CLASA A X-A Școală profesională

Domeniul : Mecanică
Modulul: M3 Asamblări mecanice

FIȘĂ DE DOCUMENTARE

ASAMBLĂRI PRIN NITUIRE

OPERAŢIA TEHNOLOGICĂ DE NITUIRE

Nituirea este procedeul tehnologic de asamblare nedemontabilă a două sau mai multe
piese,cu ajutorul unor organe de maşini numite nituri.In funcţie de tipul producţiei, nituirea
poate fi executată manual sau mecanic, iar în funcţie de diametrul tijei nitului, ea se poate
executa la cald ori, la rece. În general, la oţel, cînd tija nitului are un diametru sub 6 mm,
nituirea se poate face la rece, iar la cald are un diametru mai mare, la cald.

Nituirea continuă să rămînă un procedeu destul de răspândit pentru realizarea îmbinărilor

supuse unor eforturi dinamice mari, precum şi acolo unde nu se poate aplica sudura datorită
dificultăţilor ce o însoţesc. Astfel, nituirea rămîne încă principalul procedeu de asamblare în
construcţia de avioane precum şi în unele construcţii metalice .

Elementele îmbinate prin nituire pot fi demontate prin distrugerea niturilor, transportate şi
asamblate din nou în timp ce construcţiile sudate nu permit acest lucru decât în unele cazuri
izolate date fiind transformările care au loc în material la locul tăierii şi sudurii ulterioare.

Nituirea se aplică pentru: cazane,recipiente,rezervoare, obiecte casnice,structuri metalice,în

aeronautică,asamblări greu sudabile,organe de maşini solicitate la sarcini în regim de vibraţii.

Nitul este un organ de maşină tip arbore.Este constituit din următoarele părţi componente:

 capul iniţ ial(1);

 tija(2);

 capul de închidere(3)

Părţile componente ale nitului

1
 CLASIFICAREA NITURILOR

După forma capului iniţial:

 cu cap înecat

 cu cap semirotund

 cu cap tronconic;

 cu cap cilindric;

 cu cap semiînecat.

După forma tijei:

 cu tijă plină;

 cu tijă tubulară;

 cu tijă semitubulară.

2
După natura materialului:

 oţel (Ol 37,OL42)

 cupru,alamă

 aliaje de aluminiu

 material plastic

CLASIFICAREA ÎMBINĂRILOR NITUITE

După poziţia elementelor îmbinării:

 cu margini suprapuse;

 cap la cap (cu o eclisă şi cu două eclise).

După destinaţie:

 de rezistenţă;

 de etanşare;

 de rezistenţă-etanşare.

3
Nituirea de rezistenţă şe aplică la construcţiile metalice, unde condiţia principală este de
transmitere a forţelor între elementele asamblate.

Nituirea de rezistenţă-etanşare se aplică construcţiilor metalice, supuse la presiuni mari

(cazane de abur etc.) care trebuie să corespundă atît condiţiei de etanşare cît şi de rezistenţă
mecanică.

Nituirea de etanşare se aplică construcţiilor (bazine, rezervoare etc.) supuse la presiuni

normale. Niturile folosite în acest caz sînt mai subţiri, însă dispuse mai des.

După numărul rândurilor de nituri:

 cu un rând;

 cu mai multe rânduri(faţă în faţă,în zig-zag).

După mărimea jocului la asamblare:

 cu joc;

 fără joc

SCULE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE LA NITUIRE.

La nituirea manuală se utilizează următoarele scule:

Un ciocan de lăcătuşărie, un contracăpuitor pentru a proteja capul iniţial, un trăgător pentru

apăsarea pieselor de nituit una asupra celeilalte şi un căpuitor (buterolă), care este o unealtă
executată dintr-o bară scurtă din oţel pentru scule, cu o scobitură de forma unei calote sferice
la unul dintre capete şi care serveşte la formarea capului de închidere al nitului.
Contracăpuitorul, denumit şi contrabuterolă, serveşte drept nicovală pentru sprijinit capul
iniţial, cînd se formează capul de închidere al nitului.La nituirea mecanică se folosesc diferite
tipuri de ciocane de nituit şi maşini de nituit ( portabile sau fixe).

4
 TEHNOLOGIA NITUIRII MANUALE.

Se recomandă, pe cît este posibil, ca materialul niturilor să fie acelaşi sau apropiat cu al
pieselor care se asamblează, pentru a se evita coroziunea electrochimică.

Trasarea nituirii se execută în raport cu dimensiunile alese, iar poziţia găurilor se

marchează cu punctatorul.

5
 După trasarea nituirii, materialele se găuresc pe maşini de găurit. Diametrul gău-rilor
trebuie să fie mai mare decît diametrul tijei nitului, şi anume:

 pentru nituri cu diametrul pînă la 5 mm, diametrul găurii este mai mare cu 0,2 mm;

 pentru nituri cu diametrul între 5 şi 10 mm, diametrul găurii este mai mare cu 0,5 mm;

 pentru nituri cu diametrul mai mare de 10 mm, diametrul găurii este mai mare cu 1,0
mm.

Pentru ca să existe o coincidenţă perfectă a găurilor clin table în momentul asamblării, se

recomandă ca atunci cînd este posibil găurirea să se execute simultan în ambele piese.Găurile
tablelor se pot executa şi prin ştanţare. În cazul nituirilor cu nituri semiînecate şi înecate,
găurile niturilor se teşesc corespunzător.

Nituirea manuală este o operaţie care necesită un volum mare de muncă, avînd o
productivitate mică, deci costisitoare, fapt pentru oare se execută numai la producţia
individuală şi în atelierele de întreţinere şi reparaţii.După ce s-a introdus nitul în gaură, se
aşază cu capul iniţial pe contracăpuitor şi cu ajutorul trăgătorului se apropie cele două piese
de tablă ca să nu rămînă spaţii între . Prin lovituri de ciocan axiale şi radiale se refulează
capătul tijei şi se formează capul de închidere de o formă bombată Apoi, se aşază căpuitorul
pe capul de închidere şi se loveşte cu ciocanul, rotindu-1 după fiecare lovitură, pînă ce se
obţine o formă fasonată, identică cu capul iniţial Aceasta este metoda directă de nituire.

6
Mai rar se foloseşte metoda de nituire indirectă, cînd lovitura de ciocan se aplică
căpuitorului aşezat, pe capul iniţial, dar capul de închidere se formează în locaşul
contracăpuitorului. La formarea capului de închidere se va avea în vedere ca ciocanul să
nu atingă suprafaţa pieselor de nituit, pentru a se evita ondularea şi deformarea tabelelor.
Îmbinările nituite, cu precădere cele de etanşare, se supun operaţiei de ştemuire. Ştemuirea
constă în presarea marginilor tablelor, în vederea obţinerii unei etanşări mai bune, şi se
execută cu ajutorul ştemuitoarelor, care au forma dălţilor, dar au muchia de tăiere teşită.

CONTROLUL ÎMBINĂRILOR NITUITE

Îmbinarea nituită este considerată bine executată dacă niturile sînt corect aşezate şi dacă
nu există ştirbituri sau crestături pe suprafeţele pieselor de nituit şi pe capetele niturilor.
Rezistenţa cusăturii nituite se verifică prin lovirea cu cioca-nul, aprecierea făcîndu-se după
sunet sau vibraţia niturilor. Defectele care pot apărea la nituire sînt reprezentate în figura
de mai jos.Demontarea îmbinărilor nituite se realizează prin tăierea niturilor cu dalta,
tăierea cu flacăra oxiacetilenică sau prin găurirea niturilor.

DOCUMENTAȚIA TEHNOLOGICĂ

Fișa tehnologică. Elevii vor studia cu atenţie tehnologia de execuţie a asamblării,

înţelegând succesiunea operaţiilor şi însuşindu-şi normele de sănătate şi securitate în
muncă. Exemplu de completare a fișei tehnologice.

7
8
9
 BIBLIOGRAFIE

1. Ciocirlea-Vasilescu, Asamblari mecanice - Clasa a 11-a a 12-a – Manual, Editura CD

Press
2. Crîşmaru Ion, Fise de documentare – Modulul 7 Asamblari mecanice, 2011
3. Cultura de specialitate, Domeniul Mecanic, manual pentru clasa a IX-a, Scoala de
Arte si Meserii, Ion Ionescu si altii, Editura Crepuscul, Ploiesti, 2004
4. Fiber Glass System, Installation guide for GRE pipe systems, 2012 National Oilwell
Varco
5. Mărginean Carmen - Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului profil tehnic
modulul asamblari mecanice nivelul 3, 2006
6. Popescu Daniela, Sisteme de conducte, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi,
Editura PIM Iaşi – 2008
7. http://workshop-manuals.com/volkswagen/golf-mk6/power_unit/4-
cylinder_injection_engine
8. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Marimi-si-unitati-de-masura-
de199.php
9. http://www.echipamente-scule.ro/cataloage
10. http://www.omtr.pub.ro/didactic

11. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/filetarea-asamblari-filetate53373.php
12. http://www.spellit.ro/platforma-de-e-learning

13. https://profpopescum.wikispaces.com/file/view/cap.problemegeneralealetehnologieias
amblari
14. https://www.masuraritehnice9.wikispaces.com/unitati+de+masura
15. Tanaviosoft 2012-Lacatuserie generala mecanica, autor: profesor Tanase Viorel

16. Tanaviosoft 2012-Mijloace de măsurare şi control, autor: profesor Tanase Viorel

10