PROIECT DE DIPLOMA TRANSMISII CU ROTI DI

PROIECT DE DIPLOMA TRANSMISII CU ROTI DINTATE

PROIECT DE DIPLOMA
TRANSMISII CU ROTI DINTATE

1. ARGUMENT
Transmisiile mecanice realizeaza legatura intre masina motoare si masina de lucru, di
ferentiindu-se structural prin tipul elementelor componente, cinematic prin modu
l de realizare a rapoartelor de transmitere si marimea acestora, si dinamic prin
capacitatea de incarcare in functie de dimensiunea ansamblului.
Prezenta monografie prezinta principalele transmisii mecanice utilizate in transmis
iile de putere: transmisii prin angrenare, transmisii prin lant, transmisii prin
curele si transmisii prin parghii.
In redactarea lucrarii am incercat sa urmaresc modelul clasic, utilizat frecvent i
n lucrarile de specialitate, care model a fost imbunatatit prin completarea unor
subcapitole cu elemente noi, inspirate din literature de specialitate, monografi
i, articole , prospecte si chiar cu elemente originale, contributii ale autorilo
r. Toate acestea vor fi evidentiate in prezentarea capitolelor.
In principiu, capitolele au o structura comuna, in sensul ca, initial, sunt prezent
ate elemente cu caracter de generalitate: caracterizari, clasificari, domenii de
folosire, forme si cauze ale deteriorarilor elementelor componente, materiale, t
ratamente termice si tehnologia de executie a acestora; se continua cu elemente
geometrice, cinematica transmisiei, elemente de calcul de rezistenta si in final,
se prezinta solutii constructive.

In aceasta lucrare TRANSMISII CU ROTI DINTATE dupa parcurgerea etapelor clasice: c

erizare, domenii de folosire, clasificare , forma, materiale utilizate in constr
uctia acestora.
Lucrarea prezinta atat aspecte teoretice pentru intelegerea fenomenelor ce apar in
procesul transmiterii cat si metodici de proiectare folosite in calculul transm
isiilor, dar si a elementelor componente.

2. Generalitati despre transmisiile mecanice

2.1 Definitia transmisiilor

Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop trans
miterea miscarii de rotatie cu sau fara transformarea acesteia, insotita de tran
smiterea energiei mecanice, deci a fortelor si a momentelor.

 Transmisiile mecanice transmit miscarea, momentul de torsiune, deci puterea de la ar

borele motor, care este arborele conducator, la cel condus.
2.2 Clasificarea transmisiilor mecanice

Transmisiile mecanice pot fi: 1.DIRECTE

2.INDIRECTE
1.Directe caracterizate prin distanta mica intre axa geometrica a arborelui cond
ucator si cea a arborelui condus(elementele intre care se transmite miscarea sunt
apropiate).
Transmisiile directe pot fi:
a) cu roti de frictiune (a)
b) cu came (b)
c) cu roti dintate (c)
d) cu surub-piulita. (d)

Figura 1
2. Indirecte sunt caracterizate prin distanta mai mare intre axele elementelor c
are transmit miscarea si sunt transmisii cu:
a) curele (a)
b) lanturi (b)
c) parghii. (c)

Figura 2

3. TRANSMISIILE CU ROTI DINTATE

In constructia de masini, cele mai utilizate transmisii mecanice sunt mecanismel
e cu roti dintate numite angrenaje.
Angrenajul este un mecanism format dintr-o pereche de elemente profilate sau dan
turate numite roti dintate.

 3.1 Rol functional

Rolul functional al unui angrenaj este de a realiza un raport de transmitere cons
tant (i= constant), viteze si puteri diferite, siguranta in exploatare, randamen
t ridicat, gabarit relativ redus si durata de functionare indelungata.
Un angrenaj este format dintr-o pereche de roti dintate, dintre care una este co
nducatoare iar cealalta este condusa.

Figura 3

In functie de pozitia arborilor , angrenajele pot fi:

a) cu axele paralele (a )
b) cu axele concurente in plan ( b )
c) cu axele concurente in spatiu ( c ).

Figura 4
Dantura rotilor dintate poate fi: dreapta, inclinata, in V, in W, cu axa curba.

Figura 5

Forma suprafetelor de referinta a danturii poate fi cilindrica sau conica.

Elementele constructive ale unei roti dintate sunt: butucul, coroana care poarta dant
ra si discul sau spitele.

3.2 Elemente care definesc dintii unei roti dintate

Elemente care definesc dintii unei roti dintate sunt urmatoarele:

1. Capul dintelui este partea dintelui situate la exteriorul cercului situate la exte
iorul cercului de divizare(cercul de divizare este folosit ca baza pentru masura

rea parametrilor geometrici ai danturii);

2. Inaltimea capului - (a) este distanta pe raza, intre cercul de divizare si cercul e
terior;
3. Piciorul dintelui este partea dintelui situat intre corpul rotii si cercul de div
re
4. Inaltimea piciorului (b) este distant pe raza, intre cercul de divizare si cercul
nterior;
5. Inaltimea sau adancimea golului h = a + b , este distanta masurata pe raza intre c
rcul exterior si cercul interior;
6. Grosimea dintelui - Sd este distanta dintre doua flancuri alaturate, masurata p
l de divizare (primitive);
7. Largimea golului Sg este distanta masurata pe cercul de divizare (primitive)
lancurile a doi dinti alaturati;

Figura 6

Intre grosimea dintelui, latimea golului si pas (pasul p este distanta dintre doi din
ti consecutivi) exista relatia:
Sd + Sg = p
Lungimea dintelui l este distanta dintre suprafetele care limiteaza corpul dintelu
i.

3.3 Elementele geometrice ale rotilor dintate

Elementele geometrice ale angrenajelor sunt:

1. Cercul exterior , notat prin diametrul De , este cercul care margineste dintii in
erior ;
2. Cercul interior , notat prin diametrul Di , este cercul care margineste fundul golu
ilor dintre dintii unei roti;
3. Cercul de divizare ( Dd) (primitive) este un cerc conventional pe care se face impa
tirea in dinti a rotii ( modulul, pasul);
4. Distanta dintre axele arborilor (A);
5. Pasul sau pasul circular p , este distanta dintre flancurile de aceleasi sens a do
i dinti alaturati ai rotii, masurata pe cercul de divizare ( primitiv), unde z este
numarul de dinti ai rotii dintate;
6. Modulul sau pasul diametral m, este lungimea ce revine pe diametrul cercului de di
vizare pentru un dinte al rotii.
Numeric, modulul este egal cu raportul dintre diametrul de divizare si numarul de
dinti . Se masoara in milimetri (mm) si este legat de pas prin relatia:
In functie de modulul si numarul de dinti ai rotilor dintate se pot determina urmato
arele elemente:

 Diametrul exterior : De = m(z+2) [mm]

Diametrul interior: Di = m(z-2,5) [mm]
Distanta dintre axe: [mm]

Aceasta relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu dinti d

cu semnul (+) pentru angrenare exterioara si cu semnul (-) pentru angrenare inte
rioara.

Distanta dintre axe este realizata conform (STAS 915/3-81) si poate fi : 400, 500,
000, 1200, 1600, 2000, 2500 [mm].
In perioada transmiterii miscarii, dintii rotii conducatoare patrund succesiv in
dintre dintii rotii pereche conjugate si realizeaza o presiune de contact antren
andu-l prin angrenare.Angrenarea se produce in planuri frontale, iar miscarea se
transmite printr-o forta de apasare intre dinti.

Mecanismele cu angrenaje se folosesc pentru a transmite miscari de la viteze foarte r

duse(cum ar fi mecanismele ceasornice), pana la viteze de 150 m/s. De asemenea,
puterea prin angrenare este de la 0.0001 kW la 10000 Kw.
Buna functionare a angrenajelor depinde de urmatorii factori:
- precizia prelucrarii danturii
- rigiditatea

- precizia prelucrarii arborilor, a lagarelor si a carcaselor.

3.4 Materiale utilizate si solicitarile rotilor dintate

3.4.1 Materiale utilizate
Alegerea materialului se face tinand seama de sarcinile ce se transmit prin dant
ura, durata totala de functionare a angrenajului, viteza si precizia sa, caracte
risticile de rezistenta ale materialelor si alte conditii ce se impun anumitor a
ngrenaje. Cum ar fi conductivitatea termica, electrica, magnetica, rezistenta la
temperatura si la coroziune.
Materialele care satisfac cerintele necesare unei bune functionari a rotilor dint
ate sunt: otelurile, fontele cenusii, alama, bronzul si anumite materiale nemeta
lice ( textolit, poliamida, bachelita, alte materiale plastice). Materialele pla
stice sunt sensibile la umiditate si au functionare limitata la temperaturi care
nu depasesc 1000C. Rezultate bune s-au obtinut prin folosirea cuplului otel mat
erial plastic, otel bronz.
Pe scara larga se utilizeaza otelurile de imbunatatire (OLC 45 S235J2G3 SREN10025
, 40Cr10, 41MoCr11), care au duritatea superficiala a flancurilor mai mica de 33
0 HB si permit prelucrarea usoara si precisa a dintilor dupa aplicarea tratament
ului termic.
Tehnica moderna a creat posibilitatea aplicarii unor tratamente termice dupa fin
isarea danturii rotilor dintate, astfel incat deformarea si arsurile datorate tr
atamentului, dispar.

Dintre oteluri se utilizeaza:

- oteluri carbon de calitate pentru cementare (OLC15) ,
-oteluri aliate (21MoMnCr12, 18MoCrNi12),
-otel carbon turnat in piese (OT 50, OT60).
Din categoria fontelor se folosesc:
- fonte maleabile

- fonte cu grafit nodular( Fgn70-2-GG70-SRISO 1083)

- fonte antifrictiune.
Dintre materialele metalice neferoase, cele mai utilizate sunt bronzurile care se pre
ucreaza usor si mai antimagnetice.

3.4.2 Solicitarile rotilor dintate
Rotile dintate cu functionare continua sunt supuse la solicitari variabile, tura
tii ridicate, forte intense si temperaturile mediului in regim de functionare. I
n procesul angrenarii, pe fasia de contact dintre dintii conjugati se produc pre
siuni specifice de contact elastic la suprafata flancurilor active si o stare de
eforturi unitare la baza dintelui.
Dintii rotii dintate sunt solicitati la incovoiere , iar arborele rotii atat la
incovoiere cat si la torsiune.
Forta radiala solicita dintele la compresiune si arborele la incovoiere.
Forta de frecare influenteaza rezistenta la oboseala a angrenajelor.
Solicitarea dinamica exterioara este provocata de fortele de inertie la pornire,
oprire si in regim de lucru.
Solicitarea dinamica interioara este generata de erorile de executie a danturii,
care se refera la profilul flancurilor, pasul danturii si la directia dintilor.
Astfel, valoarea raportului de transmitere devine variabila, in procesul angren
arii apar socuri si vibratii care determina zgomot si o reparatie neuniforma a s
arcinii pe intreaga lungime a dintilor.
3.5 Domeniul de utilizare si rolul functional
Domeniul de utilizare al angrenajelor este foarte larg:

- roti etalon pentru controlul rotilor dintate;

- roti pentru mecanismele de divizare pentru reductoare;
- diferite ansambluri cu roti dintate pentru avioane, masini de ridicat;
- mecanismul planetar diferential;
- cutii de viteze ale automobilelor, ale masinilor-unelte;
- ansamblul de roti dintate pentru turbine, ce lucreaza la viteze foarte mari;
- mecanismul de avans al masinilor-unelte.

Rol functional

Mecanismele cu roti cu frictiune nu pot asigura transmiterea uniforma a miscarii arb

lor, deci nu pot realiza o valoare constanta a raportului de transmitere i si nici
transmiterea unor puteri mari. Astfel de inconveniente nu apar in functionarea me
canismelor cu roti dintate numite angrenaje.

Suprafelete cilindrice, reprezentate prin cercurile de rostogolire Dr1 , Dr2 se r

esc intre ele, fara alunecare, daca in afara si in interiorul acestor cercuri, l
a periferia lor, se executa niste dinti si niste goluri asemanatoare. Astfel, al
unecarea relativa a suprafetelor de contact- reprezentate prin cercurile de rost
ogolire- este exclusiva, deoarece miscarea nu se mai transmite prin forta de fre
care, ci printr-o forta de apasare intre dinti. In perioada transmiterii miscari
i, dintii rotii conducatoare patrund succesiv in golurile dintre dintii rotii pe
reche si realizeaza o presiune de contact antrenandu-i prin angrenare.
Raportul de transmitere i este constantul:
( 1 )
Formele constructive ale angrenajelor reale sunt variate. Transmiterea miscarii este
insotita de transmiterea unor momente de torsiune Mt.

Domeniul de utilizare a angrenajelor este vast. In constructia moderna de masini si a

arate, transmisia cu roti dintate constituie mecanismul cel mai important si cel
mai utilizat. Astfel, constructia unui automobil , ca si aceea a unui strung, c
uprinde zeci de roti dintate. In schemele cinematice ale unor masini-unelte comp
lexe se afla sute de roti dintate. Executate ingrijit si montate corect, pot garan
ta siguranta in functionare la viteze si puteri reduse(in cazul aparatelor tip c
easornic), la puteri de zeci de MW (masini grele) si la viteze periferice, ridica
te pana la 100-150 m/s (masini rapide).

Gama dimensiunilor rotilor dintate este determinata de stadiul general al dezvol

tarii constructiei de masini. In present se pot executa roti dintate cu diametre
le cuprinse intre fractiuni de milimetru pana la diametre de strunjire De>10 m.
La turatii mari, angrenajele in functionare produc zgomote de intensitate propor
tionala cu turatia n si invers proportionala cu precizia de executie si montaj. La
angrenajele cu dinti inclinati, in V sau curbi, zgomotul este mai redus.

3.6 Clasificarea generala a angrenajelor

 Clasificarea generala a angrenajelor si a rotilor dintate este reprezentata in urm

atorul tabel si ilustrata in figura
Tipuri representative de roti dintate si angrenaje
Criteriul de
clasificare
Denumirea angrenajului
Pozitia in figura..
Denumirea rotii
Pozitia axelor de rotatie
-cu axe paralele
-cu axe care se intersecteaza in plan
-cu axe incrucisate in spatiu
I, a, b, c, d
II, e
III f, g. h
-cilindrica
- conica
- elicoidala(f,h) si cu cremaliera (g).
Sensul de miscare al rotilor angrenate
-in sens opus sau diferit
-in acelasi sens
a, b, c, d, e, f, g, h
c
-cu dantura exterioara
-cu dantura in interior
Caracterul miscarii

-fara transformarea miscarii de rotatie

-cu transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie sau invers
a, b, c, d, e, f, h
g
-cu roata
-roata cremaliera
Orientarea axei longitudinale a dintilor fata de generatoarea suprafetei supuse
danturarii
- corespunde denumirilor rotilor
a, c, e, g
b
d
f
-cu dinti drepti
-cu dinti inclinati(elicoidali)
-cu dinti inclinati in V sau W
-cu dinti curbi
Forma suprafetei de danturare
-corespunde denumirilor rotilor
a d
e f
h
-cilindrica
-conica
-melcata
-alte forme de revolutie

-necirculare
Dupa forma curbei flancurilor
a - h
-evolventa;cicloidala
-arc de cerc

a b

d e

3.7 Caracteristici mecanice

Caracteristici mecanice ale principalelor oteluri pentru angrenaje :

Grupa
Marea
TT
HB (miez)
HV10 (sup.)

Rm (Mpa)
Rro,2 (MPa)
Categorii de oteluri

TURNAT
OT 50
N
138
500
280
OT 60
N
175
600
235

N
185
700
800
OLC 45
I
200
800
340

CIF
185
560
1000

I + Ni
220
580-400
800 - 1100

N
197
950
750
DE IMBUNATATIRE
I
217

35 Cr 10
CIF
260
610
1150

(40Cr10)
I + Ni

260
550
1500

Cn
260
595

I
217
950
750
41MoCr11
CIF
275
650
1300

I + Nb
275
500
1450

I + Ni
290
720

OLC15
N
143
230
380

Ce
190
720
900

21MoMn
Cr
300
750
900
DE CEMENTARE
Cr12
Ce
300
720

18 Mo Cr
Cr
217
1750
950

Ni 12
Ce
290
740
1700

34MoCrNi15
Ce
Necesita incercari experimentale speciale
OBS: TT- tratament termic
N- normalizat
I- imbunatatit
CIF- calit superficial prin curenti de inductie
Ni- ion niturat
Nb- niturat de baie
Cn- carbon nitrurat
Ce- carburat (cementat)
Cr- calit cu revenire joasa.

3.8 Conditiile de baza ale constructiei profilului

Profilul dintilor trebuie astfel construit incat sa asigure un raport de transmitere
constant, printr-o miscare continua. Aceasta este conditia fundamentala a forme
i geometrice a flancurilor profilului andrenajelor cu roti dintate. Una din curb
ele geometrice care satisface aceasta conditie si se executa cu usurinta este :
evolventa.

Evolventa este curba descrisa de un punct M ce apartine unei generatoare T T care s

e rostogoleste peste un cerc numit : cerc de baza avand raza Rb . Suprafata evolv
enta este generata de o dreapta ce apartine unui plan care se rostogoleste peste
suprafata unui cilindru. Se pot obtine demonstrative o succesiune de relatii analitic
de calcul si concluzii de baza necesare constructiei profilului danturii evolve
nte, dintre care se mentioneaza:

- Profilurile dintilor a doua roti conjugate trebuie astfel construite incat curbele f
ancurilor sa admita o normala comuna NN.

 Normala comuna NN este si tangenta comuna la cercurile de raze Rb1 si Rb2 , punctua
enerand cele doua flancuri in contact cand se rostogoleste pe un cerc sau pe cel
alat cerc de baza.

- De la intrarea in angrenare (primul contact) pana la iesirea din angrenare (ultimul

ontact), o pereche de dinti se mentin permanent in contact, descriind traiectori
a de angrenare.
- Normala comuna NN imparte distanta dintre centrele de rotatie O1O2 = A= const. i
rti constante : O1P = Rr1 si O2P=Rr2 .
- Traiectoria t1t2 descrisa de succesiunea punctelor de contact C de la intrarea
irea din angrenare se numeste: linie de angrenare.
- Punctul P prin care trece linia de angrenare t1t2, suprapusa tangentei comune NN
rmalei comune, reprezinta centrul instantaneu de rotatie a cercurilor de rostogo
lire fara alunecare. Acest punct P se numeste: polul angrenarii.
- Directia tangentei comune NN la cercurile de baza Rb1, Rb2 defineste cu directia
i TT (comuna la cercurile de rostogolire Rr1, Rr2 si perpendiculara pe directia cen
trelor de rotatie O1O2 = A) unghiul de angrenare =0= 200 (STAS 821-82).
- Pentru ca doua roti dintate sa poata angrena este necesar ca flancurile succesive sa
fie situate la acelasi arc, numit : pas p fig. 7
Aceste conditii fundamentale sunt cel mai bine satisfacute de curbele cilindrice de
tipul: evolventei si al cicloidei.
Caracteristicile geometrice ale evolventei usureaza procesul tehnologic al prelucrar
ii danturii. De aceea, dantura cu profil evolventic este mai frecvent utilizata
in constructia rotilor dintate.
Gradul de acoperire: o alta conditie necesara realizarii unui raport de transmitere c
onstant este realizarea unui grad de acoperire >1. Determinarea gradului de acope
rire si analiza valorii sale permit sa se aprecieze cate perechi de dinti conjug
ate se afla simultan in angrenare.
Gradul de acoperire >1 indica intrarea in angrenare a perechii de dinti urmatoare, i
ntea iesirii din angrenare a perechii de dinti precedente. Astfel contactul dint
re doi dinti este permanent, deci angrenarea este continua ( i= constant). Rotil
e dintate de precizie trebuie sa realizeze un grad de acoperire > 1,1 . Daca
< 1, mi
scarea se transmite discontinuu. Angrenajele puternic solicitate necesita un grad
de acoperire mai mare , >1,3.

3.9 Roti cilindrice cu dinti drepti

3.9.1 Dantura cu profil evolventic
Cele mai utilizate in practica sunt rotile dintate cu profil evolventic, deoarece o
fera urmatoarele avantaje remarcabile, neintalnite la celelalte profiluri:
- caracteristica evolventei depinde numai de marimea cercului de baza
- orice roata de profil evolventic poate angrena cu o alta roata din familia profiluri
or evolventice avand aceiasi parametric de baza si m
- angrenarea ramane corecta chiar daca distanta dintre axa A nu ramane riguros exacta(
n acest caz se modifica putin ).
- prelucrarea danturii cu profil evolventic poate fi realizata fara dificultati, utili
andu-se scule cu profil drept( neevolventic).
Un astfel de profil a fost propus de savantul Euler sub denumirea de angrenaj cu pr
ofil evolventic.
Rostogolindu-se dreapta care genereaza evolventa intr-un sens sau in celalalt, se o
btin doua evolvente identice. Luand ca origine a evolventelor punctele M si M1, ac
este curbe se intersecteaza in punctul V si definesc profilul dintelui. Dreapta
VO reprezinta axa de simetrie a profilului evolventic al danturii.
Elemente de baza ale unei roti dintate: 1-5 cresterea profilului danturii in fun
ctie de modul.

Figura 8

Marimi diferite ale cercului de baza Rb determina curbe evolvente cu caracteristici d

rite.


3.9.2 Principalele elemente geometrice
Principalele elemente geometrice ale rotilor dintate si ale angrenajelor
1. Inaltimea dintilor h: este limitata spre varf de cercul exterior cu raza Re > Rb
n interior, de cercul interior Ri < Rb . Diferenta Rb - Ri=c ,se numeste joc la fund
este necesar pentru ca varful dintilor unei roti sa nu atinga roata pereche pe z
ona diametrului interior dintre dinti, spre a nu bloca angrenajul.
2. Cercul de rostogolire : trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre cercul
de baza si cel exterior( masurata in directia razei). Capul dintelui reprezinta
distanta a dintre cercul de rostogolire si cel exterior, iar piciorul dintelui ,
distanta b dintre cercul de rostogolire si cel interior. Intre aceste marimi ex
ista relatia : a + b = h. Deoarece flancul dintelui coboara putin sub cercul de b
aza, b > a. Zona activa a flancului este cuprinsa intre Db si De.
3. Pasul circular p : se obtine prin masurarea lungimii arcului de rostogolire ( num
it si cerc de divizare de raza Rr ) intre flancurile de acelasi sens a doi dinti a
laturati. Intre lungimea cercului de divizare Dr, numarul de dinti z al unei roti
dintate si pasul p exista legatura:
zp = Dr , deci ( 2 )
Din aceste relatii se poate scrie expresia pasului p, a modulului m, a diametrul
ui cercului de rostogolire Dr (in mm) si a numarului de dinti z .
Dr = mz ; . ( 2a )
4. Modulul m : numit si pas diametral, si numarul de dinti z al fiecarei roti dintate
sunt parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate.
Pentru asigurarea angrenarii dintilor, perechea de roti trebuie construita cu ac
elasi pas: p = p1 = p2 . Deoarece , rezulta ca acele doua roti au si acelasi modul m.
rin STAS 822-82 au fost limitate valorile modulului, in mm, la marimile indicate
in urmatorul table:

0.05
0.06
0.08
0.1
0.12
0.15
0.2
0.25
0.3
0.4
0.5
0.6
0.8
1
1.25
1.5
2
2.5
3
4
5
6
8
10
12
16
20
25
32
40
50

60
80
100
5. Pasul p : si diametrul cercului de rostogolire Dr , se folosesc in calcule pentru d
eterminarea altor parametrii de baza ai angrenajului.
6. Raportul de transmitere : poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti ale
celor doua roti z1 si z2. Deoarece i = Dr2 / Dr1 , iar Dr = zm (m fiind ac
ti), rezulta:
( 3 )
Relatia generala care exprima raportul de transmitere este:
( 4 )
Un angrenaj de roti dintate cilindrice poate realiza un raport de transmisie i < 10
, iar unul de roti conice un raport i < 46. Inaltimea dintelui h = a + b se determina
in functie de modul : a = m; b = 1,25 m; c = 0,25; deci h = a + b = m + 1,25m =
2,25m. Parametrii mentionati pot fi folositi pentru calculul diametrelor celorl
alte cercuri ale rotii dintate:
De = Dr + 2a = zm + 2m = m (z + 2) [mm] ( 5 )
Di = Dr - 2b = zm 2*1,25m = m ( z 2,5) [mm] ( 6 )
Db = Dr 2a =zm 2m = m ( z 2) [mm] ( 7 )

Figura 9

Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = Rr1 + Rr2 poate fi exprimata pr
parametrii de baza, avand in vedere relatiile:
( 8 )
In aceasta relatie, substituindu-se diametrele Dr1 si Dr2 , determinate cu relatia
) si anume Dr1 = mz1 , Dr2 = mz2 se obtine relatia generala:
( 9 )
Aceasta relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu dinti drep
ti, cu semnul ( + ) pentru angrenarea exterioara si cu semnul ( - ) pentru angren
area interioara.
Normele de proiectare a angrenajelor pentru constructia de masini in general recoman
da ce distanta dintre axe A (mm) sa se realizeze la una din valorile standardiza
te preferate (STAS 6055-82):
40
50
63
80
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1200
1600
2000
2500

3.9.3 Numarul minim de dinti
Angrenari corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare t1t2 , cand d
dintre diametrele cercurilor de baza este foarte mare, deci z2 z1 este mare, mai ales

cand z1 este foarte mic ( z1 < 17), ca in cazul angrenarii unui pinion cu o cremalie
ra, racordarea evolventei de la cercul de baza pana la cercul interior necesita
o forma speciala pentru a nu se intersecta varfurile rotii z2 cu baza dintilor pini
onului z1. Aceasta este fenomenul de interferenta a dintilor.

Figura 10

Se pot construi angrenaje cu-n numar foarte mic de dinti , la care interferenta sa se
produca in timpul executiei intre roata dintata si scula, pentru a nu se produce
in timpul angrenarii rotilor z1 si z2. Astfel angrenajele cu profil deplasat necesi
ta calcule suplimentare.
Prevenirea fenomenului de interferenta este asigurata daca roata cea mai mica( pinio
nul ) se construieste cu un numar de dinti mai mare decat numarul minim de dinti
zmin , la care nu se mai poate produce interferenta. In acest caz, rotile poarta
denumirea de roti dintate normale, cu modulul normal ( m= mn ).
Numarul minim de dinti zmin se obtine din raportul de transmitere cerut pentru angren
jul din care face parte si este in orice caz:
Zmin > 17 dinti ( 10 )
In numeroase cazuri se pot construi si roti cu un numar mai mic de 17 dinti, fara sa
apara fenomenul de interferenta. Dar, considerandu-se z1 > zmin = 17 dinti , nu mai s
unt necesare calcule suplimentare pentru determinarea numarului minim de dinti.

3.9.4 Conditii impuse angrenajelor
Cu toate ca exista o varietate foarte mare de roti dintate si angrenaje, proiectantu
l acestora trebuie sa respecte o serie de conditii. Astfel, constructiv, nu este
posibila realizarea unui angrenaj intre o roata cu dinti mari si una cu dinti m
ici. Nu are sens sa se imperecheze o roata foarte lata cu una foarte ingusta; di
ntii drepti nu pot angrena cu dinti curbi. O serie de conditii rezulta din posib
ilitatile tehnologice de fabricatie. Insa cele mai importante conditii de care t
rebuie sa se tina seama sunt : siguranta in exploatare si economicitatea angrena
jului.
Siguranta in exploatare determina dimensiunile minime necesare ale rotilor dintate.
depind de multi factori, in primul rand de materialul din care se executa rotil
e. Materialele mai rezistente sunt insa mai scumpe si iata ca intervenea doua con
ditii : cea a economicitatii.Rezolvarea cat mai judicioasa a acestor conditii co
ntradictorii este datoria proiectantului, care poate raspunde la aceasta sarcina
daca cunoaste toate detaliile si legile functionarii, teoriei si fabricatiei an
grenajelor.

4. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra se intelege prin accident de munca v
atamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care
se produc in timpul procesului de munca sau de indeplinire a indatoririlor de s
erviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin o zi, inv
aliditate sau deces.
In sensul definitiei citate, un accident este considerat de munca daca a fost suferi
t de muncitor in timp ce isi indeplinea atributiile de serviciu, pe un teritoriu
pe care interprinderea isi exercita obiectul activitatii sale. Se considera acc
idente de munca si accidentele survenite ininte de inceperea sau dupa terminarea
lucrului, daca acel accident se afla la locul accidentului pentru ineterese leg
ate de serviciu, precum si in timpul pauzelor care au loc in desfasurarea progra
mului de munca si in alte situatii specifice, precizate prin lege.
Nu se considera accident de munca, accidental datorat unei actiuni nelegate de proce
sul de munca.
Urmarile accidentului de munca poate provoca victime in capacitate temporala de munc
a, invaliditate sau deces, care pot surveni imediat dupa accident sau la un anum
it interval de timp.
Un numar de accidente de munca au drept cauza utilizarea unor unelte de mana necor
espunzatoare. In aceasta categorie intra, in special accidentele mecanice de gra
vitate mica si mijlocie, cum sunt: loviri, striviri, fracturi, intepaturi, taier

i, etc. Pentru evitarea lor, trebuie respectate o serie de masuri referitoare la

alegerea, utilizarea, intretinerea si pastrarea uneltelor manuale.
In primul rand, uneltele de mana trebuie sa fie confectionate din materiale corespu
nzatoare operatiilor ce se executa.
Fiecarei persoane care face parte din personalul intreprinderii i se face instructa
jul, prezentandu-i-se normele de protectie a muncii. Instructajul cuprinde trei
faze:
1. Instructajul introductiv general, care cuprinde legislatia muncii, cu accent pe a
spectele privind protectia muncii, principalii factori de risc de accidentare in
munca.
2. Instructajul la locul de munca, se efectueaza atat celor noi incadrati, cat si ce
lor care se transfera de la un loc de munca la altul in cadrul aceleiasi unitati
, de catre conducatorul procesului de munca unde isi va desfasura activitatea pe
rsoana instruita.
3. Instructajul periodic, are rolul de a completa si aprofunda cunostintele specific
e de protectie a muncii si se efectueaza tuturor angajatilor, la intervale de ti
mp stabilite prin norme sau instructiuni stabilite in functie de gravitatea risc
urilor proprii activitati desfasurate.
Principalele mijloace individuale de protectie:
- Pentru protectia capului. Echipamentul pentru protectia capului consta in: casti de
rotectie, capisoane, glugi, bonete, basmale.
Castile de protectie se folosesc in marea majoritate a acticitatiloe de pe santie
r, in ateliere, in fabrici, etc., ele trebuind sa fie rezistente la socuri, iar
uneori sa aiba si proprietati izolante.
- Protectia ochilor si a fetei. Ochelari, viziere. Se folosesc pentru locurile de munc
in care sunt particule( de lemn, piatra, metalice), care pot produce leziuni, s
e folosesc ochelari cu aparatori laterale, cu cosulete, cu grile metalice, etc.
- Protectia auzului. (Antifoane) Pentru protectia personalului expus la nivelurile rid
cate de zgomot, impotriva efectelor nocive ale acestuia, se utilizeaza ca mijloa
ce individuale de protectie antifoanele, care pot fi :
* de tip intern : sub forma de dopuri sau tampoane care se introduce in canalul a
uditiv;
* de tip extern : sub forma de casti care acopera pavilionul urechii.
- Protectia mainilor (manusi de protectie). Echipamentul pentru protectia mainilor con
sta din numeroase feluri de manusi din: piele, material plastic, palmare, degeta
re.
Pentru a evita nefericitele accidente la locul de munca ( loviri, striviri, fracturi
, intepaturi, taieturi, etc.)care, uneori pot duce la invaliditate sau deces tre
buie respectate normele de protectie a muncii.
BIBLIOGRAFIE
1. Adrian A., Antonescu P, Manualul inginerului mechanic., Editura Tehnica, Bucuresti
1976.
2. Dumitru Panturu, Iulian G.,Barsan Liviu,Palaghian Vasile Palade, Fiabilitatea si
Constructia transmisiilor cu roti dintate, Editura Tehnica, Bucuresti 2006
3. Dr.ing.Mihail Atanasiu,Dr.ing. Nicolae Stere,Dr.ing.Victor Drobota, Rezistenta ma
terialelor si Organe de masini, Editura Didactica si Pedagocica , Bucuresti 1989
.
4. Dr. ing. Spiridon Cretu, Organe de masini, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983.
5. Florina D. Pisleaga,Gabriela Lichiardopol, Iuliana Mustata, Mecanica Aplicata, Ma
nual pentru clasa aX-a, Editura Didactica si Pedagocica, R.A, Bucuresti 2005.
6. Gheorghidiu G. si Gheorghidiu D. Organe de masini pentru muncitori, Editura Tehnic
a, Bucuresti 1968.
7. Ing. Otto R.Adler, Angrenaje volum I , Editura Tehnica, Bucuresti 1968.
8. Ing.Otto R.Adler, Angrenaje volum II, Editura Tehnica, Bucuresti 1968.
9. Manole N. Popovici,Mecanisme, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984.
10. Paizi Gh. Stere N. Lazar D. Organe de masini si mecanisme, Manualul pentru su
bingineri, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980.
11. Standarde nationale de materiale.
12. Stere N. Organe de masini., Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978.