La realizarea gaurilor, in afara de conditiile tehnice impuse( precizia

dimensiunii, pozitia relativa, netezime, forma geometrica), trebuie avute in

vedere si obtinerea unei productivitati cat mai ridicate si al unui pret de cost
cat mai redus. Realizarea acestor conditii depind de:

- alegerea potrivita a operatiilor necesare prelucrarii gaurii;

- alegerea corespunzatoare a sculelor si a dispozitivelor;

- calitatea si buna functionare a taisurilor sculei;

- starea masinii - unelte;

- organizarea locului de lucru.

I.1. OPERATIA DE GAURIRE

Gaurirea prin aschiere este operatia prin care se realizeaza in piesele de
prelucrat gauri patrunse sau infundate, cu ajutorul masinilor-unelte si al sculelor
aschietoare (burghie de gaurit, adancitori, cutite de strung).

Gaurirea executata cu ajutorul burghielor se numeste si burghiere.

Burghierea se efectueaza, in general, mecanic, la masini de gaurit,

strunguri, masini de frezat, masini de gaurit si alezat si uneori, manual, cu
ajutorul masinii de gaurit, de mana, a vrilei sau a coarbei.

Daca operatia de burghiere se executa la masinile de gaurit (cu c 636j98g

oloana, radiale, de masa, etc.), piesa de prelucrat ramane imobila si burghiul
executa miscarea principala de rotatie, precum si miscarea secundara de avans,
rectilinie.

Gaurile in piese mici se pot executa la masinile de gaurit sau la strunguri.

Piesele de dimensiuni mari, din cauza greutatii si a gabaritelor mari, daca nu
sunt legate de operatii de strunjire, se gauresc in mod obisnuit la masinile de
gaurit radiale.

Pentru executarea gaurilor scurte (cu raportul dintre lungime si diametru

de cel mult 5), se folosesc urmatoarele metode de lucru, dupa gradul de
precizie cu care trebuie executate:

 Gaurirea cu trasarea prealabila a gaurilor; acest procedeu se

utilizeaza, de obicei, la piesele executate in numar mic.
  Gaurirea cu ajutorul sabloanelor sau dispozitivelor de gaurit pentru
ghidarea burghielor, asigurand astfel pozitia axei gaurilor; aceasta metoda se
foloseste la prelucrarea pieselor in serie la masinile de gaurit.

 Gaurirea folosind masurarea prin coordonate; acest procedeu se

utilizeaza la prelucrarea cu mare precizie a distantelor dintre axele gaurilor.
Operatia se executa de obicei la masinile de gaurit prin coordonate, prevazute
cu dispozitive de masurare a lungimilor si a unghiurilor.

 Gaurirea prin rotirea pieselor; acest procedeu are ca efect

autocentrarea burghiului, impiedicand astfel devierea axei gaurii.

Daca o gaura trebuie sa fie coaxiala cu suprafata cilindrica exterioara, se

executa mai intai gaura si apoi se strunjeste suprafata exterioara.

Din cauza rezistentei si a rigiditatii mici la torsiune si incovoiere a

burghielor, precum si pentru obtinerea unei precizii de prelucrare mai ridicate a
gaurilor, se recomanda ca executarea unei gauri cu diametrul relativ mare sa se
faca cu cel putin doua burghie; cu primul burghiu se prelucreaza o gaura cu
diametrul mai mic (aproximativ 0,5- 0,7 din diametrul necesar), iar cu al doilea
burghiu se executa gaura la diametrul cerut.

Deseori, operatiile de burghiere sunt urmate de operatii de adancire, tesire,

alezare, strunjire sau filetare.

Pentru a preintampina incalzirea burghiului si decalirea lui, in timpul gaurii

se face o racire intensa cu un jet de emulsie.

La executarea gaurilor mai adanci si care comporta si o precizie mai

mare trebuie luate masuri pentru evitarea devierii burghiului. Cauzele devierii
pot fi multiple: rigiditatea insuficienta a burghiului, ascutirea neegala a celor
doua muchii de aschiere ale burghiului, tocirea inegala a celor doua muchii,
existenta jocurilor in lagarele arborelui principal, aderente neuniforme ale
aschiilor pe taisurile principale si auxiliare ale burghiului, influenta inceputului
operatiei de gaurire cand aschierea se efectueaza numai cu taisul transversal,
fixare necorespunzatoare a piesei si a sculei. S-a constatat ca in cazurile unei
gauriri ingrijite se obtine o deviere la axa de rotatie a burghiului de cel putin 1:
1000 din lungimea gaurii iar in cazurile de prelucrari neingrijite, de 10 ori mai
mari si chiar mai mult.

Pentru a evita devierea burghiului se iau urmatoarele masuri:

 se folosesc avansurile mici, iar scula se ascute cu mare atentie; in

timpul lucrului se verifica uzura taisurilor si aderenta metalului pe muchii;
  se folosesc burghie scurte cu diametrul mare, cu varf pentru
centrare sau cu varful ascutit la 900 , in loc de 118-1200 , cat este
normal.

 se folosesc bucsele de ghidare (fig. 1) , care se prevad cu un

inel de protectie din bronz sau alama cu diametrul mai mare, pentru ca la

cautarea gaurii sa nu se deterioreze taisul sculei si nici muchia bucsei

de ghidare; bucsele se monteaza pe placile sau bridele dispozitivelor.

Fig. 1. Bucse de ghidare

l.2. BURGHIE. CLASIFICAREA BURGHIELOR

Burghiele sunt scule aschietoare, utilizate de obicei pentru gaurirea
unui material si, uneori, pentru largirea gaurilor.

Dupa scopul utilizarii si forma constructiva, se deosebesc mai multe

tipuri de burghie, (anexa.1) dintre care cele mai folosite sunt:

 burghiele late cu ghidare

 burghiele pentru gauri adanci

 burghiele elicoidale obisnuite

 burghiele cu placute din carburi metalice.

 I.3. DESCRIEREA BURGHIELOR

 BURGHIE LATE CU GHIDARE

Capatul burghiului (fig.2.a), care serveste la fixarea acestuia in arborele
portscula, se numeste coada burghiului; aceasta poate fi conica sau cilindrica.

Gatul 2 este portiunea dintre coada 1 si partea utila (corpul) 3 a

burghiului. Aceasta are forma unei tije rotunde care spre capatul (partea
taietoare), burghiului capata o forma lata si este prevazuta cu doua taisuri 4
si 5.Pentru ghidarea burghiului, exista o portiune de lungime l, care are o
latime egala cu diametrul D al gaurii care urmeaza a fi executata. Pentru a
reduce frecarea burghiului lat de peretii gaurii, partile lui laterale, pe
intreaga lungime l, se fac tesite sub un unghi de 3-50 (fig.2.b).Unghiul A=2k
dintre taisurile burghiului se numeste unghi de varf. Pentru gaurirea fontei
dure, acest unghi se ia de 1300, iar pentru gaurirea otelului moale, de circa
900.

Daca urmeaza a se prelucra cu acelasi burghiu lat materiale diferite,

unghiul A se ia egal cu 1160-1200

Unghiul real  este mai mare decat 900 (fig.2.c)ceea ce cauzeaza conditii grele de
lucru. Pentru reducerea acestui unghi -in cazul gauririi materialelor de duritate medie si
mica - pe fata de degajare a burghiului se face o ascutire care da un unghi pozitiv si care
usureaza conditiile de lucru.

Fiecare tais al burghiului lat constituie un cutit cu unghi de degajare si de

asezare. Fetele de asezare formeaza in centrul burghiului, la intersectia lor o
muchie transversala 6 inclinata in raport cu fata de degajare
  BURGHIU PENTRU GAURI ADANCI
Acest burghiu se intrebuinteaza la executarea gaurilor adanci la arbori,
fusuri, la tevi de tun si de arme. In timpul gauririi piesa se roteste, avansul
putand fi transmis piesei sau, mai des, burghiului. Burghiul pentru gauri adanci
( fig. 3) are un singur tais 3; partea utila 1 a burghiului se prezinta ca o tija cu
sectiune semicirculara a carei suprafata laterala ghideaza foarte precis burghiul
in piesa. Aceste burghie sunt si usor de confectionat, insa lucreaza cu un avans
foarte mic(de 0,03-0,1 mm/rot).

 BURGHIE CU CANALE DREPTE

Aceste burghie (fig.4.) se folosesc in general la gaurirea tablelor subtiri,
mai ales in cazul metalelor cu duritate mica, cum este alama. Dupa
duritatea materialului, unghiul la varf dintre taisuri variaza intre 90 0 si 1160.
Pentru prelucrarea fontei si a otelului calit, se utilizeaza burghie cu canale
drepte prevazute cu placute din carburi metalice.
  BURGHIE ELICOIDALE OBISNUITE
Dintre toate tipurile de burghie, cele mai utilizate in prezent sunt
burghiele elicoidale. Acestea se deosebesc de burghiele cu canale drepte prin
forma elicoidala a canalelor. Canalele pot fi la dreapta sau la stanga, ceea ce
determina denumirea burghiului "dreapta" (fig. 5.a) sau "stanga" (fig.5.b).

Burghiele elicoidale se pot confectiona dintr-o bucata sau doua bucati

sudate. In cazul din urma, partea utila se executa din otel special de scule si se
sudeaza de coada confectionata din otel carbon. Canalele burghiului se pot
executa prin frezare sau prin rasucirea la cald a semifabricatului.
 Burghiele elicoidale pentru anumite scopuri pot fi prevazute cu placute din
carburi metalice.

Burghiul se compune din partea utila -1- , din gatul -2- si coada -3- (fig.
6) ultima serveste la fixarea burghiului in arborele principal al masinii-unelte.
Coada poate fi cilindrica, conica sau piramidala. Antrenorul -4- constituie partea
terminala a cozii , el impiedica rotirea burghiului in arborele principal. Partea
utila a burghiului este prevazuta cu doua canale elicoidale-6-, datorita carora se
formeaza la partea aschietoare (varful) a burghiului -5- , doua taisuri. Canalele
servesc de asemenea la eliminarea aschiilor din gaura care se executa.

l.4. ELEMENTE DE ASCHIERE LA GAURIRE

Elementele de aschiere in procesul de gaurire sunt urmatoarele:

 Viteza de aschiere (v) a punctului celui mai indepartat al taisului de la axa

burghiului. Daca D este diametrul burghiului , in mm, iar n- turatia , viteza de
aschiere:

v=

 Avansul s [mm/rot] reprezinta deplasarea axiala, in mm, a burghiului la o

rotatie, iar avansul pe dinte.

Sd =
  Grosimea de aschiere a [mm] este jumatatea distantei dintre doua pozitii
succesive ale taisului dupa o rotatie, masurata perpendicular pe tais:

a=

 Adancimea de aschiere t[mm] este distanta dintre suprafata prelucrata a

gaurii si suprafata gaurii initiale. La gaurirea din plin cu burghiul, suprafata
initiala se reduce la o gaura cu diametrul egal cu zero deci:

t=

 Latimea aschiei b [mm] este dimensiunea aschiei masurata de-a lungul

muchiei taisului principala, egala cu lungimea aflata in contact a taisului:

b=

 Sectiunea aschiei q [mm] este suprafata sectiunii transversale a stratului

de metal aschiat de un tais al burghiului intr-o rotatie:

q=

Capitolul ll
MASINI DE GAURIT
ll.1. GENERALITATI

Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de burghiere,largire, adancire,

alezare, lamare, zencuire si filetare. Aceste masini constituie circa 20% din
totalitatea masinilor-unelte aschietoare din dotarea industriei constructoare de
masini. Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans, de
translatie in lungul axei sculei, sunt executate de arborele principal.

Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit

o constituie diametrul maxim al gaurii, exprimat in milimetri, care se poate
executa in plin cu un burghiu elicoidal, cu un regim optim de aschiere, intr-un
semifabricat din otel cu rezistenta la rupere de 60.70 daN/mm2.

Masinile de gaurit romanesti au aceasta caracteristica evidentiata in

simbolizarea lor, ca de exemplu: G 10; G 12,5; G 13 ; G 16 ; G 25 ; G 40; DC
50; DC 63; GP- 45 NC, GPR-45 NC, masini fabricate la Intreprinderea mecanica
Plopeni si la Intreprinderea "Infratirea" Oradea.
 Masinile de gaurit, sub aspect dimensional si ca atare al posibilitatilor de
exploatare, se mai caracterizeaza : cursa maxima a arborelui principal,
dimensiunile mesei, distanta intre arborele principal si montantul sau coloana
masinii si inaltimea arborelui principal fata de baza sau masa masinii.

La masinile de gaurit prin burghiere, piesa de prelucrat este fixa, iar

arborele principal cu burghiul executa miscarea principala de rotatie si miscarea
secundara de avans, rectilinie.

Partile componente principale ale diferitelor masini de gaurit mecanice

fixe sunt : arborele principal, masa pentru fixarea piesei de prelucrat coloana
sau batiul, cutia de avansuri si cutia de viteze.

Pentru a face sa corespunda axa sculei cu axa gaurii ce trebuie executata

in piesa de prelucrat, exista mai multe posibilitati. In cazul pieselor mici, se
deplaseaza cu dispozitivul in care sunt prinse pe masa masinii pana cand cele
doua axe corespund. Cand piesele care trebuie gaurite sunt de dimensiuni medii
si sunt fixate de masa masinii, aceasta se poate deplasa in plan orizontal. Exista
masini de gaurit la arborele principal vertical se poate deplasa in plan orizontal,
pentru a se putea realiza prelucrarea in locul dorit.

La exploatarea masinilor de gaurit, in conditiile asigurarii preciziei impuse

si a rezistentei sculei si piesei, trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure
o incarcare energetica cat mai mare.

ll. 2. CLASIFICAREA MASINILOR DE GAURIT

 Dupa modul de actionare, masinile de gaurit prin burghiere se clasifica in
:

 masini de gaurit manuale

 masini de gaurit mecanice

  Din punct de vedere constructiv si al domeniului de utilizare, se disting
urmatoarele tipuri de masini:

 masini de gaurit de masa (de banc)

 masini de gaurit cu montant

 masini de gaurit cu coloana

 masini de gaurit radiale

 masini de gaurit multiax

 masini de gaurit cu cap revolver

 masini de gaurit in coordonate

 masini de gaurit specializate (pentru gauri mici, de centruit, pentru

gauri adanci)

 masini de gaurit orizontale

 masini de gaurit verticale

 Il.3. DESCRIEREA MASINILOR DE GAURIT

Din grupa masinilor de gaurit mecanice fixe se descriu:

 MASINA DE GAURIT DE MASA (de banc)

Se foloseste in ateliere mecanice, scularii sau in ateliere de intrebuintare,

la gaurirea cu avans manual a pieselor mici. Uneori, aceste masini sunt
prevazute si cu un dispozitiv de avans automat. Diametrul maxim al burghiului
este, de obicei, la 6mm si mai rar pana la 12mm. Se fixeaza, de obicei, pe masa
de lucru.

 MASINI DE GAURIT ORIZONTALE

Sunt utilaje speciale folosite pentru executarea gaurilor adanci, cu asa

numitele burghie de tun, sau burghie pentru arbori principali.

La aceste masini miscarea principala este executata de catre

semifabricat, burghiul avand numai avansul longitudinal.

 MASINI DE GAURIT IN COORDONATE

Precizia cea mai mare a prelucrarii gaurilor se obtine cu ajutorul masinilor
de gaurit in coordonate. Acestea se utilizeaza in special in ateliere de scularie, la
confectionarea de matrite,dispozitive. La aceste masini performantele ridicate
obtinute se datoresc atat rigiditatii si preciziei constructiei,cat si dispozitivelor
optice de reglaj.

 MASINI DE GAURIT VERTICALE

Este destinata executarii gaurilor din plin sau gaurilor existente.
Prelucrarea gaurilor la masinile de gaurit verticale se realizeaza cu ajutorul
burghielor, adancitoarelor, alezoarelor, tarozilor. Dintre aceste scule numai
burghiul prelucreaza piesa din plin, celelalte scule folosesc pentru marirea
diametrului si imbunatatirea calitatii suprafetei gaurii.

Masinile de gaurit verticale din punct de vedere constructiv pot fi: cu

coloana si cu montant.

- Masina de gaurit cu coloana este destinata operatiilor de

gaurire la piese de greutati si dimensiuni mici si mijlocii, pana la 40 mm.

Masina de gaurit cu montant se utilizeaza la prelucrarea

gaurilor cu diametrul de 25.80 mm

 MASINI DE GAURIT SPECIALE

Masinile de gaurit speciale sunt construite pentru prelucrarea gaurilor

in anumite semifabricate. Forma masinii este in directa dependenta de

configuratia semifabricatului.

 MASINI DE GAURIT CU CAP REVOLVER

Se foloseste de obicei la prelucrarea pieselor de mare serie; in cursul unei

operatii, acestea se gauresc cu mai multe burghie de diametre diferite;
burghiele se fixeaza in arborii port-scula in ordinea in care trebuie executate
operatiile de gaurit.

 MASINA DE GAURIT MULTIAX

Se foloseste aproape exclusiv la fabricatia in serie a unor piese cu mai
multe gauri, care pot fi executate concomitent. In acest scop, masina de gaurit
este prevazuta cu unul sau mai multe batiuri pe care se monteaza cate un cap
cu mai multe axe port-burghie, actionate in comun prin legaturi cardanice sau
angrenaje de roti dintate.

 MASINI DE GAURIT PENTRU EXECUTAREA

GAURILOR DE CENTRARE

Masinile pentru executarea gaurilor de centrare sunt folosite la productia

in serie, pentru executarea gaurilor de centrare la semifabricatele care se
prelucreaza intre varfuri. Prin constructia lor, masinile de acest tip realizeaza
prelucrarea ambelor gauri de centrare din aceeasi fixare a semifabricatului.

Capitolul lll
MASINI DE GAURIT RADIALE
lll.1. GENERALITATI

Prelucrarea gaurilor unor piese care depasesc o anumita marime nu

mai este posibila la masinile de gaurit verticale din cauza imposibilitatii de
fixare a acestor piese pe masa de lucru si a manipularii lor. De aceea,
aceste lucrari se executa la masinile de gaurit radiale, la care arborele
principal se poate deplasa intr-un anumit camp de lucru, marind
posibilitatile de potrivire a sculei in raport cu piesa. Acesta este cazul
prelucrarii gaurilor la table mari, constructii metalice lungi, lonjeroane de
locomotive, batiuri de masini-unelte, carcase de masini cu abur, motoare
diesel, constructii de nave. In afara operatiilor de gaurire , aceste masini
executa operatii de adancire, alezare si filetare a gaurilor.
 lll.2. PRINCIPIUL DE LUCRU AL MASINILOR DE GAURIT
RADIALE

Principiul de lucru la executarea operatiilor de gaurire sau de

prelucrare a gaurilor pe masina de gaurit radiala se caracterizeaza, ca si la
masina de gaurit verticala, prin miscarea de rotatie a burghiului ca miscare
principala si miscarea de avans in sens vertical a burghiului, piesa fiind
fixa. Celelalte miscari de deplasare a saniei de gaurit sau de deplasare
verticala si rotire a bratului sunt miscari de potrivire, executate manual sau
prin intermediul unui motor electric separat.

lll.3. CLASIFICAREA MASINILOR DE GAURIT RADIALE

Masinile de gaurit radiale se prezinta in diferite variante constructive, care
au insa la baza acelasi principiu de lucru. Deosebirea consta in special in modul
diferit de realizare a unor miscari de potrivire.

Se cunosc mai multe tipuri de masini de gaurit radiale, si anume:

 MASINA DE GAURIT RADIALA CU COLOANA

DEPLASABILA
La aceasta masina, coloana interioara se poate deplasa longitudinal pe ghidaje
practicate in placa de baza; prin aceasta forma constructiva se mareste campul
de lucru al masinii.

 MASINA DE GAURIT RADIALA UNIVERSALA CU

CAP ROTATIV
 La aceasta masina (anexa 2) pe langa miscarile obisnuite se disting:
miscarea de inclinare a saniei de gaurire cu cate 450 in ambele sensuri si
miscarea de rotire a bratului - 4 - fata de manson - 3 - . Datorita acestor
miscari de potrivire suplimentare, masina permite prelucrarea gaurilor
inclinate, orientate in diverse plane.

 MASINA DE GAURIT RADIALA CU TRAVERSE ARTICULATE

Se caracterizeaza (anexa 3) prin largirea posibilitatilor de potrivire a

burghiului in spatiu, prin intermediul onor traverse articulate - 1 - . Sania de
gaurire -2- este fixata rigid pe brat. Deplasarea pe verticala a consolei - 3 -
se face pe ghidajele prismatice - 4 - ale montantului.

Aceasta masina de gaurit se utilizeaza la constructii de masini mici,

mijlocii si de masini agricole.

 MASINA DE GAURIT RADIALA CU GHIDAJE PRISMATICE

Caracteristica principala a acestei masini este deplasarea verticala a

bratului pe ghidaje prismatice sau plate fixate pe coloana exterioara iar
motorul electric de ridicare a bratului fixat pe brat.

 MASINA DE GAURIT RADIALA FARA DEPLASAREA VERTICALA A

BRATULUI

Aceasta masina (anexa 4) are coloana exterioara turnata dintr-o singura

bucata cu bratul, pentru marirea rigiditatii, si fara deplasarea verticala a
acestuia. Caruciorul are o constructie simplificata, adaptata unui domeniu
restrans de lucrari. Aceasta masina se utilizeaza in mod frecvent la constructii
navale, constructii de locomotive, vagoane de cale ferata, cazane.

lll.4.DESCRIEREA MASINILOR DE GAURIT RADIALE

SI MISCARILE EXECUTATE DE ACEASTA
Partile componente ale masinilor de gaurit radiale sunt:
 1. placa de baza

2. coloana verticala

3. masa masinii

4. bratul rotitor

5. caruciorul

6. arborele principal

7. motorul electric

8. surubul

9. motorul electric

Masinile de gaurit radiale sunt construite dintr-o placa de baza, pe care

se monteaza masa masinii sau piesa de prelucrat, coloana verticala, bratul
rotitor, pe care se deplaseaza caruciorul, in interiorul caruia se gasesc cutia de
viteze si cutia de avansuri, arborele principal, in care se fixeaza sculele
aschietoare.

Miscarea de rotatie n a sculei se obtine de la motorul electric -7- prin

cutia de viteze din carucior iar miscarea de avans se obtine de la acelasi motor
prin cutia de avansuri.

Pentru a aduce scula in dreptul gaurii de executat trebuie efectuate

urmatoarele miscari: deplasarea pe verticala l a bratului pentru a ajunge la
inaltimea corespunzatoare piesei de prelucrat, prin rotirea ll a bratului impreuna
cu coloana pentru a ajunge in dreptul pozitiei de prelucrat si deplasarea lll a
caruciorului de-a lungul bratului.

Bratul se deplaseaza pe verticala cu surubul, antrenat de motorul electric

-9-. Caruciorul se deplaseaza de-a lungul ghidajelor bratului manual, cu un
mecanism roata dintata-cremaliera. Bratul impreuna cu coloana se rotesc de
obicei manual iar la unele masini cu un mecanism surub-roata melcata,
antrenata de un motor electric.

Miscarea principala de aschiere, care este rotatia arborelui principal l, se obtine

de la motorul , M1 prin lantul cinematic 1-2 cutia de viteze CV-3-4-l. Diferite
turatii necesare in procesul de prelucrare se obtin cu ajutorul cutiei de viteze CV.
Miscarea de avans s1 se obtine de la acelasi motor M1 printr-o ramificare, prin
lantul cinematic 5-6 cutia de avansuri CA-7-8-mecanismul pinion-cremaliera z1-
z2. Pentru deplasarea caruciorului pe traversa se actioneaza de la roata de mana
R asupra mecanismului pinion-cremaliera z3-z4. Coborarea si ridicarea traversei
s2 se executa cu ajutorul motorului M2 , prin

lantul cinematic 9-10-11-mecanismul surubului p. Bratul se poate roti pe coloana

manual, dupa blocarea acestuia.
 III.5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII PE
MASINI DE GAURIT
1. Axul principal al masinii de gaurit a carui suprafata nu este neteda
se va acoperi cu un dispozitiv de protectie. De asemenea, daca mandrina de
prindere a burghiului are parti proeminente se va proteja cu o aparatoare din
tabla care sa poata fi ridicata sau coborata usor de pe mandrina la montarea sau
demontarea sculei.
2. Burghiul introdus in capul axului principal sau in mandrine, va fi
centrat corect si bine fixat.
3. Se interzice folosirea burghielor cu coada care au suprafata uzata
sau prezinta crestaturi. De asemenea, se interzice folosirea burghielor defecte.
Inainte de a fi montate in mandrina, burghiele se verifica din punct de vedere al
starii tehnice, ascutirii si daca corespund materialului de gaurit si regimului de
lucru stabilit.
4. In cazul burghielor de diametre mari, muchiile taietoare vor fi
prevazute cu crestaturi de profil semicircular care ajuta la faramarea aschiei,
pentru a nu se produce sub forma de banda, generatoare de accidente.
5. Este interzisa franarea cu mana a axului port - mandrina sau
burghiu la oprirea masinii.
6. Piesele ce urmeaza a fi gaurite se fixeaza rigid de masa masinii cu
dispozitive de prindere sau cu o menghina. Se interzice cu desavarsire tinerea
piesei cu mana.
7. Pentru gaurirea pieselor mici si de serie mare, fixarea pieselor pe
masa masinii se va face cu dispozitive speciale.
8. Este interzisa gaurirea uscata a pieselor din otel.