Sunteți pe pagina 1din 65

Tema proiectului

S se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru


prinderea pisei din desenul de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafetei marcate, in
condiii in care prelucrea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaie
fiind de 50000 bucai pe an.

E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIIAL.


STABILIREA DATELOR INIIALE
F1.1. Analiza temei de proiectare
Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientareapozitionarea si fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin strunjire.
Proiectul trebuie realizat in faza DE, adica trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si
desenele reperelor principale. Dat fiind programul anual de producie, de 50000 buc pe an, se poate
aprecia, conform indicaiilor din literatura de specialitate, c producia are un caracter de serie mijlocie si
prin urmare, dispozitivele de proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare;

F1.2. Informarea iniial


Din analiza literaturii de specialitate de baz [GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea
dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983], [GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol.
1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981],[ ],[ ], rezult ca pentru rezolvarea temei de proiectare ar putea fi utilizate
integral sau prin modificari sau adoptare, inversare, solutiile prezentate sintetic in tabelul de mai jos:

Nr.
Crt.

Denumirea
soluiei

Mecanism de
centrare i
strngere cu
canal n
spriral
Arhimede i
flci radiale
glisante

Schia soluiei constructiv-funcionale

Sursa

Numarul lucrarii [1]

Pg. 35
Fig. 7.13

Mecanism
de centrare
i strngere
cu prghii,
pan
multipl i 2
flci de
prindere

Numarul lucrarii [1]

Pg. 54
Fig. 7.24.

Numarul lucrarii [2]

Bucsa elastica
bilaterala

Fig. 4.18,c
Pag 281

Numarul lucrarii [3]

Mecanism
de centrare
i stngere
cu role

Pg. 262
Fig. 4.6.

Numarul lucrarii [1]

Dorn cu
pene,
cuprindere
pe flansa

Pg. 786

Dorn
autocentrant
cu buc
elastic
pentru piese
scurte.

Numarul lucrarii [2]

Fig. 4.18,a
Pag 281

Orientare, pozitionare si fixare in universal

F1.3. Stabilirea datelor iniiale


Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor
1. Date legate de pies:
piesa de prelucrat constituie o piesa cilindrica, in trepte, de revolutie de complexitate medie;
materialul
in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa OLC 45,
din STAS 880-60 rezulta urmatoarele caracteristici ale materialului piesei
C = 0,42 %,
Mn = 0,50 % Si = 0,17 % P = 0,04 %
S = 0,045 %;
caracteristici fizice: masa specifica = 7845 kg/m3, conductivitatea termica = 24,65
W/mC la temperatura T = 1000 C
caracteristici mecanice:pentru un diametru intre 26 40 mm, rezistenta mecanica
Rm=590N/mm2, iar alungirea la rupere A5 = 8 %;
dimensiuni: masa 1,648 kg; volumul = 212585,292 mm^3
caracteristicile suprafeei de prelucrat:
profilele de prelucrat sunt doua suprafete cilindrice exterioare si doua suprafete plane
circulare;
dimensiunile celor doua suprafete cilindrice exterioare de prelucrat au diametrele de 80
mm si respectiv 70 mm, iar suprafetele plane circulare au o latime de 5 mm: un diametru maxim
de 80 mm si un diametru minim de 70 mm;

2. Date legate de scul:


tipul sculei: cutit de strung pentru degrosat;
notare tipul placutei de CMS este TNMG
dimensiuni ale prii active : se vor utiliza placute din CMS triunghiulare fixate mecanic; unghiul
de atac principal k = 90 grade, lungimea muchiei active este de 12 mm;
metoda de prindere a sculei este fixarea in dispozitivul port cutit aflat pe papusa mobila:

STAS 6382-80
5

3. Date legate de maina-unealt:

4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):


subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm
ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre planele
adiacente n limitele lungimii de referin

5. Date legate de accesorii:

6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat:


piesa fiind de dimensiuni reduse nu este necesar prezenta unei instalaii de ridicat si transportat.
Date legate de accesorii
-

trus de chei;

pomp + instalaie de racire ungere;

set de cuite de strunjire longitudinal, frontal, interioar;

lampa de iluminat;

7. Date legate de regimul de lucru:


-

adosul de prelucrare la strunjirea suprafeei frontale este de 0,7mm, iar la strunjirea longitudinal

este de 1,1mm
-

scula execut o singur trecere pe suprafaa de prelucrat;

adncimea de achiere este egal cu adaosul de prelucrare;

avansul este s = 0,3mm/rot;

viteza de avans

viteza de aschiere

Turatie

Conditii de racire ungere

Forma asciei

10

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E). STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A


DISPOZITIVULUI
F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce
va sta la baza proiectrii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)


tehnic posibile
1.

Prelucrarea cu o singura scula a piesei din aceeasi prindere

Avantaje:

strangere uniforma a piesei;


nu necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor(fiind utilizata o scula)
timpi ajutatori de orientare-strangere scazuti;
costul scazut al sculei;
nu necesita dispozitiv de prindere a piesei complex
Dezavantaje: necesita dispozitiv de prindere a piesei;
grad scazut de utilizare a puteri masinii unealta;
scade durabilitatea sculei;
productivitate scazuta;
11

2. Prelucrarea succesiva cu o singura scula a doua sau mai multe piese din
aceeasi prindere

Avantaje:

strangere uniforma a pieselor;


grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;
costul scazut al sculelor;
productivitate ridicata;
Dezavantaje: necesita dispozitiv de prindere a piesei;
scade durabilitatea sculei
timp de prelucrare mare
timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

3.
Prelucrarea cu mai multe scule a doua sau mai multe piese din aceeasi
prindere

Avantaje:

strangere uniforma a pieselor;


grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;
12

costul scazut al sculelor;


productivitate ridicata;
Dezavantaje: necesita dispozitiv de prindere a piesei;
necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor;
costul ridicat al sculelor;
timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

4
Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o singura prindere; piesa este
orientata si fixata pe dispozitivul de proiectat

Avantaje

strangere uniforma a pieselor;


costul scazut al sculelor;
strangere uniforma a pieselor;
timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere scazut;

Dezavantaje: necesita dispozitiv de prindere a piesei;


scade durabilitatea sculei;
productivitate scazuta;

13

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare


Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Criteriul

Unitati partiale pentru SP-TP


numarul:
1
2
3
4
5

Precizia suprafetelor prelucrate


Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a MU
Timpi ajutatori de OP si S
Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor
Durabilitatea sculei
Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a
pieselor
Costul sculelor

10
10
7
10
0
7
7

10
10
7
10
0
7
10

10
10
7
6
5
10
5

10
10
7
8
0
10
7

10
61

8
62

4
57

10
62

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 4:Prelucrarea


cu doua scule a piesei dintr-o prindere; piesa este orientata si fixata pe dispozitivul
de proiectat

14

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul


disponibil i poate fi folosit

2.
3.
4.
5.
6.

diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

1.

Pozitia piesei

Orizontala

Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi tip sau de
tip diferit
Numarul
Cu o scula
pieselor
Cu mai multe
prelucrate
scule
simultan
Numarul
Pe un rand
pieselor
Pe mai multe
prelucrate din
randuri
aceeasi prindere
Numarul posturilor de lucru

Mod de manipulare a pieselor la introducerea si


scoaterea in/ din dispozitiv
Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul
Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza
a fi elaborate
Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie
executate cu o precizie ridicata
Numarul de dispozitive necesare

15

Cu o mana, de catre muncitor


Categoria a-3-a
Documentatia de executie
Elemente de orientare
Elemente de strangere
1

_
2
1

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIIONARE I PROIECTAREA ELEMENTELOR DE


ORIENTARE-POTZIIONARE SAU DE ORIENTARE-POTZIIONARE I STRNGERE (REAZEMELOR)
F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziionare tehnic posibile (SOP-TP)
A3.1.1. Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul


16

A3.1.2. Evidenierea condiiilor de precizie (C) impuse suprafeelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.

Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:


Suprafata A:

Suprafata B:

A3.1.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante:


Pentru suprafata A:
este CD1
este CD2

Pentru suprafata B:

este CD3

3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare

17

Conditii
suplimentare

Conditii de precizie
determinate (CD)

Conditii (C)

Asigurarea inchideri fortelor de


aschiere, centrifugale, de inertie si
de strangere prin elementele de
orientare sau de orientare si
strangere
Limitarea zonei de lucru a
sculelelor aschietoare (a cursei
avansurilor), pentru cresterea
productivitatii prelucrarii

Total conditii
Tipul schemei de orientare necesara

Gradele de libertate ale piesei


Translatii
Rotatii
Tx

Ty

Tz

Rx

Ry

Rz

Orientare cu motivatie tehnico-economica,


incompleta

18

A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor


Numarul, tipil, forma,
pozitia, si marimea
elementelor geometrice
ale piesei ce ar putea
servi ca suprafete de
orientare
O suprafata cilindrica
interioara

Notarea
conform
schitei
operatiei
sau fazei

Daca este sau


nu suprafata
de
determinare
a bazelor de
cotare

Daca se
alege sau
nu ca
suprafata
de
orientare

Justificare

DA

DA

O suprafata plana
inelara
O suprafata cilindrica
exterioara

DA

DA

DA

DA

O suprafata plana
inelara

DA

NU

Este suprafata determinanta a


bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare

19

A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientarepoziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

[1] dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;


[2] mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de menghina cu falci
normale ;
[3] mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
[4] dorn (bolt) rigid scurt fix;
[5] reazem plan;
20

21

Utiliti pariale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. T.A.)


2
3
4
uik
uik
uik

Nr. crt.

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

uik

Criteriul

ujk
Grad de normalizare a
reazemelor
Complexitate constructiv
a reazemelor
Uurina asamblrii
Tehnologicitatea
Rezistena la uzur
Uurina accesului sculei la
supraf. de prelucr.
Uurina evacurii
achiilor
Uurina curirii
dispozitivelor
Manevrabilitate
Grad de securitate a muncii
Grad de adaptabilitate la
schimbarea prod.
Uurina exploatrii
Uurina ntreinerii i
reparrii
Timpii de introducere i de
scoatere a pieselor de pe
reazem
Timpul necesar proiectrii
r
Timpul necesar execuiei r
Utiliti totale (globale)

ujk

ujk

ujk

14

15

11

13

40

45

21

20

6
9
5

6
12
5

6
4
7

18
25
17

8
9
6

8
7
3

5
6
9

21
22
18

3
5
8

4
2
3

7
7
11

5
4
4

8
8
6

6
9
6

19
21
16

16

19

10

20

13

19

18

15

15

14

13

19

6
8

7
3

4
4

18
15

5
7

8
6

6
7

19
19

3
9

7
9

10
18

8
8

7
5

4
4

19
17

18

17

14

14

21

21

12

20

20

19

10

15

17

17

16

17

20

21

20

8
96

5
133

4
90

17
319

7
105

6
98

7
104

19
307

9
101

9
94

18
195

8
92

5
101

4
89

17
276

22

A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)


Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr.
crt.

Schema de orientare tehnic posibila


SO-TP

Gradele de libertate
inlaturate piesei prin
orientare
Translatii
Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz

1.

2.

23

3.

4.

24

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA


A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa
Conditia de precizie
determinanta(CD)

Toleranta
in
conditia
CD- TCD
0.1
0.02
0.01

Bibliografie:
Tolerante STAS 6265-82
Ajustaje STAS 2300-88

25

Relatia de calcul a

oa(CD)
1
oa TCD
2
1
oa TCD
2
1
oa TCD
2

Eroarea maxima de
orientare la conditia
CD

oa [mm]
0.05
0.01
0.005

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop


A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare Aop cu
abaterile (erorile) de orientare-poziionare admisibile Aopa i stabilirea schemelor de
orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA
Nr
.
crt
.

Schema de orientare tehnic posibila


(SO-TP)

Conditia de precizie
determinanta (C.D)

1.

Relatia Valoar Valoare Daca


de calcul ea lui
a lui
SOa erorii or(C oa(C
TP
de
D)
D)
este
orientare [mm]
[mm]
SOreale
TA
or(CD)
(DA,
NU)
oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005
NU

2.

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005
NU

3.

26

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005
NU

4.

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005
DA

27

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

28

F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime


de orientare-poziionare
A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate
reazemul plan mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn mbrac urmtoarele soluii de baz :
2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:
2.1.1. cu pene (lamele);
2.1.2. cu prghii (bride);
2.1.3. cu plunjire (tije);
2.1.4. cu flci (bacuri);
2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:
2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci
2.2.2.cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.3. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.4. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
mecanismul de centrare tip varf [9]
3.1 varf automobil;
3.2. varf mobil;

Nr.
crt.
1

Denumirea solutiei si reprezentarea grafica


1Reazeme plane
1.1Cepuri

1.2Placute (placi)

1.3. Inel
3

1.4. Corp dispozitiv


29

5.

2. Mecanismde centrare-strangere tip dorn


2.1 Cu elemente de centrare-strangere rigide
2.1.1Cu pene

6.

2.1.2 Cu parghii

7.

2.1.3 Cu plunjere

8.

2.1.4 Cu falci

Surse:
Pentru reazeme plane: Lucrarea 5 tab 3.54. pag159-258
Pentru mecanismde centrare-strangere tip dorn: Lucrarea 5 tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag.
323

30

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme


Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci

31

32

A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor


Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028
Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor


D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm

33

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active


Diametrul suprafeei cilindrice interioare active
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare
fa de suprafaa cilindric activ

H7
h6

0 , 018
0

0,01

STAS ul din care sau extras


abaterile limit i toleranele

Condiii de precizie

Valoarea abaterii limit

Cmpuri de tolerane

Mandrine cu trei falci Element de orientare-strngere

reazemelor

STAS 8100/2 88
STAS 8100/2 88
STAS 8100/2 88
STAS 8100/2 88

Btaia radial a suprafeelor cilindrice active

0,005

3.4.6.
Rugoziti:
Suprafaa cconica activ interioar a falcilor, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.7. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor


Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
34

piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;


pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de amplasare a


reazemelor

35

36

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE


(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n


regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente masice;

fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:


principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:


dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;

cursele de strngere (slbire) Cs;

elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

37

4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)


Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a forelor
de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)
crt
1

Fore de strngere
a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia
axial datorit forei P
S

K P 2,8
389.55

1571[daN ]
z a
3 0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la


strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
Si
S
1817.9

0, 64[daN / mm 2 ]
2
A0i d
302
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la
rezistena la strivire.
Mecanism de centrare strngere tip
mandrin

b) Piesa nerezemat frontal sa nu se


roteasc datorit momentului Me

a 0, 2
t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1

K M e
2,8 548,1

85.24[daN ]
z t D 3 0, 2 30

Verificarea condiiei la rezistena la


strivire
Si
S
85.24

0, 032 daN / mm 2
2
2
A0i D
30
0, 032daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la
rezisten

Sadoptat = 1571 daN/mm

38

4.2. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)


Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SSTP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:
sr (c) sa (c)

sr (c ) eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau


de form)
sa (c ) eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.

4.2.1. Determinarea erorilor de strngere admisibile sa


Erorile de strngere admisibile sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c
(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
sa (c )

1
Tc
3

Suprafaa/elementul
definitoriu al suprafeei
de prelucrat

Condiia

Tc tolerana la condiia c

Tipul
condiiei

Condiia de precizie

Tolerana
la
condiia
[mm]

sa

C1

Suprafaa E

Explicit

0,2

0,03

C2

Suprafaa E

Explicit

0,02

0,007

C3

Suprafaa C

Explicit

0,01

0,003

39

4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice) sr

Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive. Acestea
apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare, asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

s
1 1817.9
s ( c ) f max cos f min cos cos
cos
90 0
j0
5000
=90
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic

4.2.3 Compararea sr cu sa i stabilirea ST-TA


Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaia: sr ( c ) sa ( c )
Nr.
SS
TP

SS-TP

Condiia de precizie

Relaia de calcul a
erorii de strngere
reale

sr

s
cos
j0

0,03

Este
SSTA
[DA
sau
NU]
DA

sr

s
cos
j0

0,007

DA

sr

s
cos
j0

0,003

DA

F4.3 Stabilirea schemei optime de strngere


Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)

Fore de strngere
40

Valoarea
lui sr

Valoarea
lui sa

[mm]

[mm]

crt
1

a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia


axial datorit forei P2
S

K P 2,8
389.55

1571[daN ]
z a
3 0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la


strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
Si
S
1817.9

0, 64[daN / mm 2 ]
2
2
A0i d
30
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la
rezistena la strivire.
Mecanism de centrare strngere tip
mandrin
a 0, 2

b) Piesa nerezemat frontal sa nu se


roteasc datorit momentului Me

t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1

K M e
2,8 548,1

85.24[daN ]
z t D 3 0, 2 30

Verificarea condiiei la rezistena la


strivire
Si
S
85.24

0, 032 daN / mm 2
2
2
A0i D
30
0, 032daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la
rezisten

41

1 piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va deplasa falca mobila 2 si care
strange piesa pe exterior. 5 - scula
Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

42

F.4.4.

Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrarestrngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)

A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

2. Cu motor pneumatic rotativ

43

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere


Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale


Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
5
9
8
5

2
7
9
9
6

9
9
3

9
9
3

0
0

0
0

7
5
0
10
74

8
6
0
10
81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere


Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.


Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de

strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm
T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

44

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3

A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor de strngere


A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere
S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 1571.5daN / mm S
2
2
Ca Cs 15 mm

45

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA


ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
F5.1. Elaborarea schemei de acionare
A5.1.1. Alegerea modului de acionare
n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de centrare i
fixare dispozitivele pot fi:

cu acionare manual;

cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este

acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere, cnd
forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd se cere
creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de

acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acionare.
Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
46

Avantaje:

creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a


semifabricatelor;

reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;

realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;

determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;

motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;

la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.


Dezavantaje:

crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;

randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.


Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora

de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:

forte mari;

spatiu disponibil mic;

asigura autofranarea;

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

uzura redusa;

Dezavantaje:

complexitate constructiva;

cursa limitata;

cost ridicat;

47

5.1.3 Alegerea variante de acionare


Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrarestrngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune


Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de strngere


sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii

48

3 filtre separatoare

4 regulator de presiune

5 manometru

6 ungator

9 distribuitor

11 motor pneomatic

12 mansoane de alimentare

13 conducte

Sursa [3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]

49

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare


5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataate pe
corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

50

Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungtor

51

Filtru de aer

52

A.5.2.2 Alegerea variantei optime


Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune

53

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor


Motor cu piston cu dubl aciune
D = 200 mm diametrul pistonului

D1 = 240 mm

l = 25 mm

d2 = 25 mm

d1 = 300 mm

l1 = 5 mm

d = M16

B = 100 mm

h1 = 130 mm

C = 300 mm

H = 110 mm

H1 = 60 mm

B = 12 mm

l2 = 12 mm

L = 167

L1 = 25 mm

L2 = 72 mm

L3 =122 mm

L4= 141 mm

L5= 91 mm

D2 = 232 mm

D4=165 mm

D3 = 30 mm

H1=16 mm

D6 = 188 mm

D7=155 mm

D8 =100 mm

H2 = 22 mm

Fora Q la presiunea de 4daN/cm2 este:


Q = 1250 [daN]
Ca = 8mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor


Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m


Rugoziti:
suprafee active plane:

nainte de rectificare Ra 125m


dup rectificare: Ra 0,2 6.3m
cilindrice: Ra 0,4 1.6 m

suprafeele guri uruburi de fixare: Ra 25m

54

55

56

57

1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI


STRINGERE CU MECHANISM TIP MANDRINA ELASTICA
2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptunghiulare pe un strung
tip SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de 50000 bucai pe an.
3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului :

1 piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula
Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

58

E7 Date stabilite cu ocazia elaborarii desenului de asamblu


7.1 Stabilirea cotelor de gabarit ale dispozitivului
D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm

59

Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active


Diametrul suprafeei cilindrice interioare active
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare
fa de suprafaa cilindric activ

H7
h6

0 , 018
0

0,01

0,005

STAS ul din care sau extras


abaterile limit i toleranele

Condiii de precizie

Valoarea abaterii limit

Cmpuri de tolerane

Mandrine cu trei falci Element de orientare-strngere

reazemelor

STAS 8100/2 88
STAS 8100/2 88
STAS 8100/2 88
STAS 8100/2 88

Btaia radial a suprafeelor cilindrice active

Rugoziti:
Suprafaa cconica activ interioar a falcilor, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;
Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

60

Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m


Rugoziti:
suprafee active plane:

nainte de rectificare Ra 125m


dup rectificare: Ra 0,2 6.3m
cilindrice: Ra 0,4 1.6 m

suprafeele guri uruburi de fixare: Ra 25m


Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm
Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de
strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs 10mm

61

E8.ANALIZA TEHNICO-ECNOMICA LA LUCRUL CU


DISPOZITIVUL PROIECTAT
8.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin
compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva
de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice
operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost
deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate
trece la analiza economica.
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

8.2 Analiza economica


Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a echiparii
cu dispozitive pm

pm

NT 0 NT 1
100%
NT 1

In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea
masini-unelte si NT 0 =9 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului
proiectat si este egala cu 5 min

pm

95
100% 80%
5

O conditie este ca NT 0 > NT 1


Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare


Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta
Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
Reducerea timpilor de baza

62

Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina


Proiectarea dispozitivelor

1. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006


2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
4. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor
de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
5 GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
7. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
8. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
9. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
11. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N., MARINESCU
I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag.,
1982.
13. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1969.
14. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti: Ed.
tehn., 1995.
17. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i
fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare i
fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
19. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1.
Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
20. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n
construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.

63

64

65