INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PRINDEREA ŞI MONTAJUL TABLELOR

METALICE PROFILATE LA EXECUTAREA ÎNVELITORILOR ŞI PEREŢILOR

Indicativ: C 172 - 88

Înlocuieşte: C 172 - 85

Cuprins

* PREVEDERI GENERALE
* MATERIALE
* ORGANE DE ASAMBLARE
* PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
* UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE, PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE CU
TABLĂ PROFILATĂ
* TEHNOLOGIA DE MONTARE A TABLELOR PROFILATE PE ELEMENTELE DE REZISTENŢĂ
* ELEMENTE PENTRU PROIECTARE
* CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR
* MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
* ANEXA 1:Şaibe cu faţa de aşezare cilindrică folosite la prinderea tablelor ondulate cu ajutorul
şuruburilor sau niturilor
* ANEXA 2:Unelte, scule, dispozitive, utilaje pentru executarea lucrărilor de închidere cu tablă profilată
* ANEXA 3:Montarea tablelor profilate pe pane. Perpendicular pe pantă (pentru a se evita suprapunerea a
patru table)
* ANEXA 4:Montarea tablelor profilate pe pane. În sensul pantei (pentru a se evita suprapunerea a patru
table)
* ANEXA 5:Prinderea tablelor profilate pe pane, la executarea învelitorilor sau pe elementele scheletului
de rezistenţă, la executarea pereţilor, cu ajutorul şuruburilor autofiletante pentru metal
* ANEXA 6:Învelitoare din tablă cutată neizolată termic
* ANEXA 7:Prindere tablelor de pane sau pe scheletul de rezistenţă cu ajutorul şuruburilor pentru tablă,
în găuri burghiate
* ANEXA 8:Executarea găurilor pentru prinderea tablelor pe pane cu şuruburi autofiletante pentru tablă
* ANEXA 9:Executarea operaţiei de nituire cu ajutorul niturilor oarbe (P.O.P.) cu capul tijei
nereţinut/reţinut
* ANEXA 10:Prinderea tablelor între ele cu ajutorul şuruburilor pentru tabla în găuri burghiate
* ANEXA 11:Prinderea tablelor între ele cu ajutorul şuruburilor pentru tabla în găuri dornuite
* ANEXA 12:Pereţi din tablă cutată

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la mijloacele de prindere şi la procedeele tehnologice pentru
prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi pereţilor.

1.2. Prin mijloacele de prindere, în cadrul acestor instrucţiuni, se înţeleg atât organele de asamblare (şuruburi,
nituri), cât şi uneltele cu care se execută operaţiile de montare (maşini de găurit, maşini de înşurubat, unelte de
nituit etc.)

1.3. Aceste instrucţiuni se aplică la executarea elementelor de închidere-învelitori şi pereţi ale construcţiilor
metalice din profile cu pereţi subţiri. La prinderea şi montajul tablelor metalice profilate, se va ţine seama de
soluţiile de alcătuire şi de detaliile de execuţie prevăzute în proiectele tip precum şi în "Normativ pentru alcătuirea
şi executarea învelitorilor la construcţii (Indicativ C 37-88).

1.4. Organele de prindere prevăzute în aceste instrucţiuni (şuruburi autofiletante pentru tablă şi cele pentru
metal, precum şi şuruburile obişnuite cu piuliţe) pot fi folosite şi pentru prinderea panourilor ROMPAN, la
realizarea închiderilor, conform detaliilor cuprinse în instrucţiunile specifice.

[top]

2. MATERIALE

2.1. Pentru executarea învelitorilor şi pereţilor din table metalice profilate se folosesc table cutate sau table
ondulate.
2.2. Tablele cutate, la care se referă prezentele instrucţiuni sunt de tipul celor care se execută la I.L.T. Galaţi,
conform N.T.R 98-78 şi S.T.R. 540-86, la Întreprinderea Metalurgica Iaşi, conform caietului de sarcini 16-78 şi la
Întreprinderea de tâmplărie metalică şi produse pentru construcţii din materiale plastice Buzău, conform caietului
de sarcini nr. 5-81.

2.3. Tablele ondulate sunt de tipul celor cu înălţimea ondulei de 30 mm sau mai mare (STAS 2029-80).

[top]

3. ORGANE DE ASAMBLARE

3.1. Pentru prinderea tablelor, la executarea închiderilor cu tablă profilată, se pot folosi: şuruburi autofiletante
pentru tablă, nituri oarbe (P.O.P.), şuruburi autofiletante pentru metal, agrafe, şuruburi obişnuite fără piuliţe,
bolţuri împuşcate sau şuruburi obişnuite cu piuliţe.

3.2. Organele de prindere se stabilesc de proiectantul construcţiei, în funcţie de solicitările la care vor fi supuse,
ţinând seama şi de dotarea executantului cu mijloace de asamblare.

3.3. Şuruburile autofiletante pentru tablă pot fi folosite atât la prinderea foilor de tablă între ele, cât şi la
prinderea acestora pe pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de oţel cu pereţi subţiri. Duritatea
elementului de construcţie în care urmează să se formeze filetul conjugat trebuie să fie mai mică decât duritatea
şurubului autofiletant pentru tablă, în zona filetului.

Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru tablă cu cap hexagonal (STAS 9344/5-80), cu cap înecat crestat (STAS
9344/2-86) sau cu cap bombat cu locaş cruciform (STAS 9344/8-80), care se fabrică de Într. Mecanică Mediaş.

3.4. Niturile oarbe (P.O.P.) pot fi folosit atât pentru prinderea foilor de tablă între ele, cât şi pentru prinderea
acestora pe elementele de rezistenţă din profile cu pereţi subţiri (de până la 4 mm).

Se pot folosi niturile oarbe care se fabrică la Întreprinderea Mecanică Mediaş, sub denumirea de nituri
combinate, conform N.I.F. 1181/2-80, N.I.F. 1181/3-80 şi N.I.F. 1181/4-80. Asigurarea etanşeităţii, în zona de
prindere, se poate realiza cu nituri de tipul celor prevăzute în N.I.F. 1181/4-80, forma B.

3.5. Şuruburile autofiletante pentru metal pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe pane sau pe
elementele de rezistenţă din profile de oţel şi numai dacă duritatea elementului de construcţie în care urmează să
se formeze filetul conjugat este mai mică decât duritatea şurubului autofiletant pentru tablă, în zona filetului.

Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru metal cu cap hexagonal sau cu cap înecat cu locaş cruciform (STAS
11161-80) care se fabrică la Întreprinderea Mecanică Bacău.

Pentru montarea şuruburilor autofiletante pentru metal este suficient accesul pe o singură faţă a elementului de
închidere perete sau învelitoare.

3.6. Agrafele se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe elemente de rezistenţă de tip I, L, T, U orientate în
aşa fel încât agrafele respective să se poată sprijini pe una din marginile acestora.

Agrafele se execută din oţel lat OL 37 de 30x3 mm şi au forma celor care se prezintă în "Normativ pentru
alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii (Indicativ C 37-88).

Întrucât tabla prinsă cu agrafe nu participă la preluarea solicitărilor din planul elementului de închidere, adică nu
se realizează efectul de şaibă, agrafele se folosesc numai la executarea construcţiilor provizorii sau ca organ de
prindere provizoriu pentru montaj.

3.7. Şuruburile obişnuite fără piuliţă pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe pane sau pe elementele
de rezistenţă din profile de oţel.

Se folosesc şuruburi cu cap hexagonal filetate până sub cap (STAS 2117-85).

La folosirea şuruburilor obişnuite fără piuliţe este suficient accesul pe o singură parte a elementului de închidere.

3.8. Bolţurile împuşcate pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă din profile de
oţel care au grosimea pereţilor, iar zona pe care se face prinderea, cuprinsă între 4 mm şi 11 mm.
Bolţurile M6x10x30, care se fabrică al IM Sadu conform NID 2867-78, pot fi folosite pentru prinderea tablei
profilate la executarea pereţilor despărţitori, pentru executarea prinderilor ajutătoare în cazul în care prinderea
definitivă se face cu alte organe, precum şi pentru executarea închiderilor în cazul construcţiilor provizorii.

Duritatea elementelor de oţel pe care se face prinderea trebuie să fie mai mică decât duritatea bolţurilor care se
împuşcă adică, bolţurile trebuie să poată să zgârie locul în care se împuşcă.

3.9. Şuruburile obişnuite cu piuliţe pot fi folosite atât pentru prinderea foilor de tablă între ele, cât şi pentru
prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă ale închiderii.

Pentru prinderea tablelor între ele se folosesc şuruburi obişnuite filetate până sub capăt (STAS 2117-85) cu
piuliţe obişnuite (STAS 922-76) sau cu piuliţe cu autoblocare (STAS 9851-76) iar pentru prinderea tablelor pe
elementele de rezistenţă, în funcţie de grosimea elementelor respective, pot fi folosite şi şuruburi obişnuite la
care filetul nu ajunge până sub capăt (STAS 920-69) cu piuliţe obişnuite sau cu piuliţe cu autoblocare.

3.10. La prinderea tablelor ondulate, atât între ele, cât şi pe elementele de rezistenţă, este necesar ca sub
capătul organului de prindere, pe fundul ondulei, să se pună o şaibă cu faţa de aşezare cilindrică de tipul celor
care se prezintă în anexa 1.

3.11. La prinderea tablelor cutate, atât între ele cât şi pe elementele de rezistenţă, cu oricare dintre organele de
prindere, în afara niturilor oarbe (P.O.P.) este necesar să se folosească şaibe plate pentru metal (STAS 5200-80),
ale căror tipodimensiuni se prezintă în tabelul 11.

Şaiba se va aşeza între retezătura capătului organului de prindere şi tabla care se prinde.

[top]

4. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ

4.1. Tabla profilată se protejează anticorosiv, în funcţie de natura şi de agresivitatea mediului în care se află
construcţia respectivă, conform prescripţiilor tehnice în vigoare - Instrucţiuni tehnice privind protecţia anticorosivă
a elementelor de construcţii metalice C 139-87, STAS 10166/1-77, STAS 10702/1-83, STAS 10702/2-80, STAS
7221-82, STAS 7222-84 şi STAS 10128-86.

4.2. Tabla profilată neagră se protejează anticorosiv prin vopsire.

4.3. Tabla profilată zincată, folosită în medii puternic agresive, poate să fie protejată suplimentar prin vopsire.

4.4. Protecţia anticorosivă prin vopsire se execută parţial sau complet în ateliere specializate.

4.5. Protecţia anticorosivă prin vopsire a zonelor de contact permanent dintre elementele care se suprapun, la
montaj, trebuie definitivată pe şantier imediat înainte de executarea prinderii.

4.6. După prinderea şi montajul tablei profilate, se controlează starea protecţiei anticorosive, se delimitează
zonele cu protecţia deteriorată şi se remediază.

4.7. Curăţirea suprafeţelor cu protecţia deteriorată se face manual, folosind perii de sârmă, diluanţi
corespunzători şi deşeuri textile dacă suprafaţa este redusă, sau mecanizat, folosind unelte portabile de curăţat,
acţionate electric sau pneumatic, dacă suprafaţa este mare.

4.8. Aplicarea sistemului de protecţie prin vopsire, pe suprafaţa curăţată la gradul stabilit, se face manual,
folosind pensule sau role corespunzătoare, dacă suprafaţa este redusă, sau mecanizat, folosind instalaţii de
vopsit de joasă sau de înaltă presiune, dacă suprafaţa este mare.

4.9. Dacă tabla profilată ajunge pe şantier protejată parţial (numai cu straturile primare ale sistemului de protecţie
prin vopsire), remedierea deteriorărilor şi definitivarea protecţiei anticorosive prin vopsire se face mecanizat.

4.10. Organele de prindere executate din oţel trebuie să fie protejate, din fabricaţie, împotriva coroziunii prin
zincare sau prin cadmiere electronică.

[top]
 5. UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE
ÎNCHIDERE CU TABLĂ PROFILATĂ

5.1. Pentru executarea lucrărilor de închidere cu tablă profilată se folosesc:

- unelte şi scule pentru găurit;

- unelte şi scule pentru înşurubat;

- unelte pentru nituit cu nituri oarbe;

- pistoale pentru împlîntat bolţuri;

- unelte şi scule pentru tăiat tabla şi pentru polizat metale;

- unelte pentru completarea şi remedierea protecţiei anticorozive prin vopsire;

- utilaje şi dispozitive pentru ridicarea şi transportul tablei profilate;

- utilaje de ridicare şi de susţinere pentru lucru la înălţime;

- aparate şi dispozitive pentru verificare şi control.

5.2. Caracteristicile tehnice principale ale acestora, precum şi întreprinderile producătoare se prezintă în anexa 2.

[top]

6. TEHNOLOGIA DE MONTARE A TABLELOR PROFILATE PE ELEMENTELE DE

REZISTENŢĂ

Generalităţi

6.1. La realizarea învelitorilor, precum şi la realizarea pereţilor, tablele se prind atât pe elementele de rezistenţă,
cât şi între ele.

La prinderea tablelor profilate pe pane, cuta sau ondula care se suprapune în zona de margine a tablelor
alăturate se prinde, de o parte şi de alta, cel puţin cu câte un organ de prindere pe fiecare pană.

Pentru a evita suprapunerea a patru table, în zona de margine şi de capăt a foilor de tablă, montarea trebuie să
se facă conform anexei 3 sau 4; varianta optimă se va stabili în funcţie de lungimea foilor de tablă, de
posibilitatea de tăiere a foilor de tablă, pe direcţie longitudinală sau transversală, precum şi de dimensiunile
suprafeţei care trebuie închisă.

Dimensiunile găurilor de trecere în table, precum şi dimensiunile găurilor pentru formarea filetului conjugat în
pane, la executarea învelitorilor sau în elementele scheletului de rezistenţă, la executarea pereţilor, se prezintă în
anexa 5, dacă prinderea se face cu şuruburi autofiletante pentru metal şi în anexa 7 dacă prinderea se face cu
şuruburi pentru tablă.

Se recomandă ca prinderea dintre foile de tablă, cutată respectiv ondulată, să se execute, pe cât posibil, la sol.

Executarea învelitorilor

6.2. Procedeele tehnologice prin care se realizează montarea tablelor pe pane, la executarea învelitorilor, sunt
determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele şi de dispozitivele care se folosesc, precum
şi de felul asamblărilor care trebuie să se obţină.
6.3. Înainte de a se începe montarea propriu-zisă a tablelor pe pane este necesar să se execute următoarele
operaţii comune tuturor acestor procedee tehnologice:

a) Se verifică dacă panele satisfac următoarele condiţii:

- pe suprafaţa de rezemare să nu fie corpuri ieşite în relief (capete de nituri sau şuruburi, gusee, cordoane de
sudură etc.);

- distanţa dintre reazeme, precum şi lăţimea acestora să corespundă proiectului;

- protecţia anticorozivă a panelor să fie asigurată.

b) Se controlează tablele pentru ca:

- lungimea tablelor şi dimensiunilor profilului să corespundă proiectului;

- să nu prezinte deformaţii ca urmare a transportului şi manipulării necorespunzătoare;

- să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei protectoare.

c) În cazul în care se prevede o protecţie anticorosivă suplimentară a tablei, suprafeţele de contact dintre tablă şi
pane, precum şi suprafeţele marginilor care se suprapun se vor proteja înainte de montare. Între tablele care se
suprapun se va aplica cordonul de chit prevăzut pentru etanşare.

d) Se vor ridica pachetele de tablă pe acoperiş şi se vor aşeza pe pane, cât mai aproape de locul de montare,
respectând sarcina admisă pe acoperiş. Greutatea pachetului şi modul de aşezare a acestuia pe pane se va
stabili de comun acord cu proiectantul.

Pentru ridicarea pachetelor de tablă pe acoperiş se pot folosi macaralele cu care s-au montat panele sau
macarale mai uşoare care sunt mai economice.

Agăţarea pachetelor de tablă în cârligul macaralei se va face cu grinzi cu cabluri, fie cu cabluri cu ocheţi, fie cu
furci.

La folosirea cablurilor, zonele de contact cu colţurile pachetelor se vor proteja cu ajutorul colţarelor.

e) Transportul pe acoperiş, de la locul de aşezare a pachetelor până la locul de montare, precum şi aşezarea
tablelor pe pane pe locul de montare se va executa manual de doi muncitori, dotaţi cu cleşti pentru tablă şi cu
palmare.

f) Deplasarea muncitorilor, care fac transportul tablelor pe acoperiş, se va face pe scări sau pe podine de lemn.

g) Dacă foile de tablă au masa netă egală sau mai mare de 40 kg/buc, tabla se va ridica pe acoperiş bucată cu
bucată şi se va aşeza pe locul de montare cu ajutorul unei furci agăţate în cârligul unei macarale uşoare.

6.4. Montarea foilor de tablă pe pane se va începe de la poala acoperişului din partea opusă vânturilor
dominante, conform anexei 6 şi prevederilor din "Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la
construcţii (indicativ C 37-88)".

6.5. Foile de tablă profilată vor fi dispuse cu generatoarea pe linia de cea mai mare pantă a acoperişului, faţă de
care, abaterea totală, raportată la lungimea pantei, nu va depăşi 3 mm/m.

6.6. Foile de tablă se vor petrece atât la capete cât şi pe lateral.

La foile de tablă ondulată, petrecerea se va face pe o jumătate de ondulă, pe creasta ondulei, iar la foile de tablă
cutată dimensiunile petrecerii laterale sunt funcţie de profilul tablelor, iar prinderea se va face, de regulă, pe
partea inferioară a profilului.

6.7. Montarea tablei pe acoperiş se va face pe vreme bună.

Se va evita să se lucreze pe timp de intemperii şi nu se va începe lucrul dacă viteza vântului depăşeşte 7 m/s.
6.8. Numărul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tablă pe pane sau pe scheletul de rezistenţă,
precum şi cel pentru prinderea tablelor între ele se va stabili prin calcul, în funcţie de solicitarea asamblării
respective.

În principiu, foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe panele intermediare
(Normativ C 37-88), iar foaia de tablă cutată se va prinde pe pane cu câte un organ de asamblare pe fiecare cută
(anexa 6). Se va ţine seama şi de prevederile pct. 6.1.

După prinderea unei foi de tablă pe pane, se execută imediat prinderea ei laterală cu tabla montată anterior şi
numai după aceea se va trece la montarea unei noi foi de tablă.

6.9. În cazul în care, pentru asamblare se folosesc şuruburi pentru tablă, se vor executa găurile filetului conjugat
şi găurile de trecere, atât pentru prinderea pe pane, cât şi pentru prinderea laterală şi apoi se va trece la
montarea organelor de asamblare.

6.10. Distanţa dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor între ele va fi de maximum 300 mm.

6.11. La terminarea zilei de lucru se va avea grijă să nu rămână pachete sau foi de tablă libere pe acoperiş, iar
tablele montate trebuie să fie definitiv asamblate. În zonele în care nu este posibil să se facă asamblarea
definitivă (capetele foilor de tablă de pe ultima pană), se va face o asamblare provizorie pentru ca toate foile de
tablă să fie asigurate împotriva vântului.

6.12. Prinderea tablelor profilate pe pane se va realiza prin folosirea unuia dintre organele de prindere prezentate
la pct. 3.1.

6.13. Prinderea tablei profilate pe pane, cu ajutorul agrafelor, se va executa în două faze.

În prima fază se va executa prinderea agrafelor cu foile de tablă, iar în faza a doua se va executa montarea foilor
de tablă pe pane şi se vor prinde tablele între ele.

6.14. Operaţiile principale pentru prinderea agrafelor pe foile de tablă se vor executa la sol astfel:

- trasarea găurilor din table pentru prinderea agrafelor (se va ţine seama de poziţia reală a panelor);

- executarea găurilor din table;

- prinderea agrafelor pe table.

Fiecare agrafă se va prinde cu două organe de asamblare.

Agrafele folosite la prinderea tablei ondulate vor avea aripa superioară curbată la raza fundului ondulei
respective.

6.15. În faza a doua, se vor ridica tablele pe acoperiş, bucată cu bucată, folosind o furcă agăţată în cârligul
macaralei şi se va aşeza pe pane în aşa fel încât să se asigure petrecerea laterală şi petrecerea de capăt, iar
agrafele să se sprijine, cu partea de mijloc, pe pane.

După ce se va verifica aşezarea corectă a foii de tablă pe pane, se va trece la prinderea laterală a acesteia cu
tabla montată anterior.

6.16. Prinderea tablei profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor pentru tablă se va face pe fundul profilului.

Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, fără a avea nevoie de schelă suspendată sau de platformă telescopică.

Operaţiile principale sunt următoarele:

- aşezarea foii de tablă pe pane;

- trasarea găurilor;

- găurirea;

- montarea şuruburilor pentru tablă.

Găurirea se va executa în două faze: în prima fază se vor executa găurile având diametrul filetului conjugat, care
în anexele 7 şi 8 este notat cu "db" şi care este în funcţie de grosimea panei "g" şi de diametrul şurubului folosit
"d". După ce s-au executat toate găurile pentru prinderea tablei pe pane, având diametrul "d b", se va trece la faza
a doua; se va deplasa foaia de tablă în sus sau în jos, astfel încât găurile din tablă să nu fie deasupra penelor,
după care se vor lărgi găurile din tablă de la diametrul "d t" la diametrul "dt" care este funcţie de diametrul
şurubului folosit "d" şi a cărui valoare se prezintă în anexa 7.

Pentru montarea şuruburilor pentru tablă se va aşeza foaia de tablă pe locul de montare, urmărindu-se ca găurile
din tablă să fie coaxiale cu găurile din pană şi se vor înşuruba şuruburile.

6.17. Pentru realizarea unei bune etanşeităţi, înaintea asamblării, şurubul pentru tablă va fi introdus cu tija îm
miniu de plumb, în grund reactiv G 404-50 sau într-un alt material anticoroziv, iar între faţa de aşezare a şaibei şi
tablă se va aşterne un strat din acelaşi material de protecţie.

La prinderea tablelor ondulate se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1).

6.18. Pentru prinderea tablelor între ele cu şuruburi pentru tablă în găuri burghiate, găurirea se va executa tot în
două faze. În acest caz, fazele se vor executa concomitent, adică se va executa faza întâi pentru prinderea pe
pane şi faza întâi pentru prinderea tablelor între ele, apoi se va deplasa foaia de tablă şi se va trece la faza a
doua la lărgire, atât a găurilor pentru prinderea pe pane, cât şi a găurilor pentru prinderea tablelor între ele.

Executarea găurilor pentru prinderea a trei table pe pane se va face conform anexei 8.

6.19. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor obişnuite fără piuliţe se poate face numai dacă
grosimea aripii sau a adaosului sudat de aceasta pe care se face prinderea este mai mare de 50% din diametrul
nominal al şurubului care se foloseşte.

Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii:

- aşezarea foii de tablă pe pane;

- trasarea găurilor;

- găurirea.

Se vor executa găurile pentru formarea filetului normal; pentru şuruburi M6 se vor executa găuri de  5 mm atât
prin tablă, cât şi prin pane, după care se va da tabla la o parte pentru a avea acces la găurile din pane;

- filetarea găurilor din pane, cu unealta electrică portabilă de filetat;

- lărgirea găurilor din tablă, pentru a se ajunge la diametrul găurii de trecere conform STAS 336-81. La folosirea
şuruburilor M 6, găurile din tablă se vor lărgi de la  5 mm la  6,6 mm. Apoi se va aşeza tabla pe locul de
montare urmărind ca găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din pane;

- montarea şuruburilor.

Se va monta şaiba corespunzătoare pe tija şurubului şi se va introduce şurubul în gaura filetată. La prinderea
tablelor ondulate se va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1), iar la prinderea tablelor cutate se va
folosi o şaibă elastică (STAS 11013-78), sau o şaibă plată pentru metal (STAS 5200-80).

Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17.

6.20. La folosirea şuruburilor obţinute cu piuliţe obişnuite pentru prinderea tablelor profilate pe pane este
necesară o schelă suspendată sau o platformă autoridicătoare.

Operaţiile principale sunt următoarele:

- aşezarea foii de tablă pe pane;

- trasarea găurilor;

- găurirea; se vor executa de pe acoperiş, găuri de trecere STAS 3336-81 atât în tablă cât şi în pană;
- montarea şuruburilor şi piuliţelor; muncitorul de pe acoperiş va monta pe şurub şaiba corespunzătoare şi va
introduce şurubul în gaură, aplicând în prealabil protecţia conform pct. 6.17.

Muncitorul de pe schela suspendată sau autoridicătoare va monta piuliţa pe şurub cu mâna liberă şi o va ţine, să
nu se rotească, cu ajutorul unei chei fixe sau cu o cheie tubulară; în timp ce muncitorul de pe acoperiş va executa
înşurubarea completă cu o maşină electrică de înşurubat sau cu o coarbă.

6.21. Procedeul de lucru, sculele şi dispozitivele la folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe cu autoblocare sunt
cele de la pct. 6.20, cu deosebirea că în locul piuliţelor obişnuite se montează piuliţe cu autoblocare.

6.22. Bolţurile împuşcate se folosesc la prinderea tablelor pe pane numai provizoriu, în câteva locuri, până la
prinderea definitivă cu alte tipuri de organe de prindere prevăzute în instrucţiunile tehnice.

Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii principale:

- aşezarea foii de tablă pe pane;

- trasarea găurilor;

- împuşcarea bolţurilor; dacă se folosesc bolţuri filetate care se împuşcă cu pistolul tip PIB-6 este necesar ca pe
fundul cutiei, pe locul în care se face împuşcarea, să se aşeze o şaibă din tablă zincată de 1...1,5 mm grosime.

Pătrunderea bolţului este corectă dacă zona de racordare a filetului cu tija pătrunde în şaibă, fără ca spira
inferioară a filetului să o strivească în zona de contact.

Reglarea pătrunderii bolţului împuşcat cu pistolul PIB-6 se va face prin încercări, modificând poziţia bolţului în
ţeava pistolului.

La folosirea bolţurilor împuşcate este necesar ca profilul de oţel în care se face împlântarea să aibă grosimea
cuprinsă între 4 mm şi 11 mm.

De asemenea, este necesar ca în momentul împuşcării bolţului, să se asigure contactul între elementele care se
asamblează.

Realizarea contactului se va face cu o prizmă de lemn, având profilul corespunzător, care se va bate cu un
ciocan de 3...4 kg; se vor lua măsurile corespunzătoare ca la executarea acestei operaţii să nu se producă
deformarea elementului (panei) pe care se face prinderea.

Pentru prinderea tablelor profilate pe elementele de rezistenţă se vor folosi numai bolţuri zincate sau cadmiate.

6.23. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor autofiletante pentru metal se poate face dacă
grosimea aripii panei, de care se face prinderea, este mai mare de 50% din diametrul nominal al şurubului care
se foloseşte (vezi anexa 5).

Operaţiile se vor executa pe acoperiş în următoarea ordine:

- aşezarea foii de tablă pe pane;

- trasarea găurilor;

- găurirea: se vor executa găuri pentru formarea filetului conjugat, atât în tablă cât şi în pane, conform anexei 5,
al căror diametre este în funcţie de adâncimea părţii găurii în care se formează filetul conjugat şi de diametrul
nominal al şurubului autofiletant care se foloseşte.

- deplasarea foii de tablă de pe poziţie astfel încât găurile din tablă să nu fie deasupra panelor;

- lărgirea găurilor din tablă pentru a se ajunge la diametrul găurilor de trecere conform STAS 3336-81 şi anexei 5;

- aşezarea tablei pe poziţie astfel încât găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din pană.

- montarea şuruburilor autofiletante pentru metal; se va monta şaiba corespunzătoare pe tija şurubului şi se va
introduce şurubul în gaură folosind o şurubelniţă, o coarbă sau o maşină de înşurubat.
La prinderea tablelor ondulate se va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1), iar la prinderea tablelor
cutate se va folosi o şaibă plată.

Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17.

6.24. Prinderea tablelor profilate între ele, pe marginile laterale, la executarea învelitorilor se va face prin
folosirea unuia din următoarele organe de asamblare;

- şuruburi pentru tablă;

- nituri oarbe (P.O.P.);

- şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;

- şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.

6.25. La executarea învelitorilor, prinderea tablelor ondulate între ele se va face numai pe creasta ondulei
(Normativ C 37-88), iar prinderea tablelor cutate între ele se va face, de regulă, pe fundul cutei (anexa 6).

6.26. Operaţiile pentru prinderea tablelor între ele, cu şuruburi pentru tablă, se vor executa de pe acoperiş,
corelându-se cu operaţiile pentru prinderea tablelor pe pane. Se vor executa următoarele operaţii principale:

- trasarea găurilor;

- găurirea; în funcţie de modul de montare a şuruburilor pentru tablă se vor executa găuri burghiate, conform
anexei 10 sau găuri dornuite (adâncite) conform anexei 11.

Dacă tabla profilată are grosimea mai mare decât pasul filetului, găurile în care se va realiza filetul conjugat al
şurubului folosit se vor executa prin burghiere.

În acest caz, se vor găuri cele două table suprapuse cu găuri având diametrul "d b", după care se va da tabla
exterioară la o parte, iar găurile din aceasta se vor lărgi la diametrul "d t" (anexa 10); se va reaşeza tabla pe locul
de montare, urmărind ca găurile din cele două table să fie coaxiale şi se vor monta şuruburile pentru tablă.

Dacă cele două table profilate, care se prind una cealaltă, au împreună grosimea mai mică decât pasul filetului
şurubului folosit şi dacă prin apăsarea pe tabla exterioară se poate realiza un contact bun cu tabla interioară,
atunci găurile de prindere se vor executa prin dornuire în ambele table. Astfel, apăsând pe tabla exterioară pentru
a o aduce în contact cu tabla interioară, folosind un dorn cu vârful ascuţit, se va executa în ambele table o gaură
de diametrul "dd" (anexa 11) după care se va monta şurubul pentru tablă. Numai după montarea şurubului
respectiv se va trece la executarea unei noi găuri folosind acelaşi procedeu.

Dacă tablă profilată are grosimea mai mică decât pasul filetului, dar mai mare decât jumătatea acestuia, gaura
pentru filetul conjugat se va executa prin dornuire numai în tabla interioară, iar în tabla exterioară gaura de
trecere se va executa prin burghiere.

În acest caz, folosind un dorn ascuţit se va marca centrul găurilor perforând ambele table. Se va da tabla
exterioară la o parte şi se vor executa găurile de trecere la diametrul "d t", iar în tabla interioară se vor executa
găurile pentru filetul conjugat "dd" (anexa 10). Se va reaşeza tabla exterioară peste tabla interioară astfel încât
găurile in cele două table să fie coaxiale şi se vor monta şuruburile pentru tablă:

- montarea şuruburilor pentru tablă; se va introduce şurubul în gaură şi se va înşuruba cu o maşină de înşurubat;
înainte de montarea şurubului se va asigura etanşeitatea conform pct. 6.17.

6.27. Pentru folosirea niturilor oarbe, operaţiile principale se execută de pe acoperiş, astfel:

- găurirea; găurile se vor executa la diametrul prevăzut în anexa 9;

- nituirea; se va executa folosind nituri P.O.P. cu capătul tijei reţinut,a căror lungime este în funcţie de grosimea
tablelor care se prind şi este pervăzută în anexa 9.

Înainte de a începe, atât operaţia de găurire, cât şi operaţia de nituire, este necesar să se asigure contactul între
elementele care se prind. Totodată, este necesar ca operaţia de găurire să se execute în paralel cu operaţia de
nituire, adică, după executarea unei găuri, se va monta nitul P.O.P., şi numai după aceea se va trece la
executarea găurii următoare.
6.28. Pentru folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite este necesară o schelă suspendată sau o
platformă autoridicătoare; se vor executa următoarele operaţii principale:

- trasarea găurilor;

- găurirea; se va executa de pe acoperiş cu o maşină de găurit, prin ambele table, găuri de trecere;

- montarea şuruburilor şi piuliţelor; muncitorul de pe acoperiş va monta pe şurub şaiba corespunzătoare şi va

introduce şurubul în gaură, asigurând în prealabil etanşeitatea conform pct. 6.17.

- Muncitorul de pe schela suspendată sau autoridicătoare va monta piuliţa pe şurub cu mâna liberă şi apoi o va
ţine să nuu se rotească, cu ajutorul unei chei fie sau tubulare, în timp ce muncitorul de pe acoperiş va executa
înşurubarea completă cu o maşină de înşurubat sau cu o coarbă.

6.29. Procedeul de lucru, sculele şi dispozitivele pentru folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe cu autoblocare
sunt cele de la pct. 6.28.

Executarea pereţilor

6.30. Montarea tablelor profilate pentru executarea pereţilor se va face prin acelaşi procedeu tehnologic ca la
montarea tablelor profilate pentru executarea învelitorilor, avându-se în vedere următoarele:

a) Se va verifica dacă scheletul de rezistenţă, pe care urmează să se monteze tabla profilată, satisface
următoarele condiţii:

- tălpile tuturor profilelor unui perete să fie în acelaşi plan;

- pe suprafaţa de rezemare să nu se afle corpuri ieşite în relief (capete de nituri sau şuruburi, gusee, cordoane de
sudură etc.);

- forma şi dimensiunile profilelor pe care urmează să se prindă tabla, precum şi distanţa dintre aceste profile să
corespundă celor prevăzute în proiect;

- protecţia anticorozivă a scheletului de rezistenţă să fie asigurată.

b) Se vor controla tablele profilate pentru ca:

- forma şi dimensiunile foilor de tablă profilată să corespundă proiectului;

- să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei de protecţie;

- să nu fie deformate.

c) În cazul în care se prevede o protecţie anticorozivă suplimentară a tablei, suprafeţele de contact dintre table şi
scheletul de rezistenţă, precum şi suprafeţele marginilor care se suprapun, se vor proteja înainte de montare.

d) Se vor aduce pachetele de tablă la baza obiectului, cât mai aproape de verticala locului de montare.

6.31. Montarea foilor de tablă pe scheletul de rezistenţă se începe de jos în sus, astfel încât foaia superioară să
se petreacă peste foaia inferioară.

6.32. La executarea pereţilor exteriori, montarea tablelor se va începe de pe latura opusă vânturilor dominante,
conform anexei 12.

6.33. Prinderea tablelor, atât pe scheletul de rezistenţă, cât şi între ele (petrecerile laturilor), se va executa pe
fundul profilului.

6.34. Numărul de organe de asamblare pentru prinderea foilor de tablă între ele, precum şi pentru prinderea
acestora pe elementele de rezistenţă se va stabili prin calcul, în funcţie de solicitarea asamblării respective.
În principiu foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe elementele de
rezistenţă de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe elementele de rezistenţă intermediare, iar
foaia de tablă cutată se va prinde pe elementele de rezistenţă cu câte un organ de asamblare pe fiecare cută.

Distanţa dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor între ele va fi de maximum 600 mm la pereţii
exteriori şi de maximum 1200 mm la pereţii interiori (anexa 12).

6.35. În funcţie de organele de asamblare care se folosesc, montarea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă
se poate face fie de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cealaltă în spatele peretelui, fie de pe o
singură schelă montată în faţa peretelui.

6.36. Prinderea tablelor de pe o singură schelă montată în faţa peretelui, se va face prin folosirea unuia din
următoarele organe de asamblare:

- agrafe;

- şuruburi pentru tablă;

- şuruburi obişnuite fără piuliţe;

- bolţuri împuşcate;

- nituri oarbe (P.O.P.);

- şuruburi autofiletante pentru metal.

6.37. Prinderea tablelor de pe două schele, montate câte una pe fiecare parte a peretelui, se va face prin
folosirea unuia din următoarele organe de asamblare;

- şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;

- şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.

Procedeele tehnologice, sculele şi dispozitivele care se folosesc la prinderea tablelor pe scheletul de rezistenţă
pentru executarea pereţilor, sunt similare cu cele prevăzute la prinderea tablelor pe pane pentru executarea
învelitorilor, cu deosebirea că la executarea pereţilor, manipularea foilor de tablă, se va executa cu un graifer.

6.38. Prinderea tablelor între ele se poate realiza de pe o singură schelă montată în spatele peretelui, în funcţie
de organele de asamblare care se folosesc.

6.39. Prinderea tablelor între ele de pe o singură schelă, montată în faţa peretelui, se va face prin folosirea unuia
din următoarele organe de asamblare:

- şuruburi pentru tablă;

- nituri oarbe (P.O.P.).

6.40. Prinderea tablelor între de pe două schele, montate de o parte şi de alta a peretelui, se va face prin
folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:

- şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;

- şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.

6.41. Procedeele tehnologice, sculele şi dispozitivele care se folosesc la prinderea tablelor între ele pentru
executarea pereţilor sunt similare cu cele prevăzute la prinderea tablelor înter ele pentru executarea învelitorilor.

6.42. Tablele executate din oţel RC 37 se pot prinde între ele şi prin sudare, după ce s-au fixat pe pane, respectiv
pe scheletul de rezistenţă, folosind electrozi bazici RC 37 cu adaos de Cu şi Ni, în condiţiile prevăzute de NID
191-73 elaborată de MIM - Centrala Siderurgică Galaţi.

[top]
 7. ELEMENTE PENTRU PROIECTARE

7.1. Pentru stabilirea organelor de asamblare, atât ca număr, cât şi ca tipodimensiune, se vor lua în considerare
solicitările date de intemperii (vânt, zăpadă etc.) şi de procesul tehnologic pentru care este destinată construcţia
respectivă (vibraţii, presiune, temperaturi etc.), precum şi natura şi concentraţia agenţilor corozivi.

7.2. Sarcinile admisibile, la principalele solicitări pentru fiecare dintre organele de asamblare prevăzute a se
folosi, se prezintă în tabelele 1...11.

7.3. După formarea filetului conjugat, şurubul pentru tablă trebuie rotit în continuare pentru a strânge elementele
care se asamblează, tablele între ele sau tablele pe pane.

Dacă formarea filetului conjugat al şurubului pentru tablă se face în acelaşi timp cu strângerea elementelor care
se asamblează, solicitarea care apare în tija şurubului poate să depăşească sarcina admisibilă.

Tabelul 1

SARCINILE ADMISIBILE LA ŞURUBURILE OBIŞNUITE

Grup de caracteristici mecanice

Diametrul
Solicitarea daN/buc
şurubului
4.6. 5.6. 6.6.

Tracţiune 105 135 158

M4
Forfecare 73 92 111

Tracţiune 170 213 256

M5
Forfecare 119 149 179

Tracţiune 241 301 362

M6
Forfecare 159 210 253

NOTĂ: Sarcinile admisibile s-au stabilit pentru solicitări constante, rezistenţa admisibilă ( a) fiind egală cu
jumătate din rezistenţa la curgere (c). În cazul în care, pe timpul exploatării, şuruburile sunt supuse la sarcini
variabile sau alternative, precum şi la acţiunea agenţilor corosivi, sarcinile admisibile sarcinile admisibile date în
tabel se vor micşora cu până la de două ori.

Tabelul 2

CUPLUL NECESAR PENTRU ÎNŞURUBAREA ŞURUBURILOR OBIŞNUITE

Cuplul necesar la înşurubarea, daN.cm

Diametrul şurubului
Grupa de caracteristici mecanice

4.6. 5.6. 6.6.

M4 3,5-4,5 4,4-5,6 5,4-6,7

 M5 7-8,5 8,4-10,6 10,2-12,7

M6 11-13,5 13,3-18,0 16-21,6

Tabelul 3

SARCINILE ADMISIBILE* LA ŞURUBURILE PENTRU TABLĂ*

(Caracteristicile mecanice conform STAS 9344/1-86)

Diametrul şurubului pentru tablă, mm

Solicitarea daN/buc.
4,2 4,8 5,5 6,3

Tracţiune 114 153 207 286

Forfecare 79 107 144 200

*) vezi nota de sub tabel 1

Tabelul 4

CUPLUL CARE TREBUIE APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA PENTRU FORMAREA FILETULUI
CONJUGAT

Diametrul nominal al şurubului pentru

tablă mm 4,2 4,8 5,5 6,3
Cuplul necesar pentru formarea
filetului conjugat – daNcm 14-24 20-35 30-54 40-75

Ca urmare, pentru ca formarea filetului conjugat să nu se facă în acelaşi timp cu strângerea elementelor care se
asamblează, este necesar ca lungimea şurubului să fie mai mare decât grosimea elementelor care se
asamblează.

Pentru ca forţa de strângere a elementelor care se asamblează cu un şurub pentru tablă să nu depăşească
sarcina admisibilă a acestuia la tracţiune, cuplul pentru strângerea şurubului trebuie să se încadreze în valorile
date în tabelul 5.

Tabelul 5

CUPLUL CARE TREBUIE APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA PENTRU STRÂNGEREA

ELEMENTELOR CARE SE ASAMBLEAZĂ

Diametrul nominal al şurubului pentru

tablă, mm 4,2 4,8 5,5 6,3
Cuplul necesar pentru strângerea
elementelor care se asamblează, daN cm 5-8 7-12 11-18 15-25

Tabelul 6

SARCINI ADMISIBILE* LA ŞURUBURILE AUTOFILETANT PENTRU METAL*)

(Caracteristicile mecanice conform STAS 9344/1-86)

Solicitarea daN/buc Diametrul şurubului autofiletant pentru metal

 M4 M5 M6

Tracţiunea 130 213 300

Forfecare 90 149 210

*) vezi nota de sub tabelul 1

Tabelul 7

CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETANT PENTRU METAL, LA FORMAREA

FILETULUI ÎN PANA

Diametrul şurubului autofiletant

pentru metal M4 M5 M6
Cuplul necesar pentru formarea
filetului în pană daN cm 12-20 22-39 38-70

Tabelul 8

CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETANT PENTRU METAL, LA STRÂNGEREA

ELEMENTELOR CARE SE ASAMBLEAZĂ

Diametrul şurubului autofiletant pentru

metal M4 M5 M6
Cuplul necesar pentru strângerea
elementelor care se asamblează daN cm 4-7 8-13 14-23

Tabelul 9

SARCINILE ADMISIBILE LA NITURILE OARBE (P.O.P.)

Diametrul
Tracţiune Forfecare
nitulul (POP) Observaţii
(daN/buc) (daN/buc)
(mm)

4,8 50-55 65-71 Datele se referă la niturile cu capul tijei

reţinut executate din aluminiu
6,4 85-93 110-120

NOTA: Pentru construcţiile mai puţin importante se iau în considerare valorile superioare ale sarcinilor admisibile,
iar în cazul în care construcţia respectivă are durata de serviciu redusă (de exemplu în cadrul organizării de
şantier), se amplifică valorile maxime din tabel cu 1,10...1,15.

Tabelul 10

SARCINILE ADMISIBILE LA BOLŢURILE ÎMPUŞCATE

Diametrul tijei
Tracţiune daN/buc. Forfecare daN/buc. Observaţii
bolţului, mm

3,7 67-80 85-98 Tija randalinată

Tabelul 11

SARCINILE ADMISIBILE PE GURA ÎN TABLĂ CU GROSIMEA DE 1 mm

(SARCINILE ADMISIBILE LA STRIVIREA PERETELUI GĂURII)

Diametrul tijei
organelor de Sarcinile admisibile pe gaură, daN/buc.
asamblare
Observaţii
Tipodimensiunea Tablă de oţel
şaibei (STAS Tablă RC 37
5200-80) OL 34 OL 37

1 2 3 4 5
Şurub obişnuit
M 4 (ş.a.m.)/A4 (şurub autofiletant
50-56 55-62 55-62 pentru metal)

M5 (ş.a.m)/B5 Şurub obişnuit

63-72 70-79 70-79

M6 (ş.a.m.)/B6 Şurub obişnuit

75-86 83-94 83-94

şt. 4,2/A4 Şurub pentru tablă

46-52 51-58 51-58

şt. 4,8/A5 Şurub pentru tablă

53-60 59-67 59-67

şt. 5,5A6 Şurub pentru tablă

62-70 68-77 68-70

şt. 6,3/B6 Şurub pentru tablă

70-79 77-87 77-87

n. P.O.P. 4.8 nit P.O.P.

72-81 79-89 79-89

n. P.O.P. 6.4 nit P.O.P.

96-108 105-120 150-120

b.i. 3,7 Bolţ împuşcat

52-59 57-65 57-65

NOTĂ: Pentru determinarea sarcinii admisibile pe gaură, la table cu grosimi diferite de 1 mm, se înmulţeşte
valoarea din tabel cu grosimea tablei respective. De exemplu, sarcina admisibilă pe gaură la o tablă din OL 34
groasă de 0,75 mm care se prinde cu nituri P.O.P. cu diametrul de 6,4 mm este de 72 daN...81 daN
(96x0,75...108x0,75).

[top]

8. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

8.1. Controlul se execută atât la începerea lucrărilor, cât şi pe parcursul lor, ţinându-se seama şi de prescripţiile
STAS 767/0-88.

8.2. La începerea lucrărilor de asamblare a tablelor profilate pe elementele de rezistenţă se verifică:

- profilul şi dimensiunile elementelor de rezistenţă pe care se face montarea tablelor, profilul şi dimensiunile
tablelor, distanţa dintre reazeme, pantele, dimensiunile organelor de asamblare, precum şi calitatea materialelor
care intră în operă să corespundă proiectului;

- dacă suprafeţele elementelor de rezistenţă pe care se montează tablele sunt în acelaşi plan şi au asigurată
protecţia anticorozivă;

- dacă tablele profilate nu sunt deformate, tablele zincate nu au zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei
protectoare de zinc.

8.3. În cazul în care pentru asamblare se prevede folosirea şuruburilor pentru tablă, se verifică formarea filetului
conjugat şi la nevoie se iau mĂsurile corespunzătoare.

Astfel, dacă pentru formarea filetului conjugat se constată că este nevoie să se aplice şurubului pentru tablă un
cuplu mai mic decât cel indicat în tabelul 4, rezultă că diametrul găurii în care se formează filetul conjugat (db din
anexele 7 şi 10 sau dd din anexa 11) este prea mare şi deci se reduce diametrul găurii în care se formează filetul
conjugat.

Dacă pentru formarea filetului conjugat se constată că este nevoie să se aplice şurubului pentru tablă un cuplu
mai mare decât cel indicat în tabelul 4, (calitatea şuruburilor pentru tablă şi a elementelor de rezistenţă pe care
se face prinderea fiind verificate), rezultă că diametrul găurii în care se formează filetul conjugat este prea mic şi
deci se vor folosi burghie cu diametrul mai mare.

8.4. După ce se stabileşte prin încercări diametrul găurilor filetului conjugat se verifică rezistenţa de smulgere a
şurubului pentru tablă. Şurubul nu trebuie să se smulgă din gaură dacă valoarea forţei de tracţiune este mai mică
sau egală cu valoarea maximă a sarcinii admisibile la tracţiune (tabelul 3) înmulţită cu 2.

8.5. În cazul folosirii bolţurilor împuşcate se verifică dacă grosimea elementului de care se face prinderea tablei şi
deci în care se face împlântarea bolţului este mai mare de 4 mm şi mai mică de 11 mm, se verifică împlântarea şi
la nevoie se corectează. Astfel, dacă bolţul nu intră suficient se modifică poziţia acestuia în ţeava pistonului P.I.B.
- 6, împingându-l spre camera de încărcare.

8.6. Împlântarea bolţului este corectă dacă retezătura de sub capătul său ajunge în contact cu şaiba, pe tot
conturul fără să o strivească, iar forţa de smulgere este cel puţin egală cu cea dată în tabelul 10 înmulţită cu 2.

8.7. În cazul în care pentru prinderea tablelor pe pane la executarea pereţilor, se folosesc şuruburi autofiletante
pentru metal, se verifică cuplul necesar pentru formarea filetului în elementul pe care se face prinderea şi se
compară cu cel dat în tabelul 7.

8.8. Dacă cuplul pentru formarea filetului conjugat, în elementul pe care se face prinderea, este diferit de cel dat
în tabelul 7, se modifică corespunzător spre limitele date în anexa 5 dimensiunile găurii în care se montează
şurubul autofiletant pentru metal.

8.9. Şurubul autofiletant pentru metal montat corect, nu trebuie să se smulgă din elementul de închidere, la o
forţă mai mică decât cea dată în tabelul 6 înmulţită cu 2.

8.10. La folosirea şuruburilor autofiletante, atât pentru tablă, cât şi pentru metal, se va asigura ca axul găurii
pentru formarea filetului conjugat să fie perpendicular pe suprafaţa elementului pe care se face prinderea. Se va
controla ca diferenţa dintre diametrul maxim şi diametrul minim, la aceeaşi gaură, la folosirea şuruburilor pentru
tablă de 4,2 şi de 4,8 precum şi a şuruburilor pentru metal M4 şi M5, să nu depăşească 0,1 mm, iar la folosirea
şuruburilor pentru tablă de 5,5 şi de 6,3 precum şi a şurubului pentru metal M6, să nu depăşească 0,13 mm.

8.11. În cazul în care pentru închidere, se foloseşte tablă profilată neagră protejată împotriva coroziunii prin
vopsire, precum şi în cazul în care se foloseşte tablă profilată zincată protejată suplimentar prin vopsire, se
controlează calitatea protecţiei anticorosive conform prescripţiilor tehnice în vigoare.

8.12. În cadrul recepţiei se verifică dacă s-au executat toate lucrările prevăzute şi se controlează, prin sondaj,
dacă s-au respectat toate prevederile din proiect.

[top]

9. MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

9.1. La executarea învelitorilor şi pereţilor din tablă profilată se vor respecta prevederilor din:

- Normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.
34/1975 şi nr. 60/1975.

- Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de M.C.Ind cu ordinul nr. 1233/D
1980.

9.2. La executarea învelitorilor, muncitorii trebuie să folosească centuri de siguranţă şi să poarte încălţăminte
care să nu alunece.

9.3. Sub traveea în montaj, se va suspenda de ferme şi pane o plasă de siguranţă care să reziste la eventuala
cădere a unui om.

9.4. Deplasarea muncitorilor pe acoperiş se va face pe podine de lemn bine ancorate, pentru evitarea
alunecărilor.

9.5. Maşinile electrice portabile de găurit, de filetat, de înşurubat cu care se lucrează vor fi prevăzute cu dublă
izolare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutării.

9.6. Cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi controlate periodic pentru a se verifica starea izolaţiei, iar
cablurile defecte vor fi înlocuite.

9.7. La folosirea bolţurilor împuşcate, se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile de manipulare, transport şi
depozitare a pistoalelor şi capselor cu care se lucrează. Pe timpul lucrului, înainte de implantarea bolţului, se va
asigura ca ţeava pistolului să fie perpendiculară pe elementele care se prind.

[top]

ANEXA 1

ŞAIBE CU FAŢA DE AŞEZARE CILINDRICĂ FOLOSITE LA PRINDEREA TABLELOR

ONDULATE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR SAU NITURILOR

Dimensiuni în mm

Diametrul Tablă ondulată cu raza ondulei de Tablă ondulată cu raza ondulei

nominal al 23 mm de 36 mm
şurubului
(nitului
folosit) R L 1  g R L 1  g

4,8 23 18 12 5,1 2 36 18 12 5,1 1,6

 5,0 23 18 12 5,3 2 36 18 12 5,3 1,6

6,0 23 21 14 6,4 2,5 36 21 14 6,1 2

6,3 23 21 14 6,7 2,5 36 21 14 6,7 2

8,0 23 27 18 8,4 3 36 27 18 8,4 2,5

[top]

ANEXA 2

UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE CU

TABLA PROFILATĂ

Nr. Denumire Caracteristici tehnice Producător

crt.

0 1 2 3

UNELTE ŞI SCULE PENTRU GĂURIT

Maşina electrică de găurit,
1 tip MG 3
Maşina electrică de găurit,
2 tip M 6-4
Maşina electrică de găurit,
3 tip MG 3/2 T
Maşină pneumatică de găurit, formă
4 pistol, seria 5
Maşină pneumatică de găurit,
5 unghiulară, seria 5
Maşina pneumatică de găurit, MG-60
6 găurire); 2500 rot/min
Burghiu elicoidal scurt, din oţel rapid, STAS 573-80
7 cu coadă cilindrică
Burghiu elicoidal lung din oţel rapid,
8 cu coadă cilindrică
220 V, 50 Hz, 450 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
720 rot/min (în sarcină), 2,5 kg Argeş
(masa proprie);  13 mm (diame-
trul găurii în oţel)
220 V; 50 Hz; 250 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
1350 rot/min (în sarcină); 2,5 kg Argeş
(masa proprie);  6 mm (diametrul
găurii în oţel)
220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
620/1400 rot/min (în sarcină); Argeş
2,4 kg (masa proprie);  13 /
6mm (diametrul găurii în oţel)
0,5 N m3/min. (consum de aer); Întreprinderea de maşini unelte,
4-6 bar (presiunea de lucru); accesorii şi scule Baia Mare
1700 rot/min.  8 mm (diametrul
burghiului); 1,65 kg (masa netă)
0,5 N m3/min. (consum de aer); Întreprinderea de maşini unelte,
4-6 bar (presiunea de lucru); accesorii şi scule Baia Mare
1500 rot/min.  8 mm (diametrul
burghiului); 1,50 kg (masa netă)
 6 mm (diametrul maxim de Întreprinderea Independenţa Sibiu
Întreprinderea de Scule Râşnov
STAS 574-79 Întreprinderea de Scule Râşnov

UNELTE ŞI SCULE PENTRU ÎNŞURUBAT

Maşina electrică de înşurubat, tip 220 V; 50 Hz; 350 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
9 MI/4-6 470 rot/min (în sarcină); M 6 Argeş
(diametrul maxim al şurubului)
 Maşină pneumatică de înşurubat,
10 formă dreaptă seria 4
Maşină pneumatică de înşurubare,
11 formă pistol, seria 5
Şurubelniţe, chei pentru maşini de
12 înşurubat
0,5 Nm3/min. (consum de aer); Întreprinderea de maşini unelte,
4-6 bar (presiunea de lucru); accesorii şi scule Baia Mare
400 rot/min; M 6 (diametrul maxim
al şurubului); 1,5 kg (masa netă)
0,8 N m3/min (consum de aer); Întreprinderea de maşini unelte,
4-6 bar (presiune de aer); 4-6 bar accesorii şi scule Baia Mare
(presiunea de lucru); 400 rot/min M
8 (diametrul maxim al şurubului)
2,0 kg (masa netă)
cap crestat; locaş cruciform; cap I.U.S. Braşov
hexagonal

UNELTE ŞI SCULE PENTRU FILETAT

Maşină electrică de filetat, tip MF 10
13
Maşină pneumatică de filetat, dreaptă, 0,5 N m3/min (consum de aer);
14 tip MD 4-4-9,5/14 Q 4
Maşină pneumatică de filetat, pistol,
15 tip MP4-4/9,5/14 Q 4
Maşină pneumatică de filetat, pistol,
16 tip MP 5-2,6 R/14 Q5-CR
Tarozi scurţi pentru filet metric
17
Tarozi lungi pentru filet metric
18
220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
400/860 rot/min (filetare/retra-gere) Argeş
M 10 (filetul maxim); 2,7 kg (masa
netă)
Întreprinderea de maşini unelte,
4-6 bar (presiune de lucru); accesorii şi scule Baia Mare
400/950 rot/min (filetare/retra-
gere); M 8 (filetul maxim); 1,8 kg
(masa netă)
0,5 N m3/min (consum de aer); Întreprinderea de maşini unelte,
4-6 bar (presiune de lucru); accesorii şi scule Baia Mare
400/900 rot/min; M 8 (filetul
maxim); 1,85 kg (masa netă)
0,8 N m3/min (consum de aer); Întreprinderea de maşini unelte,
4-6 bar (presiune de lucru); accesorii şi scule Baia Mare
260 rot/min; M 10 (filetul maxim);
2,4 kg (masa netă)
STAS 1112/7-75 I.U.S. Braşov
STAS 1112/8-75 I.U.S. Braşov

UNELTE PENTRU NITUIT CU NITURI OARBE (P.O.P.)

Nituitor manual, tip armonică, pentru
19 nituit cu nituri oarbe (P.O.P.)
980/365 mm (lungime maximă/lun- Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
gime minimă); 190/105 mm
(lăţimea maximă/lăţimea
minimă);55 mm (grosime); 2,8 kg
(masa netă); 8...14 daN (forţa de
acţionare)

PISTOALE PENTRU ÎMPLÂNTAT BOLŢURI

Pistol de împlântat bolţuri, Calibru 6,35 mm Întreprinderea mecanică Cugir
20 tip de PIB-6
Capse pirotehnice pentru pistolul Calibru 6,35 mm, tari Întreprinderea mecanică Sadu Gorj
21 PIB-6

UNELTE ŞI SCULE PENTRU TĂIAT TABLA ŞI PENTRU POLIZAT METALE

Foarfecă electrică pentru tăiat tablă
22
Maşină pneumatică de tăiat tablă
23 tip MD 4-17/19 L4
220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
6,0 kg (masa netă); 2,5 mm Argeş
(grosimea maximă de tăiere)
0,4 Nm (consum de aer); 4-6 bar Întreprinderea de maşini unelte,
(presiunea de lucru); 1,2 mm accesorii şi scule Baia Mare
(grosimea de tăiere la bar); 1,5 kg
(masa netă)
 Unealtă electrică de şlefuit U.S.-160
24
Polizor electric drept, PD 100
25
Unealtă electrică de şlefuit U.S.
26 1,4 kW
Polizor electric special, drept P.S.D.
27 1,4 kW
Polizor electric de colţ, P.U. 1,4 kW
28
Polizor pneumatic, PPR-150
29
Polizor pneumatic PPR-200
30
Polizor pneumatic cu ax vertical
31 PPV 180
Polizor pneumatic cu ax vertical
32 PPV-230
Disc abraziv de  180 mm, (cu liant
33 de bachelită şi inserţie de sticlă)
Disc abraziv de  230 mm (cu liant de 230 – diametrul exterior; 22 mm – Întreprinderea Carbochim Cluj
34 bachelită şi inserţie de sticlă) diametrul interior; 2,5-3 mm –
grosime; Electrocorindon 80/24
220V; 50 Hz; 450 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
2300 rot/min Argeş
220V; 50 Hz; 450 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
6500 rot/min Argeş
220V; 50 Hz; 1400 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
2200 rot/min Argeş
220V; 50 Hz; 1300 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
3800 rot/min Argeş
220V; 50 Hz; 1400 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
6500 rot/min Argeş
4-6 bar (presiunea de lucru); Întreprinderea Independenţa Sibiu
150 mm (diametrul discului
abraziv); 6000 rot/min. (turaţia
axului de lucru)
4-6 bar (presiunea de lucru); Întreprinderea Independenţa Sibiu
200 mm (diametrul discului
abraziv); 4300 rot/min. (turaţia
axului de lucru)
4-6 bar (presiunea de lucru); Întreprinderea Independenţa Sibiu
180 mm (diametrul discului
abraziv); 8500 rot/min. (turaţia
axului de lucru)
4-5 bar (presiunea de lucru); Întreprinderea Independenţa Sibiu
230 mm (diametrul discului
abraziv); 6500 rot/min. (turaţia
axului de lucru)
180 – diametrul exterior; 22 mm – Întreprinderea Carbochim Cluj
diametrul interior; 2,5 mm –
grosime; Electrocorindon 80/24

UNELTE ŞI SCULE PENTRU COMPLETAREA ŞI REMEDIEREA PROTECŢIEI ANTICOROSIVE PRIN VOPSIRE

A. Unelte şi scule pentru curăţirea şi pregătirea suprafeţelor

Unelte electrice rotative portabile de
35 tipul celor de la nr. crt. 23; 24; 25; 26
şi 27
Unelte pneumatice rotative portabile
36 de tipul celor de la nr. crt.: 28; 29; 30
şi 31
Discuri lamerale abrazive cu tijă
37
Discuri lamerale abrazive cu flanşe
38
Perii de sârmă circulare
39
Perie de sârmă, tip oală
40
Abrazivi pe suport textil sau din hârtie Carbură de siliciu
41
wi nr. crt. 23; 24; 25; 26 şi 27 V. nr. crt. 23; 24; 25; 26 şi 27
V. nr. crt. 28; 29; 30 şi 31 V. nr. crt. 28; 29; 30 şi 31
 30...100 mm PEs 31 J Întreprinderea judeţeană
Maramureş Baia Mare Secţia de
abrazive Seini
 100...250 mm PEs 31 J Întreprinderea judeţeană
Maramureş Baia Mare Secţia de
abrazive Seini
 60...150 mm, sârmă de oţel arc Cooperativa Tehnometalica
Bucureşti
 0,3...0,6
 90 mm, sârmă oţel arc Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
 0,3 – 0,6
Întreprinderea Carbochim Cluj

B. Unelte şi scule pentru aplicarea sistemului de protecţie prin vopsire

 Omogenizator de lacuri, vopsele şi 220 V; 50 Hz Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
42 chituri
Maşină pneumatică de găurit, 4-6 bar (presiunea de lucru); Întreprinderea "Independenţa"
43 MG 200 (se foloseşte cu dispozitivele 650 rot/min (turaţia axului de lucru) Sibiu
de agitare de la omogenizator nr. crt.
42)
Maşină pneumatică de găurit, 4-6 bar (presiunea de lucru); Întreprinderea "Independenţa"
44 MG 320 (se foloseşte cu dispozitivele 420 rot/min (turaţia axului de lucru) Sibiu
de agitare de la omogenizator nr. crt.
42)
Dispozitiv de agitare (de la Un set constituit din trei tipuri de Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
45 omogenizatorul de lacuri, vopsele şi agitatoare
chituri nr. crt. 42)
Instalaţie de vopsit de înaltă presiune 2,0 1/min. (debit de vopsea); Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
46 acţionată electric, tip "6 Martie" 230 bar (presiunea vopselei); 53
Timişoara kg (masa netă)
Pistol de vopsit de înaltă presiune, tip Diametrul duzelor  0,23...0,88 Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
47 "6 Martie" Timişoara mm
Instalaţie de vopsit de înaltă presiune 2,4 1/min. (debit de vopsea); I.C.T.C.M. (Institutul de cercetări
48 acţionată pneumatic, tip VIP-3 192 bar (presiunea vopselei); pentru tehnologia construcţiilor de
30 kg (masa netă) maşini Bucureşti)
Instalaţie de vopsit de înaltă presiune 1,2 1/min (debit de vopsea); I.C.T.C.M.
49 acţionată pneumatic, tip VIP-5 240 bar (presiunea vopselei);
20 kg (masa netă)
Pistol de vopsit, tip MH 5 cu cap G 1/4" (ştuţul de intrare vopsea); IC.T.C.M.
50 rotativ 0,500 kg (masa netă)
Compresor de aer pentru vopsitorii 220 V; 1,1 kW (absorbit); Întreprinderea "Timpuri Noi"
51 250 1/mln. (debit de aer); 7 bar Bucureşti
(presiunea maximă)
Pistol de vopsit cu aer comprimat Presiunea de lucru până la 8 bar Cooperativa "Electromecanica"
53 Ploieşti

UTILAJE ŞI DISPOZITIVE PENTRU RIDICAREA PACHETELOR DE TABLĂ PROFILATĂ

Macara uşoară pentru lucrări de finisaj 250 daN (viteza nominală); Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
54 30 m/min (viteza de ridicare); 35 m
(înălţimea maximă de ridicare)
Macara universală de şantier de 150 150 daN (sarcina maximă de Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
55 daN ridicare); 17-20 m/min. (viteza de
ridicare); 30 m (înălţimea maximă
de ridicare)

UTILAJE DE RIDICARE ŞI SUSŢINERE PENTRU LUCRU LA ÎNĂLŢIME

Schela de faţadă S 200 M 250 daN/m2 (sarcina pe podina de I.C.M.P. – (Întreprinderea de
56 lucru); 32 m (înălţimea maximă) construcţii metalice de prefabricate
Popeşti Leordeni)
Schela de faţadă S 200 G 350 daN/m2 (sarcina pe podina de I.C.M.P.
57 lucru); 32 m (înălţimea maximă)
Platforma telescopică H 6 m 320 daN (sarcina de ridicare); Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
58 6,1 m (înălţimea maximă)
Platforma telescopică H 12 m 320 daN (sarcina de ridicare); Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
59 12,6 m (înălţimea maximă)
Platforma telescopică H 16 m 320 daN (sarcina de ridicare); Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
60 15,55 m (înălţimea maximă)
Schelă metalică cu platforma 450 daN (sarcina de ridicare); Întreprinderea "6 Martie" Timişoara
61 autoridicătoare 31 m (înălţimea maximă); 6 m;
9 m; 12 m (deschiderea întrre
castele)
 Platforma ridicătoare autodeplasabilă 250 daN (sarcina de ridicare); I.R. Ploieşti
62 (Telelift) 17 m (înălţimea maximă)

APARATE ŞI DISPOZITIVE PENTRU VERIFICARE ŞI CONTROL

Dispozitiv pentru încercarea la
63 smulgere a diblurilor M 6
Chei dinamometrice
64
Dispozitiv tip roată calibrată pentru
65 măsurarea grosimii peliculei cu
vopsea
Dispozitiv tip pieptene calibrat pentru Până la 0,6 mm (domeniul de
66 măsurarea grosimii peliculei cu
vopsea
Dispozitiv cu lamele paralele pentru
67 executarea tăieturilor la măsurarea
aderenţei peliculei cu vopsea
Micrometru pentru tablă
68
Comparator cu cadran
69
1600 daN (sarcina maximă)
5 N m; 10 N m; 15 N m (cuplu
maxim)
Până la 0,6 mm (domeniul de
măsurare) conform STAS 10219-
75 metoda A)
măsurare) conform STAS 10219-
75 metoda B)
1 mm sau 2 mm (distanţa dintre I.A.U.C.
cele lamele paralele conform STAS
3661-65 metoda A)
STAS 6466-71 – metoda C
STAS 6466-71 – metoda D
Întreprinderea Mecanică Fină
Bucureşti
Întreprinderea Mecanică Fină
Bucureşti
I.A.U.C. (Întreprinderea de aparate
şi utilaje pentru cercetare
Bucureşti)
I.A.U.C.
Întreprinderea Mecanică Fină
Bucureşti
Întreprinderea Mecanică Fină
Bucureşti

NOTĂ: Întrucât, la aceeaşi energie utilă aerul comprimat este de 5...10 ori mai scump decât energia electrică,
uneltele acţionate pneumatic se vor folosi numai în cazurile în care locul de lucru nu permite folosirea uneltelor
acţionate electric (pericol de explozie, de incendiu etc.).

[top]

ANEXA 3

MONTAREA TABLELOR PROFILATE PE PANE

Perpendicular pe pantă (pentru a se evita suprapunerea a patru table)

coama acoperişului
poala acoperişului

Montarea se face pe rânduri:

rândul 1: 1.1; 1.2; 1.3...1 rândul 3: 3.1; 3.2; 3.3...3 m

rândul 2: 2.1; 2.2; 2.3...2 m rândul n: n.1; n.2; n.3...n.m

[top]

ANEXA 4
 MONTAREA TABLELOR PROFILATE PE PANE
În sensul pantei (pentru a se evita suprapunerea a patru table)

poala acoperişului

Montarea se face pe coloane:

- coloana 1 1.1; 2.1; 3.1... n1

- coloana 2 1.2; 2.2.; 3.2... n2

- coloana 3 1.3; 2.3; 3.3... n3

- coloana m 1m; 2m; 3m...nm

[top]
 ANEXA 5

Prinderea tablelor profilate pe pane, la executarea învelitorilor sau pe elementele

scheletului de rezistenţă, la executarea pereţilor, cu ajutorul

ŞURUBURILOR AUTOFILETANTE PENTRU METAL

1 – pană; 2 – table profilate; 3 – şuruburi autofiletante pentru metal;

n* - numărul tablelor suprapuse care se prind

Diametrul găurilor în elementele care se prind la folosirea şuruburilor autofiletante pentru metal

Adâncimea găurii pentru formarea

filetului conjugat, în elemente de oţel cu
grosimea:
Diametrul
şurubului Diametrul Diametrul găurii
autofile- găurii de pentru formarea gp > 2d
tant pentru trecere, filetului conjugat
metal dt, mm db, mm
d, mm gp, mm h, mm

minimă maximă minimă maximă

M4 4,5 2,5 8,0 4,0 6,0

 M5 5,5 3,0 10,0 5,0 7,5

M6 6,6 3,5 12,0 6,0 9,0

NOTA: Şuruburile autofiletante pentru metal, tipurile B, C şi D, respectiv cu cap cilindric bombat, cu cap înecat şi
cu cap semiînecat (toate cu locaş cruciform), se află în fabricaţie curentă la Întreprinderea de şuruburi Bacău, iar
tipul A, cu cap hexagonal, se execută la comandă.

[top]

ANEXA 6

ÎNVELITOARE DIN TABLĂ CUTATĂ NEIZOLATĂ TERMIC

[top]

ANEXA 7

PRINDEREA TABLELOR DE PANE SAU PE SCHELETUL DE REZISTENŢĂ CU

AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLĂ, ÎN GĂURI BURGHIATE

1) şurub pentru tablă; 2) şaibă; 3) tablă; 4) pană (element al scheletului de rezistenţă în care se face
autofiletarea)

DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA

Grosimea elementului în care Diametrul găurii

se face autofiletarea burghi-ate, în
Diametrul Diametrul
g, mm elementul de
şurubului găurii de
oţel, în care se
pentru tablă trecere
face auto-
d, mm dt, mm
peste până la filetarea
dp, mm

2,5 3,0
4,2 4,4
3,0 3,5

2,5 3,0

3,0 3,5
4,8 5,0
3,5 4,0

4,0 4,75

5,5 6,0 2,5 3,0

 3,0 3,5

3,5 4,0

4,0 4,75

2,0 3,0

6,3 7,1 3,0 4,0

4,0 4,75

[top]

ANEXA 8

EXECUTAREA GĂURILOR PENTRU PRINDEREA TABLELOR PE PANE CU ŞURUBURI

AUTOFILETANTE PENTRU TABLĂ (montarea făcându-se pe rânduri conf. anexei 3 –
nodul B)
p- pană profil U;

1.2 şi 1.3. – tablele 2 şi 3 din rândul 1; 2.3. – tabla 3 din rândul 2;

dt - diametrul găurii de trecere;

db - diametrul găurii burghiate pentru formarea filetului conjugat;

g – grosimea panei în care se formează filetul conjugat.

[top]

ANEXA 9
 EXECUTAREA OPERAŢIEI DE NITUIRE CU AJUTORUL NITURILOR OARBE (P.O.P.) CU
CAPUL TIJEI NEREŢINUT

a) începerea nituirii; b) formarea nitului şi ruperea tijei;

c) ansamblarea realizată;

d - diametrul nitului

l – lungimea nitului

N – capul uneltei de nituit cu nituri oarbe (P.O.P.)

 EXECUTAREA OPERAŢIEI DE NITUIRE CU AJUTORUL NITURILOR OARBE (P.O.P.) CU
CAPUL TIJEI REŢINUT

a – începerea nituirii; b – formarea capului nitului şi ruperea tijei;

c – asamblarea realizată

d – diametrul nitului;

l – lungimea nitului;

N – capul uneltei de nituit cu nituri oarbe (P.O.P.)

DIMENSIUNILE NITURILOR OARBE (P.O.P.) ŞI GROSIMEA TABLELOR CARE SE ASAMBLEAZĂ

 Nituri cu cap bombat Nituri cu cap înecat

Dia-
Capul nitului reţinut Capul nitului nereţinut Capul nitului reţinut Capul nitului nereţinut
metrul
Dia- găurii
metrul în care Grosimea Grosimea Grosimea
nitului se Grosimea
totală a totală a totală a
(mm) mont. Lungimea totală a
tablelor Lungimea Lungimea tablelor Lungimea tablelor
nitul nitului sub tablelor
care se nitului sub nitului sub care se nitului sub care se
(mm) cap (mm) care se
asam- cap (mm) cap (mm) asam- cap (mm) asam-
asam-
blează blează blează
blează (mm
(mm) (mm) (mm)

4,83 0,5...1,3 4,8 0,3...2,0 5,82 1,0...2,0 5,82 0,3...2,8

6,10 1,3...2,6 6,10 2,0...3,6 7,09 2,0...3,3 7,09 2,8...4,3

7,62 2,6...4,1 7,62 3,6...5,1 8,61 3,3...4,8 8,61 4,3...5,9

4,0 4,10
9,40 4,1...5,9 9,40 5,1...6,4 10,39 4,8...6,6 10,39 5,9...7,2

10,16 5,9...6,6 10,16 6,4...7,4 11,15 6,6...7,4 11,15 7,2...8,2

11,43 6,6...7,9 11,43 7,4...8,7 12,42 7,4...8,7 12,42 8,2...9,4

6,10 0,5...2,3 6,10 0,3...3,1 7,24 1,3...3,1 7,42 0,3...3,8

7,62 2,3...3,8 7,62 3,1...4,3 8,76 3,1...4,6 8,76 3,8...5,1

9,14 3,8...5,1 9,14 4,3...5,9 10,28 4,6...5,9 10,28 5,1...6,6

4,8 4,9 9,91 5,1...5,9 9,91 5,9...6,4 11,05 5,9...6,6 11,05 6,6...7,2

12,70 5,9...8,7 12,70 6,4...9,2 13,84 6,6...,4 13,84 7,2...10,0

16,51 8,7...12,5 16,51 9,2...13,0 17,65 9,4...13,2 17,65 10,0...13,8

19,05 12,5...15,0 19,50 13,0...15,5 20,19 13,2...15,8 20,19 13,8...16,3

12,07 3,8...7,6 13,57 4,6...8,4

6,4 6,5
17,78 7,6...12,7 19,28 8,4...13,5

[top]

ANEXA 10

PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLA ÎN

GĂURI BURGHIATE
1 – şurub pentru tablă

2 – şaibă

3 – table (exterioare) cu gaura de trecere

4 – tablă (interioară) cu gaură burghiată pentru autofiletare

DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN TABLĂ DE OŢEL ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA

Grosimea tablei găurite prin Diametrul găurii

Diametrul burghiere, în care se face burghiate*, în
Diametrul
şurubului autofiletarea, g, mm tabla de oţel, în
găurii de
pentru tablă, care se face
trecere, dt, mm
d, mm autofiletarea,
peste până la db, mm

0,50 0,63 3,0

0,63 0,88 3,1

4,2 4,6 0,88 1,13 3,2

1,13 1,38 3,3

1,38 2,5 3,5

4,8 5,3 0,50 0,75 3,7

 0,75 1,13 3,8

1,13 1,75 3,9

1,75 2,50 4,0

0,50 0,75 4,3

0,75 1,13 4,4

5,5 6,7
1,13 1,75 4,5

1,75 2,50 4,6

- 1,38 4,9

6,3 7,1 1,38 1,75 5,0

1,75 2,5 5,1

* Valoarea toleranţelor la diametrul găurii burghiate este: +8,1

[top]

ANEXA 11

PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLA ÎN

GĂURI DORNUITE

1 – şurub pentru tablă" 2 – şaibă; 3 – table (interioare) cu găuri dornuite; 4 – table (exterioare) cu găuri de
trecere.
 DIAMETRUL GĂURILOR DORNUITE, ÎN TABLE DE OŢEL, ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA

Grosimea totală a tablelor Diametrul găurii

Diametrul găurite prin dornuire, în care se dornuite*, în
Diametrul
şurubului face autofiletarea, g, mm tablele de oţel,
găurii de
pentru tablă d, în care se face
trecere, dt, mm
mm autofiletarea,
peste până la dd, mm

- 0,50 3,4
4,2 4,6
0,50 1,38 3,5

- 0,50 3,7

0,50 0,75 3,8

4,8 5,3
0,75 1,13 3,9

1,13 1,38 4,8

- 0,50 4,3

0,50 0,75 4,4

5,5 5,7
0,75 1,13 4,5

1,13 1,38 4,6

6,3 6,5 - 1,38 5,3

* Valoarea toleranţelor la diametrul găurii burghiate este

[top]

ANEXA 12

PEREŢI DIN TABLĂ CUTATĂ

[top]