S.C. CIORANU ION S.R.L.

Municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria, nr. 10, judeţul Vâlcea
Nr. R.C. J38/954/2008, C.U.I.: RO24440432
Tel. 0723.596.024 / 0741.027.285
E-mail: sc_cioranuion_srl@yahoo.com

STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR

ÎN PERIMETRUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI:
„EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASĂ PRIN ADUCEREA LA
STAREA INIȚIALĂ A TERENULUI ÎN COM. POIENARII DE ARGEȘ, JUD. ARGEȘ”

BENEFICIAR S.C. MELENTARII S.R.L.

INVESTIȚIE: SAT GLODU, COMUNA DĂNICEI, JUDEȚUL VÂLCEA

EXECUTANT S.C. CIORANU ION S.R.L.

STUDIU: MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA, JUDEȚUL VÂLCEA
ATESTAT M.M.A.P. CERTIFICAT NR. 154/2015

PROIECTANT G.A.: S.C. ODISEEA S.R.L.

MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA, JUDEȚUL VÂLCEA
ATESTAT M.M.A.P. CERTIFICAT NR. 152 / 2015

- FEBRUARIE 2016 -

Pagina 1
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”

BORDEROU PIESE

A. PIESE SCRISE:
 Foaie de capăt
 Borderou piese
 Studiu hidrogeologic:
1. Date generale............................................................................................................2
1.1. Localizarea obiectivului................................................................................. 2
1.2. Prezentarea lucrărilor propuse......................................................................2
1.3. Titularul și beneficiarul investiției, proiectanți................................................2
2. Considerații geomorfologice......................................................................................2
3. Date climatice............................................................................................................2
4. Solurile.......................................................................................................................2
5. Vegetația....................................................................................................................2
6. Hidrografia zonei studiate..........................................................................................2
7. Geologia perimetrului................................................................................................ 2
7.1. Sistemul neogen, seria pliocenă................................................................... 2
7.1.1. Ponțian (p).......................................................................................2
7.1.2. Dacian (dc)...................................................................................... 2
7.1.3. Romanian (ro)..................................................................................2
7.2. Sistemul cuaternar, seriile pleistocen și holocen...........................................2
7.2.1. Pleistocenul inferior (qp1)................................................................. 2
7.2.2. Pleistocen superior (qp3)................................................................. 2
7.2.3. Holocenul inferior (qh1)....................................................................2
7.2.4. Holocenul superior (qh2)..................................................................2
8. Hidrogeologia regiunii................................................................................................2
8.1. Apele freatice.................................................................................................2
8.1.1. Stratul freatic din lunca râului Topolog.............................................2
8.2. Complexul acvifer de adâncime.................................................................... 2
9. Investigații ale terenului din perimetrul studiat..........................................................2
10. Concluzii și propuneri.............................................................................................. 2

2
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
A. PIESE DESENATE:

DENUMIRE PLANȘĂ SCARĂ NUMĂR PLANȘĂ

 Plan încadrare în zonă 1:25000 – planșa nr. 1.

 Plan de situație lucrări propuse 1:500 – planșa nr. 2.

 Harta subdiviziunilor Subcarpaților Getici și

- – planșa nr. 3.
a Podișului Getic
 Schiță geomorfologică și litologică a
- – planșa nr. 4.
Subcarpaților Vâlcii și Platformei Cotmeana

 Hartă geologică - – planșa nr. 5.

 Profil geologic între râurile Olt și Topolog - – planșa nr. 6.

 Hartă hidrogeologică - – planșa nr. 7.

 Amplasament foraje hidrogeologice

1:25.000 – planșa nr. 8.
existente
 Amplasament foraje geotehnice - – planșa nr. 9.

 Profil geologic 1:500 / 1:100 – planșa nr. 10.

A. ANEXE:
 Anexa nr. 1 - Coloană litologică foraj F1 Ginerica - Topolog
 Anexa nr. 2 - Coloană litologică foraj F2 Ginerica - Topolog
 Certificat de atestare M.M.A.P. nr. 154/2015 domeniile a, b, d

STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR

3
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”

1. DATE GENERALE
Prezentul Studiu Hidrogeologic a fost întocmit în urma solicitării înaintate de S.C.
MELENTARII S.R.L., cu sediul în comuna Dănicei, localitatea Glodu, județul Vâlcea și are ca
scop stabilirea condițiilor geomorfologice, geologice și hidrogeologice ale perimetrului în care
se dorește execuția unei exploatări în terasă a agregatelor minerale succedată de
readucerea terenului afectat de lucrări la starea inițială. Lucrările propuse sunt localizate în
comuna Poienarii de Argeș, localitatea Ceaurești, județul Argeș (conform planșei nr. 1).
Terenul din amplasament are suprafața totală de S total = 10.446 m2, din care, cea
supusă investiției Sexploatare = 7.151 m2 (conform planșei nr. 2). Terenul este proprietatea
beneficiarului, suprafață pentru care acesta deține acte de proprietate.

1.1. Localizarea obiectivului

Din punct de vedere hidrografic obiectivul studiat este amplasat în:
 Bazinul hidrografic Olt, bazin hidrografic de ordin 1;
 Sub-bazinul hidrografic de ordin 2 al cursului de apă - râul Topolog, cod cadastral
VIII.1.151, afluent de stânga al râului Olt.
Din punct de vedere administrativ lucrările propuse sunt localizate în extravilanul
și intravilanul satului Ceaurești, com. Poienarii de Argeș, jud. Argeș (planșele nr. 1 și 2).
Comuna se află la marginea vestică a județului Argeș (figura nr. 1), la limita
cu județul Vâlcea, pe malurile râului Topolog. Este străbătută de șoseaua județeană DJ678A,
care o leagă spre nord de Ciofrângeni (unde se intersectează cu DN73C), Tigveni, Cepari
și Șuici, și spre sud - vest, în județul Vâlcea, la Milcoiu (unde se intersectează cu DN7) și
Nicolae Bălcescu. Din acest drum, lângă Ceaurești se ramifică șoseaua județeană DJ704F,
care duce spre est la Băiculești (unde se termină în DN7C).
Comuna este formată din 4 sate: Ceaurești, Ioanicești, Poienari (reședință de
comună) și Tomulești.
Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei este situat între paralelele 45°03’ și
45° 04’ latitudine nordică și între meridianele 24° 29’ și 24° 34’ longitudine estică.
Comuna Poienarii de Argeș se învecinează:
 La nord - cu comuna Ciofrângeni (jud. Argeș);
 La est - cu comuna Băiculești (jud. Argeș);
 La sud - est - cu comuna Morărești (jud. Argeș);
 La sud - vest - cu comuna Milcoiu (jud. Vâlcea);
 La vest - cu comuna Golești (jud. Vâlcea).
Localitatea Ceaurești este amplasată în sudul comunei de-a lungul drumului
județean DJ78A, la circa 20 km sud - est de municipiul Râmnicu Vâlcea.
Accesul în perimetrul studiat se poate efectua pe drumul european E81 Râmnicu
Vâlcea - Pitești până în localitatea Milcoiu, și de aici, pe drumul județean DJ 678A, până în
dreptul satului Ceaurești.

4
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”

Zona studiată
Comuna Poienarii de
Argeș, loc. Ceaurești

Figura nr. 1. Amplasament zona studiată în cadrul județului Argeș

Coordonatele STEREO 70 ale proprietății deținute de S.C. MELENTARII S.R.L. pe

care se va executa exploatarea în terasă sunt prezentate în tabelul nr. 1.

5
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Tabelul nr. 1. Coordonatele STEREO 70 puncte contur proprietate
Denumire X (N) Y (E)
punct [m] [m]
7 395573,650 462544,728
11 395434,059 462858,038
8 395413,710 462903,710
9 395391,360 462888,562
12 395411,708 462842,890
10 395551,299 462529,580
13 395562,474 462537,154
S = 10.446 m2

Suprafața exploatării în terasă propuse a fost determinată analitic pe baza

coordonatelor punctelor de contur (conform planșei nr. 2) prezentate în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2. Coordonatele STEREO 70 puncte contur exploatare în terasă
Denumire X (N) Y (E)
punct [m] [m]
A 395568,633 462546,160
B 395553,009 462535,571
C 395415,361 462844,519
D 395396,377 462887,130
E 395412,000 462897,719
F 395430,405 462856,410
Suprafață exploatare terasă S = 7.151 m2

1.2. Prezentarea lucrărilor propuse

Exploatare în terasă a agregatelor minerale propusă are următoarele caracteristici:
 Este o construcție tip poligonală, îngropată, cu pereții în taluz;
 Panta taluzelor va fi m = 1 pe toate laturile acestuia;
 Suprafața exploatării: Sexploatare = 7.151 m2
 Suprafață vatră exploatare: Svatră = 4.099 m2;
 Cotă vatră exploatare = + 326,00 mdMN;
 Cotă nivel hidrostatic = + 325,00 mdMN;
 Adâncimea min. între cota inferioară a exploatării și nivelul hidrostatic: h = 1,00 m;
 Adâncimea medie de exploatare: H = 3,70 m;
 Volumul total de agregate minerale extras: V total = 21.257 m3;

Executarea exploatării în terasă presupune realizarea următoarelor Iucrări:

 Săpături deschise cu adâncimea medie, de la CTN, de cca. 3,70 m;
 Transportarea materialului rezultat la stația de sortare - spălare - concasare din
zonă;
Condițiile geologice de zăcământ și morfologia terenului sunt favorabile pentru
exploatarea pietrișului și nisipului natural prin lucrări miniere la zi simple.
Extracția produsului minier se va realiza mecanic, cu utilaje de săpare și încărcare
acționate de motoare termice cu funcționare în regim de lucru discontinuu.

6
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Materialul excavat va fi valorificat. Acumulările de nisip și pietriș extrase din terasă
vor fi transportate la stația de sortare - spălare - concasare. Prin sortare și/sau concasare se
vor obține agregate minerale sortate și/sau concasate care vor fi cuantificate ca material de
construcții, în infrastructura de drumuri sau ca agregate pentru diferite materiale de
construcții.
După finalizarea lucrărilor de excavație, groapa remanentă va fi umplută cu material
levigabil din cadrul stației de sortare existentă în nordul perimetrul studiat, proprietate a
beneficiarului.
Vecinătățile amplasamentului studiat sunt următoarele:
 La nord - teren arabil proprietate privată;
 La est - drumul județean DJ 678A;
 La sud - teren arabil proprietate privată;
 La vest - teren arabil proprietate privată și râul Topolog;
Distanțele dintre limitele de proprietate în toate cele patru puncte cardinale și
exploatare în terasă propusă (pilierii de siguranță) sunt stabilite la min. 4 m.

1.3. Titularul și beneficiarul investiției, proiectanți

Titularul și beneficiarul investiției:

S.C. MELENTARII S.R.L.
 Adresă sediu: comuna Dănicei, sat Glodu, jud. Vâlcea;
 Cod unic de înregistrare: 16208742;
 Număr Registru Comerțului: J38 / 240 / 2004;

Executant studiu hidrogeologic preliminar:

S.C. CIORANU ION S.R.L., atestat M.M.A.P., domeniile a, b, d, certificat nr. 154/2015
 Adresă sediu: Mun. Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria, nr.10, jud. Vâlcea;
 Reprezentant: ing. CIORANU Ion;
 Cod unic de înregistrare: 24440432;
 Număr Registrul Comerțului: J38 / 954 / 2008;
 Telefon: +4 0741.027.285;
 E-mail: sc_cioranuion_srl@yahoo.com.

Proiectant G.A.:
S.C. ODISEEA S.R.L., atestat M.M.A.P., domeniul d, certificat nr. 152 / 2015
 Adresă sediu: Mun. Râmnicu Vâlcea, str. Florilor, nr. 12, jud. Vâlcea;
 Cod unic de înregistrare: 4248077;
 Număr Registrul Comerțului: J38 / 721 / 1993;

Coordonator hidroedilitar al zonei studiate:

Sistemul de Gospodărire a apelor (S.G.A.) Vâlcea
 Adresă sediu: Râmnicu Vâlcea, str. Posada, nr. 21, jud. Vâlcea;
 Cod unic de înregistrare: R18264803;
 Telefon: +4 0250.730.250;

7
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
 Fax: +4 0250.735.091;
 E-mail: sgavalcea@yahoo.com.

2. CONSIDERAȚII GEOMORFOLOGICE
Sub aspect morfologic, zona în care va fi amplasată exploatarea în terasă de
agregate minerale din comuna Poienarii de Argeș, este situată în lunca râului Topolog, în
extremitatea nordică a Piemontului Cotmeanei, la contactul acestuia cu Subcarpații Vâlcii
(planșa nr. 3).
De altfel, limita sudică a Subcarpaților Vâlcii este dificil de precizat, trecerea de la o
unitate la cealaltă făcându-se treptat, fără diferențieri evidente. În general, de-a lungul fâșiei
de trecere dintre cele două unități (Subcarpații Vâlcii - Piemontul Cotmeanei), formațiunile
sedimentare au o dispunere monoclinală, fără a fi afectate de accidente tectonice
importante, care să determine schimbări morfologice și apariția unor denivelări (planșa nr.
6). Astfel, depresiunea de contact între Topolog și Olt separă culmile subcarpatice cu relief
de dealuri mai înalte și aspect ondulat de culmile piemontane domoale, chiar netede, ce se
înclină treptat spre sud.
La sud de Topolog se desfășoară Piemontul Cotmeanei (planșa nr. 3), care, așa
cum am specificat mai sus, include și perimetrul studiat. Piemontul Cotmeana, are forma
unui triunghi, asemenea unui uriaș con de dejecție, care are ca trăsături principale
divergența rețelei de văi, panta în scădere continuă și lărgirea interfluviilor netede de la
nord la sud, prezența pânzei de apă la mare adâncime.
Altitudinile maxime în jur de 500 m sunt situate la extremitatea nordică a
piemontului, iar cele minime scad sub 200 m în sud. Cea mai extinsă treaptă hipsometrică
este de 300 - 400 m (bine reprezentată între Vedea și Vodița). La altitudini mai mari de 400
m interfluviile se îngustează, ajungând să aibă lățimi de numai 1 - 3 km.
Treimea de nord a Piemontului Cotmeana reprezintă o regiune piemontană înaltă,
deluroasă, cu procese frecvente de degradare a versanților, care se continuă spre sud, cu
un podiș piemontan relativ uniform. Partea înaltă este puternic fragmentată de o rețea
temporară, adâncită în cuvertura de pietrișuri și nisipuri. Constituția litologică a dat
posibilitatea înaintării regresive rapide a obârșiilor. Degradările cele mai intense se
întâlnesc către Topolog și Olt, adică acolo unde nivelul de bază local, mai coborât, a
stimulat rețeaua torențială.
Contactele dintre piemontul înalt și piemontul central, se înscriu cu pante ce au
valori relativ mari, în general de peste 5°, local chiar 10°.
Urmare celor arătate mai sus, lacurile de acumulare de pe Olt sunt supuse unui
proces activ de colmatare, ca urmare a debitului solid foarte ridicat al tuturor organismelor
hidrografice din piemontul Cotmeana.
Partea vestică a perimetrului studiat este mărginită de râul Topolog, afluent de
stânga al Oltului (planșa nr. 1), în care se varsă în dreptul localității Galicea, județul Vâlcea.
Menționăm că în zona comunei Poienarii de Argeș, râul Topolog dezvoltă o luncă cu lățimi
de cca. 350 m și un sistem de trei terase, după cum urmează: terasa joasă, terasa
inferioară și terasa joasă.
Terasa joasă este cea mai bine conturată, având o altitudine relativă ce variază între
5 - 10 m. Această terasă se poate urmări pe malul stâng al Topologului, de la nord de
Poienari până la sud de Dedulești

8
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Terasa inferioară are o altitudine relativă de 15 - 20 m. Această treaptă morfologică
apare sub forma unei fâșii înguste în zona localităților Ceaurești - Lacurile, prezentându-se
cu o dezvoltare locală. Lățimea podului terasei este cuprinsă între 400 - 800 m.
Terasa superioară are o altitudine relativă de 30 - 35 m, și prezintă o extensiune
scăzută, dezvoltându-se la nord și în special la sud de localitatea Ceaurești, lățimea medie
aici fiind de aprox. 350 m.
Depozitele aluvionare sunt reprezentate prin pietrișuri, nisipuri și bolovănișuri. Peste
aceste depozite se află un strat de copertă alcătuit din nisipuri prăfoase - argiloase, prafuri
nisipoase și argile, cu grosimi de 0,20 - 0,40 m.

3. DATE CLIMATICE
Amplasamentul studiat se desfășoară în zona climatului temperat continental, iar
prin poziția geografică într-un climat al dealurilor și podișurilor de la exteriorul Carpaților.
Clima temperat continentală moderată, fără schimbări bruște de temperatură și de
umiditate, este influențată de poziția Subcarpaților la adăpostul Carpaților Meridionali, de
largă deschidere spre sud, de desfășurarea reliefului pe o diferență de nivel de 300 - 500 m,
și de existența Culoarului Oltului pe direcția nord - sud. Toate aceste condiții fac ca în timpul
anului să fie întâlnite influențe ale maselor de aer din sud și sud-vest, mai ales la vest de Olt.
Radiația solară constituie sursa energetică primară a dezvoltării proceselor
geofizice și biologice. Radiația globală a regiunii este apreciată între 110 și 122 kcal/cm 2, iar
durata de strălucire a soarelui este de 2.100 – 2.200 ore în această regiune subcarpatica
(2.047 de ore la Râmnicu Vâlcea). Între aceste valori, radiația globală variază în raport cu
particularitățile morfologice, gradul de înclinare a versanților și de fragmentare a reliefului.
Temperaturile medii anuale cresc dinspre nord (altitudini mai ridicate) spre sud, dar
un rol foarte important îl are culoarul larg al Oltului care face posibil insinuarea izotermei de
10°C (caracteristică celei mai mari părți a Câmpiei Române) până la nord de Râmnicu
Vâlcea.
Expunerea către sud și adăpostul oferit de către munți conduce la încălziri mai
ridicate decât în celelalte regiuni - în depresiunile dintre dealuri. În general, se observă o
creștere a maximelor absolute în raport cu scăderea altitudinii reliefului și cu particularitățile
locale ale acestuia, astfel avem 38°C la Călimănești, 37°C la Govora și 39,9°C la Râmnicu
Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea temperatura medie anuală este de 10,8°C, iar valorile medii
lunare variază între -4,2°C în luna ianuarie și 23,1°C în luna iulie.
Regimul precipitațiilor se caracterizează printr-o repartiție neuniformă atât
temporar cât și spațial fiind dependente de frecvența diferitelor mase de aer și de specificul
local al circulației acestora (descendențe bruște însoțite de disiparea norilor sau ascendenței
favorabile convecției).
Cantitatea medie anuală a precipitațiilor în dealurile subcarpatice are valori cuprinse
între 600 - 800 mm/an, astfel media multianuală înregistrată la stația Râmnicu Vâlcea a fost
de 611,4 mm/an, iar la stația Olănești de 744,7 mm/an.
Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
 Iarna.....................................................................156,0 mm;
 Primăvara.............................................................211,0 mm;
 Vara...................................................................... 223,9 mm;
 Toamna..................................................................179,6 mm.

9
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Direcția predominantă a vânturilor este cea sudică (13,5%) și nordică (10,2%).
Calmul înregistrează valoarea procentuală de 37,4%, iar intensitatea medie a vânturilor la
scara Beaufort are valoarea de 0,8 - 2,0 m/s.
Conform STAS 6054/77 adâncimea maximă de îngheț pentru zona studiată este
cuprinsă între 0,70 ÷ 0,80 m.

4. SOLURILE
Solul este un important component al învelișului geografic. Din punct de vedere
pedologic, pe teritoriul comunei Milcoiu găsim în general soluri brune de pădure, soluri brune
podzolite, soluri aluvial - stratificate, carbonatice și levigate și soluri aluvionare (lunca Oltului
și a Topologului). În general, solurile sunt acide necesitând amendarea acestora pentru
aducerea PH-ului la un nivel rezonabil.

5. VEGETAȚIA
Vegetația comunei Milcoiu face parte din zona vegetației de deal și podiș, cu cele
două subzone:
 Subzona fagului (fagus silvatica);
 Subzona stejarului (Quercetum Petraea - Cerris).
Întâlnim aici alternanțe de păduri de fag cu stejar în amestec cu alte specii de
foioase. În lunci, în special în lunca Oltului întâlnim zăvoaie formate din anin (aluctum
glutinosae), salcie,
plop, iar ca arborete găsim măceșul, socul, sângerul și altele.
Vegetația de pădure abundă de stejar și de fag care cresc în asociație cu
mesteacănul, carpenul, paltinul, arțarul, ulmul, salcâmul, iar ca arborete întâlnim alunul,
murul, sângerul etc. Vegetația ierboasă în locuri deschise este ocupată de pășuni și fânețe,
lângă acestea întâlnindu-se și plante higrofile ca țipirigul, rogozul, iar din vegetația spontană
găsim pir, lobodă, ștevia, pălămida, tortelul, cicoarea etc.

6. HIDROGRAFIA ZONEI STUDIATE

Din punct de vedere hidrografic obiectivul este amplasat în bazinul hidrografic Olt,
sub-bazinul hidrografic al râului Topolog - pe malul stâng.
Cel mai important curs de apă din regiunea studiată îl reprezintă râul Olt, curs de apă
de ordinul I. Oltul are unul din cele mai mari (24.050 km 2) și cele mai amenajate bazine
hidrografice din țară. Majoritatea râurilor din perimetrul studiat sunt tributare Oltului.
În aval de confluența cu râul Govora, începe cursul inferior al Oltului, unde pantele
scad până la confluența cu râul Olteț, în medie până la valoarea de 1‰. Între Râmnicu
Vâlcea și Băbeni Oltul primește o serie de afluenți mai mari, printre care râul Olănești pe
malul drept și Topologul pe malul stâng.
Din punct de vedere hidrologic, Oltul prezintă caracteristici apropiate celorlalte râuri
ale Piemontului Getic. Scurgerea medie specifică de aluviuni în suspensie în sectorul
piemontan ajunge la 5-10 t/ha/an, temperatura medie multianuală a apelor oscilează în jur de
8 - 10oC, iar durata medie de menținere a unor formațiuni specifice anotimpului rece (gheață
la mal, pod de gheață, etc.) este de 40 - 45 de zile.
Trebuie menționat faptul că în zona cuprinsă între municipiul Râmnicu Vâlcea și
confluența cu râul Topolog, Oltul a dezvoltat pe malul stâng două terase: terasa înaltă și

10
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
terasa superioară.
Râul Topolog, cod cadastral VIII.1.151, este afluent de stânga al Oltului în care se
varsă în dreptul localității Galicea (în Ac. Băbeni), județul Vâlcea.
Partea vestică a perimetrului studiat este mărginită de râul Topolog.
Râul Topolog se formează pe versantul sudic al munților Făgăraș, la confluența a
două brațe: Izvorul Scării și Izvorul Negoiului. Are o lungime totală de 111 km, și un debit
mediu multianual măsurat la Stația Hidrologică Milcoiu de 3,05 m 3/s.
Debitul lunar cu asigurare de 95% măsurat la aceeași Stație Hidrologică este de
0,248 m3/s, lungimea râului de la izvoare până la stația hidrometrică respectivă fiind de 88,80
km.
În tabelul următor sunt prezentate principalele date morfometrice ale cursurilor de
apă descrise anterior.

Tabelul. nr. 3. Date morfometrice ale cursurilor de apă Topolog și Olt

Altitudine
Nr. Cod L Imed S Hmed
Curs apă [m] Observații
Crt. cadastral [km] [‰] [km2] [m]
Am. Av.
16.90
1. Olt VIII.1 507 1440 198 2 781 -
7
Se varsă în râul Olt
2. Topolog VIII.1.151 111 2120 198 17 543 782 (Acumularea
Băbeni)

7. GEOLOGIA PERIMETRULUI
Geologia Subcarpaților Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluția
paleogeografică a Subcarpaților Getici, din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei
unități structurale numită Depresiunea Getică ce a avut un caracter de avanfosă.
Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a
ridicat Carpații Meridionali, pe de o parte și a coborât, pe de altă parte, spațiul cristalin din
fața acestora creând acest bazin de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. În ceea ce
privește structura acestei depresiuni, sunt caracteristice:
 Fundamentul cu o proveniență dublă carpatică (V. Mutihac, 1990), blocuri
cristaline ce coboară în trepte spre sud și Platforma Valahă, blocuri care înclină
ușor spre nord.
 Suprastructura sedimentară s-a realizat în trei cicluri (V. Mutihac, 1990) și în
diferite faciesuri (litoral, de mare adâncă, salmastru, lacustru) care se succed atât
de la nord la sud cât și în timp. Cele trei cicluri sunt:
1) Ciclul paleogen - miocen inferior, cu eocen reprezentat de conglomerate și
gresii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și
intercalații de argile;
2) Ciclul miocen, alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între
Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la
Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne);
3) Ciclul sarmato - pliocen cu caracter transgresiv, care înaintează mult la
vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri,
marne cu intercalații de cărbuni.

11
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Din punct de vedere litologic, în perimetrul studiat aflorează formațiuni ce aparțin
Pliocenului și Cuaternarului.
Seria Pliocenă este reprezentată prin etajele: Ponțian, Dacian și Romanian, în timp
ce Cuaternarul este reprezentat prin depozite ce aparțin Pleistocenului inferior,
Pleistocenului superior și Holocenului (planșa nr. 5).

7.1. Sistemul Neogen, Seria Pliocenă

7.1.1. Ponțian (p)
Depozitele ponțiene apar ca o bandă subțire în nordul perimetrului studiat. Ele stau
transgresiv peste formațiuni ce aparțin Sarmațianului, Helvețianului, sau în continuitate de
sedimentare peste Meoțian. La est de râul Olt, indicațiile paleontologice susțin prezența celor
trei nivele ale Ponțianului:
 Orizontul inferior reprezentat în general prin marne și argile, cu Congeria rumana
Ștef., Paradacna abichi R. Hoern etc.
 Orizontul mediu, constituit din marne, argile și nisipuri cu Congeria rhomboidea
M. Hoern., Dreissenomya aperta Deshayes., Euxinocardium nobile Sabba.
 Orizontul superior, reprezentat prin nisipuri, argile și marne, cu Pfillocardium
planum planum Desh, Didacna subcarinata subcarinata Desh., Congeria
subcarinata botenica Andrus.

7.1.2. Dacian (dc)

Depozitele acestui etaj au o largă dezvoltare în nordul perimetrului, unde aflorează
pe suprafețe relativ extinse. Ele se dispun peste depozitele ponțiene concordant și în
continuitate de sedimentare. Conținutul paleontologic argumentează pentru prezența în
teritoriul nostru a Dacianului inferior și superior.
Dacianul inferior este reprezentat prin nisipuri, marne și argile cu cărbuni fiind
caracterizat prin următoarea asociație fosiliferă: Stylodacna heberti Cob., Prosodacna
orientalis Sabba., Prosodacna munieri Sabba., Viviparus argesiensis Tourn, etc.
Dacianul superior este constituit dintr-o alternanță de argile cărbunoase, nisipuri
cenușii, marne nisipoase și pietrișuri cu Unio sturdzae Cob., Unio rumanus Tourn., Viviparus
bifarcinatus bifarcinatus Bielz., etc.

7.1.3. Romanian (ro)

Depozitele romaniene stau concordant peste cele daciene și sunt reprezentate
printr-un complex de marne verzui, argile cenușii-verzi și nisipuri gălbui cenușii din care se
citează Helix, Planorbis, etc.
În perimetrul studiat ele apar la zi, pe ambele maluri ale râului Topolog, precum și
în nordul perimetrului, acolo unde depozitele Pleistocenului inferior au fost îndepărtate de
eroziune. De asemenea, conform hărții geologice, foaia Pitești, depozitele holocene ale
luncii râului Topolog sunt dispuse peste argile romaniene (planșa nr. 5).

7.2. Sistemul Cuaternar, seriile Pleistocen și Holocen

În continuitate de sedimentare, peste depozitele pliocene urmează seria
depozitelor cuaternare reprezentată prin Pleistocen și Holocen. Pleistocenul este
reprezentat prin: Pleistocenul inferior și Pleistocenul superior. Holocenul, format din

12
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
depozitele terasei joase și ale luncii Topologului, este alcătuit din pietrișuri, nisipuri și
bolovănișuri.

7.2.1. Pleistocenul inferior (qp1)

În cuprinsul teritoriului dintre Topolog și Olt, depozitele villafranchianului inferior
aflorează pe suprafețe extinse. El este constituit din două orizonturi: unul inferior psamo -
pelitic, alcătuit din argile în alternanță cu pachete groase de nisipuri ce conțin lentile de
pietrișuri mărunte, și altul psamo - psefitic, constituit exclusiv din nisipuri grosiere, pietrișuri
și bolovănișuri.
Aceste două orizonturi litologice intră în alcătuirea Stratelor de Cândești și sunt
considerate de vârstă vilafranchiană.
Atribuirea vârstei vilafranchiene se bazează pe resturile de Archidiskodon
meridionalis Nesti., Dicerorhinus estruscus Falc., Hippotigris stenonsis Cocchi.

7.2.2. Pleistocen superior (qp3)

Depozitele Pleistocenului superior sunt reprezentate prin acumulările aluvionare
ale terasei superioare a Topologului, depozitele loessoide care acoperă aceste aluviuni și
prin depozitele terasei inferioare a Topologului.
Acumulările aluvionare ale terasei superioare sunt constituite din pietrișuri,
bolovănișuri și nisipuri. Grosimea acestor depozite variază între 3 - 6 m.
Depozitele acestei terase au fost raportate părții mediane a Pleistocenului
superior.
Depozitele loessoide de pe terasa superioară a Topologului, dispuse peste
acumulările aluvionare ale acesteia, sunt alcătuite din nisipuri argiloase, de tip loessoid, cu
concrețiuni calcaroase. Grosimea acestor depozite variază între 2-5 m, iar tipul genetic
este deluvial-proluvial.
Depozitele loessoide de pe terasa superioară au fost raportate părții finale a
Pleistocenului superior.
Depozitele terasei inferioare a Topologului sunt reprezentate prin bolovănișuri,
pietrișuri și nisipuri.
Acumulările aluvionare ale terasei inferioare au fost raportate părții finale ale
Pleistocenului superior.

7.2.3. Holocenul inferior (qh1)

Este reprezentat prin acumulările aluvionare ale terasei joase a Topologului și
depozitele loessoide de pe terasa inferioară.
Depozitele terasei joase sunt alcătuite din bolovănișuri, pietrișuri și nisipuri.
Grosimea acestor depozite variază în limitele 5-8 m. Depozitele terasei joase a Topologului
au fost atribuite părții inferioare a Holocenului
Depozitele loessoide de pe terasa inferioară a Topologului, dispuse peste
acumulările aluvionare ale terasei inferioare sunt alcătuite din nisipuri și nisipuri argiloase
de tip loessoid, cu concrețiuni calcaroase. Aceste depozite au fost atribuite părții inferioare
a Holocenului.

7.2.4. Holocenul superior (qh2)

13
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Părții superioare a Holocenului i-au fost atribuite depozitele loessoide ce acoperă
depozitele ale terasei joase a Topologului și acumulările luncilor râurilor din perimetru
studiat.

8. HIDROGEOLOGIA REGIUNII
Cercetările geologice și hidrogeologice efectuate în regiune au evidențiat posibilitățile
formațiunilor geologice de vârstă diferită de a cantona strate acvifere cu dezvoltare spațială
variabilă și granulometrii diferite. Cercetarea detaliată a forajelor executate în regiunea studiată,
precum și a altor puncte de observație, a pus în evidență existența a două grupe de strate
acvifere și anume: strate acvifere de adâncime și orizontul acvifer freatic.

8.1. Apele freatice

Orizontul acvifer freatic este cantonat în depozitele cuaternare din perimetrul studiat,
reprezentate prin acumulările grosiere ale luncii Topologului, precum și în stratele lenticulare
de nisipuri care apar la partea superioară a interfluviilor (planșa nr. 7).

8.1.1. Stratul freatic din lunca râului Topolog

A fost interceptat și testat de foraje din cadrul stațiilor hidrogeologice de ord. I ce
aparțin Administrației Bazinale a Apelor Olt, Râmnicu Vâlcea.
În perimetrul localității Poienarii de Argeș, lunca Topologului are lățimi de cca.
350m (300 m lățime pe malul stâng și cca. 50 m malul drept) și este constituită din nisipuri
cu pietrișuri, mai rar bolovănișuri, cu grosimi de 3 - 5 m. Culcușul stratului acvifer este
constituit din marne, argile marnoase, sau argile.
În urma pompărilor experimentale efectuate asupra forajelor care au captat acest
orizont acvifer, au fost obținute debite ce variază în limitele 2,0 - 3,3 l/s, pentru denivelări
relativ mici, de 0,4 - 1,8 m (F2 Corbi). Apa este cu nivel liber, nivelul piezometric fiind
măsurat la adâncimi de 2,20 - 3,50 m, de la sol.
Direcția generală de curgere a fluxului subteran este orientată ESE - VNV, către râul
Topolog.
Orizontul acvifer freatic este alimentat in special din precipitații, dar există și o influență
reciprocă între râul Topolog și freaticul din zonă; astfel în timpul viiturilor râul cedează prin maluri
în pânza freatică volume importante de apă, iar în perioadele de secetă orizontul freatic restituie
râului debite importante.

8.2. Complexul acvifer de adâncime

Apele subterane de adâncime sunt cantonate atât în stratele de nisipuri daciene, cât
și în complexul acvifer romanian - cuaternar (Stratele de Cândești). Ele sunt bine
reprezentate în subsolul perimetrului cercetat și sunt situate sub baza de eroziune, apele
subterane cantonate de acestea fiind sub presiune. Însă datorită faptului că forajele
hidrogeologice de adâncime executate în perimetrul cercetat au captat și testat împreună
cele două complexe acvifere (dacian și romanian - cuaternar), nu putem face o caracterizare
hidrogeologică separată a acestora.
Litologic, complexul acvifer dacian - romanian se caracterizează prin existența în
bază a unor nisipuri, cu rare elemente de pietrișuri. Spre partea superioară, stratele

14
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
acvifere au o granulometrie mai fină, nisipuri și nisipuri fine, separate prin orizonturi
argiloase.
Culcușul complexului acvifer dacian - romanian este format din marne și argile
ponțiene.
Alimentarea stratelor acvifere dacian - romaniene se realizează prin infiltrarea
precipitațiilor în zonele în care acestea aflorează și din orizonturile acvifere superioare, în
zonele în care există legătură hidraulică directă între acestea și complexul dacian - romanian.
Direcția generală de curgere a apelor subterane urmărește în general înclinarea
stratelor.
Informații cu privire la capacitatea de acumulare și cedare a apelor subterane a
complexului acvifer dacian-romanian, ne sunt furnizate de forajele hidrogeologice de cercetare
executate în perimetrul localității Ginerica, județul Argeș, nu departe de perimetrul studiat
(planșa nr. 8)
Forajul F1A Ginerica , este amplasat pe malul stâng al râului Topolog, în zona
pajiștii satului Ginerica, pe traseul liniei electrice de 20 kV. Forajul a fost săpat și definitivat
la adâncimea de 200,00 m. Pe baza probelor de teren recoltate în timpul execuției forajului
și a diagrafiei carotajului geofizic, a fost stabilită definitivarea forajului, fiind captate
următoarele strate:
 stratul I: 109,00 - 114,00 m (nisip, nisip cu pietriș).
 stratul II: 127,00 - 138,00 m (pietriș).
 stratul III: 151,30 - 155,80 m (nisip, nisip cu pietriș).
 stratul I: 170,80 - 175,80 m (nisip).
 stratul V: 181,70 - 184,20 m (nisip).
În urma spălării și definitivării puțului, au fost obținute următoarele rezultate:
 nivel hidrostatic N hs = 19,35 m.
 nivel hidrodinamic N hd = 24,60 m.
 debit maxim de exploatare Q ex = 6,10 l/s.
 denivelare S = 7,05 m.

Forajul F2A Ginerica amplasat tot pe malul stâng al Topologului, la aproximativ

250 m distanță de F1A Ginerica, a fost săpat și definitivat la adâncimea de 100,00 m.
Pe baza probelor de teren recoltate în timpul execuției forajului și a diagrafiei
carotajului geofizic, a fost stabilită definitivarea forajului, fiind captate următoarele strate:
 stratul I: 33,00 - 57,00 m (nisip, nisip cu pietriș).
 stratul II: 61,00 - 65,50 m (nisip cu pietriș).
 stratul III: 74,50 - 79,50 m (nisip cu pietriș).
 stratul IV: 89,30 - 93,60 m (nisip cu pietriș).
În intervalul 33,00 - 30,00 m orizontul acvifer freatic a fost izolat de stratele
acvifere de adâncime printr-un dop de argilă, iar în intervalul 30,00 - 0,00 m în spatele
coloanei s-a efectuat o cimentare.
În urma spălării și definitivării puțului, au fost obținute următoarele rezultate:
 nivel hidrostatic N hs = 4,15 m.
 nivel hidrodinamic N hd = 11,65 m.
 debit maxim de exploatare Q ex = 4,20 l/s.
 denivelare S = 7,50 m.

15
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Din punct de vedere calitativ, menționam că analizele fizico-chimice efectuate
asupra probelor de apă recoltate de la cele trei foraje au confirmat că apele debitate de
acestea se înscriu în condițiile de potabilitate prevăzute de Legea Apelor Potabile nr.
458/2002.

9. INVESTIGAȚII ALE TERENULUI DIN PERIMETRUL STUDIAT

În vederea stabilirii condițiilor geotehnice, geologice și hidrogeologice în zona
studiată au fost efectuate o serie de cercetări geotehnice și observații de ansamblu asupra
terenului.
Pe amplasamentul viitoarei exploatări în terasă au fost executate două excavări, care
au străbătut stratul de pietriș pe adâncimea de 4,50 m. A fost întâlnită următoarea
succesiune litologică:

 F1:
 0,00 – 0,40 m - Sol vegetal;
 0,40 – 1,50 m - Nisip prăfos în masă cu rare elemente de pietriș;
 1,50 – 4,50 m - Pietriș aluvionar cu nisip mediu și grosier,
cu elemente cuarțitice rulate.

 F2:
 0,00 – 0,40 m - Sol vegetal;
 0,40 – 1,20 m - Nisip argilos în masă cu rare elemente de pietriș;
 1,20 – 1,50 m - Argilă nisipoasă;
 1,50 – 2,10 m - Nisip mediu și grosier în masă cu rare
elemente de pietriș;
 2,10 – 4,50 m - Pietriș aluvionar cu nisip mediu și grosier,
cu elemente cuarțitice rulate.
După cum se observă, până la adâncimile de 4,50 m, excavațiile respective nu au
interceptat argila de bază.
În planșa nr. 9, anexată prezentului studiu, sunt ilustrate amplasamentele celor două
excavări executate în incinta perimetrului studiat.
Menționăm că în planșa nr. 10 atașată studiului este redat profilul geologic întocmit
prin cele două excavări pe direcția SE - NV. Profilul redă structura geologică întâlnită în
perimetrul studiat.
Nivelul hidrostatic (Nhs) este întâlnit în zona perimetrului studiat la cota estimată de
+325,00 mdMN. Adâncimea de la cota terenului natural la nivelul hidrostatic variază în
perimetrul studiat de la circa - 4,50 m pe latura vestică a proprietății, în zona apropiată
malului stâng al râului Topolog, până la - 5,50 m pe latura estică a proprietății.

10. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Prezentul Studiu Hidrogeologic a fost întocmit în urma solicitării înaintate de S.C.
MELENTARII S.R.L., cu sediul în comuna Dănicei, localitatea Glodu, județul Vâlcea și are ca
scop stabilirea condițiilor geomorfologice, geologice și hidrogeologice ale perimetrului în care
se dorește execuția unei exploatări în terasă a agregatelor minerale succedată de
readucerea terenului afectat de lucrări la starea inițială.

16
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Terenul din amplasament are suprafața totală de S total = 10.446 m2, din care, cea
supusă investiției Sexploatare = 7.151 m2 (conform planșei nr. 2). Terenul este proprietatea
beneficiarului, suprafață pentru care acesta deține acte de proprietate.
Din punct de vedere hidrografic obiectivul studiat este amplasat în:
 Bazinul hidrografic Olt, bazin hidrografic de ordin 1;
 Sub-bazinul hidrografic de ordin 2 al cursului de apă - râul Topolog, cod cadastral
VIII.1.151, afluent de stânga al râului Olt.
Din punct de vedere administrativ lucrările propuse sunt localizate în intravilanul și
extravilanul localității Ceaurești, comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș (conform planșelor
nr. 1 și 2).
Exploatare în terasă a agregatelor minerale propusă are următoarele
caracteristici:
 Este o construcție tip poligonală, îngropată, cu pereții în taluz;
 Panta taluzelor va fi m = 1 pe toate laturile acestuia;
 Suprafața exploatării: Sexploatare = 7.151 m2
 Suprafață vatră exploatare: Svatră = 4.099 m2;
 Cotă vatră exploatare = + 326,00 mdMN;
 Cotă nivel hidrostatic = + 325,00 mdMN;
 Adâncimea min. între cota inferioară a exploatării și nivelul hidrostatic: h = 1,00 m;
 Adâncimea medie de exploatare: H = 3,70 m;
 Volumul total de agregate minerale extras: V total = 21.257 m3;
Executarea exploatării în terasă presupune realizarea următoarelor Iucrări:
 Săpături deschise cu adâncimea medie, de la CTN, de cca. 3,70 m;
 Transportarea materialului rezultat la stația de sortare - spălare - concasare din
zonă;
Condițiile geologice de zăcământ și morfologia terenului sunt favorabile pentru
exploatarea pietrișului și nisipului natural prin lucrări miniere la zi simple.
Extracția produsului minier se va realiza mecanic, cu utilaje de săpare și încărcare
acționate de motoare termice cu funcționare în regim de lucru discontinuu.
Materialul excavat va fi valorificat. Acumulările de nisip și pietriș extrase din terasă
vor fi transportate la stația de sortare - spălare - concasare. Prin sortare și/sau concasare se
vor obține agregate minerale care vor fi cuantificate ca material de construcții, în
infrastructura de drumuri sau ca agregate pentru diferite materiale de construcții.
După finalizarea lucrărilor de excavație, groapa remanentă va fi umplută cu material
levigabil din cadrul stației de sortare existentă în nordul perimetrul studiat, proprietate a
beneficiarului.
Distanțele dintre limitele de proprietate în toate cele patru puncte cardinale și
exploatare în terasă propusă (pilierii de siguranță) sunt stabilite la min. 4 m.
Sub aspect morfologic, zona studiată pentru elaborarea prezentului studiu este
amplasată în lunca dezvoltată pe malul stâng al Topologului la contactul Subcarpaților Vâlcii
cu Piemontul Cotmeanei (planșele nr. 1 și 3).
Depozitele geologice care aflorează în perimetrul studiat aparțin Ponțianului,
Dacianului, Romanianului și Holocenului superior (planșele nr. 4 și 5).
Cercetarea detaliată a forajelor executate în regiunea studiată, precum și a altor
puncte de observație, a pus în evidență, din punct de vedere hidrogeologic, următoarele
structuri acvifere:

17
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
1. Orizontul acvifere freatic, acumulat în depozitele poroase ale luncii râului
Topolog, precum și în stratele lenticulare de nisipuri care apar la partea
superioară a interfluviilor;
2. Complexul acvifer dacian - romanian, alcătuit preponderent din nisipuri și mai
rar pietrișuri mărunte, în alternanță cu argile, argile nisipoase și marne.
Pentru studiul de față prezintă importanță orizonturile acvifere cantonate în
depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară (Holocen superior) ale luncii Topologului.
Depozitele aluvionare din subsolul luncii de pe malul stâng al Topologului (în zona
studiată), au grosimi cuprinse între 5,00 - 8,00 m, și sunt alcătuite din nisipuri, pietrișuri și
bolovănișuri. Nivelul piezometric al orizontului acvifer freatic a fost măsurat în perimetrul
respectiv la cota +325,00 mdMN, adâncimea față de cota terenului natural variind între 4,50
și 5,50 m.
În raport cu ariile de alimentare, direcția generală de curgere a fluxului subteran
este orientată ENE - VSV, către râul Topolog.
Debitele obținute în urma pompărilor experimentale efectuate asupra forajelor
hidrogeologice executate în zonă au captat orizontul acvifer cantonat în depozitele poroase
din subsolul luncii Topologului, au valori ce variază în limite cuprinse între 2,00 - 3,30 l/s.
Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm că în perimetrul solicitat de
către beneficiar și identificat în planul de situație anexat studiului, poate fi înființată o
exploatare în terasă propusă care va exploata straturile de agregate minerale până la o
adâncime medie de 3,70 m.
Menționăm că adâncimile până la care se vor face excavațiile să fie în
permanență situate cu cel puțin 1 m deasupra nivelului piezometric al pânzei freatice,
conform legislației în vigoare.
Stratul de sol vegetal îndepărtat va fi depozitat pe platformă în vederea utilizării la
refacerea ecologică a zonei afectate de exploatare.
Deoarece activitatea de extragere a agregatelor minerale din perimetrul
amplasamentului situat în extravilanul localității Ceaurești, comuna Poienarii de Argeș,
județul Argeș, se efectuează până la o adâncime de numai 1,0 m, față de nivelul piezometric
al orizontului acvifer freatic, pentru a se evita o eventuală poluare accidentală a acviferului
din zonă se va interzice:
 Folosirea utilajelor care prezintă un grad ridicat de uzură, sau cu pierderi de
carburanți și lubrifianți
 Schimburile de lubrifianți și reparațiile utilajelor folosite în procesul tehnologic pe
suprafața perimetrului de exploatare, prin care s-ar putea produce poluarea solului
și implicit a apelor subterane.
Administratorul societății va întocmi un plan de combatere a poluării accidentale
după începerea exploatării, în conformitate cu prevederile O.U.G. Nr. 195/2005 privind
protecție mediului.
Conform profilului de activitate, cauzele care pot duce la poluarea apelor subterane
sunt:
 Păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor râului
Topolog depășesc cotele de atenție.
 Funcționarea anormală a utilajelor folosite la excavarea, încărcarea și transportul
agregatelor exploatate.

18
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”
Situațiile amintite anterior pot determina poluări ale pânzei freatice. În scopul
prevenirii acestor poluări accidentale, pe amplasamentul de exploatare a agregatelor
minerale se va asigura funcționarea în parametrii tehnici a utilajelor din dotare, iar agregatele
minerale se vor încărca după scurgerea levigatului.

Întocmit, S.C. CIORANU ION S.R.L.

Ing. geolog EFTIMESCU Florin Director,
Ing. CIORANU Ion

BIBLIOGRAFIE

1. Coteț P., „Geomorfologia României”, Editura Tehnică, București, 1973.

2. Ujvari I., „Geografia Apelor României”, Editura Științifică, București, 1972.

3. Dragoș V., „Asupra structurii geologice a regiunii dintre Valea Topologului și

Valea Olănești”, D. S. Com Geologic, XXXIX, 1951-1952, București.

4. Mănescu A. și al., „Exploatarea captărilor din ape subterane”, Editura Tehnică,

București, 1973.

5. Mutihac V., Ionesi L., „Geologia României”, Editura Tehnică, București, 1974.

19
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”

6. Pascu M., „Apele subterane din România”, Editura Tehnică, București, 1983.

7. Stoica C., Schovert E., „Neozoicul dintre valea Luncavățului și Valea

Govorei”, D. S. Com. Geologic XLII, 1955 - 1960, București.

8. „Geografia României, Subcarpații Vâlcii”, vol. IV, Editura Academiei României,

București, 1992.

9. Harta geologică a României, foia Pitești, sc. 1:200.000, I.G.G., București, 1968.

10. Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000.000, Institutul Geologic București,

1969.

20
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”

21
 Studiu hidrogeologic preliminar în perimetrul de realizare a investiției:
„Exploatare agregate minerale din terasă prin aducerea la starea inițială a terenului
în comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș”

22