0, 4) =

T = γ f · ψ · T

n

r

i

= 42, 9 kN.

For¸ta T este aplicata˘ dintr-o parte sau alta a cadrului la nivelul ¸sinei de rulare (g. 1.7).

D max = 1250 kN

M max = 625 kN·m

D m a x = 1250 kN M m a x = 625 kN·m D m
D m a x = 1250 kN M m a x = 625 kN·m D m

D min = 347 kN

T

T = 42,9 kN

a x = 625 kN·m D m i n = 347 kN T T = 42,9
a x = 625 kN·m D m i n = 347 kN T T = 42,9
a x = 625 kN·m D m i n = 347 kN T T = 42,9

M min = 174 kN·m

Fig. 1.7: Înc˘arc˘ari provenite din ac¸tiunile podurilor rulante.

1.2.4. Încarc˘ ari˘ provenite din ac¸tiunea vântului

În documentele normative [21] încarcarea˘ provenita˘ din ac¸ti- unea vântului se determin a˘ din dou a˘ componente — statica,˘ ce corespunde presiunii medii a vântului, ¸si dinamica˘ (pulsa¸tion-

ala).˘ La calculul halelor parter cu înal¸˘ timea h 6 36 m ¸si rapor-

tul dintre în al¸˘ time ¸si deschidere

6 1, 5 componenta dinamica˘

poate neglijat a.˘ Încarcarea˘ de calcul datorat a˘ vântului într-un punct oarecare i se va determina cu rela¸tia

h

L

q i = w · k i · c · γ f · B 0 = k i · w ; w = w · c · γ f · B 0 ,

20

Capitolul 1

unde w — valoarea normata˘ a presiunii medii a vântului; k i coecient, care ¸tine seama de varia¸tia presiunii vântului pe înal¸˘ time ¸si categoria terenului; c — coecientul aerodinamic, care ¸tine seama de congura¸tia cladirii;˘ γ f = 1, 4 — coecientul de siguran¸t a;˘ B 0 = 6 m — la¸˘timea panoului de calcul.

Tabelul 1.5: Valorile coecientului k i pentru cele trei categorii de terenuri (extras din [21]).

În al¸˘ timea z, m

Coe cientul k i pentru terenuri de categoria

A

B

C

5

0,75

0,5

0,4

10

1,0

0,65

0,4

20

1,25

0,85

0,55

40

1,5

1,1

0,8

60

1,7

1,3

1,0

Tabelul 1.6: Valorile coecien¸tilor aerodinamici (extras din

[21])

Valorile coeficientilor c i α, Schema c pentru h 1 /L i grade 0 0,5
Valorile coeficientilor c i
α,
Schema
c
pentru h 1 /L
i
grade
0
0,5
1
2
c
c
0
0
–0,6
–0,7
–0,8
1
2
α
20
+0,2
–0,4
–0,7
–0,8
c
c
3
1
c
=+0,8
40
+0,4
+0,3
–0,2
–0,4
60
+0,8
+0,8
+0,8
+0,8
L
c
c
3
60
–0,4
–0,4
–0,5
–0,8
2
c
3
c
=+0,8
B′ L
1
90
–0,4
–0,4
–0,5
–0,6
c
3
B′ L
2
90
–0,5
–0,5
–0,6
–0,6
c
3

Conform tab. 1.5 pentru terenuri de categorie B k 1 =

1.2. Determinarea încarc˘ arilor˘

21

= 0, 5; k 2 = 0, 65; k 3 = 0, 85 pentru înal¸˘ timile z = 5 , 10,

20 m respectiv. Valorile presiunii vântului în punctele caracteristice sunt pre- zentate în g. 1.8, a. În calcule încarcarea˘ neuniform distribuit a˘ pe înal¸˘ timea halei ( g. 1.8, a ) se va înlocui cu o încarcare˘ uniform distribuit a˘ echivalenta˘ ( g. 1.8, b ). Intensitatea încarc˘ arii˘ echivalente se determina˘ din condi¸tia egalita¸˘tii momentelor de încovoiere M în încastrarea consolei conven¸tionale cu lungimea l = 16, 4 m provenite din încarcarea˘ reala˘ q i ¸si încarcarea˘ echivalenta˘ q ecv . Conform har¸˘ tii raionarii˘ dupa˘ presiunea vântului [21] Re- publica Moldova se aa˘ în zona II ¸si w = 0, 30 kN/m 2 ; pentru pere¸tii verticali dupa˘ tab. 1.6 coecientul aerodinamic c = 0, 8 . În acest caz

w = 0, 30 · 0, 8 · 1, 4 · 6=2, 02 kN/m.

Momentul în încastrare din înc arcarea˘

¸si din înc arcarea˘

M = q ecv l 2

2

,

reala˘ (v. g. 1.8, a )

echivalenta˘ va :

M = w · 0, 5 · 5 · µ

5

2

+ 0, 8 + 0, 5 · 5 · µ 5

2 +5+0, 8 +

+ 1 2 · 0, 15 · 5 · µ 3 · 5+5+0, 8 +

2

2

+ 2 · 0, 112 · 5, 6 · µ

1

·

+0, 65 · 5, 6 · µ 5, 6 +5+5+0, 8 +

¶¸ =
2

3 5, 6 + 10, 8

= w · 86, 5=2, 02 · 86, 5 = 175 kN · m.

Valoarea de calcul a înc arc˘ arii˘ echivalente din ac¸tiunea di- recta˘ a vântului va

q ecv = 2M

l

2

= 2 · 175

16, 4 2

= 1, 30 kN/m.

22

Capitolul 1

a 20,00 k 3 = 0,85 19,20 k′′= 0,834 2 15,60 k′= 0,762 2 10,00
a
20,00
k 3 = 0,85
19,20
k′′= 0,834
2
15,60
k′= 0,762
2
10,00
k 2 = 0,65
5,00
k 1 = 0,5
±0,00
–0,80
b
= 16,4 m hl
hs = 3,6 m
W = 5,80 kN W ′ = 2,97 kN q ′ = 0,665 kN m
W
= 5,80 kN
W ′ = 2,97 kN
q
= 0,665
kN m
ecv
q ecv = 1,30 kN/m
l = 16,4 m

Fig. 1.8: Schema ac¸tiunii vântului: real˘a (a ); schema simpli - cat˘a pentru calcul (b).

1.2. Determinarea încarc˘ arilor˘

23

Ac¸tiunea înc arc˘ arii˘ din vânt pe sectorul dintre cota talpii˘ in- ferioare a fermei ¸si punctul cel mai înalt al halei (sectorul ha¸surat din g. 1.8, a ) se înlocuie¸ste conven¸tional cu o for¸ta,˘ aplicat a˘ la nivelul talpii˘ de jos a fermei. Valoarea for¸tei concentrate din ac¸tiunea directa˘ a vântului

W =

=

k

0

2 + k 00

2

2

· w · h hs = (0, 762 + 0, 834)

2

· w · h hs =

(0, 762 + 0, 834)

2

· 2, 02 · 3, 6=5, 80 kN.

Pentru h 1

l

L = L form tab. 1.6

= 16, 4

30 =

0, 547 ¸si B 0

6

L = 30

=

0, 2 con-

c 3 = 0, 4 + (0, 547 0, 5) 1 0, 5

(0, 5 0, 4) = 0, 409,

unde semnul ”minus” a fost omis. În partea dreapta˘ a halei ac¸tioneaza˘ încarcarea˘ centrata:˘

¸si for¸ta con-

q

ecv = 0, 409 q ecv = 0, 409

0

0, 8

0, 8

· 1, 30 = 0, 665 kN/m;

W 0 = 0, 409 W = 0, 409

0, 8

0, 8