M IV - TEHNOLOGIA AȘCHIERII PE MAȘINI UNELTE CONVENȚIONALE

PROCESUL DE AŞCHIERE

1. Generalităţi

Piesele componente ale maşinilor şi ale aparatelor pentru care se cere o precizie mare şi o netezire
bună a suprafeţelor sânt supuse unui proces de prelucrare mecanică prin aşchiere. Prelucrarea prin
aşchiere presupune îndepărtarea de pe suprafaţa pieselor brute, obţinute prin turnare, matriţare, forjare,
laminare etc., a adaosului de prelucrare.
Mărimea adaosului de prelucrare depinde de:
 metoda de elaborare a semifabricatului (a piesei brute);
 configuraţia şi complexitatea piesei;
 natura materialului;
 caracterul producţiei (de unicate, de serie mică, în serie sau în masă) .
Adaosul de prelucrare se înlătură sub formă de aşchii. Adaosul de prelucra-re trebuie să fie cât mai
mic, pentru a se face economie de metal, de timp, precum şi pentru a se reduce consumul de scule
aşchietoare. Adaosul de prelucrare se stabileşte pe baza unor normative sau se poate determina prin calcul
în cazul unui număr mare de piese, deoarece în acest caz este foarte importantă stabilirea unei valori cât
mai raţionale.

2. Procesul formării aşchiei.

Fig.1. Formarea așchiei

În procesul de prelucrare, desprinderea aşchiilor are loc ca urmare a acţiunii forţei F, aplicată asupra
sculei aşchietoare. Apăsarea exercitată de sculă creşte treptat, producând la început deformarea locală, în
stare elastică a materialului, după care, pe măsură ce apăsarea creşte, deformaţiile trec în stare plastică. În

1
M IV - TEHNOLOGIA AȘCHIERII PE MAȘINI UNELTE CONVENȚIONALE

faţa tăişului sculei se formează o zonă de deformaţii puternice. În această zonă cristalele metalului se
lungesc şi se înclină treptat. Când înclinarea a atins unghiul grăuntele de metal începe să alunece.
Din cauza frecărilor puternice, între suprafaţa sculei şi aşchie, aceasta suferă o deformare
suplimentară. În această zonă, grăunţii se orientează aproape paralel cu suprafaţa sculei aşchietoare, iar
duritatea în stratul superficial creşte ca urmare a unui proces de deformare plastică suplimentară.
Modificări ale proprietăţilor iniţiale se produc şi în stratul superficial al piesei, datorită apăsării
puternice la contactul cu scula aşchietoare, frecărilor, fenomenelor termice. Zona neafectată de procesul
de deformare plastică la formarea şi desprinderea aşchiei este situată în masa.
Din cauza comprimării puternice la formarea aşchiei, aceasta este mai scurtă decât spaţiul parcurs de
vârful sculei pe piesa de prelucrat, grosimea ar fiind însă mai mare. Acest proces intens de comprimare a
aşchiilor poartă denumirea de tasare a aşchiei şi este rezultatul direct al deformaţiilor.

Tipuri de aşchii.
Forma aşchiilor rezultate la prelucrare prin aşchiere depinde de natura materialului de prelucrat, de
forma geometrică a sculei, de regimul de aşchiere.

B C A
Fig.2. Tipuri de așchii

După forma lor, aşchiile pot fi:

 de rupere (A), care se prezintă sub formă de părţi izolate, rupte unele de altele.
 de forfecare sau de fragmentare (C ), care se prezintă sub forma unor elemente unite între ele.
 continue sau de curgere (B), care se prezintă sub forma unor panglici continue netede.

3. Mişcările necesare în procesul de aşchiere.

Desprinderea aşchiilor de pe suprafaţa unui semifabricat presupune o mişcare relativă între scula
aşchietoare şi piesa de prelucrat .
Mişcarea 1, imprimată sculei aşchietoare (de exemplu: la găurire, frezare etc.) sau piesei de
prelucrat (de exemplu: la strunjire), în vederea detaşării aşchii-lor, se numeşte mişcare principală de
aşchiere.
2
M IV - TEHNOLOGIA AȘCHIERII PE MAȘINI UNELTE CONVENȚIONALE

Mişcarea principală poate fi:

 de rotaţie (în cazul strunjirii, frezării, găuririi etc.);
 de translaţie (în cazul rabotării, broşării, mortezării etc.).
Pe lângă mişcarea principală de aşchiere este necesară şi o mişcare de avans 2 sau 3, care asigură
detaşarea continuă a aşchiilor.
Această mişcare poate fi executată de:
 scula aşchietoare (la strunjire, rabotare etc.);
 piesa de prelucrat (la frezare, mortezare etc.).

Fig.3. Strunjirea (1-mişcarea principală de aşchiere; 2-mişcarea de avans longitudinal;

3- mişcarea de avans transversal)

Fig.4. Frezarea(1- mişcarea principală de aşchiere; 2-mişcarea de avans)

În timpul procesului de aşchiere, scula înlătură de pe suprafaţa de aşchiat a piesei adaosul de

prelucrare. Suprafaţa de pe care se îndepărtează aşchiile se numeşte suprafaţă de aşchiere, iar suprafaţa
rezultată în urma prelucrării, suprafaţă aşchiată.
Dimensiunile aşchiilor sânt:
 lăţimea b, care reprezintă distanţa între cele două suprafeţe, măsurată pe suprafaţa de aşchiere;
 grosimea a, care reprezintă distanţa dintre poziţiile succesive ale suprafeţei de aşchiere,
măsurată în direcţia perpendiculară pe lăţimea aşchiei.
Grosimea şi lăţimea aşchiei se măsoară în milimetri.
Secţiunea aşchiei q se calculează cu relaţia: q = a x b [mm2].
3
M IV - TEHNOLOGIA AȘCHIERII PE MAȘINI UNELTE CONVENȚIONALE

Fig.5. Dimensiunile aşchiei

4. Regimul de aşchiere.

Regimul de aşchiere reprezintă totalitatea parametrilor ce caracterizează desfăşurarea procesului de

aşchiere. Aceşti parametri sunt:
 viteza de aşchiere;
 avansul;
 adâncimea de aşchiere.
Avansul s este spaţiul parcurs de scula aşchietoare în decursul unei rotaţii complete a piesei şi se
măsoară în milimetri pe rotaţie (mm/rot).
Adâncimea de aşchiat t este distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aşchiată, măsurată în
direcţia normală pe suprafaţa prelucrată. Se exprimă în milimetri.

Fig.6. Adâncimea de aşchiere

Viteza de aşchiere v este spaţiul parcurs de tăişul sculei în raport cu piesa de prelucrat, în unitatea
de timp, şi se măsoară în metri pe minut (m/min).
Stabilirea raţională a acestor parametri ai regimului de aşchiere este de mare importanţă pentru
calitatea pieselor prelucrate, precum şi pentru realizarea lor în condiţii cât mai avantajoase. Astfel, la
prelucrările de degroşare se recomandă ca adâncimea de aşchiere şi avansul să aibă valori cât mai mari
pentru a se înlătura adaosul de prelucrare într-un timp cât mai scurt.
Mărimea vitezei de aşchiere se alege în funcţie de felul prelucrării, materialul de prelucrat şi scula
aşchietoare din normative .