II.2.3.Nituirile speciale. Sunt nituirile ce se execute fara a folosi contracapuitorul. Operatia se realizeaza pe o singura parte a ansamblului.

Metoda este folosita frecvent pentru piese metalice si nemetalice sau pentru piese din table subtiri. .Conditii tehnice impuse nbinarilor nituite Obtinerea unei bune calitati a mbinarilor nituite este conditionata de urmatorii factori! " presiunea executata asupra nitului si a tablelor ce se mbina trebuie sa fie suficienta pentru a mpiedica deplasarea dintre piese si a evita forfecarea# " temperatura de ncalzire a nitului trebuie sa fie ntre limitele prescrise$ iar niturile sa nu stea timp ndelungat la aceste temperaturi$ pentru ca materialul sa nu"si schimbe proprietatile tehnologice# " niturile sa fie astfel alese nc%t sa existe un raport ntre diametrul si ti&a nitului suficient pentru formarea capului de nchidere# "piesele care se mbina sa aibe suprafete bine curatate si ndreptate# " niturile se distribuie astfel nc%t sa se realizeze o buna rezistenta si etanseitate a mbinarii. Imbinarile nituite se considera de buna calitate daca ndeplinesc urmatoarele conditii! " gaura este umpluta complet de corpul nitului# " nitul asigura o str%ngere corespunzatoare a pieselor mbinate. In cadrul operatiei de control$ dupa operatia de nituire se verifica daca nu a aparut unul dintre defectele frecvente$ si anume! a' gaura de nit nu este suficient umpluta cu material datorita presarii insuficiente a capului de nchidere sau folosirii niturilor cu ti&a mai subtire dec%t cea prescrisa# b' capul de nit prezinta bavuri datorita unei ti&e de nit prea lungi# c' piesele prezinta taieturi n &urul nitului datorate unui capuitor prea ascutit pe margini# d' capul de nchidere al nitului prezinta fisuri sau rupturi datorita materialului nitului sau arderii acestuia# e' capul de nit nu s"a format complet datorita asezarii incorecte a capuitorului$ (ncalzirii incorecte$ ti&ei prea scurte sau timpului prea mare ntre montarea nitului ncalzit si baterea acestuia# f' capul de nit nu adera suficient la suprafata pieselor datorita presiunii prea mici aplicate tablelor sau nitului$ ridicarii bruste sau timpului de mentinere sub presiune# g' capul de nit este dezaxat fata de axa ti&ei datorita pozitionarii gresite a sculelor de nituit$ deplasarii acestora n timpul operatiei sau fixarii insuficiente a pieselor.

Nituire cu ti&a dubla Nituiri pentru asamblarea unor piese mici. )ste o metoda care realizeaza asamblari fara a folosi nituri. *ocul nitului este luat de o parte a unei piese ce va fi deformata form%nd capul de nchidere. Metoda este folosita n industria de aparate electrice$ pentru realizarea contactelor electrice$ sau la fabricarea aparatelor de masurare si control$ la care$ datorita dimensiunilor mici ale pieselor sau grosimilor mici ale tablei$ nu este permisa o alta modalitate de asamblare. +iesele din materiale moi si materiale casante ,materiale plastice$ h%rtie sau piele' se prote&eaza la nituire asez%ndu"se saibe sub capetele niturilor. -aca momentul de frecare dintre cep si piesa nu este suficient de mare$ atunci datorita unor momente de torsiune$ are loc rasucirea relativa a pieselor. Nituirea cu nituri explozive ,figura 2.'. *a aceasta metoda$ nitul este introdus n gaura si ncalzit cu un ciocan electric p%na la temperatura de /2. 0C. Capul de nchidere se va forma prin explozia ncarcaturii explozive din capul ti&ei. 1igura 2. . Nituirea exploziva ! /" introducerea nitului # 2" ncalzirea# 3"asamblarea #2"ciocan electric# Nituiri cu ti&a dubla ,figura 2/'. )ste o metoda des folosita# se aplica folosind un cleste de m%na. -upa ce a fost introdus n gaura$ ti&a interioara a nitului este trasa fortat cu clestele$ deform%nd capul nitului tubular. *a finalul operatiei ti&a interioara se rupe ntr"o zona de minima rezistenta si este astfel ndepartata din interiorul nitului. rgument Nituirea este procedeul tehnologic de mbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese cu a&utorul niturilor. (mbinarite nituite sunt folosite la! " asamblari supuse la sarcini vibratorii# " asamblarea metalelor greu sudabite# " asamblari de profile pentru constructi metalice# " asamblari de piese confectionate din materiale diferite. 3samblarea pieselor prin nituri si operatia tehnologica prin care se realizeaza aceasta legatura se numeste nituire. 3samblarile nituite se clasifica dupa mai multe criterii$ si anume! a' dupa modul de executie a nituirii " nituire manuala si nituire mecanica# b' dupa temperatura la care se executa nituirea " nituire la cald si nituire la rece# c' dupa modul de asezare a tablelor asamblate prin nituire " nituire prin

suprapunere si nituire cap la cap cu eclise# d' dupa numarul de r%nduri" nituire pe un r%nd$ nituire pe doua r%nduri n linie$ nituire pe doua r%nduri n zig"zag# e' dupa destinatia nituirii" nituire de rezistenta$ nituire de etansare si nituire de rezistenta"etansare. Nituirea de rezistenta este aplicata acolo unde constructia este folosita pentru transmiterea de forte. Nituirea de etansare este folosita pentru constructii supuse la presiuni normale$ cum ar fi bazinele sau rezervoarele. Nituirea de rezistenta"etansare este folosita acolo unde ansamblurile rezultate sunt supuse la presiuni mari$ ceea ce face ca si solicitarile sa fie mari ,de exemplu cazanele de abur'. +entru a evita aparitia coroziunii electrochimice se recomanda ca materialele tablelor si ale niturilor sa fie aceleasi sau apropiate. 1azele operatiei de nituire sunt urmatoarele! pregatirea nituirii$ trasarea gaurilor$ gaurirea tablelor$montarea pieselor si centrarea$ nituirea propriu"zisa$ debavurarea capetelor niturilor$ stemuirea marginilor tablei. +regatirea nituirii este operatia ce consta in pregatirea sculelor si dispozitivelor$ precum si a piese" lor ce urmeaza a fi nituite.. Operatia de trasarea a centrelor gaurilor de nit necesita precizie mare pentru a se evita dezaxarea gaurilor de nituri$ ceea ce ar duce la ruperea lor. 4aurirea tablelor se face prin poansonare$ stantare$ scule speciale sau pe masini unelte. Capitolul.I. 4eneralitati I./.-efinitii$ caracterizare si domeniul de aplicare Nitul este un organ de masina folosit la asamblarea nedemontabila a doua sau mai multe piese de forma plata $ table$ profile. Nitul este format din ! ti&a cilindrica ,corpul " figura /' si un cap initial ,2' format din fabricatie si cap format n timpul nituirii. 1igura / " Nit 1igura 2 " +rocesul tehnologic al naturii 5i&a nitului este construita mai lunga dec%t grosimea totala a tablelor ce urmeaza a fi asamblate$ pentru a exista sufucient material$ astfel ca prin batere sa se realizeze al doilea cap al nitului ,figura 3'.

1igura 3 " 3samblare nituita Nituirea este un procedeu de asamblare nedemontabil a doua table$ profile sau piese$ cu aiutorul niturilor ca organe de legatura. Niturile se dispun dintr"o anumita ordine form%nd mbinarea nituita ,cusatura'. Ca procedeu de mbinare$ nituirea este din ce n ce mai mult nlocuita de sudura care prezinta o serie de avanta&e. Cu toate acestea nituirea se mai utilizeaza ntr" o serie de cazuri! constructii metalice$ miiloace de transport ,autovehicule$ avioane$ vagoane' cu carcase subtiri sau din materiale nesudabile$ recipienti sub presiune$ mbinarea pieselor tratate termic etc. 6tilizarea n continuare a mbinarilor nituite este legata de unele avanta&e n comparatie cu mbinarile sudate. 3cestea sunt! comportare mai buna la solicitari variabile# controlul mult mai usor de efectuat$ mbinarea pieselor de grosime redusa sau din materiale nesudabile# nlaturarea$ cu usurinta$ a$ defectelor. -ezavantaiele nituirii sunt urmatoarele! " consum marit de material datorita slabirii sectiunii prin gaura de nit # " consum de manopera mai ridicat datorat lucrarilor de pregatire a tablelor# " zgomotul daunator produs n timpul nituirii# " etanseitate mai redusa# " productivitate mai mica # " constructiile nituite sunt mai putin estetice dec%t cele sudate. I.2. Clasificarea niturilor -upa forma capului initial ! 7 cu cap semirotund ,figura 2$ b'! # 7 cu cap tronconic,figura 2$ c'!# 7 cu cap cilindric,figura 2$ d'!# 7 cu cap necat,figura 2$ a'!# 7 cu cap semi necat ,figura 2$ e$f'!. 1igura 2. Nituri a"cu cap cu cap necat # b " cu cap semirotund # c " cu cap tronconic# d " cu cap cilindric# e$ f" cu cap semi necat # -upa forma ti&ei,figura 8'! 7 cu ti&a plina# 7 cu ti&a tubulara# 7 cu ti&a semitubulara. 1ig. 8. Nituri a$b " nit cu ti&a tubulara# c"nit cu ti&a semitubulara

-imensiunile principale ale nitului ,figura 9'sunt! l " lungimea ti&ei nitului# d " diametrul ti&ei nitului# - " diametrul capului initial al nitului# h " naltimea capului initial al nitului. 1igura . 9. -imensiunile nitului I.2./. Clasificarea asamblarile nituite Se clasifica dupa ! : forta necesara ! manuala si mecanica # : modul executiei! la rece,pentru nituri cu diametrul p%na la ;"/.mm' si la cald ,pentru nituri cu diametrul mai mare de /.mm' # : asezarea pieselor prin suprapunere ,simpla $dubla$ multipla" figura <' si r%nduri de nituri dispuse n linie sau zigzag ,figura ;'# : destinatia asamblarii! de rezistenta ,constructii metalice'$ de etansare,recipiente$ butelii cu presiune &oasa$ tuburi' si de rezistenta " etansare,rezervoare si cazane de abur cu presiune nalta'. ab 1igura < a."nituire cu un singur rind de nituri # b" nituire cu doua r%nduri de nituri. I.3. Materialul niturilor Materialele pentru nituri trebuie sa indeplineasca o serie de conditii! a' Sa nu fie calibile# deci niturile se executa din O* 32 sau O* 3<. b' Materialul de nit sa aiba un coeficient de dilatare c%t mai apropiat de cel al pieselor de mbinat. e' -aca mbinarea nituita este expusa coroziunii$ materialul de nit trebuie sa fie identic cu al pieselor de mbinat pentru a se evita formarea curentilor galvanici locali. (n cazul solicitarilor mari se pot utiliza oteluri aliate. -e asemenea$ tin%nd seama de conditiile de mai sus$ se executa nituri si din alte materiale cum sunt cupru$ alama$ aluminiu etc. Materialele cele mai utilizate pentru executarea niturilor sunt ! otelul carbon obisnuit O* 32$ O* 3< # alamp 3m 93# cupru Cu 8# aluminiul 3l ==$8 etc. Nituirile cu nituri de otel av%nd dimensiuni reduse ,d > /. mm' si cele cu nituri din alia&e metalice neferoase se pot executa manual sau mecanizat la rece. In cazul utilizarii unor nituri de otel av%nd d?2. mm$ nituirea se executa la cald ,prin ncalzirea nitului nainte de formarea capului de nchidere'. Nituirea la

rece a unor piese de dimensiuni mari poate produce zgomot daunator. Niturile se confectioneaza din urmatoarele materiale! 7 oteluri moi"O*32$O*32# 7 alama# 7 cupru# 7 aluminiu. Capitolul.II.Nituirea II./.1azele operatiei de nituire Sunt urmatoarele! " pregatirea nituirii # " trasarea gaurilor # " gaurirea tablelor # " montarea pieselor si centrarea # " nituirea propriu"zisa# " debavurarea capetelor niturilor # " stemuirea marginilor tablei. /. +regatirea nituirii este operatia ce consta n pregatirea sculelor si dispozitivelor$ precum si a pieselor ce urmeaza a fi nituite. Operatia consta n curatarea suprafetelor care vor veni n contact de urmele de zgura$ vopsea$ urmele de grasime si de alte corpuri straine. (nainte de nituire$ pe suprafetele tablelor se aplica un strat de miniu de plumb preparat cu ulei de in dublu fiert. 2. 5rasarea centrelor gaurilor de nit. Operatia necesita precizie mare pentru a se evita dezaxarea gaurilor de nituri$ ceea ce ar duce la ruperea lor. +ozitia centrelor gaurilor se marcheaza cu punctatorul. 3. 4aurirea tablelor. Se face prin poansonare$ stantare$ scule speciale sau pe masini unelte. Suprafetele gaurilor de nituri trebuie sa fie c%t mai curate si diametrul lor trebuie sa fie mai mare dec%t diametrul ti&ei nitului cu urmatoarele valori! : pentru dnit @ ,/"8' mm$ d gaura ? cu .$2 mm# : pentru dnit @ ,8"/.' mm$ d gaura ? cu .$8 mm# : pentru dnit? /. mm$ d gaura ? cu / mm# +entru a realiza o c%t mai buna coincidenta a gaurilor realizate n piesele care se asambleaza$ se recomanda ca$ atunci c%nd este posibil$ gaurirea sa se faca simultan prin suprapunerea pieselor. -aca acest lucru nu este posibil$ atunci gaurile se executa separat la diametre mai mici si apoi sunt alezate prin suprapunerea pieselor. *a gaurile pentru nituri cu cap semi necat sau necat$ acestea se tesesc cu scule corespunzatoare. 2. Montarea pieselor pentru nituire si centrarea. (n cazul nituirilor la care prinderea se face cu multe nituri$ tablele se prind si se

centreaza folosind dornuri sau suruburi. +rinderea provizorie se realizeaza folosind chiar gaurile de nituri. Intervalul de str%ngere initial al tablelor poate fi de 2...3 gauri si se poate realiza si prin aparatul de nituire. 8. Nituirea. )ste operatia de batere a capului de nchidere al nitului si formarea lui prin deformare plastica. 9. -ebavurarea capetelor niturilor consta n nlaturarea$ cu a&utorul unei dalte speciale$ a materialului prins de capetele nitului$ ce rezulta din surplusul refulat pe sub capuitor ,figura ;'.

1igura ; " -ebavurarea <. Stemuirea. +rin aceasta operatie$ marginea tablei este batuta astfel ca tablele sa se ntrepatrunda pentru a realiza o etanseitate mai mare ,figura ='. 1igura = " Stemuirea

II.2.Metode de nituire -in punctul de vedere al metodelor folosite$ dar si al materialelor si pieselor care se mbina$ nituirile pot fi! a' nituiri manuale# b' nituiri mecanice# c' nituiri speciale# d' capsarea. II.2./.Nituirea manuala Nituirea manuala. Operatia de nituire manuala comporta urmatoarele faze ,figura /.'! " introducerea nitului n gaura si asezarea lui cu capul initial pe contracapuitor# " str%ngerea pieselor cu tragatorul# " refularea capatului ti&ei nitului prin batere cu ciocanul$ prin lovituri axiale si radiale$ pentru a obtine capul de nchidere de forma bombata #

" montarea capuitorului pe capul de nchidere. Se loveste cu ciocanul pentru obtinerea unei forme fasonate a capului de nchidere. Ciocanele folosite pot fi manuale sau pneumatice. -in punctul de vedere al modului n care se aplica loviturile de ciocan$ nituirile pot fi! nituiri directe$ c%nd loviturile sunt aplicate capuitorului$ si nituiri indirecte$ mai rar folosite$ c%nd loviturile sunt aplicate capuitorului asezat pe capul initial. (n acest caz$ capul de nchidere se formeaza n locasul contracapuitorului.

1igura /. " Schema asamblarii prin nituire manuala ! /" piese pentru nituit #2" nit# 3" tragator# 2" contracauitor # 8" diferite forme de capuitoare . *a operatia de nituire manuala trebuie ca loviturile de ciocan sa nu fie aplicate tablelor care se monteaza$ pentru a evita deformarea acestora.(n figura // sunt prezentate metoda si dispozitivul de realizare a capului de nchidere folosind ciocanul. 1igura //" 1ormarea capului de nchidere Operatia de nituire se poate realiza la cald$ prin ncalzirea nitului$ sau la rece.(n cazul nituirii la cald trebuie ca diametrul gaurii de nit sa fie cu /"/$8 mm mai mare dec%t diametrul nitului. Aaterea capului de nit trebuie facuta n timp corespunzator si apoi capul de nit este tinut n capuitor p%na la racire pentru a se realiza o legatura rezistenta. Sculele folosite pentru nituirea manuala ,figura /2'sunt! " ciocan de lacatusarie# " tragator# " capuitor ,buterola'# " contracapuitor ,contrabuterola'. 1igura /2 . Scule pentru nituirea manuala II.2.2.Nituirea mecanica Operatia de nituire se executa folosind masini specializate care realizeaza capul de nchidere prin ciocanire$ presare sau rulare. (n functie de modul de lucru si capacitatea lor$ ele pot fi! " ciocane de nituit portabile # " prese de nituit # " masini de nituit prin rulare.

3ctionarea masinilor de nituit poate fi! " hidraulica # " penumatica # " electromecanica. Masinile de nituit. (n functie de modul de lucru pot fi portabile sau fixe. Masinile de nituit portabile se mai numesc si ciocane de nituit. (n functie de actionarea lor$ ele pot fi! " pneumatice# " hidraulice# " electrice. Ciocanul de nituit pneumatic este actionat cu aer comprimat ce transmite o miscare rectilinie alternative pistonului percutor ,figura /3'. 1igura /3. Ciocan de nituit pneumatic ! /" clapeta comanda aer comprimat # 2"percutor # 3"capuitor # (n functie de masa lor$ ciocanele pneumatice pot fi! " ciocane usoare$ cu masa p%na la = Bg# " ciocane mi&locii$ cu masa ="/2 Bg# " ciocane semigrele$ cu masa /3"28 Bg# " ciocane grele$ cu masa peste 3. Bg. 3erul comprimat folosit are o presiune cuprinsa ntre 8...< bar$ iar ciocanele au o frecventa a loviturilor cuprinsa ntre <.."2... lovituriCmin. Ciocanele de nituit electrice pot fi! electromecanice ,figura /2' si electromagnetice ,figura /8'. 1igura /2. Ciocan de nituit electro" 1igura /8. Ciocan de nituit electromagnetic! mecanic ! /"motor electric# 2"percutor# I" bobina superioara # II"bobina inferioara#3"capuitor 2"capuitor Ciocanul de nituit electromecanic are n componenta un motor electric ce transmite miscarea sa de rotatie unui mecanism biela"manivela$ astfel nc%t miscarea devine rectilinie alternative cu frecventa dorita. Ciocanul de nituit electromagnetic are n componenta bobine care"si schimba polaritatea$ ceea ce face ca percutorul sa aiba o miscare rectilinie alternative. Nituirea cu ciocanele de nituit poate fi! " cu piese asezate n pozitie orizontala sustinute manual$ contracapuitorul n menghina si ciocanul sustinut n pozitie verticala ,figura /9 $ a'# " cu piese asezate vertical$ contracapuitorul sustinut manual de un alt lucrator si

ciocanul sustinut n pozitie orizontala ,figura/9$ b'. 1igura /9. Nituirea cu ciocane de nituit ! a " nituire orizontala # b"nituire verticala # semnificatiile notatiilor ! /"ciocan de lipit #2"contracapuitor # +resele de nituit. Sunt masini folosite la realizarea capului de nchidere prin presiune la o singura trecere. )le au contracapuitorul ncorporat si capuitorul poate fi actionat electric$ pneumatic sau hidraulic.+resiunea exercitata asupra nitului creste treptat. 6n model de presa de nituit este reprezentat n figura /<. 1igura /<. +resa pentru nituit ! /"actionare# 2"p%rghie de actionare # 3"capuitor# 2"contracapuitor#8"potcoava masinii. *a nituirea pe presa de nituit refularea este foarte puternica$ ceea ce face ca operatia de stemuire sa fie eliminate. Nituirile prin presare se pot executa cu nituri cu ti&a plina$ semitubulara sau tubulara$ cu precizarea ca pentru ultimele doua tipuri de nituri contracapuitorul va avea o forma adecvata$ iar capuitorul va fi o scula ce va lucra prin rasfr%ngere ,figura /;'. 1igura /;. Nituirea prin presare cu nituri semitubulare sau tubulare! / " contracapuitor# 2" capuitor# 3" piese. Masini de nituit prin rulare ,figura /='. *a acest tip de masina$ rola are o miscare de rotatie n &urul axei prin intermediul careia se exercita presiunea$ dar si o miscare de rulare. Contracapuitorul este montat n masa masinii$ iar capuitorul este reprezentat de rola. 1igura /=. +rincipiul de functionare al masinii de nituit prin rulare Incalzirea niturilor se realizeaza n cuptoare cu flacara sau cu curenti de nalta frecventa. Incalzirea n cuptoare este folosita atunci c%nd este necesara ncalzirea n totalitate a nitului ,curentii de nalta f recventa ncalzesc numai ti&a nitului'. 5emperatura optima pentru o buna nituire folosind nituri de otel este de <8."=.. 0C. *a nituirea prin presare$ nitul este introdus n gaura dupa aproximativ /. secunde pentru a"i disparea incandescenta ti&ei$ iar presarea se aplica initial tablelor prin intermediul unui inel. *a unele masini de nituit se formeaza ambele capete. (n aceasta situatie$ nitul are forma unei ti&e cilindrice. Nituirile cu nituri av%nd diametrul mai mare de 28 mm se realizeaza pe masini actionate hidraulic.

Nituirile mecanice au urmatoarele avanta&e! " nituirea se face mai repede# " refularea materialului se face mai bine# " gaura de nit se umple mai bine# " creste rezistenta nituirii# " scad costurile si creste productivitatea.