STUDIU GEOTEHNIC

pentru :
„CONSTRUIRE COPERTINĂ STADION MUNICIPAL”,
Municipiul Vaslui, Judeţul Vaslui

FAZA : D.T.A.C.
 CAP I. CONSIDERAŢII GENERALE

1.2.Prezentul studiu are drept scop furnizarea informaţiilor necesare

unei proiectări corespunzătoare a lucrărilor de construcţii, precizând
următoarele elemente:
- succesiunea straturilor geologice ce alcătuiesc terenul de fundare şi
proprietăţile fizico-mecanice ale acestora în cuprinsul zonei active a
fundaţiilor;
- semnalarea unor condiţii speciale ale amplasamentului;
- stabilirea parametrilor de seismicitate şi a adâncimii de îngheţ a
zonei cercetate;
- stabilirea categoriei geotehnice a lucrării;
- recomandări privind proiectarea şi execuţia imobilului, condiţionată
de caracteristicile terenului de fundare.

1.3.Conform datelor furnizate de proiectant, construcţia preconizată are

următoarele caracteristici:
- proiecţia în plan a construcţiei este de cca. 125m x 30m, având scopul
de a acoperi tribuna oficială a stadionului;
- fundaţii pentru stâlpii copertinei (8 buc.) :
- bloc de fundare 750x450x150 (cota superioara -0,40, cota
inferioara -1,90) + 30cm egalizare,
- piloţi D= 120 cm (6 buc. / bloc de fundare) L=12,00 m,
R = 2375 kN (Rvf =1425 kN , Rlat = 950 kN);
- fundaţii pentru tiranţii copertinei (8 buc.):
- bloc de fundare 350x350x150 (cota superioara -0,40, cota
inferioara -1,90) + 10cm egalizare,
- piloţi D= 88 cm (4 buc. / bloc de fundare) L=12,00 m,
R = 1463 kN (Rvf = 766,3 kN , Rlat = 696,7 kN);

este estimată la structura de rezistenţă preconizată : fundat …………….

-construcţiile se încadrează în categoria de importanţă normală (C),
conform HGR nr.766/1997 şi clasa de importanţă şi de expunere la cutremur
III, conform P100/1-2006.

1.4.Având în vedere caracteristicile construcţiei precum şi condiţiile de

teren, se estimează pentru ansamblul construcţie - teren, o categorie
geotehnică 2.
Prospectarea geotehnică s-a realizat pe baza documentării şi
recunoaşterii amplasamentelor, a prospectării terenului cu 3 foraje şi o
penetrare dinamică continue (cu penetrometru dinamic greu GEOTOOL
LMSR/SPT-Hk), a încercărilor în laboratorul geotehnic pe probe prelevate în
cadrul lucrărilor de prospectare, a prelucrării datelor de teren şi laborator şi
formularea concluziilor.

II.CARACTERIZARE GEOLOGICĂ, GEOMORFOLOGICĂ ŞI

HIDROLOGICĂ A ZONEI

2.1.Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Vaslui este situat în

zona centrală a Podişului Bârladului - compartiment al Podişului
Moldovenesc, la limita dintre Podişul Central Moldovenesc şi Colinele Tutovei,
pe o terasă de confluenţă, bine dezvoltată, cu altitudinea relativă de 20 m.
Înfăţişarea generală a reliefului este în concondanţă deplină cu
particularităţile substratului geologic şi cu activitatea desfăşurată de factorii
denudaţiei, fiind format din coline sculpturale având altitudini sub 300m.
Culmile teşite, separate de văi largi, coboară domol spre axul văii Bârladului
superior şi, mai ales, către „piaţa de adunare a apelor” din zona municipiului
Vaslui. (Podisul Moldovei Bacauanu pag. 297-298)

2.2.Din punct de vedere structural şi litologic, zona studiată corespunde

părţii sudice a Platformei Moldoveneşti, cu o constituţie omogenă şi o slabă
mobilitate tectonică. (Podisul Moldovei, Bacauanu, 1980, pag 311)
Formaţiunile de suprafaţă, în care este sculptat, aproape în întregime,
relieful actual, aparţin sarmaţianului. O dezvoltare largă o au depozitele
bessarabiene, formate din argile, marne şi nisipuri, între care se intercalează
orizonturi de calcare oolitice cu grosimi până la 3-5m. Peste ele urmează un
pachet de 130-150m de argile, argile nisipoase şi nisipuri cu intercalaţii şi
concreţiuni gresoase, aparţinând faciesului deltaic al sarmaţianului superior.
(Podisul Moldovei, Bacauanu, pag. 311). Factorii morfogenetici activi, care au
pus în evidenţă personalitatea structurii geologice , sunt cei fluvio-deluviali.
Studiile geologice şi geomorfologice ulterioare au constatat însă o
continuitate de sedimentare mio-pliocenă şi o evoluţie geomorfologică
normală, determinată de activitatea selectivă a factorilor denudaţiei şi de
dezvoltatea bazinelor hidrografice. Acest fapt este deosebit de evident în
fizionomia şi dinamica actuală a regiunii. Procesele cele mai active de
eroziune se localizează în bazinele superioare ale afluenţilor Bârladului, pe
fruntea cuestelor şi a versanţilor cuestiformi. Relieful de acumulare fluviatilă,
deşi destul de slab reprezentat, demostrează clar evoluţia pliocen-cuaternară
a văilor s-a făcut în acord deplin şi în acelaşi ritm cu al celorlalte subunităţi
geografice ale Moldovei. (Podisul Moldovei, Bacauanu, 1980, pag. 312).
 Depozitele cuaternare sunt alcătuite din depozite de terasă,
predominant nisipo-lutoase, cu prundişuri puţine, sub formă de lentile,
provenite din remanieri locale, sau din prelucrarea prin transport a unor
fragmente de calcare şi gresii sarmatice. (Podisul Moldovei, Bacauanu, pag.
59 jos)

2.3.Clima zonei este temperat continentală, cu nuanţe excesive, iarna

se află sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian şi vara al
aerului uscat, continental şi tropical. Pe lângă amplitudinile lunare şi anuale
pe care le are temperatura aerului în această zonă, există şi deosebiri
accentuate în răspândirea precipitaţiilor atmosferice, acestea fiind mai
numeroase în sectoarele de dealuri înalte din vestul, nord-vestul şi nordul
judeţului şi mai reduse în sectoarele cu dealuri mai joase şi în lunci. Valoarea
temperaturii medii anuale în municipiul Vaslui este de cca. 9,2 0C; media luni
ianuarie este de cca. -4,20C, iar cea a lunii iulie de cca. 21,00C. Cantitatea
medie anuală de precipitaţii este de cca. 500 mm/an. Marea frecvenţă a
vânturilor se află pe direcţia NV şi N, urmate de direcţia SE şi S. Viteza
vânturilor înregistrează valori de 6,5 m/s la cele dinspre NV, iarna şi de 1,6
m/s la cele de E, vara. (Judetul Vaslui Aurel Zugravu şi Petra Iosub 1980,
pag.17-22)

2.4.Cele mai importante ape curgătoare care brăzdează teritoriul

acestui judeţ sunt râurile Prut şi Bârlad, cu afluenţii lor.
Râul Bârlad izvorăşte de la Valea Ursului, din judeţul Neamţ (370 m),
străbate judeţul Vaslui pe o distanţă de 173 km. Valea acestui râu are un
aspect de uluc depresionar care se lărgeşte spre sud, căpătând un caracter
subsecvent în amonte de confluenţa cu Rebricea, ca şi în aval de localitatea
Crasna. (Judetele Patriei- Vaslui, 1980, Petrea Iosub, Aurel Zugravu, pag. 22-
24). Municipiul Vaslui este situat pe valea râului Bârlad, în aria de confluenţă a
râurilor Racova (dinspre vest), Vasluieţ (dinspre nord) şi Stemnicul (dinspre
nord-vest). (Podisul Moldovei Bacauanu pag. 303)
Pe versanţii văii Bârladului superior, Racovei şi chiar a unor văi mai
mici, s-a constatat prezenţa unui număr de 4-7 terase, care se ridică peste
100-200m altitudine relativă (D.Ploscaru, 1973). În lungul Bârladului ele se
etajează la 5-8m, 20-25m, 30-40m, 65-70m, 100m, 110-115m, 130-140m, iar
pe valea Racovei la 5-8m, 20-25m, 65-70m, 95-110m. Cele mai largi trepte, în
plin proces de agradare, (AGRADÁRE s.f. Procesul de înălțare a albiei unui
râu prin depuneri de aluviuni; ridicarea suprafeței reliefului prin depuneri de
materiale noi) sunt reprezentate însă prin luncile încă inundabile: 2-4km
lăţime şi un aluviu de 12-15 m pe Bârlad; 1-1,5 km lăţime şi 7-8 m grosime pe
sectoarele inferioare ale afluenţilor principali. (Podişul Moldovei, Bacauanu,
1980, pag 312)
 Şesurile de pe Bârlad, Racova, Vaslui, sunt foarte late în comparaţie cu
matca actuală a acestor artere hidrografice, iar panta lor este extrem de
redusă (15-250/00). (Sursa: judetele patriei, 1973, Gugiuman, Cîrcota,Băican,
pag. 23).
Datorită caracteristicilor climatice, majoritatea apelor curgătoare ale
judeţului Vaslui au o scurgere semipermanentă. Sursa de alimentare a râurilor
şi pârâielor este cea pluvial-superficială, căreia i se adaugă în mică măsură şi
cea subterană (15-25% din total).
În privinţa scurgerii medii, se poate aprecia faptul că aceasta variază
de la un sector la altul, în funcţie de cantitatea de precipitaţiilor, ca şi de
mărimea suprafeţei bazinului hidrografic.
Pentru pâraiele care drenează regiunile înalte ale Colinelor Tutovei şi
pentru cele care coboară din Podişul Central Moldovenesc, scurgerea medie
anuală are valori cuprinse între 1 şi 2 l/s. (Judetele Patriei- Vaslui, 1980,
Petrea Iosub, Aurel Zugravu, pag. 22-24).

2.5.Studiile hidrografice făcute pe teritoriul judeţului, au scos la iveală

faptul că apele subterane de adâncime se găsesc înmagazinate în depozitele
cuverturii sedimentare care acoperă fundamentul precambrian peneplenizat al
Podişului Moldovei. În nordul judeţului apele de adâncime sunt depozitate în
formaţiunile sarmaţianului mediu, având posibilităţi potabile corespunzătoare,
îndeosebi cele localizate în nisipuri şi în calcarele cu congerii, aşa cum s-a
constatat cu ocazia forajelor la Vaslui. Apele salmastre au fost interceptate
prin forajele efectuate la Crasna şi Huşi până la peste 100m adâncime şi au o
mineralizare ridicată.
În interfluviile din partea nordică a judeţului, unde se află platouri
structurale, condiţiile fizico-geografice locale (abundenţa nisipurilor, a gresiilor
şi calcarelor oolitice, etc.), au favorizat formarea unor rezerve importante de
ape freatice de bună calitate, care alimentează prin izvoare atât reţeaua
hidrografică, cât şi sursele de apă pentru numeroase aşezări omeneşti.
(Judetele Patriei- Vaslui, 1980, Petrea Iosub, Aurel Zugravu, pag. 22-23).

2.5.Amplasamentul construcţiilor preconizate este situat în partea de

central-estică a municipiului Vaslui, la .... de strada 1 Decembrie. Accesul auto
şi pietonal, se va realiza din strada 1 Decembrie.
Suprafaţa terenului este .......................

III.DATE DE TEREN. INTERPRETARE REZULTATE

 3.1.Pe teren au fost executate 2 foraje cu  120mm până la adâncimi
de 10,0 – 17,00 m, notate cu F1-F2, pe planul de situaţie scara 1/500, fişele
de stratificaţie ale forajelor executate, fiind anexate prezentului studiu.
Forajele au fost executate în perimetrul aferent construcţei preconizate, fiind
figurate pe planul de situaţie anexat.
Din foraje au fost recoltate probe tulburate şi netulburate care au fost
analizate în laboratorul geotehnic al prestatorului, efectuându-se încercări
pentru determinarea compoziţiei granulometrice, limitelor de plasticitate,
caracteristicilor de stare, modulului de deformaţie edometric şi a rezistenţei la
forfecare. Rezultatele acestor determinări sunt prezentate în text şi în fişele
forajelor.