GURA SUTII Dambovita - Actualizare PUG Comuna Gura Sutii Dambovita Comuna GURA SUTII 1

P.F.A.
Glodeanu Stefan
Sediul: Vulcana Pandele, strada Calea Vulcanei, numarul 1, judetul
Dambovita
Inregistrata la Registrul Comertului cu nr. F 15/65/2006
C.U.I. 19500627
Cont Bancar: RO16BACX0000004561565000
Banca: UNICREDIT TIRIAC BANK
Telefon: 0740588045
STUDIU GEOTEHNIC
necesar elaborarii proiectului:
REACTUALIZARE P.U.G. – PLAN URBANISTIC GENERAL -
COMUNA GURA SUTII, JUDETUL DAMBOVITA
- in comuna Gura Sutii, judetul Dambovita -
BENEFICIAR: COMUNA GURA SUTII
Noiembrie 2014
1
Studiu geotehnic aferent investitiei:
„REACTUALIZARE P.U.G. – PLAN URBANISTIC GENERAL -
COMUNA GURA SUTII, JUDETUL DAMBOVITA
in comuna Gura Sutii, judetul Dambovita”
CUPRINS
A. PIESE SCRISE
1. Pagina de titlu................................................................................pag. 1
2. Cuprinsul volumului......................................................................pag. 2
3. Memoriu tehnic.....................................................................pag. 3 – 48
B. PIESE DESENATE
1. Fisa sintetica a forajului ....................................................plansa 1 – 30
2. Profile geotehnice ...........................................................plansa 31 – 39
3. Harta geologica cu coloana stratigrafica ........................plansa 40 si 41
4. Sectiune geologica ..................................................................plansa 42
5. Plan urbanistic general 1:5000 .......................................plansa 43 si 44
6. Plan general de incadrare in zona ...........................................plansa 45
2
MEMORIU TEHNIC
I.DATE GENERALE
1.1. Obiectul studiului

Se intocmeste prezentul studiu geotehnic, pentru un viitor obiectiv
REACTUALIZARE P.U.G. – PLAN URBANISTIC GENERAL -
COMUNA GURA SUTII, JUDETUL DAMBOVITA situat in comuna Gura
Sutii, judetul Dambovita – si este elaborat in scopul stabilirii conditiilor

geotehnice preliminare din amplasament.
1.2. Tema
Cercetarea geotehnica a terenului s-a executat in conformitate cu

„Normativ privind exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de
fundare”, indicativ NP 074/2007, STAS 1242/4-85. Identificarea si
clasificarea pamanturilor se va executa conform STAS 1243-88 pe baza
determinarilor de laborator efectuate pe probe prelevate din foraj, iar
calculul preliminar si definitiv al terenului de fundare s-a efectuat conform
STAS 3300/2-85, pe baza rezultatelor de laborator geotehnic.
3
Programul de investigatii a cuprins lucrari specifice de teren si
laborator geotehnic, dupa cum urmeaza:
- observatii de teren;
- investigatii geotehnice de teren, prin executarea forajelor
geotehnice, cu prelevare de probe de teren pentru analize de
laborator geotehnic;
- determinarea in laborator a parametrilor fizici de stare si a
caracteristicilor de deformabilitate;
- documentare si analiza de specialitate privind conditiile geologo-
structurale si geotehnice specifice zonei unde este situat
amplasamentul, precum si conditiile seismologice ale zonei
investigate.
Scopul investigatiilor a avut urmatoarele obiective:

- identificarea litologiei si stratificatiei;
- determinarea nivelului de aparitie si stabilizare a apei subterane;
- determinarea caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare;
- calculul preliminar si definitiv al terenului de fundare.
Beneficiarul lucrarii este COMUNA GURA SUTII.
4
II.CONSIDERATII ASUPRA CADRULUI NATURAL
Comuna Gura Sutii este pozitionata in partea centrala a judetului

Dambovita, la jumatatea distantei dintre Municipiul Targoviste si oras Titu si se
invecineaza la N cu comuna Piersinari, la S cu comuna Salcioara, la E cu comuna
Nucet si la V cu comuna Dragodana.
Satul Gura Sutii este strabatut de drumul judetean DJ 721, ce face legatura
intre Targoviste si DN 7 (Gaesti – Titu) iar satul Sperieteni este strabatut de DJ
721A, care face legatura intre sat Gura Sutii si DN 7 (Gaesti – Titu).
5
II.1. Date geologice
Zona cercetata este situata in Campia Subcolinara a Targovistei, parte a

Campiei Piemontane, inalte, a Ialomitei (200-300m altitudine), la zona de
contact dintre Subcarpati si Campia Romana propriu-zisa.
6
Din punct de vedere geologic regiunea analizata apartine sectorului valah
al Platformei Moesice, unitate geostructurala rigida din vorlandul Carpatilor, in
care sedimentarea s-a derulat in mai multe cicluri intr-o pozitie orizontala si
cvasiorizontala. Deplasarea spre N si NV a acestei unitati a determinat
ridicarea in mai multe faze tectonice a Carpatilor in conditiile afundarii ramei
sale nordice pe aceeasi directie si formarea unei largi avanfose. Ultimul ciclu
de evolutie a sedimentarii se deruleaza la nivelului Cuaternarului, cand are loc
colmatarea Bazinului Dacic, constituit la sfarsitul Sarmatianului. Sursele
sedimentelor se situau, pe de o parte, pe rama nordica, respectiv catena
carpatica, iar pe de alta pe rama sudica, datorita ridicarii platformei Moesice la
sud de aliniamentul Dunarii.
Astfel, la nivelul Pleistocenului inferior pe rama nordica a Bazinul Dacic

se depune un facies de depozite detritice de natura pietrisurilor a caror
frecventa scade spre sud, trecandu-se la un facies predominant argilos cu
intercalatii de pietrisuri si nisipuri Aceasta succesiune este cunoscuta in
literatura de specialitate sub denumirea de „faciesul de Candesti”, care
afloreaza larg in subunitatea geomorfiologica a Piemontului de Candesti, ce se
desfasoara in interfluviul Arges-Dambovita. Spre S stratele de Candesti se
afunda sub depozitele Pleistocenului mediu si superior.
In jumatatea sudica se constituie Faciesul de Fratesti, care este de natura

unor pietrisuri mici cu nisip sau nisipuri fine – medii cuprinse in doua sau trei
complexe. Sursa acestui facies sunt depozitele Cretacicului si Jurasicului ce
afloreaza la sud de Dunare.
7
Stratele de Fratesti apar la zi in malul Neajlovului amonte de confluenta
cu Argesul si in malul stang al Dunarii. In perimetrul analizat Stratele de
Fratesti sunt interceptate la adancimi mai mari de 150 m.
Pleistocenul mediu marcheaza o noua etapa a evolutiei regiunii, in care

domina un transport eoalian masiv de substanta minerala din catena carpatica,
prin ablatia fractiunii fine a depozitelor glaciare. Astfel se formeaza un pachet
relativ gros (40-50 m) predominant argilos – siltitic cu structura leossoida.
Formeaza relieful Campului Burnasului dintre Calnistea si Dunare.
Pleistocenul superior constituia o alta etapa a sedimentarii caracterizata

printr-o dinamica intensa a eroziunii si transportului, in urma carora sau depus
predominant pietrisuri si bolovanisuri cu nisip, iar subordonat diferite tipuri de
argile si argile nisipoase. Evolutia a avut loc in conditiile unei instabilitati
tectonice de ridicare a regiunii reflectata in mai multe nivele de terasa. Este
momentul in care se constituie campiile piemontane insiruite pe rama nordica a
Campiei Romane, cum sunt: Campia Piciorului de Munte din interfluviul
Arges – Dambovita, Campia Targovistei in interfluviul Dambovita - Ialomita,
Campia Pintenul Magurii din interfluviul Ialomita – Cricovul Dulce, Campia
Ploiestiului (partea nordica). La sud formeaza relieful Campiei Gavanu –
Burdea, dezvoltata la sud-vest de cursul Dambovnicului, unde depozitele
detritice sunt de natura unor nisipuri fine – medii, sub forma unor intercalatii
subtiri intr-un complex argilos. Pe domeniul interfluviului Dambovnic - Arges
depozitele Pleistocenului superior sunt acoperite de cele ale Holocenului
inferior. La N, formeaza sistemul terasei superioare a retelei hidrografice
principale modelat pe formatiuni precuaternare si piemonturile Pleistocenului
inferior. Depozitele Pleistocenului superior se extind pana la adancimi de 100
– 120 m.
8
Ultima etapa de evolutie se deruleaza in Holocen, cand se constituie
sistemul de terase joase si de lunca a retelei hidrografice. In acelasi timp, sunt
colmatate ultimele luciuri de apa de pe rama nordica a Campiei Romane, ce
constituie astazi aliniamentul campiilor de subsidenta dintre Arges si Buzau.
Holocenul inferior constituit in suprafata de diferite tipuri de terenuri argiloase
si prafoase de natura leossoida, iar in baza din nisipuri si pietrisuri cu nisip,
afloreaza larg in interfluviul in interfluviul Teleorman – Arges. Holocenul
superior formeaza lunca si patul albiei majore a retelei hidrografice principale
si secundare
Evolutia paleogeografica diferentiata a sudului Romaniei este explicata

prin structura tectonica diferita a partii vestice (sectorul valah) in raport cu cea
estica (sectorul dobrogean) a Platformei Moesice. Cele doua sectoare sunt
separate de falia intramoesica, falie crustala si cu caracter de decrosare, care
este directionata NV –SE, aproximativ in lungul vaii Dimbovitei. In timp, falia
intramoesica a functionat diferit, fie dextra pana la nivelul Sarmatianului, intr-o
prima etapa, cand sectorul valah s-a deplasat spre nord, fie senestra, intr-o
etapa ulterioara, cand sectorul dobrogean se deplaseaza in aceeasi directie,
miscare care se pastreaza si astazi. Aceasta a determinat subsidenta mai intensa
a sectorului dobrogean si acumularea unei stive groase 100 – 300 m de
depozite cuaternare. Sedimentarea diferentiata in sectorul valah a fost
accentuata si de existenta unor falii secundare, intracrustale, care sunt
directionate aproximativ in lungul principalelor artere hidrografice
9
Apartenenta paleogeograficǎ a Bazinului Dacic
Reteaua hidrografică, în totalitate tributară Dunării, prezintă anumite

particularităti impuse de evolutia geologică recentă (cuaternară) a regiunii. Cea
mai pregnantă caracteristică a cursurilor de apă este schimbarea directiei de
curgere (de la directia nord‐sud trec la directia est/sud‐est), fenomen cunoscut
sub numele de „divagare" şi care nu este străin de existenta unor falii în
subsolul Cîmpiei Române. Ialomita, care izvorăşte din partea sudică a
Carpatilor Orientali, străbate platforma în directia vest‐est şi se varsă în Dunăre
la sud de localitatea Giurgeni.
10
Specificul structural al Platformei Valahe îl constituie în baza soclul
rigid format din cristalin metamorfic şi roci magmatice, peste care se dispun
câteva cicluri de sedimente până la Cretacic inclusiv, alcătuind ceea ce se
numeşte cuvertura Platformei Valahe. Acestea, împreună cu soclul, formează
fundamentul platformei ce se scufundă treptat, începând de la Dunăre către
zona subcarpatică. Peste fundament urmează umplutura neogenă a cărei
grosime creşte spre nord.
Prima transgresiune care a urmat procesului de consolidare a avut loc în

Paleozoicul timpuriu respectiv în Cambrian. Procesul de sedimentare a durat
până în Westphalian, când se încheie primul ciclu de sedimentare. A urmat o
fază de exondare, iar procesul de sedimentare se reia spre sfârşitul Permianului
şi durează pînă la sfîrşitul Triasicului. După o nouă fază de exondare, spatiul
valah a fost din nou acoperit de ape spre sfârşitul Liasicului. Marea a dăinuit
până la sfârşitul Cretacicului, iar în partea centrală probabil până în Eocen.
Ultimul ciclu de sedimentare s‐a instalat în Badenian şi a durat până în
Pleistocen.
Fazele de exondare care separă cele patru cicluri de sedimentare majore

se suprapun aparent paroxismelor tectogenetice din regiunile învecinate,
corespunzând ultimelor faze ale orogenezei hercinice, fazei paleochimmerice şi
fazei laramice. În fazele de submersiune, pe soclul valah s‐auacumulat depozite
în grosime de mai multe mii de metri. Acestea au fost cercetate prin numeroase
foraje dintre care unele le‐au străbătut în întregime. Forajele au arătat şi că
grosimea cuverturii este foarte diferită de la un sector la altul, datorită faptului
că soclul nu s‐a comportat ca un bloc rigid, unitar, ci a functionat ca un suport
compartimentat prin falii profunde în mai multe blocuri.
11
Limita nordică a Platformei Valahe este dată de falia pericarpatică.
Aceasta pune în evidentă încălecarea dintre formatiunile Depresiunii Getice şi
cele ale Platformei Valahe. Cele mai noi depozite ale platformei prinse sub
planul de încălecare apartin Volhinianului, iar cele mai vechi depozite care
acoperă urma planului de şariaj apartin Basarabianului; de aici rezultă vârsta
eosarmatiană a încălecării pericarpatice, înscriindu‐se în tectogeneza
moldavică.
Aranjamentul tectonic al Platformei Valahe este predominant ruptural,

specific unitătilor de platformă. Spre deosebire de celelalte unităti din această
categorie (de ex. Platforma Moldovenească), Platforma Valahă este mult mai
fragmentată. Un sistem de falii orientat est‐vestşi altul cu directie aproximativ
nord‐sud compartimentează Platforma Valahă în blocuri care, în diferite epoci,
s‐au mişcat diferentiat pe verticală dând structuri de tip horst şi structuri de tip
graben. Faliile au vârstă diferită; unele datează din timpul consolidării soclului,
iar altele s‐au format ulterior, cele mai recente avînd vârstă neogenă.
Densitatea faliilor, vârsta diferită a acestora, reactivarea lor în diverse

epoci, precum şi structurile de horst şi graben, relevă că Platforma Valahă, deşi
este o unitate consolidată, a evoluat ca platformă instabilă, în comparatie cu
celelalte unităti de platformă din vorlandul carpatic.
Prezenta vulcanitelor în cuvertură pune şi mai mult în evidentă această

particularitate a Platformei Valahe.
12
Schita structurala a Platformei Moessice descopertata la baza Permianului
Depozitele teraselor, in majoritate, provin din remanierea pietrisurilor de

Candesti. Zona terasei inferioare a Ialomitei este dezvoltata atat pe malul drept,
cat si pe malul stang, dezvoltarea maxima avand-o pe malul drept, peste 3km
latime, inclinarea redusa (1-2%), versantul bine conturat spre lunca raului si
inaltat cu aproximativ 15m fata de albia majora.
Campia inalta a Targovistei, inclinata pe directia nord-vest (350m

altitudine la Sotanga) si sud-est (150m altitudine la Bilciuresti), se ingusteaza
pe interfluviu la numai 7-8 km latime si este drenata de o retea deasa de paraie:
Ilfovul (izvorand din Dealul Teisului), Baranga, Crevedia, Racovita, Mierea.
13
Litologia este variata, alcatuita din depozite din pleistocenul superior,
din depozite aluvionale de terasa, cat si din depozite de pietrisuri, nisipuri,
depozite loessoide care, impreuna, au o grosime de 10-25m.
II.2. Structura hidrogeologica
Existenta stratelor poros - permeabile si raporturile spatiale a acestora cu

apele de suprafata a permis formarea unor structuri acvifere, care se
individualizeaza prin parametrii fizici de curgere a apelor subterane si prin
frontierele de alimentare si de drenaj. Astfel, se pot delimita: hidrostructura
Pleistocenului inferior, hidrostructura Pleistocenului superior si hidrostructura
Holocenului.
Hidrostructura Pleistocenului inferior afloreaza larg in interfluviul Arges –

Dimbovita fiind cuprinsa intre catena montana, la nord, si un aliniament ce
trece prin localitatile Valea Mare - Gaesti – Picior de Munte – Tatarani, la sud.
La vest de Arges, Pleistocenul inferior constituie Piemontul Getic, ce formeaza
sistemul de terasei inalte a retelei hidrografice principale si se afunda spre sud,
sub depozitele mai noi la adancimi mai mari de 150 m. In perimetrul luat in
studiu Plesitocenul inferior se prezinta in faciesul stratelor de Fratesti, care
reprezinta un complex argilos cu intercalatii de nisipuri fine – medie. Intrucat
sursa de sedimentare o reprezinta rama sudica a Platformei Moesice
granulozitatea acestora creste treptat spre sud, trecand la nisipuri grosiere cu
pietris sau pietrisuri mici cu nisip.
14
Hidrostructura Pleistocenului superior are o larga dezvoltare la S de
Piemontul Getic, unde este reprezentata de succesiunea stratelor acvifere,
care sunt de natura unor nisipuri fine – medii, si complexe argiloase. Grosimea
cumulata a stratelor acvifere este variabila si uneori neuniform distribuita pe
verticala si in plan orizontal. Astfel, se poate separa o succesiune de pana la 20
- 40 m, si una la adancimi mai mari de 40 m in care frecventa orizonturilor
nisipoase este mai mare. Secventa Pleistocenului superior se desfasoara pana la
adancimi maxime de 120 m de la nivelul campului Gavanu – Burdea, dupa
care sunt interceptate depozitele Pleistocenului mediu si inferior.
15
II.3. Date climatice
Existenta climei temperat-continentale se motiveaza prin faptul ca

paralela de 45° latitudine nordica reprezinta nu numai jumatatea distantei
dintre Polul Nord si Ecuator, dar si culmile Carpatilor Meridionali si Campia
Romana.
Abaterea cantitatii lunare in septembrie 2005 fata de cantitatile multianuale

(Sursa: INMH)
16
a)Temperatura aerului
Datorită diversităţii condiţiilor fizico – geografice se observă o distribuţie

spaţială neuniformă a temperaturii aerului pe teritoriul analizat.
La Staţia meteorologică Târgovişte situată la 296 m altitudine, la

contactul dintre subcarpaţi şi câmpie, temperature medie anuală este de 9,6˚C.
Temperaturile medii lunare prezintă şi ele o variabilitate temporală termică a
aerului.
Evoluţia anuală a temperaturii medii lunare indică o creştere

neîntreruptă din ianuarie până în iulie şi o descreştere continuă din iulie până în
ianuarie. Cele mai scăzute temperature se înregistrează iarna cu valori de -
1,2˚C la Târgovişte. Temperaturile cele mai ridicate se înregistrează vara, când
acestea urcă pâna la 6,1˚C la Târgovişte. Cele mai importante scăderi de
temperatură de la o lună la alta se înregistrează între octombrie şi noiembrie în
Subcarpaţi: 5,6˚C.
Temperaturile maxime absolute sunt o consecinţă a extinderii

anticiclonilor din estul Europei sau nordul Africii, ceea ce conduce la advecţii
de aer cald şi uscat care favorizează o încălzire excesivă şi predominarea
timpului senin şi la o uscăciune accentuată a aerului.
Temperaturile minime absolute se formează datorită advecţiilor de

mase de aer rece de origine arctică şi temperat – continentală excesive care se
răcesc în continuare datorită emisiei radiative nocturne favorizată de timpul
senin şi de prezenţa stratului de zăpadă.
17
Temperatura suprafetei solului solului la statie meteorologica Targoviste in perioada 1996-2005
18
Consecinţă a acestor răciri, prezente în fiecare an, în luna ianuarie este
coborârea frecventă a temperaturilor sub - 15°C la contactul dintre Subcarpaţi
şi câmpie şi sub (- 20°C) - (- 25°C ) în zona dealurilor. Variaţia temperaturilor
minime absolute lunare reliefează creşterea continuă a valorilor din ianuarie
până în iulie, după care înregistreză o scădere continuă.
b)Umezeala aerului
Umezeala aerului este reprezentată de cantitatea vaporilor de apă din

atmosferă. Vaporii de apă din atmosferă, prin condensare şi sublimare,
generează norii, care reprezintă sursa principală de alimentare a apelor de
suprafaţă şi freatice prin precipitaţii. Indicatorul climatic care exprimă gradul
de umezire a atmosferei este umezeala relativă.
În decursul anului, datorită variaţiei temperaturii aerului conjugată cu

celelalte elemente climatice, umezeala relativă maximă este iarna şi minima
vara. Astfel că cele mai mari valori ale umezelii relative se înregistrează în
anotimpul rece, când temperaturile scad, ajungând la 88%. Vara, datorită
stratificării termice directe umezeala relativă creşte odată cu creşterea
altitudinii, la 74%.
c)Nebulozitatea
Nebulozitatea medie anuală prezintă cele mai mici valori în zona de

contact dintre dealuri şi câmpie ( 5,6 zecimi).
19
În timpul unui an cel mai ridicat grad de acoperire cu nori se remarcă
în anotimpurile de iarnă şi primăvară, când valorile oscilează între 5 şi 6,5 în
zona subcarpatică şi 5 şi 6,5 la zona de contact dintre dealuri şi câmpie.
Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit creşte cu altitudinea, înregistrându-se
100 de zile.
20
d) Precipitaţiile atmosferice
Cantităţile lunare şi anuale de precipitaţii lichide: cantitatea anuală de

precipitaţii mediată pentru intervalul 1976 – 1996 este de 627 de mm pentru
zona de câmpie înaltă şi 675 mm pentru zona subcarpatică. Regimul cantităţilor
anuale de precipitaţii în ultimii ani pune în evidenţă o scădere accentuată a
valorilor acestora faţă de suma multianuală. În cursul unui an normal
pluviometric, cele mai multe precipitaţii se produc în perioada caldă a anului
(350 – 400 mm), reprezentând un procent de 65 – 70%) restul aparţinând
sezonului rece.
21
Durata şi intensitatea ploilor: ploile de mare intensitate cad în perioada
de vară, cănd se dezvoltă brusc nori de tip cumuliform ce dau precipitaţii
convective, sub formă de averse declanşând activitatea de eroziune torenţială.
Ploile de intensitate redusă cad mai tot timpul anului, în mod continuu. Aceeaşi
ploaie poate avead urată şi intensitate diferită. Intensitatea medie a ploilor ce
cad pe suprafaţa judeţului Dâmboviţa este de 0,31mm/min. Cele mai multe ploi
se produc cu intensităţi mici, în medie 0,04 mm/min.Ploile torenţiale au
intensităţi foarte mari în jur de 2,40 mm/min. Din statisticiile staţiilor
meteoroLogice rezultă că ploile cu intensitate mare se produc, de obicei, în
zona subcarpatică şi de câmpie în imtervalul iunie – august.
22
Precipitaţiile solide : Numărul de zile cu ninsoare şi stratul de zăpadă -
stratul de zăpadă se formează in perioada rece a anului, când în atmosferă şi la
suprafaţa solului s-a instalat un regim termic negativ. Numărul mediu anual al
zilelor cu ninsoare ajunge la 35 de cazuri pentru altitudini cuprindse între 300
şi 600m.Sub altitudinea de 500m primele zile cu ninsoare sunt în luna
noiembrie, iar ultimele în aprilie.
Grosimea medie a stratului de zăpadă: în sezonul rece, când temperatura

suprafeţei terestre devine negativă sau apropiată de 0˚C, ninsorile formează un
strat de zăpadă a cărui grosime şi durată depinde de cantitatea şi durata
precipitaţiilor solide. Datorită acumulării şi stagnării aerului rece în zonele
depresionare subcarpatice, primul strat de zăpadă se aşterne în luna noiembrie (
1cm) şi creşte lunar până în februarie (16 cm). De la această dată , grosimea
stratului de zăpadă scade lunar şi dispare în aprilie.În câmpia înaltă , primul
strat de zăpadă se depune în decada a treia a lunii noiembrie şi atinge grosimea
maximă în luna ianuarie (6 cm).Frecvent, stratul de zăpadă este prezent şi în
martie cu o grosime medie de 2cm, după care dispare în decada a doua a
lunii.Stratul de zăpadă variază în medie între 1 şi 16 cm la altitudinea
Subcarpaţilor, între 1 şi 6 cm pentru înălţimi cuprinse intre 200 – 400m.
e) Vântul
În zona de contact dintre dealurile subcarpatice şi câmpie frecvenţele

maxime sunt deţinute de vânturile ce bat dinspre nord – vest (19,2%) şi vest
(9,8%), urmate de cele dinspre nord–est (8,6%) şi est (7,5%), iar calmul
atmosferic atinge 36,7%.
23
În timpul anului, viteza vântului diferă în funcţie de valoarea
gradientului baric dezvoltat între principalii centri de acţiune atmosferică ce
influenţează arealul analizat. Viteza medie anuală este de 2,4 m/s. În cursul
anului intensitatea vântului prezintă diferenţieri de la o lună la alta. Se remarcă
prezenţa unui vânt local de tip föehn dezvoltat sub influenţa circulaţiei
atmosferice vestice şi nord – vestice pe versanţii sudici ai Subcarpaţilor , care
care conferă iernilor un caracter mai bland.
24
COORDONATELE locatiilor studiate sunt:
SAT GURA SUTII:
- latitudine N: 44 45 13,26
- longitudine E: 25 30 00,35
SAT SPERIETENI:
- latitudine N: 44 45 54,44
- longitudine E: 25 27 10,32
25
Prima ninsoare cade aproximativ in ultima decada a lunii noiembrie,
iar ultima, catre inceputul lunii martie.
Incarcarea din zapada, conform Indicativ CR-1-1-3-2012, este

de 2.5 KN/m² (perioada de revenire 50 de ani).
26
Valorile presiunii de referinta, conform Indicativ CR-1-1-4/2012,
mediata pe 10 minute, la 10m, avand 50 ani interval mediu de recurenta, este
de 0.4 kPa.
Viteza vantului = 35.
27
Adancimea de inghet in terenul natural, conform STAS 6054/77, este
de -0.90m.
28
Dupa normativul P 100/1/2013, „Cod de proiectare seismica”,
amplasamentul se afla situat in zona caraterizata prin valori de varf ale
acceleratiei terenului, pentru proiectare ag=0.30g.
29
Conform Normativ P100/1/2013, „Cod de proiectare seismica”,
din punct de vedere al perioadelor de control (colt), amplasamentul este
caracterizat prin Tc=1.0 sec.
30
III.CERCETAREA TERENULUI
In vederea stabilirii stratificatiei si a caracteristicilor geotehnice ale

terenului aferent viitorului obiectiv, s-au efectuat lucrari de prospectiune
geologica de suprafata si 30(treizeci) foraje geotehnice executate cu foreza
manuala tip „Auger” de φ70mm: 18 (optisprezece) foraje in sat Gura Sutii si
12(doisprezece) foraje in sat Sperieteni.
Conform observatiilor de suprafata s-a constatat ca terenurile din

comuna Gura Sutii, sat Gura Sutii si sat Sperieteni, sunt in general plane,
stabile, fara fenomene fizico-geologice de instabilitate sau de degradare a
terenului.
Forajele executate au interceptat urmatoarea stratificatie corelabila:
SAT GURA SUTII - 18 foraje
Au fost executate 5(cinci) foraje in zona inundabila a p. Suta

(intravilan), 4(patru) foraje in zona inundabila a p. Spalatura, 3(trei) foraje
in extravilanul satului ( 1(unu) foraj in zona statiei de epurare propusa ,
1(unu) foraj in zona terenurilor arabile de la intrarea dinspre Vacaresti si
1(unu) foraj in terasa inferioara a p. Suta de pe malul drept) si 6(sase) foraje
au fost executate in intravilanul satului Gura Sutii.
31
F1
- 0.00-0.30m – sol vegetal;
- 0.30-0.90m – argila galben-cafenie, plastic consistenta, slab nisipoasa;

- 0.90-1.70m – pietris cu bolovanis si liant argilos;
- 1.70-5.00m – pietris cu bolovanis si nisip, cu slab liant argilos.
F2

F3

32
F4

F5

F6

33
F7

F8

F9

34
F10
- 0.30-0.90m – argila galbena, nisipoasa;

F11

F12

35
F13
- 0.20-1.10m – argila galbena, plastic consistenta, nisipoasa;

F14

F15

36
F16

F17

F18

37
SAT SPERIETENI – 12 foraje
Au fost executate 2(doua) foraje in zona inundabila a p. Ursoaia, 1(unu) foraj

in zona statiei de epurare propusa si 9(noua) foraje in intravilanul si extravilanul
satului Sperieteni.
F19
- 0.30-0.90m – argila plastic consistenta, slab nisipoasa;

- 2.10-3.30m – pietris cu bolovanis si nisip, cu slab liant argilos;
- 3.30-5.00m – argila cafenie, vartoasa.
F20

- 3.30-5.00m – argila cafenie, vartoasa
38
F21

F22

F23

39
F24

F25

F26

40
F27

F28

F29

41
F30

42
IV.CONCLUZII SI RECOMANDARI
Din corelarea datelor furnizate de cartarea geologo-tehnica de

suprafata cu datele obtinute din forajele geotehnice executate, se
concluzioneaza urmatoarele:
1. Conform observatiilor de suprafata s-a constatat ca terenurile din comuna

Gura Sutii, sat Gura Sutii si sat Sperieteni, sunt in general plane, stabile,
fara fenomene fizico-geologice de instabilitate sau de degradare a
terenului.
2. Stratul acvifer freatic superficial variaza intre -4.00m de la cota

terenului natural si -18.00m de la cota terenului natural, in functie de
zonele din cele doua sate, cu mentiunea ca panza freatica atat in satul
Gura Sutii cat si in satul Sperieteni, nu este infestata chimic.
3. Bilantul din sat Gura Sutii – reglementari este urmatorul:
►Zona de locuinte individuale regim de inaltime P, P+1:
825.279mp – 82,52 ha – 31,67%;
►Zona insitutii si servicii de interes general:
15.257mp – 1,52 ha – 0,58%;
43
►Zona unitati industriale de depozitare si transport:
16.317mp – 1,63 ha – 0,62%;
►Zona unitatilor agricole:
2.852mp – 0,28 ha – 0,10%;
►Zona spatii plantate, agrement, sport:
12.028mp – 1,20 ha – 0,45%;
►Echipamente tehnico edilitare:
4.535mp – 0,45 ha – 0,17%;
►Zona gospodarie comunala (cimitire):
8.449mp – 0,84 ha – 0,32%;
►Cai de comunicatie si amenajari aferente:
257.967mp – 25,79 ha – 9,89%;
►Hidrografie (cursuri de apa):
9.918mp – 0,99 ha – 0,46%;
►Terenuri agricole din care:
- ARABIL: 1.391.114 mp – 139,18 ha – 53,38%;
- PASUNI: 16. 273 mp – 1,62 ha – 0,62%;
- LIVEZI: 24. 671 mp – 2,46 ha – 0,94%;
44
- PADURI: 0,00mp – 0 ha – 0,00%;
- VII: 1.173 mp – 0,11 ha – 0,04%
- FANEATA: 17. 543 mp – 1,75 ha – 0,67%;
►Teren neproductiv: 2.440 mp – 0, 24 ha – 0,09%;
TOTAL INTRAVILAN: 2.605.816 mp – 260,58 ha – 100,00%.
4. Bilant din sat Sperieteni – reglementari este urmatorul:
► Zona de locuinte individuale regim de inaltime P, P+1:
551. 765 mp – 55,17 ha – 35,49%;
► Zona institutii si servicii de interes general:
5.977 mp – 0,59 ha – 0,38%;
►Zona unitati industriale de depozitare si transport:
6.816 mp – 0,68 ha – 0,43%;
►Zona unitatilor agricole:
12.893 mp – 1,28 ha – 0,82%;
►Zona spatii plantate, agement, sport:
0 mp – 0 ha – 0,00%;
45
►Echipamente tehnico edilitare:
9.049 mp – 0,90 ha – 0,58%;
►Zona gospodarie comunala (cimitire):
6.911 mp – 0,69 ha – 0,44%;
►Cai de comunicatie si amenajari aferente:
153.516 mp – 15, 35 ha – 9,87%;
►Hidrografie (cursuri de apa):
3.188 mp – 0,31 ha – 0,28%;
►Terenuri agricole din care:
- ARABIL: 749.510 mp – 75,01 ha – 48,21%;
- PASUNI: 7.706 mp – 0,77 ha – 0,49%;
- LIVEZI: 40.688mp – 4,06 ha – 2,61%;
- PADURI: 0 mp – 0 ha – 0,00%;
- VII: 3.885 mp – 0,38 ha – 0,24%;
- FANEATA: 2.536 mp – 0,25 ha – 0,16%;
►Teren neproductiv: 0 mp – 0 ha – 0, 00%.
TOTAL INTRAVILAN: 1.554.440 mp – 1 55,44 ha – 100,00%.
46
5. Viitoarele obiective ce se vor construi in comuna Gura Sutii, sat Gura
Sutii si sat Sperieteni, se vor funda respectand limita de inghet de -0.90m
de la cota terenului natural, pe straturi de argila sau pietris cu bolovanis.
6. Presiunea conventionala conform STAS 3300/2-1985, pentru stratul de

argila, este 250KPa si corespunde la adancimea de fundare h=-2.00m de
la cota terenului natural si latimi ale fundatiilor b=1.00m. Pentru alte
adancimi de fundare, presiunea conventionala se corecteaza conform
aceluiasi STAS.
7. Presiunea conventionala conform STAS 3300/2-1985, pentru stratul de

pietris cu bolovanis si liant, este 300KPa si corespunde la adancimea de
fundare h=-2.00m de la cota terenului natural si latimi ale fundatiilor
b=1.00m. Pentru alte adancimi de fundare, presiunea conventionala se
corecteaza conform aceluiasi STAS.
8. Pentru preintampinarea inundatiilor de pe paraul Suta si paraul Spalatura,

din comuna Gura Sutii, sat Gura Sutii, se vor amenaja diguri din pamant
pentru apararea intravilanului satului Gura Sutii.
9. Digurile vor fi facute din pamant compactat si vor avea dimensiunile,

latimea si inaltimea, stabilite de proiectantul de specialitate, dupa
studierea debitelor maxime ale acestor parauri.
10.In satul Sperieteni, prin care trece paraul Ursoaia, exista o singura zona
inundabila, la limita dinspre sud a satului, atat in zona intravilana cat si in
zona extravilana.
47
11.Pentru preintampinarea acestui fenomen, si aici se impune construirea de
diguri, de un proiectant de specialitate, dupa studierea si monitorizarea
debitelor maxime ale acestui parau, in perioadele de ploi abundente si de
lunga durata.
12.Mentionam ca zona seismica este C.
13.Pamanturile intalnite in zonele luate in studiu se incadreaza conform

Ts/81 – tabel 1, astfel:
- sol vegetal – poz. 3;
- argila – poz. 21;
- pietris cu bolovanis – poz. 42.
Intocmit,
PFA Stefan Glodeanu
48

GURA SUTII Dambovita - Actualizare PUG Comuna Gura Sutii Dambovita Comuna GURA SUTII 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GURA SUTII Dambovita - Actualizare PUG Comuna Gura Sutii Dambovita Comuna GURA SUTII 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P.F.A.

REACTUALIZARE P.U.G. – PLAN URBANISTIC GENERAL -

COMUNA GURA SUTII, JUDETUL DAMBOVITA

- in comuna Gura Sutii, judetul Dambovita -

BENEFICIAR: COMUNA GURA SUTII

1.1. Obiectul studiului

COMUNA GURA SUTII, JUDETUL DAMBOVITA situat in comuna Gura

Sutii, judetul Dambovita – si este elaborat in scopul stabilirii conditiilor

Cercetarea geotehnica a terenului s-a executat in conformitate cu

Scopul investigatiilor a avut urmatoarele obiective:

Beneficiarul lucrarii este COMUNA GURA SUTII.

Comuna Gura Sutii este pozitionata in partea centrala a judetului

Zona cercetata este situata in Campia Subcolinara a Targovistei, parte a

Astfel, la nivelul Pleistocenului inferior pe rama nordica a Bazinul Dacic

In jumatatea sudica se constituie Faciesul de Fratesti, care este de natura

Pleistocenul mediu marcheaza o noua etapa a evolutiei regiunii, in care

Pleistocenul superior constituia o alta etapa a sedimentarii caracterizata

Evolutia paleogeografica diferentiata a sudului Romaniei este explicata

Reteaua hidrografică, în totalitate tributară Dunării, prezintă anumite

Prima transgresiune care a urmat procesului de consolidare a avut loc în

Fazele de exondare care separă cele patru cicluri de sedimentare majore

Aranjamentul tectonic al Platformei Valahe este predominant ruptural,

Densitatea faliilor, vârsta diferită a acestora, reactivarea lor în diverse

Prezenta vulcanitelor în cuvertură pune şi mai mult în evidentă această

Depozitele teraselor, in majoritate, provin din remanierea pietrisurilor de

Campia inalta a Targovistei, inclinata pe directia nord-vest (350m

II.2. Structura hidrogeologica

Existenta stratelor poros - permeabile si raporturile spatiale a acestora cu

Hidrostructura Pleistocenului inferior afloreaza larg in interfluviul Arges –

Existenta climei temperat-continentale se motiveaza prin faptul ca

Abaterea cantitatii lunare in septembrie 2005 fata de cantitatile multianuale

Datorită diversităţii condiţiilor fizico – geografice se observă o distribuţie

La Staţia meteorologică Târgovişte situată la 296 m altitudine, la

Evoluţia anuală a temperaturii medii lunare indică o creştere

Temperaturile maxime absolute sunt o consecinţă a extinderii

Temperaturile minime absolute se formează datorită advecţiilor de

Umezeala aerului este reprezentată de cantitatea vaporilor de apă din

În decursul anului, datorită variaţiei temperaturii aerului conjugată cu

Nebulozitatea medie anuală prezintă cele mai mici valori în zona de

Cantităţile lunare şi anuale de precipitaţii lichide: cantitatea anuală de

Grosimea medie a stratului de zăpadă: în sezonul rece, când temperatura

În zona de contact dintre dealurile subcarpatice şi câmpie frecvenţele

SAT GURA SUTII:

Incarcarea din zapada, conform Indicativ CR-1-1-3-2012, este

Viteza vantului = 35.

In vederea stabilirii stratificatiei si a caracteristicilor geotehnice ale

Conform observatiilor de suprafata s-a constatat ca terenurile din

Forajele executate au interceptat urmatoarea stratificatie corelabila:

SAT GURA SUTII - 18 foraje

Au fost executate 5(cinci) foraje in zona inundabila a p. Suta

- 0.00-0.30m – sol vegetal;

- 0.30-0.90m – argila galben-cafenie, plastic consistenta, slab nisipoasa;

- 0.00-0.30m – sol vegetal;

- 0.30-1.20m – argila galben-cafenie, plastic consistenta, slab nisipoasa;

- 1.70-5.00m – pietris cu bolovanis si nisip, cu slab liant argilos.

- 0.00-0.30m – sol vegetal;

- 0.30-0.70m – argila galben-cafenie, plastic consistenta, slab nisipoasa;

- 1.70-5.00m – pietris cu bolovanis si nisip, cu slab liant argilos.

- 0.00-0.30m – sol vegetal;

- 0.30-1.30m – argila galben-cafenie, plastic consistenta, slab nisipoasa;

- 1.70-5.00m – pietris cu bolovanis si nisip, cu slab liant argilos.

- 0.00-0.20m – sol vegetal;

- 0.20-0.90m – argila galben-cafenie, plastic consistenta, slab nisipoasa;