Suport Curs Modul 1 Bazele Proiectarii Geotehnice Introducere in Eurocode 7 - 10 - 11 Dec 2020 PDF

B
TC
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE GEOTEHNICĂ ŞI FUNDAŢII
FILIALA BUCUREŞTI
-U
MODUL 1 – BAZELE PROIECTARII GEOTEHNICE.
GF
INTRODUCERE IN EUROCODE 7
SR
Prof. Loretta Batali
10 si 11.12.2020
CURSURI DE FORMARE CONTINUA SPECIALISTI ATESTATI Af - 2020

Program de desfasurare
CB
Partea I 10.12.2020 – 16:00 – 20:00
UT
16:00 - 17:50 – Curs
17:50 - 18:10 – Pauza
F-
18:10 - 20:00 - Curs
G
Partea a II-a 11.12.2020 – 16:00 – 20:00
SR
16:00 - 17:50 – Curs
17:50 - 18:10 – Pauza
18:10 - 20:00 – Curs
Chestionar de verificare
www.utcb.ro
Quizz 1
CB
UT
F-
G
SR
www.utcb.ro
Cuprins – Partea I, Partea a II-a
CB
1. Locul si rolul proiectarii geotehnice
UT
2. Legislatie specifica
3. Etapele proiectarii geotehnice
4. Riscul geotehnic / Managementul fiabilitatii
F-
structural
5. Documente geotehnice
G
6. Investigarea terenului / Modelul terenului
SR
7. Principii de baza ale proiectarii structurale /
geotehnice conform EUROCOD
www.utcb.ro
Obiectivele cursurilor de formare continua
CB
a spcialistilor atestati Af
UT
- Actualizarea cunostintelor de proiectare geotehnica
- Dobandirea de noi cunostinte
F-
- Extinderea domeniului de activitate
G
- Punerea la curent cu noutatile domeniului
SR
www.utcb.ro
Obiectivele Modulului 1
CB
UT
- Cunoasterea / aprofundarea principiilor de baza ale proiectarii geotehnice
- Documentatii geotehnice/ Etapele proiectarii geotehnice / Legatura cu proiectarea
F-
structurala G
- Legislatie nationala / Europeana
SR
- Introducere in Eurocoduri / Eurocode 7
www.utcb.ro
CB
- Structura geotehnica = structura [adica (cf. EN 1990) o combinaţie organizată de părţi
UT
îmbinate proiectate să preia încărcări şi să asigure rigiditate adecvată] care include terenul
sau un element structural care se bazeaza pe teren pentru rezistenta] (Nota: noua definitie
F-
prEN1997-1:202x, prEN 1990:2020)
- Exemple: lucrari de fundatii, lucrari de sustinere, diguri/ramblee, sapaturi/deblee, lucrari
G
subterane, …
SR
www.utcb.ro
CB
- Proiectarea geotehnica are un specific legat de:
 aspectele caracteristice ale pamanturilor/terenului:
UT
- diversitate
- neomogenitate
F-
- variabilitate (spatiala si temporala)
- necunoscut / incertitudine / ignoranta
G
- comportarea pamanturilor sub incarcari (consolidare, legi de comportare complicate,
SR
elasticitate/plasticitate/vascozitate, dependenta rezistentei de actiuni,…)
 Rolul diferit al pamantului / terenului fata de o structura:
- Suport pentru constructii (teren de fundare)
- Material de constructii (diguri, baraje, umpluturi,…)
- Actiune asupra constructiilor (impingere, …)
www.utcb.ro
B
TC
- Proiectarea geotehnica si-a castigat in ultima perioada de timp un loc mai vizibil in ingineria de
constructii gratie proiectelor geotehnice tot mai complexe
-U
- prEN 1990:2020 – recunoaste proiectarea geotehnica “Eurocode: Basis of structural and
geotechnical design”
GF
SR
www.utcb.ro
CB
A. Standarde Europene - EUROCODURI
UT
- SR EN 1990:2004 - Bazele proiectării structurilor
- SR EN 1990:2004/A1 - Bazele proiectării structurilor
- SR EN 1990:2004/NA - Bazele proiectării structurilor. Anexa Națională
F-
- SR EN 1991-1-1:2004 - Acțiuni asupra construcțiilor: Acțiuni Generale – Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru
clădiri G
- SR EN 1991-1-1/NA:2006 - Acțiuni asupra construcțiilor: Acțiuni Generale – Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru
clădiri. Anexă națională
SR
- SR EN 1997-1:2004/A1:2014 - Eurocod 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale
- SR EN 1997-1:2004/NB:2016 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. Anexă națională
- SR EN 1998-5:2004 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5: Fundații, structuri de susținere și
aspecte geotehnice
- SR EN 1998-5:2004/NA:2007 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5: Fundații, structuri de
susținere și aspecte geotehnice. Anexa națională
www.utcb.ro
CB
B. Standarde Europene – EUROCODURI – in curs de revizuire
UT
- prEN 1990:2020 - Bazele proiectării structurale si geotehnice – la vot
- prEN 1997-1:202x - Eurocod 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale – ultimul draft nov. 2020
- prEN 1997-2:202x – Eurocod 7 – Proiectarea geotehnica. Partea a 2-a: Proprietatile terenului – ultimul draft nov. 2020
F-
- prEN 1997-3:202x - Eurocod 7 – Proiectarea geotehnica. Partea a 3-a: Structuri geotehnice – ultimul draft nov. 2020
G
SR
www.utcb.ro
CB
C. Standarde Europene – de executie
UT
- SR EN 1536+A1:2015 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Piloți forați
- SR EN 12699:2015 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Piloți de îndesare
- SR EN 14199:2015 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Micropiloți
F-
- SR EN 1538+A1:2015 - Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi mulaţi
- SR EN 12063:2003 - Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Pereţi din palplanşe
G
- SR EN 1537:2013 - Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Ancoraje in teren
- SR EN 14731:2006 – Executia lucrarilor geotehnice speciale. Imbunatatirea pamanturilor prin vibrare de adancime
SR
- SR EN 14679:2005 – Executia lucrarilor geotehnice speciale. Stabilizarea in adancime a pamanturilor prin malaxare
- SR EN 12715:2002 - Executia lucrarilor geotehnice speciale. Injectarea terenurilor
- SR EN 12716:2002 – Executia lucrarilor geotehnice speciale. Injectarea cu presiune inalta a terenurilor (jet grouting)
www.utcb.ro
CB
D. Norme nationale
- GP 129-2014 - Ghid privind proiectarea geotehnică
UT
- NP 045:2000 - Normativ privind încercarea în teren a piloților de probă și a piloților din fundații
- NP 074-2014 - Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții
- NP 112-2014 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă
F-
- NP 114-2014 - Normativ privind proiectarea geotehnică a ancorajelor în teren
- NP 120-2014 - Normativ privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane
-
-
G
NP 122:2010 - Normativ privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor geotehnici
NP 123:2010 – Normativ privind proiectarea geotehnica a fundațiilor pe piloți
SR
- NP 124:2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere
- NP 125:2010 - Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire
- NP 126:2010 - Normativ privind fundarea construcțiilor pe pamânturi cu umflări și contracții mari
- NP 134-2014 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuizmente
- P 100-1:2013 - Cod de proiectare seismică – Partea I–Prevederi de proiectare pentru clădiri
- P 130:1999 - Normativ privind urmărirea în timp a construcțiilor
- CR 0:2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectării în construcții
www.utcb.ro
3. Etapele proiectarii geotehnice
CB
Proces
iterativ
UT
1. Managementul
2. Investigarea 3. Proiectare /
F-
fiabilitatii / 4. Executie
terenului Verificare
riscurilor
G
SR
Modelul Planuri
terenului Verificare executie /
(incl. stari limita structura
parametri) executata
www.utcb.ro
4. Riscul geotehnic / Managementul
CB
fiabilitatii structurale
UT
Pentru a atinge nivelul cerut de fiabilitate fata de cedarea structurala si in serviciu (exploatare):
o reprezentare corecta / adecvata a variabilelor de baza
F-
o precizia modelelor utilizate si a interpretarii rezultatelor obtinute
o prevenirea erorilor in proiectare si executie, inclusive a celor umane
G
o inspectie si mentenanta adecvata
SR
o respectarea regulilor stabilite prin normative / standard / Eurocoduri
www.utcb.ro
CB
UT
In proiectarea geotehnica judecata inginereasca joaca un rol mai important decat in cea structurala
deoarece terenul nu reprezinta un material controlat.
G
proiectare, executie, mentenantaF-
Competenta inginerului geotehnician este cruciala, impreuna cu o abordare sistematica la nivel de
SR
www.utcb.ro
CB
UT
ISO 31000:2018 - Risk
management –
F-
Guidelines, provides
principles, framework G
and a process for
managing risk
SR
www.utcb.ro
CB
UT
- Riscul geotehnic este luat in considerare cu ajutorul Categoriilor geotehnice (1, 2, 3).
- Categoriile geotehnice fac o diferentiere intre exigentele pentru diferitele structuri geotehnice – fac
F-
parte din sistemul de management al fiabilitatii structurale
G
- In functie de categoriile geotehnice se stabilesc (se pot stabili):
SR
 Extinderea (volumul) si tipul investigatiilor geotehnice
 Nivelul de siguranta impus la proiectare
 Cerinte de monitorizare/urmarire, verificare etc.
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004/A1:2014 – 2.1. Exigente de proiectare
În vederea stabilirii exigenţelor minime privind volumul şi conţinutul cercetării terenului, al calculelor şi al
F-
verificărilor de control, trebuie identificată complexitatea fiecărei proiectări geotehnice precum şi riscurile
asociate. În particular, trebuie făcută o distincţie între:
G
- construcţii uşoare şi simple precum şi mici lucrări de terasamente pentru care este posibil să se
SR
asigure că exigenţele minimale vor fi satisfăcute cu un risc neglijabil pe bază de experienţă şi de
investigaţii geotehnice calitative;
- celelalte lucrări geotehnice.
NOTĂ Modalitatea prin care sunt satisfăcute aceste exigenţe minimale poate fi indicată în Anexa
Naţională.
www.utcb.ro
CB
UT
(9) Pentru construcţiile şi terasamentele care au o complexitate geotehnică redusă, în sensul definit mai
înainte, se admite utilizarea în proiectare a unor metode simplificate.
F-
(10) Pentru a stabili exigenţele proiectării geotehnice, pot fi introduse trei categorii geotehnice (1,2, 3).
(11) În mod normal, este necesar să se facă o clasificare preliminară a unei structuri într-una din
G
categoriile geotehnice înainte de cercetarea terenului de fundare. Este bine de a verifica şi, dacă este
SR
cazul, de a schimba categoria geotehnică la fiecare etapă a procesului de proiectare şi de execuţie.
(12) Procedurile unei categorii superioare pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare mai economică
sau dacă proiectantul le consideră mai adecvate.
(13) Diferitele aspecte ale proiectării unei lucrări pot cere o abordare în categorii geotehnice diferite. Nu
este necesar să se trateze întregul proiect în concordanţă cu cea mai înaltă dintre categorii.
www.utcb.ro
CB
UT
(14) Categoria geotehnică 1 ar trebui să includă doar lucrări mici şi relativ simple:
- pentru care se poate admite că exigenţele fundamentale vor fi satisfăcute pe baza experienţei şi a
F-
unor investigaţii geotehnice calitative;
- cu un risc neglijabil;
G
(15) Este indicat să se utilizeze procedurile categoriei geotehnice 1 doar dacă riscul în materie de
SR
stabilitate generală şi de mişcări ale terenului este neglijabil şi în condiţii de teren recunoscute prin
experienţa comparabilă de a fi suficient de simple. În asemenea situaţii, se pot folosi metode de rutină
pentru proiectarea şi execuţia fundaţiilor.
(16) Este indicat să se utilizeze procedurile categoriei geotehnice 1 doar dacă nu se prevăd excavaţii
sub nivelul apei subterane sau dacă experienţa comparabilă arată că o asemenea excavaţie se poate
www.utcb.ro
realiza fără dificultăţi.
CB
UT
F-
(17) Categoria geotehnică 2 ar trebui să cuprindă tipurile clasice de lucrări şi de fundaţii care nu prezintă
un risc excepţional sau condiţii dificile de teren şi de încărcare.
G
(18) Este indicat ca proiectarea structurilor din categoria geotehnică 2 să se bazeze pe date geotehnice
SR
cantitative şi pe calcule care să asigure că exigenţele fundamentale sunt satisfăcute.
(19) În cadrul categoriei geotehnice 2 pot fi utilizate proceduri de rutină pentru încercările pe teren şi în
laborator şi pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor.
www.utcb.ro
CB
UT
NOTĂ - În cele ce urmează sunt date exemple de lucrări sau părţi de lucrări care concordă cu categoria geotehnică
2:
F-
- fundaţii de suprafaţă
- fundaţii pe radier; G
- fundaţii pe piloţi;
SR
- ziduri de sprijin sau alte construcţii care susţin pământ sau apă;
- excavaţii;
- pile şi culei de poduri;
- ramblee şi terasamente;
- ancoraje şi alte sisteme de tiranţi;
- tuneluri în roci tari nefracturate şi la care nu se impun condiţii speciale de impermeabilizare sau de altă natură.
www.utcb.ro
CB
UT
F-
(20) Categoria geotehnică 3 este indicat să includă părţi de structuri care nu se încadrează în categoriile
geotehnice 1 şi 2.
G
(21) În mod normal, este indicat ca la categoria geotehnică 3 să se recurgă la prevederi şi reguli
SR
alternative fată de cele din prezentul standard.
www.utcb.ro
CB
UT
F-
NOTĂ: În categoria geotehnică 3 se includ, de exemplu:
- lucrări foarte mari sau ieşite din comun;
G
- lucrări implicând riscuri anormale sau condiţii de teren sau încărcare neobişnuite sau excepţional de
SR
dificile;
- structuri în zone de seismicitate ridicată;
- structuri situate pe amplasamente susceptibile de a-şi pierde stabilitatea sau cu mişcări de teren
permanente, care necesită investigaţii separate sau măsuri speciale.
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004/NB:2016 – Anexa Nationala
(8) P NOTĂ - Modalitatea prin care sunt satisfăcute aceste cerinţe minime poate fi indicată în anexa naţională.
F-
Pentru a stabili cerinţele minimale privind volumul şi conţinutul investigării terenului de fundare, al calculelor şi al
verificărilor de control şi pentru a face o distincţie între lucrările uşoare şi simple şi celelalte lucrări geotehnice, este indicat
G
să se ţină seama de durată de viaţă şi de categoria geotehnică ale lucrării.
SR
Categoria geotehnică a unei lucrări trebuie definită în mod preliminar înainte de a se trece la investigarea terenului de
fundare, urmând a fi precizată pe măsura avansării investigaţiei.
Categoria geotehnică depinde de complexitatea condiţiilor de teren şi de consecinţele induse de cedarea sau deteriorarea
structurii. Este indicat să se ia în considerare consecinţele cedării sau deteriorării structurii asupra persoanelor, asupra
lucrărilor şi construcţiilor învecinate precum şi în raport cu protecţia mediului.
www.utcb.ro
CB
UT
Clasele de consecinţe sunt definite în anexa B (informativă) a standardului SR EN 1990:2004 (articolul B3.1 tabelul B1) .
G F-
SR
SR EN 1990:2004
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
NP 074 introduce trei Categorii geotehnice asociate cu riscul geotehnic, considerat ca fiind redus în cazul
F-
Categoriei geotehnice 1, moderat în cazul Categoriei geotehnice 2 și mare în cazul Categoriei geotehnice 3.
În normativ este recomandată o metodologie care facilitează încadrarea lucrării în una din cele trei Categorii
G
geotehnice.
SR
În această metodologie, pentru definirea riscului geotehnic sunt luați în considerare cinci factori: condițiile de
teren, apa subterană, clasa de importanță a construcției, vecinătățile și zona seismică.
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
Condițiile de teren
sunt grupate în trei
F-
categorii, după cum
urmează:
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
F-
urmează:
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
F-
urmează:
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
Apa subterană.
Pentru definirea categoriei geotehnice se disting 3 situații:
F-
a) excavaţia nu coboară sub nivelul apei subterane, nu sunt necesare epuizmente;
b) excavaţia coboară sub nivelul apei subterane, se prevăd lucrări normale de epuizmente
G
directe sau de drenaj, fără riscul de a influenţa nefavorabil structuri alăturate;
SR
c) excavaţia coboară sub nivelul apei subterane, în condiţii hidrogeologice excepţionale,
impunând lucrări de epuizmente cu caracter excepţional.
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
Clasificarea construcțiilor după importanță. Se utilizează clasificarea în patru categorii de importanță în
conformitate cu Codul de proiectare seismică – partea 1, P100-1:
F-
a) excepţională,
b) deosebită,
G
c) normală,
SR
d) redusă.
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
Vecinătățile. Se au în vedere construcțiile și rețelele subterane aflate în vecinătate, care pot fi
afectate de realizarea excavațiilor, a epuizmentelor și a lucrărilor de infrastructură aferente
F-
construcției care se proiectează.
Din punctul de vedere al riscului pentru vecinătăți se disting trei situații:
G
a) risc inexistent;
SR
b) risc moderat;
c) risc major
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
Zona seismică. În proiectarea geotehnică sunt luate în considerare trei tipuri de zone seismice,
diferențiate în funcție de valoarea accelereției terenului pentru proiectare ag, așa cum este definită în codul
F-
P 100-1, după cum urmează:
- zona cu ag ≥ 0,25g
G
- zona cu ag = (0.15 … 0.25)g
SR
- zona cu ag < 0,15g
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014 / GP 129
Exemplificarea metodologiei din NP 074 are în vedere clădirile.
Pentru lucrările inginerești cum sunt drumurile, podurile, tunelurile, construcțiile hidrotehnice ș.a.,
F-
încadrarea lucrării în una din cele trei categorii geotehnice și, ca atare, asocierea acesteia cu riscul
geotehnic, trebuie să se bazeze în primul rând pe condițiile de teren și pe cele privind apa subterană, dar
G
și pe experiența lucrărilor similare.
SR
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1990:2020 – Modificare clase de consecinte
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1990:2020
F-
G
SR
www.utcb.ro
B
C
UT
prEN 1990:2020
G F-
SR
Vor fi in prEN1997-1:202x
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1997-1:202x
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1997-1:202x – Modificarea categoriilor geotehnice
Critica definitiei prezente:
- Amesteca consecintele cedarii cu complexitatea geotehnica a terenului / structurii
F-
- Aplicarea categoriilor geotehnice nu are finalitate clara – doar in cateva tari s-au prevazut coeficienti
diferiti de siguranta in functie de categoria geotehnica
G
- Legatura dintre categoriile geotehnice si cantitatea/calitatea investigatiilor e destul de neclara / teoretica
SR
- Totusi, cand s-a dorit inlaturarea lor completa tarile s-au opus
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1997-1:202x – Clase
de complexitate
geotehnica (GCC –
F-
Geotechnical Complexity
Classes)
G
- In functie de
SR
complexitatea situatiei
critice de proiectare
www.utcb.ro
CB
UT
EN 1990:2004 – Managementul calitatii
(1) Pentru a realiza o structura care sa corespunda cerintelor si ipotezelor facute în proiectare,
trebuie aplicate masuri pentru asigurarea calitatii. Aceste masuri cuprind:
F-
- definirea a cerintelor de fiabilitate,
- masuri organizatorice si
G
- controale în stadiile de proiectare, executie, utilizare si întretinere.
SR
NOTA - EN ISO 9001-2000 reprezinta o baza acceptata pentru masuri de management al calitatii
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1990:2020 – Anexa B - Managementul calitatii
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Calitatea proiectarii
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Calitatea proiectarii
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Verificarea proiectarii
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Verificarea executiei
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Verificarea executiei
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Masuri de
management
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1997-1:202x – Noua categorie geotehnica
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1997-1:202x – Noua categorie geotehnica
G F-
SR
www.utcb.ro
B
TC
prEN 1997-1:202x – Noua categorie geotehnica (GC)
-U
GF
Clasa de
consecinte
Categoria de
complexitate
Categoria
geotehnica
geotehnica
SR
(CC) (GC)
(GCC)
www.utcb.ro
B
TC
-U
GF
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
Validarea Validarea
SR
Cerinte
Categoria Extinderea informatiei modelului Validarea Extinderea Calificare si
Extinderea executie,
Geotehnica investigatiei din geotehnic modelelor verificarii experienta
monitorizrii supervizare,
(GC) geotehnice investigatia de de calcul proiectarii minima
inspectie
geotehnica proiectare
www.utcb.ro
CB
UT
Extinderea investigatiei geotehnice
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
prEN 1997-1:202x – Noua categorie
geotehnica (GC)
Validarea investigatiei geotehnice
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Validarea modelelor de calcul
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Managementul calitatii
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Managementul calitatii
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Robustetea structurala – prEN 1990:2020
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Robustetea structurala – prEN 1990:2020 Anexa E
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Robustetea structurala – prEN 1997-1:202x
In discutie
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Quizz 2
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Durata de viata proiectata – SR EN 1990:2004
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Durata de viata proiectata – Modificari prEN 1990:2020
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Durata de viata proiectata – Modificari prEN 1990:2020
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
SR EN 1997-1:2004/AC:2016 – Raportul de proiectare geotehnica
2.8 Raportul de proiectare geotehnică
(1)P Ipotezele, datele, metodele de calcul şi rezultatele verificărilor privind securitatea şi condiţiile de exploatare trebuie înregistrate
UT
într-un Raport de proiectare geotehnică.
(3) Este indicat ca Raportul de proiectare geotehnică să cuprindă următoarele aspecte, cu trimitere la Raportul de cercetare a terenului
(vezi 3.4) şi la alte documente care conţin mai multe detalii:
F-
- o descriere a amplasamentului şi vecinătăţilor;
- o descriere a condiţiilor de teren;
G
- o descriere a lucrării propuse, inclusiv acţiunile;
SR
- valorile de calcul ale proprietăţilor pământurilor şi rocilor, inclusiv justificarea lor, dacă este cazul;
- o declaraţie asupra standardelor şi normativelor utilizate;
- declaraţii asupra gradului de adecvare al amplasamentului pentru construcţia care se propune şi asupra nivelului riscurilor
acceptabile.
- calcule şi desene aferente proiectării geotehnice;
- recomandări de proiectare pentru fundaţii;
- o listă a punctelor care trebuie verificate pe parcursul execuţiei sau care reclamă măsuri de monitorizare şi întreţinere;
www.utcb.ro
CB
UT
4)P Raportul de proiectare geotehnică trebuie sa cuprindă un plan de supraveghere şi monitorizare, după caz. Punctele care trebuie
verificate pe parcursul execuţiei sau care reclamă întreţinere după terminarea execuţiei trebuie clar identificate. Dacă verificările cerute
au fost întreprinse pe parcursul execuţiei, ele trebuie înregistrate într-o anexă la raport.
F-
(5) În legătură cu supravegherea şi monitorizarea, Raportul de proiectare geotehnică trebuie să indice:
- obiectul fiecărui set de observaţii şi măsurători;
G
- părţile de lucrare care trebuie monitorizate şi etapele la care se întreprind observaţiile;
- frecvenţa cu care trebuie făcute măsurătorile;
SR
- modul în care urmează a fi evaluate rezultatele măsurătorilor;
- domeniul de valori în care se aşteaptă să se situeze rezultatele măsurătorilor;
- perioada de timp pe parcursul căreia monitorizarea trebuie să continue după terminarea execuţiei;
- unităţile responsabile pentru efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor, pentru interpretarea rezultatelor obţinute şi pentru întreţinerea
instrumentelor.
www.utcb.ro
CB
UT
3.4 Raportul privind cercetarea terenului de fundare
(1)P Rezultatele cercetării terenului de fundare trebuie sintetizate într-un Raport privind cercetarea
F-
terenului, care trebuie să facă parte din Raportul de proiectare geotehnică descris în 2.8.
(3) Raportul privind cercetarea terenului cuprinde, în mod normal:
G
- o prezentare a tuturor informaţiilor geotehnice disponibile, incluzând caracteristici geologice şi date
SR
relevante privind lucrarea;
- o evaluare geotehnică a acestor informaţii, cu precizarea ipotezelor adoptate pentru interpretarea
rezultatelor încercărilor.
Informaţiile pot fi prezentate într-un singur raport sau ca părţi separate.
www.utcb.ro
CB
NP 074-2014
UT
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
NP 074-2014
UT
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
NP 074-2014
UT
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
NP 074-2014
UT
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
NP 074-2014
UT
F-
G
SR
www.utcb.ro
6. Investigarea geotehnica / Modelul
CB
terenului
UT
RO: NP 074-2014 – Principii pentru investigarea geotehnica
SR EN 1997-2 –Eurocod 7
F-
Modul 2 – Investigatia geotehnica –
G
SR
Rezultatul investigatiei:
- Parametri pentru teren (inclusi in model)
- Modelul terenului
www.utcb.ro
CB
terenului
Parametri terenului
UT
prEN 1997-2:202x
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
terenului
Modelul terenului
UT
prEN 1997-2:202x
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
terenului
UT
Modelul terenului
Diferiti termeni si intelegeri diferite a modelului terenului – diferente intre inginerii geologi si inginerii geotehnicieni
F-
Model geologic – conceptual, observational
G
Model conceptual – bazat pe intelegerea relatiilor dintre unitatile geologice, geometria lor si distributia lor anticipate
– se bazeaza pe studiul hartilor geologice, documente, cunoastere locala etc.
SR
Model observational – bazat pe distributia observata si masurata a unitatilor geologice. Se mai numeste si model
geotehnic sau modelul terenului
PT2 Background doc, 2016
www.utcb.ro
CB
terenului
Modelul terenului
UT
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
terenului
Modelul terenului
UT
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
terenului
Modelul terenului
UT
Diferite grade de detaliere, in
functie de etapa de proiectare,
F-
de starea limita etc
G
SR
www.utcb.ro
CB
terenului
UT
Modelul terenului
prEN 1997-1:202x
GF-
SR
www.utcb.ro
CB
terenului
UT
Modelul terenului
prEN 1997-1:202x
GF-
SR
www.utcb.ro
CB
terenului
UT
Quizz 3
F-
G
SR
www.utcb.ro
7. Principii de baza ale proiectarii
CB
structurale/geotehnice conform EUROCOD
UT
Quizz 4
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
EUROCODURI STRUCTURALE
EN 1990 Eurocod : Bazele calculului structurilor
EN 1991 Eurocod 1 : Actiuni asupra structurilor
F-
EN 1992 Eurocod 2 : Calculul structurilor din beton
G
EN 1993 Eurocod 3 : Calculul structurilor din otel
SR
EN 1994 Eurocod 4 : Calculul structurilor mixte otel - beton
EN 1995 Eurocod 5 : Calculul structurilor din lemn
EN 1996 Eurocod 6 : Calculul structurilor din zidarie
EN 1997 Eurocod 7 : Calcul geotehnic
EN 1998 Eurocod 8 : Calculul structurilor pentru rezistenta seismica
EN 1999 Eurocod 9 : Calculul structurilor din aluminiu
www.utcb.ro
B
TC
Complementary information,
-U
Anexe nationale Non-contradictory
Precisions on the
Informative annexes
GF
Nationally determined
parameters
SR
Procedures
Specific national (A. Bond, A. Harris - Decoding Eurocode 7, 2008)

data
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 0 - SR EN 1990:2004 – BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR
UT
Cerintele de baza ale unei structuri sunt de a prelua toate actiunile si influentele care pot aparea, de a fi durabila
pentru scopul pentru care a fost conceputa si de a avea o rezistenta, durabilitate si comportare in serviciu in
F-
conformitate cu acesta. Aceste cerinte trebuie indeplinite pe toata durata de viata proiectata a constructiei,
inclusiv pe perioada executiei.
G
Structura nu trebuie sa sufere deteriorari majore datorita unor evenimente adverse (explozii, impact etc.) sau
SR
datorita erorilor umane. Evenimentele luate in calcul sunt cele fie convenite cu beneficiarul, fie cele cerute de
autoritati.
Proiectarea trebuie sa asigure evitarea sau limitarea deteriorarilor potentiale prin reducerea, evitarea sau
eliminarea hazardurilor.
(A. Bond, A. Harris - Decoding Eurocode 7, 2008)
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Proiectare la stari limita
F-
- Stare Limita Ultima (SLU) - au în vedere siguranţa oamenilor şi a construcţiilor şi sunt
- asociate cu prăbuşirea sau alte forme similare de cedare structurală.
G
- Stare Limita de Serviciu (exploatare) (SLS) - au în vedere exploatarea normală şi confortul
SR
oamenilor, corespunzând stadiilor dincolo de care încetează a mai fi îndeplinite cerinţele puse de
exploatarea construcţiei în ansamblu sau a unei părţi din construcţie; pot fi reversibile sau nu.
www.utcb.ro
CB
UT
Proiectare la stari limita – presupune verificarea ca nici o stare limita nu este depasita in orice situatie
F-
de proiectare.
Verificarea se face utilizand modele (structural, de incarcare) pe baza a 3 elemente principale:
G
- ACTIUNI
SR
- PROPRIETATI ALE MATERIALELOR
- DATE GEOMETRICE
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
F-
(1)P Trebuie facuta distinctia între starile limita ultime si starile limita de exploatare.
G
(3)P Starile limita trebuie asociate cu situatiile de proiectare, a se vedea 3.2.
SR
(4) Situatiile de proiectare sunt clasificate ca permanente, tranzitorii sau accidentale, a se vedea 3.2.
www.utcb.ro
CB
UT
3.2 Situatii de proiectare
F-
(1)P Situatiile relevante de proiectare trebuie selectate tinând seama de circumstantele în care se cere ca structura
sa îsi îndeplineasca functiunea.
G
(2)P Situatiile de proiectare se clasifica astfel:
SR
- situatii de proiectare permanente, care se refera la conditii normale de utlizare;
- situatii de proiectare tranzitorii, ce se refera la conditii temporare aplicabile structurii, de exemplu în timpul
executiei sau reparatiei;
- situatii de proiectare accidentale, care se refera la conditii exceptionale aplicabile structurii sau la expunerea
acesteia, de exemplu foc, explozie, impact sau consecinte ale cedarii locale.
- situatii de proiectare seimice, care se refera la conditii aplicate structurii când este supusa la evenimente
seismice..
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 0 - pr EN 1990:2020
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 7 - SR EN 1997-1:2004
UT
Situatii de proiectare geotehnice
(1)P Trebuie luate în considerare situaţiile de proiectare pe termen scurt şi pe termen lung.
F-
(2) În proiectarea geotehnică este indicat ca prezentarea de detaliu a situaţiilor de proiectare să includă, după caz:
— încărcările, combinaţiile lor şi ipotezele de încărcare;
G
— acceptabilitatea generală a terenului pe care este amplasată structura, în termeni de stabilitate generală şi
de mişcări ale terenului;
SR
— dispunerea şi clasificarea diferitelor zone de pământ şi rocă sau elemente ale lucrării care intervin în
modelul de calcul;
— planurile de stratificaţie înclinate;
— exploatări miniere, caverne sau alte construcţii subterane;
www.utcb.ro
CB
UT
— în cazul construcţiilor aflate pe sau în apropierea unor masive de rocă:
F-
— alternanţa de straturi tari şi moi;
— falii, rosturi şi fisuri;
G
— posibila instabilitate a blocurilor de rocă;
— caverne de dizolvare, cum ar fi goluri sau fisuri umplute cu material moale, procese de dizolvare în curs;
SR
www.utcb.ro
CB
UT
— mediul în care se înscrie lucrarea, incluzând următoarele:
— efectele afuierilor, eroziunii şi excavaţiilor conducând la modificări ale geometriei suprafeţei terenului;
F-
— efectele coroziunii chimice;
— efectele alterării; G
— efectele îngheţului;
— efectele secetelor prelungite;
SR
— variaţiile în nivelele apelor subterane, incluzând de exemplu cele datorate coborârii generale a nivelului apei, eventualelor inundaţii,
disfuncţionalităţilor sistemelor de drenare, exploatării apei;
— prezenţa gazelor răbufnind din teren;
— alte influenţe ale timpului şi mediului asupra rezistenţei şi altor proprietăţi ale materialelor; de exemplu, efecte ale golurilor create de acţiunea
animalelor;
— cutremure;
— mişcări ale terenului datorate subsidenţei miniere sau altor activităţi;
— sensibilitatea la deformaţii a structurilor;
—
www.utcb.ro efectul noii structuri asupra structurilor şi reţelelor existente şi asupra mediului local.
CB
EUROCODE 7 - prEN 1997-1:202x
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Zona de influenta
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Zona de influenta
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
NP 074-2007 – inlocuit de versiunea 2014 in care definitia nu mai apare
UT
Zona de influenta
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
Zona de influenta
UT
Stabilirea
ZONEI DE MODELUL
Structura INFLUENTA TERENULUI
G F-
SR
Stabilirea Investigatia
STARII terenului
LIMITA
Sunt date informatii in prEN 1997-3 pentru fiecare structura geotehnica in parte
www.utcb.ro
CB
Situatii drenate / nedrenate, Comportare termen lung / termen scurt
UT
Criteriul principal pentru luarea în considerare a factorului timp în definirea situaţiei de proiectare îl
reprezintă permeabilitatea pământului.
F-
- daca permeabilitatea pământului saturat este redusă, iar timpul necesar pentru disiparea presiunilor
apei din pori induse de realizarea construcţiei este mare în comparaţie cu durata execuţiei, pentru
G
verificarea la starea limită ultimă situaţiile de proiectare trebuie să se refere atât la condiţiile
SR
nedrenate, cât şi la cele drenate.
- La situaţiile de proiectare pe termen scurt, condiţiile nedrenate vor fi hotărâtoare în cazul
pământurilor argiloase, de consistenţă redusă sau medie, deoarece disiparea în timp a presiunii apei
din pori este însoţită de o creştere a rezistenţei la forfecare a pământului.
www.utcb.ro
....
CB
Situatii drenate / nedrenate
UT
G F-
SR
Legendă:
h= înălţimea rambleului;
τ = efortul tangenţial în punctul M;
www.utcb.ro
u = presiunea apei din pori în punctul M;
s = rezistenţa la forfecare a pământului;
Fs = coeficient de siguranţă
B
TC
-U
GF Legendă:
h= înălţimea rambleului;
τ = efortul tangenţial în
SR
punctul M;
u = presiunea apei din
pori în punctul M;
s = rezistenţa la forfecare
a pământului;
Fs = coeficient de
siguranţă
www.utcb.ro
B
C
UT
F-
Determinarea parametrilor rezistentei la
G forfecare din incercarea de compresiune
triaxiala
SR
www.utcb.ro
B
C
UT
F-
Incercare triaxiala CD pe o argila
G supraconsolidata
Parametri efectivi (drenati): φ’, c’

SR
www.utcb.ro
B
C
UT
F-
Incercare triaxiala CD pe o argila normal
G consolidata
SR
www.utcb.ro
B
C
UT
F-
Incercare triaxiala UU pe o argila saturata
G Coeziunea nedrenata, cu
SR
www.utcb.ro
B
C
UT
F-
Incercare triaxiala UU pe o argila
G nesaturata
Parametri aparenti: φUU, cUU

SR
www.utcb.ro
B
C
UT
F-
Incercare triaxiala CU
G Parametri totali : φ, (c)
Paremetri efectivi: φ’, (c’)
SR
www.utcb.ro
B
C
UT
F-
Incercare monoaxiala
G Coeziunea nedrenata, cu
SR
www.utcb.ro
CB
UT
3.3 Stari limita ultime
F-
(4)P Urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevant:
- pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia, considerata ca un corp rigid (EQU);
G
- cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei parti a acesteia într-un
SR
mecanism, ruperea, pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia, incluzând
reazemele si fundatiile (STR);
- cedarea cauzata de oboseala sau de alte efecte dependente de timp (FAT)
www.utcb.ro
CB
UT
SLU - EQU
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
SLU - STR
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
3.4 Stari limita de exploatare
F-
(1)P Starile limita care implica:
- functionarea structurii sau a elementelor structurale în conditii normale de exploatare;
G
- confortul oamenilor;
SR
- aspectul lucrarilor de constructii,
trebuie clasificate ca stari limita de exploatare.
www.utcb.ro
B
TC
EUROCODE 0 - prEN 1990:202x
-U
GF
SR
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 7 – SR EN 1997:2004
UT
Stari limita ultime geotehnice
(1)P Trebuie să se verifice faptul că nu sunt depăşite următoarele stări limită atunci când sunt pertinente:
F-
— pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerat ca un corp solid, în care rezistenţele materialelor structurii şi ale
terenului nu aduc o contribuţie importantă la asigurarea rezistenţei (EQU);
— cedare internă sau deformaţia excesivă a structurii sau elementelor de structură, cum sunt de exemplu tălpile de fundaţie,
G
piloţii sau pereţii de subsol, în care rezistenţa materialelor structurii contribuie semnificativ la asigurarea rezistenţei (STR);
SR
— cedarea sau deformaţia excesivă a terenului, în care rezistenţa pământurilor sau a rocilor contribuie în mod semnificativ la
asigurarea rezistenţei (GEO);
— pierderea echilibrului structurii sau terenului provocată de subpresiunea apei (presiunea arhimedică), sau de alte acţiuni
vertical (UPL);
— ruperea hidraulică a terenului, eroziunea internă eroziunea regrsivă în teren, sub efectul gradienţilor hidraulici (HYD);
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
Pierderea echilibrului static – Rasturnarea unui batardou –
momentul de rasturnare dat de momentul de rasturnare dat de
vant este mai mare decat presiunea apei este mai mare
momentul stabilizator al decat momentul stabilizator dat
fundatiei (EQU) de greutate (EQU)
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
Rezistenta la forfecare a masivului

Sectiunea zidului de sprijin trebuie
trebuie sa fie suficienta pentru a
sa preia impingerea pamantului
suporta greutatea proprie a
(STR)
masivului si celelalte actiuni (GEO)
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
Terenul trebuie sa aiba Peretele ingropat si sistemul sau

rezistenta suficienta pentru a suport trebuie sa preia impingerea
prelua sarcinile transmise de pamantului (STR)
fundatie (GEO)
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
Terenul din jurul pilotului este Terenul de fundare al unui zid de

solicitat lateral si trebuie sa sprijin trebuie sa preia sarcinile
impiedice o deplasare excesiva transmise de acesta si celelalte
a pilotului (GEO) sarcini exterioare (GEO)
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
Fortele de subpresiune de pe un
subsol nu trebuie sa Ridicarea hidraulica a bazei
depaseasca greutatea sa excavatiei (HYD)
proprie (UPL)
www.utcb.ro
B
TC
Modificari EUROCODE 7 – prEN 1997-1:202x – Stari limita
-U
1. Cedare prin rupere
GF
2. Cedarea terenului prin deformatii excesive
3. Pierderea echilibrului
- prin rasturnare
SR
- prin ridicare hidraulica
4. Cedare prin rupere hidraulica
- rupere hidraulica datorita curentului de apa
- eroziune interna
www.utcb.ro
B
TC
-U
-
-
prin rasturnare
prin ridicare hidraulica
GF
SR
- eroziune interna
www.utcb.ro
B
TC
-U
-
-
prin rasturnare
prin ridicare hidraulica
GF
SR
- eroziune interna
www.utcb.ro
B
TC
-U
-
GF
rupere hidraulica datorita curentului de apa
- eroziune interna
SR
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 0 - SR EN 1990:2004 – BAZELE PROIECTARII
UT
STRUCTURILOR
ACTIUNI
F-
- acțiuni permanente (G), de exemplu greutatea proprie a
structurilor, echipamentele fixate pe structuri, acțiuni
G
datorate contracției sau tasărilor diferențiale;
SR
- acțiuni variabile (Q), de exemplu încărcări utile pe planșee,
grinzile și acoperișurile clădirilor, acțiunea vântului,
încărcările date de zăpadă;
- acțiuni accidentale (A), de exemplu explozii sau impactul
vehiculelor
www.utcb.ro
B
TC
STRUCTURILOR
-U
ACTIUNI
GF
Valoare Valoare de
Combinatii
SR
caracteristica calcul a
de actiuni
a actiunii Fk actiunii Fd
www.utcb.ro
B
TC
STRUCTURILOR
-U
EFECTELE ACTIUNILOR
GF ACTIUNE
ACTIUNE EFECT
SR
REACTIUNE
www.utcb.ro
CB
UT
STRUCTURILOR
EFECTELE ACTIUNILOR
F-
F – actiune
G E - efect
Ed – valoarea de calcul a efectului
SR
www.utcb.ro
B
TC
STRUCTURILOR
-U
Valoare caracteristica a
ACTIUNI actiunii, Fk
Valoare reprezentativa a actiunii,
GF
Frep = ψFk
(ψ - coeficient de combinare ≤1)
SR
Valoare de calcul a actiunii,
Fd = γFFrep (γF – coeficient partial
pentru actiuni)
γF ≥ 1 – actiuni defavorabile,
γF ≤ 1 - actiuni favorabile
www.utcb.ro
B
TC
ACTIUNI
-U
Factorizarea cu coeficientii partiali se poate face la nivelul actiunilor (γF) sau se pot aplica efectelor
actiunilor (momente, de ex) (γE)
GF
Exemplu: suprasarcina in spatele unui zid de sprijin, care determina o impingere activa aditionala.
- fie se factorizeaza suprasarcina si cu valoarea de calcul a acesteia se calculeaza impingerea de calcul
SR
- fie se calculeaza impingerea cu valoarea caracteristica qk si se factorizeaza la sfarsit
qk qd = qk/γQ Pa,q d
Pa,q d =
qk Pa.q k
www.utcb.ro Pa,q k/γF
B
TC
ACTIUNI
-U
Exemplu: Pentru calculul momentului dat de presiunea activa
- fie se factorizeaza presiunea activa si cu valoarea de calcul a acesteia se calculeaza momentul
GF
Pa,k
Pa,d =
Pak/γG
MPa,d
SR
- fie se calculeaza momentul cu valoarea Pa,k si se factorizeaza la sfarsit cu γE
MPa,d =
Pak MPa.k
MPa,k/γE
www.utcb.ro
CB
UT
STRUCTURILOR
ACTIUNI
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
STRUCTURILOR
ACTIUNI
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
STRUCTURILOR
ACTIUNI
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 0 - prEN 1990:2020
UT
ACTIUNI
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
Acțiunile permanente nu sunt afectate de factorul de combinare Ψ, cu alte cuvinte valoarea
F-
reprezentativă a acțiunii permanente (Grep,j) este egală cu valoarea caracteristică (Gk,j).
Acțiunea permanentă totală de calcul (Gd) se obține prin suma valorilor reprezentative multiplicate cu
G
coeficienții parțiali aferenți G .
SR
În această relație, indicativele sup și inf reprezintă acțiunile nefavorabile („superioare”) și respectiv,
favorabile („inferioare”).
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
În situațiile permanente și temporare, valoarea lui Ψ este de regulă 1.0 pentru acțiunea principală
F-
(Qk,1) și mai mică de 1 pentru acțiunile secundare.
G
SR
Se iau în considerare doar acțiunile variabile nefavorabile, în timp ce acțiunile variabile favorabile sunt
neglijate.
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
Acțiunea totală de calcul Fd în situații permanente și temporare este.
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
În mod alternativ, SR EN 1990 permite ca Fd să fie calculată drept cea mai mare dintre valorile:
G F- sau
SR
unde ξ este „coeficient de distribuție”, un factor de reducere care se aplică doar acțiunilor permanente
nefavorabile GK,sup,j
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
Grupari de actiuni:
F-
 Exemplu:
Combinatia
G
1: incarcarea Q
impusa este actiunea variabila
SR
dominanta (cu ψ=1), iar vantul este
o actiune insotitoare (ψ0 = 0.6)
 Combinatia 2: vantul este
dominant (cu ψ=1), iar Q impusa
este insotitoare (ψ0 = 0.7)
(A. Bond, A. Harris - Decoding
Eurocode 7, 2008)
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
În situații accidentale, factorii de combinare din ecuațiile de mai înainte sunt ușor reduși pentru a ține
F-
seama de probabilitatea mai mică de apariție a acelei situații.
Acțiunea totală de calcul Fd este dată de:
G
SR
unde Ak,1 este acțiunea accidentală, Ψ1 se aplică la acțiunea variabilă principală (în loc de 1.0) iar Ψ2
se aplică la acțiunile variabile secundare (în loc de Ψ0). În situații accidentale, valorile coeficienților
partiali γG, γQ și γA sunt în mod normal 1.0.
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI
Grupari de actiuni:
F-
 Exemplu:
Combinatia
G
3: incarcarea Q
impusa este actiunea variabila
SR
dominanta (cu ψ1=0.7), iar
vantul este o actiune
insotitoare (ψ2 = 0.6)
 Combinatia 4: vantul este
(A. Bond, A. Harris - Decoding
dominant (cu ψ1=0), iar Q Eurocode 7, 2008)
impusa este insotitoare (ψ2 =
0.6)
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 7 - SR EN 1997-1:2004 – BAZELE PROIECTARII GEOTEHNICE
UT
ACTIUNI GEOTEHNICE
1.5.2.1
F-
acţiune geotehnică
acţiune transmisă structurii de teren, de o umplutură, de apa de suprafaţă sau de apa subterană
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI GEOTEHNICE
(4) În proiectarea geotehnică, este necesară includerea ca acţiuni a următoarelor forţe, presiuni sau
F-
deplasări:
— greutăţile pământurilor, rocilor şi apei;
G
— eforturile din teren;
SR
— presiunea pământului şi presiunile apei subterane;
— presiunea apei libere, inclusiv presiunile valurilor;
— presiunea apei din pori;
— forţe hidrodinamice;
— încărcări permanente şi încărcări transmise de consturcţii;
— suprasarcini;
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI GEOTEHNICE
(4) În proiectarea geotehnică, este necesară includerea ca acţiuni a următoarelor forţe, presiuni sau deplasări:
F-
— forţe de amarare;
— descărcarea sau excavarea terenului;
G
— încărcările din trafic;
SR
— mişcări cauzate de exploatări miniere sau de alte activităţi legate de cavităţi subterane sau de săparea
tunelurilor;
— umflarea şi contracţia produse de vegetaţie, climă sau variaţii de umiditate;
— mişcări datorate curgerii sau alunecării sau tasării masivelor de pământ;
— mişcări datorate degradării, dispersiei, auto-compactării şi dizolvării;
— mişcări datorate acceleraţiilor produse de cutremure, explozii, vibraţii şi încărcări dinamice;
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI GEOTEHNICE
(4) În proiectarea geotehnică, este necesară includerea ca acţiuni a următoarelor forţe, presiuni sau deplasări:
F-
— efectele produse de temperatură, inclusiv acţiunea îngheţului;
— încărcarea din gheaţă;
G
— eforturi de precomprimare în ancoraje sau şpraiţuri;
SR
— frecarea negativă;
(5)P Trebuie să se ţină seama de posibilitatea ca anumite acţiuni variabile să acţioneze atât împreună cât şi
separat.
(6)P Trebuie luată în considerare durata acţiunilor pentru a ţine seama de efectele timpului asupra proprietăţilor
pământului, în special asupra caracteristicilor de drenare şi compresibilitate ale pământurilor cu particule fine.
(7)P Trebuie identificate acţiunile care se aplică repetat şi acţiunile de intensitate variabilă pentru a le avea în
vedere în legătură cu mişcările continui, cu lichefierea pământurilor, cu modificarea rigidităţii şi rezistenţei
www.utcb.ro
pământurilor.
CB
UT
ACTIUNI GEOTEHNICE FAVORABILE/DEFAVORABILE
(STABILIZATOARE/DESTABILIZATOARE)
Anumite actiuni pot fi favorabile

G F-
sau defavorabile in functie de situatia de
SR
proiectare.
www.utcb.ro
CB
UT
ACTIUNI GEOTEHNICE FAVORABILE/DEFAVORABILE
(STABILIZATOARE/DESTABILIZATOARE)
G F-
Acţiunile permanente nefavorabile (sau destabilizatoare) si favorabile (sau
stabilizatoare) pot în anumite situaţii să se considere ca provenind dintr-o sursă
SR
unică.
In acest caz, poate fi aplicat un singur coeficient parţial asupra sumei acestor
acţiuni sau asupra sumei efectelor acestora. Acesta este „principiul sursei unice”,
definit în SR EN 1990.
www.utcb.ro
CB
UT
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – Modificari prEN1990:2020
Valorile de calcul ale actiunilor
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – Alte modificari prEN1990:2020
Valorile de calcul ale efectelor actiunilor
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – Alte modificari prEN1990:202x
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 0 - SR EN 1990:2004 – BAZELE PROIECTARII STRUCTURALE
UT
PROPRIETATILE MATERIALELOR
F-
Quizz 5
G
SR
www.utcb.ro
CB
EUROCODE 0 - SR EN 1990:2004 – BAZELE PROIECTARII STRUCTURALE
UT
PROPRIETATILE MATERIALELOR
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
PROPRIETATILE GEOTEHNICE
(1)P Proprietăţile maselor de pământ şi de rocă, cuantificate drept parametri geotehnici pentru
F-
calculele de proiectare, trebuie obţinute pe baza rezultatelor încercărilor (fie pe cale directă fie
prin corelare), pe cale teoretică, pe cale empirică sau pe baza altor date pertinente.
G
SR
(2)P Valorile obţinute pe baza rezultatelor încercărilor şi a altor date trebuie interpretate de o manieră
adecvată stării limită considerate.
www.utcb.ro
CB
UT
(3)P Trebuie să se ţină cont de diferenţele posibile între proprietăţile terenului şi parametrii geotehnici obţinuţi pe baza rezultatelor
F-
încercărilor şi cele care guvernează comportarea structurii geotehnice.
(4) Diferenţele la care se referă la 2.4.3(3)P, se pot datora următori lor factori:
— mulţi parametri geotehnici nu sunt veritabile constante, ci depind de nivelul de eforturi şi de modul de deformare;
—
G
unele particularităţi structurale ale pământurilor şi rocilor (de exemplu fisurile, structurile laminare, prezenţa unor
SR
particule mari) pot juca un rol diferit în încercare şi în structura geotehnică;
— efectele de timp;
— efectul de slăbire indus de acţiunile dinamice;
— efectul de slăbire ale apei de infiltraţie asupra rezistenţei pământului sau a rocii;
— caracterul casant sau ductil al pământului sau rocii supuse încercării;
— metoda de execuţie a structurii geotehnice;
— influenţa metodei de execuţie asupra pământurilor în umplutură sau pământurilor îmbunătăţite;
www.utcb.ro
— efectul activităţilor de construcţie asupra proprietăţilor terenului.
CB
UT
(6)P Trebuie aplicaţi coeficienţi de calibrare, ori de câte ori este necesar, pentru convertirea
F-
rezultatelor încercărilor pe teren şi în laborator executate conform standardului EN 1997-2 în valori
care să reprezinte pentru starea limită considerată comportarea pământurilor şi rocilor din teren, sau
G
pentru a ţine seama de corelaţiile folosite spre a se obţine valorile derivate din rezultatele încercărilor.
SR
www.utcb.ro
B
TC
MATERIALE SI REZISTENTE
-U
Materialele sau produsele trebuie caracterizate prin valori caracteristice, Xk - cu o probabilitate
prestabilita de nedepasire intr-un numar nelimitat de incercari Numar de
Medie
GF
Materiale artificiale (beton, metal etc.) – distributie Gauss
rezultate
Abatere standard, σ
SR
Valoare
Valoare
caract.
caract.
inf.
sup.
5% din
rezultate
Bond, Harris (2008) Rezistenta
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
PARAMETRI GEOTEHNICI
Valoarea caracteristica inferioara: Xk,inf
F-
= valoarea lui X sub care sunt asteptate 5% din rezultate
= exista o probabilitate de 95% ca X sa fie mai mare decat Xk,inf
G
- Se utilizeaza atunci cand supraestimarea lui X ar fi nesigura (de exemplu, pentru a verifica ca
SR
materialul este capabil sa preia o incarcare particulara)
Bond, Harris (2008)
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Valoarea caracteristica superioara: Xk,sup
F-
= valoarea lui X peste care sunt asteptate 5% din rezultate
= exista o probabilitate de 95% ca X sa fie mai mic decat Xk,sup
G
SR
- Se utilizeaza atunci cand subestimarea lui X ar fi nesigura (de exemplu: impingerea pamantului ce
actioneaza pe un zid de sprijin depinde de greutatea volumica a umpluturii sau terenului din spate.
Zidul trebuie proiectat sa preia valoarea maxima a impingerii, rezultata din greutatea volumica
maxima).
Bond, Harris (2008)
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Determinare prin:
F-
 direct, prin incercari pe teren si laborator
 indirect, prin incercari in situ + corelatii
G
 pe baza masuratorilor pe structuri
SR
 pe baza datelor din literatura sau experienta comparabila
Atentie: cele mai multe corelatii au fost dezvoltate inaintea introducerii coeficientilor
partiali. Valorile rezultate includ, de cele mai multe ori o marja de siguranta!
Bond, Harris (2008)
www.utcb.ro
B
TC
NP 122-2010
-U
Rezultate incercari
Derivare = convertirea rezultatelor incercarii in valori X
GF
Valori derivate ale parametrului geotehnic, X
Caracterizare = alegerea unei valori potrivite Xk
SR
Valoare caracteristica, Xk
Factorizare = aplicarea coeficientilor partiali pentru a obtine
valori de proiectare
Valoare de calcul, Xd
Bond, Harris (2008)
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Derivare – teorie, corelatii sau empiric
G F-
Rezultate incercari Alte date relevante
SR
Corelatii Teorie Empiric
Interpretare in concordanta Factori de calibrare Interpretare in concordanta

cu starea limita considerata EN 1997-2 cu starea limita considerata
Valori derivate ale parametrului geotehnic X

Bond, Harris (2008)
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
F-
Derivare – teorie, corelatii sau empiric
NP 122 – Recomandari pentru stabilirea valorilor derivate ale unor parametri geotehnici determinati prin
G
incercari
SR
E – din edometru (coeficientul de corectie M0)
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare
F-
Valoarea caracteristica a unui parametru geotehnic, Xk
Aspecte de luat in considerare:
G
 Cantitatea de determinari si gradul lor de incredere
SR
 Volumul de pamant implicat in starea limita considerata si capacitatea structurii de a redistribui
incarcarile din zonele mai slabe in zonele mai rezistente
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare
F-
= estimare prudenta a valorii care influenteaza aparitia starii limita
G
= stabilita pentru un strat geologic (orizont, lentila, zona etc.)
SR
Ce inseamna estimare prudenta? Un calcul sau un rationament prudent, care evita pericolele sau
problemele. Depinde de cantitatea de valori aflate la dispozitie.
O estimare prudenta a mediei poate fi inselatoare – de exemplu nu pune in evidenta zone mai slabe.
Pot fi mai multe valori caracteristice! Depinde de starea limita analizata!
Rezulta ca valoarea caracteristica ar trebui determinata la proiectare!
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare
F-
G
Variabilitatea valorilor parametrilor geotehnici = prin stabilirea valorii caracteristice inferioare (Xk, inf) si
SR
superioare (Xk,sup)
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare
F-
Valoarea locala a unui parametru geotehnic, Xk loc
= estimare prudenta a celei mai scazute valori din volumul de teren care guverneaza aparitia starii
G
limita
SR
- in cazul in care comportarea structurii geotehnice la starea limita considerata este guvernata de
valoarea cea mai scazuta sau cea mai mare a proprietatii pamantului, valoarea Xk loc trebuie sa fie o
estimare prudenta a valorii celei mai mici sau celei mai mari din zona care guverneaza comportarea
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare Verificarea capacitatii portante pentru o
F-
ctie rigida (cu capacitate mare de redistribuire)
Verificarea stabilitatii generale si locale
a unui taluz
G
SR
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare Verificarea la depasirea locala a capacitatii portante pentru o ctie fara capacitate de
F-
redistributie a eforturilor
G
SR
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare
F-
Incercarile pe teren sau de laborator implica volume relativ reduse de pamant fata de volumul implicat
intr-o stare limita. De aceea, valorile trebuie mediate pe acest volum de teren.
G
Prin urmare, o valoare foarte apropiata de medie guverneaza starea limita atunci cand:
SR
- este implicat un volum mare de teren, omogen, care permite compensarea zonelor slabe cu unele
mai rezistente
sau
- cand structura este suficient de rigida si rezistenta pentru a transfera fortele din puncte mai slabe
catre cele mai rezistente
www.utcb.ro
CB
NP 122-2010
UT
Caracterizare
F-
O valoare foarte apropiata de valoarea inferioara guverneaza starea limita atunci cand:
- este implicat un volum redus de teren, iar suprafetele de cedare se dezvolta intr-o masa de pamant
G
mai slab
SR
sau
- cand structura cedeaza inainte de a transfera fortele din zonele mai slabe catre cele mai rezistente,
deoarece nu este suficienta de rezistenta sau de rigida
www.utcb.ro
CB
UT
Exemplu: Alegerea cu - Fundatie pe piloti
G F-
SR
Frank et al (2004)
www.utcb.ro
CB
UT
Exemplu: Alegerea cu - Fundatie pe piloti
Rezistenta la frecare pe suprafata laterala trebuie calculata cu o valoare caracteristica care este o
F-
medie estimata prudent a valorilor cu determinate la diferite adancimi pe lungimea pilotului
G
Rezistenta pe varf, care este determinata pentru un volum mai mic de teren, trebuie calculata cu o
SR
valoare caracteristica apropiata de cea mai mica valoare inregistrata intre adancimile z1 si z4 (daca nu
exista valori determinate chiar in zona varfului) sau intre adancimile z3 si z4 (daca exista determinari in
aceasta zona).
Frank et al (2004)
www.utcb.ro
B
TC
PARAMETRI GEOTEHNICI Coeziune nedrenata (kPa)
Exemple: Valori cu
-U
rezultate din SPT (cu Estimare
= 4.5NSPT) si triaxial prudenta
a valorii locale
Cote
Amplasament
GF
Holborn, Londra Estimare
prudenta
a mediei spatiale London clay
SR
Lambeth clay
Estimare Bond, Harris (2008) Deranjat?
Estimare prudenta Estimare prudenta
a valorii locale a mediei spatiale
Bond, Harris (2008
www.utcb.ro
B
TC
Coeziune nedrenata (kPa)
-U
Diferente in London clay: 7 lovituri
Estimarea valorilor
caracteristice de catre
100 ingineri
GF London clay
SR
Diferente mari in Lambeth clay Lambeth clay

datorita numarului mic de valori
Bond, Harris (2008)
www.utcb.ro
B
structurale/geotehnice conform EUROCOD Limite teoretice
TC
Estimarea valorilor
caracteristice
PARAMETRI de catre
GEOTEHNICI
100 ingineri
-U
Incercari triaxiale
Variabilitate mare din cauza

tulburarii probelor
GF London clay
SR
Diferente in interpretare:
pana la 300 kPa
Lambeth clay
Bond, Harris (2008)
www.utcb.ro
Coeziune nedrenata (kPa)
B
TC
-U
Estimarea valorilor
100 ingineri
Incercari Vane test in situ

GF
SR Adancime (m)
Argila marina –
Singapore
Corelatie
Diferente intr-o cu = 0.22σv
banda de 10 kPa
Bond, Harris (2008)
www.utcb.ro
7. Principii de baza ale proiectarii Coeziune nedrenata (kPa)
B
TC
-U
Estimarea valorilor
100 ingineri
Incercari triaxiale
GF
SR
Argila marina –
Singapore
Variatii mai mari Corelatie

cu = 0.22σv
Bond, Harris (2008)

www.utcb.ro
CB
UT
Caracterizare
Concluzie: estimarile inginerilor nu sunt fiabile, in special atunci cand datele sunt foarte imprastiate.
F-
Trebuie o metoda mai clara de determinare a valorii caracteristice
G
Statistica matematica poate veni in ajutor, in special atunci cand numarul de date este mare.
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Caracterizare – Metode statistice
F-
Metodele statistice pot fi utilizate la determinarea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici,
dar nu sunt obligatorii G
Utilizarea metodelor statistice implica un numar suficient de rezultate ale incercarilor (inclusiv date din
SR
experienta similara anterioara)
Atunci când se utilizează metode statistice este indicat ca valoarea caracteristică să fie determinată
astfel încât probabilitatea calculată a unei valori mai defavorabile, care guvernează apariţia stării limită
considerate, să nu depăşească 5%.
www.utcb.ro
CB
UT
Atunci cand valoarea medie a unui parametru guverneaza o stare limita, valoarea caracteristica Xk
F-
mediu trebuie aleasa ca o estimare prudenta a valorii medii (necunoscute). Metodele statistice trebuie
sa furnizeze o estimare a valorii Xk mediu cu un grad de incredere stabilit (95%), conform caruia acest
G
parametru va avea o valoare mai favorabila decat Xk mediu.
SR
Atunci cand se cauta valoarea inferioara Xinf, aceasta trebuie aleasa a.i. sa nu fie decat 5%
probabilitate ca valoarea parametrului sa fie mai mica. In acest caz trebuie aleasa valoarea
Xinf = X5% fractil. Intrucat aceasta valoare este de regula foarte defavorabila, se recomanda
intensificarea investigarii in zona respectiva.
www.utcb.ro
CB
Numar de valori, n
UT
Valoarea medie a rezultatelor, Xmediu
Distributie posibila a rezultatelor
cea mai buna corelatie
G F-
SR
Xinf = 5%fractil Xk mediu Xmediu Valoarea parametrului

Frank et al (2004)
Xmediukn, fractilVx Xmediukn, mediulVx
www.utcb.ro
B
TC
Caracterizare – Metode statistice – NP 122-2010
-U
sx
Vx = Coeficient de variatie (valori maxime in NP122)
X m ( ediu )
sx =
1
n −1
 (X i − X m ( ediu ) )
2 GF Abatere standard
X
SR
i
X m ( ediu ) = Medie aritmetica
n
www.utcb.ro
CB
UT
X k = X m (1 ± k n Vx )
F-
kn – coeficient statistic de variatie a mediei (NP 122 – pentru nivel de asigurare de 95%)
X k sup = X m (1 + k n Vx )
G
X k inf = X m (1 − k n Vx )
SR
X kloc = X m (1 ± 2Vx )
www.utcb.ro
CB
UT
F-
Distinctie intre populatii care au o tendinta clara si cele care nu au
G
Intr-o populatie omogena fara o tendinta clara fluctuatiile sunt aleatorii in jurul mediei, pe cand intr-o
SR
populatie cu tendinta clara valorile sunt distribuite aleatoriu in jurul unei variatii clare de un anumit
parametru (ca de exemplu variatia coeziunii nedrenate cu adancimea)
www.utcb.ro
CB
UT
Caracterizare – Metode statistice – Populatii cu tendinta
G F- Unde: mx este media lui X, iar mz este

SR
media lui z
εn – eroarea la adancimea z
Eroarea pentru fractila de 5%
(Bond, Harris, 2008)
www.utcb.ro
CB
UT
Caracterizare – Metode statistice – Populatii cu tendinta
G F- Eroarea standard, se
SR
t 95 %
n −2 Este valoarea t conform distributiei Student pentru (n-2) grade de libertate si
un nivel de asigurare de 95%
www.utcb.ro
CB
UT
Caracterizare – Metode statistice – Serii mici (valori putine)
F-
Prelucrarea poate fi imbunatatita prin aplicarea metodei Bayesiene, care combina cunoasterea
anterioara despre valorile unui parametru cu valorile masurate ale aceluiasi parametru:
G
SR
Unde: mx – media masurata a lui X, sx – abaterea standard a lui X,

µx – media valorilor X masurate anterior, σx – abaterea standard a valorilor X masurate anterior (Bond, Harris, 2008)
m’’x – valoarea obtinuta a mediei, s’x – valoarea obtinuta pentru abaterea standard
www.utcb.ro
CB
UT
Caracterizare – Metode statistice – Serii mici (valori putine)
F-
Datele anterioare pot fi si valori orientative din literatura, ca de exemplu:
G
SR
Cand se utilizeaza astfel de reguli/tabele, EC7 impune ca alegerea valorii sa fie una foarte
prudenta, de aceea este necesara intelegerea notiunilor, principiilor etc pentru ca aceasta (Bond, Harris, 2008)
prudenta sa fie una reala si sa tina cont si de prudenta deja inglobata in aceste valori.
www.utcb.ro
CB
UT
F-
Valori derivate ale parametrilor
geotehnici, X
Tabele cu
Experienta
G valori caract.
SR
Metode statistice Estimare
prudenta
Estimare foarte
Valoare cu grad de asigurare 95%
prudenta
Valoare caracteristica, Xk
www.utcb.ro
CB
UT
Utilizarea statisticii – reguli:
F-
 doar atunci cand exista suficiente date
 Se utilizeaza cele mai simple forme ale statisticii care se potrivesc cu variatia parametrului
G
 Se exclud valorile izolate
SR
 Se aplica principii fizice simple pentru a alege ce date trebuie excluse
 Seturile de date trebuie analizate atat separat, cat si impreuna
 Atentie la alegerea corelatiilor potrivite atunci cand datele sunt analizate impreuna
 Valoarea finala se alege pe baza unui rationament, nu numai pe baza statisticii
www.utcb.ro
CB
UT
F-
Schema logica pentru evaluarea
valorilor caracteristice
G
SR
Frank et al (2004)
www.utcb.ro
CB
UT
Factorizare
CARACTERIZARE
G F- Valoarea • FACTORIZARE
SR
caracteristica, Xk
Valoarea de • γM –
coefficient
calcul Xd = Xk / partial de
γM material
www.utcb.ro
CB
UT
Modificari prEN 1997-1:202x
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
REZISTENTE
UT
Rezistentele caracteristice: Rk
Nota: Termenul de rezistenţă poate avea două înţelesuri:
F-
- rezistenţă (capacitate portantă, în engleză resistance) = aptitudinea unui element structural de a
rezista la acţiuni fără cedare mecanică (de exemplu rezistenţă la încovoiere)
G
- rezistenţă a materialului (în engleză strength) = caracteristica mecanică a unui material,care arată
SR
capacitatea acestuia de a rezista la acţiuni, de obicei exprimată în unităţi de efort.
www.utcb.ro
CB
REZISTENTE
UT
Rezistenta unui element structural este functie de rezistenta materialelor componente si de
dimensiunile elementului, nu si de marimea actiunilor aplicate:
Rd = R{Xd,i , ad,j} G F-
SR
Rd – valoarea de calcul a rezistentei
Xd – valoarea de calcul a rezistentei materialului
ad – valoarea de calcul a dimensiunilor geometrice
www.utcb.ro
B
TC
REZISTENTE  Exemplu: grinda de beton armat supusa la incovoiere
-U
Rezistenta la incovoiere:
Aa R ad  R A 
1 − a a 
GF
Actiune
M=
4  2R c bd 
Aa – aria de armatura
SR
Ra - rezistenta la intindere a otelului
Efect Rc – rezistenta la compresiune a betonului
b,D – dimensiunile grinzii
EC7: Bond, Harris (2008)
MRd = f{Ra, Rc, Aa, b, d} = E{Xdi, adj}
www.utcb.ro
CB
REZISTENTE
UT
Factorizare
Factorii partiali de material (γγM) pot fi aplicati valorii caracteristice a caracteristicii (Xk) sau
F-
rezistentei materialului (R), prin coeficientul γR
Exemplu: Pentru rezistenta la forfecare se poate fie:

G
- Diminua tangenta unghiului de frecare interna si coeziunea cu γM
SR
fie
- Calcula rezistenta la forfecare τf cu parametrii nediminuati si se diminueaza direct rezistenta la

forfecare cu γR
www.utcb.ro
CB
REZISTENTE –
UT
prEN1990:2020
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
REZISTENTE – prEN1990:2020
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
REZISTENTE – prEN1990:2020
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
REZISTENTE –
UT
prEN1990:2020
F-
G
SR
www.utcb.ro
CB
DATE GEOMETRICE
UT
SR EN 1997-1:2004
2.4.6.3 Valorile de calcul ale datelor geometrice
F-
(1) Coeficienţii parţiali pentru acţiuni şi pentru materiale (γF şi γM) ţin seama de variaţii minore ale
datelor geometrice şi, în acest caz, nu este indicat să se introducă o marjă suplimentară de
G
securitate asupra datelor geometrice.
SR
(2) Atunci când abaterile datelor geometrice au un efect important asupra fiabilităţii structurii,
valorile de calcul ale datelor geometrice (ad), trebuie fie determinate direct fie deduse din valori
nominale cu următoarea relaţie (a se vedea 6.3.4 în standardul EN 1990:2002):
ad = anom ± ∆a (2.3)
valorile lui ∆a fiind date în 6.5.4(2) şi 9.3.2.2.

www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA
UT
SR EN 1997-1:2004
Neatingerea starilor limita, asa cum sunt ele definite in SR EN 1997-1, se aplica pentru situatii
F-
permanente sau tranzitorii, iar coeficientii partiali sunt aplicabili pentru aceste situatii.
In situatii accidentale toti coeficientii partiali se iau egali cu 1. Recomandari specifice pentru seism
– EN 1998-5.
G
SR
In cazul unor riscuri deosebite sau a unor conditii foarte dificile de teren, trebuie utilizate valori mai
severe pentru coeficienti partiali.
Valori mai putin severe ale coeficientilor partiali pot fi utilizate pentru structuri temporare sau situatii
tranzitorii de proiectare, acolo unde este justificat.
ATENTIE la normativele nationale!

www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA
UT
SR EN 1997-1:2004
2.1 Exigenţe de proiectare
F-
(4) Este indicat să se verifice stările limită prin una din metodele următoare sau printr-o combinaţie
între acestea: G
— utilizarea calculelor (articolul 2.4);
SR
— adoptarea de măsuri prescriptive (articolul 2.5);
— modele experimentale sau încărcări de probă (articolul 2.6);
— o metodă observaţională (articolul 2.7).
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL - EQU
UT
SR EN 1997-1:2004
Rezistenta terenului si a structurii sunt nesemnificative in asigurarea stabilitatii.
F-
Este relevanta in special in proiectarea structurala (este definita in EN 1990).
G
In proiectarea geotehnica este limitata la situatii rare, cum ar fi fundatii sau ziduri de sprijin pe roca,
SR
care se pot rasturna.
Coeficientii partiali de material, γM aplicabili in acest caz sunt ganditi a fi aplicati unei rezistente la
forfecare minore. Aceasta rezistenta nu trebuie tratata ca o actiune stabilizatoare si, de aceea, nu
trebuie factorizata cu coeficientii partiali ai actiunilor corespunzatori EQU (γF).
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
G F-
SR
Edst;d = E{ γFFrep ; Xk/γM}dst
Estb;d = E{ γF Frep ; Xk/γM}stb
Efectul actiunii = eforturi, momente, deformatii
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL - EQU SR EN 1997-1:2004
UT
Grad de utilizare pentru EQU Λ < 100%
G F-
SR
www.utcb.ro
B
C
UT
Tabelul A.1 - Coeficienţi parţiali pentru acţiuni în construcţii (γF)
Acţiune Simbol Valoare
F-
Permanentă
Nefavorabilăa
G γG;dst 1,1
Favorabilăb γG;stb 0,9
SR
Temporară
γQ;dst 1,5
Nefavorabilăa
γQ;stb 0
Favorabilăb
a Destabilizatoare
b Stabilizatoare
www.utcb.ro
B
C
UT
Tabelul A.2 – Coeficienţi parţiali pentru parametrii pământului (γM)
Parametrul pământului Simbol Valoare
F-
Unghiul de frecare internăa γϕ’ 1,25
G
Coeziune efectivă (drenată) γc’ 1,25
SR
Coeziune nedrenată γcu 1,4
Rezistenţa la compresiune cu γqu 1,4

deformare laterală liberă
Greutate volumică γγ 1,0

a Acest coeficient se aplică la tan ϕ'
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1990:2004
Atunci cand verificarea EQU nu este indeplinita, EN 1990 permite introducerea unor termeni
F-
aditionali de rezistenta, ca de exemplu o frecare. E ≤ E +T
dst;d stb;d d
G
In acest caz se poate aplica o procedura alternativa in care verificarile separate STR/GEO si EQU
sunt inlocuite de o verificare combinata EQU+STR/GEO.
SR
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1990:2004
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1990:2004
Comentarii:
F-
EN 1990 da si o definitie usor modificata
(6.4.1(1)P):
G
Pierderea echilibrului unei structuri sau unei parti a sa considerata ca un corp rigid, in care:
SR
Variatii mici ale valorii sau ale distributiei spatiale ale actiunilor provenite dintr-o sursa unica sunt
considerate semnificative si
Rezistentele materialelor sau ale terenului in general nu guverneaza
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – STR/GEO
UT
SR EN 1997-1:2004
G F- Ed = E{ γF Frep; Xk/ γM}

SR
sau
Ed = γE E{Frep; Xk/ γM}.
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
Rd = R{γF Frep; Xk/ γM}
F-
sau
G Rd = R{γF Frep; Xk}/ γR
SR
sau
Rd = R{γF Frep; Xk/ γM}/ γR
www.utcb.ro
B
C
UT
SR EN 1997-1:2004
F-
Ed Grad de utilizare pentru STR si GEO
Λ=
Rd G
SR
Λ < 100%
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.3 – Coeficienţi parţiali pentru acţiuni (γF) sau efectele acţiunilor (γE)
GF Acţiuni
Simbol
A1
Set
A2
SR
Permanente Nefavorabile 1,35 1,0
γG
Favorabile 1,0 1,0
Variabile Nefavorabile 1,5 1,3

γQ
Favorabile 0 0
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004 Tabelul A.4 –Coeficienţi parţiali pentru parametrii pământului (γM)
Parametru pământ Simbol Set
F-
M1 M2
G Unghiul de frecare internăa γϕ ’ 1,0 1,25
Coeziune efectivă (drenată) γc ′ 1,0 1,25

SR
Coeziune nedrenată γcu 1,0 1,4
Rezistenţa la compresiune cu deformare γqu 1,0 1,4

laterală liberă
Greutate volumică γγ 1,0 1,0

a
Acest coeficient se aplică la tan ϕ'
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.5 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă (γR) pentru fundaţii de suprafaţă
Rezistenţa
GF Simbol Grupare
R1 R2 R3
SR
Capacitate portantă γR;v 1,0 1,4 1,0
Alunecare γR;h 1,0 1,1 1,0
In Romania: fara R2
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.6 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă (γR) pentru piloţi de îndesare
Rezistenţa
GF Simbol
R1 R2
Setul
R3 R4
Pe vârf 1,0 1,1 1,0 1,3

SR
γb
Pe suprafaţa laterală γs 1,0 1,1 1,0 1,3

(compresiune)
Totală/combinată (compresiune) γt 1,0 1,1 1,0 1,3
Pe suprafaţa laterală (tracţiune) γs;t 1,25 1,15 1,1 1,6
In Romania: fara R2
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.7 – Coeficienţi parţiali de rezistenţă (γR) pentru piloţi foraţi
Rezistenţa Simbol Setul
Pe vârf
GF γb
R1
1,25
R2
1,1
R3
1,0
R4
1,6
SR
(compresiune)
In Romania: fara R2
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004 Tabelul A.8 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă pentru piloţi cu burghiu continuu
(CFA)
Rezistenţa Simbol Setul
Pe vârf
GF γb
R1
1,1
R2
1,1
R3
1,0
R4
1,45

SR
(compresiune)
In Romania: fara R2
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.12 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă (γR) pentru ancoraje pretensionate
Rezistenţa GF Simbol
R1 R2
Set
R3 R4
SR
Temporară γa;t 1,1 1,1 1,0 1,1
Permanentă γa;p 1,1 1,1 1,0 1,1
In Romania: fara R2
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.13 – Coeficienţi parţiali de rezistenţă (γR) pentru lucrări de susţinere
Rezistenţa GF Simbol
R1
Set
R2 R3
SR
Capacitate portantă γR;v 1,0 1,4 1,0
Rezistenţa la alunecare γR;h 1,0 1,1 1,0
Rezistenţa pământului γR;e 1,0 1,4 1,0
In Romania: fara R2
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.14 – Coeficienţi parţiali de rezistenţă (γR) pentru taluzuri
şi pentru stabilitatea generală
GF
Rezistenţa Simbol Set
SR
R1 R2 R3
Rezistenţa pământului γR;e 1,0 1,1

1,0
In Romania: fara R2
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – STR/GEO – ABORDARI DE CALCUL
UT
SR EN 1997-1:2004
Abordarea 1. doua combinatii de factori partiali
Comb. 1: A1 + M1 + R1
F-
Comb. 2: A2 + M2 + R1
Filosofia Abordarii 1 este de a verifica siguranta fundatiei in 2 etape:
G
1. se aplica coeficienti partiali doar actiunilor, in timp ce rezistentele si caracteristicile de material
raman nefactorizate (combinatia 1). Se asigura o siguranta fata de deviatiile posibile ale
SR
actiunilor (sau efectelor lor).
2. se aplica coeficientii partiali proprietatilor materialelor si actiunilor variabile, in timp ce actiunile
ne-variabile si rezistentele raman nefactorizate (combinatia 2). Se asigura o siguranta fata de
deviatiile defavorabile ale parametrilor de material si fata de incertitudinile modelului de calcul,
presupunand ca actiunile permanente sunt f. apropiate de valorile caracteristicie, iar cele
variabile au deviatii usoare in sensul defavorabil.
In aceasta abordare coeficientii partiali sunt aplicati la inceputul calculului, mai aproape de sursa
de erori.
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Comb. 1: A1 + M1 + R1
GF Actiuni Verificari Caracteristici material

SR
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Comb. 2: A2 + M2 + R1
Actiuni GF Verificari Caracteristici material

SR
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
Abordarea 1.
F-
Nota: Daca abordarea 1 este utilizata la calculul fundatiilor pe piloti sau a ancorajelor, coeficientii
trebuie aplicati rezistentelor, nu parametrilor geotehnici.
G
Coeficientii partiali din setul M1 se aplica caracteristicilor materialului in ambele combinatii, iar
coeficientii din seturile R1 si R4 se aplica rezistentelor in combinatia 1, respectiv 2.
SR
Atunci cand este evident ca o anumita combinatie de coeficienti partiali guverneaza
proiectarea nu este necesar sa se realizeaza calculele pentru toate combinatiile.
In general, proiectarea geotehnica e guvernata de A1C2, iar proiectarea structurala de A1C1.
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
Abordarea 2. o combinatie de factori partiali
A1 + M1 + R2
F-
Filosofia Abordarii 2 este verificarea sigurantei prin aplicarea simultana de coeficienti partiali
actiunilor sau efectelor lor si rezistentelor, in timp ce parametrii geotehnici sunt lasati nefactorizati.
G
Seamana cel mai mult cu abordarea de dinainte de EC7.
SR
Coeficientii partiali se aplica cat mai tarziu, efectelor actiunilor si rezistentelor.
Nu se aplica in RO. (Anexa Nationala nu recomanda aplicarea ei)
Nota: Daca abordarea 2 se aplica la analiza stabilitatii pantelor atunci coeficientii din setul A1
trebuie aplicati efectelor si nu actiunilor.
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Caracteristici
Actiuni Efecte Verificari Rezist. material
GF
SR

www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
(A1 sau A2) + M2 + R3
F-
A1 - asupra acţiunilor provenind de la structură
A2 – asupra actiunilor geotehnice
G
Filosofia Abordarii 3 este verificarea sigurantei prin aplicarea de coeficienti partiali simultan
actiunilor structurale si proprietatilor materialului, lasand actiunile geotehnice si rezistentele
SR
nefactorizate.
Coeficientii partiali sunt aplicati devreme in calcul, dar intr-o singura etapa.
Nota: Daca abordarea 3 este utilizata la analiza stabilitatii pantelor, coeficientii partiali din setul A2
se aplica tuturor actiunilor, nu numai celor geotehnice.
Se utilizeaza in special pentru analiza stabilitatii pantelor.
Atunci cand exista doar actiuni geotehnice rezultatele Abordarii 3 sunt identice cu Abordarea 1
Combinatia 2. (Bond, Harris, 2008)
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
GF
Actiuni Verificare Caracteristici material
SR
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Abordarea 3. Actiune structurala sau geotehnica?
Actiune geotehnica =
GF
Actiune transmisa structurii de catre teren, ramblee sau apa subterana
SR
Actiune structurala
Actiune structurala sau
sau geotehnica?
geotehnica?
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
Abordarea 3.
Actiune structurala
F-
sau geotehnica?
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004/NB
Abordarea de calcul se stabileste prin Anexa Nationala
G F-
In timpul dezvoltarii EC7 a devenit clar ca unele tari vor adopta abordarea bazata pe factori partiali
pentru actiuni si caracteristicile materialului, iar altele vor prefera abordarea bazata pe actiuni si
rezistente
SR
Quizz 6
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004/NB
Abordarea de calcul se stabileste prin Anexa Nationala
G F-
In timpul dezvoltarii EC7 a devenit clar ca unele tari vor adopta abordarea bazata pe factori partiali
pentru actiuni si caracteristicile materialului, iar altele vor prefera abordarea bazata pe actiuni si
rezistente
SR
RO: A1 si A3
www.utcb.ro
B
C
UT
DA3 – 68%
DA1 – 25%
DA2 – Spania
F-
DA 1 si DA3 produc rezultate
identice la analiza stabilitatii
G pantelor
SR
Repartitia pe tari a abordarii de calcul pentru (Bond, Harris, 2008)

taluzuri
www.utcb.ro
B
C
UT
DA2 – 55%
DA1 – 30%
F-
DA3 – 10%
G
SR
Repartitia pe tari a abordarii de calcul pentru alte

lucrari geotehnice (in afara de pante) (Bond, Harris, 2008)
www.utcb.ro
CB
UT
Abordarea 2*
In A2 coeficientii partiali se aplica rezistentelor si actiunilor
F-
Varianta A2* - coeficientii partiali se aplica efectelor actiunilor in loc de actiuni
- calculul E si R se face cu valorile de calcul ale actiunilor si cu valorile caracteristice ale parametrilor
G
geotehnici
SR
- intrucat efectele sunt rezultatul combinat al unor actiuni permanente si variabile (ale caror coeficienti
partial sunt diferiti) trebuie aplicat un coeficient care sa tina cont de proportia de actiuni permanente si
variabile
(Frank, 2004)
www.utcb.ro
B
TC
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – UPL
-U
SR EN 1997-1:2004
permanente variabile
GF Actiuni destabilizatoare
SR
Actiuni stabilizatoare
permanente
Rezistenta
Ruperea hidraulica a bazei excavatiei (ancoraje de ex.)
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
G F-
SR
Structura goala la interior Dig de protectie contra inundatiilor realizat din

Raport EG9
materiale usoare
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
F-
G
SR
Structura ancorata
Baza unei excavatii Executia unui radier sub apa Raport EG9
www.utcb.ro
B
C
UT
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.15 – Coeficienti partiali pentru actiuni (γF)
F-
G
Permanentă
Defavorabilăa
γG;dst
γG;stb
1,0
0,9
SR
Favorabilăb
Temporară γQ;dst 1,5
Defavorabilăa
a Destabilizatoare
b Stabilizatoare
www.utcb.ro
B
C
UT
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.16 – Coeficienti partiali pentru parametrii pământului si pentru rezistente
F-
Parametrul pământului Simbol Valoare
G Unghiul de frecare internăa γϕ’ 1,25
Coeziunea efectivă (drenată) γc’ 1,25
SR
Coeziunea nedrenată γcu 1,40
Rezistenţa la tracţiune a unui pilot γs;t 1,40
Rezistenţa ancorajului γa 1,40
a Acest coeficient se aplică la tan ϕ'
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
EC7 permite tratarea rezistentei la ridicarea hidraulica datorata pilotilor, ancorajelor sau fortelor de
F-
frecare ca actiune verticala permanenta stabilizatoare in loc de rezistenta. De aceea ei i se aplica
coeficientul de actiuni permanente favorabile egal cu 0.9.
G
Rezultatul obtinut in acest mod este mai optimist (proiectare mai putin severa) decat daca ar fi fost
SR
tratata ca rezistenta.
De aceea trebuie verificata si starea limita de tip GEO.
Ar fi mai bine sa fie considerata ca rezistenta!
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
Bond si Harris (2008) constata ca la verificarea UPL, atunci cand se calculeaza rezistenta data de o
F-
structura geotehnica la ridicarea hidraulica, nu e evident daca trebuie utilizat valoarea maxima sau minima
a unghiului de frecare interna.
G
Instinctiv, s-ar putea astepta ca un teren mai slab sa ofere o rezistenta mai mica, dar nu e totdeauna asa.
SR
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
GF-
SR
Rezistenta pasiva care asigura stabilitatea
www.utcb.ro
B
TC
-U
Exemplu calcul GP 129-2014 – 10.2.3
GF
permanente variabile
SR
Actiuni destabilizatoare
Actiuni stabilizatoare
permanente
Rezistenta
www.utcb.ro (ancoraje de ex.)
CB
UT
Exemplu calcul GP 129-2014 – 10.2.3
Gdst,k = 1917.8 kN Gdst,d = 1917.8 kN
F-
G Gstb, k = 2325 kN Gstb,d = 2092.5 kN
Qdst,d = 0
SR
Rd = 187.9 kN
1917.8 + 0 ≤ 2092.5 + 187.9

1917.8 ≤ 2280.4
ODF = 0.84
www.utcb.ro
B
TC
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – HYD
-U
SR EN 1997-1:2004
Calcul in eforturi totale
GF
SR
Valoarea de calcul a presiunii totale Valoarea de calcul a efortului total

a apei din pori care destabilizeaza coloana care se opune presiunii interstitiale
de pamant
www.utcb.ro
B
TC
-U
SR EN 1997-1:2004
Calcul in eforturi efective
GF Valoarea de calcul a greutatii in stare submersata

Valoarea de calcul a fortei hidrodinamice
SR
a coloanei de pamant
destabilizatoare
Calculele comparative realizate de Frank et al. (2004) si Bond & Harris (2008) au aratat ca lucrand in eforturi efective se obtine o
valoare admisibila a presiunii apei din pori mai optimista.
Calculul in eforturi totale duce la o marja de siguranta mai mare, de aceea ar trebui preferat.
www.utcb.ro
B
C
UT
SR EN 1997-1:2004
Tabelul A.17 - Coeficienti partiali pentru actiuni (γF)
F-
Permanentă
G γG;dst 1,35
Defavorabilăa γG;stb 0,90
Favorabilăb
SR
Temporară γQ;dst 1,50
Defavorabilăa
a Destabilizatoare
b Stabilizatoare
Nota: rezistentele materialelor nu sunt implicate
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
F-
Distributia presiunii apei din pori este puternic influentata de permeabilitatea terenului. Modificari
minore ale permeabilitatii, cum ar fi lentile subtiri de pamant cu permeabilitate redusa, pot modifica
G
foarte mult distributia de presiuni.
SR
Cel mai sigur mod de a evalua conditiile hidraulice este de a verifica presiunile estimate prin
masuratori pe teren.
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
EC7 nu precizeaza foarte clar ce trebuie factorizat.
F-
Daca se aplica:
G
SR
se pot obtine diferente mari (Orr, 2005)
Simpson (2012, 2015) considera ca ar trebui aplicati coeficientii partiali doar la excesul de presiune a
apei, nu si la componenta hidrostatica.
www.utcb.ro
CB
UT
Exemplu calcul GP 129-2014 – 10.3.3.
Calcul in eforturi totale – nu apare in GP129
H = 5.5 m
F-
dw = 0 hk = 2.05 m – sarcina hidraulica efectiva
Udst,k = γw(d+dw) + γwhk = 49.54 kPa

G Udst,d = 1.35 x 49.54 = 66.879 kPa
SR
σstb = γsatd = 60 kPa
σstb,d = 0.9 x 60 = 54 kPa
66.88 ≤ 54 NU SE VERIFICA
Se factorizeaza de 2 ori γwd cu valori diferite!!
www.utcb.ro
CB
UT
Exemplu calcul GP 129-2014 – 10.3.3.
Calcul in eforturi efective (V=1)
H = 5.5 m
F-
dw = 0 Sdst,k = γw hk/d = 6.70 kN
G Sdst,d = 1.35 x 6.70 = 9.03 kN
G’stb, k = 20 - 9.81 = 10.19 kN
G’stb,d = 0.9 x 10.19 = 9.2 kPa
SR
9.03 ≤ 9.2 SE VERIFICA!
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – UPL si HYD
UT
Coeficientii partiali pentru UPL si HYD nu sunt identici: coeficientul partial pentru actiuni permanente
nefavorabile la UPL (1.0) este mai mic decat cel pentru HYD (1.35).
F-
Se pune intrebarea cand un strat este considerat suficient de impermeabil pentru ca proiectarea fata de
cedare prin UPL sa fie relevanta si cand trebuie realizat calculul si pentru HYD, utilizand un coeficient partial
mai mare?
G
SR
In general pamanturile coezive sunt considerate ca impermeabile si se pot aplica coeficientii partiali pentru
UPL atat actiunilor favorabile, cat si celor nefavorabile.
Pentru a decide care SLU este relevanta se analizeaza daca stratul de pamant poate fi considerat
impermeabil.
Frank et al (2004)
In caz de dubii, se analizeaza amandoua.
www.utcb.ro
CB
UT
Exemplu de situatie in care
UPL si HYD pot fi amandoua
critice
G F-
SR
EG 9 final report (2015)
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – PRINCIPIUL SURSEI UNICE
UT
“Principiul sursei unice” - SR EN 1997-1 paragraful 2.4.2(9)
Notă: „Acţiunile permanente nefavorabile (sau destabilizatoare) şi favorabile (sau stabilizatoare) pot în
F-
anumite situaţii să se considere ca provenind dintr-o sursă unică. Dacă se consideră astfel, poate fi
aplicat un singur coeficient parţial asupra sumei acestor acţiuni sau asupra sumei efectelor acestora”.
G
Exemplu: Conform acestui principiu, atât presiunea activă, cât şi cea pasivă provin din aceeaşi sursă (greutatea
SR
proprie a pământului), deci nu pot fi una favorabilă şi una nefavorabilă. In cazul considerării ambelor ca acţiuni, ele
vor fi ambele tratate ca acţiuni nefavorabile.
Considerarea presiunii pasive ca rezistenţă are sens doar în abordarea de calcul 2, singura în care coeficienţii
parţiali pentru rezistenţe, R, nu sunt unitari. Întrucât această abordare nu este inclusă în SR EN 1997-1/NB,
presiunea pasivă nu va fi considerată ca rezistenţă.
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – SLU CU SEISM
UT
SR EN 1990, SR EN 1998-1, SR EN 1998-5
F-
Valorile de calcul ale efectelor actiunilor in proiectarea la seism trebuie determinate in conf. cu EN
1990:2002, 6.4.3.4: G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1990, SR EN 1998-1, SR EN 1998-5
F-
Valorile de calcul ale efectelor actiunilor in proiectarea la seism trebuie determinate in conf. cu EN
1990:2002, 6.4.3.4 – Grupari de actiuni pentru situatii de proiectare cu actiuni seismice
G
Coeficienti partiali pentru actiuni, F – in practica se considera 1
SR
Coeficienti partiali pentru materiale, M: Conform Anexei Nationale la EC8-5 (SR EN 1998-5/NA (3.1
(3)), care prevede valori ale coeficienţilor parţiali M identice cu cele din setul M2)
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1998-5
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1998-5
F-
SR EN 1998-5 – prescriptii specifice pentru fiecare tip de structura geotehnica
G
Atentie la structuri temporare – de corelat cu SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008
SR
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – SLS
UT
SR EN 1997-1:2004
F-
Verificarea la SLS implica verificarea ca valoarea de calcul a efectelor actiunilor (de ex. tasari) nu
depaseste o valoare limita (de ex. tasare admisibila), dincolo de care exploatarea normala a structurii
G
sau unei parti a sa nu mai este posibila.
SR
Ed ≤ Cd
www.utcb.ro
B
TC
SR EN 1997-1:2004
-U
Tasare Tasare diferentiata Epuizment insuficient Debite excesive
GF
SR
Incovoiere Vibratii
www.utcb.ro
B
TC
SR EN 1997-1:2004
-U
Pozitie si forma initiale
Efectul actiunilor:
GF s – tasare
θ - rotire
α - deformatie unghiulara
SR
ω - inclinare
δs – tasare diferentiata
∆ - sageata
β - deformatie angulara (rotatie relativa)
Pozitie si forma ∆/L – incovoiere relativa
deformata (EN 1997-1,Bond, Harris, 2008)
B
C
UT
SR EN 1997-1:2004 Deplasare Deplasare maxima
admisibila
SLS SLU
GTasare
Rotire
F-
sa
s
β
50 mm
1/2000 –
-
1/150
SR
relativa 1/300
Cel mai
adesea
1/500
covata 1/4000- 1/300
(Anexa H, SR EN 1997-1
1/600 Bond, Harris, 2008)
Cel mai
adesea
1/1000
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
Valorile de calcul pentru actiuni si proprietatile materialelor pentru verificarile la SLS sunt egale cu valorile
F-
caracteristice (coeficienti partiali = 1).
Atunci cand se calculeaza tasarile diferentiate se poate utiliza o combinatie de valori inferioare si superioare ale
G
modulului de deformatie.
SR
Verificarea la SLS poate fi realizata si cu o metoda simplificate, bazata pe experienta comparabila.
Trebuie demonstrat ca o fractiune suficient de mica din teren este mobilizata pentru a pastra deformatiile in
limitele impuse.
Se poate aplica doar la structuri banale, cu experienta mare si conditii familiare de teren.
Nu se dau indicatii despre cat de restransa trebuie sa fie zona mobilizata din teren.
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – METODE NUMERICE
UT
Avantaje în utilizarea metodelor numerice:
- verificarea simultană a stărilor limită (cu identificarea celor mai critice stadii),
F-
- verificarea SLS si SLU cu un singur model numeric
- modelarea mai performanta a comportării terenului și a apei subterane, precum și a interacțiunii
G
teren – structura,
SR
- capacitatea de a lua în considerare geometrii complexe.
Metodele numerice implica cerințe deosebit de ridicate asupra competenței utilizatorilor!

(Popa, Ene et al, 2017)
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – METODE NUMERICE
UT
Calculele la SLS sunt usor de realizat numeric, spre deosebire de SLU.
MEF este indicat pentru SLS, mai putin pentru SLU.
F-
Probleme la SLU:
- Efectul abordarii de calcul
G
- Cand si unde trebuie aplicati coeficientii partiali?
SR
- Coeficientii partiali din EC7 sunt ganditi a fi utilizati pentru MEF?
Coeficientii γM sunt mai usor de aplicat pentru abordarile A1C2 si A3.
Coeficientii partiali ai actiunilor structurale sunt usor de aplicat in abordarile A1C1 si A2.
Pentru actiunile geotehnice e mai dificil, in special la rezistente in A2.
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL - Toate starile limita trebuie verificate cu ecuatia: Ed ≤ Rd
UT
Modificari prEN 1997-1:202x, prEN 1990:2020 - Vechiul UPL: Ed,dst – Ed, stb ≤ Rd
Verificarea prin metoda coeficientilor partiali - Vechiul EQU: Rd = 0: Ed,dst – Ed, stb ≤ 0
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL
UT
Verificarea prin metoda coeficientilor partiali
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Modificari prEN 1990:2020
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR
UT
LIMITA PRIN CALCUL
F-
Verificarea prin metoda
coeficientilor partiali G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
- La fiecare capitol consacrat unui tip de structura geotehnica exista indicatii privind cazurile de
proiectare care se pot aplica si modul in care se aplica
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Exemplu: Stabilitatea pantelor:

G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Exemplu: Stabilitatea pantelor:

G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
Valorile coeficientilor partiali γM pot fi ajustate pentru a tine cont de consecintele cedarii prin intermediul
coeficientului de consecinte, KM cu conditia ca valoarea rezultata sa nu fie < 1
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
Verificarea prin metoda coeficientilor partiali – Metode numerice
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN
CALCUL
F-
Verificarea prin metoda coeficientilor partiali –
Metode numerice
G
SR
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN METODA PRESCRIPTIVA
UT
SR EN 1997-1:2004
2.5 Proiectarea pe bază de măsuri prescriptive
F-
(1)P În situaţiile de proiectare în care modelele de calcul nu sunt disponibile sau nu sunt necesare,
stările limită pot fi evitate prin utilizarea unor măsuri prescriptive. Acestea implică alegerea în
G
proiectare a unor soluţii clasice şi în general conservatoare, precum şi acordarea unei atenţii
speciale pentru specificarea şi controlul materialelor, controlul calităţii execuţiei, metodelor de
SR
protecţie şi de întreţinere.
NOTĂ În anexa naţională se poate face referire la asemenea metode convenţionale şi în general
conservatoare.
(2)P Proiectarea pe bază de măsuri prescriptive poate fi utilizată atunci când o experienţă
comparabilă, aşa cum a fost definită la 1.5.2.2, elimină necesitatea unor calcule de dimensionare.
Poate fi de asemenea utilizată pentru a se asigura durabilitatea faţă de acţiunea îngheţului şi
atacurilor chimice sau biologice, pentru care calculele directe nu sunt în general potrivite.
www.utcb.ro
CB
UT
SR EN 1997-1:2004
Proiectarea pe bază de măsuri prescriptive se poate efectua în condiţiile prevăzute in NP 112 cu
F-
utilizarea „presiunilor convenţionale”.
G
În categoria de măsuri prescriptive intră şi metoda de determinare a capacităţii portante sub
solicitări axiale a piloţilor de îndesare, cu folosirea unor valori intabelate ale rezistenţelor pe bază şi
SR
pe suprafaţa laterală a pilotului, recomandată în NP 123.
Prin aplicarea metodelor prescriptive bazate pe experienţa comparabilă de felul celor cuprinse în
NP 112 şi NP 123, se consideră implicit îndeplinite exigenţele calculului la stări limită, atât pentru
stările limită ultime cât şi pentru stările limită de exploatare.
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN INCERCARI
UT
SR EN 1997-1:2004
2.6 Încărcări de probă şi încercări asupra modelelor experimentale
F-
(1)P Rezultatele încărcărilor de probă sau încercărilor asupra unor modele experimentale pot fi utilizate
pentru a justifica proiectarea unei lucrări, cu condiţia să se ia în considerare următoarele aspecte:
G
— diferenţele între încercare şi construcţia reală din punctul de vedere al condiţiilor de teren;
— efectele de timp, în special dacă durata testului este mult mai mică decât durata încărcării
SR
construcţiei reale;
— efectele de scară, în special când se utilizează modele mici. Trebuie luat în considerare efectul
nivelelor de efort precum şi efectul mărimii particulelor de pământ.
(2) Încercările se pot efectua asupra unui tronson din lucrarea reală sau asupra unor modele la scară
naturală sau redusă.
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN INCERCARI
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA – METODA OBSERVATIONALA
UT
SR EN 1997-1:2004
2.7 Metoda observaţională
F-
(1) Atunci când prognozarea comportării geotehnice a unei lucrări este dificilă, poate fi potrivit să se
adopte metoda cunoscută sub numele de ”metoda observaţională”, în care proiectul este revizuit pe
G
parcursul execuţiei.
(2)P Trebuie îndeplinite următoarele cerinţe înainte de a începe execuţia:
SR
— trebuie stabilite limitele în care comportarea se consideră acceptabilă;
— trebuie estimat domeniul de comportări posibile; trebuie să se arate că există o probabilitate
acceptabilă pentru comportarea reală de a se situa în limite admisibile;
— trebuie elaborat un plan de monitorizare care să evidenţieze măsura în care comportarea reală
se situează în limite acceptabile. Monitorizarea trebuie să detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu
suficient de timpuriu al lucrărilor iar frecvenţa observaţiilor trebuie să fie suficient de mare astfel încât să
se poată lua cu succes măsurile de intervenţie;
— timpii de răspuns ai instrumentelor şi metodele de interpretare a rezultatelor trebuie să fie
suficient de rapide prin raport cu evoluţia posibilă a sistemului;
www.utcb.ro
— trebuie elaborat un plan de măsuri de intervenţie care să fie adoptate dacă monitorizarea
evidenţiază o comportare în afara limitelor acceptabile.
CB
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN INCERCARI – METODA OBSERVATIONALA
UT
SR EN 1997-1:2004
2.7 Metoda observaţională
G F-
(3)P Pe parcursul execuţiei, monitorizarea trebuie întreprinsă conform planului.
4)P Rezultatele monitorizării trebuie evaluate la etape corespunzătoare ale lucrărilor, iar măsurile de
SR
intervenţie prevăzute trebuie puse în practică atunci când comportarea iese din limitele acceptabile.
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
NP 074-2014
- includerea „Raportului de monitorizare geotehnică a execuţiei (RMG)”
G F-
- „Monitorizarea geotehnică a execuţiei lucrărilor urmăreşte să asigure că lucrările legate de teren sunt
realizate în conformitate cu proiectul, pentru a se putea dispune, dacă se dovedeşte necesar,
adaptarea detaliilor de execuţie pe măsura avansării lucrărilor, în funcţie de condiţiile geotehnice
SR
întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza de construcţie”.
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
- capitol separat
G
considerate in proiectare
F-
(3) Efectele procesului de executie si ale structurii finalizate asupra regimului apei subterane trebuie
(4) Daca exista efecte favorabile si defavorabile care apar simultan din actiunea apei subterane, acestea
SR
trebuie sa fie tratate in conformitate cu “principiul sursei unice”
(5) Atunci cand o actiune a apei subterane provenita din sursa unica produce atat efecte favorabile, cat
si nefavorabile, trebuie realizate 2 verificari separate – una pentru o presiune scazuta a apei subterane
si alta pentru o presiune crescuta.
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
Nivelurile apei
nivelului piezometric
G F-
<REQ> Trebuie stabilite valorile de proiectare ale nivelului liber al apei, al nivelului apei subterane si al
SR
<PER> Nivelurile apei libere, ale apei subterane si nivelul piezometric pot fi stabilite pe baza unei serii
de masuratori sau ca niveluri corespunzatoare unei perioade de revenire.
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
Valori caracteristice ale presiunilor apei subterane
G F-
(2) <REQ> Valorile caracteristice ale presiunilor apei trebuie sa corespunda unei probabilitati de
depasire de 50% pe durata situatiei de proiectare pentru care sunt determinate. (Nota: perioada de
revenire = 1.5 x durata)
SR
(3) <PER> Valorile caracteristice ale presiunilor apei pot fi determinate pe baza informatiilor hidrologice,
hidrogeologice si de mediu, impreuna cu date statistice adecvate
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
Valori de calcul ale presiunilor apei subterane pentru SLU
urmatoarele metode:
- Evaluare directa sau
G F-
<REQ> Valorile de calcul la SLU ale presiunilor apei subterane trebuie derivate printr-una din
SR
- Aplicarea unei devieri (corectii) asupra nivelului piezometric caracteristic din care deriva presiunile apei
sau
- Aplicarea unui coeficient partial presiunilor caracteristice ale apei subterane
(Valoarea coeficientului partial in EN 1990 – 1.2 ; Corectie posibila – NA)
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
F-
(2) <REQ> Atunci cand presiunile apei subterane sunt aplicate direct sau prin aplicarea unei corectii
(devieri) nivelului piezometric caracteristic, valoarea de calcul la SLU a presiunilor apei subterane
G
trebuie sa aiba o probabilitate de depasire Pe pe durata situatiei de proiectare considerate.
SR
(3) <RCM> Daca valoarea de calcul la SLU a presiunilor apei este derivata prin evaluare directa sau prin
aplicarea unei corectii nivelului piezometric caracteristic si daca nivelul apei libere este restrictionat prin
deversare, se recomanda ca valoarea de calcul a presiunii apei sa fie calculata pe baza nivelului
deversorului
Nota: Valorile SLU ale fortelor structurale si momentelor incovoietoare pot fi deasemenea verificate pe
baza aplicarii coeficientilor partiali la efectele structurale ale presiunii caracteristice a apei sau la
proprietatile materialului structural. Valori – EN 1990
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
F-
(4) <PER> Presiunile apei pot fi clasificate ca actiuni accidentale atunci cand:
G
- Probabilitatea de depasire este mai mica decat cea specificata in EN 1990
- Sunt cauzate de evenimente naturale extreme cu o probabilitate de depasire mai mica decat cea
SR
specificata
- Sistemele ingineresti esueaza din cauza deficientei de etansare la baraje sau sisteme de etansare
(5) <RCM> Daca nu poate fi demonstrat ca sistemul de drenaj este adecvat si ca este asigurata
mentenanta sa, se recomanda ca nivelul de calcul al apei subterane sa fie luat la nivelul maxim posibil
cu drenajul nefunctional
Nota: Aceasta situatie poate fi tratata ca una accidentala cu nivelul apei la suprafata terenului
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
F-
(6) <PER> Pentru situatiile de proiectare accidentale in care presiunile apei subterane nu guverneaza
G
starea limita, valorile de calcul ale presiunii apei subterane pot fi luate egale cu valoarea frecventa.
SR
(7) <PER> Pentru proiectarea seismica presiunea apei subterane poate fi luata egala cu valoarea cvasi-
statica.
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
F-
Valori de calcul ale presiunilor apei subterane pentru SLS
<REQ> Pentru presiunile apei subterane la SLS trebuie facuta distinctia intre combinatiile de incarcari
G
caracteristice, frecvente si cvasi-permanente din EN 1990
SR
<REQ> Pentru combinatiile caracteristice si frecvente trebuie determinate valori superioare si inferioare
ale presiunii apei, in functie de starea limita
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
F-
Valori de calcul ale presiunilor apei subterane pentru SLS
(3) <REQ> Valorile de calcul ale presiunilor apei subterane utilizate in combinatia caracteristica de
G
actiuni trebuie sa fie valorile caracteristice definite la 6.3.2.
SR
(4) <REQ> Valorile de calcul ale presiunilor apei subterane utilizate in combinatia frecventa de actiuni
trebuie sa corespunda unui nivel piezometric cu o probabilitate de depasire de 1% in timpul duratei de
viata proiectata a structurii
(5) <REQ> Valorile de calcul ale presiunilor apei subterane utilizate in combinatia cvasi-permanenta de
actiuni trebuie sa corespunda unui nivel piezometric cu o probabilitate de depasire de 50% pe durata de
viata proiectata a structurii
www.utcb.ro
CB
APA SUBTERANA
UT
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
F-
Pierderea echilibrului static datorita fortelor de ridicare ale apei
G
<REQ> Verificarea la ridicare hidraulica a structurii se face comparand diferenta dintre efectul de calcul al
SR
actiunilor stabilizatoare si al celor destabilizatoare cu rezistenta de calcul la ridicare.
www.utcb.ro
CB
UT
F-
(2) <REQ> Verificarea la ridicare hidraulica trebuie sa faca distinctia intre 2 situatii:
- Structura poate fi considerata ca un corp rigid si impermeabil
G
SR
www.utcb.ro
CB
UT
F-
(2) <REQ> Verificarea la ridicare hidraulica trebuie sa faca distinctia intre 2 situatii:
- Structura nu poate fi considerata ca un corp rigid
G
SR
www.utcb.ro
B
TC
-U
Modificari prEN 1997-1:202x – Exemplu GP 129
GF Udst,k = 1917.8 kN
DC2 a
Udst,d = 1.2 x 1917.8 = 2301.36 kN
SR
Gstb,d = 1 x 2092.5 = 2092.5 kN
GStb,k = 2092.5 kN
Rd = 187.90 kN (calculat cu γM tan φ = 1.25)
2301.36 – 2092.5 ≤ 187.90

208.86 ≤ 187.9 – NU VERIFICA
www.utcb.ro
CB
UT
F-
DC2 b
Udst,d = 1 x 1917.8 = 1917.8 kN
G Udst,k = 1917.8 kN Gstb,d = 1 x 2092.5 = 2092.5 kN
SR
GStb,k = 2092.5 kN Rk = 182.63 kN
Rd = 182.63/1.1 = 166.03 kN
(calculat cu γR sliding = 1.1)
1917.8-2092.5 ≤ 200.89
-174.7 ≤ 200.89 VERIFICA
www.utcb.ro
CB
UT
F-
Intrucat se ia cea mai defavorabila dintre cele 2 (DC2 a
G si b) – trebuie redimensionata structura!
Nu am luat in considerare nivelul de calcul al apei!

SR
www.utcb.ro
CB
UT
Cedare hidraulica – curgerea apei
F-
Ridicare hidraulica – stare limita ultima in care fortele de curgere ascendente depasesc greutatea pamantului,
reducand eforturile verticale la zero (antrenare hidrodinamica)
G
Eroziune interna – stare limita ultima in care se produce transportul particulelor de pamant datorita curentului de
SR
apa in interiorul unui strat de pamant, la interfata dintre straturi, la interfata dintre teren si structura sau in fisurile
maselor de roca, care poate rezulta in colapsul structurii (sufozie)
Eroziune regresiva - stare limita ultima care reprezinta o forma particulara a eroziunii interne in care eroziunea
incepe la suprafata terenului si apoi regreseaza pana cand se formeaza un tunel in forma de conducta in masa de
pamant sau intre pamant si fundatie sau la interfata dintre un strat coeziv si unul necoeziv , ceea ce rezulta in
colaps atunci cand capatul amonte al tunelului erodat atinge sursa de apa (piping)
www.utcb.ro
CB
UT
teren:
G F-
<REQ> In prezenta curgerii de apa subterana urmatoarele stari limita trebuie verificate pentru toate conditiile de
SR
- Ridicare hidraulica
- Eroziune interna si eroziune regresiva
(2) <RCM> Daca starea limita ultima datorata eroziunii interne sau cedarii hidraulice nu este suficient de
improbabila este recomandata luarea de masuri pentru reducerea eroziunii sau pentru evitarea cedarii hidraulice
www.utcb.ro
CB
UT
F-
Rupere hidraulica
(1) <REQ> Atunci cand se considera o stare limita de cedare prin rupere hidraulica trebuie verificat ca echilibrul
G
vertical este mentinut in teren prin combinatia de valori de calcul ale greutatii volumice, presiunilor apei si
SR
rezistentei la forfecare a terenului.
www.utcb.ro
CB
UT
Rupere hidraulica
F-
(2) <REQ> Valoarea de calcul a presiunii geologice efective q’v;d data
de umplutura permeabila de deasupra nivelului terenului trebuie
G
determinata fie direct, fie calculata:
SR
q’v;d = γq;stb x q’k
γq;stb = 0.9 (sau NA)
Verificare: ue;d ≤σ’v;d
ue;d – valoarea de calcul a excesului de presiune a apei din pori
σ’v;d – valoarea de calcul a efortului efectiv vertical din teren
www.utcb.ro
CB
UT
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – UPL si
HYD
F-
Rupere hidraulica
(3) <REQ> Valoarea de calcul a excesului de presiune a apei
G
din pori trebuie calculata astfel:
SR
ue;d = ud - γw(z+hw)
ud – valoarea de calcul a presiunii apei intr-un punct din teren
www.utcb.ro
CB
UT
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – UPL si
HYD
F-
Rupere hidraulica
(5) <REQ> Valoarea de calcul a efortului efectiv vertical σ’v;d
G
trebuie calculata astfel:
SR
σ’v;d = γσv(γ’kz)+q’v;d
γσv – coeficient partial pentru efortul vertical efectiv in conditii
hidrostatice
γ’k – valoarea caracteristica a a greutatii volumice efective in
conditii hidrostatice
www.utcb.ro
q’v;d - valoarea de calcul a suprasarcinii la nivelul terenului
CB
UT
Modificari prEN 1997-1:202x – Exemplu GP129
ue,d = ud - γw (d + dw) = [γw(d+dw) + γwhk] - γw (d + dw) =
Rupere hidraulica
F-
H = 5.5 m = γwhk = 20.11 kPa
dw = 0
G σ’v,d = γc,v (γ’kd) + q’v,d = 0.6(10.19 x 3) + 0 = 18.34 kPa
20.11 ≤ 18.34 NU SE VERIFICA!

SR
Daca s-ar pune un filtru invers de 0.30 m:
q’k = 18 x 0.3 = 5.4 kPa

q’vd = γq stb x q’k = 0.9 x 5.4 = 4.86 kPa
σ’v,d = γc,v (γ’kd) + q’v,d = 0.6(10.19 x 3) + 4.86 = 23.2 kPa
23.20 ≤ 26.44 SE VERIFICA
www.utcb.ro
CB
UT
Eroziune interna sau regresiva
F-
(1) <REQ> Cand exista curgere de apa printr-un pamant granular grosier, conform definitiei din EN ISO
14688 trebuie demonstrat ca nu poate aparea o stare limita datorita eroziunii interne sau regresive
G
(2) <REQ> Valorile de calcul ale gradientilor hidraulici si ale vitezelor de curgere trebuie calculate pe
SR
baza presiunilor de calcul ale apei
(3) <REQ> Trebuie verificat ca: id ≤ icd
id – valoarea de calcul a gradientului hidraulic
ic;d – valoarea de calcul a gradientului hidraulic critic (de antrenare)
www.utcb.ro
CB
UT
Eroziune interna sau regresiva
G F-
SR
www.utcb.ro
CB
UT
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – Coeficienti de model
F-
Este recomandat a se utiliza coeficienti de model pentru a ajusta orice deviere semnificativa si
incertitudine suplimentara in modelul de calcul prin comparatie cu modelul de referinta
G
Modele de referinta in EN 1997-3
SR
Valorile sunt 1 daca Anexa Nationala nu specifica altfel.
www.utcb.ro
CB
UT
VERIFICAREA STARILOR LIMITA PRIN CALCUL – Coeficienti de model
F-
Exemplu: Piloti
G
SR
www.utcb.ro
7. Bibliografie
CB
Frank, R. et al. - Designers’ Guide to EN 1997-1 Eurocode 7, Geotechnical design – General rules, Thomas Telford, London, 2004.
UT
Bond, A., Harris, A. „Decoding Eurocode 7”, Taylor & Francis, London and New York, 2008
Lees, A. - Serviceability – numerical analysis, Eurocode 7 – today and tomorrow, BGA Symposium, Cambridge, martie 2011
Batali, L. – Evolutii prevazute ale Eurocodului 7 pentru anul 2020, Revista Romana de Geotehnica si Fundatii, no. 2/2015
Bond, A. et al. - „Planned changes in EC7 for the second generation of Eurocodes”. In: Proceedings of the XVI ECSMGE, Geotechnical Engineering for
F-
Infrastructure and Development, Edinburgh, UK, Sept. 2015, pp. 4217 – 4222
Manea, S., Batali L., Popa, H. – Mecanica pamanturilor, Ed. Conspress, 2003
G
Popa, H., Ene, A., Miritoiu, R., IOnescu, I. - Proiectarea geotehnică prin utilizarea metodelor numerice în EN 1997 , 2017
Documente de lucru PT1, PT2 – SC7/TC250
SR
www.utcb.ro
B
TC
-U
GF
Multumesc!
SR
www.utcb.ro

Suport Curs Modul 1 Bazele Proiectarii Geotehnice Introducere in Eurocode 7 - 10 - 11 Dec 2020 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Modul 1 Bazele Proiectarii Geotehnice Introducere in Eurocode 7 - 10 - 11 Dec 2020 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B

CURSURI DE FORMARE CONTINUA SPECIALISTI ATESTATI Af - 2020

PT2 Background doc, 2016

PT2 Background doc, 2016

PT2 Background doc, 2016

Specific national (A. Bond, A. Harris - Decoding Eurocode 7, 2008)

(A. Bond, A. Harris - Decoding Eurocode 7, 2008)

(A. Bond, A. Harris - Decoding Eurocode 7, 2008)

Parametri efectivi (drenati): φ’, c’

Parametri aparenti: φUU, cUU

Rezistenta la forfecare a masivului

Terenul trebuie sa aiba Peretele ingropat si sistemul sau

Terenul din jurul pilotului este Terenul de fundare al unui zid de

(A. Bond, A. Harris - Decoding Eurocode 7, 2008)

(A. Bond, A. Harris - Decoding Eurocode 7, 2008)

Anumite actiuni pot fi favorabile

(A. Bond, A. Harris - Decoding Eurocode 7, 2008)

Bond, Harris (2008) Rezistenta

Bond, Harris (2008)

Bond, Harris (2008)

Bond, Harris (2008)

Interpretare in concordanta Factori de calibrare Interpretare in concordanta

Valori derivate ale parametrului geotehnic X

Diferente mari in Lambeth clay Lambeth clay

Bond, Harris (2008)

Variabilitate mare din cauza

Bond, Harris (2008)

7. Principii de baza ale proiectarii

Incercari Vane test in situ

Bond, Harris (2008)

Variatii mai mari Corelatie

Bond, Harris (2008)

Xinf = 5%fractil Xk mediu Xmediu Valoarea parametrului

G F- Unde: mx este media lui X, iar mz este

Eroarea pentru fractila de 5%

(Bond, Harris, 2008)

(Bond, Harris, 2008)

Unde: mx – media masurata a lui X, sx – abaterea standard a lui X,

EC7: Bond, Harris (2008)

MRd = f{Ra, Rc, Aa, b, d} = E{Xdi, adj}

Exemplu: Pentru rezistenta la forfecare se poate fie:

- Calcula rezistenta la forfecare τf cu parametrii nediminuati si se diminueaza direct rezistenta la

2.4.6.3 Valorile de calcul ale datelor geometrice

valorile lui ∆a fiind date în 6.5.4(2) şi 9.3.2.2.

ATENTIE la normativele nationale!

2.1 Exigenţe de proiectare

— modele experimentale sau încărcări de probă (articolul 2.6);

— o metodă observaţională (articolul 2.7).

Rezistenta terenului si a structurii sunt nesemnificative in asigurarea stabilitatii.

Estb;d = E{ γF Frep ; Xk/γM}stb

Efectul actiunii = eforturi, momente, deformatii

Acţiune Simbol Valoare

Parametrul pământului Simbol Valoare

Rezistenţa la compresiune cu γqu 1,4

Greutate volumică γγ 1,0

G F- Ed = E{ γF Frep; Xk/ γM}

Variabile Nefavorabile 1,5 1,3

G Unghiul de frecare internăa γϕ ’ 1,0 1,25

Coeziune efectivă (drenată) γc ′ 1,0 1,25

Rezistenţa la compresiune cu deformare γqu 1,0 1,4

Greutate volumică γγ 1,0 1,0

Tabelul A.5 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă (γR) pentru fundaţii de suprafaţă

Alunecare γR;h 1,0 1,1 1,0