ASAMBLĂRI NITUITE

DEFINIȚIE: Nituirea este procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a doua sau mai
multe piese, cu ajutorul unor organe de mașini numite nituri.
În funcţie de tipul producției, nituirea poate fi executata manual sau mecanic, iar în funcţie de
diametrul tijei nitului, ea se poate executa la cald sau la rece. In general, la otel, când tija nitului are
un diametru sub 6 mm, nituirea se poate face la rece, iar când are un diametru mai mare, la cald.
NITUIREA MANUALĂ în general este o operaţie costisitoare care cere un volum mare de muncă
având totodată o productivitate mică. Pentru acest motiv se recomandă ca, oriunde este posibil, ea să se
execute mecanizat, folosind dispozitive şi utilaje speciale care uşurează munca şi măresc
productivitatea (ciocane pneumatice, electrice, prese etc.).
Acest procedeu se aplică în diverse domenii de activitate:
 La asamblări de profile pentru construcţii metalice (poduri, hale, schele etc.);
 La asamblarea organelor de maşini din materiale diferite (ex: ferodoul pe tamburele frânei);
 La asamblări supuse unor sarcini vibratorii;
 La unele construcţii aviatice (când nu se acceptă încălzirea piesei la temperatura de sudare);

AVANTAJE nituirii:
- siguranţă mare în transmiterea sarcinilor;
- operaţii simple de control şi remediere a defectelor;
- se asamblează materiale greu sudabile, nesudabile şi diferite;
- rigiditate crescută şi suportă funcţionarea în regim vibrator.

DEZAVANTAJE nituirii:
- preţ de cost ridicat (consum sporit de manoperă şi materiale);
- reducerea rezistenţei pieselor (datorită găurilor de nit);
- zgomot ce cauzează îmbolnăviri profesionale;

NITUL este un organ de maşină folosit la asamblarea nedemontabilă a două sau mai multe piese de
formă plată, tablă, profile etc.
Nitul este format din: tijă cilindrică, cap format din fabricaţie şi cap format în timpul nituirii:

Pentru confecționarea niturilor, poate fi folosit otelul - carbon obișnuit OL34; OL37: alama Am 63:
cupru Cu 5, aluminiu Al 99,5.
Caracteristicile principale pe care trebuie să le îndeplinească materialele pentru confecționarea
niturilor sunt:  rezistenta suficient de mare la rupere;  plasticitate buna,

1
Clasificarea NITURILOR:
 după forma capului: semirotund (a), tronconic (b), semiînecat (c), tronconic şi semiînecat (d),
înecat ( e) , plat (f);

 după materialul din care sunt confecţionate: oţel carbon obişnuit OL 34 şi Ol 37, alamă,
cupru, aluminiu, aliaje uşoare;
 după forma tijei: plină (a), semitubulare (b) sau tubulară (c şi d);

 nituri speciale: explozive şi cu tijă dublă:

Clasificarea ÎMBINĂRILOR NITUITE

Asamblările nituite se clasifică:

1. după forţa necesară: manuală şi mecanică;
2. după modul de execuţie: la rece şi la cald;
3. după aşezarea pieselor:
a. prin suprapunere;

b. cap la cap – cu o eclisă;

c. cap la cap cu 2 eclise;

4. după numărul de nituri: cu un rând, cu două, sau mai multe rânduri de nituri dispuse în linie
sau zigzag;
5. după destinaţia asamblării: de rezistenţă, de etanşare şi de rezistenţă-etanşare
2
 OPERAŢII PREGĂTITOARE ÎNAINTE DE NITUIRE:
1. Calculul dimensiunilor constructive, în raport cu grosimea tablelor de asamblat; l=s+1,5 *d
2. Curăţirea suprafeţelor. Aplicarea unui start de miniu de plumb
3. Trasarea axelor niturilor, în raport cu dimensiunile calculate, pe masa de trasat cu ac de trasat,
riglă gradată, echer de 90 grade;
4. Punctarea centrelor găurilor, cu punctator, ciocan;
5. Găurirea tablelor, pe maşini de găurit
6. Alezarea
7. Teşirea

TEHNOLOGIA NITUIRII MANUALE

Tehnologia nituirii manuale cuprinde următoare FAZE, prezentate în figura de mai jos:
1. introducerea nitului în gaură şi aşezarea lui cu capul iniţial pe contracăpuitor
2. strângerea pieselor cu trăgătorul
3. retezarea unei porţiuni din tijă dacă aceasta este prea lungă
4, 5. refularea capătului tijei nitului prin batere cu ciocanul, prin lovituri axiale şi radiale pentru
a obţine capul de închidere de formă bombată
6. montarea căpuitorului pe capul de închidere şi lovire cu ciocanul pentru obţinerea unei forme
fasonate a capului de închidere
7. forma finală a asamblării nituite

SCULELE FOLOSITE LA NITUIREA MANUALĂ SUNT:

- Ciocan de lăcătuşărie;
- Contracăpuitor pentru sprijinirea şi protejarea capului iniţial;
- Trăgător, pentru apăsarea pieselor de nituit una asupra celeilalte (fig. a);
- Căpuitor pentru formarea capului de închidere al nitului (fig. b);

3
CONTROLUL ŞI RECEPŢIA ASAMBLĂRILOR NITUITE, DEFECTE

a. cap de închidere deplasat,

b. cap de închidere prea mare din cauza tijei mai lungi,
c. cap de închidere prea mic din cauza tijei scurte,
d. cap de închidere deformat,
e. cap de închidere înclinat,
f. nit strâmb,
g. table deformate la nituire.

În cadrul OPERAŢIEI DE CONTROL se urmăreşte:

 gaura de nit să fie umplută cu material
 să nu existe joc între table
 capul de nit să nu prezinte bavuri
 piesele să nu prezinte deformaţii
 capul de închidere să nu prezinte fisuri sau rupturi
 capul de nit să fie complet format
 capul de nit să nu fie dezaxat
 capul de nit să adere la suprafaţa tablelor

NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

4
Nume şi prenume: _______________________________________________________

Clasa: __________________

FIȘĂ DE LUCRU

I. Completează spaţiile libere pentru a obţine o afirmaţie corectă:

1. Nituirea este procedeul tehnologic de îmbinare ........................................ a două sau a mai multe
piese, cu ajutorul unor organe de mașini numite .....................................

2. Caracteristicile principale pe care trebuie să le îndeplinească ...................................... pentru

confecționarea niturilor sunt: ………….…………. suficient de mare la rupere și plasticitate bună.

II. În cazul in care apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieți litera A în dreptul afirmaţiei;
dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi litera F:
A F 1. Nituirea manuală în general este o operaţie costisitoare care cere un volum mare de
muncă având totodată o productivitate mică.
A F 2. Nituirea se realizează cu consum redus de manoperă și materiale.
A F 3. Niturile pot fi confecționate din oțel carbon obișnuit OL 34, OL37.

III. Indicaţi răspunsul corect:

1. Nituirea este un procedeu tehnologic de îmbinare:

a. cu filet;
b. demontabilă;
c. nedemontabilă;
2. Niturile se execută din:
a. OT 45;
b. OL 34;
c. OLC 35;
3. După forma tijei niturile pot fi:
a. semitubulare;
b. semiînecate;
c. semiritunde;
4. Trăgătorul:
a. apasă piesele de nituit;
b. protejează capul iniţial;
c. formează capul de închidere;

IV. Enumeraţi 2 avantaje şi 2 dezavantaje ale asamblărilor nituite.

V. Numiţi fazele nituirii manuale.
VI. Enumerați două defecte care apar la asamblările nituite.
VII. Ce se urmăreşte în cadrul operaţiei de control?
VIII. Enumerați două norme de tehnica și securităţii muncii.