Picos Volumu I Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

I
C. Pico~, O. Pruteanu, C. Bohosievici, Gh. Coman,

V. Braha, Dr. Paraschiv, L. Slatineanu, Tr. Gramescu
Institutul Politehnic "Gh. Asachi" ,Ia~i AI. Marin, V. lonesii, AI. Toca Institutul Polltehnlc "S. Lazo", Chl~inau -
PROIECTAREA TEHNOlOGlIlOR DE PRElUCRARE MECANICA PRIN A~CHIERE

Manual de proiectare VOLUMUL 1
'j't,
I-
-_ .. -- - ----'-'--_., . 'I}., -- ~ .
-. \ "'"'\
-I
v .'.,
Editura UNIVERSITAS
,CHIINAU
1992
4'1
CZU 621.9(075.8) P93
~././li g:LI
!t
H.
~l
,
.. , .. "
.!, .
;,;:=
1
j
Recenzcnti: ing. Stefan Ungureanu, ing, K.Miiller
.~ r',
)',
t
\
\~' ~' L
~~' :/ l
~
! '.:; I
I
Prefata
fndrumarul pe care colectivul de autori iI prezinta ea pe 0 rnodesta contribUiie la evolujia continua a procesului tehnologic de prelucrare rnecaniea prin aschlere, indeosebi in domeniul constructlsl de maini. constituie, ca de allfel toate lucrarile similare. 0 pledoarie, de 0 lncoruestabaa utilitate, pentru implementarea tiinlei - a carcetarilor ljtiinlifice respective - in activitatea de prcductle. Acest lndrumar prezlnta 0 slnteza a cunotin!elor Ijlilnlifice dlntr-un domeniu determlnat. cunostinte variate i multiple cu 0 ihcarcatum practlca I aplicativa de 0 valoare deosebita. Pentru fundamentarea problemelor tehnologice, sau mai precis a procesului tehnologic. trebuie lolosile rezultatele cercetarilor de stncta actualitate din matemanca, fizica. economie etc . precum fii acumularea cunostlnteior ce tin de disciplinele tehnice, cum sint tehnoloqia metalelor. metalurgia fizica, tratamenle termice, rnaslnl-unelte fii scule aschletoara, Caracteristic procesulul tehnologic de prelucrare mscanlca in general i cu referire special a la cel prin aschiere este aspectuI Sllu dinamic. schlmbator, evoluliv. cu un ritm ce surdaseaza valoarea medie a acestuia din domeniul tehnic. Lucrul acesta ii are explicalia bazata, pe de 0 parte, prin dependenla de multiple discipline tiinlifice, dupa cum s-a menllonat mal inainte, i apoi prin participcirea unui numar impresionant de mare al acelora care se preocupa cu pasiune de modificarea evolutiva a tehnologiei in general, care contribuie direct l efectlv la conlortul existenll:li umane. Aparilia unor materiale, rnaslnl-unelta i scule noi sau numal a unor perieqionari ale acaslora. precum i a lehnofogiilor modeme in economia fabricatiei determina in mod implicit conseclnjs de 0 mai mica sau mal mare amploare in procasul tehnologic de prelucrare rnecanlca, Care ar fi in etapa actuata de dezvoltare a tehnologiei de prelucrare rnecanlca prin aschiere noile directil ce ar asigura mersul ascendent in evolutia acestui domeniu at acHvitaiii tehrice specilica ? Se protaeaza cu 0 intensitate deosebita preczia, '.piimizarea i automatizarea proceselor tehnologiee. Pedormantele mainilorin continua i constants evolu!ie impun ca factor determinant in acest seop preeizia de executare a acestora, precizie care asigum In acelai limp 0 durabilitate i 0 fiabilitate superloara, Pentru oblinerea unei productivitali inalte.la 0 precizie de certa ~icons tanta valoare. automatizarea procesuui tehnoloqic se constituie ea factor decisiv.
1l
(:a!
I :;~(
::,:
:-jl'
,
,
~.,
:~.
'
: ::"'" ::~
'~~'I
i~~ ,:
\:
I:
;' .. I
P 93 Prolectereatehnologlilor de prelucrare mecanica prin aschlere: Man. de proiectare: In 2 vol. Vol. l/C. Picos, O.Pruteanu, C.Bohosievici s.a. - Ch.: Universitas, 1992 - 640 p. ISBN 5-362-00970-2 '
Luerarea ccnstituie un manual de prolectare pentru elaberaiea \llntrodueerea tate ;i ellclent,! economic! In Industria eenstructeare de ma;iuJ, ManualuJ eupnnde date asupra praclzlei de preluerate mecanlc!, basele prolectirU prceeselor tehnelcgtce de preluerare mecanlck, metoda deterrnlr.irli prin calcul analitic a adaosunler de preluerare, tabele de adaosur! pentru ciiferlte tipurl de operat,il, datele necesare calculelor regirnurllor de a;ehiere pentru teste procedeele de prelucrare utilliate In ccnsuuetla de m.lin!. Carte. este destinata pro!ect~nl,ilor de tehnologil de prelucrare meC!.niea prin a;chiere de la intreprinderile eonstruetcare de m';inl, precum sJ studen910r sJ cadrelcr didaetice ale facuIta910r de apecialitate din inv!\1mlntuJ ter.nie superior. unor procese tehnolog!ce de In,lti producti,i.
L'\j\
'!: ~
:,.",
'
;'(
::. ~:'ll
~;: -.
:~
~ ~:\ ~
::
2704060000'()36 C M 751 (10)-92 ISBNS-362'()09702
CZU 621.9 (075.8)
;~ ~~: :; ,
i~~' :::1
C.Pico~,O.Pruteanu, A.Narin, 1992
I;;'
"1
~.
-----------
I,
I
I
I ~
j
CUPRINS
J.
I
Cap'i, tolul 1.
1.1. 1.2.
Latura sconomlca a procesului de fabricatle a imp us optimizarea acestuia pe baza unor criterii, pentru a asigura competitivitatea produselor fabricate. ea urmare a acestor consideratil co/eetivul de autori aI indrumarului au cautat sa raspunda in modul urmator cerintelor precizate mai mainte. A lost prevazut un capilol privind preeizia procesului tehnologic. rnentlonTndu-se nu numai factorii determlnanli al preciziei. cl I procedeul de calcul al abaterilor penlru dileritele procese de prelucrare i implicit. deductiv. rnasunle pentru reducerea lor. Prezentarea modului privind determinarea stabilitapi statice i dinamice a procesului de prelucrare constituie melodologia de asigurare a incadltlrii acestuia In preeizia de prelucrare cu un rise minim impus. . Optimizarea procesului tehnologic se reallzeaza prin optimizarea operalii10r componente. fiind specificate fn acesl scop principalele procedes de prelucrare tehnlea respectiva. Automatizarea lehnologiei de prelucrare ests refiectatATncuprinsul indrumarului prin delerminarea regimurilor de aschlere pe rnasinl agregat. pe linii lehnologice i pe maini cu cornanda nurnerlea, Pentru e1aborareaacestel lucrari autorii au ulilizal dale cuprinse in literaIura tshnlca I tiinlifi~ din domsnlu i au 1000silatit meloda de calcul. CRi cea a normativelor recomandate in urma experimentArilor de dilerite foruri de specialitats i ministere de resort. Trebuis rernarcata in mod special cornponenta coIectivului de autori, constituita din cadre didactice de la Institutele PoIitehnic din lai I Chi~inau. speeialiti cu experienta in domeniul tehnologic. Acsasta colaborare a dat posibilitatea largirii viziunii conceptuale a lueraril, consensulliind realizal cu promptitudine nu numai pe baza unei similitudinl in documentarea tehnicetiinlifica cl mal ales printr-un element fundamental cornun "milenara lhnba noastra cea romana", . Autorii exprirna convingerea ea iucrarea corespunde unei neeesitAli obiective i va constitui 0 rnodssta contributle la intregirea cunotin\e1or neeesare specialistulul-inginer. tehnician. maistru, muncitor de Inalta calificare in vastul domeniu ai tehnologiei de prelucrare prfn aschlere - i sfnt constlenti de !aptul ea perlectiunea ramine in continuare un ideal, i ea erica lucrare este debitoare, intr-o oarecare masura, timpului in care a fost sensa,
1.3.
1.4.
A: I
i I
1.5. 1.6. 1. 7. 1.8. 1.9.
PRELUCRARII MEX::ANICE .... Erori de prelucrare. Definitii. Clasificare. . . Erori de prelucrare prcx:luse de uzura rna;;inilor-unelte =?ia sculelor . Erori de prelucrare prcx:luse de deformatille elastice ale si~ernului tehnologic ........ ~.... &ori de prelucrare prcx:luse de deformat.Li.Letenni.ce ale siste~ui tehnologic ... Erori de instalare Erori de reglare a sculei ~ calculul erorii totale de prelucrare . Analiza statistica a preciziei de prelucrare ........ Precizia economicade prelucrare PRECIZIA
9 9
17
30
48 58
72
94 96 110
I
(!
capitolul
2.
! t
I
I
PRINCIPII DEBAZA LA PROIOCTAREA TEENOI.03IIIDR DE PRELIJCRARE MECA}J'ICA. ~ ASOfimE '.
128
2.1.
i ,.
~, !
2.2.
Date inip-ale pentru proiectarea proceselor tehnologice ~i analiza lor stabilirea succesiunii operat:iilor de prelucrare pr:in aschiere
DE1'ERMINAREA ADAOSURILOR DE PREIlJCRARE SI DIMENSIUNILOR INTER~IARE. .
128 161
i
li
capitolul
3.
3.1.
, \1
3.2.
3.3.
Notiuni de baza ............. Metcrla de calcul analitic a a-
186 186
Autorii
r)
3.4.
188 daosw;ilor de prelucrare . 194 Abateri ~tiale .................... 199 Eroarea de instal are .
.- -~~------- - ----_._--
---
--
..
.--_.-_
'
.. --,
--.- _.
_.
3.5.
3.6.
Eroarea de verificare .... calculul dimensiunilor. intermediare ...........
199
199
t)
I
!
!
8.3. 8.4. capitolul

9.
'I f
Prelucrarea mecanica a semifa:"" bricatelor turnate ........ Exernplude calcul ..... ADAOSURI DE PREWCRARE INTERl1EDIARE DUPA TABELE NORMATIVE . CAU:ULIJL REDlMUllJIDE ASCHIERE
IA SIRIJl~JTRE
292 292 304 330

330
capitolul
4. 4.1.
4.2. 4.3. 4.4. 4.5. capitolul

5. 5.1.
ADAOSURI DE PREUJCRAREPENTRU SllITFABRICATE lAMINATELA CAI.D SI TRASE LA RECE Irrlicatii qeneral.e ............... Abateri spat.Lal,e la semifabricate laminate la cald :;;i semifabricate calibrate ..... Prelucrarea mecanica a suprafe1;.elor de revolu1;.ie . Prelucrarea mecani.ca a supra fe-t;.elor frontale .. EKemplude calcul . 'ADAOSURIDE PRELUCRARE PENI'RU SllITFABRrCATE MATRITATE LA cxto Indicatii generale Abateri spa1;.iale Prelucrarea meceruca a suprafe1;.elor de revolutie -. Prelucrarea mecanica a suprafe\:clor frontale la piese de tipul corpurilor de revolu1;.ie Prelucrarea mecaruca a pieselor de tipul pirghiilor:;;i furcilor
rna,:tri
212 212
213
I
I
.:f::-&pit~1~i-l0)
,.-. . --,.-~---.-".'--'.' ... ..,..-'
J
I'
219 220 220 228 228 241 247 247
J
(,
\.
5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. capitolul

6.
1
I
Principii ~i notiuni de bazii ..... Elernentele componerrceale re:Jimului de aschi.ere Proprieta1;.ile aschi.etoare :;;ido10.3. meniul de utilizare a materialelor pent.ru scule ':................ .\... 10.4. Uzura ~i durabilitatea sculei aschi.ecoare :;;i precizia suprafe1;ei 10.5. calitatea prelucrate ............... exteraoara :;;i inferi10.6. strunjirea oara ." " " " ".. t 10.7. Determinarea vitezei de a:;;chiere 10.8. Regimuri de aschtere utilizin:i pliicu-t;.emineral 0 - ceramice 10.9. Regimuri de aschi.er'e pentru ali10.1. 10.2.
331 331 332 334
334
359
365 376
aje neferoase
,I
247
tate ..................................
'.................... PENIRU
EKemplude calcul
~
1
I
248
10.10. strunjirea rea. . 10.11. strunjirea 10.12.. ~elucrarea
canalelor:;;i reteza- . " " " "." profilatii filetelor prin stirun-
377
379 I
ADAOSURI DE PRELUCRARE
s.i ,
6.2.
......
255
(
}\
10.13. Reg:i.muride aschi.ere la prelucrarea pe strunguri universale grele capitolul 11.
Jrre ."" .. ""
". "
".. "......
385
396
Prelucrarea mecaruca a giiurilor EKemplude calcul ADAOSURI DE PREWCRARE LA SllITFABRICATE FOR.JATE LIBER Indica1;.ii generale Abateri spatiale la semifabricate brute, forjate liber Prelucrarea mecanidi a semifabricatelor forjate liber ADAOSURI DE PRELUCRARE PEN'IRU SD1IFABRICATE TORNATE Indicatii generale Abateri spapale la sernifabrica-
255
259
I
I
capitolul
7.
z.a ,
7.2. 7.3. capitolul 8.
8.1.
267 267 269 271 274 274

289
I.!
.1 I,
J l.t
RIDIMURI DEASCHIERE LA PREWCRAREA PE STRillKXlRI SEMIAIll'OMATE ~TIaJrITE . 11.1. Considera-t;.ii generale 11.2. Etape de proiectare 11.3. Ex:emplu de calcul al parametrilor reqimul.ui, de aschiere la prelucrarea pe un strl.tn;! semiautarnat multicutite 12. 12.1.
417 417 417
440
capitolul t
I
I
8.2.
RIDIMURI DE ASClITERE LA PREIlJCRAREA PE STRU1X>URI MULTIAXE ~ 453 Notiuni generale privin:l prelucrarea pe st.run;Juri multiaxe :453
7
.I
I
te tumate .........................
6
I!
--
12.2.
12.3.
Etapele de calcul al reqimur i.Ior' de aschi.ere ..................... Exemplu de calcul ................ RE3IMURI DE ASCHIERE LA PREWCRARE.Z\ PE SIRUNGURI RE\TOL~
AUI'Ol1A.'I'E ,,"""""""""""""" '. " " " " " " " " " "
)
456 476
capitolul
13.
13.1.
13.2. 13.3.
13.4.
13.5.
Consideratii generale ........... Elementecomune................. Metodede stabilire a turatiilor ..... Verificarea puterii .............. Exemplu de stabilire a parametrilor reqdmulud. de aschi.ere la prelucrarea pe un strung revolver automat ..... '..................
REX;IMURI DEASCHIERE LA FREZARE
I
486 486 487 506 512 I 513
cap.1 PREr:IZIA mEI:l.X:mRII MEI:ANICE 1.1 EllilRILE DE PREUJCRARE - DEFlNlTIE,CfASIFICARE Erorile de prelucrare sint abaterile de la precizia prescr.i.sa a pieselor in urmaprocesului deprelucrare.Precizia prelucrarii mecanice este gradul de ooncordarrta , sub aspect geometric,dintre piesa pre1ucrata !?i piesa definita geometric in desenul de execut.Le , in ceea ce priv69te: precizia dimensionalti, precizia de forma ~i precizia pozitiei reciproce a diferite10r e1ernentegeometrice ale pieseLAbaterile efective ale dimensiunilor suprafete1or, ale formelor lor geometrice, precum~i ale pozitiilor recdproce ale acestora,in raport cu valorile lor no.minale, constituie erorile de prelucrare.Precizia de prelucrare se evalueaza d:uf2 marimeaerorilor de prelucrare. 1.1.1 Precizia dimensianala de prelucrare
i
capitolul
14. 14.1. 14.2. 14.3. 14.4.
523
I
I1
I
14.5.
14.6. 14.7. 14.8. 14.9.
Principii !?i notduni,de baza ....... Frezarea cu freze cilindrice .. Frezarea frontala .................. Frezarea cu freze disc .......... Frezarea cu freze cilindro-frontale cu coada, freze ferastrau 9i freze profilate ....... Frezarea .filetelor ........ Filetarea cu filiera ............ Filetarea in virtej ......... ~. Regimuri de aschi.ere la prelucrarea pe masdrri, de frezat cu mai multe scule simultan ....... RE3IMURI DEASCHIERE LA RABOI'ARE
523
528 535 547
I
1
547 554 557 558
565 I i
capitolul
15. 15.1.
15.2. 15.3.
Notiuni
de l::xizii . 582 Regimulde aschi.ere la rabotarea lon:Jitudinala ~i tzansversata .... 584 Re;P.mul de aschi.ere la prelucrarea prin mortezare """"""""""""""""""" 621
635 641
SI MORI'EZ.ARE
"""..,,""""""""""""""""""""
582
.1
11
I
i
i,
!
i
I
Bibliografie Anexe
Precizia dimensionalti de pre1ucrare se poate determ:L.~a cu corrlitia cunoastier i.L datelor earacteristice ale piesei,determi_ nate in desenul. de executie, care se definesc astfel: - dimensilmea nominata este dimensiunea fa~ de care se . definesc dimensiunile limita (mi.n.irnti !?i maxima): - dimensiuni1e limita sint eele doua dimensiuni(m.:ini.ma 9i maxima)ale unei piese, intre care poate varia dimensiunea efec:tivc1; . - abatere:a superioara este diferenta algebrica dintre dimens.iunea maxima si cea nominata corespunzatoare r - ataterea inferioara este diferenta algebrica dintre dimensiuneaminima9i cea ncminal.acorespunaatoarej - toleranta se determin.a ca diferen~ intre dimensiunea rnaxim<l 9i minima, sau ca diferenta algebrica dintre aba.terea superioara ~i abaterea inferioarc1. . Prin cornparareadatelor caracteristiee ale pieselor pre1ucrate cu cele prescrise in desenulde execup.e se obtine gra- , dul de precizie dimensionalil rezultat in urmaprelucrarii.Alegerea proce::iee1orde prelucrare mecanica!?i a nia:?inilor-unelte trel:uie sa se faca cu respectarea aUt pentru procedeu, cit ~i pentru masdna-uneal.t.a , a conditiei ca precizia neoesara sa fie precizia economi.ca(cea care se obtine in modnormal, folosirrl
.t'
r:
11'
~):::
i!.
c',-
~;?
:
t.i
8
.... - ..-. --...
9
- -.-.-------.---.
~::! ~~
-,
~<
- --
._-_ .._
_ .. _-
._---------_
-..
_----_._-
procedeul, ~i mas ina-uneaft.a , alese). in acest scop in tab. 1.1 se dau valori orientative pentru precizia economicaa dimensiuni.Lor , ob'tj-inuta prin diferite procedee de prelucrare mecani.ca. 1.1 . 2 Preci.zia formed, gearetrloe a pieselor Precizia formei geometriee a pieselor are un rol deosebit de important, eonstituini adesea factorul principal in func1j.ionarea norma.La a unor aparate ~i mas.ini..Pentru determinarea preciziei de forma geometrica a suprafetelor se impunedefinirea urmatoareIor notiuni: - suprafa1j.ageometrica norrdna.Ia este suprafata ideal~, a cared, forma este definita in desen !?i (sau) in documentatia t.ehrri.ca] - suprafa1;a rea1~ define~te suprafaya care limiteaz~ corpul respectiv !?i il separa de mediul inconjurator; suprafa1j.aefectiva este suprafaya obtinuta prfn ~are 9i care este apropiata de suprafata reala; - suprafaya adiacenta definei?te suprafa1;ade aceeasa forma cu suprafata data,tangenta la suprafata real~ (efectiv~) dinspre partiea exterdoara a materialului piesei 9i asezataastfeI ineit sa satisfaca. conditiile prescrise in cazul p;"...rt.icular dat; - profilul geometric nominal este conturul rezultat prin intersect:ia suprafetei geometrice (nominal.e)cu un plan cu orientare data; - profilul real este conturul rezultat prin intersectia dintre suprafata reala 9i un plan cu 0 orientare data; - profilul efectiv este profilul rezultat prin ~are,apropiat de profilul real: - profilul adiacent de forma data se definei?te ca profilul de forma data tangent la profilul real(efectiv) din partea exterioaz::a a materialului piesei. . In modanalog se definesc !?i cilindrul, cercul 9i dreapta adiacenta. Cu aceste notiuni definite se pot exprima cele doua elernente caracteristice ale preciziei de forma: abatere de form 9i toleranta de forma. Abaterea.de forma este abaterea formei supraretei, reale fata de forma suprafetei adiacente sau abaterea fonnei profilului real fata de forma profilului adiacent. ~imea abaterii de forma se datermina ca di.starrta maxima dintre suprafata efectiv~ ~i suprafata adiacen~ sau dintre profilul efectiv ~i profilul adiacent. In cazul abaterii de forma nu se ia in considerare ruqozitatea suprafetei. Toleran1;ade forma se definf'~te ca zona determinata de abaterea limita de forma. Toleran1;ade forma este egala cu abaterea limita supsrdcara de forma (abaterea inferioara fiirrl egala cu 0). .4.,
T~belul
1.1
Precizia
econoaicu
,,...
a di~nsiunilor
,,&.>.=~"'"'~~-~~-~'-~----.-,.
,...,...,.....",._",..,...,...."..,.."'=-....
or.'._ "' __
Tre8pta felul prelucrArii mecanice f--
________
G.urire
Largire
I
._. _.~ _
3.
._l__---
EconcmicA
du precizie r---' Limita ce poate fi ob~inutli 10 9
11 .. 13 d~9ro~3re
11 ...13
9 . 10 8 9 b .7
8 .... 9
b. f j n i s ar e
Alezare
a. dilgro~al'c
b. f i n i ser e
b 7
Bro~are
B. degro~are b. finisare
7 ....
frezore cilindric3 ~i frontnl~ a.degro~are b.f io i sar c.foarte fin;; Rabotare ~.degro_are b.f inisare
12
10 . 11 8 .... 9 3
12 ...13 11 ..12 11 13
10 , .11 8 ... 9
11
exter;Oar3 a.dt;.gro~:lre b.semifinisare c.finisare d.foarte fina Strunjire interioara a.degro~are b.semif ini sar e c.finisaro d.foart~ fina (cu diamant) Rectificare rotunda a.degro~are b.f inisare c.foarte fina Rectificare plana a.degro;aru b.f inisare c.foarte fina Honuire
Strunjire
8 b
7 12.14
11 . 8... 7 12 10
7 b
9 10 7 ... 8 7
9 7 7
7 b
10 10 b
t.
a.medie b.foarte
fina
lepuire 8.prealabilll b.medie c.foarte fina 7 7 6
ca abateri de forma se pot mentdona, printre altele, urmatoarele: - abaterea de la rectilinitate este di.stanta maxima dintre profilul efectiv ~i dreapta adi.aeerrta in limite1e lun11
10
-- ----_._-----------
gimii de referinta.Abaterea de la rectilinitate se poate prezenta sub formade concavi.tatesi convexitate; - concavitatea exista atunci cind di.stanta dintre clreapta adiaC0Jlta~i profilul efev~iv CTe~te de la extremitatile profilului spre mijloc; . - ccnvexi.tatea apare atunci cirri di.stanta dintre clreapta adi.acenra ~i profilul efectiv scade de la extremitati.1e profilului spre centrui - abaterea de la planitate este definita ca distanta maximadintre supraf'ata efectiva i planul adiacent,in limitele suprafetei de referinta. Abaterea de la planitate se poate prezenta sub doua forme simple: concavitatea i convexitatea.Acesteabateri se definesc in modanalog cu eele de la rectilinitate, cu deosebire ea distanta se ia intre planul adiacent !?i 8uprafata efectiva; - abaterea de la circularitate este distanta maxima d:intre . profilul efectlv ~i cercul adiacent. Ovalitatea ~i poligonalitatea sint formele simple ale abaterii de la circularitate: - ovalitatea este data de diferenta dintre diametrul maxim ~i eel minim;adi.cadublul abaterii de la circularitate; - poligonalitatea se caracterizeaza pr-in fonna aproximativ poligonala a profilului efectiv; - abaterea de la cilindricitate se defdnest.eca fiind distanta maxima dintre suprarata efectiva ~i cilindrul adiacent, in limitele lungimii de referinta. In cadrul abaterii de la cilindricitate se disting doua abateri:de la circularitate in sectduneat.ransversal.aa piesei ~i abaterea profilului longitudinal (axial); - abaterea profilului axial este distanta maxima dintre profilul longitudinal adiacent ~i profilul longittrlinal efectiv. Formelesimple ale abaterii de la cilindricitate sint:forrnaconi.ca , fonna ootoi, formasea ~i formacurba, Aceste formese caracterizeaza prin diferenta dintre diametrul maxim i minim, adi.ca dublul abaterii de la cilindricitate. . Fonnacurba, la care locul geometrical secl;iunilor transversale este 0 linie curM, are mardmea curbarii e:::rala cu abaterea de la cilindricitate. In tabelul 1.2 sint date valorile tolerant;elor de la rectilinitate,de la planitate, la formadata a profilului ~i la formadata a suprafetei,iar in tab. 1.3 valorile tolerant;.elor la circularitate ~i cilindricitate. 1.1.3 Precizia pozitiei suprafetelor, axelor !?i liniilor Notiunile principale sint definite astfel 12
Tabelul 1.2
Valorile tolcrantolor la rcctilinitate, a profilului ~i la foraa suprefetei

.
la planitate,
la foras dat~
o imens iunea
nominalli [mm) PinA la
10 0.25 0.3 0.4 0.5 0.6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3
4
CLASA DE PRECIZIE I
11
III
IV
VI
VII Ip m )
VIII IX
XI
XII
TOLERANTA
0.4 0.5 0.6 0.8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 0.6 0.8 1 1.2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 1 1.2 1.6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 1.6 2 2.5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 2.5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30
40
10 16 25 40 63 100 160 250 400 630 1000 1600 2500 4000 6300
16 25 40 63 100 160 250 400 630 1000 1600 2500 4000 6300 10000
5 6 8
50 60 80
4 6 5 8 10 b 8 12 10 16 12 20 16 25 20 30 25 40 30 50 40 60 50 80 60 100 80 120 100 160 120 200
10 16 12 20 16 25 20 30 25 40 30 50 60 40 50 80 60 100 80 120 100 160 120 200 160 250 200 300 250 400 300 500
25 30 40 50 60 80 100 120 160 200 250 300 400 500 600 800
40 50 60 80 100 120 160 200 200 300 400 500 600 800 1000 1200
Tabelul 1.3
Valorile tolerantelor
la circularitate
~i cilindricitate
CLASA DE PRECIZIE Dimensiunea nominal~ [mm) Pinli le

3 6 18 50 120 260 500 800 1250 3 6 18 50 120 260 500 800 1250 2000 0.3 0,4 0.5 0,6 0,8
1
11
"'
0.8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
TOLERANTA
1.2 1,6 2 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25
[p m I
0.5 0,6
O,ll
1 1,2 1,6 2 2,5 3 4
2
2,5 3 4 5 6 8 10
2,5 3
4 5 6 8 10 12 16
1,2 1,6 2 2,5
5 6 8 10 12 16 20 25 30' 40
8 10 12 16 20 25 30 40 50 60
12 16
20
25
30 40 50 60 80 100 120 160
30 40
20
25 30 40 50 60 80 100
50
60 80 100 120 160 200 250
50 60 80 100 120 160 200 250 300 400
Pbzitia nominalaeste pozitia suprafetei, a axei ei,a profiluJ.ui sau a planului de silnetrie, determinate prin cote nominale liniare sau u:rqhiularefata de baza de referinta sau fata de 0 alta suprefata, axa, profil sau plan de simetrie. Bazade referinta este 0 suprafata, linie sau punct, fata de care se determina pozitia nominalaa suprafetei sau a elementului considerat. Abatereade pozip.e este abaterea de la pozd.tdanominataa unei suprafete,a axei ei,a unui profil sau a unui plan de sime13
trie fa'tli de baza de referin'tli, sau abaterea de la pozi.t.iaZ:0mi--: nala reciproca a unor suprafete, a axelor lor, a unor profi.Iurd, sau plane de simetrie. ca centre sau axe ale sup:-afetelor rE:ale se consddera centrele sau axele suprafetelor adiacente (de exempluca axa a unui alezaj cilirrlric se considera axa ciliIrlrului adiacent weds in alezaj). Abaterea limita de pozitie este valoarea maxima (pozitiva sau neqatava) a abaterii de pozitie. Abaterile :,?itolerantele de pozitie: Abaterea de la paralelism a doua drepte intr-un plan este data de diferenta dintre distanta maxima :;;i nunimadintre eele doua drepte adiacente coplanare, masurata in limitele l\.ln.3"ilnii de referinta. Abaterea de la paralelism a doua drepte in spatduae dete.rmi.rui prin abaterile de la paralelismul proiectiilor eelor dam drepte incruci.!r:atepe doua plane reciproc perperrlicu1are. Abaterea spap.aJa de la paralelism se obtine prin deterrninarea in eele doua plane reciproc perperrliculare a diferentei dintre distanta proiectiilor la capetele lor extreme. Abaterea de la parale1ism a doua suprafete de rotatie se deten-ni.rui. prin abaterea de la paralelism a axelor suprafetelor adiacente. Aceasta abatere este sdmi.Lara cu abaterea de la paralelism a doua drepte in plan, daca se detennina in planul eomunal celor doua axe, sau a doua drepte ID spat.iu, daca ea se determina in dam plane perperrliculare. Toleran1;ala paralelism se defin~e cu valoarea maxima admisa a abaterii de la paralelism. . Abaterea de la pe:x:pendicularitate dintre eele doua suprafete de rotatie sau dintre 0 suprafata de rotatie :,?i0 dreapta este data de diferenta dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile efective:;;i unghiul nominalde 900, masurata liniar in limitele lungimii de referin'tli. Toleran1;ala perperrlicularitate se define:;;te ca valoarea maxi.ma admisa a abaterii de la perperrlicularitate. Bataia circulara. frontala este diferenta dintre distanta maxima :;;i distanta minimade la suprafata frontala reala pina la un plan perpen:licu1ar la axa de rctatae de referinta, masurata in limitele lungimii de referinta sau la un diametru dat. Toleran1;abataii frontale este val.oarea maxima admisaa bataii circu1are frontale. Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau suprafete de rctatde este diferen1;a .dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile efective l?i unghiul nominal, masurata liniar, in loo tele lungOOi de referinta. Toleran1;ala inclinare se defin~ ca fiirrl zona cuprinsa intre doua conuri, avind.generatoarele paralele, :;;i la distanta egala cu toleranta la inQHnare, daca 'se prescrie toleranta intre doua drepte sau suprafete de rotatd.e, 14
Bataia cdzcul.ara radiala este diferenta dintre distanta maxima :;;i distanta minimade la suprafata reali1 la axa de rotatie, masurata in limitele lungimii de referinta. Toleran1;abataii radiale este valoa;rea maxima adnd.saa bataii circulare radiale. Abaterea de la coaxialitate este distanta maxima dintre axa suprafetei adiacente considerate I?i axa data ca baza de referinta, masurata in limitele l\ln3"imiide referinta. Toleranta la coaxialitate se defineli'te 'ea dublul valorii maxime admise a abateriide la coaxialitate sau de la concentricitate. , Abaterea de la s:iJnetrie se define:;;te ca distanta ~ dintre planele (axele) de s:iJnetrie ale elementelor considerate, masurata in limitele lungimii de referinta sau intr-un plan dat. 'Ibleranta la s:iJnetrie este dublul valorii admise a abaterii de la simetrie. Abaterea de la intersectare se define:;;te ca distanta miniWidintre doua drepte adiacente sau dintre doua axe care in pozitia lor nominala treb.ri.e sa fie concurente. Toleran1;ala intersectare este dublul valorii ma:xiroe admise a abaterii de la intersectare.
Tabelul 1.4 Valorile toleran~elor la paralelisa Ji perpendicularitate
ClASA DE PRECIZIE Dimensiunea nominalA [mm) Pini la 10 10 - 25 25 - 60 bO - 160 1bO -400 400 - 1000 1000 - 2500 2500 - 6300 6300 - 10000 Tabelul 1.5 0.4 0.6 0.6 1 1 1,6 1,0 2,5 2,5 4 4 6 10 10 16 16 25 25 1 1.6 2,5
4
II
II1
IV
'V
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
TOlERANTA 1.6 2.5 4 6 10 16 25 40 2,5 4 6 10 16 25 40 4 6 10 16 25

40
Ipm ) 6 10 16 25 40 10 16 25 40 16 25 40 25 40 40 so 60 100 100 1bO 1bO 250 250 400 400 bOO bOO 1000 1000 1bOO 1bOO 2500
6 10 16 25 40
so
eo
100
60 100 1bO
100 100 1bO 1bO 250 250 400
so
so
eo
so
100 1bO 250 400 . bOO 1000
100 1bO 250 400 bOO
Toleran~ele b5t3ii circulare radiale ClASA DE PRECIZIE I

11
Dimensiunea nominalli
[mm]
-IX X XI XII 10 16 25
III
IV
VI
VIl
VIII )
TOlERANTA [~ 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6
Pini la 10
40
60
15
";',.
-'._~-.
_~ ..
,.,.
.... 0.6 1 1,6 2,5 4

b
---=-......
<=-.... ..,.~
Tabelul 6 10 16 25 10 16 25 40 60 100 160 16 25 40 60 ,00 ,60. 250 400
1.5 (continuare) 40 so 100 60 100 160 100 ,60 250 400 160 250 250 '.00 600 400 bOO 1000 600 1000 1600 1000 1600 2500
io'
10 - 25 25 - 60 60 - 1'-0 160 400 400 1000 1000 2'JOD 2500 6300 6300 1000!)
,__....,~'_""'., w' _ . "" ..
1 1,6 2,5
t,
1.6
2,5
4 6 ,0 16 25
,0 ,6
.~_.~
6 10 16
25
1,0 2~O ... --... --""....."."'-..... .. ,. . :' .... -=-., ............
2.5 4 6 10 16 25 40 60
4 6 10 16 25 '.0 60 100
25
40 60 100 ,60 250 400 600
zo
60 100 1/10
Valorile tolerantelor aroterilor spa1,:ialesint cuprinse in tabelele 1.4 - 1.6. Aleg-erea mas.iru.i+unef.t;e pentru realizarea unei precizii economicese poate face dupa irrlicatiile tabelului1.7
Tabelul 1.6 Tot.erenj e de ccax i at i t ate , s iaetr ie s i la intersecpe
~
CLASA DE PRECIZIE Dlmeflsiunt=a noodnalll [mm] Pina la 6 6-18 ,8-50 50-,20 120-250 250-500 500-800 800-,250 1250,2000 Observa.ie. 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 2 2,5 .3 4 5 6 8 10 12 3 4 5 6 8 10 12 16 20. 5 6 8 10 12 16 20 25 30 8 10 12 16 20
I 11
III
IV
VI
VII
(JlIIl
VIII
IX
XI
XI I
TOLERANTA
,2 16 20 25 30 40 50 60 80
25
30 40 50
..
20 25 30 40 50 bO 80 100 120
30
50 60 80 100 120 160 200
50 bO 80 100 ,20 160 200 250 300
80 100 120 160 200 250 300 400 500
,20 ,60 200 250 300 400 500 bOO
BOO
200 250 300 400 500 bOO 600 1000 1200
produsede diferitii factori tehnologici i care :influenteaza precizia piesei obtinute in urma procesului de prelucrare. In funct;ie de vard.atdamarimii 9i frecventa aparitiei erorilor de prelucrare se disting: erorile sistematice constante, erorile sistematice variabile, erorile intimpl<1toaresau aleatorii. Erorile sistematice canstante sint acele erori cars ::;int constants ea marlms 9i sens de actdonara sf au 0 frecventa regulata de aparitie. Se pot mentiona ea exemplude erori sistematice constante erorile de forma ~i pozi1,:iereciproc<1a suprafetelor, care apar datorita impreciziei geometrice a ~inii-unelte. Erorile .sistematice variabile sint erorile a caror marime vardaza dupa 0 lege' oardcare ::;i au 0 frecventa regulata. Aceste erori sint de forma: l1=f(u) in care f(u) este 0 funct;ie de variabila u. ca exempluse poate mentionaeroarea produsa de uzura dimenai.onal.a a sClilei ~chietoare care, aproximativ, este propor1,:ionala cu timpul de achiere. . Erorile intimplatoare sint erorile care nu au 0 frecventa regulata . de aparitie ::;i pot lua 0 marimevariabila fax-asa se poata determina nici timpul de aparitie si nici mardmea erorii de prelucrare. Aceste erori apar in urma acp.lIDiiunui nummmare de factori termologici indeperrlenti ::;i nu se supun \.U1Or legi de variatie evidente. ca exemplude erori intimplatoare se .. pot mentionaerorile de prelucrare produse de deformatiile elastice ale elementelor sistemului tehnologic sub actdunea variabila a fortelor de aschi.ere, erorile de asezare ale semifa~ bricatelor in dispozitiv, etc. 1.2 ER(R[
rm DE l?REI1XlWm PRaXlSE DE UZURA MASrnI- UNELTE SI A OCl"JLEfLR 1\SCHIE'l'OARE
Prin dimensiunea nominale sa in,alcge diametrul suprafe~ei examinata sau dimensiunea dintre suprafe~ele care formeaz~ elementul simatric examinat. Dac a dimens iunea nominalll nu este indicaU, atunci t ot er ent a sa determine dupa elementul care are dimesiunea cca mai mare. 1.7 Pr ec iz ia econoltric;;de for",;;l'i poz
ij;
Tobelul
ie
1.2.1 Uzura~inilor-unelte Uzurama::;inilor-unelte, care :influenteaza precizia de prelucrare, se refera la lagarele arl::orelui principal, la suprafe1,:ele de ghidare, la angrena je i sanii. Uz'uraacestor componente principale ale masini.Ior-unel.teproduce: - abaterea de la reCtilWtate ~i de la paralelism a suprafetelor de ghidare'ale ~inilor-uneltei - abaterea de la paralelism dintre suprarata de ghidare i axa arborelui principal; . - bataia radiala l?i axiala a arborelui principal al Ina!?i'" nii-unelte. . . Uzuraghidajelor masdni.Icr-unal.te are cea mai importanta influenta asupra preciziei dimensionale 9i de forma a pieselor ce se prelucreaza.ca unnare a neunifomtap.i acestei uzuri dea lungul ghidajelor rezutta 0 eroare dimensdonal.a l?i de forma,'
2 Pico~. \,'01. 1 .._ ... ~._. ..~ ._..... ..__ __ j~.7 __ ... .__ .__ ..
Hn~in,,-unealtll Strunguri cu in~ltia~a vlrfurilor pin~ l" ~O mo, Oval itate: 0,01
Abater i , mill Conicitbte pe lungimea de 300 mm: 0,02 Convexitate supraf. plane frontale: 0,02
Ha~ini de frezot ori- Neplanitate la finiNeparatelism cu planul 20ntale ~i verticale sare: 0,02 .0,045 pe de baz~: 0,025 ..0,051 lungime de 300 mm 100 mm tungime Ha~ini de rectificat rotund Ovalitate: 0,005 Conicitate: 0,01 ..0,0211000
mm
1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare din pmct de vedere al strucb.n:ii statistice Erorile primare sau elE:lTlentare sint erorile de pralucrare 16
~._ ._... _ ...
._._ .._. __ .
..... ....J
ce vard.aza axial.Prin cunoasteree acestei uzuri se pot deternd.na erorile de pre1ucrare respective.In cazul atzunqul.ui,cu ghidaje combinate,eroarea la diametrul piesei prelucrate D se poate calcu1a folosind re1atia ~toare, (1.1):
f1D= . 2(U8 (3) {cosaUAcos[3+ h [ UAsinp+sinexB uB UCsin (a+p)]
s a n ex+.
UB
Us
(1.1) in care (fig. 1.1): u"', UB sfnt uzurile ghidaJului prismatic; llc este uzura ghidajului plan; h, B,a :;:i f3 sint date1e constructive ale st::run:Jului. Considerirrl.Ul'XJhiurile a :;:i /3 ca variabile1e ecuatiei (1.1)!ili rezol viJrl . sistemul de ecuatii (ID)' 11 = 0 si (ID)' = 0, ~ ce s-a notat h;i3 = n, se ob?ne solup.a . opt.iJM: cx=1J= arctg(ljn)
Fig. 1.1 Eroarea de prelucrare determinatl de uzur a 'ghidajelor.
rea consumului de energie de aschiere, Pentru stabilirea ccncreta a momentuluiin care scula nu mai peace fi consideraM corespunaatcare , din cauza stiirli sale de uzura, se folosesc in modconventional valori bine stabilite ale marimii fatetei de uzura de pe suprafata de asezare , precum ;;i ale craterului de pe suprafata, de degajare. In tab. 1.6 . 1.12 sint.prezentate uzurile maxime admisibile pentru diferite scule a:;:chietoare.
Tabelul 1.8 Tipul cu;itulul Strunjire longitudinall Strunj ire planA Strunjire Interioar! T!iere,retezare Uzura cu~itelor de strung Haterlel de prelucrat O~el,fonU maleabill FonU cenus ie Heterlalul cu~itului O~el rapid Al iaj dur O~el rapid Aliaj dur O~el rapid Aliaj dur Al iaj dur O~el rapid Aliaj dur O~el rapid Alia] dur O~el repid Aliaj dur Uzura [mml ,la: Degro~8re
1...... 0,7 ........ 2......... 1...... 1....... 0,6 ......... 0,7 .... 1......... 0,6.: ...... 1,5 ....... 1,5 1,0 3 1,5 1,5 0,8 1 1,5 0,8 2,0 1,0 0,8 0,7
Finisare
0,6 ...... 0,7 0,6 .. 0,7 1,0 ...... 0,6 .... 0,6 ... 0,2 ..... 0,3 ..... 1,5 0,7 0,7 0,3 0,4
.J:::
.~"
'L~
~__
lb'~
O~el font! lIIaleabill Fonta,cenu;Jie O;el,font! maleabi II Font! cenus ie
...,
_. r
(1.2)
CUj:ite disc ~i prislI\atice
0,7 .......
0,7 ....... 0,6 .......
0,2 ... 0,3 ' 0,2 ..... 0,3
O~el
Da~ se consddera ea n are vaforf user ~ratmitare, rezulU ea a lli f3 sint cuprinse in intervalul 400 500, cirrl valoarea erorli de prelucrare este mi.niJn.1. 1.2.2 Uzura sculelor ~ La prelucrarea pe ma:;;ini-unelte reqlate la dimensiune in ve:ierea ~ii autanate a. d:imensiunilor, uzura scule1or, a:;:chietoare este factorul principal in determinarea aparitiei erorilor sistematice ale d:imensiunilor :;;i fomei suprafe~ prelucrate. Uzura scule10r a:;:chietoare influen~~ procesul de prelucrare in urnidtoarele direct:ii: - inr~utateste precizia de pre1ucrare; - se obtin ru:1ozi~ti mari ale suprafetei prelucrate; - aparvibrap,i cu efecte nefavorabile asupra sistemului tehnologic; - creste nive1ul de solicitare mecani~ a elementelor 'CXllTqXlIlente ale sistemului tehnologic,con:iuciIrl la spOri-
Tabelul 1.9 Uzura frezelor Tipul frezei Cil indr Icll Frontalji Hatorilll de prelucrat O~el FonU O~el Font! ~el,fonU Font! Font! O~el, fonU O~el Font! O~el rapid O~el rapid Aliaj dur Haterlalul scule\ O~al rllpld O~el rapid Uzura [l1Im)
0,3 ............ 0,3 ............. 0,8 ............. 1,0 ............. 0,2 ............. 0,3 ............ 0,3, ............. 0,2 ......... 0,7 1,0 ........... .....
0,4 0,6 1,0 1,5 0,3 ~ 0,4
,..
Cu coadl
Disc cu 3 tai~uri Tliere,retezare Profilat, detalonat Frontalll
-0,4
0,3 , 1,0 1,5
18
19
1.2.3 Diagramauzurii sculelor ascnietoare, Relap.ile de calcul al uzurii pentzu diferite procedee de pre1ucrare. Uzura sculelor aschi.etoare pe di.rect.i.anormal.ala suprafata de pre'lucrat; influenteaz~ direct d:i.mensiunea ce urmeazas~ se o~ la piesa prelucrati :;;i este denumiti uzura d:i.mensional~ u,care este legati de uzura pe suprafata de asezare h prin urmatoarea relatie :
,-Tabelul Diametrul burghiului mm 6 1.10 Uzura burghielor de prelucrst H6rimea Diametrul uzur i i burgh;ului mill IMI .' 0,2 0,3 0,4 0,3 0,4 15 .20 Haterialul prelucrat de Harimea uzurii mm 0,5 0,6 0,8 O,b 0,70,8 0,7 0,8 1,0 Haterialul
in care ex este unghiul de a~ezare. Relatia (1.3) introduce erori de calcul ce pot ajunge pina la 40%.Diagramauzur.i.Lu in funct i.e de drumulparcurs de virful sculei aschi.et.oare (fig.1. 2) varf.aza cu condi.t i.i.Leconcrete de Lucru ,
t dimeas icna!
UZU((]
:':
I
I
u: ;'
---'~1-- I , !
I
~a
-.-<:-
~:::u.
f dE' ,-,
Aliaj neferos Font~ conu~ie, bronz O~el, font~ maleabil! Al i a ] neforos Fonta cenu~ie, bronz O~el, font~ malesb;l! Al ;a j neferos' Font! cenu~ie, bronz O~el, font! meleeb;l!
Aliaj neferos font! cenu~ie, bronz O~el, font! ~aleabil4 AliBj neferos Font! cenu~;e~ bronz O~el, fonta ~sleebil! Alillj neferos Fonta cenu~;e, bronz O~el, fontA msleabil~
::3[ ,I
o
I ---'"T'
~n
Diagramelede uzura a sculelor pun in evidenta urmatoarele caracteristici ale fenomenului: - procesul de uzura nu are o variatie liniara; - procesul de uzur~ se desf'asoara in trei perioade. Perioadele de uzur~ sint: - pe l\.ln:fiJnea drumului de
--'-----_.
=:':':. ----"-Ji :~~

- ---uzurii sculelor
c;; ch/er{'
b ... 10
20 25
Fig.1.2 Diagrama
O,b
0,4 0,5 0,7 25 ..30
10 .. 15
Tabelul Diametrul l!rgitoarelor 'mill -
1.11
Uzura
lerg;toerelor
(in lungul fe~ei de a~zare) L6rgitoare de preluc-ret O~el, font! Maleabit! Fonta cenu~ie din aliaj dur
LArgitoare
din ot e t r'spid Haterialul
aschi.ere L, este perioada uzurii :inltiale ui; pe lungimea drumului de aschi.er'e Ln este perioada uzurii normale un; perioada ultima este denumiti :;:i perioada uzurii rapide sau catastrofale. Uzura cli.mensionala pe perioada de durabilitate a sculei-, dupa' ascrri.area unei l~imi L=Li+Ln,este data de relatia: u=u-+u
1
O.el,
fontA meleabiUI
Font! cenu~ie
)
-0,3 0,3 0,4 0,4 0,4
o(---) ~OOO
(f..an )
(1.4)
L -
Harimea uzurii, mm 10 .. 15 16 ...20 21 ...25 26 . 30 31 .. 40 4' 50 0,7 0,9 1,0 1,3 1,4 0,6 0,8 0,9 1,0
0,3 0,3 0,4 0,4 0,4
uncle: ~ = 1000(u,jL) J.Il\/km este uzura relativa; drumul.ui, de aschi.ere , in metri.
Lunqimea
',2
Relatia (1.4) se mai poate prezenta sub forma:

u=u 1-+u
0 1t dl --lOG S
Tabelul Denumirea Tarod
1.12
Uzure sculelor
de filetat
(pe fBJ:e de B;I8Zare) H~rime8 uzurii, mm 0,' ..0,3 0,1 ...0,3 0,1. ..0,5 0,3 ..0,5
[J.Il\)
(1.5)
scula;
Haterialul
de prelucrllt
Otal Fontli cenu~ie 0~8l ~ filetat Otel
Filiere rotunda Freze pieptene
uncle: 1 este Lunqdrnea suprafetei strunjite, in nun; s - avansuf, in mm/rot; d - cliametrul piesei,in nun. Relatiile(1.4) ~i (1.5) se utilizeaza cind L> 1000 m.In cazul cind L<1000 m se recomanda relatia (1.6):
u=i u s+uiLi.)
u=htgex 20
-<'
(1.3)
L J:1
[J.Il\)
(1.6)
21
...
la frezarea Cl} freze frontale sau cap de frezare,la prelucrarca de finisare, uzura pe fata de asezare a dini;ilor se deterrr~na cu relatia:
1(
F
U =
uj +
Uo
[tan]
lOb S
(1.12)
0 1
Sd Z
lfl
u. + Uo
1
[j.llu] lob 360
(1. 7)
in care 0 este di.ernetzul, frezei frontaJ.e, in nun; 1 - lungimea de frezare, in nun; Sd .,.. avansul pe dinte, in nun; z - nllInArul de clinti ai frezei; ~ -. unghiul de contact cu piesa l?i care se detennina astfel:
If
B
.'
in care F estie supratata rabotata, in rnm2; s -avansul de lucru, in mm/c.d. la rectificare'i uzura pe raza a discului abraziv se poate determina cu aproximatf,a, pe baza voltnnUluide metal in:lepartat de pe supratata piesei care se prelucreaza. S-a detenninat experimental cl volurnulde material abraziv consumat intre doua ascut.i.rf,ale discului de rectificat este de 20 ori mai, mare deci t volumulde metal indepartat in aceeasd,periOCll:M. de timp. Pe aceasta baza, se poate scrie:
I I
F~n
sm(-)
2
U=
[tan] 20 Fad
(1.13)
(1.8 )
unde B este latimea suprafetei ce se prelucreaza. la frezarea cu freze cilirrlrice uzura se calculeaza cu aceea~i relutie (1.7), cu deosebirea ea unghiul '1' se cal.cul.eaza in acest caz astfel: cos in care teste
la
'l' =
in care F este supratata care se rectificl, in rnm2;~- adaosul de prelucrare care se indeparteaza de pe piesa,l.n nun;n - manaru1 de piese din lot ; Fad - suprafata aschietoare a discu1ui de rectificare, in nun2. , Valorile medii ale uzurii initiale I?i relative la stnmjirea de finisare( obpnute pe cale experimentala, sint date in, tabelul 1.13. '
1.2.4. Uzura in funct:ie de parametrii de a:p-tj ere
1 - (2tjD) ,
(1.9)
adincimea de ~chiere in nun. se calcuRelatia de calcu1 pentru uzura sculei aschi.et.oare, determinata din studiul diagramei de variatie a uzurii in raport cu drumulde ~ere, nu oorrtdna0 dependenta explicita a uzurii fata de factorii ei detierminarrtd, .dintze Care se pot ment.Lcna in primul rind materialele utilizate pentru prelucrare, l?cu1aalichietoare i?i regimurile de aschi.ere, De aceea, cercetarile experimentale efectuate au dus, d6:?i partial ( la obirmereaunor relatii de calcul al uzurii in functie de parametr~ mentionati. Astfel, V.I.Komissarov propune urmatoare1ere1atii pentru stnmjirea :interioara a fontei cenu~ii, HE = 160, folosirrl cutite cu pl~cute VK6:
U o
frezarea cu capete de frezat, uzura relativa 18&Za cu relatia:

Un = (1
100'360
1f
Dcf If
uol
[j.anJ
(1.10)
in care Dcf este diame~ capului de frezat in nuni'l'-unghiul de contact al dirrte.lui, frezei cu piesa care se prelucreaza,in grade;uOl- uzura relativa la pre1ucrarea eceforasd, rnateriale, msa prin strunjire.
= 0,198
v,,02s
Sn
0,79
0,7
(1.14) (1.15)
Cind Dc~ > B uzura relativa se calculeaza cu relatia:

100
Un
Cu
"
tP kcr ky,kr'
Uo =
la rabotare relatia:
r
(1
+ B
)Uol
(J.an]
(1.11) determina cu
uzura climensionala a sculei se
in care Cui' m, n, p sint coefici~ti I?i exponent.i,care caracterizeaza calitatea materialului prelucrat I?i a materialului sculei ka' kr.' k, - coeficienti care tin seamade un:.;rhiul de asezare ( lln3'hiul de degajare I?i de raza de rotunjire a virfului cutitului. Tot in baza cercetarilor experimentale,D.D.Medvedev a sta-
22
23
Tabetut 1.1'; V,,(orHe lledii ote uzu";i ini~i lo ~i

f j n i sur e
re l at, ive
la prolucrarea dB
_.
Meteda de Hater L~!,ulde Meteriatut scute; e~ehieto~re preluerar" pretucrat

Ot.el;~,t. ;'Jt r tratat !:crw'i~ Rm=1100 N/mm
,---.-~
Regimut de a~ehiere
v,
~--~.""
m/min t, mm 100 150

2
s,
(MPa)
T151:6 T30K4
Uzura Uzure initialli r et , mm/rot Ui, pm pm/Km 13 10 0,3 0,3 6 7
bilit ca la prelucrarile de finisare la stnmjire cu t = 0,4 1,3 mm;5 = 0,07 0,26 mm/rot; v = 37 250 m/min,folosindu-se placute din cartxrrd, metalice, uzura relativa a sculei poate fi calculata. cu u.rmatoarea relatie: '
:Ku
uo
Yu
s v
Zu
Cu t
x,
Ky KRm
[pm]
(1.16)
I'
2 2
4 2
Otel aliat 21 T60(6 Rm= 920 H/mm nOK4 (HPe) T15K6 VK3 T15K10 Vt::4 V(9 Vt::l1 Strunjire
ext~rioarA de f in isaFontil
135
0,5
0,21
5 6
6
10 10 90 90 120 240
1.6~ ..
3,5 8,5 9,5 12 30 65 140 8,5 13 19 2,5

3,5
Valorile coeficientilor Cu ~i ale, coeficientilor :Ku' Yu' sint date in tabelul 1.14, iar cele ale coeficientilor KS,Ky, KRm in tabelul 1.15. studiile teoretice ~i exper:i.mentale expuse in lucrarea lui C. Buzatu au avutca rezul tat determ:i.narea unor expresii de calcul mai ample decit cele anterior prezentate, privind uzura radiala a cutitului de strung, avind. ea variabile indeperrlente v, t, s si T. ' '
ZU
conu;J.le
HB=187
re
VK4 VK8 VK3
0,5
0,2
3 6
5
4 6
(1
- e_kT{[
(k1 s + b1)V2 + (k2 5 + b2)v

S -t-
+ k35 + b3]t [loo]
+ (k45 + (1.17)
Fontll"liDtA VK4 f![l=230 ' VK8 VK3

ToOKb c)~"l 1.5
T3UKCofl
0,5
0,1
+ b.,> v2 + (ks s + bs) v ~ (k6
b6)
25
0,3
0, , 3 4
11 Z,5 3 2,8 20 -0,5 12 13 18 35 16 12 9 65 0,5 0,7 0,75 0,76 1,0. ,0005 0,001 u u
=
undo: k , k1, k2, k3, k4' ]cs' kb, b1, b2, b3, b4, bs, bb sint coo-
GOST 1050-80 T30KCe ... 485 T15K6T ---. -.'~"-~--..-~ --------,-- -~ O~el 35 Pl~cu~amineralo- 200 GOST 1050-80ceramicli1H-332 O~elCr-Hi-Mo Placuta minerelo' eeramiellTI1-332 Font;;e"nu~ie Fe 18-36 GOST 1412 Vt::8 200 100 120 140 105 105 105
80 60
4 5 1,0 1,0 0,48 0,48
t"
4 5 6 20 10 10 10 2 1 3 3 3
ce se detennina experimental, in ftmctie de parametrii T , precum ~i de conditii1e concrete de aschi.ero , s-au determinat uzurile radiale ale cutitelor de strung in u.rmatoarele situatii: ' - la strunjirea fara racire a ote1ului 13CrNi30, cu cil\:it arrnat cu placu-t;a P20 fixata. mecanic: u
ficienti v, s,
k !;
V
= (1 - e-O,1530T ){[(0/058
- 241,852 + 2,2713)v
l
i
0,5 0,3 0,3 0,3 0,5
0,1 0,17 0,17 ' 0,17 0,18
5+ 0,0198)~ + ('7,728 si - 2,555)v2 s + 191,378]t +(0,0265 s + 0,0136)v -(3,1545 5 + + 155,10125+ 79/3895) [~] (1.18) a otelului 13CrNi30 cu cutit
~ ~
f~
~ ~ ~ t ~ { V
V
Vt::3 Strunjire Fonta en itll Vt::2 inter ioadi HB=375-400 fin3 TH-332placuta mineralo'eeramica Strunjire
exterioara
la 5trunjirea far-a racire din otel rapid Rp2:
Otel 40 GOST 1050-80 Otel 45 GOST 1050-80
F 4260
de finisare
(1 - e-O,2407T) {[ (0,0075 s + O,074)v2 + 114,308 5 + 114,3064] t + (0,002 - 1,0729)v + 1,8425 s + 52,7289) la strunjirea fm-a racire tit cu placu-t;a P20: ' a
- (1,9915 s +.1,1062)v+ 2 5 + 0,0047)v + (0,498 s [pm] (1.19)
\;
r
TH-332
100 200 300 400
0,5
0,2
materd.alului, '
0L60 cu -un cu-
r
;:'
~;.
~
if F: ~: :
f.
Strunjire exterioara finll
At i aje
neferoase
oiemant
= (1 - eO,2091r) {[ (-0,0625 s + 0,0208)v2 + (9,2135 5 - 3,071)v2 _ 331,6955 s + 215,397]t + (0,0582 s - 0,0069)V + (-8,7222 s+ + 1,1547)v +360',3607 5 - 76,9872 ) [pm] (1.20)
~ ~t:,
t ~x
fM
~,J
24
25
~;
J ebelut
. -------_.-,-..
Hat.flulul
do
~"'~'"
1.14 Cooficien):ii pantru calcutul uzur i i rotative n cut itutu] do !ltrullg co depind do .atcrialul do prclucrat ~j do .otoriolul sculei
=(1
- e"O,241ttT
) {[
(-0,0425
0,0154)V
(7,44
s -
J,0198)V5+ (1.23)
pr&lucrat Hat~rialul sculei
---
---------*.-~-.~----Ot<:l35Mn16 Otel 10TiNICr180 Aliaj de titan Alaml!
O~ol H6=160-240
Cu 0,515
._'~"_'w.~" _.,._ ".~.
Xu
Yu
~~,~.'
LU
_ 229,75595 s + 191,8305)t
+ O,1861)V +154,9962
+(0,019 + 1,0942 )
5 + O,0008)~
+(-3,7747
1'10(T15Kb)
~ ....
0,022
~,~~,
..... --,,~,.. ',"
0,0~9 ~~.
0,35
...~" ".".~" ...~, ..

....
,--.-~ ..
[J.ll1\]
0,616 0,69 K40(VK8) 0,88

0,34
0,025 0,031 0,036 0,018
0,033 0,06 0,056 0,04
0,59 0,71 0,72 0,38 Rezultatele CJbtinute (1.18 1.23) la diferite T sint trecute in tabelele prin aplicarea expresiilor valori ale .parametrilor 1.16 1.21. de calcul v, t, s ~i
l'
pantru calculul u;turiirelative a cu):itului do strung Tabolul 1,15 Coeficion):ii ce depind do geoaetria ~i rezistonJ:o sculei a~ietoare. Materialul seulei Coef ic ien]; ii Valosrea eoeficientuluiKs Unghiul de atae,
K
cu~itului do strung a. t cu pUicuie Tabelul 1.16 Valoril"o uzurli r!>dial PlO, fixato ~anic, la strunjirea o~olului 13CrHi3O Avsnsul s, mm/rot 0,5 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 51 57 64 70 64 UzUra redlalA la T=40 Mln,in pm Adineim~a de a~chiaro t, mm 1 107 114 120 126 139 1;5
11.4 .
P30<TSK10) 1,54 30 2 550 0,75 m 45 1,7 650 1,0
P10(T15K6) 1,0 60 1,0 750 1,25
P10.4(T30K4)
Viteza v,
0,72 90 3,2 850 1,57
m/min
2 220 227 233 239 252
2,5 277 283

290
Valoarea eoeficientului ky Rezistent-ala ru~ere a ot.alului a~chiat Rm, N/mm Valoarea coeficientuluifoR
50
170 177 183 195
229 308
la strrunjdzea fax-a lichid cu un cut-it din otel rapid u =(1
deracire Rp2:
a rnaterialului
0L60 100
- e-O,2197 T){[ (-D,02 5 + O(0106)v2
0,1 0,2 0,3 0,4 O,b
63 71 79 87 103
128 133 139 144 155
192 195 198 201 207
256 257 258 259 261
321 319 317 316 312
+ (2,962 5 - 0,004)v2
5 - l(8246)v + (-2,488
- 98,737 - O(1185)v
+ 131,9118]t + 126,3827
(0,016 14,2178)
s 150
s +
(1.21) OIC45
0,1 0,2 0,3 0,4 0,6
180 188 197 205 222
287 276 266 255 233
395 305 334 304 342
502 453
403
353 254
610 541 472 403 265
- la stnmjirea cu un cutit u =(1
far-a lichid de raci.re a materialului cu placuta P20, fi.xata mecanic:
- e-O,1977 T){[(...,O,0385
s
+
+ O(0158)v2 (0,0257
(6,555 2
s +
2(5962)v200 (-4,375 +
269,9235 + O,0256)v
s ~
194,5158]t
s
[pm]
+ 0,0011)v
0,1 0,2 0,3 0,4

O,b
413 420 428 430 451
598 555 512 467
784 bOO 590
969 824
b79
1154 959
. -
+ 237,7897
s-
30,42},
(1.22) a materialului OIC45
- la stnmjirea far-a lichid de raci.re cu \ID cut-it din otel. rapid Rp2:
26
27
{i~_~.
Tebolul 1.17 Valorile uzurii radiale a cutitului do strung din otel r~id Rp2, la strunjirea o~8lului 13CrHi30
Tabelul 1.19 Valorile uzurii radiale a cu~itului de strung din otel rapid Rp2,la strunjirea o~elului Ol 60 Viteza v , Avansul s, mm/rot 0,5 Uzura radial! la T=4O min,in pm Adincimea de a~chi8ra t, ~m 1 79 83 87 91 99 b2 66 70 74 82 57 61 b4 68 75 1,5 112 120 120 124 133 90 94 99 104 108 85 88 92 95 102 2 146 150 154, 158 166 188 123 128 133 143 113 ' 116 119 122 129 2,5 179 183 187 191 200 146 151 157 163 174 140 143 146 ,149 156
,,--~-Vitoza v, m/min
~,~,"--
Avansul
s,
Uzura radial~ la T=40 min,in pm Adincimea de a~chiere t, mm 0,5

1
m/min
mm/rot
1,5 134 141 149 156 167 112 115 119 123 130 111 112 114 116 119
2 175 184 193 201 219 147 153 157 161 169 149 150 151 153 155
2,5 215 226 236 247 268 165 190 194 199 207 187 188 169 '90 191
50
0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6
53 57 61 65 73 38 41 44 47 53 34 37 39 42 47
94 99 105 110 121 75 78 82 65 91 72 74
j'
50
0,' 0,2 0,3 0,4 O,b 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0',2 0,3 0,4 0,6
45 49 53 58 66 34 37 41 45 52 30 33 37 41 48
75
75
100
100
rr
,-,
79 83
Tabelul 1.20
Velorile uzurii radiale a cutitelor do strung ar.ate cu pl5cut~ PlO, , ixato lII<!o/Jl\io, In IItrunJlroll otetutul OtC 45
s,
Vitez8
v,
Avaosul
Uzura radiala la T=40 min,in,pm Adincimea de a~chiere t, mm 0,5, 1 82 87 91 96 105 82 66 93 99 111 159 160 161 162 164 315 305 294 263 1,5 133 135 138 140 140 128 134 140 146 152 , 232 225 218 211 197 444 408 313 2 182 183 164 185 18b 175 181 187 193 204 ' 305 290 276 261 232 573 512 451 2,5 233 232 230 229 200 221 227 233 239 251 378 355 333 311 2b7 702 b10
Tabelul 1.16 Volorile uzurii radiale 0 cu~itului do strung ar.at cu pl5cu~e PlO, fixate aecanic, la strunjirea o~elului 0160
m/min
mm/rot
t.
50 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 O,b
Viteza v, m/min
Avansul s, mm/rot
Uzura radieta la T=40 min', in pm Adincimea de a~chiere t, mm
a,s
50 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 26 32 37 43 54 33 38 43 ' 49 59 140 185 230 275 367
1 82 86 90 94 103 89 93 96 100 107 306 '302 297 293
1,5 138 141 144 '147 153 146 147 149 151 154 474 420
3bb
2 193 195 196 198 201 138 141 144 147 153 146 147 149 151 154
2,5 248 249 250 251 252 258 257 255 253 249 807 954 100
32 39 45 51 b4 35 41 47 53 65 87 95 104 112 129 187 201 215 229 258
150
100
,200
200
"
28
29
I
Tabelul 1.21 Volorilo uzurii radialo a cu~itului do strung din o~el rapid Rp2,la strunjiroa o~olului OLC 45
Vitofo v,
A"ensul s, IIlm/rot 0,5 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 51 54 58 61 67 39 41 44 46 5.1 35 36 37 38 41
UzurB rediolA la AdincimoB 1 93 98 103 106 118 69 76 63 90 104 61 67 73 78 90
T=40
min,ln ~m mm
Tabelul 1.22 Coeficion~ii medii do corec~ie Cu(r) ai uzurii radiale a cutitului do strung din otol rapid Rpl, functie de valorile corospunz~toore ale aatorialului OLC 45 la care Cu(r)=1 la strunjireo de finisare s < 0,2 --'rot, t<1
v, m/min
m/min
do 8~chi re t,
Rezisten~a la rupero a materialului prelucrat Rm,daN/mm2 40 50 0.655 0,835 0,620 60 70 1 1 1 60 1.055 1,054 1,054 90 1.088 1.082 1,074 100 1,122 1,109 1,104 110 1,155 1,110 1,111 120
1,160
1,5 134 141 148 154 166 100 111 122 134 156 66 96 108 118 138
2 176 164 193 201 218 130 146 162

1n
2,5 217 227 236 246 269 161 161 161 221 262 140 159 178 197 235 50 75 100
0,777 0,753 0,746
50
--0,931 --0,910
0.933
1,123 1,119
75
209 114 129 143 158 167
Tabelul 1.23 Coeficientii ~ii de corec~io C (r) ai uzurii radiale a cutitului de strung IIr.at Cl.! pllk:u~1 P20, ~n funer.io de valorilo core:spunz~t08ro alo aaterialului OlC 45 la care C (r)=1 la strunjirea de finisare $ < 0,2 ";rot,t<1 u
v, m/mi~
100
Rezistenf.a larupere a lIIotorialuluipreluorat Rm,daN/mli 40 50 0,943 0,900 0,937 0,952 0,971 60 0,977 0,950 0,968 0,975 0,980 70 1 1 1 1 1 60 1,079 1,050 1,040 1,097 1,087 90 1,181 1,125 1,229 1,260 1,315 100 1,295 1,250 1,406 1,585 1,765 110 1,431 1,375 1,583 1,073 1,5~ 120 1,590 1,525
1,nO
i
EKtirrlerea utilizarU relatiilor (1.18 ... 1.23) in cazul altor aliaje feroase, care diferc1 de cele folosite in timpul e.xperientelor (OIC 45, OL50, 13CrNi30)prin rezistenta lor la rupere, l5v se face prin coeficienti de corectde , Coef~cien"t-iide corectde pentru calculul uzurii radiale a cuti telor din otel rapid JS,2 sau annate cu placute P20 se obt:in pentru diferite re:Jimuri de aschiere .daca se cunoasce duritatea sau rezistenta la rupere a materialului de prelucrat. ~ta intre duritate ~i rezisten"ta la rupere 1\, in claN/mm, este data de relatia: .
HB=C 1Rm
e1
50 75 100
0,931 0,875 0,916 0,939

0,960
rh
150 200
1,439 1,100
in care pentru .ate! carbon cu C< 0,6%, Cl ==2,19,iar el =1,061, iar pentru otelurile aliate :;;i ce1e de constructli cu C > 0,6%, C1 == 3,093 ~i e1 = 0,984. Valorile coeficientilor de ccrectae pentru stnmjirea de finisare sint prezentate in tabelele 1. 22 ~i 1.23, iar pentru strunjdrea de deqrosare in tabelele 1.24 :;;i 1.25. 1.3 EBCRI DE ~ PRaXJSE DE DEFmMATIIIE EI:ASTICE ArE SISTEHlUJI TEIiNOILGIC 1.3.1
tI
~
Tabelul 1.24 Coefici.ntii ~ii do eerect ie C (r) ai uzurii radialo a cutitului de strung din otel 1Ip2, in functVe de valOC'He corespulzatoare ale aaterialului OlC 45 la care Cu(T)=1 la strunjiroa de degro~are s < 0,2 aa/rot,t<1 v, m/min Rezistenta la rupere a ~atariatului prelucrat Rm,daN/mm2 40 50 75 0,702 1,724 0,718 50 0,609 0,811 0,120
60
70 1 1 1
60 1.083 1,072 1,093
90 1.160 1.130 1,156
100 1,190 1,173 1,203
110 1,238 1,217 1,218
120 1,261 1,231 1,234
0,904 0,905 0,906
~ !
'--.
100
NOtiuni generale
Sistemul tehnologic al ~inii-tmelte are 0 structura elastica, sub actdunea fortelor generate de procesele de lucru.
r,
n I!
l'
~~\ t
30
Deformatia elastica a sistemului tehnologic provoaca abateri de UI. pozitia reciproca a piesei ~i sculei :;1i<kept urmare apari"t-ia unei, erori de prelucrare. Detenninarea erorilor de prelucrare cauzate de deforma"t-iile elastice comportc1 definirea unor notiuni c.<'.J:acteristice de calcul ,' Rigiditatea sistemului tehnologic Rsist reprezintit ea31
-~-...:..<
Tobolul 1.25 Coofici'ln~ii
ooedii d" cor ecj ie C (T) ili uzur i i r"diut" 1\ cut i t.ut o ! do r.t.rUf\\IIII~"l CIJ "tr":;U\1l t'(!O, Itll f\Jnc~I" ,..., vnl,uril" I.:OIO"I'UIIZ;; toare ale lIol,eriulului OlC 45 In care Cu(r)=1la st.ruo j ir-ea de degro~ar" s > 0,2 ~/rot, t>1 IOq
undo ;Y'I Yp; Yd; Y"III .fiirrl ,deformatiile elastice sei, dis1?Ozitivulu~ :;;i lna.:;;inii-unelte. Relatia (1.26) se mai poate scrie:
; O
ale sculei, pie-
Fy
"----~--'-'''''I~-------
" m/min 1' Rezistunta
.
In Cl/pOco a materialului prulucrat
-"'""""~ ------,
ROI,daN/lllm~
F'y
_ Rsc
+ -~
F'y
~ Fy
Rd
+ _
Fy
-r-
(1.28)
Rsist
~u
40
1
50
60
70 1 1 1 1 1
80 1,062 1,052 1,096 1,092 1,108
90 1,145 1,131 1,282 1,230 1,275
100 1,229 1,210 1,269 1,430 1,585
110
120
sau:
1 Rsist
50 75 100 150 200
0,885 0,906 0,947 0,868 0,894 0,921 0,884 0,913 0,961 0,861 0,892 0,938 0,840 0,871 0,915
1,333 1,479 1,332 1,473 1,365 1,519 1,676 2,076 1,975 2,623
1
~u
+
Rsc ~
+ -+
Rd
de unde:
Wsist
= Wsc
Wp
Wd
Wmu'
(1.29)
pacitatea acestuia de a se opune deformatiilor elastioe sUb actiunea fortelor din procesul de lucru. Rigiditatea poate fi statica R t sau d:i.namica Rd dupa earacterul static sau dinamic al fortei: Fy Rst =[claN/mm],
l
unde: Rsc; l\;Rd; ~u; Wsc; Wp: Wd; Wmu sint rigidita'tile respectiv flexib~litatea sculei, piesei, dispozitivului :;;i ~iniiunelte. .. Pe baza diagramei de rigiditate(figura 1.3) se pot defini: . - rigiditatea instantanee: Fy
F.
in care: Rst este rigiditatea stat.ica, in claN/mm; Fy - forta in directi-a Y in claN;Y - deformat.La , in mm. ComponenteleF F cu deformatllle x Y z, pe directiile corespmzatcxll-e, \,or zdeterminarigidita1;i1e:
I I IF, I
I
\
FH1
' [cnNJ
M1
Ri =
tgotl;
(1. 30 )
M,
medie: tgcx.n; . (1. 31)
rigiditatea Fy
,M
R.ned = _.
Fx Rx
1\=
Fy Rz
Y
=
Fz
z
(1.24)
o W este mariIneaintate a sistemului
YH Ym
tehnologic
YlmmJ
Gradul de ce:iare sau de flexibilitate versa rigiditatii:
Fig 1.3Oiagrama de rigidi-
Y
Wy
[mm/daN] Fy
(1. 25)
1\
:~
Rigidi tatea ,si, flexibili tatea sistenlului tehnologic au ur-matoarele expresii: Fy Ysist (1. 26) mm/claN, Rsist = [daNjmm] ; Wsist Fy Ysist unde; Ysist este deformat.i.aelastica re se poate determina astfel:
Ysist
a sistemului tehnologic,ca(1.27)
.j
Yd
Pentru determinarea erorii de prelucrare cauzata de deformat.Li.Le elastioe ale sistemului tehnologic, se lucreaza cu rigiditatea me::lie. Rigiditatile medii statice ale subansarnblurilor IllCl!?inilor-uneltevar.iaza intre (2 4)107 N/m,la unele ajungirrl pina la 108N/m, iar la mas irri.Leuzate rigiditatea statica eSte sub 107 N/m.. . Rigiditatea dinami.caRd rezulta din caracterul dinamical fortelor de ~chiere !?i se svatueaza practic cu ajutorul 1.IDui coeficient dinamic tlR ~ 1
Rst
Rd =
tlR
(1.32)
'.
Ysc
Yp
+ Ymu'
,I
32
I
j
:1 Pie
(I~.
vol. I
33
Erorile de prelucrare detenninate de deformat.i.i.Ie e1astice ale sistemului tehnologic depirrl de urmatord.L factori: - metoda de prelucrarei - forma semifabricatului; - modulde instaiare a semifabricatului; - caracteristicile fortelor de aschiere,
1.3.2 Deformapj.le el.astice oonsiderind r:igid.:itatea
Rsist
=
1
(-)(1~f
' (1.37)
X 2
-)
1 +( -) ~
X2 (-) 2 L
1
+ Rac
(Irx)2 + 3 ElL
x2
statica a sist.emului tehoologic la prelucrarea pe st:.ruo:J . . Metodade prelucrare: strunjire cu un cutit a semifabricatelor de tip arbore. a. ltoda de instalare a sauifabri.catului in universal cazul cirrl rigiciitatea sernifabricatului estemi~ in raport cu cea a tmiversalului - rigiditatea tmiversalului nu se ia in considerare. Relatia pentzu calculul erorii de pre1ucrare are forma:
Y= .
Pe baza altar consideratii rilor elementelor sistemului expresia:
teoretice (fig. 1.4), sumaerotehnologic se poate calcula cu
!!..y=r-r =F
o
Y
RsisC sin(cx+p-e) +Rscsincx RsiscRsc+C[RsisC' sin (cx+p-e)] +Rscsincx
(1.38)
Fy L3
--
(1.33)
3EI
Cind rigiditatea
YmSK
Ymin
universalului se ia in considerare rezulta:

+ k2) + fk, + 16fsf] -Fy , (1.34) (1.35)
In relatiile (1.35 1.38) s-au f~t notatiile: x - distanta fata de ~ fixa,urxle se aplid forta Fy'; L - l~ semifabricatului; ~ - rigiditatea ~ii mobile; l\t - rigiditatea ~ii fixe, Rsc- rigiditatea subinsamblulw. sculei a!ichietoare; r raza instantanee a suprafetei pre1ucratei r 0 -eaze de reglare a cutitului de prelucrare.
=[fu + fap(l
= ( +
fap)Fy
j
'j'
n
In relatiile (1.33) (1.35) s-au notat: Y - deformatia elastica mmi Fy - componenta fortei de aschiere pe dizectda y, in daN; L -lungimea piesei pi..Mla locul de incastrarei E - mo. dulul de elasticitate, in daN/mm2; I - momentul de inertie, in mm4; fu ,fa ,fk.,fsf - coeficienti de' flexibilitat:,e pentru universal, ar~re principal, coeficient urqhiular de flexibilitate a tmiversalulUi ~i coeficient de flx:ibilitate pentru semifabricat; k - raportul dintre lungimeapiesei ~i l~ea libera a arborelui pdncipal.
III
Fig- 1.4 Scheme deplasirii virfulul sculei de-a lungul aKelor principale de rigiditate
b. Modul de :instal.are a semi fabricatului .. intre virfurile st:r\m]ului ' - sernifabricatul de tip' arbore neted. Relap.a de calcul pentru eroarea de pre1ucrare, ca sumaa erorilor ,elementelor sistemului tehnologic, este: .
Y
= -
Fy
~f
Fy (1 - -) + . L ~
2 2 2 x Fy Fy(L-x) x - + + L2 Rsc 3 ElL
. ,
(1. 36)
Ecuatiile
(1. 39) sint

.
Fy=Cp tX'YSY'Yi
C=CF
FY
to Y SY'Y
x,-l
(1.39)
iar rigiditatea
sistemului telmologic:.
{
34
,.
35
'i,
:!
R;~"
sin
(Rsc)2
2 ~
COS~213(Rsc)2
"2
Tabelul 1.26 Valorllo coeflclentutul k
(1.40)
dID
k
\'1
0,1 0,03 1,1 1,17
0,2 0,06 1,2 1,36
0,3 0,14 1,3 1,55
0,4 0,23 1,4 1,76
0,5 0,32 1,5 1,98
0,6 0,43 1,6 2,21
0,7 0,55 1,7 2,48
0,8 0,69 1,8 2,71
0,9 0,84 1,9 2.98
1,0 1,0 2,0 3,26
Rscv1;
rigiditatile statice ale sculei pe ce1e doua direq:ii "1 !i>i"2; Rsist - rigiditatea sistemului; et -unqhiul dintre di.rect.Lade incarcare !i>i di.rect.i.az; f3 - tmghiul dintre direq:ia deincarcare !i>i direqia de masurare a defonnatiei;
Rscv2 -
dID
e=a r ctiq
[~
:
ll2
.d. Instalarea semifabricatului in universal ~ virful pii}Jll!?ll mobile sau intre virfuri, cu lunet:a mohiHi Eroarea de prefucrare i
Fy Fy
R sC
tgP]
(1.41)
y= 1
Rl
+
Rsc
(1.44)
+ (1- -)2
L X
x2
c. ~-talarea semifabricatului in universal ~i virful papt.t:i:li lllObile Eroarea de pre1ucrare:

Fy x Y=--[l3 El
3
L2
X2(L
:- x)2
+ -+ ~
~m
3 ElL
X(9112 12 Er
61, x +
3
x2)
uncleRl este rigidita:tea 1unetei.

(1.42)
~.--
l\m
+ 411
e. Instalarea semicibrica.tuluiintre virfuri sau in universa! ~i virful ~ll IOObile,cu luneta fixa,la mijlocul lUIJimiisemifabricatului ~ cu l1eglijarea deplasarilor elastioo' ale ~ii fixe ~ JOOb:il~. Eroarea de pre1ucrare se deterrnina cu re1atia:
1
sau in funqie de adincimeade ascruere adoptata tp:

1 y
=
t [1 Pcx3 (1 . X(9112 -61 1
x + x
.
c
'.Rsc
i (1.43)
+1
Y =t P [1 -
x2c
--[ (I-x) 3EIl
3EI
--------)+ 12EI _ + 4113
,
~: t(> este adincimeade reg1are in.:lt3-ala;1:- '1ungimea semi:fabricat:ului; 11 - di.stanta ~~~ fix~ - hmeta; x - distanta. pap~ mobi1~- punct de ap1icare a fortei de ~ere. Metcrla de pre1ucrare: strunjfrea cu mai multe cutite cu semifabricatul intre virfurile strungului. Deformat.Li.Le e1astice 1iniare :;;i ~ulare ale e1emente10r sistemului tehn010gic sirit:
I\m
In re1atiile (1.42) !?i (1.43) s-au f~cut notatille: x-distanta universal - punctul de aplicare a fortei Fy: 1, = 1+L= = l+kL; 1 - 1ungimeasemifabricatului: L - 1~ in oonsofa a arborelui principal; k - coeficient de modificare a 1lll'"qimii .Lcu diametrul D al arborelui principal intr-o lun:.Jime eehiva-' lenta cu diarnetrul d al semifabricatului. Valorile coeficientului k sint trecute in tab. 1.26. 36
1.
Ypf ~f
[F (L - Lr)- F'(L - L'r)]' L 37
(1.46)
"
1
Ypm ==
(F Lr - FI LI r)' L
(1.47)
Poisson;F - m::dululde elasticitate a materialului semifabricatului,Njmm2i{3 - coeficient care depiIrle de raportul ajb astfel: ajb
{3
tg ex
== Ypm - Ypf L
(1.48 )
'f\
2 0,087
unde Y f i Y p'm sint defor.rnatiile elastica ale paPW?ilor fu.:a.~i mobil~t F, F'- rezultantele fortelor de aschi.ere ale cutitelor din caru.::ioare.le longittrli.nal (din fa~) l?i transversal (din spate) ;Lr, Lr 1- distantele de la virful papll.?ii fixe la fortele rezultante F, FI i L - lurqimea semifabricatuluii ex - unghiul dintre axele semifabricatului in pozitie initial~ nedeplasati l?i in pozitie deplasati, datorita defonnatiilor elastice Ypf l?i
Ypm'
0,072
0,0624
; K - este
coeficient ce depiIrle de forma constructiva a carcasei
astfel:
b
1.3.3 Deformap,a.elastica a sisteiuului tehnologic la pre1ucrarea prin rabotare l?i fre.zare
Irulltimea carcasei H=b H=bj2 0,105 0,13 H=bj4 0,115 0,15 H=bjlO
a. PJ.aci i carcase
Instalarea semifabricatului: pe masamasdni.i., Placa drepturqhiulara cu toate laturile incastrate:
{3(l-f.l)Fy bZ Y max
=
1,0 0,09 0,5 . 0,11
0,17
b. SUpraf$ plane ale carcaselor Instalarea longitu:llnal.

(1.49) 1
semifabricatului: pe masa ma:;;iniide
rabotat
E h3
[mm]
Placa drepturqhiulara cu t:oate laturile contur: 0,203 Ymax

=
3
simplu reze.matepe
= tp
[1C 1+ C
(1.52)
Rsf
+
Rso-
Fy bZ- (1 - J1.Z)
4
Eh ,( 1 + 0,462 ex)
(1.50)
Cirrl carcasa are nervuri sau

1 Y= .
pereti
laterali: (1.53)
Cirri carcasa drepturqhiulara de prelucrat are nervuri pe partea inferioara ~i se tine searna~i de rigiditatea peretilor laterali:
F b2y
tp [IC 1+
Rso
Ymax
=K
!
C
F h3
(1.51)
In expresiile de calcul s-au facut urmatoarele notatii: Ymax - deformatia elastica maxima,mm; Fy - forta de-ascrriere,N iIX = bja<l; a, b, h -lurqimea, latimea i grosimea placii, respectiv a- peretelui carcasei ; iron; f.l == 0,3 - coeficientul lui 38
In relatiile (1.52), (1.53) s-au notat: Y - deformatia elastica a sistemului semifabricat-scul~; Rsf' Rso - rigiditatea semifabricatului ~i caruciorului port-sculcl; -
Cf
sy
(HB)n,
(1.54)
Y tp este adincimeade aschiere la reglarea initia1a.
/-1
I ,
?'!
1.3.4
DefODnap..a elastica a sistemului tehnol~c rectificarea rot:unda exterioara piesei intre virfuri:
la
sau dacae y
tgy=F
ex+ f3
(-+-)
'R
1
R
a. Instalarea - rectificare
F
ax
.)n
ap a gaurii:
Y=F ax ('R
1
.)n
+ -).
1 R
(1.58 )
Bp
cu avans lOYXJitu:linaJ.:
'"
X2
Abaterea diametrala
Y=
sau:
Y f
x
L
Fy
X2
(1 - -)
+
l\mL2
t -- + -------Rsd 3EIL
F (L :...X)2
y
Wrd
ID""2(--)
__
[mm]
(1.59)
(1.54)
Rr
Cirri unghiurile
cipale
1
de
inclinare
ale calor doua tailiri
prin(1.60)
difera Wrd
cu
=
2, se ia.:
0,0153(1 - f) Fax
Y =t
[1 -.
x
C(l - -)
L
.,
x~
C --
]
C C X2 (L - X)2
(1.55)
L2
+
~f
-+ l\m
-+ Rsd
+ 1 3ETl eroarea de conicitate
Pe mas.ird. de alezat: . - cind masa imprema cu semifabricatul se deplaseaza longitudinal, rigiditatea semifabricatului i scu1ei (bera de alezat) vardaza numai in sectduni.l.e transversale I producirrt deforma1;ii elastice date de:
- rectificare este:
cu
avans transversal, cx=
1 y=t p [1- -----]

C C
1 sau y =tp[1 +
Rse
+ C(W + W ];(1.61)
sf se)
cx, - cx2
(1.56)
1+ Rsf
In rela1;iile (1.54) (1.55) s-au facut notatiile: y - defomarea elastica a sistemului tehnol~c, nun: tp -adincimea de ~chiere la re:Jlajul ini1;ial, nun; F -fo$ de a:;;chiere, daN; ~ft ~m' R~d- rigidita1;ile paJ?l19ii fixe, pa~ii mobile i?i a ansamblulm aroorelui principal al discului abraziv, daN/nun; x -distanta pa~a fixa-punctul de aplicare a fori;ei de eschiere I mm; L -lungimea semifabricatului;cx11 ~ - inclinarea axei semifabricatului i?i a aroorelui port-disc de rectificat, datorita deforma1;iilor elastice ale papui?ilor foo i mobiM, respectiv ale paPUi?ii port-disc. 1. 3 5 Deformatia elastidi Cl sistonului prelucrarea gaurilor. a. Pe Ina!?ini de gaurit masa Ina!?inii. Unghiul de inclinare a tg y tg(cx +{3) verticale, tehnologlc la
- la prelucrarea cu instalarea pieselor in dispozitive, care gh.ideaza i sustin bara de alezat, inainte i dupa piesa iar rigiditatea dispozitivului este mare, rezulta:
4}{3 _ Wse
3lx2 [rom/daN] (1.62)
48 Er.
sau daca E =2,1'104,
daN/mm2(pentru otel.) 9i I == 0,05 d4
4xJ - 3lx2
H~c
piesei pe
cu instalarea
5*104 d4
[mm/daN]
(1.63)
axei, gaurilor:
=tg cx+ 1 tg {3 =Fal~ 1
tg ex+tg f3 1+tgextgf3
+ --)
Rap
(1.57)
CUrl x
= 1/2
13 13 2'105 d4
41 [mm/claN] (1.64)
Wse =
192EI
40
--.-.----.~ ...
_._barei d8 alezat,inmm. " Pentru a r63'lementa u0.rimeaadmisibila a deforroatiilor eLast.Lee ~i a valorilor coraspunzatoare rigidita?i sistemu1ui tehnolcgie al ma,?inilor-unelte, s-au elaborat norme in aceasta directie, dintre care sedau, in tab. 1.27, eele referitoare la strun.juri.
Tapelul 1.27 Valorilo rigiditlitii stat ice ~i ale deplasarii relativo le ale c06pOODntelor sisteMului tohnologic adIIiaibi-
unde d este diametrul barei de alezare, in mm; Prelucrarea prin a] ezare simulta:naa mai multor g3uri.. lpoteze: - fortele r:adiale se determ:inape baza adincimii de re:Jlare inip-ale (t ); - se neglijeaz~ R deformat.i.ile elastice ale semifabricatului ~i ~itivului; - bara de alezare se consddera grin::1a neteda incastrata la ambelecapete. In cazul prelucr~ii a tisi 'gtiuri simultan ss obt;:i.n relatiils [1.62-1.~4]: , (b+c+d-x)(a+x)2,.
Y1li1 .. ).i'1
'""',""""'".~-.""~~"~~-"
r
I
-----_.Rigiditoteb .,--'--------------Oaplll$orea maximA strungului

Oi"""'trul 116xiIA de
__
ndouisibililin
. ".. ..;-,",""".,,,.~... ,.;~ .~
(3(M'X)1 -(a'"
x}"
~(b+c~c.H{) (a+x)];
6 Ell' (1.62)
(c+d-x)2(a+x)2
--_._ ....
100 125 1bO 200 250 320 :400 500 630 800 1000
\uun) II'~ _.,., ., .,..,",".,. ,;..., ... " P8PU~O f ixll

..
in mm
~.,,:",,'.. t ',' ,;'
111111
por tout itulu i fa~iI de :

".c'", ',,',. ,.',.,
1'('I'~iI Ilpl iOAtll
".\'. ,... ,'II,,....,..:~.~ '.,,,,,
----1750 2000 2000 2000 2150 2350 2750 2850 3100 ,3400, 3700
Piipu~lI mobiLli 1400 1400 1400 15S0 1750 1900 2150 2300 2400 2650 2700
daN
Oornul din arborela principal
Dornul din pinolil 0,05 0,07 0,10 0,13 0,16 0,21 0,27 0,35, 0,47 0,61 0,82
YZf2 =F2
6EI13
(d-x)2(a+x)2
[3(a+b+x)I-3(~~b+x}(x+a)-(c+d-x)(a+x)i
(1.63)
,
Y3F3
FJ
6EIIl
[3 (a+b+c+x) 1-3 (a+b+c+x) (a+x)-(d-x) (a+x)].

(1.64)
70 100 140 200 280 ' 400 560 800 1120 1600' 2240
0,04 0,05 0,07 0,10 0,13 0,17 0,21 0,28 0,36 0,47 0,01,
Eroarea de fonna este data de relap.a: A, f

,
1.3.6 Deformatia'ela.stica' d:incim:ica 'a sist:amJlui tellnologie '

<
2(ymax -
YiJlin)
/",
(1.65)
extreme Y188X i Y~ in se obtin din relat.i.ile I etn:i X = 1 i X ~. In' relapile de calcul (1.53) (1.64) s-eu facut urmatoarele notatii: 0: - unqhiul de inelinare a mesei Jna:ilinii; /3 - un:Jhiul de incl:i.nare'a arb:>relui port sculai Y - un:Jhiul de incl:i.nare a axei gaurii, rad; Fax forta axiclMde gaurire, N, 1\., R~ - rigiditatea mesei,respectiv a arborelui principal, N/rad: ~ - rigiditatea sistemului l:urghiu-arbore principal in di.:rectie radiala,N/mm;E, I -mcx:iulul de elastieitate,N/mm2 i momentul de inertie a secP-unii transversale a l:::r..n:9hiului, mm4; Frd - forta radiala neechilibrata,N; f = 0,5 -raportul dintre fO$ axiala asupra ~ui transversal '~i fO$ de avans;y 1F1- sageata de incovoiere a barei in locul de arrp1asareacutituluit: subactdunea fo~ Fr,ImIi . analog YlF2 i Y3F3ia, d ;..distan~e de :la cut:itele gaurilor 1 i 3 (extremele) la peretii interiori cei mai apropiat:i ai dispozitivului,nun; b, c - distan~e dintre fo~e F, !?i F21' respectiv dintre Fz !?i F31 nun;1 - l~imea barei dintre peretii interiori ai dispozitivului; x - distanta de 'deplasare a CU\:i'tului in t.impul lucrulUi fa~ de pozi\:ia initiala; d -diametrul
(1.62) (1.64)
Valorile
, Caracterul dinarnie al solieitarilor sist~Jlr .llui tehno10gie de~o varia~ie a deformatii1or elastice ,~i a rigiditatii eercetarile intreprinse in aoeasta direct;.ie 'au ajuns la ooncfuzda ea sub actiurieafortelor d:i..riamice de ~chiere, deformatiile elaStice ale sistemu1ui' tehnologic au 0 cr~e ce poate ajunqe pina la 60% comparativ cu aq.iuneastatica cl fo~or. 'Parametrii tehnici 'ai, sistemului tehnologic in cazul soli-' citarilor d.in.amiee sedef:inesc aStfcl.: ' '' Rigiditatea dinamicl:
Rst
,Rd'~ ..
" [N/nun] ; ,
J.i. $ 1. '
(1.66)
J.i.
"
Rigiditatea dinamica se rnai poate defini' ca ~aportul din- , tre 'amplitudinea 1..IDei forte annonice F aplicata pr:in scula ~-, chietoare piesei de preluerat!?i amplituinea deplasarii ela.stice maxime Y max ce apare la rezonanta in punctele de apli~e a fortei de ~chiere ,ded: ' . '
43
42
I
I
Rd =
Fa (1.67) Ymax
Variat5;3 dinami~ a fort;ei de aschi.ere poate fi determinata folosind una din relatiile:
A
Fd =
entul fortei excitatoare: h -coeficientul fort;ei de rezistenta ce se opune fortei elastice; B - lcl\:imeapragului ce se prelucreaza prin <l9chiere transversalcl i Fd - for1;ade a!?chiere in timpul vibratiei:
-r, by'
Zo
Z
(dupa Polacek)
Zo
(kF-~)
(1.68)
Fd
= - ~ dt + Zo
27r'
-
r
A
Fd
C' t
SO,75
=
B
C b hO,7S
1
(1. 7,1)
rE
= B
sin
+ D cos E;
AFd ---;
lIFd
D=
z
to D.
ds + (dupa Tobias)
(1.69)
Ah
Ab
D.
+[ zokn - -(~-kt)
Z
-]dD.
q>
. A Fd
=2A
sin q>+Cpos op
CA sin
(dupaChiriacescu)
u,70)
Dimensiunile medii ale a~chiei, pentru calculul amplitudinu deformap.ilor elastice dinamice, clUpa Danek-Polacek, sint 'repre.z;entate in fig. 1. 5. -Eroarea de prelucrare cauzata de deformap.a elasti~, considerind ~:i componenta <:tinamiccl a for\:ei de aschtere (fig .1. 4 ) : u~r~F
+
=.
coeficientul cupMrii maxl.me; b -lclp.mea efectivcl de <l9chiere; Y'> proieq.ia modului nonnal de vibratie pe cea a cuplclrii maxime; z -:-numarul,~ilor ~chietoare principale .ale sculei; Zo_ nUlIl8rul ~ilor aflate s:imultanin aschierer dt, ds , d!h variatia elementarcla adincimii de aschtere a avansului :?i a vitezei 'l.lnghiularea arborelui principal al masdni.L -unelte; A amplitudinea maximii a ~cclrii oscilatorii; qrdefazajul dintre miscarea ~i rnasaoscilatorie i ~; 1;; ku - constante;
C
In relatiile
(1.68)(1.70) s-au notat: r, este
Yo R"'ist
Rsc+C
Rsi[J~'
(Rsist'
sin(a+l3-e) +Rsc s i.ne sin (a+p -e) +l?sc s i,nc
+ (1.75)
CA'
(cos2(,)'t s In e+z
coa o r coscp-2 s Ln e )
2 Rsist
/
urrle: cc. = arctg F IF z; cc. - unghiul dintre for1;ade incclrcare l?i directia z a sistemului de referint;cl.; /3 - unghiul dint.re fort de incarcare l?i directia de milsurare a deformatiei:
. R~c
=~
XF-l xF t s
YF , (1. 71)
e=arctg[
(~ R SC
tgP]
V2
p=e=2:.
(1. 76).
Amplitu::lir).ea deforma:~iilor elastice dinamice (Yo) sub acp.unea variap.ei componenteiFy se poate calcula cu relatiile: Ya=
Rsist
k;
Ya=r
- rigiditatea sistemului tehnologic; tatea scu1ei pe direqiile v1 ~i v2; .:
Rscv1 ; Rscv2 -
rigidi-
~a- ~h
(dupa Sokolovschi)
(1. 72)
xF
YF s
(1.77)
J
- f'd e
C=CFxFt
(dupaDanek-Polac8k)(1.73)
j
1
A - amplituiinec autovibratiei;. xF YF
FyO
CF to
So
(1.78)
t.p=arccos -C2..JC"'-4m(kCLmc2) .2mC \ In rela\:iile
(l. 79)
fortei
(1.72 ), (1.73) s-au notat: C - coeficientul de rezistentcl ce se opune fort;ei excitatoare;a -coefici-
rp - unqhi.ul, de defaza j intre m - masa piesei;.k - constanta
forta':?i elasticcl
virful scu1ei t a sistemului con-
44
J ~
I
45
siderat;(II =(k/m)O,5 -pulsap.a forte,i perturl::atoare; c =). Z (11 m; C - coeficient de amortizare; z == 0,1 - factor. de amortizare. Relatiile de calcul pentru rigiditatea dinamio1Rd, coeficientul dinamic /J. i defo:rmatia elastio1 di.n.amio1 (Y), determinate in cazul strunjirii semifabricatelor excentrice, au fost ootinute de K.V.Kolev.
Coefi.cientul dinamic
R; 1-'0==_:,..:
If",
. ( wt-$) Sl.n
s i.n o r
f-
(1-
(2) 2
2+
4n
(1.83)
Wo
Wo
atuncf cind 'P
0,
se obtine:
1
Fig.
1.5
Schema forllarii
c~ iunii
1-'0'"
e,chiei
.fl:"'~)
2+
4n2(,)2
4 Wo
.(1.84)
2 Wo
Defcnuap.a elastica Rigidi:tatea dinam:i.al

Fy
dinamidi
/J. Fst Rst
- YRd (1.-~)
.
(').
(1.85)
2+ 0
4n2
. 4
(,)2
Rd=R' sc.
. Sl.n(w-r-1{r)
Wo
Sl.nw-r
(1.80)
daca
UI
>
C&l
se
ob1;ine:
Fy Fy (1.86)
UI
Y=
R (1 st
-)
UI
'P
C~ (11 > (1,5 2) 610 sau (11 < (1.,5 2) 180 Pentru 61 >61 0 se ab?ne:
(112
61
,n=O , tg
11' =
0,
Rst - m
iar daca
(1.81)
UI
<
6)
rezulU:
Fy
Rd == Rst (1 -
-)
61 2
=
o
Rat -
m ri
y=
(1.87) R at
_ iar cin::i
(11 1<
61
rezulU:
6)2 .;
Rd
== -
Rat(l
Rd
Col 2
-)
61
=
2
(112 -
R at
(1.82) .
in cazul . 61
6101
= O.
46
In'relatiile (1.80) .(1.87) 's-au f~cut' ndtatii1e: Rs~' este rigiditatea statica a sistemului tehnol~ic; Rd ~ rigictitatea dinaInicl a sistemului tehnolcgicir.lo =(k/m) ,5 -pulsatia proprie a sistemuluii m -masa redusa a sistemu1ui cutit-suporti k - rigiditateastatica a si.stemului i cu -pulsatia fortei perturbatcare; n -coeficient de amortizare; " - unghiul de defazaj intre foqa ~i defonnatiei Y - defo:rmatia elasticl dinami.ca,
47
I
1.4 El-;mr DE ~ Y.tICE AtE SIST.EHlllJI rna.::uSE DE DEFClffi{ATIILE TERTEHNOIOOIC .
b. Transmisia ca] dllrii chidelor ~i gazelor
pcin canvecp.e pcin deplasarea li-
.I
1.4.1 Nop-mU. generale
Sursele principale de caJ.dura care produc deformatiile cemuce ale sistemul.ui tehnologic se pot, grupa, dupa locul lor de amplasare in: surse interioare ~i surse exterioare. Sursele interioare au cea mai :irrip::>rtanta actdune asupra starii tennice a sisternulUi tehnologic ~i .sint amplasate in structura masdru.L, cuprinzirrl electromotoarele, arborii principali, angrenajele rulmentii, cuplajele, ~ conducator, sistemul hidraulic, sisternul de unqere, procesul de aschiere ~i lichidul de aschi.ere, Sursele exterioare apar iIrlepe.rrlentde so'lut.La construc- , tiva a 1llWi>iriii. ~i de parametrii ei funct;.ionaliin mediul incon.jurator ~i pot; fi radiatiilesolare, sursele de incaJ.zire a haLai., radiatoarele, corrluctele termice subterane, curentf de.aer Sisternul tehnologic se poate afla,din punct de vedere termic, in doua stari: stationar~ :o;inestationara sau tranzitorie. starea termica stationara se realizeaza cin:l apcrtail,de dUdura este egal. cu pierderile de caldura, temperatura fiind constanta in t:ilnp. starea termica nestationara are Loola , porrdzea ~inii dupa 0 oprire irrlelun::jata. Transferul de caldUrase poate efectua prin una sau mai Imllte din cele trei formecunoscute: conducp.e, convectie, radiatie.
I I
I'll
convectaa caldurii are lac prin curent.i, in cazul lichidelor ~i gazelor. Transmisia caldurii prin ccnvectde,se bazeaza pe Leqea lui Newton:
</J
=
, A(tp - tf),
[J/r]
(1.90)
unde: </J este fluxul termic (cantitatea de catdura transmisa in unitatea de t:i1np); tftemperatura fluidului care scalda peretele de temperatur~ t ; (Xc - coeficientul de convectie termica, w/m2K. SUprafetele rietede ale ~inilor-l,Inel.te nu au nici 0 influentaasupra coeficientului (Xc. . c. Transiilisia cindurii prin radiap.e care se situeaza dincolo de lumina ro~ie (infraJ.IIIl ~:i, 1 J.IIIl, au, indeosebi, efect termic de incalzire. Radiapa termidi poate fi reflectata, poate patrurrle prin . corp sau poate fi abscrbi.ta de corp. Puterea de reflexie R, de patrundere D f?i cea al::sarbita A sint date de relatii.le: . energie radianta reflectata energie radianta transmisa 'R=. . . 0=. . energie radianta incidenta' energie radianta incidenta' .
rosu) ,cu lungimi de urrla cuprinse intre 80b
Relatiile
i' f;
i:
energie radianta absorbita

A
=
a. ti:gea general11 a transferului dlldur;ii prdn cc:s:rluct:ie, Leqea lui Fourier,. exprirna cantitatea. de caJ.duradQ care . se transmite prin suprafata izoter-na dA in timpul dr, propcrt.i.onal, cu gradientul de temperattlra dt/dn: . dt dQ = - ). dA (-) dr ~J] (1.88)
energie radianta incidenta

R
--.------
+A
= 1.
cm
unde: A [kcal/m.h.grd],este coeficientul de corrluctivitate termica ~i are valori in report; cu natura corpurilor . 9i varaaza cu temperatura conformrelatiei:
). =
d.Calculul sch:Unl:::cl.ui dedlldura prin radiatie in corelare cu propagarea caldurii prin ccnvectae se efectueaz~ aplicirrl Leqea luiNewton, a' fluxului termic schimbat priri. radiatie intre doua suprafete de temperaturi T, ~i T2,coeficientul de r,a- diatie fiirrl cxr:
</J
= cxr
A(T1 - T2},
(1.91)
Ao(l +
(X
t),
(1.89)
T,
C( _)4
. unde: AD - coeficient de corrluctivitate tennicl la temperatura OOC; ex coeficient caractetistic fiecarui corp ca mardme 9i semn. In constructda de. masdrii, -unekte, diferentele minirnale de temperatura at.in:J 60C,de unde rezulta vardatd.L ale coeficientului (X de cca. 6%, motii, v pentru care acest coeficient se. consideraconstant.
48
100
( -) 100
T2
4.
exr
T, - T2
[w/m2K]
(1.92)
un::le:C_ este coeficientul ~i atel,. dup~ calitatea

4 Pico~, v 01. I
de radiatiecar~ pentru fanta cenus.ie suprafete:i" variaza intre 1,75 - 5,6

49
2 W/m K. In domeniul ternperaturilor 20 l002e, exr = (1. . 2)Oe. Suprafet-e1enepre1ucrate I oxidate sau vopsite, radiaz~ mai multa energie. ternu.ea decit cele rectificate sau acoperite cu un stre.t superficial protector. In cazul actiunii concomitente a conv~iei l1i radiatiei, ocnvectda fi:i.rrl fenomenuldominant, coeficientul de schilnb superficial ex = (Xc + (Xr' iar re1atia fluxului tennic are forma: l/>
,.
Din re1atiile . Q
(1.9S) (1.97) rezulta:
kA(T1-
Tz)T
(1.98)
in care ljk=1/"1 + l/CXz +1/).

1.4.2 Deformatiile termice ale ~
= cxA(tp - tamb),
(1.93)
-unel:te
in care temperatura ~p e:::te ~atura suprafetei emitatoare; -1. tamb - temperatura me:liUlw.amcdant., . ._, Transmisia dUduriise poate face prin contact intre cele .. _.' doua medii sau printr-un perete ~itor.) a. Tr-ansmisiaciUdurii prin contact
In cazul ltlainii-unelte ~i a intregului sistem tehnologic, '. lichidele de ~chiere, uleiul de un:J'eresau de actianare hidrau- ; liea, gaze1e incalzite, pot transmite dUdu.ca lor prin contact direct. caldura astfe1 tr~ unui perete este:
Posibilitatile de calcU1.ale starii termice ale ma:;;inii -une1te, datorita formei sale complexe, difei:itelor surse de caldura, modalitatilo:r; variate ale transferului de dlldura, sint dificile, laborioase ~i cu rezultate insuficient de precise in camparatie cu cele ex:perimentale. Precizia de prelucrare pe Ina!?ini-unelte . este influentata cie starea tenni~ :;;i drept unnare de defomp.tia teJ:mi~ a acelor organe sau subansambluri care modifiea pozitia relativa dintre semifabricat ~i scula aschietcare ~i care se mentioneaza in continuare. a.Arborele principal. poate avea deformatii ttmaice in plan lon;Jitudinal, vertical :;;i orizontal. .
I
=" A
T(T1 -
Tz),
[J]
094) .
m/so
in care ex este cooficient de transfer termic de suprafa~, in w/mzK; Tl' Tz - temperatura fluidelor :;;i a peretilor metalici; T - timpu1; "=: 300 500 - cind. apa, este in repaos; " = 2000 4000 - cind apa curge turbulent;" = 4,8 3,4 - de la aer la . suprafat:a neteda,. cW viteza v de curg~e.ajl..lnJe la 5
Daea arborele principal a fost fixat contra deplasarii axiale la lagc1rul din spate,atunci poate avea loc 0 deplasare axiala a universalului ~i a piesei al .carei capat este fixat. in acesta, Deplasarea ax:i:a!aa universalului ya fi: tL = ex L IlT (nun] (1.99) in care: ex este ccieficientul de dilatare termi~ liniara a materialului arbOrelui princiPal: L -ll.ln:1imea arborelui: AT - diferenta de temperatura intre arcore :;;i carcasa.
D?pl asarea orizanta.111 :;ri vert:ical.a.
f. Transmisia dUdurii printr-un perete despart:itor ~tor Transmisia caldurii intre doua medii printr-un perete .desse face in trei etape: ,... de la me:iiul 1 cu ternperatura T1 la una din sup:r;afet.e1e perete1ui cu temperatura TI, in t:i.mpulT ; Q
== "1 A(T1 - T')T
Dep1as~ile arborelui principal in planele orizontal vertical se pot determina.. folos:i.rrl relatiile: Ila = ex L ~T
. [nun] .
~i
(1.95)
- aceeasi, cantitatede suprafat:a de i~ire Q
Cl!
caJ.dura transrnisa prin perete la temperatura T":

- TU)T ; (1.96)
Ilv= exH IlT
(1.100)
[mm], .
O/l)A(T'
- cantitatffi de cdldura ce trece de pe suprafata cu tenq;:eratura T" in mediul 2 cu ternperatura T2:

Q
un:ie: ex este coeficientul de dilatare a materialului carcasei (pentzu fonta ex. = 11.10~&K-1, cotele L ~i H sint in (fig. 1.6). Eroarea d:imensionala a piesei prelucrate la strung determinata de deplasarile termice ale axei arborelui pr;incipal din pozitia 0 in 01. (fig. 1.6) ,la ati.n:Jerea ~ui termic stabil se obtine astfel: . .
ta: = rl - r (1'.101) .
~(T'I
- T2)T
(1.97)
50
C;'\
... 4
r'=V (r+;;::) 7.+A~; Ar={(i~A~)2+A~-r
(1.102)
.ulei, incllzirea generall este uniforW1, piesele ce se afla pe batiu au 0 cre9tere a temperaturli AT,ce se poate calcula cu relap.a: AT= Q,
aA1+-A
I..
(1.104)
...-+- <,
/'
I~/
/'.
!
.. t
'"
\
\
Fig; t.s SchelDa deplaslirii arborelu; principal in plenele orizontel si yertlcal datoritli yeria~iei temperaturii in pApu~a fix6
I ,0_/
I
de
in care Q este caldura absorbitl de piesa,in Jj a- coefieient cedare termicl de la peret-ii piesei in aer,in w/m~; A1 - aria suprafet-~or perep.lor ~iesei prin care se I>roduce transmiterea clldurJ.~ in aer, in m . e. Defo:rpaPile termice ale semifabricatelor
/
V
/
urrle: ta: este eroarea la razla piesei; .r, r I - distantele .de la virful cup.tului la axa piesei ce se pr~lucreaza La : reglajul inip.al al sculei ~i dI.lpldeplaslirile Ao ~i Ay.
b. Deformapile termi.ce ale. batiului
cantitatea de caldura acumulatiide semi fabricate depinde de tipul prelucrarii. Repartit-fa procentuall a clldurii rezultate din piocesul de ~chiere, obtinutlpe baza experimentall, este in general urmatoarea:. - la strunjire 50 85% in ~, 10.:.40% in cup.t, 5 8% in semifabricat, 1 2%in mediul ambiant: la gaurire 28% in Ci!ii~, 14% in b..u:ghiu, 55% in semifabricat. In cazul unui ciroptermie constant, variatia de temperatu,.... ra tJ.T a semifabricatului .ce se prelucreaza se poate calcula cu relap.a:
Q
Deformai;iile termi.ce ale batiului au urmatoarele caracteristiei in raport Cll cal.e ale ~FJWilii fixe: - sint inai mici, diferen~e de temperaturlintre diferitele parp. at:in;Jirrl valori de 8 10C ; - sint neunifonne datoritti amplaslirii neratdonale a surselor :interioare de caldura, Transmiterea ~durii batiului la unele piese prin locurile de imbinare intr-un proces stabilizat se poate calcula, conform le:P-i Fourier:. . . Q
= p./d)
[QC] , (1.105) em' , , in care: Q este caldura preluatiide piesl, in J: e - clldura specificl a metalulUi piesei prelucrate, ,in J/kgK; m -rnasa semifabricatului, in kg. caldura Q se poate calcula astfel: AT=
1
(pi100)
Fz v~,
[J]
(1.106)
A (T, - T)T
[J]
(1.103)
in care: d este grosimea peretelui, in m, prin care se transmite clldura; A -suprafata imb:i..nlrrii dintre batiu ~i piesa conjugatl, in mm2; T,-temperatura suprafetei exterioare de imbinare .a peretelui prin care se transmite caldura) ex - ex>efieientul de corrluct:Lbilitate termi.d1, care pentru fontti are valoarea de 40 kcal./m.h.grd; T - tirnpul, in ore. " Cirri batiul eontdne ca sursa prineipaM de clldura bai.a de
52
i I.
t
urrle: Fz este componenta principala a fortei de aschiere, ,in Nj v - viteza de ~chiere,in m/mini p -procentul de calciura absorbitii de semifabricat din caldura de ~chiere. , Variap.a dimensi\lflli liniare a semifabricatului (lur:q;ime, diametru, ina1time ete.) se poate determina prdn re~atia;
I
, I
~ = ex L AT, (1.107) in care: ex este coefieientul de dilatare liniara a materialului ' semifabricatului,in mm / mm ,K,(pentru ot-el ex =(1,17. ~1,22) 10-5; L- dimens.iuneala care se refer~ dilatarea,inrnm; AT... cresterea ' temperaturii semifabricatului, in raport custarea ini\:iala, in QC.In procesul de prelucrare, sint trei faze ale deformap.ei termice: ; , - la inceput are lac 0 ~zire !?i 0, deforma\:ie termicl a
53
.,
I
/
semifabricatului relativ midi; - in perioada a doua, are loc 0 indilzire ~i' 0 crestere a deformat.Lei,termice, pina la 0 anumita valoare ce se mentdne apoi constanta pe 0 amnnita 1un:Jimea semifabricatului; , - in periqada a treia (finalii), are loc 0 nm-ire mtensii a 'ca1.durii ~i corespunzator , a defcrmataei, termice. wind in considerare aceste perioade de reqim tennic se , determina diametrele corespunzatoare fazelor respective: do - diametrul Witial de re:Jlaj al sculei:
d1
Energia termica cedata de cutit,
dW ~: (1.113 )
We
A2 F2 T dr
[J],
= do (
1 - f3 ~T1
}O,5,
(1.108)
in care: d, este diametrul ob1;.mutin perioada a doua; f3 - coeficientul de dilatare in volum a materialului piesei; ~T1 - variatia temperaturii intre sect.iuni.Ie corespunziitoare diametrelor do i d1 Eroarea diametralii pe teata Iunqirnea piesei', este
Ll d=do-d2=do [1-v' (1-IL1l,T1) (1-[3& T2)] (1.109)
in care: 1" 12 sint coeficienti de transmisie a dildurii, J/m2Q.grdi F11 F2 -, suprafet:ele prin care se transmite caldura de la sursiiditre cutit ~i de la cutit catre mediul inconjuriitor; Te -diferenta dintre temperatura medie a 'sursei ~i cea me':' die a cu1;.itului; T - diferen1;.a dintre temperatura medie a cu1;.itului ~i cea a mediului 'inconjurator;dTintervalul de t:iJrq:>, in ore. Energia' termica corespunziitoare varia1;.iei de temperatura a cu1;.itului, dWe, este:
d Wc= m c dT, (1.114)
unde: m este masa in consol.a a cutitului, in kg: c - caldura specifica a materialului cutitului,in Jfkg.grd; dT - intervalul infinit mical varia1;.iei de temperaturii, in grd.
,
Alun:;Jireatermica a cutitului tU..r la' 0 anumitadiferenta de temperatura T, se obtfne cu ajutorw. rela1;.iei: AI.
Relatia (1.109) este valabilii in ipoteza cr~terii me a temperaturii. d. Deformapa te:rm:i.dia sculelor ~
unifor'
a.
Le T ,
(1.115)
iar pentzu alungirea maximaAI., corespunziitoare diferent:ei maximede temperaturii Te' relatia de calcul este, in mod analog: AI.
= a.
Deforrna1;.ia termicli a sculelor ~chietoare este cauzata de enerqi.a calordoa ce rezulta din procesul delucru in zona de aschtere, Defonnatia tennica a sculelor are cea mai :importanta influenta asupra preciziei de prelucrare., , Energia calorica din zona de aschi.ere se poate calcula fara a se introduce erori mari, cu relatia: ' Wc= F v sau:
Qt
Le Te ,
(1.116)
in care: a. este coeficient de alungire tennidi Lini.ara a materialului cu1;.itului; Le -lUI"qirneain consofa a cu1;.itului, in nun. Al~ea termica a cutitului la 0 anumita diferenta de temperatura ALr, in f~e de al~ea ma.xi.ma AL, se peace determina cu rela1;.ia: " .
p 't
[J/m:inJ [kcaljm:in],
J
(1.110)
(F v)/E
"
LlLT =A L (l-e-Te) (1.111)
(1.117)
in care : Wc' Qt este energia chiere; F - fO$ totala de 'chi.ere ; in m/mini E = 4195,5 kcal. Energia termidi preluatii
caloraca ' degajatii in zona de asaschlera, in N; v - viteza de ~Jjkcal - echivalentul niecanic al de cutit,
dWe,
iar pentru cormractda ~La cut;itului la \.ID. anumit moment; dat, dupa intreruperea procesului de lucru se utilizeazii: dL =d
T
se calculeazii:
(1.112)
e T[,
L
-~
(1.118)
d Wc = )'1 F1 Te d'r
(~]
54
55
,.:.:;~.<-
In relati,ile (1.117) ~i (1.118) s-au notat Te = (mc)/(AF) :;;i r,' = (mc) / (i.' F') 1 9i l' fiin::l coeficienti de transmitere a c.lldurii la. inC'Mzirea~i la raci.rea cutitului. lllind Tc ,,-, 4, rezul M:
I
LiLc=(l-e-k/S)
, . [(k1t+b1)
L' (AC)2+(k2t+b2)
L (AC)+
LiLT=LiL(l-e
-.1. 4.)
+k; t+b3J
v+ (k4 t+b4)
( ~C)
2+
(ks t+bs)
( ~C) +k6 t+b6
(1.123)
(1.119)
Pentru utilizarea acested, relatii este neoesar ~ fie cunoscuta alungirea ma.xi.Im a, care a fost stabiliM in modexperimental, la un regim termic 'stationar:
ss. =
c - ~
F
Le
(t s}O,75 vO,5
'
[pm]
(1.120)
Coeficient.ii k1, k.2' k3, k4, ks, k6, b" b2; b3, b4, hs, b6 se determ:ina experimental in functie, de parametrii v ~ Le/A, s, t, materialul de prelucrat, materialul sculei, lichidul de rlicire-ungere, etc. Relatia (1.123) este valabil~ cind timpul de aschi.ere este constant, autorul experimentirrl la T = 3 min. DLtpa determinarea coeficientilor s-au obtinut urmlitoarele relat;.iipentru deforrnatiile termice ale cutitului in condi't;.ii concrete de lucru: . . a. strunjire cucutit annat cu fixate mecarrlca , mat.erial .de prelucrat OLC45, flf.r~Iichid de rlicire:
no,
1:
in care: C este 0 canstanM care depirrle de parametrii regimului de ascrrlere C = 4,5 pentru v = 100 200 m/min, t < 1,5 mm, s < '0,2 lTUll/rot i Le - lungimea in consol.a a cutitului, in lTUlli ~- rezistenta la rupere a rnaterialului care se pralucreaza, . 'in daN/rnm2; t - adincimea de a:;:chiere, in mm;s - avansu'l In nun/rot; v - viteza de a:;;chiere, in m/mini F - sectiunea transversala a cutitului, in mm2. Tinind seamade (1.120), relatia(1.118) ia forma:
j
JiLT= (l-e-1':;)
(1_e-8.958S).
[(-23,561 L',
t+20,461)
(-E)"+(6,994t-5,729) A, ' . , ',' +(1550,09 t-1767
,117)
(-E)-O,622t+0,791] v+ Ac L . (.--!:)2+85,906 t-49,699
(1.124)
Ac
Li LT =C-ER F
-.1.
m
(ts)
0,75
VV
0(1-e
4)
[J.Lm]
I
(1.121)
b. strunjire, lichid de raci.re ;
cutit
'.
~2'
material de prelucrare OIC45,flira

[(-5,018t+7,52B)
11r.'r~;(:I-o
--+
17) (1_o-o.950fJ)
L (-E) Ac
L "
(......2)2+
I
In urma alter cerceMri experimentale (Gh.Petriceanu), s-a ajuns la concluzia ea la prelucrarea de degro~ si flnisare a arborilor netezi ou fixarea intre virfuri, al~ea termicli maxi.rna a cutitului ALe' poate fi calculab1 cu relatia:
ALe
= CC
.
+(O,G02 t-1,506) . -0,112 t+O,457) ' "
A
tI
V+(376,58
L
-1066,83)
. '.
' "
L
(-E)+
(-E)2+(,-45,18t+128,Ol)
(1.125)
I
A +46,98
t+22,
_ A
Le ATmed
(1.122)
I
i
)
68
in care: ATmed este cresterea me:lie a temperaturii cup.tuluii CC - coeficient de dilatare Lirriara ; Lp -l~ in consol.a a cutituluii tiLe - deforrnatia termicli max:ilta a cutitului. cercetiri recente (C. Buzatu) in legliturli cu influenta deformatiei ,termice a cutitului de ~ asupra preciziei de prelucrare au corrlus la detenninarea pe baza prelucrlirii datelor experimentale, la relatii de calcul mai corrq:>lexe care s~ poata fifolosite, in oorrlitii mai variate.
I I
c. strunjire, cut-it annat P20, fixare mecaniclf.,materialde prelucrat 0L60, f~li ~ichid de r~cire: '
. LiLT=(l-e -..!.
Tc)
I,
. (1_e~7.277S) [(-25,B17t+22;420)
L (AC)
+(7,663t
..
2
-j
-6,277)
(--!:) -0,437
L. A
t+0,763]
v+(1698,506t-1936,305)
'
, .
(-E)
L A
+ (-529,926
t+428,
015)
(-E)
L A,
+73,268 t-44,
029]
(1.126 )
56
"7
d. strunjire, lichid de racire:

t.LT=(1-e -~
cup.t I\,2, material de prelucrare OL60, fcka '

[(-6,138t+9,209)+(
III ....
...
Cl
TC)(1_e-5,677S)
L 2 AC) +(O,763t
2
'N
III
.s . .,
....
0
0 .,..
M
<0
..0 N N, or
.,..
.,.. "l.
.,..'
-.T 0,
. .. .0
.0
or or
0-
:8
r-,
.,..
o<0
o'
o.
..
L -1, 842) (~)
L - 0 , 137 t+ 0 , 560] v+ (460 , 364 t -1304 , 7 56) (~)

L A
..
..
N
-8
,~
..
:8
.~,
0.. ,
~ 0-
U'\ N
...
U'\ N,
(-55,26
t+101, 322) (-E)

.
+57,304 t-:-27 ,777
(1.127)
~ ..
e. strunjire,
-~
cup.t armat P20, material

'. . [(-32,165t+27,933)
de pre1ucrare
. L ( ;)
2
13CN30, fcka lichid de racire: t.LT=(1-e

-'-7,821)
Tc)
. (1_e-4,777S)
s r .
-8
2
.~ ...,
e e
Cl
'"' c, :0::
.,
0
.-0
...
...,
M eM
... ...
oo
..
~,
0
0
0
... t-,
0
.0
0:
o
....
..
:z:
-0
.-
..
N
..
M M
., ...
0 0-
o-
o.
.o
-0
0
+(9,548t
.
v+(2116,162t:-2412,439) L . .
L
(-.) A
I
.
o-,
0
0
~
0,
(-.)-O,590t:-O,950] A t+533,
(-660,238
268) (~) A
~2'
+91,28 t-54, .
851]
(1.128)
II
I
J
Cl
:J
E c.:
13
.. ., ..
o :J
L-
o-
'"
eo,
0
-et.> o
...
..
co
0,
..
co
...
,
.
0-
'"'
11
.~
';;;
~u.
4i
'0
C-
f. strunjire, cutit fcka lichid de r~ire:
material
de pre1ucrare 13CN30,
L
:.I +(O,615t-: L
2
(
i
I'
[(-5,127
t+7,691) ( ;)
~ ... i3
..
c..
~
U'\
.,
Cl L-
.... 0
~
C>
c..' 0 o
;2,
.... ....
0
'"
<0
0
M
o
N 0
... co
0' 0
N
...
M
eo
0'
-~,
ALT=(1-e
-1,538)
Tc)
(1_e-8,369S)
~ ...
..
..
~
,
Cl
:; ~
:J
-8:; ..
0 t-
....
.:
..
.
M
..
C>
1
I
-8
Cl
e
Cl
Cl
.s ...
Gl
... ...
10, 0
0
""
0
0,
:xl
0
0 0,
~ ro,
0
:xl
0'
cr :
e or
(AC)-O,115t+o,468]
. t+130,782)
. v+(384,4B6t-1089,705) L(1.129) ( AC)+48,03
(AC)
~} ..., ..
,~
..
s
a.
Cl
8.
L-
, ...
co
11'\
~
t-,
...
'" 1::,
0
.....
a)
:J
... 4i c..
~
.....
e
.. ..
N
..
~,
t-.
0
eo 0 co,
0
0:.
0
+(-46,156
t-23,204
I
Pentru prelucrarea alter materiale, la care se ClmOSC rezisten~e de ropere,se pot 'utiliza coeficienp. de corectde , in raport cu o~ul DU:45, la care coeficientul mediude ccrectd.e se considera Cc =- 1 ~i 'care sint prezentate in tabele1e 1. 28 1.29. Pentru determ:i.narea. .defonnap.i1or termice ale cutitului cu placute din carl1Iri metalice lipite se folosesc coeficienp. de corectde inraport cu eele fixate mecanic.~ coeficienp. de corectde sint cupri.n.iin tab. 1.30.
I
I)
-8
.
0", 0
"',
'" r-.
0
r0
"' . R:.
0
-8
's
c..
Cl
i
't
,~
:3
Cl<
..o-0.
0:
0
t-
'"
0 M <0,
... "
Ii
/11
0
a)
~.
'"
tN
-.T 0". 0
'" "'.
0
on
o ,~
]
"! ~
.3
eo
..
~
.oJ"\
-0 0
,
t-
o
<0,
0
t-
U'\
rO'
0t-. 0
~ r
0
III
0-,
'0
1.5 ~
DE :ms"l2U:ARE
.
I
\
1.5.1 Eroarea de insta1are admisibj]ii . Operap.a prin care piesa se aseaza ~i se fixeaza in pozi- . p.ecorespmzi1toare prelucr<kii se ~te instalare. .
r.:;Q . ' ..,1
!
\
.8
., ...
> e e
..
~ ....
.5
e
'"
'"
to-
~ ~
e-
I I'
i
\
-,01 ~
eo
0, 0
59
;""~"
~
...
)(
...
~
Cl.
"
..-
~ ..-. '1'..-.
,.., ..N 0.3
on
o.
..(j
o co o,~
_
I
...-, e-
-8
U'\
00
(to
.
...-, ..-
1: ..
:s.
0...
... "
...
o
~ ~ ~ ~
o
...
o
N
..0
... 0..11 il~u

.. 11'I
t, ..,04
~u
..,.,..
co
(to
'" ~
0-
"'-
~ ~
..
N
,.., ..
..co
..
-0
11\
i
a
~ ...
"15
~
N~
%
"0
e-a
"'. o
M
"'. o
o
~ ...
0'.
N '0
00.
~a ......
-B~
....
Cl
:I C ..... ~
.~
..
..
e
L' I::
N
....
a-
....-
..
0. M
-8
In de Eroarea de bazare (orientare) care se defin~te ca ' fiind vardatda de pozitie a suprafetei prelucrate fa~ de baza de referinta, cauzata de baza tehnologid1 Eroarea de fi.xa.re se def~te de asemeneaca fiirrl variatia de pozitie a suprafeted, prelucrate fa1;ade baza de referinta, .determina:ta de fortele de fixare . Eroarea de instalare este data der 222 E= Eb+ Ef sau E = Eb + Ef ,(1.130) cind dispozitivul de l:azare la semifabricatului, prin inexactitatile ee le poate avea, influenteaza precazda de instalare, atunci er~ de instalare se deterJn:im cu relatia: E. =( E + E 2 + E 2 )0,.5 sau '
1
. operataa
:. ". instalare
td[ liNJ,l>j.1'01;./.A .t 2:'~L. c:~~ "~A:1 .' pdt-'apare-,lll1\Qtoar.eJ.~ eroraz
b,
,d"
'.
'
co
E ...
'" ... ..
Cl
~
l--
,..,
...
L-
9'. a o.
co
0:.
M
if]
'ii -B
::l
.. ...3 ~ ...
..... ~
., L.
8:s.
Cl
e a.
~ ~
~I:: -e- 1
o
N
..
...
"'. o
~ o
'5
1 ~
~.
o
~..
0<0
11\
O.
"'.
~
'"
.~ :I
V"" .~ Cl
t
e ..,
Cl
L-
S~ .. ; -Bc
~
.~ .
., ., 8.
..
:I
H~I~ I ;e I IU ., e ~. :s .
..
o
~. .~ I!
o
N
N <0
"' o
a.
.!
~
o
\.!!
.... '0
u
"' o
..0
N
, 0
~ -e
o
I--
a. .-
=, ..
o
e-
=,
co
o o.
..~ CX!,
o
'0;
'"'u~ c .~~ ... c
..
.s
.... ... "
N
53
I--
~.
o
,.., 0"-, 111\ 0'-."
co
o
..0
(to.
,.., ~ ~ ~
o
...
~u
Cl
~~
-8 ~ .~ -B
8 ~.
..
.!
..
ce
.,
o
11\
,..,
~. o
aco... o
-,
oo
...
"i o
~
11\ 0-.
-0 N
u -8 .~
co.
o
a-. o
. ~ I
1~ .~"
..... ~ c
)(
(1.131.) (, Eb + + Ed' E d este 0 eroare sistematid1. CU suficienta precizie, eroarea de instalare se poate determ:ina cu relatiile: ' - pentru suprafete de revof~ie: 2 (1.132) Ei =( Eb + Ef ) ,5; - pentru SUPrafete plane: , E; = Eb+ Et" ' (1.133) Eroarea totala de orelucrare ETpoate avea expresia: 2 2 05 , ET=(ko 2 EO +k. 2" E.)' + "Ect,+Y, (1.134) unde: y - eroarea geam~trlca a ~mii-ui1elte; ko, k\ - ~ficientii de dispersie relatiw: EO - eroarea de prelucrare din care se exeepteaza eroarea de instalare. . Intre toleranta, prescrisa a piesei T lli eroarea tOtal.a de prelucrare ETtrel::uie 54 exists relatia: T ~ ET ~ de unde, eroarea de instalare maxiItaadmisibila Eia va fi:
_ Ei -
cirrl
~ Ef)
0,5
..~
o
[(T Eia
Ed-
y)
ko2 E02]O,5
(1.135 )
k1 ..
:~i
.!!'+u .~ u
l!
1'0
0"'."
I--
rH g; ,
..Jl
I-
s
~.
C
~.
o o
-,
o
<8.
0
..
0:: ...
o
N (to.
::.a.
o
:~i ]-c.
"~:'
t:
El.
..
L-
u
Cl
....
U
"'. o
.!1
.c
Cl
~ o
u
..3
Jl
11 I-
~ ~ -' ~ .~ ...
:I
> a
,
..
-,ul--=
.. e
o
IfI
s ...,
s .-
... c
.,
u
..
'co
...
N
'8 u
o. o
daea ki = ko = 1: E;a=[ {T - Eq - y)2 - EO 2 ]O,S Pentru determinarea val.oraca rnaxilna a erorii de instalare admisibile este necesar sa se cunoascar T - toleranta' piesei din desenul, de executie; Ed- eroarea dispozitivului care,fiind mica,se neg-lijeaz.!1: Y - eroarea geometrid1 a ~inii-tmelte; , EO - eroarea de prelucrare ee se consddera intr-o prm aproximatf,e egala cu preciz'ia economicade pralucrarer se ia din subcapitolul "Precizia economicade prelucrare" Eroarea de instalare r~a Eir'. pent.;ru!1 fi acceptata in ' procesul de prelucrare, treb..ri.e sa be mal.nu.d1sau eel mult egala cu eroarea de instalare admisibila, deci: .
E ir ~ Ei8\
(1.136)
60
61
Jo
Tebetut 1.31
llalaJ:ii de calcul pontru erorila instalare
de bazara la difarite
achMO de
Tabelul 1.31
(continuere)
Nr.
cr t ,
I
I
Scheme
de
ori.ntero
I Dimonsiu", Veloer.e ebsolu~~ .eximi I nee' e ororll

do orlent ro e
b
p ,
1.
"~-t6
. I7T171I
0
A C
I
I
,
i
r' r
I b.
R
. 0
Ad
--~ + x
AD
a
TfT1!T111
I 7.
2 sin--
y 2
2.
tldii\:
l.cl~
a b
I
e b
A C 0
I
!,.
!
I
I
I
-I
....:
"tJ
~~
AD
b
(---
1 +
1)
sin 2
3.
'"~e
o _.
..\c. .
I
I
~'Jl-j
' Y'
AD
I
I
--(---
" 1) y
sin-2 AD f
--(---
AK
1
y
Ad
+ + x)
.-
A C
2 sin-
4.
"IV
y-do
I
AC
a tgp +K tgp
I
I
0
LI
I
8.
I~
I p
arc tg
211
AD sin p sin-
I
!
I
i :
I
c
I
2 I
I I
I I
rzhZ
......
I '~
.2
I
I
AD cos
SI 2 sin -
5.,
I
1
I
I
1
Ad
AD
r:~J
AD cos P
f
y
A d
+ --.+
X
2 sin -
'-'I
-+x
2
X
.''1 .
2 pentru valor i in a't t cadren trigonometric se aduce relatis le valos" roe rospectiva .
.i
63
....
62
, -~
b
~ ~ ~
~.t..
I
~ ~ ~
~ ~ ~
I~~
i ~
~ ~
,
j
~ L,
I t
... :.[ ~
I
f
~ ~ ~
tl~ ~
~ I
1
f
~ ~ ~
o
~ ~ ~ 4
I I
i1Y.
..
-----------------
- -----
- -- --.--
Tabelul
1.31
(cont inuere )
I
,I n
Tabelul
1.31
{eontlnuarel
o
Ad 20.
2 AD
AD, AH IlK + +
+ +
17.
b
+
AD1 AD, AD1
e ~i
2
e
X -Cl
Ad
Cl n
ex
AN AD,
Cl
K Ad m
--+
..
Ah
y
AD2
2 L
La~imea e a bol~ului rombie sa detarmin4 cu rala~ia A O2 J2min a = -----=---'=.:.:.:.....4L + 4Ly - J1min undo 4 Ly dispozitivului nea L D,d ~i n lIi h este toleran~s dup6 dimensiu-
2 K = 2 tg eonieitatea
a
2 dornului
o
Ad
2 AD
18.
b
o
Dlametrul 4 C maxim al g6urii de eantrare, mm
.,..,.I--f--J--.ICl
si e
------
21.
2
n
o
Ah
m a
)
AN 1 2 R
Eroaras
de eentrare,
A C
AK
Ah
19.
e
n
o
Ad
Ad 2 arc sin
... ,~
Ad sin p
j.
J
~
22.
D,d,ai
o
n ~i h
L4~ime8 e a bol~ului rombie se determine eu rel.

d
23.
e =
Jmin +
AD
li.K
AKy
.E':
'/
n 2 m
undo A K este toleran~a dispozitYvului dup6 dimensiunea . K
66
67
';\
:J;
Tabelul 1.31 {continuarel
T8belul '.31 (continuare)
n
24.
O,d,h
Jm1n +
A B
A A 29.
l...
Pentru a~ezarea pG virf mobil in papu~8 fixll,in buc~K sou in dorn cu 0pritor fix n ~i
11
l,
Al, = T'+ 2r tg a
o o
Pentru a~OZ8rea pG virf fix instolat in pllpu~a mobi lK

11
AC
25.
0_
Wt
30. D,d,h'
si n
o
An
.~'"
~'
h,
h2
Ah,=-'-+2
2 '
+T,+T2+ tg a '
"
+ 2 A - 2 l
AhZ =-
+ 2 + T, +"T2 +
2
+ 2 A - 2 l
tg a
26.
-Efhit1
~~-
h,
Jmin + AB +
AA
3'.
n2 { J
h,
T IAh,=Z'
T2 + 2e + - +l tga 2 12 + 20 + - ,+ltga
' 2
min
+ AB +AA / l1+l
l
T h2 IAhZ=2
r-C
27.
Aa Al In tabelul 1.31 s-ou notat: Aa,Ab,Ac .ororHo dimansionale e',b,c; x-bitaia radiali; jmin-jocul minim; e+excent e ic i t etee suprefe~ i in raport eu axe giurlii T,- tolerant.a la aiamatrul giurii; T2-tol ranta la diametrul dornului; A- jocul radiel mInim le montarea semifabricatului pe dorn; T'-tol rantel le lungima somifabricatului; __baz le tehnologic8 la orientere ~i fixare; -- suprafete de prelucrat; --fortel de fixara;
~"l~
?~
o
1.5.2 Determi.narea erOrii ~e
deinStalare
28.
o o
Eroarea realc'1de instalare depiIrle de schemadispozitivului de asezare , pri.n::1ere9i fixare a piesei de prelucrat. Eroarea de Instalare, ~Cum s-a aratat , are doua corrrponente: eroarea de bazare 9i eroarea de fixare. a. Eroarea de bazare Eroarea de bazare se obPne prin analiza cl.irectc'1 a schernei de bazare. In ~ul 1.31 sint prezentate cele mai frecvente
68
j
L
___ n_.,,_n_,_u _.'_'.
69
_
_'
.'
__
."
__
0,.,.,.'
__
__
.,,
__ .,_._
_,_,
.',._,
0 __
.0
schemede instalare a send.tebr.icatefor, in vederea prelucrarff, lor. Erorile de bazara mentionate corespurrl diferitelor baze de referint<1 ce se pot adopta la piesa de prelucrat. b. Eroareq.de fixare Erorile de fixare depirrl de metoda de instalare, mardmea :,?ipozitia fortelor de fixare. Metoda de instalare detennin.a eroarea de fixare prin: - defonnatiile semifabricatului, defonnatiile'dispozitivului :,?idefonnatiile de contact semifabricat - elementde bazare al dispozitivului. Erorile de fixare cauzate de deformatlile de .contact. Relatiile de calcul pentru defonnatiile de contact s-au olJt.inutpe cale experimentala, fiin:i de forma:
y"==
Tebelul '.32. Deterainarea defonaa~iilor elestoplastico de contect(locele) ~i ale diapozitivului Hr., Felul I Schema do instalere crt reazemului IR.le~ie do celcul V.loeree parametrilor
a .
1. I Reazellcu suprafa;l sfericl
& a
ALt
~
a 0,75 y=B --R
(J.IIlI)
for~a de fixare (doHI B -constanta eu valori: -pentru Ole 45,B=5,2; -pentru Fe cu duritatea HB=180 2oo,B=5,8. R -rele sferei (mm]
q -presiunea specifie2
C qn
[/1Il1]
(1.137)
2.
I ReaZ9111 cu
suprafe~1I striaU y=A qO,5
(JlIII)
de stringere (daN/em ) Pentru Fe cu duritate HB='80 2oo

0, mm b I A 4,7
in care C este 0 constanta ce depinde de proprietatile stratului superficial I?i de rugozitatea suprafetelor in contact; q - efortul specific de fixare, in N/m2; n -coeficient exponential sub.mitar. Eroarea de fixare se poate scrie:
E f = (Ymax
Ymin)
cos ()(
= C(<1max n -
~nin n)
(1.138)
).
3. I Reazem eu suprafat-li netedl'
'2 20 25
30 40
4,7 4,9 5,' 5,3
e.z
()(, fiind unghiul format de directia efortului de fixare ::ji cea a dimensiunii de olJt.inutdupa prelucrarea mecaruca. Eroarea de fixare se poate exprima !iii in funq:ie de efortul mediu, de stringere <1med'
q -presiunea specifie2
e =2n C qn
f
med
(k
Kn-1 +1)
n
-: (1.139)
.
4.
y=B,CB2 + B R.)qO,5
{JlIIIJ
de stringere (daH/cm I PentruOlC 45,B,=0,03; B2=20;8=1 R. -rugozitatea suprafe~ei [JlIII) "
uncie:
K=
~ax/CI.nin
a
Radial
y =B
r
()( = 90, E = O . f Relatiile de calcul pentru defonnatiile de fixare de contact pentru diferite schemede instalare sint prezentate in tabelul 1.32. Erorile de fixare cauzate de defonnat:iile elastice ale semifabricatului. "Fortele de fixare provoaca defonnatiile elastica ale semifabricatului ::ji dispozitivului prin mar.imea ::ji direq:ia lor de aplicare. M.1rimea f0rtei de fixare, uniformitatea distribuirii acesteia pe suprafata de fixare,suprafata I?i direq:ia f0rtei de stringere depind in mare masura de procedeele de pr.indere I?i fixare a semifabricatelor. Detentdnarea erorilor de fixare a semifabricatelor !?i dispozitivelor COmportatratari analitice complexe,de aceea se folosesc in sCOpulobtinerii acestor erori datele experimentale. .
In toate cazurile in care K = 1 sau
I Rezemare
pe virfurl de centrare
a 0,5 (In,) 1 r ~
~i a -fortele de rstri~ere radiall ~i axiall (deNI Pentru OLC 45 ;i presiuni speeific2 pin! la 800 (claN/cm I
o
Axiel y11=B 2 a 110,5 ['~I ,.....
[DUD)
I B,
B2 S,b b,b 4' 2;9 2,2 1,b 1,3 ',' 0,8 0,5
2 2,5 '4 5 7,5 10 12,5 15 20

30
11,S 8,b 58 3:S 2,9 2,' 1,7 ',4 ',0 0,7
71
Tebolul 1.32(continusro) q 'for~a specific2da stringore [deN/cm ); {J 'unghiul dintre di' roc~iftfor~oi ~i 8 di mensiunii do ob~inut; Ra 'rugozitatoa [pm); D -diamotrul 'emifs' br icatului [mm).
5.
Prisme cu unahiul do
90
2 y: O,5(22+o,03 Re 2q * 0 ) cos{J [/lIIl) 2 x: O,S/2+o,03 Ra 2q
o
*cos{J [J,an]
In tabelele 1. 33 . 1. 36 sint prezentate erorile de fixare in cazul celor mai uzuale procedee de instalare.I.a prelucrarea suprafete10r de revolutie se va constdera 0 eroare de fixare in directie radial~, iar la prelucrarea suprafetelor frontale plane, dupa 0 direct;.ie axial~. Erorile de instalare a semifabricatelor in marrlrine, pe dornuri ~i in ~ sint trecute in tabelele 1. 37 ~i 1.38.
Dimensiunea de reglaj se 'poate defini ca dimensiuneala care se pozitioneaza scula, pentru ca dimensiuneapiesei prelucrate sa, fie cuprdnsa in cimpul de toleran~ al acesteia. Dimensiunea de reglaj optim sedefine~teca dimensiuneade pozitionare a sculei, care asigura n\.lIMrul maxim al pieselor prelucrate, ale caror dimensiuni sint cuprinse in lirnitele cimpului de toleranta.:rn cazul unui reglaj optdmse poate realiza, uneori, ca dimensiunile pieselor s~ se mentW in cimpul de toleran~ pe tot timpul durabilitatii sculei. Pentru obtinerea dimensiunilorsuprafetelor prelucrate,in limitele tolerantei T" trehri.e ea dimensiuneade reglaj initial D s~ fie detenninata, in cazul prelucrmlor exterioare, in raport cu dimensiuneaDmin admisibilai iar 'la eele interioare, cu dimensiunea maxima DIQ8X adrnisibila. calculul dirnensdimi.L de reglaj initial se poate efectua cu relatiile: ' ' - pentru suprafetele exterioare:
o,
'I
= Dmfn
Em
@/2 "" Dmin
In
30'
(1.140)
- pentru suprafetele interioare:

D,
c. Eroarea de ve:r:ifiCare In cazul prelucr~ii f~~ dispozitiv special,reglarea sculei ~chietoare la dimensiunese face prin treceri de proM, pentru fiecare sen'dfabricat;precizia instal~ii se asdqura prin verificarea 1n:li.vidual~ a ~itiei semifabricatuluipe masdnauneal.ta, Verificarea pozitiei se face ~ rizurile de trasare,marcate in prealabil pe semifabricat, sau direct pe suprafata sernifabricatului. In acest caz, in Ice de eroarea de instalare, apare eroarea de verificare, pe s~i normale verificarea efectuindu-se pe suprafata cilirrlricl ~i frontal~; datele sint prezent:ate in tab. 1.39. 1.6
ERl1IREA DE REGrARE A fD][EI
Dmax '- Em - (i)/2 = Dmax - .om - 30'
(1.141)
I
I
in care: Ell) este cimpul de impr~ere al erorii de masurarer ~ _ amplitudinea curl::ei de repartitie dimensionala a pi8elor prelucrate; a ~abaterea medie patraticl a curbei de repartip.e. Reglarea la dimensiunea sculei ~chietoare se poate ef~a prin urmatoarele metode: metoda~chiilor ,de proba, dupa piese de proba , dupa etalon, reglare interschimbabila.
,
'
'
1.6.1 Reglarea prin a:pri.i de
prooa
!'
I
. Procesul prin care se ob1;ine pozip.a' corectli a ~ui sculei fa~ de piesa de prelucrat astfel ineit dimensdunea piesei sa se incadreze in lirnitele cimpului de tolei::'ante, este cu-. noscut sub denumireade r~lare la dimensiunea sculei aschi.etoare. Re:Jlqrea initial~, uneori, nu asigur~ precizia,de prelucrare a intregului lot de piese, ceea ce inp.me repetarea acestei operatii., prin r~larea din nou a sculei WjChietoarela dimensiuneaini1;ial~ de ~laj .Deplasareamuchiei WjChietoaredin Pozitia ini1;ial~ de reglaj este determinata de uzura acesteia.
Metoda consta in determinarea dimensiunii de reglare a sculei ~chietoare prin efectuarea pe 0 lungimearnicl a suprafetei ee se prefucreaza a unor ~chieri sub formade treceri succesive, urmate de IMsuratori" pma cind dimensiuneap~esei este cupr'insa in cimpul tolerantei prescrise sau reprezinta dimensiuneacalculata. a reglajului initial Dr' Eroarea de reglare este da~ de relatia:
Er
Eo
Ed +m~
(1.142)
in care: .0 c este eroarea' de citire; E d - eroarea dirnE!nsiunii de reg1arei' Em - eroarea de masurare; , ',' , ' Alegerea opsratd.i.Lcrde masuraresd determinarea erorii de masurare se realizeaza folosind tabelele 1.40 ~i 1.41. 73 ,. .__
rz
Tabelul 1.33
Erori de fixarc 1n direct io rooiale Ef
lilli
Caract~ristica suprafe~ei de bazare 6-10 10-18 18-30
Diametrul suprafc~ei str'inse 11n mm

;
30-50 Fixare
50-80
80"120
120-180
180-260
260-360
360-500
in universal cu trei bacuri 420 300 100 50
Turnata : -in forma de nisip,formare meceninic~,model lleul ic ,in cochile

i
220 150 50 25 220
270 175 60 30 270 270 60
320. 200 70 35 320 320 70 35 20
370 250 80 40 J70 J70 80 40 20
..
500 350 120 60 500' 500 120 60 30
000 400 140 70
700 450 160 80 700

,
.800 550
,
900 650
'cu modele fuzibile 'sub presiune Hatri~ata la cald lamlnet~ la cald 'prelucrat~ de degro~ere 'pralucrat& de f inisere
-r-ect ificatll
, ,
4Z..o
420 100 50 30
~p
,
800
220 50 25 20
-.
1aO 90 50 200 100 50
140 70 40
160
30 20
80 40
Fixere tn buc~a elastica de stringere Bera tress le rece 'prelucrete de do9r'::>~ere -prelucreta de finisere. Turnata: 'in forma de nisip,formare meceni' ce,model metelic 40 40 20 180 50 50 25 220 60 60 30 260 70 70 35 320 80 BO 40 380
.
SOO
.
760
440
.
580
600
..:....'---------_._------
---------.---~------.----~~.-----.--------. ------------
/
'in cochile 'cu modele fuzibile 'sub presiune laminate la cald -prelucrata de degro~are
'pro lucrad
Tebelul 1.33(continuere) 280 90 45 440 90 45 320 100 50 SOO 100 50

380
120 40 20 180 40 20
140 140 25 220 50 25
170 60 30 260 60
200 70 35 320 70 35
240 80 40
380
440
500
120 60
.
160 80
.
120 60
140 70
80 40
de fin isare
30
Cbscrva~ii.Le ~xccuterea mai multor feze de prelucrere pe aceee~i suprefe;a, cu 0 singure fixare e semifabricetului, valorile indicate in tabel se vor lue numei pentru prime feza tehnologica. Pentru faze urmntoare Ef2=kEf1+ E d' unclek oste un coaficient de mic~orere k=O,Oo, E 1'eroeree de fixers la prima feza, iar Ei d 'oroeree de indexere. Se vJn[ua E. d= 50 pm. Eroaree de indexere este 0 carec{eristica a me~inilor-uneLte prevazute cC mese SBU tamburc cere execute' 0 ~7~care de indexere pentru prelucrareo piesei pe mei multa posturi de lucru. Oece pralucrarea se exucutc cu scula fixate erticulet, care se auto' centreeZ8 pe suprefe~e de prelucret, nu so ie in considerere eroarea de indexers. La b~zeree pieselor intre'virfuri fixe nu apere eroerea de fixere in dirac~ie radiela. La bezeree pe dorn se va considera oroare de fixare in direc~ie radiale in func~ic de modul de fixere a dornului: in universal, in dispozitiv de fixare, etc. Le prinderee dornului intra virfuri, crOD~ee de fixere in directie radiele esto
zero.
Tebelul 1.34.
Erori de fixere.tn direc~ie exials If a ' .
fOro Diemetrul suprafe~ei strins~ ,in I1m
r-Ce'~~toristtce suprefe~ai de
~ b~zare
0-10
1018
18-30
30,50
50-80
80-120
120180
180-200
200300
360500
Fixere in universal cu trei bacuri Turnete : 'in forma de nisip,formere meceni' nice',model aetel ic -in cochila
70 00
80 70
90 80
100 90
110 100
120 110
130 120
140 130
150 140
160 150
Tabelul
1.34. (continuare)
-cu modele fuzibile -sub pres iune
50 30
60 40
70 50
80 60
90 70
100 80
110 90
120 100
laminate -prelucrate -prelucrets -r-ectif icata
\a cald de degro~8re de finisare
70 50 30 10
80 60 40 10
90 70 50 10 80 60 10 90 70 15 100 80 15 110 90 25 100 25 110 30 120 30
Fi~ere in buc~~ elastica
de ~tringere
(cu opritor)
Bere trass la r~ce -pre\ucrat~ de degro;are
40 40
50 50
so so
70 70
80 80 cu acj.ionare pneumatics
F.ixare in mendrina Turnat~ : -in forma de nisip,formare ca,model metalic -in cochila -cu modele fuzibile -sub presiune Hatrii-at~ la cald leminat~ la cald
mecani55 55 45 25 55 55 60 50 35 60 70 65 55 45
7()'
80 75 65 50 80 80
90 80 75 55 90 90
100 90 80 65 100 100
110 100 85 70 110 110
120 110 90 80
130 120
140 130
I
I
- --_.-
120
130
so
70
..
_------_ ..._---- --------
..
_---_ ..-._------------ - _- -.. ..
......
_._--_ .._ ...
_._._---
..
Tabelul
1.34. (continuare)
-pr e tucr etji de degro;are -prelucratll de finlsare
40 25
50 30
60 35
70 40
80 50
80 60
90 70
100 80
110 90
120 100
Observaj.ii
A~ezarea intre virfuri nu da erori de fixare,apare insa 0 eroare de bazere in direcj.ie exiale sub forma de deplasari, depleseFi longitudinal"e ele piesei ~ La e;ezarea pe dorn eroerea de f.ixere in d irect i e exiele se ve lUB in f unct ie de modul de fixere B dornului: in universal, in d ispoz it iv de fix"ere etc.3. la fixarea in bucs a elastica a semifabricetelor individuale, eroerea de fixers in directia axiele este cu 10-20 pm maimare decit la fixaree barelor trese la race. 1.35 Eroarea de f ixere la e~Z8ree setlihbricetelor pe cepuri de reezeI!.ale dispezit ivu\ui (f'
Tebelul
(1'''
Ceracteristica suprafe~ei bazare
de 6-10 10-18 18-30
Diametrul 30-50
suprefetei 50-80
strinse 80-120
tn mm 120-180 180-260 260-360 360-500
Fixere In dispozitiv.de Turnata : -fn forma de nisip,formare nice,model metalic
stringere cu ;urub sau cu excentric
mecani ..
90
100
125
150
175
200
225
250
300
350
-;n cochila
-cu modele fuz ibile sau sub presiune .Hatritat~ L8minat~ -prelucrsta -prelucrat~ -recti! iests la cald \a cald de degro;ere de finisare
80
100 90
110 100
120 110
130 120
140 130
150 140
160 150
180
200
300
90 90 80 70 60
lOO
100 90 80 70
125 125 100 90 80
150 150 110 100 90
175 175 120 110 100
200 200 130 120 110
225 225 140 130 120
250.
150
160 150 140
170 160 150
140 130
Tabelul 1.35. (continuare)
. Fixare in dispozitiv de strlngere cu ac~ionare pneumatIc '" Turnate: mecani-1n forlll8 de nisip,forlllare ca,model metalic
-fn cochil~ -cu modele fuzibile -sub pres iune Hatri~ata la celd Laminate la cald ~preluerat8 de'degro~are -proluerate de finisare -rect ificat8 70 90 80 70 45 -90 80 70 60 50
.-
100
90
120 100 80 60 120 120 SO80 70
140 110 90 70 145 140 90 90 80
160 120 100 80 160 150 100 90 80
1SO 130 110 90 180 1S0 110 100 90
200 140 120 100 200
240 160
2SO 180
65 40 70 70 65 50 40
75 50 100 100 75
240
~-
120 "0 100
130 120 110
140 130 120
70 be
Observa~ii:1.Ca dimensiune transversela a semifabri.cetuluise ve lua dimensiunee maxima in see~iunea normala pe supr8fa~8 de prelucrare,considerind suprafe~e de prelucret paralela Cv supraf8~8 de bazare a semifabricatului. 2.Eroarea de fixare este data pe normals la suprafa~e de prelucrat. 3.A~ez8ree pe mesa magnetica nu de erori de fixare. Tabelul 1.36- Er08roa dIifixaro la 8;1Ozareasemifabricatolor pe placuJ;olede reazee ele dispozitivului f,f!lm Carecteristica suprafe~ei de bazare 6-10 10-18 Diametrul suprafe~ei strinse ,1n mm
I I
18-30
30-50
50-80
80-120
120-180
180-260
260-360 360-500
Fixare in dispcz it iv de stringere cu ;urub sau excentric
-.
Turnete : -1n forma de nisip,forlllere meceninica,model metelic 90 100 110 120 135 150 175 200 240 280
-.----~-
Tabelul 1.36 (continuare) -~n each it
e'
55
60 50 40 100 100 50 40 30
70 60 50 110 110 60 50 40
80 70 60 120 120 70 60 50
90 80 70 135 135 80 70 60
100 90 80 1SO 150 90 80 70
110 100 90 175 175 100 90 80
-120 110 100 200
130
140
-cu modele iuz~bile -sub presiune Hatri~at;; la cald Leminat~ la cald -prelucrata de degro~Bre 'prelucrate de finisare 'rectificet~
40 30 90 90 40 30 20
240
110 100 90
120 110 100
130 120 110
.-
Fixere tn d ispoz it iv de stringere cu Betionere pneumat-ic8' Turnata: -in forma de nisip,formare lIIecenic~,model metalic -1n cochile -cu modele fuzibile -sub presiune
,j
50 35 25
80 55 40 30 80 80 40 30 20
I-
90
100 65 55 40, 100 100 55 40 30
110 70 60 50 110 110 60 50 40
120 80 70 60 120 120 70 60 50
140
90
160 100 90 80160
190 110
220 120
60 50 35 90 90 50 35 25
SO 70 140 140 80 70 60
190
/1~tri>ata
cald
,
70 35 25 15
Laminat~ la cald -prelucrata de degro~are -preLucrata " de finisare -rect ificata

v
v
90 80 70
100 90 80
110 100 90
-- :1.Ca dlmenslune transversala a semifebricatuLui se ve lus dimensiunea maxima in sec~iunea normala pe suprefa~8 de prelu()bserv8~11
l>~
" ...
00
NLf'I
~ .,.
::l'.::l W1_
C
o
N
~...,.
00
C ::l ::l
E
CI>"'~ ID
Obeerv4ii.1.Folosir a mecenismclor de acponere pneumaticli ~i hidraulicli permite s6 se mic~oreze eroarea de instalere cu 20 40 %. 2.Prelucrerea sem if ebr.icet e lor- cu prinderea 'inmandrine cu bucse neclilite se utilizeoz6 le loturi de piese de cel mult SO 120.buc3ii. Tabelul 1.38. Erorile de in~taler. bO 111111 in menghinoo Hetoda
de a
" ., " ~ .. " ., s

L. L.
o ~
.,..u c
"'0
::l
L.
0'"
"'~
-8.g-8 .,-8 s
Cl>
...
Cl
semifabricatelor cu dimensiuni pin~ la Oeplesarea semifebricatului,pm 100 . 200 50 80 40 ., 100

30 . 50
"0
c ., .~ a.
c~
.,
,.-Tipul mer.ghin"i
.
.~ezare
-8
::l ::l ..
L.
Pe placa do adaos in stare liberli Henghini cu $urub Pe pleca de adaos cu baterea semi~ fabricatului la fixere
00
.,
"
CO
'CO
... "
o L.
W
:0
L.
CO
o
L.
"
.,
U'\ C> M -0
.,
C
L.
.D
e ...
" ...
o
L.
C>
00
0....
g -.;8 ~ "'3
E
Cl
e--
o
N
U'\
Lf'I
Menghine cu
excentric
Pe plac4 de adaos FArliplacli de adaos
N -0
., "
N
"
00
~N
00
~N
...
C
I> ::l
,..;~
....
"0 C '"
~
I>
Observaiie: Dacliforia de fixere se menpne constentli , marimee erorii se lliic~oreaz4 cu 30 - 50 %.
<-
.D "0
" .
'"
III . III
..
., L. 0
2
~ 8.
"
L.
Tabelul 1.39. Erodrea do verificare a seMifabricatelor pe strung, cu verificarea pe suprafat;a eil indriell;;ifrontalll
. Cl> ., N " .-u0.. ::J
'"
oI'-
::l
L.
.,~
Cl> a.L. ::l a. .,
.,.
>co
"00
::l"O
"
CO
~
Ill
" ... ~"L. " L. L.a.X

CQ
... "
:J''111 't""0'
~ 8'"5 a.~ .
o 0 " .,C
'"'O~
" " . ..
CN <00 C
~
.,;
.-
oe-,
~ c c ,~
.3
"' ..D .. .,
" 0.'"
L.
~ ~
,..:
:: o,..: ,..:
Eroarea de verificare,mm
I'-
Modul de a~ezar~
u:>
Metoda de verificare
Sem,ifabricate mici mijlocii mart
co 4).L. " Cl> .. .D'" N
.- -8 o o ...,
La cele dou4 capete in plaIntre virfuri $i suporti rcglabili in forma de cruce nele orizontal :;1 vertical. $i 0,5-1,0 la bataie [n platou cu 4 bacuri, cu spr i j in pe virful. pllpu$ii mobile
L.
1,0-',5
2,03,0
.. " " .. " o co .. .!:! " ::l~ L.

"'
a..
L.
..
Cl>
e L. L. a.O
C
.,
L.
.g
Cl
"0
er
::l
C
"0
&.
., 11I
~ ~
.... ... " gCl> <0

L.
'" o
C
::l
t
Cl> Cl>
., .. .,
CG""O .L. .
..
::l
L.
..
::l
..
Cl Cl>
::l .. .,
Lingiii platou, pe inliliimea semifabricatului ~i la blitaie radialli
... o
., .,
0.
s
:l
u
L.
.. '" 0
a." " ::l . C

"0 C 'r"
'" '" en e
" L
CO
. .,
L.
" .s .,
L.
..
c "
CO Cl>
::l ::l
C "0
L.
"0 :J
L.
.. . e
" ...
L.
., ...
.D
:J
::l ...
L.
,.
.. .,
Cl>
L
In platou c~ 4 bacuri Pe col~ar dup4 trasaj
El
e
"0
" .,
s
'''0 ON ,,~
C C>
.:!,
... .
....
::l
., "
:J
."
...
Cl
L.
:.
" .~ ...
~ '"
o
..
" "
Cl
E <0
.
L."
j CJ
...
o
:.....-~
Pe suprafat;e do revoluiie exterioari sau interioer~ ~! 0,02-0,04 0,03-0,Ob 0,05pe suprafat;afrontalli O,Ob Pe dismetru ~i pe fa~a frontalli
.... '" .
L. " " X "0'C " 0"0
'" '" E
~
...
L.
-.;
:l
.. c
,., u
~
110
2 ... c
L.
'Cl "
::l
o_.,
., ., '"
a.
:g
W /'-
.'"
c "
L.
8.
8.
., ., .,
N
0>
V)._
V),
o
N
., L. " '- ., N
VLU<C.
... ..
o
:J :J U
~
'HI'J
Cl"
.,.- a .Da. "

.D Cl> L. " L.
:"., o C
L.
'"
a.
::l.
B
-
!;;
:::J:J o )m
"'C
B5
>
L
0'''''
~"O N
o
,<I L.
E E 0 0 ;:: :l .D ::l '~ " E ~
.,.:JU'\
:t o
L
Ob~~rvatie : M~rimile erorilor'de verif!care date la num3r~tor se referala verifiea-. rea cu ac de trasat pe suprafaia neprelucrata <valorile mar!) sau prelucreta grosier Cvalorilo mic!). La numitor sint date m3rimile de ver!ficare cu comparator pe suprafais prelucraU prin strunj ire de f inisare. Valorile din tabe.lul '.39 inelud s i oroarea de fixare a semifabricatului. Tabelul 1.40. Erorile de reglare dup3 t8l!lbur Erorile de reglare a scule! ,JIID 5 10 .15 : 30
30 .
0 ~
L.
~~~
"'''l
""
U C E
Cl E
eo
""
... 0
a.
:;
., ....
.8
" a. "
. C
f_
I ;1 .. ... -is
e , E
Cl U J IIU C
L. L.
U
(
<I
I {;
I
u "
C
ce .....
c o
'.<1
- c o e
Cl
. ~
::l ::l
-8 ~ '" ,-; a.~

_
:J :J \1"\""0 c....... L.."'oo
L.
:J
co
c'""
t...:J
::J
c..o
L
ELt,)
.g
IO!J'I
- ~ C N~-
.D"L,..IO
co
" ..,
11)
u
L.
N"..u 'u
0
'CI
u
L.
g-8
c .a.
<I
a. a.
4)
.-
::l
c " ::l ::l c c
"0
~&.
c c
::l
C
L.
., u e en L. c
"0
" ,:.:a.
o o
00
c~ L. o ::l
': g. ~~:
~ ~("'0
loI).
;;)~
~'-:J'I I
c
:l -8 .~ .
111
Valoarea diviziunii tsmburului, mm La strunguri ~ ma~ini de.frezat 0,01 0,05 0,1 0,5
Eroarea de strunjire la diametru, pm 10 .'.;.'J 30 .... ,J
I~
I/').
U "" ~
~ ~ ~
CU CO'''''
;-C
1""0
Cl co ::c
::.: x -o'UU
CC;> 10 UJ ~ ::t:2:fi
70
..
--_._--_._--_ ..__ .__ ._.
Ph''',:,.
\ ,,1. 1
fir,
81
--_ ...- ..._-_ _- ,----
-----_
...
Tabelul
1.41
Erorilo
li_itl de mKsurero
~,
alo instrumentolor
do m~sur8t
Intorvelalo de dimensiuni , mm OonumirOB instrumentului 1 , 10 50 . 80 360 .500
Erorile limit~ , ~m m~$Ur8r8a diemetrelor exterioare: micr~etru cla,a 1 de pr.cilia mlcromotru Clue 2 de proclzlo ~ublor cu citiro po vernlor : 0,02 I\UII 0,05 IIUII 0,10 La mosurarea diemetrolor interioare : micrometru de Interior clasa 1 de precizio . ~ubler cu citlrea po vernier: 0,02 II!II 0,0511IIII 0,10 11III La
7 9
- se prelucreaza piesele de proba, dupi1care,prin masuratord., se detenn:i.nZi valoarea limit.A a dimensiunilor, amplitudinea cinpllui de impri1:itiere, valoarea mediei aritmetice a cimpului de impri1:itiere ~i abaterea medie ~tratica a dimensiunilor; - se determ:i.na toleranta de re;rlaj T cu una din relatiile: r T T - 60'(1
r
12 40 80 150
14 45 90 160
18
25 35 70 110 230 35 90 150 300
+-_.,_.)
in
(1.146)
--
Tr
1 T - 60"(1 +-)
- Au -~
(1.147)
----
60 130 230
1.6,.2. Reglarea dupa piese de prol:la
Metodade re::Jlare ~ piese de proba consta in deteimi.narea dimensiunii de re;rlaj . 0 dupa preducrarea' pieselor de proba l?i cuprirrle in principal unnatoarele etape de lucru: - se stabil~te ~ n al pieselor de proba, folosiIrl relatia: n>
60'
(_,_)2,
in - se verifica daca valoarea rnediel.aritmetice, rezultata in urma prelucrarii pieselor de prol:a, se incadreaz~ in cimpul de variatie a dimenSiunii de reglaj. Justificarea relatiilor privirrl Or ~i Tr se arata in fig. 1.7 ~i 1.8, urrle 30'/in reprezinta j~tatea arnplitui..nii cimpului de impr~tiere d:imensionalaa pieselor de proM, abaterea medie ~tratica a acestui cimp aproxi.min::iu-se a fi a/in.
Dr
(1.143)
T-6o'
0' este abaterea me:iie~tratica a curbei de repartitie; T - toleranta pieselor de prelucrat. - se stabilesc valorile erorilor sistematice produse de uzura' sculei Au l?i de :iJnpreciziamasurarii dimensionale a pieselor de prelucrat ~,pentru cazul cirrl di.mensiuneade reglaj :;;i toleranta de re;rlaj se catculeaza tinind seama ~i de aceste erori; - se determ:i.na dimensiuneade re;rlaj Or pentru piesele de proM cu una din relatiile: '
30' 3a'
Fig.1.? Repartiiia mediilor aritmetica ale grupelor
Fig.1.a. Reglarea duplipiesa do.'probli
D. + 30'+ - r.' m 10,
vn
< Dr . < 0max -30'--- t:

"
(1.144)
vn
iar cind se tine seamade erorile de uzura l?i de masurarae

3a'30' O. min
+3a+ -+Au r 1n
+~~
O~'-O' - 3a' ---'r max t:
Au - .1mas(1.145)
'
vn
Valorile abaterii medii patratdce se pot lua, la detenninarea d:i.mensiuniide reglaj la piesele de proba, din tab. 1.46, iar uzura muChiei aschi.etoare a scul.ei. l?i valorile erorilor limit.A de masurare clin tabelul 1.8, respectiv 1.41. 'Se constata ea prin aceasta metodadimensiuneade reglaj' este cuprinsa ,intr-un cimp al tolerantei de reglaj Tr simetric asezat, fa~ de mijlocuJ. tolerantei de prelucrars T.E\?ntruobti-, nerea optirnului, climensitmeade reglaj .initial Dr trel::uie sa fie determinata in raport cu d:i.mensitmea minimaadmisiliila Dmin la pretucrard. exte.rioare l?i in raport cu 0max' la cele interioa-' re. s-au conceput ~i variante ale acestei metodede reglaj. Se mentdoneaza, dintre acestea, metoda propusa de V.LGostev ~i
83
--------------------------------------------------------------------------------,----------~
,82
A.A. Siroeghin: -se pre'lucreaza cinci piese de proM cu un reqlaj constant al sculei ~i se detet11\i.m. amplitu::lineaimpr~tierii dimensianale a acestora:
W
Dmex - DllIin;
, (1.148)
verificarea corectitudinii dimensiunii de reglaj consta in u.rm.a.toarele: - se determiM media aritmetidi x a dimensiunilor celor cinci piese de pr~ prelucrate; , - se comparadimensduneade reglaj D cu valoarea mediei Ltmeti ce; ' " r an; , - se oonsddera m reglarea este oorecta dam:
- se deterrnl.OO apoi in modaproxiJnativ abaterea tratim a impr~tierii instantanee, folosirrl relatia:

U)
merliepa-
x
(1.149)
Dr 20
(1.152)
0=
unde: ~ este un coeficient care leagiamplitudinea impl;~erii de abaterea medi.epitratim ~i care depirrle de ntllll&uln al pieselor de prooa, ~ cumse arati in tab. 1.42.
Tabelul 1.42 VaLorilo cooficientului ~ fw.cJ;.ie de nualruL n aL pieseLor de probll
de unde rezulta: Tr = 40' , paca nu este satd.sf'acuta corrli't-ia (1.152), se la 0 noua corectde de pozitie a sculei aschietoare,
procedeaza
1.6.3.
n dn
Det:enni.narea
2 1,128
3 1,693
6 2,534
7 2,704
8 2,847
9 2,970
10 3,078
2,059
2,326
dimensiunii de reglaj, consi.deriIxl ~i eroarea probabi 1is a operap..e.i.de reglare. '
Dimensiuneade reglaj Dr se calculeaza astfel: - la prelucrarea suprafe\:elor. c:p.irrlrice exterioare:

Dr
=
Dmin + kcr
(1.150)
- la prelucrarea
suprafetelor cilirrlrice
interioare:
(1.151)
D.imensiunea de reglare se cal.cul.eeza'tinJ.rrl seamade: al toleran't-ei la d.imensiuneasuprafe't-ei prelucrate; W8 - cimpul de irrq;>r~ere a dimensiunii in urma prelu-, ' cri:irii; cauzat de starea utilajului, .a dispozitivului ~i de specificu1 operatiei; ,Ill;' - sumaerorilor de reglare; A - uzura dimensionala a scu1ei in timpul prelucri:irii 'intregului lot de piese. Cimpul total de impr~iere dimensionalieste:
T -cimpul total T
= Wo
~ f r
t~
;;
i.'
~.
~ Dr = Dmax - ka
+ e, + A.
(1.153 )
~,
uride: D'E.~' Dmin sint dimensiunile limita admise de cimpul de toleran\A la operap.a respectiw; k -coeficient obtinut pe cale statistidl, pentru diferi tele prOCErlee ,~ prelucrare, ale carui, valori sint prezentate in tab. 1.43.
TebeLul 1.43 Valorile coeficientului k Coef.ie ientul k Felul ma~inii unelte Suprafele exterioare Suprafele interioare Strunguri Ma~ini de Ma~ini de Ma~jni de Ma~ini de Ma~ini de ' reetifieet firA virfuri eLe~at bro~at ree~ifieet interior honuit 2,7 2,7 3,1
~ I'
Uzura rnax:i.ma a sculed.: ~chietoare in timpul prelucri:irii intregului lot de piese trel::uie cunoscuta atunci cirri trebuie sa se determine existen't-a ~i nuxn&ul regli:irilor. suplimentare ~i anumecirri: ' '
\
'
f
~ i,; ~ F
T <
W8
+
a
unde:
6l
c.lr
~8X
'
(1.154)
r~
F b
E s
(1.155) ~ ~ ~ ~ ~ ~ f
= lea
-----'84
-1,8
3,6 3,6 3,3
in care coeficientUJ. k = 4 6, iar abaterea medie patratica poate lua urIllAtoarele valori: ' 0' = 0,02 0,03 mm pentru opera't-iile de degro~are; 0' = 0,01 . 0,02, pentru opera't-iile de semifinisare; ,0'< 0,01 mm pentzu.operatdf.Le de, finisare. ,Uzura damensdonal.a a ,sculei A poate fi' calculata consdde--.
~ ~
i'
85
rirrl ea:
A
=
- se folosesc relatii1e:
(.le
ARi +
Ay,
(J.IIll]
(1.156)
+--+..,Wr Drp .= D. m in
2
CUa
pentru suprafete exterioare (1.159) pentru suprafete interiOare

(1.160)
in care ARi este vada1;.i.apozitiei muchiei aschietoare ea rezultat al uzurii; Ay- variatia pozitiei muchiei a!?chietoare, provoca:tiide deplasarea p~astica ce apare ca rezul tat al lnaririi foqei aschi.etoare din cauza uzurii j Ay = 0,2 ARj pentru degro~e 9i A = O,lARj pentru finisare. In ~ utilizarii unor scu1e prereqlate (in afara mCi9inii-\melte), eroarea de reglare a sculei se ia:
orp =
sau:
Dmax
0min
--~
- CUr
orp = orp
Tabelul 1.44
+ ~-.
2
CUr
pentnl suprafete exterioare

(1.161 )
= 0mox
dB
CUT
(.)r =,/;.2-+-1:.. V 1
2 y.
,6.-2
b
-2
perrtzu.suprafete interioare
(1.162)
[J.IIll]
(1.157)
ErorHo rcglDro a sculoi. Dato oricntativo Precizia regl~rii, mm Hodul da reglare supliment8r~ I-ridicatli F~r6 reglere suplimentera Tolerante de reglare a sculei in afare ma~inii unelte Ai . Abeteree edmlsibili de la dirnensiunea nomineli Eroarea do instalare e sculei pe H.U., ~ Eroaree la reglarea ini~ieli introdusi de reglor, Ah Eroarea totali probeblli de reglare
11
A. este toleranta de re;Jlare a sculei in afara ma:;;inii-uneltej A~ - eroarea de ::i.nstalare a sculei pe ~i.na-Wleal~; An -eroarea intrcx::l:usiila re;Jlare, la reg1area initialii a portsculei pe ~ina \mea1ti. Eroarea de reglare poate exista in urmatoarele cazuri: -la re;Jlarea:ini1;.i.alii, la re;Jlarea suplimentarii efectuatil manual, la reglarea suplimentarii efectuata automat. In tabelul 1.44 sint trecute valorile orientative ale erorilor de reglare in cazurile ment.icnate, In cazul regl~ilor de compensarece au Loc pe masinaunealti, acestea se fae folosirrlu-seetaloane, opritori rigizi sau opritori. cu cadranj miirimea erorilor de instalare a sculei depirrle de metodade instalare,adica de bazarea 9i fixarea sculeLOrientativ erorile de instalare la fiecare schimbarea sculei A , sint date in tabelul 1.45. Valorile erorii totale de prelucrare
11- normali .0,020 0,010 0,020 0,020 0,0347
0,010 0,005 0,010 0,010 0,0173
2 = V A. 1
2 Ay 2 + Ah
\.
(.)T=J~:2
la diferite operatii 1.46' :;;i 1.47.
Reglarea manualisuplimentar6 Harimea regl~rii de compensare manual~ la un impulsAp: maximi . minimi Eroarea efectivi a reglar!i de compensare manuala A . Eroares IntrgdJsll de reglor la reglarea pe lIIa~inll Ah Eroarea total~ probabili de reglare
0,020 0,010 0,005, 0,010
0,05 0,02 0,010 0,020
+ -i.)/ (J.IIll] (1.158)
r = V
Ap 2
Ah
0,0112
0,0225
tehnologice
sint cuprinse
in
tabelele
03temi"<U:'ea
diJoons:hmii erorii de re;rlaj eroar;ea de reglare .
cxmsiderindi
Reglarea sutomat~ suplimentarll pentru compensarea uzurii sculei Hirimea regl~rii automate suplimentare, la maximl1 un impuls As: mlnlmll Eroarea efectivi a regll1rii de compensare automate A . Eroarsa intr~si de reglor la reglarea initiaLa a sculei An Eroarea totali probabil~ de reglare
11
0,010 0,004 0,002 0,005 0,0054
0,025 0,010 0,005 0,010 0,0112
D:i.meilsiunea de reglaj in acest, caz , pentru prelucrarea piese10r de pro~ Drp' se determina in unnatoarele etape:
r =
2 Aa 2 + Ah
87
Observatii:1.ls pralucrarea supra{etelor cu dimensiuni diametral8 de reglare S8 referA le razA. 2.Er-""r"a efectivl! 8 reglArii d compensar& nu trebuie din m~rimee reglllri i de ccmpenaer e pe un impuls. Tebelul 1.45 Eroaree medie de instelare
8
valoarea s6
preciziei 1/2
depA~e8s~l\
cu~itului Eroarel! , I'm
Motodtt de itJ~tol6re
" Dupli etalon Cu fixarea cutitului cu ~uruburi in port-cut it, dupa atingerea etalonului Cutitul,fixat in port-cutit,adus spre etalon prin avans transversal Idem, folosind foite de hirtie DupA un oprjtor rigid
100 20 7 20 10
.. , 130 .. _ 30 . 10 .. 50 130 ,
/1IfI
Hetoda de fnstalere DupA un opritor cu cedren
Eroarea 10 .
20
Instelarea unei scule interschimbabile cu schimbarea prin: - cu placu~e fixate mecanic - cu plllcute cu mai multe muchii - cu cu,it r&glot in afara ma~inii, cu ajutorul unui comparator sau minimatru
25 35 .. 20
50 50
i'
- pentru folosirea rel,atiilor (1.159 1.162) valoarea cimpului de impr~tiere se detenninli cu ajutorul relatiei (1.155) i a in:licatiilor ce se dau in la;Jiiturii cu aceasta sau se utilizeazii tabelele 1.46 :;;i 1.47; ...; valoarea erorii de reglare ,se deterIn:i..rui cu relatia (1.157), folosindu-se datele din tab. 1.44; , ) - pentru folosirea relatiei (1.154) , valorile erord.Lor totale de prelucrare se iau din tabelele 1.46 :;;i 1.47; - se prelucreazii piesele de praM cu dimensil.mea preliminara de reglaj, detenninatii confonn in:licatiilor aratate mai inainte: ' - se dete.nnirladimensiunile limitii la piesele prelucrate :;;i,valoarea amplitu::1:i.nii cimpului de impr~tiere;, - se recalculeazii di.mensitmile de reglare cu relatiile 1.161, 1.162, in care se introduce valoarea cimpului de imprii:;;tiere.dimensdonala a pieselor prelucrate; - 'se determinadi.terenta dintre dimensitmea de reglaj prel iminara 0rp :;;i cea obtinutii ~ pralucrarea pieselor de praMO; " ' :,.S se efectueazii corectda in:licatii de rn&i.rnea datii de diferenta celor doua dimensiuni de reglaj mentionate mai inainte, clupi1 semnul, de variatie a celor doua di.mensiUni de reglaj ~
I
I
r
,
"
taloanelor, :;;abloanelor:;;i calibrelor, are 0 largii aplicarein productd.e , foloslrrlu-se la fabricatia in serie, la prelucriiri pe strun;Iuri revolver, st.run;uri automate ~i semiautomate cu mai multe cut-ite. REqlareala dimensiunecu ajutorul etaloanelor este 0 metcx:1l statdca (masdna-uneal.ta este in stare de nerunctdonare) :;;i consta in fixarea pozitiei ~ui sculei la 0 distantii determinata de pozitia spatialii a suprafetelor etalonului, prin aducerea in contact a tiii:;;urilor sculei cu suprafata etalonului sau . cu virful de palpare al comparatorului montat in alezajul conic al pii~ii mobile (fig .1. 9). Pozitia astfel determinatii a suportului port.-scul.a este apoi fixatii cu ajutorul unor opritori sau limitatori de cursa, pe directie lorqittrlinalii i transversal.a limitatori,care servesc la identificarea pozitiei necesare initiale ~i finale a sculelor pentru prelucrarea tuturor pieselor din lotul de fabricatie. In cazul cirri se folosesc calibre de grosime pentru 0 re-:glare cit mai preci.sa (fig. 1.10), diametrul etalonului pentru Suprafete de revolutie exterioarii se miC?Oreazii cu de doua ori grosimeacalibrului. Precizia ra;Jliirii ciupii etalon cr~ daca se folos~te un etalon cu comparator (fig. 1.11), in care caz comparatorul se ra;Jleaziila zero cu 0 riglii aplica'ti pe generatoarea suprafetei etalonului, dttpii care se aduce virful cutitulUi in contact cu h1tonul plat al comparatorului. Iastabilirea dime!nsiUnii de reglaj, ,'treb.ri.e sa se tW seamaea in situat-la de prelucrare apar defoI11latiileelastice ale sistemu!ui tehnolcgi.c, precum:;;i actiuriea jocurilor din cuplele cinematice ale ma.:;;inii-unelte.O:i.mensiunea de ra;Jlaj este influentatii ~i de rugozitatea de suprafatii , deoarece contactul scula-etal.on se face pe fmrlul microneregularitiitilor. In urma acestor precizarf, , dimensiuneaetalonului, care' devine dimensiunea de reglaj, se determi.rui astfel ' :
I
,-,~,,~-,
I')
I I '
>
LL
~-'-LI
1__
--mrL~-::~
I '
I__ ~I
~1
a)
bJ
in pllpu~a mobil4:
1.6.4 Reglarea dupi1etalan
sau ~an
Metoda de ra;J::J..are la dimensdime a sculelor cu ajutorul e88
,,
Fig. 1.9 Reglarea dup! etalon sou dupA comparator, montara a-reglarea dupA etalon; b-reglarea dupA comparator
~
., ... Jlq,_., _
TBbctut 1.46
Eroaree totals de prelucrare ~ pentru difsrite JDetode de reglsre a aculei, in funct.ie de lmprs~tierea dinenslonala s pieselor prelucrate po l118;Jini/e~,..e'e c:brei allplitudine se considera'60, inma , ,
,
0,00075 60 0,00450 1 11
0,0015 0,0090 1 11
0,025 0,050 1 11 1
0,005 0,030
,
'
0,010 0, CO 11 1 11 1
0,015 0, 90 11 1
0,020 0,120 11 1
0,025 0,150 11
0,030 0, 80 1 11
Gru~a de precizie(v
tebel)
Y (f 8're reglere 0,018 de compensere)
0,035
0,019
0,036
0,023 0,038 0,035 0,046 0,062 0,069
0,0191
0,096 0,121 0,125 0,151
0,154 0,'80 0,183
V (cu reglere de com- 0,012 pensere) y (cu reglere de com- 0,007 pensera automat)
Cerecterut operat~ei dupe ut ilej
0,023
0,004
0,024
0,019 0,027 0,032 0,037
0,061 0,064 0,091
0,093 0,121 0,122
,-
0,012
0,01
0,014
o ,OU,
0,019 0,03
0,32
0,000 0,061
opera~ii de precizie operetii de finisere
opere~ ii de semifinisare operetii de degro~8re
Observe~ie: Velorile prevezute in tebel se refere le raze. Pentru dimensiunile 'diemetrale , velorile din tebel se dubleeza .
.-,,_ .. ------_
.. _-------------#-- ---~--- ---... -----------
---.
labelul 1.47 Eroaree totela' de preluer-are w,;Jw.2+w/ pentru diferite mctode de regtere a sculei, in f unct ie Cc repar-tiJ:iadimensiooalil 8 pieselor pretucrat~ pe Illa~ ini eroare a cllrei elOpl itudine se cons idere 40, fn
0,
!lIIII
0,00075 0,003
I 11
0,0015 0,006
1 11
0,0025 0,01
1 11 I
0,005 0,02
11 1
0,010 0,04
11 1
0,015 0,06
11 1
0,020 0,08
11 I
0,025 0,10
11
0,030 0,12
I
"40
Grupa de pre cizie(v tabel)
1I
Y(ferX regtsre 0,018 0,035 de cornpensare V(cu reglars de corn- 0,012 0,023 pensere manuatS') V(eu regtere de com- O,OOb pens are eutomatlO Ceracterut operatiei dup~ ut itsj
0,018
0,035
0,02
O,03b 0,026 0,04
0,044 0,053 0,062
0,Ob9
0,082
0,087 0,101 0,106 0,122 0,125
0,013 0,023
0.,015 0,024 0,023, 0,03
0,042 0,04b
0,061
0,064 0,181
0,083
0,012
0,008 0,013
0,011 0,015 0,021 0,023 0,04
0,04
op.'!rat. i i
de precizia operet ii de finisere

,
operatii de semifinisare opera~ii de degro~are
.Observ8~ie: Valorite prevazute in tabel se refers la raza. Pentru'dimensiunite diametrete , velorite din tebel se dubteeza.
Tabelul 1.48 Valorile doformatiilor elastice la prelucrare bilateral~ a pieselor
In cazul suprafetelor de revolutie:
Forts de s~chiere Fy Rigiditstea sistemului deN/mm 25 , Ael 500 1000 2000 4000 50 25 125 12,5 100 50 25 12,5 200 100 50 25
I
in daN Ael 200 400
2Fy
=--Rst
[mm]
(1.165)
50
100
Jl1lI
400 200 100 50

-
800 400 200 100
Rst -
in care Fy este componenta normal.a a forte.:l de aschi.ere, in daN; rigictitatea sistemului telmologic, in daN/mm.
Se consddera
A.J
= J, .
[mm]
(1.166)
a. in
cazul suprafetelor cilirrlrice exterioare:

T
Dr = Dmin
+ -2
- (
Ael
Aj
AR);
(1.163) interioare: (1.164)
in care J este jocu1 diametral existent in lag~ele arbore1ui principal al tnainii-unelte;~ = 0,04 mm la strunguri de precizie normala 9i Aj = 0,02 mm .ia strun:Juri de precizie ridica~. se va Lua AI! = ~ in cazul suprafetelor de revolutie, 1..U1de R.: este J..naltimea microneregulari~tilor profilului. In medie, valoarea totala a corectiilor, cind Re == 2,5 J..IITl este:
Ael + Aj + AR 0,1 [mm]
b~ in cazul supratetalor
T
cilirrlrice
(1.167)
n,
= Dmax
. + (.A~l + h:j' +
2
AR)
in care :Dmax' Dmin sint dirnensitmiIeIimi~ ale piesei de prelucrat; T = Dmax -Om; - to1eranta dimensdonal.a a piesei de prelucrat;!J. l' A J' AR -r"eprezin~ corectd.Lale dimensiunii etalonului, car~ tin seamade lMr'imea deformatiilor elastice ale sistemului tehnolcgic, maramea jocurilor. din Mgarele arboreIui principal 9i mardmea microner~ari~tilor de suprafa~.
Valoarea totala a coreq:iilor determinata prin calcul nu este suficient de precisa, de aceea in practi~, ctupaobtinerea dimensiunii de reglaj, folosind etalonul, se prelucreaz~ citeva piese de proM, care se masoar~, dupa care se definitiveaz~ pozitia scu1elor 9i d.imensitm.ea etaionului. Valorile privi:OO. deformatiile elastice la pre1ucrarea bilaterala pentru unele valori ale rigidi~tii 9i fortei de a!?chiere sint cuprinse in tab. 1.48. Eroarea de reglare dupa etalon se determma cu relatia:
I.:. =k'
r
~-~-------~ J I.:. 2+1.:. 2+1.:. a;;2

pe de
(1.168)
undek este
un coeficient (k = 1,0 1,2)
care
tine seama. de
abaterea legilor de repartitie
ale erorilor componente fata
de
Fig. 1.10 Schema regl~ril dup~ etelon cu folosirea calibralor : 1-etalon' 2-calibr~ de grosime
legea normal.a) Ape -cimpul de impr~iere a erorilor la prel.ucrarea etaloanelor (~10 ... 20 ~); . Adc -cimpul de impr~ere a erorilor cauzate de deforma:t;.iile de contact -carucioare portscula-limitatori de cursa (-15 30J..lITl) i Aa~ - cimpulde impr~tiere a erorilor de asezare ctupaetalon a sdulelor ~chietoare (-20 50/illl). . .
sz
B
1.7 calculul erarii totale
I I ~ I
!
Fig.1.ll Schema ragl6rii dupa etalon cu comparator 1-atalon' 2-riglll '
Eroarea total~ de prelucrare necaruca prin aschiere este constituitil dintr-o SIJIllii de mai.multe erori primare sau elementare erori ce pot fi caracterul lor intimpl~toare sau sistematice Eroarea total~ sau cimpul de impr~ere a di.rnensitmii executate se poate ob\:ine prin doua metodeprincipale: a.evaluarea Wirimii erorilor elementare ~i apoi insumarea lor; b.evaluarea dir~ a ~imii erorii totale de prelucrare mecerucape baza metodelor de analiz~ statistidi.. Prll'nametcda prezdnta avantajul simpli~p.i dar nu PlIDS in evidenta factorii i porrlerea lor in constituirea erorii totale. A doua metoda PlIDS in evidenta influenta fiecArui factor tehnologic in formarea erorii totale dar manifesti 0 importantil diferenta intre val.oarea erorii totale astfel obtinute ~i cea rezultatil pe cale experdmentala, Eroarea total~ de prelucrare mecanica prin aschiere pe baza erorilor elementare se poate exprima sub formageneral~ prin urmatoarea relatie furlctional~:
I I I I I I
Eroarea A se determin.1in acea sectiune a piesei .in care eroarea esk maxima,Eroarea Ay este 0 eroare cu caracter ,intimpl~tor, iar Leqea de repartitie a acestor erori poate fi considera'tll le;Jea normafa a lui Gauss. Eroarea de instalare A I are, in general, un caracter intimpl~tor i le;Jea ei de reparti tie urmeaaale;Jea normal~Gauss. Eroarea de instalare este forma~ din sumavectorial~ a trei componente:eroarea de bazare . Eb' eroarea de f:bcare E f ~i eroarea de pozitie a semifabricatului determi.natilde i.rnprecizia dispozitivului. ' Eroarea datoratil uzurii Au este cauzata in principal de .uzura sculei alichietoare ~i are 0 variap.e consideraU liniar~ .in timpul prelucr~ii intre doua rajlaje. Curba de repartip.e a acestei eroricorespllIrle le:;rii de e:Jal~ probabilitate. EroareadimensionaUi detemunata .de deformap.i1e tennice .ale sistemul.ui tehnologic /It are, in tiIJrpu1.reqimului tannic stap.onar, 0 valoare ccnstanta, de aceea se consddera ca fiinel' .0 eroare sisternatica constanta, Eroarea de reglare la climensiuneaAr in cazul unui nuni'tir mare de re;Jl~i (la fabricap.a de serie mare), poate fi consideraca ea are un caracter inti.mpl~tor i repartitia ei ca fiind conformlajii normale. Suma erorilor de fonna LAf. ale suprafetai, prelucrate este cauzata de imprecizia geometrica a J'll.a!?inii-unelte, de abaterile dimensionale ale semifabricatului. Detennina.rea erorii totale se poate efectua prin insumarea algebri~ a erorilor componente astfel:
I I
Atot
= Ay + .ij+
Au + .it +
Ar + LAf
(1.170)
Atot
= f(.
Ay'
Ai'
Au' At'
Ar, LAf),
(1.169)
in care: Ay este eroarea datorata deformap.i1or elastice; Ai - eroarea de instalare; Au - eroarea datorata scu1ei aschi.etoare; At -eroarea cauzata de deforma:tiile temice. ale sistemului tehnol~ic; Ar - eroarea de reg-lare la dimensiune; './If - sumaerorilor de fo~ ale suprafetei prelucrate . Erorile primare ce determi.rlaeroarea tota1~ sint ir.dependente intre ele :,?idepin1 de conclitiile de efectuare a operatiei de prelucrare. " Eroarea Ily este e;Jal~ cu diferenta valorilor l:imi~ (maxima ~i min.:i.re) ale deformatiilor elastice ale sistemului .tehnol.cqi.c , intr-o sectdune considerata,
I
In cazul ~ii dimensiunilor.diametraie prin strunjire, eroarea .ii se neglijeaz~, deoarece eroarea de bazare este nul~. Prin surnareaal-gebridi. a erorilor priinare se ob\:ine, in general, 0 valoare prea mare pentru eroarea total~, deoarece actdunea ccncomi.terrta a tuturor erorilor primare la valorile lor maxime are 0 mica probabilitate. Din aceasta cauza.eroarea totala se dete:rminape baza legii r:atratice de comptmere a erorilor du~ relatia:
I
tor;
'" t V
-J: 1-.-6.2Y
+ A ',1. 2 + A'A
2 i )
2 + A~~-2
4
+ A ',1.-2
5
X;
+:E A I
(1.171)
Erorile de forma Lllf se cons.idera erori sisternatice ~i se sumeazaalgebric.. . In relatia (1.171) s-au f~cut urmatoarale notatii: t este un coefieient care determi.na procentul de rise' al aparitiei
94
.,,
95
.i
probabile a rebutului; A1 As -coeficienti care depind de formacurbelor de repartit-ie a erorilor priroare :'ii reprezinta patratul abaterilor medii p2itratice relative. P~tr\J curba de repartit-ie normal.a,se ia l.= 1/9; pentru curba.de egal~ probabilitate,l= 1/3. Tinind seamade aceste valori ale coeficientului )., se obt-in: 1..1
unde s-au notat: (J - abaterea medie ~trati~; m - media aritmeti~ a variabilei aleatoare x. Reprezentarea grafi~ a leqii de repartit-ie normal.aeste o curba de formaunui clopot (fig. 1.12),care este simetri~ fata de m ~i are ea ordonata ma.x:i.JJa expresia:
ymax ;;.--. (J'~
= ,1..2 = 1..5 ""

=
1/9
(1.172) (1.173)
;; 0,4 (J
(1.177) normale sint: (1.178)
1..3
L\
1..4=
1/3.
Eroarea total~ devine:

tot
Parametrii princiPali - .mediaaritmetim:

t:
ai repartitiei
=-E..JL\ 2+.1. 2+3'.1.

3
y 1
2+3'L\
2+L\ 2 +:EA
r
(1.174)
m~r:~X'f(X)
-dx
Relatia de ca1cul a erorii totale ia :'ii unele fonne particulare, cumar ficazurile: . - la obpnerea dimensiunilor diametrale, Ai se neqlijea-
- abaterea medie'~trati~:
(J =~
z~;
- la prelucrarea f~~ reql~i intermediare, Ar devine 0 eroare sistemati~ constantar . , - cind aceeasd, operatd.e tehnologi~ la piesele dintr-un lot se face la mai multe masdni.,eroarea de forna Lilt devine intimplatoare.
r:
(x-m)
'f(x)
dx
(1.179)
-, modulK.~i medianaHo:
M
Mo
m.
(1.180)
1.8 1\NALIZA STATISTICA A ffiFCTZTET DE l?REUJCRARE

1.8.1 Repartipa.
teoret.ica
IlOl:'JJk'lla
(Gauss)
041
03'V
ttx)
Cerce~ile exper:imentaleau ar~tat ~ repartit-ia dimen.. siunilor-efectlve ale pieselor prelucrate pe Inal'lini-unelte reglate la dimensdunecorespunde leqii derepartit-ie normal.a,Repartit-ia normal.aare loe atunci cin::ivariabila aleatoare cercetata este rezultatul aqiunii unui ~ marede factori independent-i,care influent-eaza variabila aleatoare. I.egearepartitiei norrnale are urmatoarea expresie matematicl1:
. (x-m) 2
'v 1
1 02'V
or.! ' V
I .,
[.,.. "" I
r : .. ,-
y=f(x,m,(J)
1 (J.j2'1t
'e-~
(1.175)
I
,I
Fig.
to..
I
o . '" 0
b..
I
t:..
I
Cind m = 0, se obtine:
x2
o 0 1,6827%t 9545% 9973%
.. '".. ..
."'1
b.
r::
tJ
D.
D.
""'I
0
'" ::J
I
bI
" .:E:
~
G..
.... '"..
to..
~
""'
'X
.0
y=f(x,m,
.(J) .
;;
1 (J'.j2'1t
- 2 '02 'e ,
(1.176)
1.12 Reprezentarea ~ie normal!.'
graficll
a legii
de reparti;ie
normalll ';i a f uncj ie i de r epar t t-
96
7 Ptcos.
\'01. I
97
i
Suprafata cupransa intre curba norma.La , axa absciselor 9i perp::ndi.cularele ridicate in puncte.Le x1' X2' 'X3, , reprezinta probabilitatea .de apari.t.Lea variabilei aleatoare in limitele respective:
I
"
Detenninarea integralei (1.185) este mult usurata , deoarece integrala Iaplace 1(Z) este tabelata, functie de vard.abi.La
z.
Intre functia de repartitie normala F(x) 9i functda repartitie norrnalc1 normata 1(Z) exista urmc1toarea relatie:
F(x)
de
F 'x)
=
0
0
1
~~o
vc..1t
ofoWe -,.
(x-m~ 2
2'0
-cix
\
(1.181)
1
F(z) =--
qJ(z).
(1.186)
Legea de repartitie normalase poate prezenta ~i sub forma repartitiei normale reduse sau normalenormate, printr-o schimbare de variabila:
x-m x, ..
!,I
Valorile functiei de repartitie norrnale normate 9i ale f'lll1CtieiLaplace sint trecute in tabelele 1.50 9i 1.51. 1.8.2 Reparti.tli statistioe experi.mentale
=--
sau z =--,
er
cirri m = O.
Pe baza datelor experimentale, se pot intoc:miurrnatoarele curbe de repartitie: - histograma frecvente10r absolute 1.13.a,
(1.182) b) i
er
Variabila z se numestie variabila ncrmal.anormata, Ecuatia repartitiei normate, cirri m = 0, ia forma:

Z2
sau
relative
(fig.
y==f(z)
==';2 on
oe-"2
Valorile pentru f {Z}, cirrl Z ia valori intre O,l;;i 3,0, sint prezentate in tabelul 1.49. Probabilitatea intre anumite valori. ale variabilei z, in cazul reparti tiei nonnale normat.e , se determina analog cazului cirrl variabila este x (1.179) funct.i.a de repartitie corespunzatoare avind forma:
I
- poligonw. frecventel-or absolute sau relative (fig. 1.13.c, d); - diagrarna frecven1;elorcumulate,sub forma de histograma sau poligon al frecvente10r (fig.1.13.e, f). Parametrii repartitiilor experimentale sint: - media artimeticl X, care se caleuleaza cu relatia:
X=_l__
n
EXi
(1.187)
F (z)
==
~
_1.
of"''' e _00
z2
20dz
(1.183 )
Xi este sumatuturor valorilor observate ~i n este nUll'llUul total al valorilor observate. MErliana H, cind ~irul statistic este in ordine crescatoare sau descresciitoare se calculeazc1cu relatiile:
Functia de repartitie
normal.a normata de forma:

1
0 0
f (z)
=--
';2 n
fU-~ e
0
-dz
(1.184)
M=x
(la 9irul impar de valori)
(1.188)
se numest.e funqia Laplace. Aceasta funqie este foarte utila' in cazurile cind ecuatia repartitiei normale normatese Inteqreaza intre limitele W ~i z, cind se obtine:
(n+l)j2
x
nj2
+ x
(n+l)j2 (la l?ir par)
(1.189)
F(z)
= ~
=_1_
..f2=1C
ofz
Z2
e -2" -dz
=_1_._
-'"
of
z2
e -2"
-'"
odz_l_
z2
0
(Z e -2" -dz
M=-------2
Jo
P.!CXiul ~
(1.185) 110= x - 3(x - M).
-f
(z)
la reparti
tu
aproape normale se determ:i.naastfel: (1.190)
98
99
t:e -:
Tebelul
1.49
Functia
de probabilitate
a reparti,iei
normale
normete
f(z~f-
e ;'"dZ ,f2'rI --
1 0,00 0,3989 0,3970 0,3910 0,3814 0,3689 0,3521 0,3332 0,3123 0,2897 0,261>1 0,2420 0,2179 0,1942 0,1714 0,1497 0,1295 0,1109 0,0940 0,0790 0,0656 0,0540 0,0440 0,0355 0,0283 0,0221 0,0175 ,0135 0,0104 0,0079 0,0060 0,0044
2 0,01 0,3989 0,3965 0,3902 0,3802 0,3668 0,3503 0,3312 0,3101 0,2874 0,21>37 0,2396 0,2155 0,1919 0,1681 0,1476 0,1276 0,1092 0,0925 0,0775 0,0644 0,0529 0,0431 0,0347 0,0277 0,0219 0,0171 0,0132 0,0101 0,0077 0,0058 0,0043
3 0,02 0,3989 0,3961 0,3894 0,3790 0,3653 0,3185 0,3292 0,3079 0,2850 0,2613 0,2371 0,2131 0,1895 0,1669 0,1456 0,1257 0,1074 0,0909 0,0761 0,0632 0,0519 0,0422 0,0339 0,0270 0,0213 0,0167 0,0129 0,0099 0,0075 0,0056 0,0042
4 0,03 0,3988 0,3956 0,3885 0,3778 0,31>37 0,3167 0,3271 0,3056 0,2827 0,2589 0,2347 0,2107 0,1872 0,1647 0,1435 0,1238 0,1057 0,0983 0,0748 0,0620 0,0508 0,0413 0,0332 0,0264 0,0208 0,0163 0,0126 0,0096 0,0073 0,0055 0,0040
5 0,04 0,3986 0,3951 0,3876 0,3765 0,3621 0,3448 0,3251 0,3031 0,2803 0,2%5 0,2323 0,2083 0,1849 0,1626 0,1415 0,1219 0,1010 0,0878 0,0731. 0,0608 0,0498 0,0404 0,0325 0,0258 0,0203 0,0158 0,0122 0,0093 0,0071 0,0053 0,0039
I
I
6 0,05 0,3984 0,3945 0,3867 0,3752 0,3605 0,3429 0,3230 0,3011 0,2780 0,2541 0,2299 0,2059 0,1826 0,1604 0,1394 0,1200 0,1023 0,0863 0,0721 0,0596 0,0488 0,0396 0,0317 0,0252 0,0198 0,0154 0,0119 0,0091 0,0069 0,0051 0,0038
7 0,06 0,3982 0,3939 0,3857 0,3739 0,3589 0,3110 0,3209 0,2989 0,2756 0,25160,2275 0,2036 0,1804 0,1582 0,1374 0,1182 0,1006 0,0848 0,0707 0,0584 0,0478 0,0384 0,0310 0,0246 0,0194 0,0151 0,0116 0,0088 0,0067 0,0050 0,0037
8 0,07 0,3980 0,3932 0,3847 0,3725 0,3572 0,3391 0,3187 0,2961> 0,2732 0,2492 0,2251 0,2012 0,1781 0,1561 0,1354 0,1163 0,0989 0,0833 0,0694 0,0573 0,0468 0,0379 0,0303 0,0241 0,0189 0,0147 0,0113 0,0086 0,0065 0,0048 0,0036
9 0,08 0,3977 0,3925 0,3836 0,3712 0,3555 0,3372 0,3166 0,2943 0,2709 0,2468 0,2227 C,1989 0,1758 0,1539 0;1334 0,1145 0,0973 0,0818 0,0681 0,0562 0,0459 0,0371 0,0297 0,0235 0,0184 0,0143 0,0110 0,0084 0,0063 0,0047 0,0035
I , i
t
1O 0,09
I
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0
i
I
-------:I
I I I
I
0,3973 0,3918 0,3825 0,3697 0,3538 0,3352 0,3144 0,2920 0,2685 0,2444 0,2203 0,1965 0,1736 0,1518 0,1315 0,1127 0,0957 0,0804 0,0669 0,0551 0,0449 0,0363 0,0290 0,0229 0,0180 0,0139 0,0107 0,0081 0,0061 0,0046 0,0034
II
I
I I
I
I
i
~
Tebelul
1.49 (continuare) 9
I
z
3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6 3,7 3,8 3,9
Tebelul
Ftz~
1 0,00 0,0033 0,0024 0,0017 0,0012 0,0009 0,0006 0,0004 0,0003 0,0002 1.50 .,rz--:Ti Jo 1 0,00 0,5000 0,5398 0,5793 0,6179 0,6554 0,6915 0,7257 0,7580 0,7881 0,8159 0,8413 0,8643 0,8849 0,9032
2 0,01 0,0032 0,0023 0,0017 0,0012 0,0008 0,0006 0,0004 0,0003 0,0002
t
3 0,02 0,0031 0,0022 0,0016 0,0012 0,0008 0,0006 0,0004 0,0003 0,0002
4 0,03 0,0030 0,0022 0,0016 0,0011 0,0008 0,0005 0,0004 0,0003 0,0002
5 0,04 0,0029 0,0021 0,0015 0,0011 0,0008 0,0005 0,0004 0,0003 0,0002
6 0,05. 0,0028 0,0020 0,0015 0,0010 0,0007 0,0005 0,0004 0,0002 0,0002
7 0,06 0,0027 0,0020 0,0014 0,0010 0,0007 0,0005 0,0003 0,0002 0,0002
o~l
0,0026 0,0019 0,0014 0,0010 0,0007 0,0005 0,0003 0,0002 0,0002
10 0,09 0,0025 0,0818 0,0013 0,0009 0,0006 0,0004 0,0003 0,0002 O,OOOi
0,08 0,0025 0,0018 0,0013 0,0009 0,0007 0,0005 0,0003 0,0002 0,0001
Ii
! I
I
1
I
I
i
! I
I
I
!
I
Fuocs:ie de reper
it ie normol;;' noMllatB'
r" e ~''dz-.2.f(z)
2
z
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3
2 0,01 0,5040 0,5438 0,5832 0,6217 0,6591 0,6950 0,7291 0,7611 0,7910 0,8186 0,8438 0,86105 0,8869 0,9049
3 Oj02 0,5080 0,5478 0,5871 0,6255 0,bb28 0,6985 0,7324 0,7642 0,7939 0,8212 0,8461 0,86810 0,8888 0,90610
4 0,03
5 0,04 0,5160 0,5557 0,5948 0,6331 0,6700 0,7054 0,7389 O,n04 0,7995 0,8264 0,8508 0,8729 0,8925 0,9099
6 0,05 0,5199 0,5596 0,5987 0,6368 0,6736 0,7088 0,7422 0,n34 0,8023 0,8289 0,8531 0,8749 0,8944 0,9115
7 0,010 0,5239 0,5636 0,6026 0,6406 0,6772 0,7123 0,7454 0,7764 0,8051 0,8315 0,8554 0,8770 0,89102 0,9131
8 0,07 0,5279 0,5675 0,6064 0,6443 0,6808 0,7157 0,7486 0,7794 0,8078 0,8340 0,85n 0,8790 0,8980 0,9147
9 0,08 0,5319 0,5714 0,6103 0,6480 0,6844 0,7190 0,7517 0,7823 0,81010 0,8365 0,8599 0,8810 0,8997 0,9162
10 0,09 0,5359 0,5753 0,6141 0,6517 0,6879 0,7224 0,7549 0,7852 0,8133 0,8389 0,8621 0,8830 0,9015 0,9177
i
I
I
0,5120 0,5517 0,5910 0,6293 0,bbb4 0,7019 0,7357 0,7673 0,7967 0,8238 0,8485 0,8708 0,8907 0,9082
I
I
Tebelul
1.50 (continuare) 0,9319 0,9441 0,9545 0,9633 0,9706 0,9767 0,9817 0,9857 0,9890 0,9916 0,9936 0,9952 0,9964 0,9974 0,9981 0,9986 0,9990 0,9993 0,9997 0,9998
1,4 1,5 1,b 1,7 1,8 1,9 2,0. 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6. 2,7. 2,8 . 2,9 3,0 3,1 3,3 3,4
0,9192 0,9332 0,9452 0,9554 0,9641 0,9713 0,9n2 0,9821 0,9861 0,9893 0,9918 0,9938 0,9938 .0,9965 0,9974 0,9981 0,9987 0,9990 0,9995 9,9997
0,9207 0,9345 0,9463 0,9564 0,9649 0,9719 0,9n8 0,9826 0,9864 0,9896 0,9920 0,9940 0,9955 0,9960 0,9975 0,9982 0,9987 0;9991 0,9995 0,9997
0,9222 0,9357 0,9474 0,9573 0,9656 0,9726 0,9783 0,9830 0,9868 0,9898 0,9922 0,9941 0,9956 0,9967 0,9976 0,9982 0,9987 0,9991 0,9995 0,9997
0,9236 0,9370 0,9484 0,9582 0,9664 0,9732 0,9788 0,9834. 0,9871 0,9901 .0,9925 0,9943 0,9957 0,9968 0,99n 0,9983 0,9988 0,9991 0,9996 0,9997
0,9251 0,9382 0,9495 0,9591 0,9671 0,9738 '0,9793 0,9838 0,9875 0,9904 0,9927 0,9945 0,9959 0,9969 O,99n 0,9984 0,9988 0,9992 0,9996 0,9997
0,9265 0,9394 0,9505 0,9599 0,9678 0,9744 0,9798 0,9842 0,9878 0,9906 0,9929 0,9946 0,9960 0,9970 0,9978 0,9984 0,9988 0,9992 0,9996 0,9997
0,9279 0,9406 0,9515 0,9608 0,9686 0,9749 0,9803 0,9846 0,9881. 0,9909 0,9931 0,9948 0,9961 0,9971. 0,9979 0,9985 0,9989 0,9992 0,9996 0,9997
0,9292 0,9418 0,9525 0,9616 0,9693 0,9756 0,9808 0,9850 0,9884 0,9911 0,9932 0,9949 0,9962 0,9972 0,9979 0,9985 0,9989 0,9992 0,9996 0,9997
0,9306
O/94'~
0,953"5 0,9625 0,96C;~ 0,9761 0,9812 0,9854 0,9sa;r

0,99;-3
0,99~ 0,995' 0,996.3 0,9973 0,9980 0,9986 0,9990 0,9993 0,9996 0,99<;7
Tebelul
1.51 Velori ele func~iei de reparti~ie Leplace

e ~'-dZ
0
f(z~J.'" . .(2-1t
0 z 0,0 0,1 0,2 0,3 0,4
1 0,00 0,00000 0,03983 0,07926 0,11791 0,15542 0,01
2 0,02
4 0,03 0,01197 0,05172 0,09095 0,12930 0,16640
5 0,04 0,01595 0,05567 0,09483 0,13307 0,17003
6 0,05 0,01994 0,05962 0,09871 0,13683 0,17364
7 0,06 0,02392 0,00356 0,10257 0,14058 0,1n24
8 0,07 0,02790 0,06749 0,10642 0,14431 0,18082

I
9 0,08
10 0,09 0,03586 0,07535 0,11409 0,15173 0,18793
0,00399 0,04380 0,08317 0,12172 0,15910
0,00798 0,04n6 0,08706 0,12552 0,16276
: 0,03183 , 0,0714.2 i 0,1102::' .j 0, 14SC3 i 0,1843'=?

!
- ..
--------------~ --------------------
.._-;
\
hbelul
1.51 (cont inuere) 9 10 0,09 0,22240 0,25490 0,28524 0,31327 0,33891 0,36214 0,38289 0,40147 0,41n4 0,43189 0,44408 0,45449 0,46327 0,47062 0,47670 .0,48169 0,48574 0,48899 0,49158 0,49361 0,49520 0,49643 0,49736 0,49807 0,49861
0 z 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9
1 0,00 0,19146 0,22575 0,25804 0,28814 0,31594 . 0,34134 0,36433 0,38493 0,40320 0,41924 0,43319 0,44520 0,45543 0,46407 0,47128 0,4n25 0,48214 0,48660 0,48928 0,49180 0,493i'9 0,49534 0,49653 0,49744 0,49813 0,01
2 0,02
4 0,03 0,20194 0,23565 0,26730 0,29673 0,32381 0,34850 0,37076 0,39065 0,40824 0,42364 0,43699 0,44845 0,45813 0,46638 0,47320 0,47882 0,49341 0,48713 0,49010 0,49245 0,49430 0,49573 0,49683 0,49767 0,49~31
5 0,04 0,205400,23891 0,27035 0,29955 0,32639 0,35083 0,37286 0,39251 0,40988 0,42507 0,43822 0,44950 0,45907 0,46712 0,47381 0,47932
'.
6 0,05 0,20884 0,24215 0,27337 0,30234 0,32894 0,35314 0,37493 0,39435 0,41149 0,42647 0,43943 0,45053 0,45994 0,46784 0,47441 0,47982 0,48422 0,48n8 0,49061 0,49286 0,49461 0,49598 0,49702 0,49781 0,49841
7 0,06 0,21226 0,24537 0,27637 0,3051'0,33147 0,35543 0,37698 0,39717 0,41309 0,42785 0,44062 0,45154 0,46080 0,46856 0,47500 0,48030 0,48461 0,48809 0,49086 0,49305 0,494n 0,4%09 0,49711 0,49788 0,49846
8 0,07 0,21560 . 0,24857 0,27935 0,30785 0,33398 0,35769 0,37900 0,39796 0,41466 0,42922 0,44179 0,45254 0,46104 0,46923 0,47558 O,480n 0,48500 0,48840 0,49111 0,49324 0,49492 0,49621 0,49720 0,49795 0,49851
I I
0,08 0,21904 0,25115 0,28230 0,31057 0,33646 0,35993
0,19497 0,22907 0,26115 0,29103 0,31859 0,34375 0,3-,":'50

O/32.,~96
0,19847 0,23237 0,26424 0,29369 0,32121 0,34614 0,3b864 O,388n 0,40658 0,42220 0,43574 0,44738 0,45728 0,46562 0,47257 0,47831 0,48300 0,48679 0,48983 0,49224 0,49413 0,49560 0,49674 0,49760 0.,49825
0,4U49O 0,42073 0,43448 0,44630 0,45637 0,46405 0,47193 0,4m8 0,48251 0,48645 0,48956 0,49202 0,49396 0,49547 0,49604 0,49752 0,49819
,I
_0,38100 0,3997:! 0,4162~ 0,43056 0,44295 0,45352 0,46246 0,46995 0,47615 0,4812' 0,48537 0,48870 0,491~ 0,4934.3 0,49506 0,49632 0,4972$ 0,498G~ 0,4985'::.
0,48382 0,48745 0,49036 0,49260 0,49446. . 0,49585 O,~9693 0,49n4 0,49836
I I
I
l_-
,-'
.. ,:.,
'
....
,.
(z)
,,-_.:,
' J.,-r.
' e
0
~~
!
,!~r:-;;
-dz
=F(z)
-0
'
500
(1.191)
Abaterea me:ti.e pa:tratidi (abaterea standard) s se calculeaz~ cu relatia:
Asimilarea repartitiei statistice cu repartitia nonnal~ se face pe baza urmatoarel.crcriterii: -comparareaamplitudinilor masurate in abateri starrlard, cunoscindu-secl in cazul repartitiei normale
, (.J
= Gcy ;
(1.195)
(:
L
S=
'1
(Xi
-x)
-comparareaabaterilormedii patratice 9tiirrl ea acestea se calculeaza cu reJ.apa:

(1.192) A.=~
~ <..)
relative
"i'
~ ~trf:i
n-l
Dispersia
(1.196)
~~;(
~l
L
s2=
1
(Xi-X)2
.
-comparareacoeficientilor se definesc:
(1.193)
)..i
de repartitie
relatiw
ki care
n-l
k =-.
~ ~
(1.197)
Amplitirlinea
e=
~8X
Xmin
(1.194)
I f
'\G
f'I
in care AG este abaterea me:iiepatraticl relatiw, pentru repartitia normal.a9i "'i -abaterea meiepatratire relatiw a repartitiei statistice ce se analizeaz~. .
;
fff
If' ~" ~;/
~;
!'f
Fig.1.13 Curbo ex. peri.antale

b}
1.8.3 Controlul statistic
a1 preciziei de prelucrare
!~;.~:
de
r-.....-rrr--
r-r-
reparti~i.: a-hhtograma frecven~elor absolute; b-histogrlllla frecv.n~.lor relative; c-poligonul frecv.n~.lor absolute; d-poligenul frecv.n~elor relative; e-histogrua frecv.n~.lor cumulate; f-poligenul fr.cven~.lor cumulate
f..-rl
e)
Determinareapreciziei de prelucrare pe cale statisti~ comportiurmatoarete faze: .' -analiza statisticl a procesului 'de prelucrare ,care consta din masurarea caracteristicii de precizie la 0 mare cantitate .de probe prelucrate, supuse controlului; 9i asimilarea repartiei empirice CU 0 funCtie teoreticl; -intocmirea f~elor de control pentru verificarea stabiliMtu preciziei de prelucrare, in timpul procesului tehnolcqic. Masurareacaracteristicii de precizde se efectueaz~ cu .aparate sau instrumente de masur~care trebuie ~ ail::a 0 sensibilitate de eel PUtiri 1/10 din valoarea tolerantei prescrisa pieselor (probelor) prelucrate. Cantitatea de probe trehri.e,~ fie suficient de mare. ' Asimilarea repartitiei empirice cu 0 repartip,e teoretica (de obicei cu repartitia normal.a)se obtine prin ~toarele 0peratii: , -verificarea caracterului intimpUitor.al variabilei; -verificarea stabilitatii procesului tehnologic din punct, de vedere static 9i dinamic. . . . . Verificarea caracterului intirnplator al irnpr~tierii valorilor caracteristicii de precizie se poate efectua prindo12 metode:
105
f~~
.:", " ~
1~:; ~.
~:
~J1
~.,r ~?,"J *.
f~;j ~;
~]
~1
~'
~~ [~s~
ri"
~i'
cl:
~:; ~~I ~
l'?~.
~::
104
~.~
;1{~
~l<i~
- metoda iteratiilor; - metodadiferentelor succesive. Verificarea prin metodaiteratiilor se poate face pe baza urmatoarelor criterii: - nUll'liUul total al iteratiilor; - lurJimeainteratiilor. ' Procedeul de lucru in cazul metodei iteratiilor este prezentat in tabelul 1.52. Verificarea pe baza metodei diferentelor succesive se face atunci cind verifickile pe baza itera1;i.ilor dau rezultate contradictorii. P.cocedeul de lucru al verifickii pe baza diferentelor succesive, care este mult mai laborios, se prezinta in tabelul 1.53.
T betut 1.53 Hctoda difer"n~clor succus ive
--.,--Se duterm;nilmedia ar itmelic.\ x (xi _x)2

(x
Volorilo caraoteristic;; dd preclzie in ordinea ob~inerii lor xI
_ 2 i"'1 xi)
---- ----x=
~ xi n 1 n - 1 n l: (x i=1 ; q2
, 1
l:
l:
Se calculoazlidisperS2 = siile Se determinil r,=
x)2; q2
=
a
1 2n - 1
n 2 l: (x'+1 - x.) 1=1 1 1 n - 2
q2 52 ra =1-z
Tabelul 1.52 Hetoda iteretiilor
Se verifioliconditia de acceptare
r > ra i
52
> 1 - za
V V
(n -
1)(n
1)
n - 2 (n- 1)(n + 1)
Criteriut numlirului total at iteraj:i i tor
Criteriul lungimii itera;.i Hor
1. Se tree valorlle euraeteristiee in ordine 1.So tree vslorile earaeterlstleii de preereseatoare eizie in ordine ereseatoare 2. Se determlna medlana H e valorilor 2.Se determin~ mediana H a valorilor ~irului ~irului '3. Se notoaza cu "a" toate valorile mai mad 3:Se noteaza cu "a"toate valorile mal mari ~i cu lib"cole mai miei decit mediana ~i cu lib"cele mal mici decit mediana H in , ~irul valorilor in ordlnea obtlnerii lor 4. So $tabile~te numarul total al itora~il- 4.Se stablle~te Iteraj:iacu lungimea maxilor R, adica numarul total al grupurllor ma k, adica iteraj:iacu numarul maxim de notate eu "a";;1 al grupurHor notate cu lib"valori de 'un anumit tip at itoraj:iilor din ~irul valorilor in ordinea obi-ineri! lor ~irului de valori 5. Se calculeazli numarul minim admis de 5.Se calculeazli numlirulminim k admis al itera;.ii Ra cu urmatoarea rela;.ie: iteraj:iel,cu reloj:ia: a 1 -- 0 4329n =---(n+1-z { n-1 ) log--'--a 2 a logO - a) unde n este numarul de vatcr i ale ~Irului k = - '1 z este varlabila normala normata care a log 2 a se determin! pantru un interval de n osto numarul valorilor, iar a- riscul inoredero din tabelul 1.51 cuno$ctnd odmis. oil 1(;;:)=112 -0: R
Obso,rvat. ii: La caloulul dispersiilor S2 ~i q2 , valorilo caracteristicii de preeizie care au numarul do ordine i ;>i ;+1 se referll la s iru], numerelor neordonate crescator. Numarul n se refera la totalitatea valorilor caracteristicii de prccizie, iar z reprezinta valoarea variabilei normale normate care se determina cu gjutorul tabelelor 1.49 ;>i1.50, pantru 0 anumit~ valoare a nivelului de incredere ( 1 -a ).
Verificarea stabj 1; tiitii statice stabilitatea statica a repartitiei data de procesul de pre1ucrare poate fi verificata prin caracterul, normal al repartitiei, identic cu eel al repartitiei normale, Verificarea normalitatii se poate efectua cu ajutorul urmatoarelor metode: - reteaua de probabilitatei ' - histograma datelor; - criteriul
l.
.'
Se veriflca oondi~ia accept4rii caracteruLu lint impliitoral impralltied I
So veriflea condltia aeoept4rii

I -
k < ka
<
Ra
I
JI
verificarea normalitiitii pr:in ~ de probahi 1i tate Pe 0 retea de probabilitate care are scara absciselor lirdara, data de valorile caracteristicii de precizie (Xi) ::?i scara ordonate1or logaritmica, data de frecventele cumulatei:r~ ale valorilor caracteristicii de precdzf,e, se inscriu valorile obtinute in urma determi.narilor xi ::?ifre Dam punctele de coordonate (Xi' fre> ,inscrise pe retea formeaza, aproximativ, 0 linie dreapta, linie care se numestedreapta lui Henry atunci, repartipa este normala,
I
Observe];le: Cela dou! outnere ale simbolurilor "a" ~i lib"trebuie s4 fie egale, in car-e scop valorile ogale eu H se pot introduce in grupale "a" sau "b" , dupa necesitate.
verificarea normalitiip.i cu ajutorul ~ date10r Pentru ca repartitia experdmencalasa poata fi' as:iJnila~ cu cea normata, histograma trebuie sa indepl:in2~'3ca urmatoarele 107
106
, !: ."\(, ~'-;~'..;;;"
!~!
,I,
~t I~
corrl.i tii : - sa aib1 un s:in;]urmaxim; - sa aib3 aceeasd,valoare pentru me:liaaritmetica/me:liana ~i moduli adi.ca x = Mo = M. ve.r:i.fic~ normalitap.i pe baza.cciteriului .,.z Corrlitiile pentru aplicarea criteriului sint:
S
=
I (x, ~- x) 2
X.!:
2
2
$~
S
i
(x - x) 2 _~1,--_
i1
(1 201)
A
.:'. '.~ 't;..
X1_.!:
. 2
k,
It:
~~
urrle S ~i Si sin':: limitele superioara ~i :i.nfeiioar~ ale inter~ X a/2 2. ~~. Xhr/2 2 smt coef'acaen. . ... r+' . valul ua; ~ ID f unc. ~e cl e ru.velul de incredere ~i de mll1~ru1 gradelor.de l:iJ:::ertatef=n - 1, valorile lor fiind cuprinse in tabelul 1.52.
A
~1,
ii;(~i
~:
:.J I
?}:'
~,
N > 50;
nj > 5;
10
< k < 20,
~~
(1.198)
I I
B{f.:
~i
urrle N este I1l.IIlIi1rul total de valori ale :;;:i.nlluistatistic; nj - manarul,de valori dintr-o clasa; k - ntlIlli1.rul claselor. Determinarea valorii X2 se face folosi.n::lmetodologiadin tabelul 1.54 Valoarea Xc z. calcu1ata se comparacu valoarea pentru un anumit nivel de incredere (1 - a.) :;;i un numarde grade de libertate f = (k - 3) extrasa din tabelul 1.55.
Determ:inarea :inte1:valului~i a nivelului de incredere p:ntru' media aritmet.:i.ca ~ media patrati.cl
Intervalul de inq:eclere pentru un anumit parametru al eolectivitatll eSte intervalul l:ilnitat de. valori~e x1:;;i x2 in care se poate afla ace! 'parametru cu probabilitatea (1 -'(X) ~i se poate exprima astfel:
P
{X1 ::; X ::;
verificarea stabilitatii procesului tehnologic din p.mct de vedere dinamic stabilitatea d:inamica a procesului tehnologic se determina pr:in variatiile pe care le au urmatorii parametri statistici': media aritmetica, abaterea mediepatratica, mediana ~i amp1itudinea, in timpul desf~arii procesului tehnologic. Verificarea stabilitatii dinamice este precedata de verificarea caracterului intimplator al ~r~tierii ~i a1 normal itatii repartitieLProcesul de verificare a stabilitatil dinamice a procesului tehnologic contdne urmatoarele faze: - Se extrag la intimplare e:;;antioanecu un nt.lIlli1r oarecare de exemplare (de exemplu5) la care se mascara caracteristica de calitate Xj; . - Se determina suma:
I
tir' ~'I'.':;
~ 1/ ~r:
c./
re
.:--"
(;;~\
v 0-,
~ I;~::
~~
~.'
!~
f:\;~
f,
x2 }= 1 - a.
(1.199 )
L
1
Xi
(1.202)
. a. f:iin::iprobabilitatea interval.
ca parametrul x sa nu se afle in acel . in-
I~
li.(. fj::
!.'.. :; .," ~','.;
- Se calcu1eaza media:
Hive! de incre:3ere Probabilitatea (1 - a. ) ca valoarea x s~ se afle in tervalul de incredere se mlIne~te nivel de incredere.
. LXi
X.=_l__
1.
(1.203) .
!!laX -
IntervaJ.ul de incrOOere al mErlieiaribnetice Media aritmetica a intregii colectivitati P, pentru un nivel de incredere (1 - a.) :;;i in raport cu nUIll<kulgradelor de libertate f = n - 1 are unnatorul :interval:
I
- Se calcu1eaza arnplitudineamedie: I.o)i = Xi Xi lOin'ca diferenta a valorilor extremeale caracteristicil de calitate. - Se repeta operatiile pentru,alte ~antioane extrase, mirrimum 20. . Se calculeaza mediamediilor (mediagenerala):
k,
X Ca
.;n'
I;'
h {,-"..
f"
.ih ~
"
(1.200)
LXi X=_l__
k
un.:1e k
(1.204)
ValorUe pentru t sint cuprinse in tabelul 1.56 in fuOctie de nivelul de incredere (1 - a.) ~i de numarul, gradelor de libertate f = n - 1, in care n este nuinaruJ. datelor. .Intervalul de incrErlerea1 al:a.terii me:iii patratice Abaterea mediei patratice a intregii colectivitati, pentru aoel.asd,nivel de increc1ere(1 - a.) ~i cu acel~i numarde grade de libertate f = n - 1,se calculeaza cu urmi1toarelerelatli: ,nq
__ ~ . w ' _ _._ __ _
t:; ,.
~:,
\
este nll1lli1rul de esantdcene extrase. - Se calculeaza amplitudinea medie ~anti~lor:

k
1.0)
pentru
totalitatea
\:f
.. I~., \
<">=T
109
~ .l.J
<..>'
1..
(1.205)
~\
t,~
~,i.; .
fp, ti'
[>;.
~.
I'f!
-_~.
_ Se calculeaz~limitele de control ale parametrilor statistici adoptati. Se iau, de exernplu, media .aritmetire ~i amplitu:ti.nea, carora li se determina limitele de control pe baza amplitudinii (tal:elul 1.57), cu relap.ilr-: . - pentru media aritmeti~~ -limita. superioarc1 Los = x, + A' 61 ; - limita :inferioar~ L01 . = X - A' 61 0 -- pentru amphtu:line: _ - limita superioarc1 L' =C' (,) i .. .. cs - IlJTU.ta infer;Loarc1 L' 01 =0'61 Relatiile de calcul pentru limitele de control ale mediei aritmetice ~i ale amplituiinii.,precum ~i valorile coeficient:ilor din relap.ile de calcul, sint prezentate in tabelele 1.57 ~i Intr-un forrnular diagrana (fig.!.14),se traseazc1 in partea superioarc1 11:s ~i 11:i la 0 scara pe ordonatc1 ~i . se inscriu sub forna de puncte valorile calculate ale mediilor aritmetice ale ~antioanelor, in ordinea cronologire a extragerii lor. In spa-p,ul :inferior al diagramei, se trasea.zi1, in modanalog L'cs ~i L'cj' Se inscriu sub forna de puncte valorile medii ale amphtudinii ~tioanelor, in ordinea cronologire a extragerii lor. Punctele inscrise pe diagrami1 se lIDeSC printr-o lWe continuc1. . Se interpreteazc1 f~ de control. Pot rezulta urJllc1toarele cazuri: - punctele corespunzc1toareme::liei~i amplitu:linii se incadreaza in limitele lor d~ control, procesul tehnologic este stabil ca re;Jlaj =?ica precizie; ... - pw1Ctele corespunzc1toarecelor doiparametri statistici nu se incadreaz~ in limitele lor de control, procesul tehnologic este instabil ea re;Jlaj =?ica precizie; - punctele coresptm.zc1toare mediei. aritmetice depasesc limitele de control, iar cele ale amplitu:ll.nii sint cuprinse intre limitele de control, procesul telmologic este instabil ca re:Jla j ~i stabil ca precizie; - a patra variant.1 posibil~ atestc1 stabilitatea ca reglaj ~i instabilitatea ca precizie. 1.9 EREcrZIi EXlHHICA DE ~
1.58
scrierea metodelor de prelucrare mecarucaprin care se poate obtine precizia furlct:ioanali1a produsului. ca urmare a posibiliti1t:ii de ob\:inere a preciziei functionale prin mai multe metode de prelucrare, a aparut, notdunea de precizie economica, Precizia econornicc1 de prelucrare se referc1 la adoptarea acelor metode de prelucrare care, in COl1Oit:ii nonnale de productie, pot asigura precizia fW1C\:ioanalcl. cunoasterea preciziilor economice ale metodelor de prelucrare constituie 0 importanti1 corrli.t:ie la intoanirea unui jtrl.i.cios proces tehnologic =?idin punct de vedere economic. In acest scop, se dau, in cele ce urmeaza, tabele ce contdn date orientative asupra preciziei economicepentru diferite metode de prelucrare, in cazul prelucri1rii unor supratete ca se intilnesc in modfrecvent in procesul de fabricat:ie din ramura ccnstauctded, de masdni, (tab.L, 59.. tab!. 71) .
Data Ora Hr.dB ordine e probei Media Lcs Loi Amplitudine Llos Lloi Valoarea caraoterlsticii milsurate Suma Media .Ampl itudinea .Mod ificllr i .in proce sut tehnologio
-,
- -
;1 2 3
,.
Concluzia controlorului Cauza inc~lcl!rii desfl!~url!riinormale

.....~.
In procesul de prelucrare mecanicc1,se disting urrnatoarele notiuni in le;Jc1tur~cu precizia de prelucrare: Precizia fu:ncP.onal~ care se refecl la ~ ~i prescrierea cit mai exa~ a cimpului de toleran~ pentru fiecare pies~,in limitele c!ruia piesa si1-~i poata in:leplini rolul sau .fu:ncP.onal. Precizia fu:ncP.onalc1 se determ:i.ni1 in faza de proiectare. Precizia tehnolo:Jicc1 se refer~ la ~ lli pre110
Mlisuri luste Controlor Reglor

-,
Ma~im~ sau muncitor F!g.1.14. Fi~a de control pentru media ;i amplitudine.
n:
Tabelul 1.55 Yalorile par trului X2 pentru un anulIIit nivel de Incredere (1- a),la un grlld de Ubertate f=(1; - 3)
1 2 3 4 5 6
1
~ 1'a
2 0,1 157.10'8 0,00200 0,0243 0,0908 0,210 0,318 0,598 0,857 1,15 1,48 1,83 2,21 2,62 3,04 _3,48 3,94 4,42
3 0,5 393.10'7 0,0100 0,0717 0,207 0,412 0,676 0,989 1,54 1,73 2,16 2,60 3,07 3,57 4,07 4,60 5,14 5,70
4 1,0 157.10'6 0,0201 0,115 0,297 0,554 0,872 1,24 1,65 2,09 2,56 3,05 3,57 4,11 4,66 5,23 5,81 6,41
5 2,5 9~2.106 0,0506 0,216 0,484 0,813 1,24 1,69 2,18 2,70 3,25 3,82 4,40 5,01 5,63 6,26 6,91 7,56
6 5,0 393.10'5 0,103 0,352 _0,711 1,15 1,64' 2,17 2,73 3,33 3,94 4,57 5,23 5,89 6,57 7,26 7,96 8,67
7 10,0 0,0158 0,211 0,548 1,06 1,61 2,20 2,83 3,49 4,17 4,87 _5,58 6,30 7;04 7,79 8,55 9,31 10,1
8 20,0 0,0642 0,446 1,00 1,65 2,34 3,07 3,82 4,59 5,38 6,18 6,99 7,81 8,63 9,47 10,3 11,2 12,0
,
9 30,0
0, ii.3
10 40,0
0,275 1,02
0,05 393.10'9 0,00100 0,0153 0,0639 0,158 0,299 0,485 0,710 0,972 1,26 1,59 1,93 2,31 2,70 3,11 3,54 3,98
0,713 1,42 2,19 3,00 3,83 4,67 5,53 6,39 7,27 8,15 9,03 9,93 10,8 11,7 12,6 13,5
1,87 2,75 3,66 4,57 5,49 6,42 7,31 8,30 9,24 10,2 11,1 12,1 13,0 14,0 14,9
.... ....
N
7
8
9 10 11 12 13 14 1~ 16 17
Tabelul 1.55 (continuare)
18
19 20 21 22
1 4,44 4,91 5,40 5,90 6,40 6,93 7,25 7,99 8,54 9,09 9,59 10,2 10,8 11,4 12,0 12,6 13,2 13,8
2 4,90 5,41 5,92 6,45 6,98 7,53 8,08 8,65 9,22 9,80 10,12 11,0 11,6 12,2 12,8 13,4 14,1 14,7 6,29 6,89 7,43 8,03 8,64 9,26 9,89 10,5 11,2 11,8 12,3 13,1 13,8 14,5 15,1 15,8 16,5 17,2
4 7,01 7,63 8,26 8,90 9,54 10,2 10,8 11,5 12,2 12,9 14,8 14,3 15,0 15,7 16,4 17,1 17,8 18,5
5 8,23 8,91 9,59 10,3 11,0 11,712,4 13,1 13,8 14,6 15,4 16,0 16,8 17,5 18,3 19,0 19,8 20,6
6 9,39 10,1 10,9 11,6 12,3 13,1 13,8 14,6 15,4 16,2 17,00 17,7 18,5 19,3 20,1 20,9 21,7 22,5
7 10,9 11,7 12,2 13,2 14,0 14,8 -15,7 16,5 17,3 18,1 18,9 19,8 20,0 21,4
.
8 12,9 13,7 14,6 15,4 16,3 i7,2 18,1 18,9 19,8 22,7 24,2 22,S 23,4 24,3 25,1 26,0 26,9 27,8
9 14,4 15,4 16,3 17,2 18,1 19,0 19,9 20,9 21,8 22,7 23,5 24,6 25,S 26,4 27,4 28,3 29,2 30,2
10 15,9 16,9 17,8 18,8 19,7 20,7 21,7 22,0 23,6 24,S 25,1 26,5 27,4 28,4 29,4 30,3 31,3 32,3
.
.... ....
W
23
24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
22,3 23,1 24,0 24,8
I
!
Tebelul 1.55 (continuare) 0 36 37 38 39 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 Observatle 1 14,4 15,0 15,6 16,3 16,9 20,1 23,5 26,9 30,3 33,9 37,5 41,1 44,8 48,5 52,3 56,1 59,9 2 15,3 16,0 16,6 17,3 17,9 21,3 24,7 28,2 31,7 35,4 39,0 42,8 46,5 50,3 54,2 58,0 61,9 3 17,9 18,6 19,3 20,0 20,7 24,3 28,0 31,7 35,5 39,4 43,3 47,2 51,2 55,2 59,2 63,2 67,3 4 19,2 20,0 20,7 21,4 22,2 25,9 29,7 33,6 37,5 41,4 45,4 49,5 53,5 57,6 61, 8 65,9 70,1 5 21,3 22,1 22,9 23,7 24,4 28,4 32,4 36,4 40,5 44,6 48,8 52,9 57,2 61,4 65,6 69,9 74,2 6 23,3 24,1 24,9 25,7 26,S 30,6 34,8 39,0 43,2 47,4 51,7 56,1 60,4 64,7 69,1 73,5 77,9 7 25,6 26,5 27,3 28,2 29,1 33,4 37,7 42,1 46,5 50,9 55,3 59,8 64,3 68,8 73,3 77,8 82,4 8 28,7 29,6 30,5 31,4 32,3 36,9 41,4 46,0 50,6 55,3 59,9 64,5 69,2 73,9 78,6 83,2 87,9 (zn-1) $i scazind 9 31,1 32,1 33,0 33,9 34,9 39,6 44,3 49,1 ,53,8 58,6 63,3 68,1 72,8 77,7 82,5 87,3 92,1 10 33,3 34,2 35,2 36,2 37,1 42,0 46,9 51,7 56,6 61,5 66,4 71,3 76,2 81,1 86,0 90,0 95,8
Calculul probabilita;ii Pi pentru cele daua clas& extreme se face edunind -(-5) cu
(zn-1) din +0,5.
Tabelul 1.56 Valorile lui t tn func~ie de nivelul de incredere (1 -4) ;lide llUIIIa'rul gradelor de Libertate f= n - 1 (n este .....a'rul datelor).
alO,9 1 0,158 2 0,142 3 0,137 4 0,134 5 0,132 6 0,131 7 0,130 8 0,130 9 0,129
0,8 ~,325 0,289 0,277 0,271 0,267 0,265 0,263 0,262 0,261 0,260 0,260 0,259 0,259 0,258 0,258 0,256 0,257
0,7 0",510 0,445 . 0,424 0,414 0,408 0,404 0,402 0,399 0,398 0,397 0,396 0,395 0,394 0,393 0,393 0,392 0,392
0,6 0,727 0,617 0,584 0,568 0,559 0,553 0,549 0,546 0,543 0,542 0,540 0,539 0,538 0,537 0,536 0,535 0,534
0,5 1,000 0,81.6 0,786 0,741 0,727 0,718 0,711 0,706 0,703 0,700 0,697 0,695 0,696 0,692 0,691 0,690 0,689
0,4 1,376 1,061 0,978 0,941 0,920 0,906 0,896 0,889 0,883 0,879 0,876 0,873 0,870 0,868 0,866 0,865 0,863
0,3 1,963 1,386 1,250 1,190 1,156 1,134 1,119 1,109 1,100 1,093 1,OSS 1,083 1,079 1,076 1,074 1,071 1,069
0,2 3,078 1,886 1,638 1,533 1,476 1,440 1,415 1,397 1,383 1,37~ 1,363 1,356 1,350 1,345 1,341 1,337 1,333
0,1 6,314 2,920 2,353 2,132 2,015 1,943 1,895 1,SbO 1,833 1,812 1,796 1,782 1,771 .1,761 1,753
0,05 12,706 4,303 3,182 2,776 2,571 2,447 2,365 2,306 2,262 2,228 2,201 2,179 2,160 2,145 2,131 2,120 2,110
0,02 31,821 6,695 4,541 3,747 3,365 3,143 2,998 2,896 2,821 2,764 2,718 2,681 2,650 2,624 2,602 2,583 2,567
0,01 63,657 9,925 5,841 4,604 4,032 3,707 3,499 3,355 3,250 3,169
3,106
0,001 636,619 31,598 12,941 8,610 6,859 5,959 5,405 5,401 4,781 4,587 4,437 4,318 4,221 4,140 4,073 4,015 3,965
10 0,129 11 0,129 12 0,128 13 0,128 14 0,128 15 0,128 16 0,128 17 0,128
3,055 3,012 2,977 2,947 2,921 2,898
1,746 1,740
r.-,.
Tabelul 1.56 (continusre ) 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 40 60 120

>.
0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127
0,257 0,257 0,25 0,257 0,256 0,256 0,256 0,256 0,256 0,251> 0,256
0,392 0,391 0,391 0,391 0,390 0,390 0,390 0,390 0,390 0,390 0,390 0,389 0,389 0,388 0,387 0,386 0,385
0,534 0,533 0,533 0,532 0,532 0,532 0,531 0,531 0,531 0,531 0,530 0,530 0,530 0,529 0,527 0,526 0,524
0,688 0,688 0,687 0,687 0,686 0,685 0,685 0,684 0,684 0,684 0,683 0,683 0,683 0,681 0,679 0,677 0,1>74
0,862 0,861 0,860 0,859 0,858 0,858 0,857 0,856 0,856 0,855 0,855 0,854 0,854 0,851 0,848 0,845 0,842
1,067 1,066 1,0/)4 1,063 1,061 1,060 1,059 1,058 1,058 1,057 1,056 1,055 1,055 1,050 1,046 1,041 1,036
1,330 1,328 1,325 1,323 1,321 1,319 1,318 1,316 1,315 1,314 1,313 1,311 1,310 1,303 1,296 1,289 1,282
1,734 1,729 1,725 - 1,721 1,717 1,714 1,711 1,708 1,706 1,703 1,701 1,699 1,697 1,684 1,1>71 1,658 1,645
2,101 2,093 2,086 2,080. 2,074 2,069 2,064 2,060 2,056 2,052 2,048 2,045 2,042 2,021 2,000 1,980 1,960
2,552 2,539 2,528 2,518 2,508. 2,509 2,492 2,485 2,479 2,473 2,467 2,462 2,457 2,423 2,390 2,358 2,326
2,878 2,861 2,845 2,831 2,819 2,807 2,797 2,787 2,779 2,771 2,763 2,751> 2,750 2,704 2,660 2,617 2,576
---
.3',922 3,883
3,850 3,819 3,792 3,767 3,745 3,725 3,707 3,690 3,674 3,659 3,646 3,551 3,460 3,.3'73 3,291
0,127 - 0,256 0,127 0,126 0,126 0,126 0,126 0,251> 0,255 0,254 0,254 0,253
~..."".-.
-~~~- --------,-- '.'
,---------
.- '- -- ----:-,--
-' O-CO> .... U-Vl~W'"

O-A-t. ............ __ N
;;J
" ., < ...
s
.-'1I
...
.....
V
o __ ....ut-< c_o
: ~ "i.=. 0 OC-'"lr+~
.... -, ....$-'
00
_CD
)(
":obO:"'N~i~":.
::j~iSg;R;"'VI~8\
0000000
>
o 0
r-r-
_ ::>
X x 9
...
"
11
_ ...
.,
o ,..
I
_.cp
CD
r-ro 0 no +
II IJ X X
;00
a.
-. er -10
N -010
.....
~ w~~~~v,~O':o ~ .... ~;;g~~!!:,j

-NN-'...a--.
<Dill lA
)( +
.... ..
...
I
"' " _.-<

0 0 11
." er.,
CC
.,er ,.
_.1
0- .,
:z
.. . ::>,.'" .. ,.
"
10
-__g; "''''o~ c,.., (ONCDCDVlO'-V1

000000000
__
--O :..o~'"-cO' ....... U.~8

...
~N
III
00
_r- r- 0" _r-rEl 11 11 X x
... ...
a
00
10.
1.4 . CI ::> :J _.0"
t1' _. ;...~ N
....
I ""
_.D>
'"
It 11 X X
""g;$~~~'"t:l ....... ~~ ':!

"'VI~"''''
'& ., ,.
v\V1U1V1U1V1V1U1~ -0 0 0
+X
III '"
~g.
<: .,
.
o .,
o e ::> '" a.9 (p .

--''''0
lA
.. ,.
,..
~8~~~~~~~
~~ ... N!;.l .N... .. N~~ ... "'"
"' .. ::> ....... _.",
., " .,
..
Cl
o ~
C;
~ ::>
~:8~N~~~:g~'
_0
-. :!.
.,
o
ID<
ro_
Il C
,...
" o
11
.." ...
co
It '0 "0> ., er Cl ,.,. -co 0., I _.
:!:er _
...
.. ., a' .. ;;
c
co
g ,.
2
., '"
b':o'Coo..\.nw"'b'b
co'oo
000
0
go o
1 ;.
11 .,
M 1\
-'
:z
'0
o)C1'"....,."O~-....oo-o
;;
-> El "0 C
[
r:
o
11 C
'-t "
..
o
<>0."
"tI'
000000000 .. ... ... ... .. ... .. ... WWNNN... OO V1N"OO' ... O"'O O
..
~
a.
11
::>
. '
:J
"" o
e
:J .. tT' r+ _. I N El
<>
CD
o o o
><
N M
:z -0
o
-
'0 ':0~ "'./i.1l ~ b 0.:.. ......,-.J.t--Oc..,..,zNV'I..oN

wO....., ....... O"-'Ow():)
WNNNNNN-~
;;J
"
., i'
C>C
::> a. '" co -3
"'."0
.. " o ,.. ., . ,.
C
:z
"0
:z
'lJ
III
;;J
"
Tabelul 1.59 Precizia ;licatitatea
!It4'
rafe~elor la prelucraraa Sl.pr8fe~elor exter ioere cil indrice
0 Procedeul de prelucrara Ra
1
(JIIfI )
2 Adincimea stratului superficial defect
3 Treapte de precizie
10
11
12
J1ITl,
13
14
15
Toleran~e tehnologice la dimensiune,in nominel~ in 1U!l. 3 - 7 - 11- 196 10 18 30 31- 51- 81- 12150 80 120 180 620 740 870 390 460 540 250 300 350 390 460 540 250 300 350 160 190 220 100 120 140 62 74 87 39 46 57 62 39 25 16 62 39 25 16 16 11 74 46 30 19 74 46
30
pentru diametrele 251315 316400 401500 1550 970 630 970 970 400 250 155 97 155 97 63 40 155 97 63 40
40
181250 1150 720 460 720 460 290 185 115 72 115 72
46
Strunjire : -de9rollsre
50 - 6,3
120 - 60
14 13 12 13 12 11 10 9 8 9 8 7 6 9 8 7 6 6 5
180 120 180 120 75 48 30 18 30 18 12 8 30 18 12 8 8 5
220 270 330 150 180 210 220 270 33::l 150 180 210 90 110 130 58 36 22 36 22 15 9 36 22 15 9 9 6 70 84 43 52 27 33 43 52 27 33 18 21 11 13 43 52 27 33
- -
1000 630 400 630 400 250 160 lOO 63 100 63 40 25 100 63 .40 25 25 18
1300 1400 810 890 520 570 810 520 320 210 130 81 130 81 52 32 130 81 52 32. 32 23
-semifinisare ssu intr-o singurll prelucrare -f inisare
25 - 1,6
50 - 20
6,3 - 0,4
30- 20
890 370 360 230 140 89 140 89 57 36 140 89 57 36 36 25
Strunj ire f in~ de netezire
1,6 - 0,2
10 - 5
87 57 35 22 87 57 35 22 22 15
29 115 72 46 29 29 20
Rect ificare : -degrollare -finisare -f in;;'
6,3 - 0,4 3,2 -0,2 1,6 - 0,1
20 15 - 5
5
18 21 11 13 11 8
B 9
19
19
13
27
~-::".--....
-------~---------------- ----..
Tebelul 1.59 (continuare) 0 lepuire,supranetezire Rulare, netezire cu diament 1 0,8 - 0,1 0,8 - 0,05 2 5 - 3 3 5 4 10 q 8 7
b
4 .5 4 48 30 18 12 8 5
5 6 4 58 36 22 15 9 6
6 8 5 70 43 27 18 11 8
7
9 6
8 11 7
10 15 10
11 18 12 160 100 63 40 25 18
12 20 14 185 115 72 46 29 20
13 23 16 210 130 81 52 32 23
14 2S 18 230 140 89 57 36 25
15 27 20 250 155 97 63 40 27
13 8
84 52 33 21 13
'1
100 120 140 62 74 87 39 46 57 25 30 35 16 19 22 11 13 15
ObserV8~ii: 1.Datele din tabel se refere la piese din o~el.Pentru piese din fonte seu aLiaje neferoase,dimensiunile suprafe~eler prelucrate ~int IIIai precise cu 0 trespta de preeizie f8~S de pieseLe din oteL. . 2.Toleren~ele la dimensiuni sint valabile pentru suprafe~ele cu lid < 2.Pentru l/d=2 - 10,tolerantele tehnologice se vor lua lIIai mari cu una - doua trepte de precizie. Tebelul 1.64 Toleran~el. de pozi~ie a axelor gaurilor dupO .lezarea pe aa~ini egregat, in ma. Diemetrul v g8uri i,mm Precizia buc~ei de ghidere "ar ita Depleserea exei g~urii prelucrete : -fa~~ de axe buc?ei de ghidare fixe ~18 19 - 30 31 - 50 51 - 80 ~ 19 31 51 18 - 30 - 50 - 80 0,042 0,047. 0,052 0,018 0,070 0,074 0,079 0,053 0,070 0,076 0,092 0,039 de mere precizie 0,038 0,045 0,049 0,016 0,066 0,072 0,076 0,052 0,067 0,069 0,087 0,036
Peremetrul
~h~e de
bezele tehnolcgice (f~ra lua~ec in considerere a erorii de orfentare )
Oisten~e dintre exele doua g~uri prelucrate simulten le ecel8~i post el liniei eutomete
~ 18 19 - 30 31 - 50 51 -50
Tebelul 1.60. Precizia ~i calitatea suprefetelor la prelucraree g~urilor. Tolerantele tehnologice la dimensiune, in diametrele nominale 1n mm 3 6 5 7 10 6 11 18 7 270 180 110 70 43 pm, pentru
Procedeul de . prelucrere
Ra,
JlIlI
Adincimea stratului superficial defect, JlIlI 3
Treapta de precizie 4 13 12 11 10
9
19 - 31 - 51 - 81 - 121 - 180 - 25'1 . 3i6 .1401 80 120 180 250 315 400 500 50 30 8 330 210 130 84 52 9 390 250 100 100 62 10 460 300 190 120 74 11 12 13 14 15 16
1 Ge'urire ;i lirgire cu burghiul
-75
48
25 - 0,8
70 - 15
90
58 36
30
r--
LIi'rgire cu lergitorul : degro~8re
25 - 1>,3
50 - 20
13 12 13 12 11 10
- intr-o fez&' v pentru 0 gaura 25 - 6,3 obt inuta'prin turnare sau forjare - de f inisere, dJp~ lllrgire 10 - 0,4 de",9r~;"re seu gaUrlre Alezare :
..norm3l~
50 -20
- --- - - 75 48 30 8 5
270 180 270 180 110 70 43 27
330 210 330 210 130 84 .52 '33
390 250 390 250 100 100 62 39
41>0 520 300 350 460 300 190 120 74 46 540 350 220 140 87 57
20 - 30
90 58 36 9 I>
12,5 - 0,8 6,3 - 0,4 3,2 - 0,1
25 - 15 15 - 5 10 - 5
11 10
q
110 70 43 11 8
130 84 '52 13 9
160 100 1>2 16 11
190 120 74 19 13
220 140
250 160
290 185 115 29 20
320 200 130 32 23
360 230 140 36 25
--
-precIse - fina'
.J
B7 .100 22 15 25 18
6 5
---,...,....."....---...~--~------~--------------.---- ---_
....
...
Tabelul 1.60(continuare) Bro~are : - degro~are gaur~ 12,5 - 0,8 turnat~ sau forjatli - finisare dup~ bro~8re, degro~8re v . sau gaurlre 6,3 - 0,2
-
25 - 10
11 10 9 8 7 6 13 12 11 10 9 8 7 6 5 9 8
10 . 5
--
-.
52 33 21 13 330 210 130 84 52 33 21 13 9 52 33 21 13 9 9 6 84 52 33 21 13 9
11>0 190 100 120 1>2 39 25 16 390 250 100 100 1>2 39 25 16 .11 62 39 25 16 11 i1 7 100 62 39
25
220 140 87 57 35 22 540 350 220
250 11>0 100 1>3 40 25 630 400 250 160 100 63 40 25 18 100 63 40 25 18 18 12 160 100 63 40 25 18
43 27 18 11
74 46 30 19 460 300 190
810 520 320 200 130 81 52 32 23 130 81 52 32 23 23 16 210 130 . 81 52 .32 23

890 570 360 230 140 89 57 36 25 140 89 57 36 25 25 18 230 140 89 57 36 25
Strunjire interiollr~ - degro~are 25 - 1,6 - finisare 6,3 - 0,4 - f in~ 3,2 - 1,6 Rect ificere : - degro~llre , finisere - f in'il' Lepuire, honuire 6,3 - 0,4 .3,2 ' 0,2 1,6 ' 0,1 1,6 ' 0,1
50 - 20
180 120 75
48
220 270 150 180 90 . 110 58 36 22 15 9 6 70 43 27 18 11 8 43. 27 18 11 8 I> 4 58 36 22 15 9 6 8 5 70 43 27 .18 11 8
720
460
290 185 115 72

46
930 630 400 250 155 97 63 40 27 155 97 63 40 27 27 20 250 155 97 63 40 27
25 - 10
30 18 12 8 5
120 140 74 87 41> 57 30 19 13 74 46 30 19 13 13 8 120 74 46 30 19 13 35 22 15 87 57 35 22 15 15 10 140 87 57 35 22

15
10 -.'5 25 - 10 20 ' 5 10 - 5 5 -3
29 20 115 72 46 29 20 20 14 185 115 72

46
, ,
, ,
r
6 5 5 4 10 9
"
,
5 4
,
Rulere ;nter;oare' .netez ire cu diamentul 6,3 ' 0,1

,
" ,
,
7 6 5
16 11
29 20
~i
~t~5i~':':~':~'TI7.';rr'C"s;;'7C'7~:c'T":"'C'f;~:::':"31l0'';'::%''''''.''';;'~%::7'',",.,",.':;;t0J";:-'".',,'c!::'":'"~":::':'"1'S::::;;-;::0::"'E:=T="''~'s"Sc'-""':"ho"'l:~;~:'7,2l<!,5'~""'"'=~"":" ,.,:".c::~,:".:":c.>"''''''''''=<:=''''''"';::"r'~
Tobolul
1.62.
rolcran~o
do po:d~lc
" ,,"ulor goorilol' pe lIa~lnl o!l,'ogat multil.xo,in Hntorialul piesoi
11II1I.
... '" ,'" " g.

c,
o >
e
'"
~
C :J
'"
'"
o
Cl
Parametrul
Font& Oillnlctrul gauri i,mm \--'
~i aluminiu
-----_.---O~cl cu o.ccutio procisll
'" g .c:
!:
BUl'ghiu el Ico idal
."
"' '"
C
...
C :J C
N U
.- " .. '" . .. ~
c: o .. c 0
C.
~ ....
.. ..
-8
Cl.
a<0
'"
e
"0
'"
'0
Cb
.... 0
... . ~ '" . "'O~

..
:J
=0
~ ...
L
...
Cl
."
a-
<0
,...." "
~
-0
a-
,....
e-,
-0
o ~
<0
~
co
0-
0-
r-,
co
,....
.
Oeplasoroa axei glluri i: - fa~l\ do axa buc~ei do ghidaro ~ 6 7 - 10 11 - 18 19 - 30 31 - 50
cu do s t infi~ie cu oxe cutie .gonerolll precis3 0,13 .0,13 0,15 0,20 0,27 .0,17 0,17 0.18 0,25 .0,32
+ 0,23 + 0,23 + 0,25
cu dostino~io gonorlll.ll
.
0,18 0,18 0,20 0,28 0,38 0,23 0,22 0.25 0,34 0,40
+ 0,31 + 0,31
r-,
"
0,12 0,11 0,13 0,18 0,25 0,15 0,15 0.17 0,23 0,30 +0,20 +0,20 "0,23 +0,32 +0,42
0,17 0,11 0,18 0,26 0,,,36 0,21 0,20 0.23 0,32 0,44 + + + . 0,29 0,28 0,31 0,45 + 0,61.
IV '-''''0 N 4) 11 ~~ I GJ 'U
..
o 0"0.. 8 ...... .. . .,
)(
"'.~ V) Co 2 'c " "' ... .." c .,

c ... '"
:;'41-
--
~ ::J
ca
4J
0 t'J
....
:J
~b - fa\:6 do bozele tehnologice (fllrll 7 - 10 11 - 18 a include eroarea 19 - 30 do oriontare) 31 - 50
:u.~~
~.~:::;
.-8
ca
N
l
:g
OIl
e
L
0
Go)
::J
L
Q.L.U Cl. :J '...L. Q>
c,
0 Cl
...
.3
o
Cl
Oistan>8 dintro axelo a doull g~ur I prelucrate simultan la acola~i post
~ 6 7 10 11 - 18 19 - 30 31 - 40
. 0,35 ..0,45
+ 0,34 + 0,48 + 0,65
"'"0
n.
N CD C
)~.
0.. .
-' 4)
~ ;g, -8
co c,
:J
a.:J
Q,)'" Cl)
C;-. 8.'0
o
C 4> Cl) CII',,",_
Q,) 0
41 L
's ., ..
GJ 4> ..
If)
.. ::J -.I a. .
4J L. Cb
... -8:;: -8:;: ~ .. .... " ~llI I I I

Cl N
r..
:s.. -8
I
..... .... .... f .~

Cl Cl
Cl L L
0"
OlC
.. o>c
'-
>" 0> c Cl Cl :J o c e e
III
I I I I I I I I I I I
Tabelul
1.63
Tolel'80>ele de pozi>ie . In 11II
a axulor
gaurilor
dupe
largiro
pe ma~ini
Dgl'ogat.
Materlalul Fonti! Parametrul DiametruL giluri i,mm rigidll

'>cl
piesei Otel scuLei rigidll elastica articula.ta 0,12 0,12 0,13 O,1b 0,07 0,07 0,13 0,13 0,17 0,19 0,10 0,10 0,17 0,18 0,23 0,26 0,13 0,13
Aluminiu fixorea
CI.'~
"00:0",-8
Co CD 0. C (OQ.Ce-1... _ ..... 0 co co
&I))
...... .,
+J
co co >
"0
~i
'>CIr..
'~)~
.. 0
...... . S';:
L L
co .
.-
LE'-
. C;:I
IV . L Cl) I
.n c
.s ... c;n .,,, .. -8 " .....

.. :J cO
.3
L
., ..
L
Cl
::\"
0'-
~,~
Cl.
GJ 0
CIJ
CD
EeL
0')
CIj'-:::J -"''l'J
..0 ca
Q) J ~ __ .. co .L. Q)
L cu r...
co
0 :J
,~ !!
o
:J 0
L
.-
"'O~
IV
CO-lOa. :J IV e ~ l GJ C- ...
_ a..Le +JL_COG>
c..
10
a:J
'~)ll I '"
/>.
L
i~ ......
o
., x:
'8 ...
..
...
Cl
.. o ..
C
eLasti- rigidll cll,arti culatll 0,08 0,08 0,10 0,13 O,Ob 0,07 0,10 0,.11 0,14 0,16 0,09 0,10 0,14 0,15 0,19 0,22 0,11 0,13 0,11 0,11 0,15 0,18
eLastic articulat
C
Cl L
.,
L
~
N
2 ...
I
0>
..
..
Cl Cl
Cl
..
c,
"0
-I
:;: I I
" ... . o
QC
..
QC
I '"
...
L
C :J
cc
.. .. .
L N
o
::: ...
o
Cl
-g
Cl
s.,
..
:J
~CI
co:
D
.
I
~ co:
I
Deplas6rea gllurii prelucl'ate: - tail! de axa gaul'ii bucse i de ghidara , - fa\:1Ido baze le tehnologice ( farll 0 incLude eroarea de ol'ientare ")
~ 12 13 - 18 19 - 30 31 - 50 51 - be 61 - 80 12 13 19 31 51 b1 18 30 50 be 80
0,10 0,09 0,12 0,14
0,09 0,10 0,12 0,14 0,07 0,07 0,12 0,13 0,15 0,18 0,10 0,10 0,16 0,17 0,21 0,25 0,12 0,13
0~10 0,12 0,17 0,20
0-.- .... :';:i

ro 0 0
:J
L. 0..
0,12 0,12 0,16 0,18
e-
'"
'" >
..
>-
Cl .ll .,
"
.. .,iil
0>
0,14 0,14 0,19 0,22
.s
,2
u
''" " 8
e Lo ...
E.
""
"0
Ol
. o
C
-.
0,'5 0,15 0,21 0,25
-.
~,
Distan~a dintre axele a doui\ gauri preLucrate simultan la acela;i post aL 1 in ie i automato
~ 12 13 18 19 - 30 31 - 50 51 - be b1 - 80
0,16 0,16 0,21 0,24
0,19 0,19 0,26 0,30
0,21 0,20 0,29 0,34
122
1?1
Tabelul 1.65 Precizia ~i ealitatea suprafeteLor la prelucrarea suprefeteLor pl~ne. Toleran,e tehnologice, in JIm, la dimensiune pine la baza de Procedeul de prelucrare
Ra,
Jiffi
Adincimea stratului superficial defect,

Jiffi
Trespta
BJ3ezare
de precizie
80
81 180
181'1251250 500
80
81 181' 251' 180 250 500

(
80
181- '11S,'
180
ta}:ime
i251- ! I 2S0 I 5.:J

)
I
Dimensiunile suprefetei plane prelucrate 160 x 1&0 1&1 x 1&1 . 400 x 400 7
8
Lungime x
mm
401 x 401 . 1000 x 1000 12

4&0
0 Frezere ~i rebotere : d"gro~ar"

f
1 12,5 . 6,3 3,2 . 0,8
3
13
,4
9 250 1&0 160 100
10
11 400 250
13 630 250
14 720 290
15 970 400
100 . 50 50 20
11 10 11 10 9 8 9 7 14 13 11 13 11 10 9 10 9 7
120
160
185
250
190 120 120 74
290 185 185 115
190
190 120
400 25D
inisare
74 46
100 63 40 630 250
115 72
155 97 63 970 400
250 155
finS' Strunjire frontal!! : '.degro~ere
0,8 . 0,4
30 . 10
30 4&0 190
46 720 290
30 4&0
250 '290 1&0 185
74 30 740
40 630
63 970
100
40
46 720
115 46
155 63
25 . 12
100 . 50
f in isere seu strunJire 12,5 . 1,6 intr-o feza
50 . 20
120 74 74 30
1&0
lOO
185 115 115 46
250 155 155 63
190 120
250 1&0
290 185
1000 1150 1550
--
400 250
4&0
190

120 74
630 250
720 290
970 400

1&0 100
Bro~llre
3,2 . 0,4
50 - 10
100 40
120 74 30
1&0 100 40
185 115 46
250 155 63
185 115
250 155
~----~-----------------------.-------Tabelul 1.65 (continuare) 0 Rect ificere : degro:;ere finisere sau rectificere intr'o faza finll '0,4 . 0,1 L"puire, razuire fin~ , 5 1 2 3 10 9 7 9 7 ,6 7 6 5 5 4 120 74 30 74 30 19 30 19 13 13 5 160 100 40 100 40 25 40 25 18 18 6 185 115 46 115 46 29 46 29 20 20 7 250 155 63 155 63
40
8 120 74 30 74 30 19 30 19 13
9. 160 100 40 100 40 25

40
10 185 115 46 115 46 29 46 29 20
11 250 155 63 155 63

40
12 120 74
13 160 100
14 185 115
15 250 155
1,6
20
0,8 - 0,4
15 . 5
74 30 19 30 19 13
100
40
25
40
115 46 29 46 29 20
155 63
40
63 40 27 27
25 18
63 40 27
63
40
25 18
27 27
13 18 20 27 13 18 20 Obs.ervatii: Datele din tabel se refere le pine din'Q;el. Pentr.upine din fonte'sau din eLieje neferoesc, dimensiunile se obtin m~i precise eu 0 treepte de preeizie fete de piesele ,din o~el. Tebelul 1.71 Precizie rOlilor dinlete cilindrice reelizett la frezarea ~i peveruirea danturii, in Frezeree cu froze mele ineinte de ~everuire.
0,4 - 0,1
PerametruL controlat Varietia distante! de mtsurat dintre axe: le_o rotatie e rotii le rotirea rotii eu un dinte Difarenta a doi p8~i de divizare ('circulari ) Abeteree,directiei dintilor pe lungimellde 25 mm. Abeterea profilului dinteLui 'B~teie rediell' e denturii ,
Severuire
-.
0,04 - 0,08 0,01 - 0,04 0,02 - 0,04 0,02 - 0,04 0,02 - 0,04 0,04,- 0,08
0,015 - 0,04 0,005 - 0,02 0,005 - 0,025 0,010 - 0,02 0,007 - 0,015 0,030 - 0,05
Tabelul 1.66 Preciziu do for~ :lii de pozitie a sq>r8fo~elor plane, po lungimeo do 300 la prelucraroa padiferito as in i - unolto.
--,
Tipul m,,~inii unolte
Valorila
abaterilor,in
)JlIl
w_
Tabolul 1.67 Procizia econo.ic~ di.an5ionali suprafo~elor paralole, tn
la prelucraroa 5iDUltan~ a
lungimoa ~i lil\:imeasuprafe~ei, in mm. Caraeterul prolucrilri i 50 Frozaroa simultanll eu froze disc 0,05 ~ 100 101 - 200
Felul Hoperpendicul&ritato prelucrllrji lIeplanitate, Neparalol iSIR f a\:A feto do: nereet itini de: tat. suprafata e lt! suo suprafs\:1I /llte su j(! 8~&Za' prafa\:A de &~eza- prbfa\:d prolucrapreluera- re re tli la atll la " eoea:;i a eeea~i a:;azare ~ezare degro~aro f inisare finA d"gro~are finisare 40 - 100 16 - 40 10 - 25 60 - 100 25 - 60 60 -.160 2S - 60 16 - 40
bO - 1bO 25 - bO
Distan\:a intre suprafo~e, in mm 51 - 80 0,06 61 - 120 0,08 50 0,06 51 80 0,08 61 - 100 0,10
Ha;;ini de frezet (ogitudinal MS$ini de frezet cu tarnbur
60 '160 10 - 40 6 - 16
60 - 100 10 - 25 6 - 16
100 10 . 25 2,5 - 6
bO -
60 - 100 10 - 25 2,5 - 6 60 -100 10 - 40 60 - 100 16 - 40 10 - 2S 100 - 250 25 - 60 16 - 25 60 - 100 16 - 40 10 - 2S 100 - 160 25 - 60 16 - 25

60 - 200
Tebelul 1.68 Procizia fICOOOIIIie~ dilDllosiooali la prelucrarea filetolor. Hetod~ de prelucraro Filetare eu cu\:it Filetarea cu pieptene de filetat
I'
Treepta de precizie Filet exter ior F Het intor ior Filet exterior Filet inter ior 6 7 7 -9 6 - 7 7 -9 8 - 9 8 9 6 - 7 8 . 9 6 - 7 8 - 9 8 - 9 6 - 7
de
60 - 100 60 - 100 10 - 40 10 . 25
bO -160
60 - 100 10 - 40 60 - 100 16 - 60 10 - 25
M,,~ini de t.rezat degro:;ara cu masa rotatillli f inissre finll ( carusel ) Ha~ini de frezet lIerticale do preeizie norm3~A Ha~ini de frezat orizontale :;i un iller sale de precizie normal a Ma:dni de elezet :; i frezat, orizontale Ha:;in! de frezat / "grogot Ha:;ini do rebotat logitudinal Scpinguri Ha;;ini d~ mortozat Ha;;ini de reetificat plan de pr&cizie normala degro:;are f inisare finll degro:;are finisare finA degro:;are. f ini$sre finll degro;;are f inisaro flna degro~aro
finisare
16 - 60 10 - 25
60 - 200
60 - 100 16 - 40 10 - 2S
16 - 40 60 - 1bO 25 - 60 16 - 40 60 - 100 25 - bO 16 - 25 40 - 160

10 - 40
25 - bO 16 - 25
bO -
100- 250 100 . 200 25 - bO 25 - bO 16 - 25 16 - 25 60 - 100 16 - 60 10 - 25 100 - 160 25 - 60 16 - 25

60 200
I
I
F iletarea eu f il iere Filelarea cu tarozi Filetarea cu frezedise Filotaroa eu freze de f iletet Rularea filetelor eu role sau eu baeuri Reetificarea filetului
F Het
Filet exter ior intor ior Filet exter ior F \let inter ior
F \let ext.er ior
160 60 - 100 16 - 60 16 - 40 10 - 25 10 - 25
100 -1bO
100 -160 25 - 60 16 - 25 60 -200

10 - 40
25 - 60 16 - 25
60 - 200 10 - 40
Treceraa de degrO$8re 0,10 0,15 0,20

Cl.!
10 - 25 40 - 100 10 - 2S 6 - 10
60 - 160
6 - 10 40 -160 10 - 25 6 - 10
6 - 16 40 -100 10 - 16 6 - 10
10 - 40 6 - 16 60 - 160 16 - 40 10 - 16 100 -200 25 - 60 100 - 200 25 - 60

60 - 160
10 - 40 6 - 10 60 - 100 16 - 25 10 - 16 100 - 200 25 - 60 100 - 250 25 - 60

60 - 160
Tabelul 1.69 Precizia lll\:imeaeanalului,~

b 10 11 - 18 19 - 30
pani cu fred. pentru ~Lat
ocOOClOlica diraensionaLlIi la preluc:rorea canalelor . co cut.it'de rabot.at. _ Treearea de finisare 0,04 0,04 0,05 froza
finll degro;;aro finisaro degro;;aro finisaro deg;0;;3re finis31"o f inll
10 - 40 100 - 200 25 - 60 10 - 40 o - 16 4 -6 10 - 20 4 -6 2,5 - 4
100 ,-200 100 -200 16 - 40 16 - 60 100 -200 100 - 250 16 - 40 16 - 40 25 -100 6 - 25 4 - 10 25 - bO 4 -6

4
Tabelul 1.70 Precizie econocaici la prelucrarea suprafef,elor prof ileta, 11II. Prelucrarea de dogro$aro lungimea suprafe~ei, mm !:120 100 101 - 300 301 - 600
>
25 -100 6 - 25 4 - 10 25 - 60 4 - 6 4
16 - 40 10 - 25 40 - 160 16 - 25 6 - 16
16 - 40 10 - 25 40 - 160 16 - 25 6 - 16
I Preluerarea
~ 120 0,10 0,15 0,20
de finisara
lil~iGloafrozei 121 - 180 0,45 0,50 121 - 180 0,20 0,25
Ha;;ini de reetidegro;;are fieat plan de f inisara pl"oeizie ridieatll finA
0,25 0,35. 0,45
126
127
cap.2
fRINCIPIIDE BAZA IA PRO~ T.I!HNOI.!X;IlI1R DE PRF.:IJ.X::RARE MFX:ANICA mm AS::HIERE

DATE INITIAIE P.EllrnU PRO:rn:TAREA mo::ESEUR
2.1
'.l'EENOI.roICE SI ANALIZA
rm
Proiectarea procesului tehnologic este :inerent leg'ata de , cunoast.erea unor elemente numite generic "date initiale". Aceste date initiale se refera la: 1) Documentatiatehnica de baza) 2) caracterul productaei, ~i mar.imea lotului i 3) Desenul de execut.i.e a semifabricatului; 4) Echipamentultehnic disponibil; 5) Nivelul de calificare a cadretor r 6) Altecorrlitii de lucru. 2.1.1. Documentap.a tebnic:a de baza. Documentatia tehnica de baza este 0 parte componenta a dOClUl\entatiei tehnice din constrructd.ade masdrri , al~turi de documentatia de studiu, de. documentzrtd.a telm.ologica ~i de documentatia auxiliar~. Documentap..a de baza cuprin::ieacele documenteale carcr prevederi trel:uie neaparat; respectate in cursul executiei unui, anumit produs. Din documentatd.a telmica de baza fac parte: a). desenele de executie; b) schemelei' c) . desenele de instalare id) borderoul documentatf.ei. de baza; e) caietul de sarcini; ,f) lista starrlardelor de stat: a normelor Interne l?i a dnstzuct.iuni.Ior cu earacter republican; g) calculele speciale ete. Dasenele de execut;ie s.irrt destinate sa evidentieze forma, dimensiunile, corrlitiile tehnice pentru obiectul fabricat ~i pentru elementele lui componente(ansarnbluri de toate gradele I repere) . Schemele sint reprezen~i grafice legate de functionarea !?i constrruct.i.a obiectului; se incadreaza in aceasta categ'orie schemele cinematice, hidraulice, electrice, diagramele de functionare etc. . Desenele de instalare au menirea de a stabili leg'aturile obiectu1ui executat cu elementele la care se racordeaza, pentru punerea sa in furlc'tiune; se pot stabili in acest fel eventualele corelatii cu. agregatele vecine ete. . Borderoul doovnentatiei de l::azacuprirrle 0 evidenta a documerrce.lor cornponente ale dOCLUnentatiei de baza.
128
caietul de sarcini se intoane~te in scopul irrlimrii tutur6r conditiilor telm.ice (referitoare atit la executzia, cit !?i la incercarea, exploatarea, verificarea obiectulUi deexecutat) care nu sint precizate in standarde, in nonnele Interne (republicane, departamentale) sau pe desenul de execu1;ie. Lista staImrdelor de stat, a nonnelor inteJ:ne ~i a instructiunilor cu caracter repililican referitoare la Obiectul de executat, la modulde verificare a acestuia, lamaterialele din care este olJtinut, este neoesara pentru a vedea in ce ~a aceste standarde, norme ete. au fost respectate. calciJ1.ele speci al e se refera cu prec&iere la acele calcule care trebuie eventual repetate in cursul procesului telmologic de fabricatie, cumar fi calculele de rezolvare a lanturilor de dimerisiuni, calculele privin:i echilibrarea pieselor care suporta mi~cariderotatie ete.; aceste calcu1e se comple~, in masura in care . este posibil, cu exemple partial sau total rezolvate. . EJ.ernentelecuprinse rnai sus fonneaza asadar documentatia telm.ica de baza, necesara in timpl,ll elaborarii ~i desf~arii procesului . tehnologic. Este bine ca la in::lernina tehnologului sa se gaseasca toate documentele d:in corrponenta documentatiei de baza, in aceasta situatie fiirrl posibila formarea unei ilnagini . generale asupra : obiecrt:ului fabricat, asupra destinatiei. ~i functionarii sale. Exista to~i l?i tmele situap.i. in care, d:intre dOClimentele enumerate anterior, nu sint disponibile decit unele' l?i aceaSta incorrlitii perfect justificate: a) In momentul. inceperii executiei unui prototip, de exemplu sau a ~-numitei "serii zero", este posihil ca cele mai multe componenteale documentatiei de baza sa nu fi fost executate; mai mul t, chiar reperele unui anumit produs (in faza de prototip) sint susceptibile !ii afectate uneori de anumite imb.lmtatiri constructive. Elaborarea procesului tehnOlogic se face in acest caz' pe baza .desenelor de executie l?i a caietelor de sarcini, va] ab; ]e l1L1IIIai pentru executarea prototipului sau .. a seriei zero i . . .. b) In intrepriirlerile producatoare de piese de schimb destinate sa raspun::uicerintelor de astfel de piese de la nivelul uned,ramuri a economiei natianale, este posibil ca la dispozi~ tia tehnologului sa nu se gaseasca. deeit desenele de. execup.e. Astfel de situatii pot apare, de exemplu, in cazul necesitatli I producerii unor piese de schi.mb pentru utilaje importate sau pentru utilaje cu 0 vechimernai mareI pentru care nu se dispune de elementele componente .ale documentatiei de baza. Intr-o asemeneasituatie, avind la ctispozitie doar piesa uzata !ii ansamblul corrlitiilor in care aceasta afuncp.onat, se in~ asa-mardtul, desen de releveu, in fapt un desert de executie,care va servi tehnologului in "elaborarea procesului tehnologic de fabricatie a respectivei piese de schimb.
I
fi" i~j~.9l! _y~L I
, ...__ .
.._._l,29 .. __ ._ .__.
.._ ...
Se poate observa, din eele aratate, ea elementul eel mai inq:>ortantfli in unele cazuri unicul element component al documentatiei de l:a.z~, aflat la dispozitia tehnologului, il constituie desenul. de exec;upe. Dementiona.teste faptul ea prin desen de executie se poate intele:;re aUt desenul de ansarnblugeneral sau de subansamblu, cit ~i desenul de executie a unei piese oarecare; de obicei, in practdca, prin desen de executie se consddera i.n.salll.l11la.i desenul de execu?e a unei piese. Desem1lde ansamblugeneral trel:uie sa penni~ telmologului intelegerea constructiei fli uneori chiar a f~oOOrii maflinil, ccnoasterea subansamblurilor conponente, a corrlitiilor esentiale referitoare la montajul maflinii, la principalele earacteristiei de exploatare. ' Desenul de subansamblu precdzeaza caracterul fli mlU"iroea ajustajelor intre diferite1e piese carq:x:>nente, di.rnensiunilede legiiturii cu subansamblurile invecinate, coo::ti.tiile referitoare la asamblarea fli montarea subansamblului. Tehnologulpoate stabili prin desenul de subansamblu destdnatda ~i corrlitiile de f\ID.ctionarea pieselor, necesitatea unor elemente privirrl precizia l?i n.qozitatea suprafet:elor.
Sbrljul desenului de exec;upe. ~a ClUTl s-a mai eratat , desenul de executie" constituie practie eel mai important document pentzu elaborarea procesului tehnologie de fabricatie a unei piese, fi.i.rrl in tmel.e cazuri unicul doclUnent de care dispune tehnologul. Se at:lmiteto~i sii nu ex:i.stemei chiar acest document in unele cazuri part:iculare, cumar fi: -Pentru piesele ce se abtin din ,semifabricate profilate laminate (inelusiv tevi), prin retezarea lor sub unungbi drept sau pentzu cele executate din tabl~, prin tM.erea ctupa: \ID. cere, patrat sau \ID. drep1:ur;Jhi., f~ii' nici \ID. fel de prelucrare inainte de asamblare; -pentru piesele starrla.rdizate sau achizitionate dincomert:, utilizate fi!irc1 a "sup:>rta _ prelucrari suplimentare sau supuse doar unor tratamentetennochimice sau chimiee de proteq:ie anticoroziw (tratamente mentionate in tabelul de componentii) , dare notarea conform stan::iardelor le determina in moduni, vac; , -pentru ansamblurile nedemontabileale produselor a caror ccnstiructda este extrem de sinplii :,?icind pentru executie. sint sufieiente reprezentiirile, cotele~i corrlitiile tehniee din desenul de ansamblu (cumeste cazu1 unor constructi1 metalice) ; -pentru piesele unicata, ale caror fonne ~i dimensduni, definitive urmeaza a fi stabilite la montaj. Inastfel de situatii, pentru elal:orarea procesului tehnologic, este neceSar sii se apeleze la desenele de subansarnbluri sau la starrlardele care ofer~ detalii in le:;ratur~ cu piesa in discutie. ' Aflat in fata unu:i. desen de execut.ie pentru care urmeaza
sa proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog executa 0 verificare a acestuia. Verificarea poate lua doua aspecte: ' a) In primul rirrl are loe 0 verificare a respect:iirii cerintelor starrlardelor in vigoare referitoare la modulde intoc:mire a desenelor ~i de inscriere a datelor tehnice. Aceas~ etapa implicii in micii masura cuno~tele de tehnologie; b) 0 a doua ccmponentaa verificarii, esentialii pentru execut:ia piesei, 0 oonstituie exarninarea tehnologieitiitii de fabricatie a acesteia. . Verificarea desenului are loe de obicei rnintal; 0 data cu acumularea uned, experiente mai bogate, ti.npll destinat acestei ,Verificari se poate rErluce intr-o !Msuriiapreciabil~. Pe baza verificiirii, tehnologul poate ajU1'X3'e la concluzia re desenul in:lepl~te toate con::lip.il.e pentru a se putea trece la etapele urmatoare. In \mele cazuri, inJinerul tehnolog poate:ins! consta.ta existenta unor lipsuri sau a unor defieiente ale desenului; in principiu, in astfel de situatii, este necesar ca tehnologul'sii ia l~tura cu proiectantul utilajului sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventualelor modificiiri pe desenul de exec:utie. De regul~, nu este pe.rmis<1intrOducerea unor mcdificiiri pe desenele de executie f~~ acordul proiectantului utilajului. ' veri.fica:rea respectarii prescripti:Uor st:aOOardelar,in vigoa:re. Desenul de executi~ este \ID. desen definitiv, intoanit la '0 scara standardizatii; el treb.lie sa c:upr~ toate datele necesa:re execup.ei pjesei. respective, asa cumarata de altfel ~i numele sau, Aceste date privese ccnstzuctda piesei, forma, dimensi\mile, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual ~i alti parcunetri necesari exec;utiei sau verifi$ii prcdusului. Desenu1de execu~e se peate referi atit la 0 piesa din cadrul pro:iuctiei de baza, eit fii la 0 pies~ a umri,dispozitiv, la 0 scula, la un semifabricat ete. Pentru evitarea ordcaror confuzii, este necesar ca desenele de executie sii satisfacii toate cerintele, din starrlarrlele \in vigoare, adicii atit cerintele privin:i mcx:lul de intoaitire a desenului (format, scara, reprezentare, cotare, inscrierea datelor ete.), eit ~i cele care se referii la datele tehnice (dimensduni , materiale, tolerante etc.j , Nu este adm:isii existenta unui sin;ur desen pentru doua piese, care sint una -imagineain ogliIda a celeilalte, cu exceptia cazului cin:i procesul tehnologie asigurii executarea simultanii a arobelor piese ~ \ID. singur desen. In acel.asd,tirnp, pentru piesele similare ea forma, dar executate in mai rnulte " variante di.mensionale, se accepta folosirea unor desene avind aceste dimensi\mi inscrise intr-\ID. ta'bel f>.xistentpe acel~i desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen 0 sirqur~ data, la 0 scara stardardtzata, pentru una din tipodimensiunile din tabel ,
1:11
no
dimens.iuni.Le recl1izabile in mai multe variante fiID:1simbolizate prin litEre. Se admite de ,asemenea sa se intocmeasre un singur desen de eKeCl.J'\:ie pentru piese de aoeeasf,forma.9i cu acelea.;;i dimensiuni, dar executate din materiale diferite. Este Obligatorie numaiutilizarea reprezentarilor 9i a semnelor conventianale stardardtzate r pot apare alte reprezen~i 9i semne , care nu sint prevazute in sterdarde.daca exista o legenda explicativa a acestora. Pe desen trel::uie sa apara precizard, privin:1.atit materialul in stare finita, cit 9i legate.de starea initiala a materialului (sernifabricat etc.j , In .desenele de executae, piesele se reprezinta cu c:l:iJnerisiunile, starea suprafetelor 9i ceilalti parametri pe care ii au inainte de asarnblare (de exenplu, ciupa tratamentele termice, termochimicede suprafata ,acoperiri galvanice, dar inainte de acoperirile decorative prin vopsd.re , Laeui.re}, Daca este vorba despre piese la a caror executie treh.ri.e Lasat;un adaos pentru prelucriki ulterioare (la asamblare), acestea se reprezinta cu dimensiunile 9i starea suprafetei eorespunzatoare piesei dupa prelucrarea definitiVcl de la asamblare, dar inscriirrlu-se, de exernplu,in :i.mediata apropiere a parametrilor in discup.e, cuvintele "I:>upa asamblare"sau "La menta'II J Se i.mpune ca n\.lIM.rul de cote existente pe un desen de execup.e sa fie minim, dar totcx:lata:;;i suficient pentru execup.a :;;i verificarea piesei; nu este adm:i.siirepetarea aceleia:;;i cote pe alte verleri sau secp.uni ale aceleia:;;i piese. Treh.ri.ede asemeneasa se evite plasarea cotelor in asa fel incit sa se fonneze un lant de cote inchis', Dare seimplme totu:;;i mentionarea unor cote infonnative, care ar Conduce la existen1;a unui Iant inchis, cotele informative se inscriu intreparanteze :;;i fara tolerante. \ . Este necesar sc1existe prescripp.i de precizie pentru toate coteIe 9i top. parametrii din desen, prin irrlicarea abaterilor limita (min., max.}, Aceste prescripl;ii pot rezulta: - din inscrierea abaterilor limita (valori sau simboluri) direct I~a parametrul in::li.cat; aceste abiteri sint prescrise de Obicei I~a cele starrlardizate i - din :indica?-ile generale de pe desen; astfel, de exempIu, pentru rop. din"tate, arcuri ete'i existasisteme de tOlerante starrlardizate. Pentru cote farn indicap.i de tolerante, se va face apel la starrlal:dul ocrespunzator, In mod .similar , exist.a tolerante pentru cotele obt;inute prin tumare, ~tri1;are ete.; , - din subintelegerea imp1ici t.a a preciziei, care poate fi dedusa din celelalte date inscrise pe desen, cumar fi cazul abaterilor de formtl9i de pozip.e, care sint incluse in cimpul de toleranta la d:iJnensiuniete.
In spatdul, liber al desenului, este necesar sa fie inscrise, sub fo~ de text sau tabele, condip.ile tehnice de calitate pentru piesa respecti va. eonp.nutul textului treb.rl.e sa fie concis :;;i univoc. Unitatile de ~a existente in text treb.rl.e sa' fie unitati ISO sau unitati de ~a tolerate pe timp nelimi~t (conform standarl:lelor in vigoare). Textul 9i tabelele se inscriu sub titlul "Corrlitii tehnice", de regulii, in urmatoarea succesiune: . a) Corrlip.i pentru materiale in stare finita 9i eventual in stare ini tiala (sernifabricat); b) Corrlitii priVirrl precizia fonnei 9i a dimensiunilor; c) Corrlitii de calitate a suprafet.elor (rL1ozitate, acoperiri de protectie ete.); . d) Corrlitii legate de tratamentele termice, termOchimice; e) Corrlitii speciale de montaj; f) Corrlitii speciale de reglaj :;;i de p.m.erein func1;.iune: g)' Corrlitii speciale de receptie; h) Conditii speciale deexploatare; i) Irrlicatii de marcare; j) Con:litii speciale de transport :;;i depozitare; . k) Trimiteri la alte documente, care contdn referiri la conditiile tehnice ale produsului, altele decit 'ce1e jnjicate pe desen. .' In modObil?nuit, nu sint acceptate pe desenele de executle :indicatii tehnolCXJice,cu exceptia acelor :in:licatii care se refera la alegerea semifabricat1.ilui sau la anumite proce:'iee, conditii sau mijloace de executie sau control, in ~a in care acestea sint :i.n:li.spensabilepentru asigurarea calitap.i produsului. Verificarea tehnolcgici.tapi pi.esei
Prin tehnolcqicitatea constructiei unei IDa9inise apreciaza masura in care masdnaeste realizata in asa fel, incit pe de 0 parte, sa satisfare in totalitate cerint.ele de natura tehrrico-functdonal.a :;;i soci.aka, iar pe de alta parte, sa riecesite cheltuieli minimede llt\lflcl vie 9i materializata. -se poate observa faptul ea tehnolcgicitatea, ea notiune, se refera de fapt la dew aspecte: , 1) TehnolCXJicitateade exploatare, care. prive:;;te Iatura utilizarii ~:i.nii sau produsului respectiv; . 2) TehriolCXJicitatea de fabricap.e, legata de nasura in Care prcdusul poate fi obtinut cu un cost minimal execup.ei, cu un volumredus de munca, cu un consumscazut de materiale etc. Acest ultim aspect este avut in verlere cu precMer'e de catre :in;Jinerul tehno1cq, cind examineaaadesenul unei piese; de altfel, in cuprinsul acestui subcapitol, in Iipsa unor precizari suplimentare, referirileIa telmologicitate vor avea in . ve::1ere
133..... _. _ .. __ ._ .... _.
132
numaiaspectele privind tehnologieitatea de fabricap.e. In principiu, se considera ea 0 piesa'.este tehnologica daca: - este posibila as:imilarea fabricai;iei piesei in scurt timpi - se pot folosi proce:::iee tehnologice moden1e de mareproductivitate, pentru obtinerea eii - necesita un cansumredus de material; - este posibil~ 0 organizare opt:i.ma a fabricatiei, controluIui, :i incercarii diferitelor subansarnbluri, piese sau a nta.:inii in intregime etc. Trecind la cazul concret al existentei unui, anumit desen de exea.rp.e, tehnologul va urmarti, succesiv, dar nu obligatoriu in ordinea de mai jos, u:.t:'lltatoarele aspecte: . a) Prelucrabilitatea prin aschtere (sau prin alte procedee de prelucrare a materialului); b) Forma constructi va a piesei; c) Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in ealitate da haze de . referint.a, baze de asezare , haze de fixare; d) Modul de prescriere a tolerani;elor:i a' rugozitatilor suprafetelor prelucrate; e) Gradulde unificare ~i nonnalizare a pieselor :i a elementelor acestora.
I
A.Prelucrabilita1:e;aprin aChiere Prelucrabil:itatea prin ~ a unui material este acea . proprietate tehnologi~ ce se rerera la capacitatea acestuia de a suporta prelucrard, pr:in aschiere in corillt.ii cit mai avantajoase pentru producatcr', Se af:i.rrnEl cl un material este user prelucrabil prin ~chiere atunci cind este posibila utilizarea unor viteze mari de aschi.ere dar cu cheltuieli min.ime de scule, cu solicitari mecanicei energetice reduse, cu ob1;inerea unei rugozitati optime a suprafei;ei prelucrate ete. Intrucit, asa cum se poate observa, prelucrabilitatea prin ascaiere a unui material se poate evalua din diferite puncte de vedere (al ~ii in care se uzeaza sculele ~chietoare, al consumuluide energie, al rugozitatii suprafetei prelucrate ete.), atunci cind se fac aprecieri de prelucrabilitate, este absohrt; necesar~ :i precizarea. punctului de vedere prin prisma caruia se face evaluarea. Evident, aspectele considerate anterior se refer~ la pmlucrabilitatea prin ~ a materialelor, aschi.erea fiirrl de obicei una dintre prelucriirile mecanicein leg~tur~ cu care este preg~tit SPeCialistul in tehnologia constructiei de nta.:ini; in modsilllilar, se poate vorbi msa despre prelucrabilitatea prin arnl:utisare, forjare ete. Revenin:i la examinareadesenului de executf,e a unei piese,
I
tehnologul poate constata cl materialul prescris pentru un anumit reper este suficient de prelucrabil, nemainecesitind niei 1.n1 fel de ~i in acest sans. In alte cazuri, se poate ajun;je insa la concIuzia ea rnaterialul prescris se caracterizeaza printr-o preIucrabilitate scazuca, Este momentul aiei sa se preci.zezeurmatoarele: daca in cazul prelucrarilor de d~o~e . intereseaza cu precadere ca prelucrarea sa decurga cu un consum minim de scule, cu 0 productivitate ridicata, cu solieitari mecanice scazute, in corrlitiile unor regimuri. de aschi.ere intense, altele vor fi conditiile care vor determi.naprelucrabilitatea la finisare, eind se va urmard, indeosebi rugozitatea suprafetei ce se obi;ine prin aschi.ere, Constatind, de exemplu,la examinareadesenului unei piese, ea materialul prescris se caracterizeaza, in stare de semifabricat (inaintea prelucrarilor de deqrosaxe}, printi'-o prelucrabilitate reIativ scazuta, tehnologul va ti ea in traseul tehnologie va treb..ri.sa fie cuprinsa, in prima parte a acestuia, ooperatie menita sa amelioreze prelucrabilitatea pr:in ~cbiere. De obicei. se apel.eaza la prescriereaunui tratament termie preliminar, care, spre deosebire de eel definitiv., urmar~ 1mbunatatireaprelucrabilitatii dintr-un anumit PUnct de vedere. Astfel, semifabricatele din oteluri bogate in carbon sau din oteluri aliate obtinute prin prelucrari mecanice la cald, prin turnare ete. , dispun de 0 duritate mai ridicata, fiirrl ca atare mai PUtln prelucrabile prin deqrosare i de retinut este msa ea, pentru aoaleasf, materiale, semifabricatele laminate sint mai prelucrabile, datorita unui tratament de recoacere, aplicat de regul~ in intreprind.erea. care livreaza se-
mifabricatele laminate.
Este necesar s~ se precizeze faptul ea, frecvent, prescriereamodalitatil concrete de aplicare a tratamentului termie constituie o sarcina a tehnologului pentru prelucrari la cald, care va completa i 0 dccumentatf,etehnologica SPeCificl aces'tei operatii; tehnologul pentru pralucrarf pr:in ascrriere va tre1:::W.saconstate necesitatea aplicclrii unui tratament termic ~i totodata sa solieite atelierului de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la cald intoanirea. documentatded, in acest sens. In modorientati v , in tabelele 2.1, 2.2, 2.3 sint prezentate citeva modalitat.i de aplicare a unor. tratamente termice pentru 1mbunatatirea. prelucrabilitatii unor fonte :i oteluri de l~ar~~e. . Inaintea unor pre1ucrari de finisare, cumar fi prelucrarea prin rectificare I se aplicl, in cazul otelurilor, de exempIU, tratamente termice de i.mb.matatire sau de cementare :i ealire. Aceste tratamente au dublu rol: pe de) p,s;rt:e,se urmareste satisfacerea unor cerdrrte privin:i viitoarea utilizare a piesei, iar pe de alta parte, imh.matatirea. prelucrabilitat.ii, in vederea.apliclrii procedeelor de f:inisarc i cunoscut;fiird ,
135
I
;
I I
134
,.: ... ,.'::;".~~

;1
!
de aceasta data, faptul cl 0 duritate mai mare corrl.ueela realizarea unei ruqozitati mai sdizute. Un alt caz in care examinarea desenului, treb.ri.e s~ evidentdeze existenta unei bune prelucrabilitlH;:.:L prin ascrriere este eel al prelucr&ii pe strunguri automate. Criteriul esential de evaluare a prelucrabilitatii il consti.tuie, in acest caz, posibilitatea de evacuare u~oar~ a al?chiilor, care, altfel, prin rasuctre ~i acumularepe piesa prelucrata ~i pe scuta, ar detennina oprirea prelucr&ii ~i ca atare dim:inuareaprcductivitatii, a Pfincipalului avantaj al prelucr&ii pe lIIal?ini-unelteautomate. ESte cunoscut faptul cl pentru piesele care urmeazaa fi prelucrate pe strunguri automate se ~ a fi utilizate (acesta fiind unul,d:i.ntre cazurile in care cerintele de tehnologieitate impunalegerea unui anumit material pentru pfesa) aa-numitele oteluri pentiu automate sau alte materiale care dau nastere unor aschi.L farimitate sau care se rup usor , In o::ncluzie, la examinareadesenului uned,piese, tebriologul i.:P- va forma 0 i.mag:i:ne asupra preluc:rabi1.ititii materialu":" lui din care se va executa p:i.esa,urm.ind ca, de la caz la caz, sa se p.na cont, in elaOOrareatehnologiei de prelucrare mecanicli prin ~, de aceasta impartanta proprietate tehnolocu evitarea unor- deformatii CUiuMtoare, din cauza acestei stringeri; - accesul :;;i i8!?irea comoda a sculelor ~i verificatoarelor la nivelul suprafetelor de prelucrat r folosirea, pe cit posibil, a sculelor ~i verificatoarelor standardizate. Pentru fiecare procedeu de prelucrare, pot fi Luate in discutie unele fonne constructive care se caracterdzeaza printr-o tehn.olcgieitate superdoara, In tabelele 2.4 . 2.10 sint prezentate eiteva exemplein acest sens, insotite de comentarii destinate sa reliefeze elementele ce contera 0 tehnologieitate mai ~ unei anumite consuructd.L, pentru un anumit procedeu de prelucrare. . . litate C. Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in eade haze de refer-int:a, haze de orientare, haze de fi.xare
,.
I' '1
11
~ u
" ~
;!1'
,
l
1
r
f.
~.
B. Formacanstructivii a piesei Examinarea desenului de executf,ea unei piese Vel trebJi s~ evidentieze ~i ~a in care forma constructdva asigur~ prelucrarea in corrlitii eit mai convenabile. 0 forrra construetivii opt.imaa unei piese asigur~ 0 prelucrarecu un volumminim de munca , dar cu respectarea prescript-illor pri vind precizia dimensiunilor ~i starea suprafetelor. Tehnologulva treb.ri. ~ constate ee suprafete ale semifabricatului urmeazaa fi prelucrate prin al?chiere :;;i in ee masu.r~ este posibil~ realizarea acestor supratete la m cost minim ~i cu m volum de Ilt\.U1di redus. Totodata, va avea in vedere ca in timpul prelucr&ii, forma constiructavaa piesei s~ asigure acesteia 0 rigiditate corespunzatoare. Examinarea desenului va. treb.ri. ~ scoata in eviden~ masurain care diferitele suprafete ale piesei, care urmeazaa fi executate prin aschiere, sint user accesibile ~i pot fi prelucrate cu scu!e stardardizate. Realizarea con:li.tiilor de precdz.Le 9i de ca.litate a suprafetelor cu un volumredus de nnmdiimplidi: - exi.stenta unei forme constructive cit mai simple ~i u:;;or de prelucrat (suprafete plane, supratete de revolut:ie); - posibilitatea utiliz&ii corespunzatoare a unor suprafete in calitate suprafete de orientare sau de fixare; - asigurarea unorposibilita1;i de stringere suficienta a semifabricatului pe masa~inii-unelte sau in dispozitiv, dar
de
In cadrul studiului desenului de execu1;ie,tehnologul va analiza modul.: de cotare a diferitelor suprafete. In general, cotele care dererndna pozitia suprafetelor se dau in raport cu o baza fun.c1;ional~,fiind deci cote funct:iana1e. Acestea se re. fer~ ca atare la dimensiunile esentiale pentru functionarea 0biectului reprezentat in desen, Spre deosebire de cotele functionale, cotele nefuncP.CIlale nu prezinta i.mportan~ pentru funct:.ionareapiesei, dar sint indispensabile pentru determinarea fonnei acesteia, fiind deci utile in etapele de executie a piesei respective. Din punctul, de vedere alprelucrMii mecaniceprin aschi.ere, 0 importantA deosebiti treb.ri.e acoraata sistemului de cotare, de justetea ~i corectitudinea alegerii lui depinzind, in unele cazuri, modulde desf~are a procesului tehnologie ~i anumemodulde orientare ~i fixare a semifabricatului in dispo-. zitive, modulde reglare a scu1elor la dimensiunile de lucru, modulde masurare a dimensiunilor rezultate din prelucrare etc. S-a aratat; anterior faptul d1 mcdulde cotare utilizat in general in desenele de executie este eel care tine contde functionarea pieseii in acelal?i timp, este ~ necesar s~ se precize- . ze cl luarea in considerare de catre proiectantul unui utilaj I ~i a cerdntetor de natura tehnologid1, in ceea ce pri V8!?temodul de cotare, poate faeilita elaborarea procesului tehnologie de prelucrare. . . J.::.;a cumse cunoast.e , baza de rcleJ..-l.nta reprezin~ un e1e- ment material sau irnaginar al piesei, in raport cu care se pozitioneaz~ alte elemente, prdn una sau ~ rnUltecote. Baza de refer:in~ poate fi 0 suprafa~ a piesei (suprafa~ de referin~) sau 0 axa de s:i.metrie (axa de referin~). Exempleledin tabelul 2.11 sint de natura ~ sublinieze importanta utilizllrii corecte a unoz elemente ale piesei in calitate de haze de referin1;1i, pentiu faeilitarea ef~ii o~atiilor de Icontrol ~i
fI:
t,
1:1
tl'
[1
v
r-t
f:: v,
~~
f.!
~t
[.'
~)
o r
r
L
, "
r ~ ~ ~
I'
" o ~
t f
.~
.. ~
I'
~.
l36
_______ ._.. _. .. ._-.-1
1 ~7
~ ~ .~
Tebelul2.1
llegillUri de tret_nt unor o~eluri dure
terllic
(recoacere
de glcbulizare)
recall8ndabile
pentru
i~tii~irea
prelucrabiliti"tii
Herce otelului Ouritetea in stere forjet8,H~, in deN/cm
Recoecere Austenitizares, in c
incomplete
Recoecere Austenitizsies, c
izoterme Timp
de
Recoecere Vitela de Duritetee H6 d.Jp~ Tempere- de recire ture, tn pfna le recoacere Z c 600C 1n daN/cm in C/h
Dupn STAS
Oups GOST
Intervalul de rlicire lent., in c
Viteza de ra' eire, in . C/h
Temperature de trensformere, in c
OLC 60 65 MI! 10 60 Si 15 A OlC 65 A 56 Si 17 A 51 Si 17 A OlC 85 A esc 10 11 OSC 13

60
men~incre, 1n h
65 G 60 SG 65 55 S 2
220~ 270 225 320 230 285
760 . 780 740 . 760
740 600 740 600
3O ~50 20 30
229 229 229
680 .. 700
25 . 35
240 . 300 50 S 2 85 '( 10 '( 11 '(13 250 320
700 720
25 . 35
241
I
750 . 770 750 650 20 30 750 770 680 700
\
osc
269 341
710 730
30 50
217
Hell 14
IIVG
350 450
770 ... 790
I
I
, 750 .. I !
620
10 20
770 790
680 700
700.: .720
20 . 40
229
IWl 1
SII 15 320 415
790 . 8101780
.. 650
10 20
790 810
700 810
680 700
20 40
229
---------------~---------Tebelul 2.2 Trot_nte teraiC8 recomandabile complet Vitez8 de racire C/h pentru 1=bunato~iree tncompletli Viteze de racire C/h prelucrebilita~ii Recoecere Aust8nitizare, c unqr o~eluri izoterml Men\inere, h
-----
----------
eutocIlibile
Merce oj;elului
Recoacere Incelzire, c
Recoecere Inc8lzire, c
HB
Normal;zere, c Revenire inelta, c
Dupa STAS
Dupe GOST
Treapta
max'l de~1 cm
41 HoCr 11 38 HoCrAl 09 34 HoCrNi 15 30 HoCrNi 20 VCII 85

__ J
38 H 2 HluA 38H2N2HA
850 870 840 870 860 900 850 . 880
30 .. 50 30 . 50 30 . 50 30 ... 50
3 H 2 V8 F 5 HNH 4 HV 2 S H 12 H 12 H R R R R 9 K 5 18 K 5 F 2 18 6 H 8
860 ...
aaQ
20 .. 30 20 .. 30 20 . 30 10 20 10 . ;20
790 . 820 760 790 800 820 850 . 870 850 870
710 . 740 620 .. 670 690 . 730 700 730 720 .. 740
.850 870 930 970 860 . 880 860 .. 880
680 720 700 . 720 660 700 660 . .700 740 .. 780 660 .. 700
241 229 229 241 255 241 253 255 255
4 .. 6 b .. 8
_0
HoC';
15
790 . 820 790 . 820 810 ... 840 810 . 840
VSCIJ.20 C i20 VH?C 120 Rp 1
840 880
10 . 20
3 .. 4 3 . 4
I 820 . 8bO
-
750 780
R:-
~
i
~
"
..
':'
.0 Cr Cr Cr er 130 130 130 130
20 . 30
850 880
750 760
b . 8
285
, I~P
., 12 20 - 30 40
--
12 H 20 H 30H 40 H
~3 13 13 ',3
850 880
20 40
840 860
830 . 880
700 . 720
4 6
680 760
217
920 950 20 . 30
90 Cr 180
9 H 113
730 790
241
Tebelul2.3
Trateeente ter.ice recomandabile pentru f.t.unatli~irea prelucr8bilit1i~ii prin e~hiere Scopul tretementutu i Temper6ture de 'nca(zi' re, in c Timpul de men~inere 45 min .1 orll pentru fiecllre 25 mm grosime de perete 45 min pentru fiecere 25 mm grosime de perete
1 3 ore pentru fiacare 25 mm grosime + 1 ora
fontelor
Tipul de tratament Recoacerell de ~nmuiore a fontelor cu grefit lamelar, la temperatura"joesu
T ipul de fonts Fonte neal iate se'umediu el iete
Racirea In cuptor, pins la 540C ;i cu 55%re In intervalul 540 ."290C In cuptor, pine la 290C
Formarea feritei, pentru fmbunadf iree 700 ...760 prelucrllbilitll~ii Idem 790 .900
Recollce"reade inmuiere a Fonte mediu aliete fontelor cu grafit lem"lar, pentru cllre trlltele temperatura media mentul precedent este insuficient Recollcerellde inmu;ere 11 10ntelor cu grefit lbmolar, le temperature ridicata Recoacerell de feritizare 8 fontelor cu grefit nodular Fonte pestri.e, albita superficial
Ob~inerea unei bune prelucrebilita~i
900 ...955
In cuptor, pins la 290C
TOllte fontele cu grafit noduler
Ob~iner8a unei bune prelucrabilitafi ~i cre~terea plastic;hfii
9CO
1 ore pentru fiecare 25 mm grosime " + 1 orll
In cuptor, pins la bSOoC, temperamentinere la 8Cllastll tura timp de 5 ore '. cite ora pentru fiecare 25 mm gros ime de perete
Recoacerea de feritizare a fontelor cu grafit nodular
Toate fontele cu grafit nodular
Imbunata~ irea pretucrabi lita~ii ~i cre~' teree pl8sticita~ii Idem
90J
1 ora + cite ore In cuptor, pine la b50oC, cu pentru fiecers 25 mm vitezlI mai mice de 20C/ore grosime de perete ~i "poi recire Dlairepid1i 2 ore pentru fieca- In cuptor, cu v it.ez s do re 25 mm grosime de 3boC/ora pine la 730C ~i cu 3bQoC/ora p1na la 42fOc pe rete 5 ..20 de ore la temperatura de incalzire Racire lente 10.30 de ore, de le 790-7600C la 730-7000C urmata de racire rapida
Idem Recoacere de feritizare e fontelor elbe In urme tretementului ie na~tere fonta maleabila neagre
90J
Ob~inerea unei plast icitB~ i ridicate $i 900...950 e unei foarle bune prelucrabilita~i
---_._----_
....-------_ ..
--------
Tabelul 2.3 Scopul tratamentului.
(continuare)
.
Temperature de fncalzire, in c 9t.J Timpul de men~inere 24 de ore la aC8eSta'temperature
Tipul de tratament
Tipul de fonta
R~cirea Racire brusca pina la 750C, epo i lenta, timp de 16 ore', pine la 700C, urmata de racire mei rapida
940 Recoacerea de feritizare a fontelor albe In urma tratamentului ia na~tere f.ontamaleabila perl itica Obpneree una i plasticita~i ridicete $i a unei foarte bune prelucrebilitati
Idem
Racire 'rapida pina la 200 300C, urmata de incalzire pine la 770C, men~inere 3/4 h, recire rapid! ,incalzire pine la 70SoC, men~inere 15 ore la aceaste temperatura ~i apoi rliC5ire'rapidiS Recire brusca pina la 7SOoC, apoi lenta, timp de 35 de ore pine la 700oe, racire pine la temperatura mediului ambiant, incalzira pine la 8OOoe, racire la temperatura mediului ambiant6 incalzira pine la bOO 700 C, cu men~inere 3 5 h , apoi recire in cuptor Recire 1n apa
940
Idem
Calirea fontelor aliate
Fonta aliate cu 7,5 12,5% Hn
Obtinerea unei bune prelucrebilititi
10001050
3 5 ore
Normalizarea fontelor ~aliete
Fonts refractora'
Obtinerea unai bune prelucrabi litli~ i
900
4 b ore
Racire odat8 cu cuptorul, apoi ,reincilzire le temperatura de lucru a pieselor din ansemblu ma$inii.
TDbolul 2.4
[xonplo do for",~ tohoologic(t ~i Il<)tllhool,ogico pentru "",".flltll de rllvotu~io IIxtoriooro prolucrote prin strunjire
hbolul
2.4
(ccnt
inuere )
o
Hetahnologic Tllhnologic Comanteriu - In unale cazur i , se aanito eapertea centralA a unui arbore lung si rAminl a~a cum rezulti dupi .trunjirea de degro~are. In aCGst coz, folosirea unul se~ifabricet tras le rece( al clrui diamotru si fio egal cu cel al pir~li centralo a arbore" lul), alitur\ de 0 reproiectaro a forme I arborolui, poate reduce tn mod conslderabll volumul de munci pentru atrunj l.re.
o
Existenia gulerolor cu diaMatra mari pe arbori implici un volum marllde munci pentru prelucrarea prin strunjire. Dac. foriela axial. pe cera la preia gulerul nu slnt prea meri, se poate practice lnlocuir.a gulerului cu un inal fixat printr-un ~urub sau fratat la cald-mel ales pentru arbori cere sa vor ractifice pe toati lungimaa. In cazul unor for~a axiele marl, se'poat. prevedea pe arbora un mic gut.r auxitiar pentru inel. Existenia treptelor reunite prin suprafe~e frontale S8U prin supra" feia de raeordara flca nece,ari U" tilizarea unor cui It. cu x ;900 ,i ehiar a unor cui it. cu raz' de ra" cordere la virf. Prevederea unor te~iri conlce cu x=4So contribuie la simplificlrea pr.lucririi, prin folosirea unul acelula,i cuilt pen" tru realizarea diferitelor trepte. Asigurarea ie,irii tibere a cuii" tului la t.rminer.a strunjirii treptal conice simplifici prelucr " rae.
-9}-T
'~
BEa-ooffic
qy
fEB8BB
~-{BB&'
/3, '4
In cazul prelucrArii pe atrungurl revolver a semifabrlcatelor sub form! de bari, este neeosar ca SCU" lale a~ezate in capul revolver .i poat! a,ch'ia in condi~iile exist.n~ei ai~cirll de avans longitudinal. Plasare., de exemplu, a suprafeto" lor .xterioare, cu diametre in or" dine crescitoare de la dreapta spr. stinga facillteazl preluerarea 'cu sculele d'ispuse pe capul revolv.r.
~
Arborii cu trepte de lungimi ~i diametre agale la cele doui capete, trepte dispuse sim tric, se pot prelucre mai u~or , cu mei multe cu~ite simulten, f6r! fl naeeserA o ncua reglare a seulelor la dimensiunile de lucru.
Pentru piese prelucrate pe .trun" guri revolver, in cazul in care suo prafaie de dl8llletru"d" r!mine nepralucrati, se va cAuta ca valoarea diamotrului d, si fie cit ~al apro plate de coa a dlometrului d, lor lungimea l1" cit mai micA.
ttlttW-
BJGtwJ
'I /2 ~
Inlocuirea poriiunilor profilate ala pieselor pr in t,reptede revotu>ie de form~ mai simpll redueo mult cheltuielile de exeeuiie ,i de reaseu~ire a cuiitelor profilato.
--p-143
Existente, la'unul dintre capetele unui arbore, a unel g!uri flletete cu diametru mic impie~iea folosirea strunjirii intre virfuri( preluera" re mal precis!} ~i implied uneorl 0 prindere suplimonterl pentru'roelizarea gliurii f iletate. Inlocuirea gliuril filetate de acast tip cu 0 treaptA fileteti oxterior, provi" zutl pe cepitul arborelui, imbuna" ti!t,el'to tohnologicittltea roperului.
142
I
Tabe t ut 2.5 f:xeIIlpLede form" tehnologice ob~inute prin frezllre ;l'i netehnologice pentru :wprllfe~e Tabelul
2.5 (continullre)
Hetehno\c';Jic
Tehnologic
Comentllriu
,j
o
La proiectarea unor suprafe~e planecu 0 zonll centralll suprainlll~atll, este mal convenabll ca diferen~ele de nival intre zona centraIII JI zonele laterale sll corespundll semldiferen~elor dintre diametrele frezelor, standardizat'!.
o
Realizarea unui canlll de pan5 care s5 ajungll pina la suprata~a frontaLlI a treptai cilindrice cu diametrul mai mare esta dificilll. Hili tehnologica este prevoderell unui canlll CU racordere 11 fundului, care permite prelucrarea cu frez! disc, prelucrare mai productiv6 decit ceacu trozl! deget.
~ "--~
-~
~.~
Prelucrarea unui canal pe 0 troaptl! conica a unui arbore este mai u~or de executat, dacl! fundul cenelului este paralel cu axa de simetrie a arborelui.
~kAti
~~~-A~
Prevederea unor canale de ungere cu margine inclinatil face posibill! prelucrarealor cu 0 frezl! deget.
-@-tE#=t
~~
Oscll 0 furca are deschiderea intre cele doul! bra~e alcUtuit6 numei din suprafe~e plana, ea poete fi prelucratll cu freze disc obi~nuite, mai simple, mai ieftine ~i mai productive decit frezele deget seu decit frezele disc profilate.
Prelucrarea suprafe~elor curbo cu profile 'complicate necesitll freze detalonate, al cllror cost este mai ridicat. Inlocuirea acestor suprafe~e cu intersec;ii de suprafe;e plane creazll condi;ii mai convenabile din punctul de vedere al costului prelucrllrii.
,,' -m' f1f

R=:bl2 R=-, b/2
I .b
'
Executaraa precisll a unei racordllri intre doua suprafe~e paralele, cu 0 razll R=b/2 este foarte dificillli mai tehnologicll este prevederea unei suprafe~e avind 0 razll R mai mare decit jumlltate din lll~imsa piesei (R>b/2).
Jlt
dJ cp
Existen~a unor suprafe;e care se ob;in prin frezare la acel8~i nivel fociliteaz6 atit prelucrarea propriu-zis5, cit ,i orientarea ~i fixarea semifabricatului.
\J
Tabelul 2.6 !\etehnologic Tennologic
tl Qj
V) N .. <IJ
:;,-l:::
In cazul prelucrllrii deschiderii dintre bra~ele unei furci prevllzute cu 0 suprafa~lI planll, accept area unei modificllri a formei acestei suprafe;e permite 0 reducere a timpului de bazll pentru frezere, prin schimbarea direc;iei miJcllrii de avans.
ExOllple de f_ tehnologice ,i netehnologice.pentru stafeJ;elor interioare de revol~i._
obJ;ineroa
Practicarea initial~ a unui can6l cu 0 frez6 disc faciliteeza prelucrerea unui ghidaj in coeda de rindunicll,folosind freze unghiulore con ice, al cllror cost este mai r tdicat; existen~a chiar 8 unei degojari reduce volumul de lucru al frezelor con ice.
Comentsriu
.-~.. ~.
._.
. ..
Prolucraroa prealabil6'a unor suprafe;e plane perpendiculare pe exele g6urilor de executat faciliteaz6 folosirea ulterioar6 a burghielor.
144
I0 Ptccs,
vet.
145
Tabolul 2.0 (contiouare)
Tabelul 2.0 (continuere)
o
In cazul unoi gluri in care ur" meazl .6 10 pro.ozo 0 olti plo , aste inutlll alozarea pe toatl lun" gime. ai. Pravadere. unai trepta cu o lungl.e corespunzltoare steb IlitI (pentru ca alezorul a6 poat4 prelu" er. intreaga lungi.e efectiv6 de pre.ara) contribule la cre~tero. tthnologlcIUt.II. Executere. unol glurl ne:str6pun" se, CU 0 supr.fa;1 pL.n6 La funduL glurll, este dificlll. Foloslrea u" nel glurl cu fund conic eau a unel glurl :strlpUn:se, prelucrate cu a" dincltor cu cap, faclllteazl preLu" er.rea. Este necesar, in cazul al dolL , .I.e albl in vodere m6rl" mile diatr.lor d1 ~I d2 (care trebui. si cora.punal cu cola de la adincltorul cu cap). Pralucrerae cu burghiul a unel gl" url cu exe inclinetl poato conduco le deplaraa ,I chlar la ruperoe sculai. Reallzaroa in prealabil a unai suprafa;a plane, perpendicula" re pe axa glurii, conduce la imbu" nltlt.lroa condit.lilor de a~chiare. Prelucrarea treptelor conice ale glurilor roalizoaz! in condi;ii .ai aiaple cu un adincitor conic, dac! traapta conicl s glurli so s" fll direct in continuaroa unoi por" t.iunlcilindrico.
o
La pralucr.taa celai de"a daua 91" url, in cazul unor alezaje care se intersectaaz4, burghiul so poate deplaaa. Pantru a evita 0 a.amenea situa~ie, gaura a dauo se oxocutl in doul etape: mai intii so roalizeozl 0 gaurl cu diametrul d1, iar apoi se lir90~te aceastl 90url pini la diametrul d2 In ipoteza unor dilt8n~0 prea mici intre axelo glu" rllor, aa poate recurga ~i la urn" pleroa primal giurl prln introduco" roa in aa a unui darn care so ve scoate ultorlor.
m
~.
~~
gn.1 -G!9,.
.....,.iI-._.
/..
_:...1~.
Pentru glurl date dupi asamblerea a doul pleao din materlalo cu duri" ta~1 diferite (pentru introducerea unul ~tift, de oxemplu), eato posl" bill doplesaroa axoi burghiului. 0 astfel de 9aurl so exocutA in con" di~il bune numal daci matorialele color.doul piesa eu duritA~i sansi" bil egalo.
-~
.~
.Satisfacorea cond~t.iei 01>02 per" mlto pralucrarea mal u~oara a suo prafet.el plane a bosajului din in" terlorul carcasoi (avind diametrul 02)' prin simplificaroa accesului sculai.
~~.
Esto dificila asigurarea coaxio" liti~ii a dou5 alezaje care nu CO" municA intro olo, dotoritl prolu" crArii alezojelor in douA prindori distincto ale piosoi.
i
i
;
r
146
o anu~it' defor~are a axei bur" ghiului .a poata produca la ie~iraa acaatuia, dintr'o gauri str4punsi, intr"uo pereta inclinat; forma pie" aai trebuie 51 evito 0 asemonea si" tuat.ia.
I
:1
Pontru acole por~iuni ale gAurilor care trebuio alozate ( cum sint treptole cilindrico interioaro pen" tru rulmen~i, in c6rcaseLo pentru reductoaro 51)1i f'"ntru cut i i de vi" teze), existon~a unor dogojAri in" terioare favorizoaz4 prelucrareo (conul do atac al alezorului p6" trunzind liber in aceste dogajari intorioaro) .
ij
147
._ .. __ ,,__ ~ ..,
iI
I
Tsbelul 2.7 For-lee tehnologice Ji netehnologice pentru pie suplJM prelucrllrii pr;n broJllre.
0
Tabelul 2.8 (continuara)
tletehnolot)ic
,Tehnologic
Comctntariu Existenta unai degsjAri interiosre lungime suf icientilfecil iteezll prelucrerea cu ejutorul unui cUfit a gllurilor filateta nastrllpunsa sau care eu in continuara glluri cu diematre mai mici.
CU 0.
///
,_.- .-~"--
- - '-'-'-'-'~
///////
Intr-o gllUriconici, prevederea unor canale cu fundul parlllel cu axa g!urii face posibili prelucrarea prin bro~ar., msi productivi decit alte procadee de prelucrare.
E
Tobelul 2.9 EXMple Netahnologic
do f~ Tehnologic
a
///////////./,
~~
Evitaraa folosiril unor di.pozitiva speciale de ghidare este posibili prin prevederea semifabricatului cu 0 suprafa~a plan! perpendicular! pe axa g!urii.
-[}J--t [}:G
Prectlcarea unei te~iri la csplltul arborelui faciliteaz5 a~ezarea cor.ectA a filiarel, la inceperea axecUflel flletului.
1.////////,
._._.-.-.'//////////,
~
'-'
_._.-
'//
;::;::;
._. I=;:::;:
'lh '////
'//
Reducaraa la minimum nacasar a lunglmii suPrafa~alor bro~ata conduce,atit la dimiouaraa putarii nacesara pralucririi, cit ~i la mic~oraraa consumului de scula (al c!ror cost esta relativmara).
tehnologice lIIi netehnologico la axeCtrtarea danturilor Comentariu Existenfa unoi degaj!ri de lllfima praa mici faca dificili pralucrarea prin mortezare e danturii rotilor baladoare (ac.sta fiind un.ori unicul procedeu de Obtinere prin a~chl.re a danturii treptei cu diametru mai mic).
"
Tabelul 2.8.
Exemple cia forM filetelor
tahnologice Ji netehnologice la executere
~"
~ ~
I
Hetehnologic
Tehnologic
CoIIIantariu
-~-
-[]}-+
Pravederea unoi degajiri le tarminaraa suprafafei filetata facilitaaz! executareprin strunjire a f ilatului.
Folosirea suprefetei giiurii ax i ate pentru orientare asigurll 0 prelucrare mai pracisi a danturii decit in cezul utilizA,ii unor gluri avYnd ~xe paralele cu exepiesei.
~~
Wrf::::~"l ~'2/1
In cazul giurilor filetata cu tarodul, esta neeesar si se tin! cont de faptul ci tarozli si~t pravizuti cu un con de atec, ceea ca diminuaaz! lungimaa traptei cu filet pralucrat integral (l2l,=d).
Hic~or8rea lungimii butucului la prelucrares in serie a rotilor din~ate cilindrico' permits reduceree lungimilor cursalor in gol le me~inile pentru care avansut rapid nu este programabil.
148
149
Tabelul 2.10
Exetlplo do forlllO tehnologice ;r.i notehnologice pontru ~8foj:o nute prin rectificore. Tehnologic Comentariu
ooj:i0

1
Netehnologic
0,8
Existen~a unel degaj~ri facilitea" z4 prelucrarea treptelor cilindrice pe por~iunea pe care acoste trepta so continu~ cu trepto de diemetru mai mare.
Q!!I
[U [IJ
Existenj:aunor suprafej:e de in~l" j:imemal mare decit cele care tre" buie rectificate plan implici efec" tuarea unor reglaje suplimentare sau folosirea unor dispozitive a" decvate.
~.
tF---
~/n-tt=;tt
In cazul unui arbore, rectificarea unei trepte cilindrico incedrate lntre trepto cu diametre mei Mori esto dificil de executat, ceea co face s4 fie mai tehnologicA 0 solu" ~ le cu pos ibiliUte de io~Ire t iberA a discului abraziv la un cap!t. Hal tahnologici oste insA varianta eonstructivi la care discul poato ie~i liber la ambele eepete alo treptei cilindrico.
le prelucrarea unui arbore cu mai multo suprafej:econ ice, volumul de munc! nocoser pentru reglarea me~l" nli este mei redus dacA suprafoj:ele conico sint carectorizeto printr"o 8Ceea~i valoere a conicit~j:ii.
Este posibilA eviterea rectific!" rii pe 0 lungime mai Mare decit eeo necessr! a unei trepte cilindrice, prin erooroa unei tropta suplimontare, cu 0 diforen~a micA de diametru in report cu treapta care tre" buie rectificet5.
chiar a unor oper'at.Li, de prelucrare propriu- zd.sa, Totodati, desenul de executae aflat in fata ing:inerului tehnolog trebuie sii puna in eviden~ existe.nta unor suprafete care sii poati fi folosite pentru instalarea semifabricatului in ve:ierea prelucrm-li mecaniceprin aschi.ere, Dacl din punctul de ve:iere al destinatiei sale piesa nu necesiti astfel de suprafete, proiectantul piesei va treb.ri. sa ti.nAcont de cerintele de natura telmologicl, prevazind elemente speciale (fig. 2.1), pr:in :inteJ:med.iul carora sii fie posiliilii orientarea pieseii astfel.de elemente pot fi bosaje, giiuri tehnologice etc. Se poate arata, de exemplu, in sensul ilustrm-ii eelor afirmate anterior, cl arborii ltIn;Ji au prevazute, de obicei g~uri de centrare al caror rol este de a servi la orientarea piesei in- . tre virfuri, la pralucrard.Le prin stnmjire rectificare etc. (fig. 2.2). Un. alt exemplu Fig.2.1 imbun!t4j:irea tehnologicitsj:ii unei este eel a1 unor pistoane, capiese prin prevederea unor elemente re au pre~te suprafete incare fee posibil! simplifiearea 0- terioare destinate de asemesemifabricaturient!rli semifabricatului po ma~i- nea orientm-ii na-unealt4 ~i ere~terea stabilit~" lui pentru unele prelucr~i ~ii in timpul preluerarii. prin ~chiere (fig. 2.3).
'y 'M
Deca la un erbore este neceser s~ se ractifica mai multe trepta ci" lindrice, este de preferat si se adopte 0 aceea~i veloere a razei de racorda,e, pentru a evita schimba" rea di$cului abrazlv sau coractarea frecvent! a profilului acestuia.
I
I
~[j~~Fig. 2.2. Exemple de giuri de centrare pentru orientarea samifabricatalor intra virfuri 5au in virf ~i in mand~ina universal!.
150
151
Tabelul 2.11 _ Exeople dD utilizer. e uoor sisteme de cotere.

Netehnc~tQ{Jic
Tabelul 2.11 (continuare) Comentariu

2
Tehnologic
2 Existente unor baze de referintA nu inseamnA cA toate cote le trebuie raportate la aceste baze. In axemplul din figurll, intrucit fieeare flan~A constituie practic un grup construetiv diferit, elementele unui esemenaa grup Sa cotaazli in raport cu grupul respeetiv ~i nu eu eele ele eltui grup eonstructiv.
In cazul unei piese care suportllprelucr!ri pe ma~ini-unelte diferite, modul de amplesare 8 cotelor poste eviden~ia acele cote cere trebuio ob~inute pe fiocare ma~inll ~i oventual la fiocaro
fad.
fP40
175
c::,
t.n
~
'G.
,
I
La prelucrarea unei piose de revolu~ie in doull prinderi, modul de amplasere a cotolor poate ofori indica~ii clare 1n ceea ce prive~te ob~inerea diferitelor cote in cezul fiecllreiprinderi. Reprezontaroa piesei in pozi~ia corespunzetoare celei mai importante prinderi este de naturA si dea 0 imagine concretA asupra ordinil operatiilor sau fazelor de prelucrare a . unei piese; in cazul piesei din desenul alAturat, la prima prindere, piesa se fixeazll la exterior, ier la cllade~a doua, pe suprafata interioarll, cu ajutorul unul dorn.
17
t
~ 90
20
35
Intruc1t, 1n p~aeticll, pentru exemplul din desenul alAturat este mai eonvenabilll exeeutarea mal 1ntli a gllurii strllpunse ~i abia dup4 aeeea a adinclrii, so recomandll raporterea suprafe~ei frontale, prelucrate cu adincitorul, fa~lIde suprafeta frontal! a p iese i, in leg!turllcu cere se ve efectue reglarea sculei pentru prelucrare ~I fa~lI de care este mai u~or de ver if icat dimensiunea obtinutll,eu ajutorul unui ~ubler de adincime.
Deeli doull gllurl sint amplasate simetric in raport eu axa piesei, pozi~iile-lor nu trebuie st.abilite fatll de marginea piesel, ci f8~lI de_ axa de simetrie. Justifiearea acestui mod de cotare viz.azA evitarea abaterilor pozitiitor g4uri,lor in report cu aXilde" simetrie 11 piesei,!n eazul in care marginea piesei este neprelucratA- sau preluerat6 cu abeteri mari. De IIsemenea, in eazul in cere este importllntll distante dintre axele celor dou glluri, pozi~iile acestora nu se vor determina prin distantele intre axele lor ~i 0 altll suprafa~lI, ci direct, prin disten~8 dintre axele gllurilor. La preluefarea unui arbore in trepte ~i de lungime redus4, alegerea unei suprafete frontale ( pe figurll, COli din dreapta) in calitllte de bazA de referint4 faciliteazll verificllrea dimensiunilor de"c4tre muncitor in timpul ~i dup4 efeetuarea preluer4rii.
11
9 I 10
10;
21 32
152
153
o
42 24
In misura 1n care est.
poaibil, se ve ovita fo" losiroa in calitate de bez! de reforin~a a unei suprafe~e oeprelucrato, ceroctorizate, de obicoi, prin obetori relativ mari de pozi~ie sau de formA.
In sfir:;;it, pot exista cazuri in dare sem:i.fabricatul este compl.etat;cu elemente necesare fixarii in ciispozitive, pentzu prelucrarea prectsa a. unor suprafe\:e. De exemplu, piesa din figura 2.4 este prevazuta cu 0 treapti ccrrica suplimentar~, a earei existenta pennite prelucrarea cu fixarea piesei, pe portiunea respectiva, intr-un dispozitiv. Buosa din figura 2.5 dispune de doua te:;;iri conice interioare, la ambele capete, pentzu a fi posibil~ orientarea li'i fixarea sernifabricatului intre virfuri, in ve::lerea execu~ii unei strunjiri exterioare de finsare.
r_~"'\'t'''
, I\~,,~,"~ ,
~~~""
"'of
\
-.
-'~
, ~~"F3"1 ~.-:-.-.---.-_._.
I
t).~,~
,
I
I
I
\ ~w
, 1\\ \\
: ~~~~~2L_~~~
Fig. 2.3 Prevederea unor elemente care urmeaz! a fi utilizate ca ba" ze de orientare la prelucra" rea mecanic! prin a~chiere
Fig. 2.4 Piesa prevazut4 cu 0 treep" ta conic! suplimentar!,peo" tru imbunat6~irea condi~ii" lor de fixare in dispozitiv
D. Prescri.erea rat:ianaU a tolerantelor suprafetelor preluc:rate
~i a ruJozitatilor
Desenul de exect.itie treb.Jie ~ cupr~ teate date1e privirrl tolerant:ele ~i ru:J0zitatea diferite1orsuprafete. Examinarea desenului de catre tehnolog, din acest punct de ve::lere, nu treb..ri.e s~ se limiteze ~ la atiti este necesar ca irqinerul tehnolog sa verifice juste'tea prescrierii diverselor tolerante :;;i rugozititi, cunoscut fiind faptul ea prin utilizarea unor tolerante :?i ~ozititi scazute se poate ajunge la cresterf, im-
.portante ale costurUor de fabricatie. Evident, 0 asemeneaverificare are un caracter destul de canplex, ea :i.rrq:>licin:i intelegerea de catre tehnolog a rolului fi.mct.i.onal al piesei in discutie. 0 asemeneaverificare este mai dificU de efectuat in lipsa altor conqxmenteale documentatdai, de baz~, adidi atunci cini la dispozitia tehnologului se afl~ dear desenul de executie. Diversitatea corrlitiUor de fi.mct.i.onare a suprafetelor pieselor a generat 0 gaIlli1 larg~ de combinat-ii.ale tolerantelor :;;i a ru:Jozititilor suprafetelor. Citeva r~i, utile tehnologului la verificarea prescrierii Fig. 2.5 Imbun6ta~irea tehnologicititii rationale de ditre proiectant a sub aspectul formei construc- tolerantelor li'i a ruJozititilor, tive a unor buc~e, prin preve" pot fi indi ~toarele: vederea unor suprafe~e con ice 1. Pentru suprafetele a:;;ainterioare, peotru orientarea zise l.:i.bere ale pieselor, supraintre virfuri, la strunjirea fete care nu determina parametrii exterioari de finisare de fi.mct.i.onare a produsului, tolerantele la dimensiuni nu trel:::uie ~ fie prescrise la valori mai mici decit eele corespunzateare preciziei economice. Parametrul de rugozitate R, pentzu suprafetele libere, are de obicei valori mai mari declt 6,3 j.aUi pentru con:iit-ii de 'aspect sau de crestere a rezistentei la coroziune, se admit totu:;;i valori mai ~ ale parametzului Rai ' 2. Pentru suprafete1e ut.:ilizate in ~ de prel:ucrare ea haze de orientare, tolerantele di.mensiunilor se incadreaz~ de rejUl~. in trept:ele 8 12 de prooizie ISO. De rG't;.:l..nut esta faptul ca: pot exista situatii in care tolerantele acestor dimensiuni sint mai mici decit cele corespcnzatoaro preciziei economice; 3. Pentru sup:Cafetele pri.Ilc:ip:ue, adidi acelea care determ:i..n.1 parametrii de fl.lIlCt-ionare a utUajului, tolerantele prescrise tin cont de corrlit-iile respective de fi.mct.i.onarei 4. Ru;Jozititile suprafeteJ.or de orientare li'i ale suprafetelor principale sint influentate de natura contactului la care sint supuse respectivele suprafete: pentru contact fix, pararnetrul de rt.gozitate Ra se va incadra in limitele 6,3 . 1,6 j.aU, iar pentru contact mobU Ra=0,8 0,05 j.aU.
{S
E. Gradul. de unj fi care i de DOI:malizare

.
(
a pieselor
,
Se consddera ea 0 pi~ este cu atit mai tehnologica, cu cit contdne mai multe elemente reglementate prin sta.rrlarde :;;i normej respectird 0 asemeneacerinta, se poate i'.l.jur:qe, de exempIu, la reducerea ~ui total de diametre 9i lun:Jimi dife"
;:-::~
.'1l{
!i\\j il'~ rite, cu posibile efecte asupra mi~or~ii numarului,scu1elor aschi.etoare ~i al verificatoarelor. EKtinzirxidomeniulde valabilitate a pdI!\d afinna1;ii, se poate constata ea tehnologicitatea unui, produs (ansamblu) este mai l::uru1 daca acesta contdne un manarmare de subansambluri sau piese standarddzate :;;i \IDificate. Pentru olJtinerea unei evaluard, cantitative a tehnologicitatii din acest punct de verlere, se recurge la un in:licator y, stabilit ea un raport intre I1llII\t1rul de elemente unificate n:;;i n~ total de elernente N: n (2.1) y=-N .
Teb&lul2.12 Stobiliraa coroctarului produc~iai Piese Grele, hue/en Productie individuale Productie de serle micli Productie de serie mijlocie Produc~ie de serie mare Produc~ie de mesa Pinli la 5 5 ..100 100 300 300 ..1000 Peste 1000 Hi jloc ii, bue/an Pinli la 10 ' 10..200 200 500 500 ..5000 Peste 5000 U$oare, bue/an Pinli lo 100 100 ..500 500 1000 5000 50000 Peste 50000
~j:j
~~'
fii'!
[gf:
t,~ Cerecterul produc~iei
t~ ~N
lB.!
~'v
:lf
~1
~~
~ l~
r;~
~ t" C'i
~H
~")
2.1.2 caracterul ~ei ~ mar:imea lotului.. 0 importanta hotaritoare asupra elaborarii procesului. tehnologic revine cunoasterdd,caracterului. produc?-ei:;;i mm-imiilotului .. In raport cu caracterul producp.ei (produc?-e irrlividuala, de serie mi.ca , rnijlocie sau mare, de masa}, se i.rrlic.1 alegerea unor metodede prelucrare mai productive sau mai putin productive, plecindu-se insa ~i de la evaluarea costului de fabrica"tie. In cazul unei producp.i irrli viduale sau de serie mi.ca , se va recurge la 0 proiectare mai putin amanunt.it.1 a procesului tehnologic, la masdni.-unel.te \IDiversale, 'la cadre cu 0 califi -' care mai ridicata. In acel~i timp, pentru 0 producp.e de masa , este recoroarrlabilautilizarea unor metodede mare prociuctivitate, implicirxi existen~ masdni.Ior-unel.tespeciale, a unei pro. iectari detaliate a tehnologiei de prelucrare ete. Intre cele doua situatii se vor afla evident cazurile product.Lef de serie mijlocie ~i de serie mare. In ceea ce prive~te atribuirea caracterului de produ~ie irdividuala, de serie sau de masa, 0 anumit.1 clasificare se poate face pe baza greutatli- ~i a mlll1&rului pieselor ce urmeaza a fi executate (tabelul 2.12). Nunumaicaracterul produc?-ei exercita insa influenta asupra elabor~li ~i desf~arii procesului tehnologic, ci :;;i mardmea lotului. ~ influenta se manifest.1pe de 0 parte in moddirect, prin .modificarea. porxierli timpului de pregatire-incheiere din timpul pe rocata, in cadrul nonnei de timp, iar pe de al ta parte, in modin:lirect, fiiIrl afectate forrlurile de investi1;ii, ciclul defabricatie, timpul de asteptare a semifabricatelor ete. De altfel, in literatura de specialitate exista numeroaserelatli legate de determinarea asa numitului lot optiin, care sa asigure \ID min:irm.nn al cheltuielilor de fabricatie, in conditiile unei productivitati cit mai mari.
2.1.3 Desenw. de execup.e a sanifabricatului.. momentul .trecerli la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecaruca, inginerul tehnolog treb.rie sa dispuna deja de oserie de date privin::i semifabricatul folosit 9i de obicei chiar de desenul semifabricatului.' In cazul semifabricatelor obtinute' prin larninare, de regula, se remm~ la existenta unui desen al semifabricatului, pentru elalx>rarea tehnologiei de prelucrare mecaniea prin ~chiere.. . . stabilirea naturii semifabricatului se face prtin consulta, rea unor'tehnolog'i special~ in prelucrari la race 9i la cal~ pe baza uned..analize tehnico-economice. Aceste analize au in vedere economicitatea obtinerii semifabricatului, calitatea acestuia, dar :;;i economicitatea generala a realizarii piesei, finite. Se cunoast.afaptul ea este posibila realizarea unui semifabricat in condi1;ii economiceavantajoase (semifabricat caracterizat de obicei printr-o precizie dimensionala:;;i de fo~ redusa}, der care nu permite ob~:In~reala un cost scazut a piesei finite, ceea ce nu s-ar intimpla daca a-ar utiliza un sesemifabricat cu \ID cost ceva mai riclicat. Toate acesrea subli-. rdaza importanta ce treb..de acordata ana1izei ~i stab;]j rli rat.ionale a tipului sernifabricatului. . Desenale. de executie pentru . semifabricatele olJt.inute prin turnare :;;i prin matri"tare sau forjare la cald se elaboreaza, de obicei, de c.1tre tehnologi special~i in prelucrari la card, ajungind aped,la' dispozit-ia tehnologului in ale carui atriJ:utii se afla proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicaprin ~chiere.' , In raport cu natUra :;;i.cu desenul concret al sernifabricatului, se stabilesc traseul tehnologic ,de prelucrare prin ~chiere, dispozitive1e necesare, parametrii regimului de lucru ete. De retinut este faptul c.1la analiza desenului semifabricatului, tehnologul treb.lle s~ acorde atentie prelucrabilit.1t.ii rnaterialului in aceasta faza, pentru a recomarrla,eventu157
rn
I
r
~ ii1'
{'
t~
,~
\:i~
'1,:~"~
'
f:
''I,
[:..,
~
Xj 'j::
I
M:
~~\
f.~::) k
t:;,
~
'.i
~
'";i;
t~i
~
:i;.
.,
~ ( i: ~
k
t:::
;off?r
~
:
, ..
aI, aplicarea unui, tratament tennic pe.nb:u ameliorarea prelucrabilitap.i prin aschi.ere ; a se vedea, in acest sens, cele aratata in subcapitolul 2.1.1. in lejatura cu prelucrabilitatea prin aschi.ere,
2.1.4 Etiripamentul tehni.c dispanibil. Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica, este necesar sa se cunoasca nivelul de dotare :;;i posibilitatile de completare in viitor a bazei materiale a intreprin::lerii cu ~ini-tmelte, scule, dispozitive, verificatoare. In ceea.ce priv~te exi.stenta sau inexistenta unai, anumite dotari cu echipament tehnic a unei, intreprin::leri, pot fi evidentiate doua situatii distincte: a) In cazul unei, intreprin:leri existente, inainte de a se trece la elaborarea tehnolcqiei, in;]inerul tehnolog trel:uie sa cunoasca in principiu .echipamentul tehnic din inzestrarea intreprin::lerii, intrucit in functie de acest echipament urmeaza a fi proiectat procesul tehnologicj b) Pentru 0 intreprindere ce urmeaza a fi construita, proiectarea in principiu a .tehnologiei .de obt::inere a celor mai importante produse este aceea care determ:inaachizitianarea diferitelor utilaje, scule etc. i in acest caz, se poate vorbi deci despre 0 dotare cu echipament tehnic a intrepriIrlerii in raport cu tehnologia prodectata, Revenind la prima situap.e, care este, de fapt, :;;i cea mai des intilnita, se iInpune, sublihierea importantei ~ ech:ip3mentuluitehnic e.xistent in intreprirrlere. Tehnologul treb.ri.e sa fie familiarizat in prirnul rind cu masdrri.Le-unekt.e din dotarea sectiilor ~i cu posibilitatue acestora. De obicei, la nivelul atelierelor de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la rece exista cataloage care cuprind. principalele caracteristici ale zn,a:;;inilor-tmelte:;;i anume date privind gamele de turatii, avansuri, curse dublejncinut, puterea motoarelor electrice de act;ionare etc. Importanta este de asemeneacunoast.area acelor caracteristici tehnice ale mal?inilor-unelte, care limi teaza dimensiunile maximei ale pieselor ce pot fi prelucrate j citeva indicatii in acest sens sint cuprinse in tabelul 2.13. In amnnite cazuri, prezinta interes pentru proiectarea tehnologiei nu numai tipurile ~i caracteristicile . I'\&?inilor-u- nel te, ci :=;imodul, de dispunere a acestora in cadrul secp.ei de prelucrard, mecanice, s~ admite faptul ca 0 eventuala displmere a masini.Ior-unel.te pe linii tehnologice asigura conditii mai favorabile desf~arii procesului tehnologic decit in cazul gruparii pe tipuri de rnaliiini-unelte, aceasta insa evident :;;i in raport cu caracterul productiei :=;iCLi maramea loturilor ~ Este util sa fie cunostute dispozitivele, sculele:=;i verificatoarele existente, pentru a vedea in ce masura ele pot fi utilizate direct sau adaptate fara cheltuieli ..prea mari pentru
fabricap.a altar reperer 0 asemenea cerinta este de natura sa evite constzuctda sau achizip.onarea unor dispozitive, a unor verificatoare sau a unor scule, in corrlitii neecanomice pentru intreprin:iere. o examinare atentli ~i un nivel de cuno:;;tint;ecorespunzator vor permite, in rn.uneroase situatii, f~a a se apela la mari cheltuieli suplimentare fili numai prin executarea de scule, dig .... pozitive (al caror cost este rnai scazut.' in raport cu eel al unei I'\&?ini-unelte), cresterea productivitatii unor utilaje rnai vechi. Aceasta afinnat:ie nu treb.lie insa interpretata in mod aOOolutj :ing:i.nerol. tehnolog treb.rl.e sa aiba in permanenta in atent;ie.. posibili~t:ile de modernizare a tehnologiilor, chiar prin constzuctda sau prin achizitionarea unor noi masdrd, -unelte, scule, dispozitive etc.; importanta este stabilirea, pe baza calculelor economice, a momentuluiin care devine rentabiUi. modificarea, in sensu! moden1izarii, a unei anumite tehnologii de prelucrare.
2.1.5 Nivelul de calificare a cadrelor.Elaborarea documentatiei tehnologice face necesara, in unele etape, precizarea gradului de calificare a cadrelor. se impune deci ca, inainte de a se trace la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecaniea, tehnologul sa fie in posesia unor date privind calificarea cadrelor existente. In funct:ie de acest element', se stabile:=;te o asemenea varianta tehnologica incit sa fie posibila realizarea produsului in con:ii.tiile prescrise de proiectant, dar la un cost cit mai scazut , Ridica.rea nivelului de calificare a cadrelor treb.lie s~ constituie 0 problema importanta pentru fiecare intreprin:iere, aceasta avini insemnate consecinte asupra costului ~i producti - vitatii prelucrarilor. 2.1. 6 Alte cxniip.i de lucru. In afara factorilorenumerat:i anterior ~i care, de obicei, sint factorii a caror cun~tere este necesara inainte de a se trece la elaborarea procesului tehnologic de prelucrare meceruca prin aschiere (desenul de executie a piesei, caracterul productiei fji rnarirnealotului, e- chipameritul tehnic disponib;i]., desenul semifabricatului, nivelul de calificare a cadrelor), ex:ista situatii in care pot apare elemente suplimentare, de care trel:uie sa se p.na cont in proiectarea tehnologiei. Astfel,' de exemplu, se cunoaste faptul ea, de obicei, in stabilirea tehnologiei,. se are in vedere, cu precMere, criteriul economic, in sensu! obPnerii unei piese cu un cost cit mai sc:azut. Pot apare insa fji cazuri in care este aOOolut necesara efectuarea unor prelucrari in corrlitii de productivitate ma.x:i.lM, pentru a evita ~-numita "?trangulare" a productiei in locurile ".i.ngus'-...e". !ntr-un asemenea caz, se irnpuneobtinerea unui ~ maxim de piese in unitatea de timp,
.; ;:~.q
.159
~".;~';;-)
Tabelul
2.13
Caracteristici tehnice limiteaz5 dimensiunile pralucrete
(dimensiuni) ale .a~inilor-unelte. care maxime ale scmifbbricatelor co pot fi
2.2
STABII..IREA SUCCESIUNII OPERATIIIDR DE PREUJCRARE PRIN ASCHIERE
Ha~ina-unaalU
Dimensiuni ln~l~imea vlrfurilor Distan~8 maxim3 intre vlrfuri Dimensiunile dogojArii din batiu
Strung
Strung
revolver
Dlamotrul Dlametrul
alOlftjulul din urborolo maxim do atrunj ire
prinolpal
Strung
automat
Oiametrul elezajului din arborola principal Lungime m"xinll! cur se i de "vans Diametrul maxim do g3urire Oistan~a de la colosnl! pIn! la arborela principal Oistsn~8.maximl! intra srborela principal ~i masA Dimensiunile mesei La ma~inile orizontale: distan~a maxima do la masl! pin~ la arborele principal . pina La m8~inile verticala: distan~a da la arborele principal la ghidajul mesei Diametrul arborelui principal Distan~a do la arborele principal Dimensiunile mesei Oeschidorea dintre coloene Lungimea maximA a cursei
Ha~ina
de g~urit
Ma~ ine de f rezat
Ma~ina ~e alezat ~ i frezat Ma~ina de rabatet
pinA la masa
o etapa importanta in proiectarea prccesului, tehnolcgie de prelucrare prin ascruere 0 reprezinta detenninarea structurii procesului ~i a numarului de operatii. Numaruloperatiilor (fazelor) telmolcqice necesare execu- . tarii pieselor este in strins~ leg~tur~ de oonditii1e tehnicofunctionale preserise acestora. Operap.Ue tehnolcqice se pot grupa in: oper'at.i.L de degro:;;are operat.Li, de finisare ~i operatii de netezire. In cadrul unui proces telmo1ogie se pot prevedea operatii din categoria celor aratate mai inainte sau se poate renunta complet la prescrierea uneia sau chiar a tuturor categoriilor de operatii tehnologice suprafata piesei r~ in starea rezultata din procesul de semifabricare. . o corecta succesiune a operattilor se stabil~te atunci eind se tine seamaatit de conditiile tehnice, care asigura posibUitatea realizarii -Lcr eit l?i din considerente ecanomice, care asigur~ cheltuieli minimede fabricap.e. Numarul variantelor unui proces tehnolcgie de preIucrare mecarrica prin aschi.ere va fi cu atit mai,mare cu cit num.aruJ. suprafetelor piesei este mai mare; acest . nurer al variantelor se poate determina cu relatia:
I I I
(sou lungimoa consoloi)
Pk = kl,
do la mesA la ghidajele berbe-
(2.2) .
Ma~ina zat
do morte-
Lung;mea maximA a cursei Dimensiunile mesai Oistan~ela (maxim! ~i minim!) cului portscuU! In6l~imea virfurilor Distan~8 meximA Intre vlrfuri Dismetrul maxim de rectificsre
Ha~ina de rectificat rotund eXterior .Ha~ ina de rect ificat plan
Dimensiunila mesai Distan~a dintre discul de rectifiest
~i mesA
chiar cu riscul unei eventuale cresterd, a costUlui fabricatiei. Telmolo:JUl treb.rl.e ~ cunoasca totodaU nu rtumaiechipamentul tehnie disponibil, ei ~i nivelul de utilizare a acestui echiparnent; de exemplu, se imptme.cunoasterea acelor .~iniunelte cu grad mare de incarcare, fie pentru stabilirecl. unor posiliilitati de cr~ere a productivitap.i lor, fie pentru evitarea folosirii lor in fabricatia unor .categorii de piese prin inlocuirea prelucrarii pe aceste ~i.ni cu alte procedee sau cu prafucrard, pe masirrt-unel.te similare. .
in care k reprezinta numill:uloperatiilor te.h.nolcgice. Unrol important in elaborarea I proceselor tehnolcgice il are modulcumvor fi realizate operatiile tehnologice: pe baza pri.ncipiului diferentierii operat.ii1or sau pe baza pri.ncipiului concentr~ii operatiilor de prelucrare. Alegerea pri.ncipiului de realizare a operatiilor se face in concordanta cu volumul producp.ei ;;i dotarea tehnidi cu utilaje. Dadi se utilizeaza principiul concentrarii ,operap.i.lor la prelucrarea mecani.ca;;i sint realizate simultan "m" operatii tehnologice elementare in acest caz n1.lmi1rul variantelor procesului telmologie, cu diverse succesiuni, vor scMea:
I
m
Ck =
k!
(2.3)
(k-m) !m!
Spre exemplu, in cazul apl~carli pri.ncipiului diferenp.erii operatiilor la prelucrarea unai, piese, la care sint de realizat sase operatii, numarul, variantelor de proces tehn()lcgie, in confonnita-tecu relatia (2.2), va fi de 720; daca pentru aceeasd,piesa' sint realizate sdmul.tanun~de patru operatii el.ementare ; 'numarul, variantelor de proces tehnologie -va.. .fi. e;ral.
I .
-.
.: _.
.... ...
I
...
'. I
160
I t Pie os. vol. I '.
.. _ ... __ ._ .__.
Hil
..__ .__..1__:. ...

.>C
-\
".
~.
- .
(
cu 15 (in baza relap.ei (2.3. Aceste variante de realizare a unui proces tehnologic pentru 0 pies~ c::orrluc la exi.stenta., chiar in cadrul acele~i uzine, a mai mul tor procese tehnolcgice. Proiectarea proceselor tehnolcgice l?i in special stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare l?i a contJ.nutului acestora se efectueaz~ pe baza unor principii care corrluc in final la reducerea nUlllID:ului variantelor tehnologice, apropi:i.n::iule de varianta opt.i.na din punct de ve:iere economic. Aceste principii sint: 1. In cazul cin::i piesa nu poate fi executati complet dintr-o singuriS: operatae, atunci se recomandaca la prima operatde a procesului tehnologic sa fie prelucratii acea suprafa~ sau, in cazul cm este necesar, acele suprafe'te care vor servi drept baze tehnologice pentru operatiile ulterioare; 2. Operatiile sau fazele in tiropul carora existii posibilitatea depi~ii unor defecte de semifabricare (porozitiiti, fisud, neornogenitiitietc.) se ~ a fi executate pe ctt . posibil la inceputul prelucr~ii i 3. Da~ baza de asezare nu coincide cu baza de masurare, este necesar ca in operap.ile urmatoare s~ se realizeze neaparatbaza de msurare preWzuti pe desenul pieseii . 4. Se r~ a se realiza rnai intii degro~area suprafetelor !?i apoi finis area lor; 5. Da~ in timpul realiz~ii piesei rigiditatea acesteia se poate sch:i.mba, atunci este in::ti.cat a se executa rnai intii acele operatii care nu corrluc la miC!?orarea rigidititii piesei; 6. I.a piesele de revolutie se vor prelucra rnai intii suprafe~le cilindrice sau conice i apoi se vor executa suprafetele frentale; aceasta recomanciare apare necesara in scopul realizarii dimensiunilor de lun:!ime ale pieselor i 7. In cazul pieselor cu rnai mu! te dimensiuni "tGlerate se va avea in vedere ca ord:inea operatiilor de prelucrare sa fie invers~ gradului de precizie; 0 suprafa~ cu precizie ridicati se va prelucra inaintea: altor suprafe~ de precizie rnai mic!, intrucit aceasta este susceptibiliS: de a fi rel:utatii 8. Pentru inli1turarea cheltuielilor legate de transportul Irrteroperatdonal., in situatia CllIplasarii l"!lal?:inilor dupi1tipul prelucrilrilor I se vor grupa operatiile identice; , , 9. Executarea gi1urilor, canalelor de panel, a canelurilor, [ a filetelor ete.se recomancli1 a se aplica d1tre sfiritul proi cesului tehnolcgic, in scopul eviti1rii deterior~ii cu ocazia transpc>rtului interoperational; 10. In timpul elaborilrii sem.ifabricatului pot lua nastere tensiuni interne; in aceSt caz este :i.rrlicat ca int,;-e operatiile de deqrosare i cele de finisare sa existe un anumi.t; timp., pentru a se el:iminaaceste tensiuni ( pe cale naturali1 sau artificiala) i
i1
J
!
J
i,
l:
,
! (
I !
11. Succesiunea operatiilor tehnologice va fi astfel adoptatii, mclt s~ se olJtilW. un timp de tezi1 minim ( pe baza mi.csori1rii l~ cursei de lucru); 12. Este indicat ca la prelucrarea unei piese sa se utilizeze cit mai putine baze tehnologice, pentru a se reduce numarul de prinderi ~i desprirrleri, care atrag dupa sine erori de prelucrare =ilitimpi auxiliari mad. Un proces tehnologic bins intoanit va treb.ri. s~ respecte urmatoarea schemade succesiune a operat.iilor: -prelucrarea suprafetelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de masurare pentru operap.ile urmatoarej -prelucrarea de deqrosare a suprafetelor principale ale pieseii -finisarea acestor suprafete principale, care se poate executa coni:omitentcu deqrosareaj -deqrosarea ~i finisarea suprafetelor auxiliare; -tratament termic (daca este :ilnpus de conditiile tehnice) i -operatii de netezire a suprafe~lor principale; -executarea operatiilor conexe procesului tehnologic (cinti1riri, echilibrari etc.) -controlul tehnic al calitiitii; in unele situatii pot fi prevazute operatii de control intenne::iiar du~ operatiile de importan~ majori1,pentru a evita prelucrarea in continuare a unei piese care nu este corespunzatoare din punctul de vedere al cali~tii. Dupa stabilirea succesiunii operatiilor ~i fazelor este necesar a se alege metodaprin care urmeaza a se realiza operatia sau faza respecti Wo ~i apoi s~ se determine manarul,de operatii sau faze necesare reulizilrii piesei finite. Alegerea metodei de prelucrare se face t:inin::i seamade urmtorii factori: productivitatea Il\8l?Wlor-melte existente sau a liniilor tehnologice, conditille tehnice impusepiesei, marimea coeficientului de precizi~ total, impus, de trel::uie realizat in urmaprelucrarii fiedirei suprafe~e in parte. Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia:
Tsf ~ot": --
(2.4)
Tp
, )
..
11
in care T~f reprezinti to1eranta semifaht":i.catului, in micrometri; TI? - toleranta d.imensimii, pentru _suprafata respectdva, de obtmut in urma prelucri1rii, in micrometri. la aleqerea metodei de pralucrare un rol :iJnportantil are numarul, operatiilor ce treb.ri.e realizate l?i :in:licii tehnicoeconomici ce pot caracteriza fiecare modde prelucrare, Valoarea coeficientului de precizie total se poate obtine prin combinarea diferitelor metodede prelucrare pe diferite
162
__ nu u. _ _.
:.
161
"-."';"
.. -
Jna!?ini -unelte:
k ~ot
Tsf tot
= __ =
1200
=
57,14
k, ~. k3'
k."
(2.5)
Tp
21
in care n reprezdrrta n\.lltl&ul de operatii ( realizate prin diferite proced.ee)necesare executiirii suprafet;ei, pentru a se ob't-ineprecizia ~. Pentru determinarea metodelor de prelucrare se procedeaza in felul urmatori - se det.erIniIti1valoarea coeficientului total de precizie folosini relap.a (2.4), unde toleranta semifabricatului se poate obtine din staIrlarde, iar cea a suprafe't-ei de pe desenul de execu't-ieal piesei: - din analiza tabelului 2.14 se opteaza pentru \mul din proce::ieelecare poate oferi rugozitatea ~ de proiectant pe desenul de execup.e al piesei: alegerea se efectueazc1in raport cu posibilitatea realizMii, prin procedeul respectiv, a preciziei dimensionale fli de fo~: - se calculeaz! coeficientul de precizie al fazei respective (ki): daca valoarea calculatii este eel PU't-in e:Jal! cu valoarea coeficientului de precizie total, suprafata se consddara ~tii; . - in cazul in care coeficientul de precizie calculat este mai mic decit coeficientul total, se vor reuta alte metodede prelucrare care, in baza relap.ei (2.5), vor trehri. sa ofere 0 valoare a coeficientului de precizie total mai mare sau eel pu?n egalc1cu cea calculatii cu relap.a (2.4). In ve:ierea calculMii coeficien'ti1or de precizie intermediari;se vor folosi tabelele2.15; 2.16; 2.17; 2.18, care dau corespondentaintre toleran't-c1, clasa de precizie (ISO) ~i rugozitate. Exemplu de calcu1 Se consdderare este necesar a se executa piesa reprezentatii in figura 2.6 dintr-\m semifabricat larninat la cald. Se adop. tii, din STAB 333-86, un diametru de urmatoarea valoare: (jl30:g:~ mm.SUprafata de diametru mai marermne neprelucratii, iar cea de diametru (jl2SO02l mm va treb..rl. obtinu~, prin diferite procedee, din semifabricat. In vederea g~irii metodelor de prelu60 crare a acestei suprarete, se va proceda in felul urmator; Schi~a piesei Se calculeazc1 mai.intii coeficientul de pentru exemplul cons ider at, precizie total:
1
I
Din analiza tabelului 2.14 se poate constata re ,rugozitatea Impusasuprateted, respective (Ra=O ,8' J.lIll) poate fi rea1izatii prin mal mul te procedee. Din toate, ins~ -p.n.ird seamade semifabricatul ales, precum~i de formapiesei, meriti1 a se lua in considerare strtmjirea de netezire, rectificarea de finisare ~i honuirea exterioar~. '. Da~ se considera ca operatie finala rectificarea de finisare (care permite sa se obt~ ~i precdzaa d:i.rnensionala) fli daca se Impune~i corrli1;.ia ea din operatd.aprecedentii (rectificarea de degro~are-tabelul2.l5) sa nu rezulte 0 toleran1;11 mai mare de 45 J.lIll ( clasa a 8-a de precizie-tabelul 2.18), se poace asigura un coeficient de precizie egal cu:
Trd Trf
45
= _
k, =
21
2,14 ,
1 \
\
I
,,
\
In care Tr .d reprezinta toleranta la opera1;.ia precedentii rectifidirii de finisax:e, adica rectificarea de degro~e, in J.lIll; Tr.f-toleranta ob~inuti1la rectificarea fina ~i care este egal~ cu toleranta piesei. Se poate constata ea valoarea coeficientului kl este inferioara coeficientului de precizie total ~i deci vor mai treb..rl. efectuate alte prelucrMi, care s! asigure ob1;.inerea unui, coeficient de precizie intermediar egal cu:
~ot le.,
tI
kint.1
---
57,2
= 26,72
(::,
I ~ I
! 1
i
! ~
2,14
"" 'S', .
Configura1;.iapiesei permite efectuarea unei strunjiri de degro~are, care poate asigura 0 toleran~ la diametru egala cu T .d=280 J.lIll (vezi tabelele 2.15 si 2.18). In acest caz coeficis entul de precizie va fi:
Tsf k2 1200
=:= --
=
Tsd
= 4,28.
280
Fig. 2.6
'Poate observa ea cele doua metodevox asigura un coefi-' Cie.T1t de precdzf,e-egal cu: ka=k1 . k2=2,144,28=9 ,15 , ceea ee ID comparat.Le cu 57,14 este mult prea pu1;.in.Mai sint necesare prelucrMi pentru a se obtine un coeficient de precizie egal cu:
Se
164
..... ~..... _ ... "
165
I
kiZ
ktot ka
57,14
6,25
8 .. .. ..
.0
.. "
..

9,15
o strl.mjire de firtisa,re care sa asigure 0 toleranta egal~ cu 84 f.JIn ar' apropia mult valoarea coeficientului de precizie interme:ti.ar de eel total- (conform tabelului 2.18 stnmjirea de deqrosare este in clasa a ll-a de precizie, icir cea de finisare in clasa a 8-a; in conformitate cu datele din tabelul 2.15, pentru diametre cuprinse intre 18 si 30 mm,toleranta este de
84 f.JIn):
'"
l I
1
t: ...
li
.. '" ~ .. .. .. ....
N
"

,., '" .. ~
~
..
....
.. .. ..

.. . .
"
,.,
.0' N
. .

..

k3
CU
Ts.d Tsf
280
= -84
3,33
aceasta ~itne,
coeficientul :intermediardevine:
I
J i
t
.. ..
,.,'
,
(~

..
. k, = Je,'kz'k = 30,5 . 3 Intrucit aceas~vaioare nu este mai mare sau eel mult egal~ cu coeficientul de precizie total, va fi nevoie de inoo 0 prelucrare care ~ asigure 0 precizie egal~ cu: ki3
=
~ot
I
I
\
~
!i :
!l ~
-o, 0 ....
..
10
.. . .. .. .

~ -8
... ,.,
..
N
0-
0
L.
go
57,14 1,87
30,S
I
I
i
.... .- ..
';:
., ~
t-
~. .
0
N
10
"-
~.
I
I
: ..
~ ~
Ci
>
.. o
'"
0, 0
N
-o
Aceas~ valoare a coeficientului de precizie poate fi at~ printr-o rectificare .de deqrosare; daca se implmeca la operatia prece:len~ toleranta sa fie de 84 J.QTl:
k4
II
It
'"
~
s.f
84 45
1,86
.... .'u ~ :~l !

"g!l
C. 0
~
0
=,
o
,.,
N
.. Trod
..... B
W ~
.. co .~.::J
L
~ se poate constata eel precizia de prelucrare impus~ se realdzeaaa, daca se efectueazcl urmcltoareleprel.ucrarf, prin a!?chiere: stnmjire de degroare, strunjire de f:inisare, rectificare de degro~e, rectificare de finisare. Coeficientul de precizie va fi: .
1r ""tot TSod TSof TSod Tsf 45 =------=-----=57.14
i: .... "gill
._ N 11I'~~,
"5
..
. g
u.a.
....
L
!il~ ...
.. ..
.
<-
..
.. .. .. .- a
>Cl
L
::J
... ...
i3: i3 a
t..- _-... r: . _ tU
., ..
., .. ,<: .. e
..
U
L..
:!.= e~ I: .
III
a
L
::J ,a 0 c
L-
..
Cl
~';'
0I=.s8~ ll.S ~ c!cnu..u... "' ........
c...-'-
0 .. ..,J
O't- "...,
-
t..
a (..c...
.. .... .......
e a .
la e
.. 0 .... Q ... cC
01c
84
280
1200 280
i !-.
~ ..
N
Trf
Trod
TSof
TSod
21 45
84
:3 ..8
I
-8
~
In tabele1e 2.19, 2.20, 2.21, 2.22, 2.23 sint prezentate exemplede trasee tehnologice ale diferite10r piese ce se pre1ucreaza in proc:tucp.e de serie mica sau de serie mare. Un modelde plan de operatli, pentru operatda 1 d:in tarelul 2.21, este prezentat in anexa 1.
-;r.0
...
Cl
.gl;
:J
::J
CO
I,
. a.
8: ....
.. ... - .... &: a. -.. -...... .. .. ... .. .. ........ .. ..

....::J Q..-
.10 J:! C C .-
.,
.!! 8 e u
Cl
...
"g
.": r:.g
.,
,!II -I:
-Cl .. G .
,
........ .......
::J::J ::J
00
I: I: I:
a a
'OEl
i~i~~ -'- Q'-'...,.a
-... ....
a
"., .. .
a 0
.,
:=...2
,Ill L a
Cl 'a l-0
:~~~~
167
c '.::J . x
Cl)
...
'-'....
CI).-
r: .. ::J ., c
.-
..0
. ...:''2 .... ...

L
,-
Tabelul 2.14 (eontinu8re)

4 5 6 7 8 9
0 Frezare f rontalii Alezare
1 Oegro~are Finisare Foarte fina Oegro,are Flnisare Foarte fini cu diaJII.sub 15 11111 eu d~am. peste 15 am
10
11
12
13
14
15
16
----j-
Giur-ire cu burghiul Adfn<:ir. Lirgire Prelucrerea danturi i
Rabotare Hortezare, frezare de degro,are Hortezare, frezare f ina Severuire' Rect ifleare grosoleno Reet ificere ingr ij iti Lepuire
.. ..
..

F itetere
Cu filiere, cu tarod Cu cu~it pieptene, frezare Cu cap de frezat Rectifieare O"gro,ar. Finisare Foart. fins
.. ..
.. ..
..
Rect ifieare rotunde
..

..
I
--
----------'-----"'"""---'_~_------------- ... ----~
- -. - -.---~
Tebelul 2.14 (continuere)

0
1 Oegro~are Finisare Foarte fina Degro,are Semifinisara Finisare Foarta f ina Semifinisare Finisare Foarte fine Prealabi la Hedie f.inisare Foarte fina Degro,are Finisare Foarte fina Prel iminars Finalii Electroeroziune de degro,are Eleetroeroziune de f iniure Prelucrar"i elactrochilliee Preluerari cu ultrasunete
10
11
12
It
13
14
15
16
Rect ificere plane Rodar.
..
..
..
*
,
Honuire
..
..
..
..
..

..
* ..
L8pJira
'
lustruira
Supranetaz ire Prelucrari n-econven~ ionale
"
Rulare
.. ..
..
;.
;~
~f.l1.;f~.~?,~~tA:7;<::f.-7/':I;l-r:~~.~f..~s~~~~"'\~:~:~~r:.<"~:,.f_"'7~/~~2t-~~;r.-t:~~_>:'--:'f!;.!~::.~:7r::;r:::.~,i!.::,;:, i~~-:, .. !7Xi~~-:f~ .::r:~~:::~~':!~~~~~t;~~?;~~:;~7~~:::::7<~E7~.~~~~~~~~~l'
Tabe tu].2.15
ToUtranf;.a T, ,., pentru dilleflsiWl,i de la 1 piM
la 500
IS
STAS 8101-68 )
.
, Dimensiunea. nominala, mm 5 6 7 8 9 10
<!"',
Trollpta de precizie 11 12 13 14 15 16
I
Peste 1 la 3 Peste 3 La " Poste 6 la 10 Peste 10 la 18 Paste 18 La 30 Peste 30 la 50 . Pesta 50 La 80 Paste 80 la 120
1--
.~
i
4
5
6 8 9
10 12 15 18 21 25 30 35 40 46 52 57 63
14 18 22 27 33 39 (46 ~4) 63
"
25 30 36 43 52 62 74 87~ 100 115 130 140 155 ,
40 48 58 (70) " 84.1 100 :120' ,'140-, ,
bO 75 90 110:: 130 -. 162 190 -' 220 250 290 320 360 400
100 120 150 180) 210 ,?50 '---~. 300 (35Q 400
4hlJ
140 180 220 270 330 390

4QO
250 300 360 430 520 620 740 870 1000 1160 1300 1400 1550
400 480 580 700 840 1000 1200 1400 1bOO 1850 2100 2300 2500
bOO 750 900 1100 1300 1bOO 1900 2200 2500 2900 3200 3600 4000
6
B 9
11 13
11 13 15 18 20 23 25 27
Peste 120 La '180 -Peste 180 la 250 Poste.250 la 315 Peste 315 la 400 Peste 400 la 500
I I
!
I 16 I 0:9 I 22
25 29 32 36 40
540 630. 720 810 890 970
1bO185 210 230 250
rz ..~.
81 89 97
520 570 630
!
I
ObserV8~io; Valerila tolera~~elor din tabel sint valebiLe etit pentru prelucreroa suprefo~elor de revolu~ia cit ~i a suprafe~elor plane
---
.. ---~.---------.. -.. -- ~--------.--------..------------------------Tabelul 2.16 Tderrnf;.a T, pentru diaensiWli peste 500 pina la 5000
Tre~pte de precizie Dimonsiunea nominala, mm 6
I
.
10
11
12
13
14 Valo'r! in
IIlIIl
15
16
Valor! in JmI
Peste 500 la 630 Peste 630 la 800 Peste BOO la 1000 Peste 1000 Le 1250 Peste 1250 la 1600 Peste 100C l-f2000
44
50
70 BO 90 105 125 150 175 210 2bO 320
110 125 140 165 195 230 280 330 410 500
175 200 230 2bO 310 'Sl9 440 450 660

800
2BO 320 360 420 500 600 700

860
440 500 5bO 6bO 7BO 920 1100 1350 1650

2000
0,7 0,8 0,9 1,05 1,25 1,5 1,75 2,1 2,6 3,2
1,1 1,25 1,40 1,65 1,95 2,3 2,8 3,3 4,1 5,0
1,75 2,0 2,3 2,6 3,1 3,7 4,4 5,4 6,6 8,0
2,8 3,2 3,6 4,2 5,0 6,0 7,0 8,6 10,5 13,0
4,4 5,0 5,6 6,6 7,8 9,2 11,0 13,5 16,5 20,0
56
~
78
Poste 2000 l.2500 Pesto 2500

III
92
~,o
'!.35
3150
Pesta 3150 le 4000 "oste 4000 le 5000
1050 1300
Tabelul 2.17
Corela~ia infonaativ8 dintre rugozitate Ji precizia di~sionele
Toleran;a fundementa le Dimensiuni -nominale, mm IT 1 IT 2 1T3 IT 4 IT 5 1T6 IT 7
I ITS
1T9
IT 10
IT 11 IT 12 IT 13
Jl 14L:i~~
Rugozitatea suprafe;elor Ra' pm Pine la 3 0,'-0,4 Peste 3 la b 0,2-OT8
0,4-',b 0,4-1,b
f----
O,S-3,2 O,S-3,2
1,b-b,3 f---'1,b-6,3 3,2-12,5

I--
~
3,2-12,S
3,2-12,5 6,3-2S
....
-..]
. Peste b le 10 Peste 10 la 18 Peste 1S le 30 Poste 30 le 50 Peste 50 la SO Poste 80 le 120 Poste 120 le 180 Posta 180 le 250 Peste 250 la 315 Poste 31S la 400 Poste 400 le 500
0,02S-0,1
O,OS-0,1 0,1-0,4
0,1-0,4
0,2-0,8
0,2- f----O,S 0,4-
1,0-0,3
0,3-25
f----
I---
I---
I--
0,05-0,2 0,1-0,4 0,1-0,4

I---
0,2-0,8
f--
"'1
I
O,S-3,2
f----
O,S-3,2 f----
1,0-6,3 3,2-12,S
I--
I--
0,4-. -1,6 3,2-12,5
6,3-2S ;2,S-50
12,S-SO
0,2-0,8
f----
'--I--
f----
0,4-1,6 O,Z-0,8 O,Z-0,8

-
0,8-
I---
0,4-',b 0,4-1,6
0,8-3,2
-3 2
' I ',b-6,3
1,6-0,3 3,2-12,5
0,3-25 lZ,5-50 25-
6,3-25
-25-lOO
-'00
.. .,
0
.,:z:
r;140-:Ot~0 - 40
..
-. ~.,
;~ .,
....
e
- ..
I:
'" " a
~Cj. ...
=?o;O~16 IS!J' 0
02
et;
Cl
" .,
7-8~Jfg
;'t(),109 "1 '.HJ090 ~1~-o.080 -0240
i
'0
III
I: I -s o
'" ,..
."
:; ,.. .,
I>
.. ..
'" o
o
;:=
o
N
~
5'
o o
"1
Cl
~
.,
Cl
"1
IV
o " ,..
OD ,..
. ., ..
., '"
I
'" g,
00
.. .. - .,.. ..
'0
:;'
.,
CD N
I>
"" ~o
"
,.~. " I> "

_.1
-s
_.1:
Cl>
5.,
o
I><
~,.. """
I> ., o
..~
o
., I
'0 -t
I: o
-.
l ~~ ~
-. ... _.
or
Cl> 0
o
'0
I:
'"
.
., _0.,
~ ...
., .,
h
(I)
;r;JI,p:O.o16, i +0002
-.
'"
III
...
IV
:r
g.
.,
.,
G
ffl
..., ~
I-
.....
1<2I~_j~0 . - 40
~ .. ~-----+------+-----~r------t------+---r-~-----t------~------~~ , , , c n n c: ., "''0 -9 _ o::::g. o::::g. o::::g. o::::g. , ::::rso 0 "CO .... :>co :>co "CO "CO " a. ~ ., _ . .., n ., _ . .., ., .., .... ., o " c: ,.. .. _ . .,.... .... . 0 ,.. 0 .. . 0 _." c .. 0 0 I .. "... .. ... -1:0
1>'0
on Cl :J:,
"1 I I
0
C fA
- _--.
., -t 0 I:
...
Ill< _.
.,
_.,..
"0 e-
C 0
~~ JAi 5..0,018 ~
r--1",'0,002
n 0 -s ., "-I
0
....... ....... .... ., ..... .,

-t -t
-."1 ., Do
2
o 00
SI
.,
a.
.. " " " .. .,

o
"
." ..
"1
_0' I
.,
00
..
.
I
.. .,
Do
I:
'0
... "
" ~ o
c
.,
a.
c o .,
... .,
~ .,
'"
- .-. ...
Cl
:J:
o :> o , ".1: _.:>

,.
,..
~m
;;/53+0.70
i -100.
I
I '
...
'" s
I>
0
_.
(I)
"
" ., " o
N
:r
... . .
11I0--...1
0.."-",,1:0
01 '.0
...,,01..0 ..0'"
::::
tr .,
C
I:
~~~
...
-"C>'
,.
. ... .
..
IV
.. o
..
~ . o
IV
0::
..
_.
L.
I
Tebolul 2.1Q (contlnuare) 0
1 1
T.belul 2.1Q (contlnuaro)

2 3
2.
0
9
FREZARE'CENTRUIRE Frezere slmuLtani le amboLe cepete Centrulre aimultan5 le ambol. capete
tJ=31-'- .J&
-i_
..0"1.
'V
PRESARE TOLE (in zona zllll~atl)
Ha~ Ina de frezet ~I centruit
STRUNJIRE DE DEGROSARE Strunjlre pe

0
'0 Strung lIIulticupte
STRUNJIRE TOLE
parte
oBE~]Bac
~,
'Strung semlautOOlot
Strunjire pe cealalti parte
STRUNJIRE DE FINISARE Strunjlre pe Strunjir. parte

pe
0
"
ECHILIBRARE CONTROL FINAL
parte
cealalti
()B8E3EJrio~\n~
Strung multlcu~lte
12
Tobelul 2.20
4 5
CONTROL INTERHEDIAR STRIERE (ZIHTARE)
Succeaiunoa cpora~iiLor cia prelucrara a unui ;JUnb ClOOClIcltor cia la atrung, tn oanc:ll~i\l. unat proci.tc~U cia "1'1. Sehl~a ,olllifabrieatulul
Sehl~a piosol
-E:3II~V'
(,
Ha~ina de atrlat
~;j~
RECTIFICARE (simulten5 pe toat. suprafa~.le)
""
~~,
.~
omG3~
Ha;I08 de rect If Icat sl~ultan
94.5
g?l/J/
Hr. crt. Oenumlrea opera~iol (faze!) Schl~a de proluerar.
2
Selllifabrlcat , ob~lnut prin debitaro din barl leminatl He~ina'unealU folosiU

3
CONTROL INTERHEDIAR FREZARE CANAL DE PANA
o
8
.~
A-~ ~
STRUNJIRE Ma~I08 de frezat StrunJlr. frontall Contruire Strunjlre frontall Contrulr.
-EI--t~
175
Strung normal
174
~~',.::.~",.ol1:.'..:il-...,
Tabelul 2.20 (continuaro)
Tnbelul 2.20 (continu"re) 0

10
0 2
--STRUHJIRE Strunjire lOC8~ lunatA
1 FllETAREA DE SEMIFIHISARE A FllETUlUI
Strung normal
.I
-=:L
--.
-+ -.-11-._.1-._
-~~
I
I
Strung de fit etat
~ ....
STRUHJIRE DE DEGROSARE Strunjire pe 0 parte (in rood sueeesiv) Strung normal
11
FREZARE CANAlE DE PANA

~
Ma~lntI de frezat
12
4
STRUHJIRE DE DEGROSARE Strunjira pe cealaltA parte (in mod succesiv) Strung normal 13
TRATAHENT TERHIC DE DETEHSIONARE RECTIFICAREA GAURllOR DE CENTRARE Ma~ine de rect if icat, gl!uri de centrare
5 6
DETEHSIOHARE STRUNJIRE Strunjire frontal! Recentruire (la ambele cepete) Strung

normal
14
RECTIFICARE DE FIHISARE Rectificare in mod succasiv
-::L
-i--
----1-----
Ma;;ina de rectificat rotund
f.i
1\
~ ; r,i
:.: 15
FILETARE Preluerere filet trapezoid. l Preluerare filet triunghiular
- --:J....
!;j
STRUNJIRE DE FIHISARE Strunjire pe 0 parte (in mod succesiv) Strunjire pe ceelaLt! parte (in mod succesiv) Strung normal 16 17
:El-D-
Ud<J
Strung de fitetat
l:~
V
['
~;
~
AJUSTARE CONTROL FINAl
k
t"
RECTI FICARE (in mod succesiv) Ma~in8 de rectificat rotund Observetie: Schernele de orientere eu fast indicate in conformitate cu GOST 31107-81
L
L
rr.
[';
I.:
FREZARE DE DEGROSARE A FllETUlUI M8~ina

de frezat
r.,.
f ilete
f I ..
tiI'
I~
I:
i;
~r"
176
12 Pico$. \'01. I
177
[~
Tabelul 2.21
Sucoeaiunea opera~iilor da preluorara uno! ro~1 djn~ato conice, In concll~iil. uno! prodJc~ii de sari. Schl~. pl 1 Sehl~a aemifebrleatulul
TabeLul 2.21 (continuare)
o
3 I STRUNJIRE
Strunjlro de finlsare (8 eonulul oxterior) Strunjire de finisare (a conului din spate)
Strung
do copillt
Semifabrieat m8tri~at Hr. IDenumirea opere~ioi ert. (faze!) Schi~8 de prolueraro 2 Ha~ine-unoaltil folosltil
J , I
o
STRUNJIRE
St~unjlro frontali Gl5urire St.-unjIra interio8rll TeJire Interloar! Strunjire conlcll Te,iro oxter!oar!
4 I
RECTIFICARE
Rectifieare de degro~aro a suprafo~ei frontale Rectifiesre de degro~are 11 suprafe~ei interioare
()-tt.-.~
Strung normal
I l
i .-.
,
Ha,ina universalil de rect if icat
BROSARE CANAL DE
2 I
STRUNJIRE
Strunjire frontal! Te~ire intorioarll Te~iro exterioar!
PANA
HII~inll d& bro~at
Strung normal
~ ~
178 179
Tabolul 2.21 (continuere)

0 1 2 3
Tabelul 2.22 Sucoesiunea opera~iilor de prelucraro prin a~hiera a unoi ro~i dinJ:oto cilindrico, in condiJ:iile..-.ci procb:J:iide soda lIicll Schi~a piasei Schita .emifabricatului
(,
DAHTURARE DE DEGROSARE Danturare prin p6trundera
\
~
Ma~ina universal6 de danturet roti conico
iw~
~ ~r;J
7
~1'J)
IIr. crt. Denumiroa opore~iei
(f aze i )
Semifabricat turnat din fon16 Me~ina-unoalU folosiU
Schi.a de prelucrare
DAHTURAREA DE FIHISARE Danturaro prin rostegol ire
~\
~ .;;;-
lz~ 1
. '1,
....
Ma~in universal! de danturat ro~ i Con ice 2 I
. STRUIIJIRE Strunjire frontall! Strunjire interioarl! de degro~are . Strunjire intoriosri de finisara Te~iro interioari Ta~ire exterioerll a butucului STRUHJIRE Strunjire oxtorioarl! de degro~are Strunjire oxterioarl! de finisare Strunjire frontall! Te~ire extarioarl! roatl Te~ire axterioarl butuc
Strung normal
IJ
Strung normal
8 q 10
AJUSTARE COHTROL IHTERHEDIAR TRATAHEHT TERHIC

3
.~
DAHTURARE
_I~
f Ha~inii. de frezat danturll
11
RECTlFICARE DE FINISARE Ractificare interioerl!
~
.~
~~
f,
\)-
~ -.~ ~~
~
Ma~ina de. rect ificat interior
4
i! t,
ii !,
HORTEZARE CANAL PAHA Ms~in3 de mortezat
-:
i
I
~
5
i~
!:
12
COHTROL FINAL
CmHROL
F IHAL
:\
Observape:
Schemele de orientere au f ost. indicate in conformitate cu GOST 31107-81.
i,~ 180 181 ~
r:
<> " .,
If
...
Q
<
'"
El
.J
et
::;
~
0
n' ..
0.,
..
.... ,.
"0'
f-' CO N
." . .. " ..
c .,
0
() "" ::r
... "
0.
:>
~76 tJ 92
Yeder e dm C
" " "

Vedere din D
:>
..
.. ...
:>
0
60
45 45
38
t116
Tebelul 2.23 (ccntinuare)

IIr.
Denumirea operD~iei
(f aze i)
Schi~e de prelucrere
Ha~ inii-uneal
ta
crt.
folo~ita 3
o
FREZARE PLANA
de
Ma~in8 frezat
f-'
ee
lA)
STRUNJIRE DE DEGROSARE Strunjiri frontele Strunjiri intericare Str~njiri cenole Ma~inii

de al e z at s i f rez e t
Tabelul 2.23 (continuareJ
o
3 STRUNJIRE DE Fi~lSARE Strunjiri frontsle Strunj iri inter icere
I ._-+._.!
Ma~in8 de elezet ;d frezet
FREZARE
,-
-----
-----Tabelul 2.23 (continusre)
o
5
1.
Vedere din A GAURIRE Giurire la ~10,2 mm Tarodare M12 Geurire la ~14 mm Tarodere M1b Gaurire le ~'8,8 mm Vedere din [
~ ~~
He~inii de gllurit
H+*l
Ha;inli de g8urit
GAURIRE , Gaurire la ~b,7 mm Tarodere M8
CO~TRDL FINAL
Cap.3
AIlAOSURlILR
DE PREUX::RARE SI A DlliEN-
, SIlINIUR INTEmfIDIARE
3.1 NOTIUNI DE BAZA

In constzuctda qe masmi., pentru obtinerea' pieselor cu precizia necesara ~i calitatea suprafetelor impusede corrlitiile funct-ionale, este necesar, de obicei 'ea de pe semifabricat sa se inde~eze prin ~chiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare. Determi.narea adaosurilor de prelucrare este stxms legata de calcu1ul dimensiunilor intermediare ~i al dimensiunilor sernifabricatului. Pe baza dimensiunilor intennediare se proiecteaz~ dispozitivele pentru prelucr~i pe masird-unel.te, verificatoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiUnile sculelor a!ichietoare la operatiile (fazele) succesive de prelucrare a gaurilor: l:m:ghiu, lW:g'itor, alezor etc. Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea niatrite!or ,InOdelelor pentru executda formelor de turnare, cutiilor de miezuri etc. stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare pennite efectuarea calculului corect al masei semifabricatelor ~i al consumurilor specifice de materiale, precum~i al regimurilor de aschi.ere ~i normelortehnice de timp pentru operatiile de pralucrare mecardcaprin aschi.ere, iPentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode: a: metodaexperimental-statistica; b. metodade calcul analitic. Prin metcrlaexper:illental-statistica adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor st.arrlarde, nonnative sau tabele de adaosuri, alcaturte pe baza e:xperient;eiuzinelor sau a unor date statistice. Folosirea tabelelor de adaosuri accelereaza proiectarea proceselor tehnologice, ins~ nu prezinta garantaa caadaOsurile stabilite in acest modsint intr-actevar minime pentru corrlitiile concrete de prelucrare, deoarece adaosurile experimental-statistice sinl:, determinate f~a a tine seamade succesiunea concreta a operatd.i.Ior (faze1or) de prelucrare a fiedirei suprafet:e, de schernelede asezare a semifabricatului la diferite operatii de prelucrare prin aschi.ere :;;i de erorile prelucr~ii anterioare. Valorile adaosurilor experimenI
'I
I
(
II
\
I
tal-statistice sint in multe cazuri mai mari decit este strict necesar, deoarece au in vedere conditii de prelucrare pentru care adaosurile tretuie sa fie acoperitoare in scopul evitMii reb..lturilor. Metodade calcul analitic al adaosurilor de prelucrare , ,elaborata de V.M.Kovan, se bazeaza pe analiza factorilor care t ~ determina mardmea adaosului :;;i stabilirea elementelor componeni te ale acestuia pentzu corrlitiile concrete de efectuare a diferitelor operat.i.Ltehnologice. Aceasta metodapermite evidentie" rea posibilitatilor de reducere a consumuluispecific de mate', rial :;;i de nucsorare a volumuluide munca' al prelucr~ilor me: canice la proiectarea unor procese tehnologice noi ~i la anali\, "za celor existente. ' calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite determinarea unor ~~.i\lIlL.intennediare optime la toate opera1;iile succesive de prelucrare I?i asigura un nl..1lllfu' minimde operatii l?i faze de prelucrare, necesare obtinerii calitatii prescrise a piesei prelucrate. . Incomparatie cu valorile adaosurilor determinate experimental-statistic, calcU1ul analitic poate con::luce la economii de 6... 15% din masa neta a piesei. , Metodade calcul analitic se recoman:1asa fie utilizata in:leosebi in corrlitiile productdea de masa, de serie mare :;;i de serie mijlocie. Aceasta 'metoda se recomarda, de asemenea, in ocnstructda de utilaje, grele, chiar in corrlitiile fabricatiei individuale a piese10r de dimensiuni foarte mari. Pentru astfel .de piese, adaosurile prea mari pot conducela pierderi mari de metal prin a!ichiere; pe de alta parte, la prelucrarea pieselor mari este inadmisibil reb.ltul produs din cauza unor adaosuri insuficiente. la productia de serie mica :;;i individual~ a pieselor de precizie medie, cirrl se s~ frecvent obiectul product.Led, l?i este neoesara 0 duratascurta a preg~tirii tebnice a fabricatiei, metoda de calcul anali tic nu,se aplica de obicei din cauza Ivolumului relativ mare de calcule, de aceea adaosurile de pre-iilucrare se determina in acest caz din tabele,S'I1\S-uri, GOST-uri , etc. la utilizarea tabelelor treb..lie sa se analizezedaca conditiile cOncrete ale procesului tehnologic corespurrl con:li:tiilor pentru care au fast alcatui.ta tabelele normative. In toate cazurd.Le'in care exista abateri fa~ de can:iitiile tabelelor, adaosurile recornarrlatetreb..lie precizate prin calcu1 analitic. Se deosebesc urmatoarele notiuni referitoare la adaosul de prelucrare: JIi)a.osl1l de preJ,~ inte.tue:liar este stratul de material ce se l.nqeparteaz~"la operatda (sau faza) respectdva de prelucrare prin aschfere de pe supratata consi.derata. Acest.edaos se determina ea diferen~ intre dimensiunile obt:L-1ute la doua operatii (faze) consecutive de prelucrare a supraretei, considera-
lH6
un
, 'J\daosul. d~ prelucrare total este stratul de material ce se In::le~eaz<'1 prin efectuarea tuturor operap.ilor (fazelor) suecesive de pre'lucrare prin asehiere a suprafetei considerate, de la semifabricat pire la piesa finitii,in scopul respectarii conditiilor de precizie a suprafetei l?i de calitate a stratului superficial. Adaosul total al unei suprafete reprezinta, deci, S\ID\aadaosurilor intermediare necesare pentru prelucrarea cornpleta a suprafetei considerate. h:1aosurile de prelucrare pot fi simetrice si asimetrice. M.aosuril.e simetrice (bilaterale) sint adaosurile prevazute pentru prelucrarea suprafe~or exterioare l?i interioare de revolutie (cilirrlrice, conice etc.) sau pentru prelucrarea simul.-t.aM. .a suprafe1;elor plane paralele opuse (fig. 3.1).
tee
~n
~.
Fig.3.1.Adaosuri
simatricG
Fi9:3.2.Adaosuri
asimetrice
Ma.osurile as:illletr:i.ce (unilaterale) sint adaosurile prevazute pentru prelucrarea suocesdva, in faze diferite, a suprafetelor plane opuse, sau adaosuri preV<lzute ni.nnai pentru una dintre suprafetele opuse, cealalta rmninirrl neprelucrata (fig. 3.2) . . Din cateqorda adaosurilor asimetrice' fac parte l?i adaosurile . pentru dimensiuni dintre suprafetele plane l?i axe de referin~ ale pieselor. .
3.2.ME:lWA DE CAIruL ANALITIC AI.. ADAostlRILCR DE PRELUC.RARE
caJ.culul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaza numai ~ stabilirea traseului tehnolcx;P.c(succesiunii 0peratiilor) cu precizarea schemeide orientare l?i a schemei de fixare la fiecareoperatie l?i precizarea procedeului de ob?ne-
I
[
~ ~s~~a:t~:r~~~~g~=e~~~ ~~~~~~ sint mardmi, ce se inclu:i in relatiile de calcul ale adaosur.i.Lor , Fiecare semifabricat, in flIDctrie de procedeul de semifa-
bricare, se prezinta la prelucrarea mecarricacu anumite abateri dimensionale l?i de forma, ~teri de la pozitia prescrasa a suprafetelor l?i defecte de suprafata etc. Prin procesul de prelu.crare mecani.caaceste abateri se inl&tur&sau se reduc in limite admisibile. ca unnare a executiei fiec&rei faze de prelucrare, apar , de asemenea, l?i abateri produse de ~i procesul de aschi.ere, a caror mardme depinde de metodade prelucrare aplicata, de regimurile de aschtere , de erorile geometrice ale ~inii -unel.te l?i de altifactori tehnologici. la calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se consider& cl mardmea adaosului intermediar pentru operatda (faza) considerata treJ:::uiesa: fie suficienta pentru a putea fi inMturate teate abaterile (fazei) pre.ce:!entede prel.ucrare mecani.ca sau de tratament termic, precuml?i pentru compensareaerorii de instalare apljru~ la operat.ia (faza) consdderata, In continuare se vor prezenta succint abaterile rezultate din operatiile de prelucrare precedente ~i din operatia de prelucrare considerata, a caror' mikimeinfluen1;eaz& l?i detenni.nti narimea adaosului de prelucrare intenne:liar. 1. Calitatea suprafetelor prelucrate este caracterizaM de rugozitatea suprafetei l?i de adincimea stratului superficial ale clrui stzuctura l?i proprietati se deosel:esc de eele ale metalului de baza, Pentru a se evita rerirea suocesdva in stratul suPerficial a abaterilor de la starea notTnal~ a metalului de l:az&, micrOI'let'e:::Jularitiitile l?i stratul superficial defect rezultat la prelucrarea precedenta trebJie irrl~te la prelucrarea mecanid1considerata. MMimea micronere:;ularitatilor suprafe1;ei este caracterizata de inii1timea neregul.ari~p.l.or prof:Uului Rz, definita in ST.AS 5730/1-85 l?iGOST2789-73.In!ltimea neregulariMtilor profilului depin:le de procerleulde prelucrare prin ~chiere, de regimul de ~chiere utilizat, de vibratiile de inal-ta frecven~ ale ~inii-tmel.te sau sculei, de proprieU1;.ile materialului prelucrat (duritate etc.) l?i de alti factori tehnolcx;P.ci. I~timea neregularit&tilor profilului Rz, rezulta~ la prelucrarea preceden-ta, va intra ca element component; in relatia de calcul a adaosului de prelucrare. Ia calculul adaosului de prelucrare necesar efect:uMii primei opera?i de prelucrare a fi-:ecarei, suprarete m&rimea ~ reprezintii inll1;.imeaneregularitiiWor semifabricatului. . . In stratul superficial, ID care. datoriM prelucr&rii prin ascruere se produce d~fonnareagr&untilor cristalini, apar tensiuni reroanente l?i duritatea superficial~ se m&r~. Deci, pe o anumita adincime, stratul superficial se ecrui.seaza, la semifabricatele turnate din fonta cenusde, stratul superficial consta dintr-o crust1iperlitid1, a cared, zona exterioara contdne deseord, urrnede amestecde fonnare. Pentru lucrul
1PO
:lee
r ~
~ ~ ~ ~ ~
:~ '-j
.Il
~1
]
~ ~ ~
,'j
~j
normal,alsculei aschi.etoare , adincimeade ~chiere treb..ri.e sc1 fie rnai mare decit grosimea crustei perlitice, de aceea acest 1 strat tretuie inlc1turat complet la prima operatd.e de prelucrare I a suprafetei respective. ---------La semifabricate turnate din otel exlsta, de asemenea, de~fecte superficiale sub fonn.';i de sufluri mm:unte,microfisuri, \ .zone decarl:urate etc., care trebuie inlc1turate prdn ~chiere. -~-----l:a semifabricatele rnatritate 1?i forjate liber din otel, stratul superficial poate fi decarbJrat pe 0 anumitiiadincirne ~i cu oxizi fonnati pe suprafata lal.ndUzire. Mincirnea de aschiere tretuie sa fie rnai mare decit stratul de oxizd, l?i cel decarl:urat. Prin urmare, stratul superficial cu proprietiiti deosebite in sens negativ ,fata de starea normal.a, adicc1stratul superficial defect, rezultat la prelucrarea precedenta, treb..ri.e indepartat prin ~chiere, iar adincimea S a acestui strat va intra ca element CO!!p:lnent in relap.a de calcul a adaosului , La calculul adaosului de prelucrare nu se consddera intreaga adincime a stratului superficial ecruisat prin ~chiere, ci numai adincimea zoned, superdoara intens deforrnate. 2. Alta categorie de abateri ale semifabricatelor care influenteazc1 marimeaadaosului este reprezentata de abaterile de pozitie ale suprafetei de prelucrat fata de'bazele tehnologicej ,denumite pe scurt aba.teri spatiale. Dintre abaterile SPap.ale fac parte: necoaxialitatea suprafetei exterioare (aleasc1ca hazeltermolcgicc1) cu alezajul de prelucrat la semifabricatele ooCllelor, cilin::lrilor ~i discurilor cu gaurc1 prealabilc1; necoaxialitatea treptelor unui arbore fata de fusurile alese ca bazc1 tehnolcgica sau fa~ de linia gc1urilor de centrare; neperpen:ii_ cularitatea suprafetei plane frontale fatc1de axa suprafetei cili.rrlrice de orientare a semifabricatului; neparalelismul suprafetei plane de prelucrat fatc1de suprafata plan.1 de orientare la piese de tipul carcaseice ete. Abaterile SPap.ale apar datoritii erorilor de execup.e ~i defonn.';irii semifabricatelor forjate :;;i turnate, datoritii deformc1rilorla tratamente termice, precum~i din cauzaerorilor geometrice ale rnaJilinilor-unelte pe care se exea.rt:i1 operatiile de prelucrare. la prelucrarea mecanica se poate prcduce de asemenea copierea la 0 scara rnai mica:a abaterilor spatiale ale semifabricatelor brute. Abaterile SPatiale rezultate din prelucrarea precedenta constituie un tepnen COI!p:ment al relap.ei de calcul al adaosului. , , 3. la fiecare instalare a semifabricatului pentru prelucrare pe rnaJilina-l;lnealtc1, pot apare erori de instal.are. Dateritil erorii de instalare, suprafata de prelucrat WP.alc1 nu 0cupa 0 pozitie invariabil~ la teate semifabricatele din lot, fatc1de scula ~chietoare reglatii la d:imensiune.Deplasarea suprafetei de prelucrat (initialc1) care apare datoritii acestei e-
rori treh.tie sa: fie compensataprintr-un ele..'1\ent componentsuplimentar al adaosului intennediar - eroarea de instal are la 0peratda considerata. Trebuie precizat ea eroarea de instalare' se consddera in calculul adaosului de prelucrare intennediar numai,pentru operatii efectuate pe IlWiini-unelte reglate in prealabil la dimensiune, deci cin:i precizia de prelucrare se asigurc1prin metoda. obtinerii automate a dimensiunilor. oacl pralucrarea se executa prin metcda obtinerii ,i.rrlividuale a preciziei este neeesara verificarea i.ndi.vidualli/ a pozitiei fieca:rui semifabricat pe ~ina-unealta ~i, in, acest caz, in locul erorii de instalare, in relatia de calcul a adaosului se introduce eroarea de verificare a semifabricatului, care se datoreste imprecizie;i verificarii dupc1 rizurile de trasare sau direct pe suprafetele' semifabricatului care se fixeazc1'pe J'IIafjina-unealtii. ' Marimeaadaosului de prelucrare interrne:liar minimse calculeaza prin inst.nnareatuturor abaterilor prezentate mai sus. ~teril.e spati~e ~i eroarea de instal~ reprezinta vectori, -deoarece au 0 valoaren.umen.ca, 0 directie ~i un sens. Insurnarea lor se face vectorial. La prelucrarea suprafetelor plane cei doi vectori sint coliniari, deci:
I p +e I
= p +,
(3.1)
adicl surnavecto,rialli se det:erJn:inl1 prin sumaalgebcica a valorilor numerice ale vectorilor. La prelucrarea suprafetelor exterioare fli interioare de revolutie, vectorii p si e pot avea dir~i oarecare, imprevizibile, de aceea insumarea acestor vectori sa face la valoarea cea rnai prob:lbilli, prin re:3Ular&ic1cinii pc1trate:
I
:1
Ip
eI=
{p2
+e2
(3.2.)
I
\
In relatiile de calcul ale adaosului de prelucrare, prezentate -in eele ce urmeaza, s-au notat cu :in::iicele i-l componentele adaosului ce derivi1 din operatia (faza) precedentc1~i cu irrlicele i cornponenta luatc1 pentzu operatia (faza)consideratii. A,cest sistem de notare simplificc1 simbolizare.a la construirea algoritniilor de calcul al adaosurilor cu ajutorul calculatorului electronic. ' Adaosul de prelucrare intennerl.iar minim, pent.:r.u prelucra,rea pdn metcda obtinerii automate a preciziei dimensduni.Ior , se caloufeaza cu relatiile urmlltoare: ' a. pentru adaosuri simetrice (pe diametru) 'la suprafete exterioare ~i interioare de revolup.e: ~
,( 2Ap1m1n
2 (Rz i-~+
/
Si-l)
+
::)J.
2VP~~1-+e1
(3.3)
190
-.----" ....
"
"'._---".,.
-_.' ..
"
------,
...}
v'
[
f'
b. pent.ru adaosuri simetrice plane opuse, prelucrate simultan:
2Api min ~ 2(Rz i-1/+ Si-1) + 2(
!~
(bilaterale)
la
suprafete (3.4)
Pi-1
Ei);
c. pentru adaosuri asimetrice (unilaterale) la suprafete plane opuse prelucrate succesiv sau pentru 0 sdnqura suprafa~ plana: (3.5) 1),i min = Rz i-1 + Si-1 + Pi-1 + Ei folosite sint: . este adaosul de pre1ucrare minimpentru operatda (faza) i, considerat pe 0 parte (pe raz~ sau pe 0 singur~ fa\1l plana) ; - ~i min - adaosul de pr81ucrare . m:i.nin\pentru operatda (faza) i, considerat pe diametru sau pe doua fete plane opuse, prelucrate simultan; - Rz ;-1 - inlltimea neregularitatilor profilului, rezultata la operat.i.a (faza) precedenta i-I; - Si-' - adincirneastratului superficial defect, format la operatd.a (faza) prece:1entai-I; - Pi -, - abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat fata de bazele telmologice ale piesei, r~e ~ efectuarea operatiei (fazei) precedente i-I; . - E i - eroarea de instalare a suprafetei de pre1ucrat (ini tiale) la operatda sau faza considerata, i.' .' Dacaprefucrarea se face prdn metoda olJt.inerii indi vic:iuale a preciziei dimensi\milor, cu ~i de prCll:a,atunci in relatiile de calcul al adaosurilor, eroarea de instalare E i este inlocuita prin eroarea de verificare Evi la operatia (faza) de pretucrare i. . . , ,Valorile elementelor ccmponente ale adaosului de prelucrare, din relatiile (3.~) (3.5), depin:l. de tipul pieselor" de material, de metodelede prelucrare prdn aJ?chiere ~i de schemele de orientare in verlerea prelucr~ii prin aJ?chiere pe ~iniune1te. In unale cazuri concrete de prelucrare, unel.e din componente1e adaosului de prelucrare m:inim se pot exclude din relatia de calcul. ' \ Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din fonta cenusf.e , fonta maleabiM.~i aliaje neferoase, adincimea stratului defect S.se La in calcul numaipentru adaosul,prilnei operatii de prelucrare a f. Lecarei,suprafete; ~.pr:ima operatie de' prelucra\ re prin aschi.ere, mrimea S se excl\rle din calcul, deoarece in i stratul superficial nu se observa rnodificari insemnate la aces~ te materiale. Dura tratarnente termice !?i termochimiceale pieselor din oteluri, stratul superficial treb.Jie rastrat in cit mai mare
- Z),i min
Notatiile
masura, deoarece proprieU1tile utile ale acestui strat ( duritate mare, rezistenta la uzura etc.) se ndcsoreaza rapid odata cu mard.reaadaosului inlaturat la rectificare. Din acest motiv, la calculul adaosului pentru rectificarea pieselor din otel tratate tannic (prin calire, nitrurare etc.) se exclude tennenul S din relatia de calcul. La prelucrarea suprafetelor de revolutie cu orientarea semifabricatului pe gauri de centrare, intre virfuri, eroarea de instalare poate fi consdderata zero pe directia radiala. La prelucrarea gaurilor cu scule aschietoare care se autocentreaza clupa gaura initiala (brose, alezoare fixate articulat pe arborele principal al Il\a9inii), abaterile spatiale de inclinare 9i deplasare ale axei gaurii nu pot fi inlc1turate 9i de aceea termenul Pi -1 se exclude din relatia de calcul; totodata, datorita autccentrarf.L sculei, eroarea de instalare este zero. la prelucrarea cu scule cu ~i geometric detenninate sau la rectificarea unei suprafete brute, daca nu se cer corrlitii de respectare a dimensiunii (preluc.rare pentru "suprafa\1l curata" ) stratul mimim de metal care treh.rie irrlepartat este format din tennenii Rz i-1 9i Si -1 la Care se adauga abaterea de fonnc1 a suprafe1;ei de prelucrat a semifabricatului brut. " La supranetezire 9i' lustruire, adaosul de pralucrara este detenninat de inaltimea neregw.aritatilor, de erorile de reglare a sculei la dimensitme9i de uzura acesteia, care nu de:pc1_ 9esc de obicei 1/2 din toleranta de prelucrara, In baza acest6r precizari, relatlile de calcul ale adaosului intermediar minimsint date centralizat in tab. 3.1., pen. tru diferite cazuri de prelucrara prin aJ?chiere. ValorUe numerice ale componentelor adaosului de pre1ucrare sint date cap.4 - 8, pe tipuri de semifabricate, pentru . diferite operatii de prelucrare prin aschi.ere, In tabelele normative din cap.4 - 8,' componentele adaosului sint notate f~a indicele Fl sau i.Pentru componenta ~ au fost date valori din 9irul standardizat de valori. In relatiile de calcul ale adaosului de prelucrare, insumarea elementelor cornponente s-a facut aritmetic. La prelucrarea mecarricaa pieselor, 0 parte din componenteleadaosului, fir99te, se pot compensareciproc. De aceea, pentru determinarea adaosului, interme::1iarminim, se poabe inlocui inSumareaaritmetica a elementelor cornponenteprdn relatii care sebazeaza pe teoria probabilitatii 9i statistica matematdoa, . Este de notat insa ea daca se aplica metodaprobabUistici1 de calcul, treb..lie sa se admita un procent oarecare de rise de obtinere la 0 parte din piese a unor suprafete ,pe care adaosul de prelucrare poate fi insuficient. In afara de aceasta, metoda este mai complicata din punct de verlere matematic , necesita calcule laborioase, astfel incit aplicarea ei este mutila 9i
\'i
b
t'
t ;
1::
(,
~ .
!, r.
:,
~I
~ r ~ ~ ~ ~
f
~ n ~ ~
ru
I
t
~i
rt:
fl
;;:
f:
f!,
f
I:
[1
[
t
I:
192
,r~
I'!I"(",
\''1
I I
,o~
.J
Tabelul 3.'. ReLa~ii de caLcul aL adaosuLui de preLucrare interaediar .ini. FeLuL preLucrarii Prelucrarea suprafe~elor exterioare sau inter;oare de revolu~;e Prelucrarea simultan~ opuse
a
J
t
:\
Rela~ia de calcul 2A, . = 2(R Z 1. ,+S. 1)+2{P~-1 + PI ro 10 1ZAp; roin=2(Rz i-,+Si-,+Pi-'+i)
ei
-
suprafetelor plane
Prelucrarea succesiva a suprefe~elor pLane opuse saU adaos pe 0 singura fa~a pLenA Strunjiree suprafe~elor ciLindrice intre virfuri; rectificarea fara centre Alezarea cu alezor fixet articulat; bro~~rea gAurilor Lepuirea plan~ unilateralA Lepuirea suprafe~eLor de revolu~ie; lepuirea pt en-per eteta
Supr
Ap; roin=Rz i-,+Si-,+Pi-'+i 2Api min= 2(Rz i-,+Si-,)+2Pi-' ZApi min= 2(Rz i-,+Si-') Api min= (',Z"",S)(Rz 2A~i min= (',Z"",S)(2Rz 2Api min= 2Rz i-1+<>,S.Ti Api min= Rz i_,+Si_,+O,25.Ti_, i_,+<>,2S.Ti_,) i-,+<>,S.Ti_,)
'J
..
I
".
.i
J,
'i
I
I
enet.ez i r-e, lustruire(adaos simetric)
Prelucrarea "pentru suprafatA cur-etA" a unei suprefete brute ' Rectificerea dups tratament termic sau termochimic: a.dac~ 8xista eroare de in$talare
J
1 ~
Api ,min= Rz i-,+Pi-'+i 2Api min=2Rz i_,+2{p1-1 +
e1
b.daca nu exista eroare d~ instaLare

Observnt iu. Pontru simpliflcllroll
2Ap; roin=2(Rz i-1+Pi-')
I
1,
~
,
cetcutel or cu r edice l i so pot f oloa] urmlltoarolo for0,4'(j' daca Pj-,> 1
mula de aproximare:
. yp~~;~ '" O,96Pl_l+

- {P~-l. e1
= 0,4Pi_1+ 0,96.(j' daca Pi-1< El. '"Pi-" daca Pj-1> 4j

==
- Jp~-l+ e~
{P~-l. e~
1' daca (I> 4PI-1
nerationala din punct de vedere economicin con:::litille productiei de serie.

3.3. ABATERI SPATI1>.LE
I~
copiaza la prelucrarile prin aschiere la 0 scara mai mica, precum!?i alte abateri spatiale care pot apare la prelucrarea prin al?chierea semifabricatelori - abaterile de la pozitia reciproca corecta a subansamblurilor Ina!?inii-unelte !?i erorile deplasarilor relative ale diferitelor suJ:?ansarnbluri care condit-ioneaza pozit-ia relativa dintre scula al?Chietoare !?i piesa de prelucrat. Deforma?ile remanente ale semifabricatelor se prcduc mai . ales ca rezultat al aparitiei tensiunilor interne, la raci.rea neuniforma a semifabricatelor !?i la tratamente termice, cind neunifonnitatea incal.zirii !?i racirii pieselor determina fonnarea unor tensiuni tennice ,iar neunifonnitatea transformarilor structurale in timp !?i pe sectdunea piesei respective provoaca tensiuni structurale. ' In t.impul tratamentelor termice, defo:rmarile sint apreciabile, mai ales la piesele lun:::Ji~i complicate. Tennenul din relatia de calcul. a adaosului de prelucrare trebuie sa.inclu::1a valoarea curbarii la tratamentul termic al pieselor, pentru ca adaosul de prelucrare sa poata coropensa aceasta defonnatie. Deforma:t.iile remanente se prcduc, de asemenea, ca rezultat al relistrib.rl.rii tensiunilor interne, provocata la indepartarea straturilor de metal prin a!?chiere, in special la prelucrarea de de;;jroare a semifabricatelor. In urma mi~rarii abaterilor spatiale la operatiile de prelucrare succesive, aceste abateri devin foarte mici dupa 0pera?-ile de finisare !?i pot fi neg-lijate. Abaterile spatiale vor fi deci luate in considerare in calcul: ' 1. la semifabricate brute I pentru prima faza tehnologica de prelucrare prin ascaiere a fiedl.rei suprafet:e; 2. dupa prelucrarea de dEgro!?are!?i cea de semifinisare cu scule cu ~i geometric detenninate, pentru faza tehnologica unnatoare; 3. dupa tratamentul termic, chiar daca anterior nu a e-' xistat 0 deformare; la calculul adaosurilor de prelucrare se vor considera numai acele abateri spatiale care nu se inclu:l in cimpul .de toleran~ la dimensiunea suprafeted , ci au 0 valoare Indepeodenta, In unele cazuri, abaterea spatiala este egala cu suma mai multor abateri ,corrponente ~ fiecare din a6estea fiind. un vector. In cazul existent.ei a doua abateri spatiale cornponente(p 1 , P2) marimea abaterii spat-iale rezultante Pi"l.este:
I
Cauzele principale care provoaca abateri spatiale ale suprafe1;elor sint unnatoarele: - defomat-iile remanen.te ale semifabricatelor i - abaterile de p::>zitieale suprafetelor formelor de turnare, matrit:elor (in limitele admise la executda lor) ,. care se
194.
Pj-1
= 1
P1
+
P1
P2
I.
I
(3~6)
Dam vectorii obt-i.nem: PH

i
si
P2
au aoeeasd,directie
acal.aai, sans,
= P1 +
P2'
(3.7)
1?~-~
iar pentru sensur-i,opuse:

Pi-1
Tubelul
3.2. Clasificarca
picsctor
tipizate
po clase,
in construc~ia
do ~asini
"'= P, -
P2'
(3.8)
ARBOR I NETEZI SI IN TREPTE I. > 1,5'0
.. ~--=~-~-~
la prelucrarea suprafe\:elor de revolu\:ie, vectorii pot ayea direq.ii oarecare ce nu pot fi prevazute :;;i in acest caz insumarea lor se face ~ requla r~inii ~trate: daca P1 > P2' Dadi exista trei abateri spa\:iale, de exemplucurtare, abatere de la coaxialitatea treptelor :;;i eroare de eentrare la arl::orii in trepte, atunci: daca
> P2
Pi-l _/2 - VPl > P3' -2 2_ Pi-l
Vpf
p~ ~
0,96P1 + 0,4eP2'
(3.9)
1.Arborii reductoarolor si cutiilor de viteze 2.Arborii pompelor ccntr ifuge OISCURI
3.Axe 4. Tijo 5.Stifturi
BUCSE SI CUZINETI PENTRU LAGARE L > 0,25.0 1.Cuzine~i lagllre pentru
2.auc~e de ghidare 3.Buc~e pentru legllre
< 0,25'0
PIRGHII
SI FURCl
1.P is t oane+d i sc 2.Han~oane. 3. Ft ense 4.Capace rotunda 5.Cuplaje TAHBURI

1-.
c.Roti do cures ~i volanti 7.Ro,i din~Bte cu 0 singur4 coroBna 0,25.0

< L < 1,5.0
1.Pirghii de cuplare 2.Furci de cuplare 3.Furci de smbreiaj 4.Pirghii de oc~ion8re
+ P2 + P3 ",,0,94P1
+ 0,3P2 + 0,3.P3
.
(3.10)
SI PAHARE
GRINZI SI CONSOLE 1.Grinzi 2.Troverse 3.Console de toate tipurilo
P1
M&'imea :;;i felul abaterilor spa\:iale depi.n:iin special de forma piesei :;;i de raporturile dintre dimensiunile sale, precuIn :;;i de schemade orientare a piesei in vederea prelucr~ii pe ~ina-unealta. . Influen\:a schemeide orientare a piesei asupra marimii abaterii spatiale poate fi evidenp.ata:pe baza exempluluide prelucrare a unui arbore in trepte, cu prin::le.rea in tmiversal, respecti v ~tre virfuri (fig. 3.3).
.\
'1
A
.
I
1. Tsmburi de troli; 2.Carcase de lagdr 3.Ro,i de curea in trepte
4.P;stoBne cu tij3 5.Roti dintate cu mol multe corosne

-
CARCASE,BATIURI,PLACI 1.Carcase 2:CarcBse 3.Carcase 4.Cartere Nota~ii de reductor de pompe centrifuge de cutii de viteze ~i cu piston 5.Blocur; de cilindri 6.Chiulase 7.Batiuri de ma~ini-unelte 8.Pl~ci de fund8~ie
i
I
I
folosite:
H-grosimea discului O-diametrul exterior L-lungirnea totat~ a piese;
~ ~
J
1
'1
-t a} Fig.3.3.Influen~1I schemei de orientare abeterii spe~iale
l
b) asupra m4rimii
I
,I
(
la prirrlerea in Ulu.versal (fig. 3.3,a) ~i in cazul unei erori de instalare in universal E i = 0, abaterea spatial~ pentru suprafa\:a cu diametrul D este p= 0, iar pentru suprafa\:a cu diametrul d, P = Pax'. urrle. Pax este marimea abaterii de la coaxialitate a treptelor arborelui. la prin::le.rea aceluia:;;i arl::ore intre virfuri (fig ~ 3.3,b) :;;i in cazul unei erori de centrare a arl::orelui Pcentr = 0, abaterea spa\:iala are marimeaP = 1/2' Pax pentru arnbelesuprafete. Se vor examinaabaterile spatd.ale caracteristice pentru diferitele clase de piese de masirrl , In tab. 3.2 este data cla-
."
f I ,
J
,I
~
sificarea pieselor tipizate pe clase. . Pentru piesele din clasa arcor'i,'sint caracteristice urmatoarele abateri spatiale: - pentru suprafei;ele exterioare de revolu\:ie - curbarea, abaterea de la coaxialitatea treptelor ~i eroarea de centrare; - pentru suprafetele' frontale plane - p&pen:llcularitatea suprafete10r frontale fata de axa arborelui; - pentru g~urile axialeale arborilor cavi - deplasarea :;;i inclinarea axei g~urii. Curbarea semifabricatului brut este rezultatul racirii sa-. . le neuniforme :;;i al loviturilor acciderrcale , sau al defol:1Mrii semifabricatului aflat inca: in stare calcW., du~. semi.fabricare. In cursu! prelucr~ilor mecanice prin a:;;chiere, curbarea rezul ta in urma mic:;;or~ii curbard.i,semifabricatului brut precum :;;i in urrnaredistri.b..l.iiii tensiunilor interne, produsa dupi1 irde~ea straturilor aschiate de metal. Abaterea de la coaxialitatea treptelor semifabricatului a pare: - La' forjare . libera, datorita abaterilor de forjare la
I
00:
A"'"
197
operatiile de intindere liii refulare a treptelor; - la stJ.:unjire, datori1:i1 micsorar.i.i, nonnale a erorilor semifabricatului. Dupaprelucrarea de deqrosare, abaterea de la coaxialitat.ea treptelor care a existat la semi.f'abr'Lcatrul, brut se miosoreaza , iar la faza tehnologica urmatoareeste practic inlaturata. . Eroarea de centrare este abaterea axei gi1urilor de centrare fata de axa geometrica a semifabricatului. Nepe.rpendicularitatea suprafetelor frontale fata de axa arbore1ui este, de abicei, rezultatul erorilor geometriceale I!la!?inii-une1te.La retezarea (debitarea) semifabricatelor !?i la prelucrarea capetelor acestora, abaterea spatiala mentionata este determinata de neperpendicularitatea Illi:?cllriide avans pe axa semifabricatului l?i de deformatd.LLe elastice ale sculei aschietoare. La strunjirea suprafetelor frontale ale treptelor cu diferente mici intre diametre, neperpendicularitatea suprcifetelor frontale este mica l?i poate fi ne::3'lijata. Deplasarea axei gaurii axiale fati1 de axa geometricaa semifabricatului se dator~te erorii de instalare la gi1urire. Inclinarea axei gaurii axiale fati1 de axa geometricaa semifabricatului este provocata de urmatoarel.ecauze: - neperpendicularitatea directiei de avans a bJrghiulUi fa~ de suprarata frontala a piesei, ea rezultat al abaterilor de pozipe ale subansamblurilor Ina.!?inii-uneltei - Ineqal.Ltatea componentelor radiale ale fortelor de ~chiere, care apare in cazul lungimii diferite a taiJi;urilor burgbiului (ascutdze imprecisi1a hlrghiului) i - defonnatiile elastice ale sub3nsamblurilorIna.!?inii -unelte, sub actdunea conponentei axiale a fortei de aschiere, Pentru piesele din clasele bucse l?i discuri, tarnture ~i pahare, sint caracteristice unnatoarele abateri spa1;:iale: - deplasarea axei gaurii centrale fata de axa suprafetei exterioare de revolutie (excentricitatea), care poate exista la semifabricatele brute l?i care se micsoreazaprogresiv la prelucrarile prin ~chiere; - neperpen:licularitatea suprcifetelor plane frontale fata de axa piesei, abatere care p::>atel:"eZultala retczarea ;;i La strunjirea frontalaj - neperpendicularitatea suprafetelor frontale la semifabricatele brute forjate. _ La piesele din clasa pirghii:;;i furci abaterile spatiale care pot apare sint: curbarea semifabricatul1ti brut, inclinarea l?i deplasarea axefor gaurilor, Inclinarea axaloz gaurilor produce 0 abatere de la parale1:ismulaxelor, iar deplasarea lor, 0 abatere a distantei dintre axele gaurilor, La piesele din clasele grinzi l?i consoleI carcase, batiuri
:.98
J.
~:i.pltici, ab:lterile sP':'l"tinle pcntru suprafete plane se d.:ltoresc deformitrilor semifabricatului brut turnat, sub actdunea tensiunilor interne ce apar la raci.rea neuru.forma,De asemenea,datorita redistriWirii tensiunilor interne dupa prelucrarea de deqrosare pot apare abated de forma :;:i abateri de poz.i.t.Le ale suprafete1or. Abaterile spat.Lal,eale suprafetelor plane pot fi abateri de la paralelism, abateri de la perperdicularitate, abateri de la planitate etc. Pentru gi1urile din aceste piese, abaterile spatiale sint determinate de inclinarea ~i deplasarea axelor gaurilor. Abaterile spatiale remanenteale suprafetelor prelucrate care au avut abateri initiale sint rezultatul copierii abaterilor prin prelucrare, la 0 scara de mic:;:orare. . Valorile abaterilor spatd.al.eale semifabricatelcir, precum l?i abaterile spatiale remanentedupa efectuarea operatiilor de prelucrare prin aschi.ere sint date in cap 4 - 8, pe tipuri de semifabricate. 3.4. EROARElI. DE INS'I'AIARE
&oarea de instalare la operatda considerata este caracterizata de ~imea deplasarii suprafeteide prelucrat, dupa orientai'ea:;:i fixarea in dispozitiv, fati1 de pozitia teoretica prevazuta de schemade orientare. Modul de determinare a erorii de. instalare a fast prezentat in cap. 1.
3.5. EROAREA DE VERIFlCARE
~.
..
~
'.
l
1
la asezarea semifabricatelor in vederea prefucrardd, fari1 dispozitiv special, cin:i reglarea sculei &?chietoare la dimensiune se face prin treceri de proba pentru fiecare semifabricat in parte (obtinerea individuala a preciziei dimensiunilor) precizia ~arii se asigura prin verificarea individuala a pozitiei sernifabricatului pe Jlla!?ina-unealta. In re1atia de calcul al adacisului de pre1ucrare se va introduce in locul erorii de instalare, eroarea de verificare Ev la operat.Lao:msiderata. &oarea de verificare a semifabricatelor pe strunguri a fost prezentata in cap. 1. . La asezarea semifabricatului in universal :;;i luneta, pentru strunjirea interioara l?i rectificarea interioari1, se face verificarea cu precizia pina la 1/2 din toleran1;.'lla diametrul gaurii prelucrate, deci Ev = O,5.Td, 3.6. CAIaJIlJL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE
Pe baza adaosurilor intermediare minimecalculate se de termina dimensiunile interrnediare pentru ficC'il::e suprafa1;aa
F)c}
r
piesei de prerucrat , la toate operat.i.LIede pre1ucrare. Dimensiunile intermediare sau operatdonale sint cliJnensiunile pe care le capata in mcd succesiv suprafetele piesei la diferitele operat.i.i, (faze) de prelucrare prin aschi.ere, incepin:i de la semifabricat pina la piesa fini~. Acestea sint dimensiuni tehnolcgice care se ncteaza in clocume.ntatia de fabricat.i.e (plane de operatd.i., fi.:?etehnola:fice etc.) ~i care determina, de asemenea, dimensiunile verificatoare1or de tipul eaUbrelor limitative, dimensiunile scul.alor ~etoare pentru prelucrarea gc1urilor: b.u:ghiu, lc1rgitor, alezor etc. Dimensiunile intennediare trel::uie obtinute in limitele tolerantelor tehnologice, stabilite pentru operatiile sucoesdvede prelucrare a fiec.n-ei suprafete. la ultima operatae de prelucrare a fieclrei suprafete rezul~ dimensiuneafini~, in limitele tolerantei functianale. , RelatiilE:\ de calcul ale d:imensiunilorintermerliare se stabilese din analiza schemelor de disp..Jnerea adaosurilor interrnediare ~i toleran\:elor tehnola:fice. Disp.mereaadaosurilor de prelucrare intennediare este diferi~, ~ cumprelucrarea se real.izeaza prin rnetcda obtinerii iIrli viduale sau prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor (cu reqlarea sculelor dup1 piese de proba sau Clupc1 etalon). In fig. 3.4 se prezin~ schemadisp..Jnerii adaosurilor intennediare la' prelucrare prin rnetodaobtinerii :i.rrlividualea dirnensiunilor pentru suprafete de revolutie exterioare - arbor.l (fig. 3.4,a) ~i suprafete de revolutie interioare - alezaje (fig.3.4,b) . ~ tz:t - adaosul maxim:2A _ = d'- max d j 1 p t max
I \
~ ~
min
(3.12) ~
i:
I
I
I
i
in care: ~i min' ~i max este adaosul de pre1ucrare minim, respect.L v maxim,pentru operatda (faza) considerati i; di-1 min'di-1 max - dirnensitmeaIIIii'U.m!1, respectiv max:ima care se obt:me la operat.ia (faza) precedenta de prelucrare i-I; dj min'di max - dimensiuneamirrima , respectiv maxima, care se obpne la operatda (faza) de pre'lucrare considerati i. Se observa ea adaosul de prelucrare nu are o . valoare constanta pentru toate sernifabricatele din lot, ei varaaza intre valorile ~i min ~i ~i max " . Se def:m~te notiunea de adaos de prelucrare nomiriaf, ~i nomea fiin::l diferenta dintre dimensiuneanominal.aolJt:inutc1 la oparat.La (faza) anterioari1 di-1 nom ~i cea considerati di nom (pentru arbori, fig, 3.4,a): (3.13) ~i nom = di-1 nom - di nom' Pnn urmare, pentru arJ;pri: (3.14) L ~i nom = ~; m;n + Ti-1
I
I
w
~ ~
( ~
~ t
Analog, pentru suprafete plane cu' adaos asirnetric:
:V <---~,-~----... -.-.---..
~-i-::-:--\-:-min
~i ~i . ~i min =
max
!
r
f
~: w
Fentru su~)rafete de revolut-ie interioare, terrnediare vor fi (fig.3.4,b): adaosul minim : adaosul maxim: - adaosul nominal:
dj di
min -,
max -
adaosurile in(3.15) (3.16) (3.17)
di-1 di-1
max
min
'\{
C1:Ci:C'i:
, 'I'
e:
'<~-!lJ~
o's; c:: e:
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
o
nom = d, nom - di-1 nom 21\nom 2\\ m\n .+ T\_1
(3.18)
-"-I K~
--.-.
~ r ~ ~
ri
-6~:
aJ
~ ~
E: ~ ") >(/ l::
>t~ c:: / ~ C::oe;e;
-f:J~-i::.,~
-i::.,!
-O!. iJ~~
0 '<
bJ
Fig. 3.4. Schema adaosurilor intormodiare la prolucrarea prin motoda ob~inerii individuale a dimensiunilor: 8. arbori: b. alozaje
Pentru suprafete de revolutie exterioare se pot scrie latiile: - adaosul m:inim:

~i
re-
iin = di-1 .in +di

ZQO
maxi
(3'.11)
Valorile adaosuz-i.Iornorninale sint necesare pentru determinarea d.imensiunilor norninale ale sernifabricatelor pe baza earora se executi 8chipamentul tehnologie (matrite, rnodelepentru turnare, dispozitive pentru prelucrare etC'.). Valorile adaosurilor de prelucrare maximeservese pentru detenn:i.f'.area adineimilor de aschi.ere (ti = ~i max) a vitezelor de asehi.ere, a fortelor max:i.me de ~ere, pentru caloulul, fortei de fixare in dispozitiv, pentru calculul puterii efective necesare pentzu reqimul de ~chiere ales. Dimensitmile nominale pentru diferitele operatii (faze) de prelucrare a l.IDBi suprarete in cazul reqlc1rii prin treceri de proba, se iau astfel: Pentru suprafete exterioare (tip arbore), dimensiuneanominalc1se ia eqalc1cu dirnensiunea rnaxiIn.c1 cimpul de tolerant"
I I I
r
t
~!
~ f~ ~ [. ~ ~ "~ ~ f
201
~ ~ 5 " ~ R ~ ~
h
fiirrl dispus in minus faVi de climensiunea norninalcl;in acest fel, executantul at:in;Je la prelucrare mai intii dimensiuneanominal.a~i apoi urmeazacimpul de toleranVi, astfel incit sint reduse la minim posibilitatile de aparitie a rebutului nerecuperani.L, Pentru suprafete interioare (de tip alezaj), dimensdunea nominalclse ia egala cu d:i.mensiunea m:in.i.ma, cimpul de toleranVi fiirrl dispus in plus faVi de dimensiunea ncminal.a. si in acest caz, in ti.mpul prelucrarii se atarqe mai intii dimensiuneanominalcl, iar cimpul de tolerantt! urmeaza in sensul ~chierii. Respectarea acestor recoman:3aricorespurrle aschi.er.i.i.spre maximum de material: in cazul arborefui., maximulde material corespurrle d:i.mensiunii maximea arboretui., iar in cazul alezajului, max:i.mul de material echivaleazcl cu dimensiunea rnini.rna a alezajului; se obtine, astfel, ndcscrarea uzurii sculei ~i a consumuluide energie pentru aschtere , deoarece executantul 0preste prelucrarea la at:in;Jerea dimensiunii nominale. Grosimea unei. proeminente sau a unui perete (fig. 3.5,a) se echivaleaza, conventional, cu diametrul unui arbore ~i de aceea cimpul de tolerantt! se amplaseaza in minus fata de dimensiunea nominal.arlatimea unui canal sau a unei adincituri (fig. 3.5 ,b) se asimileazcl, conventional, cu diametrul unui alezaj , iar cirnpul de toleranVi se di..sp.m.e in plus faVi de dimensiunea nominal.a ; .Dimensiunile nominale se prescriu, asedar , astfel: o - pentru suprafete de tip 20~ 0,1 20 -01 o arbore ;
I
ii
"'
'
..,$"
i ,
I;'
~~~~~~co
U~lgl~1
~~ ~~
~UJ
~
~ ~ ~ "t:l~-t;b)
-~ gle~I~
.-.
!2
~
\:J
a)
Fig. 3.6. Scheme adaosurilor de prelucrare pentru semifabricate bruto: a. arbori (dimensiunea d este ~i dimensiuna nominal!); b. alezujo (dimonsiunea 1 :~n este ~i dimensiune nominal!)
- pentru supr'afet;e exterioare: adaosul simetric:

. ~1 nom = ~1 nom min min
+ + +
adaosul asimetric:
I Ain I; I Ain I; I As I; I As I;
(3.23) (3.24) (3.25) (3.26)
1\"
~1
- pentru suprafete mterl.oare: adaosul simetric

nom nom
= = =
~1
~1 ~1
min
adaosul asbnetric
. ~1
Illin +
&Q
Fig.3.5. Dimansiunsa nominal! ;i ci/llpul de toleran>6 la proeminsn>s ~i canals
di
dj-1 nom = di-1 maxi nom =di //lax;
(3.19)
(3.20)
- pentru suprafete de tip alezaj:

dj-1 nom
in care: I A I ~i I As I reprezintcl valoarea al:::soluta a abain terii infer~oare, respectiv a abaterii superioare la dimensiunea nominala a semifabricatului. Dimensiunile nominale ds nom ale semifabricatului brut se obt~ astfe1: - pentru suprafete exterioare de revolJ.ltie: ds
~om =
di-1 mini
mini
(3.21)
(3.22)
d1
aax
~1
nom
(3.27) de revolutie: (3.28)
di
nom =
di
- pentru suprafete ~terioare

ds
nom =
.Fiirrl cunoscute din desennl, de execut.ie dimensiunile Limi ta ale suprafeteJ.or, se det.eJ:mina dimensiunile intermediare in ordinea dnversa celei in care se executa operatiile de prelucrare pentru fiecare suprafata a piesei, pina la olJti.nerea dimenaiuni.i, suprafetei semifabricatului. In tab. 3.3 sint date relatiile cu ajutorul carora se calculeaza dimensiunile intenne:::liare la prelucrarea prin metoda obtinerii in:li.viduale a dimensiunilor. la semifabricatele brute, abaterile limita sint date in plus i in minus fatt! de dimensiunile nominale,conformfig. 3.6. De.aceea, adaosurile naminale pentru prima operat.ie ' de prelucrare a suprafetei considerate se calculeaza cu relatiile: 202
d1
min -
~1
nom
M.aosul de prelucrare ncm:inal total ~ "9'1 t al fiecclrei suprafete reprezinta sumaadaosurilor nominale mterme:liare necesare suprafetei considerate:.
~ nom t
t:,2Api
nom'
(3.29)
2.03
este adaosul nominal,interme:Jiar sirnetric p.;'?I1in care: Zl\i tru operatia i ; n - ntma...-w. total de operat.Li,dp.prelucrare pentru suprafa1;.aoonsidera~. Maosul nominal total se ob1;ineprin diferent..a dintre dimensiuneanominal.a a suprarete.i semifabricatului ds nom ~i dimensiunea nomina'laa suprafe-t;.ei piesei finite d, non pentru arbori, respectiv prin di.rerenta dintre dirnesniuneanaminala a piesei finite df nom ~i dimerisiunea nominala a suprafetei semifabricatului ds nOIl1 pentru alezaje, adi.ca: - pentru arbori:
I,O{!;
Tabelul 3.3 For.ule pL~tru calculul diaensiunilor inter~i8re dividualo 0 diMOn~iunilor
la .atoda Ob~inerii in-
Nr.crt.
(~
Fclul suprafetclor
Formula de calcul
Api nom
1.
Api min
+
+
Ti-1 Api nom (rotunjit)
Suprafete exterioare cu edaos

as ime t r Ic
Li-1 mox = Lj mox
Li-1 nom " Li-1 m~x

LI_1 min
nom
pentru alezaje:
~
ds nom - d,
noon
(3.30) (3.31)
=
=
LI_1 mOK r - TI-1 ZAp; min

+ +
la calculul dimensiunilor lJltermediare cu formulele din tal:::elul 3.3, dirnensiunile nOminaleteorellce rezul tate din calcul se rotunjesc in plus pentru suprafe-t;.e de tip arbore !?i in minus perrtzu suprarete de tip alezaj. la prelucrarea prin metodaob1;inerii automate a dimensiunilor apare 0 disp.m.ere a adaosurilor intermediare diferita fat1i de prelucrarea prin metcdaobtinerii individuale a dimensiunilor. Aceasta se explic2 prin faptul ea la prelucrarea pe ma~ini-unelte req.Lat.e la dirnensiuneconstanta pentiru intregul lot de piese, datorita deformatiilor elastice ale elementelor sistemului telmologic MUSDP (II\a!?ma-unealta-scula-dispOzitiv-piesa) au loc fenomene de "copiere" care constau in aceea ea la prelucrarea unui semifabricat cu dimensiuneaminimaLi-1 min se ob1;ine dimensiunea miriirna Lj mill la operatda considerata i, aar la prelucrarea unui semifabr~catcu dirnensiunealimita ma.x.imaLimex 1 se ob1;ine. dimensiunea maxima Li ma" (fig. 3.7).
nOlll t = ~ n9m - ds nom
Z.
Suprafe~e exterioare cu adaos

!Simetric
ZAp; nom di-1 max
TI_1 ZApi nom
dl max
di-1 nom " di-1 maK (rotunjit) di-1 min Api nom Li-1 min
= di-1 maK = Api min +

=
r - Ti-1 Ti-1
3.
Suprafeto interioaro cu adaos asimetric
Li mi" - Api nom
Li-1 nom = li-1 min (rotunjit) Li'1 max = Li-1 jn in r ZApi nom
+. T i-1
= ZApi
min
T;_1
4.
Suprafete inter;oare cu ~daos

simetric
di-1 min ;,; di mi,n - ZApi nom

di_,
nom = di_', min (rotunjlt)

+
di-1 max = di-1 min r
Ti-1
-.J
'< c:: ----.!;; --SJ '< '"T E: Cl ._ ~! .~

E:
-.J
=r
E: -
!;;
'<
~ ~ 1"
E:
"
\"'<I:Q.
~l
--=-
t,
Observatii. 1. Hotatii: Api nom' Ap; min - adaosul de prelucrare nominal asimetrlc,respectiv adaosul minim asimatric, la faz8 considerat! i ; ZAp I nom' ZApi min - adaosul.de prelucrare nominal simetr;c,resr-e spectiv adaosul minim simetric, la fazo consideroU I ; Li-1 max' Li-1 n in - dimensiunea maxiriIlI, respectiv minimli a su- prafatei cu adaos asimetric, Care se obtine la faza precedent a
i-1
g. 3.7. Deformatiile elastice la p~elucrarea pe masini.elte reglate la dimensiune constantA: Lr - dimensiunea de reglere
1
;. ,
I:
Intr-adevar, in fig. 3.7 se observa ea la prelucrarea suprafetelor exterioare, pentru semifabricatul cu dimensiunea limita minimaLi-1 min' deformatdaelastica a sistemului tehnologic
\ ?Od
di-1 max' di-1 min - diametrul maxim, respectiv minim. care. se obtine la faza precedentll i-1 ; Li m8X' Li min' di max' di min - d imensiuni maxime, respect Iv minime care se obtin la faza consideratli I ; Ti-1 - toleranta la faza de prelucrere precedentA, i-1. 2. Dimensiunile simbolizete cu Indicele r sint dlmensiuni rotunjite. 3. Dimensiunlle nominale ale semifabrlcatelor se obtin cu reletiile (3.27), (3.28),.pe baza adaosurilor nominale (3.23), (3.25).
'1
I
205
are valoarea Ini.nimc1 Ymi , astfel incit dup.'1prelucrare se obt.ine dimenshmea limiti ~ L.. , in timp ce la semifabricatul cu dimensdunea limiUl maxi.mk mLn 1 apare deformat.i.a elasticl max.i.rn.1i Ym8~' in urma cc1reiase ~ dimensitm.ea limiUl maxima 3.8 este prezentaUl schema dispuneru adaosunlor ~i d:imenshmilor :intermerliare la prelucrarea suprafetelor de revolutie exterioare, respectiv interioare, prin metcda obtinerii automate a dimensiunilor, aceasta schema fiirrl caracteristica pentru inlc1turarea adaosului :intermediar intr-o s:i.n:Jurc1 trecere. Prelucrarea pr:inmetoda ~:inerii automate a preciziei dimensiunilor se efectueazc1 pe s"trun3uri semiautomate multicutite st.run:Juri revolver, ~i automate, la frezarea pe ~ini de frezat lonp.tu:iinal,la alezarea f:i.ni1cu cutit a g~urilor ete .in toate cazurile fiecare scu1~ ~chietoare lucrind intr-o singur~ trecere. Loturile de piese se pot pre1ucra pr:in metcda obt:inerii automate a preciziei ~i pe stnm; tmiversal, folosind opritori rigizi sau camparatoare cu cadran. Pe baza schemei d:in fig. 3.8 se pot scrie UI11"IAtoare1e re1atii: - pentru suprafete de revolutie exterioare: adaosul minim: ~i min= di_, min- di
m in
Li
max"
In f~g.
.~
. In relap.a (3.36) s-a notat cu lAin i-1 I, lAin i I valoarea absoluta a abaterii inferioare la dimenaiunea nominalc1prev~ti pentru faza de pre1ucrare precedenta i-1, respectiv la faza cansiderati i: - pentru suprafete de revolutde :interioare:
adaosul minim: adaosul maxim: sau adaosul nominal: sau
~i
~I
min= di max - di~1max mllx = di min- di-1 lIlin lUX =22\i lIIin + TI-1
TI
(3.37) (3.38) (3.39)

. (3.40)
~i
~I ~i
n0.1I = di nom - di-1 nom nom = 22\1 min+
(3.32) (3.33) (3.34) (3.35)
In relap.a (3.41) s-a notat cu absoluUl a abaterii superioare la dimensfunea nom:inal~ prevazuti pentru faza de pre1ucrare i -1, respectiv la faza oonsdderata i. Maosurile de prelucrare totale minime 22\ min t' maxima 2A,.. max t ~i nom:inale 22\ nom t se obtin, aUt la supra fete de tip arbCire, cit ~i de tip alezaj, pr:in insumarea adaosurilor intermediare corespunzatoare:
~ III
I As i-1 I - I As i I (3.41) I As 1-1 I, I As i I valoarea
adaosul maxim: ~i sau ~i
mllX = dj-1 mo~ - dj m~x mex = ~i lIIin + Ti-1 - Ti
in't
= =
~1
22\i min' 22\1 mex 22\i nom
(3.42) (3.43) (3.44) exterioare de
22\ max t ~ nom t
~1
ada 0sul nominal '--pi t 2)\ - d i-1 nom . - d i nom . nom sau ~i nom'=~i min+ lAinj-,I
lAin i
(3.36)
~1
. Dimensiunile :in~are pentru suprafete revolutie se vor calcula cu formulele: di-,

aax
c:
E:
~ Cs:
"< I."
~I
J
.S Cl
'f-!.~
.. ~ <:
di lIIin + 22\i lIIin + Ti-1
..
(3.45) (3.46)
""'I;iS: .~
di-1 lIIin = di-1
AlIIX
r -
Ti-,
1""""1
"6~-i:J~-t:.~ -iJ'!:
a)
E E ""1,SI ~
-b":l-J -iJ~ ..~

b)
E s E:
I~I l'"
c:
CJ
Fig. 3.8. Schema adaosurilor deprelucrare intermodiore 10 prelucrare8prin metod8 ob~inerii automate D preciziaidimensiunilor: B - arbori:b - olezaje
In relatia (3.46) s-a notat cu di-1 max r"dimensiunea maxima la faza preoedenta i-l, rotunji~ in plus. Rotunjirea se face din 0,05 in 0,05 nun pentru dimensdurri care trebuie olJtinute la strunjire de finisare, respectiv din 0,1 in 0,1 nun pentru dimensiuni care trebuie ob\:inute la strunjire de deqrosare , Analog, pentru suprafete interioare de revolutie, dimensiuni.Le intermediare vor fi:
di-1 min= di raax -
~i
lIIin - Tj-1
207
(3.47t
205
..
._-_ __ .__ ._-_.
__ __ ._-----------------------"
.
I
b t
t
di-,
max ~-= d;_, min r
b
~
+ Ti-,
(3.48)
In rela-t;:ia (3.48) s-a notat cu di", min r dimensitmea m:i.n:i.ma la faza precenta i-I, rotunjita in minus. Rotunjirea se face cu respectarea acetorasf, recoman::iariea :;;i pentru supratete ci.Lindrice exterioare. ca dimensiuni norninale (rohmjite) pentru fieca-re operatae (faza) succesiva de prelucrare se considera pentru suprarete de tip arbore dimensiunile Hmita m.ax:i.Jne, Lar in doccmentatda tehnologica se indica cota dnom-~; pentru suprafe1;e de tip alezaj dimensiunile nominale se iau ~ale cu dfmensduni.Le -limita minime, iar in dccumentatziese :i.n:licacota dno:~' la semifabricatele laminate, turnate sau matrit-ate, abaterile limita sint' date, in STAS-urile :;;i GOST-urile coresponzatoare, in plus !?i in minus fata de climensiunile norrdnal.e , De aceea, climensiunile nomina le d nom ale semifabricatelor laminate turnate sau rnatrit-ate se obt~ cu relatiile: - pentru suprafete exterioare de revolutie:
ds nom = d, min
i:'
real.izeaza apropierea treptata de dimensiunea prescrasa (rectificare, honuire, lepuire etc.), schema dispunerii adaosurilor intermeliare este diferita fata de schemadin fig. 3.8. In aceste cazuri, deformatiile elastice ale elementelor sistemului tehnologic practic lipsesc la ultimele treceri, datorita fort-elor mici, Lar executantul, utilizirrl partea "trece" a calibru-.' lui, tirrle sa obt;.inala prelucrare dimensiunea lirnita maxi.ma (pentru arbori), corespunzatoare maximului de material. In fig. 3.9 se prezinta schemadisptmerii adaosurilor intermeiiare :?i tolerantelor la dimensiunile intennediare la pcelucrarea unei suprafete cilirrlrice exterioare in succesiunea: strunji're de deqrosare , strunjire de finisare, rectificare.
a
t f
~
F.
~ ~
r ~
~
'
r( ~
~
111111111111 1111111111111 111111111111111 11111 .~ ~:. __ ~ t-':'<
~--t-
o
'S {d: E: ~
"'(
~--,I-!:'
~1
min -+-
I -Ain I
(3.49)
-e-
+
~ "< 1:1, S CJ .S !;;E:E:E:E: "< CJ
din calcul se rotunj~ in . - pentru suprafetele interioare de revolutie ale semifabricatelor turnate sau matrit-ate: p~;
ds nom ==< d,
ma~ ~,
Dimensiuneanominala rezultata
~'
~ r-
-!::
L. __
E:
,S
!;; 0 E:c:E:
": Cl
Fig.3.9. Schema edaosuri" tor intermediare la pre" lucrarea unei suprafe.e cilindrice exterioare: 2Ap1 max" ~~8osul minim pentru strunJlrea de de", g~o~are; 2A 2 min"8d~osul mInIm pent~u strunJlrea de f;nisa~ei 2A 3 min" 8", daosut mInIm ~ntru rec" tificare
,
~ ~ ~ ~
"tS'"tS'~*"iJ--o~~~
ID'
I ~
f
Inin -
I As I
(3.50)
Dirnens.iunea nominal.arezultata'din calculse rotunjeste in m:inus. In relatiile .(3.49) :;;i (3.50) s-eu folosit notatiile: d, j1lin' d, max - dimensdimeaminima, resp;;ctiv maximaob1;inuta la pr~ operatie de prelucrar~ a suprafetelor considerate;~, m\n - adaosul intennErlia-r mirrim,pe dd.amet.ru ;: pentru prima operatie de prelucra-re a suprafetei; I Ain I, I As I - valoarea al:soluta a abaterii iriferioare, respecti v superioare, la d:imensiuneanominala a semifabricatului brut. Pe desenul de executie' al semifabricatului se va irrlica cota sub forma ds nom CU abaterile limita As :?i Ain staMardizate (cu semnul,lor algebric). ' Toleran1;ele tehnologice perrtzu operatiile interme:li.are se stabilesc corespunzator cu treptele de precizie care caracterizeaza fiecare operat.Le de prelucrare (vezi cap. 4 -8). Toleranta la operatia finala de prelucrare a fiacarei suprafete trebuie sa fie e:Jala cu toleranta la dimensiunea finita, confonn desenului deexecutde , verificindu-se posiliilitatea respectarii acestei toleran1;e la procedeul de prelucrare finala, preWztit in procesul telmologic. la operat.i.i, de prelucrare in mai multe treceri, la care se
I.
Pleci.rrl de la dimensiunea f:i.nala d3 prescrd.sa in desenul de execut.ie (care poate varia intre d3 ,l?i d3 max' in limitele tolerantei T3) , .se ob1;in unnatoarele r~fatii de calcul ale dimensiunilor 'intermediare pentru succesiunea de cper'at.i.i,consd. derata in fig. 3.9: - dimensiunile limita la operatda de strunjire de finisare:
rI. rI
'"'"2 max
~ ~ ~ ~
= d
3 m In
'
+" T//-+/
3"
~3
min
T2
(3.51) (3.52)
I
~ ~ f ~ ~ ~
;~
'"'"2 min
= rI - T '"'"2 max r 2
- cllinensiunile limita la operatda de strunjire saret

d, d,
max
de degro(3.53) (3.54)
= rI '"'"2 =
m rn
211.2 ' + --p I1l1n
T,
I f
t
~ ~ ~
- climensiuneanominal.a a
nom =
min
d,
max r -
T,
, '~
suprafe1;ei la
Ain
se.mifabricatul
(3.55) ,
brut: ds d,
min
2Ap,
min
In tabelul 3.4 sint date formulele necesarepentru calcuLul,dimensiunilor interme:1iare la prelucrarea prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor, pentru schemadisptmerii adao-
I
~
208
-~.-.-----...-- _.-_._
.....,
.... _-,.
~.
~ ~ ~ '1 ~
Tebelul 3.4
FonauLe pentru caLouLuL di.ansiuniLor inter~iaro toaato a di nsiunilor FeluL suprafe~olor

\
la .etade Obtinorii su-
~1
Hr .cr t ,
Formula do ealcul fL., Imax =L.I mm +A pI

1010
surilor intermediare conform fig. 3.8. Pentru efectuarea calcu1ului adaosurilor de pre1ucrare intennediare' ~i a dimensiunilor intermerliare se recoman:11 utilizarea tabelului 3.5.
II
+T'1 I-
1.
Suprafe~e exterioaro eu edaos 8simetric
Sa rotunje~te dimensiunaa moxim~ La voLoorea Li-1 mex r LI_1 min Li-1 mex r - Ti-1
hbelul
3.5 Calculul edaollUrilor de prelucrare .i dl...,siU"lilorintel'llediore Elementele odeosulul minim, pm AdllOI IIlnlm,
pm
di'_, nex = dl min + 2Api min + T 1-'
Operet i Ile (tezele) de prelucrare 11 suprllfe~elor
Dlmenalunlle Hotllrell Ad.oa no- Tole- Dimen" suprafef,el, cotal tn mlnol col- ranf,a alunoe documenmm cuLat, jlIIl T, jlIIl nOGllnlltat-le, ll, IN11 mlnlmll mm 1118Ktmli ,
Z.
Suprafe~e exterioare ou adeos slmetrlc
So rotunJo~te dlmenslunea maxlm6 la vQloarea dl_, mox r di_, lOin = di-, mox r - Ti-, Li-, lOin= Li max - Api min - Ti-1
Rz
3.
Suprafo;e interloaro ou adaos aslmetrlo
Sa rotunje~to dlmonsiunea minimA la valoaroe LI_, mln r L I-" max = L I-,

10'1
n r + T i-,
dl_, lOin = di max -ZApl lOin - TI_,

4.
calculul adaosurilor de prelucrare minimefli al dimensiunilor intermediare se efectueaz4 in ordinea inversa celei in care se execut:li opera~e (fazele) de prelucrare a fiecm-ei suprafet-e In tabelele de calcul de tipul tabelului 3.5 se indidi dimensiunea finitii (din desenul de exeo.zt,ie) a fiedirei suprafete pre1ucrate fli fazele ,(operap.ile) tehnologice In ordinea executlU"ii lor (vezi exe.nple1ede calcul in cap, 4 - 8).
Suprafo~e interloaro cu adeos slmetrlc
Se rotunje~te dimenslunea minimA la veloarea di-, lOin r di-, max = dl_, min r + Ti-,
ObS/lrV8~li.1. Hota~ll: Apt mtn -adaoGul de prolucroro minim Bsimotrlc la fOIO consldorllU ZApi lOin -adaosul de prelucrare minim slmetrlc la faza conslderatA 1,
2,. 3.
4.
5.
ex' Li-1 mln - dimenslunee maxim~, respectiv minim~ a suprafetol cu adeos asimetric, care sa oot ine la' faza precedenU 1-1 ; di-1 max' di_, lOin - diametrul maxim, respectiv minim, care se ob~lne la taze preceden~A 1-' ; Li mex' LI lOin' dj .ms ' di lOin - ,.dimensl~ni maxime, respect iv mlnlme care se ob'ln fa faza eonslderati 1; T_1, -toleranta la faza da prelucrore precedent~ i-'. Dimensiunile nomlnale ds oom ale semlfabrleotelor brute se calculeazi cu formulele (3.49) si (3.,0). ' Adaosurile da prelucrare intermediare minima 2~. i ' respectiv A i m' se determin~ eu formuLele din tabelul 3.1. 1 m n p In Rotunjirile dimensiunilor nominale calculate (dimensiunile maxime pentru suprafe~e de tip arbore, respactiv dimensiunile minlme pantru suprafete de tip alezaJ) se vor toce din 0,05 In 0,05 mm pentru dimensiuni ob~inute la strunjire da flnisare, frezore de tinisare etc., respectiv din 0,1 in 0,1 mm pentru dimensiuni ob~inute la strunjire da de9ro~are, trezare de dagro~are eto. Pentru dimensiunile intermediare la opere~la executotA inainte de rectifieare,in LocuL formulelor din tebelul 3.4 se vcr folosi formulele (3.51) Ili (3.52).
Li-1
,)
;
!
(
210 ?,11
I
Se adopta din SI'AS, respectiv GOS'!' diametrul nominal al barei cu valoarea cea mai epropdata, . Dacatoleranta la diametrul treptei eelei mai mari coincide cu rol.erenta la diametrul barelor calibrate atunci, diametrul barei calibrate se adopta ffu"~ adaos de prelucrare pe treapta maxima .. In mooanalcg se procedeaza pentru bare laminate cu sectd.\.U1e ~tra~, otel lat etc. Pentru rectificarea arl::orilor ~ tratamentul tennic se va exclude din relatia de calcul a adaosului adincimeastratu.lui.superficial defect s. In tabelul 4.1 se dau abaterile limita la diametru pentru bare din otel roturd laminate la cald, dupa STAS 333-87,iar in tabelul 4.2 abaterile limit<1la diametru pentru otel roturrl calibrat, dupa STAS 1800-80. In tabelul 4.3 se prezdrrta abaterile limi~ pe diametru pentru ote!ul roturrl laminat la cald, du~ GOST 2590-71,iar in tabelul 4.4abaterile. limita pentru otelul rotund calibrat, ~ GOST 7417-75. Parametrii ~:;;i S, ce caracterdzeaza calitatea suprafetei la barele din ote! laminate la cald :;;i trase la rece sint dati in tabelul 4.5.
4.2. ABATERI SPA'.fIALE IA SElfiFABRICATE LAMINATEIA CAID ~] , SEHI:F.ABRICATE CALIBRATE
cap.4. ADAOSURILE DE mmx::RARE

4. .1.DIDlCATII GENERALE
pEHmlJ SEHIFABRICATE IAMINATE IA CAll) ~I 'mASE IA REm
Barele laminate se folosesc ea serrlfabricate pentru arbori netezi !?i in trepte cu diferente relativ mici intre diametrele treptelor, pentru piese din clasa pahare (vezi tab.3.2) cu diametre pma la 50 mm,pentru bucse cu di.ametrulpina la 25 mm, piese de tipul flan:;;elor etc. Pentru detenninarea . diametrului barelor laminate din care se prelucreaza arbori in trepte se calculeaza succesiv adaosurile de prelucrare intermediare l?i dimensitmile intermediare pentru treapta cu diametrul eel mai mare. In cazul mai multor trepte cu diametre maxime eqal.e , calculul se face pentru treapta cea rnai precisa. la calculul adaosurilor valorile Rz, S !?i P , precum~i toleranta T se iau de la operatia (faza) precedenta de prelucrare a suprafetei respective, iar eroarea de instalare E -de la operatda ( faza) consdderata,Pentru detenninarea adaoSului la prima operatie (faza) de prelucrare, valorile ~, s, p~i toleranta T sint eele corespunzatoare barelor laminate. celelalte trepte ale arboreltii, cu diametre mai mici, vor avea adaos suplimentarfata de treapta cu diametrul maxim.Daca adaosul tehnologic suplimentar pentru treptele cu diametre mai mici nu poate fi inlaturat intr-o singura trecere atunci in prima trecere de deqro:;;are. se inde~eaza 60-70 % din adaosul suplimentar, iar in a doua trecere, 30-40 % din acest' adaos. Prelucrarea ulterioara (strunjirea de finisare) a treptelor mai mici pe care a existat adaos suplimentar se va face la dimensitmile intennediare calculate cu formulele date in cap. 3. Diametrul nominalde calcul d~ nom al barei laminate sau trase la rece se calculeaza cu relap.a : .
d s nom = d1 max
Abaterile Spatiale care treb.ri.e luate in considerape la calculul adaosului de prelucrare pentru suprafetele de revolutie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre virfuri, sint curbarea ( abaterea de la rectilinitate a axei ):;;i eroarea de centrare. Se deosebesc curbarea totala Pc mllx :;;i curbarea Locaka Pc' la prelucrarea intre virfuri curbarea Iocal.a Pc se calcuLeazacu formula :
Pc=2 !:J..c*lc
(4.2)
~1
a in
I Ai I,
(4.1)
in care d, mex este dimensiuneamaxima abl;inuMla prima operatf,e de prelucrare a eelei mai mari trepte ; 2A 1 . - adaosul intermediar minimpentru prima operat.Ie p a in " de prelucrare a t.reptea considerate i I Ai !-valoarea abscl.uta a amtedt infed.o.:lr@ 11:\dtelltlotxul
tXll.'di Itllll'l11ab!. .
pentru le < lj2,in care le este distanta in mm, de la secti\.U1ea . de prelucrat pentru care se determina curbarea p~ la capatul eel mai apropiat (fig. 4.1)il-lungimea total~;A ~barea specific~,in'pm/mm ( tab. 4.6 )'. C , CUrbareatotala P e mox este : P
e max =
c-
[urn] ,
(4.3)
det.ermi.na
1 f3!ste Lunqdmea total~, in mm. CUrbareatotala a semifabricatelor 'debitate se cu formula ( 4.3 ).

LW:e
'')1 ~
In
212
Eroarea de centrare Pcen~r la semifabricate laminate ( precum:;;i la semifabricate matntate de tip arbore ) apare datorita erorii de orientare a semifabricatului la operat.i.ade centruire ;;i are ca efect Mtaia racliala a suprafe1;.elor e..xterioare de revolui;i.e ale semifabricatului fata de axa gaurilor de centirare, DaC<1 la cperat.i.ade centruire pe mas'inade centrui t barele laminate sint fixate cu prisme autocentrante (fig. 4.2) eroarea de cent.rare este determinata nwnaide eroarea de rcglm:ea ma~inii de centruit, de aproximati v , 0,25 nun, deci :
P csntr 0 I 25 [uun]
t
centrare depiOOe ;;i de to1eranta T la diametrul bazei de orientare a semifabricatului la centruire ieroarea de centrare va fi:
Pcencr=O,2SVT2+1
[mm]
(4.5) r;ri se ia
urrle: Teste in mm.

hholul
toleranta la diametrul bazei de odentare

4.:1 AbAtorl U.illi
IlIIlIlru
(01.4)
ol.l ,'olLll'Id (llllbrllt
(!HM 1000-00)
Tobolul 4.1 Jlbntoril? l i.itllpontru ofcl rOlu~Kll, inlltla co lo
(Sll1$
:nJ-Ill)
r I llmt. le dlftmotrlJ, lAm Diem"trul, Di6motrul, Abftt lUll Aim h10 hl1 h9 4 4,5 4,8 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0 8,5 9,0 9,5 10,0 10,5 11,0 11,5 12,0 12,5 13,0 13,5 14,0 14,5 15,0 15,5 16,0 16,5 17,0 17,5 18,0 18,5 19,0 19,5 -0,025 0 -0,030
Ab.terl limit' la dlamotru, mm h9 hl0 h11
Diomctrul Nominal mOl 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 32 34 , 35 36 37 38 40 42 44 45 48 Aboteri l imitil,mm Tcterente T, jJJ1l
Dinmctrul
----~-----'--:I
Toleran~" T, jJJ1l
-0,040 0 -0,048
0 -0,075
t/onlinal,Abated 1im i> ta, mm mm 50 53 56 60 65 70 75 78 80 85 90 95 100 110 120 130 140 150 +0,5, -1,2 .0,6 -1,3
-0,075
1700
20,0 21,0 22,0 23,0 24,0 25,0 26,0 27,0 28,0 29,0 , 30,0 31,0 32,0 33,0 34,0 35,0 36,0 38,0 39,0 40,0 42,0 45,0 , 46,0 48,0 50,0 55,0
5b,0.
0 -0,084
-0,130
+0,3 -0,6,
1900
900
0 -0,036
0 -0,058
-0,090
+0,6 -1,5 +1,0 -1,9
2100
-0,043
0 -0,100
-0,160
2900
+1,2 -2,2
0 -0,070
-0,110
0 -0,120 -0,190
3400
+0,3 -0,9
1200
160 170 180 200 220 250 270 300
+1,5 -2,7
4200
58,0 60,0 63,0 65,0 70,0
+2,0 -3,5
5500
-0,084
0 -0,130
naca,
msa, la centrui.re, semifabricate1e sint orientate

fixare uni.Iaterafa (fig. 4.3), atuncieroarea
234
pe prisme cu
de
",
Cbserva~ii.1.Barele din o~el .otund calibrat so pot exeeut a sub rc,,'d 0:$0: otel tros (T) ot~l cojit-tras (CT) o~el tras-recopt(TR), otel tras-~lefuit (TS), otel cojit-lIlefuit (CS), o~el tras-recopt-~lefuit (TRS). 2.0~elul rotund calibrat se executi eu abateri limiti confor~ cimpului ~ toleran~1 hl1.La cererea beneficiarului, o~elul rotun~ calibrat se poate execu~a ~i in cimpurile de tolerante hl0 lIih9.
']1&;
-~~--------"--"-.-
,.-
...
__
.-.
Pentru bare laminate T ,este rol.erarrte diametrului barei iar pentru arbori rna.tritati, Teste torerenta la diametrul fusurilor de orientare ale semifabricatului pe prisme. La cent.ruirea semifabricatelor de tip arbore dupa trasaj (la product.i.a de serie mica !?i :in:lividual~) eroarea de centrare se poate lua : P centr = O,2SoT [mm], (4.6) in care 'r este toleranta, in mm, la diametrul semifabricatului. La prelucrarea intre virfuri, abaterea spatialcl rezul.tanta se dete:rrn:iIlli prin sumarea curMrii !?i erorii de centrare
re
In cazul fixm-ii in urriveraal.in totalcl Pc max a semifabricatuluilaminat cu fonnula : P c mex = 2ol\c1.cos [ arctg in care: I-lllTqimea 4c este curbarea semifabricatului
consol.a ( fig. sau calibrat ( 240 ) ]
4.4) curbarea
se determi(4.8) in tml/mm;
[mm],
specificl exprdmata (conform fig. 4.4), in mm.
Tabelul 4.4 Abateri liaita pontru o~elul rotund celibrat (dupA GOST 7417-75)
Diametrul,
P_fp2 -Y
+p2
centr
[ mm
(4.7)
Abateri limit! la diametru,mm h9 h10 -0,040 -0,048 -0,058 -0,070 -0,084 -0,100 -0,120 h11 -0,060 ,0,075 -0,090 -0,110 -0,130 -0,160 -0,190 -0,190 -0,220 h12 -0,100 -0,120 -0,150 -0,180 -0,210 -0,250 -0,300 -0,300 -0,350
mm 3,0 3,1 6,1 10,2 18,5 31,0 52,0 67,0 82,0 -0,025 -0,030 -0,036 -0,043 -0,052 -0,062 -0,074
unde : Pc este mclrimea curbarii locale sau totale in functd.e suprafata pentru care se calculeazcl adaosul de; pelucrare. le
de
- 6 - 10 - 18,0 - 30,0 - 50,0 - 65,0 - 80,0 -100,0 Tnbclul

1
--
Clll iut"" :.uprnfotnl
In tmro l_lonto
pi trnao din o~ol Rz, pm 125 160 200 320 63 10.

S,
Fig. 4.1 Curberea axei la prelucrarea intra virfur;
Fig.4.2 Fixsrea cu
prisme nutocentrante
Felul semifabricatului Otel rotund . laminat la cald Otel rotund tras la rece O~el rotund tras ~i ~lefuit pina la 30 32..,80 90..180 200...300
pm
Tabelul 4.3 Abatori liaita pootru otol rotund laainat la cald (GOST 2590-71) Abateri limitepo diametru, in mm, pantru precizia de lsminsre : Diametrul, mm inaltil
+
150 250 300 400 60 20
ridicaU
obi~nuitA
0,2 0,3 0,3 0,5 0,8 0,9 1,1
.
0,5 0,5 0,5 0,7 1,0 1,1 1,3 1,7 2,0
0,5 0,5 0,5 0,7 1,0 1,1 1,3 1,7 2,0 2,5 3,0
Observatie. Celitatea suprafetei frontale dup~ debitare - vezi tabelul 4.11
5 ; 5,5; 6,3; 6,5; 7,9 10-19 20-25 26'48 50;52'58 60; 62; 63; 65; 67; b8 70; 72; 75; 78; 80; 82; 85; 90; 95 100; 105; 110; 115 120; 125; 130; 135 140; 150; 160 170; 180; 190; 200 210; 220; 230; 240; 250
0,1 0,1 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3
0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4 0,6
0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,8 0,9 1,2
Observe~ii.1. O~elul cu diametrul pinA la 9 mm se livreaz~incolaci, ier paste 9 mm in ~~. . 2.Curbura berei nu trebuie sa depa~easc60,5% din lungime; la comanda beneficiarului se pot livre bare 8vind curbura Care sA nu depa~eescA0,2 % din lungime.
Fig.4.3 Fixarea unilateral4 pe prisme
Fig.4.4 Curbarea axei la fixarea in consol4, in universal
21G
217
Exemplu: daca din tabelul 4.6 se ia 6.c = 2 lLffi/mm, in fonnula (4.8) se introduce 6.<t = 0 ,002 ~m/mm. Valorile curbarh specifice 6.c pentru bare laminate sint date in tab.4.6. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea de degro~are a pieselor care dupa stnmjirea de finisare au fost supuse unui tratament tennic de calire, abaterea spatial~ care se ia in cansiderare este curbarea piesei la tratarnentul termic. Pentru rectificarea intre virfuri mardmea curMrii se determ:i.na cu relatiile (4.2), respectiv (4.3), in flU'lCtie de sect.iunea pentru care se catculeaza curbarea. . Duparectificarea de deqrosare a pieselor tratate termic, abaterea spatiala remanentaeste :
Pc
Valorile coeficientului K de mi.csorare a abaterilor spatiale pentru semi fabricate laminate, matritate, forjate liber !?i tumate sint date in tab. 4.8. Valorile abaterilor spatiale pentru suprafete frontale sint date in tab.4.11.
Tabelul 4.7 Curborco specific3 a barelor din o~el rotund calibrat Acl ~/
Filrll indreptartl8 semifabricatelor dupA trat8lAentul termic Diametrul barei calibrate, mm Pin6 la 25 Peste 25 la 50 Peste 50 la 70 in cuptor 1,6 1,3 0,9 cu CIF 0,80 0,65 0,45
0,03pc
tr ,
(4.9)
I
,s: tie : P<t tr este mardmea curbarii la tratamentul tannic efectuat inalntea operatiei de rectificare. Valorile curbfu-ii specifice Ac pentru bare din otel roturrl calibrat, tratate teJ:mic, sint date in tab. 4.7. Abaterile spatiale calculate cu relatiilE: (4.7), respectiv (4.8) se iau in consideratie la calculul adaosului de prelucrare nurnaipentru prima operatie de prelucrare prin aschi.ere a suprafetelor de revolutie. Valorile abaterilor spatiale remanente cIupa diferitele operatii de pralucrare prin ~er.e se cakculeaza pe baza legii copierii abaterilor spatiale ale semifabricatelor brute la -.0 scara de mi~rare, cu formula :
P
=
Observa~ii: 1.Pentru barele de o~el rotund calibrat se admit in stare de livrare, conform STAS1800-80, urml!toarele valori ale curb6rii specifice Ac: - pentru o~olul T, eT ~i TRS :5 pm/mm pentru diametre pinll la 15 mm inclusiv ~i 3 pm/mm pentru diametre peste 15 mm; - pentru o~elul TS, CS ~i TRS :3 pm/mm pentru diametro pin! la 18 mm inclusiv. 2.La prinderea intre virturi curbarea totaL6 se calculaaz! cu formula (4.3) iar curbarea local6 cu formula (4.2). La prinderee cu buc~1I elasticli, in consolll,curbarea total6 se calculeazll cu formula (4.8),-in care Lungimea l Se consider! pinll la sec~iunea de fixare in buc~s elastica. La rectificarea f~ra virfuri, curbarea totalll se cslculeszll cu formula (4.3). Tabelul 4.8 Valorilo Coeficien~ilor ( de .ic~are Faza tehnologica a obaterilor spa~i8le Coeficientul K 0,05 0,06 0,003 0,025 0,03 0,06
,I
I
1
K Psf
[mm]
(4.10)
in care K este un coeficient care irrlicl gradul de ndcsorare a abaterilor spatiale; Psf - abaterea spatiala a semifabricatului brut,in mm.
Tabelul 4.6 Curbarea spec ifici a seaifabricatolor lallinate la cald Ac,pa!M
-
I
I
I}
Dup6 strunjire : - intr-o singura taza - degro~are - semifinisere - finisare DupA rectificare : - de degro~are Dup3 frezarea de degro~are a suprafe~elor plane (matritate, forjate libel', seu turnate)
Caracteristica barei laminate Fl!rli indreptare Caracteristica barei laminate Fara indreptare, dupa clilirecu incalzire: - in cuptor - cu CIF Dup! indreptere po pros! 0,5
Lungimea semifabricatului Laainat, ~m Pin6 la 120 121 180 1,0 181315 1,5 316 400 401 500 2,0 2,5
, -\
I-
Diametrul semifebricatuLui leminat, mm Pinii La 30 31 50 51 80 81 120 Peste 120
Observatii: 1.Dupa rectificarea de de9ro~are a piesolor de tip arbore, tratate termic, in reLa~ia (4.10) in locul abaterii p se ia in considerare marimea curb!rii la tratamentul termic - p f ~fectuat inaintea rectificlirii. 2.Hlirimeacurb!rii dupA tratament3l lermic P t se calcuLeaze cu rel~~iile (4.2) respectiv (4.3), utiLizind vaLgrlfe corespunz4toare ale curb!rii specifice Ac din t8belele 4.1. $i 4.7.
-/!
4.3 . ~
liECANIcA A ~
DEREVOU1fIE
I
j
2,0 1,0 0,13
1,3 0,1.5 0,12
0,9 0,45. 0,11
0,1. 0,3 O~10
0,3 0,15 0,08
.l.
I
"
Pararnetrii ~ si S care se abtin clufe diferitele operatii de prelucrare mecarricaa suprafet:elor de revol'4::_;:1 exterioare, precum!?i treptele. de precizie in care se incadreaza toleranta tehnolcgica la cli.ametrulsuprafetei prelucrate sint date in tabelul 4.9 pentru piese prelucrate din bare de otel laminate la
",n
21H
t cald !?i in tabelul 4.10 pentru piese prelucrate din bare de ot;el rotund calibrat.Pentru prelucrarea g~urilor se va consulta tabelu16.1,(cap.6). Pentru a detennina toleran1;a telmologica pentru f Lecare 0parat.ie .irrtermedi.ara de prelucrare, in funct;ie de treapta de precizie indicata, se utilizeaza tabelul 2.15, (cap.2) .
Tabelul 4.9 Par~f~trii obtinu~i la prelucrarea de revolu~ie exterioare o~elului laminat la cald. Suprafc~e Cimpul de toleran~li al barei calibrate Rz, pm 125 S, pm h9 120 Procedeulde prelucrere TreapU de precizie Rz' pm S, pm
I1
mensiuneprin metodatrecerilor de proba (obtdnerea individualc':i a preciziei dimensiunilor).Operat;iile ce se vor executa la piesa din fig.4.5 sint urrnatoarele - debitarea i
Tabelul 4.10 Pora.etrii ob~i~i la prelucrarea Suprafe~e de revolu~ie extari08re o~elului tra~ la reco,
Procedeul
de prelucrare
Treepta de precizie
Strunjire : - cojire - _degro~8re - finisare - intr-o ~ingur~ faz~ - fin~ de netezire (cu carburi diamant)
Rectificare f~r~ contre: -inainte de tratament termic -dups trHtament termic Rectificare flira centre: -degro~Bre 'finisare -finA de netezire Strun j i re pe strung automat SBU strung revolver: 'lntr-o singura trecere -in doull treceri
b,3
3,2 ..0,8 10
12
b 5
_. 9 7 '
saU cu
14 12 10 11 10 11 7 .9
b3
32 .20 32 . 20
bO
30 30
c
h10 si h11
b,3 3,2
b,3
3,2: 0,8
20 12
b 5
b 2
Rectificare. intre virfuri ~i rectifics' re f~ra virfuri : - degro$ore - finisare sau intr-o singura faza - fina de netezire
-
h11 8 9 7 .8 10
b,3
3,2 0,8
20 12
5 b
b 2
<-.
11 10
32
20
15 '
1b
Observa.i;:
Observat i i : l.Strunjirea intr") ~ingurli fazii ~i rectificarea intr-o singura fazil se efectuaaza direct flira 9 mei diviza eceste opere~ii i~ faze distincte (degro$are s i finisare). Z.La rectificarea executata dupa clilire, paramatrul S sa exclude din rela~ia de calcul a edaosului de prelucrare. 3. Toleran,ele corespUnzatoare treptelor de preci~ie sint date in tabelul 2.15, cap.2.
I I
1.Toleran~ele la diametre, corespunzlitoare treptelor de precizie, slnt date in tabelul 2.15, capitolul 2. 2.Valorile abaterilor spa~iale remanente dupa strunjirea pe strung automat sau strung revolvar se vor determine cu relatiile: - dup~ strunjirea intr'o trecere p.~ O,05op f ' - dup~ strunjirea in douA treceri p = O,OZop ; ; in car~_psf este abate rea spa~ial~ e barei cB~'brate (curbarea),vezi observa,11le de la tabelul 4.7.
4.4.
PREI:.DCRARE8.. MEI:ANICA A SUffiAFEI.'EUR FRONTAIE
Tabelul4.11
Parametrii
de precizie ~i catitate a suprBfej:ei la debitare
Pentru calculul adaosului de prelucrare la prilna operatie de prelucrare a fetelor frcntale plane, parametrii RI' S, P precum~i toleranta T care intra inrelatia de calcul S1Jltparametrii caracteristici ai operatiei precedente - debitarea barei. In tabelul 4.11 se dau valorile parametrilor caracteristici la debitarea barelor. Valorile parametrilor obt;inute la diferite operatii de prelucrare mecani.ca a supratetelor laminate ::.?i calibrate din 0tel sint specificate in tal:elul 4.12. 4.5. EXEHPw DECAU.llL
Procedeul
de debitare
Treapta de precizie la lUngifDe 17
Rz+S, pm 300
l
I',
I,
Neperpendicularitatea cspatutu i bare i fata de axsa P, mm Vezi observatiile tabel sub
Pe foarfeci
dupa opritor
Pe fiersstrau circular, fierastrau alternativ, cu freza-fierastrau pe ma$ini de frezat Cu cutit de retezat pe strunguri Prin forfecare pe prese
"
14
200
0,01'0
13 17
200 Rz=150 300 S=1000 16OO
0,045'0 Vezi observa.iile tabel sub
Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ::.?i dimensiunile int.ermediarepentru un arbore de la un re:luctor ( fig. 45 ). Semifabricatul este 0 bara din otel rotun:::i laminat la cakd, din material OLC 45 STAS880-80, product;ia este de serie mica. Datorita seriei mici de fabricatie, pre1ucrarea piesei se face pe ffia::.?ini-unelte universalecu re;larea sculelor la diI
Ob ser-vat i i .1.La debitarea pe foarfec;:is i pe pres~ rezulU 0 supraf.aia de debitare inclinata pins la 30 fatli de direcj:ia perpendiculara pe axa, procum $i o zon4 neregulat~ (adincitural care poate ajunge pin~ la 0,2'0. H~rimea inclinarii zonei neregulate trebuie luate in considerare la calculul adaosului de prelucrare la capetele semifabricatului debitet. 2.Toleran~ele corespunz4toare treptelor de precizie indicate sint date in tabelul 2.15, abaterile llmita la lungimea de debitare fiind simetrice (!).
22Q
\1
-.--.-
--
"""t
..,."
--.,-.--------
----------
Tabe tu], 4.12
Par_uii debitare
obtinu~i
la prelucrarea ",afetelor
frootale ~
Procedaul Strunjire
do prelucrare
Tre8pta de precizie
R ,
jlllI
S, pm
frontal4': - degro,are - finisare - intr-o singur6 faz6
12 11 11 b
50 32 32 5 .. 10
50 30 30
'r
1. Pentru suprafata<p25:~:gg~ a. pentru rectificare (operatda precedenta este strunjirea intr-o singura faza ) : Rz i-1 = 25 J1ffi ; Si-1 = 0 (dupa tratamentul tannic de calire Si-' se exclucle din. calcul ;
P l!. P
i-1 c =
'
Rectificare frontal4 po ma~ine de rectifieat rotund sau ma~ina de rectificat frontal
le
i-1
2.liclc ; J,an/nun din tab.4. 6 (dupa indreptare) i = 108,6 nun din desenul piesei ;
= 0,13
= 2-0,13-108,6 ~ 28 J,an.
Cl:?e-
observat i i :1.Treptele de preclzle indicate in tabal se asigur6 stunel cind baze tehnOlogic4 pontru prelucrarea frontal4 coincide cu baza de masurare. DacA aceste beze nu coincid le toleran~a corespunz6toare treptei de precizie indicate in tabal se'adaugA eroarea de orientare ,care se determina dupA indica~iile din cap.1, pentru cot a care trebuie respectatA la opera~ia de prelucrare frontalA. 2.Dupa strunjirea de degro,are 8 fe~elor frontale la piese de tip arbore prelucrate din bare laminate sau trase la rece, abaterile spa,iale ale acestor suprafe~e sint mici ~i se neglijeazA. 3.Toleran~ela corespunzAtoare treptelor de precizie indicate sint date in tabelul2.15. 4.La ealculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea exeeutata dupa tratamentul termic, parametrul S se exclude din rols,ia de calcul.
La prelucrari intre virfuri nu se face verificarea zar-ii, deci Ev = O. .' . A;;adar, adaosul minim'pentru rectificare este
n.. . --P' mrn
2RZ 1. 1
+ 2 P'
I-
1 =
2 - 25
+ 2 - 28
106 J,an.
Dintabelul 2.15 cap.2, obpnem toleran~ pentru operatia precedenta- strunjire intr-o sirt;ura faza-coniorm treptei 10 de precizie : Ti-, = 84 ui, deci aOaosul nominal pentru rectificare este
2A. I
3 1.6
n. mln .,. + nom = --jpl
T.1- 1 = 106
+ 84 = 190
J,an.
Diametrul maximinainte de rectificare este

di-1 ' 250-0B
o
max
(dupa strunjire
di' max +
~i
nom
= 25,007 + 0,190 = 25,197 nun.
-.. ----
-I
NOTA: =Tesitun 1x45

-Rugozdafea supratet dor
Fig.4.5 Arbore de la un reductor de turatie
~/(., ,A t7(~/J
r! :,
.il
25,2 mm ; Se rotunj~te : di-1 max = di-, nom Diametrul minimrezul ta : di-, min = 25,2 - 0,084 = 25,116 mm. , Deci, operatia, de strunjire. se va executa la cota <p2 5 .2~0 nun ; b. pentru stnmjire (anterior' strunjirii materdatut-bara este sub forn.a de laminat ):
Rz ;-1 = 125 J,an ; Si-1 = 150 J,an
Pi-l.
frezarea frontala ~i oentruarear strunjirea suprafetelor cilirrlrice ratie )i
(intr-o airqura ope-
frezarea canalelor de panai - tratament termi.c de ~tatire ( la HRC 20. 30 ) i irrlreptarea piesei ( redresare ) i 006 025 rectificarea suprafei-o'or "'20:. +0 007 .. 's"'"'-'- cilin:lrice . "'17:. .0.006 ,.. O.O~5 <p25-o:007 nun. Pentru stabill.rea diametrulUJ. barea lanunate din care se va executa piesa se calculeaza adaosurie de prelucrare pentru supratata cu diametru maxim.
l
- !J
:::'VP/+Pcent/
[nun]
t
(
conform formulei (4.7) pent.ru prelucrarea intre virfuri Pc = 2-l!. ,c-!lc i . Ac = 1,5 J1ffi/nun ( tab. 4.6 pentru laminat far-a :tndreptare ); Pc = 2-1,5-108,6 ::::326 f.iJn ;. ,Pcentr = 0,25 nun = 250 f.iJn (pentru centIuire exeeutatape masdna de centruit, cu fixarea materialului in prisIne aut:ocentrante, .
t:
ZT
223
<
formula (4.4) ; ,..-----"---,, P i-l ",,13262+2502"411
urn
Adaosul min.:im pentru strunjire ~i
este :
min== 2- (~ i-1 + Si-1) + 2Pi-1 = 2(125 + 150) +2-411=1372 ui, Din tab. 4.1 se obt-ine abaterea inferioaril laminate : Ai = -0,9 nun. Adaosul nominal de calcul
/
Ai la diametrul
barei
b. pentru strunjire adaosul se determinii prdn diferen1;a diametrelor de sb:unjire ale treptelor vecine, adi.ca : ?~ i nom = 24,5 - 20J 2 = 4,3 nun. -1' f'" 4. Pentru supra e~e1 e A.' ..,17_+0.006 nun 0.006 a. pentru rectificare se adopta acelai adaos ea i la celelalte suprafete rectificate : 2l\i nom = 190 tJIO Diametrul maximal suprafetei finite este : . 17 + 0,006 = 17,006 nun " Diametrul maximinainte de rectificare (dupa strunjire este : se rotunj6te :
di-1 max = 17,2 mm di-, nom = l7,2 nun.
~i
nom = ZApi min+
1 Ai 1=
1372 +
1 -900 1 = 2272 tJIO
di-1 max = 17,006 + 0,190
= 17,196
nun
Diametrul nominal decalcul cu formula (4.1) : ds nom = 25,2 + 1,372+
al barei laminate se det.erInin..3.
-0,9
27,472 mm.
Se alege 0 bara laminata cu diametrul standardizat ' 2 8 ~~: ~ nun conform STAS 333-87. Adaosul de prelucrare nominal real ( recalculat) pentru perat.i.a de strunjire a treptei <\>2 5~~: ~g~ mm este : ~i nom = di-1 noli- di nom = 28 - 25,4 = 2,6 mm.
Toleranta pentru oper:lpa de scrunjire eSte 70 2.15) treapta 10 de precizie) Diametrul minim : di-1 min= 17,2 -: 0,07 = 17,13 nun.
0-
tJIO
(tab.
Operatia de strunjire se executa la cota <\>17 .2~O.07nun. b. pentru strunjire, adaosul se determina prin diferenta diametrelor de strunjire ale treptelor vecine ~; lor nom = 20,2 - 17,2
=
3.mm,
<\>24 . 5 mm Adaosul nominal pentru stnmjire se determina renta dintre diametrul barei lam:inate i diametrul strunjite ~i nOlll = ~8 - 24,5
=
2. Pentru suprafata
prdn difesuprafetei
3,5 mm.
5. calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafete...; frontale la oota L = 25 0~o. a nun. SUprafetele frontale de capat se prelucreaza prin frezare, opezat.i.a precedenta fiind debitarea pe ferastrau circular. Dm tabelul 4.11 obtinem :
~ i-1
3. Pentru suprafata <\>20:g:g~~mm a. pentru rectificare se adopta acelai adaos nom:inalea i la suprafata <\>25 0, 007 , adica : ~I nom = 190 fJlIl ' Diametrul maximal supratetei, fmite 'este : 20 - 0,025 = 19;975 mm. Diametrul maximinainte de rectificare (dupa strunjire este : d;_, nex = 19,975 + 0,190 = 20,165 mm se rot1.mj~ di-1 lIIax = 20,2 mm \'.' d;-1 nom = 20,2 nun . ,. di-, min = 20,2 -0,084 = 20,116 nun.
Pi-1 este
Si-1
O,01D
= 0,2 nun, = 0,0128 = 0,28
nun.
Adaosul minim pentru frezarea simultanil a fetelor : 2Ai min= 2-0,2 + 20,28 = 0,96 mm.
frontale
Toleranta La, lungimea de debitare, in treapta 14.de precf,zie, este 1150 /llu = 1,15 nun (tab.2.15, cap.2); abaterile limita la lungimea de debitare sint deci 0, 575 nun sau rotunjit
O,6
nun.
Prin urmare, adaosul nominal calculat frontala este : 2Ai nom = 21\,i min +'1
15 pirN,
\"C.!
perrcru frezarea 1,56; mm.
Deci, operataa de strunjire <\>20 . 2~0.084 nun.
se va executa la cota '
Ai 1 = 0,96
??"\
+ 1 -0,61
224
hbelul 4.13 Opor8~ile (fazele) de prelucrere e suprefe~elor Elementele edeosului minim, pm Rz

S p
(
Calculul adeosului pentru un arbore de la un re<ix:tor (fig.4.5)
o imensiunile
Adeos
minim,
..
Adaos nominal celculet, pm
Toleran~e T, pm
pm
Dimensiunea nominelt~ mm
suprefe.,ei Hexim~ Hinim~
/lotereecotei in documente} ie, mm
Suprefe~a
IT>~mm
Semifebricet Strunj ire Rectificare
125 25
150
411 26
. .
.
1372 106
.
2072 190
1200 84 14
28 25,2 25,0
28,5 25,2 25,007
27,3 25,116 24,993
~
cl>25~
cI>~
Supr8fe~ele frontale, le cote
'EJ?.,.
mm
Oebitere Frezare frontel&'
200
280
960
.
15bO,
1200 800
252 250
252,6 250
251,4 249,2
252:-1,6 'EJ"..o..
frezaree frontel~
Adoosurile
pentru
cepetelor
reprezint~ adeosuri
bileterele
(suma edaosurilor
prevlzute
pe fe~ele frontale
de.cep~t ele piesei ). \'aloerea adeosului de pe f iecere cap~t este egel~
cu jum~tete din veloeree trecut'ii in tebel.
,....,../_-~--...;;:---~,.,;;-.--
~'.
5'
~Ql
III
ID
g[ .g[
~g311 ]
~'f;
~
w.
p:
,ID
~gi' ~ ~e:.... S> -g

~~. g
rt
[~~~
, ~~i
~~
Il>cID
:> :> :>
~~.... re
.m '
g j
~.
~<
g ~
"
~
11
N U'I N I N U'I
11 Il>c
~~
NN~ U'IU'I
ffi ~.
'[
HI
0 11
N
~S
III
ft8
~1
..
~~
ON
~~g ......
~ 0.
~~
11 ~
Il>c
5' !t
~~ .f-'
~C
i.
~ ~ ffi
.!""tJl U'l
rt O'lCD
~CD
~~
;..R
~~ CD ~
~.?
i
CD
F
m
!
cap.5. ADAOSURI DE PRELUCRARE PEN'IRU SEMIFABRICATE
MATRITATE LA CAID
l).
r p + A' min + de unde :
A, rn
I - I
A. 10
> r5
(5.2)
5.1. INDlCATII GENEl<AI.E Dupace s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare mecarrica prin aschi.ere, ~e calculeaza adaosurile de prelucrare minimepentru toate operatd.LLe ( fazele ) de prelucrare a fiecarai, supratete , Pentru detenn:inareaadaosului minim la prima operat.Le ( faza )de prelucrare a suprafet:ei considerate, IMrimile ~, S , p, care intra in relatia de calcul, sint cele corespunzatoare semifabricatului matritat bnlt, iar eroarea de instalare se detennina pe baza iirlicatiilor din cap.Ji~~ .t.gbgi-/' rea procesului tehnologic de prelucrare mecerucase va avea in vedere ea nu se executa la matritare gaurile cu axele in plane .neparafel.e cu clirectia de rilatritare; aceste gauri se vor obtine '. prin gaurire in materdal,pl~ Maosurile de prelucrare 'totale calculate:;;i dimensiunile calculate ale semifabricatelor nu includ. adaosurile telmologice necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matritat, pentru fixarea semifabricatelor la tratarnent termic sau adaosurile pentru probe :;;i epruvete de incercari mecanice. Maosurile telmologice men'tianatemai sus se stabilesc in mOO. suplimentar fata de adaosurile de prelucrare calculate analitic :;;i anume, la int.ocmireadesenului 'semifabricatului matritat. la suprafet:ele matritate care se prelucreaza ulterior prin a!?chiere,inclinatiile de matritare :;;i celelalte adaosuri tehnologice se aplica la dimensiunile nominalecalculate ale acestui semifabricat. Razele de racordare la matritare evita muchiile ascutite care due la aparitia crapaturilor ~i la marirea solicitarilor mecanicein procesul de matritare. Valorile razelor de racordare ale semifabricatului 9i ale piesei finite ( fig. 5.1) treOOie sa satisfaca relatia optima,: rp > ':5 5 -
'I
(5.3) ni:inim ,:,rectat ~ Ain si, lAin p I valoa rea absoluta a ab:l:terii inferioare la dimensiuneanOminala a semifabricatului, respectiv con fur semitabrk:a f a piesei finite. confur plesii Valorile inclinatiilor de ma'-'---'_. --_0_.tritare sint in:iicate ,in tab. 5.1 dupa ST.AS 7670-83. Valori !Anom similare sint prevazute in GOS'!' 7505-89. Valorile razelor de racordare maxime la semifabricatele maFig,S',1 Rezele de r cordare la semifabricatritate sint in:iicate in tab. tul m"tri~at ~i la piesa finiU 5.2 iar abaterile limita in zona de racordare nu trel::uie sa depa:;;easca valorile abaterilor limita dimensionale ale semifabricatelor rnci.tritate. Daca razele de racordare pe desenul de executie al piesei finite sint mai mari decit cele din tab.5.2 atunci razele de matritare se vor adopta dupa desenul piesei finite. In fig.5.2 este dat un exemplu de semifabricat matritat din care se poate urmilrirnodulde aplicare a razelor de racordare exterioare R 9i razelor interioare r, in :furlcP.ede inalt:imeah. se observa razele interioare r ale matrit:ei sint raze exterioare ale semifabricatului matritat, ,iar razele exterioare R ale matritei devin raze interioare la semifabricatul matritat. In tab.5.3 se dau razele de racordare exterioare minimela matritare dupa GOS'!' 7505-89. . Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la prima oPeratie (faza) de prelucrare a fiecarei suprafete cu ajutorul relatiilor (3.36) 9i respectiv (3.41) precum~i calculul di-' mensiunilor nominaleale semifabricatului matritat cu relatiile (3.49),respectiv (3.50) sint necesare valorile abaterilor limita la matritare. .
A I !Rin > r s - rp + I Ain p I - lAin si, in care : A I min este adaosul,'de rrelucrare
ca
Anom ,
5.1)
in care : rp este raza de racordare la piesa prelucrata r raza de racordare a semifabricatului ; Anom - adaosul de prelucrare nominalcaculat. Dacanu se respecta corrlitia (5.1), se recomar:d.a sa se mareasca raza de racordare rp la piesa finita. Dacadin considerente constructiv-funcP-oruue aceasta nu este posibil, este necesara corectarea valorii adaosului de prelucrare minimin vederea satisfacerii conditiei
""""'~
I
I
~
\ Fig5,2 Exemplu de utilizaro a tahelului 5,2
229
,I
"~ 1
l
Tabelul 5.1. Inclina~ii dot .atri~ere ( STAS 7670-83 Tipul ut ilajului de matrt~aro Suprafeie interioare ungh I,grade Ciocan
cond it i !
l
I condij i i
~I.
~
1
Suprafe~o exterioaro ungh I,grade

10
10
7
Pieso Cu inlill.imo de cAdere micA
obi~nuito
7 3 7 3 1
Pio." inalt" Piese ob isnu it e Piese plate

i
10 PresA'
7
3 Ha~ini de frezat orizontele

3
Plese tnalte Piese co isnuite Cu extractor In func~ie de edincilne Cu gaurli seu 8dinciturA
Piese plate Cu impingator Cu extractor In matril.lI Piesa obi;nuite In poenson
'l~
3 1 0
0-3
, Tllbelul 5.2. Raze dot recordare la triiere ( vezi fig.5.2 ), Wp8 STAS 7670-83/ Inlill.i~oaconsidoratll, /11I1I
...
'
I
I
i
1.
...
,_._---_ - Rele
POllto 25 40 63 100 160 250 400 pinll la 25 40 63 100 160 250 400 630
Razo cxterloore R, in mm Interloere r,

11II1I
Claaa I de motr'~aro 4' 5 6

8
Close 11 do mQtrl~nro
4
3 4 6
8
10 16 25
10 16 2S
6 10 16 25 40 63
hele pentru dimensimri.le maxime de lunJllne, gpme, inin:time, grosirne.Dirnensimrile piesei care se mascara paralel sau aproape paralel cu planul de separatae sint considerate lunJimi sau l~timi. D:imensiunilepiesei care se mascara perperrlicular fa~ de planul de separat.Le reprezinta lntUtimi,iar .dimensduni.Le piesei care traverseaz~ planul. de separatie sint considerate grosimi. Diametrele g~urilor panrunse ~i nepatzunse sint oonsdderate "l~timi", iar diametrele suprafetelor cilindrice exterioare IMsurate pe directie vertical a fat;a de planul de separatae sint " inilltimi ". Valorile abaterilor limita din tabelele 5.4 5.7 se stabilesc in fUl'lCtiede masa piesei, calitatea otelului, complexitatea fonnei semifabricatului exprimatii prin factorul de CClIlr plexitate ~i dimensiunea maxima, .' Masapiesei matritate se calcul.eaza dupa ce s-a stabilit tehnologic forma semifabricatului matritat in fUl'lCtie de milri.:.. mea !i'i complexitatea piesei finite. . Calitatea otelului se stabil9l?te astfel : grupa Ml-oteluri cu corrtdmrt,de carbon mai mic de 0,65 % !i'i oteluri aliate cu suma elementelor de aliere ( Mn, Ni, er, Mo, V, l'ji W} mai midi de 5% ' jgrupa M2- oteluri cu continut de carbon mai mare de 0,65 % !ili oteluri aliate cu sumaelementelor de aliere (Mn, Ni, Cr',- Mo V !i'i W ) mai mare de 5%. i <;omplexitatea de forma apiesei matritate se expriIna prirl factorul de complexitate s:
S = mp unda : mpeste masa piesei
Il\i
(5.4)
tric
\
siroplu in care
se
matritate; ~ - masa corpului g~ inscrie piesa matritatii ( fig. 5.3 !ii -
ObsorV8~ie
.Raze mal mici d&cit colo din tabel so pot stablll numai l.lnind seama de durabllitatea .atrl~.i.
5.4)
Se deosebesc patru grupe de complexitate !i'i anume .' grupa grupa grupa grupa
Sl S2 S3 S4
In tabelele 5.4 . 5.7 sint date dupa STAS 7670-83 ab9,terile l.iJni~ pentru dimensiunile nominale ale sernifabricatelor matritate din oteluri aliate, executate pe ciocane, prese !i'i pe lUa!i':ini de forjat orizontale. Aceste abateri limita sint date pentru clasa de matritare I ( abateri limita restrinse ), respectiv II( abateri l.iJni~ normale) l?i se aplica La dimensitmile exter.icareale semifabricatului matritat; pentru dimensiun:i..le interioare abater:i..le limitil se stab:i..lesccu semnschimbat. Di, mensimrile nom:i.ni:ue calculate ale semifabricatelor matritate se rotunjesc din 0,1 in 0,1 mm pentru clasa I de matritare respeotiv din 0,5 in 0,5 mm pentru piese matrit,ate in ciasa II de matrit,are, in sensul nm-irii adaosuluL Clasa de matritare se stab:i..l~ in fUl'lCtiede cerintele de precizie iInpuse pieselor,' precum !i'i decon:lltille de matritare !ii de tipul pr<Xiuc1;iei.Abaterile limita sint date in ta-
!
1,
cu 0,63 < S < cu 0,32 < S < cu 0,16 < S < cu S <
1,0 ; 0,63; 0,32; 0,16.
1
i
cu cit complexitatea de forma este mai mare, cu atit. factorul de complexitate S este mai mic. Pentru piesele din fig. 5.3 Il\i se. calculeaza cu relat-ia,
I
j
!
1I'ed2
J,
mH4
(5.5)
i 230
I
231
-'
o ::J
~ ~ .., ..,
" 0'" .., '~ g. ;'
; 0
<
... ~
'" C
C
::J
::J o ..,
'.. " .. ..
CO B D> CO
"tl
N
W
N
IQ
~ ..,
Cl V'I V'I
.00'" ;' s g.
. ..
o
-t CO CD
obo1.noo.
V1.,...WNN-
rv
VI
-:;,
_CD
8-~" ;;."& 0" ::J .., .... C ~
--"0 ~ ... _.
..
" . ., ..
,.0
..
..
0'"
""0.'" _._.
8::J
..
rv
VI
bobo~o
0" V\ &"- "HV N
0 . 0. CO Cl et
9 CO
_ . ., _ . .,
et
.p
~
-0
Go. N CD .., 0" B :J 00 _.
B x ,. -e e
CD ""-J VI
tr
..... .
~O'"
et..,
~....
.z:... (.".le ..
.. ,.
et
VI
\~. .
-s
CO
I-'
'000'0:0-"'0
et ..,
IQ
c -g-g
B
-, ~ L-
": 8-
.,
~ __~ __~
.
..
01
(j\
-- --.~---~~~-""--------.~'-----------'
Oe- Be' serea in planul de sepa-
----~-------
-----.--.,..--.--,.~---..:-----":..---...,...~--
Tabelul 5.4 Abateri li.ita pentru lungi.i , l8~i.i si inal~i.i (diaaetre ) pentru piese .atritate (dupB STAS 7670-83)
pl a- vura
de clasa de .atri~are
Plan de Factorul de separa,ie complexitesurte 8 formei plus asi- si(+) me- meS 3 S 1 lip- tric tric S 4 S 2 sa
Celitetea Fectorul de M!,sa de ot-el. complexitate piea forme i sei "'1 M2 Kg S1 $2 $3 S4
Oimensiunea ~50
(mm)
>50 >120 >180 >260 >36(+500 >630 >800 >1000 >1250 >1600 >2000 :5120 ~180 ~260 !:360~500 !~630 ~800 !:100 ~1250 :51600 QOOO ::2500
I
I
(- ?
retie 1 2 34 5
I I
6 7 8 9 10 11 ~0,25 12 15 16 17 18 19 21 22 23 24 25 26
I
I
I
+0,5 +0,5 +0,6 +0,7 +0,7 +0,71
I 27
28
29
30
31
32
33
0,3 0,3
/
0,3 0,3 0,3 0,4
/
/
V V
/ /
V
V
1/
f---
>0,25 ~0,40
f---
!\
1\\
-0,2 -0. 3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,41 +0,5 +0,6 +0,7 +0,7 +0,7 +0,71 -0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0,6
>0,40
f---
\ 1\
'\ 1\1\ 1\ 1\1\ .1\ 1\1\
\ 1\ 1\
~0,63
0,4 0,5
V V
>0,63
I\:\
1\1\
I +0,6 +0,7 +0,7 +0,7 +0,7 +O,7i+O,9 I -0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0 ,61-0 ,6 +0,6 +0,7 +0,7 +0,8 +0,8 +0,91+0,9 _0,3 -0,3 -0,4 ,-0,4 -0,5 -0,5 -0,6 +0,7 +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +0,9 +0,9 +1,2 -0,3 -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 ,2 +1,5 +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +1,01-+-1,0 +1,' -+-, -4,2 -0,4 -0,4 -0,5 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -, ,0
0,4 0,4
0,5 0,6
[/ V 1/ V
~1,0
>1,0 ::1,6
>1,6 ::2,5
i\l\ \\
Tabelul 2
5.4 (ccot inuare) 31 32 33
3 4 5 6 7
8 9
10
11 >2,5
12 \ \
15 10 17 18 19 \ \ \
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
0,5 0,6
0,8 1,0
11 IV
/
0,7 0,8 1,2 1,5
r+-+-T~~7-~~
I.
*
<03
+0,8 +0,9 +1,0 +1,0 +1,0 +1,' +1,2 +1,3 +1,5 +1,7 -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0 -1,3 +',0 +1,0 +',0 +',1 +1,2 +1,3 +',0 +',8 +2,0 +2,0 -0,4 -0,5 -0,0 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9 -',0 -1,0 -1,2 +1,0 +1,0 +1,2 +1,3 +1,4 +1,5 +1,7 +1,8 +2,0 +2,0 -0,5 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -',1 -1,2 -1,2 -1,5 +1,0 +1,2 +1,3 +',4 +1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 -0,0 -0,0 -0,7 -0,8 ~1,O -1,0 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5 +1,2 +1,3 +1,4 +1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 -0,0 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 -1,1 -',2 -1,5 -1,5 -2,0 +1,3 +1,5 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 .+3,0 +2,0 -1,5 +2,5 -1,5 +2,5 +3,0 -2,0 -2,0 +3,0 "3,5 -2,0 -2,0 +3,5 +3,5 -2,0 -2,5 +3,5 +3,8
-3,0
1\1\
1\\1\
1\\1\
1 \ 1 \
~ 1\1\
-=-><1100 \\
III
~~~~~.;~~~
1\ I \ 1\\1\
V VV V 1 V
V
\\
1\ \1\
\ \\
+3,5 -2,5
::: ~: I-+-I/+V~I'-I/+/-'!-+--i~ \ \
H'-t-,t-+-t-+-t-~
~r+~~~1-1-~
1+3,5
3,0
I/
I/
\\
::: ::: H'-I/+v-,hl"--I/+/-'!--l-I~ \ \

I1I1 I/
1,6 2,5
1\ \1\
!\ \1\
-0,7 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 +1,5 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5
2,5 -2,8 +3,8 -2,8 +4 ,0
1+4
+4,5
j-3,0
~
~160
\\
\ \
1\\1\
\
-0,8 -',0 -1,2 -',2 -',5 -',5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 +1,B +1,B +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +3,8 -',0 -1,2 -1,2 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,8
-3:-:;
... !+~ 5 1+1.., ".
:;
1/
\!\
I '
1
-3,ol-3,e
I '
1-3 5
-------------
----------~----------------- ----- ------ -.--
. . _--;"""-
_. --~- .. -
....
--
Tabelul
5.4 (continuare)
31
2 1,8
3,0
3 4 5 6 7 8 9 10
11 >100 <250
12
'5 16 17 18 19
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
32 +5,0
33
11 11
1
~~
I
\ \
2
t--
3 4,0
!I
\
! \
\ \
-1,4 -1,4 -1,6 -',8 -2,0 -2,5 -2,5 -2,8 -3,0 -3,5 +2,8 +3,2 +3,0 +3,8 +4,0 +4,2 +4,2 +4,5 +4,8 +5,0 -1,6 -1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0 -3,2
+4,5
1+5,5
+6,0 -4,5 +6,5 -4,5 +7,0
-5,0
\\
I
I.
\1\ \
-3,5 -3,5 /-3,5 +5,5 -3,5 -4,0
_'0-t-_ ,_5-j
I I~t-Itoo (1r-+\-'I\iH--t--t \-+\-+-I\-H_',4

/!,
'\: \
2,2
2,5
5,0
~~'-r;-~~
~'\~ \ :::: :::: :::: :::: :::: :::: :::: :::: :::: ::::
1 \ \ \
+3,2 +3,6 +3,8 +4,0 +~,2 +4,2 +4,5 +4,B +5,0 +5,5
+5,5 +6,0 -4,0 -4,5
+6,0 +6,5 -4,5
-1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,B -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 +4,0 +4,2 +4,4 +4,6 +5,0 +5,4 +5,B +6,0 +6,5 +7,0
-4,5
+7,5 +7,5 -4,5 -5,0 +7,5 +7,0
+7,5 -5,5 +8 5
L.~\-~\~_2 0 -2 2 -2 2 -2 5 -3 0 -3 0 -3 2 -3 5 -4 0
. , , , I , , I , ,
-4,0
~:l '-.11"
+4,4 +4,8 +5,0 +6,2 +5,4 +5,8 +6,0 +6,5 +7.0 +7,5
-2,2 -2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5
-5,0 -5,5 11-5,'0 +7,5 +8,0 1+8,0 -5,5 -5,5 1-6,0
;4,8 +5,0 +5,2 +5,4 +5,8 +6,0 +6,5 +7,0 +7,5 +7,5
1-2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5 -5,0
Tnbelul
5.5 Abateri li.ita pentru lungi.i (~ STAS 7670-83)
, loti.i
~i inalti.i
(diometre
) pentru
piese .atritote
in de closo de .atritere
11
Oeplasareo in pl nul de sepe-
Bovure surplus (+) l~l'so

(- )
Foctorul de Ptan de seporatie complex itate a formei si- sime- meS 3 'S 1 trio tric S 4 S 2
Clll itoteo Foctorul de Hase de otel complexitate formei piese i H2
Oimensiun e
(mm)
H,
O >50 >120 >180 >260 >360 >500 >630 >800 >1000 >1250 >16001>2000 ~120 ~180 ~26O 5360 ~500.~630 s800 ~100 ~1250 S1000 ::2000i52500 I
Kg
S1 S2 S3 S4
"
retie 1 0,3 2 0,5 3 4 5 67 8 9 10 11 ~O,25 12 15 16 17 18 19 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
+0,6 +0,7 +0,8 +0,9 -1-1.0 +1.2
,/
0,4 0.4 0,5 0,6 0,5 0,7
/ 1/
i---
>0,25
[\
.\ :\
:\
~
-0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,6 +0,7 +0,8 +0,9 +1,0 +1,2 +1,3 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0;6 -0,7 +0,8 +0.9 +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 +1,4
1/ 1/ rI/
V
/
V
1/
0,5 0,0
0,8 0,9
1/ / 1/ 1/
/ /
,. __
V
1/
17
/ /
1\1\ "-- 1\ 1\ 1\ '-- \ f\ 1\1\1\ -, \r.-- - 1\ i\ \

~
>0,40 ~,63
sO,40
1\
-- -- ---0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0

+0,9 +1,1 +1,2 +1.,3+1,4 +1,5 +1,6 -0;4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0 +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 +1,6 +1,6 +1,8 +2.0 -0,5 -0,6 -0,7 0,8 -0,8 -1,0 -1,1 -1,2 +1,2 +1,3 +1,5 +1,6 +1,7 +1,8 +2,0 +2,2 +2,5 -0,0 -0,7 -0,7 -0,8 -0,9 -1,1 -1,2 -1,4 -1.5
>0,63 ~1,0
>1,0 :51,0 >1,6 S2,5
i'\
r\
~\l\ \
___
'__.
--:
'-:--
-. .. _ ...
, __ ~.
._.._..._ .. __ .. --.---
.... --.- ..----'.---...
'--'O:-'-"--"~'-'-
Tabelul 5 5 (continuere) 1 0,7 0,8 2 1,0 1,1 3 4 5 07 8 9 10 11 12 15 16 17 18 19
1/ '/
1/
>2,5
S4,0
1\
21
22
(
23
24
25
26
27
28
29
30 +3,0 -2,0 +3.5 -2.0 +4,0 -2,0 +4,0 -2,5 +4,5 -2,5
31
32
33
\ \
+1,3 +1,5 +1,0 +1,7 +1,9 +2,0 +2,2 +2,5 +3,0
0,9 '.0
',2 1,4
N.
1,1. 1,2
1,6 ',8
1/11. 1/1/ / 1/ / 1/
1\ 1/ ~ il >4,0 1\ ~o,3 1/ "-- 1\ >6,3 /
1/
1/
1/
s'O
r\
1\
1\
1\
>10
I---
s'6
V 1/
>10
\
1\ \ i\ \
1,4 ',7
2,0 2,2
/ 1/ //
I /
~25
>25
/ /
~4O >40
//
1/ 1/
7
17 1/
so3
I---
r\
\
>63
2.0 2,5
2,5 3,0
1/
/ '->,00
s100
L...-
r\
~
1/ 1/
/
~100
1\
1\
1/
>160 !250
1\1\ 1\ 1\ 1\ 1\ - -1\ :\\ '\ \ \ \ \ 1\ -',' \ \ 1\ \\\ \ \ t\ 1\ 1\1\

1,0
-e.r
-0,8 -0,9 -1,0 -1,2 -1,4 -1,5 -1,5 -2,0
+1,5 +1,6 +1,7 +1,9 +2,0 +2,2 +2,5 +3,0 +3,0
...
+4.0 -2,0 +4,0 -2,5 +4,5 -2,5 +4,5 -3,0 +5,0 -3,0 +5.5 -3,0 +5,5 -3,5
+b.0
-0,7 -0,8 -0,9 -1.,0-1,2 -1,4 -1,5 -1.5 -2.0
+1.0 +1,7 +1,9 +2.1 +2,2 +2,5 +3,0 +3.0 +3,5 -0,8 -0,9 -1,0 -1,' -',4 -,,5 -1,5 -2,0.-2,0
--
+4,5 -2,5 +4,5 -3,0 +5,0 -3,0 +5,5 -3,0 +5,5 -3,5 +6,0 -4,0 +6,5 -4,5 +7,0 -5,0 +5,0 -3,0 +5,0 -3,5 +5,5 -3,5 +6,0 -4,0 +6,5 -4,5 +7,0 -5,0 +7,5 -5,5
+1,7 +1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0 -0,9 -1,0 -1,' -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0
+1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3.0 +3,0 +4,0 +4,0 -1,2 -,,5 -',5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5
+2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0 +4.0 +4,5 +4,5 -1,1 -1,2 -,,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,5 -3,0 +5,0
+2,4 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +4,0 +4,0 +4,5 +4,5 -1,2 -',5 -1,5 -1,5 -2,S"-2,0 -2,5 -2,5 -3,0
-s.o
+2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +'4,0+4,0 +4,5 +4,5 +5,0 +5,5 -1,5 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,5 -2,5 -3,0 -3,0 -3,0 +6,0 -4,0
+3,0 +3,5 +3,5 +4,0 +4,5 +4,5 +5,0 +5,0 +5,5 -1,5 -1,5 -2.0 -2,0 -2,5 -3.0 -3,0 -3,5 -3,5
,
-4,5 +6,5 -4,5
+3,5 +3,5 +4,5 +5,0 +5,0 +5,0 .+5,5 +5,5 +1>,0 +6,0 -',5 -2,0 -2,0 -2,5 -3,0 -3,5 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5
1\
\ \ 1\
~ .
~
lIQ
00"'11'\\1"10"'&1""'0"'''' ...
0
0
""
0
M N M
~
2
f
~ ~
1 f
~ ~ 0 ~ ~ '"
~ f
~ ~ ~ ~ ~ 0
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~I
~ ~ 0 ~ ~ ~ ~ ~ 0 ~ ~ ~ ~
0 ~ + ~
~
Parametrii ~ ~i S care caracterizeazc1 c:aJ.itatea suprafet.ei la semifabricatele matritate la cald pe ciocane ~i prese sint da~i in tab.5.8. .
,
'I
'" _ '"
;
~ 1d
...
M
i ~~~ i ~i i ~~ i ~ -I
~ '"
00'"
Tabelul 5.6. Abateri lilllit~ pootru grosillli. pentru pioso aatri~eto pe ciocano :l'i pre tn elase do lIIetri~_ J (STAS 7670-83 ) Urma
ex-
0 .
~ .
'" 0
'" ~
0 .
1 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
"4'''' ,.... ...:,'"
t
Hose pieSEll,
Celltetea de o~el
010 "'1 01'" 1cO re 'f' ",I'I'" f' '1' r;' "'10 "'I'" " "' "'1 t::; i f' 1'" .{ i "'I'" ",I' "'I'" 1 '" "'10 1'" 1i ""1 ~ I~' ~i f i i i i :<l '" 010i "'I'" "'1 1i i 7 1 i 7 i f ... '" ~ "'10 N ~ 1'" ~ ~ ~ ~I'" ~ 1~ "'
'" ~Iof'
,....
Ln"
I
,......
..0"
I
..()""
I
...,'"
t
,....
,....
+ +
,...
","
I
W'
..
1'" "'1 1 "'1 i i 1i f ~ 00 1

dJ'"
",'"
t
en'"
",'"
0)'"
'" '" '" i '" i

..0'"
tractorutul 0,8 1 1,1
Fllctorul de cOIIlptoxitate a formel < 20 $1 $2 S3
DI.lllenaiunea, IRIII >160 >250 >20 _ >50 >80 >120 <160 <250 <400 <120 <80 <50 +0,7 -D,4 +0,7 -0,4 +0,7 -0,6 +0,9 -0,5 +0,9 -0,0 +',D -0,6 +1,1 0,1 +',2 -0,8 +1,.3 -0,9 +1,5 -',0 +1,8 -1,0 +1,8 -',2 +2,0 -1,2 +2,0 -1,5 +2,5 -1,5 +2,5 -2,0 +3,6 -2,5 +4,2 -2,5 +4,2 -2,8 +4,5 -3,0 +5,4 -3,0 +5,8 -3,2 +0,7 -0,5 +0,8 -0,5 +0,8 -0,5 +0,9 -0,6 -+0,9 -0,1 +',' -0,7 +1,2 -0,8 +',3 -0,9 +1,0 -0,9 +1,7 -1,' +',8 -',2 +2,0 -',2 +2,0 -',5 +2,5 -1,5 +2,5 -2,0 +3,0 -2,0 +4,0 -2,5 +4,2 -2,8 +4,5 -3,0 +4,8 -3,0 +5,8 -3,2 +0,0
kg H1 H2 4 <0,25 >0,25 <0,40 >0,40 <0,63 >0,63 <1,0 >1,0 <1,0 >1,6 <2,5 >2,5 <4,0 >4,0 <6,3 >6,3 <10 >10 <16 >16 <25 >25 <40 >40 <63 >63 <100 >'00 <160 >160 <250 >250 <400
..t:J"
1.1)"t
~ ~
'-',2 '-~
1,4 ',6
1\ i\1\
1\f\ 1\1\ 1\1\ \ 1\

\ 1\
M N
~ "'I'" N ~ M M ~ M ~ ~ ~ ~ CIO ~ 1'" "'1 "'I'"
N N
q qlq ~I~ qlq ql~ qlq ~

.N 1 '" N +1+1+1+1+ +'
"' ... 0...
M
+1+,+1+.+1+'
'-I---
1\1\
\\ .,\,\ 1\ \\\ \ \ ,\ \ \\
\ \\ \\ \ \ \ ,\ \\\ \\\ \\\ \\\ \\\
\ \ \\\ \i\ \\\
'" M
..., ~
2,4
. N
'--
1\1\
'\ 1\ '\ 1\
~~y---
-;!.
1-_4----:7
5
-
3,5 '4,2
------I
6,4
1\1\
10 -
\ 1\
14
12,5
\\ \\ \ \ 1\ \
-,
-,
~~
\\\ \\ \
~Frs-:~
N
'"
M'
...
0,
~ ...
0,
'"
~ ~
2.38
+0,5 +0,5 .+0,6 +0,7 +0,4 -0,3 -0,3 -0,3 -0,2 -0,2 +0,7 +0,6 +0,7 +0,5 +0,5 -0,4 -0,3 -0,2 -0,3 -0,3 +0,7 +0,7 +0,5 +0,6 +0,7 -0,5 -0,4 -0,3 -0,3 -a 3 '. +0,8 +0,8 +0,6 +0,7 +0,7 -0,5 -0,4 -0,3 -0,4 -0,3 +0,9 +0,9 +0,7 +0,7 +0,8 -0,5 -0,3 -0,4 -0~4 -0,4 +0,9 +0,8 +0,9 +1,0 +0,7 -0,4 -0,4 -0,4 -a,s -0,5 +0,8 +0,9 +',0 +1,0 +1,0 .-0,5 -0,6 4 -0,4 -0,4 , -0 , +0,9 +1,1 +1,0 +1,0 +1,0 -0,6 -0,7 -0,4 -0,4 -0,5 +1,2 +1,0 +1,0 +1,D +',' -0,4 -a,s -0,6 -0,7 -0,8 +1,3 +1,4 +1,0 +1,2 +',0 -0,8 -0,6 -0,6 -0,7 -0,5 +1,5 +1,0 +1,2 +',3 +',4 -1,0 -0,8 -0,6 -0,6 -0,7 +1,8 +1,2 +1,3 +1,4. +1,5 -1,0 -0,6 -0,7 -0.8 -',0 +',3 +',5 +1,7 ""',8 +1,8 -1,0 -0,7 -0,8 -0,1 -',2 +2,0 +1,8 +1,5 +1,7 +1.8 -1,2 -1,2 -0,7 -0,8 -',0 +2,0 +1,7 .+1,8 +2,0 +1,8 -1,2 -1,5 -0,8 -1,0 -1,2 +2,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 -1,5 -2,0 -',0 -1,2 -',2 +3,6 +2,5 +3,6 +2,8 +3,2 -2,0 -1,4 -1,8 -',8 -',4 +2,8 +3,8 +4,0 +3,2 +3,6 -1,4 -1,6 -',8 -2,0 -2,2 +4,2 +3,6 +3,8 +4,0 . +3,2 -'1,8 -2,0 -2,2' -2,5 -1,6 +4,2 . +4,2 +3,6 +4,0 +3,8 -2,5 -2,8 -1,8 -2,0 -2,2 +5,0 +4,6 +4,0 +4,2 +4,4 ~~ -2,0 -2,2 -2,2 -2,5 -3,0 ;5,4 ~ +4,4 +4,8 +5,0 +5" -3,0 -2,5 -3,0 -2,2 -2,2
-3,5
0,
M
'" ...,'
...
0,
239
Febo lul 5.7. Abated li.itllpentru grosi.i, pentru p iese aatriteto po ciocnne, prose ~i an,ini de forjat orizontalo, in clasn de .atr i tearo11 ( SIAS 7670-83 ) Urma
ex-
labolul 5.8. Valorile Rz ~i S pentru semifobrieate matritato
~~
Mosa semifabrieatului matr i t at , kg
Rz,
jJI1l
S, pm 150 200 250 350 400
Masa piosei,
T--"C \.\tntea
de otel
traetorulu; 0,8 1
Faetorul de complexitete e forme; S, S2 S3 S4
Dimensiunea,
mm
kg M1 <0,25 >0,25 <0,40 >0,40 <0,63 >0,63 <',0 >1,0 <1,6 >1,6 <2,5 >2,5 <4,0 >4,0 <6,3 >6,3 <10 >10 <16 >16 <25 >25 <40 >40 <63 >63 <100 >100 <160 >160 <250 >250 <400 M2
< 20 >20 >50,., >80 >120 160 >250 <50 <80 <120 <160 <250 <400 +0,7 -0,4 +0,8 -0,4 +0,9 -0,5 +1,1 -0,5 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +1,5 -OJ -0,7 +1,5 +1,6 -0,7 -0,8 +1,6 +1,7 -0,8 -0,9 +1,7 +1,9 -0,9 -1,0 +1,9 +2,1 -1,0 ' -1,1 +2,1 +2,4 -1,' -1,2 +2,4 +2,5 -1,2 -1,5 +2,5 +3,0 -1,5 -1,5 +3,0 +3,5 -1,5 -1,5 +3,5 +3,5 -1,5 -2,0 +3,5 +4,0 -2,0 -2,0 +4,0 +5,0 -2,0 -2,5 +5,0 +5,5 -2,5 -3,0 +5,5 +6,0 -3,0 -3,0 +6,0 +6,5 -3,0 -3,5 +6,5 +7,0 -3,5 -3,5 +0,6 -0,4 +0,7 -0,4 +0,8 -0,4 +0,9 -0,5 +1,1 -0,5 +1,2 -0,6 +1,3 +O,a -0,4 +0,9 -0,5 +1,0 -0,6 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +1,4 -0,8 +1,6 -0,8 +1,7 -0,9 +1,9 -1,0 +2;1 -1,1 +2,4 -1,2 +2,5 -1,5 +3,0 -1,5 +3,5 -1,5 +3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +5,0 -2,5 +5,5 -2,5 +6,0 -3,0 +0,5 -3,0 +7,0 -3,5 +7,5 -4,0 +0,9 -0,5 +1,0 -0,6 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +',4 -0,8 +1,6 -0,8 +1,7 -0,9 +1,9 -1,0 +2,0 -1,2 +2,2 -1,4 +2,5 -1,5 +3,0 -',5 +3,0 -2,0 +3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +4,5 -2,5 +5,0 -3,0 +5,5 -3,0 +6,0 -3,5 +0,5 -3,5 +7,0 -4,0 +8,0 -4,0 +1,0 -0,6 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +',4 -o,a +1,5 -0,9 +',6 -1,0 +1,8 -1,1 +2,0 -1,2 +2,2 -1,4 +2,5 -1,5 +3,0 -1,5 +3,0 -2,0 +3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +4;0 -2,5 +4,5 -3,0 +5,0 -3,5 +5,5 -3,5 +6,0 -4,0 +6,5 -4,0 +7,0 -4,5 +8,0 -4,5 +1,2 -0,7 +1,3 -0,7 +',4 -0,8 +1,4 -1,0 +1,8 -1,0 +1,8 -1,' +2,0 -1,2 +2,2 -1,4 +2,5 -1,5 +3,0 -1,5 +3,0 -2,0 +3,0 -2,0 +4,0 -2,0 +4,0 -2,5 +4,5 -2,5 +5,0 -3,0 +5,5 -3,5 +6,0 -3,5 +0,5 "4,0 +0,5 -4,5 +7,5 -4,5 +8,0 -5,0
Pin6 la 0,25 Poste 0,25 pinn la 4,00 .Peste 4,00 pina la 25 Peste 25 pin6 la 40 Peste 40 pin~ la 100 Peste 100 pin6 la 200
<, <, <,

<,
-1,1 -1,2 -1,4

-1,6
r-, r-,
r-,
1\
1\1\ 1\1\\ 1\1\ \ \ 1\ \ 1\1\ \
-2 -2,4 -3
3,5 4,2
-5-
I'---. <, r-, <,
- '"
r-,
<,
r-, <, r-,

r-,
<,
!\ \ \ !\1\ \
i\1\\ 1\1\ \ ,\1\r\
<,
<, <,
r-.
<,
!\r, -,
"b,4
-a-
r-,
<, <,
<, <,
\ 1\1\ :\1\f\
1\1\1\
~
12,5
\ 1\1\
<, I"'" <,
--
r-,
"~ 1\t\ 1\
\ 1\1\ '\~
-, -, -,
+0,6 -0,3 +0,6 -0,4 +0,7 -0,4 +0,8 -0,4 +0,9 -0,5 +1,1 -0,5 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +1,5 -0,7 +1,6 -0,8 +1,7 -0,9 +1,9 -1,0 +2, t -1,1 +2,4 -1,2 +2,5 -1,5 +3,0 -1,5 +3,5 -1,5 +3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +5,0 -2 5 \- +5:5 -3 0 r-- +0:0 -3,0
80 160 ~6QL __ , 250 320 400
'300-
Observotie. Velorile Rz sint,date pentru semiiabrieate cur6tito prin sablare seu deeapare_ '
In cazul cur~tirii cu jet de granule R, se 400 ia, indiferent de masasemifabricatului.
ia
e;Jal cu
5.2.ABATElU
SPATIALE IA SEHIFABRICATE MA'IRITATE IA CMD
la semifabricate matri1;atede tip arl:ore (axe, arl:ori, tije cu ingro~i etc. ) pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare cu fixarea in 1IDi versal, in conso l.a pe treapta ( suprafata ) de la un capat, ( fig.5.6 '), marimea total~ a abaterii spatiale se exprimasub fonna sumei vectoriale dintre curbarea axei -Pc !?i deplasarea matritelor -Pm in planul de, separatd.e, Deplasarea matritelor se datoreste jocurilorin coloanele de'ghidare ale matritei !?i neccdncddented,semimatritelor la'~inile de forjat orizontale.!?i produceexcentricitatea in planul de separatie a celor doua'J?ikti ale piesei matritate. Prin unnare :
P Pc+P m'
(5.7) ,
Deoareceinsumareavectorilor Pe!?i Pm se face dupa regula rili1acinii patrate, rela~ia de calcul a abaterii spat.ial.e pentru fixarea rnmai,in universal este
p=/p-2 c+p2
(5.8)
Valorile deplas~ii matritelor . Pm in planul de separat.Le al piesei nl9-tritate sint date in tab.5.9. . Marimea curbarii totale Pc a semifabricatultri.matri1;at de t;ip arl:ore la prirrlerea in universal, in oonsol.a, se cal.cu'leaza cu relatia (4.8), cap.4. ' Pentru piesele de tip tija cu fl~~ sau tij~ cu ingro~aci rnatrii;ate pe rna;;inide forjat orizontale, valorile curbarii specifice Pc ale tijei sint date in tab.5.l0.
240
Tabelul 5.9 Valorile deplasarii matritclor pentru piese cu plan de scparatio simetric (arbori, discuri. pirghii etc,).
....---Hasa
p ie se i , kg
Tabelul 5.10 Velorile curbliri I spec it Ice Ae' in paI_~ pentrU t Ijl ~ refulerea flanJ4t1 sau ingro~li IIGIIlfabricatului pe ul'ini . tal Ac' ~/m~, pentru dlemetrul tijei, in mm Lungl tij.I,
1111I
O"pIBs~reB in planul pOJ'o~ie Pm' mm
de se'
Hasa
p ie ss i ,
Oeplaserea in plonul d& p8ro~ie Pm' mm
so'
Class I da ma' Claso 11 d& matri.areCvalori tritareCvalori restrinse) normale ) 0,3 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,7
Peste 80 Pinl la Pest. 18 P.st. 30 Peate 50 18 pinl la JO pinl la 50 pt nil III80 pinll la 120
6
kg
< 0,25 >0,25 ...<0,40 >0,40 ...<0,63 >0,63 ..<1 ,0 >1,0 ....<1,6 ;.1,6 ....<2,5
>2,5 . <4,0
Clase I de ma' Claso 11 de tritere(valori matritare(varestrinse) lori normole) 0,8 0,9 1,0 1,2 1,.4 1,6 1,8 2,0 1,0 1,1 1,2 1,4 1,7 2,0 2,5 3,0
~4,0 .. <6,'3 >6,3 ..."10 ,0
---
~,. "
~-1'
0,3 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,7 >(),Il)

,-~,9'
>10 .<16 >16 <25

>25 . <1.0
Pii'll III120 P.ate 120 pinl la 180 Pt. 180 ptnl la 500 Pt. 500 ptnl la 1000
8
b 4
4 2 1
12 8 4 2
1b
20
1b
12
b
I> 3
>40 ..<63 >63 .<100 >100 .<160 >160 <250 >250 <400
.-
Observatii : 1. Valorile restrlnse corespun~atoare clasei I d& matritare se iau pentru semifabricate metri,ote pe ciocone ~i prese, lar volorile norma le corcsrun~~to&re closei 11 do motritoro, pentru semitebricote matrltete pe cioeana, presd seu ma~ini de forjat orizontale. Clase de matritare SO) stBbile~te in func.ie de cerin.ele impuse piesei precum ~i de conditiile ~i tipul productiei. 2. Pentru piese cu plan de separa.ie nsimetric, valorile deplas4rii ma~. tritelor se pot lUB din STAS 7670-83, tabelela 4 si 5.
-dl?.1 I.pm
Fig.5,b Abeteri'spatlale LIIfixarea in universel tn corosol. Fig.5.7 Abeterea de curbere e axei la preluerarea intre virturl
'La se.mifabricate rnatritate circulare

I
llbaterile spatiale pentiru sernifabricate de tipul arrorilor .calculate cu relatiile (5.8) ii (5.9) se iau in G6nsideratie la calculul adaosului de prelucrare numaipentru prima operatie de prelucrare mecanica a suprafetelor de revolutie. Valorile abaterilor spatiale remanentedupa diferitele 0po-ratii de prelucrare prin ~chiere se calculeaza cu relatia (4.10) din cap.4. La prelucrarea suprafet:elor cilirrlrice exterioare ale semifabricatelor de tip arbore, intre virfuri, ( fig. 5.7 ), abaterea spatiala totala este formata din curJ:area axei Pc' deplasarea rnatritelor Pm ii eroarea de centrare Pcentr ii .se calcu-' Leaza cu relatia: '--..P-vP
-.12'
c+P 2 m+P 2 cent:r
de tipul discurilor cu gaura central~ poansonata la rnatritare (rop. dintate I fl~e, discuri cu gauri strEiplmseetc. ) abaterea spatial~ total~ pentru prelucrarea gaurii, cu orientarea la prima operatie pe suprafata cilin::kica' exterioara ( fig. 5.8), se comp.me din deplasarea. rnatriteJ.or in planul de separap.e Pm:;;iexcentricitatea g~urii poansonate fat-a de suprafata exterioar~ Pe'
Tabelul 5.11. Valorile curbllrii specific A , in paI_. pentru _ifabricate. de tiDUl arborilor ~ax ..-born Curbura spec IfiellAe' Diametrul semifebrieatului matri~at, IIlIII
DuJ:II indrepteJI1Il/u
Ouplltretamont termie in cuptor

cu CIF
Dup.15 m"triter.
.4
re pe prasa 0,20 0,15 0,12 0,10 0',08 O,Ob 2,5 1'~1 1, '1,0 1,0 1,25 0,75 0,75 0,50 0,50
(5.9) Curbarea axei se calculeaza cu relatia (4.2) pentru determinarea curbarll locale Pc sau cu relatia (4.3) pentru determinarea curbarii totale Pc; max' valorile curbarii specifice!J. c fi:i.rrl date in tab.S.IO i~5.11. Deplasarea matritelor Pm este data in tab.5.9, iar eroarea de centr,'lre Pcentr se calculeaza cu relatiile (4.4) sau (4.5), cap.4.
Pin! la 25 Peste 25 La Pesta 50 La Peste 80 la P~ste 120 La Peste 120 ia Pe~ta 260 la Posta 360 le
SO
80 120 180 260 360 500
2 (1,.8) 1,6 . 1,4 1,2 1,0
CD
--
Observetie La semifebricetele do arbori in trepte, velQrile curbfirli spe din tabel in func;ie do diametrul medin ceLculat cu rel~~i~ : d1l1+.d2l2 + . + dnoln med =
L
in care:
d1, d2, d sint.di8llletrele treptelor ; l1' l?, ... ln slnt lungimile treptel?r ;r - lungimea totell e semifabrlcet~lui.
242
t.
243
Directiile vectorilor abaterilor companente Pm ~i Po fiind nedecorminate, abaterea total~ se abtine prin compunerea qecmet.r.i.ca dupa regula racMcinii p1trate :
p=.fiJ2
o+p2 m
(5.10)
Fig.5.8.
Abateri matri~ate Tabelul
spa~iale
la piese
de tip disc
Valorile depkasar i.i, matritelor PI!) sint date in tab.5. 9,. aar valorile excentricit.1p.i g~urii poansanate in tab. 5.12. Pentru prelucrarea suprafete].or exterioare de revolutie cu prinderea la prima opera-t;.ie tot pe o suprafa~ exterioar~ de revolutie brut.1 amterea spatial~ este deplasarea matrite].or P!II .'
Fig.5.9 DeformBrea semifabricate
suprafe~elor
frotBle
la
mBtri~8re
de tipul discurilor.
Deformareasuprafe1;.elor frontale se prcduce sub ac1;iuneafoq.elor ce apar la debavurarea piesei matritate ~i la poanscnarea g~urii, de asemenea, in timpul tratamentului termic. Valciarea ~ a deformard.i, suprafe1;.eifrontale Pdef la semifabricate brute de tipul discurilor este dat.1 in tal::elul 5.13.
La calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafe1;.elor frontale ~ tratamentul termic al pieselor de tip disc inclusiv la piese de tipul ro1;.i1ordintate cu '0 coroanii,trel:uie ~ se 1;.ina searnade deformarea lor la acest tratament, luindu-se :
P ,
Ac-D=O,8-P
[tmt]
(5.11)
5.12. Valorila excentricitatii glurii ~i deforairii suprafetei frontala le picsa circularo simetrioe (discuri, roti dintato etc.) ~i pirghii, aatritate pe prase ~i aa~ini de forjat orizontalo
I;
Lungimea g!urii peansonata (pentru Pe) sau diametrul maXlm al suprafe~ei frontale (pentru P def)' mm Pina Pesto Posto Peste Peste Peste la 50 50 pinil 120 pinil 180 pinil 260 pins 3bO pinA
in care D este diametrul maxim al suprafe1;.eifrontale de prelucrat, 'in nun. . ~ diferitele opera1;.ii de prelucrare a suprafe1;.elor frontale ale semifabricatelor de tip disc, cu gaur~ .centralc'i, .. mardmea abaterilor spatiale remanenteale suprafe1;.elorfrontale se peace deterrnina astfel : ' - dupc'i strunjirea de deqrosare frontal~
P
Excentricitatea gAurii poansonate P e' 1n mm
Abateraa de la planitata (de' formaraa) suprafetelor plane Pdef' in mm
= 0,20- (
R - r
)-Ap
J.IIn
.(5.12)
Abater i resAbateri norAbatari resAbateri nortrinsa(elasa I) me l e Cc l e s a !l) tdnse(clasa I) male(clasa III 120 180 260 3bO 500 0,50 '0,63 0,80 1,00 1,50 2,50 0,8 ,.. 1 4 ", 0,5 0,5 0,5 0,6 0,7 0,8 0,5 0,5 0,7 0,9 1,0 1,1
1,
-:-dupc'i stnmjirea
de semifinisare frontal~
, J.IIn
la la la la la
P ,= 0,15-( R - r )-Ap
(5.13)
'2:0'"
2,8 3,2 3,6
- dupc'i strunjirea
de finisare
frontal~ :
, J.IIn
0,10-( R - r )-Ap
(5.14)
Observetie
: Abaterile restrinse eoraspund clasei 1 de matritaro (STAS 7670-83) pentru semifabricate matritata pe prasa,iar abatarilo normala eorespund clasei I1 de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricata matritata pe prese sau m8~ini de forjat orizont~le.
Daca prelucrarea suprafe1;.elorexterioare de revolutie . se face cu pri.rrlerea pe suprafata g~urii brute, abaterea spatial~ pentru suprafe1;ele exteraoare de revolutie se cal.culeeza cu relatia (5.10). . La prelucrarea suprafe-t;.elorfrontale ale semifabricatelor rnatri-t;.atede tip disc, abaterea .. ,~1;.iaH se manifest.1prin _deformarea suprafe1;.ei frontale Pdef"\ (fig.5.9 ).
in care R ~i r smt, respectiv, raza suprafe-t;.ei exterioare ~i raza suprafe1;.eig~urii p~ la care se stzunjesta frontal,in nun iar A este valoarea Specificc'ia ataterii de la perperidicularitate in f.JIT\ pe 1 nun l~. Valorile sint date in tab.5.13 Daca diferenta ( R - r ) < 50 -mm, ataterile spatiale remanente ale suprafete].or frontale sint, mici ~i se pot neglija, cu exceptia pieselor de tipul discurilor. tratate termicla care se va tine seamade deformarea fe1;.elorfrontale care se poate produce in timpul tratamentului tennic ( vezi relatia (5.11)). 245
144
-_._--_ ..
I
I
-----.----.~------~--------------'.
lat,<1lul
5. 13./iI>;1t.oror.
1
I'%CO0"
";:;:-:J~ -;::::3-;:-':i--:;;;~,-:~-1
IB 0,25 PaH" 0,25 plno 1.8 1,6 Pent." 1,6 p~nli I.o 4 Poste 4 pinil le 1iJ Pestil 10 pine tu 25 Peste 25 pina la 40 Pind
.---.----.-
A;"'o'oJif id; d~ tn 1""l'fHldi"~JllII'iltlt. e A razli ) " sopr- f"j:Hlo; f"ootol" htll 00 ~.,.,niftbri","tul.u; w tip disc motritat l-lot r i tare
ex
(1lJl
po
Tobelul 5.14. CurbllreD spoc if ich do tip pirghie
A. c
jtral'IIIIA.
pcntru
5ClllifolJriclllo .atrituto
:)e pr'-e~s-li-r-t-i,,-t-r-i t-8-r-e-pe--m-ll-~-i-n-"-d-e-'"
I
I I
, -
forjat 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7

.I
orizontal6 0,3 0,5 0,7 0,9 1,1 1,2
Clasa de matrita' re
Lungimea <100 >100 >125 >160 . 200 125 160 4 6 3 5 3
maximA L, mm >250 . 315 2,2 3,5 >315 .. 400 2 3 >400 .. 500 1,8 2,8 >500 . 630 1,5 2,5
>200 250 2,5 4
4 6
11
4,5
La semifabricate ::utrii;.ate de tipul pirghiilor, bielelor !i'i furcilor am.terile S]?-:3.';i,ale caracteristice. se manife.staprin curbaraa se.m.ifabricateJ.or brute (fig. 5 .10) Pentru prelucrarea s1.Jprafetelorplane ale capetelor pieselor de tip pirghi.e, relatia de calcul a 'ab3.terii SIJap.ale este: p = 2 A e lc ' (5.15)
in care A c este cur:tarea specifica, in J.llU/mm le - di.stanta de. la secl;iunea pent.ru care se determina curbarea pina la capatul eel mai epropi.ar , mm ( ve.zi fig.S.10). In cazul, orientarii semifabrica:i:uJ.ui du:Fa 5"'lIprafeteletije.i pirghiei saubielei, abaterea spatial& perrcrupreluc.'r&reasi.. 'J~prafetelor plane ale capetelor este curbarea totala : Pmex = A cL r (5.16)
5.3.~
MECANICAA SlJ'ffiAFEI'E[J
DE RE.V0I1JITE
Parametrii Rz ~i S care se obt:in dupa diferite operatii de prelucrare mecani.ca a semifabricatelor matri~te precumai, trepte1e de precizie in care se incadreaza tolerantcle tehnologiee la diametrele suprafet-elor prelucrate sint date in tab. 5.15. in fun.ct;.ie de treapta. de precizie indicata, din tab.2.15 ~i 2.16, in cap. 2, se obt:jne valoarea tolerantei la diametrul respectiv.
5.4. ~
PlE)E
DE TIPOL
MED\NICA A SUP':RAE'El'EUR ~ a:muuILR DE RE.V0II1ITE
LA
in care
este lungilnea totala,
in nun. Valorile curbarii specifice pentru piesele matri~te de tipul pirghiilor,bielelor,furcilor etc. sint date in tab. 5.14. Pentru piese matri~te de tipul arborilor I discUrilor ~i alte corpuri de revolutie, parametrii obPnuti la diferite operatii de prelucrare a suprafetelor frontale sint dati in tab.' 5.16.
5.5.~ MECANICAA PJESE[lR
-'-.
/-~
DE TIPUL PIRGHIIUR
L'
Fig.5.iO Curbarea pieselor de tip pirghie
SI FURCILCR MAmITATE
DuJ.:l5 prima operap.e de prelucrare a suprafeteJ.or plane ale capetelor pieselor de tip pirg"hie, abaterile spatiale remanente se calculeaza cu relap.a (4.10). Pentru gaurile din capetele pirghiilor, obpnute la matritare, abaterile spap.ale caracteristice sint excentricitatea gaurii fata de conturulexterior al capului pirghiei !?i deplasarea matriteJ.or. ~imea excentricitatii gaurii poansonate Pe se va loo din tab.5.12, iar marime.a. deplasariimatriteJ.or Pm din tab.5.9. Abaterea spatiala totala se calculeaza cu relap.a (5.10).
Pentru piesele matritate de tipul pirghiilor cu!?i fih'a nervuri, de tipul furcilor sau la piese cu ramificap.i asimetrice, cu mai multe capete, incadrate in clasa denumitageneric 11 pirghii !?i furci ", pot fi necesare operatii de frezare, brasare sau rectificare a unor supratete plane, eventual de strunjire a tijei cilirrlrice care uneste capetele pirghiei precum!?i de prelucrare a gaurilor din capete. In tab. 5.17 se dau parametrii obtinuti la diferite operatii de prelucrare a pieselor din clasa pirghii10r !?i furcilor matri~te, iar. in tab.5.l8 este iIrlicata eroarea de centrare a pirghiilor matritate, .care apare la strunjirea intre virfuri a tijei cilirrlrice a pirghiilor.
247
245
liJ~X;'t'lJl
~.1~_
P,~,r;,,;li'.::~\ril Qblinut; l u prelucrurca sealifubric,1telor :-1'4.:prllf'~fc d~) "t.~"olll\ it) c x t cr uxn-e ,
mdt.ri~LJt.C' ..
I'-
II
jI
r o:
t.: '.;'.'
iJ '
\;"
1---'-"-' -,
;r_~ _,~_;~~~~
I~-~::~:~:~~~:_~~r~~-~i~-~: ]-~_-_ ;~:::~

~R~CRl IN i~~?TF
11 ... 12
r;.:,.~~~: .,
I~
;,-,n9'-"'\ ',,;J
c
----------------J----------32 50 30 50
~==I~ ,=:;-=
s
,-
Lebc Lu l 5.16.
Pur"l'loNl(.:trl
obt
inut.i
It)
pruhk.:'"UrCH
:.a-":HIJf(:~",.'If.)('
f roo t e le
d'~'S r U f-
="~"~~~~:;::;-:;e _p~~u~~::~::-".=~=--' ~~~i~:~~.~:~~~~ l ~_s.~_~ ----------l----- ---- ..I,

1------------------__ _~_~_~EPT_~
12 11 11
11.
'H'
,)
f:
--~_. ~ o.
f TOIS6ro f iOd de nct e z i r e

4 __ .0 __ . _
12 11
r . ..
DISCURI,
~
~--StrllnJ're loH r - 0
1 -
! 1'----------------------------------'
~
- a,'gro~are
~ i "elU
,-;j
2 ~:
sem i r in i sur e f i n i s ar-o
I
I
i ---- ---.14
10 - - . 12 '2. 10_._il
~,Cr:r(cAR,
--------1---- ------,-----I
I --'_
AR50<i SI 32 100
Eeil
DINTATE
J _ _-------...
25 5
l
_
---_ _--3D
100 !
25 5 ...
Strunjire frontelA : dogro~dr. - f in i c ar e - \ntr-o 5 inguru f:ml Fruzare f ront e lS i nt r vo faz~ Rectifiears f r-ont al e
50 32:;0 3:!
5U
100
30 100
:!...
OrSCURI
-,------
1__ ~___ I
~~_
J!
!
50 25
' ~--------------------------------,-- -------------------------r-------------r-- ------- ----~

DISCUld ~ ~cctific6,.D : I nt r+ o ~'ngura
i
fala:
(d,:gro~ar"
11 f ""
7 ... 9 8. -
l~.~_2_'~_~:,.:::::zi~"~...:.~_2~_~=
s"rr,
-?
I
II'
Cco;ervatii . 1.Abet"rile s;os,iale dupa difecitele oper at i i de prelucrare mecanici! "se calcu'-ec2a cu formula (4.10), cap.4. P~ntru piesele de tip disc cu gauri! central~, abaterile spatiale remanent e dupa diferit~le oper at i i de prelucrare a gaurii se de t er-m i ng conform indicatiilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3,cap_6. Z.La operatiile de prelucrare d~?a tratamentul termic se va tine soama de dDform~tiile ce pot apare la trstament (curbarea pieselor de tip arbore) 3.l. operaiiile de preluerare mecanici! executate dup! c61ire, nitrurare etc. marimea S s~ exclude din relatia de calcul a adaosului de prelucrare.
U
5 10 5
jJ
_
10 20
50 25
Strunjire : lntr-o singurA

deqr osnr e
(a~6
10._.12
32
100 50
3D
100 50
14
12 10_ 11
7 _ .. 9 7 ... 9
scmlfini~ore
- fin i sare
25
25
15 5
Rectificare front~l~ lntr-o singura fazil pc ma~ini de rectifieat rotund pe ma,ini d& rectificat plan: - degro~are - finisare
6 '
10
d
lOJ
Observatii.
de pr~cizie din tab&l sint p~ntru ca~u~ in csre baz3 tehnoLogica coincide cu baza de masurare. Oaeli ace s t e baz e nu coincid, se adauga eroarea de orientare care se determinA dupa indicatiile din ccp_1, pentru cota care tr~buie respectat~ l6 cperatia de prelucrare frontala. 2. Ir ept e le de pr ec i z i e din tabel s!nt date pentru cazul r e spect sr i i c imensiunii fat~ da 0 suprafata plBn~ prelucrat~. Dac~ prelucrarea frontal~ se face cu respectarea dirnensiunii fat~ de 0 suprsfa;a neprelucrat~, tolcrsnta se d~tbrmina cu rclatic: (T s + Ipr) 2 in care: .
Teste
1. Treptele
4.Strunjirea !ntr-o sin9ur~ taza se execut6 direct pe suprafsts brut~ tilra a m3i diviza opere~ia in dcu~ faze distincte, degro~are ~i finisare, !ns~ eu regi~J:-i spropiate de strunjirea do finisare.
5 6.
EXENPIJJ DE CALCUL
met r i t at ;
toleranta
la dimensiune
pentru
semifabrieatul
brut
Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dL~ensiunile

L~t8nnediare pentru operatiile de prelucrare a suprafetelor plane frontale a~e capului;;i piciorului bielei din fig.5 .11. Semifabricatul bielei este matri tat din OLe 45, SrAS 880-82, in clasa II de matritare conform STAS 7676-83, iar masa semifabricatului nutritat este 1,3 Kg. Operatiile de prelucrare a suprafetelor plurle frontale ale capului si piciorului bielei din. fig.5.11, pentru obtinerea dimens iuni.i, finite 38 0_0 062 mm sint urrnatoarele : - frezarea sunultana a fetelor frontale ale capului bielei fig.5 . 12 ,a ); frezarGa simultana a fetelor frontale ale piciorului bielei ( fig.5,12,b );
i_
T - toleranta la dim"nsiune-d"p~ prelucrarea unei fete frontala; Tp P~e ia conform treptei de precizie indicate!n tabelul 5.16. 3. la piese dertipul urborilor, abaterea spatiala remanenta dupa strunjirea do> dcqr cs are s i frezarea de dcgr'ooare - neper-pendi cul er i t e t ee supraf e t o i frontal fatll de ax a p iese i arc valori neglijabil~_ la p i o se d" tipul discurilor, abat~rile spatiale remanente dupa diferitel~ opera,ii da prelucrere frontala S8 determina eu r~la>iile (S.12} ... {5.14), iar dupa tratalnontul 1:errnic, ca abatore spatiole se ve considera daform rea fetalor frontale care sa poate produce la trstament, cu relatia (5."). 4_ la calculul edaosului de prelucrara pentru rectificarea exccutat~ dupa tratamentul termic ,parametrul S se exclude din r.e la]; is de calcul.
rectificarea plana a fetelor frontale ale capului ~i piciorului bielei pe 0 parte ( fig.5 .13 , a ); - rectificarea plana a fetelor frontale ale capului ~i piciorului bielei pe partea opusa ( fig.5.13,b j , Ambele operat i i se executa dupe ce biela a fast tratata texmic.
(
,.,.10
240
labulul 5.17. Para.otrii furcilor
ob~inu~i
lo prolucraroo
~onic~
pirghiilor
~i
Procedeul
de prelucrare
Treepta de precizie
Rz'
Ji!l1
S, I'm
Frezarea supratotolor plane porololo cu axa piesei ~i a planului de separatie al capete lcr ; degro~are -f in iser-e s i frozare intr-'o fad Bro~are8 intr-o tazA a suprafetelor plane
12 10 .. 11 10
32 10 5
50 15 10
10 Jim; 0 (dupa tratd.menb.u t.errni.o S1.1 se l~:chl:"'.i2 ,till CalC:llJ ; ; = K Psf (conform ~8J.atici. (4.10)); K = 0,06 ( tab.4.6 ); dE.-oor.ec0 o~ie.nt.area :::,(".Psf =l1c.L conform re1atiei (5,16), se face m:i.fabricatului fatt\ de frezele reglate la dim2;piur,e dupa tija bielei ( vez i, fig .5.12 ); 11 c = 4 pm/mm ( tab.5.14 ); L = 217 + 20 = 237 mill, din de.se:luJ. p:Le.sei; Pi-1 = 0,06-4 237 ::::; 57 pm. Rzi-1 Si-1 Pi -1
'"" =
0
Rectificarea suprofe~elor cu axa piesei: - degro~are - finisare Strunjirea tijei cilindrice - degro~ore - finisare
plane peralele 8 ..9 b 7 a pirghiei: 12 11 50 25 50 25

<s:
10
20
'"
Observa~ii.1.
Abaterea spatialA de curbare a pirghiilor brut matri~ate, care se are in vedere la prelucrarea suprafetelor plane ale ace.tora, so calculeez3 cu rele,ia (5.15), respctiv (5.16). DupA trezarea de degro~are a suprafetelor plane ale pirghiilor m8tri~ata, abaterea .p8~ial8 remanentA se determin3 cu relatia (4.10), cap.4, iar dupA prelucrarea de finisare a supra tetelor plane, obaterile spa>iale sint neglijabile. 2. Strunjirea tijei cilindrico a pirghiei, deci este necosarA, se executA intre virfuri. Calculul abeterii spatiale care se are in vedere la determinarea adaosului de prelucrere pentru prima opera~ie de prelucrare a tijei cilindrice Se fece~u formula (5.9), in cere curbarea specifics A se obtine din tabelul 5.14, iar deplasaree matri~elor p din tebelul 5.97 Eroarea de centrare Pcentr pentru prelucrarea intre vi~furi estedat6 in tsbelul 5.18. .3. Abaterile spatiale remanente dupa opera,iile de prelucrare mecanice a g~urilor din capetole pirghiilor se vor determine conform indica~iilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3, cap.b. 4. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea plana executetA dupe tratament termic, parametrul S se exclude din rela,ia de calcul. Pcentr.~ntru plrglllllo. 180 2bO 5ellifebricaate aatritatede tipul
~. I
~.
~I/l'~1!tl;l {(I/
~l" ,~ ~~~!J"0- ~'+8 i ~
.
0-
c;:;
?17:t 0,05
J
If
~3~4 ---~,
.
l/e' ,-__
~ __ --__
t.o c
c:
.~ _~
5/
L~S
,I
.fl~o,
e rit r u POO"'Macg",45 nt rol=tural .
I~'.'"
. .,
.
Tabelul 5.18. Eroarea de centrare
Lungimea totalll a p iese i, in mm
120 180
260 .360
360 .500
Fig.5.11.
Bielc,
'Dimensiunea trans 18 . 30 50 18 . 30 .. 50 ... 18 . 30 ... 50 .. 18 .. 30 .. SO .. ver sat a , 1'n mm 30 80, 30 SO 80 30 30 50 80 50 50 80 Eroarea de centr-ar-e , 1n urn 300 400 ' 500 300 400 550 350 450
bOO
350
350
bOO
capul!?i piciorul bielei au aceeasd, inal:~ime de aceea adaosurile de prelucrare au aceeesd,valoare. a.Calculul adaosului pentru rectificarea plana (operatda precedenta este frezarea intr-o singura faza) la cota
I
3 8. 4 :o,~2rnm
A:;;ezareapieselor pS masa mscnet.ica a masfni.i, de rectificat plan nu produce e:co:':ide fi~e (dGci t i = c. . Prin urmare, adaosul minimperrtzu rec'cificarea. plm-J'i ps 0 parte este : ~ rain = 10 -I- 57 = 67 ps, Toleran~ la o},;cratia de re.ctificar.'e plana in treapta 9 de precizie este 62 tan ( tab.2.15, cap.z j , Maosul de prelucrare nominal pent.ru rectificarea pe 0 parte are valoarea : ~ nom = 67 + 62 = 129 is, Dimensitmeamaxima inaJ.nte de ultima rE..'C'.:.ificareplana
250
2"'1
_.. _..J
\1
:1
'.,':'.t.''::' -r
Deci operat.i.a de frezare plana a eapului, respecLiv piciorului bielei se va executa la cota h, = J Cl, '/:0 mm, hz
mo, ,~
tl
'~'
h3
max
+ '\,
nu", = 38,4
m in
+ 0,129
38,529 mm b.calculul adaosului pentru frezarea plana ( anterior frezarii semifabrieatul este in stare bruta , matritat ) : ~ i-' = 160 fllll ( tab.5.8 ) ; 8 i _, = 0 (semifabrieatul matritat fiirrl tratat termic 8i-1 se exclude din calcul ) ; Pi-' = 4-237 = 948 f.1JTI ; E i = O. F're:6area. fetelor frontale executirrlu-se sirnul, tan se utiLi.zeaza relatia de calcul pentru adaosuri simetrice :;>A m,n ,= 2R.z ,-, + 2p. zzm , ~~, ,-, = 2-160 + 2-948 = 2216 ~
rl
:'! ,oj
'I
I1
Dirnens i.unea minima
: h2
= 38,55 - 0,062 = 38,488 nun.
,I [i
ft
"'I
'-
17, .
...
/'
_1. I '~ '\
/ ':J ._...\.
.-J .. --'-2
;~~
i
!
~r'"
Cota h2 a eapetelor bi.elei inainte de ultima rectificare pl~ (obt.inuM dup.1 pr ima rect.if i.care platk"i, conform fig.5.l3 a) va fi:
-0
"j 11
~--:
I'
h2 ,=
38, 55
-0.0,,2
mm
~~ I ,
i_i
caput
bip{et
k:l.a.osul nominal real (recalculat) pentru ultima rectificare pl.ana , ~3 nom este : 38,55-38,4 = 0,15ITlrn. Intrucit fetele frontale ale capetelor tre.b.rie sa fie simetrice fatil de axa longitu:linalil a bielei, este 0bligatorie ,adoptarea aceluia!?i adaos de prelucrare pentru prima fazil de rectificare plana : 1),2 nom = 0,15 mm, Deci, cota nominalil inainte de prima faza de rectificare plana (dupa frezare) este: h, nom = h, mex = 38,55 + 0,15= = 38,70 rrun. Toleranta la operatia de frezare intr-o fazil in treapta 10 de precizie,este conform tab.2.15 de 100 fllll.
~3nom = Fig,5.12 Frezerea fo;elor frontale cspetelor bielei: a-freZBrea fe;elor capului bielei; bfrezares fe;elor piciorului bielei;
,'\
~.
-. ---.-. ~-r J-~..1
/-+--r--~1
ptciorul
-ss
~
'"
~l!
,L._...
Q _._@_~)
.
..,..~--
i'l
;1
:.1
n
l\
bie/PI
Q>---~- ._-a ~o/

~. -j~
'I
H
f;t
;1
a)
b)
Fig,5,'3.
Rectificarea
fe;elor
frontale
ale capetelor
bielei
t ~ ~-:
D)
Dimensiunea miriima inainte
6~1
de prima rectificare
plana:
h. min
38,7 - 0,1
38,6 nun.
Pentru calculul adaosuluide prelucrare nominal la frezare precum ~i pentru detenninal:-ea dimensiunii semifabricatului sint necesare abaterile Limi.ta la rnatritare, conform STAS 7670-83 stan::1ardizate in funct.i.e de masa piesei matzi.tate , factorul de complexitate a formei, calitatea otelului f:?idimensiunea max..ima a piesei matritate. Factorul de complexitate a formei S este : S = m I ~ r urrle : mp = 1,3 Kg, reprezinta masa semifabrieatului matritat , ~ - masa corpului geometric in care se inscrie semifabrieatul matritat. In cazul bielei din fig. 5.11 masa paralelipipedului care circUmscrie biela este ~ ::::7,95 Kg. S8 meaDeci, S = 1,3 I 7 ,95 ::::0,163, prin urmare piesa prin compl.exi.': 'te 83, caracter.izata dreaza in grupa. de 0,16 < S < 0,32.
~.i
H I1
il "
!!
"I
il !,:
Li
f;
::1 11 rt
H
t'
,
\""
;';
~i
~
::
rl
252
_ __
_ .. ___ ._2.~J~__._.~
..
otelul OLC 45 avincl cont.irnrt.ul, de carbon de 0,42 .. 0,5 % se incadreaza in grupa M1 de calitate. . In aceste condi.t.ii., din tab.5.5, pentru piese matri1;ate in clasa II de rnatritare, cu rnasa cuprinsa intre 1,0 ~i 1,6 :<g,calitatea ote1ului M1!?i factorul de complexitate S3se alJtin abaterile limita --ii:~. Adaosul de prelucrare nominal bilateral, conform rel.at.Iei, (3.36) este : 21),1 nom = 21),1 min + lAin s 2A1 nom = 2,216 +
CAP6.
ADAOSURI DE PRElJX.":R:'i.Rf~ PEN1W G]\URI
-0,9..J
I- I
lAin -0,1
I,
6 1 PRE[!JCRAl;;:'E2\ HECAlrrc.-\ = A G.ll.!.lRILQR.
3,016 nun. Gaurile din piese se pot, executa p:cin gaurire in material pl.In sau prin lill'girGa unor gauri realizate in prealabil p:cin forjare sau turnare. In tab.6.1 sint dai;i pa..:cametrii de precizie i calit."fte a suprafetelor, obtinute la diferite procedee de preluc-.... are a gaurilor. Datele din tab.6.l sin.t aplicabile perrtzu odee tip de piese :;;i oriee tip de semifabriC'.at, avindu-ee in ved.ere ea precizia de prelucrarea gaw.-ilor nu este i..-1 general influeni;.ata de clasa pieselor prelucrate (discuri, carcase) etc. DLJpa efectuarea ca.lculului succesf,v al adaosurilor 9i dimensiunilor intenne::liare ale gaurii,se ajunge la dirnens iunea de calcul pentru oparat i.a de gatu:'ire,apoi se alege diamet....rul stalldardizat eel mai epropi.at; al h.lrghiului,cu reepectarea conditiei ea diametrul mirrimal sculei ( admi.sde toleranta de executie ) sa nu fie mai mic d.ecit diametrul mirumca'lcul.at; pentru gaurire.~ alegerea h.u:ghiului st.an::lardizat se coi .. recteaza dimensiuneanominal.a perrt.ru gaurire conform cu burghinl ales. Folosirea de hlrghie elicoid...ue cu diametre nestar&J::dizate, pentru gauri care sint supuse altor prelucrari QUpa gaurire, nu este admi.sa, -. Prelucrarea gaurilor cu largitoare, num:Lta largire, se aplica. fie dupa gaurire / fie perrtzu marirea di.amet.rul.ui, unci gauri deja executate la turn.:u-e sau forjare. Precizia di.a.metrului gaurilor largite depi.nde de toleran1;,:E::le de execut.i.e la di.emetrul largitoru.lui! precum 1?i de SL'l-iralargireagaurii, fenomen care consta in obtir.erea unci diametru al gaurii mai mare decit C3l al1;2h::gitol:uluL Pr:in calculul succesiv al adaosurilor 1?idimensduni.Lcr:intermaiiare ale gaurii se ajtmge la d.imensiuneacalc\llata pentru operatf,a de largire. Apoi se alege diametrul nominal, standa...""dizat eel mai apropiat al largitorului 9i se corect.eeza dimensiunea nciminala pentJ:u lill'gire, conform cu largi torul aJ.es. Datoriti corectarii dimensiunii perrtzu Hirgire E'.stG necesara !?:i. recalcularea adaosului nominal perrcru cperat.i.a de lill:gire, cu relatia (6.1) 2i\, larg = d.l st - ~ st ,
i
Cota nominala hs nom a semifabricatului matri1;at, conform relatiei (3.49) este : hs nom = h1 min + 2A1 min + hs nom = 38,6 + 2,216 + Se rotunj8!?te : h, nom = 42 nun. semifabricatului se matriteaza la cota pe desenul piesei rnatritate. Adaosul nominal real pentru operatda de frezare, recalculat in urma rotunjirii, devine :
4 <Lii;9mm, care se inscrie
~1
I Ainsf I,
I
-0,9
41,716nun.
capetele
nom = 42 - 38,7
= 3,3 nun,adidi pe fiecare fata
frontala revine adaosul 3,3/2 = 1,65 nun. Adaosul de prelucrare nominal total se olJtine prin diferenta cotelor nominale ale semifabricatului ~i piesei finite ~ nom t = 42 - 38,4 fata frontala
=
3,6 nun,
=
adica pe fiecare
revine 3,6/2
1,8 nun.
?r
'.'''-'::::.
.i
L_
i: 1 t.~;-lLE' : 2A. l' este adaosul de prelucrare nominalrecalculat 9 l~,>e.ntn.lL,cgb:e;r d\ c t. - diametrul n~minal al l~itorului, cor.lr.orm STAS respecti.v GOsr; :\ st - diametrul nominal, standardi-
.-: .~ i:
r,
l'
~:at a.l bur-ghiului ( respectlv diametrul nornirial, al gaurii brute t.urnat e sau forjate, daca Larqi.rease executa direct asupra gaur i.i, brute ).
1 "t,,:\,,1
~ --.-.~ ~>., ---
1>.1 !'IIrw.,lrii
(~)~iJ\"r.i
III
prcluc:rlJrulI
n.,cllnicll
oollurilor
:
\
--'-.'".~'--.-'-'~,....-"-~~~'.-""-"
l de pr e l uc r er-e 01arnetruL mm gAurii, lreapta
de
Proced
precizie
'-'--.~'===---'~'"'-= .. .:...::.."" ..... ~' I-'-~~--
Calitatea supraf, --, Rz' PO' S,lilll
---40 50 60
?'."'''''-'--"'~''---'''-~~.
---
.. -~
20 32
40
De la 3 pln~ la 6 Pest e 6 la 10
2.La gaurirea qaurd.Lor nonnale cu ghidarea b.rrghiului in b..!C9ade ghidare se as'iqura treapta 11 de precizie a diametrului . 3.Se recomanda ca gaurile cu diametrul d>3Orrnn care nu sint executate la forjare sau turnare sa fie gaurite succesi v cu doua b.lrghie : primul cu diametrul d1 = (0,6 . 0,7)d :;;i al doilea cu diametrul final d. 4.'l'ipul aleztirii (nonnala,precisa, fm)) este caracterizat de tolerantele de execut.i,e la diametrul alezorului. s.strunjirea interioara foarte f:i.na,executata cu cutite cu diamant sau cu placute din carburi metaliee pe mas irri, de alezat verticale sau orizontale permite r~ea treptelor de precizie 86 :;;ia rugozitatii Ra = 0,8
0,2
f.I1T\.
12 , "",' ,I-
~ G~ur ire
c~ b~
gallrl
'le elicoidale ~ normaLa
Pest e 10 la 18 Peste 18 la 50 Peste 50 la 80
--
12
f--.--
50 63 70 60 25 30 40 50 40 50 30 40
I!
'I'.
I
I
G~~rir~ .dlnc
..
De Id 3 pina la 10
'--a
cu burghie speciale
c---_
Pesrc 10 la 18 ',2 Pest.e 18 Ia 30
16 c-----20 32 50
_._--- -
-a 9~uritor $uU i f or j at e bru gitor Lerg i r o eu tllr turnatc
Peste 30 la 50
I~-'---~ t~
~ ~Lergire
--
De la 18 pln~ la 30
Pe"te 30 pin! la 80 Pina la 30
--
40 12 50 32 11 ... 10
40
" gl!t.:r i 1 brute
dw;;a gaur 1 re s
d9 fin isare cu targitor au dupa lilrgirea
-------~ ~ ~
Peste 30 pine la 80
:
St.run j i r e i nt e rioara - de qr o s er e
.. finisare - f ina (ne tezire)
De la 50 pina, la 260
1--
~---.
! Alezare
fi
-----------_.
~ normala - precis:; - f ina
In tericara
12 10 /. 6 ... 7
10
40 20 3,2 10 5
50 20 10 ..5 20 10 5 10
De la 6 pi"a la 80
!
Ractific<lre ~ aro~are
8 6 ... 7 7 ... 9
r---
3,2
5 4 0,63
/'
,.--
Pinii le 80 De la 10 pIns la 80
7., .8 7
---cu b it a sau Cll dorn
Fit".re
De la 6 pinb la 80 Pins la 80
6 ...7 0,16
~ Lepu i r-e , honui . re L--.~ Gcservc~ii:
--_.
1.Se considers conventionbl gour; normale cele pent.u ,; gluri adlne; in CBzul lid '5.
car a raportul
l/d<5
Prelucrarea qaur-i.Lor cu alezorul se folos8!?tede obice:r ca procedeude prelucrare la cota finala s~u inaintea honuirii gaurilor. Alezarea realizeaza precizia diametrului, fonna corecta a gaurii !?i calitatea superioara a suprafetei,insa nu corecteaza erorile de inclinare !?i dezaxareale axei,gaurii ,deoarece alezorul se autocentreaza dupagaura existenta. Pentru a permite conducerea1il::eraa alezorului exclusiv dupa gaura care se ale, zeaza alezorul este fixat articulat (elastic) pe arboral.e principal al masdrri.i, - unelte, cu ajutorulunei marrlrineoscilante. In acest caz, abaterile spat.i.al.e de la operat.i.aprece:1enta de prelucrare a gaurii se exclud din relatia de calcul a adaosului de prelucrare, iar eroarea de instalare este zero. Precizia diametrului gaurilor alezate dep:i.ncle de to1erante1e de execut.i.ela diametrul alezorului, de suprala.rgirea gaurii, de starea de uzura a !1la!?inii-tm.e1te, etc. Pentru ob1;-inerea treptei de precizie 7 la prelucrarea gaurilor cu diametre > 12 nun, executate initial prin gaurire,este necesara succesiunea de operatii : lfu'gire (sau strunjire) ,alezare prealabila (preci.sa) !?i alezare finala (f'Lna}.Pentru gaurile executate initial prin forjare sau turnare, treapta de precizie 7 se asdqura prin doua operat.Li. succesive de lclrgire, unnate de alezare prealabfLa ~i alezare finala:. Treapta de precizie 8 la prelucrarea gaurilor cu diametre > 12 nun, executate initial prin gaurire, se asigura prin succesiunea de pral.ucrard, : lclrgire (sau stnmjire) .urmatade 0 sinqura alezare, iar in cazul gaurilor forjate sau turnate, prin doua Mrgiri succesive unnate de alezarea finala. Prin calculul succesiv al adaosurilor !?i dimensiunilor intermediare ale gaurii se obt.indimensiunile nominalecalculate pentru operat.i.i.l.e de alezare preal.abi.La ~i lclrgir~. Se al93'e diametrul nominal standardizat eel mai apropiat al alezorului, astfel incit diametrul minim al sculei sa nu fie mai mic decit diametrul minimal gaurii, apoi se recalculeaza adaosul perrtzu
I ",I
256
..... . ....
'"1-
257
-'1
alezare. Nueste admi.sa ,de obicei, folosirea de alezoare cu diametre nestanclardizate, deoarece costul acestor scule este relativ ridicat. Pentru piesele care se prelucreaza pe maaird, - unelte agregat ;;i pe linii automate, operatiile tehnologice succesive de prelucrare a gaurilor ~i precizia de prelucrare asigurata sint date in tab.6.2.
Tabelul 6.2. Succesiuooa opera~iilor Uni i automate de prelucrare a gaurilor pe ma~ini agregat ~i
Traseul Tre8pta de precizie Oper at i i le (faze la) tehnologica Pinli la 18 1
t ehnol
cq ic pentru d i ame tre , in mm ; Peste 18 pinli la ~,;. 30"Peste 30
1
+ +
2
+ +
brosate fa~ de alte suprarete ale pieseLIn cazul brosard.i,eoordanate, la calculul adaosului de prelucrare pentru brosare trel::uie sa se ~ seama~i de abaterile de pozitie ale axei gaurii fa~ de pozitia nominala, generate la operatd.ade prelucrare a gaurii, premergatoare bro~ii. la honuirea gaurilor capul de hanuit se autocentreaza (autore:;rleaza) pe suprafata gaurii, de aceea abaterile spatiale !,?i eroarea de instalare se exclu::idin calculul adaosului de prelucrare. Pen.tru piesele tratate termic, marimeaS se exclude din calculul adaosului pentru honuire. la honuirea intr-o sdnqura operat:ie se obtine Ra > 0,63 J-IlTt, iar la honuirea in doua faze ( prealabila ~i finala ) se ajunqe la Ra = 0,2 . 0,04 J-IlTt. Abaterile spatiale ale gaurilor executate. cu b.lrghie elicoidale pentru gauri normaJ.e respectiv cu b.u:ghie speciale pentru gauri adinci sint date in tab.6.3. In fig.6.1 se prezinta abaterile de deplasare ~i inclinare a axed.gaurii. 6.2. EXEMPilJ DE CAIOlL Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dimensiunile intermediare pentru prelucrarea suprafet:elor cilindrice interioare fji exterioare ale pinionului din fig. 6.2. Semifabricatul este matritat la cald din oteJ.ul aliat 28TiMnCr12 SI'AS 791-88. Matritarea se executa in clasa II de matritare conform SI'AS 7670-83, iar masa semifabricatului este peste 4 Kg. Rezolvare. Principalele operatii ~i faze ale procesului tehnologic de prelucrare mecani.ca a pinionului sint prezentate in tab. 6.4 1. Pentru suprafata gaurii <p 48
0+0,027
----11 10
12
Gliurire Llirgire de degro~are(intr-o f8Zli) Strunjire interioarli de degro~are Llirgire de samifinisaro L~rgire interioarli de semifinisare
----- -
+ +
8 ... 9 Alezare Alezare 7 prealabilli f inaU\
+ +
Strunjire interioarli de finisare
Observatie;
Cu 1 ~i 2 sint not ate traseele tehnologice posibile. Cu semnul + sint notate opera~iile (fazele) tehnologice aplicate la traseele tehnologice respective.
[mm]
Bro~ gaurilor asigura 0 precizie ridicata de prelucrare in limite1e treptelor de precizie 7. 8, precum~i supratete fine, cu Ra= 1,6 0,4 J-IlTt. Inainte de bro~are,gaurile sint prelucrate de obicei prin strlmjire de finisare, prin largire ~i strunjire sau prin strunjire ~i alezare cu alezor. Brosarea gaur;i.lor se executa de obicei ca brosare Libera, la care gaura brof?ata nu capata 0 pozit:ie detenninata fata: de alte suprafetie ale piesei,iar brosa se autocentreaza dupagaura e.xistenta. Deoarecela brosarea libera nu se corecteaza abaterile de pozii;,ie ale axei gaurii, abaterile spataale se exclu::l din rela\:ia de calcu1 a adaosului de prelucrare pentru brosare, iar eroarea de instalare se considera zero. In cazuri mai rare se aplica brosarea coordonata ( ghidata ), cu instalarea piesei intr-un dispozitiv .special care asigura pozitia axei suprateted.
. Schema di.spunel:-iiadaosurilor intermediare pentru prelucrarea gaurii <p 48 0 +0 ,027 mm este prezentata in fig. 6.3. a. Pentru honuire ( cperatda precedenta este rectificarea interioara in treapta a 8 - a de precizie ) :
~ i-1 Si -1 se exclu::ledin calcul ); Pi-1 = 0 :;;i i =0 , deoarece capul. de honuit se autoreql.eaza ; ~i min = 2-5 = 10 [/-00]. Toleranta pentru operatda precedenta, de rectificare interioara, conformtreptei 8 de precizie este : Ti-1 = 39 [J-IlTt] ( tab.2.15, cap.2 ). In fig. 6.3 se observa ea dimensaunea minimadupa rectifi-
Si-1
= 0 ( dupa tratarnentul termic
5 [f1Jll];
L
Tabelul 6.3. Abater; spatiale
~~"~-'-""
pentru 9aurile
executHte
cu burghic
"'11
F~g.6.1.
Tipul burghiului Burghiu elicoidal

Denumirea ubaterii
-tr-
[0
Burghiu pentru gauri adinci mm 6 10
!
Inclinarea specifica a axei gaurll Ay pe 1 mm lungime a gaurii, ~m/mm Deplasarea axei gaurii fate de pozi,ia nominala Co'
b
3 1 ...61~ 10
Diametrul'gaurii,
~\\H~
L\
0>
0'1' 0
I.
Oeptasarea ~i inclirlareo axe; giiuri;: 00 - poz i t i a nominalA (eorecta) a axei gllu.i i; 011 - "XI' deplasatA fatll de pOlltia nomlnalA; O22 ''''8 incl in.tA s i dep l ssat a f a t a de pozitia nominala.
ls118. 30130.5013 ...61 ..;01 . ;sli~
o
2,1 11,7 1 1,3 10,9 1 0,7 1 1,6 1 1,3 1 1,0 1,7
01 KJ O2
. i\ \ 1
-----,-----,-----,-----,-----,-----'-----1-10 15 20 25 30 10 15 20 125
~
1.Abaterea spatiala
1.75 +0.15
totala dupa gaurire
p
mn 45
0
Observotii:
sa daterminJ
cu relatia:
Vc o 2 +
glurii,
Z " 6 f3 cc; 37'33"
(A .l)2
y in mm.
in care: nate
B.
l este sau
lungimea. sint:
2. Categoriile
principale
forjate
de abateri
spatiale
ale
axei gaurii brute tur~'
pentru gauri turnate'fdeplasarea axei gaurii p datorita deplasarii miezului (ve z i cap. 8,8.2), precum s i inclin~~ea axei gaurii I. l ( l-lungimea gaurii). Inclinarea specifica A ,in ~m/mm are valorilaY: pentru diametrul 0 = 10 ...30 mm, I. = 10 .. 2~ pm/mm, pentru 0 30 .50 mm,t. = 5 ... 15 ~~/mm, iar pentru o>~O mm,A = 3 .. 10 ~/mm. b. pent~u gauri perforate la matripre sau f~rjare liberi!, excentricitatea p a gaurii fata de suprafats exterioara. 3. AEatarea spstiala remanenta a axei gaurii dupa diferite operatii de pralucrare a g'aurii se calculeaza cu formula: p = K'p f in care K este coeficientul de mic~orare a abaterilor; P f - abater~a spatial~ a axei gaurii pentru semifabricatul brut, respectTv pentru gaura obtinut~ prin gaurire in Qaterialul plin. Valorile eoeficientului K slnt : dup~ preluera rea de degro~are K=0,05;dupa prelucrarea de semifinisare K=0,005;dupa prelucrarea de finisare K=0,002; la prelucrarile ulterioare abaterea spat i a la a axe i gaurii se peate neglija.-
<;
~ ~ 1:').
;g
1:').
Fig.6.2. Pinion
CA
NOTA
02 =Testt un ~ x45" 175 . -Ruoo uto! ea supratetelor
2~/ (0,,0/Od)
b. calculul adaosului pentru rectificarea rat.ia precedenta este brosarea ) :
Rz 1-1 = 4 [f.Illl); Si -1 = 0 ( d:t..rpa tratamentul
interioara
(ope-
carea interioara
(inainte de honuire di-,

min ra in min nom max
este
-
= di
min
2Apimin
Ti-1
deci :
di-1
= 48 - 0,010 - 0,039 = 47,951 [mm].

= 47,95 [mm]; = 47,95 [nun];
= 47,95 + 0,039 = 47,989 [nun].
.. '" 1 se executa a cota
,+. 'f'
Se rctunjest;e : di-, di-1 di-1

. Deca,
+. de rect:.lIlcare . . _. cperat.aa
47, 95 0' +0
039
[nun]
termic se exclude din calcul ). Rectificarea interioara se executa cu l:::azarea pe suprafetele flancurilor dintilor intr-un dispozitiv cu role care vin in cont.act cu flancurile, de aceea la determinarea abaterilor spat.i.al,ese tine seamade Mtaia radial a a danturii fatE!de alezajul pinionului. Prin severui.rea danturii Mtaia radiala a fost redusa la circa 0,05 nun. Pe de al.ta parte, la tratamentul termic de dilire!?i revenire alezajul se deformeazadevenir:rl conic sau oval pf.re la 0,05 nun. Prin unnare,abaterea spat.i.al.atotara de la operat.i.Lleprece:iente de severui.re s:i tratament tennic este : 2 Pi-1 = 50 +50 = 100 [f.Illl); Pi-1 = 50 [zzm},
'-1
I
261
-:
Ap..mm Ap' mm
brosare \
Apmm
j
recftflcare honulre
strufI}!re
Ap..mm
.!~
I
1 ,
In unna rotunjirii efeCtuate este necesara recalcularea adaosului nominal pentru rectificarea dnterdoara, prin diferenta dimensilmilor noori.na1.e : ~ nom == 47,95 - 47,75 = 0,20 [mm]. . .. c. calculul adaosului pentru brosare (. operat.ia precedenta este strunjirea de degro~are a g~urii ) : . ~ i-' = 40 [J.UIl] i Si-1 =50 [J.UIl]. . Aba~ spa?al~ remanenta ~ strtmjirea de deqrosare a g~urii nu poate fi eliminata ,deoarece brosa se autocentireaza pe gaur~, de aceea se consddera ea .: Eroarea de instalare la brosare Pi = 0, deoarece se apli~ brosarea li.ber~. Prin urmare : . ~l n in .;, 2(40 + 50) 180 (J.UIl]. Toleranta penti:u operatda precedenta, strunjirea de degro~e, conform treptei 12 de precizie, este 250 ~ ( tab.2.15, cap.2. ). Din fig.6.3 rezulta ea dimensiunea mirrima ~ strunjire este diM'min = di RlIIl( - 2A...lIIin - Ti-1 , i deci dl_, min = 47,789 - 0,180 - 0,250 ee 47,359 [mm]. Se rob.mj~ dl_, min = 47,3 [mm]; . di-1 nom = 47,3 (mm]; dl-1 max = 47,3 + 0,25 = 47,55 [mm]. ~a~ de strunjire de deqrosare a ~urii se executa la cota 47,3 0 5 (nun]. .', Adaosul nominal recalculat pentru broarea g~urii ~ tl90l = 47,75 - 47,3 = 0,45 (mm]. . d. Pentru struhJl.rea de c:la3rollarea gaurii ( inaintea acestei operatii semifabricatul se afl~ in stare bruta,matri~ta): Rz i-1 = 200 [J.IIIl]; S\-1 = 250 [J.UIll ;
I
Pi-' =0
,:'/1
i"
t"-
I
I
I
Fig.b.3. Schema dispunerii grafico a adaosurilor intarmediero pontru prelucraroa g!urii

,48
I i
~
I
+0,027 IIUII
,
Eroarea de fixare in dispozitivul cu actdonare pn.eumati~ pentru rectificarea interioar~ se oonsddera : Et = 50 [~] (tab.1.33, cap.1 ); Maosul mi.n:i.m pentru rectificarea
E0
~terioar~:
. I IIIn = 2-4 + 2 V 502 + 502= 149 [~] . Toleran~ pen operap.a preca:ienta - brosare - conform ~ treptei 8 de precizie este: . Tj_, = 39 [J.UIl]. OiIre.nsiunea~ ciupii brosarea gaurii ( inainte de reotificarea interioar~ ) este:
Se rotunj~: dj., mln dj-1 IIln diM'noGI di-1 lIa)( de ~
. Pi'-1 = Y + Pm'2 ( . formula 5.10 ). EKcentricitatea g~urii brute Pe = 0,8 [mm]( tab.5.1l.). Deplasarea matritel.or Pm= 0,8 [mm]( tab.5.9 ). .
p/
Y 0,82 + 0,82= 1,128 [mm]. in man:lrim cu acp.onare pneumaticl este Efi = 500 [t-tm]( tab.L33 ). Eroarea de orientare ( bazare ). Eo = O.
~: Pi-1
Erciarea de fixare
= 47,95' - 0,149 - 0,039 = 47I 762
~i'
[nun].
min
== 2(200 + 250) + 2-
11282 + 5002. :::: 3368 [~]
= =
=
~t:i.a 47,75 0+o,03f-[nun].
47,75 [mm] i 47,75 [mm]; . 47,75 + 0,039 = 47,789 [nun]. a gaurii se va executa la
.
cota
Pentpl'calculul di.mensitmii nominale a g~urii brute din semifabricatul rnatri~t sint necesare abaterile lilni.tii la matritare, conform ST.AS 767(}'-83. . In cazul sem:i.fabricatului pinionului din fig. 6.2, fact.orul de coroplexitate aformei S = m / Il\i are valoarea S > 0,63 263
2~n.,~ =l(lZ~i'-l +~-J ;6i~'f~~ E/
L
Tabelul 6.4 Procesultennologicde prelucraremecanicB a pinionuluidin fig. 6.2 ( pentru definitia factorului S, vezi cap.S) , deci piesa se incadreaza in grupa de cornplexitate S1,conform STAS 7670-83. otelul 28TiMnCr12 face parte din grupa de calitate M1,conform STAS 7670-83. In aceste conditii, abaterile limi:ta la matritare in clasa II de matritare, pentru diametrul gaurii sub 50 nun sint : 2e+o,7.1 5 nun ( pentru gauri se aplica abateri limi~ cu semne schi.mb:ite fata, de cele din STAB, conform tab.5.5,cap.5 ). Diametrul nominal al gaurii brute, conform relatiei (3.50), este ds nom dstrunj.max - ~ strunj.m,in - I As I , adica : dsnom 47,55 - 3,368 - 0,7
Denumireaopera,iilor~i fazelor
Ma~ine-unealta
Orientarea
Strunjireade d9gro~area gaurii Strung revolver

Br-osar-ea
[Supr afata c i Lindrics exter
ioer-a , universal cu stringerepneumatic
-t
gaurii
Ma~ina de bro~at ISuprafatafrontal! A orizontala Strung normal ISuprafaiagllur ii, pa dispozitivcu buc~a extensibila ISuprafatagaurii ~i fa,a frontala A, pe dispozitivcu buc~! eXtensibilll ' ISuprafaiagllurii ~i suprafata frontalA exterioarll a butucului, pe dispozitivcu buc~ll extensibilll
Strunjire : 1. Suprafatacilindrica exterioara 2. Suprafa,afrontala A Strunjire: 1. Suprafa,sfrontalA exteriosraa butucului 2. Suprafaiafrontala B
= 43,482
[nun].
Strungnormal
Aplicind regula rotunjirii din 0,5 in 0,5 nun, pentru semifabricate matrita,te in clasa II, se obp.ne dimensiunea ncminafa rotunji~ : ds nom = 43,5 [mm]. Dimensiunea , Dimensiunea maxima a 'gaurii matrita,te ds max = 43,5 + 0,7 = 44,2
[nun].
Strunjire: 1. Faia frontala interioara Strung normal butuc 2. Degajarela ~95 pe adincimea de 1,5 mm 3. Degajerela ~80,8 0+0,025 pe adincimeade 17,50+0,2 conformdesenului Oanturare $everuiradantur~ Tratamenttermic : cementare, calire, revenire Rectificare: 1. Suprafa,agaurii 2. Fa,e frontalil interioari\ butuc Rectifieareafetei frontale exterioarea butueului Honuirea9aurii Honuireadanturii
'-' "'_ I
Illinima a gaurii matrit;ate : ds min = 43,5 - 1,5 = 42,0 [mm].
Ha~ina de frezat dantur~ Ha~ina de ~everuit
Suprafetagllurii ~i 0 fai! frontalil,pe darn
I frontela Suprafaia gaurii ~i faia e butucului,pe darn
'Pe desenul piesei matritate se trece cota gaurii. Maosul nominal pentru operatda de strunjire de d.e;r-0;:are a gaurii se obtine prin recalculare in f1J!lCt.iede d:i.mensiunile nominale rotunjite : nom = 47,3 - 43,5 = 3,8 [nun]. I
2\
Adaosul nomirial total diferen~ a dimensiunilor brute, este : Ha~ina de, rectificat interior Pe suprafaiacoroaneidin,ate ~i pe suprafatafrontalaexterioar~ a butucului,cudispozitiveu ro-, le, DU aetionarepneumatic! Suprafatagaurii ~i fa,a frontala interioarae butucului, pe darn Abaterea
al gaurii f/J 48 0+0,027' nun, calculat ca norninale ale gaurii finite :;;igaurii
~ n~ t = 48 - 43,S = 4,5 [nun]. , 2. Pentru suprafata cilindrica exterioara f/J 129,240_ 0 se executa 0 sin:jura operat-ie de stnmjire. Din tab. 5.3 se obtine :
16
I
nun
Ha~ina de rectifieat
Rz
i-1 = 200
[J.lIl1]
Si-1
250
[tan]
Ma~ina do honuit ISuprafatacilindrie!exterioara ~i fata frontal!A Ha~ina de honuit ISuprafatagaurii,pe darn danturli
I I
spatiala
Pi-1
2 + P P'em
2,
Deoarece strunjirea exterioara se executa dupa ce initial s-a efectuat strunjirea gaurii cu prirrlerea pe suprarata cilindr.ica exterioara, abaterea spa\:iala de excentrfcttate a gaurii a fost; redusa la valoarea : "
':>1':<;
264
Pe
0,05- Pe sf = 0,05-0,8
0,040 [mm]
conform ol:servatiilor
Pm
=
la tab. 6.3
800 [J.llI'll
Pr:in unnare : La strunjirea in dispozitiv buna, deci: rn,
Pi-1
402
+ 8002
801 [J.llI'll
cap. 7
exterioarcl bazarea se face pe suprafata gclucu bu~ ~ibi1cl care asiJ;Jur~ 0 centrare
Ei
ADAOSURI DE ffiEC.IJC'm\RE FmJATE LIBER.
PENllID
SElfiF7\BRICATE
O.
min "" 2(200
7.1. INDICATII
GENERALE
k?adar : versal ) .. este :
2\1
+ 250) + 2-801
== 2502 (J.UIl]
M.aosul nominal. pentru
stnmjirea
pe st:rurJul normal (uni-
~i
nom
~i
min
I Ain I , ( formula 3.23
-0 , 9
Abaterile lirnita la matritare +1 7] . ' [mm.
la diametre peste 120 mm 5int
Deci :
teva
~inOlll
2,502
+ 0,9 = 3,402 [mm]

c:i.lin:1rioeexterioare bru-
Diametrul nominal al suprafetei fi :

ds
nOlll. noIII
= =
129,24
+ 3,402 = 132,642 [mm).
Se rotunjesta [mm]
ds
133 [mm].
Pe desenul, piesei
matritate
se inscrie cota
r/J 133
-0,9
+1,7
.j
J
I .,.
I
'~I'
~ -. ~1'
Semifabricatele forjate liber cu dimensiuni mici ~i mijloin fabricatia in:lividual~:;;i de 5erie midi, iar semifabricate1e cu dimensiuni rnari, latoate tipurile-de .product:ie. Prelucrarea prin a:;;chiere a ;?emifabricatelor forjate lilier se efectueaz~, de abicei, pr:in metoda obtinerii in:llviduale a preciziei dirnensiunilor. La instalarea semifabricatului pe ma,:;;ina-unealtase' face verificareainstalclrii,in:lividual ; pentru fiecare semifabricat in parte :;;i,ca urmare,in relatia de calcul a adaosului de prelucrare, eroarea de instalare este inlocuita cu eroarea de verificare ( cap.1 ). _ Deterrninarea adaosului minimde prelucrare la prima. operatie ( fazcl ) de prelucrare a fiecclrei suprafete se face p.nin::l seamade mclrimile Rz, s, P, corespunzatoare 5emifabricatului brut':;;i de erorea de verificare a pozitiei semifabricatului pe l1laflina-unealta. Adaosurile de prelucraretotale calculate nu :in elu:i adaosurile tehnolcqice supl:i.mentare, necesare pentro siln-' plificarea configurap.ei piesei forjate ~i usurarea forjclrii liliere. La stabilirea traseului tehnologie de prelucrare rnecanicli se va avea in verlere cl semifabricatele nu se g~urese la' forjarea libera pe eiocane daca diametrul g~urii Dg< 40 mm :;;i raportul H / D > 3,urrle H este i.n.llp.mea,iar D -diafuetrul exterior. La arborii in trepte forjati li.ber pe eiocane nu se executa forjarea in trepte la . 0 5em:i.diferen~ a doucldiametre veeine mai micl de 10 mm. la calculul adaosului de pelucrare nominal pentru prima 0peratie ( faza ) de prelucrare sint necesare abaterile liroitil la forjarea l.ib3rcl. Pentru semifabricatele forjate li.lY..rd:in 0teluri carbon ~i oteluri aliate abaterile limita sint date in STAS 2171/1-84 :;;i STAg 2171/2-84, respectiv in GOST 7829-70 ~i GOST 7062-79~ . . . Modulde aplicare a adaosului de prelucrare nOminal. pentru prima operap.e de prelucrare :;;i a abaterilor limita la dimen. siunile exterioare este indicat in fig. 7.1. Se observa in fig. 7.1 cl adaosul de F""~~.ucrare nominal, calculat pentru prima operatde de prelucrare .~.1'p 1 non se aplid{
eii se utilizeaz~
266
- -- --, .--------
"C:,
.._._,~~':':i ... ~"/.!i;*
r--->.:
fQ
~ ~
v'[
recalcula adaosul de prelucrare pentru prima operatde ( de deqrosare ), tinirrl searna de dimensiunile rotunjite. Parametrii Rz f?i S care caracterizeazcl calitatea suprafetelor brute ale semifabricatelor forjate liber pe ciocane sau prese sint dati in tab. 7.1. Tabelul7.1. Calitatea suprafatai la semifebricate.forjate l iber Oimensiunea de Dela 50 gabarit maximA ptnAla a semifabrica180 tutut , mm
Rz + 5,
E'
a c::
<:f
I
I
"'c;:
Cl:
,S
~
Fig.7.1.
E:
.
"t)
E' a
,S E'
c::
Vl "t)
E:
"t)
"t)Vl
~I
-,
Peste 180 Peste 500 Peste 1250 Peste 3150 Peste pin1ila pin! la pinll la 6300 pin! le 500 6300 pinll la 3150 1250 10000 1,5
2
mm
2,5
3,5
Schema do aplicare e adaosuluinom i ne l pentru primaopor8~iede prelueraro a unui arbore, prin metoda obtinerii individualoa preeiziei dimensiunilor
7.2.
ABATElU LIBER
SPATIALE
IA
SEMIFABRICATE
BRl1I'E FOR.ThTE
~. nom " d, nom + 2Ap,nom d. min" ds nom- I Ai I ds max" d. nom + As . ds

"
d" nom
+A. STAS +Ai STAS
PentJ:u piese cilirrlriee cu sectitme uniforma, sau flaI1.ge ,curbarea tiotal.a a sernifabricatului brut cu relatia : p cc= h . L. [Jlffi]
fclrcl trepte se determ.i.rui (7.1)
in continuarea dimensiunii nom:i.nale d, rom care pentru supratete exterioare de tip arbore coincide cu climensiunea ~ d, Dlax Pentru suprafe1;e l.l1ter~oare ( a.l.ezeje ) adaosul de prelucrare nominal, calculat pentru prima opera1;ie de prelucrare 21)" nomse aplicii prin nucsorarea dimensiunii nominale d, nomcare pentru suprarete de tip alezaj coincide cu dirnensiunea minima d, min. Pe desenul semifabricatului forjat lll:ler, dirnensiunea pentru forjare se inscrie; sub fonna
+As STA5 d. nom +Ai STAS abaterile As ~i Ai fiiIrl cu semnUl algebric conform SI'AS 217184,iar in cazul cind abaterile limitil. sint simetrice,sub fonna:
Td
,.
in care : he este curbarea specifi~, in J.Un/rran, iar L -lungimea totalcl a semifabricatului in nun. ' Pentru piese forjate liber cu sectitme variabil~ de tipul axelor in trepte sau cu flan!?e de capat; sau intermediare,al barelor in trepte cu sectiune drept\ID":]hiularcl sau pcltrati'l etc. se va detenn:ina 'curbarea localcl in zona treptei pentru care se calculeazcl adaosul de prclucrare cu formula ;
Pc
=
f:
2'
hc le
[Jlffi],
(7.2)
,.
in care lc este distanta de la treapta ( fl~ ) de prelucrat pina .La capacul eel mai apropiat, in nun. Valorile curbclrii specifice i, pentJ:u formulele (7.1) l?i (7.2)' sint date in tab. 72. Tabelul7.2. CurbareaspecifjcA4c in pm/mm pentru semifabricate brute forjate liber de t ipul, axelor, barelor etc..
I
~.
,.
I
Oiametrulsau dimensiunea eectiunii transversale, mm Felul prelucrArii Pin1ila 120 Peste 120 Peste 180 pinll la 180 pinli la'250
2
ds nom+2 urrle TQ este toleranta de forjare. Dimens.iuni.Ie teoretice nominale calculate ale telor forjate lll:ler se vor rotunji la cifre intregi,
~r.;('
---_
r~
ti
k:
~.
..
Peste Peste 250 pin! la .315 315pin1i la 500 0,8 0,6
f:
semifabricaapoi se va
v
For[ar-e l iberll
~ e
6 r,
269
~ tl;
__ .._-_.-
Piesele cusectduna variabil~ de tipul axalcr in trepte se pot ob1;.:inela forjare cu abateri de la coaxialitatea tr..>ptelor. ~imea acestor abateri Pn se poate 1ua ega1~ cu 1/4 d:in to1eranta de forjare Ta;la diametrul treptei invec:inate mai mari. Deoarece ~ to1erante1e de forjare conform STAS se stabilesc in f'lJI'l.C\:ie de diametrul maxiIn. al piesei f:inite, abaterea de la coaxialitate Pn va fi ega1~ cu 1/4 d:in toleranta Ts la diametrul treptei cu sectiune~. Axe1e in trepte care vor fi prelucrate pr:in ~ere cu bazarea pe g~uri de centrare, intre virfuri, pot prezenta 0 eroare de centrare Pc'tntr care pentru semifabricatul forjat liber se deternti.na cu re.Lap.a corespunzatoare centruirii ~ trasaj : Pcentr= 0,25' Ts
[~] (7.3)
Pdof= Ac.0 , un::le: tului, trio
[nun]
(7.7)
,
"
Ac = 1 3 mm/m.in functie de rigiditatea semifabricaiar 0 este diametrul exterior al semifabricatului, in me-
In cazul pl~cilor lii pieselor prismatice forjate, abaterea spatial~ de defonnare .Pdef' care se consddera in calculul adaosurilor pentru prima opera-p.e de prelucrare a suprafetelor plane, pe ini1l timea piesei, este : .
PcHlf = Ac'
[nun] respectiv
(7.8) a piesei
unde: A" = 1. 3 nun/m; L - lungimea pl~cii, prismatl.ce, .in metri.
in care: T=feste to1eraI'l.'ta, in~, la diametrul treptei cu secf;.iune ltIaXitMla semifabricatul brut. Prm unnare, la prelucrarea intre virfuri,abaterea spap.aU total~ a semifabricate10r de tipul axe10r in trepte se va calcula cu relap.a : ~~
Ps -y Pc+ Pn + Pcentr
7.3.
PRErlJCRAREA MEX::ANICA A SEMIFABRICATEWR LJ:l3ER
.F'ORJATE
_.C2
[~]
(7.4)
Parametrii ~ ~i S care se obt:in ~ diferite operatii de prelucrare mecanica a semifabricatelor forjate liber, precum lii treptele de precizie coresptmZ~toare to1erantei tehnologice la dimensiunea suprafetei pre1ucrate sint date in tab. 7 .3. Tabelul 7.3. Parametrii ob~inuJ;i la pretucr-ar-ea ' ber pe ciocano ~i prese mecanicll a semifabricatelor forjate t iRz, pm S, pm
In cazul prelucriirii pieselor de tipul axe10r scurte in trepte, cu prin:lerea numai in universal, abaterea spap.aui. totali1 a semifabricatului se va calcula cu relatiile : - pentru treapta pr:i.nsi1in universal la prima operatie :
..
Procodoul doprelucrsre Strunjire saufrezare : - dogrollare - semifinisare - f inisare - fin4 de neteziro Roctificaro: -lIla curat" - degrollare - finisare - netozire
- coj ir-a
Treapta doprecizio 17 15 ... 16 12 ... 14 10 ... 11 6 .. 7 14 ... 15 10

6 7
Ps = Pc ; - pentru prima opera tie trepte1e care nu sint prinse in universal
(7.5) la
1250 _~3SO ..250-~40 125 120

40
40 5
'Ps={p!+p!
[~]
(7.6)
.in care: Pc = 2Ac' 1c este curbarea tota1~,iar PI} = (1/4)' Ts este abaterea de la c:oaxialitatea treptelor, Ts fiirrl toleranta de forjare la diametrul treptei cu sect:iune maxima. La piesele forjate liber de tipul discurilor gilurite, melelor, cilindrilor cu gaur~ perforatii la forjare etc. abaterea spatiali1 pentru prelucrarea gaurii, cu bazarea la prima operap.e pe suprafata ci.J.irrlrici1 exterioaril, este e:Jali1 cu excentricitatea gi1urii forjate f~ de suPrafa~ exterioar~ Pe care se poate 1ua e;Ja1i1 cu 1/4 din to1eranta la diametrul gaurii brute. Pentru scxpraf$le frontale ale discurilor, abaterea spa?-ali1 este reprezentatii de defonnarea PcHlf :
270
5... 6 ObservaJ;ii: 1.Toleran~ole tehnologice corespunzllto~r'e treptelor do sint date in tabolul2.15, cap.2. 2.Rectificaroa "la curat"se aplicllpentruprelucrareasuprafot:elor care vor constitui bazetehnologico ~i carenu vor maifi prolucrato ulterior. 3.Pentrusuprafe~oto frontale, troptele doprecizio din tabel slnt date pentrucazulrospectllriicotei fat:1I de 0 suprafa~1I ptolucratll.Oacll prelucrareefrontal! se fecocu respectaree cotei fat! doo.suprafa~1I bruta, tolerant:a se detorminll cu relat:ia: T = Ts + Tpr in care:'Ts este tolerant:a la dimensiune pentrusemifabricatul brut for")""11
20 20 16 15 5 5 2,5 5 prGcizia indicate
r:
jet; T - tot er-ant a la d imensiune dupl!prelucrarea unei fete frontale, care seP1a conform treptei de pr ecizie din tabel.
Tebelul 7.4. Curbarea specific! P dupl!prelucr4rile mecanice ale semifabricatelor forjete libel'(de tipulcerborilor,barelor etc.), pm/mm Diametrul sau dimensiunea sectiunii transversale, mm Felul prelucrllrii
Marimea abaterilor spat.iate remanente~ diferitele faze tehnologice dQprelucrare mecaruca a supraretalcr derevolutie ale arborilor, la prelucrarea intre virfuri, se calculeaza cu relatia : P
,
"
Prelucrarea mecanicll: -de coj ire -de degro~are -de semifinisare Dupl!tratament termic (c~lire) ~i lndreptare
Pin! la 120
Peste 120 Peste 180 Peste 250 Peste pinll la 180 pin la 250 pinilla 315 315 pinl!la 500 1,00 0,50 0,04 0,08 0,50 0,30 0,03 0,06 0,40 0,20 0,02 0,04 0,30 0,10 0,01 0,02
=J
-~
---~-
---2
(2ac']c)
~ + Pcentr
(7.9)
iar valorile curbarii specifice Ac l?i ale erorii de centrare remanente PceJltr' care se drrtroduoin relatia (7.9), sint date in tab.7.4 ~~ tab.7.5. Avind in vedere necesitatea verificiirii pozitiei semifabricatului forjat pe masdna - unealta, in relatia de calcul a .adaosului pentru prima faza de prelucrare, cu prinderea in platau cu patru bacurf,' (sau .universal) l?i sprijm pe virful papu~ii mobile, se va :introduceeroarea de verificare (vezi cap.l). Insumarea abaterii spatiale P~ a semifabricatului (vezi relatia (7.4 cu eroarea de yerif~care Cv pentru prelucrarea suprafetelor de revolu~e se face utilizind formula :
1,50 0,70 0,05 0,10
Observe~ii: 1.la celculuL adaosurilor de prelucrare pentru opera~iile care urmeazA dupa strunjirea de finisare a pieselor netratate termic, curbarea specificllse neglijeaz~, fiind micl!. 2.la calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor treta~i termicdupll strunjirea de finisare, se ve considera curbarea specific! ce opare din cauza tratamentului termic. Tabelul 7.5. Eroarea de centrara remanent~ Pcentr dupllfazele da prelucrara mecanicll a arborilor forja~i libel',pm lungimea erbcretui, mm
Jp;+e~
ev1=K'eV1
(7.10)
Felul prelucrsrii
Plnll la 500
500.1000 Diamotrul arborelui, mm
10002000
Valorile remanenteale erorii de verificare pentru diferitele faze de prelucrare efectuate asupra acelei~i suprafete,la o s:i.n3urafixare, se vor calcula cu relatia :
(7.11)
Dups coj ire Dups strunjirea de degro~aro
!
50 80 500 100
80 120 750 150
120 180 1000 200
50 80 750 150
80 . 120 1000 200
120 180 1500 300
50 80 120 80 120 180 1000 200 1500 1500 300 300
in care : cvi este valoarea remanenta a erorii de verificare pentru faza i (i=2,3 );, K -coeficient de micsorare a erorilor (tab.4.8,cap.4) iEv1 -eroarea de verificare pentru faza 1 (tab. 1.39, cap.l). la prelucrarea gaurilor de tipul discurilor ,melelor, roe~elor etc. insumarea abaterii spatiale de e:xcentricitate Pe a giiurii brute cu eroarea de verificare Cv se face cu formula: (7.12) , Pentru suprafetele plane frontale ale discurilor, melelor etc. insumarea abaterii spatd.al.ePdef cu eroarea de verificare Cv se face algebric : Pdef + Ev Valorile remanenteale abaterii spatiale Pe de e:xcentricitate a giiurli dupiidiferitele operatii de prelucrare a gaurii se calculeazii pe baza legii copierii erorilor (vezi observatda 3 la tab.6.3,cap.6),iar valorile remanenteale erorii de veri272
Dups centruirea piesei strunj ite anterior
20
30
40
30
40
60
40
60
60
Observa~ia: la calculul adaosurilor pentru opera~iile care urmeazll dupa strunjirea da finisaro, eroarea de centrare remanenta esta mica (13 pm) ~i sa neglijeazll.
Jp: +e!
~ ~
ficare cvi - CU relatia (7.11). Pentru suprafetele frontale ale discurilor melelor etc. abaterile spatiale remanentedupa diferitele operatd.L de strunjire frontalii se calculeazii cu relatiile ( 5.9 ) ( 5.11 ) din cap.5, iar dupii strunjirea de fmisare frontalii, abaterile spatiale sint neglijabile. . la prelucrarea mecarrica a suprafetelor plane ale placilor sau altor piese prismatice, abaterile spaticile remanente dupii frezare se determinii cu formula (4.10) cap.4.
I I
l~ Pko~.
vol. I
273
dimensiunea rnaxi.IIa L1m x. Dimensiunean~<1 exterioare este:

Lsnom
a semifabricatului,
pentru
suprafete (8.1)
L1noca
~1nOl1l = L1nom
~1l1lin
IAi I,
iar dimensiunile l:i.mi.ti ale semifabricatului cap.8 ~

'IDRNATE DE ~ P.ENmIJ SElaF.ABRICATE
L$ljIin = Lsnom IAi I, LSlllaK = Lsnoll1 + As'
sint: (8.2) (8.3)
8.1
rnDlCATII GENmALE
~ intoonirea traseului tehnoIcgic de prelucrare mecaniea se calculeaz~ succesi v adaosurile int:enne::li.are de prelucrare pentru toate operatiile (fazele) de prelucrare ale fiedirei suprafete; in continuare, plecirxi de la dimensiunile piesei finite i luin:::l in considerare adaosurile calculate se det:ermi.rui dimensiunile intermediare, ajun;1irxipin! la dimensiunile nominale ale semifabricatului brut turnat. Dimensiunile norninaleale semifabricatului turnat se prevsd cu abateri limi~ irxlicate in STAS-urisau GOST-urilecorespunz~toare. , ' Mcdulde aplicare a adaosului de prelucrare nominalpentru prima operap.e de prelucrare a suprafe~or exterioare, respec.tivinterioare i de aplicare a abaterilor limiti la dimensiunea nominal~ a sem.ifabricatului este irxlicat in fig. 8.1.
urrle: Ai fli As sint abaterile Iimiti inferioar~, respectiv superioar~ la dime.nsiuneanondnal.aa semifabricatului brut, Iuate cu semnul, algebric conform STAS 1592-85. In mods:i.mi.lar, pentru prelucrarea unei suprafete iI'\teri -, oare cu adaos asimetric (fig. 8.1,b), se obtin relatiile:
Lsnolll = L'nom - ~1nom
L'nom
- ~'min
- A~,
(8.4) (8.5)
(8.6)
LSlIlax=' Lsnom + As'

LSIII1n = Lsnom IAi I.
oqt.?
11 I i i i I i
I ,\
g
c:: .... .....
E<
~I~I~I~I~
V) '" .
:2
~i2e:c::E<
-.I~V)"'V)
Cl
o c::1>< 0 ></"1:'
,I C5 <-I,~'
t' Ii" '"
aJ
bJ
Fig. 8.1 Schema de aplicare a adaosul~i nominalpentru prima operatie de prelucrere a unui semifabricat turnat: a - suprafa~i exterioar! cu adaos asimetric; b suprafa~a interioara cu edao3 asimetrlo
In fig. 8.1,a se observa di adaosul de prelucrare nominal calculat perrtzu prima operap.e de prelucrare a suprareta exteracare, se aplidi in continuarea dimensitmii nominale L'nOlll pentru priIna operap.e de prelucrare, adopta~ e;Jal~ cu
v
~1J'1om I
?entru prelucrarea suPrafetei interioare, adaosul de prelucrare naninal. este aplicat prin micscrarea dimensiunii nominale L'I'Iom adoptate egal~ cu dimensiunea rn:in:i.na L'mln peAtru prima operap.e (fig. 8.1,b) ' Valorile abaterilor l:i.mi.ti ale sernifabricatelor turnate din fan~ fli ot;el sint date Cup! ST.AS 1592/1-85 fli STAS 1592/2-85 in tabelele 8.1 .. 8.4, in fUI'lCtiede dimensiunile piesei .fli de clasa de precizie la turnare. Pe desenul semifabricatului turnat este totdeauna .specificati clasa de precizie.la tumare. Criteriile informative de incadrare in clase de precizie a pieselor turnate sint date in tab. 8.5, ~. STAS. In tab. ~.6 sint date tolerantele dime.nsiunilor semifabricatelor turnate c:h.I,t:a, GOST 26645-85, iar in tab. 8.7 - valorile recornarrlate ale claselor de precizie 'la tumare, c:h.I,t:a aceldfli GOST. . P.:ntru calculul adaosului .mirumla priIna operatd.e (faza) de prelucrare a suprafetei considerate, mtirimile Rz, S, ,P care intervin in formula de calcul sint cele corespunzatoare semifabricatului brut turnat. Eroarea de instalal"!':~ $ respectiv eroarea de verificare EVI se stabi.Leste ~ irilic.l.tille din cap.L, , Adaosurile de prelucrare calculate nu inclu:::l adaosurile tehnologice de turnare, necesare pentru suplimentarea grosimii peretilor semifabricatului turnat, determinati de con:li?ile procesului tehnolcgic de turnare =i'ide cerdnta simplifidirii 0peratiei de execup.e a fonnelor de tumare. Aces1:e adaosuri
l I
274
'}7'" ::.-:
tehnologice de turnare se stabilese de tehnologii care proiecteaza tehnologia de turnare ~i se aplia1 suplimentar fat1 de adaosurile de>. prelucrare propriu-zise, de la d:imenshmilenomi, _ nal.e ale sem:i.fab:dcatului. Astfel, la piesele preWzute cu gi1uri se va tine seamade dificul tatea realizilrii la turnare a u-, nor gi1uri ell diarnetre miei. Diametrele minimadmiseale gi1uri _ lor turnate, in cazul._~ii in fonne de amestecde fonnare, au valorile din{tab( 8. ~ Gilurile prevazufu-pe desenul piesei finite cu diametre mai mici decit valorile din tab.8.8 nu vor fi executate la turnare, unnin:l sa fie obtinute prin gi1urire in plin cu turghiul, in ea-
'l;;:
~ I
VI '
I;:!
I '" ..
: I ~ "'!
1 '
ci g
~'; \'
I
I
I~
I~
ci
':
~ :
I I
~~:r~!~~;e.~~~~~i
la producp.a de masa, mal.nuoa, de 30 mm la prcducp.a de sene l!i mai mici de 40 mm la ~rc;xfucp.a ~vi<;luali1, ~ piese. turnate ~ fonne de amestec de m.s~p, sa f~e obPnute prm gi1ur~. 'Valorile minimeale gclurilor, obp.nute' la turnarea prin alte prOCErlee sint ~toarele: . la turnarea sub pres~une 1 Iran - la turnarea cu modeleuser fuzibile 3 Iran - la turnarea ~ cochili1 .. 5 Iran - la turnarea m forme-coJ~ 8 Iran. Pentru extragerea filri1dificultilti a modeluluidin forma; peretf.i mcdelului treb.rl.e sa prezinte inclinatii de fonnare pe ... ;.; .I:""-'-.t"'"-"'....... r..o~~';cul ara pe planul de separap.e . al f ormai, . de turpere~ nare, care detenninii existenta unui adaos tehnologic suplimentar fat1 de adaosul de preiucrare.
~~~~~~
!.\l,
~ g --: ,.; :;;

,?,~ ~:8 8~ ~ ~
~
,
I
:::::: ~
(I)
~
~.
)~:
5
~ 8 u;
",.
c.
0
g1 I~I I I I I I I I I I I I;~ I I I I I I I I I I I~'I~, ~'I I I~'I ~, +1 +1 ~, g, ~'I,~'I g'l~'I I~~ 'i', +1 +1 +1 +1 +1 ~ ':"
: 8.
E
:i'l ,.
. '
0 N
0-
+I
+ 1+
eo
VI
~-I--I--+--+--+-'-+-If-+8,
r-,
.. ~
~
:3' 6
:co o~..o
~ ~:
g 'i',
~, ~, g,
VI 0 +1
gig
.
~
.-"'or-'"
'i', +1
a:l.
0 +1
+1 +1 +1
~, ~, :i'l ~
0 +1 ... ... -0 +1 +1 + I
N'
8.
ON
In fig. 8.2 se dii. un exemplu de aplicare a inclinatiilor de fonnare, in care hasurat; se reprezintil sectiunea piesei fi ni.te , iar irme;Jrit - inclinatiile de formare :;;i adaosurile de prelsupr~~~ ~~~oar~~ '~ --rr-bricatului existi1 un adaos de prelucrare milrit fat1 de adaoFig. 8.2 Inclina~ii .do sul de pe fata inferioari1, daformare ~i adecsur i do pr etoritil ten:lln\:ei de. acumularea tuer ere defectelor spre p4rt.ile de sus . . de tuma al e p~es~ ID POZ~'?a re (vezi !?~observatiile'la tab. 8.10). . Inclinatiile de fonnare se aplici1 dupi1 exeimpluldat in fig. 8.3, a!?i b, valorile inclinatiilor, fiiIrl prescrise in funcP-e de iruUtirnea mode'lukui., conformtab. 8.9
A
~ 13
Cl~:
,=?,
~I
i
"'.!!
L.
~
53 -:....
:~ l;;: :
~ 0 co to')
:8
~ ~, ~, 53, 'i', 'i', ,?, 'i', ,?, 'i', 'i', ,?, 'i',.
:!J
'"
~ N
l;;:
se:ra:
0, 'i', 'i', 'i'. 'i',

~ ..
:i'l, ~,
,~~ 0 ~, 0
] M
:!J
go.' ~:
:0
'i', 'i?, 'i', 'i'. 'i', (,.+'

l;;:
0 .0
l;;:. ~
~'I ~'Ig'lg'lg'l~'I ~"j ~,g'l~~, +, +? +? g, ~'Ig'lg'l~'I 8''':.1 ~,&!, 'i', +? + 0 ~'I ~'I &!'I~'~'I I +,+,
~,,'~,
00 +1
:i'l,~,
+.
_ ...
+1
'i', 'i'. 'i'. 'i'. 'i'.

~,
0 0
g'l
0
+I
+.
+.
t'
0 0
..- 0
8,g,
+.
'il
+.
),,:il +J 'R:;'~ ...

L.
'Q; .,
0 0 ~
0 0 N
8
~. Cl
g
"":
.
8
~.
g
.....
VI
8 ~
cc --:
0 ~
8
""
0 N
';:~B
<010 ~
.. 0.
V)~ C
L. ...."
VI
NON Cl "!
NON 11
In .;..
Cl
~
~
IQ C
CL
j I ~~i I:
~
Cl
...,
..0
'.
..-.....
~ ~
C
Q.
.-
coo e, N
Cl
c e,
Cl
<.
I =..
=.~.
i:
276
--
I t
li r,
---_.
Tabelul 8.1. (continuarel
1 501 .1200
2 +1,20 -0,90 +1,40 -1,00 +1,50 -1,10
3 +1,30 -1,00
4 +1,50 -1/10
5 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +2,40 -',60 +1,80 -1,20 +1,90 -1,20
I
I
6 +2,10 -1,40
7 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40
8 +3,00 -2,00 +4,20 -2,80 +4,20 -2,80
9 +3,60 -2,40 +4,SO -3,20 +4,80 -3,20
10
11
12
13
14
IV
1201. 2600 2601 3800

Pine la 200
+, ,"/:,0 +1,80 -1,10 -1,20 +1,80 -1,20 +1,20 -0,90 +1,30 -1,00 +1,50 -1,10 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +2,40 -1,60 +2,10 -1,40 +1,40 -1,00 +1,50 -1,10 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40
+2,40 -1,60 +3,00 -2,00
+5,40 -3,60 +5,40 -3,60 +7,20 -4,SO +9,60 -6,40 +12,0 - 8,0
+1,10 -0,80 +1,20 -0,90 +1,30 -1,00 +1,50 -1,10 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40
201 500 501 1200

V
+2,10 \ +2,40 -1 , 40 -1 , 60
+2,00 -1,30
+2,40 -1,50 +3,00 -1,80 +3,60 -2,40 +4,20 -2,60 +4,SO -3,20 +3,00 -2,20 +4,20 -2,60 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60 +4,20 -2,40 +4,SO -3,20 +5,40 -3,60 +6,00 -4,00 +6,00 -3,80 +7,20 -4,80 +7,20 -4,80 +8,40 -5,50 +10,8 -7,20 +12,0 - 8,0 +12,0 - 8,0 +15,0 -10,0 +21, -14,
1201 ..2600 2601 ..5400 5401 .6300
+2,40 -1,60
+2,40 . +3,00 -1,60 -2,00 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40
I -2,40
1 !
+4,20 -2,60
j I
I -2,00
+3,60
+3,00
+8,40. +9,60 -5,50 -6,40
Observ8>ii.
1. Abaterile limit~ date la clasele IV s i V de p~.cizie se referll la dimens.iunile exterioare. In cazul.dimensiunilor intecioare, nbaterile in plus devin abateri in mirlUs, i er abaterile tn n inus devin abateri in plus. 2. In cazut pieselor turnate in forme executate pr;:' sabt cnar-e, velollrell ebaterilor limite se ve s t eb i I i prin in~etegere intre producator ~i beneficiar, f8r~ a depa~i cu ~OOX veloaree abaterilor limit corespunzatoare clesei de precizie V. 3. In cazul unor abeteri care nu se incadreaza in valorile din tabel, piesele turnete vcr fi IInalizate ~i edmise prin in>elegere intre producat?r ~i beneficiar, dsce' ebaterile nu afecteazil func>ionelitete" pieselor.
Tr:belul
8.2 HltrUri
li.'~
la dlaenshlllUe pieselor tumeU
dlh e>;.el (STAS 159212-85) DfMnalunu IlOCIlnala 1'n Intervalul,
IIl!I
Cl a de preclzle
Gabarftul IIllxilll . al ple"1 tu,rnate
Pin. l 30
30
bO
bO _
100
100 200
200 300
300 500
Abeterl
500 SOO 800 1200

l imita,
11III
1200 /1800 2600 13150 15400. 1800 2600 3150 5400 630
1 Pine' la 31 60 30
2 ;!O,2O ;!O,25 +0,30 !O,l5 !O,4O

.
10
11
12
13
14
!O,30 !O,35 !O,4O !O,45 !O,SO !O,bO !O,70 !O~6O !O,70 !O.80 ;!1,OO +1,20 -0,80 +1,50 -1,00 !O,40 !O,45 !O,SO !O,6O +0 , 70 +080 , !O,70 !O,ao ;!1,OO ;!1,20 !O,50 !O,6O !O,70 !O,eo !O,9O !O,SO ;!1,oo :1,20 :1,50 ;!',20 ;!',50 ;!2,OO ;!1,50 :2,00 :2,50 ;!2,50 ;!3,OO ;!3,oo :3,50 ;!4,OO ;!O,90 !1,00 ;!1,OO ;!1,20 ;!1,50 ;!2,00 !"O,70 !O,SO
61 100 101 200 201 500

v
Pina II
la 200
!O,4O ;!O,50 ;!O,bO !O,5O !O,bO !O,70 !O,80
201 500 501 1200 pfne to 200 201 .500
III
1--.
501 1200 1201 1S00

pine IV la 200
+1,50 -1,00 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +2,40

-1,bO
201 SOO
Tebelul 8.2 (continuereJ
3 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +2,40 -1,60 +2,10 -1,40 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40 +4,20 -2,80 +4,80 -3,20
~
+2,10 -1,40 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40 +4,20 -2,30 +4,80 '-3,20 +5,40 -3,60
6 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40
7 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40 +4,80 -3,20
8 +3,60 -2,40 +4,80 -3,20 +5,50 -4,50
9 +4,80 -3,20 +5,50 -4,50 +7,00 -5,00
10
11
12
13
14
501 .1200 IV 1201 2000 2601. 3800 pin; la 200 201 ..500 501 .1200 V '1201.2600 2601 .5400 5401 .6300
I
+7,00 -5,00 +8,00 -6,00 +8,00 -6,00 +10,8 -7,20 +12,6 -8,40
--
.
+3,60 -2,40 +4,20 -2,80 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60 +6,00 -4,00 +4,20 -2,80 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60 +6,00 -4,00 +8,00 -5,60 +5,40 -3,60 +6,00 -4,00 +8,00 -5,60 +9,60 -6,40 +6,00 -4,00 +8,00 -5,60 +9,60 -6,40 +12,0 -8,00 +9,60 -b,6O +12,0 -8,00 +14,4 -9,60 +12,0 -8,00 +14,4 -9,60 +16,5 -11,5 +16,5 -11,5 +19,0 -13,0 +19,0 -13,0 +23,0 -14,0 +30, -20,
Obser ve t i i , 1. Le elase le de precizie IV s i V ebater it e. limita maxime pentru cotele funct icnale indicate in mod expres pe desen vor fi cu 20% mal mici fa~a de yalorile preve2ute la class ~i dimensiunils respective. 2. Abaterile limit~ la ~lasele de precizie IV ~i V se refer~ la dimensiunile exteri;are. In cazul'dimensiunilor re, abaterile in ,plus deyin abeteri in minus, iar abeterile in minus deyin ebeteri in plus. interioa-
...
I
< <
0Cl
." ~ ~
I\)
N 0 1ft
IV
-e
.., ;; "
n
-. .. '" cg.
0 N t;) I>
,..,
VI
gf .... .,
D<"
1ft
", -~ s ~ s
V1 N 0
."
5' ID<
~ 8
0
j
0-
V,
&-
s
0
N 0
~
0
V,
0 0
0 8 ~
~ ~
IV N
s
0
~ ~ :;' ;;~ V, 0 ~ 0 8 0 0 0
N
s s
N V,
0 0
I>
.. ~
:J
." -,
IV
0 0
~ .~ ~ V, IV 0 8 0
le!. "0-
VI
I>
:;' s ... V,
I\)
." ~ ~ ~
:
N 0
0
N 0
0 0
~ s ~
le!.
N
;'
.. .. .,
,.
I> ,.. :J
0 ~.,
-c " ~ ..
,..
... ~ ~:
VI
'If
_.
.....
.IQ 00"
VlO
.-
x
_.D>
is...
1+
N
IV
1:-
'0
'"
1+
CD ....
1+
I ~ 1'+~ v, ~ ~
N
I~
11", ~
"'I
1:'0
le!.
le!.
0,
1:'0
-.....
I~
1:'0
le!.
le!.
le!. "0-
le!.
le!.
le!. "0-
le!.
le!.
le!.
N
1:-
0,
1:'0
-.....
0,
le!. 1:'0
-.....
'e!.
V,
le!.
V,
le!. le!. "0le!. le!.
V,
le!.
~e!.
le!.
le!.
..
c 00-
"
t;) -s
.....
0
3'
e
~
le!.
~ ..
10
i,
le!.
.. ;.

0' ..,
:J
'i .,
I~
IV
le!.
1:-
le!.
le!.
0,
I~ '0
i.n
I~
Iv
1:-
0,
1:'0
-.....
le!.
a,
-.....
le!.
's . -.....
"0le!.
10
i.n
le!. "0-
i.n
le!. "0le!.
~
10
...
le!.
~ ?;
-s
B
,..
i, i,
le!.
'i .,
co
1+
... ...
1+
I~
I~
'0
'0
V,
l~
Iv
1:VI
-.....
I~
V,
I~
Iv
1:-
0,
I~
'0
1:Iv
I~ "01:-
1:'0
0,
1:'0
-.....
le!.
0,
1+ .~
'0
-.....
10
i.n
le!. le!; "0-
~ ~
le!;
1+
1+
N V1
1+
V,
1+
'0
-.....
1+
1:-
1+
"0
Iv
IV
-.....
I~
I~
le!.
V,
1:-
Iv
Iv
I~
1ft
0,
1:'0
0,
I~
'0
-.....
-.....
V,
10
..
1+
"0
11 +
IN
'0
'"
..
1ft
1:-
IV,
'0
-.....
,:V,
1:-
.. _. ~ ~ .. ~
a a
?
N ?
N
... -.
... -.
.., <
-t
..
c ., _.
1+
Iv
1+
1+
N "0
-.....
I,!. I~
VI IV
-.....
I~
1:-
le!.
le!.
~
V,
VI
0'
Iv
I~
Iv
1:-
0,
1:'0
-.....
-.....
1+
...
1ft 1ft 0
1+
1+
1+
'0
... i ...
i 1+
i'~ !'o' V,
1+
IV
~
1+
N
"
-t
:J
Cl
'0
-.....
V,
1+
1+
Iv
1+
1+
I~
'0
-.....
N
I~
1+
N 0
I~
V,
1+
-.....
N 0
I~
i.n
I~
N
1:-
I~
0 -t
1ft
N
I~
1+
'0
1+
1+
N
tVl
'"
V,
...
0
'0
V,
1+
Iv
1+
1+
1+
'0
-.....
V,
-.....
I~
I,!.
V,
-.....
,"
..
V,
Iv
~O>
NO 0
a ;;
Tabelul 8.4 Abnteri li.it~ la grosiaea din o~el (STAS 159212-85) Gros ClastI de pr ec l zl Gllbaritul mllKlm III pIu" i
turnate,
pero~ilor
~i norvurilor
pentru
piesa
turnate
Taoolul 8.5 Jndica~ii privind incadrorca in close de font~ ~i din o~ol (STAS 1592-85)
prccizio
pioselor
turnate din
1111
per-e]; !lor ~ I norvur Itor nepr e tucr ate , mm
gub IJ b 10 1(). 2020 . :10 :10 Abntor i l inll

t
so
!H).
uolooo
1W
C\MU ""
procizie
Cl' i[,,,. ii
\ ,,( I'IIIol iI/O dot 11100d"91'",
mm Pinli la 30
6, nun Pioso mici de comploxitato mic~ ~i modio,turn8to prin procedoo de precizio (cu model" user f uz lb i Ie , formo cer em ice , cu lIodolo permanent e eta.).
:0,2 !O,3 !O,3 !O,4 :0,4 !O,5 !O,5 !O,I> !O,b !O,7 !O,8 !;",O !D,7 !D,7 :',2 :1,S :1,7 :2,0 :::2,5 :3,0
:0,3 !O.3 !O,4 !O,4 !O,5 !O,5 !O,I> !O,7 !O,7 !O,8 :1,0 :',2 :',0 !D,8 :0,4 !O,4 !O,5 !O,5 !O,I> !O,7 !O,8 !O,8 !;,1,O :1,2 :1,S :1,2 :1,0 !O,5 !O,5 !O,I> !O,7 !C,8 !D,9 !C,9 :1,2 :1,5 :1,7 :1,S :1,2 :2,0 :!:2,2 !;,2,5 :3,5 :4,0 :4,5 :!:S,O :1>,0 !;,7,0 !O,I> !;,O,I> !<l,S
. +0 9 11 I
31 .60
I
61 ..100 101 .200 201 .500

Pinli la 200
Piese mic! de complexitate de precizie
mare ~i piese mijlacii
turnate prin
procedeo
!;,O,7 III !;,1,0 :1,3 :1,5 IV :',7 :2,0 :2,2 :2,0 :1,7 :2,5 :2,8 :3,0 :2,0 :2,2 :!:2,5 :2,2 :2,0 :2,8 :3,0 :3,5 :S,O :6,0
Pies mic! ~i m ijlocii de ser ie mare ;d de masli, ob.inute prin formere mecanicli, turnare in cochilii S8U in forme cojl
J
11
201 ...500 501. .1200

Pinli la 200
!;,1,O :1,0 :1,5. !;",7 :!:2,O :1,7 ;!:1,5 :2,2 :2,S :2,8
Piese de serie, mici ~i mijlocii. ob.inute prin formare mecenic~ de formere ~i piese turnato in cochile.
pe ma~ini
201 .500
III
501 .1200 1201 ..1800

Pinli la 200
.V
,
Piese de serie mic~, piese cu gabarit forme executetemanual sau meconic.
~i complexitate
mare, turnate
in
.
In fig. 8.3 a se observa ea inclina-p.a mareste grosimea perete1ui pentru suprafetele plesei care urmeazaa fi prelucrate prin ~chiere;: in plus fat:! de adaosul de prelucrare propriu'-ziS. !nclinatiile de fonnare pentru suprafetele care vor fi prelucrate prin aschi.ere se aplici de la d.i.roensiunile nominale ale semifabricatului. .Dare piesa finita este de la incepUt proiectata cu inclimri constructive, desigur ea nu se mai aplica inclinapi de formare.
I
201 .SOO
IV
501 ..'200 1201 2600 2601 .3800

Pinli la 200
:!:1,5 :',7 :1,7 :2,0 :2,S :3,0 :3,5 :4,0 :2,0 :2,2 :3,0 :3,S :4,0' :4,5 :!:S,O
.~
;!:4,O' :4,5 :4,5 :!:S,O :1>,0 :7,0 :8,0 :5;0
201 .S00 501 .1200

V
:!:b,O :7,0 :7,0 :8,0 :7,0 :9,0 :9,0 :10
1201 ..2bOO 2601 .5400 5401 .1>300
282
283 .
Tabelul 8.6 Toleran~ele dimensiunilor semifabricatelor turnate (GOST 26645-85)
Int&rval&le dimensiunilor nominele, mm 1. P1n~ la 4 Peste 4 pin~ le 6 Peste 6 pinS' la 10 Peste .10 pins la 16 Peste 16 pinS' la 25 Peste 25 plna'.la 40 Pest& 40 pin&" la 63 Peste 63 pina' la 100 Peste lOO ptn~ la '60 Peste '60 prna' la 250
Class
1
de
precizia s dimonsiunilor semifllbricetelor, c:iJp~ GOST 6 9. 7T 7 8 9T 9 10 11T 11 12 13T

13
2 3.
3T
3 5.
4
6.
5T 7.
5 8.
14
15
16
2.
4.
10. 11. 12. 13. 14. 15.
16. 17. 18.
19. 20.1J 21. 22.123
0,06 0,08 0,'0 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,04 O,SO 1,0 1,2 ',6 2,0 0,07 0,09 0,11 0,14 0,18 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 0,08 0,10 0,'2 0,'6 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,04 O,SO
1,1 1,4 ',8 2,2 2,8
7 8 9 .10 11 '2 14
N (Xl ,,;.
',a
',2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 4,4 5,6
0,09 0,11 0,14 0,18 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 1,1 1,,4 1,8 2,2 2,8 3,6 0;,0 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO 1,0 1,2 1,6 2,0 2,4 0,11 0,14 0,'8 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 O,4p 0,50 0,64 0,80 0,'4 0,18 0,22 0,28 0;36 0,44 0,56 0,70 0,9
3,2 4,0 5,0 6,4 3,6 4,4 5,6 7 8 9 '0 11
10 12 11 14 12 16 14 18 '6 20 18 22
','
',4 ,,8 2,2 2,8
',a
1,2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 7 8 9
1,1 1,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6
0,'6 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO ',0 1,2 ',6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4'
0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9
',1
1,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6
---------->---------------
,..... -... .--~. -'--'--'-
-'_.-"'--
----_
...
-----
..
_---
i.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
21. 22. 23
Peste 250 pfriala 400
,
0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO 1,0 ',2 ',6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 8 10 12 '6 20 24
Peste 400 pfns la 630 Peste 630 pina la 1000

N
(Xl
0,56 0,70 0,9
1,' 1,4 1,8 2,2 2,8 '3,6 4,4 5,6 4,0 5,0 6,4 7 8 9 10 12
7 8 9 '0 11 12 16
11 '2 14 16 '8 20 24
'4 '6 18 20 22 24 32
'8 20 22 24 28 32 40
22 24 28
26 32 36
0,80 ',0 ',2 ',6 2,0 2,4 3,2
'A
lJ\
,P"~te 1000 pfns la '600 .Peste 1600 pin~ la 2500 Peste 2500 prn~ la 4000 Peste 4000 pin~ le 6300 Peste 6300 pins la 10000
',4 ',8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6
"
12 '4 16 20
2,0 2,4 3,2 4,0
5,0 6,4 7
8
32 40 36 44 40 50 50 64
3,2 3,6 1,4 5,6

.' ,-
5,0 6,4
la
10
Observa~ii: Este edmis~ repertizarea .imetrica ;i nesimetrica a abaterilor limit~ ele dimensiunilor. Repartizarea nesimetrica unilateral8","fn material", este preferata pentru dimensiunile elementelor semifabricatului situate intr-o singura perte a formei de turnare ~i ale elementelor care nu sint prelucrate ulterior prin a~chiere; repartizoreo simetrici este preferate pentru dimensiunile tuturor celorlalte elemente ale semifabricatului, 8tit neprelucrate cit ~i prelucrste prin asch ier-e ,
Tabelul 8.7 Cla$& do precizie 8 di~nsiunilor semifabricatelor turnat. procedee do turner. (COST 2~5-8S) Tipul metalului sau
pentru difurit.
~.
Prooodeut
aliajului fonU lIIalublll, fontllelieU, o~"l
.do
turnore
Dlmunslunoa maxlmA do gabari t a .sea if ebr ieotului,

IIIIU
AlIDJo noferoa- Alleje tIOferoase cu t~Joper atu,a eu te~ratu' re de topir. sub re de topire pe ste 700C ; 700C fonte e8nu~;;
Clase de precizie a dimensiunilor Turnarea sub presiune

Tur nare r" forme ceramlco ~i cu modelou~or fuzibile
pYnl! la 100 peste 100 pini le 100
3T-5 3-6 3-6 4-7 4-9 5T-10 5-11T
3-b
-4-n 5T-7 5T-7 5-8. 5-11 6-11 7T-12
4-7T 4-7T 5T-7 5T-10 5-11T

6-11
Este necesar, prin urmare, ca dup<1 calculul analitic al adaosurilor ~i d:imensiunilor semifabricatului, sa se efectueze toodific.n-ile canstructi ve corespunz~toare ale configuratiei piesei sau sti se corecteze adaosurile calculate, tinind seamade necesitatea aplidrrii adaosurilor tehnologice de tmnare. Calitatea suprafetelor la semifabricatele brut turnate este caracteriz~"' ~ __ pal;~~g:ii~ ~i S, irrlicati in tan. 8.10 ~i 8.11.
peste 100 pinA la 100 poste 100 la 630 poste 630
Turnares in eochil4 la prosiune joasA in forme metal ice, turnere In fo.rmede nisip intllrite Turnare in forme de nisip intllrite,turn~re centrifugal!, turner in forme crude ~i uscate de nisip-argilll
pini! la 630 poste 630 pinil la 4000 pesta 4000
6-11 7-12 8-13T
7T-12 8-13T 9T-13
7-13T 9T-13 9-14
b) .
Fig. 8.3 Schema aplicArii inclina~iilor de formere: a - pe suprafa~e care vor f. prelucrate; b - pe suprafe~e care rAmin~neprelucrate
Observa~ie. Valorile mai mici ala claselor de precizie se refori le semifabricate simple ~i la condi~iila produc~iei de masi, automatlzata ; valorile mai marl la piese complicate ~i la exocu~ia in serie mic! ~i indivldualll; valorile medii se referA la semifabricate de complexitate media ~i la condi~iila produc~ioi de serie mecanizate. Tabelul 8.8 DiamotreLe minima ale 9iurilor brut turnate
.-
Tabelul 8.9 Inclinar-iido forl1l8re ale IIIOdelelor ;;i cutiilor do miezuri, la turnarea f~ din amestec do nisi~ In3l~ime8 h sau h' a modelului,
IIlI1I
in
Garnituri de model din lamn

,
..
Garnituri de model metalice ,
P
3 130' 1 045' 030' 020'
P'
3 230' ,30' 1 045' 030'
P
130' 1 045' 030' 020' ,
P' ~
2 1 045' 030'
pinli la 20 Piet>e turnate Grosirneaperetelui,

RIm
din
fontii Grosimea
Pies'; turnata peretelui,

IIlID
din o~el
20 50 50.,.100 100300 300 800 800 2000
Diametrul gaurii turnate, mm 6.. 10 10.15

12 . 18
i DiaJDetrul g4ul"i turnate, IIlIlI 25 30 35._.40
6 10 20 .30 40 50
pinl! la 40
40 . 60
pests
be
Observa~ie. Datele din tabel se referli la g3uri cu lungimea l < 5d.
Garniturile de model metelice sint utilizata la produc~;a de saria mare Observa~ii. 1. ~i do mllsA, iar 9arniturilG de model din lomn se folosesc pentru prodJc~ia individual! ~i de serie micli. 2. Pantru no~vurile de rigidizara a piesei turnata se iau inclinliride pinli la 5 8
286
?"J7
I
Tabolul a.10 Gal j""toa suprafe~elor (l/z'.S), ne do amestec do forMare in
JIlI,
pentru
se<!lifabricate turnate
in for-
T8belul
8.11 Calitatea suprafetei ale de turnere
;li precizia
dimensiUnilor
obt.inute prin IlIItodo spee i-
Haterialul
!I
Gabaritul Hotoda
de formare
maxim al semifabricatului
turnat,mm
Hetoda
de
turnare
Tr.,apta de precizie
S Rz,
/Itn
in
pm,
pentru Otal
piesa din: Metllle s i sli8j~ nefar.
Font/!
Pin.!!la 500
Peste Peste Poste Peste 500 plnll 1250 pin! 3150 pin! b300 la 1250 la 3150 la b300 III 10000
In
coch i ls ;;i centrifugil
12 ..1b
11 .. 14
200
300
"'-
200
'- '<,
"
100
Formare mecanicll cu modele metal ice Fonti! Formare mecanicll cu modele din lemn Formare manual! din lemn cu modele
..-.- .....,.~--~
In bOO 800
forme
coji
400
1500
Sub presiune 11 .. 14
~~
50
-, .-'-~2bO
'"
1bO
100
170
100
100
500
700
900
200
Cu modele u~or _ fuzibila
11 .. 14
50
so
bOO
800
1000
Formare mecanici! cu modele metal ice O~el Formare mecanicll cu modele din lemn Formare manuali! cu modele din lemn
300
500
700
1300
170
8.2 ABATER! SPATIALE LA SEl1IFABRICATE 'ItlRNATE

In cazul semifabricatelor turnate de tip carcasa, la prelucrarea g~urilor brute cu orlentarea dupi1 suprafet.e plane brute (fig. 8.4,a) al::atereaspatiaJ,a care se conaidera in calculul adacsului, pentru prima operatde de prelucrarea gaurii brute este: (8.7) p =p =.1& 2+0 2
ax
400
bOO
aoo
900
500
700
Formare mecanicll cu modele metal ice Hetale ~i aliaje nefero8se Formare mecanicll cu modele din lemn Formare manuali! cu modele din lemn
200
400
800
300 400
500 bOO
1100
I
.1
I
Obser vat i i , 1. Oeoarece defectele de tipul incluziunilor de nisip, zgurll s i gaze .au t end irrt a de ridicare spre pllrl'ile de sus ale piesei, la semifabricatele turnete in forme de amestec de forma re pentru. suprafetele plane care in forma de turnere 'se aftll in partea de sus, la sums (Rz+S) din tabel se adaugll: 0,5 , 3 mm pentru semifabricate turnete din fonti! ~i 0,5 .. 4 mm pentru semifabricate turnate din otel. Valorile mai mici se iau pentru dimensiuni nominale mic; ~i precizie de turnare mare, iar valorile mai mari pentru dimensiuni no~ir.ale mai mari ~i precizie do turnere mai scazuti!.
2. Pentru semifabricatete
turnate din aliaje neferoase, sum a (Rz+S) se va mari numai in urmlltollrele calOri, cu vlllorile: - pentru aliaje neferoese grele,' turnate in class III de precizie, cu 0,2 2.mm; - pentru aliaje neferoase u~care turnate in clasa 11 de precizie, cu 0,2 0,5 mm; - pentru aliaje neferoase u~care turnate in clasa I11 de precizie, cu 0,5 -.. 1,5 mlll.
urrle: Pax este deplasarea g~urii fata d~ pozitia nominala, datoritA deplasarii miezului in formade tumare in plan orizontal ~i in plan vertical, in procesul de forrnarei Oh' ~III - abaterea limita la dimensiuneanordnala care detet'1llirapozitia axed gaurii brute in plan vertical (d:i.mensiunea h), respeCtiv la d:i.inensiunea nominal.a de pozitie a g~urii brute in plan orizontal (dimensdunea m). Abaterile limitA la dimensduni.Lede,pozitie ale axei gaurii brute se iau din tab. 8.1 ~i 8.2 dupa STAS, respectiv din tab. 8.6 dupa GOST, in fun.ctie de dimensiuneanominalade pozitie a axei. la prelucrarea uned. suprafete plane brute cu orientare ~ .0 qaura bruta (fig. 8.4 ,b), abaterea spat.ial~ totala care consddera incalculul adaosului pentru prima operatie de prelucrare a suprafet.ei plane Se determina cu relatia:
se
P=Vp2,def
+p2'
depl
'\
(.?8)
in care: Pdef este abaterea de la planitate a suprafet.ei plane de prelucrat a semifabricatului(defonnarea); Pqef = Ac .L, jJIn,Ac fi:i.n:ivaloarea specifica a abaterii in J1.TIl/nnn, aar; L - dimensiu289
----------------------------~I
l ,
f~ I'
288
19 Pit
os , \"nr,
6
I
...
-_._------------
_______________________________________________________________________________________________________
L~,
~.~
jZlIIZtZi
i~ l ~ l~~ s
'.c.
--.-.....-aJ
b)
I
Al::aterile de la parale1ismul suprafetelor plane brute ale semifabricate10r turnate in forme de nisip sint 1/2 din tole-' rarrta la d:i.mensiune. In cazul piese10r de tipul corpurilor de revolutie turnate cu gaura, daca pentru prelucrarea suprafet:.elor exterioare de revolutie bazarea se face du~ suprafata gaurii brute, atunci abaterea spatiala care intervine in calculul adaosului pentru suprafet.ele exterioare de revolup.e este deplasarea razei gaurii Pax' prcdusa din cauza deplasard.i.miezului din pozitia corecta) deci in acest caz Pn == P ~Jarirnea depl~ii axei, ga~ii Pax la semifabricatul brut este:
I
Fig. 8;4 Schema pentru prelucrarca piesclor de tip cDrcssJ: a - prclucrGrea orientarea (bazarea) dupA suprafcte plano; b - prelucrnrec supra(c,ei plane rea (bazarea) dupA suprafata gdurii .
gaurii cu cu orients-
Pax
Oh '
(8.11)
,..
nea I!lalti.m!1 a suprafetei pentiru care se caf.cul.eeza c3c..osulf in mm; Pdepl ":'" deplasarea miezului care oorrcureazaqaura b:ruta. .. Deplasarea Pde l a miezului in formade turnare se va Lua egala cu toleranta ia d.i.mensiunea ncaunal.a de la axa gaurii pb..a la suprafata de prelucrat (toleran'~ cctei h in cezul, din fig. 8.4,b ), deci:
PdGpL = Th = As - Ai
unde Oh este abaterea limit.1 la grosimea peretelui semifabricatului turnat (vezi tab. 8.3 ~i 8.4 dupa S'l7\S). . la. pre1ucrarea gaurii brute CU bazarea pe 0 suprafata de revolutie exterioara (fig. a. 6), abaterile Sfiatiale care se
. (8.9)
>
abaterile As ~i Ai fiind abaterile limita. ale di.me.l'1siunii h la tumare care se iau din tab. 8.1, 8.2 clupa. S'1'AS, respsct.i,v tab. 8.6 dupa GOST. Este de mentionat ea orientarea. dup2i 0 gaura \ bruta este admisa numaipentru prima operat.ie de prelucrare , la instalarea pieselor de tip carcasa pa 0 Si.lpraferl;.a pl2.mi, o~ ~i paralela cu suprafa1;ade prelucrat (fig. 8.5) , marimea totala a abaterilor spatiale psrrtzu ~'Praata plarlli de. prelucrat se expr:ima prin al::a.terea de la pl.ani.tat.e (dc::fot1l1a.rea) :
Pdef = Ac' L
(8.10)
1
1
~
Fig. 8.5 Prelucrerea suprafe~oi plana cu a;ozarea pe 0 suprefa~A planA opusA suprafo>oi.d& prelucrat
Valbrile abaterLL spaci.fd.ce de la planitate Act' pentzu semifabricai:.eturnate in forme din amestec de Cormare (de rri.s.ip) sint:- pentru carcase flc = 0,3 .. 1(5 f../ffi/rmn; - pentru plliCi D.c = 2 3 J/'.n/I!ll1. Pentru ~~rafetele plffi1ealsplacilor se va ccnsxdera : Pc!ef = AccL, unde L este dimensiuneamaxima a placii r L"1 mrn ,
considera la calculul adaosului pentru prima operatie de prelucrare a gaurii sint: deplasarea axei Pd = Pax' insumat.1dupa regula ~M.!cinii patrate cu incl:inarea axei ~urii A/l (vezi observatda 2 la tab. 6.3, cap.6). la pre1ucrarea suprafetelor frontale ale piese10r turnate de tipul corpurilor de revolui;.ie, abaterea spatial-a a suprafetei brute de prelucrat se prez:inta sub forma defoi:"r!1al:'ii: P daf = Ac 00. Abaterea ~tiala specifica Ac se va Iuadn acest caz !J.c = 0,7 3 J.IID/mm. . Valorile remanente ale aba.terilor spatiale dupa diferite1e operatii de prelucrare se deterw.ina pe baza legii copierii erorilor la 0 scara de nucsorare, cu relatia (4.10), cap.4. Deplasarea remanenta a axei gaurii cr.zpa opera1;.iilesucce.sive de pre. lucrare a gaurii se va deter mina conformpreciz.kilor cuprinse in observatiile de la tab. 6~ 3, punctul 3. . Valorile rernanente ale erorii de verificare Ev pentru diferitele operatii de prelucrare se pot determina cu relatia. (7.11), cap. 7.
._-_._--.
__
._- ."._-
.;,,-~-:...
8 3 PR.EIlX::RAREA HEX::ANlCA A SEMIFABRICATEI.1)l<
'IURNATE
Tabelul 8.12 Paramotrii Obti~i Prelucraree
la prelucrerca mceanic~ Treapta de precizie
somifabricatclor turnato
Rz,
JIl!I
S, JJ!Il
C)
Parametrii de precizie a dimensiunilor ~i de calitate a suprafetelor care intervin in calculul adaosului de prelucrare pentru diferitele operatii de prelucrare mecarrica a suprafetelor exterioare de revolutie ~i a suprafetelor )lane ale semifabricatelor turnate sint dat.i, in tab. 8.12. Pentru prelucrarea g~urilor se va consulta tab. 6.1 din cap. 6.
I
J
Jntr'o singurA faz6 Degro:;are Degro~8re Semifinisare Coj ire Degro;lere Sem ifin i ser-e Finisare Netezire Intr'o singur! fezA Degro:;are Finisare Netezire
J. STRUNJIRE, FREZARE , RABOTARE Turnare In forme de amestec de formere a. formsre mocenic! cu modela metelice 11..12 12 b. formere mecenicA cu modela din lemn
14
32
50
30
50 100
300
100
50
12 c. formere manuel4 cu modelo din lemn

1b 17
14.15
11. 12
320 250 100

.
240 100 25
5
d. pontru toste IQutodelodo for~sro

10 11 7.. :9
25
5
Turnero in coch il4 ~ i turnere centrifugal4 11

12
25
50
25
50
Fig. 8.6 Abateri spa.iale la corpuri de revolu~ie turnate
10 Turnaro in forme
20
5 __ .
20
5
8 .4.
EXEMPIll DE CAI.CUL
Intr'o singur4 faz~ Degro~are Finisare Netezire Intr'o singur4 faz~ Netezire Intro singur4 faz!, , Oogro;;are Finisare Netezire
.
. )q_1 1. 1 11.;,
0: .7 <1 10 7 . 9
7 . 9 coj I,
25 20
10 5 116
25 20 10
5
Turnaro cu modele u~or fuzibile 20

5
I)
Perrtzu lxrtucul, din fa~ de la un tractor (fig. 8.7) este necesar s~ se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dimensiunile intermediare. Semifabricatul este turnat din fon~ cenusf.e in clasa de precizie IV, STAS 1592-85,in forna din amestec de formare (nisip). , Se cons'idara 0 prcduct.i,e de masa , de aceea prelucrarea piesei se executa pe mas.ini, de mareproductivitate: stirunq semiautomatcu 8 axe prdncipal.e , agreg-atde g~urit vertical cu 7 posturi ~i cu capete de g~urit multiaxe, mas ina de alezat fW cu diaman.tordzontafa, bi.l.aterala, cu 4 axe principale. Procesul telmologic de prelucrare mecanicaeste prezentat in tab. 8.13. operat.i.i.Le de pre1ucrare 1, 2 ~i 3, mentionate in tab.B.13 sint prezentate in fig. 8.8... 8.12. In fig. a.B,a se prezin~ schema de principiu a functioffirii stirunqul.ui, semi automatcu 8 axe principale, cu prelucrare succes iva, cu irrle.'Care dubl~, posturile 1 ~i 2 fiirrl posturi de iilcarcare (fixare, respectiv desprindere a semifabricatelor ,din mardr.ina pneumatd.ca) ,
2,5
5
JI.RECTlFICMEA SEMIFABRICATELOR PRJN DIFERITE METODE

7 8 9 b 8 5 . 6
TURHATE 10
5
10 20 i5
0,8
~. m._
Observatii. 1.Pentru prese din font! cenu~ie, font4 maleabil!sau metalo ~i aliaje ne' feroase, m!rimea S se vs exclude din rele~is de colcul a adaosului de prelucrare, dup! prima operatie (fez5)-da prelucrere a fiec3rel suptefe' te. De asemenes, dup6 tratamentul tormic (c4lire) ~l piesolor din o~el, miil'imea S se exclude din calculul adaosului. 2.Pentru prelucrarea suprsfetelor plene, treptele de precizie din tebel corespund cazului cind so respoct! dimensiunee fat! de 0 bezA do m~surere. prelucrat5. Dac~ preLuctarea suprafotelor plene sa face cu respectarea u' nei dimensiuni fet5 de 0 bez! de m!surarobrutA, tolorente dimensiunil so dotermin4 cu reletie: T
!;
'f'~
T s + Tpr 2
(8.12)
iI r'
in caro: Ts este toleranta la dimensiune pentru semifebricatul brut tur' net; T . tolerante la dimensiune dup5 prelucrerea suprefotei plene ca' re con~ituio baze de ml!surare;T Se ia conform treptei de procizie in' dicate in tabel. pr . 3.Pentru calculul sdaosurilor de prelucraro ale g8urilor din piesele tur' nate so vor utilize indicatiile din cap. b.
( ti:
l'
292
,.
293
. ....-._ ... -_ ..... -.- ._---_._----..
r,>
i'
.--j
Tabolul
8.13 (continuaro)
,~_
"--;=r=<-
.~'w--';:--"='~~~-~--~";--T~w~-.~
.-.""""".~~.=._.~_____
a flan,ci
........u.:.r~l---~--
5 9rrl!.'.'~
_
I
Postul 5 Strunjire frontal! 28,5:0,25 ~i Q154 Stl'unjiro& dsgajllrii ment iner ee d icensiun Strunjirea to~irii Strunj Ir"8 frontaUI
cu rcspoctarea dimensiunilor . <!>90,S+g" cu lo~irnca de>3 mrn, cu i i 23~0,25 3x30o cu men], i ncr oa dimensluni i 5b!O,~2
1u.o5 [1125//
:A.r-4-.,-l----_X
\"-"\-~-1-8< O(J35
c~.~.
j...-. " .: \~
/>:b7!-/,:- :. .
1!y
-1
i
, 6.,yr .... (>~) "\
i'--
Postul 7 Ulrgirea d::l f in issr e a gliurii 4>69.S+g22 Strunj ir-c a suprafe~oi q,150_~.lG Postul 2 Fixarec selllit'abriclltului, drina pnc:ulllatic6 rcspectiv dc:sprind~rea din man-
. '0::--..3
1 / ..
. ,J..:\
~'f
8 H6 \1'1 --'
I
Lllrgirea 29+gs
Postul 4 gllurii 4>70.3'g35
.
cu nent iner ca dimcnsiunii
~7
r- / 1T . --t
26+IO,8~
~~/
Postul 6 Strunjirea d"gsj!rii .p72.S+g0 cu UI.ir.:os de 3 ma , cu : C1en.i ner e a dimens iun i i 48:'jl',34 Stru~jirea frontal! cu men.inerea dimensiunii 2b:'jl,52 Strunjirea te~irii 3 X 300 Strunjiraa frontal! a flan?ei cu respoctarea dimcnsiunilor 25_~.52 lli C138 Postul 8 Lilrgirca de finisare Strunjirea suprafo~ei 2 Fixarea Postul 1 semifabricatului; a gourii
</l132-~.16 4>71,S+g22
re.pectiv
desprinderoa
Qcostuia pe
'Fig.
8.7 Butucul
r ot i i din
faj:li de la un tractor
Postul 2 -. Geurirea a 3 gauri 01,,7 pe adlncimea circulllferin.a ~q2 Postul 3 a 5 gauri Pcstul 4 a 5 gi'!uri
do 18 mm, dispuse
Agregat de gaurit-vertlcal cu 26 axe pri ne Ipale lli mu ss cu 7 posturi
Tabelul
8.13 Procesul
tchnologic
de prelucrare
rnecanicll a butll<OUlui rot i i din f~:cl1'
~-~r---------~--~---=~-i=''"~~~
Numlirul cper-atie i 1. 1 Postul 1 F ixer e e semifabricatului, drina pneumatic! Fazele oper-at ie i Denumire ~i tip ut i laj 3. 2. 2
Gllurirea \1175 Liirgirea
<!>17'g1.
str~punse,
pe c ir cumfer inj;e
4>17,a'g'o,
Postul 5 TOllirea a 5 gauri Alezaroa
2 x 30
respectiv
desprinderea
din man-
Postul 3 U!rg iroa g6urt i cj>aa, 3 -g.)\ cu menj:i ner ca d imens iun i i 5'1 Strunjirea suprafetei cj>108_~. , cu merrt i ner-ea dimensiunii
Strung semi aut omat cu 8 axe principale tip .11:7,112
Postul 6 a 5 gaur i 916 'g. 035 Postul 7 a 3 g.!iurl M8-H6 pe odlncimoo
23:0,1
I- __ -'-
Fllotarea
!.I
_~=~
"".''':''>1',;
14 mm
~~~.
~~~~~~=-~~'=="~~=~~".-~~-"-~
294
L
Tvbelul 8.13(contlnuare) :-. 1
2,
I
1
.b. Pentru Larqi.rea de

l&ghe..a de deqrosare j e Rzl-1 = 50
finisare
J.11O. ;
(operatd.a precedenta
este
,-------
--
Si-1 = O. de. deqrosare es(8.13)
Axele prlncipalo din stlngs: Ha~in8 de alezat cu respectarea aba-.flncudiamant, Alezsrea flnAa 9~urli 4>72:g:g~: orlzontalA bllaterii de la coaxialltate0,05 mm teralA,cu 4 axe Strunjir~8 frontal6interioar~ curespectarea cote! 2b:O,52 ~i 8 conditieideb!taiefrontal!maxim admls! de pr!ncipale,tip 270b 0,05 mm Axele prlnclpale dindreepta : Alezarea f Inlla gliurl i 72:~:~;i cu respcctarea ebaterl! de la coaxialitate0,05 mm At e z er-e e gAur Ii 4>90_g.D7 curespectarea cotei 4>:i2:~:~~ ~! 8 condi~iel de bAte le r8d!al~ de 0,05 mm Strunjlrefrontalllinterioar!cu respactarea cote i 4>32:~:~1 s i 8 cond i t i e i de blitalefrontall! maxim admlsii 0,05 mm comprlmat
Sp4laree piesei. Suflorea supr81o~elor interioare cu a&r
I
te:
Abaterea spatialtl P
=
remanenta dupa. largirea
r
I
)
o,OSPsf ,
in care P sf este abaterea spa1;.iala a axei gaurii brute turnate, aldttuita din deplasarea axei gaurii' Pax~i inc1inarea axei gtlurii brute ay' 1:
PSf=JPax2
+ (Oy-1)
2
(8.14)
--
Control final
Pe baza relapei (8.11): P = oh' iar din tab. 8.3 se obtine abaterea limita la grosim~x peretelui semifabricatului turnat in c1asa a IV-a de pecizie la tUrnare: Oh = 1,0 nun. Inclinarea specificli a axei ga.urii brut turnate ay = 3 ~ 10 J..III\/rnm, iar 1ungimea ga.urii prelucrate este 1 = 59 nun (fig. a.s .ej .
Asadar:
a y -1 =
5-59
295
IIrn ~ ,
adaosurilor de pre1ucrare ~i al dimensiunilor intennediare pentru suprafata <l>90=g:g~~ Prelucrarile succesive ale Locasul.ui, pentru rulment in scopul obtinerii cotei <l>90=~'~;: nun sint urmatoarele: - largirea de deqrosare 'in operat.i.a 1, pOstul 3; - largirea de finisare in operatia 1~ postul 7; - alezarea fW cu cutitul 3 (fig. 8.12) in operat.i,a 3, cu axele pri ;cipale din dreapta , (a) adaosul pentru alezarea f:ina (operatia precedenca este larg:trea de finisare): , ~i-1 = 40 J,an (tab. 6.1, cap. 6); S'_1 = 0 (pentru piese din fonta S se exclude din calcul d.upa prlma operat.ie de pre1ucrare); Pi-1 = 0; e I = 50 J,an (eroarea de Eixare in cazul, stringerii pe suprafa~ prelucrata, intr-o marrlrina pneumat.i.ca); 2A .. = 2-40 + 2-50 = 180 J,an. Toleranta o~:::tlei prece:lente (1&gire de finis are ), in treapta 11 de precizie, este T'-1 = 220 I./Ill (tab. 2.15, cap. 2). Diametrul maxim al supraf~tei finite este: DilTlensiunea m.in:i.ma inainte de al.ezare fire (dupa largirea de finisare): di-1min= 89,976 - 0,180 - 0;220 == 89,576 nun. Se rotunjester di-1min= dl-1nom = 89,5. mmi
d.
1
1. calculul
PSf=yi10002
+2952 "'10431lm
'
(8.15)
Eroarea de fixare
pentru largirea
de
finisare tab.
este:
1.33)
frad2= Kfrad1 + ind (cbservat.Ia
I,la
(8.16)
initialtl frad1in marrlrina cu actdonare Eroarea de fixare pneumatd.ca este: frad1= 580 ui, Deci: ef~ad2= 0,06-580 + 50 ::::: 85 J.11O.;
2A' . =2'50+2yi522+8S2"'300fLm pl.ml.n
r
(8.17)
Pentru Larqi.rea de deqrosarer Rzi-1 + SI-1 = 400 J,an (tab. 8.10) Pi-1 = Psf = 1043 J.11O.; frad1= 580 J.11O.;
2A pl.ml.n . =2'400 +2/10432 +5802 "'3186
'11
(8.18)
dimslC = 90 - 0,024 = 89,976 nun.
= 89,5
+ 0;22
= 89,72 nun.
<1>89, 5+~,22
()p?rap.a,
nun.
de
l~~~
de
finis are
se
executa
la
cota
. I.
Pentru a asigura 0 'repartizare mai edill.ibrata a adaosului pentru posturile la care se executa lcll:girea de deqrosare l?i 1argirea de finisare se determ:i.nt\ adaosul minim total pentru largire', apoi se repartizeaztl 30% din adaosul total pentru largirea de finisare ~i restul de 70% pentru largirea de deqrosare . ..297 ~-., .
296
1/:?7~TP-!~c~~+p~'~~%/: . r/,),7k""'-: /$, \::. '- LW

~\-::::::-i---:c-;
f'
8.!-.-:,---!;
I
I
~E;=2==C
>.~/ ~~:j~3 ~
Q}
i
! .
a)
a}
i
: ~~ __ j '~1 71, -. . ' '1q. !@.0~,--:-~--", ~v~JJ.CJ~~.a ~.

_J
A
L
~1
: '.~ ~.--~--
.
b)
~li~f~7
b)
1&
1
I
I
U--I-_
C..)".
!
Lr~V.
C} Fig. 8.8 Op"rQ~'" 1 do prolucrnro a butuculul ro~ii: o . schema da principiu ft func~i' on~r 11 atfufloulul ftClmldulomat cu 8 axe; b fixorea sem if ebr ice tutu i la
>
I
I
i
o.~,~
~.
<"""JI ~J +1'
~'~l;1[-~f~:>lJ it-W
.
-~
'i
%LJfj ~},.-. r'__ :';'j ~, ,
t\,~
:-;- .,
.----,.,.,.
~'"J~
r,.
-.Jfl-,t~'=~"~;"Y;,..L
.
~1~' ... _ .... ".~ L.---
;:zrt"e-T ~
u,
~"O/',J~.;; tJ JP "'<\ -I)i /~ I /( '-" ------'.I) '''i

...~,._ c)
pos tut
1;
In postul 3; la postul 5; la postul 7.
c . prolucroroA d - prclucrarea e - prelucrarea
d}
cl
~
e)
Fig. 8:10 Opera~ie 2 de prelucrere a butucului ro~ii: a - fixares semifabricatului la postul 2; c - prelucrarea La postuL 3
298
,!
I
(
l .
~t--;
0)
1I
m tl t
~
l
~,
11i
!
c}
Adaosul minim total pentru l<1r,gire: 300 + 3186 = 3486 JiIlI. Pentru Mrgirea de finisare revine: 0,3-3,486 = 1,046 ~ 1 nun. Pentru Larqi.rea de deqrosare r 3,486 - 1 = 2,486 mm. Toleranta operap,ei de Mrgire de deqrosare , in treapta a 12-a de precizie, este: Ti-1 = 350 JiIlI (tab. 2.15, cap. 2). Diametrul minim lnainte de 1&girea de finisare: di-1min=89,72 - 1 - 0,35= 88,37 rrnn Se rotunj~te: di-1l1lin = di-1n"",= 88,3 mm; di-1max == 88,3+ 0,35 = 88,65 nun Operap,a de l<ll'gire de ~o~e se executa la cota ~8, 3 0 ,0 5 mm Dimensitmea ncndnafa a g~urii brut turnate va fi: dsnora = d1mali - 2A,,1m in - IAs I, (conform relap.ei (3.50 (8.19) Abaterile limitti la dimensiunile semifabricatului turnat in clasa a IV-a de precizie au valorile: -1 3+0,9 nun (tab. 8.1). ' DEici : d =88,65 - 2,486 - 0,9= = 85,264 nun. Se rotunj~: dsnOlll = 85 nun. Pe desenul semifabricati.1lui turnat se inscrie cota 8~-13+0,9 nun.
snOCll
- stnmjirea 8.9) .
: I
fetei
frontale
A in operatd.a 1, postul
6(fig.
'joi
I
!',
Inainte de strunjire, fetele frontale sint desigur in stare bruta, Din tab. 8.10 rezul.tas ~ i-1 + Si-1 = 400 JiIlI Considerind ea la turnare flaI1!:japiesei se afl~ in partea de sus a formei, la valoarea din tabel se adauqa 2 nun (observatia 1, tab. 8.10) adaca:
! :'
I
~v (J)
2
'~~05
1------,--1ZJ 0,051 [ 1
~
lJ')
<s: '"
!}5>
,I
,1
+-1<.--------
( N-"'-"'h
~
I
~~".
I
26!052
~I
B.
e-,
'" ~<;j!
~ I 631
'\7
---,
Fig. 8.12Oper at axe
i a 3 de
prelucr,are pe
mas ina
----
de alezatfin cudiamant, or i zont al a , cu 4,
d}
Fig. 8.11Oper ati a 2 deprelucrarea butucului rotii: a- prelucrarea la postul4; b - prelucrarea la postul'5;c - prelucrarea la postul6; d - prelucrarea la postul7
{~ calculul adaosurilor 'de pre~crare ~i dimensitmilor interrnediare pentro gros:ilnea flaI1!?ei o ' , 25 -0 52 mm. " , SUpraxete1e frantale ale flaI1!?ei ' se pretucreaza inti'-o sin;Jur~ faz~ de stnmjire pe fiecare fata:
~
\
I
I
\,-'
[:
~ i-1 + Si-1 = 2400 1JIfI (8.20) Abatereaspatial~: Pi-1 = Pdef= Ac-D A = 3 lJIfI/nun ; D = 210 mm (din desenul piesei, fig. 8.7). c Pi-1 = 3-210 = 630 J1I!I.. Eroarea de fixare in directie axi.al.a ; in marrlrina Efax = 120 IJIfI (tab. 1.30, fixare pneumatri.ca) AdaoStll de pretucrare minim simetric (bilatercy.), este: , 2A - , = 2-2400 + 2(630'+ 120) = (630Q'JiIlI. .--pI.mu\, . ~ Dirnensaunea noadnala de turnare a f Lansei, presea t hs nom = hmin+ 2Apimin+ IAinl (8.21) Abaterile limita la turnare in clasa a IV-a de precizie, pentru dimensiunea maxima de garerit peste 200 nun ~i pentru cea mai mare ~time nominal.a a piesei turnate (130 nun, conform 301
I'
stnmjirea 8.8) ;
fet-ei frontaleD
in operatda I, postul 5 (fig

I
& t~ .
300
I
I
i ~
,...,
fig.
32_
'"
8.7) sint: +1,5., 1 mm(tab. 8.1). rmutimea minooa flaI'lgei conform desenului de executie: h,nin = 25 - 0,52 = 24,48 mm. A:;:adar:, h, nom = 24,48 + 6,3 + 1,1 = 31,88 nun. Se rotunjestet hs nom = 32 mm. La turnare, fl~ se realizeaza la cota de inll time +1,5 mm. . , , Adaosul de prelucrare nominal b~lateral este:
. ~ non
dardi.zate , ccrespunzatcare cerin:telor telmolCXjice. l'..daoSlil nominal recalculat pantru alezare este: 2.Ap nom = 18,0 - 17,8 = 0,2 mm.
.. ,f
,I
I
b. Pentru f2za de lfu'gire (faza precedenta este ga.urirea): Rz i-1 = 40 /.lffi ; Si-' = 0
Pi-l =
{C02 +
(Oy'1)
Pe fiecare fa1(ii frontal a adaosul, cste: 7/2 3,5 nun. Cota nominala care trebuie realizaM la strunj:i.rea fetei frontale D: 25 + 3,5 = 28,5 mm. In documerrtataatehnologica se inscrie cota cu abateri lirnita tehnologice sub forma: 28,5.<>,25mm. 3.calculul adaosurilor de prelucrare ~i dimensiunilor intermediare pentzu prelucrarea gaurilor $18 0 0,035 mm, Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare a gaurilor pe agregatul de gaurire se utilizeaza tab. 6.2 din ca.J?' 6. Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gauri .pl80 ,035 mmsint: - gaurire 5 galiri cu cap multiax (oparat.i.a 2, postul 3); l~ire 5 gauri (operatia 2, postul 4); - t~ire 5 gauri 2x30o (operat.i.a 2, postul 5) i - alezare la cota fini ta 5 gauri (operatda 2, PQstul 6). De rernarcat ca perrtzu realizarea gaurilor ctJ18 0+0 ,035 mm in treapta de precizie 8 9 este suficienta 0 singura alezare. a. Pentru faza de alezare (faza precedenta - lfu-gire de finisare) .
32 - 25
7 nun.
i,,
J
(observatia 1 la tab. 6.3). Dc'plr..si3J:ea f.l}{c~i gtlurii Co m 20 jJm. Incl.inarea specifica a axei gaurii IJ." = 1,3 J.Ull/mm ; 1 = 25 mm(din desenul p~esei);
p i-l
I'
!
53 12
/.00;
=/202
+ (]-. ,-3---2-5);[ '" 381l-m
Eroarea de fixare la largire:

Gf rr.d2 = KOf rod1
r
Eind
O,06G50'+
50
I
I
2A, , =2'40+2{:382+53zz210Ilm 'pL'lUn
I
de
Tolerant.a fazei precedente de gaurire in treapta precizie este Ti-, = 180 f1lTI. . Diatlleb.-ulminim inainte de largire (la ~urire):
di-1 min = 17,87 - 0,210 - 0,180 = 17,48 mm. Se prevede gaurirea cu hlrghie standardizate .p17 mm, prin urmare gaurirea se executa la cota $17 0+0,18 mm. l-.daosulnominal recalculat; pentru operatda de l~e devi.'f1.s:
~ llirg
17,8 - 17 = 0,8 mm.
= 32 JlIfI i Si _, = 0 i Pi_, = 0 i . 50 J.ll1l' (eroarea de in:iexare a mesei rotative a agregatului) i " . ~i ljIin = 2(32 + 50) = 164 JlIfI. Toleranta fazel. precedente de largire in treapta 10 de
. Rz
E i-1
precizie:
T:_, = 70 {.an.,. Diametrul minim inainte de alezare este:
d"i-' nom = 17,8 mm. Dl.ametrul maximare valcarea: di-1 inax = 17,a + 0,07 = 17,87 mm. Faza de largire se executa la cota 17,80+0,07 mm, Diametrul nominal standardizat in STAB 8054/5-80 al largitorului elicoidal cu coada cordca, folosit parrcru largirea inainte de alezare este 17,75 mm,insa pentru cazul productiei de masa se admite executda largitoarelor la cote specfal.e nestanmin=
, di-1 min S~ rotunj~e~ dj-1
18,035 - 0,;1.64 - 0,7 = 17,801 nun. r"
II I
Precizia ridicata de pozitiereciproca a suprafetelor butucului rotii se obtine prin prelucrarea in aceeasd, oPeratie a f suprafei;elor respective 9i prin orientarea (bazaiea) corespunzatoare a piesei de prelucrat. Astfel coaxi.alitatea precisa a . 1 ocasur il or pent tru rulm enp. , , $90_ Q59d - ,024 mmfi~ d.72 -0,021 'P -0 051 mm, 0 cu abaterea de la coaxialitate rnaX.un admisa de 0,05 IDm, se asigura prin prelucrarea concomitenta a acestor suprafete pe ma!?if,.ade alezat fin cu diamant, bilaterala, cu 4 axe"principale, , la 0 sdnqura instaJ.are a piesei de prelucrat. Orientarea piesei pe gulerul $150 0_0 16 mm :;;i pe fata frontala prelucrata 0 a flBn9ei asigura 0 ~taie radiala rni.nima a suprafetelor de prelucro.t. In ceea ce prive!?te corrli.1;.ia de Mtaie fr.ont-ala a fetelor frontale B l?i C, Cl! va.loarea admisa de 0,05 u'"", aceasta se respecta prin prelucrarea in aceeasd, op:"-I'atie fii prinderea acestor fete frontale, cu cutitele 5 gi respectiv 1 (vezi fig. 8.12).
302
.'
Tabelul 9.1 Adaosuri
de prelucrare
la dcbitarea. seerif ebr icat.et.or-
din bar c ,
It'"
-::(
cap.9
ADAOSURI DE PREI:.IX:RARE .NCRMATIVE SI STIlS-uri
INTffiMEDIARE
IJJPA TABEI:E
'I
Adaosurile de prelucrare drrterreedinre sint adaosuri de prefucrare pe operat.Li,(faze), necesare pentru compensareaerorilor de pralucrare generate la operatda (faza) precedenta de prelucrare a fiecarei suprafete. SUma adaosurilor intermediare pentru prelucrarea uned,suprafete date este egala cu valoarea adaosului total de prelucrare pentru suprafata considerati. Trel:uie sa se aiba in vedere ca determinarea adaosurilor intermediare, deci ~i a adaosului total de prelucrare ca sumaa acestora, sa se: efeotueze dupa verificarea tehnologicitatii construqiei pi'esei ~i a semifabricatului ~i dupa alegerea justificata din punct de vedere t.ehni.co-econondc a semifabricatului. Detenninarea adaosurd.Icr :intermediaredupa tabele nonnative sau STAS-uriare 0 raspindire largc1la product.La:i.n::li vidualc1 ;;i de serie mica, datorita faptului ea permite scurtarea duratei de preqat.i.re a fabricatiei, determinarea rapida a dimensiunilor semifabricatului ;;i a dimensiunilor pentru operatiile de prelucrare mecani.ca,Dezavarrtzrjul, metodei consta in caracterul aproximativ al acesteia, ceea ce poate conducein unele cazuri la un consurn marit de material sau la nerespectarea condi.tdd.Lor de calitate a suprafetelor prelucrate. In tabelele 9.1 . 9.29 se dau valbrile adaosurilor de prelucrare intermediare (pe - operatii sau faze), rezultate in urma sistematizarH datelor din uzllle1e const.ructoare de ~ini ~i recomandatepentru cOrrlitii medii de fahricatie. La. honuirea gaurilor adaosul de prelucrare depinde de abaterea de formaa gaurilor inainte de honuire ;;i de rugozitatea admisc1 a suprafetei gaurilor dopa honuire. In tabelele 9.12 ;;i 9.13 se dau valorile adacisurilor de prelucrare pentru honuirea gaurilor. Existent.a unor abateri de formamari ale .gaurilor inainte de honuire Irnpune necesitatea de a se executa mai multe operatii (faze) succesive de honuire.
Grosimea semifabricatului (diametrul, latura) mm
La~ime8 taieturii
B, in mm, la t;erea: Cu frez6 ferastrau
La fer asLa ferl!is- Cu cu~it trau alter- striiu c ir+ pe strung nativ culer
Adaosul A pt. Cu disc p~eluebraziv era rea caplltul u i , mm
5 2
2
Pinii la 20 Peste 20 la30 Peste 30 la 50 Peste 50 la 60 Peste 60 la 70 Peste 70 la 100 Peste 100 la 150
2 2 2
2 2 2
4 4 4
I,
5 6 6
4,5 4 4 4 5
3 3 4
2
2
2
2
2,5
2 2 2 3 3 3 3
Observatii:
1. Lungimea de debitare a semifabricatului l este: l=lO+2Ao ClO - Lungimea piesei finita). Pentru semifabricate debitate care nu se supun prelucr~rii fatelor frontale ala capetelor l=lO. . 2. Lungimea da material consumata pentru debitaree =lO+2Ap+B (8 aste lAtimea sculei de taiere). 3. Lungimea d<: material consufllat~pentru debitarea ne rest de material): Ln=nClO+2Ap+6)-6. unei singure piese: L=
a n piese
(dacll nu r~mi-
4. La debitarea din barii pe strung universal sau strung revolver: L =nCLO+ . +2A +8)+l , unde l este lungimca restului de material, nece sar e npentru P priRderee barei ~n mandrin~ la Uierea ultimului semifabricat; l =30--',5 mm, pentru prinderea in mandrinAuniversalA; l =20-90 mm pcntru prP'r.derea in buc~! elastica a strungului automat. p 5. L!~imea cutitului d<: retezat poate fi calcuLat6 6=0,60 mm, in care 0 este diametrul materialului aproximativ de retezat, cu formula: mm.
304
'.'
20 Ptcos.
\'01.
305
~ ,(1
{'I
~,
~
;j
lab"lul '9.2 f.drJos:Jri .:J,., protucrOlr-e total" pentru p iese prelucrlltodin m inat.eS~~ t raso (j:'~ntru bare indrt.'?tnto)
b/ll'"c
r-orunde ,
LD"
'i j
.Peste
Adaosul de prelucrare pe diametru, in mm, pentru repcrtul, d intr-elungimo ~i diametru :
~
:1
D~qro~are ~i strunjire intr-o faza 120 pinA le Semif inisare F inhere 180 Fin4 de netezire
2,0/1,3
2,1/1,4
2,3/1,8
2,7/2,3
3,5/3,2
4,8/-
0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,6/0,55 0,65/0,3010,25 0,30/0,30 0,35/0,3 0,40/0,3010,25 0,30/0,2'5" 0,16/0,13 0,16/0,13 0,1710,15 0,18/0,17 0,21/0,2 0,2715,0/ 14,0 0,651 10,65 0,401 10,40 0,1710,13 0,17/0,14 0,18/0,15 0,19/0,17 0,22/0,2 0,27/ .10,26
~
.'\
~1
:Plnlila20 'Peota20-453
1'::~-SO
;"'--~-' ---rrr [j-yj-~lI 1~ln~.~n8.1~:2~'"~~~J' -IT:. I -=-_

2' 3 5 7. 4 {, 10 1,5 2 2 3 _3 __ --..:... 0,8 1,5 7 __ ~2_. 3 4 1,5 2
_._=~~_."".
Pinij l.,81>8- 12 >12- 201Ptn~
81>8 - 12
1>12-20
2 3 4.
2;9/2,4 3,6/3,2 2,0/1,8 Peste De9ro~are ~i strun- 2,3/1,4 2,4/1,5 jire intr-o fezA 180 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,55/0,50 0,6/0,55 pins la Sem ifinisere 260 0,30/0,25 0,30/0,25 0,3010,25 0,30/0,30 0,35/0,3 Finisere Fins de netezire
'i
ti ,
!. ,
C~,ervatii. 1. Pentru barel. din metale ~i aliaje n$feroase valarile Dci"osurilor din tabelo Se var inmulti cu coeficientul O,8 .0~85. 2. Diametrul borei pentru arborii in trcpte 50 va determina dup~ treapta eu dia:r.etrul eel mai mare: la diametrul nominal finit al t rcpte i cu sectiune lil3xima so aclouga adeosul total din tabel, iar valoarcD obtinutll se rotun" jo~te pins la diametrul cel mai apropiat, conform STAS 333-87 (vezi tabelul 4.1, cap. 4) respectiv STAS 1800-80 (tabelul 4.2, cap4); 3. Pentru berele laminate neindreptate, adaosul se va majora cu m6rimea nece sars pent ru compensarea curb~ri i de 5 mm/m pentru bare cu f/J >36mm, respectiv d~ 10 mmlm pentru '" <36mm. TsbcluL 9.3 Aj~suri de prelucrare pentru ~~rafete d~ revolu~ie exterioare ale arborilor ey.ecuta~i din seQitabricate le~inate ~i ~3tri~nte fDiam~t-;~lTProcedeuL do pre-I ~n;):ninaL "I lucrare a suprafeAcaosut pe diametru pentru lungin:eearboreLui, in mm
I .....:.I I
Strunjirea semifabricatelor matri~ete Oe9ro~are ~i strun- 1,5/1,4 1,9/Pinil le jire intr-o fezil 0,25/0,25 0,30/-:18 Finisare Finilde netezire 0,14/0,'4 0,15/Peste'18 Oegro~are ~i strun~ 1,6/1,5 2,0/1,8 jiro lntr-o fazs , pina la Finisaro 0,25/0,25 0,3010,25 30 Finilde netezira 0,1410,14 0,15/0,14
--
2,3/0,30/0,16/-
--
I !
i ij
~ei
I 0
Pina la Poste 120/Peste 260/peste 500 Paste Peste 120 la 260 la 500 la 800 800 la 1250 1250 - 2000
1 I 2 3
Peste 30 Oagro~are ~i strun- 1,8/1,7 2,3/2,0 3,0/2,7 jire intr-o fezA pine le Finisare 0,30/0,25 0,30/0,30 0,30/0,30 50 Fin& de notezire 0,15/0,15 0,16/0,15 0,19/0,17
3,5/0',35/0,211
/~
; Semifinisare tllFiniscre
I
.
I~_
jire
Pest e
30
Degro~are;; i strunintr-o iaz5
1,3/1;1 0,45/0,45 0,25/0,20
I'
1
1,710,510,25/,
~ -~~-i
,----
Po st;e301~,:gro~are ;ii .st~un-I",3/1,1

Jlre lntr-o r8za
1;6/1,4
2'~-
pins la Semifinisare 50 Finisare Fin~ ~9 netozire
0,45/0,45/0,4510,45 0,25/0,20 0,25/25 0,13/0,120,14/0,13
Peste 50/Degro;;are ~i strun-I 1,5/1,1 1,7/1,5 2,3/2,1 I 3,1/jire intr-o faza ~ pina La Semifinisare 0,45/0.,45/0,50/0,45/0,50/0,50/0,55/~ 80 Finisare 0,25/0,20 0,30/0,25 0,3010,30 0,35/IFina de netezire 0,13/0,120,14/0,130,18/0,160,201-
---
0,50/0,30/0,16/-
1
~
7 ~. i
Peste 50 Oegro~are ~i strun- 2,212,0 2,9/2,6 5,0/4,2/3,6 3,4/2/1 jire intr-o teza 0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/0,30 0,45/0,35 0,45/pinil le" Finisare 80 Fina de netezire 0,16/0,16 0,18/0,17 0,20/0,18 0,22/0,20 0,261 Paste
- .:~
I,
I"
- I
-
De~ro~are ~i strun- 2,6/2,3 3,3/3,0 4,3/3,8 5,214,5 6,3/5,2 8,2/-\: ,'\/ \Jo. jire intr-o fazil pins la Finisare 0,30/0,30 O,30/0,3P 0,40/0,35 0,45/0,40 0,510,45 0,621120 Finilde netezire 0,17/0,17 0,19/0,18 0,23/0,21 0,26/0,24 0,310,26 0,38/Peste 'Degro~are ~ i strun- 3,2/2,8 4,6/4,2 6,2/5,6 7.5/6,7 5,0/4,5 120 jire intr-o fazil pina la Finisare 0,35/0,30 0,4010,30 0,45/0,40 0,50/0,45 0,610,55 180 Finilde netezire 0,20/0,20 0,24/0,22 0,25/0,23 0,3010,70 0,35/0,3
eo
i, ' '\ '
"
'-
'Observa~ii: 1. Valorile adaosurilor de prelucrare din tEobel' sint indicate: le numllrl!tor pentru prinderea intre virfuri; la numitor.pantru prinderea in universal.' 2. Adaosurile de prelucrare din tabeL reprozintiladaosuri minfm~. 3. Valorilo adaoGurilor dB prelucrare pentru suprnfe~e con ice oxtorioare'se Vor lua ece leas i ea ~i pentru sup,nfft"le c i t in:'r ice exterioare, in func~ie de diametrul maxim al suprafe~ei conico. 4. Adaosurit'e pentru strunjiroa de finisare sint date in cazul cind inainte do strunj irea de f inisare se executii strunjiroa de dcgro~.are.
\ Peste 8ci1lDegro~are ~i strun- ',8/1,2 1,9/1,3 2,1/1,7 2,6/2,3 3,4/jire intr-o fazli pins la Semifinisare O,50/0,450.50/0,45jo.50/o,50lo,50/0/50jO,55/I 120 Finisare 0,25/0,25 0,25/0,25 0,30/0,25.0,30/0,30 0,35/~ !Fina ce netezir.. 0,16/0,120,15/1,130,16/0,140,18/0,170,201-
~ot!'
='~~--,,;..
~~
d
i
i.
3.05
\
307
...
I_
;.;;:.o:t.:':"'~_
Tabelul
9.t.
Adao,ur'j di) pro[ucraro pentru st.runjirea do f inisare ~i rcctificoroo feteler frontal plano alo erboriler, mm
Sl4'rn-
A I<- f-fAp
i'-'
'\:I
-tJ
xemplu, in cazul unci piese cu lunq ime t o t al a l=300 n.m, lo s t run ]ire'a de 'f in isur e 8 unai t rept e cu lungimeu l=I,O mn" sbat er i to la lun!Jill,'", 1 sir.t o ~i raspectiv - 0,16 mm. 4. Pentru supr8fe~ela frontale ale cepetelor sa va prevadea aceoa~i valenre a adaosului, in func~i6 do diametrul d el capltului cu .ec~iune mal mare ~i do tungimoa total A L e piosai. 5. In c8zul arboriter-pinion, la rectificarco surrafo~ci frontale cord constituie baze d a;;ez~re )i functiollolll nduosul do prt/luerarc nll ve d,,pA~i 0,05 '" 0,10 Inln, oecar oce in eaz contrar, so) poate produce modif jc aree poz i t i e i pot o i de contact la asembt er-ea final~.
Ap
L..
-A~
..:....
Tabelul 9.5
-,t-
-.
_.
\:I
Adaosuri tor , ~
do pre tocr er-e po di tru pentru st.runjrr-ea <i! f in i snrc a strunj irea de <i<>gro:;.ore (pe strunguri norlO"L(:)
giiuri-
-'.-'
\:I
:;- .- .
Diametrul
g~ur i i
I
_.nominal el in mm Peste 25 Peste 25 la 63 Peste 63 la 100 Peste 100 la 160
.--- --...~ ..., --.

....
.
........
Lung imea gaur i i , in mm

Pe st e
----~---Peste 250 la 400
160 la 250
Tolersn' ~a la Pcste diametru 40P la inainte 630 de strun jirea de finisaro lT12, mm
Adaosul de prelucrare DiametruL treptei d , mm prelucrate Pin! la 18 lungimea totala a piesei L, mm Peste 18 la 50 Peste 50 la 120 Peste 120 Peste 250 Peste 500 la ,250 la 500. Ap' mm 4 5 6 Peste 10 Peste 10 la 18 Peste 18 la 30 Peste 30 La 50, Peste 50 la 80 Peste SO la 120 Poste 120 la lSO Peste 1SO LA 250 Peste 2SO la 315
/
pe diemetru .2A , Inm
Adaosul de prelucrere
Pins La 30 Peste 30 pin.'!la 50 Peste 50 pinA la 120 Peste 120 pinli la 250 Toleran.a la lungime, la strunj i rea de fin isa re , mm Oiametrul maxim al suprafetei frontale rectificate, mm Pine la 30 Peste 30 pins la 50 Peste 50 pin.!!la 120 Peste 120 pin.!!la 250 Abaterile
rect if icsro,
i Strunjirea
1,0 1,2 1,3 1,4_ 1,5 1,7 1'.9 2,0 2,3
1,1 1,3 1;3 1.,4 1,6 1,7 1,9 2,1 2,3
1,1 1,3 1,4 1,4 1,6 1,8 1,9 2,1 2.4
1,4 1,5 1,7 1,8 2,0

2,2.
1,9 2,1 2,2 2,4 2,7
2,4
1,5 1,8 1,9 2,1 2,3 2,5
d~ finisare frontald 8 cap8telor dupli strunjirea do dogro~are 0,5 0,6 0,7 0,8-{),9 0,7 0,7 0,8 1,0 0,8 0,8 1.0 1,0-1,2
~i treptetor
!.......=----pt in, conform
2,3 2 r:r, 2,6 2,9
0,15 0,18 0,21 0,25 0,30 0,35 0,40 0,46 0,52
0,4 0,5 0,6 0,7-'0,8
1,0 1,2 1,0 1,2 1,2 1,3 1,2-1,4 1,4-1,5
Tabelul 9.6 Djoonsiunile sculelor la prelucrarea gaurilor in material prociziilor 7 ... 8. pentru diamotre do 3 50 /lltll
- 0,11
- 0,16
-0,22
- 0;29
- 0,4 frontale
- 0,5
Dialr.etrul g~ur ii prelucrate, mm
Diametrul, BUrghiullli Pr iaut burghiu Al doi lea burghiu DupA strun j ir-eacu cu!:itul
mm.
-~~~Alezorului pentru 9aura cu pre cizia 8
Lilrgitorului
..-,Alezorului pentru ~~ura cu precizia 7

Alezor de d"gro~al'G 6 Alezor finis. 7
Rectificarea
suprafetelor
0,2 0,3 0,3 0,4 la
0,3 0,3 e,3 0,4 0 - 0,06
0,3 0,4 0/. 0,5
0.4 0,4 0,5 0,5
0,5 0,5 0,6 0,6
0,6 0,6 0,6 0,7
la lungime,
mm
- 0,04
- 0,08
- 0,11
- 0,15
- 0,20
Obse rvat i i , 1. Adaosul pentru strunj i ree frontal! 8 cspe te tor dupa dobitaree lam i nat alor este de 2 mm pentru Q <50 mm, respectiv 3 mm p6ntru ~ >50 mm. ~. 1.11 prl'1,110rMI!A pifJ~~lor in t.rapte, adaosu] ~& Va lqll pentru fi6()6fO treoptll prelucratA frontal, In f unc],ie de dlametrul d al trepte I ~ I <.I" lungimea totol~ L 8 piesoi. 3. Lo le rnrrt e le l~ lung 1100 '0 st eb i leec pontru lungimoft m~.urot~ l. Do 0"
'----._._.
'i'
3 4 5 6 8 10 12 13 lf, 15
1 2,9 3,9. 4,8 5,8 7,8 ' 9,8 11,0 17.,0
5 3
-~-~ ~~ ....-- ._--,--.

7,% 9,96 11,95 12,95 3 I, 5 .6 8
10
--- .. .._.,
---- ,---,-- ~--.-..,..- --.---..- ... _-,_

14,0 14,85 15
" ....,..
n,o
11,85 12,85
5 6 8 10 12
1J
13,Il~
1',
12 13
...
- ._.__ .--..._ ......

1/.,95
13,9'>
11.
15
.-..,""'_.
30a
309
o,
n n ,.
0:.:
,.
-t
~ ~
P.-
., '" -0 0 ru. t: ., .,
:0
'" rt rt.,
-t
O~ 00, ID 01
~~~~~rn~~~~~~~~"~~ <.. "n r:..

(j
'l,)'()
Cl .'.)
'" 0
'"
'" < c
px .
]~
C
ID .,
!
5 .,
e
"J
c
"" -r
"'" c c
., "
1& ... '... "
,. "
?
IT
Pi
,...
0)
o ." .,
lO
5'
t>
Er
"'
tr '" ... -,0
-:
,- " '" ... 0,

""0
;:..
...
" C> -t
...
Cl> 0
"
r+
-t C
..
"
" c
~.
:0
-s
- -'
Tebelul 9.7 Dimensiunile sculelor le prolucraroa 150 Illll gaUrilor forjate,~i turnate conform prcciziilor 7 ;i 8, pentru diametre de 3D
Dillmetrul Diametrul, mm gturi I prelucre- Strunjirea de d"gro- Strunj iree Alezor , te, mm ~Ilre de finisa- degro~are re Prill1a A dou8 strunjire at.runj ir e
'- . 1 0-,-" 2
Alezor finisere pentru alezaj H7 sau H8 5 30 32 35 38 40 42 45 48 50 52 55 58 60 65
Dillmetrul,mm Dismetrul g~urii prelucrate Strunj irea de degro- Strunjirea Alezor de . ;;are de finisare degro~are Il1m A dcua Prima strunj ire strunj ire 6 80 82 65
83
Alezcr de
f inisare
pentru
al cze j H7
sau H8 9 79,5 81,3

84,3
3 29,8 31,7 34,7 37,7 39(7 41,7 44,7 47,7 49,7 51,5 54,5 57,5 59,5 6~,5 67,5 69,5 71,5 74,S
77,S'
4 29,93 31,93 34,93 37,93 39,93 41,93 44,93 47,93 49,93 51,92 54,92 57,98 59,92 64,92 67,9 69,9 71,9 74,9 77,9
7 75
77
a
78 30 83 86 88 90 93 96 98 103 108 113 118 128 133 138 143 148
10 79,9 31,85 84,85 87,85 !l9,85 91,85 94,85 97,85 99,85 104,8 109,8 114,8 119,8 129,8 134,8 139,8 144,8 149,8
11 80 82 85 88 90
92
I
j
j
30 32 35 38 40 42 45 48 50 52 55 58
60
45 47
51
28 30 33 36 38
4Q'
43 46 48 50
53
54 56
b1
56
58 id 6b 1,8
65
sa
70
72
64
b6
ss
70 72 75 78
75 78
68 71 74
,'0 73 76
90 92 95 98 100 105 110 115 120 130 135 140 145 150
80 83 85 87 90 93 95 100 105 110 115 125 130 135 140 145
87,3 80,3 91,3 94,3 97,3 99,3 104,3 109,3 114,3 119,3 129,3 134,5 139,5 144,3 149,3
~ , ~
95 98 100 105 110 115 120 130 135 140 145 150
-
I I
Observa~ii. 1. In cazul folosirii unui singur alezor, adaosul de prelucrere repartizat in tabel alezorului de degro~are ~i alezorului de .f iniser-ercv ine unUi singur alezor , 2. De~i edeosurile de pretucr ere pentru gaura turnet~ sint mar i , prime mai multe traceri. strunjire de degro~are se
VB
executa in doua
S8U
!!
Tabelul
9.10.
Adaosuri
de prelucrare
pcntru
rectificarca
suprefetelor
cilindricc
interioarc
(dup~ STAS 709&-82)
Ap - adaos de prelucrere Ai - abate rea inferioara
pe diemetru la diametrul gaUrl
.. 1
1
=~
t\',y""'t:'\..u"
\::)
l).L---------------~ V ///1
finite d - diametrul nominal al gS''':f ~~ f!~i~e minim, respect;v

v
~vM
::lE: ~I
~l
-
~ft
~I 0
-tTI
i
~-, 'Cl
l::JE::j1:JE'
dmin, dmnx - diametrul
. I rne x rrn ~
1
!
!i
I I
I
cl g~uri i finite 0min' mox - dillmetrul min~m, respectiv lnointe de rec~ificarc maXim!
L-L-
~
'L
TO - toleranta
la diamctrul
gaurii
ine int e de
I
f
rcct if icor e Td - toleranta Diemetrul nominal al gaurii finite d, mm Peste P~na' la 1 2 3 Lungimea Pins la 18 Peste 18 la 30 Peste 30 la 50 Adeosul Peste 50 la 80 de prelucrare gii'uri i de ract if kat Peste 80 la 120 pe diametru Peste 120 le 180 Ap' mm 7
(
la diemetrul
g'aur ii finite
I
I
Peste 180 le 250
Peste 250 l,! 400

)
Pesta 400 la 630
Toleran"1 le d iame+ i tru lna in! te de recl tificore TD, IT10 mm 11
conf orm f igur ii
10
1 3
3 6
0,15 0,20
0,20
0,040 0,048
~-~---,..-.-------
-"'.'"
----_.
='-
-4 5
...
.--
~-
6 10 18 3D 50 80 120 180 250 315 400
10 18 30 50 80 120 180 250 315 400 500
0,25 0,25 0,30 0,30 0,35 0,40 0,40 0,45 0,50 0,60 0,05
0,25 0,25 0,30 0,30 0,35 0,40 0,40 0,45 0,50 0,60 0,65
0,25 0,30 0,30 0,30 0,35 0,40 0,40 0,45 0,50 0,60 0,65
0,30 0,35 0,30 0,35 0,1,0 0,',0 0,45 0,50 0,60 0,65
0,35
~1-~~~1
...-.='"_ ...~"""'~..r.~~,.."...-"'_-
--------
0,40
0,1+5
J - I - II I I
10
--=~"'..,.,..,.....,...-
.-=- -,....
_~_~_I~~~ I
I~
__ '
.cse :
0,070 O,OIJ4
0, ~D8
I
I
0,.:..8 0,4.0 0,40 0,<'') 0/45-
0,45 0,45 0,45 0,50 0,50 0,60 0,70
I
II
I
0,45 0,50 0,50 0,551 0,60 0,70
I'
0,45 0,40 0,45 0,50 0,60 0,70
0,120
G,140
0,50 0,60 0,60 0,65 0,70
0, ~&a 0,185
0,5;)
0,00 0,65
!-.
0,230
O,25C
I.....-.-____
ObservDtii.
2.
~J~ ~_~,_~,J.-.. ""~.,

interioar~
Q
1. Valorile cdcosurilor din tabel se refera la rectificcres cilindric~ tie pieselor cu pcr et i soot ir ! ~i n ine l e l or de rulrr.en;.L
pi~selor n3tratnt~
te~~ic{ GIJ c~cc~C(';""fr
Pentru p i e so l c cere s int expuse 8 se dcforma datcr it a tretamentului tcrm ic , f orraei p iosc i Sf'U s int execut et e , edcosur i Le din t ebe l se pot aa jor e cu PlO's le SOX. Accens i ne jor er-e se v a u?l;ca nu tr ebu ie ::;s Ger~~ctl::;ca 1/3 din ValCZiGO rc:,pec~jv~
cct cr ietutu i c i.. dad, p io se le sir.': a nd::o!.utu1
cir,
productia individualo. 3. Bataia rDdinLK a supr ef e t e i de r ect if icat crnre.

4. Diametrul minim"l\l a~\osul do p-e lucrar co:
0') ~'fe~u-
p ie se i 'l'nnintc.de rcctificBre (D . ) se obt ine scnzind din e (Ap) st eb i Li t conform tobi::luluim~~ t ol er aat a l a diametrul
dllj!l1c-:'rl..it r.;lniri, Lit pic>~'Jl i;r\itt:' (cn: :' n p ic se i inainte de r ect if ic or c (iD)' 'ijf~'i-
Dmin
Di6metrul
dmin - Ap - TO
cal oul at se r otcnjes te in minus d;'n 0,05 in 0,05 r.:m ..
Tabelul 9.8. Adaosuri de prelucrare pentru rectifienrea' suprnfetelor cilindrice cxterioare (STAS 7095-82)
r-l
Lima
zero
r
- .-.- ,-.- _,J_ !

"tl! I
,~,W//~ 1 [/////1
lA
<; >< t:1
1
'-1.
t
'
1-'1
.,
1
"tJ"tJ
i
: s
E::
E;
>< Cl f::
A - edeos do prelucrare pe diametru AP - nbateresupcrioara la diemetrul piesei finite dS_ diomctrul nominal al piesei finite d ' ,d - diamctrul minim respect i v mot<im al piesei finite Om~n, Omax-diametrul minim respectiv maxim al p iese i inainte mm max de rect ifieere ' TO - toleranta la diametrul piesei inainte de'reetificare (la strunjirel Td - toleranta la diametrul piesei f in,ite(la reet ifieere)
-"
Oiametrul Lungimea piesei de reetifieat L, mm Toleranta nominal al la diamePeste Peste Peste PC5tC piesei fini- Pln~ Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste trul piete d, mm la 30 30 le 50 la 80 la 120 la 180 la 250 la 400 la 530 la 1000 la 1600 le 2500 la 4000 la 6300 la se; inain 80 120 180 250 2500 4000 6300 10000 te de rec 50 400 530 1000 1600 t ificare Peste Plnl;' Adaosul de prelucrere pe diametru Ap' mm (conform figurii) TO' 1T10, la mm 0 1 3 6 10 18 30 50 3 6 10 18 30 50 80 '1 0,25 0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 0,35 2 3 4 5 6
-
RU90Zi1 tetaa inain t e de recti f icere

Rei
f,1fi1
10
11
,
12
13
14
15 0,040 0,048 0,058 0,070 0,084
16
0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 0,35
0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 0',35
0,30 0,30 0,30 '0,30 0,35
0,30 0,30 0,30
0,30 0,30 0,35 0,35
0,30 0,35 0,35 0,35
0,35 0,35 0,45 0,45
0,35 0,45 0,45 0,45
0,45 0,55 0,55
0,65 0,65
0,35
0,30
3,2
f---
6,3 0,100 0,120 6,3
.~ ...--.----.--.---------~--.-~------.------...
--_.---' --._---=
Tebelul 9.8 (continuare)
0 80 120 180 250 315 400 500 630 SOO 120 lOO 250 315 400 500 630 SOO 1000
1 0,40 0,45 0,45
2 0,40
..---:)
4 0,40 0,45
5 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
6 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
7, 0,45 0,45 0,45 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
8 0,45 0,45 0,45 0,55 0,55 0,55 0,65 0,75 0,75
9 0,45 0,45 0,45 0,60 0,55 0,55 0,65 0,75 0,75
10 0,55 0,55 0,55 0,65 0,65 0,65 0,75 0,75 0,75
11 0,65 0,65 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75 0,75
1? 0,65 0,65 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75, 0,80
13
14
15 0,140 0,160 0,185 0,210 0,230 0,250 0,280 0,320 0,360
16
O,4D 0,45
0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,80 0,80
\~,,45 0,45
0,70 0,70
0,45 ' 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75
0,50 ' 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75 0,55 0,55 0,65 0~70 0,75
r---
I 0,70
0,70 0,80 0,80
12,5
Obllerva~II. 1. Veloril. adeosului din tabel se refor6 la rectificeree pe ma~ini de rectificat exterior cu seu f~r~ virfuri, a pieselor netretste termic, cu excep~i8 pieselor cu pereti subtiri ~i a inelelor de rulmen~i. 2. Pentru piesele care lint expuse e se deforma datorite efectului termic la care sint supuse, forma piesei sau mate rielului, edeosurile de prelucrere pot fi majorete cu pin~ le 50%. Aceea~i majorere se va splice deea plesele sint din produc~ia individuals. 3. Adaosurile de prelucrare din tabel sint valablle cu conditia ca bateie rediela 8 supr8fe~ei de rectificat S8 nu deps ~e8sce 1/3 din valoarea respective a adeosului de preluerare. .. 4. In cazul,di,vizeril opere~iei de rectificere in doua faze distincte, degro~8re s i finisere, se recomanda 75 ... 80X din edaosut total pentr-u rectificerea de degro~ere s i restul adaosului pentru rectificarea de f iniaare , 5. Diemetrul maxim el suprefetei ineinte de rectifieare Dme se obt ine insumind diemetrul maxim el p iese i d x cu adeosul de prelucrare (A ) stabilit conform tebelului ~i cu toter~n~8 la diametrul piesei inainte de rectificere ~~, adiee:
p ,
Dmax = dmax
Ap
AO
Diametrul ealculat se rotunje~te in plus din 0,05 in 0,05 mm.
Lebolul 9.'11 P.,L,o" . i ,.b pre l ucrure pent ru strunjirca m"nt )

~,~, ... -,'"-'"'~~,.--
intcrioarli
de net ez ir-e
(cu
dia-
.-"""-_'
' , _.""".,_...-..-.~ Ie"_.-.__ =-- "'.
............ -
Dialllctrul
nominal bl g1:ur i i
----At i a je nef er-oe se
finite d, mm
r;;::-~~~~rF ina la
bilii
Toleran~a Bron>: ~i fontli Otel la die metru PrealaFinal1\ PrealaFineli! PrealeFinalll pentru bill! billl bit! prelucrsre8 Adaos de prelucrare pe diametru, mm precedentl! 1T9,mm BBbbit
Heterialul
prelucrat
'"
L L
'"
0
-.;
L
:>
0.
'U C
.: .,
E
~
'0 "
0
:;
'U
"
...
0
0 t'1
0 N
\1)
~
0 ~
~
.,;
.,;
N
t'1
.,;
Plna la Peste 30 la 50 Peste 50
~
3)
2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
3 0,3 0,4 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6
4 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
" .,
a
5 0,2 0,3 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5
6 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2
7 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,4
8 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
-c
0,2 0,3 0,4 0,4 0,5 , 0,5 0,5 0,5 0,5
0,05 0,06 0,07 0,08 0,10 0,11 0,13 0,14 0,15
la BD
Peste Ba la 120 Peste 120 la 180 Pe s t e lBO la 250 Peste 250 la 315 P~ste 315 la 400 Peste 400 la 500
!l
..,
'-8 "
.~ ....
~ ..
e ,~ I... I...
~ I
.
"'cc
E
iI'I \1) I..
t'1
'"
N'
~,.
N
t'1 0'
-o
N t'1 0'
-o
0
0'
L.
c 0 .s:
:J
,.,;
-o
0'
.,;
0
to
0 0'
-d
0 0'
Ob ser vat i i , 1. Deci! strunjirea
interioarli de netezire se face intr-o singurli fazil, filril divizarea in prelucrare prealabilli ~i finalli, adaasul se determinil prin insumarea valor i lor din tabel de la prelucrarea prealabi lil ~i f inali! 2. In cezul prelucrarii gaurilor de mare preoizie (ou tolerante de 10 '" '" 15 pm), adaosul pentru trecerea finalil de netezire nu va depa~i 0,05 mm pe diametru.
~
0
a. ~'"
:J 0
,iil 0> '" Cl I...

.t: ::l I...
';"
'-'
.. '"
N
a
L
0>'
:>
Tabelul
9.12 Aru:osul 00 pr etucr-are l'i oper at i i Le re<:aaandate

--.~
la honuirea
gaurilo/"
'-' C Rugozitatea suprafetei 'R lnainte ~ honuire,

/Jffi
Abaterea de forma a g~ur ii inainte da honuire, jJm
Opera~ia
(f
8Cl I... I...
:; I...
E
aza) de
honuirs
Adaosul pe opera~ie (fazA), JIIfI
Abaterea de Rugozitaformli a gAuri i tea supr edupa honu ire , fetei dupll /1lII honuire,
J1I!l
.,
~ .. -8
Q.
" ... " I... " "
., ..
:> t: 0 .c:
'U 0
Q.
100...150 50...90
1 3,2..6,3
2
Prima A doua A treia Prima A daua A treia
4 1520 6...10 4 ..5 1018 59 3 .4
5 0,81,6 0,2 0,4 0,1..0,2 0,81,6 0,20,4 0,10,2
150..200 20..30 12.15 80.120 15.25 8 .12
1...,
j
t'1
" ... " c
~
.,;
N'
Ion
iI'I N
t'1
-o
.:
'""
.,;
N ,
~
0
~
:>
>Cl
.,
t'1
-:
to ~
.,;
0
a'
a:
.0
...........
.,
316
~
,.j
,~
;1
7J
'1
'.'j
~~
._.
Tebelul 9.12 (continuaro)

"--.
0
25 . 40
1 1 ,b 3,2
ij
-=-~~..~~~=~ 3
Taoolill 9.15 4 8... 12 5 0,4 0,8
(cant inuare )
"I
;,1
ej
Prima A dOUB A treia
50... 70 12...15
b 12 15 20 4 b
.
4...16 23 2... 4 1... 2
0,2..0,4 0,1. 0,2 0,2...0,4 0,1...0,2
r'"'"'
_L_~_'
_.
,~~---. -r~~~
2 3
-;-"-~'-~~;-~i
0,35 0,16
1
b .. 12 0,b3 .. 2,5
Prima A doua
Somifinisare dupa de9ro~are Finiscre dupa semifinisar e
0,25
0,25 0,16
0,30
O,1b -
0,30
0,16
0,',0
0,16
0,55
O,e
0,16
0,20 0,2
T abe lu l 9. 14 Adaosul" i perrtru bl"o;;urea gwr ilO!" dl"eptungh iulero ;d canalolOl' aro~area gAurilor
~
Obscrva~ii:
".--,"",,,,",,
-_.
dreptunghiulare
(pntrate)
Bro~area canalelor Lb~imea ca nolului, mm
dreptunghiulare Abaterea ad misli la pro

lucrarea ,r.1m
Dimensiunea Adaosul pe 0 maximA a glllaturA a uri i I mm dreptunghiului mm
1. Oaell prelucrarea suprafe,ei plano Sfr face numni in dOU6 faze, degro~8ra ~i finisare, adoosul pentru faza de finisare se vs stobili prin insumsrsa val or i lor din tabel,indicllte pentru sem if in i ser c ~i f in iscr-e , 2. Pentru rectificarea supraf cj e lor plane, voz i
t abo
Abaterea admisli la prelucral"ca inainte de bro~ar()(+), mm
Adaosul pe l~~ imea eanatutu i , mm
lul 9.17.
nainte d"
bro;iliro
j
0
De la
2 0,18 0,21 0,25 0,30 0,35
10 la 0,8 1,0 1,2 50 la 1,5 1,8
---10
4 0,4
0,6
18 P<>sto 18 la 30 Peste 30 La
De la 3 la 6 Paste 6 la Poste 10 la
Iubo lul '1.16
r,::i.ooSI.II'l do prol ucrure intcrtnc-:lil:ro (PI) f ozc) lu pretucrnrea l:l~:>'llfet:l)lor pll.ll~a do se:nifllbricntelor turnato prin mntodll s[l<tCir.lc
0,12 0,15 0,18 0,21

0,25 ~aza de prolucrare Pi"nii la Peste Peste Poste Peste Pasta Peste
r=-~' ~--~-t
_,.,.-z~~~-
Dimensiunoa
maxim~
a suprafetei
prelucrste,
mm Pea200G la
50
Peste
18
Peste 18 la
0,8 1,0 1,2
80
Paste 80 la 120
30
Poste 30 la
50
la
120
le 260
260
la
500
la
800
la
1250 te
la
~Tabelul
50
50
120
Adaosul la prelucrarea suprefe~elor Degro~area - turn5te - tornate pieselor: in cochila in forme coji
500
800
uniletcrcl
1250
(pc
0
2000 3150
fc,ii), mm 4,6
de prelucrar~ 1,0
9.15 Adaosuri
de prolucrare
plane pr;n frezare
intermediare sau rabotare
(pu faze)
0,7
0,8 0,6
',6 1,4 0,8 0,3
2,2 2,0
3,1
7,0
I
Faza de pretucrare
Adaosul Pinli la
de pretucrare ( pe 0 fa~a ), pentru dimansiunea maxima a nuprafe~oi prelucl"ate, mm Poste I Peste 1 Peste I Peste / Peste /peste 120 la 260 la 500 la 800 la 1250 la 2000-
(OV
0,3
0,25
0,8
0,5
2,9
0,50
Peste 50 la
- turnato in forme ob~inute cu modele us or f uz ib i Le Semifinisare
O~4
0,25
0,35
,
0,40
, 0,6
50
120
260
3
500
800
1250
2000 -3000 dupa 0,3
o
;-'.'-"~====-""-=."..IVC_._~_
" ~~r'~~i
. =-==2 I,
1,1
. 41 :; )&1 7) s i t+: ~-l,,"""-"=--~t=~""-"=;;""'--=--!---~=~"'="'a

2,2 2,3 3,1 3,2 4,5
1,,6
Degro~area pleselor
turnate in nisip : ~ in clasa III de precizie la turnare - in clasa IV de preciz ie la turnare
!--
Fini~~d~P5---Jr-O'16-41:-o~6li
1,9
1,0
i se~lflnlB~ro L==.~.=. __ ~~_~~~=-=.

1,5 l,b 7,0 7,1 10,0
11,0 O'nervs): le: Pentru
0,16[
~ ~_
~.~_~~_
O'.'j 0:"i-;;,~"'I--;,~~'i~2iJ I ~_J

_
~~~",=~,
1,2
ract if icare a suprafotelor
plene vazi t abe tul, 9.17
"
318
?1q
Tabelul 9.17 Adaosuri de prelucrare pentru rectificarea $Uprafetelor plane ( dupa STAS 7097-82 )
Ap - odoo$ d~ prclucrnr~
A~ - ebe t e r e a super ic er n t~ dl;:H1n!:iun~~~ p iesc i finite
h - ln~l~imea nominala a piesei finite hmin, hm ax

H . , H
- lnal~imeo minima, respectiv maxima a piesei finite

- inal~imea minima, respectiv maxima inainte de rectificare
mln
max
L, b'- lungimea, respectiv l~~imea piesei de rectificat
rH -
toleren~a la dimensiunea piesei inainte de rectificare
rh ~ toleran~a la In8l~imea piesei rectificate In~tf.imeanoLungimea suprefe~ei de rectificat L, mm minala a Pie-~------r--------r~------r-r se i finite h, Pinilla 80 Peste 80 le' Peste 180 la Peste 400 la mm 180 400 800 .Peste Pine pe doua fe~e la Adaosul de prelucrare Ap = , mm ( pe 0 singurt fa~8 ) Toleran~8 la Inet~imea piesei inainte de rectificere TH, IT10 mm
7 8
r-
Peste 1600 la 3200
Rugozitatea suprefetei ineinte de rectificare Ra mm

9
---------------_
.._----_
..
--_ .. _------Tabelul 9.17 (continuare)
1 10
3 0,25 (O,20)
8 0,058
9 3,2
10
--(O,20) .
0,25
0,30 0,35
18
---( 0,20 )
0,30 ( 0,25 )
0,30
--( 0,20 )
0,30
--0,35
( 0,25 )
--( 0,25 )
--(
0,50
0,070 3,2 0,084
18
30 0,35
--( 0,25 )
0,30
--( 0,25 )
0,40
--)
0,30 0,40
( 0,35 )
30
50
--0,45
( 0,30 )
----0,50 0,45
0,35
( 0,30 )
--0,50
0,35
( 0,30 )
--0,60
( 0,30 )
--( 0,35 )
0,50
--0,60
0,55
0,100
( 0,40 ) 0,120
)
50
80
--0,50
---( 0,35 ) 0,50 ( 0,40 ) O,SO

(
( 0,30 )
( 0,30 )
---( 0,35 )
--(
--( 0,40 )
0,60
--( 0,40 0,60
80
120 ( 0,35 ) 0,50
--0,50
0,60
( 0,35 )
0,40 ) 0,60
--0,60
0,60
( 0,40 )
--( 0,45 )
--( 0,45 ) 0,60
0,140 6,3
120
180
--( 0,40 )
--( 0,45 0,60.
)
--( 0,40 )
--)
0,40 0,60
( 0,45
--)
0,160
( 0,45 )
'80
250
---( 0,45 )
0,60
--( 0,45 )
--( 0,45 ) 0,70
O,~
--( 0,50 )
--( 0,55 ) 0,70
0,65
--( 0,50 ) 0,70
0,65
0,185
250
315
--( 0,50 )
0,65
---
0,65
( 0,50 )
---
0,65
--( 0,55 )
--( 0,55 )
0,210
( 0,50 )
~;;":.~=",C'''''':i.''';,-.-,.-,... 7'''',"-:'C?,J':';_='n.'-'''7':n7'='3,T;;::;;;';r!':."!i'""T;'1;"~;:m_"-r.::>0,,,c-::,,,,'~,~-,,'C)~c:=i""~P~,c.~.";!,:m-n~,.,.,,-.,":7'l:,,"';'~;?';~m~:;_'m'E:r_',c,,'
f: C"k@A1~~~.Ci.~~f>;!;:',~,'iJ
Tabelul 9.17 (continu.re)
315
400
---( 0/>') )
--0,70
0,65
---( 0,50 )
---0,70
0,65
----
' 0,70
( 0,55 )
---( 0,55 )
---( 0,55 )
0,70
0,70
---( 0,55 )
---0,70
0,70
---( 0,55 )
---0,70
0,70
0,230 6,3
400
500
( 0,55 )
( 0,55 )
----
0,70
0,250
( 0,55 )
( 0,55 )
( 0,55 )
Observati i , 1. Valorile adaosur i Lor d'intaool se refer~ la rectificarea plana a piesolor netrotate termic, cu excepti~ pieselor cu pere>i ptani c'Jb~iri~i 11 Inelelor de rulmen~i. 2. Adaosuril~ de prelucrare din taool pot fi majorate cu pins la 25X deca: a. piesele sint unicatei b. piescla sint expuse 11 se deforma detorita trstamentului termic, formei S8U materieluluii c. l~~im~n ests mei mare ,de 4 ...10 ori decit inal>imeai cu pins la 50X daca: d. piesclc au l~~imea mai mare de peste 10 ori decit inel~imes. ' 08C~ pies~lc reunesc condi~iile a, b ~i c, majorarea procentuale a adaosului nu 'ladepa~i 50Xi daca cond it ii Ie a, b ;i d, majorarea procentuala a adaosului nu 'ladep8~i 75X.
piesele
reunesc
3. In cezul pioselor CU suprafate rectificate care nu sint parolele se 'lalue pentru inal~imeo h, distanta minilne intre cele doua suprafete rectificate. 4. Inal~ime" "'~xima (H' ) a p iese i ineinte de rectificare se obt ine insumind inii'ltimee lliaxim/! 11 piesei finite (hmaxl adaosul de prelucrar:a~Ap) s i eu toleranta la dimensiunee piesei inainte de rectificare (TH): Hmex eu
hmax + Ap + TH
Rezultetul cel~ulului se rotunje~te in plus din 0,05 in 0,05 mm.
~--....-: ..... -.-~!----.----
... -.,,----..,.,.' ...

pentru rir.Jire
Tebelul q.18 Adeosuri de prelucrare
Suprafe~e plane
G/(uri
Lungimea suprafe~ei plane, mm
Lungimea gaurii, mm
Oiametrul L~~imoa suprafo~oi plane, mm Posto 100 la 500 Peste 500 la 1000 Peste 1000 la 2000 Peste 2000 la 4000 Pesto
.,I
Pins gaurii,
IIUIl
III
Peste 100 la 200
Peste 200 la 300
4000 la 6000
100
Adaos de prelucrare pe o h~a, mm
Adaos de prelucrare pe diemotru, mm
Pin~ la 100
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
Pine'la 80 Paste 80 la 180
0,05
0,08
0,12
0,10
0,15
0,25
Paste 100 la 500
~, 15
0,20
0,25
0,30
0,40
Paste 180 la 360
0,15
0,25
0,25
Tabelul 9.19 Ad&osuri pootru lepuirca g~ilor

D i 8llh:.ttr:.Jt
l:1t\)r
I
I
Adeosul pe d isme tr-u , mlll 0,010 O,OB 0,16 0,01.0,04 0,631,25 0,32.0,63 0,32 . 0,63 0,160,32 0,160,32 0,080,16 0,015 0,020 \ t 0 1 0,08 0,16 2 0,02.O,OB 3 34 45 1020 1525 6.10 812 6 8 8 12
ii ,
mm
5 M 7iM 5 H 5 8~
6 I,J,K I, J H, 0 H, N l,H,N L, H L, H K, L
Pinlila 50 , Pf,!ste 50 pin~ la 80 Pestf,! 80 pin~ la 120
I
!
1,255 1,25.5 ptel neelll it 0,63 .2,5 0,63 2,5 0,32 .1,25 0,32 1,25
Observatie: Inainta de lepuire suprafata g~urii trebuie pralucratll cu tolerante in treepte 6 de precizie, cu rugozitatea Re = 0,8 0,2 pm ~l cu abateri de form! (ovaliteta, conicitata etc.) de eel ~ult 0,005 0,01 mm. Tabelul 9.20 AcIaosurilede prolucrare ;.icaractaristicile baretor pranetozirf,! (vibronetezire) Rugozitetea Re' ~ Adeosul de Inainte de Dup/l supranefezirf,!suprenetezire prelucrere
JIIl\..
i .,
"
c8rbur~ de siliciu verde Cv
H40 H40;H28 H 20 H14iH1O

H 7
abrozivo pentru
su-
I
1
\.
!
Hatf,!rialul piesei de prelucral
Carectaristicile barelor abrezive Haterialul abrllziv' 4 Grllnula-Duritetae tia 5 8-6 carbur/l de silieiu verde Cv 4 H40 H 28 H 20 H 14 H 10 H 10 M 7 5,4 electrocorindon nob it En
44110
Tabelul 9.21 Maosur; de.prolucrore in vede,...o rotilor dintate eilindrice
danturldi de finisore prin frozere
1 1,25.5 1,25.5 0,632,5 0,63 .2,5
2 0,63 1,25 0,32 0,63 0,32 0,63 0,16 0,32
6 H, N L,H,N L, H L, H L, H
1020 1525 6 10 8 12 5.8 610 4 .6 46 3 .4 1525 6 ..10 8 12 5. 10 6 ..10 46 4 6
Fontll 0,32 1',25 0,16 0,32 0,32.1,25 0,16 .0,32 0,08 .0,32 O,OB 0,16 1,25..5 0,63 ...2,5 0,632,5 Otel clilit 0,32 .1,25 0,321,25 0,160,32 0,160,32 0,08 0,16 0,04 0,16 0,04 0,08 0,02 ..O,OB 0,32 0,63 0,32 .0,63 0,16 0,32 0,16 .0,32. 0,08 .0,"6 0,04 0,16 0,04 O,OB
1::,
: J-'-'-~
HOdulul, mm Adeos pe un fl;'lnc Ap' mm 2 0,3 3 4 5 6 0,6
7
J, I:: J, I:: I,J,I::

L,H,N
'I
(
1
I
10
11 1,0
12 1,1
H40iH28 H2BiH20 H
-1::, L
J, K
J, K
L, H
0,35 0,45 0,5
0,65 0,75 0,85 0,95
14
M14;H10 H 7
J, K I,J,I::
I)
\
Observatii: 1.,Freza de de9ro~are a~chiaza definitiv fundul golului dintre dinti, urmind ca la finisare sa se a;.chiezematorial numai.pe flencurile dintilor. 2. Oeclldegro~aree danturii se face in dou6 treceri, prime treeere de de~ gro~8re Se executa cu adincimea de 1,4 m, iar a doue tracera de dagro~are cu adincimea de 0,7 m.
I
!
(
324
325
,\
I
Tebe Lut 9.24 Adoosuri pontru fini581"ea donturii oonico prin rulare cu din~i drep~i IIIrabotarea
Tabelul 9.22 ~rul
de troceri rooollandatpentru mortezarea cu cu~it'roat~ Hodulul m, mm
danturii
1
Hortezare Degro;are Finisare De la 10 pinli la 6 3 2 De la I> pini! la 2,5
2
De la 2,5 pinil la 1,25 1 1
t:
<
I
Hodulul exterior, DIm De la 2 la 3 Peste 3 la 5 Peste 5 la 7 Adaos po grosimea dintelui, DlIII 0,5 0,7 0,8 1,0 1,2 Hodulul exterior,
!DIll
1,25
AdlIos.po grosilll dintelui, 11IIII 1,4 1,6 1,8 2,0
Peste 12 la 16 Peste 16 la 25 Pesta 25 la 30 Peate 30
Tabelul 9.23 Adaosuri de prelucrare pentru ;everuirea ro~ilor din~ate cilindrice Peste 7 la 10
J-'-'--' t
Hodulul BI, IDII Pinll la 50 Peste
Diametrul ro.ii din~ote, mm 50 la 100 Peste 100 la 200 1
Peste 10 la 12
Tabe tu], 9.25 AdooSuri doprelucrare pcntru frezarea de finisare ~i ~veruiraa ro;ilar meleate .
donturii
Hodulul m,
lUll
Pinil ld 2
Peste 2 la
4
Peste 4 la 6 0,4 - 0,6 0,15 - 0,20
Paste 6 la
8
Peste 8 la 10 0,8 - 1,0 0,25 - 0,30
Peste Peste 10 la 14 la 14 20 1,0 - 1,2 ~ - 1,2 - 1,5 0,30 - 0,40' - 0,40 -0,50
Tr~8pta de precizie a danturii dupilSTAS 1>273-81
Adaos pontru frezarea de finisare, 11III Adaos pcntru ;evaruire, 11II1I
0,25 0,08
0,25 - 0,4 0,08 - 0,15
0,6 - 0,8 0,. \3- 0,25
r
2 3 3,5 4' 4,5 5 6 0,040 0,045 0,050 0,050 0,055 0-,055 0,060
Adaosul de prelucrare pe un flane Ap' mm 0,045 0,050 0,055 0,055 0,060 0,060 0,070 0,045 0,050 0,055 0,055 0,060 0,060 0,070 0,050 0,055 0,01>5 O,Ob5 0,070 0,070 0,080 0,060 0,065 0,070 0,070 0,075 0,075 0,080 0,055 0,060 0,070 0,070 0,080 0,080 0,090
1I
~
Observ8~ie. Adaosul este dat po grosimo8 dintelui.
i \
Tabelul 9.26 Adoosuri do prelucrara pcntru Qantura IIelcului .
Adaosul po.grosimea dintelui, mm Hodulul Ill, /lUll Pentru finisar., dup! dagro;are Pinli la 2 Paste .2 pinli la 4' Poste 4 pinli la 6 0,7 0,7 1,4 1,42,0 Pentru rectifieero mele c~lit 0,2 0,2 0,4 0,4 0,0
Observa~ii. 1. Inainte de ~everuire, din~ii se prelueroazil eu 0 subtiliere la pieiorul dln~ilor prin folosirea unor froza-mele eu profil de generare cu pro' tuber8n~li. 2. Se recomandll ca adaosul de prelucrare pe flancul din~ilor si!se caleuleze cu rel8~ia:
!
I'
t
I \
Ap=O.005{rii. [mm).
"
126
327
Tobelul 9.27 Mno!\."rt de pretecr ere po un flanc al dintolui la roctific8roa prin rutera dnntur ii cil indrice ell 0 piatra dblu conicllsnu cu dou! piot taler Diametrul do divizare d, mm, pinA la : Hodulul m, mm
100 200 300 500 1200
Tabelul 9.28 (continuaro)
400 1000
2 0,30 ... 0,35 0,35 . 0,40
3 0,35 0,40 0,45 . 0,50
5 0,20 . 0,25
6 0,25 . 0,30 0,30 . 0,35
7 0,30-0,35 0,40-0,45
.!
>,000
0,25 ... 0,30
Adaosul de prelucraro po un flanc Ap' mm
< 2 3... 4 5 ... 8 9 .. 12 13... 15
0,10 0,'2 0,16
0,12 0,'6 0,18 O,iW -
0,16 0,'8 0,20 0,25 0,30
0,20 0,25 0,30 0,35
0,30 0,35 0,40
Observof.ii. 1. Valorilo adaosului din tabel reprezintA adoosul de prelucrare total pe un flonc, care Se epartiz.ezA po faze ostfol: - la finisere se indopArteazA adoosul do prolucraro in funcf,iode numArul de treceri ~i do avansul do pAtrundore po t ecoro; - la dcgro~aro ae tndopArtoazllrostul adoosulul do preluorDro. 2. Adaosurll. do praluorero pontru roctlflcaro canolurllor cu profil in evolventli se pot adopta orientatlv ca la rectificoraa danturii cilindrice (tabelul 9.27).
Tabelul 9.28
Ad&osul'i
de prolucr e pontru ectifiesr ea canolurilor la a bori canolaf,i
Tabelul 9.29 Adaosuri de preluc ara pontru rectifiesroa alozajolo.- rOf,Ho.-dinf,ato ~i fusurilor arborilor - pinion duplitratemont torllic Oiametrul nominal al suprafe~ei care formeaz~ ajustaj,
IUI
Adaos pe diamatru pentru lungima8 butucului rOf,ii ( lungi~ea arborelui ), in m~ PinK la 100
0,3 0,4
I
-I
Pesta 100 pinK La 400

0,4 0,5 0,5 0,6 0,6 . 1,0
Paste 400
0,5 ... 0,e0,5 . 0,8 1,0 .. 1,6
iI
Pinli la 30 Pesta 30 la Pesto

SO SO
0,4 . 0,5 0,5 . 0,6
I
Caracteristica
materia-
la 200
,
I
I
i
I
Of,el cementat - cAlit
lului Lungimoo de recti f icat l, mm
O~el imbunAtAf,itinainte de canela e
Diametrul arborelui 0, mm
< 25
Obsarvaf.ii. 1. Pantru finisarea cu cu~it. a suprafaf,elorcu duritata micli, adaosul sa alire,t. do 2 .,. 2,5 orl. 2. [n cazul rOf,ilor cu danturli clilitli superficial, valorila adaosurilor se iau conforll lillitelor inferioare din tabeL; iar pontru rof, i executat8 din o~eluri inaLt aLiate de cemantare, conform LimiteL"or-superioar 3. La caLibrarea gliurilorcanolate cu bro~e adaosuL de preLucrnre pentru diamatrul suprafe~.lor de centrare $. miro~to fa~lide valorile din tabel
CU
30 ..
SOX.
26 . 40
41 ... 63
> 63
< 25
26.. 40
41... 63
> 63
4. Adaosurile pen~ru finisarea suprafe~oLor frontale so prevAd in limitale de 0,5 O,7srdin valorile indicate in tabel.
AdeosuL do p. eLucrore pe un-flanc, Ap' ~~
<160 160... 400
0,10 .. 0,15 - 0,15 ... 0,20
0,15 .. 0,20 0,20 . 0,25
0,20 .. 0,25 0,25 .. 0,30
0,25 ... 0,30 0,30 . 0,35
0,05 .. 0,10 0,10 ... 0,15
0,10 ... 0,15 0,15 ... 0,20
0,15 ... _ 0,200,20 -0,25 0,20 ... 0,25 0,25-0,30
'.
328
'i
cap .10. CAIO'lUJ[, REIIDIlIlJI DE ASClIIEm! IA SlRlNJIRE 10.1 PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA
!
)
\
Pentru ca Cl.chierea metalelor sa aib1 Ice sint necesare doua ~c&-i: m:i!icarea principal~ de ~erel?i mi.scarea de . avans.. la rirdul. ei, mi9carea . de avans poate fi executata printr-o ~e sau prin mai multe ~C&-i. la strunjire, ~ principal~ de ascni.ere este rotirea piesei, iar ~ea de avans este ~ea de transla?e a cutitului. strunjirea poate fi: exterdoara (fig. 10.1) I?i interioar~ ( fig. 10~2).
: ;
Fig. 10.2. Clasificarea .trunjirilor intftrioare
10.2
ELEMENTE COMPONEN.l'E
ALE RIDIMUllJT DE ASCHIElli!'
Aceste elemente sint: a. adincimeade aschi.ere t care este defini~ ca rn.!trimea ~ui principal aflat in contact cu piesa de prelucrat,nasurata .perperrlicular pe planul de lucru; b. viteza de aschi.ere v care este definiti ca viteza la un toomen.tdat, in direct-ia ~c&-ii de ~ere , a unui punct de Cl.chiere c:onsiderat pe ~ sculei; c. avansul s care este determinat de obicei in mm la 0 rotatie a piesei sau sculei.
tI
-.n-,
I V)
I~~~I It
~ I
co
I 0')
10.3PROPRIEl'ATILE ASCRIEI'OARESI DOMF.mUL DE Ul'ILIZARE A MATER!ALE(LR PEllIRU SCULE
co
'0
li'1
co , ~
""i I/)
'0
'0
co
co
'0
I
<::>
<p
~ n,
I/)
t:i
0') V)
~ ~
.V)
~ n-,
V)
0')
eo
-e-,
'0 I
'0
co
I
'0
'0
'0 n-,
V)
0-.
'0
~
V) V)
'"
~
V)
0')
~ ~ li'1
N) V)
V)
~
v)
~
V)
VI
~,
~ ....
~
V)
I I
~
V)
1/),
~ ~ V'J '---v-'.
F1N1SARE'ci PLANA N
~ ~ '-----...r---J
V) V)
,DEGROSARE
v-
FINISARE
~
"
STR.UNJ1REA SUPRAFErELOR ClLlNDRICE EXTERIOARE
i:i:i <:
::.:
Lu
DEGROSARE PLANA
r
)
i
er:
Materialele utilizate pentru confectionarea pfu-t,rii utile a cu?telor de st:r'un;J pot fi ~te. in patru grope - oteluri pentru scule; - placute din carcurf, metalice dure; - materiale ncinaralo-ceramice; - diamante irrlustriale. Din prima ~ fac parte otelu.rile rapide I?i cele slab aliate (STAS 3611;"80; STAS 7382-80) I?i otelurile carbon pentru .scule ( STAS 1700-80 ). . Din a doua grupi:l,a carburilor rnetalice, fac parte' pl~cutele din carbur~ de wolframcu cobalt I?i pl~cut:ele din carb.Jri de titan I?i de wolframcu cobalt ( STAS 6373-86 I?i STAS
6374-80)
Fig. 10.1 Clalificarea strunjirilor exterioaro
330
331
Materialele mineralo-ceramice pentru scule au drept canstituient de baza oxidul de altnniniu. Propriet~tile ~etoare ale materialului pentru scule sint definite prin rezistenta sculei la un anumit regim de ~chiere. In general, calitatile ~etoare superioare ale materialelor pentru scule sint insotite de 0 duritate ridicata ;;i de 0 tuna rezistenta la uzur.1 ;;i' stabilitate termidi. Un alt factor important, care detenni.n.1 daneniul de utilizare a diferite10r materiale pentru scule este rezisten\a mecantca ( rezastenta la incovoiere :;;i rezilien\a materialu1ui j , La prelucrarea prin . aschi.ere, in special la degr~, tiU.:;;ulsculei este supus la solicibki d:i.namice,din care cauza sculele executate din material cu 0 rezistenta necorespmzatoare vor fi scoase repErle din :funct.iune( din cauza f.1rilnitarii tiii:;;Ului). utilizarea. scul,e1or din ~uri carbon pentru scule :;;i din oteluri 'aliate pentru scule este limitatiila cazurile cirrl nu pot fi folosite cc:tI'pletproprietiitile ~etoare, mai ridicate ale alter materiale pentru scule. . ot-elurile rapids pentru scule Rp4;;i Rp3 au proprietiip. aschi.eroare superioare ote1uri1or carbon ;;i ote1urilor aliate pentru scule !'ji din aceasta cauza sint utilizate la executarea cutitelor profilate , a frezelor , a bro:;;elor ete. PMcutele din carl:::urimetalice se utiliz~ la confecp.onarea a numeroasescule ~etoare: cutite, freze, actincitoare ete. Aceste materiale i:;;i pierd caracteristicile lor mecanice , necesare ~erii metale10r la 1000oC aioo'c, in timp ce ote1urile rapide 1:;;ipierd caracte:ristici1e ne:::amce la 550C . 600oC,iar otelul carbon la 25QoC. . Practica a arcltat cl pl~e din carl::mi.metalice pot fi folosite pentru o:mfecp.anarea oricclror scule ~etoare :;;i pentru pre1ucrarea unei mari varietiiti de materiale. Alegerea calitiip.i plclcu1;e1or din carl::mi.metalice depil'rle de natura prelucrclrii (degro:;;are, f:inisare) !'ji de materialul care se pre1ucreazcl. In S'l7..S 6374-80 sint in::ti.categrupele de utilizare a pl~cutelor dure, iar in STAS R 6704 - 63 este datii corespan::ienta pl~cutelor din carl:::urimetalice S'l7..S CU cele staOOardizatein alte tclri. 10.4 UZURA SI OORABILITA~
SCULEI ASCHIEl'OARE
In tal:el.ul 10.1 este datii uzura admisibilcl ha m.1suratape fa~ de asezare a cutitelor de st:run; pentru deqrosare :;;i semifinisare.
.1
Tabelul 10.1 Uzura admisibil~ a cu~itelor de strung pentru degro~aro ,i ~ifinisaro Haterialul prelucr&t Rugozitatoa suprafetei prelucrate, pm Rz /Oielur i 8uste)1 ! 1 nitice ~i , inoxidabile ). 400 200 100 50 400 200 100 50 400 200 100 50 Re 100 50 25 12,5 100 50 25 12,5 100 50 25 12,5 Oiel rapid Carburi metal ice O~el rapid Cerburi motelico O~el rapid .Carbur i matal ice Ot-el rapid Car bur i metatice Oial rapid Carburi metal ice Ot-el rapid Carburi metal ice ',5 O,b 0,8 0,4 ',5 ',0 0,8 0,4 3,0 .0,8 1,5 0,6 . . 2 0,8 1,0 0,6 Het9rielul p5r~il .a~ch iotoaro HArimea uzurii ha ' mm
I ~
~,~
.
Otoluri cor.bon ~i fonto mala8bi le
.'2,0 ...1,4 . 1,0 .. O,b .. .. . 4,0 ',0 2,0 0,8
Fonta cenu~ii
In tabelul 10.2 este data. uzura admisibil~ a cup.te1or de strung pentru finisare. Perioada de . func\:ionarea scuted , de la inceputul folosirii ei pina la atin;Jerea unei uzuri egale cu limita de uzura, se ~ durabilitate. .
I .
Tabalul 10.2 Uzura admisibill a cutitelor do strung pentru finisare Hater ialul prelucret Rugozitetee suprafetei prelucfate,
pm
Hllr.imea uzurii ha '
I!IDI
,
Rz Oteluri austenitice ~i inoxidabilo 25 '2,5 Ra 0,3 3,2 1,0 0,2 0,' Numai 0 suprafetll lustrultll, farA uzurll vizibill
..f
In ilip..1l ~erii metalelor, suprafetele sculei a:;;chietoare care vin in contact cu piesa sau cu ~ care se dEqajcl sint supuse unui proces de uzura. C.lrrl uzura atin;e 0 amnnitii. IIm-:ilne, scula trel::uie reascut:ita.. liMimeauzurii OOmisibilea sculei a:;;chietoare .se ~lirnitii de lizurcl!'ji se noteazcl cu het .'
~.?
Ot-eluri ~i fonte lIIeleebilo Fonte cenus ii
o,~
I
10.5.' CALITATEA SI PREI:IZIA SUP.RAF'EI'EI PREWCRATE
I
I I i'
Pentru cup-tele de si:r\.m:J lli rabotezlt.valorile durabilitiit.ii ecananice (Tee)' in minute, sint date ~ tabelul 10.3.
Tabolul 10.3 Valorile durabil itllt.1I oconomice pontru c:ut.ltelede atrung pi rubotezl,aln
In timpul prelucr~ii prin aschaere diferitele elemente ale sisterm.tlui piesa-scul~-~:i.ni1-unealtii se deformeazaelastic. Da~ forta de aflchiere lli rigiditatea sint canstante, in cursul prelucr~ii suprafet:ei considerate, nu apar abateri de fo~ ale suprafet:ei.De multe ori rigiditatea sistemului variaz~ in cursul prelucr~ii suprafetei. stu:li.in:iu-se efectele variap.ei rigiditiip.i in ti.mpul prelucr!rii s-au putut trage ~toarele concluzii: - variatia rnacrcqeometrieisuprafet:ei la prelucrarea intre virfuri, definitii ea diferenta dintre diarnetrul maxim l?i minim, nu depir.de practic de componenta tan:Jent:ia1~a fortei de ~chiere Fz' ci de comparientaradial~ Fy; . - diferenta dintre diametrele maxim ;;i minimeste egal~ cu dublul ~etii de incovoiere maxima,care ia nastere sub actdunea componenteiradiale a ~ii de ~ere.Pentru ea abaterile d:imensiunii suprafe\:ei ~ se g~~ intre limitele ctm-. pului de toleranta trebuiesc satisf~cute candi\:iile:
!
d 6 8
See~ tumla euptulul Rotun- P!tratli Oreptunghiularli dl hxb 6x6 8x8 10)(10 12x12 16x16 (20)!_~) 25x25 32)(32 4Ox40 5060 63x63 hxb
HaterlBlul de preluorBt O~el ~I font! maloabill Otol rapid Carburl metalica Fonti eonu.le O~el rapid Icarburi metell~
Ourabllitatee Tt ~n ~in 6x4 8)(5 10)(6 12)(8 16)(10 20x12 25x14 32)(20 40x25 50x32 63x40
I
30
45
60
45
so
~)
12 16 20 25 32 40 50 63
45
,
2 fy < T
\..:,-,/
75
.--" .\ bO j
so
'
90
~'90"'\'
\, ..
sau
fy < 0,5 T ,
90
(10.1)
@
150
unde T este ~imea cimpului de toleranta, iar fy - ~eata max.imcl datoritii CClrrq?Onentei radiale. . ' Deoarece abaterile care apar in urmaprelucrMii nu sint generate numaide incovoierea piesei, dublul ~ge\:ii de incovcd.ere datoritii componenteiradiale nu trebuie sa depaseasca 0,5 T, adi~ :' fy < 0,25 T
10.6. STRllNJlREA
120
105
(10.2)
stardardele pentru Cll\:itele de st.r\m3" sint urmatoarele: 351-66; STAS 352-66; STAS 353-66; STAS 354-66; STAS 355 -86; STAS 356-66; ST.AS 357-86; STAS 359-66; ST.AS 6311-80; ST.AS 6312-80; STAS 6313-80; STAS 6374 6385-80.
STAS
EX'l'ERIOARA SI Th'TElUOARA
10.6.1. Alegerea sculei. Irrlustria constructoare de llla!lini folo~ in marea majoritate a lucr!rilor de strunjire, cu\:ite prev!zute cu pl~cu\:9 din carbUri metalice , excep\:ie f~in:i smmjirea unor profile sau a unor aliaje speciale. Valorile admisibile ale uzurii sint date in tabelele 10.1 ~i 10.2. stabilirea limitelor de uzur~ treb.U.e sa ~ seamade faptul caprdn crestarea UZ'uriicu1;itului se mare;;te valoarea componenteiradiale a fo~ de a;;chiere, care de1:ermiIW. abaterile de form! ale suprafet:ei de prelucrat. Din aceasta cauz~,la prelucrarea unor piese nerigide, .cin:i ~eata de incovoiere a piesei de~ precizia de prelucrare, t.reb.rl.econsiderate ' v~ori ale uzurii cup.tului mai mici decit cele recomandate pentru smmjirea de degr0liare.
Ale:Jerea materialului ~r1;ii active a cu1;itului, pentru realizarea unei prelucr&i in con:litii date, se face in ~ de natura: ~i proprietii\:ile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului. Materialul ~ active poate fi 0\:91 carbon pentru scule, 0\:9l aliat pentiru scule, 0\:91rapid, carb.lri metalice materiale mineralo-ceramice ~i diamante :in:iustriale.
I 0 raspirrlire foarte larg~ 0 au cu1;itele armate cu placut-e din carWri metalice, care pot fi alesedin STAS ~3.Z4-.3Ji51-8Q.. Daneriii.le de' utilizare a a;;chierii cu scule pre~te cu pJacut-e din carb.lri metilice sint date in tabelul 10.4. Parametrii geometrici ai ~ ~etoal: e a cup.telor sint r:CXIIlal'X3a\:i in ST.AS R 6375-85 lii STAS 350-82. Unele rec6man:::lih:'i concrete privirrl alegerea parametrilor geometrici ai cu1;itelor cu pl~cut-e dincarb.lri metalice, in func1;.iede CXIl1di1;iile de lucru sint prezentate in tabelul 10.5 Eji tabelul 10.6
335
334
~:",_~.,_..J"
L,'$
.:~~D(j.:Ji
Tabelul Tabelul 10.4. Domeniile de utilizers a pt~~otor din carburi aetalice Simbolul plAcu~ei v,s,t 50 40 30
10.4 (continuars) -> -> 10 01 Continuli
..
Simbolul pl!cutoi v,s,t 50 tmax smax
vrnax
-> Descre;;tera tenacitl!~ii pl~cutei ->. Cre~t" duritatea plAcutei
utilizarea, -> Dascre~tera tenacitll~li pliicutei -> Cre~te duritataa pllcu~ei 40 30 -> Descre~te -> Descre~te
->
-> -> 10 01 A;chie
I
I
20
utillzareo,
Cu intrerupari 20 -> Strunjire ->

Fonte cenu~ii cu ->
(
Cu inct uz iun i
,
F!rll incluz iun i De finisare Fonte conus i i dure Otelurl Neferoase Fonto dure cAl ite dure
0" degro;~re ~
duritat micA
Cr"~t"
'Cu Intrerupar I A~chie P Strunjlre Cu inaluziuni De degro~are
----laminate
Continuli De f inhere in piese
Materiale prelucrate
--
Neferoese Nemetalice
FlIriiincluziuni
Oteluri cu rezis' tenta scllzutll au duritate cu dUritate mlcil micA
Oteluri Materiale prelucrate Oteluri telurl cu rezi:s- pantru tentli Automate schutli
~i turnate
Nemetal ice dura
11
Oteluri forjate
--
Ut it lure A~chiere
--
Fonte maleabile
Iabe lul 10.5 Par_tri geo.etrici din carburi Betalice
ai ~rtii
a~hietoare
pentru CUf,itele cu pllkute
Cu InCoot inuli treruperi ~i incluziuni _ De degro;;are ~e Oteluri
Continuli
Felul' escu]; ir i! Tipul Forma suprafe~ei degajare de O';/IIeniul de ut it izare Prolucrarea fontsi cenu;;ii,~ bronzulul ~i a altor materiela
,
Hodul de indep~rtare a~chlei
Strun) ire
finisare laminate lii turnoto In p ie se-
I
I
/.Supraf atA de ciegajare pozit ;vilplan! 11. Suprefe.li de degajara pozltlvll' planll. e.fetetli in' gust.!!nege' tlvl!.
0<'
"e'
~~
casant8
Folosirea unor mijloace suplimentare pentru in' dep6rtcrea a~chiei nu slnt noco,ore la prelucrarea
pentru
Materiale prelucrote
Oteluri O~elurl allete cu O~eluri pantru refractaHn euteeare te ~I Oteluri otaluri Oteluri cu reaustenitice inoxidezisterita bile scazuta Fonte cenuliii Fonts maleebile Fonte eu grafit nodJlar Fonts al iate
Pralucrarea o~elului2 turnat Rm<800 N/mm de a.emenes cu Rm >800
of,elulul
evacuorea B~chiilor nu se cere
H/mm2 in condi.ii'
. 0<0
foloslrea sfilrimlltoru' Lu i de asch i i
~
11 I ,Suprafa.li de degajare pozit ivli' curbil in;". b.te.etli in' gustll n"gativ3
~'
la unui sistem tehnelogic cu 0 slabil ri' giditate .Prelucrarea f onte i cenus i i ;;1 a fontei maleabile
r!
I!
f
\
Lr\
BR
,,'0 'OJ '.1.
~
t i;
0' ~
Nsferoase
ri;
0<et
t:})
.,...
Prelucrarea de semi' finisars a o~alului2 cu R ~ 800 NI mm fR~or izeazll r!suclrea ~i sflirmarea esch I Hor
NU'se folosesc sfllrima' toer e de asch i i
i,)';
I'
k'
f..:.
c'
22
Pit'O~,
\'01,
336
I.
337
Tabelul 10.5 (eontinuaro) Folul ascu~ ir ii T ipul Forma suprafo~oi do .dagajaro IV.Suprah~1 do degajere negativil pLanA 8.f,,~otlllatll IV.Supr"{n~lI ddogoJoro negativllplanA. b. fora fa~etll Oomoniul do utilizaro Pralueraroa o~elului2 eu Rm > 800 H I mm in eondi~iile unui alstom tohnoLogic cu o bune rigiditata ~i stabilitoto la vibrs~il_ Pr.lucre"u o~lllulu~ Rm > 800 N Imm .In eondl~iile unui sistom tehnoLogie'cu rigiditate bun~,prolucrafa cu ~ocuri,adaosur i neun iforme do prelucrare la dogro~aro.
IlU
Tabolul 10.0 Ceontinuare) B. Unghiul de atac principal
Kodul do Indopartara
asch ie i
Xo 1030 45
bOo 75
Condi~lile dct lucru La prelucrarea pieselor in eondi~iile unui sistem tohnologic rigid eu adincimi de a~chiare reduse. La prelucrirl In condl~ille unui sistem tehnologlc suficlont de rigid La prolucr6rl eu ~ocurl ~i In eondi~llle unul .Istam tohnologlc eu rlgiditato IIIlcll. La proluor4rllo arbor llor lunal ~I 5ub~lrI ,I l. proluorllri OLJ millmulto ou~lta.
-riS..
~\ )f(:'!";~ ~~/A
'. ", ~ I
nt
Pentru eV8cuerea ",chiHor ost. noco" sar' folosire8 sflrlmetoruLui do a~ehii.s8U ascu~irea cu IT ,i Y
corespunzfttoaro
.'
'\II. '
. :.!,
r, 1'"
~~
Pontru ovnCUArO" ~(.)hlIlor oat. naoosara foLosiree sf6rimatorului do 8~chii sou ascu~iroD eu IT ,I Y cOfaspunz.lltoaro.
80 ..90
c.
Unghiul d~ otoe seeunder Condi~iile de Luoru
0('
X,
0 .. 5 5 ..10 Nu se folosesc sUrimlltoare de a~ehii
Pentru prelucr4ri de finisare. Valorile mari se aleg pentru velori mari ale razei la virful eu~itului Pentru preluerarea de finisara ~i semifinisaro a pipselor rigide f4r4 pBtrunderea rapida a cu~itului. Pentru prelucrarea de degro~are 8 pieselor eu rigiditate redusll,f~r4 plltrundarea rapida a eu~itului. Pentru preluererea pieselor rigide ~i eu p6trunderea rapidll a cu~ituLui. Pentru prelucrarea de degro~are a pieselor eu rigiditate redus6 ~i eu patrunderea rapid! a eu~itului. O. Unghiul de inelinare al tlli~uluiprincipal
, i,
V.Suprofa~A de degajara negatuiveurbil inie, Cu fai-etll
0.
lrl OC" .,;,:,.,.,~
"
Pralucraraa o~olulu~ cu Rm < 800 N I mm clnd este necesaril rllsucireo ~i sfArimarea a~ch iiLor.
1~
30 .45
Tebe lut 10.0 Valorilo rec:oaandato ale unghiurilor do all8zare,c:iegajaro, do atee' principal, do at8C secundar ~i a celui de inclinare al tlli~lui principal, pantru cu~itele cu pll\cu~edin carburi lletalice A.Alogerea unghiurilor de 8~eZ8re ~i degsjare
i. 0 1 0 5
Condi~iile da Lucru. La preLuerarea pieselor cu adaos unloform, fllrll ~ocuri , pantru materiale dure ~i in scopul evacullrii e~~ode a a~ehii~or . La prelucrarea eu unghiuri de degajare n;gative, y<-So,-10o),unghiul X=7So condi~ii grele de lueru ~i in sCopUl sf6rim4rii 8$chiilor Le preluerarea.pieselor cu adllosneuniform, a~ehiere eu intreruperi, eondi~ii grele de Lueru ~i evacuare cornoda a o~ehi;lor.
Nr. ert.
,.
Haterialul de prelucrat O~eluri carbon de eonstrue~ii
~ i al iattt
aO
yo
..
10.12 " 20 ... 30
Avansul,
IIUII/rot
Felul suprafe~ei de degajare 0,.3 8 8 0 0 8 0

I 11
::0,3 12 Rm ::1100Nimni2 12
>
III 15
IV -5 -10
V -5 -10
15
15
1.
1-'-
12 8 15 10
12
8
2. 3. Fonte c8nu~ii. 4. 5. O. Fonte maLeabile Aliaje neferoase
Rm >1100 N/mm2
Ha s 220 Ha
>
10 10
"
220
Ha 140 150 12
10
15 10
10.6.2.Alege:rea. 00inc:im:ii de ~ie.re.In majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de deqrosare se inde~teazli intr-o s:in:Jurli trecere deoarece in ccnstructda rnoder:na. de masini,sint adaosuri relativ mici. In cazul strunjirii de finisare se aplic.!1 aceeasa recomandare t.inin:fu.-secent ea dupaprelucrarea de finisare suprafata treb..rl.e s~ ai.ba 0 l':U3'ozitate egal~ cu cea indicata pe desenul de executf,eal piesei respective.
I
338
:nq
loo
U.
I ~.
..CD
..... ... o ~ ....
,....,
...
---'-':-'-~
~- .
Tebelul
10.7 Avansuri pentru
strunjiraa
ext~ri08ra
da degr;~re
cu ~ite
din o~el rapid ,S&I'ol"llate cu pl~e
din carboJri t~lice
Cu~ita armate eu pleeu~e din e~rburi metalioe Hatarlalul pr",lucret de Diemetrul p iese i, mm PIne le.3 Paste 3 pins le 5 Ad1noimea de a~chiera Peste 5 pina la 8, Peste 8 pine la 12 t, mm Pins
Cu~ite din o~el rapid
Peste 12
la 3
Peste 3 pine la 5
Peste 5 p~n8 la 8
Avemsul,s, mm/rot O;aluri earbon ~i o~elur~ aliete pentru eonstruc~ii de m8~ini. Pine la 20 peste 20 '" 40 peste 4L . 60 peste 60~00 peste100 .. 400 pest&400 .. bOO pestebOO . 1000 peste1000 . 2500 Peste 20 . 40 peste 40 . bO peste 1.0. 10p peste 100.. 400 peste 400. 600 peste 600. 1000 pe ste . 1OQQ .. 2500 0,3 .. 0.4 0,4,._.,0,5' 0,3 .. ,O.!.o5'L~1J, 0,4.' .. O,~1, '0,5 .. 0,8 . ;1,2 0,7 .. 1,2 .. 1,4 1,0 . 1,2 .. 1,5 1,1 .. 1,3 ... 2,0 ',3 . ,0,4 . 0,5 0,1. ,0,9, (0;8.-;.1,,4' ",0 . 1,4 1,2 .. 1,8 1,5 . 2,0 1,1. . 2,4
0,4 0,8 1,1 1,0 1,2 1,5 1,8
--0,3 .. 0,7"
0,5 . 0,1. . 0,8 .. 0,9 . 1,2 0,9 0,8 1,0 1,2 1,1.
......
--
0,4 . 0,5 . 0,1. . 0,8 .. 1,1 .
0,8 0,1. 0,9 1,0 1,5
-- 0,4 . 0,1.
'
0,3 .. 0,4 0,4 ... 0,6 o "b_.,O)l 0,7 . 1,1 0,7 .. 1,1 1,2 .. 1,4
0,7 .. 0,8 1,0 . 1,5
Font! ~! al!llje de cupru.
0,5 .. 0,8 0,7 .. 1,2 1,0"",2 1,2 . 1,1. ',2 . 1,8 ',1. .. 2,0
0,4 0,6 0,8 1,0 ',0 ',4
. . .. .. . .
0,7 1,0 1,0 1,3 1,4 1,8
0,5 .. 0,1. . 0,9 . 0,8 . 1,3 ...
-.
0,9 0,8 1,' 1,0 1,7
0,7 . 0,9
1,0 . 1,2 1,2 . 1,7
0,4 .. 0,5 0,1. . 0,9 0,8 .. 1,4 1,0 . 1,4 ',2"",8 0,5. i .2,0
0,5 . 0,8
0,7 ',0 1,2 1,2 .. . .. .
0,5 .. 0,6 .. 0,6 ... 1,1. ..
0,8 1,0 1,0 1,4
0,4 .. 0,6
0,1. .. 0,9 0,1. . 0,9 1,0 . 1,2
',2 1,2 1,6 1,8
0,4 0,7 0,6 ',0 0,8.;.1,0 1,1 . ',4 ',0 .. 1,4
Observe}ii.
1. Valorile mai mari ele evensurilor se vor tue pentru adtncimi mici. s i pentru prelucrllrea metericlelor eu rezisten~e me! mica; i ar ve l cr i l e mai mici se vor lu,", pentru edlne!m! mari s i pentru pr-elucr-areamater ie l et or eu rezisten~a aer e , 2. Le prelucrerea suprafe~elor intrerupte ",slorile evensurilor din tabel se mic~ore8za prin tnmul~ire8 e~eoeficientul K =0,75 .. 0,85. ' ,
Tabelul
10.8 AV8tlS4ri pcntru
strunjirea iterioera de degro;are pe strunguri eraate cu plDCU\:edin carbur i aetal ice
norDale ;i strunguri
revolver
Cl!
Cl4ite
din o\:el repid
SllU
Dimensiunile sec' tiunii :u~itului, seu suportului pentru strunjirea iterioera
Lunq imee fn console a cUj:i' telor, mm
Materialul O~elur i leminate ~i oj:eluri turnete
de preluerat Fond ;i al iaje de cupru t,

111111
Adincimea de a~chiere 2 3 5 8 Avansul

5
p'ine le
: 3 5
I
0,18 0,25 0,35 0,45 0,60
mm/rot 0,12 .. 0,12 ... 0,20 . 0,30 ... 0,40 ... 0,50 .. 0,16 0,2 0,30 0,40 0,60 0,80
Diametrul sec\ iuni i rotunde a cUj:ltului
10 50 12 60 .16 60 ~2ri):.... --100 25. 125 30 150 40 200 150 40x40 300
0,08 0,10 0,10 .. 0,20 ,0,15 ... 0,30 0,25 ... 0,50 0,40 ... 0,70
.
0;06 0,15 'p, 15.. 0,25' 0,15 .. 0,40 0,20 0,50 1',25 .. 0,60 0,10 .. 0,60 0,40 .. 0,70 0,90 ... 1,2 0,7 .. 1,0 0,90 ... 1,3 0,70 ... 1,0
. .
0,10 0,10 . 0,12 0,12 .. 0,20 '0,12 .. 0,30 . 0,15 .. 0,40. 0,50 ... 0,70 0,30 . 0,60 0,80 ... 1,0 0,50 ... 0,80 0,80 ... 1,1 0,60 .. 0,90 0,40 0,70
Sectiunea 150 cuj:hului prismatic 75x75 300 500. 8')0 60xbO 300
--. -
. --
.
0,12 0,15 0,25 0,30 0,40 0,60 .. ... ... .. .. ... 0,15 0,25 0,35 0,50 0,60 0,80 0,10 0,12 0,25 0,25 0,30
. .
... .. ... .. ..
0,70 .. 1,2 0,60 .. 0,9 1,0 ... 1,5 0,9 ... 1,2 1,1 ... 1,6
0,5 ... 0,9 0,4 . 0,7 0,8 ... 1,2 0,7 ... 0,9 0,9 ... 1,3 0,7 ... 1,1 0,6 ... 0,8
0,4 ... 0,5 0,3 ... 0,7 0,6 ... 0,9 0,5 ... 0,7 0,7 ... 1,0 0,6 ... 0,8
0,60 .. 0,80 0,40 ... 0,70 0,70 .. 0,90 0,50 .. 0,70
O'~servB!ii.
1.Valorile mni meri ale avansurilor se vor lua pentru adtncimi mici ;i pentru preluerarea materialelor cu rezisten~a Cl9i mica,iar vul cr i te ma i mici se vor lUB pentru adincimi mar'i ;i pentru preluerarea materialelor eu r-ez ist enj e mare. 2.la prelucrarea suprafe~elor intrerupte valorile Bvansurilior din tabel se mie~oreeza prin ~nmul\:irea eu coefieientul K = 0,75 .. 85.
',~'-
..
~."
Tobelul 10.9 Avonsuri pentru strunjirea ttarioara ;i extarioor~ carbud ~"talice,po atrungur i Carusel
de degro;are
Cl!
cuj:ite din oj:el rapid sau araate
Cl!
plaCl4e din
Meteriolul Lungimoe tn console a euf.itului pentru.strunjirea interioare de degro~are, mm, pins la: 200 300 500 Ot-el leminat ~i ot e l turnat
~/.:~;IC.
de prelucrat Fonts
imea de a~chiere
t, mm, pins la: 3 5 8 12 20
12
20
Avensut s, mm/rot 1,3 ... 1,7 1,2~ .. 1,4 1,0 ... 1,2 0,8 ... 1,0 1,2 ... 1,5 1,0 ... 1,3 0,9 .. 1,1 0,7 ... 0,6 1,1 ... 1,5 0,9 ... 1,1 0,7 .... 0,9 0,5 .. 0,6 0,9 ... 1,2 0,8 ... 1,0 0,0 .... 0,7 0,8 .. 1,0 0,6 ... 0,6 0,5 .... 0,0 1,5 ... 2,0 1,4.~ .1,8 1,2 .. 1,6 1,0 ... 1,4 1,4 .. 2,0 1,2 ... 1,7 1, 1. ~.1,5 0,9 ... 1,2 1,2 ... 1,0 1,0 ... 1,3 0,8 ... 1,1 0,7 .. 0,9 1,0 ... 1,4 0,8 ... 1,1 0,7 .. 0,9 0,9 ... 1,2 0,7 ... 0,9 0,0 ... 0,7
700,
mai
Observat,i i : 1.Valorile mai mari ale evensurilor se vor lua pentru adincimi mici ;i pentru prelucrerea meterialelor cu rezisten~e mica,cele mici se vor lUB pentru edtncimi meri ~i pentru prelucrarea meterialelor cu rezistent-a mare. 2.La prelucrarea suprafe~elor 'ntrerupte valorile avansurilor din tabel se mic~oroaz8 prin ;nmul~ire cu coeficientul K = 0,75 . 0,85.
TabeLuL 10.10 Avansuri pentru stnnjirea
iteriOllra de d&gro~re
cu CU1:ite fixate 'in bare portCU1:it de tip c:oosoli Heterialul de prelucrat
Lung i11I0 a
bare i,
Adtnciraea Of.al
de
Fente Diametrul exului port-scula, mm
portscula in console,
IMl
lI~chiera 80 t,mm 110 150 ZOO
300 Avansul
80
5,
110
150
I
i
200
I i
-300 ~
lira/rot 1,0 -',2 0,8 -',0 0,0 -0,8 0,8 -',0 0,7 -0,85 0,0 -0,7
-~
300
5 8 12 5 8 12 5 8 12 5 8 12 5 8 '2 5 8 12
0,0 -0,8 0,7-0,9 0,5 -0,05 0,0-0,75 0,4 -0,52 0,5-0,02
500
0,5 -0,7 0,0 -0,9 0,8 -',0 0,4 -0,5 0,5 -0,05 0,8 -0,9 -0,3 -0,45 0,4 -0,55 0,0 -0,75 0,4.-0,0 0,35-0,5 0,3 -0,4 0,5 -0,7 0,4 -0,0 0,3 -0,5
--
SOD
0,75-0,95 0,9 -1,25 0,7 -0,85 0,8 -1,0 0,55-0,70 0,0 -0,8 0,7 -0,9 O,b -0,8 0,5 -0,7 0,0 -0,8 0,5 -0,7 0,4 -O,b 0,9 - 1,5 0,75-0,92 0,55-0,75
---1,2 -1,0 0,9 -1,2 0,7 -1,0
0,8 -',0 0,7 -0,.8 0,5 -0,05 0,7 -0,85 0,0 -0,7 0,4 -0,55 0,0 -0,75 a,s -0,0 0,4 -0,5
-1,2 -',5 1,0 -',2 0,8 -0,95

.
--
0,0 -0,95 1,05-l,38 0,5 -0,75 0,9 -1,10 0,4 -0,00 0,7 -0,87
, ,2 -, ,56 1,0 -1,29 0,7 -1,0
1000
1500
ZOOO
---
---
0,8 - 1,1 1,1 -1,4 0,7 - 0,84 0,8 -1,1 0,5 - 0,7 O,b -0,9 0,7 -1,0 0,5 -0,8 0,3 -0,05 1,0 -1,3 0,7-1,05 0,5-0,9
--
0,9 -',25 0,8 -',a O,b -0,8

..
1,1 -1,11> 1,4-1,9 0,95-1,22 1,2-1,5 0,75-0,95 1,0-1,25 1,0 -1,37 1,0-1,7 0,9-1,4 0,9-',15 0,8 -0,9 0,8-1,2 0,9 -',3 0,8-',2 0,8 -1,' 0,8-',3 0,7 -0,85 0,0-1,1
0,8 -',1 O,b -0,9 0,5 -0,7
Obsarvetii.1.La preLueraree eu bare port-scul~ rezemet~ pe dou~ reezeme,de asenea la preluerare. aliejeLor nef.~-ase,Y8Lorile avansului din tabel la IIlr.se cu 30 40%. 2.La aoliciterila cu ,ocuri,veLorila avansului din tabel ic~oreeili cu 20%. 3.La prelueraree o~elului III fontai cu CUf.ite cu pl~cu~. dura aa adept" veroifea inferloare a IV8nsuLui. 4.Valor!le liar! ale av~nsuLul sa lau la prelueraree o~elulu! cu R. < bOO M/lID lIia fontei cu Ho < 180,cu ~~ite din Of.el rapid.
.0'0: 0:
.. -, "''''' .,'"
...
o
.,.."" i -' . ..
(")
Q'
,. "
~
So
0
~ :z C .... ~B
2--
'tJ'i
,. ..,
Cl)
,.. .,. ~
0 .,
~.., !i C .,9
., " ,.
,.
.. o
o
...
. .. 0 e ~ _.::1
CO<
,.
...
o
." o
'"
..,,, -,.. c. ., co
~ 0.'"
c~-x n
,..ct,-.
~ o
o
~~.
i .,
.,
';'
s. ., ca ... 1---+--10 :r x ,.. .., Ut ., ,. 0'

VI VI
-. .. "
-0
VI
V.
o x
1..
~
VI
VI
" 0..
x
"
co
.., CO<
8
VI
000
~("N
~.WN u,~w
000
000
" ,. " .,. < "
........
,. o
C "
~
VI
8 -..I
0 0
... 0 .. -
coo
~"tn
00
"0
.. ..
N VI
8 8
0
I
;'
V.
.,
., It
!:l.
.
VI VI
.. g.
III
,. ., . " , ,.. 0' .,

CO<
.. ..
0 0
.11
NO
---0 g.:; '" . . .,

n
~ 0-
~ 0 >BX%
~nx
.,~
~
...
C is -r ,...,._.-
~ "'..,
.... ,.
00'-
- ~s. ..
I
d3 Rai Fz [N] ,
Tabelul 10.14 Avansul pentru strunjiroa dO dogro~oro cu cu.ite cu muchie a~hietoaro ~li.antarl ( ~o), araato cu plilcu'e din carburi IIDtalic:e
X,
(10.6)
32 L
Unghiul de at ec principal
X = 45
0
Hatorialul
Soc.iunoa corpului cu~itului
OiametruL piosei ,GIll p'iniila
I
5 3,
X:: 9CP
Adincimea de 8~chiero t, mm, pinD la

3 5
in care d este diametrul sectiunii circulare a corpului, cup.tului. Forta principala de ~chiere se determini1cu unnatoarea relatie:
Fz
AvansuL s, mm/rot Of-el carbon de cat hate ot:al al iat pentru construct;i de ma~ini
10 x 25 40 bO 100 lIimat 1,0 . 1.2 1,4 1,5 1,8 . 2,0 1,0 . 1,2 1,4 . ',5 ',8 .. 2,5 ',4 . 1,8 2,0 . 3,0 ",0 1,4 ',4' 1,8
11I0;
X1
Y1
1,0 1,2
1,3 .. 1,5
1,0 . 1,2 1,2 1,4 1,4 .. 1,0 ',0'''',2 ',2 . ',4 ',2 ',8 1,0 1,4 1,2 2,0 1,0 1,2 1,2 1,5 1,5 . 2,0 1,0 1,2 1,2 1,5 1,5 2,2 1,2 1,0 1,5 .. 2,5
1,0 .. 1,2
1,0 . 1,4 , ,0 . 1,2 1,0 . 1,4 0,8 1,2 1,0 1,5
C4
n1
HB
[N] ,
/'
(10.7)
mare
20 x 30 40 CO '00 ,i ma;
',0"",2 ",4 . 2,0 ',2 . 1,6 1,6 2,5
mare
25 x 40 ~i me'; mora CO 100';1; ma;
in care Cft este un coeficient in fllI'lCtiedematerdalul, de prelucrat lil~ de ma.terialul sculei ~chietoare (tabelul lO .15) ; t - adincimea de aschi.ere, in mm ; s - avansul de aschfere , in mm/rot; x1, Y 1 - expon.enpi adinci.mii lili avansului de asehi.ere (tabelul 10.21); HB - duritatea ma.terialului de prelucrat; n, exponentul durit:atii ma.terialului de prelucrat (tabelul 10.22).
Tabolul 10.15 Valorilo c:oaficien~ilor C4 .i Cs Tipul cut ituLui HateriaLul pilr!:ii a;chietoBra a cu!:itului Dur it aHatariaLul do prelucrat taa materia" Of,al, of-el aliat,alumlniu Fontil ~i aliajo do luLui ~i aliaja do aLuminiu cupru do prelucrat C4 C5 C4 Cs HB
27,9,0",
Glare
16 )( 25 40 60 100 ;I;
1,0 1,4,
1,5 .. 2,0 1,0 1,4 ',5 2,5 1,2 1,5, 1,0 .. 3,0
1,0 1,2
',0 .. 1,4 1,0 .. 1,2 1,0 1,5 1,0 1,2
l'
lIlare Fonts
20 x 30
2,0 2,4
40 ',0 . 1,4 CO 1,5 .. 1,8 10" ;i mlli mara 2,0 2,8 CO 1,5 2,0 100 ;lilIIai mare 2,0 . 3,5
CUf,it normal Cuf,it pentru canala" re si retezare
Of,el rapid ;i ~ 170 carburi aleta- > 170 Lica Of,eL rapid si ~ '70 carburi mataLice > 170
~)',
344,2 44,2
0,027., ~,027)'
'e,.".,.
10
5'1, @
88,2 88,2
1,3 0,45
25 x 40
~i ma; mora
0,031 0,031
1,2
1,2 1,5
',2
Pentru cup.tele cu oorp de sectdune ,drepb..trqbiulara, din corrlitia de rezistent:a la incovoiere, se obPne relatia:
b h Fz
2
Rai
[N] ,
::
ItOyr,ei .. ;.:
:,,? '
/.?:l
""~ ~
"
<::>Zl
~~.
J':>
(10.5)
6L
,Egalind intre ele ,parple din dreapta ale rela?-ilor ~i (10.6) cu (10. 7) ~i det.enninin:ipe "s", se va obtine: - po..,ntru cup.te cu corp de sectdune dr~hiulari1 (figura :10.3):
(10.5)
~,::)~::>~0
In care Rai este efortul unitar admisibil la incovoiere'al ma.terialului din care este confec?-onat corpul cut:itului,in N/nun2 ; 'b - lap.mea sectduni.L cup.tului, in nun; h - Wltimea sectduni.i, cutitului, in mm; L -lunpmea in consokaa cu?-tului, in mm. Se recoman:ia L = 1, Sh.
Fig. 10.3. Distanf,a in consol4 a cu~;luLui
-I
'\
l~i
Pentru cutitele cu corp de sectdune circulara, corrli?i, se abt-ine:

34(-;
din ace- '
i,
"
"
I.__..
)'1
S=
bh ( 1-1) it . _--,-' -=L:-._. __ ~~ 6 C1 ne": t"l
C1,8
[mm/rot],
(10.8)
to,13
1\0,5
, pentru 1\ ~ 600
[ N/mm2 ],
(10.13)
in care: hjL est.e raportul dintre inal1;imea cu1;itului :;;i lungimea in conso.Laa cu1;itului i cind se Iucreaza cu cu1;ite de stru.rq normale :;;i de planat acest raport are valoarea
hjL
=
ID care: C este grosi.meaplc1cu'1;ei din carhlri metalice, in mmi ~ - rezistenW de rupere la tracp.une a materialului de prelucrat, in daN/mm2;t - 'adincimea de ~chiere,mm.
1,00 0,5; .
-. pentru cup te cu oorp de sec1;iune circular~:

Y1
Pentru alte valori ale un::Jhiului de atac principal valorile avansurilor calculate cu formulele (10.12) si (10.13) treJ:uie amplificate cu expresia:
,
J
s=
0,1 d3 Rai
C4L
Xs
X1
HB
[mm/rot],
2
(10.9)
0,71
(--)
;).
sin X urrle:
Xs
.'
(10.14)
Daca se adopta pentru Rai valoarea Rai = 200 N/mm rela1;iile (10.8) :;;i(10.9) vor lua forma: . - pentru cu1;ite de sectaune drep-ttIDJhiularc1:
hi
~ l )
~
-Co.
0,7 cin:i R. > 600 [N/mm2] ; 0,87 cin:i
s=
h 3,33hb(-) L; C4L tX1HBnl
[mm/rot],
(10.10)
"r
x, =
R.. s
600 [ N/mm2 ]
- pentru cui;ite cu corp de sectdune circularc1:

Y11
Peritru prelucrarea fontei , avansurile calculate cu fonnulele (10.12) ~i (10.13) se maresc prin inmul-p.rea cu urrnatorii coeficien1;i de corectie Cs : Fonta moale BB = 150 170 , Cs = 3,2 ; Fontii cu duritate mijlocie HB = 180 200 Cs = 2,7 ; . Fonta duri{ BB = 210 230 Cs = 2,4. c. Veri.f:i..carea din ~ de verlere al. foqei
s=
20d3 C4L tX1HBnl
[mm/rot],
(10.11)
zi.st:enta mecani.suul.ui. de avans. Ace.ast.i1 verificare
l
r
1
I
{
Valori ale avansurilor ob1;:inutedin formulele (10.10) ~i (10.11) vor trel:ui. sc1 fie rnai mari deeit cele recCmarrlate in tabele. verificarea avansului din punct de verlere aJ. l:ezistenteiPJ~ din alia.; dui::. In cazul stnmjirii otelului necalit, cu cutitecu unghi de atac prinCipal X = 45 .' aoeasta verificare se va face cu formulele :
8,3 s= C1,B
:F~.
to,l
s,
pentru
R. > 600
[N/mm2
],
(10.12)
parirxi corrq:x:menta ax:iaM a apas&'ii de ~ere de mecanismul de avans, trecuta de obicei.in nelte. In cazul in care mc1rimea fortei adrnisi{ de mecanismul de avans nu este t.recuta in cartea !llal?inii-unelte, ea se determi.na din con:li'1;ia de rezistehtc1la incovoiere a dintelui pinionului cremal.ierei ( in cazul in care ci{ruciorul pr~ misceree de avans prin Olplul cinematic p:iIdon-cremalierc1 ) sau din calculul ~ui conducator la incovoiere 10n:Jitu::iinalc1 ~i a piuli1;ei la presiUl'l9 ~fid1 ( in cazul in care d1ruciorul pri~ ~ de la cuplul cinematic ~ carrlucator-piulitc1) cazul transmisiei IIW?d1riide avans prin interme::l:i.ulcuplului cinematic pinion - cremalierl1. este folosit la obtinerea IIW?dlrii de awns la strunjirea lon;Jitu:linal.~. In fig. 10.4 este data schana fort:elor ce actdcneaza asupra saniei l~ittrlinale.
.-.~.--.---.--.-... _---_ .. -.
adm;se de rese face comcu forta admisc1 cartea ~inii -u-
!
\
"lM\
-'"--,-_.
;)
-
--- .. -.~-
-----_._ .._. __
...
_-.---_.
J)
r
Tabelul 10.1b Valorile coeficientului de foraa a dintelui My- din relatia (10.19)
,_..ilL.1 a -':t+,,
Forta Q ce data de relatia:
Q
:=
Fig.10.4 Schema for,elor ce actioneaz4 longitudinale
asupra
saniei
j,
Numlirulde dinti z
Cl
20
Cl
Numllrulde dint.iz 15
0 Cl
y
=:
20
Cl =:
15
14 15
actdoneeza asupra '

J.L
saniei longitu:li.nale este (10.15)

0
1b
17 18
19
Fx + ( Fz + Fy )
[N ]
Punind con:litia Q < Ft (forta tangent.ia.l~ pe care suporta dintele pinionului) se obtine:
Fx
poate
20 21 '23 25 27
0,088 0,092 0,094 0,0% 0,098 0,100 0,102 0,104

0, lOb
0,075 0,078 0,081 0,084

O,08b
30 34 38 43 50
0,114 0,118 0,122

O,12b
0,101 0,104
O,10b
0,108 0,111
0,088 0,090 0,092 0,094 0,097 0,099
so
75 100 150 300 peste 300
0,0130 0,134 0,138 0,142 0,146 0,150 0,154
0,108 0,110 0,113 0,115 0,117 0,119 0,122 0,124
I
I
J.L ( Fz
+ Fy ) < Ft
Fy = 0,4 Fz si Fx = 0;2 Fzrezulta:
(10.16) ~ d. Veri.ficarea. avansului din runct de vedere a1. rigiditapiesei. Acea.sta verificare se face numai pentru piese lu:nJi LjD > 7. tii In ca.lcule se va tine seama de ~eata de incovoiere a piesei sub actdunsa componentei radiale Fy i a celei tangen-p.ale Fz a a~ii de ~ere. ' , Companenta tarqenp.al~ Fz se determina cu fonnula (10.7), iar componentaradial~ Fy se va determina cu fOnnula:
I.llirrl J.L
0,1;
Q = 0,34
Fz
X, 0,34 C4
n1 BB
Y,
5
< Ft
(10.17)
adi.ca:
Yll
s= 0,34
Ft
C';'L t
X1
HB
n
l
F [nun/rot],
(10.18)
("_
-s
t x2
HB
nz Y2
s
[N ]
(10.20)
calculul fortei tarqenp.ale le se face cu relatia: '
pe care
poate suporta dinte-
~ficien?i C4 si Cs sint valabili numai pentru car.dip,ile date in tabelul. 10.17; de eventualele modifidU-i se P.ne' seama inmultirrl valorile C4 i Cs din tabe1. cu CO""....ficientii de corect.ie K15 K
,9.
Ft
= rr m
y RQi
(10.19)
uride m este modulul pinionului cremalierei, in nun; y'- coeficient de fo:t:1Tl<1 al dintelui, ale carui valori sint date in tabeltlJ. 10.16; b - l~timea dintelui pinionului, in nun;Rai - rezis- , ten+-'" . ''r2 admisibil~ la incovoiere a materialului pinionului in
N/rnm
Il
I
Prin coeficienbJ..l K15 se tine seamade mt"luent..a propriatatilor materialului de prolucrat. l?etltru otel lam:inat la cald, rec.optI nonnalizat i tratat tennic ( imb.matap.t) K15 = 1,0 Pentru aluminiu i siluminiu iK15 = 0,20. Pentru duraluminiu, cu 1\ == 160 340 Njrm:n.2, 'K15 == 0,15 0,4, iar pentru ~ >350 ~rJnrrr.z, 1\15 = 0,55. Pr:in coeficienbJ..l K1lL se tine seamade influenta Ul"3hiului de atac pr:incipal (tabelul 10.17).
":1::;0
Tabelul 10.17 Valorile coeficientului (16
._~=. ~4~~"_
Unglliul do atac principal, grade
--.
O~el ~I aliajs U~08re
Font! ~; eliejs de cupru Fz

Fy.
pi
x~, Y21 iar in tabelul
In tabelul 10.21 sint diite valorile exponentilor x" y, 10.22 sint date valorile pentru exponenn, ~i n2
Tabalul 10.21 Valorilo ol<pOneflf.ilor x1' x2_ Y1' Y2
Fz
1,08 1,00 0,98 1,03 1,08
Fy
Coeficiontul K16 30 45 60 75 90 1,63 1,00 0,71 0,54 0,44 1,05 ',00 0,96 0,91 0,92 1,23 1,00 0,87 Haterialul de prelucrat Tipul cu~ iteior Otol,o~ol aliet, aliaje de mogneziu, alu~iniu .x1 Fonto si aliaje de cupru
o,n
0,70
Y,
~,75 __
x2 0,9 ',2
Yz.
0,75 ',75
)(1
Y,
0,75 1,0
x2 0,9 ',2
YZ
0,75 0,75
\ Prin coeficientul K17 se ?ne seamade influenta razei r a virfului cup.tului. Valorile coeficientului K17 se deteJ::nd.na cu expresiile din tabelul 10.18. )Prin coeficientul K18 se tine seamade influenta unghiului de degajare (tabelul 10.19) Prin coeficientul K19 se ?ne seama de influenta rn.:'kimii uzurii (tabelul 10.20).
Tabolul 10.18 E~res;ilc Haterialul supus prelucrarii pent~ calculul coeficientului (17 Font~ si aliajs de cupru
Cut-itnormal CUf.itpentru canelere ~i retezare
~)j
',0
',0 1,0
',0
Tabetut 10.22 Valorilo exponenf.iler "1 si "2 Tipul sculei lI~chletoare Tipu( lIIaterialului de prelucrat Durltatea lIatorlalulul de prelucret HB ~ 170 HB
>
Toato t ipurile do cut. ita Of-etcarbon Obl;nult, of-alcarbon da calitete o~sluri al late Fontii
n,
0,35
!
n2 2,1 2,0
1,3
O~ol carbon Obi~nuit, otel carbon do calitato, otat eliot, aluminiu, al-i aje de magneziu
170
0,35 ', 0,55
K17
Fz (r/2)O,1
...
Fy
(r/2)O,3
Fz.
(rl2)O,07
Fy
'(r/2)O,2
ToatA game do ciJri tilt. i
Observatie. r este raza la virf a cu~itului, mm. Tsbelul 10.19 Valorile ooeficientului (18 Components for~ei de
asch ier-e
I
Abateree mfiri.iiunghiului de deg8jare -8 1,10 1,40

-6
y , grade
-4 1,05 1,20
-2 1,025 1,10
0 1,0 1,0
+2 0,975 0,93
+4 0,95 0,85
.+6 0,925 0,78
.+8 0',90 0,72
Rigiditatea piesei de prelucrat are 0 influen~ deosebita asupra alegerii avansului. Incovoierea piesei in d:irec:Pa rezultantei componentelor t:ar:qentialtl lii radial~ a a~ii de ~chiere poate duce la vibrap.i. inadmisibile 1 iar incovoierea piesei in cllrec?a componentei radiale FyI duce la abateri de fo~ geometric.1< a piesei
In cazul strunjirii,sageata xnax:i.IM de incovoiere a piesei se detennina CU forrnulele: . - pentru prirrlerea intre virfuri: F L3 f [ nun ]
Fz Fy
1,075 1,30
JI
1
I
Tebe tu], 10.20 Valorile coeficieotului (19 Componenta for~ol do a~chiere Fz OL, OlC, Otel aliat ~i font~ maleabiLll
.....
_.--...--. .........
0 1,0 0,7 0,5
HArimoa uzurll ha' mm, pe feta de o~eZ8re e cutltulul . 1,0 0,96 0,65 1,5 2,0 0 1,0 2,0 0,83 0,58 3,0 0,9 0,8 4,0
Font! cenus ie
_-.,..-- ...... "....---
I
1
48 E I
.... pentru prirrlerea in universal ~i virful ~~ii
F L3
(10.21)
mobile:
(10.22)
Fr:
0,93 0,52
0,98 . .1,0 0,82 ',0
(l,81 0,82 0,33 0,38
',0
:j
1,0
.".'/: ..
""
( mm ]
'\
96 E I
~~ Plc1!S.
\'nl.
. Jr
I
353
Tabelul 10.23 Expr iil..van~ilor
tn functi. de rigidit.t pia , Felul pralucrlrii
- pentru priIrlerea in universa!: F L

3
Procedeul bazara.a piesei
de
!'--
Formula~
f=
3 E I
[ mm]
(10.23)
pentru determiner avansulul tn func~ia de rlglditeta. pla 1
y,
Intra virfur i
I
In relap.ile de mai sus s-au fclcut notatiile: f-~eata de incovoiere, in mm; L - lun:Jimeapiesei ~ se prelucreazcl, in mm;E - modulul de elasticitate~ in N/mm l I -momentulde inertie al secp.unii piesei, I = 0,05 D4 , mm ; D -di.ametrul piesei de prelucrat, ,in mm;F - forta rezul tantii, obtinutii prin compunerea componentei tan:lentiale lli radiale a ap.11sclrii la ascaiere (la strunjirea de~) sau numai forta radialcl de ~ere (la strunjirea de finisare). ' Avansul ales treb.rl.e scl respecte unnatoarele corrlipj.: - ~eata de i:ncovoiere a piesei' in directia camponentei radiale a a~ii de ~chiere nu treb.rl.e scl ~easccl 0,25 din c1rnpul 'de toleran~ pentru prelucrarea piesei, la strun.ji~ rea de f~e; - ~eata de incovoiere a piesei in directia rezultan~ componentelor Fz ~i Fy ale apclsclrii de ~ere treb.rl.e sa fie, .in ft.metie de stabilitatea la vibratii a sistemului lli de condip.ile tehnice pentru prelucrarea piesei, intre l:imitele 0,2 0~4 mm, in cazul strunjirii de deqrosare ~i semifinisare. Verificarea avansului ~ sageata de incovoiere in directia rezl.lltan~ cornponentelor Fz :,?iFy ale ~ii de Clllchiere se face in cazul ~u:un.jirilor de deqrosare lli sernifinisare. Rezultanta se determ.i.tm cu formula:
F
2,18 E fam
3 D (-)
L
[ mm/rot )
t x,
Han1 \
In univarsol ~i virful pllpu.;s.ii mobila
11
In universal
...V ~
.
,
\J
4,3b E facia D
C /1 Ha , 4
O,13EfamD
D 3 (-) L
[ lJIIIl/rot )
D
(-)
3 [ IDIJI/rot )
C /1 Ha
4
e. Verificarea dublului moment de .torsdune admis de mecanismul ~ii principale a I\la!l:inii-\melte. Ac::easti( verificare se face numai pentru secp.uni mari ale ~ei, cu fonnula: 21\=
Fz 0 ~OOO
[N m ]
(10.26)
in care: 0 este diametrul de a.chiere, in mm;Fz a fortei de a.chiere, in N.
componentaFz
(F )2 z
(F )2
y.
[ N ]
0
. (10.25)
precizie
(10.26)
Dublul momentde torsiune, ca1culat cu formula (~O.26) tre1::uiescl nu de~~t a~ valoarea dublului lOCIIlIel1t de torsi\me ce poate fi realizcit la I\la!lina-uneal:ti1 respectiv.1, care se deter- .. mina cu relatia: '
19500 NID 17
Pentru. ca1cule aprox:i..ma.ti ve se poate lua cu sufuciel'ltii. pentru 'practiccl: .

F
1,1 Fz
[N ]
Introducin:l in eJCpresiile (10.?..J.), (10.22), (10.23) valoarea for"tei lli tinin:i. cant de recoman::lMilede mai sus referitoare la valoarea ~etii, se obtin 0 serie de ecuapj. ~ care se vor rezolva. in raport cu s.
.
,
j
I ~
2~=
[N m ]
(10.27).
In tabelul 10.23 sint date expresiile urma rezolv&rii sistemelor de ecuap.i.
lui s obPnute. in
in carez NIIIeste puterea motorului Ina:iinii-unelte , in kW; n -: turap.a arl:x:>reluiprincipal , in rot/min ; 17 - ran:lamentul I'I\a9inii-unelte (0,85-0,95). Verificarea dublulu! mcment de torsi\me admis de mecanismu! ~ principale se va face dupcl calcularea vitezei de aschiere lli deci dupcladoptarea turap,ei pentzu aroorele principal.
__
. __
. __
_,
_.
_'0_____
Avansul ales pentru stnmjirea de finisare se verificti.la: - calitatea prescrasa suprafetei prelucrate este factorul principal care determina mardmea avansului la strunjirea de finisare. Valoarea avansului in fur1cP.ede ru;Jozitatea de suprafata prescrisa, se determina cu formula:
Din cartea mastni.I-unel'te, se va aleqe avansul imediat in, ferior celui calculat cu fonnula 10.28. la strunjirea de fini.sare pieselor lun;Ji ( LiD > 7 ) se face ~i verificarea avansului din plttl.Ct de vedere al rigiditEitii piesei . Pentru verificare se apliC<1 fonnulele (10.21), (10.22), (10.23) in care se va Wocui valoarea lui F CU Fy
In tabelul 10.25 sint date expresiile lui s. In practica proiectirii proceselor tehnologice, pentru
(;L C
0:>/
SR
R e5e6
a
[ nun/rot ]
(10.28)
in care : CSR este un coeficient ce depinde de un:Jh.iul de atac principal X ; e5, e6-exponent al rugozitip.i ~i al razei de racordare la. virf a sculei ; Ra - rugozitatea,in J.lI!l ; r - raza la virf ,in nun. Valorile coeficientului' CSR ~i ale expcnerrtd.Lor e5 ~i e6sint date in taJ::elul 10.24. '
Tabelul 10.24 Val~ile Unghlul d& atac principal ( unghiul de atac secundar 45(45) 70(20) qQo~50) coeficientului CSR.;I~ ale exponenJ:ilor 85 ;oi86
X X ,) CSR
strunjirea de finisare se folosesc~i normative pentru aleqera avansului in func1;iede calitatea suprafetelor prelucrate sau in functie de precizia impusadimen.sitmiirespective. In tabelele 10.26 ~i 10.27 sint date valorile avansului, pentru strun- . jirea de finisare in func1;iede calitatea ~ suprafetei de prelucrat.
I
85 . 0,487 0,509 0,597
,86 0,528 0,463 0',297
In tabelul 10.27 sint date avansurile pentru strunjirea Inter.ioara de finisare, in ftmct:ie de clasa de precizie ~ alezajului de Prelucrat.
In tabelul 10.28 sint date stnmjirea de filUsare a aliajelor calitatea suprafetei
0,0909 0,0899 0,0893
valorile avansurilor pentru de aluminiu, in functie de '
Tebelul 10.26 Avansul s aaxi. edais do rugoziteten suprnfe~ei abelul 10.25 For.ulele pentru deterainarea avansului in funcJ:i8 de r.igiditateapiesei Procedeul de prindere a piesei Felul prelucrArli Strunjire de finisare Expres\ ile de calcul ele eVllnsului X = 450 X1= 4,5 ( mm/rot I X~ 450 0 3
(-)
0
Ungh iurile de atac ale CUf.itului
Rugozitatea supr Ilfo~e i . Ra,}1m 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50
RII211
III
vir1 2,0
r,
IIUJI
0,5 0,07 0,11 0,15 0,21 0,30 0,42 0,08 0,11 0,16 0,23 0,33 0,47 0,09 0,14 0,21 0,32 0,49 0,79
1,0 . 0,11 0,16 0,22 0,31 .0,43 O,M 0,11 0,16 0,22 0,3.2 '0,46 0,65 0,11 0,17 0,26 0,40 0,61 0,92
1,5 C,14 0,19 0,27 0,38 0,53 0,75 0,13 0,19 0,27 0,39 0,55 0,79 0,13 0,20 0,30 0,45 0,68 1,04
2,5 0,18 0,25 0,36 0,50 0,70 0,99 0,17 0,24 0,35 0,49 0,70 ' 1,00 0,15 0,23 0,35 0,52 O,SO 1,21
3,0 0,20 0,28 0,39 0,55 0,77 " 1,09 0,18 0,27 0,38 0,54 0,76 1,09 0,16 0,24
Intr-e virfuri
s =
V
\j
Y2
2,4 ,CS t 4,8 x2
E fadm 0
0 3
(-)
L
"
0,16 . 0,23 0,32 0,44 0,62 0,68 0,15 0,22 0,31 0,44 0,63 0,90 0,14 0,21 . 0,32 0,49 0,74 1,13
HB
n2
In universal 11 i virful pllpulIii mobile
s =
E f acG 0
X1= 450 ( mm/rot'l
Cs
x n2 t 2 HB
. X = 450 0,15 Eflldm 0 C5 t X2 HB n2 0 3

(-)
L
In universal
s =
( mm/rot l
Xl'= 450
O,Y
0,55 0,84 1,27
356
f.
I
357
~.
Tabelul 10.27 Valorile avansurilor pentru strunjirea interioarl dO finisare cu scule IIMI8te cu pllaJJ;fIwre aau cu CUl:ite din o\:el rapid Rugoz Itatea suprafe~ i prolucrato Ra~ jlIII 3,2 Fontll pi alleJe do cupru O~ol 1,6 Fontil ;Sialla)e de cupru O~ol 0,8 Font6 :sIel iaje do c:upru 0,10 0,15 0,14.:;0,20 0,15 0,30 0,18 0,35 O,25 0,1oa 0,20 0,30 0,15 0,25 0,11 0,18 0,40 0,50 0,30 0,45 0,20 O,1oa 0,14 0,24 0,50 0,35 O,SO 0,30 0,50 0,16 0,28 0,50 0,35 0,50 0,35 O,SO 0,18 0,38 Haterialul prolucrat 0,5 O~al 0,4 0,55 1,0 0,55 0,65 1,5 0,65 0,70 2,0
0,b5 0,70
,de
10.7.
~,;
D~
VITEZEI DE ASCHIEm:
Avansul 5,mm/rot, pontru raza la virf a cu~itulul, I' , IIUD
In cazul stnmjirii lor3'itudinale,viteza de 8.Chierepoate fi, exprimati{cu relatia: '
t-;;~~''=
Cv
k1 kz k3 k4 ks ko kr ka ~
[m/min) (10.29)
rr- t ~ Yv
(-.-)
200
HB
Cv este \ID ooeficient care depin:1ede caracteristicile materialului care se pralucreaza lii ale materialului sculei aschietoare (tabelul 10.30) ; T - durabilitatea sculei aschietoa,re, in min. (tabelul J.0.3); m - exponentUl durabilitatii (tabe, Iul 10.29) ; t - adincimea de ~ere, in mm; s - avansul de ~ere, in mm/rot; BB - duritatea materialului de prelucrat, in lIDitati Brinell; x.., Yv .- exponenp.i adincimii de ~ere, avansului (~ul 10.30); n ':'" exponentul duriti{p.i. ma~ialului supus prelucr~li; k, k9 - diferiti ooeficienti care tin cant de conditiile difente de lucru in carnparap,ecu cele considerate.
, in care:
Tabolul 10.28 AVlIOsuri pentru strunjirea'do finisaro, intoriotor15':si exterioarl a al iajolor do ahainiu Adinclmaa do a~chioro
~,1IlII
Tabelul 10.29 Haterlalul de prelucrat
Valodle
exponontului C1JrGbH itatii
11
Hatorlalul plr~li e~chlotoa.e Tipul scule I Condll:IHe Ofel rapid Grupa da ut Iliz6ro K CUJ:it normal, cu rlciro cut.it de strunjit plan, cut-it do strunj it Urll r6elro interior' CUl:lt do canolat ~i rotozat cu r6clro Url! rlicire 0,125. 0,25 0,25 0,2 Carburi Motallce
< 5'
Raza do vid a eu~itului 1',.
< 3
< 1
--
~ 2
~ 1,5
~ 1,0
0,5 ..1,0
Muchio supl ilIIentoril de al'chlere 0 I 1= 0 6,3-3,2
Grupa do ut H iZllroP 0,125
6, ts
0,15 0,15 0,15
Rugozitatea suprafel:ol de prelucrat Ra' jIIQ , Matarial de preluorat Aluminiu Tipul preluerarli
25
' '
12,5
6,3
'3,2
1,6
Avansul s, mm/rot
O~el ~i font! Maleabilll
-? '
Strunj 11'0eXterioar4 0,4-0~7 Strunj Ire Intorlosrii 0,3-0,6 Stri.onjireexterioarii 0,6-0,9 Strunjli-o interioarll 0,5-0,8
0,2-0',4 0,1-0,15 0,Ob-O,10 O,OS-O,Ob 0,1-0,3 0,06-0,1 0,04-0,05 0,03-0,04 0,3-0,0 0,25-0,3 0,12-0',15 0,07-0,10 0,2-0,5 0,2-0,25 0,07-0,10 0,05-0,Ob
0,5-0,8
0,b-O,1 Fontii cenu;;io
Ouralumlnlu
CuJ:i t normal, cul:it de strunjit plan, cut-it Uril r60iro do strunjit interior CUl:it do canelat lIi rotllzllt Url rioiro
/ O,t
0,2
(
.-.-
0,15
0,2
358
..
359
.!
.. __ ..
--
~;:::....:~-;
p - este un exponent in funct~e de natura materialului de prelucrat. Pentru o~l , aluminiu l?i aliaje de magneziuprelucrate cu scule din otel rapid p = 0,6, iar pentru cele prelucrate cu carbJri. metalice grupa de utilizare P lli M , P = 0,3. Pentru prelucrarea fontei cu scule din o~l rapid l?i a tuturor metalelor cu carbJri metalice din grupa de utilizare K , p =
0,45.
in care:
Prin coefieientul terialul de prelucrat.
kb ( tabelul
10.32)
se ?ne seamade ma-
TabeluL 10.32 Valorile coeficientului k6 .

tr'
Haterielul de pretucret O~el cerbon : con~inut de C < O,b%' continut de C > 0,6%
\
Valor He coef lcientului !cb 1,0 0,85 1,2
Prin coeficientul tai;;ului securrlar X 1:

k3
k3 se pne seamade influenta ~hiului
OJ:el pantru eutomete
a = (--. ) X 1
0,09
pentru X
.;.
(10.32)
OJ:el eliet cu Cr, ot-eLCr-Ni; ot.e l Cr-V; ~~L Cr-Ni-V; ot.eL eLiet cu Ni; ot-et Ni-Ho; 6~~i-~~ ot.etCr-Mo-V; ot.et eLiet cu Ho; ot-eL Cr-Ho;ot.eLCr-Ni-Ho. _.
1,1
in care: a = 10 pentru scule din ote! rapid ~i a scule annate cu , pl~cute dure.
15 perrtzu: razei de .
Ot-et Mn; oj:el Cr-Ho; oteL Cr-Mo-Ho; ot-etCr-Ho-Ti; o\:elCr-Si; ot.e l Cr-Si-Mo; ote t Cr-Ni-Wi oj:el.Cr-Ho-Al; o~el Cr-At Ot-el eLiet cu Cr ~i W OJ:el rapid de .scute,sleb s i inalt at iat , otet de supape s i o~el inoxidabil FootA ceou~ie,foot~ maLeabilA
~j
0,9 0,75 0,65 , 1,0 5,0 6,0 5,0 4,0 6,5
Prin coeficientul k4 se ?ne seamade influ~ta racordare a virfului cup.tului: '.

r k4
(-)
/J.
aLiaje de cupru
(10.33)
Aluminu ~i siluminiu OuraLuminiu: Rm 250 N/mm~ Rm 350 N/mm . Rm > 350 N!mm2 Electron
RID
= =
in care : J1. este un exponent functie de tipul prelucr~ii l?i de rnaterialul de prelucrat . Pentru prelucrarea de degro~e J1. = 0,1 ; pentru prelucrarea de finisare a oteltllui ~i a aliaje10r J1. = 0,2; pentru prelucrarea de finisare de aluminiu :i magneziu. a fontei ~i a aliajelor de cupru, /J. = 0,08. Prin coeficien~ ks (tabelul 10.31) se ?ne seamade influenta materialului din care este confectionatli partea aschietoare a sculei. .
Tabelul 10.31 Val~ile coeficientului kS Heterielul de p:elucrat Toate materialele Font6 ~i materiele d./re Haterialul pArtii a~chietoere - a sculei . O~el ri!pid 1:40 1::30 1:10 P30 (P2Q-O:, 'P10 P01 Valoarea COoficientului k5 1,0 0,83 1,00 1,32 0,7 ~9.,85 1,0 1,5
160 N/mn,2
Prin coefieientul k7 se tine searnade modulde ~e semifabricatelor :. - pentru materiale laminate la rece ~ = 1,12 - pentru materiale laminate la cald, nonnall.zate ~i kr :=1,0 .. tratate termie (iInbunatip,te) -., - pentru rnateriale recoapte ,': ' k, = 0,9 Prin coefieientul kg se tine seamade starea stratului ~fieial al sernifabricatului: . / - pentru otel f~~ tunder
kg kg kg
a
..
= = =
1,0 0,9 1,0
- pentru otel cu tmrler - p2..'ltru font.a ell crusta - pentru fonti cu crusta cu duritatea
kg '= 0,7 . . ,.
BB== 160
.
Prelucrarea o~elului
_. pentru fonM cu crusta cu duritatea kg = ~,8 - pentru fonta cu crusta cu duritatea

kg
BB= 160 200 . HB > 200.
= 0,9
.31'>1
362
TAbelul 10.29 (eontinuaro) Haterialul do preluerat

I
Tobelul 10.30 (continuare) Condif.ii do Cu rlieire Cv Aliaje rexistento Discontinuu la temperatura Cerburi Fonte ~! aliejo lIIetaLieodin grupa de ut I- de eupru l!loro K40 Alioje rexistente La temper-atirA s ~ 0,3 ~ ) 0,3 s 20,5 133 123 Xv 0,15 0,22 0,22 Yv 0,45 0,40 0,50 Cv proluerare F6rli rliciro Xv
I
HateriaLul plir~ii a~ehietoare Carbur; ~etslieo

~,~
Tipul sculoi
CondipiLo O~el rapid Grupa do ut Illure K Grups de utll izare P:
Hatorialul pArf.!i a~chletoaro a sculei
Hatarialul de preLuerat
Avansul
S,
In
mm/rot
.Yv
Al iaje de cupru
Cu~ ite de toate t ipur He
eu ~i Urti rlicire
12b ,112
0,40 0,50
0,15 0,3
0,2 0,3
Cu~ite do ALiaj" do "u ~i fAra aLuminiu ;Ji toate t ipur ilo rtic,ire D\agnoziu Cu~it normal AL iaje razistonte la temperaturll Cut.it de retezat Aliajo de titan cu Rm " 102 H/mm Prelucrare discontinuii Prelucrare contlnull Prelucrare continull Pr.lucrare continull 5::0,08 0,4 IIUII/rot ~i t= 1 4 mm
0,22 0,22
5 )
0,3 0,3
0,25 ' 0,b9 102 1,50 74,6 0,25
'97
-0,3
I
0,19
0,15, 0,33
0,29 _ 0,33 Carburi lIIetalicodin grupa do ut!lizareP10
~\
Al,iajo dEi t ita2 5=0,08 Rm = 1000 N/mlll . 0,4 mm/rot O~el, alilljedo Al Id Hg
0,18 0,18 0,18

,
0,20 0,35 0,45
O,Ob
s.< 0,3 ' 257 s =0,3 ...0.,75.~ s > 0,75 285
(242) '-:.:.7 "
,.l.J>..L
' 259 190
, o-~
...
/Q , 18'
20
I './
"-'.
'!
0,16 0,18 0,20
'0-35
0:45 0,25
Cu~it' normal
0,33
Aliajo re~istento Strunjire la temperaturli continuil
Tabelul 10.30 Valor-ilo coeficiontuLui Cv' ,i ale axponent-ilOC"x., ,i Yy
HatG.-iaLul pl1r~ii a~ehietoaro 11 seute i .
HateriaLul de preLucrllt
,AvansuL s , in laID/rot, Cv
Condi~ Cu r.cire Xv 0,25 0,25 0,20 0,20
ii
de
preLucrare Firi rlleire Xv 0;25 0,25'

Yv"
Valorile exponentului n ~i ale coeficientilor kl . k9' sint date mai jos. ,Valorile expanentului duritatii rnaterialului de prelucrat n sint ~toarele: ' pentru otel carbon cu HB~ 130 n = 1,0 pentzu otel carbon CQ HB. ~:t3Q._, .. _ .... _.. n ==,.1,75 pentru otel aliat, fonta ~i aliaje de CU n = 1,5 pentruoteluri refractare n = 0. Prin coeficientul k1 se tine seaina de influenta secp.urri,i. transversalea cutitului. :
q k1
Yv 0,33 0,66 0,25 O,SO
.cv 52,5 42,0

,-4~.I6
~ (10.30)
O~el, al ieje do Al ~I ~g O~el rapid pentru seule Font! ~aleabil6 FonU eanu~ ie l'laLiaj. do cupru
s ~ 0,25 96,2 s> 0,25 ,~,8 s s 0,25 s > 0,25 Semif ini:llre Degro;laro 55,4 47,4
O,SO 0,66
--)
20x30
0,20 . 0,40 2~,S-" "0,20 0,40 34,2 0,15 0,15 0,30 0,40
32,4
I
J
in care : q este suprafata sectdunid. transversale, in mm2 i ~,coeiicientul in ~e de JlI.aterialulprelucrat. Pentru otel ~ = 0,08 iar pentru fonta '~i pentru neferoase = 0,04. Prin coeficientul k2 se 1;ine seamade :influenta un;:rhiului de atac principal: '
k2
45 (-)'
(10.31)
360
I
~
X 361
,...--:-\
~.
Frin coeficientul ~ se tine seamade forma suprafe-t;ei de degajare:' , , - pentru forma plarui ~ = 1,0 - pentru forma concava kq = 1,05 - pentru fa'l;a de degajare cu fa-t;eta kq = 1,15 - pentru forma pl. cu unghi de deqajare neqativ (y = -5 . -10 ) Iil~A T = 5 . 12 kq = 1,2
0' , 0
.("
t:ll"tl
Tebalul 10.33 Coeficien~ii de corec~ie ai vitezei de a~iere Diametrul gaurii care se strunje~te,mm,pin la: Coeficientul de corec~ie
la st~jirea
interioara
50 0,70
70 0,75
150 0,80
250 0,85
300 0,90
400 1,0
_.-/
In cazul
chiere se t.ab:!lul 10.33.
stnmjirii suprafe1;elor interioare viteza de ~re:iuce, coeficien-t;ii de corectie fiind dati in
Fig. 10.5. Metode de prelucrare a suprafe~elor frontole
In cazul strunjirii frontale (planare) (tabelul 10.34) ,viteza de aschi.ere variaza :intre vmax Iilivmi~. Pentru calculul recjimului de 8.Iilchierese ia valoarea maxima a vitezei de aschiere, in cazul, cirrl 0,8 < dID < 1.
Ne == Fz v/ 6000 [kW],
efectiva la strt.m.jire se calculeaza cu relap.a in care fO$ principala Fz se ia in ClaN, iar v - :in m/min.
Puterea
cazul cin::l 0 < dID :S 0,8 , coeficieni;ii de corectae ai vitezei de aschi.ere se det.ermina din taJ:kJ.ul 10.34 in ft.m.ctie de schemade lucru ca CI.ltitului (fig. 10.5).
In
10.8. RE3IMURI DE cmAMICE
ASCHIERE urILIZIND
PIAaJI'E
MINEIDI.LO-
Tabalul 10.34 Coeficien~ii de corectie ai vitezei de a~iore Tipul CUf.itului Raportul CUf.itnormal CUf.itnormal inco dintre drept(fig.10.5,a) voiet (fig.10.5,b) diametrul minim ~i Velorile ungiului de atac eel maxim diD X = 45 X = X 1 = 45 X, = 10
la strunjirea frontala
Cu~it de'planat (fig.10.5,c)
Cutcitde planat (f ig.10.5,d)
principal ~i secundar X = 10 15 X1 = 100 X=1000115 X1 "10 '
Valorile coeficienf.ilorde corec~ie 0,0 0,1 0,2 0,5 0,8 1,43 1,30 ',185 1,09 ',045 1,42 ',19 1,095 1,01 ' 0,975 1,83 ',70 1,5b 1,45 ',39' ' ',16 1,06 0,% 0,88 . 0,845
Datorita caracteristicilor fizice, oadcratate ridicata la cald, rezisten-t;a mare la uzura, stabilitate chimiea, cutitele cu placute mineralo-ceramice din oxid de aluminiu permit utilizarea la strunjirea fontelor Iili o1;elurilor a unor viteze de~chiere mai mari decit cele folosite la sCLilearmate cu placu-t;e din carburi metalice. Placui;ele ceramice se utilizeaza la 8.Iilchierea metalelor aproximativ din anul 1957. Avantajele sculelor cu placute din oxid de aluminiu sint: duritate superioara metalelor ~i unor carburi, rezisten-t;a mecarrioa a oxidului de aluminiu sinterizat rmnine nemcrlificata la temperaturi ridicate, alumina.este cornplet stabila la corozit.m.e Iili mai ales la oxidare, metalele umezescpu-t;insuprafa-t;aaluminei sinterizate Iilidin acest motiv nu pot forma 0 faza mixt:a oxid-metal intre .muchia aschi.etoare ~i metalul prelucrat, coe, ficient de frecare redus intre 'piesa de prelucrat ~i placu-t;a ceranuca, ceea ce face ea durabilitatea acestora sa fie mai mare, iar, consumulde energie mai mic cu coa, 20% la avantajele tehnice enumerate se adauga ~i eficieni;a, eccnomi.ca sporita, deoarece costul placutelor din oxid de aluminiu este mult mai rectus decit al celor din aliaje dure. '
1FiC:;
.....
364
I' ~
~ j 1
~ ~ ~ ~
ij
l 1
ciezavantaje ale utiliz~ii pliicutelor ceramice din Al203 se mentioneazii : necesitatea ea granulatia materialului ceramic sa fie mid{ ~i unifoma prelucrarea sii se fad{ f~ii :;;ocuri mec:aniceI pl!cut;ele treb.lie fixate puternic in suport pentru a se prelucra microvariatiile dimens:tonale ale piesei; urqhiurile de degajare ale.sculelor se aleg astfel incit si1 transforme fo~e active, pe cit posibil in compresiune, deoarece rezistenta la incovoiere a materialului plts.~i este mica, Principalele caracteristici fizico-mecanice ale unor materiale pentru sculesint prezentate in tabelul 10.35 .
I
ca
cc
...
.. .s
~
..
..
L
If '
~I
lOO
... '"
>-
., ..
N M M
N M
...
:c t-
~
0
I
I' I
'" > 'j

u
.. 8 .. !
0
C
..
TabeLuL 10.35 Carecteristicile unor .ateriole pentru scule HicroLit corlndonlc VK80 DuritQtea Roekwell A Rezisten,a la.tncovoiere (N/mm2 Rezi$ten,e le compreslune (N/mm ) renac:itatea la ro~u (oC) Greutatea specificl(g/cm3). Conductivitatea termici(caL/cm.soC) Coeficient~L de dilatatie termici x 10 (oC) ZOO 800C 93 450 5000 1200 3,96 0,042
85
~I I
...
o
.. :2
>
'" > .,
~ '" ~
>
..
e o
..
s
~ ~ ~
>
M
.,
..
.,
.. ..
L
~ ~ M'
...
0
:c l-
:c t-
...
M'
>-
.,
0
., (I) >
'? ~
,:.,' ~
>
"' '" >
'" >
... r0
>
>-
..
e
L
>
.,
'" >
cc
~ ~
s
~
.,
0 U
>-
.. ..
e
.. e ..
L
8 '"
...
0
~ 15
"'
>
. M' .
u
..
>
.S
'"
... a.
::l ...
'ii
Allaje dire T15Kb TbOKb 91 900 4000 '100 8 83 3700 3800 bOO 8,8 0,05 Corac:terlstica Otel rapid
c
... e
Cl
8.
... ., e I e " .. a. .. ..
-8
... .. .,
-8
... ~ ~
N M
M
. ..
e
;;:
~
"' '" >
88 1300 3300 850 14,4 0,14

bO
so
1100 4000 850 11,1 0,065 50
5 o
.;
,~
Cl
. ..
to
U
:c I>-
...
::l 1o
>Cl
...
'"
"
>M' ...
~
>
Cl)
'"
.c
. ..
..
>t-
...
...
0
N M M
.,
~ 15
0
>
'"
:c l(I)
:c t>
en
... .. .. e e e .. .... .. .. ..
0
>
..
..
t-
e, 0
M' .. ~
.. .. ~ . ..
'8.
a.
M'
!3
~
>
M' e>
,:.,' ~
.. '"
> > '"
..
>-
..
'" >
~
>-
...
...
..
L
>-
'"
s s
~
>
!3.
~
>
,...
...
C
>
. I
..
'"
.. .. e
...
::l
..
.. ..
L-
...
N
M M
M N N
c
0+-
Pliicutele aschietoare ceramice se fabrid{ fie d:intr-un amestec de oxid de aluminiu zr02 ' 1130 ete. supus sinteriz~ii, fie din ~ (care sint materiale ceramice sinterizate, constituite dintr-o. fazii format! din carhlrii metalicii :;;i una ceramid{ ) sau din nitrura de silieiu(SiF4) ~i amestec cu oxid de ziconiu, aluminiu sau itriu. . Din prilIla grupii, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor de AlZ03 , zrOz ' M30 etc., fae parte p~ii~le: TM-332i VD-13i VS-75 (URSS) ; SN.56; SN.60i SN.80 ; Hidalox D , 1;C 5 (R.F.G.); cc 620 (&.!edia.) ; LXA; ~180; CX3j Cl ; NPC-lli.;(Japonia) ; DlSAL 100;. DlSAL 210/220 (Cehoslovacia)i V-34 i V-44; K060 (SUA). Din ~ a cloua, ~ut! p~in s:ir;terizarea amestecurilor formate din Al~03;Zr02 ~~ carhlrl. de titan, ~ol:.fram etc., fac parte pliicutele: aNT-20 (cortinit); V-3; VOK-63 (tmSS); Widolax - R ; SHl'-1; SH-1; SH-20; CC-650i (suedia): LX-21j NB 905;) NB90M;HC-2; NPC-A2 (Japlonia) ;OISAL 300 (CElfOSIDVACIA); V-32; Ger Max460 K090 (SUA).
366
J
1
.~. cS
L
x t-
-8
v,' ..
>
> "' M
en
.. ... e .. ... o
>
L
>-
..
~
~ > ,:.,'
... '"
:c ...
'" '"
t-
:c
lA
'" > ., !3
~ ,:.,'
0 .. "5 .\
!
~ M' ,:.,'
b
>
...
v -o
0
,;..
(I)
,:.,'
0
>
>
v,'
>
..
M
>-
> er-Io
>
>
I
>-
... !3 c e ... >. ~ ... .. .. c .. ., .. c s o s .. .. M '" ,;.. M o > > ...

L
"
>-
...
... ..
C
.,
\
0 U
0
U
... ...
C Cl>
'"
11 ...
..
"5 .
Cl
erIX) N
U)
s
N
!2
to
X
N N
erto
X
erN N
l'
'"
IQ
to
X
i\ ",I
. a:!
xl
N:
~I'" ""1
...0
U :;
:J:
I
I
1
,.; ... ~
eo
,.;
.0
..
'"
% 'Cl
0 ...
%
... S
'"
<xl
s ~
N8.i::::g
-
a: ...
CX) %
'
'"
""
~I~
'->1
..
N ",
N{
!
~
U
.~
U
I
I
..... ..... .~s .... l5 i! ... .. .....

);1'-
""
""
<'" -a ,., .. 0 u.
C
c. OIe
ee
%
ml
%;
rnl~
(.J
)co.. .0
:ca.
IQ L
0 ... ~
::l .. vu 0 .. '"
4) L:J
I:) V) L-c:( .. OLIJt-O
:J
oC+,",IlIJWCO
.. .. ... .. .. ~ .8 ~ . 3-8~ ..... .. ," ., ~.',. ......

-8 ., ~ .
. (1)
~i'~ .1-
~ -8
::l'"
:>
0"
ouucn
.. 11 IS
&aL.-cC to-
...;,
"
.... ...,., "'.s:: '" .. :::;g.

...,:>
.~ 0
-8
..: u
<'c
I
I
3'~7 ------_ ...-
._-------------
Din qrupa a treia obtinuta prin sinterizarea amestecurilor din nitrura de siliciu (SifJ'4) , oxid de zirconiu , arid de itriu, oxid de alumiruu fac parte pli1cutele : Silinit-R (URSS); SL-IOO(R.F.G.); 0:: 680 (Suedia); Chion 3000; Quantum 5000; S-8 (SUA):SX4: SP4 (Japonia). R~rile priv:i.n::i alegerea pl<'icutelormineralo-ceramice fabricate in URSS sint date in. tabelul 10.36. Principalele forme ale pUlcute!or corirrlonice arnovibile sint prezentate in fig. 10.6. Alegerea fannei pli1cutei se face in flII1Ctiede tipul prelucr<'irii, capacitatea de functdonara fiirrl apreciatii prin puncte, .confonnindicatiilor din tabelul 10.37. Pararnetrii geometrici ai ~ui ~i regimul de lucru cu cutite annate cu pl~cute ceramice sint dati in tabelul '10.38.
I
Tabelul 10.38 Regi-.ri ell> e:;chiorol"ipar_trii ~chiere cu .atarietcoraaice Materialul prolucrat Ot-elccnst.rucp ii O~ol cal it Fontllcenu;;io FonU dura Bronz Materialo pls3tice R (N/mm2) sau, HB
geoMtricl oi scutei pontru Unghiuri (groda) Heterialul a~chietor recomandbt
Avansul s Viteze de a~chiere mm/rot v, m/min degro~are finissra
I~
Rm=~OO 1200 0,05.0,4 550 .200 700 2bO 5.8 -5.12 oxid de Al
so
HRC
0,05.0,4
100 ' 30
5 .0 -5..0 cermet
5 b
180 .250 HB 0,080,8 450 2bO 700 450 pine la 500 HB 0,080,6 250 50
-5,0 oxid do Al -5 cerlllet oxid de Al ox id de Al
35050 5..0
peste 80 HB 0,050,2
400.bOO 5.8 0 .1 200.400 5., .8 0 .1
0,1 . 0,5
,
L
Fig. 10.b. Forme de pl~cu>e a~chietoare eorindonice Tob&lul 10.37 Alega,'" fontOi pUlco~ei .iooralo-ocrllllice Forma T ipul prelucrllrii pl~cu~ei
~~.~.~~~~.~".I .. ~_~~~.~~:, ... )

5 5
Placutele Cl!?chietOare din oxid de aluminiu sint produse in modobi~uit. in diferite taxi" sub diferite denumiri ca: Th\-332 (URSS);SPKsi widalox (RFG) i Ceroc (Franta); Sintox (An:}lia); STUPALOX (SUA) etc. . In tabelele 10.39 10.41 sint dati parametrii regimu1ui de aschfere recamanda'ti pentru pl~CU\:ele fabricate de fitma Norton pentru placutele SPK(ROO) lili respectiv pentru placutele fabricate in URSS.In cazul prelucrckii cu pl<'icutemineral.o-ceramice alegerea vitezei de ~chiere este mai putin dependenta de natura opera'tiei de deqrosare sau finisare decit in cazul, utilizi1rii altor materiale pentru partea aschi.etoare a sculed.. Viteza de ~ere eSte in primul ritrl 0 flll1ctie~ de proprietatLle fizico-mecanice ale materialului de aschiat , In tabel~e 10.42 10.45 se dau vitezele de aschiere recomar.datepentru prelucrarea fontelor si .ote1urilor cu pli1cute din materiale oxido-cerarnice (Al203) l?i carbido-ceramit:e (AlP3 + WC), fck~ racire.
lobulul 10.39 !log IlIUrI dct e~lore Matorialul prolucrat Bronz Fontll le strunJ iro cu S<.'Ul" prevozute eu plllcu~o
, corindonice (ci.pI fir Norton)
_~:~~:I,,::.~u~~:.. Copoc ItoteD d func~lon"ro

5 5 4 5 5
4
Strunjire finll Strunjiro de finisare: - f~r~ $ocuri

- cu ~ocuri
Strunjire de semifinisare
2 3.
3 4
4 5
"Iiteza de lI;ehiere Avansut' s, mm/rot v, 1I/lIoin 195 90 100 75 0,25 0,25 0,25 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3
Adincimea de a;;chiere t, mm 3,18 3,18 3,18 3,18 4,6 3,18 6,35 .3,18
la aschferea cu scule annate cu pl<'icuteceramice, masdna-
uneaJ:ta treb.ri.e sa fie rigida pentrua inI<'iturainfluenta defavoraci.La rnult mai puternic<'iin acest caz a vibratiilor, s<'i a.:i.M posibilitatea realizi1rii unor turatii ridicate corespunz<'itoare vi.tezefor de aschiere recornarrlate~i sa dispuna de a putere suficientii a motorului de actionare. 368
1
\ .'
180
O~el SAE 4140
285 270 460
74 Picov
':nl
369
-------_.---'
~ ~
...
Tabelul
10.40 Reg!_i
pL~a
~l ~.: 1]
et. a,chi.re corindonico

11IIII
la stru1jirea tip SPK Forma plicu~.i
c:u acule prevazut.

Raze virfulul
cu
0,1 0,
00, 0
0,
N
00, 0
0,
N
00, 0
0,
M
\! ~
A
Felul pr.lucririi Dogro~lIra
Avansul
., IIID/rot
Adinailloa t,
Fatota
0,3 0,6
3,b ( x.12)
~ ~ 'l ~ ~
pat rat romb 750 romb 800 cera patrot triunghi vaporas cere triunghi potrot
',2 ; 1,6; 2,0; 2,5; 3,0 0,8 ; ',2; 1,6;
O,2x20
,..; '"
I
Cl l. ,~
'" ~
0
~I~I ..
0
N C &;
:
N
0'
.:
0'
.-
0,
"l.
0
.~
0
0,
Flnl r"
0,2 .. 0,4
cca,
1,0
O,2x200
I
.~
.~ ..
c
011
..
B
..
.s:;
-8
..
0'
...
11'\
~
l.
"
Cl Cl
Strunj ira fin.
0,' 0,2
cc ',0
0,4; 1,2
0,8;
0,05x2Oo
i ..
8 I 8
L.
I
.. a .. ..
'
l.
'"
0'
0'
...
0'
~,I~I ~,I
0
0-
0'
0'
~,I~I ~I
~I si I .r .... ,
Tabelul 10.4? Viuz. de a,chi.,.. r - cor.iea ( AlZ ~) Hllt~rl.lul de pr.Luerllt Ouriuteo
ta l. atrunjirea
,
fonteLor c:u aaterial.
oxido
.. e
Cl e,
Vitezo
do
0 ...
aJchiere Ffnisare
HB
0"9ro;loro
l. 11
I
i
Fonti cenu,la
150 200 250 300 350

40()
450 350 275 200 150 100 75 50 30 20
700 550 450 350 250 175 125 75 50 30
,j
..
&;
:i3
:
0
'"
0 0 N
0 0-
...
0
0 N
11'\ N
8 .... 8
N
>'
J 0.
a
Cl Cl L.
s
~
I
.- ~I ~I ~I
0 11'\
i
I
I
!
! I
Fonti cu grafit nodJlar
...
:z:
I
...
:z::
0
M
Fonti ciJra
450 500 550 600
'W
Cl ... Cl
011
..
..
Cl
)~.
" a.
...
Cl
., ;::
..,
r
~
.0
I
.~" .0
I
M >
~.
Vitezele de &lChiere din't.abelul 10.45 , vor fi anplificate de .OJeficientii de corectie care tin cant de durabilitatea sculei (Kr), de tip.ll prelucr~ (K r) si de probabilitatea lucrul.ui f~ii defecte in prel~Mi ~ ~ini unelte autanatizate sau cu oomanda mnnerica (Kd)
'[
-8
l.
...
'[
s
>
M
.,
.. .....
>
M >
r;:
'?
I
..
M >
,~
.~ I
~ >
'?
M
s
~ >
..,
M >
I
~ >
s
~ >
0 I
"
.. ",'
0
G
~ ...
:z::
0
0
~
....
l. l.
~
I
>
,~
VTab Kr
~r
Kd
(10.34)
. I
~ ...
Valorile ooeficient:ilor de corectae sint date in tabelele 10.46 fli 10.47. ForteJ,e de ~ere la strunjirea cu pl~cut:e ndnerato-cerandce se det.ernci.nl cu relap.a:
Fx,y.z=CF
tXrX.TsYrZ.T
JC,y,.
.0 "5
0-
.-
...
C
El
:l
'" 0.
6.
t-
~ ~
. , ... .. .. '" " ....~ .~.. .~'" .;: ';: 5 5!! ~~ E~ .. .. ... .. " "' .. '" .. '"' .. .. "' .. "' .. '" .. "' .. "'''
'0 l. l. Cl l.
-8
-8
11
...
C
-8
" .,
....
C
-8
-8'
11
.~ ..
C
a Cl
Cl
L
.-
" o.
Cl l.
L C
III
:;t . C '" l. C oJ'-
l. ,- l. '-.(1 C
.,
-8
-8
.-
o.
.~
;l'L. C
L.
Cl
(10.;35) ~i a exponen\:ilor
XFx.r.z t-
" .. ~.,
Cl .-
.. .... ::. I., .~.;:;..S

)fJ ,...
Valorile cOeficie.ntllor CFxT YF".y sint date in tabelul 10.48 370
::co.
....
e,
l. U
4.0
. .
'"' ..
l. N
..
.. . .~
...
C
--1
:.
.S:ca~ ~::c
, :::::i3 ~.a~o
SI'"
c:::c
::IIXIN
.-a~.o
!! so Cl. 11'\
-8" ..... s .. H~ _~zgc.?~ c .. <, OD>8.~~~
.O'-~ ::.
371
_ . _ . _ ___ 0. __ "
~
11
L
,~
..
~ ~ ~ ~
"5 II
I e e ,,'I
.~f--+ x:
CO
0
M 0
~, I ~I
0,
10 0'
M O
Cl)
Tabelul
10.43 Vitezo rocoaandato ceraaice (AlZ03>
le strunjirea
o~elului
cu aaterialeoxido-
~, I
tn ... o
N 0
~
0
~.I
.
Haterialul I de prelucrat Dud tatea HRC
Rezi$ten~8 la ru~ra Rill M/mm 400 bOO 800 1000 1100 1200 1300 1400 1500
Vit~Z8 do a~chiere Oegro~tlre 550 400 300 250 230 200 180 1bO 140 100 80 50 30
v,m/min
Finisare 700 550 400 350 300 260 230 200 180 100 80 50 30
...
0
0 N 0
...
III
~I I
~ -
g
o
'" " ;: . " ..

o..
,I'
~ 'E
G fi
tn
0
... ~I
0
tn
O~el corbon
de cementoro
~! otelur!
--.
45 45 50 55 60 65
~
o
III
., '
~.
o
... ,
0
~I
tn ....
~
0
Otolurl
do imbunatatlre
Oteluri do nitrurare Otaluri termorazistante
o,
..
o c
E <,
o r-,
g
If>
~
o
g ...
o
N
..
s
.l
Oteluri
rapido
e
>'
...
o
~ ~ >
Tabolul 10.44 Vitoze do a~iora recoaandate La strunjirea plkut-e carbido-car ice <Al203 + WC)
foote;' si Of,<llului cu
...
Cl :J
-o '"
.. ;:
~
M
,
.l Haterialul de prelucrat Ouritatoa HB Rezistenf.a la rupe~e Rm M/mill Viteza de a~chiere Dagro~8r'; 200 350 150 , 300 100 .,. 250 . v,m/min Finisere 300 . 350 . 200 .,. 400 150 .,. 250 bO .. 200 250 . 400 150 300 270 .,. 450 220 .. 400 200 . 3bO 180 .,. 3bO 130 200 .250 400 1bO 300 120 200 100 .. 150
'" a.
5.
g s
~ >
...
-0
~ >
o :z: o
E
Font6 canusie l8lllelar Fontii dJra
cu grafit
200 200 250 400 400 . 600 1bO '" 280
-.
-
.
c,
C
~ ~
00
-ON
'" ...
~~ >0
t:
E
Fontli maleabila
500 . bOO bOO .,. 700 .700 . 800 400 .,. 600 500 . 850
ZOO , 300 110 200 220 , 350 180 300 1bO 210
~ o
o..
.3
Cl.
-8 Cl ..
c, L en
C :J
-8
L -
., ..
e
::
-8
'"
" L
Lo' ,-
...
-8 ..
c " . .. .,
L
Fontli cu grafit
nodular
280 4000
-8
1-8
Cl L.. .-
5..
"
c
..
.~ C .,
..
e
L
..
Cl
.
L
en
c, .. .- .n.,
:J
:J'o.. C
'2
.....
-_:I
&,.. C . en ...
c., :J.-
"C
Oteluri de uz general pe~tru constructii si oteluri carbon de calitate
-.
.
~ "' .. ~
:J
.- u <-
:ca.
. ., .,,, .. . ...
u~
_
Cl Q) Ux
.. ....
.8,,0.. ,,'" CO'-NO

0"'''
,:.
u '-::1 . ~o~<X>
.. (li ...,..
.. ... ...
.., G (I)"
L '-
:J.
"'
~~
Otel turnat
150 .; .250 90 160 200 300 120 . 230
In
.0
<X>
~
U IX
...
on
Otal aliat .} Otel calit
200 280 280 .,. 400 400 500 50 bO HRC
.'
.
o~x
u .. _QI!
:x:
U IX
:x:
372
-,
-~-----~ .-----'- --
- ._----,... ."..
'
"
..
labelul 10.45 YitClzed.!~;;.chierer8COllendote le strunjiraa o~alulul' ,i a fonte! cu pUctl~e .inotralo-cer_ice urea va::60 lIiY-3 (URSS)
Avansul d& e~chiere s, Adfncirnallde ellchiare, t, 11111 DUritatea

HRC.
,'.
IIlm/rot 0,25 .0,3 0,35 0,4 0,45
0,05
0,08
0,1
0,12
0,15
0,2
Vitaza de e~chiare V, m/min

,
A. Prelucrarea o~elurilor neo8l ite cu ~ 0,5 1,0 1,5 2,5
HB .179
.,. 260
(T = 50 lIIil1l) 510-400 400-310 345-270 310-245 480-380 375-295 325-255 290-255 460-360 360-280 315-245 280-220
:.-~
.;
0,5 1,0 1,5
...
... ...
25.; .40 40 ;50 50 65
-140-120 --
720-750 560-440 485-380 435-340
-. 330-310
260-240 230-210 120-100 90- 70
040-500 500-390 430-340 390-300
580-455 450-360 390-310 355-280
545-425 425-300 365-290 330-280
-406-318 262-221 237-185 203-159 196-146
---
B. Prelucrerea o~elurilor calito cu pleou~e VOK 60

0,5 1,0 1,5 0,5 1,0 0,1 0,3
Cl = 50 min.)
... 1,0 ... 1,5 ... 2,5 ... 1,0 .... 1,5 ... 0,3 ... 0,5 ...
1,0' 2,0 3,0 4,0
270-260
140-120 120-100
380-310 210-290 230-210 290-170 90- 70
320-300 290-260 190-170
330-310 300-280
310-290 280-260
280-260
--
-491-385 407-318322-252 282-221 243-190
--
429-336 322-252
260-203
C. Prelucrarea fontei cu HS 169 222 (T = 100 min) 0,5 0,5 1,0 02,0 3,0
...
... ...
644-504 519-407 370-300 333-261 305-239
--
599-469 486-380 367-283 316-243 264-230
553-433 452-353 350-280 305-239 277-217
--
463-363 362-283 282-221 266-208 215-168
237- 185 198-155
384-300 249- 194 209-164 186-146 167-133
~ .. r------r------'--~~--------,_--~--------------_, <
.,
Cl
.... '"
<
... .,
en :>
e, Il.':::
... .,
en
m ." o
-o:z: .,
0-
> ... "'0 a <11

Cl C
v lA et
.,
., 000<11 ~,,"b~ ,.. ... ., <11 C

"T1
~
:l
:O~
"'0 'l ...
.. .. ..- ,. ..
., ID
0"-
C .,
r+~
. 0
.....
Bg
C> Cl
...00""
o :1
D
..
.... ..... _ ..
r+:>
0-. C Cl
r+ _. -0 N _.
,. ~! s
on
0
-n
o ...
:r
D<
~
CD
o s ,. ... ...
on
<11
-0'
., <11
.,
D> ,.
III
:It
'"
C ~ o ~ [
0"".." ... ., all. ~ ., ., _.

-0
:l
~ .. ... n
et
r+
""8
sll.
..
...
= "tn
~
>
~----+-------+--_\ .. f--+-----; ..i--b
-- "0 -- 0 --
...
b
...
b b
irA .. ...s!~ ~& .... s . ~!. .. <

-(~
.~ ..
::I
i ..
0"
.. co

C
:> ...
~
o o .,
,.
~ .,.
C -
23 ~ '8 g ~.
o
0
000
~
o
'-.~ .
,. -...
Cl
;+
et co
.. ~ ...
e'
~ ..
o g.
""
co ...
11
-:
.. .,
D< D<
!.
:,.
o c..
Ir
S~-1--_+----~~~I-----+--__1
C
:>
~'.
t,..
Tabelul 10.48 Valorllo coeficiontilor
,i alo oxponon~ilor xF ' YF ' x,y,z x,y,z x,y,z Di CO:pOnOntelor for~ i do a~hio . CF CF x,y,z 121 200 262 xF x,y,z 1,1 0,7 0,8
Tabelul 10.51 lIogillUrl do a~chlere pontMl preluc:rare. pi.salOl' din bronz cu lIB < 110 Oenumirea ~ro~l"t .1 a scute i Adincilllee do O,Ob a~chlere t, 11III 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 104 93 88 84 79 76 Valor.ile aV8lII5ului s, IlUD/rot 0,08 0,1 Viteza 0,15
de
Componenta 10r,6\ de a~chier!.i Fx Fy Fz
YF
0,2 8Jchiere 73 1,6

b2
0,25 v,
0,3
III/lIIin
0,4
0,5
x,y,z
0,5 0,6 0,75 Strunj ire ex" terioari cu cutlt normal din o~el rapld cu sec>iunaa 16x16 Ill!
9b
88 82 78 74 71
90 81 76 73 69 1,6
79 71 67 64
es
61 58 55 52 50
so
58
59 56 53
70 63 59 57 53 51
ss
5b
53 51 48 4b
4b
43 42
10.9 RE13IMURI
DE ASCHImE PmI'.RU ALIAJE NEFmOASE
10.10 S'IRUNJIRE1I.CANALEI.m SI ~
In cazul pre1ucriirii 'aliajelor neferoase cu cutite ob~ite calculul foqelor de a::;chiereeste mai dificil din cauza lipsei coeficienPJ.or 00 intervi.n in formulelede calcul. Din acest IOCItiV, in practidi, se folosesc tabele cu regimuii de a;;chiere (tabele1e 10.49 1.51).
Tabelul 10.49 Regi""'~ do o~ior 300 HI. Denum;rea 0pers>i"i lli a sculel Adinc;lIlea do ,,~chiere t, IIUlI 0,06 e, pentru prolucra~oe pioselor din .luainiu ~ ::'200 . Valorile Dvem~lui 5, 1Il~/rot 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 v, 0,3
11/1110
reteziirii
10.10.1. .l!dinc:imea de ap;ere.In cazul caneMrii ~i adinc;:i.mea de ~ere este e:Jal~ cu l~p.mea ~ui
cup.tului . 10.10.2. Alegerea. avansului. Pentru strLmjirea canale10r ~i pentru retezare se 'folosesc cup.tedin otel rapid sau armate cu p~ din carburi metalioo conformSTAS 6311-80, S1~ 6383-80, ST.AS 353-86 ~i STAS 354-67.
Valorile avansurllor pentru strLmjirea canalelor ~i pentru retezare sint date in tabelul' 10.52~ .
0,4 0,5 Tabelul.10.52 Avanauri pentru ~l~e 175 14b 132 123 105 111 95 104 88 lIiretezero
V;teze do a~chiere Strunjire eXterioar! cu cu~it norlllal din o,ol rapid cu sec>iunea 16x16 IMI 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 '576 317 287 .21,6 241 223 343 287. 250 242 219 203 318 267 242 226 206 188 287 234 212 196 177 165
252 . 234 198 212 178 192 11,6 178 162 150 140 150
208 175 158 144 133 124
Tipul ma~ini i unelte
Oiametrul de pr~luerat,
IIlGI
Lung;lIe. Ui~ului ~>itulul, .in11III Oteluri carbon do cal itete ~i ot.eluri aliate
Haterialul de prelucrat
Fontll,al i'aje oteluri turn8te do cupru ~i aluminiu 4

.a,Ob."
Tabelul 10.50 RegillUri do ellChiore ~ru

.l..u R.
prelucraree pieselor din

.
200 _300 NI.
Denumirea oper at iei s i a scule!
Adincimea
d9 asch iere tl IU1
Velorile eva~sulu; s, ~/rot 0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,4 0,5
1 20-30
2 3 3 " 5 5 - 8 6 -10 . 10 -15
3 0',08 - 0,12 0,12 - 0,18 0,18 - 0,25 0,20 - 0,30 0,30 - 0,40.
5 0,10 0,11 " 0,16 0,16 - 0,24 0,24 - 0,32 0,30 - 0,40 0,40 - 0,55
Vitoze do o~chlero Strunjire eXhrioer! cu . cu~it normol din o>el re-. pid cu sect iunea 16x16 mm 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 104 93 88 84 79 76. 96 88 82 78 74 71 90 81 76 73 69 1,6' 79 71 67 64 73
bb
in v, 11I/11
ea
61 58 55 52 50
so
58
62 59 56 53
.70 63 59 57 53 51
b8
56 53 51 48 4b
4b
43 42
Strung
40-60 60-100
0,10.~ 0,1b 0,16 - 0,23 0,18 - 0,26 0,28 - O,3b
-~
I
!
.U.
norll\al
100-150 150-200
.,.,.,
376
Tabolul 10.52 (contiouare) 0 Strung Corus6l Ha~ini

do
k, 1-coeficientul prin care se tine searnade adincirnea canalului la retezare i canelare:

10 0,02 (10.37)
kll "" ( ..," .)
1 Pinl L. 2500
'.
O,~5 - 0,'.5
O,l.S - O,ba
10 15
0,40 - 0,55
Put. 2~OO
80-150 200-300 500-750 1000
1S 20
0,55 ' 0,65
O,bll - 0,'10
0,12 0,11. 0,18 0,22 0,20 0,24 0,32 0,34
O,W - 0,70
0,12 0,22 0,28 0,35 0,25 0,40 0,55 0,60 h -
h fiirrl adincimea canalului, 'in nun. k'2-coeficientul prin care se tine seamade tipul mainii-unelte:k'2 1,0 pentru ma!'jinicu ~care principaM de rota~. Pentru retezarea ~i canelarea pieselor d:in bronz, alama ~i din al\.Ullini.u, regimurile de ~chiere sint date in tabelele
Cl
alezat
'
--
0,07 0,,100,12 0,14 -
0,10 0,18 0,24 0,26
10.54 10.56. 10.10.3.
calcul a vitezei
calallul. vitezei de ~: Formula de de a!}chiere pentru retezare ~i canelare este:

CY2
k1 ks ko k10 k1, k12
Tabolul 10.53 V.lorn.
cooficientului Cv2 ,I al. exponantuhli YZ
v=
(10.36)
Haterialul sculei Haterialul de prelucrat
T"
Y2
I
HB n (~",)
200
Tipul prolucr6rii , Cu rliclra Flrli r4cira
in care; T este durabilitatea sculei aschietoare, in min. (tabelul ' 10.3); CY2 - coeficient ce depirrle de caracteristicile materialului care se prelucreaza ~i ale materialului sculei aschietoare (tabelul 10.53); m - exponentul durabilitaPi (tabelul 10.29) i s - avansul de ~e, in mm/rot; Y~- exponent pentru avans (tabelul 10.53) i HB - duritatea Brinell a materialului de prelucratj n - exponentul duritat:ll, cu acel~i valer:i. ca la strunjirea lon:Ji~a; k, ~ determini1cu formula (10.30); ks se alege ccnform . tabelul\ll. 10.31; kt, - se alege conform' tabelului 10.32; k7 - se adoptii ~ in:llcatiile de la strunjirea lon;Jitudinalaj k,o - coeficientul prin care se Pne seama de variapa vitezei de' ~ere la canelare =ili retezare are unnatoarele valori:
I
CY2
YZ
0,60
Cv2
Yz
O~al,allaj" de Al lIiHg O~el rapid Font6 cenu;lie ~i aliaje deCu

,
'21,8
20,3
.
0,40
72,8 6O~O
0,35 O,SO
)
)
Carbur i IlletaL ice, din grupa de utlO~el,aliaj de Al,Hg lizare PlO .' Carburi metalica din grupa de utillzIIreK40 Aliaje de Al si Hg Fonta IIIaliaje de Cu 54,2 59,8 36,9 0,35 O,SO O~4O
'k,o
D-d
1,0
pentru
D
)
1,0:
!
I
D-d
k,o =, 0,97
10.11.
STRUNJIREA ffiOFlLATA
0,93 pentru
o
k,o
0,25 0,5; Ra::Jimurile de ~chiere pentru strunjirea profilata pentru citeva ma~iale mai des intilnite in construcl;ia de ~ini sint date in tabelele 10.57 10.60. Vit.eza de ~ere rezultata din tabelele 10.57 10~59' . va . fi amplHicata cu valorile coeficientul.\d. de corect.ie date . in taJ:elul. 10.61. .
D-d
0;86 0,89 pentru D 0,05
o,i;
~.
378
. . .. ----'1
Tabelul 10.54 Regieul de o~hicrc
pentru retczarea ~i canelarea pieselor din bronz cu HB > 110
Haterialul sculei
Elementele regimului de a~chiere 3 4 5 6 8 10
Diametrul de prelucrat , mm
15
20
25
30
40
50
60
70
80
1
Cu~it din otel,rapid cu sect iunea de 16x16 mm ~i lungimOll t5i~ului 1-2'mm s, mm/rot v, m/min n, rot/min 0,018 0,023 0,027 0,030 0,040 91 3510 0;045 67 2760 0,060 0,060 0,065 0,065 0,065 77 1630 77 1225 75 953 75 794 75 595 0,070 0,075 73 4b4 71 377 0,075 0,075 71 323 71 283
,Tab&lul 10.55 Regi~l
de lI}Chiere pentru retezarea ,i caoolarea pieselor din ala.i R.
= 350
550 "/2
Mater ialul sculei
Elementele regimului de' a~chiere

3
Diametrul de prelucr"t , mm
10
15
20
25
30
40
50
60
70
80
Cu~it din o~el rapid cu sectiunea de 1bx16 mm ~i lung ime. t8i~ului 1-2 mm
s, mm/rot
11,
0,020
0,025
0,030 0,035
0,040 105 4170
0,045 96 3050
0,065 0,065 0,070 0,070 '0,075 0,080 76 1610 76 1210 73 '930 73 775 73 581 67 428
0,085 64 340
0,085 0,085 64 291 64 255
m/min
n, rot/min
'-- --_._-...--------_ -----_

...
.... _--
...
- --
-'
.---
._---
..
',-.-- ---
rabelul 10.56 Ilegi~lde,a:_chiore Haterilllul scute i Cutit din o~el rapid .cu sec~ iunea de 16x16 mm ,i lungimea tei,ulul 1-2 UI Elementele regimulul a~chiere s, mm/rot
11,
pe~t":' retezarell ,i 'canelarllapiasolor din Ill_
= 200
25
300
",.2
40 50 60 70 80
Oillmetrul de prelucrat , UI 3 0,020 4 5 6 8 10 0,045 15 0,065 190 4050 20 30
0,025 0,030 0,035 0,045
0,065 0,070 0,070 0,075 190 3120 182 2320 182 1910 182 1450
0,060 0,085 167 1062 159 843
0,085 0,085 159 723 159 633

"
m/mln
n, rot/min
Tebetut 10.57 RegillJri do a;chiara pentru strunjirall profilati a piaselor din ala.lS cu R. = 350 450 N/.2 DialDetrul de prelucrat Deoum iree .. Elementele ope~etiai regimului de sau 11 sculel a~chiere 5 10 15 D, 30 B, lUll 15 20 25 10 15 20
25
IQIII
.
20 10 15
20 LII~imllll t!i;ului
40
10
10
15
10
15
20
25
10
s, mm/rot 0,017 0,03 0,018 0,040 0,024 0,018 0,048 0,030 0,022 0,015 0,065 0,038 0,027 0,020 0,083 0,047 0,034 0,02 40 44 60 48 50 42 47 64 54 50 52 56 51 52 46 v, m/min 42 50 49 374 350 612 827 445 530 520 488 318 334 n, rot/min 4070 1715 1910 1060 1100 1190 730 795 Scurii prof ilats din o~el rapid 10 Diallletrul de prelucrat 50 60 Ll~imea t8i~ului 15 2Q 25 10 15 20 0,043 40 212 25 10 15 75 B, II!II 20 25 10 0,017 34 106 15 0,073 34 108 20 0,00 30 94 25 0,04 38 121 0, IIm 100
s, mm/rot 0,1 0,052 0,039 0,024 0,115 0,061 11, m/min 38 43 37 39 41 41 n, rot/min 242 260 260 274 296 207
0,028 .0,025 0,07 42 32 38 223 153 161
0,048 0;027 40 39 166 170
,'.'"
,. lli_trul de prolucrot ll, 11III
.
DeI1UllI rea operll~iei SIIU 11 sculei Elellentele .. regillului de allchiere L8~ illall t8i JUl",; B, am 5 10 15 20. 30 40
10
.J .,J
.'
10
15
10
15
20
10
15
20
25
10
15
20
25
10
15
20
25
s, mm/rot v, m/min n, rot/ml"
0,017 0,03 0,018 0,04
0,024 0,018 0,046 0,03 0,022 0,015 O,Ob5 0,038 0,028 0,020 0,063 0,047 0,034 0,022 100 107 92
14bO
105
l1b
98
95
9b
104
84
90 953
91 965
92 975
79 628
84 670
86
90 715
3340 3090 2080
120 2270
1510 1525 1650 890
085
Dillllletrulde prelucrllt Scula prof ilate din o~el rapid 10

t
D, IIIm 100
50
60 L'~illea tliJUlui
75 B,
IIm
15
20
25
10
15
20
2S
10
15
20 0,046 79 335
25 0,027 87 370
10
15.
20
ZS
a, mm/rot 0,1 0,052 0,039 0,024 v, m/mir. 76 82 84 88 n, rot/min 485 512 535 560
0,015 0,061 72 79 382 420
0,043 1;1,0250,125 0,07 80 88 70 76 425 4b7 297 323
0,017 0,083 84 73 232 204
0,06 0,042 75 75 23<3 238
.-,:J,~----"'s:---_--:.~-"--~~-._.r--~~-----.-.. ,.. ---- .. ~-_r---
....:"."-r ... -- ..
~.
...... --
_1""
.'I
Tnbe lul 10.59 RegillUri do c~chiere pentrustrunjirea
profilata
it
pieielor din IIlaaa cu ~ = HB >110
Oiametrul
de preluerat
0, IlIm .,
Oenumirea opera;iei SIlU 11 seulai
Elementele regimului
de 5
10
15
20
30
40
e~ehiere
La~imea t'i;ului
B, 11/1I
10
10
15
10
15
20
10
15
20
25
10
15
20
25
10.
15
20
25
s, mm/rot v, m/min
0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,048 0,03 0,022 0,016 0,065 O,Ob5 0,028 0,020 0,083 0,047 0,034 0,022 39 35 40
32
36 764
37 785
30 476
32
33
35 556
28 297
30 318
30 318 0,
32
350
26
29 231
29 231
31 245
n, rot/llln 2440
1112 1270
678
510 525 Oi_trul
207
de pr.lueret
7S
Scula p~of ilete ,.: in o~el ,pid
50
20 25 10 0,015 23 122
60 L'~i.ea tllJUlui
100
.B, m
10
15
15 0,061 26 138
20
25
10
15
20
25
10
15
20 0,06 25
80
25 0,04 24 76-
a, Irot 0,1 0,052 0,039 0,024 in v, 11/11 25 28 e9 30 n, rot/lllln 159 ~78 184 191
0,043 0,025 0,125 O,~7 30 25 28 22. 94. . 106 149 159
0,046 0,027 29 27 115 123
0,017 0,073 20 22 63 70
al filetului sa iau ebatcr i ta din et ass normal in cezul a pasului; din grupa A pontru a douo vat car-e ve paramotrului ".".m.d. Exemplu: in STAS 510-74 pontru diametrul exterior d = 24 111111, sa dllu pentru PH& '1fl"~t(" ". '.' vol,)!' i (in dr~rHII olln>rll ~-n\J Uguut rubl' 10It din !;hI'., "q lOll l;uotel'1l"J: - p ., ~ mm - din t ebo lul 10.62 se iau abatorile 00 III rubric "Norm a l"; - r 1,5 mm obntor-i lo '0 Iou din rubrlcn A; di.,metru exterior
vn lori l.ormaxima .. P 1,0 mm I.lbuturilu:/u i~1'J din rubr icu 0;
Tebelul 10.65 Oi[~nsiunilo lor la t<tvi
gnurilor
la strw'ji.ca
interioara
pantru executarea
filete-
"--'-~~--,....Die",,,- OIUlnOtrul fitrul 10 Abotoroo,

IUIII
~ .......... =--'-~Diamotr'ul lu strunj iro interioaI'll, mm
Oialllotl'ulfiletului tol i
Abat"rca, mm
Diumo'
trul f 1lotului tot i
01011I0-
Abato'
roo,
trul
la
- P " 0, 7Sm"l - ebut er-ile se ieu din rubr ica C; Tabolul
lctulu i, strunj ire prin strunjire.s6U frezaro ps
struojiro interioarli, mm
.
mm
10.63 Dioeosiunilo
tijoi la prolucraroa ~evi cil indr ice

-
f;loteler
toli
interioarA,
flUII ...
...
Di8/lletrul f iletului in ~ol i
Oiametrul la strunjirea oxterioara,mm
Abateroa la diametrul exterior, mm
Oiametrul f Hetulu i 10 toli
Abaterea la strunjirell la diametrul exterioarll,mm exter-ior ,mm
o ialllet,rul
118 1/4 3/8 112 5/8 3/4 7/8 1 1 1/8 1 1/4
sr ,55
9,48 12,86 16,36 20,64 22,61 26,11 29,88 32,92
41,53
-0,10 -0,12' -0,12 .-0,12 -0,14 -0,14 -0,14 -0,17 -0,17 -0,17
1 1 2 2 2 2 3
3
13/8 1/2 3/4 1/4 112 3/4 1/4 1/2
43,98
47,'Sl
53,34 59,21 65,33 74,74 8.1,12 91,42 93,56 99,91
-0,17 -0,17 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,24 -0,24
1/8 1/4 3/8 1/2 5/8 3/4 7/8
8,8 11,8 15,2 18,9 20,9 24,3 28,3
+ 0,12 1 + 0,14 1 1/8 .0,14 1 114 1 3/8 + 0,14 -+' 0,14 1 1/2 1 -3/4 + 0,28 . + 0,28 2
30,5 35,2 39,2 41,6 45,0 51,0 56,9
+ 0,34 + 0,34 + 0,34 + 0,34 + 0,34 .0,40 .0,40
2 2 2 3 3
114 1/2 3/4 1/4
3 1/2
62,95 72,45 .78,80 85,10 91,20 97,55
+ 0,40 0,40 0,40 .0,46 .0,46 .0,46

+ +
Tebelul 10.66 Di=nsiunile gliur.ilor la preluc.area jirea interioar~
f iletelor
trapszoidala
pantru
strun-
Tabelul
10.64 Di~nsiunile
sau fre2~ro
";;
tijej la prelucraraa de mm
filetelor
tropezoidale .
prin
strunjire
Diametrul
f iletului;
Pas mare
Pas normal
Pas fin
Abaterea Oienletrul f iletului, mm Clase ~ strunjire
la diemetrul exterioara ,
mm Abaterea Diemetrul strunjire

III
Diemetrul strunjire,
de mm
Abaterea, mm
Oiametrul
de
Abetorea, mm
Diametrul strunjiro,
00
Abatare8 mm
diametrul
de strunj ire , mm mm mm
exterioara,
p;ecizia
f ilatului
Clesa de precizie
Hliritl!
mm t<ormal~ Fini! H~ritl! Normal!l Fini!
10 12 14 16 18 20
22
14
16 18 20 22 24 26 30 32 38 43 48 49 54
10 12-14 16-18 20 22-30 32-50

~~-=~.<,.~.
-0,28 -0,34
- 0,10 - 0;12 - 0,12 . 0,14 - t', 14 - 0,17
- 0,06 - 0,07 - 0,07 - 0,084 - 0,084 - 0,10

...
.
55 - 80 85 - 120 125 - 180 185 - 260 270 - 300
.- 0,40 - 0,46 - 0,53 - 0,60
- 0,20 - 0,23 0,26 - 0,30 - 0,34
- 0,12 - 0,14 - 0,16 - 0,185 - 0,215
24 26 28 30 32 36
40
- O,bS
44 SO 55 60 65 70
0,40 .0,40 + 0,40 + 0,50 + 0,50 + 0,50 + 0,50 +0,60 + 0,60 + 0,60 + 0,60 + 0,80 + 0,80
-_. -
+ +
-0,40
7 9 11 12 14 16 17 19 21 23 24 26 30 34 36 42 47 52 55 60
0,15 0,15 0,15 0,20 0,20 .0,20 + 0,25 .0,25 .0,25 + 0,25 + 0,30 + 0,30 + 0,30 + 0,30 .0,40 .0,40 + 0,40 .0,40 + 0,50 + 0,50
+ + + + +
a
10 12 14 16 18 20 22 24 26 27 29 33
sr
41 47 52 57 61 66
0,10 0,10 0,10 .0,10 + 0,10 .0,10 + 0,10 .0,10 + 0,10 + 0,10 + 0,15 .0,15 .0,15 + 0,15 .0,15 + 0,15 + 0,15 + 0,15 .0,20 + 0,20
+ + +
~
--_
....
_ _-_ _-_
.. ...
...
--,
.,
.....
.... _-,._. _ .. _ ..
Tabelul
j
10.68 N~arul de treceri la strunjirea ~ite din oiel rDpid

-
filetelor
aetrice
~i trapezoidole
cu cu-
F-''"
-Haterialul de prelucrat Fonta, bronz Fig.10.7 Direc~ie de avans a cu~itului a-perpendiculer6 pe axe semifabricatului; b-in direc~ie fLancului fiLetului Pasul f iletuLui ,mm Oiel carbon de con- Oiel aliat de construcj ii struciii ~i oieL turnat
Tipul
f iletului
\'
opera~ia; 0 4 5 6 6 6 6 8 9 11 14 17 22 28 F 2 3 3 3 4 4 6 7 7 8 8 8 8
I
Filet ex- Filet in- F Het ex- F Het in- Filet ex- Filet tarior interio terior terior terior terior Numar de treceri pentru
0
F -~,3 4 4 4 7 9 9 10 10 10
0 5 6 7 9 10 12 12 14 - 17 21 25 33
F 33 4 4 5 5 8 10 10 12 12 12 12
F 3 4 4 5 5 5 8 10 10 12 12 12 12
F 4 4 5 6 7 7 10 12 12 14 14 14 14
0 5 6 7 7 8 8 9 10 13 17 19 28 35
F 3 3 3 3 4 5 7 8 8 10 10 10 10
Hetric
'-
1,25 - 1,5 1,75 .2,0 - 3,0 3,5 - 4,5 5,0 - 5,5 6,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 16,0 20,0
"'0 4 -\5 "6 7 8 9 . 10 12 14 18 21 28 35
5 6 7 9 10 12 12 14 17 22 25 33 42
6 7 9 11 12 14 15 17 20 26 30 39 49
II
TabeluL 10.67 Il<.a2lruldo treceri la strunjiro8 fHetelor _trice din carburi lletalice f,ite prevazute cu pl~o
;d trepozoidele
cu cu-
Pasul f iLetuLui ,mm
.Haterialul 0iel carbon de construc~ii ~i aLiat
de perlucrat FonU FiLet metric rior pentru 0 exteFilet tr epezo idol
TrapezoidaJ
Filet metriC' exterior
FiLet trapezoidaL
10
42
Num6rul D 1,5 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 8,0 10,0 12,0 16,0
F
de treceri F
oPeratia F
D
Observa~ii:1.NumaruL de treceri din tabel este recomandat pentru preLucrarea filetelor metrice de clasa 3-a de precizie ~i pentru filete trapezoidaLe de precizie medie.la prelucrarea fHeteLor metrice de clasa a 2-a de precizie s i filete trapezoidale precise, pe linga numaruL de treceri indicat in tabeL sa iau supl imentar 2-3 treceri de finisare t~ viteza de 4 m/min. 2.Numarul de treceri pentru preLucrarea fiLetului trapezoidal este caLcuLat pentru filete cu un singur inceput. La preLucrarea filetelor cu mai multa inceputuri,numarul de treceri recomandat in tabel se mare~te cu '-2 treceri pentru fiecare inceput al filetului.
~2
2 3 4
5
6
Detenn.inareaavansului. la filetare, .:avansul longitudinal al -cutitului este eqal, .cu pasulfiletului. Avansul transversal se stabilete in functie de pasul filetului triungbiular; pentru filete cu pasul p ~ 2,5 nun avansul de patrundere (transversal) are directie perperrlicular<l pe axa semifabricatului atit perrtzu trecerile de deqrosare cit ~i peniar pentru p > 2,5 nun trecerile de degrotru cele de finisare ~are se realizeaz<l cu avansul, pe di.rect.i.a flaJ."l cului filetului, _ _' iar trecerile de finisare cu avans perperrlicular pe axa semifa/ bricatului, figura 10.7. Ma.r:imea' avansului transversal se stabile!?'te in funqie de inaltimea filetului ~i numarul, de trecerirecornanda.te. Pentru finisare avansul transversal se aleqe jumatate din avansul transversal pentru trecerile de deqrosare, La prefucrarf.Le de deqrosare dupa fiecare trecere longitudinal<l, pe ling<l deplasarea in directie perperrliculara pe axa~
10.12.3.
I
--
2 2 2 2 2 2
-5 6' 7 8 10 12 14 18
-3 3 4 4 5 6 6 6
--
2 3 4 4 5
.
2 2 2 2 2
--
4 5 6 7 9 iO 12 14
3
3 4 4 4 5
5
Observa~ii:
1.0 simbolizeaz! degro~area,iar F finisarea; 2.Num!rul de treceri din tobeL este valabil pentru preLucrarea filetelor de clasa 3-a de precizie. La preLucrarea filetelor de pracizie mei ridicate, pe ling! num!rul de traceri indicst in tabel, se adopt! suplimentar: fi- pentru fiLetele de class 8 2-a , 1-2 troceri de fini5are; - pentru letele de class 1-a, 2-3 tracari de finisare. ' 3.la prelucrarea filetelor metriee interioaro numaruL trecorilor de d~gro~ar8 S8 mareste cu 1-2 treceri. 4.La prelucrsrea filotelor in o~ol se 10lososc placute T15K6, iar in font! VK8.
cu\:itul mai are 0 deplasare in sens axial, astfel: pentru filete pe piese necllite 0,12 0.15 pentru filete pe piese c<llite cu 1\ = 1050-1250 0,05 0.08 [mm] ., pentru filete pe piese c<llite cu 1\ > 1250 0,03 0.05 [mm]
389
[nun] [N/nun2],
2 [N/ll'JIl. ]
388
Pentru prelucrarea filet.e1or triunghiulare l?i trapezoidal.e cu CUp.te din otcl rapid, se fclo:.>e~te relai;ia:
P.!i.""e.
10.12. 4. D.:;1:~c:.':l.inare.;.a vite:7..ei. de arpii
. I
I
r
Pentru prelucrarea filetelor ell scUle eu plaeute din carburi met.alice: _ pe piese din ote1 necali.t , ~ == 550 850 [ N/mm2 ]
C\.
x,
Py
[m/nUn]
c,
(10.38)
iO,23 pO,3
~. v=
~,2
ICv
-
[m/nUn] i
.}
(10.39)
r:rne
pentiru care coefic::e i ntii :;;i exponentd.i, sint explicati tiile din tabelul 10.69.
Tabelul 10.69 Viteza
cia 6~.chiere la f iletarea
in
rela-
ot-elul!.!i OLC 45 co cut.it din ot-el ,.""id
1-:1
.sb
1 .1.,\1',.\
f"
I.
'c'
- pe piese din ote1 clilit, ~

Cv v
iO,97
1150
1450 [
N/IllTU
Tipul filetului
Pasul f il etulu; Felul traced i Schema filet6ri; Formula v;tezei 8~chiere de
= ---------~,08 pO,21
[m/min] ;
(10.40)
:s 2,5 Treceri de degro~8re ~ i f inisare
Tri-
Treceri do degro~aro > 2,5
~Ist -D,\t
14,8 TO,.11 pO,3 to,7
in care: Cv este un coeficient care depinde de natura materialului :;;i semifabricatului, ~ - coeficient de corect.i,e i i - rru+ roarul de treceri, T - durabilitatea cutitului, mini P - pasul, filetului, mmrt; - adincimeade ~chiere,nun;x, y, m -exponenti Coeficientil Cv din relatia 10.39 ~i 10.40 sint dati in tabelul 10.70.
Tabelul 10.70 Coefi~ientul aetallCO Cv la filetarea cu cut-ita prevazute co placu~a din carlburi
un-
30 TO,08 pO,25 to,4
ghiu-
41,8 v TO,13 pO,3 to,45 Grupa de o~elur; care se prelucreazA
ler
Treceri
d9 finisare
Rezistent-a la rupere Rm,
Tipul pllicut-ai
NI
Trecar; ~ 4,0 Tra~ i fin; sare
de degro~are
mm2
P10
P01.4
18,8
Ot-el carbon, ot-el cu cram,cu cr~~ nichel ~i cu crom-siliciu-mangan, nec.tite Otel carbon, otel cu er om ~i crom nichel, clllite Otel cu crom-siliciu-mangan(cromansil) 050 750 850
~
352 280 237 343,2 271,0
~\Sl
TO,18 to,7
.c
pGI
Trecer; zo> 4,0 idal Trecer;
d~ degro~8re
de finisoro
-\fIst _1~Jst
390
32,0 TO,14 pO,2 to,O
1150 1150
181,5 242
201,0 122
47,8 v
..
1450
348,5
175
TO,18
to,S
_.
Obser-vat ie , Pentru tHete interioare, pina la diametrul de 100 mm, ca urmare 8 condi> .iilor inrautli~ite deformaro a a~chiilor, v;teza de a~chiere ~e reduce cu 15 - 20% .in compar-at ie cu valoarea rezultata cu relat-iite din tabelul 10.69
391
In cazul in care conditiile de lucru sint schirnbate la prelucrarea filetelor cu cutite prevazute cuplacute din carburi metalice viteza de ~chiere stabilita cu relatiile (10.39 liii 10.40) se corecteaza cu coeficientii de corectf,e din tabelul
I
- pentru fonta maleabila:

150 Km
= (--) I1v
(10.44)
10.71
Tabelul 10.71 Cocficien~i de corec~i. ai vitezei de a~hicra in c8zul prolucrarii filetelor ~trice cu scula prevazute cu plaou~e dura 1.Pentru o~al carbon de construc~ii,o~ol cu crom-siliciu-mang8n,o~el turnat, piese turnato din o,el PlAcu,8 P10(T1SKb) Coefioient 1,0 OurabiLitatea sculei T, min. Coefieien~i Uzura seulei pe fa,a de a~ezare,mm Coefieien,i 2.Pentru fontA eenu~ie Natura aliajului dur Coetieien,i Durabilitatea seulei T, min. Coef icienti Uzura scul.i pe ta,a de a~ezere,mm Cootieien,i 20 1,45 .K40 0,83 30 1,27 0,5 O,b2 K30 1,0 .45 1,1 0,8 0,85 VK3 1,14 bO 1,0 1,0 1,0 K01 K30 20 1,25 30 1,15 0,35 0,5 45 1,Ob 0,5 0,73 PlAcu~a P01.4 (T15KbT) ~ooficient 1,25
HE
l'
*
in care coeficientul K1 care caracterizeaza grupa ote1ului liii exponentul l\" sint dat.i, in tabelul 10.72. . Coeficientul ~s tine seamade natura materialului partii ~chietoare a scul.ed, :?i -este prezentat in t.abelul 10.73.
Tabelul 10.72 Coeficientul K1 ~i cxponentul "v din rela~iile (lO.42) ; (10_43) ;(10.44) k1,in func.ie de materialul .eu~itului . din o~el rapid O.el : carbon ( C ~ O,b% ) pentru Rm, N/mm2: ~ 450 450-550
> 550
I
I
. I
1
~
I
so
1,0 0,8 1,0
90
100
Haterialul <:la prelucrat
nv la prelucrarea cu eu~ite din o~el rapid din olieje dure .
0,92 0,87 1,0 ','7 1,2 1,3
din aliaje dure
1,0 1,0
1,0
1,0 1,0
-1,0 1,75 1,75
1 1
1,0
1,20 1,25 90 120 O.el carbon eu preluerabilitate prin a~ehiere ridicatA s i inaltli - o.el aliat cu crom - o,el carbon(C > 0,6%) 1,2 0,85 0,8
1,1
0,87 0,79
1,75 1,75 1,5
1
1
',2
1,5
0,95 0,9
1,1 . 1,35
Coeficientul I<y se stabil~te
cu relapa:
(10.41)
- o,el aliot Cr-Ni, Cr-Mo si Cr-Mn 0,7 0,8 1,25

1
x,
Km I;s
- o,el aliat Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Ho, ,

I
in care Km este coeficie.ntul care 1;ine seama de natura rialului de prelucrat :;:i se datermina cu relatiile: pentru otel:
nate-
,
0,85 0,75 0,8 0,8 0,75 0,6 0,8 0,9 0,85 0,85 0,85 0,7 1,25 ',5 1,25 1,25 1,25 0,25 1,7 1,7 1
1
Cr-Ni-Al, Cr-Vn - o.el aliet cu mangan
.~ =K . .~
I\ (-)
750
(10.42)
1\
190
l\"
I.
)
- o~el aliat Cr-Ni-W " o.el aliat er-Mo, Cr-Al o.el aliat Cr-Ni-Vn ote t rapid fonU cenus ie fontA maleabila
1 1 1 1 1,25 1,25
pentru fonta cenU!iie:

~ =(-.)
(10.43)
393
HB
392
~----_._-"-----",
.. _-
.- .. _-
_. .. '
t
Tobelul 10.73 ~ficionlut d~ corec~ie K
~s
din relatia (10.41) .------~. __ Fig. 10.8. Filet cu s i fl!ril canal de ie~ir8
Haterialul'~'-'-----~~'
da
Coeficientul
Kms
1n functie de materialul p~r~ii 8~chietoare
sculei
t-.
!
I
----OL,OLe
Oteluri rezistente le I coroziune lIi refractar
prelucrat
P40 0,35 K40 1,0
,---_ ..
P30
_.
P20 0,80
"-~----'-'--'---..-.P01.4 K40
PlO 1,0
Qp~
a) De~irea
b)
0,65
1,4
0,4
P30
P10
1,9
sculei se stabil~te
y
cu relatia: [nun] (10.46)
1,4 HRC 35 ...50
= H ctg ex
HRC
51 .60 I
K40 0,74
O~el aliat
P10
1,0
P01.4 1',25 K30 ',0

rapid
K30
0,85
K40
0,83
K30 0,92 KOl

l,12
Font! cenu~ie ~i maleabi III Otel,fontli, cupru ~i e l i aje de aluminiu
K40 0,83 O~el
K20
K01 1 20
"
,
K20 2,5
in care H este inlltimea filetului, nun;p ., pasul filetului,nun; - nl.lll-mul de inceputuri ale filetului; T - tiItpu.l pentru retragerea cup.tului !?i schirnbarea sensului. de rotatie pentru care ser~: T = 0,015 nUn - pentru filete cu p 5 3 nun T = 0,02 nUn - pentru filete cu p > 3 mnKi
I
no
2,7
I
1,0
--
1..:..,..--.-.-.,:
i
\
10.12.6. Determ:inarea puterii. Pentru puterea necesaza, atunci cin:i se. pralucreaza filete cu scule preVclzutecu scule din carbJri metalice, se re<::amand& relatiile: - filetarea ot.elului:
N
Coeficientul. 1), tine seamade metodade prelucrare a filetului ~i are. valoarea l, 0, daca operatille de deqrosare !?i de fmisare se fac cu scul.e diferite !?i valoareaO, 75, daca eele doua operatd.Lse fac cu acel.asd,cutit. Pentru durabilitatea sculelor se recorn.arrlti valorile: - cutite radiale din ote! rapid T = 80 miri, cutite radiale cu pla:cuta:PlO T = 10 min. - cutite trapezoidale din otel rapid T = 70 miri , 10.12.5. Verifi~Jea turap.e.i se face cu relatia: 1
I
I
= 24,2 10"3 pl,7 V i-O,71

fontei:
V
[l~J] ;
(1O.47j
I
,I
- filetarea
N = 16,8 10"3 po,s
i-o,82
KN
[Jr:,'Jl ,
(10.48)
I
1
in care ~ este un coeficient al puterii, functie de materialului !?i se stabil~te cu relatiile: .- filetarea ote!ului:
Ra.
~ = (-)
duritatea
i
(10.45)
0,75
;
(10.49)
n=
pT Ki
[rot/min]
750
filetarea
HB
KN= (--)
fontei:
0,16 (10.50)
in-care 1 este lung:iJnea canalului de i~ire pa:rtU p.i.erducey, fig.10.B.
f, sau l\ID}imea
I
I
190
..... 395.... .
394
.\
__ .
in care ~ este rezistenta la rupere, iar BBduritatea pentru materialul care se prelucreazc1. 10.13. RIDIMURI DEASQilERE LA PREllJCRAREA
GURI UNIV:EnSALE GRELE
Brinell
1.
ANAllZA COHOITIILOR SI SCOPUL PRELUCRARII Forma, dimensiunile, rigidit&tea piesei Carecteristicile tehnice ~i rigiditetea strungului Propriet6~ile meterialului semifsbricatului Precizie ~i.rugozitetee suprafe t e i piosei Corin~o pentru productivitate ALEGEREA SCULEI SI A PARAHETRILOR ACESTEIA Tipul cu~itului Partea a~chietoare Caseta port-scula ~i fixaree ei Corpul 'cuj, itului ~i f ixarea acestu ia Materialul par~ii a~chieto8re Geometris parf.ii a~chietoare ALEGEREA REGIMULUI DE ASCHIERE Adincimell dB a;>chlero, t Vorltioero: Avansul Verificnro Viteza do a~chiere n Tura~ia Ver ificarea Viteza de avans Verificarea Ver ificarea
PE STRUN-
1"
Prelucrarea pe Ina:iini-unelte grele .care au diametrul maxim de prelucrat deasupra patului rnai mare de 1000mm . prezinta o serie de particularitati referitoare la: dimensiunile ~i greutatea piesei, construct-ia sculei aschi.etoare, mar.imea for1;elor de ascmere , stabilitatea la vibrap.i a sistemului tehnologic MUIDS, rigidi.tatea piesei ete. In eele ee urmeaza se prezinta relatiile recorna:ndate in literatura de specfal.i.tate /121/ pentru determinarea parametrilor re:Jimului de aschi.er'e la prelucrarea pe stirunquz-L grele, cit ~i re:Jimuri sintetizate in tabele in ftmcp.e de diametrul. maxim posibil de prelucrat pe un anumit strun;. REgirnurilede aschi.ere prezentate cuprin::iprincipalele operatii efectuate pe strun;1urile de acest tip: stnmjifrontal~ ~i rea exterioarc1 cu avans longitudinal, strunjirea strunjirea interioara. . Succesiunea alaJerii sculei el!?chietoareEli a regjJl1udlor de aschi.ere este data in schemabloc din fig. 10.9. . Se recomandaca pe baza analizei desenului de executd.eal piesei sc1 se stabileasca atit rigiditatea cit ~i dimensiunile de gabarit ale acestora, precum:;;i caracteristicile reale ale strur.qului pe care UIllI8aZa a se executa prelucrarea.De asemenea din desenul de executie sau din stan:::iarde se stabilesc proprietatile rnaterialului de prelucrat, precizia necesara, rugozitatea :;;i alte cerinte pentru piesa supusa prelucrarad , Regimurile de aschi.ere recoman::iate in prezenta lucrare asigurc1prelucrarea pieselor in cor:rlitiile costului minim al 0peratiei. Daca operatia considerata constituie un 11100 ingust" in product.i.e , se reco~ intensificarea regimurilor de a!?chiere in scopul mi:iririi productivitatii. 10.13.1. Alegerea sculei ~etoare. Tipul cutitului se det.ermiIW. p.nind seamade caracterul fazei sau operatiei tehnolcgice, pe baza recomarrlar::iJ.or din tabe1ul 10.71. Varianta constructiva a cutitului cu fixarea rnecarrica a placutei, lipita sau cu casete fixate pe corpul cutitului, se al.eqe din tabelul 10.75 in functie de operatae , rigiditatea sistemului MUSDP :;;i starea supraretei, sernifabricatului. la al.eqerea variantei constructive a cutitului din tabelul 10.75 se vor avea in vedere urrnatoarele principii: - la strunjirea . in o::>rilip.i deosebit de grele, se aleg constructdd, fara alezaj pentru fixare; - se recaman:laconstzuctd.Lcu elernente de sprijin,care au
1. 2. 3. 4.
5.
11. 1. 2. 3. 4.
-.
\
5.
b.
Ill.
1. 2. 3. 4.
l ~ s
tmox
!J
sou
~. F z
~~
Fz
mol(
5.
b.
v ~i corectarea
n
vite20i pontru
lIlal( 0
7.
8. 9. 10.
<
nmax
mase a data
Ht s Ht
Nac ~ Nmu
Fig. 10.9. Schema bloc pentru determinarea regimurilor de strungurile grele
asch ier'e la strunjirea
pe
o rigiditate ridicata la temperaturile mari dezvoltate in procesul de ~chiere; -. va:d.antele constructive sa aaiqure pozitionarea sigura a placutei din carJ::m-i metalice, atit pe suprafata de sprijin, cit !?i pe suprafata de liInitare in sens radial; - sa se asigure rapiditatea inlocuirii pli:icu\:eiuzate. In tabelul 10.76. se dau recomar.dari. pentru aleqerea variantelor constructive ale cutitelor asamblate, iar in tabelul 10.77., pentru alegerea materialului pat-tii aschi.etoare, Parametrii geometrici ai pari;ii ~etoare a cutitelor sint prezentatd, in fig.l0.l0, iar valorile ret.~J;andate pentru acestf,a sint date in tabelul 10.78
?J,1'7
396
"-'~-"-l
'tulu; in f~~ct;c de felul
~~I-"
~;
prelucr!rii (fazei)
Tabslul 10.74 (continuare)
~:j --,.-Paremetrii preluFalul prelucr~rii erarii Cuiitul reeomandat Unghiul de atae pr inc ipal X gred9
t
.
0
1 2 3
"."'
~;
f~~' e :I'
..
~[,!
I
Observai ii Strunjire exterioarll de f in isere cu
~~
.
~
---.------
cuiit lat
ill
i
I I
/
f~
rD w;
ri:;
",'.1
rj;
f,,;
LlD< 5
45
~:Il [
Strunjire extarioarll
-EfJ=1~
J~
r;.;j
LlD=5..
......
15
LJ
.l[j
".
~'~
60
Strunre interioarll de de trecere
L/D>25
90
e
I
,
60
i)
f,i
iii
{'
I
~:
['
~'
ri~}
Strunj ire exterioarll Hirll opr itor
8--3---
If,;
90 LID este
det pentru strunjirea fArll Strunjire interioarll pinll la opritor
L:b.
I'
L
90
tD
. .
1./ ,
I ' ( I.
H S":
{
!
!J ,,:
r"': I
Strunjire conic~ axterioarll
fEE--
[J
-
lunotll;
h ~
60
pentru strun] Iroo ot e lur- il cr cu Strunj ire fronta

III
I':
t
~
fCJ
"~'=--~
90
HB. < 330
t-
Wtl
I
\
90
~ ~ !
f c'
,.
,
tN
P
li'
399
~ ~ ~
.... --::..:..:--.:..:....::....-----.-------.---.--------
--
-_._---
._. ----_ .... _ ... _---
Tabelul 10.74
(continuar )
I.
S
,(
Vedere A
L< 40
mm
r!
<y.
).
900
Retezare, strun jiro canale
B13
t
L=40 400
mill
900
~O
L>400
mill
~r
[rran]
900
-'-I
CUTlTE DERETEZAT ~.~~
smuNjiT
CUTlTE
LATE DE EXTERioR i tini sare l
Ala:.Jerea crliricimii de~. 1dincimea de aschiere in cazul stnmjirii pe ~i grele se alege in' ftmctie de adaosul de prelucrare respectln:i corrlip.a i.mpu.sii privinci stabilitcitea la vibratii:
10.13.2. tmax
Zt
g
.~
oC>
cutit CU SFARlf.tATOR DE L ,ASCHii

~~'
be
Ct
(10.50)
care: D este diametrul maxim posibil a fi pre1ucrat pe strun;Jul respecti v, in rran; Zt - coeficientul, respecti v exponentul adinc:i.mii. de ~chiere. . Valorile coeficientului Ct l?i ale expanentului Zt in func1;ie de diametrul D sint date in tal::elul 10.79.
400
in
I ~>;;>=, '"
'>0
fx4P
Fig. 10.10. Parametrii geometrici ai cutitelor pentru strunjirea oxtarioar3, frontat6 ~i interioari 1n cazul prelucririi pe ma~inl-unelte grata
'1.:",
.,
"q.,
~o\
401
;:'''i,,:;,,:.:..~,.,
"t
'
':0,7:) Yar i ant.e cons.tr-uct

..
ive de cut,ita
"s .. ..IDlte procase
pentru
strunguri
gralo
..,......~ ..-..
Lipul
o.~,._-.,~
- ---------constructiv
al
__
.
i ..,.... -
"
Case t e ~i. f ixarea Pentru I or
Tabelul
10.75
(continuarel
p~rtii
asch
ie toar-e
i modul de
fixare
al plllcute;
H '" 80 mm
Tip
Tip 2
ipul
Tipul Pontru 11 = 50 mm ~ i U = 63 mm
,
lip J lip
If
I
I
~ ~
cs=;J
tut u
Obser-vat Tip 5
ie t H
In~ltimea
see
t iun
i i cuti
i,
Tip 6
. .~ _
10.13.3. lIJ.e:Ierea avansului de ~ere. In cazul strunjirii pe strungurile grele valoarea avansului se calculeaza in funct.i.ede tipul pre.lucrari.L cu relatiile: - pentru strimjirea de deqrosare ~i semifinisare:
,,
Cs. D s
=
Zs
O,4tO,35
(mm/rot]
(10.52)
i'-,.,-"o'~._._._"'''''''~
in care:D este diametrul maxim posibil a fi prelucrat pe strungul respectiv (parametiu al ~inii-unelte), in mm; Cs' Zs -coeficient ~i respectiv exponentul avansului de asehi.ere pe strunguri grele, date in tabelul 10.80;X-unqhful,de atac principal, in grade; t- admcimeade aschi.ere, in mm;
402 403
TabeluL 10.76 Variante construct ive de cut it
asa:eblateprcpuse pentru strunguri grele
.TipuL conform tabel 10.75
ModuL de fixare a pUicu~ei Forma Raportul Inal~ imea
Domeniu de foLosire:
,
tipul recomanda t ;
cont inua
(+)
tipul ada i s
Rigiditatea norma la 'a sistemului MUSDP ~i 8.chiere Strunjire,degro,8re t=1545 mm,s=0,e-3 mm/rot Strunj ire,de- Strunjire,finigro.are i se- sere t=1-5 mm, mifinisare t= s=0,2-0,6mm/rot 4-15mm,s=0,S1,S mm/rot
dintre h ~i b pliicu~ei h mm
Rigiditete scazuta a sistemului MUSOP i a~chiere discontinue Strunjire, degro.are 1 2 3 4

5
Strunjire,degro>are,semifinisere
Fixare
mecen ica
cu adincitura pentru brida cu 8Lezaj
h = b h > b 12-15 6-8 h > b h ( .>
18-22 10-12
u.
(+)
(")
6 Observ"~ii:
(+)
Rigiditatee este normala pentru piese cu L/D < 8 Se utilizeaza in cazul ~n care pe strung se aplica 1n acela.i timp .i strunjiree cu t>15 mm In cnzul foLosirii ~um.i pentru strunjirea de finisare : h = 6-8 mm 1.Toate pLocu~ele cu fixere mecanica se u~eez8 pe placu~e de rea.em : pentru h> 14 mm,din o~el de scuLe ceLit ,i8r pentru h<14mm - din carbur i metal ice.
Tabelul 10.77 Haterialul pOr~ji ,,~hjetoare " ou~itelor
Grupele de utilizere " carburilor metal ice
.:.----~. --
... .. ---.- ..
----- - "-. -_H,
..~igiditatae normale a sistemului MUSOP , 8.chiere continua

-"'-
Strunj ire degro~are ,re.tezere t= 15 ...45 mm, Strunjire degro~ere Duritatea materistutui de 'preLucrat s=0,8 ..3 mm/rot
'.
Strunjire finisare t; Strunjire finale t= 1.5 mm,s=0,2 ...0,6 0,03 .0,06 mmis=3 . mm/rot 12 mm/rot
sau semifinisare t= 5 .15 mmis=0,5 1,5 mm/rot
,:.. o
lJ1
HB
.
Rigiditatee scazuta
sistemului MUSDP sau e~chiere discontinue
Strunj ire de9ro~8re retezare
Strunjire de9ro~are sau sem ifinisare.
Strunjire finisare
I
I
270 270-390
P40(P30) P40{P30)
P30 P40(30)
P20 P30 , H30
P10 P20(P10)
P01 P01
Ii
i
Observe~ie: GrupeLe de.utiLizar~ fara perenteze slnt cele recomandete,lor cele d1n paranteze cele edmlse.
.. Ii.
!:').{'~_\ VH'()I'~le
par~'l .. et.n i l or g~trici ...--~---=r=-...""

g
- pent.ru stn.mjirea de finisi:xe:

s=C v
~."", -... ,".~..-~--~ .. - ----i". .te;" HH ;.i~ (ll L u';

:'/llr::' (.1'
.. _._._ . 1..
Ps
<
-r-
270
270 ... 390
>
390
SF
ns
0 5 R' '2
[rrun/rot] ,
(10.53)
... 'r:.;i:1
,_:,:;:,,~~:,--~-:::~~:~:1. ~~.._ .. :._L

_I
:;,.1 Yf
UCYrOPDreIRct.zareIF;nisareIStrUnjireIDCgr~~8reIStrunjireIA!Chier~ flnal~ " flnal3 d,scont,f;nisare nu! III IV V
gr"",J
orade
101 )
5
15
-5
152
-5
8 )
15 5
VI
-5
20 -5
in care: CSfI Ps' ns reprezinta coeficientul !?i respectiv nerrt.i i, avansului, de aschi.ere , 0.a-~iin tabelul 10.81;
expo-
Tebe
Lut 10.81 VlIlol"i le cocf ie ientulu i C~F ;01 "le (10.53) pentru s t.r-unj i reu ib finisnro
.~~~--=-~="""'.~'.
exponent; i tor
p
S
si
n
S
din rel"t iu
-----_._-_.H
grode
H = 40 mm H = 5D mm
= 63 mm H " 1;0 mm H H I! H
,._--_ .. --1/,10
0,8 1,0 1,2 1,4
= 40
";,
= ~,o:n" :-: (.. 3 In!!' " CO mm
70 80 1'10 120 1,2 1,5 2,0 2,5
--70
BO
0,6 0,7 1,8 1,0

606
0,5 0,5 0,6 0,6 40 45 50 60 1,2 1,5 2,0 2,0 40 10 10 '0 0,8 1,0 ',2. 1,4
50 60 70
BO
RugozitateB
suprafe,ei
sr .
Ps
ns
100 0,7 ,,5 ',0 1,2
10 10 10 10 0,8 ',0 1,0 1,4
60 70 80 100 1,2 ',5 2,0 2,5
prelucrBte
=.~=-=~ ..
Ra R
--.+
..
!i = 40 11 ~ SO &3 i': "- 80
mm
mm
ffi"
~ =
mm
1,2 ',5 2,0 2,0
10 ..- 5
)1ffi
8 10-2
2(, '10-3
0 0,33
0,45 0,35
a =
5 .. 2,6 Jim
..... :-.<'"-...., .-, .."'-=~-><=z.:.a"...."
:>,,,r..,,,;,; i : 1. Pentru grupa de ascut ire I se recomandl! combinerea fetei de degajare curbilin;; eu sfarmare de e.eo;i (la avensuri mici a.eoi8 este sfarimat6 do scobitura d pe faj:a de degajare, la Ilvansuri mari - de sf~rim6torul de a.chii aplieat). , 2. Pentru grupa de ascuj:ire I11 se recomand4 fata de degajare cu scObitur! SbU plan~ cu sf3rimator de'a.ch;i. 3. Pentru celelalte grupe de ascu~ire suprafa~a de degajare oste plan!. .:'el"l Ct s i ale expooentului pe Zt din ret at ia (10.51)
Unghiul principal Ra
de atac XO
0,63 .. 0.32
)1ffi
X
X
24 10-3 145 10-3

=
0,33 0,4
0,2 0,35
=10...150
'iO.79 V"lol'ile eoeficientului
\1
.. ,:,,,,-.~"'~""'-:t:~..-:=-'C.O~_
J~8~etrul maxin! po ;bil a fi prelucrat ~~ru~Q~ri 0f.mm D "

1250
Ct 0,6 0,9 2250
Zt
>
'i00 a !: 2500 2500
---
0,5 0,5 -0,5
Rz -rugoziilatea suprafetei prelucrate,in mm;r - raza de racordare la virf a cutitului,in mm;v - viteza de a!?chiere,in m/mini - pentru retezare, canela-re:
Zs Xs
- ',-lul 10.80 Vat or i le coeficientului
Cs :;i ale exponentului
Zs din reletia
(10.52)
CSR
Dm;n (----)
[mm/rot] ,
(10.54)
Dp
~~5metrul mexiln pes fi prelucrat pc str . D, mnl
'~~
il a
j,
Tipul cut.itului , conform tabelului
Cs 14 10-2 195 10-3 _ 2350
Zs
10.56 ;0 6 5 0,6 O,b -O,b
D 2500 >
D
100 0
2:
L~.....":-;.,,,-_._~ __.. ",,~
250
in care:b - este latimea cutituluifolosit, in mm;Dmin - diametrul final, in rrun; Dp. - diometn:J,Piesei de prelu~at, in ~; CSR' x q - ~eprezu:~ coef.ioi.errtul, avansulw., respect1.v exponentll acestuia, datJ. ill tabelul 10.82.
' ~~' S
<i()"
407 ---------"'
I
I
Ii
I
I I
j
Tabelul 10.82 Valorile cocficien~ilor CSR ~i ale cxpooeotilor (10.54) la rotozoro ~i canolcro
,z
s s
~i q dio rela~i8
,
Diametrul maxim
po s ib i I 00 pr-elucrE.lt pe strung 0, m:n 1--'
Lli~imea cut-itului b, in mmm
0min I Op
CSR
's
0,0 0,0 O,b O,b -0,0 'O,b -O,b -0,0
Xs
in care: Ra i este rezistent:a admisibila la incovoiere a pl.acutei din carb..lri metalice in N/mm2; . - coeficient de corectae in fun.ct.ie de ~hiul de atac principal: -Xs (10.59) k3s = Cs X
I
15 250Q > 0 ~ 1000
> b :;
10
o . ID s 0,3 Om~o/OP > 3 UllO P , o . ID Om~n/OP mlO p > o .

,
40 ~ b ~. 15 15 > b ~ la
o ~
2500 40 ~ b ~ '5
ID Dm~n/DP > mm p
115 1(; 135 10 s 0,3 195 1(~ 3 235 10 s 0,3 14,5 17,5
,
0,5 0,5 0,3 0,3 0,5 0,5 0,3 0,3
0,1 0,25 0,1 0,25 0,1 0,25 0,25
-I
in care: Cs 9i Xs sint coeficientul respectiv exponentul unghiului de atac principal ;;i sint dap. in tabalul 10.83;
Tabelul '0.83 Valorilo coeficientului
Cs ~i ole exponcntului
C
Xs din rel8~io (10.59)

Xs
Rigiditatc8 normaUI sclizuU
sistemului
MUPSD
O. ID s 0,3 Om~.o/OP > 0 3 mlO '0 '
25,0 30,0
0,'
17,5
5
0,7 0,4
Avansur.i.Lecalculate cu relatiile (10.52), (10.53 ) ~i (10.54) vor fi corectate in functie de conditiile concrete de lucru prin amplificarea cu urmatorii coeficienti de oorectie: - coeficientul de corectie in ftmctie de duritatea . materialului de prelucrat: a. pentzu strtmjire de deqrosare s
210
- coeficientul de corectie ce depirrle de raportul dintre di~etrel7 .maxim al piesei de prelucrat Dmax.piesa 9i diametrul maxim posib~l de prelucrat pe strung DIIl3X.IIl.U.:
k4s
1' 1
r-
D . max.plesa
Dlllax.lll.u.
0,2
(10.60)
ns
,
k, -.-
= (--)
HE
(10.55)
., coeficientul de corectd.e in flmctie de raportul, dintre grosimea h a pl<lcutei~i ha - grosimea opti.maa acesteia: h
kss
in care: ns = 0,5 pentru HE::s; 210 ;;i n b. pentru strunjirea de finisare: S HE k',s c. pentru retezare: k" 1s
= (--)
0,8 pentru.HE > 210:
0,5 (10.61)
= (-)
ha
0,8
(10.56)
210
Valorile de corectf,e in corpului cutitului B ;;i Hi
functie de dimenai.uni.Iesectdunid, (B'H)o,3 (10.62) in fl1I1Cfie
..
= ( __
'180
HB
) ,
ns (10.57)
k os' =
075
- coeficientul de corect.ie la retezare-canelare de lungimeamaxima ~ax a semifabricatului: k7s -= 2 , 5 ( ---~)' Iinax

Dmax
0 4
in care: ns = 0,45 pentru HB::s; 180 :,?i ns = 0,8 pentru HB> 180; - coeficientul de corectie in functie de rezfstenta la incovoiere a materialului placutei pentru strunjirea de deqrcsare semifinisare 9i retezare:
I
(10.63)
Dmax-
kzs
5 10'7 R2 _
al
"
(10.58) \\
in care: ~ax este Lunqimea maximaa semifabricatului: diametrul maximal acestuia.
408
',09
Dupa. dot.errninarea hvc;;'.'u.lui (:; a'ic~.,j.l;ce, irezul.tat;pr.in foLos.i.rearela1~iilor 10.S3 ~j_ l(1.5!1 :;..,-.; va ca.lcuj.a avansul, real sreal cu relatia:
s r e at ~... j,.
I
c......
lllt!,ljrot]
in care: Cv este un coeficient ce depinde de avansul d(~ l;.le, ~ (tabelul 10.85); b-latimea aschi.ed., in mm;Dmin-diametrul IfcL,,;:~: al suprafetei prelucrate, in mm;D-diametrul piesei, in T.lm; ":;'J'" exponentului avansului de lucru (tabelul 10.85).
Tabetut 10.85 Valorile
Avensul de lucru s
(10.64)
coef ie ierrtul.u i Cl! ;;i ale expooerrtul.u
i Yvdin rel"tcia s,mm/rot
in care: s este valoarea avansului oh~imrta eu relatia (10.52) sau (10.64); ks - coeficientul de coreGW-e al avansului:
ks
Cv
150
......""""'"'-'-""",
- v;
(10.6~')
.'=::.""""""'jl
_.-':'-="'-
== k1s
~2s
k3s
k~s ]':;s
k6s
le7s
0,2
0,4 0,75
(10.65)
s > 0,2
90
Din gamad8 avansuri a ma;;in.ii-tme1.te se va adopta valoarea imediat inferioara celei obtinute cu relatia (10.64).
10.13.4. D2:te:m:i.:n.31."'G3. "l.dt=2.e:l. de ~ere. Viteza de ii.?chiere in cazul strunjirii lorqitudinale de degro:?are:?i fin:lsare pe strunguri grele se ca1.cLlleaza cu relatia:
vitezele calculate cu relatiile (10.66) !?i (10.67) VOl: i:i. corectate in functie de conditiile concrete de lucru pr iri 2:,:-plificarea cu urmatorii coeficienti de corectie: - coeficientul de. corect.Ie in funct:ie de duritatea rialului de prelucrat; a. pentru strunjirea de deqrosaze l?i finisare:
) m~~t.0:~
v==
Cv
[m/mm]
(10.66)
k
v "
'r
=(
210) n,
HE
to,1
(10.6[;)
1,5 pentru H8 >
in care:Cv este un coeficient care depil'ldela strunjirea de degro~are ~i de finisare de avansul de lucru (tabelul 10.84); m, Y; - exponentii durabilitatli !?i ai avansul.ui. (tabelul 10,84).
Ts;,clul 10.84Valorile
in
care: n, = 1,1 pentru FIB$ 210 l?i l\. b. pentru retezare:

k
V,
no i
= ( 210)
HE
n;
coeficientului
Cv s i de
c}.1'"aantilor
III
;;i Yv din relatcia
(10.66)
(10.e?,)
f"'"'
r
p,.loo,',;'
de
Grupe carburii
de ut i l i
za:&
a ..
J'- - --.~
v
QI
in care: l\.
= 1,8 pentru toate valorile duritatii;
metal ice
v;
0,2 0,4
_,
Strunj ire
finisare
--..
P10
.-.-.....~""""~ s< 1,0 s< 1,0 s< 3,0
I 0,4 5 0,4 5 I ',0 !:

'--'~.
0,2
!: s< 0,4
Strunj ire
de
L_~~gro;;ar~
P30
!
~
- -~--455
275
0,33 0,25 0,25 0,25

b.
220 230
=~,~--*=
... -"- ""~'-.T~"'~_
0,4 O,b
,
I
t)
- coeficientul de corect.ie in ftmctie de duritatea plE:.ctJ.-tei din material dur, aUt pentru strunj:ire de deqrosare cit 0i pentru finisare sau retezare, se determint!icu relatia:
k V2 = 1 ' 15 '10-39 'HRA20
(10.70)
In cazul canelarii-retezarii leaza cu relatia:
viteza de aschi.ere se calcu-
in care: BRA - reprezirrta duritatea placutei din in unitati Rockwel A; kV3 -
mat.ed.al
du.c
v- ----.....0 25 T'
Cv
01
coeficientul de corectd.e ft.ll1C'tie de unghiul de atac principal, X :

'
b'
s;
[m/roin)
(,10.67)
( - __
Dmin 0,1
v)
=C
vk
X-XVk
(10.71'
'
r f.
411
,:
Valorile coeficientului date in tal:ielul 10.86.
CYk ~i
ale exponentului
XYk
sint
Tura1:ia piesei pentru prelucrarea diametrului D se mina cu rela1:ia: 1000 vn
deter-
Tabalul 10.86 Valorile cocficientului Cvk ~i ale exponentului ~k din rela~ia (10.71)
n=
D
[rot/nUn]
(10.75)
:.."~.-.
Rigiditatoa sistemului MUPSD normal 11 sclizutli
CYk 4,25 1,9
xYk 0,35 0,15
in
care: vn este viteza de aschiere calculata cu rela1:ia (10.73); D - dit:unetrul suprafe1:ei prelucrate, in nun.
Obserya~io. X se ia in radioni.
- coeficientul de corectde in func1;iede dimensiunile de qabar'Lt; ale piesei ~i cele maxime,posibil a fi prelucrate pe masdria-unea'Itia :
Dmax -c VD .( Dmax.p -) Il
La adoptarea tura1:iei de lucru din gamade turapi a ma~inii-unelte se va tine cant de faptulca aceasta nu tre.b.lie sa de~eas~ v~oarea l\n"x' admi.sa pentru metoda.utilizata de fixare a paesea cu masa G, kg. Valoarea ~ ~ pentru masa G a piesei, se deterrn:i.rul din fig. 10.11. ax
101Kgl
Fig. 10. 11. Turo~ia admis4 n, in func~ie de masa piesei Q: 1- prinde rea intre virfuri ~i prindere8 in universal ~i virful p!pu~ii mobile; 2 prinderea in universal ~i lunetA de.tip deschis
kV4 -
(10.72)
24 20
in care: linax este lungimea piesei de prelucrat, in nun; Dmaxp diametrul maximaJ. piesei supuse prelucr.n-il, in mm;c;,o' T'] coeficientul respeCtivexponentul coeficientului de corecp.e kv4' da1:i in tabelul 10.87.
Tebelul 10.87 Valorile ooeficientului CVo-,i ale exponentului V din rela~ia (10.72)
J
I
16
12 8
.~
T ipul pre(ucrari i
,
30
,
60
,
90
,
115nlrot/mtnl
DIIl8Xp Dm8x.mu
C'VD
1.,0
'I
0,1
in j
iro oxtorioarll
0,2
0,3
.-
Obsorva~ie.
-~
0,4
Dmax.mu
3,3 2,b 2,1.
0,75 0,65 0,55
0,45
esta diametrul maKi. posibll de prolucrot po ma~in8unealt5.
,
~
lO.~3.5. Debamrinarea cx:anpooente1or forteJ.or de dri.ere F:(, Fy ~i F x in cazul prelucxarii st:ruN:jurt g:t'ele
aspe
.Viteza de aschi.ere , Utilizata este determ.inata cu rela1:ia: vn
pentru calculul
tura1:iei, . (10.73)
'.
= v
Kv
(m/mm]
in caret v - valorile
(10.66} sau (10.67);
vitezei
Kv - coeficientul
de aschiere abp.nute cu relap.ile total de corectde al vi-
tezei:
Kv
;.
la prelucrarea ot-elurilor moi, cu sectdurd, de ascni.i, foarte mari, in special daca se Iucreaza simultan cu rnai rnulte cu.,.. t-ite rnontate peacelasf, suport de lucru al strungului, se verf'fica daca suma companentelor t:angen1:iale'ale fm:tei de aschiere ~ Fz care actdoneaza pe un suport nu depa:;;e!?te valoarea limita ~ Fz maK adrnisa de strun:J. . . Cornponentele for1:ei de aschiere Fz' F ~i Fx se C:e"tEmnl.na cu relapile: Y Fz 10
= Kv1 k".z k".3 k".4

412
(10.74)
Q s t
413
[N]
(10.76)
on,
./
Fy Fx
10 Fz Ky 10 F'z Kx
[N] [l\T]
(10.77)
r--""
Tob<llul 'O,8B DoterminarOB " (ortei de a~chiare

"\
(I'<X'lt
._-",-".
hr.'''' ( i
"" '-1
I,
(10.78)
specifico
fdaN/mm2]
urt::ie: Q este va.loarea forl,:ei de C4,?chiere specifice, in daN/nun2 dai.1i in funct.i.e de avansul s 91.de dur.itc,tea lIB a rnaterialului de prelucrat in tabelul 10.88; s - avansnl de lucru adoptat din qema de avansuri a IUa9:ini.i-lmelte; 1<..,si Kx - coeficientii com-
ponentelor radiala l?i respactiv axiaia ale fortei de aschi.ere , dati in f1.IDcti9de rapcrtrul, sit, r/t 9i de avansul s (nun/rot),1 in tabelul 10.88. Valorile Calculate ale fOl."i-elor Fz, Fy 9i. Fx vc: fi corectate cu coeficientii de ccrect.i.e pantru ~hiul y 9i uzura ha (v, tabelul 10.88). Sumacomponentelor tangentiale 2: F z va fi utilizata pentru vcrificarea daca momentulde rorsdune Ht. nu de~89te momentul de t.orsdune maxim~ max admis de stnmg,dat ~ cartea Ina9iniiunelte. :~. Sumacomponentelor axi.al e :E va fi utill21ata pentru verificarea din punct; de vedere al fortei admise de mecanismul de avans al tna!i':ini.i-tmelte. suma componentelor radiale :EFy,:lCl fi utilizata la verificarea din punct; de vedere al rigidi ta:tii piesei.
F)(
l::mg
140 100
I
sa:.:-
0,1 0.14 0,18 0.2 0,3
0,4 ~
0.6 0.8 1,0 1,2
1,6slmmrrot J
-----"-.
Coef jc ienj i pentru uzur a f e te i do ase zer-e he! ' rr;m
I
Fz Fy
Forta de a~chiere
I
X
I
0,5
I
y
,
1,0 ',10 1,50'
C--1-~~~1
1,05
,Fx
11. P30
',20
L
._._..
1,15
1,80
I
.'..._ .. ~:
,.
"~
-------j
Tebe lu i 10.88 COlllpo!lentelefortei dao a~chi<>r'o
= 90
_,
= 0
100
\'
I
I. P30, Nomograma
X = 60 ,1
= ~~'~=~~:=~~~ =:=
Kx ~j Ky
v~.,v:+ '}In! ) V$,
r
f:
It
tr
pentru coeficien~ii
r.
1(.
Y,
V,P+
I
vt:
Vtf7
tp
V,-J
v,v
)
..J
'1-'
~
I
rJ
"'-'
J I /---;
"I ...
Kx
~ ~ f
;
Ky
I
,
Vf;~.I'l;P:
V~J v,~
K)(
r~
t
~ ~ ,
i' L
OP4
o,08I~12?J qz
0,3 0,4 0,6 \0
1~
sit
IL.
0,04
~
Forta de a~chlere - 10 Fz
0
0,3 0/. 0,6 ~O

.Coeficienti
~!;
Cooficienti
~
Forta de a;chiere de corectie pentru.unghiul 0
0
de corec.ie pentru unghiuL y
I
.I
I
- 180
00
100
.-----iI
-a,., ! 0.. i
---!-----~
! I
~ ~ t ' " ~
I"
"
rc
l'
10
1,2
1,, 1,3 1,4
I ',0 ',0
1,0
I
Fz Fy FX ',22 ',19 2,08
I
1, l' ',13 1,47
~ ~ t ~
0,9
0,7 0,6 I
I r
Fy
',7
2,0
! 1,0
1,0 1,0
0,9;'
0,<"" O,U; .
D ~
Fx !....~-.
----.111 ~
., --L_,,~._.__
P , ~
,'il
415
I
Tebelul 10.88 (continuaro)
=--
--- ~
Oeterminarea for~ai de 8~chiere specifice
{daN/mm2]
cap.ll
RIDIKlRI DE ASCHIERE IA PREUX:RAREA PE STRUNGURI SElITAI.ID:liATE KlLTI<l1l'ITE 11.1 CONSIDERATII GENERALE
0,1 0/4. 0,180,2 0" 0,4
0,6 0,8 1,0
12
1,6
s{mm/rot]
Coefician~i pentru uzur8 fe~ei de 8~oz8re ha ' mm
ForJ8 de asch ier-e
0,5
1,0
1,5
.Reco~ile incluse in acest capitol se vor referi la pre1ucrarea pe acele stzurqurd, monoaxe semiautomatecare sint prevazute cu doua sau mai multe sani.i., cu posiliilititi de mantare pe fiecare sanie a eel PUt-indoua cut-ite . Se intilnesc rnai frecvent strunguri monoaxe dotate cu doua smrii portcup- te; una cu posibilitate de avans transversal, iar cealalti cu avans transversal ~i longitudinal. Se poate constata ea toate scule1e ~chi.etoare, in:li.ferent de sania pe care sint dispuse, vor lucra la 0 aoeeas.i,turatie a arborelui principal; totcx:1ata, scu1ele di.spuse pe 0 aceeasd, sarue. fli, aflate simultan in lucru se vor deplasa cu 0 aceeasd, viteza de avans. Se impuneuneori con:iitia ca viteze1e de avans ale diferitelor sanii sii se afle intr-un anurnit raport una fat:a de cealalta. Incazul prelucrarii pe st:rurquri semiautamate monoaxe cu sanii multicutite, ca de altfel ~:j.la prelucrarea pe alte categorii de ~ini-unelte semiautornate~i automate, etapele de proiectare a regimului de ~chiereinterferii cu cele de proiectare a reglajului fli cu cele de nonnare a pre1ucrarii, datele din prezentul subcapitol relevllrl cu prec&iere aspectel.e legate de stabilirea parametrilor regimului de ~ere.
11.2 ErAPELE DE PROIEX:TARE
Fz
.,,05
1,10
1,15
FY
,F
1,20
1,50
1,80
1. stabi.lirea sdleme:i.. de prelucrare Se cansiderci ea schema de prelucrare este 0 reprezentare grafidi corespunzatoare pozitiei finale (la sfir~itul cursefor de lucru) . a sculefor aschi.etoare, rntr-o .asemenea schemade ' prelucrare, semifabricatul va fi prezentat asa cumarati la sfi~itul fazelor respective. Nurnarul de scule aschi.etoare figurate pe schemade pre1ucrare trebuie sa coincidii in principiu cu J'lU11l&u1 suprafetelor prelucrate la operatda respectivii. Nu se exclude insii posibilitatea ca una sau mai multe scule ascnietcare sii ac-1;"j.oneze asupra mai multor suprafete , ceea ce va determina 0 rsducere a mmarului. total de scule aschi.etoare , Este de asemeneaposibil
416
.'
ca 0 aceeasf, suprafa~ sa fie o.bl;inutt1 prin participarea a mai mul tor scule. se accepta realizarea unor portdimi,ale acelei~i suprarete continue de catre mai rnulte scu1e, dam aoeasta suprafa~ va ei supusa ulterior ~i altor prelucrard , evitiIrlu-se astfel aparitia uncr rizuri inelare la Intersectda supratetefor prelucrate cu scule separate (apreciirrlu-se ca fiind foart;e dificil~, de exemplu, 0 asemenea reglare a scu1elor a!?Chietoare la dimensiuneade lucru, incit sa rezulte 0 continuitate perf~ a suprafetelor prelucrate). 2. Alegerea roa.;;;:inii-unelt.e Pentru 0 alegere ratianal~ a ~inii-lU1elte, se implme luarea in considerare a unor factori tehnico-economici,cum sint cei pri virrl fonna ~i d.imenziln1ilesemifabricatului, forma ~i dimensiunile suprafe~lor de prelucrat,. con:iitiile tehnice de cali tate impusepiesei prelucrate volUIitul prcx:1uctiei ~inile-unelte disponibile in sectia de .prelucr&i mecaniceetc. 3. stabil.irea metodei. de instalare a semi.fabricatului la rezolvarea acestei ecape, se ?-ne, cant de forma~i de dimensiunile semifabricatului, de tipul ~inii-unelte stabilite anterior. In prdncipdu, semifabricatele pot fi instalate intre virfuri, pe dornuri sau/~i in dispozitive de tip mandrire. In cazul semifabricatelor caracterizate printr-o rigiditate scazut.a, se va acorda atentie unei sprijiniri suplimentare, folosi.n:i una sau mai multe Iunete , Intrucit momentele de rotatie at:incj valori relativ mari, se va prefera antrenarea in mi.scare a semifabricatelor cu ajutorul dispozitivelor de' tip marrlr:i.n!. 4. stab:i.J..i.rea scul.elor a:;rlri.etoare, a dispozitivel.or ~ verificatoare1.or In cadrul acestei etape, se stabilesctipul ~i caracteristicile climensianale ale sculelor parametrii geometrici 9i constructivi, precum~i materialele ~ilor active ale sculelor. In general principiile de alegere a sculelor ~chietoare de la prelucrarea cu 0 singur~ scul~ (pe masdru-unal.te 00versale) r~ valabile ~i in acest caz. Afinnatli similare se pot formula ~i in leg~tur~ cu disPozitivele ~i verificatoarele ce vor fi utilizate. 5. st:abiJirea. IOOdului de instal.are a sculelor Instalarea sculelor se poate efectua in suporturi portscule normale (pentru una sau doua scule aschietoare) ~i in suporturi spc:cieJ.s (preva~'\.lte cu Jocasur-i. pen+ru 3 1.5SeD!''"). 11.:>dell 0'2 in..stalare va tt-elm sa iniGplineasca cerintele unei orientari corecte a scu1ei, ale unei regl&i comode a sculei la dimensiunea de lucru ~i ale unei fiY..ari suficient de rigide a scu1ei. . 6. stab:i.li.rea valorilor adincimilor de ~ la strunjirea lan;ituiinal~, adincimeade aschiere se consider~ egal~ cu narimea adaosului de prelucrare pe raz~ adaos irrle~t intr-o sin3ur~ tirecere la faza respectdva, la
I I I I I
stnmjirea frontalc1, adincimea de aschiere va corespunde~rimii adaosului de prelucrare, fiiJrl deci egal~ cu diferenta dintre lungimea initial~ ~i cea final~ a cotei de referin\:i! pentru. suprafata prelucratt1. In cazu1 prelucr&ii cu avans transversal a suprafetelor profilate ~i a canalelor arnplasate . pe suprafetele cilindrice adinci.mea de aschaere se considem egal~ cu l~timea p&tii active a cu\:itului, riasura~ in lungul axei de rotatd.e a piesei. In situatia in care adincimeade CC?chiere este vard.abi.La cont.inuu:;;i in acel.asi,sens, pentru unele calcule se poate lua in cons:i.derare 0 adincimemedie:
I I
t=
tm8x
+
2
tmin
[mm]
(11.1)
(
I
naca adaosurile de prelucrare au valori mari stabilirea adincimii de ~chiere corespunzc1toare fi~ei treceri se poate realiza pe baza recomarrlarilor existente la prelucrarea cu 0 sin3ur~ scuta, 7. stabilirea. avansurilor de lticru .' . Factorii de care se tine cant la stabilirea IMrimii.avansului de lucru sint: tipul ~i caracterul prelucr&ii (deqrosare, semifinisare I finisare) I rigiditatea semifabricatului ~i a sistemu1.ui de fixare a acestuia, cerintele de precizie ~i de' rugozita~ a suprafe~lor de obp.nut n\.lIllMul ~i pozitia scule.Lcr aflate simultan in lucru, rigiditatea sculei ~i a sistemului ei de prirrlere, natura materialului semifabricatului, IMrimeaadincimii de aschiere, Pentru stabilirea mkimii avansurilor de calcul la prelucrarea pe strunguri monoaxemulticutite, se pot; folosi recarnand&ile cuprinse in tabelul 11.1. Atunci cind atzunqu'L dispune de avansuri cu valori fixe I este evident m mardmeaavansului adoptat (in cOnfonnitate cu recorna.rrlMile din tabele sau pe baza unor calcule) va treb..ti sa corespl.IIrlii uneia dintre aceste valori. 8. Verificarea mariJnii avansurilor Folosind relatiile cunoscutede la prelucrarea cu 0 singur~ scul.a , se catculeaza marimile fo$1or de ~chiere, fiini posiliila ca atare, realizarea .unor verificari specifice (din punct.ul, (k, "le::k:;,:? aJ. ::mEdtarii corpului sculei, al rezistentei placut;.ei din carbur'i,metalice, al foqei admisede mecaniSmulde avans etc.). Atunci cin:1 valoarea foqei efective generate de deplasarea cu avansul adoptat este mai maredecit valoarea fortei admise de criteriul de verificare cansiderat, se vor studia posibilitt1\:ile de evitare a unei asemenea situatii. Astfel, daca .fo$ total~ de avans este mai maredecit forta admisade mecanismu1 de avans se vor examina mai intii posibili~ti1e unei
I I I I
;1
;1
f
~.
;1
: "1
"
ti
~
'I , :'1
t
o
~
j;'i
~
L I:
( 11 ~
~
~ 1
1
~
, 1"1
t ~
-'I ~.,
...
_-_._
11 ~ ~ ~ .
Tabe lul 11.1
Avansuri de eeteet
rocomandete la .strunjirea
pe strunguri
&ealiautomate rnon=x
1. Pentru scule a~chietoare montate.pe
sani ite longitudintile Adtncimea de a~chiero t, mm, ptns la;
Caracterul prelucrerii
Hr. de Oiametrul de Tole- cu~ ita prelucrat!. ran~a, pe eamm rucior, mm ptnii le
1
4 Avensul
21,
5 mm/rot
8
3 2
5 0,23-0,35 0,22-0,33 0,18-0,27 0,37-0,55 0,37-0,55 0,32-0,48 0,7-, ,0 0,47-0,70 0,37-0,55 0,i-O,3
6 0,20-0,30 0,20-0,30 0,15-0,22 0,34-0,50 0,34-0,50 0,30-0,45 0,55-0,82 0,45-0,67 0,35-0,52 0,2-0,3
7 0,18-0,27 0,16-0,24 0,12-0,18 0,30-0,45 0,25-0,37 0,25-0,37 0,4-0,6 0,4-0,6 0,30-0,45
10
11
0,25-0,37 0,25-0,37 0,20-0,30 0,42-0,63 '0,42.-0,63 0,35-0,52 0,8-1,2 O,SO-0,75 0,40-0,60 0,2-0,3
0,15-0,22 0,12-0,18 0,10-0,15 0,27-0,40 0,20-0,30 0,20-0,30 0,35-0,52 0,30-0,45 0,2-0,3
0,18-0,27 0,18-0,27 0,15-0,22 0,2-0,3 0,2-0,3 0,15-0,22
Pins la 25
N
4 6 2
0,25-0,36 0,20-0,30 0,17-0,25 0,30-0,45 0,27-0,40 0,17-0,25
Strunjire longitudinalli Degro,era
.
0,1-0,2
.-0 '30
0,20-0,30 0,15-0,22 0,25-0,37 0,25-0,37 0,15-0,22
0,20-
S 9 si peste
Peste 25 2 Peste 0,25 5 9 ~i peste Sem if inisere
~----------.---.-------------------~Taoolul 11.1 (continuare) 6 0,30 7 0,25 8 0,25 .

9
0 De9ro~8re Strunjire conica ~i profileta
5 0,40
10 0,15
11 0,15.
0,45
0,15
Semif inisere
0,40
0,35
0,30
0,25.
0,25
Finisare
0,25
0,25
--. Strunjiro conics cu

sanie suplimentar&
0,30
2.Pentru scule e~chieto8re mont~te pe saniile transversale Adincimea de a~chiere t seu latime~ de prelucrare b, mm, p'na'le: Felul cut,itelor Cerecterul prelucr&rii 2 5 8 Avansul De9ro~8re De strunj ;>ten 0,50 0,40 0,35 0,30 0,50 0,40 0,35 0,30 0,20 0,20 0,40 0,35 0,25 0,25 10
21,
I
-.~
....
I
mm/rot
15
25
35
0,12 0,12 0,35 0,30 0,20 0,20
-De caneLst
Finisare Degro~lIre Finisere
0,20 0,20 0,15 0,15
Degro~!lre De prof ilet Finisere .
0,50 0,40
0,12 0,12
0,10 0,10
~ ~ r~ ~
I,
...
~ ... c
2
o
II
... ... :
I~" ..
O)~
:>~
~ ,..
0
'" ..
~ ,.. ~ ,..
0
0 N,
..
~
o.,~
Cl
ID
CJ
IQ"'"
~.
.il
'
--,.O-U C C) ..cli C)
8' r.; ~
e .., 0
~
'r.,..
Cl
v-
(,) q .. ~L
.!'"
Cl"'
SI ., Cl
.. .. '
0
~!!~-8~ OCl~ ..J

~ -C
IQ ..
E ~ f.) .
.s a
...
5';: u..a
11
Cl +'+'
C) > ,,.. ....
.,.. 0
0)
tQ CJ .
0 0 0
.,.,.. --' -cJ.Le Cl

tit
..
N N
...,
::J ..
:J
..
(,)
0
L
0..
0 CJ')CI
,-83
.
Cl
.. ..
l-
..
0
:>.a
~ g
..
~ ~
0,
.!
n.
Cl
0';: Q..
0 N N
..
0,
.~'g.~~ &
-cc-so O.&:
..c
cGCI
u"
"'~" .. o 0 ,-
2~
o
+' 11 11 II+' +' 11
-8 '" -8
I-
..
..
I-
U.
5~
~
.
.. ..
. .
... '" 0'
~,
0
.
0
~ ~
~Ct"O+"-
.. .L
-~ ...... a
....
3
:> c 11 >
0 .3 Cl
.a s .I-
... .. 0
0 0
.; !! .~.;; ..... ! --' ,,1...

::I''''' Cl L EtII:)OCQ ., 0 a
.
e''''' c ......
~,
'"
-o,
0
.-' s
0'
.-
.,
::J
't)
I)
0
tII.,I
c .... ~ ..
_ C).-
.,
a..
~ :> a a .... Cl
-8
41 -' !!1 :> C N "-

(,)
.. ~0
III '"
0
:: 8.8'~'!l t; .... "0.8 ';: .~5.2~.ij

't)~ O)L. 40J
Cl __
..
0 Cl
..
0
a :E
..
...
';:~:J~.8 c.. 11
0'
~
,a c .,..
!!1
N
.3
~
.0' 0
:8,
0
~
0'
-8~t:-9"
G-""
-8
e,
f--
.... c
...
0
rn'
'" "
Cl
..
11 +'
,:
-o ,
0
'"
N I'0'
~ ~
8,
co
.0
c_ .... -x a c co a e . ~ aL ....
;;;3 .. '&.Q.
ClLClIO -ID::IO'-
.- et 0 .. --' ::1''''o 0"" I-M C . 0 ::I

11 0 CJ) ,.. G
L ~
.. .. 61')C
It..
,
I
et
.3
..;
.. ~
"" ...
-o
~ ...
0
... '"
I-
.0
0,
'"
1'-,
0
~
0'
0'
'" ' ...
., > I) Cl
00
._'- ....
1)'-
.-
I
\, \
..a
. 11 ., . Cl > Cl Cl ., ., --' L-
~_"&..lC 11
..
...
0
1'-,
0
'"
~
0'
0
0
...
0 0
....
0
.,..
"0, --' ::I
"'0
.L
mcxlificari a schemei de prelucrare, de exemplu printr-o altii repartizare a fazelor de prelucrare ~i numai dare acest lucru nu este posibil, se va proceda la 0 mlcsorare corespunzatcere a avansurilor. Datoriti existentei simultane in lucru a mai multor scule~chietoare, stabilirea mfu'imilorsolicitarilor create de mi.scareade avans in diferite cornpon.ente ale sistemului tehnologic, in vederea verificarii corectitudinli .avansului adoptat, este mai dificila decit la prelucrarea cu 0 sin.qura scul.a !:?ipresupune luarea in considerare a unor schememai complexede lucru. De exemplu, relatii pentru verificarea avansului din punctul de vedere al defonnatiilor admisibile la prelucrarea cu mai multe cutite a umri,semifabricat fixat intr-tm .dispozitiv de tip marrlrina sint prezentate in subcapitolul 13.2.8, astfel de situatii intiLnin:lu-se mai frecvent in cazul strungurilor revolver automate ~i semiautomate. Daca fortele de avans inregistreaza 0 variatie intre anumite limite, ca urmare a modificarii adincimii de ~ere, se va lua in considerare sftuatda corespunzatoare fortei maxime de avans. 9. ca1cu1ul l~or curselor de lucru Pentru uri anumit interval de timp, in cadrul umri,ciclu de Lucru , diferitele scule se pot afla intr-W1a din urrnatoarele stari: a) Repaos,daca scula nu efectueaza nici un fel.de mi.scarej b) M:i:?care de apropiere sau de retragere in raport cu semifabricatul, efectuatii cu 0 viteza suficient de mare, corespunzatoaze avansului, rapid: c) M:i:?care de lucru, cu 0 viteza corespunzatoare avansului de lucru; cind sculele se deplaseaza relativ lent, asigurind indepartarea adaosului de prelucrare. ImJimea cursei de lucru este deci mardmea distantei parcurse de scuta cu viteza adecvatii avansului de lucru. In cazul general, expresia lungi1nii. le; a cursei de lucru la 0 faza oarecare i este de forna:
le; = Is;
t
t1i
1;:'
~~
~"i l~
r'
~
.-
~ ;\ "~
t
f
l:
r f
i;
f~ 1;
!f
t':
i ..
,~
~ r
j
~ ~ ~ t ~ I ~
~,
t
tr
.., a Co. a o U . -'-'->

.,
C....t'\l 11 4Q e
1/)'"
10
Ip;
la;
Id;
[mm]
(11.2)
~:
'" ..
N
'"' ..
~
0'
0'
-;::2~<:-8;;: ::IL&Cl
(,)
l
1
,..'
.-'
S
_0_
--
N:J"'tJ C.'''' Cl G"'" L to) C > III 0 L o ' CI_0'-C) I) et "'C fJ L. C. Cl
+'_
t.-
> .....
.... .....
II~
~ ::J
a..:>
a ~ao a 41) t.. >.,..
.....
'&.
..
.,,'
C<
Q.
'"
0 0-
..
0-
~
0-
C<
'" , '"
ao . :Eaa
Cl '''- J! .. 0
..... .. ..
'"
>
&..._ ~., O .... S!-CL.&... C:J~~g-~ > U Cl Cl! ., 0

all:J ..E c;Jo_
1
i
8
42,Z
.1
in care l~i este lungimeadi.stanted, de siguranta, pentru evitarea ciocru.rii sculei de semifabricat, la sfir!:?itul ~ii de . apropiere cu avans rapid; 1 " - I1.1IJimea de patrundere, corespunzatoare acelei distant-eP' parcurse de muchia ~chietoare a sculei, ctupa 0 ant,nnitidirectie, cu ovrteza egala cu viteza de avans de lucru, din momentul contactului efectiv intre muchia aschi.etoare :;;i semifabricat ~i pina in momentulin care muchia aschi.etoaze a sculei efectueaza preIucrarea cu intreaga adincime de ~chiere; Iq; - l~ea distant:ei de ~ efectiva (dupa desenul pieseJ.); Id" - lun:.Jimea distan\:ci de ~i.re Citeva recornandari 1 pentru calculul sau pentru stabilirea 423
r ~ ,.
f
r~
i~
~ ~
t
;. ('
V~ \,.
I:
)
"
~:.
I';
Tabelul 11.2
Vw:imile COIJIponentelorlungimilor cur-sel.cr de lucru pentru uncle preluerari reaUzate rnoooaxe C\J sBni i mult i~ ite
pe strunguri semiwtoostc
F-elul pre lucrer i i

.0
Condi~ii de pre lucrare

1
Schi~a preluerarii
Componentele lungimii cursei de lucru, in mm ls Lp

4
Observa~ii ld
b 7
ta 5
,
.Cu ie~ire l ibera a cu~itului
la
StrunJ ire t ongitudinlllllex' terioera (celcul separot aL lungimil cur sei de- lueru)
-tt(~ .t: i:;~-t.-~~ ~~ ---fiE, I '5 [,''!1 -+

la =Idesen
I-
= l desen
0,5 2
-tg
conform
desen
1.. 5
-------
P'Ina la un prag
-ES --.
I~
-._----- ---
~
t)< ., ,
I I I I
0,5 . 2
-tg
conform -Quen
~-
IpL t-= !:..Jls
.. -._p._-- ---~----.---
...--.
.--.---""""".-.----------~--~--.---.----::-----'--~

7
Strunjira lon' gitudinela ex' terioera (cel' cul seperet el lungimi i curse i de lucru) _
--.
r;'ina le mare
t"eapta de r:iemetru
-U
----' .!-
ldesefl...
I
-------
-I-
.----
BI
'--
_.bpr
ff--r
-
/,1,
;
11
0,5-"
2
1 I
-tg
ld 'bpr'
-(0,5 ...
. 1)
1 ;, - ,)
b 'proiec~i8 tg~~ului prin' cipel pe exa de rota~ie
ID
1~+l/5
I
\\
- ---Cl
-"G...
~ -'--! Cl .9--
"
0,5 ...
[;~runjire plana (';:Illcul Sepljtat al lungimi i cursei de lucru)
Cu ie~ire libera a cu~itului
Cl
-
-I'
f:6t ~, V
+
..2
-tg
0,5 ... . 2
TebeLul 11.2 (continuere) 2

3 4 5 6 7
:
Strunj ire plana - (catcul aeparat al lung illl ii O'..Irsei de Lucru) Pins la o treapta cilindrica
0,5 .. 2
o t . tg -1.":(,-90) 2
Strunj Ire lon~itudlnel"a _ arborilor
II)Pentru fiecere treaptll cite un cuJ;it b)Lungim de s!guranJ;_ percurae dJpi 0 direcJ;ie oblica
I-poz;.ia in i.i.!llee cut itului A; t t (1 3) 11- inceputul -,-+ strunj I r I I ten::onforlll11I1I (acolo un- gitudinal.; tg X tg % deaen de este Jll-pozi~ia fi+(2 5) posibil ) nola a cu~itului A
Strunjire plena 8 erbcr ilor
Pontru fiocere suprafeJ;& cite un cuJ;it
2 4
confcrm desen
------------------
--~----
-------------.--
-r:
labelul 11.2 (continuere)
,
lmax
2
,
--------~
--.-.--~
Strun ire tongitud nala 11 erbor lor a) tu divizarea treptei de lungille maxilla b) Lungimea de siguran~a pareurse d.Jpii 0 direct.ie oblici!
-~~
~l~
-tr,
~
~ l- -~-
r-V:f ~~A --( , ~

,
t
--+
tg 6
+(2 5)
lllax --n tg
X
13
[ 4-
+,
r ~B m g~
I-pozi!,ia lnltieli a euj itului A; 11- inceputul strunj irii tengitudinale; lIl-pozi!,ia finala a euf,itului Ai n-nuIIlarulde cut-ita cara prelucreezii traapta de lungime Ilaxi.ii
componentelorlungi.mi.i cursei de lucru sirrt cuprinse in tabelele 11.2 ~i 13.9. Intrucit unele dirrtre marimile componentelor curselor de lucru pot lua valori intre anumite limite, este posibiM adoptarea unei valori intregi a Lunqirni.i,cursei de lUC1U, facilitindu-se atit unele calcule ulterioare, cit ~i reglarea propriu-zis~ a ~inii-unelte. 10. calculul lunJimilor cursalor de aschiere CUnoscindu-semarimile componentelor lungimii cursei de lucru, poate fl. determinata Lunq.irnea cursei de aschi.ere, prin aceasta ini;elegirrlu-se acea por1;iunea cursei de lucru in eadrul caraia scula contril:::uieefectiv la irrlepilltarea de mate- . rial sub form~de aschi.L, Ltlrqimealea j a cursei de aschd.erela 0 fazi1oarecare i se va detenn:inaca atare pr'In luarea in considerare a lungimii distani;ei de ~trundere ~jt a lungim:Li de ascni.ere I, 9i (uneori) a Iungi.mi.i distahi;ei de dep..~ire Idi' Ultima ~~nenta (Idi) se va lua in considerare nurnaiatunci cirri distan1;a de de~ire este parcursa de cut.i.t,cu inl~turare de aschi.i., nefiind deci vorba despre 0 i~ire libera a cui;itului: leai =.lpi + lai + ldi
11. Calculul InlIl&ului de [nun] (11.3)
"
fiecare sanie in parte. REducerea nUlllarului limitativ de rotai;ii Nr l im poate fi obi;inu~ intr-o astfel de situai;ie intr-unul din ~toarele moduri: a) Prin m~rirea numth--ului de scul.e utilizate la prelucrarea suprafei;elor care solicita timpi mari de lucru; b) Printr-o ITlodificarea repartizarii sculelor a~chietoare pe sanii, urrnariIrlu-sediminuarea incarcarii saniilor mai,solicitate :'li cre:'lterea inmrcarii swiilor mai pui;in solicitate. Daci1 saniile lucreaz~ succesiv, folosindu-se insa 0 singur~ turai;ie la nivelul aroorelui principal al strunJului autoII\3.t, nUlTlilrul total real de rotatii Nrt se deterrnirlliprin insumareanumerelorde rota1;ii aferente fiecarei faze, executate de catre fiecare sanie:
n
Nrt=L: NIl
i=l
[rot] .
(11.5)
rotai;ii ale a.rlnrelui principal pentru cursele de lUCI:U Pentru calculul n~ui real Hri de rotatd.i, ale arborelui principal, aferent fieeareia dintre fazele i, se va folosi re1atia: . lei Nri :::: (11.4) [rot]
Si
Atunci cind 0 anumita secventa se, executa simultan de ea, tre doua sanii, la calculul n\lli13rului total de rotat.i.i, ale aroorelui principal se va lua in considerare mnnai, numarul eel mai mare dintre cele doua numerede rotai;ii aferE'nte saniilor in cauza, 12. calculul IIUlIIilluluide rotapi ale arborelui principcil pentru cursele de ~ In cadrul unei faze oarecare i, nnmarul,de rota1;ii Na; ale aroorelui principal pentru cursa de ~ch:i.ere se calculeaza pe baza raportului intre lungimeacursei de a:;;chiere Ifai la acea faz~ i, in mm,i avansul de Iucru Si la respectiva faz~ i, in .mm/rot: .t I' ... '; 1 1-., ,~'\, ,... ,.'
I 1
ce i
/.. ,\ I.,
"'''.",
'".
let fiind lungimea cursei de lucru, in nun iar si - avansul Lucru , in mm/rot., Dare se va Lucra succesav cu doua sau mal multe avansuri de lucre diferite, n~ total de rotai;ii ale arboretui. principal pentru acea sanie se va calcula prin insumareanumerelor de rotai;ii corespunsatoare por1;iunilor parcurse cu avansuri de lucru distincte. In cazul strun:;Jurilor serniautomate multicu1;ite I? care toate sa-liile Iucreaza simultan, numarul; de rotai;ii de Iucru ale arborelui, principal, aferent operai;iei telmologice, se stabile:;;te ea fiirxi eel mai mare dintre numerelede rota1;ii stabilite pentru fiecare sanie. Acest, 'iiuinarde rotai;i.i.'exercita 0 influen;;a determinanta asupra duratei ciclului de 1ucru, avirrl caracter li.mi.tativ ~~,n9t.~-se caatare ell Nr l i.' . In cazul mentionat anterior (la Iucrul simultan cu .toate sani.Ll.e},se constata uneord exi.stenta unor. di.ferente inari intre numerele de, rota1;ii ale arbore1ui principal ..pentru
I
ai
= Si
[rot]
{11.6) .
13. Calculul coeficientilor timpilor: de ~ coeficientul timpului de ascrrlere 'T i se deterrn.:i.na pentru fiecare faza i folosind relai;ia: Noi
T,
1
=
Nri aax
(11.7)
in care N este numarul de rotai;ii ale Clt'oorplui principal a pentru cursa de a:;;chiere la faza i, in 1:0;_, iar }fr ox numarul, maxim de rotatii ale arborelui pr:incipal, dintre cele aferente diferitelor scule care Iucreaza simultan la faza i, in rot .. Se poate determina valoarea coeficientuJui timpului de
428
429
I
aschi.ere
Tj1i'i Cl!
ajutorul relatiei:
T.1
le8i
(11.8 )
le; max
II
1eai fiind lungimea cursei de aschiere , in nun, iar 1 l~mea maxima a cursei de Lucru executate sirnultan a faza i, in nun. ~ 14. stab:ilirea. durab.Uitatilor cxnvenp.ooaJ. -eOancmi.oe ale sculelor ~ La prelucrarea mecarrlcacu 0 s:L~~ scul.a ~chietoare, pe masfni.-unel.telmiversale, durabilitatea economimpoate fi deterrninata relativ simplu ~i se elaboreaz~ ca atare normative cu durabilitati economicemedii, specifice diferite10r metode de prelucrare mecardca, La prelucrarea pe ffiCl.9ini-unelte automate ~i semiautomate cu mai multe cutite simultan, nu se pot realiza asemeneanormative, deoarece influenta diferitilor factori asupra valorii durabilitatii optime este mult mai pran1.mtata. To~i, pentru a facili ta proiectarea regimurilor de aschiare la prelucrarea cu mai multe scule simultan, s-au intoanit nonnative cu durabilitati economicemedii, valabile pentru situatia cin::i respectivele scule ar lucra imeperrlent, f~~ a se tine deci searnade numarul, de scule ce Iucreaza simultan. Intrucit 0 astfel de durabilitate economi.ca rne:1ie nu asaqura 0 prelucrareeconomidi, atunci cirrl se Iucreaza cu mai multe scule simultan, ea mai este numita ~i durabilitate cx:nventianal- ecx:n:::np.di, notirrlu-se cu Tconv' . In acest sens, pentru stabilirea durabilitap.lor conventional-econornice Tconv i' pot fi desigur folosite recanandarile referitoare la prelucrarea cu 0 singura scul~; in mcd orientativ, se pot utiliza datele mentdonate in tabelul 11.3. 15. calculul. durabilitatilor sculelor, exprimate in timpi efectivi de a:pri.ere Durabilitatea exprimata prin timpul efectiv de' a!?chierea1 fiecarei scule se determina cu ajutorul relatiei: Ti in care
Ti
" 1
pentru prelucrarea suprafete!or exterioare, diametrele suprafet.elor finale - pentru prelucrarea suprafete!or interioare !?i diametrele max:i.me, in cazul suprafete!or frantale sau conice. 17. calculul raportului Dei lIi,jDci II1IlX a1 di..anet:rel.or Se'calculeaza acest raport numaipentru fazele de strunjire frantal~ !?i strunjire conica, ~ raportujui. Dei lli,jDei pl8X este neoesara atunci cin:i se folosesc coeficienti de ccrectae a vitezei de ~chiere, de regulc1relatille de determinare a vitezei de ~chiere fUnd valabile pentru strunji rea longitud:inalc1. 18. Dete:tminareavitezei de asdli.ere Pentru determinarea vitezei de ~chiere se apeleaz~ la relatiile folosite in cazul prelucr~ cu 0 sin;Jurc1 scul~, dar luindu-se in considerare durabilitatea conventional - economicl T vi' In lipsa unor relatu corespunzatoare de calcUl, se pot f~osi evident =ii valori ale vitezei de ~chiere tabelate =ii recoman::iatepentru diferite con:1itii de lucru, raportate, desigur, la 0 anumiti durabilitate conventional-ecanomicli T~, . 19. stabi.lirea turat-iilor cxnvent:icnal-ecxu:mioe arlxlrelui prircipal Pentru fiecare fazc1de prelucrare, se det.enninl1. valoarea turatiei conventional - economicea arborelui principal Ilconv i: 1000 .
neony
I veonv I
=1f Del
[rot/min]
(11.10)
= T; " Teony ;
[min]
(11.9)
!
!
este coeficientul timpului de a!?Chierela faza i !?i Tcony i - durabilitatea conventional-economi~ a scutei ~c:hietoare, pentru faza i, in min. .. 16. stab:ilirea. diametrelor de calcul In calitate de diametre ce vor fi folosite pentru unele calcule ulterioare (Dei), se vor considera diametre1.e caracteristice suprafetelor exterioare ale sernifabricatului, 430
, !
este viteza conventional-econanica la faza i, in diametrul, de calcul, in mm. Scula aschi.atoare pentru care rezulta, turap,a conventional - econonuca cea mai r~ se n~e scul..! limitatiw. din punctu1 de verlere al vitezei de aJ?chiere. Este de dorit ea turap.ile conventional-economiceale arborelui principal, pentru sculele care Iucreaaa simultan, ~ fie cit mai apropiate ca valoare; daca aceasta corditie nu este Urlepliniti, se poate recurge eventual la 0 schimbare a materialului ~ active a sculei aschfetoare, De exemplu, la piesele in trepte, .suprafetele cu diametre mari se pot prelucra cu ajutorul unor cUtite cu plc1cutedin carl:uri rnetalice, iar cele ~ diametre mici, cu ajutorul unor cup.te din ote! rapid. 20. calculul valarilor mef; cientilor expcnentiali ai vitezelor x:elati.ve Pentru sculele ~chietoare care lucreaz4 la turat-ii con-: ventional--economice ce ~c turap,a canventianal-econcmicl1 a sculei limitative cu rnai puF.n de 50% la prelucrarea otelului !?i . cu mai putin de 80% la prelucrarea fantei, se determ.ini1 valorile coeficient-ilor exponenp.a1i ai vitezelor relative.
m/min, iar
Dei -
in care vcooyl
431
Tebelul 11.3
Valori medii pentru durabilitateo ~'vcntioool-ccooomic~ Toonv

-----------~-.'"""-
T bclul 11.3 (continuara)

.. =,... "',..,..."-~ .. --... .. ~ .... ~.-
C. Prelucraree mecanic6 prin frezaro A. Prelucrarea cu cutite pe toate tipurile de ma~ini-unelte HaterlaLul de prelucrat Tipul cu~itului Haterielul p~r~ii a~chiotoare O~el Fontii O~el rapid
1-.
DiometruL
rczo i D,
mm
'.,
M<lterialul pllrt ii a~chietoare
Tipul frezei
100 150 200 300 400 B._75 Ourabil itateo conventional-economic'! TcOlw ,min iOO LlO 100 60 100
t ,
T~;;~
500
Freze frontaLe ~i disc Freze de crestat s i deb i t at Freze cilindrice

I
120 90 170 80 150 90 130
130 100 280 100 170 120 160
i70 110 400
250 120
300
400
-.
Tconv ' min Cu.ite normale de strunjit exterior, cu.ite de strunjit plan Cutite pentru strunjit canale, de retezet ~i profilet Cu.ite profilate .Rp3,Rp4 P05,P10,P20,P30,K30,K40 Rp3,I1p4 P05,P10,P20,P30,K30,K40 Rp3,Rp4 40 30 20 30 30
I
50 30 30 30
Freze semirotunde Freze unghiulare Carburi metal ice Freze frontale ~i cilindro-frontale Freze disc cu cu trei Ui~uri
-.
200 200
300 300
500
.
600
800
B. 'Prelucrare mecanicA cu burghie, adincitoare ~i scule de fiLetet C05tul me~inii-uneLte Tipul scutei Materielut Diametrul plirti i a~chieto8r8 mm
\
b~~~.~~_
Sc~zut SeU mediu
I
O.ol
Ridicat
Materielul de preLucrat O~ol Fontll
-Fontl1
Valorile Zi ale acestor coeficienti exponent.Laki, ai vitezelor relative sint egale cu inversele valorilor exponentilordurabilitap.i din relap.a de determinare a vitezelor de a~chiere: 1
Zi ::~
----.--Tconv' min
-
(11.11)
rni
-5
b
0 Burgh;e el icoidele
2 10-20 21-40 41-60 10-20 25-40 20-40 41-80
3 15 30 60
4 25 50 150
8
Rp3 Rp3 Rp3

)(40
15 30
50
.25 50 100
8
Rp3 Adincitoare PlO K40 P30... K40 Piepteni de fiietst Terozi Filiere rotunde
25 40 60 110 90 90
75 20 30
26
25
60 15 20
40
Pentru stabilirea valorilor coeficient:ilor. exponenci.al.L .ai vitezelor relative, se pot folosi datele din tabelul 11.4. 21. Determinarea miirimilor auxiJ.ia..--e Rezolvarea aeestei etape se efectueaz~ obicei numai pentru aeele faze de prelucrare pentru care s-au .s'tabilit ante, rior coeficientli exponentiali zi ai vitezelor relative (adica pentru acele faze in cazul carora tura1;ia conventdonaf-economtea nconv i d~~te turatia sculei limitative nconv li.! cu. eel mult 50%la prelucrarea ote1ului:;;i cu eel mult 809., la prefu-: crarea fontei). In contdnuare.:se determ:in8. asa-numi.tal.e mill:imi auxiliare Wni, cu ajutorul relatiei:
de
'i
1000 Wni
nCon~.i
zi
2R I'tcos.
\'01.
(11.12)
432
433
......
_ ..-_
_.----
. I
in care I\:onv i este turap.a ccnventdonaf-eccncmioa la faza i, in rot/min. Abordarea. probl.emai, poate evidentda unul,din utllIi1toarele trei cazuri: a. Atunci cirri pentru teate fazele in discut.ie existii 0 aceeasa valoare a coeficientilor exponerrtda'Li, Zj ai vitezelor relative, calculele se efectueazi1cu relatia de mai sus , se det.ermina apoi sumarnm-imilor auxiliare W{I.1 ~i, plecirri de la aceasta, se calculeazi1 turap.a economica de lucru, COllIl.lni1
Tebelul 11.4 Valori -..efi i ale coef icient. Hor exponent.iali al vitezelor nolet ive de e~iere, tn report cu nature meterielulul _ifebricetulul, c:tI tipLIl :sculei e~ietoere IIicu nature IBOterieluluiplIirt.ii active :sculei
o
Alia]e de cupru Alioje de aluminiu
I
I
1 -_.
2
4 8
3
-
Cutite do oric 9 ful, exct us iv cele profilate Burghie ~i adi ne it oar e Alezoare Cu,ite de orie fel, cele profilate
---
------_.
exct
3,33 3,33
us iv
.,
pentru toate sculele ~chietoare:

ncom=
1000
Hatarialul p!r;ii a~chiatoar. Materlalul de prelucrat Felul sculel 8~chiatoare Rp3,Rp4 POS,Pl0, P20,P3O 1::30,1(40
(2: Wnt)
1
.Zj
[rot/min]
(11.13 )
Coeflciantul exponent-Iel z 0
,Cu;ita normale, de strunjit plan, de strunjit interior Cut.itede eanelat ~I ratezct Cut.iteprofilate Burghi8 Adineitoare ' Ale:zo/lr8 Frez8 frontale Froze disc Fraze eil indr Ice Freze de filatat Freze mele Dodul ~i de eanelat Cut-ita normale, de strunjit plen, de strunjit intarior Cut-ita de eanelat ~i r8tozat Burghie ~i &dineitoara Alezoer. Cuj:ita normele, de strunjit plan, de strunjit interior Cut-it8de canelat ~i retezat Burghie ~i &dineitoare Alazoar8 . Freze frontal/l Frez8 disc Fraze eil indric8 Fr.ze mele aodul ~i de filetat
2 8
'3
5 5 4 1,5
5
4 3,33
5
O,el
3,33 2,5
5 5
3
2 2,5 8 4 8
--.
Font! maleabi
U!
3,33 10 6,67
8
Fontll
. cenus ie
3,33
8 8'
/
4 3,33
---
4 --5
2.5 5 I.
5 2,5
2
I I
b. Dacc'1 pentru toate fazele analizate se constati existenta a doua valori distincte, z, I?i Z2' ale coefipientilor exponentiali ai vitezelor relative, pentru stabilirea turap.ei economicecomune se poate aplica 0 metoda sirnplificati, expusa in continuare. Se stabilesc mai inti:i turatiile conventional-economice cele mai mici, aferente fiecareia dintre cele doua valori distincte ale coeficientului exponeJ:lp.al. lll.irrlu-se apoi in considerare numai cele doua turatii conventional-economice (~le mai scazuca dintre cele calculate pentru fiecare valoare a coeficientului exponential z.), este posiliil si1 se constate re una dintre ele 0 de~el?te pe cealalti cu mai mult de 50% sau ea valoarea .unui.ad:intre c6eficientii exp:mentiali 0 de~el?te pe a celuilalt coeficient exponential,cu mai Min de 100%; intr-o astfel de situatie, calculul m.kimilor auxiliare W~i se face considerird 0 valoare comuna a coeficientului exponentd.al, zi ~i anumeacea valoare corespunzatoare turatiei oonventdonaf-economice' celei maimici. Daca insi1 una dintre cele doua turatii convenp.onal-economice cu valorile cele mai scazute (fiecare aferenti cite unei valori a coeficientului .exponential Zi al vitezei relative) 0 depa;;e~te pe cealalta cu mai put.in de 50% ~i totcdata atunci cind valorile coeficienp.lor exponentd.al L se afla intr-un raport mai mare decit 2: 1, se calculeaza mazimi.Ie auxiliare Wni cu relatia (11.12) pentru fiecare fazi1de prelucrare, utilizindu-se succesiv fiecare coeficient exponential (z, ~i ~ ) ~i se vor detennina sumeledistincte ale nm-imilor auxiliare,pentru fiecare ooeficient z. Se vor retine 9i se vor inscrie eventual in documentulti?hnoicgic (de exemplu,in fi9a pentru calculul regjJnurilor de ~chiere -tabelul, 11.6), sub
1
434
... 4;?5,..
dd_
~-1
~ ..j
~ 1
~:~ .~
:~~ ;:,1
,1
:\1
~1
"
';
q
0,
r'
cc,
;j
,l
"
~l
i~
I!
forma de fractie: la numarator surna LWni a valorilor ~imilor auxiliare, caj.culata pentru valoarea cea mai mica clintre cei doi coeficienp. exponentd.al.L Z1~i zz, iar la numitor - aceeas.i, suma , calculatiS. pentru valoarea cea mai mareclintre cei doi eoeficienti exponenp.ali. c. Daca pentru fazele analizate exista trei valori distincte .ate coeficien1;ilor exponentdal.L ai vit.ezelor relative z, 4- Zz '4= Z3' stabilirea turatiei canventional-economicecomune se poate efectua printr-o unificare prealabil~ a coeficientilor exponent.i.al.Lcu valori mai apropiate. stabilirea gradului de apropiere se real.izeeza prin calculul raportului intre valorile vecine ale coeficientilor exponentiali ~i in ordine crescatoare, In continuare, se stabilese cele mai mici turat:ii canventdonak-eocricmi.cepentru fazele ale caror coefieienti exponentiali sint Susceptibili de lIDificare l?i., se ~~ drept valoare unificati coeficientul exponential Zi aferent celei rnai mici turatii conventional-economice. se cantinllii apoi calculul ca ~i incazul punctului precedent (b), cirrl existau numaidoua valori diferite ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative. 22. stab:iJ~ bIrat;iei. de calcul Citeva elemente privirrl detenninarea turap.ei de c;:alculau fost deja prezentate in cadnll p.mctului 21. ~ cums-a rnai mentdonat , pot exi.sta dou11 situatii: a. Daca sculele ~chietoare au aceeasf, valoare a coeficientului exponential al vitezei relative, se recurge la calculul sumei ~:imilor auxiliare lllni aferente sculelor ~i apoi, apelirrl -La relatia (11.13), se determina turap.a ccmuna corespunzatoare sumei respective; aceasta vafi turatia econceucaa arborelui principal; . b. In cazul in care sculele ~chietoare sint caracterizate prin doua valori distincte ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative (ceea ce con:iucela obtinerea a doua surne diferite ale valorilor rnariIrd.lor auxiliare, sumerep.nute sau consemnatein dbcumen.tul tehnologic sub form.!ide fracp.e), pe baza relap.ei (11.13), se datermina turatiile arborelui principal, aUt pentru valoarea inscr~ la' lU.lItIW:~tor, eit '~i pentru cea de la numitor. se caicuteeza apoi media celor douii turatii, aceasta ,considerirrlu-se drept turap.e econcmica de calcul. ' , 23. Dete:rminarea bIrap..ei reale a arlx:lrelui pr:iIcipal paca turatia de calcul coincide cu una dintre turatiile realizabile pe Ina:ilina-uneal U, aceasta va fi ~i turatia real~ a arborelui principal (n.w). Atunci eirrl turatia de calcul nu este identica cu nici una dintre turatiile oferite de Itla!?inatmeal~, se recurge la adoptarea turatiei imediat inferioare. o excepp.e de la aceasta irrlicatie 0 constituie cazul in care gradul de incarcare al ~inii-unelte este foarte mare; se
\
accepta in acest caz adoptarea, in calitate de turatie reala, a turap.ei imerli.at superioare din gama de turatii ale ~inii-unel te, cu respectarea corrlitiei ea aceasta si! nu depa:;;eas'd} cu mai mult de 20% turatia de calcul 24. calculu1 vitezei efective ~ a~cirl.e}:'e In raport cu turatia real.a ~IIU a arborelui principal !'jii tinind cont de diametrul de calcuJ. Del' se carculcaza vi.teza e-fectivtt de aschi.ere vcf i:
1rDci ~u
ve!i =
[m/min]
1000
(11.14)
25. Verificarea puterii Cunoscirrlu-se ~i.mea componenteiFz a forl;ei de asehi.ere (inN) ~i valoarea vitezei efecti~e V~fi de aschi.ere (in m/miri}, poate fi cal.culata puterea solic~tata de procesul de ~chiere la: prelucrarea cu fiecare scu~a:
Fzi vefi
N.=
"1
[kW]
(11.15 )
6000
'Prin instimarea valorilor puterilor de aschi.ere oorespunzatoare fiedireia" dintre sculele care Lucreaza simultan, se determin.a putere a total~ absorbi~ Nat, care se va compara cu puterea NIIIU a ~inii -unelte, disponibila la nivelul arborsahri, principal, aceasta din urma stabilindu-se prin luarea in considerare a puterii nom:inaleNn a electromotorului IUa.l?:i.ni.i -unelte ~i a randamentului r; al tra...'1SInisiei: ' , 'Nmu
=
,,Nn
(11.16)'
! ,.
i
Va trel:::ui ca puterea total~ Nat solicitati de procesul de ascruere s~ fie mai mica decit puterea Nmu a ~inii-unelte; in caz contrar, se va recurge la modificare a repartizarii fazelor de prelucrare, la 0 mm-ire a puterii electromotonilui sau la o,diminuarea turatiei arborelui principal. 26. Calculul raportului intre tura\;:ia eie--ti va a arOOrelui principal ~i turapa conventiar:al-econalddl ' Valoarea acestui report; se determi.....a pentru fiecare faza de prelucrare, cu ajutorul relap.ei: .
l~u ~i
(11.17) nconv i
436
1'l7
I
~'
/'
in care 1\;0 este turatia reala a arl::orelui pr:incipal, in rot/min !?~nCOj'w i - turatia conventional - economiCc1 pentru 0 faza oarecare a., 27, Determinarea valorilor (X)efi cl en?J.or' de corec"tie ai durab:il.itatiJ.or ecxn:mi.ce CUnoscindu-se valoarea raportului Kvil din tabelul 11.5 se determ:i.na coeficientul de corectae Kyi al durabilititii economice, 28. rmab:i.li.tatea de calcul a sculelar ~ In scopul eval.uardzi, duratei de utilizare a fiec&'ei. scule ~chie:toare !?i al est.iJMrii consumului de scule; este necesara determinarea asa - numitei durabilititi de calcul Tcalc i. In 'acest; scap, se va folosi relatia:
,
Tesle \ = Kfi Teonv i
Tabelul
11.5 (eontinuare) 8 9 2,4 2,5 2,7 2,8 3,0 3,2 3,4 3,6 3,8 4,0 6,4 10 1,93 2,00 2,12 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 3,9
0 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75 1,80 1,85 1,90 1,95 2,00 2,50
1 0,65 0,63 0,62 0,60 0,58 0,56 0,55 0,53, 0,52 0,50 0,40
3 32 40 50
64
4 19 23 29 34 42 50 62
5, 8,8 10,0 11,6 13,4 15,5 18 21 24 28. 32
rJ)
s,
5,7 7,2 8,0 9,0 10,0 11,2 12,5 14,2 16 40
. . .
--
-. -
4,3 3,0 4,8 3,2 5,3 3,5 5,8 3,8 6,5 ' 4,0 7,1 4,3 7,8 4,7 8,5 5,0 ,9,3 5,3 10 5,7 10 21
[roin]
(11.18) Verificarea utilizarii corecte a uneia dintre cele doua relatii anterioare este legata de cunoast.ereafaptului ea prin rrd.csorareaturatiei (deci a vitezei de aschi.ere), are Ice 0 crB!?tere a dttrabilitatii !?i invers, adica la cresterea turatiei, durabilitatea sculei aschi.et.oareva 1nregistra 0 scadere. Daca 0 aceeasf, scul.a aschi.etioare este folosita la mai multe faze succesive de prelucrare, durabilitatea de calcul Teale se determin.acu ajutorul relatiei:
,Teale =
atunci cind raportul K...i (dintre turatia efectiw n.u a arborelui principal!?i turatia canventianal-economiCc1 I\:onv i) este subunitar !?i relatia:
Teonv Tesle
i = KTi i
[mm]
(11.19)
pentru situatia
Tabelul 11.5
cind raportul K...i are valori supraunitare.

coefieientului
Valorile
KT do corec1:ie a OJrabHitllJ:,iI 'relative

al, vitezei relative, z 2
"
+
1
[minJ
1 1
(11.20)
+ ...
Teale
2
+
Tesle
n
Coefieientul de eorec~ie a vitezei de aschiere, pin.'! la: Cre~tere Oescrestare
t;,
Coeficierotul exponenpal
Teale
10
6,67
51
8
3,33
2,5
1,5
Coefieientul
KT de eorec~ie
(deserestere
durabilit!J:,il relative sau erestere)
0 1,00 1,03 1,06 1,09 1,12 1,16 1,20 1,25 1,30 1,34 1,38 1,42 1,45 1,50
1 1,00 0,98 0,95 0,92 0,90 0,88 0,85 0,80 0,78 0,76 0,74 0,72 0,70 0,68
2 1,00 1,34 1,80 2,40 3,2 4,2 5,7 10,0 13,4 18 24 32 42 57
3 1,00 1,25 1,60 2,00 2,5 3,2 4,0 6,4 8,8 10,0 12,5 16 20 25
4 , 1,00 1,21 1,48 1,78 2,14 2,7 3,3 4,4 5,9 7,0 8,6 10 12 15
5'
7 ',00 1,10 ' 1,22 1,33 1,46 1,65 1,82 2,10 2,40 2,65 2,9 3,2 3,5 3,9
10 1,00 1,04 1,09 1,14 1,19 1,25 1,32 1,40 1,48 1,55 1,62 1,70 1,75 1,82
1,00 ',00 1,12 1,16 1,34 ',25 1,55 1,42 ',60 , 1,80 1,80 2,1 2,4 I 2,0 2,5 3,2 2,8 3,7 3,2 4,3 4,9 3,6 4,0 5,7 4,5 6,5 5,0 7,6
I I
',00 1,00 1,08 1,06 1,16 1,12 ,1,24 1,20 .1,33 1,25 1,45 1,34 1,57 1,42 1,75 1,60 1,93 1,70 2,08 1,80 2,25 1,90 2,40 2,00 2,50 2,10 2,83 2,25
in care T,.slc 1r Teale 2' ,' t Tesle n sint durabilitatile de calcu, ale sculed,pentru fiecare dirrcre fazele realizate succesi, v, durabilitati detenninate anterior pe baza relatiilor (11.18) sau (11.19). 29. calculul raportului Kdi ':intre durabilitatea unei scule oarecare ~i durabilitatea sculei limitative .Raportul Kdi intre durabi.Li.tatea Te8~e i a' fiecareia dintre sculele utilizate s:i.multan ~i durabihtatea Teale .in a sculei limitative este dat de relatia:
Kdi . '_
Teale min
Tea le
(11.21)
. Durabilitatea de calcul minimacorespunde in general scuLei,pentru care s-a stabilit anterior turatia ccnventdonal.-economi.ca cea mai., redusa, dar, daca valorile coeficientilor
4J6
exponen:t;ialiai vitezelor relative sint diferite, este posibil ca aceasta afinnap.e sa nu mai fie valabil~. Este evident ea pentru sculele limitative, Kd = 1. 11.3 EXEMPliJDE CALCUL AL PARAMEIRIIDR RillIMUUJI ASaITEm: LA 'PREr.I.X:RAREA PE UN STRUNG SDUAUTOl1AT MULTIC'UrITE DE
<0
4. stabilirea
,~
sculelor
c:::::.
Se considera a fi necesara obtinerea piesei cu dimensiuni - , le :irrlicate in figura 11.1. Fonna~i dimensiunile semifabricatului utilizat pentru obPnerea piesei din figura 11.1 pot fi Observate in figura 11.2.
1. stahi.lirea schemei de preluc:rare la stabfl.Lrea schemei de prelucrare s-au avut in vedere 11,. posibilitap.lest:run;Jurilor serniautomate manoaxe multicup.te din dotarea sectiei. Pe sania longittdinala se :g vor menta doua cutite (N, ~i Nz), <::> c::; r-... "" <::> cu ajutorul carora se vor pre"" "'G. U, > I c:::. lucra suprafetele cili.n:irice exc-., 'Go 'G. terioare, in timp ce doua dintre suprafetele frontale se vor obtine cu ajutorul a doua cup.te 30 I /" , (N, l?i Nz) mantate pe sania + Hater/at; OL 50 transversala (figura 11.3). 70 STAS 500-80 , 2. Alegerea. mainii-unel.te Fig. 11.1 Forma intermediari a unei Prelucrarea va avea loe pe un semiautomat monoax:tip piese, in vederea ob~inerii st:rI.nY:J unei ro~i din~ate lA740, prevazut; cu doua sanii multicutite, cu posibilitatea obPnerii unor turatii cuprinse intre 56 ~i 710 rot/min,' pentru 0 gamade avansuri longitu:ii.nale de 0,125 0,8 mm/rot. 3. stab:il:irea met:odei de insta.lare a sem:ifabricatului Pentru instalarea semifabricatului, se ' vor folosi un dcrn cu gauri de centrare, virf rotativ la capatul, din dreapta, virf fix mentat in arborele principal- al strungului l?i in.:i.ma de antrenare la capatul din stinja. In calitate de suprafet-e de orientare, se vor utiliza supratata frontala a degajarU din partea stinja fii suprafata gaurii axiale, arnbele suprafete fiind prelucrate anterior.
LJ')~ c:::.
V'I ~
c-.,
'G.
\ -
Fig 11.2 Semifabricat pentru obtinerea piesei din fig. 11.1
Din analiza schemei de prelucrare, se constata posibilitatea folosirii a patru cup.te prevasute cu pUicute din carl:uri metalice tip P20 ( N, - cup.t drept pentru deqrcsarej Nz - cutit lateral dreaptaj N;i - cutit frontal stinga ~i N4 - cutit frontal dreapta). Toate cutitele au sect.iunea cozii de 32 x 32'mm2. 5. stabilirea modului de :i.nstalare a sculelor Saniile st:rungU1.ui serniautornat sint prevazute cu suporturi portscule avind. Iocasurd, pentru instalarea unor cut-ite dispunirrl de cozi prismatice, fixarea acestora efectuirldu-se cu l?U!Uhlri. 6. stabilirea adinc:i.m:i.lor
de~
'j
Se aprecaaza a fi posibil~ inlaturarea adaosului de prelucrare intr-o s:in:Jur~trecere, ceea ce presuptme egalitatea adincimilor de ~chiere cu marimile adaosurilor de prelucrare pe direci;iile respective: 0 exceptie p constituie faza nr. 2, la care adicimea de aJ?chiere inreg'istreaz~ 0 varia-p.e de la 1:anin = (160 ~ 150)/2 = 5 mm la: t~ =(166 - 150)/2 = 8 mm. 208 - 200
~ ,
l'
t1 =
2 tz
mm; 8+ 5
2
I'
1
t,
= tz
max
+ tz
2
min
=
t3
Fig,. '11.3 'Schema de prelucrare
6,5 mm; mm;
II
;.
= 74 - 70 = 4 = 34 -'
t4
30
= 4 mm.
~
I
l' .r~
440
h
i.:'
o
441
",,", ,..,'-
..
~.'---
Valorile determinate ale parametrilor regimului de ~chiere, precum~i alte conditii de lucru, sint trecute in formularul pentru cal.cul.ul.regimurilor de aschi.are (tabelul 11.6). 7. &'t:abilirea avansurilor de calcul Este necesara stabilirea a numaidou.1valori ale avansuri10r, tinind cont de faptul ea sculele sint montate in tarrlem, pe fiecare din cele doua sani.L, Alegerea proprdu-zi.sa a valcrf,lor avansurilor se efectueaza pe baza datelor din tabe1ul 11.1: Sl
=
9. Calculul 1ungimilor curselor de 1ucr:u , Valorile 1~imi1or curselor de 1ucru se deterrnina prin luarea in considerare a compOnentelor acestora:
I,
I
I
I
208 - 200
lcl
IS1+ Ipl + lal + Idl
(0,5 2) +
2----
ctg 70 + 166 - 150
38 + (1...5) ~ 45mrn;
2)
s2 =
0,30 0,40
nun/rot; mm rot.
I
(
lc2 = ls2 + lp2 + 1a2 + Id2 = (0,5 +

40 + 0 ~ 42
+
2
ctg 900 +
S3 = S4 =
nun;
2)
8. Verificarea avansuri..lor Verificarea corectitudinii stabilirii avansurilor de lucru se poate realiza utilizindu-se relatiile de la prelucrarea cu 0 singura scuta, Astfel, pentru verificarea avansului din punctul de vedere al rezistentei corpului cut.i.tufui., se va lua in considerare mai intii situatia cutitului N2, pentru care adincimea de aschi.ere va aj~e la un moment dat la 0 valoare maxima ~ax = 8 mm;
S __ Yr adm2z
lc3 = 1$3+ Ip3 + 1a3+ Id3 = (0,5 ~ I 208 - 170 +

2
tg
+ (0,52) ~
21 mm;
lc4 = 1S4+ 1p4+.1a4 + Id4 = (0,5 2) + 4 tg 00 + + 0

:>:
208 - 150
+--2
33, 3 -b-b ( h) L
C4 'tXFz'HBnFz'k
15
31 nun.
-'k 16-k:17 -k:18'k
19
=0,751
33,3'32'32'0,5 35,7 '81:1900,75'1,0 '1,01'0,87

0,3
'0 19 '0,96
-,
=
10. Calculul l~or curselor de luc:ru Lungirnea cursei de ~chiere leai la 0 faz~ oarecare i se obtine prin insumarea 1ungimii de patrundere lp;:;;i a lungiroii de aschi.ere la" Pentru cele patru faze considerate, lungimile curselor de a!?~hierevor avea deci valorHe: lcal
1,77"mm/rot; > Sadopt =
mm/rot.
!.
= Ipl + lal =
1,45 + 38
39,45 mm;
Pentru celelalte cut.i.t;e din set, solicitareacorpului cutitului va fi mai redusa, datorita valorilor mai mici ale adincimilor de ascrriere , deci cu atit mai mult corpurile cutitelor vor rezista la soiicitarile create de micarea de avans. Verificarea avansu1ui din punctu1 de vedere a1 rezistentei placutei din carburi rnetalice se ve. efectua de asemenea pentru ~-;ituatia ce1ei mai mari soliciti1ri, adi.ca atunci c_indadincllnea de aschter'e are 0 valoare tmox = 8 mm: 3,:l'C1,6 S&dm2 to,3
'~n
1cll2 = lp2 + 1a2= 0 + 40

1c~
=
40 mm;
mm' ,
1~
+ 1~
+ 19 = 19
leot. "" Ipt.
+ 1.t "" 0 + 29 29 mm.

,
13,3-131,6
=
3,54 nun/rot> sadopt = 0,3 mm/rot.
8,3 '53
Se constata ea valorile' adoptate pentru avansurile de lucru indep1inesc conditiile de rezistenta a corpului cutitului i a p1acutei din carburi rnetalice.
t\4?
!
-, ,
mno&ul.ui de rotatli- ale arbore.lui principal penb:u curse1.e de luc:ru Nl~rul de rot..atii ale arborefui, principal se determina ca report; intr.c lungimoa 1~~1 a corsot dli) Iucru r;J. mtirimoi'l_ evensului de calcul si pentru f1ecare dintre fazele i: lcl
Nrl 51
11. Calculul
45
0,3
150 rot;
443 ----~-~
-----______ ..11
lc2 Nr2= s2
42
= =
140 rot;
Na~3
'T3 =
48
0,3
--
== -
= 0,320:
150 73
Nr1
=
21 1e3 = Nr3= 0,4 S3 31 1e4 Nr3"" -- '""0,4 s4

12.
53 rot;
'I
i
'T4
= -'-
Nas4
= -
0,486.
. Nr1
150
= 78
rot.
calcu1ul nllmarului de rotap.i ale arborelui princi,.'Oalpmtru cursele _ de a!idri-ere In acest caz ,' numarul. de rotatii ale arboreluiprincipal se det.ermiria prin 1uarea in considerare a lungimii leoi a cursei de aschi.ere ~i, a marimii avansului Si: lea1 39,45 NOl'1 :.= -== -s, 0,5
:::: 132
stab:ilirea durabilitat:iJ.or canventional-eoonc:mice Valorile medii ale durabilitiitilor corwentdonaf-economice pentru sculele ~chietoare utilizate se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.3:
14.
Teonv= ' Tconv2 = Teonv3 = Teonv4 = 30 min. 15. calcu1ul durabilitatilor sculelor, exprimate in timpi efectivi de ~ Prin luarea in considerare a valorilor 'T i ale coeficientilor timpilor de ~chiere ~i a durabilitiitilor oonventdonat-econornice Teenv i' se dete.rrn:i.rui durabilitatile: T,
rot;
40 1ea2 Na~2 = -= -::::133 rot; s2 0,3 19 lc~3 Na~3 = -= -s3" 0,4
= 'T,.Tconv1 = 0,8830
=:= 26,4
mini min;
(
T2 = 'T2'Teonv2 = 0,886 30 =26,58 T3 = 'T3'Teonv3 = 0,320'30 T4 = 'T4'Teonv4 = 0,486.30
:::: 48
rot;
=
=
9,6 min;
14,58 min.
Na~4 =
le84
-=
29
-::::73
rot.
,.
\
s4
0,4
, 13. calculul <X>eficientilor timpilor de ~ calculu1 cosficientilor timpilor de aschi.ere se va erectua avindu-se in vErlere rapoartele intre numerele de rotatii 'No;; i ale arboz-el.ui. principal pentru cursele de, aschi.ere la fiecare faza ,i ~i nurnarul maxim de rotatii Nri mill<' determinate anterlor:
16.stabilirea diametrelor de calcul Din schemade prelucrare se poate observa cl diametrele de calcul coincid cu diametrele semifabdcatului la nivelul sectiunilor respective. vain avea asadar e
~
i,
,
Dc1= 208 mm pentru cutitul De2= 166 mm pentru cutitul
N,; N2; N3~i N4
,
I
1
i
De3= De4= 208 mm pentru cutitele
Na~1
'T, = --
132
= 0,88;
= -
,1
Nr,
. 'T2
150 133
= = 0,886;
= --
Nas2
I.
-i'
17. calculul raportului Deimi'/oei !!lax al d:i..anetrelor .. Raportul DetllirIDci 1\8l< se deterrnina !'l1tru fazele de strunJ.u-e transversala: . -Faza la care Iucreaza cutitul N3:
.Nr1 444
150
445
" ... , .,11
~ 170
Dc3 min/Dc3 n.ax =
t~~
','.0 .
= 0,81;
208
19. stabilirea blrap.ilor, oonventianal-econanice Valorile turap.ilor conventdonak-eccnomlce se determi.rui luiIrl in considerare diametrele de calcul Dei ~i vitezele de asehi.ere calculate anterior: neonv1 = 1000'v1
1f'D
-Faza la cure Iucreaza cu1;.itul N4: 150

Dc4 min/Dc4
mex
1000'101,8
~;
t}":
f.r':
=
1f'208 1000'101,8
155,78 rot/mini
=--
0,72. nconv2 =
e1
208
de ~ere Viteza de aschi.ere pentru cutitele N1, N2~ N3 l?i N4se de18. Detenuinarea vitezei
~
r;
~,')
1000'v2
1f'D
=
1f'166 1000'112,3
=
247,16 rot/mini
termina (relatia
cu relatia folosit~ 10.29 din cap. 10):

~=
la prelucrarea cu
singur~ scul~ ncOIlv3 =
c2
1000'v3
7f'Dc3
C
v
Tm.tXv.sYv.
( HE) n 200
~~~~~~~~~=
= 171,85 Fot/min;
1f'208 1000'112,3
....... - ... -
30,125. 4,18. 0,3,20.(190/200)1,75
_ ....._ _._. __ ._-_. __ ._--.
242
'
32'32 20'30
=
)0,06. (
45 70
ncon )0,3.
\i4
1000'v4 1f'Dc4
=
1['208
= 171,85 rot/min.
15 0,5 . ( __ )0,09.( __ )0,1'0,85'1,0' 0,9'1,0'1,0 20 2 242

v
=
101,8 m/mini 90 (_ ) 70
20. Cal-culu1 valorilor men cl en:tilor expanentiali A:;>a cum s-a putut o:mstata, exponentul m al durabili~tii, folosit la calculul vitezei de ~chiere, are 0 valoare uni~: m = 0,125. In aceste corrlitii, coeficientul exponential al viteiei de ~chiere va fi:
)
. 1 043'
30,125'6,5,18'0,3,20. (190/200),,75' 15 0,5 . ( __ )0,09,( __ )0,1'0,85'1,0'0,9-1,0'1,0

52
,3. Z
= m
= 8.
= 128,9 m/mini
I
v
3
90 -1043(_),3. 30,'25'4,18'0,4,2'(190/200),,75 ' . 70

=
242
21. Det.erm:inarea marimilor aux:iliare Dintre turap.ile calculate, se observa ea cea mai scazuca corespunde sculei N1 (I\:onv1 = 155,78 rot/mm); urmatoarele turap.i care d~esc cu mai pu1;.in de 50% turatia ndnima corespurxi sculelor N3 ~i N4 (n~v3 ~ nconv; = 171,85 rot/min). Marimile auxiliare aferente fJ.~eia dintre aceste turatii convenp.onal-eoonomice vor fi:
I
15 0,5 . ( __ )0,09.( __ }o, ~. 0,85'1,0'0,9'1,0'1,0'0,845

5
=
Wn1 =
( --
1000
)
Z1
1000 155,78
z]
= (
= (
) = 0,2883'107;
1000
neonv1 112,3 rn/mini Wn] = Wn4 = v4 = 112,3 m/min.
--
1000
)
e . ) =
..
0,1314'107
nconv3
:171,85
, "r
..._--",."
1111'"
.'
._, ..,--
._.', ..
0.::::J.
22. Det.eJ:lIlinarea \..urap.ei de calcul mzirilnilor auxi.l.i.are pentru turatiile care depasesc cu mult 50%tura.tia minima va fi:
SUma
3,57' 4' 0 ,4,75'190,75'1,0'1,08' 0,87' 0,9' 0,96 ,'91,48 Na3= Na4=

=
D-lni =
0,2883'107 + 0,1314'107 = 0,4197'107

t /
4,53 kW. absorbita va fi:
6000
Turatia comunava fi asadar 1000

ncom =
----1/zi
Puterea totala
1000 (0,4197'107),125 = 148,6 rot/min.
Nat =' Ne1+ Na2+ Na3+ Na4= , 3,42' + 5,84 + 4,53 + 4,53
=
_" (Dlni)
I
I
18,34 kW.
23. Dz'~ turap.ei reale a arborelui principal 'furatia imediat inferioari'l. turatiei retesi.te din calcul (nco~= 148,6 rotymin) este l\... = 140 rot/min. . 24. Calculul vitezei efective de ClChiere Se decezntina vitezele maximede aschi.ere pentru fiecare din cele 4 cutite: 7f'Dc1'~u v"f1 = 1000 1f'208'140
Puterea ma;;in.ii-\n1elte:
Nmu= Nn = 0,8'24
19,2 kW.
I
I
se cbsarva ea
Nat
<
NIIIU
= 91,48 rot/mini
1000
26.Calcu1ul raportului intre turap..a efectiVcl a arborelui p.r:i.ncipal ~i turap.a exnventional-econanica Se calculeaza acest raport pentru fiecare din cele 4 cutite:
\
7r~D~2'~u Tt166'140 vef2 = 1000
= 73,01 rot/mini
K.-1 =
=
1000 -:1208'140 91;48 rot/min. 1000 corespunzatoare ' fiecarui
7r'Dc3'~u
Vef3 = Vef4 =
nconv1 K.-2 =
~
140
=
0,898',
155,78 140
==
1000
25. Ve...--:i.ficarea outeri.i
nconv2 K.-3 = K.-4 =
0,566',
247,16 140 171,85
Valorile cut_it vor fi:

Nl ~
P7.J'V(JfJ '"
puterilor
C
deaschiere
) nr
_ ~u --~~-= .
ll'~ '-1.
Xl'
Y,. 'Sl ,,-
nconv3
'kl1'klll'klQ 'VtjfJ _
= 0,814.
HB
6000
~I
'
I .
"k],) 'k1" 6000

I I
'
I I I .. ,
"<
57'41'0 3,75,(190,0,75'1 0'1 01'0 87'0 9'0 96'91 48

I "
6000 3,42 kH;

? ..If
57-8'0 I 3,75'190,75'10-1 08'0 87-0 90'0 96'73 01

I , I I , I
Na2
==
6000 =5,84 kW;
27. Detena.1narea valorilor coeficien\:.Uor de oorectde a cturabilitatii .~ Valorile ooeficientilor de corectie ai durabilitati!or economice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.5:. - Pentru 1\,1 == 0,898, KT1 == 2,57; . I, - Pentru K.-2 ~ 0,566, KT2 ;:..64; - Pentru K.-3 == K.-4 = 0,814, KT3 = Kw. = 5,72. 28. Durabilitatue de calcu1 ale sculelor <iChietoare '-Se'determina dUrabilitcltile de calcul pentru fiecare din cele 4 cut-ite: .
I
29 Picos , \'01.
TcaLc1 = KT1Tconvl = 2,57'30 ='77,1?llni ,449
448
'-~":":';.':-'-'--:....-._ .... -
I:
I
-!
Tabelul
Bnitatell: ntreprinderea de pompe Seclia Pr e lucr-ar l mecanice :
11.6 Fi~a pentru

'E Tip strung
calculul
regimuriIor
de aschiere
Tip semifabricat;/ Forjat in mutrita Material:
Fia pentru - calculul regimurilor de aschiere
Cl OJ
c
I
semiautomat monoax multicutite

lcl
Deuum ire: - r oata din lata

III QI
+-
c
u
0
::J
Model1A730 Condlpl de racire:
Nr, des en: 70.019.000 !Nr. desen j70.019.000 ansamblu:

<,
I I
c .D 'E
QI
.'" a
L
rara
~ u
'0:
OLSO
---,,
Q.J"~
Stare: normalizat
Vl
...
It::::!
r-...
t:l <lJ
- De-D u- Scula mire a s c h i't::::! fazA etoare r-...
E
-;:)
QI+-
<, E E
III
0 e..
.Y
:::J
U
E E
QI
e..
QI QI
<-
:::J
c,
<E
<lJ .; l...;
'-= <:
1 2 1. Strunjit 3
.--'= u'" C<I)o

loa
~.2i
oQl
"5
C
Cl! "0
III
L-
::J V>-E
d
OJo
~E
.:= +- "..;::.0 <-
".~ s:
u
,; E
QI TI C
.<; )0
"S
u
C C
u
OJ OJ
lE
t-Y
0
V>C+.-
Cl.
0 < 0..t=
...
QI QI OJ
Cl
C
u OJ
x
'~
.~ .cc
QI
o QI~
~ 0
)0
Cl.
OJ
@
+-'0 +-.-
"Du e..
III
0 ::J
~
5
e ~- e
c,
..
0
L
.+=.
a
c..
e..
ou
e..
III c:c ',::: E 0 z U Ih OC

Cl .~ u
+-
:0
aQl
::J
~o
w
0
::JU
0 OJ E :EE "SE u !: . ~ "0 c 3 Cl! u .!2 c .~ N 0 OJ .~~ Ea .~ ;3; .... u E 0 0'0 E e.. c, 0 u ''';: Wo 'c a J':! :::J ::J''a 0._ ;; a t-E Cl w . L
....-
"OE
u- -. > "'"E a, c
e..
.2
'"
0 .'x :::J
0-
,0 :>'c; ~
> c
0
"DE
~~
QlE
N>
~::J
c
11
2~
t-
a . o a
E :.::
>
J':!
> 19
::.:: 20
~t-Y .n_ Cl::> c: u ::J-
08
22
10
11
12
13
14
15
16
17
18
21
Cut it Iongitu- 32x32 cu le:! 0,3 45 39,45 150 4 dinal t::::! placutA .r:::: (208- din car0 i3 .2 220)x38 burl metalice . 020 r:::: c 2. Strunjit Cupt longltu- 32x32 6,5 0,3 42 40 140 dinal .S!! (1660 c::: .1S0)x26 -
--
132
0,88
30
26,4
208
101,8 155,73 8
O~
91,48
O,!rn
2,57 TI,l
-167
133 0,886 30 26,58 166 128,9 247,16 8 73,01 0,566 >64 >192(
--
&{
--------.---------------_~_--------------------Tabelul11.6 (continuare)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
22
3. Strunjit Cupt plan 0 32x32 cu

t::::!
t! QI
::,.
V)
.t::
<lJ
4.
(208- . pll'iculil 1S0)x4 din car- 4 buri metalice P20 Strunjit plan 0 (208 -170)x4 Cupt 32x32 cu plllcutl'l din car- 4 buri metalice P20 Intocmlre fia
0,4 21
19
53
48
0,320 30
Q6
208 0,81 112,3 171,85 8
0,13140107 91,48 0,81~ 5,72 171,6
c: t:!
V)
0,4 31
29
78
73
0,486 30
14,58 208 0,72 112,3 171,85 8
0,1314'107 91,48 O,81~5,72 171,6
-Data Numele Semnatura Echipament tehnologic
Concenut Verlficat Anrobat
Soinu
t.
2:Wn1 =
0,41970107
Nooit Serban C.
o.
Dcom 148,6 rot/min nmu = 140 rot/m in
Teatez TeateJ
= =
KTZ"Teonv2 Toste4
> 64"30 = 1920 nUn;

KT3"ToonvJ
= 5,72"30 = 171,6 min.

;
29. Calculul raporbJlui intre durahilitatea fi.ecarei salle :p. durab:i.litatea sallei limitative Raportui Kdi va fi:
TOllle1 Kd1 =
cap.12 RmnflRI DE ~
PE S".IlUnRI
IA l?REIlX:RAREA
lIlGl'IAXE
77,1
=
-=
Tcate
T Kd2
lIIin
77,1
1 '
.01ll02
lIIin
Tcat o
=
TeateJ
1920 77,1
12.1 NOl'IUNI GlliERALE PRIVIND ~

PE SIRUNGURI MULTIAXE
= 24,90;
171,6
KdJ
"" Kd4 ""
t.::J:
T eaLe .in
-;--:; ,{- = 2,22.
Diferitele valori rezultate in urma rezolVc1rii etapelorde calcu1 al parametriior re;Pmului de ascaiere au fost trecute in tabalul 11.6.
Deoarece sint masird-unel.te complexe lii de mare productivitate,stnmgurile automate multiaxe se recc.marrli1 a fi utilizate numai la prelucarea pieselor in prcductia de serie mare =li de masa. Pe stl:'ull;:JUrile multiaxe pot fi pre1ucrate semifabricate sub forma de bara, cu diametrul cuprins intra 16 ~i 60 mm sau t-eav& de diametre cuprinse intre BOlli 125 nun. Unele ccnstructdd, de st.n.rrguri pot fi dotate cu dispozitive de al:i.rr.entareautornat.19i de prin:lere a semifabricatelor sub fo~ de rocap. (forjate, turnate sau matritate). In funct:ie de modul, de alimentare cu.semifabricate, ~ile multiaxe pot . fi cu ciclu automat (daca alimentarea cu sem.i.fabrieate se face automat) l1i semiautomate (atunc:l cin::i pentru a1imentare este necesara :i.ntervenp.a muncitorului). . strungurile multiaxe pot realiZa pre1ucrarea pieselor ~ urmatoarede principii : pre1ucrarea succes;i.w, pralucrarea in parale1 ~i pre1ucrarea paral.el.-suocesdva, . strungurile cu prelucrare SJlCO"Siw alcatuiesc marea majoritate a ~ilor multiaxe, ce executa piese din bar! sau din semifabricate sub fo~ de 1::uc2p.; indiferent de .~ axelor principale (patru, ~e SQ.U opt) ,principiul succesiv de pre1ucrare :irnpune trecerea suceesdva a semifabricatului 'prin posturile fixe de pre1ucare, astfe1 ea la rotatda complet.1a tamb.lrului cu arbori principali este ~ut.1 0 pfesa, Constructi v, strun::jurile multiaxe orizontale ( fig. 12.1.) se compun dintr-un batdu 1 pe care sint asezate blocurile 2 lii 3, in care se gasesc sistemele de c:an.arx'iii:;;iactionare ale strurqului , Arborii principali (in l'1lIItIE1r de 4,6 :;;i 8) sint montap. intr-un tarnb.Jrunic Tep' In t:impul prelucr!rii, tamb..lrul cu arbori -principali este iniobil, rotin::1u-se mmai, arl:orii principali, cu aceeaai, turatie in jurul axalor' prop:cii;semifabricatele sub forma de bara sint sustdrnrte de dispozitive1e de ghidare ale baralcr Db. Da~ sint utilizate semifabricate din l:ucati, locul lor ~ Iuat; de sistemele de cllimentare autanat.1
!..
.....:....-._--------._-.
453
__ ._--
-_.-._ ...
----_
...
_-_
...
.c
""
r
i
~~
'"
I
--.. "t)
.;; co
~:J :JU~
., .. 8.
t,J)(
-,
C> X Cl
..
or
:;.a
L ~
:J
~ 11
'''-
.....
'"
Cl
:J" ell" :J~ L. -,
t~
V)
C> C> W) >< )(
I;:
V)
~ ... ~
~
., .,
0...
IlliS ! i
! !I .
8
I.J
x,'-& .-..a e
.. +' +'
. ~
or
8. il
:J~
s ~:J -.. s 8.""'U

U ~~
..
c
gli2 'CL'
...
C> 11 )(
.0,Ct~
"
~~i"'!; !~ e.. .,
:J :J
8~&.:; go
~>#a
~'
w.,,,
.N
speciale SA ( fig. l2.l.b, d), amplasate in vecWtatea zonelor de lucru. In postul 1 are loe intrcducerea unui, semifabricat ~i inceperea.prelucrard.L lui. Duj;:a aceasta fazc'i, taml::urulTap se re~ cu un pas l'?i semifabricatul incepe ~ fie prelucrat la postul 2. Intre timp in postul 1 a fost introdus un nou semifabricat. D.1pc'i prelucrare are loe 0 now ilrlexare a tal:urului TBp ~i semifabricatul trece la postul 3 ~.a.m.d. se observa cl metcda de prelucrare utilizaM impunetrecerea semifabricatului pe la fiecare post de lucru in modsuccesiv. . La fiecare arbore principal este cite un semi.fabricat.Sculele sint asezate pe suporturi speciale,ClUnar fi: s&Ui transversale SI'i' sau sania lan;itu::li.nalc'i SL .. LT'l timpul prelu~ii sania IOn;J~tu:linalc'i se dep1aseazc'i spre taml::mul Tap pe ghidajul ei. Sculele fixate pe s&riile transversale sau pe sania 1011gitu::iinaJ.i1 executa mereu aceleaJi>ifaze. Dupi1 prelucrare sculele se retrag :,?itan>l:urulcu axe principale se rot~ cu un pas.La o rota-p.e cornp1eM a tarntmului Tep rezulM 0 singurc'ipi~ Proiectarea proceselor tehnologice pe aceste st.run:Juri necesiM 0 distribuire atenta a fazelor de prelucrare la mlll~rul de posturi al automatului. Din Gele expuse se poate observa cl t.inqJulde prelucrare trebuie sa fie aproximativ acel~i la toate posturile, deoarece taml:mul portarbori principali se roteste numa.,i dt..tpti ce s-au t:lnalizat teate fazele de prelucrara.asadar ,faza cu durata rnaxim.1 poate servi la proiectarea regimurilor de aschi.ere la celelal te faze. Intrucit toate axele principale ale st.r\ln3Ului au aceeasa turap.e, pentru ie:Jlarea lirei cu rop. de schirnb necesare asigurc'irii vitezei de ~chiere , tura-p.a axelor se va determinain furlctie de viteza de ~chiere ma.xl.rta admisibili1 a unei faze,care de obicei este ~i faza cu durata rnaximc'i. Prelucrarea care neoesi.ta viteze de ascruere mult diferite de Viteza limiM se vor realiza cu dispozitive ce oferi1 ~i de rotatie suplirnentare. Pe st.rm-.gurile milt.iaxe cu prelucrare sucoesiva pot fi pre lucrate piese de forre complexi1, care implicl strunjiri obil'?nu. ite, strunjiri excentrice,g~uriri cu capete multiaxe, copieri hidraulice dupi1~lon, filetc'iri, alez&i ete. Avansul s&rl.ilor poate fi realizat cu cametmiversale,came sehimbabi.Iesau cameproiectate l'?i executate in modspecial. st:nm:Jurile multi.axe cu prelucrare in paralel sint destinate prelucrc'irii pieselor de forre simpli1, ce poate fi QbtinuU prin profil~i transversale sau l~b.rlinale. Fieci1rui ax principal ii este afectat cite un grup de 2 4 scule , aoalasf, pentru fiecare ax principal ~icare real.izeaza preJ.ucrarea compleU a piesei in t:ilnpul stabilit pentru un ciclu. ~ile cu prelucrare in paralel sint denumite ~i str\.In3UI"i de profilat
'" ...
" -i
~.
r 454
:~
il
A :1
'I
:;;i retezat, cu mai multi arborf, princ1paU. Intrucit strungurile multiaxe cu prelucrare in parafel, sint in numar' foarte redus, in lucrare nu se fae referiri la prelucrarea pieselor pe aceste ~ini. strungurile 1Wlt:i..axe cu prelucrare m:ixt:11 pemit prelucrarea pieselor de c:ampleKitatemedie.Metoda de prelucrare este de fapt 0 variantii a prelucr&'ii succesive i la rotirea cu un pas a taml:urului cu axe principale se obtin doua ,sau trei piese in Ice de una. CU alte cuvinte, metcda mixt:.1 de prelucrare COI'l.Sti{ in executarea in paratel, a dou&sau trei piese ~ metodasueoesdva pe strl.In;Jurile rnultiaxe automate. Spre exarq;>lu la stzungul cu 8 axe principale din figUra 12.1.d ,inc&carea semifa..., bricatului se face sirnultan la arborii 1 ~i 2. In acest caz,indexarea nu se face cu un pas,ei cu doi ~i urghiulari.De data aceasta, la fiecare irx:1exarerezultl1doua piese in Ice de una. se poate mentiona ea <lecele mai rnu1 te ori, piesele ce se pre1ucreaza prin procedeul mixt smt i.dentice , dar pot fi executate !1i piese diferite ea foma i d:imensiuni. SL~e de canarrla ale st.runjurilor rnultiaxe di.fera . de la un tip constructiv la altul. la mcrlelele,mai vechi sint folosite seturi de camesch:iml:e.bile; pentru pralucrarea uned,piese, in funct",..ie de lun;Jimeade 0JrS.11 neossara, se alege camapotrivitii. . Exi.st1ist.run:Juri dotate cu came universale care r&nin neschilnbate. IJ..Jn:Jimea curselor de lucru se realizeazt1prin modificarea raportului de transnitere a mecanismelorce l~ camele de organe.1.e de execup.e. In continuare se prezinta metodica proiectarii .regirnuluide a~ere la acest ultim tip de st:ruN:Juri. In figura care urmeazase prezintl1 schita principalelor elemente ale strun:Jurilor multiaxe. 12.2
El'APELE
forma ~i dimensiunile semi.fabricatului, forma ~i dimens.iuni.Le su prafetcior de prelucrat! ~~7 tem:rl-ce c;te. cal~tate ~e piesei, volumul productaed, , mas'irri.Le di.sponibile:m sectia de prelucrare. A;>a dupa cums-a aratat., exista st.runjuri mUltiaxe ce per-: mit prelucrarea pieselor din l:era ::;i str\.lr;JUri ce au in dotare sisteme de alimentare cu sernifabricate in hlcaP. ~ A::;adar,in funct-ie de tipul semifabricatului se va ale;:)'e::;i tipul st.runqului. Deoarece fiecare tip de st:r\m:J IlU.lltiax are 0 dimensiune diametrala max:.ilna a sernifabricatului ce poate fi prins in dispozitivul de pr:in:iere , este lesne de intcies ea ::;i acest parametru al semifabricatului va hot&'i tipul strun:Jului. Semifabricate1e sub form.1 de bara sau \:OOva sint orientate :;;i fixate in dispozitive cu wc::;a elastica, avansarea lor faeirrlu-se pire la opritor Semifabricatele sub form.1 de bueati sint prinse in consolc1in marrlrine cu trei bacuri sau , dare au rigiditate scazuta, in marrlriM.~i virf. Forma~i dimensiunile piesei influenteazc1 asupra uned,alegeri corecte a I'I\a!?inii-unelte. Pentru, piesele de oompkexi.rat.e ridicatii se vor alege st:run:Juri cu prelucrare succesiv~; daca complexitatea este de nive1 mediu, atunci, se' pot al.eqe masdrri> unelte ce functioneazc1du~ principiul mixt de prelucrare. In sfi~it, piesele simple pot fi prelucrate pe strunguri multiaxe cu prelucrare in paralel. ' 12.2.2 stabi1.:ixea ~unii fazelor de prelu...""'ra~ Proiectarea tehnolcgiei de prelucrare pe strungurile multiaxe automate cu prelucrare succesivc1 sau mi.xta se face p.nirrl seama. de urmatoarele r~i: - se, va ur:t\'l&'i 0 incarcare uniform.1a axelor principale ale st:.rlID:Jului prin :impunerea unor timpi de prelucrare ,pe posturi, aproximativi eqal.i,prin utilizarea acekorasd, reqimurf de ~chiere. In acest caz fortele de a.!?chieresint unifonne ::;i deci sculele se vor uza in modegal; , - fazele de deqrosare sa se execute la primele posturi iar cele de finisare -la ultimele posturi. In cazul in care st:run;Jul are posturi cu rigiditate diferitii , se recornarrlaca degro~ile ~ se execute la posturile cu rigiditat.ea maxi.rr1i1; - suprafetele exterioare se vor executa cu scule fixate in sania lorgitu:lina.l~ centzafa sau pe cele transversale. - gaurile ax:i.alese executa cu scule fixate pe sania longitu:linala (direct sau in dispozitive speciale) iar g.1urile transversale - cu dispozitive montate pe s&U.ile transversale; - filetele se executAcu tarozi, filiere capete de filetat rnontate pe sania lan:Jittrlinala sau cu ajutorul cutitelor sau rolelor de rulat filete, montate peScIDiile, transversale; - stnmjirea lon;Jitu:llnala se va executa pe eit posi,bil cu ajutorul o..xp.telor tan;Jenp.alei
I I
DECA!CUL
AL REGDilRILCR
DEASCHIEm:
Pentru deteI:m:i.narea re:Ji.murilorde a:pri.ere la prelucr~ile pe ~ile multiaxe sint necesare unniitoarele date ini. ?ale:desenul de executie al piesei,succesiunea fazelor de pre-. lucrare, narimea adaosurilor de prelucrare pe fiecare faza in Parte, rr.aterialul piesei ~i proprieta1;ile mecani.ce ale acestnia , cerante de precizie i de ru::Jozitate a suprafetelor. calculul reginn.irilor de ascaiere pentru pre1ucrerile ce se desrasoara pe str\.m,;JUrilemultiaxe i.n:pune parcurgerea etapelor ce vor fi prezentate in continuare. ' 12.2. I Ale:Jerea sb:urxJului autaDat Alegerea I!la!1inii, ~l.melte se face pe baza ~torilor factori tehni~ei: 456
457
----------------------------------------------------------------------.--------~
~'--'" ;.,::-,-~~,:~':,~:,~
La stabilirea succesitmii fazelor de prelucrare se va tine seama ~i de recanard11rile din literatura de speci.al i.tate /27/ ,
/59/ , /73/.
12.2.3 Alegerea sculelor,dispozitivelor ~ verificatoare1or In general principille alegerii sculelor ~chietoare pentru a fi utilizate la prelucrarea pe st:rur;Jurile autatate multiax sint aoaleasa ca la prelucrarea pe st:rur;Jurile monoax. De obicei, sculele pentru prelucrarea pe astfel de ma:;;inisint executate din ote! rapid; in manentulde fa~ ex:i..stii terrlin~ folosirii tot mai l<n:gi a sculelor annate cu pl~ dure. . Intrucit in majoritatea cazurilor, pe st.run3Urile multiaxe sint prelucrate piese de mare corrplexitate,in multe situatii se recurge la executarea de scule speciale profilate combinate, care ~ pennitli realizarea simultani1a rnai multor suprafete. Se poate afirma ea, pe lin;J~ sculele starrlardizate sint folosite ~i scule speciale. . Oispozitivele portscule au rolul de a orienta I?i fixa scula in ve:ierea prelucr~ii. Finnele pro:luditoarede stzunqurd,pun la dispozip.e utilizatorului 0 serie intreagc1de dispozitive a- . nexa de fixare a scuJ,elor, atit pe saniile transversale, cit !ii pe sania lClr3'itu:linal~ oerrcral.a. In raport de necesiul1;i,se vor alege dispozitivele necesare , in:licate in cartea tehnidi a st:run;Jului ales. Deasemenea,pot fi utilizate dispozitive pentru diferite prelucr~i speciale cumar fi: frezare rotatdva, strunjire sferidi sau conidi,frezare pl~, frezarea unor crestlituri, prelucr~i de gauri cu dispozitive multiaxe, prelucrare poli.ganal~, gaurire transversal~, copiere hidraulidi, strunjire excentridi , filetare 11 di..1po1 ~ n cu ajutorul unui.cutit acp.onat de \ID. dispozitiv adecvat sau filetare pr.in deformare plastidi. In calitate de verificatoare se pot alege :instrumente din categoria cclor universale ( ~lere sau chiar micrometre), sau din categoria calor speciale ( calibre, sahloane ete).
in care Ip este 1un:P.mea de prelucrare la faza i, mm;1este 1ungimeacursei, rapide de apropiere, JTDn; 1, este lUTl3iIooa de intrare in aschi.ere cu avans de 1ucru, mm;12este 1l.IDJ:Unea de~irii de cltre scuka a suprafe~ prelucrate, mm. calculul se va efectua in conformitate cu dat.e1e din tare1e1e 11.2. ~i 13.9. . In unele situap.i,~ ~ cumse va putea observa iri continuare, va fi necesara 0 recalculare a lungimii. cursei de lucru in fUI1.Ctie de nm-:Unea avansului adoptat ~i de numarul, de rotap.i al arbord.l.cr principali. Recalcu1area are drept scop efectuarea unui reglaj ccrespunzatcr al strt.IrqUlui.
12.2.5 Al~ prel.:iJn:i.nar a parametri10r de lucru Adincimeade ~chiere este irnpu.s<! de narimea adaosului de prelucrare, care poate fi repartizatli aUt pe faza de degro~re cit :;;i pe cea de finisare. se recomarrlii ca faza de deqrosare ~ se execute la primele posturi de lucru ale strun;Jului automat, iar eele de f.inisare la urttatoarele posturi. Gaurile cu lUli:Jirnea mai marede circa 4 6 ori narimea diametrului, se vor prelucradin mai multe faze(la mai multeposturi), prin divizarea lUIY:Jirni.i.Prelucrarea unei g~uri se va face cu \ID. l:urghiu cu diametrul rnai mic decit diametrul final al g~urii, li'lSirrlu-se un adaos de prelucrare pentru fazele finale de finisare a ~urii. Pentru asigurarea unei precizii de prelucrare ridicati1 se va avea in va:!ere ca divizarea adaosului de pralucrare ~ se execute !ii la prelucr~ile exterioa:re. o evaluare corecta a avansului de lucru :iInplidimai intii o alegere preliminar~ a sa ~i apoi determinarea avansului real utilizat la prelucrare. Alegerea avansului prelim:inar(spr) se face din tabele pentru fiecare faz~ de lucru in pa:rte. In tabelele 12.1 12.6 sint date recc.man:icki pentru alegerea avansurilor. Treb.lie metlp.onatcl avansul sculelor la strun:JUrile multiaxe este realizat in exc1usivitateprin intermediul camelor ai caror tachep. actioneaz~ un sistem de pirghii, ce au un annmit raport de transmitere a ~ii. La strungurile automate nn.tltiaxesculele care pre1\lcreaz~ piesele in ~e paralel~ cu axa lor,. sint monta.tepe suporturi portscu1e amplasate pe un suport (sanie) central. Avansul urric al acestui Supcrt este asigurat pr.in intermErliUlunai, came ~i al unor mecanisme cu pirghil. o.in acest motiv ~i pentru fiecarescu1~ d,e pe sania central~ s-au adoptat .inipal. diferite valori din tabele, va fi necesar a se utiliza un avans uruc, Pentru calcu1eleulterioare se consddera avans preliminar eel mai mic avans adoptat pentru sculele aflate pe sania lon:Ji.tu::linal~. Acest avans este denumit l?i avans lim:i.tativ ( Sl j,
g ill]
, r
G
~ ~ ~ ~ ~ l ~ ~
i:
I:
~ ~ ~ ~
~ ~ ~
r~ ~
, N
M
11
~ fj
Iln'qiroea cursefor de lucru treb..ti.e determinata cit mai corect, deoarece. ea influenteaz~ atit asupra productivi~t:ii cit ~i asupra durabilitiitii sculelor. La elabJrarea succesiunii fazelor de prelucrare este necesar a se separa curSele de lucru efectuate de ditre sculele fixate pe sania l~tu:tinal~ de cursele sculelor l'OCll1.tate pe ~niile transversa1e. Deasemenea, se vor analiza separat:;;i cur':" sele realizate de ditre scu1ele aC\:j.onate indeperxlent, pr.in intermed:i.uldispozitivelor speciale.calculul It.nY,PJnii cursel.cr de lucru se face in func\:ie de datele din desenul de executie al piesei !ii de schitele de prelucrare la fiecare post de lucru in parte~ Relap.a de calcul este : le; = Ip + la + 1, + 12 (mm], (12.1)
458
12.2.4 calculul lurq.im:iicurselor de lucru
(
~ ~ ri
I'
r ~
~ ~ ~ ~
ri
t~
r
~ ~
t ~
AC::n.
Tabelul 12.1.Avansuri reoosondato pontMU strunjiri longitudinalo ~i retez~ri 0 A. Strunjiri longitudinale Lungimoa piosoi , mm Oiametrul inifial al semifabricatului mm 6
8
Tabelul 12.1 (continuere) 1 0,12 0,14 0,16 0,16 2 0,10 0,12 0,14 0,16 3 0,06 0,08 0,12 0,12 4 0,05 0,06 0,08 0,08 5 0,12 0,14 0,16 0,16 6 0,10 0,12 0,14 0,16 7 0,18 0,20 0,22 0,24 8 0,15 0,18 .0,20 0,22
Adincillloa
<
I
pe st.e 60
sub 20
21 .30
31...45
46 . 60
10 " 12 15 peste 20
allchioro 1111I 1,5 2,0 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -' 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,33 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45
O,SO
Avansul de lucru , mm/rot 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,28 0,30 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45 0,48 0,50 0,55 0,58 0,62
10 12 14 16 18 20 24 28 32 36 40 45 50 60 70 80
-0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,28 0,30 0,30 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45 0,50 0,52 0,55
-0,05
0,10 0,15 0,20 0,25 0,28 0,30 0,33 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45 0,48 0,50
-0,05
0,08 0,12 0,18 0,22 0,25 0,28 0,30 0,33 0,35 0,38 0,40 0,42 0,45
Observaj.ie. Pontru llij.imi ale cuj.itului mai mari ca 5 mm ~o edopti un avans ca la profilere.
r
\
Tebe lu], 12.2.
R~ri
pontru IIVNlsuriLo sculolor do profilat
I
t!
,
~
~ ,~~ .~ ~'-T'
-l
"tJ
.- f-
t:::l .-
.-
0,55 0,58 0,62 0,65 0,70
"
(
a
l7".
~~
_._.-t
"-
'"
l-
prelucraro fliri roll de sprijin Coeficientul do corec~ie a avansului in func~io do raportul dintre adlncimea de e;;chiorereallilIiCOlidin tabel Raportul dintro adineimeo roali ~i coo din tabel Cooficientul de coroc~io CoeficiontuL do corec~ie HatorillLuL do prelucrtlt Cooficiontul do corec~ie
0
prelucrs;o cu rollide spjin
A. Prelucrare f!ri role de sprijin 3,0 Oistsnj.a tI Llij.imoll de a~chiore b, 1IlIlI, pIn! la: pontru 11=10IIIJIj
,
0,2 1,35
0,5 1,16
0,8 1,05
1,0 1,00
1,5 0,89
2,0 0,81
2,5 0,76
pentru a=20 mm Diaaetrul 0 , mm
0,72
10
12
14
16
20
>25
10 . 12
14
16
20
>25
avansului in func~ie do materialul ce se prelucrollzli O~el do construc~ii 1,0
!
O.IIlpentru rulmenti 0,5 Atom! 1,0 Ouraluminiu sub 1,5
!
B. Retozliri ~i caneLeri transversale Haterialul co so prelucreaza O~ol do construc~ ii_ Oiametrul Adincimee (lAj.illlea) de e;;chiere,mm barei, 3 mill 0 6 8 1 0,08 0,10 2 0,05 ' 0,08 3 0,04 0,05 4 0,03 0,04 5 3 5 3 5 3 5 Avensul do lucru,lIIlII/rot. 5 0,08 0,10 6 0,05 0,08 7 0,12 0,15 8 0,08 0,12 O.el pentru rullllenj.i Alamli Ouraluminiu
15 20 25 30 40 50 60 70
0,055 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,020 0,050 0,100 0,100 0,100 0,100 0,035 0,065 0,100 0,100 0,100 0,100 0,025 0,050 0,090 0,100 0,100 0,020 0,040 0,075 0,100 0,100 0; 100 0,030 0,050 0,100 0,100 0,020 0,045 0,080 0,100 0,100 0,020 0,030 0,090 0,100 0,020 0,030 0,080 0,100 0,020 0,040 0,080 - 0,020 0,040 0,100 0,020 0,050 0,025 0,020 O,OSO 0,020 0,025
. -
--
B. Prelucrare firi rol! de sprijin (In func~ia do diametrul d de prelucrare) 5 sub 15 20 25 30 40 50 60 70 0,020 6 0,025 0,020 7 0,045 0,025 0,020 8 0,065 0,035 0,025 0,020 9 .0,100 0,035 0,030 0,020 10 O~ 100 0,035 0,045 0,030 0,020 11 14 16 0,100 0,100 0,100 0,100 0,075 0,045 0,030 0,020
. -
-. -
-.
~,10~ 10,100 v,07;) 1 0,100 0,085 0,100 0,055 0,095 0,030 0,045 0,020 0,030 0,020
460
461
--ri
~gg:S~Dl~~
~gg:S~Dl~~
, VC>< 0,.. =r _.
"0 -3 -.et QJ
:J'1t
;It ..
~ 5' g-
0"
, , , , , , ,b
o
0
. . . , ~S
00
'bb
... '-- . ::::Dl~S

00
10'0 NN o V1
V1
0000
loo'Ob
0-
t--
TO.,
, .cbbb
0000
::::Dl~g re
~
11
!'"
... o ... o~ ... o ... o

100000
~Dl~Sg
:J <0
r-
,'0"'0'0'00
00000
i'
~~S~~
'00000_
.. .. .. ..
:::: ~!st;;gU18'!. bbbob~o~ ~~~tI1~ ~8
000000
... ..
.. ., "
S
...
ia
'000000
.................
000000
..
0"
;.
-..
:-0>
~~t1f~~~
N B
0 00000000 ;a
..0
e -. .. , ., s.~ ,. , rH ~ !!r _ . Cl.

<:>
It
-. _ ..... ~ g.~ . -...

:J
~
:J
"'0
0."
a.,
30
Cl>
;a
<1
~"O :J _ OC ~.
e .,
..
;';.
It
r--
00000000 00000000 ooobbbo:' B booo~bo'::::~n~SgU18g
Dn~~t;; U188
..,- .........
......
--
...00000000 .. ... .. ... ...

OOOOO~
.. ..
!SSg:~888g
...
............
00000000 00000 ... __
"g
~Sg:t;;88gg
...
N
.. ..
Tebelul 12.3. RCKXlC1IIfldari pentru olegereo ovam.ului la opero1:ii de g"Curire Diametrul burghiului , mm Heterielul de prelucro!lt otel pentru automate ( AUT 12 , AUT 20 ) Alomo O;el de calitate OlC 15'; OlC 20 ; OlC 30 ; OLC 35 O~el de celitete OlC 40 "'" OlC 45 O~el 01.. 50; 15Cr08 ; 20Cr08 otel 35Cr10 otel 4OCr10 O~e( al iet cu Cr ~i Ho 0,15 0,20 XC O~el pentru rulmen~i DurelUllliniu 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20 22 25 30 40
Avsnsul , mm/rot 0,06 0,08 0,11 0,14 0,18 0,20 0,22 0,25 0,28 0,30 0,30 0,30 0,30 0,28 0,25 0,22 0,18 0,13
0,05
0,07
0,10
0,13 0,16 0,18 0,20
0,22
0,25
0,27
0,27 0,27
0,27 0,25 0,23
0,20
0,16
0,12
0,05
0,07
0,09 0,11 0,14 0,16 0,18
0,20
0,22
0,24
0,24 0,24
0,24 0,22 0,20
0,18
0,14
0,10
0,05 0,06 0,05 0,04 0,04 0,06 0,05 0,06
0,09 0,08 0,07 0,08
0,11 0,14 0,16 0,18 0,10 0,13 0,15 0,17 0,09 0,12 0,14 0,15 0,10 0,13 0,15 0,17
0,20 0,19 0,18 0,19 0,13 0,37
0,22 0,24 0,21 0,20 0,21 0,14
0,24 0,24
0,24 0,22 0,20 0,22 0,20 0,21 0,20 0,19 0,18
0,18 0,17 0,15
0,14 0,13 0,13
0,10 0,10 0,09 0,10 0,07 0,20
0,22 .0,22 0,22 0,21 0,21 0,21
0,22 0,22 0,22 0,15 0,15 0,15 0,45 0,45
0,22 0,21 0,19 '0,17 0,13 0,15 0,14 0,13 0,45 0,42 0,37 0,11 0,33 0,09 0,25
'0,03 0,04 0,09 0,12
0,05 0,07 0,09 0,10 0,11 0,16 0,20 0,25 0,30 0,33
0,42 0,45
Coef icient de corecpe Adincimaa g8urii in func~le de diametru Coefici.ntul de corec~ie 2,5 d 1,00
a avansului in funcl: le de adincillee gaurii 4 d 0,90 5 d 0,85 6 d 8 d 0,75
. o,ao
Tebe tut 12.4. AVGllsuripentru operateii00 Ukgir ,rrm/rot Dismetrul lArgitorului,mm Mod de prelucrare sub 10 Flirli prolucrare frontalli Cu prolucrer frontal! 0,30 0,20 1015 0,40 0,25 15.20 0,45 0,30 2025 0,50 0,35 2530 0,60 0,40 peste 30 0,75 0,50
Pe baza eelei mai mari dintre valorile Ni calculate, atit pentru sill1iile transversale cit fli pentru sarua longitudinaUi, din cartea tehnica a strungului mul tiaxe se edopta numarul, de rotatD- de valoare apropiata de Ni max' notat Nap' care poate fi realizat de cacre IT\Cl!'?inA cu ajutorul lant-urilor cinematice, atunci cirri arborele de COIT\al'XJa se rot~e cu un unghi de 3600 Din aoal.easd, tabele se extrage fli numaruf, de din-p. ai rotilor de sch.:i.rnb ( e, f, g fli f), necesare asigurarii numarului,de rotaW Nap'
12.2.7 Determ:inarea avansului efectiv Avansul efectiv pentru fiecare faz~ in parte se stabi.Ieste pe baza noii valori a numarul.ui, de rotatii NIIp: - Pentru sania longitudinalcl avansul efectiv sef este egal cu avansul preliminar; - Deoarece Nap' este, de regul~, diferit de Ni calculat CU rela-p.a 12.2. :;;i iritrucit, este necesar a se respecta. egalitatea avansurilor ( efecti v fli eel prel:i.minar ), se .impmlerecalcularea lurqimii. curselor de lucru la sculele aflate pe suporturile de pe sania longitudinalc1, pentru efectuarea reglajului; - Pentru saniile transversale,av-ansul efectiv sef poa.te fi calcu1at prin folosirea relap.ei:
lci
Tabelul 12.5. Avansuri pentru operateiidb alezare,PDlrot Materialul de prelucrat O~el carbon O~el aliat:15Cr98 2OCrOa Alamll Diametrul alezorului,mm
3
5 0,25
8 0,35
10 0,45
15 0,55
20 0,65
25 0,75
30 0,85
40 1,0
50 ',2
0,15
Ot:elaliat:35CrOa 4OCr08 O~el pentru 0,10 rutmen~i DuralU!lliniu
0,15
0,25
0,35
0,45
0,55
0,65
0,75
0,85
',0
sef
Tabelul 12.6. Avansuri reco!llendate pentru opera~ii de t.";lire, mm/rot Scuta cu cere sprelucreezli Materialul prclucrat Ot:el Al iaje de cupru Al iaje de atuain+u
de
[mm/rot]
I
(12.4)
Nap
Cu~it
Burghiu 0,'2 0,30 0,12 0,30 0,15 0,40
llirgitor 0,20 .0,40 0,20 0,40 0,30 0,50
Adincitor
conic
0,05 0,'0 0,05 0,10 o,oa 0,15
0,020,04 0,02 0,04 0,03.0,05
Recalcularea avansului pentru saniile transversale se face cu soopul,de' a observa apropierea sau distantarea valorilor ob'tlnute, de cele ale avansului preliminar adoptat. Dacadiferentele sint mari, atunci pentrusroriile transversale este indicat a se recalcula nu avansul ci lurq:Unea cursei de lucru,cu scopul de a se efectua un reglaj corespunzator-al suportului portiscul.a, In acest caz se va utd.Liza expresia:
lci =
spr-Nap
[mm] ,
(12.5)
b)
de rotaPi
Pentru sculele aflate pe saniile transversale, ncmarul, ale axelor va fi dat de expresia: '
,.
~ care spr reprezdnta av~ an mm/rot.
preliminar
adoptat din
tabele
Ni
lci Si
(rot],
(12.3)
in care lel reprezintii l~imea curselor parcur-sode sculele aflate pe s&1.iile transversale, nun; Si . este avansul adoptat pentru eceste scale I mm/rot.
12.2.8 calculul tura:pilor axe1.orprinc:ipale k?a du-, ~ cums-a mai aratat , strur'qurile multiaxe cu prelucrare suecesdva sau rnixta au aceeasd,turatie la arborii principali. cu alte cuvinte, alegerea turatiei de lucru a arbor-i.Ior- principali devine 0 probl~ esentiala atit l~tru asigurarea unei productivit.c'1ti maxima,cit !ili a unei durabilitati ccrespunzatoare a t.uturor sculal.or ,
:~oPicos .
vol. I
465 464
I
Tura"tiile arborilor principali depirrl de vitezele de aschiere ale fiecl.rei faze de lucru !?i de diametrele supratetel.or ce se executa la respectivele faze. Pentru calculul turatiilor din tabelele 12.7 12.10 se aleg vitezele de ~chia"e' vtebl pentru fiecare scul.a, in functie de avansul de lucru, diametrul piesei " adiricimea de aschiere , etc. Turatia a:xului principal la faza i se calcul.eaza cu relatia :
I
dat de expresia:
K rs =---
ni
,
(12.8)
nAP unde ni este turatda rei~iti din calculul efectuat pe baza vitezei de aschi.are economice( recoman:late in tabele ) la faza ce necesiti rota"tie suplimentarii. Din cartea tehnicii a automatului rnultiaxe, se alege un eoeficient al rotapei suplimentare K 'rs ' apropiat cu eel obtinut cu relatia (12.8) sau eel mult egal. se noteeza totodati !?i m.lll\~rul de dinti ai rotii de schimbz i din lantw- cinematic eorespunsator Se oal.cukeazaapoi turapa efectiVc1 a sculei: nef = nApK 'rs
I
n 1
1000-Vteb d.1
[rot/min],
(12.6)
in care d; reprezinti diametrul suprafetei ce se prelucreazA la faza i, mm. Intr..lcit toate axele principale' trehrle ~ aibe aceeasd, tura"tie, in f'l.lnCtie de cea mal.mi~ tura"tie calculati ( cu exceptia fazelor realizate cu dispozitive ce oferA lTlili~i de retatie suplimentare: gAurire rap:i&, filetare, alezare), se alege din cartea Illa!?iniitura"tia cea rnai apropiati. Acea.stituratie se numestie tura"tie limitatiVc1 ( nUm).se excltrl din analizAtura"tiile calculate pentru fazele executate cu ajutorul dispozitivelor care impri.na~i suplimentare sculelor respective ( gAuriri, filetAri, adinciri, alez&i etcj , Din cartea Illa!?iniise adopti turatia oea rnai mi~ sau eel mult eg-alA cu tura"tia limitatiw .(.nAP ). se alege 1;:otodaM 9i nt.1I'r"6rul de din"ti ai ro~or de SChimb a, b, c !ilid ce realizeazAtura"tia respecti va,
12.2.9 ca:lculul vitezelor efective Vitezele efective de lucru pot; fi o~inute pe baza tura"tiei axelor principale nAp: .
[rot/min]
(12.9)
dj-nAP Vef=
1000
[m/min] ,
(12.7)
12.2.10 ca:lcul.ulbJratiilor
pentru scule.le cu m~-
(:,kl tmpl1JllCllUu~
Ponttu
Ob~itlj;U'I:'!.tl
unor viteze optdmo , in u-
nele cazuri, la prelucrarea diferitelor suprafete interioare, sculele vor trehli sA aibe Irli9~i suplimentare. In vederea asigurArii unei viteze de asehi.ere optime, la prelucrarea giiurilor cu diametru mic este insuficienti turatia arborelui principal adoptati. In asemeneasituatii se recarna.ndii utilizarea unui dispozitiv auxiliar de gAurire rap:i&, la care portl::urghiul se ro~ in sens invers sensului de rotatie a arborelui principal. In asemeneacazuri a!?adar este necesar a se determina \ID coeficient de rnultiplicare a turatiei arborelui principal
I I I
EKisti prelucrAri cumar fi: alezarea, filetarea , adincirea, lArgirea la care este necesar ~ se utilizeze turatii mai mici decit ale alter faze ~i deci rnai mici decit ale arborelui principal. La asernenea prelucr&i coeficientul rotapei suplirnentareKrs calculat cu relatia (12.8) va fi suJ:::onitar. Mic~orarea tura"tiei portsculei dispozitivului are loo prin rotirea acesteia in aeela!?i sens cu sensu! de rotire a axului principal. in asemeneasitua"tii, in loo ~ se adune turapile piesei, respectiv ale sculei, ele se scad. si la astfel de prelucrAri se alege din cartea tehnicii 0 valoare K 'rs egal~ sau aropiati cu cea calculati cu relatia- (12.8). se noteazAdeasemerea ~i numarul, de din"ti ai rotilor de schirnbZ I Pentru fazele de filetare trehrle avute in vedere eele dew deplasAri ale sculei ( miscerea de ~ere!?i lTlilicarea de revenire); deci prelucrarea filete10r impli~ calcularea coeficientului ~ atit pentru fazele de filetare propriu-zi&1, cit !?i pentru e de retragere a sculei. Tura\:ia cu care se face retragerea sculei de pe pi~ fiirrl rnai mare , coeficientul de retragere Krs va fi mai mare in acest caz, Pentru evitarea suprasolicitArii sculelor de filetat in momentul cllpl~rii cuplajelor electranagnetice, se recomandli ca diferenta dintire viteza de d~ a sculei l1i coo de filetare sa nu de~eascl 0,5 . 1,0 m/min. . In unele situat-ii, coeficientul rota"tiei suplimentare K'rs se obpne prin utilizarea unor relatii de deperrlen~ intre acesta !?i raportul de transmitere a Irli9ciirii prin lira cu rop . de schimb,necesara realizArii ~ilor suplimentare; relapile de calcul ale coeficientului K'rs depirrl de schemele cinematice ale fiecArui s~ !ilise gAsescin ~e tehnice respective.
I I ~ I
466
467
Tebelul 12.7. Vitaze de a~iere reccaandate pentru strunjiree o~elurilor pentru automata (HJT 12 lIiNIT 20 ) c:u scule din o~el rapid A. Strunjirea cu cu~ite tangen~iele Avensul de lucru , M/rot Adincimea de I!~chiere , mm pine la : ',0 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0 6,0 8,~ sub OJ 10 0,'2 0,14 0,'6 0,18 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,60 0,70 O,SO
Viteze de e~chiere , mm/rot 62 58 56 54 52 49 48 46 44 60 56 54 52 50 47 46 45 43 57 54 51 50 49 46 45 44 42 56 52 .50 48 47 45 44 43 41 54 51 49 47 46 .44 43 42 40 53 50 48 46 45 43 42 41 39 50 47 45 44 43 39 38 37 35 48 45 43 42 41 37 36 35 33 46 43 41 40 38 36 35 34 32 44 41 39 38 36 34 33 32 31 42 40 37 36 35 33 32 31 30 41 38 36 35 34 32 30 30 28 38 36 34 33 32 31 20 29 27 37 34 33 32 31 30 29 28 26 35 33 32 31 39 29 28 27 25
B. Strunjire profiletK
Avensul de luoru , mm/rot subO,031o,035 1 0,04010,045 1 0,050 1 0,055 1 0,060 '0,065 1 0,070
I 0,075
1 O,OSO
I 0,085
I
1 0,090 1 0,100
0,110 10,120 10,140
Vitaze de e~chiere , m/min
4a 40 50 47 37 41 .44 49 1 1 , Cbserva~ie. Viteza din tebel se va corscte estfel: pentru scule cu profil complex lIiedinc viteze se va inmul~ i cu un coeficient de val eare 1:=0,65 ;pentru prelucraree de finisare ( pentru uzare minima a scul.i ), K = O,SO.
73 67 65 1 .61 581 56 54
I 70 I
52
C. Retezare Avensul, rm/rot Vitaze de ellchi.r~ v100 m/lDln 0,040 70 0,050 63 0,060 57 0,070 53 O,OSO 48 0,090 45 0,100 43 0,110 41 0,'20 39 0,140 35 0,160 33 O,1SO 31 0,200 29 0,240 26"
Tebelul 12.7 (continuareJ

.'
Coeficien~ii de corac~ia a vitezei de a~chiere la -oper8~ii 00 rotezero ;i strunjire profilate ;i canelere in func~ie de matorialul care so prelucreaz8 Katerielul prelucret Ouritatee Brinell Coof i- Scule prof Hete .cient de co- Scula de canerectie let ~i retezet I\UT 12 ~.IJT 20 OlC 15 OlC 20 OlC 30 OlC 35 OlC 40 OlC 45 Ol 52 15Cr08 20Cr08 35Cr10 4OCr10 RUl 1
. 150 ..235 135 .200 150 .210 170 .230 170 .230 190240 150 210 150 .220 170 .230 170 .240 190 .270 170 .230
-.
1,00 1,00
0,60 0,75
0,65 O,SO
0,65 O,SO
0,60 0,75
0,55 0,70
0,65 O,SO
0,70 0,80
0,75 O,SO
0,55 0,65
0,50 0,60
0,30 0,70
Coeficien~ii de corec~ie a vitezei de a~chiere la oper"~ ii de retezare, strunjire profill!t! lIicenelare in funcjie de durabilitetee sculei Durabilitatea sculei, in minute de allchiere Coof i- Scule prof Hate cient de ee- Scule de canerec~ie lilt lJiretezat 30 1,27 1,41
!
60 1,11 1,15
100 1,00 1,00
120 0,96 0,95
180 0,89 0,84
240 0,85 0,77
300 0,80 0,73

j
Coefieien~i dO corec~ie' e vitezei de e~chiere In func~io da dicmotrul !emifcbricatului Diemetrul somifebricntului Coeficientul de eoroc~ie pIns le 12 mm 0,80 13..... 18 mm 0,90
pe s t e
18 1,00
m!ll
!
i
Ob~erva;ie
Oeee preluerarea se face cu scute orlllcte cu ptacute o.Jre , v iteza se poste Clad de pinli la doua or i,
Tabelul 12.8. Viteze de asch ier-erecaJl8ndate pentru strunjirea at iejelor ncferoase C:u 'sect.e din ot-el rapid' A. Strunjire cu cut-itetangent.iele Adincimea de 0,0500,060 a~chiere mm 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 8,0 223 208 187 170 167 lb2 157 150 210 193 174 163 156 150 146 140 210 185 1b5 150 148 143 139 132 Avansul de lueru , mm/rot 0,070 0,080 0,090 0,100 0,120 0,140 0,160 0,180 0,200 0,250 0,30010,350 0,400 0,45010,500 0,6010,701,80' Viteze de e~chiere v100 pcntru prelucreree duroluminiului , m/min 190 177 158 148 140 137 133 126 190 170 150 142 136 130 127 122 182 102 145 137 130 125 122 116 170 153 137 128 123 118 115 110 102 144 128 120 110 112 11O 104 154 138 124 116 110 107 104 96 148 132 118 110 100 103 100 95 140 120 112 105 102 100 96 90 120 l1b 105 97 93 90 88 64 116 122 110 104 97 95 90 87 87 83 80 85 82 78 78 , 74 110 98 88 83 80 76. 74 70
r--
94 84 80 70 74 70 67
90 80 77 72 70 67 65
85 70 72
bS
80
rz
75
bS
65 b4
so
b7 b5 b2 61 58
64 bl 59 58 55
Viteze de e~chiere vl00 ' pcntru prelucrerea elam~i , Cl/min 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 8,0 130 122 115 . 110 106 104 102 88 125 116 110 104. 100 98 9b 93 120 113 106 102 98 90 94 91 116 108 101 98 94 92
90
87
112 104 98 94 92 90 87 84
110 102 95 92 88 87 86 83
105 98 91 87 84 83 82 80
lOO 94 87 84 82 80 78 76
9b 90 84 82 80 77 76 74
94 88 82 80 77 75 74 72
92 86 80 77 75 73 72 70
87 80 76 73 71 70
OS
84 78 72 70
OS
65
07 65 63
80 75 70 67 65 63 62 60
7b 73 68 b4 62 61 60 58
70 66 62 61
OS
65
b1
so
59 57
65 61 59 58 57 55
58 57 50 55 53
B. Strunjire profileta
Heterialul de prelucret Dureluminiu Alema Avensul de lucru , mm/rot 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 0,060 0,065 147 110 132 100 120 90 112 84 104 70 98 73 93 70 90
Ob
o ,070To ,075
79 59
0,080 0,085 0,090 0,100 0,110 0,120 74 55 72 53 70 52

Ob
85 b4
83 61
I
I
76 57
63 47
60 45
50
~,,:,:~~,-.-~-;.-,
-.-'- -_.------ -' ._-----.---.. '.
Tebelul 12.8 (continuare)
C. Retezere
Hllterielul de preLucrat Ouraluminiu Alemli-
.Avensul de lucru , ltJ:l/rot 0,03 150 lOO 0,04 . 0,05 128 84 114 75 O,Ob 105 0,07 96 b4 0,08 90 60 0,09 8b 5b 0,10 81 53
!
I
I 0,11
78 51
0,12 74 50
0,14
0,1b b4 42
0,18 60 40
0,20 58 38
sa
45
ss
Coeficient.i de corect ie e vitezei de a,chiere' in funct. ie de durabi l itatea seute i
Durebil itatellin min de e~chiere Scul~ de caneLet CoeficientuL de corect.ie Scule prof ilate ;i de ccneLct
30 1,27 ',41
60 1,11 1,15
lOO 1,00 ',00
120 O,9b 0,95
180
240 0,84 0,77
300 0,80 0,73
I
I
0,89 0,84
ObserV8t. ii: 1.Coef iciant.\ i de ccrect ie pentru retezare se adopU din

t abe lul
12.7.
2.Ls a~chierea cu scuLe armate cu pL!cu~a dure, vitez8 Se poate mari de 1,5 .2 ori.
Tebelul 12.9. Vitozo do a~i ro pantru oporat.iido gluriro Ji centruiro a otoLurilor peotru autOllata (N.JT 12 Ji NJT 20) Avensul , mm/rot Diemetrul burghiului mm 2 3 4 5
b
"'. 0
f.-
~::'J~rS~~~
'"
0,04 0,06 0,08 0,1.00,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22 0,24 0,28 0,30 0,35 Vlteza do a~chiere' , 'm/ain ' 30 3b 40 43 4b 23 27 30 33 35 40 44 47 16 19 ~I 24 21 27 29 32 35 38 23 25 28 30 33 35
'S7
0 f.-
~.
0
~I I , I I I
"'. 0
,
f.-
~~~reg~~
Il\ 0
....
I-I I , I
~~~regPf~~~ 2~~~~~t;~S
s.
0
,
f-.-.-
10 12 14 10 111 20 25 30 35
14 17 19 20 22 24 27 29 3', 32
33
J8 40 44 4b 48
35 ,39 42 43
12 15 17 18 20 22 24 26 28 29 30 31 34 3b 38
.
14 15 17 18 20 22 24 25 27 211 29 32 34 35
. .
14 16 17 19 20 22 2~
24 25
26 29 31 33
14 15 17 19 20 22 23 24 25 27 30 31
13 14 16 18 19 21 22 23 24 26
28
29
13 15 17 18 19 21 22 23 25 26 28
14 15 16 18 20 21 22 24 25 20
13 14 15 17 19 20 21 23 24 25
12 13 10 17 1a 19 21 22 23
I--
I-I I 1
I--
'" "'. 0
~
0
'" '"
0
,
I--
I-;, I , 1 t
~~~~~~~s~~
~
0 I--
,
I-I
I-ca
N. 0
, , , ,', ~~repj~~I::;~~~
ca
N.
(')
I-Il\ N
---, , , ,g:~~~~~I::;~~:s!~
I I
I-Il\ N 0'
'
:>
Coofieientii do corecl-i. 8 vltezoi do a;chiore in funcJ.ledo moterialu'Lprolucrat Hater ialul prelucrat Duritate HB AUT 12 AUT 20 150235 1,00 Ol 52 150 210 0,85 OlC 15 135 200 0,90 15Cr08
r
OlC 20 150210
0,90
OlC 30 170230 0,85 35Cr10 170..240 0,75
OLC 35 OLC 40 170 230 0,80 4OCr10 190 270 0,70
OlC 45 190 230 0,75 , RUl 45 170 230 0,40
I
\
.. !! .. B
...
Cl
~
8
C E :J
IQ
o
I-N N
-a
E
..
::I co
I--
I--
.., ~
.s
i
-.;
"0
'I..
:>
Cl ..
::I
Coeficientul de corecJ.ie Heterielul preLucrat Duritete HB
+' e
..
Cl
"
20Cr08 170. '230 0,85
I
!
150220 0,85 ,
,il
... ... " ..
-.; .~ ." -.;
.. .. :!l . ..
0
..
l.N
~~~:;;~~~~~~~:n
~~g~~~~~~~~~
i
N N
g
I-C El <,
o I.<I) '<'"
.. ..
El
co
::I
:>
I.-o
0 -e-
Cl .c:
.,..
.. ., .. lii
0 <,
f--'0 N 0'
, ,~re~~~~s~~~~~:g
I~~~~~~~~~~~~~~
u ..
-8 :;
Coeficientul de corecJ.ie
.s
Cl
01
o,
.. " " -.; ..

Cl
I..
c Cl > <:
-8
.. .. u
:>
E E
:>
i ..
0..
I--
~ ..
0
I--
>
.. ;;;~gPl~~~~~~:;:l:r,~!;l:8 '
:G~~~~~~~;:;~:g~~~;e re~I::;~~~~:g~!S~gJ:::~;:; ~ ~ ~ ti ~ ~ ~ ~
~t;~~~R~~
NMOa.nO 10..0
I' I. I 1 " '
.,
N
cD
-8 :; .,
. .. ., .. .. .,
I--
'"
- I--
ca
::I I--0
..
0
.c: u v.
IQ
I--
.t;
N
~
I-0
., ~ co ~ .. ., ..
0
I--
.,
:>
f-N ,<",. 0
>
I--
..
N 0
~
Lt'I
r
t-
CoeticienJ.ii do corecJ.ie in tunetie de,edincimea g~urii preluerete Adineime8 funel-ie do diametru Coetieientul do corec.ie 2d 1,00
3d
'[
-8
.. .!!
<.
l.-
..
0
f-0 ..
0
I-Il\
I-<I) 0. 0
4d 0,80
5d 0>0
Od
Bd
lOd O,SO
I-eo o.
I--
s
I-Il\ r-.
0,90
0,65
0,60
re>
t.
r;
F,
>
0
... "
Cl
I--
~
0
~-0
I 1 I , , I I
o.
=,
Coofiei"nJ.ii de corecl-ie in funcJ.iede durebilitateo burghiului

,
'
Durebilitatea , min doa~chiere Coeficientul do coreet-ie ObservaJ.i,,:

'.
'30
60 1,09
100 1,00
120 0,90
180 0,89
240 0,85
300 O,SO
r
"1
..
I--
N
1'<'"
~
0
I--
I--
i:' "
=;
- ::I ::1," ,",,::I
.,.c: e
IQ
.a
I-
.,
::I
r--,..... aJ
"" 0.
0
1,27
g
e
-:> :>I.. :>
Pentru centruire, v iteza de 8~chiere 'se adoptllce la g~urire.
r
"
>:~~ ..
l':
NM'4"Ltl..o(Q~~:!;2~~~P:~
...E
IQ
Cl.c: E
01 E
r {.
"'\'
'" e
C;~
8.
C;.6
472
,--_
..
473
_--_._---------------------"
,
i."
r
..
L
~,
0
<l'I
~ ~
N
" .. g
c
co
I
I
I
~ D
I , I ,.
~o-N"'''-O-etQ)N tr)....,.-..T~lI'\Lf\"'''O 0
f-<l'I
-et
~g~~~~~rn~~
2
0'
12.2.11 calculul viteZei efective a sculelor cu m:i.:?earl suplimentare Folos:in::i valorile turatiilor efective (not) ale sculelor cu mi~ca.ri suplimentare, pot fi calculate vi tezele 'efective ale acestora: .
~
r
"" ~' :
r-0 ..z 0
I I
'f:: "
\',."1
,~~~~~~~~~~R
0 ..z
N
....
Q)
0-
Jl co
...
"
r-LA
0'
vot =
dj-net
[m/mm] , 1000 (12.10)
i:
~',
""
~~S::;~~~tA~~~~ ~~:::~:;;:g~~:t;R~~
"5
0
10 .....
I
.,
00
" .g
~
Q)
Q)
~ . i;
!
..
c
Cl
0'
rQ) N I
M,.........;t....;t
IJ'\Q)O.l)O...:tCO..-....:t!'-MCO..s II'IU"\ 1.1'\..0..0..0,.....,..... co
0'
.. ...
co
Cl .!l
L.
.,
1J
rf--N N
e 1J
0 N .0
., ..
o
I
I
i
~ pot; fi calculate suplimentare:
12.2.12 caI.culul avansului efectiv pentru sculel.e cu sup]imentare Folosin::lvalorile coeficientului K' r s '
,..,
" t
t t
"
(:~
avansurile
=
efective ale le;
sculelor cu mi.!?ca.ri [nun/rot],
~
(12.11)
-:
<l'I N
::1~~~~~r;;53~~R~~r2 ~~~::1~~~:b~~~~~o:
c
<,
co
il
1J
..
<,
., ...
0
.,
00'
~ ,.,
'0
'0-
sof
... '" g.
'0 Cl 0
N8p-K'rs
r-Cl N 0'
c M..,:...;z-..tll'\l.t\-D-CJ,.....,.....,....,
/
0 <-
.r-- ., S~~~~~R~f::g~~8~ ~~ " .3 .. ~~~rn~R~~~gs~~~~ ., ~~~ ., ~ . ~~~~~~~c3~~8S2~~ .. .-.-...-.'"

Q)
~
<0
e e
L
,.....OlllCO"'CO~CO-U'lCO--DNO
000'"
c .L. CD
'0-
"
'"
0 0
.:
.,
L. L.
in care ,lej este ll.lI'Y:1imea cursei de lucru la faza considerata mm;I:J'8,p este m.lll~rulde rotattl aleaxelor principale, la faza considerataj K'rs este coeficientul rotap,ei suplimentare, realizat de automat cu ajutorul lantului c:inematicde rotap,e supl.imentara a sculei din dispozitivul auxiliar.
12.2.13 Ver:i.ficarea :re;rimuluide ~ la pre-
t
t
t i~
P f
~
f
C>
J:
0
.J::
~).
., ""
-8
" '"
0-
'" -8
e
o
.0
.:
"0
0 <r
0
e 1J
N
"
<C
>
.>
CD N
..
c:
r--
>
.,
...
0
~ g
e-,
-8
~
N
~~~g~~~t;:~~~~;!
o...ol"')oo..oLl\OI.l'lOV'lOOCO
"O"'O,.....COO'-O"'O-_NN~IJ'\I./'I
I _ __
.:
... ~
.S
o c
Cl
lucrarea pe stJ:-un;uri ,multiaxe, datorita n1.lIl1ID:ului mare de scule aschi.etoara care Iucreaza simultan, se impune verificarea puteril data de ~ina-uneal:tc1 Nmu in raport cu pirterea necesar~ Nncc ' Puterea necesara Nnoese de~ prin insumarea puterilor calculate pentru fiecare faz~ de lucru in parte. Verificarea imptmesatisfacerea corrli.tiei:
Nnoe< Nmu - 17 (12.12')
~ ~
t':
\ f
0
0
L 0
.-~<r-...
I I I I
1J
r-Q)
OCOLl"\OLl'\NN
I-.0 Cl
-:
,.....,.....coc-~::~
a)C-~::~;:!~,
<l'I(X)O
... c
e
0
. ,....,U"\IJ'\lf\OO.
I I I I I I
... ..
U
., .., . .~
.L
or;
f---s:
0
-:
.:
"
-N~
~~~
.- "
~ c:
.!le
.. .....
co
Cl "0
.. .,
o '"
co .,
" 0
., ... .,
0
L
... o
.,
L.
o o
0 0
1J
"5 .. c
e
0
....
.~
o c
,
'0
~'
in care 'Nmu este puterea motorului electric de antrenare, kW; 17 este randamentul transmisiei ( n = 0,75). . Dad se tine seama ea motorul electric al ~ui poate fi incarcat mai mult cu pina la 20% pe perioade scurte de tilnp, relatia de verificare devine:
Nnec < 1,2eNmu,-17 (12.13)
~ :l~"
...L.
~
e
M-.:tLn..oC:OON"J...oCOOLn04-1
.-.... ..-.-NNM
0.3
e co
.c e
L.
.,
..
tfI
., .. c
Cl
".-
.'+-
'8 u
. ';:
0>
u,
., >
L.
.,
<3
12.2.14 E3.aOOrarea f.i..e.i de calcul al regimului. de ~ Fi:?a de calcul este un documenttelmologic care permite inregistrarea rezultatelor obtinute in unna calcul~il pa_ rametrilor de Lucru, Un exemplude fi~ de calcul este prezentat in tabelul 12.16.
474
475
---'
12.3. EXEHPW DECAlCIJL Pen'cruprelucrarea piesei din figura 12.2. se cere efectuarea calculului parametrilor reg.irml1.ui de aschi.ere l?tiind. ea programul anual este de 20.000 oocati. Din analiza desenului de executd.ese deducefaptul ea fazele ce1e mai importante pentru prefucrare sint cele de profilare e:xterioara !?i de prelucr.n-i interioare cu scu1e care i9i transmit dimensiunea. Materialul piesei are 0 prelucrabilitate b.ma pe strunguri automate. 12.~.1 Alag-area tipului de autanat Din analiza desenul.us,de executd.e a piesei se observa ea reduqia face parte din categoria pieselor cu rigiditate spord.ta, avirrl Iunqimea mica !?i diametrul de pirui la de doua ori Iunqimea, Precizia relativ mare :;;i rugozitatea pot fi asigurate pe un strung multiaxe,in conditiile asigurarii 9i a unei productivitati rielicate. Pentru prelucrare poate fi adoptat un strung cu pre1ucrare sueceaiva, cu 6 axe principale, tip 1B265(URSS) ,care permite prelucrarea pieselor din sernifabricate de tip bara.
I
12.3.2 st:ab:ili.rea. soccesiunii fazelor de prelucrare Avirrl in vedere posibilitatile ~ui "automat,s-a conceput 0 succesiune a fazelor de lucru care respecta recomandarile date anterior. Din tabelul 12.11, in care se prezinta suecesaunea; se poate coserva re pralucrarf.Le de deqrosare s-eu impus a se executa la primele trei posturi de lucru.Deasemenea, s-a elivizat gaurirea cu hlrghiul de szl24 nun in doua faze distinete (szl24 9i szl23,8 nun) cu Lasaraa unui adaos de prelucrare pentru faza de"sernifinisare (l~ire) !?i cea de finisare (alezare) . Gaurirea la postul II se face cu hlrghiul avirrl diametrul cu 0,2 nun mai mic, perrtarua se evita frecarea sculei de suprafata gaurii care se executa la primul post , care poate aparea din cauzanecoaxialitatii sculei cu gaura executata initial. Iargitorul utilizat la postul IV zeal.Izeaza sernifinisarea inainte de alezare !?i inlatura treapta fonnata datorita folosirii burghie10r cu diametre diferite.
Tabelul 12.11 Succesiunea fazolor do prolucrare (pontru oxemplul considOrot> Nr. Oenumirea
f aze i
fazei
Sanio core lucroazA
PostuL
Schema de prelucrare
1.
GlIurire 1&24x35 Tellire 1x45
sanio longitudinolA
I
70
2.
Strunjiro profilot!
sanio transversal! 1
3.
Gaurire 1&23,8x70
~ ~ ~
sanio longitudinal!
II
4.
Strunjire profilot!
sanio transversal! 2
'" l.i)
b.
I "C"
:Cl'"
CO> -.;}
l.i)
b.
\3.
-o 0.
5.
Gaurire 1&13,8x108,5
ssnia longitudinal!
.,
III 6.
Strunjire profilatA
sanio transversali 3
7. 13 8. Fig.12.2.0esenul piesei la oxemplul considerat
L4rgire 1&24,5x70
sen ie ,longitudinalil
IV
Strunjire profilatA
I
5anio transversal! 4
476
-v-r
-~
' ! I
t.
Tabelul 12.11 (continuare) Nr.

f eze i
Denumireo
fazei
Sonia care lucr08Z!
Postul
Schema de pralucrar
Pentru fazele de gclurire, lclrgire , alezare ~i filetare au fost alese dispozitive auxiliare aflate in dotarea strungului
IB265
6K.
9.
Alezare
~24,5x70
sania longitudinol~
Astfel, pentru gclurirea cu bJrghiu. de diametru 13,8 mm s-a ales un dispozitiv de gE\:urirerap~, pentru fazele de liirgire ( ~24,45 mm)!ili alezare s-au ales dispozitive ce au avansurd, irrlepenciente; deasemenea, la filetare a fast ales un dispozitiv adecvat opera'tiei. ~
<,
I
0:,
~ i
~ ~ ~
10.
Strunjire
profilet!
ssnia tran.versalA
1,.
Torodaro
H1bx38,3'
58nio longitudinal!
VI
12.
Retezare sania transversal!
b
12.3.4 Stabilirea lur:gimii curselor de lucru Illind in considera'tie datele din tabelele 11.2 ~i 13.9, s-au calculat It.n1o9'imile curselor de lucru, atit pentru sculele montate pe sania lOIBitudinalE\:centralE\: , cit ~i pentru cele de pe saniile transversale; rezultatele sint prez.entate in tabelul 12.16. Din analiza datelor aflate in tabelul 12.16 se observa m, exceptind fazele de lclrgire ~i alezare, la care 0 parte din cursa de luc:ru poate fi realizatcl !ilide catre dispozitivele auxiliare, cea mai mare valoare a cursei este de 42,5 mm. Se considera m ~irea de la incep.Jtul gE\:urii centrale peace favoriza re:fucerea lungimii cursei la faza de filtare cu 2,5 mm;in acest caz, prelucrarea se realizeazcl in l:une con:ii'tii chiar daca lungimea cursei saniei centrale este de 42,5 mm. 12.3.5 Alegerea prel.im:inara a parametrilor de luc:ru Pentru stabilirea adincimilor de ~chiere s-a tinut, seamade r~ile in acest sens: pentru prelucr~ile exterioare cit ~i pentru cele interioare s-a aplicat metOOadiviz~ii adaosului de prelucrare pentru a se asigura 0 reducere a fort:elor de ~chiere !ili 0 egalizare a eforturilor lafiecare post de lucru. Valorile adincimii de aschi.ere sint irrlicate in tabelul 12.16. Alegerea prelim:inar~,a avansului s-a efectuat pe baza datelor :i.n::llcatein tabelele 12.J. 12.6. se oonscata ea avansul limitativ este s = 0,15 nun/rot,' i'ecomandat pentzu alezare,ce se executa la postul V. 12.3.6 Det:enn:i.riare ~ui de rota.Pi ale axelor princ:ipale penb:u mj prile de lucru Pentru fazele realizate cu sculele pe sania l~itu:linala , mm&ul de rotatii s-a calculat (,"U re1atia (12.2):' .
~ ~ ~ t,
!.~' wJ
P ~
~ ~ ~ ~ ~ ~
I
t
.~
Fazele de stnmjire profilatA care asiqura precizii ridite s-au prevazut, a se executa spre sfi~itul traseului tehnologic. Datoritcl ll.lI"qi.rnilor de cursa mari, la fazele de lclrgire lii alezare se vor folosi dispozitive care asigurcl sculelor un avans irrleperrlent. In acest modse poate pastra 0 lur.gime de cursa relativ mica pentru sania l~tu:linalcl centralcl, . de care depirrle prcx:iuctivitatea de prelucrare. . Alegerea sculelor , d:i.sp6zitivelor :p. verificatoarelor La pralucrarea re:h.lcp.ei sint folosite atit scule profilate, cit lii scule stan::1al:dizate. Astfel pentru fazele de prelucrare a gclurilor axiale s-au ales: un hlrghiu comb:inat cu ~itor, douabJrghie elicoidaledreapta STAS 4566-87jRp3, cu diametrele de 23,8 Ili 13,8 mm , un Mrgitor elicoidal STAS 4141-89jRp3, un alezor 4>24,5 STAS 126587jRp3 ~i tD1 tarod de ~ire-dreapta M16x1,5 STAS 7447-86jRp3. Sculele sint montate in portscule adecvate alese din setul de portscule al stru:z"x3Ului. Verificatoarele necesare efectuarii re;:rlajului ItIaIlinii!ili cantrolului final sint din cateqorda calor universale ( ~ler 150 x 0,1 STAS 1373-88 I micrometru de exterior 25 50 STAS 1374-88). Pentru controlul suprafe~ interioare alezate poate fi utilizat un calibru tamponobil;muit, T;-NTSTAS 2981/1-89, iar pentru cantrolul filetului este recornardatun calibru tampon filetat cu ooada conica STAS 4136-89.
12.3.3
,3'1'''fi
I
~
~ ~ r ~ I ~ ~
!.,'
I
}
~
t
(
!. ;.(
I (
~ ~ r
~ ~ ['I
N. I
le
max
42,S
=
283,3
[rot]
Slim
0,15
~ SI ~
I
N
s-a deterf tl'
j,
Pentru ~e minat cu rela'tia
transversale,
(12.3):
Illlll\W:ul de rotaPi
r I ~
" n
"-,,,
I ~
il
~
\1
}j
~:<.
.;-~
4
=
NI
= -0
133,33 rot
0,045 6
NIV = --= 160 rot 0,025

9
6
Sef I 11 I11
--=
0,0198 nun/rot < 0,045 nun/rot
"
303
fl
rl ~
:'',1
Nil
= -00,045
6
133,33 rot
Nv
= --
- =
200 rot
0,045 14,5 NVI =
:~ :j
~}
f1
= 133,33 rot NIII = -0,045
---
= 181,2 rot
0,080
Din acest motiv a fost necesara recalcularea lungimii cursei de IucruLa saniile transversale de la posturile I, H, HI eit 9i la sania lo~itudinala, folosin:l rela1;.ia (12.5). Valorile obtmute inuma calculului sint prezentate sintetic in tabelul12.16. Noile lungimi ale curselor vor fi utile in procesul reglllrii strungului pentru prelucrare. 12.3.8 calculul tura1;.iilor axelor p:rinc:i.pa1e Mai intii s-au adoptat vitezele de aschi.ere pentru fiecare faza in parte, folosind tabelele 12.7 /iii 12.9. Valorile alese sint ariitate in tabelul 12.16. Folosirrl rela1;.ia (12.6) , s-aucalculat tura1;.iile axelor prineipale, rErlate in aee1~i tabe1. Analizind valorile tura1;.iilor perrcru fazele realizate cu scule ce nu au mi.scare de rotap,e suplimentara, se observa ea cea mai mica tura1;.ie este la faza ee utilizeaza hlrghiul combinat cu te:;;itor (n, =,259,8 rot/min). Din cartea tehnica a ~'trtln]uJ.ui reiese ea, folosi.rrl ro~e de schimb a = 22 dirrtd., b = 63 dini;i, c = 47 clinp. /iii d = 41 clinp., se obtine turap,a nAP = 252 rot/min , turap.e apropiata de cea calculata, dar mai mica (vezi tabelul 12.13).
Tabelul 12.13 Turatiile axelor principale n ro~ilor schimb do lo str~l
o~
:1
~
:;
~ .~
Se observa ea numarul,de rotap.i maxim este eel calculat pentru sculale aflate pe sania longitu::linala (Nmax = 283,3 rot). Din tabeJ.ul 12.12 aflat in cartea tehnica a strungului automat, se ~idera ea prin lan1;.ulcinematic se pot ~e doua 'I.>aloriapropiate de N'V8x /iii anume:NAP = 271 /iii NAP = 303 rot. Pentru asigurarea uruu proces tehnologic adecvat se ale:Je a doua valoare: NAP = 303 rot, realizabile cu rotile de schimb: e = 24 din1;.i, f == 40 din1;.i, g = 47 din1;.i/iii h = 30 din1;.i. In tabelul 12.12. se prezinta numerele de schimb ale rop.lor de schimb, precum/iii numarul,de rotai;ii ale axului prinei:pal, pentru strun:;;ul automat cu 6 axe tip 1B265- 6K(URSS).
Tabelul 12.12. Numarul de rotatii" ale axului principal ~i numarul de din~i ai ro~ilor din~ate ~espunzatoare la strungul automat cu 6 axe tip 1B265-6K(URSS) , Roti dintate
~j
numerele de dinti Dj tip 1B265-b( (URSS) Num4rul do dinti ai rotiler do schimb
-00
elf
i'
elf
24/40
Numilrulde dinti ai rotiler de schimb 40/24

9
a/b
Ro~i do schimb
45/40
a/b
=
I
22163 rot/min c
b1
1----...
Numarul de rotBtii ale axului principal 747 632 569 513 461 438 ' 395 355 303 271
h 47 44 42 40 38 37 35 35 30 28
Ture~ i ile oxelor pr inctpate nAP 1590 1360 1230 1065 970
885
d 27 30 32
35
0
267 228 205 184 100 ' 158 142 128 1:)9 97
30 33 35 37 39 0 40 42 44 47 49
332
301 276 252 209
191
58 56 53
51
12.3.7 Determinarea avansului efectiv utilizirrl nUmarulde rotai;ii ales din cartea tehnica a rnaJ?inii r s-a calculat avansul efectiv pentru fiecare faza in parte, cu relai;ia (12.4). Datele obpnute'sint prezentate in'tabelul 12.16. Se poate observa ea la saniile transversale avansul efectiv rezurta cu valori foarte mici in raport cu eel preliminar:
o
80S 704 614 560 510 465 400 304

0
-,
174 159 145 125 113 102 92 82 73
49 47 44 44 39 37 35 32 30 28
2b
37 39
41
44 47 49
51
53 56 58
60
24 '22
62 64
6b
480
,t
~
!
~'\.::ji~.~., .. '., .'
I
12.3.9 calculul vitezelor efective ~ ce a fost stabili~ turatia axelor principale,este necesar a fi calculate vitezele efect.1..ve de lucru ale sculelor ce nu au mi~cari de rotatie suplimentare. utilizin:l relatia (12.7), s-au calculat Pentru aceste scule vitezele efective. Datele obtinute in urma calculului sint prezentate in tabelul 12.16. 12.3.10 calculul turap.ei la sculele cu mj~risuplimentare Pentru asigurarea vitezei optime la faza de g~urire cu b.n:ghiul cu diametrul de 13,8 mm,a fast necesar calculul coeficientului rotatiei suplimentare:
J
I
Turatia corectata va fi:

nef f
K'rs f nAP
0,6-252
151,2 rot/min. Kr
$
- pentru retragerea sculei, la calculul. coeficientului se tine seamade recamarrlarile de la punctul 12.2.10.
Tabelul 12.15. Valori oLo cooficientului rota~iei suplimontare ('r ;linumlirul de dinlOi ai rof-itorde schimb pontru s strungul de tip 10265 (URSS), pentru filetorea cu dispozitiv Num6rul de ,dinf.i i e i rotHor j de schimb Cooficientul K' rs 42 72 O,bO 46 68 0,53 49 65 0,38 56 58 0,33 58 56 0,28
60
...
n9 =
Krs
9
484,3
62 52 0,17
64 50 0,11
nAP
------252
= 1,921
54 0,23
Folosirrl datele din cartea tehnicti a automatului ( tabelul 12.14. ), se constata ea prin utilizarea rotii dintate cu z = 43 dinti se obp.ne un coeficient al rotapei sup1imentare 9 ,=2 care va fi fo1osit in continuare in calcule ~i care este apropiat de eel calcu1at cu relatia (12.8). Turatia efectiVc1a sculei va fi, asadar, urmatoarea:
<.,
11
In acest caz, adopti.n:i0 vi.teza de retragere a sculei de m/min , se obtine turatia de retragere: n = 218,8 rot/min.
nrs Krs df 218,8
=
nAP
=
332
0,868.
n"f
9 ""
n"PK'r.
!l = 252 5
0
..504
rot/min.
0
Faza de filetare
impli~ doua m~i:
mi~e
de
file-
tare propriu-zielt{ ~i 0 mif}ca:r:O de retraqere a Bculei;

- pentzu prelucrarea filetului, suplimen~~eva fi :
198,9 Krs
f = =
s-a calculat
Folosirrl re1atia din cartea telmi~ a st.rl.ln;Jului IB265- 6K coeficientul rota'tiei suplimentare cu care se va i
k
-
coeficientul
rotatiei
efectua retragerea SGulei de filetat:

42 72
"" 0,79 K'r~df'"
0,938
,,,0,,,,,,,,,,
1'''~ 0,938---,,--,,---,- -1
0,78.
252
Tabelul 12.14. Valori alocoaficientului rot8~iei supLimentare K' s l'inua5ruL de din~i ai rOf.iLorde schimb pentru st~ungul de tip 1B265-bK La utilizsrea dispozitivuLui de giurire rapid3 Nuro5ruL de dinf.i si rof.ilor de schimb Coeficientul rotef,iei supl imentare K'rs GlIurire rapidli Alezare 29 2,48 36 2,20 43 2,00 0 53 1,81 0,19 55 1,87 0,22 73 1,59 0,41
1 72 22 in care i ~i j reprezdnta numarul, de dinti ai rotilor de schimb utilizate perrcru obtinerea rotatiei suplimentare la filetare,a1es din tabe1ul 12.15; k ~i' 1 reprezin~ rn.mWul de"dinti ai ro1;.ilor care realizeaza majorarea turatiei la retragerea taredului. Se a.Ieqe din ,~irul de valori:
j k 1 63 71 23
,
11
72
11
~II
62 32
70 --; 24 60 34
69 --; 25
68 --; 26 59 35
67 27 58 36
66 28 57 37
65 29 56 38
64 30 55 39
61 33
--; 31 Din cartea tehni~ se adopta K' rs f = 0,6, coeficient ce se abt:ine cu ajutorul rotilor de schimb: i = 42 dinti ~i' j = 72 dinti (tabelul 12.15).
Turatia real.a pentzu retragerea tarbdului este :

nef df
rs dfnAP
0,79-252
199 rot/min.
TabeluI12.16.
Fia de calcul al regimului de aschiere cu ase axe tip 18 265x6K (URSS)
pentru
prelucrarea
pieselor
pe strungul
automat
FI~A
Tipul strungului Model Firma constructoare Putere motor:
DE
Strung cu 6 axe 1B265 - 6K Kiev 30kW
CALCUL
Denumlrea Desen nr, Ansamblu Racire: Emulsie Lungimea piesei: Reductic
AL
REGIMULUI
Caracteristicile
DE
A~CHIERE
materialului : Brinell: 167 241
Simbol (STAS 1350 80) : AUT 20 Dimensiuni brute (STAS 1800-80): 065x4000 Stare normalizata
ea I
Durltate
Rezistenta
i i
min. la rupere : 450 . 600 N/mm2

I i
Numarul -8f!
.~
SCULE
... :I.
A,SCHIETOARE
3i
I
2:1
! .'to
11
.
sculei STAS
(nr. desen)
curselor de lucru
i
1
"f g Cl
8'~
.
~.~
Ole>"
rotatii axelor cipale
de ale prinI~.~
. ~.~
g :.. .. d
Il
'r'>
.
sge
~
~
.:. '''; '[~

c:I S
Turatia axelor principal rot/min
I
g.S
e,
. I.~.. ~: ';;.1..
e~
..
Denumirea
calculata
efectiva
-1
~II
~.!! ~ c- . Calcu
lata
Ne
> I.. " < c..e
Efee~ tivi'tI~1i
Nap
! +I
u
'i~ g Ca 1 Er cc.. N "'" eu !I2t Cl I)..... ... CJ)40 :; :; f! .::! ~.!!!lata tiva .'::! .~
N . C
-8S
1i~
El
....I
,>
Cl III
ne
nap
>
,+-....J ~ ~
.- IS .. 11
+!
:J .... 0 .......
.. >
I
SL Burghiu combinat Cutit profilat cu tesltor 42,5 6 36,5 6 8mm 456679/Rp3 38,5 6 45mm 8054-80/Rp3 70 4 1265-80/Rp3 70 9 dr, 1 112-85/Rp3 44,5 42,5 6 42,5 6 42,5 6 42,5
4 -
12 I 0,22
21+341 0,045 11,9
1
283,.J
133,3 283,3
0,15 303 0,019 0,15 303 0,019 O,L'> 303 0,019 0,15 303 0,013 303 0,15 0,029 303 0.15
1
45,45L~ 13,6
19 252 34,8 347,7 252 481,1 484,3 252

. i
STl 2
T-65
65
SL S1'24
3 Burghiu elicoidal dr, 023, 8mm 4566 79/Rp3

Cutit profilat
0,22
~5,45 ~2b_ 13,6
18,S_+-_
34 21,8 34
I
I
I
I
I
+25:
I
17+561 0,045 6,9 17)2+~ 5 6,9 0,05 30 0,81

1
133,3 283,3 133,3 283,3 160 283,3 200 283,3
m
IV
SL
Burghiu ellcoidal dr.013, Cupt prcfilat Urgitor elicoidal024,
0,3 0,045
45,45 1 21 13,6 I 65 45,45 7,5 45,45 13,6 45,45

1
1
813 6
SL ST48 V SL
481,1 429,6 492,6 259,8 252 486,8 198.9 I 252 252 252
I
I
2,0 I
1 0,22
33
19,35.1-_
i-
CllIit proftlat
0,025 0,15 0,045 1,5
1 71 20 65 10
3;,2
9 Alezor 024, 5mm
42,5 9 42,5
_. -1
33,64
19,39
I
0,6 1-100,8
STS 10 Cutit profilat

f---
SL
11 Tarod Ml6xl,5 11
VI
SL
Culit retezat principal
14,5
14,5
+
5,2 0,08
10 I 0,79 I -53
ST612
181,2
303
0,047
24,2
49 I 366,9 I 252
I 433
Pentru reallzarea turajlel axului {l.c

._
~
...l..I
.~
..c::
VI
Pentru reallzarea nr-.d e principal rotatll ale axului

e 24 484
Pentru dispozitlvul
de gaunre
I
a 22
b 63
c
47
d 41
r
40
g 47
h 30
;
zl . 73
I
j 42
72
I
SL sania Iougltudlnala ST sania transversala

.~~~~ ,
485
---"
:.;,.;t,;',,
rilor revolver, a indrurnarilor pentru aceteasf, etape de la prelucrarea pe strungurile semiautomatemulticutite: va fi mentionat ca atare subcapitolul in care se gasesc aceste irdrumari. Detenninareaparametrilor re:Jimului de aschi.ere , precum~i rezolvarea altor problemein di.recta le:Jatura cu acestea , se pot realiza concomitant <"''U compl.ctareadocumentataed, tehnologioo a-decvate (fi9a de calcul, plan de operatf.e, desene ale camelor). cap.13. REGIlUU DE ASClITERE LAmwx::RAREA
PE S'1'RIJtnlRI REVOLVER :AlJl'CIoOOE
!
p
~ ~
13.2. Elenente comune 13.2.1.Al8jerea tipului de st::rurqautanat cu cap revolver.la al.eqerea tipului de stirunq automat cu cap revolver,se au in veClereforma ~i dimensiunile piesei de obtinut, dimensiunea diametrala a semifabricatului, lungimeamaxima a piesei, tipul ~i numarul, de prelucrcki necesare,caracterul productiei ~i, desigur, dotarea secp.ei de prelucrcki mecanice.Pe baza cunoasterii planului de prod.uctie anual ~i a productivitatii specifice a strungurilor analizate (productivitate indicata in cartile telmice), se stabile~te masura in care este suficient un sin:Jur stnmg automat cu cap revolver sau sint necesare mal multe astfel de ffia!?ini-unelte; 13.2.2. stah:ilirea succesiunii fazelor de prelucrare. la stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare , se va avea in veClere mai intii 0 repartizare cit mai uniform a prelucrarilor pentru diferitele faze,utilizindu-se atit sculele aflate ne eapul, revolver cit ~i cele situate pe sani.L, Se va aocrda atentie unei suprapuneri cit mai complete a fazelor de Iucru, pentru diminuarea duratei prelucrarii. stabilirea succesiunii fazelor se poate concretdza prin intciCmireaunor schite oorespunzatoare fiecarei etape d~ prelucrare , infa~ind piesa asa cum se prezinta ea la sfir~itul fiecarei etape ~i sculele in pozii;.ia aferenta sfir$itului cursei de Lucru, Intrucit la elaborarea succeshmii fazelor de prelucrare pentru strunguri automate cu cap revolver intervin unele elemente specifice ~i care nuconstituie obiectul acestui capitol, se recornan:1ii consultarea suplimentara a unor lucrcki referitoare la aceasta problema.
I
13.1. Calsiderapi
generale
!
R
~ L ~
st:rt..trv:Jurile revolver automate sint stninguri monoaxe automate prevazuce cu un cap revolver, in care se pot menta un l"ll..1IMr de scule diferite, ce vor executa succesiv mai multe prelucrcki cu avans longitudinal. In ceea ce praveste proiectarea reqimurilor de ~ere, este posibila aparitia uneia din unni1toarele trei situatii: 1. Realizarea suocesdva a diverselor prelucrcki, cu cite 0 sin;Jura scul.a, existind posibilitatea folosirii unui reqim de aschi.ere adecvat pentru fiecare fazai 2. Realizart?.aprelucrckilor in mod. succesiv, cu cite 0 singura scul.a, utilizindu-se insi1 0 turatie urrica pentru toate fazele' , 3. Prelucrarea se efectueazi1 in modsuccesiv,existind faze la care se lucreaza sirnultan cu mai multe scule. Desigur ea pentru prima situa1;.ie, proiectarea re:Ji.rnurilor de a!?chiere se va face in modasemanatorcelei de la _ prelucrarea pe strun;ruri universale. In le:Jatura cu ultime1e doua situatii, se pot lua in discu\:ie trei variante de proiectare a regirnurilor de ~ere: a)schimbarea sculelor sa: se efectueze in modfortat, la intervale impusede timp; b) schimbarea sculelor sa: se efectueze irrlividual, attmci cind fiecare dintre scule a ajuns la limita de durabilitate; c} schimbarea sculelor sase efectueze s:i..multan , pentru toate sculele sau pentru grope de scu1e, in momentul in care scu1a limitativa a ajuns la limita de durabilitate. L"rliferent de rnetcdade schimbarea sculelor, un mmar de etape de proiectare a re;Jirnurilor de aschi.are prezinta aoal.easd, caracteristici: vor fi evidentiate in continuare aceste etape , urmirrl ca detalii aferente diferitelor procedee de detenninare a turatiilor sa: fie meni;.icnate separat, pentru fiecare meted4 de sch.:i.mbare a sculelor. se cuvine subliniata exiatenta unor elementa connme cu cele aratate la prelucrarea pe s~i semiautomate.monoaxe cu sanii multicutite (capitolul 11) , fapt pentru care se recomandaparcurqerea, la rezolvarea unor etape specifice strungu-
~ ~ il. ~ ~
~ ~
.~
,
~ ~
~ ~ ~ ~
8
f
~ ~ D ~ ~ ~
t
t
13.2.3. lUegerea met.crlei de instalare a san:i..fabricatului. Stabilirea modalitii:t-iide instalare a semifabricatului se poate efectua 0 data cu al.eqerea succesiunii fazelor de Lucru, In mod. ob~uit, pe strungurile revolver automate se. folosesc, pentru orientarea ~i fixarea semifabricatului, dispozitive de tip ma:rrlrina cu buC9aelastica, dar se pot folosi ~i marrlrine cu doua !?i trei bacuri, pentru semi fabricate individuale matritate sau turnate de precizie , cumeste, de exemplu,cazul unor strunguri de tip SA.~O-C. 487
i
t
------
s, ----
-- -----------------------------------',
13.2.4. Alegerea sculelor, portsculelor ~i Verlficatoarelor. Este recomarrlabili1 utilizarea sculelor stan:iarcli.zate ~i numai atunci cin::lnu este posibil sau suficient se va recurge la proiectarea ~i executarea unor scule speciale. Se mentdoneaza necesitatea asiguri1rii unor parametri geometrici :;,;iconstructivi ai scu1ei ~chietoare, care sa t.if1a cant de cerintele prelucri1rii pe strurqurd, automate, astfel de cer inte fi.irrl, de exemplu, evitarea inf~i1rii aschi.i.lor cantinui pe semifabricatul aflat in mi.scare de rotat:ie, d:i.m:inuarea timpului de inlocui.re a sculelor uzate etc.. Se stabilesc, de asemenea,atit portsculele ce vor fi utilizate ( urmardndu-se, in acest sens, r~ile finnei constructoare a ~inii-unelte) ,cit :;,;iverificatoarele necesare. 13.2.5.stabilirea JOOC.Iului de instalare a sculelor.De fapt, rezolvarea acestei etape are loe concomitentcu cea a etapei anterioare, modulde instalare a sculelor fiin::i dependent de portscu1ele canstrui~:;,;i livrate de intrepr:in:ierea constructoare a ~inii-unelte sau de alte intrepr:in:ieri specializate; daca se apreciazi1 ea portsculele aflate in dotare nu sint corespunzi1toare, vor fi concepute:;,;i realizate altele, plecindu-se de la modali'tat:i prestabilite de instalare a, sculelor. 13.2.6.stabilirea valorilor adinc.i.milar de aim.ere. In cazul, semifabricatelor cu diametre sub 20 nun, se reconarda 0 adincime tmax = 3 4 nun, iar pentru valori mai mari ale diametrelor, tmax =4 5 nun. la prelucrarea gtll:urilor cu scule care lucreazt~ pe principiul gi1uririi, adincimeade ~chiere se determi.oo in modasel1ltU~tor celor aratate la prelucrarea cu 0 s:in:;Juri1 scuta, Rugozitatea suprafe'tei asigurate in mod curent pe s'trun3Urile automate este R" = 12,5 .... 6,3 IJIlI.Daa1 este necesara ob'-,..inerea unei :t"U3'ozitit..i mai s~te,adaosul total pentru strunjire se repartizeazi1 pe faze de degro~e:;,;i faze 'de f:inisare, acestea din urma realizirrlu-se cuavansuri micsorate, 13.2.7. stabilirea avansurilor de luc:ru. Valorile avansurilor de lucru, stabilite pe baza practicii uzinale pentru diferite tipuri de pre1ucri1ri, sint :in:iicate in tabelele 13.1, 13.2, 13.3, 13.4 ~i 13.5.Daca prin prelucrare treb.rl.e si1 se obt:.lna 0 anumita rugozitate a suprafetelor, este necesar ca la stabilirea avansuzi.Lorsa se ia in considerare ~i recam.andarile din tabelul 13.8. Pentru realizarea unor crestaturi prin frezare (cumar fi, de exemplu, cazul executiei canalului pentru ~lni~,in eapul unui ~), se folosesc dispozitive auxiliare , de crestat cu 4:rez~ feri1stri1u, in cazul carora avansul recomarrlatare valori arprinse intre 0,0015 ~i 0,01 mm/dinte,citeva precizarf in aoest sens fiirrl date in t.al:elul 13.4.
!fJ:""j
o L ::l
:J Ul
(IJ
L
+.I
e c CI)""" cu -' E > a. Cl e
11> L. Q N
.~
~ '"
o
cc o o
'"
~
o
ex)
0_
lG
o
~,
o
lil,
o
o o
~
o
.0
'"
or-
0
L.
o eo
0_
o o o
o o o
o
<Xl
0_
""
~
o
,...
a, o
.-
o_
D
s B
~ .. " ~ ~ ...
~~
':J
tI1
ON NN 00
CC:::J
:l t.--tJ L. ._. 0 ~ l... t..
"
~~
0'" 00
00
-~
<00
00-
...
'"
00
o
N
-0
~:2 cg...~ .. ....
-0
-~~
00
N .. 00-0
00
'"
::~
00
0- . 0..- ..
q~
00
o -0LI'I NLI'I
....
~ ~)~ 1i
.... ~
0 ... 0 ... 00
;;:'-;1.
00
.g-~00
~~
00
"'.-e t5_ g_
0... 0 ...
00
8A ~:: -'00
0... 0 ..
00
00
.... ...
>0
t
8.
..
.. " " .., """

11>
..
I
--to o 'a o
-0
e-,
....
o
LI'\
00 0 ... 0 ...
0'" -0 '0
00
-000 0 ..0...
lG ~ 0 ..
-0 0'" -0
~M
~
0
00
o -a -
o '0
'1'1
o ' o'0 -
-0
.. ON -0 -0
gj",
O' '0
::l~
-0
:q
o 0 -
.", ........
0.,.0 . 00
--t
-0
N 00
0... 0... 0... 0... 0... 0..

00 00
--t",
.-N 0 .. 0...
11\
N"" '-N 0... 0... 00

00 0"'0'"
u\:
IfI N ... "'N
'"
.:
0..
<, El
eI
'"
00
0.. 0... 0... 0... 00 00
'" 0.. 0....

N 00
I
'" 0'"
N
I
0'" -0
o
LI'\
I
N
I
--t 0'"
o
'0
I
.........
,1'1
NLl'I
I
ON
I
~ 1'10
o-0 <ON N
I
0.. 0..
00
I
'"
0
N
0.
. III 'l;J
...
s ..
2 .. c 8.
.,
0..
"'CO .. .., ::..~
...
VI
c :;, 0..
(1)0.
.. .., ..
c~
o 0
....
--t
0'" -0
'0
O '0
-0
NO'"
..
o-0-
:;, .. 0
'"
~N
N ~N
0... 0... 0... 0... 0... 0... 0... 0... 00 00 00 00 00
'"
'" .
~ : :~ NN 0... 0.. 0..0...

00 0<0 '"
0... 0... 00
o -0 If\ ~N
-0
-0 0
-LI'\
.'\1 N 0 .0""
~~
0.. 0.. 00
0 ... 0.,. 00
'" 00
00
or-N
00
..
.. ..
c
:;,
8.
2 ~
-8
0..
.. :;,
en
C CO
~
C 'U
"
0.. IQ VI
~..~~
00
;!~
00
000 0... ..... 00
~~
00 <Xl 0
-0
ON
"7'.
-0
-0<0 00
ION
.I
It-
a a
]' I
.. "
'"
""cO ~~ c '" ... 0... 0... :;,

00 00
"'.0
0..0...
00
0........ 00 0"'0'" 00
N'" '"
,..:,..: I
~ C! .
0... 0.... 0""'0
11'1<0 00 0"'0'"
ION
0... 0... 00 0"'0'" 00
....
'"
<Xl <Xl 0... 0... 00
Mu-\lcOcO
0... 0.... 00
.. .. .. I ..
I
.-.0"'0'"
0... 0 ... 00
I
~ ... '" o ~~
00
I
0'" N...N..
00
I
S!~
00 <Xl 0
0... - ... 00
I
"'0 ..... ~
00
NLI'I
I
~;::
00
0-0-
I
<00
0......
I ~~
00
I!
1
Ii
> co
.~ ..
o
! co
... ..
Cl)
c :;,
--
000
c... ~ ..
00
00
-0
o..l-o<Xl 0> 00
Cl
00
--
~~
00
....
"',...
0... 0...
eo
00
00
00
0... 0... 0... 0... 00 00 00
- -~ ....... -N--t
.,
eo
~q
..
0... - .. 00
--
.0
0..0...
~~
00
00
~
....
....
..
:3
I-
.~ ..
Cl
E Cl
, ~. e
:J L.. E
. <Xl
.........
~'" :~ :~ . ........ :~ . ........ :~ . ....... :~ ~ . ."

00
.0
.0
. eo
.0
-<tco
-0
.0
<0
"-
<0
"-
co ".
<Xl
....
eo
"-
~ '"
.3
~ .. .... '" CO
.,
:>:
'" <
'"
<
489
:;, c e :;,
:;,
~~ 3 o 8. ~
.. .....
OLl\....t'N _ ... M"4'
on'" NMOO
(,)0 '" -4 -J --' -..J -I
..
UU --'...J.-J-I
0000
0000
L.,
m
~
I-
..
C
., .. ~
o
L-
:J
It)
:J
l..,
., 1-'
t..
.
Cl
'10
et>
O_
D
on 0
N !... ~ ... ,.
~ ~
N -0 D_ O
=
C>
e
c
"0 :l
Tabelul 13.2 Velori alo avansurilor pentru te~ire Cu~it
t ~
~ ~
M
~ 2i. -;; ~
""
'" O_
D
...
0_
'" ~
E
I-
> '" "
.,
g>
o
I
1
Burghiu
I
1
lorgitor
"0
I I
Adincitor conic
.,
>
'"
o
Cl
.3
~ ...
'- . :J .... L"'" :J 0 VI . L L. C C :J <,

""
.,
0 ... '" O-~ '0 N'"
-0
"' ...
0... 0.. 00
N -T
0 .- 00
~~
ON 00
-.
..
E C ,-
" Cl.
II
o l-
" .~
I-
..
C :l
L
Avonsul s, mm/rot 0,05 0,10 0,10 .0,30 0,20 0,40 0,10 0,20
, '
II
-8
"0
~ 8..~~ '" 00
0"'0'"
"":0:
.DcO
0. 0.
0. 0.. 0. 0. 00 00
00
:I "+'
., :ij
..
" .. c
:l
I-
.,
8.
c c > 10
C
Obsorvatio: Valorila avonsurilor din tabel se aplic5 pentru piese din oteluri ~i din aliaje de cupru. Pentru aliaje de aluminiu, valorile din tabel se inmultesc cu coeficientul ks=1,25. Tabelul 13.3.Valori ele avansuriLor pentru odincire Dismatrul adincitorului,mm Pinl! la 10
1
"0
.. .,
N CC Q
., .. .,
"-
N NO -0
'"
o ~~
0_0_ 00
M MO
o -0 o
NN
'" o
f'J NO
MM
.~ e
-8
.. ~ ..
c
I ~
Poste 30
:;
"
10..15
r.' .... ~
-0
0... 0 00
NN 0 0
.",
...:~
o ..
I-
.,
Cl
.-
0... 0.. 0 0.. 00 00 00
~ " 2 o
..
I-
I-
::l .".. ... " ... .~~ C .. ..;: :I 0

:I L.
"'Cl.
L. +J "-
"'N ~O
-0
'" 0 0... . "'''' 00 00

NN
N'" NN
0_0_ 00
"'Lt>
~N 0.0_
, .o o .. co " ... c ., .n e ., > .. .. .. :l ., c co :I e

Cl
I-
., ., " ~
III
.. ... "' 8. o co o ...

III
"0
15..20
20 .25
I . 25 30 I
1
Avansul s , mm/rot 0,15

1
0,20
0,22
' 0,25
0,30
0,40
,
f
b
Observatie: In c8zul in care se realize8zl! ~i prelucraroa fetei frontale, cu dintii de pe partea frontoll! a edincitorului frontal, valorile avansurilor din tabel se inmultesc cu coeficientul ks=0,7. Tabelul 13.4 VaLori ale avansului la prelucreree cu freze disc Otel pentru constructii de m8~ini Bronz Otel de automate
Rrn =400 Rm =700
I;..
Cl
"0
...:~ (~N
0 0. 00
00
:I .. 'c " 8..

L.
"' '"
I::J O. 0. 0.
00
~~
+'
C
0... 0...
00
..
III
"0 C
... " .. 8.. ~ 2 c > . e > s

L.
0> C
O~ l cromnichel
i
r
t
10
I-
Q Q
~ ~
C>
Q
.,
I-
"''''' 0. 0.. ~~
~~
N";
00 0"0"
:I
'Cl
'"
C Cl
"'"
>
"0
:I .,
'"
C
'" '"
C
'-!C!
"' ... o-N 0. 0. O~ q~ 00

N"I 0 0. 00
Cl
,...:~
0. 0.
vl~
0 0..,
... " .. .~ .
!l o
00
00
g> 2
I-
..
I
11> t-
I
.. 0-
I
00
0"'0'" 00
I ::Z1 -0'" 0. 0.
00
0- 0 0 - . 00
I
e- ~
~,.,
00
<lOa 0. .. 00
... o ... ::l

C
Cl Q
"0
II I..
" o
., 8.. :; :; .'" > > c

C
Q
... ., " ., e .. .. ~ ., .. c c 8.. 8.. ., c

Cl
L. I-
'" "
., ..
...
III L
:l
Haterialul
Aluminiu
Alaml!
650 N/mm2
Pasut
850 H/mm2 0,6 1,5 0,0008 0,0010
rr
:l
I-
1,52,5
12,5
:l
I-
dint ilor,mm Avansul, mm/dinte
1...2,5
0,8 2,0 0,6 2
:l
L.
~ ~ r
..
Cl
0,0015 0,0015 . 0,0012 0,0010 0,0010 0,0035 0,0030 0,0030 0,0025 0,0015
"' ... 0 0.
00
-T '" 0 0.
> ., ::l ...

C>
III I-
Cl
~ ...
,
f
I
I "
00
e .., e
I-
"'~ :I
-
et> M'"
-0
"'''' :~ ."
ex>
-0
... " ... o ~ " o

L.
~ e ...
o
Q
>
., ,,, ..
Cl C C> Cl
<0-
..
'":-0
<lO
'8
I-
M.."
."
>
:l
.3
I-
.
'"
...
cS
Lt> U
., '"
:c
a r-,
~.,
+'
..I-
cS
.'!.:: '6 o :c
Lt> N
.. "
...
>
Cl
" > '"

C
o ... a.
10
L.
" .~ .. .
I-
C :l
'" B
490
.,
o
"0
"
.. c
I-
:l
8.
Pentru striere , avansurile recoman:1ate sint iIrlicate in tabelul 13.5 13.2.8. Verificarea m.k:imi.i avansurilor. Verificarea avansului din punct:Ulde vOOe:re' a1 ~ cdni.sibile a semi fabrica.tului. ~ verificare se va efectua in cazul in care actdunea sculelor (cutite, role'de striere) ar putea contrib.ri. la crearea unei, deformarti,inadmisibile a sernifabricatului, ~ o directie perperrriculara pe axa de rotatda, La prelucrarea cu un singur cu\:it, verificarea se realizeaza ca 9i in cazul s"trurgurilor Universale, presu.ptmin:lsernifabricatul fixat la capatul, din st~aintr-tm dispozitiv de tip marrlrina.
l tt
f
f
t
[
t f f
491
i I 1 ,~
Tabelul 13.5 Valori ele aVOIl"",lui pontru striero' A. Le prelucrarea cu Bvens transvorsal Diamotrul piesei de pro lucrot 3 5 6
8
Li;imea rolei de striot,mm 1,5
In calitate de valoare admisibil~ a st1getii, se consadera jurnatate din nm-imeaciIrpului de toleran~.Pentru valori prea mari ale ciIrpului de toleran~, se limiteaz~ valoarea s~etii admisibile la eel multO,l mm. '
I
-
10
13
16
20
Avansul s,mm/rot 0,030 0,045 0,055 0,070 0,080 0,095 0,100 0,130 0,160 0,180 0,210 0,020 0,035 0,045 0,055 0,065 0,080 0,100 0,115 0,145 0,160 0,190 0,010 0,025 0,030 0,045 0,055 0,075 0,090 0,100 0,130 0,150 0,175 0,015 0,020 0,030 0,045 0,060 0,075 0,085 0,120 0,140 0,160
-. 0,015
0,030 0,040 0,060 0,070 0,095 0,120 0,140
10 13 16 20 30 40 60
0,015 0,030 0,040 0,055 0,080 0,100 0,120
-. .
0,015 0,030 0,040 0,060 0,075 0,095
0,015 0,025 0,040 0,055 0,070
ra prelucrarea oancanitenta cu doua cut:ite a unar semifabricate cu diferente mi.ci.intre di.ametre , utilizirrl schemade prelucrare din fig. 13.1, se va folosi urmatoarea expresie pentru verificarea rrm-imiiavansului din punctul, de vedere al sagetii admisibile: '1
Fig. 13.1. Strunjirea cu doui simultan cu~ite
B. La prelucraroa cu evens longitudinal Pasul rolei de striot,mm 0,6
I
I
0,8
I
I
1,0
I I
1,2
I I
1,6
I I
2,0
Avansul s,mm/rot 0,35 0,27 0,20 0,17 0,12 0,10 1,12 CFz HB nFz [3 II 2
(t
6 f aan E 12:
Observa~ie:Avansurile din tabel ,jnt dato pentru pioso din o~oluri pentru outomate ~j o~oluri carbon pontru construc~ii de ma~ini.Pontru alto matorialo, se oplici cooficiontul de coroc~ie k , avind valorile: ks=O,75 pentru o~eluri ali8t~ ks=1,20 pentru alame; ks=1,30 pentru aliaje de aluminiu.
(13. 1)
xFz 1 l1
+
t2
xFz
3 . xFz l2)' ll' Ct1
t2
xFz
, Detenni.narea1tlOtnentelordeinertie Iz' (existente in relatiile de calcul al ~etii de incovoiere) se real.izeaza foIesirrlu-se relatiile prezentate in tal:elul 13.6.
Tabelul 13.6. Rotof.if pontru c:olculul _aotelor forme ale secf.iunii transverse le
cb
inerf.io pcntru diforite
Forma sec; iunii
~1(d4 -=0,05d4 64
.~
-~~
~
in care: fadm este sageata admisibiM, in mm;E - modululde elasticitate,in daN/mm2; t" t2 sint valorile adincimilor de aschiere ccrespunzatoare celor doua cutite, in mm;HB -duritatea Brinell a materialului semifabricatului, in daN/mm2;11' 12 sint distantele de la suprafata frontal~ a man1r:ineip~ la planele transversale care tree prin vi.rfurd.Leeelor doua cutite ( fig. 13.1) (in rran;cFz'xFzY 'Fz l?i nFz sint Coeficientul l?i exponentd.i, corespunz~tori expresiei fortei de aschfere l?i ale c.kor, valori se determina pe baza tabelelor valabile la prelucrarea cu 0 sin3ur~ scula,
ora prelucrarea cu n cup..te, d:isp.Ise de semifabrica.tu1ui, se poate utiliza relatia:

4 8 .:.=0,0804 12
6 f adm E Iz
ao=ea!li parte '
Ir(04-d4)
;:
Homentul de iner~io
64 '"O,05(04d4)
5s4 -=0,06S4
48
13
nFz 1,'2 CFz HB
2 m xFz M lmax (3 lj - lmax ;1 i j

i
:,t
(13.2)
xFz
tj )
492
4'13
I.
. in care, in mod suplimentar fata de rela1;ia (13.1), s-au folosit nota1;ii.1e : l~)( - distan1;a dintre suprafata frontal~ a rnarrlrine.i ~i sectiunea in care este necesar ea s~eata efectiv~ sa nu depaseasca valoarea admisibila, in mm;1i - distan1;ele specifice diferitelor tronsoane, in raport cu suprafata frontalil de prirrlere a man:.irinei, in mm. la p:.r:clucrarea conccmitenta cu Clocli cut:ite a unor tronsoane cu diferen1;e mari de d:iametre (fig 13.2) ,rela1;ia de verificare a avansului are forma: neoesara Fnec a for1;ei axiale:
Fnee :s; Fmu (13.4)
~ ~ ~ ~ ~ ~ (
I~
? ~
Valoarea Fmu se calculeazil cu rela1;ii adecvate pentru fiecare caz in parte (1;inin:lcant de rez.isten1;a elernentului elastic de siguranta al mecanisrnuluide fixare) sau se ridica dintre caracteristicile tehnice ale strungului. MMimea for1;ei necesare Fl)ec se stabileste in raport cu solup.a ccnscructdva a dispozitivului cu hi~ elastica: de exenq:>lu, pentru varianta din fig. 13.3 (specifica strungurilor r~ de tip SARO), expresia de calcul a for1;ei Fnee este :
(Q+Oa)
I r
f
f I.
~!
~
F
~.
~
l:
f' i ~. ;
,
i.
Fig." 13.2. Strunjirea cu douli cut it e simultan a unui semifabricat cu diferente mari intre trepte
;.!
Fnec
,[claN], ctg(
ex
(13.5)
I
t~
F !. r
IP1
in care: Q este for1;a de stringere aplicatil semifabricatului, claN;~ - for1;anecesara deforrrm-ii elastice a f~cii b.l~ei elastice, pentru a lua contact cu semifabricatul, claN;a-semiun.ghiul conului bucsed,elastice, in grade (ex = 150 ); '111 - unghiul de frecare pe canul b..l~ei elastice,in grade( 11I1 = 8,50 ).
f; fj
\:
3 faGn E Iz 1,12 CFz HB nFz

[t,
(13.3)
3 Iz2 ([1 - l2) (-121
xFz
l1
3
+
t2
xFz
3 l2
t1
xFz
- 1) I
in care; in afara rela1;iilor cunoscute, s-au notat cu Iz1 9i Iz2 momentelede inertie pentru seqiunile piesei corespunzatoare celor doua diametre (fig. 13.2.):
'17 (d1)
Iz1
Cl
k._~=f=i.--.-.
F-u
tt~i
Iz2
(d2)
(mm4]
64
Fig. 13.3. Se ham a pentru verificarea avansului din punctul de vedere al stringer!! semifabricatului in bue~8 elastica
64
verifi.carea avansului din pmcb..tl de vedere al strirxJerii sanifabricatului in ~ elastica. In cazul semifabricatelor fixate intr-1.m dispozitiv de tip rnarrlrinilcu hlC9il elastica 9i daca se utilizeazil mai multe scule care Lucreaza simultan pe direqie axial~, se efectueaz~ 0 verificare a for1;ei de stringere, pentru a evita depl.asarea sau rotirea semifabricatului sub actiunea for1;elor de ~chiere sau a momentelorde torsiune din tirrpul prelucrU-ii. For1;aaxi.al.a Fmu dezvoltatil de sistemul de acp.onare a b..l~ei elastice va treb.ri. sil depaseasca valoarea
l I
Valoarea for1;ei de stringere sirrl relatia:

n
poate fi determinatil folo-
F zi Di'
D
2 H
+
t -)
2 + (
:!:
l=1
1=1
Fxl + Fxg
)2
,[daN], (13.6)
495 4')4
~ ~ ~ ~
in care: K este un coeficient de sigurantii (se cons.idera K =1,3 . . 1,5); Jl - coeficientul de frecare de alunecare dintre semi.fabricat :;;i suprafata actdva a bucsei, elastice (Jl = 0,25 pentru f~cicu suprafzrta acti v<1 neted.c1; J-1.= 0,3 .. 0,36 pentru f.!ilci cu canale circulare; J-I. = 0,4 0,5 pentru f~ci cu canale circulare ~i 10N3'itudinale, adicc1f~ci cu ziIlIti obi.~1Uiti!?i J-L= 0,8 pentru f~ci cu dinti ascutiti,ce pot patzunde in semifabricat) F~i sint c6mponentele "t.an3entialeale fortelor de aschi.are specl.fice cutitelor care LucreazasiInultan, claN;n -numarul, de outite aflate s.imul.tanin lucru; Dj - diametrele suprafetelor cilllrlrice la nivelul carora actdoneaza fortele FZi' in mm;D -diametrul semifabricatului, in mm; Mt - momentul de torsiune al sculei lucrirrl pe principiul unui,h.!rghiu ( b..lrghiu r lfugitor, alezor, ~itor ), in claN mm;Fxi -componenteleaxiale ale fortelor de aschi.are in cazul cutitelor, in claN;F x - forta axi.al~ ce apare la prelucrarea g.!iurii cu hlrghiu , l~itor etc. ,in claN. Pentru 0 ruC!?<1 cu trei f~ci, forta, necesara defo~ii elastice a acesteia este:
Q., = 588
.
o L.
'" "
e
L.
hi
"!. o
<, E
<Xl 0,
o
'Ill
.~.
.3
""
III N
~
N
-r ~ o
'"
-o ~ ~
0 o
~
o
~ ~
o
0
-8
I-
".
o
>
0..
., '""
~
L.
o
N
r-0.
<Xl
0.
0
"":
~
o
"" ~
0
'-
"'I--
000
" '"
c Cl >
~
L.
"
~ I'"
N e-
~
>
AI
..
e
N L.
Db gt Jmax 1
b
..J
::>
-8
""
N
U"\
t./"'t
..4)
..0
...0. 0'"
,.... 0'"
o
0"
co
0
0'"
0
0'"
0
0"
0
0'"
0
0'"
O. 0
.". "
~
I -8
! Cl
[ daN 1
(13.7)
'"
;, "'. 1... " o . 1--I

Cl>
in care: Dbeste diametrul exterior al bucsed,elastice in dreptul f~cilor, in mm; gt - grosimea f~cii ru~ei elastice,in mm jmax - jocul maxim dintre bucsa elasticc1 dest.insa ~i semifabricat, in mm;(jmax ::::0,2 mm; Ib - Lunqimea f~cii,considerati de la mijlocul portiunii conice l?i pinc1la punctul de incastrare. In calculul ~imilor componentelorFxi :;;i Fz i ale forte10r de aschi.are, precum:;;ipentru determinarea rrarimii momentului de torsiune ~,se vor utiliza relatiile aplica.bile in cazul, pre.lucrar-i.L cu 0 s~<1 scuta. . la strunjirea profilata cu avans transversal , este necesara verificarea avansului din punct.ul,de vErlere al rezf.sterrted, ~i rigiditatii semifabricatului. 0 astfel de verificare este posibil.!i, pentru doua scheme de prelucrare mai larg intilnite, pe baza datelor din tabelul 12.1; valorile stabilite pentru avansul transversal nu tretuie sa depaseasca valorile maxime admise, valori precdzate in tabelul, 12.2. T.a retezare, valorile :nax:ime ale avansului sint 1imitate de rigiditatea 9i rezistenta atit ale sellifabricatului, cit !?i ale sculei ~chietoare: 0 verificare in acest sens este posibi1<1 folosindu-se datele din tal:elul13.7. verificarea avansului din penctul, de vedere al rujozit.a'Pi suprafetelor de ol:Jt.inut.Dacc1 este necesara realizarea prin prelucrare a unei anumite rugozititi a suprafetelor,se va efectua 0 verificare adecvata a mar.imi.i, avansului ales. 0 asemenea
496
o " " .!!

..J
"'.
.,.-1 "'.
III AI
..
III N M
o
0'"
...,.
""
0
0"
0
0'"
0
0'"
Cb
.,
L.
f--
...
I-
N Cb
2 ... c X.
.cl
~
o
o '.. .... " .. " .,

L.
" co ... c
Cl>
0.
::l
''''
Cl
-.;
co
~
~.
I-
'"
0 0... 000
or:
~ ~
o
or-.-.-...
M
,
"-%'
...
..
U"\
....
~ .... {l
,Cl
" c " " '" -
U'*\
....Q
I'
ex) 0
0"-
~ c
e-,
.,
0. 0
0 ,0. 0
., ..
L.
"'.
Cl>
L.
.. ...
'"
...:r
" s
o
::l
.a-
Cl
..0
co
l\ ...
III
N _
-.:t .-
co .-
, E
" E E L.
.,
'" " ... > "

.8
L.
'"
497
32 p;"{
e.
\"11,
_.... :o;;;;~;.
verificare
se poate face, in modorientativ,pe baza relatiilor:

:
\ s ~ 15,7 RsO,93 r
- perrcru 01;.61
0,1> 0,909
[ ~~/rot ]; (13.8) [ mm/rot ):'(13.9) repre-
Cl <J
"t
....
U'\N
.", .
-a
0
.LI'\
--leD
- pentru fontii: s ~ 16,03
RaO,909
.. '" 0 '"
L
'"
f--j
"
f--
-OMO
"0 o
"0
NOMO o "0 ... "'0 "'0
:-.!'
:U"\
'-L
t:
L.
in care: paramet.rul, de rugozitate Ra se ia in mm,iar r
<J
"
"'-o
I---l
N
"!
.... I-....
M "'0'" 0"'0
zinta raza la virf a cutitului, in mm. Deoarece r61atiile anterioare au un caracter orientati v, filnd valabile doar pentru strunjirea lon;rituiinalii,se recomanda ~i consultarea datelor din tabelul 13.8. lungimilor curselor de lucru. In ceea ce prdvest.e calculul lungimilor le; ale cursalcr de lucru, r~ valabile afirmatiile din subcapitiolul 11.2.9. Pentru une1e prelucrari specifice strungurilor revolver,modulde stabilire a mm-imiicomponentelor curselor de lucru este precizat in tabelul 13.9. .
13 . 2 .10 CUlculul lungimi1.or cursefor- de ~ri.ere lellj 13.2.9. Calculul
I--
Cl)
...,. oCO '" co No...na MOL/"l'O o "0 ...o "'0 "'0 "'0 "0 "'0 o 0 o 0
'"
"
I-N
ONO o ..., 00
I"''''
o
0"'0'"
0)
c: ...
Cl
15
c: '''' "1"
I--
... 00
0.."
'" 0...
0
.... 00
o ' ,
-a o
0
N'"
'1'1'" N 00
o - -00 o
-0.-';;
.~
li
.... ".~
C L. 0
L
...
'" oCJ'
I-E
o '"
01'10
L <J
Vl-
Cl)
... .. , ..,
I~ L.
on
N
l--
~t-'"
ex
Cl
E E .: ..., "
t1~I
N
IU "0
on -a o -a o
...... 00 I I
N .... 0
....
0... 0. o 0
"''''''' o ' ,
.....00
-00
NOO Cl '00
. ...,'"
-
u c
"1
-o o
0 "'0"'0 0.0 0
0.. - .. 00
.... ~ '"
o o
I. I ...., "'..., ....00

o -a ' o 0 o o
NON
' ....
'0 ' 0
~ t-o
Se efectueaza respectirrlu-se indicatiile

11.2.10.
din ~itolul
..J
V J
.c
N
'"
~ >
_.
u..
Cl
'" 5.'
:.1
" .., "
..
",'
., '"
-8
E
~ o ..
..
ONO
o "
principal
13.2.11. Calculul IlWIIffi:ului de rotatli ale arborel.ui pentru cursele de Lucru Atit pent.ru determinarea duratei ciclului de lucru,cit ~i
I
Cl
-s
pentru stabilirea vitezei de a!?chiere este necesar calculul prealabil al nurniiruluide rotatd.L ale arborelui, principal pentru fiecare fazii de lucru si ulterior calculul, .nurMrului total de rotatii necesare arboreiui principal pentru fazele de lucru. Poate fi detenninat astfel numarul, real Nri de rotatli ale arcorerui, principal pentru 0 faza oarecare i cu relatia (11. 4) din sul:.capitolul 11.2.11.
13.2.12. stab:iJ.irea durabilitiitilor cx:nvenP-anal-eo::m:mice ale sculelor ~etoare. Durabilitiitile conventional-economice se pot stabili fie pe baza recoman::lm"ilor din eapitolele 'referitoare la prelucrarea cu 0 sin:Jurii scuta, fie,in mod. orientativ, din tabelul 11.3. In tabelele ce cuprind recornarrlaripentru stabilirea vitezei de aschi.ere, se precizeaza, de reguM,cl irrlicatiile sint valabile pentru 0 anumita valoare a durabilitapJ. conventional-economice. Este convenabila 0 asemenea adoptare a durabilitatii conventional-economice,incit sa se i.JnpurU1 0 schi.mbtrea sculelor de 2-4 ori in cursul unui schimbde lucru,ceea ce face neeesara adoptarea unei durabilitiiti conventdonal.-econcsni.ce egale cu 120 sau 240 de minute.
t
:0
e
'" .. ." " '"

L.
0<
" ...,
0
., ..
I--
: 1__
0"0
",. [0' ~.
o
oM '-.CO
ONO
"''''''1.1\'''
-OMQ "0
"'0"'0 ::.-_
"'0'"
"'0'"
0"0
I' . j'
.M
0
0 __
. _~
Cl
NO~~ MO~0 "0 ... 0 "'0 "0"0 "0"'0 ~ __ C_) __ .~ __ ~ __
.....0
.'(
g
-0
...... ",
o
o""a
on
I--
""
'a . o -a o
0"' ..... ~ ."'-1' a_cSoM .... ::; o.:g .... .~ D.lS '-. -0 .... N .~ .1.1\
(Q
In
-0
"'0
"'0
"'0
"'0
"0 "'0 Cl 0
-i
~
I--I---!
N
'" .... '''' 0

Cl '" '0
.", 0-0 .... NO,.....
.t/l
.,....
~ ~
I--
'0
-a o '0 o
o "'0 . "'0 "'0 o 0
....
:N : ..... .U'\ .r-... o ... .- .. o ... ..- ...

MOO_
~_N_
0 .. 0
C
"'0
"0
"'0 "'0 Cl 0
2
~
15
~
e
...,'
I---!
M
...
" :0
L
"
I-N
~ . '" 1 0""'0 "0" 00

... 0
NO) 00 .... 00
I'" N
o
a0
co -.
LnOON
D... 0.
o ... o
"'0
"0 0
..
.In
:0 :0
0
-N "'0 .
C?
~ t !1 I1 M i1 ~
.~ " cno
"I<tl
~
Cl
....
... '" x
c
c:.~
o ..
-o I---! on
N
....
I-oJ"
'" 0'" ''''. '"

oo '
'00
NN 0..- ..
'" 0...
M - ..
00
. o "'''... o "'0 '0 '0 o"'0 0 o 0
0 Ln Lt\_I.I\N
.N .LI\ ...oor-LIlN
l ~
11.
i~
l
..
o
0)
~ ~ '"
.". ...
Cl)
....
N .N Cl .... .0) , 00 ... 0
...,on
0.. ....
00
'"
0... Cl
.-:, 0
0)
.0
:~ :~
"'LI\
ill
..
r-
:;!! :~
... ",
0
...
~ ri
..
.. ., "
...
:O:-Vl
o... o~o o Cl
0... 0- ... 0
Cl
..
.. a.
" .s
co
I-
- .... ., " ..
<>
!6 ~8 -.; ... :,;liI

a.
~...
e ~
"
02:
"'-......
Cl oJ" V
g ...
Vl
fl Cl
02:
~ " "' ... ~

..;
.....
o ..
fl Cl
" o
... -; :z: ~ ~
o ..
e .. ... ~ ~
~ ID
'"
'" o
... '" '"

2:
.. ..
o
'"
t,
h~
Vl Cl
~ .
(
:i
:;;:
or. ....
~
o
N
.!
~ 1 ~ ~
:
l~.:
498 499
~:
t;1 {il
-'
Tabelul 13.8 (continuere)

j Felul prC!lucriiri
Strunjiro longitudinata exterioarli "Diemetrul de pretucrere . mm Hoteriatul piesei

12,5, 0,3 3,2
I
12,5
Gaurire Rugozitllt~a Re' Jm.

6,3 3,2
esch
Strunj ire plane 7 i frontalii
Strunj ire interioare
12,5 iere
I
0,3
3,2
0,3
3,2
Adincimea de
2 . 4 1 2 <1
t, mm
1. 2 <1 1. 2 <1
0,08 . 0,12 0,12 .. 0,17
0,05 0,08 0,08 . 0,15
0,04 ... 0,07 0,00 ... ,,0,10
2 ... 3
Avensul recomendat, mm/rot O~et

U1
o o
30 . 50
Heferoase
0,08 0,20 0,15 0,30
0,06 .. 0,15 0,15 . 0,25
0,05 0,10 0,15 .. 0,20
0,03 0,04 0,'2
0,02_ 0,04
o,ea
0,02 .. 0,03 0,06 .
0,03 .. 0,06 0,06 ... 0,08
0,025 ... 0,05 0,04 ... 0,06
Tebalul 13.10.
Viteze de a~iere
pentru frezerea cu freze disc
O}ot pentru constructii de ma~ini Heterilllul Aluminiu Alllmii

\
Bronz
a,el pentru IIutomate
.Rm=-400.. 450
RI!I=500 ... 650
Rm=700 . 850 H/I!I1)I2 20 ... 50
O,ol crom-nichel
H/mr.l2
4J SO
H/mm2
30 . 60
Viteza de II~chierc m/min
150 ... 200
100 ... 200
100 1aO
60 . 90
20 ... 30
_."._----"~_._---_._.."._ ...
labelul 13.9.
"
".
-------
Stsbilirea asriailor cocpooentelor curselor de lucru Felul prelucrarli

2
Cond i]; i ile de prelucrare
Schi;a prelucrarii
Compcn~ntele ls lp 5
cursei de lucru, mm Observe. i i la

6
ld
7 8
le
_.
'0
V /j "/ --- . '/ >-..
//
if/:>"~;~
1/ / :
-s
cen-
tru' ire
1 ... 2
d
2
- ctg
'( ~
la
t't:;t1-) _/'.J
J
l
1 ... 2
d
Is
Flira gaura de centra re anterior realizate
ctg
Oupa desenul piesei
Gaurire
Cu gaura de centrare praalabile, al cerei diametru
1 ... 2
19auriit D-d
-(-)x
exterior
sa
fie mai mare declt drametrul gaur ii ut ter ioare
ctg a
,...
-"",.,""'".- ..'.-,...
..-~....,..----~-,.. ..-.-.~.... ----,...,~-~---------_ ... _._-----_. -'-
....
Tabelul 2 3 Cu -gaurs dc centrare pr e eolobil);, ovind eXdiametrul terior mei mic declt d iametrul gaur i i ulterioare Cu - r ee I izarea anterioara a une i te~ i r 1 sau a unei centruiri
13.9 (cont inucc e ) 8
f,
' ... 2
Gaurire
II
1,5 ... 2,5
D-d a -x 2 x ctg
X
Dup;; desen"l
I
I i,
II
-----i
l
i
!
p io se i
I
I
I
!
Larq i-
re re
U1
~i
al ez e-
O-d -x 2 (ctg x -.ctg a)
Oup" desenul
p ie se i
.Q N
I
Dupe desenul
piese i
I
i I
I
Largire
Fare realizarca enter ioarl! a une; te~iri sau 8 unei centruir i
1,5 ... 2,5
D-d -x 2 ctg
X
I
! I
I
Strunjire longit.ud i-
Fare
prns
te~ire, la un prag
0,5 .. 1,0
Dupe de.enul piasei
nala
\
-J/II" __ ~. __ """"-' __ ' __ _----- ---' .. '
----t4 1,0. " 2,0 5

d -d
3 Cu real izerea unei ~ tesiri ~i . pregat t re a p iesei pentru eXecutarea une i dcgajar i ulterioers
.)
\
x
Tabelul 6 Dupa desenul piesoi 7 Idg -
13_9 (cont inuar e ) B 1~=I,:ng~mea de e jer r i ht=~n~l \ imea te~lr 11
_s_~ 2
~-
d -d
I
I
x ctg
2 h ) x t x ctg X
Strunjire longitud inala
Cu avans coeb inat
lsr= 0,5 ... 1,0 I =0 s
1=ar
O-d 2
la axial= ldl-b
Al II-lea in. dice (r) se la refere curse de evens pe direc\ia radiale ldl- conform oosenului p ie se i
Cl
.--l-cl:
--
-1-- I"tJ
Strunjire ccmb inata (lon gitu dinal;; si conici!)
Cu Bvans combinst
0,5 .
1,0
Oupa desenul pie.ei
ldl= ',5 ctgo ldr =1,5
Idl - lungimea de depa~ire pe d irecpe longitudinala lungildr mea de depa'iire pe d irectie radiolii
-'-
t::l
~~r~~,
.~-, ,--1 It .!::! ~II _____ ----} Sr .
J -
Tabelul 2 3 4 0,5 ... 5 mtn --2 D-d . 6 7
139
(continullre) S
Cu aVllns radial
',0
It i/
Ii profij ire
lata
Strun-
Cu eliens gen\illl
tan-
.I la
---3.L
ls'----J
Strunj ire trensvers.le Cu realizarea unei degajari exteriollre
0,5 ... ',0
~IY-d2
2
0,5 ... ',0
.. ~
0,5 ... 1,0
-2
D-d
"
~~
-t' -- fsr
L.-_~J
~~-"~=B
...t:: ~'--
Prerotezllre
realizeree Cu u,:,oite~lri la ptesa co se ve detes"
0,5 ... ',0
-2
C-d
-t' I~
I_._._~.
Tabelul
'3.9 (continuare)
8
3'
5 b tg t'
7 0,5 .. ',0
.:~ .~::,-'.--~
~,E..~"-
Fare
prer~tezarei sem ifebr icat sub forme de bare
0,5 ... ',0
-2
~ "F
\
, __ I
"
(J1
r ' -.
. I ' 11'
Cl Vl
~~t:J
-rr-
$~-~B-::1-1, I
,.....'
.--
Retezare
realizarea Cu Ilnterio8ra a unel preretew . semifazar 1 i bricat sub forme de bare
0,5 ...
b tg
t'
',0
-2
0,5 ... 1,0
f-
t::ll
~L~ bV//V"'-::;
'tl f--
ti r~,:-:~V~T
~lf- ~
Semifabricet g8urii axials
cu
0,5
b tg
C-d
',0
-2
0,5 ...
',0
l.
L__
r
CD
I-
,'--
..';,,-,,'"'"'
-sa
Cl
;:;1"" c:
o o
calculul in continuare al parametrilor reginullui de aschi ere poate decurge in mOO cliferit, in raport cu metcda adoptati de sch:iJnbare a . sculelor a;;chietoare. 13.3. Meto:lede stab;] j re a tural;iilor
; I
I
0..
I
"', o
::J.c
4)
I
O .. ON
Lf'I
" ~I~I~
-o
:lCO 4)
0.."'" .5 -8 '0.
x
" c .
n
"5 c:
'r'"
Cl)
)IU
.5 -a '0.
0..""
Cl)
'"
s-e
))
C>"O
0.."'" :J
Q.l_
0..
LI"'I
iJ -0
~I t. .
CJ) ... 01 N+-'O ~.
..ox\
-ON N
: +'
0 N
+'
U
01
II
I
I
N
"O'N
~
N
~
N
...z I ~ ~
,..:X
0..
I
[
>CI
I-
1')1"8
I-
Cl
+'
Cl
..
U
::J
NI_L."""o
.Cl
4) D
".
lI..
'Cl
IQ
u.. ... -
C''-
e> __ .-
u..
~ ..... 4) Gl 1... 0 <0 x,... 4)L.
I-
:> HO
Cl
. -
L.
"
C
I '--
}'IQ
C> L.
L. .
QJ
>
CJ Cl)
41)
L. 0 :::J ca u..I-C()
ca::J N o IQ
..
Ii I
~
''" C
I
I
1
1
13.3.1.Metoda enpirica de stahi 1j re a turatiilor arborefni. pr.inc::ipal.Fa~ de cele aratate anterior ,aplicarea meto::1ei empirice nu presupune calculul pealabil al lungimilor curselor de a;;chiere; de asemenea, calculu1 lungimilor cursefor de lucru ii calculul ntll1l.&ului de rotatli ale arborelui principal pentru cursele de lucru sint elemente de calcul f&~ inf1uen~ asupra' alegerii parametrilor regimului de lucru, ele' fi'ind ins~ necesare pentru proiectarea in continuare a camelor. . ,13.a. In cazul acestei meto::ie,seado~,pe bazaindicatiilor din tabelele 12.6, 12.7, 12.8, 12.9, 12.10, 12.11 (din capitolul 12) ~i 13.10, valorile recomandateale vitezelor de ~chiere pentru 0 durabilitate T = 100 de minute, valori corectate t-inind cont de corrlit-iile concrete de 1ucru.Dacase adopta o alti valoare a durabilititli convent-ional-economice(T = 120 minute sau T = 240 minute)~ se vor folosi ~i coeficientli adecvap. de corectd.e a vitezei de aschiere , in raport cu durabilitatea adoptati (valorile coeficient-ilor fiind de asemenea precizate in tabelele mentdonate) , Vitezele de aschiere se pot calcula !?i utilizind relat-iile empirice prezentate in tabalul 13.11. ' . 14.b. Se determi.nacliametrele de calcul, pe baza ilidicatiilor din subcapitolul 11.2.16. " 15.c. Cunoscirrlu-sepentru fiecare faz~ valorile diametrelor de calcul Dci ~i cele ale vitezelor de ~chiere Vi' se sta. bilesc turatlile de calcul, corespunzatoare nci: 1000 Vi n= Cl
1["
I
;"-r,:b-~
( rot/min ]
Dci
(13.10)
'
lp 506
00
.... "'1
~.
I
I
'
Se ajunge astfel la un llir de tura:1;:iicu valori care uneori clifer~ destul de mul t intre ele. 16.d. Se determi.nascula limitativ~, stabilirrlu-se turatda de calcul cu valoarea cea lnai scazuta (nc min) ~ cu except.La turatiei de filetare ~i uneori ~i a celei de la alezare. 17.e. Cunoscirrlu-se turatiile dispon:i.bile de pe strungul automat, se va adopta 0 turatie nado t l' care sa depaseasca eventual turatda minima (tnratfa sculef limitative) cu eel mult 15 20' %. Dactipentru realizarea tarturor fazelor de strunjire este posibil~ utilizarea doar a uneisinJure turatli a arborelui principal, aceasta turap.e va fi toanai turap.a n8dopt1 .a, doptati pe baza consdderatd.LLcr anterioare. Sestabilesc de a~""**1
-------------------
-----
--
------
---
--"
semenearot.i.Ledintate care permit obtinerea turatiei

18. f.
nlldopt1
Dacapentru st.run.;Jul automatexlsta posibilitatea alegerii :;;i a unei turatii cu rotirea semifabricatului in sens invers, pentru fHetare,se va recurge la stabilirea acestei turatii, in apropierea valorilor reie:;;ite din calcul pentru filetare ~i sigur dintre turatiile disponiliile din gamade turatii Se vor determina de asemenea,din cartea ~inii, numerele de dinti ale rotHor lirei pentru obPnerea turatiei de filetare. PentJ.'U cele mai mul te st.r"un:JUri revolver automate, alegerea turatiei pentl:Ufiletare se efectueaza in coralatde cu turatda pentru strunjire, rotHe dintate montate in lira pentru obtinerea turatiei la strunjire fi:in:i prezente ~i in lantul cinematic pentru. obtinerea turatiei la filetare. 19.9. Atunci cin:l ~ automatpennite folosirea intr-un ciclu de lucru a doua turatii pe stin:;rapentru strunjire. se va lua in considerare mardmea turatiei Ilz din gamade turatii a strungului automat, turatie care formeaza de obicei 0 perech7 cu turatia nadopt l' implicirrl utilizarea acelorafii roti de sch.irnb. .
Tabalul 13.11.l1el81:11 pentru calculul vitezelor del a;chiere, Y100' lIlI.in
--.--.~--.~~
Tebe lul 13. 11. (continuare) 2 Pentru 9~0 ,05 mm/rot.: 12,1 v100=-",0,4 Pantru s>O,05 mm/rot: 12,15 v100=--",0,50 Pentru $~O,2 mm/rot: 2,40,4 v 100= v100= sO,4 Pentru s~0,2 mm/rot: 5;750,4 v100= sO,S
sO,9
Strunj ire folo sind cutito do cenelet ~i de rotezat
10,1 v 100=--sO,S
25,S
"100=-sO,S
Pentru $<0,2 mm/rot: .4,20,4
Pentru 5<0,2 mm/rot: 7,70,4 v 100=--.sO,7 Pentru s~0,2 mm/rot: 10,30,4 v100=
Giiurire ~i contruira
sO~7 Pentru 5>0,2 ~m/rot: 3,30,4 v100=
sa,s
11,9'fOO,3 v100=------to,2s0,5 4,780,3 v100= to,2s0,1>5 Pentru d~10 mm:
LArgire cu largitor
4;670,3 v100= to,2s0,5
8,140,3 v100=--.-to,i?sO,S 2,390,3 v100= to,2s0,65
HateriAlul prelucrat Folul

pr-ctucr-ar i i AUT 12
O~e l pentru autoamte ~i iUT 20 eu . Rm<1>50 N/mm
1,920,3 AlaJllii 3 Ouraluminiu 4

r.
Alezaro
v 100= to,2s0,65
Strunjir longitudinal.li
Pontru $<0,2 ~m/rct: 39 "100= to,1I>sO,2 Pentru s~0,2 mm/rot: 31,8 v100= t,'j6s0,3 Pentru s<0,05 mm/rot: 21,5 v100=--
57,2 "100= to,1s0,25 "100=
71,1 to,1I>sO,36
Filetare cu tared de mo~ina
0,,68d,,2 v1oopO,9
O,13d2,3 v100=-- -pO,S Pentru d>10 mm: 4,31~,78 v100 pO,S -
Strunjire fo losind cu~ite prof ilate
sO,35 Pentru s~0,05 mm/rot: 12,6 v100=-sO,S
Filetare cu f iliora 15,1> \/100=--sO,S 21 v1oo=-sO,5-
0,27d1,2 v100= p1,2
0,9d1,2 v10 =--p1,2
1,2d1,2 v 100=---.p1,2
Observa~ii: 1. Formula detli pentru filetare Ct; tar~ de me~in(l este valllbil4 pentru o~etul'i carbon cu Rm=500 .800 N/mm ~i pentru diametre d=5 30 mm, d fiind diametrul nomInal al filetului; ppasul filetului; 2. La recalculeree vitezelor de s;chiere pentru elte durabilit4~!, volorile
50B
509
tlXPOH$[',t,ull,Ji me l durebil it~tii so voradopts Inmodul urm~tor: m~G,2 p"ntru cutitedestrunjitlongitudinal ;>1 pentr-u burqh ie ; m=O,286 pentru cutiteprofilate, p<lntru cutite de eonslat~i pentru cu~ite do retezst; m=O,3 p&ntru l4rgirs eul4rgitor; m=D,5 pentru filetarocufiliere; m="\J,9 pentru f i l e t er-ee eut er oddemll~in1! a ot e tur i l or carbon ; m=O,5 pentru f!leterea eutarod dema~in1! a dureluminiului. In masura in care turatda ~ se poate utiliza pentru acele faze care solicita turatii mai inalte, se va recurge la adoptarea ei (n2 = nadop(2). In cazul in careriu este posibilc1 utilizarea turatiei ~, turatia uni.ca utilizabilc1 pentru fazele de strunjire, gc1urire etc. (cu exceptda filetc1rii) va fi n"dopt1. 13.3.2. Metode de stabili.re a bJratiilor pe baza ooeficienPJ.or timpilor de~. In cazul s~ilor revolver automate, care dispun, la nivelul arborelui principal, de 0 sin;Jurc1 turatie pentru strunjire ~i de 0 turatie de sens contrar pentru filetare, este posibilc1 stabilirea celor doua turatu prin luarea in considerare a coeficientilor tilnpilor de CUichiere. . . 13.a. Pen.tru aceasta, dupa determ:inarea numerelor reale de rotatli ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru i, se stabil~te inc~ ~-nurnitul numar' de rotatii echivalente la filetare, cu 0 relatie de fonna: lei Nefiletsre =
s;
m=:.O J~p;;;;ntru
eLazaro;
cazul in care acestea di.spunde numaidoua turatd.i, pe ciclul de lucru la nivelul arborelui principal (0 turatie pentru strunjire ~i una pentru filetare) ,numerele de rotatii echivalente pentill fazele de strunjire sint eqal.e cu numerele de rotatii reare stabilite pe baza relatiei (11.4) (Ne;= Nri = le/se;)' 15.c. Se deterrnina apoi turatda de calcul nei, pentru toate fazele de lucru, folosindu-se relatia (13.10). 16.d. Prin analiza ~irului de turatii de calcul nei astfel ob\:inute, se s'tabi.Lest.e scula care necesita cea mai redusa turatie a arborelui principal al strurqului (ne; min), excluzind din analiza turatia de filetare ~i cea de alezare. 17.e. Pentru scula stabilita anterior,dar ~i pentru sculele care solicita turatii apropiate de n i mi' farc1 insc1 ea turatiile respective sa depa~easca mai mult d; 1,5 ori turatia minli~ (ne; min)' se calculeazc1 asa- numitii coeficienti Ai ai timpului de CUichiere: leai
A; =
=
lei
2-
(I
Nei'
r
(13.13)
N'e;
[rot],
k
(13.11)
in care: lCj este lun;r.i.mea cursei de lucru la filetare, in mm; si - avansui de lucru la filetare ( egal cu pasul filetului) ~i k-raport de nucsorare a turatiei la filetare (uneord,~i la alezare), in report; cu turatia de baza I\" utilizata la strunjire:
K=
n, iletare I\,
(13.12)
in care: leai este Lunqdmea cursei de ~chiere la faza i, in nun le; - lun:rimea cursei de lUCJ::U/la faza i, in nun;Nei -numarul, de rotatii echivalente ale .'arrorelui principal la faza de lucru respectdva, in. rotjme; - sumam.nnerelorde rotatii echivalente ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru r inclusiv pentru fazele suprapuse; 1'1' ~i - sumanumerelor de rotatii echi-' valente ale arborelui prdncdpaf pentru fazele care,avind durata mai scurta r se suprapun peste acele faze, a caroc insumare conduce la st.abilirea duratei ciclului de lucru (diferenta moi ~ N' e i reprezinta, deci, numaruJ. total de rota'~i echivalente Nte ale arborelui principal pentru fazele de lucru care deterrnina durata ciclului de Lucru), 18.f. Pen.tru acele scule in cazul carora s-au calculat valorile coeficientior ).. i ai timpului de aschfere , se determi.nt1 din tabelul 13.12, valorile corespunzeitoa:re ale coeficientilor JJ. i de corectrie a tura\:iilor. Folosind valorile acestor coeficienti JJ. i se vor calcula turatiile corectate neor;:
I
nfilet re fiirrl turatda utilizata la filetare. "Valorile raportului k de micsorare a turapei la filetare in raport cu turatda de baza !\, sint de obicei precizate intre caracteristicile tehnice ale ~inii, existin:l.de altfel !?i valori recomarrlate de finnele constructoare. 14.b. Efectuarea in continuare a calculelor va solicita cunoasterea numerelor de rotatii echivalente l?i pentru celelalte faze ale pralucrarff, pe strungul revolver automat , dar r in 510
neori
nci JJ.i
[ rot/min ]
(13.14)
nei fiind turatia de calcul la faza i. 19.9. Scula pentru care se obt-ine cea mai redusa valoare neor; se considera ca scul.a Limi.tatdva, Pen.tru sculele de filetat ~i pentru alezare, turatiile nu se mai corecteaza, considerindu-se in acest caz neor; = nei. Dacc1 se ajtmge la situatia ca pentru aceste scule turatda neor; = ne; sa fie mai mica decit 511
-'
--_.- -------------.---~--.---" ...
".
-_ ..---
..
"
cele ale altor scule analizate,se va relua calculul cu un raport de mi.csor'area turatiei k mai scazut, posibil de realizat pe st.runqul, automat. 20.h. Se statd.Iesteapcd, turatda n' a arborelui, principal (turatie unica pentni toate fazele, cu excepp.a filetMii) , cu ajutorul relatiei:
n'
= nc; Jlo
Tabolul 13.'2 (continuoro) Volari >. ~i 0 Cu~ito prof ilate LlIrgitoare

~i cu~ite de retezat
Cu~ite narmalo ~i burghie
Caef icienti i JJ s i 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1,00 1,05 1,10 1,15 ',20 1,25 ',30 1,40 1,50 1,60 1,70 1,80 1,90 2,00 1,18 1,15 1,13 1,10 1,08. 1,06 1,05 1,03 1,01 . 1,00 0,98 0,97 0,96 0,95 0,94 0,93 0,90 0,89 0,87 0,86 0,84 0,83 0,82
a
1,16 . 1,13 1,11 ',09 1,08 1,05 ',04 1,03 1,01 1,00 0,99 0,97 0,96 0,95 0,94 0,93 ' 0,92 0,90 0,89 0,87 0,86 0,85 0,84 1,13 1,11 1,09 1,07 1,06 1,05 ' 1,03 ',02 1,01 _1,00 0,99 0,98 0,97 0,96 0,95 0,94 0,93 0,92 0,91 0,90 0,89 0,88 0,87
[ rot/mm ],
(13.15)
in care: nei este turatia de calcul a arborelui principal(turatia calculata initial) pentru scula limitativa, Jl.o este de aceasta data ales din acel~i tabel 13.12,dar pleciIrlu-se de la o valoare a coeficientului de corect.ie e determininata cu relatia:
e ,.,; T
To
I. TH
(13.16)
J
To
in cares T = ;..TH este durabilitatea necesara a sculei limitative. Pentru Tt! se poate Luain considerare 0 valoare egala, de exempIu, cu 120 min, acceptin::lu-seinlocuirea sculelor uzate de 2 . 4 ori in cursulunui sclri.robdeIucru ( 8 ore ); To -durabilitatea pentru care sint indicate in tabele valorile vitezelor de aschi.ere (de exemplu To = 100 mm). 21.1. Cunoscin::lu-se turatia n", se alege din gamade turatii a s1:r'l.ID';Jului fie turatda ime:li.atinferioara acesteia, fie turatia ime:li.atsuperioara, daca aceasta din urma nu de~eflte Cl! mai mult de 10% valoarea n '-. 0 data cu stabilirea turatiei,. se voe rddica din cartea ma.'iinii ~i numerelede dinti ale rop.lor de schirobcare asigura obtinerea t:uratiei astfel detenninate a arcoralui, principal al,' st.r\.IDjului.
Tabelul '3.'2.Coefici~tii de corectie D turD~iilor (pentru scule din o~el rapid) Valor; " ~i 0 Cutite prof i late ;; i cut it.ed6 retezat
Coet
Largitoare
JI
Cutite norlllale ~i burghie

.i
icien~ii
~i 0 2,11 1,91 ',78 ',60 ',49 ',42 1,35 1,30 ',25 1,22 1,19 1,82 ',63 1,58 1,46 ,,38 1,32 1,27 1,24 1,20 1,17 1,15
0,05 0,075 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50
2,35 2,09 ',98 ',72 1,58 1,49 1,42 ',35 ',29 1,25 1,22
Proie....'tlrea regimului de ~ere pentcu fazele de lucru care se executa cu mai lllIl1tescule simultan.Daca exista secvente de Lucru pe strungul automat cu cap revolver, in cazul direra Lucreaza simultan mai multe scule ( faze de lucru suprapuse total sau partial), la proiectarea regimului de aschi.ere SE: va tine cant de urmatcaral.e consideratii: 1. Pentru scu1ele~chietoare montate pe aoal.asf, di.Spozitiv portscule ( pe aceeasi, sanie sau in sceeasa portscula fixata in capul revolver) !?i lucrind s.imul.tan,avansul se va adopta irl. flmqie de scu1a care necesita, lucriIrl :i.nd.eperrlent, avansul tebnologic minim.-Pentru scule lucrind simultan, dar montate,de exemplu, pe una dintre sani.i.Letransversale ~i pe capul revolver, se pot adopta valori diferite ale avansului de lucru,exi.stind posibilitati distincte de realdzare. a acestor avansuri. 2. Lur:gimea cursei de lucru se stabUeste -irrlep:mdent,pentru fiecare scuta m;;chietoare; in cazul scu1elor aschietoare montate pe acel.asa suport, marimea di.stanted, pe care suportul se va deplasa cu 0 vi.teza corespuozatoare avansului de Iucruva fi egala cu lungimea maxima a cursei de lucru.
13 .4. VERIFIClI.REA FUI'ERII
Calculul puterii
:n
I'Icos . \"01.
necesare 513
aschi.erd.i, pentru
fiecare fazii
512
.....'-.-.-.-~j f~
3(JO
f:i r~2
~'
1"45
0-
~
III
OIl'
:cl 0 e ....
.,
fj
1'Jt
~
o
S?
o
o o
~
0
S?
o
~
0
'" "'10 o
0 0. 0
0.
'" 0,
Cl
~ I"
fit.
'" E ';;:E
c1"/
'0
)~~'&
.-!'O
l( _
f{i'
'Go
v "
G
~i
f!1.'
~IOap
0'&
Vi
~
25
F 19.13.4.
17
fi.'etat 70.019.048 Hater/a I:AUT 20 Tolerant" mS STAS 2300-88
,u
o e
...
... '" ...

N Cl
o
N
0,
8,
0 0
""
'"
0. "! '" ... 0
~I
:;:
...
'"
lI'I
fr'; I~. ~
f..:"
r" {it;
o
t. .D <0 1.1
"'I
Oop f l Let e t ,0.019.01,6
631
..
!:
V
N <,
.3
0.
[l
in parte se efectueaz~ folosindu-se relatiile valabile la prelucrarea Cl! 0 singurc1 scul.a, In continuare, se insumeaz~ puterile pentru sculele care lucreazc1simultan , fiirrl necesara satisfacerea unei conditii de forma :
p
:cl
a> . '" v
.., '" ..
Q..
~ ~
:z:
... .,
c
.,
~ .... .- .... n. '" ., .... ~ .- " ... ~

0'
:;)
:cl
u
"" -o
Z
n-
0'-0
Ol~ e N <, e '" .....
-'
-' ~ .. ~ V o
V GI .:;)
...J
0
.D
~~~ "'~ .,
~3~
HO .- )10
~~.;~
~~
L..~)~.
]-3 .. ..
.r.,
)=1
Nef j
:::;
17 Nmu
(13.34)
"":cl"" u ~ 0 :cl :cl :;) cc . to
o 0:;) o...z:o.CQ
L. 0
.. '" .. .= .. ~~ ';; ~ ~~ ~ ~
:cl o O:cl o...zo...Q:l
L..-L. 0
c '" :5 u
Z...J
:z:
-' ~v ..
III
... a>
c
.,
.- .... '" ... ~

O'.()
:!1
~
:c
~
;:!
:z:
-'
... '" ~ '"
III N
~ r::
t-
:z: -'
GI .-
...J
:z:
V 0
.. '"
V
.-
].a
.. " +J .. .t= ~:::.; -8

...J
L.. 0 O:J
~ o
~ ..
].a
...J
la>
...
-8
~
)CQI
-' ,,, ..
:z:
..
r
I-
:J
0L. 0
~ ~ 2)~- ~ l-..o o..:o...a:l
.. ...
o c,
t,
"
,.,
1l ... " ... e ~ o ~ o ~
::J o '" ...
+'0 U
ill'l
'~
-'
...J
i~ t:
...
in care: P
L
Nef
j
,~
este sumaputerilor calculate pentru scu-
"[
j=l
lele care Lucreaza simultan,17 este rarrlamentuls~ui automat ( r1:::: 0,75) !?i Nmu - puterea mctcrului,electric pentru Lantul cinematic de antrenare a. arborelui principal al st.rungului automat. 13.5. EXEl1PW DE STABILIRE
A PARAMEI'RILOR REGlMUllJI DE ASOIIERE IA PREUJC'RAREA S'IRUNG REVOLVER AUTOMAT PE UN
1
1
-a
.. '"
:;
v
o
r: fi .
eo "" o
0)
> ...
IQ
..,
ON
a: D
Cl
"'&:
....
0.11
~ '" o
0-.
0.
s
o
Cl
'" 0.
Cl< <, Cl
'(3
CO
'. It;:
ce o)N
,!
g>
~ ...
'"
.. ''l o . Z
.. ~
C1.~
t:::
D
.~ -J 0'-.D
..
a
v
.... ... ... ..... ",U

:;) J:: :;)
Ill.
.o-~
.., '"
... .'"
.,
D o t:::
""
<,
~ o
U
-0
... '" '"

:cl
~
e-,
... .,
..
:J Cl>
~ o
;;:;
Cl
-e
s .. R ~ ..
Cl <,
~
Cl
se
-0 01')
1"
!,'
:;) co
oA
J:: c,
:cl
co
'" :cl cc
....
U
... J:: "

:cl en
'"
Cl
0. ... ...... ... ,~ " .... ... ::J I::;~ ...
.,
..
\,' i.'
10""
:;) U
e-
u..2':
11
...
g
... '" .,
c,
Cl
r
H
b a>
L.
'0 ..
Se cansider~ piesa din fig.13.4. (Dopfiletat 70.019.048) In continuare sint prezentate etapele de stabilire a parametrilor regimului de aschi.ere, 1. Alegerea t:ip.1lui. de strung automatcu. cap revolver. Avirrl in vedere forma!?i climensitmile piesei, .caracterul product;iei !?i dotarea sectiei de prelucrMi mecanice, se ateqe ,pentru realizarea piesei, strungul automat SARQ- 25. 2. stabilirea succesitmii fazelor .Pe baza irrlicatiilor din literatura de specialitate, se propune succesiunea fazelor de prelucrare irrlica~ in fig. 13.5 ... 13.11 ~i in tal::elul 13.13. 514
-a
., .. .~ ~
N U 0
,.,
.3
>~
o
> ."oA L. .-
..
-0
>N
0.0 III 0.
U
. .... .. .GI
> .-
... > "'. -oGl >....

U "oA
.. .. o.
-0
> .-
,<0
... c
~
UJ
0.0 '" 0. U
g.[
r-,
-0
~.~
0.0 ., Cl.
U
N
.. ~
a>
....
III
-0
>on
"
...
c,
!:
"'". e
L.
o.." ......
a>
g.[
U
N Cl)
.,
>
t~
'-Ht;
to
e~
r: \.'
1;
"'5
x '"
-00' -S
.
"'0
e E
, E
'"
rn
'" '"
.3 1l
III I-
e
E':cl '" c: N
'" 0 <0 ..
...
III III
I.
L. '''-'''' ...c: X
.-
""'&.
'" III > c
...
'"
:;) -0 .
..~ e
GU
:J
~ .-t.n 4) ... le x....

~.--)(l]
x -s
-s '" "" ~ co . '" .. x

<Ll .
.. ,"
"CO
..... ..-:l
"" G}CO '" I-
...~
..
a>
Cl N
. .
-.J
<0
.. .
,eo
r r::;
k I.'
.~
.L.
e :cl v . L.
~ 8. fl ... "
~x
~
.,
"~ ~'"
<0
..
Cl
N
f;: l'.~,
<0
. ~L.
"'~CI '0
"'<0"0)
'-N e u...-- ...:co)
V CY.
'" "
r"r~
k
r::
(
,a>
....:cl v
:z:
EN :;)
..
N I<l '"
'"
'"
... ...
.;;
u-ll..o
...
~A f-
i.:
t,
515
~,t ~.
+-.
Fig.13.S. Avansarea ~i tamponarea semifabricatului
Fig.13.8. Te$irea 1x4So la ~11/8 $i g3urirea la ~4x3
I
I
\
.Fig.13.9. Strunjirea degaj~rii la .9,8 $i preretezarea
fig.13.b. Struniiro~ la ~1bx1? $i centruirea
;:r~;;,':l' - -- 11- ,
_~-_'V
I -1 . , ..... _
I I
t
Fig.13.7. Strunjirea la ~11/8x15 $1 -gaurirea La ~bx7
Fig.13.10. Filetarea H12x1 pe lungimea d~ 15 mm
I I
Fig.13.11. Retezarea
1
I
\
516
517
~L;.,;.L~ .. ",,~.. -
"0
-0
.,
::I .l- ~ ~ ., ., 0
f_
...
. ~ ..
2 +" 8.
C
'"
L.
E ~ ::I 0 Z v,
".
~~2
o
E E
r~
~ ~
o
"'..
[:::
r-:,
N
-<), o
'"
'"
eo
'"
r--
~
t'l
"I
r;:;
3. st:abilirea metcrlei de :instalare a semifabricatului. 0rientarea :;;i fixarea semifabricatului se vor executa cu ajutorul, unei mandrine cu b..la;;.:i elasticl. Preciz.:iri in raport; cu notarea bucsed,de stringere :;;i a celei de avansare a semifabricatului sint cuprinse in tabelul 13.13. 4. st:.ab:ilirea sculelor, portscu1elor ~i ve.ri.ficatoarelor. Sculele :;;i portsculele aferente fiecarei faze de prelucrare sint prezentate deasemeneain tabelul 13.13.In calitate de verificatoare, se va folosi un 9Uh1er L = 150xO,1 pentru cantrolul dimensiunilor liniare :;;i un calibru inel filetat fix T lfl2x1 pentru controlul. filetului exterior. 5. st:.ab:ilirea moduluide :i.nstal.area sculelor. Apelind la principiile aplicabile la pre1ucrarea cu 0 sin;Jur~ scul.:i , s-au stabilit adincimile de aschi.ere pentru fiecare faz~ : vaJ.orile respective sint men~ianate in tabelul 13.13. 6. st:ab:i.l.irea avansului de lucru. Pe baza recOman::llu-ilor din tabele, dar tinirrl cant de conditiile concrete ale prelucr.:irii piesei, s-au stabilit vaJ.orile avansurilor de lucru, valori irrlicate in tabelul 13.13. .7. verificarea m.l1r:iJni.i avansurilor. verificarea avansului din pmctul de verlere al saget:ll 00misibile a semifabricatului. Se poate ar.:ita cl1fazele la care e posibil.:i deformarea elasticl a semifabricatului presupun participarea unui singur cutit, ceea ce permite utilizarea relati:ei de .La prelucrarea cu 0 singur~ scul.:i. Frin inlocuirea valorilor ccrespunzatoare , se obtLne: - pentru faza 2.1. (strunjire ct>16x17):
0,75 0,132,1~0
. 4
""
:J ., ., 0 c .. co"' .... > e

E
o 10
~I~
010
N Cl
0'10'
o o
a.
'" o.
o
... ~
-8
::I
E -0 '" .Ol
.3~
c .. ..
E E E -T N
r-,
~ ., :J '" ..
'"
11
~ ..-'o " co 0 V)
~::I '" .:J 0 ''-
~
N
~ '"
~
-,
E
6 E
6 6 6 6
'"
6 6
r-N
E E
E E
r-11
~
\I
to
"
co
Ill-
u~
""I..I "'".
o ~" e
6
.o, '"
E
~
"
11
"I
-r
0
11
'" '" " o~

N N
'" to.
0Il
."
"
"
e
6 0
'"" o
6 E N N
" " . '". o o

-0
e-, o
'" .~
'[
-8
L.
" ..
o
" E
>.!~
0>" +"0
11
~Ii
0'0
-o
L.
~~
NO) . +"
-0
"0 0-<) ~O> N" , U
" ,
::I
.3
0"
to.
0-
-8
e to r-+
... '"
+"
J
-8
'~ ", ':J

o
'+ 0.1 t:
" ~
~
"to
." o
+~ ~ ~" "I 0>-<) ~ '"
~~
6
E N
'"
..
~ ~
"It~ ~ I ~o; I{; . ~.,

e-
+'" ,
+ ~ " ~ -~ ~
N N
E 6
+
0.
~
E
,,~ ~ O>~
00
0-.
o ~
...
I"
a.
"'. 8
,!!..
o
Lf't E
'~
.~
.3
g>
.9 .9
~
] .
u
.!!
'" ~, ~ O'J+ '" + to " "0 N . N "I u"e ~ o ~ 'e Ol~ ~ :u .., .., + "... -0 " ., +" ." b ~,..g -8 U?n -8 -8 " .... -..;r ~~ e .. . 0> .. "I .. N +' N '0> ~ ~ "- o ~ "'" 0 """A 0... :g ~ ... " ~ ~ + .::t._ ..;!:, a.~ ~~ ., ~~ . -on .~ Ln.. ~ Ln... ~... ::e . . ~ e ~.:!.:.
,-11
~ ~ "
~'" , Cl 0> "

N-T
D'" ... ~
............ m
..
.iJ
o
.:
..-
..
D, 0'"
0"
"'" ... ~
N
"'It1
",
~,
. ."
'6
";" o
~ ~-<)
00
......
'"
0 ~
'" '?
~N <,
'"
8~
N
"' 3.t!..I"
. 0)
"0'"
<,
lI)
-o~~ '0
1J
'''' '
+? K~
'0
r'
.
o
f"r.00
'11'I
" to ,
O>N
"IN
"IN
~o.
" '" .ef';")"
8 ~ 8 ::.t
11 c-
J ....
::I
.r .r
11 N
M ,...;: -,0 _0::;,
11 .
11 N N.
11 ~
11 N N'
e
It1
Cl 11 N
,!.11'I
_u
t:J>.
" .r: ".

,..,
-,0
'"
.I ~N 11.oD-'
...
0'-
-,0+
.:.0 "
I I
I
I
s = ,
i
rV'
0,75
0,13 E fad'!! 0
CF t
(_)3
0,1-16
(-)
163
xF
(HB)
"F
3,57.2,45,75 240,75
31
3
t'l
'" ... "

N
;9.
$ Cl
~ x
~
to
X
~ ~
-T
to
::
<)
i
r-x -o
$ Cl
'" 'E
'., "
1)
''"
::I
c,
..8
t-
::I
01
Cl
.,
z'+-
(I)
., '::I
'" '::I
L.
'" '....
.. ...
::I
(/)
-r '" x
c:
+"
U
'"
""
Cl
':J
.. '"
.t-
"
o
., ."
C
to,
01 .. '"
'"
'.. ::I '"

Cl N
" '-
.~ ...
::I
(/)
., . '" '" ., ., " .. . '" ~ " .- '" "'"

'010N 01 " '-
''" ..
.. ..
X N
i I
1
I
1,572 mm/rot>
sadopt
= 0,1 mm/rot;
- pentru faza 3.1. (strunjire

0,13.2,1 .. 1040,1.11,8 3,57.2,,0,75 2400,75
)11,8 X 15):
-) = 0,36 mm/rot ,>sadopt = 0,1 mm/rot
x:
'-
''0..
I
)
(-'
1',8 3 31
u.
'-
" ..
N
~
N
N N
~ '"
~
-r
'"
~ '"
~I-<i
5Hl
I I
Verificarea avansului din puncb.ll de vedere a1 so1i.c:itiU'ilor sp:ci fj ce strunjirii profilate (fazele 5.1. ~i 5.2) scoate in evidenta respectarea prescrip~.iilor existente in acest sens.
",' q
Verifi.carea evansului, din p.mctul de VOOere al ruJozitatii suprafetelor de obt:inut,executata pe baza datelor din tabelul 13. 8 ~i prin luarea in considerare a avansurilor adoptate (s=O,l mm/rot pentru strunjirea langitudinal~ 9i g~urire,s=o,02 mm/rot pentru strunjire transversal~ :;.;is = 0,03 mm/rot pentru retezare) puna in evidenta posibilitatea realiz~ii uned,rugozitati Ra = 6,3 t-an pe suprafetele prelucrate.
I
Tabalul 13.15 Rozul tatelounor calcule aferente stobil id i turof. i i tor IaOtoda empiricll
N,'.
pr in
de Turaf.io Di8lllatrul Turaf.ia Vi teza Oenumirea Viteza odoptaU, eoroctlltli,decalcul, calcul, rDcom8ndatii, fazei fazei rot/min rot/min mm m/min m/min
2.1. 2.2
Strunj iro
Q
8 9i 9. Calculul lungi.m.:Uor curse.lor de lucru;;i al lungimilor curselor de ~ere. Se prezinta sintetic rezultatele obtinute in tabelul 13.14. 10. Calculul .llll1lIliru1ui de rotap.i ale arixn:elui principal pentru cursele de lucru. Calcu1ele efectuate au oondus la rezultatele mentionate in tabelul 13.14. 11. stab:i.lirea. durabiiitatuor <Xnventional-ecancm:ioe ale ~e1or Cl.d:rietoare. Se adopta 0 durabilitate conventional-economi~ pentru toate scule1e a:;.;chietoare Teonv = 240 min. A. stab:i.lirea. turat:iilor prin met:.crla empirica. Pentru stabilirea turatiilor prin metoda e. npiri~ , se pl.eaca de la valorile recomandate ale vitezelor.de a:;.;chiere, corectate in raport cu corrlitiile concrete de lucru. Rezultatele cil.culelor efectuate in acest scopsint prezentate sintetic in tal:e1ul 13.15. studiirrlu-se 9irul turatiilor de calcul pentru strunjire, se constata ea valoarea cea mai s~ta corespun:je primei faze (587,1 rot/min.). Consultirxi tabelul cu...turatiile disponibile ale st..nIn3ul-.ll. SAR0-25:;.;i acceptin:l 0 ~ire a turatiei. de eel mult20%,se adcpta turatia n =622 rot/min (c:lepa:;.;ire cu 6%). Corespunz~tor acestei t'l.lratii pentru strunjire, se adopta turatia pentru filetare: r'-t ilotere= 178 rot/min.
de.~
----.--- --"
3.1
C<lntruire StrunJ iro

11,8x15 6x7
. __ ._......u<'" .. _ ..... ' ___
16x17
54 28 54 25
38,55 23,52 45,36 21,0
20,9
8
587,1 935,8 902,4 1114,0 1223,6 1403,74 1179,6 707,5 162,33 953,16
622 622 622 622 622 622 622 622 178 622
3.2
.....
_._ _..
GlIul" ro 11
Te sire
-.,.,..... ...
"~
_-- ....
- -....
....- ....--~.---.
45,36 17,4 43,73 4b,4b 6,12 53,9
_._-11,8
4
16 6
4.1
i
1
I I
I
4.2 5.1 5.2 6
lx45 . la Q 11,8 G~uriro Q 4x3
54 21 71 71 9 , 70
Strunj ire 0098jarala 11 9,8 Preretezare

pe
11,8 29,9 12 .18'
Filetere H 12x1 lungimee de 15 mm
Retazara
i
I
i
I
. 15.b. Turatiile de calcul nci vor fi calculate in ~=ul metodei empirice, fiind precizate in tabelul 13.15 (coloana nr
6)
B. Stahj, j rea turatiUor
pe baza coefi.cientilor
timpllor
(
I
16.b. Scula care necesita turatia cea ~ redusa (NC2 1 = 587,1 rot/min) este cup.t:ul utilizat in cadrul primei faZe de strunjire. 17.b. SUma numerelor de rotatii echivalente ale arborelui principal pentru fazele cu durata maiscurta ~i care se suprapm peste acele .faze, a diror insumare conduee la stabilirea duratei ciclului de 1uc.ru, va fi: N'ei
13.b. Nur!arul de rotatii echivalente la filetare se stabil~e lui.n::iu-se in considerare un raport de miC:orarea turatiei k = 1/5 '(raport recolllan:3atin cartea tehni~ a st.run:Jului
SAR0-2S,):
\I
,
No filotare -
--- .
S6
lc6 . 1 k
12,93 1
1 64,65 rot (1/5)
40 + 77,3 + 10 + 50
177,3 rot.
14.b. Pentru fazele de strunjire, Iu.nnerelede rotatli echivalente vor fi egale cu numerele de rotatii reale , rffininind deci cele ar~tate in tabelul 13.14. Suma numerelor de rotat:ll echivalente va fi' ca atare:
. coeficientii Ai ai, tilnpului de aschiere se vor determina pentru strunjirea de la faza nr. 2.1 :;.;ipentru preretezare (faza ne.s.z.) in acest din urma caz fiin:i vorba despre 6 d~ire a :turatiei' minime cu mai PUtin de. 50%: .
I
Uei = 170 + 40 + 150 + 77,3 + 10 + 82,7 + 50 + 72,5 + 65 + 327,6 = 1045,1 rot.

.')?O
A 2.1. = ~
"e2.1 III el ' - H' 81 .
17 18
------52J.
170
lc 2.1
1045,1 - 177,3
0,185 ,
,
I
}. 5
. 2. -
lea 5.2 le 5.2
He
5.2
1,45 2
t:N . - NI . et et
72,5 ------= 0,060 1045,1 - 177,3
lS.b. Pentru cele doua faze merrt.i.onare , se determi.na din tabelul 13.12 coeficientii J.1. i de coreqie a turatiilor:
J.1. 2.1 J.1. 5.2
(
cap.14
\,'
I
1,41 2,25
REGIM.IRI
DE ~
LA
FREZARE
14.1 PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA Operatiile de frezare se pot clasifica ~ tipul frezei folosite, deosebindu-se schemele de frezare :indicate in fig. 14.1. . La frezarea frontala (fig .14.1 ,b), pentru realizarea unor reg:i.muri de ~chiere cu productivitate superioari:i, diarnetrul frezei D treb.ri.e si:i fie mai mare decit Hitirnea de ~chiere (lungirneade contact t1) !?i anume: D = (1,25 1,5)tp La frezarea pfesel.or din otel este necesara aplicarea frezarii nesimetrice: pentru piese din oteluri carbon de construetii :;;i ote1uri aliate sernifabricatul de prelucrat se va pozitiona deplasat in direqia pi'itrunderii dintell.li frezei (fig. 14.2,a), ceea ce asigura inceputul ~chierii de catre fiecare dinte la 0 grosime mai mica a ~chiei; pentru piese din oteluri rezistente la ternperaturi inalte .fili oteluri rezistente la coreziune, semifabricatul va fi pozip.onat spre i~irea dintelui frezei din aschi.are (fig.14.2,b), ceea ce asigura i~irea dintelui la 0 qrosdmern.iirimi:i a a:;;chiei. Nerespectarea acestor reguli are drept consecinta micsorarea apreciabili1 a durabilitiltll frezelor frontale. Diametrele recornandateale frezelor sint date in tabelele 14.1 :;:i 14.2. Aceste recomarrl<'iri servesc perrtzu alegerea dirnensiunilor sculelor din starrlardele corespunzatoare. . Pararnetrii adincime de a:;;dllere t !?i l~ de ocnt:a.ct t1 au fost notati pe schernelede frezare din fig.14.1, in care se poate observa ea paremetrrul,t se masoara Paralel cu axa frezei, iar pararnetrul t1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei. Regimulde aschtere la frezare se determini:iin ordin.ea ur-matoare: - se stabil~te mardmea adincimii de ~chiere; - se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul pe rotatiei - se cal.cul.eaza viteza de aschlere :;:i tura1;ia (rot/min) ale frezei; - se deterIllirlliputerea efectiva necssara la frezarei - se verifica posibilitatea utilizarii regirnului de
Turatiile ne
=
corectate vor fi ca atare: 587,1'1,41

=
neor2.1. neor5.2.
2.1
J.1. 2.1.
827,8 rot/min,
=
ne 5.2
J.1.
5.2.
707-2,25
1591,8 rot/min. care
19.b. Drept scul.a lim:itativa se va considera cutitul lucreazi1 la faza nr. 2.1. 20.b. Coeficientul de corectde
va fi:
2.1
TN
0,185 . 240
=
100
0,444. la coefi-
Te
Pentru e = 0,444, din tabelul 13.12 se va aj~e cientul de corect.Le J.1.a =1,18. Turatia n' a arborelui pdncipal va fi: n'
=
ne2.1 J.1.a
587,1'1,18
692,77 rot/min.
21.b. Acceptirrl 0 de~~e a turatiei n' cu eel mult .10%, se adopta din cartea strunqului, automat SARD-25 turatda n = 706 rot/min. Se observa ca daca s-ar fi luat ( de asemenea conform. recornandarilor) turatia imediat inferioari1, s-ar fi ajuns la aceeasd, turatie pentru fazele de strunjire, ca !?i in cazul utilizarii rnetodei empirice (n = 622 rot/min). Corespunz~tor turatiei pentru strunjire n21 =706 rcc/min se adopta p2l1tru filetare 0 turatie de circa 5 ori mai mica: n6 "" 156 rotymln.
a;;chiore caf.cuIat , pc1M;>inade frezat; aleasil,fiicin522

523
Frez a Cl! tn dru:
Fr o r o
Freze
c:PZOj
disc
ii
cnmdr o-tron i ala
cu
Fig.14.2 Poziiia frezei frontale le frezarea samifobricotelor din o~el;a- patrunderea dintelui frezei pentru c1= (0,03 . O,05)0;b-ie~ireo dintelui frezei pentru c2 =0
-'!L
....
-e-,
"-
~}
b)
i"
. f~11f1Ja~m;, .:
..... L.... "I '..
XC
....
.... \
Tabelul 14.1. Dimensiuni rocomandate pentru freze cilindrice ~i fraza disc, mm
I'
c)
a)
hJ Frez
a
dJ
Freza uriqtuular a
Lungimoe de contact If-----------Fr-eze c ilindrice t , mm 1 (fig.14.1,8

si
Tipul frazolor
I
150 100
I
Froze disc
Fre: a ti ern strau
Laiimea de frozore, mm
.... r'. ~t'.

L
aluidr o-tr ont c u eo ad a
atn-
I
50
63
fig.1~.1,c)
2
100 80 100 100
10 50 63 80 160 250
20 63 80 100 180 315
:4 '
f)
i.
~d '~-i...
5 10 20 50 100
80 . 100
125 160
I
5
,_.
ICIlI
eJ
Freze
gJ
h)
Tabelul 14.2 Di8Jtetre re<:;Oillandate pentru freze frontale, Adincimea de a~chiere x , mm L~~imea de frezare t1, mm Oiametrul" frezei O,mm
pro nt at
10
40 50 . 80.
60 80 100
90
120
180 200 250
250 315 350
350 400 .. 500
100. 125 100. 200
Observa~ie: Parametrul determinant pentru alegerea diametrului frezel din acast tabel este l~~imea de fre~8re (lungimoa de centact ) t1 ~i nu edincimea de a~chiere t. jJ
jJ
k}
/)
Fig. 14.1 Scheme de frezare: a-cu freza cilindrica; b-cu freza cilindro -frantaLa cu alezaj;c-frezare canal cu freza-disc; d-frezarea unei suprafeie plane laterale (prag) cu freza-disc;e-debitare ~i crestare cu freza ferastrau;f-frezare suprafatB plana cu freza cilindro-frontala cu coada; g-frezare canal cu freza cilindro-frontala cu coad~;h-frezare cu freza unghiulara; i-frezare cu freza profilata semirotunda convexa;j-frezare cu freza profilat3 semirotunda concava; k-frezare canal de pan~.cu freze pentru caneLat,pe ma~ina cu avans penduLar; l-frezare canal 'de pana cu freza pentru canelat, pe ma~ina de frezat verticala.
:
!
du-sacomparatda cu puterea fumizata de masfna-uneal.ta. 1idinc:imaa de a.,.<rlUere.la frezare se va urmard,ca intre:JUl adaos de prelucrare sa fie detasat, intr-o singura trecere. Da.~ adaosurile de prelucrare sint mari ~i puterea mas.irri.i, -unelte este insuficienta sau rigiditatea sisternului tehnologic este scazuta , se pot efectua mai multe treceri de deqrosare, 525
524
Dacllcondi:tiile de precizie a dimensduni.Iorsint ridicate, cu tolerante in treptele 11.. 10 de precizie, iar rugozitatea suprafetei t,re.J:::;uie s~ fie in limitele RII = 3,2 .0,8 J.DlI,adaosul de prelucrare se va inde~ in dew faze distincte: frezarea de deqrosare :;:i frezarea de finisare. Adaosurile de prelucrare de peste 18 mm pot fi Waturate intr-o s:i.n:Jur~ trecere cu eapete de frezat cu cutite dispuse in trepte pe inaltime. Avansul.la frezare se deosebesc avansul pe dinte sd' avansul pe rotatie al frezei s, ~i avansul pe minut(vitez~ de avans vf ), intre care exista relatia:
Relatia (14.2) reprezinta modelulmatematic pentru calculul vitezei de aschi.ere la frezare :;;i are caracter general in sensul ea poate fi utilizata pentru orice procedeu de frezare, cu oriee tip de frezt1. Pe baza vitezei de aschi.ere se cal.culeaza turatia sculei n cu relatia: 1000'v
I
f
~ ~
t~
n=
1l'
(rot/mm],
(14.3)
v,
a, n
Sd Z n,
(mm/mm]
(14.1)
z fiirrl mnnarul,de dinti ai frezei, :tar n - turapa frezei, in rot/min. la frezarea de deqrosare se alege avansul pe dinte Sd (mm /dinte) ,deoarece acest avans caracterdzeeza mi1rimea sarcinii pe un dinte al frezei. La frezarea de finisare se alege avansul pe rotatie a frezei s, (mm/rot), deoarece rugozitateasuprafet.ei este influentata direct de avansul pe rotatie. In functie de avansul pe rotatie,adoptat pentru finisare, se cal.culeaza avansul pe dinte Sd = sr/z, mtrrime care este neoesara in calculul vitezelor ~i fortelor de ~dhiere. Avansul ales la frezarea de deqrosare seva veri:fica in functie de urmt1toarelecon::litii de restrictie: - rezistenta mecanismului de avans al masdrri.i, de frezat i - rigiditatea dornului portfrez~ (la freze cu alezaj).
Viteza de ~ere se catcul.eaza cu relatii empirice care exprdmadependenta dintze viteza de aschiere economlca:;:i parametrii procesului de aschi.are, relatii care au fonna general_~:
v= -------Kv, T"' t1X tU zP
se determi.n11 avansulpe minut v, cu relatia (14.1).Se alege din gamade turatii a ~inii de fre zat valoarea turatiei cea mai apropiati de cea calculatil,respectiv din gamade avansuri pe minut,valoarea cea mai apropiatii .a avansului. In continuare, se recalculeaz~ viteza de ~chiere in fun.ctie de turatia adoptata.Dacllturatia scu1ei se alege la valoarea imediat inferioar~ din c;JaIna de turatH iar avansul pe minut - la valoarea ime:liat superdoara din gamade avansuri, se va recalcula avansul real pe dinte sau pe 0 rotatie a frezei, deoarece in aceste con::litii avansul real poate diferi cu rnult de eel ales initial. Acest fapt prezinta :impO!.tan~ deosebita in special la frezarea de finisare, la care valoareaavansului pe rotatie influenteaz~ direct rugozitatea suprafetei~ Dacll la utilizarea pract.ica a regimului de aschiere calculat apar vibratii, este necesar s~ se mi.csorezeturtia scu1ei ~i avansul pe minut cu 0 treapti in gamade tuiatii,respectiv in gamade avansuri pe minut. Puterea efectiva la frezareNe se calculeaz~ cu re1atia:
D fiind diametrul frezei,apoi
I
I
t
~
I
i/'
~I
I
N
f
E
~I
Ft'v Ne=--
(kW]
(14.4)
Cv D
6000.
si
(m/mm]
(14.2)
in care: v este viteza de ascrriere economi.ca, in m/mm; Cv o constanta pentru con:::litiile date de frezareiD-diarnetrul frezei,in mm;T- durabilitatea eoonomi.ca a frezei,in mini t1 - lungimea de contact dintre tai:;:ul sculei lii piesa de prelucrat,raportata la 0 rotatie, in mm;sd -avansul pe dinte, in mm/dintei t- adincilnea de aschiere , in mm (la 0 frezare cilirrlricll teste l~tilnea de ~chiere); z -numarul, de dinti ai frezei; ~ -coeficient de coreqie a vitezei, detenni.nat ca un prcrlus de coeficienp care tin seamade corrlj:~iile de aschtere specifice;q, m, x, y, u, p- exponentd, detenninati experimental. .
!'i?(;
in care: F~ este componenta tangential~ a fortei de ~chiere, in .ClaN; v - vrteza de aschi.ere, in m/min(recalculata dupi!alegerea turatiei). -, Verificarea regimului de aschiere stabilit iTnplicllsatisfacerea conditiei: Ne <
!')
r~
Nm.u'
(14.5)
!
!
I I
(:
I
in-care: Ne este puterea efecti~ necesara ~chierii,in kW; Nm. u _ puterea .motorului electric de aq.ionare a lantului cinematic principal,in kW;!') - rarrlamentul~inii de. frezat.Pentru corrlitii de lucru obinuite se adopta 1] = 0,8. 527
I
i.::
j
~ ~ ~ ~ ~ ~
t1.a:
Daca corrlitia data de relatia (14.5) nu este satisfacuta, atunci, se va nucsora viteza de aschi.ere ( iar nu adincimeade ~chiere sau avansul) pina la valoarea vmu calculata cu relav
Vmu 1)
Ob$erva~ii:
Nmu
[m/mill]
(14.6)
Tebelul
Tnbelul 14.3 (continuere) 1. Velorile mai mari ale avansului se vor lua pentru lungimi de contact t1 ~i latimi da a~chiere t mei mici, iar valorile mei mici ale avansului , pentru lungimi de contact s i lIltimi de asch iere mai mori. 2. La frezarea otelurilor termorezistente ~i a otelurilor rezistente la coroziune avansurile sa vor lua din coloana " frezare otel de constructii ", fllrllsll depa~eascil 0,3 mm/dinte. frcze frontalo ~i
Ne
14.4.Avansuri la frczarea de degro~8re cu froze cilindrico, froze disc, cu plOcute din carburi metolice
j
"j
~ 14.2 FREZAREA Cl}FREZE CILINDRICE Alegerea avansului.La frezarea de deqrosare (tabelele 14.3 ~i 14.4), valoarea avansul.ui,este limitat.a de rigiditatea ~inii de frezat, a piesei ~i a dispozitivului de fixare,de rezisten1;a mecanismuluide avans ~i de puterea mas.ini.i, de frezat. La frezarea de finisare (tabelul14.5), avansul este determinat de rugozitatea prescrisa suprafetei prelucrate. v~ica.rea avansului. 1. Ava."1.SU.l ales se verifica in ~ de rezistenta IOOCanismului de avans, tinidu-se seamade urmatoarel.econsdderat.i.Lt. Forta rezultanta de aschi.ere R la frezarea cu freze cilin.:kice cu dinti elicoidali se poate descompune in doua componente: componentatangentiala Ft (foq.a. de ascniere prancipata) ~i componentaradiala FR(fig.14.3) .CoIilponentatangentialaexecuta lucrul mecanic de aschi.ere ~i determina puterea efectiva necesara la frezare; cu aceasta componenta s poate calcula momentul de torsitme ~ = Ft'D/2, care solicit.a dornul pcrtscula la rasucire.Componenta radiala FRproduce incovoierea dornului.
Tabelul 14.3. Avansuri la trezarea de degro~are cu freze ciliodrioo din o~el rapid Tabelul Freze cu din~i rari ~i frez$ cu dinti demontabili din otel rapid' Avansuri Frezare oj:el de construcj:ii Freze monobloc de s i cu dinti 14.5. AVBnsuri mm/rot la frezarea de finisare cu freze cilindrico din oiel r~id, in Puterea mas in i i de f rezat, 1<.11 Frezarea oielului Frezerea tontoi ~i eLiajelor de cupru
~ ~ ~ ~ ~
j
Avansul
pEt dinte sd mm/dinte,
pentru marca p.Llicutei :
l ~ a ~
. j
P10
"'
P30
K20
K40
..
-- ~~....
5 . 10 Peste 10
0,09 .. 0,18 0,12 . 0,18
0,12 0,18 0,16 0,24 .
0,14 .0,24 0,18 .0,28
0,20 .0,29 0,25 ..0,38
;'d
;~
;~ '~
Obser-vat i i : l.Valorile
~J :1
".j ::'
~
"~
avansurilor din tabel, pentru frezo c i Lindr ice , sint recomandate pentru Ulj:imi de fl,nare t < 30 mm ; daca t > 30 "111&, ve lor i le din tabel se 'vor inmulti cu coofici~ntul 0,7. 2.Avansurile din tabel se pot folosi ~i la frezarea supr-af e te t or plane cu freze disc;la frezarea canalelor. cu freze disc, valorile din tabel se vor inmulj:i cu coeficientul 0,5. 3.la frezarea cu freze cilindrice ~i freze disc, ~u avensurile din tabel se asigura rugozitatea suprafotei Ra = 3,2 . 1,6 pm.
-:;;
,
Puterea mas in i i de. frezat, kll Rigiditatea sistemului piesii dispozitiv
Rugozitatea pe dinte sd' mm/dinte Frezare otel de construcj:ii Frezare fonta ~i eliaje de . cupru 0,06 . ,0,12 0,05 ..0,10 0,12 ...0,20 0,10 ..0,15 0,08 0,12 suprafetei Ra, p.m Frezare fonU ~i aliaje de cupru
Materialul prelucrat 40 .80 .Otel de construc~ ~ii ~i o~el aliat Fonta ,al iaje da cupru ~i aliaje de. aluminiu
Diamatrul
frezei,
mm
90 . 125
160.. 200
"~
3,2 Pina la 5 Pestc 5 pins la 10

;
medie ,mic! mare medic mica mare medic mica
1,0 2,7
1,7 3,8
2,3.,,5,0
0,08 0,12 0.06 0,10 0,25 0,40 0,12 0,20 0,10 0,15 0,4 0,6 0,3 0,4 0,2 . 0,3
0,10 .0,18 0,08 ..0,15 0,3 ...0,5 0,2 ...0,3 0,12 .0,2 0,6 0,8 0,4 . 0,6 0,25 0,,4
0,05 .0,08 0,03 .0,06 0,1 .0,15 0,06 .0,10 0,06 .0,08
1,0 .2,3
1,~ .. 3,0
1,9 ... 3,7.
Peste
10
..
:_1
j'
1,6
OJ:el de oonstruc~ii ~i oj:el aliat font~, aliaje de cupru l'i aliaje de aluminiu
0,6 . 1,5
1,0.: .2,1
1,3 . 2,8
0,6 1,3
0,8 1,7
1,1 .. 2,1
r: ?f5
~"IoS. vel
SZ9
Tebelul 14,b Raportul componentelor for~ei da e~chiere la frezero Metoda de frazare FH/Ft Fv/Ft FR/Ft Ft/Ft
'V
L --~..:..A__.-/ /-,
~~VJR
/1
1 v(
Flg.14.3 Componentele for~&i de 8~chior. la frazares cu fraZ8 cilindric!:ala frezeroa :ontra evensulul ;bla frazares in
sensul evensutu]
Frozo cilindrico, froze-disc, freze-deget1), froze unghiulere ~i profilate Contra avsn5ului In sensul avansului 1,1".1,2 -(0,8" .0,9) 0 0,25 0,4" .0,6 (0,2.O,4)tg" 0,7 0,9
ObS9rV8~io: Freze-deget care lucro8zA dupA schema frezArii cilindrico,clnd dintii frontall nu participA la 8~chiore.
Hia
~~~~.
a)
R 11
b)
)
'
lul prelucrat. Valorile coeficientului CF f}i ale exponentilor din relapa (14.7) sint date in tabelul 14.7.
Tabelul 14.7 Valorilo coeficien~ilor la frezare ~i exponen~ilor in formula for~Bi db e~hioro Ft
Daca ins.1 se descompunafo$ rezultanU de ~chiere R pe directiile orizontali1 'ili verticali1, se va obtine componenta orizontali1 F H care solicitii rnecanismul de avans 'ili componenta vertical~ Fv; la frezele cu dini;.i elicoidali apare in plus 'ili com:p:mentaaxiali1 Fe (fig. 14.3). . In fig.14.3 se observa ea in'tirnp ce la frezarea contra avansului conp:menta FH are sens contrar cu sensul ~ii de avans, astfel incit preia jocurile din mecanismulde avans, la frezarea in sensul avansului componenta F~ are acel~i sens cu mi.scarea de avans fji nu poate prelua jocurile. De aceea, frezarea in sensul avansului se poate executa numaipe maf}inicare sint echipate. cu mecanisme speciale, de compensarea jocurilor Raportul companentelor foqei de ~chi"&e la frezarea cu freze cilirrlrice, freze-disc, freze-deget, freze unghiulare fji freze profilate este dat in tabelul 14.6. Valoarea medie a companenteitan;Jel'l'f;,iale Ft se calculeazi1 cu urmatoarea relai;.ie:
C F
~
Matorialul de prelucrat Tipul frezei Matorialul tli isur i tcr CF, xF YF uF qF wF
cil indricli frontal! frez!l-disc ~i ferlistrllu Diel carbon cu Rm= 750 H/mm2 frezli c i Iindro-frontall'i cu coadll profillltS s i unghiulari'i
otel rapid carbo metaL. ot-el rapid carb. metal. o~el rapid carbo metal. ot-el rapid carbo metal. ot-el rapid
682 1010 825 8250
O,Bb 0,88 1,1 1,1
0,72 0,75
1,0 1,0
O,8b 0 0,87 0 1,1 , ,3 0 0,2
0,80 0,95 0,75 . 1,0 0,72 0,80 0,72 0,75 0,72 1,0 1,1 1,0 1;0 1-0
682 ,O,Bb 2b10 0,90 b82 125 470 O,Bb 0,85 0,86
0,86 0 1,1 0,1 D,ab 0 0, ;)-0,13 0,86 0
F 1 qF
YF Sd WF
UF
z
~F'
Ft
=
D n
[N]
(14.7)
c i Lindricli frontalli FontS cenu~ie cu HB=19O freze-disc, freza-degot, frezll-ferastrliu otel rapid carbo metal. oiel rapid carb , metal. ot-el rapid 300 580 500 545 ,300 0,83 0,90 1',14 1,00 0,83
I 0,80
0,b5
.1,0 1,0
0,83 0,90 1,14 1,0
0 0
0
in care rt , este l\.ID3"irnea de contact (vezi fig.14.1),in nun: Sd avansul pe dinte,in rmn/dinte;t-adinc:imeade aschiare (respect:iv li1't:imea de aschfere la frezarea cilirrlricl) I in rmn;z-~ de din'ti ai frezei; D -diametrul frezei, in nun; n -tura'tia frezei, in rot/mini ~F - coeficient de corectde in func\:.iede materia530
0,72 0,90 0,74 , 0,90 0,b5
0 0
1,00 0,83
531
'1
~
Tabelul
,,,_,-,,,,,._ 'L
14.7 (contiouare)
(~1
qj
F <
H -
Fma~ -
pG.
[N]
(14.11) coada
fj
;;' ;4j'
.-:~
Font ,1 nJn[osb ilil cu ) Ha"'1!) I\lin jo fe
cupr-u uterogE: )El cu
il indr ica, f r0211-di se, frezli-degat, frezl!, ferllstrllu

C
k + Jl(kz + Jc,,)
o.el rapid
300
0,86
0,72
1,00
0,86
- pentru de rindunica: /I FH~
mas.irri, de frezat cu rnasa av.ind ghidaje in .

Fma~ - f.I.G [N] k + Jl(kz + 2ky)
"J
1----'
frontala
f~1
~'i
ot;ol rapid carbo metel.
500 4910
1,10' 1,10
0,80 0,75
0,95 1,00
1,10 1,30
0 0,2
(14.12)
~~ ,', ;:~
~:~
"I
i~ ::1
;;:~
.-.!
t!~.:~~:_
,140 Observotii:
ciL indricll, frozll-dise, frezll-deget, f rez!!fer!istrau
o.el rapid
226
0,86
0,72
1,00
0,86
~~ :it
!:;'i
".~
~~
~~ ;;!
KmF
1.Fort;a tangen.ial!i Ft la frezarea aliajelor de aluminiu so calculeazll la fal ca ~i pentru ot;el carbon,apoi so corecteazli prin inmult;irea cu coeficientul 0,25. ?'.Prin mlirirea uzurii dintilor frozelor pln6 la valoaroa admisA, forta tan!lcnt:illl~S! mllro~te: la frozllrea o~elurilor mo i (Rm ~ 600 U/mm2),de 1,75. 1,9 orl; In toate eelelalte cazurl, de 1,2 . 1,4 orl.
~~
;.
!~
;' f ).,;
se det.erndna astfel : - perrtzu frezarea otelurilor otelU1::i.1or. aliate:

I(
'mF -
carbon de
constructd.L :,?i a
8
;'1 '.:
~]
unde
~'l
__ (
__
I<m
)n
750
"
(14.8)
=
este rezistenta de rupere in N/mm2; exponentul n - pentzu frezarea, fontei cen~ii:

BB
0; 3;
ISnF = ( _
)n,
190
unde
II =
11. = 1,0 perrtzu freze armate cu carl:uri metalice, 0,55 pantru freze din o-t;.elrapid; - pentru frezarea fontei maJ.eabile:
(14.9) respecti v
in care:Fm este forta maxim admi.sa de rezistenta mecanisrnului de avans ';;r Il\B!?inii de frezat, in N;G -greutatea elementelor in mi.scare (masaIl\B!?iniicare se depkaseaza impretma cu sernifabricatul) , in N; k- un coeficient empiric care tine searnade influenta incliruU'ilor rnasei datorf.ta momentuluide bascula:r.e, a earui valoare se ia k = 1,4; Jl - coeficientul de frecare raportat la ghidaje (pentru ghidajele ma:;d .. nilor de frezat Jl = 0,2); kz = Fv/FH; = Fa/FH;Fv -comp:mentavertdcala a fortei de aschi.ere , perpendicular<1pe planulgbidajelor ;JPa -componentafortei de ~chiere' perpen::licular<1 pe directia avansului,intr-un plan paralel cu planulghidajelor mesei. Tinin::i seamade valorile rapoartelor componentelor fortei de aschtere date in tabelul14.6irezult<1 ea la metoda uzual.a de frezare contra avansului (cu freza cilirrlrica elicoidala) se, pot adopta urmatcaral.e valori rnerlii:kz = 0,1; k, = 0,25 tgw. Forta, maximadmis~de mecanismulde avans '.Frv8~ se detenninadin cartea ~inii sau se calculeaza in funct~e de rezistenta ultirnului element al mecanismuluide avans .adi.ca a surubul.ui, conducator , respectiv a piulitei.In acest soopysurubc), conduc<1-' tor pentru roicarea de avans a mesei se verifidi la flarnl:xl.j liar piulita se verifica. la solicitarea, de presdune de contact. Prin urrnare, considerirrl la meto::ia de frezare contra avansului:
!s-
FH
(1,1. . 1,2)Ft'
[N]
(14.13)
~F
_
150
BB
".
(14.10)
= 1,0 pentzu freze'armate cu carb..lri metalice , respecti v 0,55 pentru freze din ote! rapid. Fort-c_ de avans FHtrehri.e sa satisfaca urmatoarele condii;ii: - pentru masdni, de frezat cu masa avirrl ghidaje dreptun9hit!lm-e: ' ,
unde n
=
prin aplicarea relatiilor (14.7), (14.13) 1i>i testarea condi\:iilor (14.11) respectiv (14.12) se realizeaz<1 verificarea avansului in f\.Il'lci;.ie de reaistenta mecanismuluide avans. In prima aproximatde ,greutatea G a elementelor in mi.scare pXlte fi n~lijata in calcule. . . 2. Verificarea avansului in. :Eunct-rie de ri.-girlitatea dornului portfreza se face cons.ider.inddornul ea f:U.. nd 0 bara i..TlCaStrata la capatul, dinspre arborele principal 95.. sinplu rezemata la cel<1lal t capat , ' , Forta care solicita domul la incovoiere este rezul:tanta R (fig. 14.3):
I.
532
533
..
R={F~'X:;F~i
.j
Introducin:l
R = Fe
l"RI"F't
== ,
(14.14)
rezulta:
[N]
.ji--;.-e2
E =
Vite:2:a de ~er:e.la frezarea supratatel.or plane cu freze cilindrice din 01;:e1 rapid, vlteza de aschi.ere se va calcula cu rela1;:iile din tabelul 14.8 l?i se va corecta prin inmultirea CI1 coeficientul de corec1;:ie Kv( care tine seamade corrli1;:iile specifice de aschi.er'e; .
(14.15)
unde raportul
FO$ Ft
0,40,6, conformtabelului 14.6. care produce sageata admisibila faooa dornului

4E flSdm d
4
x, =
~v
Ks1'
(14.20)
este:
Ft
13
[N]
(14.16)
in care: E este modululde elasticitate al materialului dornului,in N/mm2: d - diametrul dornului, in mm;1- distanta dintre lag.n-ele de reazemale domului, in mm. ~eata admisibila a dornului se poate lua flSen = 0,2 nun la deqrosare l?i 0,1 mm la fini..c:are. Pentru ca sub ac?-unea fo$i de ~chiere sa nu se produea 0 incovoiere eiastica inadrnisibila a dornului, este necesar ca:
I
\
in care: ~v este coeficientul de corectde in functie de materialul prelucrat; Ks 1 - coeficientul de corectae in funct;:iede starea suprafetei semifabricatului. Coeficientul ~v se determina cu rela1;:iile din tab2lul 14.9 pentru o1;:eluri,fonte cenu~ii !?i fonte maleabile,iar pent.ru al.Lajedeoupru !?i aliaje de alurrtiniueste dat in tabelul 14.11. Coeficientul Cm !?iexponentul n, pe. rrtru relat-iile din tabelul 14.9 sint da1;:i in tabelul 14.10. Coeficientul Ks1hl fU1ci;.ie de starea suprafe1;:eise:nifabricatului este dat in tabelul 14.12. la frezarea suprafetelor plane cu freze cilirrlrice armat.o cu placute din carburi metalice,viteza. de asehi.ere se va calcula cu rela1;:iile din tabelul 14.14 !?i se va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectle ~:
R$ Fp
(14.17)
adica:
Y
'i+e2
J.
.x,
'CF tXPsYPtUJI'ZD-qrK 1 d
mP
= ~v
Ks1
Ksc'
(14.21)
~ Ff
(14.18) in care:Kmv este coeficientul de corec1;:iein func?-e de materialu1 prelucrat (tabe1ul 14.9) ;Ks1 - coeficientul de corect.i,e in funq.ie de starea suprafetei, semifabricatului ( tabelul 14.12) iKsc -coefici~tul de corectae in func1;:ie de grupa de utilizare (marca) pIacu1;:elor din carburimetalice (tabelul 14.15). Freze1e cilindrice cu pl~cute din carburi metalice nu sint standardizate in STAS, insa sint starrlardizate in GOST 8721-69, fiind prevazute conformGOS'r cu p1~cute elicoidale din carburi metalice (marcile T5KlO, Tl4K8, T15K6, VK6 ~i VK8).
14.3 FREZARFAFRONl'AIA
Avansuladmisde rigiditatea CU relatia:

Yt
Sd.dm~
dornului portfreza se va detennina
Ft'Dqp
[nun/dinte]
(14.19)
J1+2CF't:PtYrZ'KmF
in care se va lua:
,11+e2=l,
OB...
I
1,16
.Metodica verific.n-i:i. avansului in functd.e de rigiditatea dornului portfreza va fi deci \.U:1l'Atoarea: a. se verifica daca este satisfacuta corrlipa (14.17)i b. dam nu este satisfacuti corrlitia (14.17) ,atunci se determina avan=ul, pe dinte admis, cu relatia (14.19). Se precizeaza ea verificarile avansului se efectueaza de obicei nurnaila frezarea de de:Jro~are!?i nu sint necesare la frezarea de finisare, cirrl r~:i.mulde aschfere este mai usor , 534
.t'.
ktlncimea de ~e la frezarea frontal a se alege pe cit este posibil ~ala cu mar imeaadaosului de prelucrare, in scopul, ir.d.epfutarii acestuia intr-o singura trecere.I.a frezarea de degro~are cu frez~ armate cu placute schimbabile din carburi metalice,adincimea de aschiere teste limitata de lungimeapl.acutai (fig. 14.4). la frezarea de finis are adincimeade aschi.ere t = 0,51 nun
r;~r:; .
'''\
I
~
,(
I ,l
f':~
'l'aY.:ellJl 11 . 8 Rcllltii de cal.cut pentru vitezA ca din o~cl rapid

:;
de
a;s<::hicre la frozllrclI cu f reze cilindri-
Tebelul 14.9.Coefieientul do cor-ectie lul proluc.at

,.."
'Sav
vit. ze i do o;;chioro in funcJ;iedo
Rlcl:criu-
..,..'....,..
'N~_-~-
.._~____
M,Her ialul
C:C'
r.rolucrut
Avon.ul Sd' mm/dinte

..
Viteza do a~chiero v, m/ruin
1---
Haterialul prelucrat
de ..Fornul n .
cal crul
.~ ....... ...,.~~
62,S
00,45
O~el' s 0,1 v =
Kmv
= C
750 (--) m R m 190 nv
nv
~ >.'1
t~
.'l
luri carbon construct,ll

r,1
1,33
~ ~
cu =750 N/mm2
> 0,1
t 0.3 0,2 1 d 41 0,45 t 0,3 s 0,4 1 d 57,S 0,7
to" zO,l I::v

K to,l zO,l y
Fontl
cenus i e
Kmv = (--) HB
FonU maleabil3
L_
n
v =
TO,33
'-:5
i~
Kmv = (.
to,3 zO,3 Kv
:; u
0,15
v =
~ 'l ~ !; , ~ ','
;~'
ta
conu$io cu
> 0,15
TO,25
Ha" 190
t 0,5 0,2 1 sd 26,9 0,7 to,S s 0,6 1 d 78 0.0,45

t 0,3
v =
TO,25
to,3 zO,3 v, Tabelul 14.10.Valorile coeficientului Cw ;i exponentului "v

K
.----.. ..i"
I::
Observa~ii. 1. R ~i Ha reprezintli rezistento la trllc~iune irtN/lnm2,r<lspectiv duritetea B~inell is materielu!.ui preluc.at. 2. Coeficientul Cl.. prelucrabilitate Cm s i exponontul ny slnt dati in t sbalul 14.10.
___J
~-',0 1,0 1,0 1,0 ',0 1/0
:s
0,1'
v "
~ ti ~
1-
;
:1
i ,
1 ,
L I
,ii me l eub i UI
TO,33
cu
0,2 to,1 zO,l " sd .
Hatorielul preLucrat 50 0.,45

> 0,1 v =
Coeficientul pontru freze din : o~el rapid
._- "'"----"
Cm
..... ~. =Exponentul nv pentru f rczo, din :
Ha=
150 TO,33
:5
t 0,3 s 0,4 1 d 115,5 0.0,45
o,1 zO,l v O.eluri carbon ( C

<
I::
0,6 % )
1,0 ',0
carburi oj e t carburi motal ice r/lpidmetaL ice
Aliaje de cupru "terogena G= 100 ..1[,0
0,1
" = TO,33
0,1
1/
t 0,3 s 0,2 1 d 0.,45 74,3

t
O,l 2"
K
Y
- cu Rm < 550 N/mm2

cu Rm > 550 IUmro2
1,0 ',0 0,95 0,9
-0,9
0,9., 1,115 ',35
rO,33
0,3 0,4 1 lid

I
to,1 zO,1 v O.eluri carbon cu C

K
:>
I::
O.eluri cu crom 0,6%, ote tur i Cr-Ni, Cr.-Ho-V
0/S5 0,8 0,7 0,85 '0,75 0,8 0,75 0,75 0,6
Silumin pi aliajo do aluminiu pentru turnatorie cu R m= 100...200 N/mm2.

cl..;ralum in G~
208 0.,45
:5
Ote Lur i Cr-Hn, Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Ho', Cr-Mo-At to,l zO,1 v O.eluri Cr-V O.elu.i cu mangan K tO,l, 0,1 v z Oteluri Cr-Ni-W, Cr-Mo Otelur i Cr-Al O~eluri -Cr-Ni-V O~eluri rapide pentru scule Fonta cenu:;ie Fontll maleabi la
-I
o,a
0,8 0,9 0,85 0,8 0,85 0,7 , ,
I_~l
1,35 ',0 ',0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,95
0,1
R m= 300 ..400
2 tVmiD
> 0, .
t 0,3 s 0,2 1 d 0.,45 133,5 v " ----------------TO,33 t 0,3 0,4 1 sd
v =
TO,33
',0
',0 1,0 1,0 1,0 1,25 1,25
Ob'erv6~ii:'.
I
Notaj:iile folosite sint date la'relatia (14.2). Ourabilitatea T se alege din tbbelul 14.13. , 2. Rela~iile din tabel $int'velabile pent.u frezarea o~elului ~i fontei maleabile, cu r~cire,respectiv f.ezarea fentei cenu~ii, aliajelor de cupru ~i de alu~iniu f4r4 r&cire. 3. Coefieientul de corect.i.e 1::,,- 'vezi rela~ill(14.20).
, 0,85
~--J
536 "i1'7
.),~
--_ ..._----_.,----_._.-.-
L
1:,:-t.,L14.11. Cccf i c i cntut UJ cor cct ie I( at v itcze i do n:;chiero pentru at iuje do cupru ;;i e L 'ie jo do al u iniu ,'IV
.. ~-~-..-~ . I
Q
Tabolul
14.13 Valori
aedii ale dur&bilit~~ii
frezotor,
T in .in.
...... ' ~ ......... "'... '"'---.---~
'"
Tipul
.'
I\L i a ]e O~ cupru
i~
R
mll
Al iaje de atun iniu
Oiametrul
1rezei,
Kmv
0 ,m
!.- .... -"~ ....-.-,--.~-~~ ! Aliaje et~rogcnc:

~
-I"~Silumin ~i oliaje pentru turn6torie 0,7 (c~lite), R

In
f r e ze i
20
25
40
63
80
100
125
160
ZOO
250
315
400 500
I
1
ha > 1~O 1i0
= 200 .300 N/mm2,HB >60

10,8 (c~lit) , Rm
reo.
_.140
I,D
Ouraluminiu
400 . OurabiLltatea
Ali.je Cu-Pb et~rogonu
1,7
500 N/mm2, HB > 100
T , min
I
I
I'
At iaje omoqe ne
2,0 omogene 4,0 8,0 12,0
Silumin s i aLiaje de
turn~torie,
11,0
Freze frontale
--
120
: 180
240
300
400 500
Aliaje eu Pb Cupru
< 10X,
R
m
100 ..200 H/mm2, HB < 65
! iL-_
Id.>dul
DuraLurniniu , Rm
300 .400 N/mm2 Freze eilindriee eu din~i damontabili ~i freze mono
Aliaje cu peste 15% Pb
HB
<
100
180
240
(
Dur elum i n iu, Rm " 200 ..300 IIImm2 1,0
r
<. -~ro~e
bloc
ClI
dinti
rari
eilindriee
.--1.____
v iteze i 00 lJ~ehi"ro tn func~io
moncbt oc eu diriti
..!
oo~i
Fr eze+d isc
90 120
120
180 120 150 180
I
80
240
1/. 12.Cooficientul 00 corect.ie KIll suprofe~ei s~ifabricBtului
do
staroa
r~
r~- -~.
I
r
I
f.Mn cru~UI 1,0
Froze cil indr-ofrontelo cu coedll Froze hrhtrllu
180
-60 75 120 150

\
Starea supr efe t e i sOlnifabricatului
I~
--_.
Tur no
Hour ial cu crust~
I~I
lGllllnot For Jnt
Froze prof i Le t ~i unghiularo
120
180
--
t d
in
To""
"0
ot
e l.
I"")'"
cupru
SlIU
Obsorva~le: Valoril durbbllit5tllor djn tabel slnt date pentru' c8zul frez~ril eu 0 singurl! scut a , la froZllr08 eu ma i multo f reze s imut t en (cu "joc" do i t ez eau pe 1118~ini de f rez at eu lOa; multo IlXO pr inc ipet e j , durablliUtile T trebuie mejorllte.
-............. _-" .,-.-... e.:-. __ ...............

Ob i snu i t eo ineluziuni .------10,8 ..0,85 0,5 ..0,6
J
ir-----------.- ---0,9
aluminiu
turonto
---------0,8
0,9
L~. __ ......-_._~
5:38
_.~_"~__
Ale:Jerea avansuluLLafrezarea frontal~ de deqrosare avansurile sint limitate de rigiditatea sistemului.tehnolcgic. La deqrosare se va alege avansul pe dinte sd din tabelul 14.16 pentru freze frontale ~i freze-disc din otel rapid, respectiv din tal:::elul 14.4 pentru freze frontale annate cu pl~cute din carbur-i,metalice.
539
10belul
14.14
~cla~ii db calcul pentru vitezo de o~hieru ce cu pl?icut-o din carburi motDl ice
la frazoreo
cu froze cilindri-
fabelul
14.15 Coaf icientul Il\etal Ice
do eorect ie':: in 1uoct- le do se CODficientul
.. dl" . l lli{"lIl<:lO! lptJ P ...
cc.rb\lr
- ---..- .. -.P"'- " .
[
Hetor.ielUl . prelucret O~ luri carbon do cons t r uc],i I R "'/50 N/mm2
m
-,
l~t-imoa dD frezare t, mm Lungimeo do contact t" mm Avansul sd' mm/dinte 390
d0'
Viteza de a~chiere, v, It/min
Haterialul dD prelucret Otoluri carbon de construCf.ii

hy
(ao pentru 0 fj pl~cu~ol: P 20 0,85 P 10 1,90
--;:-~o Uo It '
Ill.
-,~,_#.,..
p,rC'
P 40 0,47
P30 0,68 P3D 1,40
-------_
..
__
...
" .....
~----.I' 01 1,:W
I' 10 1/10
-----
.-----.~
i"Y to,OS
sd 0,28 01 z ' Oteluri termorezistente ~i rozi.tente la coroziuno
-'----"--'"
.....
_-"r.
s
~ 35
1,33
Z:;--;0;f7-Z6~5-------
> 2
10,19
( 40 1,00
--" .... ~ ... -~.,-. ~1.. 1.2 11~r. "
TO,33
nu
....... ~;~~0-;j7 .
::: 2
> 3S > 2
~ ~~ ., 0,38 6"u,~u
7~" Ot-elur! P 10
Z
liRe"
P 01 1,25 1:30 1,00 clilito 1,00 Fontll canu~ le, font6 maloobll6, ~i neferoase K 40 0,85
3O. !l0
(30 0,8S I: 20 1,00 (40 0,83 ( 10 1,30
..-_ .. - .. (.20
--_
r.
:1.l I
I,
.....
~.--. (l
TO,33
0,19
0,28 to,OB
d
0,1Kv
700
0,17
3d
TO,33
.
0,38
0,28 to,8
-z
0,1
.- -
1,0 - _.-' ,r. 01

.. ......
.p
:'l~~;
(i)
...--'-'
1,10
.--
I. 2,1
__
923 .,~ 0,2 :: 2,5 > 0,2 Fontli cenu~io HB= 190 :; 0,2 > 2,5
> 0,2
0,37 sdO,19 0,37

to,23 t
TO,42
0,13
o,23 zO;l~v
r
'f
fr"~" - di,..o din Tabolul 14.16 Avansuri la frezarea Of.el rapid do degr0$8ro
cu
froze
frontal ~I
588 TO,42
t
0,13 s 0,47
1 d
zO,1~v Froze cu dinf.i reri pi fraza cu din.i demontablLI din Of.el rapid . Avensur ! pe dInt" O~el de construct ii 0,06 .. 0,07 0,04 . 0,06 0,12 .. 0,20 0,08 .. 0,15' 0,06 ... 0,10 0,20 ... 0,30 0,.15 . 0,2S Fontli ,I db lIlilljo cupru 0,15 . O,!/.) 0,10 . O,2Il 0,30 . 0,~ 0,20 0,40 0,lS 0,lS
.__
.rro~"
t;<.J
-----_
(1,';-..['.,;(1
..
din
"
cJn' i
1180 TO,42
t
0,37
d
0,40 s 0,19 to,23 zO,1~v

1
7S0 0,37
TO,42 t 0,4
1 sd
Puterea ma~inii de frezat,
Rigiditatea sistemulul piesil-dispozit iv
0,47 to,23
Z
O,l~v
k.W
medie 5 mici
"
_ .. It",/dlr,t d:"-,... ___ '
----
O~"L tJ<> . con~trtJ'-~ t. I
'[-r:(~t;-;;~1.I~jll r'~
'.VjlrtJ
Obser-vat i i r 1. Notat-iile folosite s int dat o la formule (14.2). Ourabilitaten T se vs la 80 min. 2. Relat-iile'din label slnt valabile pantru frezarea f~r~ racire a ot-alurilor ~i fontalor. 3. Pentru coef ic ientul de cer-ect ie I:v vezi relet-la (14.21).
.'
0,0' ... ..0/'" -_ ....

0,03.,.0/'" 0/)3, .. 0,1'
.M_-
-"'-
E):-~~~~~ I.~;J
f ~<;~~''':':~:::~
Pin'" la
) ,,
I
-"'-"~
fJ
'if
J
mare
Pe s te
medif) micli mare
O~~
..:__~ ...
~ frezarea frontal~ de finisare, avansul este lirnitat de rugozit.atea sllprafetei prelucrate i :32 3lega din talelul 14.17 In general, la frezarea de deqrosare cu adiricimi, de aschi,ere mari, peste 3 mm, se folosesc freze frontale cu dinti rari, iar la frezarea de finisa:te se utd.Lizeeza freze cu dinti marunti, care asigur~ suprafete cu rugozitate redusa, verificareaavansului.Avansul ales se verifi~ in funci;ie de rezistenta mecanismuluide avans al IUa:?inii de frezat, cu ajutorul relatiilor (14.11) ~i (14.12), in care rapoattele kz ~i k, se determi.na pe baza urmatoarelor consdderatdd,
La
pinJl la 10
.----_._ ..
L
I
! i
0,40 ... O,l/) 0,30 D,~
-_. --' ---'
04.
,,0/':-'
...
1?~-~:::.:.(~ -:
)
t_ '-" ....-- ., .
.....
t-_-__-,0,
#
I()/ltn,
.()I;)~
1~., .(l,-:J.J
-'-'."--'"
--_....
Peste 10
media
~,.,.,~~'-
I I
0,20 O,"!/) micli 0,10 .. 0,15 Valorile m . l ~... ~lm~ dD frezara m' i ~ lo~ se vor lUAI potntru IVJir,/,I.s>\ ~ _,,/d""" . ~, Observa~ i i: 1. lli-" arl a e mai evansur .
.--
t.:~~~-:~~-I ,
I -'-
me,.,
"
lA<;,; do "','"
veter H' l ".,
.lo .,~ . ,," '"

[4
I
,0'''''
\:
I,
La Jrezarea otet mal lIlar!. .1 r.zht,,(,t" lua url diilor frezare urll e se vor term orez)Stont8 . 0,30 mm/dinte. n ccl oena "o~el d8 c/.Aj.trVC~i 1"
///'/LI'/"', tI"~('" .,fM 4 --' ~/.AY'''i/'1,
l'
~ '
540
, i
. 541
...J
I
I
hbelul
1/. 17 I\"as"'dr
ropid
f re znr-e e ru f in i sar e cu freze frontalo ;;1 cnroor i mo t a], ice, in nm/rot i

,.(1
_.
~; froze-disc
din ot.el
\ .
----------,,~-,.....-.---_._---_ .. :,',
----.-~i frozo disc cu din~i eplicati din OtaL rapid
Ftr ky=
(14.23)
i
11
Freze frontalo Rugozit~tea suprafet,el
FH
Ra'
6,3
~-.-------3,2 1,6
1-''
din carburi lOotalica
-0,50 ... 1,00 0,40 ... 0,60 0,20. :.0,30
1,~0 . ,2,70 0,50 .. 1,20' 0,23 .. 0,50
r L._
1'---I.
urrle F\r este componentafo~ de a;;chiere perpen:licularcl pe direc1;J.aavansului, intr-un plan paralel cu planul. ghidajelor mesei.
--r
----
0,15
,
12
f Fig.14.4 Llmltorao adinclmii de a~chiero la frazaroo frontall in func~io de lungimoa placu~.i
let.e tut 14.18 lIaportulcOlllponentcLor fon, e i de a;;chiero
r~--II
~
la freurea
frontalli
Matoda do frezaro
FH / Ft 0,30 ... 0,40
Ft"! Ft
FR / Ft 0,30 .. 0,40 0,30 ... 0,40
Fv / Ft 0,50 .. 0,55
l
II
I
9 12 ~~ 15
~
(
Simetricil Nesimetric6 contra av~n5ului Nesimetricii in sensul avansului
0,85 ... 0,95 0,60 ... 0,70
11 16 22
8
~~.
0,60 ... 0,80 0,20 ... 0,30
0,50 ... 0,55
0,90 ... 1,00
0,30 ... 0,40
0,50 ... 0,55 clt ~i la
I
~ Pe baza valorilor rapoartelor din tabelul 14.18, la frezarea frontalcl nesimetrica contra avansului se pot adopta urmatoarele valori me:iii: kz = 0 75; ~ = 1. Pi"in urmare, consi.derirrl la frezarea frantalc1 nes:imetrica contra avansului:
I
Obsorvatie: Valorile ropodrtolor din tabel ~e refcr~ atit la freze frontala freza-deget care lucreazA ciup~ schema frez~rii front8la~
Forta rezul,tanta de aschi.ere R, la frezarea cu freze frontale, se descompune in componenteconform fig. 14.5. Rapoartele c6mponentelorfortei de aschi.ere la frezarea cu freze frantale ;;i cu freze--dEqet, care lucreaza dupa schemafrez~ii frontale, sint date in tal:elul 14.18.In rela1;.iile (14.11) ~i (14.12), aplicate la frezarea f'rorrcal.a , se va considera:
Fv
t,
FH"'O,7F~
(14.24)
kz FH
t-Tde Fv este componenta verticalc1 a fortei
(14.22) de aschiere , perpen-
di.culara pe ghidajele mesei;

f',,1')
:;;i utilizirrl con::li1;.ii1e (14.11), respectiv (14~12),' se verifica avansul in :Eunctiede rezistenta mecanismuluide avans. Comp6nenta t:ar3'entialcl Ft se calculeazc1cu rela1;.ia (14.7) utUizirrl exponenp.i din tabelul 14.7.
I
5.43 '
- - _.------
TDbelul 14.19 Rola~ii de culcul pentru viteza de a~hiera din otel rapid
la frezaroa cu frczo frontale Viteza de 6~chiore v, m/min 73 0,25
-----Hotcrialul
do prelucrut
Avansul mm / din e
< 0,1
sf
.t 0,15
Oteluri carbon de construttii cu 2 Rm= 750 N/mm
TO,2
to,1
Kv
srfJ/2
>
0,1
Fonts cenu~ie HB = 190
<
46,2 00,25 0,4 t 0,15 1,2 tO,l sd 1 52,2 00,2

TO,2
tO,l
Kv
0,4 t 0,10 sd 1 101 00,25
-Kv
z '
1 Kv
0,1
Font
a maleabi UI HB " 150

>
0,2 to,1
0,20 t 0,15 sd 1 ~0,25 b4,5
Q)
Fig.
14.5 Componentele fo~tei de 8~chiere la frczarea frcntald: a-frezare simetricsj bfrezare nesimetric~ contra avansului; c-frezare neslroetricA in sensul
8Van-
sului
Viteza, de a~ere.la frezarea supraretelor plane cu freZe frontale din otel rapid, viteza de aschi.ere se va calcula cu relatiile din taJ:::elul 14.19 1?i se va corecta prin inrnultirea cu coeficientul de corectie K.;:
K.;
= ~v
s 0,4 ta' 15' 0,1 Kv 1 z d 13b 00,25 < 0,1 K 0,20 to,15 zo, 1 v TO,2 tO,l ad 1 Aliaje de cupru eterogene Bb,2 0,25 HB = 100140 > 0,1 K 0,4 t 0,15 zO,1 v TO,2 tO,l sd , 1 Silumin ~i aliaje de aluminiu 245 00,25 < 0,1 _pentru turnare ~u K 0,20 t 0,15 zO,1 v O o T ,2 t ,,1 Rm - 100.200 N/mm ,HB<b5 ad 1 :duratuminiu cu 2 Rm - 300 400 N/mm , HB<100 155 00,25 > 0,1 K _TO,2 to,1 s 0,4 t 0,15 zO,1 v d 1 Observatii: 1. Notaj:iitefotosite slnt date 'la retaj:.ia (14.2). Ourabilitatea T pentru frezele frontate se slege din tabelul 14.13. 2. Relaj:iiledin tabel siot valabile pentru frezarea oj:elului ~i fontei maleabile cu rscire, respectiv pentru frezarea fontei cenu~ii,aliajelor de cupru ~i aluminiu far3 r3cire. 3. Pentru coeficientul Kv vez! relatia (14.25). TO,2
tO,l
0,1
Ks1
Kx
(14.25)
, la frezarea suprafetelor plane cu ,freze frontale arrnate cu placute din carl:1Iri metaldce PlO (Tl5K6)pentru oteluri,respectiv K30 ('111<6) pentru fonte CeIlllliiii :;:i fonte rnaleabile,viteza de aschi.ere se va calcula cu relatiile din ta:telul 14.21 :;:i se va 'corecta prdn inmul:tirea cu coeficientul de corectie K.;:
K.;
=
un::1e: ~v este coeficientul de corecl;.ie in funct:~e de rnaterialul prelucrat (tabelele 14.9 ~i 14.11); Ks1 - coeficientul de co recl;.ie in ft.mctie de starea suprafetei semifabricatului (tabelul 14.12) ;Kxcoeficientul de oorectde ,in ft.:nctie de unghiul de atac principal X (tabelul 14.20). 544
I\nv
Ka1
Ksc - ~x
'
(14.26)
unde:~v este coeficientul de corec1;ie pentru materialul prelu.~:~ crat (tabelul 14.9): Ks1-coeficientul de ccrect.ie in functie de
<::;
Picos , \'\\1!
545
starea suprafetei semifabrimtului (tal::elul 14.12)iK c -coeficientul de ccrect ie in f"t..mctie de grupa de utilizare (riurrca) pliicu~elor din carbcrf, metalice (tal:::elul14.15)i K~ - coeficientul de corectie perrcruunghiu1 de atac principal X {tabelul.14.20).
Tabalul 14.20 Codic'1.ntul 00 cor-ect ie in funcne 00 ungniul 00 atoo principal t eze i 00 asch ier la fr-ezareafro,\taUI
XII
14.4.
FREZAREA CO FREZE-DISC
vi-
j
J
Meterislul sculei Unghiul XO Coeficientul KJ( p ntru oJ;el CoftficientuL

!Cl( pentru
O~el rapid
Csrburi matalice
..
90
be
45
30
15
90
75
00
45
30 15
-.
0,89
1(00
1,05
1,18
1,34
0,87
0,93
1,00
1,10
1,25 1,0
0,85
1,00
1,15
1,08
1,80
0,87
0,93
1,00
1,10
fonta
1,25 ',0
AlEge.rea avdnSului.la frezarea cu freze-disc din otel rapid avansul se alege din tal::elele 14.16 ~i 14.1.7. Pentru frezarea de deqrosar'e cu freze disc cu pliicute din carb.lri metalice avansul se alege din tabelul 14.4, insii la frezarea canalelor val.or'Ll.e din tab;!1 se vor ~cora de doua ori. Pentru frezarea de finisare cu freze-disc cu dinti armati cu placu1;edin carb.lri metalice se alege ,avansul in mm/rotdin tabelul 14.17. Pentru frezarea cu freze-disc a pieselor din aliaje de aluminiu avansul Sd se va lua 0,10... 0,15 mm/dinte. viteza de ~ere. la frezarea suprafetelor plane (praguri) :;;i a cana1elor cu freze-disc din ote1 rapid, viteza de a:;;cni.ere se va calcula cu re1atiile din tabe1ul 14.22 :;;i se va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie Ky dat de relatia (14.21). . Pentru frezarea suprafetelor plane ~i a cana1elor cu freze disc armate cu p1eicutedin carburi metalice,viteza de a:;;chiere se va calcula cu relatii1e din tabelul 14.23 !?i se va corecta cu coeficientul de corectae Ky, calculat cu relatia (14.21).
Tabelul 14.21 ~etat;i de calcul pentru viteza de a~hiere artiatecu pl~e din carburi setalice
la frazarea cu fre2e frontale

-
14.5. FREZAREA CU FREZE CILINDRD-FRON'l'ALE eo COlIDA,
MateriaLuL preluerat
Avsnsul sd" mm/dinte
VitezlIde s~chiere V , mm/min

.
1
I
FREZE FERASTRAU SI FREZE PROFILATE
Oteluri carcon de construc!:;i cu2 Rm = 750 N/mm Fonta cenus ie cu Ht! = 190
332 0,20 rO,20

t
O,10
0,40 $d . 464 0,20
0,20 Kv 1
K
v "
rO,32
to/15
0,35 t 0,20 v sd 1
994 0,22
1
---K
s 0,18
Fontlimaleabi lii cv HB = 150
1---
v ;
..-- K TO,33 to,17 S 0,10 t 0,22 v d 1 695 0,20
>
0,'8
I
v =
rO,33 to,17
..
Gb~erv~tii: 1. Nota~iile foLosite sint date In rela\:ill (14.2).Ourabilitatea T Sv VII lua din tabeluL 14.13. 2. Frezarea o~olurilor,fontolor cenu~ii ~i fontolor m&leebilo cu froze .frontale cu placu~a din carburi metalico se executa fara rscire. 3. Pentru cooficientul de corectie Kv vezi relatia (14.26).
-~-
0,32 t 0,22 v sd ,
Alegerea avansuiui. Pentru frezarea suprafetelor plane cu freze cilindro-frontale cu coada (fig. 14.1,f) ,avansul se alege din tabe1u1 14.24 (freze din otel rapid) ~i tabelul 14.25 (freze cu placute din carb.lri metalice).In tabe1ul 14.26 se dau valorile avansurilor recornandate pentru frezarea canalelor cu freze cilindro-frontale cu ooadadin ote1 rapid (tig.14.1,g). In cazul freziirii canalelor de pana cu freze per{trucane1at pe masdrri,de frezat canale cu avans perrlular (fig .14.1,k) :;;ipe ma:;;ini de frezat verticale intr-o trecere (fig. 14.1,1) ,avansurile se vor 1ua din tabe1ul 14.27.In tabe1ul 14.28 se dau avansurile pentru frezarea cu freze feriistriiu, iar 'in tabelul 14.29 -avansurile pentru freze profilate din otel rapid . Viteza de a:;;chiere. calculul vitezei de aschi.ere pentru frezarea cu freze cilindro-frontale Cl! coada , freze ferastrau freze profilate 9i freze unghiulare se efectueaza cu relatiile date in tabe1ul 14.30. In scopul calculului corrp::menteitan!j"entiale Ft a forl;.ei. de aschi.ere la frezarea cu freze cilindro-frontale cu coada, freze ferastiirU"9i freze profilate,se vor folosi formula (14.7) 9i datele din tal::elul 14.7
I
1'i47
...
Tabolul 14.22 Rola~ii do calcul f><!ntru vitczlIdo Ill'(:hiero cu fro~e-disc din o~el rupid
~~~'"
Matorialul prelucrat
Tipul frezei
-Viteza do a~chi~re, v, mm/min
Tobolul 11 23 Roladi do calcul pontru vitum do a~chioro la 1rozarollcu frozo'diso cu placuto din oarburi metalico - Matorialul prelucrat
Avansul mml into
SS'
T ipul frezei
Ope ra]; ia
Avansul sd,mm/dinte
< 0,12
v "
Vitoza do asch iore v , m/min 1340'DO,2
I
Kv
Disc cu troi Ui~uri monobloc O~eluri carbon de construc~ii 2 cu Rm = 7?0 N/mm

S
--0,1 y = rO,2 =
v
75 t 0,3 1
t 0,3
.~----0,25
d 0,25 d 0,25
s
!-
'
Ot e],
----"-_.
FrezarE>
supr af o t e
--.--.-----
s 0,2 to"
lKy z ' K
r
I
Disc cu din~i demontab ili

>
rO,2
86
0,2 tO,l zO,l
carbon de constructii cu Rm= 750 N/mm2
0,1
55
v =
Freze' disc cu 3 tili;;uri din carbur; metel ice
plane
~i
TO,35.t 10,4. lid0,12 74'0,2
pragur;
z 0,12
rO,35.t 0,4'5 0,4

1 d
1500'0,2
<
0,06
v =
rO,2
Fonta cenu~.ie cu HB = 190
Disc cu trei t eisur t monobloc Disc cu dinti demontab ili Disc monobloc
t 0,3 1 104 to,S 1 122 t 0,5 1 144 t 0,3 158,5
v =
rO,15
y =
0,15
Aliajo de cupru eterogene,

HB '" 100 140
v =
0,2
;;
K s 0,4 tO,l zO,l v d 0,25 K s 0,4 to,lzO,lv d 0,25 s 0,4 to,1 zO,lKv d 0,25 K s 0,2 to,l zO,l v d 0,25 s 0,2 tO,l zO,{v d . 0,25 K s 0,4 to,1zO,lv d 0,25 s 0,2 to" zO,l K v d 0,25 s 0,2 d tO,l z 'lv
I
Fonta cenu.ie Frozo' disc cu trei tai~uri din carburi metaL ice
Frezare canalo ~ 0,06

v "
rO,35.t 0,3'5 0,12.tO,1

1 d
. K
V
678'0,2 TO,35.t 0,3'$ 0,4.tO,1

1
d
j.
150'0,2
< 0,06
v =
!,
Frezaro canalo ::0,06

v "
_.-
1 ' -sd --
0 3
15 Kv
750'0,2 TO,45.t 0,3.s 0,33.tO,15 K v

1 d
Disc cu din~i demontab ili

>
0,1
' v ::
TO,2 0,1 =
t 0,3 1 102 t 0,3 1 259 t 0,3

1
Observatii: 1. Nota~iile folosite slnt det in relatia (14.2>" Durabil.itatea T se va La din tabelul 14.13. 2. Frezarea 0iolului .i fontoi cenu~ii cu scuLe armate cu carburi metal ice se face fAr! racire. 3. Pentru coeficientul de coreciie Kv vezi ralatia (14.21). Tabelul 14.24. Avansul la frezarea suprafetelor plane cu freze coadi.din otel rapid cilindro - frontolo . cu
rO,2
Disc Silumin s i monobloc al iaje de aluminiu de turnare cu 2 Rm=lpO 200 N/mm Disc cu ~1 ~ur8luminiu u dinti Rm -300 . N/mm demontabili Ha < 100
:: 0,'
v =
rO,2
Elementelo frezei
Materialul de prelwcrat
285 rO,2 t 0,3 1
Oiametrul Numilrul 0, mm
Oiel
Font~ ~i aLiajs de cupru
>
0,1
= rO,2
185,4 0,25 t 0,3 1 sd 0,4 to,l z '1 K v
dedin~i z Avansul sd,mm/dinte, pentru lungimea de contact ti, mm

)
Pinil la 3 Peste 3 la 5 16 20 25 32 40 50 4 5
5
Poste 5 la 8
Pln~ la 3 Peste 3 la 5 0,12 .0,10 0,15 0,12 0,18 0,14 0,22 .0,14 0,25 0,16 0,30 0,16
"-""""
?este 5 la 8
Observaiii: 1. Notlliiila folosite sint date in relaiia (14.2). Ourabilitatea T pentru freze'disc se va lua din tabeluL 14.13. 2. r;ela~ iile din tabel sint valabite pentr-u frezarea otelulu i cu racire, respectiv pentru frezerea fontei cenu~ii, aliajelor de cupru ~i aLiajelor.de aluminiu fllra racire. 3. Pentru coeficientul Kv - vezi rela~ia (14.20).
--
6 6 6
0,08 0,05 0,10 . 0,06 0,12 0,07 0,16 0,10 0,20 0,12 0,25 0,15
0,07 0,04 0,09 .0,05 0,12 0,07 0,14 0,08 0,08 0,05 0,15 0,10 0,10 0,07
0,10 0,07 0,12 0,08 " 0,15 0,10 0,18 0,12 0,12 0,08 0,20 0,12 0,15 0,10
548
c.-.~
S";"t
:J<:.:;:;:',":'\;:j1:.i.
1i(,
Tabolul
"ilindro-frontolo --.--~---,." ..,D iame-
14.25 Avonsuri
Ln frezorea suprofotclor pLane oLu piosulor din ot~l cu coadd, din corburi "~tolice (fi9.14.1,f)
cu
froze
Lebe lul 14.2(, AV''''5u/' i la f r-ez ar eu do <k9ro~ ra u canololor cu coada , din otel rlJf>id,STAS 1683-80 (f ig. 14. 1,g)
--.....:~~adincimea Pasta I; la 8
cu frezu
cilindro-frontale
Tipul froze i
tru 0,
/l)1ll
Avensul Do la 1 la J
sd' mm/dinte,
Pe s't e 3
pentru
de frezare Peste 8 le 12
t , mm: 1 Pesto 12 la 20
~ ~
r:t
~f--.-
la
"-'-F-~~-~'
20 25 Cu pli'i"u~o elicoidale 32 40 50
!-.
0,06 0,10 0,08 . 0,12 0,10 . 0,15 0,10 .. 0, 18 0,10 . 0,20 0,12 0,20
0,05 0,08 0,03 0,05
r
I
Adlncimaa Oinmetrul frazei, 0, mm
canalului
t,
mm
20 32 Paste 32
t,
I":
i:
0,06 0,10 0,05 0,10 0,05 . 0,08 0,08 .0,12 0,06 ..0,1.0 0,05 0,09
12
r;
r'
Avansul
pe dinte sd'
mm / dinte
, pentru
o~el
~i
0,08 ..0,13 0,06 ..0,11 0,05 ..0,10 0,04., .0,07 1,.10..0,15 0,08 0,12 0,06 .0,10 0,05 .0,09 0,10 ..0,16 0,10 0,12 0,08 .0,12 0,06 ..0,10 Frazere de finisera 25 .. 35 0,12 0,24 40 .. 60
~ 6 8 10 12 16 0,013 0,017 0,022

,-,
0,010 0,013 0,01'1 0,025 0,033 0,037 0,047 0,061 0,079 0,049 '0,106 0,011 0,018 0,022 0,029 0,032 0,041 0,053 0,069 0,083 0,094 0,015 0,020 0,028 0,036 0,046 0,060 ' 0,072 0,081 0,020 0,031 0,040 0,052 0,062 0,069 0,022 0,028 0,045 0,054 0,060 0,0:31 0,034 0,037
60
t~
~ ,;'
~.
o iametrul
Avansul Observaiii.
f reze i ,0, mm sr ' mm/rot
10 .. 16 0,02 0,06
20 ..22 0,06 0,12
0,029 0,038 0,042 0,054 0,070 0,091 0.108 0,120
r,'
0,03 0,06 20 25 32 40 50
b3
1. La fraz~rea do d&gro~8re a fontei, 8vansurile din tabel pot fi majoreta cu 30 . 40% ;Ie frezaro8 de finisere a tontei Sa p4stroaz5 avansurile re comandete in tabel pontru frezeroe da finisere e o~elului. 2. La frezsree de de9ro~are limitele Superioare ale avansurilor se vor lua in cazul prelucr~rii pe ma~ini de frezat de putore mare ~i pentru 0 l5~ime mic! de frszare; limitale inierioare - pentru 0 l!timu mare de frezare, pe lIIa~ini de puter,e media. 3. La frezareo pentru avansurila recomandata pontru finisere so obtin rugoZitBti Ra 1,6 0,8 pm.
~f
~;
f
A'.">i
I" "" t':'
f",'~,
Tabelul
14.27 Avansuri pentru frezarea canalalor de panA la piase din pentru can6Lat din o~eL rapid, STAS 1680-85 ~i 1681-85 14.1,l)
o~el, cu frezo (fig 14.1,k ~i
~~
[~
Avansul pe dlnte sd mm/dintsi
.__ .,-
r\!
'--
Dianletrul Frezarea pe ~a~ini Frezarea pe ma~ini de frezat verticale,intr-o frezei, cu avans pendular, singurl! trocere 0, mm pentru adincimea de o~chiere pe curs8 Pstrundere axial~ pe adin- Avans Longitudinal pe lun' cimea cenalului da pana gim&a canalului de pans t, mm AvansuL pe dinto sd' mm/dinto 6 0,3 0,10 0,006 S 0,020 0,3 0,12 0,007 10 0,022 0,3 0,16 0,008 12 0,024 0,3 0,18 0,009 0,026 16 0,4 0,25 0,010 18 0,028 .0,4 0,28 0,011 0,030 20 0,4 0,31 0,011 25 0,032 0,4 0,38 0,012 0,036 28 0,5 0,45 0,014 32 0,037 0,5 0,50 0,015 36 0,037 0,5 0,55 0,016 40 0,038 0,5 0,65 0,016 ; 0,038
pentru piese din fonts
~;,' ,', ~:~"
~1
0,022 0,027 0,035 0,047 0,061
0,020 0,024 0,030 0,040 0,053 0,059 0,075 0,098 0,118 0,140 0,160
0,016 0,018 0,021 0,033 0,046 0,051 0,066 0,085 0,103 0,125 0,145 0,024 0,032 0,045 0,058 0,074 0,090 0.108 0,128 0,032 0,050 0,064 0,078 0,093 0,112 0,035 0,045 0,067 0,081 0, lOO 0,047 0,051 0,62
I
)
\
8 10 12 16 ,20 25
ffl'~
~
':':1
t,~,,"(;
K~
m~
-,
t~7
~~
0,067 0,086 0.112 0,131 0,160 0,180
~
'f;
I
j
j
I
'I
32 40 50 63
*: ~
i,f;.:
Observa~ie:
Avansurile slnt date pentru o~eluri de constructii cu frezarea o~elurilor cu rezisten~4 mal maro, avansurile 20 - 40%
<750 N/mrn2; pentru m sa vor mic~ora cu
550
551
I I
'.'"
;~ ~
.C;~'j
~'~:t
Tebe lul 14.28 Avonsuri pontru frezo fer~str8u din otel repid
(f
i9.14.1,.,)
TabeluL 14.29. (cootioubrc) cu f rezo prof i late valor i Le svensur i lor-din t ebe l cores' Obsurva~ii. In cazut fl-czllrii pund pentru f rozo convex" cu prot it cu vor ia], 10 linli;pont ru froze convexe cu profiL cu v8ria~io brusc~ .eu pentru freze concave,ovansurile so vor mic~ora cu 40%. ";:be=-:~ Rola~ ii 00 calcut pent.ruvitozo de a~hioro la frezareo cu rozc cil in."~ ~Jdro'frontulo.cu coedli,frezofOFnstrllu,fre2eprofilote lIifroze unghiulore
f
Oiamo' Opera~ie Freze ferl!str~u Frezo ferAstr6u cu din~i rori truL pi" sei 0, Avonsul sd,mm/dinte,pentru adincimea de crestorc (debitaro) t ,mm mm 1 3 5 6 10 15 20 30 40 Crestare 0.009 .. 0,007 .. 0,01. .. . . .0,005 .0,003 ..0,007 50 Crestare 0,010 0,008 . 0,012 .0,006 .0,004 .0,008 63 Crestare 0,013... 0.010 0,015 0,015 . .0,008 .0,005 .0,01 .0,01
1
!i
MoteriaLuL prelucrat O~"L

carbon
Tipul frezei CH indrc-~ {rontaLlic" coadli i'rez6 farlistrau Profitata convexil
Haterialul tl! isur i t or O~eL' rapid v=

Ot e l
Vitoza de a~chiero v,m/min 46,7DO,45 TO,33 t 0,50.s 0,50 to,1 20,1 1 d 53,ODO,25 rO,ZO t 0,30 ~do.,Zo. to,Z ,0,1 1 60,20,45 kv
Oebitare 80 Crestare Oebitare 100 125,ZOO Debitar,, Debitare
0,025 0,02 .0,015 .0,01
0,015 .0,007
.-
'rapid v=
0,015 0,025 ... 0,02 . .0,025 .0,01 .0,01 0.03 ..0,015 0.03 . 0,02
,
de con' strucj; ii
kv
0,025 . 0,02. .0,01 .0,01
Otel
rapid v=
cu
rO,33
0.027 ... 0,022 0,023 .0,015 0,012 ..0,013

,
0,03 0,028 O,OZ. .0,02 0,016 0,01 Observatie: 1.Velorile din tabel se recomand3 pentru frezarea otelului. 2.la frezares fOhtei, aLiajelor de cupru ~i aLiajelor de eluminiu avansuri' le pot f i majorate cu 2Q .30%. TabeLul 14.Z9 I:.vansuri pentru fr!l'ze profilate concave lIiconvexe din otel rapid lIi f reze unghiulare
R = . =7~0 N/mmZ Prof ilata Ot-el rapid concavlisau unghiularli C&rbur i metaC itindrolice P 10 frontal! cu coadli,pll!cu' ;0 lipite Frezlide ca' OJ:el rapid neLat cu doi din):i Fontlleanu~ie HB=190 Cil iodro{rontallicu coada O~el rapid
t 0,30 sdo.,20to,i zO,1 1 46,00,45
kv
v='
TO,33 t C,3O sdO,20 tO,l zO,1 1 Z34 '0,44 v= --------rO,37 t 0.,24 O,Z6 to,1 0,13 1 "d z 12,00,30
v=
kv
kv
1,26 t 0,30 0.,25 1 sd, 72,00,70
kv
Oiametrul Tipul frezei Avansul sd' mm/dinte,.pentru adincimea de frozora t , mm p iese i 0, 1----71 mm Pinlila 3 Peste 3 la 5 Peste 5 La 8 Peste 8 la lZ Peste 1Z La 20 35 ProfH8tli~i 0,08 , 0,07 . , unghiuLarli ..0,04 .0,05 40 Prof ilsU ~ i 0,09 0,07 . 0,06 .., unghiularli 0,05 .0,05 .0,03
, ,
V='
To.,Z5.t10,50'dO,20 to,3 zO,3 31,50,20
kv
Froze fares' Ot-el rapid trAu coada ALiaje de Cil indr-o- Otel rapid cupru ete' frontallicu rogeno coad3 HB=100 . ..140 Frezliferas' Ot-eL rapid tri!u couda Silumin s i al i aje de Al cu R =100 .. .200rUmmZ HB<65 Cil indro{rontolli, cu coad~ Freza ferb' trliu Ot.el rapid
v=
rO,15
t 0:50.sdu,4O to,Z zO,l 1 1030,45
kv
v=
50 60 75 90
Prof ilatli~i unghiularll
0,10 . 0,01>
i
\
TO,33 t 0,30 0,20 to,1 1 'd . 113,30,25
0,1
Z
kv
0,08. "'. .0,05
0.06 . 0,03 0,06 ..0,04 0,07 . :.0,05 0,010 . 0,05
Prof Hatl! ~i .0,10 unghiulerli 0,06 Prof iletii;; i .unghiularli ProfilaU s i unghiulara 0,12 .0,08 0,12 .0,08
v=
o,oa ...
0,05 0,18 . .0,01> O,lZ . 0,05
0,05 ... .0,02 0,06 . 0,03 0;08 0,04
0,05 . 0,03
TO,20
0,30 0.,20to,2 1 sd 185,50,45
0,1
Z
kv
v= Ol'el rapid v=
TO,33 t 0,30 0,20 to,1 0,1 '1 sd z 2000,25 TO,20 t 0,30 0,20.0,2 , 1 sd 0,1 z
kv
I
i
I
kv
552
I
5S:~
.J
14.6 FREZAREA FILETELOR

Prin frezare se obl;in filete cu precizie mijlocie 9i se pot prelucra cu ajutorul frezelor- disc pentru filete lungi 9i al frezelor pi.eptene pentru filete scurte.Freza - disc se foloseste pentru prelucrarea filetelor interioare 9i exterioare cu pasul p > 5 mm, iar freza pieptene pentru filete exterioare 9i interioare cu pasul p :s; 6 nun. Tot in categ-oria operat.i.LIor de frezare se va trata !?i prelucrarea filetelor exterioare cu filiera,precum !?i prelucrarea filetelor exterioare 9i interioare cu ajutorul capetelor de filetat (~a-numita filetare in virtej). a. Stabilirea avansurilor Pe ling~ avansul longitu::linal executat de frez~ 9i eqal, cu pasul, filetului,este necesar in~ un avans de ~trlnrlere a frezei p~ la adincimea filetului. In cazul prelucrarii filetelor scurte cu freza pieptene avansul de patrundere se asdqura complet la 1/6 -3/8 rotatii ale frezei !?i se recornand& 15% din avansul circular (pe dinte). la prelucrarea cu freze pieptene avansul pe minut (viteza de avans) se calculeeza cu relatia:
zul prelucr~ii materialelor cu duritatea mai mare sau in eazul filetelor cu valori mari ale pasului. Pentru prelucrarea filetelor scurt.e cu freze pieptene se recon~ relatia:
r-
C 'do,s v
= -----------------rf5sdO,4'pO,3
[rn/min]
(14.29)
in care Cv estecoeficientul care tine seamade natura materialului de prelucrat 9i este dat in tabelul 14.32. Durabilitatea frezei pieptene se recornarrla: - pentru Df = 20 nun T = 90 mini - pentru Df
40 nun
T =' 120 mini
- pentru Of = 60 mm T = 180 min. Diametrul freze10r se r~ astfel: - frezele~sc Of =60 - 80 nuni - frezele pieptene cu~: 10, 12,'15,18,20,25,30,
35,40
mm;
.
45, 55, 65, 80, 90 mm. cu re-
vf
- freze cu alezaj:
=
7r'd'1),
[mm/min]
(14.27)
in care d este diametrul exterior al filetului, mm;1), - turatia piesei, rot/min.. . Avansulpe minut v, se poate determina lili cu relatia:
Vf=Sr'~=SdZ~
c. stabilirea turatiei Turatia arborelui pr.incipal al frezei se stabi1~te latia: .

1000
[Imn/min] ,
(14.28)
in care: s, este avansul la 0 rotatde a frezei,mm/rot; n, -turatia frezei, rot/mini Sd - avansul pe un dinte al frezei, mm;znUI!1.Mul de dirrt.Lai frezei. Avansulpe dinte la prelucrarea cu freza pieptene este dat in tabelul 14.31. In cazul prelucrarf.L cu freze-disc, metodaspecifid filetelor lungi, pentru avansul pe dinte: - clasa de precizie f~ lli mijlocie Sd = 0,02 - 0,04 mm/dinte; - clasa de precizie grosol~ Sd = 0,05 - 0,07 mm/dinte. b. Viteza de ~ la prelucrarea cu freze-disc a filetelor lungi viteza se recoInaIXM: . - pentru prelucrarea otelului carbon v = .30 ':" 55 m/nun] - pentru prelucrarea otalului, aliat v = 28 - 40 m/miri, Recornarrlarea este ea valorile rnici sa se foloseasd in ea-
I
I
~=--1(
. [m/rnin],
(14.30)
Of
i \
~
in care v este viteza de aschi.ere, rn/miniDf -dicunetrul frezei, nun. . Se al.eqe turatf,a inferioarti din garna de turatii a maairil.L de frezat fHete 9i apoi se recalculeaza viteza de aschi.ere ~i durabilitatea sculelor a~chietoare. Turatia piesei se catculeaza cu relap.a:
Sd Z ~
~=
[rot/rnin]
(14.31)
;:
7rd a ~:inii
~
F:
apropia~ din gamade turatii ~i apoi se recalculeaza avansul pe dfute .

1(
Se aleqe 0 valoare
d .1),
!:
f;'
.I:
\.
~
[mm/dinte]
(14.32)
sd
= z~
r.r-r."
~ (;
I:
554
---------_.,,---_ .... __ ...
~l
~~ M
d
!J
~
;~
'I
~ ~
I
0
I
t-Cl .., Cl.
I
I
e
e
... .;..
t--,
g
';j
:1
~i
~ ,I
?l ;;,j
.. I
'" ~ ~
v
I .. ...
..,
0 :;)
~ ...
0 r-, E E
)4)' N
Q.
-8
.;,
:; ..,
....
:;)
co
0
.,
I! I~-I I -, . I!,I ~,I I I~I~,I '" I .... I ~.I!,I !I . I!I ~I . I

0
N t--
a'
'" o.
0
I I
I
0 0
'"
a'
f;:;
a,
0
~
on
~
0
~
0, 0
0,
N
0
-o
~ ~ ~ ~
v
'"
0 0
I I
~ '"
0
... '"
0 0'
.3
... "
., ...
Cl
~ ~ '" o 0,
0
0
,.,
a ... a,
0
:;
C>
Q.
Q.
..
III
~ -8
..
... .,
e
" ...
-8
",' .;..
t--
"
~
N
.,
c
~.
-o
0
-o
0
0 0
e-
... '"
0
a'
"s c .6 "'"
-8
.. ".
.".
I I
N
0, 0
eo
f;:;
0
:;)
.".
IQ
0
~ ..
'il.
~
11 N
L.
..
:; ...
"5 ..
(,
~ ..
..,
'.J
~ , .: ~
V
s o'
0 0
~
0'
'" ~
0'
.'!.
0
..
Cl
c:
....
o'
~ 0
0'
;Sl
0
.. "
il
" '"
0 N,
X.
:;
I---
I I
I
:3
'"
N 0
o'
" ...
Q
L. L.
"
,. c
~ Cl
0..
.. " c :;
8. ~ c
IJ
."-
..
..:
c Cl >
..
'" ",' ~
..,
0 :;)
. ...
H I~,I!,I
0,0
Pt! ~,I I I ~.I ~I I

... '"
0 10,0
~
0 0'
a'
;Sl
0
a'
I
I
IX> 0
'"
N 0
a' eo
0 0
N 0
'" =;
~,I ~,I ~,I ~I ~-I !-I ~I I ~,I I ~I I ~,I I ~,I ,., I ~I I I I I I I I

0 0 e-' 0
14.7
FllEI'AREA CO FILIERA
r::
0,1 0
'..--
on -o
0
0,
0-
'"
a,
0
cu filiera se pot pre1ucra filete in c1asa de precizie mij1ocie. a. Vitezade a;;dri.ere In cazul folosirii filiere10r rotunde ~i a pieptenilor disc montzrt.i, in capete cu deschidere automata,vitezade aschi.ere se stabil~te dupa tal:e1u114.33. Pentru durabilitatea sculelor aschi.et.oare din relatiile vitezei de ~chiere se recomanda: 100 - 200 mm; T - perrt.ru filiere rotunde ' 80 - 160 min. T - pentru capete de filetat b. Stabi.lirea, puterii necesare Relatiile pentru calculul puterii sint date in tabelul
14.34.
0 e-, 0
o eo on
0 0'
c. Momentul de ,torsiune necesar la filetarea cu filiera este dat in tabelul 14.35. In tarelul 14.36, sint date regimuri de aschi.ere pentru filetarea, cu filiera din ot81 rapid Rp3 pentru 0 durabilitate T = 90 min.
Tabelul 14,32 Valorile coeficicntului Cv din rcl"J:ia v,itez"i 'de ascb iere
r::
0
0'
,,' ;3
0'
0
Materi~lul
do prelucrot
,-
,.,.---"-'
.
Cv
'"
carbon cu Rm =-;;-~'~:;r--~-~---2-'---~ O,ol ~i' oiel crom - nichel c~ Rm =750 N/mm Otel carbon cu R =750 H/mm Otel crom-siliciu-m6ngan Oiel alint c~lit ,i ravenit c~ HRC < 42
---~25
I'
:;:-22,2 19,1 10,2
0'
T~beluL
-o '"
0
14,34 RclaJ:ii de calcul ~i coeficien~ii de corec~ie pentru puterea efectiva la filatareu cu filiero rotunda sou capote de filetat cu deschidere outoaat3 sculei Materialul sculei OSC 12 Materialul praLucrat OlC 45 de Lichidul de rilcire Emulsie Na = Puterea, O,06d1,6 TO,S 0,151d1,3 NG = do corectia OlC20 TO,5 pO,3 in CP
'.
a'
Denumirea
]
,---
'"
Filiera rotunda
pO,b
a'
IX>
0, 0
Cape t e de filetat cu deschidera automatA
Otel rap-id
OlC 45
SuLfofrezol
Coeficientii
in func~ie de natura rnaterialuLui Ole4S 41Cr10 20Cr-Il,
< ;;; ..;
>
~ ...
-o
.,
Cl.
...
-1,4
s ...
U
~
>I
:;
:;
.8
'"
Cl .., ::c "
~ ~
eX>
.... ....
0
"Z Ill ..
~,"'~
....u
0
UN
..,
" ...
:;) C
Cl
Denumirea
scule;
OlC10
OLC35
Font~ modificatB
.0
u ..l
u ..l ~ .. '" 0
L
on
..
~ :z: 'U ~ ...
U~ '..l...
"a ......
"''UU ..la
", ...
C
'" " e ..a

0 u,
C
" ..
0 ...
u.
Fit iere rotunde Capele de filetot cu de~chiddre autclr,atli
0,6
0,7
-- I---
1,0 +--
1,0
0,9
1,0
0,4
0,6
0,9
1,0,
0,9
'1,1
1,4
556
5""? .. ~.
,.
Tabe lul 14.33 'i"k,;,i de catcut l'icoef icient i de eorect ie pentru deteminorc,,~ vit eze i de Il~chiere la f iletorea cu fit iere
Tabelul '4.35 Reln~ii dO calcul ;i cooficien~i dO coroc~io pontru DODOntul necO$ar la filotaro Denum iren scule i Haros otelului Fit ier!!rotundil OSC 12
"1
do torsiune
---.-r----'~'--~.-"
.,~, ... __ .;:. ..I
Denumirea M3terialul/Materialul de prelucrot Lichidul de scule i scute i , rile ire OSC 12
Viteza de o$chiere 2,7 d',2

v=
Hateriolul da L ichidul da prelucrat r!!cire
Momentul de torsiune, daN X cm

'H
OlC 45
Emulsie =4,5 d',' p':5
~el carbon eu IIm"'750 N/mm2 O~el crom ~i cu cromnichel cu 11 =750 H/mm2

111
Emulsie
r--OSC 12 F ilere rotunda DSC 12
TO,S p',2 2, 16d',2 Cepete de f i letat cu dasohidare automatA O~el rapid OlC 45 Sulfofrezol
H
Emulsie v= (mulsle v= Emulsle v=
=4,0 d1,l p1,5
rO,5 p 1,2 Coof ieien]II do coruct III In fllnc~ 10 do nllturn neter tatutut " l'd',2 rO,S p ',2 F illor11rolund~ 12 d',2 rO,S p 1,2 9 d1,2 Capete de f iletat cu daschidare automatll 0,7
0,8
O~el crom-silieiu-maneu IIm=750 N/mlB2

gM
-----------.--- -,---- .'-----"rDonumirea scul"i OLC10 1,0 OlC20 1,0 OlC35 1,0 0,9 OlC45 ',0 1,0 41Cr10 1,' , ',2 2OCr'Ni 1,1 ',2
~ I ~
0,8 0,,8
Fontll mod ificatll
DSC 12
Duralumlnlu pi electron
"
t ~ ~ ~ ~ ~ ~
OSC '2
Alom!
Emulsi.
v=
TO,S
p 1,2
O~el ra- O~el carbon pid ou Rm=7S0 H/mm2 Cepete de O;el rapid Otel crom ~i cu oromf iletat " nichel . ou desou 1111I=750 N/mm2 chidere &utollletli Otel rapid O~el crom-siliciumangen ' cu RID =750 N/mm2
Sulfofrezol v= Sulfofrezol v= Sulfofrezol v=
7,4 d',2 rO,S p,,2
5,9 d',2 TO,S pl,2 5,9 d',2 rO,S p ',2
Coeficienti de corec:.~ie functie d~ natura materielului Oenumirea sculei Marca otelului Bronz $i alamli Font/! modif icaU
ra ~i durabilitatea ~ui sculei,forta de Cl!?chiere ~i vibrap,ile din tirnpul prelucrckii. In tabe1ulul i4.37 sint date valorile raportului astfel meit retragerea capului in pozi:t;.ie:initialli (in ~ie longit,uc1inalli)sti se facti fckti retragerea radi,alti a cu\:itelor. In mod practic se recornan::1ti pentru'raportul dJd=1,3-1,6.Raportul diametrelor in caZul filetckii melcilor este dat in tabelul 14.38. . b. stabilireaavansurilor Avansulcircular al piesei la 0 rotap,e a capului pcrtcutd, te se stabil~ cu relap.a:
1r d ~
' I &
~ ~ ~ ~
'Ii '
I~
f1j
~I
----
sr =
nc
[nun/rot], cos f3m
(14.33)
Filiere rotunda OlCl0 OLC20 OlC35 OlC45 41Crl0 20Cr-Ni ~i cap te de filetat eu de set, i- 0,6 0,7 ',0 0,9 ',0 0,8, dere automatb
,
I I
~ ~ ~
..
2,0
',7
in care d este diametrul exterior al filetului, nun;1\,- turatda piesei, rot/ndn; f3m - unghiul de inclinare al elicei filetului, stabilit cu relatia:
p'
12
~ ~ ~
.~ "~j
I
~ ~
14.8
FITEI'AREAIN VIRl'EJ
f3m
arctg
7r ~n
(grade)
(14.34)
Filetarea in virtej este 0 varianta a frez~ii filetelor sau a frezarii cu capete de frezat.Se pot executa filete metrice sau trapezoidale, precum!?i melci. Prelucrarea se executa in tr-o singura trecere. a. statii J ; rea raportului intre diametrul cercului descris de virfurile cutitelor de pe capul de filetat d:; ~i diametrul filetului d se face in functie de rugozitatea suprafetelor,uzu558
in care: p este pasul filetului, nun;ct.n -diametrul mediu al filetului, nun. la un cap cu z cup.te avansul circular pe rotatie i pe cutit: \ sd
I
~ ~ ;
sr
z
11"
d ~
[nun/rot]
no z
. (14.35)
cos
{Jm
~ I~
559
Tebelul 14.36 Fileterea cu fil iera pentru filet I!letr-ic . o1:elului ;;i. bronzului, fotosind scuta din Rp3, pentru T=30 min Diametrul
I
Filet metr ic
f i te-
Normal
Fin 1
Fin
Fin 3
I
i
I
Fin
tul mm Pasul lui mm

C
U1
Viteza
f iletu- v,
Tura1:iePesul Viteza n, f iletu- v, lui rot/min 3 212 192 175 146 127 100 84 72 64 57 53 49 46 44 40 37 32 28 27 mm
4
m/min 2 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6 3,7 3,8
m/min 5 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6

3,7
Tura1:iePesul Viteza f iletu- v, n lui p, rot/lllin mm. m/min 6 320 285 255 210 180 -140 115 100 85
7
Tura~i8 n, rot/min 9
Pasut Viteza f iletu- v, lui p, IMI m 111I in 10 11
Tura~ia [Pasul n, If iletului p, rot/adn mm 12

i
Yi t ez a
v, m/min 14
Tura1:i8 n, rotl min 15
1 0,50 0,60 0,70 0,80 1,00 1,2 1,50 1,75 2,00 2,00 2,50 2,50 2,50 3,00 3,00 3,50 4,00 4,50 5,00
I I
I
13
3,0 3,5 4,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 14,0 16,0 18,0 20,0 22,0 24,0 27,0 30,0 36,0 42,0 45,0 48,0 52,0
0,35 0,35 0,50 0,50 0,75 1,00 .1,00 1,50 1,50 ',50 ',50
1,50
I
i
I
!
3,'
1,50 2,00 2,00 2,00 3,00 3,00 3,00
3,8 3,9 4,0 4.1 4,2

4,3.
rr
4,4 4,5 4,6 4,7 4,8
71 65 61 51 52 48 41 3b 34
0,50 0,75 0,75 1,00 ',00 1,00 ',00 1,00 1,00

1,50
1,50 1,50 2,00 2,00 2,00 3,00 3,00
4,6 4,7 4,8 5,0 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5 6,0 6,' 6,2 6,3 6,4 6,5 6,6 6,7
240 190 150 135 115 105 93 85 80 75 72 b6 56 49 46 43 41
0,50 0,50 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,15 1,00 1,00 ',OD 1,50
1,50
',50 2,00 2,00
8,0 8,1 8,2 8,3 8,4 8,5 8,6 8,7 8,8 8,9 9,0 9,1 9,2 9,3 9,4 9,5
320 260 220 190 170 150 135 125 115 'OS 96 81 70 65 62 58
I 0,35
[
I
10,5 10,6 10,7
10,8
II 0,50 0,50
I 0,50
I
I
I
!
0,50 0,50 0,50 0,75
I
I
I 0,75
11,00
I
I I
I 0,75 I
! i
, 1,00 1,00 I 1,50 I 1,50
10,'1 11,0 1" ~ 11,2 11,3 11,4 11,5 11,6 11,7 11,8 11,9
335 285 245 215 190 175 160 .150

132
120 100 86 83 79 73
Te:-e lul 1~.36. (ccotinuare)
Coeficien1:i de corec1:ietn func~ie de rezisten~a la rupare a meteriaLului
Rm O~el
, N/mi
450 0,60
550 0. 70
750 1,00
850 0,80
9S'() 0,70
ObserVIl1:ie: Pentru fitetaroa fontei se va corecto viteza cu Kv = 0,50 Fileterca cu filiera pentru filet ~ithworth ~i gaz a o~elului carbon cu R =700 N/mm2 ~i bronz cu HB=9O fere racire, cu me~~rielul filierei Rp3 ~i durebilitotea T=9O min. Pentru elte condi~ii se vor corec~e velorile vitezei cu coeficien~ii C~ mai ]os.
Filet normal, in ~oli ~ithworth
.Filet pentru t ev t , in ~oli

I
Diemetrul
'. !'
Oillmetrul Pesul fi0, mm letului p,

mm
Viteze v, Tura1:ian, Avsnsul m/min rot/min . vf'
10illmetrut Oiemetrul
Pesul filetului p, mm
Viteza v, m/min
Iur ej i e n,
Avansul
\If
.1
nominel, 0
~oli
mm/min nominal 0, 0, mm ~oli
rot/m in
cs/min
,
3/1b
4,76
.1,58
1,55
110
117
1/8
9,728
0,907
3,0
ice ~
\
\
I I
102
1/4
6,35
~,?7
',B5
92
116
1/4
13,175
1,337
3,7
117
\
\
5/16
7,94
1,41
2,00
80
113
3/8
16,662
1,337
4,6
85
113
...:j~,;i~
'" c " ...

e
5 o
.,;
~ ~
,.,
.3
.... ...
.8
I-
-o
...
,,'"
"f
.-,
\...
T&belul 14.37 Raportul ds/d pentru Filetul de prelucrat

0 I 0
0I'-
pr-etucr
area filctulul
IIIID
",-,
Pasul filetului, 1 2 3 4 5 did, 1,29 1,21 1,32

ds/d
0 0-
10
12
1b
20
24
'"
'"
'"
.,
M
8~'Hetric
minim
1,25 1,23 1,37
1,18 1,15
1,39
1,37
1,34
",
Trapezoidsl
1,33 1,35 1,31
1,34 1,32 1,29
",... ~
0)-
-o
'" s .:
00-
CO
11'I
0)
~
0-
Tftbalul 14.38 Raportul
pantru prelucrarea aolcilor
Unghiul elicei,grade
0-
.ds/d
1,1 1,2 1,~'1,4
Unghiul elic&i," grade 15 ..20 20 25

2~ 30
ds/d 1,4-1,5 1,5-1,b
~
N
~
N
~
N
0 .. 5 5 .10 L........ ___10..15 ._,
i.s-r,s
'" ...
-o
N
... -..
... O-_ ... .. '" ~ 1'-'" ::;: ... ... -.. ~

0N_ M
:J
3
" ... .,
Cl Ii Cl
I'-
...
.
0
In t:abelul 14.39 sint prezentate valorile recomandate pentru avansul pe cutit la capetele cu tangen\:Ainterioar~,' in eazul cutitelor cu placute din carb.lri metalice PlO.'
Tabelul 14.39 Avansul pe cu~it la filetarea in ytrtej
~ ... ...
.. ..
..
" ..
"'.
'if
...
... ... ~ ... ..

11'I
,.,
~ ... !::; ...
-o
...
...
N
-o
~I
"N "',
0
Proprieta~ile mecanice ale o~elului de pretucret Rezistenf.a lO2ru- Ouritetea Brinell pare Rm, H/mm HB 550
b5.:l
~ ...
..
:l Cl
8.
Avansul circular pe un cut. it sd' mm
Obssrvat.ii
...>
~ ., ... ...
Cl ... '"
N
'" '"
"'"
'"
0-
...
s
N M
... ... ~ '"

~
0 ...
M'
<:
..
N
a .,
>
0
..
Cl :l
Cl ...
~
N
0 "', 8_ ,.,
N
...
M'
'" s
a
M M
-8
.. '"
0 0
750 850
153 .161 179 ..192 210 220 235 .250
1,0: 1,2 0,8 1,0 0,6 0,8

0,4 O,b
Velori"le mai mari 1I1e 8ven$ului pe cu~it se iau pentru prelucrarea pieselor rigidtt
'"
0)
~ '"
.c.
....
0
Cl
....
... "N
~
N
0-
.;,. -i
N
N N 0) N
'" ...
I'M'
-o
0N
0-
-e.
M
M'
'" ...
... ...
0,
'"
'" 6!.
I'-
c ... ....
0 0 Cl 0
... '"
~. .. 0
0 0 ....
L.
., ..
>
c
r....
N ... I'-
co.
'"
D.
M N. N N
0 ....
11\ N
Q)
e--
'"
0...
-o
"'
0 '" ... '" "'. ... ... ... -e

Q)
..
<,
'0
" ..
Cl
.,
c. stabili.rea vitezei de ~ La.filetarea in virtej cu cutite prevazute cu carl::m'i metalice, .a filetelor metrice ~i trapezoidale, viteza de a.l?chi-, erese cal.cul.eaza cu relatia:
c,
v
K~ [m/min] ,
'"
'"
N
....
c
Cl 0 N
-8
....
.. ... c
:l
rrn
(14.36)
SdZ pY
...
<,
CO
<, 11\
-.. -.. ,., "0)
...
...
<, ... ...
to
<, .. .. ,., .. ... ...
...
..
...
.....
8 U
e <, 2:
0<:
a..
.
e
""
>
... .,
" 0
..
>
in care: Cv este un coeficient care tine seamade natura materialului. Pentru otel cu rezistent:a la rupere 1\ = 750 N/rran2 l?i cutitele capului de filetat din placute metalice PIO,Cv = 2330; T - durabilitatea cutitelor, pentru care se recomarda 80 min.'
563
592
,to
it
~
'1
,\j
Pentru exponent.i, s-au determinat experimental valorile:m 'T = 0,5; K" - coeficient de coreq.ie al vitezei care se det.ernuna cu relatia:
x
=
e. Determinarea p.rt:.erii r~iletarea intr-o sanqura trecere necesita - pentru filete metrice:
0,1 po,s
SdO,4
putere:
Kv = ~v
Ksv
~v,
(14.37)
zO,5 vo,a
in care: Kl1it este coeficientul care tine seama de natura materialului !?~se calculeaza cu relatia:
750 Ko (-)
Nn = - pentru filete
(kW)
dO.l
(14.41)
~
,
trapezoidale:
p1,2
~v
(14.38)
Nn
o , 028
sd0,6
zO,5 VO,8
~ in care Ko are valorile:

!.
=
dO,7
[kW]
(14.42)
- pentru otel carboncu C < 0,6% - pentru otel carboncu C > 0,6% iar exponentul ~ = 1,0; 'K coeficient de cor~ie in functie placutei, dat in tabelu1 14.40; Kmv metcda de filetare: . - filet cu pas mare, executat cu finisare' J( = 1" o .~" - filet executat direct cu cutite
HV -
Ko = 1,0; Ko = 0,9,
de grupa de utilizare a coeficient in functie de cutite de degro!?are!?i
In cazul prelucrarii unor filete cu ~i mari din mai multe treceri, puterea calculata cu relatiile (14.41) 9i (14.42) se amplifica cu raportul intre i.n.al timea ~chiata la 0 . trecere . 9i inaltimea totala a filetului. In tal:el.ul 14.41 sint recomarrlatevalori pentru reqimul,de aschi.ere in cazul prelucrarii unor filete trapezoidale cu-un cap cu doua cuti~. 14.9 REGIMiJRI DE 1\SCHIERE rA ~
DE EREZAT PE MASINI
de finisare
~;v
0,75.
or
MA! KJI..:l'E
scmE SDilr..:rAU
Tabolul
14.40 Coeficicntul
de prelucrat
de corec~io Ksv
Matorialul
Grupa de utilizare
a placu!:ei din car-bur i metal ice
P40
O.el carbon de const rucr i i
P30
P20
0,8
P10 1,0
P01.4 1,4
1(40 0,4
0,35
0,65
d. calculul turatillor Tura~a piesei se ~culeaza

Sd Z
cu relatia: [rot/mm], (14.39)
In cazul pre'lucrar'Li, prin frezare cu mai multe scule simultan, conditiile concrete de lucru pot c:orrluce la aparitia uncia sau a mai multora dintre resticpile urmatoare: 1. exista 0 aceeasf, l~ime de deplasare cu avans de lucru pentru toate sculele; 2. se:i.mpune ea toate frezele sa .lucreze cu 0 aceeasd,turatie de lucru; '. 3. este necesar ea turatiile de lucru ale frezelor sa se afle mtr-un anumit raport; 4. apare necesitatea ca pentru toate sculele aschtetcare sa se lucreze cu aceeasf, viteza de avans, in mm/min.
ne
COS
np ==
f3m
14.9.1 cazu1 vitezei de avans unioe Proiectarea reqimului. de ascniere presupuneparcurgerea urrnatoarelor etape: 1. Se determina elementele generale aferente unei anumite pretucrard.: - aleqerea schemeide prelucrare; - akeqerea Iflilliiinii-unelte; stabilirea metodei de instalare a semifabricatului;
565
~d
iar turatia capului portcutite

1000 v nc'=-~ ds
Cu
relatia: [rot/min]
(14.40)
564
01
"'.
s:
-o
~I
I
..,.
M
O'
......
o--O"..[)"'l ... 00"-(0
..,.
0
a)
...
rO'
s
2
fh~g~ .-.-.-r
0'
...
.:
c::
" c
N . E
I-
g!!e~S .---.-
,., s
eo o
~ 0 15
L-
-o
~::~~
MI./'\
Q'o'-..:t'tJl
.0
., :;
L-
...
0'
...
,,. ..... e
Z
..,.
0
~ I!
'" :::
t--lI)...:tN
....
.-.- ...N
...
c:: ...
0
o -e o
~;:2;jg; N.--.-- ......

,""NO ........ ..-
.., .Cl L-
'" .,
S .... ....
0 N
...
... ;j ..,. ..., .:

:;
..,.
O
<0 0'
.o
.,
~._.Cl
if
N
~N
.. ..,.
il ~
.-
-3
-8
<,
:z:
'" ...
..,.
o
M
...
" ....
...
U
L.
....
0
L-
.Cl
c ...,
CD U N
-8 ... > ).t

D
- stabilirea sculelor ~chietoare, a dispozitivelor 9i verificatoarelor; . - stabilirea modului de instalare a sculelor. 2. Se determi.ruivalorile adincimilor de aschiere, respectirrlu-se in principiu rec:omarrlMilede la prelucrarea cu 0 singuri'i scul.a , , 3. De asemenea, urmardndu-ser~ile valabile la prelucrarea cu 0 s:ingura scuta, se ~ valorile avansurilor Sq, in nun/dinte, pentru fiecare dintre frezele care vor lucra samurtan, Se verificl avansurile la oondip.ile de rezisten~ a mecanismului de avans ~i de rigiditate a domului portfreza. 4. Se determi.ruiavansul pe rotatie sri pentru fiecare frezi'i:
Sri
Zi
.-
Ca-Nor-..o...:t N __ ....
:> .,
c
Ii
.- 0_'t- 0 >.c:.
0 I) L. t..",", 0
= Sdi Zi
(nun/rot],
(14.43)
5 i3
"6
0<
c
Cl
o IE
~ .. N'" NOrNNN_
" .,
&.
u c
"0
8-8
c: :
,
C
.,'
.0 "0
ID
...
L.
!
L.
" :, ,., s
L.
0> C
L.
a
1
c
"0
.. ...
...
-.; "
Cl
. " " " .... ..

L.
-o
_M.-M
c .,
s
I-
u
C
Cl
IQ.
~
0
... '" ...
....
il
:;
.:
8.
..;,
..0-..2''''''-e-- ...o...:t"..oM
0">
t-U"'I
-8
:;
"
e .,
..,.
'--1-.
M
N"-'--'-
... .,
.D'
""" > c .,..
.. -.; .... .. a
L.
:;
-.;
It>
e: ....
0
2:
., ! .~ ..
lII
x:
..
!5
L.
e --
c
Cl
..
NNN.--
$S~~
X -8 u
~ e -8
e c
...
c " C>
... -8
::J u
.,
C>
...
:> u
:;
Z
.. .,
" ....
.n
11
c ., .., :,
Ii
L.
!5
0
0>
" c: ...
0
..
" :;
.,
...
.U
:;
:> S -.; .... " u 0

lL.
..
0 I-
IS l-
." u
...
N<4"...:t'OO,.......o _t;O..oU"'lM_O
eo:
e
co
0'
N_'--'-'-"-'--
"
....
,Cl
., ....
u
0
.. " ..
... "
0 G
Cl Cl
fiind nlIlMrul de dinti, ai frezei. 5. Pe baza diferitelor recoman::1&-i sau a datelor din tabelul 11.3, se stabilesc durabili tap.J.e convenp.onal-economiceale frezelor. , 6. Apelirrl la rela1;ii1e valabile in cazul prelucrarii cu 0 singuri'i soul.a , se calculeazci1 vitezele de ~chiere conv~tional-economice Vi. . .. 7. Se detenn:i.na avansul conventional - econanic Sll i' in nun/min,considerirrl ea fiecare freza Iucreaza irrleperrlent: smi =
~
>
nconv i Sri
[nun/min]
(14.44)
....
a " r... . c '" 0

Cl 0 Ol
~8~~;j;;;~
NNe- .-.-.-
...
-.; ...
.. "
C 0 0
:>
e -8 e' ., C>
L.
c: >
0
....
L.
.,
Cl
.8
U
..
e
.s
-.;
1
-8 ~
S .....
L.
... 0
0
.U
:,
-
-o
~~~;j:~~~ NNN-'--'N ___
...
:>
0 C
....
.Cl
..
...
c c
...
N Cl
..
Cl 0
e' s:
9. Cunoscirrlu-se valorile avansurilor pe minut Sm i ~i cele ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative (coeficienti utilizap. la calculul vitezelor de ~chiere, Zi = l/mi) ,se calculeaza nErimile auxiliare W i :
Zj
-8
c
c>
Cl
.;
U Cl
" .8.~
L.
e
L.
u u
..0
... " -8
G G G
L.
..
1000
..
g-
... -8
"
...
N
~o!;!~f;)~~
.-_ ...
.3
Cl
.;: -8
.3 ....
Cl Cl .. .r: o u
e ., > c
Cl N
Wi
(-)
(14.45)
smi 10. Se det.ernrl.resuma~i a nm-imilor auxiliare ~i,cu ajutorul acesteiil, avansul COIm.m scOm: 1000
Scorn
..,
e
0
0
...
... .. .. -.;.
:>
0
....
0 0
... .,
Cl
8....
>
-8
s: u
C
-o '"
co
.: ~~~;!~~~ NNr,..-'-'--'--
" .,
o :>
...
Cl 0
Cl
" ...
" ..
u
...
:J
-.; ...
0
i!~~;j:~:n~
NNN.-.... .--.-
:;
C>. '"
.8
t-
..
...
. ...... :>
L.'
GIG UN
" ... ...

E l-
-8
"5
0
[nun/min] ,
1.
Zi
(14.46)
....0
'!3~
. " a. ....
..,..,...:t&J'\
-o co cs N ......
., " " .. "a. ., x:

Cl
c " " e " " ...
x: ""
X u
(~ir 567
566
Observatie. Atunci cirri frezele Iucreaza sdmul.tancu valori diferite ale coeficientilor Zi ai vitezelor relative, inainte de a se determina mm-imileauxiliare W i' se va recurge la 0 anal.iza a valorilor celor mai scazute ale avansuri.Ior Sru i' Dintre valorile srnse stabi.Leste astfel valoarea mirrimaSrn min' Dacl valorilea;'ansurilor Smipentru celelalte freze depasesc cu mai mult de 50% valoarea Sill lOin' narimile auxiliare Wi se vor calcula cansiderindu-se pentru z i 0 valoare urdca, ~i anumecea corespunzcltoare frezei care Lucreaza cu avansul minimSrn min' Daca insa valorile avansurilor SUli pentru celelalte freze depa~esc valoarea Srn m i CU mai pup.n de 50%, se determ:i.na valorile auxiliare W i in ~ separat,cu valorile a. corespunzcltoare lor. Se vor obpne ca atare doua valori pentro avansurile coxmme (Sopjll1 l?i 500m2), in cansideratiile ulterioare urmirrl a se lua medi.aaritmeticcl a acestora (S"OII) .Astfel de situatii se intilnesc inscl relativ rar in pracb.ca uzinala, 1l. Prin luarea in cansiderare a narimii avansului COITl\ID scorn'din gamade avansuri a ~inii de frezat se adopta avansul smu' in mm/ndn,comun. tuturor frezelo~. .' 12. Pentru fiecare dintre freze, se calculeazcl turatiile necesare de lucru 1\.00 i' smu nneci
17. utilizindu-se relatiile de la prelucrarea cu 0 s:i.n;Jura scul.a, se determina mardmi.Le componentelor tangentia1e Ft i ale fortelor de aschiere, in N. . ' 18. Se calculeaza puterea efectiw. de aschi.ere pentru fiecare frezi:i:
Fti Yeti
Nofi
[kW]
(14.50)
6000
in care Ft i este marimea co:mponenteitan:Jentiale a fortei de aschi.ere, determinata prin luarea in considerare a avansului efectiv de Lucru, in daN, iar Yeti -viteza efectiva de aschi.ere , in m/min. . 19. Se realizeazcl 0 verificare privirii asigurarea puterii necesare pentru aschtere de cat.re puterea electromotorului ma~inii de frezat: LNef i s Nlllu T] (14.51)
in care lliefi este surnaputerilor efective necesare ~chierii; N;nu - puterea motorului de actionare a ~ii principale; T] randamentul transmisiei . .In cazul in care:
E
Nefi
=
sri .
fret/mm]
(14.47)
= a > I,
(14.52)
13. Se adoptcl,din cartea ~inii defrezat, pentru fiecare dintre freze. 14. Se determ:i.naavansul efecti v S,. efi' in fiecare frezcl: Smu
SI'
turatiile
~ui
TJ
Nmu
nun/rot, pentru
efi
[mm/rot],
(14.48)
~ui in care smueste avansul comun ales din gamade avansuri a ma~inii-unelte,in mm/nUn./iar I\nui- turatia realcl de lucru pentru fiecare frezcl, adoptata din cartea ~inii-unel.te, in ror/min. , 15. Se calculeazcl avansul efect.i. v pe dinte, sdef i' pentru fiecare frezcl:
SI'
se va efectua 0 mi.scar'e de a.ori a avansului corounseem ~i,prin urmare, ~i a turatiilor de lucru ~ui ale rezelor. 20. Evaluarea durabilitatii frezelor pe baza numarului de piese prelucrate ~i stabilirea intervalului de timp dupclcare se va efectua inloo.rirea fiecclrei freze presupune detemdnarea prealabilcl a norrnei de tirop pe bucata Nt, pe baza campanentelor acesteia (timp de pregcltire-incheieie, timp de baza ,timpi ajutatori, timpi de deservire tehniccl ~i organizatorica,timp de oclibna :;;i necesltati fir6l?ti), in min. 21. Se calculeaza durabilitatea efectivcl a fiecarei freze, Tefi' folos:ind rela~ia:
Zj
ef i
vconvi Teonvi [mm/dinte], (14.49)

Tefl Zi
SdefiZi
[m:in]
(14.53)
Vefi 16. CUnoscirrlu-se turatlile reale I\u ~i diametrele de calcul ale freze.lor, se determina vitezele ~fective de aschiere . vefi' in m/min.
r: .: <:)
.---_._-_._--_
...
in care Vcon'li este viteza conventional - eocncmica considerata initial, in m/mini Tconvi -durabilitatea conventdcnal.-economica,
569
-_
...
_-_._-----------------------"
~ .",:",;~,:::
.: :.::.?2;.X:{;::;".
I
!
in mini Vot1 - viteza efect.iva de aJ?chiere,in m/mini Zj - coeficientul exponential al vitezei relative de aschiere, 22. Pelltxu fiecare frez~ se dete.rmi.nii durabilitatea,pe baza numarului de piese preluerate: Tllfi
qi -~i
folosirii za.:
relatiei (14.56). 5. Se recalculeaza. avansurile pe dinte pentru fiecare freSr Sdi =Zj
I
i
I
I
[mm/dinte]
\
(14.57)
!
f
t
[roc]
(14.54) Valorile avansurilor pe dinte se verifica tinind cent de conditiile de rez i.stenta a mecanismuluide avans ~i de rigictitatea dornului portfreza. 6. utilizind relatii adecvate, se detennimi lung:i.mea cursei de ascrri.are lObipentru fiecare frezi1, in mm.' 7. Se cal.cul.eaza coeficientul timpului relativ de aschi.ere pentrufiecare rreza. cu ajutorul uneirelatii de forma: leai
Ti
I
p
in care ~
este timpul de hazelaferent fieci1rei freze. de timp dintre doua schirnl:ari [minJ freze: (14.55)
~ ~
r
V
23. Se calculeazel intervalul
consecutive ale fiecarei ti

=
~ ~
o
N
qi Nt
(14.58)
in care Nt este normade tirnp pe rocati1, in min. 14.9.2. cazul unei turatii
"leaimax in care leai este lung-imea cursei de aschi.ere la faza i, iar leai msx este valoarea maximaa lungimii cursei de aschtere , dintre cele determinate pentru frezele mentate pe acefasd, dorn. S. UnTtEirindu-se datele din tabelul 11.3, se stabilesc durabilitatile ccnventdonaL- economiceTeonvi pentru fiecare frez~. Se c~lculeaza z Teonvi a acestor durabilitati conventional-econonuce. ' 9. Folosind recomaI'ldiirilede la preluerarea cu 0 s:in;Jura scul.a, se detenninli viteza de aschi.ere pentru fiecare freza Vi' in m/min. 10. CUI1oscindu-se valorile vitezelor,de aschi.ere Vi ;;i diametrele de calcul Dei ale frezelor, se calculeazel turatiile conventional-economice (de calcul) nei 11. Se stabil:9te freza perrtru care a rezultat turatia conventional-ecanomica rn.inima (scula limitativa), mi1rimileaferente priminct indicele lim. 12. Se determina valoarea aproximatdva a ccef.icf.entul.uf de corectf,e pentru durabilitatea frezei limitative: KT
~ ~ ~ ~ r ~ ~
uni.oea tuturor frezelar

!J
o exernplificare a unei asemeneasituatii se poate coneretiza prin cazul utilizelrii mai mu1 tor freze rnontate pe aoefas.i, dorn portfreza. Schi.mbarea uneia dintre freze recl~ 0 inlocuire ;;i a eelorlal te scule, pentru a nu fi afectati1 precizia reglarii frezelor la dimensiunile de lUCIU.I.a 'prodectarea regimului de aschi.ere , se va presup.me ea teate sculele sint caracterizate prin a~i valoare a coeficientului exponential z al vitezelor relative, situatie de altfe1 frecvent intilniti1 in practdca (prelucrin:fu.-se de obicei unul sau mai nn.tltesemifabricate di.spuse in 9ir ,cu freze avind partea actiw din acelaJ?i material) Etapele de proiectare a regimurilor de alichiere sint: 1. _Se determi.ni1 elementele generale ale prelucri1rii, adici1 eele rnentio...ate la p.mctul 1 din subcapitolul 14.9.1. 2. Se s+abi.Leso valorile adincimilor de aschi.ere pentru fiecare frezi1. 3. Unnarirrlu-se recomarrlarile de la preluerarea cu 0 sdngJl:'a scul.a , se ale;r valorile avansurilor pe dintesdi, in mm/dirrte, 4. Se calculeazi1 avansul pe rotatde s, I' pentru fiecare frezel sri = Sdi Zi [mm/rot], (14.56)
Deoarece sculele sint montate pe acela!ii darn, e1e treb.rie sa a:ib.1un avans-unic pe rotatda, sri ~ din acest motiv, se adopta ctrept avans comunsr valoarea avansului minimrezultat pe baza
~ ~ M ~ ~ ~ ~
fi
P
~ ~ ~
V
~ ~ r
TliITi
:E 'l'co;wi
f r
(14.59)
[I' f,
Teony l im
in care T l imeste coeficientul til11pului relativ de a;;chiere pentru freza limitativcl. 13. In funci;ie de valoarea aprox:i.rnativa Kl a coeficientu,lui de corec1;ie a durabilitatii sculei limitabve ~i de valoarea z acoeficientu,lui e>fPOnentialal vitezei relative, din tabelul 11.5 se det.enn:i.nll valoarea aproximatiIvaa coeficientului
1';71
~ ~ ~ ~ 1 ~ ~ M ~ ~\' ~
1
.~
.~
570
K", de corect.ie a vitezei de aschi.ere, 14. Se calculeaza turatia ~nuna de lucru a frezelor: ncom= nconvl irn
~
Sri Zi
= Sdi Zi
(mm/rot],
(14.64)
[rot/min]
(14.60)
15. Se adopta, din cartea masani.L defrezat, turatia cea mai apropiata de valoarea ncoOl' aceasta fiirrl turat.i.a real.!:in ' rnu 16. Se dete~ mar.imea avansului unic pe minut:
Srn =
sr
~u
[mm/min]
(14.61)
17. Din cartea !lla!?iniide frezat, se adopta valoarea avansului unic efectiv pe minut, smu' 18. Se recalculeaza aV~'Urile pe rotatie i pe dinte:
Sf'lIU
Sr
[mill/rot]
~u
S
(14.62)
Sdi'
= _~r
Zi
[mm/rot]
(14.63)
19. Se determina vitezele efective de ~chiere pentru fiecare freza: se stabilesc lnarimile componentelortangentiale ale fo~ei de ~chiere pentru fiecare freza, folo~ind relatiile de la prelucrarea cu 0 singura scuta, CUnoscindu-se aceste date,se efa4:ueaza verificarea le:::rata de asdqurarea puterii necesare a9chierii,prin puterea moto~ui electric al ffia9inii de frezat.
14.9.3 cazuI unor scule ~etoare
fiind numarul, de dinti ai frezei. AtWlci cind pe acefasi, dorn sint montate rnai multe freze, drept valoare unica a avansului pe rotatde se adopta valoarea mirrima,dintre eele obtinute cu ajutorul re1atiei anterioare. 5. In cazul frezelor pentru care s-a adoptat 0 alta valoare a avansului pe rotatie decit cea unica, se recalcu1eaza marimea avansului pe dinte. In aeeasta etapa, se pot efectua de asemeneaverificarile privind .rezf.stenta mecanismu1ui de avans 9i rigiditatea dornurilor portfreza. Daca este necesar , se procedeaza la nucsorarea avansurilor pe dinte 9i se reiau calcu1ele, incepind de la punctul 3. . 6. Urmarirrlu-serecornandarile valabile la prelucrarea cu 0 singura scu1a,se stabilesc valorile vitezelor de asohi.ere, 7. cunosorndu-se valorile de ~chiere 9i eele ale diametrelor de calcul ale frezelor, se determ.i.n1:i. turatiile de calcu1 nci ~ Dacape acalasi, dorn sint montate mai multe freze, drept turatie comuna se va fo'Los'i, cea determinata pe baza relatiei (14.60), prin urmard.rea indicatlilor din subcapitolul 14.9.2, pma la punctul 14 Inclus.lv.oaca pe dorn se afla 0 sin:jura freza, turat ia de calcul a acesteia se deternUna dupa indicatiile expuse la prelucrarea cu 0 singura scula . 8. Pentru fiecare freza instalata pe acel.asf, dorn portfreza, se calcu1eaza avansul pe minut srnl.:
srni = sri nci
[mm/mi.n]
(14.65)
instalate
la mai multe
pozitli
de lucru
!
o astfel de situatie apare, de exemplu, atunci cind mas.ina de frezat dispune de mai multi arbord.principali, unii dintre acest.La lucrind cu 0 singura freza, in timp ce pe altii sint montate mai multe freze.Se prespune, asedar , 0 combinatie a eazurilor din subcapitolele anterioare. Etapel.e de proiectare a reqimurd.Icrde aschi.ere sint. urmatear-ele: 1. Se determina elementele generale .specifice operatiei de frezare, adica eele mentdonatela punctul 1 din 14.9.1. 2. Se stabUesc valorile adincimilor de aschi.ere pent.ru fiecare dintre freze. 3. Se determina valClrile avansur.i.Lor pe dinte Sdi' in mm/dinte , pentru fiecare freza. 4. Se calcuIeaza, pentru fiecare freza, valoarea avansului pe rotatie sr i :
572
sri fEnd avansul pe rotatie determinat pentru freze1e montate pe aeel~i dorn portfreza, in mm/rot, iar n i - turatia de calcul, in rot/min. C 9. Corespunzator avansurilor srn i determinate C1..l relatia (14.62), se calculeaza valorile marimilor auxiliare Ni:
t
I
Zi
1000 Ni
= (--) snd
(14.66)
10. Se determina suma~ W i a In.1riroilorauxiliare calculate la punctu.l anterior. 11. Dispunirrl de valoarea sumei tnarimilor auxiliare t se caloul.eaza In.1rimea avansului comun scom:
1000 scem = l/z

(k Wi)
[mm/min]
(14.67)
t:"7"':'{ ~~: .,
,i
Observa.tie. Atunci cirri frezele instalate in posturi distmcte de lucru se caracterdzeaza prin valori diferite ale coe-
ficientilor
e.}q.xmen~ia1i ai vitezelor relative de eschlero , se

_.c:::. ~I'
-
~~oo
vor lua ill cormiderare indicatiile mentionate la observat.i.ade la punctul 10 din subcapitolul 14.9.112. Din cartea masdrrl.L de frezat, se adopca avansul real smu' in mm/nun valoare COIIIllIlli tuturor frezelor. 13. se calculeaz<l turatiile de lucru ni pentzu fiecare arbore principal: .
I
,~t 75
2f
450
><.:J7
n, =
I-
s mu
s' rl
350
75
f
[rot/min]
(14.68)
de frezat, se stabilesc turatiile efective I\.ui pentru fiecare arbore principal. 15. se recalculeaz<l avansurile perotatie ~i avansurile pe dinte pentiu fiecare freza, pe baza indicatiilor de la punctul 18 din subcapitolul 14.9.2. 16. Se detemdna viteza efectiva de a!?chiere vefi: 7r Vefi1000
Dci ~i
14. Din cartea ~inii'
~I
w'"
Ac c Haterlat: FC 200
~I
I
Ilurtt ate : 190HB(daN/cm2)
Fig_ 14.6 PiesA de tip carcasA ~i supr8fe~ele care urmeezA a fi ob~inute prinfrezare [m/min] ,
(14.69)
I
DC;i fiird diametrul de calcul al frezei, in nun, iar l\nui- turai;l.a efecti~ a arbore'Iui, princiPal pe care este instalat<! freza respect.iva, in rot/min. 17. se stabilesc marimile companentelor "tanJentiale Fti ale for1;elor de aschiere, folosind indicatiile de la prelucrarea Cl] 0 singur.:l scul<l. . 18. se verific<l masura in care puterea necesara procesu lui de aschfere este asigurati prin puterile motoarelor electri ce de actdonare a arccrd.lor principali.
14.9.4
EKemplu de calcul al paramet:rilor reg:imului de chiere la frezarea cu mai multe scule simultan
a.!?-
. Se va lua in cansiderare cazul unei piese de tip carcasa exeeutata din font<!cen~ie Fc 200, pentru care uncle suprafet.e plane exterioare pot fi prelucrate pe 0 ~in.:l de frezat lon:Jitudinal: in fig. 14.6 sint mentionate doar acele dimensiuni ale piesei care intereseaz.:l din punctul de vedere al prelucrilrii. SUprafetele care urmeaz<l a fi prelucrate au fost evidentiate prin basurare incruci:?ata. se presupune a fi necesara determinarea numai a parametrilor regimului de aschi.are,
I
[
f
j
Posibilitatea prelucrilrii suprafetelor respective pe 0 rnallW de frezat lon:.Jitu::1inal,prevazuta Cll 3 capete de lueru, corrluce la ~area problemei in cazul I .. prezentat in acest capitol, eel al prelucrilrii Cllvitez<l urrica de avans. Sint mentionate in contdnuare etapele parcurse i.. vederea :detenninarii regimului de Cll?chiere:rezultatele diferitelor calcule sint inscrise intr-o f~ de calcul aJ. parametrilor regimului da aschiere (tabelul 14.42). 1. stabilirea schemei de prelucrare: se consider.:l a fi posibil<l prelucrarea prin frezare a suprafet:elor plane in canformitate Cll schemadin fig. 14.7. 2. Alegerea ~:inii'-unelte pe baza corrlii;iilor concrete existente: se va executa prelucrarea pe 0 !lIa!lina de frezat longitullnal de tip FP 16. 3. stabilirea metodei de instalare a serrifabricatului: se va recurge la orientarea .~i fixarea. semifabricatului direct pe masa masdni.i.,Cllajutorul unor bride ~i al unor ~i. 4. stabilirea sculelor ascnietoarerse vorfolosi trei freze frontale annate cu placu1;edin carl:uri metalice de .. tip K30; doua dintre aceste freze (N2 ~i N3) vor avea un diametru exterior de 315 nun lli un ntnMrde dinti z2 = z3 = 16 dinti,iar freza Nl va avea un diametru exterior de 400 mm ~i un numar' de din~ z, == 20 (unghiul de atac principal X = 60 ). In calitate de verificator se va folosi un l?lJblerL = 300/0,1.
.......__ .. ----- . __J=;7F> .._ --.-.-.-------.-----_.
..J
574
---------------
-- ------ _._ .._--"
._---,-
I '
j
Se poate scrie asadar r 464'400,2
Fig.'4.7 Schoma prelucr~rii simultano cu mal multe froze a unoi pioso so do tip cerC8S~
V1
360,32 5,15
,3,351000,2
. \
1,0-0,85'1,0'1,0
93,73 [m/rnimJi 464'315,2
v2
2400,3~ 50,15 0,3,35130,2
1,0'0,085'1,0'1,0
= 97,56 [m/min);
5. stabilirea modului do in5tnlnre a sculolor: fre~ele frontale sint prevazut.e cu alezaje prin intermediul carora are lac fixarM lot" ~ dornllrj" CQ !'lt~vor. mc.nta I la dndul tor, in arbor-el.e pi.":incipala1 fiecarui cap de frezare. 7. Determinarea valorilor adinoimilor de a:;;chiere: pentru toate suprafetele necesar a fi proluq:ate, adinoimeade a~ohiere va fi t = 5 mm. 8. Stabilirea valorilor avansului pe dinte: avirdu-se in vedere atit r~ile de la prelucrarea cu 0 s:i.n:Jura scuta, 01t:;;i con::ii. tiile concrete de prelucrare, se adopta S d = 0,3 mm/dinte. . 9. calculul avansului pe rotatie: tinirrl cant de numerele de dinti ale frezelor, se poate scrie:
464'315,2
v :5 =
(--_._----
. 240,32 5,150,3,35150,2
1,0'0,85'1,0-1,0
= 94,81 [m/min).
12. 'IUratiile conventional-economicese vor determina ape1ind la relatia: 1000 Vi
nconvi
[rot/min]
7rDci
5, = 5d,
Z,
= 0,3'20 = 6,0
=
[nun/rot] 4,8 [nun/rot]
52 = 53 = Sd2z2 = 0,3'16
Inlocuindvalorile
cunoscute, se ajunge la:
10. Pentru freza N1 se va lua in considerare 0 durabilitate T, = 360 min, in timp ce pentru celelalte doua freze Tz = T3 = 240 min. , 11. calculul vitezelor de aschi.ere se va efectua cu relatia: 464D.o,2
1
1000:94,73
nconv1
----------=
11"400 1000'97,56 -----=
.7r315
75,38
[rot/min] ;
Vi
~v
Ks' Ksc Kx
[rn/rninl
nconv2
98,58
(rot/min];
TO,32to,155doO,35 t o,z
1 1 1
Pentru frezele NZ~i N3, lungirneade contact tl se va lua ceva mai mi.cadecit valoarea maxima,intrucit freze e vor lucra relativ pup.n tilnp cu 0 lungirnede contact la aceasta valoare.
37 Pfcos. vol.
1000.-94,81
nconv3 -
---------7r315
= 95,80
[rot/min].
576
577
13. Avansurile canventional-ecancmioe vor fit

, SIIlU
325 54,16
SIIl1 = nconv1 s1
75,386,0 98,584,8 95,804,8
=
==
452,28 473,18 459,84
[Dl/lUn);
[JllA,ladnl;
noec1
:.[n.
1.11
= -= -= 81 6,0
[rot/min]
8m2 = nconv2 82 .., Sm3 = nconv3 s3
[Ja/Slinl.
14. Mn'imile auxiliare vent-ional-ecanomice vor fi:
Wj aferen:te eelor
trei avanauri cx:n
t
J
325 . [.n
!;j" . nnec2 = noee3 = -=
67,70
[rot/mm]
4,8
1
Z1
de
forta
18. D:in cartea masdni.i, -unelte, se adopta pentru fiecare
cap
turatiile:
=
1000 W,
= (-)
sm1
1000
= (
452,28
0,32
)
== 11,935;
1
~u1
56 rot/mm;
1'\lIu2
I\nu3
71
[rot/minJ
19. Avansul real pe rotatie
va fi:
Zz
Wz
= (--)
1000
sm2
1000
= (--)
473,18
0,32
=
1
10,364;
)
== 11,333.
Smu sr1 = -~u1
325
= =
5,8
[mm/rot];
56
Z3
1000
W3
sr2 = ~
= (--)
sII3
1000
==
0,32
1\,u2
(-)
_ 325 -~4 71 ,57
[mm/rot]
459,84 20. Pentru avansurile
efective
pe dinte,
15. Prin
insumarea marimilor aux:i.1iare Wit se obtina: + 10,364 + 11,333 - 33,632 .
lorile:
, sr1 325 =--=---= Z1 20
se vor obtine va\
L.: Wi = W1 + Wz+ W3= 11,935
Avansul comuriva fi deci
Sdef1
0,29
[rnm/dinte]i
1000
SCOlD
=
1/z
(L.: Wj)
1000 33,632,32 324,66
JIII/min]
sr2 : sdef2 = sdef3 = -Z2
4,57
= -16
0,285
[mm/dinte]
de vari.a\:ie o::mt:itJJ! a vitezei ~ii de avans .in cazul ~inii FP 16, !le ldqJtI valoarea smu = 325 mm/min. . . 17. Turat-iile necesare ale frezelor vor fi daci:
578
16. Avin::l.in vedare posibili~tile
21. Vitezele efective de aschi.ere vor fi: .

,
Vef i 1f Dei 1'\ntri
[m/min]
1000
579
;]
:-':1
~ ri ~ d ~
x 400'56
Vetl
=
1000
1l' 315'71
mul.arul, "Fi;;a de calcul

70,37
al parametrilor reqimului, de a;;chiere"
(m/mm]';
(tal:?21ul
14.42). la frezaroa cu riai
f~
Vot2
Vof3 1000
70,26
[m/mm]
II
II I
Tabelul 14.42 Fisa do calcul al par"""'trilor regimului d~ asch ier-e rulte scule s imultan.
~ ~
FlSA DE CALCUL AL PARAMETRILOR REGIHULUI DE ASCHIERE Denumire reper:Carcasa "um~r dosen: 70.019.063 Ha?ina-unealtli: mas ine de frezat longitudinal F16 Oispozitive:brida, $uruburi Verificetor: $ubler L=300/0,1 Ilr.crt Hlirimeade calcul Simbo'L Freza "1 3 4
\
22. Componentele Fti ale termina cu ajutorul relatiei:
fortelor de aschi.ere se vor de-
uF
Ft!
CF t
YF
sd
YF '
t1
-qF
D
I
[daN]
464,10
Ft1
54,5,9,
0,29,74'1001,
400-1,0
[daN]
Freza N2 Fraza "3 5 6
Ft2
= =
54;5,9'0,2850,74'1301'16'
315-1,0
605,07
[daN]
1 Scule a~chietoare Frezli, frontal~ D=400mm O=315mm 2=20 d'int. i 2=16 dinti ' K=000/K3O K=60o/K30 D=315mm 2=16 dint.i K=OOo '/K3O
Ft3 23.
54,5'5,9'0,285,74'16'315-1,0
698,16"
[daN]
Puterea efectiVcl, calculata pentru fiecare frez~, va fi:

Ft1 Vefl 464,1'70,73
Nefl 6000
=
6000
5,44
kW
2 3 4
5
6 Ft2 Nef2 6000
vef2
605,07'70,26
=
6000
7,08
kW
7 8, 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nat3
Ft3 Vef3' 6000
698,16'70,26
=
6000
8,17
kW
Pe de al fa parte, puterea disponibil~ va fi: Nmu
Nn
ry
13'0,8
10,4
[kW]
20 21 22
Adincimea de a~chiere,m~ Avansul pe dinte re,comendat, mm/dinte Avansul pe rota~ie, mm/rot Durabilitatea conven~ional- economica,min Viteza d& a~chiere conven~ional-economicA, m/llin Turatia convent.ional economica, rot/min Avensul conven.ional economic, mm/min ' Coeficientul exponential et vitezei relative Marimea auxiliar6 Sum a l1Iarimilor auxiliare Avansul cornun, rnm/min Avansul acioptat,mm/min Tura.ia necasar&, rot/min Turat.iaadoptatli, rot/min ,Avansul real pe rota. ie , mm/rot Avansul real pe dinta, mm/dinte Viteza afectiv! de a~chiere,mm/min Componenta tangential! a for.ei de asch iere , deN Puterea efectiv~ de a~chiere,KW Puterea nominala a motorului capului de frezat,kW Puterea disponibilA a capului,de trezet KW
sd s Tr v n sn z W
W
5 0,3 6,0 360 94,73 75,38 452,28 3,125 11,935
5 0,3 4,6 240 97,56 98,58 473,18
0,3 4,8 240 94,81 95,80 459,84
scorn smu nnec nmu srof sOOf,

Vet
54,16 56 5,80 0,29 70,'Sl ~64, 10' I 5,44 " 13 10,4
3,125 3,125 10,364 '11,333 33,032 324,66 325 67,ilO 67,70 71 71 4,57 4,57 0,285 0,285 70,26 70,26 605,07 7,08 13 10,4 698,16 8,17 13 10,4
Ft
Hot
Se constata ~. pentru toate capetele de frezat; puterea disponibil~ ~~ puterea efectiw de ~ere. Diversele rezultate ale calcu1elor au fost trecute in for-
Nn
U
_.,.l,,_..u-~
580
581
..i
I
cap .15. REGDUUDE AS,.
1 !<RE IA
RABOmRB SIiIt\i.dUl.iIIi!
l=~IV~O"
15.1. NCYl'IllNI DE BAZA
Dir. e fecfIva
b)
longitudinolll
Dir: principala c]
se pot prelucra supraf* plane arizcntale, , verti.cale,inclinate sau canale de diferite forme ti dDmnsiuni. Operatia de rabotare ~tl1 denumiri spec:l.f:tc:e; 1n fmctie
Prin ratotare
,,!,.i:'
, :.
aJ
Fig. 15,1.
Robotoro
de ~im: ratotare lan:Jitulinal4 pe ~ini de rabotat lcn:Jitudinal (raboteze), fig. 15.1; rabotare t:rImtIvmIalI pG JIlUIini 4e raOOtat transversal (~:i.n:Juri), fjq. 15.2; IIIOt'tezara pa DIaIPni de rabotat; verticcil, fig. 15.3. ill tabelul 15.1 sint prezentate J1Ii::ic4rileprincipale f! de avans in cazul celor trei tifUrl de preluc::rki. '
Tabelul 15.1. HifCiril. _ure preluc:rlrii prfn r~
1 )
1
" '.1
{ ;.1.
\I
I
'~
I
'\
Hi~carea Ha~ina direcf.la
principall
AYanaurU.
executl
df.-.cf.fe orfzontel
eQQltI
I
1
~
I~
fJ
H,
11
a--1
a)
piesa 11 ebote zii scula 'net triat orlzontllll orfzontat pfa Yel"tfoal Seping scula Yel"tloal IOUl. tnellnat longttudfnll verticall Hortezii inclinatl ciroul8l"
Fi,9.,.15. 2. Rabotare transversali!
vel"tfoal
IQIte
".,1+.
a~~'
.,
I
/'-..Dlr, efectlvo:: Dir. principal

b)
' ."
(f
air .
...r; ,
/
prin cioo!
@''
/
'
'
c)
tranlWl"ul
piou
r.n""l
562
~ ~ ~ ~ ?~ ~
-e
l .
I ~
,..
I
I.
I - .11;0
a} Fig. 15.3. Rabotare
bl
vertical~
.Ps
cl
j
I
15.2. RIDIMURI
DE ASCHIERE LA RAl30TAREA
SI 'IRANSVffiSALA
~ITllDINALA
I
i
i
re la rabotarea suprafetelor
In fig. 15.4. sint CiefWti parametrii r83'imului de ~chieplane ~i a canalelor.
:~o
I
I
I
a. 1Idinc:imea de aschi.ere, 1Idincimea de a!lchiere se ateqe ti.nin:l seamade urm.cltoarele recoJl\CU"rl&i: '. - pentru rabJtarea de deqrosare adincimea de aschi.ere ~ fie egala cu adaosul de prelucrare; - se pot executa treceri de semif:inisare numai cu carrlitia ea nurnm-uJ. lor sa fie minim; - dad d:upc1 rabJtarea de finisare suprafata p'lana treOOie sa se prelucreze prin rectifieare, adincimea de ascruere la rabotare nu trel::uie sa depaseasca 3 mm; . - dad prelucrarea de rabotare se executa cu ajutorul cutitelor late, adincimea de aschi.ere nu treb.ri.e sa depaseasca 0,2 - 0,3 mm. In tabelul 15.2 sint date valori orientative pentru adincimea de ascatere in cazul prelucrard.L unor oteluri .~i fonte, valori corelate cu avansul de lucru la degro~ea pe ma.:;:ini de rabotat lan:Jitu:linal adincirnea de Cl!?Chiere pentru prelucrarea aliajelor de 'aluminiu se recoIllClI1dii t = 6 7 nun, iar pentru ma:;;inilede rabJtat transversal (:;;ep:i.n::juri ) t > 2,5 nun; se recornarrli1 t = 0,2 5 nun in cazul finisariiacestor materiale cu ajutorul. cutitelor late. Peiltru aliajele magneziului se rec:oman:lli la da.Jro~ t > 12 14 mm, iar la finisare t = 0,2 ... 0,4 mm, In cazul rabotfu"ii otelurilor inoxidabile ~i refractare se recornan::la pentru deqrosare t == 1,5 . 2,5 mm, iar pentru finisare t = 0,4 . 0,7 nun. Pentru rabJtarea aliajelor titanului se z'ecomandaadincimea de ~ere la deqrosare t =' 6. 6,5 mm, la fi.nisare t = 0,2 . 0,4 nun, in cazul folosirii cutitelor late ~i t = 1,5 nun in cazul folosirii cutitelor obi.nuite.
I I I
I
f j
\
i
I
i Plan de lucru Plan a}

Fig. 15.4 Parametrii regimului de 8~chiere
asctuere
b)
b. AvaIlSUl. Avansulpentru operatda de rabJtare (ion;:Jitudinala sau transversala) depinde de natura operatiei (degro~e sau finisare), de felul suprafetei, de natura materialelor cutitului i piesei, de adincimea de a!lchiere, de calitatea suprafetei i de precizia dimensfonal.aimpu.~.' In tabelul 15.3 se dau valorile pentzu avans la rabota-. rea de degroare a suprafete!or plane pe ma~ini de rabotat Lon- . gitud:inal a pieselor din otel:;;i fonta, cu cut--i.te din ote! rapid l?i cu placute din carb.l.ri metalice. Valorile din tA.belul. 15.3 sint date pentru durabilitatea opt.iroaa scufei, ~i pentru un volummaxim de ~chii de~ate. In cazul sch.imJ::lro:'ii o:!Irli.tiilor de lucru avansul determinat din tabelul 15.3 se modifici1 cu un coeficient de corectde determinat cu relatia: , K = Ks.Kx .Kl.Kd.Kr (15.i) in care: Ks - este un coeficient de corectde care tine seamade starea suprafetei. de prelucrat; Kx - coeficient dB corectde care tine seamade unghiul de atac principal; Kl - coeficient de 5S:::
la rabotarea
suprafe~elor I
584
JI
~-
I
I
I TBbelul Materialul de prelucrat 15.2. Valori
:u.-_
"
corect.Lein functie de Lunq.imea in conso.Ia a cut.i.tul.ui ; K~ coeficient de ccrectd,e in ftmqie de duritatea :;;i rezistenta materialului de prelucrat; K, - coeficient care tine seamade rigiditatea sistemului te1mologic.
IQ
~--~
.. 0
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~)8.~. !8,5t
00000
... ~"
5t ~)a,
........ ........
I '&
~
,
... '
I--
--~--
ori~ntfttive
pentru
adincimeB Avansul mm/cd 1,2 1,5 1,8 0,6 0,9

1,2
de o~chicre
la rabotoro
.-=~.<ElIIIQ~~.
..
00
-~F""'~'~~'"~~=~-.,
Adincimea de o;;chiere t, mm 6,50 4,75 4,50 18,00 16,00 12,50 11,00
s,
Volumul de m~terial deto~at, cm Imin 69
Ii
';
;
OL 42
62
74 148 197 204 225
[
I
Fe 200
1,5
~--------.-.--.-
Coeficientii de corectd.e sintcla:ti in tabelul' 15.4. " Avansurile pentru finisarea suprafetelor plane la. prelucrarea pe Ina9.ini de ral::otat longitudinal: sint date in tabelul
15.5. ~
Avansulpentru d~a~area suprafetelar plane pe masdrii, de rabotat, transversal (!?ePin3")sint date in tabelul 15.6, .Lar pentru finisarea suprafetelar sint date in tabelu1 15.7. In tabelul 15.8 sint date avansurile pentru degra~area ;;i finisarea pieselar din hronz pe ~ini de rabotat lon:ritudinal,. in tabelul 15.9 avansurile pentru prelucrarea dedegro~are =?i finisare a pieselar din aliaje ale nichelului pe mas ini, de rab::>tatlQn:3i.tu::tinal, iar in tabelul 15.10 valori ale avansuJ.u:t pentru prelucr.n-ile de deqrosara =?ide f.lnisare ale altar mate-' riale. . ~'. : Avansul, la prelucrarea canalelor se alege in funqie' de tipul canalului, dupa fig. 15.5.
i
I
\
I i I .. . f
.I
;
. I ..
Q. I
-I!
N
"'1.."...... "''''''' .......

-4'.
1'-0'" co.~...:t ~- ... o ... co..... ............ 00 000"''''
..
:It S);;.
.......
~:;;:fit .........
~ ..~...~ ...0:..~...
~,:2, ~
N .... .-
...... -00
If
-
~
.;
~ ; ~ I
"l
:q,~. ~~cti,
N... - ... o-...co..
~,~:1t
...... ..-00
~
10
"' .....
~~~~ ... ~ .. ......... -00

~ .. ~ .. ~ ...0:.. g..
I
f
',.'.",
.........
:2,:8, ~
:!!
"1.
OOl'-oOml'-
on"' ...
- ...... 00
",,,, ..
N . O ... ,... ...
...-..--00
~
,
~ ~
~,,:,','
I
'I.
J ~ '" i ..0'
I-
f
Q
',,'
..
s
:u
~
o c:
..
~)i~)lt~pt~)~,~.
It
"'
.....
.2
~
Cl U
............. .-0
iii
.. :l
..
e
"' ....... .... co '"... t't,

:8.~, IQ.
N",N
... "'N"' ...

N ...-.0'- CO .
N"' ...
..... ..-..... 00
~)a)j~, ~..~... ~.. ~~ ...
I--
"'''' ...
.-.- ...........
g!.~ ..
....................
~ ... pt~ .. ~""~ ...

....... ..-.0
~~ ',I,. ~
Plan
tuc r u
de
I t? I
.:J
-
a
a
co"'''' ..0-4 .....

","oN"""
~,~t~ .~
~ ~
:u
~~~
NN"'N'"
~}l :~t <~t

e-- ..- ....
0:
0
I ,
~ ~ l ~
~3 ~
i~ I .......
&
i
QC
..
Cl Cl
Q8 :61'-~
i
r 8 G t
f J t
Ul
'Q
~
""
000
U"\
.vt e- .,- .. "'001'-
000
os
J\
0$R~2 o ...
v,~~S!
'" 00 I'-
1\
.;;
,.;
Dir.
QV.
i
u\ ..
.I"'
-",
6 ...
I ~ .... -~-:::
:J
O:J . --Q
N
recto
de a)
qen er are
re qtare
b)
recto
ot-.
de
a v.
~ :J
~ :J ~
i i
.., g
'";Q R ?i:/
Y1t::: ,..
e-
o
I , 'I ,
0 I'- 0 . ~N
~ t
Vlt:: A
..
k.
.CI
:'-8ti
Lt..
....
'Cl
Lt..
.. s
~
Cl
....
~ f ~ L ~
Fig.15.5.
Avansul
lB preluerarea
eanalelor
586
587
t
Tabelul 15.7. /i,uJ..'1suri pentru r ebot er-ea de f in i sare a suprnfeTelor plane pe MB~;ni de rabotnt t~Bnsversal
...-.~~
Rugozitateo ,uprafetei prelucrete Ila' JlIIl 12,5 Hsterialul
dtj-
~o.. C
r1 mm
I'l
-o
prelucrat
Unghiul de etac secundar
Raze 1
la
2
virf
3
IV'-'
~
N
>
..
N......
~ .....-
o~cl Fontl! o~el Fontli
X1' grade 4... 0 5... 10 3... 4 3... 5 2.. 3 2... 3
.~
0,80 .. 0,90 0,70 ... 0,80 0,20 ... 0,35 0,30 ... 0,40 0,12 . .'.0,18 0,15 ... 0,25
Avon.ul
s, mm/cd
1,05 ... 1,35 1,00 ... 1,20 0,40 ... 0,60 0,50 ... 0,70 0,25 .. 0,35 0,30 ... 0,40
a ... ~ I
>
0(
~ 0
~ ..... ~
0 0
'.
~ 0
~ ~ 000 ~ .
000
0,3
0,60 ... 0,80 0,80 ... 0,90 0,40 ... 0,55 0,50 ... 0,65
3,2
>0.
o~el Fontli .
Observ8~ii. t , Valorile aV3nsului ", dete in t ebe l , corespund prelucrllrii cu cuiit'j:, normale din o~el repid Sou csrburi metalica. Daca sa utilizeazi! cut ite lata pentru f.H nisare, avansul s se slage la (0,060 ... 0,75) din Iunq imea tlii~ului scut e i , 2. la rai;.otaree o~elului cu Viteze mai mari de 50 m/min, svansut se poat e filiiri cu 25% fat/! de .'Va:lorile din t abe l , 3. La rabotarea materialelor greu a~chiebile (ct e lur I refractare'-~i rezistente la coroziuna, oteluri c~lite, fonte dure etc.) avansul se mic~oreaz~, valorile din tabel corectindu'se cu coeficientul 0,7 ... 0,8.
~I
-8
i
~
~ r--,----+------------------------1
.~ >
H'
.
c
~
00 ..-
M
or
..
oD
.-
...
.....
~
~ 1 ..
Tabelul
15.8. Avansuri pentru dbgro~erea ~i finis~rea pieselor din bronz po me~ini dB rabotat longitudinal
li
1-;
!l
~.
,
Q,.
00
00
00
,...
-o
~
0
~
~
0
~
~
0
~
'0
~
~
0
Cl
-8 !
o
Ouritstea Hater islul materialului d prelucrat de HB, daN/mm2 prelucrat 110-1 MPa)
Adincimea 3
de
'a~chiere
t,
mm
Avansut la 24 fin i sar-e:
S,
il
IrJIl/cd,
12 s, mm/cd
'-
Avansul Rabotarea
la degro~ar7
1: ,,-u It
i
i.,
~.
>c
N. ...
.-.-
0 ..0
-o
M
0 00
e-
.-.00,
co
..
I'l
11
.0.
..0
>
1 .,
I-
"
o o
cu cutite din o~el rapid 2,8 . 3,4 1,8 ... 2,8 2,5 ... 3,0 1,6 ... 2,4 1,6 ... 2,4 1,2 ... 1,8 16... 22 12". :18
Bronz
50 85
3,5 ... 4,6 2,0 ... 3,0 Rabotarea
."
.;..
~]
> 0(
,D,
"4',
iil
....
.1)
.-.-.-.-
~
,
...
.-.
"!.
~
0
.-
.8 ..
C "'0
"'IsJ
din carburi metal ice ',6 ... 2,6 1,5 ... 2,0 1,5 ... 2,0 1,2 ... 1.,8
..
cucu~ite
Jli
"$
.. .
~ ~ 0
0 g .. -
~
:J
C
:')0
:s
0
c :>
Cl Cl
. "
I-
Bronz
50 85
2,2 ... 3,5 2,0 ... 3,0
1,8 ... 2,8 ',0 ... 2,4
16... 22 12... 18
.n .,..
h.
-8
-
i ..
:J ~
.,
c0'"
!
.,.
Q.J
~.
,...
.s
I-
-.
Observatie. Avansurile la finisare sint dato pentru cutita IHta care lucreaz5 cu ~dinelm! de asch iere t = 0,2 ... 0,4 mm. Pentru cut i t a ob i snuf te , 8v~nsul de finisore " = 0,5"",0 Mm/c.d,
~ ~
1i.
x
'.J
~ !=
0..
.-.
. G~
,... 0...
._....
.., Z G
__
~~ !~ a..
._.
.~
~
.! .
+I.
'- '-c
_.",
.~ n
'-'- '_
....
Cl 11
.
<x
cc Cl
<x
.... .,.11 L > Cl
8:::
590
591
....... -.----.------. --.--------------__ --.J
I
Tabelul
15.10. Avansuri pentru degro~area ~i tinisarea unor materialo pe .D~ini do robotnt longitudinal
;Q
Dogro~are Haterialul do prelucrat Adinc'imea de a~chiere t, mm Avonsul mm/cd s,
Finisare Adincim9a de esch iere t, mm Avansul s, mm/cd
'"
0<)
o
N
)(
'" "',
eO
0
"":
0'
-;!. ... ...

o
o
N ...
"
f----
"
f----
...,
o ,:., o
N .
...
0-
a,
X
'"
!!!
I--
0, o
I-o
N
~N
...,
N
N
-o
~
o
....0
'" ~ :z:
o c
<0
~ ..
u
f---
I--
Aliajolo oluminiului
2,5 .. 3,5 b,0 7,0 12.. 14
3,0 .. 3,2 2,0 ... 2,3 2,2 ... 3,0
La prelucrarea cu cu~ite late Dvansul so ia 3/4 din lungimea tlIi~ului sculei Esto limitat do rugozitatoa suprafe~9i ~i rigiditatea sistemului tehnologic Cu cut-it let 0,2 ... 0,3
'" '" ~
...
:::0
+.I C
0<)
o
N N
M
><
... f---
Aliajele magneziului Al iajele titanului Of.cluri refractllre
.0
o
<0 a. N
+'Hfi
11
E E
"',
o
c;>
..0'
... ...
o
0-
,.:.
0'"
o
0""
., ... .
<0
""I
.g
0>
>"
"'I'"
I..
..
~ .. 0, ... o r-8,
><
r-~ X N
It-'" .:0
-0
f---1 -8
-8 ~
I'
.. c:
...
:::0
8,
.3
b,O . 7,0
',5 ... 2,5 0,5 ... 0,75
12,0 ... 20,0
... .s
., c:
'"
U
.t:.
o c
'"
.c
:::0
',2 .. 2,5
0,4 .. 0,7
0,25 .. ,0,38
~ ca
c ca
u
.,
)~I---
a.
I..
"
"'1"
0
0
1.1)
co
' , , eo, ,
0 -.3' 0 et
I
~
0
et
I
0 , ..0
:::0
'"
~
N E E
..
..-
"'N"-~OO L..
.c 0> c
:::0
..
f-.o
~f0,
3J--l]
:::0
+.I
:J u ..
et
:J ...
-8
.,
x
E G> E
'" ca
.. t---l
:J
U
~
,
..0 o
~ c
,., "
In tabelul 15.11 sint prezentate avansurile pentru rabot.area lo~i tu:ti.nala l?i transversala a canalelor pe piese din otel cu scule din otel rapid, in tabelul 15.12 sint date. avansurile pentru rabot.area .l~itudinala l?i transversalcl a canalelor pe piese din fonta cu scule din otel rapid, in tabelul 15.13 sint date avansurile pentru rabotarea l~itu:linalcl ~i transversala a canalelor pe piese din fonta cenusae cu scule arrnate cu placute din carbul:i metaHca. Pe TlI&?:i.nile de rabotat longitudinal se prelucreazcl :.;;i profil.ul ghidajelor masdni.Lor-unel.te , In funcp.e de dimensiunile ;;i profilul gbidaje1or, sculele folosite ~i avans si l1. de lucru sint prezentate in fig. 15.6. Pararnetrli regimului de aschiere (adincime de aschi.are, . avans de lucru, vitezcl de aschi.ere) sint dat.i, in tal::elul 15.14. Prelucrarea suprafetelor profilate ale ghidajelor cu latimi, de paste 150 mm, cu avansul realizat dupa scherneledin fig .15.6, e ~i f, se face prin rabotare de trecere cu avans paralel cu suprafetele profilate cu valoarea = 1/1,1 mm/c.d., in care 1 este Itmgimeamuchiei aschtetcare a sculei.. Avanslll ales d:in "b-::tbelele p=ez2"-rt.:::::e se: v2rifica perrcru racotarea .de deqrosare , din punct de vedere al rezistentei corpului cutitului ,al rezistentei pl~cutei din carJ::m-i rnetalice ~i al fori;ei maxime de tract:iune, iar pentru rabotarea de fini.sare verificarea se face din punct, de ve:iere al rugozitcltii Impuse suprafetei prelucrate. .. Verificarea avansului. din punct de vedere al rezistentei corpului cut:ib.Ilui se face considerind eel solicitarea prdncipala este de incovoiere, -cu relatia:
iii ..,
...
fd ...
" .,
>
+'
.~ ~
o
N
'"
"!. co _.. M .-, 0 - ...

et c) 0
co
0."
co > cs
....
...
IU!
...,
f--
... c N 1 ~ x '" o > N cc t---
cO N 0.. r:... J:, ... ..- 0,0,0,.,

o o o et
et
..:::0
g
c
..
:z:
o
o
<0
f--
Cl
.o
L
....
o
I!I
'"
... N ...
U"l
r-...,
0',
,,,,.
...
'"
..
-8
0
~"1J
,~ a'g L
+.I '~
",~
~ x.
-o
....
o c.i
'"
1-
,
t;,)
o
.-...
,.!. 0""
C)
~~ ... c
co:O
"
g
o o
I-N . ..,
-.
e--
s,
~'I :~
o ..U
....
=,
o
."' .. ... " "
N
Q)
...
N
'" o
0,
"
<0
r- .... o ~
+.I
~~
:::0
..N
o
-o o
8,0 c .~:; ~ " c: " '>,~ " " <0.
..... .. " c ..
..il
~
f---
...
,
a,
:::0
o o
0,
.3
L
r-~ x ~
o
N
~
o
~
0 0
<0 0 .
0<)
..
.. . '"
Cl C
~ f-----j
N
'"
~ ....
g), o
81-o
U"l
o
N
.0 cO .0
o
c;>
U"l
<;>
'"
VI
!!
lR
,-~
~
Zg
0'
:=
... '"
:J .0
0... 0... o 0
... '" ~
m :::0
'" .:! c
'"
.~
E
.....
"
'"
,~ .3 ., " o ..
:::0 :::0
:::0 ...J
'" C g'. 8
..
U
e
... u
.a
N
.t:. '" ,
N
.t:.
,."
.t:. '" ,
...,
.t:.
s ..
c
....
I "
.,
N 'J).
J'~
I
'8
'~
0 0
.., ,
-o
0,
...
'"
'"
o o
r-~
.,
...
'"
VI
38 Ptcos,
vol.
593
______ .. ..--1
592
--- -----.-------..
------
Tabelul 1S.12. Avansuri pentru rabotare. longitudinalli ,I transversall a ~lelor pie din font. cu acute din Olel repid
pentru
Adinc;mee .axlma a canatutu; l1' 5 Lungilllea in consota a cu;itului le'

11I11I
II!lII
I
3
12
20 Lungiaea til~ului principal b, = t,

R
2S ..
> 25
Sec~lunea eu~itului b x h, IIlIXIIII 10x10
~~---> 6 ------32x20
--
12)(12
I
0,42-0,52 0,28-0,35 0,21-0,26 0,11>-0,20 0,13-0,17
16)(10
20)(12 Avensul 0,44-0,54 0,30-0,36 0,22-0,27 0,17-0,21 0,14-0,17
25x16 d.bla s, IIIIl/curai 0,46-0,58 0,31-0,39 0,23-0,29 0,18-0,23 0,15-0,19
32)(20
211 2,5h
3h
0,4O-0,SO 0,27-0,34 0,20-0,25 O,1S-0,19. 0,13-0,11>
0,52-0,62 0,35-0,42 0,26-0,31 0,20-0,24 0,17-0,20
0,56-0,66 0,39-0,45 0,29-0,34 0,22-0,21> 0,18-0,21
3,Sh 4h
Coef icient.1 de corect-ie e evensului 1. In funct.ie de cluritatea aatariatului pr.lueret Dud tat HB,deH/I,,2 [10- 'HPal de 2. In funct-i. de ungniul de clegajare
1 grede > 200
s 170
I
I
171 - 200
I
I
I I
11
12-'5
Coaficlent de corect.ie
1,Ob
Coaf ie Ilmt de cor.ct-Ia 0,90

1,00 1,06
1,0
CbllOrVlt. I In eazul nt>otiril d.gajlrilor
llt.ral. la c. l. tn fonai de L aau T Ivamurll.
corect zi cu 0,8.
Tebelul 15.13. Avansuri la rBbotarea longitudinala ~i trftnsversala a canalelor pentru piese din fonta cu scute "rltate cu plscut.e din carbcr i metel ice Adincimea maxima
25 30
11
cllnalului, 11, mm
40
I
-L
35
Lungimea tai~ului principal

consola
a
b,
10
I
t, mm ~
45
! .. f
> 45
cutitului mm
-L
~
I
;2
L-
> 1;:-
-1
I
~20x12
I ....L.-
:;ect iunea cut itului
h,
mm x mm 50,32
> 50x32
25x16
I=ZX20
~OX25 s, mm/cursa
AV6nsul
2h
dubla
.----------------------~--------------~j
0,46-0,58
1
~
0,50-0,60
0,34-0,410,25-0,29.
0,58-0,68
0,39-0,46
~,I 0,72-0,80
O,321~CO
0,55-0,&6:
O,92~~Z
0,59-0,82 0,46-0,60 0,37-0,49
2,5h 3h 3,5h
4h
0,31-0,39 O,23-0,2~
I
I
0,49-0,54
,
. 0,36-.0,40 . 0,28-0,31 0,23-0,26
0,29-0,34
0,23-0,27 0,19-0,22
!,
i
0,41-0,.50
I.
ie
de
Of 18-0,23
0,20-0,23
0, ',?-O, 19
0,15-0,19
I.
0,26-0,32
0,31-0,42
I,. ~---. I
"
~ ~ 170
Coeficienti de corectie ni nvansului d"ritatea matcrialului
In f unct
"",eo".
KO,
L~~_~~
,.",~2110'".,
171 - 200
>
-,
200 .
-rI
~
2. In func,ie de unghiul de d~gajsre
' ,,,0.
0 10 Coet lcien: oe corecl:ie 20!
Coef icient de corecl:,e
__ ~_I
I
0,90 __~_~
1
~
__ .__ .,......It.... __ 0 ,8~~_!
~~
.. :_~ ~~
.1
de asch ier-ele reooterea suprmetelor Tabelul 15.14, Regillluri

,
pr-ef i late (ghidejelor) pe p iese din font;; Rugozitatea suprefej.e i RB,

Jml
Adincillea
de asch iere t,
Avansut
Schema
prelucrnrii
Felul pre lucrer i i
s, mm/cd
IIIIll 3
Viteza pr incipale de aschiere vp' II/ilin 5
1
A.
2 din otel rapid cu crusta 12,5 1 fari crusta
i
!
Cutite
i
'y'!
cl
patrundore Degro~8re prin:
cu sp1
10-20
I
I
0,2-0,3 1,0-1,5 0,2-0,3 1,0-2,0
15-20 20-25 20-25 20-25
tracere leter.alii cu sp2 patrundere trecere cu sp2 cu

lip
!
I
10-20
'.
laterele
~.
Semif inhere
pentru
razuire
6,3
i,
3
J
(~iibliruire) sau
I
rect ificsre
e B < 100 II1m Finisaro in locul pr-eal erezuiri i seu rectibile f icsrii pe lungimea B > 100 mm muchiei o~chietoare a cutitului Oef ini- B < 100 mm tive
B > 100 mm
! ~ ~ !
i
0,4-0,8
8-10
0,15-0,20 6,3 0,15-0,20
4-0 5-7
6-B 4-0
,
i I
I
,
0,05-0,08 1,6 - 3,2 0,05-0,08
I
I
I
2-4 3-5
6-8 4-6
Tabelul ',5.14 (centinuerc) 0 1 B. Cutite eu pliicute din 2 carbur i metal ice 50 - 20

-> 12,5
t~
.--@
,~
cu crusta Oegro~ere farllcrusta Selnif in isare pentru razuire seu rect ificare prima trecere e doua trecere 6,3-12,5 3,2-6,3 -3,2-6,3
1,5 - 2,0 2,0 - 3,0
15 - 19 20 - 23 23 - 28 25 - 30 11-14
20 3 1 2
l
I
-0,7 - 0,9 0,3 - 0,4 6,0-12,0
is ': /77 b
Semifinisare pentru razuire Sau rectificsre Cutite lste Preslobile Finisere tn locul riizui r ii SaU rectificsrH
3,2-6,3
6,0 - 8,0
11-14
Oefinitive
1,6-3,2
0,1
4,0 - 6,0
6-11
d~
I
Oegro~are
> 12,5
10 - 15
0,6 - 0,8
9 - 12
0'-
Semifinisare prin rezuire sau rectificare
Prime trecere
0,3
10 - 15
0,8 - 1,2
11
15
A doua trecere
3,2
0,4 - 0,8
15 - 19
~ ' ~ ~ .. ~
2
s ~
I--
~....,
0 0
l abo tut
15.16.
c,:,.! ir.~(:\' . lr. "~': :''';. c .... ~.ir. ~v -;'1 fu'.=~r k~
:3~ vilf:2n
cl.:! ~$ctr!(;/(~
\l
11"_
.. s
:J
Cl
s: ~
S3.
0
r-~~"--""~"~-~' -~,~,' -~"" ""I'"

e0
,--n, , ",
",,'"
&~ ...
S::
0
~ ~
0
N
~0
~
0
Cl)
w:
~..
I
i, J
vf)~
m/nlO
I'v
CO' "
r' """"'"' j1
'0""
""'""~'"'~'-"'' ~ T"-"~--"'.""""'' ' .' -' ~

Vp~
1lI/f'lln
',OM'"',, "--" __ T~
'1
I
I
K~
L_~~T"'~~'"''~_'"''''_'''~'''
i--
11". 0
.x
...
....
"'"
"'. M
...
. !
.t:
2 0.
8 8 .. ....
M "'"
I
! 1'1
"'"
"""""'1"
"",0'",
,-,'
,,,
'.'"
c"
I' ~J-."_~,~~_~,,,,_,,_.,,,,,.,,,,,
it
25 35 4~.
,30
II
~l;)
1,:(1
'(,a
1 ,152
1,1 eo
I
i
1?5
,0 75
20
1,O~3' 1,000 1,038

1 ,027
':0
55
., .. .. .. il
:;
::J
>0.
C
11
- .. ..
0 '" ....
...
Cl
....G
>
G
...
0 Cl
.-8
.. .. ... ..
to
8!
f--
8 -8 :; ..
'-
...-
....
::J ~ ::J
:; -;:;. il
N "0
.. ::J
'
I I:
.~ ...
,~
60
1,13;> 1,112 1,l'9J fl7 1, S
85
':J
95 1,O
-,
i
I
1,011l 1,011 1,005, 1,000
i--
~=~,,~~~~---
"~,.,,",. ' .. =,,"
'-........... "." """~--'-.'
'.~-",-,~=.' ~~~--.,,~~~~-~~~,~-
..
.. i .. .0
..
0
:0
(j
~
11\
.....-
....
;;:
- .. .. il
-0
c
G .r:
Pi
"'"
~
0N
~ G
L
.. I
o
C
la
..
Teb e Lul i5.1? CC"~ficif.!nt"t

d~:"~lilji'rfl
I';t,
-8
c
.. ... ... g .- .. ..
U
~ ~
8 ....~
.... ..,.
.... ....
N
::J
8
c..i
..:
2
I--
..
11" ..
.. ..- .- ::J
- ... l!
c
~ .,-8
c
In
N-
: -;:;.
-;:;.
0
~ .. ..
I-----
.a ..
..
~
e ...
Q.
-3
:;
c
de c~,,~~:-ti.l; .v:. ;,~t{f11t,rrni )

wp ~-.~ ~,,-'"
ir, ~V1Y:.r1f:
ch ~!ng'!i\.'l o,"J
~ ::J
en
..
u
"
r~~=~=~~"~~'=---"'''=''=~
~
"5
" j
8 ..:
Q.
'to
s:
..
c:
f----'-
U:::~::rede
~ --,--,-18 -16 -14
r ,._.._.-
"'" ~ =,..
-.~~.-~-~-~=~ ..~~~~~~==~-pontru: .
.-.--.~-~
....
I
I
-~~~~' ~::t~~-~~:-~' ~i --"-I-----:~::-~~:eri

t.,n"',e ~i p l as t i co frn0ilc
ro.;[,c:-'"
c" I corcc t ie . Ky
J
,
~.-~_~r,,' -'-'~""""
.~.~.--._ __ ._-~r.,
1,36 1,33 1,30
1,27
,-,.~.--
..-.~.-.~ 1,33 1,30

1,27 1,24
1,21
..-, -.
.3
oD
& g>
~
11\
..
....
'"
....
. -3
::J
.]
IS u
.a
N
~
I--
.. .. ~

Cl
-20
1,:1'1
-8 'Cl
....
g
"'"
..
-12
I
"
,', '
I--
1'1
'" ..
N
11\ M
..-
g : .. Co
N
.~ .. s
C C
.!
::J ..
C
... g
-10 -8 -6 -4 -2
::J ...
...;
:; ..
"5
"5
2 4
G::J~ ... :::J

)0
.~ ~-::J
:; ~ ...... il.!! ~
:J
:-~u
.a .. ..
Co>
" i
.. ~
.. a
G U
-0
..
~ :J ~ ~
G X
"5
:;
:>
0
.. ...
" "Q.!
....L Cl L
...Iii Cl
..
.. ~
:; ...
:J
:;
:> ..
..
~.a 0::
~
X
..
11
. .. ...
::J
Q'
}
...
U
.. I
I t.
i
8 10 12 14 16 18 20 23 26 30
~l~_.
,'1,24 1,21 '1, ',8 1,15 1,12 i,C9 1,06 1,03 1,00 0,07 0,94 0,91 0,68 0,85, 0,82 0,79' 0,75 0,70
1,18 ',15 1,12 1,09 1,06 1,03 1,00 0,97 0,94 0,91 0,88 0,85 0,82 0;79 0,70 0,73 0,68 0,64 0,58
,,"~-=_,,_, __ ~~~'
I
. '
~,=.,.=,~_~_._.~ __
599
~_J
~ ~
f:
i;
598
I: ~ i ~
~t
.~ :};~
Tabolul 15.15. Valorile
expcrimcntolo ale for.ei
specifice do e~hiere
Pz,
exponentului u ~icoeficientului Cm pentru calculul

-c: \
for.&i do ascb iere la reoot.ar e
~
)~~
--~Haterialul do prelucrat Pz
!10'lHPIl)
Expo' 0,05 0,063
Grosimea 0,25
6;ichiei
11,
mm 0,4 0,5 0,63 0,8 . 1
~~ ~~
, . :"1
. 2 nentul daN/mm .u
o,oa
0,1
0,125
0,10
0,2
.
1,25 1,6 2 2,5 13 14 15 16 17 18 19 20
0,315
:.~~
~~ ~~:}
::-;-i
Coefieientul 3 2% 434 351 555 352 339 338 365 381 458 438 473 420 412 545 484
1.41
Cm' deN/mm 2 (101MPs) 10 11 12
----.--OL OL OL OL OlC OLC OlC OLC 34, 37, 42 50 60 70 15 35 45
2 0,17 0,26 0,17 0,30 0,22 0,20 0,14 0,18 0,17 0,26 0,25 0,20 .0,21 0,20 0,26 0,20 0,21 0,18 0,22 0,21 0,25 0,20
4 285 408 338 518 335 323 327 350

3b6
5 237 384 324 482 317 308 316 336 352

1.05
6 263 362 312 451 302 295 307 322 339 382 368 412 363 358 455 404 381 38b 548 154 181 211 237 263 319 205 263 114 118 43
7 254 343 300 422 288 282 297 310 320 361
3/.8
9 234 302 277 360 259 257 278 285 301 319 310 359 314 312 380 337 330 341 470 133 153 176 210 234 280 174 234
9b
:.~~
,-:
:,~
.-,\
178 199 211 226 182 222 213 229 229 210 207 260 224 226 250 222 235 255 330 85 102 110 160 178 206 1la 178 64 78
243 321 288 392 272 208 287 296 313 338 327 375 329 326 403 358 345 355 494 140 161 187 219 243 292 183 243 101 109 40
~j
~ ,if.,
~"f
rt~
~~ ~~
~j
~~f
so
X X
y~
~~
,;i
~~
-(:1
~i
;~
15 Cr 08 18 HnCr 10 40 Cr 18 30 MoCrl'li 20 33 MoCr 11 35 MnSi 12 41 MoCr 11 50 VCr 11 12N iCr 180 O~eluri TiNiCr O~eluri rezistente la uzur!l Fe 150 Fe 200 Fe 250 Fgn 420-5 Fgn 500~7 Font.'! durA Fonta maleabi la Bronz turnat
'Al i
437 638 178 210 253
431 413 452 400 393 513 456 420 419 606 170 204 238 259 285 340 229 .285 128 128 47
389 .431 381 375 482 426 399 402 575 161 192 224 246 273 333 216 273 120 123 45
394 347 343 429 381 364 371 521 147 172 199 228 254 306 194 254 108 113 42
~l
~
"~
;:1
.~
~ ~ ~::l ~ a
.~
0,17 200 0,17 296 0,19 0,24 0,17 0,25 0,18 0,19 364 242 290 135 134 49
225 91 lOO 36
217 85 90 35
208 81 92 33
iajo do turnate
Al,
76 88 32
72 85 31
08 .81 29
b4 78 28
b1 75 27
57 72 26
54
b9
51
Ob
Alame
104 38
Al iaje de
Mg .
.28
25
24
Observat ie , Valorile fort.eispecifice. p
neferoase
casants;
Cl
5, tlii;l dinz carburi 600
cuprinse in tabel (eoloana 2) sint valabile metal ice sau ot-el r~pid, pentru
pentru
V ~
y = 6 la rabotarea otelurilor s i y = 2 la rabotarea for-telor ;:i at i aje lor90..125 m/min.
601
,.
p
v
I
,U
v ,
~
i:
j
~\ to
l
L\-.
f \'
a:~II/C ..:.1.
(15.2)
c: .;\.:
:..;:~j" }"",
51l
':
~:;l; c~n;; ... ~,1\.:, . ill~

..11... Cl1t1.t.ulu).,
.~c.::i:
.t'."
mal,
..
.(:"1 Ltri .,.1-" ,""It j,.oC . U. l..J, CO:l'"PlL.d1.
",',' ea ~ ;_l.a. ; ..1, ~..::di:i ~ (~..r~it.ului, nUI1;L ... c<ji [;(";1,:iC:->. cV;. c,;~chie)..-e, mm; Co - coeLic:i:nt. al. materialului stdbilit 1.11 t:o.021111 15.15; ICv- coeficj ent, de COl.'c;',::ie h-t fU(LC:t:i.(o: d,:,; "it:- :";0. pl'im::ipala de aschi.ere , tab21ul 15.16; K, est.::o:>.::~i':Lci':'-~lil'. dc:')o.)i.'e::::tie in iunc."t.ie de unglLiul de degaja:c al c\lt.itului, t.ai.J.c.Lul. 15.17; ~. - coeficient de ccrectd.e in fUl1ctie de In-3l'iti,2a uzurLi. Cl.1titului, tabelul 15.18; Ks - coeficient de c{;:,:d~t-i2. in fUllct.:i.e de starea materiaLul.ui, de prelucrat, tar>21'l:li :15.19. Valorile admisibile. n1,~ aV3n:':'1111.li in funqie de rezistenta scalei la rabota>:'e.a o~.e:tll)ui~:i. fc-n.,elOl: r ell cutite diri ote1 rapid ~i cu plaCLltE: din c01:buri lust al.i.ce sint date in tabelul 15.20. verificarea
,,,".f :.! \li
k." .:-. '.:t. "J ..)j,la le: ll1COV01.<;:J.e a 1T/ ,";1' .. ': (111),'1].Ul1.j1.!1\ '.. .:.... .,,:c,' , LC In cc111
:>;"\\i.:;n~(l/~,~~t;.imii~ ;~:>11)U~Vp
o
aJ
s
b)
mi~
Vp
c)
i f~
f
!
i
d)
------ Str e)
m
f)
SY1~*vp <
g)
se p05.ts f:o.cs Z,.;losix;::.'i relatia {15.2} sau va10ri1e din tabelul 15.20. Verificarca. avansul u.l, 2:!1. h.::"J.::,~ib ~ razisten:t.a placutei c'..t.il.~ pent.ru preluCl-a:cea o\:Ed.u:cilo:r: f'lG(;alite cu cutite avind unghiul de atac principal X = 45 se fa02; cu relatiile:
6,64.01,8
ss
,,-0,3 R 'in
[HPa] [rrtill/c,c'i . :I parte II l\,~ > 600 1~/rnm2
(15.3)
h)
i)
j)
kJ
I)
0,8.81,8 s
SOB
t'
R 0,5 ~In
[Il'.ll/C.c1.] pent.ru
R,
I,.
< 600
N'jrcrrr? [MPa]
.
(15.4)
I
in c('u:e: 0 este gxosiln2a plac;.lt.d. oin (;n:I)uri metal.Ice, mm;t a.dinc:!J:ea de aschfere , hUll; D~,;, - l"2'ds1;''''."["ta de rupere la tractiuna a materialului de r)Leh',cT,~t N/rrarl" [liPa]. . j..tunci cirri X ;! 45! avensul, cal.cul.at; cu relatiile (15.3) ~i (15. 4) se corecceaza en faGtoJ::ul:
I
~r&pvp~
m)
n)
;,
I
o}
ghidajelor
Cs= in care
0,87
(-2'--s-'cn
-/
.'2
-.~~-
\-
Fig. 15.6. ScuLe ~I avansul La prelucrarea
1
Cs = 3,2; Cs = 2,7; Cs == 2,4.
z = 0 (., psntru lliate:~ialGcu R.;, > 600 N/nnn2 [HPal' ~i z = pentru materiale cu ~ < 600 N/Ji1Hl2 [NPa]." . Avansurile det.errni.nat.e en :celatJ.ile (3.5.3) ::;i (15.4:) la prelucrarea fontelor se nnlU'ica pr in urmatorf.L factori de eorec:tie:"
foot! CU HB 150 - 170 daNjnm2 (10"MPa] fc:iIt:4 cu HB . 180 200 daNjnm2 [10"MPal - font.! cu HB = 210 240 daN/uri [10-'MPa]
In tabelul 15.21 sint de rezisten~ pl~
calculate avansurile admisibile in din carturi metal.ice.

.,:;n':!
--------------------------------------------------------------------------------~
Tubc:lul 15.18. Cocficientul de corecj.ieKh in fuoct ie de uzur-a scute i pe f o~a do a~czaro
Haterialul cutitului Carburi metal ice Otel rapid
Tipul a~chi i dota~ate Mcnii do rupere f.~chiide curgere A~chi i de rupere 0;5 0,9
Uzura cut i tulu i ha ' mm 1,0 1,2 1,5 2,0
- --.--~
3,0 4,0
Tabalul 15.20. Volorilo odmisibilo olo nvonsului la robotoro in fuociio de rezistonillcorpului CUiitului Sec~iunell corpului cu~itului b x h, mm x mm Adincimea do a~chiere t, mm 2,5 3,0 3,7 4,5 0,5 B 10,5 13 10 19 24
1,00 1,01 1,03 1,05 0,90 0,97
1,05 1,00 0,83
0,91
0,93 0,94 0,95
1,00
Avansul admisibil s, mm/cd A. O.el cu Rm = 050 .850 M/mm2 IMPa); cuiite din otel rapid
0,82 0,82 0,83
-~
Turnat Intreruperi Nerecopt O,BO O,B5 0,90 Recopt 0,90 1,00 Cu crusta ~i,nisip 0,50 0,50 0,70 0,70 0,70 0,70
TaboluL 15.19. Cocficientul de corec~io K in func~ie do staroa aateriolului de prelucrat S Materialul de prelucrat O~el Font<'l Heferoase Lllminat Forjat Matritat 0,85
10K25 20x30 25x40 3Ox45 40x&O
1,8 3,3 0,2 9,3
1,4 2,4 4,7 7,0 15
1,1 1,8 3,0 5,4 11
0,67 1,4 2,7 4,1 8,7
0,50 0,84 1,73 2,5 5,5
0,35 0,04 1,3 2,0 4,0
0,27 0,40 0,9 1,3 2,9
0,20 0,35 0,08 1,0 2,2
0,2& 0,52 0,78 1,7
0,55 1,3
0,45
0,97
-.
B. Font.!i cu HB = 150..245 daN/l1Im2 [1O-1MPa)j cut i t e cu carburi m-etatice 10x25 20x30 25x40 3Ox45 4OxbO Sect iunea corpului cUiitului b.x h, mm x IlIllI 3,5 6,0 11,5 2,9 5,0 9,5 14,2 2,5 4,3 B,2 12,2 2,1 3,0 6,9 10,3 1,40 1,18 0,80 2,40 1,94 1,4 2,74,B 3,8 7,2 5,7 .4,1 15 11,0 8,7 0,01 1,0 2,0 3,1 0,40 0,79 1,0 2,3 5,0 0,35 O,bO 1,2 1,8 3,8 0,27 0,40 0,9. 1,3 2,9
1,00
1,00
0,80
Verificarea rela"tia:'
avansului la finisarea
.
suprafeteJ,or se face cu . (15.5)
b,o
Adincimea de a~chiere.t, mm 3,5 4,3 5,3 0,5 8 9,B 12 15 18 2~ 29 34
s ~-~
R;
ru
);1 z
'
[ mm/o.dv},
Avansul admisibil s, mm/cd C. Font6 eu HB

>
XZ
200 daN/mm2 110-1MPa)j cutite din o~el.rapid 0,8 1,4 2,7 4,1 8,7 0,01 1,0 2,0 3,1 0,0 0,40 0,79 1,0 2,3 5,0 0,35 O,bO 1,2 1,8 3,8 0,27 0,40 0,9 .1,3 2,9 0,20 0,35 0,08 1,0 2,2
in care ~ este coeficient in ftu'lC"tie de materialul de prelucrat r Rz- inaltimea medie a neregularita1;.ilor de suprafata, pm; r - raza la virf a cu1;.i'b.llui,nun;t- adincimea de aschiere , nun; X si ;(1 sint unghiuri de atac principal i respectiv secundar ale cup.tului, in grade; x, y, z, u - exponenti in. fimctie de .materialul de prelucrat. Valorile coeficientului ~ i ale exponen1;.i1or x, y, z, u sint date in tabelul 15.22. c. viteza de asdlie.res Viteza de al?c:hiere la rabotarea longitu:linali1 :;;i t.ransversafa se calculeaza cu rela"tia:
Cv V= K..
tXv.
10x25 20x30 25x40 3Ox45 4Ox&O
1,8 3,3 0,2 9,3 *
1,4 1,1 2,4 1,8 4,7 3,0 7,0 5,4 15 11
- -- 0,48 0,32 0,78 1,7 0,55 0,45 1,3. 0,97
rrn
sx.
[m/min.] ,
(15.6) ~
in care Cv este un coeficient de corectde care tine seama de materialul de prelucrat i de materialul sculei, tal:::.elul15.23; T - durabilitatea economicl a sculei a:;;chietoare, mini tadincimea de aschi.ere, nuni s- avansul de lucru, nun/c.d.; m, XVI 604
~ .
Observatii. 1. In c4su.elo notate prin *, valorile 8vansului edmisibil sint prea mari (s >15 mm/od) pentru a mai eonstitui 0 restrictie semnifieativ4 in proiectarea regimurilor de a~chiero la. abotare. 2. La rabotarea cu cutite din otel .rapid a pieselor din otel cu Rn! < b50 N/1lIllI {MPal, valorile date in tabel alo avansului admisibil se multiplic4 cu coeficientul 1,31 1,34, iar la rabotarea pieselor din otel cu R > 850 N/mm2 [HPal, valorile avansului admisibil Se multiplic~ cu coeficientul O,72 .0~82 (valorile mai mici ale coeficientului de corec~ie se aleg pentru adincimi de a~2hier!1mai reduse) 3. La rabotarea cu cu.ite din otel rapid a fontelor cu HB <200 daN/mm {10 MPa], valorile avansuluiedmisibil date in sectiuneB C Se multiplici cucoeficientul 1,315 1,320' 4. Valorile 8vonsului odmisibil date tn sec~iunile A, B si C corespund unei lungimi in eonsol4 egala cu 2,5h, undo h este inaltimea seciiunii corpului sculei. Pentru olte lungimi in consol4 le se aplica urm4torii coefioien~i de coreciie: 2,0 pentru le= 1,50; 1,35 pentru l = 2h; 0,78 pentru l = 3h ~I 0,64 pentru l =3,5h. _ 5. La rabotarea cu mai multe cu~Yte simultsn cu impar~1rea edaosului de prelugrare in adincimi de a~chiere diferite pentru fiecsre cu~it, oVBnsul admisibil se slege in func~ie de adincimea maxima de a~chiere. .
605
I ~1:~~'
I
T.Gbelul. 1~~21.
\'ui.01 ll"", o":!lll~H~11.;:. H.I.", .i.:.:;-~j .'l\ I~j t t..!."t~ru 'in f uncj j e dt-~ n~Zi!i.t,eh~u rtB{",'1t:l cii'I c~,db:.wi i~t3lice 1\1 ;,o. a.. c L prelu..;rl:.rii ;u"ict.:.~r cc-nua i i
TlIb4tlul 15.23. Haterlalul Tlpul
V.lorU.
coefloi.m.ulul Haterlalul aoulel
Cy ,i expoi.n~Hor
_,
ICy
,I yy
~' -
.----.
"'~-~-~-~
..
1
:
tidjflclfr,,'u
d. o sch ic r c , t
mln
II
~-~-.-~~~~~ l:r.)$ll1'"~
. -.~
_"-'R _. --
~ ~-~:'SII~l-:;~~:"'::~:1'~-';:~~~~~~~/-~~;;-~ pralucrl:-II Feluorat

- - -.
,
~
Yv 0,40 0,40 0,40 040 0,66 0,66
-----
pl acut.c i
10,11I'
:'0 .. .su
.-
-------1---1-- [----35 1,5 60

-n~m/c~ .
Cv
KV
!,
A;:~~:~~~"~, --j
4,3 3,2 2,2 8,0
5,8
70... 90
FontS canu"
ou ,le HB-190
t!~"----~------------"-;-'T---""----1I--r--iJ-"t
6 5
I,
tf -r:r t!-1
31b 2,6 1,8 6,9
4,9
hOOtera tr_rll (pLanA)
&, .162 Carburl hUllce 38,2 39,2 0,20 0,'10 0,15 0,1 0,2 0 0,15 0 0,25 0 0,20 0,15

~ ~ ~ ~
~'
~ .~ ~
daH/.2
110"1KPal
Rlibotare de pltrundere (canaLa) de trocere
r I
W
~
5/1 3,8 2,6 9,6

6,9
3/0 2,2 1,5 5,8' 4,1 3,1
2,6! 1,8 1,3;
Fontl cenu"
ou ,le HII-190 i o~.l rapid
daII~. 110" HPII]
> 10 8
'f
---.-----13
'I
..-
-.",._-----_._ .._------_._,
>
7 6 5 4
...---.-.
5,6 4,3 3,2 ~,2
io
8 7 "3,6 5 4
~ ~ I, f
8,0 5,8 4,6 2,6
r--------
~
------,--> io
8
-------1----
:',9
!",9
i.s
4,6 3,6 2,0 1,6 ._ ..,.,-6,9 4,9 3,9 3,0 2,2 1 1,5
3,9 3,02,6' 2,2 1,8 1,5 1,3 5,8 4,1 3,1 2,6 1,8 1,3 4,9
3,4
4,9 3,4 ;'. 2,7.\ 2,1 . 1,5 1,0.,

'
de plItrunciero de tracer. de pltrundero
19,5 61,1
4,9 3,4 2,7 2,1 1,5 1,0 4,1. ,2,9.
4,1 2,9 2,3 1,8 1,3 0,8 3,4 2,4 1,4 .:,0,7
Of.ol pontru oon.truc~ll, aUllt ~.l ou Cr, CrN!, ou R.c650
o~.L rapid 20,2
-
~
J
I
\
N/.2 (MPel
Alleje ~lul eLa
do trocore
ot-eL rapid
167
0,2
0,'2
O,SO
I ~
~
1'.;.. ...
I ~
22
L__ '
.
~=~~~_ll
7 6 5
~,; J,O 2,2
.~.~.=_~~L""I:::"~,.i,,o"2-,3-,~ 1,0.
I I
5,8
!1,1
3,1 2,0 1,8
2,72,3, 2,1 liS' 1,5 1,3 ,0,8,
',9
',1
Tabel u l 15.22.
,-~~.~-I
['-~'~-"-----r--~,008-, . --'-=;::;-0''T'-"~-:Z~ol--0,70
fontli
P.aterialul prelucrat
----,r-~ I
de
V6~ol~ile ccef ic ierrtut u i .C,; ~-.i c.le e}.p.h~.Hlt.ilol" " t x , y, Zv u din j"static:; 15 .'::;
CH ~
'I
..
-
....,::-~~. A...".,..~~
....,....zu...-...-c: ""'~- ~. ~.
0,045
~---';:~~&";<'_'
0,25
.....
1,25
0,75
)
!
,3i -"
__
0,50
,~~.r_."'.,~.~,--",_,-,~
y" - exponerrt i., ta.b21ul 15.23; K .. c(:0ficientul ~fJ".tezeicare se caIcul aaza cu :r:-.:!~'.c ..tia.: Kv
=
de' ccrectd.e al
KvT .Kvm .Kvs K", K"v1,I\'r' ,.
..
.I<Vh '~q;
;n care K~T este coeficient de corectie in fUllctie de durabi litatea sculei ascrrietoare , tabelul15. 24; Kvin - coeficient de corect.ie in funct i.e de mat.er i.akul, de prelucrat , tabelul15.25; Kits - coeficient de corect.ie in fUJ1c~ie de starea sernifabricatnlui ,t:aJ::21ul 15.26; Kv - coef ic.ient; de corectf,e in funct;.ie d~ \,mghi..ul de atac prillci1m eL cut.i.turui., tabelul 15.27; KvX1-
I I
J
Oleficient de oo~e in funct,iede lJl'l3hiul de atacsecun:1ar, tabel.ul 15.28; Kyr - ooeficient de oorecp.e ID ~e de raza cutitului, tBbel.w. 15.29; K.m -, coeficient de oorecp.e in func'tie de uzura admis:i.b:i.l1{ pe fatade ~ a sculei, tabelul 15.30; K.,'L: . coeficient de oorect:ie in ~ de sect:iunea cxn:pul.ui.~tului, tabelul 15.31. In 1:8bele1e 15.32 !?i 15.33 sint prezentate valoriorientative pentro viteza de aJiChierela prelucrarea.pe !Il8!?ini de rabotat lcn;P.tu:iinal a pieselor din otel ~i in tabelul 15.34 valori ale vitezei de ~ere la prelucrarea pe ~ini de rabotat transversal a p;l..eselor din otel, fc:rr-..i1 ~i neferoase. . In tabelul15.35 sint date viteze de ~chiere la rab:1tarea lav:Jitulinal4 a p:ieselor din aliaje de 0lpl'U. . La prelucrarea pieselor din aliaje de magneziu ~i alum:iniu viruza de a!ichj"'t'e se poata ale:fe la valoarea :r.axi.lra. PEntru prelucrarea pieseJ.or din nichel ~i aliajele lui pe l\laird de rabotat lar;Jitufinal, .viteza de ~ere este dat:.1 in tabelul 15.9. Aliajele de titan sa prelucraz4 pe JII2Ulini de rabotat lcnogitOOinal lii transversalcu viteze intre 1214 m,Imin pentru piese cu duritate medialli de 56 m/minpent:rupiese cu duritate r:idicat.!, cu utilizarea sculelor din otel rapid.Pe sist:eme tehnologioe cu rigiditate ridicat4 fli cu scule preWzute cu ~ din carb.Jri metalice, viteza de ~ere poate creste
607
r I ,
~
It
~"
~ i t~ ~
....~
~1
~~ ~, ~
I
:1 ~
~.
ii~
I.
~'
r~
Tebelul
15.24. VaLorile
coeficientului
do corcetio
(vr
T, min
Dur~bilitatea Materialul do prelucrat Materialul sculei Tipul
60
raboUrii
I
90
Coeficientul
120
180
KVT
240
360
do coroc~ie
Otel
O~el rapid
de trocere do plltrundore
1,09 1,19 1,15 1,07 1,11
1,03 1,08 1,05 1,03 1,05
1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,95 0,90 0,92

0,'/6
0,91 0,84
0,87 0,76
in care v este viteza de aschi.ere calculata cu relatia (15.6), m/min; L - lungimea cursei mesei masani.L de rabotat longitudinal sau a mesei berbecului la mas.irri.Iede rabotat transversal, mm;K - raportul vitezelor: v K = g (15.8) vo in care v este vi teza cursei active m/min: v - vi teza cursei 1 a. 9 ill go , m/ITUn.
I
"
0,8~ 0,93 0,90 0,80 0,90 0,85
Carburi metalica Fonts Mat';ri- Mater ialul atut de sculei prelucrat
Tabelul Fori! crustl!
15.26. Valorile
CrusU de turnare Crustll ~i impuritilt de turnere
coeficiontului
de corec~ie
carburi metal ice fontll cenu~ie Otel rapid ",liaje ale cuprului O;.el rapid
do trecere de trecere de plitrundere de trecere
V"
FlIrll crusti Laminate ~i forjata Cu erustll
Turnate
Laminate
Turnate, forjate cu HB < 160
0,94
160 - 200
-I>
200
1,00
1,19
1,03
1,00
0,95
0,91
0,8i'
0,80 ... ..0,85
0,50... ...0,60
1,00
0,90
0,90
0,75
0,85
0,85
Otel Otel Tabelul Fonta Al iaje ale.cuprului
1,00 1,00
0,80 .. ..0,85 0,90 .. .0,95
0,50.. ...0,60
kV
-
15.25. ValoriLe
cooficientului
do corectie
rapid All aje ale Ornogene euprutu! Cu conCupru ~inut
O~al pantru Materialul scule;
construc~ii ptnA la:
eu
Rm (N/mm2[MPal)
Fontll cenu~ ia cu HB p'inli La:
Eterogone cu writatea :
Tabelul Materialul scule i
15.~7. Valorile
Materialul de prelucrat
coeficientului
dO corec~ie Unghiul
>15%
Pb
de atac principal
X, grade
450
Oi-el rapid Carburi metalice
S50
650
750
850
170
190
230
Ridi- Medie calli
30
4S
Coeficientul
60
de eorec~ie
7S
Kyy
90
1,80 1,37 1,00 0,78 0,62 1,18 1,00
0,72 0,70 0,79
1,0
2,0 8,0
12,0
Carburi
metal ice FontA Otel
1,20'. 1,26 1,20

ole cuprulUI
1,13 1,00
Otel rapid
1',00 1,00 1,00
0,88 0,84 0,88 1,00
0,83 0,74 OJ9
0,73 0,66 0,73 0,83
Fontli Alioje
cu pina la 4 ori. ot:elurile refractare daaschi.ere zeduse 3 . 5 m/min.
se prelucreaz~ cu viteze
r
,
Tabolul
de corec~ie
X1' 30
grac~
d.Nuxnanllde curse, duble .~ de curse duble ale mesei ~inii de rabotat lOI}itu:iinal, sau ale l:::erbeculuiIlIallinii de rabotat transversal, se deternU.nacu relatia.:
\\
15.28. Valorile
coeficientului
KV
20
..
Unghiul Materialul sculei
de atac secundar
I
i
10
lOOO.v
nc.d
I
Otel rapid
15
Coeficientul
de corectio
--. Kyr1
45
[c.d./min] ,
(15.7)
L(l + K)
608
1,00
0,97
'/
0,94
0,91
0,87
!;
39 pi{tls. \'01. I
\.;'V;;I
/"'/"'-(""
.1
-W~-'~
f-'
/j' ~. , re ~ ~ P, CD CD /j. I-' CD !-'.

f-JlQ
U1
CD PI
,
0 .,..
r:[ffi
~ CD
s-
j2~ ~O]~ ~ ~.~ ~ 2 2 ~J. re~CD tD

I I ~
" ..,
CD "0
" c
co
., "
rt
3:
--i
0>
'" 0> n " 0> 0-
.. ..,
a.
0"'0
"0
c ~
:r ...
0>
'" ~
0-
-.,
0
~<:
" .. a:~
0>
., 0
0> 0
"
e
CD
.,
..
'" c
--i 0-
:r
c..-o.,..,. c
rore 1-'.
'.
H
PI
l-'
t"'
11 f-J
~ ro
+
f-J
o,
1-'. ~. o 1-'.
tIl
2~~2 H>f~ H>

I-'
'CIJrt..Co-. CH
..
:J
CD
"0
-t
V1
c ~
"0
~ '" ,
a.
3: I>
" ., c '"
0 I>
,.
....
0Q
t:
"
(p _. ~a.., c
..,
0 0> 0> C
~
< " 0" .,
..
:;,
." 0
."
:;,
rt
-.11>
""
0 .... ~
"0
""
1-'. 0 1-'.
0 00
,...
., ~ !::. ,.
0
~a.o c -s
.,
., ..
:r
V1
!::.
.... ? 0" .,
in
ro
-c
~
_.:J ~ ~ ;;
CD
< ,.
+
~~
f-J
-r+ CD 1-'.
I f-Jft
f-J~
t 0
g .. g
ft
~ !-'.
ro ~
...
U1
-o
':n"".n
VlO
U1
x n
0
VI 0
g ...
:;,
<D
et
()
]'0
.m. ~
11-"
ro_~
PI
j.~
.
g.~
8
CD I-'
Ii
I~.f
j
CD P, ~
Ul
;>;: CD
lQ tIl
~. ~~.
Ittll eT l-'eT
;>;:
0 00
5'
~
0
~"".n
0- ..
;;
c
;0'
0' '" (i' '" ... .. " f-:> " N c' ,.. C
0
X
" :;, " ~ ., .. " ~" .. . c .c

:;,
0 0
-t
. .. ,
co
a. a.
a. a.
0 . 0> -s
.... ...
C
et
~ ...
0'
(i' :>
..... ...
;""'0 ~o ..
"
-s
:J:
I>
rt
c
C
rt
c "
ca., o G
co
.,
0 'U
5.
0
00
!S
VI
It
ffi ~.
-o
0>
":.o~ o 0I"ol .,
0
a. f-x
s mm
VlN
00
.. 0 0
E'
0 VI
,..
.., " c
c
cl
...
.,
_.
11>
...
n <> :;,
.. e
E' 80 ., & ...
o>-c
V1
'"
8 .,
...
'0 0
It
c
N
E' ... ~
(j'
'0
0 .... I--
Z'0
".0'(0
00
0 ... 0
~ 1-'.
PI
~ :>:;;>;: re
,
U 11 ~I-'
'0 0
... ... ~
00
00
VI
c .,. ... i'
00-
0':0
OVl
..
I-'0
c ., ~ m
o :;, '" .. c f--
a.
;; '"
8 ., ~ .,.
(j' < :;r
..
()
n
0
c-
~oo
'0".0':.0 OZ'-"ol
~'"'
x e-
E'
~
N
-:0-:0
VlO ... 0
00
"'....;" .. 0 O"ol
..-c
~
a.
i.n
f-N
VI
I--
tn
8 .
I
tIl I-'
w .....
;;
.. . ~w @ . ,.
tIl OJ01
. NN .. e...
...
'0
N
.....
0'0 N ..
''"" 8 x '" "
'0":0
~ .,
0 0
~
R
0-
or
-0 0 .. 0
x
0CJ
o " .,. < :r
'0
.........
a. I--
..
:J
G'-
.. -. ...
;;
<
'"
0> N
er
<~
.,
D 0
I--
,-0 ..0
VI
-o~ ,
VlO
... ~
0-
0 x 0
~ :> '"' '0 '" ~

I--
'--
s
a
0'0'0 0 ., ....00
0
VI
...
...... ~
0'0"'0
0-00
()
c n
I--
., '"
'" c ~
-o
''0 0
...
'0
<'"' ., ... ''""
;;r,.. ~>rri?r~:\I;~~~.~u.....'+~iifiiii
z.
'-'"jz
~,-". .... .....
-~
~~--.".:;,
Tabelul 15.32. Vitoza de e;tehiore le p!"elucreree pe 1181$ini do rabotet pentru T
120 lIin
Avensul s, mm/cd Heterielul de prelucret Msterielul 0,20 sculei Vitaze de a~ch iere v, m/min 0,25 0,32 0,4 0,5 0,63 0,8 1,0 1,25 1,6 2,0 2,5 Factor de trensformare 1::60
OL 37, CL 42, O'~C 15 CL SO, OLC 15 OL 60, OLC 45 OL 70, otc 60 O~el rapid Fgn 37017 Rp 3 Fgn 450-5 Fgn 500-7 Fe: lSO Fe:200 Fc 250
31 23 18,5 15 25 19,5 15 32 23 18
29 21,5 17,5 14 23 18 14 29 20 15
27 20 16 13 21 16,5 13 26 18 13,5
25 18,5 15 12,5 19,5 15 12 23 16 12,5
23 17,5 14 11,5 18 14 11 21 14,5 11,5
22 16 13 10,5 16,5 13 10,5 18 13 10,5
20 15 12,5 10 15,5 12 9,5 16 11;5 9,5
19 14 11,5 9 14,5 11,5 9 15 10,5 8,5
17,5 13 10,5 8,5 13,5 10,5 8 13 9,5 7,5
16,5 12 10 8 12,5 9,5 7,5 11,5 8,5 6,5
15,5 11,5 9,5 7,5 11 ,5 9,0 7,0 10,5 7,5 6,0
14,5 10,5 8,5 7 10,5 8,5 6,5 9,5 6,5 5,5
1,25 1,30 1,20 1,28 1,24 1,25 1,25 1,23 1,25 1,20
OL 37, OL 42 CL SO OL 60 CL 70 Fgn 370-17 Fgn 4SO- 5 Fgn 5007
Cerburi metal ice
72 65 58 49,5 38,4 31 22
68 60 55 47 36 29 21
65 57 52 44 34 27,5 20
60 54 49,S 41 32,5 26 18,7
57 51 47 39 30,3 24,5 17,6
54 48,5 44
37
28,5 23,3 16,5
51 46 41 34,5 27 22 15,4
48,5 46 43 40,5 37 39 33 31 25,5 24 21 20 14,5 .13,7
43 .40,5 38 36 34,S 33 27,5 29 23,3 21,S 18,7 17,6 12,9 12,3
38 34 31 26 20,5 16,5
1,12 1,12 1,18 1,18 1,12 1,18 1,18
Observa~ii. 1. Valorile vitazei v , date in tabel, corespund prelucrerii unor semifebricete, cu stret superficial ecruisat, cu 0 edincime de e~=hiere t < 12 mm ~i unei lungimi e cursei active L < 400 mm. 2. Oec8 semifebricetul nu ere stret ecruiset, velorile v din'tabel se multiplics cu fectorul 1,15; deca edincimea de e~chiere este t > 12 mm, fectorul de corec~ie este 0,85; dec8 L > 400 mm, uzure cu~itului se intensifici ~i se introduce un fector de corec~ie egel cu 0,85. 3. Fectorul K60 permite treceree eproximativ8 de le vitezele de a~chiere corespunzetoere durebilitaiii T = 120 min, le vitezele de e~chiere corespunzetoere unei durebilita~i e cu~itului de T = 60 min.
Tabelul 15.34. Viteza de a~hiere

c e
la robotorea transvcrsoll
., .,
::J o
<, G
>
Cl>
L
e
L
.,
"
C
:Sir .,
~~
LI"I0-..0
...N
Viteza de a~chiere v, m/min Motorialul de prelucrot
Cl
,...
... '"
..0'"
~~;e
~.L'O Cl
c
N
....
Alu'miniu Aloml!i ~i bronz Font! cenu~ie OteL cerbon ~i slab aLiot OteL inalt eliot, o>eL rapid Aliaje termorezistive
D"gro~ere 40 .50 30 . 44 18..22 14 . 18 11.14 3. 5
Finisare
bO 65 bO 65*
.c
o
., ... ...
I!
",.n. .
- ::J o c
. E a.G
{l
N
.,
Cl>
..
>
.~S
.- CD 00, NN
.' .
"0 e c
12 ..32* 11 ... 26 J8 ... 24 6 ... 10
"
...
N
;:!~
o ,...COI'co . '"
... 0
CO
I/)
::S!
I-...
N
~?i
., . ~
Cl
~-8 ., ...
.- .c co
., Cl N'-
Observatie Valorile mari ale vitezei sint utiLizato pentru cu>ite cu virf valorile mici pentru cutite cu tAi~ lat pentru finisare
ascu>it iar
::.
..
o
...' ,.,
]
., 1--
s
...
...
'" -tl
C 11 <,
~~
:2 o,
.,
'4 ,...
,...,...
...
;!~a)
..
<2;:::
iro~
-DNa ,... ,...,...
~:ri
~~~
&i'
., ..
X'
~~
... "' J .. ...
..
o
Cl
[:~
g .,." .,
1...'0
ToboLul 15.35. Viteza de a~hiore La rabotaroa longitudinal~ a piesotor din aliaja do oupru .
.c
.
I!
e >
... ...
C "Cl
c>
~ 1.------1-- ..--o 0-0

N"C "Cl
Hatnrialul t61~ulul .culol Duritatoa HatorialuL de pretucrat Starea daH/mrn2 [10-1H~aJ Degro~ar Racoaptii. DeformatA III rece 20 .70 60 .100 58 64
0:;,
]
~ ...
!:l.
.,
.. o
..0
{l
.~ I-o
Cl
"
ss
... '" CO
I/)
-0 x
XI!
"-
.c o
"
c a L.
" -8
N
..
~;!
;!~CO
"'e . e-N
.- ...
>
I...
., ... "
Cl "Cl
8..!; c ~ 8.
HRB
o~ot rapid
_.J_carburi metaL ice
Viteza de a~chire v, m/min Finisore 72 86 Degro~are 96 96 Finisllre

90 9b
~ ., ...
Cl
L
..
c5:"
,.,
., ., ...
.~I o
::J o
I! Cl
L
I
... eo
N"" N .. N N""""
I .~I
o ::J o
Cl L.
I
N ..
I
x x. e e -0
" eI! C
e
0--<>
I! Cl
L
'"
:>
I!
o~
C>
N ..
~::~
.~
"[
~
""
L
.,
Cl
:s "
0<
I!
1/)0
CO
-o
'" ",. ...
I! I! "
".u .~
'" ::J .s 8..
.....
Cl Cl>
I...
ALiaje u$or a$chiabilo (elome plumboasa ).
. c
s ...
" :!-8:J:
.,
~.-
IX>
.e :J
cs
6. e <,
,..,
>
...._-"0 .~
{J
a. ,...-:E.
..
leg .N
000
~ :J::J co
L ., Cl :) L.
CI-'UZ
,..,0 ...
..-NN
leg
""N
000
MOl'.. NN
,.>eo . ., ., ~ -8 ...
" L
.. . "
<l.C
Recoaptii AL iaje de s$chiabil itota media (tomb,,- Deformatli curl,,,lameb i> La rece nare, bronzuri cu stsniu)
20 .70 60 ..100
38 42
51 55
96 96
96 9b
.-
'" ,... '"

3
Cl > ... Cl ca. . 0
._-_._. ~ --------------.~At ie]e user 8$chi!lbila (!llama pLumboaso) RecoaptA Deformetll la race 20 .70 00 .100
19
COL.a.
1
\
80 24 80 80
a. '" L . a. ::J
...
.
Cl>
~ ...
.,
.;:{l
..
.,
...
C>
L
L.
,.,
~
C
..
-:E.
a.
.. o
Cl
... '" c
o ....
., .. o
ID . N .
..;~ " .... ., >
B .;; ON .
.,> .,.
1...'-
..
1j
Observa~ii. 1. La rabotarea do degro;ere, d&tele corespund unoi prelucrAri cu adinci' mOD da a~chiero t = 12,5 mm ~i cu ovans 5 ~ 1,5 mm/cd. 2. La. rebotaraa de finisare, datele corespund unai prelucrAri cu adincimoa do a$chiare t = 0,25 mm ~i cu avans agaL cu 3/4 din tungimeo t~i~ului cu>itului tat pentru finisare.
I
612
61.3
. --.""
...--- ..
?}'!
"".
~J}
~~ .<,%,,,
Tabalul 15.36, I.ungimea curse; S<.4'limontBr (intrare ~i ie;lire) 11 sculai La rabotore .
Tebalul 15.37. VaLorile coeficiontului CFz ,i ale exponen~ilor xFz ;11 YFz Materialul de prelucrat Haterialul seulei Pll!eu~iI durll Felul prelucrllrll Plan! CFz
32
~!1 ~:~
~~1
xFz 1,0
YFz
Tipul ma~ini i-unelte
lungimee supr8fa~ei rebotatll l, mm

< 2000
lungimea de Intrsre ~i iellire (ll+lie)'

mill
r
J'
Font!!cenu~ie cu
HB = 190 daN/mm2
0,75
Ma~ini do rebotet longitudinal (reboteze)
2000 ..4000 4001 .6000 6001 8000

< 100 100.200 201 300 > 300
200 200 ..325 325 375 375 450 20 35 40 55 50 65 70 80
110-1MPol O~el carbon, crom lIi erom-nichel Al ia] de cupru
O~el rapid. O.el rapid
Canale Plan! Canela
125 191 214 55
1,0 1,0 1,0 1,D
0,75 0,75 1,0 0,66
~
It
~'1
1<,'
~~
~.~
~ ~W;r I~";
m*l
Me~;n; de rabotat transversal ($ep;ngur i)
D.el rapid
Plan!
~ [$)
t\(t::.
~.j~ l~\l
m!~' if) -
~{R i!>l,!
Valorile lun:Jimii suplirnentare ls= 1; + lie se dau in tabelul 15.36. ~ calcu1area n\.lIll.!ln.tlui de curse duble pe m:inutse aleqe din gama!lla9inii valoarea imediat inferioar~ (n ) I?i apoi se a recalculeaz~ viteza de aschi.ere :;;i durabilitatea real~ a sculei ~chietoare cu rela'tiile:
vr
=
KF z in care
KFm
KFIDKFxKFrKFhK~y.KFl
(15.13)
~i
naL.(1 + K)
1000
V
. lm/min] ,
(15.10)
1/m ]
r, =
Tee .[-Vr
[min] ,
(15.11)
este un coeficient de corecp.e al fortei in :funct.ie de natura materialului de prelucrat; KFX - coeficient de corec'tie al fort-ei in funct.iede valorile tiD;Jhiuluide atac principal; KFr - coeficient de corectde al fortei in funct.ie de raza de rotunjire a virfului cutitului; KFh - coeficient de corectae a fort-ei in :funct.iede uzura cutitului pe fata de asezarej KFy coeficient de corectie a1 fo$i in funcP-e de valoarea 'un:Jhiului de ClEqajare;KH - coeficient de corect:ie a1 fortei in func'tie de un;]hiul de inclinare al ~ui principal al. sculei. Valorile coeficientilor de corecp.e sint date in tabelul 15.38. . la rabotare, pentru componentadeavans Fx9i cornponenta de respirqere Fy se rec::omandii: i
Fx
Il\j~!
~'~
~;~ r~/ :tr:~

.,:,.,;~\
:':\
.: :~ ~
t~;,i :,,:;\!
~~
~i\
in care Tee este durabilitatea economi~ a sculei, in min., folosita in relatia (15.6) pentrit determ:inarea vitezei piesei, vp: m - exponentuldurabilitatii. e. Forta de ~ere. Forta principal~ de ~chiere la ra-: botarea longitudinal~ ;;i transversala: se calcul.eaza cu relatia: 1"2 "" CF.
Z
(0,1.
0,2)
Fz
[daN] (15.14) [claN],
t~
~I k'i
it~
~; ~l~!
i~~:
Fy = (0,30,4) Fz
XE
YF7. S .
KF
[daN] ,
(15.12)
in care
CFz este coeficient care depind.ede natura niaterialului
de prelucrat i a sculei ~chietoare, tabelul 15.37: x !i'i YFzexponent-i, tabelul 15.37: KFz - coeficient de corecp.e Fz al, fo$i. principale de aschiere 9i se determina CU relap.a:
61.4
In tabelul 15.39 sint date valorile fort-ei principale de' aschi.ere Fz la rabotarea pieselor din otel, iar in tabelul 15.40 pentru prelucrarea fontei. ~ calcularea cornponentei principale este neeesara verificarea in functie de forta J:'IIaXim! ~ de mecanisnn.tl de a- . vansuri al IDa9:inii de rabotat. Forta totalc1 care actianeazc1 asupra meca'nismelor de avansurise calculeazc1cu relap.a:
Ft
r
n. .. '.\ .. :'.: : .
~~
rt
~~
'i
Fz
+ Ff
[claN] 615
(15.15)
~
:~if.
I~
?;
';!2
..J
~i
Imi ,~i ,
Tabelul 15.38. Coeficientul
de corec~ie
~Fz
din
rele~ia
(15.13)
1. In functie de calitatee materielului de prelucrel Materielul sculei Otel carbon de construc~ie ~i aliat cu Rm, N/mm2 [MPel, pine la: 450 Plllou.; dura Otel rapid 550 650 '750 850 Fonts cenu~ie cu HB, deN/mm2 [10-1HPe), pine la: 170 0,96 0,94 190 1,0 1,0 230 1,08 1,11
1
Al iaje de cupru Eterogene cu dur itete: Ridicllta Medie !eu Omogene Cupru kontinut I> 15%
Pb
0,88
0,94
1,0
1,12
1,15
0,75 grl!de
1,0
1,0
1,0
0,35
2. In functie de ungniul de atec pr incipel Materialul sculei Materialul
~
: grade 75 90
de
prelucrat 30 1,08 1,08 1,05
Unghiul de atac principal 45 1,0 1,0 1,0

60
Pliicutii dura
Font;; Otel
0,94 0,98 0,96
0,92 1,03 0,94
0,89 1,OB 0,92 0,96
Otel rapid
Fonts Al iaje de cupru
1,0 3. In func~ie de raze de rctun] ire a virfulu i cut itulu i , mm rE de prelucrat 1 0,89 0,92
Materialul
scul e i
Materialul O~el Fonte
Raze de rotunjire rE ,~
2
4 1,06 1,04
etel' rapid
0,96 0,97
1,00 1,00
,--..
-.~--
- -- ------
~-----~----,----~ ~---~
'------~------Tabelul 15.38. (continuere)
4. In functie de uzura pe fata de 8~ezare ha ' mm Marimea uzurii h Materialul sculei Halerialul de prelucrat 0,5 Placufe durll 'Fonts 0,9 1,0 1,0 1,01 1,2 1,03 1,5 1,05 2,0 1,05 3,0 4,0
, nm
0,93
O,9~
1,0
etel rapid
O~el Fonte 5. In f uncjie
0,94
0,95 0,82 t
0,96 0,82
0,97 0,83
1,0 0,83
de ungh iut de degejare
Unghiul de degajare Haterielul Plecuta dura sculai Heterialul de prelucrat 0 Fontll Otel Otel rapid
<
1 grade
10 1,0
12-15
20 0,9 1,0 0,91
25
1,1 800 N/mm2 [MPe]
1,08 1,0 0,94
0,94 0,85
Rill
Otel Rm > 800 N/lIlm2[MPa) Fonh
1,0
~ grade +10
6. In functie de unghiul de inclinare el tai~ului principal Unghiul de inclinare Haterialul sculei Placu~ii dura Hatedalul Fonte de prelucret -5
+5 1,0
+15
t:-
Tabelul 15.39. Forta principals de a~hiere rdincimea de a~chiere 0,10 t, mm 0,5 1 1,5 2 3 4 5 6 7 8 10 12 14 ~ 16 20 18 38 58 79 122 166 210 254 298 340 432 518 b06 694 870
la rabotarea pieselor din otel Cl 50 Avansul s, mm/cd 1,20 1,50 1,80 2,00 2,50 3,00
0,15
0,30
0,50
0,60
0,70
0,90
1,0
Forta principals de a~chiere Fz, deN 25 53 81 109 168 227 286 345 405 464 582 700 819 939 1180 44 92 141 189 288 386 484 585 684 783 980 1177 1375 1581 1976 69 141 213 286 432 576 723 868 1013 1158 1447 1737 2026 2316 2895
162 246 329 497 662 828 994 11bO 1325 1657 1988 2320 2651 3314
275 369 554 739 923 1108 1293 1478 1847 2217 2587 2956 3695
335 447 670 894 1118 1341 1565 1789 2236 ' 2683 3130 3577 4472
483 725 967 1209 1450 1692 1934 2418 2901 3385 3868 4836
980 1306 1633 1960 2286 2613 3266 3920 4573 5226 6533
830 1107 1384 1661 1937 2214 2768 3322 3875 4429 5537
1493 1866 2240 2613 2986 3733 4480 5226 5973 7467
.
2381 2807 3334 3810 4762 5715 5667 7620
1618 2022 2427 2832 3236 4045 4855 5664 6473 8091
2726 3271 3816 4361 5452 6542 7632
Observa~ie. Valorile for~ei principale de a~chiere Fz, date in tabel, corespund urmetoarelor conditii de prelucrare: cutit din Rp 3, unghiul de ntac x= 4So, unghiul de degajare r= 100, unghiul de a~ezare a = Sa, raza la virf a cutitului rE = 2 mm; rabotarea are loc fars racire, iar vitezs de a~chiere este in a~a fel aleass incit sa se asigure durabilitatea economlca a cutitului Tec = 60 m'in , Factorul de cor ecj ie KFh este cons iderat egal cu un itatea.
________
.,
--1'_
_ Tabelul 1S.40. forte principals de e~hiere Adincimea de a~chiere t, mm 0,5 1 1,5 2 3 4 5 6 7 8 10

12
la robotarea pieselor din fonts Fe 15 Avansul s, mm/cd
0,10
0,15
0,30
0,50
0,60
0,70
0,90
1,00
1,20
1,50
1,80
2,00
2,50
5,00
Forta principale de a~chiere Fz, daN <1 17 26 35 52 69 86 104 121 138 172 207 241 276 345 12 24 36 48 72 95 119 143 167 190 238 285 333 380 475 21 41 62 31 62 93 123 185 246 307 369 430 492 614 737 860 983 1228
71 107 142 213 284 355 426 .497 567 709 851 993 1135 1418
121 160
148 197 295 393 491 589 687 786 982 1178 1374 1571 1963
214 321 427 534 641 747 8S4 1067 1280 1494 1707 2134
440 587 733 879 1026 1172 1465 1758 2051 2344 2930
82 123 164 205 246 288 328 410 492 574 656 820
370 493 616 739 862 985 1231 1477 1724 1970 2462
921 110S 1289 1474 1842 2210 2578 2947
--
240 320 400 -480 560 640 800 960 1120 1280 1600
681 851 1020 1191 1361 1700 2042 2383 2722 3402
1095 1314 1532 1751 2142 2627 3064
1264 1515 1768 2020 2525 3030
1f. 16 20
--
Observatie. Valorile fortei princigele de e~chiere Fz, date in tabel corespund urmetoarelor conditii de prelucrare: cutit din otel rapid Rp 3, unghiul de atac x= 45 , unghiul de degeJare r= 10, unghiul de B~ezare a = So, raza la virf a cutitului r = 2 mm; rebotaren are loe fsra recire, iar viteza de a~chiere este estfel eleasa incit sa se asigure durabilitatea economics aeutitului Tee = 60 min. Fectorul de eorectie KFh este consideret egel eu unitetea.
Tobolul
15.41.
Volod
Greutatea mesei mo~inii-unolto
__
OI'iontot ivo pontru fort-a do f recare
.
980 For~a de frecare
Ff
Nn 5. Nm.fJ
(15.20)
,
Groutatea 1.90
p ie se i s i d i spoz i t ivutu i Gp' datl 1470 Ff' doN 98 123 147 175 220 123 147 175 19& 245 1960
in care N este puterea motorului aqionarii principale, kW; m 11 - randamentul lantului cinematic al mil?carii principale pentru care se reoomandafJ = 0,6 .0,8.
G~~iill'
490 980 1470 1960 2940 Obser-vej, ie. Nu s-a lu"t Valoril'e for.oi in considerare 49 74 98 123 175
74 98 123 147
19b
"
15.3.
I
j \'
i
t
RIDlMUL DE ASCHIERE LA PREUJCRAREA MORI'EZARE
PRIN
In fig.
15.7
sint date direqiile
~carilor
principale
~i
de avans.
de frecore s int, date pentru un coef ic ient de frecare component a JiFy 11 forJ:ei de frocare.
pO,OS
in care Ff este forta de frecare pe ghidajele ~inii tat lili se poate calcula cu relatia:
Ff
de raoo.
(15.16)
).
I
!
a)
r- n,
Str,-' lSv
J1. [Fy
Gp
Gmasil]
[claN],
in care J1. = 0,05 ',0,12 este coeficientul de frecare; F -: L componenta de respingere a eforturilor de aschiere (rela~ 15.14), claN;GR - greutatea piesei de prelucrat, daN; Gmast'!greutatea mesea, IT\a.l?inii de rabotat, claN. Verificarea se face cu ajutorul relatiei:
Ft
bJ
c)
dJ
:5. Fedal
'
(15.17)
(~
\
in care Fe este forta, max~ admisa de mecanismul de avansuri al Jna!jinii ~e rabotat valoare care trel::uie data in cartea maliiinii sau se poate calcula cunoscindu-se puterea motorului actiomrii principale lili viteza de aschi.ere v calculata cu relatia (15.6).
I
r I
\./J
~
p)
~ ,
.,...--~~
f)
'/1 / )
f. PUterea l'leOOSara se stabileliite cu relatille: - pentru rabotarea pe ~ep~i:
i\
i mm.
gJ
FIg.
15.7.
Direc~iile
mi sc ar i t or principale
de av ans la mortezare
- n
Fzv
(k~':] r 6000 (15.18 )
3.
zaxe 15.2.0
S2
h3jrciUl8a OB a~iere. Minc:i.rnea de 3!?chiere la ITtortest;;,.bile::-t(~ in conl.:Grda:y(A c:u ir;:1ic::.t.i :..~'"' ,0.,-, . cu pre::;iz~-ea c.E. ud5.ncimea mini.ma est:e: t~.' m n = 0,15 .. :0,3
i
- pentru rabotarea pe masdni,de rar.iOtatlor-3'itui:ina.l:

Nn=----6000
(Fz
Fy)
v [kW]
(15.19)
\
\I
b. Avansul. Pentru morte-zareade degro~e ~i de finisare' a suprafetelor plane ~i pentru mortezarea canalelor, val.crdte avansului sint date in t:a1:>::lul 15.42. Valoarea minima' a aVahsului la mortezare este de
Treb..ri.e respectata conditia:

620
Ij
--------
621
,
_. __ . .__ ... _.0"__, -__
------------
..
... <-~.'"""'11~
~~
'1<;f
Tabolul 15.42. !lvaoauri pentru JIIOI"tezaraa do dotgro;uu-o ,i do f jnisaro a ...,.-afo;olor pl_ ,i pontru IIOI'toZllro. canalelor
Tebelul 15.43. Coeficien~i de oorec~io ai vitezei do a~hioro 1. In func~ia de durabilitatea scula; a~chietoaro
la ~tozaro
~ ~~ t""
~.'
,"~I
1. Proluorarea de degropare
11
.uprafll~elor plane Mater ialul Materlalul scule; da prelucrat Falul suprafe~ei de prelucra't Plan/! Canale Ot-el rapid Fontil Plan/! Canale bO
Durabilltatea sculei, T, tn min 90 120 180 240 360
Adinolmoa dO a,chlere t, Dm, pinK la: Materialul dO pralucrat Sac~lunaa scule i,

1!11112
3 Avanaul 1,2 - 1,0 1,6 - 1,3 2,0 - 1,7 1,4 - 1,2 1,8 - 1,6 2,0 - 1,7
11
5 a, mm/curd 0,7 - 0,5 1,2 - 0,8 1,6 - 1,2 1,2 - 0,8 ',6 - 1,3 2,0 - 1,7 .uprafe~elor plano clIbll
Coeficlent de coreo~ie KvT 1,20 1,41 1,15 1,23 ',13' 1,28 ',10 ',17 ',09 ',19 ',07 1,'1 ',04 1,07 ',03 1,04 ',00 ',00 1,00 ',00 0,96 0,90 0,96 0,94
I
1;1.
~'~
I
~ i!i; ~
J./.
.~:;
~ ~".
.~
. O~el O~el 16 x 25 20 lC 32 32 x 50 16 lC 25 20 x 32 32 x 50 0,4 - 0,3 0,7 - 0,5 1,2 - 0,9 1,0 - 0,6 0,4 - 1,0 1,6 - 1,3
'!~ I:'{;
~.'
Fonti
2. Preluoraraa do flnlure Calitataa suprafeJ;ei

Ra,
JIIII
Raza do rotunjir. r( .Haterlalul de prelucrat Unghiul do atac aacunder 3-4 5-10 1,0 2,0
a vtrfulul, 3,0
I!IIII
2. In func~la da rezlsten~a aeu durltatea materlalulul de prelucrat, cu acule din ot-el rapid Durltatea HB, daN/mm2 2 Reziatant-a materialulul Rm,' H/mm . [MPa) [10-1HPa) Materielul Felul do supra171-200 > 200 :> 170 > 800 :> 500 510-600 610-700 710-800 prelucrat feJ;oi Coeficlent-I decorect.ie Kkm O~el Font! Plan! Canala Planl Canale 1,80 1,80 1,37 1,37 . ',00 ',00 0,78 0,78 0,02 0,62
~~
!l.1
~!
,x
~~
~.'"
~
~
Avansul ., mm/cursl dubll 0,9-1,0 0,7-0,8 1,2-1,5 . 1,0-1,2

;
',18 1,20
1,0 1,0
0,72 0,81
~~ li /~
12,5
~el pi fontl
--
--
Cu crusU Laminat
KVsf
Fir! crustA
~ ~
~ ~
I
~Ij. ~
~ r,.,
3. In funct-ie de sterea suprafet-el de prelucrat, prelucrere cu scule din o~el rapid O~el 6,3 FonU 2-3 0,35-0,5 3. Prelucrarea canalelor L!J;imaa canalului b . Rigiditatea sistamului tehnologic Mataria-, Lungimaa lul dO canalului prelucrat mm ptnl la: O~el FonU ~el 5 8 " 10 mm, pIn! la: 12 0,6-0,8 '0,9-1,0 0,25-0,4 0,5-0,7 0,7-0,9
Flrll crust/! Materielul Felul qe supraprelucrat fat-ei Laminst sau forjet 1,0 1,0 Turnat
Cu crusta Turnst sau forjat 0,8 0,9 Cu F!rl incluziuni incluziuni
I
J
0,18-0,22 0,35-0,40 0,11.-0,10 0,10-0,12 0,08-0,11 0,25-0,30 0,20-0,24 0,16-0,20
O~el FonU
Avansul ., mm/cursl dubll
Rigid
100 200 300 100 200 300
.-------:--:-,.
Q.r15:0,18 0,18-0,20 Q,!.12:.0JJ.40,22-0,27 0,28-0,3,2 0,10-0,36
II
Plan/! Canals Planll
0,9 0,9
0,9 1,0
1,0
-0,82
0,55
,
:t~
~~ ~ .' . ~ .~
Herlgtd (prelucrara8 canalalor In gluri cu 0=100 1!IlIl)
0,10-0,12 O,U-O,U 0, 1Z'0, 15 0,07-0,10 0,09-0,11 0,10-0,12 0,05-0,07 0,07-0,09 0,07-0,08 0,18-0,22 0,20-0,24 0,22-0,27 0,13-0,15 0,16-0,18 0,18-0,21 0,10-0,12 0,12-0,14 0,14-0,17
4. In func~ie de unghiurile de atec principal ~i secundar, prelucrarea cu scule din ot-el rapid " .Unghiul do stac Un9hiul de atac secunder X, Mllt'er i alut Felul pr Ino,lpol X supro" de prelucrat fat-ei 90 45 45 30 20 15 10 Ot-el Font/! Planll PlanA ',0 1,0 0,97 0,97 '0,94 0,94 0,91 0,91 . 0,87 0,87 1,25 1,25 1,0 1,0
~~
.~
'I:% ':
'-.. '.'
..
FonU
, ~ ~
l~
622
623
~ tii
..""-.-",-_",,,--::-.:,..;.'~-~ m
'lA
_-='J2S"rf'F'f1'!iSS'iS':'- ....
Tabelul 5. In func~ie Matorialul do prelucrat O~al ~i fontll 6.
15.43.
(continuare)
- prelucrarea canalelor:
18,5 I<y .
de lungimeo
~i felul canalului, cenolului, 51-100 1,0
prelucrarea
cu scule din o~ol rapid Falul canalului
v=------
[m/min.),
(15.24)
orD, 15 .SO,4
Fatul
supra"
Lungimae
< 50
In mm 101-200 0,8 > 200 0,65
fo.oi Canale
Interior 1,0
Exterior 1,15
1,15
Durabilitatea eccnomi.ca in relatiile de mai sus este consideratii T = 240 min. coeficientul global de oorectde al vitezei ~ se detennire cu relatia:
In func.ie
de r6cire Haterielul sculai Falul suprefetei Cu rl!cire FMl! rl!cire
x, =
Planl! 1,25 1,0
KvTKvrnKvsfKvxKvx1KvcKvl
(15.25)
Matcrialul de prelucrat Otel
Otel
rapid
=0,04 0,06 mm/c.d. VerifidU"ile avansului se fac in rabotarea suprafetjllor plane.

Srnin
con::n:tlile stabilite
la
~. =
c. Viteza de ascb.:i..ere. In cazul mortez~ii otelului cu 650 N/mm2 [MPa]~i a fontei cu HB ~ 190 daN/mm2[O,l.MPa] vrteza de aschi.ere se poate deterrnina cu urmatoarele relatll, in cazul utilizarii sculelor din otel rapid: - pentru otel cu ~ == 650 N/mm2 ~MPa]: prelucrarea supr?etelor plane:
13,7.I<y v
= ---------------_
orD,12 .sO,66.
to,26
[m/min]
(15.21)
in care KvT este coeficient de corectie in functie de durabilitatea sculei aschi.eroarej Kvm - coeficient de corect.ie. in functie de rezistenta la rupere sau duritatea materialului de prelucrat i Kvx - coeficient de ccrectf,e in ftmctie de valoarea ungbiului de atac principal al sculei; Kvxj - coeficient de eorectie in functie de valoarea urqhiului C1e atao securrlar; K,.,ocoeficient de corectie in funct.i.ede lurqimea ~i felul canalului i ~l - coeficient de ccrectae in functie de utilizarea lichidulUl.de racire-ungere. . Valorile coeficientilor de corectie sint date in tabelul 15.43. .. Dad se prelucreazc1 alte materiale, se pot folosi irrlicatiile din 15.2,c. In tabelul 15.44 se dau viteze de mortezare a suprafetelor ~lane pe piese din otel carbon de construSiii cu ~ =. 550 N/mm[MPa], din fonta cenusae cu HB = 190 claN/mm MPa]l?i din bronz laminat cu duritatea HB = 90 claN/mm [10- MPa]. In cazul modificarii con::iitiilor de Iucru, se folosesc coeficientii de corectf,e ai vitezei, dati in tabelul 15.45. Dad durabilitatea .sculelor aschietcare este diferita de T = 90 min, valoare pentru care s-au stabilit vitezele de aschiere din tabelul 15.44, se vor folosi coeficientJ-j, de corectie din tabelul 15.46.
pO-1
prelucrarea canalelor:
19,2.I<y ,
v=
TO,25.50,66
[m/min] ,
(15.22)
d. Numarulde curse duble se cakcul.eazacu relatia (15.7), K = 1,0 . 1,6. Lungimea-supl:imentara a cursei sculei, necesara intr~ii l?i de~irii piesei, se ia din tabelul 15.47.
in care raportul vitezelor
.,
- pentru foni:aC'...l HB= 190 dal~/I11!l (10-1r.fl?a): prelucrarea suprafetal.cr plane:

14,8.I<y
~ :1 .I."
j
;j ~~
'\;
v=
rrP,1 to, 16 .SO,40
[m/min]
(15.23)
e. Forf;.a de as:chir::_e. Cc:;uX)nent.d princirx."'l..1a. F,:39 c )Jc:u:cu relat;.iile( (15.12) fi'i .-(15.13).- R.=ntIu prelucrarea otelului de construcp.i OL 50 l?i a fontei, se pot utiliza fi'i valorile fortei de a!lchiere date in tabele1e 15. 39 ~i 15.40. Pentruprelucrarea materialelor neferoase forta prdncipala de aschi.eze se poate Iua din tabelul 15.48. Dupa oalcul.area componenteiradiale ~i de respinqere Fy cu relapa. (15.14) se comparacu valorile admisibile pentru suporr
lerJ.Ztl
~
:t
~~
10 ric.'O';.
\ Id'
~
~'''!
624
),
625
Tabelul 15.44. Viteze de a~chiere la mortezorca ~ofetelor Adincimeo de Mnterialul aschiere de prelucrat t, mm 0
I
plane
Avansul s , :;,n/cd 0,10
I 0,15
3 58 46 41 38 34 31 29 28 27 26 25 23 22,S 21 20 14,5 12,8 11,8 11,2 10,5 10 9,4 9 8,7 8,5 8,1 7,8
0,20
0,30
0,40
Viteza
0,50
0,60
0,70
v, a/rnin
10,80
0,90
1 ,00 '
1,20
1,50
de a~chiere
--I
-J : 15
1 I
2,00
2 60 52 47 44 36 34 32 30 29 28. 27 25 24,S 24 22 16,2 14,2 13 12,5 11,4 11 10,4 10 9,7 9,5 9," 8,8
4 50 42 37 35 32 3D 27 26 25 23 22,5 21 20 19 13,6 12 11,2 10,4

9,b
5 46 35 32 30 27 25 23 22 21 20,5 20 19 18 16 12 11 10 9,5 8,5 7,9 7,5 7,3 7

b,8
6
37
1'0
11
12
13
14
0,5 1 1,5
2
26 23 21,S 19 17,5 16,5 16' 15 14 13 12,5 12 11,5
3 4 5 6 7
8
O~el carbon pentru constructii cu R =550 N/mm2 m IMPs) STAS 500/2-80
10 12 14 16 20 0,5 1 1,5 2 3 4 5 6 7 8 10 12 Fonts cenu~ie cu grafit lameler cu duritatea

HB 1~q . 200
31 27 25 23 21 19 18 17 16,5 16 15 14 13,5 11 10
8,b
20,5
17
I:
1; ,
19 17 16 15 14 13,5 13 12 11 10,5 10
14 14 13 12,5' 13 12,5 12 12 11 1i,5 10,5 iD,S 9,5 10 9 9,5. 8,5 9 8

15
12,5 12 11 10,5 10 9,5 9 8,5 8 7,5
12 11 10,5 10 9,5 9 8,5

8
10 9,5 9 8,5 8 7 6,5 6 5,6
Ii
I I
11
I !
I -~
7,5 7 6,5 6 5,5 5 4,7
7,5 7
8 7,5 7 6,5 6 5,5 5,2 5
110 MPa) STAS 568-67
9,1 8,6 8,3 8 7,8 7,5 7,3
6,5 6,4
8 7,4 7 6,6 6,3 6,1 6 5,8 5,6
8,5 7,8 7,3 6,6 6,3 .6 5,7 5,4 5,3 5,2 5
7,1
6,8 6,2 5,9 5,6 5,4 5,2 5 4,9 4,7
6,8 6,4 5,9 5,6 5,3 5,2 4,9 4,8 4,7 4,5
-6,4 6 5,6 5,3 5,1 5 4,8 4,7 4,5 4,3
5,7
5,3 5,1 4,8 4,7 4,5 4,4 4,3 4,2
5,5 5,1 4,8

4,1:.
5,2
4,8 4,5 4,2 4,1 4 3,9 3,8 3,7
4,3
4,1 3,9 3,7 3,6 3,5 3,4 3,3
4,4 4,3 4,1 3,9 3,8
--
--
Tabelul.15.44_ (continuare)
\
0 14 16 0,5
1
2 8,4 8 80 67
3 7,5 7,3 71 63 60 56 54 52 50 49 48 47 45 44 43 42 41
4 7 6,7 62 57 54 52 50 49 48 47 45 44 43 42 41 40 39
,.
5 6,1 5,9 52 47 45 43 41 40 39 38 36 35 34 33 32,5 32 31
6 5,4 5,3 45 42 40
37
7 4,8 4,6 39
37
8 4,6 4,4
9 4,4 4,3
10
11 4 3,8
12 3,7 3,6
13 3,5 3,4
14 3,2
15
4,2 4
1,5 2 3 4 5 6 7
8
Bronz laminet cu duritetea HB
b5 63 61 57 55 54 53 52 51 50 49 47 45
32 31 28,5 28 27 26 25 24,5 24 23 22,5 22 21,S
28,5 28 26 25,5 25 24 2,3,5 23

22
28 26 25 24,5 24 23
22
25,5 23,5 22 21,5 20,5

"
33,5 32 31 29,5 '28,5 28' 27,5 26,5 26 25,5 25 24
23,5 22 21,5 20 19,5

-.~--..:..
35,5 35 34 32 31,5 30,5 30 29,5 29 28 27,5
20 19 18 17,5 '16,5 16 15,5 14,5 14 13
19 18 17 16,5 16 15~5 15 14 13,5 12,5 16
14,5 14 13,5 13 12,5 12 11,5 10

-
-BD
daN/mm2 [10-1Mpa)
20 19,5 19 18 17,5 1b,5
19 18 17,5 17 16,5 15,5
10 12 14 16 20
21,5
20,5 20 19 18
21,5 21 20
Observaj; ii. 1. Valorile nominale ale vitezei de eschiere sint date pentru prelucrerea fare lichid de sschier-e , cu scule din ote l rapid avind durabilitatea economics T = bO min. Geometria cu~itului utilizat e fost: z= 45, r 2 mm, a 6 ,120 (pentru 0 o~el); a = 5...10 (pentru fonte); a ~c4 ...8 (pentru bronz); sectiunea cozii cu~itului 32 x 20 ~f. 2_ Pentru elte condi~ii de mortezare, vitezele nominale din tebelul 15.44 se multiplics prin coeficien~ii de corec~ic da~i in tabelele 15.45 ~i 15.46.
Tobclul 15.45. CooficifJnfi do corect ie pootru vitozo dote in tubolul 15.4/, 1. Coeficientul de corec~ie Kl in func~ie do rezisten~a la rupero 80lalurilor Rezisten~a la rupare 2Rm' tUmm [HPo] 450 550 650 750 850 950 1050 1150 Tipul oj:olului OJ:ol pentru construc):ii 1,35 1,00 0,79 0,63 0,52 O.el aliat cu crom OJ:ol crom-nichal O\,ol OJ:ol ropid crom-mol ibdon
....
Tahelul 15.45 (continuare) 6.Coeficientul de coree~ie K6 in funcj:iede stares somifabricetului din aliajele euprului Starea semif ebr icotulul Cooficiontul Kb Laminat Forjat Turnat Cu intrerupori 0,70 Cu crustli ~i nisip 0,70
0,96
0,76 0,60 0,50 0,42 0,38 0,35
0,95
0,73 0,58 0,41 0,40 O,3b 0,33
0,90 0,69 0,55 0,46 0,38 0,34 0,31
0,38
0,33 0,29 0,25
"
1,00
O.SO
f unc]; le
0,90
7. Coef icientul de corect ie K7 in
de ungh iul de atee pr ineipal al eUj:.~ tului Moterialul sculei
2. Coeficientul do corecj:ie K2 in funcfie do starea semifabricalului'din o~el Starea semifabricatului Turnat Laminat Forjat Nerecopt Coeficientul K2 1,00 0,85 0,80 Recopt 0,90 Crustli ~i nisip Cu intreruperi
Moteria' lul de prelucrat
OJ:el rapid
Carburi mGtsliee Rigiditataa sistemului
ridicaU
medie
redus!
ridieaU
medie
reduse
Unghiul de stac principal x,grade 30 45 1,0 1,0'
so
0,84 0,88
75 0,76 0,83
90 0,66 0,73
30 1,13 1,20
45 1,~. 1,0
60 0,92 0,88
75 0,86 0,83
90 0,81 0,73
,0,50
0,70
3. Coeficientul de corec.ie K3 in funcj:ie do duritatea semifabricatelor din font! Duritataa2HB, da~/mm [10' HPa] Coeficientul K3
< 160
O~el Fontii
1,26 1,20
161-180
181200
201220
221'240
>
240
a. Coeficientul de ooree~ie Ka in funej:ie de rsza la virf s cu~itului . Raze de vlrf 0 cUj:itului rE ' mm
1,50
1,21
1,00
0.85
0,72
0,b3
Hortezsre Oegro~8re Finissl"e
de: 0,5 0,85 0,75 1,0 0,90 0,85 1,5 0,95 0,95 2,0 1,0 1,0 3,0 1.05 1,10 5,0 1,20
4. Coeficientul do eorecj:ie K4 in funcj:ie de steree suprafej:ei semifebricetului din fontli

$t'.nl"nn nuprAf
"'tft i
Turnnt;C'l,
norecoaptft Coef icientut K,.
lur""U, recoaptl! 1,0
Cu Mu"11I ~ I
Cu intl'OI'Updr'
nlsip 0,50
0,70
9.,Coeficlentul da corac~le K9 in fune~io qe socj:iune8 trensvorsalli a cu~itului
O/BO
5. Cooficiontul do corec):ie K5 in func):ie de tipul olinjului neferos .~ ..-.--- ... -~ .-.- ___ .__ .____ .______ ,_ .... __ .~._._. __,.__ .,._~.~_._. ___ ~M~_. ,' ... ~., ..... "__._..,,.., AlleJo ele cuprulul Hoteriolul do CuSnl0 CuSn14 prelu- CuSn9Zn5 CuAl9 crat CuAll0Fe3 CuZnl0 CuZn15 CuZn20 Allaje ale 8lutnlniulul CuZn40Mn Al ATCu CuZn37 ATCuSi ATSi2Hg (turnat in ames"
tc~ c~
-. "'~~ ---..,... .. ,,,-~,t . ..,.. -
~", . ~~"t
.. --
. -
__
-.; ._ .. ~
" ...,~, .. ":.,,,,'_ ::t':1:::,,:.~,\:;'"~.
","",'.,:,..c.;;..,-v
~,.:,.~".-
.. -.
..
....
"-
Soc):iunea Oreptcozli unghiucu]; i tulu i larll mm x mm Pstrotii RotundA' Materialul de O~el
8x5
6xb
12x8 10xl0 ~10 0,87' 0,93
1bx10 12x12 ~12 0,90 0,93
20x12
lbx16
25x16 20x20
32x20 2Sx25 ~25 1,00

1,00
40x25
32x32
50x32 63x40 40x40 50x50 ~4O

,--:--i
ATSI5Cu5 ATCul0 (turnat in eochiUI)
ATSi10 (turnat in coch i la ~i tratet termie)
~6 0,8 O,U9
1116 0,93
0,11
~?O
0,97
1132 1,04
IlSO
1,'08 1,12
i !
/,
forlilaro) 75 90 120 40 .80 80 .120 40 60 80 100 110 .130
;~,,.dlJ;:r:~:I Fcnt.J
O~l
1,02
I '"liji,u-'i
Duritatea IlB Coef icientul K5
1,25
1,0
0,85
1,95
1,57
3,60
3,00
2,20.
Observaj:ii. 1. Valorile nominale ale vitozoi de e~ehiere la mortelaro data in tabolul 15.44 se multipllei eu coeficien~ii de eoroej:ie, dupa cum urmsszu: .pentru oj:el.K1,K2, K7, K8, K9,.(10; pentr,:, ~onU: (3~ ~4' ~7' K8, K9, 1:10;pentru allaJel& c~P~UlUl: .K5' K6, K8, KlO; pentru alleJele alUllllnlUlul: KS" Ka' K10 2. Valorilo ccef icientutu i ae corec~ie K,O stnt date in tabelul 15.46. In eazul mortezirii aliajelor nefer08se, pen" tru eoefielen~ii Kr ;i 1:9 Se pot edopta valorile de la o~ol seu font4 dupA cum a~ehii" le deta;ato la pre uerer08 aliejului neferDs considerat slnt de eurgere sou de rupere.
628
629
".-,":~.n"'l
I
I,
Tsbclul
do cor&C~ie in func~ie de d,rftbilitatea sculei 15.46. Coeficientul a~chiet~re pentru vitazs ~ ft~hi8re dAt~ in t~lul 15.44
I
o
0,
N III 0-
Cutite
din o~el rpid Durabilitetee
Cutite din carbur; metal ice cu~itului T, min
~
o Ll'\ I--o
N
"',
III
s
~
o o
~
o o
0:>
S ... ... ~
o
s
o
N
<>
Ll'\ N N
I
!
" o
!:;
Material
de prelucrst
$ '"
"" N -o
-o
N 0-
~ ... ~ ~ ~ ... s ~ ~ ~ ~
N
~ ~ ,
I,
,.,.,
t.
!
f
30
1>0
90
Coeficientul
1>0
90
120
de corec~ie K10 1,10

1,Ob
~ ...
:n
.0
:G 0:>
~
N
O,el Fontll Aliaje
neferoese
1,10 1,06 1,15
1,00 1,00 1,00
0,96' 0,97 0,92
1,15
1,00 1,00 1,00
0,96 0,97 0,92
1--"
<>
8! ~
Tebelul
...
0,
s
N N
~ ~
6 ...
III
s
~ ~ .,..,
~ ... ~ o ... "- ~
B ~ ~
<> o
N
I
F' >,
~
i
I---
15.47. Lungimea
mortezero
suplimentor~
(da intrare ~i ie~ire) a sculelor la
s:.
s ~
,M
.~
Materialul Otel ~i font!
mal e eb i l ~
S6c~iunea Rotundll
d,
cozii cu~itului Dreptunghiuler1!

hxb , mm x.mm
de
pr&lucret Fontii cenus ie
.!
N
r-
~ -e ~
o
:g
o
~ ~ 0:> ~ ...
'"
<>
~j
r~
[
t,
.l5 ;;
e
IS
mm
lj..:
0'
{l
... ~
o
N N
~ ~
N
'!)
=0
;e
<>
:a
~ ~ ... ~
<>
0:>
s ~
~ -;.
r(:
~ ~
6 8 10 12 16 20 25 32 40
50
63
Tabelul
6 8 10 12 16 20 25 32 40 50 63
x x x x x x x x x x x
4 5 6 8 10 12 16 20 25 32 40
aanisibile
so
30 30 30 45 60
45 45 45
Is ]
e
"-, o
u.. .,
t2
~ It ~
;5!
~
0-
;e
N
.0 ... ~ ~
~ ~ ...
~, g
~ ~ ~ ... ~ ~
...
0:>
so
90 90 90 90 105 105 105
'Q.
~,
~
Il1
~
60 60 75 75 75
s
.s
f
Cl
~, o
::-8
~ ~ ~
...
...
~ S ~ ~
N
.0
I
N N -0
g;
g:
~
o
~ ...
'E'
I
~ ~
I&
L~
t~
11
.. '5lj
c
.,'H,m' ~ m s,
o
m .... ..
. .~ o 0 c
~I
o u..
N N
s
!4
N
~ ~
~
.0
N N
PI ~ 6 '"
~
<>
N
... ...
2
...
~ ... ...
I
.! 15.49. Valorile
Oiametrul sup~r' tului Os' mm ele cornponcntei Fy pentru suportul port-cu~it
1
-8
le
s
e--
~ ...
0
N '"
~ ... :g
11'I
s
.0
~
eo
17'
~
17' VI
I~
0" ....
Lungimea
liber~ a suportului ls' mm, pinA la:
Schema
de
60
100
Valori
150
eci'll ise
200
pentru
250
300
400
500
bOO
].
.g
m
'" ...
N
... ~ ... -;. ~

N
~
-o
eN
I-~, o
~ :n :;:; '"
.0
...
~ ~ ~
f:i
I'-
prelucrsre
,
4b6 2360 7460
component a
Fy, doN
20 21-30 31-40 41-50

51-W
100 510 1610 3930 82bO
32 150 477 1170 2420
64 200 490 1220 1885 3220
32
1e
37 92 128 237 463
35 b1 65 121 206
103 250 620 970

1bbO
160 146 300 562 956
18 37 70 120
\
i
.f ~ ~ ~ .3
... ..
!i.
-;. ~ ~
co
-eLl'\
:0
L
~
... .. ~ .. ~ ~ ~ ~ ... ~ .. ~
16
o ~ ... ~ :; ...
M Ll'\
0:>
N
I:
~
V:
Ll'\
L
~
~ ~
... ...
...
N
...
-e-
~ <8
!:;
,.,.,
<> ~ ~ ~ PI
N M
,.,.,
i~
~
N
Ll'\
-a:
t
f
~"
.g
61-70 71-80
.\
.-
., .. s -8 ~.. ..,' ~
Cl> e D
0
PI
'"
-0
~
.0
... ... ... ... -o ... ~ ~ ~

N N N N
N M 'M
Ll'\
<>
"', ....
...
..;t
'"
..
co
~ ... -;. ~
N
1\
o
N
t,:'
h v
1J
630
""
~
631 r.;
i ,
[I
I
\
~ t{
--_
_--_._-_
-_., .. ,.------_
-_.,
..
--
------------------------------------"
.
'"
L.
... ~ ...... 0.,-..,0

co
N
a. eo o
Cl ...
Cl 0
.,
Tnbelul 15.50. Valorile admisibile Schema do prolucrore Operetia
alo
componentei fu pentru corpul sculoi

y
:>
~
eo
-e
.., c o
....c.,.".. .L.c. .., Ii!
~3g~~ <_0..,""
~ ...
o
" 'c
:> " ... o
.r; ...
1
C
:>
.s ~
'" ClI)CJ U.-OIO-
...
P!
o
.... I
Cl
o t--,
0
.... ., .,
...
L
~t{l ., ...
~~
Q.)(
'"
:>
.3
::) 0'-"'-'
Cl
~~8 -..,tU
.~ -8 ~
'_'_+-,
(I')
2
Cl'
11)
a
~
.,0 ... N
Morte' zara plani
Lungimea in Sectiunea dreptunghiularll a ctJtitului B x H,mm x mm consolll ~i natura 12x8 1bx10 20x12 25x16 3Ox20 40x25 45x30 6Ox40 oporatiei isi a componento i Fy Valonrea adrn 1,5h 2h
3h
-8~
N
.8
... '"
Ci
.!.
Cl
I) Cl' U
CJe)'"
C) L
;;:
a3::E~~
t-I-O::SO
.o. s
o
, __
",,",,~
. 1'0-1
.c
~ ..,
I ~,
0
]'~
~~
101
....o "
:J
-.,:<'1bO' 107
80 b4 53
210
4h 5h 6h
355 2bb 178 133 107 89
533 400 2bb 200 1bO 135
890
bb6
1333 1000
bb6
2220
1bbO
443 333
2bb
222
500 400 333
1110 833
bb6
535
3000 2240 1500 1125 900 750
5320 4000
zseo
--
2000 1bOO 1330
;;(
s
o
'j
C)
g~ .....
~ fj
11
'-
x: s....,
.-
0-.
" o ...
Cl
~~ :> :l
uu
s
~ ~ ~
..
o ... o
C
o ...
':!
Cl
I' ~
.-N !
E
L
MorteO&gro~Ar . h(d}zlIre ' .. , .. :-----olll\lIlo; '''-",-,---.,.- ..~....
170 85
266 133
416 208
600 300
~I
i ___ ~;361-80
,
liortezora canala do pen I STAS 360-67
---- --.~
512 675
1025
1350 2bbO 1330
STAS
Finisare
4ll
., w C ...
Oiametrul cozii cilindrice, mm FaZD 6

I
:> t-
... o
o
-8
... c o
-s ...
! Cl
c:: :l
.~ Cl
.3
~.
~~~ . ~~~ uuu

.
t--
.3
:>
Cl
.,0 -8"":
...0
... ,,~
o
11
10
12
16
20
25
30
45
Valoarea admisibila a componentei Fy OO9ro~8re Finisero 13 6,5 20 10 38 19
... .,
L
Cl
il ts
'!l
.....
El
go
'8 u
~
"" LOo
Kt ...
Ci
;;:
.. .,
Cl
...
C> ... ...
... o LOo
"
I ~ 0
.s .r;
....co
00
so
30
80
58-30 72 29-15 3b
64 32
1bb
...
" g-
'.,
;;:
!!.
-.t' ..0-
..
~ 8.
Cl
.. -.o ., ...
u~
40
83
Cl 11
-8~
ClO
Q.
Sa9aata de incovoiere f, mm Operatia do mortezare Planli Conale

\,
Faza
0,3
0,2
0,1
0,05
~
-8
a. ...
aa
'" o~
cC: <I)'"
..0-
c~
... "
-8
o ...
go<
...
11
Cooficient de corectia Oegro~are Finisara Oegro~are Finiaare 1,5
..
Cl
~.
o
.s ...
:> ... o c
'" I "
.
C E Cl
0 0
....
., ., ~
Cl 0 0"
...
., ... .. " 59
... ...
0
c...~
1,0
0,5 1,0
0,25
01
.,
1;5
1,0
0,5
o t:
aa
... co
~
ICD
-=
~ ~
....
o
...
.,
... .. ! g ".
. o
U
L
" .... .. ~ 5
Cl" 0 ..
Tebelul 15.51. Cooficientul de oorec~i puterii supc-afe~elor pl_
'n la-mortezefaa
HPaJ
o o
!G .... .....-
.3
:a: "
...
" ...
'"., ... ., ... c ... .~ " '8 d u

Cl l-
4l
-8
.,
L
Cl)
o " ., ...
.~ o
... c
~:> 0 > o ...
.-
Haterialul Rezisten~a de rupai'a Rill' H/mm2 [MPe]

de
\
-
prelucr8t
s 5001501.
0 1)0 ..,
'8 u
> .. ...C
C) Cl
.D'"
.,... E
( I
Otel FonU 0~90
bOO
601 .
700
1701 ... .800

Kn '~'5
0 .. -
1 I. I
0~95 '~OO
Cooficiontul
I I
. 2-1 Duritatea HB, deH/mm (10 > 800 S 170 1 171... .200
I I
>200
1~25
0,95
(L0)
..........
632
J
I
1:?O
1,11
~-.---
._- ---
-----
L-~_
tul port-c .. rtit, tab2lul 15.49 1?ipenb:u corpul sculei, tabelul 15.50. f. Puterea neoesara se calculeaza cu relatia (15.18), iar verificarea se face cu relatia (15.20), in care t') = 0,65 - 0,8.
Experimental, la prelucrarea suprafetelor plane cu scule din otel rapid r s-au stabilit 1?i urmatoarele relati,i empirice: - pentru prelucrarea otelului cu ~ = 650 N/mm2 [MPa]: BIBLIOGRAFIE
Nn
=
O,444.tO,75 .sO,35.KN [kH] ,
(15.26) 190 daN/mm2[10-1MPa]: 1. ANTONIUK V. E. 1? a. - Spravocinik (15.27) 2.
- pentru prelucrarea
fontelor
cu BB
[kW] ,
Nn =o,293.tO,65.s0,35.~
in care:
!SI = KvKn ,
(15.28) 3. 4. 5. 6.
in care K.. este coeficientul de corectde al vitezei, deterrninat cu relatia (15.25); Ko- .. coeficient de corecp..e -al puterii, dat in tabelul 15.51.
7. A8. 9. 10.
11.
konstruektora po raseiotu i proektirovaniu stanocinih prisposoblenii .. Minsk, 1969. BAI..AK~IN B. S. - Osnovi tehnolcghii IllCUiinostroenia. Moskva. ~inostroenie, 1969. BARANOVSKI I. V. :;;'.a. - Rejimi rezania metallov. Spravocinik. l10skva ~inostroenie, 1972. BEUJUSOV V. - Sinteza sculelor aschi.etoare , El::l. Jilllimea, I~i, 1980. BLACK H. PAUL - Theory of metall cutting. New York. Mc. Graw-Hill, 1961. BOHOSIEVICI C. 1?a. - Tehnologia prelucrarii pe strunguri automate monoaxtip SARO. Indrurnar de proiectare. Institutul politehnic I~i, 1986. BOHOSIEVICI C., IlJPEsaJ O. - Tehnologia prelucrard.i, pe ~ini-unelte cu corna.nda numer.ioa , Institutul politehnie Ialiii, 1984. BOOI'HROYD G. - Fundamentals of metall machining. London, El::lward Arnold, 1965. BOI'EZ E.- Angrenaje, Bucurestii, E::l.Tehnica, 1962. BRIERLY R. G., SIEKMANN H. J. - Ma~ principles and cost control Mc. Graw-Hill Bookcompany, New-York,1964. BCUIILEI' J. P. - la coupe de metaux. Paris. DLmcd,
1964. V., ZENOVEI C. - Tabele pentru ateliere mecani-12. BUZA'IU - ee, Bucurestd, El::l. Tehnica, 1970. GH. 1? a. - Determinarea parametrilor foqelor 13. CA..9LER
14. ~
.~
1
de aliichiere in procesul de strunjire longitudinalil la otelurile roman~ti grupa OL 500-49. In Bul. LP. Ialiii, tom IV (VIII), fase. 1-2, 1958. GH. 1? a. - Determinarea parametrilor foqei de . aschi.ere in procesul de strunjire longitudinaUi la oteluri romanest.i, grupa otel aliat de const.ruct.Le STAS 873-53. In Bul. I. P. I~i tom VI (X), fase. 1-2, 1960.
1'>"'''
634
!
"I
--------------------------
15. CHIRIACESCU S. - calculul regimului de ascruere cu parametri variabili. In Construqia de mas.ini, nr , 11, 1971. 16. CIUCA C. 9' a. - Corelatia dintre structura 9i prelucrabilitatea pr:in aschi.ere la strunjirea de finisare a otelului OLC25. In constructf,a de mas'ini,nr , 6, 1967. . 17. COMAN GH. - Tehnolcgia const.ruct.i.ed. de mas.irri.. Rota1978. pr:int. I.P. I~i, 18. DACEA I. - Metode de optiroizare. &I.. Dacia, Cluj-Nap:Jca, 1976. 19. ~O A. L, SMELOV A. L - Naladka agregatnih stankov. Moskva,Vis~aia Skola, 1982. 20. DEXiNER W. 9' a. - Spanerrle FormlIDJ. VEJ3 Verlag-Technile. Berlin, 1969. 21. OOIMATOVSKI L. A. - Spravocinik tehnologa p:J obrabotke metallov rezaniem, Moskva , ~ghiz, 1962. 22. DORIN AL. :;;. a. - Sisteme de scu1e pentru mas.irri, -unelte cu comanda numer.i.ca , Etl. Telmidi, Bucur~ti, 1986. 23. DRAGHICI G. - Bazele teoretice ale proiectarii proceselor tehnolcgice in constrruct.i.a de masani., ill. Tehnidi, Bucur89ti, 1971. . 24. DRAGHICI G. .: Tehnologia constxuctd.ed, de masirri., Bucur~ti, E.D.P. 1984. 25. IXlMI'IRESCU D. - Aspecte ale prescrierii rugozitatii supraretefor , In Sta.rrlardizarea; nr , 3, 1968. 26. ELIEZER S. - Scule cu pl~cute. &I.. Tehnidi Bucur89ti, 1969. 27. ENACHE ST. - Proiectarea sculelor aschi.et.oare , E.D.P. , Bucur89ti, 1983. 28. ELEKES C. - Scule pentru prelucrarea alezajelor adinci. Scrisul romanesc, 1985. 29. FADIuSlliL., MUZlCANT L A., MESCERIAKOV A. I. 9' a. - Instrument dlia stankov s cru mncqot.e.l vih stankov i GPS. Moskva, Ma!?inostroenie, 1990. 30. FARINA M. V. -Flowchart:ing. Prentice Hall, New Jersey,.1970. 31. FEillSTElli E. L 9.a. - Re jirni, rezania na tokarnih avtomatah. Ma!?ghiz,Moskva , 1960. . 32. GAVRIIAl? 1. 9' a. - In::Jrumatorpentru proiectarea tehno1ogiilor pe strurqur.i , Bucurest.i , I. P. Bucure~ti, 1974. 33. GAVRIL.1U? 1. DRAGUI' E. 9' a. - Tehnologii de prelucrare cu scule din materiale dure !?i extradure. ill. Tehnidi Bucurest.i , 1977. 34. GAVRIJ:.M? 1. vorm N. - Tehno1ogia de fabricatie a rotHor dirrtate pe masirri-unef te clasice 9i cu
I I
comarda rnmeraca
1985.
Bucurest.L
Etl. Tehnidi ,
G.A. - Prcqram flowchart:in:1. Holt,New-York, 1970. 35. GLEIM G. - Traite theorique et pratique des an36. HENRIDr grenges. Tom 2, E:l. Dunot; , Paris, Franta,
1961-
.,;
. .'\
N.F. - Narezanie koniceschih zubciatih ko37. HLEBANIN 1es. Maq:inostroenie. I.enin:Jrad, 1978. D. - ki'chiere 9i scule aschi.etoare , E.D.P. , 38. HOILANDA Bucurestri , . 1982 M. O. - Tehnologhia mehaniceskoi obrabotki v 39. IAKOBSON avtarnatizirovannom proizvodstve, Moskva, Ma9ghiz, 1962. . B. N. - Rasciot optimalnih rejimov obrabotki 40. lGUMNOV dlia stankov i avtomaticeskih linii. Ma!?inostroenie, Moskva , 1974. 41- lSUl'Klli V. 1. - REglarea ~inilor-unelte, Bucur~i, Ell. Tehnidi, 1962. N. V. - Modelarea matematidi a datelor experi42. !VAN mentale necesare rezolviirii prin calculator a problemei adaosurilor optiffie de prelucrare. In ccnstiructda de masani., nr . 2, 1982. N. V. - Bazele optimiziirii proceselor tehnologi43. !VAN ee, Universitatea Br~ov, 1984. 44. JACOBS H. J. 9' a. - SpanUI"qsoptimienmg. Verfanrensgestel tUI"qdurch techno1ogische optimienmg :in der Spanungstechnik. VEBVerlag Technik, Berl:in, 1977. 45. KABANOV S. D. ~. a. - Novii meted rasciota pripuskov , na mehaniceskuiu obrabotku. Vestnik ~inostroenia 1, 1962. 46. KALA~OV S. N. - Zuboreznie reztovie golovki. . Ma!?:inostroenie, Moskva 1972. 47. KAIAI?NIKOV S. N. - Proizvoc1stvo zubciatih kolios (Spravocinik). Moskva , Ma9ghiz, 1963. N. I., STARCDUBOV V. s. - Konst.ruct.i.a i na48. KAMISNII ladka tokarnih avtomatov i po'luavtomatov. Vis9aia cola, Moskva 1975. N. M. - Razrabotka telmologhicesk:i.h protessov 49. KAFUSTIN obral:ptki detalei na stankah s po.mo;;ciuE.V M. Moskva , ~:inostroen:ie. 1976. 50. KASTALIAN I. A. KLE.VZOVICI V. I. - Obral::xJtJca na stankah c cislovim programmnim upravleniem. Spravoc:inoe posobie. Minsk, Vii?e.i.;;aia 9ko1a,
I I I
("
1989.
I\
~
5I. KORSAKOV V. S. - Precizia prelucriirii mecanice (traducere 1. rusa) f Bucurestd , LD. T.,. 1963. V. M. - calculul adaosurilor de prelucrare in 52. KOW-.N
636
...<..,;:.,.~I. __
:' _,;.
:,
if).:':,:.i.~.
e.\~' constiruct i.a de masdrri.,Moskva, ~hiz,1953. 53. KREHENI A. 1. :;;. a. - Honi.lxjovanie i superfinirovanie detalei, Ma:;;inostroenie, I..e:nin;Jrad,1988. 54. LESLIV. - Ispolzovanie stankov s programmnim upravleniem (traducere din limba en:rl~~). Ma:;;inostroinie, Moskva,1976.'" \ 55. MANU A. :;;.a. - Manualul inJinerului mecanlc. Tehnologia constructiei de masdrd, ,Bucur~ti, Etl.Tehrri.ca, 1972. 56,. M.LC.M. - Normative unificate pe economiepentru preIucrard, pe ma;;ini de frezat In product.Lede serie mijlocie, N.T. 67, Bucure:;;ti, 198157. M.LC.M. - Normative Tehnice unificate pe M.LC.M. pentru prelucrfu"i pe masdrri, de brosat , N.T.104, Bucure:;;ti, 1984. 58. M.LC.M. .,..Normative Tehnice unificate de regimuri :;;i tirnpi de lucru pentru proce::ieele suplimentare de danturare :;;i rectificare. Bucure:;;ti, 1966. 59. MON1>.HOV G.A. :;;.a. - stanki s programmnim upravlenim. Ma:;;inostroenie. Moskva,1975. 60. MORARU V. !il.a. - Centre de prelucrare. Etl.Tehnicl, Bucure:;;tii 1980. 61. PEI'RICEANU GH. !il.a. - Proiectarea proceselor tehnologice:;;i reglarea strungurilor automate. Etl. Oidactim, Bucure:;;ti, 1979. 62. PEI'RICEANU GH. :;;.a. - Tehnolcgia constructiei de ma:;;ini. II'rlruIniitorpentru proiectarea proceselor tehnologice pe strunguri automate. Institutul Politehnic Cluj, 1978. 63. PEI'RICEANU GH. 9.a. - Tehnolcgia construct.iei. de ma9ini Proiectarea proceselor tehnologice pe st:r.-un;Jurirevolver cu cornarrlaprogram.Institutul Politehnic Cluj, 1978~ 64. PlCOSC. 9' a. - calculul adaosurilor de prelucrare !?i al regimurilor de ascntere, Etl.Tehnicl,BuCUre:;;ti, 1974. 65. PlCOSC. ~. a. - Normarea tehnicl pentru prelucrard, prin aschi.ere , Vol. I, II,Bucure:;;ti, Etl.Tehnim, 1979, 1982. 66. POPESaJ1. !?a. - Reglarea strungurilor revolver automate monoax. 1.0. T., Bucure:;;ti, 1964, 67. POPOVICI M.,ANI'ONESOJ V. - Ghid pentru controlul statistic al calitatii produselor industriale. Etl.Tehnicl, Bucure:;;ti, 1973, 68. PRurEANU O.V., MUSCA GIl. - Rezolvarea pe calculator a regimurilor de ~chiere la strunjire. Tehnomus-84,suceava, 1984. ' ~
.'
1
~'~
;;;-,-:
','
,~
r-.:.~
'D~~';
.:::! ,--:I
\~:;:3
"~~
.;~
,~~
;:; ."
~~
::]
"r.~g
::J
,~1
~l
~
',I
i . I
69. RADULESClJ GH. - calculul !?i proiectarea rotilor dintate. I.P.Bucur9!?ti, 1978. 70. RCx::;NrTZ H. - Proiectarea formei (traducere din limba qermana), Etl.Tehhi.di, Bucur~, ,1958. 71. SAUER L. !?a. - Angrenaje. Tehnologie, control,probleme speciale. Bucur9!?ti, Etl. Tehnidi, 1970. 72. SAUER L.- ~urirea adinca, Etl. Tehnicl,Bucur9!?ti, 1982. 73. TAITB.A. (subredact.i.a) - .Prodzvodtvo zubci.atrih: eoles. Mosk.va , Ma:;;inostroenie, 1975. 74. TCUZOT L. - Procect.e KURVEX pour le taillage des engrenageS coniques a dantures en arc de cercle. In Machinemoderne. Franta nr.no, 1968. 75. TEMCIN G. 1. - Mnogoinstrumentalnie naladki. Teoria i rasciot. Ma:;;ghiz,MoSkva, 1963. 76. VLAD AL., GRIGORESaJ H. - Reglarea strungurilor automate. Etl. Tehnica, Bucur~, 1965. 77. VLASE A. !? a. - Regimuri de aschfere , adaosuri de prelucrare :;;i norme tehnice de timp. Vol. I, Il, ill. Tehnicl', Bucure:;;ti, 1985. 78. VLASE A. :;;. a. - calculul analitic al regi.rnurilor de aschi.ere la frezare, LP. Bucur99ti, 1983. 79. VIASE A. s , a. - Metodologie ~i tabele normative pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare, a regimurilor de ~chiere :;;i a normativelor tehnice de timp la strunjire, Bucure:;;ti, LP Bueurestzi, 1979. 80. VIASE A., S'IURZU A., ATANASE M. - Metodolcgie 9i tabele normatdve pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare a regimurilorde danturare, Bucure:;;ti, Institutul politehnic,1980. . 81. VIASE A. 9' a. - Metcd.olcgia ~i tabele nonnative pentru stabilirea adaosurilor. de prelucrare ~i a regimurilor de prelucrare q. canelurilor, Bucure:;;ti, I. P. Bucur99ti, 1980', 82.- ZAPATOV N. F., LOPATO G. A. - Koniceschie kolesa. s , krugovimi zubiami Moskva ., Ma!;>inostroenie, 1966. 83. WAlKER J. Machini.n:J furrlamentals. - Goodheart, VillcoK, Chicago, 1969. 84. * * * -' Oh?cema~;j.nostroitelnie normativi rejimov rezania i normirashota instrumenta dlia tiajioHh tokarnih stankov. Naucino Ls.Ledovatelskii institut Wormatii -Ma!?inostroienie Moskv~, 1980. 85. * * * - Regimuri de ~chiere a metalelor feroase cu scule prEM1zutecu placute din metale dure, Bucure:;;ti, 1960.' 86. * 'It * Normative tehnice tmificate, 5.mJ::;unatap.te
r ii
r?:
11
...
-,--,-,----'
'''-
""----,--,,---
87.
* * *
'* * '* '* * '* '* '*
>\'
88. w 89. 90.
91.
'* * -
92. '* '* 93.
* *
>\'
pentru prelucrarf, pe st.nrrquri normale. MICM-IcrcM, 1972. Nonnativi po rejimam rezania pri rnogoinstrumentalnoi obral::otke. Ma!;;ghiz,Moslwa , 1971, Nonnativi po reji.rnamJ rezani.a pri rnogoinstrumentalnoi obral::otke. Ma!;;ghiz,Moskva , 1955. Spravocinik tehnologa !lla!?inostroitelia, Tom1 Moskva Mal;:inostroenie, 1985. , Spravocinik !lla!?inostroitelia. Tom5, kniga II Moskva , Mal;:inostroenie, 1964. STAS 5730/2-85 - Starea supraretetor , Parametrti de rugozitate :;i specificarea rugozitatu suprafetei ' Spravocinik tehnologa masdncstzci.tel.La. Tom, 1. Moskva Mal;:inostroenie, 1972. Spravocinik tehnologa masdnostiroftelia. Tom2 MOskva, ~inostroenie/1985.
,-.----"'--1'
i_
-:
Bun de tipar 8.06_92. Fonnalul70 x lOO 1/16. Tipar ofse I. Coli de tipar 33,IS:Impr. cram. conv, 33,IS, Coli ediloriale 29,38. Tiraju112000. Comanda t-:r.20520, Ediiura "Universitas" Ch~n3u. bul. ~Iefan eel Mare. 180 Combinalul poligralic, Chi;inau. str, Milropolilul P. Movi15. 3S. Depari"",enlul de slal al Repuolicii Moldova pentru edituri, poligralie'li'comet'l'l cu c.l.~~.
\.

Picos Volumu I Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Picos Volumu I Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I

C. Pico~, O. Pruteanu, C. Bohosievici, Gh. Coman,

PROIECTAREA TEHNOlOGlIlOR DE PRElUCRARE MECANICA PRIN A~CHIERE

Recenzcnti: ing. Stefan Ungureanu, ing, K.Miiller

2704060000'()36 C M 751 (10)-92 ISBNS-362'()09702

CZU 621.9 (075.8)

1.5. 1.6. 1. 7. 1.8. 1.9.

PRINCIPII DEBAZA LA PROIOCTAREA TEENOI.03IIIDR DE PRELIJCRARE MECA}J'ICA. ~ ASOfimE '.

Notiuni de baza ............. Metcrla de calcul analitic a a-

Eroarea de verificare .... calculul dimensiunilor. intermediare ...........

8.3. 8.4. capitolul

292 292 304 330

4.2. 4.3. 4.4. 4.5. capitolul

219 220 220 228 228 241 247 247

5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. capitolul

331 331 332 334

10.10. strunjirea rea. . 10.11. strunjirea 10.12.. ~elucrarea

10.13. Reg:i.muride aschi.ere la prelucrarea pe strunguri universale grele capitolul 11.

Jrre ."" .. ""

267 267 269 271 274 274

417 417 417

486 486 487 506 512 I 513

14. 14.1. 14.2. 14.3. 14.4.

547 554 557 558

Tre8pta felul prelucrArii mecanice f--

du precizie r---' Limita ce poate fi ob~inutli 10 9

lepuire 8.prealabilll b.medie c.foarte fina 7 7 6

Valorile tolcrantolor la rcctilinitate, a profilului ~i la foraa suprefetei

4 6 5 8 10 b 8 12 10 16 12 20 16 25 20 30 25 40 30 50 40 60 50 80 60 100 80 120 100 160 120 200

CLASA DE PRECIZIE Dimensiunea nominal~ [mm) Pinli le

1,2 1,6 2 2,5

50 60 80 100 120 160 200 250 300 400

TOlERANTA 1.6 2.5 4 6 10 16 25 40 2,5 4 6 10 16 25 40 4 6 10 16 25

100 100 1bO 1bO 250 250 400

100 1bO 250 400 bOO

Toleran~ele b5t3ii circulare radiale ClASA DE PRECIZIE I

TOlERANTA [~ 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6

.... 0.6 1 1,6 2,5 4

Tabelul 6 10 16 25 10 16 25 40 60 100 160 16 25 40 60 ,00 ,60. 250 400

1,0 2~O ... --... --""....."."'-..... .. ,. . :' .... -=-., ............

50 60 80 100 120 160 200

50 bO 80 100 ,20 160 200 250 300

80 100 120 160 200 250 300 400 500

,20 ,60 200 250 300 400 500 bOO

200 250 300 400 500 bOO 600 1000 1200

~._ ._... _ ...

O~el font! lIIaleabill Fonta,cenu;Jie O;el,font! maleabi II Font! cenus ie

0,2 ... 0,3 ' 0,2 ..... 0,3

0,4 0,6 1,0 1,5 0,3 ~ 0,4

Disc cu 3 tai~uri Tliere,retezare Profilat, detalonat Frontalll

=:':':. ----"-Ji :~~

Tabelul Diametrul l!rgitoarelor 'mill -

din ot e t r'spid Haterialul

0,3 0,3 0,4 0,4 0,4

uncle: ~ = 1000(u,jL) J.Il\/km este uzura relativa; drumul.ui, de aschi.ere , in metri.

Relatia (1.4) se mai poate prezenta sub forma:

Tabelul Denumirea Tarod

Otal Fontli cenu~ie 0~8l ~ filetat Otel

Filiere rotunda Freze pieptene

[j.llu] lob 360

frezarea cu capete de frezat, uzura relativa 18&Za cu relatia:

Cind Dc~ > B uzura relativa se calculeaza cu relatia:

uzura climensionala a sculei se

Tabetut 1.1'; V,,(orHe lledii ote uzu";i ini~i lo ~i