e" aa s au | ~h = wreath nr. 2 ueuresth 1021 330 11 16 Ema: office ecosimplexnova.ro Fax: 021 301 8580 ‘ecosimplexnovn@yahoo.com Mobil: 0722 43 10 67 (0726 68 8692 Plan Urbanistic Zonal INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP (EXTREME LIGHT INFRASTRUCTURE — NUCLEAR PHYSICS) Str. Reactorului nr. 30, orasul Magurele, jud. Ifov 2011 BENEFICIAR INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU FIZICA SI INGINERIE NUCLEARA -HORIA HULUBELECO SIMPLEX NOVA "RUZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELENP COLECTIV ELABORARE: asians Dslta hp Simona Malene |= Maria Taira.-RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PU INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELL 01 CUPRINS. INFORMATII GENERAL 5 CAPITOLUL 1 - CARACTERISTICILE P.U.Z. -ULUL. 7 1.1. Seopul si obiectivele principale ale P.U.Z. 7 171.4. Regimul jrigte 7 1.4.2. Regimul economic 8 1.1.3, Regimul tehnic. 8 11, Situala existenta 8 1.2. Propuneri de organizare urbanistica 16 1.2.4. Zonifearea functionala — Reglementari, bilan feritoral propus 22 24 3 32 33 34 1.2.2. Echiparea tehnico-editara 1.2.3, Obioctive do utitate publica 1.2.4. Evolutia zonei 1.2.5, Protectia medial 1.3. Relatia cu alte planuri si programe. CAPITOLUL 2 ~ STAREA ACTUALA A MEDIULUL- ASPECTE VANTE sess 2.1. Calitatea faetorilor de mediu. : 36 2.1.1. Factor de mediu sol 40 2.1.2. Factor de mediu apa 46 2.113. Factor de mediu aer. soennnns 61 21:4. Doze 65 2.2, Evolutia probabil ituatia neimplementarii P.U.Z. Gy) (CAPITOLUL 3 - CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FIAFECTATA, 3.1. Relieful 3.2. Geologie. Hidrografia si Hidrogeologia. 4, Clima 3.5. Flora si Fauna geotehnice. 3.8. Patrimoniul cultural, (CAPITOLUL 4 ~ PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU P.U.Z. CAPITOLUL 5 - OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUL 6.1, Impact si efecte rezultate din implementarea P.U.Z. 96 1.1. Estimarea dozeler de radial 97=RAFORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA RUZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELENP 6.1.2. Impact asupra factorulul de medio ae. 98 6.1.3. Impact asupra factorulul de mediu apa. 02 6.1.4. Impact asupra factorului de mediu sol . 104 8.1.5. impact asupra populate’ si sanatatii umane 108 6.1.6. Impact asupra vegetal! si faunel 109 6.2, Evaluarea impactului sninnninmnnnninnnnnnannnnnnee LLL (CAPITOLUL 7 - EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULULIN CONTEXT TRANSFRONTIERA. 47 CAPITOLUL 8 ~ MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE, A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA P.U.Z.- ULUI rel 1B 8.1. Masuri de radioprotectie, renee 8 8.2. Masuri pentru protejarea factorului de medi aer_ 120 18.2.1. Faza de constuctio 120 8.2.2, Faza de exploataro. 121 8.3, Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa. sven 12 8.3.1, Faza de constuctio. 12 8.3.2, Faza do exploataro. . 122 Masuri pentru protejarea faetorutui de mediu sol... senna LOB 8.4.1, Faza de constructio. 123 8.4.2. Faza de exploatere 124 8.5 Masur de protete a populate i sanatth uae nnn 24 8.6.1. Faza de constructio. : 124 8.5.2. Faza de exploatere. 124 8.6. Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna 125 8.7. Masuri de protectie impotriva zgomotulut sI VibratilOr .....00n1nenn 125 87.1. Faza de construct. 125 8.7.2. Faza de exploatere 108 CAPITOLUL 9 ~ EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME 9.1, Prezentarea variantelor wvaluarea variantelor ... CAPITOLUL 10- MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARIL 11.2, Metodologi utilizate in evaluarea impactului 11.3. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare 136 11.4, Conetuzi.. ANEXE,—RaPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, (P02, INFRASTRUCTURA DE. CERCETARE ELUNP- ne: | INFORMATII GENERALE. > Denumire plan: RAPORT DE MEDIU ~ PLAN URBANISTIC ZONAL — INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP (EXTREME LIGHT INFRASTRUCTURE ~ NUCLEAR PHYSICS) > Amplasament: str, Reactorului ar. 30, orag Maguree, ju. Ifov Coordonate geografice: 44°11" N's 26°03'01" B Suprafata toile de 299 658 mp > Titularfteneficiar INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - ‘DEZVOLTARE PENTRU FIZICA SI INGINERIE ‘NUCLEARA “HORIA HULUBEI” (FIN-HH) Str, Reactor nr. 30, orag Magurele, ud. ILFOV ‘Tel: 021 404-23 01, Fax: O21 457 44 40 ‘S.C. PROIBCT BUCURESTI S.A, Str Dinu Vitila, ar. 11, sector 2, Bucarestt R.C. J40/15/1990, CUT 1571005 ‘Tel: 021 318 5330, Fax: 021 312 95 04 > Protectant general P.U.2: > Realizator documentatie mediu: S.C. ECO SIMPLEX NOVA SRL. R.C. 340/8243/1999, CUI RO 12180118 ‘Tek 021 330111 16, Fax: 021 301 85 80 Atstata do MMD.D. ce Evaluator Principal pentra flaboraren studilor de evalusre a impact asupra ‘mediuti cod R-EIM-10-73/22.10.2008, pentru domeniile 1. 4,5,6.7, 89, 10, 11, 12. Evaluarea de media s-a realizat conform Directivel SEA (respectiy H.G. 1076/2004) implicand itocmites RAPORTULU! DE MEDIU si procesul de consutare ex publicul si cu sutoritatile cx responsablits in domenial protetie’ mediulu In cadrul sedintei Comitetuui Special Consttuit din date de 19.01.2011, intrunta Ia APM. Hy, sa stabilitobligativitates efectuarit evaluarit de medi pentru Planul Urbanistic Zonal - INPRASTRUCTURA DE CBRCETARE BLI-NP”, str Reactor, nr. 30, oras Magurele, ud Ifv. Pentru stbilrea domeniuli sia nivelului de dtaliu a informatior ce trebuiese incluse in Raportul de mediu, precum si analiza efeeteor semnifictive ale planului ssupra medivhii, A.PM, Ifov a impus constituires unui grup de Tueru. Grupul de Tueru a fost alatuit din reprezent ai tear ee—RaronT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA. (PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ——_—$— er planu, ai euortatlr competent pent protectin mediuli si pentru saatate, ai altorautorttt imteresate de efectele implementa planut,respectiv ~ Inst National de CercetaredeDezvoitare pentru Fiica si Inginrie Nuceara HORIA HULUBEL » (FIN-HH), Magurete tl) = S.C. Proieet Bucuresti S.A. (proiectant general) - S.C. Eco Simplex Nova SRL. (Cealizator document de medi) = Agentiapentra Protect Met toy ~ Agentia Regional pentru Protectia Mediului Bucuresti = ComisinNationsla pentru Controul Activitatilor Nucleare = Primaria Orasului Magurcle = AN. Apele Romane Administata Baznale de Apa Arges-Vadiea = Atortates de Sanatate Publica tov + Inspecoratul pectruSituati de Urgenta lov + Direstia SivieaIhiov = Beo-Civice De asemenea, au fost invita in grupul de era, dar nu au fst prezenti, i reprezentanti ~ _Inspectorstlui Tertril de Repim Silvie si Vanatoare + Gazi de Mediu by “Membrit Grupului de Lueru au fost consutsti in legatura cu toate elementelecheie necesare cfecturi evaluarii de media conform cerintelor H.G. nr. 1076/08.07.2004. ‘Opinile membrilor Grupului de Lucru au fost inchuse in procesul de evaluate de mediu sin claborarea raportulu de mediv. Copii liste participantilor sia minute intlnitiiGruputui de Luera sunt prezentate in Anexe.—RarORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP es CAPITOLUL 1 - CARACTERISTICILE P.U.Z. -ULUL 1.1. Scopul si obiectivele principale ale P-U.Z. ‘Scopul preeatului plan este reglementarea wrbanistica si definirea do moi functuni pentru 0 suprafata de 299 658 mp, alata in orasul Magurele, jude Iv Propunerea de P.U.Z. urmaresterealizaea unei infrastructri de cereetate lumina extrem, ddicata interactiotIser-materie, pe Plaorme Magurele (Extreme Light Infestructare-Nuclear Physics), Planl urbanistc zonal analiza euprnde documentaia premergatoare elaborarit proiecteior e investi pentru echipaea zonel cu rejeleedlitare, drumuri si construc aferemte invest, in ‘cinta IFIN-HH, Pe zona studiats se propun noi reglementari pentru realizarea de: ~ clair de cercetare; + brouri si casa de oaspet; ~ zone spi vezi plantate amensat, spat de odihna; ‘zone uta edlitare si inftastructura necesaraacestr Planulurbanistc analizat areca biective principale: + schimbarea folosinteiteremulul pentru consteuireaobiectivuli de investi propus; = dimensionareaconstrctillor si amenajarlorpropuse corespunzatortemei de profestare si supra terenuis ~ _ntegrarea si armonizareanoilor construct in eadeul natural existent; = sezolvarea circulate’ carosbile i pitonale; ~ masur si atiun penta conservarea medio = asigurares cu reel teico-ediltare. Pentru planul anaizat Primaria Orasulut Magurele a emis Cevtfcatul de urbanism nr. 365 din 01.09.2010, prin care se precizeaza regimul juridic, eoonomic si tehnic actual al terenuilor -sopuse analiza 1 1. Regimul juridie ‘Terenul este situa in intrevilanl orasulai Magurele aprobet prin P.U.G, ev botararea nr. 21/2008. Terenulinsuprafta de 299 658 mp (nr. cad. 2946) si construct existent, esto proprietten ‘Statului Roman, in administrarea IFIN-HE, ——= RAPORT DEMEDIU— ECO SIMPLEX NOVA PZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP —— 1.1.2, Regimul economic Folosnta actual a terenului este frestiea si curticonstruti,potivitreglementarilor din PUG. 1.1.3. Regimul tehnic Potsvitreglementarilor din Planul Urbanistic General al orasului Magurele, zona propusa ‘este tren forestier (UTRSEA) ~ zona rezervateactivitatlr foretire st curt conetruti (UTR3Le), Potivit reglementarlor din P.U.G. pentra zona respective, autorizarea constructor ‘execute in interesul proprietrilor,altele decat cele necesre intretnei si exploatariifrestiee se ‘face pebaza planurilor urbanistice zonal aprobae in conte leg 1.14, Situatia existenta Terenul care a generat planul propus ese situat in ntravilarul orasului Magurele, judet Ifo, Ja sud-vest de Municipiul Bucuresti (la 3, km de limita acostia sila 10 km de centr), sila sud de Linia de Ceaturs, Terenul in suprafsja de 299 658 mp (ax. cadastral 2946) si construcile existent, este proprietaten Statului Roman, in administrarea IFIN-HH. Drepol de proprietae a tty de drept 4e constituire in cota determinata 1/1 a fost insris in Cartea Funclara nz. 4868, ev incheierea 11-157508/29.10.2007 Amplasamentalanalize este seat din: = teren in suprafata de 162 582,81 mp ~ zona our constructiedficate anterior anulut 1996 (ncinta TEIN, = teren in suprafaa de 137 075,29 mp ~ care dint-o grvare materia are in prezent fimetiune forestier si pe care se doreste realizareainffastrucuri de cercetare ELI-NP, ctivtee de cerctaredediata interact laser-materie.ECO SIMPLEX NOVA ',. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE E dein. vet apemiretets ‘Terenulanalizatareo forma neregulata si se aflaincadratperimetalastfl la Nord ~ tecenuri proprietateladministrate Regia Nationala ROMSILVA-Ocolul Silvie Bucuresti si terenriproprietate particulara S.C. AEDIFICIA CARPATI S.A; Ja Vest ~ terenuri propritae privatapersoanejuridice IFIN-HH; + ls Sud ~ terenuri propritateladmnistrate Regia Natinala ROMSILVA - Ocolul Silvie Bucuresti, + la Bst ~ trenuri proprietteadmnistrate Regia Nationala ROMSILVA - Ocolul Silvie Bucuresti (© pudure inelara cu raza de aprox. 800 m consttuie zona de protectic sanitera pentru actvitatile din domeniul nuclear cate se desfasoara pe amplasament, in baza autorzailr eiberte de autortatea de reglementare ~ Comisia Nationala pentra Controlul Activitatilor Nuclesre (CNCAN). In Timita une zone cu raza de S km in jural amplasamentului, in afra de orasul Magurcle, se afta locaitaie: Prani si Dumitrana la sod-vet, + Varta la vest, Bragadiu la nord-vest Alunis si Jilavalasud-et, = Bucuresti-sectorS la nord si non-est. on= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘PAZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE HLUNP __ > Zomarea fintionala Din actel benicar (anexate la Iuerare: = H.G. 1309/1996 prvind infitateaInstituclui National de Cercetare-Dezvoltae pentru Fizia si Inginerie Nucleara Hora Hulubet"; = HG, 96572005 ~ Regulament de organizare si functionare a Institutului National de CCereetare-Dezvotare pent Fizca si Inginerie Nucleva ,Horia Hulubel"s = HG, 1367/2010 pentru moditicares H.G. 1309/1996 si H.G, 96572005; = Eatras de carte finciara~ numar cerere 157509 din 23.11.2007 ~ Carte fancisra nr. 4868 ~ Oras Magurele ~ pentru mobil eu numst cadastral 2946 in supefita de 299 658 mp (extras antesior realizaviP.U.G, Oras Magurel) = Eatras de cart funsiara ~ numaeeerere 91989 din 04.08.2010 — Carte fncara nz. 4868 — (Oras Megurele ~ pentru imobilul cu numar cadastral 2946 in suprafata de 299 658 mp (exteas ulterior realizar P.U.@, Oras Magurcle; = Intabulare~ Dosa nr. 157509/28.10.2007; ~ Plan topo-cadasral— Plan de amplasament si delmitare a imobilului(anexa 11) ~ penta mobil eu mumar cadastral 2946 in supafita de 200 671 mp —avizat de O.C.PL. few, ‘rezulea ca terenul in suprofaa de 299 658 mp este domentul public al statuul in adminsitrarea ‘TPIN-HH, intravilon integral cu functiunea de teren pentru construct. Uberor, prin Planul Usbanistic Genersl al orasuhii Magurele, sprobat prin Hotarazea (Consiului Local ar. 21/27.05.2008, o pate din terenul adminstat de IFIN-HH (in suprafta total 4299 658 mp) figueaza (in mod neconform cu atele si documentele de proprictate state mai sus) in extravilan, cu functume forest, stil terenal studiat (299 658 mp) este incadrat in urmatoarele ‘nia teitorale de refernta: ~ UTRE-EX ~ anne situate in afta terior intavilan - zona revervata activator forestier si ‘zona teren neproductiv(suprfita de 137 075,29 mp); LUTR3-I~ zone de atvitai productive indusriale saz agricole, depoztare,comerten-grs si ic 10s, comert cu amanuntul cu raza mare de servire (suprafta de 162 582,81 mp), Prin adress Minsterului Mediu si Padurilr n.4682 din 08.11.2010 cate IFIN-HH (opie snexata) se precizeaza a in urma verificarilor in terenefectuate a constatat ca suprafaga de teren ppeniru care se solicit aviculP.UZ. nu face parte din fondul forestier nayional.O paste acest teren este acoperit eu vegetatc forestier stusta in afira fondului forestier naional iar obligasile ropritarilor conform ar.6 din Legea 46 Codul sivie sunt ummatoarele: ee-RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA [P12 INFRASTRUCTURA DE. CERCETARE ELUNP- —" 12) Vegetatia foresiona de pe terenurile din oféra fondulul forestier national este supusa rnormelor tehvicesilvice privind evaluarea masel lemoase $1 reglementarlior privind creates ‘material lemnos. 3) Recoltaea si valorficarea lemmului din vegetata foretera de pe teremurile din afara fonduiui forestier national sunt ta latitudlnea proprieariior, cu respectarea prevederilor din alin.) rin adresa Ministeruloi Dezwotarii Regionale si Turismuln n-72741/EC! 18.11.2010 (copie anexaie) se precizesza ca: ,.erenul in suprafata de 299658 mp. este domeniul public al satu in ‘adminisrarea INCD ~ TFIN-IIH, teren intravian integral, eu functiunea de teren pentru ‘onstrutit” se recomanda coresareaevoril materiale car a fst fauta la elaborarea P.G, Primaria Orasului Maguree, prin Adresa nr, 15252/15.12.2010, mentioneaza ca 2 aprobet de principi, in seinte Consiliuioi Local al Orasului Magurele, din dats de 30.11.2010, modifcarea P.U.Ge-ului prin P.UZ., ste incatterenul in suprafata de 299 658 mp, identifica ca nr. cadastral 2046 (C.F, 4868) sa fe incadrat integral in intravilanul orasului Magurele cu functiunea de teren pentru construct industria. In cadrul planuui wrbenistic studit se doreste corectarea eori materiale aparute in PLU.G. (Oras Magurele astfel ea se vor schimbs, detslia si completa incadraile din P.U.G,, cat si destinaia ‘indi urbanistit si zonei cu investi In acest sens se va extinde UTR 3 Te existent pentru intregl teren administrat de IFIN- HIM aferent P.U-Z--uli care insituie drepul de utilizar pont constueti pe supeatifa de 299 658 mp, > cuprates erent Incepand cx anul 1957 in zona localitati Magurele ~ Ib s-a dezvolat 0 infastrucra de corcetare cae este eunoscuta sub numele de ,Plaforma Magarel”. Aici este concentatao puterion comunitate de eercetatori in fizica si domeniile conexe, care isi desfasoara acivtatea in cateva institute de cercetae + Insttutl National de C&D pentru Fizica si Ingnerie Nueleara Hora Hulubel” (FIN-H); Insttutl Najonal de C&D peatra Fizica LaserilorPlasmei si Rediatoi (NCDFLPR); Insttutl Najonal de C&D pentru Fisica si Inginria Matevalelor (INCDFIM);, Institut Najonal de C&D pentru Optoeletronice INOE 2008); ~ Institut National de C&D pentra Fizica Pamantului (INCDFP), aECO SIMPLEX NOVA PU. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE BLINP se De asemenea pe Platforms Magurele functoneaze Facultatea de Fizica « Universiteit ‘Bucuresti, ea baza de formare pentru vitoriicercetatori in fica. IFIN-HH este dedicat cerctari si dezvoltarit in sting fizice gi naturale, in principal fizica si inginerc nucleare gi domenii conexe, inchsiv asrofiziea gi Rica partculelo, toria campus, ‘matematica si fizica computational, fizica atomica si fica materiel condensate, fizica veil gi smedivh Pentru aceasta zona (teritoviul perifric sl Municipiului Bucuresti) ce manifesta tendinta de eqvoltae 4 funetiunior: loeure partial, servic, dar si birour, hoteur si industreMdepozitare in zona Centurit Municipvlui Bucuresti, In consecita, complementr tutor acestor investi nevoia dezvoltari une infastructur bine organizate pentru ceretare (pol de cercetre), ‘Terenul analizat (299 658 mp) se afl in interiorul unei paduri cu rol de protetie sanitera special amenajts, ‘Supraftaaferentaplanstui urbanstc onal este formata din: ‘+ Teren in supafite de 162.582, 81 mp - ocupat de cladirile FIN-HE, + Terenul pe cave se doreste realizareainfrstructurit de cercetare (137 075,29 mp din 299 658 ‘mp), parte din suprafata totala dtinuta de IFIN-HH, este liber de construct, Teremal a fost astral de TFIN-HH pentru dezvoltar uterioar si posibile noi investi, 1m za inijala de incocmie a planulu a fost efetuat ordicaretopografica prin care au fost cevidentote amensiarle aflate pe teren, imprejmuirle si amplasamnetul reteelor suprateane ce afecteaza terenul studi. Pana in momentl intocmisi prezentului Plan Urbenistc Zonal nu au fost aprobate ate planuri urbanistice zonale care sa impuns anumite condi de dezvotare penta intreg terenul ce a ‘generat acest plan. Pe terenl care face obiectul planufui ubanistic zonal mu se gasesesituriarheologice si mu ‘ste amplasta nico constructic monument ce ar putea eveavaloare de pasion. > Cheulaie ‘Accesul in 2ona este asigurat de pe Sos, Bucuresti-Magutele, Sos, De Centura a Municipiuiai Bucuresti, reteaua de straz a orasului Magurce, str. Atomistilr sist. Reactor Sir, Reactorului este © artera de categoria a I-a in cadrul orasuhi Magurele, cu imbracaminte din mixturaasfatica aflta in stare buna (ca latinea de 7 m). Are rol de arera coletoare in ea descarcandu-s tote fuxurile de circulate care vor sa accel catre IFIN-H, —————~Raronr DEMEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA, PU, INFRASTRUCTURA DEE CERCETARE ELLNP os In nein sunt stazi ocazional cerossbile eu latimi de 7,0 m si trotuarevarisbile x ltimi intro 1,051 3,0 m, Din motive de protestie fizca mu sunt organizate parcri in incinta scrualuli Institut de Fizica si Inginerie Nuclear. In general, pentru actvitaten de cercetare, parcarile sunt realizate la {ntrarea in incinta, special emenajate, In ceea ce prveste noua invette(pltforma de ceretare ELI- [NP) paterile au fost propuse tot a intrates in zona de ceoetare (asa cum se poate observa pe planul Bchipareatenico edittara Din punet de vedere al echipari edilitare, zona plamuui este partial dotata cu retle, Suprafta pe care se doreste realizar inissructri de cercetare ELLNP mu este dota ca etl, insa se pot face corer extinderi de I retelele din veinatate, majritatea pozitionste in zona Str. Reactors sau ln Soseaua de Centura, Alimentares eu apa Alimentarea cu apa a clairiloraferenteIFIN-HH (suprafta de 162 582,81 mp) se realizeeza in reteaus oraseneasca de distbutie a apei, prin intermediul unui bransament pozat pe st. Reactor Pe terenul pe care se doresterealizaea inffastucturi de eerctare (suprafita de 137 075,29, _mp) nu exist instalati de alimentare ou apa, Evacuarea apelor wate menajere Pentru amplasamentul analizet situtis este wmatoares: + In incinta TFIN-HH, apele uzate mengjece impreuna cu apele uzate rezultate de pe platforma ‘roprie de spslare auto (cae in preslabl sunt treeue printt-un decantorsepurator de produse petrolire) sunt colectate int-un decantor, de unde ajung int-o statie de epurare tip monobloc. ‘Apele epurte si o parte din apele pluviale sunt evacuate in raul Ciorogala, prin intermediul colectorufui Cl, gura de varsor find amplasata pe malulstang al aul la csa. 40 m aval de noul ee= RAPORT DE MEDIO ECO SIMPLEX NOVA, 'P.U2, INPRASTRUCTURA DE-CERCETARE ELLSP es pod rater de pe DJ Magurete Darast, Restul de ape pluviale colectae de pe amplasament sunt ‘evacuate prin intermedia cansului colector C2 predat prin protocol Primariei Megurele. Colectarea si watareaefluentlor ici suspect radioactvt CChdirile in care se produc efluentilchii suspect radiactvi sunt dotate cx reteleinteriosre speciale de colectare si stocare a scestora, Clidivea Centruli de Cercetare si Produetie Radivizotopidispane deo staie de stocare cu patra rezervoar, cu 0 capactiate de 4 me fecaresi dus rezervoare de cate 10 me fecar, Tot in aceasta state de stocare sunt colectate si lchidele suspect radioactive de fa Biobaze alata in clditea Departementuli de Fizica Vieti si Mediulu CCladirea Reactorului are o state de stocare cu un rezervor cu capacitatea de 30 me. Stas de Trtare a Deseurlor Radioactive dispune de o capacitate de stocare de 600 me (dou rezervoare a 300 me fecare) in care sunt prehati prin pompare (dupa efeetuarea masuratrior si intocmires buletinelor de snaliza) efluentiradioactvi din staile locale de stocare. Licidele din sceste rezervoate Sunt trata in Stata de Tratre Lihide cae separa materialele radioactive. Apa care rezulta din statin de tratue lchide este masurata si daca se incadresza in limitele de -sctvitate impuse prin avorizatia C.N.C.A.N. se deverseaza la au prin canalulcolotor Cl, in eaz contrat se repeta cichs de tratare, Partea solida (slamul) in care sunt reinute materiale radioactive este tratata ca deseu radoactiv solid, conform procedurilr in vigoare si limiter din autorizatia de fuetionare ‘Stata de stocare a Reactoruii Nuclear poate deversa numai in cele doua rezervoare de 300 me in Sata de Tratare Deseuri Radioactive Lichidele din staia de stocare CPR pot fi deverste ast: = inray Ciorogara daca indeplinese limite impuse de care CNCAN., ~ in Stata de Tratar a Deseurilor Radioactive (STDR), in cele dous rezervore de 300 me daca limitole de deversre in rau sunt depasite Modul de deversae este aprobet de catre C.N.C.AN,, dupa analizarea buletnelor de analiza iat Distietionalizast Din perspective dezvolarit vitoruli project la Magurele, urmatoarle aspecte sunt considerate a deficiente mejor: ~ lipea unei infastrucutihotelere de calitate in localtate pentru numaral mare de cercetstori strani care vor petrece un timp apresiabil I noua facilitate; = transportl in comun dntre Maguree si Bucuresti insuficient si slab caltatv, ~ magazine in generals cele alimencare si restaurantele la standard joase; lipsa unor polite locale pentra stabilizarea fortei de munca inal califista in lcalitste,premiza pentru dezvoltar urbanisticaulerioara; = reteaua de apa si canalizare slab dezvotiata, Fara a o considera 0 deficienta major, posbilitatie de perecere a timpului liber sead din ste necessra realizarea unor propuneri de reglementari atat pentru uibanism cat si pentru irculatie care sa privessca urmatoarcle: ‘existenta unordrumuri adecvatefunetinilor propuse; + realizares dotarilor tehnico-eilitare; ~ panera in valoare a zonei de cercetaes = dotar aferente cerectari(parcar, speti verzi amenajate corespunzator, et).= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP ee 1.2. Propuneri de organizare urbanistica Prezentul plan urbanistic zonal seveste Ia sabiirea regulior de circulate pitonala si auto, de ocupare a terenurlr, de amplasare a construcior sis amensjarilraferente acestora, Se prea prevederile P.U.G. Oras Magurele pentru UTR-ul propus pe portunea de teren pe cate exista IFIN-HH (UTR3Ie) 60 unele completa specifie investite! ce se va realiza respectiv activtete de ceretae si pare de activitt, conform Plansei de reglementariurbanistie anexate, Se vot lua in evidenta tote documentaile avi in zona in ceea ce prveste celle de comunieatio major, da se vor face si corelaricusituati actual, in care mole dezvoltari cat si cele vitoare vor influente aceasta expansiune a eailor de comunicate cu vecinaate, ‘Prin precentul Panul Urbanist Zonal se prevede reglenentarea unul teren in suprafata de aprox. 30 ha, eu scopul relizari (pe 0 suprafaus de 137 075,29 mp) unet inrastrctur de lamina ‘extrema (BLI-NP) ~actvitate de cercetare dedicate interact laser materi (functiane compatibila eu actvitaea desfasurata pe Plasforma Magurele) Proleetul ELI: IP este putea proiectului european ELI (Extreme Light Infastructure), cel ‘mai avansatproiect de infastructur singiiea din Uniunea Eurospeana, inclu in Tista Roadmap a ESFRI (European Stategy Forum for Reasearch Infastrctures) gi este susfinet de Comisia Europeans print proiect FP7 de tip Fiza Pregattoare” la care participa cinclsprezece institut de cercetare si invajamant din tresprezec fri europene. [ESFRI (European Strategy Forum for Retsearch Infestructures) este un instrument strategic pentru deavoltarea integraritstiintfice @ Europe si consolideree vaibiltatt sale intermationale ‘Compettivtates si accesul deschs la inffastructri de ceectare de ina caltate sprjina dezvotares calitait activitatilr stintifce ale eercetetorilor earopeni si atrage cei mai buni cercetatori din intreaga lume. Misiunes ESFRI este de a gprijii o sbordare coereata a strategie de elaborare @ poltcilorprivind infastructurile de cercetarein Europa, side a felt iniitivele multilsterate care sa conduca la 6 msi buna utiiare si deavolare a inffasructurlor de cercetare la nivelal Uniunit uropene sila nivel international. Acceptares Romaniei de a face parte din aceasta importantainfastructura de cereetare Ia nivel mondial este in sine un mare beneiciu adus tari noastre. Realiarea acesteiinfrastraturi ewopene de cercetare in Romania este 0 dovinta explicta a statulul roman, manijestata prin parielparea lao compete international, in urma carea a lat decizia de implementare ainfrastructurl BLLNP in Romania a ee—RaPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, ‘Pz, INFRASFRUCTURA DE-CERCETARE ELUNP- —— Proiectul ELI-NP (Extrem Light Infrastructure-Nuclear Physics) rateaza inftastructra e cercetare a cara realizare tehnica se bazcaza pe tehnologi! de ultima generatic in domeniul aseriior de mare putere, al acceleratoarelor de electrons insrumentaie din clea mucleara, [ELI va fi prima facilitate de cercetare din lume dedicetainteractcilaser-matere in regim ‘ucarelativisticfurizand intensiai fara precedent. In aceayl timp vor promovate rehnologit noi ‘cum ar fi microelectronic relativista si dezvoltarea de scceleratoare compacte cu laser care ar urmna st furnizeze fascieue de partite gama eu energii mai mari de 100 GeV. ELL este dedicat studilor de avangarda cu laser propunand o constructie dstribuita pe patra piloni, din care trei sunt propusi afi amplasati in Ungaria, Cohia si respectiv Romania, amplasaren ‘elu deal patrafea pon urmand af decisa in anul 2012, Pion propus in Romania va avea ca scop explorarea legaturilor cu fizica nuclear ett in sensu flosiril unortehnici mucleare pent earacerzarea particu laser-materie, eat sin sensl obtineri de rezultate noi in fzica nuclear st epliclile acesteia. Prin Aotarile in domeniul instrumentati nucleare si al radioprotecti, inftastructura propusa va permite realizarea unor sti uve pe plan mondial ‘Totodsia se propune explorarea propretatlor nucleare si dezvolarea de aplictii prin imeractia fotonucleara utilizand fotoni de mare energio (gamma pana la 30M&V) creati prin imprasires fotonlor optic (laser eu rata de repetitie mare) pe fascicul de electroni accelerati relativst (pane la 1 GeV), Comparativ ou ate fcilitati ce produc fascicule gamma, ca avuta in vedere pentru ELLNP se doreste a avea o eat mai mica largime energetica permitand imbunsatces sensiblitatiiexperimentale si noi apliati chiar si in modul de operare independent de lserul de ‘mare putere. Cuplarea eu laserl de mare puterea unui fscical gamma va confer fcitatii ELI-NP un caracter de unictate pe plan mondial. |In cee ce privestetehnologile de vealizare, paramettitehnici opus pete laserul de mare otere si fascicull gamma de mare intensitate nu au fost ainsi de nit o instalatie de acest tip aflsta in functie in fume, 3 accelerate create in interactia, ‘Specficulpilonuui romanese il constituiestuile de fizica nuclear: = _metodele gi tehnicile nucleate ea mile de iagnoza al imeracfie aserioe de mare putere ‘cu materia, + experimente de fizicafotonveleara (prin eaizarea unui centru de nivel mondial in acest ——.—< CLT TATNTAVAA5,-RAPORT DE MEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA, PUZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE HLLNP ————— me = BS sursede positron + AVES fiscicule accelerate de particule induse de fascicule laser de putee 01/1 PW si repeitie ridicata = _B6 fascicule intense de electron si gamma induse de fascicule de mare puter + ET experimente eu fsciculecombinate laser si gamma ~ BS reacii nuleare indus de fsciule gamma de mare energie. [Numaral de persoane necesare pentru explotarea si mentenanta accelerator este de aprox. 10, (Chadirea LABORATOARELOR, situata in legetura functional cucladitea Lascruli si eu ‘ca Experimentelor, ate egim de inaltime S patal +P, Ae 2396 mp, Ade~ 2512 mp. Strutera ‘ste formate din stalpi de beton armat,grinzi metalice si plansee din beton armat, Accestul principal in cladire se fice in zona de cuplare eu cludirea Acceleratoruui sia Experimenteor, existand si un acces secundar in partes de nord a cladiit Din punct de vedere functional, claitea are un coridor principal de distribute, din cre se accede catre toate spate destnate lnboratoarelor: 1. Laboratoru de optics —in suprafita de 164,65 mp, subimparit in: + Zona de inspestic (camera curat casa 4), + Zona de curatare (camera curata clase 3); + Zona detratamen (fara casa de curteni), 2. Laborstorul de preparare si caracterizare a tntelor ~ are o suprafata de 336,35 mp si ete svbimpartt in: = _Laborstorl Tehnologia Semiconductoarelor Preparare-Depunere (camera cura clasa 4 si); ~ _Laboratorl Diagnoza(camera curate clase 5); = Laboraiorul Asambiari Miroscopice, Laborator de Chimie (eamers curata casa 5); ~ _Laborator Micromecaniea (camera cuata clase 6); ~ Laborato zona de asamblare, deporitere, teste (camera curata casa 5) 3, Camera de date, are suprafita de 15,50 mp si este destnata echipamentelor de supraveghere sicontrol, 4. Depoztare, ae suprafta de 75,00 mp si este destinata echipamentclor de supraveghere si ‘contol Laborato de eloatronica si detectoare de adit onizate, ate supeafte de 111,70:mp. 6. Camera dozimeti, are suprafta de 91,30 mp, 7._Camera pompe HVAC, are suprafita de 46,50 mp.=RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA 'P.U2. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP — 8. Vestine — Femei / Barbati, ou supafite de 61,75 mp fiecae, sunt compuse din spat eu estnatie specifica ~ Grupa Sater, Dusur, Hol de distribute, Camera vestir. 9, Atelier sudura si lsatuseri, are suprata de 126,75 mp. 10. Atelier mecanic, ae suprafta de 126,75 mp. 11, Camera utilizar, are supafita de 126,75 mp, Inaperea este dotaa cu 10 compurere. 12, Camera achizti de date, are suprafta de 126,75 mp. Incopere este dotata cu 12 computer 13, Laborator spectroscope gamma, are suprafita de 123,70 mp. 14, Coridor, are suprafta de 333,60 mp. Pereti sunt in introgime vitrti peo inime de 2,30m. Pentru asigurareailuminarii naturale a spatiuli, pe toata lungimea sa a fost revazct un Juminator, 15, Ho intare are suprafta de 169,10 mp. 16, Windfiang, ae suprafat de 21,80 mp. (Cladire CASA DE OASPETI ~are in plano forma simetrica, indo construte de ip bara = Variania 1 ~regim de inaime S¥P42E, = Varianta 2 ~regim de inakime S+P+4E. (Cladire BIROURI — va avea rogim de inakime S+P4SE si va deseevi un numar de aprox. 230 persoane. (Cantina ~ va avea repim de inaltime parter si ve pute asigua servireasimultana a mesei entra 100 persone, CChadire ACCES IN INCINTA - are o suprafita de 135 mp. Este compuse dintr-un epatiu ou Aestinatie de control in suprafta de 36 mp. In stranst legatura cu acest spat central se gaseste camera ofterlui de servic, un birou pentru oft 30 mp st gruput santa pe sexe it insarinati eu control, 0 sala de asteptere de 1.2.1. Zonificarea functionala ~ Reglementari, bilant teritorial propus In cadrul planului wbanistic zonal aferent terenuliistdiat, au fost definite urmatoarele tat trtovale de fein ‘UTR Ste ~ zona de scivita! productive industrial sau agroole, depozitare, comet ex ‘10s si mic gros, comert ca amanunul eu raza mare de servi; UTR 3 TeA ~ zona de activitati productive industrial sau agricole, depozitar, parcuri de sctvtat, pasar de steer. een= ECO SIMPLEX NOVA RUZ. INFRASTRUCTURA DEE CERCETARE ELENP RH] POT. | GUT. | Spatiivers Denumire UTR. ee ee WAR Sle —vona wntallor de depontare, productive | side servcieificate anterior snului 1990 UTR eA — zona unitatilr de deporitare, produstive, servic si parouri de activta etimiat | 60% | 1,8 asm | sme | 18 30% Bilant teritorial existent pentru teren inin(a IFIN-HH Suprafata Supeatuta (mp) | prosentuaa (%) OSE Too 37 075.29, 35,15 iicte anferior mului 1996 | 162 582.81 3425 Bitant teritorial pentru yInfrastructura de corectare BLENP” Enistent Trp mp % mp % Sopra oa Ta707sg9_| 100] 137 075.59] 100 Teren cu vepetaiespomtana_|_137075,29 | 100 | 30 206,41 | 28 : =) 130065 1 =| 40185,734_| 295, : 32528041 | 23.7 S = 25154815] 18 Regulamentul Local de urbanism aferent Planului urbantstc zonal ~ Infrasiuctura de cercetare ELI-NP ~ snexat prezeatei documentli contine toate regementarile si prescriptile speciale privind - UTILIZAREA FUNCTIONALA, > Uslizar admise > Usilizariedmise cx conditionari > Uiizar imcerzise - CONDITH DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLADIRILOR CCaracterstici ale parceleor (supra, forme, dimensin’) Amplasarescladiior fata de aliniament ‘Amplasiresclairlrfita de litele Interac si posteriorealeparcelelor ‘Amplasreaclairlor unele fata de altele pe aceeasi parcels, CCircuati si aczese Statonareaautovehiculelor Inaltimea maxims admisbila a cladvilor Aspectul exterior al eladiilor Condit de echipare eilitra Spatiibece si spatitplantate Imprejmuiri dbsbdsgdsas-RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP es - POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUL > Procent maim de ocupare a terenulsi (POT) > Coefcientul maxim de utilizar a terenalsi (CUT) 1.2.2. Echiparea tehnico-edilitara Alimentare ex ape si canslizre, slimentaret eu energie electric, retele de telefonis, limentare cu energie termica si gaze naturale se va realiza prin investta beeficarlu > Alimentarea cw apa Situatiaexistenta- platforma IFIN -HH (+162 582,81 mp): Alimestares ou spa 8 IFIN-HH este siguataprint-un brangament din reeaua de apa aoragului Magurcle, Situajia propusa pentru infrastructura de cercetare ELL-NP (S=137 075,29 mp): Alimentarea cu apa rece se va resliza din reteaua publica administra de Primaria Magurele, conform Avizutui ‘nr, 10962/23.08.2010, S-aprevazut un brangement in batrie Ia limita proprietai ere va fi dota eu amin eu apometru, De la caminal de brangare, conducts de apa rece proicetate in incinta alimenteaze tof consumatoi obiectvelr. Pentru stingerea din exterior a incendilor este necesar prevederea nei insalti de hidranti ‘exterior, conform Nomativ NP 056-05, Astfel, -a projectat in incinta o retea de oombatere a incendiului cu hidranti exterior, ce cuprinde reteaus de slimentare a rezervoruli de incendiu, ‘rezervorul eu camera de pompe, reteaua de alimentare din incinta pentru hidrenti exterior si hidrantit propriv-is Funct de destnaiaspatulu se vor preveea sisteme de stingere @ incendiului cu aps, cu ‘gaz sau cu stingstoare portable, conform normativelor in vigoare. In spatile de amplasare a laserulu, accelerators, in zoneleexperimentale,camerele de comanda pentru acelerator si laser, ‘camera de achsiti de date, zonele de echipamente oe deserveseacceerstorl si aserl se vor folosi sisteme de stingere cu pez > Bracuarea apelor wzate Situatiaexistonta- platforma IFIN -HH ($162 $82,81 mp): _Apele uzate de pe platforms de spalare ato prop, sunt trecuteprint-un decantor separator de produse petoliere, dupe eare impreuna cu apele wzate menajere sunt colecate intr (V= 75 mo), de unde sunt trimise into sate de epurere tip monoblec, Apele uzate eparate, Aecastor a-RAFORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, ‘PUZ, INFRASTRUCTURA DEE CERCETARE ELLNP —— — Jmpreuna cu o parte din apele pluviale sunt evacuate in raul Ciorogara, prin canaul coletor C1, flat in adminstrarea IFIN-HE, Colectarea si tratarea eflentilor leit suspect radionctt (Cadre in care se produc efluntilchizi suspect radioscivi sunt détate cu reteleinerioare speciale de coletare si stocare a acestora, Claires Centr de Cercetare si Productie Radoizotopi ispune de o stated stocare cu para tezervoae, cu 0 capacitte de 4 me flecare si doua rezervoare ‘decate 10 me fccare. Tot in aceasta state de stocare sunt coléctate si lchidele suspect radioactive de 1a Biobaze aflta in eiadirea Departamentuul de Fizica Viti si Mediu CCadirea Reactorfui ae o state de stocare cu un rezevor ex capaciatea de 30 me. ‘Stata de Tratare a Deseurilor Radioactive dispune deo capastate de stocare de 600 me (dou rezervoare a 300 me fiecare) in eare sunt preluati prin pompare (dupa efectuaree masuraorilr si intocmirea buletinelor de analiza) eMuentiiradioactivi din statile locale de stocare, Lichidele din acesterezervoare sunt tratate in Statin de Tratare Lichide care separa materiiele radioective. Apa ‘care resulta din stata de tate ichide este masureta si dace se incadreaza in limitle de actvitate ‘impuse prin auorizatia C.N.C.AWN. se deverseaza It rau pin canal coletor Cl in eaz contra se repeta cilu de tratare,Partes solida (slamul) in core sunt retinute materalele radioactive este tratata ca deseuradioactiv solid, conform proceduriloe in vigoate si limitelor din atorizatia de foetionre Stata de stocare a Reactorula! nuclear poate deversa numa in cele doua rezervoare de 300 sme din Statia de Tratare Deseuri Radioactive Lichidel din staia de stocare CPR pot fi doverste asf: = larau deca indeplinese limite impuse de catre CNCAN., = la Statia de Tratare a Deseurilor Radioactive (STDR) in cele dove rezervoare de 300 me daca limitele de deversare la rau sunt depasice. “Modul de deversare este aprobat de care C:N.C.ANN., dupa analizarea buletinelor de analiza, fr deversarea, conform proceduai in vigoare se fice in prezentareprezenanilor CN.CAN. In cazul deversari in rau se faceo dilute suplimentara de 1/10 CColectoral C1 are forme ovoiela ev Dn 800/1200 mm pe o hangime de 764 m gi ou Da= 1000/1500 m pe o ungime de 334 m, iar gura de varsare este amplasta pe mall stang al rau, a cea. 40.m aval de podul rater de pe DJ Magurcle— Dara Evacuarea apelor suspect radioactive se face in cond mise aprobate de CIN.C.A.N, pebaza unor procese verale de contol, TFIN-HH define 18 foraje de observaiecontrol cu He 15 m; rezutatele monitorizari find porate anual la C.N.CAN.,print-un raport de medi, respectarilimitelor derivate do= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘RUZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP —. Insole epurare = decantoraferentapelor uzate mensjere; = _staje de epurare monobloe eu reactor cu membrana (Agrement tehnic 020-S0/785-2007); = decantor ~ sepertor de produce petroier aferentpltformei de spare auto de la gerajul auto Indicator de caltate a apelorweate evacuate prin colectorul Cl — in raul Cioogarla~ se vor {ncadra in limitele impuse de NTPA 01/2005. Situatia propusa pentra Infrastructura de cercetare - ELENP (S=137 075,29 mp): Sistemul de canalzare ape wzate de pe mplassmentl studiat va lin sistem divizor: retea de canalizare menajera, separata de reteaua de cenalizarepluviels, Reteaus de canalizare menajera (conducte si camine) va prelun apele wzate menajere de la toate obiectvele ce urmeaza st se construiasca, Apele uzate menajere vor fi recuteprint-o state de epurare, inate de evacuarea in raul Ciorogare Retesus de canalizare pluviala (conducte, camine si guti de sturgere), va colecta apele ploviale din pacar, drumuri si terse imobilelor. Apele metcorce din ncinta partial se vor infilra in teren in zona spatilor vera si partial vor fi conduse prin panta natural terenul si cea reste din sistematizarea veticala spre gurile de scurgere ale érumurilor nou proiestate in incnta. Ia zona parcarlor auto s-au prevazt separatoare de hidrocarburi, ste incat la evscuarea in emisar natural, apeleepurate sa indeplincasca prevederile NTPA 001/2008. Sistemul de canaizaefcolectare ape uzate generate din amplasamentul P.U.Z.-ului ~ in sistem divi va 6 acordat a canal ovoid cu © 110 em (CI) ce coleceaze apele uzate de pe platforma IFIN-HH, eu debusare in raul Ciorogarla. Apel uzate epurate evacuate in raul Ciorogacla Vor indeplni la evacuare conditileimpuse prin NTPA 01/2005. Sisteme de epwrare prevazute ~ 0 Satie de epurares canalizarii mengjere inainte de evacuarea in eolectorul ovoid; = pe canaizaren pluvialaseperatoare de hidrocarbur in zone parcarlor soto, inainte de ‘reluarea acestora in canal colector de I limita incite; = separator de grasmi pentrapele urate care provin de la bucatara canting.= RAPORT DE MEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA P.UZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE BLIP > Alimentarea cu energleeletrca Pe terenul supus analizei in plan, exista retele elocrice apartinand ENEL Distribute ‘Muntenis ~ slimentate cu exergieelectrica din Stayin electra IPA Magurele 110/20 XV echipata ca 2 transformatoare de putere de 16 si 25 MVA gio incarcare de 16 MVA. Conform advesei ENEL. Distibuye ~ Musteniane.119633 din 22.06.2010 ~ soluta de racordare se va stabil pe baza uni stu de soli optima din punct de vedere tehnic i economic (copie anexata). Solutia protectata pent alimestarea noululconsumator cu energie electrics, contain: = _racordareanouluiconsummator la barele 20 KV existent, din Stati raf 110020 kV IFA; + distributia 1a 20 KV se va fice printrun sistem dublu de bare prevazut eu cupla ransversala In regim normal de finetionare, nou! consumator va 6 alimentat folosinduse una din cele ous cai de cuent, ceala ind conectata ls barele 20 KV gi tnuta sub tensune, Fiecare din cxle dova cai de alimentare cu energie eletrca sunt dimensionate pentru 0 rezervare 100% lasarcina maxima 8,6 MVA. ‘Alimentarea de urgenta cu energie electrica se va realza de catre un generator electric riftzat diesel. Generatoral cu motor diesel va respects prescripile evropene in materi de poluare. In zona P.UZ.-ului prin amplasarea obiectvelor prevezute de vitoares investfie nu sunt afectat insalaile de elecomumica Amplasamentul propus pentru realizareainftastructuri de cerctare ELILNP va fi prevazat ca © cenrala tlefniea digitala care va asiguralegaturitelefonice de interior. Centrala va fi prevazata cu un ux de iesire care exterior. In plus va fi prevazuta o reteaintema de internet dotata ou servere si echipamente de comunicatie care sa permitao viteza de 1Gbs. Pentru amplasementulstaiats-aobtinut avize de a = Transelectrica nr, 9406/18,08.2010 ~ Ene Distibutie Muntenia a, 119633/22,06.2010. ~ Romtelecom nr. 100/05/02/07/01/97346 din 23.08.2010. > Incalie, ventilate si aer condiionat ‘Varianta | - Nevesarul de inealzive, ventilate, ser conditionat si apa calda de consum vor fi ssigurat din sua geotermala sstemul HVAC Geotemmal (1024 puturi geotermale). a= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PLZ INFRASTRUCTURA DF-CERCETARE ELUNP —— ‘Surse gootermala este o sur de joase entelpiesituata in scoarta pamanfuli ce poate fi pus in valoare cu ajutoral pompelor de caldura, Porpele ée caldura sunt masini temice evoluste, ‘capabile sa tansfre cldura de lao sursa de joasa temperatura lao sursa de inala temperatura In ‘azul de fata sunt wilizate pompe de caldura de tipul ape-apa si apa-aerreversibile, cu cic firgoritie (R4I0A), O pompa de caldua reversbila este acea pompa de caldure care ssgura, in egala masura, att seoventa de incalie ct si seeventa de racze a une clad, prin inversrea sensului in circuital su rigor Pentru a raspunde cernteloreritceprivind sabitatea tempersturi i umiditati, minimizait vibrtilor si gredului de curatenie, sistemal HVAC trebuie sa fie unul perfrmant, parametrii de fanetionare find supravegheati si ceplti in timp real de eatre un sistem de reglare si contol computerizat. Sistema de reglare si control va fi conectat fa camera de contol principal a clic si Ja sstemul central de monitoizare al spatului petra a indica defectarea echipamestelr critce si Jmportane ale sstemlui HVAC. Ficcare claire specila va fi dotata cu prosil sistem HVAC. Pentra aigurarescontinitt in umetionaresistemele HVAC vor fi coneepute atl neat ecare unitate de ventilare sa dispuna de doua ventilstoare (unin stand-by). De asemenea sister HVAC va mentine radul de improspetare a aerui in conformitate cu normele in vigoare fintie de destinatia fecal spatiu. Sistemul HVAC trebuie sa asigure urmatoarele conditii de temperatura, umiditete, suprapresiune/éepresiune si curatenie: ‘Chsa camerdlor ‘Temperatura | Umiditatea oma , curate (SO- nominala °C) | relativa(%) 146441) 1c000 Depresune:= 1.3 sm coloana de apa NA NA XA Sursele de everpie termica side spa rasa vor fi reprezentare de solu convenionsle — centrale temic, chiles centrale de tata aerli Sursatemica va fi asigurats de tei centrale terie ce functioneaza cx combustibil enzo: una pent clairea de birouri, una petra ease de oaspet si una penta claire speciale (ase, Inhoratoare tlio sursa ganna si expeimente) In toate exe wel centrale, agetal temic Furizt eu paramtr 8160°C, prepara in cazane, este ansportt ao bute de epalizare cu plear pentru fezare categorie de consumatr i errrer_)8|rere®er&_ Retele de gave naturale Pentru alimentarca cu gaze a obiectivelor ce vor funciona pe teitorial P.U.Z.-uli se va realize o extndete a conducte de gaze naturale de presiune redusa din otel O4” existenta pe strada Reactor ‘Se va realiga un bransament din conducta de gaze naturale de presiune redusa proiectata pe drumul de acces. Alimentarea cu gaze naturale a objectivului se va realize prin intermedi branjamentului now proectt. Frida ce brangament se va amplase la limita de proprictate entra alimentarea cu gaze naturale s-a objinut Avizln18775 din 18.08.2010 ~ emis de DISTRIGAZ SUD ~ RETELE GDF SUEZ (copie anexats. > Qreutatt Organizarea urbanistca si sistematizarea circulatoi se face in conformitate cu lepslata in Vigoate. In vederea asiguarii une accesbiltati eorespunzatoare in zona, se va propune resbilitarea stra Reactor Sistemele rutiere foloste sunt sisteme elastice, sisteme dimensionate pentru tafe greu, ‘pentru accesul cu camioane de tonaj mare Terenul pe care se vor amplasa noile artere de drum nu necesita mixturi importance de terasamente, sapatri de citca 70 em adancime, datrita teenulul corespunzator penta realizarca MR! ——s~RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘PAZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE KLINE i <érumuli, Sub cots patui mai este neceserasapatura pe 40 em adancime, transport pamantului la sroapa de gues aducerea de pamant bun pentrs umplutui care poate f compact corexpunzator. In incinta se vor prevedea drumuri principale cu acces auto tinand seama de specifieul flecare cladii si alei secundare mumai cu aces pitonal In afaraincinti eu acces controlat se va prevedea o parcere cv 200 de lous pent auoturisme, + Suprafataspatilor de pacare este de 3650 mp. —+ Suprafnta platform de gunoi este de 12 mp. + Suprafata totuarlor de aft este de 13150 mp ~ Suprafita rotuarelr din dae profabrcate este de 700 mp. > Gestiunen desewilor in implementarea plamsl propus vor reuta urmatoarele eategori de deseuri: + deseuri mengjeres = deseuri de Ia gospodarile de epurare « apelor uzate (namoluri de Ta separatarele de hidrocarburi in statin de eparare); + deseur specitice din setivtatea de cercetare~piese activate inte Depocitarea deseurilor generate se va face in mod controll, eu respectarea normelor si legislate’ nationale refsitoare la gestionarea deseurior. Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolectenza in reciente (cosuri, pubele, container). Pana fe eo ramps speviala, Deseurile de la gospodarile de epurare a epelor wate (namoluri de In separatoarele do hidrocarbur, din stata de epurare) na vor constiui surse de poluare onsla penta sol si nei pentru pele de suprafata, Modu de eliminare va fi pein vidanjare cuo perdioitsteavariabil (in functiede raul de umplers) si predaren eae o socetatespecializata, Deseurile specifce activitatitor de cercetare(piesele activate si tintele) vor fi depozitate in Iocari special amenajate. Funete de valoarea debtului echivalentului de doza, la suprafta de conta: sia potentatuai de contaminare, depozitarea piselor activate si allor materiale active cum ar fi tntele, se va. fice Slosind eerane de radioprotectoslsau container eanse eeanate eorespnzator pent impicdcarea Impratieri contamina De asemenea, dupa © functionsre indelungata, in eeanele de radioprotecte si inspec sistemele de flanare ale fasciculelor de particule, la energit mari (beamdump) se induce o anurita reluares de un operator de salubritate autriat,eceste deseuri vor fi depozitate _= RAPORT DE MEDIO ECO SIMPLEX NOVA, ‘PU, INFRASTRUCTURA DEE CERCETARE FLIP ———— ss Runcte de pretevare In interiorl zone de protetes-au amplast 3 puncte de prelevare a soul si vepetatie, + I punet penta prelevarea aerului, 1 punct penta prlevarea depunerilr atmosteice, 1 punet la decantorul ecaloid-menajer pentru prelevarea apei care merge spre canal colector, 18 puncte din tot atatea putur forte in jurul Reactorului Nuclear (RN) si STDR pe putea deN-E a institu, Amplasarea punctelor de monitorizare in zona de influenta IFIN-HH Probele de vegeaticcutivata si lpte au fost achirtonate de la producstoii din comuna “Magurele. Pentru probele de vegetatc spontana si sol exista so locatie de fond (Bucuresti), stusta in afara potentalelor influent ale emis dela unitatile nucleare din IFIN-HE, — ————es= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NoVA PU INPRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP- —— ‘Tipuri de probe recoltate in 2008, feeventa de recoltare side analiza Factor demedla] Frew Pet de Fresventa de supravegheat ecoltare | _masurare ioe ce eee) ecoltare/analiza “pa canae ia > ([eciviats P gubala ay] Zine rncure in tw sinie sala ‘Apa decantor 1 | spectrometric y* Anal a “me > aeRisie Beta Ty [ie ‘suprafata (rau) reel ‘Amual ‘Apa feaica Gt) | nar 2 _[asivitate fF globals si y| Lona "Ape menajere st lobala ipluviale 1 ‘spectrometrie y* ‘Anval vetiviate fF ghtala & y| Lamar ‘pa poabile dona 2 | shbala spectrometric y* Awl Setimen derausi | oditaa2 |, mengjet link ero activate Bglobala st | Bilonar bina 1 | ahbata secromerie # Awad Denne cours |, | asiviltep global | wimeatal stmorferice procedura spotrometriey* atviate gloat & y | Lamar Sol nocsivat tanae 9 | gotta sectmere 1# Awa ‘Vegetatic — 5 B globala si y ‘spontana spectrometric 7? ‘Anwal activate 6 global si 7 Vegstatccutivata | snoat s | global spectrometric y Anal ‘Aaiviate fF glbala 37 Lapte (vee trimestiat | 1 | ghbala J spectromerrioyt Amul » Masurari gama spectrometrice se efectucaza in cazul in cave activitatea gama globala a unei probet este mai mare sau in apropiereanivelelor maxim admise si pe probe cunalate amt= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, PU INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELENP aol Punctele de monitorizare stabil, tipuri de probe de prelevat Fanci de Loe de prelevare Tipul de probe Sector 4 | Observatit [|___Fan oy Canal | Resctor ‘vegetatiespostana, sol S| RauCiorogarla_fatermitenta eculivet debit mie 7 Canal solnecutivat, vegetal | S-8V_ | Rou Ciorogarla spontana Raa Grogatla ame | Ge supa, fata de deversare canal SV | Rau Ciorogarla a Rai Goragata— wad fata de deversare canal | apa de suprafats, sediment | S| Rau Ciorogaria enor Sa dea State 1CAB se mene, ssv | Mogul Ge Weal) only ey | Punet acces Grup rau de dtl — spa EA. Sepa TER aie _| ea ptbe V.8v_ | Punt aces TFA toe teat, ungacmt | | See ABR ‘Fantani in comuna reactor ype Marcle pie spats wendceane | cy | Dra Magic Smalobeavasinin | 22a pana eta ina STOR Pusioteerate FIN | a ZS fe [tame to Padre, State ecaloid- | sol necalivat | sosetos Reactor smensjera ‘egtatiespontana sol necalvat, Static inaltatensine 5 XV | Strada Codtului —— Vnv | Strada Coda ‘Statie pompere eee NV | Langa Vital Gaz ‘Decansor fealon- | apa evacuata din IFIN spre ‘menajer(canteIFIN) | eanal C2 Cage Rescor DFVM (curteIFIN) | ser V_ [Carte Reesor ‘Tum Meteo (eure IFIN) | dpuneriatmosferice V_[Curte Reecor Soi necatva, Heen(eunerriny |) vv [cuneReecor ‘Atelier mecanic (ete | sol necaltivat, FIN) ‘vegetatiespontana N_ | Suse Rescor Peluza redior (Gute | sol nocalivat, IFIN) ‘vegetatiespontana 01 noculivat, Bucuresti rerints) eters) | vegettie spontana To i ——_ LL—RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, U2, INFRASTRUCTURA DE. CERCETARE ELUNP. aoe ‘Conmana i jurul ‘Comune in jurul canalelor legume, cereal, lapte S| canalelor de deversare ddedeversare Tn jurul FINE atari observatie Apa ne [feel erimeral FIN- Sistem integrtoare- Hin punete Dozimetre TL ‘masurare ecivalent de doza dinafirasidin ambiental lmeroru IFIN- Hu Normele st reglementarile CNCAN. si MMGA. pentru elementele radioactive dn Sol sedimente (NPR tab 2B coloana 2) prevad urmatoarele nivele de excludere: = Co!= 1000 Balke {In cursulsnufui 2009 a fost recotate har probe de so, iar cele de sediment menajer a fest recoltat o data la? Iu Probele de sol side sediment sunt conditionate unmand procedura de Iucrs, Aceasta const, in principal, in uscare Ia greutate constant, mojarare si sitare urmata de pregairea pentru analiza 2.44.1, Sol nocultivat 1m anal 2009 au fost analizate beta global si gama global 108 probe de sol neculivat \Valorle masurate lunar pentraactvitatea specifica beta global au varatinre 496 Bak si 946 Balkg masa uscata, incertiudinea asociata actvitaii find cuprinsa inte 15,00-23,00 %. Valoarea medic anuala a sctivitetitspeifice beta globel pentru Bucuresti a fost de 700 + 48,93 Balkg masa uscata, \Valorle de activtate specifica gama global masurata lunar au varat ire 233 Ba/kg si 400 Bafkg masa uscata, incertidines asociata activiteti ind cuprinsa inte 7,00-15,00 %. Valoarea medic lunara s activtatiispecifice gama global pentru proba de sol-Bucuresti a fost de 283455 Balkg mase vseata, Valorile ebtinte prin ambele tpuri de analiza in anal 2009 sunt sensibil mai mick deca cele determinate in anu 2008. rr= RAPORT DE MEDIU ECO SIMPLEX NOVA PU. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP — ss In continumre este reprezentata evoltin valrilor minime, medii si maxime anuale ale stivitatispecifice beta global si gama global pentru fecare punet de prelevare. Pee bt gol 0 ‘Activieatea specifica beta global met anul 2009 din punctete: 1 ~ cat ~ statia FM; 6~ state IT; 7~ state 1 anuala in probele de sol prelevate in 1 reactor; 2 canal colector C2; 3~ Helen; 4 curte reactor; 5 pompare; 8 ~ atelier mecanie; 9~ Bucuresti Din reprezentaren grafica se evidentaza faptl ca, sat valorile medii anuale eat si cele pentru toate probele de sol varaza intr-un domenia estras, Pentru valorle maxime se poate spune acelas! ler cu exceptia punctelor Helen, State IT si Statia pompare, cate sunt evident mai mar ita de restul (© castfel de variati a fost pusa in evidenta si in anit precedent cu precizarea ca, valoarea ‘maxima penru oricare din probe a fost sub cele din ani 2006, 2007 si 2008 Valorile maxime ale probelorprelevate dela punctele Cute Reactor si Bucuresti in 2009 au fost sub ele din anu 2008= RAPORT DE MEDIU- PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE EL ECO SIMPLEX NOVA, ein ar ht a Ac tea specifica gama global maxima, medie st minima anuala in probele de sol-recoltate {nm anul 2009; 1 ~canal reactor; 2~ canal colector C2; 3 ~ Helen; 4 curte reactor PM; 6 statle IT; 7~ stale pompare; 8 ~ atelier mecanic; 9- Bucuresti statla Pentru probele de so dn cele puncte de prelevare, aetivitate specifica gama global a variat ire 19400 Balk masa useata si 371,28 Ba/ke masa scat, valorile determinate in curs acestui an find comparative cu cele din anul precedent ‘Valorle maxime ale actvitai specifice gama global a solluiprelevat din cele 8 puncte de pe Platforma Magurele au fst sub ce din 2ona de refevinta (Bucuresti)=" RAPORT DEMEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA, PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP Pca ta bl Baba ‘Activitatea specifica beta global medie anuala pe punetele de prelevare a solurlor in 2009 raportata la actvitatea specifica beta global medie in anul considerat pentru probele: ~ ‘Canal Reactor; 2 Canal coleetor C2; 3— Helen; 4 ~ Curte Reactor; 5~Statia FM; 6~ Static 11; 7~ Statle Pompare; 8~ Atelier Mecanic; 9~ Bucuresti Valorile medi ale activitati specifice beta global pe punciele de prelevare de a Helen si Stata de IT se abst mai accentust de valoaree medie pe amul 2009 insa, varitin este reativ ssemanatoae cu cea in ani precedent. ‘Analiza gamma spectrometric a probelorcurmlate anal a pus in evident prezenta "Cs. VValorile determinate in nul 2009 sunt inferosre celor din anul precedent, dar relativ apropiat, prezenta acetui radionaclid find earateristica post-Cemobalui, 2.1.1.2. Vegetaie spomtana ‘Veectatia spontana a fost prelevata din acoleasi puncte casi probele de sol, in trimestrle I si Kale anu. ‘Vegstata se cantarest in stare proasata, se usuca pana lt masa constant, se cantareste, se caleinoaza si se masoara,respectand procedura de ier Probele de vegetatic az fot restate in lune iulie si octombrie. Au fost analizate beta si ‘gema global 18 probe de vegeati spontana: 16 recoltate din cele 8 punete din zona de invents IFIN-HE si probe din zona de referinta-RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA 2.0. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP ss WEEE Foo e-lu masa uscata Gm Prope ulsmace verge, Gm Probe-Octmase vac Mim rrobe-Octmasa verde cts ta bs Ba Activitatea specifica beta plobal a probelor de vegetatie prelevate din punetele: 1~ Canal Reactor; 2 ~ Canal colector C2; 3~ Helen; 4 Curte Reactor; §~ Statia FM; 6 ~ State IT; 7 ‘Statie Pompare; 8 Atelior Mecanic; 9 Bucuresti, inlunile full si octombrie ale anulai 2008 \Variatiaactivtatispecitice beta global a probelor de vegstatie prelevate este inte-un domenix 4e vaiorirestrans pentru cele doua perioade de prelevare tat pentru cea raportata ln masa uscata eat si pe masa prosspata Valorie acivtai specifice beta global au variatinre 240-350 Ba/kg masa proaspata cx incetituini inte 6-10% si inte 260:365 Baykg mas uscata cu incerttain inte 6-11% Activitatea specifica gama global pentru tote probele de vegetatie a fost sub limita de Aetectic 4 metodei si instaltet de masura Pentru probele de masa uscata,funetic de canta, valorite de AMD au varia inte S2Bq/kg si 65 Ba/kg, Pentru probele de masa proaspata,funcic de canttat,valorile a varat inte 52Bq/kg si 59 Balke, In contnuare sunt prezentate valle concentra de radioactivitate determinate prin gama spectromstria a probelor de sol si vegetatie necukivate= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA RUZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP et ‘Concentratin de radioactivitate pentru "Cs in sols vegeta spontana in anul 2008, in probe cumulate anual ‘Sol Belkg masa wscata) | — Vegotatie(Baqikg masa wseata) Locul de recakare = igs Canal reactor 33s Canal eolector C2 313837 203 Helen 35,955,6 72204 ‘Cute reacior 40,5140, 914306 Fecaloid menaje- 195512.0 2,503 Thala tensione 12.8213, 37204 Satie pompere 1636.7, 1.702 ‘Atelier mecanic 55,085.5 Bucuresti (referita) 38158 2.1.1.3. Vegetatie cultivate silapte Proba de lapte se evapora la sec si se caleineazs, iar cenusa rezulata este masuraa in aclasi ‘mod ca sin cazul probelor de vogetatie, Legumele si cerealele au fost procurate de la producstorii din localities Magurele, in periosda de mexima deavoltae, in functie de specitiul probe. Valorile activité speifice beta global sau situat in interval 10-140 Ba/kg, variatio inregisrata si in anit precedent, Incertitudinea de masura asociata valorlor individuale a fost ccuprinsa intre 5-119. Valorite actvitetit specfice gama global s-au situat in intervaul $,00-I1 Bafkg, cu incenitudines de masutassocita valrilorindividale a fost cuprnsh inte 17% Prin analiza game spectrometricaefectuata pe probele cumlate anual, no su fost detect li ‘adionucliziatfciali eu except "Cs, care est in concentrate de maxim 7,5 Ba/kg, valorile find prezentateintabell:-RAPORT DE MEDIU- CO SIMPLEX NOVA. PLZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP ‘Activitatlspecitice beta si gama global, concentratia "7Cs in legume, cereale si lapte recolate in anul 2009 din orasul Magurele (Bq/L sau Ba/kg masa proaspata) Proba ‘Gama (data recoltariy_|_ Bets global 1 cs Tapte Magurele F@EDIS | GIOE LIT T5eE 258 | GIsELD | SI*OS “47,06 1,66 [5.336 1,28, S0212 422 [7,351.66 Vara 23.10.09) 7199225 | 6934162 | 4in04 Salata (23.1009) [707,83 2341] 4324114 | 75208 Rosi 23.10.09) [140.03 2475 [9,934 1,79] 1,008 0.1 ‘Grau (23.10.09) 58,7248 | 10512436 | <4 Porumb (23.10.09) | 10,55=430 | 9.692086 | <02 2.1.2. Factor de mediu apa Im anut 2009 s-au efectuat prelevari de apa de Ia canalele de evacuate, din raul Ciorogara, ap menajera, pa potabila, ape din 2 puuri de observatie si din cele 18 putur forte in partea de N- Fa IFIN-HH, langa acesta, in patele RN, STDR s partes nordica. ‘Toate probele de ape se prelucreaza prin evaporare Ia sc, iat eziduul se analizeaza conform procedure iueru PL-DFVM.02. Normele si regementarile CNCAN. si MM.GA. penta elementele radioactive pa potabila (Legea 458/2002) + limita maxima admisa pentr ativitatea beta global = 1Ba/l Tima maxima admisa pentru activitatea alfa globala= 0,1 Ba/ Apa de suprafaca (HG 792/1992) + limita de avertizare pentru activtatea beta globalI,85 Bg ‘uertiéradioactvi (ordinal CN.CAN. 221/2005) + limita sctivitati devesariianuale pent: = Cs" 4x10'Bq = CoM= 14x10"= RAPORT DE MEDI ECO SIMPLEX NOVA [P.UZ. INFRASTRUCTURA DE. CERCETARE ELLNP- ss 2.4... Ape canale de evaes In cursul anuisi 2009 au fost recoltate si aalizate beta global si gama global un numar de 1250 probe, din care: $00 probe de apa de la canalele de evscusre, 500 probe de apa de rau si 250 probe de apa de a decantorul fecaloit-menajer din cutee IFIN-HH, resi ape de suprafata > Apa de la canalele de evaeuare Pentru apele de la Canalul Reactor au fost analizte 250 probe, iar vaorileinreisrate au fos superioarelimitei de detect & metode si instalatiei de masura pentru actvitate beta global ‘Valorle detecminarilor sau situat intr 0,06 Bq/L si 0,70 Ba. Tnceritudinile asociste ay fst intre 6,33-35,70% Pentru 2 probe prelevate in ianuarie, valorile au fost inte 1,00 BaJL si 1,43 Ba. \Valorile activitatit specifce gama global petra toate probele a fast ub limita de dette a metodei siinstaltiei de masura Pentru spe de la Canalul colector C2, au fost analizate 250 probe, iar varie inregisrate tel de detec & metodei si insaltiel de masura pentru etivitatea beta global Volorite determinarlor s-au sitat inte 0,08 -1,50 Bag/L cu incertitdini asociste coprinse in interval 17-43 9%, ‘Valorileactivtati specifice gama global pentru toate probele au fst sub limita de detetie a _metodei st instalatie’ de masus. Pentru apele de la Decantorul feealoid-menajer dia cute IFIN-HH, a fost analzate 250, probe, iat valorileinrepstrate au fost superioare limite’ de detectc a metodei si instalatei de masura entra activitates beta global. Valrile masuratarilr beta globele au fost cuptinge inte 0,05-0,98 Bal, iar incerttudnileasociate au fost cuprinse intre 18-42% Pentru 3 probe prelevate in hunile ‘amar, julie si august valorile au fost inte 1,2840,08 Ba/L, 1,4340,05 Ba/L respectv 1,2840,08 Bgl. au fost superiare ‘Valorie activtatii specific gama global pentru toate probele au fst sub limita de detestie a rmetodei si instalatei de masura. In figurite urmatoare sunt prezenatevalorile maxime, mei si minime lunare ale actvitati speifie beta global inregistrate le Canal Reactor si Canal coletor C2 in eursulanului 2009,RAPORT DE MEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA 'R.UZ. INFRASTRUCTURA DE-CERCETARE ELLNP ees ta htt) Activitatea beta global a probelor de apa - Canal Reactor- in anul 2009 vacuarile pe traseul~ Canal Reactor - din IFIN-HH au avutradioactistae mult sub cea de ‘avertizare, valorle maxime find sub 0,70 BL sirelativ constant. Sunt evident varitile de valori ‘medi si considerable cele entra valorile minime. Pentru ulti st, in lune ianuaie, octombrie si ‘oiembrie au fost cele mai miei valor, De ale, la acest punct de prelevare, debitl pe conducts a ost foarte mic [ Vs icrite minim e lwnare Hm Vslovis medi unre HV slovia maxime nave etn ta bBo) Variata activitatl beta global a probelor de apa de la Canal colctor C2 in anul 2009 Distributia vairilor pentru flcare tp prezentat in figura, a fost asemanatoare cu cea din anal 1 sub limita de avertizare, anterior, varie acivtti beta globalECO SIMPLEX NOVA, 'PUz, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP i ‘Valorle maxime lunare au fost evidentate in ianuari, mai, ini, julie si august dar nu au depast 1 A0Ba/L. Acestea au fost sporadive, asa incat in reprezentare se observa si diferente mari intre cele tei tipuri de valor, In acese perioade activiatilecelor cate deverseaza in acest punet ‘robubilca au fst alternative cas intenstate ‘Valorile mei unare nu au depasit 0,7 Ba/L, iar minimele lnare au fost pana la 0,SBa/L. La acest canal sunt coletate deversaile de la tote institutele nationale de pe platforma, si gospodarile particule care s-aulegat ulterior. Pentru decanior fecatoid, varia valorilor maxime, medi si minime lunare pentru actvitatea beta global sunt prezentate in urmatoarea figure: tbat ‘Activitatea beta global a probelor de apa de Ia decantoralfecalod-menajer din TFIN-HH in nul 2008 Valorile maxime lunare eu fost cuprnse intre 0,8Bq/L si 1,4 Ba/L pentru nile ianuate, februari, ule si august, insa pentru 12 probe din aceste luni, restul valorilor nu au depasit 0,6 Bq. Distributa acestora a fot restv uniforms pe to parcusulsnului ca si pentru ceeatetipuri 4e valori prezentate Pentru analiza comparatva a actvitati beta global pentru ape de la Canal Reactor, Canal colector C2 si Decantorulfecaloid menajer, se poate ummari varitiagrfice a vaorlor medi lunare in wrmatoarea figuraECO SIMPLEX NOVA et bo ote = RAPORT DE MEDIU- 2.2, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP ‘Activitatea medie lanara beta global a probelor de apa de la canalele de evacuare prelevate in a 2009 Valorile medi lunare pentru probeleprelevate din cele rei locati sunt relat asemanatoare si letasate cele din lunile ianuarie si august; explicatin find aceca de contribute permaneata & activtatilordesfasurate in instiutele de pe pltforme, ele nadepasind ina 1,00 Ba. In luna august, varie de concentrate radioactvitate beta global pentru probele prelevate de 4a Canal coletor C2 au fost net mai mari deca in rest Iunilo,ceea cea determina ca media sa fede 0,68 BaL. Toate valorite au fst mult sub limita de averzare. > Apa preteva in raul Clorogarla In anul 2009 au fost prelevate si analzate 420 de probe, pent care, activates beta global a fost mai mare decatTimita de detectie a metodei si instalatilor de masurare (AMD=0,029 Bq) Valoarea maxina a activtai nu a depasit 1,51 Bg/L, Pentru dova probe de apa prelevate io tuna jamuarie si dous probe in luna august valrile au depast 1Bq/L. In rest, au vara inte 0,10 BaJL si 0,80 Bgl. ‘Varitia valorlor minime, medi si maxime luare ale aetivtati beta global in probele de apa din raul Ciorogarla, inregstrate in cursulanului 2008, sunt prezentate in urmatoarele FigurECO SIMPLEX NOVA, [PU INFRASTRUCTURA DE CERCETARE: Pome ta os Ba) Activitatea beta globala a probelor de apa de la rau -Amonte ~ in anual 2009 etn tc at ‘Activitatea beta global a probelor de apa de la rau — Ayal —in anul 2009 Valorie ativiaitspecifice game global pentr toate probele au fost sub limita de deectc a ‘metodei si instalatct de masura (AMD=1,01,19 BL, fineti de canttatea de reziduy obtinut in urma evapora i analiza), Pentru 0 proba prelevata in luna iulie si 3 probe de apa prelevate in luna august, Aval, vaborile au depasit 1,00 Ba/L dar, au fost pana in 1,51 Ba/L,ECO SIMPLEX NOVA, PU. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE FLINP i Pentru restul probelor de apa, valorle de actvitat beta global au fst sub 1,00 Ba/L In madia, entra anu! 2009, valorile de activtte beta global pent apee prelevate de Ie Aval ‘sunt comparable cu cele prelevate dela Amonte, Analizand disrbotia valorilor medi lunar ale activtati beta global pentru cele dovs tipurk de ay in figura urmatoare, se observa a acestea sunt apropite si cu distribute relat ‘Activitatea beta plobata medie lanara a probelor de apa de la rau Amonte si Aval in anul 2008 Inpevioada analizat,valorile medi se prezinta asf: 2) valoarea madie a maximelor lnate est de: = 0,6340,15 Ba/L pentru AMONTE; = 0,69%0,19 Bal. pentru AVAL; »)valoarea medi a minimelor lnare este de: = 0,1540,05 Bal. pentru AMONTE; = 0,130,03Bq/ pentru AVAL; Reaultatele analizelor gama spectrometrice efectuste pe probele cumulste anual, sunt Prezentate in urmatorul tabel. Prin analiza gamma spectrometrica a probelor cumulate, care ‘repreznta canitati cuprinse inte 235-245 tsi de proba, iar cantitatea de reziduu rezulat in wrma evaporait probelor find in jur de 100 g, singorulradionucld artificial detect fost "Cs. In probele analizate, concentratia radioactiva a ""Cs a avut valori comparabile cu ecle din anit precedenti; in efluentitlichizi deversati la Ciorogarla de la CPR, acest radionuclid mu a fost identifica, asa incat, prezeat ui este earactersieaperioadei post-Cerbal ee~RaPORT DEMEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE FLLN? ee Concentratia de "*Cs in probete prelevate din punctele de prelevare din raul Clorogarla, ‘comlate, in anul 2009, (Bq/proba ) Tr "Ce Ne] Local derecotare @apreiny [1 [Rev Gorogari anon 2.2802 2 | Canal coteeror C2 1E01 3 Decantor fecaloid-menajer 194 4 | Canal eastor 7 5 Rau Ciorogeria aval Bas 02 2.1.22. Ape potable In cursul anului 2009 au fost analizate aft global, beta global si guma global 84 de probe, prclevate din ftan dn comnna Magurle si de fa reteaua de dstributieIFIN-H1H si IFA. > Ape din reteaua de distribute Activitteaspevtia beta global a celor 24 de probe analizate in anal 2008, a varat intre 0,050.15 Ba/L, en incertitudin’ asocatecuprins inte 10-25% Valorie activa specifce alfa global pentru toate probele a fst sub linita de detesie a metode si instalatie de masura. ‘Valorie activa specitice gama global pentr toate probele eu fst sub fimita de detentie a metode si instalatie de masura. Anaizele gama spetrometrie a aratat ca activitatea specifica a "Css. situt sub limita de etetic. > Ape din fantani Din total de 24 de probe prelevate din fantana IFA si fantana Reactor, valorile activitatit specifce beta global au variat intr 0,05- 0,20BjL, cu incerttuiniasocite intr 10-20%, \Valorileactivtati specitice ale global pentru toate probele au fst sub limita de detetie a _metode si instaltiei de masura, \Valorile activitatit specific gama global entra toate probele au fst sub limita de detestie a metode si nstalatiei de mature ‘Analizele gama spectrometrice au aratatcaactivitatea specifica a "Css sist sub limita de detec, iar pentra “WK a fost de 1,240,1 Ba/proba pentru proba ~ fantana CR respectiv 2,440.2 ‘Ba/proba pentru proba —fantana CIPA, fiecare proba find obtinuta din evaporares a 121 de apa, ee= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA. RUZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP -]—————qumn > Puturi observa ‘Au fost prelevate probe de apa din cele 2 putur de obsecvate existent, sidin cele 18 puturi ‘orate la prima panzaftatica, flat in iin afar IFIN-HB, pe partea de N-E, ‘Acestea au fost rate pentru mentinerea - Acordului de Mediu - pentru bilant de nivel 2, in vederea dezafectarii Reatoruli Nuclear. Din cele 24 probe de ape prelevate de la Punctul de observatie amonte si Punctul de ‘observatie aval, actvittea specifica beta global s-a situt inte 0,06-0,20 Ba/L, eu incerta associate de 12-27%, Valorie activi spesifice gama global pentru toate probele au fst sub limita de detetie a rmetodei i instalate’ de masura In anol 2009 au fost prelevate probe de apa del ele 18 puturi de dova or, in funile marti si nolembrie, In urmatoarea figura este prezentataevolutiavabrilor medi pent activitatea beta global _Acesteavariaza inte 0,12-0,4084/L, ‘Concentratia de radiactvitate bets ghibal mai mare de 0,30 Ba/L. a fost in probele de apa prelevte din zona apropiats RN si STDR, respect puturile 1, 10,13, 16 Prin analiza gama spectometricaefectuata pe probe cumulat, concentrata de raioactivitate eterminata de cei do radionvelizi, "'Cssi"*K a fost sub limita de detecie a sistem. Ps i uo oo oo Valoarea medic a activitatt beta global pentru probele de apa prelevate in 2009 din cele 18 ‘puturiforate in jurul Reactorulul Nuclear Varatiavaloritor de activitate beta global este comparabila eu cea din ani precedent. eee= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP es 2.1.23. Ape menajere ‘Au fost analizate si determinate activate af, beta si gama global pena 12 probe de apa de la stata ICAB. Actvitatea specifica beta global a fost mai mare decat limita de detectie a metodei si aparaturii pent toate probele, valorile acesteia find cuprnse inte 0,08-0,32 Ba/L, cu incetitudini associate de 18-39%. Valorie activiaitspecifice alfa global pentru toae probele au fost sub limita de detectie a ‘metodel si insaltie’ de masura. alrite atvitati specifce gama global pest toate probele eu fst sub limita de detectie a 1metodel si install de masur. Pentra proba eumulta, analiza gamma spectrometrca a aratatcaactivtsten specifica a "Cs fost sub limita de dette, 2.124. Sedimente > Sediment dela statia [CAB In amul 2009 an fost recoltate 6 probe de sediment -Activitetea specifica beta global a probel de sediment a varia intr 660 Bake si 1040 Balke, ‘masa uscata(valorea de 1040 Ba/kg-luna ari) Valorie atvitai specifice gama plal pest toate probele eu fost sub limita de detectic a ‘metodei si instaltiei de masura. Prin analiza gama spectrometica a probei de sediment a fost determinata sctvitatea "” Cs de 16,1 £ 1,6 Ba/kg , at redionucliz neftind detect > Sediment de rau In anul 2009 au fost analizate 18 probe de Ia punctele Canal Reactor, Amonte si Aval, robele find prelevate 0 data ia 2 kai ‘Actvitatea specifica beta global a probelor de sediment de rau a varit inte 422Bq/kg_ si 892Ba/kg masa useata, in fumctie de date recokai, cu incerttudinileasoviate cuprinse itre 10- 25% In figura urmatoare este reprezentatavaratiaactivtati specifice beta global pentru probele de sediment prelevat in 2009,ECO SIMPLEX NOVA, ‘PU INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ——— TEC ani Reactor -— rr eave lmeican ces aos Bot) Eyolutiaactivital specifice beta global a probelor de sediment de rau in anul 2009 (aq masa useata ) Valorie activitai specifice beta global pentru probele de sediment prelevate din cele 4 puncte [Ba/kg} 7 Canal Reactor | Amante] Ava ToAm u [Ba/k) {Ba/ks| {Baks] [Bas] Tina om 370. 70 600 ‘Apri [878 ss w2 od Tie | 656 2 718 758 ‘august [$70 rr 374 8 Ostomiria S50 ae 590 7 Decerbrie S00 26 8 Bie In anul 2009, valoareaactvitati beta global a fost sub 900 Ba/kg; de mentionat ea in lunile februari, august, octombrie aceasta nu a depasit 700 Balkg, Activitatea beta global medie anuala a sedimentuli prelevat de la Aval fast mai mare eu 25,00% decat activitatea beta global mee anuala ~ Amonte, procent mai mare decat cel din aii precedent. ‘Aceasta se explica prin faptul ca, daca pentru proba de sediment prelevata dela punctul Ava, activtatea beta globel medie sa mentinut ca valoare (718 Bak), activitatea beta global medic @ ‘sedimentulu prelevat dela punctul Amonte a seazut (570 Bak in 2009 fata de 660 Ba/ky in 2008),-RaPoxT DEMEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA, PUUZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE-ELENP eS Activitatea specifica gama global a probelor de sediment de rau variat dupa cum urmeazs: + pentru probeleprelevate de la Canal Reactor, aceasta a fst sub limita de detectic a metode si instalatie de masura, petra toate probele; pentru probeleprelevate de la Amonte: in luna aprile @ fost 250139 Bay, hana octombrie a fost 2334141 Balk, celelate au fost sub limita de detecte a metode si insaltici de masure; = pentru probele prelevate de a Aval: in luna iunie a fst 202140 B/kg, una octombrie a fost 2534142 Bak, calelate au fost sub limita de deste a metode! si insalte de masuras ~ pentru probele prelevate dela ICAB, valorileau fost sub limita de detecie a metocei si instalatek de masora, ‘Analizele gama spectromtrie efectuate pent probe cumulate anual au arta prezenta "Cs in concentrati comparative eu cele din anal procedent. In proba de sediment prelevata de la Canal Resctora fost detectat si Am-241, in concentratie de 10,9 1,1Bq/Ke, Acestlucra poate fi expicat prin faptul ca in enul 2009, DRMR a deversat 3 rezervoare de efluentiichizi la Canal Reactor, care su avut si Am-241, in concentrate sub limita derivate de emisie, Analza a fost repetata, valoarea Sind confirata, Au fost prelevate probe din sapte puncte, repetendu-se si punetal obit de prelevare, peo istanta de aproximativ 3m, care acopera intro trasoul fru de ap de in iesire din tub pana la re, a fost analizate bets si gama global, valorle find asemunatoare cu cele determinate a probe de sediment pretevate del acest punet in an 2009, Prin enalizele gama spectromtrice, radionuclidal artificial identifieat a fost "Cs iar concentratia de radioacivtete este comparativa cu cea din urmatorltabel: ‘Concentratia de radionuelis}determinata prin analiza gama spectrometrica in sedimental de au in anit 2007 si 2008, 2009, probe cumulate anual (Bq/kg: ——— ——————— a ey am] 7G] am] 7G) "am recottre | (Balkel | Barks] | Bafkgi | (a/kgl| (Barks | 1Barkst 2007 | 2007" | 008 | 2008 | 2009 | 2009 Res Coreta) so207]| - | orzo | - | zetia Rau Ciorogars ladeversae | '8*E5 | yasaia | aiso7 | - | isis | i094. cana reactor myer aazo7 | - | sazas | - | aosos | - woes | ares | ais Sedimentul reprezita un indicator mult mai bun al deversatlor de efluentilchiei decat probele de apa,= RAPORT DE MEDIU- CO SIMPLEX NOVA, PU INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP- $$ qt 2.1.25. Alte informal privind eaitatea apel Conform Autorizatict de gospodarire a aplor nt, 20-1 din 06.04.2009, IFIN-HLH are obigatia 2 efectueze Tuna, montoringulapeloruzate evacuate in raul Ciorogala si sa transmita funar tele respective utoritatlr de gospodarre a apelor, conform prevederlr lepale, In acest sens IFIN-HH monitorizeaza nae: ~calitateaapel a isirea din statin de epurare + calttea ape ln evacuarea in raul Ciorogale ~Canalul C1 Pentru luna decembrie 2010, in data de 03.12.2010, s-au prelevat tei probe momentane de pa, dupa cum urmeaza: 0 proba din canal coletor de apa sata Grup 2(P1) +0 proba del evecunrea in raul Ciorogara(F2) 0 proba de Ia evacuarea din stata de epurare Grup I Reactor (P3). Probele de apa au fost prelevate, conservate si analizate de INCD-ECOIND. Rezutatele inceratilor efectuate sunt prezentate in Raponrtele de incercare anexate la lurare si redate in urmatoral abel: Vani ime —] Te Ne Jigcrcareneeetts) ust, | em Ty | Meta . a udmisibil anal Tle eae] 0 | esas | SEBO, 2 | ainsupenie | wet | | s | a | oxen | Sits Ta Ss 3 | haste mg/l 454 ‘751 249 2000 9187.84 On + |oxo, neon] 240 | ase | azn] 2s | sea. " 3 [econ mon | ma [sa | ve | ms | RSD Sue saa amr Te SISO. 7 [See wot | om |-aoor [aon] as | SS9, Sistanc armas e Ser B ‘in eter de petrol moll s s s E 96. 9. | Fosfor total met | a7 | 126 | 186 | 1a | SRENSO 10 [Dawgeaisinicr | met | e267 | ose | orm ote, Tempe eg es He ———————SSSSSSSSSS= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, PLZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELEN? i Parametti determinati sau incadrat in velorile admise de NTPA O01, cu exceptiaazotulut ‘otal, Ia care se inregistteaza depasirea valor normate. Tot in luna decembrie 2010, in data de 14.12.2010, IFINAH a prelevat © proba de apa potabila in vederea analizariianumitor indicator. Prob de apa a fost analizata de INCD-ECOIND, reautateieincerearilor efetuate find prezentate in Raportl de incercare nr. 1789/AL/22.12.2010 (eoexat I vere) Vator iia Ne | Incereare Valori uM, or se | sdmisibile conf. | Metoda de analiza ert, | excentats determinate aon T [Riot anoniacal | mg | —o0a7 03 SRISOTISO-OT 2 Azot total mgt | 1026 SR ISO 10048-01 3 Azotats mgt _| 4197. 30) 'SRISO 789011-98 | Azoti mgi_|=0,001 05 'SREN 180 26777-06 5. | Duritate totale cate 24.87 mins. STAS 7313-82 Rezultatele obtnate pentru indicator analiza, s-auincadrat in limitele admis Leg 459/202, modifieata si completata cu Legea 311/2004 In data de 08.02.2011, eu fost prelevate si analizate doua probe de apa din canal eolector ape uzata Grup 2(P1) side la evscusrea in raul Clorogara (P2), dupa cum urmesza: Tar aaa | Cate Ne] crea cet ] ui, DSS] ins] at ce - admisibile 7 [at angi] ran | 796 | asas | SBOTORE ‘2 _| Materii in suspensie mg/l diz 34 35(60) STAS 6953-81 ee + [c0. mon] 24s | a7 | as | DINED @ [Awtnonict | wat [731 | wi | 2) | SOMO 7 | Azot total mg/l 50,9 306 ‘10(15) SRISO 1o08s: 8 | Azotati met | 2m | 904 | asc7 | SEBO TO oo [ame [oe | em | BRE = os PRBS = Tas ras= RAPORT DEMEDIU- 10 sIMPLEXNOVA 12, NURASTHUCTULA DE CERCETARE LEN —E——— Oe See mg eS [ae | mo] EE [Pat ml| ator ear} 08 — [RISO 9-0 Ssianis ota 4 as mt | 6 | sa [20 | sersirse 15 Ros ar agi geo} sb sears SRENISO 16 [srr mt |? | us | aa | SRS SEEN 17 [Dacesnisinais | met | om | a9 | os | SREN, 18 | Gano mt | eer [ooo] on [SRO STO 3 Chra 7 34g | “300 [SSO FT 20 al ig snoor} 02 sts0 m0 31a 7 fa -| Sin — [sso a7 22 Gon aad a zon} 1 stiso 178 28 | Com(Vt) met | ?—".W—!_—5ECO SIMPLEX NOVA 2.1.3. Factor de mediu aer 2.4.3.4 Aerosoll atmosferie ‘Aerosol se preleveaze bilunar, uilizandu-se pompa de prelevare pentru serosoi,Prelevares (espirares) se face timp de 5 ore, in curso dimineti. Filtra este masurat imediat (3 minute) penta ‘deenminari de concentraic de 7"Rn si descendent cu Tia foarte mis, dupa 20 ore, pentru ‘determinari de concentrate de Rn si descendenti sei cu Tya de ordinul orelr, in special "Pb si ‘dupa S zle de la prolovare pena determinai de concentrate a rdionuclizilor entific, In cursul anului 2009 en fst prelevate si masurate pentru determinara sctivitati beta global si gama global un numar de 22 de probe de aerosoli (fire). A fost mesurst fill si determinata ‘adioactivitatea beta global imesit (3 minute), dupa 20 ores zl de la prelevares probe, cea de-a ‘rei ind wrmata de analiza gama global. ‘Au fost aspirat 414m? normal de ar. CConcentratia medic anuala a ativiatii beta global in. aer, obtinute din masurarile efectuste dupa 3 minute de la aspirare, «fost de 2,30 1,56 Bayi. Valorile au varia inte 0,70 7,10Bq!m? x incertitudintessociate cuprinse inte 20-35%. Prin masurarile efectuate dupa 20 ore de la aspirare, a fost determinata 0 valoare medie anvala a radioactvitai beta global de 0,143 0,07 Boj. Valorie au varia intre 0,09 Ba/ si [Bq/m eu inceriainiasociat atvitai ine 12-21%, Pentru toate cole 22 de probe, actvitatea beta global intarzita,determinata dupa zie de la prelevare, se stuat deasupralimitei de detectie a aparaturit si metodet, iar valorile au fost cuprinse inte 0,003 Ban? si 0,01 Ba)’, cu incertivudini asocite activa intre 22-42 %Veloares meie anuala este de 0,005: 0,002 Bain eu incertitudinea asociata actvitatii de 30%. Actvittea specifica gama global a fost sub limite de detetic a motodci si instalatiei de ‘masura penta toate pobele Prin analiza gamma specttometrica efectuata pe probele (Gltree) eumulate pe 2009, concentratia de radioactivitate pentru "Cs a fost sub limita de detectie a metodei si instalatei de .2 Depunerl Depunerile atmosterice uscate sau totale au fost recoltate de pe o suprata de 0,32 a, saptaranal (interval de 7 zile), sau dupa fiecare precipitate. Conditionarea si masurarea scestor probe sunt asemanatoare cu cele dela apa. S-anefeetuat masurar beta globale. a mosferic ussate si umede= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, PLZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELENP es Radiactivitatea beta globala variat in general inte 0,003~ 0,09 Bam2i,incertitudinea asociata find cuprinsa ite 16-25% In urmatoarea figura este usta variatiaaetvitatitspecifice beta global in cursul anu 2000, ‘Activitatea specifica beta globata a depunerilor atmosferice in 2009 (Ba/m'2i) ‘Valorie de radioactive boa global au vara consecveat, In unile apie, ma st desembie toate tiprile de valor a fst mai miei det in celelake lun, precipitate find destl de modest Pent lana decembrie au fst dua prelevar, dupa preci sub forma de ninsoare, pentru care ratioatvittea beta global maa deat 0,05 Bg ma 25 ‘Valorie de raioatvitt beta shbal pete anu 2009 au st mai mc deat ele din nul 2008, iar disrbtia frp integ snl ete comparativo eee din ai anterior Prin analiza gamma spectrometric efectuata pe probele de depunei atmostrie si pli camlate times, penta ralionclidl arc ~ "Cs, ir concetrata de raioativiate ete rezentate in urmatoral abel-RAPORT DE MEDIO CO SIMPLEX NOVA ‘PUZ,INFRASTRUCTURA DE-CERCETARE ELENP i ‘Concentratit mediiale "Cs in depunerileatmosferice in amul 2009, probe cunulate crimes (Baim, rim) Perioada Tint Trim Trim Trim It oe] sfofin| sole] -f 2 2.1.33, Alte informati privind calltatea aerulal in zona P.U.Z, La inceputul anu 2004 in cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusa in finetione feteaus automsta de monitorizare & calitatitaerului in Capitala, care functionenza la parametrii proietati,respectand cerntele Drecivelor Uniuni Europene, Datel refeitoare Ia caltateaaerulu in Municpiu! Bucuresti (poluantii masurati find: SOs, NO, CO, 05, benzen, PMia, PMs, plumb) sunt farizate in tmp real ~ ineluiv publicuui ~ si provin de i cele 8 stati automate, repartizate ati: = Satie de fond regionala~ Balotesti ~ state de fond suburbana~ Magurele; stati de fond wrbana— Lacul Mori (APM Bucuresti 2 stati de trafic — Sos. Mii Brava si Cercul Militar National; 3 stati industriale~ Drum Tabers, Titan i Berni Punctte de intormare pentru cetateni sunt in numer de sae si sunt compuse in: 3 punouri de afisj Pista Univestati, Pinta Segin Celibidace si Me Donald's Ober; 3 display-uri montate Ie Ministeral Mediu, a Primaria Municipiului Bucuresti sila APM.B. Pentru evaluarea calitatt aerului din zona PLUZ-ulul analicat sunt utile sezukatele ‘monitorizari caitatit aerulitfurnizate de stata de ford suburbana - Magurelo, Stata de fond suburbana evalueaza influent” ‘eprezentatvitate de 1-5 km. Poluantit monitorizati sunt dioxd de suf ($02), oxizi de azot (NOx), ‘monoxid de carbon (CO), ezon (03), compusi organic volati (COV) si puberi in suspeasie (M10 si PM2,S)si parametii meteo (ditectia si viteza vantulsi, presiune, temperatura, radita sola, ezatlor urmane* asupra calitaii aerului, cu 0 raza a arei de umiditate relativa, precipita oe= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA P.UZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ts ‘Tabelul urmetor preinta in rezumat valorle limita si pragurile de evaluare din Ordin Ne. sonra. Valor limita si praguri de evaluare (g/m) Valoare Namarde | Limite uta) pact | para | Ameria we permiss | protectin |_Yie™ ToouyRT [Te] ete Pepaie| a no, Pani [—r— [Si esecza | Popaie[ ote S0agis | en aie | 30r ssvugar [1s [Bown —[ Popaie | —ao7 so. Fasigar-|—aeh—|— San topaat-|-— 200 ogg [an —[Naese caa | Bonatens| —207 Soup [25] “Sse [Tomas | 207 png [aba [ mr —[Nseamr [Fosse [07 Sougind_[~0h | "oun [ fone | 200 | 20 ggi[—at—[Nwctecam| Pome | 200 mb asiigms_| | Noese ga Pops [-——a010 co — oni [ta Topas Sr a Sagi | roa oe [sis |e [ase — Fomine | —anr ug ae Valorile masurate pentru anal 2009 ~ poluanti de interes: dixid de azo, dioxid de suf, ‘monoxid de carbon, eaémiu, plumb, particule in suspensie (PM 10) si ozon (valor prezentate in Reportul anual prvind strea mediuli in municpiul Bucuresti - 2010) sunt prezentate in urmatorul tabel Situatia statistca a concentratillor de poluanti monitorizat in anul 2009 = statia de fond suburban Magurele Poluant | Neseterminari 30=1h ast 1NO3= Ih 5384 CO 345 PM 245 Pb. mde annals 3 105029 pole (Cd: medio anuala 2,06 ng/me (Ox mete Sh 369 in analiga rezuatelor prezentate se constata ca poluantii monitoizati sau incadrat in limite impuse de legisatia in vigoare, pe tot parcursulanului 2009, exceptie facand PMO, pentru care concentraja medic anvala a depasit vloarea limita anvala pentru protectia senatait umane ($0 ugime). Pentru PMIO a rebut intocmit ProgramulTntegrat de Gestionare a CalitaiiAerul rr-RAPORT DE MEDIU— ECO SIMPLEX NOVA LUZ. INFRASTRUCTURA DE. CERCETARE ELLNP- —— 2.14, Dove 2.14.1 Determinarea echivalentulai de doza ambiental utilizand dozimetre termoluminescente ‘CEL) plasae pe perimetral IFIN-HH si in zona de influenta a IFIN-HET In anul 2009 s-a efectuat monitorizares radioncivitatii medilui prin determinerea ‘chivatentui de doza ambiental respecti 2 debituli de echivalent de doza ambiental in doua etape ‘cate 90 le. Aceste au fost ebruare-epilie respect august-ocomrie. ‘Au fst foloste dozimetre TL de modiu, componente ale Sistemului Dozimettic TL de ‘Mediu, tp SDTM, Dozimetree TL au fost plasate pe perimetrulinstitututi, in puncte eare cuprind cele 16 sectoae, in intrioulintitutulu cts in afar acestui,incepand cu lizira de padre pana la raza ‘de 10 km (Amonte-punet de prelevare proba de spa din raul Ciorogarla). Valorie echivatentui de doza ambiental si debit de echivalont de doza ambiental sunt prezentate in urmatorul tebe, jar Aistibutia Jor a fost facut pe perimeral IFIN-HH in 16 puneteextinzandu-seapoi cu pane paste in interiors in exterion institutt, puncte coroborate cu cele de prelevare a probe de medi (Cele dous valoari medi de 111,74414,45 nSvih respect 110,70513,71 nSvih includ dale ‘obtnate in toate puntole moniariate si sunt comparative eu cee din ei precedent Dozimetral martor a fost plasat in Laborstorol de Dozimetie si Protectia Mediulu, unde a {ost determinatavalosres de 109,884 1,5 nSwh. ‘Valorite determina le echivalentulu de doza amblental-H(10)- sia debitul echivalentalat ‘de doza ambiental, in punete reprezentative din incita si din jurul FIN-HH. , Debra Debit] Eekatet Ne Pativalnt | eyvatenaide | "de doen | Maka ct | Posie epee | amblett | ante | “col | ft ins) Saar ambiental Feb-Aprilie | Feb-Aprilie Aug-Oct [nsw Tost RASMINY | OSSESO OOS | TINTS | OSTEO | 07 2 | 1012 [URE xy [ozssinors | 5.728965 | ososoor0 | uneas7 3_| 1033 [ Curte UM-AM | 0,271-0,015 |" 125,6246,99 | 0,26140,008 | 120,8424,08 Acer 4 | 1036 |e any [02tien007 | 97522328 | o2onqoos | 95434161 Suet |aMeoc | ozossnane | 95.6572 apo. | 9471 35 Deport Mt } 6 | 10H | dotonsmi- | o2senon | ro9seei3e | opscnoos | ross Duc | a)= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘PU. INRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP | a 7_[_i06s_[STDR-EN [0327740,007 | 198,1783,06__[ o2s0=0010 | 115,743.36 5_| tori | spate sbTR | 0324+0,005 | 150,1882.44 | 0,31420,003 | 145.3784.67 9 | 1046 | spateRN | 0,30820,005 | 149,8322,30 | o,s1020.008 | 144,1881,55 I Sian de ] to | 1048} tratrecu.a | 0.23340,00¢ | 107,9481,63 | 0,20220,008 | 94,0021,90 pei STC ‘Central 11 | toes | Cems 0.24220,007 | _111,7043,08 | 0,25340,005 | 117,1422,24 12_| 1005 Ciclowon-STC | O229=0,004 | 106 10E,83 | ODTse0007 | o0,943.57 13 | 1062 SpateTandem | 0,26220,007 | 121,24a3,20 | 0.97320,001_| 126,2504,84 1¢-|1044 THELEN 250e0,007 | 15,5053 18 | 026050 06 119,722.96 15-1065 [Tum Mts | 0.2105, 006-| —97,0782,56 | 0.21750,003-[ Tol 460287 16 | rors | Arm, | 0.20220,003 | 93,4341,10 | a21520004 | 100,0081,78 TE [Toit [ cena Rescr_| ODTOER OS | — 97 7m.27 —[aaiseaor | oor. 50 18 | ras [Eze Pome T yaigeqoa7 | 10o.7s3.01 | 0,22920,006 | 1960612,72 Sone i 1 | 1045 | ices | 023420008] 108,081.84 | o2setoor | 97,0053 99 ‘An/AL Pane 20 | 039 |aisribaie | orsenons | 126494229 | o2sseoooe | 122,0053,78 elk Z| To [Pine MRTAS | Osa | —TiazEN a | oaRa RE | Ta TDD For-Bome 5 22 | ras [Foams [ozszso0w | tieassis2 | o24ooos | 11,131.89 Depocit 25 | tors [Demat [oaresoo0s | ss67s146 | onseenons | 109238437 2 [ roan [oed* | ozzeoom | 1035.90 | oatesooor | 100548508 25 | vas [BREF Too igoos | _onanzan | oazaaan | 1asns2s6 6 [ Toes | Marte LDP O777eO.002 | 19.589 0 | 03550 004 | THR DOET,G 2.1.42. Caleutal echivalentula de doza primi eflucntilor din 1FIN-HH ‘de persoana din grupul criti, datorata In anul 2009, eftunti evacuati din IFIN-HH au fost efluenti chix! din rezervoarele de stocare le Departamestulai de Radioizotopi si Metrologia Radiator, ou continat de izot rdioactivis efluentigazosi cu continut de 1-131,-RAPORT DE MEDID- ECO SIMPLEX NOVA, {Ud INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ee > fluent hit In Ciorogaria a fost deversat un volum de 112 000 I. de fluent lchiz din eare 11 200 L a ‘fost din rezervoat, restul find apa de dilute. In conformitae eu documentatia LDE, in vigoare pe 2009 sa calcula, petrusituatia de fat, X9I%, in care Xy ese doza anual incasata de persoana din ‘grupul rite, ar N reprezinte dbitul de evacuare de la sursa (Bq). Ecustia de ma jos este utiliza in determinate li X datorataefluenior lich X alli Fa * Pai * Pin * Pat Pas Ps Bly + PB * Bal * Bala *PaPaab) Paaispersiaefluentilor licizi are valores de 0,091 sL' peotra tot radionvelizi continu. oti ceili termen reprezinta parametii de transfer in crcuitul efluentula lchid de ta suse a gropal crite Radionvlizt din apele de deversare de la CPR (singura instalatie din IFIN-HH care a funetionat) sunt prezentati in urmatorul tabel, Activitatea anual pentru fccare radionuclid a fost inferioara valorilor de LDE in vigoare in anal 2009, ‘Unul din reze-vourele deverste le canal spre Ciorogaria 8 contint si radionueidul 1-131, pt care sa considera impul de deversre de Sh ‘Valorile de daza incasate de persoana din grupul critic date de radfonuelizit prezent in fluent ehizt deversati in 2009 z i Retiree % Radionuetia| 15, 45a" 9 me pe LBL 9,66: 10% 3,08 10? 017 Co-6 3a re 59-10 HS. 249-10 15.5710" 09 ‘Ama Te 9.40-10" 2,008 Total DDoza incasata de o persoune din grupul critic, datorita deverserilor lchide din anal 2009, a st de: Noig=2,10 HSV a" > Efuentii gxzosi Prin prelucrarea sarjelor de iod la CPR, int-o perioada de 2400 ore, -astabilt un debit ‘medi de radiosctivtste emisa la cos de Xe= 004 Bq ‘In aul 2009, in stmosforaa fost evacuat (din masurares fieeor), doar a—RAPORT DE MEDIC ECO SIMPLEX NOVA, PLZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ne | 4 Sm Paley t Py #By + PaPeg + PP + Pala Pi + Paral * PoP Ply 5 feng nhl ), sabes -Poy -parametra de disperse stmosterica r= 5810° sm? ‘oti cela termenirepreznta parametri de transfer in circuit eflenilor gazosi de la susa 1a grupul iti. Inanul 2009, CPR a prelucrat 95 Ci (aprox. 3,51SE+11 Bq) de" In aceste cond, considerandu-se cx ‘jrandamentl de prelucrae ese de 99.9%, rezlta ca auiesit pe cosulnsei 4E+8 Ba; ‘psctvitatea iodului aruncat se reduce la jumatate intrun T1/2, dar si faptul oa randamental de retinere pe fire este de 99,9%, ezulla ca pe oos a Sst evacuati 351505 Ba, (0,04 Bas) ‘Radionuctiit evacuati in atmosfera de la DRM sunt prezenat in urmstorl tebe: ‘Vatoarea de doza incasata de persoana din grupul critic data de radionuetidul prezent in feng crac n2009 — % % [Resins a = THT OO a0 Te ot Xe Fo falnsy 15-10" Sia" gts Xy-0,1-10" sys gt (gh X9(Q)= 2,10* 0,10) pS a 2,20 wSv-a” Prin analizele gama spectromsttie efectuate pe probele de media pelevate in anul 2009 si de eluent lichizi deversati in aceessi perioada precum si evacuarile de eflueni gazsi,radionuclizii eterminat precum si concentra se gates in abeleleanteroar, CContrbutia Ia expunere populate stabil in zona de influenta a IFIN-HH exte de 2,20 uSv 1, determinata de consul de vogetatceukivata si indirect de vegeta necuivata sso= RaPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘PZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP i 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii P.U.Z. Dezvoltarea durabita inseamna flosivea resurselor naturale petra activtatile economice cu mentinerea in stare ée funtionare & eoosisemelor in regim natural ca siseme de suport al vie, conservarea biodiversitaii, sub toate formele ei, apelul la resurscle regenerabile fara depaicea capacitati de suport a sistemclor ce oftra aceste resurse, diminuaree folosiii resurselor reregenerabile, micsoraea presiunii exercitate supra ecosferei prin poluare. Dezvoltere duabila inoarna depasiresfazelor de stapanire a naturit de catre om si ydivortl dintre om si natura” specitfice dezvottarit industrial si ,reconilieri omului cu natura. Planul urbenistic onal snalizatpropune reglementarea urbanistica @unei suprafete de aprox. 30 ha, in scopul realzarit unei infastructuri de lumina extrema (ELLNP), activitate de cercetare ledicata ineractii laser-materie (funetiune compatbila cu actvitaten desfasurate pe Platfrma Magurele) ‘Avand in vedere speciicul aesti propuneri, pe zone studiata se propun nol reglementai entra realizarea de: = cladii de coretare; Dirout si casa de onspetis zone spati verzi planta, amen, spat de oditina; = zone utili Infastructure de lumina extrema (ELI-NP), propuse pe amplasamentul stuia, este cel mai important proiect de inftastrucura stints din Uniunen Buropeana Prinepalele eecte pozitive rezultate din implementarea plana propus, sunt: importante avantaje pentru tara noastra (Romania va deveni locul de pelerina al fiz ‘cereettorilr din nteaga lame, stragerea de fonduri la bugetul de tat, t.); atragerea de fonduri curopene pentru dezvolareainfiastructui, fara aafectafondurile destinate iltare st infastructara necesarascestora. nilor si ator insite; ~ nol perspective pentru intreaga eevcetare rormanessca; + pastrareatinerilor cercetatori in tara ~ tnerii vor gas in aceste proiecte europene sansa de a rogrsastintfc in tara for si sansa deaf plait conform progtii + oferaposibiltatesreveniri in tara a specialistilor romani plecat + posibilitstes utilizarii patenului inventor derivate din descoperrile cecctrlor fectuate pe amplasamen, fara # mai fineceseraachitarea unor sume de bani rs-RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, ‘PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE BLLNP es In cazulneimplementariéplanulu (varianta 0"), zona smplasamentului analizat va ramane ‘2 sin prezent un teen liber de construct, acopert eu vegetatiespontana caractristca one In ceea ce priveste evoltia prognozata a calla fetorilor de medi, pe amprasement in ‘azul neimplementari plansli, se apreciaza ca se va mentine calitateaprezenta a acestora. Asa cum «fet prezentat in capitol 21, in zone amplasamentluiplanaui na sunt probleme majore legate de polusresfactorior de medi. In situatia neimplementarii planului propus, efectele pozitive aduse de realizarea infasructuri de cerextare (prezentate anterior) nu ar mai fi posible, ducand la pierderi importante pentru tara noasra si pent cercetarearomaneasca,-RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, ‘PZ. INFRASFRUCTURA DE. CERCETARE ELL ———— ee a CAPITOLUL 3 - CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEL POSIBIL A FI AFECTATA ‘Terenul ce consttuie obietul prezentuls P.U.Z. este situa in intevilanul orasulsi Magurele, jd, If, in parte de sud-vest a Municpiule Bucuresti Incadrarea in zona (Scara aaa—RAPORT DE MEDID- ECO SIMPLEX NOVA, PU, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ts 3.1.Relieful Reliful constiuie baza tutur exboralte conti naturale sau suprafta direta a ltosferei supra caren actioneaa tot complexul de factri inte si exteri, inclusv activates omuhi Din punet de vedere geomorfologic, amplasamentul stuiat se stueaza in earl Camputut CouvcenicBercen, aparinand Campiei Bucurestilu, subuntate a mari unitati cunoseute sub enumirea de Campia Viasci. Campul Cotroceni-Berceni se afla in sudul Campiei Bucurestuh, esiasurandu-se, pane la Sabr, peo supraita de cca, 27% din aceasta, lao aitudine de 70295 m. CCampul Cotroceni-Bercen’ este detimitat de Valea Dambovitei a , de hun Arges Sabar Ia [NE si Valea Ciorogara la § si SE. W 3.2. Geologie Din punct de vedere geoogic, zona studiata este situata in sectorul central al mari unitati structurale canoscute sub denumirea de Pltforma Moesica, sector denumit Plat forma Valaha. Structura geologca egionala are in adancime, urmatoareaaleatuire itologica ee-RAFORTDEMEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA {2 INFRASTRUCTURA DE CERCETARE FLENP ——— 1. depositele acoperitoare = holocen superos (gh2): nisipurisipitrisuri din componenta lancitor, acoperite uneori de o patura fin granlara (nisipuriargilase si agile prafoasenisipoase) ale terasei jase; = holocen inferior (qh): nsipuri eu pets, acoperite de pamanturi cu caracter slab loessoid, in componenta tras! infexioare; = plestocen superior (4p3): + petisuri si isipuri ale teraelineroare, acoperte de pamantrilessoide ale terasei = plestocen mediu (qp2}: complexul ,marnos” — agile si argile marnoase cu intercalstit lentiulare de nisipuri = plestocen inferior (gpl): state de ,Fratest” ~pitrisuri si nisipori cu imercalati de agile 2. roca de baza = romanian (rm): argile de culos cemasi.vinei eu intercelati de nisi fine-medi, Ca structua,formatinile din zone sunt cuprinse in eadrl unor strate avand o dezvolare repionala,relativorizontae,neafectate de accident tectonic ruptrae li san piste,ECO SIMPLEX NOVA ‘P.UZ. INFEASTRUCTURA DE CERCETARE HLLNP ——— 3.3.Hidrografia si Hidrogeologia > Apadesuprafata PerimetrlaferentP.U.Z.-ului se afastut in bazinolhidrografic Arges — raul Cionogarl. Raul Ciorogarla este afluet de stanga al raului Saber, si are urmatoarele caractristic: + lungime L = 58 km, = bazin hitrografic eu S= 149 kn? + aitudine medie de 98 m = pata generala a cursului Ie = coeficient de sinsoztate 151 Terenul aferent P.U.Z-uluianalizat nu este amplasat in zona imundabila— attudine 4 - 76 tm, lo dstanja de cca. 13 km fata de Ciorogala, > Apa subterana Din punct de vedere hidrogeologic, perimetral cerctat este situt in eadrul mari niati structurale canoscute sub denumnirea de Depresiunee Velaha, depresiune in care se intalnesestructuri Iidrogeologce distinete:acvfere de adancime, de medie adancime si eatice. '& Acviferete de adancime sunt localizate in stratele de Fratet. Stratele de Pratesticartoneaza cel mai dezvolta acvfer de tip granular conoseut in tara sireprcinta 0 returen de apa subterana imens velorficata in 2on munieipilsi Bucuresti si in zonele adiacente pentru acoperizea cetintelor de apa potabils si industrial. Din punet de vedere litologic sunt aleatite dint alternanta de petiswsisinsipuri separate in ‘tei orizontur: orizontal,A" ~ superior, orizontul ,B — mediu si orizontul ,C”— infix. Desi itologic avesteorizonturi sunt practic entice, fiecare repeziniao etapa atransgresini, ‘care incepe cu nisipuri grosiere si pictrisuri mari, reeandtreptat in sus la nsipus tot mal fin. Cele treiorizonturi (complexe) sunt separate de doua secvente de argle cenusi-negrcioss, ‘uncornispoase, Orizontal (complenul) A este alcatut in nsipuri marno-ergloase cenusii, medi la baza si fine 1a putea superioama 2 orizontuu, fin micacee, cu rer peti, si prezinta permesblitati k= 1224 mz, cu dite spectice q.= 412 maim. Orizontul (complexe!) B este reprezentat prin nisipuri cenusii, micacee, grosiere la baza corizontlui si medi la pateasuperosrs, cu diseminari de petis medi, si ar grosimi de 510 m, pana la 55 m, cu aceleasicarecteritci structurale ce in cazul complexului A. ee= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘PUZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELENP ts Grosimea medic a orizontului (complexul) C este de 25130 m, el avand in compunere nsipuri grosire cenusiu-vinti, puter micacee, in amestec cu pitrisuri mari si fragment defile, In stratole de Fratesti spele subterane au o dicctie generala de curgere VNV—ESE, ‘Transmisivitatile medi sl complexe sunt cuprinse inre 2610? mi Calitativ, apa cantonata in acviferal de Fratesti poate fi caracterizata ca apa bcstbonatat-sodica, ‘cu mineralizatie soxzuta © Acviferele de medie adancime se afla cantonate in isipurile de Mostistes” si .Nisipuile de Mostistea" se dispun peste depotele lncustre ale complexulei mamos si sunt constitute exclusiv din nisipori (eu forte rare iteralati arilosse), avand grosimi de 125 m. ‘Acest acvifercunnaste © dezvoltareregionala si se prezina fie sub forma unui argon uniter, e omplexal Givizat in doua.suborizontri, definite de caracteristici asemanstoare ca ltologie si permeabiltate 1. suborizontl superior ~ alcatuit din nsipari argiloase galbui-verayi, eu granulate fina si ‘edie, in cre factunile ex diametru mai mare de 1 mm sunt sub 10%. 2, suborizontul inferior ~reprezentt de nisipuriargiloase, cenusiu-verzui, cu granulozitate ‘omogens, in care predomina fractiunea fina, Intercalatile arploase ce separa cele dou orizonturi pot singe $ m grosime si sunt in general nisipoase si prabase, de euloare cenusit-galbuie Procentul do agila Ia nivelulnisipurilor este seazt (eu 20%). In aceste condi, Ormatiunea ese putemic inuncdata,cantonand un aevifer sub presiune, ex nivel ascensional, stabilizt le adancimi relat reduse de 8+15 m fata de suprafta solu, prezentand tun coefcient de permesbilitate 1020 mz. ‘Curgerea ape sublerane se realizeaza pe odirecte generla VNV-FSE, cv 0 pana de 2,06 mv. ‘Complexul marnos are grosimi ce variaze in limite lergi, find constiuit din argile si argile ‘marnoase cu itercalati lenticulare de nisipuri (uneoriprafase). Acviferal cantonat in stratle lenticulare de nisipuri are parametri hidrogeologici scazti (oeficientl de permeabiitatek=1=3 siz, debiul specific q = 24 mPici/m) © Acsiferu freatc ete cantonat in petisurle de Colentine, acest find constitute din punct de vedere ltologs din pietrsuri marunte si medii (= 3+50 mm) si nisipuri medi brun-albui rizontul pietrsurlor de Colentina are 0 statificatie toreniala cu structura incrucsata Predomina petrisul care este omogen emestecat cu nisipul, acai ponderescade de sus in jos. In ‘ona metiana pot sparea lentil de agila cu grosimi de circa 0,5 m sau de nsip fin, in masa de pietrs. _——————ECO SIMPLEX NOVA ‘PAZ, IMFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLANP — ‘Aceasta formatune intuneste conte de colectre apelorsublerane, constituinda-seint-un acvifr cu nivel liber, in care curgerea se realizeaza po o dieatie VNV-ESE, Depozitele pltice dn copersulecviferuui pot constitu un eeran de protcte fat de ini e apa provenite de Ia supratita, incacate eu elemente de poluare si care patrund prin drenare verticala. In aceste conti alittle de potbilitate pot suri modifica fzico-chimice st mai cu ile seama bactetilogice. Pentru amplasamentulstuiat poate prezenta 0 anumita importante acviferul feaic, cantorat in pietrisurile de Colonting, nivel situa Ia aancim de ee, 400 = 6,00 m, La data efeeturariéforajelor necesare la intociizea Studiului geotebni (doua foraje de 15 m si ttei forse de 50 m), pe amplassmentul IFIN-HH, nivelul maxim al apelor featce s- situa inte 4 Si 6 m funetic de cota terenului unde ss facut masurarea, De romurcat ca peroada executarii {orajelor (mijlocu nit mai 2010) a fost precedate deo iarna bogata in zapadasio primavara cu pho consistent,= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, PU. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP eat. HARTA HIDROGEOLOGICA Seara: 1/100.000 Dew etrers pr in sles cept ia = Lins oot Pon av wrt= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, RUZ. INFRASTRUCTURA DEE CERCETARE ELINP es 3.4.Clima ‘Amplasamentul stuiat se situeazaint-un sector cu cima continental, respectv in cadrul ‘inutului climatic al Campiei Romane. Regimul climatic general este caractrizat prin veri foarte cade, cu canttati medi de precipitati nu prea importente, care ead, in mare parte, sub forma de averse si prin iomi relat rec, marcate a intervale neregulat,atat de viscoe puternice, cat si de inclzvieeovente, cate provosca discortinutaein timp si spats a statu de zapada. ‘Temperatura acrului prezinta medi snuale de ordinul @ 10° 10,5* C, eu un ecart pentru vali medi ale Tun julie de 22° + 23° C si xespeciv pentru lane ianaarie de -2"-+ -3° C. Numarul ‘mediu anual al lelor eu inghet este de 105, Preciptatile atmstrice inregitreazacantitati medi anuale de esa, $50 mm, eu valori medi ‘enirs luna iunie de ordinul a cea, 75+ 80 mm si pentru luna februarie de cea. 25 ~30 mm, Cele mai ‘mari canitai de precipita cad in somestul cald si ay aderea caracter de avers, find insatite de escarcati eletrce si viel, iar ueor, poe slabe sunt eproape absorbite de masa serului feriate care inva rasa Stratul de zapada are © durata medie anuala de cca, 50 zie, eu grosimi medi decadale ce ating valori maxime de oca, 10 em. Conform STAS 6054/77 ,Teren de fundare-Adancimi maxime de inghet ~ Zonarea teritoruiui Romanie", in zona cercetta adancimea maxima de inghe este de 80.90 em. > Regim eolian Pentru zona snalzata vanturile deminante surt cele din directiile NE (20%) si E (20%), urmate de cele din SV (17%) si V (1496) Freeventa medie anvala a calmalui este de cea, 10%. Vitezele medi anuae ale vanturlor sunt de ordinal a 2,2 +45 mis-RaronT DEMMEDI ECO SIMPLEX NOVA, PU INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP ————— ee 3.5. Flora si Fauna Amplasamental planuui urbanistic propus nu se afa in iteriorul sau in veinatatea une ai naturale proteat, ca parte integranta a retelei ecologie europene Natura 2000 in Romania, Dovada acest fapt este Declartia autora esponsebile de montorizaveasiturior Natura 2000 (APM Ifo) nr, 11457/01,09.2010 (anetate fa documentatie). Orasul Magurele se afla in partea de sud a judetulai Iv, iar sitrle Natura 2000 sunt Ioealizate in parten de nord sjudetul, po teritoral administrati al comunelor Moara Viasei, Gradistea, Nui, Grain, Pris. In prezent, amplasamentul pe care se doreste relizarea inftasiructurik de cereetare ELI-NP, ste putalacoperit de vegetatearborescenta,arbustiva si irboasa spontana. aul arboricol siarbustiv este reprezentat de speci forestiere care au apart in timp, prin incoltrea diveselor semintetransportate de vant, pasar, animale pe aceasta suprafta si dato condor climative si solulut au germinat, iar in timp au format adevarate palouri de vegetatic spontana ca inaltimi de pana la 4-5 m, Exemparele prezente in acest perimetr sunt din urmatoarele speci Acer negudo, Acer platanodes, Acer pseudoplatamus, Acer eampestre, Quereus robur, Quercus rubra, Crataegus monogyna, Prunus cerasifera,Juglns regia, Gleitsiatriacanths, Populus nigra, Populus alba, Morus alba, Morus nigra, Ailnthus alssima, Ulmus glabra, Robinia poeudoacacia, Rost canna, Corus sanguines, ‘Analiza vizwla a teremulu a condus lo estimare a numaruui de put de arbor si arbusti de pe suprafiteanalizats, rezutand urmatonrle: + _vegetaiespontana arbor’ trunchi peste 10 em siinaltime 4-5 m~ 14 buc. = _puleti de arbor diametratrunchi Tem siinsltime 23m ~ 237 buo* + _puleti de arbor diametra trunchi 3-5 em siinaltime 15-2m ~378 bue:* + _arbusti sponta inatime 1-1,5 m = 759 bu. Restulsupraetl este acoperta cu vegetateirboasa, * datorta numeral mare de exemplare pe suprafete restranse si lips lumii acestas-a inti pe vericala sim preznta 0 coroana bine dezvolata, Pe laturile de nord, est, sud si partial vest, a terenull propus pentra amplaseres instruct de cercetare ELENP, se fla 0 padure circulara (ex raza de aprox. 800 m) ce constitue zone de rotectiesanitaa pentru atvitatile din domeniul nuclear care se desfasoara pe amplasamentl IFIN- HU. ee= RAFORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA RUZ. INFRASTRUCTURA DE-CERCETARE ELINP —— ms ‘Sinuziaicrbousa este realzata de un numar mare de speci sirealizeaza 0 acopeire de 50- 60% in Fanesie de gral de laminozitate la vel slut ‘Specille cele mai reprezentatve si caactristce acstu tip de habitat sunt: Melica uniflora, specie care in Jocurle msi putin umbrite devine dominanta slturi de Polygonatum latifolium (pecetea lui Solomon), Carex pilosa (rogoz), Geum wrbanum, Euphorbia amygdaloides (laptcle cucului), Galeobdolan luteum (urzica moarta galbens), Corydalis cava (brebeneD, Lothyrus niger, Carex divuls, Scutllariaatssima, Stachys sylvatica, et Arbor inal ofera conti de cuibartspcilor de pasri ce prefera coronamentele ine (ex Corvus corone, Corvus monedula, iar etajele inferioare sunt prielnicestuzilor (gerul Turdus). In general, structra arboretulul constitu pentra uncle specii de pasari un habitat favorsbil,oferind eateva nse ecologice. In micilescorburi naturale, crapaturi sau cuiburi abandonate de ciocaniori cuibarese 0 serie de specit cum sunt Phoenicurus phoenicurus, Sitta eurpaca, Parus major (pitigoi mare) sa. La nivelul ramurilor ineroare, © vegetatci ierboase si a arbustior se formeaza nse evologice pentru specile de pasar ce euibares in eajeleinferioare ale padurit, aproape de sol cum ar fi Lanius collurio (sffaneioe rosatic), Eriheus rubecula (macaleandru), Emberiza citrinella (presura galbena,precum si speciale genuluiPhylloscopus, Sylvia, Luscinia, Passer ete) In perioada de migrate sau in timpul ier, Turd pars (cocosr), Turd ilacus(sturzal villor), Regulus regulus (ausel cu cap galbes), Fringilla montiftingilla(cinteza de iar), Pyrrhula Pymrhula (mugurer), dar si pasari rapitoare cum ar fi Buteo lagopus (sorecar incaltat), Falco columbarius (soim de iama) ete. fc oprire sii unde gasese bran si loe de ohn Imagini din interiral amplasamentuluis In partea dreapta= RAFORT DE MEDIU ECO SIMPLEX NOVA, RUZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP ms 2. In plana indepartat ~ padure! zona de proteti a insttutulut ‘In prim plan vegetati spontana arbor! si arbusti-inltime 2-3 m ‘La nvelul solu vegetatielerboasa 3. In prim plan ~ arbusti Rosa eanina - vegetate spontana 1-1,5m ‘In plan seeund — arborispontani inltimi 2-3 m ‘La nvelalsolulul veyetateferboasa 4. Aglomera fe in suber lips lumi= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA RUZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ‘5. In planul indepartat sin stanga—padare/ zona de protectie ainstitutulal In parta dreapta — vegetatie spontana arbor! sl arbust- naltime 2-3 m 6. In plana ndepartat~ padure/ zona de protectic a institutulut Stanga ~ dreapta ~ vegetatc spontana arbori si arbusti- inaltime 2-3 m ‘La nvelulsolulu vegetatielerboasa 3.6.Solurile Soll este unt din principal component a invelisulsi geografc. Stud lui are importants in cunoasterea uneiregiun intrucatrefleta in caractrele sale conluearea in timp si sub diverse forme a elementelor structuriifizico geografice, Solul are un rol principal in ceea ce priveste repartitiacuturilr agricole si produstivitata ecestora~RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, RUZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP Soluri 8 hifoo Eine [Lo Jone omen i Pentru zona comunei Magurele sunt carcterisitice solurile din casa argiluisolurilr (run rogeate de padur) gi din lasa molisolurlor (eeroziomuri). 3.7. Caracteristici geotehnice entra zona in care urmeaza sa se realzeaze infastructura de cercetare ELL-NP, in anul 2010, S.C. EXPERCO-ISPIF Bucuresti a intocmit un stdiu geotehnc, Pospectiunile geotehnice de feren au avut in vedere prescrptile din normatival NP 074/2007. Acestea sau concretizat prin xecutiaa cin forge geotehnice, atk 2 foraje eu adancimea de 15,00 m fecare (F2, F3), pe zona aflata I su de claire IFIN-H;= RAPORT DEMEDIU— ECO SIMPLEX NOVA, LUZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP Pay i~naroxr DemeDIu— ECO SIMPLEX NOVA, PU. INFRASTRUCTURA DIE CERCETARE ELINP — Amplasamentele de prncipiu ale frajelor geoehnice au fost localizate pe teren de coman cord cu beneficiarl(IFIN-HE), in final acestea find executete cain figurileanterioare, Forajele geotehnice si reautatele analizelor de laborstor au pus in evidenta earateristicile stratiicatiel generale a terenuli din cadrul amplasamentului cercett, 1. Pentru zona afta ta su de IFIN-HH: ~ Existenta le supafitaterenuli, unui pachet do format coezive, constituit din argile si agile prafoase, cu extindere pana la edancimi de ordinal a 3,70 (F3)+4,70 (F2) m. Argiele si agilele prafoase sunt plastic vartoase, au plstcitale mare-foarte mare, sunt umede-foarte tumede si sunt constitute dn punet de vedere granulomettc din agit (37-47%), peat (42-47%), nisip (6-179), si pits (0%). Din punct de vedere al compresbiltat, in general, formule ‘coczive de suprafta se caracterizeeza ca ind pamanturi cu compresibltate mare. = Dezvolterea in adancime (3,70/4,70 + 11,20/11,50 m) @ unui pachet de formatiuni necoezive, lctuite predominant din pictisuri cu nsipuri, ve corstituie .Pictrisuile de Colentine” din aceasta zona, Din punct de vedere granule sunt constitute din aril (0%), praf(1-10%),nisip (24-489) pcre (51-759), = Prezent, sub formatiunile necoezive, din now a formatiunlor eoezive detpolargilelor, pana la adancimea finala de investigare a frajlor de 15 mm. Formatiunile epezive de adencime sunt reprezentate de argileprafoase, plastic consstente, cu plasticitate mare-oarte mare, practic saturate, constitute din punct de vedere granular din argia (47-54%), praf (34-4594), nisip (6- 1684) 3 picts (06). 2. Pentru zona alata la est de IFIN-HEH: ~ Bxistenta, pe touta adancimea de investgare a forjclor.a unor strate de pamanturi coezive, rupate ast + Formatiunicoezive de suprafita, constitute din agile, eu extindere pana la adancit 4 ordinal a 320 ($3) + 5,90 (St) m Din punct de vedere granulomeric sunt ‘constitite din agila (43-50%), praf (31-40%), sip (13-23%), petri (0%), + Formatiuni coezive intermediare, consituite din argile grase,argile si agile prafoase, cx extindere intre adancimile conventionale de 10,0=30,0 m, Din punct de vedere ‘granulometric sunt constitute din argila (52-63%), praf (30-53%), nisip (2.34%), pitts (0%); + Formatiun coezive de adancime, constitute din arile gras, angle, agile profoase si pile nisipoase, cu extindee inte adancimile conventionale de 30,0°S0,0 m. Din —___——oq_ ,= RAFORT DE MEDIU- CO SIMPLEX NOVA. PAZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP. ss punet de vedere granulometric sunt constitute din argila (30-65%), praf (27-43%), nisip (3-339), petri (0-39). = Dezvottaea unorformatiuni necoezive bine delimiteteItologc si spatial, repsectiv + Pana la adancimea de 15,0 m (3,20/5,90 + 10,S0/12,50 m), cu un caracter mi prose, ‘constitute predominant din petrisuri cu nisip ce reprezinta,pietrisurile de Colentna” 4in aceasta zona. Din punet de vedere granulometric sunt constitute din egia (0%), raf (0.0%), nisp (18-9196) pices (2.82%), + Peste adancimea de 15,0 m, cu un caracter mai fin, repezentste predominant din risipur, Din punet de vedere granulometrc sunt constitute din gia (0-5), praf (S- 14%), nisip (31-9496), piers (0-589). + Prezenta, sub forme de strate de sine statatoare sau variatilaterale de facies, a unor formation lab coezive, de tpalnisipurlorargilowse si nisipurlr prafbase, ev deevoltar preponderenta la adancimi mai mari de 20,0 m si eu o grosime curmulate avand seasul de erestere $1 18283. Din punet de vedere granulometrie sunt constitute din argila (0-29%), pra (14-36%), nisip(35- 84%), peti (0-670). Conform Normativuli privind documentatile geotebnice pentru construct", indicativ 1NPO74/2007, lucrarea se incadresza in ,categoria geotehnice 1”, datorta una rise geoteie redus, conform tabeluli ‘Clasificare Punctaj Pamantur coezive ev plstictate mare Condit (0p>20%), avand e<1,1 si 120,75, in (eren conuitle une sratficati practice “Terenur bune ? _niforme si orzo ‘Apa subterana | Exeavatia mu coboara sub nivelulapet Fara epuismente 1 eee ‘Normal® 3 ‘Rise inexistent sau neghyabil al unor Vecinstati degrdarl ale construtllr sau Fara iscuri 1 retelelor invesnuate Zona seismica Zona 90246 5 (Normatv P1.00-1/2006) he geotehnie ‘Redus 3 Finportanta comtructiel va f stab anexs2. de provectantal general conformitate Gu FLG. T6G/1997-= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, PU. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP es > Potential seismic Amplasamentl stadt este situat in apropiereaorasului Bucuresti si se incadeaza in zona de ‘maeroseismicitte I= 8; pe scara MSK (unde indice { corespunde unetperioade mei de revenire ée50 an), conform SR 111001-93, ups normatival P10O-1/2006 ,Cod de proiectare seismice ~ Partea I~ Prevederi de proiectare pentra clad, amplasamentl se caracterizeaza prin: = valoarea de vart a aceeleratiet ttenulul pentru proiectare (pent cutremure avand interval mediu de recurenta IMR = 100 ani este 35 = 0.24 gs + _pevioada de contol (colt, Te a spestrulu de spans: Te = 1,6 sec La caleulare structri de rezistente pentru clade experimentale se va avea in vedere a la producerea unui eutremur majo, echipamentele montatein aceste clair, sa mu fe deteriorate 3.8, Patrimoniul cultur: Pe terenul care face obiectul planlui wrhanistic zonal muse gasesesituriarheologice si ma ‘este amplasate nico constrictie monument ce ar putea aveavaloare de patrimoniu,~RAroRr DE smEDW ECO SIMPLEX NOVA, PLZ INFHASTRUCTURA DE CERCETARE PLINP ——S$$.S CAPITOLUL 4 — PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PULZ. Planul de fata se fundementeaza pe princpial dezvoltai durabile, pe protejares mediului si priveste activitati care se aiba in vedere 0 dezvolare eoonomica si urbane armonioast. In exdral proiectului propus se vor utiliza tehnologi pretenoase mediului, care respecta prevederile legale privind protects acestia, ‘Administrarea eficienta ® proietuli va contribui Ia dezvolarea socila si economica a repiuni, prin creseren calitatit viet, ii va aduce contibuia le existenta unui medin mai protest, ‘mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durbiltate in gstionarea resurselor zone, Amplasamentul pe care se doresterealzares ELI-NP, situst in intravital orasului Magurele, este un teren liber de construct si amengjari, acoperit cu vegetatiespontanacarscterstica zone, Pe terenul care face obicctul planului urbanistic 2onal mu se eases stu arheolgce sim ‘ste amplasata sci o construe mosument cea putea aves vaboare de patinoni In perimetral fat in disci cats in cel Fito, nu sunt delimitate zone care sa preznt 0 e protecie avifauitica sa arle spociale de consenare reglemeniate conform 0.U.G. nr. 57/2007 ~ pivind segimul aor naturale pote, conserva Inbittlr natural, afore i funestbatice Prin urna, poistl props mete psi a aba fest semmifieativeasupra un sit Natura 2000 importanta specala, cum ar fai {In prezent IFIN-HH are implementa programe de monitorizare « emisilor radioactive st ‘adioactivitatt mediulu in zona de influenta, precsm side supraveghere dozimetrica a personals si ariel, Aceste programe urmeaza & fi extinse si pentru instalatile radiologice aferente aot Infastucturi de cerestere. Limitele de fincionare ale instalatilor radiologice sunt stabilite de CN.GAN,, in procesul de autorize. Rezutstele monitorzarilor sunt raportale periodic la CN.CAN (report anual. Conform autorizatie! de gospodarte a apeor nr. 20-1 din 06.04.2009, IFIN-HH are obliga sa realizeze monitorizareacaliati apei evacuate in raul Ciorogarla si sa inaiteze un raport lunar cate Autoritatleresponsabile eu gospodarirea apelor. CCalitstes globala« factorilor de mediu din zona studita, este areciata ca find buna, pe ‘eritoriu mu exsta surse majore de polusre & aerufi, apd, sau solulut care sa induca un impact negativsemnficaiv ~gradul de poluare find in limitele admis de notmele de protectie a media in vigoare, Exceptie face prezenta pulberor in suspensie ~ fsctiuni resptabile (PM 10) ~ ce ee= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘PW0Z, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELENP ——. ‘depasitvalorile limita impuse penta calitateaseruvi Ia stati de fond suburbana Magurele (IFIN- HH mu desfasoaraactivtati care sa produca PMIO) si concentratile azotului in apa evscuata, are depaseselimitele impuse de NTPADOI. Poluarea cu PMIO exe probabil sa apara din actvitatea esfisurata de stati de betoane localizata lange centra orssuli si afleta pe directa principala a ‘vantlu, spre stata de monitorizae clitateaer si din traficul rater din proximitatea state, Vaorile inregistrate la azot total, azoti, azote, azot amoniacel, situate peste limita impusa, nu sunt 0 consecinta a sctivitatlor dosfusurate pe smplasamental IFINCHH, sau a unei epurari recorespunzatoare a apelor uzate in statin de epurare, In urma cerctarilovfanalizelor efestuste si pentru apa de pe alte amplasemente, s-2 contatt 9 crstere a concentrator acestr indiestori in furile de iar. Pe baza analize! tari actuale a medilui in amplasamental P-U.Z, sin vecinatateaacestuia, su fst ideniicate aspectele caracteristce si problemele relevante de mediu pentru acest amplasament. HG. mr, 1076/2004 si Anexa I Ja Ditectiva 2001/42/CE, prevad factorivaspectele de media care trebuie avatlavute in vedere in cadrl evausri de miu petra planur si programe. [Lnand in considerare tipul de plan analzat, si anume, un plan urbanistic zonal ce are in vedere realizarea une! infastructri de cereetare lamina extrema (ELENP) ~ interact lnser-materie, ‘pentru zona plano studiats-2ustbiit a relevant (pentrs afi lat in considerate in evaluarea de ‘mediu) urmatorit factor de mediu: apa, soll, aeeul, populatie si sanetaten umana, 2gomotul si vibrate, ora si fauna, Problemele de media actuate relevante pentru zona PLU. au fost identifcate pent fecare factor de mediu in parte. Rezataele procesuli de identifiare a problemelor de metiv actuale pentrs zona P.U.Z sunt prezetate in tabelul de mai jos:RAPORTDE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PU. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELENP EE Factoriaspect ‘demedia Probleme aetuale de media Tncite THINCHM, allt po terenal audit dupuane deo retea de alimentare cu apasi analiza, asa cum a fost prezentat in capitolele anteroare. ‘Apa |Terenl pe care se dorsterelizarea infrastructure cercetare ELI-NP nu exist tea de alimentare cu apa sau canalizare. Modul de asgurare a acestora a fot prezenat in captoeleanterioare - [Caltateasolului este corespunzatoare willzahi pentru consirurea une infrastructure cercetare. [Din studi geotehnic eiese ca perimetal afeentinfastractrii ELILNP este an] leren bun de fundare, favorabil executarit unor construc de diferte ‘pur si Sol |imensiun, in plan orizontal si vertical, lin incintaIFIN-HH este implementat un sistem de gestionare a deseuilr real lain activtatiledesfasurate pe amplasament, in concordant cu legislatia in vigoare Tn zona amplasamenulat audit, nu sunt sare majore de poluare a aera Terenl studiat se alain interorulunei padurictculere de protect, en rza de aprox. 800 IFIN-HH ae implementate programe de monitorizare ecalitatii aeruli din zona |(emisi radioactive). In plus, in cadral programufui PHARE 2000 a fost pusa ia unctiuno o retea automata de monitorizae a alta aerui in Capita, in zona [Magureleexistando state de fond suburbena Acrul Zgomot/ [in zona anplasamentlai audi na Sant Save importante generatoare de egomot al ‘apeatit | vibra. [Pris iplementares plnafui props, se va shina funetiunea renal anal HTerenul pe care se doreste realizarea inftatrocturi de cereetare este acopert cy egetatie erborescenta,arbstve si ierboase spontanacaracteristica zone, |Anuliza vizuala a terenuli a condus lao estimare a numarului de put de axbori si ‘Se va pustra zona de spata verde pe cel putin 30 feronta proiotul ELI-NP. Flora si fauna [Suprafita de spata verde va formate din: ~28% teren neproductiv existent si mentinut, scoperit cu vegettie spontans; =1% tren de spot, =29,3% spat verzi existent, reabiltate si completa, Se vaincerea pe cat posibil, ca mplasarea constrctller sa conduca la pastrarea eopaciloraflati la maturitate. In zona amplasameatului antiga nu sunt speci protjate de flora i fauna IFINTIN are implementa un program de monitorizre a fiorilor de med, irivind radioactivitatea mediului in zona, monitorizar care sunt raportate anual la ICNCAN, (Conform rapoarelor de monitorizare a factorilor de medis, FIN-HH se incareazal [mult sub limita de constrangere de doza impusa de CN.CAN, (9%) priving lchivalentl de doza pentru grupal eric si nu au fost semnalste probleme del ‘suatate in randul expuslor profesionali sau populatii, care sa fe legate del rein. [ELENP face parte din categoria instaltilor radiologic, categorie dstineta de [intastracturie eritice de tpulreactoarelor nucleare de fisiune. Populatia/ popalatie, —. == RAPORT DE MEDIO ECO SIMPLEX NOVA _P.UZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARR PLINP i CAPITOLUL 5 - OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI 5.1. Obiective de mediu Dezvoltarea durabila insearmna flosrearesuselor naturale pentra ativitaile economice, cx ‘mentinerea in stare de fanctionare & ecosistemelor in regim natural ea ssteme de suport al viet, ‘conservarea biodiversiteti, sub toate formcle ci apelul la resusele regenerabile fara depestca ‘apacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuerea flositii resurselor eregenerabile, micsorarea presiunil exereitate asupra ecosteel prin poluae, Dezvoltre durabils insoamna depasicea fizelor de ,stapunie a naturit de catre om” si divortal dintre om si nstura” specitice dezvokarit industrial si ,reconilerii omului cu natura”. Scopul evatuarit de medin pentru planet si programe consta in determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului le planului anaizat. Acessta sa realizt prin evaluarea propunerilor Plan Urbenistic Zonal propus, in raport cu un set de obiective pentru protect ‘mediului naturals caste. (Obiectvele de mediu descru starea mediulu In care se va ajunge (starea fila dorita sau directa dria de evoltio a unt impact). Indicator sunt carta masurabile (si posibil a i prognozate) uilizate direst sau indirect pentru masurarea obiectvelor. Indcatoritofera un mijloc de masurare a progreseor in directa realizar in timp a obiectvului de medi. Tintele sunt o cerinta privind performanta de detals, legate de abiectivele de protectia _medivlui side regula euaniticate si stabilite pentrs un interval de timp anume. Le stbilrea objetivelor de mediv s-au lust in considerate atat propunerile PLU, eat si starea actual @amplasamentuli pe care se propune realizes obiectivelor plana, CObiectivele de mediu iau in considerae si reflecta polticile si stratgile de protectie a mediului, nationale si le UE. Obiectivele sunt foealizate pe fatorivspectele de mediu asupra «storaplanl analizat poste avea un impact semnificativ, pozii sau negativ {In contnuare vom prezenta obiestivele de mediu relevante pentru plan analiza:UA 9p oWoz 2p 1 peso 1s sory jms aren soe 1 oqmnsns00 taoydso0s eyporond ad nse no eyguioo onisuaain unseW - | 1SosinsH|oWORZ op injjoatu IeONpY =| yOWOTZ axdase Js nna : - |» wom op vmgeadng - 18 mao mampondyes 6 muUIUED BARON = | tes. aie ade 9p yume ope anneou asiogo op ijaupour HROIENS | ‘uum njeamnsuco syeunsep ade | (002/100 VaLND wHROI019 ys lUsiuop wy atsdaura apparonp ‘W arenoeaa s0pode © 2 | no poo? IDNs GRAN ‘fea soja © uopede sandoud mampnnsegur ope ed op sofru e ‘ode m roveod ap eres op sjede sudo -|__eay oyEIpHy ou ypous 9p 2a nipau 2p psy ML pau 9p 2AN92190 pederiaen a ASTEROID 4a VuoMMISVIENI-Z Va VAON XITNIS 094 ~ NLGW 4d L4OAVHeu upon wy soBoqn Foe aodge un syassope ia reds soun varensisy_-| fos w asndoxd soyunjouny vasmoquy | serpmis roused ‘adap pmieus sopzoqr v(yaisod eo af) raneonong ers pusud uore>yput — ~niaaw 30 L40avI-=RAPORE DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA 'P.UZ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP i 5.2. Consideratii finale Prin prezentul P.UZ. se urmareste solutonsrea si reglementarea din punet de vedere urbunistic a arcalulu dlimitet, pe baza de replementari urbanistce si regulament aferen, in vere posibiltatiivitoare de construire cu maximum de eficients, Se preigu prevederle PLU.G, Oras Magurele pentru UTR-l propes pe portunea de tren pe care exsta IFIN-HH (UTR3Ie) ca unele completari specie investitioi ce se va reliz,respectiv sctivtate de cerestare si pare de actvitati, conform Plansei de reglementari urbanstice anexate. Se vor fue in evidenta toate documenttile avizate in zona in ceca oe privestecaile de comunicatic majors, dar se vor fae si corelar cu situatia actus in care noiledezvohar cat si cele vitoare vor inluenta aceasta expansion acailor de comunicatie cu vecinatatea, ‘Pana in omentol intocmiri prezentlui Plan Urbanistic Zonal nu au fost aprobate ate planurturbunistice zonale care se impuna anumite conditi de dezvoltare pentru intreg terenul ce 8 _penerat acest plan, In faze preliminara realizarii PLUZ~ulvi au fost realizste urmatoarele studi de fandamentare, ale caor conluzi au conditionatorpanizarea urbanisticaulerioara«investiti: ~ Studiu de fezabiltate Extreme Light Infiatructure~ Nuclear Physics ~ Studiu topopratic realizat de 8.C. PROIECT BUCURESTI S.A. si avizat de Oficil de Cadastra i Publicitate Inobitiars Now. ~Studin geotehni raza de S.C. EXPERCO-ISPIF Bucuresti ‘Memon spati vezi intocmit de $.C. PROIECT BUCURESTI S.A. lanl rbanistic zona s fst intocmit nando cont de: = Codul evi ~ Legea 350/2001 privind amensjareateritoviului si urbanism, cu modifiearile si completarile ukerioares Hotararea Guvernului nr. $25/1996 republicata 2002 pentru aprobares Regulamentulsi General de Urbanism; + Legea nr. 50/1991 cu modificarile si competarile uteroare privind autorizarea executrii constructor si unele masuri pentru realizar lcuintelor; + Leges nr, 18/1991 eu modifcarilesicompletarileulterioare,« fondulu funiar; + Leges nr, 54/1998 prvind circtatia juice teremuiboe; ~ Legea nr. 33/199 privind expropirea pentru cauza de uiltte publica; FES EC WEE 8 8p7?“FC“CO= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘PUZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP ————— — = Legea nr. 2152001 a administrate’ public locale; = Logea n. 7/1996 a cadastral imobiia si publictati imobilare; = Legen n. 10/1995 privind caltatea in construct, cu modificarle si completarile lterioares = Legen nr. 137/1995 privind protects medial, cu mositficarilesicompletarile ulteriare; + Leyes nr. $2/1998 privind regiml juridical drumurilor; = Legen mr. 107/1996 a apeor; ~ Legen nr. 213/1998 privind propricttea pablica si rogimal juridie al acestia; = Legen nt. 219/1998 privind reg concesuni = Leges mr. $2000 privind zonele protejete; = 0G. nr. 602000 privind achizititepubice; = Oxdonanta 27/2008; = Codul ive, In vedereaprotectiei mediviu sa stnstati populate, prin P-U.Z. se propun urmatoarele: ‘+ management durabil al resurselor de apa: - apele pluviale proepurate si apele menajere epurate vor fi evacuate in canal ovoid cu @ 110 em (Cl) ce coleeteaza apele wate de pe platforma IFIN-HE, cu debusare in raul Clrogarla. Apele evacuate in raul Ciorogarla ver indeplini la ‘evacure limiteleimpuse de NTPA.001/2005; + realzarea infastructuriinecesare unei gestionari corespunzatoare a deseurilor, precum si entra colectarea selectva s deseurilorreciclbile; + realizarea de spa verz in incinte (min. 30%); + utlzarea unei soluti ecologioe pentru incalirea si raciven spatilor, respetiv instalti jeotermale (pompe de aldara); + utlizarea de tennologi cae sa permite monitorizarea permanenta a parametrilr instalstilor si echipamentelor supravegheate precum si larmarea in cazul varsticiacestora peste anumite limite prestablt su in caza esr din fnctis + implementarea unor programe de monitorizare a emisilor radioactive si a radioactivitati mediului in zona de influenta in conformitete cu constringerile de doza impuse de catre (CN.CAN. in procesul de autrizare= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, LUZ INFRASTRUCTURA DE CERCETAREELINP ee CAPITOLUL 6 - EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 6.1. Impact si efecte rezultate din implementarea P.U.Z. ‘Terenul care a generat prezentul plan este situa in intravilanl oraului Magurele, in partea de sud-vest & Muniipiui Bucuresti, (a 3,5 km de limita acestia sila 10 km de centry, si are © supra informa neregulata, de 299 658 mp, Prin prezentul Panul Urbanist Zonal se doestecorectarea nei erork materiale aparuce in PLUG. Magurele si sealizarea pe 137 075,29 mp din suprafta analiza, » une inffastructuri de ceteetare lumina extrema (ELLNP), Terenlinsuprafta de 137 075,29 mp este liber de construct si acopesit eu vegetatie spontan caractristcs zonei. Impactul asuprafactorilor de mediu se impate in ‘impact eare poate sa apara in timpul constructilinfatructri propuse; ‘impact cate poate sa spara in timpal exploatarit infastuctari, Eventuatele efecte negative minore specifice organzari de santier pot fi evitate eu usurinta prin aplicarea bunelor practic de adminitrare a santierali sia nor standarde si proceduri ecologice solide, Pentru perioads de explatare efectele principale pe termen medi si hung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normatvelor in vigoae, entra fecare factor de medi, ‘Va fl implementat wn program de monitorizare care sa acoperefiza de constructs si fixe de explostare a infrastructuri propuse, CConceptul infastrucurit are ls baza relizaren unui centru unie de monitorizare unde se transmit toate informatie privind fanctionarea usar, echipamentcoy, sistemelor de comands si ‘contro, sstemelor de monitorizare si slarmare, Acest concept presupune utilizarea de tehnologti care 8 permita monitrizarea permanenta a parametilor instalatilor si echipamentelor supravegheste, ‘precum si alarmarea in cazal variate acetors peste anumite limite prestabilite sa in exzul esti din funetie,~RAPORT DE MEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA, [P.UZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELNP 6.11. Estimarea dozelor de radiatit LIND, prin procesele de inteructic laser-materie, este asocita accleratoarelor de particale conform definri din Proietul European “ELI-Prepaatory Phase". In aceste condi inftstructara de cerceare ELINP se incadreasa in categoria instalatilor radiologice, eategorie distincta de infastructrileertice de tpulreactoareor nucleare de fisiune Prin strucura sa, ELLNP are urmatourele generatoare de radii: ~ _Acceeratorl de electron care produce pulsuri de eletronicu energia maxims de 600 MeV, eu ‘dutate de 2 ps distribute into structura de 120 tremur pe secunda eu cate 100 pulsuri pe tren; = Sarsa gamma reaultata din intersctia unui laser optic de putere medic eu fasciculul de electroni sccelerat mentiont mai sus, care produce fotoni cu energia maxima de 16 MeV ~ Radiat rezltate din imeracta laseralui de mare puter cu diferit tint, lao densitate de energie de max. 10” Wien: grupuri de electron de 1.5 nC la feeventa de 0.1 Hou energia maxima de 35 GeV, protoni cu energia maxima de 2 GeV. Aceste particule rezukate din reactia primara lasertnta ce sifsciculele de electron’ si gamma genereaza Ia randul Sor radiati secundare la interactia cu materialul camerei de reatic, al beamdump-utilor de stopare « fiseeulelor si al ccranelor de rdioprotetie: neutron, electri, pozitron, fbton, miuoni si pion, de care se tine scama i calcularea eranelor de radioprotecte, Toate acest radial sunt generate numal cat timp sistemele de generare sunt alimentate eu energie electrca, fapt ce deosebeste acest tip de ifrastrucura de cele erie de tip reactoare ‘mucleare de fistne. Rediosctivitatea indusa format in principal de redionuclizi de viata seurta exe iminuata la muni posibil, prin slegeres corespunzatoare a mateialelor din care sunt constnte camerele de reactic, eamdump-urile si ecranee de radioprotete, > Bstimarea docelor de radiatit Pentcu estimarea dezelor de radiatit in domenial energilor mentionate anterior, se felosess coduri de caleul dedicate, Estimarea dozelor pentru ELI-NP 5-2 faut eu programul FLUKA. de cate personal insruitspeial, pe baza termenilr sursa furnizati de studileefectuste in cadrul Proiectulut European “ELL-Preparatory Phase", Acest cod de caleul permite dimensionsrea eeranelor de radioprotectie asf incat doza maxima snuala pentru personal expus profesional sa se incadreze in Timitele maxime admise de legisltia nationale (20 mSv/an) si constrangesile de doza impuse de cate autritatea natonala de reglementare, Comisia Nationa pentru Contolul Actvitatlor Nusleare-RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, (P12. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELUNP- es (CNCAN) in procesul de autorzare al inftastructurit. Simularile sunt facute pent ziduri de radioprotectie din beton normal cu gros intre 1 m si 2m funtiede-2onaradiologica protjata [Echivaletul de doza integrat pe un an de zile, calcula in imediata apropiere la extrioral idurilor de radioprotectie este de maxim 2,5 ySv, care este mei mie decat nivelul maxim admis pentru populati al echivalentlui de doza pe un an de zile (IS), ‘Luand in ealeal timp madiu normat de Iucra pe an efetuat deo persoana in cazal in care ar stationa permanent in apropierea unui 2d de radioprotecti,echivalentul de doza anual ar 6 0,6 pS. Avani in vedere ca zdwrile de raioprotecti mu sunt in acelsi tim si ziduriexteioare ale clad si ‘cape timpul desfusurarit experimentelor este interzisa statonarea persoanelor in zoncle ‘xperimentale sau in hala aecelertoruh, dozele reale vor fi mult mai miei deat estimaree de mai Prin ntrarea in funetiune a nol nftastuctua de cercetare,luand in caleul toate emisile osbile, se stimeaza ca nu va fi depasit nivelul de constrangere de doxa,stabilt de CN.CAN,, ‘pentru activiatile din domentul radiologe st nuclear de pe actualulamplasament. 6.1.2. Impact asupra factorului de mediu aer 6.1.2.1.Faza de constructie Faza de constructie consta in pregativea terenului, construres. si amenajrea clair propuse, si calizarea reteleorelitae prevazte in plan. Tn aceasta fiza, susele principale de poluare sunt reprezentate de actvitatile specifice onganizart de santer, iar impactul se manifesia In special asupra factorlor de mediu ae, sol, populate. LLucraile deconstruct cirelatia auto insane, vor genera poluare a aerului eu ‘+ palber (Sedimentaile sin suspensi) ~emisi fugitive, de suprafita — necontolate; ‘© gaze de esspament ($03, NO,, CO, COs, COV) emise de autovehiculele implicate in rocesele de transports excavare~surse mobile; ‘+ poluanti generati de operate de sudura (particule eu continut de metal, mici cantitati de €0,NO9, Sursele asocate lurarlor de constructic sunt surse descise, bere, nedinijate, joss, cu pact strict local, temporar side nivel redus. eeECO SIMPLEX NOVA UZ. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE FLLNP ‘Se meationeaza ca actvitaile pentru realizarea proprv-ziss © constructor, insemnand Iucrasi de excavare, tumarea de betoane si lurari de construct-montaj, nv condue Ja emis ‘importante de pont, eu exceptia celor mestionati anterior Evaluates emisilor generate de suse asocate ural de consrustie nu poate fi facta in ‘aport eu prevederile OM 462/1993 “Condi tehnice privind rotectia amosterei* deoarece aceste surse sunt nedirijae, ar imitele prevazute de OM 452/1993 se refer la srs dtjte, De asemenes, trebuie mentionat ea, prin natura or, sursele asociate hnerailor de constuctie ‘nu pot fi prevazute cx sistere de captare si evacure dra a poluantilr. Prin aplicarea pe tata duata exccutie obictvolor din program ¢ unor masur obigatort de proteare a factorior de medi (masuriprezentate in caitolul 8), cumulat cu speciticl de dispersio a cemiilor in teitoria ‘cu vecinatates ca paduren de protectie, va rezuta un nivel de Pohare/impurificare mai redus care va conduce le efeste minore, ineadate in pul “efeete nedecelabile cazastic™ 6.1.2.2 Fag de exploatare ELLNP esteo intastructura de cercetae, s cari realizare tehnica se bazeaza pe tchnologii de lukima generatic din domeniul laserilor de mare putere, al acceleratoarelor do electron si instrumentatiei din fizice nuciara. ‘Susele principale de impurificare/poluarea gral pot fi reprezentete de: + sctivtatle desfsurat in zona de experimente; + trae ato ~surse mobile; + bucetaria canting. Prin adoptarea solutii de asigurate a incalziti si rain spatilor ex pompe de exldura (nstalatit geotermale, se reduce concentra de polvanti evacuate in ser. Pompele de caldara reprezintao skemativa ecologic, cu un impact rus asupra mediulu inconjurator 1. Zona experimentelor Din cadrul actvitatilor de cercetare desfisurate pe amplasament, in interior camerelor de experiments, va rezuta un aer incareat cu radionuclizi de vista scurta, Aeral din zonele experimental, prin intermediul depresiunilor 21,3 mm col apa), este directionat numai care 2onele 4 rare si apoi spre cosul de evacuare. Cosul de disperse are o inatime b-50 m, si este cosul ferent reactorului nuclear VVR-S (IFIN-HE). ee= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PAZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ee Instaatia de ventilate a aerlui din zonele de experimente, va cuprinde mai multe trepte de fiteare (re u carbane activ sift HEPA de ina eficieta,inante de evacuarea I cos, Pe durata experimentelor se vor face masuratori care sa confirme ca dozele de radial se Jncadreaza in limitele sprobate. Patra monitorizarea emisilr si demonstrates incadrarii in limitele maxime de emisie ‘mpuse prin autorizatia de foncionare la noua inéestructra, cosul de evacuare a aerutui va fi prevazut cu un sistem de monitorizare a efluentilorgnzos sia particuleor radioactive. “Storage-u!", unde sunt stocate piesele activate si containerele cx deseuri radioactive rezaltte din sctivari este de asemenee ventila si eoranatcorespunzator. Sorage-ul utilizenza aceasi Insaleie entra evacvarea sel CCamercle de restie cu potential de contaminare sunt prevazute pe sstemul de evacuare a scrului prin vidare, cu fire props penraretinerea eventulelo particule activate. Aer refit de acestepompe este evacust tot prin instalatia de ventilate general, Majoritatea experimentelor nu genereaza deseuri radioactive (aerosoi). Pentru anamite ‘experimente se produc mici contaminari ale camerelor de reatc cu radionuclizi in special de viata sourta, care sunt retina de fitrele de evacuare ale nciteor. Infrastructura de cercetare ELI-NP va fl prevazuta cu un sistem de supraveghere Aorimetriea a zonelor controlas, a zonclor adiacente acestora sia aviel de influenta, Sistemul ya asigura monitorizarea si inregistrarea debitelor de radiatii precum si concenteatia radioactiva a aerului evacuat in mediu de instalatia de ventilatie din zona acceleratorulul sh ‘experimentelor. Sistomul de monitorizare va fl controlat de un calculator st va avea posbilitatea de avertizare daca nivelulradiatillor depaseste pragusile prestabiit, In conformitate cu cerintele comuntati europeneprivind reducerea emisilor de gaze cu efect e sea pentru dimincarea fenomenuui de inalzce globala, nous infastructura va include tehnologit care vor permite reducerea consumului de energie pe de o part si obtinerea de energie din surse regenerabile pe de alta parte. 2.Trafical auto ‘Trasele propose esigura legaturainfastucturiipropuse eu zonele limitrofe. La intrarea in incnt este prevazatao pareare pentru 200 autovehicule. EEnmisile de poluanti (gaze esapameat) provin din ardere carburamilor(benzina, motorna) in diverse tipuri de motoare SS—RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PAZ, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP | Elemente ce trebuiese lat in considerate: + viteza de create, + compozitia rafieului (autoturisme; autovehicle de tonaj medi); = elemente geometrce(atniament; benz de ciculatiy distanta inte intersect; ux continay). Din procesul de ardece a carburantlui ich tip motorina si benzina in motoarele cu spree prin seanteie sau compresic ale autovehiculelor, rezult: monoxid de carbon (CO), oxi de ‘20t (NOs, exprimati prin NO, ce reprezintaproportia dominant), oxizi de sul (exprimati prin '803), pubes in suspense (PST), hidrocarburi nearse (COV ~ compusi organic’ volt Emisile de poluant sunt necontrolate sian caracter discontiu; se produ intr-un interval de ca 5-10 min [Nivel acestoradepinde é 0 sere de factor + tipul de motor (eu apindere prin scanteie sau eompresie): gazele de esupament eu un contina difrit de poluani, in fonctie de earburant, implicit de tpl srderi, + regimul de functionare; = distant percuss; = timpii de deplasare si manevre; + ffeeventatrafcub Tn aceasta faza mu puter face oostimare a niveului de poluare eseruli, provenit din sursele ‘mobile —traficul rater Conform literaturit de specalitate, valorile canitailor de substante poluante emise in atmosfera (NO,, PMI0, CO, NMHC, COs) de cate un antovehicul de capacitate medie in funtie de viteza de deplasare se prezinta atk ‘Cantitatea de poluant emis in atmosfera de catre un vehieul de eapacitate me viteza sade deplasare g/km/h) fuanctie de~RAFORT DE MEDI ~ ECO SIMPLEX NOVA, P.UZ. INFRASTRUCTURA Di CERCETARE ELENP _—$ i __ Pentru acest tip de emisie (in spatiu deschis) Ordinal 462/93 nu prevede valort limita 1a cenisie VLE), Prin implementarea planulu propus, nase estimeaza un impact semnificativ asupra factrutu de meu ac, datoritacresterit concentrate de poluanti genera de trafieul auto, Se estimeaza ca nivelul maxim al poluantilor generati de traficul auto se va incadra sub nvelullimitelor admise de ‘ormele nationale de protetie a atmosferei 3. Bucataria cantinel Cantina va flo construct separate, care va esigura servirea mesei pentru 100 de persosne sultan, in fanetionarea bucatariei pot rezutaemisi de seroleins. Tinand cont de caracteristicle investte, se estimenza ca niveul concenratilr de acrolena, rezitate din bucstari canting, so vor incadea in Timiele impuse de legslatia in vigoere (valoarea Timita Ta emisie pentru acrolena este 20 mg/me Ord, 462/1993, pragul de alerta 14 mgime — Ordin 7156/1997) 6.1.3. Impact asupra factorului de mediu apa 6.13.1, Faza de constructic Prineipalele surse de poluare a ape, in perioada de constructie, otf clsificte in surse punetiforme ~ evacurile de ape mengjere de In organizarea de santir si punctele de luero; sursedifize ~ depozitel intermediare de materiale de construtt in vac, care pot fi spalate de ‘pele pluviale, precum si spalarite de uilj/mijlonce de transport in cara santiruli Punctele de luers vor fi dotate ca toaleteecologice sau vor fi racordae la reteaua de evecuare menajera din zona, Nu se vor accepta fos vidanjhil,inerucat ls terminareatucrarilor vor f foarte rex de dezafectt, ar normeleeuropene inerzc constructia foselorseptice. ‘Materialele de construc in vr vor i depozitate in spat inchise stu ecoperite, pentru ase vita poluarea solului, subsoluui sia apelor subterane, in situatia in care ar i spalate de apele pluviale. Spalarile de uae si mijloace de transport ale santirului se vor face obligatori in spatit special amenajae penru astel de opeatuni (a iesirea din satis). Deseurilerezltate de pe santor vor fi colectate de ate o frm specializats, —————= RAPORT DEMEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PU INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ot Lucraile care se vor eftetua pentru dotarile tchnico-eiltare se vor execata ingrijit, cu nifloaceteinice adecvate, ‘Prin respectarea recomandarilor anterioare, preconizam ca impact asupra factoruui de ‘media apa, in timpul luerarilor de consructe, vf! minim (6.13.2. Faza de exploatare .U.Z.-l propus ms va constitu’ susa de pore pentr factorul de medi “aps” Dotarifehidrodilitare(retelele de alimentare si pentru stingerea incerdiuh,canalizare ape ‘uzate menajere si pluvisle) vor respecta condtille impuse de ALN. Apele Romane ~ Administatia [Bazinala de Apa Arges-Vodes - §.G.A, Ilfv-Bucuresti, prin Avizal de Gospodarine Ape. Alimentarea cu apa pot =”? aN TEERIV EOWA AM VaMLMULSAENT ZT VAON XaTANIS 093 “anew aa Laoava~Taos | _ eoeveues sreysioaipora | ys onemdog. 4 ezebuSS app yn} 1 ognnaisuon ap wpeotad ad sede area aponoayo ap armozas eueun ayers is one, ‘venenoq exe sojeray9wasenurumpetopon Ur vau® Jon 9 By foa2g yoy wipeadns od yecaid uy tna MsOj saseQUIDS 09 areyssenpog mies, median enamuap ea yersn9 17990 mnyaIWO BEANIE OANA “Bun uouoy ad nuqnousoedus un ezeoaide 9s 1 anonsisco 9p eprotie ad sede reo oferaj9 op axeazaidos 20% unos cansoud‘oupum ypoyems es yaaadod v eA 2p soUpUOD mda soyuRg aR fosog 05, soyede v arfeucu ayem sojade v azezymun ap 1 wd no aisjuaup ap SIPOUDHH ela BZA! JOA 2, sueun “sivjeom0 op yumpaunseur w one tue> Is Bde no emis ajPOSe wns edu op auLog oyedouna | eaereues s mmo ay "pucz ype sy wxdnsenzyou Pda - “susoata ns wras 404 as vaysaoe “njnpou frlooioxl ingeowop sp meysr#9) ef “sjunpoo no exequajuos uy aymejodou ojouyoy oun aDonpos! youu ys 398 ur rwanjod ap agBIKEIAUOD S919 JOA asEHOIO 9p MADD fo TNSLOD azEULI ounetiz oynenuaouc oye ojonseopijoatu a pode un aonpe s04 29 FER ap tom aI vomeues s eandog aye ‘owaigge wumonuseyU 1 arjeo199 ap syns}o zIeaN BTeOOsE uns ped op aU aeyedoULA SreyBNpoHe ney rains 9 engeo9 pour syernauns 995 moment | spidey ypau ap apavedse anu aoqunseroquy 3s e|auuND sO;}SHP fe a9PIA 9p UNM MP ZA HHEANHUOA AN aENTEA sae AST HERAVITONA AM VUNLIMULSVANT 78 YVAON XaTaWIS 098 = OKC 3a LOWou “saota xy ynypout ‘ onparoud 2p syouopeu wns ap astupe aja Uy mypsut ap IoC eAdnse yout UN YOAE w EzTOUNS® 25 syeANTeIgO FasBEOKEG "IpOU op sareoues is enjoy ‘uma B04 snfesiog pune ss onmindog sega 01108 ss onendod naj aantzod apoyo voat ta yi0n 10nd eosefeuury “oI puna exdase unos uous ad ounisop 220g 3 20% aso 1 aang} wade 29) infos mow eoreeues 1s eojadog ung s wi01 Infos rious apy VAON Xa1UWIS 09aRAFORT DE MEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA, 'P.UZ INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP CAPITOLUL 7 - EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUL IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Dat find amplasamentul P.U-Zului analiza, su se pune problema apartel unor eftcte eu caractertrnsfontalir= RAPORT DEMEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA 2. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELINP —— CAPITOLUL 8 ~ MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SL COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA P.U.Z-ULUL 8.1. Masuri de radioprotectie Pentru prevenirevreduceren polar radioactive a mediulii vor fi prevazute o serie de _masuri eu eete pozitive asupratuturorfatorilor de medi: ‘+ masuri care asigura mentineresincidentelor in sfra evenimentelor “inteioare” fara impact, direct asupra mediuui: ~ asigurarea calitai si abilttiechipementelor, = existentasistemelor de securtate sa sistemelor de protestie; ~ _contolul insaltio si depistarendefeetelor, = existenta culkride seeuritate a personal. + masari constructive = _tehnologia laserelor de mare putere si aeceleratoarelor de electoni se bazeaza pe practi ‘ngineesti care sunt contnute in cod, standarde sa ate documente tehnice. Porind dels concopta de realizare punctuala(locala) a sistemului de radioproteate eu ‘idrisifsau blocuri de beton obisnit sau greu,supastructura clad “fiscioul gamma si cexperimente” va f de tp usor. Toate ziduile de radoprotectie pentra eladitea “fascial ‘samme si experimente” sunt realzate din blocuti de beton amoviile iar cele penta accelerator combina (pert fix si blocuri de beton amovibile) care trebuieserealizate ssifelincat se indeplineasea urmatoarelecerine: re grosimea de radioprotecte cet; = sa fe suficient de stabile pentru a asigura protectin echipamentelor Ja un eventual eutremur ~ _saposte f manipulate wor eu stor wi pod raant. Suprastructura clairt “laser” va fi din beton armat. In zona acceleatoruti, a experimenter individusle si a depozitului, podeaua si tavanal vor aves grosimea necesaia pentru ssigurarea radioprotectii, Ecranal de radioprotecie pentru zona seceleratorlu este din beton cu grosimea de 1,5 m pe orizntal sim pe vertical, iar pentru zona “NRF experimental are” I m pe oizontala si 0,75 m pe vetcala La zonele —-——_—_q$S,= RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA, PAZ, INFRASTRUCTURA DE. CERCETARE ELENP —— cexperimentale B1, E6, E7 si BB zidurile de radioprotectic au grosimea de 1,5 m pe ovizontala (cu exceptiazidului exterior perpendicular pe fasciculul gamma dela E8 care se grosimea de 2 m) si | m pe vertical, iar Ia zonele experimentale E2, E3, B4, ES si “storage” grosimea ese de 1 m pe oriantal 0,75 m pe vertical. Pere accelerator sunt din beton arma turat monoli, ar pert experimentlor: cei care separa ES de B7 si 7 de Accelerator sunt prefabrieati, amovibilis = pore E6, BS, E4, B3, E2, Elsi Storage sunt prefbricati, amovibil. ‘Accesul in zone prevurute cu erane de radioprotecte se va face prin us eranst, care ot fi usi normale de acces pentru personal sau usi cu gabarit mit pentru acces ‘chipamente. Acesteusi vor fl scionate mocanie, Toate sistemele de acces trebuie sa sigur acelasi grad de protestie radiobiologca ca si zidurile Tradierea accidentala este preventa prin masuri de intesblocare ale usiler de ecces in 2onele controlate, Dozele estimate sunt echivalente cu cele calculate de cate cercetatoriengleri pena un project de infastructura asemanator care ulizesza 2duri de beton de radioprotectc ale incintelor cu grosimi intr 1,2 m i 1,5 m si ecrane locale de radiopotexie ale camerelor e roactia. Folosirespartala ecranelor amovibile permite imbunstatirea acestora ia ‘azul in care tehmologilevitoare vor permite energii mai mari pentru fiscieulul laser si cel de electron. Pe tanga eerane, un rol insemnat in asigurares radioprotetei are instalaita de ventlaie. care, prin jocul depresiunilor, permite circulstia serului din zonele cexperimentale uma eat 2onele de filtrates apo’ spre cosul de evacuare Camerele de reactie cx potent ‘a aerului prin vidare, cu filtre propri pent retineres eventualelelor particule setivate, ‘Acta refult de acest pompe este evecuat tot prin instaatia de ventilate generala, Infastructura este dotata cu o incapere speciala, “Storage”, de asemenea ventlta si cexanata corespunzator unde sunt stooste piesele activate si containercle cu deseuti radioactive rezultte din activa, inante de a intra in procesul de tratere ca deseuri oat ia stata de ratare a deseurilor din IFIN-HE, ‘de contaminare sunt prevazute pe sistem de evacuate In anexe sunt prezentate calcul de radioprotecte pentru diversi terment susa si pent diverse geomet ale fasciculelor radioactive si ale sistemelor de stopare pentraacestea (Geamdump-uri). In faza de proiccare so vor relua aceste caloule pentru fiecae experiment in parte pe geometria stabilita, tinand cont si de penetrate pentru uiitat din eoranle de radioprotectc, CTF= RAPORT DEMEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA, .U INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELENP ee '+ protects echipsmentelor la cutremure: ~ mssuri constructive = plaforl va f tamat de strctura prin intermedia! unor ancore elastice,evitandu-se ‘stil transmiterea vibatilor de la struturacladiti la podeaua pe care sunt amplasate chipamentele + planuri de interventie in caz de accident radiologice. Accident radiologic poste surveni ca lurmare a unel actiuni de distrugere print act din exterior. Singurul efect negativ care ar putea surveni este imprastiorea locsla a radiosetivitstit induse in 2oncle experimentale, Instalatile noii inftastructuri sunt instalatiiradilogice care nu mai emit radintii cand se intrerupe alimentaren eu energie electrica, Pentru evitareaincdentelor de iadiere sunt luste ‘astride interblocre a usilor de acces in zonelecontrolae: laser, accelerator si experiment, Activitatil radiologce au programe de protect reglementat la nivel nations: se notifca initial si se sehimbs informatit inte organiatia proprie de wrgenta a obiectivalu si CNCAN = s© elaboreaza malize de securitate radiologica asupre starii tehnice a instalaiei tadiologiceafetat; ~s© elaboreaza analize de evaluare a consecintelor radiologice asupra popultii, a ‘opertorilr expusi profesional, a mes inconjurator, in vedere recomandariprivind smasuri de protestie a populate. Probabiltatea apuritied unui acident radiologic este reduss la minimum prin utilizarea unor procedurispecifice din cadrul unui sistem de management al ealtatitimplementat pentru ingastructra, 8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8.2.1, Faza de constructie In aceasta fiza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatle speciice organizari de santie, ‘ar impactul se manifesta in special asupra factorlor de mediu aer, sol populate, Prin aplcarea pe toata urate execute obietvelor din program a unor masur obligato de protejarea factorilor do mediv, cumulat cu specificul de disperse «emir in teritori, va rezulta ‘un nivel de poluarefimpurifiare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tpul “efecte nedeceltbilecazuistic" —_——._—H M1.=RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA ‘Pz, INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP een Pinte masurile de protjre a fictorului de medi ,aee” mentionam: ‘+ masuri de reducere a nivelullincarariatmoserice cu pulber in suspensiesedimentabile; ‘¢materslle de constrcti si deseurilepulvervente se vor manipula in asa fel incat sa se reduea Ja minim aivelut particuelor ce pot fi antrenate de curentit atmosterici, stat in timpul ‘ransportuli cat sila depozitare; ‘+ masuri pentru eviterea dsiparii de pamant si materiale de construct pe earosabilu!drumurilor Ae acces; ‘© seimterzce depozitarea de pamant excavat sau materiale de construct in afara amplasarentulst obiectiveor si in loeurineautorizate, © liza in executie a utlajelor si mijloacelor de transport cu emisit reduse de poluanti stmosfricis espectarea termenelor de revzie tenice periodic; ‘© pamantul excavat va putea fi olsit pentru reamengjare, restaurarea teen. 8.2.2, Faza de exploatare Infrastructura de cercetare propusa nu este o surse permancnta de radiati, Radiatile sunt generate numal atata timp eat sistemele de generare (laser, accelerator) sunt alimentate cu energie clectrica. Acestfapt deosebesteinfrastructura BLL-NP de infrastructurilecritice de tipul reactoarelor nucleare de fisiune, Acrul rezultat din activtatile de cercetre desfasurate pe amplasament, in interior camerelor de experimente, va fi evacuat prin oosul de dispersic ou inaltimea h=SOm, aferent ‘eactorlui nuclear VVR-S (IFIN-HH).Sistemul de ventilate a acestui er va cuprinde mai multe teepte de fitrare (Size eu carbune activ i fire HEPA de insta ecient), inainte de evacuares la Pe durata experimenter se vor fice masuratori care sa confrme ca dozele de radial se incadreaza i limitle aprobate. Majoritatea experimentelor mu genereaza deseari radioactive (aerosoli). Pentru anumite ‘experimente se produc mici contamina ale camerelor de reate eu radionucliz in special de vita scurta, care sunt retinal de fitrele de evacuate ae iniarlor. Prince mesurie de protejare a fictorului de medi ,aee" metionam: ‘© monitorizarca concentratiei radioactive a aerului evacuat in medi, prin instalat “cu avertizare daca nivell radiator depasestepragurile prestabiites e ventilatie—-RAPORT DEMEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA, '., INFRASTRUCTURA DE CERCETARE HLINP ‘+ schimbarea perosdic a iltrelor dea instalati de ventilate a aero ‘+ atensareapofuari aru ou polvantiprovenit de la autoveicule, prin amenajarea de spati de protectieplantate,amengjareajudicioas a spatilor de parcare (1 arbor a4 Jocuri depareare); * pastrarea unui procent sufcient al supraetlorocupate cu spt veri in zona dein luenta; ‘= utiizareasstemului HVAC geotermal pentru incalziteasiraciea spatior 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8.3.1, Faza de constructie ‘© Punctele de luru vor fi dotate cu toaeteecologice. '* Depozitele intermediare de materiale de constr in vrac, cre pot fi spalate de ape pluvale, vor fi depozitate in spat inchise sau acoperite. ‘© Spalarle de uilaje si mijloace de transport ale santicruul vor f intezise in organizarea de santier. ‘© Lucrarile pentru dotailetebnico-ediltare se vor relia igri, ca mijloacetebnice adecvate. 8.3.2, Faza de exploatare ‘© Seva asigure functionarea corecta attr instalation, © Alimentarea cu apa se va fice din reteanaorasulul Magurele © Sistemete de rave ale echipamentelor vor feu sistem inchis. ‘© Functe de destnatia spatilui se vor prevedea sisteme de stingere a incendkufui en spa, eu ga7 ‘sau cu stingatoar portable, conform normativelor in vigoare. ‘Sistem de canalizarelcolectare ape wzste generate din amplasamentl P..Z.-ui ~ in sistem divisor va $i racordat Ia canalul ovoid ca © 110 em (Cl) care colecteaza apele wate de pe platforma TFINHH, cu debugare in raul Ciorogarla, Pe amplasamentul P.U.Z.-lui, penta investiia propusa. s- prevazat o fetes de canilizare menajers (conduct gi camine) ce pina pele wzate menajere deversate dn toate obiectvele ce urmenze sa se construnsea. S-a prevazet jie de epurare a epei uzate mensjre, stil incat apele evacuate (efluentul) se respecte prevederile NTPA 001/2005, TJ,—RAPORT DE MEDIU- ECO SIMPLEX NOVA PZ, INPRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP es ‘© Pentru epurarea apeor pluviale provente din zona parcarilor auto sau provazutsoparstoare de hidrocarbur. Apele pluviale evacuate, inaine de preluaree acestora in canalul colector dela limita incntei, vor respect lmitele impose prin NTPA 001/2008, ‘© In timpul perioadet de fonetionare se va asigura exploatare in condititoptime a retelelor de cevacuae ape uzate, In acest fel se vor evita pierderile acidentale pe sol si in subso, si implicit, ove pericol de contaminare a aplorsubterane ‘© Se vor respecta conditile impuse prin Avizul de Gospodarire a Apelor emis de AN, Apele Romane ~ Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea-SGA Ilfov-Bucurst ‘© Seva implementa un program de monitorizsre a cattati apelo, similar eu cel implementat TFIN-HE, conform normelor CN.CAN, 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 841 Faza de constructie ‘+ Oriceactvitate se va desfasura astfel incat sa se evite impacul asupre soll, subsolulyt si apelorsubterane ‘+ Nusevor depozita materiale de construct direct pe sl ‘+ In camul unor deversr/poluari accidentale de substante periculoase (uli, combust, ete.) pe sol, zona va fi delimitata, substantele periculoase eliminate si soll supus operatiunilor de econtaminare ‘+ Nu se vor execu operatuni de intetinere sau repaatie #utlsjlor de construct sau mijloace Modul de realizare a peretior Avantajul floss unei stracturi mixte de blocuri prefibecate din beton si beton tur ‘monolt(varianta 1) consta in comportare Ia seism similara cu a peretlor monolit, fexbilitatea marta in uiizaen constrctel, pert preibriceli si dalle de planseu putand £1 matali dupa neeestati La montajul peretilor prefibrcati, a dalelor de plansew prefbrlete, precum si la ‘mentenanta utilyjeorinteriare se va utiliza podul rulantprevszu in proiet. Dezavantajele fost sistemului structural ea perei total prefab (verinta2) sunt oo W Buergieregenerabila/ Energie clastea Pompele de caldura(sstemul HVAC Geoterma) prezintao serie de aventaje + sunt 0 solupieecologica ~ impactul asupea mediulut este redus datorta fptuli ca se redue cmisile in aer. Pract, prin utiizarea a1 KW energie clectrcase obtin 4 san SkW Inclzite gratis. Pompele de caldura geotermale conduc la 0 reducere a emisilor de gaze cu fet de sera in produceteaenergeltermice cu valoarea de 2570 tCOvan. ~ implica castwi mat miei ~ pompele de caldura conduc la scaderea costurilor de incalzte, Funetionarea sistemelor HVAC geotermal destiate inclazsi cladivilor si asigurarit racvilor {chnologice neceste un consum anual de energie eléctica de esa 27704MWWan, spre deosebite ‘de variantawilizarit energie clasice care implica un consum de 4031 MWhan si peste 6637, MWwhan energie termica (caleulata ao putee calérica de 10,73 kWhimeN). = sunt practice ~ pompa de caldura nu necesita mentcnanja sau alimentare, find de esemenea sor de folosit si ocupand un spin foarte mic. Poateavee un control telecomandat = sun flabile~o investi in-0 pompa de ealdura este o invesiie pentru 0 perioada Tanga de timp, ‘Varianta 2 implica un nivel mai mare al emisilr in ace, datorita surplusulué de dioxid de carbon rezultat din gaze si ander, cece ce contribuie din plin la crerea efectulul de sera (ea consecinje devastetoare). > Dimensiumea case de caspet! ‘Construzes unui ease de oaspti cu 0 capactate mai mica (30 camere) este avantajossa stat ‘in punet de vedere al impactului asupea mediului (emis reduse) cat si din punct de vedere economic (costri mai mici~ constructieinretinee). ‘Atat din punct de vedere al protetii mediulii eat si din punet de vedere constructiv se recomanda realizarea primei variant, care prevede executia unor pereti din elementeprefabicate din Beton sia altore din pereti de betonturnati monolit, utlizarea de energie regeneraila in eal esi clusie si construiteaunei ease de oaspeti eu 30 camer, CT ooo ——— TTT,= RArORT DE MEDIU~ ECO SIMPLEX NOVA ‘PU, INFRASTRUCTURA Dif CERCETARE FLINP ——_— CAPITOLUL 10-MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII P.U.Z.-ULUI In procesul de autorizre, CN.CAN. stailete limitele de functionare ale instlaior radiologiceprivin: = Parametiteniei maximal ai generatoarlor de adit, ~ Dozele marime admise pentru iradierea profesional (oonsrangerea de doza); = Limitele maxime admise de emis, Pentru respectarea limitelor impuse de autorizatie trebulese implementate urmatoarle programe: Programul de supraveghere dozimetrica a personalul radioactive (aprobat de CN.CAN,); = Programul de monitorizae a radioactivitatii mediului din zona de influenta(aprobat de CN.CAN): ée ati; ~ Programul de montorizarea emi In acest moment la IFIN-HH sunt implementatetost aceste programe, urmand ca acestea se ‘ic exinse si penta instalatileradiologiceaferente nol inftstructuri de ceestre. In cadrul programului de monitorizare 8 radiactvitail modiului sunt stabilteloeurile de prelevarea probelr, pal de probe ce urmeaza ase prelev si freevent de prolevare Pentru puneres in pratica a acestor programe IFIN-HH are lboratoare CNCAN. si scredtate de catre RENAR (Organismul National de Acreditere) pentru supravegherea dozimetrca a personalulu, de ari sia medivhi Penira supravegheres mediulu va fi extins sistem actual de supraveghere prin stati fixe al IFIN-HEL. cate de eae In cadeul programului de monitorizare a radioactivitatit mediuli, IFIN-HH. intocmeste rapoarte anuale care sunt trasmise la CN.CAN, La intraree in finetiune a noitinfastructs, raportl anual va fi extins si supra acestea, Inffastructura de cercetare ELI-NP va fi prevazuta cu un sistem de supraveghere dozimetrca ‘8 zonelor eontolate, a zonelor adiacente acestora si a ariel de influenta. Sistemul va asigura rmonitorizarea si inregistrarea debitelor de radiatt precum si concentrata radioactiva a acrulsi cevacuat in mediu de instalatia de vetilatie din zona accelerstoralui si experimentelor, Sistemul de BE{CO SIMPLEX NOVA ~RAPORT DE MEDIU- PU INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELLNP ‘monitorizare va fi contolat de un calculator si va avee posibilitatea de avertizae daca nivelul radiator depasest praguile prestablite. La nivelul P.U.2Z.-ula prezentat, se propune urmatorl program de monitorizare, dfalet pe domenilespecifice efectelor semnificatve Domeniul efectalat semaificatv Ter Ape ‘Monitorzarea emisilor (efaamil gazosls paricule radioactive) la cosul de evacuare. ‘Monitorizarea depunerilor atmsfriceuscate sau umede, aerosoilr tmosterii. “Monitoriareaindicatorlor de eal a apelor plavale st apeloruzite preepurate evacuate in raul Crrogarle si incadrarea acstora in limitele aise de NTPA 01/2005. “Monitoriarea din punct de vedere a continutui radioactv, al apelor Ravlui Ciorogarla, in monte si in aval de punctu de deversae Monitorizarea dn punct de vedere al continutuiradiosctiv alapelorfeatice, ‘Modul de impiementare a inffastrocurlnecesare colori sicliminait deserior. Monitoriarea solu cutivat, vegstatoispontane si cuivate, Popalatia si sanatatea oman Flora Fauna Peay Dozimetre individual ca tnieprate si eu otro Trecta Dent personal angaja, iar zona controlata va aves un Sistem propria de monitorzare de are. “Monitorizarea vogtatei cultivate, a solu, a apelor de sopraata sa leptel. _ “Moniorizarea amenajarilor pesagistie in concordants prevederile PLUZ. Modul de respectare a prevederilor PLUZ. cu privire la

S-ar putea să vă placă și

• Studiu Hidro AVI PDF

  

  Document14 pagini

  Studiu Hidro AVI PDF

  ucim navzar

  100% (1)
• MUSCELELE ARGESULUI Rezumat

  

  Document57 pagini

  MUSCELELE ARGESULUI Rezumat

  Ana Si Atat

  Încă nu există evaluări
• Tartasesti - Studiu Hidrogeologic Preliminar

  

  Document8 pagini

  Tartasesti - Studiu Hidrogeologic Preliminar

  ucim navzar

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• GURA SUTII Dambovita - Actualizare PUG Comuna Gura Sutii Dambovita Comuna GURA SUTII 1

  

  Document48 pagini

  GURA SUTII Dambovita - Actualizare PUG Comuna Gura Sutii Dambovita Comuna GURA SUTII 1

  ucim navzar

  Încă nu există evaluări
• Infectii Ale Pielii Si Tesuturilor Moi

  

  Document61 pagini

  Infectii Ale Pielii Si Tesuturilor Moi

  ucim navzar

  Încă nu există evaluări
• Tartasesti - Studiu Hidrogeologic Preliminar PDF

  

  Document23 pagini

  Tartasesti - Studiu Hidrogeologic Preliminar PDF

  ucim navzar

  Încă nu există evaluări
• Ionut Savulescu Rezumat Iezer

  

  Document22 pagini

  Ionut Savulescu Rezumat Iezer

  ucim navzar

  Încă nu există evaluări
• Planul de Management Al B.H.olt - Text - Actualizat

  

  Document359 pagini

  Planul de Management Al B.H.olt - Text - Actualizat

  ucim navzar

  Încă nu există evaluări
• Ionut - Savulescu - Rezumat Iezer PDF

  

  Document98 pagini

  Ionut - Savulescu - Rezumat Iezer PDF

  ucim navzar

  Încă nu există evaluări