TEMA

S se proiecteze un dispozitiv special de documentatie de executie, prin prinderea

piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate, in condiii
in care prelucrea se realizeaza pe o masina de gaurit G 25, programul anual de fabricaie
fiind de 60.000 bucai pe an.

E1.Analiza temei de proiectare.Informarea initiala.Stabilirea datelor initiale.

F1.1.Analiza temei de proiectare
Temele de proiectare rezult , n general, din procesele tehnologice, respectiv din planele de
operaii , din fiele tehnologice, din borderourile de proiectare sau fiele dispozitivelor.
Analiza temei de proiectare are drept scop, inelegerea condiiilor impuse dispozitivelor ce se cer a fi
proiectate i stabilirea in ansamblu a posibilitailor de realizare a acestora.
F1.2.Informarea initiala.
Aceste studii bibliografice au o mare importanta pentru asigurarea reusitei proiectelor. Acesta
informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, deacord cu normele in vigoare, precum si de a obtine, din
literatura de specialitate, a unor solutii constructiv-functionale, care ar putea fi utilizate pentru abordarea
temei de proiectare, de a analiza critic aceste solutii, in raport cu conditiile impuse prin tema.

Nr.
sol
.
1.

Sursa
Denumirea
soluiei

Figura (tabelul)

Paginil
e

Numrul
lucrrii

Mecanism
de prindere
cu port
bucse de
ghidare
246

[2]

2.

Mecanism
cu brida L
antrenat
manual cu
piulita
si
prezon

107

[1]

219

[3]

240

[4]

fig 3.55

3.

Menghina
de maina
cu
amplificator
hidraulic
Fig. 8.38

4.

Dispozitiv
deplasabil/
staionar cu
aciune
pneumatica

Fig. 9.6
a)

b)
5.

6.

Mecanism
cu parghii

164

[4]

Mecanism
cu parghie

208

[3]

Fig 8.35

7.
Mecanism
de prindere
cu port
bucse de
ghidare
amovibil

247
[2]

8.
Mecanism
cu prisme de
presiune

6
[3]

9.

Dispozitiv
de strangere
prin vacuum

176
[2]

Surse:
[1] TACHE V. , UNGUREANU I. Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru M-U, Editura Tehnica
Bucuresti 1985.
[2] TACHE V, GOJINECHI N. - "Constructia si exploatarea dispozitivelor Editura Didactica si Pedagica,
Bucuresti 1982
[3] GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 2, Inst. Politehn. Iai, 1981
[4] VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU M, GHERGHEL N., Proiectarea
dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982

F1.3. Stabilirea datelor iniiale

A. Date legate de pies.
- ca rol functional in ansamblul din care face parte piesa este un suport;
- gradul de complexitate al piesei: complexitate medie;
- profilele de prelucrat sunt doua suprafate cilindrice interioare care au un diametru de 8 mm
- familia 9 1 0
- materialul:OLC 45 STAS 880-80 in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa OLC 45,
Materialul este tratat termic:

Marca
oelului

Calitatea
C
0,42-0,50

S
X
XS

OLC 45

Compoziia chimic (%)

Mn
S
0,50-0,80
max.0,045
0,02-0,045
max.0,035
0,02-0,04

P
max. 0,040
max.0,035

Proprieti mecanice:

Marca otelului

Limita de curgere
Rp0,2
(N/mm2)
500
430
370

OLC 45

Rezistena la
rupere
Rm
(N/mm2)
700...850
650...800
630...780

Alungirea la
rupere
A5 %
(min.)
14
16
17

-rugozitatea suprafeei ce trebuie prelucrat trebuie s fie Ra=3,2;

Proprietai fizico mecanice:
HB = 190 210 daN/mm2 ;
Nr crt

X Gi

Y Gi

Z Gi

Ai

X Gi

Ai

Y Gi

Ai

10

4000

2
3

0
0
0

35
-35
0

10
10
30

-16
-16
3899,46

0
0
0

-560
560
0

Z Gi

Ai

4
4x 10

-160
-160
38994,69

G=

38994,69
=10,00Centrul de masa
3899,46
Z

V =L l h2
=7,8

d2
=77989,38 mm3
4

g
g
=7,8 103
3
cm
mm3

m=77989,38 7,8 103 =608,31 g=0,608 kg

B. Date legate de scula:

- dimensiuni ale prii active se vor utiliza placute din CMS dreptunghiulare; unghiul de atac principal k =
90 grade, lungimea muchiei active este de 3 mm;
doua burghie elicoidale cu 8mm
STAS 6382-80

3. Date legate de masina-unealta:

masina de gaurit G25
a) Vedere generala a masinii de gaurit universale G25;
b) Arborele principal al masinii de gaurit G25;
7

a)

b)

Surse:
[5] GHERGHEL N., GOJINETCHI N, Indrumar de proiectare a dispozitivelorvol 1. Iasi 1992 Pag 105

CARACTERISTICA
Diametrul de gaurire conventional in otel cu
mm2
r=60daN/
Diametrul de gaurire conventional in fonta cu

U.M.
mm

G25
25

mm

32

mm

49,5

mm
mm
--mm
mm
mm
mm

224
280
STAS 1659-50
Morse 4
224
315
710
1120

mm2

425x530

Numarul de coloane T de pe masa

Profilul canalelor T de pe masa
Suprafata placii de baza
Numarul de coloane T de pe placa de baza
Profilul de coloane T de pe placa de baza
Gama de turatii a arborelui principal

--mm
--rot/mi
n

Gama de avansuri

rot/mi
n
kW
rot/mi
n
kW
rot/mi
n
kg
mm2

3
12 STAS 1385-70
560x560
2
18 STAS 1358-70
40; 56; 80; 112; 160; 224;
316; 450; 630; 900; 1250;
1800;
0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;
0.53; 0.75; 1.06; 1.50
3
1500

r=18daN/mm
Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu
regimul de aschiere
Adancimea de gaurire
Cursa maxima a pappusii pe coloana
Capul arborelui principal
Conul arborelui principal
Cursa maxima a arborelui principal
Distanta intre burghiu si coloana
Distanta maxima intre arboreal principal si masa
Distanta maxima intre arboreal principal si placa de
baza
Suprafata mesei

Puterea electromotorului principal

Turatia electromotorului principal
Puterea motorului pompei de raciere- ungere
Turatia motorului de raciere-ungere
Greutatea masinii
Gabaritul masinii

0.15
3000
1100
2680x1487x660
[5]

4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):

subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
9

Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm

ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre planele
adiacente n limitele lungimii de referin

5. Date legate de accesorii:

Masa masinii de gaurit G25

10

[5] pag 170

6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat
Piesa nu are gabarit mare deci nu sunt nevoie de istalatii de ridicat si transportat.
7. Date legate de regimul de lucru:
-

adosul de prelucrare la gaurire este egal cu diametrul gaurii supra doi;

-

scula execut o singur trecere pe suprafaa de prelucrat;

adncimea de achiere este egal cu adaosul de prelucrare

d 8
t= =
2 2 =4

avansul este s = 0,3mm/rot;

viteza de avans

viteza de aschiere

Turatie

Conditii de racire ungere

Forma aschiei

Norma de timp:
t pi
NT =

tb t a t dt t do t on

15
0,475 1,77 2,5 1,2 3,5 9,45 min
8500

(3)

l l1 l2 50 4 3

0,475 min
sn
0,3 400
tb =

(4)
11

ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,52+1,1+0,15 = 1,77 min

...(5)

ton = 3,5 min

tdt = 2,5 min
tdo = 1,2 min
tpi = 15min
ta1 = 0,52 min
ta2 = 1,1 min
ta3 = 0,15 min

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-E).

STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI
F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va
sta la baza proiectrii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) tehnic

posibile
Nr.
crt.
0

Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP)

Deumirea
1

Schita
2

12

Avantaje

Dezavantaje

1.

Prelucrarea
succesiva, a
unei piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientata
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;

necesita
trasare
punctare;
timpi ajutatori
de orientare
strangere
ridicati
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timpi de baza
ridicat;

nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;
nu necesita
trasare-punctare

precizie
scazuta;
timpi ajutatori
de orientare
strangere
ridicati
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timpi de baza
ridicat;

Faza 1

Faza 2

2.

Prelucrarea
succesiva, fara
divizare dupa
sablon a unei
piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

Faza 1

Faza 2

13

3.

Prelucrarea
succesiva, cu
divizare a
unei piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;
nu necesita
trasare-punctare
timpi ajutatori
de O-P-S scazuti;
Faza 1

necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor
complex;
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timp de
prelucrare mare;

Faza 2

4.

Prelucrarea
simultana a
unei piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

nu necesita
necesita cap
trasare-punctare;
multiax;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

5.

Prelucrarea
simultana cu
divizare a
doua piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu

nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
14

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei cu
divizare si cu
doua posturi de

ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU
5 Prelucrarea
6. succesiva cu o
singura scula a
2 piese din
aceeasi
prindere;
piesele sunt
orientate si
fixate pe
dispozitivul de
prindere care e
plasat pe
platoul masini
in canalele T

grad foarte
lucru;
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
productivitate
ridicata;

necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei;
scade
durabilitatea
sculei ;
necesita
dispozitiv de
prindere
multiplu a
sculelor;
costul ridicat
al sculelor;

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Nr.
Crt
.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Criteriul

Unitati partiale pentru

SP-TP numarul:

Precizia suprafetelor prelucrate

Gradul de uniformitate a strangerii
pieselor
Precizia
ceruta
suprafetelor
de
strangere a pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a
MU
Necesitatea trasarii-punctarii
Necesitatea cap multiax
Necesitatea dispozitiv de prindere a
piesei
Timpi ajutatori de OP si S
complexitatea
dispozitivului
de
prindere a pieselor
Durabilitatea sculei
Total

15

0
10

5
10

10
10

10
10

10
10

10

10

10

10

0
10
10

0
10
0

10
10
0

10
0
0

10
0
0

0
10

0
9

4
8

5
10

3
5

5
55

5
49

5
67

10

10
63

72

Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr. 4: Prelucrarea simultana a unei piese
din aceeasi prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind
elemente si accesorii ale MU

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul

disponibil i poate fi folosit
Pozitia piesei
Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi
tip sau de tip diferit
Numarul
Cu o
pieselor
scula
prelucrate
Cu mai
simultan
multe
scule
Numarul
Pe un
pieselor
rand
prelucrate
Pe mai
din aceeasi multe
prindere
randuri

1.

16

Orizontala

Numarul posturilor de
lucru

2.
3.
4.

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate

Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in timp util
si poate fi folosit
Gradul de mecanizare a dispozitivului

Dispozitiv demontabil

Special cu actiune macanizata

(semiautomat)

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIIONARE I PROIECTAREA

ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZIIONARE SAU DE ORIENTARE-POZIIONARE I
STRNGERE (REAZEMELOR)
F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziionare tehnic posibile (SOP-TP)

17

A3.1.1. Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitiv

Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

A3.1.2. Evidenierea condiiilor de precizie (C) impuse suprafeelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.

Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:

Suprafata E:
18

Suprafata F:

A3.1.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante:

Pentru suprafata E:
este CD1
este CD2
este CD3
Pentru suprafata F:
este CD1
este CD2
este CD3

A3.1.5. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare

pozitionare
19

Conditii (C)

Gradele de libertate ale piesei

Translatii
Rotatii

Conditii de
precizie
determinante
(CD)

Conditii
suplimentar
e

Asigurarea inchideri fortelor de

aschiere, centrifugale, de inertie si de
strangere prin elementele de orientare
sau de orientare si strangere
Limitarea zonei de lucru a sculelelor
aschietoare (a cursei avansurilor),
pentru cresterea productivitatii
prelucrarii
Total conditii
Tipul schemei de orientare necesara

Tx

Ty

Tz

Rx

Ry

Rz

Orientare cu motivatie tehnicoeconomica, completa

Lista bibliografica: Tolerante generale: ISO 2768 mK

A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor
Numarul, tipil, forma,
pozitia, si marimea
elementelor geometrice
ale piesei ce ar putea
servi ca suprafete de
orientare
O suprafata cilindrica
exterioara

Notarea
conform
schitei
operatiei
sau fazei

Daca este sau

nu suprafata
de
determinare
a bazelor de
cotare

Daca se
alege sau
nu ca
suprafata
de
orientare

Justificare

DA

DA

O suprafata plana
inelara
O suprafata plana
inelara

DA

DA

DA

DA

Este suprafata determinanta a

bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare

A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientarepoziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
20

materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese

ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

[1] cepuri;
[2] placute;
[3] mese;
[4] prisma
[5] mecanism tip menghina;
A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)
21

Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr.
crt
.

Schema de orientare tehnic posibila

SO-TP

Gradele de libertate
inlaturate piesei prin
orientare
Translatii
Rotatii
T Ty T R Ry R
x
z
x
z

1.

22

2.

3.

23

4.

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa
Conditia de precizie
determinanta(CD)

Toleranta
in
conditia

Relatia de calcul a

oa(CD)

TCD

CD0.02

Eroarea maxima de
orientare la conditia
CD

oa [mm]

1
oa TCD
2

0.01

0.04

1
oa TCD
2

0.05

0.03

1
oa TCD
2

0.01

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop

24

A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare Aop cu abaterile

(erorile) de orientare-poziionare admisibile Aopa i stabilirea schemelor de orientarepoziionare tehnic acceptabile SOP-TA
Nr
.
crt
.

Schema de orientare tehnic posibila (SO-TP)

Conditia de precizie
determinanta (C.D)

1.

Relatia
de
calcul a
erorii de
orientar
e reale
or(CD)

oR Tl
oR Tl

Valoare
a lui
or(CD)
[mm]

Valo
area
lui
oa(
CD)
[mm
]

0.02

0.0
1

0.04

0.0
5

Daca
SOTP
este
SOTA
(DA,
NU)

NU

oR Tl

2.

oR Tl

25

0.03

0.0
1

0.02

0.0
1

 oR Tl

0.04

0.0
5
NU

oR Tl

3.

oR Tl

oR Tl

oR Tl

4.

oR Tl

26

0.03

0.0
1

0.02

0.0
1

0.04

0.0
5

0.03

0.0 DA
1

0.02

0.0
1

 oR Tl

0.04

0.0
5
NU

oR Tl

27

0.03

0.0
1

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

Nr.
crt.

Utiliti pariale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. T.A.)

uik

Criteriul

ujk

uik

ujk

uik

ujk

uik

ujk

Grad de normalizare a
reazemelor

17

18

19

17

Complexitate constructiv a
reazemelor
Uurina asamblrii reazemelor

18

23

24

18

8
9
6
5

4
2
3
7

8
9
6
7

20
20
15
19

8
9
6
5

8
9
6
7

8
9
6
5

24
27
18
17

8
9
6
5

8
9
6
7

8
7
7

24
26
20

24

8
9
6
5

8
9
6
7

8
9
6
5

20
20
15
19

8
3
5
7
8

9
6
7
9
5

8
8
9
7
8

25
17
21
23
21

8
3
5
7
8

8
8
9
7
8

8
3
5
7
8

24
14
19
21
24

8
3
5
7
8

8
8
9
7
8

6
7
8
7

26
25
22
21

22

8
3
5
7
8

8
8
9
7
8

8
3
5
7
8

25
17
21
23
21

7
7
4

6
4
7

9
7
7

21
18
18

7
7
4

9
7
7

7
7
4

23
21
15

7
7
4

9
7
7

6
7

23
21

24

7
7
4

9
7
7

7
7
4

21
18
18

20

24

24

20

23

21

20

23

105

104

117

326

105

117

105

333

105

117

143

365

105

125

105

335

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

Tehnologicitatea reazemelor
Rezistena la uzur
Uurina accesului sculei la
supraf. de prelucr.
Uurina evacurii achiilor
Uurina curirii dispozitivelor
Manevrabilitate
Grad de securitate a muncii
Grad de adaptabilitate la
schimbarea prod.
Uurina exploatrii
Uurina ntreinerii i reparrii
Timpii de introducere i de
scoatere a pieselor de pe reazem
Timpul necesar proiectrii
reazemelor
Timpul necesar execuiei
reazemelor
Utiliti totale (globale)

F3.4.
Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime
de orientare-poziionare
A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate
- reazemul plan [1]si [3] mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. masa masinii

- reazem de tip mandrina cu 2 falci mobile

Reazem plan

Denumirea
reazemului

Surse

Cep fix cu
cap
cilindric
normal
plat

Cod
Notare

Pag 59 - 61 [19]

Cep 01011
11110 12-010

Surse:
Pentru reazeme plane: N. Gherghel Indrumar de proiectare a dispozitivelor vol 2 Iasi 1992 tab
3.54. pag159-258

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Varianta aleasa de reazem plan este placuta

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;

 suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Pentru reazem tip menghina:
Voi alege mandrina actionata prin pene si parghii cu doua falci

A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor

Pentru cep fix: Material: OLC15
Tratament termic: cementat pe adancimea de 0.8-1.2 mm
calit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Pentru placute : Material : OLC 10
OLC 15
Tratament termic: - cementare pe adancimea de 0,8 1,2 mm
- calire
Pentru falci: Material : OLC 45
Tratament termic: -imbunatatire
Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 59-61
Sursa N Gherghel Conceptia si proiecctarea reazemelor dispozitivelor tehnologce Iasi 2006, pag 552
-581

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor

Pentru placuta (reazem tip plan)
L=80mm
l=40mm
h=30mm

Pentru mecanismul de tip menghina vom alege un dispozitiv tip mandrina actionata
prin pene si parghii cu doua falci

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

Placute (placi) - Cepuri

Inaltimea placutei, cand

placutele nu se pot rectifica dupa
asamblare
Diametrul principal al gaurilor
pentru suruburile de fixare
Adancimea gaurilor pentru capul
suruburilor de fixare

H13

0 , 2
0

0,12.... 0,2

Diametrul cozii cepului

H6

h 6; h12

Tolerante
generale
ISO 2768-mK

Inaltimea capului cepului

Rugoziti:
Placute:
Suprafaa activ, Ra = 3.2 m;
Suprafaa de montare, Ra = 3,2; 6,3 m;
Celelalte suprafete 12,5m;
Cepuri fixe:

Suprafaa activ plana, Ra = 1,6 m;

Suprafaa frontala de montare, Ra =1,6 ; 3.2 m;

SN EN
20286-1:1997
SN EN
20286-1:1997

Distanta dintre gaurile pentru

suruburile de fixare

Celelalte dimensiuni rezultate

din prelucrari mecanice

0 , 018
0

h6

STAS ul din care

sau extras abaterile
limit i toleranele

Condiii de precizie

Valoarea abaterii
limit

Cmpuri de tolerane

Element de orientarestrngere

reazemelor

SN EN
20286-1:1997
SN EN
20286-1:1997
SR EN 20286-1,
2: 1995

3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
nu se admit urme de prelucrari mecanice,bavuri si muchii ascutite;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;
Indicatii privind adaosul de prelucrare :
0 , 3
0, 2

Adaos de rectificare dupa asamblare pe inaltimea placutei H

cand placutele de pe aceeasi baza pot fi rectificate simultan dupa asamblare, la inaltimea H se va
lasa un adaos in limitele 0,2.......0,3 mm

3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de amplasare a

reazemelor

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE

(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n

regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente masice;

fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:

principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:

dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;

cursele de strngere (slbire) Cs;

elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)

Schemele de strngere tehnic posibile (SS-TP) rezult din combinarea logic compatibil
(convergent, viabil tehnic) a urmtorilor parametri specifici schemelor de strngere:
- suprafeele de strngere;
- tipul forelor de strngere necesare:
- principale S;
- prealabile Sp;
- suplimentare Ss;
- caracteristicile forelor de strngere:
- numr;
- succesiune (ordine);
- direcie;

- sens;
- punct de aplicaie;
- mrime;
- caracter (constant; variabil);
- cursa de strngere (slbire).
Amplasamentul fortelor de strangere trebuie astfel stabilit incat actiunea lor sa nu provoace
deplasari, rotiri sau deformari ale piesei orientate in dispozitiv, sa asigure o stabilitate statica si dinamica
maxime in timpul prelucrarii cu consum minim de energie.
Fortele de strangere pot fi aplicate:
simultan sau succesiv;
concentrate in unul sau mai multe puncte sau uniform distribuite pe baza de strangere.
Nr
.
cr
t
1

Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)

Fore de strngere

k gFax 2g92

280 daN
gn
0.8 2

k 2
Fax C F gD X F gsYF gK F
CF 74
XF 1
YF 0, 7
k F coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
Fax 74g6g0.130,7 g2.8 91.97 daN

k gFax 2g92

236 daN
gn
0.8 4

k 2
Fax C F gD X F gsYF gK F
CF 74
XF 1
YF 0, 7
k F coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
Fax 74g6g0.130,7 g2.8 91.97 daN
3.

k gFax 2g92

236 daN
gn
0.8 4

k 2
Fax C F gD X F gsYF gK F
CF 74
XF 1
YF 0, 7
k F coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
Fax 74g6g0.130,7 g2.8 91.97 daN
Tab.21.

Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SSTP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:

sr (c) sa (c)
sr (c)
eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau
de form)

sa (c)
eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.

sa
Determinarea erorilor de strngere admisibile

sa
Erorile de strngere admisibile

reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c

(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.

1
sa (c) Tc
3

Suprafaa/elementul
definitoriu al suprafeei
de prelucrat

Tc tolerana la condiia c
Condiia

.2.1.

4.2. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)

Condiia de precizie

Tipul
condiiei

Tolerana
la
condiia
[mm]

De unde
s-a luat
tolerana

sa

C1

Suprafaa A

Explicit

0,02

0,007

C2

Suprafaa A

Explicit

0,04

0,01

C3

Suprafaa A

Explicit

0,03

0,01

4.2.3 Compararea

sr

cu

sa

i stabilirea ST-TA

Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de

sr (c ) sa( c )
precizie exprimat prin relaia:
Nr.
SS
TP

SS-TP

Condiia de precizie

Relaia de calcul a
erorii de strngere
reale

Valoarea

sr

lui

[mm]

Valoa
rea
lui

sa

[
mm]

Este
SS-TA
[DA
sau
NU]

s
sr
cos
j0

0,007

DA

sr

s
cos
j0

0,01

DA

sr

s
cos
j0

0,01

DA

sr

s
cos
j0

0,007

DA

sr

s
cos
j0

0,01

DA

sr

s
cos
j0

0,01

DA

 sr

s
cos
j0

sr

s
cos
j0

sr

s
cos
j0

0,007

DA

0
0,01

D
A

0
0,01

D
A

F.4.4. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrarestrngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Mecanism cu pana

2. Mecanism cu surub

3. Mecanism cu excentric

4. Mecanism cu parghie

5. Mecanism cu hidroplast

6. Mecanism cu arc

7. Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie

8. Stringere cu mecanism tip menghina cu trei puncte de aplicare a fortei

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere

Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale

Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie
perpendicular fa de suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa
de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt
prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau
rotire a piesei fa de reazeme sub aciunea forelor de
strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub
aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de
ncovoiere sub aciunea forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de
strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a
suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
2
8
7
9
9
8
9
7
6

3
8
9
8
7

4
7
9
9
6

5
8
9
8
7

6
7
9
9
6

7
8
9
8
7

8
7
9
9
6

6
0
10

6
0
10

6
0
10

6
0
10

6
0
10

6
0
10

6
0
10

6
0
10

97

85

93

81

94

87

98

81

1. Vom alege varianta de mecanism se strangere: Strangere cu Mecanism de

strangere tip mandrina cu pana si parghie

Sadoptat 280[daN ]
A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere

Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de

strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.05 2 2.3mm Csadoptat 6 mm

T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

A4.4.4 Verificarea tijei de actionare

Diametrul tijei se determin din solicitarea de ncovoiere i se verific la forfecare i strivire.

dt

16 F
h

ai

16 28
30

14, 59mm
100

lum dt = 15 mm

strivire

F
280

0, 75 N / mm 2
dt h 15
30

s 1 as 60 N / mm 2

A4.4.5. Dimensionarea mecanismelor de strngere

1. Stringere cu Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie

A4.4.8. A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q si a cursei de

acionare necesare ca a mecanismelor de strngere
S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 346daN / mm S
2
2
C
Ca s 10.21mm
tg

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA

ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
F5.1. Elaborarea schemei de acionare
A5.1.1. Alegerea modului de acionare
n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare
sau de centrare i fixare dispozitivele pot fi:
cu acionare manual;
cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales
este acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de
strngere, cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor
prelucrate i cnd se cere creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:
pneumatic;
hidraulic;
pneumo-hidraulic;
mecano-hidraulic;
mecanic;
electromecanic;
cu vacuum;
magnetic;
electromagnetic.

Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme

(instalaii) de acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora,
sunt cunoscute sub denumirea de mecanisme (motoare) de acionare.
Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin
aceea c fora de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor
sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:
creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngereslbire a semifabricatelor;
reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii
semifabricatelor;
realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n
timpul prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;
determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea
constant a acestora;
motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt,
n cea mai mare parte normalizate;
la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n
conducte.
Dezavantaje:
crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;
randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.
Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin
aceea c fora de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:
forte mari;
spatiu disponibil mic;
asigura autofranarea;
durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
uzura redusa;
Dezavantaje:
complexitate constructiva;
cursa limitata;
cost ridicat;

5.1.3 Alegerea variante de acionare

Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de
centrare-strngere ales din urmtoarele considerente:
datorit forelor de fixare mari;
greutate relativ sczut;
suport supranclziri fr pericol de avarii;
alimentare comod cu energie;
posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.
Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune
Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitivsemifabricat este orientat i fixat pe masa mainii-unelte.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul

de strngere sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale
acionrii

15 drosel;

16 distribuitor;

17 Supapa de sens unic;

18 Releu de presiune;

19 ungator

20 manometru;

21 regulator de presiune;

22 filtru de aer;

23 Robinet de trecere;

24 conducte;

25 rezervor de aer.

Sursa [3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare

5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul
dispozitivului sau ataate pe corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungtor

Filtru de aer

A.5.2.2 Alegerea variantei optime

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl
aciune

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor

Motor cu piston cu dubl aciune

Q = 280 [daN]
Ca = 10mm
A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor
Ajustaje piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8
Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m
Rugoziti:
suprafee active plane: nainte de rectificare
dup rectificare:

Ra 125m

Ra 0,2 6.3m

 cilindrice:
suprafeele guri uruburi de fixare:

Ra 0,4 1.6 m
Ra 25m

E6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE I MECANISME COMPONENTE

ALE DISPOZITIVULUI
n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
- elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziionare (reazemele simple/ obinuite);
- elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strngere (fixare);
- elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i
strngere (reazemele autocentrante), i
- elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
i alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate n tabelul 6.1 [16. GHERGHEL
N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress,
2006, p. 77 - 84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
Tabelul 6.1 - Structura general a dispozitivelor tehnologice.
1
2
3

Elemente comune
Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului

Elemente specifice/ speciale

Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea micrii, subansambluri pentru instalarea
multipl)

Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm

E7 VERFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII

DISPOZITIVULUI
Mecanism de strangere tip mandrina cu pana si parghie

k gFax 2g92

280 daN

0.8

k 2
Fax CF gD X F gsYF gK F
CF 74
XF 1
YF 0, 7
k F coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
Fax 74g6g0.130,7 g2.8 91.97 daN

Diametrul bolului se determin din solicitarea de ncovoiere i se verific la forfecare i strivire.

dt 3

16 F h 3 16 28
30

14,59mm
ai
100

lum dt = 15 mm

strivire

F
280

0, 75 N / mm 2
dt h 15 30

s 1 as 60 N / mm 2

E8. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A

DISPOZITIVULUI
Spre deosebire de studiul tehnico-economic care se efectuiaza inaintea proiectarii propriuzise,
analiza tehnico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl, adica, practic, dupa
terminarea proiectului dispozitivului.
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului
proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia
cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc.
La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei respective,
pentr fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor
erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea
asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare
pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4
vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se
cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul
nostru se poate trece la analiza economica.

Analiza economica
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii
cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici
economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare

pm
a echiparii cu dispozitive

pm

NT 0 NT 1
100%
NT 1

NT 0
In care

este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din

NT 0

NT 1

dotarea masini-unelte si
=19 min iar
este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul
dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min

pm

19 7
100% 170%
7

NT 0 N T 1
O conditie este ca
>
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:
Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare
Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat,
in raport cu masina-unealta si cu scula unealta
Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
Reducerea timpilor de baza

E9.ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE

SI A NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI
STRINGERE CU MECANISM CU PANASI PLUNJERS
2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptunghiulare pe o masina de
gaurit si avind un program anual de productie este de 60000 buc/an.
3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
5. Instructiuni de transport.
Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta si
va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin
invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi
6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi
acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse
grasimi.
7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
8. Instructiuni de intalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de gaurit, fiind prins cu suruburi de canalele in T
ale masinii.
9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.

10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri sau
lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la 30
zile lucratoare.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de zile
si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor placute
sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data la 60
de zile lucratoare.
11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul

Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi
Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.
Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica
Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de
actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer
comprimat.
La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului,
aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita
Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile
periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care pot
sari de la procesul de prelucrare.
Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale
masinii-unelte
Sa se curate bine dispozitivul de aschii
Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de maerial.
Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si parul lung
despletit rezinta pericol de acidentare
Locul de munca sa fie corect iluminat
Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de sectie
pentru a se lua masuri urgente

Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va fi

transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.
Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va lucra
Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni, completinduse, de fiecare data, fisa de instructaj
Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii muncii

E10 ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL

DISPOZITIVULUI
Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avind urmatoarele
componete: Schema nstalatiei pneomatice, desenul motorului, desenul
dispozitivului de orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1

Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina

Proiectarea dispozitivelor
1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de
Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de
Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
4. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 - 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
5. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL
N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor.
Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
7. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti:
Ed. tehn., 1969.
8. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti:
Ed. tehn., 1979.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru mainiunelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1995.
11. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de
orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de
orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
13. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod.
Vol. 1. Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed.
tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a
suprafeelor n construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
16. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
17. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
19. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.

20. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4. Proiectarea

sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURC Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU Victor,
GHERGHEL N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice n proiectele de diplom.
Inst. Politehn. Iai, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C., COZMNC Mircea,
DRUU Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea de cercetare-proiectare i
ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule, echipamente de prelucrare i control. Vol. 1
- 3. Inst. Politehn. Iai, 1989.
23. OLTEANU Remus i VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, gurire,
frezare. Bucureti: Ed. tehn., 1992.