Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi

Facultatea de Construcţii de Maşini şi Management Industrial

Specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini

PROIECTAREA DISPOZITIVELOR
~ PROIECT ~

STUDENT:
GRUPA: 4401 - B

2009-2010
[1]
 Tema proiectului
Să se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentaţie de executie, pentru prinderea
semifabricatului din figura de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafeţelor marcate, in condiţiile in
care prelucrarea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaţie fiind de 50.000 bucaţi pe
an.

Scara 1:1
Tolerante generale ISO 2768-mk
Material OLC 45 STAS 880-88

[2]
 E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIŢIALĂ.
STABILIREA DATELOR INIŢIALE

F1.1. Analiza temei de proiectare

Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientarea-
pozitionarea si fixarea piesei la o operaţie de prelucrare prin strunjire exterioara.
La acest proiect trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si desenele reperelor principale. Dat
fiind programul anual de producţie, de 50.000 bucati pe an, se poate aprecia, conform indicaţiilor din
literatura de specialitate, că producţia are un caracter de serie mijlocie si prin urmare, dispozitivele de
proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare.

F1.2. Informarea iniţială

Nr. Denumirea
Schiţa soluţiei constructiv-funcţionale Sursa
Crt. soluţiei

Mecanism de
centrare şi
strângere cu
[2]
canal în
1 sprirală
Pag. 35, Fig. 7.13
Arhimede şi
fălci radiale
glisante

[3]
 Mecanism de
centrare şi
strângere cu [2]
2 pârghii, pană Pag. 54, Fig. 7.24
multiplă şi 2
fălci de
prindere

Bucsa elastica [1]

3 bilaterala Pag. 281, Fig. 4.18,c

Mecanism de
centrare şi [1]
3 stângere cu Pag. 262, Fig. 4.6
role

[4]
 Dorn cu pene, [3]
cuprindere pe Pag. 786
4 flansa

Dorn
„autocentrant“
cu bucşă [1]
5 elastică Pag. 281, Fig. 4.18,a
pentru piese
scurte.

6 Orientare, pozitionare si fixare in universal

Lista bibliografica:
1. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
2. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor
3. GHERGHEL N “Construcţia şi exploatarea dispozitivelor tehnologice” Inst. Politehn. Iaşi 2006

[5]
 F1.3. Stabilirea datelor iniţiale

Datele iniţiale necesare proectării dispozitivelor

Nr. Datele initiale Scheme (schite, desene), valori etc. Sursa:
Crt. Denumirea, fig., tab.
rel. pag.
1. Date legate de piesă:
1.1. Rolul functional in ansamblul din Bucsa [2], tab. 1.5., pag. 51
care face parte
1.2. Forma si complexitatea forma cilindrica, in trepte, complexitate
medie
1.3. Grupa (familia) tehnologica 2 [2], tab. 1.5., pag. 51
1.4. Materialul: [2], tab. 1.6., pag. 55
- Marca: OLC 45
- Standardul: STAS 880-88
- Starea: Bruta
- Compozitia chimica: C 0,42 %
Mn 0,50 %
Si 0,17 %
P 0,04%
- Proprietatile fizico- S 0,045 %
mecanice principale
- Limita de curgere
- Rezistenta la rupere Rp0,2 = 410 [N/mm2]
- Alungirea la rupere Rm = 700 - 840[N/mm2]
- Tratamentele: A = 14 [%]
N., C.R.
1.5. Dimensiunile (marimea,
gabaritul):
- Coordonatele centrului de
masa (greutate):
- Masa:
- Momentul de inertie masic
in raport cu axa de rotatie a
piesei:
1.6. Caracteristicile geometrice ale
suprafetei de prelucrat, dupa
prelucrare:
- Forma si precizia de forma: cilindrica
- Dimensiunile si precizia
dimensionala:
- Pozitia relativa (orientarea, x 10 mm
pozitia, bataia) si precizia
pozitiei relative:
- Ondulatia:
- Rugozitatea:

3,2 µm
1.7. Caracteristicile geometrice ale
suprafetei de prelucrat, dupa
[6]
 prelucrare

1.8. Suprafetele care vor suferi

prelucrari ulterioare
1.9. Suprafetele (bazele) de orientare-
pozitionare indicate de catre
tehnolog
2. Date legate de sculă:
2.1. Tipul cutit de strung pentru degrosat

2.2. Notarea tipul placutei de CMS este TNMG

2.3. Dimensiunile partii active unghiul de atac principal k = 90 grade,
lungimea muchiei active este de 12 mm
2.4. Forma si dimensiunile partii de
prindere si de ghidare a sculei
2.5. Parametrii geometrici
2.6. Materialul
2.7. Durabilitatea
2.8. Modalitatea de ghidare
3. Date legate de maşina-unealtă:
3.1. Tipul SNA-450 [2], tab. 1.17., pag. 75
3.2. Gabarit maxim al pieselor 3050; 1350; 1375 [mm] [2], tab. 1.17., pag. 77
prelucrate
3.3. Firma producatoare
3.4. Cursele diferitelor subansambluri [2], tab. 1.17., pag. 77
mobile
- Cursa maxima a saniei port- 170 [mm]
cutit
- Cursa maxima a saniei 305 [mm]
transversale
- Cursa maxima a saniei 900 [mm]
longitudinale
- Cursa saniei longitudinale la o 27 [mm]
rotatie completa a rotii de
mana
3.5. Distantele minime si maxime [2], tab. 1.17., pag. 75
intre diferite subansambluri
- Distanta intre varfuri 1000 [mm]
- Distanta pe verticala de la 38 [mm]
linia varfurilor pana la baza de
asezare a cutitului
3.6. Gama de turatii 16; 20; 25; 31,5; 40; 50; 63; 80; 100; [2], tab. 1.17., pag. 75
125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630;
800; 1000; 1250; 1600 [rot/min]

[7]
3.7. Gama de viteze
3.8. Gama de avansuri 0,028; 0,040; 0,045; 0,050; 0,056; [2], tab. 1.17., pag. 75
0,063; 0,071; 0,080; 0,090; 0,100;
0,112; 0,125; 0,140; 0,160; 0,180;
0,200; 0,224; 0,250; 0,280; 0,315;
0,355; 0,400; 0,450; 0,500; 0,560;
0,630; 0,710; 0,800; 0,900; 1,000;
1,120; 1,250; 1,800 [mm/rot]
3.9. Tipul actionarii
3.10. Puterea instalata 7,5 [kW] [2], tab. 1.17., pag. 77
3.11. Fortele si momentele admise de
mecanismele de avans
3.12. Forma si dimensiunile
caracteristice ale capatului din
fata si din spate al arborelui
principal
3.13. Forma si dimensiunile
caracteristice ale mesei
3.14. Numarul, forma, dimensiunile si
pozitia canalelor mesei
3.15. Forma si dimensiunile partii de
prindere a sculei sau a
dispozitivului de prindere a
acesteia
3.16. Parametrii instalatiei de racire- 0,15 kW; 220/380 V; 50 Hz; 3000 [2], tab. 1.17., pag. 77
ungere rot/min; debit cca. 1 la 4,5 m col.
apa
3.17. Pozitia elementelor de comanda
3.18. Precizia [2], tab. 1.17., pag. 77
- La mers in gol ± 0,3 [mm]
- In sarcina la operatii de finisare ± 0,1 [mm]
- In sarcina la operatii de ± 0,3 [mm]
degrosare
3.19. Arhitectura generala
3.20. Amplasamentul in sectie/atelier
3.21. Coeficientul de incarcare al
masinii-unelte
4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control)
4.1. Tipul subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor
alcatuit din: placa de control,
comparator cu cadran
4.2. Notarea
4.3. Dimensiunile de gabarit Micrometru de exterior L = 150 [mm]
Şubler de exterior L = 25 [mm]
4.4. Intervalul de masurare
4.5. Precizia de masurare Micrometru de exterior 0.05 [mm]
Şubler de exterior 0.1 [mm]
5. Date legate de accesorii
[8]
5.1. Denumirea [2], tab. 1.18., tab.
- Arborele principal 1.19, pag. 78-79

- Capul arborelui principal cu

con de centrare si saiba
baioneta

- Partea din spate a arborelui

principal

5.2. Caracteristicile tehnice principale Capul arborelui principal cu con de [2], tab. 1.18., tab.
centrare si saiba baioneta 1.19, pag. 79

Partea din spate a arborelui principal

6. Date legate de instalaţiile de ridicat şi transportat

6.1. Denumire piesa fiind de dimensiuni reduse nu este
necesară prezenta unei instalaţii de
ridicat si transportat
6.2. Caracteristici tehnice principale piesa fiind de dimensiuni reduse nu este
necesară prezenta unei instalaţii de
ridicat si transportat
7. Date legate de regimul de lucru
7.1. Adaosul de prelucrare - strunjire Ø55: 0,7 [mm]
- strunjire laterala: 1,1 [mm]
7.2. Numarul de treceri o trecere pt fiecare operatie
7.3. Adancimea de aschiere - strunjire Ø55: t = 1,52 [mm]
- strunjire laterala: t = 1 [mm]
7.4. Avansul 0,355 [mm/rot]
7.5. Viteza de avans 0,355 [mm/rot]
7.6. Viteza de aschiere - strunjire Ø55: 60,97 [m/min]
- strunjire laterala: 65,85 [m/min]
7.7. Turatia - strunjire Ø55: 315 [rot/min]
- strunjire laterala: 315 [rot/min]
7.8. Conditiile de racire-ungere:
- Modul de aducere a
mediului/lichidului de racire-
[9]
 ungere
- Compozitia chimica a
mediului/lichidului de racire-
ungere
- Debitul
7.9. Forma aschiilor
8. Date legate de solicitarile de prelucrare, control, asamblare, etc.
8.1. Schema fortelor si momentelor ce
solicita piesa in regimuri
tranzitorii si in regtim stabil de
prelucrare
8.2. Marimea greutatii piesei
8.3. Marimea fortelor si momentelor
de inertie si a fortelor centrifugale
de inertie
8.4. Marimea fortelor si momentelor
de aschiere
8.5. Caracterul fortelor si momentelor
de aschiere
8.6. Puterea necesara aschierii
9. Date legate de norma de timp
9.1. Norma de timp pe operatie =
9.2. Timpul de baza = 0,15 [3]
9.3. Timpul de baza al postului cu 0,15 [3]
faza cea mai lunga
9.4. Timpul ajutator = 11,25 [3]
9.5. Timpul de odihna si necesitati = 0,53 [3]
firesti
9.6. Timpul de deservire tehnica = 1,42 [3]
9.7. Timpul de deservire = 0,119 [3]
organizatorica
9.8. Timpul de pregatire-incheiere = 10 [3]
9.9. Ritmul liniei tehnologice
9.10. Categoria lucrarii
10.Date legate de volumul productiei
10.1. Volumul total de productie
10.2. Volumul anual de productie
10.3. Tipul productiei
10.4. Numarul de piese din lot
10.5. Numarul de schimburi in care
lucreaza sectia pentru care se
proiecteaza dispozitivul
11.Date legate de particularitatile constructiv-functionale si de exploatare ale
unor dispozitive similare

12.Date legate de disponibilitatile intreprinderii

12.1. Disponibilitatile de materiale
12.2. Disponibilitatile de energie de

[10]
 actionare
12.3. Disponibilitatile tehnologice
13.Timpul disponibil pentru proiectarea dispozitivului

Lista bibliografica:
2. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Indrumar de Proiectare a dispozitivelor, Vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea initiala. Stabilirea datelor initiale. Stabilirea solutiilor de
ansamblu ale dispozitivelor. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
3. Indrumar de Proiectare TCM

[11]
 E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E).
STABILIREA SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va

sta la baza proiectării dispozitivului

Schema optimă de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezintă acea schemă tehnic
posibilă, care asigură obţinerea condiţiilor de precizie dimensională/geometrică impuse prin temă şi
conduce la costul minim al operaţiei.
Această fază presupune parcurgerea următoarelor activităţi:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)

tehnic posibile

Nr. Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP) Avantaje Dezavantaje

crt.
Denumirea Schita
0 1 2 3 4
1. Prelucrarea cu
uniforma a piesei; dispozitiv de
o singura scula prindere a piesei;
a piesei din dispozitiv de
aceeasi prindere multiplu utilizare a puteri
prindere a sculelor(fiind masinii unealta;
utilizata o scula) scade
durabilitatea
de orientare- sculei;
strangere scazuti; productivitate
scazuta;
sculei;

dispozitiv de
prindere a piesei
complex

[12]
2. Prelucrarea
uniforma a dispozitiv de
succesiva cu o pieselor; prindere a piesei;
singura scula a scade
doua sau mai utilizare a puteri durabilitatea
multe piese din masinii unealte; sculei
timp de
aceeasi sculelor; prelucrare mare
prindere
ridicata; de orientare-
pozitionare si
strangere ridicati;

3. Prelucrarea cu
uniforma a dispozitiv de
mai multe scule pieselor; prindere a piesei;
a doua sau mai
multe piese din utilizare a puteri dispozitiv de
aceeasi prindere masinii unealte; prindere multiplu
a sculelor;
sculelor;
sculelor;
ridicata;
de orientare-
pozitionare si
strangere ridicati;

4. Prelucrarea cu
uniforma a dispozitiv de
doua scule a pieselor; prindere a piesei;
piesei dintr-o scade
prindere; piesa sculelor; durabilitatea
este orientata si sculei;
uniforma a
fixata pe pieselor; scazuta;
dispozitivul de
proiectat de orientare-
pozitionare si
strangere scazut;

[13]
 A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Nr. Criteriul Unitati partiale pentru SP-TP

Crt. numarul:
1 2 3 4
1. Precizia suprafetelor prelucrate 10 10 10 10
2. Gradul de uniformitate a strangerii pieselor 10 10 10 10
3. Gradul de utilizare a puter disponibile a MU 7 7 7 7
4. Timpi ajutatori de OP si S 10 10 6 8
5. Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor 0 0 5 0
6. Durabilitatea sculei 7 7 10 10
7. Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a 7 10 5 7
pieselor
8. Costul sculelor 10 8 4 10
61 62 57 62

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 4:

Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o prindere; piesa este orientata si
fixata pe dispozitivul de proiectat acesta fiind fixat intre varfuri sau direct pe arbore
al masinii

[14]
 F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziţionat în timpul
disponibil şi poate fi folosit

Pozitia piesei Orizontala

Modul de prelucrare al suprafetelor
de acelasi tip sau de tip diferit
Schema optima de prelucrare ce sta la baza

Numarul pieselor Cu o scula _

prelucrate
1. simultan Cu mai multe 2
scule
Numarul pieselor Pe un rand 1
proiectari diispozitivului

prelucrate din
Pe mai multe
aceeasi prindere
randuri
Numarul posturilor de lucru 1

2. Mod de manipulare a pieselor la introducerea si Cu o mana, de catre muncitor

scoaterea in/ din dispozitiv
3. Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul Categoria a-3-a
4. Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza a fi Documentatia de executie
elaborate
5. Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie Elemente de orientare
executate cu o precizie ridicata Elemente de strangere
6. Numarul de dispozitive necesare 1

[15]
 E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POZIŢIONARE ŞI PROIECTAREA
ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZIŢIONARE SAU DE ORIENTARE-POZIŢIONARE
ŞI STRÂNGERE (REAZEMELOR)

F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-poziţionare tehnic posibile (SOP-TP)

A3.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul

Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul

[16]
 A3.1.2. Evidenţierea condiţiilor de precizie (C) impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat, asamblat
etc.
Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:

Suprafata A:

Suprafata B:

A3.1.3. Identificarea conditiilor de precizie determinante:

Pentru suprafata A:

este CD1

este CD2

Pentru suprafata B: este CD3

[17]
 3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare-pozitionare

Conditii (C) Gradele de libertate ale piesei

Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
– + + + – –
Conditii de precizie
determinate (CD)

+ + + + – –

+ – – + – –

Asigurarea inchideri fortelor de + + + + + +

suplimentare

aschiere, centrifugale, de inertie si

de strangere prin elementele de
Conditii

orientare sau de orientare si

strangere
Limitarea zonei de lucru a + + + + + +
sculelelor aschietoare (a cursei
avansurilor), pentru cresterea
productivitatii prelucrarii
Total conditii – – – + – –
Tipul schemei de orientare necesara Orientare cu motivatie tehnico-economica,
incompleta

[18]
 A3.1.5. Alegerea „suprafeţelor“ de orientare-poziţionare ale pieselor
Numarul, tipul, forma, Notarea Daca este sau Daca se Justificare
pozitia, si marimea conform nu suprafata alege sau
schitei de nu ca
elementelor geometrice operatiei determinare suprafata
ale piesei ce ar putea sau fazei a bazelor de de
servi ca suprafete de cotare orientare
orientare
O suprafata cilindrica C DA DA Este suprafata determinanta a
interioara bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana E DA DA Este suprafata determinanta a
inelara bazelor de cotare
O suprafata cilindrica F DA DA Este suprafata determinanta a
exterioara bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana I DA DA Este suprafata determinanta a
inelara bazelor de cotare

[19]
 A3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare-poziţionare sau de orientare-
poziţionare şi strângere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientării-poziţionării pe „suprafeţele“ de orientare-poziţionare alese
ale pieselor, precum şi a simbolurilor acestora

1 – dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;

2 – dorn (bolt) rigid lung fix;
3 – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn (bolt) cu: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
4 – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
5 – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, role, bucse elastice crestate, bucse elastice, etc.;
6 – reazem plan;

[20]
 Utilităţi parţiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. – T.A.)
1 2 3 4
uik uik uik uik
Nr. crt.

Criteriul
ujk ujk ujk ujk

1 Grad de normalizare a
5 6 3 14 6 7 2 15 6 5 11 5 5 3 13
reazemelor
2 Complexitate constructivă
9 40 6 45 7 8 9 21 6 2 8 3 2 9 20
a reazemelor
3 Uşurinţa asamblării 6 6 6 18 8 8 5 21 3 4 7 5 8 6 19
4 Tehnologicitatea 9 12 4 25 9 7 6 22 5 2 7 4 8 9 21
5 Rezistenţa la uzură 5 5 7 17 6 3 9 18 8 3 11 4 6 6 16
6 Uşurinţa accesului sculei la
6 7 3 16 5 8 6 19 3 7 10 8 8 4 20
supraf. de prelucr.
7 Uşurinţa evacuării
3 5 5 13 8 2 9 19 9 9 18 3 5 7 15
aşchiilor
8 Uşurinţa curăţirii
4 4 7 15 3 2 9 14 7 6 13 8 4 7 19
dispozitivelor
9 Manevrabilitate 6 7 4 18 5 8 6 19 3 7 10 8 7 4 19
10 Grad de securitate a muncii 8 3 4 15 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4 17
11 Grad de adaptabilitate la
5 8 5 18 8 6 3 17 9 5 14 3 9 2 14
schimbarea prod.
12 Uşurinţa exploatării 8 6 7 21 7 5 9 21 6 6 12 3 8 9 20
13 Uşurinţa întreţinerii şi
3 8 9 20 7 5 8 19 6 4 10 7 3 5 15
reparării
14 Timpii de introducere şi de
scoatere a pieselor de pe 5 5 7 17 4 9 4 17 9 7 16 9 4 4 17
reazem
15 Timpul necesar proiectării
6 6 8 20 8 8 5 21 3 4 7 6 8 6 20
r
16 Timpul necesar execuţiei r 8 5 4 17 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4 17
Utilităţi totale (globale) 96 133 90 319 105 98 104 307 101 94 195 92 101 89 276

[21]
 A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic posibile (SOP-TP)

Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
– posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
– fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr. Schema de orientare tehnic posibila Gradele de libertate inlaturate

crt. SOP-TP piesei prin orientare
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
1.

– – – + – –

2.

– – – + – –

[22]
3.

– – – + – –

4.

– – – + – –

5.

– – – + – –

[23]
 F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare admisibile Aopa

Conditia de precizie Toleranta Relatia de calcul a Eroarea maxima de

εoa(CD)
determinanta(CD) in orientare la conditia

εoa [mm]
conditia
CD- TCD CD
0.1 1 0.050
 oa  TCD
2
0.02 1 0.010
 oa  TCD
2
0.01 1 0.005
 oa  TCD
2

Bibliografie:
Tolerante STAS 6265-82

Ajustaje STAS 2300-88

[24]
 A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare Aop

A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziţionare Aop cu

abaterile (erorile) de orientare-poziţionare admisibile Aopa şi stabilirea schemelor de
orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA

Nr. Schema de orientare tehnic posibila (SO- Conditia de precizie Relatia Valoar Valoare Daca
crt. TP) determinanta (C.D) de calcul ea lui a lui SOP-
a erorii εor(C εoa(CD TP
de D) ) [mm] este
orientare [mm] SOP-
reale TA
εor(CD) (DA,
NU)
1.  oR  0 0 0.05

 oR  0 0 0.01
Jf max 0.16 0.005
 oR 
2
7
NU

2.  oR  0 0 0.05

 oR  0 0 0.01
Jf max 0.16 0.005
 oR 
2
7
NU

[25]
3.  oR  0 0 0.05

 oR  0 0 0.01

 oR  0 0 0.005

NU

4.  oR  0 0 0.05

 oR  0 0 0.01

 oR  0 0 0.005
NU

5.  oR  0 0 0.05

 oR  0 0 0.01

 oR  0 0 0.005 DA

[26]
F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziţionare SOP-O

[27]
F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime
de orientare-poziţionare

A3.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate

reazemul plan îmbracă următoarele soluţii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plăcuţe (plăci);
1.3. inele de orientare-poziţionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
mecanismul de centrare-strângere extensibil de tip dorn îmbracă următoarele soluţii de bază:
2.1. cu elemente de centrare-strângere rigide:
2.1.1. cu pene (lamele);
2.1.2. cu pârghii (bride);
2.1.3. cu plunjire (tije);
2.1.4. cu fălci (bacuri);
2.2. cu elemente de centrare-strângere elastice:
2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu fălci;
2.2.2.cu bucşe elastice cu netede (cu pereţi subţiri);
2.2.3. cu bucşe elastice secţionate (crestate; cu lamele; cu fălci);
2.2.4. cu bucşe elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
– mecanismul de centrare tip varf [9]
3.1 varf automobil;
3.2. varf mobil;

Nr. Denumirea solutiei si reprezentarea grafica

crt.
1 Reazeme plane
Cepuri

2 Placute (placi)

[28]
 Inel
3

4 Corp dispozitiv

5. Mecanism de centrare-strangere tip dorn

- Cu elemente de centrare-strangere rigide
- Cu pene

6. Cu parghii

7. Cu plunjere

8. Cu falci

Surse:
Pentru reazeme plane: [5] tab 3.54. pag159-258
Pentru mecanism de centrare-strangere tip dorn: [5] tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag. 323

[29]
 A3.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.

Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
– precizie ridicata;
– suprafata mare de contact;
– usurinta rectificarii suprafetei active;
– protejarea corpului dispozitivului;
– complexitate scazuta;
– intretinere usoara;

Dezavantaje:
– strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
– suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci

[30]
[31]
A3.4.3. Alegerea materialelor şi a tratamentelor reazemelor

Material: OSC 10 STAS 1700-90

Tratament termic: – calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028

Sursa [6], pag. 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm

[32]
 3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranţelor (abaterilor limită) şi a rugozităţilor
reazemelor
Element de orientare-

Câmpuri de toleranţe

limită şi toleranţele
sau extras abaterile
STAS – ul din care
Valoarea abaterii
strângere

limită
Condiţii de precizie

0 , 018
Diametrul suprafeţei cilindrice intrioare active H7 0 STAS 8100/2 – 88
Bucşă elastică secţionată pentru

Diametrul suprafeţei cilindrice exterioare active h6 - STAS 8100/2 – 88

Unghiul suprafeţei conice - ±12 -
Coaxialitatea suprafeţei cilindrice active faţă de
suprafaţa conică şi faţă de suprafaţa cilindrică de - 0,01 -
mandrine

asamblare
Coaxialitatea suprafeţei conice faţă de suprafaţa
- 0,01 -
cilindrică activă
Coaxialitatea suprafeţei cilindrice de asamblare faţă
- 0,01 -
de suprafaţa cilindrică activă
Bătaia radială a suprafeţelor cilindrice active faţă
- 0,005 -
de suprafaţa conică

Rugozităţi:
 Suprafaţa conica activă interioară, Ra = 0.8 m;
 Suprafaţa cilindrica activă exterioară, Ra = 0,8 m;
 Suprafaţa cilindrică exterioară de capăt, Ra = 0.8 m;
 Suprafeţe frontale, Ra = 1,6 m;

[33]
 3.4.6. Alegerea celorlalte condiţii tehnice ale reazemelor

Indicaţii referitoare la starea suprafeţelor:

– piesele trebuie sa aibă suprafeţele netede şi curate;
– pe suprafeţele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgârieturi, urme de
rugină, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schiţelor de amplasare a reazemelor

[34]
 Bibliografie
„Proiectarea dispozitivelor“

1. GHERGHEL N “Construcţia şi exploatarea dispozitivelor tehnologice” Inst. Politehn. Iaşi 2006

2. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor
4. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
5 GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iaşi: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
7. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
8. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi:
Tehnopress, 2002.

[35]
 E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRÂNGERE
(SS-O/ SF-O) ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI
MECANISMELOR DE STRÂNGERE SAU DE ORIENTARE-
POZIŢIONARE (CENTRARE)-STRÂNGERE

Schemele de strângere (fixare) (SF) sunt reprezentări grafice ce conţin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaugă elementele specifice strângerii:
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor şi momentelor ce solicită piesele în
regimuri tranzitorii şi în regim stabil de prelucrare, măsurare (control), asamblare (montare);
– forţe şi momente masice;
– forţe şi momente de prelucrare (aşchiere), măsurare (control), asamblare (montare);
– forţe şi momente cu caracter secundar (frecări cu mediul, cu lichidele de aşchiere, cu reazemele);
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de strângere:
– principale s;
– prealabile (iniţiale, de prestrângere, de reglare, orientare) Sp;
– suplimentare Ss;
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de frecare:
– dintre piesă şi reazeme;
– dintre piesă şi elementele de strângere sau orientare-strângere;
– cursele de strângere (slăbire) Cs;
– elementele geometrice necesare în calcului forţelor, curselor şi erorilor de strângere.

[36]
 4.1. Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile (S.S. – T.P.)

Schemele de strangere tehnic – posibile reprezintă totalitatea variantelor de amplasare a forţelor

de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forţelor de strângere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime şi conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP) Forţe de strângere
crt
1 a) Piesa să nu se deplasează pe direcţia
axială datorită forţei P

K  P 2,8  389.55
S   1571[daN ]
z  a 3  0, 2

Verificarea condiţiei la rezistenţă la

strivire a suprafeţelor de orientare şi
strângere
Si S 1817.9
   0, 64[ daN / mm 2 ]
A0i   d 2
  302
1, 28daN / mm 2  Pa  10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la
rezistenţa la strivire.

Mecanism de centrare – strângere tip b) Piesa nerezemată frontal sa nu se

mandrină rotească datorită momentului Me

a  0, 2 K  Me 2,8  548,1
S   85.24[daN ]
t  0, 2 z  t  D 3  0, 2  30
z 3
k  coeficient de siguranţă Verificarea condiţiei la rezistenţa la
strivire
k  k0  k1  k2  k3  k4  k5  k6
Si S 85.24
k  1,5 1.2 1, 2 1 1 1,3 1    0, 032  daN / mm2 
A0i   D 2
  302
k  2,8
0, 032daN / mm2  Pa  10daN / mm2
P  389,55 Concluzie: SS-TP 2 îndeplineşte condiţia
M e  548,1 la rezistenţă

S adoptat = 1571 daN/mm

[37]
 4.1. Stabilirea schemelor de strângere tehnic acceptabile (S.S. – T.A.)

Se consideră acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strângere tehnic posibile (SS-
TP) care satisfac în principal criteriul tehnic al preciziei de strângere exprimat analitic prin:
 sr (c)   sa (c)
 sr (c) – eroarea de strângere „reală” (caracteristică) la condiţia de precizie c (determinantă cs sau
de formă)
 sa (c) – eroarea de strângere admisibilă la condiţia de precizie c.

4.1.1. Determinarea erorilor de strângere admisibile  sa

Erorile de strângere admisibile  sa reprezintă fracţiunile din toleranţele condiţiilor de precizie c

(determinante cs şi de formă) afectate de erorile de strângere.
1
 sa (c)  Tc
3
Tc – toleranţa la condiţia c
suprafeţei de prelucrat
Suprafaţa/elementul

Toleranţa
Tipul la
 sa
definitoriu al

Condiţia de precizie
condiţiei condiţia
Condiţia

[mm]

C1 Suprafaţa E Explicită 0,2 0,03

C2 Suprafaţa E Explicită 0,02 0,007

C3 Suprafaţa C Explicită 0,01 0,003

[38]
 4.2.2 Determinarea erorilor de strângere reale (caracteristice)  sr

Erorile de strângere reale sunt acele erori provocate de strângerea pieselor în dispozitive. Acestea
apar în timpul strângerii pieselor, deci înaintea procesului de prelucrare, măsurare, asamblare.
Erorile de strângere reale se determină pentru fiecare schemă de strângere tehnic posibilă.
Erorile de strângere în care piesa este considerată rigidă vor fi:

s 1 1817.9
 s ( c )  f max  cos   f min cos    cos    cos 90  0
j0 5000
 =90
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic
4.2.3 Compararea  sr cu  sa şi stabilirea ST-TA
Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaţia:  sr ( c )   sa ( c )
Nr. SS-TP Condiţia de precizie Relaţia de calcul a Valoarea Valoarea Este
SS- erorii de strângere lui  sr lui  sa SS-
TP reale TA
[mm] [mm] [DA
sau
NU]
s 0 0,03 DA
 sr  cos
j0

s 0 0,007 DA
 sr  cos
j0

s 0 0,003 DA
 sr  cos
j0

[39]
 F4.3 Stabilirea schemei optime de strângere
Nr. crt Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP) Forţe de strângere
1 a) Piesa să nu se deplasează pe direcţia axială datorită
forţei P2

K  P 2,8  389.55
S   1571[daN ]
z  a 3  0, 2

Verificarea condiţiei la rezistenţă la strivire a suprafeţelor

de orientare şi strângere
Si S 1817.9
   0, 64[ daN / mm 2 ]
A0i   d 2
  302
1, 28daN / mm 2  Pa  10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la rezistenţa la
strivire.

b) Piesa nerezemată frontal sa nu se rotească datorită

momentului Me
Mecanism de centrare – strângere tip
mandrină K  Me 2,8  548,1
a  0, 2 S   85.24[daN ]
z  t  D 3  0, 2  30
t  0, 2
z 3 Verificarea condiţiei la rezistenţa la strivire
k  coeficient de siguranţă Si S 85.24
   0, 032  daN / mm2 
A0i   D 2
  30 2
k  k0  k1  k2  k3  k4  k5  k6
k  1,5 1.2 1, 2 1 1 1,3 1 0, 032daN / mm2  Pa  10daN / mm2
Concluzie: SS-TP 2 îndeplineşte condiţia la rezistenţă
k  2,8
P  389,55
M e  548,1

[40]
1 – piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula

Sursa “Proiectarea dispozitivelor “ vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

[41]
F.4.4. Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de centrare-
strângere pentru materializarea schemei optime de strângere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de mecanisme de strângere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

2. Cu motor pneumatic rotativ

[42]
 A4.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de mecanisme de strângere

Nr. Criterii Utilităţi

crt 1 2
1 Nr. forţelor de strângere principale 5 7
2 Mărimea forţelor de strângere 9 9
3 Gradul de descompunere a forţelor de strângere 8 9
4 Dacă forţele de strângere se descompun după direcţie perpendiculară faţă de 5 6
suprafaţa de orientare sau nu
5 Dacă forţele de strângere sunt paralele sau nu cu suprafaţa de prelucrare 9 9
6 Dacă suprafaţa pe care se aplică forţele de strângere sunt prelucrare sau nu 9 9
7 Dacă există sau nu tendinţa de răsturnare, deplasare sau rotire a piesei faţă de 3 3
reazeme sub acţiunea forţelor de strângere
8 Dacă există sau nu tendinţa de modificare a ST-O sub acţiunea forţelor de strângere 0 0
9 Dacă există sau nu posibilitatea apariţiei deformării de încovoiere sub acţiunea 0 0
forţelor de strângere
10 Gradul de deformare al pieselor sub acţiunea forţelor de strângere 7 8
11 Presiunea de contact reazem-piesă 5 6
12 Dacă sunt necesare sau nu reazeme auxiliare 0 0
13 Dacă se aplică sau nu condiţia de rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare 10 10
14 TOTAL 74 81

A4.4.3. Alegerea materialelor şi tratamentelor mecanismelor de strângere

Se alege OLC 65A, STAS 795-87

– tratament termic de îmbunătăţire;
– duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele de
strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere cs şi eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie.
Cs  T( D )  jmin  d  0.2  2  2.2mm
T(D) – toleranţa la cotă care leagă suprafaţa de strângere cu suprafaţa de orientare corespunzătoare
aflată pe direcţia forţelor de strângere sau a diametrului de strângere
Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min = 0,5-
1,5mm
P – dimensiunea maximă a proeminenţelor piesei care trebuie extrasă sau instalată;
d – cursa de degajare a elementului de strângere.

[43]
A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strângere

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3

A4.4.8. Determinarea cursei de acţionare necesare ca a mecanismelor de strângere

A4.4.9. Determinarea forţei de acţionare necesare Q a mecanismelor de strângere

S S
Q  (  Rb )tg (  1 )  (  Rb )tg (  1 )   2 S  1571.5daN / mm  S
2 2
Ca  Cs  15 mm

[44]
 E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACŢIONARE ŞI PROIECTAREA
ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR COMPONENTE
F5.1. Elaborarea schemei de acţionare

A5.1.1. Alegerea modului de acţionare

În funcţie de modul cum este aplicată forţa de acţionare a mecanismului de fixare sau de centrare şi
fixare dispozitivele pot fi:
– cu acţionare manuală;
– cu acţionare mecanizată.
Sistemul care se pretează cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strângere ales este
acţionarea mecanizată.
5.1.2 Alegerea tipului de acţionare mecanizată
Acţionarea mecanizată şi utilizează în cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strângere, când
forţele de strângere sunt mari, când se cer precizii ridicate ale suprafeţelor prelucrate şi când se cere
creşterea productivităţii prelucrării.
Acţionarea mecanizată este specifică producţiei de serie mare şi de masă.
În funcţie de natura energiei utilizate, acţionarea mecanizată poate fi:
– pneumatică;
– hidraulică;
– pneumo-hidraulică;
– mecano-hidraulică;
– mecanică;
– electromecanică;
– cu vacuum;
– magnetică;
– electromagnetică.
Construcţiile utilizate în acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaţii) de
acţionare, iar mecanismele ce constituie componentul de bază al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acţionare.

[45]
 Acţionarea pneumatică
Acţionarea pneumatică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa
de acţionare este realizată de aerul comprimat ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:
– creşterea productivităţii prelucrării prin reducerea timpilor auxiliari de strângere-slăbire a
semifabricatelor;
– reducerea efortului fizic depus de muncitor în timpul procesului strângerii-slăbirii semifabricatelor;
– realizarea de forţe constante de strângere a căror valoare poate fi uşor controlată în timpul
prelucrării, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strângere;
– determinarea cu precizie mare a mărimii forţelor de strângere şi menţinerea constantă a acestora;
– motoarele şi aparatele ce intră în structura instalaţiilor de acţionare pneumatică sunt, în cea mai
mare parte normalizate;
– la temperaturi scăzute ale mediului înconjurător aerul comprimat nu îngheaţă în conducte.
Dezavantaje:
– creşte costul dispozitivelor acţionate pneumatic;
– randament scăzut în cazul utilizării unor conducte lungi cu multe coturi.
Acţionarea hidraulica
Acţionarea hidraulică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa
de acţionare este realizată de ulei ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:
– forte mari;
– spatiu disponibil mic;
– asigura autofranarea;
– durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
– uzura redusa;
Dezavantaje:
– complexitate constructiva;
– cursa limitata;
– cost ridicat;

[46]
 5.1.3 Alegerea variante de acţionare

Acţionarea pneumatică reprezintă varianta optimă de acţionare a mecanismului de centrare-

strângere ales din următoarele considerente:
– datorită forţelor de fixare mari;
– greutate relativ scăzută;
– suportă supraîncălziri fără pericol de avarii;
– alimentare comodă cu energie;
– posibilităţi mari de reglare a vitezei şi forţei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acţionării pneumatice cu dubla actiune

Exemplu de utilizare a acţionării pneumatice în cazul în care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat şi fixat pe arborele maşinii-unelte cu mişcări de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optimă de strângere la care se va adăuga mecanismul de strângere

sau centrare-strângere precum şi elementele şi mecanismele componente ale acţionării

[47]
3 – filtre separatoare 4 – regulator de presiune 5 – manometru 6 – ungator
9 – distribuitor 11 – motor pneomatic 12 – mansoane de alimentare 13 – conducte

Sursa [3] GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983]

[48]
 F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acţionare

5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate

Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataşate pe
corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

[49]
Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

[50]
Ungător

Filtru de aer

[51]
A.5.2.2 Alegerea variantei optime

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dublă acţiune

[52]
A.5.2.3 Dimensionarea componentelor

Motor cu piston cu dublă acţiune

D = 200 mm – diametrul pistonului D1 = 240 mm
l = 25 mm d2 = 25 mm
d1 = 300 mm l1 = 5 mm
d = M16 B = 100 mm
h1 = 130 mm C = 300 mm
H = 110 mm H1 = 60 mm
B = 12 mm l2 = 12 mm
L = 167 L1 = 25 mm
L2 = 72 mm L3 =122 mm
L4= 141 mm L5= 91 mm
D2 = 232 mm D4=165 mm
D3 = 30 mm H1=16 mm
D6 = 188 mm D7=155 mm
D8 =100 mm H2 = 22 mm
2
Forţa Q la presiunea de 4daN/cm este:
Q = 1250 [daN]
Ca = 8mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor

Ajustaje piston-cilindru: H8/l8

Tijă-capac: H7/f8
Rugozităţi cilindru şi tije: Ra = 0.2-0.4 μm
Rugozităţi:
– suprafeţe active plane: – înainte de rectificare Ra  125 m

– după rectificare: Ra  0,2  6.3m

– cilindrice: Ra  0,4  1.6m

– suprafeţele găuri şuruburi de fixare: Ra  25 m

[53]
[54]
[55]
[56]
 E6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE ŞI MECANISME COMPONENTE ALE
DISPOZITIVULUI

În cazul general, în structura unui dispozitiv tehnologic, pot să intre, parţial, în afara de:
-poziţionare (reazemele simple/ obişnuite);
, subsisteme de strângere (fixare);
ementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziţionare (centrare) şi strângere
(reazemele „autocentrante“), şi
, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acţionare,
şi alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate în tabelul 6.1 [16. GHERGHEL N. şi
SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaş
84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
Tabelul 6.1 .

Elemente comune
1 Elemente şi mecanisme pentru fixarea dispozitivului
2
3

Elemente specifice/ speciale

Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea mişcării, subansambluri pentru instalarea
4
multiplă)
5

Elemente şi mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm

[57]
 E7. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL
DISPOZITIVULUI

Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avand urmatoarele

componete: Schema instalatiei pneumatice, desenul motorului, desenul dispozitivului de
orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1

[58]
 E8. VERIFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII
DISPOZITIVULUI
Nr. crt Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP) Forţe de strângere
1 a) Piesa să nu se deplaseze pe direcţia axială datorită forţei
P2

K  P 2,8  389.55
S   1571[daN ]
z  a 3  0, 2

Verificarea condiţiei la rezistenţă la strivire a suprafeţelor

de orientare şi strângere
Si S 1817.9
   0, 64[ daN / mm 2 ]
A0i   d 2
  30 2

1, 28daN / mm 2  Pa  10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la rezistenţa la
strivire.

b) Piesa nerezemată frontal sa nu se rotească datorită

momentului Me
Mecanism de centrare – strângere tip
mandrină K  Me 2,8  548,1
a  0, 2 S   85.24[daN ]
z  t  D 3  0, 2  30
t  0, 2
z 3 Verificarea condiţiei la rezistenţa la strivire
k  coeficient de siguranţă Si S 85.24
   0, 032  daN / mm2 
A0i   D 2
  30 2
k  k0  k1  k2  k3  k4  k5  k6
k  1,5 1.2 1, 2 1 1 1,3 1 0, 032daN / mm2  Pa  10daN / mm2
Concluzie: SS-TP 1 îndeplineşte condiţia la rezistenţă
k  2,8
P  389,55
M e  548,1

[59]
 E9. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA LA LUCRUL CU
DISPOZITIVUL PROIECTAT
9.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin
compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva
de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice
operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost
deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate
trece la analiza economica.

- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;

- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

9.2 Analiza economica

Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a echiparii
cu dispozitive pm
NT 0  NT 1
pm  100%
NT 1
In care N T 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea masini-
unelte si N T 0 =9 min iar N T 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului proiectat si
este egala cu 5 min
95
pm  100%  80%
5

O conditie este ca N T 0 > N T 1

Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta

- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor

- Reducerea timpilor de baza

[60]
 E10. ELABORAREA DESENELOR DE REPERE

E11. ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI

A NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI

STRINGERE CU MECANISM TIP MANDRINA ELASTICA

2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese cilindrice pe un strung tip

SNA-450, programul anual de fabricaţie fiind de 50000 bucaţi pe an.

3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului :

1 – piesa

[61]
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula

5. Instructiuni de transport.
Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru
acesta si va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala
sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi

6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active
vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata
cu diverse grasimi.

7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.

8. Instructiuni de intalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de
canalele in T ale masinii.

9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.

10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o
data la 30 zile lucratoare.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor
placute sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data
la 60 de zile lucratoare.

11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul

- Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in

dulapuri, lazi
- Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in
dispozitiv.

[62]
 - Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare
pneomatica
- Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale
subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in
cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.
- La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea
dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita
- Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la
rparatiile periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
- Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a
aschiilor care pot sari de la procesul de prelucrare.
- Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului
si ale masinii-unelte
- Sa se curate bine dispozitivul de aschii
- Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
- Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati
de maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele
descheiate si parul lung despletit rezinta pericol de acidentare
- Locul de munca sa fie corect iluminat
- Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului
sefului de sectie pentru a se lua masuri urgente
- Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului.
Accidentatul va fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.
- Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
- Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la
care se va lucra
- Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni,
completindu-se, de fiecare data, fisa de instructaj
- Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica
securitatii muncii

[63]
 Bibliografie de bază pentru proiectul de an/ semestru la disciplina
„Proiectarea dispozitivelor“

1. GHERGHEL N “Construcţia şi exploatarea dispozitivelor tehnologice” Inst. Politehn. Iaşi 2006

2. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor
4. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
5 GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iaşi: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
7. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
8. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi:
Tehnopress, 2002.
9. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2006-2007.
10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2007-2008.
11. VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRĂGARU Aurel, GOJINEŢCHI N., GHERGHEL N., MARINESCU
I., ŞUTEU Virgil, DRUŢU Silvia, Construcţia şi exploatarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag.,
1982.
13. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti: Ed.
tehn., 1969.
14. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti: Ed.
tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşini-unelte.
Bucureşti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti: Ed.
tehn., 1995.
17. BRĂGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria şi practica proiectării schemelor de orientare şi
fixare. Bucureşti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu şi BRĂGARU Aurel, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare şi
fixare a semifabricatelor. Bucureşti: Ed. tehn., 1976.
19. BRĂGARU A., PĂNUŞ V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem şi metodă. Vol. 1.
Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1982.
20. STURZU Aurel, Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a suprafeţelor în
construcţia de maşini. Bucureşti: Ed. tehn., 1977.

[64]