Clasificarea pământurilor

(extras din STAS 1243-88)

1 După gradul şi capacitatea de îndesare

(pământuri necoezive)
Pământurile necoezive (nisipurile, pietrişurile), au o porozitate care variază
în general de la 25% la 50%. Porozitatea unui asemenea pământ, aflat în
starea lui naturală, depinde, evident, de îndesarea, mai mult sau mai puţin
puternică, pe care a suportat-o în timp. Ca urmare, edificiul structural
al unui pământ din amplasament, poate corespunde, în general, unui
aranjament intermediar. Pentru un aranjament structural caracterizat prin
porozitatea n, sau prin indicele porilor e, îndesarea pământului în starea lui
naturală este apreciată pe baza gradului de îndesare ID :
emax − e
ID [%] = 100
emax − emin
unde:
emin - indicele porilor care corespunde pământului în starea maximă de
îndesare;
e - indicele porilor care corespunde stării naturale a pământului;
emax - indicele porilor care corespunde stării maxime de afânare a aceluiaşi
pământ.
După valoarea gradului de îndesare pământurile granulare se clasifică:

Tabelul 1: Clasificarea nisipurilor în funcţie de ID

Starea de îndesare a nisipurilor ID
Afânată 6 0, 33
Cu îndesare medie 0, 34 . . . 0, 66
Îndesată 0, 67 . . . 1

1
 Un pământ cu structură granulară poate să sufere modificări ale aranja-
mentului său structural sub efectul anumitor forţe (e.g. greutatea clădirilor,
forţe seismice, etc.). Pentru un strat de pământ aflat în stare afânată, această
modificare se traduce printr-o tasare a acestuia. Capacitatea de tasare prin
modificarea volumului porilor este pusă în evidenţă prin capacitatea de
îndesare Ci :
emax − emin
Ci =
emin
După capacitatea de îndesare, pământurile necoezive (nisipurile) se
clasifică:

Tabelul 2: Clasificarea nisipurilot în funcţie de Ci

Capacitatea de îndesare a nisipurilor Ci
Mică < 0, 4
Mijlocie 0, 4 . . . 0, 6
Mare > 0, 6

2 După plasticitate şi consistenţă

(pământuri coezive)
Ca urmare a conţinutului de apă, pământurile argiloase pot prezenta o stare
lichidă, plastică sau solidă (Figura 1).

Figura 1: Stări ale pământurilor coezive funcţie de conţinutul de apă

Trecerea dintr-o stare în alta corespunde unui conţinut de apă bine definit.
Starea solidă este separată de starea plastică la un conţinut de apă care se
numeşte limită de plasticitate sau limită inferioară de plasticitate wP . Starea
plastică este separată de starea lichidă la un conţinut de apă care se numeşte
limită de lichiditate sau limită superioară de plasticitate wL .
Intervalul de variaţie al umidităţii pentru care pământurile se comportă
plastic, se numeşte indice de plasticitate Ip şi reprezintă diferenţa dintre
limita superioară de plasticitate wL şi limita inferioară de plasticitate wP ,

2
cuantificând extinderea domeniului de umiditate pentru care pământul
manifestă proprietatea de plasticitate:

IP = wL − wP

În funcţie de indicele de plasticitate Ip , pământurile coezive se clasifică:

Tabelul 3: Clasificarea pământurilor coezive în funcţie de Ip

Stare de plasticitate Ip
Neplastic 0
Cu plasticitate redusă < 10
Cu plasticitate medie 11 . . . 20
Cu plasticitate mare 21 . . . 35
Cu plasticitate foarte mare > 35

Indicele de consistenţă Ic , funcţie de a cărui valoare se poate stabili dacă

starea pământului se situează în interiorul plajei de plasticitate, este definit
prin următoarea relaţia:
wL − w
Ic =
Ip
unde w reprezintă umiditatea probei de pământ în stare naturală. În funcţie
de acest indice, pământurile coezive sunt clasificate în modul următor:

Tabelul 4: Clasificarea pământurilor coezive în funcţie de Ic

Stare de consistenţă Ic
Curgătoare 0
Plastic curgătoare ≤ 0, 25
Plastică moale 0, 26 . . . 0, 50
Plastică consistentă 0, 51 . . . 0, 75
Plastică vârtoasă 0, 76 . . . 0, 99
Tare ≥1

3 După gradul de umiditate

Gradul de umiditate Sr indică în ce proporţie golurile din proba de pământ
sunt umplute cu apă şi este definit ca raport dintre volumul ocupat de apă

3
şi volumul porilor din pământ:
Vw
Sr =
Vp
El poate fi definit şi ca raportul dintre umiditatea pământului şi
umiditatea de saturaţie a acestuia:
w w · γs
Sr = =
wsat e · γw
Gradul de umiditate Sr poate fi exprimat în procente sau ca număr zecimal.
Valorile extreme ale gradului de saturaţie sunt:
Sr = 0 - în cazul unui pământ aflat în stare uscată;
Sr = 1 - pentru un pământ complet saturat.

Pentru valori intermediare ale gradului de umiditate, pământurile se

clasifica în:

Tabelul 5: Clasificarea pământurilor în funcţie de Sr

Gradul de umiditate al pământurilor Sr
Uscat < 0, 4
Umed 0, 41 . . . 0, 80
Foarte umed 0, 81 . . . 0, 90
Practic saturat > 0, 90

4 După modulul edometric de deformaţie şi coeficientul

de compresibilitate
Intervalul de presiuni, pentru care se calculează modulul edometric M şi
coeficientul de compresibilitate av , este 2, 0 şi 3, 0 daN/cm2 :
∆p
M= [kP a]
∆ε
∆e
av = [1/kP a]
∆p
în care:
∆p este variaţia efortului unitar de compresiune;
∆ε este creşterea deformaţiei specifice a probei, corespunzătoare variaţiei a
efortului unitar de compresiune;
∆e este variaţia indicelui porilor.

4
 Tabelul 6: Gradul de compresibilitate al pământurilor
M2−3 av2−3
Compresibilitatea pământului [1/kP a]
[kP a]
Practic incompresibile > 50000 < 0, 00003
Redusă 20000 . . . 50000 0, 00003 . . . 0, 0001
Medie 10000 . . . 20000 0, 0001 . . . 0, 0002
Mare 5000 . . . 10000 0, 0002 . . . 0, 0004
Foarte mare < 5000 > 0, 0004