GP 118 2012 PR Ghid Pentru Proiectarea Planseelor Dala in Zone Seismice PDF

7/26/2019 GP 118-2012-Pr - Ghid Pentru Proiectarea Planseelor Dala in Zone Seismice
PROIECT
GHID PENTRU PROIECTAREA PLANŞEELOR DALĂ
ÎN ZONE SEISMICE
Indicativ GP 118-2012
Bucureşti, februarie 2012
http://slidepdf.com/reader/full/gp-118-2012-pr-ghid-pentru-proiectarea-planseelor-dala-in-zone-seismice 1/136
CUPRINS
1 1.1Obiect şi ....................................................................................................................5
Obiect domeniu de aplicare................................................................5
1.2 Domeniu de aplicare..............................................................................................5
2 Definiţii şi simboluri ...............................................................................5
2.1 Definiţii .................................................................................................................5
2.2 Simboluri...............................................................................................................7
3 Documente de referinţă ..........................................................................9
4 Materiale................................................................................................10
5 Cerinţe de proiectare............................................................................10
5.1 Cerinţe de rezistenţă ............................................................................................10

5.2
5.3 Cerinţţe de exploatare...........................................................................................11
durabilitate .........................................................................................11
5.4 Cerinţe specifice pentru proiectarea la solicit ări seismice ..................................11
6 Proiectarea preliminară .......................................................................14
7 Alcătuirea constructivă ........................................................................14
8 Calculul planşeelor dală .......................................................................15
8.1 Metoda coeficienţilor ..........................................................................................16
8.1.1 Limitări ........................................................................................................16
8.1.2 Momentul total de calcul pentru o deschidere .............................................16
8.1.3 Momente de calcul pozitive şi negative.......................................................16
8.1.4 Momente de calcul în fâşiile de reazem şi de câmp.....................................17
8.2 Metoda cadrului înlocuitor..................................................................................18
8.3 Metoda elementului finit .....................................................................................19
9 Recomandări pentru armare ...............................................................19
9.1 Armarea longitudinală a plăcii............................................................................19
9.2 Armarea plăcii în dreptul stâlpilor interiori.........................................................21
9.3 Armarea plăcii în dreptul stâlpilor de margine sau de col ţ .................................21
9.4 Armarea transversală a îmbinărilor placă-stâlp...................................................21
9.5 Armarea pentru asigurarea integrităţii structurale...............................................23
Anexa A: Scheme logice pentru proiectarea planşeelor dală şi a

îmbin ărilor aferente acestora
A1. Etape de proiectare a construcţiilor cu planşee dală la acţiuni seismice………...A1
A2. Determinarea perimetrului de calcul ……………………………………………A3
A3. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii……………………………………A5
A4. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii……………………………..…A6
A5. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii (în zone seismice)……………… A7
A6. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii (în zone seismice)…………... A8
A7 Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp interior……………... A9
A8. Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp marginal…………… A10
A9. Factorul de neuniformitate β pentru îmbinări dală-stâlp de colţ………………A13
Anexa B: Exemple de calcul

B1. Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor……………………….B1
B2. Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor…………….…..B12
B3. Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit………………..…B20
B4. Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă
cu seismicitate ridicată……………………………………………………….…B28
B5. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp,
f ără transfer de moment……………………………………………………...…B44
cu transfer de moment, solicitări gravitaţionale………………………………..B50
cu transfer de moment, solicitări gravitaţionale şi seismice……………………B57
B8. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale………………………………………………………….B65
B9. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale şi seismice……………………………………………..B72
B10. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale………………………………………………………..B80
B11. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp,
solicitări gravitaţionale şi seismice……………………………………………B87
B12. Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în
vecinătatea stâlpului, cu transfer de moment, sol
󰀱 󰁏󰁢󰁩󰁥󰁣󰁴 ş󰁩 󰁤󰁯󰁭󰁥󰁮󰁩󰁵 󰁤󰁥 󰁡󰁰󰁬󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥

󰀱󰀮󰀱 󰁏󰁢󰁩󰁥󰁣󰁴
Prezentul ghid lacon

monolit supuse ţine ăprevederi
solicit pentru
ri din acţiuni proiectarea
gravita planşeelor dală din beton armat
ţionale şi seismice.
Nu fac obiectul prezentului ghid plan şeele dală din beton precomprimat şi planşeele
ciupercă.
󰀱󰀮󰀲 󰁄󰁯󰁭󰁥󰁮󰁩󰁵 󰁤󰁥 󰁡󰁰󰁬󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥
Prevederile ghidului se aplică la proiectarea planşeelor dală din beton armat în zone
seismice, la clădiri de locuinţe, birouri şi parcări.
Sistemul structural alcătuit din planşee dală şi stâlpi nu poate fi folosit pentru preluarea
efectelor acţiunii seismice decât în condiţiile restrictive prevăzute în acest ghid.
Prevederile ghidului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor de lucrări,
precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor, după caz).
󰀲 󰁄󰁥󰁦󰁩󰁮󰁩ţ󰁩󰁩 ş󰁩 󰁳󰁩󰁭󰁢󰁯󰁬󰁵󰁲󰁩
󰀲󰀮󰀱 󰁄󰁥󰁦󰁩󰁮󰁩ţ󰁩󰁩
Planşeu dal ă – Planşeu compus dintr-o placă de grosime constantă care reazemă pe
stâlpi, f ără intermediul unor grinzi (Fig. 1 a).
Planşeu ciupercă – Planşeu compus dintr-o placă care reazemă pe stâlpi, f ără intermediul
unor grinzi, cu îngroşarea plăcii în zona de rezemare (Fig. 1 b).
Nod - Partea din stâlp situată în grosimea plăcii (incluzând subplaca, dacă aceasta există)
şi având dimensiuni în plan egale cu ale stâlpului la intersec ţia dintre stâlp şi faţa
inferioară a plăcii (sau subplăcii).
Îmbinare - Nodul împreună cu regiunea plăcii adiacentă nodului.
Capitel - Parte evazată a stâlpului situată sub placă şi turnată odată cu acesta.
Subplacă - Partea îngroşată a plăcii din jurul stâlpului, cu grosimea de cel pu ţin ¼ din
grosimea plăcii adiacente şi extinsă din axul stâlpului în fiecare direcţie principală cu cel
puţin 1/6 din distanţa interax între stâlpi.
Capitel de forfecare - Parte îngroşată a plăcii în jurul stâlpului care nu satisface cerinţele
pentru subplacă referitoare la dimensiunile în plan.
Perimetru de calcul de referin ţă - Perimetru situat pe placă, în jurul stâlpului, la distanţă
2d de acesta, şi construit astfel încât s ă aibă lungime minimă (Fig. 2.2 şi 2.3).
Sec ţ iune de calcul de referin ţă - Secţiune transversală în placă, care urmăreşte perimetrul
de calcul de referinţă şi are dimensiunea verticală egală cu d (Fig. 2.2).
Direc ţ ia momentului – Direcţie paralelă cu direcţia armăturii de încovoiere dispusă
pentru preluarea respectivului moment încovoietor.
Moment neechilibrat - Partea din momentul total al plăcii transmisă stâlpului prin
îmbinare.
5
Fig. 2.1 – Tipuri de planşee f ără grinzi
Fig. 2.2 – Definiţii şi notaţii: A - secţiune de calcul, de referinţă; B - arie de calcul de

referinţă Acont; C - perimetru de calcul de referinţă u1; D - arie încărcată Aload; r cont alt
perimetru de calcul (cf. SR EN 1992-1-1)
Fig. 2.3 - Tipuri de contururi de calcul de referinţă în jurul ariilor încărcate(cf. SR EN

1992-1-1)
󰁓󰁩󰁭󰁢󰁯󰁬󰁵󰁲󰁩
La utilizarea prezentului ghid se aplic ă simbolurile de mai jos.
NOTĂ: Notaţiile utilizate sunt conforme cu standardele SR ISO 3898 şi SR EN 1992-1-1.
Litere latine mari

Ac aria secţiunii de beton care corespunde forţei axiale de calcul N Ed
Asw aria a armăturii de străpungere pe un perimetru din jurul stâlpului
Av,min aria minimă a armăturii de străpungere pe un perimetru din jurul stâlpului
D diametrul secţiunii transversale a stâlpului circular
E c modulul de elasticitate al betonului
I c momentul de inerţie al secţiunii de beton

M 0 momentul de calcul total pentru o deschidere

M Ed valoarea de calcul a momentului încovoietor

N Ed,y, N Ed,z forţele axiale ce acţionează pe lăţimile de placă asociate stâlpilor
V Ed valoarea de calcul a forţei tăietoare aplicate

W 1 caracteristică a secţiunii critice de forfecare care corespunde unei repartiţii liniare
a eforturilor tangenţiale
Litere latine mici
a distanţa de la faţa stâlpului la perimetrul de calcul considerat

ag acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării
terenului)
by şi bz dimensiunile perimetrului de calcul
c factor de amplificare al deplasării elastice în calculul la starea limită de

rezistenţă la acţiunea seismică
c1şi c2 dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului
d înălţimea utilă a dalei

d re deplasarea relativă de nivel la acţiunea seismică
dl lungimea elementară a perimetrului de calcul
d y şi d z înălţimile utile ale dalei pe cele 2 direcţii principale (ortogonale)
e excentricitatea lui dl de la axa în jurul căreia acţionează momentul M Ed
epar excentricitatea paralelă cu marginea dalei, rezultând dintr-un moment faţă de o
axă perpendiculară pe marginea dalei
ey şi ez excentricităţile M Ed / VE d după axa y şi respectiv axa z
f ck valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune a betonului
7
f cd valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului

f yk valoarea caracteristică a rezistenţei de curgere a armăturii
f yd valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturii
f ywd valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturilor de străpungere

f ywd,ef rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere
g acceleraţia gravitaţională

h înălţimea de nivel

k coeficient care depinde de raportul dimensiunilor sec ţiunii transversale a
stâlpului
l lungime

lg dimensiune a golului din dală

lH distanţa orizontală de la faţa stâlpului până la marginea capitelului
q factor de comportare (utilizat la determinarea forţei seismice de calcul)

q Ed valoarea de calcul a încărcării verticale

r cont raza perimetrului de calcul
sr distanţa în direcţie radială dintre perimetrele de armături transversale
st distanţa în direcţie tangenţială dintre armăturile transversale

u0 perimetrul stâlpului
u1, uout perimetrele de calcul
*
u1 perimetrul de calcul redus
v Ed efortul unitar de străpungere în lungul perimetrului de control

v
Rd ,c valoarea de calcul a rezistenţei la străpungere a unei dale f ără armătură
transversală în lungul secţiunii de calcul considerate
v
Rd ,cs valoarea de calcul a rezistenţei la străpungere a unei dale cu armătură
transversală în lungul secţiunii de calcul considerate
v
Rd ,max valoarea maximă de calcul a rezistenţei la străpungere în lungul secţiunii de
calcul considerate
Litere greceşti
α unghiul dintre armăturile de străpungere şi armăturile longitudinale

α 1 factorul de multiplicare a forţei seismice orizontale corespunzător formării prime
articulaţii plastice in sistem
α 2 factorul de multiplicare a forţei seismice orizontale corespunzător formării
mecanismului cinematic global
β coeficient ce ţine seama de aportul momentului neechilibrat asupra eforturilor d
forfecare din lungul perimetrului de calcul
β 0 factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale
∆V Ed
valoarea netă a forţei de reacţiune verticală din interiorul perimetrului de calcul
considerat
λ factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental
prin masa modală efectivă asociată acestuia
ν coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ρ ly şi ρ lz coeficienţii de armare longitudinală în direcţiile y şi respectiv z

σ cp valoarea medie a eforturilor normale în beton în secţiunea critică
σ cy şi σ cz eforturile normale în beton în secţiunea critică pe direcţiile y şi respectiv z
󰀳 󰁄󰁯󰁣󰁵󰁭󰁥󰁮󰁴󰁥 󰁤󰁥 󰁲󰁥󰁦󰁥󰁲󰁩󰁮ţă
Ghidul se utilizează împreună cu următoarele documente de referinţă:
Nr. Standard Denumire

crt.
SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
1 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri.
SR EN 1991-1-1:2004/ Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
2 NA:2006 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri. Anexa naţională
SR EN 1991-1- Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
3 1:2004/AC:2009 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări utile pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
4
Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004/ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
5
NB:2008 Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţionlă
SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
6
1:2004/AC:2008 Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004/ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
7
NB:2008/A91:2009 Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţionlă
8 SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilorăde beton. Partea 1-2:
Reguli generale. Calculul comport rii la foc.
9 SR EN 1992-1-2:2006/ Eurocod 2: Proiectarea

Reguli generale. structurilor
Calculul comportăderii beton.
la foc. Partea
Anexa1-2:
NA:2009 naţională
SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:
10 Reguli generale. Calculul comportării la foc.
2:2006/AC:2009
Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
11 STAS 438/1-89
calitate
STAS 438/1-89/A91- Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
12 calitate
2007
STAS 438/1- Oţelul beton laminat la cald. Condiţii tehnice generale de
13
89/A91:2007/C91:2009 calitate
14 STAS 438/2-91 Sârma rotundă profilată
Nr.
Acte legislative Publicaţia
crt.
Cod de proiectare. Bazele proiectării Ordinul ministrului transporturilor,
structurilor în construcţii, indicativ CR construcţiilor şi turismului nr.2.230/2005,
1 0-2005. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I bis, nr.148/16 februarie 2006, cu
modificările ulteriore
Cod de proiectare. Partea 1-Prevederi Ordinul ministrului transporturilor,
de proiectare pentru clădiri, indicativ P construc iilor
ţ şi turismului nr.1711/2006,
2 100-1/2006. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I bis, nr.803/25 septembrie 2006, cu
completările şi modificările ulteriore
Normativ pentru producerea betonului Ordinul ministrului dezvoltării lucrărilor
şi executarea lucrărilor din beton, publice şi locuinţei nr.577/2008 din 29 aprilie
3 beton armat şi beton precomprimat- 2008, Publicat în Monitorul Oficial al
Partea 1: Producerea betonului, României, Partea I numarul 374 din 16 mai
indicativ NE 012/1-2007. 2008
Specificaţie tehnică. Cerinţe privind Ordinul ministrului transporturilor,
produsele din oţel utilizate ca construcţiilor şi turismului nr. 1944/2005,
4 armături indicativ ST 009-05. publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1086bis din 2 decembrie 2005, cu
completările şi modificările ulteriore
Acest ghid cuprinde texte reproduse din standardele naţionale SR EN 1992-1-1:2004 şi

SR EN 1992-1-1:2006/NB:2008 identificate în paranteze sau prin bar ă laterală.
󰀴 󰁍󰁡󰁴󰁥󰁲󰁩󰁡󰁬󰁥
(1) Pentru proiectarea planşeelor-dală se folosesc betoane cu proprietăţile definite în SR
EN 1992-1-1, capitolul 3.1, şi NE012-1.
(2) Armăturile longitudinale şi transversale din stâlp, plăci şi noduri trebuie să fie
conforme cu cerinţele din SR EN 1992-1-1 capitolul 3.2 şi ST 009. Armarea transversală
a nodurilor dală-stâlp se poate face şi cu gujoane sau diverse carcase, dacă acestea au
agrement tehnic european.

󰀵 󰁃󰁥󰁲󰁩󰁮ţ󰁥 󰁤󰁥 󰁰󰁲󰁯󰁩󰁥󰁣󰁴󰁡󰁲󰁥
󰀵󰀮󰀱 󰁃󰁥󰁲󰁩󰁮ţ󰁥 󰁤󰁥 󰁲󰁥󰁺󰁩󰁳󰁴󰁥󰁮ţă
(1) Planşeele dală se vor verifica la starea limită de rezistenţă astfel:
a) sub efectul acţiunilor din combinaţia fundamentală, în situaţia de proiectare
durabilă şi în situaţia de proiectare tranzitorie (în timpul execuţiei, după scoaterea
popilor, când betonul este la o vârst ă mai mică de 28 de zile, planşeul trebuie
proiectat pentru a susţine greutatea sa proprie şi pe cea a planşeului superior
proaspăt turnat);
b) sub efectul acţiunilor din combinaţia seismică.
10
(2) Placa trebuie verificată la încovoiere, îmbinarea placă-stâlp la străpungere, iar stâlpii
la încovoiere cu forţă axială. Verificările se vor face conform SR EN 1992-1-1 cap. 6,
completate cu prevederile din capitolul 5.4 al prezentului ghid pentru verific ările din
combinaţia seismică. Verificarea la străpungere, atât la solicitări gravitaţionale cât şi la
solicitări seismice este detaliată în Anexa A (schemele logice A1...A9) şi exemplificată în
Anexa B (exemplele de calcul B1...B12).
󰀵󰀮󰀲 󰁃󰁥󰁲󰁩󰁮ţ󰁥 󰁤󰁥 󰁥󰁸󰁰󰁬󰁯󰁡󰁴󰁡󰁲󰁥

(1) Planşeele dală se vor verifica la starea limită de deformaţie şi starea limită de fisurare
conform SR EN 1992-1-1, capitolul 7.
(2) Pentru planşeele clădirilor de locuinţe, birouri sau parcări pentru autoturisme, cu
deschiderea lmax ≤ 7,00 m, condiţia de săgeată este considerată îndeplinită dacă grosimea
plăcii este cel puţin egală cu valorile date în Tabelul 5.1.
Tabelul 5.1. Grosimea minimă a plăcii asociată verificărilor la starea limită de deformaţie
Clasa de Panou de margine

oţel Panou interior
(f yk in MPa) Fără grindă de Cu grindă de
margine margine
345 lmax / 33 lmax / 36 lmax / 36
420 lmax / 30 lmax / 33 lmax / 33
500 lmax / 28 lmax / 30 lmax / 30
󰀵󰀮󰀳 󰁃󰁥󰁲󰁩󰁮ţ󰁥 󰁤󰁥 󰁤󰁵󰁲󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥

(1) Pentru asigurarea durabilităţii se vor respecta prevederile din SR EN 1992-1-1,
capitolul 4, şi cele din NE 012-1.
󰀵󰀮󰀴 󰁃󰁥󰁲󰁩󰁮ţ󰁥 󰁳󰁰󰁥󰁣󰁩󰁦󰁩󰁣󰁥 󰁰󰁥󰁮󰁴󰁲󰁵 󰁰󰁲󰁯󰁩󰁥󰁣󰁴󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁬󰁡 󰁳󰁯󰁬󰁩󰁣󰁩󰁴ă󰁲󰁩 󰁳󰁥󰁩󰁳󰁭󰁩󰁣󰁥

(1) Utilizarea sistemului structural dală-stâlpi pentru preluarea forţelor seismice este
permisă numai pentru clădiri cu cel mult 2 niveluri amplasate în zone cu ag ≤ 0,12g
(pentru cutremurul de proiectare, conform P100-1).
(2) La construcţiile la care sistemul dală-stâlpi are rolul de a prelua forţele seismice, se va
adopta pentru
proiectate factorul
în clasa de comportare
de ductilitate structurii valoarea q = 2,5 şi construcţiile vor fi
medie al(DCM).
(3) Pentru construcţiile amplasate în zonele caracterizate printr-o acceleraţie a terenului ag
≥ 0,16g (pentru cutremurul de proiectare, conform P100-1) şi pentru construcţiile cu mai
mult de 2 niveluri amplasate în zonele cu ag ≤ 0,12g, preluarea efectelor acţiunii seismice
va fi asigurată de un sistem compus din pereţi structurali, cadre sau o combinaţie a
acestora, sistemul dală-stâlpi având doar rolul de transmitere a înc ărcărilor gravitaţionale.
(4) La construcţiile la care sistemul dală-stâlpi nu are rol în preluarea for ţelor seismice,
factorul de comportare al structurii se determină pentru sistemul structural care preia
forţele seismice (pereţi, cadre, dual) conform prevederilor din P100-1.
(5) Pentru a ţine cont de reducerea de rigiditate generat ă de fisurarea pronunţată a dalelor
când structura este solicitată de acţiunea seismică, se recomandă ca la verificarea
11
deplasărilor laterale asociate stărilor limită de serviciu şi ultime (SLS şi SLU definite
conform P100-1), precum şi la determinarea eforturilor secţionale asociate stării limită
ultime, rigiditatea secţională a elementelor structurale din beton armat să se determine
conform tabelului 5.2.
Tabelul 5.2 Valorile de proiectare ale rigidităţii secţionale a elementelor structurale
Starea limită de servicu (SLS)

Componentele Componentele Starea limită
Tipul elementului nestructurale nestructurale nu ultimă (SLU)
contribuie la interacţionează cu
rigiditatea de structura
ansamblu a structurii
Plăci
(modelate prin
elemente finite de 0,4 E c I c 0,3 E c I c 0,3 E c I c
suprafaţă sau prin
grinzi echivalente)
Grinzi perimetrale 0,6 E c I c 0,4 E c I c 0,4 E c I c
Stâlpi E c I c 0,5 E c I c 0,5 E c I c
Pereţi structurali 0,5 E c I c 0,5 E c I c 0,5 E c I c
E c - Modulul de elasticitate al betonului

I c - Momentul de inerţie al secţiunii brute (nefisurate) de beton
(6) Dacă nu se prevede armătură de străpungere, efortul unitar de străpungere în lungul

perimetrului de control, generat de încărcările verticale asociate combinaţiei seismice
trebuie să îndeplinească condiţia:
Ed ≤ 0.4 ⋅ Rd , c (5.1)
unde :
v – efortul unitar de str ăpungere în lungul perimetrului de control considerat,
Ed
generat de încărcările verticale asociate combinaţiei seismice;
Rd,c – rezistenţa la străpungere a betonului pentru dale f ără arm ătură transversală,
v
care se determină conform SR EN 1992-1-1, §6.4.4(1).
(7) Rezistenţa la străpungere a dalelor cu armătură de străpungere şi perimetrul de calcul

dincolo de care nu mai sunt necesare arm ături de străpungere se vor determina conform
relaţiilor:
= 0, 4 + 1,5(d / s ) A f (1 / (u d ))sin α (5.2)
Rd ,cs Rd ,c r sw ywd , ef 1
u out ,ef = β V Ed / ( Rd ,c d ) (5.3)
12
în care:
Asw – aria total ă armăturii de străpungere de-a lungul unui perimetru de control;
sr – distanţa pe direcţie radială între perimetrele pe care sunt amplasate armăturile de
străpungere;
rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere, definită conform pct.
f ywd,ef –
6.4.5 (1) din SR EN 1992-1-1:2004;
d – media înălţimilor utile pe cele 2 direcţii ortogonale;
α – unghiul dintre armăturile de străpungere şi planul dalei. Dacă se prevede un singur
rând de bare înclinate, atunci în expresia (5.2) raportul d/sr = 0,67;
(8) În cazul îmbinărilor dală-stâlp f ără armătură transversală, structura de rezistenţă
trebuie să fie înzestrată cu suficientă rigiditate laterală astfel încât deplasările relative de
nivel asociate stării limită ultime, calculate cu rigidităţile reduse din tabelul 5.2, să
respecte condiţia:
,a = 0,015h
d r SLU = cqd re ≤ d r SLU (5.4)
unde :
d r ULS – deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLU;
q – factorul de comportare specific tipului de structur ă, după caz, conform P100-1

sau paragrafului 5.4(2) din prezentul ghid;
d re –
deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare;
c – coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama de faptul că pentru
T<Tc deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunz ătoare răspunsului seismic elastic, calculat conform P100-1;
,a –
valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 0,015h (unde h
d r SLU
este înălţimea de nivel) asociată limitei de comportare ciclică cvasi-stabilă a
îmbinărilor dală-stâlp f ără armătură transversală.
(9) La fâşiile de reazem, determinate ca la 8.1.4, armăturile longitudinale inferioare
trebuie să traverseze continuu nodurile dală-stâlp; în caz contrar lungimea de ancorare a
acestora trebuie majorată cu 50%.
(10) În transversal
zonele cu ăseismicitate ă (ag ≥ 0,16g pentru cutremurul de proiectare),
armarea a îmbinărilorridicat
dală-stâlp se va realiza doar cu armături de străpungere
verticale. Nu se admite utilizarea armăturilor înclinate.
(11) În interiorul perimetrului de control de străpungere u1 al planşeelor dală se admite să
existe cel mult un singur gol în placă, iar dimensiunea maximă a acestuia să respecte
condiţiile din Fig. 5.1:
13
 1
2d max(l g ,1 ; l g , 2 ) ≤ ⋅ d
4

max(l ; l ) ≤ 1 ⋅ min(c ; c )
l g ,1 g,2 1 2
 10
g,1
lg,2
u1
Fig. 5.1 – Dimensiunea maximă a golului în interiorul perimetrului de calcul u1
(12) Se recomandă ca pereţii rezemaţi direct pe placa planşeelor dală să fie alcătuiţi ca
elemente uşoare f ără rigiditate şi rezistenţă semnificative la încărcări orizontale din
acţiuni seismice.
(13) Se recomandă să se evite soluţiile de alcătuire care, urmare a conlucrării pereţilor de
compartimentare sau de închidere cu stâlpii şi planşeele, pot determina eforturi de
întindere în planşeele dală. Dacă totuşi se utilizează astfel de soluţii, este necesar ca
planşeele dală să fie verificate la acţiunea verticală suplimentară, rezultată din
comportarea pereţilor ca elemente rezistente la acţiuni orizontale, conform mecanismului
prezentat în Fig. 5.2.
Perete de compartimentare sau de închidere
Proiecţia verticală a capacităţii

de rezistenţă a peretelui
(a bielei diagonale comprimate)
Fig. 5.2 – Verificarea dalei ca urmare a interacţiunii cu un perete nestructural
󰀶 󰁐󰁲󰁯󰁩󰁥󰁣󰁴󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁲󰁥󰁬󰁩󰁭󰁩󰁮󰁡󰁲ă
(1) Înainte de determinarea eforturilor în planşeul dală conform metodelor prezenate în
capitolul 8, este necesară determinarea preliminară a grosimii plăcii. Se recomandă
utilizarea grosimilor minime date în tabelul 5.1.
(2)vecin
în De asemenea, se recomandă în această fază verificarea la străpungere a grosimii plăcii
ătatea nodului.
󰀷 󰁁󰁬󰁣ă󰁴󰁵󰁩󰁲󰁥󰁡 󰁣󰁯󰁮󰁳󰁴󰁲󰁵󰁣󰁴󰁩󰁶ă
(1) Se recomandă ca distribuţia elementelor verticale (stâlpi şi/sau pereţi) în planul
planşeului să fie uniformă şi să se facă la intersecţiile unei reţele de axe ortogonale, la
care distanţele între axe să respecte condiţiile din Fig. 7.1:
14

 l x = 0.66 ÷ 1.50
ℓ y2  l y

 l max
 l xmin ≤ 1.20
 x
ℓ y1  max
 l y
 min ≤ 1.20
ℓ x1 ℓ x2
 l y
Fig. 7.1 Condiţii geometrice recomandate pentru alcătuirea planşeelor-dală

(2) Dacă stâlpii sunt dezaxaţi faţă de intersecţiile sistemului de axe, se recomand ă ca
deplasarea centrului
direcţie, să fie secţiunii
de cel mult 10%stâlpului faţă de cea
din deschiderea intersecţia ăsistemului
mai mic . de axe, pe oricare
(3) Grosimea plăcii trebuie să fie de minimum 150 mm.
(4) Pentru a evita apariţia unei distribuţii pronunţat neuniforme a eforturilor tangenţiale de
străpungere se recomandă ca raportul dintre dimensiunile secţiunii transversale a stâlpilor
să respecte condiţia din Fig. 7.2:
c2 c1
c2 = 0 . 50 ÷ 2 . 00
c1
Fig. 7.2 – Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpilor
(5) Sistemul de planşeu dală nu se va utiliza în cazul unor încărcări verticale repetate ce
pot genera fenomenul de oboseală.
󰀸 󰁃󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬󰁵󰁬 󰁰󰁬󰁡󰁮ş󰁥󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁤󰁡󰁬ă

(1) Planşeele-dală pot fi proiectate prin orice procedură de calcul care satisface condi ţiile
de echilibru şi compatibilitate a deformaţiilor.
(2) Încărcările verticale pe planşeele dală şi încărcările orizontale aplicate construcţiei se
stabilesc conform prevederilor din reglementările tehnice în vigoare. Schemele de
încărcare considerate în calculul eforturilor în planşeele dală se stabilesc, funcţie de
condiţiile de exploatare, astfel încât să fie determinate solicitările maxime în secţiunile
critice.
(3) Metodele utilizate (recomandate) pentru calculul plan şeelor dală sunt următoarele:
- metoda coeficienţilor;
- metoda cadrului înlocuitor;
- metoda elementului finit.
15
󰀸󰀮󰀱 󰁍󰁥󰁴󰁯󰁤󰁡 󰁣󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁬󰁯󰁲

󰀸󰀮󰀱󰀮󰀱 󰁌󰁩󰁭󰁩󰁴ă󰁲󰁩
(1) Calculul planşeelor dală poate fi efectuată cu metoda coeficienţilor dacă sunt
satisf ăcute următoarele condiţii:
a) planşeul are cel puţin 3 deschideri pe fiecare direcţie;
b) ochiurile de placă sunt dreptunghiulare cu raportul între latura lungă şi cea scurtă
mai mic sau egal cu 2;
c) deschiderile de pe o direcţie nu diferă cu mai mult de 30% faţă de deschiderea cea
mai mare;
d) stâlpii nu sunt dezaxaţi cu mai mult de 10% din deschiderea de pe direcţia
dezaxării, faţă de axa dintre 2 stâlpi succesivi;
e) toate încărcările trebuie să fie verticale şi uniform distribuite pe un ochi întreg de
placă. Valoarea caracteristică a încărcării utile trebuie să fie de cel mult 2 ori
încărcarea permanentă.
Calculul exemplificativ al unui planşeu dală cu metoda coeficienţilor este prezentat în
Anexa B, exemplul B1.
󰀸󰀮󰀱󰀮󰀲 󰁍󰁯󰁭󰁥󰁮󰁴󰁵󰁬 󰁴󰁯󰁴󰁡󰁬 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁮󰁴󰁲󰁵 󰁯 󰁤󰁥󰁳󰁣󰁨󰁩󰁤󰁥󰁲󰁥
(1) Momentul total de calcul pentru o deschidere, M o , se determină pentru o fâşie limitată
lateral de linia mijlocie a deschiderilor de o parte şi de alta a axului reazemelor şi se
calculează cu relaţia:
2
q Ed l 2 l 0
M 0 = (8.1)
8
În care q Ed este
se determin valoareaiar
ă momentul, de lcalcul a încărcării verticale, l0 este lumina pe direcţia pe care
2 este deschiderea interax pe direc ţia perpendiculară pe l0.
(2) Dacă deschiderile transversale adiacente nu sunt egale, l2 se calculează ca media lor
aritmetică.
(3) Pentru fâşiile marginale paralele cu marginea planşeului, l2 este distanţa de la
marginea exterioară a plăcii la centrul panoului de placă marginal.
(4) Valoarea considerată în calcul pentru l0 nu va fi mai mică decât 0,65l1, unde l1 este
distanţa interax pe direcţia pe care se calculează momentele.
󰀸󰀮󰀱󰀮󰀳 󰁍󰁯󰁭󰁥󰁮󰁴󰁥 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬 󰁰󰁯󰁺󰁩󰁴󰁩󰁶󰁥 ş󰁩 󰁮󰁥󰁧󰁡󰁴󰁩󰁶󰁥
(1) Momentele încovoietoare negative se determină la faţa reazemelor. În cazul stâlpilor
circulari sau poligonali se va considera un stâlp cu sec ţiune dreptunghiulară de arie
echivalentă cu a stâlpului real.
(2) Pentru o deschidere interioară, momentul negativ se consideră 0,65M 0, iar momentul
pozitiv 0,35M 0.
(3) Pentru o deschidere marginală, M 0 se distribuie, în funcţie de tipul reazemului
marginal, ca în Tabelul 8.1.
16
Tabelul 8.1 - Momente de calcul pentru deschiderea marginală

Tipul de reazem exterior
Simplă Încastrare
Secţiunea de rezemare pe (placă turnată
Cu grindă de Fără grindă de
calcul perete
zid de
ărie sau monolit
perete cu
de beton margine margine
beton armat)
Reazem interior 0,75 M 0 0,65 M 0 0,70 M 0 0,70 M 0
Câmp 0,63 M 0 0,35 M 0 0,50 M 0 0,52 M 0
Reazem exterior 0 0,65 M 0 0,30 M 0 0,26 M 0
(4) Dacă momentele negative de la cele două feţe ale unui reazem nu sunt egale, placa se
va dimensiona la momentul cu valoarea mai mare.
󰀸󰀮󰀱󰀮󰀴 󰁍󰁯󰁭󰁥󰁮󰁴󰁥 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁮󰁴󰁲󰁵 󰁦󰃢ş󰁩󰁩󰁬󰁥 󰁤󰁥 󰁲󰁥󰁡󰁺󰁥󰁭 ş󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰃢󰁭󰁰
(1) Placa se împarte în fâ şii de reazem şi fâşii de câmp ca în Fig. 8.1
ℓ x (>ℓ y )
ℓ y /4 ℓ y /4 ℓ x-ℓ y /2
ℓ y /4
ℓ y /4
ℓ y /2
ℓ y
ℓ y /2 - fâşie de reazem
- fâşie de câmp
NOTĂ - Când sunt utilizate subpl ăci de lăţime > (ℓ y /3), lăţimea fâşiilor de reazem poate fi luată
egală cu lăţimea subplăcii, iar lăţimea fâşiilor de câmp trebuie ajustată în consecinţă.
Fig. 8.1 - Definirea fâşiilor de rezem şi a fâşiilor de câmp
(2) Fâşia de reazem va fi dimensionată s ă preia 75% din momentul negativ la reazemele
interioare.
(3) Dacă marginea plăcii este liberă sau simplu rezemată, fâşia de reazem va prelua 100%
din momentul negativ de la reazemul exterior. Dacă marginea plăcii este turnată monolit
cu un perete de beton armat sau cu o grind ă de margine, fâşia de reazem va prelua 75%
din momentul negativ de la reazemul exterior.
(4) Fâşia de reazem va fi dimensionată să preia 60% din momentul pozitiv.
17
(5) Fâşiile de câmp vor fi dimensionate s ă preia partea din momentele de calcul care nu
este preluată de fâşiile de reazem.
󰀸󰀮󰀲 󰁍󰁥󰁴󰁯󰁤󰁡 󰁣󰁡󰁤󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰃮󰁮󰁬󰁯󰁣󰁵󰁩󰁴󰁯󰁲

(1) În metoda cadrului înlocuitor sistemul dală-stâlpi este transformat într-un sistem de
cadre echivalente longitudinale şi transversale, constând din stâlpi şi porţiuni de placă
conţinute între liniile mijlocii ale panourilor adiacente (Fig. 8.2).
(l x1+l x2)/2
hs
2
y
hs
ℓ
2
/
)
2
2 y
c l
+
1
y
c1 l
(
1
y
ℓ
ℓ x1 ℓ x2
Fig. 8.2 - Definirea cadrelor înlocuitoare pe două direcţii ortogonale
(2) Pentru încărcări verticale, rigiditatea poate fi calculată pe baza secţiunii brute a
elementelor de beton. Pentru încărcări orizontale trebuie folosită o fracţiune din această
valoare pentru a ţine cont de flexibilitatea ridicată a sistemelor dală-stâlpi (Tabelul 5.2).
(3) Încărcarea totală de pe panoul de placă trebuie folosită pentru analiza efectuată pentru
fiecare direcţie.
(4) Momentele încovoietoare se distribuie conform datelor din tabelului 8.2:
Tabelul 8.2 - Repartiţia simplificată a momentelor încovoietoare (cf. SR EN 1992-1-1)
Momente negative Momente pozitive
Fâşie de reazem 60 % … 80 % 50 % … 70 %
Fâşie centrală 40 % … 20 % 50 % … 30 %
NOTĂ - Totalul momentelor negative şi pozitive la care trebuie s ă reziste fâşiile de
reazem împreună cu fâşiile centrale trebuie s ă fie egal cu 100%
(5) Se recomand
reziste ă ca,
la torsiune, exceptând
valorile cazul când
momentelor sunt prev
transmise ăzute grinzi
la stâlpii marginale
de margine proiectate
sau de s ă
colţ să fie
18
limitate la valoarea momentului capabil al unei secţiuni dreptunghiulare, egal cu 0,17 bed 2
f cd (cu be definit în Fig. 9.2), iar momentul pozitiv în traveea marginal ă se majorează în
consecinţă pentru a respecta echilibrul static.
(6) La cadrele etajate supuse doar încărcărilor verticale se poate accepta ca fiecare nivel
să fie calculat separat, neglijându-se influenţa deformaţiilor unui nivel asupra stării de
eforturi de la celelalte niveluri.
Calculul unui planşeu dală cu metoda cadrului înlocuitor este exemplificat în Anexa B,
exemplul B2.
󰀸󰀮󰀳 󰁍󰁥󰁴󰁯󰁤󰁡 󰁥󰁬󰁥󰁭󰁥󰁮󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁦󰁩󰁮󰁩󰁴
(1) În cazul configuraţiilor structurale neregulate (deschideri inegale, ochiuri de placă
care nu au formă dreptunghiulară, stâlpi nealiniaţi pe axe) se recomandă modelarea
planşeelor dală cu elemente finite.
(2) În condiţiile utilizării metodei elementului finit, se recomand ă testarea mai multor
variante de discretizare a pl ăcii pentru a evalua sensibilitatea răspunsului la acest
parametru.
(3) Pentru calculul la acţiuni laterale se admite folosirea unei formulări linear elastice şi
reducerea rigidităţii cu un factor global (vezi şi Tabelul 5.2).
Calculul cu metoda elementului finit este exemplificat în Anexa B, exemplul B3.
󰀹 󰁒󰁥󰁣󰁯󰁭󰁡󰁮󰁤ă󰁲󰁩 󰁰󰁥󰁮󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁥󰁴󰁡󰁬󰁩󰁥󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩

󰀹󰀮󰀱 󰁁󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬ă 󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩
(1) Se recomandă ca în zonele de rezemare a dalei pe stâlpi, în zonele solicitate de
încărcări concentrate şi în zonele de moment maxim distanţa maximă între armăturile de
rezistenţă s ă nu depăşească valoarea smax,slabs = 1,5d ≤ 250 mm. În celelalte zone, distan ţa
dintre armături trebuie limitată la valoarea smax,slabs = 2d ≤ 350 mm.
(2) Valorile minime ale distanţelor de întrerupere şi de ancorare a armăturilor
longitudinale de rezistenţă ale planşeelor dală sunt date în tabelul 9.1. În cazul sistemelor
dală-stâlpi care rezistă la acţiunea forţelor laterale se recomandă ca distanţele de
întrerupere să se determine prin calcul.
19
Tabelul 9.1 - Valorile minime ale distanţelor de întrerupere a armăturilor în planşee dală
i n ă
a a i
i r i r
i
ş
ţ u
i t
d t
.
u Planşeu dală Planşeu dală
â z ă c ă
F o m o m

P r r r cu grosime constantă cu subplacă
a P a
lbd 0.30 ℓ 0 0.30 ℓ 0 0.33 ℓ 0 0.33 ℓ 0 lbd
50%
sus 0.20 ℓ 0 0.20 ℓ 0 0.20 ℓ 0 0.20 ℓ 0

m 50%
e
z ℓ 0 ℓ 0
a
e
r ≥ 150mm ≥ 150mm
e
d
jos 100%
l Cel puţin două bare
bd
≥ 250mm ancorate în interiorul Zona în care este permisă lbd
≥ 250mm
stâlpului înnădirea armăturilor
lbd 0.25 ℓ 0 0.25 ℓ 0 0.25 ℓ 0 0.25 ℓ 0 lbd
sus 100%
ℓ 0 ℓ 0
p
m ≥ 150mm ≤ 0.15 ℓ 0 ≤ 0.15 ℓ 0 ≥ 150mm
â
c
e 50%
d jos
50%
≥ 200mm l0 ≥ 250mm ≥ 200mm

Reazem Reazem Reazem
marginal interior marginal
(3) Se recomandă ca armăturile perpendiculare pe marginea planşeului-dală să fie
ancorate corespunzător, iar în lungul marginii libere s ă fie dispuse cel puţin 2 bare
longitudinale (Fig. 9.1).
hs
hs
lbd
(lun imea de ancorare)
Fig. 9.1 – Armarea plăcii la marginea planşeului

20
󰀹󰀮󰀲 󰁁󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩 󰃮󰁮 󰁤󰁲󰁥󰁰󰁴󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁩󰁬󰁯󰁲 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁲󰁩󰁯󰁲󰁩

(1) Cel puţin 50% din aria de armătură totală necesară pentru preluarea momentului
încovoietor negativ se va dispune în interiorul unei fâşii de lăţime egală cu 1/4 din suma
deschiderilor adiacente stâlpului.

󰀹󰀮󰀳 󰁁󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩 󰃮󰁮 󰁤󰁲󰁥󰁰󰁴󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁩󰁬󰁯󰁲 󰁤󰁥 󰁭󰁡󰁲󰁧󰁩󰁮󰁥 󰁳󰁡󰁵 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁬ţ
(1) Se recomandă ca armăturile longitudinale necesare pentru preluarea momentului
încovoietor să se dispună interiorul lăţimii efective, be definită în Fig. 9.2.
– marginea plăcii
Notă: y poate fi mai mare decât c y Notă: z poate fi mai mare decât c z şi
y poate fi mai mare decât c y
a) stâlp marginal b) stâlp de colţ
Fig. 9.2 – Definirea lăţimii active a dalei (be) în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ
󰀹󰀮󰀴 󰁁󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁡 󰃮󰁭󰁢󰁩󰁮ă󰁲󰁩󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁬󰁡󰁣ă󰀭󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰

(1) Armăturile de străpungere vor fi dispuse în interiorul perimetrului dincolo de care nu
mai este necesară montarea de armătură de străpungere (uout sau uout,ef ), iar cel mai
îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere trebuie amplasat la o distanţă mai mică
sau egală cu 1.5d în interiorul uout (sau uout,ef ).
(2) Pe direcţie radială se vor dispune cel puţin două rânduri de armătură transversală,
distanţa dintre rânduri fiind de cel mult 0.75d , iar distanţa între armăturile transversale în
lungul unui perimetru
perimetrului de calcul (situat la maisăpu
nu trebuie fieţinmai mare
de 2d de 1.5d
de stâlp sau, de
când acesta
suprafa esteărcat
ţa înc în interiorul
ă).
(3) Cel mai apropiat perimetru de armături transversale va fi amplasat la o distan ţă de cel
puţin 0.3d şi de cel mult 0.5d faţă de stâlp sau de suprafaţa încărcată.
21
uout,ef
uout
≤ 2d ≤ 1.5d
≤ 1.5d
uout
≤ 1.5d
≤ 0.5d s ≤ 0.75d
> 0.3d
Fig. 9.3 – Prevederi referitoare la dispunerea armăturilor transversale de tip etrieri sau
gujoane
(4) Pentru soluţia de armare transversală cu bare înclinate, un singur rând de armături
transversale dispuse pe direcţia radială poate fi considerat suficient, dar se recomand ă ca
unghiul de îndoire al barelor să fie redus la 30°.
(5) Se recomandă ca armăturile înclinate utilizate ca armătură transversală pentru
preluarea solicitării de străpungere să fie dispuse în interiorul unei zone ale c ărei graniţe
se găsesc la o distanţă mai mică de 0.25d de stâlp sau de suprafaţa încărcată.
(6) Se recomandă ca punctul de coborâre al celor mai apropiate armături înclinate să fie
amplasat la o distanţă de cel mult 0.5d faţă de stâlp sau de suprafaţa încărcată.
22
≤ 0.25d
uout
≤ 1.5d ≤ 0.5d
≤ 2d
Fig. 9.4 – Prevederi referitoare la dispunerea armăturilor transversale de tip bare înclinate
󰀹󰀮󰀵 󰁁󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁮󰁴󰁲󰁵 󰁡󰁳󰁩󰁧󰁵󰁲󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴ăţ󰁩󰁩 󰁳󰁴󰁲󰁵󰁣󰁴󰁵󰁲󰁡󰁬󰁥

(1) Pentru a evita riscul de colaps progresiv se recomand ă ca la partea inferioară a plăcii,
în fâ şia cu lăţimea egală cu 1/4 din suma deschiderilor adiacente stâlpului, s ă se dispună
cel puţin două bare longitudinale care să traverseze stâlpul sau să fie ancorate adecvat în
interiorul stâlpului.
(2) Aria armăturilor de la partea inferioară a plăcii ce traversează stâlpul trebuie să
respecte condiţia:
∑ A s ≥ V Ed ( f yd f cd )−0.5

2,00
(9.1)
în care:
∑ As – suma ariilor armăturilor de la partea inferioară a plăcii ce traversează
stâlpul; dacă bara de armătură trece „continuu” prin stâlp, atunci contribuţia
acesteia este dublă.
V Ed – valoarea de calcul a reacţiunii din reazem;
f yd – valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturilor;
f cd – valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului.
23
ANEXA A
SCHEME LOGICE PENTRU PROIECTAREA PLANŞEELOR DALĂ

ŞI A ÎMBINĂRILOR AFERENTE ACESTORA
A1. Etape de proiectare a construc ţ iilor cu planşee dal ă la ac ţ iuni seismice
i. Evaluarea încărcărilor verticale

(cf. SR EN 1991 şi Anexele Naţionale)
ii. Evaluarea acţiunii seismice

(cf. P100-1/2006 şi recomandările de la pct. 5.4 (2))
iii. Stabilirea combinaţiilor de încărcări

(cf. SR EN 1990 şi Anexa Naţională)
iv. Predimensionarea grosimii plăcii şi a secţiunilor

transversale ale stâlpilor şi ale pereţilor structurali
(cf. SR EN 1992-1-1, Anexa Naţională şi recomandările de la
pct. 5.2 (2) şi 7 (6))
v. Analiza structurală
vi. Verificarea deplasărilor laterale ale structurii la

starea limită de serviciu (SLS) şi la starea limită
ultimă (ULS)
(cf. P100-1/2006 şi recomandările de la pct. 5.4 (5) şi (8))
vii. Determinarea grosimii minime a stratului de

acoperire cu beton ( c min) pentru cerinţele de
durabilitate, aderenţă şi rezistenţă la foc
(cf. SR EN 1992-1-1, SREN 1992-1-2 şi Anexa Naţională)
viii. Determinarea eforturilor secţionale ( M Ed , V Ed ) în

secţiunile critice ale plăcii
(cf. recomandărilor de la pct. 5.4 (5), SR EN 1992-1-1, Anexa
Naţională şi recomandărilor de la pct. 8)
ix. Dimensionarea armăturilor longitudinale ale plăcii

pct. 9.1, 9.2 şi 9.3)
A1

x. Verificarea deformaţiilor (săgeţilor) plăcii

(cf. SR EN 1992-1-1 şi Anexa Na ională)
xi. Verificarea rezistenţei la străpungere a plăcii

pct. 5.4 (6), (7))
xii. Dimensionarea armăturii de străpungere a plăcii

dacă aceasta este necesară
pct. 5.4 (7) şi 9.4)
xiii. Verificarea pentru asigurarea integrităţii

structurale
pct. 9.5))
A2

A2. Determinarea perimetrului de control (cf. SR EN 1992-1-1)
Conturul de calcul de referinţă u1 este situat la o distan ţă 2d de aria încărcată şi se

trasează astfel încât să se minimizeze lungimea sa (a se vedea figura A2.1).
Figura A2.1 - Tipuri de perimetre de control de referinţă în jurul ariilor încărcate
În cazul ariilor încărcate situate în vecinătatea unor goluri, dacă distanţa cea mai mică
între conturul ariei încărcate şi marginea golului este mai mic ă sau egală cu 6d , partea din
perimetrul de control de calcul cuprinsă între două tangente şi gol, pornite din centrul
ariei încărcate este considerată ca neparticipantă (a se vedea figura A2.2).
Figura A2.2 - Contur de calcul în vecinătatea unui gol
gol în placă
În cazul
un unei de
perimetru încărcate
ariicontrol de calcul în vecinăcelor
situateconform tatea indicate
unei margini sau aA2.3
în figura mţă se
unuiîncol vaînalege
sura care
perimetrul care rezultă (scăzându-se marginile libere) este inferior celor obţinute aplicând
regulile de mai sus.
A3

Figura A2.3 – Perimetre de control de referinţă pentru arii încărcate în vecinătatea

unei margini sau a unui colţ
A4

A3. Verificarea rezisten ţ ei la stră pungere a pl ă cii

Din fazele anterioare de proiectare se cunosc: hs , c, f cd , f yd . Coeficientul de armare ρ şi Ø
(diametrul armăturilor longitudinale) se cunosc de la dimensionare plăcii la incovoiere.
La predimensionare, ρ şi Ø se estimează.
1. Se determină perimetrul stâlpului u0
2. Se determină perimetrul de control de baz ă u1.
3. Se determină înălţimile d x şi d y utile pe direcţiile x
4. Se determină înălţimea utilă efectivă d = (d x+d y)/2
5. Se determină factorul de neuniformitate β
[cf. pct. 6.4.2 din SR EN 1992-1-1 şi schemelor logice A7, A8
i A9
6. Se determină efortul maxim de străpungere

ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
7. Se calculează efortul de străpungere la faţa

V Ed
stâlpului ν Ed ,u0 = β ⋅
u0 ⋅ d
DA NU
8. ν Ed , u0 ≤ ν Rd ,max
9. Se determină coeficientul efectiv de armare Se impune mărirea

longitudinală ρ l = ρ l , x ⋅ ρ l , y grosimii plăcii
ρl,x, ρl,y se referă la armăturile întinse aderente în direc ţiile x şi y şi se
calculează ca valori medii pe o lăţime de placă egală cu lăţimea
stâl ului lus 3d de o arte i de alta
10. Se determină rezistenţa la străpungere a betonului

≥ ν min = 0.035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck
ν Rd,c = C Rd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ f ck )1/3 0.5

11. Se calculează efortul de străpungere în lungul u1
V Ed
ν Ed ,u1 = β ⋅
u1 ⋅ d
SE IMPUNE ARMAREA
DA NU TRANSVERSALĂ A PLĂCII
12. ν Ed , u1 ≤ ν Rd ,c
[cf. schemei logice A4]
Nu este necesarăSTOP
armarea transversală. 13.
A5

A4. Dimensionarea armă turii de stră pungere a pl ă cii

11.
DA NU SE IMPUNE ARMAREA
12. ν Ed , u ≤ ν Rd ,c TRANSVERSALĂ A PLĂCII
1
STOP 13. Se determină rezistenţa efectivă de

Nu este necesară calcul a armăturilor de străpungere
armarea transversală. f ywd,ef = 250 + 0.25d = 250 ≤ f ywd
14. Se stabileşte distanţa maximă pe direcţie radială sr

între perimetrele de armături de străpungere
(cf. SR EN 1992-1-1, respectiv recomandărilor de la pct. 9.4)
15. Se calculează aria necesară a armăturilor de

străpungere pentru fiecare perimetrul din jurul stâlpului
ν − 0,75 ⋅ν Rd,c
A sw = Ed,u1 ⋅u ⋅s
1,5 ⋅ f ywd,ef ⋅ sin α 1 r
16. Se stabileşte distanţa maximă pe direcţie tangenţială st

între armăturile de străpungere
17. Se alege diametrul arm ăturii de străpungere astfel încât

min ( f ck ) sr ⋅ st
Asw ,1b ≥ Asw ,1b
= 0.08 ⋅
f ywk 1.5 sin α + cos α
18. Se determină numărul de armături de străpungere necesare

pentru fiecare perimetru de arm ături din jurul stâlpului
Asw
n = bare / perimetru
Asw,1b
19. Se determină perimetrul de control la care nu mai este

necesar să se dispună armături de străpungere
V
Ed
uout ,ef = β ⋅
ν Rd ,c ⋅ d
20. Se stabileşte modul de dispunere a armăturilor de străpungere

astfel încât să se respecte prevederile din SR EN 1992-1-1, respectiv
recomandările de la pct. 9.4
A6

A5. Verificarea rezisten ţ ei la stră pungere a pl ă cii ( în zone seismice )

Din fazele anterioare de proiectare se cunosc: hs , c, f cd , f yd . Coeficientul de armare ρ şi Ø
(diametrul armăturilor longitudinale) se cunosc de la dimensionare placii la incovoiere .
La predimensionare ρ şi Ø se estimează.
1. Se determină perimetrul stâlpului u0
2. Se determină perimetrul de control de baz ă
3. Se determină înălţimile d x şi d y utile pe direcţiile
4. Se determină înălţimea utilă efectivă d = (d x+d y)/2
5. Se determină factorul de neuniformitate β
[cf. pct. 6.4.2 din SR EN 1992-1-1 şi schemelor logice A7,
A8 i A
6. Se determină efortul maxim de străpungere

ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
7. Se calculează efortul de străpungere la faţa stâlpului

V Ed
ν Ed ,u0 = β ⋅
u 0 ⋅ d
DA NU
8. ν Ed , u0 ≤ ν Rd ,max
9. Se determină coeficientul efectiv de armare Se impune mărirea

longitudinal ă ρ l = ρ l , x ⋅ ρ l , y rosimii lăcii
ρl,x, ρl,y se referă la armăturile întinse aderente în direc ţiile x şi y şi se
calculează ca valori medii pe o l ăţime de placă egală cu lăţimea
stâlpului plus 3d de o parte şi de alta
10. Se determină rezistenţa la străpungere a betonului

≥ ν min = 0.035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck
ν Rd,c = C Rd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ f ck )1/3 0.5

11. Se calculează efortul de străpungere în lungul u1
V Ed
ν Ed ,u1 = β ⋅
u1 ⋅ d
SE IMPUNE ARMAREA
DA NU TRANSVERSALĂ A PLĂCII
0.4 ⋅ν Rd , c
12. ν Ed ,u1 ≤ [cf. schemei logice A6]
STOP 13.
Nu este necesară armarea transversală.
A7

A6. Dimensionarea armă turii de stră pungere a pl ă cii ( în zone seismice)

11.
DA NU SE IMPUNE ARMAREA
12. ν Ed ,u1 ≤ 0.4ν Rd , c TRANSVERSALĂ A PLĂCII
STOP 13. Se determină rezistenţa efectivă de

Nu este necesară calcul a armăturilor de străpungere
armarea transversală. f ywd,ef = 250 + 0.25d = 250 ≤ f ywd
14. Se stabileşte distanţa maximă pe direcţie radială sr

între perimetrele de armături de străpungere
15. Se calculează aria necesară a armăturilor de

străpungere pentru fiecare perimetrul din jurul stâlpului
ν − 0,4 ⋅ν Rd,c
A sw = Ed,u1 ⋅ u ⋅s
1,5 ⋅ f ywd,ef ⋅ sin α 1 r
16. Se stabileşte distanţa maximă pe direcţie tangenţială st

între armăturile de străpungere
17. Se alege diametrul arm ăturii de străpungere astfel încât

Asw ,1b ≥ Asw ,1b
= 0.08 ⋅
f ywk 1.5 sin α + cos α
18. Se determină numărul de armături de străpungere necesare

pentru fiecare perimetrul de armături din jurul stâlpului
Asw
n = bare / perimetru
Asw,1b
19. Se determină perimetrul de control la care nu mai este

necesar să se dispună armături de străpungere
V Ed
u out ,ef = β ⋅
0.4 ⋅ν Rd , c ⋅ d
20. Se stabileşte modul de dispunere a armăturilor de străpungere

astfel încât să se respecte prevederile din SR EN 1992-1-1, respectiv
recomandările de la pct. 9.4
A8

A7 Factorul de neuniformitate β

β pentru îmbină ri dal ă-stâlp interior
β
Stabilitatea laterală a structurii nu

DA depinde de efectul de cadru între dale NU
şi stâlpi şi deschiderile adiacente nu
diferă cu mai mult de 25%.
Se poate adopta
valoarea aproximativă:
β = 1.15
∆ M Ed u1
β = 1 + k ⋅
V
Ed W 1
c1 /c2 ≤ 0.5 1.0 2.0 ≥ 3.0

k 0.45 0.60 0.70 0.80
STÂLP RECTANGULAR STÂLP CIRCULAR
u1 = 2 ⋅ (c1 +
c2 ) + π ⋅ (4 d ) u1 = π ⋅ ( D + 4 d )
e
 Încovoiere uniaxială β = 1 + 0.6π

c12 D + 4d
W 1 = + c1c2 + 4c2d + 16d 2 + 2π dc1 e = ∆ M Ed / V Ed
2

 Încovoiere biaxială
2 2
 e y   e 
β = 1 + 1.8   +  z 
 b z   b y 
e y = ∆ M Ed , z / V Ed
e z = ∆ M Ed , y / V Ed
A9

A8. Factorul de neuniformitate β

β pentru îmbină ri dal ă-stâlp marginal
β
A10


Se poate adopta
M Ed u1
β = 1.40 β = 1 + k ⋅
V Ed W 1
c1 /c2 ≤ 0.5 1.0 2.0 ≥ 3.0

k 0.45 0.60 0.70 0.80
Excentricitatea perpendiculară pe
DA marginea dalei (rezultând dintr-un NU
moment al cărui vector este paralel cu
marginea) este îndreptată către interior
ÎNCOVOIERE UNIAXIALĂ ÎNCOVOIERE BIAXIALĂ

β = u1 β = u1 + k u1 e par
u1* u1* W 1
e par - excentricitatea paralelă cu
marginea dalei, generată de
momentul al cărui vector este
perpendicular pe marginea dalei
k – se determină din tabel înlocuind
raportul c1 / c2 cu c1 / 2c2
 STÂLP RECTANGULAR
c2 2
W 1 = 42 + c1c2 + 4c1d + 8d + π dc2
 STÂLP CIRCULAR
W 1 se calculează explicit pentru
fiecare caz deoarece formula
perimetrului u1 se modifică în
funcţie de raportul (d/D).
Continuare
A11

Continuare
Excentricitatea perpendiculară pe
marginea dalei îndreptată către exterior
Se determină centrul perimetrului de control de baz ă u1.
Se determină W 1 corespunzător următoarei repartiţii a eforturilor de forfecare:
Se determină factorul de neuniformitate cu relaţia generală:
M Ed u1
β = 1 + k ⋅
V Ed W 1
c1 /2󰂷c2 ≤ 0.5 1.0 2.0 ≥ 3.0
k 0.45 0.60 0.70 0.80
A12

A9. Factorul de neuniformitate β

β pentru îmbină ri dal ă-stâlp de col ţ
β

Se poate adopta
M Ed u1
β = 1.50 β = 1 + k ⋅
V Ed W 1
c1 /c2 ≤ 0.5 1.0 2.0 ≥ 3.0

k 0.45 0.60 0.70 0.80
DA Excentricitatea este NU
îndreptată către interior
u Se determină W 1 corespunzător următoarei
β = 1
u1* repartiţii a eforturilor de forfecare:
Se determină factorul de neuniformitate cu relaţia

generală:
M Ed u1
β = 1 + k ⋅
V Ed W 1
A13

ANEXA B
EXEMPLE DE CALCUL
B.1 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda coeficienţilor
EXEMPLUL B1
CALCULUL EFORTURILOR
SECŢIONALE PRIN
METODA COEFICIENŢILOR
B1
În cazul clădirii analizate (Fig. B.1.3) metoda coeficienţilor poate fi aplicată pentru calculul
eforturilor secţionale produse de încărcările gravitaţionale î n planşeele dală deoarece: (i) placa este
continuă pe cel puţin trei deschideri pe fiecare direcţie, (ii) panourile de placă au raportul laturilor
mai mic de 2, (iii) în lungul aceluiaşi şir de stâlpi, deschiderile dalei nu diferă cu mai mult de 30%
din deschiderea maximă, (iv) nu există stâlpi dezaxaţi faţă de sistemul de axe şi (v) încărcarea utilă
nu depăşeşte de două ori valoarea încărcării permanente.
Deşi pe lăţimea fâşiei de placă momentele variază continuu, pentru dispunerea mai uşoară a
armăturii, momentele de calcul sunt determinate ca momente medii pe lăţimile fâşiilor de reazem şi,
respectiv, de câmp. Fâşia de reazem este centrată pe axa stâlpului şi se dezvoltă de o parte şi de alta
a stâlpului cu un sfert din deschiderea mai mică a panoului de placă (fig. B.1.1).
Fâşie de câmp Stâlp
Fâşie de reazem
(a) Pe direcţie transversală a plăcii
Fâşie de reazem
Fâşie de câmp
Fâşie de reazem
(b) Pe direcţie longitudinală a plăcii

Fig. B.1.1 – Modul de definire a fâşiilor de reazem şi a celor de câmp
Pe direcţiile principale ale planşeului dală peste parter al clădirii analizate (Fig. B.1.3) au
rezultat următoarele dimensiuni ale cadrelor individuale şi ale făşiilor de reazem şi, respectiv, de
câmp:
B2
CLI – semi-fâşie de câmp 1.875 m
1.875 m
CLI – fâşie de reazem 7.50 m
1.875 m
CLM – semi-fâşie de câmp 1.875 m

3.975 m
CLM – fâşie de reazem 2.10 m
3.975 m 7.50 m
m m m m m
m 5 5 5 5 5
0 7 7 7 7 7
1. 8. 8. 8. 8. 8.
2 1 1 1 1 1
p
mâ pm pm
me c â â
z e c me c
ae d e z e
ei d ae d
r
e ş
âf ieş r ieş
d -i âf e âf
ei d
ş me i- ei i-
âf s me ş me
s âf s
– –
– – –
M M I I I
T T T T T
C C C C C
Fig. B.1.3 – Definirea cadrelor longitudinale şi transversale şi al fâşiilor de câmp şi de reazem
B3
Momentul de calcul total M

o este împărţit în momente de calcul negative şi pozitive.
Pentru deschiderile interioare, 65% din M

o este distribuit momentului negativ şi 35%
momentului pozitiv (fig. B.1.2).
Întrucât gradul de încastrare în reazemul marginal depinde de condiţiile efective de la marginea

plăcii, valoarea momentului negativ din primul reazem poate varia de la 0% la 65% şi , în
consecinţă , momentul pozitiv din prima deschidere variază de la 65% la 35%, conform informaţiilor
furnizate în tabelul 8.1. Termenul de „margine simplu rezemată" se referă la cazul în care placa este
rezemată la margine pe un perete de zidărie, iar termenul „margine încastrată”, la cazul în care placa
este ancorată la margine într -un perete de beton armat a cărui rigiditate la încovoiere este cel puţin
egală cu cea a plăcii.
0.65-0.75M 0
M 0 0.65M 0
0-0.65M 0 M 0
0.35M 0
0.35-0.63M 0
Deschidere marginală Deschidere interioară

Fig. B.1.2 – Modul de distribuţie a momentul de calcul total M
o în momente pozitive şi negative
După determinarea momentelor pozitive din câmpuri şi a celor negative din reazeme,
acestea sunt apoi repartizate fâşiilor de reazem şi celor de câmp. Astfel 75% din momentul negativ
este repartizat fâşiei de reazem şi 25% este distribuit egal între cele două fâşii de câmp adiacente. În
mod similar, 60% din momentul pozitiv este repartizat fâşiei de reazem, iar restul de 40% este
împărţit fâşiilor adiacente de câmp.
Distribuţia momentelor fe fâşiile de câmp şi reazem este dată în figurile B1.4 -B1.7
B4
Cadrul transversal marginal –

CTM (Fig. B.1.4)
Momentul static total

q  .8 kN / mp
17
2  3 . 975 m
n  7 .05 m
2
17 . 8 3 . 975
  7 . 05
M 0   440 kNm
8
330 286 286 330
154
277 277
Diagrama de moment total (l 2=3.975 m)
247.5 214.5 214.5 247.5
92.4
166.2 166.2
2=2.1 m)
Di str ibu ia moment ul ui în f âşia de reazem (l
82.5 71.5 71.5 82.5
61.6
110.8 110.8
2=1.875 m)
Distr ibu ia momentului în f âşia de câmp (l
Fig. B.1.4 – Diagrame de momente pe cadrul transversal marginal CTM
B5
B.1.1. Cadrul transversal interior –

CTI (Fig. B.1.4)
q  17 . 8kN / mp
2  7 .5 m
n  6 .9 m
2
17 . 8 7 . 5 6 . 9
 
M o   795 kNm

8
596 517 517 596
278
501 501
Diagrama de moment total (l
2=7.5 m)
447 388 388 447
167
300.6 300.6
2=3.75 m)
Distr ibu ia momentului în f âşia de reazem(l
149 129 129 149
111
200.4 200.4
Distr ibu ia momentu lui în f âşia de câmp(l
2=2x1.875 m)
Fig. B.1.5 – Diagrame de momente pe cadrul transversal interior CTI
B6
B.1.2. Cadrul longitudinal marginal –

CLI (Fig. B.1.4)
q  17 . 8kN / mp
2  3 .975 m
n  7 .05 m
2
17 . 8 3 . 975
  7 . 05
M o   440 kNm
8
330 286 286 286 286 286 286 286 330
154 154 154 154 154 154

277 277
247.5 214.5 214.5 214.5 214.5 214.5 214.5 214.5 247.5
92.4 92.4 92.4 92.4 92.4 92.4

166.2 166.2
2=2.1 m)
Di str ibu ia moment ul ui în f âşia de reazem (l
82.5 71.5 71.5 71.5 71.5 71.5 71.5 71.5 82.5
61.6 61.6 61.6 61.6 61.6 61.6

110.8 110.8
Distr ibu ia momentului în f âşia de câmp ( l 2 =1.875 m)
Fig. B.1.6 – Diagrame de momente pe cadrul longitudinal marginal CLM
B7
B.1.3. Cadrul longitudinal interior–

CLI (Fig. B.1.4)
q 
17 . 8kN / mp
2  7 .5 m
n  6 .9 m
2
17 . 8 7 . 5 6 . 9
 
M o   795 kNm

8
596 517 517 517 517 517 517 517 596
278 278 278 278 278 278

501 501

2=7.5 m)
447 388 388 388 388 388 388 388 447
167 167 167 167 167 167

300.6 300.6
azem (l 2=3.75 m)
Di str ibu ia momentu lu i în f âşia de re
149 129 129 129 129 129 129 129 149
111 111 111 111 111 111

200.4 200.4
2=2x1.875 m)
Di str ibu ia momentului în f âşia de câmp (l
Fig. B.1.7 – Diagrame de momente pe cadrul longitudinal interior CLI
B8
   
   

 
   

   
  
  
    
     

     
     
 
            
          
         

         
         
         
         
         

         
   
     

     
 
              
          
         

         
         
         
         
         
         
B9
   
           

 
              
 
         
         

         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
   
           

 
              
 
         
         

         
         
         

         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
B 10
B.2 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda cadrului înlocuitor
EXEMPLUL B2
SECŢIONALE PRIN
METODA CADRULUI ÎNLOCUITOR
B 11
În acest exmplu structura analizată este aceeaşi cu cea din exemplul precedent, adică un
planşeu-dală cu deschideri de 7,50 m pe ambele direcţii.
Întrucât încărcarea utilă normată nu reprezintă mai mult de trei sferturi din încărcarea
permanentă normată, nu este necesar să fie considerate mai multe ipoteze de dispunere a încărcării
utile. În consecinţă, s-a considerat doar ipoteza în care încărcarea utilă acţionează uniform distribuit
pe toate ochiurile planşeului dală de peste parter al clădirii analizate ).
Pentru realizarea calculelor statice structura reală, tridimensională, cu planşee dală s -a
descompus într-o reţea de cadre bidimensionale ortogonale (Fig. B.2.2). Fiecare cadru înlocuitor
este format din şirul respectiv de stâlpi împreună grinzile reprezentate de plăcile de la fiecare nivel.
Grinzile cadrelor echivalente (Fig. B.2.1) au înălţimea secţiunii transversale egală cu grosimea
dalei şi lăţimea egală cu 7,5 m pentru cadrele interioare şi 3,975 m pentru cadrele marginale:
beff,y=7.5m
hs=23
m hs=23
5 .
7
=
2
y
ℓ m
5 .
7
2 m =
c 6
0 . f
x ,
e
m c1 b
5 .
7 0.6m
=
1
y
ℓ
ℓ x1=7.5m ℓ x2=7.5m
Fig. B.2.1 – Dimensiunile secţiunii transversale a grinzilor înlocuitoare

La schematizarea cadrelor pentru calculul automat s-a ţinut cont de alcătuirea geometrică reală
a structurii. Astfel, deschiderile de calcul sunt egale cu distanţele între axele stâlpilor pe direcţia
considerată, iar înălţimile de nivel sunt egale cu distanţele între planurile mediane ale plăcilor.
După determinarea momentelor pozitive şi negative în secţiunile critice ale elementelor
cadrului, acestea se repartizează fâşiilor de reazem şi celor de câmp într -o manieră similară celei
descrise în metoda coeficienţilor. Astfel, panourile planşeului dală se împart în fâşii de reazem şi
fâşii centrale (Fig. 8.1), iar momentele încovoietoare se distribuie conform Tabelului 8.2.
B 12
CLI – fâşie de reazem 1.875 m 7.50 m

1.875 m
CLM – semi-fâşie de câmp 1.875 m
3.975 m
CLM – fâşie de reazem 2.10 m
3.975 m 7.50 m
m m m m m
m 5 5 5 5 5
0 7 7 7 7 7
1. 8. 8. 8. 8. 8.
2 1 1 1 1 1
p
mâ pm pm
me c â â
z e c me c
ae d e z e
ei d ae d
r
e ş
âf ieş r ieş
d -i âf e âf
ei d
ş me i- ei i-
âf s me ş me
s âf s
– –
– – –
M M I I I
T T T T T
C C C C C
Fig. B.2.2 – Definirea cadrelor longitudinale şi transversale şi a fâşiilor de câmp şi de reazem
B 13
CADRUL TRANSVERSAL MARGINAL [ q  17

. 8 kN / mp ; 2  3 .975 m ]
7 .
5 7
.
3 5
2 3
2

2=3.975 m)
217.5 208.2 208.2 217.5

235.7 235.7
108.2 98.43 108.2
Di str ibu i a moment ul ui în f âşia de reazem (l 2=2.1 m)

72.5 69.4 69.4 72.5
0 0
72.12 65.62 72.12

2=1.875 m)
Fig. B.2.3 – Diagrame de momente pe cadrul transversal marginal
CADRUL TRANSVERSAL INTERIOR [ q  17

. 8 kN / mp ; 2  7.50 m ]
7 7
. .
7 7
7 7
3 3
403.5363.8 363.8 403.5

377.7 377.7
212.4 185.7 212.4
reazem (l
Di str ibu ia momentul ui în f âşia de 2=2 x 1.875 m)
134.4 121.2 121.2 134.4

0 0
141.6 123.7 141.6

2=2 x 1.875 m)
Fig. B.2.4 – Diagrame de momente pe cadrul transversal interior
B 14
CADRUL LONGITUDINAL MARGINAL [ q  17

. 8 kN / mp ; 2  3 .975 m ]
287 276 273 274 274 274 273 276 287

235 235
163 164 164 164 164 163

179 179
2=3.975 m)
215 207 205 206 206 206 205 207 215

235 235
98 98 98 98 98 98
108 108
2=2.1 m)
Distr ibu ia moment ul ui în f âşia de reazem (l
72 69 68 68 68 68 68 69 68
0 0
65 65 65 65 65 65
71 71
2=1.875 m)
CADRUL LONGITUDINAL INTERIOR [ q  17

. 8 kN / mp ; 2  7.50 m ]
538 487 480 482 482 482 480 487 538

378 378
311 313 313 3313 313 311

354 354

404 365 360 362 362 362 360 365 404
378 378
187 188 188 188 188 187

212 212
2=2 x 1.875 m)
Distr ibu ia moment ul ui în f âşia de r eazem (l
134 122 120 120 120 120 120 122 134
0 0
124 125 125 125 125 124

142 142
2=2 x 1.875 m)
B 15
   

 
 
   

   
  
  
     
     
     
 
            
 
         
         
          
          
          
           
          
          
          
         
     
     

     
 
            
         
         

         
         
         
         
B 16
     
   
            
         

         
         
          
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
          
         
      
               
 
            
 
         
         
         
         
         
         

         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
B 17
B.3 – Calculul eforturilor secţionale prin metoda elementului finit
EXEMPLUL B3
SECŢIONALE PRIN
METODA ELEMENTULUI FINIT
B 18
În cazurile unei distribuţii complexe a încărcărilor verticale sau atunci când planşeul are o
geometrie neregulată sau există goluri de mari dimensiuni, eforturile secţionale se pot determina
doar prin intermediul metodei generale de calcul, fie utilizând metoda elementului finit, fie metoda
diferenţelor finite. Este astfel necesară utilizarea unor programe automate specializate.
În mod evident, aceste programe pot fi utilizate inclusiv pentru calculul planşeelor dală de tip
regulate (ce respectă condiţiile impuse pentru aplicarea metodei coeficienţilor ).
În metoda elementului finit acurateţea determinării eforturilor este legată direct de dimensiunea
elementelor finite, respectiv de numărul nodurilor, deoarece forţele interne sunt calculate cu
precizie doar la noduri. Din acest motiv fineţea reţelei de elemente finite reprezintă un aspect
esenţial al analizelor efectuate prin această metodă deoarece acurateţea rezultatelor, dar şi timpul
necesar de calcul, cresc odată cu diminuarea dimensiunilor elementelor finite.
Pentru planşeul dală analizat este acela,si cu cel din exemplele precedente şi a fost discretizat
cu elemente finite ca în figura de mai jos:
Fig. B.3.1 – Reţeaua de elemente finite utilizate pentru modelarea planşeului dală
Pentru a obţine solicitările maxime în secţiunile critice ale planşeului s -au luat în considerare
modurile cele mai defavorabile de dispunere a încărcărilor verticale, prezentate grafic în Fig. B.3.2.
B 19
Combinaţia 1 de încărcare
Combinaţia 2 de încărcare Combinaţia 3 de încărcare
Combinaţia 4 de încărcare Combinaţia 5 de încărcare
Fig.B.3.2 - Modurile de dispunere a încărcărilor verticale pe planşeul dală
Programul de calcul automat utilizat, ca majoritatea programelor bazate pe teoria elementului

finit, a furnizat eforturile unitare normale şi tangenţiale în placă, precum şi eforturile secţionale pe
unitatea de lungime. Fig. B.3.3 prezintă diagramele înfăşurătoare de momente încovoietoare pe
unitatea de lungime.
B 20
M11 [kNm/m] - pe direcţie longitudinală (OX)
M22 [kNm/m] - pe direcţie transversală (OY)
Fig.B.3.3 – Diagramele înfăşurătoare de momente încovoietoare pe direcţiile principale ale plăcii
Pentru dimensionarea şi armarea planşeului dală este însă necesar să se determine diagrame de
momente asociate fâşiilor de reazem şi, respectiv, de câmp. Aceste diagrame s -au obţinut prin
integrarea eforturilor unitare din elementele finite pe lăţimea fâşiilor respective. Dimensiunile şi
denumirile fâşiilor de reazem şi al celor de câmp sunt preze ntate în Fig. B.3.4.
B 21
1.875 1.875
3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75 3.75
5
7
8 . LR4
1
5
7 .
3 LC3
5
7 . LR3
3
5 LC2
7 . 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9
3 C
R C R C R C R C R R C R C R C R
T T T T T T T T T T T T T T T T T
5
7 .
3
LR2
5
7 .
3 LC1
5
7
8 . LR1
1
Fig. B.3.4 – Definirea fâşiilor de câmp şi de reazem
În urma integrării eforturilor au rezultat următoarele diagrame de momente:
239 221 22 239

133 133
120 89 120
2=1.875 m)
M oment e încovoietoare în f â iile de reazem tr ansversale TR1 i TR9 (l
529 513 513 529

387 387
241 184 241
2=2x1.875 m)
M oment e încovoietoare în f â iile de reazem tr ansversale TR2 i TR8 (l
543 500 500 543

362 362
232 177 232
e reazem transversale TR3 ... TR7 (l 2=2x1.875 m)

M oment e încovoietoare în f â ii le d
Fig. B.3.5 – Diagrame de momente pe fâşiile transversale de reazem
B 22
131 131
132 193
193
M oment e încovoietoare în f â ii le 2=2x1.875 m)

de câmp tr ansversale TC1 i TC8 (l
142 142
124 182
182
de câmp transversale TC2 ... TC7 (l 2=2x1.875 m)

M oment e încovoietoare în f â ii le
Fig. B.3.6 – Diagrame de momente pe fâşiile transversale de câmp
242 224 213 216 216 216 213 224 242

133 133
92 92 92 92 92 92
120 120
2=1.875 m)
M omente încovoietoar e în fâ iile de reazem lon git udi nal e L R1 i L R4 (l
577 531 509 512 512 512 509 531 577
380 380
188 194 194 194 194 188

240 240
2=2x1.875 m)
M omente încovoietoar e în fâ ii le de reazem longit udi nal e L R2 i L R3 (l
133 108 111 111 111 108 133
139 145 144 144 145 139

193 193
2=2x1.875 m)
M oment e încovoietoare în f â iile centr ale longitudi nal e L C1 i L C3 (l
145 123 124 124 124 123 145
130 135 141 141 135 130

183 183
2=2x1.875 m)
M omente încovoietoar e în f â iile cent r ale longi tudi nal e L C2 (l
Fig. B.3.7 – Diagrame de momente pe fâşiile longitudinale
B 23
   
 
 
   

   
  
  
            
      

 
 
           
 
         
         

         
         
         
         
         
         
         
         
        
      

 
            
         
         
         
         
         
         
B 24
             
     
            
         

         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
      
           
     

 
            
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         
         

         
B 25
B.4 – Calculul unei structuri cu pereţi şi planşeu dală situată în zonă cu seismicitate ridicată
EXEMPLUL B4
CALCULUL UNEI STRUCTURI CU

PEREŢI ŞI PLANŞEU DALĂ SITUATĂ ÎN
ZONĂ CU SEISMICITATE RIDICATĂ
B 26
Pentru a exemplifica procedura de proiectare a construcţiilor cu planşee dală amplasate în zone

cu seismicitate ridicată se consideră o clădire identică cu cea din exemplele anterioare, amplasată în
Bucureşti.
Conform codului de proiectare seismică P100-1/2006 municipiul Bucureşti se caracterizează
din punct de vedere seismic prin:
 o acceleraţie a terenului pentru proiectare de ag = 0.24g şi
 spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii prezentat în Fig. B.4.1.
Fig. B.4.1 - Spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele orizontale
ale mişcării terenului, în zonele caracterizate prin per ioada de control (colţ): T C =
1,6s.
Deoarece pentru regimul de înălţime P+4E o structură alcătuită doar din stâlpi şi planşee dală
este mult prea flexibilă pentru a îndeplini cerinţele de performanţă asociate verificării deplasărilor
laterale ale structurii la SLS şi ULS, s -a optat ca pentru preluarea solicitărilor laterale generate de
acţiunea seismică să se introducă câte 4 pereţi structurali din beton armat pe fiecare direcţie a
clădirii. Pentru a păstra spaţiile deschise ce conferă clădirilor de birour i o mare flexibilitate
funcţională, s-a decis ca pe direcţie longitudinală pereţii structurali să fie amplasaţi în lungul
cadrelor marginale din axele 1 şi 4, iar pe direcţie transversală cei patru pereţi au plasaţi astfel încât
să bordeze încăperile destinate grupurilor sanitare (în axele G şi H şi, respectiv N şi O - Fig. B.4.2).
Pentru verificarea deplasărilor laterale de nivel şi pentru determinarea eforturilor secţionale
generate de acţiunea combinată a încărcărilor verticale de lungă durată şi a solicitărilor induse de
mişcarea seismică de proiectare s -a creat un model structural tridimensional (Fig. B.4.3). Stâlpii de
beton armat au fost modelaţi prin elemente finite liniare, iar pentru modelarea planşeelor dală şi a
pereţilor de beton armat s-au utilizat elemente finite de suprafaţă cu patru noduri.
Pentru a ţine cont de reducerea de rigiditate generată de fisurarea elementelor structurale, şi în
special a dalelor, elementelor verticale li s-a atribuit o rigiditate secţională de 0,5 E c I c, iar pentru
planşeele dală s-a considerat o rigiditate secţională de 0,3 E c I c.

Analiza modală a furnizat formele proprii de vibraţie prezentate în Fig. B.4.4 şi factorii de
participare ai maselor din tabelul B.4.1.
B 27
Fig. B.4.2 – Modul de dispunere a pereţilor structur ali din beton armat
Fig. B.4.3 – Modelul tridimensional al structurii de rezistenţă
Tabelul B.4.1 – Factorii de participare ai maselor
Mode Period UX SumUX UY SumUY RZ SumRZ

1 0.555 72.5 72.5 0.0 0.0 0.0 0.0
2 0.548 0.0 72.5 72.7 72.7 0.0 0.0
3 0.356 0.0 72.5 0.0 72.7 72.4 72.4
4 0.201 0.0 72.5 16.0 88.6 0.0 72.4
5 0.150 21.1 93.6 0.0 88.6 0.0 72.4

6 0.145 0.0 93.6 2.7 91.3 0.0 72.4
B 28
MPV 1 , T1 = 0.555 sec. (translaţie pe direcţie longitudinală)
MPV 2 , T2 = 0.548 sec. (translaţie pe direcţie transversală)
MPV 3 , T3 = 0.356 sec. (torsiune de ansamblu)
Fig. B.4.4 – Primele trei moduri proprii de vibraţie
B 29
Evaluarea înc r c r ii seismi ce
Datorită numărului redus de etaje şi a simetriei î n plan a construcţiei acţiunea seismică a fost
modelată folosind metoda forţelor static echivalente. Astfel forţa seismică convenţională a fost
calculată cu relaţia:
a g  (T)

F b =  I S d (T 1 ) m   I

   
  m 

în care:
 I  1.0 - pentru clasa III de importanţă;
 (T)  2.75 - conform spectrului normalizat de răspuns elastic;
q  4  1.15  4.60 - factorul de comportare pentru structuri cu pereţi individuali;

m - masa totală a construcţiei;
  0 .85 - factorul de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental;
Astfel, pentru tronsonul analizat, a rezultat astfel un coeficient seismic de:
a g  (T)

0.24 2.75 
c s =  I   = 1.0

 0.85 = 0.122 12.2%

 
q 4.6
Veri f icarea deplas r ilor relati ve de ni vel
Acţiunea forţelor seismice convenţionale de nivel asociate cutremurului de proiectare,

corespunzând unor evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă (al magnitudinii)
IMR=100 ani, produce următoarele valori maxime ale deplasărilor relative de nivel:
Seism pe direcţie longitudinală (OX)

Z Deplasare relativă
Nivel Combinaţie Punct X [m] Y [m]
[m] de nivel X [‰]
E4 SXP 12 15 22.5 18.48 1.09
E3 SXP 35 60 15 14.83 1.13
E2 SXP 35 60 15 11.18 1.04
E1 SXP 4 0 22.5 7.53 0.84
P SXP 35 60 15 3.88 0.48
B 30
Seism pe direcţie transversală (OY)

Z Deplasare relativă
Nivel Combinaţie Punct X [m] Y [m]
[m] de nivel Y [‰]
E4 SYP 18 30 7.5 18.48 1.05
E3 SYP 18 30 7.5 14.83 1.13
E2 SYP 18 30 7.5 11.18 1.08
E1 SYP 19 30 15 7.53 0.91
P SYP 19 30 15 3.88 0.55
Deplasările relative de nivel asociate stărilor limită de serviciu (SLS) şi ultime (SLU) se obţin
amplificând valorile de mai sus astfel:
SLS SLS
d r   q d r  d ra  8 ‰
SLU SLU
d r  c q d r  d ra  25 ‰
unde:
q - factorul de comportare al structurii;
  0 .50 - factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii
seismice asociate SLS

c  3 2.5 T / T c  - coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T<T c

deplasările seismice calculate î n domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunzătoare răspunsului seismic elastic.
Rezultă următoarele valori ale deplasărilor relative de nivel [‰]:
Seism pe direcţie longitudinală Seism pe direcţie transversală

Nivel SLS [‰] SLU [‰] SLS [‰] SLU [‰]
E4 2.52 10.06 2.40 9.61
E3 2.59 10.36 2.61 10.42
E2 2.39 9.58 2.47 9.89
E1 1.93 7.74 2.09 8.37
P 1.11 4.45 1.26 5.02
B 31
Calcul ul efor tur ilor secţional e în planşeul dal peste etajul 3
Pentru determinarea eforturilor s-a utilizat metoda elementului finit.

Pentru dimensionarea armăturii longitudinale s-au definit fâşiile de reazem şi, respectiv, de
câmp prezentate în Fig. B.4.5. Lăţimea acestor fâşii este:
7.5
beff , y  beff , x   3.75m
2
CSA2
MSA2
CSA3
1 3 4 5 6 7 8 2
1
B B 3
B B 4
B B 5
B B MSA3 6
B
B 7
B B
8
B B 9
B B 2
B
S S S S S S S S S S S S S S S S S
C M C M C M C M C M C M C M C M C
CSA4
MSA1
CSA1
Fig. B.4.5 – Definirea fâşiilor de câmp şi de reazem
În urma integrării eforturilor au rezultat următoarele diagrame de momente:
Gruparea fun damental de înc r c r i
138 235 217 189 82,3 83,3 188 210 210 188 83,3 82,3 189 217 235 138
112 95,2 -3 97 97 -3 95,2 112
Fâşiile CSA1-CSA2 ( b=1.7 m)

363 474 472 460 471 484 507 516 516 507 484 471 460 472 474 363
205 187 179 195 195 179 187 205

10.3 132 126 103 78 84 108 119 119 108 84 78 103 126 132 10.3
198 169 73 168 168 73 169 198
B 32
Fâşiile MSA1-MSA2 ( b=3.95 m)

232 347 378 90 101 123 126 128 128 126 123 101 90 378 347 232
173 162 145 139 139 145 162 173
Fâşiile MSA3 ( b=3.8 m)

138 210 84 84 210 138
117 -3 117
Fâşiile CSB1-CSB2 ( b=1.7 m)
400 532 151 151 532 400
-28
246 246
Fâşiile CSB3-CSB9 ( b=3,7 m)

386 481 463 463 481 386
212 174 212
Fâşiile CSB4-CSB5-CSB6-CSB7-CSB8 ( b=3,7 m)

7 115 100 100 115 7
222 4 222
Fâşiile MSB1-MSB2 ( b=3,95 m)

5 118 83 83 118 5
187 58 187
Fâşiile MSB3-MSB4-MSB5-MSB6-MSB7-MSB8 ( b=3,8 m)
Gr up r ile speciale de înc r c r i asociate acţi un i i sei smi ce (GSSXPP, GSSYPP)
80 154 123 135 57 49 102 144 120 135 57 49 102 150 142 95
71 59 -1,5 62 60 -1,6 61 70

202 319 270 306 269 323 296 343 298 333 277 315 264 317 269 252
128 117 112 122 121 112 115 127

+4 82 85 52 45 55 79 71 78 56 49 52 76 73 84 +9
48 33 13 36 36 11 37 40
B 33
Fâşiile MSA1-MSA2 ( b=3.95 m)

121 236 219 60 59 80 75 83 76 81 72 66 52 250 193 169
107 103 89 86 86 91 98 107
Fâşiile MSA3 ( b=3.8 m)

75 144 57 52 120 97
73 -1,5 76
Fâşiile CSB1-CSB2 ( b=1.7 m)

221 364 97 92 297 279
-14
152 156
Fâşiile CSB3-CSB9 ( b=3,7 m)

220 317 265 309 280 262
132 109 131
Fâşiile CSB4-CSB5-CSB6-CSB7-CSB8 ( b=3,7 m)

+7 89 74 47 55 +1,1
135 4 143
Fâşiile MSB1-MSB2 ( b=3,95 m)

+6 84 54 49 63 +0,1
115 39 118
Fâşiile MSB3-MSB4-MSB5-MSB6-MSB7-MSB8 ( b=3,8 m)
B 34
Di mensionar ea arm tur ilor longi tudin ale pe dir ecţia OX
    
  
  
  
   
  


          
   

        
        
         
         
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        

          
   

        
        
        
         
         
        
        
        
B 35
    
  
  
  
   
  


           
  
   
        
        
         
          
         
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        

          
   
          
          
          
          
          
          
          
          
B 36
    
  
  
  
   
  

  
            
  
   
        
        
         
          
         
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        

           
   
        
        
        
          
          
        
        
          
B 37
    
   

  
  
  
   
  


           
  
   
          
         
          
          
         
        
        
        
        
        
        
        
        
         
          
         

          
   
        
        
        
          
          
        
        
          
B 38
Di mensionar ea arm tur ilor longi tudin ale pe dir ecţia OY
   
  
  
  
   
  


          
  
   
        
        
        
        
        
        


          
  
   
        
        
        
   

  
  
  
   
  


           
  
   
        
        
        
        
        
        


           
    
        
        
        
B 39
   
  
  
  
   
  

  
            
   
         
        
        
        

 
 
 
 
   
   
 

           
  
   
        
        
        
   
  
  
  
   
  


           
  
   
        
        
        
        
        
        


           
   
        
        
        
B 40
   
  
  
   

   
  

  
           
   
        
        
        
        
        
        

  
           
   
        
        
        
B 41
B.5 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, f ără transfer de moment
EXEMPLUL B 5
CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA UNEI
ÎMBINĂRI INTERIOARE PLACĂ-STÂLP,

FĂRĂ TRANSFER DE MOMENT
B 42
În acest exemplu se prezintă modul de calcul şi de dimensionare a îmbinării dintre placa peste

parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi J.
Placa are grosimea de 230 mm, iar stâlpul are secţiunea transversală 600 x 600 mm.
Se utilizează beton de clasă C25/30 şi armături de străpungere din oţel BSt500.
Forţa de străpungere centrică aplicată dalei reprezintă diferenţa dintre forţele axiale din stâlp de
la nivelul etajului 1 şi respectiv de la nivelul parterului.
În consecinţă:
V Ed = 5442,94 – 4330,94 = 1112 kN
B 43
󰁇󰁥󰁯󰁭󰁥󰁴󰁲󰁩󰁥
󰁨󰁳 󰀽 󰀲󰀳󰀰 󰁭󰁭
󰁣󰀱󰀽 󰀶󰀰󰀰 󰁭󰁭
󰁣󰀲󰀽 󰀶󰀰󰀰 󰁭󰁭 󰁣󰀲
󰁣󰀱
󰁍󰁡󰁴󰁥󰁲󰁩󰁡󰁬󰁥
󰁂󰁥󰁴󰁯󰁮
󰁦 󰁣󰁫 󰀽 󰀲󰀵 󰁍󰁐󰁡
󰁦 󰁣󰁤󰀽 󰀱󰀶.󰀷 󰁍󰁐󰁡 φ 󰀲󰀲/󰀲00 φ 󰀲󰀲/󰀲00
φ
󰁏󰁴󰁥󰁬 󰁨󰁳
󰁦 󰁹󰁷󰁫 󰀽 󰀵󰀰󰀰 󰁍󰁐󰁡

󰁦 󰁹󰁷󰁤󰀽 󰀴󰀳󰀵 󰁍󰁐󰁡
󰁣󰀱
󰁃󰁡󰁲󰁡󰁣󰁴󰁥󰁲󰁩󰁳󰁴󰁩󰁣󰁩 󰁳󰁥󰁣󰁴󰁩󰁵󰁮󰁥
󰁤󰁳,󰁸 󰀽 󰀲󰀲 󰁭󰁭 - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direc ţia OX
󰁳󰁬,󰁸󰀽 󰀲󰀰󰀰 󰁭󰁭 - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
󰁤󰁳,󰁹 󰀽 󰀲󰀲 󰁭󰁭 - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direc ţia OY
󰁳󰁬,󰁹 󰀽 󰀲󰀰󰀰 󰁭󰁭 - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
󰁡󰁳󰀱,󰁸󰀽 󰀳󰀱 󰁭󰁭 - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
󰁡󰁳󰀱,󰁹 󰀽 󰀵󰀳 󰁭󰁭 - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
󰁅󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁲󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬
󰁖󰁅󰁤󰀽 󰀱󰀱󰀱󰀲 󰁫󰁎
󰁍󰁥󰁤󰀽 󰀰 󰁫󰁎󰁭
1) 󰃎󰁮ă󰁬ţ󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁵󰁴󰁩󰁬ă 󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩

󰁤󰁸󰀽 󰀱󰀹󰀹 󰁭󰁭
󰁤󰁹󰀽 󰀱󰀷󰀷 󰁭󰁭
d x h
d y (d x + d y )
d = = 󰀱󰀸󰀸 󰁭󰁭
2
󰀲) 󰁃󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬ă

As1 , x
ρ l , x = = 󰀰.󰀰󰀱󰀰󰀱 - pe direcţia OX
b ⋅ d
As1 , y
ρ l , y = = 󰀰.󰀰󰀱󰀰󰀱 - pe direcţia OY
b ⋅ d
ρ l = ρ
l , x ⋅ ρ l , y = 󰀰.󰀰󰀱󰀰󰀱

B 44
󰀳) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁦󰁯󰁲󰁦󰁥󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobeasc ă efortul de forfecare la fa ţa stâlpului trebuie
să nu depăşească efortul de poansonare maxim.
ν Ed = V Ed ≤ ν Rd

,max = 0.5 ⋅ν f cd
u0 ⋅ d
󰁵󰀰󰀽 󰀲󰀴󰀰󰀰 󰁭󰁭 - perimetrul stâlpului

 f ck 
ν = 0 ,61 − = 󰀰.󰀵󰀴 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
 250 
tăietoare
ν Ed ,u 0 = 󰀲.󰀴󰀶 󰁍󰁐󰁡 - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Rd , max = 󰀴.󰀵 󰁍󰁐󰁡 - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
ν Ed ,u0 ≤ ν Rd ,max OK
󰀴) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬 󰃮󰁮 󰁬󰁵󰁮󰁧󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁤󰁥 󰁢󰁡󰁺ă (󰁵1)
󰀲󰁤
󰁣󰀲
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 󰀴󰀷󰀶󰀲 󰁭󰁭
󰁣󰀱
V Ed
ν Ed = β ⋅ = 󰀱.󰀲󰀴󰀲 󰁍󰁐󰁡 -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d
(100 ⋅ ρ
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd,c = C Rd,c ⋅ k l ⋅ f ck )1/3 ≥ ν min
C Rd ,c = 0 . 18 / γ c = 󰀰.󰀱󰀲
200
k = 1 + = 󰀲.󰀰󰀰
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck
0.5
= 󰀰.󰀴󰀹󰀵
v Rd ,c = 󰀰.󰀷󰀰󰀴 󰁍󰁐󰁡
ν E d ,u1 > ν R d ,c ⇒ Este necesară armatură de străpungere

B 45
󰀵) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲ă 󰁡 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁥 󰁵󰁮 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁩󰁮 󰁪󰁵󰁲󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩

 d   1 
ν Ed,u1 ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ ν Rd,c + 1,5 ⋅   Asw ⋅ f ywd,ef ⋅ sin α 
s
 r  u ⋅ d
 1 
ν Ed,u − 0,75 ⋅ν Rd,c
⇒ Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ s r
1
1,5 ⋅ f ywd,ef
f ywd,ef = 250 + 0.25

d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 󰀲󰀹󰀷 󰁍󰁐󰁡
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ s r = 󰀱󰀰󰀶󰀸 󰁭󰁭
󰀲
1,5 ⋅ f ywd,ef
󰀶) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁭󰁩󰁮󰁩󰁭ă 󰁡 󰁵󰁮󰁵󰁩 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁮

Asw ,1b ≥ 0.08
⋅ = 󰀱󰀹.󰀴 󰁭󰁭
󰀲
(pt. s r şi s t vezi pct. 8))
f ywk 1.5
󰀲
Gujoanele folosite au aria: A sw,1b
= 󰀷󰀸.󰀵 󰁭󰁭 󰀭 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬 󰁤󰁥 󰀱󰀰 󰁭󰁭
Asw
Numărul de bare necesare pe un perimetru este: = 󰀱󰀳.󰀶
Asw,1b
Pentru a respecta prevederile referitoare la distanţele maxime dintre gujoane
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 1󰀹
󰀷) 󰁄󰁥󰁴󰁥󰁲󰁭󰁩󰁮󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁬󰁡 󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁮󰁵 󰁭󰁡󰁩 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲 󰁳ă 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮ă

󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲ă 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă
V Ed
u out = = 󰀸󰀳󰀹󰀸 󰁭󰁭
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x ⋅
⋅ d
2(c1 + c 2 ) + 2π ⋅ xd

u out = uout
u − 2(c1 + c 2 )
⇒ x = out = 󰀵.󰀰󰀸
2π ⋅ d
x ⋅ d = 󰀹󰀵󰀵 󰁭󰁭
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult

egală cu 1,5d în interiorul perimetrului de control u out.

B 46
󰀸) 󰁓󰁴󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁲󰁥󰁡 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţ󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁭󰁡󰁸󰁩󰁭󰁥 󰁤󰁩󰁮󰁴󰁲󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰃮󰁮 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁥 󰁲󰁡󰁤󰁩󰁡󰁬ă ş󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬ă
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşeasc ă 0,75d , iar distanţa dintre
faţa reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să
depăşească 0,5d.
s r ≤ 0. 75d = 󰀱󰀴󰀱 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

sr = 󰀱󰀴󰀰 󰁭󰁭
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază

(u1) nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale
nu trebuie să de ăşească 2,0d.
st ≤ 1 . 5d = 󰀲󰀸󰀲 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s t = 󰀲󰀶󰀰 󰁭󰁭
󰀹) 󰁓󰁯󰁬󰁵ţ󰁩󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁣󰁵 ş󰁩󰁮󰁥 󰁤󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
󰁇󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
φ󰀱󰀰 󰀯 󰀱󰀳󰀰
B 47
B.6 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, cu transfer de moment, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B6

CU TRANSFER DE MOMENT, LA
SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE
B 48

parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi I.
N Ed M Ed
Rezultă:
V Ed = 5398,33 – 4297,58 = 1101 kN
∆ M Ed = 36,20 + 25,94 = 62,14 kNm
B 49
󰁇󰁥󰁯󰁭󰁥󰁴󰁲󰁩󰁥
󰁨󰁳 󰀽 230 󰁭󰁭
󰁣1󰀽 600 󰁭󰁭
󰁣2󰀽 600 󰁭󰁭 󰁣2
󰁣1
󰁍󰁡󰁴󰁥󰁲󰁩󰁡󰁬󰁥
󰁂󰁥󰁴󰁯󰁮
󰁦 󰁣󰁫 󰀽 25 󰁍󰁐󰁡
󰁦 󰁣󰁤󰀽 16.󰀷 󰁍󰁐󰁡 φ 󰀲󰀲/󰀲00 φ 󰀲󰀲/󰀲00
φ
󰁏󰁴󰁥󰁬 󰁨󰁳
󰁦 󰁹󰁷󰁫 󰀽 500 󰁍󰁐󰁡

󰁦 󰁹󰁷󰁤󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
󰁣1
󰁃󰁡󰁲󰁡󰁣󰁴󰁥󰁲󰁩󰁳󰁴󰁩󰁣󰁩 󰁳󰁥󰁣󰁴󰁩󰁵󰁮󰁥
󰁤󰁳,󰁸 󰀽 22 󰁭󰁭 - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direc ţia OX
󰁳󰁬,󰁸󰀽 200 󰁭󰁭 - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
󰁤󰁳,󰁹 󰀽 22 󰁭󰁭 - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direc ţia OY
󰁳󰁬,󰁹 󰀽 200 󰁭󰁭 - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
󰁡 󰀽 31 󰁭󰁭
󰁳1,󰁸
󰁡󰁳1,󰁹 󰀽 53 󰁭󰁭
-- acoperirea
acoperirea cu
cu beton
beton aa arm
armăturilor
ă
turilor de
de pe
pe direc
direc ţia
ţ OX
ia OY
󰁅󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁲󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬
󰁖󰁅󰁤󰀽 1102 󰁫󰁎
󰁍󰁥󰁤󰀽 62.2 󰁫󰁎󰁭
1) 󰃎󰁮ă󰁬ţ󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁵󰁴󰁩󰁬ă 󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩

󰁤󰁸󰀽 1󰀹󰀹 󰁭󰁭
h 󰁤󰁹󰀽 1󰀷󰀷 󰁭󰁭
d y d x
(d x + d y )
d = = 1󰀸󰀸 󰁭󰁭
2
󰀲) 󰁃󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬ă

As1 , x
ρ l , x = = 0.0101 - pe direcţia OX
b ⋅ d
As1 ,y
ρ l , y = = 0.0101 - pe direcţia OY
b ⋅ d
ρ l = ρ
l , x ⋅ ρ l , y = 0.0101

B 50
󰀳) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁦󰁯󰁲󰁦󰁥󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
Ca betonul din bielele înclinate s ă nu se zdrobească efortul de forfecare la fa ţa stâlpului trebuie să nu
depăşească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ u ⋅ d ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
0
M Ed u1
β = 1 + k ⋅ = 1.071
V Ed W 1
k = 0.6
- coeficient ce ţine cont de raportul laturilor stâlpului
c c  c   4 ⋅ d c1 
W 1 = 4 ⋅ 1 ⋅ 1 + 2 ⋅ c 2 ⋅  2 ⋅ d + 1  + 4 ⋅ π ⋅ d ⋅  + =
2 4  2   π 2 
c12
= + c1 ⋅ c2 + 4 ⋅ c 2 ⋅ d + 16 ⋅ d 2 + 2 ⋅ π ⋅ c1 ⋅ d = 2265447.3 mm2
2
󰁵0󰀽 2400 󰁭󰁭 - perimetrul stâlpului
 f ck 
ν = 0 ,61 − = 0.54 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
 250 
tăietoare
ν Ed ,u 0 = 2.62 󰁍󰁐󰁡 - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Rd , max = 4.5 󰁍󰁐󰁡 - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
ν Ed , u0 ≤ ν Rd ,max OK
󰀴) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬 󰃮󰁮 󰁬󰁵󰁮󰁧󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁤󰁥 󰁢󰁡󰁺ă (󰁵1)
2󰁤
󰁣2
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 4󰀷62 󰁭󰁭
V Ed
ν Ed = β ⋅ u1 ⋅ d = 1.31󰀸 󰁍󰁐󰁡 -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
Efortul de forfecare preluat de beton este: (1 0 0 ⋅ ρ l ⋅ f ck )
ν R d ,c = C R d , c ⋅ k 1 /3
≥ ν m i n
C Rd,c = 0 . 18 / γ c = 0.12
200
k = 1 + = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck
0.5
= 0.4󰀹5
v = 0.󰀷04 󰁍󰁐󰁡
Rd ,c
ν Ed ,u1 > ν Rd ,c ⇒ Este necesară armatură de străpungere

B 51
󰀵) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲ă 󰁡 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁥 󰁵󰁮 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁩󰁮 󰁪󰁵󰁲󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩

 d   1 
ν Ed,u1 ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ν Rd,c + 1,5 ⋅   Asw ⋅ f ywd,ef ⋅ sin α  
s
 r  u ⋅ d
 1 
ν − 0,75 ⋅ ν
⇒ Asw ≥ Ed,u1
1,5 ⋅ f ywd ,ef
Rd,c ⋅ u 1 ⋅ s r
f ywd,ef = 250 + 0 .25

d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 2󰀹󰀷 󰁍󰁐󰁡
ν Ed,u 1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ s r = 10󰀹󰀸 󰁭󰁭
2
1, 5 ⋅ f ywd ,ef
󰀶) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁭󰁩󰁮󰁩󰁭ă 󰁡 󰁵󰁮󰁵󰁩 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁮

mi n ( f ck ) s r ⋅ s t
A sw ,1b ≥ 0 .08 ⋅ = 1󰀹.1 󰁭󰁭
2
f ywk 1 .5
2
Gujoanele folosite au aria: A s w ,1b = 󰀷󰀸.5 󰁭󰁭 󰀭 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬 󰁤󰁥 10 󰁭󰁭
Asw
Numărul de bare necesare pe un perimetru este: = 14.0
Asw,1b
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 󰀲0
󰀷) 󰁄󰁥󰁴󰁥󰁲󰁭󰁩󰁮󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁬󰁡 󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁮󰁵 󰁭󰁡󰁩 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲 󰁳ă 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮ă 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲ă

󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă
V Ed
u out = β ⋅ = 󰀸󰀹15 󰁭󰁭
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x ⋅
⋅ d
2(c1 + c 2 ) + 2π ⋅ xd

u out = u out
u − 2(c1 + c 2 )
⇒ x = out = 5.52
2π ⋅ d
x ⋅ d = 103󰀷 󰁭󰁭
Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează la o distanţă cel mult egală
cu 1,5d în interiorul perimetrului de control uout.

B 52
󰀸) 󰁓󰁴󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁲󰁥󰁡 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţ󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁭󰁡󰁸󰁩󰁭󰁥 󰁤󰁩󰁮󰁴󰁲󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰃮󰁮 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁥 󰁲󰁡󰁤󰁩󰁡󰁬ă ş󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬ă
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie s ă depăşeasc ă 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăş ească 0,5d.
s r ≤ 0. 75d = 141 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s r = 130 󰁭󰁭
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1)

nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu
trebuie să de ăşească 2,0d.
st ≤ 1 .5d = 2󰀸2 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s t = 2󰀷5 󰁭󰁭
󰀹) 󰁓󰁯󰁬󰁵ţ󰁩󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁣󰁵 ş󰁩󰁮󰁥 󰁤󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 53
10) 󰁃󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬󰁵󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
V
V Ed 󰀽 1102 󰁫󰁎
− 0. 5
(
∑ A s ≥ Ed f yd f cd ) f yd 󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
2 ,00
f cd 󰀽 16.󰀷 󰁍󰁐󰁡
∑ A s 󰀽 󰀶󰀴󰀷󰀳 󰁭󰁭
󰀲
󰁰󰁥 󰁣󰁥󰁬󰁥 󰀴 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲󰁩
󰀲
󰁁 󰁳1󰀽 1󰀶1󰀸 󰁭󰁭 󰁰󰁥 󰁯 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă
Din care 󰀴󰀲󰀷 mm 2 reprezintă aria barelor longitudinale de la partea

inferioar ă care intersecteaza latura stâlpului (2 󰁢󰁡󰁲󰁥 , 12 + 1 󰁢󰁡󰁲ă , 16).
󰁐󰁥 󰁡󰁭󰁢󰁥󰁬󰁥 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁩 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮 󰀲 󰁢󰁡󰁲󰁥 󰁤󰁥 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰀲󰀸 󰁭󰁭.
󰀲
󰁁󰁳󰁴󰁦󰁥󰁬 󰁡󰁲󰁩󰁡 󰁥󰁦󰁥󰁣󰁴󰁩󰁶󰁡 󰁰󰁥 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă 󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁁󰁳1 1󰀶󰀵󰀹 󰁭󰁭
11) 󰁁󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
φ σ sd
lb = ⋅ 󰁌󰁵󰁮󰁧󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥 󰁭ă󰁳󰁵󰁲󰁡󰁴ă 󰁤󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅ η 1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ = 2󰀸 󰁭󰁭
σ sd = 435 󰁭󰁭 η 1 = 1
η 2 = 1
f ctd = 1.2 󰁍󰁰󰁡
lb = 11󰀲󰀷 󰁭󰁭 f bd = 2.󰀷 󰁍󰁰󰁡
1󰀲) 󰁄󰁥󰁴󰁡󰁬󰁩󰁥󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
B 54
B.7 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B7

SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE ŞI
SEISMICE
B 55

etajul 3 şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 2 şi K.
Eforturi secţionale din combinaţia de încărcări ce conţine şi acţiunea seismică:
N Ed M Ed,x M Ed,y
Rezultă:
V Ed = 1369.14 – 670.72 = 698.42 kN
∆ M Ed,x = 15.84 + 15.83 = 31.67 kNm

∆ M Ed,y= 20.1 + 11.98 = 32.1 kNm
B 56
Eforturi secţionale în gruparea fundamentală:
N Ed M Ed,x M Ed,y
Rezultă:
V Ed = 2137,89 – 1021,46 = 1116,43 kN
∆ M Ed,y = 31,72 + 20,09 = 51,81 kNm
Comparând aceste valori asociate grupării fundamentale de acţiuni cu cele prezentate în

exemplul B6 se observă diferenţe nesemnificative generate de introducerea pere ţilor din beton
armat. În consecinţă, nu apar diferenţe în ceea ce priveşte dimensionarea şi armarea transversală a
îmbinării placă-stâlp interior la încărcări gravitaţionale.
B 57
󰁃󰁁󰁌󰁃󰁕󰁌󰁕󰁌 󰁌󰁁 󰁓󰁔󰁒Ă󰁐󰁕󰁎󰁇󰁅󰁒󰁅 󰁁 󰁕󰁎󰁅󰁉 󰃎󰁍󰁂󰁉󰁎Ă󰁒󰁉 󰁉󰁎󰁔󰁅󰁒󰁉󰁏󰁁󰁒󰁅 󰁐󰁌󰁁󰁃Ă󰀭󰁓󰁔󰃂󰁌󰁐 󰁃󰁕 󰁓󰁅󰁉󰁓󰁍
󰁇󰁥󰁯󰁭󰁥󰁴󰁲󰁩󰁥
󰁨󰁳 󰀽 230 󰁭󰁭
󰁣1󰀽 600 󰁭󰁭
󰁣2
󰁣2󰀽 600 󰁭󰁭
󰁣1
󰁍󰁡󰁴󰁥󰁲󰁩󰁡󰁬󰁥
󰁂󰁥󰁴󰁯󰁮
󰁦 󰁣󰁫 󰀽 25 󰁍󰁐󰁡
󰁦 󰁣󰁤󰀽 16.7 󰁍󰁐󰁡 φ22/200 φ22/200
φ
󰁏󰁴󰁥󰁬 󰁨󰁳
󰁦 󰁹󰁷󰁫 󰀽 500 󰁍󰁐󰁡
󰁦 󰁹󰁷󰁤󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
󰁣1
󰁃󰁡󰁲󰁡󰁣󰁴󰁥󰁲󰁩󰁳󰁴󰁩󰁣󰁩 󰁳󰁥󰁣󰁴󰁩󰁵󰁮󰁥
󰁤󰁳,󰁸 󰀽 22 󰁭󰁭 - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
󰁤󰁳,󰁹󰀽 22 󰁭󰁭 󰀭 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁬󰁯󰁲 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬󰁥 󰃮󰁮󰁴󰁩󰁮󰁳󰁥 󰁰󰁥 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁡 󰁏󰁙
󰁳󰁬,󰁹󰀽 200 󰁭󰁭 - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
󰁡󰁳1,󰁸󰀽 31 󰁭󰁭 - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
󰁡󰁳1,󰁹󰀽 53 󰁭󰁭 - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
󰁅󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁲󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬
󰁖󰁅󰁤󰀽 698.42 󰁫󰁎
󰁍󰁥󰁤,󰁸󰀽 31.67 󰁫󰁎󰁭
󰁍󰁥󰁤,󰁹󰀽 32.1 󰁫󰁎󰁭
1) 󰃎󰁮ă󰁬ţ󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁵󰁴󰁩󰁬ă 󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩
󰁤󰁸󰀽 199 󰁭󰁭
󰁤󰀽
d x h 󰁹 177 󰁭󰁭
d y
d y )
d x +
d = = 188 󰁭󰁭
2
2) 󰁃󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬ă

As1 , x
b ⋅ d
As1 , y
b ⋅ d
ρ l = ρ
l , x ⋅ ρ l , y = 0.0101
B 58
3) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁦󰁯󰁲󰁦󰁥󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
V Ed
ν Ed = β ⋅ ν
≤ Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u 0 ⋅ d
󰁢󰁹
2 2
 e x   e 
β = 1 + 1.8 ⋅   +  y 
b 
 b y 
   x  󰁢󰁸
∆ M Ed, x ∆ M Ed, y
e x = = 45.3 mm e y = = 46.0 mm
VEd VEd
b x = c 1 + 4d = 1352 mm b y = c 2 + 4d = 1352 mm
β = 1.085959
 f 
ν = 0 ,6 1 − ck  = 0.54
 250  - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la for ţă tăietoare
ν Ed ,u 0
= 1.68 󰁍󰁐󰁡 - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Rd , ma x = 4.5 󰁍󰁐󰁡 - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
4) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬 󰃮󰁮 󰁬󰁵󰁮󰁧󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁤󰁥 󰁢󰁡󰁺ă (󰁵1)
2󰁤
󰁣2
u1 = 2( c1 + c 2 ) + 2π (2d ) = 4762 󰁭󰁭
󰁣1
V Ed
ν Ed = β ⋅ = 0.847 󰁍󰁐󰁡 -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
u1 ⋅ d 1/3
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd,c = C Rd, c ⋅ k (100
⋅ ρ l ⋅ f ck ) ν min
≥
C Rd,c = 0 .18 / c = 0.12
200
k = 1 + = 2.00
d
1.5 0.5
v min = 0.035 ⋅ k ⋅ f ck = 0.495
v Rd ,c = 0.704 󰁍󰁐󰁡
ν Ed ,u > 0 . 4ν Rd ,c ⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 59
5) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲ă 󰁡 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁥 󰁵󰁮 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁩󰁮 󰁪󰁵󰁲󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
 d   1 
ν Ed, u1 ≤ ν Rd, cs = 0,4 ⋅ν Rd,c + 1,5 ⋅  A sw ⋅ f ywd,ef ⋅ sinα 
s
 
r  u 1 ⋅ d 
ν Ed, u − 0,4 ⋅ν Rd, c
⇒ A sw ≥ 1
⋅ u1 ⋅ s r
1,5 ⋅ f ywd,ef
f ywd,ef = 250 + 0 .25

d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 297 󰁍󰁐󰁡
ν Ed,u
1
− 0,4 ⋅ν Rd, c
2
A sw ≥ ⋅ u1 ⋅ s r = 846 󰁭󰁭
1,5 ⋅ f ywd,ef
6) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁭󰁩󰁮󰁩󰁭ă 󰁡 󰁵󰁮󰁵󰁩 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁮
min
Asw ≥ 0.08 ( f ck ) ⋅ s r ⋅ st = 20.9 󰁭󰁭
2
,1b
f ywk 1 .5
2
Gujoanele folosite au aria: Asw,1b
= 78.5 󰁭󰁭 - gujoane cu diametrul de 10mm
Asw
Asw,1b
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 14
7) 󰁄󰁥󰁴󰁥󰁲󰁭󰁩󰁮󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁬󰁡 󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁮󰁵 󰁭󰁡󰁩 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲 󰁳ă 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮ă 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲ă 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă
V Ed
u out = β ⋅ = 5728 󰁭󰁭
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x⋅
⋅ d
u out = 2(c1 + c 2 ) + 2π ⋅ xd
2(c1 + c 2 ) =
⇒ x = u out −2π 2.82
⋅ d
⋅ d = 530 󰁭󰁭 uout
󰁃󰁥󰁬 󰁭󰁡󰁩 󰃮󰁮󰁤󰁥󰁰ă󰁲󰁴󰁡󰁴 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁡󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁳󰁴󰁲ă󰁰󰁵󰁮󰁧󰁥󰁲󰁥 󰁳󰁥 󰁡󰁭󰁰󰁬󰁡󰁳󰁥󰁡󰁺ă 󰁬󰁡 󰁯 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţă 󰁣󰁥󰁬 󰁭󰁵󰁬󰁴 󰁥󰁧󰁡󰁬ă 󰁣󰁵
1,5󰁤 󰃮󰁮 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁲󰁩󰁯󰁲󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁵 󰁯󰁵󰁴.

B 60
8) 󰁓󰁴󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁲󰁥󰁡 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţ󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁭󰁡󰁸󰁩󰁭󰁥 󰁤󰁩󰁮󰁴󰁲󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰃮󰁮 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁥 󰁲󰁡󰁤󰁩󰁡󰁬ă ş󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬ă
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
s r ≤ 0. 75d = 141 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s r = 140 󰁭󰁭
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1) nu trebuie
să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să depăşească
2,0d.
st ≤ 1 .5d = 282 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s t = 280 󰁭󰁭
9) 󰁓󰁯󰁬󰁵ţ󰁩󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁣󰁵 ş󰁩󰁮󰁥 󰁤󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
󰁇󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
φ10 / 140
󰁇󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
φ10 / 140
B 61
10) 󰁃󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬󰁵󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
V Ed
V Ed 󰀽 1117 󰁫󰁎
− 0. 5
∑ A s ≥ (
f yd f cd ) f yd 󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
2 ,00
f cd 󰀽 16.7 󰁍󰁐󰁡
∑ A s 󰀽 6561 󰁭󰁭2 󰁰󰁥 󰁣󰁥󰁬󰁥 4 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲󰁩
2
󰁁󰁳1󰀽 1640 󰁭󰁭 󰁰󰁥 󰁯 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă
Din care 427 mm 2 reprezintă aria barelor longitudinale de la partea

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 󰁢󰁡󰁲󰁥 ϑ12 + 1 󰁢󰁡󰁲ă ϑ16) .
󰁐󰁥 󰁡󰁭󰁢󰁥󰁬󰁥 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁩 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮 2 󰁢󰁡󰁲󰁥 󰁤󰁥 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 28 󰁭󰁭.
2
󰁁󰁳󰁴󰁦󰁥󰁬 󰁡󰁲󰁩󰁡 󰁥󰁦󰁥󰁣󰁴󰁩󰁶󰁡 󰁰󰁥 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă 󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁁 󰁳1 1659 󰁭󰁭
11) 󰁁󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
φ σ sd
lb = ⋅ 󰁌󰁵󰁮󰁧󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥 󰁭ă󰁳󰁵󰁲󰁡󰁴ă 󰁤󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅ η 1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ = 28 󰁭󰁭
σ sd = 0 󰁭󰁭 η 1 = 1
η 2 = 1
f =
ctd
lb = 0 󰁭󰁭 f bd = 1.2 󰁍󰁰󰁡
2.7 󰁍󰁰󰁡
12) 󰁄󰁥󰁴󰁡󰁬󰁩󰁥󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
B 62
B.8 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B8
ÎMBINĂRI MARGINALE PLACĂ-STÂLP,

LA SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE
B 63

etajul 3 şi stâlpul marginal de la intersecţia axelor 1 şi I.
N Ed M Ed
Rezultă:
V Ed = 881,47 – 417,88 = 463,59 kN
∆ M Ed = 113,04 + 151,44 = 264,48 kNm
B 64
󰁇󰁥󰁯󰁭󰁥󰁴󰁲󰁩󰁥 󰁣2
󰁨󰁳 󰀽 230 󰁭󰁭
󰁣1󰀽 450 󰁭󰁭 󰁣1
󰁣2󰀽 450 󰁭󰁭
󰁍󰁡󰁴󰁥󰁲󰁩󰁡󰁬󰁥
󰁂󰁥󰁴󰁯󰁮
󰁦 󰁣󰁫 󰀽 25 󰁍󰁐󰁡
󰁦 󰁣󰁤󰀽 16.󰀷 󰁍󰁐󰁡 φ 22/200 φ 22/200
φ
󰁏󰁴󰁥󰁬 󰁨󰁳
󰁦 󰁹󰁷󰁫 󰀽 500 󰁍󰁐󰁡

󰁦 󰁹󰁷󰁤󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
󰁣1
󰁃󰁡󰁲󰁡󰁣󰁴󰁥󰁲󰁩󰁳󰁴󰁩󰁣󰁩 󰁳󰁥󰁣󰁴󰁩󰁵󰁮󰁥
󰁡 󰀽 31 󰁭󰁭
󰁳1,󰁸
󰁡󰁳1,󰁹 󰀽 53 󰁭󰁭
-- acoperirea
acoperirea cu
cu beton
beton aa arm
armăturilor
ă
turilor de
de pe
pe direc
direc ţia
ţ OX
ia OY
󰁅󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁲󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬
󰁖󰁅󰁤󰀽 463.6 󰁫󰁎
󰁍󰁥󰁤󰀽 264.5 󰁫󰁎󰁭
1) 󰃎󰁮ă󰁬ţ󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁵󰁴󰁩󰁬ă 󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩

󰁤󰁸󰀽 1󰀹󰀹 󰁭󰁭
h 󰁤󰁹󰀽 1󰀷󰀷 󰁭󰁭
d y d x
(d x + d y )
d = = 1󰀸󰀸 󰁭󰁭
2
2) 󰁃󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬ă

As1 , x
ρ l , x = = 0.0101 - pe direc ţia OX
b ⋅ d
As1 ,y
ρ l , y = = 0.0101 - pe direc ţia OY
b ⋅ d
ρ l = ρ
l , x ⋅ ρ l , y = 0.0101

B 65
󰀳) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁦󰁯󰁲󰁦󰁥󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la fa ţa stâlpului trebuie să nu
depăş ească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ u ⋅ d ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
0
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1
β = *
= 1.216
u1
u *1 = 2 ⋅ min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + 4 ⋅ π ⋅ d + c 2 = 2081 mm
u1 = 2 ⋅ c1 + c 2 + 2 ⋅ π ⋅ d = 2531 󰁭󰁭

 f ck 
ν = 0 ,61 − = 0.54 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
 250 
tăietoare
ν Ed ,u 0 = 2.22 󰁍󰁐󰁡 - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Rd , max = 4.5 󰁍󰁐󰁡 - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
*
󰀴) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬 󰃮󰁮 󰁬󰁵󰁮󰁧󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁤󰁥 󰁢󰁡󰁺ă (󰁵 1)
V Ed
ν Ed , u1* = β ⋅ u1* ⋅ d = 1.441 󰁍󰁐󰁡 -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
1/3
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd,c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck ) ≥ ν min
C Rd,c = 0 . 18 / γ c = 0.12
200
k = 1 + = 2.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck
0.5
= 0.4󰀹5
v = 0.󰀷04 󰁍󰁐󰁡
Rd ,c
ν Ed , u* >ν Rd ,c
1
⇒ Este necesară armatură de străpungere

B 66
󰀵) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲ă 󰁡 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁥 󰁵󰁮 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁩󰁮 󰁪󰁵󰁲󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
 d   1 
ν Ed, u * ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅  A sw ⋅ f ywd,ef ⋅ sinα  * 
1
 sr   u1 ⋅ d 
*
⇒ Asw ≥ ν Ed, u1 − 0,75 ⋅ν ⋅ u*1 ⋅ s r
Rd, c
1,5 ⋅ f ywd,ef
f ywd,ef = 250 + 0 .25

d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 2󰀹󰀷 󰁍󰁐󰁡
ν Ed,u 1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ s r = 6󰀷4 󰁭󰁭
2
1, 5 ⋅ f ywd ,ef
󰀶) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁭󰁩󰁮󰁩󰁭ă 󰁡 󰁵󰁮󰁵󰁩 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁮

mi n
( f ck ) s r ⋅ s t
A sw ,1b ≥ 0 .08 ⋅ = 14.󰀹 󰁭󰁭
2
f ywk 1 .5
Gujoanele folosite au aria: A sw,1b = 2

󰀷󰀸.5 󰁭󰁭 󰀭 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬 󰁤󰁥 10 󰁭󰁭
Asw
Numărul de bare necesare pe un perimetru este: = 󰀸.6
Asw,1b
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 1󰀳
󰀷) 󰁄󰁥󰁴󰁥󰁲󰁭󰁩󰁮󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁬󰁡 󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁮󰁵 󰁭󰁡󰁩 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲 󰁳ă 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮ă 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲ă

󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă
V Ed
u *out = β ⋅ = 425󰀸 󰁭󰁭
ν Rd , c ⋅ d
1,5d
xd
c1
u *out = c2 + 2 ⋅ + π ⋅ xd
2
u*out − (c1 + c2 )
⇒ x = = 5.6󰀹
π ⋅ d
uout
x ⋅ d = 106󰀹 󰁭󰁭

B 67
󰀸) 󰁓󰁴󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁲󰁥󰁡 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţ󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁭󰁡󰁸󰁩󰁭󰁥 󰁤󰁩󰁮󰁴󰁲󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰃮󰁮 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁥 󰁲󰁡󰁤󰁩󰁡󰁬ă ş󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬ă
Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie s ă depăşească 0,75d , iar distanţa dintre faţa
s r ≤ 0. 75d = 141 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s r = 130 󰁭󰁭

nu trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie
să de ăşească 2,0d.
st ≤ 1 .5d = 2󰀸2 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s t = 215 󰁭󰁭
󰀹) 󰁓󰁯󰁬󰁵ţ󰁩󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁣󰁵 ş󰁩󰁮󰁥 󰁤󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
Gujoane cu cap
φ10 / 130
Gujoane cu cap
φ10 / 130
B 68
10) 󰁃󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬󰁵󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
V
V Ed 󰀽 463.6 󰁫󰁎
∑ As ≥ Ed f yd f cd − 0 5
( ) .
f yd 󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
2 ,00 f cd 󰀽 16.󰀷 󰁍󰁐󰁡
∑ A s 󰀽 2󰀷2󰀳 󰁭󰁭2 󰁰󰁥 󰁣󰁥󰁬󰁥 󰀳 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲󰁩

2
󰁁󰁳1󰀽 󰀹0󰀸 󰁭󰁭 󰁰󰁥 󰁯 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă
Din care 󰀴2󰀷 mm 2 reprezintă aria barelor longitudinale de la partea

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 󰁢󰁡󰁲󰁥 ∆12 + 1 󰁢󰁡󰁲ă ∆16).
󰁐󰁥 󰁡󰁭󰁢󰁥󰁬󰁥 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁩 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮 2 󰁢󰁡󰁲󰁥 󰁤󰁥 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 1󰀸 󰁭󰁭.

2
󰁁󰁳󰁴󰁦󰁥󰁬 󰁡󰁲󰁩󰁡 󰁥󰁦󰁥󰁣󰁴󰁩󰁶󰁡 󰁰󰁥 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă 󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁁 󰁳1 󰀹󰀳󰀶 󰁭󰁭
11) 󰁁󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
φ σ sd
lb = ⋅ 󰁌󰁵󰁮󰁧󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥 󰁭ă󰁳󰁵󰁲󰁡󰁴ă 󰁤󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅ η 1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ = 1󰀸 󰁭󰁭
σ sd = 435 󰁭󰁭 η 1 = 1
η 2 = 1
f ctd = 1.2 󰁍󰁰󰁡
lb = 󰀷2󰀵 󰁭󰁭 f bd = 2.󰀷 󰁍󰁰󰁡
12) 󰁄󰁥󰁴󰁡󰁬󰁩󰁥󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
B 69
B.9 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări marginale placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B9
ÎMBINĂRI MARGINALE PLACĂ-STÂLP,

LA SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE ŞI
SEISMICE
B 70
etajul 3 şi stâlpul marginal de la intersecţia axelor 1 şi H.
N Ed
M Ed,x M Ed,y
Rezultă:
V Ed = 635,75 – 309,21 = 326,54 kN
 M Ed,x = 7,9 + 2.81 = 10.71 kNm
 M Ed,y = 82,41 + 115,89 = 198,3 kNm
B 71
Eforturi secţionale în gruparea seismică:
N Ed M Ed,x
M Ed,y

exemplul B8 se observă că apar mici diferenţe generate de introducerea pereţilor din beton armat.
Însă, nu apar diferenţe în ceea ce priveşte dimensionarea şi armarea transversală a îmbinării placă -
stâlp la încărcări gravitaţionale.
B 72
 
   
   
  


    
    
 
    
  

 
    - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
   - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OX
   - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
   - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
   - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
   - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
  
  
  
  
    
  
  
d x h
d y
d x  d y 
d    
2
    

A s1 , x
 l , x    - pe direcţia OX
b  d
A s1 , y
 l , y    - pe direcţia OY
b  d
 l  l , x   l , y 

 
B 73
       
Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa stâlpului trebuie să nu
V E d
 E d    u 0  d   Rd ,max  0 . 5  f cd
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată către interior β se obţine astfel:
u1 u1
  *
 k   e par  1.249
u 1 W 1
u * 1  2  min(1 . 5  d , 0 .5  c1 )  4    d  c 2  2081 mm
u 1  2  c 1  c 2  2    d   
k  0.45
M ed x
e par   32.8 mm
,
V ed
2
c2
W 1   c1  c2  4  c1  d  8  d 2    d  c2   
4
   - perimetrul stâlpului
 f 
  0 ,6 1  ck   
 25 0  - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare

E d , u 0
   - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
 Rd , m a x    - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
 Ed , u 0   Rd ,max OK
           
V Ed
 Ed , u 1*
   u1  d 
*   -efortul tangenţial în lungul perimetrului u 1
 Rd, c  C Rd, c  k  100  ρ l  f ck  

1/3
Efortul de forfecare preluat de beton este:  m in
C Rd, c  0 . 18
/  c 

20 0
k  1   
d
1 .5 0 .5
v mi n  0 . 035  k  f ck  
v   
R d ,c
 Ed , u * 
 Rd
,c  Este necesară armatură de străpungere
B 74
          
 d   1 
 Ed ,u 1   Rd, cs  0,4  Rd, c  1,5    A s w  f y wd,ef  s in α  
 s r   u 1  d 
 Ed, u  0,4  Rd, c
  1
 
A sw
1,5  f y wd,ef u 1 sr
f yw d ,ef  25 0  0 . 25
d  2 50  f y w d f yw d, ef   
 Ed, u 1  0 ,4  Rd, c

A sw 

 u 1 sr    
1 ,5  f y wd,ef
     
m in
A sw ,1b  0 . 08  f ck   s r  s t
   
f yw k 1.5
Gujoanele folosite au aria: A sw,1b          
A sw
Numărul de bare necesare pe un perimetru este:  
As w, 1b
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 
               
V
u * out    E d   

Rd , c
 d
1,5d
xd
* c1
u out
 c  2  2    xd
2
u *  c1  c2  
 x  o ut 
  d u out
x  d   
                      
       
B 75
          
s r  0 . 75 d     Aleg

s r   
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u 1) nu

trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să
depăşească 2,0d.
s t  1 .5 d     A leg

s t   
          
  
  
  
  
B 76
    
V Ed  463.6 

V  0. 5

 A s  Ed f yd f cd  f yd   
2 ,00
f cd   
 A s       


     
Din care  mm 2 reprezintă aria barelor longitudinale de la partea

inferioară care intersecteaza latura stâlpului        .
          


               
    
  sd        

lb  
4 f bd
f bd  2.25   1   2  f ctd
   
 sd     1  
 2  
f ctd   
lb    f bd   
    
B 77
B.10 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale
EXEMPLUL B10
ÎMBINĂRI DE COLŢ PLACĂ-STÂLP, LA
B 78

etajul 3 şi stâlpul de colţ de la intersecţia axelor 1 şi G.
N Ed M Ed,x M Ed,y
Rezultă:
V Ed = 436,41 – 208,64 = 227,67 kN
∆ M Ed,x = 47,53 + 67,39 = 114,92 kNm

∆ M Ed,y = 47,95 + 66,84 = 114,79 kNm
B 79
󰁣2
󰁇󰁥󰁯󰁭󰁥󰁴󰁲󰁩󰁥
󰁨󰁳 󰀽 230 󰁭󰁭
󰁣1
󰁣1󰀽 450 󰁭󰁭
󰁣2󰀽 450 󰁭󰁭
󰁍󰁡󰁴󰁥󰁲󰁩󰁡󰁬󰁥
󰁂󰁥󰁴󰁯󰁮
󰁦 󰁣󰁫 󰀽 25 󰁍󰁐󰁡
φ 22/200 φ 22/200
φ
󰁦 󰁣󰁤󰀽 16.󰀷 󰁍󰁐󰁡
󰁨󰁳
󰁏󰁴󰁥󰁬
󰁦 󰁹󰁷󰁫 󰀽 500 󰁍󰁐󰁡
󰁦 󰁹󰁷󰁤󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
󰁃󰁡󰁲󰁡󰁣󰁴󰁥󰁲󰁩󰁳󰁴󰁩󰁣󰁩 󰁳󰁥󰁣󰁴󰁩󰁵󰁮󰁥 󰁣1
󰁡󰁳1,󰁸󰀽 31 󰁭󰁭 - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direc ţia OX
󰁡󰁳1,󰁹 󰀽 53 󰁭󰁭 - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direc ţia OY
󰁅󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁲󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬
󰁖󰁅󰁤󰀽 22󰀸 󰁫󰁎
󰁍󰁥󰁤󰁸󰁸󰀽 115 󰁫󰁎󰁭
󰁍󰁥󰁤󰁹󰁹󰀽 115 󰁫󰁎󰁭
1) 󰃎󰁮ă󰁬ţ󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁵󰁴󰁩󰁬ă 󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩

󰁤󰁸󰀽 1󰀹󰀹 󰁭󰁭
󰁤󰁹󰀽 1󰀷󰀷 󰁭󰁭
d x h
d y (d x + d y )
d = = 1󰀸󰀸 󰁭󰁭
2
2) 󰁃󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬ă

As1 , x
ρ l , x = = 0.0101 - pe direc ţia OX
b ⋅ d
As1 ,y
ρ l , y = b ⋅ d = 0.0101 - pe direc ţia OY
ρ l = ρ
l , x ⋅ ρ l , y = 0.0101

B 80
󰀳) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁦󰁯󰁲󰁦󰁥󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
V
ν Ed = β ⋅ u Ed ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
0 ⋅ d
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptată c ătre interior β se obţine astfel:
u1
β = *
= 1.432
u1
u *1 = min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) +
min(
1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c2) + ⋅π ⋅ d = 1041 mm
c2 + π ⋅ d =
u1 = c1 + 14󰀹1 󰁭󰁭
󰁵0󰀽 󰀹00 󰁭󰁭 - perimetrul stâlpului

 f ck 
ν = 0 ,61 − = 0.54 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la for ţă
 250  tăietoare
ν Ed ,u 0 = 1.󰀹3 󰁍󰁐󰁡 - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν R d , max = 4.5 󰁍󰁐󰁡 - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
*
󰀴) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬 󰃮󰁮 󰁬󰁵󰁮󰁧󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁤󰁥 󰁢󰁡󰁺ă (󰁵 1)
ν Ed , u * = β ⋅ V
*
Ed
= 1.66󰀹 󰁍󰁐󰁡 -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1
1 u1 ⋅ d
1/3
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck ) ≥ ν min
C Rd,c = 0 . 18 / γ c = 0.12
200
k = 1 + = 2.00
d
15 05
v min = 0 .035 ⋅ k . ⋅ f ck . = 0.4󰀹5
v Rd ,c = 0.󰀷04 󰁍󰁐󰁡
ν Ed , u * >ν Rd ,c ⇒ Este neces ară armatură de străpungere

1
B 81
󰀵) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲ă 󰁡 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁥 󰁵󰁮 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁩󰁮 󰁪󰁵󰁲󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
 d   1 
ν Ed, u * ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ν Rd, c + 1,5 ⋅  A sw ⋅ f ywd,ef ⋅ sinα  * 
1
 sr   u1 ⋅ d 
*
⇒ Asw ≥ ν Ed, u1 − 0,75 ⋅ν ⋅ u*1 ⋅ s r
Rd, c
1,5 ⋅ f ywd,ef
f ywd,ef = 250 + 0 .25

d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 2󰀹󰀷 󰁍󰁐󰁡
ν Ed,u 1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ s r = 535 󰁭󰁭
2
1, 5 ⋅ f ywd ,ef
󰀶) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁭󰁩󰁮󰁩󰁭ă 󰁡 󰁵󰁮󰁵󰁩 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁮

mi n
( f ck ) s r ⋅ s t
A sw ,1b ≥ 0 .08 ⋅ = 15.󰀷 󰁭󰁭
2
f ywk 1 .5
Gujoanele folosite au aria: A sw,1b = 2

󰀷󰀸.5 󰁭󰁭 󰀭 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬 󰁤󰁥 10󰁭󰁭
Asw
Numărul de bare necesare pe un perimetru este: = 6.󰀸
Asw,1b
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 󰀸
󰀷) 󰁄󰁥󰁴󰁥󰁲󰁭󰁩󰁮󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁬󰁡 󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁮󰁵 󰁭󰁡󰁩 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲 󰁳ă 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮ă 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲ă

󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă
V Ed xd
u *out = β ⋅ = 2466 󰁭󰁭
ν Rd , c ⋅ d
1,5d
c1 c2 π ⋅ xd
u *out = + +
2 2 2
  c1 c2  
2 ⋅  u*out −  + 
⇒ x =   2 2   = uout
6.󰀸3
π ⋅ d
x ⋅ d = 12󰀸4 󰁭󰁭

B 82
󰀸) 󰁓󰁴󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁲󰁥󰁡 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţ󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁭󰁡󰁸󰁩󰁭󰁥 󰁤󰁩󰁮󰁴󰁲󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰃮󰁮 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁥 󰁲󰁡󰁤󰁩󰁡󰁬ă ş󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬ă
s r ≤ 0. 75d = 141 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s r = 140 󰁭󰁭

să de ăşească 2,0d.
st ≤ 1 .5d = 2󰀸2 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s t = 210 󰁭󰁭
󰀹) 󰁓󰁯󰁬󰁵ţ󰁩󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁣󰁵 ş󰁩󰁮󰁥 󰁤󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
Gujoane cu cap
φ10 / 140
Gujoane cu cap
φ10 / 140
B 83
10) 󰁃󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬󰁵󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
V
V Ed 󰀽 228 󰁫󰁎
− 0. 5
(
∑ As ≥ Ed f yd f cd ) f yd 󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
2 ,00
f cd 󰀽 16.󰀷 󰁍󰁐󰁡
∑ A s 󰀽 1󰀳󰀳󰀹 󰁭󰁭
2
󰁰󰁥 󰁣󰁥󰁬󰁥 2 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲󰁩
2
󰁁󰁳1󰀽 󰀶󰀷0 󰁭󰁭 󰁰󰁥 󰁯 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă
Din care 󰀶0󰀳 mm 2 reprezintă aria barelor longitudinale de la partea

inferioar ă care intersecteaza latura stâlpului (2 󰁢󰁡󰁲󰁥 Ξ12 + 1 󰁢󰁡󰁲ă Ξ16).
󰁐󰁥 󰁡󰁭󰁢󰁥󰁬󰁥 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁩 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮 2 󰁢󰁡󰁲󰁥 󰁤󰁥 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 1󰀶 󰁭󰁭.
󰁁󰁳󰁴󰁦󰁥󰁬 󰁡󰁲󰁩󰁡 󰁥󰁦󰁥󰁣󰁴󰁩󰁶󰁡 󰁰󰁥 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă 󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁁 󰁳1 100󰀵 󰁭󰁭2
11) 󰁁󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
φ σ sd
lb = ⋅ 󰁌󰁵󰁮󰁧󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥 󰁭ă󰁳󰁵󰁲󰁡󰁴ă 󰁤󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅ η 1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ = 16 󰁭󰁭
σ sd = 435 󰁭󰁭 η 1 = 1
η 2 = 1
f c td = 1.2 󰁍󰁰󰁡
lb = 󰀶󰀴󰀴 󰁭󰁭 f bd = 2.󰀷 󰁍󰁰󰁡
12) 󰁄󰁥󰁴󰁡󰁬󰁩󰁥󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
B 84
B.11 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări de colţ placă-stâlp, la solicitări gravitaţionale şi seismice
EXEMPLUL B11

ÎMBINĂRI DE COLŢ PLACĂ-STÂLP, LA
SOLICITĂRI GRAVITAŢIONALE ŞI
SEISMICE
B 85

etajul 3 şi stâlpul de colţ de la intersecţia axelor 1 şi G.
N Ed M Ed,x M Ed,y
Rezultă:
V Ed = 297.24 – 145.36 = 151.9 kN
∆ M Ed,x = 30.26 + 42.23 = 72.5 kNm
B 86
∆ M Ed,y = 33.36 + 48.46 = 81.82 kNm

Eforturi secţionale în gruparea fundamentală:
N Ed M Ed,x M Ed,y

exemplul B10 se observă c ă apar mici diferenţe generate de introducerea pereţilor din beton armat.
Însă, nu apar diferenţe în ceea ce priveşte dimensionarea şi armarea transversală a îmbinării placă-
stâlp la încărcări gravitaţionale.
B 87
󰁣2
󰁇󰁥󰁯󰁭󰁥󰁴󰁲󰁩󰁥
󰁨󰁳 󰀽 230 󰁭󰁭
󰁣1󰀽 󰁣1
450 󰁭󰁭
󰁣2󰀽 450 󰁭󰁭
󰁍󰁡󰁴󰁥󰁲󰁩󰁡󰁬󰁥
󰁂󰁥󰁴󰁯󰁮
󰁦 󰁣󰁫 󰀽 25 󰁍󰁐󰁡
φ22/200 φ22/200
φ
󰁦 󰁣󰁤󰀽 16.7 󰁍󰁐󰁡
󰁨󰁳
󰁏󰁴󰁥󰁬
󰁦 󰁹󰁷󰁫 󰀽 500 󰁍󰁐󰁡

󰁦 󰁹󰁷󰁤󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
󰁃󰁡󰁲󰁡󰁣󰁴󰁥󰁲󰁩󰁳󰁴󰁩󰁣󰁩 󰁳󰁥󰁣󰁴󰁩󰁵󰁮󰁥 󰁣1
󰁤󰁳,󰁸 󰀽 22 󰁭󰁭 - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OX
󰁤󰁳,󰁹󰀽 22 󰁭󰁭 - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direcţia OY
󰁳󰁬,󰁹󰀽 200 󰁭󰁭 - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direcţia OY
󰁡󰁳1,󰁸󰀽 31 󰁭󰁭 - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OX
󰁡󰁳1,󰁹󰀽 53 󰁭󰁭 - acoperirea cu beton a armăturilor de pe direcţia OY
󰁅󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁲󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬
󰁖󰁅󰁤󰀽 151.9 󰁫󰁎
󰁍󰁥󰁤,󰁸󰀽 72.5 󰁫󰁎󰁭
󰁍󰁥󰁤,󰁹󰀽 81.82 󰁫󰁎󰁭
1) 󰃎󰁮ă󰁬ţ󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁵󰁴󰁩󰁬ă 󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩
󰁤󰁸󰀽 199 󰁭󰁭
󰁤󰁹󰀽 177 󰁭󰁭
h
d y d x d x +
d y
d = = 188 󰁭󰁭
2
2) 󰁃󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬ă

As1 , x
b ⋅ d
As1 , y
b ⋅ d
ρ l = ρ
l , x ⋅ ρ l , y = 0.0101
B 88
󰀳) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁦󰁯󰁲󰁦󰁥󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
V Ed
ν Ed = β ⋅ u 0 ⋅ d ≤ Rd ,max =
ν 0.5 ⋅ν f cd
Când excentricitatea perpendiculară pe marginea dalei este îndreptat ă către interior β se obţine astfel:
u1
β = *
= 1.432
u1
u *1 = min(1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c1 ) + min(

1.5 ⋅ d ,0.5 ⋅ c2 ) + ⋅π ⋅ d = 1041 mm
u1 = c1 +
c 2 + π ⋅ d = 1491 󰁭󰁭
󰁵0 󰀽 900 󰁭󰁭 - perimetrul stâlpului

 f 
ν = 0 ,61 − ck  = 0.54
 250  - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
ν Ed ,u 0
= 1.29 󰁍󰁐󰁡 - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Rd , ma x = 4.5 󰁍󰁐󰁡 - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
*
󰀴) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬 󰃮󰁮 󰁬󰁵󰁮󰁧󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁤󰁥 󰁢󰁡󰁺ă (󰁵 1)
V Ed *
ν Ed ,u1*
= β ⋅ u ⋅ d =
*
1
1.112 󰁍󰁐󰁡 -efortul tangenţial în lungul perimetrului u 1
1/3
Efortul de forfecare preluat de beton este: ν Rd, c = C Rd, c ⋅ k (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck ) ≥ ν min
C Rd,c = 0 .18 / c = 0.12
200
k = 1 + = 2.00
d
v min = 0.035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck
0.5
= 0.495
= 0.704 󰁍󰁐󰁡
v Rd ,c
ν Ed ,u > 0 .4 ⋅ν Rd ,c
* ⇒ Este necesară armatură de străpungere
B 89
󰀵) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲ă 󰁡 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁥 󰁵󰁮 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁩󰁮 󰁪󰁵󰁲󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
 d   1 
ν Ed,u ≤ ν Rd,cs = 0,4 ⋅ν Rd,c + 1,5 ⋅  A sw ⋅ f ywd,ef ⋅ sinα 
1
s
 r  u ⋅ d
 1 
⇒ A sw ≥ ν Ed,u1 − 0,4 ⋅ν Rd,c ⋅ u 1 ⋅ s r

1,5 ⋅ f ywd,ef
f ywd,ef = 250 + 0 .25

d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 297 󰁍󰁐󰁡
ν Ed,u
1
− 0,4 ⋅ν Rd, c
2
A sw ≥ ⋅ u1 ⋅ s r = 389 󰁭󰁭
1,5 ⋅ f ywd,ef
󰀶) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁭󰁩󰁮󰁩󰁭ă 󰁡 󰁵󰁮󰁵󰁩 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁮
min ( f ck ) s r ⋅ s t 2
Asw ,1b ≥ 0.08 ⋅ = 17.5 󰁭󰁭
f ywk 1.5
2
Gujoanele folosite au aria: sw,1b =
A 78.5 󰁭󰁭 󰀭 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬 󰁤󰁥 10󰁭󰁭
Asw
Asw,1b
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 󰀷
󰀷) 󰁄󰁥󰁴󰁥󰁲󰁭󰁩󰁮󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁬󰁡 󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁮󰁵 󰁭󰁡󰁩 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲 󰁳ă 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮ă 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲ă 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă
xd
V
Ed
u *out = β ⋅ = 1643 󰁭󰁭
ν ⋅ d
Rd , c 1,5d
* c1 c2 π ⋅ xd
u out = + +
2 2 2
  c c  uout
2 ⋅ u *out −  1 + 2 
 2 2 
⇒ x =  = 4.04
π ⋅ d
x ⋅ d = 760 󰁭󰁭
󰁃󰁥󰁬 󰁭󰁡󰁩 󰃮󰁮󰁤󰁥󰁰ă󰁲󰁴󰁡󰁴 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁡󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁳󰁴󰁲ă󰁰󰁵󰁮󰁧󰁥󰁲󰁥 󰁳󰁥 󰁡󰁭󰁰󰁬󰁡󰁳󰁥󰁡󰁺ă 󰁬󰁡 󰁯 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţă 󰁣󰁥󰁬 󰁭󰁵󰁬󰁴 󰁥󰁧󰁡󰁬ă 󰁣󰁵
1,5󰁤 󰃮󰁮 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁲󰁩󰁯󰁲󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁵󰁯󰁵󰁴.

B 90
󰀸) 󰁓󰁴󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁲󰁥󰁡 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţ󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁭󰁡󰁸󰁩󰁭󰁥 󰁤󰁩󰁮󰁴󰁲󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰃮󰁮 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁥 󰁲󰁡󰁤󰁩󰁡󰁬ă ş󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬ă
s r ≤ 0. 75d = 141 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s r = 140 󰁭󰁭
Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul perimetrului de referinţă de bază (u1) nu

trebuie să depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să
depăşească 2,0d.
st ≤ 1 .5d = 282 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

st = 235 󰁭󰁭
󰀹) 󰁓󰁯󰁬󰁵ţ󰁩󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁣󰁵 ş󰁩󰁮󰁥 󰁤󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
󰁇󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
φ10 / 140
󰁇󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰
φ10 / 140
B 91
10) 󰁃󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬󰁵󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
V Ed
V Ed 󰀽 234 󰁫󰁎
− 0. 5
∑ A s ≥ (
f yd f cd ) f yd 󰀽 435 󰁍󰁐󰁡
2 ,00
f cd 󰀽 16.7 󰁍󰁐󰁡
2
∑ A s 󰀽 1󰀳󰀷󰀴 󰁭󰁭 󰁰󰁥 󰁣󰁥󰁬󰁥 2 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲󰁩
2
󰁁󰁳1󰀽 󰀶󰀸󰀷 󰁭󰁭 󰁰󰁥 󰁯 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă
Din care 󰀶0󰀳 mm 2 reprezintă aria barelor longitudinale de la partea

inferioară care intersecteaza latura stâlpului (2 󰁢󰁡󰁲󰁥 Ξ12 + 1 󰁢󰁡󰁲ă Ξ16).
󰁐󰁥 󰁡󰁭󰁢󰁥󰁬󰁥 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁩 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮 2 󰁢󰁡󰁲󰁥 󰁤󰁥 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 1󰀶 󰁭󰁭.
2
󰁁󰁳󰁴󰁦󰁥󰁬 󰁡󰁲󰁩󰁡 󰁥󰁦󰁥󰁣󰁴󰁩󰁶󰁡 󰁰󰁥 󰁬󰁡󰁴󰁵󰁲ă 󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁁 󰁳1 100󰀵 󰁭󰁭
11) 󰁁󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
φ σ sd
lb = ⋅ 󰁌󰁵󰁮󰁧󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁮󰁣󰁯󰁲󰁡󰁲󰁥 󰁭ă󰁳󰁵󰁲󰁡󰁴ă 󰁤󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩
4 f bd
f bd = 2.25 ⋅ η 1 ⋅ η 2 ⋅ f ctd
φ = 16 󰁭󰁭
σ sd = 435 󰁭󰁭 η 1 = 1
η 2 = 1
f ctd = 1.2 󰁍󰁰󰁡
lb = 󰀶󰀴󰀴 󰁭󰁭 f bd = 2.7 󰁍󰁰󰁡
12) 󰁄󰁥󰁴󰁡󰁬󰁩󰁥 󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥
B 92
B.12 – Calculul şi dimensionarea unei îmbinări interioare placă-stâlp cu gol în vecinătatea stâlpului la solicitări
gravitaţionale
EXEMPLUL B12
ÎMBINĂRI INTERIOARE PLACĂ-STÂLP

CU GOL ÎN VECINĂTATEA STÂLPULUI,
93
gravitaţionale

parter şi stâlpul interior de la intersecţia axelor 3 şi I, în vecinătatea căreia există un gol în placă.
N Ed M Ed
Rezultă:
V Ed = 5398,33 – 4297,58 = 1101 kN
∆ M Ed = 36,20 + 25,94 = 62,14 kNm
94
gravitaţionale
󰁇󰁥󰁯󰁭󰁥󰁴󰁲󰁩󰁥
󰁨󰁳 󰀽 󰀲󰀳0 󰁭󰁭
󰁣1󰀽 󰀶00 󰁭󰁭
󰁣󰀲󰀽 󰀶00 󰁭󰁭 󰁣1
󰁣󰀲
󰁍󰁡󰁴󰁥󰁲󰁩󰁡󰁬󰁥
󰁂󰁥󰁴󰁯󰁮
󰁦 󰁣󰁫 󰀽 󰀲󰀵 󰁍󰁐󰁡
󰁦 󰁣󰁤󰀽 1󰀶.󰀷 󰁍󰁐󰁡 φ 󰀲󰀲/󰀲00 φ 󰀲󰀲/󰀲00
φ
󰁏󰁴󰁥󰁬 󰁨󰁳
󰁦 󰁹󰁷󰁫 󰀽 󰀵00 󰁍󰁐󰁡

󰁦 󰁹󰁷󰁤󰀽 󰀴󰀳󰀵 󰁍󰁐󰁡
󰁣1
󰁃󰁡󰁲󰁡󰁣󰁴󰁥󰁲󰁩󰁳󰁴󰁩󰁣󰁩 󰁳󰁥󰁣󰁴󰁩󰁵󰁮󰁥
󰁤󰁳,󰁸 󰀽 󰀲󰀲 󰁭󰁭 - diametrul armăturilor longitudinale întinse pe direc ţia OX
󰁳󰁬,󰁸󰀽 󰀲00 󰁭󰁭 - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direc ţia OX
󰁤󰁳,󰁹 󰀽 󰀲󰀲 󰁭󰁭 󰀭 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁬󰁯󰁲 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬󰁥 󰃮󰁮󰁴󰁩󰁮󰁳󰁥 󰁰󰁥 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁡 󰁏󰁙
󰁳󰁬,󰁹 󰀽 󰀲00 󰁭󰁭 - pasul dintre armăturile longitudinale întinse pe direc ţia OY
󰁡 󰀽 󰀳1 󰁭󰁭
󰁳1,󰁸
󰁡󰁳1,󰁹󰀽 󰀵󰀳 󰁭󰁭
-- acoperirea
acoperirea cu
cu beton
beton aa arm
armăturilor
ă
turilor de
de pe
pe direc
direc ţia
ţ OX
ia OY
󰁅󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁲󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬
󰁖 󰁅󰁤󰀽 110󰀲 󰁫󰁎
󰁍󰁥󰁤󰀽 󰀶󰀲.󰀲 󰁫󰁎󰁭
1) 󰃎󰁮ă󰁬ţ󰁩󰁭󰁥󰁡 󰁵󰁴󰁩󰁬ă 󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩

󰁤󰁸󰀽 1󰀹󰀹 󰁭󰁭
󰁤󰁹󰀽 1󰀷󰀷 󰁭󰁭
d x h
d y (d x + d y )
d = = 1󰀸󰀸 󰁭󰁭
2
󰀲) 󰁃󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁩 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁯󰁮󰁧󰁩󰁴󰁵󰁤󰁩󰁮󰁡󰁬ă

As1 , x
b ⋅ d
As1 ,y
b ⋅ d
ρ l = ρ
l , x ⋅ ρ l , y = 0.0101

95
gravitaţionale
󰀳) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁦󰁯󰁲󰁦󰁥󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁬󰁡 󰁦󰁡ţ󰁡 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩

depăş ească efortul de poansonare maxim.
V Ed
ν Ed = β ⋅ ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν f cd
u 0 ⋅ d
󰁬󰀽󰀱󰁭
l= 1000 󰁭󰁭
l 2  c1 
⋅  + 2 ⋅ d  󰁣1 󰁹 2ϕ
y =
2  2  =
󰀲0󰀸 󰁭󰁭
c1 󰁣󰀲
l+
2
2
c2
 c − y   c − y 
⋅ c2 + 1 +  1
W 1 = 4 ⋅ c2 ⋅ d + c1 ⋅ c2 + 16 ⋅ d 2 + 2 ⋅ π ⋅ d
2  2  +  2  ⋅ y = 2254631 mm
1 2
k = 0.6 - coeficient ce ţine cont de raportul laturilor stâlpului

M Ed u1
β = 1 + k ⋅ = 1.068
V Ed W 1
󰁵0󰀽 󰀲󰀴00 󰁭󰁭 - perimetrul stâlpului

 f 
ν = 0 ,61 − ck  = 0.󰀵󰀴 - coeficientul de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
 250  tăietoare
ν Ed ,u 0 = 󰀲.󰀶1 󰁍󰁐󰁡 - efortul tangenţial în lungul perimetrului stâlpului
ν Rd , max = 󰀴.󰀵 󰁍󰁐󰁡 - valoarea maximă a rezistentei la străpungere
ν Ed , u0 ≤ ν Rd ,max OK
󰀴) 󰁖󰁥󰁲󰁩󰁦󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁥󰁦󰁯󰁲󰁴󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬 󰃮󰁮 󰁬󰁵󰁮󰁧󰁵󰁬 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁤󰁥 󰁢󰁡󰁺ă (󰁵1)

u1 = 2 ( c1 + c 2 ) + 2π (2 d ) − y = 󰀴󰀵󰀵󰀴 󰁭󰁭
ν Ed = β ⋅ V Ed = 1.󰀳󰀷󰀵 󰁍󰁐󰁡 -efortul tangenţial în lungul perimetrului u1

u1 ⋅ d
Efortul de forfecare preluat de beton este: (1 0 0 ⋅ ρ l ⋅ f ck )
ν R d ,c = C R d ,c ⋅ k 1/ 3
≥ ν m i n
C Rd,c = 0 . 18 / γ c = 0.1󰀲
200
k = 1 + = 󰀲.00
d
v min = 0 .035 ⋅ k 1.5 ⋅ f ck
0.5
= 0.󰀴󰀹󰀵
v Rd ,c = 0.󰀷0󰀴 󰁍󰁐󰁡
ν Ed ,u1 > ν Rd ,c ⇒ Este necesară armatură de străpungere

96
gravitaţionale
󰀵) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲ă 󰁡 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁥 󰁵󰁮 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁩󰁮 󰁪󰁵󰁲󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁵󰁬󰁵󰁩

 d   1 
ν Ed,u1 ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ ν Rd,c + 1,5 ⋅   Asw ⋅ f ywd,ef ⋅ sin α  
s
 r  u ⋅ d
 1 
ν − 0,75 ⋅ ν
⇒ Asw ≥ Ed,u1
1,5 ⋅ f ywd ,ef
Rd,c ⋅ u 1 ⋅ s r
f ywd,ef = 250 + 0 .25

d = 250 ≤ f ywd f ywd,ef = 󰀲󰀹󰀷 󰁍󰁐󰁡
ν Ed,u 1 − 0,75 ⋅ν Rd,c

Asw ≥ ⋅ u 1 ⋅ s r = 1󰀲1󰀲 󰁭󰁭
󰀲
1, 5 ⋅ f ywd ,ef
󰀶) 󰁁󰁲󰁩󰁡 󰁭󰁩󰁮󰁩󰁭ă 󰁡 󰁵󰁮󰁵󰁩 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁮

mi n
( f ck ) s r ⋅ s t
A sw ,1b ≥ 0 .08 ⋅ = 1󰀸.󰀷 󰁭󰁭
󰀲
f ywk 1 .5
󰀲
Gujoanele folosite au aria: A s w ,1b = 󰀷󰀸.󰀵 󰁭󰁭 󰀭 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁤󰁩󰁡󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬 󰁤󰁥 10 󰁭󰁭
Asw
Numărul de bare necesare pe un perimetru este: = 1󰀵.󰀴
Asw,1b
Numărul de bare ce se dispun pe un perimetru este: 󰀲󰀲
󰀷) 󰁄󰁥󰁴󰁥󰁲󰁭󰁩󰁮󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁲󰁩󰁭󰁥󰁴󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰁤󰁥 󰁣󰁯󰁮󰁴󰁲󰁯󰁬 󰁬󰁡 󰁣󰁡󰁲󰁥 󰁮󰁵 󰁭󰁡󰁩 󰁥󰁳󰁴󰁥 󰁮󰁥󰁣󰁥󰁳󰁡󰁲 󰁳ă 󰁳󰁥 󰁤󰁩󰁳󰁰󰁵󰁮ă 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲ă

󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă
V Ed
u out = β ⋅ = 󰀸󰀸󰀹󰀲 󰁭󰁭
ν Rd ,c ⋅ d
1,5d x ⋅
⋅ d
ϕ = 󰀸.󰀷󰀴󰀶1󰀶󰀲 󰂰
u out
uout − 2 ⋅ (c1 + c2 ) + c2 ⋅ tan ϕ
x = = 󰀵.󰀸󰀶
2 ⋅ π ⋅ d − 2 ⋅ d ⋅ tanϕ
x ⋅ d = 110󰀲 󰁭󰁭

97
gravitaţionale
󰀸) 󰁓󰁴󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁲󰁥󰁡 󰁤󰁩󰁳󰁴󰁡󰁮ţ󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁭󰁡󰁸󰁩󰁭󰁥 󰁤󰁩󰁮󰁴󰁲󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰃮󰁮 󰁤󰁩󰁲󰁥󰁣ţ󰁩󰁥 󰁲󰁡󰁤󰁩󰁡󰁬ă ş󰁩 󰁴󰁡󰁮󰁧󰁥󰁮ţ󰁩󰁡󰁬ă
reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să depăş easc ă 0,5d.
s r ≤ 0. 75d = 1󰀴1 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s r = 1󰀴0 󰁭󰁭

să de ăş ească 2,0d.
st ≤ 1 .5d = 󰀲󰀸󰀲 󰁭󰁭 ⇒ Aleg

s t = 󰀲󰀵0 󰁭󰁭
󰀹) 󰁓󰁯󰁬󰁵ţ󰁩󰁡 󰁤󰁥 󰁡󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁣󰁵 ş󰁩󰁮󰁥 󰁤󰁥 󰁧󰁵󰁪󰁯󰁡󰁮󰁥 󰁣󰁵 󰁣󰁡󰁰


GP 118 2012 PR Ghid Pentru Proiectarea Planseelor Dala in Zone Seismice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GP 118 2012 PR Ghid Pentru Proiectarea Planseelor Dala in Zone Seismice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/26/2019 GP 118-2012-Pr - Ghid Pentru Proiectarea Planseelor Dala in Zone Seismice

Bucureşti, februarie 2012

Anexa A: Scheme logice pentru proiectarea planşeelor dală şi a

Anexa B: Exemple de calcul

󰀱 󰁏󰁢󰁩󰁥󰁣󰁴 ş󰁩 󰁤󰁯󰁭󰁥󰁮󰁩󰁵 󰁤󰁥 󰁡󰁰󰁬󰁩󰁣󰁡󰁲󰁥

Prezentul ghid lacon

Fig. 2.1 – Tipuri de planşee f ără grinzi

Fig. 2.2 – Definiţii şi notaţii: A - secţiune de calcul, de referinţă; B - arie de calcul de

Fig. 2.3 - Tipuri de contururi de calcul de referinţă în jurul ariilor încărcate(cf. SR EN

La utilizarea prezentului ghid se aplic ă simbolurile de mai jos.

NOTĂ: Notaţiile utilizate sunt conforme cu standardele SR ISO 3898 şi SR EN 1992-1-1.

Litere latine mari

Litere latine mici

a distanţa de la faţa stâlpului la perimetrul de calcul considerat

f cd valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului

f ywd valoarea de calcul a rezistenţei de curgere a armăturilor de străpungere

α unghiul dintre armăturile de străpungere şi armăturile longitudinale

Nr. Standard Denumire

9 SR EN 1992-1-2:2006/ Eurocod 2: Proiectarea

Acest ghid cuprinde texte reproduse din standardele naţionale SR EN 1992-1-1:2004 şi

󰀵󰀮󰀲 󰁃󰁥󰁲󰁩󰁮ţ󰁥 󰁤󰁥 󰁥󰁸󰁰󰁬󰁯󰁡󰁴󰁡󰁲󰁥

Tabelul 5.1. Grosimea minimă a plăcii asociată verificărilor la starea limită de deformaţie

Clasa de Panou de margine

󰀵󰀮󰀳 󰁃󰁥󰁲󰁩󰁮ţ󰁥 󰁤󰁥 󰁤󰁵󰁲󰁡󰁢󰁩󰁬󰁩󰁴󰁡󰁴󰁥

󰀵󰀮󰀴 󰁃󰁥󰁲󰁩󰁮ţ󰁥 󰁳󰁰󰁥󰁣󰁩󰁦󰁩󰁣󰁥 󰁰󰁥󰁮󰁴󰁲󰁵 󰁰󰁲󰁯󰁩󰁥󰁣󰁴󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁬󰁡 󰁳󰁯󰁬󰁩󰁣󰁩󰁴ă󰁲󰁩 󰁳󰁥󰁩󰁳󰁭󰁩󰁣󰁥

Tabelul 5.2 Valorile de proiectare ale rigidităţii secţionale a elementelor structurale

Starea limită de servicu (SLS)

Stâlpi E c I c 0,5 E c I c 0,5 E c I c

Pereţi structurali 0,5 E c I c 0,5 E c I c 0,5 E c I c

E c - Modulul de elasticitate al betonului

(6) Dacă nu se prevede armătură de străpungere, efortul unitar de străpungere în lungul

care se determină conform SR EN 1992-1-1, §6.4.4(1).

(7) Rezistenţa la străpungere a dalelor cu armătură de străpungere şi perimetrul de calcul

q – factorul de comportare specific tipului de structur ă, după caz, conform P100-1

Perete de compartimentare sau de închidere

Proiecţia verticală a capacităţii

Fig. 5.2 – Verificarea dalei ca urmare a interacţiunii cu un perete nestructural

Fig. 7.1 Condiţii geometrice recomandate pentru alcătuirea planşeelor-dală

󰀸 󰁃󰁡󰁬󰁣󰁵󰁬󰁵󰁬 󰁰󰁬󰁡󰁮ş󰁥󰁥󰁬󰁯󰁲 󰁤󰁡󰁬ă

󰀸󰀮󰀱 󰁍󰁥󰁴󰁯󰁤󰁡 󰁣󰁯󰁥󰁦󰁩󰁣󰁩󰁥󰁮ţ󰁩󰁬󰁯󰁲

Tabelul 8.1 - Momente de calcul pentru deschiderea marginală

ℓ y /4 ℓ y /4 ℓ x-ℓ y /2

ℓ y /2 - fâşie de reazem

󰀸󰀮󰀲 󰁍󰁥󰁴󰁯󰁤󰁡 󰁣󰁡󰁤󰁲󰁵󰁬󰁵󰁩 󰃮󰁮󰁬󰁯󰁣󰁵󰁩󰁴󰁯󰁲

Fig. 8.2 - Definirea cadrelor înlocuitoare pe două direcţii ortogonale

󰀹 󰁒󰁥󰁣󰁯󰁭󰁡󰁮󰁤ă󰁲󰁩 󰁰󰁥󰁮󰁴󰁲󰁵 󰁤󰁥󰁴󰁡󰁬󰁩󰁥󰁲󰁥󰁡 󰁡󰁲󰁭ă󰁴󰁵󰁲󰁩󰁩

F o m o m

≥ 200mm l0 ≥ 250mm ≥ 200mm

Fig. 9.1 – Armarea plăcii la marginea planşeului

󰀹󰀮󰀲 󰁁󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁬ă󰁣󰁩󰁩 󰃮󰁮 󰁤󰁲󰁥󰁰󰁴󰁵󰁬 󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰󰁩󰁬󰁯󰁲 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁲󰁩󰁯󰁲󰁩

󰀹󰀮󰀴 󰁁󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁴󰁲󰁡󰁮󰁳󰁶󰁥󰁲󰁳󰁡󰁬ă 󰁡 󰃮󰁭󰁢󰁩󰁮ă󰁲󰁩󰁬󰁯󰁲 󰁰󰁬󰁡󰁣ă󰀭󰁳󰁴󰃢󰁬󰁰

󰀹󰀮󰀵 󰁁󰁲󰁭󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁰󰁥󰁮󰁴󰁲󰁵 󰁡󰁳󰁩󰁧󰁵󰁲󰁡󰁲󰁥󰁡 󰁩󰁮󰁴󰁥󰁧󰁲󰁩󰁴ăţ󰁩󰁩 󰁳󰁴󰁲󰁵󰁣󰁴󰁵󰁲󰁡󰁬󰁥

∑ A s ≥ V Ed ( f yd f cd )−0.5

SCHEME LOGICE PENTRU PROIECTAREA PLANŞEELOR DALĂ

A1. Etape de proiectare a construc ţ iilor cu planşee dal ă la ac ţ iuni seismice

i. Evaluarea încărcărilor verticale

ii. Evaluarea acţiunii seismice

iii. Stabilirea combinaţiilor de încărcări

iv. Predimensionarea grosimii plăcii şi a secţiunilor

v. Analiza structurală

vi. Verificarea deplasărilor laterale ale structurii la

vii. Determinarea grosimii minime a stratului de

viii. Determinarea eforturilor secţionale ( M Ed , V Ed ) în