I.

Educatie pentru Mecatronica

MECATRONICA
Tehnologie si educatie in societatea informationala
1. Mecatronica - tehnologie compatibila cu societatea informationala
Revolutia informatica (a doua revolutie industriala) a marcat saltul de la societatea industrializata
la societatea informationala, generand un val de innoiri in tehnologie si educatie. Japonezii au definit
sensul acestor miscari de innoire, brevetand termenul de mecatronica, la inceputul deceniului al 8-lea al
secolului trecut. Termenul a fost utilizat pentru a descrie fuziunea tehnologica: mecanica-electronicainformatica . Conceptul de mecatronica este sugestiv ilustrat in figura 1.

Fig. 1 Conceptul de mecatronica

Continutul termenului s-a imbogatit constant ca urmare fireasca a evolutiei in dezvoltarea
tehnologica. Foarte curand mecatronica a devenit filozofie, stiinta masinilor inteligente si mediu de
proiectare si fabricatie integrata, pe fundalul careia s-a dezvoltat conceptul de proiectare pentru control.
Pentru practica inginereasca filozofia mecatronica a marcat saltul de la ingineria traditionala,
secventiala, la ingineria simultana sau concurenta. Principiile mecatronice in educatie vizeaza dezvoltarea
gandirii sistemice si formarea deprinderilor de a lucra in echipa. Mecatronica a deschis orizonturi
nebanuite in toate domeniile de cercetare, datorita promovarii interdisciplinaritatii si stimularii efectului
de sinergie.

I. Educatie pentru Mecatronica

Puterea interdisciplinaritatii abordarilor pe care le presupune macatronica nu poate fi exploatata fara un

management performant al cunostintelor si resurselor in domeniu. Cadrul specific acestor abordari este
ilustrat in figura 2.
- T e h n o lo g ia in fo rm a tie i
s i c o m u n ic a tiilo r
D is c ip lin e s tiin tific e - S o ftw a re
- S tiin ta m a te ria le lo r
s i te h n o lo g ic e
- M ic ro s i n a n o te h n o lo g ii
- P ro ie c ta re s i s im u la re
- M e c a n ic a , h id ra u lic a s i
p n e u m a tic a
- T e rm o d in a m ic a
- E le c tro n ic a
- C o n tro l
M o d u le d e
baza
S en zo ri
A c tu a to ri
A rh ite c tu ra m e c a n ic a
A rh ite c tu ra p t c o n tro l
s i c o m u n ic a tii
T e h n o lo g ii d e
in te rfa ta re

M e to d o lo g ii d e p ro ie c ta re
s i fa b ric a re in te g ra ta

C e rin te
Im p a c t s o c ia l
D e z v o lta re d u ra b ila
c o m p e titiv a
In te rfa ta re
S ig u ra n ta
B a z e d e c u n o s tin te

S is te m e d e P ro d u c tie
R o b o ti
M o d u le m e c a tro n ic e
IM M -u ri
A u to v e h ic u le s i s is te m e
d e tra n s p o rt
E c h ip a m e n te in te h n o lo g ia
in fo r m a tie i s i c o m u n ic a tiilo r
A p a ra tu ra m e d ic a la
L o c u in te in te lig e n te

Fig. 2 Interdisciplinaritatea mecatronicii

Mecatronica este rezultatul evolutiei firesti in dezvoltarea tehnologica. Tehnologia electronica a stimulat
aceasta evolutie. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanica. In urmatoarea etapa,
prin integrarea microprocesoarelor in structurile electromecanice, acestea devin inteligente si, astfel s-a
ajuns la mecatronica, asa cum se arata in figura 3.

Fig. 3 Fluxul catre integrarea mecatronica

Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei, componenta datatoare de
ton in raport cu materialul si energia. Promovarea legaturilor informationale in structura produselor si
sistemelor mecatronice asigura flexibilitate si reconfigurabilitate. Astfel de produse ca: automobilul
modern, sistemele de transport inteligente, robotii, tehnica de calcul, tehnica de telecomunicatii, aparatura
biomedicala, aparatura electrocasnica, masinile agricole moderne etc., rod al conceptiei, proiectarii si
fabricarii integrate se deosebesc esential de cele traditionale.
2

I. Educatie pentru Mecatronica

Practic, mecatronica este prezenta in toate domeniile de activitate. Sunt deja consacrate extinderi
in alte domenii ca: hidronica, pneutronica, termotronica, autotronica sau agromecatronica.
Evolutia in dezvoltarea tehnologica inseamna micromecatronica, nanomecatronica si
biomecatronica.
Evaluarea cantitativa si calitativa a informatiei constituie o problema esentiala in educatie,
cercetare si in activitatile de productie. Informatia este deopotriva importanta in medicina, literatura, arta,
muzica, sport etc. Comparatia: material-energie-informatie se prezinta in figura 4. Din aceasta compara tie
rezulta ca mecatronica este o tehnologie nedisipativa si mai putin poluanta

Fig. 4 Relatia material-energie-informatie

2. Sistemul mecatronic
Un sistem mecatronic cuprinde dou componente principale: sistemul controlat i sistemul de
control, fig. 5.

I. Educatie pentru Mecatronica

Fig. 3 Sistemul mecatronic

Sistemul controlat este constituit din totalitatea proceselor mecanice cu care sistemul mecatronic
vine n contact nemijlocit prin intermediul sensorilor i a actuatorilor. Actuatorii sunt sisteme complexe
care transforma diverse forme de energie n energie mecanic. Sistemul de control difereniaz sistemul
mecatronic de oricare alt sistem tehnic i este constituit din trei subsisteme distincte: subsistemul de
percepie, subsistemul de cunoatere i subsistemul de planificare i control. Astfel, pe baza
informaiei primite prin senzori ( subsistemul de percepie), se prelucreaz n microprocesoare, n reele
artificiale neuronale (subsistemul de cunoatere) un raspuns adecvat care este transmis la subsistemul de
planificare i control. Acest subsistem, prin intermediul actuatorilor, pune n aplicaie aciunile adecvate
asupra sistemului mecanic (deplasari, modificri de poziie, apucare de piese, etc.),
Din punct de vedere energetic, un sistem mecatronic cuprinde dou subdomenii distincte, aa cum
este reprezentat n fig. 6: subdomeniul puterilor mari, acolo unde se execut operaiile fizice sau
mecanice i subdomeniul puterilor slabe, unde se realizeaz procesarea informaiei.

Fig. 6 Structura energetica a unui system mecatronic

In ultimii ani s-au dezvoltat o serie de sisteme microelectromecanice, denumite generic MEMS
( Micro Electro Mechanical Systems). MEMS-urile sunt fabricate cu tehnologiile specifice circuitelor
integrate i cuprind sisteme mai mici de 100 micrometri. Intr n aceast categorie: microsensori,
microactuatori,micromotoare, micropompe, microtrenuri cu roi dinate, micromanipulatoare,etc.
In fig. 7 se prezint un micromotor fabricat la MIT-UC Berkeley, cu rotorul de 120 micrometri, cu
un joc dintre rotor si stator de 2 micrometri, capabil s se roteasc pn la 2500 rot/min i s dezvolte un
cuplu de 12pNm. Rezistena la uzare i frecarea dintre rotor i stator sunt eseniale n asigurarea fiabilitii
unui asemenea micromotor.

I. Educatie pentru Mecatronica

Fig. 7 Micromotor
3. Aplicatii ale mecatronicii
Practic tot ceea ce numim produs de inalta tehnicitate este produs mecatronic. Automobilul
modern, robotii, tehnica de calcul, tehnica de telecomunicatii, aparatura biomedicala, sistemele de
transport inteligent, aparatura de cercetare, aparatura electrocasnica, aparatura cine-foto si audio-video,
masinile agricole moderne etc., sunt exemple reprezentative de produse mecatronice.
Un domeniu spectaculos al aplicaiilor mecatronice l reprezint cel al microroboilor. Microroboi
pitori, microroboi pentru inspecii n zone greu accesibile, microroboi pentru aplicaii militare etc, sunt
astzi ntr-o continu curs de miniaturizare pe plan mondial.
In fig.8 sunt prezentate 4 tipuri de roboi realizai n ultimii ani de ctre reeaua de institute Fraunhofer
din Germania: roboii SCORPION i GINGIS pentru deplaari autonome pe sol accidentat, n condiii
vitrege ( similare cu cele de pe Lun sau de pe Marte), microrobotul KURT 2 destinat inspeciilor la
sistemele mecatronice, microrobotul MAKRO destinat inspectrii evilor.

Fig. 8 Microroboti
4. Educatie mecatronica
Mecatronica s-a nascut in mediul industrial. Concernul japonez Yaskawa Electric a brevetat
termenul. Stradaniile la nivel academic pentru a asigura pregatirea specialistilor in acord cu cerintele noii
tehnologii au condus la conturarea principiilor mecatronice in educatie.
Aceste principii vizeaza:
- - dezvoltarea gandirii sistemice;
- - formarea deprinderilor de a lucra in echipa.
5

I. Educatie pentru Mecatronica

Educatia mecatronica asigura flexibilitate in actiune si gandire, trasaturi definitorii ale

specialistului in economia de piata. Oferind solutii eficiente pentru promovarea interdisciplinaritatii,
mecatronica a devenit suportul demersurilor pentru stimularea initiativei si a creativitatii.
Laboratoarele interdisciplinare de mecatronica constituie baza pentru materializarea principiilor:
educatie prin practica, educatie prin cercetare.
Abordarile in acest sens sunt esentiale pentru mutarea accentului de pe latura de informare pe cea
de formare pe toate treptele procesului educational.
Continutul termenului de mecatronica s-a imbogatit continuu ca urmare fireasca a evolutiei in
dezvoltarea tehnologica. Foarte curand mecatronica a devenit filosofie. Pentru practica inginereasca
filosofia mecatronica a marcat saltul de la ingineria traditionala, secventiala, la ingineria simultana
sau concurenta. In ultimii ani mecatronica este definita simplu: stiinta masinilor inteligente. Mai recent
demersurile pentru innoire in educatie si cercetare aduc in atentie problema mecatronicii ca: mediu
educational in societatea informationala respectiv, mediu de proiectare si fabricare integrata pe
fundalul caruia s-a dezvoltat conceptul de proiectare pentru control.
In literatura de specilalitate au devenit consacrate extinderi in alte domenii ca: hidronica,
pneutronica, termotronica, autotronica, agromecatronica (agricultura de precizie).
Evolutia in dezvoltarea tehnologica inseamna: micromecatronica, nanomecatronica si
biomecatronica. Tendinta generala este de intelectualizare a masinilor si sistemelor
Integronica este stiinta proceselor de integrare si a sistemelor hiperintegrate, asa cum este
organismul uman . Ea tine seama de unitatea indisolubila a lumii in care traim si necesitatea unei
perspective unice asupra acestei lumi. Conceptul este ilustrat in figura 9.
Unitatea stiinta, literatura, arta, tehnologie, se realizeaza in cadrul definit de matematica,
cibernetica si filosofie.

Fig. 9 Conceptul de integronica

La baza integronicii se afla nu numai unitatea lumii inconjuratoare ci si unitatea gnoseologica, a
cunoasterii de catre subiect a acestei lumi. Pentru ca nu se poate vorbi de o cunoastere fizica, chimica si
nici chiar despre o cunoastere stiintifica sau artistica, cunoasterea umana fiind unitara. Personalitatea unui
individ nu depinde atat de largimea orizontului si de bogatia cunostintelor sale, cat de modul in care le
organizeaza si le integreaza, integrarea fiind mai importanta decat volumul si bogatia cunostintelor sale.
Prin comparatie cu teoria sistemelor si cibernetica care studiaza sistemele gata formate, integronica
tine seama de modul in care sistemele se constituie si se dezvolta. In acest context mecatronica poate fi
considerata ca o viziune integronica in tehnologie.
6

I. Educatie pentru Mecatronica

Problema integrarii este esentiala in mecatronica. In realizarea diferitelor produse si sisteme,

trebuie gasite solutii specifice pentru integrarea componentelor: mecanica-electronica-informatica. Pana
in prezent sunt validate doua solutii: integrarea in modul hardware si integrarea in modul software.
Integronica aduce in atentie noi solutii de integrare ca: integrarea genetica, integrarea prin
dependenta, integrarea prin alegere etc. In acest sens, este important de inteles ca integrarea este un proces
firesc in natura. Pentru aceasta natura a creat forme si structuri specifice care favorizeaza integrarea.
Integrarea este insotita de procesul de superizare, deoarece intregul, sistemul are proprietati
emergente pe care nu le au componentele (celulele se inmultesc, macromoleculele nu au aceasta
proprietate). Mecatronica a deschis orizonturi nebanuite in toate domeniile, datorita stimularii
efectului de sinergie. Prin faptul ca informatia este componenta datatoare de ton in mecatronica, impactul
tehnologiei depaseste sfera economicului, fiind esential in domeniile social, cultural etc.
Aceasta explica interesul deosebit la nivelul CE si a tarilor comunitare de a lansa initiative si a
dezvolta programe speciale pentru acest domeniu. Demersurile intaresc convingerea ca in societatea
informationala, relevanta culturala depinde de performantele tehnice, tehnologice.

5. Initiative si programe la nivelul Comunitatii Europene

Valul de innoiri in tehnologie si educatie, generat de brevetarea mecatronicii de catre japonezi s-a
simtit mai puternic in Europa dupa 1980. Importanta problemelor este confirmata si de initiativele si
programele lansate la nivelul Comunitatii Europene. In continuare se prezinta succint cateva dintre
acestea.
1986 Mecatronica primeste cetatenie europeana. In martie 1986 Comitetul Consultativ pentru
Cercetare si Dezvoltare Industriala al Comunitatii Europene recunoaste ca: mecatronica este o nevoie
majora pentru cercetarea europeana si pentru programele educationale (Doc. IRDAC PM 17-1086/3). Comitetul da si o definitie a mecatronicii, care, a devenit de referinta in literatura de specialitate. In
aceasta viziune Mecatronica este o imbinare sinergetica: inginerie mecanica de precizie, control
electronic si gandire sistemica in proiectarea produselor si proceselor.

1988 Sub egida CE a fost lansat primul curs postuniversitar, european, de mecatronica. La
organizarea cursului au participat: Universitatea Catolica din Leuven (Belgia), Institutul de Tehnologie
Cranfield (Anglia) si T.H. Aachen (Germania) .

1995 In cadrul programului ADAPT, sub egida CE a fost elaborat un proiect transnational de
educatie mecatronica, pentru a sprijini pregatirea resurselor umane in Intreprinderile Mici si Mijlocii
(IMM) . Proiectul a fost elaborat de catre: Anglia, Franta, Spania, Belgia si Grecia.
Conceput a se derula in perioada (1995-2000), proiectul a avut drept scop:
o accelerarea adaptarii fortei de munca la schimbarile din industrie;
o cresterea competitivitatii industriei, serviciilor si comertului;
o prevenirea somajului prin imbunatatirea calificarii fortei de munca si asigurarea unei mai mari
mobilitati pe piata muncii;
o anticiparea si accelerarea creerii de noi locuri de munca si noi activitati, prin exploatarea
potentialului IMM-urilor.
Succesul proiectului este confirmat de numarul mare de aplicatii in tarile membre ale CE.
O initiativa de data mai recenta (ianuarie 2003) lansata de mediul academic are in vedere un
proiect pentru construirea unei Retele Europene de Excelenta in Mecatronica. Proiectul a fost lansat in
Programul Cadru 6 de catre Centrul European de Mecatronica din cadrul Universitatii Catolice din Leuven
si Federatia Industriilor din Belgia. Partenerii la proiect, in numar de 63 sunt institute, centre de cercetare,
departamente de mecatronica si companii industriale din majoritatea tarilor Comunitare. Din Estul
Europei sunt invitate Cehia si Romania. Participantii din Romania sunt: Centrul de Cercetare in
7

I. Educatie pentru Mecatronica

Mecatronica din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca si Centrul de Cercetare Dezvoltare in
Mecatronica din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti.
Reteaua Europeana de Excelenta in Mecatronica este considerata ca fiind principalul
instrument de operare pentru atingerea obiectivelor stabilite la summitul Consiliului Comunitatii Europene
din martie 2000 de la Lisabona si din 2002 de la Barcelona.
Aceste obiective sunt formulate astfel: pana in 2010 Europa trebuie sa devina cea mai dinamica
economie bazata pe cunoastere din lume, capabila sa sustina cresterea economica continua, crearea de
noi locuri de munca si o mai buna coeziune sociala.
Reteaua este considerata ca fiind fundamentul unui viitor Institut European de Cercetare in
Mecatronica, cu deschideri pentru masterat european si doctorat european in domeniu. Nu in ultimul rand
se subliniaza ca, reteaua va constitui un sprijin pentru tarile candidate, in vederea infiintarii centrelor de
competenta in mecatronica.
Pentru a intelege dimensiunile abordarilor in domeniul mecatronicii, este important de retinut ca,
mai bine de 15 ani japonezii nu au scris despre mecatronica decat in japoneza. Prima lucrare in engleza,
consacrata problemelor privind tehnologia si educatia mecatronica a fost publicata in 1984 de catre Prof.
K. Yamazaky. Evenimentul a avut loc, cu ocazia unei Conferinte Internationale pe probleme de Educatie
tehnologica in inginerie, gazduita de Germania . Prof. Yamazaky a pus bazele Universitatii Tehnologice
din Toyohashi. Universitatea a fost infiintata in 1978, pregatirea inginereasca avand la baza filosofia
mecatronica.
Dupa 1980 vizitele universitarilor europeni in Japonia se intensifica si, drept urmare, in
majoritatea universitatilor se infiinteaza specializari de mecatronica sau se introduc cursuri de
mecatronica.
Decizia CE din martie 1986 a stimulat interesul pentru mecatronica la nivelul tarilor comunitare.
Acest lucru este confirmat de initiativele si programele care au fost elaborate ulterior. Cateva dintre
acestea se prezinta in continuare.
Anglia
1984 A fost infiintat Consiliul pentru Educatie Tehnologica si Afaceri (BTEC). Consiliul a elaborat
un Program National de Educatie Mecatronica.
1990 A fost recunoscut oficial U.K. Mechatronics Forum. Acest organism, organizeaza Conferinte
Internationale bienale de Mecatronica, in colaborare cu parteneri externi.
In acelasi an, sub egida Consiliului pentru Stiinta si Cercetare in Inginerie (SERC) la Universitatea
din Lancester a fost infiintat Centrul de Cercetare si Proiectare in Mecatronica.
Belgia
1980 A fost infiintat Institulul de Meactronica la Universitatea Catolica din Leuven. Leuvenul este
considerat drept poarta de intrare a mecatronicii din Japonia, in Comunitatea Europeana.
Danemarca
1985 La Politehnica din Copenhaga s-a infiintat un Centru de Cercetare in Mecatronica.
Prof. J. Buur de la acest institut si-a sustinut in 1990 teza de doctorat cu tema: Bazele teoretice ale
proiectarii mecatronice.
De asemenea, in Aalborg a fost infiintat in 1988 Institutul European de Biomecatronica.
Elvetia

In 1988 la Institutul Federal de Tehnologie din Zrich s-a infiintat Centrul de Cercetare in
Mecatronica.
In 2003 Elvetia a gazduit Olimpiada Internationala de Mecatronica.
Finlanda
La universitatile din Tampere, Helsinki si Oulu s-au infiintat specializarile de mecatronica in inginerie
inca din 1985.
8

I. Educatie pentru Mecatronica

In anul 1987 a fost lansat Programul National de Educatie Mecatronica. Programul este cunoscut ca
unul dintre cele mai pragmatice la nivelul Europei. Programul include obiective clare pentru invatamant,
cercetare si productie.
Universitatea Tehnologica din Tampere organizeaza incepand cu 1996, Conferintele Internationale
bienale sub genericul Human Friendly Mechatronics, in parteneriat cu universitati din Japonia.
Franta
Dupa 1990 au fost infiintate mai multe Institute de Mecatronica. Prin rezultatele obtinute, s-au impus
in plan international cele din Besancon si Clermont-Ferrand. Institutul de Mecatronica din Besancon a
initiat Congresele Franta-Japonia de Mecatronica.

Primul Congres a avut loc la Besancon, in 1992. Congresele se desfasoara din doi in doi ani,
alternativ. Incepand cu editia a 3-a (1996), aceste congrese se numesc Europa-Asia sau Asia-Europa, dupa
cum au loc in Franta sau in Japonia.
Germania
La fel ca si in Franta au fost infiintate Institute de Mecatronica.

In 1988 cel mai generos sponsor din Germania, pentru probleme de cercetare fundamentala
Deutsche Forschungsgemeinschoft (DFG), a alocat 10 milioane DM pentru infiintarea unui Centru de
Cercetare in Mecatronica, la Universitatea Tehnica din Darmstadt.
Institutul de Mecatronica din Duisburg a lansat in martie 2000 proiectul pentru constituirea unei
Retele Europene de Mecatronica. De asemenea, Universitatile din Aachen, Duisburg si Paderborn au
perfectat o intelegere privind organizarea unor Conferinte Internationale de Mecatronica.
Este important de retinut si faptul ca, firma FESTO din Germania, este principalul sponsor al
Olimpiadelor Internationale de Mecatronica (asigura echipamente pentru probele practice). Aceste
Olimpiade se organizeaza bienal, sub egida Organizatiei Internationale pentru Training Vocational
(IVTO).
In august 2003 a fost lansat proiectul de standard VDI-2206 - Metodologia proiectarii sistemelor
mecatronice.
Italia
Dupa exemplul Frantei si Germaniei, in Italia s-au infiintat de asemenea Institute de Mecatronica.
De un prestigiu deosebit se bucura Institutul de Biomecatronica din cadrul Scolii Superioare Sf. Ana din
Pisa.
Olanda
1989 Guvernul a infiintat Centrul de Cercetare in Mecatronica la Universitatea din Twente.

1990 Ministerul Afacerilor Economice a lansat Programul National cunoscut sub numele de:
Platforma de Mecatronica.
Suedia
Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm a lansat un Program National de Educatie
Mecatronica in 1990.
Turcia

1992 La Universitatea Bogazici din Istanbul s-a infiintat Catedra de Mecatronica, sub egida
UNESCO. Din anul 1995 Catedra organizeaza Conferintele Internationale cu tema Cercetari avansate in
mecatronica.
Chiar fara mentiuni exprese, privind abordarile in plan national, celelalte tari europene: Spania,
Portugalia, Grecia, Norvegia sunt prezente active la manifestarile stiintifice internationale in domeniul
mecatronicii precum si in cadrul programelor de cercetare transnationale.
Este important de subliniat faptul ca, prima manifestare stiintifica internationala in domeniul
mecatronicii a fost gazduita de catre Universitatea din Tokyo, in 1989 Prima Conferinta Internationala
de Mecatronica Avansata. Dupa 1990 s-au institutionalizat conferinte, congrese, seminarii etc., tarile
9

I. Educatie pentru Mecatronica

europene fiind actori principali in organizarea acestor manifestari stiintifice. La fiecare manifestare
stiintifica, problemelor educatiei le sunt consacrate sectiuni speciale. Daca in 1990 apare in Anglia primul
numar al revistei internationale Mechatronics, in prezent se editeaza patru reviste internationale.

6. Initiative si programe in Europa de Est

In Polonia, Cehia, Bulgaria si Slovenia au fost elaborate Programe Nationale coordonate de catre
Academiile de Stiinte, in 1991, 1992. In Polonia s-au infiintat in 1991 Facultatile de Mecatronica de la
Lodz si Varsovia. Facultatea de la Lodz s-a infiintat cu sprijinul UNESCO.
In Cehia astfel de facultati s-au infiintat la Praga si Liberec.
In Ungaria s-a infiintat in 1985 Centrul National de Informare in domeniul Mecatronicii
(Mecatroninfo). Acest organism a organizat in 1994 impreuna cu Mechatronics Forum din UK,
Conferinta Internationala Ungaro-Britanica de Mecatronica. Conferinta a fost gazduita de catre
Universitatea Tehnica din Budapesta.

7. Educatia mecatronica in Romania

In Romania, filosofia mecatronica a patruns prin infiintarea specializarilor de mecatronica in inginerie.
Aceste specializari s-au infiintat in 1991-1992 la Universitatea Transilvania din Brasov, Universitatea
Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea Gh. Asachi din Iasi si la Universitatea Stefan cel Mare din
Suceava. In 1994-1995 aceste specializarii s-au infiintat si la Universitatea Politehnica din Bucuresti,
respectiv la Universitatea Politehnica din Timisoara.
Un demers important al partenerilor in acest proiect il reprezinta sustinerea initiativei de elaborare a
OMEN 3205/3.02.1999 privind constituirea Consiliului National pentru Educatie Tehnologica si Inovare
(CNETI). In martie 1999 la Universitatea Politehnica Bucuresti a fost organizat un Seminar National de
Mecatronica, ocazie cu care s-a constituit CNETI. Au dat curs invitatiei de participare reprezentanti ai
majoritatii universitatilor din tara care au facultati de inginerie. Au participat si reprezentanti din
invatamantul preuniversitar, CNETI si-au propus ca obiectiv principal elaborarea unui Program National
de Educatie Mecatronica.
Comunitatea mecatronicienilor s-a consolidat constant, un rol important avand si infiintarea in 2001 a
Societatii de Mecatronica din Romania (SROMECA).
In anul 2003 s-au constituit filialele teritoriale ale SROMECA in centrele: Brasov, Bucuresti, ClujNapoca, Iasi si Timisoara, si a aparut primul numar al revistei Mecatronica. In anul 2002 s-au organizat
primele olimpiade de mecatronica, la nivelul Municipiului Bucuresti pentru invatamantul preuniversitar si
la nivel national pentru invatamantul universitar. In plan international aceste olimpiade se desfasoara
bienal, sub egida Organizatiei Internationale pentru Training Vocational. Din 2002 se organizeaza
seminariile nationale de mecatronica. Editiile 2002 si 2003 au fost gazduite de catre Universitatea Tehnica
din Cluj-Napoca. De asemenea, conferintele nationale COMEFIM, incepand din 1998 si-au extins
tematica de la mecanica fina la mecatronica. COMEFIM 7 gazduita de catre Universitatea Politehnica
Bucuresti, in 27-29 mai 2004 a fost prima Conferinta Internationala de Mecatronica si Inginerie de
precizie. Conferinta COMEFIM 8 se va desfasura in 2006 la Universitatea Tehnica din Cluj Napoca.
In Anexa 1 se prezinta programul acestei conferinte.
In programul altor conferinte nationale sau cu participare internationala ca: SYROM, MTM, PRASIC,
ACME ( la Iasi) la ultimele editii au fost incluse sectiuni de mecatronica.
Interesul pentru promovarea mecatronicii, este in continua crestere atat la nivelul institutiilor de
invatamant cat si al agentilor economici.
In ultimii ani au fost infiintate specializarile de mecatronica in inginerie si la Universitatile din Bacau,
Constanta, Craiova, Galati, Oradea, Petrosani,Targoviste si Targu Mures.
10

I. Educatie pentru Mecatronica

Un moment important pentru dezvoltarea mecatronicii in Romania l-a constituit, organizarea la 30

noiembrie 2003 a Primului Seminar National cu tema: Educatie pentru integrare-Integrare prin educatie.
Seminarul initiat de catre Centrul de Cercetare in Mecatronica Cluj, a fost gazduit de catre Universitatea 1
Decembrie 1918 din Alba Iulia, fiind inclus in programul manifestarilor cultural-stiintifice, dedicate
aniversarii a 85 de ani de la Marea Unire. Cu aceasta ocazie a fost lansat proiectul: Program National de
Educatie pentru Integrare. Proiectul a fost initiat si coordonat de catre Centrul de Cercetare in
Mecatronica Cluj. La elaborarea proiectului au participat specialisti din Catedrele de Mecatronica de la
Universitatea Transilvania Brasov, Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea Tehnica Gh. Asachi
din Iasi, Universitatea Politehnica Timisoara si din catedra de informatica a Universitatii din Alba Iulia.
Partener in acest proiect este si firma FESTO Romania, reprezentanta concernului FESTO din Germania,
sponsorul principal al olimpiadelor internationale de mecatronica.
Proiectul poate fi consultat la adresa: http://zeus.east.utcluj.ro/mec/mmfm/revista/coperta.htm
Din 2001 in Nomenclatorul ocupatiilor din Romania s-a introdus meseria de tehnician mecatronist. In
acest context in mai multe grupuri scolare si colegii tehnice din tara s-au infiintat clase de mecatronica in
invatamintul liceal.
Bibliografie selectiva
[1] MTIE, V., MNDRU, D., BLAN, R., TTAR, O., RUSU, C., 2001, Tehnologie i educaie
mecatronic, Ed. Todesco, Cluj-Napoca.
[2] MTIE, V., MIRESCU, C., MNDRU, D., BLAN, R., TTAR, O., RUSU, C., 2002, Tehnologie
i educaie mecatronic. Auxiliar curricular, Ed. Economic, Bucuresti.
[3] MTIE, V., MNDRU, D., TTAR, O, MTIE, M., CSIBI, V., 2000, Actuatori n mecatronic,
Editura Mediamira, Cluj-Napoca.
[4] http://zeus.east.utcluj.ro/mec/mmfm/revista/coperta.htm

11

I. Educatie pentru Mecatronica

12