TRANSMISII  CU  ROTI  DINTATE

        

                                                                                                                                           

             

                                          1.   ARGUMENT

       Transmisiile mecanice realizeaza legatura intre masina motoare si masina de lucru, diferentiindu-se structural prin
tipul elementelor componente, cinematic prin modul de realizare a rapoartelor de transmitere  si marimea acestora, si
dinamic prin capacitatea de incarcare in functie de dimensiunea ansamblului.

    Prezenta monografie  prezinta principalele transmisii mecanice utilizate in transmisiile de putere: transmisii prin

angrenare, transmisii prin lant, transmisii prin curele si  transmisii prin parghii.

    In redactarea lucrarii am incercat sa urmaresc modelul clasic, utilizat frecvent in lucrarile de specialitate, care model a
fost imbunatatit prin completarea unor subcapitole cu elemente noi, inspirate  din literature de specialitate, monografii,
articole , prospecte si chiar cu elemente originale, contributii ale autorilor. Toate acestea vor fi  evidentiate in prezentarea
capitolelor.
    In principiu, capitolele au o structura  comuna, in sensul ca, initial, sunt prezentate elemente cu caracter de
generalitate: caracterizari, clasificari, domenii de folosire, forme si cauze ale deteriorarilor elementelor  componente,
materiale, tratamente termice si tehnologia de executie a acestora; se continua cu elemente geometrice, cinematica
transmisiei, elemente de calcul  de rezistenta si in final, se prezinta solutii constructive.

     In aceasta lucrare “ TRANSMISII  CU  ROTI  DINTATE” dupa parcurgerea etapelor clasice: caracterizare, domenii de
folosire, clasificare , forma, materiale utilizate in constructia acestora.

    Lucrarea prezinta atat aspecte teoretice pentru intelegerea fenomenelor ce apar in procesul transmiterii cat si metodici
de proiectare folosite in calculul transmisiilor, dar si a elementelor componente.

     

                  2.  Generalitati despre transmisiile mecanice  

                                        

                                         2.1 Definitia transmisiilor

Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop transmiterea miscarii de rotatie cu
sau fara transformarea acesteia, insotita de transmiterea energiei mecanice, deci a fortelor si a momentelor.
      Transmisiile mecanice transmit miscarea, momentul de torsiune, deci puterea de la arborele motor, care este arborele
conducator, la cel condus.

                            2.2 Clasificarea transmisiilor mecanice

   Transmisiile mecanice pot fi:     1.DIRECTE

                                                 2.INDIRECTE

1.Directe – caracterizate prin distanta mica intre axa geometrica a arborelui conducator si  cea a arborelui
condus(elementele intre care se transmite miscarea sunt apropiate).

Transmisiile directe pot fi:

        a) cu roti de frictiune (a)

        b) cu came (b)

        c) cu roti dintate (c)

        d) cu surub-piulita. (d)
        

                                                  Figura 1

2. Indirecte – sunt caracterizate prin distanta mai mare intre axele elementelor care transmit miscarea  si sunt transmisii
cu:

       a) curele (a)

       b) lanturi (b)

       c) parghii.  (c)

     

                                                    Figura 2

         

      3. TRANSMISIILE CU ROTI DINTATE

In constructia de masini, cele mai utilizate transmisii mecanice sunt mecanismele cu roti dintate numite angrenaje.

Angrenajul este un mecanism format dintr-o pereche de elemente profilate sau danturate numite roti dintate.

              

                                    3.1 Rol functional

 Rolul functional al unui angrenaj este de a realiza un raport de transmitere  constant (i= constant), viteze si puteri
diferite, siguranta in exploatare, randament ridicat, gabarit relativ redus si durata de functionare indelungata.

Un angrenaj este format dintr-o pereche de roti dintate, dintre care una este conducatoare iar cealalta este condusa.

        

                                     Figura 3

 In functie de pozitia arborilor , angrenajele pot fi:

a)     cu axele paralele (a )                    

b)     cu axele concurente in plan ( b )
c)     cu axele concurente in spatiu ( c ).
                                                                                                                            

                                      Figura 4

     Dantura rotilor dintate poate fi:  dreapta, inclinata, in V, in W, cu axa curba.    

            

                                                                Figura 5

  

      Forma suprafetelor de referinta a danturii poate fi cilindrica sau conica.

      Elementele constructive ale unei roti dintate sunt:  butucul, coroana  care poarta dantura si discul sau spitele.

               

        3.2 Elemente care definesc dintii unei roti dintate

Elemente care definesc dintii unei roti dintate sunt urmatoarele:

1.       Capul dintelui – este partea dintelui situate la exteriorul cercului situate la exteriorul cercului de divizare(cercul de
divizare este folosit ca baza pentru masurarea parametrilor geometrici ai danturii);
2.       Inaltimea capului  - (a) este distanta pe raza, intre cercul de divizare si cercul exterior;
3.       Piciorul dintelui – este partea dintelui situat intre corpul  rotii si cercul de divizare
4.       Inaltimea piciorului – (b) este distant pe raza, intre cercul de divizare si cercul interior;
5.       Inaltimea sau adancimea golului – h = a + b , este distanta masurata pe raza intre cercul exterior si cercul
interior;
6.       Grosimea dintelui  -  Sd   este distanta dintre doua flancuri alaturate, masurata pe cercul de divizare (primitive);
7.       Largimea golului  –  Sg   este distanta masurata pe cercul de divizare (primitive) intre flancurile a doi dinti alaturati;

                                           

                                                                       Figura6                                                                                      
                                     

   
      Intre grosimea dintelui, latimea golului si pas (pasul  p   este distanta dintre doi dinti consecutivi) exista relatia:

Sd  + Sg  =  p
Lungimea dintelui “l” este distanta dintre suprafetele care limiteaza corpul dintelui.

            

          3.3 Elementele geometrice ale rotilor dintate

Elementele geometrice ale angrenajelor sunt:

1.     Cercul exterior , notat prin diametrul  De , este cercul care margineste dintii in exterior ;
2.     Cercul interior , notat prin diametrul  Di , este cercul care margineste fundul golurilor dintre dintii unei roti;
3.     Cercul de divizare ( Dd) (primitive) este un cerc conventional pe care se face impartirea in dinti a rotii
( modulul, pasul);
4.     Distanta dintre axele arborilor (A);
5.     Pasul  sau pasul circular p , este distanta dintre flancurile de aceleasi sens a doi dinti alaturati ai rotii,

masurata pe cercul de divizare ( primitiv),      unde z este numarul de dinti ai rotii dintate;
6.     Modulul sau pasul diametral  m, este lungimea ce revine pe diametrul cercului de divizare pentru un dinte al
rotii.

    Numeric, modulul este egal cu raportul dintre diametrul de divizare si numarul de dinti      .

Se masoara  in milimetri (mm) si este legat de pas prin relatia: 

      In functie de modulul si numarul de dinti ai rotilor dintate se pot determina urmatoarele elemente:

                       Diametrul exterior : De = m(z+2) [mm]

                       Diametrul interior:   Di = m(z-2,5) [mm]

                       Distanta dintre axe:      [mm]

           Aceasta relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti, cu semnul (+) pentru
angrenare exterioara si cu semnul (-) pentru angrenare interioara.

           Distanta dintre axe este realizata conform (STAS 915/3-81) si poate fi : 400, 500, 630, 1000, 1200, 1600, 2000,
2500 [mm].

           In perioada transmiterii miscarii, dintii rotii conducatoare patrund succesiv  in golurile dintre dintii rotii pereche
conjugate si realizeaza o presiune de contact antrenandu-l prin angrenare.Angrenarea se produce in planuri frontale, iar
miscarea se transmite printr-o forta de apasare intre dinti.

        Mecanismele cu angrenaje se folosesc pentru a transmite miscari de la viteze foarte reduse(cum ar fi

mecanismele ceasornice), pana la viteze de 150 m/s. De asemenea, puterea prin angrenare este de la 0.0001 kW la
10000 Kw.
 Buna functionare a angrenajelor depinde de urmatorii factori:

- precizia prelucrarii danturii

- rigiditatea

- precizia prelucrarii arborilor, a lagarelor si a carcaselor.                                          

           

      3.4 Materiale utilizate si solicitarile rotilor dintate

                            3.4.1 Materiale utilizate

Alegerea materialului se face tinand seama de sarcinile ce se transmit prin dantura, durata totala de functionare a
angrenajului, viteza si precizia sa, caracteristicile de rezistenta ale materialelor si alte conditii ce se impun anumitor
angrenaje. Cum ar fi conductivitatea termica, electrica, magnetica, rezistenta la temperatura si la coroziune.

Materialele care satisfac cerintele necesare  unei bune functionari a rotilor dintate sunt: otelurile, fontele cenusii,
alama, bronzul sianumite materiale nemetalice ( textolit, poliamida, bachelita, alte materiale plastice). Materialele plastice
sunt sensibile la umiditate si au functionare limitata la temperaturi care nu depasesc 100 0C. Rezultate bune s-au obtinut
prin folosirea cuplului otel – material plastic, otel – bronz.

 Pe scara larga se utilizeaza otelurile de imbunatatire (OLC 45 – S235J2G3 – SREN10025, 40Cr10, 41MoCr11), care
au duritatea superficiala a flancurilor mai mica de 330 HB si permit prelucrarea usoara si precisa a dintilor dupa aplicarea
tratamentului termic.

Tehnica moderna a creat posibilitatea aplicarii unor tratamente termice dupa finisarea danturii rotilor dintate, astfel
incat deformarea si arsurile datorate tratamentului, dispar.

Dintre oteluri se utilizeaza:

    - oteluri carbon de calitate pentru cementare (OLC15) ,

    -oteluri aliate (21MoMnCr12, 18MoCrNi12),

    -otel carbon turnat in piese (OT 50, OT60).

      Din categoria fontelor se folosesc:

             -  fonte maleabile

        -  fonte cu grafit nodular( Fgn70-2-GG70-SRISO 1083)

        -  fonte antifrictiune.

       Dintre materialele metalice neferoase, cele mai utilizate  sunt bronzurile care se prelucreaza usor si mai

antimagnetice.

                  
                         3.4.2 Solicitarile rotilor dintate
Rotile dintate cu functionare continua sunt supuse la solicitari variabile, turatii ridicate, forte intense si temperaturile
mediului in regim de functionare. In procesul angrenarii, pe fasia de contact dintre dintii conjugati se produc presiuni
specifice de contact elastic la suprafata flancurilor active si o stare de eforturi unitare la baza dintelui.

Dintii rotii dintate sunt solicitati la incovoiere , iar arborele rotii atat la incovoiere cat si la torsiune.
Forta radiala solicita dintele la compresiune si arborele la incovoiere.
Forta de frecare influenteaza rezistenta la oboseala a angrenajelor.
Solicitarea dinamica exterioara este provocata de fortele de inertie la pornire, oprire si in regim de lucru.
Solicitarea dinamica interioara este generata de erorile de executie a danturii, care se refera la profilul
flancurilor, pasul danturii si la directia dintilor. Astfel, valoarea raportului de transmitere devine variabila, in procesul
angrenarii apar socuri si vibratii care determina zgomot si o reparatie neuniforma a sarcinii pe intreaga lungime a
dintilor.
   3.5 Domeniul de utilizare si rolul functional

  Domeniul de utilizare al angrenajelor este foarte larg:

-        roti etalon pentru controlul rotilor dintate;
-        roti pentru mecanismele de divizare pentru reductoare;
-        diferite ansambluri cu roti dintate pentru avioane, masini de ridicat;
-        mecanismul planetar diferential;                                                                    
-        cutii de viteze ale automobilelor, ale masinilor-unelte;
-        ansamblul de roti dintate pentru turbine, ce lucreaza la viteze foarte mari;
-        mecanismul de avans al masinilor-unelte.
                                                                                                                                

                    Rol functional
        Mecanismele cu roti cu frictiune nu pot asigura transmiterea  uniforma a miscarii arborilor, deci nu pot realiza o
valoare constanta a raportului de transmitere “i”  si nici transmiterea unor puteri mari. Astfel de inconveniente  nu apar in
functionarea mecanismelor cu roti dintate numite angrenaje.

      Suprafelete cilindrice, reprezentate prin cercurile de rostogolire Dr1 , Dr2  se rostologesc intre ele, fara alunecare, daca
in afara si in interiorul acestor cercuri, la periferia lor, se executa niste dinti si niste goluri asemanatoare. Astfel,
alunecarea relativa a suprafetelor de contact- reprezentate prin cercurile de rostogolire- este exclusiva, deoarece miscarea
nu se mai transmite prin forta de frecare, ci printr-o forta de apasare intre dinti. In perioada transmiterii miscarii, dintii
rotii conducatoare patrund succesiv in golurile dintre dintii rotii pereche si realizeaza o presiune de contact antrenandu-i
prin angrenare.

Raportul de transmitere “i” este constantul:

           ( 1 )

      Formele constructive ale angrenajelor reale sunt variate. Transmiterea miscarii  este insotita de transmiterea

unor  momente de torsiune Mt.

Domeniul de utilizare a angrenajelor este vast. In constructia moderna de masini si ap arate, transmisia cu roti dintate
        
constituie mecanismul cel mai important si  cel mai utilizat. Astfel, constructia unui automobil , ca si aceea a unui strung,
cuprinde zeci de roti dintate.In schemele cinematice ale unor masini-unelte complexe se afla sute de roti
dintate. Executate ingrijit si  montate corect,  pot garanta siguranta in functionare la viteze si puteri reduse(in cazul
aparatelor tip ceasornic), la puteri de zeci de MW (masini grele)  si la viteze periferice, ridicate pana la 100-150 m/s
(masini rapide).
 Gama dimensiunilor rotilor dintate este determinata de stadiul general al dezvoltarii constructiei de masini. In present
se pot executa roti dintate cu diametrele cuprinse intre fractiuni de milimetru pana la diametre de strunjire  De>10 m.

La turatii mari, angrenajele in functionare produc zgomote de intensitate proportionala cu turatia “n” si invers
proportionala cu precizia de executie si montaj. La angrenajele cu dinti inclinati, in V sau curbi, zgomotul este mai redus.

            

          

   3.6 Clasificarea generala a angrenajelor

    Clasificarea generala a angrenajelor si a rotilor dintate este reprezentata in urmatorul tabel si ilustrata in figura…

 Tipuri representative de roti dintate si angrenaje

Criteriul de Denumirea                        angrenajului Pozitia in

Denumirea rotii
figura……..
clasificare
Pozitia axelor de rotatie -cu axe paralele I, a, b, c, d -cilindrica

-cu axe care se intersecteaza in plan II, e - conica

-cu axe incrucisate in spatiu III f, g. h - elicoidala(f,h)

Sensul de miscare
rotilor angrenate
Caracterul miscarii
cremaliera (g).
al
-in sens opus sau diferit a, b, c, d, e, f, g, h -cu dantura exteri
-in acelasi sens c -cu dantura in inte
-fara transformarea miscarii de rotatie a, b, c, d, e, f, h -cu roata

-cu transformarea miscarii de rotatie in

g -roata cremaliera
miscare de translatie sau invers
Orientarea axei
- corespunde denumirilor rotilor a, c, e, g -cu dinti drepti
longitudinale a dintilor
fata de generatoarea b -cu dinti inclinati(e
suprafetei supuse
danturarii d -cu dinti inclinati i

f -cu dinti curbi

Forma suprafetei de
-corespunde denumirilor rotilor a–d -cilindrica
danturare
e–f -conica

h -melcata

- -alte forme de rev

- -necirculare
Dupa forma curbei
- a-h -evolventa;cicloida
flancurilor

-arc de cerc

         

                            

           

                  a                                                   b                                               c

                   

                 d                                                     e                                  f
  

                            g

                            3.7 Caracteristici mecanice

       Caracteristici mecanice ale principalelor oteluri pentru angrenaje :

Grupa Marea TT HB (miez) HV10 (sup.) Rm (Mpa) Rro,2 (MPa)

Categorii de oteluri
TURNAT OT 50 N 138 500 280
OT 60 N 175 600 235
N 185 700 800
OLC 45 I 200 800 340
CIF 185 560 1000
I + Ni 220 580-400 800 - 1100
N 197 950 750
DE IMBUNATATIRE I 217
35 Cr 10 CIF 260 610 1150
(40Cr10) I + Ni 260 550 1500
Cn 260 595
I 217 950 750
41MoCr11 CIF 275 650 1300
I + Nb 275 500 1450
I + Ni 290 720
OLC15 N 143 230 380
Ce 190 720 900
21MoMn Cr 300 750 900
DE  CEMENTARE Cr12 Ce 300 720
18 Mo Cr Cr 217 1750 950
Ni 12 Ce 290 740 1700
34MoCrNi15 Ce Necesita incercari experimentale speciale

OBS:  TT- tratament termic

N-  normalizat

I-  imbunatatit

CIF- calit superficial prin curenti de inductie

Ni- ion niturat

Nb- niturat de baie

Cn- carbon nitrurat

Ce- carburat (cementat)

Cr- calit cu revenire joasa.

3.8  Conditiile de baza ale constructiei profilului

     Profilul dintilor trebuie astfel construit incat  sa asigure un raport de transmitere constant, printr-o miscare continua.
Aceasta este conditia fundamentala a formei geometrice a flancurilor profilului andrenajelor cu roti dintate. Una din
curbele geometrice care satisface aceasta conditie si se executa cu usurinta este : evolventa.

    Evolventa este curba descrisa de un punct M ce apartine unei generatoare T T  care se rostogoleste peste un cerc
numit : cerc de baza avand raza Rb . Suprafata evolventa este generata de o dreapta ce apartine unui plan care se
rostogoleste peste suprafata unui cilindru.       Se pot obtine demonstrative o succesiune de relatii analitice de calcul si
concluzii de baza necesare constructiei profilului danturii evolvente, dintre care se mentioneaza:

-        Profilurile dintilor a doua roti conjugate trebuie astfel construite incat curbele flancurilor sa admita o normala
comuna NN.

      Normala comuna NN este si tangenta comuna la cercurile de raze R b1 si Rb2 , punctual C generand cele doua flancuri
in contact cand se rostogoleste pe un cerc sau pe celalat cerc de baza.

-        De la intrarea in angrenare (primul contact) pana la iesirea din angrenare (ultimul contact), o pereche de dinti se
mentin permanent in contact, descriind traiectoria de angrenare.
-        Normala comuna NN imparte distanta dintre centrele de rotatie O1O2 = A= const. in doua parti constante : O1P =
Rr1  si  O2P=Rr2 .
-        Traiectoria t1t2  descrisa de succesiunea punctelor de contact C de la intrarea pana la iesirea din angrenare se
numeste: linie de angrenare.
-        Punctul P prin care trece linia de angrenare t 1t2, suprapusa tangentei comune NN, deci normalei comune,
reprezinta centrul instantaneu de rotatie a cercurilor de rostogolire fara alunecare. Acest punct P se numeste:
polul angrenarii.

-        Directia tangentei comune NN la cercurile de baza R b1, Rb2 defineste cu directia tangentei TT (comuna la cercurile
de rostogolire Rr1, Rr2  si perpendiculara pe directia centrelor de rotatie O1O2 = A) unghiul de angrenare ∞=∞0=
200 (STAS 821-82).

-        Pentru ca doua roti dintate sa poata angrena este necesar ca flancurile succesive sa fie situate la acelasi arc,
numit :  pas p                               fig.
 7                                                                

     

    Aceste conditii fundamentale sunt cel mai bine satisfacute de curbele cilindrice  de tipul: evolventei si al  cicloidei.

      Caracteristicile geometrice ale evolventei usureaza procesul tehnologic al prelucrarii danturii. De aceea, dantura
cu profil evolventiceste mai frecvent utilizata in constructia rotilor dintate.

       Gradul de acoperire: o alta conditie necesara realizarii unui raport de transmitere constant este realizarea unui
grad de acoperire 1>‫ع‬. Determinarea gradului de acoperire si analiza valorii sale permit sa se aprecieze cate perechi
de dinti conjugate se afla simultan in angrenare.

        Gradul de acoperire 1>‫ ع‬indica intrarea in angrenare a perechii de dinti urmatoare, inaintea iesirii din angrenare
a perechii de dinti precedente. Astfel contactul dintre doi dinti este permanent, deci angrenarea este continua ( i=
constant). Rotile dintate de precizie trebuie sa realizeze un grad de acoperire  1,1 >‫ ع‬.  Daca  1 < ‫ع‬, miscarea se
transmite discontinuu. Angrenajele  puternic solicitate necesita un grad de acoperire mai mare , 1,3> ‫ع‬.

                            

                        

                            3.9 Roti cilindrice cu dinti drepti

                       3.9.1  Dantura cu profil evolventic

     Cele mai utilizate in practica sunt rotile dintate cu profil evolventic, deoarece ofera urmatoarele avantaje
remarcabile, neintalnite la celelalte profiluri:

-        caracteristica evolventei depinde numai de marimea cercului de baza

-        orice roata de profil evolventic poate angrena cu o alta roata din familia profilurilor evolventice avand aceiasi
parametric de baza ∞ si m

-        angrenarea ramane corecta chiar daca distanta dintre axa A nu ramane riguros exacta(in acest caz se modifica
putin ∞).

-        prelucrarea danturii cu profil evolventic poate fi realizata fara dificultati, utilizandu-se scule cu profil
drept( neevolventic).

     Un astfel de profil a fost propus de savantul Euler sub denumirea de angrenaj cu profil evolventic.
      Rostogolindu-se dreapta care genereaza evolventa intr-un sens sau in celalalt, se obtin doua evolvente identice.
Luand ca origine aevolventelor punctele M si M1, aceste curbe se intersecteaza in punctul V si definesc profilul
dintelui. Dreapta VO reprezinta axa de simetrie a profilului evolventic al danturii.

Elemente de baza ale unei roti dintate: 1-5 cresterea profilului danturii in functie de modul.

                  

                                             Figura 8

  Marimi diferite ale cercului de baza Rb determina curbe evolvente cu

caracteristici     diferite.

                                                             

                     3.9.2 Principalele elemente geometrice

Principalele elemente geometrice ale rotilor dintate si ale angrenajelor

1.     Inaltimea dintilor h: este limitata spre varf de cercul exterior cu raza Re > Rb, iar in interior, de cercul interior Ri -
< Rb .Diferenta  Rb  - Ri=c ,se numeste joc la fund.  El este necesar pentru ca varful dintilor unei roti sa nu atinga
roata pereche pe zona diametrului interior dintre dinti, spre a nu bloca angrenajul.

2.     Cercul de rostogolire : trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre cercul de baza si cel exterior( masurata
in directia razei).Capul dintelui reprezinta  distanta a dintre cercul de rostogolire si cel exterior, iar piciorul dintelui ,
distanta b dintre cercul de rostogolire si cel interior. Intre aceste marimi exista relatia : a + b = h.  Deoarece flancul
dintelui coboara putin sub cercul de baza, b > a. Zona activa a flancului este cuprinsa intre Db si De.

3.     Pasul circular p : se obtine prin masurarea lungimii arcului de rostogolire ( numit si cerc de divizare de raza R r )
intre flancurile de acelasi sens a doi dinti alaturati. Intre lungimea cercului de divizare  Dr, numarul de dinti z al
unei roti dintate si pasul p exista legatura:

                            zp =  Dr ,  deci                   ( 2 )

Din aceste relatii se poate scrie expresia pasului p, a modulului m, a diametrului cercului de rostogolire Dr (in mm) si a
numarului de dinti z.

                                         Dr = mz ;      .        ( 2a )

 4.     Modulul  m  : numit si pas diametral, si numarul de dinti z  al fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in
calculul  mecanismelor cu roti dintate.

Pentru asigurarea angrenarii dintilor, perechea de roti trebuie construita cu acelasi pas: p = p 1 = p2 . Deoarece   ,
rezulta ca acele doua roti au si acelasi modul m. Prin STAS 822-82 au fost limitate valorile modulului, in mm, la marimile
indicate in urmatorul table:

                                                                                                                                         

0.05 0.06 0.08 0.1 0.12 0.15 0.2 0.25 0.3 0.4

0.5 0.6 0.8 1 1.25 1.5 2 2.5 3 4

5 6 8 10 12 16 20 25 32 40

50 60 80 100

5.     Pasul  p  : si diametrul cercului de rostogolire Dr , se folosesc in calcule pentru determinarea altor parametrii de baza
ai angrenajului.

6.     Raportul de transmitere  : poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti ale celor doua roti z1 si z2.
Deoarece  i  =  Dr2 / Dr1 , iar    Dr = zm (m fiind acelasi pentru cele doua roti), rezulta:

          ( 3 )

Relatia  generala care exprima raportul de transmitere este:

        ( 4 )

    Un angrenaj de roti dintate cilindrice poate realiza un raport de transmisie  i < 10,  iar unul de roti conice un raport  i
< 46.   Inaltimeadintelui  h = a + b se determina in functie de modul : a = m; b = 1,25 m; c = 0,25; deci h = a + b = m
+ 1,25m = 2,25m. Parametrii mentionati pot fi folositi pentru calculul diametrelor celorlalte cercuri ale rotii dintate:

             De = Dr + 2a = zm + 2m =  m (z + 2) [mm]                          ( 5 )

             Di = Dr - 2b = zm – 2*1,25m = m ( z – 2,5) [mm]               ( 6 )

             Db = Dr – 2a =zm – 2m = m ( z – 2) [mm]                           ( 7 )

                  
                                                                                                  

                                                    Figura 9                                                                                                   

   Distanta dintre axele  arborilor rotilor dintate  A = Rr1 + Rr2  poate fi exprimata prin parametrii de baza, avand in vedere
relatiile:

                                                 ( 8 )

      In aceasta relatie, substituindu-se diametrele Dr1  si Dr2 , determinate cu relatia ( 2a ) si anume        Dr1  = mz1 , Dr2  =
mz2 se obtine relatia generala:

                                                    ( 9 )

      Aceasta  relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti, cu semnul ( + )  pentru
angrenarea exterioara si cu semnul ( - ) pentru angrenarea interioara.

      Normele de proiectare a angrenajelor pentru constructia de masini in general recomanda ce distanta dintre

axe A (mm) sa se realizeze la una din valorile standardizate preferate (STAS 6055-82):

40 50 63 80 100 125 160 200 250 315

400 500 630 800 1000 1200 1600 2000 2500

                       

                        

    

                           

                              3.9.3 Numarul minim de dinti

      Angrenari corecte se produc numai in interiorul  liniei de angrenare  t1t2 , cand diferenta dintre diametrele cercurilor
de baza este foarte mare, deci z2 – z1 este mare, mai ales cand z1 este foarte mic ( z1 < 17), ca in cazul angrenarii unui
pinion cu o cremaliera, racordarea evolventei de la cercul de baza pana la cercul interior necesita o forma speciala  pentru
a nu se intersecta varfurile rotii z2 cu baza dintilor pinionului z1. Aceasta este fenomenul de interferenta a dintilor.
              

                                                            Figura 10

        Se pot construi angrenaje cu-n numar foarte mic de dinti , la care interferenta sa se produca in timpul executiei
intre roata dintata si scula, pentru a nu se produce in timpul angrenarii rotilor z 1 si z2. Astfel angrenajele cu profil
deplasat necesita calcule suplimentare.

      Prevenirea fenomenului de interferenta este asigurata daca roata cea mai mica( pinionul ) se construieste cu un
numar de dinti mai mare decat numarul minim de dinti zmin , la care nu se mai poate produce interferenta. In acest caz,
rotile poarta denumirea de roti dintatenormale, cu modulul normal ( m= mn ).

      Numarul minim de dinti zmin se obtine din raportul de transmitere cerut pentru angrenajul din care face parte si este in
orice caz:

                                  Zmin > 17 dinti            ( 10 )

      In numeroase cazuri se pot construi si roti cu un numar mai mic de 17 dinti, fara sa apara fenomenul de interferenta.
Dar, considerandu-se  z1 > zmin = 17 dinti , nu mai sunt necesare calcule suplimentare pentru determinarea numarului
minim de dinti.

                       

                      3.9.4 Conditii impuse angrenajelor

      Cu toate ca exista o varietate foarte mare de roti dintate si angrenaje, proiectantul acestora trebuie sa respecte o
serie de conditii. Astfel, constructiv, nu este posibila realizarea unui angrenaj intre o roata cu dinti mari si una cu dinti
mici. Nu are sens sa se imperecheze o roata foarte lata cu una foarte ingusta; dintii drepti nu pot angrena cu dinti curbi.
O serie de conditii rezulta din posibilitatile tehnologice de fabricatie. Insa cele mai importante conditii de care trebuie sa
se tina seama sunt : siguranta in exploatare si economicitatea angrenajului.

         Siguranta in exploatare determina dimensiunile minime necesare ale rotilor dintate. Ele depind de multi factori, in
primul rand de materialul din care se executa rotile. Materialele mai rezistente sunt insa mai scumpe si iata  ca intervenea
doua conditii : cea a economicitatii.Rezolvarea cat mai judicioasa a acestor conditii contradictorii este datoria
proiectantului, care poate raspunde la aceasta sarcina daca cunoaste toate detaliile si legile functionarii, teoriei si
fabricatiei angrenajelor.
            

              4. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

      Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra se intelege prin accident de munca vatamarea violenta a organismului,
precum si intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau de indeplinire a indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin o zi, invaliditate sau deces.

      In sensul definitiei citate, un accident este considerat de munca daca a fost suferit de muncitor in timp ce isi
indeplinea atributiile de serviciu, pe un teritoriu pe care interprinderea isi exercita obiectul activitatii sale. Se considera
accidente de munca si accidentele survenite ininte de inceperea sau dupa terminarea lucrului, daca acel accident se afla la
locul accidentului pentru ineterese legate de serviciu, precum si in timpul pauzelor care au loc in desfasurarea
programului de munca si in alte situatii specifice, precizate prin lege.

      Nu se considera accident de munca, accidental datorat unei actiuni nelegate de procesul de munca.

     Urmarile  accidentului de munca poate provoca victime in capacitate temporala de munca, invaliditate sau deces, care
pot surveni imediat dupa accident sau la un anumit interval de timp.

    Un numar de accidente de munca au drept cauza utilizarea unor unelte de mana necorespunzatoare. In aceasta
categorie intra, in special accidentele mecanice de gravitate mica si mijlocie, cum sunt: loviri, striviri, fracturi, intepaturi,
taieri, etc. Pentru evitarea lor, trebuie respectate o serie de masuri referitoare la alegerea, utilizarea, intretinerea si
pastrarea uneltelor manuale.

     In primul rand, uneltele de mana trebuie sa fie confectionate din materiale corespunzatoare operatiilor ce se executa.

     Fiecarei persoane care face parte din personalul intreprinderii i se face instructajul, prezentandu-i-se normele de
protectie a muncii.Instructajul cuprinde trei faze:

1.     Instructajul introductiv general, care cuprinde legislatia muncii, cu accent pe aspectele privind protectia
muncii, principalii factori de risc de accidentare in munca.

2.     Instructajul la locul de munca, se efectueaza atat celor noi incadrati, cat si celor care se transfera de
la un loc de munca la altul in cadrul aceleiasi unitati, de catre conducatorul procesului de munca unde isi va
desfasura activitatea persoana instruita.

3.     Instructajul periodic, are rolul de a completa si aprofunda cunostintele specifice de protectie a muncii si se
efectueaza tuturor angajatilor, la intervale de timp stabilite prin norme sau instructiuni stabilite in functie de
gravitatea riscurilor proprii activitati desfasurate.

     Principalele mijloace individuale de protectie:

-        Pentru protectia capului. Echipamentul pentru protectia capului consta in: casti de protectie, capisoane, glugi,
bonete, basmale.

   Castile de protectie se folosesc in marea majoritate a acticitatiloe de pe santier, in ateliere, in fabrici, etc., ele
trebuind sa fie rezistente la socuri, iar uneori sa aiba si proprietati izolante.

-        Protectia ochilor si a fetei. Ochelari, viziere. Se folosesc pentru locurile de munca in care sunt particule( de lemn,
piatra, metalice), care pot produce leziuni, se folosesc ochelari cu aparatori laterale, cu cosulete, cu grile
metalice, etc.

-        Protectia auzului. (Antifoane) Pentru protectia personalului expus la nivelurile ridicate de zgomot, impotriva
efectelor nocive ale acestuia, se utilizeaza ca mijloace individuale de protectie antifoanele, care pot fi :

 * de tip intern : sub forma de dopuri sau tampoane care se introduce in canalul auditiv;
* de tip extern : sub forma de casti care acopera pavilionul urechii.

-     Protectia mainilor (manusi de protectie). Echipamentul pentru protectia mainilor   consta din numeroase feluri de
manusi din: piele, material plastic, palmare, degetare.

      Pentru a evita nefericitele accidente la locul de munca ( loviri, striviri, fracturi, intepaturi, taieturi, etc.)care, uneori
pot duce la invaliditate sau deces trebuie respectate normele de protectie a muncii.

                          BIBLIOGRAFIE

1.     Adrian  A., Antonescu P, Manualul inginerului mechanic., Editura Tehnica, Bucuresti 1976.

2.     Dumitru Panturu, Iulian G.,Barsan Liviu,Palaghian Vasile Palade, Fiabilitatea si Constructia transmisiilor cu roti
dintate, Editura Tehnica, Bucuresti 2006

3.     Dr.ing.Mihail Atanasiu,Dr.ing. Nicolae Stere,Dr.ing.Victor Drobota, Rezistenta materialelor si Organe de masini,

Editura Didactica si Pedagocica , Bucuresti 1989.

4.     Dr. ing. Spiridon Cretu, Organe de masini, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983.

5.     Florina D. Pisleaga,Gabriela Lichiardopol, Iuliana Mustata, Mecanica Aplicata, Manual pentru clasa aX-a,  Editura
Didactica si Pedagocica, R.A, Bucuresti 2005.

6.     Gheorghidiu G. si  Gheorghidiu D. Organe de masini pentru muncitori, Editura Tehnica, Bucuresti 1968.

7.     Ing. Otto R.Adler, Angrenaje volum I , Editura Tehnica, Bucuresti 1968.

8.     Ing.Otto R.Adler, Angrenaje volum II, Editura Tehnica, Bucuresti 1968.

9.     Manole N. Popovici,Mecanisme, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984.

10.  Paizi Gh. Stere N. Lazar D. Organe de masini si mecanisme, Manualul pentru subingineri, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1980.

11.  Standarde nationale de materiale.

12.  Stere N. Organe de masini., Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978.