Sunteți pe pagina 1din 322

I

C. Pico~, O. Pruteanu, C. Bohosievici, Gh. Coman,


V. Braha, Dr. Paraschiv, L. Slatineanu, Tr. Gramescu

Institutul Politehnic "Gh. Asachi" ,Ia~i AI. Marin, V. lonesii, AI. Toca Institutul Polltehnlc "S. Lazo", Chl~inau -

PROIECTAREA TEHNOlOGlIlOR DE PRElUCRARE MECANICA PRIN A~CHIERE


Manual de proiectare VOLUMUL 1

'j't,

I-

-_ .. -- - ----'-'--_., . 'I}., -- ~ .
-. \ "'"'\

-I
v .'.,

Editura UNIVERSITAS
,CHIINAU

1992

4'1
CZU 621.9(075.8) P93

~././li g:LI

!t
H.

~l
,

.. , .. "

.!, .

;,;:=

1
j

Recenzcnti: ing. Stefan Ungureanu, ing, K.Miiller

.~ r',
)',
t
\

\~' ~' L

~~' :/ l
~
! '.:; I
I

Prefata
fndrumarul pe care colectivul de autori iI prezinta ea pe 0 rnodesta contribUiie la evolujia continua a procesului tehnologic de prelucrare rnecaniea prin aschlere, indeosebi in domeniul constructlsl de maini. constituie, ca de allfel toate lucrarile similare. 0 pledoarie, de 0 lncoruestabaa utilitate, pentru implementarea tiinlei - a carcetarilor ljtiinlifice respective - in activitatea de prcductle. Acest lndrumar prezlnta 0 slnteza a cunotin!elor Ijlilnlifice dlntr-un domeniu determlnat. cunostinte variate i multiple cu 0 ihcarcatum practlca I aplicativa de 0 valoare deosebita. Pentru fundamentarea problemelor tehnologice, sau mai precis a proce- sului tehnologic. trebuie lolosile rezultatele cercetarilor de stncta actualitate din matemanca, fizica. economie etc . precum fii acumularea cunostlnteior ce tin de disciplinele tehnice, cum sint tehnoloqia metalelor. metalurgia fizica, tratamenle termice, rnaslnl-unelte fii scule aschletoara, Caracteristic procesulul tehnologic de prelucrare mscanlca in general i cu referire special a la cel prin aschiere este aspectuI Sllu dinamic. schlmbator, evoluliv. cu un ritm ce surdaseaza valoarea medie a acestuia din domeniul tehnic. Lucrul acesta ii are explicalia bazata, pe de 0 parte, prin dependenla de multiple discipline tiinlifice, dupa cum s-a menllonat mal inainte, i apoi prin participcirea unui numar impresionant de mare al acelora care se preocupa cu pasiune de modificarea evolutiva a tehnologiei in general, care contribuie direct l efectlv la conlortul existenll:li umane. Aparilia unor materiale, rnaslnl-unelta i scule noi sau numal a unor perieqionari ale acaslora. precum i a lehnofogiilor modeme in economia fabricatiei determina in mod implicit conseclnjs de 0 mai mica sau mal mare amploare in procasul tehnologic de prelucrare rnecanlca, Care ar fi in etapa actuata de dezvoltare a tehnologiei de prelucrare rnecanlca prin aschiere noile directil ce ar asigura mersul ascendent in evolutia acestui domeniu at acHvitaiii tehrice specilica ? Se protaeaza cu 0 intensitate deosebita preczia, '.piimizarea i automatizarea proceselor tehnologiee. Pedormantele mainilorin continua i constants evolu!ie impun ca factor determinant in acest seop preeizia de executare a acestora, precizie care asigum In acelai limp 0 durabilitate i 0 fiabilitate superloara, Pentru oblinerea unei productivitali inalte.la 0 precizie de certa ~icons tanta valoare. automatizarea procesuui tehnoloqic se constituie ea factor decisiv.
1l

(:a!
I :;~(

::,:

:-jl'
,
,

~.,
:~.
'

: ::"'" ::~
'~~'I

i~~ ,:
\:

I:

;' .. I
P 93 Prolectereatehnologlilor de prelucrare mecanica prin aschlere: Man. de proiectare: In 2 vol. Vol. l/C. Picos, O.Pruteanu, C.Bohosievici s.a. - Ch.: Universitas, 1992 - 640 p. ISBN 5-362-00970-2 '
Luerarea ccnstituie un manual de prolectare pentru elaberaiea \llntrodueerea tate ;i ellclent,! economic! In Industria eenstructeare de ma;iuJ, ManualuJ eupnnde date asupra praclzlei de preluerate mecanlc!, basele prolectirU prceeselor tehnelcgtce de preluerare mecanlck, metoda deterrnlr.irli prin calcul analitic a adaosunler de preluerare, tabele de adaosur! pentru ciiferlte tipurl de operat,il, datele necesare calculelor regirnurllor de a;ehiere pentru teste procedeele de prelucrare utilliate In ccnsuuetla de m.lin!. Carte. este destinata pro!ect~nl,ilor de tehnologil de prelucrare meC!.niea prin a;chiere de la intreprinderile eonstruetcare de m';inl, precum sJ studen910r sJ cadrelcr didaetice ale facuIta910r de apecialitate din inv!\1mlntuJ ter.nie superior. unor procese tehnolog!ce de In,lti producti,i.

L'\j\
'!: ~
:,.",
'

;'(

::. ~:'ll

~;: -.

:~

~ ~:\ ~

::

2704060000'()36 C M 751 (10)-92 ISBNS-362'()09702

CZU 621.9 (075.8)

;~ ~~: :; ,

i~~' :::1
C.Pico~,O.Pruteanu, A.Narin, 1992

I;;'

"1
~.

-----------

I,
I
I

I ~
j

CUPRINS

J.
I
Cap'i, tolul 1.
1.1. 1.2.

Latura sconomlca a procesului de fabricatle a imp us optimizarea acestuia pe baza unor criterii, pentru a asigura competitivitatea produselor fabricate. ea urmare a acestor consideratil co/eetivul de autori aI indrumarului au cautat sa raspunda in modul urmator cerintelor precizate mai mainte. A lost prevazut un capilol privind preeizia procesului tehnologic. rnentlonTndu-se nu numai factorii determlnanli al preciziei. cl I procedeul de calcul al abaterilor penlru dileritele procese de prelucrare i implicit. deductiv. rnasunle pentru reducerea lor. Prezentarea modului privind determinarea stabilitapi statice i dinamice a procesului de prelucrare constituie melodologia de asigurare a incadltlrii acestuia In preeizia de prelucrare cu un rise minim impus. . Optimizarea procesului tehnologic se reallzeaza prin optimizarea operalii10r componente. fiind specificate fn acesl scop principalele procedes de prelucrare tehnlea respectiva. Automatizarea lehnologiei de prelucrare ests refiectatATncuprinsul indrumarului prin delerminarea regimurilor de aschlere pe rnasinl agregat. pe linii lehnologice i pe maini cu cornanda nurnerlea, Pentru e1aborareaacestel lucrari autorii au ulilizal dale cuprinse in literaIura tshnlca I tiinlifi~ din domsnlu i au 1000silatit meloda de calcul. CRi cea a normativelor recomandate in urma experimentArilor de dilerite foruri de specialitats i ministere de resort. Trebuis rernarcata in mod special cornponenta coIectivului de autori, constituita din cadre didactice de la Institutele PoIitehnic din lai I Chi~inau. speeialiti cu experienta in domeniul tehnologic. Acsasta colaborare a dat posibilitatea largirii viziunii conceptuale a lueraril, consensulliind realizal cu promptitudine nu numai pe baza unei similitudinl in documentarea tehnicetiinlifica cl mal ales printr-un element fundamental cornun "milenara lhnba noastra cea romana", . Autorii exprirna convingerea ea iucrarea corespunde unei neeesitAli obiective i va constitui 0 rnodssta contributle la intregirea cunotin\e1or neeesare specialistulul-inginer. tehnician. maistru, muncitor de Inalta calificare in vastul domeniu ai tehnologiei de prelucrare prfn aschlere - i sfnt constlenti de !aptul ea perlectiunea ramine in continuare un ideal, i ea erica lucrare este debitoare, intr-o oarecare masura, timpului in care a fost sensa,

1.3.

1.4.

A: I

i I

1.5. 1.6. 1. 7. 1.8. 1.9.

PRELUCRARII MEX::ANICE .... Erori de prelucrare. Definitii. Clasificare. . . Erori de prelucrare prcx:luse de uzura rna;;inilor-unelte =?ia sculelor . Erori de prelucrare prcx:luse de deformatille elastice ale si~ernului tehnologic ........ ~.... &ori de prelucrare prcx:luse de deformat.Li.Letenni.ce ale siste~ui tehnologic ... Erori de instalare Erori de reglare a sculei ~ calculul erorii totale de prelucrare . Analiza statistica a preciziei de prelucrare ........ Precizia economicade prelucrare PRECIZIA

9 9

17

30

48 58
72

94 96 110

I
(!

capitolul

2.

! t
I
I

PRINCIPII DEBAZA LA PROIOCTAREA TEENOI.03IIIDR DE PRELIJCRARE MECA}J'ICA. ~ ASOfimE '.

128

2.1.

i ,.
~, !

2.2.

Date inip-ale pentru proiectarea proceselor tehnologice ~i analiza lor stabilirea succesiunii operat:iilor de prelucrare pr:in aschiere
DE1'ERMINAREA ADAOSURILOR DE PREIlJCRARE SI DIMENSIUNILOR INTER~IARE. .

128 161

i
li

capitolul

3.

3.1.

, \1

3.2.
3.3.

Notiuni de baza ............. Metcrla de calcul analitic a a-

186 186

Autorii
r)

3.4.

188 daosw;ilor de prelucrare . 194 Abateri ~tiale .................... 199 Eroarea de instal are .

.- -~~------- - ----_._--

---

--

..

.--_.-_

'

.. --,

--.- _.

_.

3.5.
3.6.

Eroarea de verificare .... calculul dimensiunilor. intermediare ...........

199
199

t)
I

!
!

8.3. 8.4. capitolul


9.

'I f

Prelucrarea mecanica a semifa:"" bricatelor turnate ........ Exernplude calcul ..... ADAOSURI DE PREWCRARE INTERl1EDIARE DUPA TABELE NORMATIVE . CAU:ULIJL REDlMUllJIDE ASCHIERE
IA SIRIJl~JTRE

292 292 304 330


330

capitolul

4. 4.1.

4.2. 4.3. 4.4. 4.5. capitolul


5. 5.1.

ADAOSURI DE PREUJCRAREPENTRU SllITFABRICATE lAMINATELA CAI.D SI TRASE LA RECE Irrlicatii qeneral.e ............... Abateri spat.Lal,e la semifabricate laminate la cald :;;i semifabricate calibrate ..... Prelucrarea mecanica a suprafe1;.elor de revolu1;.ie . Prelucrarea mecani.ca a supra fe-t;.elor frontale .. EKemplude calcul . 'ADAOSURIDE PRELUCRARE PENI'RU SllITFABRrCATE MATRITATE LA cxto Indicatii generale Abateri spa1;.iale Prelucrarea meceruca a suprafe1;.elor de revolutie -. Prelucrarea mecanica a suprafe\:clor frontale la piese de tipul corpurilor de revolu1;.ie Prelucrarea mecaruca a pieselor de tipul pirghiilor:;;i furcilor
rna,:tri

212 212
213

I
I

.:f::-&pit~1~i-l0)
,.-. . --,.-~---.-".'--'.' ... ..,..-'

J
I'

219 220 220 228 228 241 247 247

J
(,
\.

5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. capitolul


6.

1
I

Principii ~i notiuni de bazii ..... Elernentele componerrceale re:Jimului de aschi.ere Proprieta1;.ile aschi.etoare :;;ido10.3. meniul de utilizare a materialelor pent.ru scule ':................ .\... 10.4. Uzura ~i durabilitatea sculei aschi.ecoare :;;i precizia suprafe1;ei 10.5. calitatea prelucrate ............... exteraoara :;;i inferi10.6. strunjirea oara ." " " " ".. t 10.7. Determinarea vitezei de a:;;chiere 10.8. Regimuri de aschtere utilizin:i pliicu-t;.emineral 0 - ceramice 10.9. Regimuri de aschi.er'e pentru ali10.1. 10.2.

331 331 332 334

334
359
365 376

aje neferoase

,I
247

tate ..................................
'.................... PENIRU

EKemplude calcul
~

1
I

248

10.10. strunjirea rea. . 10.11. strunjirea 10.12.. ~elucrarea

canalelor:;;i reteza- . " " " "." profilatii filetelor prin stirun-

377
379 I

ADAOSURI DE PRELUCRARE

s.i ,
6.2.

......

255

(
}\

10.13. Reg:i.muride aschi.ere la prelucrarea pe strunguri universale grele capitolul 11.

Jrre ."" .. ""

". "

".. "......

385
396

Prelucrarea mecaruca a giiurilor EKemplude calcul ADAOSURI DE PREWCRARE LA SllITFABRICATE FOR.JATE LIBER Indica1;.ii generale Abateri spatiale la semifabricate brute, forjate liber Prelucrarea mecanidi a semifabricatelor forjate liber ADAOSURI DE PRELUCRARE PEN'IRU SD1IFABRICATE TORNATE Indicatii generale Abateri spapale la sernifabrica-

255
259

I
I

capitolul

7.

z.a ,
7.2. 7.3. capitolul 8.
8.1.

267 267 269 271 274 274


289

I.!

.1 I,

J l.t

RIDIMURI DEASCHIERE LA PREWCRAREA PE STRillKXlRI SEMIAIll'OMATE ~TIaJrITE . 11.1. Considera-t;.ii generale 11.2. Etape de proiectare 11.3. Ex:emplu de calcul al parametrilor reqimul.ui, de aschiere la prelucrarea pe un strl.tn;! semiautarnat multicutite 12. 12.1.

417 417 417

440

capitolul t

I
I

8.2.

RIDIMURI DE ASClITERE LA PREIlJCRAREA PE STRU1X>URI MULTIAXE ~ 453 Notiuni generale privin:l prelucrarea pe st.run;Juri multiaxe :453
7

.I
I

te tumate .........................
6

I!

--

12.2.
12.3.

Etapele de calcul al reqimur i.Ior' de aschi.ere ..................... Exemplu de calcul ................ RE3IMURI DE ASCHIERE LA PREWCRARE.Z\ PE SIRUNGURI RE\TOL~
AUI'Ol1A.'I'E ,,"""""""""""""" '. " " " " " " " " " "

)
456 476

capitolul

13.

13.1.

13.2. 13.3.
13.4.

13.5.

Consideratii generale ........... Elementecomune................. Metodede stabilire a turatiilor ..... Verificarea puterii .............. Exemplu de stabilire a parametrilor reqdmulud. de aschi.ere la prelucrarea pe un strung revolver automat ..... '..................
REX;IMURI DEASCHIERE LA FREZARE
I

486 486 487 506 512 I 513

cap.1 PREr:IZIA mEI:l.X:mRII MEI:ANICE 1.1 EllilRILE DE PREUJCRARE - DEFlNlTIE,CfASIFICARE Erorile de prelucrare sint abaterile de la precizia prescr.i.sa a pieselor in urmaprocesului deprelucrare.Precizia prelucrarii mecanice este gradul de ooncordarrta , sub aspect geometric,dintre piesa pre1ucrata !?i piesa definita geometric in desenul de execut.Le , in ceea ce priv69te: precizia dimensionalti, precizia de forma ~i precizia pozitiei reciproce a diferite10r e1ernentegeometrice ale pieseLAbaterile efective ale dimensiunilor suprafete1or, ale formelor lor geometrice, precum~i ale pozitiilor recdproce ale acestora,in raport cu valorile lor no.minale, constituie erorile de prelucrare.Precizia de prelucrare se evalueaza d:uf2 marimeaerorilor de prelucrare. 1.1.1 Precizia dimensianala de prelucrare
i

capitolul

14. 14.1. 14.2. 14.3. 14.4.

523

I
I1
I

14.5.
14.6. 14.7. 14.8. 14.9.

Principii !?i notduni,de baza ....... Frezarea cu freze cilindrice .. Frezarea frontala .................. Frezarea cu freze disc .......... Frezarea cu freze cilindro-frontale cu coada, freze ferastrau 9i freze profilate ....... Frezarea .filetelor ........ Filetarea cu filiera ............ Filetarea in virtej ......... ~. Regimuri de aschi.ere la prelucrarea pe masdrri, de frezat cu mai multe scule simultan ....... RE3IMURI DEASCHIERE LA RABOI'ARE

523
528 535 547

I
1

547 554 557 558

565 I i

capitolul

15. 15.1.
15.2. 15.3.

Notiuni

de l::xizii . 582 Regimulde aschi.ere la rabotarea lon:Jitudinala ~i tzansversata .... 584 Re;P.mul de aschi.ere la prelucrarea prin mortezare """"""""""""""""""" 621
635 641

SI MORI'EZ.ARE

"""..,,""""""""""""""""""""

582

.1
11

I
i

i,

!
i
I

Bibliografie Anexe

Precizia dimensionalti de pre1ucrare se poate determ:L.~a cu corrlitia cunoastier i.L datelor earacteristice ale piesei,determi_ nate in desenul. de executie, care se definesc astfel: - dimensilmea nominata este dimensiunea fa~ de care se . definesc dimensiunile limita (mi.n.irnti !?i maxima): - dimensiuni1e limita sint eele doua dimensiuni(m.:ini.ma 9i maxima)ale unei piese, intre care poate varia dimensiunea efec:tivc1; . - abatere:a superioara este diferenta algebrica dintre dimens.iunea maxima si cea nominata corespunzatoare r - ataterea inferioara este diferenta algebrica dintre dimensiuneaminima9i cea ncminal.acorespunaatoarej - toleranta se determin.a ca diferen~ intre dimensiunea rnaxim<l 9i minima, sau ca diferenta algebrica dintre aba.terea superioara ~i abaterea inferioarc1. . Prin cornparareadatelor caracteristiee ale pieselor pre1ucrate cu cele prescrise in desenulde execup.e se obtine gra- , dul de precizie dimensionalil rezultat in urmaprelucrarii.Alegerea proce::iee1orde prelucrare mecanica!?i a nia:?inilor-unelte trel:uie sa se faca cu respectarea aUt pentru procedeu, cit ~i pentru masdna-uneal.t.a , a conditiei ca precizia neoesara sa fie precizia economi.ca(cea care se obtine in modnormal, folosirrl

.t'

r:
11'
~):::
i!.
c',-

~;?
:

t.i

8
.... - ..-. --...

9
- -.-.-------.---.

~::! ~~
-,

~<
- --

._-_ .._

_ .. _-

._---------_

-..

_----_._-

procedeul, ~i mas ina-uneaft.a , alese). in acest scop in tab. 1.1 se dau valori orientative pentru precizia economicaa dimensiuni.Lor , ob'tj-inuta prin diferite procedee de prelucrare mecani.ca. 1.1 . 2 Preci.zia formed, gearetrloe a pieselor Precizia formei geometriee a pieselor are un rol deosebit de important, eonstituini adesea factorul principal in func1j.ionarea norma.La a unor aparate ~i mas.ini..Pentru determinarea preciziei de forma geometrica a suprafetelor se impunedefinirea urmatoareIor notiuni: - suprafa1j.ageometrica norrdna.Ia este suprafata ideal~, a cared, forma este definita in desen !?i (sau) in documentatia t.ehrri.ca] - suprafa1;a rea1~ define~te suprafaya care limiteaz~ corpul respectiv !?i il separa de mediul inconjurator; suprafa1j.aefectiva este suprafaya obtinuta prfn ~are 9i care este apropiata de suprafata reala; - suprafaya adiacenta definei?te suprafa1;ade aceeasa forma cu suprafata data,tangenta la suprafata real~ (efectiv~) dinspre partiea exterdoara a materialului piesei 9i asezataastfeI ineit sa satisfaca. conditiile prescrise in cazul p;"...rt.icular dat; - profilul geometric nominal este conturul rezultat prin intersect:ia suprafetei geometrice (nominal.e)cu un plan cu orientare data; - profilul real este conturul rezultat prin intersectia dintre suprafata reala 9i un plan cu 0 orientare data; - profilul efectiv este profilul rezultat prin ~are,apropiat de profilul real: - profilul adiacent de forma data se definei?te ca profilul de forma data tangent la profilul real(efectiv) din partea exterioaz::a a materialului piesei. . In modanalog se definesc !?i cilindrul, cercul 9i dreapta adiacenta. Cu aceste notiuni definite se pot exprima cele doua elernente caracteristice ale preciziei de forma: abatere de form 9i toleranta de forma. Abaterea.de forma este abaterea formei supraretei, reale fata de forma suprafetei adiacente sau abaterea fonnei profilului real fata de forma profilului adiacent. ~imea abaterii de forma se datermina ca di.starrta maxima dintre suprafata efectiv~ ~i suprafata adiacen~ sau dintre profilul efectiv ~i profilul adiacent. In cazul abaterii de forma nu se ia in considerare ruqozitatea suprafetei. Toleran1;ade forma se definf'~te ca zona determinata de abaterea limita de forma. Toleran1;ade forma este egala cu abaterea limita supsrdcara de forma (abaterea inferioara fiirrl egala cu 0). .4.,

T~belul

1.1

Precizia

econoaicu
,,...

a di~nsiunilor
,,&.>.=~"'"'~~-~~-~'-~----.-,.

,...,...,.....",._",..,...,...."..,.."'=-....

or.'._ "' __

Tre8pta felul prelucrArii mecanice f--

________
G.urire
Largire
I

._. _.~ _
3.

._l__---

EconcmicA

du precizie r---' Limita ce poate fi ob~inutli 10 9

11 .. 13 d~9ro~3re

11 ...13
9 . 10 8 9 b .7
8 .... 9

b. f j n i s ar e

Alezare

a. dilgro~al'c
b. f i n i ser e

b 7

Bro~are

B. degro~are b. finisare

7 ....

frezore cilindric3 ~i frontnl~ a.degro~are b.f io i sar c.foarte fin;; Rabotare ~.degro_are b.f inisare

12
10 . 11 8 .... 9 3

12 ...13 11 ..12 11 13
10 , .11 8 ... 9

11

exter;Oar3 a.dt;.gro~:lre b.semifinisare c.finisare d.foarte fina Strunjire interioara a.degro~are b.semif ini sar e c.finisaro d.foart~ fina (cu diamant) Rectificare rotunda a.degro~are b.f inisare c.foarte fina Rectificare plana a.degro;aru b.f inisare c.foarte fina Honuire

Strunjire

8 b

7 12.14
11 . 8... 7 12 10

7 b

9 10 7 ... 8 7

9 7 7
7 b

10 10 b

t.

a.medie b.foarte

fina

lepuire 8.prealabilll b.medie c.foarte fina 7 7 6

ca abateri de forma se pot mentdona, printre altele, urmatoarele: - abaterea de la rectilinitate este di.stanta maxima dintre profilul efectiv ~i dreapta adi.aeerrta in limite1e lun11

10
-- ----_._-----------

gimii de referinta.Abaterea de la rectilinitate se poate prezenta sub formade concavi.tatesi convexitate; - concavitatea exista atunci cind di.stanta dintre clreapta adiaC0Jlta~i profilul efev~iv CTe~te de la extremitatile profilului spre mijloc; . - ccnvexi.tatea apare atunci cirri di.stanta dintre clreapta adi.acenra ~i profilul efectiv scade de la extremitati.1e profilului spre centrui - abaterea de la planitate este definita ca distanta maximadintre supraf'ata efectiva i planul adiacent,in limitele suprafetei de referinta. Abaterea de la planitate se poate prezenta sub doua forme simple: concavitatea i convexitatea.Acesteabateri se definesc in modanalog cu eele de la rectilinitate, cu deosebire ea distanta se ia intre planul adiacent !?i 8uprafata efectiva; - abaterea de la circularitate este distanta maxima d:intre . profilul efectlv ~i cercul adiacent. Ovalitatea ~i poligonalitatea sint formele simple ale abaterii de la circularitate: - ovalitatea este data de diferenta dintre diametrul maxim ~i eel minim;adi.cadublul abaterii de la circularitate; - poligonalitatea se caracterizeaza pr-in fonna aproximativ poligonala a profilului efectiv; - abaterea de la cilindricitate se defdnest.eca fiind distanta maxima dintre suprarata efectiva ~i cilindrul adiacent, in limitele lungimii de referinta. In cadrul abaterii de la cilindricitate se disting doua abateri:de la circularitate in sectduneat.ransversal.aa piesei ~i abaterea profilului longitudinal (axial); - abaterea profilului axial este distanta maxima dintre profilul longitudinal adiacent ~i profilul longittrlinal efectiv. Formelesimple ale abaterii de la cilindricitate sint:forrnaconi.ca , fonna ootoi, formasea ~i formacurba, Aceste formese caracterizeaza prin diferenta dintre diametrul maxim i minim, adi.ca dublul abaterii de la cilindricitate. . Fonnacurba, la care locul geometrical secl;iunilor transversale este 0 linie curM, are mardmea curbarii e:::rala cu abaterea de la cilindricitate. In tabelul 1.2 sint date valorile tolerant;elor de la rectilinitate,de la planitate, la formadata a profilului ~i la formadata a suprafetei,iar in tab. 1.3 valorile tolerant;.elor la circularitate ~i cilindricitate. 1.1.3 Precizia pozitiei suprafetelor, axelor !?i liniilor Notiunile principale sint definite astfel 12

Tabelul 1.2

Valorile tolcrantolor la rcctilinitate, a profilului ~i la foraa suprefetei


.

la planitate,

la foras dat~

o imens iunea
nominalli [mm) PinA la
10 0.25 0.3 0.4 0.5 0.6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3
4

CLASA DE PRECIZIE I
11

III

IV

VI

VII Ip m )

VIII IX

XI

XII

TOLERANTA
0.4 0.5 0.6 0.8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 0.6 0.8 1 1.2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 1 1.2 1.6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 1.6 2 2.5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 2.5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30
40

10 16 25 40 63 100 160 250 400 630 1000 1600 2500 4000 6300

16 25 40 63 100 160 250 400 630 1000 1600 2500 4000 6300 10000

5 6 8

50 60 80

4 6 5 8 10 b 8 12 10 16 12 20 16 25 20 30 25 40 30 50 40 60 50 80 60 100 80 120 100 160 120 200

10 16 12 20 16 25 20 30 25 40 30 50 60 40 50 80 60 100 80 120 100 160 120 200 160 250 200 300 250 400 300 500

25 30 40 50 60 80 100 120 160 200 250 300 400 500 600 800

40 50 60 80 100 120 160 200 200 300 400 500 600 800 1000 1200

Tabelul 1.3

Valorile tolerantelor

la circularitate

~i cilindricitate

CLASA DE PRECIZIE Dimensiunea nominal~ [mm) Pinli le


3 6 18 50 120 260 500 800 1250 3 6 18 50 120 260 500 800 1250 2000 0.3 0,4 0.5 0,6 0,8
1

11

"'
0.8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

TOLERANTA
1.2 1,6 2 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25

[p m I

0.5 0,6

O,ll
1 1,2 1,6 2 2,5 3 4

2
2,5 3 4 5 6 8 10

2,5 3
4 5 6 8 10 12 16

1,2 1,6 2 2,5

5 6 8 10 12 16 20 25 30' 40

8 10 12 16 20 25 30 40 50 60

12 16

20

25
30 40 50 60 80 100 120 160

30 40

20
25 30 40 50 60 80 100

50
60 80 100 120 160 200 250

50 60 80 100 120 160 200 250 300 400

Pbzitia nominalaeste pozitia suprafetei, a axei ei,a profiluJ.ui sau a planului de silnetrie, determinate prin cote nominale liniare sau u:rqhiularefata de baza de referinta sau fata de 0 alta suprefata, axa, profil sau plan de simetrie. Bazade referinta este 0 suprafata, linie sau punct, fata de care se determina pozitia nominalaa suprafetei sau a elementului considerat. Abatereade pozip.e este abaterea de la pozd.tdanominataa unei suprafete,a axei ei,a unui profil sau a unui plan de sime13

trie fa'tli de baza de referin'tli, sau abaterea de la pozi.t.iaZ:0mi--: nala reciproca a unor suprafete, a axelor lor, a unor profi.Iurd, sau plane de simetrie. ca centre sau axe ale sup:-afetelor rE:ale se consddera centrele sau axele suprafetelor adiacente (de exempluca axa a unui alezaj cilirrlric se considera axa ciliIrlrului adiacent weds in alezaj). Abaterea limita de pozitie este valoarea maxima (pozitiva sau neqatava) a abaterii de pozitie. Abaterile :,?itolerantele de pozitie: Abaterea de la paralelism a doua drepte intr-un plan este data de diferenta dintre distanta maxima :;;i nunimadintre eele doua drepte adiacente coplanare, masurata in limitele l\.ln.3"ilnii de referinta. Abaterea de la paralelism a doua drepte in spatduae dete.rmi.rui prin abaterile de la paralelismul proiectiilor eelor dam drepte incruci.!r:atepe doua plane reciproc perperrlicu1are. Abaterea spap.aJa de la paralelism se obtine prin deterrninarea in eele doua plane reciproc perperrliculare a diferentei dintre distanta proiectiilor la capetele lor extreme. Abaterea de la parale1ism a doua suprafete de rotatie se deten-ni.rui. prin abaterea de la paralelism a axelor suprafetelor adiacente. Aceasta abatere este sdmi.Lara cu abaterea de la paralelism a doua drepte in plan, daca se detennina in planul eomunal celor doua axe, sau a doua drepte ID spat.iu, daca ea se determina in dam plane perperrliculare. Toleran1;ala paralelism se defin~e cu valoarea maxima admisa a abaterii de la paralelism. . Abaterea de la pe:x:pendicularitate dintre eele doua suprafete de rotatie sau dintre 0 suprafata de rotatie :,?i0 dreapta este data de diferenta dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile efective:;;i unghiul nominalde 900, masurata liniar in limitele lungimii de referin'tli. Toleran1;ala perperrlicularitate se define:;;te ca valoarea maxi.ma admisa a abaterii de la perperrlicularitate. Bataia circulara. frontala este diferenta dintre distanta maxima :;;i distanta minimade la suprafata frontala reala pina la un plan perpen:licu1ar la axa de rctatae de referinta, masurata in limitele lungimii de referinta sau la un diametru dat. Toleran1;abataii frontale este val.oarea maxima admisaa bataii circu1are frontale. Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau suprafete de rctatde este diferen1;a .dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile efective l?i unghiul nominal, masurata liniar, in loo tele lungOOi de referinta. Toleran1;ala inclinare se defin~ ca fiirrl zona cuprinsa intre doua conuri, avind.generatoarele paralele, :;;i la distanta egala cu toleranta la inQHnare, daca 'se prescrie toleranta intre doua drepte sau suprafete de rotatd.e, 14

Bataia cdzcul.ara radiala este diferenta dintre distanta maxima :;;i distanta minimade la suprafata reali1 la axa de rotatie, masurata in limitele lungimii de referinta. Toleran1;abataii radiale este valoa;rea maxima adnd.saa bataii circulare radiale. Abaterea de la coaxialitate este distanta maxima dintre axa suprafetei adiacente considerate I?i axa data ca baza de referinta, masurata in limitele l\ln3"imiide referinta. Toleranta la coaxialitate se defineli'te 'ea dublul valorii maxime admise a abateriide la coaxialitate sau de la concentricitate. , Abaterea de la s:iJnetrie se define:;;te ca distanta ~ dintre planele (axele) de s:iJnetrie ale elementelor considerate, masurata in limitele lungimii de referinta sau intr-un plan dat. 'Ibleranta la s:iJnetrie este dublul valorii admise a abaterii de la simetrie. Abaterea de la intersectare se define:;;te ca distanta miniWidintre doua drepte adiacente sau dintre doua axe care in pozitia lor nominala treb.ri.e sa fie concurente. Toleran1;ala intersectare este dublul valorii ma:xiroe admise a abaterii de la intersectare.
Tabelul 1.4 Valorile toleran~elor la paralelisa Ji perpendicularitate

ClASA DE PRECIZIE Dimensiunea nominalA [mm) Pini la 10 10 - 25 25 - 60 bO - 160 1bO -400 400 - 1000 1000 - 2500 2500 - 6300 6300 - 10000 Tabelul 1.5 0.4 0.6 0.6 1 1 1,6 1,0 2,5 2,5 4 4 6 10 10 16 16 25 25 1 1.6 2,5
4

II

II1

IV

'V

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

TOlERANTA 1.6 2.5 4 6 10 16 25 40 2,5 4 6 10 16 25 40 4 6 10 16 25


40

Ipm ) 6 10 16 25 40 10 16 25 40 16 25 40 25 40 40 so 60 100 100 1bO 1bO 250 250 400 400 bOO bOO 1000 1000 1bOO 1bOO 2500

6 10 16 25 40

so

eo
100

60 100 1bO

100 100 1bO 1bO 250 250 400

so

so

eo

so
100 1bO 250 400 . bOO 1000

100 1bO 250 400 bOO

Toleran~ele b5t3ii circulare radiale ClASA DE PRECIZIE I


11

Dimensiunea nominalli
[mm]

-IX X XI XII 10 16 25

III

IV

VI

VIl

VIII )

TOlERANTA [~ 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6

Pini la 10

40

60

15

";',.

-'._~-.

_~ ..

,.,.

.... 0.6 1 1,6 2,5 4


b

---=-......
<=-.... ..,.~

Tabelul 6 10 16 25 10 16 25 40 60 100 160 16 25 40 60 ,00 ,60. 250 400

1.5 (continuare) 40 so 100 60 100 160 100 ,60 250 400 160 250 250 '.00 600 400 bOO 1000 600 1000 1600 1000 1600 2500

io'

10 - 25 25 - 60 60 - 1'-0 160 400 400 1000 1000 2'JOD 2500 6300 6300 1000!)
,__....,~'_""'., w' _ . "" ..

1 1,6 2,5
t,

1.6

2,5
4 6 ,0 16 25

,0 ,6
.~_.~

6 10 16

25

1,0 2~O ... --... --""....."."'-..... .. ,. . :' .... -=-., ............

2.5 4 6 10 16 25 40 60

4 6 10 16 25 '.0 60 100

25
40 60 100 ,60 250 400 600

zo

60 100 1/10

Valorile tolerantelor aroterilor spa1,:ialesint cuprinse in tabelele 1.4 - 1.6. Aleg-erea mas.iru.i+unef.t;e pentru realizarea unei precizii economicese poate face dupa irrlicatiile tabelului1.7
Tabelul 1.6 Tot.erenj e de ccax i at i t ate , s iaetr ie s i la intersecpe

~
CLASA DE PRECIZIE Dlmeflsiunt=a noodnalll [mm] Pina la 6 6-18 ,8-50 50-,20 120-250 250-500 500-800 800-,250 1250,2000 Observa.ie. 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 2 2,5 .3 4 5 6 8 10 12 3 4 5 6 8 10 12 16 20. 5 6 8 10 12 16 20 25 30 8 10 12 16 20
I 11

III

IV

VI

VII
(JlIIl

VIII

IX

XI

XI I

TOLERANTA
,2 16 20 25 30 40 50 60 80

25
30 40 50

..

20 25 30 40 50 bO 80 100 120

30

50 60 80 100 120 160 200

50 bO 80 100 ,20 160 200 250 300

80 100 120 160 200 250 300 400 500

,20 ,60 200 250 300 400 500 bOO

BOO

200 250 300 400 500 bOO 600 1000 1200

produsede diferitii factori tehnologici i care :influenteaza precizia piesei obtinute in urma procesului de prelucrare. In funct;ie de vard.atdamarimii 9i frecventa aparitiei erorilor de prelucrare se disting: erorile sistematice constante, erorile sistematice variabile, erorile intimpl<1toaresau aleatorii. Erorile sistematice canstante sint acele erori cars ::;int constants ea marlms 9i sens de actdonara sf au 0 frecventa regulata de aparitie. Se pot mentiona ea exemplude erori sistematice constante erorile de forma ~i pozi1,:iereciproc<1a suprafetelor, care apar datorita impreciziei geometrice a ~inii-unelte. Erorile .sistematice variabile sint erorile a caror marime vardaza dupa 0 lege' oardcare ::;i au 0 frecventa regulata. Aceste erori sint de forma: l1=f(u) in care f(u) este 0 funct;ie de variabila u. ca exempluse poate mentionaeroarea produsa de uzura dimenai.onal.a a sClilei ~chietoare care, aproximativ, este propor1,:ionala cu timpul de achiere. . Erorile intimplatoare sint erorile care nu au 0 frecventa regulata . de aparitie ::;i pot lua 0 marimevariabila fax-asa se poata determina nici timpul de aparitie si nici mardmea erorii de prelucrare. Aceste erori apar in urma acp.lIDiiunui nummmare de factori termologici indeperrlenti ::;i nu se supun \.U1Or legi de variatie evidente. ca exemplude erori intimplatoare se .. pot mentionaerorile de prelucrare produse de deformatiile elastice ale elementelor sistemului tehnologic sub actdunea variabila a fortelor de aschi.ere, erorile de asezare ale semifa~ bricatelor in dispozitiv, etc. 1.2 ER(R[
rm DE l?REI1XlWm PRaXlSE DE UZURA MASrnI- UNELTE SI A OCl"JLEfLR 1\SCHIE'l'OARE

Prin dimensiunea nominale sa in,alcge diametrul suprafe~ei examinata sau dimensiunea dintre suprafe~ele care formeaz~ elementul simatric examinat. Dac a dimens iunea nominalll nu este indicaU, atunci t ot er ent a sa determine dupa elementul care are dimesiunea cca mai mare. 1.7 Pr ec iz ia econoltric;;de for",;;l'i poz
ij;

Tobelul

ie

1.2.1 Uzura~inilor-unelte Uzurama::;inilor-unelte, care :influenteaza precizia de prelucrare, se refera la lagarele arl::orelui principal, la suprafe1,:ele de ghidare, la angrena je i sanii. Uz'uraacestor componente principale ale masini.Ior-unel.teproduce: - abaterea de la reCtilWtate ~i de la paralelism a suprafetelor de ghidare'ale ~inilor-uneltei - abaterea de la paralelism dintre suprarata de ghidare i axa arborelui principal; . - bataia radiala l?i axiala a arborelui principal al Ina!?i'" nii-unelte. . . Uzuraghidajelor masdni.Icr-unal.te are cea mai importanta influenta asupra preciziei dimensionale 9i de forma a pieselor ce se prelucreaza.ca unnare a neunifomtap.i acestei uzuri dea lungul ghidajelor rezutta 0 eroare dimensdonal.a l?i de forma,'
2 Pico~. \,'01. 1 .._ ... ~._. ..~ ._..... ..__ __ j~.7 __ ... .__ .__ ..

Hn~in,,-unealtll Strunguri cu in~ltia~a vlrfurilor pin~ l" ~O mo, Oval itate: 0,01

Abater i , mill Conicitbte pe lungimea de 300 mm: 0,02 Convexitate supraf. plane frontale: 0,02

Ha~ini de frezot ori- Neplanitate la finiNeparatelism cu planul 20ntale ~i verticale sare: 0,02 .0,045 pe de baz~: 0,025 ..0,051 lungime de 300 mm 100 mm tungime Ha~ini de rectificat rotund Ovalitate: 0,005 Conicitate: 0,01 ..0,0211000

mm

1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare din pmct de vedere al strucb.n:ii statistice Erorile primare sau elE:lTlentare sint erorile de pralucrare 16

~._ ._... _ ...

._._ .._. __ .

..... ....J

ce vard.aza axial.Prin cunoasteree acestei uzuri se pot deternd.na erorile de pre1ucrare respective.In cazul atzunqul.ui,cu ghidaje combinate,eroarea la diametrul piesei prelucrate D se poate calcu1a folosind re1atia ~toare, (1.1):
f1D= . 2(U8 (3) {cosaUAcos[3+ h [ UAsinp+sinexB uB UCsin (a+p)]

s a n ex+.

UB

Us

(1.1) in care (fig. 1.1): u"', UB sfnt uzurile ghidaJului prismatic; llc este uzura ghidajului plan; h, B,a :;:i f3 sint date1e constructive ale st::run:Jului. Considerirrl.Ul'XJhiurile a :;:i /3 ca variabile1e ecuatiei (1.1)!ili rezol viJrl . sistemul de ecuatii (ID)' 11 = 0 si (ID)' = 0, ~ ce s-a notat h;i3 = n, se ob?ne solup.a . opt.iJM: cx=1J= arctg(ljn)
Fig. 1.1 Eroarea de prelucrare determinatl de uzur a 'ghidajelor.

rea consumului de energie de aschiere, Pentru stabilirea ccncreta a momentuluiin care scula nu mai peace fi consideraM corespunaatcare , din cauza stiirli sale de uzura, se folosesc in modconventional valori bine stabilite ale marimii fatetei de uzura de pe suprafata de asezare , precum ;;i ale craterului de pe suprafata, de degajare. In tab. 1.6 . 1.12 sint.prezentate uzurile maxime admisibile pentru diferite scule a:;:chietoare.
Tabelul 1.8 Tipul cu;itulul Strunjire longitudinall Strunj ire planA Strunjire Interioar! T!iere,retezare Uzura cu~itelor de strung Haterlel de prelucrat O~el,fonU maleabill FonU cenus ie Heterlalul cu~itului O~el rapid Al iaj dur O~el rapid Aliaj dur O~el rapid Aliaj dur Al iaj dur O~el rapid Aliaj dur O~el rapid Alia] dur O~el repid Aliaj dur Uzura [mml ,la: Degro~8re
1...... 0,7 ........ 2......... 1...... 1....... 0,6 ......... 0,7 .... 1......... 0,6.: ...... 1,5 ....... 1,5 1,0 3 1,5 1,5 0,8 1 1,5 0,8 2,0 1,0 0,8 0,7

Finisare
0,6 ...... 0,7 0,6 .. 0,7 1,0 ...... 0,6 .... 0,6 ... 0,2 ..... 0,3 ..... 1,5 0,7 0,7 0,3 0,4

.J:::

.~"

'L~
~__

lb'~

O~el font! lIIaleabill Fonta,cenu;Jie O;el,font! maleabi II Font! cenus ie

...,

_. r

(1.2)
CUj:ite disc ~i prislI\atice

0,7 .......
0,7 ....... 0,6 .......

0,2 ... 0,3 ' 0,2 ..... 0,3

O~el

Da~ se consddera ea n are vaforf user ~ratmitare, rezulU ea a lli f3 sint cuprinse in intervalul 400 500, cirrl valoarea erorli de prelucrare este mi.niJn.1. 1.2.2 Uzura sculelor ~ La prelucrarea pe ma:;;ini-unelte reqlate la dimensiune in ve:ierea ~ii autanate a. d:imensiunilor, uzura scule1or, a:;:chietoare este factorul principal in determinarea aparitiei erorilor sistematice ale d:imensiunilor :;;i fomei suprafe~ prelucrate. Uzura scule10r a:;:chietoare influen~~ procesul de prelucrare in urnidtoarele direct:ii: - inr~utateste precizia de pre1ucrare; - se obtin ru:1ozi~ti mari ale suprafetei prelucrate; - aparvibrap,i cu efecte nefavorabile asupra sistemului tehnologic; - creste nive1ul de solicitare mecani~ a elementelor 'CXllTqXlIlente ale sistemului tehnologic,con:iuciIrl la spOri-

Tabelul 1.9 Uzura frezelor Tipul frezei Cil indr Icll Frontalji Hatorilll de prelucrat O~el FonU O~el Font! ~el,fonU Font! Font! O~el, fonU O~el Font! O~el rapid O~el rapid Aliaj dur Haterlalul scule\ O~al rllpld O~el rapid Uzura [l1Im)

0,3 ............ 0,3 ............. 0,8 ............. 1,0 ............. 0,2 ............. 0,3 ............ 0,3, ............. 0,2 ......... 0,7 1,0 ........... .....

0,4 0,6 1,0 1,5 0,3 ~ 0,4

,..

Cu coadl

Disc cu 3 tai~uri Tliere,retezare Profilat, detalonat Frontalll

-0,4
0,3 , 1,0 1,5

18

19

1.2.3 Diagramauzurii sculelor ascnietoare, Relap.ile de calcul al uzurii pentzu diferite procedee de pre1ucrare. Uzura sculelor aschi.etoare pe di.rect.i.anormal.ala suprafata de pre'lucrat; influenteaz~ direct d:i.mensiunea ce urmeazas~ se o~ la piesa prelucrati :;;i este denumiti uzura d:i.mensional~ u,care este legati de uzura pe suprafata de asezare h prin urmatoarea relatie :
,-Tabelul Diametrul burghiului mm 6 1.10 Uzura burghielor de prelucrst H6rimea Diametrul uzur i i burgh;ului mill IMI .' 0,2 0,3 0,4 0,3 0,4 15 .20 Haterialul prelucrat de Harimea uzurii mm 0,5 0,6 0,8 O,b 0,70,8 0,7 0,8 1,0 Haterialul

in care ex este unghiul de a~ezare. Relatia (1.3) introduce erori de calcul ce pot ajunge pina la 40%.Diagramauzur.i.Lu in funct i.e de drumulparcurs de virful sculei aschi.et.oare (fig.1. 2) varf.aza cu condi.t i.i.Leconcrete de Lucru ,

t dimeas icna!
UZU((]

:':

I
I

u: ;'
---'~1-- I , !
I

~a

-.-<:-

~:::u.
f dE' ,-,

Aliaj neferos Font~ conu~ie, bronz O~el, font~ maleabil! Al i a ] neforos Fonta cenu~ie, bronz O~el, font~ malesb;l! Al ;a j neferos' Font! cenu~ie, bronz O~el, font! meleeb;l!

Aliaj neferos font! cenu~ie, bronz O~el, font! ~aleabil4 AliBj neferos Font! cenu~;e~ bronz O~el, fonta ~sleebil! Alillj neferos Fonta cenu~;e, bronz O~el, fontA msleabil~

::3[ ,I
o
I ---'"T'

~n

Diagramelede uzura a sculelor pun in evidenta urmatoarele caracteristici ale fenomenului: - procesul de uzura nu are o variatie liniara; - procesul de uzur~ se desf'asoara in trei perioade. Perioadele de uzur~ sint: - pe l\.ln:fiJnea drumului de

--'-----_.

=:':':. ----"-Ji :~~


- ---uzurii sculelor

c;; ch/er{'

b ... 10

20 25

Fig.1.2 Diagrama

O,b
0,4 0,5 0,7 25 ..30

10 .. 15

Tabelul Diametrul l!rgitoarelor 'mill -

1.11

Uzura

lerg;toerelor

(in lungul fe~ei de a~zare) L6rgitoare de preluc-ret O~el, font! Maleabit! Fonta cenu~ie din aliaj dur

LArgitoare

din ot e t r'spid Haterialul

aschi.ere L, este perioada uzurii :inltiale ui; pe lungimea drumului de aschi.er'e Ln este perioada uzurii normale un; perioada ultima este denumiti :;:i perioada uzurii rapide sau catastrofale. Uzura cli.mensionala pe perioada de durabilitate a sculei-, dupa' ascrri.area unei l~imi L=Li+Ln,este data de relatia: u=u-+u
1

O.el,

fontA meleabiUI

Font! cenu~ie

)
-0,3 0,3 0,4 0,4 0,4

o(---) ~OOO

(f..an )

(1.4)
L -

Harimea uzurii, mm 10 .. 15 16 ...20 21 ...25 26 . 30 31 .. 40 4' 50 0,7 0,9 1,0 1,3 1,4 0,6 0,8 0,9 1,0

0,3 0,3 0,4 0,4 0,4

uncle: ~ = 1000(u,jL) J.Il\/km este uzura relativa; drumul.ui, de aschi.ere , in metri.

Lunqimea

',2

Relatia (1.4) se mai poate prezenta sub forma:


u=u 1-+u
0 1t dl --lOG S

Tabelul Denumirea Tarod

1.12

Uzure sculelor

de filetat

(pe fBJ:e de B;I8Zare) H~rime8 uzurii, mm 0,' ..0,3 0,1 ...0,3 0,1. ..0,5 0,3 ..0,5

[J.Il\)

(1.5)

scula;

Haterialul

de prelucrllt

Otal Fontli cenu~ie 0~8l ~ filetat Otel

Filiere rotunda Freze pieptene

uncle: 1 este Lunqdrnea suprafetei strunjite, in nun; s - avansuf, in mm/rot; d - cliametrul piesei,in nun. Relatiile(1.4) ~i (1.5) se utilizeaza cind L> 1000 m.In cazul cind L<1000 m se recomanda relatia (1.6):
u=i u s+uiLi.)

u=htgex 20
-<'

(1.3)

L J:1

[J.Il\)

(1.6)

21

...

la frezarea Cl} freze frontale sau cap de frezare,la prelucrarca de finisare, uzura pe fata de asezare a dini;ilor se deterrr~na cu relatia:
1(

F
U =

uj +

Uo

[tan]
lOb S

(1.12)

0 1
Sd Z

lfl

u. + Uo
1

[j.llu] lob 360

(1. 7)

in care 0 este di.ernetzul, frezei frontaJ.e, in nun; 1 - lungimea de frezare, in nun; Sd .,.. avansul pe dinte, in nun; z - nllInArul de clinti ai frezei; ~ -. unghiul de contact cu piesa l?i care se detennina astfel:
If
B

.'

in care F estie supratata rabotata, in rnm2; s -avansul de lucru, in mm/c.d. la rectificare'i uzura pe raza a discului abraziv se poate determina cu aproximatf,a, pe baza voltnnUluide metal in:lepartat de pe supratata piesei care se prelucreaza. S-a detenninat experimental cl volurnulde material abraziv consumat intre doua ascut.i.rf,ale discului de rectificat este de 20 ori mai, mare deci t volumulde metal indepartat in aceeasd,periOCll:M. de timp. Pe aceasta baza, se poate scrie:

I I

F~n

sm(-)
2

U=

[tan] 20 Fad

(1.13)

(1.8 )

unde B este latimea suprafetei ce se prelucreaza. la frezarea cu freze cilirrlrice uzura se calculeaza cu aceea~i relutie (1.7), cu deosebirea ea unghiul '1' se cal.cul.eaza in acest caz astfel: cos in care teste
la

'l' =

in care F este supratata care se rectificl, in rnm2;~- adaosul de prelucrare care se indeparteaza de pe piesa,l.n nun;n - manaru1 de piese din lot ; Fad - suprafata aschietoare a discu1ui de rectificare, in nun2. , Valorile medii ale uzurii initiale I?i relative la stnmjirea de finisare( obpnute pe cale experimentala, sint date in, tabelul 1.13. '
1.2.4. Uzura in funct:ie de parametrii de a:p-tj ere

1 - (2tjD) ,

(1.9)

adincimea de ~chiere in nun. se calcuRelatia de calcu1 pentru uzura sculei aschi.et.oare, determinata din studiul diagramei de variatie a uzurii in raport cu drumulde ~ere, nu oorrtdna0 dependenta explicita a uzurii fata de factorii ei detierminarrtd, .dintze Care se pot ment.Lcna in primul rind materialele utilizate pentru prelucrare, l?cu1aalichietoare i?i regimurile de aschi.ere, De aceea, cercetarile experimentale efectuate au dus, d6:?i partial ( la obirmereaunor relatii de calcul al uzurii in functie de parametr~ mentionati. Astfel, V.I.Komissarov propune urmatoare1ere1atii pentru stnmjirea :interioara a fontei cenu~ii, HE = 160, folosirrl cutite cu pl~cute VK6:
U o

frezarea cu capete de frezat, uzura relativa 18&Za cu relatia:


Un = (1

100'360
1f

Dcf If

uol

[j.anJ

(1.10)

in care Dcf este diame~ capului de frezat in nuni'l'-unghiul de contact al dirrte.lui, frezei cu piesa care se prelucreaza,in grade;uOl- uzura relativa la pre1ucrarea eceforasd, rnateriale, msa prin strunjire.

= 0,198

v,,02s
Sn

0,79

0,7

(1.14) (1.15)

Cind Dc~ > B uzura relativa se calculeaza cu relatia:


100

Un

Cu

"

tP kcr ky,kr'

Uo =
la rabotare relatia:
r

(1

+ B

)Uol

(J.an]

(1.11) determina cu

uzura climensionala a sculei se

in care Cui' m, n, p sint coefici~ti I?i exponent.i,care caracterizeaza calitatea materialului prelucrat I?i a materialului sculei ka' kr.' k, - coeficienti care tin seamade un:.;rhiul de asezare ( lln3'hiul de degajare I?i de raza de rotunjire a virfului cutitului. Tot in baza cercetarilor experimentale,D.D.Medvedev a sta-

22

23

Tabetut 1.1'; V,,(orHe lledii ote uzu";i ini~i lo ~i


f j n i sur e

re l at, ive

la prolucrarea dB

_.

Meteda de Hater L~!,ulde Meteriatut scute; e~ehieto~re preluerar" pretucrat


Ot.el;~,t. ;'Jt r tratat !:crw'i~ Rm=1100 N/mm

,---.-~

Regimut de a~ehiere
v,

~--~.""

m/min t, mm 100 150


2

s,

(MPa)

T151:6 T30K4

Uzura Uzure initialli r et , mm/rot Ui, pm pm/Km 13 10 0,3 0,3 6 7

bilit ca la prelucrarile de finisare la stnmjire cu t = 0,4 1,3 mm;5 = 0,07 0,26 mm/rot; v = 37 250 m/min,folosindu-se placute din cartxrrd, metalice, uzura relativa a sculei poate fi calculata. cu u.rmatoarea relatie: '
:Ku

uo

Yu
s v

Zu

Cu t

x,

Ky KRm

[pm]

(1.16)

I'
2 2
4 2

Otel aliat 21 T60(6 Rm= 920 H/mm nOK4 (HPe) T15K6 VK3 T15K10 Vt::4 V(9 Vt::l1 Strunjire
ext~rioarA de f in isaFontil

135

0,5

0,21

5 6
6

10 10 90 90 120 240
1.6~ ..

3,5 8,5 9,5 12 30 65 140 8,5 13 19 2,5


3,5

Valorile coeficientilor Cu ~i ale, coeficientilor :Ku' Yu' sint date in tabelul 1.14, iar cele ale coeficientilor KS,Ky, KRm in tabelul 1.15. studiile teoretice ~i exper:i.mentale expuse in lucrarea lui C. Buzatu au avutca rezul tat determ:i.narea unor expresii de calcul mai ample decit cele anterior prezentate, privind uzura radiala a cutitului de strung, avind. ea variabile indeperrlente v, t, s si T. ' '
ZU

conu;J.le

HB=187

re

VK4 VK8 VK3

0,5

0,2

3 6
5
4 6

(1

- e_kT{[

(k1 s + b1)V2 + (k2 5 + b2)v


S -t-

+ k35 + b3]t [loo]

+ (k45 + (1.17)

Fontll"liDtA VK4 f![l=230 ' VK8 VK3


ToOKb c)~"l 1.5
T3UKCofl

0,5

0,1

+ b.,> v2 + (ks s + bs) v ~ (k6

b6)

25
0,3
0, , 3 4

11 Z,5 3 2,8 20 -0,5 12 13 18 35 16 12 9 65 0,5 0,7 0,75 0,76 1,0. ,0005 0,001 u u
=

undo: k , k1, k2, k3, k4' ]cs' kb, b1, b2, b3, b4, bs, bb sint coo-

GOST 1050-80 T30KCe ... 485 T15K6T ---. -.'~"-~--..-~ --------,-- -~ O~el 35 Pl~cu~amineralo- 200 GOST 1050-80ceramicli1H-332 O~elCr-Hi-Mo Placuta minerelo' eeramiellTI1-332 Font;;e"nu~ie Fe 18-36 GOST 1412 Vt::8 200 100 120 140 105 105 105
80 60

4 5 1,0 1,0 0,48 0,48

t"

4 5 6 20 10 10 10 2 1 3 3 3

ce se detennina experimental, in ftmctie de parametrii T , precum ~i de conditii1e concrete de aschi.ero , s-au determinat uzurile radiale ale cutitelor de strung in u.rmatoarele situatii: ' - la strunjirea fara racire a ote1ului 13CrNi30, cu cil\:it arrnat cu placu-t;a P20 fixata. mecanic: u

ficienti v, s,

k !;
V

= (1 - e-O,1530T ){[(0/058
- 241,852 + 2,2713)v

l
i

0,5 0,3 0,3 0,3 0,5

0,1 0,17 0,17 ' 0,17 0,18

5+ 0,0198)~ + ('7,728 si - 2,555)v2 s + 191,378]t +(0,0265 s + 0,0136)v -(3,1545 5 + + 155,10125+ 79/3895) [~] (1.18) a otelului 13CrNi30 cu cutit

~ ~

f~
~ ~ ~ t ~ { V
V

Vt::3 Strunjire Fonta en itll Vt::2 inter ioadi HB=375-400 fin3 TH-332placuta mineralo'eeramica Strunjire
exterioara

la 5trunjirea far-a racire din otel rapid Rp2:

Otel 40 GOST 1050-80 Otel 45 GOST 1050-80

F 4260

de finisare

(1 - e-O,2407T) {[ (0,0075 s + O,074)v2 + 114,308 5 + 114,3064] t + (0,002 - 1,0729)v + 1,8425 s + 52,7289) la strunjirea fm-a racire tit cu placu-t;a P20: ' a

- (1,9915 s +.1,1062)v+ 2 5 + 0,0047)v + (0,498 s [pm] (1.19)

\;
r

TH-332

100 200 300 400

0,5

0,2

materd.alului, '

0L60 cu -un cu-

r
;:'
~;.

~
if F: ~: :
f.

Strunjire exterioara finll

At i aje

neferoase

oiemant

= (1 - eO,2091r) {[ (-0,0625 s + 0,0208)v2 + (9,2135 5 - 3,071)v2 _ 331,6955 s + 215,397]t + (0,0582 s - 0,0069)V + (-8,7222 s+ + 1,1547)v +360',3607 5 - 76,9872 ) [pm] (1.20)

~ ~t:,

t ~x
fM

~,J

24

25

~;

J ebelut

. -------_.-,-..
Hat.flulul
do
~"'~'"

1.14 Cooficien):ii pantru calcutul uzur i i rotative n cut itutu] do !ltrullg co depind do .atcrialul do prclucrat ~j do .otoriolul sculei

=(1

- e"O,241ttT

) {[

(-0,0425

0,0154)V

(7,44

s -

J,0198)V5+ (1.23)

pr&lucrat Hat~rialul sculei

---

---------*.-~-.~----Ot<:l35Mn16 Otel 10TiNICr180 Aliaj de titan Alaml!

O~ol H6=160-240

Cu 0,515
._'~"_'w.~" _.,._ ".~.

Xu

Yu
~~,~.'

LU

_ 229,75595 s + 191,8305)t
+ O,1861)V +154,9962

+(0,019 + 1,0942 )

5 + O,0008)~

+(-3,7747

1'10(T15Kb)

~ ....

0,022

~,~~,

..... --,,~,.. ',"

0,0~9 ~~.

0,35

...~" ".".~" ...~, ..


....

,--.-~ ..

[J.ll1\]

0,616 0,69 K40(VK8) 0,88


0,34

0,025 0,031 0,036 0,018

0,033 0,06 0,056 0,04

0,59 0,71 0,72 0,38 Rezultatele CJbtinute (1.18 1.23) la diferite T sint trecute in tabelele prin aplicarea expresiilor valori ale .parametrilor 1.16 1.21. de calcul v, t, s ~i

l'

pantru calculul u;turiirelative a cu):itului do strung Tabolul 1,15 Coeficion):ii ce depind do geoaetria ~i rezistonJ:o sculei a~ietoare. Materialul seulei Coef ic ien]; ii Valosrea eoeficientuluiKs Unghiul de atae,
K

cu~itului do strung a. t cu pUicuie Tabelul 1.16 Valoril"o uzurli r!>dial PlO, fixato ~anic, la strunjirea o~olului 13CrHi3O Avsnsul s, mm/rot 0,5 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 51 57 64 70 64 UzUra redlalA la T=40 Mln,in pm Adineim~a de a~chiaro t, mm 1 107 114 120 126 139 1;5
11.4 .

P30<TSK10) 1,54 30 2 550 0,75 m 45 1,7 650 1,0

P10(T15K6) 1,0 60 1,0 750 1,25

P10.4(T30K4)
Viteza v,

0,72 90 3,2 850 1,57

m/min

2 220 227 233 239 252

2,5 277 283


290

Valoarea eoeficientului ky Rezistent-ala ru~ere a ot.alului a~chiat Rm, N/mm Valoarea coeficientuluifoR

50

170 177 183 195

229 308

la strrunjdzea fax-a lichid cu un cut-it din otel rapid u =(1

deracire Rp2:

a rnaterialului

0L60 100

- e-O,2197 T){[ (-D,02 5 + O(0106)v2

0,1 0,2 0,3 0,4 O,b

63 71 79 87 103

128 133 139 144 155

192 195 198 201 207

256 257 258 259 261

321 319 317 316 312

+ (2,962 5 - 0,004)v2

5 - l(8246)v + (-2,488

- 98,737 - O(1185)v

+ 131,9118]t + 126,3827

(0,016 14,2178)

s 150

s +

(1.21) OIC45

0,1 0,2 0,3 0,4 0,6

180 188 197 205 222

287 276 266 255 233

395 305 334 304 342

502 453
403

353 254

610 541 472 403 265

- la stnmjirea cu un cutit u =(1

far-a lichid de raci.re a materialului cu placuta P20, fi.xata mecanic:

- e-O,1977 T){[(...,O,0385

s
+

+ O(0158)v2 (0,0257

(6,555 2

s +

2(5962)v200 (-4,375 +

269,9235 + O,0256)v

s ~

194,5158]t

s
[pm]

+ 0,0011)v

0,1 0,2 0,3 0,4


O,b

413 420 428 430 451

598 555 512 467

784 bOO 590

969 824
b79

1154 959

. -

+ 237,7897

s-

30,42},

(1.22) a materialului OIC45

- la stnmjirea far-a lichid de raci.re cu \ID cut-it din otel. rapid Rp2:

26

27

{i~_~.

Tebolul 1.17 Valorile uzurii radiale a cutitului do strung din otel r~id Rp2, la strunjirea o~8lului 13CrHi30

Tabelul 1.19 Valorile uzurii radiale a cu~itului de strung din otel rapid Rp2,la strunjirea o~elului Ol 60 Viteza v , Avansul s, mm/rot 0,5 Uzura radial! la T=4O min,in pm Adincimea de a~chi8ra t, ~m 1 79 83 87 91 99 b2 66 70 74 82 57 61 b4 68 75 1,5 112 120 120 124 133 90 94 99 104 108 85 88 92 95 102 2 146 150 154, 158 166 188 123 128 133 143 113 ' 116 119 122 129 2,5 179 183 187 191 200 146 151 157 163 174 140 143 146 ,149 156

,,--~-Vitoza v, m/min

~,~,"--

Avansul

s,

Uzura radial~ la T=40 min,in pm Adincimea de a~chiere t, mm 0,5


1

m/min

mm/rot

1,5 134 141 149 156 167 112 115 119 123 130 111 112 114 116 119

2 175 184 193 201 219 147 153 157 161 169 149 150 151 153 155

2,5 215 226 236 247 268 165 190 194 199 207 187 188 169 '90 191

50

0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6

53 57 61 65 73 38 41 44 47 53 34 37 39 42 47

94 99 105 110 121 75 78 82 65 91 72 74

j'

50

0,' 0,2 0,3 0,4 O,b 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0',2 0,3 0,4 0,6

45 49 53 58 66 34 37 41 45 52 30 33 37 41 48

75

75

100

100

rr

,-,

79 83

Tabelul 1.20

Velorile uzurii radiale a cutitelor do strung ar.ate cu pl5cut~ PlO, , ixato lII<!o/Jl\io, In IItrunJlroll otetutul OtC 45
s,

Vitez8

v,

Avaosul

Uzura radiala la T=40 min,in,pm Adincimea de a~chiere t, mm 0,5, 1 82 87 91 96 105 82 66 93 99 111 159 160 161 162 164 315 305 294 263 1,5 133 135 138 140 140 128 134 140 146 152 , 232 225 218 211 197 444 408 313 2 182 183 164 185 18b 175 181 187 193 204 ' 305 290 276 261 232 573 512 451 2,5 233 232 230 229 200 221 227 233 239 251 378 355 333 311 2b7 702 b10

Tabelul 1.16 Volorile uzurii radiale 0 cu~itului do strung ar.at cu pl5cu~e PlO, fixate aecanic, la strunjirea o~elului 0160

m/min

mm/rot

t.
50 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 O,b

Viteza v, m/min

Avansul s, mm/rot

Uzura radieta la T=40 min', in pm Adincimea de a~chiere t, mm

a,s
50 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 26 32 37 43 54 33 38 43 ' 49 59 140 185 230 275 367

1 82 86 90 94 103 89 93 96 100 107 306 '302 297 293

1,5 138 141 144 '147 153 146 147 149 151 154 474 420
3bb

2 193 195 196 198 201 138 141 144 147 153 146 147 149 151 154

2,5 248 249 250 251 252 258 257 255 253 249 807 954 100

32 39 45 51 b4 35 41 47 53 65 87 95 104 112 129 187 201 215 229 258

150

100

,200

200

"

28

29

I
Tabelul 1.21 Volorilo uzurii radialo a cu~itului do strung din o~el rapid Rp2,la strunjiroa o~olului OLC 45
Vitofo v,

A"ensul s, IIlm/rot 0,5 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 51 54 58 61 67 39 41 44 46 5.1 35 36 37 38 41

UzurB rediolA la AdincimoB 1 93 98 103 106 118 69 76 63 90 104 61 67 73 78 90

T=40

min,ln ~m mm

Tabelul 1.22 Coeficion~ii medii do corec~ie Cu(r) ai uzurii radiale a cutitului do strung din otol rapid Rpl, functie de valorile corospunz~toore ale aatorialului OLC 45 la care Cu(r)=1 la strunjireo de finisare s < 0,2 --'rot, t<1
v, m/min

m/min

do 8~chi re t,

Rezisten~a la rupero a materialului prelucrat Rm,daN/mm2 40 50 0.655 0,835 0,620 60 70 1 1 1 60 1.055 1,054 1,054 90 1.088 1.082 1,074 100 1,122 1,109 1,104 110 1,155 1,110 1,111 120
1,160

1,5 134 141 148 154 166 100 111 122 134 156 66 96 108 118 138

2 176 164 193 201 218 130 146 162


1n

2,5 217 227 236 246 269 161 161 161 221 262 140 159 178 197 235 50 75 100

0,777 0,753 0,746

50

--0,931 --0,910

0.933

1,123 1,119

75

209 114 129 143 158 167

Tabelul 1.23 Coeficientii ~ii de corec~io C (r) ai uzurii radiale a cutitului de strung IIr.at Cl.! pllk:u~1 P20, ~n funer.io de valorilo core:spunz~t08ro alo aaterialului OlC 45 la care C (r)=1 la strunjirea de finisare $ < 0,2 ";rot,t<1 u
v, m/mi~

100

Rezistenf.a larupere a lIIotorialuluipreluorat Rm,daN/mli 40 50 0,943 0,900 0,937 0,952 0,971 60 0,977 0,950 0,968 0,975 0,980 70 1 1 1 1 1 60 1,079 1,050 1,040 1,097 1,087 90 1,181 1,125 1,229 1,260 1,315 100 1,295 1,250 1,406 1,585 1,765 110 1,431 1,375 1,583 1,073 1,5~ 120 1,590 1,525
1,nO

i
EKtirrlerea utilizarU relatiilor (1.18 ... 1.23) in cazul altor aliaje feroase, care diferc1 de cele folosite in timpul e.xperientelor (OIC 45, OL50, 13CrNi30)prin rezistenta lor la rupere, l5v se face prin coeficienti de corectde , Coef~cien"t-iide corectde pentru calculul uzurii radiale a cuti telor din otel rapid JS,2 sau annate cu placute P20 se obt:in pentru diferite re:Jimuri de aschiere .daca se cunoasce duritatea sau rezistenta la rupere a materialului de prelucrat. ~ta intre duritate ~i rezisten"ta la rupere 1\, in claN/mm, este data de relatia: .
HB=C 1Rm
e1

50 75 100

0,931 0,875 0,916 0,939


0,960

rh

150 200

1,439 1,100

in care pentru .ate! carbon cu C< 0,6%, Cl ==2,19,iar el =1,061, iar pentru otelurile aliate :;;i ce1e de constructli cu C > 0,6%, C1 == 3,093 ~i e1 = 0,984. Valorile coeficientilor de ccrectae pentru stnmjirea de finisare sint prezentate in tabelele 1. 22 ~i 1.23, iar pentru strunjdrea de deqrosare in tabelele 1.24 :;;i 1.25. 1.3 EBCRI DE ~ PRaXJSE DE DEFmMATIIIE EI:ASTICE ArE SISTEHlUJI TEIiNOILGIC 1.3.1

tI
~

Tabelul 1.24 Coefici.ntii ~ii do eerect ie C (r) ai uzurii radialo a cutitului de strung din otel 1Ip2, in functVe de valOC'He corespulzatoare ale aaterialului OlC 45 la care Cu(T)=1 la strunjiroa de degro~are s < 0,2 aa/rot,t<1 v, m/min Rezistenta la rupere a ~atariatului prelucrat Rm,daN/mm2 40 50 75 0,702 1,724 0,718 50 0,609 0,811 0,120
60

70 1 1 1

60 1.083 1,072 1,093

90 1.160 1.130 1,156

100 1,190 1,173 1,203

110 1,238 1,217 1,218

120 1,261 1,231 1,234

0,904 0,905 0,906

~ !

'--.

100

NOtiuni generale

Sistemul tehnologic al ~inii-tmelte are 0 structura elastica, sub actdunea fortelor generate de procesele de lucru.

r,
n I!
l'

~~\ t

30

Deformatia elastica a sistemului tehnologic provoaca abateri de UI. pozitia reciproca a piesei ~i sculei :;1i<kept urmare apari"t-ia unei, erori de prelucrare. Detenninarea erorilor de prelucrare cauzate de deforma"t-iile elastice comportc1 definirea unor notiuni c.<'.J:acteristice de calcul ,' Rigiditatea sistemului tehnologic Rsist reprezintit ea31

-~-...:..<

Tobolul 1.25 Coofici'ln~ii

ooedii d" cor ecj ie C (T) ili uzur i i r"diut" 1\ cut i t.ut o ! do r.t.rUf\\IIII~"l CIJ "tr":;U\1l t'(!O, Itll f\Jnc~I" ,..., vnl,uril" I.:OIO"I'UIIZ;; toare ale lIol,eriulului OlC 45 In care Cu(r)=1la st.ruo j ir-ea de degro~ar" s > 0,2 ~/rot, t>1 IOq

undo ;Y'I Yp; Yd; Y"III .fiirrl ,deformatiile elastice sei, dis1?Ozitivulu~ :;;i lna.:;;inii-unelte. Relatia (1.26) se mai poate scrie:
; O

ale sculei, pie-

Fy

"----~--'-'''''I~-------
" m/min 1' Rezistunta

.
In Cl/pOco a materialului prulucrat

-"'""""~ ------,
ROI,daN/lllm~

F'y
_ Rsc

+ -~

F'y

~ Fy
Rd

+ _

Fy

-r-

(1.28)

Rsist

~u

40
1

50

60

70 1 1 1 1 1

80 1,062 1,052 1,096 1,092 1,108

90 1,145 1,131 1,282 1,230 1,275

100 1,229 1,210 1,269 1,430 1,585

110

120

sau:
1 Rsist

50 75 100 150 200

0,885 0,906 0,947 0,868 0,894 0,921 0,884 0,913 0,961 0,861 0,892 0,938 0,840 0,871 0,915

1,333 1,479 1,332 1,473 1,365 1,519 1,676 2,076 1,975 2,623

1
~u

+
Rsc ~

+ -+
Rd

de unde:
Wsist

= Wsc

Wp

Wd

Wmu'

(1.29)

pacitatea acestuia de a se opune deformatiilor elastioe sUb actiunea fortelor din procesul de lucru. Rigiditatea poate fi statica R t sau d:i.namica Rd dupa earacterul static sau dinamic al fortei: Fy Rst =[claN/mm],
l

unde: Rsc; l\;Rd; ~u; Wsc; Wp: Wd; Wmu sint rigidita'tile respectiv flexib~litatea sculei, piesei, dispozitivului :;;i ~iniiunelte. .. Pe baza diagramei de rigiditate(figura 1.3) se pot defini: . - rigiditatea instantanee: Fy
F.

in care: Rst este rigiditatea stat.ica, in claN/mm; Fy - forta in directi-a Y in claN;Y - deformat.La , in mm. ComponenteleF F cu deformatllle x Y z, pe directiile corespmzatcxll-e, \,or zdeterminarigidita1;i1e:
I I IF, I

I
\
FH1

' [cnNJ

M1
Ri =

tgotl;

(1. 30 )

M,
medie: tgcx.n; . (1. 31)

rigiditatea Fy
,M
R.ned = _.

Fx Rx

1\=

Fy Rz
Y
=

Fz
z

(1.24)
o W este mariIneaintate a sistemului

YH Ym
tehnologic

YlmmJ

Gradul de ce:iare sau de flexibilitate versa rigiditatii:

Fig 1.3Oiagrama de rigidi-

Y
Wy

[mm/daN] Fy

(1. 25)

1\
:~

Rigidi tatea ,si, flexibili tatea sistenlului tehnologic au ur-matoarele expresii: Fy Ysist (1. 26) mm/claN, Rsist = [daNjmm] ; Wsist Fy Ysist unde; Ysist este deformat.i.aelastica re se poate determina astfel:
Ysist

a sistemului tehnologic,ca(1.27)

.j
Yd

Pentru determinarea erorii de prelucrare cauzata de deformat.Li.Le elastioe ale sistemului tehnologic, se lucreaza cu rigiditatea me::lie. Rigiditatile medii statice ale subansarnblurilor IllCl!?inilor-uneltevar.iaza intre (2 4)107 N/m,la unele ajungirrl pina la 108N/m, iar la mas irri.Leuzate rigiditatea statica eSte sub 107 N/m.. . Rigiditatea dinami.caRd rezulta din caracterul dinamical fortelor de ~chiere !?i se svatueaza practic cu ajutorul 1.IDui coeficient dinamic tlR ~ 1
Rst
Rd =
tlR

(1.32)

'.

Ysc

Yp

+ Ymu'

,I
32

I
j
:1 Pie
(I~.

vol. I

33

Erorile de prelucrare detenninate de deformat.i.i.Ie e1astice ale sistemului tehnologic depirrl de urmatord.L factori: - metoda de prelucrarei - forma semifabricatului; - modulde instaiare a semifabricatului; - caracteristicile fortelor de aschiere,
1.3.2 Deformapj.le el.astice oonsiderind r:igid.:itatea

Rsist

=
1
(-)(1~f

' (1.37)

X 2
-)

1 +( -) ~

X2 (-) 2 L

1
+ Rac

(Irx)2 + 3 ElL

x2

statica a sist.emului tehoologic la prelucrarea pe st:.ruo:J . . Metodade prelucrare: strunjire cu un cutit a semifabricatelor de tip arbore. a. ltoda de instalare a sauifabri.catului in universal cazul cirrl rigiciitatea sernifabricatului estemi~ in raport cu cea a tmiversalului - rigiditatea tmiversalului nu se ia in considerare. Relatia pentzu calculul erorii de pre1ucrare are forma:
Y= .

Pe baza altar consideratii rilor elementelor sistemului expresia:

teoretice (fig. 1.4), sumaerotehnologic se poate calcula cu

!!..y=r-r =F
o
Y

RsisC sin(cx+p-e) +Rscsincx RsiscRsc+C[RsisC' sin (cx+p-e)] +Rscsincx

(1.38)

Fy L3

--

(1.33)

3EI

Cind rigiditatea
YmSK
Ymin

universalului se ia in considerare rezulta:


+ k2) + fk, + 16fsf] -Fy , (1.34) (1.35)

In relatiile (1.35 1.38) s-au f~t notatiile: x - distanta fata de ~ fixa,urxle se aplid forta Fy'; L - l~ semifabricatului; ~ - rigiditatea ~ii mobile; l\t - rigiditatea ~ii fixe, Rsc- rigiditatea subinsamblulw. sculei a!ichietoare; r raza instantanee a suprafetei pre1ucratei r 0 -eaze de reglare a cutitului de prelucrare.

=[fu + fap(l

= ( +

fap)Fy

j
'j'
n

In relatiile (1.33) (1.35) s-au notat: Y - deformatia elastica mmi Fy - componenta fortei de aschiere pe dizectda y, in daN; L -lungimea piesei pi..Mla locul de incastrarei E - mo. dulul de elasticitate, in daN/mm2; I - momentul de inertie, in mm4; fu ,fa ,fk.,fsf - coeficienti de' flexibilitat:,e pentru universal, ar~re principal, coeficient urqhiular de flexibilitate a tmiversalulUi ~i coeficient de flx:ibilitate pentru semifabricat; k - raportul dintre lungimeapiesei ~i l~ea libera a arborelui pdncipal.

III

Fig- 1.4 Scheme deplasirii virfulul sculei de-a lungul aKelor principale de rigiditate

b. Modul de :instal.are a semi fabricatului .. intre virfurile st:r\m]ului ' - sernifabricatul de tip' arbore neted. Relap.a de calcul pentru eroarea de pre1ucrare, ca sumaa erorilor ,elementelor sistemului tehnologic, este: .
Y

= -

Fy
~f

Fy (1 - -) + . L ~

2 2 2 x Fy Fy(L-x) x - + + L2 Rsc 3 ElL

. ,
(1. 36)

Ecuatiile

(1. 39) sint


.

Fy=Cp tX'YSY'Yi

C=CF

FY

to Y SY'Y

x,-l

(1.39)

iar rigiditatea

sistemului telmologic:.
{

34

,.

35

'i,

:!

R;~"

sin
(Rsc)2

2 ~

COS~213(Rsc)2
"2

Tabelul 1.26 Valorllo coeflclentutul k

(1.40)
dID
k

\'1

0,1 0,03 1,1 1,17

0,2 0,06 1,2 1,36

0,3 0,14 1,3 1,55

0,4 0,23 1,4 1,76

0,5 0,32 1,5 1,98

0,6 0,43 1,6 2,21

0,7 0,55 1,7 2,48

0,8 0,69 1,8 2,71

0,9 0,84 1,9 2.98

1,0 1,0 2,0 3,26

Rscv1;

rigiditatile statice ale sculei pe ce1e doua direq:ii "1 !i>i"2; Rsist - rigiditatea sistemului; et -unqhiul dintre di.rect.Lade incarcare !i>i di.rect.i.az; f3 - tmghiul dintre direq:ia deincarcare !i>i direqia de masurare a defonnatiei;
Rscv2 -

dID

e=a r ctiq

[~

:
ll2

.d. Instalarea semifabricatului in universal ~ virful pii}Jll!?ll mobile sau intre virfuri, cu lunet:a mohiHi Eroarea de prefucrare i
Fy Fy

R sC

tgP]

(1.41)

y= 1
Rl

+
Rsc

(1.44)

+ (1- -)2
L X

x2

c. ~-talarea semifabricatului in universal ~i virful papt.t:i:li lllObile Eroarea de pre1ucrare:


Fy x Y=--[l3 El
3

L2

X2(L

:- x)2

+ -+ ~
~m

3 ElL

X(9112 12 Er

61, x +
3

x2)

uncleRl este rigidita:tea 1unetei.


(1.42)

~.--

l\m

+ 411

e. Instalarea semicibrica.tuluiintre virfuri sau in universa! ~i virful ~ll IOObile,cu luneta fixa,la mijlocul lUIJimiisemifabricatului ~ cu l1eglijarea deplasarilor elastioo' ale ~ii fixe ~ JOOb:il~. Eroarea de pre1ucrare se deterrnina cu re1atia:
1

sau in funqie de adincimeade ascruere adoptata tp:


1 y
=

t [1 Pcx3 (1 . X(9112 -61 1

x + x
.

c
'.Rsc

i (1.43)
+1

Y =t P [1 -

x2c
--[ (I-x) 3EIl

3EI

--------)+ 12EI _ + 4113

,
~: t(> este adincimeade reg1are in.:lt3-ala;1:- '1ungimea semi:fabricat:ului; 11 - di.stanta ~~~ fix~ - hmeta; x - distanta. pap~ mobi1~- punct de ap1icare a fortei de ~ere. Metcrla de pre1ucrare: strunjfrea cu mai multe cutite cu semifabricatul intre virfurile strungului. Deformat.Li.Le e1astice 1iniare :;;i ~ulare ale e1emente10r sistemului tehn010gic sirit:

I\m

In re1atiile (1.42) !?i (1.43) s-au f~cut notatille: x-distanta universal - punctul de aplicare a fortei Fy: 1, = 1+L= = l+kL; 1 - 1ungimeasemifabricatului: L - 1~ in oonsofa a arborelui principal; k - coeficient de modificare a 1lll'"qimii .Lcu diametrul D al arborelui principal intr-o lun:.Jime eehiva-' lenta cu diarnetrul d al semifabricatului. Valorile coeficientului k sint trecute in tab. 1.26. 36

1.
Ypf ~f

[F (L - Lr)- F'(L - L'r)]' L 37

(1.46)

"

1
Ypm ==

(F Lr - FI LI r)' L

(1.47)

Poisson;F - m::dululde elasticitate a materialului semifabricatului,Njmm2i{3 - coeficient care depiIrle de raportul ajb astfel: ajb
{3

tg ex

== Ypm - Ypf L

(1.48 )

'f\

2 0,087

unde Y f i Y p'm sint defor.rnatiile elastica ale paPW?ilor fu.:a.~i mobil~t F, F'- rezultantele fortelor de aschi.ere ale cutitelor din caru.::ioare.le longittrli.nal (din fa~) l?i transversal (din spate) ;Lr, Lr 1- distantele de la virful papll.?ii fixe la fortele rezultante F, FI i L - lurqimea semifabricatuluii ex - unghiul dintre axele semifabricatului in pozitie initial~ nedeplasati l?i in pozitie deplasati, datorita defonnatiilor elastice Ypf l?i
Ypm'

0,072

0,0624

; K - este

coeficient ce depiIrle de forma constructiva a carcasei

astfel:
b

1.3.3 Deformap,a.elastica a sisteiuului tehnologic la pre1ucrarea prin rabotare l?i fre.zare

Irulltimea carcasei H=b H=bj2 0,105 0,13 H=bj4 0,115 0,15 H=bjlO

a. PJ.aci i carcase
Instalarea semifabricatului: pe masamasdni.i., Placa drepturqhiulara cu toate laturile incastrate:
{3(l-f.l)Fy bZ Y max
=

1,0 0,09 0,5 . 0,11

0,17

b. SUpraf$ plane ale carcaselor Instalarea longitu:llnal.


(1.49) 1

semifabricatului: pe masa ma:;;iniide

rabotat

E h3

[mm]

Placa drepturqhiulara cu t:oate laturile contur: 0,203 Ymax


=
3

simplu reze.matepe

= tp

[1C 1+ C

(1.52)

Rsf

+
Rso-

Fy bZ- (1 - J1.Z)
4

Eh ,( 1 + 0,462 ex)

(1.50)

Cirrl carcasa are nervuri sau


1 Y= .

pereti

laterali: (1.53)

Cirri carcasa drepturqhiulara de prelucrat are nervuri pe partea inferioara ~i se tine searna~i de rigiditatea peretilor laterali:
F b2y

tp [IC 1+
Rso

Ymax

=K

!
C

F h3

(1.51)

In expresiile de calcul s-au facut urmatoarele notatii: Ymax - deformatia elastica maxima,mm; Fy - forta de-ascrriere,N iIX = bja<l; a, b, h -lurqimea, latimea i grosimea placii, respectiv a- peretelui carcasei ; iron; f.l == 0,3 - coeficientul lui 38

In relatiile (1.52), (1.53) s-au notat: Y - deformatia elastica a sistemului semifabricat-scul~; Rsf' Rso - rigiditatea semifabricatului ~i caruciorului port-sculcl; -

Cf

sy

(HB)n,

(1.54)

Y tp este adincimeade aschiere la reglarea initia1a.

/-1

I ,

?'!

1.3.4

DefODnap..a elastica a sistemului tehnol~c rectificarea rot:unda exterioara piesei intre virfuri:

la

sau dacae y
tgy=F

ex+ f3
(-+-)
'R

1
R

a. Instalarea - rectificare
F

ax

.)n

ap a gaurii:

Y=F ax ('R

1
.)n

+ -).

1 R

(1.58 )

Bp

cu avans lOYXJitu:linaJ.:

'"
X2

Abaterea diametrala

Y=
sau:

Y f

x
L

Fy

X2

(1 - -)

+
l\mL2

t -- + -------Rsd 3EIL

F (L :...X)2
y

Wrd
ID""2(--)

__

[mm]

(1.59)

(1.54)

Rr

Cirri unghiurile
cipale
1

de

inclinare

ale calor doua tailiri

prin(1.60)

difera Wrd

cu
=

2, se ia.:
0,0153(1 - f) Fax

Y =t

[1 -.

x
C(l - -)
L

.,

x~
C --

]
C C X2 (L - X)2

(1.55)

L2

+
~f

-+ l\m

-+ Rsd

+ 1 3ETl eroarea de conicitate

Pe mas.ird. de alezat: . - cind masa imprema cu semifabricatul se deplaseaza longitudinal, rigiditatea semifabricatului i scu1ei (bera de alezat) vardaza numai in sectduni.l.e transversale I producirrt deforma1;ii elastice date de:

- rectificare este:

cu

avans transversal, cx=

1 y=t p [1- -----]


C C

1 sau y =tp[1 +
Rse

+ C(W + W ];(1.61)
sf se)

cx, - cx2

(1.56)

1+ Rsf

In rela1;iile (1.54) (1.55) s-au facut notatiile: y - defomarea elastica a sistemului tehnol~c, nun: tp -adincimea de ~chiere la re:Jlajul ini1;ial, nun; F -fo$ de a:;;chiere, daN; ~ft ~m' R~d- rigidita1;ile paJ?l19ii fixe, pa~ii mobile i?i a ansamblulm aroorelui principal al discului abraziv, daN/nun; x -distanta pa~a fixa-punctul de aplicare a fori;ei de eschiere I mm; L -lungimea semifabricatului;cx11 ~ - inclinarea axei semifabricatului i?i a aroorelui port-disc de rectificat, datorita deforma1;iilor elastice ale papui?ilor foo i mobiM, respectiv ale paPUi?ii port-disc. 1. 3 5 Deformatia elastidi Cl sistonului prelucrarea gaurilor. a. Pe Ina!?ini de gaurit masa Ina!?inii. Unghiul de inclinare a tg y tg(cx +{3) verticale, tehnologlc la

- la prelucrarea cu instalarea pieselor in dispozitive, care gh.ideaza i sustin bara de alezat, inainte i dupa piesa iar rigiditatea dispozitivului este mare, rezulta:
4}{3 _ Wse

3lx2 [rom/daN] (1.62)

48 Er.

sau daca E =2,1'104,

daN/mm2(pentru otel.) 9i I == 0,05 d4

4xJ - 3lx2

H~c
piesei pe

cu instalarea

5*104 d4

[mm/daN]

(1.63)

axei, gaurilor:
=tg cx+ 1 tg {3 =Fal~ 1

tg ex+tg f3 1+tgextgf3

+ --)
Rap

(1.57)

CUrl x

= 1/2
13 13 2'105 d4
41 [mm/claN] (1.64)

Wse =

192EI

40

--.-.----.~ ...

_._barei d8 alezat,inmm. " Pentru a r63'lementa u0.rimeaadmisibila a deforroatiilor eLast.Lee ~i a valorilor coraspunzatoare rigidita?i sistemu1ui tehnolcgie al ma,?inilor-unelte, s-au elaborat norme in aceasta directie, dintre care sedau, in tab. 1.27, eele referitoare la strun.juri.
Tapelul 1.27 Valorilo rigiditlitii stat ice ~i ale deplasarii relativo le ale c06pOODntelor sisteMului tohnologic adIIiaibi-

unde d este diametrul barei de alezare, in mm; Prelucrarea prin a] ezare simulta:naa mai multor g3uri.. lpoteze: - fortele r:adiale se determ:inape baza adincimii de re:Jlare inip-ale (t ); - se neglijeaz~ R deformat.i.ile elastice ale semifabricatului ~i ~itivului; - bara de alezare se consddera grin::1a neteda incastrata la ambelecapete. In cazul prelucr~ii a tisi 'gtiuri simultan ss obt;:i.n relatiils [1.62-1.~4]: , (b+c+d-x)(a+x)2,.
Y1li1 .. ).i'1
'""',""""'".~-.""~~"~~-"

r
I

-----_.Rigiditoteb .,--'--------------Oaplll$orea maximA strungului


Oi"""'trul 116xiIA de

__

ndouisibililin
. ".. ..;-,",""".,,,.~... ,.;~ .~

(3(M'X)1 -(a'"

x}"

~(b+c~c.H{) (a+x)];

6 Ell' (1.62)
(c+d-x)2(a+x)2

--_._ ....
100 125 1bO 200 250 320 :400 500 630 800 1000

\uun) II'~ _.,., ., .,..,",".,. ,;..., ... " P8PU~O f ixll


..

in mm
~.,,:",,'.. t ',' ,;'

111111

por tout itulu i fa~iI de :


".c'", ',,',. ,.',.,

1'('I'~iI Ilpl iOAtll

".\'. ,... ,'II,,....,..:~.~ '.,,,,,

----1750 2000 2000 2000 2150 2350 2750 2850 3100 ,3400, 3700

Piipu~lI mobiLli 1400 1400 1400 15S0 1750 1900 2150 2300 2400 2650 2700

daN

Oornul din arborela principal

Dornul din pinolil 0,05 0,07 0,10 0,13 0,16 0,21 0,27 0,35, 0,47 0,61 0,82

YZf2 =F2

6EI13
(d-x)2(a+x)2

[3(a+b+x)I-3(~~b+x}(x+a)-(c+d-x)(a+x)i
(1.63)
,

Y3F3

FJ

6EIIl

[3 (a+b+c+x) 1-3 (a+b+c+x) (a+x)-(d-x) (a+x)].


(1.64)

70 100 140 200 280 ' 400 560 800 1120 1600' 2240

0,04 0,05 0,07 0,10 0,13 0,17 0,21 0,28 0,36 0,47 0,01,

Eroarea de fonna este data de relap.a: A, f


,

1.3.6 Deformatia'ela.stica' d:incim:ica 'a sist:amJlui tellnologie '


<

2(ymax -

YiJlin)
/",

(1.65)

extreme Y188X i Y~ in se obtin din relat.i.ile I etn:i X = 1 i X ~. In' relapile de calcul (1.53) (1.64) s-eu facut urmatoarele notatii: 0: - unqhiul de inelinare a mesei Jna:ilinii; /3 - un:Jhiul de incl:i.nare'a arb:>relui port sculai Y - un:Jhiul de incl:i.nare a axei gaurii, rad; Fax forta axiclMde gaurire, N, 1\., R~ - rigiditatea mesei,respectiv a arborelui principal, N/rad: ~ - rigiditatea sistemului l:urghiu-arbore principal in di.:rectie radiala,N/mm;E, I -mcx:iulul de elastieitate,N/mm2 i momentul de inertie a secP-unii transversale a l:::r..n:9hiului, mm4; Frd - forta radiala neechilibrata,N; f = 0,5 -raportul dintre fO$ axiala asupra ~ui transversal '~i fO$ de avans;y 1F1- sageata de incovoiere a barei in locul de arrp1asareacutituluit: subactdunea fo~ Fr,ImIi . analog YlF2 i Y3F3ia, d ;..distan~e de :la cut:itele gaurilor 1 i 3 (extremele) la peretii interiori cei mai apropiat:i ai dispozitivului,nun; b, c - distan~e dintre fo~e F, !?i F21' respectiv dintre Fz !?i F31 nun;1 - l~imea barei dintre peretii interiori ai dispozitivului; x - distanta de 'deplasare a CU\:i'tului in t.impul lucrulUi fa~ de pozi\:ia initiala; d -diametrul
(1.62) (1.64)

Valorile

, Caracterul dinarnie al solieitarilor sist~Jlr .llui tehno10gie de~o varia~ie a deformatii1or elastice ,~i a rigiditatii eercetarile intreprinse in aoeasta direct;.ie 'au ajuns la ooncfuzda ea sub actiurieafortelor d:i..riamice de ~chiere, deformatiile elaStice ale sistemu1ui' tehnologic au 0 cr~e ce poate ajunqe pina la 60% comparativ cu aq.iuneastatica cl fo~or. 'Parametrii tehnici 'ai, sistemului tehnologic in cazul soli-' citarilor d.in.amiee sedef:inesc aStfcl.: ' '' Rigiditatea dinamicl:
Rst
,Rd'~ ..

" [N/nun] ; ,

J.i. $ 1. '

(1.66)

J.i.

"

Rigiditatea dinamica se rnai poate defini' ca ~aportul din- , tre 'amplitudinea 1..IDei forte annonice F aplicata pr:in scula ~-, chietoare piesei de preluerat!?i amplituinea deplasarii ela.stice maxime Y max ce apare la rezonanta in punctele de apli~e a fortei de ~chiere ,ded: ' . '
43

42

I
I

Rd =

Fa (1.67) Ymax

Variat5;3 dinami~ a fort;ei de aschi.ere poate fi determinata folosind una din relatiile:
A
Fd =

entul fortei excitatoare: h -coeficientul fort;ei de rezistenta ce se opune fortei elastice; B - lcl\:imeapragului ce se prelucreaza prin <l9chiere transversalcl i Fd - for1;ade a!?chiere in timpul vibratiei:

-r, by'
Zo
Z

(dupa Polacek)
Zo
(kF-~)

(1.68)

Fd

= - ~ dt + Zo

27r'
-

r
A

Fd

C' t

SO,75

=
B

C b hO,7S
1

(1. 7,1)

rE

= B

sin

+ D cos E;

AFd ---;

lIFd
D=

z
to D.

ds + (dupa Tobias)
(1.69)

Ah

Ab

D.

+[ zokn - -(~-kt)
Z

-]dD.
q>

. A Fd

=2A

sin q>+Cpos op

CA sin

(dupaChiriacescu)

u,70)

Dimensiunile medii ale a~chiei, pentru calculul amplitudinu deformap.ilor elastice dinamice, clUpa Danek-Polacek, sint 'repre.z;entate in fig. 1. 5. -Eroarea de prelucrare cauzata de deformap.a elasti~, considerind ~:i componenta <:tinamiccl a for\:ei de aschtere (fig .1. 4 ) : u~r~F
+

=.

coeficientul cupMrii maxl.me; b -lclp.mea efectivcl de <l9chiere; Y'> proieq.ia modului nonnal de vibratie pe cea a cuplclrii maxime; z -:-numarul,~ilor ~chietoare principale .ale sculei; Zo_ nUlIl8rul ~ilor aflate s:imultanin aschierer dt, ds , d!h variatia elementarcla adincimii de aschtere a avansului :?i a vitezei 'l.lnghiularea arborelui principal al masdni.L -unelte; A amplitudinea maximii a ~cclrii oscilatorii; qrdefazajul dintre miscarea ~i rnasaoscilatorie i ~; 1;; ku - constante;
C

In relatiile

(1.68)(1.70) s-au notat: r, este

Yo R"'ist

Rsc+C

Rsi[J~'

(Rsist'

sin(a+l3-e) +Rsc s i.ne sin (a+p -e) +l?sc s i,nc

+ (1.75)

CA'

(cos2(,)'t s In e+z

coa o r coscp-2 s Ln e )

2 Rsist
/

urrle: cc. = arctg F IF z; cc. - unghiul dintre for1;ade incclrcare l?i directia z a sistemului de referint;cl.; /3 - unghiul dint.re fort de incarcare l?i directia de milsurare a deformatiei:
. R~c

=~

XF-l xF t s

YF , (1. 71)

e=arctg[

(~ R SC

tgP]
V2

p=e=2:.

(1. 76).

Amplitu::lir).ea deforma:~iilor elastice dinamice (Yo) sub acp.unea variap.ei componenteiFy se poate calcula cu relatiile: Ya=

Rsist

k;
Ya=r

- rigiditatea sistemului tehnologic; tatea scu1ei pe direqiile v1 ~i v2; .:

Rscv1 ; Rscv2 -

rigidi-

~a- ~h

(dupa Sokolovschi)

(1. 72)

xF

YF s
(1.77)

J
- f'd e

C=CFxFt

(dupaDanek-Polac8k)(1.73)

j
1

A - amplituiinec autovibratiei;. xF YF
FyO

CF to

So

(1.78)

t.p=arccos -C2..JC"'-4m(kCLmc2) .2mC \ In rela\:iile

(l. 79)

fortei

(1.72 ), (1.73) s-au notat: C - coeficientul de rezistentcl ce se opune fort;ei excitatoare;a -coefici-

rp - unqhi.ul, de defaza j intre m - masa piesei;.k - constanta

forta':?i elasticcl

virful scu1ei t a sistemului con-

44

J ~
I

45

siderat;(II =(k/m)O,5 -pulsap.a forte,i perturl::atoare; c =). Z (11 m; C - coeficient de amortizare; z == 0,1 - factor. de amortizare. Relatiile de calcul pentru rigiditatea dinamio1Rd, coeficientul dinamic /J. i defo:rmatia elastio1 di.n.amio1 (Y), determinate in cazul strunjirii semifabricatelor excentrice, au fost ootinute de K.V.Kolev.

Coefi.cientul dinamic
R; 1-'0==_:,..:
If",

. ( wt-$) Sl.n

s i.n o r

f-

(1-

(2) 2

2+

4n

(1.83)

Wo

Wo

atuncf cind 'P

0,

se obtine:
1

Fig.

1.5

Schema forllarii

c~ iunii

1-'0'"

e,chiei

.fl:"'~)
2+

4n2(,)2
4 Wo

.(1.84)

2 Wo

Defcnuap.a elastica Rigidi:tatea dinam:i.al


Fy

dinamidi
/J. Fst Rst

- YRd (1.-~)
.
(').

(1.85)

2+ 0

4n2
. 4

(,)2

Rd=R' sc.

. Sl.n(w-r-1{r)

Wo

Sl.nw-r

(1.80)

daca

UI

>

C&l

se

ob1;ine:
Fy Fy (1.86)
UI

Y=
R (1 st

-)
UI

'P

C~ (11 > (1,5 2) 610 sau (11 < (1.,5 2) 180 Pentru 61 >61 0 se ab?ne:
(112

61

,n=O , tg

11' =

0,

Rst - m

iar daca
(1.81)

UI

<

6)

rezulU:
Fy

Rd == Rst (1 -

-)
61 2

=
o

Rat -

m ri

y=

(1.87) R at

_ iar cin::i

(11 1<

61

rezulU:

6)2 .;

Rd

== -

Rat(l

Rd

Col 2

-)
61

=
2

(112 -

R at

(1.82) .

in cazul . 61

6101

= O.
46

In'relatiile (1.80) .(1.87) 's-au f~cut' ndtatii1e: Rs~' este rigiditatea statica a sistemului tehnol~ic; Rd ~ rigictitatea dinaInicl a sistemului tehnolcgicir.lo =(k/m) ,5 -pulsatia proprie a sistemuluii m -masa redusa a sistemu1ui cutit-suporti k - rigiditateastatica a si.stemului i cu -pulsatia fortei perturbatcare; n -coeficient de amortizare; " - unghiul de defazaj intre foqa ~i defonnatiei Y - defo:rmatia elasticl dinami.ca,
47

I
1.4 El-;mr DE ~ Y.tICE AtE SIST.EHlllJI rna.::uSE DE DEFClffi{ATIILE TERTEHNOIOOIC .

b. Transmisia ca] dllrii chidelor ~i gazelor

pcin canvecp.e pcin deplasarea li-

.I

1.4.1 Nop-mU. generale

Sursele principale de caJ.dura care produc deformatiile cemuce ale sistemul.ui tehnologic se pot, grupa, dupa locul lor de amplasare in: surse interioare ~i surse exterioare. Sursele interioare au cea mai :irrip::>rtanta actdune asupra starii tennice a sisternulUi tehnologic ~i .sint amplasate in structura masdru.L, cuprinzirrl electromotoarele, arborii principali, angrenajele rulmentii, cuplajele, ~ conducator, sistemul hidraulic, sisternul de unqere, procesul de aschiere ~i lichidul de aschi.ere, Sursele exterioare apar iIrlepe.rrlentde so'lut.La construc- , tiva a 1llWi>iriii. ~i de parametrii ei funct;.ionaliin mediul incon.jurator ~i pot; fi radiatiilesolare, sursele de incaJ.zire a haLai., radiatoarele, corrluctele termice subterane, curentf de.aer Sisternul tehnologic se poate afla,din punct de vedere termic, in doua stari: stationar~ :o;inestationara sau tranzitorie. starea termica stationara se realizeaza cin:l apcrtail,de dUdura este egal. cu pierderile de caldura, temperatura fiind constanta in t:ilnp. starea termica nestationara are Loola , porrdzea ~inii dupa 0 oprire irrlelun::jata. Transferul de caldUrase poate efectua prin una sau mai Imllte din cele trei formecunoscute: conducp.e, convectie, radiatie.
I I

I'll

convectaa caldurii are lac prin curent.i, in cazul lichidelor ~i gazelor. Transmisia caldurii prin ccnvectde,se bazeaza pe Leqea lui Newton:
</J
=

, A(tp - tf),

[J/r]

(1.90)

unde: </J este fluxul termic (cantitatea de catdura transmisa in unitatea de t:i1np); tftemperatura fluidului care scalda peretele de temperatur~ t ; (Xc - coeficientul de convectie termica, w/m2K. SUprafetele rietede ale ~inilor-l,Inel.te nu au nici 0 influentaasupra coeficientului (Xc. . c. Transiilisia cindurii prin radiap.e care se situeaza dincolo de lumina ro~ie (infraJ.IIIl ~:i, 1 J.IIIl, au, indeosebi, efect termic de incalzire. Radiapa termidi poate fi reflectata, poate patrurrle prin . corp sau poate fi abscrbi.ta de corp. Puterea de reflexie R, de patrundere D f?i cea al::sarbita A sint date de relatii.le: . energie radianta reflectata energie radianta transmisa 'R=. . . 0=. . energie radianta incidenta' energie radianta incidenta' .
rosu) ,cu lungimi de urrla cuprinse intre 80b

Relatiile

i' f;

i:

energie radianta absorbita


A
=

a. ti:gea general11 a transferului dlldur;ii prdn cc:s:rluct:ie, Leqea lui Fourier,. exprirna cantitatea. de caJ.duradQ care . se transmite prin suprafata izoter-na dA in timpul dr, propcrt.i.onal, cu gradientul de temperattlra dt/dn: . dt dQ = - ). dA (-) dr ~J] (1.88)

energie radianta incidenta


R

--.------

+A

= 1.

cm

unde: A [kcal/m.h.grd],este coeficientul de corrluctivitate termica ~i are valori in report; cu natura corpurilor . 9i varaaza cu temperatura conformrelatiei:
). =

d.Calculul sch:Unl:::cl.ui dedlldura prin radiatie in corelare cu propagarea caldurii prin ccnvectae se efectueaz~ aplicirrl Leqea luiNewton, a' fluxului termic schimbat priri. radiatie intre doua suprafete de temperaturi T, ~i T2,coeficientul de r,a- diatie fiirrl cxr:
</J

= cxr

A(T1 - T2},

(1.91)

Ao(l +

(X

t),

(1.89)

T,
C( _)4

. unde: AD - coeficient de corrluctivitate tennicl la temperatura OOC; ex coeficient caractetistic fiecarui corp ca mardme 9i semn. In constructda de. masdrii, -unekte, diferentele minirnale de temperatura at.in:J 60C,de unde rezulta vardatd.L ale coeficientului (X de cca. 6%, motii, v pentru care acest coeficient se. consideraconstant.
48

100

( -) 100

T2

4.

exr
T, - T2

[w/m2K]

(1.92)

un::le:C_ este coeficientul ~i atel,. dup~ calitatea


4 Pico~, v 01. I

de radiatiecar~ pentru fanta cenus.ie suprafete:i" variaza intre 1,75 - 5,6


49

2 W/m K. In domeniul ternperaturilor 20 l002e, exr = (1. . 2)Oe. Suprafet-e1enepre1ucrate I oxidate sau vopsite, radiaz~ mai multa energie. ternu.ea decit cele rectificate sau acoperite cu un stre.t superficial protector. In cazul actiunii concomitente a conv~iei l1i radiatiei, ocnvectda fi:i.rrl fenomenuldominant, coeficientul de schilnb superficial ex = (Xc + (Xr' iar re1atia fluxului tennic are forma: l/>

,.

Din re1atiile . Q

(1.9S) (1.97) rezulta:

kA(T1-

Tz)T

(1.98)

in care ljk=1/"1 + l/CXz +1/).


1.4.2 Deformatiile termice ale ~

= cxA(tp - tamb),

(1.93)

-unel:te

in care temperatura ~p e:::te ~atura suprafetei emitatoare; -1. tamb - temperatura me:liUlw.amcdant., . ._, Transmisia dUduriise poate face prin contact intre cele .. _.' doua medii sau printr-un perete ~itor.) a. Tr-ansmisiaciUdurii prin contact
In cazul ltlainii-unelte ~i a intregului sistem tehnologic, '. lichidele de ~chiere, uleiul de un:J'eresau de actianare hidrau- ; liea, gaze1e incalzite, pot transmite dUdu.ca lor prin contact direct. caldura astfe1 tr~ unui perete este:

Posibilitatile de calcU1.ale starii termice ale ma:;;inii -une1te, datorita formei sale complexe, difei:itelor surse de caldura, modalitatilo:r; variate ale transferului de dlldura, sint dificile, laborioase ~i cu rezultate insuficient de precise in camparatie cu cele ex:perimentale. Precizia de prelucrare pe Ina!?ini-unelte . este influentata cie starea tenni~ :;;i drept unnare de defomp.tia teJ:mi~ a acelor organe sau subansambluri care modifiea pozitia relativa dintre semifabricat ~i scula aschietcare ~i care se mentioneaza in continuare. a.Arborele principal. poate avea deformatii ttmaice in plan lon;Jitudinal, vertical :;;i orizontal. .
I

=" A

T(T1 -

Tz),

[J]

094) .

m/so

in care ex este cooficient de transfer termic de suprafa~, in w/mzK; Tl' Tz - temperatura fluidelor :;;i a peretilor metalici; T - timpu1; "=: 300 500 - cind. apa, este in repaos; " = 2000 4000 - cind apa curge turbulent;" = 4,8 3,4 - de la aer la . suprafat:a neteda,. cW viteza v de curg~e.ajl..lnJe la 5

Daea arborele principal a fost fixat contra deplasarii axiale la lagc1rul din spate,atunci poate avea loc 0 deplasare axiala a universalului ~i a piesei al .carei capat este fixat. in acesta, Deplasarea ax:i:a!aa universalului ya fi: tL = ex L IlT (nun] (1.99) in care: ex este ccieficientul de dilatare termi~ liniara a materialului arbOrelui princiPal: L -ll.ln:1imea arborelui: AT - diferenta de temperatura intre arcore :;;i carcasa.
D?pl asarea orizanta.111 :;ri vert:ical.a.

f. Transmisia dUdurii printr-un perete despart:itor ~tor Transmisia caldurii intre doua medii printr-un perete .desse face in trei etape: ,... de la me:iiul 1 cu ternperatura T1 la una din sup:r;afet.e1e perete1ui cu temperatura TI, in t:i.mpulT ; Q
== "1 A(T1 - T')T

Dep1as~ile arborelui principal in planele orizontal vertical se pot determina.. folos:i.rrl relatiile: Ila = ex L ~T
. [nun] .

~i

(1.95)

- aceeasi, cantitatede suprafat:a de i~ire Q

Cl!

caJ.dura transrnisa prin perete la temperatura T":


- TU)T ; (1.96)

Ilv= exH IlT

(1.100)

[mm], .

O/l)A(T'

- cantitatffi de cdldura ce trece de pe suprafata cu tenq;:eratura T" in mediul 2 cu ternperatura T2:


Q

un:ie: ex este coeficientul de dilatare a materialului carcasei (pentzu fonta ex. = 11.10~&K-1, cotele L ~i H sint in (fig. 1.6). Eroarea d:imensionala a piesei prelucrate la strung determinata de deplasarile termice ale axei arborelui pr;incipal din pozitia 0 in 01. (fig. 1.6) ,la ati.n:Jerea ~ui termic stabil se obtine astfel: . .
ta: = rl - r (1'.101) .

~(T'I

- T2)T

(1.97)

50

C;'\
... 4

r'=V (r+;;::) 7.+A~; Ar={(i~A~)2+A~-r

(1.102)

.ulei, incllzirea generall este uniforW1, piesele ce se afla pe batiu au 0 cre9tere a temperaturli AT,ce se poate calcula cu relap.a: AT= Q,
aA1+-A

I..

(1.104)

...-+- <,

/'
I~/

/'.

!
.. t

'"

\
\
Fig; t.s SchelDa deplaslirii arborelu; principal in plenele orizontel si yertlcal datoritli yeria~iei temperaturii in pApu~a fix6

I ,0_/
I

de

in care Q este caldura absorbitl de piesa,in Jj a- coefieient cedare termicl de la peret-ii piesei in aer,in w/m~; A1 - aria suprafet-~or perep.lor ~iesei prin care se I>roduce transmiterea clldurJ.~ in aer, in m . e. Defo:rpaPile termice ale semifabricatelor

/
V
/

urrle: ta: este eroarea la razla piesei; .r, r I - distantele .de la virful cup.tului la axa piesei ce se pr~lucreaza La : reglajul inip.al al sculei ~i dI.lpldeplaslirile Ao ~i Ay.
b. Deformapile termi.ce ale. batiului

cantitatea de caldura acumulatiide semi fabricate depinde de tipul prelucrarii. Repartit-fa procentuall a clldurii rezul- tate din piocesul de ~chiere, obtinutlpe baza experimentall, este in general urmatoarea:. - la strunjire 50 85% in ~, 10.:.40% in cup.t, 5 8% in semifabricat, 1 2%in mediul ambiant: la gaurire 28% in Ci!ii~, 14% in b..u:ghiu, 55% in semifabricat. In cazul unui ciroptermie constant, variatia de temperatu,.... ra tJ.T a semifabricatului .ce se prelucreaza se poate calcula cu relap.a:
Q

Deformai;iile termi.ce ale batiului au urmatoarele caracteristiei in raport Cll cal.e ale ~FJWilii fixe: - sint inai mici, diferen~e de temperaturlintre diferitele parp. at:in;Jirrl valori de 8 10C ; - sint neunifonne datoritti amplaslirii neratdonale a surselor :interioare de caldura, Transmiterea ~durii batiului la unele piese prin locurile de imbinare intr-un proces stabilizat se poate calcula, conform le:P-i Fourier:. . . Q
= p./d)

[QC] , (1.105) em' , , in care: Q este caldura preluatiide piesl, in J: e - clldura specificl a metalulUi piesei prelucrate, ,in J/kgK; m -rnasa semifabricatului, in kg. caldura Q se poate calcula astfel: AT=
1

(pi100)

Fz v~,

[J]

(1.106)

A (T, - T)T

[J]

(1.103)

in care: d este grosimea peretelui, in m, prin care se transmite clldura; A -suprafata imb:i..nlrrii dintre batiu ~i piesa conjugatl, in mm2; T,-temperatura suprafetei exterioare de imbinare .a peretelui prin care se transmite caldura) ex - ex>efieientul de corrluct:Lbilitate termi.d1, care pentru fontti are valoarea de 40 kcal./m.h.grd; T - tirnpul, in ore. " Cirri batiul eontdne ca sursa prineipaM de clldura bai.a de
52

i I.
t

urrle: Fz este componenta principala a fortei de aschiere, ,in Nj v - viteza de ~chiere,in m/mini p -procentul de calciura absorbitii de semifabricat din caldura de ~chiere. , Variap.a dimensi\lflli liniare a semifabricatului (lur:q;ime, diametru, ina1time ete.) se poate determina prdn re~atia;

I
, I

~ = ex L AT, (1.107) in care: ex este coefieientul de dilatare liniara a materialului ' semifabricatului,in mm / mm ,K,(pentru ot-el ex =(1,17. ~1,22) 10-5; L- dimens.iuneala care se refer~ dilatarea,inrnm; AT... cresterea ' temperaturii semifabricatului, in raport custarea ini\:iala, in QC.In procesul de prelucrare, sint trei faze ale deformap.ei termice: ; , - la inceput are lac 0 ~zire !?i 0, deforma\:ie termicl a
53

.,

I
/
semifabricatului relativ midi; - in perioada a doua, are loc 0 indilzire ~i' 0 crestere a deformat.Lei,termice, pina la 0 anumita valoare ce se mentdne apoi constanta pe 0 amnnita 1un:Jimea semifabricatului; , - in periqada a treia (finalii), are loc 0 nm-ire mtensii a 'ca1.durii ~i corespunzator , a defcrmataei, termice. wind in considerare aceste perioade de reqim tennic se , determina diametrele corespunzatoare fazelor respective: do - diametrul Witial de re:Jlaj al sculei:
d1

Energia termica cedata de cutit,

dW ~: (1.113 )

We

A2 F2 T dr

[J],

= do (

1 - f3 ~T1

}O,5,

(1.108)

in care: d, este diametrul ob1;.mutin perioada a doua; f3 - coeficientul de dilatare in volum a materialului piesei; ~T1 - variatia temperaturii intre sect.iuni.Ie corespunziitoare diametrelor do i d1 Eroarea diametralii pe teata Iunqirnea piesei', este
Ll d=do-d2=do [1-v' (1-IL1l,T1) (1-[3& T2)] (1.109)

in care: 1" 12 sint coeficienti de transmisie a dildurii, J/m2Q.grdi F11 F2 -, suprafet:ele prin care se transmite caldura de la sursiiditre cutit ~i de la cutit catre mediul inconjuriitor; Te -diferenta dintre temperatura medie a 'sursei ~i cea me':' die a cu1;.itului; T - diferen1;.a dintre temperatura medie a cu1;.itului ~i cea a mediului 'inconjurator;dTintervalul de t:iJrq:>, in ore. Energia' termica corespunziitoare varia1;.iei de temperatura a cu1;.itului, dWe, este:
d Wc= m c dT, (1.114)

unde: m este masa in consol.a a cutitului, in kg: c - caldura specifica a materialului cutitului,in Jfkg.grd; dT - intervalul infinit mical varia1;.iei de temperaturii, in grd.
,

Alun:;Jireatermica a cutitului tU..r la' 0 anumitadiferenta de temperatura T, se obtfne cu ajutorw. rela1;.iei: AI.

Relatia (1.109) este valabilii in ipoteza cr~terii me a temperaturii. d. Deformapa te:rm:i.dia sculelor ~

unifor'

a.

Le T ,

(1.115)

iar pentzu alungirea maximaAI., corespunziitoare diferent:ei maximede temperaturii Te' relatia de calcul este, in mod analog: AI.
= a.

Deforrna1;.ia termicli a sculelor ~chietoare este cauzata de enerqi.a calordoa ce rezulta din procesul delucru in zona de aschtere, Defonnatia tennica a sculelor are cea mai :importanta influenta asupra preciziei de prelucrare., , Energia calorica din zona de aschi.ere se poate calcula fara a se introduce erori mari, cu relatia: ' Wc= F v sau:
Qt

Le Te ,

(1.116)

in care: a. este coeficient de alungire tennidi Lini.ara a materialului cu1;.itului; Le -lUI"qirneain consofa a cu1;.itului, in nun. Al~ea termica a cutitului la 0 anumita diferenta de temperatura ALr, in f~e de al~ea ma.xi.ma AL, se peace determina cu rela1;.ia: " .
p 't

[J/m:inJ [kcaljm:in],
J

(1.110)

(F v)/E

"

LlLT =A L (l-e-Te) (1.111)

(1.117)

in care : Wc' Qt este energia chiere; F - fO$ totala de 'chi.ere ; in m/mini E = 4195,5 kcal. Energia termidi preluatii

caloraca ' degajatii in zona de asaschlera, in N; v - viteza de ~Jjkcal - echivalentul niecanic al de cutit,
dWe,

iar pentru cormractda ~La cut;itului la \.ID. anumit moment; dat, dupa intreruperea procesului de lucru se utilizeazii: dL =d
T

se calculeazii:
(1.112)

e T[,
L

-~

(1.118)

d Wc = )'1 F1 Te d'r

(~]

54

55

,.:.:;~.<-

In relati,ile (1.117) ~i (1.118) s-au notat Te = (mc)/(AF) :;;i r,' = (mc) / (i.' F') 1 9i l' fiin::l coeficienti de transmitere a c.lldurii la. inC'Mzirea~i la raci.rea cutitului. lllind Tc ,,-, 4, rezul M:
I

LiLc=(l-e-k/S)

, . [(k1t+b1)

L' (AC)2+(k2t+b2)

L (AC)+

LiLT=LiL(l-e

-.1. 4.)

+k; t+b3J

v+ (k4 t+b4)

( ~C)

2+

(ks t+bs)

( ~C) +k6 t+b6

(1.123)

(1.119)

Pentru utilizarea acested, relatii este neoesar ~ fie cunoscuta alungirea ma.xi.Im a, care a fost stabiliM in modexperimental, la un regim termic 'stationar:

ss. =

c - ~
F

Le

(t s}O,75 vO,5

'

[pm]

(1.120)

Coeficient.ii k1, k.2' k3, k4, ks, k6, b" b2; b3, b4, hs, b6 se determ:ina experimental in functie, de parametrii v ~ Le/A, s, t, materialul de prelucrat, materialul sculei, lichidul de rlicire-ungere, etc. Relatia (1.123) este valabil~ cind timpul de aschi.ere este constant, autorul experimentirrl la T = 3 min. DLtpa determinarea coeficientilor s-au obtinut urmlitoarele relat;.iipentru deforrnatiile termice ale cutitului in condi't;.ii concrete de lucru: . . a. strunjire cucutit annat cu fixate mecarrlca , mat.erial .de prelucrat OLC45, flf.r~Iichid de rlicire:

no,

1:

in care: C este 0 canstanM care depirrle de parametrii regimului de ascrrlere C = 4,5 pentru v = 100 200 m/min, t < 1,5 mm, s < '0,2 lTUll/rot i Le - lungimea in consol.a a cutitului, in lTUlli ~- rezistenta la rupere a rnaterialului care se pralucreaza, . 'in daN/rnm2; t - adincimea de a:;:chiere, in mm;s - avansu'l In nun/rot; v - viteza de a:;;chiere, in m/mini F - sectiunea transversala a cutitului, in mm2. Tinind seamade (1.120), relatia(1.118) ia forma:
j

JiLT= (l-e-1':;)

(1_e-8.958S).

[(-23,561 L',

t+20,461)

(-E)"+(6,994t-5,729) A, ' . , ',' +(1550,09 t-1767

,117)

(-E)-O,622t+0,791] v+ Ac L . (.--!:)2+85,906 t-49,699

(1.124)

Ac

Li LT =C-ER F

-.1.
m

(ts)

0,75

VV

0(1-e

4)

[J.Lm]
I

(1.121)

b. strunjire, lichid de raci.re ;

cutit
'.

~2'

material de prelucrare OIC45,flira


[(-5,018t+7,52B)

11r.'r~;(:I-o

--+

17) (1_o-o.950fJ)
L (-E) Ac

L "
(......2)2+

I
In urma alter cerceMri experimentale (Gh.Petriceanu), s-a ajuns la concluzia ea la prelucrarea de degro~ si flnisare a arborilor netezi ou fixarea intre virfuri, al~ea termicli maxi.rna a cutitului ALe' poate fi calculab1 cu relatia:
ALe
= CC

.
+(O,G02 t-1,506) . -0,112 t+O,457) ' "

A
tI

V+(376,58

L
-1066,83)

. '.
' "

L
(-E)+

(-E)2+(,-45,18t+128,Ol)

(1.125)
I

A +46,98
t+22,

_ A

Le ATmed

(1.122)

I
i
)

68

in care: ATmed este cresterea me:lie a temperaturii cup.tuluii CC - coeficient de dilatare Lirriara ; Lp -l~ in consol.a a cutituluii tiLe - deforrnatia termicli max:ilta a cutitului. cercetiri recente (C. Buzatu) in legliturli cu influenta deformatiei ,termice a cutitului de ~ asupra preciziei de prelucrare au corrlus la detenninarea pe baza prelucrlirii datelor experimentale, la relatii de calcul mai corrq:>lexe care s~ poata fifolosite, in oorrlitii mai variate.
I I

c. strunjire, cut-it annat P20, fixare mecaniclf.,materialde prelucrat 0L60, f~li ~ichid de r~cire: '
. LiLT=(l-e -..!.
Tc)

I,

. (1_e~7.277S) [(-25,B17t+22;420)

L (AC)

+(7,663t

..
2
-j

-6,277)

(--!:) -0,437

L. A

t+0,763]

v+(1698,506t-1936,305)

'

, .

(-E)

L A

+ (-529,926

t+428,

015)

(-E)

L A,

+73,268 t-44,

029]

(1.126 )

56

"7

d. strunjire, lichid de racire:


t.LT=(1-e -~

cup.t I\,2, material de prelucrare OL60, fcka '


[(-6,138t+9,209)+(

III ....

...
Cl

TC)(1_e-5,677S)

L 2 AC) +(O,763t
2

'N
III

.s . .,

....
0

0 .,..
M

<0

..0 N N, or

.,..

.,.. "l.

.,..'
-.T 0,

. .. .0

.0
or or

0-

:8
r-,

.,..
o<0

o'

o.

..

L -1, 842) (~)

L - 0 , 137 t+ 0 , 560] v+ (460 , 364 t -1304 , 7 56) (~)


L A

..
..
N

-8
,~

..
:8

.~,
0.. ,

~ 0-

U'\ N

...

U'\ N,

(-55,26

t+101, 322) (-E)


.

+57,304 t-:-27 ,777

(1.127)

~ ..

e. strunjire,
-~

cup.t armat P20, material


'. . [(-32,165t+27,933)

de pre1ucrare
. L ( ;)
2

13CN30, fcka lichid de racire: t.LT=(1-e


-'-7,821)
Tc)

. (1_e-4,777S)

s r .
-8
2

.~ ...,
e e
Cl

'"' c, :0::

.,
0

.-0

...

...,
M eM

... ...

oo

..
~,
0

0
0

... t-,
0

.0

0:
o

....

..
:z:
-0

.-

..
N

..
M M

., ...
0 0-

o-

o.

.o
-0
0

+(9,548t

.
v+(2116,162t:-2412,439) L . .

L
(-.) A

I
.

o-,
0
0

~
0,

(-.)-O,590t:-O,950] A t+533,

(-660,238

268) (~) A
~2'

+91,28 t-54, .

851]

(1.128)

II
I

J
Cl

:J

E c.:

13

.. ., ..
o :J
L-

o-

'"

eo,
0

-et.> o

...

..

co
0,

..
co

...

,
.

0-

'"'
11

.~
';;;

~u.

4i
'0

C-

f. strunjire, cutit fcka lichid de r~ire:

material

de pre1ucrare 13CN30,
L
:.I +(O,615t-: L
2

(
i

I'
[(-5,127
t+7,691) ( ;)

~ ... i3

..
c..

~
U'\

.,
Cl L-

.... 0
~
C>

c..' 0 o

;2,
.... ....
0

'"

<0

0
M

o
N 0

... co
0' 0
N

...
M

eo

0'

-~,

ALT=(1-e
-1,538)

Tc)

(1_e-8,369S)

~ ...

..
..
~
,
Cl

:; ~

:J

-8:; ..
0 t-

....

.:

..

.
M

..
C>

1
I

-8
Cl

e
Cl

Cl

.s ...
Gl

... ...
10, 0
0

""
0
0,

:xl
0
0 0,

~ ro,
0

:xl
0'

cr :

e or

(AC)-O,115t+o,468]
. t+130,782)

. v+(384,4B6t-1089,705) L(1.129) ( AC)+48,03

(AC)

~} ..., ..
,~

..
s
a.
Cl

8.
L-

, ...
co
11'\

~
t-,

...
'" 1::,
0

.....
a)

:J

... 4i c..
~

.....
e

.. ..
N

..

~,
t-.
0

eo 0 co,
0

0:.
0

+(-46,156

t-23,204
I

Pentru prelucrarea alter materiale, la care se ClmOSC rezisten~e de ropere,se pot 'utiliza coeficienp. de corectde , in raport cu o~ul DU:45, la care coeficientul mediude ccrectd.e se considera Cc =- 1 ~i 'care sint prezentate in tabele1e 1. 28 1.29. Pentru determ:i.narea. .defonnap.i1or termice ale cutitului cu placute din carl1Iri metalice lipite se folosesc coeficienp. de corectde inraport cu eele fixate mecanic.~ coeficienp. de corectde sint cupri.n.iin tab. 1.30.
I

I)

-8
.

0", 0

"',
'" r-.
0

r0

"' . R:.
0

-8

's
c..
Cl

i
't
,~

:3

Cl<

..o-0.

0:
0

t-

'"

0 M <0,

... "
Ii
/11

0
a)

~.
'"
tN

-.T 0". 0

'" "'.
0
on

o ,~

]
"! ~
.3
eo

..
~

.oJ"\

-0 0

,
t-

o
<0,
0

t-

U'\

rO'

0t-. 0

~ r
0
III

0-,
'0

1.5 ~

DE :ms"l2U:ARE
.

I
\

1.5.1 Eroarea de insta1are admisibj]ii . Operap.a prin care piesa se aseaza ~i se fixeaza in pozi- . p.ecorespmzi1toare prelucr<kii se ~te instalare. .
r.:;Q . ' ..,1

!
\

.8

., ...

> e e

..
~ ....
.5
e

'"

'"

to-

~ ~
e-

I I'
i
\

-,01 ~

eo
0, 0

59

;""~"

~
...
)(

...
~
Cl.

"

..-

~ ..-. '1'..-.
,.., ..N 0.3

on

o.

..(j

o co o,~
_

I
...-, e-

-8
U'\

00
(to
.

...-, ..-

1: ..
:s.
0...
... "

...
o

~ ~ ~ ~
o

...
o
N

..0

... 0..11 il~u


.. 11'I

t, ..,04
~u

..,.,..

co

(to

'" ~

0-

"'-

~ ~

..
N

,.., ..

..co

..
-0
11\

i
a
~ ...

"15

~
N~
%
"0

e-a

"'. o
M

"'. o
o

~ ...

0'.

N '0

00.

~a ......
-B~

....
Cl

:I C ..... ~
.~

..

..
e

L' I::
N

....
a-

....-

..
0. M

-8

In de Eroarea de bazare (orientare) care se defin~te ca ' fiind vardatda de pozitie a suprafetei prelucrate fa~ de baza de referinta, cauzata de baza tehnologid1 Eroarea de fi.xa.re se def~te de asemeneaca fiirrl variatia de pozitie a suprafeted, prelucrate fa1;ade baza de referinta, .determina:ta de fortele de fixare . Eroarea de instalare este data der 222 E= Eb+ Ef sau E = Eb + Ef ,(1.130) cind dispozitivul de l:azare la semifabricatului, prin inexactitatile ee le poate avea, influenteaza precazda de instalare, atunci er~ de instalare se deterJn:im cu relatia: E. =( E + E 2 + E 2 )0,.5 sau '
1

. operataa

:. ". instalare

td[ liNJ,l>j.1'01;./.A .t 2:'~L. c:~~ "~A:1 .' pdt-'apare-,lll1\Qtoar.eJ.~ eroraz

b,

,d"

'.

'

co

E ...

'" ... ..
Cl

~
l--

,..,
...
L-

9'. a o.
co

0:.
M

if]
'ii -B

::l

.. ...3 ~ ...
..... ~
., L.

8:s.

Cl

e a.
~ ~

~I:: -e- 1
o
N

..

...

"'. o

~ o

'5

1 ~
~.
o

~..
0<0

11\

O.

"'.
~

'"

.~ :I
V"" .~ Cl

t
e ..,
Cl
L-

S~ .. ; -Bc
~

.~ .

., ., 8.
..
:I

H~I~ I ;e I IU ., e ~. :s .
..
o

~. .~ I!
o
N

N <0

"' o

a.

.!

~
o

\.!!

.... '0
u

"' o
..0
N

, 0

~ -e
o

I--

a. .-

=, ..

o
e-

=,
co

o o.

..~ CX!,
o

'0;

'"'u~ c .~~ ... c

..

.s
.... ... "
N

53
I--

~.
o
,.., 0"-, 111\ 0'-."

co

o
..0
(to.

,.., ~ ~ ~
o

...
~u

Cl

~~
-8 ~ .~ -B

8 ~.

..

.!

..

ce

.,
o
11\

,..,

~. o
aco... o

-,
oo

...
"i o
~
11\ 0-.

-0 N

u -8 .~

co.

o
a-. o

. ~ I
1~ .~"
..... ~ c
)(

(1.131.) (, Eb + + Ed' E d este 0 eroare sistematid1. CU suficienta precizie, eroarea de instalare se poate determ:ina cu relatiile: ' - pentru suprafete de revof~ie: 2 (1.132) Ei =( Eb + Ef ) ,5; - pentru SUPrafete plane: , E; = Eb+ Et" ' (1.133) Eroarea totala de orelucrare ETpoate avea expresia: 2 2 05 , ET=(ko 2 EO +k. 2" E.)' + "Ect,+Y, (1.134) unde: y - eroarea geam~trlca a ~mii-ui1elte; ko, k\ - ~ficientii de dispersie relatiw: EO - eroarea de prelucrare din care se exeepteaza eroarea de instalare. . Intre toleranta, prescrisa a piesei T lli eroarea tOtal.a de prelucrare ETtrel::uie 54 exists relatia: T ~ ET ~ de unde, eroarea de instalare maxiItaadmisibila Eia va fi:

_ Ei -

cirrl

~ Ef)

0,5

..~
o

[(T Eia

Ed-

y)

ko2 E02]O,5
(1.135 )

k1 ..

:~i
.!!'+u .~ u

l!

1'0

0"'."

I--

rH g; ,
..Jl
I-

s
~.
C

~.
o o

-,
o

<8.
0

..

0:: ...
o
N (to.

::.a.
o

:~i ]-c.
"~:'

t:
El.

..
L-

u
Cl

....
U

"'. o

.!1
.c
Cl

~ o
u

..3
Jl
11 I-

~ ~ -' ~ .~ ...

:I

> a
,

..
-,ul--=

.. e

o
IfI

s ...,

s .-

... c

.,
u

..

'co

...
N

'8 u

o. o

daea ki = ko = 1: E;a=[ {T - Eq - y)2 - EO 2 ]O,S Pentru determinarea val.oraca rnaxilna a erorii de instalare admisibile este necesar sa se cunoascar T - toleranta' piesei din desenul, de executie; Ed- eroarea dispozitivului care,fiind mica,se neg-lijeaz.!1: Y - eroarea geometrid1 a ~inii-tmelte; , EO - eroarea de prelucrare ee se consddera intr-o prm aproximatf,e egala cu preciz'ia economicade pralucrarer se ia din subcapitolul "Precizia economicade prelucrare" Eroarea de instalare r~a Eir'. pent.;ru!1 fi acceptata in ' procesul de prelucrare, treb..ri.e sa be mal.nu.d1sau eel mult egala cu eroarea de instalare admisibila, deci: .
E ir ~ Ei8\

(1.136)

60

61
Jo

Tebetut 1.31

llalaJ:ii de calcul pontru erorila instalare

de bazara la difarite

achMO de

Tabelul 1.31

(continuere)

Nr.

cr t ,

I
I

Scheme

de

ori.ntero

I Dimonsiu", Veloer.e ebsolu~~ .eximi I nee' e ororll


do orlent ro e
b

p ,

1.

"~-t6
. I7T171I

0
A C

I
I

,
i

r' r

I b.
R

. 0
Ad
--~ + x

AD
a

TfT1!T111

I 7.
2 sin--

y 2

2.

tldii\:

l.cl~

a b

I
e b

A C 0

I
!,.
!

I
I
I

-I

....:
"tJ

~~

AD
b
(---

1 +

1)

sin 2

3.

'"~e
o _.
..\c. .

I
I

~'Jl-j
' Y'

AD

I
I

--(---

" 1) y

sin-2 AD f
--(---

AK

1
y

Ad
+ + x)

.-

A C

2 sin-

4.

"IV
y-do
I

AC
a tgp +K tgp

I
I
0

LI
I
8.

I~
I p
arc tg
211

AD sin p sin-

I
!

I
i :

I
c

I
2 I

I I
I I

rzhZ
......
I '~

.2

I
I

AD cos
SI 2 sin -

5.,

I
1

I
I
1

Ad

AD

r:~J

AD cos P
f
y

A d
+ --.+
X

2 sin -

'-'I

-+x

2
X

.''1 .

2 pentru valor i in a't t cadren trigonometric se aduce relatis le valos" roe rospectiva .

.i
63
....

62

, -~
b
~ ~ ~

~.t..

I
~ ~ ~

~ ~ ~

I~~

i ~

~ ~

,
j
~ L,

I t

... :.[ ~

I
f

~ ~ ~

tl~ ~

~ I

1
f

~ ~ ~

o
~ ~ ~ 4

I I

i1Y.

..

-----------------

- -----

- -- --.--

Tabelul

1.31

(cont inuere )

I
,I n

Tabelul

1.31

{eontlnuarel

o
Ad 20.
2 AD

AD, AH IlK + +
+ +

17.

b
+

AD1 AD, AD1

e ~i
2

e
X -Cl

Ad
Cl n

ex

AN AD,

Cl

K Ad m
--+

..
Ah
y

AD2

2 L
La~imea e a bol~ului rombie sa detarmin4 cu rala~ia A O2 J2min a = -----=---'=.:.:.:.....4L + 4Ly - J1min undo 4 Ly dispozitivului nea L D,d ~i n lIi h este toleran~s dup6 dimensiu-

2 K = 2 tg eonieitatea
a

2 dornului

o
Ad
2 AD

18.
b

o
Dlametrul 4 C maxim al g6urii de eantrare, mm

.,..,.I--f--J--.ICl

si e

------

21.

2
n

o
Ah

m a

)
AN 1 2 R

Eroaras

de eentrare,

A C

AK
Ah

19.

e
n

o
Ad

Ad 2 arc sin

... ,~

Ad sin p

j.
J
~

22.
D,d,ai

o
n ~i h

L4~ime8 e a bol~ului rombie se determine eu rel.


d

23.

e =

Jmin +

AD

li.K

AKy

.E':
'/

n 2 m

undo A K este toleran~a dispozitYvului dup6 dimensiunea . K

66

67

';\

:J;

Tabelul 1.31 {continuarel

T8belul '.31 (continuare)

n
24.

O,d,h

Jm1n +

A B

A A 29.
l...

Pentru a~ezarea pG virf mobil in papu~8 fixll,in buc~K sou in dorn cu 0pritor fix n ~i
11

l,

Al, = T'+ 2r tg a

o o

Pentru a~OZ8rea pG virf fix instolat in pllpu~a mobi lK


11

AC

25.
0_

Wt

30. D,d,h'
si n

o
An

.~'"
~'

h,
h2

Ah,=-'-+2
2 '

+T,+T2+ tg a '
"

+ 2 A - 2 l

AhZ =-

+ 2 + T, +"T2 +
2
+ 2 A - 2 l

tg a

26.

-Efhit1
~~-

h,

Jmin + AB +

AA

3'.
n2 { J

h,

T IAh,=Z'

T2 + 2e + - +l tga 2 12 + 20 + - ,+ltga
' 2

min

+ AB +AA / l1+l
l

T h2 IAhZ=2

r-C

27.

Aa Al In tabelul 1.31 s-ou notat: Aa,Ab,Ac .ororHo dimansionale e',b,c; x-bitaia radiali; jmin-jocul minim; e+excent e ic i t etee suprefe~ i in raport eu axe giurlii T,- tolerant.a la aiamatrul giurii; T2-tol ranta la diametrul dornului; A- jocul radiel mInim le montarea semifabricatului pe dorn; T'-tol rantel le lungima somifabricatului; __baz le tehnologic8 la orientere ~i fixare; -- suprafete de prelucrat; --fortel de fixara;

~"l~

?~

o
1.5.2 Determi.narea erOrii ~e

deinStalare

28.

o o

Eroarea realc'1de instalare depiIrle de schemadispozitivului de asezare , pri.n::1ere9i fixare a piesei de prelucrat. Eroarea de Instalare, ~Cum s-a aratat , are doua corrrponente: eroarea de bazare 9i eroarea de fixare. a. Eroarea de bazare Eroarea de bazare se obPne prin analiza cl.irectc'1 a schernei de bazare. In ~ul 1.31 sint prezentate cele mai frecvente

68

j
L
___ n_.,,_n_,_u _.'_'.

69
_

_'

.'

__

."

__

0,.,.,.'

__

__

.,,

__ .,_._

_,_,

.',._,

0 __

.0

schemede instalare a send.tebr.icatefor, in vederea prelucrarff, lor. Erorile de bazara mentionate corespurrl diferitelor baze de referint<1 ce se pot adopta la piesa de prelucrat. b. Eroareq.de fixare Erorile de fixare depirrl de metoda de instalare, mardmea :,?ipozitia fortelor de fixare. Metoda de instalare detennin.a eroarea de fixare prin: - defonnatiile semifabricatului, defonnatiile'dispozitivului :,?idefonnatiile de contact semifabricat - elementde bazare al dispozitivului. Erorile de fixare cauzate de deformatlile de .contact. Relatiile de calcul pentru defonnatiile de contact s-au olJt.inutpe cale experimentala, fiin:i de forma:
y"==

Tebelul '.32. Deterainarea defonaa~iilor elestoplastico de contect(locele) ~i ale diapozitivului Hr., Felul I Schema do instalere crt reazemului IR.le~ie do celcul V.loeree parametrilor

a .
1. I Reazellcu suprafa;l sfericl

& a
ALt
~

a 0,75 y=B --R

(J.IIlI)

for~a de fixare (doHI B -constanta eu valori: -pentru Ole 45,B=5,2; -pentru Fe cu duritatea HB=180 2oo,B=5,8. R -rele sferei (mm]

q -presiunea specifie2

C qn

[/1Il1]

(1.137)

2.

I ReaZ9111 cu
suprafe~1I striaU y=A qO,5
(JlIII)

de stringere (daN/em ) Pentru Fe cu duritate HB='80 2oo


0, mm b I A 4,7

in care C este 0 constanta ce depinde de proprietatile stratului superficial I?i de rugozitatea suprafetelor in contact; q - efortul specific de fixare, in N/m2; n -coeficient exponential sub.mitar. Eroarea de fixare se poate scrie:
E f = (Ymax

Ymin)

cos ()(

= C(<1max n -

~nin n)

(1.138)

).
3. I Reazem eu suprafat-li netedl'

'2 20 25
30 40

4,7 4,9 5,' 5,3

e.z

()(, fiind unghiul format de directia efortului de fixare ::ji cea a dimensiunii de olJt.inutdupa prelucrarea mecaruca. Eroarea de fixare se poate exprima !iii in funq:ie de efortul mediu, de stringere <1med'

q -presiunea specifie2

e =2n C qn
f

med

(k

Kn-1 +1)
n

-: (1.139)
.
4.

y=B,CB2 + B R.)qO,5
{JlIIIJ

de stringere (daH/cm I PentruOlC 45,B,=0,03; B2=20;8=1 R. -rugozitatea suprafe~ei [JlIII) "

uncie:

K=

~ax/CI.nin

a
Radial
y =B
r

()( = 90, E = O . f Relatiile de calcul pentru defonnatiile de fixare de contact pentru diferite schemede instalare sint prezentate in tabelul 1.32. Erorile de fixare cauzate de defonnat:iile elastice ale semifabricatului. "Fortele de fixare provoaca defonnatiile elastica ale semifabricatului ::ji dispozitivului prin mar.imea ::ji direq:ia lor de aplicare. M.1rimea f0rtei de fixare, uniformitatea distribuirii acesteia pe suprafata de fixare,suprafata I?i direq:ia f0rtei de stringere depind in mare masura de procedeele de pr.indere I?i fixare a semifabricatelor. Detentdnarea erorilor de fixare a semifabricatelor !?i dispozitivelor COmportatratari analitice complexe,de aceea se folosesc in sCOpulobtinerii acestor erori datele experimentale. .

In toate cazurile in care K = 1 sau

I Rezemare
pe virfurl de centrare
a 0,5 (In,) 1 r ~

~i a -fortele de rstri~ere radiall ~i axiall (deNI Pentru OLC 45 ;i presiuni speeific2 pin! la 800 (claN/cm I

o
Axiel y11=B 2 a 110,5 ['~I ,.....

[DUD)

I B,

B2 S,b b,b 4' 2;9 2,2 1,b 1,3 ',' 0,8 0,5

2 2,5 '4 5 7,5 10 12,5 15 20


30

11,S 8,b 58 3:S 2,9 2,' 1,7 ',4 ',0 0,7

71

Tebolul 1.32(continusro) q 'for~a specific2da stringore [deN/cm ); {J 'unghiul dintre di' roc~iftfor~oi ~i 8 di mensiunii do ob~inut; Ra 'rugozitatoa [pm); D -diamotrul 'emifs' br icatului [mm).

5.

Prisme cu unahiul do
90

2 y: O,5(22+o,03 Re 2q * 0 ) cos{J [/lIIl) 2 x: O,S/2+o,03 Ra 2q

o
*cos{J [J,an]

In tabelele 1. 33 . 1. 36 sint prezentate erorile de fixare in cazul celor mai uzuale procedee de instalare.I.a prelucrarea suprafete10r de revolutie se va constdera 0 eroare de fixare in directie radial~, iar la prelucrarea suprafetelor frontale plane, dupa 0 direct;.ie axial~. Erorile de instalare a semifabricatelor in marrlrine, pe dornuri ~i in ~ sint trecute in tabelele 1. 37 ~i 1.38.

Dimensiunea de reglaj se 'poate defini ca dimensiuneala care se pozitioneaza scula, pentru ca dimensiuneapiesei prelucrate sa, fie cuprdnsa in cimpul de toleran~ al acesteia. Dimensiunea de reglaj optim sedefine~teca dimensiuneade pozitionare a sculei, care asigura n\.lIMrul maxim al pieselor prelucrate, ale caror dimensiuni sint cuprinse in lirnitele cimpului de toleranta.:rn cazul unui reglaj optdmse poate realiza, uneori, ca dimensiunile pieselor s~ se mentW in cimpul de toleran~ pe tot timpul durabilitatii sculei. Pentru obtinerea dimensiunilorsuprafetelor prelucrate,in limitele tolerantei T" trehri.e ea dimensiuneade reglaj initial D s~ fie detenninata, in cazul prelucrmlor exterioare, in raport cu dimensiuneaDmin admisibilai iar 'la eele interioare, cu dimensiunea maxima DIQ8X adrnisibila. calculul dirnensdimi.L de reglaj initial se poate efectua cu relatiile: ' ' - pentru suprafetele exterioare:

o,
'I

= Dmfn

Em

@/2 "" Dmin

In

30'

(1.140)

- pentru suprafetele interioare:


D,

c. Eroarea de ve:r:ifiCare In cazul prelucr~ii f~~ dispozitiv special,reglarea sculei ~chietoare la dimensiunese face prin treceri de proM, pentru fiecare sen'dfabricat;precizia instal~ii se asdqura prin verificarea 1n:li.vidual~ a ~itiei semifabricatuluipe masdnauneal.ta, Verificarea pozitiei se face ~ rizurile de trasare,marcate in prealabil pe semifabricat, sau direct pe suprafata sernifabricatului. In acest caz, in Ice de eroarea de instalare, apare eroarea de verificare, pe s~i normale verificarea efectuindu-se pe suprafata cilirrlricl ~i frontal~; datele sint prezent:ate in tab. 1.39. 1.6
ERl1IREA DE REGrARE A fD][EI

Dmax '- Em - (i)/2 = Dmax - .om - 30'

(1.141)

I
I

in care: Ell) este cimpul de impr~ere al erorii de masurarer ~ _ amplitudinea curl::ei de repartitie dimensionala a pi8elor prelucrate; a ~abaterea medie patraticl a curbei de repartip.e. Reglarea la dimensiunea sculei ~chietoare se poate ef~a prin urmatoarele metode: metoda~chiilor ,de proba, dupa piese de proba , dupa etalon, reglare interschimbabila.
,

'

'

1.6.1 Reglarea prin a:pri.i de

prooa

!'
I

. Procesul prin care se ob1;ine pozip.a' corectli a ~ui sculei fa~ de piesa de prelucrat astfel ineit dimensdunea piesei sa se incadreze in lirnitele cimpului de tolei::'ante, este cu-. noscut sub denumireade r~lare la dimensiunea sculei aschi.etoare. Re:Jlqrea initial~, uneori, nu asigur~ precizia,de prelucrare a intregului lot de piese, ceea ce inp.me repetarea acestei operatii., prin r~larea din nou a sculei WjChietoarela dimensiuneaini1;ial~ de ~laj .Deplasareamuchiei WjChietoaredin Pozitia ini1;ial~ de reglaj este determinata de uzura acesteia.

Metoda consta in determinarea dimensiunii de reglare a sculei ~chietoare prin efectuarea pe 0 lungimearnicl a suprafetei ee se prefucreaza a unor ~chieri sub formade treceri succesive, urmate de IMsuratori" pma cind dimensiuneap~esei este cupr'insa in cimpul tolerantei prescrise sau reprezinta dimensiuneacalculata. a reglajului initial Dr' Eroarea de reglare este da~ de relatia:
Er

Eo

Ed +m~

(1.142)

in care: .0 c este eroarea' de citire; E d - eroarea dirnE!nsiunii de reg1arei' Em - eroarea de masurare; , ',' , ' Alegerea opsratd.i.Lcrde masuraresd determinarea erorii de masurare se realizeaza folosind tabelele 1.40 ~i 1.41. 73 ,. .__

rz

Tabelul 1.33

Erori de fixarc 1n direct io rooiale Ef

lilli

Caract~ristica suprafe~ei de bazare 6-10 10-18 18-30

Diametrul suprafc~ei str'inse 11n mm


;

30-50 Fixare

50-80

80"120

120-180

180-260

260-360

360-500

in universal cu trei bacuri 420 300 100 50

Turnata : -in forma de nisip,formare meceninic~,model lleul ic ,in cochile


i

220 150 50 25 220

270 175 60 30 270 270 60

320. 200 70 35 320 320 70 35 20

370 250 80 40 J70 J70 80 40 20

..

500 350 120 60 500' 500 120 60 30

000 400 140 70

700 450 160 80 700


,

.800 550
,

900 650

'cu modele fuzibile 'sub presiune Hatri~ata la cald lamlnet~ la cald 'prelucrat~ de degro~ere 'pralucrat& de f inisere
-r-ect ificatll

, ,

4Z..o
420 100 50 30

~p
,

800

220 50 25 20

-.
1aO 90 50 200 100 50

140 70 40

160

30 20

80 40

Fixere tn buc~a elastica de stringere Bera tress le rece 'prelucrete de do9r'::>~ere -prelucreta de finisere. Turnata: 'in forma de nisip,formare meceni' ce,model metelic 40 40 20 180 50 50 25 220 60 60 30 260 70 70 35 320 80 BO 40 380

.
SOO

.
760

440

.
580

600

..:....'---------_._------

---------.---~------.----~~.-----.--------. ------------

/
'in cochile 'cu modele fuzibile 'sub presiune laminate la cald -prelucrata de degro~are
'pro lucrad

Tebelul 1.33(continuere) 280 90 45 440 90 45 320 100 50 SOO 100 50


380

120 40 20 180 40 20

140 140 25 220 50 25

170 60 30 260 60

200 70 35 320 70 35

240 80 40
380

440

500

120 60

.
160 80

.
120 60

140 70

80 40

de fin isare

30

Cbscrva~ii.Le ~xccuterea mai multor feze de prelucrere pe aceee~i suprefe;a, cu 0 singure fixare e semifabricetului, valorile indicate in tabel se vor lue numei pentru prime feza tehnologica. Pentru faze urmntoare Ef2=kEf1+ E d' unclek oste un coaficient de mic~orere k=O,Oo, E 1'eroeree de fixers la prima feza, iar Ei d 'oroeree de indexere. Se vJn[ua E. d= 50 pm. Eroaree de indexere este 0 carec{eristica a me~inilor-uneLte prevazute cC mese SBU tamburc cere execute' 0 ~7~care de indexere pentru prelucrareo piesei pe mei multa posturi de lucru. Oece pralucrarea se exucutc cu scula fixate erticulet, care se auto' centreeZ8 pe suprefe~e de prelucret, nu so ie in considerere eroarea de indexers. La b~zeree pieselor intre'virfuri fixe nu apere eroerea de fixere in dirac~ie radiela. La bezeree pe dorn se va considera oroare de fixare in direc~ie radiale in func~ic de modul de fixere a dornului: in universal, in dispozitiv de fixare, etc. Le prinderee dornului intra virfuri, crOD~ee de fixere in directie radiele esto
zero.

Tebelul 1.34.

Erori de fixere.tn direc~ie exials If a ' .

fOro Diemetrul suprafe~ei strins~ ,in I1m

r-Ce'~~toristtce suprefe~ai de
~ b~zare

0-10

1018

18-30

30,50

50-80

80-120

120180

180-200

200300

360500

Fixere in universal cu trei bacuri Turnete : 'in forma de nisip,formere meceni' nice',model aetel ic -in cochila

70 00

80 70

90 80

100 90

110 100

120 110

130 120

140 130

150 140

160 150

Tabelul

1.34. (continuare)

-cu modele fuzibile -sub pres iune

50 30

60 40

70 50

80 60

90 70

100 80

110 90

120 100

laminate -prelucrate -prelucrets -r-ectif icata

\a cald de degro~8re de finisare

70 50 30 10

80 60 40 10

90 70 50 10 80 60 10 90 70 15 100 80 15 110 90 25 100 25 110 30 120 30

Fi~ere in buc~~ elastica

de ~tringere

(cu opritor)

Bere trass la r~ce -pre\ucrat~ de degro;are

40 40

50 50

so so

70 70

80 80 cu acj.ionare pneumatics

F.ixare in mendrina Turnat~ : -in forma de nisip,formare ca,model metalic -in cochila -cu modele fuzibile -sub presiune Hatrii-at~ la cald leminat~ la cald

mecani55 55 45 25 55 55 60 50 35 60 70 65 55 45
7()'

80 75 65 50 80 80

90 80 75 55 90 90

100 90 80 65 100 100

110 100 85 70 110 110

120 110 90 80

130 120

140 130

I
I
- --_.-

120

130

so

70

..

_------_ ..._---- --------

..

_---_ ..-._------------ - _- -.. ..

......

_._--_ .._ ...

_._._---

..

Tabelul

1.34. (continuare)

-pr e tucr etji de degro;are -prelucratll de finlsare

40 25

50 30

60 35

70 40

80 50

80 60

90 70

100 80

110 90

120 100

Observaj.ii

A~ezarea intre virfuri nu da erori de fixare,apare insa 0 eroare de bazere in direcj.ie exiale sub forma de deplasari, depleseFi longitudinal"e ele piesei ~ La e;ezarea pe dorn eroerea de f.ixere in d irect i e exiele se ve lUB in f unct ie de modul de fixere B dornului: in universal, in d ispoz it iv de fix"ere etc.3. la fixarea in bucs a elastica a semifabricetelor individuale, eroerea de fixers in directia axiele este cu 10-20 pm maimare decit la fixaree barelor trese la race. 1.35 Eroarea de f ixere la e~Z8ree setlihbricetelor pe cepuri de reezeI!.ale dispezit ivu\ui (f'

Tebelul

(1'''

Ceracteristica suprafe~ei bazare

de 6-10 10-18 18-30

Diametrul 30-50

suprefetei 50-80

strinse 80-120

tn mm 120-180 180-260 260-360 360-500

Fixere In dispozitiv.de Turnata : -fn forma de nisip,formare nice,model metalic

stringere cu ;urub sau cu excentric

mecani ..

90

100

125

150

175

200

225

250

300

350

-;n cochila
-cu modele fuz ibile sau sub presiune .Hatritat~ L8minat~ -prelucrsta -prelucrat~ -recti! iests la cald \a cald de degro;ere de finisare

80

100 90

110 100

120 110

130 120

140 130

150 140

160 150

180

200

300

90 90 80 70 60

lOO
100 90 80 70

125 125 100 90 80

150 150 110 100 90

175 175 120 110 100

200 200 130 120 110

225 225 140 130 120

250.

150

160 150 140

170 160 150

140 130

Tabelul 1.35. (continuare)

. Fixare in dispozitiv de strlngere cu ac~ionare pneumatIc '" Turnate: mecani-1n forlll8 de nisip,forlllare ca,model metalic
-fn cochil~ -cu modele fuzibile -sub pres iune Hatri~ata la celd Laminate la cald ~preluerat8 de'degro~are -proluerate de finisare -rect ificat8 70 90 80 70 45 -90 80 70 60 50

.-

100
90

120 100 80 60 120 120 SO80 70

140 110 90 70 145 140 90 90 80

160 120 100 80 160 150 100 90 80

1SO 130 110 90 180 1S0 110 100 90

200 140 120 100 200

240 160

2SO 180

65 40 70 70 65 50 40

75 50 100 100 75

240

~-

120 "0 100

130 120 110

140 130 120

70 be

Observa~ii:1.Ca dimensiune transversela a semifabri.cetuluise ve lua dimensiunee maxima in see~iunea normala pe supr8fa~8 de prelucrare,considerind suprafe~e de prelucret paralela Cv supraf8~8 de bazare a semifabricatului. 2.Eroarea de fixare este data pe normals la suprafa~e de prelucrat. 3.A~ez8ree pe mesa magnetica nu de erori de fixare. Tabelul 1.36- Er08roa dIifixaro la 8;1Ozareasemifabricatolor pe placuJ;olede reazee ele dispozitivului f,f!lm Carecteristica suprafe~ei de bazare 6-10 10-18 Diametrul suprafe~ei strinse ,1n mm

I I

18-30

30-50

50-80

80-120

120-180

180-260

260-360 360-500

Fixare in dispcz it iv de stringere cu ;urub sau excentric

-.
Turnete : -1n forma de nisip,forlllere meceninica,model metelic 90 100 110 120 135 150 175 200 240 280

-.----~-

Tabelul 1.36 (continuare) -~n each it

e'

55

60 50 40 100 100 50 40 30

70 60 50 110 110 60 50 40

80 70 60 120 120 70 60 50

90 80 70 135 135 80 70 60

100 90 80 1SO 150 90 80 70

110 100 90 175 175 100 90 80

-120 110 100 200

130

140

-cu modele iuz~bile -sub presiune Hatri~at;; la cald Leminat~ la cald -prelucrata de degro~Bre 'prelucrate de finisare 'rectificet~

40 30 90 90 40 30 20

240

110 100 90

120 110 100

130 120 110

.-

Fixere tn d ispoz it iv de stringere cu Betionere pneumat-ic8' Turnata: -in forma de nisip,formare lIIecenic~,model metalic -1n cochile -cu modele fuzibile -sub presiune
,j

50 35 25

80 55 40 30 80 80 40 30 20

I-

90

100 65 55 40, 100 100 55 40 30

110 70 60 50 110 110 60 50 40

120 80 70 60 120 120 70 60 50

140
90

160 100 90 80160

190 110

220 120

60 50 35 90 90 50 35 25

SO 70 140 140 80 70 60

190

/1~tri>ata

cald
,

70 35 25 15

Laminat~ la cald -prelucrata de degro~are -preLucrata " de finisare -rect ificata


v
v

90 80 70

100 90 80

110 100 90

-- :1.Ca dlmenslune transversala a semifebricatuLui se ve lus dimensiunea maxima in sec~iunea normala pe suprefa~8 de prelu()bserv8~11

l>~
" ...
00
NLf'I

~ .,.
::l'.::l W1_
C

o
N

~...,.
00

C ::l ::l
E
CI>"'~ ID

Obeerv4ii.1.Folosir a mecenismclor de acponere pneumaticli ~i hidraulicli permite s6 se mic~oreze eroarea de instalere cu 20 40 %. 2.Prelucrerea sem if ebr.icet e lor- cu prinderea 'inmandrine cu bucse neclilite se utilizeoz6 le loturi de piese de cel mult SO 120.buc3ii. Tabelul 1.38. Erorile de in~taler. bO 111111 in menghinoo Hetoda
de a

" ., " ~ .. " ., s


L. L.

o ~

.,..u c
"'0

::l

L.

0'"

"'~

-8.g-8 .,-8 s
Cl>

...
Cl

semifabricatelor cu dimensiuni pin~ la Oeplesarea semifebricatului,pm 100 . 200 50 80 40 ., 100


30 . 50

"0

c ., .~ a.
c~
.,

,.-Tipul mer.ghin"i
.

.~ezare

-8
::l ::l ..
L.

Pe placa do adaos in stare liberli Henghini cu $urub Pe pleca de adaos cu baterea semi~ fabricatului la fixere
00

.,
"
CO

'CO

... "

o L.
W

:0
L.

CO

o
L.

"

.,
U'\ C> M -0

.,
C
L.

.D

e ...

" ...
o
L.

C>

00

0....
g -.;8 ~ "'3
E

Cl

e--

o
N

U'\

Lf'I

Menghine cu
excentric

Pe plac4 de adaos FArliplacli de adaos

N -0

., "
N

"

00
~N

00
~N

...
C

I> ::l

,..;~

....

"0 C '"

~
I>

Observaiie: Dacliforia de fixere se menpne constentli , marimee erorii se lliic~oreaz4 cu 30 - 50 %.

<-

.D "0

" .

'"

III . III

..
., L. 0

2
~ 8.

"

L.

Tabelul 1.39. Erodrea do verificare a seMifabricatelor pe strung, cu verificarea pe suprafat;a eil indriell;;ifrontalll

. Cl> ., N " .-u0.. ::J

'"
oI'-

::l
L.

.,~
Cl> a.L. ::l a. .,

.,.
>co

"00

::l"O

"
CO

~
Ill

" ... ~"L. " L. L.a.X


CQ

... "
:J''111 't""0'

~ 8'"5 a.~ .
o 0 " .,C
'"'O~

" " . ..
CN <00 C

~
.,;

.-

oe-,

~ c c ,~
.3

"' ..D .. .,
" 0.'"

L.

~ ~

,..:

:: o,..: ,..:

Eroarea de verificare,mm
I'-

Modul de a~ezar~
u:>

Metoda de verificare

Sem,ifabricate mici mijlocii mart

co 4).L. " Cl> .. .D'" N

.- -8 o o ...,

La cele dou4 capete in plaIntre virfuri $i suporti rcglabili in forma de cruce nele orizontal :;1 vertical. $i 0,5-1,0 la bataie [n platou cu 4 bacuri, cu spr i j in pe virful. pllpu$ii mobile
L.

1,0-',5

2,03,0

.. " " .. " o co .. .!:! " ::l~ L.


"'

a..
L.

..
Cl>

e L. L. a.O
C

.,

L.

.g
Cl

"0

er
::l
C

"0

&.

., 11I

~ ~

.... ... " gCl> <0


L.

'" o
C

::l

t
Cl> Cl>

., .. .,
CG""O .L. .

..
::l
L.

..
::l

..
Cl Cl>

::l .. .,

Lingiii platou, pe inliliimea semifabricatului ~i la blitaie radialli

... o
., .,

0.

s
:l

u
L.

.. '" 0

a." " ::l . C


"0 C 'r"

'" '" en e
" L
CO

. .,
L.

" .s .,
L.

..
c "
CO Cl>

::l ::l
C "0
L.

"0 :J
L.

.. . e

" ...
L.

., ...
.D

:J

::l ...
L.

,.
.. .,
Cl>
L

In platou c~ 4 bacuri Pe col~ar dup4 trasaj

El

e
"0

" .,

s
'''0 ON ,,~
C C>

.:!,

... .
....
::l

., "
:J

."

...
Cl
L.

:.

" .~ ...
~ '"
o

..
" "

Cl

E <0

.
L."
j CJ

...
o

:.....-~

Pe suprafat;e do revoluiie exterioari sau interioer~ ~! 0,02-0,04 0,03-0,Ob 0,05pe suprafat;afrontalli O,Ob Pe dismetru ~i pe fa~a frontalli

.... '" .
L. " " X "0'C " 0"0

'" '" E

~
...
L.

-.;
:l

.. c
,., u
~
110

2 ... c
L.

'Cl "

::l

o_.,

., ., '"

a.

:g
W /'-

.'"
c "
L.

8.

8.

., ., .,
N

0>
V)._

V),

o
N

., L. " '- ., N
VLU<C.

... ..
o
:J :J U

~
'HI'J

Cl"

.,.- a .Da. "


.D Cl> L. " L.

:"., o C
L.

'"

a.
::l.

B
-

!;;
:::J:J o )m
"'C

B5
>
L

0'''''

~"O N

o
,<I L.
E E 0 0 ;:: :l .D ::l '~ " E ~

.,.:JU'\

:t o
L

Ob~~rvatie : M~rimile erorilor'de verif!care date la num3r~tor se referala verifiea-. rea cu ac de trasat pe suprafaia neprelucrata <valorile mar!) sau prelucreta grosier Cvalorilo mic!). La numitor sint date m3rimile de ver!ficare cu comparator pe suprafais prelucraU prin strunj ire de f inisare. Valorile din tabe.lul '.39 inelud s i oroarea de fixare a semifabricatului. Tabelul 1.40. Erorile de reglare dup3 t8l!lbur Erorile de reglare a scule! ,JIID 5 10 .15 : 30
30 .

0 ~
L.

~~~
"'''l

""

U C E

Cl E

eo
""

... 0

a.

:;

., ....

.8

" a. "

. C
f_

I ;1 .. ... -is
e , E
Cl U J IIU C
L. L.

U
(

<I

I {;
I

u "
C

ce .....
c o

'.<1

- c o e
Cl

. ~
::l ::l

-8 ~ '" ,-; a.~


_

:J :J \1"\""0 c....... L.."'oo

L.

:J

co

c'""
t...:J

::J

c..o
L

ELt,)

.g

IO!J'I

- ~ C N~-

.D"L,..IO

co

" ..,
11)

u
L.

N"..u 'u
0
'CI

u
L.

g-8

c .a.

<I

a. a.

4)

.-

::l

c " ::l ::l c c

"0

~&.

c c

::l
C
L.

., u e en L. c

"0

" ,:.:a.

o o

00

c~ L. o ::l

': g. ~~:
~ ~("'0

loI).

;;)~

~'-:J'I I
c

:l -8 .~ .
111

Valoarea diviziunii tsmburului, mm La strunguri ~ ma~ini de.frezat 0,01 0,05 0,1 0,5

Eroarea de strunjire la diametru, pm 10 .'.;.'J 30 .... ,J

I~
I/').

U "" ~
~ ~ ~

CU CO'''''
;-C

1""0

Cl co ::c

::.: x -o'UU
CC;> 10 UJ ~ ::t:2:fi

70

..

--_._--_._--_ ..__ .__ ._.

Ph''',:,.

\ ,,1. 1

fir,

81
--_ ...- ..._-_ _- ,----

-----_

...

Tabelul

1.41

Erorilo

li_itl de mKsurero

~,

alo instrumentolor

do m~sur8t

Intorvelalo de dimensiuni , mm OonumirOB instrumentului 1 , 10 50 . 80 360 .500

Erorile limit~ , ~m m~$Ur8r8a diemetrelor exterioare: micr~etru cla,a 1 de pr.cilia mlcromotru Clue 2 de proclzlo ~ublor cu citiro po vernlor : 0,02 I\UII 0,05 IIUII 0,10 La mosurarea diemetrolor interioare : micrometru de Interior clasa 1 de precizio . ~ubler cu citlrea po vernier: 0,02 II!II 0,0511IIII 0,10 11III La
7 9

- se prelucreaza piesele de proba, dupi1care,prin masuratord., se detenn:i.nZi valoarea limit.A a dimensiunilor, amplitudinea cinpllui de impri1:itiere, valoarea mediei aritmetice a cimpului de impri1:itiere ~i abaterea medie ~tratica a dimensiunilor; - se determ:i.na toleranta de re;rlaj T cu una din relatiile: r T T - 60'(1
r

12 40 80 150

14 45 90 160
18

25 35 70 110 230 35 90 150 300

+-_.,_.)
in

(1.146)

--

Tr

1 T - 60"(1 +-)

- Au -~

(1.147)

----

60 130 230

1.6,.2. Reglarea dupa piese de prol:la

Metodade re::Jlare ~ piese de proba consta in deteimi.narea dimensiunii de re;rlaj . 0 dupa preducrarea' pieselor de proba l?i cuprirrle in principal unnatoarele etape de lucru: - se stabil~te ~ n al pieselor de proba, folosiIrl relatia: n>
60'
(_,_)2,

in - se verifica daca valoarea rnediel.aritmetice, rezultata in urma prelucrarii pieselor de prol:a, se incadreaz~ in cimpul de variatie a dimenSiunii de reglaj. Justificarea relatiilor privirrl Or ~i Tr se arata in fig. 1.7 ~i 1.8, urrle 30'/in reprezinta j~tatea arnplitui..nii cimpului de impr~tiere d:imensionalaa pieselor de proM, abaterea medie ~tratica a acestui cimp aproxi.min::iu-se a fi a/in.
Dr

(1.143)

T-6o'
0' este abaterea me:iie~tratica a curbei de repartitie; T - toleranta pieselor de prelucrat. - se stabilesc valorile erorilor sistematice produse de uzura' sculei Au l?i de :iJnpreciziamasurarii dimensionale a pieselor de prelucrat ~,pentru cazul cirrl di.mensiuneade reglaj :;;i toleranta de re;rlaj se catculeaza tinind seama ~i de aceste erori; - se determ:i.na dimensiuneade re;rlaj Or pentru piesele de proM cu una din relatiile: '
30' 3a'

Fig.1.? Repartiiia mediilor aritmetica ale grupelor

Fig.1.a. Reglarea duplipiesa do.'probli

D. + 30'+ - r.' m 10,

vn

< Dr . < 0max -30'--- t:


"

(1.144)

vn

iar cind se tine seamade erorile de uzura l?i de masurarae


3a'30' O. min

+3a+ -+Au r 1n

+~~

O~'-O' - 3a' ---'r max t:

Au - .1mas(1.145)

'

vn

Valorile abaterii medii patratdce se pot lua, la detenninarea d:i.mensiuniide reglaj la piesele de proba, din tab. 1.46, iar uzura muChiei aschi.etoare a scul.ei. l?i valorile erorilor limit.A de masurare clin tabelul 1.8, respectiv 1.41. 'Se constata ea prin aceasta metodadimensiuneade reglaj' este cuprinsa ,intr-un cimp al tolerantei de reglaj Tr simetric asezat, fa~ de mijlocuJ. tolerantei de prelucrars T.E\?ntruobti-, nerea optirnului, climensitmeade reglaj .initial Dr trel::uie sa fie determinata in raport cu d:i.mensitmea minimaadmisiliila Dmin la pretucrard. exte.rioare l?i in raport cu 0max' la cele interioa-' re. s-au conceput ~i variante ale acestei metodede reglaj. Se mentdoneaza, dintre acestea, metoda propusa de V.LGostev ~i
83
--------------------------------------------------------------------------------,----------~

,82

A.A. Siroeghin: -se pre'lucreaza cinci piese de proM cu un reqlaj constant al sculei ~i se detet11\i.m. amplitu::lineaimpr~tierii dimensianale a acestora:
W

Dmex - DllIin;

, (1.148)

verificarea corectitudinii dimensiunii de reglaj consta in u.rm.a.toarele: - se determiM media aritmetidi x a dimensiunilor celor cinci piese de pr~ prelucrate; , - se comparadimensduneade reglaj D cu valoarea mediei Ltmeti ce; ' " r an; , - se oonsddera m reglarea este oorecta dam:

- se deterrnl.OO apoi in modaproxiJnativ abaterea tratim a impr~tierii instantanee, folosirrl relatia:


U)

merliepa-

x
(1.149)

Dr 20

(1.152)

0=

unde: ~ este un coeficient care leagiamplitudinea impl;~erii de abaterea medi.epitratim ~i care depirrle de ntllll&uln al pieselor de prooa, ~ cumse arati in tab. 1.42.
Tabelul 1.42 VaLorilo cooficientului ~ fw.cJ;.ie de nualruL n aL pieseLor de probll

de unde rezulta: Tr = 40' , paca nu este satd.sf'acuta corrli't-ia (1.152), se la 0 noua corectde de pozitie a sculei aschietoare,

procedeaza

1.6.3.
n dn

Det:enni.narea

2 1,128

3 1,693

6 2,534

7 2,704

8 2,847

9 2,970

10 3,078

2,059

2,326

dimensiunii de reglaj, consi.deriIxl ~i eroarea probabi 1is a operap..e.i.de reglare. '

Dimensiuneade reglaj Dr se calculeaza astfel: - la prelucrarea suprafe\:elor. c:p.irrlrice exterioare:


Dr
=

Dmin + kcr

(1.150)

- la prelucrarea

suprafetelor cilirrlrice

interioare:
(1.151)

D.imensiunea de reglare se cal.cul.eeza'tinJ.rrl seamade: al toleran't-ei la d.imensiuneasuprafe't-ei prelucrate; W8 - cimpul de irrq;>r~ere a dimensiunii in urma prelu-, ' cri:irii; cauzat de starea utilajului, .a dispozitivului ~i de specificu1 operatiei; ,Ill;' - sumaerorilor de reglare; A - uzura dimensionala a scu1ei in timpul prelucri:irii 'intregului lot de piese. Cimpul total de impr~iere dimensionalieste:
T -cimpul total T
= Wo

~ f r

t~

;;
i.'

~.

~ Dr = Dmax - ka

+ e, + A.

(1.153 )

~,

uride: D'E.~' Dmin sint dimensiunile limita admise de cimpul de toleran\A la operap.a respectiw; k -coeficient obtinut pe cale statistidl, pentru diferi tele prOCErlee ,~ prelucrare, ale carui, valori sint prezentate in tab. 1.43.
TebeLul 1.43 Valorile coeficientului k Coef.ie ientul k Felul ma~inii unelte Suprafele exterioare Suprafele interioare Strunguri Ma~ini de Ma~ini de Ma~jni de Ma~ini de Ma~ini de ' reetifieet firA virfuri eLe~at bro~at ree~ifieet interior honuit 2,7 2,7 3,1

~ I'

Uzura rnax:i.ma a sculed.: ~chietoare in timpul prelucri:irii intregului lot de piese trel::uie cunoscuta atunci cirri trebuie sa se determine existen't-a ~i nuxn&ul regli:irilor. suplimentare ~i anumecirri: ' '
\
'

f
~ i,; ~ F

T <

W8

+
a

unde:
6l

c.lr

~8X

'

(1.154)

r~
F b

E s
(1.155) ~ ~ ~ ~ ~ ~ f

= lea

-----'84

-1,8
3,6 3,6 3,3

in care coeficientUJ. k = 4 6, iar abaterea medie patratica poate lua urIllAtoarele valori: ' 0' = 0,02 0,03 mm pentru opera't-iile de degro~are; 0' = 0,01 . 0,02, pentru opera't-iile de semifinisare; ,0'< 0,01 mm pentzu.operatdf.Le de, finisare. ,Uzura damensdonal.a a ,sculei A poate fi' calculata consdde--.

~ ~
i'

85

rirrl ea:
A
=

- se folosesc relatii1e:
(.le

ARi +

Ay,

(J.IIll]

(1.156)

+--+..,Wr Drp .= D. m in
2
CUa

pentru suprafete exterioare (1.159) pentru suprafete interiOare


(1.160)

in care ARi este vada1;.i.apozitiei muchiei aschietoare ea rezultat al uzurii; Ay- variatia pozitiei muchiei a!?chietoare, provoca:tiide deplasarea p~astica ce apare ca rezul tat al lnaririi foqei aschi.etoare din cauza uzurii j Ay = 0,2 ARj pentru degro~e 9i A = O,lARj pentru finisare. In ~ utilizarii unor scu1e prereqlate (in afara mCi9inii-\melte), eroarea de reglare a sculei se ia:

orp =
sau:

Dmax
0min

--~

- CUr

orp = orp
Tabelul 1.44

+ ~-.
2

CUr

pentnl suprafete exterioare


(1.161 )

= 0mox

dB

CUT

(.)r =,/;.2-+-1:.. V 1

2 y.

,6.-2
b

-2

perrtzu.suprafete interioare
(1.162)

[J.IIll]

(1.157)
ErorHo rcglDro a sculoi. Dato oricntativo Precizia regl~rii, mm Hodul da reglare supliment8r~ I-ridicatli F~r6 reglere suplimentera Tolerante de reglare a sculei in afare ma~inii unelte Ai . Abeteree edmlsibili de la dirnensiunea nomineli Eroarea do instalare e sculei pe H.U., ~ Eroaree la reglarea ini~ieli introdusi de reglor, Ah Eroarea totali probeblli de reglare
11

A. este toleranta de re;Jlare a sculei in afara ma:;;inii-uneltej A~ - eroarea de ::i.nstalare a sculei pe ~i.na-Wleal~; An -eroarea intrcx::l:usiila re;Jlare, la reg1area initialii a portsculei pe ~ina \mea1ti. Eroarea de reglare poate exista in urmatoarele cazuri: -la re;Jlarea:ini1;.i.alii, la re;Jlarea suplimentarii efectuatil manual, la reglarea suplimentarii efectuata automat. In tabelul 1.44 sint trecute valorile orientative ale erorilor de reglare in cazurile ment.icnate, In cazul regl~ilor de compensarece au Loc pe masinaunealti, acestea se fae folosirrlu-seetaloane, opritori rigizi sau opritori. cu cadranj miirimea erorilor de instalare a sculei depirrle de metodade instalare,adica de bazarea 9i fixarea sculeLOrientativ erorile de instalare la fiecare schimbarea sculei A , sint date in tabelul 1.45. Valorile erorii totale de prelucrare

11- normali .0,020 0,010 0,020 0,020 0,0347

0,010 0,005 0,010 0,010 0,0173

2 = V A. 1

2 Ay 2 + Ah

\.

(.)T=J~:2
la diferite operatii 1.46' :;;i 1.47.

Reglarea manualisuplimentar6 Harimea regl~rii de compensare manual~ la un impulsAp: maximi . minimi Eroarea efectivi a reglar!i de compensare manuala A . Eroares IntrgdJsll de reglor la reglarea pe lIIa~inll Ah Eroarea total~ probabili de reglare

0,020 0,010 0,005, 0,010

0,05 0,02 0,010 0,020

+ -i.)/ (J.IIll] (1.158)

r = V

Ap 2

Ah

0,0112

0,0225

tehnologice

sint cuprinse

in

tabelele

03temi"<U:'ea

diJoons:hmii erorii de re;rlaj eroar;ea de reglare .

cxmsiderindi

Reglarea sutomat~ suplimentarll pentru compensarea uzurii sculei Hirimea regl~rii automate suplimentare, la maximl1 un impuls As: mlnlmll Eroarea efectivi a regll1rii de compensare automate A . Eroarsa intr~si de reglor la reglarea initiaLa a sculei An Eroarea totali probabil~ de reglare
11

0,010 0,004 0,002 0,005 0,0054

0,025 0,010 0,005 0,010 0,0112

D:i.meilsiunea de reglaj in acest, caz , pentru prelucrarea piese10r de pro~ Drp' se determina in unnatoarele etape:

r =

2 Aa 2 + Ah

87

Observatii:1.ls pralucrarea supra{etelor cu dimensiuni diametral8 de reglare S8 referA le razA. 2.Er-""r"a efectivl! 8 reglArii d compensar& nu trebuie din m~rimee reglllri i de ccmpenaer e pe un impuls. Tebelul 1.45 Eroaree medie de instelare
8

valoarea s6

preciziei 1/2

depA~e8s~l\

cu~itului Eroarel! , I'm

Motodtt de itJ~tol6re
" Dupli etalon Cu fixarea cutitului cu ~uruburi in port-cut it, dupa atingerea etalonului Cutitul,fixat in port-cutit,adus spre etalon prin avans transversal Idem, folosind foite de hirtie DupA un oprjtor rigid

100 20 7 20 10

.. , 130 .. _ 30 . 10 .. 50 130 ,
/1IfI

Hetoda de fnstalere DupA un opritor cu cedren

Eroarea 10 .

20

Instelarea unei scule interschimbabile cu schimbarea prin: - cu placu~e fixate mecanic - cu plllcute cu mai multe muchii - cu cu,it r&glot in afara ma~inii, cu ajutorul unui comparator sau minimatru

25 35 .. 20

50 50

i'
- pentru folosirea rel,atiilor (1.159 1.162) valoarea cimpului de impr~tiere se detenninli cu ajutorul relatiei (1.155) i a in:licatiilor ce se dau in la;Jiiturii cu aceasta sau se utilizeazii tabelele 1.46 :;;i 1.47; ...; valoarea erorii de reglare ,se deterIn:i..rui cu relatia (1.157), folosindu-se datele din tab. 1.44; , ) - pentru folosirea relatiei (1.154) , valorile erord.Lor totale de prelucrare se iau din tabelele 1.46 :;;i 1.47; - se prelucreazii piesele de praM cu dimensil.mea preliminara de reglaj, detenninatii confonn in:licatiilor aratate mai inainte: ' - se dete.nnirladimensiunile limitii la piesele prelucrate :;;i,valoarea amplitu::1:i.nii cimpului de impr~tiere;, - se recalculeazii di.mensitmile de reglare cu relatiile 1.161, 1.162, in care se introduce valoarea cimpului de imprii:;;tiere.dimensdonala a pieselor prelucrate; - 'se determinadi.terenta dintre dimensitmea de reglaj prel iminara 0rp :;;i cea obtinutii ~ pralucrarea pieselor de praMO; " ' :,.S se efectueazii corectda in:licatii de rn&i.rnea datii de diferenta celor doua dimensiuni de reglaj mentionate mai inainte, clupi1 semnul, de variatie a celor doua di.mensiUni de reglaj ~
I

I
r
,
"

taloanelor, :;;abloanelor:;;i calibrelor, are 0 largii aplicarein productd.e , foloslrrlu-se la fabricatia in serie, la prelucriiri pe strun;Iuri revolver, st.run;uri automate ~i semiautomate cu mai multe cut-ite. REqlareala dimensiunecu ajutorul etaloanelor este 0 metcx:1l statdca (masdna-uneal.ta este in stare de nerunctdonare) :;;i consta in fixarea pozitiei ~ui sculei la 0 distantii determinata de pozitia spatialii a suprafetelor etalonului, prin aducerea in contact a tiii:;;urilor sculei cu suprafata etalonului sau . cu virful de palpare al comparatorului montat in alezajul conic al pii~ii mobile (fig .1. 9). Pozitia astfel determinatii a suportului port.-scul.a este apoi fixatii cu ajutorul unor opritori sau limitatori de cursa, pe directie lorqittrlinalii i transversal.a limitatori,care servesc la identificarea pozitiei necesare initiale ~i finale a sculelor pentru prelucrarea tuturor pieselor din lotul de fabricatie. In cazul cirri se folosesc calibre de grosime pentru 0 re-:glare cit mai preci.sa (fig. 1.10), diametrul etalonului pentru Suprafete de revolutie exterioarii se miC?Oreazii cu de doua ori grosimeacalibrului. Precizia ra;Jliirii ciupii etalon cr~ daca se folos~te un etalon cu comparator (fig. 1.11), in care caz comparatorul se ra;Jleaziila zero cu 0 riglii aplica'ti pe generatoarea suprafetei etalonului, dttpii care se aduce virful cutitulUi in contact cu h1tonul plat al comparatorului. Iastabilirea dime!nsiUnii de reglaj, ,'treb.ri.e sa se tW seamaea in situat-la de prelucrare apar defoI11latiileelastice ale sistemu!ui tehnolcgi.c, precum:;;i actiuriea jocurilor din cuplele cinematice ale ma.:;;inii-unelte.O:i.mensiunea de ra;Jlaj este influentatii ~i de rugozitatea de suprafatii , deoarece contactul scula-etal.on se face pe fmrlul microneregularitiitilor. In urma acestor precizarf, , dimensiuneaetalonului, care' devine dimensiunea de reglaj, se determi.rui astfel ' :

I
,-,~,,~-,
I')
I I '
>

LL

~-'-LI
1__

--mrL~-::~
I '

I__ ~I

~1

a)

bJ
in pllpu~a mobil4:

1.6.4 Reglarea dupi1etalan

sau ~an

Metoda de ra;J::J..are la dimensdime a sculelor cu ajutorul e88

,,

Fig. 1.9 Reglarea dup! etalon sou dupA comparator, montara a-reglarea dupA etalon; b-reglarea dupA comparator

~
., ... Jlq,_., _

TBbctut 1.46

Eroaree totals de prelucrare ~ pentru difsrite JDetode de reglsre a aculei, in funct.ie de lmprs~tierea dinenslonala s pieselor prelucrate po l118;Jini/e~,..e'e c:brei allplitudine se considera'60, inma , ,
,

0,00075 60 0,00450 1 11

0,0015 0,0090 1 11

0,025 0,050 1 11 1

0,005 0,030
,
'

0,010 0, CO 11 1 11 1

0,015 0, 90 11 1

0,020 0,120 11 1

0,025 0,150 11

0,030 0, 80 1 11

Gru~a de precizie(v

tebel)

Y (f 8're reglere 0,018 de compensere)

0,035

0,019

0,036

0,023 0,038 0,035 0,046 0,062 0,069

0,0191

0,096 0,121 0,125 0,151

0,154 0,'80 0,183

V (cu reglere de com- 0,012 pensere) y (cu reglere de com- 0,007 pensera automat)
Cerecterut operat~ei dupe ut ilej

0,023

0,004

0,024

0,019 0,027 0,032 0,037

0,061 0,064 0,091

0,093 0,121 0,122

,-

0,012

0,01

0,014

o ,OU,

0,019 0,03

0,32

0,000 0,061

opera~ii de precizie operetii de finisere

opere~ ii de semifinisare operetii de degro~8re

Observe~ie: Velorile prevezute in tebel se refere le raze. Pentru dimensiunile 'diemetrale , velorile din tebel se dubleeza .

.-,,_ .. ------_

.. _-------------#-- ---~--- ---... -----------

---.

labelul 1.47 Eroaree totela' de preluer-are w,;Jw.2+w/ pentru diferite mctode de regtere a sculei, in f unct ie Cc repar-tiJ:iadimensiooalil 8 pieselor pretucrat~ pe Illa~ ini eroare a cllrei elOpl itudine se cons idere 40, fn
0,

!lIIII

0,00075 0,003
I 11

0,0015 0,006
1 11

0,0025 0,01
1 11 I

0,005 0,02
11 1

0,010 0,04
11 1

0,015 0,06
11 1

0,020 0,08
11 I

0,025 0,10
11

0,030 0,12
I

"40

Grupa de pre cizie(v tabel)

1I

Y(ferX regtsre 0,018 0,035 de cornpensare V(cu reglars de corn- 0,012 0,023 pensere manuatS') V(eu regtere de com- O,OOb pens are eutomatlO Ceracterut operatiei dup~ ut itsj

0,018

0,035

0,02

O,03b 0,026 0,04

0,044 0,053 0,062

0,Ob9

0,082

0,087 0,101 0,106 0,122 0,125

0,013 0,023

0.,015 0,024 0,023, 0,03

0,042 0,04b

0,061

0,064 0,181

0,083

0,012

0,008 0,013

0,011 0,015 0,021 0,023 0,04

0,04

op.'!rat. i i

de precizia operet ii de finisere


,

operatii de semifinisare opera~ii de degro~are

.Observ8~ie: Valorite prevazute in tabel se refers la raza. Pentru'dimensiunite diametrete , velorite din tebel se dubteeza.

Tabelul 1.48 Valorile doformatiilor elastice la prelucrare bilateral~ a pieselor

In cazul suprafetelor de revolutie:

Forts de s~chiere Fy Rigiditstea sistemului deN/mm 25 , Ael 500 1000 2000 4000 50 25 125 12,5 100 50 25 12,5 200 100 50 25
I

in daN Ael 200 400

2Fy

=--Rst

[mm]

(1.165)

50

100
Jl1lI

400 200 100 50


-

800 400 200 100

Rst -

in care Fy este componenta normal.a a forte.:l de aschi.ere, in daN; rigictitatea sistemului telmologic, in daN/mm.
Se consddera

A.J

= J, .

[mm]

(1.166)

a. in

cazul suprafetelor cilirrlrice exterioare:


T

Dr = Dmin

+ -2

- (

Ael

Aj

AR);

(1.163) interioare: (1.164)

in care J este jocu1 diametral existent in lag~ele arbore1ui principal al tnainii-unelte;~ = 0,04 mm la strunguri de precizie normala 9i Aj = 0,02 mm .ia strun:Juri de precizie ridica~. se va Lua AI! = ~ in cazul suprafetelor de revolutie, 1..U1de R.: este J..naltimea microneregulari~tilor profilului. In medie, valoarea totala a corectiilor, cind Re == 2,5 J..IITl este:
Ael + Aj + AR 0,1 [mm]

b~ in cazul supratetalor
T

cilirrlrice

(1.167)

n,

= Dmax

. + (.A~l + h:j' +
2

AR)

in care :Dmax' Dmin sint dirnensitmiIeIimi~ ale piesei de prelucrat; T = Dmax -Om; - to1eranta dimensdonal.a a piesei de prelucrat;!J. l' A J' AR -r"eprezin~ corectd.Lale dimensiunii etalonului, car~ tin seamade lMr'imea deformatiilor elastice ale sistemului tehnolcgic, maramea jocurilor. din Mgarele arboreIui principal 9i mardmea microner~ari~tilor de suprafa~.

Valoarea totala a coreq:iilor determinata prin calcul nu este suficient de precisa, de aceea in practi~, ctupaobtinerea dimensiunii de reglaj, folosind etalonul, se prelucreaz~ citeva piese de proM, care se masoar~, dupa care se definitiveaz~ pozitia scu1elor 9i d.imensitm.ea etaionului. Valorile privi:OO. deformatiile elastice la pre1ucrarea bilaterala pentru unele valori ale rigidi~tii 9i fortei de a!?chiere sint cuprinse in tab. 1.48. Eroarea de reglare dupa etalon se determma cu relatia:
I.:. =k'
r

~-~-------~ J I.:. 2+1.:. 2+1.:. a;;2


pe de

(1.168)

undek este

un coeficient (k = 1,0 1,2)

care

tine seama. de

abaterea legilor de repartitie

ale erorilor componente fata

de

Fig. 1.10 Schema regl~ril dup~ etelon cu folosirea calibralor : 1-etalon' 2-calibr~ de grosime

legea normal.a) Ape -cimpul de impr~iere a erorilor la prel.ucrarea etaloanelor (~10 ... 20 ~); . Adc -cimpul de impr~ere a erorilor cauzate de deforma:t;.iile de contact -carucioare portscula-limitatori de cursa (-15 30J..lITl) i Aa~ - cimpulde impr~tiere a erorilor de asezare ctupaetalon a sdulelor ~chietoare (-20 50/illl). . .

sz

B
1.7 calculul erarii totale
I I ~ I
!

Fig.1.ll Schema ragl6rii dupa etalon cu comparator 1-atalon' 2-riglll '

Eroarea total~ de prelucrare necaruca prin aschiere este constituitil dintr-o SIJIllii de mai.multe erori primare sau elementare erori ce pot fi caracterul lor intimpl~toare sau sistematice Eroarea total~ sau cimpul de impr~ere a di.rnensitmii executate se poate ob\:ine prin doua metodeprincipale: a.evaluarea Wirimii erorilor elementare ~i apoi insumarea lor; b.evaluarea dir~ a ~imii erorii totale de prelucrare mecerucape baza metodelor de analiz~ statistidi.. Prll'nametcda prezdnta avantajul simpli~p.i dar nu PlIDS in evidenta factorii i porrlerea lor in constituirea erorii totale. A doua metoda PlIDS in evidenta influenta fiecArui factor tehnologic in formarea erorii totale dar manifesti 0 importantil diferenta intre val.oarea erorii totale astfel obtinute ~i cea rezultatil pe cale experdmentala, Eroarea total~ de prelucrare mecanica prin aschiere pe baza erorilor elementare se poate exprima sub formageneral~ prin urmatoarea relatie furlctional~:
I I I I I I

Eroarea A se determin.1in acea sectiune a piesei .in care eroarea esk maxima,Eroarea Ay este 0 eroare cu caracter ,intimpl~tor, iar Leqea de repartitie a acestor erori poate fi considera'tll le;Jea normafa a lui Gauss. Eroarea de instalare A I are, in general, un caracter intimpl~tor i le;Jea ei de reparti tie urmeaaale;Jea normal~Gauss. Eroarea de instalare este forma~ din sumavectorial~ a trei componente:eroarea de bazare . Eb' eroarea de f:bcare E f ~i eroarea de pozitie a semifabricatului determi.natilde i.rnprecizia dispozitivului. ' Eroarea datoratil uzurii Au este cauzata in principal de .uzura sculei alichietoare ~i are 0 variap.e consideraU liniar~ .in timpul prelucr~ii intre doua rajlaje. Curba de repartip.e a acestei eroricorespllIrle le:;rii de e:Jal~ probabilitate. EroareadimensionaUi detemunata .de deformap.i1e tennice .ale sistemul.ui tehnologic /It are, in tiIJrpu1.reqimului tannic stap.onar, 0 valoare ccnstanta, de aceea se consddera ca fiinel' .0 eroare sisternatica constanta, Eroarea de reglare la climensiuneaAr in cazul unui nuni'tir mare de re;Jl~i (la fabricap.a de serie mare), poate fi consideraca ea are un caracter inti.mpl~tor i repartitia ei ca fiind conformlajii normale. Suma erorilor de fonna LAf. ale suprafetai, prelucrate este cauzata de imprecizia geometrica a J'll.a!?inii-unelte, de abaterile dimensionale ale semifabricatului. Detennina.rea erorii totale se poate efectua prin insumarea algebri~ a erorilor componente astfel:
I I

Atot

= Ay + .ij+

Au + .it +

Ar + LAf

(1.170)

Atot

= f(.

Ay'

Ai'

Au' At'

Ar, LAf),

(1.169)

in care: Ay este eroarea datorata deformap.i1or elastice; Ai - eroarea de instalare; Au - eroarea datorata scu1ei aschi.etoare; At -eroarea cauzata de deforma:tiile temice. ale sistemului tehnol~ic; Ar - eroarea de reg-lare la dimensiune; './If - sumaerorilor de fo~ ale suprafetei prelucrate . Erorile primare ce determi.rlaeroarea tota1~ sint ir.dependente intre ele :,?idepin1 de conclitiile de efectuare a operatiei de prelucrare. " Eroarea Ily este e;Jal~ cu diferenta valorilor l:imi~ (maxima ~i min.:i.re) ale deformatiilor elastice ale sistemului .tehnol.cqi.c , intr-o sectdune considerata,
I

In cazul ~ii dimensiunilor.diametraie prin strunjire, eroarea .ii se neglijeaz~, deoarece eroarea de bazare este nul~. Prin surnareaal-gebridi. a erorilor priinare se ob\:ine, in general, 0 valoare prea mare pentru eroarea total~, deoarece actdunea ccncomi.terrta a tuturor erorilor primare la valorile lor maxime are 0 mica probabilitate. Din aceasta cauza.eroarea totala se dete:rminape baza legii r:atratice de comptmere a erorilor du~ relatia:
I

tor;

'" t V

-J: 1-.-6.2Y

+ A ',1. 2 + A'A
2 i )

2 + A~~-2
4

+ A ',1.-2
5

X;

+:E A I
(1.171)

Erorile de forma Lllf se cons.idera erori sisternatice ~i se sumeazaalgebric.. . In relatia (1.171) s-au f~cut urmatoarale notatii: t este un coefieient care determi.na procentul de rise' al aparitiei

94

.,,

95

.i

probabile a rebutului; A1 As -coeficienti care depind de formacurbelor de repartit-ie a erorilor priroare :'ii reprezinta patratul abaterilor medii p2itratice relative. P~tr\J curba de repartit-ie normal.a,se ia l.= 1/9; pentru curba.de egal~ probabilitate,l= 1/3. Tinind seamade aceste valori ale coeficientului )., se obt-in: 1..1

unde s-au notat: (J - abaterea medie ~trati~; m - media aritmeti~ a variabilei aleatoare x. Reprezentarea grafi~ a leqii de repartit-ie normal.aeste o curba de formaunui clopot (fig. 1.12),care este simetri~ fata de m ~i are ea ordonata ma.x:i.JJa expresia:
ymax ;;.--. (J'~

= ,1..2 = 1..5 ""


=

1/9

(1.172) (1.173)

;; 0,4 (J

(1.177) normale sint: (1.178)

1..3
L\

1..4=

1/3.

Eroarea total~ devine:


tot

Parametrii princiPali - .mediaaritmetim:


t:

ai repartitiei

=-E..JL\ 2+.1. 2+3'.1.


3
y 1

2+3'L\

2+L\ 2 +:EA
r

(1.174)

m~r:~X'f(X)

-dx

Relatia de ca1cul a erorii totale ia :'ii unele fonne particulare, cumar ficazurile: . - la obpnerea dimensiunilor diametrale, Ai se neqlijea-

- abaterea medie'~trati~:
(J =~

z~;
- la prelucrarea f~~ reql~i intermediare, Ar devine 0 eroare sistemati~ constantar . , - cind aceeasd, operatd.e tehnologi~ la piesele dintr-un lot se face la mai multe masdni.,eroarea de forna Lilt devine intimplatoare.

r:

(x-m)

'f(x)

dx

(1.179)

-, modulK.~i medianaHo:
M

Mo

m.

(1.180)

1.8 1\NALIZA STATISTICA A ffiFCTZTET DE l?REUJCRARE


1.8.1 Repartipa.

teoret.ica

IlOl:'JJk'lla

(Gauss)

041
03'V

ttx)

Cerce~ile exper:imentaleau ar~tat ~ repartit-ia dimen.. siunilor-efectlve ale pieselor prelucrate pe Inal'lini-unelte reglate la dimensdunecorespunde leqii derepartit-ie normal.a,Repartit-ia normal.aare loe atunci cin::ivariabila aleatoare cercetata este rezultatul aqiunii unui ~ marede factori independent-i,care influent-eaza variabila aleatoare. I.egearepartitiei norrnale are urmatoarea expresie matematicl1:
. (x-m) 2

'v 1

1 02'V

or.! ' V

I .,
[.,.. "" I

r : .. ,-

y=f(x,m,(J)

1 (J.j2'1t

'e-~

(1.175)

I
,I
Fig.

to..
I

o . '" 0

b..
I

t:..

I
Cind m = 0, se obtine:
x2

o 0 1,6827%t 9545% 9973%

.. '".. ..
."'1

b.

r::
tJ

D.

D.

""'I
0

'" ::J
I

bI

" .:E:
~

G..

.... '"..

to..

~
""'

'X

.0

y=f(x,m,

.(J) .

;;

1 (J'.j2'1t

- 2 '02 'e ,

(1.176)

1.12 Reprezentarea ~ie normal!.'

graficll

a legii

de reparti;ie

normalll ';i a f uncj ie i de r epar t t-

96

7 Ptcos.

\'01. I

97

i
Suprafata cupransa intre curba norma.La , axa absciselor 9i perp::ndi.cularele ridicate in puncte.Le x1' X2' 'X3, , reprezinta probabilitatea .de apari.t.Lea variabilei aleatoare in limitele respective:
I

"

Detenninarea integralei (1.185) este mult usurata , deoarece integrala Iaplace 1(Z) este tabelata, functie de vard.abi.La

z.
Intre functia de repartitie normala F(x) 9i functda repartitie norrnalc1 normata 1(Z) exista urmc1toarea relatie:
F(x)

de

F 'x)

=
0
0

1
~~o

vc..1t

ofoWe -,.

(x-m~ 2
2'0

-cix

\
(1.181)

1
F(z) =--

qJ(z).

(1.186)

Legea de repartitie normalase poate prezenta ~i sub forma repartitiei normale reduse sau normalenormate, printr-o schimbare de variabila:
x-m x, ..

!,I

Valorile functiei de repartitie norrnale normate 9i ale f'lll1CtieiLaplace sint trecute in tabelele 1.50 9i 1.51. 1.8.2 Reparti.tli statistioe experi.mentale

=--

sau z =--,
er

cirri m = O.

Pe baza datelor experimentale, se pot intoc:miurrnatoarele curbe de repartitie: - histograma frecvente10r absolute 1.13.a,
(1.182) b) i

er

Variabila z se numestie variabila ncrmal.anormata, Ecuatia repartitiei normate, cirri m = 0, ia forma:


Z2

sau

relative

(fig.

y==f(z)

==';2 on

oe-"2

Valorile pentru f {Z}, cirrl Z ia valori intre O,l;;i 3,0, sint prezentate in tabelul 1.49. Probabilitatea intre anumite valori. ale variabilei z, in cazul reparti tiei nonnale normat.e , se determina analog cazului cirrl variabila este x (1.179) funct.i.a de repartitie corespunzatoare avind forma:
I

- poligonw. frecventel-or absolute sau relative (fig. 1.13.c, d); - diagrarna frecven1;elorcumulate,sub forma de histograma sau poligon al frecvente10r (fig.1.13.e, f). Parametrii repartitiilor experimentale sint: - media artimeticl X, care se caleuleaza cu relatia:

X=_l__
n

EXi

(1.187)

F (z)

==
~

_1.

of"''' e _00

z2

20dz

(1.183 )

Xi este sumatuturor valorilor observate ~i n este nUll'llUul total al valorilor observate. MErliana H, cind ~irul statistic este in ordine crescatoare sau descresciitoare se calculeazc1cu relatiile:

Functia de repartitie

normal.a normata de forma:


1
0 0

f (z)

=--

';2 n

fU-~ e
0

-dz

(1.184)

M=x

(la 9irul impar de valori)

(1.188)

se numest.e funqia Laplace. Aceasta funqie este foarte utila' in cazurile cind ecuatia repartitiei normale normatese Inteqreaza intre limitele W ~i z, cind se obtine:

(n+l)j2

x
nj2

+ x
(n+l)j2 (la l?ir par)
(1.189)

F(z)
= ~

=_1_

..f2=1C

ofz

Z2

e -2" -dz

=_1_._

-'"

of

z2

e -2"

-'"

odz_l_

z2
0

(Z e -2" -dz

M=-------2

Jo
P.!CXiul ~
(1.185) 110= x - 3(x - M).

-f

(z)

la reparti

tu

aproape normale se determ:i.naastfel: (1.190)

98

99

t:e -:

Tebelul

1.49

Functia

de probabilitate

a reparti,iei

normale

normete

f(z~f-

e ;'"dZ ,f2'rI --

1 0,00 0,3989 0,3970 0,3910 0,3814 0,3689 0,3521 0,3332 0,3123 0,2897 0,261>1 0,2420 0,2179 0,1942 0,1714 0,1497 0,1295 0,1109 0,0940 0,0790 0,0656 0,0540 0,0440 0,0355 0,0283 0,0221 0,0175 ,0135 0,0104 0,0079 0,0060 0,0044

2 0,01 0,3989 0,3965 0,3902 0,3802 0,3668 0,3503 0,3312 0,3101 0,2874 0,21>37 0,2396 0,2155 0,1919 0,1681 0,1476 0,1276 0,1092 0,0925 0,0775 0,0644 0,0529 0,0431 0,0347 0,0277 0,0219 0,0171 0,0132 0,0101 0,0077 0,0058 0,0043

3 0,02 0,3989 0,3961 0,3894 0,3790 0,3653 0,3185 0,3292 0,3079 0,2850 0,2613 0,2371 0,2131 0,1895 0,1669 0,1456 0,1257 0,1074 0,0909 0,0761 0,0632 0,0519 0,0422 0,0339 0,0270 0,0213 0,0167 0,0129 0,0099 0,0075 0,0056 0,0042

4 0,03 0,3988 0,3956 0,3885 0,3778 0,31>37 0,3167 0,3271 0,3056 0,2827 0,2589 0,2347 0,2107 0,1872 0,1647 0,1435 0,1238 0,1057 0,0983 0,0748 0,0620 0,0508 0,0413 0,0332 0,0264 0,0208 0,0163 0,0126 0,0096 0,0073 0,0055 0,0040

5 0,04 0,3986 0,3951 0,3876 0,3765 0,3621 0,3448 0,3251 0,3031 0,2803 0,2%5 0,2323 0,2083 0,1849 0,1626 0,1415 0,1219 0,1010 0,0878 0,0731. 0,0608 0,0498 0,0404 0,0325 0,0258 0,0203 0,0158 0,0122 0,0093 0,0071 0,0053 0,0039

I
I

6 0,05 0,3984 0,3945 0,3867 0,3752 0,3605 0,3429 0,3230 0,3011 0,2780 0,2541 0,2299 0,2059 0,1826 0,1604 0,1394 0,1200 0,1023 0,0863 0,0721 0,0596 0,0488 0,0396 0,0317 0,0252 0,0198 0,0154 0,0119 0,0091 0,0069 0,0051 0,0038

7 0,06 0,3982 0,3939 0,3857 0,3739 0,3589 0,3110 0,3209 0,2989 0,2756 0,25160,2275 0,2036 0,1804 0,1582 0,1374 0,1182 0,1006 0,0848 0,0707 0,0584 0,0478 0,0384 0,0310 0,0246 0,0194 0,0151 0,0116 0,0088 0,0067 0,0050 0,0037

8 0,07 0,3980 0,3932 0,3847 0,3725 0,3572 0,3391 0,3187 0,2961> 0,2732 0,2492 0,2251 0,2012 0,1781 0,1561 0,1354 0,1163 0,0989 0,0833 0,0694 0,0573 0,0468 0,0379 0,0303 0,0241 0,0189 0,0147 0,0113 0,0086 0,0065 0,0048 0,0036

9 0,08 0,3977 0,3925 0,3836 0,3712 0,3555 0,3372 0,3166 0,2943 0,2709 0,2468 0,2227 C,1989 0,1758 0,1539 0;1334 0,1145 0,0973 0,0818 0,0681 0,0562 0,0459 0,0371 0,0297 0,0235 0,0184 0,0143 0,0110 0,0084 0,0063 0,0047 0,0035

I , i
t

1O 0,09
I

0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0

i
I

-------:I

I I I
I

0,3973 0,3918 0,3825 0,3697 0,3538 0,3352 0,3144 0,2920 0,2685 0,2444 0,2203 0,1965 0,1736 0,1518 0,1315 0,1127 0,0957 0,0804 0,0669 0,0551 0,0449 0,0363 0,0290 0,0229 0,0180 0,0139 0,0107 0,0081 0,0061 0,0046 0,0034

II
I

I I
I

I
i
~

Tebelul

1.49 (continuare) 9
I

z
3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6 3,7 3,8 3,9
Tebelul
Ftz~

1 0,00 0,0033 0,0024 0,0017 0,0012 0,0009 0,0006 0,0004 0,0003 0,0002 1.50 .,rz--:Ti Jo 1 0,00 0,5000 0,5398 0,5793 0,6179 0,6554 0,6915 0,7257 0,7580 0,7881 0,8159 0,8413 0,8643 0,8849 0,9032

2 0,01 0,0032 0,0023 0,0017 0,0012 0,0008 0,0006 0,0004 0,0003 0,0002
t

3 0,02 0,0031 0,0022 0,0016 0,0012 0,0008 0,0006 0,0004 0,0003 0,0002

4 0,03 0,0030 0,0022 0,0016 0,0011 0,0008 0,0005 0,0004 0,0003 0,0002

5 0,04 0,0029 0,0021 0,0015 0,0011 0,0008 0,0005 0,0004 0,0003 0,0002

6 0,05. 0,0028 0,0020 0,0015 0,0010 0,0007 0,0005 0,0004 0,0002 0,0002

7 0,06 0,0027 0,0020 0,0014 0,0010 0,0007 0,0005 0,0003 0,0002 0,0002

o~l
0,0026 0,0019 0,0014 0,0010 0,0007 0,0005 0,0003 0,0002 0,0002

10 0,09 0,0025 0,0818 0,0013 0,0009 0,0006 0,0004 0,0003 0,0002 O,OOOi

0,08 0,0025 0,0018 0,0013 0,0009 0,0007 0,0005 0,0003 0,0002 0,0001

Ii

! I
I

1
I

I
i

! I

I
I

!
I

Fuocs:ie de reper

it ie normol;;' noMllatB'

r" e ~''dz-.2.f(z)
2

z
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3

2 0,01 0,5040 0,5438 0,5832 0,6217 0,6591 0,6950 0,7291 0,7611 0,7910 0,8186 0,8438 0,86105 0,8869 0,9049

3 Oj02 0,5080 0,5478 0,5871 0,6255 0,bb28 0,6985 0,7324 0,7642 0,7939 0,8212 0,8461 0,86810 0,8888 0,90610

4 0,03

5 0,04 0,5160 0,5557 0,5948 0,6331 0,6700 0,7054 0,7389 O,n04 0,7995 0,8264 0,8508 0,8729 0,8925 0,9099

6 0,05 0,5199 0,5596 0,5987 0,6368 0,6736 0,7088 0,7422 0,n34 0,8023 0,8289 0,8531 0,8749 0,8944 0,9115

7 0,010 0,5239 0,5636 0,6026 0,6406 0,6772 0,7123 0,7454 0,7764 0,8051 0,8315 0,8554 0,8770 0,89102 0,9131

8 0,07 0,5279 0,5675 0,6064 0,6443 0,6808 0,7157 0,7486 0,7794 0,8078 0,8340 0,85n 0,8790 0,8980 0,9147

9 0,08 0,5319 0,5714 0,6103 0,6480 0,6844 0,7190 0,7517 0,7823 0,81010 0,8365 0,8599 0,8810 0,8997 0,9162

10 0,09 0,5359 0,5753 0,6141 0,6517 0,6879 0,7224 0,7549 0,7852 0,8133 0,8389 0,8621 0,8830 0,9015 0,9177

i
I
I

0,5120 0,5517 0,5910 0,6293 0,bbb4 0,7019 0,7357 0,7673 0,7967 0,8238 0,8485 0,8708 0,8907 0,9082

I
I

Tebelul

1.50 (continuare) 0,9319 0,9441 0,9545 0,9633 0,9706 0,9767 0,9817 0,9857 0,9890 0,9916 0,9936 0,9952 0,9964 0,9974 0,9981 0,9986 0,9990 0,9993 0,9997 0,9998

1,4 1,5 1,b 1,7 1,8 1,9 2,0. 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6. 2,7. 2,8 . 2,9 3,0 3,1 3,3 3,4

0,9192 0,9332 0,9452 0,9554 0,9641 0,9713 0,9n2 0,9821 0,9861 0,9893 0,9918 0,9938 0,9938 .0,9965 0,9974 0,9981 0,9987 0,9990 0,9995 9,9997

0,9207 0,9345 0,9463 0,9564 0,9649 0,9719 0,9n8 0,9826 0,9864 0,9896 0,9920 0,9940 0,9955 0,9960 0,9975 0,9982 0,9987 0;9991 0,9995 0,9997

0,9222 0,9357 0,9474 0,9573 0,9656 0,9726 0,9783 0,9830 0,9868 0,9898 0,9922 0,9941 0,9956 0,9967 0,9976 0,9982 0,9987 0,9991 0,9995 0,9997

0,9236 0,9370 0,9484 0,9582 0,9664 0,9732 0,9788 0,9834. 0,9871 0,9901 .0,9925 0,9943 0,9957 0,9968 0,99n 0,9983 0,9988 0,9991 0,9996 0,9997

0,9251 0,9382 0,9495 0,9591 0,9671 0,9738 '0,9793 0,9838 0,9875 0,9904 0,9927 0,9945 0,9959 0,9969 O,99n 0,9984 0,9988 0,9992 0,9996 0,9997

0,9265 0,9394 0,9505 0,9599 0,9678 0,9744 0,9798 0,9842 0,9878 0,9906 0,9929 0,9946 0,9960 0,9970 0,9978 0,9984 0,9988 0,9992 0,9996 0,9997

0,9279 0,9406 0,9515 0,9608 0,9686 0,9749 0,9803 0,9846 0,9881. 0,9909 0,9931 0,9948 0,9961 0,9971. 0,9979 0,9985 0,9989 0,9992 0,9996 0,9997

0,9292 0,9418 0,9525 0,9616 0,9693 0,9756 0,9808 0,9850 0,9884 0,9911 0,9932 0,9949 0,9962 0,9972 0,9979 0,9985 0,9989 0,9992 0,9996 0,9997

0,9306
O/94'~

0,953"5 0,9625 0,96C;~ 0,9761 0,9812 0,9854 0,9sa;r


0,99;-3

0,99~ 0,995' 0,996.3 0,9973 0,9980 0,9986 0,9990 0,9993 0,9996 0,99<;7

Tebelul

1.51 Velori ele func~iei de reparti~ie Leplace


e ~'-dZ
0

f(z~J.'" . .(2-1t
0 z 0,0 0,1 0,2 0,3 0,4

1 0,00 0,00000 0,03983 0,07926 0,11791 0,15542 0,01

2 0,02

4 0,03 0,01197 0,05172 0,09095 0,12930 0,16640

5 0,04 0,01595 0,05567 0,09483 0,13307 0,17003

6 0,05 0,01994 0,05962 0,09871 0,13683 0,17364

7 0,06 0,02392 0,00356 0,10257 0,14058 0,1n24

8 0,07 0,02790 0,06749 0,10642 0,14431 0,18082


I

9 0,08

10 0,09 0,03586 0,07535 0,11409 0,15173 0,18793

0,00399 0,04380 0,08317 0,12172 0,15910

0,00798 0,04n6 0,08706 0,12552 0,16276

: 0,03183 , 0,0714.2 i 0,1102::' .j 0, 14SC3 i 0,1843'=?


!

- ..

--------------~ --------------------

.._-;
\

hbelul

1.51 (cont inuere) 9 10 0,09 0,22240 0,25490 0,28524 0,31327 0,33891 0,36214 0,38289 0,40147 0,41n4 0,43189 0,44408 0,45449 0,46327 0,47062 0,47670 .0,48169 0,48574 0,48899 0,49158 0,49361 0,49520 0,49643 0,49736 0,49807 0,49861

0 z 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9

1 0,00 0,19146 0,22575 0,25804 0,28814 0,31594 . 0,34134 0,36433 0,38493 0,40320 0,41924 0,43319 0,44520 0,45543 0,46407 0,47128 0,4n25 0,48214 0,48660 0,48928 0,49180 0,493i'9 0,49534 0,49653 0,49744 0,49813 0,01

2 0,02

4 0,03 0,20194 0,23565 0,26730 0,29673 0,32381 0,34850 0,37076 0,39065 0,40824 0,42364 0,43699 0,44845 0,45813 0,46638 0,47320 0,47882 0,49341 0,48713 0,49010 0,49245 0,49430 0,49573 0,49683 0,49767 0,49~31

5 0,04 0,205400,23891 0,27035 0,29955 0,32639 0,35083 0,37286 0,39251 0,40988 0,42507 0,43822 0,44950 0,45907 0,46712 0,47381 0,47932

'.

6 0,05 0,20884 0,24215 0,27337 0,30234 0,32894 0,35314 0,37493 0,39435 0,41149 0,42647 0,43943 0,45053 0,45994 0,46784 0,47441 0,47982 0,48422 0,48n8 0,49061 0,49286 0,49461 0,49598 0,49702 0,49781 0,49841

7 0,06 0,21226 0,24537 0,27637 0,3051'0,33147 0,35543 0,37698 0,39717 0,41309 0,42785 0,44062 0,45154 0,46080 0,46856 0,47500 0,48030 0,48461 0,48809 0,49086 0,49305 0,494n 0,4%09 0,49711 0,49788 0,49846

8 0,07 0,21560 . 0,24857 0,27935 0,30785 0,33398 0,35769 0,37900 0,39796 0,41466 0,42922 0,44179 0,45254 0,46104 0,46923 0,47558 O,480n 0,48500 0,48840 0,49111 0,49324 0,49492 0,49621 0,49720 0,49795 0,49851

I I

0,08 0,21904 0,25115 0,28230 0,31057 0,33646 0,35993

0,19497 0,22907 0,26115 0,29103 0,31859 0,34375 0,3-,":'50


O/32.,~96

0,19847 0,23237 0,26424 0,29369 0,32121 0,34614 0,3b864 O,388n 0,40658 0,42220 0,43574 0,44738 0,45728 0,46562 0,47257 0,47831 0,48300 0,48679 0,48983 0,49224 0,49413 0,49560 0,49674 0,49760 0.,49825

0,4U49O 0,42073 0,43448 0,44630 0,45637 0,46405 0,47193 0,4m8 0,48251 0,48645 0,48956 0,49202 0,49396 0,49547 0,49604 0,49752 0,49819

,I

_0,38100 0,3997:! 0,4162~ 0,43056 0,44295 0,45352 0,46246 0,46995 0,47615 0,4812' 0,48537 0,48870 0,491~ 0,4934.3 0,49506 0,49632 0,4972$ 0,498G~ 0,4985'::.

0,48382 0,48745 0,49036 0,49260 0,49446. . 0,49585 O,~9693 0,49n4 0,49836

I I
I

l_-

,-'

.. ,:.,

'

....

,.

(z)

,,-_.:,

' J.,-r.
' e
0

~~
!

,!~r:-;;

-dz

=F(z)

-0
'

500

(1.191)

Abaterea me:ti.e pa:tratidi (abaterea standard) s se calculeaz~ cu relatia:

Asimilarea repartitiei statistice cu repartitia nonnal~ se face pe baza urmatoarel.crcriterii: -comparareaamplitudinilor masurate in abateri starrlard, cunoscindu-secl in cazul repartitiei normale
, (.J

= Gcy ;

(1.195)
(:

L
S=
'1

(Xi

-x)

-comparareaabaterilormedii patratice 9tiirrl ea acestea se calculeaza cu reJ.apa:


(1.192) A.=~
~ <..)

relative

"i'
~ ~trf:i

n-l

Dispersia

(1.196)

~~;(
~l

L
s2=
1

(Xi-X)2
.

-comparareacoeficientilor se definesc:
(1.193)
)..i

de repartitie

relatiw

ki care

n-l

k =-.

~ ~
(1.197)

Amplitirlinea

e=

~8X

Xmin

(1.194)

I f

'\G

f'I

in care AG este abaterea me:iiepatraticl relatiw, pentru repartitia normal.a9i "'i -abaterea meiepatratire relatiw a repartitiei statistice ce se analizeaz~. .
;

fff
If' ~" ~;/
~;

!'f

Fig.1.13 Curbo ex. peri.antale


b}

1.8.3 Controlul statistic

a1 preciziei de prelucrare

!~;.~:

de

r-.....-rrr--

r-r-

reparti~i.: a-hhtograma frecven~elor absolute; b-histogrlllla frecv.n~.lor relative; c-poligonul frecv.n~.lor absolute; d-poligenul frecv.n~elor relative; e-histogrua frecv.n~.lor cumulate; f-poligenul fr.cven~.lor cumulate

f..-rl
e)

Determinareapreciziei de prelucrare pe cale statisti~ comportiurmatoarete faze: .' -analiza statisticl a procesului 'de prelucrare ,care consta din masurarea caracteristicii de precizie la 0 mare cantitate .de probe prelucrate, supuse controlului; 9i asimilarea repartiei empirice CU 0 funCtie teoreticl; -intocmirea f~elor de control pentru verificarea stabiliMtu preciziei de prelucrare, in timpul procesului tehnolcqic. Masurareacaracteristicii de precizde se efectueaz~ cu .aparate sau instrumente de masur~care trebuie ~ ail::a 0 sensibilitate de eel PUtiri 1/10 din valoarea tolerantei prescrisa pieselor (probelor) prelucrate. Cantitatea de probe trehri.e,~ fie suficient de mare. ' Asimilarea repartitiei empirice cu 0 repartip,e teoretica (de obicei cu repartitia normal.a)se obtine prin ~toarele 0peratii: , -verificarea caracterului intimpUitor.al variabilei; -verificarea stabilitatii procesului tehnologic din punct, de vedere static 9i dinamic. . . . . Verificarea caracterului intirnplator al irnpr~tierii valorilor caracteristicii de precizie se poate efectua prindo12 metode:
105

f~~
.:", " ~
1~:; ~.

~:
~J1

~.,r ~?,"J *.

f~;j ~;

~]

~1
~'

~~ [~s~
ri"

~i'

cl:

~:; ~~I ~
l'?~.

~::

104

~.~

;1{~

~l<i~

- metoda iteratiilor; - metodadiferentelor succesive. Verificarea prin metodaiteratiilor se poate face pe baza urmatoarelor criterii: - nUll'liUul total al iteratiilor; - lurJimeainteratiilor. ' Procedeul de lucru in cazul metodei iteratiilor este prezentat in tabelul 1.52. Verificarea pe baza metodei diferentelor succesive se face atunci cind verifickile pe baza itera1;i.ilor dau rezultate contradictorii. P.cocedeul de lucru al verifickii pe baza diferentelor succesive, care este mult mai laborios, se prezinta in tabelul 1.53.

T betut 1.53 Hctoda difer"n~clor succus ive

--.,--Se duterm;nilmedia ar itmelic.\ x (xi _x)2


(x

Volorilo caraoteristic;; dd preclzie in ordinea ob~inerii lor xI

_ 2 i"'1 xi)

---- ----x=

~ xi n 1 n - 1 n l: (x i=1 ; q2
, 1

l:

l:

Se calculoazlidisperS2 = siile Se determinil r,=

x)2; q2

=
a

1 2n - 1

n 2 l: (x'+1 - x.) 1=1 1 1 n - 2

q2 52 ra =1-z

Tabelul 1.52 Hetoda iteretiilor

Se verifioliconditia de acceptare

r > ra i

52

> 1 - za

V V

(n -

1)(n

1)

n - 2 (n- 1)(n + 1)

Criteriut numlirului total at iteraj:i i tor

Criteriul lungimii itera;.i Hor

1. Se tree valorlle euraeteristiee in ordine 1.So tree vslorile earaeterlstleii de preereseatoare eizie in ordine ereseatoare 2. Se determlna medlana H e valorilor 2.Se determin~ mediana H a valorilor ~irului ~irului '3. Se notoaza cu "a" toate valorile mai mad 3:Se noteaza cu "a"toate valorile mal mari ~i cu lib"cole mai miei decit mediana ~i cu lib"cele mal mici decit mediana H in , ~irul valorilor in ordlnea obtlnerii lor 4. So $tabile~te numarul total al itora~il- 4.Se stablle~te Iteraj:iacu lungimea maxilor R, adica numarul total al grupurllor ma k, adica iteraj:iacu numarul maxim de notate eu "a";;1 al grupurHor notate cu lib"valori de 'un anumit tip at itoraj:iilor din ~irul valorilor in ordinea obi-ineri! lor ~irului de valori 5. Se calculeazli numarul minim admis de 5.Se calculeazli numlirulminim k admis al itera;.ii Ra cu urmatoarea rela;.ie: iteraj:iel,cu reloj:ia: a 1 -- 0 4329n =---(n+1-z { n-1 ) log--'--a 2 a logO - a) unde n este numarul de vatcr i ale ~Irului k = - '1 z este varlabila normala normata care a log 2 a se determin! pantru un interval de n osto numarul valorilor, iar a- riscul inoredero din tabelul 1.51 cuno$ctnd odmis. oil 1(;;:)=112 -0: R

Obso,rvat. ii: La caloulul dispersiilor S2 ~i q2 , valorilo caracteristicii de preeizie care au numarul do ordine i ;>i ;+1 se referll la s iru], numerelor neordonate crescator. Numarul n se refera la totalitatea valorilor caracteristicii de prccizie, iar z reprezinta valoarea variabilei normale normate care se determina cu gjutorul tabelelor 1.49 ;>i1.50, pantru 0 anumit~ valoare a nivelului de incredere ( 1 -a ).

Verificarea stabj 1; tiitii statice stabilitatea statica a repartitiei data de procesul de pre1ucrare poate fi verificata prin caracterul, normal al repartitiei, identic cu eel al repartitiei normale, Verificarea normalitatii se poate efectua cu ajutorul urmatoarelor metode: - reteaua de probabilitatei ' - histograma datelor; - criteriul

l.

.'

Se veriflca oondi~ia accept4rii caracteruLu lint impliitoral impralltied I

So veriflea condltia aeoept4rii


I -

k < ka

<

Ra

I
JI

verificarea normalitiitii pr:in ~ de probahi 1i tate Pe 0 retea de probabilitate care are scara absciselor lirdara, data de valorile caracteristicii de precizie (Xi) ::?i scara ordonate1or logaritmica, data de frecventele cumulatei:r~ ale valorilor caracteristicii de precdzf,e, se inscriu valorile obtinute in urma determi.narilor xi ::?ifre Dam punctele de coordonate (Xi' fre> ,inscrise pe retea formeaza, aproximativ, 0 linie dreapta, linie care se numestedreapta lui Henry atunci, repartipa este normala,
I

Observe];le: Cela dou! outnere ale simbolurilor "a" ~i lib"trebuie s4 fie egale, in car-e scop valorile ogale eu H se pot introduce in grupale "a" sau "b" , dupa necesitate.

verificarea normalitiip.i cu ajutorul ~ date10r Pentru ca repartitia experdmencalasa poata fi' as:iJnila~ cu cea normata, histograma trebuie sa indepl:in2~'3ca urmatoarele 107

106

, !: ."\(, ~'-;~'..;;;"

!~!
,I,

~t I~
corrl.i tii : - sa aib1 un s:in;]urmaxim; - sa aib3 aceeasd,valoare pentru me:liaaritmetica/me:liana ~i moduli adi.ca x = Mo = M. ve.r:i.fic~ normalitap.i pe baza.cciteriului .,.z Corrlitiile pentru aplicarea criteriului sint:
S
=

I (x, ~- x) 2
X.!:
2
2

$~

S
i

(x - x) 2 _~1,--_

i1
(1 201)
A

.:'. '.~ 't;..

X1_.!:
. 2

k,

It:

~~

urrle S ~i Si sin':: limitele superioara ~i :i.nfeiioar~ ale inter~ X a/2 2. ~~. Xhr/2 2 smt coef'acaen. . ... r+' . valul ua; ~ ID f unc. ~e cl e ru.velul de incredere ~i de mll1~ru1 gradelor.de l:iJ:::ertatef=n - 1, valorile lor fiind cuprinse in tabelul 1.52.
A

~1,
ii;(~i
~:

:.J I
?}:'

~,

N > 50;

nj > 5;

10

< k < 20,

~~

(1.198)

I I

B{f.:
~i

urrle N este I1l.IIlIi1rul total de valori ale :;;:i.nlluistatistic; nj - manarul,de valori dintr-o clasa; k - ntlIlli1.rul claselor. Determinarea valorii X2 se face folosi.n::lmetodologiadin tabelul 1.54 Valoarea Xc z. calcu1ata se comparacu valoarea pentru un anumit nivel de incredere (1 - a.) :;;i un numarde grade de libertate f = (k - 3) extrasa din tabelul 1.55.

Determ:inarea :inte1:valului~i a nivelului de incredere p:ntru' media aritmet.:i.ca ~ media patrati.cl

Intervalul de inq:eclere pentru un anumit parametru al eolectivitatll eSte intervalul l:ilnitat de. valori~e x1:;;i x2 in care se poate afla ace! 'parametru cu probabilitatea (1 -'(X) ~i se poate exprima astfel:
P
{X1 ::; X ::;

verificarea stabilitatii procesului tehnologic din p.mct de vedere dinamic stabilitatea d:inamica a procesului tehnologic se determina pr:in variatiile pe care le au urmatorii parametri statistici': media aritmetica, abaterea mediepatratica, mediana ~i amp1itudinea, in timpul desf~arii procesului tehnologic. Verificarea stabilitatii dinamice este precedata de verificarea caracterului intimplator al ~r~tierii ~i a1 normal itatii repartitieLProcesul de verificare a stabilitatil dinamice a procesului tehnologic contdne urmatoarele faze: - Se extrag la intimplare e:;;antioanecu un nt.lIlli1r oarecare de exemplare (de exemplu5) la care se mascara caracteristica de calitate Xj; . - Se determina suma:
I

tir' ~'I'.':;

~ 1/ ~r:
c./

re
.:--"

(;;~\
v 0-,

~ I;~::

~~
~.'

!~
f:\;~
f,

x2 }= 1 - a.

(1.199 )

L
1

Xi

(1.202)

. a. f:iin::iprobabilitatea interval.

ca parametrul x sa nu se afle in acel . in-

I~
li.(. fj::
!.'.. :; .," ~','.;

- Se calcu1eaza media:

Hive! de incre:3ere Probabilitatea (1 - a. ) ca valoarea x s~ se afle in tervalul de incredere se mlIne~te nivel de incredere.

. LXi
X.=_l__
1.

(1.203) .
!!laX -

IntervaJ.ul de incrOOere al mErlieiaribnetice Media aritmetica a intregii colectivitati P, pentru un nivel de incredere (1 - a.) :;;i in raport cu nUIll<kulgradelor de libertate f = n - 1 are unnatorul :interval:
I

- Se calcu1eaza arnplitudineamedie: I.o)i = Xi Xi lOin'ca diferenta a valorilor extremeale caracteristicil de calitate. - Se repeta operatiile pentru,alte ~antioane extrase, mirrimum 20. . Se calculeaza mediamediilor (mediagenerala):
k,

X Ca

.;n'

I;'
h {,-"..
f"

.ih ~
"

(1.200)

LXi X=_l__
k
un.:1e k

(1.204)

ValorUe pentru t sint cuprinse in tabelul 1.56 in fuOctie de nivelul de incredere (1 - a.) ~i de numarul, gradelor de libertate f = n - 1, in care n este nuinaruJ. datelor. .Intervalul de incrErlerea1 al:a.terii me:iii patratice Abaterea mediei patratice a intregii colectivitati, pentru aoel.asd,nivel de increc1ere(1 - a.) ~i cu acel~i numarde grade de libertate f = n - 1,se calculeaza cu urmi1toarelerelatli: ,nq
__ ~ . w ' _ _._ __ _

t:; ,.
~:,
\

este nll1lli1rul de esantdcene extrase. - Se calculeaza amplitudinea medie ~anti~lor:


k

1.0)

pentru

totalitatea

\:f

.. I~., \

<">=T
109

~ .l.J

<..>'

1..

(1.205)

~\

t,~

~,i.; .
fp, ti'
[>;.

~.

I'f!

-_~.

_ Se calculeaz~limitele de control ale parametrilor statistici adoptati. Se iau, de exernplu, media .aritmetire ~i amplitu:ti.nea, carora li se determina limitele de control pe baza amplitudinii (tal:elul 1.57), cu relap.ilr-: . - pentru media aritmeti~~ -limita. superioarc1 Los = x, + A' 61 ; - limita :inferioar~ L01 . = X - A' 61 0 -- pentru amphtu:line: _ - limita superioarc1 L' =C' (,) i .. .. cs - IlJTU.ta infer;Loarc1 L' 01 =0'61 Relatiile de calcul pentru limitele de control ale mediei aritmetice ~i ale amplituiinii.,precum ~i valorile coeficient:ilor din relap.ile de calcul, sint prezentate in tabelele 1.57 ~i Intr-un forrnular diagrana (fig.!.14),se traseazc1 in partea superioarc1 11:s ~i 11:i la 0 scara pe ordonatc1 ~i . se inscriu sub forna de puncte valorile calculate ale mediilor aritmetice ale ~antioanelor, in ordinea cronologire a extragerii lor. In spa-p,ul :inferior al diagramei, se trasea.zi1, in modanalog L'cs ~i L'cj' Se inscriu sub forna de puncte valorile medii ale amphtudinii ~tioanelor, in ordinea cronologire a extragerii lor. Punctele inscrise pe diagrami1 se lIDeSC printr-o lWe continuc1. . Se interpreteazc1 f~ de control. Pot rezulta urJllc1toarele cazuri: - punctele corespunzc1toareme::liei~i amplitu:linii se incadreaza in limitele lor d~ control, procesul tehnologic este stabil ca re;Jlaj =?ica precizie; ... - pw1Ctele corespunzc1toarecelor doiparametri statistici nu se incadreaz~ in limitele lor de control, procesul tehnologic este instabil ea re;Jlaj =?ica precizie; - punctele coresptm.zc1toare mediei. aritmetice depasesc limitele de control, iar cele ale amplitu:ll.nii sint cuprinse intre limitele de control, procesul telmologic este instabil ca re:Jla j ~i stabil ca precizie; - a patra variant.1 posibil~ atestc1 stabilitatea ca reglaj ~i instabilitatea ca precizie. 1.9 EREcrZIi EXlHHICA DE ~
1.58

scrierea metodelor de prelucrare mecarucaprin care se poate obtine precizia furlct:ioanali1a produsului. ca urmare a posibiliti1t:ii de ob\:inere a preciziei functionale prin mai multe metode de prelucrare, a aparut, notdunea de precizie economica, Precizia econornicc1 de prelucrare se referc1 la adoptarea acelor metode de prelucrare care, in COl1Oit:ii nonnale de productie, pot asigura precizia fW1C\:ioanalcl. cunoasterea preciziilor economice ale metodelor de prelucrare constituie 0 importanti1 corrli.t:ie la intoanirea unui jtrl.i.cios proces tehnologic =?idin punct de vedere economic. In acest scop, se dau, in cele ce urmeaza, tabele ce contdn date orientative asupra preciziei economicepentru diferite metode de prelucrare, in cazul prelucri1rii unor supratete ca se intilnesc in modfrecvent in procesul de fabricat:ie din ramura ccnstauctded, de masdni, (tab.L, 59.. tab!. 71) .
Data Ora Hr.dB ordine e probei Media Lcs Loi Amplitudine Llos Lloi Valoarea caraoterlsticii milsurate Suma Media .Ampl itudinea .Mod ificllr i .in proce sut tehnologio
-,

- -

;1 2 3

,.

Concluzia controlorului Cauza inc~lcl!rii desfl!~url!riinormale


.....~.

In procesul de prelucrare mecanicc1,se disting urrnatoarele notiuni in le;Jc1tur~cu precizia de prelucrare: Precizia fu:ncP.onal~ care se refecl la ~ ~i prescrierea cit mai exa~ a cimpului de toleran~ pentru fiecare pies~,in limitele c!ruia piesa si1-~i poata in:leplini rolul sau .fu:ncP.onal. Precizia fu:ncP.onalc1 se determ:i.ni1 in faza de proiectare. Precizia tehnolo:Jicc1 se refer~ la ~ lli pre110

Mlisuri luste Controlor Reglor


-,

Ma~im~ sau muncitor F!g.1.14. Fi~a de control pentru media ;i amplitudine.

n:

Tabelul 1.55 Yalorile par trului X2 pentru un anulIIit nivel de Incredere (1- a),la un grlld de Ubertate f=(1; - 3)

1 2 3 4 5 6

1
~ 1'a

2 0,1 157.10'8 0,00200 0,0243 0,0908 0,210 0,318 0,598 0,857 1,15 1,48 1,83 2,21 2,62 3,04 _3,48 3,94 4,42

3 0,5 393.10'7 0,0100 0,0717 0,207 0,412 0,676 0,989 1,54 1,73 2,16 2,60 3,07 3,57 4,07 4,60 5,14 5,70

4 1,0 157.10'6 0,0201 0,115 0,297 0,554 0,872 1,24 1,65 2,09 2,56 3,05 3,57 4,11 4,66 5,23 5,81 6,41

5 2,5 9~2.106 0,0506 0,216 0,484 0,813 1,24 1,69 2,18 2,70 3,25 3,82 4,40 5,01 5,63 6,26 6,91 7,56

6 5,0 393.10'5 0,103 0,352 _0,711 1,15 1,64' 2,17 2,73 3,33 3,94 4,57 5,23 5,89 6,57 7,26 7,96 8,67

7 10,0 0,0158 0,211 0,548 1,06 1,61 2,20 2,83 3,49 4,17 4,87 _5,58 6,30 7;04 7,79 8,55 9,31 10,1

8 20,0 0,0642 0,446 1,00 1,65 2,34 3,07 3,82 4,59 5,38 6,18 6,99 7,81 8,63 9,47 10,3 11,2 12,0
,

9 30,0
0, ii.3

10 40,0
0,275 1,02

0,05 393.10'9 0,00100 0,0153 0,0639 0,158 0,299 0,485 0,710 0,972 1,26 1,59 1,93 2,31 2,70 3,11 3,54 3,98

0,713 1,42 2,19 3,00 3,83 4,67 5,53 6,39 7,27 8,15 9,03 9,93 10,8 11,7 12,6 13,5

1,87 2,75 3,66 4,57 5,49 6,42 7,31 8,30 9,24 10,2 11,1 12,1 13,0 14,0 14,9

.... ....
N

7
8

9 10 11 12 13 14 1~ 16 17

Tabelul 1.55 (continuare)

18
19 20 21 22

1 4,44 4,91 5,40 5,90 6,40 6,93 7,25 7,99 8,54 9,09 9,59 10,2 10,8 11,4 12,0 12,6 13,2 13,8

2 4,90 5,41 5,92 6,45 6,98 7,53 8,08 8,65 9,22 9,80 10,12 11,0 11,6 12,2 12,8 13,4 14,1 14,7 6,29 6,89 7,43 8,03 8,64 9,26 9,89 10,5 11,2 11,8 12,3 13,1 13,8 14,5 15,1 15,8 16,5 17,2

4 7,01 7,63 8,26 8,90 9,54 10,2 10,8 11,5 12,2 12,9 14,8 14,3 15,0 15,7 16,4 17,1 17,8 18,5

5 8,23 8,91 9,59 10,3 11,0 11,712,4 13,1 13,8 14,6 15,4 16,0 16,8 17,5 18,3 19,0 19,8 20,6

6 9,39 10,1 10,9 11,6 12,3 13,1 13,8 14,6 15,4 16,2 17,00 17,7 18,5 19,3 20,1 20,9 21,7 22,5

7 10,9 11,7 12,2 13,2 14,0 14,8 -15,7 16,5 17,3 18,1 18,9 19,8 20,0 21,4
.

8 12,9 13,7 14,6 15,4 16,3 i7,2 18,1 18,9 19,8 22,7 24,2 22,S 23,4 24,3 25,1 26,0 26,9 27,8

9 14,4 15,4 16,3 17,2 18,1 19,0 19,9 20,9 21,8 22,7 23,5 24,6 25,S 26,4 27,4 28,3 29,2 30,2

10 15,9 16,9 17,8 18,8 19,7 20,7 21,7 22,0 23,6 24,S 25,1 26,5 27,4 28,4 29,4 30,3 31,3 32,3

.
.... ....
W

23

24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

22,3 23,1 24,0 24,8

I
!

Tebelul 1.55 (continuare) 0 36 37 38 39 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 Observatle 1 14,4 15,0 15,6 16,3 16,9 20,1 23,5 26,9 30,3 33,9 37,5 41,1 44,8 48,5 52,3 56,1 59,9 2 15,3 16,0 16,6 17,3 17,9 21,3 24,7 28,2 31,7 35,4 39,0 42,8 46,5 50,3 54,2 58,0 61,9 3 17,9 18,6 19,3 20,0 20,7 24,3 28,0 31,7 35,5 39,4 43,3 47,2 51,2 55,2 59,2 63,2 67,3 4 19,2 20,0 20,7 21,4 22,2 25,9 29,7 33,6 37,5 41,4 45,4 49,5 53,5 57,6 61, 8 65,9 70,1 5 21,3 22,1 22,9 23,7 24,4 28,4 32,4 36,4 40,5 44,6 48,8 52,9 57,2 61,4 65,6 69,9 74,2 6 23,3 24,1 24,9 25,7 26,S 30,6 34,8 39,0 43,2 47,4 51,7 56,1 60,4 64,7 69,1 73,5 77,9 7 25,6 26,5 27,3 28,2 29,1 33,4 37,7 42,1 46,5 50,9 55,3 59,8 64,3 68,8 73,3 77,8 82,4 8 28,7 29,6 30,5 31,4 32,3 36,9 41,4 46,0 50,6 55,3 59,9 64,5 69,2 73,9 78,6 83,2 87,9 (zn-1) $i scazind 9 31,1 32,1 33,0 33,9 34,9 39,6 44,3 49,1 ,53,8 58,6 63,3 68,1 72,8 77,7 82,5 87,3 92,1 10 33,3 34,2 35,2 36,2 37,1 42,0 46,9 51,7 56,6 61,5 66,4 71,3 76,2 81,1 86,0 90,0 95,8

Calculul probabilita;ii Pi pentru cele daua clas& extreme se face edunind -(-5) cu

(zn-1) din +0,5.

Tabelul 1.56 Valorile lui t tn func~ie de nivelul de incredere (1 -4) ;lide llUIIIa'rul gradelor de Libertate f= n - 1 (n este .....a'rul datelor).

alO,9 1 0,158 2 0,142 3 0,137 4 0,134 5 0,132 6 0,131 7 0,130 8 0,130 9 0,129

0,8 ~,325 0,289 0,277 0,271 0,267 0,265 0,263 0,262 0,261 0,260 0,260 0,259 0,259 0,258 0,258 0,256 0,257

0,7 0",510 0,445 . 0,424 0,414 0,408 0,404 0,402 0,399 0,398 0,397 0,396 0,395 0,394 0,393 0,393 0,392 0,392

0,6 0,727 0,617 0,584 0,568 0,559 0,553 0,549 0,546 0,543 0,542 0,540 0,539 0,538 0,537 0,536 0,535 0,534

0,5 1,000 0,81.6 0,786 0,741 0,727 0,718 0,711 0,706 0,703 0,700 0,697 0,695 0,696 0,692 0,691 0,690 0,689

0,4 1,376 1,061 0,978 0,941 0,920 0,906 0,896 0,889 0,883 0,879 0,876 0,873 0,870 0,868 0,866 0,865 0,863

0,3 1,963 1,386 1,250 1,190 1,156 1,134 1,119 1,109 1,100 1,093 1,OSS 1,083 1,079 1,076 1,074 1,071 1,069

0,2 3,078 1,886 1,638 1,533 1,476 1,440 1,415 1,397 1,383 1,37~ 1,363 1,356 1,350 1,345 1,341 1,337 1,333

0,1 6,314 2,920 2,353 2,132 2,015 1,943 1,895 1,SbO 1,833 1,812 1,796 1,782 1,771 .1,761 1,753

0,05 12,706 4,303 3,182 2,776 2,571 2,447 2,365 2,306 2,262 2,228 2,201 2,179 2,160 2,145 2,131 2,120 2,110

0,02 31,821 6,695 4,541 3,747 3,365 3,143 2,998 2,896 2,821 2,764 2,718 2,681 2,650 2,624 2,602 2,583 2,567

0,01 63,657 9,925 5,841 4,604 4,032 3,707 3,499 3,355 3,250 3,169
3,106

0,001 636,619 31,598 12,941 8,610 6,859 5,959 5,405 5,401 4,781 4,587 4,437 4,318 4,221 4,140 4,073 4,015 3,965

10 0,129 11 0,129 12 0,128 13 0,128 14 0,128 15 0,128 16 0,128 17 0,128

3,055 3,012 2,977 2,947 2,921 2,898

1,746 1,740

r.-,.

Tabelul 1.56 (continusre ) 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 40 60 120


>.

0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127 0,127

0,257 0,257 0,25 0,257 0,256 0,256 0,256 0,256 0,256 0,251> 0,256

0,392 0,391 0,391 0,391 0,390 0,390 0,390 0,390 0,390 0,390 0,390 0,389 0,389 0,388 0,387 0,386 0,385

0,534 0,533 0,533 0,532 0,532 0,532 0,531 0,531 0,531 0,531 0,530 0,530 0,530 0,529 0,527 0,526 0,524

0,688 0,688 0,687 0,687 0,686 0,685 0,685 0,684 0,684 0,684 0,683 0,683 0,683 0,681 0,679 0,677 0,1>74

0,862 0,861 0,860 0,859 0,858 0,858 0,857 0,856 0,856 0,855 0,855 0,854 0,854 0,851 0,848 0,845 0,842

1,067 1,066 1,0/)4 1,063 1,061 1,060 1,059 1,058 1,058 1,057 1,056 1,055 1,055 1,050 1,046 1,041 1,036

1,330 1,328 1,325 1,323 1,321 1,319 1,318 1,316 1,315 1,314 1,313 1,311 1,310 1,303 1,296 1,289 1,282

1,734 1,729 1,725 - 1,721 1,717 1,714 1,711 1,708 1,706 1,703 1,701 1,699 1,697 1,684 1,1>71 1,658 1,645

2,101 2,093 2,086 2,080. 2,074 2,069 2,064 2,060 2,056 2,052 2,048 2,045 2,042 2,021 2,000 1,980 1,960

2,552 2,539 2,528 2,518 2,508. 2,509 2,492 2,485 2,479 2,473 2,467 2,462 2,457 2,423 2,390 2,358 2,326

2,878 2,861 2,845 2,831 2,819 2,807 2,797 2,787 2,779 2,771 2,763 2,751> 2,750 2,704 2,660 2,617 2,576

---

.3',922 3,883

3,850 3,819 3,792 3,767 3,745 3,725 3,707 3,690 3,674 3,659 3,646 3,551 3,460 3,.3'73 3,291

0,127 - 0,256 0,127 0,126 0,126 0,126 0,126 0,251> 0,255 0,254 0,254 0,253

~..."".-.

-~~~- --------,-- '.'

,---------

.- '- -- ----:-,--

-' O-CO> .... U-Vl~W'"


O-A-t. ............ __ N

;;J

" ., < ...

s
.-'1I

...
.....
V

o __ ....ut-< c_o

: ~ "i.=. 0 OC-'"lr+~
.... -, ....$-'

00
_CD

)(

":obO:"'N~i~":.
::j~iSg;R;"'VI~8\
0000000

>

o 0

r-r-

_ ::>

X x 9

...

"

11

_ ...

.,
o ,..
I

_.cp
CD

r-ro 0 no +
II IJ X X

;00
a.

-. er -10
N -010

.....

~ w~~~~v,~O':o ~ .... ~;;g~~!!:,j


-NN-'...a--.

<Dill lA

)( +

.... ..
...
I

"' " _.-<


0 0 11

." er.,
CC

.,er ,.
_.1
0- .,

:z

.. . ::>,.'" .. ,.
"

10

-__g; "''''o~ c,.., (ONCDCDVlO'-V1


000000000
__

--O :..o~'"-cO' ....... U.~8


...
~N

III

00

_r- r- 0" _r-rEl 11 11 X x

... ...
a
00

10.
1.4 . CI ::> :J _.0"
t1' _. ;...~ N

....

I ""

_.D>
'"

It 11 X X

""g;$~~~'"t:l ....... ~~ ':!


"'VI~"''''
'& ., ,.
v\V1U1V1U1V1V1U1~ -0 0 0

+X
III '"

~g.

<: .,

.
o .,

o e ::> '" a.9 (p .


--''''0

lA

.. ,.
,..

~8~~~~~~~
~~ ... N!;.l .N... .. N~~ ... "'"

"' .. ::> ....... _.",

., " .,

..
Cl

o ~

C;

~ ::>

~:8~N~~~:g~'
_0

-. :!.
.,
o
ID<

ro_
Il C

,...

" o
11

.." ...
co
It '0 "0> ., er Cl ,.,. -co 0., I _.

:!:er _

...

.. ., a' .. ;;
c
co

g ,.
2

., '"
b':o'Coo..\.nw"'b'b
co'oo
000
0

go o

1 ;.
11 .,
M 1\

-'
:z
'0

o)C1'"....,."O~-....oo-o

;;
-> El "0 C

[
r:
o
11 C

'-t "

..
o

<>0."
"tI'

000000000 .. ... ... ... .. ... .. ... WWNNN... OO V1N"OO' ... O"'O O

..

~
a.
11

::>

. '

:J

"" o
e

:J .. tT' r+ _. I N El

<>

CD

o o o
><
N M

:z -0

o
-

'0 ':0~ "'./i.1l ~ b 0.:.. ......,-.J.t--Oc..,..,zNV'I..oN


wO....., ....... O"-'Ow():)

WNNNNNN-~

;;J

"

., i'
C>C

::> a. '" co -3
"'."0

.. " o ,.. ., . ,.
C

:z
"0

:z
'lJ

III

;;J

"

Tabelul 1.59 Precizia ;licatitatea

!It4'

rafe~elor la prelucraraa Sl.pr8fe~elor exter ioere cil indrice

0 Procedeul de prelucrara Ra

1
(JIIfI )

2 Adincimea stratului superficial defect

3 Treapte de precizie

10

11

12
J1ITl,

13

14

15

Toleran~e tehnologice la dimensiune,in nominel~ in 1U!l. 3 - 7 - 11- 196 10 18 30 31- 51- 81- 12150 80 120 180 620 740 870 390 460 540 250 300 350 390 460 540 250 300 350 160 190 220 100 120 140 62 74 87 39 46 57 62 39 25 16 62 39 25 16 16 11 74 46 30 19 74 46
30

pentru diametrele 251315 316400 401500 1550 970 630 970 970 400 250 155 97 155 97 63 40 155 97 63 40
40

181250 1150 720 460 720 460 290 185 115 72 115 72
46

Strunjire : -de9rollsre

50 - 6,3

120 - 60

14 13 12 13 12 11 10 9 8 9 8 7 6 9 8 7 6 6 5

180 120 180 120 75 48 30 18 30 18 12 8 30 18 12 8 8 5

220 270 330 150 180 210 220 270 33::l 150 180 210 90 110 130 58 36 22 36 22 15 9 36 22 15 9 9 6 70 84 43 52 27 33 43 52 27 33 18 21 11 13 43 52 27 33

- -

1000 630 400 630 400 250 160 lOO 63 100 63 40 25 100 63 .40 25 25 18

1300 1400 810 890 520 570 810 520 320 210 130 81 130 81 52 32 130 81 52 32. 32 23

-semifinisare ssu intr-o singurll prelucrare -f inisare

25 - 1,6

50 - 20

6,3 - 0,4

30- 20

890 370 360 230 140 89 140 89 57 36 140 89 57 36 36 25

Strunj ire f in~ de netezire

1,6 - 0,2

10 - 5

87 57 35 22 87 57 35 22 22 15

29 115 72 46 29 29 20

Rect ificare : -degrollare -finisare -f in;;'

6,3 - 0,4 3,2 -0,2 1,6 - 0,1

20 15 - 5
5

18 21 11 13 11 8
B 9

19
19

13

27

~-::".--....

-------~---------------- ----..

Tebelul 1.59 (continuare) 0 lepuire,supranetezire Rulare, netezire cu diament 1 0,8 - 0,1 0,8 - 0,05 2 5 - 3 3 5 4 10 q 8 7
b

4 .5 4 48 30 18 12 8 5

5 6 4 58 36 22 15 9 6

6 8 5 70 43 27 18 11 8

7
9 6

8 11 7

10 15 10

11 18 12 160 100 63 40 25 18

12 20 14 185 115 72 46 29 20

13 23 16 210 130 81 52 32 23

14 2S 18 230 140 89 57 36 25

15 27 20 250 155 97 63 40 27

13 8

84 52 33 21 13
'1

100 120 140 62 74 87 39 46 57 25 30 35 16 19 22 11 13 15

ObserV8~ii: 1.Datele din tabel se refere la piese din o~el.Pentru piese din fonte seu aLiaje neferoase,dimensiunile suprafe~eler prelucrate ~int IIIai precise cu 0 trespta de preeizie f8~S de pieseLe din oteL. . 2.Toleren~ele la dimensiuni sint valabile pentru suprafe~ele cu lid < 2.Pentru l/d=2 - 10,tolerantele tehnologice se vor lua lIIai mari cu una - doua trepte de precizie. Tebelul 1.64 Toleran~el. de pozi~ie a axelor gaurilor dupO .lezarea pe aa~ini egregat, in ma. Diemetrul v g8uri i,mm Precizia buc~ei de ghidere "ar ita Depleserea exei g~urii prelucrete : -fa~~ de axe buc?ei de ghidare fixe ~18 19 - 30 31 - 50 51 - 80 ~ 19 31 51 18 - 30 - 50 - 80 0,042 0,047. 0,052 0,018 0,070 0,074 0,079 0,053 0,070 0,076 0,092 0,039 de mere precizie 0,038 0,045 0,049 0,016 0,066 0,072 0,076 0,052 0,067 0,069 0,087 0,036

Peremetrul

~h~e de

bezele tehnolcgice (f~ra lua~ec in considerere a erorii de orfentare )

Oisten~e dintre exele doua g~uri prelucrate simulten le ecel8~i post el liniei eutomete

~ 18 19 - 30 31 - 50 51 -50

Tebelul 1.60. Precizia ~i calitatea suprefetelor la prelucraree g~urilor. Tolerantele tehnologice la dimensiune, in diametrele nominale 1n mm 3 6 5 7 10 6 11 18 7 270 180 110 70 43 pm, pentru

Procedeul de . prelucrere

Ra,
JlIlI

Adincimea stratului superficial defect, JlIlI 3

Treapta de precizie 4 13 12 11 10
9

19 - 31 - 51 - 81 - 121 - 180 - 25'1 . 3i6 .1401 80 120 180 250 315 400 500 50 30 8 330 210 130 84 52 9 390 250 100 100 62 10 460 300 190 120 74 11 12 13 14 15 16

1 Ge'urire ;i lirgire cu burghiul

-75
48

25 - 0,8

70 - 15

90
58 36

30

r--

LIi'rgire cu lergitorul : degro~8re

25 - 1>,3

50 - 20

13 12 13 12 11 10

- intr-o fez&' v pentru 0 gaura 25 - 6,3 obt inuta'prin turnare sau forjare - de f inisere, dJp~ lllrgire 10 - 0,4 de",9r~;"re seu gaUrlre Alezare :
..norm3l~

50 -20

- --- - - 75 48 30 8 5

270 180 270 180 110 70 43 27

330 210 330 210 130 84 .52 '33

390 250 390 250 100 100 62 39

41>0 520 300 350 460 300 190 120 74 46 540 350 220 140 87 57

20 - 30

90 58 36 9 I>

12,5 - 0,8 6,3 - 0,4 3,2 - 0,1

25 - 15 15 - 5 10 - 5

11 10
q

110 70 43 11 8

130 84 '52 13 9

160 100 1>2 16 11

190 120 74 19 13

220 140

250 160

290 185 115 29 20

320 200 130 32 23

360 230 140 36 25

--

-precIse - fina'

.J

B7 .100 22 15 25 18

6 5

---,...,....."....---...~--~------~--------------.---- ---_
....

...

Tabelul 1.60(continuare) Bro~are : - degro~are gaur~ 12,5 - 0,8 turnat~ sau forjatli - finisare dup~ bro~8re, degro~8re v . sau gaurlre 6,3 - 0,2
-

25 - 10

11 10 9 8 7 6 13 12 11 10 9 8 7 6 5 9 8

10 . 5

--

-.

52 33 21 13 330 210 130 84 52 33 21 13 9 52 33 21 13 9 9 6 84 52 33 21 13 9

11>0 190 100 120 1>2 39 25 16 390 250 100 100 1>2 39 25 16 .11 62 39 25 16 11 i1 7 100 62 39
25

220 140 87 57 35 22 540 350 220

250 11>0 100 1>3 40 25 630 400 250 160 100 63 40 25 18 100 63 40 25 18 18 12 160 100 63 40 25 18

43 27 18 11

74 46 30 19 460 300 190

810 520 320 200 130 81 52 32 23 130 81 52 32 23 23 16 210 130 . 81 52 .32 23


890 570 360 230 140 89 57 36 25 140 89 57 36 25 25 18 230 140 89 57 36 25

Strunjire interiollr~ - degro~are 25 - 1,6 - finisare 6,3 - 0,4 - f in~ 3,2 - 1,6 Rect ificere : - degro~llre , finisere - f in'il' Lepuire, honuire 6,3 - 0,4 .3,2 ' 0,2 1,6 ' 0,1 1,6 ' 0,1

50 - 20

180 120 75
48

220 270 150 180 90 . 110 58 36 22 15 9 6 70 43 27 18 11 8 43. 27 18 11 8 I> 4 58 36 22 15 9 6 8 5 70 43 27 .18 11 8

720
460

290 185 115 72


46

930 630 400 250 155 97 63 40 27 155 97 63 40 27 27 20 250 155 97 63 40 27

25 - 10

30 18 12 8 5

120 140 74 87 41> 57 30 19 13 74 46 30 19 13 13 8 120 74 46 30 19 13 35 22 15 87 57 35 22 15 15 10 140 87 57 35 22


15

10 -.'5 25 - 10 20 ' 5 10 - 5 5 -3

29 20 115 72 46 29 20 20 14 185 115 72


46

, ,

, ,

r
6 5 5 4 10 9

"
,

5 4
,

Rulere ;nter;oare' .netez ire cu diamentul 6,3 ' 0,1


,

" ,
,

7 6 5

16 11

29 20

~i

~t~5i~':':~':~'TI7.';rr'C"s;;'7C'7~:c'T":"'C'f;~:::':"31l0'';'::%''''''.''';;'~%::7'',",.,",.':;;t0J";:-'".',,'c!::'":'"~":::':'"1'S::::;;-;::0::"'E:=T="''~'s"Sc'-""':"ho"'l:~;~:'7,2l<!,5'~""'"'=~"":" ,.,:".c::~,:".:":c.>"''''''''''=<:=''''''"';::"r'~

Tobolul

1.62.

rolcran~o

do po:d~lc

" ,,"ulor goorilol' pe lIa~lnl o!l,'ogat multil.xo,in Hntorialul piesoi

11II1I.

... '" ,'" " g.


c,

o >
e

'"

~
C :J

'"

'"
o
Cl

Parametrul

Font& Oillnlctrul gauri i,mm \--'

~i aluminiu

-----_.---O~cl cu o.ccutio procisll

'" g .c:
!:

BUl'ghiu el Ico idal

."

"' '"
C

...
C :J C

N U

.- " .. '" . .. ~
c: o .. c 0
C.

~ ....

.. ..
-8

Cl.

a<0

'"

e
"0

'"
'0
Cb

.... 0

... . ~ '" . "'O~


..

:J
=0

~ ...
L

...
Cl

."

a-

<0

,...." "

~
-0

a-

,....
e-,
-0

o ~
<0

~
co

0-

0-

r-,

co

,....

.
Oeplasoroa axei glluri i: - fa~l\ do axa buc~ei do ghidaro ~ 6 7 - 10 11 - 18 19 - 30 31 - 50

cu do s t infi~ie cu oxe cutie .gonerolll precis3 0,13 .0,13 0,15 0,20 0,27 .0,17 0,17 0.18 0,25 .0,32
+ 0,23 + 0,23 + 0,25

cu dostino~io gonorlll.ll

.
0,18 0,18 0,20 0,28 0,38 0,23 0,22 0.25 0,34 0,40
+ 0,31 + 0,31

r-,

"

0,12 0,11 0,13 0,18 0,25 0,15 0,15 0.17 0,23 0,30 +0,20 +0,20 "0,23 +0,32 +0,42

0,17 0,11 0,18 0,26 0,,,36 0,21 0,20 0.23 0,32 0,44 + + + . 0,29 0,28 0,31 0,45 + 0,61.

IV '-''''0 N 4) 11 ~~ I GJ 'U

..

o 0"0.. 8 ...... .. . .,
)(

"'.~ V) Co 2 'c " "' ... .." c .,


c ... '"

:;'41-

--

~ ::J
ca
4J

0 t'J

....
:J

~b - fa\:6 do bozele tehnologice (fllrll 7 - 10 11 - 18 a include eroarea 19 - 30 do oriontare) 31 - 50

:u.~~
~.~:::;

.-8
ca
N

l
:g
OIl

e
L

0
Go)

::J
L

Q.L.U Cl. :J '...L. Q>

c,

0 Cl

...

.3

o
Cl

Oistan>8 dintro axelo a doull g~ur I prelucrate simultan la acola~i post

~ 6 7 10 11 - 18 19 - 30 31 - 40

. 0,35 ..0,45

+ 0,34 + 0,48 + 0,65

"'"0

n.

N CD C

)~.

0.. .
-' 4)

~ ;g, -8
co c,

:J

a.:J

Q,)'" Cl)

C;-. 8.'0
o
C 4> Cl) CII',,",_
Q,) 0

41 L

's ., ..
GJ 4> ..
If)

.. ::J -.I a. .

4J L. Cb

... -8:;: -8:;: ~ .. .... " ~llI I I I


Cl N

r..

:s.. -8
I

..... .... .... f .~


Cl Cl
Cl L L

0"

OlC

.. o>c

'-

>" 0> c Cl Cl :J o c e e

III
I I I I I I I I I I I

Tabelul

1.63

Tolel'80>ele de pozi>ie . In 11II

a axulor

gaurilor

dupe

largiro

pe ma~ini

Dgl'ogat.

Materlalul Fonti! Parametrul DiametruL giluri i,mm rigidll


'>cl

piesei Otel scuLei rigidll elastica articula.ta 0,12 0,12 0,13 O,1b 0,07 0,07 0,13 0,13 0,17 0,19 0,10 0,10 0,17 0,18 0,23 0,26 0,13 0,13

Aluminiu fixorea

CI.'~

"00:0",-8

Co CD 0. C (OQ.Ce-1... _ ..... 0 co co
&I))

...... .,
+J

co co >

"0

~i
'>CIr..
'~)~

.. 0

...... . S';:
L L

co .

.-

LE'-

. C;:I

IV . L Cl) I

.n c

.s ... c;n .,,, .. -8 " .....


.. :J cO

.3
L

., ..
L

Cl

::\"
0'-

~,~

Cl.

GJ 0
CIJ

CD
EeL

0')

CIj'-:::J -"''l'J
..0 ca
Q) J ~ __ .. co .L. Q)

L cu r...

co
0 :J

,~ !!
o

:J 0
L

.-

"'O~
IV

CO-lOa. :J IV e ~ l GJ C- ...

_ a..Le +JL_COG>

c..

10

a:J

'~)ll I '"
/>.
L

i~ ......
o

., x:

'8 ...

..

...
Cl

.. o ..
C

eLasti- rigidll cll,arti culatll 0,08 0,08 0,10 0,13 O,Ob 0,07 0,10 0,.11 0,14 0,16 0,09 0,10 0,14 0,15 0,19 0,22 0,11 0,13 0,11 0,11 0,15 0,18

eLastic articulat

C
Cl L

.,
L

~
N

2 ...
I

0>

..
..
Cl Cl

Cl

..
c,
"0

-I

:;: I I

" ... . o
QC

..

QC

I '"

...
L

C :J

cc

.. .. .
L N

o
::: ...
o
Cl

-g
Cl

s.,

..
:J
~CI

co:

D<

I '"

~
I

... ... ~ o
L

N Cl

.. '"

...

..
L

Cl
L

'"

. e
Cl>

.
I

~ co:
I

Deplas6rea gllurii prelucl'ate: - tail! de axa gaul'ii bucse i de ghidara , - fa\:1Ido baze le tehnologice ( farll 0 incLude eroarea de ol'ientare ")

~ 12 13 - 18 19 - 30 31 - 50 51 - be 61 - 80 12 13 19 31 51 b1 18 30 50 be 80

0,10 0,09 0,12 0,14

0,09 0,10 0,12 0,14 0,07 0,07 0,12 0,13 0,15 0,18 0,10 0,10 0,16 0,17 0,21 0,25 0,12 0,13

0~10 0,12 0,17 0,20

0-.- .... :';:i


ro 0 0

:J

L. 0..

0,12 0,12 0,16 0,18

e-

'"

'" >

..

>-

Cl .ll .,

"

.. .,iil
0>

0,14 0,14 0,19 0,22

.s
,2
u

''" " 8

e Lo ...

E.
""
"0

Ol

. o
C

-.

0,'5 0,15 0,21 0,25

-.

~,

Distan~a dintre axele a doui\ gauri preLucrate simultan la acela;i post aL 1 in ie i automato

~ 12 13 18 19 - 30 31 - 50 51 - be b1 - 80

0,16 0,16 0,21 0,24

0,19 0,19 0,26 0,30

0,21 0,20 0,29 0,34

122
1?1

Tabelul 1.65 Precizia ~i ealitatea suprafeteLor la prelucrarea suprefeteLor pl~ne. Toleran,e tehnologice, in JIm, la dimensiune pine la baza de Procedeul de prelucrare
Ra,
Jiffi

Adincimea stratului superficial defect,


Jiffi

Trespta

BJ3ezare

de precizie

80

81 180

181'1251250 500

80

81 181' 251' 180 250 500


(

80

181- '11S,'
180
ta}:ime

i251- ! I 2S0 I 5.:J


)
I

Dimensiunile suprefetei plane prelucrate 160 x 1&0 1&1 x 1&1 . 400 x 400 7
8

Lungime x

mm

401 x 401 . 1000 x 1000 12


4&0

0 Frezere ~i rebotere : d"gro~ar"


f

1 12,5 . 6,3 3,2 . 0,8

3
13

,4

9 250 1&0 160 100

10

11 400 250

13 630 250

14 720 290

15 970 400

100 . 50 50 20

11 10 11 10 9 8 9 7 14 13 11 13 11 10 9 10 9 7

120

160

185

250

190 120 120 74

290 185 185 115

190

190 120

400 25D

inisare

74 46

100 63 40 630 250

115 72

155 97 63 970 400

250 155

finS' Strunjire frontal!! : '.degro~ere

0,8 . 0,4

30 . 10

30 4&0 190

46 720 290

30 4&0

250 '290 1&0 185

74 30 740

40 630

63 970

100
40

46 720

115 46

155 63

25 . 12

100 . 50

f in isere seu strunJire 12,5 . 1,6 intr-o feza

50 . 20

120 74 74 30

1&0
lOO

185 115 115 46

250 155 155 63

190 120

250 1&0

290 185

1000 1150 1550

--

400 250

4&0

190


120 74

630 250

720 290

970 400


1&0 100

Bro~llre

3,2 . 0,4

50 - 10

100 40

120 74 30

1&0 100 40

185 115 46

250 155 63

185 115

250 155

~----~-----------------------.-------Tabelul 1.65 (continuare) 0 Rect ificere : degro:;ere finisere sau rectificere intr'o faza finll '0,4 . 0,1 L"puire, razuire fin~ , 5 1 2 3 10 9 7 9 7 ,6 7 6 5 5 4 120 74 30 74 30 19 30 19 13 13 5 160 100 40 100 40 25 40 25 18 18 6 185 115 46 115 46 29 46 29 20 20 7 250 155 63 155 63
40

8 120 74 30 74 30 19 30 19 13

9. 160 100 40 100 40 25


40

10 185 115 46 115 46 29 46 29 20

11 250 155 63 155 63


40

12 120 74

13 160 100

14 185 115

15 250 155

1,6

20

0,8 - 0,4

15 . 5

74 30 19 30 19 13

100
40

25
40

115 46 29 46 29 20

155 63
40

63 40 27 27

25 18

63 40 27

63
40

25 18

27 27

13 18 20 27 13 18 20 Obs.ervatii: Datele din tabel se refere le pine din'Q;el. Pentr.upine din fonte'sau din eLieje neferoesc, dimensiunile se obtin m~i precise eu 0 treepte de preeizie fete de piesele ,din o~el. Tebelul 1.71 Precizie rOlilor dinlete cilindrice reelizett la frezarea ~i peveruirea danturii, in Frezeree cu froze mele ineinte de ~everuire.

0,4 - 0,1

PerametruL controlat Varietia distante! de mtsurat dintre axe: le_o rotatie e rotii le rotirea rotii eu un dinte Difarenta a doi p8~i de divizare ('circulari ) Abeteree,directiei dintilor pe lungimellde 25 mm. Abeterea profilului dinteLui 'B~teie rediell' e denturii ,

Severuire

-.

0,04 - 0,08 0,01 - 0,04 0,02 - 0,04 0,02 - 0,04 0,02 - 0,04 0,04,- 0,08

0,015 - 0,04 0,005 - 0,02 0,005 - 0,025 0,010 - 0,02 0,007 - 0,015 0,030 - 0,05

Tabelul 1.66 Preciziu do for~ :lii de pozitie a sq>r8fo~elor plane, po lungimeo do 300 la prelucraroa padiferito as in i - unolto.

--,
Tipul m,,~inii unolte

Valorila

abaterilor,in

)JlIl

w_

Tabolul 1.67 Procizia econo.ic~ di.an5ionali suprafo~elor paralole, tn

la prelucraroa 5iDUltan~ a

lungimoa ~i lil\:imeasuprafe~ei, in mm. Caraeterul prolucrilri i 50 Frozaroa simultanll eu froze disc 0,05 ~ 100 101 - 200

Felul Hoperpendicul&ritato prelucrllrji lIeplanitate, Neparalol iSIR f a\:A feto do: nereet itini de: tat. suprafata e lt! suo suprafs\:1I /llte su j(! 8~&Za' prafa\:A de &~eza- prbfa\:d prolucrapreluera- re re tli la atll la " eoea:;i a eeea~i a:;azare ~ezare degro~aro f inisare finA d"gro~are finisare 40 - 100 16 - 40 10 - 25 60 - 100 25 - 60 60 -.160 2S - 60 16 - 40
bO - 1bO 25 - bO

Distan\:a intre suprafo~e, in mm 51 - 80 0,06 61 - 120 0,08 50 0,06 51 80 0,08 61 - 100 0,10

Ha;;ini de frezet (ogitudinal MS$ini de frezet cu tarnbur

60 '160 10 - 40 6 - 16

60 - 100 10 - 25 6 - 16

100 10 . 25 2,5 - 6
bO -

60 - 100 10 - 25 2,5 - 6 60 -100 10 - 40 60 - 100 16 - 40 10 - 2S 100 - 250 25 - 60 16 - 25 60 - 100 16 - 40 10 - 2S 100 - 160 25 - 60 16 - 25


60 - 200

Tebelul 1.68 Procizia fICOOOIIIie~ dilDllosiooali la prelucrarea filetolor. Hetod~ de prelucraro Filetare eu cu\:it Filetarea cu pieptene de filetat
I'

Treepta de precizie Filet exter ior F Het intor ior Filet exterior Filet inter ior 6 7 7 -9 6 - 7 7 -9 8 - 9 8 9 6 - 7 8 . 9 6 - 7 8 - 9 8 - 9 6 - 7
de

60 - 100 60 - 100 10 - 40 10 . 25
bO -160

60 - 100 10 - 40 60 - 100 16 - 60 10 - 25

M,,~ini de t.rezat degro:;ara cu masa rotatillli f inissre finll ( carusel ) Ha~ini de frezet lIerticale do preeizie norm3~A Ha~ini de frezat orizontale :;i un iller sale de precizie normal a Ma:dni de elezet :; i frezat, orizontale Ha:;in! de frezat / "grogot Ha:;ini do rebotat logitudinal Scpinguri Ha;;ini d~ mortozat Ha;;ini de reetificat plan de pr&cizie normala degro:;are f inisare finll degro:;are finisare finA degro:;are. f ini$sre finll degro;;are f inisaro flna degro~aro
finisare

16 - 60 10 - 25
60 - 200

60 - 100 16 - 40 10 - 2S

16 - 40 60 - 1bO 25 - 60 16 - 40 60 - 100 25 - bO 16 - 25 40 - 160


10 - 40

25 - bO 16 - 25
bO -

100- 250 100 . 200 25 - bO 25 - bO 16 - 25 16 - 25 60 - 100 16 - 60 10 - 25 100 - 160 25 - 60 16 - 25


60 200

I
I

F iletarea eu f il iere Filelarea cu tarozi Filetarea cu frezedise Filotaroa eu freze de f iletet Rularea filetelor eu role sau eu baeuri Reetificarea filetului
F Het

Filet exter ior intor ior Filet exter ior F \let inter ior
F \let ext.er ior

160 60 - 100 16 - 60 16 - 40 10 - 25 10 - 25
100 -1bO

100 -160 25 - 60 16 - 25 60 -200


10 - 40

25 - 60 16 - 25
60 - 200 10 - 40

Treceraa de degrO$8re 0,10 0,15 0,20


Cl.!

10 - 25 40 - 100 10 - 2S 6 - 10
60 - 160

6 - 10 40 -160 10 - 25 6 - 10

6 - 16 40 -100 10 - 16 6 - 10

10 - 40 6 - 16 60 - 160 16 - 40 10 - 16 100 -200 25 - 60 100 - 200 25 - 60


60 - 160

10 - 40 6 - 10 60 - 100 16 - 25 10 - 16 100 - 200 25 - 60 100 - 250 25 - 60


60 - 160

Tabelul 1.69 Precizia lll\:imeaeanalului,~


b 10 11 - 18 19 - 30

pani cu fred. pentru ~Lat

ocOOClOlica diraensionaLlIi la preluc:rorea canalelor . co cut.it'de rabot.at. _ Treearea de finisare 0,04 0,04 0,05 froza

finll degro;;aro finisaro degro;;aro finisaro deg;0;;3re finis31"o f inll

10 - 40 100 - 200 25 - 60 10 - 40 o - 16 4 -6 10 - 20 4 -6 2,5 - 4

100 ,-200 100 -200 16 - 40 16 - 60 100 -200 100 - 250 16 - 40 16 - 40 25 -100 6 - 25 4 - 10 25 - bO 4 -6


4

Tabelul 1.70 Precizie econocaici la prelucrarea suprafef,elor prof ileta, 11II. Prelucrarea de dogro$aro lungimea suprafe~ei, mm !:120 100 101 - 300 301 - 600
>

25 -100 6 - 25 4 - 10 25 - 60 4 - 6 4

16 - 40 10 - 25 40 - 160 16 - 25 6 - 16

16 - 40 10 - 25 40 - 160 16 - 25 6 - 16

I Preluerarea
~ 120 0,10 0,15 0,20

de finisara

lil~iGloafrozei 121 - 180 0,45 0,50 121 - 180 0,20 0,25

Ha;;ini de reetidegro;;are fieat plan de f inisara pl"oeizie ridieatll finA

0,25 0,35. 0,45

126

127

cap.2

fRINCIPIIDE BAZA IA PRO~ T.I!HNOI.!X;IlI1R DE PRF.:IJ.X::RARE MFX:ANICA mm AS::HIERE


DATE INITIAIE P.EllrnU PRO:rn:TAREA mo::ESEUR

2.1

'.l'EENOI.roICE SI ANALIZA

rm

Proiectarea procesului tehnologic este :inerent leg'ata de , cunoast.erea unor elemente numite generic "date initiale". Aceste date initiale se refera la: 1) Documentatiatehnica de baza) 2) caracterul productaei, ~i mar.imea lotului i 3) Desenul de execut.i.e a semifabricatului; 4) Echipamentultehnic disponibil; 5) Nivelul de calificare a cadretor r 6) Altecorrlitii de lucru. 2.1.1. Documentap.a tebnic:a de baza. Documentatia tehnica de baza este 0 parte componenta a dOClUl\entatiei tehnice din constrructd.ade masdrri , al~turi de documentatia de studiu, de. documentzrtd.a telm.ologica ~i de documentatia auxiliar~. Documentap..a de baza cuprin::ieacele documenteale carcr prevederi trel:uie neaparat; respectate in cursul executiei unui, anumit produs. Din documentatd.a telmica de baza fac parte: a). desenele de executie; b) schemelei' c) . desenele de instalare id) borderoul documentatf.ei. de baza; e) caietul de sarcini; ,f) lista starrlardelor de stat: a normelor Interne l?i a dnstzuct.iuni.Ior cu earacter republican; g) calculele speciale ete. Dasenele de execut;ie s.irrt destinate sa evidentieze forma, dimensiunile, corrlitiile tehnice pentru obiectul fabricat ~i pentru elementele lui componente(ansarnbluri de toate gradele I repere) . Schemele sint reprezen~i grafice legate de functionarea !?i constrruct.i.a obiectului; se incadreaza in aceasta categ'orie schemele cinematice, hidraulice, electrice, diagramele de functionare etc. . Desenele de instalare au menirea de a stabili leg'aturile obiectu1ui executat cu elementele la care se racordeaza, pentru punerea sa in furlc'tiune; se pot stabili in acest fel eventualele corelatii cu. agregatele vecine ete. . Borderoul doovnentatiei de l::azacuprirrle 0 evidenta a documerrce.lor cornponente ale dOCLUnentatiei de baza.
128

caietul de sarcini se intoane~te in scopul irrlimrii tutur6r conditiilor telm.ice (referitoare atit la executzia, cit !?i la incercarea, exploatarea, verificarea obiectulUi deexecutat) care nu sint precizate in standarde, in nonnele Interne (republicane, departamentale) sau pe desenul de execu1;ie. Lista staImrdelor de stat, a nonnelor inteJ:ne ~i a instructiunilor cu caracter repililican referitoare la Obiectul de executat, la modulde verificare a acestuia, lamaterialele din care este olJtinut, este neoesara pentru a vedea in ce ~a aceste standarde, norme ete. au fost respectate. calciJ1.ele speci al e se refera cu prec&iere la acele calcule care trebuie eventual repetate in cursul procesului telmologic de fabricatie, cumar fi calculele de rezolvare a lanturilor de dimerisiuni, calculele privin:i echilibrarea pieselor care suporta mi~cariderotatie ete.; aceste calcu1e se comple~, in masura in care . este posibil, cu exemple partial sau total rezolvate. . EJ.ernentelecuprinse rnai sus fonneaza asadar documentatia telm.ica de baza, necesara in timpl,ll elaborarii ~i desf~arii procesului . tehnologic. Este bine ca la in::lernina tehnologului sa se gaseasca toate documentele d:in corrponenta documentatiei de baza, in aceasta situatie fiirrl posibila formarea unei ilnagini . generale asupra : obiecrt:ului fabricat, asupra destinatiei. ~i functionarii sale. Exista to~i l?i tmele situap.i. in care, d:intre dOClimentele enumerate anterior, nu sint disponibile decit unele' l?i aceaSta incorrlitii perfect justificate: a) In momentul. inceperii executiei unui prototip, de exemplu sau a ~-numitei "serii zero", este posihil ca cele mai multe componenteale documentatiei de baza sa nu fi fost executate; mai mul t, chiar reperele unui anumit produs (in faza de prototip) sint susceptibile !ii afectate uneori de anumite imb.lmtatiri constructive. Elaborarea procesului tehnOlogic se face in acest caz' pe baza .desenelor de executie l?i a caietelor de sarcini, va] ab; ]e l1L1IIIai pentru executarea prototipului sau .. a seriei zero i . . .. b) In intrepriirlerile producatoare de piese de schimb destinate sa raspun::uicerintelor de astfel de piese de la nivelul uned,ramuri a economiei natianale, este posibil ca la dispozi~ tia tehnologului sa nu se gaseasca. deeit desenele de. execup.e. Astfel de situatii pot apare, de exemplu, in cazul necesitatli I producerii unor piese de schi.mb pentru utilaje importate sau pentru utilaje cu 0 vechimernai mareI pentru care nu se dispune de elementele componente .ale documentatiei de baza. Intr-o asemeneasituatie, avind la ctispozitie doar piesa uzata !ii ansamblul corrlitiilor in care aceasta afuncp.onat, se in~ asa-mardtul, desen de releveu, in fapt un desert de executie,care va servi tehnologului in "elaborarea procesului tehnologic de fabricatie a respectivei piese de schimb.
I

fi" i~j~.9l! _y~L I

, ...__ .

.._._l,29 .. __ ._ .__.

.._ ...

Se poate observa, din eele aratate, ea elementul eel mai inq:>ortantfli in unele cazuri unicul element component al documentatiei de l:a.z~, aflat la dispozitia tehnologului, il constituie desenul. de exec;upe. Dementiona.teste faptul ea prin desen de executie se poate intele:;re aUt desenul de ansarnblugeneral sau de subansamblu, cit ~i desenul de executie a unei piese oarecare; de obicei, in practdca, prin desen de executie se consddera i.n.salll.l11la.i desenul de execu?e a unei piese. Desem1lde ansamblugeneral trel:uie sa penni~ telmologului intelegerea constructiei fli uneori chiar a f~oOOrii maflinil, ccnoasterea subansamblurilor conponente, a corrlitiilor esentiale referitoare la montajul maflinii, la principalele earacteristiei de exploatare. ' Desenul de subansamblu precdzeaza caracterul fli mlU"iroea ajustajelor intre diferite1e piese carq:x:>nente, di.rnensiunilede legiiturii cu subansamblurile invecinate, coo::ti.tiile referitoare la asamblarea fli montarea subansamblului. Tehnologulpoate stabili prin desenul de subansamblu destdnatda ~i corrlitiile de f\ID.ctionarea pieselor, necesitatea unor elemente privirrl precizia l?i n.qozitatea suprafet:elor.
Sbrljul desenului de exec;upe. ~a ClUTl s-a mai eratat , desenul de executie" constituie practie eel mai important document pentzu elaborarea procesului tehnologie de fabricatie a unei piese, fi.i.rrl in tmel.e cazuri unicul doclUnent de care dispune tehnologul. Se at:lmiteto~i sii nu ex:i.stemei chiar acest document in unele cazuri part:iculare, cumar fi: -Pentru piesele ce se abtin din ,semifabricate profilate laminate (inelusiv tevi), prin retezarea lor sub unungbi drept sau pentzu cele executate din tabl~, prin tM.erea ctupa: \ID. cere, patrat sau \ID. drep1:ur;Jhi., f~ii' nici \ID. fel de prelucrare inainte de asamblare; -pentru piesele starrla.rdizate sau achizitionate dincomert:, utilizate fi!irc1 a "sup:>rta _ prelucrari suplimentare sau supuse doar unor tratamentetennochimice sau chimiee de proteq:ie anticoroziw (tratamente mentionate in tabelul de componentii) , dare notarea conform stan::iardelor le determina in moduni, vac; , -pentru ansamblurile nedemontabileale produselor a caror ccnstiructda este extrem de sinplii :,?icind pentru executie. sint sufieiente reprezentiirile, cotele~i corrlitiile tehniee din desenul de ansamblu (cumeste cazu1 unor constructi1 metalice) ; -pentru piesele unicata, ale caror fonne ~i dimensduni, definitive urmeaza a fi stabilite la montaj. Inastfel de situatii, pentru elal:orarea procesului tehnologic, este neceSar sii se apeleze la desenele de subansarnbluri sau la starrlardele care ofer~ detalii in le:;ratur~ cu piesa in discutie. ' Aflat in fata unu:i. desen de execut.ie pentru care urmeaza

sa proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog executa 0 verificare a acestuia. Verificarea poate lua doua aspecte: ' a) In primul rirrl are loe 0 verificare a respect:iirii cerintelor starrlardelor in vigoare referitoare la modulde intoc:mire a desenelor ~i de inscriere a datelor tehnice. Aceas~ etapa implicii in micii masura cuno~tele de tehnologie; b) 0 a doua ccmponentaa verificarii, esentialii pentru execut:ia piesei, 0 oonstituie exarninarea tehnologieitiitii de fabricatie a acesteia. . Verificarea desenului are loe de obicei rnintal; 0 data cu acumularea uned, experiente mai bogate, ti.npll destinat acestei ,Verificari se poate rErluce intr-o !Msuriiapreciabil~. Pe baza verificiirii, tehnologul poate ajU1'X3'e la concluzia re desenul in:lepl~te toate con::lip.il.e pentru a se putea trece la etapele urmatoare. In \mele cazuri, inJinerul tehnolog poate:ins! consta.ta existenta unor lipsuri sau a unor defieiente ale desenului; in principiu, in astfel de situatii, este necesar ca tehnologul'sii ia l~tura cu proiectantul utilajului sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventualelor modificiiri pe desenul de exec:utie. De regul~, nu este pe.rmis<1intrOducerea unor mcdificiiri pe desenele de executie f~~ acordul proiectantului utilajului. ' veri.fica:rea respectarii prescripti:Uor st:aOOardelar,in vigoa:re. Desenul de executi~ este \ID. desen definitiv, intoanit la '0 scara standardizatii; el treb.lie sa c:upr~ toate datele necesa:re execup.ei pjesei. respective, asa cumarata de altfel ~i numele sau, Aceste date privese ccnstzuctda piesei, forma, dimensi\mile, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual ~i alti parcunetri necesari exec;utiei sau verifi$ii prcdusului. Desenu1de execu~e se peate referi atit la 0 piesa din cadrul pro:iuctiei de baza, eit fii la 0 pies~ a umri,dispozitiv, la 0 scula, la un semifabricat ete. Pentru evitarea ordcaror confuzii, este necesar ca desenele de executie sii satisfacii toate cerintele, din starrlarrlele \in vigoare, adicii atit cerintele privin:i mcx:lul de intoaitire a desenului (format, scara, reprezentare, cotare, inscrierea datelor ete.), eit ~i cele care se referii la datele tehnice (dimensduni , materiale, tolerante etc.j , Nu este adm:isii existenta unui sin;ur desen pentru doua piese, care sint una -imagineain ogliIda a celeilalte, cu exceptia cazului cin:i procesul tehnologie asigurii executarea simultanii a arobelor piese ~ \ID. singur desen. In acel.asd,tirnp, pentru piesele similare ea forma, dar executate in mai rnulte " variante di.mensionale, se accepta folosirea unor desene avind aceste dimensi\mi inscrise intr-\ID. ta'bel f>.xistentpe acel~i desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen 0 sirqur~ data, la 0 scara stardardtzata, pentru una din tipodimensiunile din tabel ,
1:11

no

dimens.iuni.Le recl1izabile in mai multe variante fiID:1simbolizate prin litEre. Se admite de ,asemenea sa se intocmeasre un singur desen de eKeCl.J'\:ie pentru piese de aoeeasf,forma.9i cu acelea.;;i dimensiuni, dar executate din materiale diferite. Este Obligatorie numaiutilizarea reprezentarilor 9i a semnelor conventianale stardardtzate r pot apare alte reprezen~i 9i semne , care nu sint prevazute in sterdarde.daca exista o legenda explicativa a acestora. Pe desen trel::uie sa apara precizard, privin:1.atit materialul in stare finita, cit 9i legate.de starea initiala a materialului (sernifabricat etc.j , In .desenele de executae, piesele se reprezinta cu c:l:iJnerisiunile, starea suprafetelor 9i ceilalti parametri pe care ii au inainte de asarnblare (de exenplu, ciupa tratamentele termice, termochimicede suprafata ,acoperiri galvanice, dar inainte de acoperirile decorative prin vopsd.re , Laeui.re}, Daca este vorba despre piese la a caror executie treh.ri.e Lasat;un adaos pentru prelucriki ulterioare (la asamblare), acestea se reprezinta cu dimensiunile 9i starea suprafetei eorespunzatoare piesei dupa prelucrarea definitiVcl de la asamblare, dar inscriirrlu-se, de exernplu,in :i.mediata apropiere a parametrilor in discup.e, cuvintele "I:>upa asamblare"sau "La menta'II J Se i.mpune ca n\.lIM.rul de cote existente pe un desen de execup.e sa fie minim, dar totcx:lata:;;i suficient pentru execup.a :;;i verificarea piesei; nu este adm:i.siirepetarea aceleia:;;i cote pe alte verleri sau secp.uni ale aceleia:;;i piese. Treh.ri.ede asemeneasa se evite plasarea cotelor in asa fel incit sa se fonneze un lant de cote inchis', Dare seimplme totu:;;i mentionarea unor cote infonnative, care ar Conduce la existen1;a unui Iant inchis, cotele informative se inscriu intreparanteze :;;i fara tolerante. \ . Este necesar sc1existe prescripp.i de precizie pentru toate coteIe 9i top. parametrii din desen, prin irrlicarea abaterilor limita (min., max.}, Aceste prescripl;ii pot rezulta: - din inscrierea abaterilor limita (valori sau simboluri) direct I~a parametrul in::li.cat; aceste abiteri sint prescrise de Obicei I~a cele starrlardizate i - din :indica?-ile generale de pe desen; astfel, de exempIu, pentru rop. din"tate, arcuri ete'i existasisteme de tOlerante starrlardizate. Pentru cote farn indicap.i de tolerante, se va face apel la starrlal:dul ocrespunzator, In mod .similar , exist.a tolerante pentru cotele obt;inute prin tumare, ~tri1;are ete.; , - din subintelegerea imp1ici t.a a preciziei, care poate fi dedusa din celelalte date inscrise pe desen, cumar fi cazul abaterilor de formtl9i de pozip.e, care sint incluse in cimpul de toleranta la d:iJnensiuniete.

In spatdul, liber al desenului, este necesar sa fie inscrise, sub fo~ de text sau tabele, condip.ile tehnice de calitate pentru piesa respecti va. eonp.nutul textului treb.rl.e sa fie concis :;;i univoc. Unitatile de ~a existente in text treb.rl.e sa' fie unitati ISO sau unitati de ~a tolerate pe timp nelimi~t (conform standarl:lelor in vigoare). Textul 9i tabelele se inscriu sub titlul "Corrlitii tehnice", de regulii, in urmatoarea succesiune: . a) Corrlip.i pentru materiale in stare finita 9i eventual in stare ini tiala (sernifabricat); b) Corrlitii priVirrl precizia fonnei 9i a dimensiunilor; c) Corrlitii de calitate a suprafet.elor (rL1ozitate, acoperiri de protectie ete.); . d) Corrlitii legate de tratamentele termice, termOchimice; e) Corrlitii speciale de montaj; f) Corrlitii speciale de reglaj :;;i de p.m.erein func1;.iune: g)' Corrlitii speciale de receptie; h) Conditii speciale deexploatare; i) Irrlicatii de marcare; j) Con:litii speciale de transport :;;i depozitare; . k) Trimiteri la alte documente, care contdn referiri la conditiile tehnice ale produsului, altele decit 'ce1e jnjicate pe desen. .' In modObil?nuit, nu sint acceptate pe desenele de executle :indicatii tehnolCXJice,cu exceptia acelor :in:licatii care se refera la alegerea semifabricat1.ilui sau la anumite proce:'iee, conditii sau mijloace de executie sau control, in ~a in care acestea sint :i.n:li.spensabilepentru asigurarea calitap.i produsului. Verificarea tehnolcgici.tapi pi.esei

Prin tehnolcqicitatea constructiei unei IDa9inise apreciaza masura in care masdnaeste realizata in asa fel, incit pe de 0 parte, sa satisfare in totalitate cerint.ele de natura tehrrico-functdonal.a :;;i soci.aka, iar pe de alta parte, sa riecesite cheltuieli minimede llt\lflcl vie 9i materializata. -se poate observa faptul ea tehnolcgicitatea, ea notiune, se refera de fapt la dew aspecte: , 1) TehnolCXJicitateade exploatare, care. prive:;;te Iatura utilizarii ~:i.nii sau produsului respectiv; . 2) TehriolCXJicitatea de fabricap.e, legata de nasura in Care prcdusul poate fi obtinut cu un cost minimal execup.ei, cu un volumredus de munca, cu un consumscazut de materiale etc. Acest ultim aspect este avut in verlere cu precMer'e de catre :in;Jinerul tehno1cq, cind examineaaadesenul unei piese; de altfel, in cuprinsul acestui subcapitol, in Iipsa unor precizari suplimentare, referirileIa telmologicitate vor avea in . ve::1ere
133..... _. _ .. __ ._ .... _.

132

numaiaspectele privind tehnologieitatea de fabricap.e. In principiu, se considera ea 0 piesa'.este tehnologica daca: - este posibila as:imilarea fabricai;iei piesei in scurt timpi - se pot folosi proce:::iee tehnologice moden1e de mareproductivitate, pentru obtinerea eii - necesita un cansumredus de material; - este posibil~ 0 organizare opt:i.ma a fabricatiei, controluIui, :i incercarii diferitelor subansarnbluri, piese sau a nta.:inii in intregime etc. Trecind la cazul concret al existentei unui, anumit desen de exea.rp.e, tehnologul va urmarti, succesiv, dar nu obligatoriu in ordinea de mai jos, u:.t:'lltatoarele aspecte: . a) Prelucrabilitatea prin aschtere (sau prin alte procedee de prelucrare a materialului); b) Forma constructi va a piesei; c) Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in ealitate da haze de . referint.a, baze de asezare , haze de fixare; d) Modul de prescriere a tolerani;elor:i a' rugozitatilor suprafetelor prelucrate; e) Gradulde unificare ~i nonnalizare a pieselor :i a elementelor acestora.
I

A.Prelucrabilita1:e;aprin aChiere Prelucrabil:itatea prin ~ a unui material este acea . proprietate tehnologi~ ce se rerera la capacitatea acestuia de a suporta prelucrard, pr:in aschiere in corillt.ii cit mai avantajoase pentru producatcr', Se af:i.rrnEl cl un material este user prelucrabil prin ~chiere atunci cind este posibila utilizarea unor viteze mari de aschi.ere dar cu cheltuieli min.ime de scule, cu solicitari mecanicei energetice reduse, cu ob1;inerea unei rugozitati optime a suprafei;ei prelucrate ete. Intrucit, asa cum se poate observa, prelucrabilitatea prin ascaiere a unui material se poate evalua din diferite puncte de vedere (al ~ii in care se uzeaza sculele ~chietoare, al consumuluide energie, al rugozitatii suprafetei prelucrate ete.), atunci cind se fac aprecieri de prelucrabilitate, este absohrt; necesar~ :i precizarea. punctului de vedere prin prisma caruia se face evaluarea. Evident, aspectele considerate anterior se refer~ la pmlucrabilitatea prin ~ a materialelor, aschi.erea fiirrl de obicei una dintre prelucriirile mecanicein leg~tur~ cu care este preg~tit SPeCialistul in tehnologia constructiei de nta.:ini; in modsilllilar, se poate vorbi msa despre prelucrabilitatea prin arnl:utisare, forjare ete. Revenin:i la examinareadesenului de executf,e a unei piese,
I

tehnologul poate constata cl materialul prescris pentru un anumit reper este suficient de prelucrabil, nemainecesitind niei 1.n1 fel de ~i in acest sans. In alte cazuri, se poate ajun;je insa la concIuzia ea rnaterialul prescris se caracterizeaza printr-o preIucrabilitate scazuca, Este momentul aiei sa se preci.zezeurmatoarele: daca in cazul prelucrarilor de d~o~e . intereseaza cu precadere ca prelucrarea sa decurga cu un consum minim de scule, cu 0 productivitate ridicata, cu solieitari mecanice scazute, in corrlitiile unor regimuri. de aschi.ere intense, altele vor fi conditiile care vor determi.naprelucrabilitatea la finisare, eind se va urmard, indeosebi rugozitatea suprafetei ce se obi;ine prin aschi.ere, Constatind, de exemplu,la examinareadesenului unei piese, ea materialul prescris se caracterizeaza, in stare de semifabricat (inaintea prelucrarilor de deqrosaxe}, printi'-o prelucrabilitate reIativ scazuta, tehnologul va ti ea in traseul tehnologie va treb..ri.sa fie cuprinsa, in prima parte a acestuia, ooperatie menita sa amelioreze prelucrabilitatea pr:in ~cbiere. De obicei. se apel.eaza la prescriereaunui tratament termie preliminar, care, spre deosebire de eel definitiv., urmar~ 1mbunatatireaprelucrabilitatii dintr-un anumit PUnct de vedere. Astfel, semifabricatele din oteluri bogate in carbon sau din oteluri aliate obtinute prin prelucrari mecanice la cald, prin turnare ete. , dispun de 0 duritate mai ridicata, fiirrl ca atare mai PUtln prelucrabile prin deqrosare i de retinut este msa ea, pentru aoaleasf, materiale, semifabricatele laminate sint mai prelucrabile, datorita unui tratament de recoacere, aplicat de regul~ in intreprind.erea. care livreaza se-

mifabricatele laminate.
Este necesar s~ se precizeze faptul ea, frecvent, prescriereamodalitatil concrete de aplicare a tratamentului termie constituie o sarcina a tehnologului pentru prelucrari la cald, care va completa i 0 dccumentatf,etehnologica SPeCificl aces'tei operatii; tehnologul pentru pralucrarf pr:in ascrriere va tre1:::W.saconstate necesitatea aplicclrii unui tratament termic ~i totodata sa solieite atelierului de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la cald intoanirea. documentatded, in acest sens. In modorientati v , in tabelele 2.1, 2.2, 2.3 sint prezentate citeva modalitat.i de aplicare a unor. tratamente termice pentru 1mbunatatirea. prelucrabilitatii unor fonte :i oteluri de l~ar~~e. . Inaintea unor pre1ucrari de finisare, cumar fi prelucrarea prin rectificare I se aplicl, in cazul otelurilor, de exempIU, tratamente termice de i.mb.matatire sau de cementare :i ealire. Aceste tratamente au dublu rol: pe de) p,s;rt:e,se urmareste satisfacerea unor cerdrrte privin:i viitoarea utilizare a piesei, iar pe de alta parte, imh.matatirea. prelucrabilitat.ii, in vederea.apliclrii procedeelor de f:inisarc i cunoscut;fiird ,
135

I
;

I I

134

,.: ... ,.'::;".~~


;1

!
de aceasta data, faptul cl 0 duritate mai mare corrl.ueela realizarea unei ruqozitati mai sdizute. Un alt caz in care examinarea desenului, treb.ri.e s~ evidentdeze existenta unei bune prelucrabilitlH;:.:L prin ascrriere este eel al prelucr&ii pe strunguri automate. Criteriul esential de evaluare a prelucrabilitatii il consti.tuie, in acest caz, posibilitatea de evacuare u~oar~ a al?chiilor, care, altfel, prin rasuctre ~i acumularepe piesa prelucrata ~i pe scuta, ar detennina oprirea prelucr&ii ~i ca atare dim:inuareaprcductivitatii, a Pfincipalului avantaj al prelucr&ii pe lIIal?ini-unelteautomate. ESte cunoscut faptul cl pentru piesele care urmeazaa fi prelucrate pe strunguri automate se ~ a fi utilizate (acesta fiind unul,d:i.ntre cazurile in care cerintele de tehnologieitate impunalegerea unui anumit material pentru pfesa) aa-numitele oteluri pentiu automate sau alte materiale care dau nastere unor aschi.L farimitate sau care se rup usor , In o::ncluzie, la examinareadesenului uned,piese, tebriologul i.:P- va forma 0 i.mag:i:ne asupra preluc:rabi1.ititii materialu":" lui din care se va executa p:i.esa,urm.ind ca, de la caz la caz, sa se p.na cont, in elaOOrareatehnologiei de prelucrare mecanicli prin ~, de aceasta impartanta proprietate tehnolocu evitarea unor- deformatii CUiuMtoare, din cauza acestei stringeri; - accesul :;;i i8!?irea comoda a sculelor ~i verificatoarelor la nivelul suprafetelor de prelucrat r folosirea, pe cit posibil, a sculelor ~i verificatoarelor standardizate. Pentru fiecare procedeu de prelucrare, pot fi Luate in discutie unele fonne constructive care se caracterdzeaza printr-o tehn.olcgieitate superdoara, In tabelele 2.4 . 2.10 sint prezentate eiteva exemplein acest sens, insotite de comentarii destinate sa reliefeze elementele ce contera 0 tehnologieitate mai ~ unei anumite consuructd.L, pentru un anumit procedeu de prelucrare. . . litate C. Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in eade haze de refer-int:a, haze de orientare, haze de fi.xare
,.
I' '1
11

~ u

" ~
;!1'

,
l
1

r
f.

~.

B. Formacanstructivii a piesei Examinarea desenului de executf,ea unei piese Vel trebJi s~ evidentieze ~i ~a in care forma constructdva asigur~ prelucrarea in corrlitii eit mai convenabile. 0 forrra construetivii opt.imaa unei piese asigur~ 0 prelucrarecu un volumminim de munca , dar cu respectarea prescript-illor pri vind precizia dimensiunilor ~i starea suprafetelor. Tehnologulva treb.ri. ~ constate ee suprafete ale semifabricatului urmeazaa fi prelucrate prin al?chiere :;;i in ee masu.r~ este posibil~ realizarea acestor supratete la m cost minim ~i cu m volum de Ilt\.U1di redus. Totodata, va avea in vedere ca in timpul prelucr&ii, forma constiructavaa piesei s~ asigure acesteia 0 rigiditate corespunzatoare. Examinarea desenului va. treb.ri. ~ scoata in eviden~ masurain care diferitele suprafete ale piesei, care urmeazaa fi executate prin aschiere, sint user accesibile ~i pot fi prelucrate cu scu!e stardardizate. Realizarea con:li.tiilor de precdz.Le 9i de ca.litate a suprafetelor cu un volumredus de nnmdiimplidi: - exi.stenta unei forme constructive cit mai simple ~i u:;;or de prelucrat (suprafete plane, supratete de revolut:ie); - posibilitatea utiliz&ii corespunzatoare a unor suprafete in calitate suprafete de orientare sau de fixare; - asigurarea unorposibilita1;i de stringere suficienta a semifabricatului pe masa~inii-unelte sau in dispozitiv, dar

de

In cadrul studiului desenului de execu1;ie,tehnologul va analiza modul.: de cotare a diferitelor suprafete. In general, cotele care dererndna pozitia suprafetelor se dau in raport cu o baza fun.c1;ional~,fiind deci cote funct:iana1e. Acestea se re. fer~ ca atare la dimensiunile esentiale pentru functionarea 0biectului reprezentat in desen, Spre deosebire de cotele functionale, cotele nefuncP.CIlale nu prezinta i.mportan~ pentru funct:.ionareapiesei, dar sint indispensabile pentru determinarea fonnei acesteia, fiind deci utile in etapele de executie a piesei respective. Din punctul, de vedere alprelucrMii mecaniceprin aschi.ere, 0 importantA deosebiti treb.ri.e acoraata sistemului de cotare, de justetea ~i corectitudinea alegerii lui depinzind, in unele cazuri, modulde desf~are a procesului tehnologie ~i anumemodulde orientare ~i fixare a semifabricatului in dispo-. zitive, modulde reglare a scu1elor la dimensiunile de lucru, modulde masurare a dimensiunilor rezultate din prelucrare etc. S-a aratat; anterior faptul d1 mcdulde cotare utilizat in general in desenele de executie este eel care tine contde functionarea pieseii in acelal?i timp, este ~ necesar s~ se precize- . ze cl luarea in considerare de catre proiectantul unui utilaj I ~i a cerdntetor de natura tehnologid1, in ceea ce pri V8!?temodul de cotare, poate faeilita elaborarea procesului tehnologie de prelucrare. . . J.::.;a cumse cunoast.e , baza de rcleJ..-l.nta reprezin~ un e1e- ment material sau irnaginar al piesei, in raport cu care se pozitioneaz~ alte elemente, prdn una sau ~ rnUltecote. Baza de refer:in~ poate fi 0 suprafa~ a piesei (suprafa~ de referin~) sau 0 axa de s:i.metrie (axa de referin~). Exempleledin tabelul 2.11 sint de natura ~ sublinieze importanta utilizllrii corecte a unoz elemente ale piesei in calitate de haze de referin1;1i, pentiu faeilitarea ef~ii o~atiilor de Icontrol ~i

fI:
t,

1:1

tl'

[1
v

r-t

f:: v,

~~

f.!

~t
[.'
~)

o r
r
L

, "

r ~ ~ ~
I'

" o ~

t f
.~

.. ~

I'

~.

l36

_______ ._.. _. .. ._-.-1

1 ~7

~ ~ .~

Tebelul2.1

llegillUri de tret_nt unor o~eluri dure

terllic

(recoacere

de glcbulizare)

recall8ndabile

pentru

i~tii~irea

prelucrabiliti"tii

Herce otelului Ouritetea in stere forjet8,H~, in deN/cm

Recoecere Austenitizares, in c

incomplete

Recoecere Austenitizsies, c

izoterme Timp
de

Recoecere Vitela de Duritetee H6 d.Jp~ Tempere- de recire ture, tn pfna le recoacere Z c 600C 1n daN/cm in C/h

Dupn STAS

Oups GOST

Intervalul de rlicire lent., in c

Viteza de ra' eire, in . C/h

Temperature de trensformere, in c

OLC 60 65 MI! 10 60 Si 15 A OlC 65 A 56 Si 17 A 51 Si 17 A OlC 85 A esc 10 11 OSC 13


60

men~incre, 1n h

65 G 60 SG 65 55 S 2

220~ 270 225 320 230 285

760 . 780 740 . 760

740 600 740 600

3O ~50 20 30

229 229 229

680 .. 700

25 . 35

240 . 300 50 S 2 85 '( 10 '( 11 '(13 250 320

700 720

25 . 35

241

I
750 . 770 750 650 20 30 750 770 680 700
\

osc

269 341

710 730

30 50

217

Hell 14

IIVG

350 450

770 ... 790

I
I

, 750 .. I !

620

10 20

770 790

680 700

700.: .720

20 . 40

229

IWl 1

SII 15 320 415

790 . 8101780

.. 650

10 20

790 810

700 810

680 700

20 40

229

---------------~---------Tebelul 2.2 Trot_nte teraiC8 recomandabile complet Vitez8 de racire C/h pentru 1=bunato~iree tncompletli Viteze de racire C/h prelucrebilita~ii Recoecere Aust8nitizare, c unqr o~eluri izoterml Men\inere, h

-----

----------

eutocIlibile

Merce oj;elului

Recoacere Incelzire, c

Recoecere Inc8lzire, c

HB
Normal;zere, c Revenire inelta, c

Dupa STAS

Dupe GOST

Treapta

max'l de~1 cm

41 HoCr 11 38 HoCrAl 09 34 HoCrNi 15 30 HoCrNi 20 VCII 85


__ J

38 H 2 HluA 38H2N2HA

850 870 840 870 860 900 850 . 880

30 .. 50 30 . 50 30 . 50 30 ... 50

3 H 2 V8 F 5 HNH 4 HV 2 S H 12 H 12 H R R R R 9 K 5 18 K 5 F 2 18 6 H 8

860 ...

aaQ
20 .. 30 20 .. 30 20 . 30 10 20 10 . ;20

790 . 820 760 790 800 820 850 . 870 850 870

710 . 740 620 .. 670 690 . 730 700 730 720 .. 740

.850 870 930 970 860 . 880 860 .. 880

680 720 700 . 720 660 700 660 . .700 740 .. 780 660 .. 700

241 229 229 241 255 241 253 255 255

4 .. 6 b .. 8

_0

HoC';

15

790 . 820 790 . 820 810 ... 840 810 . 840

VSCIJ.20 C i20 VH?C 120 Rp 1

840 880

10 . 20

3 .. 4 3 . 4

I 820 . 8bO
-

750 780

R:-

~
i

~
"

..

':'
.0 Cr Cr Cr er 130 130 130 130

20 . 30

850 880

750 760

b . 8

285

, I~P
., 12 20 - 30 40

--

12 H 20 H 30H 40 H

~3 13 13 ',3

850 880

20 40

840 860

830 . 880

700 . 720

4 6

680 760

217

920 950 20 . 30

90 Cr 180

9 H 113

730 790

241

Tebelul2.3

Trateeente ter.ice recomandabile pentru f.t.unatli~irea prelucr8bilit1i~ii prin e~hiere Scopul tretementutu i Temper6ture de 'nca(zi' re, in c Timpul de men~inere 45 min .1 orll pentru fiecllre 25 mm grosime de perete 45 min pentru fiecere 25 mm grosime de perete
1 3 ore pentru fiacare 25 mm grosime + 1 ora

fontelor

Tipul de tratament Recoacerell de ~nmuiore a fontelor cu grefit lamelar, la temperatura"joesu

T ipul de fonts Fonte neal iate se'umediu el iete

Racirea In cuptor, pins la 540C ;i cu 55%re In intervalul 540 ."290C In cuptor, pine la 290C

Formarea feritei, pentru fmbunadf iree 700 ...760 prelucrllbilitll~ii Idem 790 .900

Recollce"reade inmuiere a Fonte mediu aliete fontelor cu grafit lem"lar, pentru cllre trlltele temperatura media mentul precedent este insuficient Recollcerellde inmu;ere 11 10ntelor cu grefit lbmolar, le temperature ridicata Recoacerell de feritizare 8 fontelor cu grefit nodular Fonte pestri.e, albita superficial

Ob~inerea unei bune prelucrebilita~i

900 ...955

In cuptor, pins la 290C

TOllte fontele cu grafit noduler

Ob~iner8a unei bune prelucrabilitafi ~i cre~terea plastic;hfii

9CO

1 ore pentru fiecare 25 mm grosime " + 1 orll

In cuptor, pins la bSOoC, temperamentinere la 8Cllastll tura timp de 5 ore '. cite ora pentru fiecare 25 mm gros ime de perete

Recoacerea de feritizare a fontelor cu grafit nodular

Toate fontele cu grafit nodular

Imbunata~ irea pretucrabi lita~ii ~i cre~' teree pl8sticita~ii Idem

90J

1 ora + cite ore In cuptor, pine la b50oC, cu pentru fiecers 25 mm vitezlI mai mice de 20C/ore grosime de perete ~i "poi recire Dlairepid1i 2 ore pentru fieca- In cuptor, cu v it.ez s do re 25 mm grosime de 3boC/ora pine la 730C ~i cu 3bQoC/ora p1na la 42fOc pe rete 5 ..20 de ore la temperatura de incalzire Racire lente 10.30 de ore, de le 790-7600C la 730-7000C urmata de racire rapida

Idem Recoacere de feritizare e fontelor elbe In urme tretementului ie na~tere fonta maleabila neagre

90J

Ob~inerea unei plast icitB~ i ridicate $i 900...950 e unei foarle bune prelucrabilita~i

---_._----_

....-------_ ..

--------

Tabelul 2.3 Scopul tratamentului.

(continuare)

.
Temperature de fncalzire, in c 9t.J Timpul de men~inere 24 de ore la aC8eSta'temperature

Tipul de tratament

Tipul de fonta

R~cirea Racire brusca pina la 750C, epo i lenta, timp de 16 ore', pine la 700C, urmata de racire mei rapida

940 Recoacerea de feritizare a fontelor albe In urma tratamentului ia na~tere f.ontamaleabila perl itica Obpneree una i plasticita~i ridicete $i a unei foarte bune prelucrebilitati

Idem

Racire 'rapida pina la 200 300C, urmata de incalzire pine la 770C, men~inere 3/4 h, recire rapid! ,incalzire pine la 70SoC, men~inere 15 ore la aceaste temperatura ~i apoi rliC5ire'rapidiS Recire brusca pina la 7SOoC, apoi lenta, timp de 35 de ore pine la 700oe, racire pine la temperatura mediului ambiant, incalzira pine la 8OOoe, racire la temperatura mediului ambiant6 incalzira pine la bOO 700 C, cu men~inere 3 5 h , apoi recire in cuptor Recire 1n apa

940

Idem

Calirea fontelor aliate

Fonta aliate cu 7,5 12,5% Hn

Obtinerea unei bune prelucrebilititi

10001050

3 5 ore

Normalizarea fontelor ~aliete

Fonts refractora'

Obtinerea unai bune prelucrabi litli~ i

900

4 b ore

Racire odat8 cu cuptorul, apoi ,reincilzire le temperatura de lucru a pieselor din ansemblu ma$inii.

TDbolul 2.4

[xonplo do for",~ tohoologic(t ~i Il<)tllhool,ogico pentru "",".flltll de rllvotu~io IIxtoriooro prolucrote prin strunjire

hbolul

2.4

(ccnt

inuere )

o
Hetahnologic Tllhnologic Comanteriu - In unale cazur i , se aanito eapertea centralA a unui arbore lung si rAminl a~a cum rezulti dupi .trunjirea de degro~are. In aCGst coz, folosirea unul se~ifabricet tras le rece( al clrui diamotru si fio egal cu cel al pir~li centralo a arbore" lul), alitur\ de 0 reproiectaro a forme I arborolui, poate reduce tn mod conslderabll volumul de munci pentru atrunj l.re.

o
Existenia gulerolor cu diaMatra mari pe arbori implici un volum marllde munci pentru prelucrarea prin strunjire. Dac. foriela axial. pe cera la preia gulerul nu slnt prea meri, se poate practice lnlocuir.a gulerului cu un inal fixat printr-un ~urub sau fratat la cald-mel ales pentru arbori cere sa vor ractifice pe toati lungimaa. In cazul unor for~a axiele marl, se'poat. prevedea pe arbora un mic gut.r auxitiar pentru inel. Existenia treptelor reunite prin suprafe~e frontale S8U prin supra" feia de raeordara flca nece,ari U" tilizarea unor cui It. cu x ;900 ,i ehiar a unor cui it. cu raz' de ra" cordere la virf. Prevederea unor te~iri conlce cu x=4So contribuie la simplificlrea pr.lucririi, prin folosirea unul acelula,i cuilt pen" tru realizarea diferitelor trepte. Asigurarea ie,irii tibere a cuii" tului la t.rminer.a strunjirii treptal conice simplifici prelucr " rae.

-9}-T

'~

BEa-ooffic

qy

fEB8BB
~-{BB&'
/3, '4

In cazul prelucrArii pe atrungurl revolver a semifabrlcatelor sub form! de bari, este neeosar ca SCU" lale a~ezate in capul revolver .i poat! a,ch'ia in condi~iile exist.n~ei ai~cirll de avans longitudinal. Plasare., de exemplu, a suprafeto" lor .xterioare, cu diametre in or" dine crescitoare de la dreapta spr. stinga facillteazl preluerarea 'cu sculele d'ispuse pe capul revolv.r.

~
Arborii cu trepte de lungimi ~i diametre agale la cele doui capete, trepte dispuse sim tric, se pot prelucre mai u~or , cu mei multe cu~ite simulten, f6r! fl naeeserA o ncua reglare a seulelor la dimensiunile de lucru.

Pentru piese prelucrate pe .trun" guri revolver, in cazul in care suo prafaie de dl8llletru"d" r!mine nepralucrati, se va cAuta ca valoarea diamotrului d, si fie cit ~al apro plate de coa a dlometrului d, lor lungimea l1" cit mai micA.

ttlttW-

BJGtwJ
'I /2 ~

Inlocuirea poriiunilor profilate ala pieselor pr in t,reptede revotu>ie de form~ mai simpll redueo mult cheltuielile de exeeuiie ,i de reaseu~ire a cuiitelor profilato.

--p-143

Existente, la'unul dintre capetele unui arbore, a unel g!uri flletete cu diametru mic impie~iea folosirea strunjirii intre virfuri( preluera" re mal precis!} ~i implied uneorl 0 prindere suplimonterl pentru'roelizarea gliurii f iletate. Inlocuirea gliuril filetate de acast tip cu 0 treaptA fileteti oxterior, provi" zutl pe cepitul arborelui, imbuna" ti!t,el'to tohnologicittltea roperului.

142

I
Tabe t ut 2.5 f:xeIIlpLede form" tehnologice ob~inute prin frezllre ;l'i netehnologice pentru :wprllfe~e Tabelul

2.5 (continullre)

Hetehno\c';Jic

Tehnologic

Comentllriu
,j

o
La proiectarea unor suprafe~e planecu 0 zonll centralll suprainlll~atll, este mal convenabll ca diferen~ele de nival intre zona centraIII JI zonele laterale sll corespundll semldiferen~elor dintre diametrele frezelor, standardizat'!.

o
Realizarea unui canlll de pan5 care s5 ajungll pina la suprata~a frontaLlI a treptai cilindrice cu diametrul mai mare esta dificilll. Hili tehnologica este prevoderell unui canlll CU racordere 11 fundului, care permite prelucrarea cu frez! disc, prelucrare mai productiv6 decit ceacu trozl! deget.

~ "--~

-~

~.~

Prelucrarea unui canal pe 0 troaptl! conica a unui arbore este mai u~or de executat, dacl! fundul cenelului este paralel cu axa de simetrie a arborelui.

~kAti
~~~-A~

Prevederea unor canale de ungere cu margine inclinatil face posibill! prelucrarealor cu 0 frezl! deget.

-@-tE#=t
~~

Oscll 0 furca are deschiderea intre cele doul! bra~e alcUtuit6 numei din suprafe~e plana, ea poete fi prelucratll cu freze disc obi~nuite, mai simple, mai ieftine ~i mai productive decit frezele deget seu decit frezele disc profilate.

Prelucrarea suprafe~elor curbo cu profile 'complicate necesitll freze detalonate, al cllror cost este mai ridicat. Inlocuirea acestor suprafe~e cu intersec;ii de suprafe;e plane creazll condi;ii mai convenabile din punctul de vedere al costului prelucrllrii.

,,' -m' f1f


R=:bl2 R=-, b/2

I .b

'

Executaraa precisll a unei racordllri intre doua suprafe~e paralele, cu 0 razll R=b/2 este foarte dificillli mai tehnologicll este prevederea unei suprafe~e avind 0 razll R mai mare decit jumlltate din lll~imsa piesei (R>b/2).

Jlt

dJ cp

Existen~a unor suprafe;e care se ob;in prin frezare la acel8~i nivel fociliteaz6 atit prelucrarea propriu-zis5, cit ,i orientarea ~i fixarea semifabricatului.

\J
Tabelul 2.6 !\etehnologic Tennologic

tl Qj

V) N .. <IJ

:;,-l:::

In cazul prelucrllrii deschiderii dintre bra~ele unei furci prevllzute cu 0 suprafa~lI planll, accept area unei modificllri a formei acestei suprafe;e permite 0 reducere a timpului de bazll pentru frezere, prin schimbarea direc;iei miJcllrii de avans.

ExOllple de f_ tehnologice ,i netehnologice.pentru stafeJ;elor interioare de revol~i._

obJ;ineroa

Practicarea initial~ a unui can6l cu 0 frez6 disc faciliteeza prelucrerea unui ghidaj in coeda de rindunicll,folosind freze unghiulore con ice, al cllror cost este mai r tdicat; existen~a chiar 8 unei degojari reduce volumul de lucru al frezelor con ice.

Comentsriu

.-~.. ~.

._.

. ..

Prolucraroa prealabil6'a unor suprafe;e plane perpendiculare pe exele g6urilor de executat faciliteaz6 folosirea ulterioar6 a burghielor.

144

I0 Ptccs,

vet.

145

Tabolul 2.0 (contiouare)

Tabelul 2.0 (continuere)

o
In cazul unoi gluri in care ur" meazl .6 10 pro.ozo 0 olti plo , aste inutlll alozarea pe toatl lun" gime. ai. Pravadere. unai trepta cu o lungl.e corespunzltoare steb IlitI (pentru ca alezorul a6 poat4 prelu" er. intreaga lungi.e efectiv6 de pre.ara) contribule la cre~tero. tthnologlcIUt.II. Executere. unol glurl ne:str6pun" se, CU 0 supr.fa;1 pL.n6 La funduL glurll, este dificlll. Foloslrea u" nel glurl cu fund conic eau a unel glurl :strlpUn:se, prelucrate cu a" dincltor cu cap, faclllteazl preLu" er.rea. Este necesar, in cazul al dolL , .I.e albl in vodere m6rl" mile diatr.lor d1 ~I d2 (care trebui. si cora.punal cu cola de la adincltorul cu cap). Pralucrerae cu burghiul a unel gl" url cu exe inclinetl poato conduco le deplaraa ,I chlar la ruperoe sculai. Reallzaroa in prealabil a unai suprafa;a plane, perpendicula" re pe axa glurii, conduce la imbu" nltlt.lroa condit.lilor de a~chiare. Prelucrarea treptelor conice ale glurilor roalizoaz! in condi;ii .ai aiaple cu un adincitor conic, dac! traapta conicl s glurli so s" fll direct in continuaroa unoi por" t.iunlcilindrico.

o
La pralucr.taa celai de"a daua 91" url, in cazul unor alezaje care se intersectaaz4, burghiul so poate deplaaa. Pantru a evita 0 a.amenea situa~ie, gaura a dauo se oxocutl in doul etape: mai intii so roalizeozl 0 gaurl cu diametrul d1, iar apoi se lir90~te aceastl 90url pini la diametrul d2 In ipoteza unor dilt8n~0 prea mici intre axelo glu" rllor, aa poate recurga ~i la urn" pleroa primal giurl prln introduco" roa in aa a unui darn care so ve scoate ultorlor.

m
~.

~~

gn.1 -G!9,.
.....,.iI-._.

/..

_:...1~.

Pentru glurl date dupi asamblerea a doul pleao din materlalo cu duri" ta~1 diferite (pentru introducerea unul ~tift, de oxemplu), eato posl" bill doplesaroa axoi burghiului. 0 astfel de 9aurl so exocutA in con" di~il bune numal daci matorialele color.doul piesa eu duritA~i sansi" bil egalo.

-~

.~

.Satisfacorea cond~t.iei 01>02 per" mlto pralucrarea mal u~oara a suo prafet.el plane a bosajului din in" terlorul carcasoi (avind diametrul 02)' prin simplificaroa accesului sculai.

~~.

Esto dificila asigurarea coaxio" liti~ii a dou5 alezaje care nu CO" municA intro olo, dotoritl prolu" crArii alezojelor in douA prindori distincto ale piosoi.

i
i
;

r
146

o anu~it' defor~are a axei bur" ghiului .a poata produca la ie~iraa acaatuia, dintr'o gauri str4punsi, intr"uo pereta inclinat; forma pie" aai trebuie 51 evito 0 asemonea si" tuat.ia.

I
:1

Pontru acole por~iuni ale gAurilor care trebuio alozate ( cum sint treptole cilindrico interioaro pen" tru rulmen~i, in c6rcaseLo pentru reductoaro 51)1i f'"ntru cut i i de vi" teze), existon~a unor dogojAri in" terioare favorizoaz4 prelucrareo (conul do atac al alezorului p6" trunzind liber in aceste dogajari intorioaro) .

ij

147
._ .. __ ,,__ ~ ..,

iI

I
Tsbelul 2.7 For-lee tehnologice Ji netehnologice pentru pie suplJM prelucrllrii pr;n broJllre.
0

Tabelul 2.8 (continuara)

tletehnolot)ic

,Tehnologic

Comctntariu Existenta unai degsjAri interiosre lungime suf icientilfecil iteezll prelucrerea cu ejutorul unui cUfit a gllurilor filateta nastrllpunsa sau care eu in continuara glluri cu diematre mai mici.
CU 0.

///

,_.- .-~"--

- - '-'-'-'-'~
///////

Intr-o gllUriconici, prevederea unor canale cu fundul parlllel cu axa g!urii face posibili prelucrarea prin bro~ar., msi productivi decit alte procadee de prelucrare.

E
Tobelul 2.9 EXMple Netahnologic

do f~ Tehnologic

a
///////////./,

~~

Evitaraa folosiril unor di.pozitiva speciale de ghidare este posibili prin prevederea semifabricatului cu 0 suprafa~a plan! perpendicular! pe axa g!urii.

-[}J--t [}:G

Prectlcarea unei te~iri la csplltul arborelui faciliteaz5 a~ezarea cor.ectA a filiarel, la inceperea axecUflel flletului.

1.////////,

._._.-.-.'//////////,

~
'-'

_._.-

'//

;::;::;

._. I=;:::;:

'lh '////

'//

Reducaraa la minimum nacasar a lunglmii suPrafa~alor bro~ata conduce,atit la dimiouaraa putarii nacesara pralucririi, cit ~i la mic~oraraa consumului de scula (al c!ror cost esta relativmara).

tehnologice lIIi netehnologico la axeCtrtarea danturilor Comentariu Existenfa unoi degaj!ri de lllfima praa mici faca dificili pralucrarea prin mortezare e danturii rotilor baladoare (ac.sta fiind un.ori unicul procedeu de Obtinere prin a~chl.re a danturii treptei cu diametru mai mic).

"

Tabelul 2.8.

Exemple cia forM filetelor

tahnologice Ji netehnologice la executere

~"
~ ~
I

Hetehnologic

Tehnologic

CoIIIantariu

-~-

-[]}-+

Pravederea unoi degajiri le tarminaraa suprafafei filetata facilitaaz! executareprin strunjire a f ilatului.

Folosirea suprefetei giiurii ax i ate pentru orientare asigurll 0 prelucrare mai pracisi a danturii decit in cezul utilizA,ii unor gluri avYnd ~xe paralele cu exepiesei.

~~

Wrf::::~"l ~'2/1

In cazul giurilor filetata cu tarodul, esta neeesar si se tin! cont de faptul ci tarozli si~t pravizuti cu un con de atec, ceea ca diminuaaz! lungimaa traptei cu filet pralucrat integral (l2l,=d).

Hic~or8rea lungimii butucului la prelucrares in serie a rotilor din~ate cilindrico' permits reduceree lungimilor cursalor in gol le me~inile pentru care avansut rapid nu este programabil.

148

149

Tabelul 2.10

Exetlplo do forlllO tehnologice ;r.i notehnologice pontru ~8foj:o nute prin rectificore. Tehnologic Comentariu

ooj:i0

Tabelul 2.10 (continuare)


1

Netehnologic

0,8
Existen~a unel degaj~ri facilitea" z4 prelucrarea treptelor cilindrice pe por~iunea pe care acoste trepta so continu~ cu trepto de diemetru mai mare.

Q!!I

[U [IJ

Existenj:aunor suprafej:e de in~l" j:imemal mare decit cele care tre" buie rectificate plan implici efec" tuarea unor reglaje suplimentare sau folosirea unor dispozitive a" decvate.

~.

tF---

~/n-tt=;tt

In cazul unui arbore, rectificarea unei trepte cilindrico incedrate lntre trepto cu diametre mei Mori esto dificil de executat, ceea co face s4 fie mai tehnologicA 0 solu" ~ le cu pos ibiliUte de io~Ire t iberA a discului abraziv la un cap!t. Hal tahnologici oste insA varianta eonstructivi la care discul poato ie~i liber la ambele eepete alo treptei cilindrico.

le prelucrarea unui arbore cu mai multo suprafej:econ ice, volumul de munc! nocoser pentru reglarea me~l" nli este mei redus dacA suprafoj:ele conico sint carectorizeto printr"o 8Ceea~i valoere a conicit~j:ii.

Este posibilA eviterea rectific!" rii pe 0 lungime mai Mare decit eeo necessr! a unei trepte cilindrice, prin erooroa unei tropta suplimontare, cu 0 diforen~a micA de diametru in report cu treapta care tre" buie rectificet5.

chiar a unor oper'at.Li, de prelucrare propriu- zd.sa, Totodati, desenul de executae aflat in fata ing:inerului tehnolog trebuie sii puna in eviden~ existe.nta unor suprafete care sii poati fi folosite pentru instalarea semifabricatului in ve:ierea prelucrm-li mecaniceprin aschi.ere, Dacl din punctul de ve:iere al destinatiei sale piesa nu necesiti astfel de suprafete, proiectantul piesei va treb.ri. sa ti.nAcont de cerintele de natura telmologicl, prevazind elemente speciale (fig. 2.1), pr:in :inteJ:med.iul carora sii fie posiliilii orientarea pieseii astfel.de elemente pot fi bosaje, giiuri tehnologice etc. Se poate arata, de exemplu, in sensul ilustrm-ii eelor afirmate anterior, cl arborii ltIn;Ji au prevazute, de obicei g~uri de centrare al caror rol este de a servi la orientarea piesei in- . tre virfuri, la pralucrard.Le prin stnmjire rectificare etc. (fig. 2.2). Un. alt exemplu Fig.2.1 imbun!t4j:irea tehnologicitsj:ii unei este eel a1 unor pistoane, capiese prin prevederea unor elemente re au pre~te suprafete incare fee posibil! simplifiearea 0- terioare destinate de asemesemifabricaturient!rli semifabricatului po ma~i- nea orientm-ii na-unealt4 ~i ere~terea stabilit~" lui pentru unele prelucr~i ~ii in timpul preluerarii. prin ~chiere (fig. 2.3).

'y 'M

Deca la un erbore este neceser s~ se ractifica mai multe trepta ci" lindrice, este de preferat si se adopte 0 aceea~i veloere a razei de racorda,e, pentru a evita schimba" rea di$cului abrazlv sau coractarea frecvent! a profilului acestuia.

I
I

~[j~~Fig. 2.2. Exemple de giuri de centrare pentru orientarea samifabricatalor intra virfuri 5au in virf ~i in mand~ina universal!.

150

151

Tabelul 2.11 _ Exeople dD utilizer. e uoor sisteme de cotere.


Netehnc~tQ{Jic

Tabelul 2.11 (continuare) Comentariu


2

Tehnologic

2 Existente unor baze de referintA nu inseamnA cA toate cote le trebuie raportate la aceste baze. In axemplul din figurll, intrucit fieeare flan~A constituie practic un grup construetiv diferit, elementele unui esemenaa grup Sa cotaazli in raport cu grupul respeetiv ~i nu eu eele ele eltui grup eonstructiv.

In cazul unei piese care suportllprelucr!ri pe ma~ini-unelte diferite, modul de amplesare 8 cotelor poste eviden~ia acele cote cere trebuio ob~inute pe fiocare ma~inll ~i oventual la fiocaro
fad.

fP40

175

c::,

t.n

~
'G.

,
I

La prelucrarea unei piose de revolu~ie in doull prinderi, modul de amplasere a cotolor poate ofori indica~ii clare 1n ceea ce prive~te ob~inerea diferitelor cote in cezul fiecllreiprinderi. Reprezontaroa piesei in pozi~ia corespunzetoare celei mai importante prinderi este de naturA si dea 0 imagine concretA asupra ordinil operatiilor sau fazelor de prelucrare a . unei piese; in cazul piesei din desenul alAturat, la prima prindere, piesa se fixeazll la exterior, ier la cllade~a doua, pe suprafata interioarll, cu ajutorul unul dorn.

17

t
~ 90

20

35

Intruc1t, 1n p~aeticll, pentru exemplul din desenul alAturat este mai eonvenabilll exeeutarea mal 1ntli a gllurii strllpunse ~i abia dup4 aeeea a adinclrii, so recomandll raporterea suprafe~ei frontale, prelucrate cu adincitorul, fa~lIde suprafeta frontal! a p iese i, in leg!turllcu cere se ve efectue reglarea sculei pentru prelucrare ~I fa~lI de care este mai u~or de ver if icat dimensiunea obtinutll,eu ajutorul unui ~ubler de adincime.

Deeli doull gllurl sint amplasate simetric in raport eu axa piesei, pozi~iile-lor nu trebuie st.abilite fatll de marginea piesel, ci f8~lI de_ axa de simetrie. Justifiearea acestui mod de cotare viz.azA evitarea abaterilor pozitiitor g4uri,lor in report cu aXilde" simetrie 11 piesei,!n eazul in care marginea piesei este neprelucratA- sau preluerat6 cu abeteri mari. De IIsemenea, in eazul in cere este importllntll distante dintre axele celor dou glluri, pozi~iile acestora nu se vor determina prin distantele intre axele lor ~i 0 altll suprafa~lI, ci direct, prin disten~8 dintre axele gllurilor. La preluefarea unui arbore in trepte ~i de lungime redus4, alegerea unei suprafete frontale ( pe figurll, COli din dreapta) in calitllte de bazA de referint4 faciliteazll verificllrea dimensiunilor de"c4tre muncitor in timpul ~i dup4 efeetuarea preluer4rii.

11

9 I 10

10;

21 32

152

153

Tabelul 2.11 (continuare)

o
42 24

In misura 1n care est.

poaibil, se ve ovita fo" losiroa in calitate de bez! de reforin~a a unei suprafe~e oeprelucrato, ceroctorizate, de obicoi, prin obetori relativ mari de pozi~ie sau de formA.

In sfir:;;it, pot exista cazuri in dare sem:i.fabricatul este compl.etat;cu elemente necesare fixarii in ciispozitive, pentzu prelucrarea prectsa a. unor suprafe\:e. De exemplu, piesa din figura 2.4 este prevazuta cu 0 treapti ccrrica suplimentar~, a earei existenta pennite prelucrarea cu fixarea piesei, pe portiunea respectiva, intr-un dispozitiv. Buosa din figura 2.5 dispune de doua te:;;iri conice interioare, la ambele capete, pentzu a fi posibil~ orientarea li'i fixarea sernifabricatului intre virfuri, in ve::lerea execu~ii unei strunjiri exterioare de finsare.

r_~"'\'t'''

, I\~,,~,"~ ,

~~~""
"'of
\

-.
-'~

, ~~"F3"1 ~.-:-.-.---.-_._.
I

t).~,~

,
I

I
I

\ ~w
, 1\\ \\

: ~~~~~2L_~~~

Fig. 2.3 Prevederea unor elemente care urmeaz! a fi utilizate ca ba" ze de orientare la prelucra" rea mecanic! prin a~chiere

Fig. 2.4 Piesa prevazut4 cu 0 treep" ta conic! suplimentar!,peo" tru imbunat6~irea condi~ii" lor de fixare in dispozitiv

D. Prescri.erea rat:ianaU a tolerantelor suprafetelor preluc:rate

~i a ruJozitatilor

Desenul de exect.itie treb.Jie ~ cupr~ teate date1e privirrl tolerant:ele ~i ru:J0zitatea diferite1orsuprafete. Examinarea desenului de catre tehnolog, din acest punct de ve::lere, nu treb..ri.e s~ se limiteze ~ la atiti este necesar ca irqinerul tehnolog sa verifice juste'tea prescrierii diverselor tolerante :;;i rugozititi, cunoscut fiind faptul ea prin utilizarea unor tolerante :?i ~ozititi scazute se poate ajunge la cresterf, im-

.portante ale costurUor de fabricatie. Evident, 0 asemeneaverificare are un caracter destul de canplex, ea :i.rrq:>licin:i intelegerea de catre tehnolog a rolului fi.mct.i.onal al piesei in discutie. 0 asemeneaverificare este mai dificU de efectuat in lipsa altor conqxmenteale documentatdai, de baz~, adidi atunci cini la dispozitia tehnologului se afl~ dear desenul de executie. Diversitatea corrlitiUor de fi.mct.i.onare a suprafetelor pieselor a generat 0 gaIlli1 larg~ de combinat-ii.ale tolerantelor :;;i a ru:Jozititilor suprafetelor. Citeva r~i, utile tehnologului la verificarea prescrierii Fig. 2.5 Imbun6ta~irea tehnologicititii rationale de ditre proiectant a sub aspectul formei construc- tolerantelor li'i a ruJozititilor, tive a unor buc~e, prin preve" pot fi indi ~toarele: vederea unor suprafe~e con ice 1. Pentru suprafetele a:;;ainterioare, peotru orientarea zise l.:i.bere ale pieselor, supraintre virfuri, la strunjirea fete care nu determina parametrii exterioari de finisare de fi.mct.i.onare a produsului, tolerantele la dimensiuni nu trel:::uie ~ fie prescrise la valori mai mici decit eele corespunzateare preciziei economice. Parametrul de rugozitate R, pentzu suprafetele libere, are de obicei valori mai mari declt 6,3 j.aUi pentru con:iit-ii de 'aspect sau de crestere a rezistentei la coroziune, se admit totu:;;i valori mai ~ ale parametzului Rai ' 2. Pentru suprafete1e ut.:ilizate in ~ de prel:ucrare ea haze de orientare, tolerantele di.mensiunilor se incadreaz~ de rejUl~. in trept:ele 8 12 de prooizie ISO. De rG't;.:l..nut esta faptul ca: pot exista situatii in care tolerantele acestor dimensiuni sint mai mici decit cele corespcnzatoaro preciziei economice; 3. Pentru sup:Cafetele pri.Ilc:ip:ue, adidi acelea care determ:i..n.1 parametrii de fl.lIlCt-ionare a utUajului, tolerantele prescrise tin cont de corrlit-iile respective de fi.mct.i.onarei 4. Ru;Jozititile suprafeteJ.or de orientare li'i ale suprafetelor principale sint influentate de natura contactului la care sint supuse respectivele suprafete: pentru contact fix, pararnetrul de rt.gozitate Ra se va incadra in limitele 6,3 . 1,6 j.aU, iar pentru contact mobU Ra=0,8 0,05 j.aU.

{S

E. Gradul. de unj fi care i de DOI:malizare


.
(

a pieselor
,

Se consddera ea 0 pi~ este cu atit mai tehnologica, cu cit contdne mai multe elemente reglementate prin sta.rrlarde :;;i normej respectird 0 asemeneacerinta, se poate i'.l.jur:qe, de exempIu, la reducerea ~ui total de diametre 9i lun:Jimi dife"

;:-::~

.'1l{

!i\\j il'~ rite, cu posibile efecte asupra mi~or~ii numarului,scu1elor aschi.etoare ~i al verificatoarelor. EKtinzirxidomeniulde valabilitate a pdI!\d afinna1;ii, se poate constata ea tehnologicitatea unui, produs (ansamblu) este mai l::uru1 daca acesta contdne un manarmare de subansambluri sau piese standarddzate :;;i \IDificate. Pentru olJtinerea unei evaluard, cantitative a tehnologicitatii din acest punct de verlere, se recurge la un in:licator y, stabilit ea un raport intre I1llII\t1rul de elemente unificate n:;;i n~ total de elernente N: n (2.1) y=-N .
Teb&lul2.12 Stobiliraa coroctarului produc~iai Piese Grele, hue/en Productie individuale Productie de serle micli Productie de serie mijlocie Produc~ie de serie mare Produc~ie de mesa Pinli la 5 5 ..100 100 300 300 ..1000 Peste 1000 Hi jloc ii, bue/an Pinli la 10 ' 10..200 200 500 500 ..5000 Peste 5000 U$oare, bue/an Pinli lo 100 100 ..500 500 1000 5000 50000 Peste 50000

~j:j

~~'

fii'!

[gf:

t,~ Cerecterul produc~iei

t~ ~N

lB.!

~'v

:lf

~1

~~

~ l~

r;~

~ t" C'i

~H

~")

2.1.2 caracterul ~ei ~ mar:imea lotului.. 0 importanta hotaritoare asupra elaborarii procesului. tehnologic revine cunoasterdd,caracterului. produc?-ei:;;i mm-imiilotului .. In raport cu caracterul producp.ei (produc?-e irrlividuala, de serie mi.ca , rnijlocie sau mare, de masa}, se i.rrlic.1 alegerea unor metodede prelucrare mai productive sau mai putin productive, plecindu-se insa ~i de la evaluarea costului de fabrica"tie. In cazul unei producp.i irrli viduale sau de serie mi.ca , se va recurge la 0 proiectare mai putin amanunt.it.1 a procesului tehnologic, la masdni.-unel.te \IDiversale, 'la cadre cu 0 califi -' care mai ridicata. In acel~i timp, pentru 0 producp.e de masa , este recoroarrlabilautilizarea unor metodede mare prociuctivitate, implicirxi existen~ masdni.Ior-unel.tespeciale, a unei pro. iectari detaliate a tehnologiei de prelucrare ete. Intre cele doua situatii se vor afla evident cazurile product.Lef de serie mijlocie ~i de serie mare. In ceea ce prive~te atribuirea caracterului de produ~ie irdividuala, de serie sau de masa, 0 anumit.1 clasificare se poate face pe baza greutatli- ~i a mlll1&rului pieselor ce urmeaza a fi executate (tabelul 2.12). Nunumaicaracterul produc?-ei exercita insa influenta asupra elabor~li ~i desf~arii procesului tehnologic, ci :;;i mardmea lotului. ~ influenta se manifest.1pe de 0 parte in moddirect, prin .modificarea. porxierli timpului de pregatire-incheiere din timpul pe rocata, in cadrul nonnei de timp, iar pe de al ta parte, in modin:lirect, fiiIrl afectate forrlurile de investi1;ii, ciclul defabricatie, timpul de asteptare a semifabricatelor ete. De altfel, in literatura de specialitate exista numeroaserelatli legate de determinarea asa numitului lot optiin, care sa asigure \ID min:irm.nn al cheltuielilor de fabricatie, in conditiile unei productivitati cit mai mari.

2.1.3 Desenw. de execup.e a sanifabricatului.. momentul .trecerli la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecaruca, inginerul tehnolog treb.rie sa dispuna deja de oserie de date privin::i semifabricatul folosit 9i de obicei chiar de desenul semifabricatului.' In cazul semifabricatelor obtinute' prin larninare, de regula, se remm~ la existenta unui desen al semifabricatului, pentru elalx>rarea tehnologiei de prelucrare mecaniea prin ~chiere.. . . stabilirea naturii semifabricatului se face prtin consulta, rea unor'tehnolog'i special~ in prelucrari la race 9i la cal~ pe baza uned..analize tehnico-economice. Aceste analize au in vedere economicitatea obtinerii semifabricatului, calitatea acestuia, dar :;;i economicitatea generala a realizarii piesei, finite. Se cunoast.afaptul ea este posibila realizarea unui semifabricat in condi1;ii economiceavantajoase (semifabricat caracterizat de obicei printr-o precizie dimensionala:;;i de fo~ redusa}, der care nu permite ob~:In~reala un cost scazut a piesei finite, ceea ce nu s-ar intimpla daca a-ar utiliza un sesemifabricat cu \ID cost ceva mai riclicat. Toate acesrea subli-. rdaza importanta ce treb..de acordata ana1izei ~i stab;]j rli rat.ionale a tipului sernifabricatului. . Desenale. de executie pentru . semifabricatele olJt.inute prin turnare :;;i prin matri"tare sau forjare la cald se elaboreaza, de obicei, de c.1tre tehnologi special~i in prelucrari la card, ajungind aped,la' dispozit-ia tehnologului in ale carui atriJ:utii se afla proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicaprin ~chiere.' , In raport cu natUra :;;i.cu desenul concret al sernifabricatului, se stabilesc traseul tehnologic ,de prelucrare prin ~chiere, dispozitive1e necesare, parametrii regimului de lucru ete. De retinut este faptul c.1la analiza desenului semifabricatului, tehnologul treb.lle s~ acorde atentie prelucrabilit.1t.ii rnaterialului in aceasta faza, pentru a recomarrla,eventu157

rn

I
r
~ ii1'
{'

t~

,~

\:i~

'1,:~"~

'

f:
''I,

[:..,

~
Xj 'j::

I
M:
~~\

f.~::) k

t:;,

~
'.i

~
'";i;

t~i
~

:i;.

.,

~ ( i: ~
k

t:::

;off?r

~
:

, ..
aI, aplicarea unui, tratament tennic pe.nb:u ameliorarea prelucrabilitap.i prin aschi.ere ; a se vedea, in acest sens, cele aratata in subcapitolul 2.1.1. in lejatura cu prelucrabilitatea prin aschi.ere,
2.1.4 Etiripamentul tehni.c dispanibil. Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica, este necesar sa se cunoasca nivelul de dotare :;;i posibilitatile de completare in viitor a bazei materiale a intreprin::lerii cu ~ini-tmelte, scule, dispozitive, verificatoare. In ceea.ce priv~te exi.stenta sau inexistenta unai, anumite dotari cu echipament tehnic a unei, intreprin::leri, pot fi evidentiate doua situatii distincte: a) In cazul unei, intreprin:leri existente, inainte de a se trece la elaborarea tehnolcqiei, in;]inerul tehnolog trel:uie sa cunoasca in principiu .echipamentul tehnic din inzestrarea intreprin::lerii, intrucit in functie de acest echipament urmeaza a fi proiectat procesul tehnologicj b) Pentru 0 intreprindere ce urmeaza a fi construita, proiectarea in principiu a .tehnologiei .de obt::inere a celor mai importante produse este aceea care determ:inaachizitianarea diferitelor utilaje, scule etc. i in acest caz, se poate vorbi deci despre 0 dotare cu echipament tehnic a intrepriIrlerii in raport cu tehnologia prodectata, Revenind la prima situap.e, care este, de fapt, :;;i cea mai des intilnita, se iInpune, sublihierea importantei ~ ech:ip3mentuluitehnic e.xistent in intreprirrlere. Tehnologul treb.ri.e sa fie familiarizat in prirnul rind cu masdrri.Le-unekt.e din dotarea sectiilor ~i cu posibilitatue acestora. De obicei, la nivelul atelierelor de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la rece exista cataloage care cuprind. principalele caracteristici ale zn,a:;;inilor-tmelte:;;i anume date privind gamele de turatii, avansuri, curse dublejncinut, puterea motoarelor electrice de act;ionare etc. Importanta este de asemeneacunoast.area acelor caracteristici tehnice ale mal?inilor-unelte, care limi teaza dimensiunile maximei ale pieselor ce pot fi prelucrate j citeva indicatii in acest sens sint cuprinse in tabelul 2.13. In amnnite cazuri, prezinta interes pentru proiectarea tehnologiei nu numai tipurile ~i caracteristicile . I'\&?inilor-u- nel te, ci :=;imodul, de dispunere a acestora in cadrul secp.ei de prelucrard, mecanice, s~ admite faptul ca 0 eventuala displmere a masini.Ior-unel.te pe linii tehnologice asigura conditii mai favorabile desf~arii procesului tehnologic decit in cazul gruparii pe tipuri de rnaliiini-unelte, aceasta insa evident :;;i in raport cu caracterul productiei :=;iCLi maramea loturilor ~ Este util sa fie cunostute dispozitivele, sculele:=;i verificatoarele existente, pentru a vedea in ce masura ele pot fi utilizate direct sau adaptate fara cheltuieli ..prea mari pentru

fabricap.a altar reperer 0 asemenea cerinta este de natura sa evite constzuctda sau achizip.onarea unor dispozitive, a unor verificatoare sau a unor scule, in corrlitii neecanomice pentru intreprin:iere. o examinare atentli ~i un nivel de cuno:;;tint;ecorespunzator vor permite, in rn.uneroase situatii, f~a a se apela la mari cheltuieli suplimentare fili numai prin executarea de scule, dig .... pozitive (al caror cost este rnai scazut.' in raport cu eel al unei I'\&?ini-unelte), cresterea productivitatii unor utilaje rnai vechi. Aceasta afinnat:ie nu treb.lie insa interpretata in mod aOOolutj :ing:i.nerol. tehnolog treb.rl.e sa aiba in permanenta in atent;ie.. posibili~t:ile de modernizare a tehnologiilor, chiar prin constzuctda sau prin achizitionarea unor noi masdrd, -unelte, scule, dispozitive etc.; importanta este stabilirea, pe baza calculelor economice, a momentuluiin care devine rentabiUi. modificarea, in sensu! moden1izarii, a unei anumite tehnologii de prelucrare.
2.1.5 Nivelul de calificare a cadrelor.Elaborarea documentatiei tehnologice face necesara, in unele etape, precizarea gradului de calificare a cadrelor. se impune deci ca, inainte de a se trace la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecaniea, tehnologul sa fie in posesia unor date privind calificarea cadrelor existente. In funct:ie de acest element', se stabile:=;te o asemenea varianta tehnologica incit sa fie posibila realizarea produsului in con:ii.tiile prescrise de proiectant, dar la un cost cit mai scazut , Ridica.rea nivelului de calificare a cadrelor treb.lie s~ constituie 0 problema importanta pentru fiecare intreprin:iere, aceasta avini insemnate consecinte asupra costului ~i producti - vitatii prelucrarilor. 2.1. 6 Alte cxniip.i de lucru. In afara factorilorenumerat:i anterior ~i care, de obicei, sint factorii a caror cun~tere este necesara inainte de a se trece la elaborarea procesului tehnologic de prelucrare meceruca prin aschiere (desenul de executie a piesei, caracterul productiei fji rnarirnealotului, e- chipameritul tehnic disponib;i]., desenul semifabricatului, nivelul de calificare a cadrelor), ex:ista situatii in care pot apare elemente suplimentare, de care trel:uie sa se p.na cont in proiectarea tehnologiei. Astfel,' de exemplu, se cunoaste faptul ea, de obicei, in stabilirea tehnologiei,. se are in vedere, cu precMere, criteriul economic, in sensu! obPnerii unei piese cu un cost cit mai sc:azut. Pot apare insa fji cazuri in care este aOOolut necesara efectuarea unor prelucrari in corrlitii de productivitate ma.x:i.lM, pentru a evita ~-numita "?trangulare" a productiei in locurile ".i.ngus'-...e". !ntr-un asemenea caz, se irnpuneobtinerea unui ~ maxim de piese in unitatea de timp,

.; ;:~.q

.159

~".;~';;-)

Tabelul

2.13

Caracteristici tehnice limiteaz5 dimensiunile pralucrete

(dimensiuni) ale .a~inilor-unelte. care maxime ale scmifbbricatelor co pot fi

2.2

STABII..IREA SUCCESIUNII OPERATIIIDR DE PREUJCRARE PRIN ASCHIERE

Ha~ina-unaalU

Dimensiuni ln~l~imea vlrfurilor Distan~8 maxim3 intre vlrfuri Dimensiunile dogojArii din batiu

Strung

Strung

revolver

Dlamotrul Dlametrul

alOlftjulul din urborolo maxim do atrunj ire

prinolpal

Strung

automat

Oiametrul elezajului din arborola principal Lungime m"xinll! cur se i de "vans Diametrul maxim do g3urire Oistan~a de la colosnl! pIn! la arborela principal Oistsn~8.maximl! intra srborela principal ~i masA Dimensiunile mesei La ma~inile orizontale: distan~a maxima do la masl! pin~ la arborele principal . pina La m8~inile verticala: distan~a da la arborele principal la ghidajul mesei Diametrul arborelui principal Distan~a do la arborele principal Dimensiunile mesei Oeschidorea dintre coloene Lungimea maximA a cursei

Ha~ina

de g~urit

Ma~ ine de f rezat

Ma~ina ~e alezat ~ i frezat Ma~ina de rabatet

pinA la masa

o etapa importanta in proiectarea prccesului, tehnolcgie de prelucrare prin ascruere 0 reprezinta detenninarea structurii procesului ~i a numarului de operatii. Numaruloperatiilor (fazelor) telmolcqice necesare execu- . tarii pieselor este in strins~ leg~tur~ de oonditii1e tehnicofunctionale preserise acestora. Operap.Ue tehnolcqice se pot grupa in: oper'at.i.L de degro:;;are operat.Li, de finisare ~i operatii de netezire. In cadrul unui proces telmo1ogie se pot prevedea operatii din categoria celor aratate mai inainte sau se poate renunta complet la prescrierea uneia sau chiar a tuturor categoriilor de operatii tehnologice suprafata piesei r~ in starea rezultata din procesul de semifabricare. . o corecta succesiune a operattilor se stabil~te atunci eind se tine seamaatit de conditiile tehnice, care asigura posibUitatea realizarii -Lcr eit l?i din considerente ecanomice, care asigur~ cheltuieli minimede fabricap.e. Numarul variantelor unui proces tehnolcgie de preIucrare mecarrica prin aschi.ere va fi cu atit mai,mare cu cit num.aruJ. suprafetelor piesei este mai mare; acest . nurer al variantelor se poate determina cu relatia:
I I I

(sou lungimoa consoloi)

Pk = kl,
do la mesA la ghidajele berbe-

(2.2) .

Ma~ina zat

do morte-

Lung;mea maximA a cursei Dimensiunile mesai Oistan~ela (maxim! ~i minim!) cului portscuU! In6l~imea virfurilor Distan~8 meximA Intre vlrfuri Dismetrul maxim de rectificsre

Ha~ina de rectificat rotund eXterior .Ha~ ina de rect ificat plan

Dimensiunila mesai Distan~a dintre discul de rectifiest

~i mesA

chiar cu riscul unei eventuale cresterd, a costUlui fabricatiei. Telmolo:JUl treb.rl.e ~ cunoasca totodaU nu rtumaiechipamentul tehnie disponibil, ei ~i nivelul de utilizare a acestui echiparnent; de exemplu, se imptme.cunoasterea acelor .~iniunelte cu grad mare de incarcare, fie pentru stabilirecl. unor posiliilitati de cr~ere a productivitap.i lor, fie pentru evitarea folosirii lor in fabricatia unor .categorii de piese prin inlocuirea prelucrarii pe aceste ~i.ni cu alte procedee sau cu prafucrard, pe masirrt-unel.te similare. .

in care k reprezinta numill:uloperatiilor te.h.nolcgice. Unrol important in elaborarea I proceselor tehnolcgice il are modulcumvor fi realizate operatiile tehnologice: pe baza pri.ncipiului diferentierii operat.ii1or sau pe baza pri.ncipiului concentr~ii operatiilor de prelucrare. Alegerea pri.ncipiului de realizare a operatiilor se face in concordanta cu volumul producp.ei ;;i dotarea tehnidi cu utilaje. Dadi se utilizeaza principiul concentrarii ,operap.i.lor la prelucrarea mecani.ca;;i sint realizate simultan "m" operatii tehnologice elementare in acest caz n1.lmi1rul variantelor procesului telmologie, cu diverse succesiuni, vor scMea:
I

m
Ck =

k!

(2.3)
(k-m) !m!

Spre exemplu, in cazul apl~carli pri.ncipiului diferenp.erii operatiilor la prelucrarea unai, piese, la care sint de realizat sase operatii, numarul, variantelor de proces tehn()lcgie, in confonnita-tecu relatia (2.2), va fi de 720; daca pentru aceeasd,piesa' sint realizate sdmul.tanun~de patru operatii el.ementare ; 'numarul, variantelor de proces tehnologie -va.. .fi. e;ral.
I .

-.

.: _.

.... ...
I

...

'. I

160
I t Pie os. vol. I '.

.. _ ... __ ._ .__.

Hil

..__ .__..1__:. ...


.>C

-\

".

~.

- .
(

cu 15 (in baza relap.ei (2.3. Aceste variante de realizare a unui proces tehnologic pentru 0 pies~ c::orrluc la exi.stenta., chiar in cadrul acele~i uzine, a mai mul tor procese tehnolcgice. Proiectarea proceselor tehnolcgice l?i in special stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare l?i a contJ.nutului acestora se efectueaz~ pe baza unor principii care corrluc in final la reducerea nUlllID:ului variantelor tehnologice, apropi:i.n::iule de varianta opt.i.na din punct de ve:iere economic. Aceste principii sint: 1. In cazul cin::i piesa nu poate fi executati complet dintr-o singuriS: operatae, atunci se recomandaca la prima operatde a procesului tehnologic sa fie prelucratii acea suprafa~ sau, in cazul cm este necesar, acele suprafe'te care vor servi drept baze tehnologice pentru operatiile ulterioare; 2. Operatiile sau fazele in tiropul carora existii posibilitatea depi~ii unor defecte de semifabricare (porozitiiti, fisud, neornogenitiitietc.) se ~ a fi executate pe ctt . posibil la inceputul prelucr~ii i 3. Da~ baza de asezare nu coincide cu baza de masurare, este necesar ca in operap.ile urmatoare s~ se realizeze neaparatbaza de msurare preWzuti pe desenul pieseii . 4. Se r~ a se realiza rnai intii degro~area suprafetelor !?i apoi finis area lor; 5. Da~ in timpul realiz~ii piesei rigiditatea acesteia se poate sch:i.mba, atunci este in::ti.cat a se executa rnai intii acele operatii care nu corrluc la miC!?orarea rigidititii piesei; 6. I.a piesele de revolutie se vor prelucra rnai intii suprafe~le cilindrice sau conice i apoi se vor executa suprafetele frentale; aceasta recomanciare apare necesara in scopul realizarii dimensiunilor de lun:!ime ale pieselor i 7. In cazul pieselor cu rnai mu! te dimensiuni "tGlerate se va avea in vedere ca ord:inea operatiilor de prelucrare sa fie invers~ gradului de precizie; 0 suprafa~ cu precizie ridicati se va prelucra inaintea: altor suprafe~ de precizie rnai mic!, intrucit aceasta este susceptibiliS: de a fi rel:utatii 8. Pentru inli1turarea cheltuielilor legate de transportul Irrteroperatdonal., in situatia CllIplasarii l"!lal?:inilor dupi1tipul prelucrilrilor I se vor grupa operatiile identice; , , 9. Executarea gi1urilor, canalelor de panel, a canelurilor, [ a filetelor ete.se recomancli1 a se aplica d1tre sfiritul proi cesului tehnolcgic, in scopul eviti1rii deterior~ii cu ocazia transpc>rtului interoperational; 10. In timpul elaborilrii sem.ifabricatului pot lua nastere tensiuni interne; in aceSt caz este :i.rrlicat ca int,;-e operatiile de deqrosare i cele de finisare sa existe un anumi.t; timp., pentru a se el:iminaaceste tensiuni ( pe cale naturali1 sau artificiala) i

i1
J

!
J

i,

l:

,
! (

I !

11. Succesiunea operatiilor tehnologice va fi astfel adoptatii, mclt s~ se olJtilW. un timp de tezi1 minim ( pe baza mi.csori1rii l~ cursei de lucru); 12. Este indicat ca la prelucrarea unei piese sa se utilizeze cit mai putine baze tehnologice, pentru a se reduce numarul de prinderi ~i desprirrleri, care atrag dupa sine erori de prelucrare =ilitimpi auxiliari mad. Un proces tehnologic bins intoanit va treb.ri. s~ respecte urmatoarea schemade succesiune a operat.iilor: -prelucrarea suprafetelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de masurare pentru operap.ile urmatoarej -prelucrarea de deqrosare a suprafetelor principale ale pieseii -finisarea acestor suprafete principale, care se poate executa coni:omitentcu deqrosareaj -deqrosarea ~i finisarea suprafetelor auxiliare; -tratament termic (daca este :ilnpus de conditiile tehnice) i -operatii de netezire a suprafe~lor principale; -executarea operatiilor conexe procesului tehnologic (cinti1riri, echilibrari etc.) -controlul tehnic al calitiitii; in unele situatii pot fi prevazute operatii de control intenne::iiar du~ operatiile de importan~ majori1,pentru a evita prelucrarea in continuare a unei piese care nu este corespunzatoare din punctul de vedere al cali~tii. Dupa stabilirea succesiunii operatiilor ~i fazelor este necesar a se alege metodaprin care urmeaza a se realiza operatia sau faza respecti Wo ~i apoi s~ se determine manarul,de operatii sau faze necesare reulizilrii piesei finite. Alegerea metodei de prelucrare se face t:inin::i seamade urmtorii factori: productivitatea Il\8l?Wlor-melte existente sau a liniilor tehnologice, conditille tehnice impusepiesei, marimea coeficientului de precizi~ total, impus, de trel::uie realizat in urmaprelucrarii fiedirei suprafe~e in parte. Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia:
Tsf ~ot": --

(2.4)
Tp

, )

..

11

in care T~f reprezinti to1eranta semifaht":i.catului, in micrometri; TI? - toleranta d.imensimii, pentru _suprafata respectdva, de obtmut in urma prelucri1rii, in micrometri. la aleqerea metodei de pralucrare un rol :iJnportantil are numarul, operatiilor ce treb.ri.e realizate l?i :in:licii tehnicoeconomici ce pot caracteriza fiecare modde prelucrare, Valoarea coeficientului de precizie total se poate obtine prin combinarea diferitelor metodede prelucrare pe diferite

162
__ nu u. _ _.

:.

161

"-."';"

.. -

Jna!?ini -unelte:
k ~ot

Tsf tot
= __ =

1200
=

57,14

k, ~. k3'

k."

(2.5)

Tp

21

in care n reprezdrrta n\.lltl&ul de operatii ( realizate prin diferite proced.ee)necesare executiirii suprafet;ei, pentru a se ob't-ineprecizia ~. Pentru determinarea metodelor de prelucrare se procedeaza in felul urmatori - se det.erIniIti1valoarea coeficientului total de precizie folosini relap.a (2.4), unde toleranta semifabricatului se poate obtine din staIrlarde, iar cea a suprafe't-ei de pe desenul de execu't-ieal piesei: - din analiza tabelului 2.14 se opteaza pentru \mul din proce::ieelecare poate oferi rugozitatea ~ de proiectant pe desenul de execup.e al piesei: alegerea se efectueazc1in raport cu posibilitatea realizMii, prin procedeul respectiv, a preciziei dimensionale fli de fo~: - se calculeaz! coeficientul de precizie al fazei respective (ki): daca valoarea calculatii este eel PU't-in e:Jal! cu valoarea coeficientului de precizie total, suprafata se consddara ~tii; . - in cazul in care coeficientul de precizie calculat este mai mic decit coeficientul total, se vor reuta alte metodede prelucrare care, in baza relap.ei (2.5), vor trehri. sa ofere 0 valoare a coeficientului de precizie total mai mare sau eel pu?n egalc1cu cea calculatii cu relap.a (2.4). In ve:ierea calculMii coeficien'ti1or de precizie intermediari;se vor folosi tabelele2.15; 2.16; 2.17; 2.18, care dau corespondentaintre toleran't-c1, clasa de precizie (ISO) ~i rugozitate. Exemplu de calcu1 Se consdderare este necesar a se executa piesa reprezentatii in figura 2.6 dintr-\m semifabricat larninat la cald. Se adop. tii, din STAB 333-86, un diametru de urmatoarea valoare: (jl30:g:~ mm.SUprafata de diametru mai marermne neprelucratii, iar cea de diametru (jl2SO02l mm va treb..rl. obtinu~, prin diferite procedee, din semifabricat. In vederea g~irii metodelor de prelu60 crare a acestei suprarete, se va proceda in felul urmator; Schi~a piesei Se calculeazc1 mai.intii coeficientul de pentru exemplul cons ider at, precizie total:

1
I

Din analiza tabelului 2.14 se poate constata re ,rugozitatea Impusasuprateted, respective (Ra=O ,8' J.lIll) poate fi rea1izatii prin mal mul te procedee. Din toate, ins~ -p.n.ird seamade semifabricatul ales, precum~i de formapiesei, meriti1 a se lua in considerare strtmjirea de netezire, rectificarea de finisare ~i honuirea exterioar~. '. Da~ se considera ca operatie finala rectificarea de finisare (care permite sa se obt~ ~i precdzaa d:i.rnensionala) fli daca se Impune~i corrli1;.ia ea din operatd.aprecedentii (rectificarea de degro~are-tabelul2.l5) sa nu rezulte 0 toleran1;11 mai mare de 45 J.lIll ( clasa a 8-a de precizie-tabelul 2.18), se poace asigura un coeficient de precizie egal cu:
Trd Trf

45
= _

k, =

21

2,14 ,

1 \
\

I
,,
\

In care Tr .d reprezinta toleranta la opera1;.ia precedentii rectifidirii de finisax:e, adica rectificarea de degro~e, in J.lIll; Tr.f-toleranta ob~inuti1la rectificarea fina ~i care este egal~ cu toleranta piesei. Se poate constata ea valoarea coeficientului kl este inferioara coeficientului de precizie total ~i deci vor mai treb..rl. efectuate alte prelucrMi, care s! asigure ob1;.inerea unui, coeficient de precizie intermediar egal cu:
~ot le.,

tI

kint.1

---

57,2

= 26,72

(::,

I ~ I
! 1
i
! ~

2,14

"" 'S', .

Configura1;.iapiesei permite efectuarea unei strunjiri de degro~are, care poate asigura 0 toleran~ la diametru egala cu T .d=280 J.lIll (vezi tabelele 2.15 si 2.18). In acest caz coeficis entul de precizie va fi:
Tsf k2 1200
=:= --

=
Tsd

= 4,28.
280

Fig. 2.6

'Poate observa ea cele doua metodevox asigura un coefi-' Cie.T1t de precdzf,e-egal cu: ka=k1 . k2=2,144,28=9 ,15 , ceea ee ID comparat.Le cu 57,14 este mult prea pu1;.in.Mai sint necesare prelucrMi pentru a se obtine un coeficient de precizie egal cu:

Se

164
..... ~..... _ ... "

165
I

kiZ

ktot ka

57,14
6,25

8 .. .. ..
.0

.. "

..

9,15

o strl.mjire de firtisa,re care sa asigure 0 toleranta egal~ cu 84 f.JIn ar' apropia mult valoarea coeficientului de precizie interme:ti.ar de eel total- (conform tabelului 2.18 stnmjirea de deqrosare este in clasa a ll-a de precizie, icir cea de finisare in clasa a 8-a; in conformitate cu datele din tabelul 2.15, pentru diametre cuprinse intre 18 si 30 mm,toleranta este de
84 f.JIn):

'"

l I
1
t: ...
li

.. '" ~ .. .. .. ....
N

"

,., '" .. ~
~

..

....

.. .. ..

.. . .
"

,.,
.0' N

. .

..

k3
CU

Ts.d Tsf

280

= -84

3,33

aceasta ~itne,

coeficientul :intermediardevine:

I
J i

t
.. ..

,.,'
,

(~

..

. k, = Je,'kz'k = 30,5 . 3 Intrucit aceas~vaioare nu este mai mare sau eel mult egal~ cu coeficientul de precizie total, va fi nevoie de inoo 0 prelucrare care ~ asigure 0 precizie egal~ cu: ki3
=
~ot

I
I
\
~

!i :

!l ~

-o, 0 ....

..
10

.. . .. .. .

~ -8

... ,.,

..
N

0-

0
L.

go

57,14 1,87
30,S

I
I

i
.... .- ..
';:

., ~
t-

~. .
0
N

10

"-

~.

I
I

: ..

~ ~

Ci
>

.. o
'"
0, 0
N

-o

Aceas~ valoare a coeficientului de precizie poate fi at~ printr-o rectificare .de deqrosare; daca se implmeca la operatia prece:len~ toleranta sa fie de 84 J.QTl:
k4

II

It

'"
~

s.f

84 45

1,86

.... .'u ~ :~l !


"g!l

C. 0

~
0

=,
o

,.,
N

.. Trod

..... B
W ~

.. co .~.::J
L

~ se poate constata eel precizia de prelucrare impus~ se realdzeaaa, daca se efectueazcl urmcltoareleprel.ucrarf, prin a!?chiere: stnmjire de degroare, strunjire de f:inisare, rectificare de degro~e, rectificare de finisare. Coeficientul de precizie va fi: .
1r ""tot TSod TSof TSod Tsf 45 =------=-----=57.14

i: .... "gill
._ N 11I'~~,

"5

..

. g
u.a.

....
L

!il~ ...

.. ..

.
<-

..

.. .. .. .- a
>Cl
L

::J

... ...
i3: i3 a

t..- _-... r: . _ tU

., ..

., .. ,<: .. e

..
U

L..

:!.= e~ I: .
III

a
L

::J ,a 0 c
L-

..
Cl

~';'

0I=.s8~ ll.S ~ c!cnu..u... "' ........

c...-'-

0 .. ..,J

O't- "...,
-

t..

a (..c...

.. .... .......
e a .

la e

.. 0 .... Q ... cC

01c

84

280

1200 280
i !-.

~ ..
N

Trf

Trod

TSof

TSod

21 45

84

:3 ..8
I

-8
~

In tabele1e 2.19, 2.20, 2.21, 2.22, 2.23 sint prezentate exemplede trasee tehnologice ale diferite10r piese ce se pre1ucreaza in proc:tucp.e de serie mica sau de serie mare. Un modelde plan de operatli, pentru operatda 1 d:in tarelul 2.21, este prezentat in anexa 1.
-;r.0

...
Cl

.gl;
:J

::J
CO

I,

. a.

8: ....

.. ... - .... &: a. -.. -...... .. .. ... .. .. ........ .. ..


....::J Q..-
.10 J:! C C .-

.,

.!! 8 e u
Cl

...
"g

.": r:.g
.,

,!II -I:

-Cl .. G .
,

........ .......
::J::J ::J
00

I: I: I:

a a

'OEl

i~i~~ -'- Q'-'...,.a

-... ....
a

"., .. .
a 0

.,

:=...2

,Ill L a

Cl 'a l-0

:~~~~
167

c '.::J . x
Cl)

...

'-'....

CI).-

r: .. ::J ., c

.-

..0

. ...:''2 .... ...


L

,-

Tabelul 2.14 (eontinu8re)


4 5 6 7 8 9

0 Frezare f rontalii Alezare

1 Oegro~are Finisare Foarte fina Oegro,are Flnisare Foarte fini cu diaJII.sub 15 11111 eu d~am. peste 15 am

10

11

12

13

14

15

16

----j-

Giur-ire cu burghiul Adfn<:ir. Lirgire Prelucrerea danturi i

Rabotare Hortezare, frezare de degro,are Hortezare, frezare f ina Severuire' Rect ifleare grosoleno Reet ificere ingr ij iti Lepuire

.. ..

..

F itetere

Cu filiere, cu tarod Cu cu~it pieptene, frezare Cu cap de frezat Rectifieare O"gro,ar. Finisare Foart. fins

.. ..

.. ..

..

Rect ifieare rotunde

..

..

I
--

----------'-----"'"""---'_~_------------- ... ----~

- -. - -.---~

Tebelul 2.14 (continuere)


0

1 Oegro~are Finisare Foarte fina Degro,are Semifinisara Finisare Foarta f ina Semifinisare Finisare Foarte fine Prealabi la Hedie f.inisare Foarte fina Degro,are Finisare Foarte fina Prel iminars Finalii Electroeroziune de degro,are Eleetroeroziune de f iniure Prelucrar"i elactrochilliee Preluerari cu ultrasunete

10

11

12
It

13

14

15

16

Rect ificere plane Rodar.

..
..

..
*

,
Honuire

..

..

..

..

..

..

* ..

L8pJira

'

lustruira

Supranetaz ire Prelucrari n-econven~ ionale

"

Rulare

.. ..

..

;.

;~
~f.l1.;f~.~?,~~tA:7;<::f.-7/':I;l-r:~~.~f..~s~~~~"'\~:~:~~r:.<"~:,.f_"'7~/~~2t-~~;r.-t:~~_>:'--:'f!;.!~::.~:7r::;r:::.~,i!.::,;:, i~~-:, .. !7Xi~~-:f~ .::r:~~:::~~':!~~~~~t;~~?;~~:;~7~~:::::7<~E7~.~~~~~~~~~l'

Tabe tu].2.15

ToUtranf;.a T, ,., pentru dilleflsiWl,i de la 1 piM

la 500

IS

STAS 8101-68 )

.
, Dimensiunea. nominala, mm 5 6 7 8 9 10
<!"',

Trollpta de precizie 11 12 13 14 15 16

I
Peste 1 la 3 Peste 3 La " Poste 6 la 10 Peste 10 la 18 Paste 18 La 30 Peste 30 la 50 . Pesta 50 La 80 Paste 80 la 120
1--

.~
i

4
5

6 8 9

10 12 15 18 21 25 30 35 40 46 52 57 63

14 18 22 27 33 39 (46 ~4) 63
"

25 30 36 43 52 62 74 87~ 100 115 130 140 155 ,

40 48 58 (70) " 84.1 100 :120' ,'140-, ,

bO 75 90 110:: 130 -. 162 190 -' 220 250 290 320 360 400

100 120 150 180) 210 ,?50 '---~. 300 (35Q 400
4hlJ

140 180 220 270 330 390


4QO

250 300 360 430 520 620 740 870 1000 1160 1300 1400 1550

400 480 580 700 840 1000 1200 1400 1bOO 1850 2100 2300 2500

bOO 750 900 1100 1300 1bOO 1900 2200 2500 2900 3200 3600 4000

6
B 9

11 13

11 13 15 18 20 23 25 27

Peste 120 La '180 -Peste 180 la 250 Poste.250 la 315 Peste 315 la 400 Peste 400 la 500

I I
!

I 16 I 0:9 I 22
25 29 32 36 40

540 630. 720 810 890 970

1bO185 210 230 250

rz ..~.
81 89 97

520 570 630

!
I

ObserV8~io; Valerila tolera~~elor din tabel sint valebiLe etit pentru prelucreroa suprefo~elor de revolu~ia cit ~i a suprafe~elor plane

---

.. ---~.---------.. -.. -- ~--------.--------..------------------------Tabelul 2.16 Tderrnf;.a T, pentru diaensiWli peste 500 pina la 5000

Tre~pte de precizie Dimonsiunea nominala, mm 6

I
.

10

11

12

13

14 Valo'r! in
IIlIIl

15

16

Valor! in JmI

Peste 500 la 630 Peste 630 la 800 Peste BOO la 1000 Peste 1000 Le 1250 Peste 1250 la 1600 Peste 100C l-f2000

44
50

70 BO 90 105 125 150 175 210 2bO 320

110 125 140 165 195 230 280 330 410 500

175 200 230 2bO 310 'Sl9 440 450 660


800

2BO 320 360 420 500 600 700


860

440 500 5bO 6bO 7BO 920 1100 1350 1650


2000

0,7 0,8 0,9 1,05 1,25 1,5 1,75 2,1 2,6 3,2

1,1 1,25 1,40 1,65 1,95 2,3 2,8 3,3 4,1 5,0

1,75 2,0 2,3 2,6 3,1 3,7 4,4 5,4 6,6 8,0

2,8 3,2 3,6 4,2 5,0 6,0 7,0 8,6 10,5 13,0

4,4 5,0 5,6 6,6 7,8 9,2 11,0 13,5 16,5 20,0

56

~
78

Poste 2000 l.2500 Pesto 2500


III

92

~,o
'!.35

3150

Pesta 3150 le 4000 "oste 4000 le 5000

1050 1300

Tabelul 2.17

Corela~ia infonaativ8 dintre rugozitate Ji precizia di~sionele

Toleran;a fundementa le Dimensiuni -nominale, mm IT 1 IT 2 1T3 IT 4 IT 5 1T6 IT 7

I ITS

1T9

IT 10

IT 11 IT 12 IT 13

Jl 14L:i~~

Rugozitatea suprafe;elor Ra' pm Pine la 3 0,'-0,4 Peste 3 la b 0,2-OT8

0,4-',b 0,4-1,b
f----

O,S-3,2 O,S-3,2

1,b-b,3 f---'1,b-6,3 3,2-12,5


I--

~
3,2-12,S

3,2-12,5 6,3-2S

....
-..]

. Peste b le 10 Peste 10 la 18 Peste 1S le 30 Poste 30 le 50 Peste 50 la SO Poste 80 le 120 Poste 120 le 180 Posta 180 le 250 Peste 250 la 315 Poste 31S la 400 Poste 400 le 500

0,02S-0,1

O,OS-0,1 0,1-0,4

0,1-0,4

0,2-0,8

0,2- f----O,S 0,4-

1,0-0,3

0,3-25
f----

I---

I---

I--

0,05-0,2 0,1-0,4 0,1-0,4


I---

0,2-0,8
f--

"'1
I

O,S-3,2

f----

O,S-3,2 f----

1,0-6,3 3,2-12,S
I--

I--

0,4-. -1,6 3,2-12,5

6,3-2S ;2,S-50

12,S-SO

0,2-0,8

f----

'--I--

f----

0,4-1,6 O,Z-0,8 O,Z-0,8


-

0,8-

I---

0,4-',b 0,4-1,6

0,8-3,2

-3 2

' I ',b-6,3

1,6-0,3 3,2-12,5

0,3-25 lZ,5-50 25-

6,3-25

-25-lOO

-'00

.. .,
0

.,:z:

r;140-:Ot~0 - 40

..

-. ~.,

;~ .,
....
e

- ..
I:

'" " a

~Cj. ...

=?o;O~16 IS!J' 0

02

et;
Cl

" .,

7-8~Jfg
;'t(),109 "1 '.HJ090 ~1~-o.080 -0240
i
'0
III

I: I -s o

'" ,..

."

:; ,.. .,
I>

.. ..
'" o
o

;:=
o
N

~
5'
o o
"1

Cl

~
.,
Cl
"1

IV

o " ,..
OD ,..

. ., ..

., '"
I

'" g,
00

.. .. - .,.. ..
'0

:;'
.,

CD N

I>

"" ~o

"

,.~. " I> "


_.1
-s

_.1:

Cl>

5.,
o
I><

~,.. """
I> ., o

..~
o
., I

'0 -t

I: o

-.

l<I

~ <:::> ~~ ~

-. ... _.
or

Cl> 0

o
'0

I:

'"

.
., _0.,

~ ...

., .,

h
(I)

;r;JI,p:O.o16, i +0002

-.
'"
III

...
IV

:r

g.
.,
.,
G

ffl

..., ~
I-

.....

1<2I~_j~0 . - 40

~ .. ~-----+------+-----~r------t------+---r-~-----t------~------~~ , , , c n n c: ., "''0 -9 _ o::::g. o::::g. o::::g. o::::g. , ::::rso 0 "CO .... :>co :>co "CO "CO " a. ~ ., _ . .., n ., _ . .., ., .., .... ., o " c: ,.. .. _ . .,.... .... . 0 ,.. 0 .. . 0 _." c .. 0 0 I .. "... .. ... -1:0

1>'0

on Cl :J:,
"1 I I
0
C fA

- _--.
., -t 0 I:

...

Ill< _.

.,

_.,..

"0 e-

C 0

~~ JAi 5..0,018 ~
r--1",'0,002

n 0 -s ., "-I
0

....... ....... .... ., ..... .,


-t -t

-."1 ., Do

2
o 00

SI

.,

a.

.. " " " .. .,


o

"

." ..

"1

_0' I

.,

00

..

.
I

.. .,
Do

I:
'0

... "

" ~ o
c

.,

a.

c o .,

... .,

~ .,

'"

- .-. ...
Cl

:J:

o :> o , ".1: _.:>


,.

,..

~m
;;/53+0.70
i -100.
I

I '

...
'" s
I>
0

_.
(I)

"

" ., " o
N

:r

... . .
11I0--...1

0.."-",,1:0

01 '.0

...,,01..0 ..0'"

::::

tr .,
C
I:

~~~

...
-"C>'

,.

. ... .
..
IV

.. o

..
~ . o
IV

0::

..

_.

L.

I
Tebolul 2.1Q (contlnuare) 0
1 1

T.belul 2.1Q (contlnuaro)


2 3

2.

0
9

FREZARE'CENTRUIRE Frezere slmuLtani le amboLe cepete Centrulre aimultan5 le ambol. capete

tJ=31-'- .J&
-i_
..0"1.
'V

PRESARE TOLE (in zona zllll~atl)

Ha~ Ina de frezet ~I centruit

STRUNJIRE DE DEGROSARE Strunjlre pe


0

'0 Strung lIIulticupte

STRUNJIRE TOLE

parte

oBE~]Bac
~,

'Strung semlautOOlot

Strunjire pe cealalti parte

STRUNJIRE DE FINISARE Strunjlre pe Strunjir. parte


pe
0

"

ECHILIBRARE CONTROL FINAL

parte

cealalti

()B8E3EJrio~\n~

Strung multlcu~lte

12

Tobelul 2.20
4 5

CONTROL INTERHEDIAR STRIERE (ZIHTARE)

Succeaiunoa cpora~iiLor cia prelucrara a unui ;JUnb ClOOClIcltor cia la atrung, tn oanc:ll~i\l. unat proci.tc~U cia "1'1. Sehl~a ,olllifabrieatulul

Sehl~a piosol

-E:3II~V'
(,

Ha~ina de atrlat

~;j~
RECTIFICARE (simulten5 pe toat. suprafa~.le)

""

~~,

.~

omG3~

Ha;I08 de rect If Icat sl~ultan

94.5

g?l/J/
Hr. crt. Oenumlrea opera~iol (faze!) Schl~a de proluerar.
2

Selllifabrlcat , ob~lnut prin debitaro din barl leminatl He~ina'unealU folosiU


3

CONTROL INTERHEDIAR FREZARE CANAL DE PANA

o
8

.~
A-~ ~

STRUNJIRE Ma~I08 de frezat StrunJlr. frontall Contruire Strunjlre frontall Contrulr.

-EI--t~
175

Strung normal

174

~~',.::.~",.ol1:.'..:il-...,

Tabelul 2.20 (continuaro)

Tnbelul 2.20 (continu"re) 0


10

0 2

--STRUHJIRE Strunjire lOC8~ lunatA

1 FllETAREA DE SEMIFIHISARE A FllETUlUI

Strung normal

.I

-=:L

--.

-+ -.-11-._.1-._
-~~
I
I

Strung de fit etat

~ ....

STRUHJIRE DE DEGROSARE Strunjire pe 0 parte (in rood sueeesiv) Strung normal

11

FREZARE CANAlE DE PANA


~

Ma~lntI de frezat

12
4

STRUHJIRE DE DEGROSARE Strunjira pe cealaltA parte (in mod succesiv) Strung normal 13

TRATAHENT TERHIC DE DETEHSIONARE RECTIFICAREA GAURllOR DE CENTRARE Ma~ine de rect if icat, gl!uri de centrare

5 6

DETEHSIOHARE STRUNJIRE Strunjire frontal! Recentruire (la ambele cepete) Strung


normal

14

RECTIFICARE DE FIHISARE Rectificare in mod succasiv

-::L

-i--

----1-----

Ma;;ina de rectificat rotund

f.i
1\

~ ; r,i
:.: 15

FILETARE Preluerere filet trapezoid. l Preluerare filet triunghiular

- --:J....

!;j

STRUNJIRE DE FIHISARE Strunjire pe 0 parte (in mod succesiv) Strunjire pe ceelaLt! parte (in mod succesiv) Strung normal 16 17

:El-D-

Ud<J

Strung de fitetat

l:~
V
['

~;

~
AJUSTARE CONTROL FINAl

k
t"

RECTI FICARE (in mod succesiv) Ma~in8 de rectificat rotund Observetie: Schernele de orientere eu fast indicate in conformitate cu GOST 31107-81

L
L

rr.

[';
I.:

FREZARE DE DEGROSARE A FllETUlUI M8~ina


de frezat

r.,.

f ilete

f I ..
tiI'

I~

I:

i;
~r"

176

12 Pico$. \'01. I

177

[~

Tabelul 2.21

Sucoeaiunea opera~iilor da preluorara uno! ro~1 djn~ato conice, In concll~iil. uno! prodJc~ii de sari. Schl~. pl 1 Sehl~a aemifebrleatulul

TabeLul 2.21 (continuare)

o
3 I STRUNJIRE
Strunjlro de finlsare (8 eonulul oxterior) Strunjire de finisare (a conului din spate)

Strung
do copillt

Semifabrieat m8tri~at Hr. IDenumirea opere~ioi ert. (faze!) Schi~8 de prolueraro 2 Ha~ine-unoaltil folosltil
J , I

o
STRUNJIRE
St~unjlro frontali Gl5urire St.-unjIra interio8rll TeJire Interloar! Strunjire conlcll Te,iro oxter!oar!

4 I

RECTIFICARE
Rectifieare de degro~aro a suprafo~ei frontale Rectifiesre de degro~are 11 suprafe~ei interioare

()-tt.-.~

Strung normal

I l
i .-.
,

Ha,ina universalil de rect if icat

BROSARE CANAL DE

2 I

STRUNJIRE
Strunjire frontal! Te~ire intorioarll Te~iro exterioar!

PANA
HII~inll d& bro~at

Strung normal

~ ~

178 179

Tabolul 2.21 (continuere)


0 1 2 3

Tabelul 2.22 Sucoesiunea opera~iilor de prelucraro prin a~hiera a unoi ro~i dinJ:oto cilindrico, in condiJ:iile..-.ci procb:J:iide soda lIicll Schi~a piasei Schita .emifabricatului

(,

DAHTURARE DE DEGROSARE Danturare prin p6trundera

\
~
Ma~ina universal6 de danturet roti conico

iw~
~ ~r;J
7

~1'J)
IIr. crt. Denumiroa opore~iei
(f aze i )

Semifabricat turnat din fon16 Me~ina-unoalU folosiU

Schi.a de prelucrare

DAHTURAREA DE FIHISARE Danturaro prin rostegol ire

~\
~ .;;;-

lz~ 1
. '1,

....

Ma~in universal! de danturat ro~ i Con ice 2 I

. STRUIIJIRE Strunjire frontall! Strunjire interioarl! de degro~are . Strunjire intoriosri de finisara Te~iro interioari Ta~ire exterioerll a butucului STRUHJIRE Strunjire oxtorioarl! de degro~are Strunjire oxterioarl! de finisare Strunjire frontall! Te~ire extarioarl! roatl Te~ire axterioarl butuc

Strung normal

IJ

Strung normal

8 q 10

AJUSTARE COHTROL IHTERHEDIAR TRATAHEHT TERHIC


3

.~

DAHTURARE
_I~

f Ha~inii. de frezat danturll

11

RECTlFICARE DE FINISARE Ractificare interioerl!

~
.~

~~

f,

\)-

~ -.~ ~~

~
Ma~ina de. rect ificat interior
4

i! t,

ii !,
HORTEZARE CANAL PAHA Ms~in3 de mortezat
-:

i
I

~
5

i~

!:

12

COHTROL FINAL

CmHROL

F IHAL
:\

Observape:

Schemele de orientere au f ost. indicate in conformitate cu GOST 31107-81.

i,~ 180 181 ~

r:

<> " .,

If

...
Q

<

'"
El

.J

et

::;

~
0

n' ..

0.,

..
.... ,.
"0'

f-' CO N

." . .. " ..
c .,

0
() "" ::r

... "
0.

:>

~76 tJ 92
Yeder e dm C

" " "


Vedere din D

:>

..
.. ...
:>
0

60
45 45

38
t116

Tebelul 2.23 (ccntinuare)


IIr.

Denumirea operD~iei
(f aze i)

Schi~e de prelucrere

Ha~ inii-uneal

ta

crt.

folo~ita 3

o
FREZARE PLANA

de

Ma~in8 frezat

f-'

ee
lA)

STRUNJIRE DE DEGROSARE Strunjiri frontele Strunjiri intericare Str~njiri cenole Ma~inii


de al e z at s i f rez e t

Tabelul 2.23 (continuareJ

o
3 STRUNJIRE DE Fi~lSARE Strunjiri frontsle Strunj iri inter icere

I ._-+._.!

Ma~in8 de elezet ;d frezet

FREZARE

,-

-----

-----Tabelul 2.23 (continusre)

o
5

1.

Vedere din A GAURIRE Giurire la ~10,2 mm Tarodare M12 Geurire la ~14 mm Tarodere M1b Gaurire le ~'8,8 mm Vedere din [

~ ~~
He~inii de gllurit

H+*l
Ha;inli de g8urit

GAURIRE , Gaurire la ~b,7 mm Tarodere M8

CO~TRDL FINAL

Cap.3

AIlAOSURlILR

DE PREUX::RARE SI A DlliEN-

, SIlINIUR INTEmfIDIARE

3.1 NOTIUNI DE BAZA


In constzuctda qe masmi., pentru obtinerea' pieselor cu precizia necesara ~i calitatea suprafetelor impusede corrlitiile funct-ionale, este necesar, de obicei 'ea de pe semifabricat sa se inde~eze prin ~chiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare. Determi.narea adaosurilor de prelucrare este stxms legata de calcu1ul dimensiunilor intermediare ~i al dimensiunilor sernifabricatului. Pe baza dimensiunilor intennediare se proiecteaz~ dispozitivele pentru prelucr~i pe masird-unel.te, verificatoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiUnile sculelor a!ichietoare la operatiile (fazele) succesive de prelucrare a gaurilor: l:m:ghiu, lW:g'itor, alezor etc. Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea niatrite!or ,InOdelelor pentru executda formelor de turnare, cutiilor de miezuri etc. stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare pennite efectuarea calculului corect al masei semifabricatelor ~i al consumurilor specifice de materiale, precum~i al regimurilor de aschi.ere ~i normelortehnice de timp pentru operatiile de pralucrare mecardcaprin aschi.ere, iPentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode: a: metodaexperimental-statistica; b. metodade calcul analitic. Prin metcrlaexper:illental-statistica adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor st.arrlarde, nonnative sau tabele de adaosuri, alcaturte pe baza e:xperient;eiuzinelor sau a unor date statistice. Folosirea tabelelor de adaosuri accelereaza proiectarea proceselor tehnologice, ins~ nu prezinta garantaa caadaOsurile stabilite in acest modsint intr-actevar minime pentru corrlitiile concrete de prelucrare, deoarece adaosurile experimental-statistice sinl:, determinate f~a a tine seamade succesiunea concreta a operatd.i.Ior (faze1or) de prelucrare a fiedirei suprafet:e, de schernelede asezare a semifabricatului la diferite operatii de prelucrare prin aschi.ere :;;i de erorile prelucr~ii anterioare. Valorile adaosurilor experimenI

'I

I
(

II
\
I

tal-statistice sint in multe cazuri mai mari decit este strict necesar, deoarece au in vedere conditii de prelucrare pentru care adaosurile tretuie sa fie acoperitoare in scopul evitMii reb..lturilor. Metodade calcul analitic al adaosurilor de prelucrare , ,elaborata de V.M.Kovan, se bazeaza pe analiza factorilor care t ~ determina mardmea adaosului :;;i stabilirea elementelor componeni te ale acestuia pentzu corrlitiile concrete de efectuare a diferitelor operat.i.Ltehnologice. Aceasta metodapermite evidentie" rea posibilitatilor de reducere a consumuluispecific de mate', rial :;;i de nucsorare a volumuluide munca' al prelucr~ilor me: canice la proiectarea unor procese tehnologice noi ~i la anali\, "za celor existente. ' calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite determinarea unor ~~.i\lIlL.intennediare optime la toate opera1;iile succesive de prelucrare I?i asigura un nl..1lllfu' minimde operatii l?i faze de prelucrare, necesare obtinerii calitatii prescrise a piesei prelucrate. . Incomparatie cu valorile adaosurilor determinate experimental-statistic, calcU1ul analitic poate con::luce la economii de 6... 15% din masa neta a piesei. , Metodade calcul analitic se recoman:1asa fie utilizata in:leosebi in corrlitiile productdea de masa, de serie mare :;;i de serie mijlocie. Aceasta 'metoda se recomarda, de asemenea, in ocnstructda de utilaje, grele, chiar in corrlitiile fabricatiei individuale a piese10r de dimensiuni foarte mari. Pentru astfel .de piese, adaosurile prea mari pot conducela pierderi mari de metal prin a!ichiere; pe de alta parte, la prelucrarea pieselor mari este inadmisibil reb.ltul produs din cauza unor adaosuri insuficiente. la productia de serie mica :;;i individual~ a pieselor de precizie medie, cirrl se s~ frecvent obiectul product.Led, l?i este neoesara 0 duratascurta a preg~tirii tebnice a fabricatiei, metoda de calcul anali tic nu,se aplica de obicei din cauza Ivolumului relativ mare de calcule, de aceea adaosurile de pre-iilucrare se determina in acest caz din tabele,S'I1\S-uri, GOST-uri , etc. la utilizarea tabelelor treb..lie sa se analizezedaca conditiile cOncrete ale procesului tehnologic corespurrl con:li:tiilor pentru care au fast alcatui.ta tabelele normative. In toate cazurd.Le'in care exista abateri fa~ de can:iitiile tabelelor, adaosurile recornarrlatetreb..lie precizate prin calcu1 analitic. Se deosebesc urmatoarele notiuni referitoare la adaosul de prelucrare: JIi)a.osl1l de preJ,~ inte.tue:liar este stratul de material ce se l.nqeparteaz~"la operatda (sau faza) respectdva de prelucrare prin aschfere de pe supratata consi.derata. Acest.edaos se determina ea diferen~ intre dimensiunile obt:L-1ute la doua operatii (faze) consecutive de prelucrare a supraretei, considera-

lH6

un

, 'J\daosul. d~ prelucrare total este stratul de material ce se In::le~eaz<'1 prin efectuarea tuturor operap.ilor (fazelor) suecesive de pre'lucrare prin asehiere a suprafetei considerate, de la semifabricat pire la piesa finitii,in scopul respectarii conditiilor de precizie a suprafetei l?i de calitate a stratului superficial. Adaosul total al unei suprafete reprezinta, deci, S\ID\aadaosurilor intermediare necesare pentru prelucrarea cornpleta a suprafetei considerate. h:1aosurile de prelucrare pot fi simetrice si asimetrice. M.aosuril.e simetrice (bilaterale) sint adaosurile prevazute pentru prelucrarea suprafe~or exterioare l?i interioare de revolutie (cilirrlrice, conice etc.) sau pentru prelucrarea simul.-t.aM. .a suprafe1;elor plane paralele opuse (fig. 3.1).

tee

~n
~.

Fig.3.1.Adaosuri

simatricG

Fi9:3.2.Adaosuri

asimetrice

Ma.osurile as:illletr:i.ce (unilaterale) sint adaosurile prevazute pentru prelucrarea suocesdva, in faze diferite, a suprafetelor plane opuse, sau adaosuri preV<lzute ni.nnai pentru una dintre suprafetele opuse, cealalta rmninirrl neprelucrata (fig. 3.2) . . Din cateqorda adaosurilor asimetrice' fac parte l?i adaosurile . pentru dimensiuni dintre suprafetele plane l?i axe de referin~ ale pieselor. .
3.2.ME:lWA DE CAIruL ANALITIC AI.. ADAostlRILCR DE PRELUC.RARE

caJ.culul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaza numai ~ stabilirea traseului tehnolcx;P.c(succesiunii 0peratiilor) cu precizarea schemeide orientare l?i a schemei de fixare la fiecareoperatie l?i precizarea procedeului de ob?ne-

I
[

~ ~s~~a:t~:r~~~~g~=e~~~ ~~~~~~ sint mardmi, ce se inclu:i in relatiile de calcul ale adaosur.i.Lor , Fiecare semifabricat, in flIDctrie de procedeul de semifa-

bricare, se prezinta la prelucrarea mecarricacu anumite abateri dimensionale l?i de forma, ~teri de la pozitia prescrasa a suprafetelor l?i defecte de suprafata etc. Prin procesul de prelu.crare mecani.caaceste abateri se inl&tur&sau se reduc in limite admisibile. ca unnare a executiei fiec&rei faze de prelucrare, apar , de asemenea, l?i abateri produse de ~i procesul de aschi.ere, a caror mardme depinde de metodade prelucrare aplicata, de regimurile de aschtere , de erorile geometrice ale ~inii -unel.te l?i de altifactori tehnologici. la calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se consider& cl mardmea adaosului intermediar pentru operatda (faza) considerata treJ:::uiesa: fie suficienta pentru a putea fi inMturate teate abaterile (fazei) pre.ce:!entede prel.ucrare mecani.ca sau de tratament termic, precuml?i pentru compensareaerorii de instalare apljru~ la operat.ia (faza) consdderata, In continuare se vor prezenta succint abaterile rezultate din operatiile de prelucrare precedente ~i din operatia de prelucrare considerata, a caror' mikimeinfluen1;eaz& l?i detenni.nti narimea adaosului de prelucrare intenne:liar. 1. Calitatea suprafetelor prelucrate este caracterizaM de rugozitatea suprafetei l?i de adincimea stratului superficial ale clrui stzuctura l?i proprietati se deosel:esc de eele ale metalului de baza, Pentru a se evita rerirea suocesdva in stratul suPerficial a abaterilor de la starea notTnal~ a metalului de l:az&, micrOI'let'e:::Jularitiitile l?i stratul superficial defect rezultat la prelucrarea precedenta trebJie irrl~te la prelucrarea mecanid1considerata. MMimea micronere:;ularitatilor suprafe1;ei este caracterizata de inii1timea neregul.ari~p.l.or prof:Uului Rz, definita in ST.AS 5730/1-85 l?iGOST2789-73.In!ltimea neregulariMtilor profilului depin:le de procerleulde prelucrare prin ~chiere, de regimul de ~chiere utilizat, de vibratiile de inal-ta frecven~ ale ~inii-tmel.te sau sculei, de proprieU1;.ile materialului prelucrat (duritate etc.) l?i de alti factori tehnolcx;P.ci. I~timea neregularit&tilor profilului Rz, rezulta~ la prelucrarea preceden-ta, va intra ca element component; in relatia de calcul a adaosului de prelucrare. Ia calculul adaosului de prelucrare necesar efect:uMii primei opera?i de prelucrare a fi-:ecarei, suprarete m&rimea ~ reprezintii inll1;.imeaneregularitiiWor semifabricatului. . . In stratul superficial, ID care. datoriM prelucr&rii prin ascruere se produce d~fonnareagr&untilor cristalini, apar tensiuni reroanente l?i duritatea superficial~ se m&r~. Deci, pe o anumita adincime, stratul superficial se ecrui.seaza, la semifabricatele turnate din fonta cenusde, stratul superficial consta dintr-o crust1iperlitid1, a cared, zona exterioara contdne deseord, urrnede amestecde fonnare. Pentru lucrul
1PO

:lee

r ~
~ ~ ~ ~ ~
:~ '-j
.Il

~1
]

~ ~ ~
,'j

~j

normal,alsculei aschi.etoare , adincimeade ~chiere treb..ri.e sc1 fie rnai mare decit grosimea crustei perlitice, de aceea acest 1 strat tretuie inlc1turat complet la prima operatd.e de prelucrare I a suprafetei respective. ---------La semifabricate turnate din otel exlsta, de asemenea, de~fecte superficiale sub fonn.';i de sufluri mm:unte,microfisuri, \ .zone decarl:urate etc., care trebuie inlc1turate prdn ~chiere. -~-----l:a semifabricatele rnatritate 1?i forjate liber din otel, stratul superficial poate fi decarbJrat pe 0 anumitiiadincirne ~i cu oxizi fonnati pe suprafata lal.ndUzire. Mincirnea de aschiere tretuie sa fie rnai mare decit stratul de oxizd, l?i cel decarl:urat. Prin urmare, stratul superficial cu proprietiiti deosebite in sens negativ ,fata de starea normal.a, adicc1stratul superficial defect, rezultat la prelucrarea precedenta, treb..ri.e indepartat prin ~chiere, iar adincimea S a acestui strat va intra ca element CO!!p:lnent in relap.a de calcul a adaosului , La calculul adaosului de prelucrare nu se consddera intreaga adincime a stratului superficial ecruisat prin ~chiere, ci numai adincimea zoned, superdoara intens deforrnate. 2. Alta categorie de abateri ale semifabricatelor care influenteazc1 marimeaadaosului este reprezentata de abaterile de pozitie ale suprafetei de prelucrat fata de'bazele tehnologicej ,denumite pe scurt aba.teri spatiale. Dintre abaterile SPap.ale fac parte: necoaxialitatea suprafetei exterioare (aleasc1ca hazeltermolcgicc1) cu alezajul de prelucrat la semifabricatele ooCllelor, cilin::lrilor ~i discurilor cu gaurc1 prealabilc1; necoaxialitatea treptelor unui arbore fata de fusurile alese ca bazc1 tehnolcgica sau fa~ de linia gc1urilor de centrare; neperpen:ii_ cularitatea suprafetei plane frontale fatc1de axa suprafetei cili.rrlrice de orientare a semifabricatului; neparalelismul suprafetei plane de prelucrat fatc1de suprafata plan.1 de orientare la piese de tipul carcaseice ete. Abaterile SPap.ale apar datoritii erorilor de execup.e ~i defonn.';irii semifabricatelor forjate :;;i turnate, datoritii deformc1rilorla tratamente termice, precum~i din cauzaerorilor geometrice ale rnaJilinilor-unelte pe care se exea.rt:i1 operatiile de prelucrare. la prelucrarea mecanica se poate prcduce de asemenea copierea la 0 scara rnai mica:a abaterilor spatiale ale semifabricatelor brute. Abaterile SPatiale rezultate din prelucrarea precedenta constituie un tepnen COI!p:ment al relap.ei de calcul al adaosului. , , 3. la fiecare instalare a semifabricatului pentru prelucrare pe rnaJilina-l;lnealtc1, pot apare erori de instal.are. Dateritil erorii de instalare, suprafata de prelucrat WP.alc1 nu 0cupa 0 pozitie invariabil~ la teate semifabricatele din lot, fatc1de scula ~chietoare reglatii la d:imensiune.Deplasarea suprafetei de prelucrat (initialc1) care apare datoritii acestei e-

rori treh.tie sa: fie compensataprintr-un ele..'1\ent componentsuplimentar al adaosului intennediar - eroarea de instal are la 0peratda considerata. Trebuie precizat ea eroarea de instalare' se consddera in calculul adaosului de prelucrare intennediar numai,pentru operatii efectuate pe IlWiini-unelte reglate in prealabil la dimensiune, deci cin:i precizia de prelucrare se asigurc1prin metoda. obtinerii automate a dimensiunilor. oacl pralucrarea se executa prin metcda obtinerii ,i.rrlividuale a preciziei este neeesara verificarea i.ndi.vidualli/ a pozitiei fieca:rui semifabricat pe ~ina-unealta ~i, in, acest caz, in locul erorii de instalare, in relatia de calcul a adaosului se introduce eroarea de verificare a semifabricatului, care se datoreste imprecizie;i verificarii dupc1 rizurile de trasare sau direct pe suprafetele' semifabricatului care se fixeazc1'pe J'IIafjina-unealtii. ' Marimeaadaosului de prelucrare interrne:liar minimse calculeaza prin inst.nnareatuturor abaterilor prezentate mai sus. ~teril.e spati~e ~i eroarea de instal~ reprezinta vectori, -deoarece au 0 valoaren.umen.ca, 0 directie ~i un sens. Insurnarea lor se face vectorial. La prelucrarea suprafetelor plane cei doi vectori sint coliniari, deci:

I p +e I

= p +,

(3.1)

adicl surnavecto,rialli se det:erJn:inl1 prin sumaalgebcica a valorilor numerice ale vectorilor. La prelucrarea suprafetelor exterioare fli interioare de revolutie, vectorii p si e pot avea dir~i oarecare, imprevizibile, de aceea insumarea acestor vectori sa face la valoarea cea rnai prob:lbilli, prin re:3Ular&ic1cinii pc1trate:
I

:1

Ip

eI=

{p2

+e2

(3.2.)

I
\

In relatiile de calcul ale adaosului de prelucrare, prezentate -in eele ce urmeaza, s-au notat cu :in::iicele i-l componentele adaosului ce derivi1 din operatia (faza) precedentc1~i cu irrlicele i cornponenta luatc1 pentzu operatia (faza)consideratii. A,cest sistem de notare simplificc1 simbolizare.a la construirea algoritniilor de calcul al adaosurilor cu ajutorul calculatorului electronic. ' Adaosul de prelucrare intennerl.iar minim, pent.:r.u prelucra,rea pdn metcda obtinerii automate a preciziei dimensduni.Ior , se caloufeaza cu relatiile urmlltoare: ' a. pentru adaosuri simetrice (pe diametru) 'la suprafete exterioare ~i interioare de revolup.e: ~
,( 2Ap1m1n

2 (Rz i-~+
/

Si-l)

+
::)J.

2VP~~1-+e1

(3.3)

190
-.----" ....
"

"'._---".,.

-_.' ..

"

------,

...}

v'

[
f'
b. pent.ru adaosuri simetrice plane opuse, prelucrate simultan:
2Api min ~ 2(Rz i-1/+ Si-1) + 2(

!~

(bilaterale)

la

suprafete (3.4)

Pi-1

Ei);

c. pentru adaosuri asimetrice (unilaterale) la suprafete plane opuse prelucrate succesiv sau pentru 0 sdnqura suprafa~ plana: (3.5) 1),i min = Rz i-1 + Si-1 + Pi-1 + Ei folosite sint: . este adaosul de pre1ucrare minimpentru operatda (faza) i, considerat pe 0 parte (pe raz~ sau pe 0 singur~ fa\1l plana) ; - ~i min - adaosul de pr81ucrare . m:i.nin\pentru operatda (faza) i, considerat pe diametru sau pe doua fete plane opuse, prelucrate simultan; - Rz ;-1 - inlltimea neregularitatilor profilului, rezultata la operat.i.a (faza) precedenta i-I; - Si-' - adincirneastratului superficial defect, format la operatd.a (faza) prece:1entai-I; - Pi -, - abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat fata de bazele telmologice ale piesei, r~e ~ efectuarea operatiei (fazei) precedente i-I; . - E i - eroarea de instalare a suprafetei de pre1ucrat (ini tiale) la operatda sau faza considerata, i.' .' Dacaprefucrarea se face prdn metoda olJt.inerii indi vic:iuale a preciziei dimensi\milor, cu ~i de prCll:a,atunci in relatiile de calcul al adaosurilor, eroarea de instalare E i este inlocuita prin eroarea de verificare Evi la operatia (faza) de pretucrare i. . . , ,Valorile elementelor ccmponente ale adaosului de prelucrare, din relatiile (3.~) (3.5), depin:l. de tipul pieselor" de material, de metodelede prelucrare prdn aJ?chiere ~i de schemele de orientare in verlerea prelucr~ii prin aJ?chiere pe ~iniune1te. In unale cazuri concrete de prelucrare, unel.e din componente1e adaosului de prelucrare m:inim se pot exclude din relatia de calcul. ' \ Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din fonta cenusf.e , fonta maleabiM.~i aliaje neferoase, adincimea stratului defect S.se La in calcul numaipentru adaosul,prilnei operatii de prelucrare a f. Lecarei,suprafete; ~.pr:ima operatie de' prelucra\ re prin aschi.ere, mrimea S se excl\rle din calcul, deoarece in i stratul superficial nu se observa rnodificari insemnate la aces~ te materiale. Dura tratarnente termice !?i termochimiceale pieselor din oteluri, stratul superficial treb.Jie rastrat in cit mai mare
- Z),i min

Notatiile

masura, deoarece proprieU1tile utile ale acestui strat ( duritate mare, rezistenta la uzura etc.) se ndcsoreaza rapid odata cu mard.reaadaosului inlaturat la rectificare. Din acest motiv, la calculul adaosului pentru rectificarea pieselor din otel tratate tannic (prin calire, nitrurare etc.) se exclude tennenul S din relatia de calcul. La prelucrarea suprafetelor de revolutie cu orientarea semifabricatului pe gauri de centrare, intre virfuri, eroarea de instalare poate fi consdderata zero pe directia radiala. La prelucrarea gaurilor cu scule aschietoare care se autocentreaza clupa gaura initiala (brose, alezoare fixate articulat pe arborele principal al Il\a9inii), abaterile spatiale de inclinare 9i deplasare ale axei gaurii nu pot fi inlc1turate 9i de aceea termenul Pi -1 se exclude din relatia de calcul; totodata, datorita autccentrarf.L sculei, eroarea de instalare este zero. la prelucrarea cu scule cu ~i geometric detenninate sau la rectificarea unei suprafete brute, daca nu se cer corrlitii de respectare a dimensiunii (preluc.rare pentru "suprafa\1l curata" ) stratul mimim de metal care treh.rie irrlepartat este format din tennenii Rz i-1 9i Si -1 la Care se adauga abaterea de fonnc1 a suprafe1;ei de prelucrat a semifabricatului brut. " La supranetezire 9i' lustruire, adaosul de pralucrara este detenninat de inaltimea neregw.aritatilor, de erorile de reglare a sculei la dimensitme9i de uzura acesteia, care nu de:pc1_ 9esc de obicei 1/2 din toleranta de prelucrara, In baza acest6r precizari, relatlile de calcul ale adaosului intermediar minimsint date centralizat in tab. 3.1., pen. tru diferite cazuri de prelucrara prin aJ?chiere. ValorUe numerice ale componentelor adaosului de pre1ucrare sint date cap.4 - 8, pe tipuri de semifabricate, pentru . diferite operatii de prelucrare prin aschi.ere, In tabelele normative din cap.4 - 8,' componentele adaosului sint notate f~a indicele Fl sau i.Pentru componenta ~ au fost date valori din 9irul standardizat de valori. In relatiile de calcul ale adaosului de prelucrare, insumarea elementelor cornponente s-a facut aritmetic. La prelucrarea mecarricaa pieselor, 0 parte din componenteleadaosului, fir99te, se pot compensareciproc. De aceea, pentru determinarea adaosului, interme::1iarminim, se poabe inlocui inSumareaaritmetica a elementelor cornponenteprdn relatii care sebazeaza pe teoria probabilitatii 9i statistica matematdoa, . Este de notat insa ea daca se aplica metodaprobabUistici1 de calcul, treb..lie sa se admita un procent oarecare de rise de obtinere la 0 parte din piese a unor suprafete ,pe care adaosul de prelucrare poate fi insuficient. In afara de aceasta, metoda este mai complicata din punct de verlere matematic , necesita calcule laborioase, astfel incit aplicarea ei este mutila 9i

\'i
b

t'
t ;

1::

(,

~ .
!, r.

:,
~I

~ r ~ ~ ~ ~
f

~ n ~ ~

ru
I

t
~i

rt:
fl

;;:

f:

f!,
f
I:
[1

[
t
I:

192

,r~

I'!I"(",

\''1

I I

,o~

.J

Tabelul 3.'. ReLa~ii de caLcul aL adaosuLui de preLucrare interaediar .ini. FeLuL preLucrarii Prelucrarea suprafe~elor exterioare sau inter;oare de revolu~;e Prelucrarea simultan~ opuse
a

J
t

:\

Rela~ia de calcul 2A, . = 2(R Z 1. ,+S. 1)+2{P~-1 + PI ro 10 1ZAp; roin=2(Rz i-,+Si-,+Pi-'+i)

ei
-

suprafetelor plane

Prelucrarea succesiva a suprefe~elor pLane opuse saU adaos pe 0 singura fa~a pLenA Strunjiree suprafe~elor ciLindrice intre virfuri; rectificarea fara centre Alezarea cu alezor fixet articulat; bro~~rea gAurilor Lepuirea plan~ unilateralA Lepuirea suprafe~eLor de revolu~ie; lepuirea pt en-per eteta
Supr

Ap; roin=Rz i-,+Si-,+Pi-'+i 2Api min= 2(Rz i-,+Si-,)+2Pi-' ZApi min= 2(Rz i-,+Si-') Api min= (',Z"",S)(Rz 2A~i min= (',Z"",S)(2Rz 2Api min= 2Rz i-1+<>,S.Ti Api min= Rz i_,+Si_,+O,25.Ti_, i_,+<>,2S.Ti_,) i-,+<>,S.Ti_,)

'J

..
I

".

.i

J,
'i

I
I

enet.ez i r-e, lustruire(adaos simetric)

Prelucrarea "pentru suprafatA cur-etA" a unei suprefete brute ' Rectificerea dups tratament termic sau termochimic: a.dac~ 8xista eroare de in$talare

J
1 ~

Api ,min= Rz i-,+Pi-'+i 2Api min=2Rz i_,+2{p1-1 +

e1

b.daca nu exista eroare d~ instaLare


Observnt iu. Pontru simpliflcllroll

2Ap; roin=2(Rz i-1+Pi-')

I
1,
~
,

cetcutel or cu r edice l i so pot f oloa] urmlltoarolo for0,4'(j' daca Pj-,> 1

mula de aproximare:

. yp~~;~ '" O,96Pl_l+


- {P~-l. e1

= 0,4Pi_1+ 0,96.(j' daca Pi-1< El. '"Pi-" daca Pj-1> 4j


==

- Jp~-l+ e~
{P~-l. e~

1' daca (I> 4PI-1

nerationala din punct de vedere economicin con:::litille productiei de serie.


3.3. ABATERI SPATI1>.LE

I~

copiaza la prelucrarile prin aschiere la 0 scara mai mica, precum!?i alte abateri spatiale care pot apare la prelucrarea prin al?chierea semifabricatelori - abaterile de la pozitia reciproca corecta a subansamblurilor Ina!?inii-unelte !?i erorile deplasarilor relative ale diferitelor suJ:?ansarnbluri care condit-ioneaza pozit-ia relativa dintre scula al?Chietoare !?i piesa de prelucrat. Deforma?ile remanente ale semifabricatelor se prcduc mai . ales ca rezultat al aparitiei tensiunilor interne, la raci.rea neuniforma a semifabricatelor !?i la tratamente termice, cind neunifonnitatea incal.zirii !?i racirii pieselor determina fonnarea unor tensiuni tennice ,iar neunifonnitatea transformarilor structurale in timp !?i pe sectdunea piesei respective provoaca tensiuni structurale. ' In t.impul tratamentelor termice, defo:rmarile sint apreciabile, mai ales la piesele lun:::Ji~i complicate. Tennenul din relatia de calcul. a adaosului de prelucrare trebuie sa.inclu::1a valoarea curbarii la tratamentul termic al pieselor, pentru ca adaosul de prelucrare sa poata coropensa aceasta defonnatie. Deforma:t.iile remanente se prcduc, de asemenea, ca rezultat al relistrib.rl.rii tensiunilor interne, provocata la indepartarea straturilor de metal prin a!?chiere, in special la prelucrarea de de;;jroare a semifabricatelor. In urma mi~rarii abaterilor spatiale la operatiile de prelucrare succesive, aceste abateri devin foarte mici dupa 0pera?-ile de finisare !?i pot fi neg-lijate. Abaterile spatiale vor fi deci luate in considerare in calcul: ' 1. la semifabricate brute I pentru prima faza tehnologica de prelucrare prin ascaiere a fiedl.rei suprafet:e; 2. dupa prelucrarea de dEgro!?are!?i cea de semifinisare cu scule cu ~i geometric detenninate, pentru faza tehnologica unnatoare; 3. dupa tratamentul termic, chiar daca anterior nu a e-' xistat 0 deformare; la calculul adaosurilor de prelucrare se vor considera numai acele abateri spatiale care nu se inclu:l in cimpul .de toleran~ la dimensiunea suprafeted , ci au 0 valoare Indepeodenta, In unele cazuri, abaterea spatiala este egala cu suma mai multor abateri ,corrponente ~ fiecare din a6estea fiind. un vector. In cazul existent.ei a doua abateri spatiale cornponente(p 1 , P2) marimea abaterii spat-iale rezultante Pi"l.este:
I

Cauzele principale care provoaca abateri spatiale ale suprafe1;elor sint unnatoarele: - defomat-iile remanen.te ale semifabricatelor i - abaterile de p::>zitieale suprafetelor formelor de turnare, matrit:elor (in limitele admise la executda lor) ,. care se
194.

Pj-1

= 1

P1

+
P1

P2

I.
I

(3~6)

Dam vectorii obt-i.nem: PH


i

si

P2

au aoeeasd,directie

acal.aai, sans,

= P1 +

P2'

(3.7)
1?~-~

iar pentru sensur-i,opuse:


Pi-1

Tubelul

3.2. Clasificarca

picsctor

tipizate

po clase,

in construc~ia

do ~asini

"'= P, -

P2'

(3.8)

ARBOR I NETEZI SI IN TREPTE I. > 1,5'0

.. ~--=~-~-~

la prelucrarea suprafe\:elor de revolu\:ie, vectorii pot ayea direq.ii oarecare ce nu pot fi prevazute :;;i in acest caz insumarea lor se face ~ requla r~inii ~trate: daca P1 > P2' Dadi exista trei abateri spa\:iale, de exemplucurtare, abatere de la coaxialitatea treptelor :;;i eroare de eentrare la arl::orii in trepte, atunci: daca
> P2
Pi-l _/2 - VPl > P3' -2 2_ Pi-l

Vpf

p~ ~

0,96P1 + 0,4eP2'

(3.9)

1.Arborii reductoarolor si cutiilor de viteze 2.Arborii pompelor ccntr ifuge OISCURI

3.Axe 4. Tijo 5.Stifturi

BUCSE SI CUZINETI PENTRU LAGARE L > 0,25.0 1.Cuzine~i lagllre pentru

2.auc~e de ghidare 3.Buc~e pentru legllre

< 0,25'0

PIRGHII

SI FURCl

1.P is t oane+d i sc 2.Han~oane. 3. Ft ense 4.Capace rotunda 5.Cuplaje TAHBURI


1-.

c.Roti do cures ~i volanti 7.Ro,i din~Bte cu 0 singur4 coroBna 0,25.0


< L < 1,5.0

1.Pirghii de cuplare 2.Furci de cuplare 3.Furci de smbreiaj 4.Pirghii de oc~ion8re

+ P2 + P3 ",,0,94P1

+ 0,3P2 + 0,3.P3
.

(3.10)

SI PAHARE

GRINZI SI CONSOLE 1.Grinzi 2.Troverse 3.Console de toate tipurilo

P1

M&'imea :;;i felul abaterilor spa\:iale depi.n:iin special de forma piesei :;;i de raporturile dintre dimensiunile sale, precuIn :;;i de schemade orientare a piesei in vederea prelucr~ii pe ~ina-unealta. . Influen\:a schemeide orientare a piesei asupra marimii abaterii spatiale poate fi evidenp.ata:pe baza exempluluide prelucrare a unui arbore in trepte, cu prin::le.rea in tmiversal, respecti v ~tre virfuri (fig. 3.3).

.\

'1
A

.
I

1. Tsmburi de troli; 2.Carcase de lagdr 3.Ro,i de curea in trepte

4.P;stoBne cu tij3 5.Roti dintate cu mol multe corosne


-

CARCASE,BATIURI,PLACI 1.Carcase 2:CarcBse 3.Carcase 4.Cartere Nota~ii de reductor de pompe centrifuge de cutii de viteze ~i cu piston 5.Blocur; de cilindri 6.Chiulase 7.Batiuri de ma~ini-unelte 8.Pl~ci de fund8~ie

i
I
I

folosite:

H-grosimea discului O-diametrul exterior L-lungirnea totat~ a piese;

~ ~

J
1
'1

-t a} Fig.3.3.Influen~1I schemei de orientare abeterii spe~iale

l
b) asupra m4rimii
I

,I
(

la prirrlerea in Ulu.versal (fig. 3.3,a) ~i in cazul unei erori de instalare in universal E i = 0, abaterea spatial~ pentru suprafa\:a cu diametrul D este p= 0, iar pentru suprafa\:a cu diametrul d, P = Pax'. urrle. Pax este marimea abaterii de la coaxialitate a treptelor arborelui. la prin::le.rea aceluia:;;i arl::ore intre virfuri (fig ~ 3.3,b) :;;i in cazul unei erori de centrare a arl::orelui Pcentr = 0, abaterea spa\:iala are marimeaP = 1/2' Pax pentru arnbelesuprafete. Se vor examinaabaterile spatd.ale caracteristice pentru diferitele clase de piese de masirrl , In tab. 3.2 este data cla-

."

f I ,

J
,I
~

sificarea pieselor tipizate pe clase. . Pentru piesele din clasa arcor'i,'sint caracteristice urmatoarele abateri spatiale: - pentru suprafei;ele exterioare de revolu\:ie - curbarea, abaterea de la coaxialitatea treptelor ~i eroarea de centrare; - pentru suprafetele' frontale plane - p&pen:llcularitatea suprafete10r frontale fata de axa arborelui; - pentru g~urile axialeale arborilor cavi - deplasarea :;;i inclinarea axei g~urii. Curbarea semifabricatului brut este rezultatul racirii sa-. . le neuniforme :;;i al loviturilor acciderrcale , sau al defol:1Mrii semifabricatului aflat inca: in stare calcW., du~. semi.fabricare. In cursu! prelucr~ilor mecanice prin a:;;chiere, curbarea rezul ta in urma mic:;;or~ii curbard.i,semifabricatului brut precum :;;i in urrnaredistri.b..l.iiii tensiunilor interne, produsa dupi1 irde~ea straturilor aschiate de metal. Abaterea de la coaxialitatea treptelor semifabricatului a pare: - La' forjare . libera, datorita abaterilor de forjare la
I

00:

A"'"

197

operatiile de intindere liii refulare a treptelor; - la stJ.:unjire, datori1:i1 micsorar.i.i, nonnale a erorilor semifabricatului. Dupaprelucrarea de deqrosare, abaterea de la coaxialitat.ea treptelor care a existat la semi.f'abr'Lcatrul, brut se miosoreaza , iar la faza tehnologica urmatoareeste practic inlaturata. . Eroarea de centrare este abaterea axei gi1urilor de centrare fata de axa geometrica a semifabricatului. Nepe.rpendicularitatea suprafetelor frontale fata de axa arbore1ui este, de abicei, rezultatul erorilor geometriceale I!la!?inii-une1te.La retezarea (debitarea) semifabricatelor !?i la prelucrarea capetelor acestora, abaterea spatiala mentionata este determinata de neperpendicularitatea Illi:?cllriide avans pe axa semifabricatului l?i de deformatd.LLe elastice ale sculei aschietoare. La strunjirea suprafetelor frontale ale treptelor cu diferente mici intre diametre, neperpendicularitatea suprcifetelor frontale este mica l?i poate fi ne::3'lijata. Deplasarea axei gaurii axiale fati1 de axa geometricaa semifabricatului se dator~te erorii de instalare la gi1urire. Inclinarea axei gaurii axiale fati1 de axa geometricaa semifabricatului este provocata de urmatoarel.ecauze: - neperpendicularitatea directiei de avans a bJrghiulUi fa~ de suprarata frontala a piesei, ea rezultat al abaterilor de pozipe ale subansamblurilor Ina.!?inii-uneltei - Ineqal.Ltatea componentelor radiale ale fortelor de ~chiere, care apare in cazul lungimii diferite a taiJi;urilor burgbiului (ascutdze imprecisi1a hlrghiului) i - defonnatiile elastice ale sub3nsamblurilorIna.!?inii -unelte, sub actdunea conponentei axiale a fortei de aschiere, Pentru piesele din clasele bucse l?i discuri, tarnture ~i pahare, sint caracteristice unnatoarele abateri spa1;:iale: - deplasarea axei gaurii centrale fata de axa suprafetei exterioare de revolutie (excentricitatea), care poate exista la semifabricatele brute l?i care se micsoreazaprogresiv la prelucrarile prin ~chiere; - neperpen:licularitatea suprcifetelor plane frontale fata de axa piesei, abatere care p::>atel:"eZultala retczarea ;;i La strunjirea frontalaj - neperpendicularitatea suprafetelor frontale la semifabricatele brute forjate. _ La piesele din clasa pirghii:;;i furci abaterile spatiale care pot apare sint: curbarea semifabricatul1ti brut, inclinarea l?i deplasarea axefor gaurilor, Inclinarea axaloz gaurilor produce 0 abatere de la parale1:ismulaxelor, iar deplasarea lor, 0 abatere a distantei dintre axele gaurilor, La piesele din clasele grinzi l?i consoleI carcase, batiuri
:.98

J.

~:i.pltici, ab:lterile sP':'l"tinle pcntru suprafete plane se d.:ltoresc deformitrilor semifabricatului brut turnat, sub actdunea tensiunilor interne ce apar la raci.rea neuru.forma,De asemenea,datorita redistriWirii tensiunilor interne dupa prelucrarea de deqrosare pot apare abated de forma :;:i abateri de poz.i.t.Le ale suprafete1or. Abaterile spat.Lal,eale suprafetelor plane pot fi abateri de la paralelism, abateri de la perperdicularitate, abateri de la planitate etc. Pentru gi1urile din aceste piese, abaterile spatiale sint determinate de inclinarea ~i deplasarea axelor gaurilor. Abaterile spatiale remanenteale suprafetelor prelucrate care au avut abateri initiale sint rezultatul copierii abaterilor prin prelucrare, la 0 scara de mic:;:orare. . Valorile abaterilor spatd.al.eale semifabricatelcir, precum l?i abaterile spatiale remanentedupa efectuarea operatiilor de prelucrare prin aschi.ere sint date in cap 4 - 8, pe tipuri de semifabricate. 3.4. EROARElI. DE INS'I'AIARE

&oarea de instalare la operatda considerata este caracterizata de ~imea deplasarii suprafeteide prelucrat, dupa orientai'ea:;:i fixarea in dispozitiv, fati1 de pozitia teoretica prevazuta de schemade orientare. Modul de determinare a erorii de. instalare a fast prezentat in cap. 1.
3.5. EROAREA DE VERIFlCARE

~.
..

~
'.

l
1

la asezarea semifabricatelor in vederea prefucrardd, fari1 dispozitiv special, cin:i reglarea sculei &?chietoare la dimensiune se face prin treceri de proba pentru fiecare semifabricat in parte (obtinerea individuala a preciziei dimensiunilor) precizia ~arii se asigura prin verificarea individuala a pozitiei sernifabricatului pe Jlla!?ina-unealta. In re1atia de calcul al adacisului de pre1ucrare se va introduce in locul erorii de instalare, eroarea de verificare Ev la operat.Lao:msiderata. &oarea de verificare a semifabricatelor pe strunguri a fost prezentata in cap. 1. . La asezarea semifabricatului in universal :;;i luneta, pentru strunjirea interioara l?i rectificarea interioari1, se face verificarea cu precizia pina la 1/2 din toleran1;.'lla diametrul gaurii prelucrate, deci Ev = O,5.Td, 3.6. CAIaJIlJL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE

Pe baza adaosurilor intermediare minimecalculate se de termina dimensiunile interrnediare pentru ficC'il::e suprafa1;aa

F)c}

r
piesei de prerucrat , la toate operat.i.LIede pre1ucrare. Dimensiunile intermediare sau operatdonale sint cliJnensiunile pe care le capata in mcd succesiv suprafetele piesei la diferitele operat.i.i, (faze) de prelucrare prin aschi.ere, incepin:i de la semifabricat pina la piesa fini~. Acestea sint dimensiuni tehnolcgice care se ncteaza in clocume.ntatia de fabricat.i.e (plane de operatd.i., fi.:?etehnola:fice etc.) ~i care determina, de asemenea, dimensiunile verificatoare1or de tipul eaUbrelor limitative, dimensiunile scul.alor ~etoare pentru prelucrarea gc1urilor: b.u:ghiu, lc1rgitor, alezor etc. Dimensiunile intennediare trel::uie obtinute in limitele tolerantelor tehnologice, stabilite pentru operatiile sucoesdvede prelucrare a fiec.n-ei suprafete. la ultima operatae de prelucrare a fieclrei suprafete rezul~ dimensiuneafini~, in limitele tolerantei functianale. , RelatiilE:\ de calcul ale d:imensiunilorintermerliare se stabilese din analiza schemelor de disp..Jnerea adaosurilor interrnediare ~i toleran\:elor tehnola:fice. Disp.mereaadaosurilor de prelucrare intennediare este diferi~, ~ cumprelucrarea se real.izeaza prin rnetcda obtinerii iIrli viduale sau prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor (cu reqlarea sculelor dup1 piese de proba sau Clupc1 etalon). In fig. 3.4 se prezin~ schemadisp..Jnerii adaosurilor intennediare la' prelucrare prin rnetodaobtinerii :i.rrlividualea dirnensiunilor pentru suprafete de revolutie exterioare - arbor.l (fig. 3.4,a) ~i suprafete de revolutie interioare - alezaje (fig.3.4,b) . ~ tz:t - adaosul maxim:2A _ = d'- max d j 1 p t max
I \

~ ~

min

(3.12) ~

i:

I
I

I
i

in care: ~i min' ~i max este adaosul de pre1ucrare minim, respect.L v maxim,pentru operatda (faza) considerati i; di-1 min'di-1 max - dirnensitmeaIIIii'U.m!1, respectiv max:ima care se obt:me la operat.ia (faza) precedenta de prelucrare i-I; dj min'di max - dimensiuneamirrima , respectiv maxima, care se obpne la operatda (faza) de pre'lucrare considerati i. Se observa ea adaosul de prelucrare nu are o . valoare constanta pentru toate sernifabricatele din lot, ei varaaza intre valorile ~i min ~i ~i max " . Se def:m~te notiunea de adaos de prelucrare nomiriaf, ~i nomea fiin::l diferenta dintre dimensiuneanominal.aolJt:inutc1 la oparat.La (faza) anterioari1 di-1 nom ~i cea considerati di nom (pentru arbori, fig, 3.4,a): (3.13) ~i nom = di-1 nom - di nom' Pnn urmare, pentru arJ;pri: (3.14) L ~i nom = ~; m;n + Ti-1
I

I
w

~ ~

( ~

~ t

Analog, pentru suprafete plane cu' adaos asirnetric:

:V <---~,-~----... -.-.---..
~-i-::-:--\-:-min
~i ~i . ~i min =
max

!
r
f
~: w

Fentru su~)rafete de revolut-ie interioare, terrnediare vor fi (fig.3.4,b): adaosul minim : adaosul maxim: - adaosul nominal:
dj di
min -,
max -

adaosurile in(3.15) (3.16) (3.17)

di-1 di-1

max
min

'\{

C1:Ci:C'i:
, 'I'

e:

'<~-!lJ~
o's; c:: e:

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
o

nom = d, nom - di-1 nom 21\nom 2\\ m\n .+ T\_1

(3.18)

-"-I K~
--.-.

~ r ~ ~
ri

-6~:
aJ

~ ~
E: ~ ") >(/ l::

>t~ c:: / ~ C::oe;e;

-f:J~-i::.,~

-i::.,!

-O!. iJ~~

0 '<

bJ

Fig. 3.4. Schema adaosurilor intormodiare la prolucrarea prin motoda ob~inerii individuale a dimensiunilor: 8. arbori: b. alozaje

Pentru suprafete de revolutie exterioare se pot scrie latiile: - adaosul m:inim:


~i

re-

iin = di-1 .in +di


ZQO

maxi

(3'.11)

Valorile adaosuz-i.Iornorninale sint necesare pentru determinarea d.imensiunilor norninale ale sernifabricatelor pe baza earora se executi 8chipamentul tehnologie (matrite, rnodelepentru turnare, dispozitive pentru prelucrare etC'.). Valorile adaosurilor de prelucrare maximeservese pentru detenn:i.f'.area adineimilor de aschi.ere (ti = ~i max) a vitezelor de asehi.ere, a fortelor max:i.me de ~ere, pentru caloulul, fortei de fixare in dispozitiv, pentru calculul puterii efective necesare pentzu reqimul de ~chiere ales. Dimensitmile nominale pentru diferitele operatii (faze) de prelucrare a l.IDBi suprarete in cazul reqlc1rii prin treceri de proba, se iau astfel: Pentru suprafete exterioare (tip arbore), dimensiuneanominalc1se ia eqalc1cu dirnensiunea rnaxiIn.c1 cimpul de tolerant"
I I I

r
t
~!

~ f~ ~ [. ~ ~ "~ ~ f

201

~ ~ 5 " ~ R ~ ~
h

fiirrl dispus in minus faVi de climensiunea norninalcl;in acest fel, executantul at:in;Je la prelucrare mai intii dimensiuneanominal.a~i apoi urmeazacimpul de toleranVi, astfel incit sint reduse la minim posibilitatile de aparitie a rebutului nerecuperani.L, Pentru suprafete interioare (de tip alezaj), dimensdunea nominalclse ia egala cu d:i.mensiunea m:in.i.ma, cimpul de toleranVi fiirrl dispus in plus faVi de dimensiunea ncminal.a. si in acest caz, in ti.mpul prelucrarii se atarqe mai intii dimensiuneanominalcl, iar cimpul de tolerantt! urmeaza in sensul ~chierii. Respectarea acestor recoman:3aricorespurrle aschi.er.i.i.spre maximum de material: in cazul arborefui., maximulde material corespurrle d:i.mensiunii maximea arboretui., iar in cazul alezajului, max:i.mul de material echivaleazcl cu dimensiunea rnini.rna a alezajului; se obtine, astfel, ndcscrarea uzurii sculei ~i a consumuluide energie pentru aschtere , deoarece executantul 0preste prelucrarea la at:in;Jerea dimensiunii nominale. Grosimea unei. proeminente sau a unui perete (fig. 3.5,a) se echivaleaza, conventional, cu diametrul unui arbore ~i de aceea cimpul de tolerantt! se amplaseaza in minus fata de dimensiunea nominal.arlatimea unui canal sau a unei adincituri (fig. 3.5 ,b) se asimileazcl, conventional, cu diametrul unui alezaj , iar cirnpul de toleranVi se di..sp.m.e in plus faVi de dimensiunea nominal.a ; .Dimensiunile nominale se prescriu, asedar , astfel: o - pentru suprafete de tip 20~ 0,1 20 -01 o arbore ;
I

ii

"'

'

..,$"

i ,
I;'
~~~~~~co

U~lgl~1
~~ ~~

~UJ
~

~ ~ ~ "t:l~-t;b)

-~ gle~I~

.-.

!2

~
\:J

a)

Fig. 3.6. Scheme adaosurilor de prelucrare pentru semifabricate bruto: a. arbori (dimensiunea d este ~i dimensiuna nominal!); b. alezujo (dimonsiunea 1 :~n este ~i dimensiune nominal!)

- pentru supr'afet;e exterioare: adaosul simetric:


. ~1 nom = ~1 nom min min

+ + +

adaosul asimetric:

I Ain I; I Ain I; I As I; I As I;

(3.23) (3.24) (3.25) (3.26)

1\"
~1

- pentru suprafete mterl.oare: adaosul simetric


nom nom

= = =

~1

~1 ~1

min

adaosul asbnetric
. ~1

Illin +

&Q
Fig.3.5. Dimansiunsa nominal! ;i ci/llpul de toleran>6 la proeminsn>s ~i canals

di

dj-1 nom = di-1 maxi nom =di //lax;

(3.19)

(3.20)

- pentru suprafete de tip alezaj:


dj-1 nom

in care: I A I ~i I As I reprezintcl valoarea al:::soluta a abain terii infer~oare, respectiv a abaterii superioare la dimensiunea nominala a semifabricatului. Dimensiunile nominale ds nom ale semifabricatului brut se obt~ astfe1: - pentru suprafete exterioare de revolJ.ltie: ds
~om =

di-1 mini
mini

(3.21)
(3.22)

d1

aax

~1

nom

(3.27) de revolutie: (3.28)

di

nom =

di

- pentru suprafete ~terioare


ds
nom =

.Fiirrl cunoscute din desennl, de execut.ie dimensiunile Limi ta ale suprafeteJ.or, se det.eJ:mina dimensiunile intermediare in ordinea dnversa celei in care se executa operatiile de prelucrare pentru fiecare suprafata a piesei, pina la olJti.nerea dimenaiuni.i, suprafetei semifabricatului. In tab. 3.3 sint date relatiile cu ajutorul carora se calculeaza dimensiunile intenne:::liare la prelucrarea prin metoda obtinerii in:li.viduale a dimensiunilor. la semifabricatele brute, abaterile limita sint date in plus i in minus fatt! de dimensiunile nominale,conformfig. 3.6. De.aceea, adaosurile naminale pentru prima operat.ie ' de prelucrare a suprafetei considerate se calculeaza cu relatiile: 202

d1

min -

~1

nom

M.aosul de prelucrare ncm:inal total ~ "9'1 t al fiecclrei suprafete reprezinta sumaadaosurilor nominale mterme:liare necesare suprafetei considerate:.
~ nom t

t:,2Api

nom'

(3.29)

2.03

este adaosul nominal,interme:Jiar sirnetric p.;'?I1in care: Zl\i tru operatia i ; n - ntma...-w. total de operat.Li,dp.prelucrare pentru suprafa1;.aoonsidera~. Maosul nominal total se ob1;ineprin diferent..a dintre dimensiuneanominal.a a suprarete.i semifabricatului ds nom ~i dimensiunea nomina'laa suprafe-t;.ei piesei finite d, non pentru arbori, respectiv prin di.rerenta dintre dirnesniuneanaminala a piesei finite df nom ~i dimerisiunea nominala a suprafetei semifabricatului ds nOIl1 pentru alezaje, adi.ca: - pentru arbori:
I,O{!;

Tabelul 3.3 For.ule pL~tru calculul diaensiunilor inter~i8re dividualo 0 diMOn~iunilor

la .atoda Ob~inerii in-

Nr.crt.
(~

Fclul suprafetclor

Formula de calcul

Api nom
1.

Api min

+
+

Ti-1 Api nom (rotunjit)

Suprafete exterioare cu edaos


as ime t r Ic

Li-1 mox = Lj mox

Li-1 nom " Li-1 m~x


LI_1 min

nom

pentru alezaje:
~

ds nom - d,

noon

(3.30) (3.31)

=
=

LI_1 mOK r - TI-1 ZAp; min


+ +

la calculul dimensiunilor lJltermediare cu formulele din tal:::elul 3.3, dirnensiunile nOminaleteorellce rezul tate din calcul se rotunjesc in plus pentru suprafe-t;.e de tip arbore !?i in minus perrtzu suprarete de tip alezaj. la prelucrarea prin metodaob1;inerii automate a dimensiunilor apare 0 disp.m.ere a adaosurilor intermediare diferita fat1i de prelucrarea prin metcdaobtinerii individuale a dimensiunilor. Aceasta se explic2 prin faptul ea la prelucrarea pe ma~ini-unelte req.Lat.e la dirnensiuneconstanta pentiru intregul lot de piese, datorita deformatiilor elastice ale elementelor sistemului telmologic MUSDP (II\a!?ma-unealta-scula-dispOzitiv-piesa) au loc fenomene de "copiere" care constau in aceea ea la prelucrarea unui semifabricat cu dimensiuneaminimaLi-1 min se ob1;ine dimensiunea miriirna Lj mill la operatda considerata i, aar la prelucrarea unui semifabr~catcu dirnensiunealimita ma.x.imaLimex 1 se ob1;ine. dimensiunea maxima Li ma" (fig. 3.7).

nOlll t = ~ n9m - ds nom

Z.

Suprafe~e exterioare cu adaos


!Simetric

ZAp; nom di-1 max

TI_1 ZApi nom

dl max

di-1 nom " di-1 maK (rotunjit) di-1 min Api nom Li-1 min

= di-1 maK = Api min +


=

r - Ti-1 Ti-1

3.

Suprafeto interioaro cu adaos asimetric

Li mi" - Api nom

Li-1 nom = li-1 min (rotunjit) Li'1 max = Li-1 jn in r ZApi nom
+. T i-1

= ZApi

min

T;_1

4.

Suprafete inter;oare cu ~daos


simetric

di-1 min ;,; di mi,n - ZApi nom


di_,

nom = di_', min (rotunjlt)


+

di-1 max = di-1 min r

Ti-1

-.J

'< c:: ----.!;; --SJ '< '"T E: Cl ._ ~! .~


E:
-.J

=r

E: -

!;;

'<

~ ~ 1"

E:
"

\"'<I:Q.

~l
--=-

t,

Observatii. 1. Hotatii: Api nom' Ap; min - adaosul de prelucrare nominal asimetrlc,respectiv adaosul minim asimatric, la faz8 considerat! i ; ZAp I nom' ZApi min - adaosul.de prelucrare nominal simetr;c,resr-e spectiv adaosul minim simetric, la fazo consideroU I ; Li-1 max' Li-1 n in - dimensiunea maxiriIlI, respectiv minimli a su- prafatei cu adaos asimetric, Care se obtine la faza precedent a
i-1

g. 3.7. Deformatiile elastice la p~elucrarea pe masini.elte reglate la dimensiune constantA: Lr - dimensiunea de reglere

1
;. ,
I:

Intr-adevar, in fig. 3.7 se observa ea la prelucrarea suprafetelor exterioare, pentru semifabricatul cu dimensiunea limita minimaLi-1 min' deformatdaelastica a sistemului tehnologic
\ ?Od

di-1 max' di-1 min - diametrul maxim, respectiv minim. care. se obtine la faza precedentll i-1 ; Li m8X' Li min' di max' di min - d imensiuni maxime, respect Iv minime care se obtin la faza consideratli I ; Ti-1 - toleranta la faza de prelucrere precedentA, i-1. 2. Dimensiunile simbolizete cu Indicele r sint dlmensiuni rotunjite. 3. Dimensiunlle nominale ale semifabrlcatelor se obtin cu reletiile (3.27), (3.28),.pe baza adaosurilor nominale (3.23), (3.25).

'1
I

205

are valoarea Ini.nimc1 Ymi , astfel incit dup.'1prelucrare se obt.ine dimenshmea limiti ~ L.. , in timp ce la semifabricatul cu dimensdunea limiUl maxi.mk mLn 1 apare deformat.i.a elasticl max.i.rn.1i Ym8~' in urma cc1reiase ~ dimensitm.ea limiUl maxima 3.8 este prezentaUl schema dispuneru adaosunlor ~i d:imenshmilor :intermerliare la prelucrarea suprafetelor de revolutie exterioare, respectiv interioare, prin metcda obtinerii automate a dimensiunilor, aceasta schema fiirrl caracteristica pentru inlc1turarea adaosului :intermediar intr-o s:i.n:Jurc1 trecere. Prelucrarea pr:inmetoda ~:inerii automate a preciziei dimensiunilor se efectueazc1 pe s"trun3uri semiautomate multicutite st.run:Juri revolver, ~i automate, la frezarea pe ~ini de frezat lonp.tu:iinal,la alezarea f:i.ni1cu cutit a g~urilor ete .in toate cazurile fiecare scu1~ ~chietoare lucrind intr-o singur~ trecere. Loturile de piese se pot pre1ucra pr:in metcda obt:inerii automate a preciziei ~i pe stnm; tmiversal, folosind opritori rigizi sau camparatoare cu cadran. Pe baza schemei d:in fig. 3.8 se pot scrie UI11"IAtoare1e re1atii: - pentru suprafete de revolutie exterioare: adaosul minim: ~i min= di_, min- di
m in

Li

max"

In f~g.

.~

. In relap.a (3.36) s-a notat cu lAin i-1 I, lAin i I valoarea absoluta a abaterii inferioare la dimenaiunea nominalc1prev~ti pentru faza de pre1ucrare precedenta i-1, respectiv la faza cansiderati i: - pentru suprafete de revolutde :interioare:

adaosul minim: adaosul maxim: sau adaosul nominal: sau

~i
~I

min= di max - di~1max mllx = di min- di-1 lIlin lUX =22\i lIIin + TI-1
TI

(3.37) (3.38) (3.39)


. (3.40)

~i
~I ~i

n0.1I = di nom - di-1 nom nom = 22\1 min+

(3.32) (3.33) (3.34) (3.35)

In relap.a (3.41) s-a notat cu absoluUl a abaterii superioare la dimensfunea nom:inal~ prevazuti pentru faza de pre1ucrare i -1, respectiv la faza oonsdderata i. Maosurile de prelucrare totale minime 22\ min t' maxima 2A,.. max t ~i nom:inale 22\ nom t se obtin, aUt la supra fete de tip arbCire, cit ~i de tip alezaj, pr:in insumarea adaosurilor intermediare corespunzatoare:
~ III

I As i-1 I - I As i I (3.41) I As 1-1 I, I As i I valoarea

adaosul maxim: ~i sau ~i

mllX = dj-1 mo~ - dj m~x mex = ~i lIIin + Ti-1 - Ti

in't

= =

~1

22\i min' 22\1 mex 22\i nom

(3.42) (3.43) (3.44) exterioare de

22\ max t ~ nom t

~1

ada 0sul nominal '--pi t 2)\ - d i-1 nom . - d i nom . nom sau ~i nom'=~i min+ lAinj-,I

lAin i

(3.36)

~1

. Dimensiunile :in~are pentru suprafete revolutie se vor calcula cu formulele: di-,


aax

c:

E:

~ Cs:
"< I."

~I
J
.S Cl

'f-!.~

.. ~ <:

di lIIin + 22\i lIIin + Ti-1

..

(3.45) (3.46)

""'I;iS: .~

di-1 lIIin = di-1

AlIIX

r -

Ti-,

1""""1

"6~-i:J~-t:.~ -iJ'!:
a)

E E ""1,SI ~

-b":l-J -iJ~ ..~


b)

E s E:

I~I l'"
c:
CJ

Fig. 3.8. Schema adaosurilor deprelucrare intermodiore 10 prelucrare8prin metod8 ob~inerii automate D preciziaidimensiunilor: B - arbori:b - olezaje

In relatia (3.46) s-a notat cu di-1 max r"dimensiunea maxima la faza preoedenta i-l, rotunji~ in plus. Rotunjirea se face din 0,05 in 0,05 nun pentru dimensdurri care trebuie olJtinute la strunjire de finisare, respectiv din 0,1 in 0,1 nun pentru dimensiuni care trebuie ob\:inute la strunjire de deqrosare , Analog, pentru suprafete interioare de revolutie, dimensiuni.Le intermediare vor fi:

di-1 min= di raax -

~i

lIIin - Tj-1
207

(3.47t

205
..

._-_ __ .__ ._-_.

__ __ ._-----------------------"
.

I
b t

t
di-,
max ~-= d;_, min r

b
~

+ Ti-,

(3.48)

In rela-t;:ia (3.48) s-a notat cu di", min r dimensitmea m:i.n:i.ma la faza precenta i-I, rotunjita in minus. Rotunjirea se face cu respectarea acetorasf, recoman::iariea :;;i pentru supratete ci.Lindrice exterioare. ca dimensiuni norninale (rohmjite) pentru fieca-re operatae (faza) succesiva de prelucrare se considera pentru suprarete de tip arbore dimensiunile Hmita m.ax:i.Jne, Lar in doccmentatda tehnologica se indica cota dnom-~; pentru suprafe1;e de tip alezaj dimensiunile nominale se iau ~ale cu dfmensduni.Le -limita minime, iar in dccumentatziese :i.n:licacota dno:~' la semifabricatele laminate, turnate sau matrit-ate, abaterile limita sint' date, in STAS-urile :;;i GOST-urile coresponzatoare, in plus !?i in minus fata de climensiunile norrdnal.e , De aceea, climensiunile nomina le d nom ale semifabricatelor laminate turnate sau rnatrit-ate se obt~ cu relatiile: - pentru suprafete exterioare de revolutie:
ds nom = d, min

i:'

real.izeaza apropierea treptata de dimensiunea prescrasa (rectificare, honuire, lepuire etc.), schema dispunerii adaosurilor intermeliare este diferita fata de schemadin fig. 3.8. In aceste cazuri, deformatiile elastice ale elementelor sistemului tehnologic practic lipsesc la ultimele treceri, datorita fort-elor mici, Lar executantul, utilizirrl partea "trece" a calibru-.' lui, tirrle sa obt;.inala prelucrare dimensiunea lirnita maxi.ma (pentru arbori), corespunzatoare maximului de material. In fig. 3.9 se prezinta schemadisptmerii adaosurilor intermeiiare :?i tolerantelor la dimensiunile intennediare la pcelucrarea unei suprafete cilirrlrice exterioare in succesiunea: strunji're de deqrosare , strunjire de finisare, rectificare.

a
t f

~
F.

~ ~

r ~
~

'

r( ~

~
111111111111 1111111111111 111111111111111 11111 .~ ~:. __ ~ t-':'<
~--t-

o
'S {d: E: ~
"'(

~--,I-!:'

~1

min -+-

I -Ain I

(3.49)

-e-

+
~ "< 1:1, S CJ .S !;;E:E:E:E: "< CJ

din calcul se rotunj~ in . - pentru suprafetele interioare de revolutie ale semifabricatelor turnate sau matrit-ate: p~;
ds nom ==< d,
ma~ ~,

Dimensiuneanominala rezultata

~'
~ r-

-!::
L. __

E:

,S

!;; 0 E:c:E:

": Cl

Fig.3.9. Schema edaosuri" tor intermediare la pre" lucrarea unei suprafe.e cilindrice exterioare: 2Ap1 max" ~~8osul minim pentru strunJlrea de de", g~o~are; 2A 2 min"8d~osul mInIm pent~u strunJlrea de f;nisa~ei 2A 3 min" 8", daosut mInIm ~ntru rec" tificare

,
~ ~ ~ ~

"tS'"tS'~*"iJ--o~~~
ID'

I ~
f

Inin -

I As I

(3.50)

Dirnens.iunea nominal.arezultata'din calculse rotunjeste in m:inus. In relatiile .(3.49) :;;i (3.50) s-eu folosit notatiile: d, j1lin' d, max - dimensdimeaminima, resp;;ctiv maximaob1;inuta la pr~ operatie de prelucrar~ a suprafetelor considerate;~, m\n - adaosul intennErlia-r mirrim,pe dd.amet.ru ;: pentru prima operatie de prelucra-re a suprafetei; I Ain I, I As I - valoarea al:soluta a abaterii iriferioare, respecti v superioare, la d:imensiuneanominala a semifabricatului brut. Pe desenul de executie' al semifabricatului se va irrlica cota sub forma ds nom CU abaterile limita As :?i Ain staMardizate (cu semnul,lor algebric). ' Toleran1;ele tehnologice perrtzu operatiile interme:li.are se stabilesc corespunzator cu treptele de precizie care caracterizeaza fiecare operat.Le de prelucrare (vezi cap. 4 -8). Toleranta la operatia finala de prelucrare a fiacarei suprafete trebuie sa fie e:Jala cu toleranta la dimensiunea finita, confonn desenului deexecutde , verificindu-se posiliilitatea respectarii acestei toleran1;e la procedeul de prelucrare finala, preWztit in procesul telmologic. la operat.i.i, de prelucrare in mai multe treceri, la care se
I.

Pleci.rrl de la dimensiunea f:i.nala d3 prescrd.sa in desenul de execut.ie (care poate varia intre d3 ,l?i d3 max' in limitele tolerantei T3) , .se ob1;in unnatoarele r~fatii de calcul ale dimensiunilor 'intermediare pentru succesiunea de cper'at.i.i,consd. derata in fig. 3.9: - dimensiunile limita la operatda de strunjire de finisare:
rI. rI
'"'"2 max

~ ~ ~ ~

= d

3 m In

'

+" T//-+/
3"

~3

min

T2

(3.51) (3.52)

I
~ ~ f ~ ~ ~
;~

'"'"2 min

= rI - T '"'"2 max r 2

- cllinensiunile limita la operatda de strunjire saret


d, d,
max

de degro(3.53) (3.54)

= rI '"'"2 =

m rn

211.2 ' + --p I1l1n

T,

I f
t
~ ~ ~

- climensiuneanominal.a a
nom =

min

d,

max r -

T,

, '~

suprafe1;ei la
Ain

se.mifabricatul
(3.55) ,

brut: ds d,
min

2Ap,

min

In tabelul 3.4 sint date formulele necesarepentru calcuLul,dimensiunilor interme:1iare la prelucrarea prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor, pentru schemadisptmerii adao-

I
~

208
-~.-.-----...-- _.-_._
.....,

.... _-,.

~.

~ ~ ~ '1 ~

Tebelul 3.4

FonauLe pentru caLouLuL di.ansiuniLor inter~iaro toaato a di nsiunilor FeluL suprafe~olor


\

la .etade Obtinorii su-

~1

Hr .cr t ,

Formula do ealcul fL., Imax =L.I mm +A pI


1010

surilor intermediare conform fig. 3.8. Pentru efectuarea calcu1ului adaosurilor de pre1ucrare intennediare' ~i a dimensiunilor intermerliare se recoman:11 utilizarea tabelului 3.5.
II

+T'1 I-

1.

Suprafe~e exterioaro eu edaos 8simetric

Sa rotunje~te dimensiunaa moxim~ La voLoorea Li-1 mex r LI_1 min Li-1 mex r - Ti-1

hbelul

3.5 Calculul edaollUrilor de prelucrare .i dl...,siU"lilorintel'llediore Elementele odeosulul minim, pm AdllOI IIlnlm,
pm

di'_, nex = dl min + 2Api min + T 1-'

Operet i Ile (tezele) de prelucrare 11 suprllfe~elor

Dlmenalunlle Hotllrell Ad.oa no- Tole- Dimen" suprafef,el, cotal tn mlnol col- ranf,a alunoe documenmm cuLat, jlIIl T, jlIIl nOGllnlltat-le, ll, IN11 mlnlmll mm 1118Ktmli ,

Z.

Suprafe~e exterioare ou adeos slmetrlc

So rotunJo~te dlmenslunea maxlm6 la vQloarea dl_, mox r di_, lOin = di-, mox r - Ti-, Li-, lOin= Li max - Api min - Ti-1

Rz

3.

Suprafo;e interloaro ou adaos aslmetrlo

Sa rotunje~to dlmonsiunea minimA la valoaroe LI_, mln r L I-" max = L I-,


10'1

n r + T i-,

dl_, lOin = di max -ZApl lOin - TI_,


4.

calculul adaosurilor de prelucrare minimefli al dimensiunilor intermediare se efectueaz4 in ordinea inversa celei in care se execut:li opera~e (fazele) de prelucrare a fiecm-ei suprafet-e In tabelele de calcul de tipul tabelului 3.5 se indidi dimensiunea finitii (din desenul de exeo.zt,ie) a fiedirei suprafete pre1ucrate fli fazele ,(operap.ile) tehnologice In ordinea executlU"ii lor (vezi exe.nple1ede calcul in cap, 4 - 8).

Suprafo~e interloaro cu adeos slmetrlc

Se rotunje~te dimenslunea minimA la veloarea di-, lOin r di-, max = dl_, min r + Ti-,

ObS/lrV8~li.1. Hota~ll: Apt mtn -adaoGul de prolucroro minim Bsimotrlc la fOIO consldorllU ZApi lOin -adaosul de prelucrare minim slmetrlc la faza conslderatA 1,

2,. 3.

4.

5.

ex' Li-1 mln - dimenslunee maxim~, respectiv minim~ a suprafetol cu adeos asimetric, care sa oot ine la' faza precedenU 1-1 ; di-1 max' di_, lOin - diametrul maxim, respectiv minim, care se ob~lne la taze preceden~A 1-' ; Li mex' LI lOin' dj .ms ' di lOin - ,.dimensl~ni maxime, respect iv mlnlme care se ob'ln fa faza eonslderati 1; T_1, -toleranta la faza da prelucrore precedent~ i-'. Dimensiunile nomlnale ds oom ale semlfabrleotelor brute se calculeazi cu formulele (3.49) si (3.,0). ' Adaosurile da prelucrare intermediare minima 2~. i ' respectiv A i m' se determin~ eu formuLele din tabelul 3.1. 1 m n p In Rotunjirile dimensiunilor nominale calculate (dimensiunile maxime pentru suprafe~e de tip arbore, respactiv dimensiunile minlme pantru suprafete de tip alezaJ) se vor toce din 0,05 In 0,05 mm pentru dimensiuni ob~inute la strunjire da flnisare, frezore de tinisare etc., respectiv din 0,1 in 0,1 mm pentru dimensiuni ob~inute la strunjire da de9ro~are, trezare de dagro~are eto. Pentru dimensiunile intermediare la opere~la executotA inainte de rectifieare,in LocuL formulelor din tebelul 3.4 se vcr folosi formulele (3.51) Ili (3.52).

Li-1

,)

;
!

(
210 ?,11

I
Se adopta din SI'AS, respectiv GOS'!' diametrul nominal al barei cu valoarea cea mai epropdata, . Dacatoleranta la diametrul treptei eelei mai mari coincide cu rol.erenta la diametrul barelor calibrate atunci, diametrul barei calibrate se adopta ffu"~ adaos de prelucrare pe treapta maxima .. In mooanalcg se procedeaza pentru bare laminate cu sectd.\.U1e ~tra~, otel lat etc. Pentru rectificarea arl::orilor ~ tratamentul tennic se va exclude din relatia de calcul a adaosului adincimeastratu.lui.superficial defect s. In tabelul 4.1 se dau abaterile limita la diametru pentru bare din otel roturd laminate la cald, dupa STAS 333-87,iar in tabelul 4.2 abaterile limit<1la diametru pentru otel roturrl calibrat, dupa STAS 1800-80. In tabelul 4.3 se prezdrrta abaterile limi~ pe diametru pentru ote!ul roturrl laminat la cald, du~ GOST 2590-71,iar in tabelul 4.4abaterile. limita pentru otelul rotund calibrat, ~ GOST 7417-75. Parametrii ~:;;i S, ce caracterdzeaza calitatea suprafetei la barele din ote! laminate la cald :;;i trase la rece sint dati in tabelul 4.5.
4.2. ABATERI SPA'.fIALE IA SElfiFABRICATE LAMINATEIA CAID ~] , SEHI:F.ABRICATE CALIBRATE

cap.4. ADAOSURILE DE mmx::RARE


4. .1.DIDlCATII GENERALE

pEHmlJ SEHIFABRICATE IAMINATE IA CAll) ~I 'mASE IA REm

Barele laminate se folosesc ea serrlfabricate pentru arbori netezi !?i in trepte cu diferente relativ mici intre diametrele treptelor, pentru piese din clasa pahare (vezi tab.3.2) cu diametre pma la 50 mm,pentru bucse cu di.ametrulpina la 25 mm, piese de tipul flan:;;elor etc. Pentru detenninarea . diametrului barelor laminate din care se prelucreaza arbori in trepte se calculeaza succesiv adaosurile de prelucrare intermediare l?i dimensitmile intermediare pentru treapta cu diametrul eel mai mare. In cazul mai multor trepte cu diametre maxime eqal.e , calculul se face pentru treapta cea rnai precisa. la calculul adaosurilor valorile Rz, S !?i P , precum~i toleranta T se iau de la operatia (faza) precedenta de prelucrare a suprafetei respective, iar eroarea de instalare E -de la operatda ( faza) consdderata,Pentru detenninarea adaoSului la prima operatie (faza) de prelucrare, valorile ~, s, p~i toleranta T sint eele corespunzatoare barelor laminate. celelalte trepte ale arboreltii, cu diametre mai mici, vor avea adaos suplimentarfata de treapta cu diametrul maxim.Daca adaosul tehnologic suplimentar pentru treptele cu diametre mai mici nu poate fi inlaturat intr-o singura trecere atunci in prima trecere de deqro:;;are. se inde~eaza 60-70 % din adaosul suplimentar, iar in a doua trecere, 30-40 % din acest' adaos. Prelucrarea ulterioara (strunjirea de finisare) a treptelor mai mici pe care a existat adaos suplimentar se va face la dimensitmile intennediare calculate cu formulele date in cap. 3. Diametrul nominalde calcul d~ nom al barei laminate sau trase la rece se calculeaza cu relap.a : .
d s nom = d1 max

Abaterile Spatiale care treb.ri.e luate in considerape la calculul adaosului de prelucrare pentru suprafetele de revolutie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre virfuri, sint curbarea ( abaterea de la rectilinitate a axei ):;;i eroarea de centrare. Se deosebesc curbarea totala Pc mllx :;;i curbarea Locaka Pc' la prelucrarea intre virfuri curbarea Iocal.a Pc se calcuLeazacu formula :
Pc=2 !:J..c*lc

(4.2)

~1

a in

I Ai I,

(4.1)

in care d, mex este dimensiuneamaxima abl;inuMla prima operatf,e de prelucrare a eelei mai mari trepte ; 2A 1 . - adaosul intermediar minimpentru prima operat.Ie p a in " de prelucrare a t.reptea considerate i I Ai !-valoarea abscl.uta a amtedt infed.o.:lr@ 11:\dtelltlotxul
tXll.'di Itllll'l11ab!. .

pentru le < lj2,in care le este distanta in mm, de la secti\.U1ea . de prelucrat pentru care se determina curbarea p~ la capatul eel mai apropiat (fig. 4.1)il-lungimea total~;A ~barea specific~,in'pm/mm ( tab. 4.6 )'. C , CUrbareatotala P e mox este : P
e max =

c-

[urn] ,

(4.3)
det.ermi.na

1 f3!ste Lunqdmea total~, in mm. CUrbareatotala a semifabricatelor 'debitate se cu formula ( 4.3 ).


LW:e
'')1 ~

In

212

Eroarea de centrare Pcen~r la semifabricate laminate ( precum:;;i la semifabricate matntate de tip arbore ) apare datorita erorii de orientare a semifabricatului la operat.i.ade centruire ;;i are ca efect Mtaia racliala a suprafe1;.elor e..xterioare de revolui;i.e ale semifabricatului fata de axa gaurilor de centirare, DaC<1 la cperat.i.ade centruire pe mas'inade centrui t barele laminate sint fixate cu prisme autocentrante (fig. 4.2) eroarea de cent.rare este determinata nwnaide eroarea de rcglm:ea ma~inii de centruit, de aproximati v , 0,25 nun, deci :
P csntr 0 I 25 [uun]
t

centrare depiOOe ;;i de to1eranta T la diametrul bazei de orientare a semifabricatului la centruire ieroarea de centrare va fi:
Pcencr=O,2SVT2+1
[mm]

(4.5) r;ri se ia

urrle: Teste in mm.


hholul

toleranta la diametrul bazei de odentare


4.:1 AbAtorl U.illi
IlIIlIlru

(01.4)

ol.l ,'olLll'Id (llllbrllt

(!HM 1000-00)

Tobolul 4.1 Jlbntoril? l i.itllpontru ofcl rOlu~Kll, inlltla co lo

(Sll1$

:nJ-Ill)

r I llmt. le dlftmotrlJ, lAm Diem"trul, Di6motrul, Abftt lUll Aim h10 hl1 h9 4 4,5 4,8 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0 8,5 9,0 9,5 10,0 10,5 11,0 11,5 12,0 12,5 13,0 13,5 14,0 14,5 15,0 15,5 16,0 16,5 17,0 17,5 18,0 18,5 19,0 19,5 -0,025 0 -0,030

Ab.terl limit' la dlamotru, mm h9 hl0 h11

Diomctrul Nominal mOl 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 32 34 , 35 36 37 38 40 42 44 45 48 Aboteri l imitil,mm Tcterente T, jJJ1l

Dinmctrul

----~-----'--:I
Toleran~" T, jJJ1l

-0,040 0 -0,048

0 -0,075

t/onlinal,Abated 1im i> ta, mm mm 50 53 56 60 65 70 75 78 80 85 90 95 100 110 120 130 140 150 +0,5, -1,2 .0,6 -1,3

-0,075

1700

20,0 21,0 22,0 23,0 24,0 25,0 26,0 27,0 28,0 29,0 , 30,0 31,0 32,0 33,0 34,0 35,0 36,0 38,0 39,0 40,0 42,0 45,0 , 46,0 48,0 50,0 55,0
5b,0.

0 -0,084

-0,130

+0,3 -0,6,

1900

900

0 -0,036

0 -0,058

-0,090

+0,6 -1,5 +1,0 -1,9

2100

-0,043

0 -0,100

-0,160

2900

+1,2 -2,2

0 -0,070

-0,110

0 -0,120 -0,190

3400

+0,3 -0,9

1200

160 170 180 200 220 250 270 300

+1,5 -2,7

4200

58,0 60,0 63,0 65,0 70,0

+2,0 -3,5

5500

-0,084

0 -0,130

naca,

msa, la centrui.re, semifabricate1e sint orientate


fixare uni.Iaterafa (fig. 4.3), atuncieroarea
234

pe prisme cu

de
",

Cbserva~ii.1.Barele din o~el .otund calibrat so pot exeeut a sub rc,,'d 0:$0: otel tros (T) ot~l cojit-tras (CT) o~el tras-recopt(TR), otel tras-~lefuit (TS), otel cojit-lIlefuit (CS), o~el tras-recopt-~lefuit (TRS). 2.0~elul rotund calibrat se executi eu abateri limiti confor~ cimpului ~ toleran~1 hl1.La cererea beneficiarului, o~elul rotun~ calibrat se poate execu~a ~i in cimpurile de tolerante hl0 lIih9.

']1&;

-~~--------"--"-.-

,.-

...

__

.-.

Pentru bare laminate T ,este rol.erarrte diametrului barei iar pentru arbori rna.tritati, Teste torerenta la diametrul fusurilor de orientare ale semifabricatului pe prisme. La cent.ruirea semifabricatelor de tip arbore dupa trasaj (la product.i.a de serie mica !?i :in:lividual~) eroarea de centrare se poate lua : P centr = O,2SoT [mm], (4.6) in care 'r este toleranta, in mm, la diametrul semifabricatului. La prelucrarea intre virfuri, abaterea spatialcl rezul.tanta se dete:rrn:iIlli prin sumarea curMrii !?i erorii de centrare

re

In cazul fixm-ii in urriveraal.in totalcl Pc max a semifabricatuluilaminat cu fonnula : P c mex = 2ol\c1.cos [ arctg in care: I-lllTqimea 4c este curbarea semifabricatului

consol.a ( fig. sau calibrat ( 240 ) ]

4.4) curbarea
se determi(4.8) in tml/mm;

[mm],

specificl exprdmata (conform fig. 4.4), in mm.

Tabelul 4.4 Abateri liaita pontru o~elul rotund celibrat (dupA GOST 7417-75)
Diametrul,

P_fp2 -Y

+p2

centr

[ mm

(4.7)

Abateri limit! la diametru,mm h9 h10 -0,040 -0,048 -0,058 -0,070 -0,084 -0,100 -0,120 h11 -0,060 ,0,075 -0,090 -0,110 -0,130 -0,160 -0,190 -0,190 -0,220 h12 -0,100 -0,120 -0,150 -0,180 -0,210 -0,250 -0,300 -0,300 -0,350

mm 3,0 3,1 6,1 10,2 18,5 31,0 52,0 67,0 82,0 -0,025 -0,030 -0,036 -0,043 -0,052 -0,062 -0,074

unde : Pc este mclrimea curbarii locale sau totale in functd.e suprafata pentru care se calculeazcl adaosul de; pelucrare. le

de

- 6 - 10 - 18,0 - 30,0 - 50,0 - 65,0 - 80,0 -100,0 Tnbclul


1

--

Clll iut"" :.uprnfotnl

In tmro l_lonto

pi trnao din o~ol Rz, pm 125 160 200 320 63 10.


S,

Fig. 4.1 Curberea axei la prelucrarea intra virfur;

Fig.4.2 Fixsrea cu
prisme nutocentrante

Felul semifabricatului Otel rotund . laminat la cald Otel rotund tras la rece O~el rotund tras ~i ~lefuit pina la 30 32..,80 90..180 200...300

pm

Tabelul 4.3 Abatori liaita pootru otol rotund laainat la cald (GOST 2590-71) Abateri limitepo diametru, in mm, pantru precizia de lsminsre : Diametrul, mm inaltil
+

150 250 300 400 60 20

ridicaU

obi~nuitA

0,2 0,3 0,3 0,5 0,8 0,9 1,1

.
0,5 0,5 0,5 0,7 1,0 1,1 1,3 1,7 2,0

0,5 0,5 0,5 0,7 1,0 1,1 1,3 1,7 2,0 2,5 3,0

Observatie. Celitatea suprafetei frontale dup~ debitare - vezi tabelul 4.11

5 ; 5,5; 6,3; 6,5; 7,9 10-19 20-25 26'48 50;52'58 60; 62; 63; 65; 67; b8 70; 72; 75; 78; 80; 82; 85; 90; 95 100; 105; 110; 115 120; 125; 130; 135 140; 150; 160 170; 180; 190; 200 210; 220; 230; 240; 250

0,1 0,1 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3

0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4 0,6

0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,8 0,9 1,2

Observe~ii.1. O~elul cu diametrul pinA la 9 mm se livreaz~incolaci, ier paste 9 mm in ~~. . 2.Curbura berei nu trebuie sa depa~easc60,5% din lungime; la comanda beneficiarului se pot livre bare 8vind curbura Care sA nu depa~eescA0,2 % din lungime.

Fig.4.3 Fixarea unilateral4 pe prisme

Fig.4.4 Curbarea axei la fixarea in consol4, in universal

21G

217

Exemplu: daca din tabelul 4.6 se ia 6.c = 2 lLffi/mm, in fonnula (4.8) se introduce 6.<t = 0 ,002 ~m/mm. Valorile curbarh specifice 6.c pentru bare laminate sint date in tab.4.6. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea de degro~are a pieselor care dupa stnmjirea de finisare au fost supuse unui tratament tennic de calire, abaterea spatial~ care se ia in cansiderare este curbarea piesei la tratarnentul termic. Pentru rectificarea intre virfuri mardmea curMrii se determ:i.na cu relatiile (4.2), respectiv (4.3), in flU'lCtie de sect.iunea pentru care se catculeaza curbarea. . Duparectificarea de deqrosare a pieselor tratate termic, abaterea spatiala remanentaeste :
Pc

Valorile coeficientului K de mi.csorare a abaterilor spatiale pentru semi fabricate laminate, matritate, forjate liber !?i tumate sint date in tab. 4.8. Valorile abaterilor spatiale pentru suprafete frontale sint date in tab.4.11.
Tabelul 4.7 Curborco specific3 a barelor din o~el rotund calibrat Acl ~/

Filrll indreptartl8 semifabricatelor dupA trat8lAentul termic Diametrul barei calibrate, mm Pin6 la 25 Peste 25 la 50 Peste 50 la 70 in cuptor 1,6 1,3 0,9 cu CIF 0,80 0,65 0,45

0,03pc

tr ,

(4.9)
I

,s: tie : P<t tr este mardmea curbarii la tratamentul tannic efectuat inalntea operatiei de rectificare. Valorile curbfu-ii specifice Ac pentru bare din otel roturrl calibrat, tratate teJ:mic, sint date in tab. 4.7. Abaterile spatiale calculate cu relatiilE: (4.7), respectiv (4.8) se iau in consideratie la calculul adaosului de prelucrare nurnaipentru prima operatie de prelucrare prin aschi.ere a suprafetelor de revolutie. Valorile abaterilor spatiale remanente cIupa diferitele operatii de pralucrare prin ~er.e se cakculeaza pe baza legii copierii abaterilor spatiale ale semifabricatelor brute la -.0 scara de mi~rare, cu formula :
P
=

Observa~ii: 1.Pentru barele de o~el rotund calibrat se admit in stare de livrare, conform STAS1800-80, urml!toarele valori ale curb6rii specifice Ac: - pentru o~olul T, eT ~i TRS :5 pm/mm pentru diametre pinll la 15 mm inclusiv ~i 3 pm/mm pentru diametre peste 15 mm; - pentru o~elul TS, CS ~i TRS :3 pm/mm pentru diametro pin! la 18 mm inclusiv. 2.La prinderea intre virturi curbarea totaL6 se calculaaz! cu formula (4.3) iar curbarea local6 cu formula (4.2). La prinderee cu buc~1I elasticli, in consolll,curbarea total6 se calculeazll cu formula (4.8),-in care Lungimea l Se consider! pinll la sec~iunea de fixare in buc~s elastica. La rectificarea f~ra virfuri, curbarea totalll se cslculeszll cu formula (4.3). Tabelul 4.8 Valorilo Coeficien~ilor ( de .ic~are Faza tehnologica a obaterilor spa~i8le Coeficientul K 0,05 0,06 0,003 0,025 0,03 0,06

,I

I
1

K Psf

[mm]

(4.10)

in care K este un coeficient care irrlicl gradul de ndcsorare a abaterilor spatiale; Psf - abaterea spatiala a semifabricatului brut,in mm.
Tabelul 4.6 Curbarea spec ifici a seaifabricatolor lallinate la cald Ac,pa!M
-

I
I
I}

Dup6 strunjire : - intr-o singura taza - degro~are - semifinisere - finisare DupA rectificare : - de degro~are Dup3 frezarea de degro~are a suprafe~elor plane (matritate, forjate libel', seu turnate)

Caracteristica barei laminate Fl!rli indreptare Caracteristica barei laminate Fara indreptare, dupa clilirecu incalzire: - in cuptor - cu CIF Dup! indreptere po pros! 0,5

Lungimea semifabricatului Laainat, ~m Pin6 la 120 121 180 1,0 181315 1,5 316 400 401 500 2,0 2,5

, -\

I-

Diametrul semifebricatuLui leminat, mm Pinii La 30 31 50 51 80 81 120 Peste 120

Observatii: 1.Dupa rectificarea de de9ro~are a piesolor de tip arbore, tratate termic, in reLa~ia (4.10) in locul abaterii p se ia in considerare marimea curb!rii la tratamentul termic - p f ~fectuat inaintea rectificlirii. 2.Hlirimeacurb!rii dupA tratament3l lermic P t se calcuLeaze cu rel~~iile (4.2) respectiv (4.3), utiLizind vaLgrlfe corespunz4toare ale curb!rii specifice Ac din t8belele 4.1. $i 4.7.

-/!

4.3 . ~

liECANIcA A ~

DEREVOU1fIE

I
j

2,0 1,0 0,13

1,3 0,1.5 0,12

0,9 0,45. 0,11

0,1. 0,3 O~10

0,3 0,15 0,08

.l.
I

"

Pararnetrii ~ si S care se abtin clufe diferitele operatii de prelucrare mecarricaa suprafet:elor de revol'4::_;:1 exterioare, precum!?i treptele. de precizie in care se incadreaza toleranta tehnolcgica la cli.ametrulsuprafetei prelucrate sint date in tabelul 4.9 pentru piese prelucrate din bare de otel laminate la
",n

21H

t cald !?i in tabelul 4.10 pentru piese prelucrate din bare de ot;el rotund calibrat.Pentru prelucrarea g~urilor se va consulta tabelu16.1,(cap.6). Pentru a detennina toleran1;a telmologica pentru f Lecare 0parat.ie .irrtermedi.ara de prelucrare, in funct;ie de treapta de precizie indicata, se utilizeaza tabelul 2.15, (cap.2) .
Tabelul 4.9 Par~f~trii obtinu~i la prelucrarea de revolu~ie exterioare o~elului laminat la cald. Suprafc~e Cimpul de toleran~li al barei calibrate Rz, pm 125 S, pm h9 120 Procedeulde prelucrere TreapU de precizie Rz' pm S, pm

I1

mensiuneprin metodatrecerilor de proba (obtdnerea individualc':i a preciziei dimensiunilor).Operat;iile ce se vor executa la piesa din fig.4.5 sint urrnatoarele - debitarea i
Tabelul 4.10 Pora.etrii ob~i~i la prelucrarea Suprafe~e de revolu~ie extari08re o~elului tra~ la reco,

Procedeul

de prelucrare

Treepta de precizie

Strunjire : - cojire - _degro~8re - finisare - intr-o ~ingur~ faz~ - fin~ de netezire (cu carburi diamant)

Rectificare f~r~ contre: -inainte de tratament termic -dups trHtament termic Rectificare flira centre: -degro~Bre 'finisare -finA de netezire Strun j i re pe strung automat SBU strung revolver: 'lntr-o singura trecere -in doull treceri

b,3
3,2 ..0,8 10

12

b 5
_. 9 7 '

saU cu

14 12 10 11 10 11 7 .9

b3
32 .20 32 . 20

bO
30 30
c

h10 si h11

b,3 3,2

b,3
3,2: 0,8

20 12

b 5

b 2

Rectificare. intre virfuri ~i rectifics' re f~ra virfuri : - degro$ore - finisare sau intr-o singura faza - fina de netezire
-

h11 8 9 7 .8 10

b,3
3,2 0,8

20 12

5 b

b 2

<-.

11 10

32

20
15 '

1b

Observa.i;:

Observat i i : l.Strunjirea intr") ~ingurli fazii ~i rectificarea intr-o singura fazil se efectuaaza direct flira 9 mei diviza eceste opere~ii i~ faze distincte (degro$are s i finisare). Z.La rectificarea executata dupa clilire, paramatrul S sa exclude din rela~ia de calcul a edaosului de prelucrare. 3. Toleran,ele corespUnzatoare treptelor de preci~ie sint date in tabelul 2.15, cap.2.

I I

1.Toleran~ele la diametre, corespunzlitoare treptelor de precizie, slnt date in tabelul 2.15, capitolul 2. 2.Valorile abaterilor spa~iale remanente dupa strunjirea pe strung automat sau strung revolvar se vor determine cu relatiile: - dup~ strunjirea intr'o trecere p.~ O,05op f ' - dup~ strunjirea in douA treceri p = O,OZop ; ; in car~_psf este abate rea spa~ial~ e barei cB~'brate (curbarea),vezi observa,11le de la tabelul 4.7.

4.4.

PREI:.DCRARE8.. MEI:ANICA A SUffiAFEI.'EUR FRONTAIE

Tabelul4.11

Parametrii

de precizie ~i catitate a suprBfej:ei la debitare

Pentru calculul adaosului de prelucrare la prilna operatie de prelucrare a fetelor frcntale plane, parametrii RI' S, P precum~i toleranta T care intra inrelatia de calcul S1Jltparametrii caracteristici ai operatiei precedente - debitarea barei. In tabelul 4.11 se dau valorile parametrilor caracteristici la debitarea barelor. Valorile parametrilor obt;inute la diferite operatii de prelucrare mecani.ca a supratetelor laminate ::.?i calibrate din 0tel sint specificate in tal:elul 4.12. 4.5. EXEHPw DECAU.llL

Procedeul

de debitare

Treapta de precizie la lUngifDe 17

Rz+S, pm 300

l
I',
I,

Neperpendicularitatea cspatutu i bare i fata de axsa P, mm Vezi observatiile tabel sub

Pe foarfeci

dupa opritor

Pe fiersstrau circular, fierastrau alternativ, cu freza-fierastrau pe ma$ini de frezat Cu cutit de retezat pe strunguri Prin forfecare pe prese
"

14

200

0,01'0

13 17

200 Rz=150 300 S=1000 16OO

0,045'0 Vezi observa.iile tabel sub

Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ::.?i dimensiunile int.ermediarepentru un arbore de la un re:luctor ( fig. 45 ). Semifabricatul este 0 bara din otel rotun:::i laminat la cakd, din material OLC 45 STAS880-80, product;ia este de serie mica. Datorita seriei mici de fabricatie, pre1ucrarea piesei se face pe ffia::.?ini-unelte universalecu re;larea sculelor la diI

Ob ser-vat i i .1.La debitarea pe foarfec;:is i pe pres~ rezulU 0 supraf.aia de debitare inclinata pins la 30 fatli de direcj:ia perpendiculara pe axa, procum $i o zon4 neregulat~ (adincitural care poate ajunge pin~ la 0,2'0. H~rimea inclinarii zonei neregulate trebuie luate in considerare la calculul adaosului de prelucrare la capetele semifabricatului debitet. 2.Toleran~ele corespunz4toare treptelor de precizie indicate sint date in tabelul 2.15, abaterile llmita la lungimea de debitare fiind simetrice (!).

22Q

\1

-.--.-

--

"""t

..,."

--.,-.--------

----------

Tabe tu], 4.12

Par_uii debitare

obtinu~i

la prelucrarea ",afetelor

frootale ~

Procedaul Strunjire

do prelucrare

Tre8pta de precizie

R ,

jlllI

S, pm

frontal4': - degro,are - finisare - intr-o singur6 faz6

12 11 11 b

50 32 32 5 .. 10

50 30 30

'r

1. Pentru suprafata<p25:~:gg~ a. pentru rectificare (operatda precedenta este strunjirea intr-o singura faza ) : Rz i-1 = 25 J1ffi ; Si-1 = 0 (dupa tratamentul tannic de calire Si-' se exclucle din. calcul ;
P l!. P
i-1 c =

'

Rectificare frontal4 po ma~ine de rectifieat rotund sau ma~ina de rectificat frontal

le
i-1

2.liclc ; J,an/nun din tab.4. 6 (dupa indreptare) i = 108,6 nun din desenul piesei ;

= 0,13

= 2-0,13-108,6 ~ 28 J,an.
Cl:?e-

observat i i :1.Treptele de preclzle indicate in tabal se asigur6 stunel cind baze tehnOlogic4 pontru prelucrarea frontal4 coincide cu baza de masurare. DacA aceste beze nu coincid le toleran~a corespunz6toare treptei de precizie indicate in tabal se'adaugA eroarea de orientare ,care se determina dupA indica~iile din cap.1, pentru cot a care trebuie respectatA la opera~ia de prelucrare frontalA. 2.Dupa strunjirea de degro,are 8 fe~elor frontale la piese de tip arbore prelucrate din bare laminate sau trase la rece, abaterile spa,iale ale acestor suprafe~e sint mici ~i se neglijeazA. 3.Toleran~ela corespunzAtoare treptelor de precizie indicate sint date in tabelul2.15. 4.La ealculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea exeeutata dupa tratamentul termic, parametrul S se exclude din rols,ia de calcul.

La prelucrari intre virfuri nu se face verificarea zar-ii, deci Ev = O. .' . A;;adar, adaosul minim'pentru rectificare este

n.. . --P' mrn

2RZ 1. 1

+ 2 P'

I-

1 =

2 - 25

+ 2 - 28

106 J,an.

Dintabelul 2.15 cap.2, obpnem toleran~ pentru operatia precedenta- strunjire intr-o sirt;ura faza-coniorm treptei 10 de precizie : Ti-, = 84 ui, deci aOaosul nominal pentru rectificare este
2A. I

3 1.6

n. mln .,. + nom = --jpl

T.1- 1 = 106

+ 84 = 190

J,an.

Diametrul maximinainte de rectificare este


di-1 ' 250-0B
o
max

(dupa strunjire

di' max +

~i

nom

= 25,007 + 0,190 = 25,197 nun.

-.. ----

-I

NOTA: =Tesitun 1x45


-Rugozdafea supratet dor
Fig.4.5 Arbore de la un reductor de turatie

~/(., ,A t7(~/J

r! :,
.il

25,2 mm ; Se rotunj~te : di-1 max = di-, nom Diametrul minimrezul ta : di-, min = 25,2 - 0,084 = 25,116 mm. , Deci, operatia, de strunjire. se va executa la cota <p2 5 .2~0 nun ; b. pentru stnmjire (anterior' strunjirii materdatut-bara este sub forn.a de laminat ):
Rz ;-1 = 125 J,an ; Si-1 = 150 J,an
Pi-l.

frezarea frontala ~i oentruarear strunjirea suprafetelor cilirrlrice ratie )i

(intr-o airqura ope-

frezarea canalelor de panai - tratament termi.c de ~tatire ( la HRC 20. 30 ) i irrlreptarea piesei ( redresare ) i 006 025 rectificarea suprafei-o'or "'20:. +0 007 .. 's"'"'-'- cilin:lrice . "'17:. .0.006 ,.. O.O~5 <p25-o:007 nun. Pentru stabill.rea diametrulUJ. barea lanunate din care se va executa piesa se calculeaza adaosurie de prelucrare pentru supratata cu diametru maxim.

l
- !J

:::'VP/+Pcent/

[nun]

t
(

conform formulei (4.7) pent.ru prelucrarea intre virfuri Pc = 2-l!. ,c-!lc i . Ac = 1,5 J1ffi/nun ( tab. 4.6 pentru laminat far-a :tndreptare ); Pc = 2-1,5-108,6 ::::326 f.iJn ;. ,Pcentr = 0,25 nun = 250 f.iJn (pentru centIuire exeeutatape masdna de centruit, cu fixarea materialului in prisIne aut:ocentrante, .

t:
ZT

223

<

formula (4.4) ; ,..-----"---,, P i-l ",,13262+2502"411

urn

Adaosul min.:im pentru strunjire ~i

este :

min== 2- (~ i-1 + Si-1) + 2Pi-1 = 2(125 + 150) +2-411=1372 ui, Din tab. 4.1 se obt-ine abaterea inferioaril laminate : Ai = -0,9 nun. Adaosul nominal de calcul
/

Ai la diametrul

barei

b. pentru strunjire adaosul se determinii prdn diferen1;a diametrelor de sb:unjire ale treptelor vecine, adi.ca : ?~ i nom = 24,5 - 20J 2 = 4,3 nun. -1' f'" 4. Pentru supra e~e1 e A.' ..,17_+0.006 nun 0.006 a. pentru rectificare se adopta acelai adaos ea i la celelalte suprafete rectificate : 2l\i nom = 190 tJIO Diametrul maximal suprafetei finite este : . 17 + 0,006 = 17,006 nun " Diametrul maximinainte de rectificare (dupa strunjire este : se rotunj6te :
di-1 max = 17,2 mm di-, nom = l7,2 nun.

~i

nom = ZApi min+

1 Ai 1=

1372 +

1 -900 1 = 2272 tJIO

di-1 max = 17,006 + 0,190

= 17,196

nun

Diametrul nominal decalcul cu formula (4.1) : ds nom = 25,2 + 1,372+

al barei laminate se det.erInin..3.

-0,9

27,472 mm.

Se alege 0 bara laminata cu diametrul standardizat ' <I> 2 8 ~~: ~ nun conform STAS 333-87. Adaosul de prelucrare nominal real ( recalculat) pentru perat.i.a de strunjire a treptei <\>2 5~~: ~g~ mm este : ~i nom = di-1 noli- di nom = 28 - 25,4 = 2,6 mm.

Toleranta pentru oper:lpa de scrunjire eSte 70 2.15) treapta 10 de precizie) Diametrul minim : di-1 min= 17,2 -: 0,07 = 17,13 nun.
0-

tJIO

(tab.

Operatia de strunjire se executa la cota <\>17 .2~O.07nun. b. pentru strunjire, adaosul se determina prin diferenta diametrelor de strunjire ale treptelor vecine ~; lor nom = 20,2 - 17,2
=

3.mm,

<\>24 . 5 mm Adaosul nominal pentru stnmjire se determina renta dintre diametrul barei lam:inate i diametrul strunjite ~i nOlll = ~8 - 24,5
=

2. Pentru suprafata

prdn difesuprafetei

3,5 mm.

5. calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafete...; frontale la oota L = 25 0~o. a nun. SUprafetele frontale de capat se prelucreaza prin frezare, opezat.i.a precedenta fiind debitarea pe ferastrau circular. Dm tabelul 4.11 obtinem :
~ i-1

3. Pentru suprafata <\>20:g:g~~mm a. pentru rectificare se adopta acelai adaos nom:inalea i la suprafata <\>25 0, 007 , adica : ~I nom = 190 fJlIl ' Diametrul maximal supratetei, fmite 'este : 20 - 0,025 = 19;975 mm. Diametrul maximinainte de rectificare (dupa strunjire este : d;_, nex = 19,975 + 0,190 = 20,165 mm se rot1.mj~ di-1 lIIax = 20,2 mm \'.' d;-1 nom = 20,2 nun . ,. di-, min = 20,2 -0,084 = 20,116 nun.

Pi-1 este

Si-1

O,01D

= 0,2 nun, = 0,0128 = 0,28

nun.

Adaosul minim pentru frezarea simultanil a fetelor : 2Ai min= 2-0,2 + 20,28 = 0,96 mm.

frontale

Toleranta La, lungimea de debitare, in treapta 14.de precf,zie, este 1150 /llu = 1,15 nun (tab.2.15, cap.2); abaterile limita la lungimea de debitare sint deci 0, 575 nun sau rotunjit
O,6

nun.

Prin urmare, adaosul nominal calculat frontala este : 2Ai nom = 21\,i min +'1
15 pirN,
\"C.!

perrcru frezarea 1,56; mm.

Deci, operataa de strunjire <\>20 . 2~0.084 nun.

se va executa la cota '

Ai 1 = 0,96
??"\

+ 1 -0,61

224

hbelul 4.13 Opor8~ile (fazele) de prelucrere e suprefe~elor Elementele edeosului minim, pm Rz


S p
(

Calculul adeosului pentru un arbore de la un re<ix:tor (fig.4.5)

o imensiunile
Adeos
minim,

..

Adaos nominal celculet, pm

Toleran~e T, pm

pm

Dimensiunea nominelt~ mm

suprefe.,ei Hexim~ Hinim~

/lotereecotei in documente} ie, mm

Suprefe~a

IT>~mm

Semifebricet Strunj ire Rectificare

125 25

150

411 26

. .

.
1372 106

.
2072 190

1200 84 14

28 25,2 25,0

28,5 25,2 25,007

27,3 25,116 24,993

~
cl>25~

cI>~

Supr8fe~ele frontale, le cote

'EJ?.,.

mm

Oebitere Frezare frontel&'

200

280

960

.
15bO,

1200 800

252 250

252,6 250

251,4 249,2

252:-1,6 'EJ"..o..

frezaree frontel~

Adoosurile

pentru

cepetelor

reprezint~ adeosuri

bileterele

(suma edaosurilor

prevlzute

pe fe~ele frontale

de.cep~t ele piesei ). \'aloerea adeosului de pe f iecere cap~t este egel~

cu jum~tete din veloeree trecut'ii in tebel.

,....,../_-~--...;;:---~,.,;;-.--

~'.

5'
~Ql

III

ID

g[ .g[
~g311 ]

~'f;
~

w.

p:

,ID

~gi' ~ ~e:.... S> -g


~~. g
rt

[~~~

, ~~i
~~
Il>cID
:> :> :>

~~.... re

.m '

g j
~.

~<

g ~
"

~
11
N U'I N I N U'I

11 Il>c

~~

NN~ U'IU'I

ffi ~.

'[

HI

0 11
N

~S
III

ft8

~1
..
~~
ON

~~g ......
~ 0.

~~
11 ~

Il>c

5' !t
~~ .f-'
~C

i.
~ ~ ffi

.!""tJl U'l
rt O'lCD

~CD

~~

;..R
~~ CD ~

~.?

i
CD

F
m

!
cap.5. ADAOSURI DE PRELUCRARE PEN'IRU SEMIFABRICATE
MATRITATE LA CAID
l).

r p + A' min + de unde :

A, rn

I - I

A. 10

> r5

(5.2)

5.1. INDlCATII GENEl<AI.E Dupace s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare mecarrica prin aschi.ere, ~e calculeaza adaosurile de prelucrare minimepentru toate operatd.LLe ( fazele ) de prelucrare a fiecarai, supratete , Pentru detenn:inareaadaosului minim la prima operat.Le ( faza )de prelucrare a suprafet:ei considerate, IMrimile ~, S , p, care intra in relatia de calcul, sint cele corespunzatoare semifabricatului matritat bnlt, iar eroarea de instalare se detennina pe baza iirlicatiilor din cap.Ji~~ .t.gbgi-/' rea procesului tehnologic de prelucrare mecerucase va avea in vedere ea nu se executa la matritare gaurile cu axele in plane .neparafel.e cu clirectia de rilatritare; aceste gauri se vor obtine '. prin gaurire in materdal,pl~ Maosurile de prelucrare 'totale calculate:;;i dimensiunile calculate ale semifabricatelor nu includ. adaosurile telmologice necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matritat, pentru fixarea semifabricatelor la tratarnent termic sau adaosurile pentru probe :;;i epruvete de incercari mecanice. Maosurile telmologice men'tianatemai sus se stabilesc in mOO. suplimentar fata de adaosurile de prelucrare calculate analitic :;;i anume, la int.ocmireadesenului 'semifabricatului matritat. la suprafet:ele matritate care se prelucreaza ulterior prin a!?chiere,inclinatiile de matritare :;;i celelalte adaosuri tehnologice se aplica la dimensiunile nominalecalculate ale acestui semifabricat. Razele de racordare la matritare evita muchiile ascutite care due la aparitia crapaturilor ~i la marirea solicitarilor mecanicein procesul de matritare. Valorile razelor de racordare ale semifabricatului 9i ale piesei finite ( fig. 5.1) treOOie sa satisfaca relatia optima,: rp > ':5 5 -

'I

(5.3) ni:inim ,:,rectat ~ Ain si, lAin p I valoa rea absoluta a ab:l:terii inferioare la dimensiuneanOminala a semifabricatului, respectiv con fur semitabrk:a f a piesei finite. confur plesii Valorile inclinatiilor de ma'-'---'_. --_0_.tritare sint in:iicate ,in tab. 5.1 dupa ST.AS 7670-83. Valori !Anom similare sint prevazute in GOS'!' 7505-89. Valorile razelor de racordare maxime la semifabricatele maFig,S',1 Rezele de r cordare la semifabricatritate sint in:iicate in tab. tul m"tri~at ~i la piesa finiU 5.2 iar abaterile limita in zona de racordare nu trel::uie sa depa:;;easca valorile abaterilor limita dimensionale ale semifabricatelor rnci.tritate. Daca razele de racordare pe desenul de executie al piesei finite sint mai mari decit cele din tab.5.2 atunci razele de matritare se vor adopta dupa desenul piesei finite. In fig.5.2 este dat un exemplu de semifabricat matritat din care se poate urmilrirnodulde aplicare a razelor de racordare exterioare R 9i razelor interioare r, in :furlcP.ede inalt:imeah. se observa razele interioare r ale matrit:ei sint raze exterioare ale semifabricatului matritat, ,iar razele exterioare R ale matritei devin raze interioare la semifabricatul matritat. In tab.5.3 se dau razele de racordare exterioare minimela matritare dupa GOS'!' 7505-89. . Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la prima oPeratie (faza) de prelucrare a fiecarei suprafete cu ajutorul relatiilor (3.36) 9i respectiv (3.41) precum~i calculul di-' mensiunilor nominaleale semifabricatului matritat cu relatiile (3.49),respectiv (3.50) sint necesare valorile abaterilor limita la matritare. .

A I !Rin > r s - rp + I Ain p I - lAin si, in care : A I min este adaosul,'de rrelucrare

ca

Anom ,

5.1)

in care : rp este raza de racordare la piesa prelucrata r raza de racordare a semifabricatului ; Anom - adaosul de prelucrare nominalcaculat. Dacanu se respecta corrlitia (5.1), se recomar:d.a sa se mareasca raza de racordare rp la piesa finita. Dacadin considerente constructiv-funcP-oruue aceasta nu este posibil, este necesara corectarea valorii adaosului de prelucrare minimin vederea satisfacerii conditiei
""""'~

I
I
~
\ Fig5,2 Exemplu de utilizaro a tahelului 5,2

229

,I

"~ 1
l

Tabelul 5.1. Inclina~ii dot .atri~ere ( STAS 7670-83 Tipul ut ilajului de matrt~aro Suprafeie interioare ungh I,grade Ciocan
cond it i !

l
I condij i i
~I.

~
1

Suprafe~o exterioaro ungh I,grade


10

10
7

Pieso Cu inlill.imo de cAdere micA

obi~nuito

7 3 7 3 1

Pio." inalt" Piese ob isnu it e Piese plate


i

10 PresA'
7

3 Ha~ini de frezat orizontele


3

Plese tnalte Piese co isnuite Cu extractor In func~ie de edincilne Cu gaurli seu 8dinciturA

Piese plate Cu impingator Cu extractor In matril.lI Piesa obi;nuite In poenson

'l~

3 1 0

0-3

, Tllbelul 5.2. Raze dot recordare la triiere ( vezi fig.5.2 ), Wp8 STAS 7670-83/ Inlill.i~oaconsidoratll, /11I1I
...

'

I
I
i
1.

...

,_._---_ - Rele
POllto 25 40 63 100 160 250 400 pinll la 25 40 63 100 160 250 400 630

Razo cxterloore R, in mm Interloere r,


11II1I

Claaa I de motr'~aro 4' 5 6


8

Close 11 do mQtrl~nro
4

3 4 6
8

10 16 25

10 16 2S

6 10 16 25 40 63

hele pentru dimensimri.le maxime de lunJllne, gpme, inin:time, grosirne.Dirnensimrile piesei care se mascara paralel sau aproape paralel cu planul de separatae sint considerate lunJimi sau l~timi. D:imensiunilepiesei care se mascara perperrlicular fa~ de planul de separat.Le reprezinta lntUtimi,iar .dimensduni.Le piesei care traverseaz~ planul. de separatie sint considerate grosimi. Diametrele g~urilor panrunse ~i nepatzunse sint oonsdderate "l~timi", iar diametrele suprafetelor cilindrice exterioare IMsurate pe directie vertical a fat;a de planul de separatae sint " inilltimi ". Valorile abaterilor limita din tabelele 5.4 5.7 se stabilesc in fUl'lCtiede masa piesei, calitatea otelului, complexitatea fonnei semifabricatului exprimatii prin factorul de CClIlr plexitate ~i dimensiunea maxima, .' Masapiesei matritate se calcul.eaza dupa ce s-a stabilit tehnologic forma semifabricatului matritat in fUl'lCtie de milri.:.. mea !i'i complexitatea piesei finite. . Calitatea otelului se stabil9l?te astfel : grupa Ml-oteluri cu corrtdmrt,de carbon mai mic de 0,65 % !i'i oteluri aliate cu suma elementelor de aliere ( Mn, Ni, er, Mo, V, l'ji W} mai midi de 5% ' jgrupa M2- oteluri cu continut de carbon mai mare de 0,65 % !ili oteluri aliate cu sumaelementelor de aliere (Mn, Ni, Cr',- Mo V !i'i W ) mai mare de 5%. i <;omplexitatea de forma apiesei matritate se expriIna prirl factorul de complexitate s:
S = mp unda : mpeste masa piesei

Il\i

(5.4)

tric
\

siroplu in care

se

matritate; ~ - masa corpului g~ inscrie piesa matritatii ( fig. 5.3 !ii -

ObsorV8~ie

.Raze mal mici d&cit colo din tabel so pot stablll numai l.lnind seama de durabllitatea .atrl~.i.

5.4)

Se deosebesc patru grupe de complexitate !i'i anume .' grupa grupa grupa grupa
Sl S2 S3 S4

In tabelele 5.4 . 5.7 sint date dupa STAS 7670-83 ab9,terile l.iJni~ pentru dimensiunile nominale ale sernifabricatelor matritate din oteluri aliate, executate pe ciocane, prese !i'i pe lUa!i':ini de forjat orizontale. Aceste abateri limita sint date pentru clasa de matritare I ( abateri limita restrinse ), respectiv II( abateri l.iJni~ normale) l?i se aplica La dimensitmile exter.icareale semifabricatului matritat; pentru dimensiun:i..le interioare abater:i..le limitil se stab:i..lesccu semnschimbat. Di, mensimrile nom:i.ni:ue calculate ale semifabricatelor matritate se rotunjesc din 0,1 in 0,1 mm pentru clasa I de matritare respeotiv din 0,5 in 0,5 mm pentru piese matrit,ate in ciasa II de matrit,are, in sensul nm-irii adaosuluL Clasa de matritare se stab:i..l~ in fUl'lCtiede cerintele de precizie iInpuse pieselor,' precum !i'i decon:lltille de matritare !ii de tipul pr<Xiuc1;iei.Abaterile limita sint date in ta-

!
1,

cu 0,63 < S < cu 0,32 < S < cu 0,16 < S < cu S <

1,0 ; 0,63; 0,32; 0,16.

1
i

cu cit complexitatea de forma este mai mare, cu atit. factorul de complexitate S este mai mic. Pentru piesele din fig. 5.3 Il\i se. calculeaza cu relat-ia,
I

j
!

1I'ed2

J,

mH4

(5.5)

i 230

I
231

-'

o ::J

~ ~ .., ..,
" 0'" .., '~ g. ;'
; 0

<

... ~
'" C
C

::J

::J o ..,
'.. " .. ..
CO B D> CO

"tl

N
W

N
IQ

~ ..,
Cl V'I V'I

.00'" ;' s g.

. ..
o
-t CO CD

obo1.noo.

V1.,...WNN-

rv
VI

-:;,

_CD

8-~" ;;."& 0" ::J .., .... C ~

--"0 ~ ... _.

..

" . ., ..
,.0

..

..

0'"

""0.'" _._.

8::J

..

rv

VI

bobo~o

0" V\ &"- "HV N

0 . 0. CO Cl et
9 CO

_ . ., _ . .,
et

.p
~
-0

Go. N CD .., 0" B :J 00 _.

B x ,. -e e
CD ""-J VI

tr

..... .
~O'"

et..,

~....

.z:... (.".le ..

.. ,.
et
VI

\~. .
-s
CO

I-'

'000'0:0-"'0

et ..,

IQ

c -g-g
B

-, ~ L-

": 8-

.,

~ __~ __~

.
..

01
(j\

-- --.~---~~~-""--------.~'-----------'
Oe- Be' serea in planul de sepa-

----~-------

-----.--.,..--.--,.~---..:-----":..---...,...~--

Tabelul 5.4 Abateri li.ita pentru lungi.i , l8~i.i si inal~i.i (diaaetre ) pentru piese .atritate (dupB STAS 7670-83)
pl a- vura

de clasa de .atri~are

Plan de Factorul de separa,ie complexitesurte 8 formei plus asi- si(+) me- meS 3 S 1 lip- tric tric S 4 S 2 sa

Celitetea Fectorul de M!,sa de ot-el. complexitate piea forme i sei "'1 M2 Kg S1 $2 $3 S4

Oimensiunea ~50

(mm)

>50 >120 >180 >260 >36(+500 >630 >800 >1000 >1250 >1600 >2000 :5120 ~180 ~260 !:360~500 !~630 ~800 !:100 ~1250 :51600 QOOO ::2500

I
I

(- ?

retie 1 2 34 5

I I
6 7 8 9 10 11 ~0,25 12 15 16 17 18 19 21 22 23 24 25 26

I
I

I
+0,5 +0,5 +0,6 +0,7 +0,7 +0,71

I 27

28

29

30

31

32

33

0,3 0,3

/
0,3 0,3 0,3 0,4

/
/

V V
/ /

V
V
1/

f---

>0,25 ~0,40
f---

!\
1\\

-0,2 -0. 3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,41 +0,5 +0,6 +0,7 +0,7 +0,7 +0,71 -0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0,6

>0,40
f---

\ 1\
'\ 1\1\ 1\ 1\1\ .1\ 1\1\
\ 1\ 1\

~0,63

0,4 0,5

V V

>0,63

I\:\
1\1\

I +0,6 +0,7 +0,7 +0,7 +0,7 +O,7i+O,9 I -0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0 ,61-0 ,6 +0,6 +0,7 +0,7 +0,8 +0,8 +0,91+0,9 _0,3 -0,3 -0,4 ,-0,4 -0,5 -0,5 -0,6 +0,7 +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +0,9 +0,9 +1,2 -0,3 -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 ,2 +1,5 +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +1,01-+-1,0 +1,' -+-, -4,2 -0,4 -0,4 -0,5 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -, ,0

0,4 0,4

0,5 0,6

[/ V 1/ V

~1,0

>1,0 ::1,6

>1,6 ::2,5

i\l\ \\

Tabelul 2

5.4 (ccot inuare) 31 32 33

3 4 5 6 7

8 9

10

11 >2,5

12 \ \

15 10 17 18 19 \ \ \

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

0,5 0,6

0,8 1,0

11 IV

/
0,7 0,8 1,2 1,5

r+-+-T~~7-~~

I.

*
<03

+0,8 +0,9 +1,0 +1,0 +1,0 +1,' +1,2 +1,3 +1,5 +1,7 -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0 -1,3 +',0 +1,0 +',0 +',1 +1,2 +1,3 +',0 +',8 +2,0 +2,0 -0,4 -0,5 -0,0 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9 -',0 -1,0 -1,2 +1,0 +1,0 +1,2 +1,3 +1,4 +1,5 +1,7 +1,8 +2,0 +2,0 -0,5 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -',1 -1,2 -1,2 -1,5 +1,0 +1,2 +1,3 +',4 +1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 -0,0 -0,0 -0,7 -0,8 ~1,O -1,0 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5 +1,2 +1,3 +1,4 +1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 -0,0 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 -1,1 -',2 -1,5 -1,5 -2,0 +1,3 +1,5 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 .+3,0 +2,0 -1,5 +2,5 -1,5 +2,5 +3,0 -2,0 -2,0 +3,0 "3,5 -2,0 -2,0 +3,5 +3,5 -2,0 -2,5 +3,5 +3,8
-3,0

1\1\

1\\1\
1\\1\
1 \ 1 \

~ 1\1\
-=-><1100 \\

III

~~~~~.;~~~

1\ I \ 1\\1\

V VV V 1 V
V

\\

1\ \1\
\ \\

+3,5 -2,5

::: ~: I-+-I/+V~I'-I/+/-'!-+--i~ \ \
H'-t-,t-+-t-+-t-~

~r+~~~1-1-~

1+3,5
3,0

I/

I/

\\

::: ::: H'-I/+v-,hl"--I/+/-'!--l-I~ \ \


I1I1 I/
1,6 2,5

1\ \1\

!\ \1\

-0,7 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 +1,5 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5

2,5 -2,8 +3,8 -2,8 +4 ,0

1+4

+4,5
j-3,0

~
~160

\\
\ \

1\\1\
\

-0,8 -',0 -1,2 -',2 -',5 -',5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 +1,B +1,B +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +3,8 -',0 -1,2 -1,2 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,8

-3:-:;

... !+~ 5 1+1.., ".

:;

1/

\!\

I '
1

-3,ol-3,e

I '

1-3 5

-------------

----------~----------------- ----- ------ -.--

. . _--;"""-

_. --~- .. -

....

--

Tabelul

5.4 (continuare)
31

2 1,8
3,0

3 4 5 6 7 8 9 10

11 >100 <250

12

'5 16 17 18 19

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

32 +5,0

33

11 11
1
~~
I

\ \

2
t--

3 4,0

!I

\
! \

\ \
-1,4 -1,4 -1,6 -',8 -2,0 -2,5 -2,5 -2,8 -3,0 -3,5 +2,8 +3,2 +3,0 +3,8 +4,0 +4,2 +4,2 +4,5 +4,8 +5,0 -1,6 -1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0 -3,2

+4,5

1+5,5
+6,0 -4,5 +6,5 -4,5 +7,0
-5,0

\\
I
I.

\1\ \

-3,5 -3,5 /-3,5 +5,5 -3,5 -4,0

_'0-t-_ ,_5-j

I I~t-Itoo (1r-+\-'I\iH--t--t \-+\-+-I\-H_',4


/!,
'\: \

2,2

2,5

5,0

~~'-r;-~~

~'\~ \ :::: :::: :::: :::: :::: :::: :::: :::: :::: ::::
1 \ \ \

+3,2 +3,6 +3,8 +4,0 +~,2 +4,2 +4,5 +4,B +5,0 +5,5

+5,5 +6,0 -4,0 -4,5

+6,0 +6,5 -4,5

-1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,B -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 +4,0 +4,2 +4,4 +4,6 +5,0 +5,4 +5,B +6,0 +6,5 +7,0

-4,5

+7,5 +7,5 -4,5 -5,0 +7,5 +7,0

+7,5 -5,5 +8 5

L.~\-~\~_2 0 -2 2 -2 2 -2 5 -3 0 -3 0 -3 2 -3 5 -4 0
. , , , I , , I , ,

-4,0

~:l '-.11"

+4,4 +4,8 +5,0 +6,2 +5,4 +5,8 +6,0 +6,5 +7.0 +7,5

-2,2 -2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5

-5,0 -5,5 11-5,'0 +7,5 +8,0 1+8,0 -5,5 -5,5 1-6,0

;4,8 +5,0 +5,2 +5,4 +5,8 +6,0 +6,5 +7,0 +7,5 +7,5

1-2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5 -5,0

Tnbelul

5.5 Abateri li.ita pentru lungi.i (~ STAS 7670-83)

, loti.i

~i inalti.i

(diometre

) pentru

piese .atritote

in de closo de .atritere

11

Oeplasareo in pl nul de sepe-

Bovure surplus (+) l~l'so


(- )

Foctorul de Ptan de seporatie complex itate a formei si- sime- meS 3 'S 1 trio tric S 4 S 2

Clll itoteo Foctorul de Hase de otel complexitate formei piese i H2

Oimensiun e

(mm)

H,

O >50 >120 >180 >260 >360 >500 >630 >800 >1000 >1250 >16001>2000 ~120 ~180 ~26O 5360 ~500.~630 s800 ~100 ~1250 S1000 ::2000i52500 I

Kg

S1 S2 S3 S4
"

retie 1 0,3 2 0,5 3 4 5 67 8 9 10 11 ~O,25 12 15 16 17 18 19 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

+0,6 +0,7 +0,8 +0,9 -1-1.0 +1.2

,/
0,4 0.4 0,5 0,6 0,5 0,7

/ 1/

i---

>0,25

[\
.\ :\

:\
~

-0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,6 +0,7 +0,8 +0,9 +1,0 +1,2 +1,3 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0;6 -0,7 +0,8 +0.9 +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 +1,4

1/ 1/ rI/

V
/

V
1/

0,5 0,0

0,8 0,9

1/ / 1/ 1/
/ /
,. __

V
1/

17
/ /

1\1\ "-- 1\ 1\ 1\ '-- \ f\ 1\1\1\ -, \r.-- - 1\ i\ \


~
>0,40 ~,63

sO,40

1\

-- -- ---0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0


+0,9 +1,1 +1,2 +1.,3+1,4 +1,5 +1,6 -0;4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0 +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 +1,6 +1,6 +1,8 +2.0 -0,5 -0,6 -0,7 0,8 -0,8 -1,0 -1,1 -1,2 +1,2 +1,3 +1,5 +1,6 +1,7 +1,8 +2,0 +2,2 +2,5 -0,0 -0,7 -0,7 -0,8 -0,9 -1,1 -1,2 -1,4 -1.5

>0,63 ~1,0

>1,0 :51,0 >1,6 S2,5

i'\

r\

~\l\ \

___

'__.

--:

'-:--

-. .. _ ...

, __ ~.

._.._..._ .. __ .. --.---

.... --.- ..----'.---...

'--'O:-'-"--"~'-'-

Tabelul 5 5 (continuere) 1 0,7 0,8 2 1,0 1,1 3 4 5 07 8 9 10 11 12 15 16 17 18 19

1/ '/

1/

>2,5
S4,0

1\

21

22
(

23

24

25

26

27

28

29

30 +3,0 -2,0 +3.5 -2.0 +4,0 -2,0 +4,0 -2,5 +4,5 -2,5

31

32

33

\ \

+1,3 +1,5 +1,0 +1,7 +1,9 +2,0 +2,2 +2,5 +3,0

0,9 '.0

',2 1,4

N.

1,1. 1,2

1,6 ',8

1/11. 1/1/ / 1/ / 1/

1\ 1/ ~ il >4,0 1\ ~o,3 1/ "-- 1\ >6,3 /

1/

1/
1/

s'O

r\
1\

1\
1\

>10
I---

s'6

V 1/

>10

\
1\ \ i\ \

1,4 ',7

2,0 2,2

/ 1/ //

I /

~25

>25

/ /

~4O >40

//
1/ 1/

7
17 1/

so3
I---

r\
\

>63

2.0 2,5

2,5 3,0

1/

/ '->,00
s100
L...-

r\
~

1/ 1/
/

~100

1\
1\

1/

>160 !250

1\1\ 1\ 1\ 1\ 1\ - -1\ :\\ '\ \ \ \ \ 1\ -',' \ \ 1\ \\\ \ \ t\ 1\ 1\1\


1,0

-e.r

-0,8 -0,9 -1,0 -1,2 -1,4 -1,5 -1,5 -2,0

+1,5 +1,6 +1,7 +1,9 +2,0 +2,2 +2,5 +3,0 +3,0

...

+4.0 -2,0 +4,0 -2,5 +4,5 -2,5 +4,5 -3,0 +5,0 -3,0 +5.5 -3,0 +5,5 -3,5
+b.0

-0,7 -0,8 -0,9 -1.,0-1,2 -1,4 -1,5 -1.5 -2.0

+1.0 +1,7 +1,9 +2.1 +2,2 +2,5 +3,0 +3.0 +3,5 -0,8 -0,9 -1,0 -1,' -',4 -,,5 -1,5 -2,0.-2,0

--

+4,5 -2,5 +4,5 -3,0 +5,0 -3,0 +5,5 -3,0 +5,5 -3,5 +6,0 -4,0 +6,5 -4,5 +7,0 -5,0 +5,0 -3,0 +5,0 -3,5 +5,5 -3,5 +6,0 -4,0 +6,5 -4,5 +7,0 -5,0 +7,5 -5,5

+1,7 +1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0 -0,9 -1,0 -1,' -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0

+1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3.0 +3,0 +4,0 +4,0 -1,2 -,,5 -',5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5

+2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0 +4.0 +4,5 +4,5 -1,1 -1,2 -,,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,5 -3,0 +5,0

+2,4 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +4,0 +4,0 +4,5 +4,5 -1,2 -',5 -1,5 -1,5 -2,S"-2,0 -2,5 -2,5 -3,0

-s.o

+2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +'4,0+4,0 +4,5 +4,5 +5,0 +5,5 -1,5 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,5 -2,5 -3,0 -3,0 -3,0 +6,0 -4,0

+3,0 +3,5 +3,5 +4,0 +4,5 +4,5 +5,0 +5,0 +5,5 -1,5 -1,5 -2.0 -2,0 -2,5 -3.0 -3,0 -3,5 -3,5
,

-4,5 +6,5 -4,5

+3,5 +3,5 +4,5 +5,0 +5,0 +5,0 .+5,5 +5,5 +1>,0 +6,0 -',5 -2,0 -2,0 -2,5 -3,0 -3,5 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5

1\

\ \ 1\

~ .
~

lIQ

00"'11'\\1"10"'&1""'0"'''' ...

0
0

""
0

M N M

~
2

f
~ ~

1 f
~ ~ 0 ~ ~ '"

~ f
~ ~ ~ ~ ~ 0

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~I
~ ~ 0 ~ ~ ~ ~ ~ 0 ~ ~ ~ ~

0 ~ + ~
~

Parametrii ~ ~i S care caracterizeazc1 c:aJ.itatea suprafet.ei la semifabricatele matritate la cald pe ciocane ~i prese sint da~i in tab.5.8. .
,
'I

'" _ '"
;
~ 1d

...
M

i ~~~ i ~i i ~~ i ~ -I
~ '"

00'"

Tabelul 5.6. Abateri lilllit~ pootru grosillli. pentru pioso aatri~eto pe ciocano :l'i pre tn elase do lIIetri~_ J (STAS 7670-83 ) Urma
ex-

0 .

~ .

'" 0

'" ~

0 .

1 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
"4'''' ,.... ...:,'"
t

Hose pieSEll,

Celltetea de o~el

010 "'1 01'" 1cO re 'f' ",I'I'" f' '1' r;' "'10 "'I'" " "' "'1 t::; i f' 1'" .{ i "'I'" ",I' "'I'" 1 '" "'10 1'" 1i ""1 ~ I~' ~i f i i i i :<l '" 010i "'I'" "'1 1i i 7 1 i 7 i f ... '" ~ "'10 N ~ 1'" ~ ~ ~ ~I'" ~ 1~ "'
'" ~Iof'
,....

Ln"
I

,......

..0"
I

..()""
I

...,'"
t

,....

,....

+ +

,...

","
I

W'

..

1'" "'1 1 "'1 i i 1i f ~ 00 1


dJ'"

",'"
t

en'"

",'"

0)'"

'" '" '" i '" i


..0'"

tractorutul 0,8 1 1,1

Fllctorul de cOIIlptoxitate a formel < 20 $1 $2 S3

DI.lllenaiunea, IRIII >160 >250 >20 _ >50 >80 >120 <160 <250 <400 <120 <80 <50 +0,7 -D,4 +0,7 -0,4 +0,7 -0,6 +0,9 -0,5 +0,9 -0,0 +',D -0,6 +1,1 0,1 +',2 -0,8 +1,.3 -0,9 +1,5 -',0 +1,8 -1,0 +1,8 -',2 +2,0 -1,2 +2,0 -1,5 +2,5 -1,5 +2,5 -2,0 +3,6 -2,5 +4,2 -2,5 +4,2 -2,8 +4,5 -3,0 +5,4 -3,0 +5,8 -3,2 +0,7 -0,5 +0,8 -0,5 +0,8 -0,5 +0,9 -0,6 -+0,9 -0,1 +',' -0,7 +1,2 -0,8 +',3 -0,9 +1,0 -0,9 +1,7 -1,' +',8 -',2 +2,0 -',2 +2,0 -',5 +2,5 -1,5 +2,5 -2,0 +3,0 -2,0 +4,0 -2,5 +4,2 -2,8 +4,5 -3,0 +4,8 -3,0 +5,8 -3,2 +0,0

kg H1 H2 4 <0,25 >0,25 <0,40 >0,40 <0,63 >0,63 <1,0 >1,0 <1,0 >1,6 <2,5 >2,5 <4,0 >4,0 <6,3 >6,3 <10 >10 <16 >16 <25 >25 <40 >40 <63 >63 <100 >'00 <160 >160 <250 >250 <400

..t:J"

1.1)"t

~ ~

'-',2 '-~
1,4 ',6

1\ i\1\

1\f\ 1\1\ 1\1\ \ 1\


\ 1\

M N

~ "'I'" N ~ M M ~ M ~ ~ ~ ~ CIO ~ 1'" "'1 "'I'"

N N

q qlq ~I~ qlq ql~ qlq ~


.N 1 '" N +1+1+1+1+ +'
"' ... 0...
M

+1+,+1+.+1+'

'-I---

1\1\

\\ .,\,\ 1\ \\\ \ \ ,\ \ \\
\ \\ \\ \ \ \ ,\ \\\ \\\ \\\ \\\ \\\
\ \ \\\ \i\ \\\

'" M

..., ~

2,4

. N

'--

1\1\
'\ 1\ '\ 1\

~~y---

-;!.
1-_4----:7

5
-

3,5 '4,2

------I

6,4

1\1\

10 -

\ 1\

14

12,5

\\ \\ \ \ 1\ \

-,

-,

~~

\\\ \\ \

~Frs-:~
N

'"

M'

...

0,

~ ...

0,

'"
~ ~
2.38

+0,5 +0,5 .+0,6 +0,7 +0,4 -0,3 -0,3 -0,3 -0,2 -0,2 +0,7 +0,6 +0,7 +0,5 +0,5 -0,4 -0,3 -0,2 -0,3 -0,3 +0,7 +0,7 +0,5 +0,6 +0,7 -0,5 -0,4 -0,3 -0,3 -a 3 '. +0,8 +0,8 +0,6 +0,7 +0,7 -0,5 -0,4 -0,3 -0,4 -0,3 +0,9 +0,9 +0,7 +0,7 +0,8 -0,5 -0,3 -0,4 -0~4 -0,4 +0,9 +0,8 +0,9 +1,0 +0,7 -0,4 -0,4 -0,4 -a,s -0,5 +0,8 +0,9 +',0 +1,0 +1,0 .-0,5 -0,6 4 -0,4 -0,4 , -0 , +0,9 +1,1 +1,0 +1,0 +1,0 -0,6 -0,7 -0,4 -0,4 -0,5 +1,2 +1,0 +1,0 +1,D +',' -0,4 -a,s -0,6 -0,7 -0,8 +1,3 +1,4 +1,0 +1,2 +',0 -0,8 -0,6 -0,6 -0,7 -0,5 +1,5 +1,0 +1,2 +',3 +',4 -1,0 -0,8 -0,6 -0,6 -0,7 +1,8 +1,2 +1,3 +1,4. +1,5 -1,0 -0,6 -0,7 -0.8 -',0 +',3 +',5 +1,7 ""',8 +1,8 -1,0 -0,7 -0,8 -0,1 -',2 +2,0 +1,8 +1,5 +1,7 +1.8 -1,2 -1,2 -0,7 -0,8 -',0 +2,0 +1,7 .+1,8 +2,0 +1,8 -1,2 -1,5 -0,8 -1,0 -1,2 +2,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 -1,5 -2,0 -',0 -1,2 -',2 +3,6 +2,5 +3,6 +2,8 +3,2 -2,0 -1,4 -1,8 -',8 -',4 +2,8 +3,8 +4,0 +3,2 +3,6 -1,4 -1,6 -',8 -2,0 -2,2 +4,2 +3,6 +3,8 +4,0 . +3,2 -'1,8 -2,0 -2,2' -2,5 -1,6 +4,2 . +4,2 +3,6 +4,0 +3,8 -2,5 -2,8 -1,8 -2,0 -2,2 +5,0 +4,6 +4,0 +4,2 +4,4 ~~ -2,0 -2,2 -2,2 -2,5 -3,0 ;5,4 ~ +4,4 +4,8 +5,0 +5" -3,0 -2,5 -3,0 -2,2 -2,2

-3,5

0,
M

'" ...,'

...

0,

239

Febo lul 5.7. Abated li.itllpentru grosi.i, pentru p iese aatriteto po ciocnne, prose ~i an,ini de forjat orizontalo, in clasn de .atr i tearo11 ( SIAS 7670-83 ) Urma
ex-

labolul 5.8. Valorile Rz ~i S pentru semifobrieate matritato

~~
Mosa semifabrieatului matr i t at , kg
Rz,
jJI1l

S, pm 150 200 250 350 400

Masa piosei,

T--"C \.\tntea
de otel

traetorulu; 0,8 1

Faetorul de complexitete e forme; S, S2 S3 S4

Dimensiunea,

mm

kg M1 <0,25 >0,25 <0,40 >0,40 <0,63 >0,63 <',0 >1,0 <1,6 >1,6 <2,5 >2,5 <4,0 >4,0 <6,3 >6,3 <10 >10 <16 >16 <25 >25 <40 >40 <63 >63 <100 >100 <160 >160 <250 >250 <400 M2

< 20 >20 >50,., >80 >120 160 >250 <50 <80 <120 <160 <250 <400 +0,7 -0,4 +0,8 -0,4 +0,9 -0,5 +1,1 -0,5 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +1,5 -OJ -0,7 +1,5 +1,6 -0,7 -0,8 +1,6 +1,7 -0,8 -0,9 +1,7 +1,9 -0,9 -1,0 +1,9 +2,1 -1,0 ' -1,1 +2,1 +2,4 -1,' -1,2 +2,4 +2,5 -1,2 -1,5 +2,5 +3,0 -1,5 -1,5 +3,0 +3,5 -1,5 -1,5 +3,5 +3,5 -1,5 -2,0 +3,5 +4,0 -2,0 -2,0 +4,0 +5,0 -2,0 -2,5 +5,0 +5,5 -2,5 -3,0 +5,5 +6,0 -3,0 -3,0 +6,0 +6,5 -3,0 -3,5 +6,5 +7,0 -3,5 -3,5 +0,6 -0,4 +0,7 -0,4 +0,8 -0,4 +0,9 -0,5 +1,1 -0,5 +1,2 -0,6 +1,3 +O,a -0,4 +0,9 -0,5 +1,0 -0,6 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +1,4 -0,8 +1,6 -0,8 +1,7 -0,9 +1,9 -1,0 +2;1 -1,1 +2,4 -1,2 +2,5 -1,5 +3,0 -1,5 +3,5 -1,5 +3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +5,0 -2,5 +5,5 -2,5 +6,0 -3,0 +0,5 -3,0 +7,0 -3,5 +7,5 -4,0 +0,9 -0,5 +1,0 -0,6 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +',4 -0,8 +1,6 -0,8 +1,7 -0,9 +1,9 -1,0 +2,0 -1,2 +2,2 -1,4 +2,5 -1,5 +3,0 -',5 +3,0 -2,0 +3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +4,5 -2,5 +5,0 -3,0 +5,5 -3,0 +6,0 -3,5 +0,5 -3,5 +7,0 -4,0 +8,0 -4,0 +1,0 -0,6 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +',4 -o,a +1,5 -0,9 +',6 -1,0 +1,8 -1,1 +2,0 -1,2 +2,2 -1,4 +2,5 -1,5 +3,0 -1,5 +3,0 -2,0 +3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +4;0 -2,5 +4,5 -3,0 +5,0 -3,5 +5,5 -3,5 +6,0 -4,0 +6,5 -4,0 +7,0 -4,5 +8,0 -4,5 +1,2 -0,7 +1,3 -0,7 +',4 -0,8 +1,4 -1,0 +1,8 -1,0 +1,8 -1,' +2,0 -1,2 +2,2 -1,4 +2,5 -1,5 +3,0 -1,5 +3,0 -2,0 +3,0 -2,0 +4,0 -2,0 +4,0 -2,5 +4,5 -2,5 +5,0 -3,0 +5,5 -3,5 +6,0 -3,5 +0,5 "4,0 +0,5 -4,5 +7,5 -4,5 +8,0 -5,0

Pin6 la 0,25 Poste 0,25 pinn la 4,00 .Peste 4,00 pina la 25 Peste 25 pin6 la 40 Peste 40 pin~ la 100 Peste 100 pin6 la 200

<, <, <,


<,

-1,1 -1,2 -1,4


-1,6

r-, r-,
r-,

1\
1\1\ 1\1\\ 1\1\ \ \ 1\ \ 1\1\ \

-2 -2,4 -3
3,5 4,2
-5-

I'---. <, r-, <,

- '"

r-,

<,

r-, <, r-,


r-,
<,

!\ \ \ !\1\ \
i\1\\ 1\1\ \ ,\1\r\

<,
<, <,

r-.
<,

!\r, -,

"b,4
-a-

r-,
<, <,

<, <,

\ 1\1\ :\1\f\
1\1\1\

~
12,5

\ 1\1\

<, I"'" <,

--

r-,

"~ 1\t\ 1\
\ 1\1\ '\~

-, -, -,

+0,6 -0,3 +0,6 -0,4 +0,7 -0,4 +0,8 -0,4 +0,9 -0,5 +1,1 -0,5 +1,2 -0,6 +1,3 -0,7 +1,5 -0,7 +1,6 -0,8 +1,7 -0,9 +1,9 -1,0 +2, t -1,1 +2,4 -1,2 +2,5 -1,5 +3,0 -1,5 +3,5 -1,5 +3,5 -2,0 +4,0 -2,0 +5,0 -2 5 \- +5:5 -3 0 r-- +0:0 -3,0

80 160 ~6QL __ , 250 320 400

'300-

Observotie. Velorile Rz sint,date pentru semiiabrieate cur6tito prin sablare seu deeapare_ '

In cazul cur~tirii cu jet de granule R, se 400 ia, indiferent de masasemifabricatului.

ia

e;Jal cu

5.2.ABATElU

SPATIALE IA SEHIFABRICATE MA'IRITATE IA CMD

la semifabricate matri1;atede tip arl:ore (axe, arl:ori, tije cu ingro~i etc. ) pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare cu fixarea in 1IDi versal, in conso l.a pe treapta ( suprafata ) de la un capat, ( fig.5.6 '), marimea total~ a abaterii spatiale se exprimasub fonna sumei vectoriale dintre curbarea axei -Pc !?i deplasarea matritelor -Pm in planul de, separatd.e, Deplasarea matritelor se datoreste jocurilorin coloanele de'ghidare ale matritei !?i neccdncddented,semimatritelor la'~inile de forjat orizontale.!?i produceexcentricitatea in planul de separatie a celor doua'J?ikti ale piesei matritate. Prin unnare :
P Pc+P m'
(5.7) ,

Deoareceinsumareavectorilor Pe!?i Pm se face dupa regula rili1acinii patrate, rela~ia de calcul a abaterii spat.ial.e pentru fixarea rnmai,in universal este

p=/p-2 c+p2

(5.8)

Valorile deplas~ii matritelor . Pm in planul de separat.Le al piesei nl9-tritate sint date in tab.5.9. . Marimea curbarii totale Pc a semifabricatultri.matri1;at de t;ip arl:ore la prirrlerea in universal, in oonsol.a, se cal.cu'leaza cu relatia (4.8), cap.4. ' Pentru piesele de tip tija cu fl~~ sau tij~ cu ingro~aci rnatrii;ate pe rna;;inide forjat orizontale, valorile curbarii specifice Pc ale tijei sint date in tab.5.l0.

240

Tabelul 5.9 Valorile deplasarii matritclor pentru piese cu plan de scparatio simetric (arbori, discuri. pirghii etc,).

....---Hasa
p ie se i , kg

Tabelul 5.10 Velorile curbliri I spec it Ice Ae' in paI_~ pentrU t Ijl ~ refulerea flanJ4t1 sau ingro~li IIGIIlfabricatului pe ul'ini . tal Ac' ~/m~, pentru dlemetrul tijei, in mm Lungl tij.I,
1111I

O"pIBs~reB in planul pOJ'o~ie Pm' mm

de se'

Hasa
p ie ss i ,

Oeplaserea in plonul d& p8ro~ie Pm' mm

so'

Class I da ma' Claso 11 d& matri.areCvalori tritareCvalori restrinse) normale ) 0,3 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,7

Peste 80 Pinl la Pest. 18 P.st. 30 Peate 50 18 pinl la JO pinl la 50 pt nil III80 pinll la 120
6

kg

< 0,25 >0,25 ...<0,40 >0,40 ...<0,63 >0,63 ..<1 ,0 >1,0 ....<1,6 ;.1,6 ....<2,5
>2,5 . <4,0

Clase I de ma' Claso 11 de tritere(valori matritare(varestrinse) lori normole) 0,8 0,9 1,0 1,2 1,.4 1,6 1,8 2,0 1,0 1,1 1,2 1,4 1,7 2,0 2,5 3,0

~4,0 .. <6,'3 >6,3 ..."10 ,0

---

~,. "

~-1'

0,3 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,7 >(),Il)


,-~,9'

>10 .<16 >16 <25


>25 . <1.0

Pii'll III120 P.ate 120 pinl la 180 Pt. 180 ptnl la 500 Pt. 500 ptnl la 1000

8
b 4

4 2 1

12 8 4 2

1b

20
1b

12
b

I> 3

>40 ..<63 >63 .<100 >100 .<160 >160 <250 >250 <400

.-

Observatii : 1. Valorile restrlnse corespun~atoare clasei I d& matritare se iau pentru semifabricate metri,ote pe ciocone ~i prese, lar volorile norma le corcsrun~~to&re closei 11 do motritoro, pentru semitebricote matrltete pe cioeana, presd seu ma~ini de forjat orizontale. Clase de matritare SO) stBbile~te in func.ie de cerin.ele impuse piesei precum ~i de conditiile ~i tipul productiei. 2. Pentru piese cu plan de separa.ie nsimetric, valorile deplas4rii ma~. tritelor se pot lUB din STAS 7670-83, tabelela 4 si 5.

-dl?.1 I.pm
Fig.5,b Abeteri'spatlale LIIfixarea in universel tn corosol. Fig.5.7 Abeterea de curbere e axei la preluerarea intre virturl

'La se.mifabricate rnatritate circulare


I

llbaterile spatiale pentiru sernifabricate de tipul arrorilor .calculate cu relatiile (5.8) ii (5.9) se iau in G6nsideratie la calculul adaosului de prelucrare numaipentru prima operatie de prelucrare mecanica a suprafetelor de revolutie. Valorile abaterilor spatiale remanentedupa diferitele 0po-ratii de prelucrare prin ~chiere se calculeaza cu relatia (4.10) din cap.4. La prelucrarea suprafet:elor cilirrlrice exterioare ale semifabricatelor de tip arbore, intre virfuri, ( fig. 5.7 ), abaterea spatiala totala este formata din curJ:area axei Pc' deplasarea rnatritelor Pm ii eroarea de centrare Pcentr ii .se calcu-' Leaza cu relatia: '--..P-vP
-.12'
c+P 2 m+P 2 cent:r

de tipul discurilor cu gaura central~ poansonata la rnatritare (rop. dintate I fl~e, discuri cu gauri strEiplmseetc. ) abaterea spatial~ total~ pentru prelucrarea gaurii, cu orientarea la prima operatie pe suprafata cilin::kica' exterioara ( fig. 5.8), se comp.me din deplasarea. rnatriteJ.or in planul de separap.e Pm:;;iexcentricitatea g~urii poansonate fat-a de suprafata exterioar~ Pe'
Tabelul 5.11. Valorile curbllrii specific A , in paI_. pentru _ifabricate. de tiDUl arborilor ~ax ..-born Curbura spec IfiellAe' Diametrul semifebrieatului matri~at, IIlIII
DuJ:II indrepteJI1Il/u

Ouplltretamont termie in cuptor


cu CIF

Dup.15 m"triter.
.4

re pe prasa 0,20 0,15 0,12 0,10 0',08 O,Ob 2,5 1'~1 1, '1,0 1,0 1,25 0,75 0,75 0,50 0,50

(5.9) Curbarea axei se calculeaza cu relatia (4.2) pentru determinarea curbarll locale Pc sau cu relatia (4.3) pentru determinarea curbarii totale Pc; max' valorile curbarii specifice!J. c fi:i.rrl date in tab.S.IO i~5.11. Deplasarea matritelor Pm este data in tab.5.9, iar eroarea de centr,'lre Pcentr se calculeaza cu relatiile (4.4) sau (4.5), cap.4.

Pin! la 25 Peste 25 La Pesta 50 La Peste 80 la P~ste 120 La Peste 120 ia Pe~ta 260 la Posta 360 le

SO

80 120 180 260 360 500

2 (1,.8) 1,6 . 1,4 1,2 1,0

CD

--

Observetie La semifebricetele do arbori in trepte, velQrile curbfirli spe din tabel in func;ie do diametrul medin ceLculat cu rel~~i~ : d1l1+.d2l2 + . + dnoln med =
L

in care:

d1, d2, d sint.di8llletrele treptelor ; l1' l?, ... ln slnt lungimile treptel?r ;r - lungimea totell e semifabrlcet~lui.

242
t.

243

Directiile vectorilor abaterilor companente Pm ~i Po fiind nedecorminate, abaterea total~ se abtine prin compunerea qecmet.r.i.ca dupa regula racMcinii p1trate :

p=.fiJ2

o+p2 m

(5.10)

Fig.5.8.

Abateri matri~ate Tabelul

spa~iale

la piese

de tip disc

Valorile depkasar i.i, matritelor PI!) sint date in tab.5. 9,. aar valorile excentricit.1p.i g~urii poansanate in tab. 5.12. Pentru prelucrarea suprafete].or exterioare de revolutie cu prinderea la prima opera-t;.ie tot pe o suprafa~ exterioar~ de revolutie brut.1 amterea spatial~ este deplasarea matrite].or P!II .'

Fig.5.9 DeformBrea semifabricate

suprafe~elor

frotBle

la

mBtri~8re

de tipul discurilor.

Deformareasuprafe1;.elor frontale se prcduce sub ac1;iuneafoq.elor ce apar la debavurarea piesei matritate ~i la poanscnarea g~urii, de asemenea, in timpul tratamentului termic. Valciarea ~ a deformard.i, suprafe1;.eifrontale Pdef la semifabricate brute de tipul discurilor este dat.1 in tal::elul 5.13.

La calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafe1;.elor frontale ~ tratamentul termic al pieselor de tip disc inclusiv la piese de tipul ro1;.i1ordintate cu '0 coroanii,trel:uie ~ se 1;.ina searnade deformarea lor la acest tratament, luindu-se :

P ,

Ac-D=O,8-P

[tmt]

(5.11)

5.12. Valorila excentricitatii glurii ~i deforairii suprafetei frontala le picsa circularo simetrioe (discuri, roti dintato etc.) ~i pirghii, aatritate pe prase ~i aa~ini de forjat orizontalo

I;

Lungimea g!urii peansonata (pentru Pe) sau diametrul maXlm al suprafe~ei frontale (pentru P def)' mm Pina Pesto Posto Peste Peste Peste la 50 50 pinil 120 pinil 180 pinil 260 pins 3bO pinA

in care D este diametrul maxim al suprafe1;.eifrontale de prelucrat, 'in nun. . ~ diferitele opera1;.ii de prelucrare a suprafe1;.elor frontale ale semifabricatelor de tip disc, cu gaur~ .centralc'i, .. mardmea abaterilor spatiale remanenteale suprafe1;.elorfrontale se peace deterrnina astfel : ' - dupc'i strunjirea de deqrosare frontal~
P

Excentricitatea gAurii poansonate P e' 1n mm

Abateraa de la planitata (de' formaraa) suprafetelor plane Pdef' in mm

= 0,20- (

R - r

)-Ap

J.IIn

.(5.12)

Abater i resAbateri norAbatari resAbateri nortrinsa(elasa I) me l e Cc l e s a !l) tdnse(clasa I) male(clasa III 120 180 260 3bO 500 0,50 '0,63 0,80 1,00 1,50 2,50 0,8 ,.. 1 4 ", 0,5 0,5 0,5 0,6 0,7 0,8 0,5 0,5 0,7 0,9 1,0 1,1
1,

-:-dupc'i stnmjirea

de semifinisare frontal~
, J.IIn

la la la la la

P ,= 0,15-( R - r )-Ap

(5.13)

'2:0'"
2,8 3,2 3,6

- dupc'i strunjirea

de finisare

frontal~ :
, J.IIn

0,10-( R - r )-Ap

(5.14)

Observetie

: Abaterile restrinse eoraspund clasei 1 de matritaro (STAS 7670-83) pentru semifabricate matritata pe prasa,iar abatarilo normala eorespund clasei I1 de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricata matritata pe prese sau m8~ini de forjat orizont~le.

Daca prelucrarea suprafe1;.elorexterioare de revolutie . se face cu pri.rrlerea pe suprafata g~urii brute, abaterea spatial~ pentru suprafe1;ele exteraoare de revolutie se cal.culeeza cu relatia (5.10). . La prelucrarea suprafe-t;.elorfrontale ale semifabricatelor rnatri-t;.atede tip disc, abaterea .. ,~1;.iaH se manifest.1prin _deformarea suprafe1;.ei frontale Pdef"\ (fig.5.9 ).

in care R ~i r smt, respectiv, raza suprafe-t;.ei exterioare ~i raza suprafe1;.eig~urii p~ la care se stzunjesta frontal,in nun iar A este valoarea Specificc'ia ataterii de la perperidicularitate in f.JIT\ pe 1 nun l~. Valorile sint date in tab.5.13 Daca diferenta ( R - r ) < 50 -mm, ataterile spatiale remanente ale suprafete].or frontale sint, mici ~i se pot neglija, cu exceptia pieselor de tipul discurilor. tratate termicla care se va tine seamade deformarea fe1;.elorfrontale care se poate produce in timpul tratamentului tennic ( vezi relatia (5.11)). 245

144
-_._--_ ..

I
I

-----.----.~------~--------------'.

lat,<1lul

5. 13./iI>;1t.oror.
1
I'%CO0"

";:;:-:J~ -;::::3-;:-':i--:;;;~,-:~-1
IB 0,25 PaH" 0,25 plno 1.8 1,6 Pent." 1,6 p~nli I.o 4 Poste 4 pinil le 1iJ Pestil 10 pine tu 25 Peste 25 pina la 40 Pind
.---.----.-

A;"'o'oJif id; d~ tn 1""l'fHldi"~JllII'iltlt. e A razli ) " sopr- f"j:Hlo; f"ootol" htll 00 ~.,.,niftbri","tul.u; w tip disc motritat l-lot r i tare

ex

(1lJl

po

Tobelul 5.14. CurbllreD spoc if ich do tip pirghie

A. c

jtral'IIIIA.

pcntru

5ClllifolJriclllo .atrituto

:)e pr'-e~s-li-r-t-i,,-t-r-i t-8-r-e-pe--m-ll-~-i-n-"-d-e-'"

I
I I
, -

forjat 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7


.I

orizontal6 0,3 0,5 0,7 0,9 1,1 1,2

Clasa de matrita' re

Lungimea <100 >100 >125 >160 . 200 125 160 4 6 3 5 3

maximA L, mm >250 . 315 2,2 3,5 >315 .. 400 2 3 >400 .. 500 1,8 2,8 >500 . 630 1,5 2,5

>200 250 2,5 4

4 6

11

4,5

La semifabricate ::utrii;.ate de tipul pirghiilor, bielelor !i'i furcilor am.terile S]?-:3.';i,ale caracteristice. se manife.staprin curbaraa se.m.ifabricateJ.or brute (fig. 5 .10) Pentru prelucrarea s1.Jprafetelorplane ale capetelor pieselor de tip pirghi.e, relatia de calcul a 'ab3.terii SIJap.ale este: p = 2 A e lc ' (5.15)
in care A c este cur:tarea specifica, in J.llU/mm le - di.stanta de. la secl;iunea pent.ru care se determina curbarea pina la capatul eel mai epropi.ar , mm ( ve.zi fig.S.10). In cazul, orientarii semifabrica:i:uJ.ui du:Fa 5"'lIprafeteletije.i pirghiei saubielei, abaterea spatial& perrcrupreluc.'r&reasi.. 'J~prafetelor plane ale capetelor este curbarea totala : Pmex = A cL r (5.16)

5.3.~

MECANICAA SlJ'ffiAFEI'E[J

DE RE.V0I1JITE

Parametrii Rz ~i S care se obt:in dupa diferite operatii de prelucrare mecani.ca a semifabricatelor matri~te precumai, trepte1e de precizie in care se incadreaza tolerantcle tehnologiee la diametrele suprafet-elor prelucrate sint date in tab. 5.15. in fun.ct;.ie de treapta. de precizie indicata, din tab.2.15 ~i 2.16, in cap. 2, se obt:jne valoarea tolerantei la diametrul respectiv.
5.4. ~

PlE)E

DE TIPOL

MED\NICA A SUP':RAE'El'EUR ~ a:muuILR DE RE.V0II1ITE

LA

in care

este lungilnea totala,

in nun. Valorile curbarii specifice pentru piesele matri~te de tipul pirghiilor,bielelor,furcilor etc. sint date in tab. 5.14. Pentru piese matri~te de tipul arborilor I discUrilor ~i alte corpuri de revolutie, parametrii obPnuti la diferite operatii de prelucrare a suprafetelor frontale sint dati in tab.' 5.16.
5.5.~ MECANICAA PJESE[lR

-'-.
/-~

DE TIPUL PIRGHIIUR

L'
Fig.5.iO Curbarea pieselor de tip pirghie

SI FURCILCR MAmITATE

DuJ.:l5 prima operap.e de prelucrare a suprafeteJ.or plane ale capetelor pieselor de tip pirg"hie, abaterile spatiale remanente se calculeaza cu relap.a (4.10). Pentru gaurile din capetele pirghiilor, obpnute la matritare, abaterile spap.ale caracteristice sint excentricitatea gaurii fata de conturulexterior al capului pirghiei !?i deplasarea matriteJ.or. ~imea excentricitatii gaurii poansonate Pe se va loo din tab.5.12, iar marime.a. deplasariimatriteJ.or Pm din tab.5.9. Abaterea spatiala totala se calculeaza cu relap.a (5.10).

Pentru piesele matritate de tipul pirghiilor cu!?i fih'a nervuri, de tipul furcilor sau la piese cu ramificap.i asimetrice, cu mai multe capete, incadrate in clasa denumitageneric 11 pirghii !?i furci ", pot fi necesare operatii de frezare, brasare sau rectificare a unor supratete plane, eventual de strunjire a tijei cilirrlrice care uneste capetele pirghiei precum!?i de prelucrare a gaurilor din capete. In tab. 5.17 se dau parametrii obtinuti la diferite operatii de prelucrare a pieselor din clasa pirghii10r !?i furcilor matri~te, iar. in tab.5.l8 este iIrlicata eroarea de centrare a pirghiilor matritate, .care apare la strunjirea intre virfuri a tijei cilirrlrice a pirghiilor.
247

245

liJ~X;'t'lJl

~.1~_

P,~,r;,,;li'.::~\ril Qblinut; l u prelucrurca sealifubric,1telor :-1'4.:prllf'~fc d~) "t.~"olll\ it) c x t cr uxn-e ,

mdt.ri~LJt.C' ..

I'-

II

jI

r o:

t.: '.;'.'

iJ '

\;"

1---'-"-' -,

;r_~ _,~_;~~~~

I~-~::~:~:~~~:_~~r~~-~i~-~: ]-~_-_ ;~:::~


~R~CRl IN i~~?TF
11 ... 12

r;.:,.~~~: .,
I~

;,-,n9'-"'\ ',,;J
c

----------------J----------32 50 30 50

~==I~ ,=:;-=
s
,-

Lebc Lu l 5.16.

Pur"l'loNl(.:trl

obt

inut.i

It)

pruhk.:'"UrCH

:.a-":HIJf(:~",.'If.)('

f roo t e le

d'~'S r U f-

="~"~~~~:;::;-:;e _p~~u~~::~::-".=~=--' ~~~i~:~~.~:~~~~ l ~_s.~_~ ----------l----- ---- ..I,


1------------------__ _~_~_~EPT_~
12 11 11
11.

'H'

,)
f:
--~_. ~ o.

f TOIS6ro f iOd de nct e z i r e


4 __ .0 __ . _

12 11

r . ..
DISCURI,

~
~--StrllnJ're loH r - 0

1 -

! 1'----------------------------------'
~

- a,'gro~are
~ i "elU

,-;j

2 ~:

sem i r in i sur e f i n i s ar-o

I
I

i ---- ---.14

10 - - . 12 '2. 10_._il
~,Cr:r(cAR,

--------1---- ------,-----I
I --'_
AR50<i SI 32 100

Eeil

DINTATE

J _ _-------...

25 5

l
_

---_ _--3D
100 !

25 5 ...

Strunjire frontelA : dogro~dr. - f in i c ar e - \ntr-o 5 inguru f:ml Fruzare f ront e lS i nt r vo faz~ Rectifiears f r-ont al e

50 32:;0 3:!

5U

100

30 100

:!...
OrSCURI
-,------

1__ ~___ I

~~_

J!
!

50 25

' ~--------------------------------,-- -------------------------r-------------r-- ------- ----~


DISCUld ~ ~cctific6,.D : I nt r+ o ~'ngura
i

fala:

(d,:gro~ar"
11 f ""

7 ... 9 8. -

l~.~_2_'~_~:,.:::::zi~"~...:.~_2~_~=

s"rr,

-?
I

II'

Cco;ervatii . 1.Abet"rile s;os,iale dupa difecitele oper at i i de prelucrare mecanici! "se calcu'-ec2a cu formula (4.10), cap.4. P~ntru piesele de tip disc cu gauri! central~, abaterile spatiale remanent e dupa diferit~le oper at i i de prelucrare a gaurii se de t er-m i ng conform indicatiilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3,cap_6. Z.La operatiile de prelucrare d~?a tratamentul termic se va tine soama de dDform~tiile ce pot apare la trstament (curbarea pieselor de tip arbore) 3.l. operaiiile de preluerare mecanici! executate dup! c61ire, nitrurare etc. marimea S s~ exclude din relatia de calcul a adaosului de prelucrare.

U
5 10 5

jJ
_
10 20

50 25

Strunjire : lntr-o singurA


deqr osnr e

(a~6

10._.12

32
100 50

3D
100 50

14
12 10_ 11
7 _ .. 9 7 ... 9

scmlfini~ore
- fin i sare

25

25

15 5

Rectificare front~l~ lntr-o singura fazil pc ma~ini de rectifieat rotund pe ma,ini d& rectificat plan: - degro~are - finisare

6 '

10
d

lOJ

Observatii.

de pr~cizie din tab&l sint p~ntru ca~u~ in csre baz3 tehnoLogica coincide cu baza de masurare. Oaeli ace s t e baz e nu coincid, se adauga eroarea de orientare care se determinA dupa indicatiile din ccp_1, pentru cota care tr~buie respectat~ l6 cperatia de prelucrare frontala. 2. Ir ept e le de pr ec i z i e din tabel s!nt date pentru cazul r e spect sr i i c imensiunii fat~ da 0 suprafata plBn~ prelucrat~. Dac~ prelucrarea frontal~ se face cu respectarea dirnensiunii fat~ de 0 suprsfa;a neprelucrat~, tolcrsnta se d~tbrmina cu rclatic: (T s + Ipr) 2 in care: .
Teste

1. Treptele

4.Strunjirea !ntr-o sin9ur~ taza se execut6 direct pe suprafsts brut~ tilra a m3i diviza opere~ia in dcu~ faze distincte, degro~are ~i finisare, !ns~ eu regi~J:-i spropiate de strunjirea do finisare.

5 6.

EXENPIJJ DE CALCUL

met r i t at ;

toleranta

la dimensiune

pentru

semifabrieatul

brut

Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dL~ensiunile


L~t8nnediare pentru operatiile de prelucrare a suprafetelor plane frontale a~e capului;;i piciorului bielei din fig.5 .11. Semifabricatul bielei este matri tat din OLe 45, SrAS 880-82, in clasa II de matritare conform STAS 7676-83, iar masa semifabricatului nutritat este 1,3 Kg. Operatiile de prelucrare a suprafetelor plurle frontale ale capului si piciorului bielei din. fig.5.11, pentru obtinerea dimens iuni.i, finite 38 0_0 062 mm sint urrnatoarele : - frezarea sunultana a fetelor frontale ale capului bielei fig.5 . 12 ,a ); frezarGa simultana a fetelor frontale ale piciorului bielei ( fig.5,12,b );
i_

T - toleranta la dim"nsiune-d"p~ prelucrarea unei fete frontala; Tp P~e ia conform treptei de precizie indicate!n tabelul 5.16. 3. la piese dertipul urborilor, abaterea spatiala remanenta dupa strunjirea do> dcqr cs are s i frezarea de dcgr'ooare - neper-pendi cul er i t e t ee supraf e t o i frontal fatll de ax a p iese i arc valori neglijabil~_ la p i o se d" tipul discurilor, abat~rile spatiale remanente dupa diferitel~ opera,ii da prelucrere frontala S8 determina eu r~la>iile (S.12} ... {5.14), iar dupa tratalnontul 1:errnic, ca abatore spatiole se ve considera daform rea fetalor frontale care sa poate produce la trstament, cu relatia (5."). 4_ la calculul edaosului de prelucrara pentru rectificarea exccutat~ dupa tratamentul termic ,parametrul S se exclude din r.e la]; is de calcul.

rectificarea plana a fetelor frontale ale capului ~i piciorului bielei pe 0 parte ( fig.5 .13 , a ); - rectificarea plana a fetelor frontale ale capului ~i piciorului bielei pe partea opusa ( fig.5.13,b j , Ambele operat i i se executa dupe ce biela a fast tratata texmic.
(
,.,.10

240

labulul 5.17. Para.otrii furcilor

ob~inu~i

lo prolucraroo

~onic~

pirghiilor

~i

Procedeul

de prelucrare

Treepta de precizie

Rz'

Ji!l1

S, I'm

Frezarea supratotolor plane porololo cu axa piesei ~i a planului de separatie al capete lcr ; degro~are -f in iser-e s i frozare intr-'o fad Bro~are8 intr-o tazA a suprafetelor plane

12 10 .. 11 10

32 10 5

50 15 10

10 Jim; 0 (dupa tratd.menb.u t.errni.o S1.1 se l~:chl:"'.i2 ,till CalC:llJ ; ; = K Psf (conform ~8J.atici. (4.10)); K = 0,06 ( tab.4.6 ); dE.-oor.ec0 o~ie.nt.area :::,(".Psf =l1c.L conform re1atiei (5,16), se face m:i.fabricatului fatt\ de frezele reglate la dim2;piur,e dupa tija bielei ( vez i, fig .5.12 ); 11 c = 4 pm/mm ( tab.5.14 ); L = 217 + 20 = 237 mill, din de.se:luJ. p:Le.sei; Pi-1 = 0,06-4 237 ::::; 57 pm. Rzi-1 Si-1 Pi -1
'"" =
0

Rectificarea suprofe~elor cu axa piesei: - degro~are - finisare Strunjirea tijei cilindrice - degro~ore - finisare

plane peralele 8 ..9 b 7 a pirghiei: 12 11 50 25 50 25


<s:

10

20

'"

Observa~ii.1.

Abaterea spatialA de curbare a pirghiilor brut matri~ate, care se are in vedere la prelucrarea suprafetelor plane ale ace.tora, so calculeez3 cu rele,ia (5.15), respctiv (5.16). DupA trezarea de degro~are a suprafetelor plane ale pirghiilor m8tri~ata, abaterea .p8~ial8 remanentA se determin3 cu relatia (4.10), cap.4, iar dupA prelucrarea de finisare a supra tetelor plane, obaterile spa>iale sint neglijabile. 2. Strunjirea tijei cilindrico a pirghiei, deci este necosarA, se executA intre virfuri. Calculul abeterii spatiale care se are in vedere la determinarea adaosului de prelucrere pentru prima opera~ie de prelucrare a tijei cilindrice Se fece~u formula (5.9), in cere curbarea specifics A se obtine din tabelul 5.14, iar deplasaree matri~elor p din tebelul 5.97 Eroarea de centrare Pcentr pentru prelucrarea intre vi~furi estedat6 in tsbelul 5.18. .3. Abaterile spatiale remanente dupa opera,iile de prelucrare mecanice a g~urilor din capetole pirghiilor se vor determine conform indica~iilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3, cap.b. 4. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea plana executetA dupe tratament termic, parametrul S se exclude din rela,ia de calcul. Pcentr.~ntru plrglllllo. 180 2bO 5ellifebricaate aatritatede tipul

~. I

~.

~I/l'~1!tl;l {(I/
~l" ,~ ~~~!J"0- ~'+8 i ~
.
0-

c;:;

?17:t 0,05

J
If

~3~4 ---~,
.

l/e' ,-__

~ __ --__

t.o c

c:

.~ _~

5/

L~S
,I

.fl~o,

e rit r u POO"'Macg",45 nt rol=tural .

I~'.'"
. .,
.

Tabelul 5.18. Eroarea de centrare

Lungimea totalll a p iese i, in mm

120 180

260 .360

360 .500

Fig.5.11.

Bielc,

'Dimensiunea trans 18 . 30 50 18 . 30 .. 50 ... 18 . 30 ... 50 .. 18 .. 30 .. SO .. ver sat a , 1'n mm 30 80, 30 SO 80 30 30 50 80 50 50 80 Eroarea de centr-ar-e , 1n urn 300 400 ' 500 300 400 550 350 450

bOO

350

350

bOO

capul!?i piciorul bielei au aceeasd, inal:~ime de aceea adaosurile de prelucrare au aceeesd,valoare. a.Calculul adaosului pentru rectificarea plana (operatda precedenta este frezarea intr-o singura faza) la cota
I

3 8. 4 :o,~2rnm

A:;;ezareapieselor pS masa mscnet.ica a masfni.i, de rectificat plan nu produce e:co:':ide fi~e (dGci t i = c. . Prin urmare, adaosul minimperrtzu rec'cificarea. plm-J'i ps 0 parte este : ~ rain = 10 -I- 57 = 67 ps, Toleran~ la o},;cratia de re.ctificar.'e plana in treapta 9 de precizie este 62 tan ( tab.2.15, cap.z j , Maosul de prelucrare nominal pent.ru rectificarea pe 0 parte are valoarea : ~ nom = 67 + 62 = 129 is, Dimensitmeamaxima inaJ.nte de ultima rE..'C'.:.ificareplana

250

2"'1
_.. _..J

\1
:1

'.,':'.t.''::' -r

Deci operat.i.a de frezare plana a eapului, respecLiv piciorului bielei se va executa la cota h, = J Cl, '/:0 mm, hz
mo, ,~

tl
'~'

h3

max

+ '\,

nu", = 38,4
m in

+ 0,129

38,529 mm b.calculul adaosului pentru frezarea plana ( anterior frezarii semifabrieatul este in stare bruta , matritat ) : ~ i-' = 160 fllll ( tab.5.8 ) ; 8 i _, = 0 (semifabrieatul matritat fiirrl tratat termic 8i-1 se exclude din calcul ) ; Pi-' = 4-237 = 948 f.1JTI ; E i = O. F're:6area. fetelor frontale executirrlu-se sirnul, tan se utiLi.zeaza relatia de calcul pentru adaosuri simetrice :;>A m,n ,= 2R.z ,-, + 2p. zzm , ~~, ,-, = 2-160 + 2-948 = 2216 ~

rl
:'! ,oj
'I

I1

Dirnens i.unea minima

: h2

= 38,55 - 0,062 = 38,488 nun.

,I [i
ft
"'I

'-

17, .
...

/'

_1. I '~ '\

/ ':J ._...\.
.-J .. --'-2

;~~
i
!

~r'"

Cota h2 a eapetelor bi.elei inainte de ultima rectificare pl~ (obt.inuM dup.1 pr ima rect.if i.care platk"i, conform fig.5.l3 a) va fi:
-0

"j 11

~--:
I'

h2 ,=

38, 55

-0.0,,2

mm

~~ I ,
i_i

caput
bip{et

k:l.a.osul nominal real (recalculat) pentru ultima rectificare pl.ana , ~3 nom este : 38,55-38,4 = 0,15ITlrn. Intrucit fetele frontale ale capetelor tre.b.rie sa fie simetrice fatil de axa longitu:linalil a bielei, este 0bligatorie ,adoptarea aceluia!?i adaos de prelucrare pentru prima fazil de rectificare plana : 1),2 nom = 0,15 mm, Deci, cota nominalil inainte de prima faza de rectificare plana (dupa frezare) este: h, nom = h, mex = 38,55 + 0,15= = 38,70 rrun. Toleranta la operatia de frezare intr-o fazil in treapta 10 de precizie,este conform tab.2.15 de 100 fllll.
~3nom = Fig,5.12 Frezerea fo;elor frontale cspetelor bielei: a-freZBrea fe;elor capului bielei; bfrezares fe;elor piciorului bielei;

,'\

~.

-. ---.-. ~-r J-~..1

/-+--r--~1

ptciorul

-ss
~

'"

~l!

,L._...

Q _._@_~)
.

..,..~--

i'l
;1
:.1

n
l\

bie/PI

Q>---~- ._-a ~o/


~. -j~

'I
H

f;t
;1

a)

b)

Fig,5,'3.

Rectificarea

fe;elor

frontale

ale capetelor

bielei

t ~ ~-:

D)
Dimensiunea miriima inainte

6~1

de prima rectificare

plana:

h. min

38,7 - 0,1

38,6 nun.

Pentru calculul adaosuluide prelucrare nominal la frezare precum ~i pentru detenninal:-ea dimensiunii semifabricatului sint necesare abaterile Limi.ta la rnatritare, conform STAS 7670-83 stan::1ardizate in funct.i.e de masa piesei matzi.tate , factorul de complexitate a formei, calitatea otelului f:?idimensiunea max..ima a piesei matritate. Factorul de complexitate a formei S este : S = m I ~ r urrle : mp = 1,3 Kg, reprezinta masa semifabrieatului matritat , ~ - masa corpului geometric in care se inscrie semifabrieatul matritat. In cazul bielei din fig. 5.11 masa paralelipipedului care circUmscrie biela este ~ ::::7,95 Kg. S8 meaDeci, S = 1,3 I 7 ,95 ::::0,163, prin urmare piesa prin compl.exi.': 'te 83, caracter.izata dreaza in grupa. de 0,16 < S < 0,32.

~.i

H I1
il "

!!
"I

il !,:
Li

f;
::1 11 rt

H
t'

,
\""

;';
~i

~
::

rl

252

_ __

_ .. ___ ._2.~J~__._.~

..

otelul OLC 45 avincl cont.irnrt.ul, de carbon de 0,42 .. 0,5 % se incadreaza in grupa M1 de calitate. . In aceste condi.t.ii., din tab.5.5, pentru piese matri1;ate in clasa II de rnatritare, cu rnasa cuprinsa intre 1,0 ~i 1,6 :<g,calitatea ote1ului M1!?i factorul de complexitate S3se alJtin abaterile limita --ii:~. Adaosul de prelucrare nominal bilateral, conform rel.at.Iei, (3.36) este : 21),1 nom = 21),1 min + lAin s 2A1 nom = 2,216 +

CAP6.

ADAOSURI DE PRElJX.":R:'i.Rf~ PEN1W G]\URI

-0,9..J

I- I

lAin -0,1

I,
6 1 PRE[!JCRAl;;:'E2\ HECAlrrc.-\ = A G.ll.!.lRILQR.

3,016 nun. Gaurile din piese se pot, executa p:cin gaurire in material pl.In sau prin lill'girGa unor gauri realizate in prealabil p:cin forjare sau turnare. In tab.6.1 sint dai;i pa..:cametrii de precizie i calit."fte a suprafetelor, obtinute la diferite procedee de preluc-.... are a gaurilor. Datele din tab.6.l sin.t aplicabile perrtzu odee tip de piese :;;i oriee tip de semifabriC'.at, avindu-ee in ved.ere ea precizia de prelucrarea gaw.-ilor nu este i..-1 general influeni;.ata de clasa pieselor prelucrate (discuri, carcase) etc. DLJpa efectuarea ca.lculului succesf,v al adaosurilor 9i dimensiunilor intenne::liare ale gaurii,se ajunge la dirnens iunea de calcul pentru oparat i.a de gatu:'ire,apoi se alege diamet....rul stalldardizat eel mai epropi.at; al h.lrghiului,cu reepectarea conditiei ea diametrul mirrimal sculei ( admi.sde toleranta de executie ) sa nu fie mai mic d.ecit diametrul mirumca'lcul.at; pentru gaurire.~ alegerea h.u:ghiului st.an::lardizat se coi .. recteaza dimensiuneanominal.a perrt.ru gaurire conform cu burghinl ales. Folosirea de hlrghie elicoid...ue cu diametre nestar&J::dizate, pentru gauri care sint supuse altor prelucrari QUpa gaurire, nu este admi.sa, -. Prelucrarea gaurilor cu largitoare, num:Lta largire, se aplica. fie dupa gaurire / fie perrtzu marirea di.amet.rul.ui, unci gauri deja executate la turn.:u-e sau forjare. Precizia di.a.metrului gaurilor largite depi.nde de toleran1;,:E::le de execut.i.e la di.emetrul largitoru.lui! precum 1?i de SL'l-iralargireagaurii, fenomen care consta in obtir.erea unci diametru al gaurii mai mare decit C3l al1;2h::gitol:uluL Pr:in calculul succesiv al adaosurilor 1?idimensduni.Lcr:intermaiiare ale gaurii se ajtmge la d.imensiuneacalc\llata pentru operatf,a de largire. Apoi se alege diametrul nominal, standa...""dizat eel mai apropiat al largitorului 9i se corect.eeza dimensiunea nciminala pentJ:u lill'gire, conform cu largi torul aJ.es. Datoriti corectarii dimensiunii perrtzu Hirgire E'.stG necesara !?:i. recalcularea adaosului nominal perrcru cperat.i.a de lill:gire, cu relatia (6.1) 2i\, larg = d.l st - ~ st ,
i

Cota nominala hs nom a semifabricatului matri1;at, conform relatiei (3.49) este : hs nom = h1 min + 2A1 min + hs nom = 38,6 + 2,216 + Se rotunj8!?te : h, nom = 42 nun. semifabricatului se matriteaza la cota pe desenul piesei rnatritate. Adaosul nominal real pentru operatda de frezare, recalculat in urma rotunjirii, devine :
4 <Lii;9mm, care se inscrie
~1

I Ainsf I,
I
-0,9

41,716nun.

capetele

nom = 42 - 38,7

= 3,3 nun,adidi pe fiecare fata

frontala revine adaosul 3,3/2 = 1,65 nun. Adaosul de prelucrare nominal total se olJtine prin diferenta cotelor nominale ale semifabricatului ~i piesei finite ~ nom t = 42 - 38,4 fata frontala
=

3,6 nun,
=

adica pe fiecare

revine 3,6/2

1,8 nun.

?r

'.'''-'::::.

.i

L_
i: 1 t.~;-lLE' : 2A. l' este adaosul de prelucrare nominalrecalculat 9 l~,>e.ntn.lL,cgb:e;r d\ c t. - diametrul n~minal al l~itorului, cor.lr.orm STAS respecti.v GOsr; :\ st - diametrul nominal, standardi-

.-: .~ i:

r,
l'

~:at a.l bur-ghiului ( respectlv diametrul nornirial, al gaurii brute t.urnat e sau forjate, daca Larqi.rease executa direct asupra gaur i.i, brute ).
1 "t,,:\,,1
~ --.-.~ ~>., ---

1>.1 !'IIrw.,lrii

(~)~iJ\"r.i

III

prcluc:rlJrulI

n.,cllnicll

oollurilor

:
\

--'-.'".~'--.-'-'~,....-"-~~~'.-""-"
l de pr e l uc r er-e 01arnetruL mm gAurii, lreapta
de

Proced

precizie
'-'--.~'===---'~'"'-= .. .:...::.."" ..... ~' I-'-~~--

Calitatea supraf, --, Rz' PO' S,lilll

---40 50 60

?'."'''''-'--"'~''---'''-~~.

---

.. -~
20 32
40

De la 3 pln~ la 6 Pest e 6 la 10

2.La gaurirea qaurd.Lor nonnale cu ghidarea b.rrghiului in b..!C9ade ghidare se as'iqura treapta 11 de precizie a diametrului . 3.Se recomanda ca gaurile cu diametrul d>3Orrnn care nu sint executate la forjare sau turnare sa fie gaurite succesi v cu doua b.lrghie : primul cu diametrul d1 = (0,6 . 0,7)d :;;i al doilea cu diametrul final d. 4.'l'ipul aleztirii (nonnala,precisa, fm)) este caracterizat de tolerantele de execut.i,e la diametrul alezorului. s.strunjirea interioara foarte f:i.na,executata cu cutite cu diamant sau cu placute din carburi metaliee pe mas irri, de alezat verticale sau orizontale permite r~ea treptelor de precizie 86 :;;ia rugozitatii Ra = 0,8
0,2
f.I1T\.

12 , "",' ,I-

~ G~ur ire

c~ b~

gallrl

'le elicoidale ~ normaLa

Pest e 10 la 18 Peste 18 la 50 Peste 50 la 80

--

12
f--.--

50 63 70 60 25 30 40 50 40 50 30 40

I!
'I'.
I

I
G~~rir~ .dlnc

..

De Id 3 pina la 10

'--a
cu burghie speciale
c---_

Pesrc 10 la 18 ',2 Pest.e 18 Ia 30

16 c-----20 32 50

_._--- -

-a 9~uritor $uU i f or j at e bru gitor Lerg i r o eu tllr turnatc

Peste 30 la 50

I~-'---~ t~

~ ~Lergire

--

De la 18 pln~ la 30

Pe"te 30 pin! la 80 Pina la 30

--

40 12 50 32 11 ... 10
40

" gl!t.:r i 1 brute

dw;;a gaur 1 re s

d9 fin isare cu targitor au dupa lilrgirea

-------~ ~ ~

Peste 30 pine la 80
:

St.run j i r e i nt e rioara - de qr o s er e
.. finisare - f ina (ne tezire)

De la 50 pina, la 260
1--

~---.
! Alezare
fi

-----------_.
~ normala - precis:; - f ina
In tericara

12 10 /. 6 ... 7
10

40 20 3,2 10 5

50 20 10 ..5 20 10 5 10

De la 6 pi"a la 80

!
Ractific<lre ~ aro~are

8 6 ... 7 7 ... 9
r---

3,2
5 4 0,63

/'
,.--

Pinii le 80 De la 10 pIns la 80

7., .8 7

---cu b it a sau Cll dorn

Fit".re

De la 6 pinb la 80 Pins la 80

6 ...7 0,16

~ Lepu i r-e , honui . re L--.~ Gcservc~ii:

--_.

1.Se considers conventionbl gour; normale cele pent.u ,; gluri adlne; in CBzul lid '5.

car a raportul

l/d<5

Prelucrarea qaur-i.Lor cu alezorul se folos8!?tede obice:r ca procedeude prelucrare la cota finala s~u inaintea honuirii gaurilor. Alezarea realizeaza precizia diametrului, fonna corecta a gaurii !?i calitatea superioara a suprafetei,insa nu corecteaza erorile de inclinare !?i dezaxareale axei,gaurii ,deoarece alezorul se autocentreaza dupagaura existenta. Pentru a permite conducerea1il::eraa alezorului exclusiv dupa gaura care se ale, zeaza alezorul este fixat articulat (elastic) pe arboral.e principal al masdrri.i, - unelte, cu ajutorulunei marrlrineoscilante. In acest caz, abaterile spat.i.al.e de la operat.i.aprece:1enta de prelucrare a gaurii se exclud din relatia de calcul a adaosului de prelucrare, iar eroarea de instalare este zero. Precizia diametrului gaurilor alezate dep:i.ncle de to1erante1e de execut.i.ela diametrul alezorului, de suprala.rgirea gaurii, de starea de uzura a !1la!?inii-tm.e1te, etc. Pentru ob1;-inerea treptei de precizie 7 la prelucrarea gaurilor cu diametre > 12 nun, executate initial prin gaurire,este necesara succesiunea de operatii : lfu'gire (sau strunjire) ,alezare prealabila (preci.sa) !?i alezare finala (f'Lna}.Pentru gaurile executate initial prin forjare sau turnare, treapta de precizie 7 se asdqura prin doua operat.Li. succesive de lclrgire, unnate de alezare prealabfLa ~i alezare finala:. Treapta de precizie 8 la prelucrarea gaurilor cu diametre > 12 nun, executate initial prin gaurire, se asigura prin succesiunea de pral.ucrard, : lclrgire (sau stnmjire) .urmatade 0 sinqura alezare, iar in cazul gaurilor forjate sau turnate, prin doua Mrgiri succesive unnate de alezarea finala. Prin calculul succesiv al adaosurilor !?i dimensiunilor intermediare ale gaurii se obt.indimensiunile nominalecalculate pentru operat.i.i.l.e de alezare preal.abi.La ~i lclrgir~. Se al93'e diametrul nominal standardizat eel mai apropiat al alezorului, astfel incit diametrul minim al sculei sa nu fie mai mic decit diametrul minimal gaurii, apoi se recalculeaza adaosul perrtzu
I ",I

256
..... . ....

'"1-

257

-'1

alezare. Nueste admi.sa ,de obicei, folosirea de alezoare cu diametre nestanclardizate, deoarece costul acestor scule este relativ ridicat. Pentru piesele care se prelucreaza pe maaird, - unelte agregat ;;i pe linii automate, operatiile tehnologice succesive de prelucrare a gaurilor ~i precizia de prelucrare asigurata sint date in tab.6.2.
Tabelul 6.2. Succesiuooa opera~iilor Uni i automate de prelucrare a gaurilor pe ma~ini agregat ~i

Traseul Tre8pta de precizie Oper at i i le (faze la) tehnologica Pinli la 18 1

t ehnol

cq ic pentru d i ame tre , in mm ; Peste 18 pinli la ~,;. 30"Peste 30

1
+ +

2
+ +

brosate fa~ de alte suprarete ale pieseLIn cazul brosard.i,eoordanate, la calculul adaosului de prelucrare pentru brosare trel::uie sa se ~ seama~i de abaterile de pozitie ale axei gaurii fa~ de pozitia nominala, generate la operatd.ade prelucrare a gaurii, premergatoare bro~ii. la honuirea gaurilor capul de hanuit se autocentreaza (autore:;rleaza) pe suprafata gaurii, de aceea abaterile spatiale !,?i eroarea de instalare se exclu::idin calculul adaosului de prelucrare. Pen.tru piesele tratate termic, marimeaS se exclude din calculul adaosului pentru honuire. la honuirea intr-o sdnqura operat:ie se obtine Ra > 0,63 J-IlTt, iar la honuirea in doua faze ( prealabila ~i finala ) se ajunqe la Ra = 0,2 . 0,04 J-IlTt. Abaterile spatiale ale gaurilor executate. cu b.lrghie elicoidale pentru gauri normaJ.e respectiv cu b.u:ghie speciale pentru gauri adinci sint date in tab.6.3. In fig.6.1 se prezinta abaterile de deplasare ~i inclinare a axed.gaurii. 6.2. EXEMPilJ DE CAIOlL Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dimensiunile intermediare pentru prelucrarea suprafet:elor cilindrice interioare fji exterioare ale pinionului din fig. 6.2. Semifabricatul este matritat la cald din oteJ.ul aliat 28TiMnCr12 SI'AS 791-88. Matritarea se executa in clasa II de matritare conform SI'AS 7670-83, iar masa semifabricatului este peste 4 Kg. Rezolvare. Principalele operatii ~i faze ale procesului tehnologic de prelucrare mecani.ca a pinionului sint prezentate in tab. 6.4 1. Pentru suprafata gaurii <p 48
0+0,027

----11 10

12

Gliurire Llirgire de degro~are(intr-o f8Zli) Strunjire interioarli de degro~are Llirgire de samifinisaro L~rgire interioarli de semifinisare

----- -

+ +

8 ... 9 Alezare Alezare 7 prealabilli f inaU\

+ +

Strunjire interioarli de finisare

Observatie;

Cu 1 ~i 2 sint not ate traseele tehnologice posibile. Cu semnul + sint notate opera~iile (fazele) tehnologice aplicate la traseele tehnologice respective.

[mm]

Bro~ gaurilor asigura 0 precizie ridicata de prelucrare in limite1e treptelor de precizie 7. 8, precum~i supratete fine, cu Ra= 1,6 0,4 J-IlTt. Inainte de bro~are,gaurile sint prelucrate de obicei prin strlmjire de finisare, prin largire ~i strunjire sau prin strunjire ~i alezare cu alezor. Brosarea gaur;i.lor se executa de obicei ca brosare Libera, la care gaura brof?ata nu capata 0 pozit:ie detenninata fata: de alte suprafetie ale piesei,iar brosa se autocentreaza dupagaura e.xistenta. Deoarecela brosarea libera nu se corecteaza abaterile de pozii;,ie ale axei gaurii, abaterile spataale se exclu::l din rela\:ia de calcu1 a adaosului de prelucrare pentru brosare, iar eroarea de instalare se considera zero. In cazuri mai rare se aplica brosarea coordonata ( ghidata ), cu instalarea piesei intr-un dispozitiv .special care asigura pozitia axei suprateted.

. Schema di.spunel:-iiadaosurilor intermediare pentru prelucrarea gaurii <p 48 0 +0 ,027 mm este prezentata in fig. 6.3. a. Pentru honuire ( cperatda precedenta este rectificarea interioara in treapta a 8 - a de precizie ) :
~ i-1 Si -1 se exclu::ledin calcul ); Pi-1 = 0 :;;i i =0 , deoarece capul. de honuit se autoreql.eaza ; ~i min = 2-5 = 10 [/-00]. Toleranta pentru operatda precedenta, de rectificare interioara, conformtreptei 8 de precizie este : Ti-1 = 39 [J-IlTt] ( tab.2.15, cap.2 ). In fig. 6.3 se observa ea dimensaunea minimadupa rectifi-

Si-1

= 0 ( dupa tratarnentul termic

5 [f1Jll];

L
Tabelul 6.3. Abater; spatiale
~~"~-'-""

pentru 9aurile

executHte

cu burghic
"'11

F~g.6.1.

Tipul burghiului Burghiu elicoidal


Denumirea ubaterii

-tr-

[0

Burghiu pentru gauri adinci mm 6 10

!
Inclinarea specifica a axei gaurll Ay pe 1 mm lungime a gaurii, ~m/mm Deplasarea axei gaurii fate de pozi,ia nominala Co'
b

3 1 ...61~ 10

Diametrul'gaurii,

~\\H~
L\

0>

0'1' 0

I.

Oeptasarea ~i inclirlareo axe; giiuri;: 00 - poz i t i a nominalA (eorecta) a axei gllu.i i; 011 - "XI' deplasatA fatll de pOlltia nomlnalA; O22 ''''8 incl in.tA s i dep l ssat a f a t a de pozitia nominala.

ls118. 30130.5013 ...61 ..;01 . ;sli~

o
2,1 11,7 1 1,3 10,9 1 0,7 1 1,6 1 1,3 1 1,0 1,7

01 KJ O2

. i\ \ 1

-----,-----,-----,-----,-----,-----'-----1-10 15 20 25 30 10 15 20 125

~
1.Abaterea spatiala

1.75 +0.15
totala dupa gaurire
p

mn 45
0

Observotii:

sa daterminJ

cu relatia:

Vc o 2 +
glurii,

Z " 6 f3 cc; 37'33"

(A .l)2
y in mm.

in care: nate
B.

l este sau

lungimea. sint:

2. Categoriile

principale
forjate

de abateri

spatiale

ale

axei gaurii brute tur~'

pentru gauri turnate'fdeplasarea axei gaurii p datorita deplasarii miezului (ve z i cap. 8,8.2), precum s i inclin~~ea axei gaurii I. l ( l-lungimea gaurii). Inclinarea specifica A ,in ~m/mm are valorilaY: pentru diametrul 0 = 10 ...30 mm, I. = 10 .. 2~ pm/mm, pentru 0 30 .50 mm,t. = 5 ... 15 ~~/mm, iar pentru o>~O mm,A = 3 .. 10 ~/mm. b. pent~u gauri perforate la matripre sau f~rjare liberi!, excentricitatea p a gaurii fata de suprafats exterioara. 3. AEatarea spstiala remanenta a axei gaurii dupa diferite operatii de pralucrare a g'aurii se calculeaza cu formula: p = K'p f in care K este coeficientul de mic~orare a abaterilor; P f - abater~a spatial~ a axei gaurii pentru semifabricatul brut, respectTv pentru gaura obtinut~ prin gaurire in Qaterialul plin. Valorile eoeficientului K slnt : dup~ preluera rea de degro~are K=0,05;dupa prelucrarea de semifinisare K=0,005;dupa prelucrarea de finisare K=0,002; la prelucrarile ulterioare abaterea spat i a la a axe i gaurii se peate neglija.-

<;

~ ~ 1:').

;g
1:').

Fig.6.2. Pinion

CA

NOTA
02 =Testt un ~ x45" 175 . -Ruoo uto! ea supratetelor

2~/ (0,,0/Od)
b. calculul adaosului pentru rectificarea rat.ia precedenta este brosarea ) :
Rz 1-1 = 4 [f.Illl); Si -1 = 0 ( d:t..rpa tratamentul

interioara

(ope-

carea interioara

(inainte de honuire di-,


min ra in min nom max

este
-

= di

min

2Apimin

Ti-1

deci :

di-1

= 48 - 0,010 - 0,039 = 47,951 [mm].


= 47,95 [mm]; = 47,95 [nun];
= 47,95 + 0,039 = 47,989 [nun].
.. '" 1 se executa a cota
,+. 'f'

Se rctunjest;e : di-, di-1 di-1


. Deca,

+. de rect:.lIlcare . . _. cperat.aa

47, 95 0' +0

039

[nun]

termic se exclude din calcul ). Rectificarea interioara se executa cu l:::azarea pe suprafetele flancurilor dintilor intr-un dispozitiv cu role care vin in cont.act cu flancurile, de aceea la determinarea abaterilor spat.i.al,ese tine seamade Mtaia radial a a danturii fatE!de alezajul pinionului. Prin severui.rea danturii Mtaia radiala a fost redusa la circa 0,05 nun. Pe de al.ta parte, la tratamentul termic de dilire!?i revenire alezajul se deformeazadevenir:rl conic sau oval pf.re la 0,05 nun. Prin unnare,abaterea spat.i.al.atotara de la operat.i.Lleprece:iente de severui.re s:i tratament tennic este : 2 Pi-1 = 50 +50 = 100 [f.Illl); Pi-1 = 50 [zzm},
'-1
I

261

-:

Ap..mm Ap' mm

brosare \

Apmm
j

recftflcare honulre

strufI}!re

Ap..mm

.!~
I
1 ,

In unna rotunjirii efeCtuate este necesara recalcularea adaosului nominal pentru rectificarea dnterdoara, prin diferenta dimensilmilor noori.na1.e : ~ nom == 47,95 - 47,75 = 0,20 [mm]. . .. c. calculul adaosului pentru brosare (. operat.ia precedenta este strunjirea de degro~are a g~urii ) : . ~ i-' = 40 [J.UIl] i Si-1 =50 [J.UIl]. . Aba~ spa?al~ remanenta ~ strtmjirea de deqrosare a g~urii nu poate fi eliminata ,deoarece brosa se autocentireaza pe gaur~, de aceea se consddera ea .: Eroarea de instalare la brosare Pi = 0, deoarece se apli~ brosarea li.ber~. Prin urmare : . ~l n in .;, 2(40 + 50) 180 (J.UIl]. Toleranta penti:u operatda precedenta, strunjirea de degro~e, conform treptei 12 de precizie, este 250 ~ ( tab.2.15, cap.2. ). Din fig.6.3 rezulta ea dimensiunea mirrima ~ strunjire este diM'min = di RlIIl( - 2A...lIIin - Ti-1 , i deci dl_, min = 47,789 - 0,180 - 0,250 ee 47,359 [mm]. Se rob.mj~ dl_, min = 47,3 [mm]; . di-1 nom = 47,3 (mm]; dl-1 max = 47,3 + 0,25 = 47,55 [mm]. ~a~ de strunjire de deqrosare a ~urii se executa la cota 47,3 0 5 (nun]. .', Adaosul nominal recalculat pentru broarea g~urii ~ tl90l = 47,75 - 47,3 = 0,45 (mm]. . d. Pentru struhJl.rea de c:la3rollarea gaurii ( inaintea acestei operatii semifabricatul se afl~ in stare bruta,matri~ta): Rz i-1 = 200 [J.IIIl]; S\-1 = 250 [J.UIll ;
I

Pi-' =0

,:'/1

i"
t"-

I
I
I

Fig.b.3. Schema dispunerii grafico a adaosurilor intarmediero pontru prelucraroa g!urii


,48

I i
~
I

+0,027 IIUII

,
Eroarea de fixare in dispozitivul cu actdonare pn.eumati~ pentru rectificarea interioar~ se oonsddera : Et = 50 [~] (tab.1.33, cap.1 ); Maosul mi.n:i.m pentru rectificarea
E0

~terioar~:

. I IIIn = 2-4 + 2 V 502 + 502= 149 [~] . Toleran~ pen operap.a preca:ienta - brosare - conform ~ treptei 8 de precizie este: . Tj_, = 39 [J.UIl]. OiIre.nsiunea~ ciupii brosarea gaurii ( inainte de reotificarea interioar~ ) este:
Se rotunj~: dj., mln dj-1 IIln diM'noGI di-1 lIa)( de ~

. Pi'-1 = Y + Pm'2 ( . formula 5.10 ). EKcentricitatea g~urii brute Pe = 0,8 [mm]( tab.5.1l.). Deplasarea matritel.or Pm= 0,8 [mm]( tab.5.9 ). .

p/

Y 0,82 + 0,82= 1,128 [mm]. in man:lrim cu acp.onare pneumaticl este Efi = 500 [t-tm]( tab.L33 ). Eroarea de orientare ( bazare ). Eo = O.
~: Pi-1

Erciarea de fixare

= 47,95' - 0,149 - 0,039 = 47I 762

~i'
[nun].

min

== 2(200 + 250) + 2-

11282 + 5002. :::: 3368 [~]

= =
=

~t:i.a 47,75 0+o,03f-[nun].

47,75 [mm] i 47,75 [mm]; . 47,75 + 0,039 = 47,789 [nun]. a gaurii se va executa la
.

cota

Pentpl'calculul di.mensitmii nominale a g~urii brute din semifabricatul rnatri~t sint necesare abaterile lilni.tii la matritare, conform ST.AS 767(}'-83. . In cazul sem:i.fabricatului pinionului din fig. 6.2, fact.orul de coroplexitate aformei S = m / Il\i are valoarea S > 0,63 263

2~n.,~ =l(lZ~i'-l +~-J ;6i~'f~~ E/

L
Tabelul 6.4 Procesultennologicde prelucraremecanicB a pinionuluidin fig. 6.2 ( pentru definitia factorului S, vezi cap.S) , deci piesa se incadreaza in grupa de cornplexitate S1,conform STAS 7670-83. otelul 28TiMnCr12 face parte din grupa de calitate M1,conform STAS 7670-83. In aceste conditii, abaterile limi:ta la matritare in clasa II de matritare, pentru diametrul gaurii sub 50 nun sint : 2e+o,7.1 5 nun ( pentru gauri se aplica abateri limi~ cu semne schi.mb:ite fata, de cele din STAB, conform tab.5.5,cap.5 ). Diametrul nominal al gaurii brute, conform relatiei (3.50), este ds nom dstrunj.max - ~ strunj.m,in - I As I , adica : dsnom 47,55 - 3,368 - 0,7

Denumireaopera,iilor~i fazelor

Ma~ine-unealta

Orientarea

Strunjireade d9gro~area gaurii Strung revolver


Br-osar-ea

[Supr afata c i Lindrics exter

ioer-a , universal cu stringerepneumatic

-t

gaurii

Ma~ina de bro~at ISuprafatafrontal! A orizontala Strung normal ISuprafaiagllur ii, pa dispozitivcu buc~a extensibila ISuprafatagaurii ~i fa,a frontala A, pe dispozitivcu buc~! eXtensibilll ' ISuprafaiagllurii ~i suprafata frontalA exterioarll a butucului, pe dispozitivcu buc~ll extensibilll

Strunjire : 1. Suprafatacilindrica exterioara 2. Suprafa,afrontala A Strunjire: 1. Suprafa,sfrontalA exteriosraa butucului 2. Suprafaiafrontala B

= 43,482

[nun].

Strungnormal

Aplicind regula rotunjirii din 0,5 in 0,5 nun, pentru semifabricate matrita,te in clasa II, se obp.ne dimensiunea ncminafa rotunji~ : ds nom = 43,5 [mm]. Dimensiunea , Dimensiunea maxima a 'gaurii matrita,te ds max = 43,5 + 0,7 = 44,2
[nun].

Strunjire: 1. Faia frontala interioara Strung normal butuc 2. Degajarela ~95 pe adincimea de 1,5 mm 3. Degajerela ~80,8 0+0,025 pe adincimeade 17,50+0,2 conformdesenului Oanturare $everuiradantur~ Tratamenttermic : cementare, calire, revenire Rectificare: 1. Suprafa,agaurii 2. Fa,e frontalil interioari\ butuc Rectifieareafetei frontale exterioarea butueului Honuirea9aurii Honuireadanturii
'-' "'_ I

Illinima a gaurii matrit;ate : ds min = 43,5 - 1,5 = 42,0 [mm].

Ha~ina de frezat dantur~ Ha~ina de ~everuit

Suprafetagllurii ~i 0 fai! frontalil,pe darn

I frontela Suprafaia gaurii ~i faia e butucului,pe darn

'Pe desenul piesei matritate se trece cota gaurii. Maosul nominal pentru operatda de strunjire de d.e;r-0;:are a gaurii se obtine prin recalculare in f1J!lCt.iede d:i.mensiunile nominale rotunjite : nom = 47,3 - 43,5 = 3,8 [nun]. I

2\

Adaosul nomirial total diferen~ a dimensiunilor brute, este : Ha~ina de, rectificat interior Pe suprafaiacoroaneidin,ate ~i pe suprafatafrontalaexterioar~ a butucului,cudispozitiveu ro-, le, DU aetionarepneumatic! Suprafatagaurii ~i fa,a frontala interioarae butucului, pe darn Abaterea

al gaurii f/J 48 0+0,027' nun, calculat ca norninale ale gaurii finite :;;igaurii

~ n~ t = 48 - 43,S = 4,5 [nun]. , 2. Pentru suprafata cilindrica exterioara f/J 129,240_ 0 se executa 0 sin:jura operat-ie de stnmjire. Din tab. 5.3 se obtine :

16
I

nun

Ha~ina de rectifieat

Rz

i-1 = 200

[J.lIl1]

Si-1

250

[tan]

Ma~ina do honuit ISuprafatacilindrie!exterioara ~i fata frontal!A Ha~ina de honuit ISuprafatagaurii,pe darn danturli
I I

spatiala

Pi-1

2 + P P'em

2,

Deoarece strunjirea exterioara se executa dupa ce initial s-a efectuat strunjirea gaurii cu prirrlerea pe suprarata cilindr.ica exterioara, abaterea spa\:iala de excentrfcttate a gaurii a fost; redusa la valoarea : "
':>1':<;

264

Pe

0,05- Pe sf = 0,05-0,8

0,040 [mm]

conform ol:servatiilor
Pm
=

la tab. 6.3
800 [J.llI'll

Pr:in unnare : La strunjirea in dispozitiv buna, deci: rn,

Pi-1

402

+ 8002

801 [J.llI'll

cap. 7

exterioarcl bazarea se face pe suprafata gclucu bu~ ~ibi1cl care asiJ;Jur~ 0 centrare
Ei

ADAOSURI DE ffiEC.IJC'm\RE FmJATE LIBER.

PENllID

SElfiF7\BRICATE

O.
min "" 2(200

7.1. INDICATII

GENERALE

k?adar : versal ) .. este :

2\1

+ 250) + 2-801

== 2502 (J.UIl]

M.aosul nominal. pentru

stnmjirea

pe st:rurJul normal (uni-

~i

nom

~i

min

I Ain I , ( formula 3.23

-0 , 9

Abaterile lirnita la matritare +1 7] . ' [mm.

la diametre peste 120 mm 5int

Deci :
teva

~inOlll

2,502

+ 0,9 = 3,402 [mm]


c:i.lin:1rioeexterioare bru-

Diametrul nominal al suprafetei fi :


ds
nOlll. noIII

= =

129,24

+ 3,402 = 132,642 [mm).

Se rotunjesta [mm]

ds

133 [mm].

Pe desenul, piesei

matritate

se inscrie cota

r/J 133

-0,9

+1,7

.j
J

I .,.
I

'~I'
~ -. ~1'

Semifabricatele forjate liber cu dimensiuni mici ~i mijloin fabricatia in:lividual~:;;i de 5erie midi, iar semifabricate1e cu dimensiuni rnari, latoate tipurile-de .product:ie. Prelucrarea prin a:;;chiere a ;?emifabricatelor forjate lilier se efectueaz~, de abicei, pr:in metoda obtinerii in:llviduale a preciziei dirnensiunilor. La instalarea semifabricatului pe ma,:;;ina-unealtase' face verificareainstalclrii,in:lividual ; pentru fiecare semifabricat in parte :;;i,ca urmare,in relatia de calcul a adaosului de prelucrare, eroarea de instalare este inlocuita cu eroarea de verificare ( cap.1 ). _ Deterrninarea adaosului minimde prelucrare la prima. operatie ( fazcl ) de prelucrare a fiecclrei suprafete se face p.nin::l seamade mclrimile Rz, s, P, corespunzatoare 5emifabricatului brut':;;i de erorea de verificare a pozitiei semifabricatului pe l1laflina-unealta. Adaosurile de prelucraretotale calculate nu :in elu:i adaosurile tehnolcqice supl:i.mentare, necesare pentro siln-' plificarea configurap.ei piesei forjate ~i usurarea forjclrii liliere. La stabilirea traseului tehnologie de prelucrare rnecanicli se va avea in verlere cl semifabricatele nu se g~urese la' forjarea libera pe eiocane daca diametrul g~urii Dg< 40 mm :;;i raportul H / D > 3,urrle H este i.n.llp.mea,iar D -diafuetrul exterior. La arborii in trepte forjati li.ber pe eiocane nu se executa forjarea in trepte la . 0 5em:i.diferen~ a doucldiametre veeine mai micl de 10 mm. la calculul adaosului de pelucrare nominal pentru prima 0peratie ( faza ) de prelucrare sint necesare abaterile liroitil la forjarea l.ib3rcl. Pentru semifabricatele forjate li.lY..rd:in 0teluri carbon ~i oteluri aliate abaterile limita sint date in STAS 2171/1-84 :;;i STAg 2171/2-84, respectiv in GOST 7829-70 ~i GOST 7062-79~ . . . Modulde aplicare a adaosului de prelucrare nOminal. pentru prima operap.e de prelucrare :;;i a abaterilor limita la dimen. siunile exterioare este indicat in fig. 7.1. Se observa in fig. 7.1 cl adaosul de F""~~.ucrare nominal, calculat pentru prima operatde de prelucrare .~.1'p 1 non se aplid{

eii se utilizeaz~

266

- -- --, .--------

"C:,

.._._,~~':':i ... ~"/.!i;*

r--->.:
fQ

~ ~

v'[

recalcula adaosul de prelucrare pentru prima operatde ( de deqrosare ), tinirrl searna de dimensiunile rotunjite. Parametrii Rz f?i S care caracterizeazcl calitatea suprafetelor brute ale semifabricatelor forjate liber pe ciocane sau prese sint dati in tab. 7.1. Tabelul7.1. Calitatea suprafatai la semifebricate.forjate l iber Oimensiunea de Dela 50 gabarit maximA ptnAla a semifabrica180 tutut , mm
Rz + 5,

E'

a c::
<:f

I
I

"'c;:

Cl:

,S

~
Fig.7.1.

E:

.
"t)

E' a

,S E'

c::
Vl "t)

E:

"t)

"t)Vl

~I

-,

Peste 180 Peste 500 Peste 1250 Peste 3150 Peste pin1ila pin! la pinll la 6300 pin! le 500 6300 pinll la 3150 1250 10000 1,5
2

mm

2,5

3,5

Schema do aplicare e adaosuluinom i ne l pentru primaopor8~iede prelueraro a unui arbore, prin metoda obtinerii individualoa preeiziei dimensiunilor

7.2.

ABATElU LIBER

SPATIALE

IA

SEMIFABRICATE

BRl1I'E FOR.ThTE

~. nom " d, nom + 2Ap,nom d. min" ds nom- I Ai I ds max" d. nom + As . ds


"

d" nom

+A. STAS +Ai STAS

PentJ:u piese cilirrlriee cu sectitme uniforma, sau flaI1.ge ,curbarea tiotal.a a sernifabricatului brut cu relatia : p cc= h . L. [Jlffi]

fclrcl trepte se determ.i.rui (7.1)

in continuarea dimensiunii nom:i.nale d, rom care pentru supratete exterioare de tip arbore coincide cu climensiunea ~ d, Dlax Pentru suprafe1;e l.l1ter~oare ( a.l.ezeje ) adaosul de prelucrare nominal, calculat pentru prima opera1;ie de prelucrare 21)" nomse aplicii prin nucsorarea dimensiunii nominale d, nomcare pentru suprarete de tip alezaj coincide cu dirnensiunea minima d, min. Pe desenul semifabricatului forjat lll:ler, dirnensiunea pentru forjare se inscrie; sub fonna
+As STA5 d. nom +Ai STAS abaterile As ~i Ai fiiIrl cu semnUl algebric conform SI'AS 217184,iar in cazul cind abaterile limitil. sint simetrice,sub fonna:
Td

,.

in care : he este curbarea specifi~, in J.Un/rran, iar L -lungimea totalcl a semifabricatului in nun. ' Pentru piese forjate liber cu sectitme variabil~ de tipul axelor in trepte sau cu flan!?e de capat; sau intermediare,al barelor in trepte cu sectiune drept\ID":]hiularcl sau pcltrati'l etc. se va detenn:ina 'curbarea localcl in zona treptei pentru care se calculeazcl adaosul de prclucrare cu formula ;
Pc
=

f:

2'

hc le

[Jlffi],

(7.2)

,.

in care lc este distanta de la treapta ( fl~ ) de prelucrat pina .La capacul eel mai apropiat, in nun. Valorile curbclrii specifice i, pentJ:u formulele (7.1) l?i (7.2)' sint date in tab. 72. Tabelul7.2. CurbareaspecifjcA4c in pm/mm pentru semifabricate brute forjate liber de t ipul, axelor, barelor etc..
I

~.

,.

I
Oiametrulsau dimensiunea eectiunii transversale, mm Felul prelucrArii Pin1ila 120 Peste 120 Peste 180 pinll la 180 pinli la'250
2

ds nom+2 urrle TQ este toleranta de forjare. Dimens.iuni.Ie teoretice nominale calculate ale telor forjate lll:ler se vor rotunji la cifre intregi,
~r.;('
---_

r~
ti
k:

~.

..

Peste Peste 250 pin! la .315 315pin1i la 500 0,8 0,6

f:

semifabricaapoi se va
v

For[ar-e l iberll

~ e

6 r,
269

~ tl;

__ .._-_.-

Piesele cusectduna variabil~ de tipul axalcr in trepte se pot ob1;.:inela forjare cu abateri de la coaxialitatea tr..>ptelor. ~imea acestor abateri Pn se poate 1ua ega1~ cu 1/4 d:in to1eranta de forjare Ta;la diametrul treptei invec:inate mai mari. Deoarece ~ to1erante1e de forjare conform STAS se stabilesc in f'lJI'l.C\:ie de diametrul maxiIn. al piesei f:inite, abaterea de la coaxialitate Pn va fi ega1~ cu 1/4 d:in toleranta Ts la diametrul treptei cu sectiune~. Axe1e in trepte care vor fi prelucrate pr:in ~ere cu bazarea pe g~uri de centrare, intre virfuri, pot prezenta 0 eroare de centrare Pc'tntr care pentru semifabricatul forjat liber se deternti.na cu re.Lap.a corespunzatoare centruirii ~ trasaj : Pcentr= 0,25' Ts
[~] (7.3)

Pdof= Ac.0 , un::le: tului, trio

[nun]

(7.7)

,
"

Ac = 1 3 mm/m.in functie de rigiditatea semifabricaiar 0 este diametrul exterior al semifabricatului, in me-

In cazul pl~cilor lii pieselor prismatice forjate, abaterea spatial~ de defonnare .Pdef' care se consddera in calculul adaosurilor pentru prima opera-p.e de prelucrare a suprafetelor plane, pe ini1l timea piesei, este : .

PcHlf = Ac'

[nun] respectiv

(7.8) a piesei

unde: A" = 1. 3 nun/m; L - lungimea pl~cii, prismatl.ce, .in metri.

in care: T=feste to1eraI'l.'ta, in~, la diametrul treptei cu secf;.iune ltIaXitMla semifabricatul brut. Prm unnare, la prelucrarea intre virfuri,abaterea spap.aU total~ a semifabricate10r de tipul axe10r in trepte se va calcula cu relap.a : ~~
Ps -y Pc+ Pn + Pcentr

7.3.

PRErlJCRAREA MEX::ANICA A SEMIFABRICATEWR LJ:l3ER

.F'ORJATE

_.C2

[~]

(7.4)

Parametrii ~ ~i S care se obt:in ~ diferite operatii de prelucrare mecanica a semifabricatelor forjate liber, precum lii treptele de precizie coresptmZ~toare to1erantei tehnologice la dimensiunea suprafetei pre1ucrate sint date in tab. 7 .3. Tabelul 7.3. Parametrii ob~inuJ;i la pretucr-ar-ea ' ber pe ciocano ~i prese mecanicll a semifabricatelor forjate t iRz, pm S, pm

In cazul prelucriirii pieselor de tipul axe10r scurte in trepte, cu prin:lerea numai in universal, abaterea spap.aui. totali1 a semifabricatului se va calcula cu relatiile : - pentru treapta pr:i.nsi1in universal la prima operatie :

..

Procodoul doprelucrsre Strunjire saufrezare : - dogrollare - semifinisare - f inisare - fin4 de neteziro Roctificaro: -lIla curat" - degrollare - finisare - netozire
- coj ir-a

Treapta doprecizio 17 15 ... 16 12 ... 14 10 ... 11 6 .. 7 14 ... 15 10


6 7

Ps = Pc ; - pentru prima opera tie trepte1e care nu sint prinse in universal

(7.5) la

1250 _~3SO ..250-~40 125 120


40

40 5

'Ps={p!+p!

[~]

(7.6)

.in care: Pc = 2Ac' 1c este curbarea tota1~,iar PI} = (1/4)' Ts este abaterea de la c:oaxialitatea treptelor, Ts fiirrl toleranta de forjare la diametrul treptei cu sect:iune maxima. La piesele forjate liber de tipul discurilor gilurite, melelor, cilindrilor cu gaur~ perforatii la forjare etc. abaterea spatiali1 pentru prelucrarea gaurii, cu bazarea la prima operap.e pe suprafata ci.J.irrlrici1 exterioaril, este e:Jali1 cu excentricitatea gi1urii forjate f~ de suPrafa~ exterioar~ Pe care se poate 1ua e;Ja1i1 cu 1/4 din to1eranta la diametrul gaurii brute. Pentru scxpraf$le frontale ale discurilor, abaterea spa?-ali1 este reprezentatii de defonnarea PcHlf :
270

5... 6 ObservaJ;ii: 1.Toleran~ole tehnologice corespunzllto~r'e treptelor do sint date in tabolul2.15, cap.2. 2.Rectificaroa "la curat"se aplicllpentruprelucrareasuprafot:elor care vor constitui bazetehnologico ~i carenu vor maifi prolucrato ulterior. 3.Pentrusuprafe~oto frontale, troptele doprecizio din tabel slnt date pentrucazulrospectllriicotei fat:1I de 0 suprafa~1I ptolucratll.Oacll prelucrareefrontal! se fecocu respectaree cotei fat! doo.suprafa~1I bruta, tolerant:a se detorminll cu relat:ia: T = Ts + Tpr in care:'Ts este tolerant:a la dimensiune pentrusemifabricatul brut for")""11

20 20 16 15 5 5 2,5 5 prGcizia indicate

r:

jet; T - tot er-ant a la d imensiune dupl!prelucrarea unei fete frontale, care seP1a conform treptei de pr ecizie din tabel.

Tebelul 7.4. Curbarea specific! P dupl!prelucr4rile mecanice ale semifabricatelor forjete libel'(de tipulcerborilor,barelor etc.), pm/mm Diametrul sau dimensiunea sectiunii transversale, mm Felul prelucrllrii

Marimea abaterilor spat.iate remanente~ diferitele faze tehnologice dQprelucrare mecaruca a supraretalcr derevolutie ale arborilor, la prelucrarea intre virfuri, se calculeaza cu relatia : P

,
"
Prelucrarea mecanicll: -de coj ire -de degro~are -de semifinisare Dupl!tratament termic (c~lire) ~i lndreptare

Pin! la 120

Peste 120 Peste 180 Peste 250 Peste pinll la 180 pin la 250 pinilla 315 315 pinl!la 500 1,00 0,50 0,04 0,08 0,50 0,30 0,03 0,06 0,40 0,20 0,02 0,04 0,30 0,10 0,01 0,02

=J

-~

---~-

---2

(2ac']c)

~ + Pcentr

(7.9)

iar valorile curbarii specifice Ac l?i ale erorii de centrare remanente PceJltr' care se drrtroduoin relatia (7.9), sint date in tab.7.4 ~~ tab.7.5. Avind in vedere necesitatea verificiirii pozitiei semifabricatului forjat pe masdna - unealta, in relatia de calcul a .adaosului pentru prima faza de prelucrare, cu prinderea in platau cu patru bacurf,' (sau .universal) l?i sprijm pe virful papu~ii mobile, se va :introduceeroarea de verificare (vezi cap.l). Insumarea abaterii spatiale P~ a semifabricatului (vezi relatia (7.4 cu eroarea de yerif~care Cv pentru prelucrarea suprafetelor de revolu~e se face utilizind formula :

1,50 0,70 0,05 0,10

Observe~ii: 1.la celculuL adaosurilor de prelucrare pentru opera~iile care urmeazA dupa strunjirea de finisare a pieselor netratate termic, curbarea specificllse neglijeaz~, fiind micl!. 2.la calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor treta~i termicdupll strunjirea de finisare, se ve considera curbarea specific! ce opare din cauza tratamentului termic. Tabelul 7.5. Eroarea de centrara remanent~ Pcentr dupllfazele da prelucrara mecanicll a arborilor forja~i libel',pm lungimea erbcretui, mm

Jp;+e~
ev1=K'eV1

(7.10)

Felul prelucrsrii

Plnll la 500

500.1000 Diamotrul arborelui, mm

10002000

Valorile remanenteale erorii de verificare pentru diferitele faze de prelucrare efectuate asupra acelei~i suprafete,la o s:i.n3urafixare, se vor calcula cu relatia :
(7.11)
Dups coj ire Dups strunjirea de degro~aro
!

50 80 500 100

80 120 750 150

120 180 1000 200

50 80 750 150

80 . 120 1000 200

120 180 1500 300

50 80 120 80 120 180 1000 200 1500 1500 300 300

in care : cvi este valoarea remanenta a erorii de verificare pentru faza i (i=2,3 );, K -coeficient de micsorare a erorilor (tab.4.8,cap.4) iEv1 -eroarea de verificare pentru faza 1 (tab. 1.39, cap.l). la prelucrarea gaurilor de tipul discurilor ,melelor, roe~elor etc. insumarea abaterii spatiale de e:xcentricitate Pe a giiurii brute cu eroarea de verificare Cv se face cu formula: (7.12) , Pentru suprafetele plane frontale ale discurilor, melelor etc. insumarea abaterii spatd.al.ePdef cu eroarea de verificare Cv se face algebric : Pdef + Ev Valorile remanenteale abaterii spatiale Pe de e:xcentricitate a giiurli dupiidiferitele operatii de prelucrare a gaurii se calculeazii pe baza legii copierii erorilor (vezi observatda 3 la tab.6.3,cap.6),iar valorile remanenteale erorii de veri272

Dups centruirea piesei strunj ite anterior

20

30

40

30

40

60

40

60

60

Observa~ia: la calculul adaosurilor pentru opera~iile care urmeazll dupa strunjirea da finisaro, eroarea de centrare remanenta esta mica (13 pm) ~i sa neglijeazll.

Jp: +e!

~ ~

ficare cvi - CU relatia (7.11). Pentru suprafetele frontale ale discurilor melelor etc. abaterile spatiale remanentedupa diferitele operatd.L de strunjire frontalii se calculeazii cu relatiile ( 5.9 ) ( 5.11 ) din cap.5, iar dupii strunjirea de fmisare frontalii, abaterile spatiale sint neglijabile. . la prelucrarea mecarrica a suprafetelor plane ale placilor sau altor piese prismatice, abaterile spaticile remanente dupii frezare se determinii cu formula (4.10) cap.4.
I I

l~ Pko~.

vol. I

273

dimensiunea rnaxi.IIa L1m x. Dimensiunean~<1 exterioare este:


Lsnom

a semifabricatului,

pentru

suprafete (8.1)

L1noca

~1nOl1l = L1nom

~1l1lin

IAi I,

iar dimensiunile l:i.mi.ti ale semifabricatului cap.8 ~


'IDRNATE DE ~ P.ENmIJ SElaF.ABRICATE
L$ljIin = Lsnom IAi I, LSlllaK = Lsnoll1 + As'

sint: (8.2) (8.3)

8.1

rnDlCATII GENmALE

~ intoonirea traseului tehnoIcgic de prelucrare mecaniea se calculeaz~ succesi v adaosurile int:enne::li.are de prelucrare pentru toate operatiile (fazele) de prelucrare ale fiedirei suprafete; in continuare, plecirxi de la dimensiunile piesei finite i luin:::l in considerare adaosurile calculate se det:ermi.rui dimensiunile intermediare, ajun;1irxipin! la dimensiunile nominale ale semifabricatului brut turnat. Dimensiunile norninaleale semifabricatului turnat se prevsd cu abateri limi~ irxlicate in STAS-urisau GOST-urilecorespunz~toare. , ' Mcdulde aplicare a adaosului de prelucrare nominalpentru prima operap.e de prelucrare a suprafe~or exterioare, respec.tivinterioare i de aplicare a abaterilor limiti la dimensiunea nominal~ a sem.ifabricatului este irxlicat in fig. 8.1.

urrle: Ai fli As sint abaterile Iimiti inferioar~, respectiv superioar~ la dime.nsiuneanondnal.aa semifabricatului brut, Iuate cu semnul, algebric conform STAS 1592-85. In mods:i.mi.lar, pentru prelucrarea unei suprafete iI'\teri -, oare cu adaos asimetric (fig. 8.1,b), se obtin relatiile:
Lsnolll = L'nom - ~1nom

L'nom

- ~'min

- A~,

(8.4) (8.5)
(8.6)

LSlIlax=' Lsnom + As'


LSIII1n = Lsnom IAi I.

oqt.?

11 I i i i I i

I ,\

g
c:: .... .....

E<

~I~I~I~I~
V) '" .

:2
~i2e:c::E<
-.I~V)"'V)

Cl

o c::1>< 0 ></"1:'

,I C5 <-I,~'

t' Ii" '"

aJ

bJ

Fig. 8.1 Schema de aplicare a adaosul~i nominalpentru prima operatie de prelucrere a unui semifabricat turnat: a - suprafa~i exterioar! cu adaos asimetric; b suprafa~a interioara cu edao3 asimetrlo

In fig. 8.1,a se observa di adaosul de prelucrare nominal calculat perrtzu prima operap.e de prelucrare a suprareta exteracare, se aplidi in continuarea dimensitmii nominale L'nOlll pentru priIna operap.e de prelucrare, adopta~ e;Jal~ cu
v

~1J'1om I

?entru prelucrarea suPrafetei interioare, adaosul de prelucrare naninal. este aplicat prin micscrarea dimensiunii nominale L'I'Iom adoptate egal~ cu dimensiunea rn:in:i.na L'mln peAtru prima operap.e (fig. 8.1,b) ' Valorile abaterilor l:i.mi.ti ale sernifabricatelor turnate din fan~ fli ot;el sint date Cup! ST.AS 1592/1-85 fli STAS 1592/2-85 in tabelele 8.1 .. 8.4, in fUI'lCtiede dimensiunile piesei .fli de clasa de precizie la turnare. Pe desenul semifabricatului turnat este totdeauna .specificati clasa de precizie.la tumare. Criteriile informative de incadrare in clase de precizie a pieselor turnate sint date in tab. 8.5, ~. STAS. In tab. ~.6 sint date tolerantele dime.nsiunilor semifabricatelor turnate c:h.I,t:a, GOST 26645-85, iar in tab. 8.7 - valorile recornarrlate ale claselor de precizie 'la tumare, c:h.I,t:a aceldfli GOST. . P.:ntru calculul adaosului .mirumla priIna operatd.e (faza) de prelucrare a suprafetei considerate, mtirimile Rz, S, ,P care intervin in formula de calcul sint cele corespunzatoare semifabricatului brut turnat. Eroarea de instalal"!':~ $ respectiv eroarea de verificare EVI se stabi.Leste ~ irilic.l.tille din cap.L, , Adaosurile de prelucrare calculate nu inclu:::l adaosurile tehnologice de turnare, necesare pentru suplimentarea grosimii peretilor semifabricatului turnat, determinati de con:li?ile procesului tehnolcgic de turnare =i'ide cerdnta simplifidirii 0peratiei de execup.e a fonnelor de tumare. Aces1:e adaosuri
l I

274

'}7'" ::.-:

tehnologice de turnare se stabilese de tehnologii care proiecteaza tehnologia de turnare ~i se aplia1 suplimentar fat1 de adaosurile de>. prelucrare propriu-zise, de la d:imenshmilenomi, _ nal.e ale sem:i.fab:dcatului. Astfel, la piesele preWzute cu gi1uri se va tine seamade dificul tatea realizilrii la turnare a u-, nor gi1uri ell diarnetre miei. Diametrele minimadmiseale gi1uri _ lor turnate, in cazul._~ii in fonne de amestecde fonnare, au valorile din{tab( 8. ~ Gilurile prevazufu-pe desenul piesei finite cu diametre mai mici decit valorile din tab.8.8 nu vor fi executate la turnare, unnin:l sa fie obtinute prin gi1urire in plin cu turghiul, in ea-

'l;;:

~ I
VI '

I;:!
I '" ..

: I ~ "'!
1 '

ci g
~'; \'

I
I

I~
I~

ci

':
~ :

I I

~~:r~!~~;e.~~~~~i

la producp.a de masa, mal.nuoa, de 30 mm la prcducp.a de sene l!i mai mici de 40 mm la ~rc;xfucp.a ~vi<;luali1, ~ piese. turnate ~ fonne de amestec de m.s~p, sa f~e obPnute prm gi1ur~. 'Valorile minimeale gclurilor, obp.nute' la turnarea prin alte prOCErlee sint ~toarele: . la turnarea sub pres~une 1 Iran - la turnarea cu modeleuser fuzibile 3 Iran - la turnarea ~ cochili1 .. 5 Iran - la turnarea m forme-coJ~ 8 Iran. Pentru extragerea filri1dificultilti a modeluluidin forma; peretf.i mcdelului treb.rl.e sa prezinte inclinatii de fonnare pe ... ;.; .I:""-'-.t"'"-"'....... r..o~~';cul ara pe planul de separap.e . al f ormai, . de turpere~ nare, care detenninii existenta unui adaos tehnologic suplimentar fat1 de adaosul de preiucrare.

~~~~~~
!.\l,

~ g --: ,.; :;;


,?,~ ~:8 8~ ~ ~
~

,
I

:::::: ~

(I)
~
~.

)~:
5

~ 8 u;
",.
c.
0

g1 I~I I I I I I I I I I I I;~ I I I I I I I I I I I~'I~, ~'I I I~'I ~, +1 +1 ~, g, ~'I,~'I g'l~'I I~~ 'i', +1 +1 +1 +1 +1 ~ ':"
: 8.
E

:i'l ,.
. '

0 N

0-

+I

+ 1+

eo

VI

~-I--I--+--+--+-'-+-If-+8,
r-,

.. ~
~

:3' 6

:co o~..o

~ ~:

g 'i',
~, ~, g,
VI 0 +1

gig
.

~
.-"'or-'"

'i', +1
a:l.
0 +1

+1 +1 +1
~, ~, :i'l ~
0 +1 ... ... -0 +1 +1 + I

N'

8.
ON

In fig. 8.2 se dii. un exemplu de aplicare a inclinatiilor de fonnare, in care hasurat; se reprezintil sectiunea piesei fi ni.te , iar irme;Jrit - inclinatiile de formare :;;i adaosurile de prelsupr~~~ ~~~oar~~ '~ --rr-bricatului existi1 un adaos de prelucrare milrit fat1 de adaoFig. 8.2 Inclina~ii .do sul de pe fata inferioari1, daformare ~i adecsur i do pr etoritil ten:lln\:ei de. acumularea tuer ere defectelor spre p4rt.ile de sus . . de tuma al e p~es~ ID POZ~'?a re (vezi !?~observatiile'la tab. 8.10). . Inclinatiile de fonnare se aplici1 dupi1 exeimpluldat in fig. 8.3, a!?i b, valorile inclinatiilor, fiiIrl prescrise in funcP-e de iruUtirnea mode'lukui., conformtab. 8.9
A

~ 13

Cl~:

,=?,

~I

i
"'.!!

L.
~

53 -:....
:~ l;;: :
~ 0 co to')

:8

~ ~, ~, 53, 'i', 'i', ,?, 'i', ,?, 'i', 'i', ,?, 'i',.
:!J
'"
~ N

l;;:

se:ra:

0, 'i', 'i', 'i'. 'i',


~ ..

:i'l, ~,
,~~ 0 ~, 0

] M

:!J

go.' ~:
:0

'i', 'i?, 'i', 'i'. 'i', (,.+'


l;;:
0 .0

l;;:. ~

~'I ~'Ig'lg'lg'l~'I ~"j ~,g'l~~, +, +? +? g, ~'Ig'lg'l~'I 8''':.1 ~,&!, 'i', +? + 0 ~'I ~'I &!'I~'~'I I +,+,
~,,'~,
00 +1

:i'l,~,
+.

_ ...

+1

'i', 'i'. 'i'. 'i'. 'i'.


~,
0 0

g'l
0

+I

+.

+.

t'

0 0

..- 0

8,g,
+.

'il

+.

),,:il +J 'R:;'~ ...


L.

'Q; .,

0 0 ~

0 0 N

8
~. Cl

g
"":
.

8
~.

g
.....
VI

8 ~
cc --:
0 ~

8
""
0 N

';:~B
<010 ~

.. 0.

V)~ C
L. ...."

VI

NON Cl "!

NON 11

In .;..

Cl
~

~
IQ C
CL

j I ~~i I:
~
Cl

...,

..0

'.

..-.....
~ ~

C
Q.

.-

coo e, N

Cl

c e,

Cl

<.

I =..

=.~.

i:

276
--

I t

li r,

---_.

Tabelul 8.1. (continuarel

1 501 .1200

2 +1,20 -0,90 +1,40 -1,00 +1,50 -1,10

3 +1,30 -1,00

4 +1,50 -1/10

5 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +2,40 -',60 +1,80 -1,20 +1,90 -1,20

I
I

6 +2,10 -1,40

7 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40

8 +3,00 -2,00 +4,20 -2,80 +4,20 -2,80

9 +3,60 -2,40 +4,SO -3,20 +4,80 -3,20

10

11

12

13

14

IV

1201. 2600 2601 3800


Pine la 200

+, ,"/:,0 +1,80 -1,10 -1,20 +1,80 -1,20 +1,20 -0,90 +1,30 -1,00 +1,50 -1,10 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +2,40 -1,60 +2,10 -1,40 +1,40 -1,00 +1,50 -1,10 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40

+2,40 -1,60 +3,00 -2,00

+5,40 -3,60 +5,40 -3,60 +7,20 -4,SO +9,60 -6,40 +12,0 - 8,0

+1,10 -0,80 +1,20 -0,90 +1,30 -1,00 +1,50 -1,10 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40

201 500 501 1200


V

+2,10 \ +2,40 -1 , 40 -1 , 60

+2,00 -1,30

+2,40 -1,50 +3,00 -1,80 +3,60 -2,40 +4,20 -2,60 +4,SO -3,20 +3,00 -2,20 +4,20 -2,60 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60 +4,20 -2,40 +4,SO -3,20 +5,40 -3,60 +6,00 -4,00 +6,00 -3,80 +7,20 -4,80 +7,20 -4,80 +8,40 -5,50 +10,8 -7,20 +12,0 - 8,0 +12,0 - 8,0 +15,0 -10,0 +21, -14,

1201 ..2600 2601 ..5400 5401 .6300

+2,40 -1,60

+2,40 . +3,00 -1,60 -2,00 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40

I -2,40
1 !
+4,20 -2,60

j I

I -2,00
+3,60

+3,00

+8,40. +9,60 -5,50 -6,40

Observ8>ii.

1. Abaterile limit~ date la clasele IV s i V de p~.cizie se referll la dimens.iunile exterioare. In cazul.dimensiunilor intecioare, nbaterile in plus devin abateri in mirlUs, i er abaterile tn n inus devin abateri in plus. 2. In cazut pieselor turnate in forme executate pr;:' sabt cnar-e, velollrell ebaterilor limite se ve s t eb i I i prin in~etegere intre producator ~i beneficiar, f8r~ a depa~i cu ~OOX veloaree abaterilor limit corespunzatoare clesei de precizie V. 3. In cazul unor abeteri care nu se incadreaza in valorile din tabel, piesele turnete vcr fi IInalizate ~i edmise prin in>elegere intre producat?r ~i beneficiar, dsce' ebaterile nu afecteazil func>ionelitete" pieselor.

Tr:belul

8.2 HltrUri

li.'~

la dlaenshlllUe pieselor tumeU

dlh e>;.el (STAS 159212-85) DfMnalunu IlOCIlnala 1'n Intervalul,

IIl!I

Cl a de preclzle

Gabarftul IIllxilll . al ple"1 tu,rnate

Pin. l 30

30
bO

bO _

100

100 200

200 300

300 500
Abeterl

500 SOO 800 1200


l imita,
11III

1200 /1800 2600 13150 15400. 1800 2600 3150 5400 630

1 Pine' la 31 60 30

2 ;!O,2O ;!O,25 +0,30 !O,l5 !O,4O


.

10

11

12

13

14

!O,30 !O,35 !O,4O !O,45 !O,SO !O,bO !O,70 !O~6O !O,70 !O.80 ;!1,OO +1,20 -0,80 +1,50 -1,00 !O,40 !O,45 !O,SO !O,6O +0 , 70 +080 , !O,70 !O,ao ;!1,OO ;!1,20 !O,50 !O,6O !O,70 !O,eo !O,9O !O,SO ;!1,oo :1,20 :1,50 ;!',20 ;!',50 ;!2,OO ;!1,50 :2,00 :2,50 ;!2,50 ;!3,OO ;!3,oo :3,50 ;!4,OO ;!O,90 !1,00 ;!1,OO ;!1,20 ;!1,50 ;!2,00 !"O,70 !O,SO

61 100 101 200 201 500


v

Pina II

la 200

!O,4O ;!O,50 ;!O,bO !O,5O !O,bO !O,70 !O,80

201 500 501 1200 pfne to 200 201 .500

III

1--.

501 1200 1201 1S00


pine IV la 200

+1,50 -1,00 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +2,40


-1,bO

201 SOO

Tebelul 8.2 (continuereJ

3 +1,80 -1,20 +2,10 -1,40 +2,40 -1,60 +2,10 -1,40 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40 +4,20 -2,80 +4,80 -3,20

~
+2,10 -1,40 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40 +4,20 -2,30 +4,80 '-3,20 +5,40 -3,60

6 +2,40 -1,60 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40

7 +3,00 -2,00 +3,60 -2,40 +4,80 -3,20

8 +3,60 -2,40 +4,80 -3,20 +5,50 -4,50

9 +4,80 -3,20 +5,50 -4,50 +7,00 -5,00

10

11

12

13

14

501 .1200 IV 1201 2000 2601. 3800 pin; la 200 201 ..500 501 .1200 V '1201.2600 2601 .5400 5401 .6300

I
+7,00 -5,00 +8,00 -6,00 +8,00 -6,00 +10,8 -7,20 +12,6 -8,40

--

.
+3,60 -2,40 +4,20 -2,80 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60 +6,00 -4,00 +4,20 -2,80 +4,80 -3,20 +5,40 -3,60 +6,00 -4,00 +8,00 -5,60 +5,40 -3,60 +6,00 -4,00 +8,00 -5,60 +9,60 -6,40 +6,00 -4,00 +8,00 -5,60 +9,60 -6,40 +12,0 -8,00 +9,60 -b,6O +12,0 -8,00 +14,4 -9,60 +12,0 -8,00 +14,4 -9,60 +16,5 -11,5 +16,5 -11,5 +19,0 -13,0 +19,0 -13,0 +23,0 -14,0 +30, -20,

Obser ve t i i , 1. Le elase le de precizie IV s i V ebater it e. limita maxime pentru cotele funct icnale indicate in mod expres pe desen vor fi cu 20% mal mici fa~a de yalorile preve2ute la class ~i dimensiunils respective. 2. Abaterile limit~ la ~lasele de precizie IV ~i V se refer~ la dimensiunile exteri;are. In cazul'dimensiunilor re, abaterile in ,plus deyin abeteri in minus, iar abeterile in minus deyin ebeteri in plus. interioa-

...

I
< <

0Cl

." ~ ~
I\)

N 0 1ft

IV

-e

.., ;; "
n

-. .. '" cg.
0 N t;) I>

,..,
VI

gf .... .,
D<"

1ft

", -~ s ~ s
V1 N 0

."

5' ID<

~ 8
0
j

0-

V,
&-

s
0

N 0

~
0

V,
0 0

0 8 ~

~ ~
IV N

s
0

~ ~ :;' ;;~ V, 0 ~ 0 8 0 0 0
N

s s
N V,
0 0

I>

.. ~
:J

." -,

IV
0 0

~ .~ ~ V, IV 0 8 0
le!. "0-

VI

I>

:;' s ... V,

I\)

." ~ ~ ~
:
N 0
0

N 0

0 0

~ s ~
le!.
N

;'

.. .. .,

,.
I> ,.. :J

0 ~.,
-c " ~ ..

,..

... ~ ~:
VI
'If

_.

.....
.IQ 00"
VlO

.-

x
_.D>

is...

1+
N

IV

1:-

'0

'"
1+

CD ....

1+

I ~ 1'+~ v, ~ ~
N

I~
11", ~
"'I

1:'0

le!.

le!.

0,
1:'0

-.....

I~

1:'0

le!.

le!.

le!. "0-

le!.

le!.

le!. "0-

le!.

le!.

le!.

N
1:-

0,
1:'0

-.....

0,
le!. 1:'0

-.....

'e!.

V,
le!.

V,
le!. le!. "0le!. le!.

V,
le!.

~e!.

le!.

le!.

..
c 00-

"
t;) -s

.....
0

3'
e

~
le!.

~ ..
10

i,
le!.

.. ;.

0' ..,
:J

'i .,

I~
IV

le!.

1:-

le!.

le!.

0,
I~ '0

i.n
I~

Iv
1:-

0,
1:'0

-.....
le!.

a,

-.....
le!.

's . -.....
"0le!.

10

i.n
le!. "0-

i.n
le!. "0le!.

~
10

...

le!.

~ ?;
-s
B

,..

i, i,
le!.

'i .,
co

1+

... ...

1+

I~

I~

'0

'0

V,
l~

Iv
1:VI

-.....

I~

V,
I~

Iv
1:-

0,
I~
'0

1:Iv
I~ "01:-

1:'0

0,
1:'0

-.....
le!.

0,
1+ .~
'0

-.....

10

i.n
le!. le!; "0-

~ ~
le!;

1+

1+
N V1

1+

V,
1+

'0

-.....
1+

1:-

1+
"0

Iv

IV

-.....

I~

I~

le!.

V,
1:-

Iv

Iv
I~
1ft

0,
1:'0

0,
I~
'0

-.....

-.....

V,
10

..

1+
"0

11 +
IN

'0

'"
..
1ft

1:-

IV,

'0

-.....

,:V,
1:-

.. _. ~ ~ .. ~
a a

?
N ?
N

... -.
... -.
.., <
-t

..

c ., _.

1+

Iv
1+

1+

N "0

-.....

I,!. I~
VI IV

-.....

I~

1:-

le!.

le!.

~
V,
VI

0'

Iv
I~

Iv
1:-

0,
1:'0

-.....

-.....

1+

...
1ft 1ft 0

1+

1+

1+

'0

... i ...
i 1+

i'~ !'o' V,
1+
IV

~
1+
N

"
-t

:J

Cl

'0

-.....

V,
1+

1+

Iv
1+

1+

I~

'0

-.....
N

I~

1+
N 0

I~

V,
1+

-.....
N 0

I~

i.n
I~

N
1:-

I~

0 -t

1ft

N
I~

1+
'0

1+

1+
N

tVl

'"

V,

...
0

'0

V,

1+

Iv

1+

1+

1+

'0

-.....

V,

-.....

I~

I,!.

V,

-.....

,"

..

V,

Iv

~O>

NO 0

a ;;

Tabelul 8.4 Abnteri li.it~ la grosiaea din o~el (STAS 159212-85) Gros ClastI de pr ec l zl Gllbaritul mllKlm III pIu" i
turnate,

pero~ilor

~i norvurilor

pentru

piesa

turnate

Taoolul 8.5 Jndica~ii privind incadrorca in close de font~ ~i din o~ol (STAS 1592-85)

prccizio

pioselor

turnate din

1111

per-e]; !lor ~ I norvur Itor nepr e tucr ate , mm

gub IJ b 10 1(). 2020 . :10 :10 Abntor i l inll


t

so

!H).

uolooo
1W

C\MU ""
procizie

Cl' i[,,,. ii

\ ,,( I'IIIol iI/O dot 11100d"91'",

mm Pinli la 30

6, nun Pioso mici de comploxitato mic~ ~i modio,turn8to prin procedoo de precizio (cu model" user f uz lb i Ie , formo cer em ice , cu lIodolo permanent e eta.).

:0,2 !O,3 !O,3 !O,4 :0,4 !O,5 !O,5 !O,I> !O,b !O,7 !O,8 !;",O !D,7 !D,7 :',2 :1,S :1,7 :2,0 :::2,5 :3,0

:0,3 !O.3 !O,4 !O,4 !O,5 !O,5 !O,I> !O,7 !O,7 !O,8 :1,0 :',2 :',0 !D,8 :0,4 !O,4 !O,5 !O,5 !O,I> !O,7 !O,8 !O,8 !;,1,O :1,2 :1,S :1,2 :1,0 !O,5 !O,5 !O,I> !O,7 !C,8 !D,9 !C,9 :1,2 :1,5 :1,7 :1,S :1,2 :2,0 :!:2,2 !;,2,5 :3,5 :4,0 :4,5 :!:S,O :1>,0 !;,7,0 !O,I> !;,O,I> !<l,S
. +0 9 11 I

31 .60
I

61 ..100 101 .200 201 .500


Pinli la 200

Piese mic! de complexitate de precizie

mare ~i piese mijlacii

turnate prin

procedeo

!;,O,7 III !;,1,0 :1,3 :1,5 IV :',7 :2,0 :2,2 :2,0 :1,7 :2,5 :2,8 :3,0 :2,0 :2,2 :!:2,5 :2,2 :2,0 :2,8 :3,0 :3,5 :S,O :6,0
Pies mic! ~i m ijlocii de ser ie mare ;d de masli, ob.inute prin formere mecanicli, turnare in cochilii S8U in forme cojl
J

11

201 ...500 501. .1200


Pinli la 200

!;,1,O :1,0 :1,5. !;",7 :!:2,O :1,7 ;!:1,5 :2,2 :2,S :2,8

Piese de serie, mici ~i mijlocii. ob.inute prin formare mecenic~ de formere ~i piese turnato in cochile.

pe ma~ini

201 .500
III

501 .1200 1201 ..1800


Pinli la 200

.V
,

Piese de serie mic~, piese cu gabarit forme executetemanual sau meconic.

~i complexitate

mare, turnate

in

.
In fig. 8.3 a se observa ea inclina-p.a mareste grosimea perete1ui pentru suprafetele plesei care urmeazaa fi prelucrate prin ~chiere;: in plus fat:! de adaosul de prelucrare propriu'-ziS. !nclinatiile de fonnare pentru suprafetele care vor fi prelucrate prin aschi.ere se aplici de la d.i.roensiunile nominale ale semifabricatului. .Dare piesa finita este de la incepUt proiectata cu inclimri constructive, desigur ea nu se mai aplica inclinapi de formare.
I

201 .SOO
IV

501 ..'200 1201 2600 2601 .3800


Pinli la 200

:!:1,5 :',7 :1,7 :2,0 :2,S :3,0 :3,5 :4,0 :2,0 :2,2 :3,0 :3,S :4,0' :4,5 :!:S,O

.~

;!:4,O' :4,5 :4,5 :!:S,O :1>,0 :7,0 :8,0 :5;0

201 .S00 501 .1200


V

:!:b,O :7,0 :7,0 :8,0 :7,0 :9,0 :9,0 :10

1201 ..2bOO 2601 .5400 5401 .1>300

282

283 .

Tabelul 8.6 Toleran~ele dimensiunilor semifabricatelor turnate (GOST 26645-85)

Int&rval&le dimensiunilor nominele, mm 1. P1n~ la 4 Peste 4 pin~ le 6 Peste 6 pinS' la 10 Peste .10 pins la 16 Peste 16 pinS' la 25 Peste 25 plna'.la 40 Pest& 40 pin&" la 63 Peste 63 pina' la 100 Peste lOO ptn~ la '60 Peste '60 prna' la 250

Class
1

de

precizia s dimonsiunilor semifllbricetelor, c:iJp~ GOST 6 9. 7T 7 8 9T 9 10 11T 11 12 13T


13

2 3.

3T

3 5.

4
6.

5T 7.

5 8.

14

15

16

2.

4.

10. 11. 12. 13. 14. 15.

16. 17. 18.

19. 20.1J 21. 22.123

0,06 0,08 0,'0 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,04 O,SO 1,0 1,2 ',6 2,0 0,07 0,09 0,11 0,14 0,18 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 0,08 0,10 0,'2 0,'6 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,04 O,SO

1,1 1,4 ',8 2,2 2,8

7 8 9 .10 11 '2 14

N (Xl ,,;.

',a

',2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 4,4 5,6

0,09 0,11 0,14 0,18 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 1,1 1,,4 1,8 2,2 2,8 3,6 0;,0 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO 1,0 1,2 1,6 2,0 2,4 0,11 0,14 0,'8 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 O,4p 0,50 0,64 0,80 0,'4 0,18 0,22 0,28 0;36 0,44 0,56 0,70 0,9

3,2 4,0 5,0 6,4 3,6 4,4 5,6 7 8 9 '0 11

10 12 11 14 12 16 14 18 '6 20 18 22

','

',4 ,,8 2,2 2,8

',a

1,2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 7 8 9

1,1 1,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6

0,'6 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO ',0 1,2 ',6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4'

0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9

',1

1,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6

---------->---------------

,..... -... .--~. -'--'--'-

-'_.-"'--

----_

...

-----

..

_---

Tabelul 8.6 (continuare)

i.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

21. 22. 23

Peste 250 pfriala 400

,
0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO 1,0 ',2 ',6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 8 10 12 '6 20 24

Peste 400 pfns la 630 Peste 630 pina la 1000


N
(Xl

0,56 0,70 0,9

1,' 1,4 1,8 2,2 2,8 '3,6 4,4 5,6 4,0 5,0 6,4 7 8 9 10 12

7 8 9 '0 11 12 16

11 '2 14 16 '8 20 24

'4 '6 18 20 22 24 32

'8 20 22 24 28 32 40

22 24 28

26 32 36

0,80 ',0 ',2 ',6 2,0 2,4 3,2

'A

lJ\

,P"~te 1000 pfns la '600 .Peste 1600 pin~ la 2500 Peste 2500 prn~ la 4000 Peste 4000 pin~ le 6300 Peste 6300 pins la 10000

',4 ',8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6

"
12 '4 16 20

2,0 2,4 3,2 4,0

5,0 6,4 7
8

32 40 36 44 40 50 50 64

3,2 3,6 1,4 5,6


.' ,-

5,0 6,4

la

10

Observa~ii: Este edmis~ repertizarea .imetrica ;i nesimetrica a abaterilor limit~ ele dimensiunilor. Repartizarea nesimetrica unilateral8","fn material", este preferata pentru dimensiunile elementelor semifabricatului situate intr-o singura perte a formei de turnare ~i ale elementelor care nu sint prelucrate ulterior prin a~chiere; repartizoreo simetrici este preferate pentru dimensiunile tuturor celorlalte elemente ale semifabricatului, 8tit neprelucrate cit ~i prelucrste prin asch ier-e ,

Tabelul 8.7 Cla$& do precizie 8 di~nsiunilor semifabricatelor turnat. procedee do turner. (COST 2~5-8S) Tipul metalului sau

pentru difurit.

~.
Prooodeut

aliajului fonU lIIalublll, fontllelieU, o~"l

.do

turnore

Dlmunslunoa maxlmA do gabari t a .sea if ebr ieotului,


IIIIU

AlIDJo noferoa- Alleje tIOferoase cu t~Joper atu,a eu te~ratu' re de topir. sub re de topire pe ste 700C ; 700C fonte e8nu~;;

Clase de precizie a dimensiunilor Turnarea sub presiune


Tur nare r" forme ceramlco ~i cu modelou~or fuzibile

pYnl! la 100 peste 100 pini le 100

3T-5 3-6 3-6 4-7 4-9 5T-10 5-11T

3-b

-4-n 5T-7 5T-7 5-8. 5-11 6-11 7T-12

4-7T 4-7T 5T-7 5T-10 5-11T


6-11

Este necesar, prin urmare, ca dup<1 calculul analitic al adaosurilor ~i d:imensiunilor semifabricatului, sa se efectueze toodific.n-ile canstructi ve corespunz~toare ale configuratiei piesei sau sti se corecteze adaosurile calculate, tinind seamade necesitatea aplidrrii adaosurilor tehnologice de tmnare. Calitatea suprafetelor la semifabricatele brut turnate este caracteriz~"' ~ __ pal;~~g:ii~ ~i S, irrlicati in tan. 8.10 ~i 8.11.

peste 100 pinA la 100 poste 100 la 630 poste 630

Turnares in eochil4 la prosiune joasA in forme metal ice, turnere In fo.rmede nisip intllrite Turnare in forme de nisip intllrite,turn~re centrifugal!, turner in forme crude ~i uscate de nisip-argilll

pini! la 630 poste 630 pinil la 4000 pesta 4000

6-11 7-12 8-13T

7T-12 8-13T 9T-13

7-13T 9T-13 9-14

b) .

Fig. 8.3 Schema aplicArii inclina~iilor de formere: a - pe suprafa~e care vor f. prelucrate; b - pe suprafe~e care rAmin~neprelucrate

Observa~ie. Valorile mai mici ala claselor de precizie se refori le semifabricate simple ~i la condi~iila produc~iei de masi, automatlzata ; valorile mai marl la piese complicate ~i la exocu~ia in serie mic! ~i indivldualll; valorile medii se referA la semifabricate de complexitate media ~i la condi~iila produc~ioi de serie mecanizate. Tabelul 8.8 DiamotreLe minima ale 9iurilor brut turnate
.-

Tabelul 8.9 Inclinar-iido forl1l8re ale IIIOdelelor ;;i cutiilor do miezuri, la turnarea f~ din amestec do nisi~ In3l~ime8 h sau h' a modelului,
IIlI1I

in

Garnituri de model din lamn


,

..

Garnituri de model metalice ,

P
3 130' 1 045' 030' 020'

P'
3 230' ,30' 1 045' 030'

P
130' 1 045' 030' 020' ,

P' ~
2 1 045' 030'

pinli la 20 Piet>e turnate Grosirneaperetelui,


RIm

din

fontii Grosimea

Pies'; turnata peretelui,


IIlID

din o~el

20 50 50.,.100 100300 300 800 800 2000

Diametrul gaurii turnate, mm 6.. 10 10.15


12 . 18

i DiaJDetrul g4ul"i turnate, IIlIlI 25 30 35._.40

6 10 20 .30 40 50

pinl! la 40
40 . 60

pests

be

Observa~ie. Datele din tabel se referli la g3uri cu lungimea l < 5d.

Garniturile de model metelice sint utilizata la produc~;a de saria mare Observa~ii. 1. ~i do mllsA, iar 9arniturilG de model din lomn se folosesc pentru prodJc~ia individual! ~i de serie micli. 2. Pantru no~vurile de rigidizara a piesei turnata se iau inclinliride pinli la 5 8

286
?"J7

I
Tabolul a.10 Gal j""toa suprafe~elor (l/z'.S), ne do amestec do forMare in
JIlI,

pentru

se<!lifabricate turnate

in for-

T8belul

8.11 Calitatea suprafetei ale de turnere

;li precizia

dimensiUnilor

obt.inute prin IlIItodo spee i-

Haterialul

!I

Gabaritul Hotoda
de formare

maxim al semifabricatului

turnat,mm

Hetoda

de

turnare

Tr.,apta de precizie

S Rz,
/Itn

in

pm,

pentru Otal

piesa din: Metllle s i sli8j~ nefar.

Font/!

Pin.!!la 500

Peste Peste Poste Peste 500 plnll 1250 pin! 3150 pin! b300 la 1250 la 3150 la b300 III 10000

In

coch i ls ;;i centrifugil

12 ..1b
11 .. 14

200

300
"'-

200
'- '<,
"

100

Formare mecanicll cu modele metal ice Fonti! Formare mecanicll cu modele din lemn Formare manual! din lemn cu modele

..-.- .....,.~--~

In bOO 800

forme

coji

400

1500

Sub presiune 11 .. 14

~~
50

-, .-'-~2bO
'"

1bO

100

170

100

100

500

700

900

200

Cu modele u~or _ fuzibila

11 .. 14

50

so

bOO

800

1000

Formare mecanici! cu modele metal ice O~el Formare mecanicll cu modele din lemn Formare manuali! cu modele din lemn

300

500

700

1300

170

8.2 ABATER! SPATIALE LA SEl1IFABRICATE 'ItlRNATE


In cazul semifabricatelor turnate de tip carcasa, la prelucrarea g~urilor brute cu orlentarea dupi1 suprafet.e plane brute (fig. 8.4,a) al::atereaspatiaJ,a care se conaidera in calculul adacsului, pentru prima operatde de prelucrarea gaurii brute este: (8.7) p =p =.1& 2+0 2
ax

400

bOO

aoo
900

500

700

Formare mecanicll cu modele metal ice Hetale ~i aliaje nefero8se Formare mecanicll cu modele din lemn Formare manuali! cu modele din lemn

200

400

800

300 400

500 bOO

1100

I
.1

I
Obser vat i i , 1. Oeoarece defectele de tipul incluziunilor de nisip, zgurll s i gaze .au t end irrt a de ridicare spre pllrl'ile de sus ale piesei, la semifabricatele turnete in forme de amestec de forma re pentru. suprafetele plane care in forma de turnere 'se aftll in partea de sus, la sums (Rz+S) din tabel se adaugll: 0,5 , 3 mm pentru semifabricate turnete din fonti! ~i 0,5 .. 4 mm pentru semifabricate turnate din otel. Valorile mai mici se iau pentru dimensiuni nominale mic; ~i precizie de turnare mare, iar valorile mai mari pentru dimensiuni no~ir.ale mai mari ~i precizie do turnere mai scazuti!.

2. Pentru semifabricatete

turnate din aliaje neferoase, sum a (Rz+S) se va mari numai in urmlltollrele calOri, cu vlllorile: - pentru aliaje neferoese grele,' turnate in class III de precizie, cu 0,2 2.mm; - pentru aliaje neferoase u~care turnate in clasa 11 de precizie, cu 0,2 0,5 mm; - pentru aliaje neferoase u~care turnate in clasa I11 de precizie, cu 0,5 -.. 1,5 mlll.

urrle: Pax este deplasarea g~urii fata d~ pozitia nominala, datoritA deplasarii miezului in formade tumare in plan orizontal ~i in plan vertical, in procesul de forrnarei Oh' ~III - abaterea limita la dimensiuneanordnala care detet'1llirapozitia axed gaurii brute in plan vertical (d:i.mensiunea h), respeCtiv la d:i.inensiunea nominal.a de pozitie a g~urii brute in plan orizontal (dimensdunea m). Abaterile limitA la dimensduni.Lede,pozitie ale axei gaurii brute se iau din tab. 8.1 ~i 8.2 dupa STAS, respectiv din tab. 8.6 dupa GOST, in fun.ctie de dimensiuneanominalade pozitie a axei. la prelucrarea uned. suprafete plane brute cu orientare ~ .0 qaura bruta (fig. 8.4 ,b), abaterea spat.ial~ totala care consddera incalculul adaosului pentru prima operatie de prelucrare a suprafet.ei plane Se determina cu relatia:

se

P=Vp2,def

+p2'

depl

'\

(.?8)

in care: Pdef este abaterea de la planitate a suprafet.ei plane de prelucrat a semifabricatului(defonnarea); Pqef = Ac .L, jJIn,Ac fi:i.n:ivaloarea specifica a abaterii in J1.TIl/nnn, aar; L - dimensiu289
----------------------------~I

l ,

f~ I'

288
19 Pit
os , \"nr,

6
I

...

-_._------------

_______________________________________________________________________________________________________

L~,
~.~

jZlIIZtZi

i~ l ~ l~~ s
'.c.

--.-.....-aJ
b)
I

Al::aterile de la parale1ismul suprafetelor plane brute ale semifabricate10r turnate in forme de nisip sint 1/2 din tole-' rarrta la d:i.mensiune. In cazul piese10r de tipul corpurilor de revolutie turnate cu gaura, daca pentru prelucrarea suprafet:.elor exterioare de revolutie bazarea se face du~ suprafata gaurii brute, atunci abaterea spatiala care intervine in calculul adaosului pentru suprafet.ele exterioare de revolup.e este deplasarea razei gaurii Pax' prcdusa din cauza deplasard.i.miezului din pozitia corecta) deci in acest caz Pn == P ~Jarirnea depl~ii axei, ga~ii Pax la semifabricatul brut este:
I

Fig. 8;4 Schema pentru prelucrarca piesclor de tip cDrcssJ: a - prclucrGrea orientarea (bazarea) dupA suprafcte plano; b - prelucrnrec supra(c,ei plane rea (bazarea) dupA suprafata gdurii .

gaurii cu cu orients-

Pax

Oh '

(8.11)

,..

nea I!lalti.m!1 a suprafetei pentiru care se caf.cul.eeza c3c..osulf in mm; Pdepl ":'" deplasarea miezului care oorrcureazaqaura b:ruta. .. Deplasarea Pde l a miezului in formade turnare se va Lua egala cu toleranta ia d.i.mensiunea ncaunal.a de la axa gaurii pb..a la suprafata de prelucrat (toleran'~ cctei h in cezul, din fig. 8.4,b ), deci:
PdGpL = Th = As - Ai

unde Oh este abaterea limit.1 la grosimea peretelui semifabricatului turnat (vezi tab. 8.3 ~i 8.4 dupa S'l7\S). . la. pre1ucrarea gaurii brute CU bazarea pe 0 suprafata de revolutie exterioara (fig. a. 6), abaterile Sfiatiale care se

. (8.9)

>

abaterile As ~i Ai fiind abaterile limita. ale di.me.l'1siunii h la tumare care se iau din tab. 8.1, 8.2 clupa. S'1'AS, respsct.i,v tab. 8.6 dupa GOST. Este de mentionat ea orientarea. dup2i 0 gaura \ bruta este admisa numaipentru prima operat.ie de prelucrare , la instalarea pieselor de tip carcasa pa 0 Si.lpraferl;.a pl2.mi, o~ ~i paralela cu suprafa1;ade prelucrat (fig. 8.5) , marimea totala a abaterilor spatiale psrrtzu ~'Praata plarlli de. prelucrat se expr:ima prin al::a.terea de la pl.ani.tat.e (dc::fot1l1a.rea) :
Pdef = Ac' L

(8.10)

1
1

~
Fig. 8.5 Prelucrerea suprafe~oi plana cu a;ozarea pe 0 suprefa~A planA opusA suprafo>oi.d& prelucrat

Valbrile abaterLL spaci.fd.ce de la planitate Act' pentzu semifabricai:.eturnate in forme din amestec de Cormare (de rri.s.ip) sint:- pentru carcase flc = 0,3 .. 1(5 f../ffi/rmn; - pentru plliCi D.c = 2 3 J/'.n/I!ll1. Pentru ~~rafetele plffi1ealsplacilor se va ccnsxdera : Pc!ef = AccL, unde L este dimensiuneamaxima a placii r L"1 mrn ,

considera la calculul adaosului pentru prima operatie de prelucrare a gaurii sint: deplasarea axei Pd = Pax' insumat.1dupa regula ~M.!cinii patrate cu incl:inarea axei ~urii A/l (vezi observatda 2 la tab. 6.3, cap.6). la pre1ucrarea suprafetelor frontale ale piese10r turnate de tipul corpurilor de revolui;.ie, abaterea spatial-a a suprafetei brute de prelucrat se prez:inta sub forma defoi:"r!1al:'ii: P daf = Ac 00. Abaterea ~tiala specifica Ac se va Iuadn acest caz !J.c = 0,7 3 J.IID/mm. . Valorile remanente ale aba.terilor spatiale dupa diferite1e operatii de prelucrare se deterw.ina pe baza legii copierii erorilor la 0 scara de nucsorare, cu relatia (4.10), cap.4. Deplasarea remanenta a axei gaurii cr.zpa opera1;.iilesucce.sive de pre. lucrare a gaurii se va deter mina conformpreciz.kilor cuprinse in observatiile de la tab. 6~ 3, punctul 3. . Valorile rernanente ale erorii de verificare Ev pentru diferitele operatii de prelucrare se pot determina cu relatia. (7.11), cap. 7.

._-_._--.

__

._- ."._-

.;,,-~-:...

8 3 PR.EIlX::RAREA HEX::ANlCA A SEMIFABRICATEI.1)l<

'IURNATE

Tabelul 8.12 Paramotrii Obti~i Prelucraree

la prelucrerca mceanic~ Treapta de precizie

somifabricatclor turnato
Rz,
JIl!I

S, JJ!Il

C)

Parametrii de precizie a dimensiunilor ~i de calitate a suprafetelor care intervin in calculul adaosului de prelucrare pentru diferitele operatii de prelucrare mecarrica a suprafetelor exterioare de revolutie ~i a suprafetelor )lane ale semifabricatelor turnate sint dat.i, in tab. 8.12. Pentru prelucrarea g~urilor se va consulta tab. 6.1 din cap. 6.

I
J

Jntr'o singurA faz6 Degro:;are Degro~8re Semifinisare Coj ire Degro;lere Sem ifin i ser-e Finisare Netezire Intr'o singur! fezA Degro:;are Finisare Netezire

J. STRUNJIRE, FREZARE , RABOTARE Turnare In forme de amestec de formere a. formsre mocenic! cu modela metelice 11..12 12 b. formere mecenicA cu modela din lemn
14

32
50

30

50 100
300

100
50

12 c. formere manuel4 cu modelo din lemn


1b 17

14.15
11. 12

320 250 100


.

240 100 25
5

d. pontru toste IQutodelodo for~sro


10 11 7.. :9

25
5

Turnero in coch il4 ~ i turnere centrifugal4 11


12

25
50

25
50

Fig. 8.6 Abateri spa.iale la corpuri de revolu~ie turnate

10 Turnaro in forme

20
5 __ .

20
5

8 .4.

EXEMPIll DE CAI.CUL

Intr'o singur4 faz~ Degro~are Finisare Netezire Intr'o singur4 faz~ Netezire Intro singur4 faz!, , Oogro;;are Finisare Netezire
.

. )q_1 1. 1 11.;,
0: .7 <1 10 7 . 9

7 . 9 coj I,

25 20
10 5 116

25 20 10
5

Turnaro cu modele u~or fuzibile 20


5

I)

Perrtzu lxrtucul, din fa~ de la un tractor (fig. 8.7) este necesar s~ se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dimensiunile intermediare. Semifabricatul este turnat din fon~ cenusf.e in clasa de precizie IV, STAS 1592-85,in forna din amestec de formare (nisip). , Se cons'idara 0 prcduct.i,e de masa , de aceea prelucrarea piesei se executa pe mas.ini, de mareproductivitate: stirunq semiautomatcu 8 axe prdncipal.e , agreg-atde g~urit vertical cu 7 posturi ~i cu capete de g~urit multiaxe, mas ina de alezat fW cu diaman.tordzontafa, bi.l.aterala, cu 4 axe principale. Procesul telmologic de prelucrare mecanicaeste prezentat in tab. 8.13. operat.i.i.Le de pre1ucrare 1, 2 ~i 3, mentionate in tab.B.13 sint prezentate in fig. 8.8... 8.12. In fig. a.B,a se prezin~ schema de principiu a functioffirii stirunqul.ui, semi automatcu 8 axe principale, cu prelucrare succes iva, cu irrle.'Care dubl~, posturile 1 ~i 2 fiirrl posturi de iilcarcare (fixare, respectiv desprindere a semifabricatelor ,din mardr.ina pneumatd.ca) ,

2,5
5

JI.RECTlFICMEA SEMIFABRICATELOR PRJN DIFERITE METODE


7 8 9 b 8 5 . 6

TURHATE 10
5

10 20 i5

0,8
~. m._

Observatii. 1.Pentru prese din font! cenu~ie, font4 maleabil!sau metalo ~i aliaje ne' feroase, m!rimea S se vs exclude din rele~is de colcul a adaosului de prelucrare, dup! prima operatie (fez5)-da prelucrere a fiec3rel suptefe' te. De asemenes, dup6 tratamentul tormic (c4lire) ~l piesolor din o~el, miil'imea S se exclude din calculul adaosului. 2.Pentru prelucrarea suprsfetelor plene, treptele de precizie din tebel corespund cazului cind so respoct! dimensiunee fat! de 0 bezA do m~surere. prelucrat5. Dac~ preLuctarea suprafotelor plene sa face cu respectarea u' nei dimensiuni fet5 de 0 bez! de m!surarobrutA, tolorente dimensiunil so dotermin4 cu reletie: T

!;

'f'~

T s + Tpr 2

(8.12)
iI r'

in caro: Ts este toleranta la dimensiune pentru semifebricatul brut tur' net; T . tolerante la dimensiune dup5 prelucrerea suprefotei plene ca' re con~ituio baze de ml!surare;T Se ia conform treptei de procizie in' dicate in tabel. pr . 3.Pentru calculul sdaosurilor de prelucraro ale g8urilor din piesele tur' nate so vor utilize indicatiile din cap. b.

( ti:

l'

292

,.

293
. ....-._ ... -_ ..... -.- ._---_._----..

r,>

i'

.--j

Tabolul

8.13 (continuaro)

,~_

"--;=r=<-

.~'w--';:--"='~~~-~--~";--T~w~-.~
.-.""""".~~.=._.~_____
a flan,ci

........u.:.r~l---~--

5 9rrl!.'.'~

_
I

Postul 5 Strunjire frontal! 28,5:0,25 ~i Q154 Stl'unjiro& dsgajllrii ment iner ee d icensiun Strunjirea to~irii Strunj Ir"8 frontaUI

cu rcspoctarea dimensiunilor . <!>90,S+g" cu lo~irnca de>3 mrn, cu i i 23~0,25 3x30o cu men], i ncr oa dimensluni i 5b!O,~2

1u.o5 [1125//
:A.r-4-.,-l----_X

\"-"\-~-1-8< O(J35
c~.~.

j...-. " .: \~

/>:b7!-/,:- :. .

1!y

-1
i

, 6.,yr .... (>~) "\

i'--

Postul 7 Ulrgirea d::l f in issr e a gliurii 4>69.S+g22 Strunj ir-c a suprafe~oi q,150_~.lG Postul 2 Fixarec selllit'abriclltului, drina pnc:ulllatic6 rcspectiv dc:sprind~rea din man-

. '0::--..3
1 / ..

. ,J..:\

~'f

8 H6 \1'1 --'
I

Lllrgirea 29+gs

Postul 4 gllurii 4>70.3'g35

.
cu nent iner ca dimcnsiunii

~7
r- / 1T . --t
26+IO,8~

~~/

Postul 6 Strunjirea d"gsj!rii .p72.S+g0 cu UI.ir.:os de 3 ma , cu : C1en.i ner e a dimens iun i i 48:'jl',34 Stru~jirea frontal! cu men.inerea dimensiunii 2b:'jl,52 Strunjirea te~irii 3 X 300 Strunjiraa frontal! a flan?ei cu respoctarea dimcnsiunilor 25_~.52 lli C138 Postul 8 Lilrgirca de finisare Strunjirea suprafo~ei 2 Fixarea Postul 1 semifabricatului; a gourii
</l132-~.16 4>71,S+g22

re.pectiv

desprinderoa

Qcostuia pe

'Fig.

8.7 Butucul

r ot i i din

faj:li de la un tractor

Postul 2 -. Geurirea a 3 gauri 01,,7 pe adlncimea circulllferin.a ~q2 Postul 3 a 5 gauri Pcstul 4 a 5 gi'!uri

do 18 mm, dispuse

Agregat de gaurit-vertlcal cu 26 axe pri ne Ipale lli mu ss cu 7 posturi

Tabelul

8.13 Procesul

tchnologic

de prelucrare

rnecanicll a butll<OUlui rot i i din f~:cl1'

~-~r---------~--~---=~-i=''"~~~
Numlirul cper-atie i 1. 1 Postul 1 F ixer e e semifabricatului, drina pneumatic! Fazele oper-at ie i Denumire ~i tip ut i laj 3. 2. 2

Gllurirea \1175 Liirgirea

<!>17'g1.

str~punse,

pe c ir cumfer inj;e

4>17,a'g'o,

Postul 5 TOllirea a 5 gauri Alezaroa

2 x 30

respectiv

desprinderea

din man-

Postul 3 U!rg iroa g6urt i cj>aa, 3 -g.)\ cu menj:i ner ca d imens iun i i 5'1 Strunjirea suprafetei cj>108_~. , cu merrt i ner-ea dimensiunii

Strung semi aut omat cu 8 axe principale tip .11:7,112

Postul 6 a 5 gaur i 916 'g. 035 Postul 7 a 3 g.!iurl M8-H6 pe odlncimoo

23:0,1
I- __ -'-

Fllotarea
!.I

_~=~
"".''':''>1',;

14 mm

~~~.

~~~~~~=-~~'=="~~=~~".-~~-"-~

294

L
Tvbelul 8.13(contlnuare) :-. 1
2,

I
1

.b. Pentru Larqi.rea de


l&ghe..a de deqrosare j e Rzl-1 = 50

finisare
J.11O. ;

(operatd.a precedenta

este

,-------

--

Si-1 = O. de. deqrosare es(8.13)

Axele prlncipalo din stlngs: Ha~in8 de alezat cu respectarea aba-.flncudiamant, Alezsrea flnAa 9~urli 4>72:g:g~: orlzontalA bllaterii de la coaxialltate0,05 mm teralA,cu 4 axe Strunjir~8 frontal6interioar~ curespectarea cote! 2b:O,52 ~i 8 conditieideb!taiefrontal!maxim admls! de pr!ncipale,tip 270b 0,05 mm Axele prlnclpale dindreepta : Alezarea f Inlla gliurl i <I>72:~:~;i cu respcctarea ebaterl! de la coaxialitate0,05 mm At e z er-e e gAur Ii 4>90_g.D7 curespectarea cotei 4>:i2:~:~~ ~! 8 condi~iel de bAte le r8d!al~ de 0,05 mm Strunjlrefrontalllinterioar!cu respactarea cote i 4>32:~:~1 s i 8 cond i t i e i de blitalefrontall! maxim admlsii 0,05 mm comprlmat
Sp4laree piesei. Suflorea supr81o~elor interioare cu a&r

I
te:

Abaterea spatialtl P
=

remanenta dupa. largirea

r
I
)

o,OSPsf ,

in care P sf este abaterea spa1;.iala a axei gaurii brute turnate, aldttuita din deplasarea axei gaurii' Pax~i inc1inarea axei gtlurii brute ay' 1:
PSf=JPax2
+ (Oy-1)
2

(8.14)

--

Control final

Pe baza relapei (8.11): P = oh' iar din tab. 8.3 se obtine abaterea limita la grosim~x peretelui semifabricatului turnat in c1asa a IV-a de pecizie la tUrnare: Oh = 1,0 nun. Inclinarea specificli a axei ga.urii brut turnate ay = 3 ~ 10 J..III\/rnm, iar 1ungimea ga.urii prelucrate este 1 = 59 nun (fig. a.s .ej .

Asadar:

a y -1 =

5-59

295

IIrn ~ ,

adaosurilor de pre1ucrare ~i al dimensiunilor intennediare pentru suprafata <l>90=g:g~~ Prelucrarile succesive ale Locasul.ui, pentru rulment in scopul obtinerii cotei <l>90=~'~;: nun sint urmatoarele: - largirea de deqrosare 'in operat.i.a 1, pOstul 3; - largirea de finisare in operatia 1~ postul 7; - alezarea fW cu cutitul 3 (fig. 8.12) in operat.i,a 3, cu axele pri ;cipale din dreapta , (a) adaosul pentru alezarea f:ina (operatia precedenca este larg:trea de finisare): , ~i-1 = 40 J,an (tab. 6.1, cap. 6); S'_1 = 0 (pentru piese din fonta S se exclude din calcul d.upa prlma operat.ie de pre1ucrare); Pi-1 = 0; e I = 50 J,an (eroarea de Eixare in cazul, stringerii pe suprafa~ prelucrata, intr-o marrlrina pneumat.i.ca); 2A .. = 2-40 + 2-50 = 180 J,an. Toleranta o~:::tlei prece:lente (1&gire de finis are ), in treapta 11 de precizie, este T'-1 = 220 I./Ill (tab. 2.15, cap. 2). Diametrul maxim al supraf~tei finite este: DilTlensiunea m.in:i.ma inainte de al.ezare fire (dupa largirea de finisare): di-1min= 89,976 - 0,180 - 0;220 == 89,576 nun. Se rotunjester di-1min= dl-1nom = 89,5. mmi
d.
1

1. calculul

PSf=yi10002

+2952 "'10431lm

'

(8.15)

Eroarea de fixare

pentru largirea

de

finisare tab.

este:
1.33)

frad2= Kfrad1 + ind (cbservat.Ia

I,la

(8.16)

initialtl frad1in marrlrina cu actdonare Eroarea de fixare pneumatd.ca este: frad1= 580 ui, Deci: ef~ad2= 0,06-580 + 50 ::::: 85 J.11O.;
2A' . =2'50+2yi522+8S2"'300fLm pl.ml.n
r

(8.17)

Pentru Larqi.rea de deqrosarer Rzi-1 + SI-1 = 400 J,an (tab. 8.10) Pi-1 = Psf = 1043 J.11O.; frad1= 580 J.11O.;
2A pl.ml.n . =2'400 +2/10432 +5802 "'3186
'11

(8.18)

dimslC = 90 - 0,024 = 89,976 nun.

= 89,5

+ 0;22

= 89,72 nun.

<1>89, 5+~,22

()p?rap.a,
nun.

de

l~~~

de

finis are

se

executa

la

cota

. I.

Pentru a asigura 0 'repartizare mai edill.ibrata a adaosului pentru posturile la care se executa lcll:girea de deqrosare l?i 1argirea de finisare se determ:i.nt\ adaosul minim total pentru largire', apoi se repartizeaztl 30% din adaosul total pentru largirea de finisare ~i restul de 70% pentru largirea de deqrosare . ..297 ~-., .

296

1/:?7~TP-!~c~~+p~'~~%/: . r/,),7k""'-: /$, \::. '- LW


~\-::::::-i---:c-;

f'

8.!-.-:,---!;

I
I

~E;=2==C
>.~/ ~~:j~3 ~

Q}

i
! .

a)

a}
i

: ~~ __ j '~1 71, -. . ' '1q. !@.0~,--:-~--", ~v~JJ.CJ~~.a ~.


_J

A
L

~1

: '.~ ~.--~--

.
b)

~li~f~7
b)

1&

1
I
I

U--I-_
C..)".
!

Lr~V.
C} Fig. 8.8 Op"rQ~'" 1 do prolucrnro a butuculul ro~ii: o . schema da principiu ft func~i' on~r 11 atfufloulul ftClmldulomat cu 8 axe; b fixorea sem if ebr ice tutu i la
>

I
I
i

o.~,~
~.

<"""JI ~J +1'

~'~l;1[-~f~:>lJ it-W
.
-~
'i

%LJfj ~},.-. r'__ :';'j ~, ,

t\,~

:-;- .,

.----,.,.,.

~'"J~
r,.

-.Jfl-,t~'=~"~;"Y;,..L
.
~1~' ... _ .... ".~ L.---

;:zrt"e-T ~

u,

~"O/',J~.;; tJ JP "'<\ -I)i /~ I /( '-" ------'.I) '''i


...~,._ c)

pos tut

1;
In postul 3; la postul 5; la postul 7.

c . prolucroroA d - prclucrarea e - prelucrarea

d}

cl

~
e)

Fig. 8:10 Opera~ie 2 de prelucrere a butucului ro~ii: a - fixares semifabricatului la postul 2; c - prelucrarea La postuL 3

298

,!
I
(

l .
~t--;
0)

1I

m tl t
~

l
~,

11i
!

c}

Adaosul minim total pentru l<1r,gire: 300 + 3186 = 3486 JiIlI. Pentru Mrgirea de finisare revine: 0,3-3,486 = 1,046 ~ 1 nun. Pentru Larqi.rea de deqrosare r 3,486 - 1 = 2,486 mm. Toleranta operap,ei de Mrgire de deqrosare , in treapta a 12-a de precizie, este: Ti-1 = 350 JiIlI (tab. 2.15, cap. 2). Diametrul minim lnainte de 1&girea de finisare: di-1min=89,72 - 1 - 0,35= 88,37 rrnn Se rotunj~te: di-1l1lin = di-1n"",= 88,3 mm; di-1max == 88,3+ 0,35 = 88,65 nun Operap,a de l<ll'gire de ~o~e se executa la cota ~8, 3 0 ,0 5 mm Dimensitmea ncndnafa a g~urii brut turnate va fi: dsnora = d1mali - 2A,,1m in - IAs I, (conform relap.ei (3.50 (8.19) Abaterile limitti la dimensiunile semifabricatului turnat in clasa a IV-a de precizie au valorile: -1 3+0,9 nun (tab. 8.1). ' DEici : d =88,65 - 2,486 - 0,9= = 85,264 nun. Se rotunj~: dsnOlll = 85 nun. Pe desenul semifabricati.1lui turnat se inscrie cota 8~-13+0,9 nun.
snOCll

- stnmjirea 8.9) .
: I

fetei

frontale

A in operatd.a 1, postul

6(fig.

'joi

I
!',

Inainte de strunjire, fetele frontale sint desigur in stare bruta, Din tab. 8.10 rezul.tas ~ i-1 + Si-1 = 400 JiIlI Considerind ea la turnare flaI1!:japiesei se afl~ in partea de sus a formei, la valoarea din tabel se adauqa 2 nun (observatia 1, tab. 8.10) adaca:

! :'
I

~v (J)
2

'~~05

1------,--1ZJ 0,051 [ 1
~
lJ')

<s: '"

!}5>
,I
,1

+-1<.--------

( N-"'-"'h
~
I

~~".
I
26!052
~I
B.

e-,

'" ~<;j!

~ I 631

'\7

---,
Fig. 8.12Oper at axe
i a 3 de

prelucr,are pe

mas ina

----

de alezatfin cudiamant, or i zont al a , cu 4,

d}
Fig. 8.11Oper ati a 2 deprelucrarea butucului rotii: a- prelucrarea la postul4; b - prelucrarea la postul'5;c - prelucrarea la postul6; d - prelucrarea la postul7

{~ calculul adaosurilor 'de pre~crare ~i dimensitmilor interrnediare pentro gros:ilnea flaI1!?ei o ' , 25 -0 52 mm. " , SUpraxete1e frantale ale flaI1!?ei ' se pretucreaza inti'-o sin;Jur~ faz~ de stnmjire pe fiecare fata:

~
\

I
I
\,-'
[:

~ i-1 + Si-1 = 2400 1JIfI (8.20) Abatereaspatial~: Pi-1 = Pdef= Ac-D A = 3 lJIfI/nun ; D = 210 mm (din desenul piesei, fig. 8.7). c Pi-1 = 3-210 = 630 J1I!I.. Eroarea de fixare in directie axi.al.a ; in marrlrina Efax = 120 IJIfI (tab. 1.30, fixare pneumatri.ca) AdaoStll de pretucrare minim simetric (bilatercy.), este: , 2A - , = 2-2400 + 2(630'+ 120) = (630Q'JiIlI. .--pI.mu\, . ~ Dirnensaunea noadnala de turnare a f Lansei, presea t hs nom = hmin+ 2Apimin+ IAinl (8.21) Abaterile limita la turnare in clasa a IV-a de precizie, pentru dimensiunea maxima de garerit peste 200 nun ~i pentru cea mai mare ~time nominal.a a piesei turnate (130 nun, conform 301

I'

stnmjirea 8.8) ;

fet-ei frontaleD

in operatda I, postul 5 (fig


I

& t~ .

300

I
I

i ~
,...,

fig.

32_

'"

8.7) sint: +1,5., 1 mm(tab. 8.1). rmutimea minooa flaI'lgei conform desenului de executie: h,nin = 25 - 0,52 = 24,48 mm. A:;:adar:, h, nom = 24,48 + 6,3 + 1,1 = 31,88 nun. Se rotunjestet hs nom = 32 mm. La turnare, fl~ se realizeaza la cota de inll time +1,5 mm. . , , Adaosul de prelucrare nominal b~lateral este:
. ~ non

dardi.zate , ccrespunzatcare cerin:telor telmolCXjice. l'..daoSlil nominal recalculat pantru alezare este: 2.Ap nom = 18,0 - 17,8 = 0,2 mm.
.. ,f

,I
I

b. Pentru f2za de lfu'gire (faza precedenta este ga.urirea): Rz i-1 = 40 /.lffi ; Si-' = 0
Pi-l =

{C02 +

(Oy'1)

Pe fiecare fa1(ii frontal a adaosul, cste: 7/2 3,5 nun. Cota nominala care trebuie realizaM la strunj:i.rea fetei frontale D: 25 + 3,5 = 28,5 mm. In documerrtataatehnologica se inscrie cota cu abateri lirnita tehnologice sub forma: 28,5.<>,25mm. 3.calculul adaosurilor de prelucrare ~i dimensiunilor intermediare pentzu prelucrarea gaurilor $18 0 0,035 mm, Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare a gaurilor pe agregatul de gaurire se utilizeaza tab. 6.2 din ca.J?' 6. Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gauri .pl80 ,035 mmsint: - gaurire 5 galiri cu cap multiax (oparat.i.a 2, postul 3); l~ire 5 gauri (operatia 2, postul 4); - t~ire 5 gauri 2x30o (operat.i.a 2, postul 5) i - alezare la cota fini ta 5 gauri (operatda 2, PQstul 6). De rernarcat ca perrtzu realizarea gaurilor ctJ18 0+0 ,035 mm in treapta de precizie 8 9 este suficienta 0 singura alezare. a. Pentru faza de alezare (faza precedenta - lfu-gire de finisare) .

32 - 25

7 nun.

i,,
J

(observatia 1 la tab. 6.3). Dc'plr..si3J:ea f.l}{c~i gtlurii Co m 20 jJm. Incl.inarea specifica a axei gaurii IJ." = 1,3 J.Ull/mm ; 1 = 25 mm(din desenul p~esei);
p i-l

I'
!
53 12
/.00;

=/202

+ (]-. ,-3---2-5);[ '" 381l-m

Eroarea de fixare la largire:


Gf rr.d2 = KOf rod1
r

Eind

O,06G50'+

50

I
I

2A, , =2'40+2{:382+53zz210Ilm 'pL'lUn

I
de

Tolerant.a fazei precedente de gaurire in treapta precizie este Ti-, = 180 f1lTI. . Diatlleb.-ulminim inainte de largire (la ~urire):

di-1 min = 17,87 - 0,210 - 0,180 = 17,48 mm. Se prevede gaurirea cu hlrghie standardizate .p17 mm, prin urmare gaurirea se executa la cota $17 0+0,18 mm. l-.daosulnominal recalculat; pentru operatda de l~e devi.'f1.s:
~ llirg

17,8 - 17 = 0,8 mm.

= 32 JlIfI i Si _, = 0 i Pi_, = 0 i . 50 J.ll1l' (eroarea de in:iexare a mesei rotative a agregatului) i " . ~i ljIin = 2(32 + 50) = 164 JlIfI. Toleranta fazel. precedente de largire in treapta 10 de
. Rz
E i-1

precizie:
T:_, = 70 {.an.,. Diametrul minim inainte de alezare este:

d"i-' nom = 17,8 mm. Dl.ametrul maximare valcarea: di-1 inax = 17,a + 0,07 = 17,87 mm. Faza de largire se executa la cota 17,80+0,07 mm, Diametrul nominal standardizat in STAB 8054/5-80 al largitorului elicoidal cu coada cordca, folosit parrcru largirea inainte de alezare este 17,75 mm,insa pentru cazul productiei de masa se admite executda largitoarelor la cote specfal.e nestanmin=

, di-1 min S~ rotunj~e~ dj-1

18,035 - 0,;1.64 - 0,7 = 17,801 nun. r"

II I

Precizia ridicata de pozitiereciproca a suprafetelor butucului rotii se obtine prin prelucrarea in aceeasd, oPeratie a f suprafei;elor respective 9i prin orientarea (bazaiea) corespunzatoare a piesei de prelucrat. Astfel coaxi.alitatea precisa a . 1 ocasur il or pent tru rulm enp. , , $90_ Q59d - ,024 mmfi~ d.72 -0,021 'P -0 051 mm, 0 cu abaterea de la coaxialitate rnaX.un admisa de 0,05 IDm, se asigura prin prelucrarea concomitenta a acestor suprafete pe ma!?if,.ade alezat fin cu diamant, bilaterala, cu 4 axe"principale, , la 0 sdnqura instaJ.are a piesei de prelucrat. Orientarea piesei pe gulerul $150 0_0 16 mm :;;i pe fata frontala prelucrata 0 a flBn9ei asigura 0 ~taie radiala rni.nima a suprafetelor de prelucro.t. In ceea ce prive!?te corrli.1;.ia de Mtaie fr.ont-ala a fetelor frontale B l?i C, Cl! va.loarea admisa de 0,05 u'"", aceasta se respecta prin prelucrarea in aceeasd, op:"-I'atie fii prinderea acestor fete frontale, cu cutitele 5 gi respectiv 1 (vezi fig. 8.12).

302

.'

Tabelul 9.1 Adaosuri

de prelucrare

la dcbitarea. seerif ebr icat.et.or-

din bar c ,

It'"

-::(

cap.9

ADAOSURI DE PREI:.IX:RARE .NCRMATIVE SI STIlS-uri

INTffiMEDIARE

IJJPA TABEI:E
'I

Adaosurile de prelucrare drrterreedinre sint adaosuri de prefucrare pe operat.Li,(faze), necesare pentru compensareaerorilor de pralucrare generate la operatda (faza) precedenta de prelucrare a fiecarei suprafete. SUma adaosurilor intermediare pentru prelucrarea uned,suprafete date este egala cu valoarea adaosului total de prelucrare pentru suprafata considerati. Trel:uie sa se aiba in vedere ca determinarea adaosurilor intermediare, deci ~i a adaosului total de prelucrare ca sumaa acestora, sa se: efeotueze dupa verificarea tehnologicitatii construqiei pi'esei ~i a semifabricatului ~i dupa alegerea justificata din punct de vedere t.ehni.co-econondc a semifabricatului. Detenninarea adaosurd.Icr :intermediaredupa tabele nonnative sau STAS-uriare 0 raspindire largc1la product.La:i.n::li vidualc1 ;;i de serie mica, datorita faptului ea permite scurtarea duratei de preqat.i.re a fabricatiei, determinarea rapida a dimensiunilor semifabricatului ;;i a dimensiunilor pentru operatiile de prelucrare mecani.ca,Dezavarrtzrjul, metodei consta in caracterul aproximativ al acesteia, ceea ce poate conducein unele cazuri la un consurn marit de material sau la nerespectarea condi.tdd.Lor de calitate a suprafetelor prelucrate. In tabelele 9.1 . 9.29 se dau valbrile adaosurilor de prelucrare intermediare (pe - operatii sau faze), rezultate in urma sistematizarH datelor din uzllle1e const.ructoare de ~ini ~i recomandatepentru cOrrlitii medii de fahricatie. La. honuirea gaurilor adaosul de prelucrare depinde de abaterea de formaa gaurilor inainte de honuire ;;i de rugozitatea admisc1 a suprafetei gaurilor dopa honuire. In tabelele 9.12 ;;i 9.13 se dau valorile adacisurilor de prelucrare pentru honuirea gaurilor. Existent.a unor abateri de formamari ale .gaurilor inainte de honuire Irnpune necesitatea de a se executa mai multe operatii (faze) succesive de honuire.

Grosimea semifabricatului (diametrul, latura) mm

La~ime8 taieturii

B, in mm, la t;erea: Cu frez6 ferastrau

La fer asLa ferl!is- Cu cu~it trau alter- striiu c ir+ pe strung nativ culer

Adaosul A pt. Cu disc p~eluebraziv era rea caplltul u i , mm

5 2
2

Pinii la 20 Peste 20 la30 Peste 30 la 50 Peste 50 la 60 Peste 60 la 70 Peste 70 la 100 Peste 100 la 150

2 2 2
2 2 2

4 4 4
I,

5 6 6

4,5 4 4 4 5

3 3 4

2
2

2
2

2,5

2 2 2 3 3 3 3

Observatii:

1. Lungimea de debitare a semifabricatului l este: l=lO+2Ao ClO - Lungimea piesei finita). Pentru semifabricate debitate care nu se supun prelucr~rii fatelor frontale ala capetelor l=lO. . 2. Lungimea da material consumata pentru debitaree =lO+2Ap+B (8 aste lAtimea sculei de taiere). 3. Lungimea d<: material consufllat~pentru debitarea ne rest de material): Ln=nClO+2Ap+6)-6. unei singure piese: L=

a n piese

(dacll nu r~mi-

4. La debitarea din barii pe strung universal sau strung revolver: L =nCLO+ . +2A +8)+l , unde l este lungimca restului de material, nece sar e npentru P priRderee barei ~n mandrin~ la Uierea ultimului semifabricat; l =30--',5 mm, pentru prinderea in mandrinAuniversalA; l =20-90 mm pcntru prP'r.derea in buc~! elastica a strungului automat. p 5. L!~imea cutitului d<: retezat poate fi calcuLat6 6=0,60 mm, in care 0 este diametrul materialului aproximativ de retezat, cu formula: mm.

304

'.'

20 Ptcos.

\'01.

305

~ ,(1
{'I

~,

~
;j

lab"lul '9.2 f.drJos:Jri .:J,., protucrOlr-e total" pentru p iese prelucrlltodin m inat.eS~~ t raso (j:'~ntru bare indrt.'?tnto)

b/ll'"c

r-orunde ,

LD"

Tabelul 9.3 (continuare)

'i j

.Peste
Adaosul de prelucrare pe diametru, in mm, pentru repcrtul, d intr-elungimo ~i diametru :

~
:1

D~qro~are ~i strunjire intr-o faza 120 pinA le Semif inisare F inhere 180 Fin4 de netezire

2,0/1,3

2,1/1,4

2,3/1,8

2,7/2,3

3,5/3,2

4,8/-

0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,6/0,55 0,65/0,3010,25 0,30/0,30 0,35/0,3 0,40/0,3010,25 0,30/0,2'5" 0,16/0,13 0,16/0,13 0,1710,15 0,18/0,17 0,21/0,2 0,2715,0/ 14,0 0,651 10,65 0,401 10,40 0,1710,13 0,17/0,14 0,18/0,15 0,19/0,17 0,22/0,2 0,27/ .10,26

~
.'\

~1

:Plnlila20 'Peota20-453

1'::~-SO

;"'--~-' ---rrr [j-yj-~lI 1~ln~.~n8.1~:2~'"~~~J' -IT:. I -=-_


2' 3 5 7. 4 {, 10 1,5 2 2 3 _3 __ --..:... 0,8 1,5 7 __ ~2_. 3 4 1,5 2
_._=~~_."".

Pinij l.,81>8- 12 >12- 201Ptn~

81>8 - 12

1>12-20

2 3 4.

2;9/2,4 3,6/3,2 2,0/1,8 Peste De9ro~are ~i strun- 2,3/1,4 2,4/1,5 jire intr-o fezA 180 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,55/0,50 0,6/0,55 pins la Sem ifinisere 260 0,30/0,25 0,30/0,25 0,3010,25 0,30/0,30 0,35/0,3 Finisere Fins de netezire

'i

ti ,

!. ,

C~,ervatii. 1. Pentru barel. din metale ~i aliaje n$feroase valarile Dci"osurilor din tabelo Se var inmulti cu coeficientul O,8 .0~85. 2. Diametrul borei pentru arborii in trcpte 50 va determina dup~ treapta eu dia:r.etrul eel mai mare: la diametrul nominal finit al t rcpte i cu sectiune lil3xima so aclouga adeosul total din tabel, iar valoarcD obtinutll se rotun" jo~te pins la diametrul cel mai apropiat, conform STAS 333-87 (vezi tabelul 4.1, cap. 4) respectiv STAS 1800-80 (tabelul 4.2, cap4); 3. Pentru berele laminate neindreptate, adaosul se va majora cu m6rimea nece sars pent ru compensarea curb~ri i de 5 mm/m pentru bare cu f/J >36mm, respectiv d~ 10 mmlm pentru '" <36mm. TsbcluL 9.3 Aj~suri de prelucrare pentru ~~rafete d~ revolu~ie exterioare ale arborilor ey.ecuta~i din seQitabricate le~inate ~i ~3tri~nte fDiam~t-;~lTProcedeuL do pre-I ~n;):ninaL "I lucrare a suprafeAcaosut pe diametru pentru lungin:eearboreLui, in mm
I .....:.I I

Strunjirea semifabricatelor matri~ete Oe9ro~are ~i strun- 1,5/1,4 1,9/Pinil le jire intr-o fezil 0,25/0,25 0,30/-:18 Finisare Finilde netezire 0,14/0,'4 0,15/Peste'18 Oegro~are ~i strun~ 1,6/1,5 2,0/1,8 jiro lntr-o fazs , pina la Finisaro 0,25/0,25 0,3010,25 30 Finilde netezira 0,1410,14 0,15/0,14

--

2,3/0,30/0,16/-

--

I !

i ij

~ei

I 0

Pina la Poste 120/Peste 260/peste 500 Paste Peste 120 la 260 la 500 la 800 800 la 1250 1250 - 2000
1 I 2 3

Peste 30 Oagro~are ~i strun- 1,8/1,7 2,3/2,0 3,0/2,7 jire intr-o fezA pine le Finisare 0,30/0,25 0,30/0,30 0,30/0,30 50 Fin& de notezire 0,15/0,15 0,16/0,15 0,19/0,17

3,5/0',35/0,211

/~

; Semifinisare tllFiniscre

I
.

I~_
jire

Pest e
30

Degro~are;; i strunintr-o iaz5

1,3/1;1 0,45/0,45 0,25/0,20

I'
1

1,710,510,25/,

~ -~~-i

,----

Po st;e301~,:gro~are ;ii .st~un-I",3/1,1


Jlre lntr-o r8za

1;6/1,4

2'~-

pins la Semifinisare 50 Finisare Fin~ ~9 netozire

0,45/0,45/0,4510,45 0,25/0,20 0,25/25 0,13/0,120,14/0,13

Peste 50/Degro;;are ~i strun-I 1,5/1,1 1,7/1,5 2,3/2,1 I 3,1/jire intr-o faza ~ pina La Semifinisare 0,45/0.,45/0,50/0,45/0,50/0,50/0,55/~ 80 Finisare 0,25/0,20 0,30/0,25 0,3010,30 0,35/IFina de netezire 0,13/0,120,14/0,130,18/0,160,201-

---

0,50/0,30/0,16/-

1
~

7 ~. i

Peste 50 Oegro~are ~i strun- 2,212,0 2,9/2,6 5,0/4,2/3,6 3,4/2/1 jire intr-o teza 0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/0,30 0,45/0,35 0,45/pinil le" Finisare 80 Fina de netezire 0,16/0,16 0,18/0,17 0,20/0,18 0,22/0,20 0,261 Paste

- .:~
I,

I"

- I
-

De~ro~are ~i strun- 2,6/2,3 3,3/3,0 4,3/3,8 5,214,5 6,3/5,2 8,2/-\: ,'\/ \Jo. jire intr-o fazil pins la Finisare 0,30/0,30 O,30/0,3P 0,40/0,35 0,45/0,40 0,510,45 0,621120 Finilde netezire 0,17/0,17 0,19/0,18 0,23/0,21 0,26/0,24 0,310,26 0,38/Peste 'Degro~are ~ i strun- 3,2/2,8 4,6/4,2 6,2/5,6 7.5/6,7 5,0/4,5 120 jire intr-o fazil pina la Finisare 0,35/0,30 0,4010,30 0,45/0,40 0,50/0,45 0,610,55 180 Finilde netezire 0,20/0,20 0,24/0,22 0,25/0,23 0,3010,70 0,35/0,3

eo

i, ' '\ '

"

'-

'Observa~ii: 1. Valorile adaosurilor de prelucrare din tEobel' sint indicate: le numllrl!tor pentru prinderea intre virfuri; la numitor.pantru prinderea in universal.' 2. Adaosurile de prelucrare din tabeL reprozintiladaosuri minfm~. 3. Valorilo adaoGurilor dB prelucrare pentru suprnfe~e con ice oxtorioare'se Vor lua ece leas i ea ~i pentru sup,nfft"le c i t in:'r ice exterioare, in func~ie de diametrul maxim al suprafe~ei conico. 4. Adaosurit'e pentru strunjiroa de finisare sint date in cazul cind inainte do strunj irea de f inisare se executii strunjiroa de dcgro~.are.

\ Peste 8ci1lDegro~are ~i strun- ',8/1,2 1,9/1,3 2,1/1,7 2,6/2,3 3,4/jire intr-o fazli pins la Semifinisare O,50/0,450.50/0,45jo.50/o,50lo,50/0/50jO,55/I 120 Finisare 0,25/0,25 0,25/0,25 0,30/0,25.0,30/0,30 0,35/~ !Fina ce netezir.. 0,16/0,120,15/1,130,16/0,140,18/0,170,201-

~ot!'

='~~--,,;..

~~

d
i
i.

3.05
\

307

...

I_
;.;;:.o:t.:':"'~_

Tabelul

9.t.

Adao,ur'j di) pro[ucraro pentru st.runjirea do f inisare ~i rcctificoroo feteler frontal plano alo erboriler, mm

Sl4'rn-

A I<- f-fAp
i'-'
'\:I

-tJ

xemplu, in cazul unci piese cu lunq ime t o t al a l=300 n.m, lo s t run ]ire'a de 'f in isur e 8 unai t rept e cu lungimeu l=I,O mn" sbat er i to la lun!Jill,'", 1 sir.t o ~i raspectiv - 0,16 mm. 4. Pentru supr8fe~ela frontale ale cepetelor sa va prevadea aceoa~i valenre a adaosului, in func~i6 do diametrul d el capltului cu .ec~iune mal mare ~i do tungimoa total A L e piosai. 5. In c8zul arboriter-pinion, la rectificarco surrafo~ci frontale cord constituie baze d a;;ez~re )i functiollolll nduosul do prt/luerarc nll ve d,,pA~i 0,05 '" 0,10 Inln, oecar oce in eaz contrar, so) poate produce modif jc aree poz i t i e i pot o i de contact la asembt er-ea final~.

Ap
L..

-A~
..:....

Tabelul 9.5

-,t-

-.

_.
\:I

Adaosuri tor , ~

do pre tocr er-e po di tru pentru st.runjrr-ea <i! f in i snrc a strunj irea de <i<>gro:;.ore (pe strunguri norlO"L(:)

giiuri-

-'.-'

\:I

:;- .- .
Diametrul
g~ur i i
I

_.nominal el in mm Peste 25 Peste 25 la 63 Peste 63 la 100 Peste 100 la 160

.--- --...~ ..., --.


....
.

........

Lung imea gaur i i , in mm


Pe st e

----~---Peste 250 la 400

160 la 250

Tolersn' ~a la Pcste diametru 40P la inainte 630 de strun jirea de finisaro lT12, mm

Adaosul de prelucrare DiametruL treptei d , mm prelucrate Pin! la 18 lungimea totala a piesei L, mm Peste 18 la 50 Peste 50 la 120 Peste 120 Peste 250 Peste 500 la ,250 la 500. Ap' mm 4 5 6 Peste 10 Peste 10 la 18 Peste 18 la 30 Peste 30 La 50, Peste 50 la 80 Peste SO la 120 Poste 120 la lSO Peste 1SO LA 250 Peste 2SO la 315
/

pe diemetru .2A , Inm

Adaosul de prelucrere

Pins La 30 Peste 30 pin.'!la 50 Peste 50 pinA la 120 Peste 120 pinli la 250 Toleran.a la lungime, la strunj i rea de fin isa re , mm Oiametrul maxim al suprafetei frontale rectificate, mm Pine la 30 Peste 30 pins la 50 Peste 50 pin.!!la 120 Peste 120 pin.!!la 250 Abaterile
rect if icsro,

i Strunjirea

1,0 1,2 1,3 1,4_ 1,5 1,7 1'.9 2,0 2,3

1,1 1,3 1;3 1.,4 1,6 1,7 1,9 2,1 2,3

1,1 1,3 1,4 1,4 1,6 1,8 1,9 2,1 2.4

1,4 1,5 1,7 1,8 2,0


2,2.

1,9 2,1 2,2 2,4 2,7

2,4

1,5 1,8 1,9 2,1 2,3 2,5

d~ finisare frontald 8 cap8telor dupli strunjirea do dogro~are 0,5 0,6 0,7 0,8-{),9 0,7 0,7 0,8 1,0 0,8 0,8 1.0 1,0-1,2

~i treptetor

!.......=----pt in, conform

2,3 2 r:r, 2,6 2,9

0,15 0,18 0,21 0,25 0,30 0,35 0,40 0,46 0,52

0,4 0,5 0,6 0,7-'0,8

1,0 1,2 1,0 1,2 1,2 1,3 1,2-1,4 1,4-1,5

Tabelul 9.6 Djoonsiunile sculelor la prelucrarea gaurilor in material prociziilor 7 ... 8. pentru diamotre do 3 50 /lltll

- 0,11

- 0,16

-0,22

- 0;29

- 0,4 frontale

- 0,5

Dialr.etrul g~ur ii prelucrate, mm

Diametrul, BUrghiullli Pr iaut burghiu Al doi lea burghiu DupA strun j ir-eacu cu!:itul

mm.

-~~~Alezorului pentru 9aura cu pre cizia 8

Lilrgitorului

..-,Alezorului pentru ~~ura cu precizia 7


Alezor de d"gro~al'G 6 Alezor finis. 7

Rectificarea

suprafetelor

0,2 0,3 0,3 0,4 la

0,3 0,3 e,3 0,4 0 - 0,06

0,3 0,4 0/. 0,5

0.4 0,4 0,5 0,5

0,5 0,5 0,6 0,6

0,6 0,6 0,6 0,7

la lungime,
mm

- 0,04

- 0,08

- 0,11

- 0,15

- 0,20

Obse rvat i i , 1. Adaosul pentru strunj i ree frontal! 8 cspe te tor dupa dobitaree lam i nat alor este de 2 mm pentru Q <50 mm, respectiv 3 mm p6ntru ~ >50 mm. ~. 1.11 prl'1,110rMI!A pifJ~~lor in t.rapte, adaosu] ~& Va lqll pentru fi6()6fO treoptll prelucratA frontal, In f unc],ie de dlametrul d al trepte I ~ I <.I" lungimea totol~ L 8 piesoi. 3. Lo le rnrrt e le l~ lung 1100 '0 st eb i leec pontru lungimoft m~.urot~ l. Do 0"

'----._._.
'i'

3 4 5 6 8 10 12 13 lf, 15

1 2,9 3,9. 4,8 5,8 7,8 ' 9,8 11,0 17.,0

5 3

-~-~ ~~ ....-- ._--,--.


7,% 9,96 11,95 12,95 3 I, 5 .6 8
10

--- .. .._.,

---- ,---,-- ~--.-..,..- --.---..- ... _-,_


14,0 14,85 15
" ....,..

n,o

11,85 12,85

5 6 8 10 12

1J

13,Il~

1',

12 13

...

- ._.__ .--..._ ......


1/.,95

13,9'>

11.
15
.-..,""'_.

30a

309

o,

n n ,.

0:.:

,.
-t

~ ~
P.-

., '" -0 0 ru. t: ., .,
:0
'" rt rt.,
-t

O~ 00, ID 01

~~~~~rn~~~~~~~~"~~ <.. "n r:..


(j
'l,)'()

Cl .'.)

'" 0
'"

'" < c

px .

]~
C
ID .,

!
5 .,
e

"J

c
"" -r

"'" c c

., "

1& ... '... "

,. "
?
IT
Pi

,...
0)

o ." .,
lO

5'
t>

Er

"'

tr '" ... -,0

-:

,- " '" ... 0,


""0

;:..

...

" C> -t

...

Cl> 0

"
r+
-t C

..
"

" c

~.
:0
-s

- -'
Tebelul 9.7 Dimensiunile sculelor le prolucraroa 150 Illll gaUrilor forjate,~i turnate conform prcciziilor 7 ;i 8, pentru diametre de 3D

Dillmetrul Diametrul, mm gturi I prelucre- Strunjirea de d"gro- Strunj iree Alezor , te, mm ~Ilre de finisa- degro~are re Prill1a A dou8 strunjire at.runj ir e
'- . 1 0-,-" 2

Alezor finisere pentru alezaj H7 sau H8 5 30 32 35 38 40 42 45 48 50 52 55 58 60 65

Dillmetrul,mm Dismetrul g~urii prelucrate Strunj irea de degro- Strunjirea Alezor de . ;;are de finisare degro~are Il1m A dcua Prima strunj ire strunj ire 6 80 82 65
83

Alezcr de
f inisare

pentru
al cze j H7

sau H8 9 79,5 81,3


84,3

3 29,8 31,7 34,7 37,7 39(7 41,7 44,7 47,7 49,7 51,5 54,5 57,5 59,5 6~,5 67,5 69,5 71,5 74,S
77,S'

4 29,93 31,93 34,93 37,93 39,93 41,93 44,93 47,93 49,93 51,92 54,92 57,98 59,92 64,92 67,9 69,9 71,9 74,9 77,9

7 75
77

a
78 30 83 86 88 90 93 96 98 103 108 113 118 128 133 138 143 148

10 79,9 31,85 84,85 87,85 !l9,85 91,85 94,85 97,85 99,85 104,8 109,8 114,8 119,8 129,8 134,8 139,8 144,8 149,8

11 80 82 85 88 90
92

I
j
j

30 32 35 38 40 42 45 48 50 52 55 58
60

45 47
51

28 30 33 36 38
4Q'

43 46 48 50
53

54 56
b1

56
58 id 6b 1,8

65

sa
70
72

64
b6

ss
70 72 75 78

75 78

68 71 74

,'0 73 76

90 92 95 98 100 105 110 115 120 130 135 140 145 150

80 83 85 87 90 93 95 100 105 110 115 125 130 135 140 145

87,3 80,3 91,3 94,3 97,3 99,3 104,3 109,3 114,3 119,3 129,3 134,5 139,5 144,3 149,3

~ , ~

95 98 100 105 110 115 120 130 135 140 145 150
-

I I

Observa~ii. 1. In cazul folosirii unui singur alezor, adaosul de prelucrere repartizat in tabel alezorului de degro~are ~i alezorului de .f iniser-ercv ine unUi singur alezor , 2. De~i edeosurile de pretucr ere pentru gaura turnet~ sint mar i , prime mai multe traceri. strunjire de degro~are se
VB

executa in doua

S8U

!!

Tabelul

9.10.

Adaosuri

de prelucrare

pcntru

rectificarca

suprefetelor

cilindricc

interioarc

(dup~ STAS 709&-82)

Ap - adaos de prelucrere Ai - abate rea inferioara

pe diemetru la diametrul gaUrl

.. 1
1

=~
t\',y""'t:'\..u"
\::)

l).L---------------~ V ///1

finite d - diametrul nominal al gS''':f ~~ f!~i~e minim, respect;v


v

~vM

::lE: ~I

~l
-

~ft
~I 0

-tTI
i
~-, 'Cl
l::JE::j1:JE'

dmin, dmnx - diametrul

. I rne x rrn ~
1
!

!i
I I
I

cl g~uri i finite 0min' mox - dillmetrul min~m, respectiv lnointe de rec~ificarc maXim!

L-L-

~
'L
TO - toleranta

la diamctrul

gaurii

ine int e de

I
f

rcct if icor e Td - toleranta Diemetrul nominal al gaurii finite d, mm Peste P~na' la 1 2 3 Lungimea Pins la 18 Peste 18 la 30 Peste 30 la 50 Adeosul Peste 50 la 80 de prelucrare gii'uri i de ract if kat Peste 80 la 120 pe diametru Peste 120 le 180 Ap' mm 7
(

la diemetrul

g'aur ii finite

I
I

Peste 180 le 250

Peste 250 l,! 400


)

Pesta 400 la 630

Toleran"1 le d iame+ i tru lna in! te de recl tificore TD, IT10 mm 11

conf orm f igur ii

10

1 3

3 6

0,15 0,20

0,20

0,040 0,048

~-~---,..-.-------

-"'.'"

----_.

='-

-4 5

...

.--

~-

6 10 18 3D 50 80 120 180 250 315 400

10 18 30 50 80 120 180 250 315 400 500

0,25 0,25 0,30 0,30 0,35 0,40 0,40 0,45 0,50 0,60 0,05

0,25 0,25 0,30 0,30 0,35 0,40 0,40 0,45 0,50 0,60 0,65

0,25 0,30 0,30 0,30 0,35 0,40 0,40 0,45 0,50 0,60 0,65

0,30 0,35 0,30 0,35 0,1,0 0,',0 0,45 0,50 0,60 0,65

0,35

~1-~~~1
...-.='"_ ...~"""'~..r.~~,.."...-"'_-

--------

0,40
0,1+5

J - I - II I I
10

--=~"'..,.,..,.....,...-

.-=- -,....

_~_~_I~~~ I

I~

__ '

.cse :

0,070 O,OIJ4
0, ~D8

I
I

0,.:..8 0,4.0 0,40 0,<'') 0/45-

0,45 0,45 0,45 0,50 0,50 0,60 0,70

I
II

I
0,45 0,50 0,50 0,551 0,60 0,70
I'

0,45 0,40 0,45 0,50 0,60 0,70

0,120
G,140

0,50 0,60 0,60 0,65 0,70

0, ~&a 0,185

0,5;)
0,00 0,65
!-.

0,230

O,25C

I.....-.-____
ObservDtii.
2.

~J~ ~_~,_~,J.-.. ""~.,


interioar~
Q

1. Valorile cdcosurilor din tabel se refera la rectificcres cilindric~ tie pieselor cu pcr et i soot ir ! ~i n ine l e l or de rulrr.en;.L

pi~selor n3tratnt~

te~~ic{ GIJ c~cc~C(';""fr

Pentru p i e so l c cere s int expuse 8 se dcforma datcr it a tretamentului tcrm ic , f orraei p iosc i Sf'U s int execut et e , edcosur i Le din t ebe l se pot aa jor e cu PlO's le SOX. Accens i ne jor er-e se v a u?l;ca nu tr ebu ie ::;s Ger~~ctl::;ca 1/3 din ValCZiGO rc:,pec~jv~

cct cr ietutu i c i.. dad, p io se le sir.': a nd::o!.utu1

cir,

productia individualo. 3. Bataia rDdinLK a supr ef e t e i de r ect if icat crnre.


4. Diametrul minim"l\l a~\osul do p-e lucrar co:

0') ~'fe~u-

p ie se i 'l'nnintc.de rcctificBre (D . ) se obt ine scnzind din e (Ap) st eb i Li t conform tobi::luluim~~ t ol er aat a l a diametrul

dllj!l1c-:'rl..it r.;lniri, Lit pic>~'Jl i;r\itt:' (cn: :' n p ic se i inainte de r ect if ic or c (iD)' 'ijf~'i-

Dmin
Di6metrul

dmin - Ap - TO

cal oul at se r otcnjes te in minus d;'n 0,05 in 0,05 r.:m ..

Tabelul 9.8. Adaosuri de prelucrare pentru rectifienrea' suprnfetelor cilindrice cxterioare (STAS 7095-82)

r-l

Lima

zero
r

- .-.- ,-.- _,J_ !


"tl! I

,~,W//~ 1 [/////1

lA

<; >< t:1

1
'-1.
t
'

1-'1

.,
1

"tJ"tJ
i

: s

E::

E;

>< Cl f::

A - edeos do prelucrare pe diametru AP - nbateresupcrioara la diemetrul piesei finite dS_ diomctrul nominal al piesei finite d ' ,d - diamctrul minim respect i v mot<im al piesei finite Om~n, Omax-diametrul minim respectiv maxim al p iese i inainte mm max de rect ifieere ' TO - toleranta la diametrul piesei inainte de'reetificare (la strunjirel Td - toleranta la diametrul piesei f in,ite(la reet ifieere)
-"

Oiametrul Lungimea piesei de reetifieat L, mm Toleranta nominal al la diamePeste Peste Peste PC5tC piesei fini- Pln~ Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste trul piete d, mm la 30 30 le 50 la 80 la 120 la 180 la 250 la 400 la 530 la 1000 la 1600 le 2500 la 4000 la 6300 la se; inain 80 120 180 250 2500 4000 6300 10000 te de rec 50 400 530 1000 1600 t ificare Peste Plnl;' Adaosul de prelucrere pe diametru Ap' mm (conform figurii) TO' 1T10, la mm 0 1 3 6 10 18 30 50 3 6 10 18 30 50 80 '1 0,25 0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 0,35 2 3 4 5 6
-

RU90Zi1 tetaa inain t e de recti f icere


Rei
f,1fi1

10

11
,

12

13

14

15 0,040 0,048 0,058 0,070 0,084

16

0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 0,35

0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 0',35

0,30 0,30 0,30 '0,30 0,35

0,30 0,30 0,30

0,30 0,30 0,35 0,35

0,30 0,35 0,35 0,35

0,35 0,35 0,45 0,45

0,35 0,45 0,45 0,45

0,45 0,55 0,55

0,65 0,65

0,35

0,30

3,2
f---

6,3 0,100 0,120 6,3

.~ ...--.----.--.---------~--.-~------.------...

--_.---' --._---=

Tebelul 9.8 (continuare)

0 80 120 180 250 315 400 500 630 SOO 120 lOO 250 315 400 500 630 SOO 1000

1 0,40 0,45 0,45

2 0,40
..---:)

4 0,40 0,45

5 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75

6 0,40 0,45 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75

7, 0,45 0,45 0,45 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75

8 0,45 0,45 0,45 0,55 0,55 0,55 0,65 0,75 0,75

9 0,45 0,45 0,45 0,60 0,55 0,55 0,65 0,75 0,75

10 0,55 0,55 0,55 0,65 0,65 0,65 0,75 0,75 0,75

11 0,65 0,65 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75 0,75

1? 0,65 0,65 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75, 0,80

13

14

15 0,140 0,160 0,185 0,210 0,230 0,250 0,280 0,320 0,360

16

O,4D 0,45

0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,80 0,80

\~,,45 0,45

0,70 0,70

0,45 ' 0,45 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75

0,50 ' 0,50 0,55 0,55 0,65 0,70 0,75 0,55 0,55 0,65 0~70 0,75

r---

I 0,70

0,70 0,80 0,80

12,5

Obllerva~II. 1. Veloril. adeosului din tabel se refor6 la rectificeree pe ma~ini de rectificat exterior cu seu f~r~ virfuri, a pieselor netretste termic, cu excep~i8 pieselor cu pereti subtiri ~i a inelelor de rulmen~i. 2. Pentru piesele care lint expuse e se deforma datorite efectului termic la care sint supuse, forma piesei sau mate rielului, edeosurile de prelucrere pot fi majorete cu pin~ le 50%. Aceea~i majorere se va splice deea plesele sint din produc~ia individuals. 3. Adaosurile de prelucrare din tabel sint valablle cu conditia ca bateie rediela 8 supr8fe~ei de rectificat S8 nu deps ~e8sce 1/3 din valoarea respective a adeosului de preluerare. .. 4. In cazul,di,vizeril opere~iei de rectificere in doua faze distincte, degro~8re s i finisere, se recomanda 75 ... 80X din edaosut total pentr-u rectificerea de degro~ere s i restul adaosului pentru rectificarea de f iniaare , 5. Diemetrul maxim el suprefetei ineinte de rectifieare Dme se obt ine insumind diemetrul maxim el p iese i d x cu adeosul de prelucrare (A ) stabilit conform tebelului ~i cu toter~n~8 la diametrul piesei inainte de rectificere ~~, adiee:
p ,

Dmax = dmax

Ap

AO

Diametrul ealculat se rotunje~te in plus din 0,05 in 0,05 mm.

Lebolul 9.'11 P.,L,o" . i ,.b pre l ucrure pent ru strunjirca m"nt )


~,~, ... -,'"-'"'~~,.--

intcrioarli

de net ez ir-e

(cu

dia-

.-"""-_'

' , _.""".,_...-..-.~ Ie"_.-.__ =-- "'.

............ -

Dialllctrul
nominal bl g1:ur i i

----At i a je nef er-oe se

finite d, mm

r;;::-~~~~rF ina la
bilii

Toleran~a Bron>: ~i fontli Otel la die metru PrealaFinal1\ PrealaFineli! PrealeFinalll pentru bill! billl bit! prelucrsre8 Adaos de prelucrare pe diametru, mm precedentl! 1T9,mm BBbbit

Heterialul

prelucrat

'"
L L

'"
0

-.;
L

:>
0.

'U C

.: .,
E

~
'0 "
0

:;
'U

"

...
0

0 t'1

0 N

\1)

~
0 ~

~
.,;

.,;
N

t'1

.,;

Plna la Peste 30 la 50 Peste 50

~
3)

2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

3 0,3 0,4 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6

4 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2

" .,
a

5 0,2 0,3 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5

6 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2

7 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,4

8 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

-c

0,2 0,3 0,4 0,4 0,5 , 0,5 0,5 0,5 0,5

0,05 0,06 0,07 0,08 0,10 0,11 0,13 0,14 0,15

la BD
Peste Ba la 120 Peste 120 la 180 Pe s t e lBO la 250 Peste 250 la 315 P~ste 315 la 400 Peste 400 la 500

!l

..,

'-8 "
.~ ....
~ ..
e ,~ I... I...
~ I

.
"'cc
E

iI'I \1) I..

t'1

'"

N'

~,.
N
t'1 0'

-o

N t'1 0'

-o
0

0'

L.

c 0 .s:

:J

,.,;
-o
0'

.,;
0

to
0 0'

-d
0 0'

Ob ser vat i i , 1. Deci! strunjirea

interioarli de netezire se face intr-o singurli fazil, filril divizarea in prelucrare prealabilli ~i finalli, adaasul se determinil prin insumarea valor i lor din tabel de la prelucrarea prealabi lil ~i f inali! 2. In cezul prelucrarii gaurilor de mare preoizie (ou tolerante de 10 '" '" 15 pm), adaosul pentru trecerea finalil de netezire nu va depa~i 0,05 mm pe diametru.

~
0

a. ~'"
:J 0

,iil 0> '" Cl I...


.t: ::l I...

';"

'-'

.. '"
N

a
L

0>'

:>

Tabelul

9.12 Aru:osul 00 pr etucr-are l'i oper at i i Le re<:aaandate


--.~

la honuirea

gaurilo/"

'-' C Rugozitatea suprafetei 'R lnainte ~ honuire,


/Jffi

Abaterea de forma a g~ur ii inainte da honuire, jJm

Opera~ia
(f

8Cl I... I...

:; I...
E

aza) de

honuirs

Adaosul pe opera~ie (fazA), JIIfI

Abaterea de Rugozitaformli a gAuri i tea supr edupa honu ire , fetei dupll /1lII honuire,
J1I!l

.,

~ .. -8

Q.

" ... " I... " "

., ..
:> t: 0 .c:
'U 0

Q.

100...150 50...90

1 3,2..6,3

2
Prima A doua A treia Prima A daua A treia

4 1520 6...10 4 ..5 1018 59 3 .4

5 0,81,6 0,2 0,4 0,1..0,2 0,81,6 0,20,4 0,10,2

150..200 20..30 12.15 80.120 15.25 8 .12

1...,

j
t'1

" ... " c

~
.,;
N'

Ion

iI'I N

t'1

-o

.:

'""

.,;
N ,

~
0

~
:>
>Cl

.,

t'1

-:

to ~
.,;
0

a'

a:
.0

...........

.,

316

~
,.j

,~
;1
7J
'1
'.'j

~~
._.

Tebelul 9.12 (continuaro)


"--.

0
25 . 40

1 1 ,b 3,2

ij

-=-~~..~~~=~ 3

Taoolill 9.15 4 8... 12 5 0,4 0,8

(cant inuare )

"I

;,1

ej

Prima A dOUB A treia

50... 70 12...15
b 12 15 20 4 b
.

4...16 23 2... 4 1... 2

0,2..0,4 0,1. 0,2 0,2...0,4 0,1...0,2

r'"'"'

_L_~_'

_.

,~~---. -r~~~
2 3

-;-"-~'-~~;-~i
0,35 0,16

1
b .. 12 0,b3 .. 2,5

Prima A doua

Somifinisare dupa de9ro~are Finiscre dupa semifinisar e

0,25

0,25 0,16

0,30
O,1b -

0,30
0,16

0,',0
0,16

0,55

O,e

0,16

0,20 0,2

T abe lu l 9. 14 Adaosul" i perrtru bl"o;;urea gwr ilO!" dl"eptungh iulero ;d canalolOl' aro~area gAurilor

~
Obscrva~ii:

".--,"",,,,",,

-_.

dreptunghiulare

(pntrate)

Bro~area canalelor Lb~imea ca nolului, mm

dreptunghiulare Abaterea ad misli la pro


lucrarea ,r.1m

Dimensiunea Adaosul pe 0 maximA a glllaturA a uri i I mm dreptunghiului mm

1. Oaell prelucrarea suprafe,ei plano Sfr face numni in dOU6 faze, degro~8ra ~i finisare, adoosul pentru faza de finisare se vs stobili prin insumsrsa val or i lor din tabel,indicllte pentru sem if in i ser c ~i f in iscr-e , 2. Pentru rectificarea supraf cj e lor plane, voz i
t abo

Abaterea admisli la prelucral"ca inainte de bro~ar()(+), mm

Adaosul pe l~~ imea eanatutu i , mm

lul 9.17.

nainte d"
bro;iliro
j

0
De la

2 0,18 0,21 0,25 0,30 0,35

10 la 0,8 1,0 1,2 50 la 1,5 1,8

---10

4 0,4
0,6

18 P<>sto 18 la 30 Peste 30 La

De la 3 la 6 Paste 6 la Poste 10 la

Iubo lul '1.16

r,::i.ooSI.II'l do prol ucrure intcrtnc-:lil:ro (PI) f ozc) lu pretucrnrea l:l~:>'llfet:l)lor pll.ll~a do se:nifllbricntelor turnato prin mntodll s[l<tCir.lc

0,12 0,15 0,18 0,21


0,25 ~aza de prolucrare Pi"nii la Peste Peste Poste Peste Pasta Peste

r=-~' ~--~-t

_,.,.-z~~~-

Dimensiunoa

maxim~

a suprafetei

prelucrste,

mm Pea200G la

50
Peste

18
Peste 18 la

0,8 1,0 1,2

80
Paste 80 la 120

30
Poste 30 la

50
la

120
le 260

260
la

500
la

800
la

1250 te
la

~Tabelul

50

50

120
Adaosul la prelucrarea suprefe~elor Degro~area - turn5te - tornate pieselor: in cochila in forme coji

500

800
uniletcrcl

1250
(pc
0

2000 3150
fc,ii), mm 4,6

de prelucrar~ 1,0

9.15 Adaosuri

de prolucrare

plane pr;n frezare

intermediare sau rabotare

(pu faze)

0,7

0,8 0,6

',6 1,4 0,8 0,3

2,2 2,0

3,1

7,0

I
Faza de pretucrare

Adaosul Pinli la

de pretucrare ( pe 0 fa~a ), pentru dimansiunea maxima a nuprafe~oi prelucl"ate, mm Poste I Peste 1 Peste I Peste / Peste /peste 120 la 260 la 500 la 800 la 1250 la 2000-

(OV
0,3
0,25

0,8
0,5

2,9

0,50

Peste 50 la

- turnato in forme ob~inute cu modele us or f uz ib i Le Semifinisare

O~4
0,25

0,35

,
0,40

, 0,6

50

120

260
3

500

800

1250

2000 -3000 dupa 0,3

o
;-'.'-"~====-""-=."..IVC_._~_

" ~~r'~~i

. =-==2 I,
1,1

. 41 :; )&1 7) s i t+: ~-l,,"""-"=--~t=~""-"=;;""'--=--!---~=~"'="'a


2,2 2,3 3,1 3,2 4,5
1,,6

Degro~area pleselor
turnate in nisip : ~ in clasa III de precizie la turnare - in clasa IV de preciz ie la turnare

!--

Fini~~d~P5---Jr-O'16-41:-o~6li

1,9
1,0

i se~lflnlB~ro L==.~.=. __ ~~_~~~=-=.


1,5 l,b 7,0 7,1 10,0
11,0 O'nervs): le: Pentru

0,16[
~ ~_

~.~_~~_

O'.'j 0:"i-;;,~"'I--;,~~'i~2iJ I ~_J


_
~~~",=~,

1,2

ract if icare a suprafotelor

plene vazi t abe tul, 9.17

"

318
?1q

Tabelul 9.17 Adaosuri de prelucrare pentru rectificarea $Uprafetelor plane ( dupa STAS 7097-82 )

Ap - odoo$ d~ prclucrnr~
A~ - ebe t e r e a super ic er n t~ dl;:H1n!:iun~~~ p iesc i finite

h - ln~l~imea nominala a piesei finite hmin, hm ax


H . , H

- lnal~imeo minima, respectiv maxima a piesei finite


- inal~imea minima, respectiv maxima inainte de rectificare

mln

max

L, b'- lungimea, respectiv l~~imea piesei de rectificat

rH -

toleren~a la dimensiunea piesei inainte de rectificare

rh ~ toleran~a la In8l~imea piesei rectificate In~tf.imeanoLungimea suprefe~ei de rectificat L, mm minala a Pie-~------r--------r~------r-r se i finite h, Pinilla 80 Peste 80 le' Peste 180 la Peste 400 la mm 180 400 800 .Peste Pine pe doua fe~e la Adaosul de prelucrare Ap = , mm ( pe 0 singurt fa~8 ) Toleran~8 la Inet~imea piesei inainte de rectificere TH, IT10 mm
7 8

r-

Peste 1600 la 3200

Rugozitatea suprefetei ineinte de rectificare Ra mm


9

---------------_

.._----_

..

--_ .. _------Tabelul 9.17 (continuare)

1 10

3 0,25 (O,20)

8 0,058

9 3,2

10

--(O,20) .

0,25

0,30 0,35

18

---( 0,20 )
0,30 ( 0,25 )

0,30

--( 0,20 )

0,30

--0,35

( 0,25 )

--( 0,25 )
--(

0,50

0,070 3,2 0,084

18

30 0,35

--( 0,25 )

0,30

--( 0,25 )

0,40

--)

0,30 0,40

( 0,35 )

30

50

--0,45

( 0,30 )

----0,50 0,45

0,35

( 0,30 )

--0,50

0,35

( 0,30 )

--0,60

( 0,30 )

--( 0,35 )

0,50

--0,60

0,55

0,100

( 0,40 ) 0,120
)

50

80

--0,50

---( 0,35 ) 0,50 ( 0,40 ) O,SO


(

( 0,30 )

( 0,30 )

---( 0,35 )
--(

--( 0,40 )

0,60

--( 0,40 0,60

80

120 ( 0,35 ) 0,50

--0,50

0,60

( 0,35 )

0,40 ) 0,60

--0,60

0,60

( 0,40 )

--( 0,45 )
--( 0,45 ) 0,60

0,140 6,3

120

180

--( 0,40 )
--( 0,45 0,60.
)

--( 0,40 )

--)

0,40 0,60

( 0,45

--)

0,160

( 0,45 )

'80

250

---( 0,45 )

0,60

--( 0,45 )

--( 0,45 ) 0,70

O,~

--( 0,50 )
--( 0,55 ) 0,70

0,65

--( 0,50 ) 0,70

0,65

0,185

250

315

--( 0,50 )

0,65

---

0,65

( 0,50 )

---

0,65

--( 0,55 )

--( 0,55 )

0,210

( 0,50 )

~;;":.~=",C'''''':i.''';,-.-,.-,... 7'''',"-:'C?,J':';_='n.'-'''7':n7'='3,T;;::;;;';r!':."!i'""T;'1;"~;:m_"-r.::>0,,,c-::,,,,'~,~-,,'C)~c:=i""~P~,c.~.";!,:m-n~,.,.,,-.,":7'l:,,"';'~;?';~m~:;_'m'E:r_',c,,'

f: C"k@A1~~~.Ci.~~f>;!;:',~,'iJ

Tabelul 9.17 (continu.re)

315

400

---( 0/>') )
--0,70

0,65

---( 0,50 )
---0,70

0,65

----

' 0,70

( 0,55 )

---( 0,55 )
---( 0,55 )
0,70

0,70

---( 0,55 )
---0,70

0,70

---( 0,55 )
---0,70

0,70

0,230 6,3

400

500

( 0,55 )

( 0,55 )

----

0,70

0,250

( 0,55 )

( 0,55 )

( 0,55 )

Observati i , 1. Valorile adaosur i Lor d'intaool se refer~ la rectificarea plana a piesolor netrotate termic, cu excepti~ pieselor cu pere>i ptani c'Jb~iri~i 11 Inelelor de rulmen~i. 2. Adaosuril~ de prelucrare din taool pot fi majorate cu pins la 25X deca: a. piesele sint unicatei b. piescla sint expuse 11 se deforma detorita trstamentului termic, formei S8U materieluluii c. l~~im~n ests mei mare ,de 4 ...10 ori decit inal>imeai cu pins la 50X daca: d. piesclc au l~~imea mai mare de peste 10 ori decit inel~imes. ' 08C~ pies~lc reunesc condi~iile a, b ~i c, majorarea procentuale a adaosului nu 'ladepa~i 50Xi daca cond it ii Ie a, b ;i d, majorarea procentuala a adaosului nu 'ladep8~i 75X.

piesele

reunesc

3. In cezul pioselor CU suprafate rectificate care nu sint parolele se 'lalue pentru inal~imeo h, distanta minilne intre cele doua suprafete rectificate. 4. Inal~ime" "'~xima (H' ) a p iese i ineinte de rectificare se obt ine insumind inii'ltimee lliaxim/! 11 piesei finite (hmaxl adaosul de prelucrar:a~Ap) s i eu toleranta la dimensiunee piesei inainte de rectificare (TH): Hmex eu

hmax + Ap + TH

Rezultetul cel~ulului se rotunje~te in plus din 0,05 in 0,05 mm.

~--....-: ..... -.-~!----.----

... -.,,----..,.,.' ...


pentru rir.Jire

Tebelul q.18 Adeosuri de prelucrare

Suprafe~e plane

G/(uri

Lungimea suprafe~ei plane, mm

Lungimea gaurii, mm

Oiametrul L~~imoa suprafo~oi plane, mm Posto 100 la 500 Peste 500 la 1000 Peste 1000 la 2000 Peste 2000 la 4000 Pesto
.,I

Pins gaurii,
IIUIl

III

Peste 100 la 200

Peste 200 la 300

4000 la 6000

100

Adaos de prelucrare pe o h~a, mm

Adaos de prelucrare pe diemotru, mm

Pin~ la 100

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

Pine'la 80 Paste 80 la 180

0,05

0,08

0,12

0,10

0,15

0,25

Paste 100 la 500

~, 15

0,20

0,25

0,30

0,40

Paste 180 la 360

0,15

0,25

0,25

Tabelul 9.19 Ad&osuri pootru lepuirca g~ilor


D i 8llh:.ttr:.Jt
l:1t\)r

I
I
Adeosul pe d isme tr-u , mlll 0,010 O,OB 0,16 0,01.0,04 0,631,25 0,32.0,63 0,32 . 0,63 0,160,32 0,160,32 0,080,16 0,015 0,020 \ t 0 1 0,08 0,16 2 0,02.O,OB 3 34 45 1020 1525 6.10 812 6 8 8 12

Tabelul 9.20 (continuare)

ii ,

mm

5 M 7iM 5 H 5 8~

6 I,J,K I, J H, 0 H, N l,H,N L, H L, H K, L

Pinlila 50 , Pf,!ste 50 pin~ la 80 Pestf,! 80 pin~ la 120

I
!

1,255 1,25.5 ptel neelll it 0,63 .2,5 0,63 2,5 0,32 .1,25 0,32 1,25

Observatie: Inainta de lepuire suprafata g~urii trebuie pralucratll cu tolerante in treepte 6 de precizie, cu rugozitatea Re = 0,8 0,2 pm ~l cu abateri de form! (ovaliteta, conicitata etc.) de eel ~ult 0,005 0,01 mm. Tabelul 9.20 AcIaosurilede prolucrare ;.icaractaristicile baretor pranetozirf,! (vibronetezire) Rugozitetea Re' ~ Adeosul de Inainte de Dup/l supranefezirf,!suprenetezire prelucrere
JIIl\..

i .,

"

c8rbur~ de siliciu verde Cv

H40 H40;H28 H 20 H14iH1O


H 7

abrozivo pentru

su-

I
1
\.
!

Hatf,!rialul piesei de prelucral

Carectaristicile barelor abrezive Haterialul abrllziv' 4 Grllnula-Duritetae tia 5 8-6 carbur/l de silieiu verde Cv 4 H40 H 28 H 20 H 14 H 10 H 10 M 7 5,4 electrocorindon nob it En
44110

Tabelul 9.21 Maosur; de.prolucrore in vede,...o rotilor dintate eilindrice

danturldi de finisore prin frozere

1 1,25.5 1,25.5 0,632,5 0,63 .2,5

2 0,63 1,25 0,32 0,63 0,32 0,63 0,16 0,32

6 H, N L,H,N L, H L, H L, H

1020 1525 6 10 8 12 5.8 610 4 .6 46 3 .4 1525 6 ..10 8 12 5. 10 6 ..10 46 4 6

Fontll 0,32 1',25 0,16 0,32 0,32.1,25 0,16 .0,32 0,08 .0,32 O,OB 0,16 1,25..5 0,63 ...2,5 0,632,5 Otel clilit 0,32 .1,25 0,321,25 0,160,32 0,160,32 0,08 0,16 0,04 0,16 0,04 0,08 0,02 ..O,OB 0,32 0,63 0,32 .0,63 0,16 0,32 0,16 .0,32. 0,08 .0,"6 0,04 0,16 0,04 O,OB

1::,

: J-'-'-~
HOdulul, mm Adeos pe un fl;'lnc Ap' mm 2 0,3 3 4 5 6 0,6
7

J, I:: J, I:: I,J,I::


L,H,N

'I
(

1
I

10

11 1,0

12 1,1

H40iH28 H2BiH20 H

-1::, L
J, K
J, K

L, H

0,35 0,45 0,5

0,65 0,75 0,85 0,95

14

M14;H10 H 7

J, K I,J,I::

I)
\

Observatii: 1.,Freza de de9ro~are a~chiaza definitiv fundul golului dintre dinti, urmind ca la finisare sa se a;.chiezematorial numai.pe flencurile dintilor. 2. Oeclldegro~aree danturii se face in dou6 treceri, prime treeere de de~ gro~8re Se executa cu adincimea de 1,4 m, iar a doue tracera de dagro~are cu adincimea de 0,7 m.

I
!

(
324

325

,\

I
Tebe Lut 9.24 Adoosuri pontru fini581"ea donturii oonico prin rulare cu din~i drep~i IIIrabotarea

Tabelul 9.22 ~rul

de troceri rooollandatpentru mortezarea cu cu~it'roat~ Hodulul m, mm

danturii

1
Hortezare Degro;are Finisare De la 10 pinli la 6 3 2 De la I> pini! la 2,5
2

De la 2,5 pinil la 1,25 1 1

t:
<

I
Hodulul exterior, DIm De la 2 la 3 Peste 3 la 5 Peste 5 la 7 Adaos po grosimea dintelui, DlIII 0,5 0,7 0,8 1,0 1,2 Hodulul exterior,
!DIll

1,25

AdlIos.po grosilll dintelui, 11IIII 1,4 1,6 1,8 2,0

Peste 12 la 16 Peste 16 la 25 Pesta 25 la 30 Peate 30

Tabelul 9.23 Adaosuri de prelucrare pentru ;everuirea ro~ilor din~ate cilindrice Peste 7 la 10

J-'-'--' t
Hodulul BI, IDII Pinll la 50 Peste

Diametrul ro.ii din~ote, mm 50 la 100 Peste 100 la 200 1

Peste 10 la 12

Tabe tu], 9.25 AdooSuri doprelucrare pcntru frezarea de finisare ~i ~veruiraa ro;ilar meleate .

donturii

Hodulul m,

lUll

Pinil ld 2

Peste 2 la
4

Peste 4 la 6 0,4 - 0,6 0,15 - 0,20

Paste 6 la
8

Peste 8 la 10 0,8 - 1,0 0,25 - 0,30

Peste Peste 10 la 14 la 14 20 1,0 - 1,2 ~ - 1,2 - 1,5 0,30 - 0,40' - 0,40 -0,50

Tr~8pta de precizie a danturii dupilSTAS 1>273-81

Adaos pontru frezarea de finisare, 11III Adaos pcntru ;evaruire, 11II1I

0,25 0,08

0,25 - 0,4 0,08 - 0,15

0,6 - 0,8 0,. \3- 0,25

r
2 3 3,5 4' 4,5 5 6 0,040 0,045 0,050 0,050 0,055 0-,055 0,060

Adaosul de prelucrare pe un flane Ap' mm 0,045 0,050 0,055 0,055 0,060 0,060 0,070 0,045 0,050 0,055 0,055 0,060 0,060 0,070 0,050 0,055 0,01>5 O,Ob5 0,070 0,070 0,080 0,060 0,065 0,070 0,070 0,075 0,075 0,080 0,055 0,060 0,070 0,070 0,080 0,080 0,090

1I
~

Observ8~ie. Adaosul este dat po grosimo8 dintelui.

i \

Tabelul 9.26 Adoosuri do prelucrara pcntru Qantura IIelcului .

Adaosul po.grosimea dintelui, mm Hodulul Ill, /lUll Pentru finisar., dup! dagro;are Pinli la 2 Paste .2 pinli la 4' Poste 4 pinli la 6 0,7 0,7 1,4 1,42,0 Pentru rectifieero mele c~lit 0,2 0,2 0,4 0,4 0,0

Observa~ii. 1. Inainte de ~everuire, din~ii se prelueroazil eu 0 subtiliere la pieiorul dln~ilor prin folosirea unor froza-mele eu profil de generare cu pro' tuber8n~li. 2. Se recomandll ca adaosul de prelucrare pe flancul din~ilor si!se caleuleze cu rel8~ia:

!
I'

t
I \

Ap=O.005{rii. [mm).

"

126

327

Tobelul 9.27 Mno!\."rt de pretecr ere po un flanc al dintolui la roctific8roa prin rutera dnntur ii cil indrice ell 0 piatra dblu conicllsnu cu dou! piot taler Diametrul do divizare d, mm, pinA la : Hodulul m, mm
100 200 300 500 1200

Tabelul 9.28 (continuaro)

400 1000

2 0,30 ... 0,35 0,35 . 0,40

3 0,35 0,40 0,45 . 0,50

5 0,20 . 0,25

6 0,25 . 0,30 0,30 . 0,35

7 0,30-0,35 0,40-0,45

.!
>,000

0,25 ... 0,30

Adaosul de prelucraro po un flanc Ap' mm

< 2 3... 4 5 ... 8 9 .. 12 13... 15

0,10 0,'2 0,16

0,12 0,'6 0,18 O,iW -

0,16 0,'8 0,20 0,25 0,30

0,20 0,25 0,30 0,35

0,30 0,35 0,40

Observof.ii. 1. Valorilo adaosului din tabel reprezintA adoosul de prelucrare total pe un flonc, care Se epartiz.ezA po faze ostfol: - la finisere se indopArteazA adoosul do prolucraro in funcf,iode numArul de treceri ~i do avansul do pAtrundore po t ecoro; - la dcgro~aro ae tndopArtoazllrostul adoosulul do preluorDro. 2. Adaosurll. do praluorero pontru roctlflcaro canolurllor cu profil in evolventli se pot adopta orientatlv ca la rectificoraa danturii cilindrice (tabelul 9.27).

Tabelul 9.28

Ad&osul'i

de prolucr e pontru ectifiesr ea canolurilor la a bori canolaf,i

Tabelul 9.29 Adaosuri de preluc ara pontru rectifiesroa alozajolo.- rOf,Ho.-dinf,ato ~i fusurilor arborilor - pinion duplitratemont torllic Oiametrul nominal al suprafe~ei care formeaz~ ajustaj,
IUI

Adaos pe diamatru pentru lungima8 butucului rOf,ii ( lungi~ea arborelui ), in m~ PinK la 100
0,3 0,4

I
-I

Pesta 100 pinK La 400


0,4 0,5 0,5 0,6 0,6 . 1,0

Paste 400
0,5 ... 0,e0,5 . 0,8 1,0 .. 1,6

iI

Pinli la 30 Pesta 30 la Pesto


SO SO

0,4 . 0,5 0,5 . 0,6

I
Caracteristica
materia-

la 200

,
I

I
i
I

Of,el cementat - cAlit

lului Lungimoo de recti f icat l, mm

O~el imbunAtAf,itinainte de canela e

Diametrul arborelui 0, mm
< 25

Obsarvaf.ii. 1. Pantru finisarea cu cu~it. a suprafaf,elorcu duritata micli, adaosul sa alire,t. do 2 .,. 2,5 orl. 2. [n cazul rOf,ilor cu danturli clilitli superficial, valorila adaosurilor se iau conforll lillitelor inferioare din tabeL; iar pontru rof, i executat8 din o~eluri inaLt aLiate de cemantare, conform LimiteL"or-superioar 3. La caLibrarea gliurilorcanolate cu bro~e adaosuL de preLucrnre pentru diamatrul suprafe~.lor de centrare $. miro~to fa~lide valorile din tabel
CU

30 ..

SOX.

26 . 40

41 ... 63

> 63

< 25

26.. 40

41... 63

> 63

4. Adaosurile pen~ru finisarea suprafe~oLor frontale so prevAd in limitale de 0,5 O,7srdin valorile indicate in tabel.

AdeosuL do p. eLucrore pe un-flanc, Ap' ~~

<160 160... 400

0,10 .. 0,15 - 0,15 ... 0,20

0,15 .. 0,20 0,20 . 0,25

0,20 .. 0,25 0,25 .. 0,30

0,25 ... 0,30 0,30 . 0,35

0,05 .. 0,10 0,10 ... 0,15

0,10 ... 0,15 0,15 ... 0,20

0,15 ... _ 0,200,20 -0,25 0,20 ... 0,25 0,25-0,30

'.
328

'i
cap .10. CAIO'lUJ[, REIIDIlIlJI DE ASClIIEm! IA SlRlNJIRE 10.1 PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA

!
)
\

Pentru ca Cl.chierea metalelor sa aib1 Ice sint necesare doua ~c&-i: m:i!icarea principal~ de ~erel?i mi.scarea de . avans.. la rirdul. ei, mi9carea . de avans poate fi executata printr-o ~e sau prin mai multe ~C&-i. la strunjire, ~ principal~ de ascni.ere este rotirea piesei, iar ~ea de avans este ~ea de transla?e a cutitului. strunjirea poate fi: exterdoara (fig. 10.1) I?i interioar~ ( fig. 10~2).

: ;
Fig. 10.2. Clasificarea .trunjirilor intftrioare

10.2

ELEMENTE COMPONEN.l'E

ALE RIDIMUllJT DE ASCHIElli!'

Aceste elemente sint: a. adincimeade aschi.ere t care este defini~ ca rn.!trimea ~ui principal aflat in contact cu piesa de prelucrat,nasurata .perperrlicular pe planul de lucru; b. viteza de aschi.ere v care este definiti ca viteza la un toomen.tdat, in direct-ia ~c&-ii de ~ere , a unui punct de Cl.chiere c:onsiderat pe ~ sculei; c. avansul s care este determinat de obicei in mm la 0 rotatie a piesei sau sculei.

tI
-.n-,
I V)

I~~~I It
~ I
co
I 0')

10.3PROPRIEl'ATILE ASCRIEI'OARESI DOMF.mUL DE Ul'ILIZARE A MATER!ALE(LR PEllIRU SCULE

co

'0

li'1

co , ~
""i I/)

'0

'0

co

co

'0
I

<::>

<p

~ n,
I/)

t:i
0') V)

~ ~
.V)

~ n-,
V)

0')

eo
-e-,

'0 I

'0

co
I

'0

'0

'0 n-,
V)

0-.

'0

~
V) V)

'"

~
V)

0')

~ ~ li'1
N) V)

V)

~
v)

~
V)

VI

~,

~ ....

~
V)
I I

~
V)

1/),

~ ~ V'J '---v-'.
F1N1SARE'ci PLANA N

~ ~ '-----...r---J
V) V)

,DEGROSARE
v-

FINISARE

~
"

STR.UNJ1REA SUPRAFErELOR ClLlNDRICE EXTERIOARE

i:i:i <:

::.:
Lu

DEGROSARE PLANA
r

)
i

er:

Materialele utilizate pentru confectionarea pfu-t,rii utile a cu?telor de st:r'un;J pot fi ~te. in patru grope - oteluri pentru scule; - placute din carcurf, metalice dure; - materiale ncinaralo-ceramice; - diamante irrlustriale. Din prima ~ fac parte otelu.rile rapide I?i cele slab aliate (STAS 3611;"80; STAS 7382-80) I?i otelurile carbon pentru .scule ( STAS 1700-80 ). . Din a doua grupi:l,a carburilor rnetalice, fac parte' pl~cutele din carbur~ de wolframcu cobalt I?i pl~cut:ele din carb.Jri de titan I?i de wolframcu cobalt ( STAS 6373-86 I?i STAS
6374-80)

Fig. 10.1 Clalificarea strunjirilor exterioaro

330

331

Materialele mineralo-ceramice pentru scule au drept canstituient de baza oxidul de altnniniu. Propriet~tile ~etoare ale materialului pentru scule sint definite prin rezistenta sculei la un anumit regim de ~chiere. In general, calitatile ~etoare superioare ale materialelor pentru scule sint insotite de 0 duritate ridicata ;;i de 0 tuna rezistenta la uzur.1 ;;i' stabilitate termidi. Un alt factor important, care detenni.n.1 daneniul de utilizare a diferite10r materiale pentru scule este rezisten\a mecantca ( rezastenta la incovoiere :;;i rezilien\a materialu1ui j , La prelucrarea prin . aschi.ere, in special la degr~, tiU.:;;ulsculei este supus la solicibki d:i.namice,din care cauza sculele executate din material cu 0 rezistenta necorespmzatoare vor fi scoase repErle din :funct.iune( din cauza f.1rilnitarii tiii:;;Ului). utilizarea. scul,e1or din ~uri carbon pentru scule :;;i din oteluri 'aliate pentru scule este limitatiila cazurile cirrl nu pot fi folosite cc:tI'pletproprietiitile ~etoare, mai ridicate ale alter materiale pentru scule. . ot-elurile rapids pentru scule Rp4;;i Rp3 au proprietiip. aschi.eroare superioare ote1uri1or carbon ;;i ote1urilor aliate pentru scule !'ji din aceasta cauza sint utilizate la executarea cutitelor profilate , a frezelor , a bro:;;elor ete. PMcutele din carl:::urimetalice se utiliz~ la confecp.onarea a numeroasescule ~etoare: cutite, freze, actincitoare ete. Aceste materiale i:;;i pierd caracteristicile lor mecanice , necesare ~erii metale10r la 1000oC aioo'c, in timp ce ote1urile rapide 1:;;ipierd caracte:ristici1e ne:::amce la 550C . 600oC,iar otelul carbon la 25QoC. . Practica a arcltat cl pl~e din carl::mi.metalice pot fi folosite pentru o:mfecp.anarea oricclror scule ~etoare :;;i pentru pre1ucrarea unei mari varietiiti de materiale. Alegerea calitiip.i plclcu1;e1or din carl::mi.metalice depil'rle de natura prelucrclrii (degro:;;are, f:inisare) !'ji de materialul care se pre1ucreazcl. In S'l7..S 6374-80 sint in::ti.categrupele de utilizare a pl~cutelor dure, iar in STAS R 6704 - 63 este datii corespan::ienta pl~cutelor din carl:::urimetalice S'l7..S CU cele staOOardizatein alte tclri. 10.4 UZURA SI OORABILITA~
SCULEI ASCHIEl'OARE

In tal:el.ul 10.1 este datii uzura admisibilcl ha m.1suratape fa~ de asezare a cutitelor de st:run; pentru deqrosare :;;i semifinisare.

.1

Tabelul 10.1 Uzura admisibil~ a cu~itelor de strung pentru degro~aro ,i ~ifinisaro Haterialul prelucr&t Rugozitatoa suprafetei prelucrate, pm Rz /Oielur i 8uste)1 ! 1 nitice ~i , inoxidabile ). 400 200 100 50 400 200 100 50 400 200 100 50 Re 100 50 25 12,5 100 50 25 12,5 100 50 25 12,5 Oiel rapid Carburi metal ice O~el rapid Cerburi motelico O~el rapid .Carbur i matal ice Ot-el rapid Car bur i metatice Oial rapid Carburi metal ice Ot-el rapid Carburi metal ice ',5 O,b 0,8 0,4 ',5 ',0 0,8 0,4 3,0 .0,8 1,5 0,6 . . 2 0,8 1,0 0,6 Het9rielul p5r~il .a~ch iotoaro HArimea uzurii ha ' mm

I ~

~,~
.

Otoluri cor.bon ~i fonto mala8bi le

.'2,0 ...1,4 . 1,0 .. O,b .. .. . 4,0 ',0 2,0 0,8

Fonta cenu~ii

In tabelul 10.2 este data. uzura admisibil~ a cup.te1or de strung pentru finisare. Perioada de . func\:ionarea scuted , de la inceputul folosirii ei pina la atin;Jerea unei uzuri egale cu limita de uzura, se ~ durabilitate. .
I .

Tabalul 10.2 Uzura admisibill a cutitelor do strung pentru finisare Hater ialul prelucret Rugozitetee suprafetei prelucfate,
pm

Hllr.imea uzurii ha '

I!IDI

,
Rz Oteluri austenitice ~i inoxidabilo 25 '2,5 Ra 0,3 3,2 1,0 0,2 0,' Numai 0 suprafetll lustrultll, farA uzurll vizibill

..f

In ilip..1l ~erii metalelor, suprafetele sculei a:;;chietoare care vin in contact cu piesa sau cu ~ care se dEqajcl sint supuse unui proces de uzura. C.lrrl uzura atin;e 0 amnnitii. IIm-:ilne, scula trel::uie reascut:ita.. liMimeauzurii OOmisibilea sculei a:;;chietoare .se ~lirnitii de lizurcl!'ji se noteazcl cu het .'
~.?

Ot-eluri ~i fonte lIIeleebilo Fonte cenus ii

o,~

I
10.5.' CALITATEA SI PREI:IZIA SUP.RAF'EI'EI PREWCRATE

I
I I i'

Pentru cup-tele de si:r\.m:J lli rabotezlt.valorile durabilitiit.ii ecananice (Tee)' in minute, sint date ~ tabelul 10.3.
Tabolul 10.3 Valorile durabil itllt.1I oconomice pontru c:ut.ltelede atrung pi rubotezl,aln

In timpul prelucr~ii prin aschaere diferitele elemente ale sisterm.tlui piesa-scul~-~:i.ni1-unealtii se deformeazaelastic. Da~ forta de aflchiere lli rigiditatea sint canstante, in cursul prelucr~ii suprafet:ei considerate, nu apar abateri de fo~ ale suprafet:ei.De multe ori rigiditatea sistemului variaz~ in cursul prelucr~ii suprafetei. stu:li.in:iu-se efectele variap.ei rigiditiip.i in ti.mpul prelucr!rii s-au putut trage ~toarele concluzii: - variatia rnacrcqeometrieisuprafet:ei la prelucrarea intre virfuri, definitii ea diferenta dintre diarnetrul maxim l?i minim, nu depir.de practic de componenta tan:Jent:ia1~a fortei de ~chiere Fz' ci de comparientaradial~ Fy; . - diferenta dintre diametrele maxim ;;i minimeste egal~ cu dublul ~etii de incovoiere maxima,care ia nastere sub actdunea componenteiradiale a ~ii de ~ere.Pentru ea abaterile d:imensiunii suprafe\:ei ~ se g~~ intre limitele ctm-. pului de toleranta trebuiesc satisf~cute candi\:iile:

!
d 6 8

See~ tumla euptulul Rotun- P!tratli Oreptunghiularli dl hxb 6x6 8x8 10)(10 12x12 16x16 (20)!_~) 25x25 32)(32 4Ox40 5060 63x63 hxb

HaterlBlul de preluorBt O~el ~I font! maloabill Otol rapid Carburl metalica Fonti eonu.le O~el rapid Icarburi metell~

Ourabllitatee Tt ~n ~in 6x4 8)(5 10)(6 12)(8 16)(10 20x12 25x14 32)(20 40x25 50x32 63x40
I

30

45
60

45

so

~)
12 16 20 25 32 40 50 63

45

,
2 fy < T

\..:,-,/
75

.--" .\ bO j

so
'

90

~'90"'\'
\, ..

sau

fy < 0,5 T ,

90

(10.1)

@
150

unde T este ~imea cimpului de toleranta, iar fy - ~eata max.imcl datoritii CClrrq?Onentei radiale. . ' Deoarece abaterile care apar in urmaprelucrMii nu sint generate numaide incovoierea piesei, dublul ~ge\:ii de incovcd.ere datoritii componenteiradiale nu trebuie sa depaseasca 0,5 T, adi~ :' fy < 0,25 T
10.6. STRllNJlREA

120

105

(10.2)

stardardele pentru Cll\:itele de st.r\m3" sint urmatoarele: 351-66; STAS 352-66; STAS 353-66; STAS 354-66; STAS 355 -86; STAS 356-66; ST.AS 357-86; STAS 359-66; ST.AS 6311-80; ST.AS 6312-80; STAS 6313-80; STAS 6374 6385-80.
STAS

EX'l'ERIOARA SI Th'TElUOARA

10.6.1. Alegerea sculei. Irrlustria constructoare de llla!lini folo~ in marea majoritate a lucr!rilor de strunjire, cu\:ite prev!zute cu pl~cu\:9 din carbUri metalice , excep\:ie f~in:i smmjirea unor profile sau a unor aliaje speciale. Valorile admisibile ale uzurii sint date in tabelele 10.1 ~i 10.2. stabilirea limitelor de uzur~ treb.U.e sa ~ seamade faptul caprdn crestarea UZ'uriicu1;itului se mare;;te valoarea componenteiradiale a fo~ de a;;chiere, care de1:ermiIW. abaterile de form! ale suprafet:ei de prelucrat. Din aceasta cauz~,la prelucrarea unor piese nerigide, .cin:i ~eata de incovoiere a piesei de~ precizia de prelucrare, t.reb.rl.econsiderate ' v~ori ale uzurii cup.tului mai mici decit cele recomandate pentru smmjirea de degr0liare.

Ale:Jerea materialului ~r1;ii active a cu1;itului, pentru realizarea unei prelucr&i in con:litii date, se face in ~ de natura: ~i proprietii\:ile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului. Materialul ~ active poate fi 0\:91 carbon pentru scule, 0\:9l aliat pentiru scule, 0\:91rapid, carb.lri metalice materiale mineralo-ceramice ~i diamante :in:iustriale.

I 0 raspirrlire foarte larg~ 0 au cu1;itele armate cu placut-e din carWri metalice, care pot fi alesedin STAS ~3.Z4-.3Ji51-8Q.. Daneriii.le de' utilizare a a;;chierii cu scule pre~te cu pJacut-e din carb.lri metilice sint date in tabelul 10.4. Parametrii geometrici ai ~ ~etoal: e a cup.telor sint r:CXIIlal'X3a\:i in ST.AS R 6375-85 lii STAS 350-82. Unele rec6man:::lih:'i concrete privirrl alegerea parametrilor geometrici ai cu1;itelor cu pl~cut-e dincarb.lri metalice, in func1;.iede CXIl1di1;iile de lucru sint prezentate in tabelul 10.5 Eji tabelul 10.6
335

334

~:",_~.,_..J"
L,'$

.:~~D(j.:Ji

Tabelul Tabelul 10.4. Domeniile de utilizers a pt~~otor din carburi aetalice Simbolul plAcu~ei v,s,t 50 40 30

10.4 (continuars) -> -> 10 01 Continuli

..
Simbolul pl!cutoi v,s,t 50 tmax smax
vrnax

-> Descre;;tera tenacitl!~ii pl~cutei ->. Cre~t" duritatea plAcutei

utilizarea, -> Dascre~tera tenacitll~li pliicutei -> Cre~te duritataa pllcu~ei 40 30 -> Descre~te -> Descre~te
->

-> -> 10 01 A;chie

I
I

20

utillzareo,

Cu intrerupari 20 -> Strunjire ->


Fonte cenu~ii cu ->
(

Cu inct uz iun i
,

F!rll incluz iun i De finisare Fonte conus i i dure Otelurl Neferoase Fonto dure cAl ite dure

0" degro;~re ~
duritat micA

Cr"~t"

'Cu Intrerupar I A~chie P Strunjlre Cu inaluziuni De degro~are

----laminate

Continuli De f inhere in piese

Materiale prelucrate

--

Neferoese Nemetalice

FlIriiincluziuni

Oteluri cu rezis' tenta scllzutll au duritate cu dUritate mlcil micA

Oteluri Materiale prelucrate Oteluri telurl cu rezi:s- pantru tentli Automate schutli

~i turnate

Nemetal ice dura

11

Oteluri forjate

--

Ut it lure A~chiere

--

Fonte maleabile

Iabe lul 10.5 Par_tri geo.etrici din carburi Betalice

ai ~rtii

a~hietoare

pentru CUf,itele cu pllkute

Cu InCoot inuli treruperi ~i incluziuni _ De degro;;are ~e Oteluri

Continuli

Felul' escu]; ir i! Tipul Forma suprafe~ei degajare de O';/IIeniul de ut it izare Prolucrarea fontsi cenu;;ii,~ bronzulul ~i a altor materiela
,

Hodul de indep~rtare a~chlei

Strun) ire

finisare laminate lii turnoto In p ie se-

I
I

/.Supraf atA de ciegajare pozit ;vilplan! 11. Suprefe.li de degajara pozltlvll' planll. e.fetetli in' gust.!!nege' tlvl!.

0<'
"e'

~~

casant8

Folosirea unor mijloace suplimentare pentru in' dep6rtcrea a~chiei nu slnt noco,ore la prelucrarea
pentru

Materiale prelucrote

Oteluri O~elurl allete cu O~eluri pantru refractaHn euteeare te ~I Oteluri otaluri Oteluri cu reaustenitice inoxidezisterita bile scazuta Fonte cenuliii Fonts maleebile Fonte eu grafit nodJlar Fonts al iate

Pralucrarea o~elului2 turnat Rm<800 N/mm de a.emenes cu Rm >800

of,elulul

evacuorea B~chiilor nu se cere

H/mm2 in condi.ii'
. 0<0

foloslrea sfilrimlltoru' Lu i de asch i i

~
11 I ,Suprafa.li de degajare pozit ivli' curbil in;". b.te.etli in' gustll n"gativ3

~'

la unui sistem tehnelogic cu 0 slabil ri' giditate .Prelucrarea f onte i cenus i i ;;1 a fontei maleabile

r!

I!
f

\
Lr\

BR
,,'0 'OJ '.1.
~

t i;
0' ~

Nsferoase

ri;

0<et

t:})

.,...

Prelucrarea de semi' finisars a o~alului2 cu R ~ 800 NI mm fR~or izeazll r!suclrea ~i sflirmarea esch I Hor

NU'se folosesc sfllrima' toer e de asch i i

i,)';
I'

k'
f..:.

c'

22

Pit'O~,

\'01,

336

I.

337

Tabelul 10.5 (eontinuaro) Folul ascu~ ir ii T ipul Forma suprafo~oi do .dagajaro IV.Suprah~1 do degajere negativil pLanA 8.f,,~otlllatll IV.Supr"{n~lI ddogoJoro negativllplanA. b. fora fa~etll Oomoniul do utilizaro Pralueraroa o~elului2 eu Rm > 800 H I mm in eondi~iile unui alstom tohnoLogic cu o bune rigiditata ~i stabilitoto la vibrs~il_ Pr.lucre"u o~lllulu~ Rm > 800 N Imm .In eondl~iile unui sistom tehnoLogie'cu rigiditate bun~,prolucrafa cu ~ocuri,adaosur i neun iforme do prelucrare la dogro~aro.
IlU

Tabolul 10.0 Ceontinuare) B. Unghiul de atac principal

Kodul do Indopartara
asch ie i

Xo 1030 45
bOo 75

Condi~lile dct lucru La prelucrarea pieselor in eondi~iile unui sistem tohnologic rigid eu adincimi de a~chiare reduse. La prelucrirl In condl~ille unui sistem tehnologlc suficlont de rigid La prolucr6rl eu ~ocurl ~i In eondi~llle unul .Istam tohnologlc eu rlgiditato IIIlcll. La proluor4rllo arbor llor lunal ~I 5ub~lrI ,I l. proluorllri OLJ millmulto ou~lta.

-riS..
~\ )f(:'!";~ ~~/A
'. ", ~ I

nt

Pentru eV8cuerea ",chiHor ost. noco" sar' folosire8 sflrlmetoruLui do a~ehii.s8U ascu~irea cu IT ,i Y
corespunzfttoaro

.'

'\II. '

. :.!,
r, 1'"

~~

Pontru ovnCUArO" ~(.)hlIlor oat. naoosara foLosiree sf6rimatorului do 8~chii sou ascu~iroD eu IT ,I Y cOfaspunz.lltoaro.

80 ..90

c.

Unghiul d~ otoe seeunder Condi~iile de Luoru

0('

X,

0 .. 5 5 ..10 Nu se folosesc sUrimlltoare de a~ehii

Pentru prelucr4ri de finisare. Valorile mari se aleg pentru velori mari ale razei la virful eu~itului Pentru preluerarea de finisara ~i semifinisaro a pipselor rigide f4r4 pBtrunderea rapida a cu~itului. Pentru prelucrarea de degro~are 8 pieselor eu rigiditate redusll,f~r4 plltrundarea rapida a eu~itului. Pentru preluererea pieselor rigide ~i eu p6trunderea rapidll a cu~ituLui. Pentru prelucrarea de degro~are a pieselor eu rigiditate redus6 ~i eu patrunderea rapid! a eu~itului. O. Unghiul de inelinare al tlli~uluiprincipal
, i,

V.Suprofa~A de degajara negatuiveurbil inie, Cu fai-etll

0.
lrl OC" .,;,:,.,.,~
"

Pralucraraa o~olulu~ cu Rm < 800 N I mm clnd este necesaril rllsucireo ~i sfArimarea a~ch iiLor.

1~
30 .45

Tebe lut 10.0 Valorilo rec:oaandato ale unghiurilor do all8zare,c:iegajaro, do atee' principal, do at8C secundar ~i a celui de inclinare al tlli~lui principal, pantru cu~itele cu pll\cu~edin carburi lletalice A.Alogerea unghiurilor de 8~eZ8re ~i degsjare

i. 0 1 0 5

Condi~iile da Lucru. La preLuerarea pieselor cu adaos unloform, fllrll ~ocuri , pantru materiale dure ~i in scopul evacullrii e~~ode a a~ehii~or . La prelucrarea eu unghiuri de degajare n;gative, y<-So,-10o),unghiul X=7So condi~ii grele de lueru ~i in sCopUl sf6rim4rii 8$chiilor Le preluerarea.pieselor cu adllosneuniform, a~ehiere eu intreruperi, eondi~ii grele de Lueru ~i evacuare cornoda a o~ehi;lor.

Nr. ert.

,.
Haterialul de prelucrat O~eluri carbon de eonstrue~ii
~ i al iattt

aO

yo

..

10.12 " 20 ... 30

Avansul,
IIUII/rot

Felul suprafe~ei de degajare 0,.3 8 8 0 0 8 0


I 11

::0,3 12 Rm ::1100Nimni2 12

>

III 15

IV -5 -10

V -5 -10

15

15

1.
1-'-

12 8 15 10

12
8

2. 3. Fonte c8nu~ii. 4. 5. O. Fonte maLeabile Aliaje neferoase

Rm >1100 N/mm2

Ha s 220 Ha
>

10 10
"

220

Ha 140 150 12
10

15 10

10.6.2.Alege:rea. 00inc:im:ii de ~ie.re.In majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de deqrosare se inde~teazli intr-o s:in:Jurli trecere deoarece in ccnstructda rnoder:na. de masini,sint adaosuri relativ mici. In cazul strunjirii de finisare se aplic.!1 aceeasa recomandare t.inin:fu.-secent ea dupaprelucrarea de finisare suprafata treb..rl.e s~ ai.ba 0 l':U3'ozitate egal~ cu cea indicata pe desenul de executf,eal piesei respective.
I

338

:nq

loo

U.
I ~.

..CD

..... ... o ~ ....

,....,

...

---'-':-'-~

~- .

Tebelul

10.7 Avansuri pentru

strunjiraa

ext~ri08ra

da degr;~re

cu ~ite

din o~el rapid ,S&I'ol"llate cu pl~e

din carboJri t~lice

Cu~ita armate eu pleeu~e din e~rburi metalioe Hatarlalul pr",lucret de Diemetrul p iese i, mm PIne le.3 Paste 3 pins le 5 Ad1noimea de a~chiera Peste 5 pina la 8, Peste 8 pine la 12 t, mm Pins

Cu~ite din o~el rapid

Peste 12

la 3

Peste 3 pine la 5

Peste 5 p~n8 la 8

Avemsul,s, mm/rot O;aluri earbon ~i o~elur~ aliete pentru eonstruc~ii de m8~ini. Pine la 20 peste 20 '" 40 peste 4L . 60 peste 60~00 peste100 .. 400 pest&400 .. bOO pestebOO . 1000 peste1000 . 2500 Peste 20 . 40 peste 40 . bO peste 1.0. 10p peste 100.. 400 peste 400. 600 peste 600. 1000 pe ste . 1OQQ .. 2500 0,3 .. 0.4 0,4,._.,0,5' 0,3 .. ,O.!.o5'L~1J, 0,4.' .. O,~1, '0,5 .. 0,8 . ;1,2 0,7 .. 1,2 .. 1,4 1,0 . 1,2 .. 1,5 1,1 .. 1,3 ... 2,0 ',3 . ,0,4 . 0,5 0,1. ,0,9, (0;8.-;.1,,4' ",0 . 1,4 1,2 .. 1,8 1,5 . 2,0 1,1. . 2,4

0,4 0,8 1,1 1,0 1,2 1,5 1,8

--0,3 .. 0,7"
0,5 . 0,1. . 0,8 .. 0,9 . 1,2 0,9 0,8 1,0 1,2 1,1.

......

--

0,4 . 0,5 . 0,1. . 0,8 .. 1,1 .

0,8 0,1. 0,9 1,0 1,5

-- 0,4 . 0,1.
'

0,3 .. 0,4 0,4 ... 0,6 o "b_.,O)l 0,7 . 1,1 0,7 .. 1,1 1,2 .. 1,4

0,7 .. 0,8 1,0 . 1,5

Font! ~! al!llje de cupru.

0,5 .. 0,8 0,7 .. 1,2 1,0"",2 1,2 . 1,1. ',2 . 1,8 ',1. .. 2,0

0,4 0,6 0,8 1,0 ',0 ',4

. . .. .. . .

0,7 1,0 1,0 1,3 1,4 1,8

0,5 .. 0,1. . 0,9 . 0,8 . 1,3 ...

-.
0,9 0,8 1,' 1,0 1,7

0,7 . 0,9
1,0 . 1,2 1,2 . 1,7

0,4 .. 0,5 0,1. . 0,9 0,8 .. 1,4 1,0 . 1,4 ',2"",8 0,5. i .2,0

0,5 . 0,8
0,7 ',0 1,2 1,2 .. . .. .

0,5 .. 0,6 .. 0,6 ... 1,1. ..

0,8 1,0 1,0 1,4

0,4 .. 0,6
0,1. .. 0,9 0,1. . 0,9 1,0 . 1,2

',2 1,2 1,6 1,8

0,4 0,7 0,6 ',0 0,8.;.1,0 1,1 . ',4 ',0 .. 1,4

Observe}ii.

1. Valorile mai mari ele evensurilor se vor tue pentru adtncimi mici. s i pentru prelucrllrea metericlelor eu rezisten~e me! mica; i ar ve l cr i l e mai mici se vor lu,", pentru edlne!m! mari s i pentru pr-elucr-areamater ie l et or eu rezisten~a aer e , 2. Le prelucrerea suprafe~elor intrerupte ",slorile evensurilor din tabel se mic~ore8za prin tnmul~ire8 e~eoeficientul K =0,75 .. 0,85. ' ,

Tabelul

10.8 AV8tlS4ri pcntru

strunjirea iterioera de degro;are pe strunguri eraate cu plDCU\:edin carbur i aetal ice

norDale ;i strunguri

revolver

Cl!

Cl4ite

din o\:el repid

SllU

Dimensiunile sec' tiunii :u~itului, seu suportului pentru strunjirea iterioera

Lunq imee fn console a cUj:i' telor, mm

Materialul O~elur i leminate ~i oj:eluri turnete

de preluerat Fond ;i al iaje de cupru t,


111111

Adincimea de a~chiere 2 3 5 8 Avansul


5

p'ine le

: 3 5

I
0,18 0,25 0,35 0,45 0,60

mm/rot 0,12 .. 0,12 ... 0,20 . 0,30 ... 0,40 ... 0,50 .. 0,16 0,2 0,30 0,40 0,60 0,80

Diametrul sec\ iuni i rotunde a cUj:ltului

10 50 12 60 .16 60 ~2ri):.... --100 25. 125 30 150 40 200 150 40x40 300

0,08 0,10 0,10 .. 0,20 ,0,15 ... 0,30 0,25 ... 0,50 0,40 ... 0,70

.
0;06 0,15 'p, 15.. 0,25' 0,15 .. 0,40 0,20 0,50 1',25 .. 0,60 0,10 .. 0,60 0,40 .. 0,70 0,90 ... 1,2 0,7 .. 1,0 0,90 ... 1,3 0,70 ... 1,0

. .
0,10 0,10 . 0,12 0,12 .. 0,20 '0,12 .. 0,30 . 0,15 .. 0,40. 0,50 ... 0,70 0,30 . 0,60 0,80 ... 1,0 0,50 ... 0,80 0,80 ... 1,1 0,60 .. 0,90 0,40 0,70

Sectiunea 150 cuj:hului prismatic 75x75 300 500. 8')0 60xbO 300

--. -

. --

.
0,12 0,15 0,25 0,30 0,40 0,60 .. ... ... .. .. ... 0,15 0,25 0,35 0,50 0,60 0,80 0,10 0,12 0,25 0,25 0,30

. .
... .. ... .. ..

0,70 .. 1,2 0,60 .. 0,9 1,0 ... 1,5 0,9 ... 1,2 1,1 ... 1,6

0,5 ... 0,9 0,4 . 0,7 0,8 ... 1,2 0,7 ... 0,9 0,9 ... 1,3 0,7 ... 1,1 0,6 ... 0,8

0,4 ... 0,5 0,3 ... 0,7 0,6 ... 0,9 0,5 ... 0,7 0,7 ... 1,0 0,6 ... 0,8

0,60 .. 0,80 0,40 ... 0,70 0,70 .. 0,90 0,50 .. 0,70

O'~servB!ii.

1.Valorile mni meri ale avansurilor se vor lua pentru adtncimi mici ;i pentru preluerarea materialelor cu rezisten~a Cl9i mica,iar vul cr i te ma i mici se vor lUB pentru adincimi mar'i ;i pentru preluerarea materialelor eu r-ez ist enj e mare. 2.la prelucrarea suprafe~elor intrerupte valorile Bvansurilior din tabel se mie~oreeza prin ~nmul\:irea eu coefieientul K = 0,75 .. 85.

',~'-

..

~."

Tobelul 10.9 Avonsuri pentru strunjirea ttarioara ;i extarioor~ carbud ~"talice,po atrungur i Carusel

de degro;are

Cl!

cuj:ite din oj:el rapid sau araate

Cl!

plaCl4e din

Meteriolul Lungimoe tn console a euf.itului pentru.strunjirea interioare de degro~are, mm, pins la: 200 300 500 Ot-el leminat ~i ot e l turnat
~/.:~;IC.

de prelucrat Fonts

imea de a~chiere

t, mm, pins la: 3 5 8 12 20

12

20

Avensut s, mm/rot 1,3 ... 1,7 1,2~ .. 1,4 1,0 ... 1,2 0,8 ... 1,0 1,2 ... 1,5 1,0 ... 1,3 0,9 .. 1,1 0,7 ... 0,6 1,1 ... 1,5 0,9 ... 1,1 0,7 .... 0,9 0,5 .. 0,6 0,9 ... 1,2 0,8 ... 1,0 0,0 .... 0,7 0,8 .. 1,0 0,6 ... 0,6 0,5 .... 0,0 1,5 ... 2,0 1,4.~ .1,8 1,2 .. 1,6 1,0 ... 1,4 1,4 .. 2,0 1,2 ... 1,7 1, 1. ~.1,5 0,9 ... 1,2 1,2 ... 1,0 1,0 ... 1,3 0,8 ... 1,1 0,7 .. 0,9 1,0 ... 1,4 0,8 ... 1,1 0,7 .. 0,9 0,9 ... 1,2 0,7 ... 0,9 0,0 ... 0,7

700,

mai

Observat,i i : 1.Valorile mai mari ale evensurilor se vor lua pentru adincimi mici ;i pentru prelucrerea meterialelor cu rezisten~e mica,cele mici se vor lUB pentru edtncimi meri ~i pentru prelucrarea meterialelor cu rezistent-a mare. 2.La prelucrarea suprafe~elor 'ntrerupte valorile avansurilor din tabel se mic~oroaz8 prin ;nmul~ire cu coeficientul K = 0,75 . 0,85.

TabeLuL 10.10 Avansuri pentru stnnjirea

iteriOllra de d&gro~re

cu CU1:ite fixate 'in bare portCU1:it de tip c:oosoli Heterialul de prelucrat

Lung i11I0 a
bare i,

Adtnciraea Of.al
de

Fente Diametrul exului port-scula, mm

portscula in console,
IMl

lI~chiera 80 t,mm 110 150 ZOO

300 Avansul

80
5,

110

150

I
i

200

I i

-300 ~

lira/rot 1,0 -',2 0,8 -',0 0,0 -0,8 0,8 -',0 0,7 -0,85 0,0 -0,7

-~

300

5 8 12 5 8 12 5 8 12 5 8 12 5 8 '2 5 8 12

0,0 -0,8 0,7-0,9 0,5 -0,05 0,0-0,75 0,4 -0,52 0,5-0,02

500

0,5 -0,7 0,0 -0,9 0,8 -',0 0,4 -0,5 0,5 -0,05 0,8 -0,9 -0,3 -0,45 0,4 -0,55 0,0 -0,75 0,4.-0,0 0,35-0,5 0,3 -0,4 0,5 -0,7 0,4 -0,0 0,3 -0,5

--

SOD

0,75-0,95 0,9 -1,25 0,7 -0,85 0,8 -1,0 0,55-0,70 0,0 -0,8 0,7 -0,9 O,b -0,8 0,5 -0,7 0,0 -0,8 0,5 -0,7 0,4 -O,b 0,9 - 1,5 0,75-0,92 0,55-0,75

---1,2 -1,0 0,9 -1,2 0,7 -1,0

0,8 -',0 0,7 -0,.8 0,5 -0,05 0,7 -0,85 0,0 -0,7 0,4 -0,55 0,0 -0,75 a,s -0,0 0,4 -0,5

-1,2 -',5 1,0 -',2 0,8 -0,95


.

--

0,0 -0,95 1,05-l,38 0,5 -0,75 0,9 -1,10 0,4 -0,00 0,7 -0,87

, ,2 -, ,56 1,0 -1,29 0,7 -1,0

1000

1500

ZOOO

---

---

0,8 - 1,1 1,1 -1,4 0,7 - 0,84 0,8 -1,1 0,5 - 0,7 O,b -0,9 0,7 -1,0 0,5 -0,8 0,3 -0,05 1,0 -1,3 0,7-1,05 0,5-0,9

--

0,9 -',25 0,8 -',a O,b -0,8


..

1,1 -1,11> 1,4-1,9 0,95-1,22 1,2-1,5 0,75-0,95 1,0-1,25 1,0 -1,37 1,0-1,7 0,9-1,4 0,9-',15 0,8 -0,9 0,8-1,2 0,9 -',3 0,8-',2 0,8 -1,' 0,8-',3 0,7 -0,85 0,0-1,1

0,8 -',1 O,b -0,9 0,5 -0,7

Obsarvetii.1.La preLueraree eu bare port-scul~ rezemet~ pe dou~ reezeme,de asenea la preluerare. aliejeLor nef.~-ase,Y8Lorile avansului din tabel la IIlr.se cu 30 40%. 2.La aoliciterila cu ,ocuri,veLorila avansului din tabel ic~oreeili cu 20%. 3.La prelueraree o~elului III fontai cu CUf.ite cu pl~cu~. dura aa adept" veroifea inferloare a IV8nsuLui. 4.Valor!le liar! ale av~nsuLul sa lau la prelueraree o~elulu! cu R. < bOO M/lID lIia fontei cu Ho < 180,cu ~~ite din Of.el rapid.

.0'0: 0:

.. -, "''''' .,'"
...
o

.,.."" i -' . ..
(")

Q'

,. "
~
So
0

~ :z C .... ~B

2--

'tJ'i

,. ..,
Cl)

,.. .,. ~

0 .,

~.., !i C .,9

., " ,.

,.

.. o
o

...
. .. 0 e ~ _.::1
CO<

,.

...
o

." o

'"

..,,, -,.. c. ., co
~ 0.'"

c~-x n

,..ct,-.

~ o
o

~~.

i .,
.,
';'

s. ., ca ... 1---+--10 :r x ,.. .., Ut ., ,. 0'


VI VI

-. .. "
-0

VI

V.

o x

1..

~
VI

VI

" 0..
x

"

co

.., CO<

8
VI

000

~("N

~.WN u,~w

000

000

" ,. " .,. < "

........
,. o

C "

~
VI

8 -..I
0 0

... 0 .. -

coo

~"tn

00

"0

.. ..
N VI

8 8
0

I
;'

V.

.,

., It
!:l.

.
VI VI

.. g.

III

,. ., . " , ,.. 0' .,


CO<

.. ..
0 0

.11

NO

---0 g.:; '" . . .,


n
~ 0-

~ 0 >BX%

~nx

.,~
~

...

C is -r ,...,._.-

~ "'..,

.... ,.

00'-

- ~s. ..

I
d3 Rai Fz [N] ,

Tabelul 10.14 Avansul pentru strunjiroa dO dogro~oro cu cu.ite cu muchie a~hietoaro ~li.antarl ( ~o), araato cu plilcu'e din carburi IIDtalic:e

X,

(10.6)

32 L

Unghiul de at ec principal
X = 45
0

Hatorialul

Soc.iunoa corpului cu~itului

OiametruL piosei ,GIll p'iniila

I
5 3,

X:: 9CP

Adincimea de 8~chiero t, mm, pinD la


3 5

in care d este diametrul sectiunii circulare a corpului, cup.tului. Forta principala de ~chiere se determini1cu unnatoarea relatie:
Fz

AvansuL s, mm/rot Of-el carbon de cat hate ot:al al iat pentru construct;i de ma~ini
10 x 25 40 bO 100 lIimat 1,0 . 1.2 1,4 1,5 1,8 . 2,0 1,0 . 1,2 1,4 . ',5 ',8 .. 2,5 ',4 . 1,8 2,0 . 3,0 ",0 1,4 ',4' 1,8
11I0;

X1

Y1

1,0 1,2
1,3 .. 1,5

1,0 . 1,2 1,2 1,4 1,4 .. 1,0 ',0'''',2 ',2 . ',4 ',2 ',8 1,0 1,4 1,2 2,0 1,0 1,2 1,2 1,5 1,5 . 2,0 1,0 1,2 1,2 1,5 1,5 2,2 1,2 1,0 1,5 .. 2,5

1,0 .. 1,2
1,0 . 1,4 , ,0 . 1,2 1,0 . 1,4 0,8 1,2 1,0 1,5

C4

n1
HB

[N] ,

/'

(10.7)

mare
20 x 30 40 CO '00 ,i ma;

',0"",2 ",4 . 2,0 ',2 . 1,6 1,6 2,5

mare
25 x 40 ~i me'; mora CO 100';1; ma;

in care Cft este un coeficient in fllI'lCtiedematerdalul, de prelucrat lil~ de ma.terialul sculei ~chietoare (tabelul lO .15) ; t - adincimea de aschi.ere, in mm ; s - avansul de aschfere , in mm/rot; x1, Y 1 - expon.enpi adinci.mii lili avansului de asehi.ere (tabelul 10.21); HB - duritatea ma.terialului de prelucrat; n, exponentul durit:atii ma.terialului de prelucrat (tabelul 10.22).
Tabolul 10.15 Valorilo c:oaficien~ilor C4 .i Cs Tipul cut ituLui HateriaLul pilr!:ii a;chietoBra a cu!:itului Dur it aHatariaLul do prelucrat taa materia" Of,al, of-el aliat,alumlniu Fontil ~i aliajo do luLui ~i aliaja do aLuminiu cupru do prelucrat C4 C5 C4 Cs HB
27,9,0",

Glare
16 )( 25 40 60 100 ;I;

1,0 1,4,
1,5 .. 2,0 1,0 1,4 ',5 2,5 1,2 1,5, 1,0 .. 3,0

1,0 1,2
',0 .. 1,4 1,0 .. 1,2 1,0 1,5 1,0 1,2
l'

lIlare Fonts
20 x 30

2,0 2,4

40 ',0 . 1,4 CO 1,5 .. 1,8 10" ;i mlli mara 2,0 2,8 CO 1,5 2,0 100 ;lilIIai mare 2,0 . 3,5

CUf,it normal Cuf,it pentru canala" re si retezare

Of,el rapid ;i ~ 170 carburi aleta- > 170 Lica Of,eL rapid si ~ '70 carburi mataLice > 170

~)',
344,2 44,2

0,027., ~,027)'
'e,.".,.
10

5'1, @
88,2 88,2

1,3 0,45

25 x 40

~i ma; mora

0,031 0,031

1,2

1,2 1,5

',2

Pentru cup.tele cu oorp de sectdune ,drepb..trqbiulara, din corrlitia de rezistent:a la incovoiere, se obPne relatia:
b h Fz
2

Rai

[N] ,

::

ItOyr,ei .. ;.:
:,,? '

/.?:l

""~ ~

"

<::>Zl

~~.

J':>

(10.5)

6L

,Egalind intre ele ,parple din dreapta ale rela?-ilor ~i (10.6) cu (10. 7) ~i det.enninin:ipe "s", se va obtine: - po..,ntru cup.te cu corp de sectdune dr~hiulari1 (figura :10.3):
(10.5)

~,::)~::>~0

In care Rai este efortul unitar admisibil la incovoiere'al ma.terialului din care este confec?-onat corpul cut:itului,in N/nun2 ; 'b - lap.mea sectduni.L cup.tului, in nun; h - Wltimea sectduni.i, cutitului, in mm; L -lunpmea in consokaa cu?-tului, in mm. Se recoman:ia L = 1, Sh.

Fig. 10.3. Distanf,a in consol4 a cu~;luLui

-I

'\

l~i

Pentru cutitele cu corp de sectdune circulara, corrli?i, se abt-ine:


34(-;

din ace- '

i,

"

"

I.__..

)'1

S=

bh ( 1-1) it . _--,-' -=L:-._. __ ~~ 6 C1 ne": t"l

C1,8

[mm/rot],

(10.8)

to,13

1\0,5

, pentru 1\ ~ 600

[ N/mm2 ],

(10.13)

in care: hjL est.e raportul dintre inal1;imea cu1;itului :;;i lungimea in conso.Laa cu1;itului i cind se Iucreaza cu cu1;ite de stru.rq normale :;;i de planat acest raport are valoarea
hjL
=

ID care: C este grosi.meaplc1cu'1;ei din carhlri metalice, in mmi ~ - rezistenW de rupere la tracp.une a materialului de prelucrat, in daN/mm2;t - 'adincimea de ~chiere,mm.

1,00 0,5; .

-. pentru cup te cu oorp de sec1;iune circular~:


Y1

Pentru alte valori ale un::Jhiului de atac principal valorile avansurilor calculate cu formulele (10.12) si (10.13) treJ:uie amplificate cu expresia:
,
J

s=

0,1 d3 Rai
C4L

Xs

X1

HB

[mm/rot],
2

(10.9)

0,71
(--)

;).

sin X urrle:
Xs

.'

(10.14)

Daca se adopta pentru Rai valoarea Rai = 200 N/mm rela1;iile (10.8) :;;i(10.9) vor lua forma: . - pentru cu1;ite de sectaune drep-ttIDJhiularc1:
hi

~ l )

~
-Co.

0,7 cin:i R. > 600 [N/mm2] ; 0,87 cin:i

s=

h 3,33hb(-) L; C4L tX1HBnl

[mm/rot],

(10.10)

"r

x, =

R.. s

600 [ N/mm2 ]

- pentru cui;ite cu corp de sectdune circularc1:


Y11

Peritru prelucrarea fontei , avansurile calculate cu fonnulele (10.12) ~i (10.13) se maresc prin inmul-p.rea cu urrnatorii coeficien1;i de corectie Cs : Fonta moale BB = 150 170 , Cs = 3,2 ; Fontii cu duritate mijlocie HB = 180 200 Cs = 2,7 ; . Fonta duri{ BB = 210 230 Cs = 2,4. c. Veri.f:i..carea din ~ de verlere al. foqei

s=

20d3 C4L tX1HBnl

[mm/rot],

(10.11)

zi.st:enta mecani.suul.ui. de avans. Ace.ast.i1 verificare

l
r
1
I
{

Valori ale avansurilor ob1;:inutedin formulele (10.10) ~i (10.11) vor trel:ui. sc1 fie rnai mari deeit cele recCmarrlate in tabele. verificarea avansului din punct de verlere aJ. l:ezistenteiPJ~ din alia.; dui::. In cazul stnmjirii otelului necalit, cu cutitecu unghi de atac prinCipal X = 45 .' aoeasta verificare se va face cu formulele :
8,3 s= C1,B

:F~.

to,l

s,

pentru

R. > 600

[N/mm2

],

(10.12)

parirxi corrq:x:menta ax:iaM a apas&'ii de ~ere de mecanismul de avans, trecuta de obicei.in nelte. In cazul in care mc1rimea fortei adrnisi{ de mecanismul de avans nu este t.recuta in cartea !llal?inii-unelte, ea se determi.na din con:li'1;ia de rezistehtc1la incovoiere a dintelui pinionului cremal.ierei ( in cazul in care ci{ruciorul pr~ misceree de avans prin Olplul cinematic p:iIdon-cremalierc1 ) sau din calcu- lul ~ui conducator la incovoiere 10n:Jitu::iinalc1 ~i a piuli1;ei la presiUl'l9 ~fid1 ( in cazul in care d1ruciorul pri~ ~ de la cuplul cinematic ~ carrlucator-piulitc1) cazul transmisiei IIW?d1riide avans prin interme::l:i.ulcuplului cinematic pinion - cremalierl1. este folosit la obtinerea IIW?dlrii de awns la strunjirea lon;Jitu:linal.~. In fig. 10.4 este data schana fort:elor ce actdcneaza asupra saniei l~ittrlinale.
.-.~.--.---.--.-... _---_ .. -.

adm;se de rese face comcu forta admisc1 cartea ~inii -u-

!
\

"lM\
-'"--,-_.

;)
-

--- .. -.~-

-----_._ .._. __

...

_-.---_.

J)
r

Tabelul 10.1b Valorile coeficientului de foraa a dintelui My- din relatia (10.19)

,_..ilL.1 a -':t+,,
Forta Q ce data de relatia:
Q
:=

Fig.10.4 Schema for,elor ce actioneaz4 longitudinale

asupra

saniei

j,
Numlirulde dinti z
Cl

20

Cl

Numllrulde dint.iz 15
0 Cl

y
=:

20

Cl =:

15

14 15

actdoneeza asupra '


J.L

saniei longitu:li.nale este (10.15)


0

1b

17 18
19

Fx + ( Fz + Fy )

[N ]

Punind con:litia Q < Ft (forta tangent.ia.l~ pe care suporta dintele pinionului) se obtine:
Fx

poate

20 21 '23 25 27

0,088 0,092 0,094 0,0% 0,098 0,100 0,102 0,104


0, lOb

0,075 0,078 0,081 0,084


O,08b

30 34 38 43 50

0,114 0,118 0,122


O,12b

0,101 0,104
O,10b

0,108 0,111

0,088 0,090 0,092 0,094 0,097 0,099

so
75 100 150 300 peste 300

0,0130 0,134 0,138 0,142 0,146 0,150 0,154

0,108 0,110 0,113 0,115 0,117 0,119 0,122 0,124

I
I

J.L ( Fz

+ Fy ) < Ft
Fy = 0,4 Fz si Fx = 0;2 Fzrezulta:

(10.16) ~ d. Veri.ficarea. avansului din runct de vedere a1. rigiditapiesei. Acea.sta verificare se face numai pentru piese lu:nJi LjD > 7. tii In ca.lcule se va tine seama de ~eata de incovoiere a piesei sub actdunsa componentei radiale Fy i a celei tangen-p.ale Fz a a~ii de ~ere. ' , Companenta tarqenp.al~ Fz se determina cu fonnula (10.7), iar componentaradial~ Fy se va determina cu fOnnula:

I.llirrl J.L

0,1;

Q = 0,34

Fz

X, 0,34 C4

n1 BB

Y,
5

< Ft

(10.17)

adi.ca:

Yll

s= 0,34

Ft

C';'L t

X1

HB

n
l

F [nun/rot],
(10.18)

("_

-s

t x2

HB

nz Y2
s

[N ]

(10.20)

calculul fortei tarqenp.ale le se face cu relatia: '

pe care

poate suporta dinte-

~ficien?i C4 si Cs sint valabili numai pentru car.dip,ile date in tabelul. 10.17; de eventualele modifidU-i se P.ne' seama inmultirrl valorile C4 i Cs din tabe1. cu CO""....ficientii de corect.ie K15 K

,9.

Ft

= rr m

y RQi

(10.19)

uride m este modulul pinionului cremalierei, in nun; y'- coeficient de fo:t:1Tl<1 al dintelui, ale carui valori sint date in tabeltlJ. 10.16; b - l~timea dintelui pinionului, in nun;Rai - rezis- , ten+-'" . ''r2 admisibil~ la incovoiere a materialului pinionului in
N/rnm

Il
I

Prin coeficienbJ..l K15 se tine seamade mt"luent..a propriatatilor materialului de prolucrat. l?etltru otel lam:inat la cald, rec.optI nonnalizat i tratat tennic ( imb.matap.t) K15 = 1,0 Pentru aluminiu i siluminiu iK15 = 0,20. Pentru duraluminiu, cu 1\ == 160 340 Njrm:n.2, 'K15 == 0,15 0,4, iar pentru ~ >350 ~rJnrrr.z, 1\15 = 0,55. Pr:in coeficienbJ..l K1lL se tine seamade influenta Ul"3hiului de atac pr:incipal (tabelul 10.17).

":1::;0

Tabelul 10.17 Valorile coeficientului (16

._~=. ~4~~"_
Unglliul do atac principal, grade

--.

O~el ~I aliajs U~08re

Font! ~; eliejs de cupru Fz


Fy.

pi

x~, Y21 iar in tabelul

In tabelul 10.21 sint diite valorile exponentilor x" y, 10.22 sint date valorile pentru exponenn, ~i n2
Tabalul 10.21 Valorilo ol<pOneflf.ilor x1' x2_ Y1' Y2

Fz
1,08 1,00 0,98 1,03 1,08

Fy

Coeficiontul K16 30 45 60 75 90 1,63 1,00 0,71 0,54 0,44 1,05 ',00 0,96 0,91 0,92 1,23 1,00 0,87 Haterialul de prelucrat Tipul cu~ iteior Otol,o~ol aliet, aliaje de mogneziu, alu~iniu .x1 Fonto si aliaje de cupru

o,n

0,70

Y,
~,75 __

x2 0,9 ',2

Yz.
0,75 ',75

)(1

Y,
0,75 1,0

x2 0,9 ',2

YZ
0,75 0,75

\ Prin coeficientul K17 se ?ne seamade influenta razei r a virfului cup.tului. Valorile coeficientului K17 se deteJ::nd.na cu expresiile din tabelul 10.18. )Prin coeficientul K18 se tine seamade influenta unghiului de degajare (tabelul 10.19) Prin coeficientul K19 se ?ne seama de influenta rn.:'kimii uzurii (tabelul 10.20).
Tabolul 10.18 E~res;ilc Haterialul supus prelucrarii pent~ calculul coeficientului (17 Font~ si aliajs de cupru

Cut-itnormal CUf.itpentru canelere ~i retezare

~)j
',0

',0 1,0

',0

Tabetut 10.22 Valorilo exponenf.iler "1 si "2 Tipul sculei lI~chletoare Tipu( lIIaterialului de prelucrat Durltatea lIatorlalulul de prelucret HB ~ 170 HB
>

Toato t ipurile do cut. ita Of-etcarbon Obl;nult, of-alcarbon da calitete o~sluri al late Fontii

n,
0,35
!

n2 2,1 2,0
1,3

O~ol carbon Obi~nuit, otel carbon do calitato, otat eliot, aluminiu, al-i aje de magneziu

170

0,35 ', 0,55

K17

Fz (r/2)O,1

...
Fy
(r/2)O,3

Fz.
(rl2)O,07

Fy
'(r/2)O,2

ToatA game do ciJri tilt. i

Observatie. r este raza la virf a cu~itului, mm. Tsbelul 10.19 Valorile ooeficientului (18 Components for~ei de
asch ier-e
I

Abateree mfiri.iiunghiului de deg8jare -8 1,10 1,40


-6

y , grade

-4 1,05 1,20

-2 1,025 1,10

0 1,0 1,0

+2 0,975 0,93

+4 0,95 0,85

.+6 0,925 0,78

.+8 0',90 0,72

Rigiditatea piesei de prelucrat are 0 influen~ deosebita asupra alegerii avansului. Incovoierea piesei in d:irec:Pa rezultantei componentelor t:ar:qentialtl lii radial~ a a~ii de ~chiere poate duce la vibrap.i. inadmisibile 1 iar incovoierea piesei in cllrec?a componentei radiale FyI duce la abateri de fo~ geometric.1< a piesei
In cazul strunjirii,sageata xnax:i.IM de incovoiere a piesei se detennina CU forrnulele: . - pentru prirrlerea intre virfuri: F L3 f [ nun ]

Fz Fy

1,075 1,30

JI
1
I

Tebe tu], 10.20 Valorile coeficieotului (19 Componenta for~ol do a~chiere Fz OL, OlC, Otel aliat ~i font~ maleabiLll
.....

_.--...--. .........
0 1,0 0,7 0,5

HArimoa uzurll ha' mm, pe feta de o~eZ8re e cutltulul . 1,0 0,96 0,65 1,5 2,0 0 1,0 2,0 0,83 0,58 3,0 0,9 0,8 4,0

Font! cenus ie

_-.,..-- ...... "....---

I
1

48 E I
.... pentru prirrlerea in universal ~i virful ~~ii
F L3

(10.21)

mobile:
(10.22)

Fr:

0,93 0,52

0,98 . .1,0 0,82 ',0

(l,81 0,82 0,33 0,38

',0

:j

1,0

.".'/: ..
""

( mm ]

'\

96 E I
~~ Plc1!S.
\'nl.

. Jr
I

353

Tabelul 10.23 Expr iil..van~ilor

tn functi. de rigidit.t pia , Felul pralucrlrii

- pentru priIrlerea in universa!: F L


3

Procedeul bazara.a piesei

de

!'--

Formula~

f=
3 E I

[ mm]

(10.23)

pentru determiner avansulul tn func~ia de rlglditeta. pla 1

y,
Intra virfur i
I

In relap.ile de mai sus s-au fclcut notatiile: f-~eata de incovoiere, in mm; L - lun:Jimeapiesei ~ se prelucreazcl, in mm;E - modulul de elasticitate~ in N/mm l I -momentulde inertie al secp.unii piesei, I = 0,05 D4 , mm ; D -di.ametrul piesei de prelucrat, ,in mm;F - forta rezul tantii, obtinutii prin compunerea componentei tan:lentiale lli radiale a ap.11sclrii la ascaiere (la strunjirea de~) sau numai forta radialcl de ~ere (la strunjirea de finisare). ' Avansul ales treb.rl.e scl respecte unnatoarele corrlipj.: - ~eata de i:ncovoiere a piesei' in directia camponentei radiale a a~ii de ~chiere nu treb.rl.e scl ~easccl 0,25 din c1rnpul 'de toleran~ pentru prelucrarea piesei, la strun.ji~ rea de f~e; - ~eata de incovoiere a piesei in directia rezultan~ componentelor Fz ~i Fy ale apclsclrii de ~ere treb.rl.e sa fie, .in ft.metie de stabilitatea la vibratii a sistemului lli de condip.ile tehnice pentru prelucrarea piesei, intre l:imitele 0,2 0~4 mm, in cazul strunjirii de deqrosare ~i semifinisare. Verificarea avansului ~ sageata de incovoiere in directia rezl.lltan~ cornponentelor Fz :,?iFy ale ~ii de Clllchiere se face in cazul ~u:un.jirilor de deqrosare lli sernifinisare. Rezultanta se determ.i.tm cu formula:
F

2,18 E fam

3 D (-)
L

[ mm/rot )

t x,

Han1 \

In univarsol ~i virful pllpu.;s.ii mobila

11

In universal

...V ~
.
,

\J

4,3b E facia D

C /1 Ha , 4
O,13EfamD

D 3 (-) L

[ lJIIIl/rot )

D
(-)

3 [ IDIJI/rot )

C /1 Ha
4

e. Verificarea dublului moment de .torsdune admis de mecanismul ~ii principale a I\la!l:inii-\melte. Ac::easti( verificare se face numai pentru secp.uni mari ale ~ei, cu fonnula: 21\=
Fz 0 ~OOO

[N m ]

(10.26)

in care: 0 este diametrul de a.chiere, in mm;Fz a fortei de a.chiere, in N.

componentaFz

(F )2 z

(F )2
y.

[ N ]
0

. (10.25)
precizie
(10.26)

Dublul momentde torsiune, ca1culat cu formula (~O.26) tre1::uiescl nu de~~t a~ valoarea dublului lOCIIlIel1t de torsi\me ce poate fi realizcit la I\la!lina-uneal:ti1 respectiv.1, care se deter- .. mina cu relatia: '
19500 NID 17

Pentru. ca1cule aprox:i..ma.ti ve se poate lua cu sufuciel'ltii. pentru 'practiccl: .


F

1,1 Fz

[N ]

Introducin:l in eJCpresiile (10.?..J.), (10.22), (10.23) valoarea for"tei lli tinin:i. cant de recoman::lMilede mai sus referitoare la valoarea ~etii, se obtin 0 serie de ecuapj. ~ care se vor rezolva. in raport cu s.
.
,

j
I ~

2~=

[N m ]

(10.27).

In tabelul 10.23 sint date expresiile urma rezolv&rii sistemelor de ecuap.i.

lui s obPnute. in

in carez NIIIeste puterea motorului Ina:iinii-unelte , in kW; n -: turap.a arl:x:>reluiprincipal , in rot/min ; 17 - ran:lamentul I'I\a9inii-unelte (0,85-0,95). Verificarea dublulu! mcment de torsi\me admis de mecanismu! ~ principale se va face dupcl calcularea vitezei de aschiere lli deci dupcladoptarea turap,ei pentzu aroorele principal.

__

. __

. __

_,

_.

_'0_____

Avansul ales pentru stnmjirea de finisare se verificti.la: - calitatea prescrasa suprafetei prelucrate este factorul principal care determina mardmea avansului la strunjirea de finisare. Valoarea avansului in fur1cP.ede ru;Jozitatea de suprafata prescrisa, se determina cu formula:

Din cartea mastni.I-unel'te, se va aleqe avansul imediat in, ferior celui calculat cu fonnula 10.28. la strunjirea de fini.sare pieselor lun;Ji ( LiD > 7 ) se face ~i verificarea avansului din plttl.Ct de vedere al rigiditEitii piesei . Pentru verificare se apliC<1 fonnulele (10.21), (10.22), (10.23) in care se va Wocui valoarea lui F CU Fy
In tabelul 10.25 sint date expresiile lui s. In practica proiectirii proceselor tehnologice, pentru

(;L C
0:>/

SR

R e5e6
a

[ nun/rot ]

(10.28)

in care : CSR este un coeficient ce depinde de un:Jh.iul de atac principal X ; e5, e6-exponent al rugozitip.i ~i al razei de racordare la. virf a sculei ; Ra - rugozitatea,in J.lI!l ; r - raza la virf ,in nun. Valorile coeficientului' CSR ~i ale expcnerrtd.Lor e5 ~i e6sint date in taJ::elul 10.24. '
Tabelul 10.24 Val~ile Unghlul d& atac principal ( unghiul de atac secundar 45(45) 70(20) qQo~50) coeficientului CSR.;I~ ale exponenJ:ilor 85 ;oi86
X X ,) CSR

strunjirea de finisare se folosesc~i normative pentru aleqera avansului in func1;iede calitatea suprafetelor prelucrate sau in functie de precizia impusadimen.sitmiirespective. In tabelele 10.26 ~i 10.27 sint date valorile avansului, pentru strun- . jirea de finisare in func1;iede calitatea ~ suprafetei de prelucrat.
I

85 . 0,487 0,509 0,597

,86 0,528 0,463 0',297

In tabelul 10.27 sint date avansurile pentru strunjirea Inter.ioara de finisare, in ftmct:ie de clasa de precizie ~ alezajului de Prelucrat.
In tabelul 10.28 sint date stnmjirea de filUsare a aliajelor calitatea suprafetei

0,0909 0,0899 0,0893

valorile avansurilor pentru de aluminiu, in functie de '

Tebelul 10.26 Avansul s aaxi. edais do rugoziteten suprnfe~ei abelul 10.25 For.ulele pentru deterainarea avansului in funcJ:i8 de r.igiditateapiesei Procedeul de prindere a piesei Felul prelucrArli Strunjire de finisare Expres\ ile de calcul ele eVllnsului X = 450 X1= 4,5 ( mm/rot I X~ 450 0 3
(-)
0

Ungh iurile de atac ale CUf.itului

Rugozitatea supr Ilfo~e i . Ra,}1m 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50

RII211

III

vir1 2,0

r,

IIUJI

0,5 0,07 0,11 0,15 0,21 0,30 0,42 0,08 0,11 0,16 0,23 0,33 0,47 0,09 0,14 0,21 0,32 0,49 0,79

1,0 . 0,11 0,16 0,22 0,31 .0,43 O,M 0,11 0,16 0,22 0,3.2 '0,46 0,65 0,11 0,17 0,26 0,40 0,61 0,92

1,5 C,14 0,19 0,27 0,38 0,53 0,75 0,13 0,19 0,27 0,39 0,55 0,79 0,13 0,20 0,30 0,45 0,68 1,04

2,5 0,18 0,25 0,36 0,50 0,70 0,99 0,17 0,24 0,35 0,49 0,70 ' 1,00 0,15 0,23 0,35 0,52 O,SO 1,21

3,0 0,20 0,28 0,39 0,55 0,77 " 1,09 0,18 0,27 0,38 0,54 0,76 1,09 0,16 0,24

Intr-e virfuri

s =

V
\j
Y2

2,4 ,CS t 4,8 x2

E fadm 0

0 3
(-)
L

"

0,16 . 0,23 0,32 0,44 0,62 0,68 0,15 0,22 0,31 0,44 0,63 0,90 0,14 0,21 . 0,32 0,49 0,74 1,13

HB

n2

In universal 11 i virful pllpulIii mobile

s =

E f acG 0

X1= 450 ( mm/rot'l

Cs

x n2 t 2 HB

. X = 450 0,15 Eflldm 0 C5 t X2 HB n2 0 3


(-)
L

In universal

s =

( mm/rot l

Xl'= 450

O,Y
0,55 0,84 1,27

356

f.
I

357

~.
Tabelul 10.27 Valorile avansurilor pentru strunjirea interioarl dO finisare cu scule IIMI8te cu pllaJJ;fIwre aau cu CUl:ite din o\:el rapid Rugoz Itatea suprafe~ i prolucrato Ra~ jlIII 3,2 Fontll pi alleJe do cupru O~ol 1,6 Fontil ;Sialla)e de cupru O~ol 0,8 Font6 :sIel iaje do c:upru 0,10 0,15 0,14.:;0,20 0,15 0,30 0,18 0,35 O,25 0,1oa 0,20 0,30 0,15 0,25 0,11 0,18 0,40 0,50 0,30 0,45 0,20 O,1oa 0,14 0,24 0,50 0,35 O,SO 0,30 0,50 0,16 0,28 0,50 0,35 0,50 0,35 O,SO 0,18 0,38 Haterialul prolucrat 0,5 O~al 0,4 0,55 1,0 0,55 0,65 1,5 0,65 0,70 2,0
0,b5 0,70
,de

10.7.
~,;

D~

VITEZEI DE ASCHIEm:

Avansul 5,mm/rot, pontru raza la virf a cu~itulul, I' , IIUD

In cazul stnmjirii lor3'itudinale,viteza de 8.Chierepoate fi, exprimati{cu relatia: '

t-;;~~''=

Cv

k1 kz k3 k4 ks ko kr ka ~

[m/min) (10.29)

rr- t ~ Yv

(-.-)
200

HB

Cv este \ID ooeficient care depin:1ede caracteristicile materialului care se pralucreaza lii ale materialului sculei aschietoare (tabelul 10.30) ; T - durabilitatea sculei aschietoa,re, in min. (tabelul J.0.3); m - exponentUl durabilitatii (tabe, Iul 10.29) ; t - adincimea de ~ere, in mm; s - avansul de ~ere, in mm/rot; BB - duritatea materialului de prelucrat, in lIDitati Brinell; x.., Yv .- exponenp.i adincimii de ~ere, avansului (~ul 10.30); n ':'" exponentul duriti{p.i. ma~ialului supus prelucr~li; k, k9 - diferiti ooeficienti care tin cant de conditiile difente de lucru in carnparap,ecu cele considerate.

, in care:

Tabolul 10.28 AVlIOsuri pentru strunjirea'do finisaro, intoriotor15':si exterioarl a al iajolor do ahainiu Adinclmaa do a~chioro
~,1IlII

Tabelul 10.29 Haterlalul de prelucrat

Valodle

exponontului C1JrGbH itatii

11

Hatorlalul plr~li e~chlotoa.e Tipul scule I Condll:IHe Ofel rapid Grupa da ut Iliz6ro K CUJ:it normal, cu rlciro cut.it de strunjit plan, cut-it do strunj it Urll r6elro interior' CUl:lt do canolat ~i rotozat cu r6clro Url! rlicire 0,125. 0,25 0,25 0,2 Carburi Motallce

< 5'

Raza do vid a eu~itului 1',.

< 3

< 1

--

~ 2

~ 1,5

~ 1,0

0,5 ..1,0

Muchio supl ilIIentoril de al'chlere 0 I 1= 0 6,3-3,2

Grupa do ut H iZllroP 0,125

6, ts
0,15 0,15 0,15

Rugozitatea suprafel:ol de prelucrat Ra' jIIQ , Matarial de preluorat Aluminiu Tipul preluerarli

25
' '

12,5

6,3

'3,2

1,6

Avansul s, mm/rot

O~el ~i font! Maleabilll

-? '

Strunj 11'0eXterioar4 0,4-0~7 Strunj Ire Intorlosrii 0,3-0,6 Stri.onjireexterioarii 0,6-0,9 Strunjli-o interioarll 0,5-0,8

0,2-0',4 0,1-0,15 0,Ob-O,10 O,OS-O,Ob 0,1-0,3 0,06-0,1 0,04-0,05 0,03-0,04 0,3-0,0 0,25-0,3 0,12-0',15 0,07-0,10 0,2-0,5 0,2-0,25 0,07-0,10 0,05-0,Ob

0,5-0,8

0,b-O,1 Fontii cenu;;io

Ouralumlnlu

CuJ:i t normal, cul:it de strunjit plan, cut-it Uril r60iro do strunjit interior CUl:it do canelat lIi rotllzllt Url rioiro

/ O,t
0,2

(
.-.-

0,15

0,2

358

..

359
.!

.. __ ..

--

~;:::....:~-;

p - este un exponent in funct~e de natura materialului de prelucrat. Pentru o~l , aluminiu l?i aliaje de magneziuprelucrate cu scule din otel rapid p = 0,6, iar pentru cele prelucrate cu carbJri. metalice grupa de utilizare P lli M , P = 0,3. Pentru prelucrarea fontei cu scule din o~l rapid l?i a tuturor metalelor cu carbJri metalice din grupa de utilizare K , p =
0,45.

in care:

Prin coefieientul terialul de prelucrat.

kb ( tabelul

10.32)

se ?ne seamade ma-

TabeluL 10.32 Valorile coeficientului k6 .


tr'

Haterielul de pretucret O~el cerbon : con~inut de C < O,b%' continut de C > 0,6%
\

Valor He coef lcientului !cb 1,0 0,85 1,2

Prin coeficientul tai;;ului securrlar X 1:


k3

k3 se pne seamade influenta ~hiului

OJ:el pantru eutomete

a = (--. ) X 1

0,09

pentru X

.;.

(10.32)

OJ:el eliet cu Cr, ot-eLCr-Ni; ot.e l Cr-V; ~~L Cr-Ni-V; ot.eL eLiet cu Ni; ot-et Ni-Ho; 6~~i-~~ ot.etCr-Mo-V; ot.et eLiet cu Ho; ot-eL Cr-Ho;ot.eLCr-Ni-Ho. _.

1,1

in care: a = 10 pentru scule din ote! rapid ~i a scule annate cu , pl~cute dure.

15 perrtzu: razei de .

Ot-et Mn; oj:el Cr-Ho; oteL Cr-Mo-Ho; ot-etCr-Ho-Ti; o\:elCr-Si; ot.e l Cr-Si-Mo; ote t Cr-Ni-Wi oj:el.Cr-Ho-Al; o~el Cr-At Ot-el eLiet cu Cr ~i W OJ:el rapid de .scute,sleb s i inalt at iat , otet de supape s i o~el inoxidabil FootA ceou~ie,foot~ maLeabilA
~j

0,9 0,75 0,65 , 1,0 5,0 6,0 5,0 4,0 6,5

Prin coeficientul k4 se ?ne seamade influ~ta racordare a virfului cup.tului: '.


r k4
(-)
/J.

aLiaje de cupru

(10.33)

Aluminu ~i siluminiu OuraLuminiu: Rm 250 N/mm~ Rm 350 N/mm . Rm > 350 N!mm2 Electron
RID

= =

in care : J1. este un exponent functie de tipul prelucr~ii l?i de rnaterialul de prelucrat . Pentru prelucrarea de degro~e J1. = 0,1 ; pentru prelucrarea de finisare a oteltllui ~i a aliaje10r J1. = 0,2; pentru prelucrarea de finisare de aluminiu :i magneziu. a fontei ~i a aliajelor de cupru, /J. = 0,08. Prin coeficien~ ks (tabelul 10.31) se ?ne seamade influenta materialului din care este confectionatli partea aschietoare a sculei. .
Tabelul 10.31 Val~ile coeficientului kS Heterielul de p:elucrat Toate materialele Font6 ~i materiele d./re Haterialul pArtii a~chietoere - a sculei . O~el ri!pid 1:40 1::30 1:10 P30 (P2Q-O:, 'P10 P01 Valoarea COoficientului k5 1,0 0,83 1,00 1,32 0,7 ~9.,85 1,0 1,5

160 N/mn,2

Prin coefieientul k7 se tine searnade modulde ~e semifabricatelor :. - pentru materiale laminate la rece ~ = 1,12 - pentru materiale laminate la cald, nonnall.zate ~i kr :=1,0 .. tratate termie (iInbunatip,te) -., - pentru rnateriale recoapte ,': ' k, = 0,9 Prin coefieientul kg se tine seamade starea stratului ~fieial al sernifabricatului: . / - pentru otel f~~ tunder
kg kg kg

a
..

= = =

1,0 0,9 1,0

- pentru otel cu tmrler - p2..'ltru font.a ell crusta - pentru fonti cu crusta cu duritatea
kg '= 0,7 . . ,.

BB== 160
.

Prelucrarea o~elului

_. pentru fonM cu crusta cu duritatea kg = ~,8 - pentru fonta cu crusta cu duritatea


kg

BB= 160 200 . HB > 200.

= 0,9
.31'>1

362

TAbelul 10.29 (eontinuaro) Haterialul do preluerat


I

Tobelul 10.30 (continuare) Condif.ii do Cu rlieire Cv Aliaje rexistento Discontinuu la temperatura Cerburi Fonte ~! aliejo lIIetaLieodin grupa de ut I- de eupru l!loro K40 Alioje rexistente La temper-atirA s ~ 0,3 ~ ) 0,3 s 20,5 133 123 Xv 0,15 0,22 0,22 Yv 0,45 0,40 0,50 Cv proluerare F6rli rliciro Xv
I

HateriaLul plir~ii a~ehietoare Carbur; ~etslieo


~,~

Tipul sculoi

CondipiLo O~el rapid Grupa do ut Illure K Grups de utll izare P:

Hatorialul pArf.!i a~chletoaro a sculei

Hatarialul de preLuerat

Avansul
S,

In

mm/rot

.Yv

Al iaje de cupru

Cu~ ite de toate t ipur He

eu ~i Urti rlicire

12b ,112

0,40 0,50

0,15 0,3

0,2 0,3

Cu~ite do ALiaj" do "u ~i fAra aLuminiu ;Ji toate t ipur ilo rtic,ire D\agnoziu Cu~it normal AL iaje razistonte la temperaturll Cut.it de retezat Aliajo de titan cu Rm " 102 H/mm Prelucrare discontinuii Prelucrare contlnull Prelucrare continull Pr.lucrare continull 5::0,08 0,4 IIUII/rot ~i t= 1 4 mm

0,22 0,22

5 )

0,3 0,3

0,25 ' 0,b9 102 1,50 74,6 0,25

'97

-0,3
I

0,19

0,15, 0,33

0,29 _ 0,33 Carburi lIIetalicodin grupa do ut!lizareP10

~\

Al,iajo dEi t ita2 5=0,08 Rm = 1000 N/mlll . 0,4 mm/rot O~el, alilljedo Al Id Hg

0,18 0,18 0,18


,

0,20 0,35 0,45

O,Ob

s.< 0,3 ' 257 s =0,3 ...0.,75.~ s > 0,75 285

(242) '-:.:.7 "

,.l.J>..L
' 259 190

, o-~
...

/Q , 18'

20
I './

"-'.

'!

0,16 0,18 0,20

'0-35
0:45 0,25

Cu~it' normal

0,33

Aliajo re~istento Strunjire la temperaturli continuil

Tabelul 10.30 Valor-ilo coeficiontuLui Cv' ,i ale axponent-ilOC"x., ,i Yy

HatG.-iaLul pl1r~ii a~ehietoaro 11 seute i .

HateriaLul de preLucrllt

,AvansuL s , in laID/rot, Cv

Condi~ Cu r.cire Xv 0,25 0,25 0,20 0,20

ii

de

preLucrare Firi rlleire Xv 0;25 0,25'


Yv"

Valorile exponentului n ~i ale coeficientilor kl . k9' sint date mai jos. ,Valorile expanentului duritatii rnaterialului de prelucrat n sint ~toarele: ' pentru otel carbon cu HB~ 130 n = 1,0 pentzu otel carbon CQ HB. ~:t3Q._, .. _ .... _.. n ==,.1,75 pentru otel aliat, fonta ~i aliaje de CU n = 1,5 pentruoteluri refractare n = 0. Prin coeficientul k1 se tine seaina de influenta secp.urri,i. transversalea cutitului. :
q k1

Yv 0,33 0,66 0,25 O,SO

.cv 52,5 42,0


,-4~.I6

~ (10.30)

O~el, al ieje do Al ~I ~g O~el rapid pentru seule Font! ~aleabil6 FonU eanu~ ie l'laLiaj. do cupru

s ~ 0,25 96,2 s> 0,25 ,~,8 s s 0,25 s > 0,25 Semif ini:llre Degro;laro 55,4 47,4

O,SO 0,66

--)

20x30

0,20 . 0,40 2~,S-" "0,20 0,40 34,2 0,15 0,15 0,30 0,40

32,4

I
J

in care : q este suprafata sectdunid. transversale, in mm2 i ~,coeiicientul in ~e de JlI.aterialulprelucrat. Pentru otel ~ = 0,08 iar pentru fonta '~i pentru neferoase = 0,04. Prin coeficientul k2 se 1;ine seamade :influenta un;:rhiului de atac principal: '

k2

45 (-)'

(10.31)

360

I
~

X 361

,...--:-\

~.

Frin coeficientul ~ se tine seamade forma suprafe-t;ei de degajare:' , , - pentru forma plarui ~ = 1,0 - pentru forma concava kq = 1,05 - pentru fa'l;a de degajare cu fa-t;eta kq = 1,15 - pentru forma pl. cu unghi de deqajare neqativ (y = -5 . -10 ) Iil~A T = 5 . 12 kq = 1,2
0' , 0

.("

t:ll"tl

Tebalul 10.33 Coeficien~ii de corec~ie ai vitezei de a~iere Diametrul gaurii care se strunje~te,mm,pin la: Coeficientul de corec~ie

la st~jirea

interioara

50 0,70

70 0,75

150 0,80

250 0,85

300 0,90

400 1,0
_.-/

In cazul

chiere se t.ab:!lul 10.33.

stnmjirii suprafe1;elor interioare viteza de ~re:iuce, coeficien-t;ii de corectie fiind dati in

Fig. 10.5. Metode de prelucrare a suprafe~elor frontole

In cazul strunjirii frontale (planare) (tabelul 10.34) ,viteza de aschi.ere variaza :intre vmax Iilivmi~. Pentru calculul recjimului de 8.Iilchierese ia valoarea maxima a vitezei de aschiere, in cazul, cirrl 0,8 < dID < 1.

Ne == Fz v/ 6000 [kW],

efectiva la strt.m.jire se calculeaza cu relap.a in care fO$ principala Fz se ia in ClaN, iar v - :in m/min.

Puterea

cazul cin::l 0 < dID :S 0,8 , coeficieni;ii de corectae ai vitezei de aschi.ere se det.ermina din taJ:kJ.ul 10.34 in ft.m.ctie de schemade lucru ca CI.ltitului (fig. 10.5).
In

10.8. RE3IMURI DE cmAMICE

ASCHIERE urILIZIND

PIAaJI'E

MINEIDI.LO-

Tabalul 10.34 Coeficien~ii de corectie ai vitezei de a~iore Tipul CUf.itului Raportul CUf.itnormal CUf.itnormal inco dintre drept(fig.10.5,a) voiet (fig.10.5,b) diametrul minim ~i Velorile ungiului de atac eel maxim diD X = 45 X = X 1 = 45 X, = 10

la strunjirea frontala

Cu~it de'planat (fig.10.5,c)

Cutcitde planat (f ig.10.5,d)

principal ~i secundar X = 10 15 X1 = 100 X=1000115 X1 "10 '

Valorile coeficienf.ilorde corec~ie 0,0 0,1 0,2 0,5 0,8 1,43 1,30 ',185 1,09 ',045 1,42 ',19 1,095 1,01 ' 0,975 1,83 ',70 1,5b 1,45 ',39' ' ',16 1,06 0,% 0,88 . 0,845

Datorita caracteristicilor fizice, oadcratate ridicata la cald, rezisten-t;a mare la uzura, stabilitate chimiea, cutitele cu placute mineralo-ceramice din oxid de aluminiu permit utilizarea la strunjirea fontelor Iili o1;elurilor a unor viteze de~chiere mai mari decit cele folosite la sCLilearmate cu placu-t;e din carburi metalice. Placui;ele ceramice se utilizeaza la 8.Iilchierea metalelor aproximativ din anul 1957. Avantajele sculelor cu placute din oxid de aluminiu sint: duritate superioara metalelor ~i unor carburi, rezisten-t;a mecarrioa a oxidului de aluminiu sinterizat rmnine nemcrlificata la temperaturi ridicate, alumina.este cornplet stabila la corozit.m.e Iili mai ales la oxidare, metalele umezescpu-t;insuprafa-t;aaluminei sinterizate Iilidin acest motiv nu pot forma 0 faza mixt:a oxid-metal intre .muchia aschi.etoare ~i metalul prelucrat, coe, ficient de frecare redus intre 'piesa de prelucrat ~i placu-t;a ceranuca, ceea ce face ea durabilitatea acestora sa fie mai mare, iar, consumulde energie mai mic cu coa, 20% la avantajele tehnice enumerate se adauga ~i eficieni;a, eccnomi.ca sporita, deoarece costul placutelor din oxid de aluminiu este mult mai rectus decit al celor din aliaje dure. '
1FiC:;
.....

364

I' ~
~ j 1

~ ~ ~ ~

ij

l 1

ciezavantaje ale utiliz~ii pliicutelor ceramice din Al203 se mentioneazii : necesitatea ea granulatia materialului ceramic sa fie mid{ ~i unifoma prelucrarea sii se fad{ f~ii :;;ocuri mec:aniceI pl!cut;ele treb.lie fixate puternic in suport pentru a se prelucra microvariatiile dimens:tonale ale piesei; urqhiurile de degajare ale.sculelor se aleg astfel incit si1 transforme fo~e active, pe cit posibil in compresiune, deoarece rezistenta la incovoiere a materialului plts.~i este mica, Principalele caracteristici fizico-mecanice ale unor materiale pentru sculesint prezentate in tabelul 10.35 .
I

ca

cc

...

.. .s
~

..
..
L

If '

~I
lOO

... '"

>-

., ..

N M M

N M

...

:c t-

~
0

I
I' I

'" > 'j


u

.. 8 .. !
0
C

..
TabeLuL 10.35 Carecteristicile unor .ateriole pentru scule HicroLit corlndonlc VK80 DuritQtea Roekwell A Rezisten,a la.tncovoiere (N/mm2 Rezi$ten,e le compreslune (N/mm ) renac:itatea la ro~u (oC) Greutatea specificl(g/cm3). Conductivitatea termici(caL/cm.soC) Coeficient~L de dilatatie termici x 10 (oC) ZOO 800C 93 450 5000 1200 3,96 0,042
85

~I I
...
o

.. :2
>

'" > .,
~ '" ~

>

..
e o

..

s
~ ~ ~
>
M

.,

..

.,

.. ..
L

~ ~ M'

...
0

:c l-

:c t-

...

M'

>-

.,
0

., (I) >

'? ~

,:.,' ~
>

"' '" >

'" >
... r0
>

>-

..
e
L

>

.,

'" >
cc

~ ~

s
~

.,

0 U

>-

.. ..
e

.. e ..
L

8 '"

...
0

~ 15

"'

>

. M' .
u

..

>

.S

'"

... a.
::l ...

'ii
Allaje dire T15Kb TbOKb 91 900 4000 '100 8 83 3700 3800 bOO 8,8 0,05 Corac:terlstica Otel rapid
c

... e
Cl

8.

... ., e I e " .. a. .. ..
-8

... .. .,
-8

... ~ ~
N M
M

. ..
e

;;:
~

"' '" >

88 1300 3300 850 14,4 0,14


bO

so
1100 4000 850 11,1 0,065 50

5 o

.;
,~
Cl

. ..
to
U

:c I>-

...

::l 1o
>Cl

...

'"

"

>M' ...
~
>
Cl)

'"

.c

. ..

..

>t-

...
...
0

N M M

.,
~ 15
0
>

'"

:c l(I)

:c t>
en

... .. .. e e e .. .... .. .. ..
0

>

..
..
t-

e, 0

M' .. ~

.. .. ~ . ..
'8.

a.

M'

!3
~

>

M' e>

,:.,' ~

.. '"
> > '"

..

>-

..

'" >
~

>-

...

...
..
L

>-

'"

s s
~
>

!3.
~
>

,...

...
C

>

. I

..
'"

.. .. e
...

::l

..

.. ..

L-

...
N
M M

M N N

c
0+-

Pliicutele aschietoare ceramice se fabrid{ fie d:intr-un amestec de oxid de aluminiu zr02 ' 1130 ete. supus sinteriz~ii, fie din ~ (care sint materiale ceramice sinterizate, constituite dintr-o. fazii format! din carhlrii metalicii :;;i una ceramid{ ) sau din nitrura de silieiu(SiF4) ~i amestec cu oxid de ziconiu, aluminiu sau itriu. . Din prilIla grupii, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor de AlZ03 , zrOz ' M30 etc., fae parte p~ii~le: TM-332i VD-13i VS-75 (URSS) ; SN.56; SN.60i SN.80 ; Hidalox D , 1;C 5 (R.F.G.); cc 620 (&.!edia.) ; LXA; ~180; CX3j Cl ; NPC-lli.;(Japonia) ; DlSAL 100;. DlSAL 210/220 (Cehoslovacia)i V-34 i V-44; K060 (SUA). Din ~ a cloua, ~ut! p~in s:ir;terizarea amestecurilor formate din Al~03;Zr02 ~~ carhlrl. de titan, ~ol:.fram etc., fac parte pliicutele: aNT-20 (cortinit); V-3; VOK-63 (tmSS); Widolax - R ; SHl'-1; SH-1; SH-20; CC-650i (suedia): LX-21j NB 905;) NB90M;HC-2; NPC-A2 (Japlonia) ;OISAL 300 (CElfOSIDVACIA); V-32; Ger Max460 K090 (SUA).
366
J

1
.~. cS
L

x t-

-8

v,' ..
>

> "' M

en

.. ... e .. ... o
>
L

>-

..
~

~ > ,:.,'

... '"

:c ...

'" '"
t-

:c
lA

'" > ., !3
~ ,:.,'

0 .. "5 .\
!

~ M' ,:.,'
b
>

...

v -o
0

,;..
(I)

,:.,'
0
>

>

v,'

>

..
M

>-

> er-Io

>

>
I

>-

... !3 c e ... >. ~ ... .. .. c .. ., .. c s o s .. .. M '" ,;.. M o > > ...


L
"

>-

...

... ..
C

.,
\

0 U

0
U

... ...
C Cl>

'"

11 ...
..
"5 .
Cl

erIX) N
U)

s
N

!2
to
X

N N

erto
X

erN N

l'

'"

IQ

to
X

i\ ",I
. a:!
xl
N:

~I'" ""1
...0
U :;

:J:

I
I
1

,.; ... ~
eo

,.;
.0

..
'"
% 'Cl

0 ...
%

... S
'"
<xl

s ~
N8.i::::g
-

a: ...
CX) %

'

'"

""

~I~

'->1

..
N ",

N{
!

~
U

.~
U

I
I

..... ..... .~s .... l5 i! ... .. .....


);1'-

""

""
<'" -a ,., .. 0 u.
C

c. OIe

ee
%

ml
%;

rnl~
(.J

)co.. .0

:ca.

IQ L

0 ... ~

::l .. vu 0 .. '"
4) L:J

I:) V) L-c:( .. OLIJt-O

:J

oC+,",IlIJWCO

.. .. ... .. .. ~ .8 ~ . 3-8~ ..... .. ," ., ~.',. ......


-8 ., ~ .

. (1)

~i'~ .1-

~ -8

::l'"

:>

0"

ouucn

.. 11 IS

&aL.-cC to-

...;,

"

.... ...,., "'.s:: '" .. :::;g.


...,:>
.~ 0

-8

..: u

<'c

I
I

3'~7 ------_ ...-

._-------------

Din qrupa a treia obtinuta prin sinterizarea amestecurilor din nitrura de siliciu (SifJ'4) , oxid de zirconiu , arid de itriu, oxid de alumiruu fac parte pli1cutele : Silinit-R (URSS); SL-IOO(R.F.G.); 0:: 680 (Suedia); Chion 3000; Quantum 5000; S-8 (SUA):SX4: SP4 (Japonia). R~rile priv:i.n::i alegerea pl<'icutelormineralo-ceramice fabricate in URSS sint date in. tabelul 10.36. Principalele forme ale pUlcute!or corirrlonice arnovibile sint prezentate in fig. 10.6. Alegerea fannei pli1cutei se face in flII1Ctiede tipul prelucr<'irii, capacitatea de functdonara fiirrl apreciatii prin puncte, .confonnindicatiilor din tabelul 10.37. Pararnetrii geometrici ai ~ui ~i regimul de lucru cu cutite annate cu pl~cute ceramice sint dati in tabelul '10.38.
I

Tabelul 10.38 Regi-.ri ell> e:;chiorol"ipar_trii ~chiere cu .atarietcoraaice Materialul prolucrat Ot-elccnst.rucp ii O~ol cal it Fontllcenu;;io FonU dura Bronz Materialo pls3tice R (N/mm2) sau, HB

geoMtricl oi scutei pontru Unghiuri (groda) Heterialul a~chietor recomandbt

Avansul s Viteze de a~chiere mm/rot v, m/min degro~are finissra

I~

Rm=~OO 1200 0,05.0,4 550 .200 700 2bO 5.8 -5.12 oxid de Al

so

HRC

0,05.0,4

100 ' 30

5 .0 -5..0 cermet
5 b

180 .250 HB 0,080,8 450 2bO 700 450 pine la 500 HB 0,080,6 250 50

-5,0 oxid do Al -5 cerlllet oxid de Al ox id de Al

35050 5..0

peste 80 HB 0,050,2

400.bOO 5.8 0 .1 200.400 5., .8 0 .1

0,1 . 0,5

,
L

Fig. 10.b. Forme de pl~cu>e a~chietoare eorindonice Tob&lul 10.37 Alega,'" fontOi pUlco~ei .iooralo-ocrllllice Forma T ipul prelucrllrii pl~cu~ei

~~.~.~~~~.~".I .. ~_~~~.~~:, ... )


5 5

Placutele Cl!?chietOare din oxid de aluminiu sint produse in modobi~uit. in diferite taxi" sub diferite denumiri ca: Th\-332 (URSS);SPKsi widalox (RFG) i Ceroc (Franta); Sintox (An:}lia); STUPALOX (SUA) etc. . In tabelele 10.39 10.41 sint dati parametrii regimu1ui de aschfere recamanda'ti pentru pl~CU\:ele fabricate de fitma Norton pentru placutele SPK(ROO) lili respectiv pentru placutele fabricate in URSS.In cazul prelucrckii cu pl<'icutemineral.o-ceramice alegerea vitezei de ~chiere este mai putin dependenta de natura opera'tiei de deqrosare sau finisare decit in cazul, utilizi1rii altor materiale pentru partea aschi.etoare a sculed.. Viteza de ~ere eSte in primul ritrl 0 flll1ctie~ de proprietatLle fizico-mecanice ale materialului de aschiat , In tabel~e 10.42 10.45 se dau vitezele de aschiere recomar.datepentru prelucrarea fontelor si .ote1urilor cu pli1cute din materiale oxido-cerarnice (Al203) l?i carbido-ceramit:e (AlP3 + WC), fck~ racire.
lobulul 10.39 !log IlIUrI dct e~lore Matorialul prolucrat Bronz Fontll le strunJ iro cu S<.'Ul" prevozute eu plllcu~o
, corindonice (ci.pI fir Norton)

_~:~~:I,,::.~u~~:.. Copoc ItoteD d func~lon"ro


5 5 4 5 5
4

Strunjire finll Strunjiro de finisare: - f~r~ $ocuri


- cu ~ocuri

Strunjire de semifinisare

2 3.

3 4

4 5

"Iiteza de lI;ehiere Avansut' s, mm/rot v, 1I/lIoin 195 90 100 75 0,25 0,25 0,25 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3

Adincimea de a;;chiere t, mm 3,18 3,18 3,18 3,18 4,6 3,18 6,35 .3,18

la aschferea cu scule annate cu pl<'icuteceramice, masdna-

uneaJ:ta treb.ri.e sa fie rigida pentrua inI<'iturainfluenta defavoraci.La rnult mai puternic<'iin acest caz a vibratiilor, s<'i a.:i.M posibilitatea realizi1rii unor turatii ridicate corespunz<'itoare vi.tezefor de aschiere recornarrlate~i sa dispuna de a putere suficientii a motorului de actionare. 368

1
\ .'

180

O~el SAE 4140

285 270 460

74 Picov

':nl

369
-------_.---'

~ ~
...

Tabelul

10.40 Reg!_i
pL~a

~l ~.: 1]

et. a,chi.re corindonico


11IIII

la stru1jirea tip SPK Forma plicu~.i

c:u acule prevazut.


Raze virfulul

cu
0,1 0,

00, 0

0,
N

00, 0

0,
N

00, 0

0,
M

\! ~
A

Felul pr.lucririi Dogro~lIra

Avansul
., IIID/rot

Adinailloa t,

Fatota

0,3 0,6

3,b ( x.12)

~ ~ 'l ~ ~

pat rat romb 750 romb 800 cera patrot triunghi vaporas cere triunghi potrot

',2 ; 1,6; 2,0; 2,5; 3,0 0,8 ; ',2; 1,6;

O,2x20

,..; '"

I
Cl l. ,~

'" ~
0

~I~I ..
0
N C &;

:
N

0'

.:

0'

.-

0,

"l.
0

.~
0

0,

Flnl r"

0,2 .. 0,4

cca,

1,0

O,2x200

I
.~

.~ ..
c
011

..
B

..

.s:;

-8

..
0'

...

11'\

~
l.

"
Cl Cl

Strunj ira fin.

0,' 0,2

cc ',0

0,4; 1,2

0,8;

0,05x2Oo

i ..
8 I 8
L.
I

.. a .. ..
'
l.

'"

0'

0'

...
0'

~,I~I ~,I
0

0-

0'

0'

~,I~I ~I
~I si I .r .... ,

Tabelul 10.4? Viuz. de a,chi.,.. r - cor.iea ( AlZ ~) Hllt~rl.lul de pr.Luerllt Ouriuteo

ta l. atrunjirea
,

fonteLor c:u aaterial.

oxido

.. e
Cl e,

Vitezo

do

0 ...

aJchiere Ffnisare

HB
0"9ro;loro

l. 11

I
i

Fonti cenu,la

150 200 250 300 350


40()

450 350 275 200 150 100 75 50 30 20

700 550 450 350 250 175 125 75 50 30

,j

..
&;

:i3
:
0

'"
0 0 N

0 0-

...
0
0 N

11'\ N

8 .... 8
N

>'

J 0.
a
Cl Cl L.

s
~
I

.- ~I ~I ~I
0 11'\

i
I

I
!
! I

Fonti cu grafit nodJlar

...
:z:
I

...
:z::
0
M

Fonti ciJra

450 500 550 600

'W
Cl ... Cl
011

..
..
Cl

)~.

" a.

...
Cl

., ;::

..,
r

~
.0
I

.~" .0
I

M >
~.

Vitezele de &lChiere din't.abelul 10.45 , vor fi anplificate de .OJeficientii de corectie care tin cant de durabilitatea sculei (Kr), de tip.ll prelucr~ (K r) si de probabilitatea lucrul.ui f~ii defecte in prel~Mi ~ ~ini unelte autanatizate sau cu oomanda mnnerica (Kd)

'[
-8
l.

...

'[

s
>
M

.,

.. .....
>

M >

r;:
'?
I

..

M >
,~
.~ I

~ >
'?
M

s
~ >

..,
M >
I

~ >

s
~ >
0 I

"

.. ",'
0
G

~ ...
:z::
0
0

~
....
l. l.

~
I

>

,~

VTab Kr

~r

Kd

(10.34)
. I

~ ...

Valorile ooeficient:ilor de corectae sint date in tabelele 10.46 fli 10.47. ForteJ,e de ~ere la strunjirea cu pl~cut:e ndnerato-cerandce se det.ernci.nl cu relap.a:
Fx,y.z=CF
tXrX.TsYrZ.T
JC,y,.

.0 "5
0-

.-

...
C

El

:l

'" 0.
6.
t-

~ ~

. , ... .. .. '" " ....~ .~.. .~'" .;: ';: 5 5!! ~~ E~ .. .. ... .. " "' .. '" .. '"' .. .. "' .. "' .. '" .. "' .. "'''
'0 l. l. Cl l.

-8

-8

11

...
C

-8

" .,

....
C

-8

-8'

11

.~ ..
C

a Cl

Cl
L

.-

" o.

Cl l.

L C

III

:;t . C '" l. C oJ'-

l. ,- l. '-.(1 C

.,

-8

-8
.-

o.

.~

;l'L. C

L.

Cl

(10.;35) ~i a exponen\:ilor
XFx.r.z t-

" .. ~.,
Cl .-

.. .... ::. I., .~.;:;..S


)fJ ,...

Valorile cOeficie.ntllor CFxT YF".y sint date in tabelul 10.48 370

::co.

....
e,

l. U

4.0

. .

'"' ..
l. N

..

.. . .~
...
C

--1

:.
.S:ca~ ~::c
, :::::i3 ~.a~o
SI'"

c:::c

::IIXIN

.-a~.o

!! so Cl. 11'\

-8" ..... s .. H~ _~zgc.?~ c .. <, OD>8.~~~

.O'-~ ::.

371
_ . _ . _ ___ 0. __ "

~
11
L

,~

..

~ ~ ~ ~
"5 II

I e e ,,'I
.~f--+ x:

CO

0
M 0

~, I ~I
0,

10 0'

M O

Cl)

Tabelul

10.43 Vitezo rocoaandato ceraaice (AlZ03>

le strunjirea

o~elului

cu aaterialeoxido-

~, I
tn ... o

N 0

~
0

~.I

.
Haterialul I de prelucrat Dud tatea HRC

Rezi$ten~8 la ru~ra Rill M/mm 400 bOO 800 1000 1100 1200 1300 1400 1500

Vit~Z8 do a~chiere Oegro~tlre 550 400 300 250 230 200 180 1bO 140 100 80 50 30

v,m/min

Finisare 700 550 400 350 300 260 230 200 180 100 80 50 30

...
0

0 N 0

...
III

~I I
~ -

g
o

'" " ;: . " ..


o..

,I'
~ 'E
G fi

tn
0

... ~I
0

tn

O~el corbon
de cementoro

~! otelur!

--.
45 45 50 55 60 65

~
o

III

., '

~.
o

... ,
0

~I
tn ....

~
0

Otolurl

do imbunatatlre

Oteluri do nitrurare Otaluri termorazistante

o,

..

o c
E <,

o r-,

g
If>

~
o

g ...

o
N

..
s
.l

Oteluri

rapido

e
>'

...
o

~ ~ >

Tabolul 10.44 Vitoze do a~iora recoaandate La strunjirea plkut-e carbido-car ice <Al203 + WC)

foote;' si Of,<llului cu

...
Cl :J

-o '"

.. ;:
~
M

,
.l Haterialul de prelucrat Ouritatoa HB Rezistenf.a la rupe~e Rm M/mill Viteza de a~chiere Dagro~8r'; 200 350 150 , 300 100 .,. 250 . v,m/min Finisere 300 . 350 . 200 .,. 400 150 .,. 250 bO .. 200 250 . 400 150 300 270 .,. 450 220 .. 400 200 . 3bO 180 .,. 3bO 130 200 .250 400 1bO 300 120 200 100 .. 150

'" a.
5.

g s
~ >
...

-0

~ >
o :z: o
E

Font6 canusie l8lllelar Fontii dJra

cu grafit

200 200 250 400 400 . 600 1bO '" 280

-.
-

.
c,
C

~ ~

00
-ON

'" ...

~~ >0
t:
E

Fontli maleabila

500 . bOO bOO .,. 700 .700 . 800 400 .,. 600 500 . 850

ZOO , 300 110 200 220 , 350 180 300 1bO 210

~ o
o..

.3
Cl.

-8 Cl ..
c, L en
C :J

-8
L -

., ..
e

::
-8
'"
" L
Lo' ,-

...
-8 ..
c " . .. .,
L

Fontli cu grafit

nodular

280 4000

-8

1-8
Cl L.. .-

5..

"
c

..

.~ C .,

..
e
L

..
Cl

.
L

en

c, .. .- .n.,
:J

:J'o.. C

'2

.....

-_:I

&,.. C . en ...

c., :J.-

"C

Oteluri de uz general pe~tru constructii si oteluri carbon de calitate

-.
.

~ "' .. ~
:J

.- u <-

:ca.

. ., .,,, .. . ...
u~
_
Cl Q) Ux

.. ....

.8,,0.. ,,'" CO'-NO


0"'''

,:.
u '-::1 . ~o~<X>
.. (li ...,..

.. ... ...
.., G (I)"

L '-

:J.

"'

~~

Otel turnat

150 .; .250 90 160 200 300 120 . 230

In

.0

<X>

~
U IX

...
on

Otal aliat .} Otel calit

200 280 280 .,. 400 400 500 50 bO HRC

.'
.

o~x

u .. _QI!

:x:

U IX

:x:

372

-,

-~-----~ .-----'- --

- ._----,... ."..
'

"

..

labelul 10.45 YitClzed.!~;;.chierer8COllendote le strunjiraa o~alulul' ,i a fonte! cu pUctl~e .inotralo-cer_ice urea va::60 lIiY-3 (URSS)

Avansul d& e~chiere s, Adfncirnallde ellchiare, t, 11111 DUritatea


HRC.
,'.

IIlm/rot 0,25 .0,3 0,35 0,4 0,45

0,05

0,08

0,1

0,12

0,15

0,2

Vitaza de e~chiare V, m/min


,

A. Prelucrarea o~elurilor neo8l ite cu ~ 0,5 1,0 1,5 2,5

HB .179

.,. 260

(T = 50 lIIil1l) 510-400 400-310 345-270 310-245 480-380 375-295 325-255 290-255 460-360 360-280 315-245 280-220

:.-~
.;

0,5 1,0 1,5

...

... ...

25.; .40 40 ;50 50 65

-140-120 --

720-750 560-440 485-380 435-340

-. 330-310
260-240 230-210 120-100 90- 70

040-500 500-390 430-340 390-300

580-455 450-360 390-310 355-280

545-425 425-300 365-290 330-280

-406-318 262-221 237-185 203-159 196-146

---

B. Prelucrerea o~elurilor calito cu pleou~e VOK 60


0,5 1,0 1,5 0,5 1,0 0,1 0,3

Cl = 50 min.)

... 1,0 ... 1,5 ... 2,5 ... 1,0 .... 1,5 ... 0,3 ... 0,5 ...
1,0' 2,0 3,0 4,0

270-260
140-120 120-100

380-310 210-290 230-210 290-170 90- 70

320-300 290-260 190-170

330-310 300-280

310-290 280-260

280-260

--

-491-385 407-318322-252 282-221 243-190

--

429-336 322-252
260-203

C. Prelucrarea fontei cu HS 169 222 (T = 100 min) 0,5 0,5 1,0 02,0 3,0

...

... ...

644-504 519-407 370-300 333-261 305-239

--

599-469 486-380 367-283 316-243 264-230

553-433 452-353 350-280 305-239 277-217

--

463-363 362-283 282-221 266-208 215-168

237- 185 198-155

384-300 249- 194 209-164 186-146 167-133

~ .. r------r------'--~~--------,_--~--------------_, <
.,
Cl

.... '"

<

... .,
en :>
e, Il.':::

... .,
en

m ." o

-o:z: .,
0-

> ... "'0 a <11


Cl C

v lA et

.,

., 000<11 ~,,"b~ ,.. ... ., <11 C


"T1

~
:l

:O~

"'0 'l ...

.. .. ..- ,. ..
., ID
0"-

C .,

r+~

. 0

.....
Bg
C> Cl

...00""

o :1
D

..

.... ..... _ ..
r+:>
0-. C Cl

r+ _. -0 N _.

,. ~! s
on
0

-n

o ...
:r

D<

~
CD

o s ,. ... ...
on
<11

-0'

., <11
.,

D> ,.
III

:It

'"

C ~ o ~ [

0"".." ... ., all. ~ ., ., _.


-0
:l

~ .. ... n
et
r+

""8

sll.

..

...
= "tn
~
>

~----+-------+--_\ .. f--+-----; ..i--b

-- "0 -- 0 --

...
b

...
b b

irA .. ...s!~ ~& .... s . ~!. .. <


-(~

.~ ..
::I

i ..
0"

.. co

C

:> ...
~
o o .,

,.
~ .,.
C -

23 ~ '8 g ~.
o
0

000

~
o
'-.~ .

,. -...
Cl

;+
et co

.. ~ ...
e'

~ ..
o g.
""

co ...

11

-:

.. .,
D< D<

!.

:,.

o c..

Ir

S~-1--_+----~~~I-----+--__1
C

:>

~'.

t,..

Tabelul 10.48 Valorllo coeficiontilor

,i alo oxponon~ilor xF ' YF ' x,y,z x,y,z x,y,z Di CO:pOnOntelor for~ i do a~hio . CF CF x,y,z 121 200 262 xF x,y,z 1,1 0,7 0,8

Tabelul 10.51 lIogillUrl do a~chlere pontMl preluc:rare. pi.salOl' din bronz cu lIB < 110 Oenumirea ~ro~l"t .1 a scute i Adincilllee do O,Ob a~chlere t, 11III 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 104 93 88 84 79 76 Valor.ile aV8lII5ului s, IlUD/rot 0,08 0,1 Viteza 0,15
de

Componenta 10r,6\ de a~chier!.i Fx Fy Fz

YF

0,2 8Jchiere 73 1,6


b2

0,25 v,

0,3
III/lIIin

0,4

0,5

x,y,z

0,5 0,6 0,75 Strunj ire ex" terioari cu cutlt normal din o~el rapld cu sec>iunaa 16x16 Ill!
9b

88 82 78 74 71

90 81 76 73 69 1,6

79 71 67 64

es
61 58 55 52 50

so
58

59 56 53

70 63 59 57 53 51

ss
5b

53 51 48 4b

4b
43 42

10.9 RE13IMURI

DE ASCHImE PmI'.RU ALIAJE NEFmOASE

10.10 S'IRUNJIRE1I.CANALEI.m SI ~

In cazul pre1ucriirii 'aliajelor neferoase cu cutite ob~ite calculul foqelor de a::;chiereeste mai dificil din cauza lipsei coeficienPJ.or 00 intervi.n in formulelede calcul. Din acest IOCItiV, in practidi, se folosesc tabele cu regimuii de a;;chiere (tabele1e 10.49 1.51).
Tabelul 10.49 Regi""'~ do o~ior 300 HI. Denum;rea 0pers>i"i lli a sculel Adinc;lIlea do ,,~chiere t, IIUlI 0,06 e, pentru prolucra~oe pioselor din .luainiu ~ ::'200 . Valorile Dvem~lui 5, 1Il~/rot 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 v, 0,3
11/1110

reteziirii

10.10.1. .l!dinc:imea de ap;ere.In cazul caneMrii ~i adinc;:i.mea de ~ere este e:Jal~ cu l~p.mea ~ui

cup.tului . 10.10.2. Alegerea. avansului. Pentru strLmjirea canale10r ~i pentru retezare se 'folosesc cup.tedin otel rapid sau armate cu p~ din carburi metalioo conformSTAS 6311-80, S1~ 6383-80, ST.AS 353-86 ~i STAS 354-67.

Valorile avansurllor pentru strLmjirea canalelor ~i pentru retezare sint date in tabelul' 10.52~ .
0,4 0,5 Tabelul.10.52 Avanauri pentru ~l~e 175 14b 132 123 105 111 95 104 88 lIiretezero

V;teze do a~chiere Strunjire eXterioar! cu cu~it norlllal din o,ol rapid cu sec>iunea 16x16 IMI 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 '576 317 287 .21,6 241 223 343 287. 250 242 219 203 318 267 242 226 206 188 287 234 212 196 177 165

252 . 234 198 212 178 192 11,6 178 162 150 140 150

208 175 158 144 133 124

Tipul ma~ini i unelte

Oiametrul de pr~luerat,
IIlGI

Lung;lIe. Ui~ului ~>itulul, .in11III Oteluri carbon do cal itete ~i ot.eluri aliate

Haterialul de prelucrat

Fontll,al i'aje oteluri turn8te do cupru ~i aluminiu 4


.a,Ob."

Tabelul 10.50 RegillUri do ellChiore ~ru


.l..u R.

prelucraree pieselor din


.

200 _300 NI.

Denumirea oper at iei s i a scule!

Adincimea
d9 asch iere tl IU1

Velorile eva~sulu; s, ~/rot 0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,4 0,5

1 20-30

2 3 3 " 5 5 - 8 6 -10 . 10 -15

3 0',08 - 0,12 0,12 - 0,18 0,18 - 0,25 0,20 - 0,30 0,30 - 0,40.

5 0,10 0,11 " 0,16 0,16 - 0,24 0,24 - 0,32 0,30 - 0,40 0,40 - 0,55

Vitoze do o~chlero Strunjire eXhrioer! cu . cu~it normol din o>el re-. pid cu sect iunea 16x16 mm 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 104 93 88 84 79 76. 96 88 82 78 74 71 90 81 76 73 69 1,6' 79 71 67 64 73
bb

in v, 11I/11

ea
61 58 55 52 50

so
58

62 59 56 53

.70 63 59 57 53 51

b8

56 53 51 48 4b

4b
43 42

Strung

40-60 60-100

0,10.~ 0,1b 0,16 - 0,23 0,18 - 0,26 0,28 - O,3b

-~
I
!
.U.

norll\al

100-150 150-200

.,.,.,

376

Tabolul 10.52 (contiouare) 0 Strung Corus6l Ha~ini


do

k, 1-coeficientul prin care se tine searnade adincirnea canalului la retezare i canelare:


10 0,02 (10.37)
kll "" ( ..," .)

1 Pinl L. 2500

'.
O,~5 - 0,'.5
O,l.S - O,ba

10 15

0,40 - 0,55

Put. 2~OO
80-150 200-300 500-750 1000

1S 20

0,55 ' 0,65

O,bll - 0,'10
0,12 0,11. 0,18 0,22 0,20 0,24 0,32 0,34

O,W - 0,70
0,12 0,22 0,28 0,35 0,25 0,40 0,55 0,60 h -

h fiirrl adincimea canalului, 'in nun. k'2-coeficientul prin care se tine seamade tipul mainii-unelte:k'2 1,0 pentru ma!'jinicu ~care principaM de rota~. Pentru retezarea ~i canelarea pieselor d:in bronz, alama ~i din al\.Ullini.u, regimurile de ~chiere sint date in tabelele
Cl

alezat

'

--

0,07 0,,100,12 0,14 -

0,10 0,18 0,24 0,26

10.54 10.56. 10.10.3.

calcul a vitezei

calallul. vitezei de ~: Formula de de a!}chiere pentru retezare ~i canelare este:


CY2
k1 ks ko k10 k1, k12

Tabolul 10.53 V.lorn.

cooficientului Cv2 ,I al. exponantuhli YZ

v=

(10.36)
Haterialul sculei Haterialul de prelucrat

T"

Y2
I

HB n (~",)
200

Tipul prolucr6rii , Cu rliclra Flrli r4cira

in care; T este durabilitatea sculei aschietoare, in min. (tabelul ' 10.3); CY2 - coeficient ce depirrle de caracteristicile materialului care se prelucreaza ~i ale materialului sculei aschietoare (tabelul 10.53); m - exponentul durabilitaPi (tabelul 10.29) i s - avansul de ~e, in mm/rot; Y~- exponent pentru avans (tabelul 10.53) i HB - duritatea Brinell a materialului de prelucratj n - exponentul duritat:ll, cu acel~i valer:i. ca la strunjirea lon:Ji~a; k, ~ determini1cu formula (10.30); ks se alege ccnform . tabelul\ll. 10.31; kt, - se alege conform' tabelului 10.32; k7 - se adoptii ~ in:llcatiile de la strunjirea lon;Jitudinalaj k,o - coeficientul prin care se Pne seama de variapa vitezei de' ~ere la canelare =ili retezare are unnatoarele valori:
I

CY2

YZ
0,60

Cv2

Yz

O~al,allaj" de Al lIiHg O~el rapid Font6 cenu;lie ~i aliaje deCu


,

'21,8

20,3

.
0,40

72,8 6O~O

0,35 O,SO

)
)
Carbur i IlletaL ice, din grupa de utlO~el,aliaj de Al,Hg lizare PlO .' Carburi metalica din grupa de utillzIIreK40 Aliaje de Al si Hg Fonta IIIaliaje de Cu 54,2 59,8 36,9 0,35 O,SO O~4O

'k,o

D-d
1,0

pentru
D

)
1,0:

!
I

D-d
k,o =, 0,97

10.11.

STRUNJIREA ffiOFlLATA

0,93 pentru

o
k,o

0,25 0,5; Ra::Jimurile de ~chiere pentru strunjirea profilata pentru citeva ma~iale mai des intilnite in construcl;ia de ~ini sint date in tabelele 10.57 10.60. Vit.eza de ~ere rezultata din tabelele 10.57 10~59' . va . fi amplHicata cu valorile coeficientul.\d. de corect.ie date . in taJ:elul. 10.61. .

D-d
0;86 0,89 pentru D 0,05

o,i;

~.

378
. . .. ----'1

Tabelul 10.54 Regieul de o~hicrc

pentru retczarea ~i canelarea pieselor din bronz cu HB > 110

Haterialul sculei

Elementele regimului de a~chiere 3 4 5 6 8 10

Diametrul de prelucrat , mm

15

20

25

30

40

50

60

70

80

1
Cu~it din otel,rapid cu sect iunea de 16x16 mm ~i lungimOll t5i~ului 1-2'mm s, mm/rot v, m/min n, rot/min 0,018 0,023 0,027 0,030 0,040 91 3510 0;045 67 2760 0,060 0,060 0,065 0,065 0,065 77 1630 77 1225 75 953 75 794 75 595 0,070 0,075 73 4b4 71 377 0,075 0,075 71 323 71 283

,Tab&lul 10.55 Regi~l

de lI}Chiere pentru retezarea ,i caoolarea pieselor din ala.i R.

= 350

550 "/2

Mater ialul sculei

Elementele regimului de' a~chiere


3

Diametrul de prelucr"t , mm

10

15

20

25

30

40

50

60

70

80

Cu~it din o~el rapid cu sectiunea de 1bx16 mm ~i lung ime. t8i~ului 1-2 mm

s, mm/rot
11,

0,020

0,025

0,030 0,035

0,040 105 4170

0,045 96 3050

0,065 0,065 0,070 0,070 '0,075 0,080 76 1610 76 1210 73 '930 73 775 73 581 67 428

0,085 64 340

0,085 0,085 64 291 64 255

m/min

n, rot/min

'-- --_._-...--------_ -----_


...

.... _--

...

- --

-'

.---

._---

..

',-.-- ---

rabelul 10.56 Ilegi~lde,a:_chiore Haterilllul scute i Cutit din o~el rapid .cu sec~ iunea de 16x16 mm ,i lungimea tei,ulul 1-2 UI Elementele regimulul a~chiere s, mm/rot
11,

pe~t":' retezarell ,i 'canelarllapiasolor din Ill_

= 200
25

300

",.2
40 50 60 70 80

Oillmetrul de prelucrat , UI 3 0,020 4 5 6 8 10 0,045 15 0,065 190 4050 20 30

0,025 0,030 0,035 0,045

0,065 0,070 0,070 0,075 190 3120 182 2320 182 1910 182 1450

0,060 0,085 167 1062 159 843

0,085 0,085 159 723 159 633


"

m/mln

n, rot/min

Tebetut 10.57 RegillJri do a;chiara pentru strunjirall profilati a piaselor din ala.lS cu R. = 350 450 N/.2 DialDetrul de prelucrat Deoum iree .. Elementele ope~etiai regimului de sau 11 sculel a~chiere 5 10 15 D, 30 B, lUll 15 20 25 10 15 20
25
IQIII

.
20 10 15

20 LII~imllll t!i;ului

40

10

10

15

10

15

20

25

10

s, mm/rot 0,017 0,03 0,018 0,040 0,024 0,018 0,048 0,030 0,022 0,015 0,065 0,038 0,027 0,020 0,083 0,047 0,034 0,02 40 44 60 48 50 42 47 64 54 50 52 56 51 52 46 v, m/min 42 50 49 374 350 612 827 445 530 520 488 318 334 n, rot/min 4070 1715 1910 1060 1100 1190 730 795 Scurii prof ilats din o~el rapid 10 Diallletrul de prelucrat 50 60 Ll~imea t8i~ului 15 2Q 25 10 15 20 0,043 40 212 25 10 15 75 B, II!II 20 25 10 0,017 34 106 15 0,073 34 108 20 0,00 30 94 25 0,04 38 121 0, IIm 100

s, mm/rot 0,1 0,052 0,039 0,024 0,115 0,061 11, m/min 38 43 37 39 41 41 n, rot/min 242 260 260 274 296 207

0,028 .0,025 0,07 42 32 38 223 153 161

0,048 0;027 40 39 166 170

,'.'"

,. lli_trul de prolucrot ll, 11III

.
DeI1UllI rea operll~iei SIIU 11 sculei Elellentele .. regillului de allchiere L8~ illall t8i JUl",; B, am 5 10 15 20. 30 40

10
.J .,J

.'

10

15

10

15

20

10

15

20

25

10

15

20

25

10

15

20

25

s, mm/rot v, m/min n, rot/ml"

0,017 0,03 0,018 0,04

0,024 0,018 0,046 0,03 0,022 0,015 O,Ob5 0,038 0,028 0,020 0,063 0,047 0,034 0,022 100 107 92
14bO

105

l1b

98

95

9b

104

84

90 953

91 965

92 975

79 628

84 670

86

90 715

3340 3090 2080

120 2270

1510 1525 1650 890

085

Dillllletrulde prelucrllt Scula prof ilate din o~el rapid 10


t

D, IIIm 100

50

60 L'~illea tliJUlui

75 B,
IIm

15

20

25

10

15

20

2S

10

15

20 0,046 79 335

25 0,027 87 370

10

15.

20

ZS

a, mm/rot 0,1 0,052 0,039 0,024 v, m/mir. 76 82 84 88 n, rot/min 485 512 535 560

0,015 0,061 72 79 382 420

0,043 1;1,0250,125 0,07 80 88 70 76 425 4b7 297 323

0,017 0,083 84 73 232 204

0,06 0,042 75 75 23<3 238

.-,:J,~----"'s:---_--:.~-"--~~-._.r--~~-----.-.. ,.. ---- .. ~-_r---

....:"."-r ... -- ..

~.

...... --

_1""

.'I

Tnbe lul 10.59 RegillUri do c~chiere pentrustrunjirea

profilata

it

pieielor din IIlaaa cu ~ = HB >110

Oiametrul

de preluerat

0, IlIm .,

Oenumirea opera;iei SIlU 11 seulai

Elementele regimului
de 5

10

15

20

30

40

e~ehiere

La~imea t'i;ului

B, 11/1I

10

10

15

10

15

20

10

15

20

25

10

15

20

25

10.

15

20

25

s, mm/rot v, m/min

0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,048 0,03 0,022 0,016 0,065 O,Ob5 0,028 0,020 0,083 0,047 0,034 0,022 39 35 40
32

36 764

37 785

30 476

32

33

35 556

28 297

30 318

30 318 0,

32
350

26

29 231

29 231

31 245

n, rot/llln 2440

1112 1270

678

510 525 Oi_trul

207

de pr.lueret
7S

Scula p~of ilete ,.: in o~el ,pid

50

20 25 10 0,015 23 122

60 L'~i.ea tllJUlui

100

.B, m

10

15

15 0,061 26 138

20

25

10

15

20

25

10

15

20 0,06 25
80

25 0,04 24 76-

a, Irot 0,1 0,052 0,039 0,024 in v, 11/11 25 28 e9 30 n, rot/lllln 159 ~78 184 191

0,043 0,025 0,125 O,~7 30 25 28 22. 94. . 106 149 159

0,046 0,027 29 27 115 123

0,017 0,073 20 22 63 70

al filetului sa iau ebatcr i ta din et ass normal in cezul a pasului; din grupa A pontru a douo vat car-e ve paramotrului ".".m.d. Exemplu: in STAS 510-74 pontru diametrul exterior d = 24 111111, sa dllu pentru PH& '1fl"~t(" ". '.' vol,)!' i (in dr~rHII olln>rll ~-n\J Uguut rubl' 10It din !;hI'., "q lOll l;uotel'1l"J: - p ., ~ mm - din t ebo lul 10.62 se iau abatorile 00 III rubric "Norm a l"; - r 1,5 mm obntor-i lo '0 Iou din rubrlcn A; di.,metru exterior
vn lori l.ormaxima .. P 1,0 mm I.lbuturilu:/u i~1'J din rubr icu 0;

Tebelul 10.65 Oi[~nsiunilo lor la t<tvi

gnurilor

la strw'ji.ca

interioara

pantru executarea

filete-

"--'-~~--,....Die",,,- OIUlnOtrul fitrul 10 Abotoroo,


IUIII

~ .......... =--'-~Diamotr'ul lu strunj iro interioaI'll, mm

Oialllotl'ulfiletului tol i

Abat"rca, mm

Diumo'
trul f 1lotului tot i

01011I0-

Abato'
roo,

trul

la

- P " 0, 7Sm"l - ebut er-ile se ieu din rubr ica C; Tabolul

lctulu i, strunj ire prin strunjire.s6U frezaro ps

struojiro interioarli, mm
.

mm

10.63 Dioeosiunilo

tijoi la prolucraroa ~evi cil indr ice


-

f;loteler

toli

interioarA,
flUII ...

...

Di8/lletrul f iletului in ~ol i

Oiametrul la strunjirea oxterioara,mm

Abateroa la diametrul exterior, mm

Oiametrul f Hetulu i 10 toli

Abaterea la strunjirell la diametrul exterioarll,mm exter-ior ,mm

o ialllet,rul

118 1/4 3/8 112 5/8 3/4 7/8 1 1 1/8 1 1/4

sr ,55

9,48 12,86 16,36 20,64 22,61 26,11 29,88 32,92

41,53

-0,10 -0,12' -0,12 .-0,12 -0,14 -0,14 -0,14 -0,17 -0,17 -0,17

1 1 2 2 2 2 3
3

13/8 1/2 3/4 1/4 112 3/4 1/4 1/2

43,98
47,'Sl

53,34 59,21 65,33 74,74 8.1,12 91,42 93,56 99,91

-0,17 -0,17 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,20 -0,24 -0,24

1/8 1/4 3/8 1/2 5/8 3/4 7/8

8,8 11,8 15,2 18,9 20,9 24,3 28,3

+ 0,12 1 + 0,14 1 1/8 .0,14 1 114 1 3/8 + 0,14 -+' 0,14 1 1/2 1 -3/4 + 0,28 . + 0,28 2

30,5 35,2 39,2 41,6 45,0 51,0 56,9

+ 0,34 + 0,34 + 0,34 + 0,34 + 0,34 .0,40 .0,40

2 2 2 3 3

114 1/2 3/4 1/4

3 1/2

62,95 72,45 .78,80 85,10 91,20 97,55

+ 0,40 0,40 0,40 .0,46 .0,46 .0,46


+ +

Tebelul 10.66 Di=nsiunile gliur.ilor la preluc.area jirea interioar~

f iletelor

trapszoidala

pantru

strun-

Tabelul

10.64 Di~nsiunile
sau fre2~ro
";;

tijej la prelucraraa de mm

filetelor

tropezoidale .

prin

strunjire

Diametrul
f iletului;

Pas mare

Pas normal

Pas fin

Abaterea Oienletrul f iletului, mm Clase ~ strunjire

la diemetrul exterioara ,

mm Abaterea Diemetrul strunjire


III

Diemetrul strunjire,

de mm

Abaterea, mm

Oiametrul

de

Abetorea, mm

Diametrul strunjiro,

00

Abatare8 mm

diametrul

de strunj ire , mm mm mm

exterioara,

p;ecizia

f ilatului

Clesa de precizie

Hliritl!

mm t<ormal~ Fini! H~ritl! Normal!l Fini!

10 12 14 16 18 20
22

14
16 18 20 22 24 26 30 32 38 43 48 49 54

10 12-14 16-18 20 22-30 32-50


~~-=~.<,.~.

-0,28 -0,34

- 0,10 - 0;12 - 0,12 . 0,14 - t', 14 - 0,17

- 0,06 - 0,07 - 0,07 - 0,084 - 0,084 - 0,10


...
.

55 - 80 85 - 120 125 - 180 185 - 260 270 - 300

.- 0,40 - 0,46 - 0,53 - 0,60

- 0,20 - 0,23 0,26 - 0,30 - 0,34

- 0,12 - 0,14 - 0,16 - 0,185 - 0,215

24 26 28 30 32 36
40

- O,bS

44 SO 55 60 65 70

0,40 .0,40 + 0,40 + 0,50 + 0,50 + 0,50 + 0,50 +0,60 + 0,60 + 0,60 + 0,60 + 0,80 + 0,80
-_. -

+ +

-0,40

7 9 11 12 14 16 17 19 21 23 24 26 30 34 36 42 47 52 55 60

0,15 0,15 0,15 0,20 0,20 .0,20 + 0,25 .0,25 .0,25 + 0,25 + 0,30 + 0,30 + 0,30 + 0,30 .0,40 .0,40 + 0,40 .0,40 + 0,50 + 0,50
+ + + + +

a
10 12 14 16 18 20 22 24 26 27 29 33

sr

41 47 52 57 61 66

0,10 0,10 0,10 .0,10 + 0,10 .0,10 + 0,10 .0,10 + 0,10 + 0,10 + 0,15 .0,15 .0,15 + 0,15 .0,15 + 0,15 + 0,15 + 0,15 .0,20 + 0,20
+ + +

~
--_
....

_ _-_ _-_
.. ...

...

--,

.,

.....

.... _-,._. _ .. _ ..

Tabelul
j

10.68 N~arul de treceri la strunjirea ~ite din oiel rDpid


-

filetelor

aetrice

~i trapezoidole

cu cu-

F-''"

-Haterialul de prelucrat Fonta, bronz Fig.10.7 Direc~ie de avans a cu~itului a-perpendiculer6 pe axe semifabricatului; b-in direc~ie fLancului fiLetului Pasul f iletuLui ,mm Oiel carbon de con- Oiel aliat de construcj ii struciii ~i oieL turnat

Tipul
f iletului

\'
opera~ia; 0 4 5 6 6 6 6 8 9 11 14 17 22 28 F 2 3 3 3 4 4 6 7 7 8 8 8 8
I

Filet ex- Filet in- F Het ex- F Het in- Filet ex- Filet tarior interio terior terior terior terior Numar de treceri pentru
0

F -~,3 4 4 4 7 9 9 10 10 10

0 5 6 7 9 10 12 12 14 - 17 21 25 33

F 33 4 4 5 5 8 10 10 12 12 12 12

F 3 4 4 5 5 5 8 10 10 12 12 12 12

F 4 4 5 6 7 7 10 12 12 14 14 14 14

0 5 6 7 7 8 8 9 10 13 17 19 28 35

F 3 3 3 3 4 5 7 8 8 10 10 10 10

Hetric

'-

1,25 - 1,5 1,75 .2,0 - 3,0 3,5 - 4,5 5,0 - 5,5 6,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 16,0 20,0

"'0 4 -\5 "6 7 8 9 . 10 12 14 18 21 28 35

5 6 7 9 10 12 12 14 17 22 25 33 42

6 7 9 11 12 14 15 17 20 26 30 39 49

II
TabeluL 10.67 Il<.a2lruldo treceri la strunjiro8 fHetelor _trice din carburi lletalice f,ite prevazute cu pl~o
;d trepozoidele

cu cu-

Pasul f iLetuLui ,mm

.Haterialul 0iel carbon de construc~ii ~i aLiat

de perlucrat FonU FiLet metric rior pentru 0 exteFilet tr epezo idol

TrapezoidaJ

Filet metriC' exterior

FiLet trapezoidaL

10

42

Num6rul D 1,5 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 8,0 10,0 12,0 16,0
F

de treceri F

oPeratia F
D

Observa~ii:1.NumaruL de treceri din tabel este recomandat pentru preLucrarea filetelor metrice de clasa 3-a de precizie ~i pentru filete trapezoidaLe de precizie medie.la prelucrarea fHeteLor metrice de clasa a 2-a de precizie s i filete trapezoidale precise, pe linga numaruL de treceri indicat in tabeL sa iau supl imentar 2-3 treceri de finisare t~ viteza de 4 m/min. 2.Numarul de treceri pentru preLucrarea fiLetului trapezoidal este caLcuLat pentru filete cu un singur inceput. La preLucrarea filetelor cu mai multa inceputuri,numarul de treceri recomandat in tabel se mare~te cu '-2 treceri pentru fiecare inceput al filetului.

~2
2 3 4

5
6

Detenn.inareaavansului. la filetare, .:avansul longitudinal al -cutitului este eqal, .cu pasulfiletului. Avansul transversal se stabilete in functie de pasul filetului triungbiular; pentru filete cu pasul p ~ 2,5 nun avansul de patrundere (transversal) are directie perperrlicular<l pe axa semifabricatului atit perrtzu trecerile de deqrosare cit ~i peniar pentru p > 2,5 nun trecerile de degrotru cele de finisare ~are se realizeaz<l cu avansul, pe di.rect.i.a flaJ."l cului filetului, _ _' iar trecerile de finisare cu avans perperrlicular pe axa semifa/ bricatului, figura 10.7. Ma.r:imea' avansului transversal se stabile!?'te in funqie de inaltimea filetului ~i numarul, de trecerirecornanda.te. Pentru finisare avansul transversal se aleqe jumatate din avansul transversal pentru trecerile de deqrosare, La prefucrarf.Le de deqrosare dupa fiecare trecere longitudinal<l, pe ling<l deplasarea in directie perperrliculara pe axa~
10.12.3.
I

--

2 2 2 2 2 2

-5 6' 7 8 10 12 14 18

-3 3 4 4 5 6 6 6

--

2 3 4 4 5

.
2 2 2 2 2

--

4 5 6 7 9 iO 12 14

3
3 4 4 4 5
5

Observa~ii:

1.0 simbolizeaz! degro~area,iar F finisarea; 2.Num!rul de treceri din tobeL este valabil pentru preLucrarea filetelor de clasa 3-a de precizie. La preLucrarea filetelor de pracizie mei ridicate, pe ling! num!rul de traceri indicst in tabel, se adopt! suplimentar: fi- pentru fiLetele de class 8 2-a , 1-2 troceri de fini5are; - pentru letele de class 1-a, 2-3 tracari de finisare. ' 3.la prelucrarea filetelor metriee interioaro numaruL trecorilor de d~gro~ar8 S8 mareste cu 1-2 treceri. 4.La prelucrsrea filotelor in o~ol se 10lososc placute T15K6, iar in font! VK8.

cu\:itul mai are 0 deplasare in sens axial, astfel: pentru filete pe piese necllite 0,12 0.15 pentru filete pe piese c<llite cu 1\ = 1050-1250 0,05 0.08 [mm] ., pentru filete pe piese c<llite cu 1\ > 1250 0,03 0.05 [mm]
389

[nun] [N/nun2],
2 [N/ll'JIl. ]

388

Pentru prelucrarea filet.e1or triunghiulare l?i trapezoidal.e cu CUp.te din otcl rapid, se fclo:.>e~te relai;ia:
P.!i.""e.

10.12. 4. D.:;1:~c:.':l.inare.;.a vite:7..ei. de arpii

. I

I
r

Pentru prelucrarea filetelor ell scUle eu plaeute din carburi met.alice: _ pe piese din ote1 necali.t , ~ == 550 850 [ N/mm2 ]

C\.

x,
Py
[m/nUn]

c,
(10.38)

iO,23 pO,3

~. v=
~,2

ICv
-

[m/nUn] i
.}

(10.39)

r:rne

pentiru care coefic::e i ntii :;;i exponentd.i, sint explicati tiile din tabelul 10.69.
Tabelul 10.69 Viteza
cia 6~.chiere la f iletarea

in

rela-

ot-elul!.!i OLC 45 co cut.it din ot-el ,.""id

1-:1

.sb

1 .1.,\1',.\

f"

I.

'c'

- pe piese din ote1 clilit, ~


Cv v
iO,97

1150

1450 [

N/IllTU

Tipul filetului

Pasul f il etulu; Felul traced i Schema filet6ri; Formula v;tezei 8~chiere de

= ---------~,08 pO,21

[m/min] ;

(10.40)

:s 2,5 Treceri de degro~8re ~ i f inisare

Tri-

Treceri do degro~aro > 2,5

~Ist -D,\t

14,8 TO,.11 pO,3 to,7

in care: Cv este un coeficient care depinde de natura materialului :;;i semifabricatului, ~ - coeficient de corect.i,e i i - rru+ roarul de treceri, T - durabilitatea cutitului, mini P - pasul, filetului, mmrt; - adincimeade ~chiere,nun;x, y, m -exponenti Coeficientil Cv din relatia 10.39 ~i 10.40 sint dati in tabelul 10.70.
Tabelul 10.70 Coefi~ientul aetallCO Cv la filetarea cu cut-ita prevazute co placu~a din carlburi

un-

30 TO,08 pO,25 to,4

ghiu-

41,8 v TO,13 pO,3 to,45 Grupa de o~elur; care se prelucreazA

ler

Treceri

d9 finisare

Rezistent-a la rupere Rm,

Tipul pllicut-ai

NI
Trecar; ~ 4,0 Tra~ i fin; sare
de degro~are

mm2

P10

P01.4

18,8

Ot-el carbon, ot-el cu cram,cu cr~~ nichel ~i cu crom-siliciu-mangan, nec.tite Otel carbon, otel cu er om ~i crom nichel, clllite Otel cu crom-siliciu-mangan(cromansil) 050 750 850

~
352 280 237 343,2 271,0

~\Sl

TO,18 to,7
.c

pGI

Trecer; zo> 4,0 idal Trecer;

d~ degro~8re

de finisoro

-\fIst _1~Jst
390

32,0 TO,14 pO,2 to,O

1150 1150

181,5 242

201,0 122

47,8 v

..

1450

348,5

175

TO,18

to,S

_.

Obser-vat ie , Pentru tHete interioare, pina la diametrul de 100 mm, ca urmare 8 condi> .iilor inrautli~ite deformaro a a~chiilor, v;teza de a~chiere ~e reduce cu 15 - 20% .in compar-at ie cu valoarea rezultata cu relat-iite din tabelul 10.69

391

In cazul in care conditiile de lucru sint schirnbate la prelucrarea filetelor cu cutite prevazute cuplacute din carburi metalice viteza de ~chiere stabilita cu relatiile (10.39 liii 10.40) se corecteaza cu coeficientii de corectf,e din tabelul
I

- pentru fonta maleabila:


150 Km
= (--) I1v

(10.44)

10.71
Tabelul 10.71 Cocficien~i de corec~i. ai vitezei de a~hicra in c8zul prolucrarii filetelor ~trice cu scula prevazute cu plaou~e dura 1.Pentru o~al carbon de construc~ii,o~ol cu crom-siliciu-mang8n,o~el turnat, piese turnato din o,el PlAcu,8 P10(T1SKb) Coefioient 1,0 OurabiLitatea sculei T, min. Coefieien~i Uzura seulei pe fa,a de a~ezare,mm Coefieien,i 2.Pentru fontA eenu~ie Natura aliajului dur Coetieien,i Durabilitatea seulei T, min. Coef icienti Uzura scul.i pe ta,a de a~ezere,mm Cootieien,i 20 1,45 .K40 0,83 30 1,27 0,5 O,b2 K30 1,0 .45 1,1 0,8 0,85 VK3 1,14 bO 1,0 1,0 1,0 K01 K30 20 1,25 30 1,15 0,35 0,5 45 1,Ob 0,5 0,73 PlAcu~a P01.4 (T15KbT) ~ooficient 1,25

HE

l'
*

in care coeficientul K1 care caracterizeaza grupa ote1ului liii exponentul l\" sint dat.i, in tabelul 10.72. . Coeficientul ~s tine seamade natura materialului partii ~chietoare a scul.ed, :?i -este prezentat in t.abelul 10.73.
Tabelul 10.72 Coeficientul K1 ~i cxponentul "v din rela~iile (lO.42) ; (10_43) ;(10.44) k1,in func.ie de materialul .eu~itului . din o~el rapid O.el : carbon ( C ~ O,b% ) pentru Rm, N/mm2: ~ 450 450-550
> 550

I
I

. I

1
~
I

so
1,0 0,8 1,0

90

100

Haterialul <:la prelucrat

nv la prelucrarea cu eu~ite din o~el rapid din olieje dure .

0,92 0,87 1,0 ','7 1,2 1,3

din aliaje dure

1,0 1,0
1,0

1,0 1,0

-1,0 1,75 1,75

1 1

1,0

1,20 1,25 90 120 O.el carbon eu preluerabilitate prin a~ehiere ridicatA s i inaltli - o.el aliat cu crom - o,el carbon(C > 0,6%) 1,2 0,85 0,8
1,1

0,87 0,79

1,75 1,75 1,5

1
1

',2

1,5

0,95 0,9

1,1 . 1,35

Coeficientul I<y se stabil~te

cu relapa:
(10.41)

- o,el aliot Cr-Ni, Cr-Mo si Cr-Mn 0,7 0,8 1,25


1

x,

Km I;s

- o,el aliat Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Ho, ,


I

in care Km este coeficie.ntul care 1;ine seama de natura rialului de prelucrat :;:i se datermina cu relatiile: pentru otel:

nate-

,
0,85 0,75 0,8 0,8 0,75 0,6 0,8 0,9 0,85 0,85 0,85 0,7 1,25 ',5 1,25 1,25 1,25 0,25 1,7 1,7 1
1

Cr-Ni-Al, Cr-Vn - o.el aliet cu mangan

.~ =K . .~

I\ (-)
750

(10.42)

1\
190
l\"

I.
)

- o~el aliat Cr-Ni-W " o.el aliat er-Mo, Cr-Al o.el aliat Cr-Ni-Vn ote t rapid fonU cenus ie fontA maleabila

1 1 1 1 1,25 1,25

pentru fonta cenU!iie:


~ =(-.)

(10.43)

393

HB

392
~----_._-"-----",

.. _-

.- .. _-

_. .. '

t
Tobelul 10.73 ~ficionlut d~ corec~ie K
~s

din relatia (10.41) .------~. __ Fig. 10.8. Filet cu s i fl!ril canal de ie~ir8

Haterialul'~'-'-----~~'

da

Coeficientul

Kms

1n functie de materialul p~r~ii 8~chietoare

sculei

t-.
!
I

----OL,OLe
Oteluri rezistente le I coroziune lIi refractar

prelucrat

P40 0,35 K40 1,0

,---_ ..
P30

_.

P20 0,80

"-~----'-'--'---..-.P01.4 K40
PlO 1,0

Qp~
a) De~irea
b)

0,65

1,4

0,4

P30

P10
1,9

sculei se stabil~te
y

cu relatia: [nun] (10.46)

1,4 HRC 35 ...50

= H ctg ex

HRC

51 .60 I
K40 0,74

O~el aliat

P10
1,0

P01.4 1',25 K30 ',0


rapid

K30
0,85

K40
0,83

K30 0,92 KOl


l,12

Font! cenu~ie ~i maleabi III Otel,fontli, cupru ~i e l i aje de aluminiu

K40 0,83 O~el

K20

K01 1 20

"

,
K20 2,5

in care H este inlltimea filetului, nun;p ., pasul filetului,nun; - nl.lll-mul de inceputuri ale filetului; T - tiItpu.l pentru retragerea cup.tului !?i schirnbarea sensului. de rotatie pentru care ser~: T = 0,015 nUn - pentru filete cu p 5 3 nun T = 0,02 nUn - pentru filete cu p > 3 mnKi
I

no
2,7
I

1,0

--

1..:..,..--.-.-.,:

i
\

10.12.6. Determ:inarea puterii. Pentru puterea necesaza, atunci cin:i se. pralucreaza filete cu scule preVclzutecu scule din carbJri metalice, se re<::amand& relatiile: - filetarea ot.elului:
N

Coeficientul. 1), tine seamade metodade prelucrare a filetului ~i are. valoarea l, 0, daca operatille de deqrosare !?i de fmisare se fac cu scul.e diferite !?i valoareaO, 75, daca eele doua operatd.Lse fac cu acel.asd,cutit. Pentru durabilitatea sculelor se recorn.arrlti valorile: - cutite radiale din ote! rapid T = 80 miri, cutite radiale cu pla:cuta:PlO T = 10 min. - cutite trapezoidale din otel rapid T = 70 miri , 10.12.5. Verifi~Jea turap.e.i se face cu relatia: 1

I
I

= 24,2 10"3 pl,7 V i-O,71


fontei:
V

[l~J] ;

(1O.47j

I
,I

- filetarea

N = 16,8 10"3 po,s

i-o,82

KN

[Jr:,'Jl ,

(10.48)

I
1

in care ~ este un coeficient al puterii, functie de materialului !?i se stabil~te cu relatiile: .- filetarea ote!ului:
Ra.
~ = (-)

duritatea

i
(10.45)

0,75
;

(10.49)

n=
pT Ki

[rot/min]

750

filetarea
HB
KN= (--)

fontei:
0,16 (10.50)

in-care 1 este lung:iJnea canalului de i~ire pa:rtU p.i.erducey, fig.10.B.

f, sau l\ID}imea

I
I

190
..... 395.... .

394

.\

__ .

in care ~ este rezistenta la rupere, iar BBduritatea pentru materialul care se prelucreazc1. 10.13. RIDIMURI DEASQilERE LA PREllJCRAREA
GURI UNIV:EnSALE GRELE

Brinell

1.

ANAllZA COHOITIILOR SI SCOPUL PRELUCRARII Forma, dimensiunile, rigidit&tea piesei Carecteristicile tehnice ~i rigiditetea strungului Propriet6~ile meterialului semifsbricatului Precizie ~i.rugozitetee suprafe t e i piosei Corin~o pentru productivitate ALEGEREA SCULEI SI A PARAHETRILOR ACESTEIA Tipul cu~itului Partea a~chietoare Caseta port-scula ~i fixaree ei Corpul 'cuj, itului ~i f ixarea acestu ia Materialul par~ii a~chieto8re Geometris parf.ii a~chietoare ALEGEREA REGIMULUI DE ASCHIERE Adincimell dB a;>chlero, t Vorltioero: Avansul Verificnro Viteza do a~chiere n Tura~ia Ver ificarea Viteza de avans Verificarea Ver ificarea

PE STRUN-

1"

Prelucrarea pe Ina:iini-unelte grele .care au diametrul maxim de prelucrat deasupra patului rnai mare de 1000mm . prezinta o serie de particularitati referitoare la: dimensiunile ~i greutatea piesei, construct-ia sculei aschi.etoare, mar.imea for1;elor de ascmere , stabilitatea la vibrap.i a sistemului tehnologic MUIDS, rigidi.tatea piesei ete. In eele ee urmeaza se prezinta relatiile recorna:ndate in literatura de specfal.i.tate /121/ pentru determinarea parametrilor re:Jimului de aschi.er'e la prelucrarea pe stirunquz-L grele, cit ~i re:Jimuri sintetizate in tabele in ftmcp.e de diametrul. maxim posibil de prelucrat pe un anumit strun;. REgirnurilede aschi.ere prezentate cuprin::iprincipalele operatii efectuate pe strun;1urile de acest tip: stnmjifrontal~ ~i rea exterioarc1 cu avans longitudinal, strunjirea strunjirea interioara. . Succesiunea alaJerii sculei el!?chietoareEli a regjJl1udlor de aschi.ere este data in schemabloc din fig. 10.9. . Se recomandaca pe baza analizei desenului de executd.eal piesei sc1 se stabileasca atit rigiditatea cit ~i dimensiunile de gabarit ale acestora, precum:;;i caracteristicile reale ale strur.qului pe care UIllI8aZa a se executa prelucrarea.De asemenea din desenul de executie sau din stan:::iarde se stabilesc proprietatile rnaterialului de prelucrat, precizia necesara, rugozitatea :;;i alte cerinte pentru piesa supusa prelucrarad , Regimurile de aschi.ere recoman::iate in prezenta lucrare asigurc1prelucrarea pieselor in cor:rlitiile costului minim al 0peratiei. Daca operatia considerata constituie un 11100 ingust" in product.i.e , se reco~ intensificarea regimurilor de a!?chiere in scopul mi:iririi productivitatii. 10.13.1. Alegerea sculei ~etoare. Tipul cutitului se det.ermiIW. p.nind seamade caracterul fazei sau operatiei tehnolcgice, pe baza recomarrlar::iJ.or din tabe1ul 10.71. Varianta constructiva a cutitului cu fixarea rnecarrica a placutei, lipita sau cu casete fixate pe corpul cutitului, se al.eqe din tabelul 10.75 in functie de operatae , rigiditatea sistemului MUSDP :;;i starea supraretei, sernifabricatului. la al.eqerea variantei constructive a cutitului din tabelul 10.75 se vor avea in vedere urrnatoarele principii: - la strunjirea . in o::>rilip.i deosebit de grele, se aleg constructdd, fara alezaj pentru fixare; - se recaman:laconstzuctd.Lcu elernente de sprijin,care au

1. 2. 3. 4.

5.
11. 1. 2. 3. 4.

-.
\

5.
b.

Ill.
1. 2. 3. 4.

l ~ s

tmox
!J

sou

~. F z

~~

Fz

mol(

5.
b.

v ~i corectarea
n

vite20i pontru
lIlal( 0

7.
8. 9. 10.

<

nmax

mase a data

Ht s Ht

Nac ~ Nmu

Fig. 10.9. Schema bloc pentru determinarea regimurilor de strungurile grele

asch ier'e la strunjirea

pe

o rigiditate ridicata la temperaturile mari dezvoltate in procesul de ~chiere; -. va:d.antele constructive sa aaiqure pozitionarea sigura a placutei din carJ::m-i metalice, atit pe suprafata de sprijin, cit !?i pe suprafata de liInitare in sens radial; - sa se asigure rapiditatea inlocuirii pli:icu\:eiuzate. In tabelul 10.76. se dau recomar.dari. pentru aleqerea variantelor constructive ale cutitelor asamblate, iar in tabelul 10.77., pentru alegerea materialului pat-tii aschi.etoare, Parametrii geometrici ai pari;ii ~etoare a cutitelor sint prezentatd, in fig.l0.l0, iar valorile ret.~J;andate pentru acestf,a sint date in tabelul 10.78
?J,1'7

396

"-'~-"-l
'tulu; in f~~ct;c de felul

~~I-"

~;
prelucr!rii (fazei)
Tabslul 10.74 (continuare)

~:j --,.-Paremetrii preluFalul prelucr~rii erarii Cuiitul reeomandat Unghiul de atae pr inc ipal X gred9
t

.
0
1 2 3
"."'

~;
f~~' e :I'

..

~[,!
I

Observai ii Strunjire exterioarll de f in isere cu

~~

.
~

---.------

cuiit lat

ill
i
I I
/

f~
rD w;
ri:;
",'.1

rj;

f,,;

LlD< 5

45

~:Il [

Strunjire extarioarll

-EfJ=1~

J~
r;.;j

LlD=5..

......

15

LJ
.l[j
".

~'~

60

Strunre interioarll de de trecere

L/D>25

90

e
I

,
60

i)

f,i
iii

{'
I

~:
['

~'

ri~}

Strunj ire exterioarll Hirll opr itor

8--3---

If,;
90 LID este
det pentru strunjirea fArll Strunjire interioarll pinll la opritor

L:b.

I'

L
90

tD
. .

1./ ,

I ' ( I.

H S":

{
!

!J ,,:
r"': I

Strunjire conic~ axterioarll

fEE--

[J
-

lunotll;

h ~

60

pentru strun] Iroo ot e lur- il cr cu Strunj ire fronta


III

I':

t
~

fCJ
"~'=--~

90
HB. < 330

t-

Wtl
I
\

90

~ ~ !
f c'

,.
,

tN

P
li'

399

~ ~ ~

.... --::..:..:--.:..:....::....-----.-------.---.--------

--

-_._---

._. ----_ .... _ ... _---

Tabelul 10.74

(continuar )

I.

S
,(

Vedere A

L< 40

mm

r!
<y.

).
900

Retezare, strun jiro canale

B13
t

L=40 400
mill

900

~O
L>400
mill

~r
[rran]

900

-'-I
CUTlTE DERETEZAT ~.~~

smuNjiT

CUTlTE

LATE DE EXTERioR i tini sare l

Ala:.Jerea crliricimii de~. 1dincimea de aschiere in cazul stnmjirii pe ~i grele se alege in' ftmctie de adaosul de prelucrare respectln:i corrlip.a i.mpu.sii privinci stabilitcitea la vibratii:
10.13.2. tmax

Zt

g
.~
oC>

cutit CU SFARlf.tATOR DE L ,ASCHii


~~'
be

Ct

(10.50)

care: D este diametrul maxim posibil a fi pre1ucrat pe strun;Jul respecti v, in rran; Zt - coeficientul, respecti v exponentul adinc:i.mii. de ~chiere. . Valorile coeficientului Ct l?i ale expanentului Zt in func1;ie de diametrul D sint date in tal::elul 10.79.
400

in

I ~>;;>=, '"
'>0

fx4P
Fig. 10.10. Parametrii geometrici ai cutitelor pentru strunjirea oxtarioar3, frontat6 ~i interioari 1n cazul prelucririi pe ma~inl-unelte grata

'1.:",

.,

"q.,

~o\

401

;:'''i,,:;,,:.:..~,.,

"t
'

':0,7:) Yar i ant.e cons.tr-uct


..

ive de cut,ita

"s .. ..IDlte procase

pentru

strunguri

gralo

..,......~ ..-..
Lipul
o.~,._-.,~

- ---------constructiv
al
__

.
i ..,.... -

"
Case t e ~i. f ixarea Pentru I or

Tabelul

10.75

(continuarel

p~rtii

asch

ie toar-e

i modul de

fixare

al plllcute;

H '" 80 mm

Tip

Tip 2

ipul

Tipul Pontru 11 = 50 mm ~ i U = 63 mm

,
lip J lip
If

I
I

~ ~

cs=;J
tut u

Obser-vat Tip 5

ie t H

In~ltimea

see

t iun

i i cuti

i,

Tip 6

. .~ _

10.13.3. lIJ.e:Ierea avansului de ~ere. In cazul strunjirii pe strungurile grele valoarea avansului se calculeaza in funct.i.ede tipul pre.lucrari.L cu relatiile: - pentru strimjirea de deqrosare ~i semifinisare:

,,
Cs. D s
=

Zs

O,4tO,35

(mm/rot]

(10.52)

i'-,.,-"o'~._._._"'''''''~

in care:D este diametrul maxim posibil a fi prelucrat pe strungul respectiv (parametiu al ~inii-unelte), in mm; Cs' Zs -coeficient ~i respectiv exponentul avansului de asehi.ere pe strunguri grele, date in tabelul 10.80;X-unqhful,de atac principal, in grade; t- admcimeade aschi.ere, in mm;
402 403

TabeluL 10.76 Variante construct ive de cut it

asa:eblateprcpuse pentru strunguri grele

.TipuL conform tabel 10.75

ModuL de fixare a pUicu~ei Forma Raportul Inal~ imea

Domeniu de foLosire:
,

tipul recomanda t ;
cont inua

(+)

tipul ada i s

Rigiditatea norma la 'a sistemului MUSDP ~i 8.chiere Strunjire,degro,8re t=1545 mm,s=0,e-3 mm/rot Strunj ire,de- Strunjire,finigro.are i se- sere t=1-5 mm, mifinisare t= s=0,2-0,6mm/rot 4-15mm,s=0,S1,S mm/rot

dintre h ~i b pliicu~ei h mm

Rigiditete scazuta a sistemului MUSOP i a~chiere discontinue Strunjire, degro.are 1 2 3 4


5

Strunjire,degro>are,semifinisere

Fixare
mecen ica

cu adincitura pentru brida cu 8Lezaj

h = b h > b 12-15 6-8 h > b h < b

16-12 14-20

..
()
+ -

..

..

Strunjire, finisare

..

(+)

fara alezaj cu alezaj Lipire

h < b h < b pl8cufii fsr. alezej

.. ..
( .> ( .>

18-22 10-12
u.

(+)

(")

6 Observ"~ii:

(+)

Rigiditatee este normala pentru piese cu L/D < 8 Se utilizeaza in cazul ~n care pe strung se aplica 1n acela.i timp .i strunjiree cu t>15 mm In cnzul foLosirii ~um.i pentru strunjirea de finisare : h = 6-8 mm 1.Toate pLocu~ele cu fixere mecanica se u~eez8 pe placu~e de rea.em : pentru h> 14 mm,din o~el de scuLe ceLit ,i8r pentru h<14mm - din carbur i metal ice.

Tabelul 10.77 Haterialul pOr~ji ,,~hjetoare " ou~itelor

Grupele de utilizere " carburilor metal ice

.:.----~. --

... .. ---.- ..

----- - "-. -_H,

..~igiditatae normale a sistemului MUSOP , 8.chiere continua


-"'-

Strunj ire degro~are ,re.tezere t= 15 ...45 mm, Strunjire degro~ere Duritatea materistutui de 'preLucrat s=0,8 ..3 mm/rot
'.

Strunjire finisare t; Strunjire finale t= 1.5 mm,s=0,2 ...0,6 0,03 .0,06 mmis=3 . mm/rot 12 mm/rot

sau semifinisare t= 5 .15 mmis=0,5 1,5 mm/rot

,:.. o
lJ1

HB
.

Rigiditatee scazuta

sistemului MUSDP sau e~chiere discontinue

Strunj ire de9ro~8re retezare

Strunjire de9ro~are sau sem ifinisare.

Strunjire finisare

I
I

270 270-390

P40(P30) P40{P30)

P30 P40(30)

P20 P30 , H30

P10 P20(P10)

P01 P01

Ii
i

Observe~ie: GrupeLe de.utiLizar~ fara perenteze slnt cele recomandete,lor cele d1n paranteze cele edmlse.

.. Ii.

!:').{'~_\ VH'()I'~le

par~'l .. et.n i l or g~trici ...--~---=r=-...""


g

- pent.ru stn.mjirea de finisi:xe:


s=C v

~."", -... ,".~..-~--~ .. - ----i". .te;" HH ;.i~ (ll L u';


:'/llr::' (.1'
.. _._._ . 1..

Ps

<
-r-

270

270 ... 390

>

390

SF

ns

0 5 R' '2

[rrun/rot] ,

(10.53)

... 'r:.;i:1

,_:,:;:,,~~:,--~-:::~~:~:1. ~~.._ .. :._L


_I
:;,.1 Yf

UCYrOPDreIRct.zareIF;nisareIStrUnjireIDCgr~~8reIStrunjireIA!Chier~ flnal~ " flnal3 d,scont,f;nisare nu! III IV V

gr"",J
orade

101 )
5

15
-5

152
-5

8 )

15 5

VI

-5

20 -5

in care: CSfI Ps' ns reprezinta coeficientul !?i respectiv nerrt.i i, avansului, de aschi.ere , 0.a-~iin tabelul 10.81;

expo-

Tebe

Lut 10.81 VlIlol"i le cocf ie ientulu i C~F ;01 "le (10.53) pentru s t.r-unj i reu ib finisnro
.~~~--=-~="""'.~'.

exponent; i tor

p
S

si

n
S

din rel"t iu

-----_._-_.H

grode

H = 40 mm H = 5D mm
= 63 mm H " 1;0 mm H H I! H

,._--_ .. --1/,10

0,8 1,0 1,2 1,4

= 40

";,

= ~,o:n" :-: (.. 3 In!!' " CO mm

70 80 1'10 120 1,2 1,5 2,0 2,5

--70
BO

0,6 0,7 1,8 1,0


606

0,5 0,5 0,6 0,6 40 45 50 60 1,2 1,5 2,0 2,0 40 10 10 '0 0,8 1,0 ',2. 1,4

50 60 70
BO

RugozitateB

suprafe,ei

sr .

Ps

ns

100 0,7 ,,5 ',0 1,2

10 10 10 10 0,8 ',0 1,0 1,4

60 70 80 100 1,2 ',5 2,0 2,5

prelucrBte

=.~=-=~ ..
Ra R

--.+

..

!i = 40 11 ~ SO &3 i': "- 80

mm
mm
ffi"

~ =

mm

1,2 ',5 2,0 2,0

10 ..- 5

)1ffi

8 10-2
2(, '10-3

0 0,33

0,45 0,35

a =

5 .. 2,6 Jim

..... :-.<'"-...., .-, .."'-=~-><=z.:.a"...."

:>,,,r..,,,;,; i : 1. Pentru grupa de ascut ire I se recomandl! combinerea fetei de degajare curbilin;; eu sfarmare de e.eo;i (la avensuri mici a.eoi8 este sfarimat6 do scobitura d pe faj:a de degajare, la Ilvansuri mari - de sf~rim6torul de a.chii aplieat). , 2. Pentru grupa de ascuj:ire I11 se recomand4 fata de degajare cu scObitur! SbU plan~ cu sf3rimator de'a.ch;i. 3. Pentru celelalte grupe de ascu~ire suprafa~a de degajare oste plan!. .:'el"l Ct s i ale expooentului pe Zt din ret at ia (10.51)

Unghiul principal Ra

de atac XO

0,63 .. 0.32

)1ffi

X
X

24 10-3 145 10-3


=

0,33 0,4

0,2 0,35

=10...150

'iO.79 V"lol'ile eoeficientului

\1

.. ,:,,,,-.~"'~""'-:t:~..-:=-'C.O~_

J~8~etrul maxin! po ;bil a fi prelucrat ~~ru~Q~ri 0f.mm D "


1250

Ct 0,6 0,9 2250

Zt

>

'i00 a !: 2500 2500

---

0,5 0,5 -0,5

Rz -rugoziilatea suprafetei prelucrate,in mm;r - raza de racordare la virf a cutitului,in mm;v - viteza de a!?chiere,in m/mini - pentru retezare, canela-re:
Zs Xs

- ',-lul 10.80 Vat or i le coeficientului

Cs :;i ale exponentului

Zs din reletia

(10.52)

CSR

Dm;n (----)

[mm/rot] ,

(10.54)

Dp
~~5metrul mexiln pes fi prelucrat pc str . D, mnl
'~~

il a
j,

Tipul cut.itului , conform tabelului

Cs 14 10-2 195 10-3 _ 2350

Zs

10.56 ;0 6 5 0,6 O,b -O,b

D 2500 >
D

100 0
2:

L~.....":-;.,,,-_._~ __.. ",,~

250

in care:b - este latimea cutituluifolosit, in mm;Dmin - diametrul final, in rrun; Dp. - diometn:J,Piesei de prelu~at, in ~; CSR' x q - ~eprezu:~ coef.ioi.errtul, avansulw., respect1.v exponentll acestuia, datJ. ill tabelul 10.82.
' ~~' S

<i()"

407 ---------"'

I
I

Ii
I
I I
j

Tabelul 10.82 Valorile cocficien~ilor CSR ~i ale cxpooeotilor (10.54) la rotozoro ~i canolcro

,z
s s

~i q dio rela~i8

,
Diametrul maxim
po s ib i I 00 pr-elucrE.lt pe strung 0, m:n 1--'

Lli~imea cut-itului b, in mmm

0min I Op
CSR

's
0,0 0,0 O,b O,b -0,0 'O,b -O,b -0,0

Xs

in care: Ra i este rezistent:a admisibila la incovoiere a pl.acutei din carb..lri metalice in N/mm2; . - coeficient de corectae in fun.ct.ie de ~hiul de atac principal: -Xs (10.59) k3s = Cs X
I

15 250Q > 0 ~ 1000

> b :;

10

o . ID s 0,3 Om~o/OP > 3 UllO P , o . ID Om~n/OP mlO p > o .


,

40 ~ b ~. 15 15 > b ~ la

o ~

2500 40 ~ b ~ '5

ID Dm~n/DP > mm p

115 1(; 135 10 s 0,3 195 1(~ 3 235 10 s 0,3 14,5 17,5
,

0,5 0,5 0,3 0,3 0,5 0,5 0,3 0,3

0,1 0,25 0,1 0,25 0,1 0,25 0,25

-I

in care: Cs 9i Xs sint coeficientul respectiv exponentul unghiului de atac principal ;;i sint dap. in tabalul 10.83;
Tabelul '0.83 Valorilo coeficientului

Cs ~i ole exponcntului
C

Xs din rel8~io (10.59)


Xs

Rigiditatc8 normaUI sclizuU

sistemului

MUPSD

O. ID s 0,3 Om~.o/OP > 0 3 mlO '0 '

25,0 30,0

0,'

17,5
5

0,7 0,4

Avansur.i.Lecalculate cu relatiile (10.52), (10.53 ) ~i (10.54) vor fi corectate in functie de conditiile concrete de lucru prin amplificarea cu urmatorii coeficienti de oorectie: - coeficientul de corectie in ftmctie de duritatea . materialului de prelucrat: a. pentzu strtmjire de deqrosare s
210

- coeficientul de corectie ce depirrle de raportul dintre di~etrel7 .maxim al piesei de prelucrat Dmax.piesa 9i diametrul maxim posib~l de prelucrat pe strung DIIl3X.IIl.U.:
k4s

1' 1

r-

D . max.plesa
Dlllax.lll.u.

0,2

(10.60)

ns
,

k, -.-

= (--)

HE

(10.55)

., coeficientul de corectd.e in flmctie de raportul, dintre grosimea h a pl<lcutei~i ha - grosimea opti.maa acesteia: h
kss

in care: ns = 0,5 pentru HE::s; 210 ;;i n b. pentru strunjirea de finisare: S HE k',s c. pentru retezare: k" 1s
= (--)

0,8 pentru.HE > 210:

0,5 (10.61)

= (-)
ha

0,8

(10.56)

210

Valorile de corectf,e in corpului cutitului B ;;i Hi

functie de dimenai.uni.Iesectdunid, (B'H)o,3 (10.62) in fl1I1Cfie

..
= ( __
'180

HB

) ,

ns (10.57)

k os' =

075

- coeficientul de corect.ie la retezare-canelare de lungimeamaxima ~ax a semifabricatului: k7s -= 2 , 5 ( ---~)' Iinax


Dmax
0 4

in care: ns = 0,45 pentru HB::s; 180 :,?i ns = 0,8 pentru HB> 180; - coeficientul de corectie in functie de rezfstenta la incovoiere a materialului placutei pentru strunjirea de deqrcsare semifinisare 9i retezare:
I

(10.63)
Dmax-

kzs

5 10'7 R2 _

al

"

(10.58) \\

in care: ~ax este Lunqimea maximaa semifabricatului: diametrul maximal acestuia.

408

',09

Dupa. dot.errninarea hvc;;'.'u.lui (:; a'ic~.,j.l;ce, irezul.tat;pr.in foLos.i.rearela1~iilor 10.S3 ~j_ l(1.5!1 :;..,-.; va ca.lcuj.a avansul, real sreal cu relatia:
s r e at ~... j,.
I

c......

lllt!,ljrot]

in care: Cv este un coeficient ce depinde de avansul d(~ l;.le, ~ (tabelul 10.85); b-latimea aschi.ed., in mm;Dmin-diametrul IfcL,,;:~: al suprafetei prelucrate, in mm;D-diametrul piesei, in T.lm; ":;'J'" exponentului avansului de lucru (tabelul 10.85).
Tabetut 10.85 Valorile
Avensul de lucru s

(10.64)
coef ie ierrtul.u i Cl! ;;i ale expooerrtul.u
i Yvdin rel"tcia s,mm/rot

in care: s este valoarea avansului oh~imrta eu relatia (10.52) sau (10.64); ks - coeficientul de coreGW-e al avansului:
ks

Cv
150

......""""'"'-'-""",

- v;

(10.6~')
.'=::.""""""'jl

_.-':'-="'-

== k1s

~2s

k3s

k~s ]':;s

k6s

le7s

0,2

0,4 0,75

(10.65)

s > 0,2

90

Din gamad8 avansuri a ma;;in.ii-tme1.te se va adopta valoarea imediat inferioara celei obtinute cu relatia (10.64).
10.13.4. D2:te:m:i.:n.31."'G3. "l.dt=2.e:l. de ~ere. Viteza de ii.?chiere in cazul strunjirii lorqitudinale de degro:?are:?i fin:lsare pe strunguri grele se ca1.cLlleaza cu relatia:

vitezele calculate cu relatiile (10.66) !?i (10.67) VOl: i:i. corectate in functie de conditiile concrete de lucru pr iri 2:,:-plificarea cu urmatorii coeficienti de corectie: - coeficientul de. corect.Ie in funct:ie de duritatea rialului de prelucrat; a. pentru strunjirea de deqrosaze l?i finisare:
) m~~t.0:~

v==

Cv

[m/mm]

(10.66)

k
v "

'r

=(

210) n,
HE

to,1

(10.6[;)
1,5 pentru H8 >

in care:Cv este un coeficient care depil'ldela strunjirea de degro~are ~i de finisare de avansul de lucru (tabelul 10.84); m, Y; - exponentii durabilitatli !?i ai avansul.ui. (tabelul 10,84).
Ts;,clul 10.84Valorile

in

care: n, = 1,1 pentru FIB$ 210 l?i l\. b. pentru retezare:


k
V,

no i

= ( 210)
HE

n;

coeficientului

Cv s i de

c}.1'"aantilor

III

;;i Yv din relatcia

(10.66)

(10.e?,)

f"'"'
r

p,.loo,',;'
de

Grupe carburii

de ut i l i

za:&

a ..

J'- - --.~
v
QI

in care: l\.

= 1,8 pentru toate valorile duritatii;

metal ice

v;
0,2 0,4

_,

Strunj ire
finisare

--..
P10

.-.-.....~""""~ s< 1,0 s< 1,0 s< 3,0

I 0,4 5 0,4 5 I ',0 !:


'--'~.

0,2

!: s< 0,4

Strunj ire

de

L_~~gro;;ar~

P30

!
~

- -~--455
275

0,33 0,25 0,25 0,25


b.

220 230
=~,~--*=

... -"- ""~'-.T~"'~_

0,4 O,b

,
I
t)

- coeficientul de corect.ie in ftmctie de duritatea plE:.ctJ.-tei din material dur, aUt pentru strunj:ire de deqrosare cit 0i pentru finisare sau retezare, se determint!icu relatia:
k V2 = 1 ' 15 '10-39 'HRA20
(10.70)

In cazul canelarii-retezarii leaza cu relatia:

viteza de aschi.ere se calcu-

in care: BRA - reprezirrta duritatea placutei din in unitati Rockwel A; kV3 -

mat.ed.al

du.c

v- ----.....0 25 T'

Cv
01

coeficientul de corectd.e ft.ll1C'tie de unghiul de atac principal, X :


'

b'

s;

[m/roin)

(,10.67)

( - __

Dmin 0,1

v)

=C

vk

X-XVk

(10.71'

'

r f.

411

,:

Valorile coeficientului date in tal:ielul 10.86.

CYk ~i

ale exponentului

XYk

sint

Tura1:ia piesei pentru prelucrarea diametrului D se mina cu rela1:ia: 1000 vn

deter-

Tabalul 10.86 Valorile cocficientului Cvk ~i ale exponentului ~k din rela~ia (10.71)

n=
D

[rot/nUn]

(10.75)

:.."~.-.

Rigiditatoa sistemului MUPSD normal 11 sclizutli

CYk 4,25 1,9

xYk 0,35 0,15

in

care: vn este viteza de aschiere calculata cu rela1:ia (10.73); D - dit:unetrul suprafe1:ei prelucrate, in nun.

Obserya~io. X se ia in radioni.

- coeficientul de corectde in func1;iede dimensiunile de qabar'Lt; ale piesei ~i cele maxime,posibil a fi prelucrate pe masdria-unea'Itia :
Dmax -c VD .( Dmax.p -) Il

La adoptarea tura1:iei de lucru din gamade turapi a ma~inii-unelte se va tine cant de faptulca aceasta nu tre.b.lie sa de~eas~ v~oarea l\n"x' admi.sa pentru metoda.utilizata de fixare a paesea cu masa G, kg. Valoarea ~ ~ pentru masa G a piesei, se deterrn:i.rul din fig. 10.11. ax

101Kgl
Fig. 10. 11. Turo~ia admis4 n, in func~ie de masa piesei Q: 1- prinde rea intre virfuri ~i prindere8 in universal ~i virful p!pu~ii mobile; 2 prinderea in universal ~i lunetA de.tip deschis

kV4 -

(10.72)

24 20

in care: linax este lungimea piesei de prelucrat, in nun; Dmaxp diametrul maximaJ. piesei supuse prelucr.n-il, in mm;c;,o' T'] coeficientul respeCtivexponentul coeficientului de corecp.e kv4' da1:i in tabelul 10.87.
Tebelul 10.87 Valorile ooeficientului CVo-,i ale exponentului V din rela~ia (10.72)

J
I

16

12 8

.~
T ipul pre(ucrari i

,
30

,
60

,
90

,
115nlrot/mtnl

DIIl8Xp Dm8x.mu

C'VD
1.,0

'I

0,1
in j

iro oxtorioarll

0,2
0,3

.-

Obsorva~ie.

-~

0,4
Dmax.mu

3,3 2,b 2,1.

0,75 0,65 0,55

0,45

esta diametrul maKi. posibll de prolucrot po ma~in8unealt5.

,
~

lO.~3.5. Debamrinarea cx:anpooente1or forteJ.or de dri.ere F:(, Fy ~i F x in cazul prelucxarii st:ruN:jurt g:t'ele

aspe

.Viteza de aschi.ere , Utilizata este determ.inata cu rela1:ia: vn

pentru calculul

tura1:iei, . (10.73)

'.

= v

Kv

(m/mm]

in caret v - valorile
(10.66} sau (10.67);

vitezei

Kv - coeficientul

de aschiere abp.nute cu relap.ile total de corectde al vi-

tezei:
Kv

;.

la prelucrarea ot-elurilor moi, cu sectdurd, de ascni.i, foarte mari, in special daca se Iucreaza simultan cu rnai rnulte cu.,.. t-ite rnontate peacelasf, suport de lucru al strungului, se verf'fica daca suma companentelor t:angen1:iale'ale fm:tei de aschiere ~ Fz care actdoneaza pe un suport nu depa:;;e!?te valoarea limita ~ Fz maK adrnisa de strun:J. . . Cornponentele for1:ei de aschiere Fz' F ~i Fx se C:e"tEmnl.na cu relapile: Y Fz 10

= Kv1 k".z k".3 k".4


412

(10.74)

Q s t
413

[N]

(10.76)

on,
./

Fy Fx

10 Fz Ky 10 F'z Kx

[N] [l\T]

(10.77)
r--""

Tob<llul 'O,8B DoterminarOB " (ortei de a~chiare


"\

(I'<X'lt

._-",-".

hr.'''' ( i

"" '-1
I,

(10.78)

specifico

fdaN/mm2]

urt::ie: Q este va.loarea forl,:ei de C4,?chiere specifice, in daN/nun2 dai.1i in funct.i.e de avansul s 91.de dur.itc,tea lIB a rnaterialului de prelucrat in tabelul 10.88; s - avansnl de lucru adoptat din qema de avansuri a IUa9:ini.i-lmelte; 1<..,si Kx - coeficientii com-

ponentelor radiala l?i respactiv axiaia ale fortei de aschi.ere , dati in f1.IDcti9de rapcrtrul, sit, r/t 9i de avansul s (nun/rot),1 in tabelul 10.88. Valorile Calculate ale fOl."i-elor Fz, Fy 9i. Fx vc: fi corectate cu coeficientii de ccrect.i.e pantru ~hiul y 9i uzura ha (v, tabelul 10.88). Sumacomponentelor tangentiale 2: F z va fi utilizata pentru vcrificarea daca momentulde rorsdune Ht. nu de~89te momentul de t.orsdune maxim~ max admis de stnmg,dat ~ cartea Ina9iniiunelte. :~. Sumacomponentelor axi.al e :E va fi utill21ata pentru verificarea din punct; de vedere al fortei admise de mecanismul de avans al tna!i':ini.i-tmelte. suma componentelor radiale :EFy,:lCl fi utilizata la verificarea din punct; de vedere al rigidi ta:tii piesei.
F)(

l::mg
140 100
I

sa:.:-

0,1 0.14 0,18 0.2 0,3

0,4 ~

0.6 0.8 1,0 1,2

1,6slmmrrot J

-----"-.

Coef jc ienj i pentru uzur a f e te i do ase zer-e he! ' rr;m

I
Fz Fy

Forta de a~chiere

I
X
I

0,5

I
y
,

1,0 ',10 1,50'

C--1-~~~1

1,05

,Fx
11. P30

',20

L
._._..

1,15

1,80

I
.'..._ .. ~:

,.

"~

-------j
Tebe lu i 10.88 COlllpo!lentelefortei dao a~chi<>r'o

= 90
_,

= 0

100

\'
I

I. P30, Nomograma

X = 60 ,1

= ~~'~=~~:=~~~ =:=
Kx ~j Ky
v~.,v:+ '}In! ) V$,

r
f:
It

tr

pentru coeficien~ii

r.

1(.

Y,

V,P+
I

vt:

Vtf7

tp

V,-J

v,v
)
..J

'1-'

~
I

rJ

"'-'

J I /---;

"I ...

Kx

~ ~ f
;

Ky

I
,

Vf;~.I'l;P:

V~J v,~

K)(

r~
t

~ ~ ,
i' L

OP4

o,08I~12?J qz

0,3 0,4 0,6 \0

1~

sit

IL.

0,04
~
Forta de a~chlere - 10 Fz
0

0,3 0/. 0,6 ~O


.Coeficienti

~!;

Cooficienti

~
Forta de a;chiere de corectie pentru.unghiul 0
0

de corec.ie pentru unghiuL y

I
.I

I
- 180

00

100

.-----iI
-a,., ! 0.. i
---!-----~

! I

~ ~ t ' " ~
I"

"
rc
l'

10

1,2

1,, 1,3 1,4

I ',0 ',0
1,0

I
Fz Fy FX ',22 ',19 2,08

I
1, l' ',13 1,47

~ ~ t ~

0,9
0,7 0,6 I

I r

Fy

',7
2,0

! 1,0

1,0 1,0

0,9;'
0,<"" O,U; .

D ~

Fx !....~-.

----.111 ~

., --L_,,~._.__

P , ~

,'il

415

I
Tebelul 10.88 (continuaro)

=--

--- ~

Oeterminarea for~ai de 8~chiere specifice

{daN/mm2]

cap.ll

RIDIKlRI DE ASCHIERE IA PREUX:RAREA PE STRUNGURI SElITAI.ID:liATE KlLTI<l1l'ITE 11.1 CONSIDERATII GENERALE

0,1 0/4. 0,180,2 0" 0,4

0,6 0,8 1,0

12

1,6

s{mm/rot]

Coefician~i pentru uzur8 fe~ei de 8~oz8re ha ' mm

ForJ8 de asch ier-e

0,5

1,0

1,5

.Reco~ile incluse in acest capitol se vor referi la pre1ucrarea pe acele stzurqurd, monoaxe semiautomatecare sint prevazute cu doua sau mai multe sani.i., cu posiliilititi de mantare pe fiecare sanie a eel PUt-indoua cut-ite . Se intilnesc rnai frecvent strunguri monoaxe dotate cu doua smrii portcup- te; una cu posibilitate de avans transversal, iar cealalti cu avans transversal ~i longitudinal. Se poate constata ea toate scule1e ~chi.etoare, in:li.ferent de sania pe care sint dispuse, vor lucra la 0 aoeeas.i,turatie a arborelui principal; totcx:1ata, scu1ele di.spuse pe 0 aceeasd, sarue. fli, aflate simultan in lucru se vor deplasa cu 0 aceeasd, viteza de avans. Se impuneuneori con:iitia ca viteze1e de avans ale diferitelor sanii sii se afle intr-un anurnit raport una fat:a de cealalta. Incazul prelucrarii pe st:rurquri semiautamate monoaxe cu sanii multicutite, ca de altfel ~:j.la prelucrarea pe alte categorii de ~ini-unelte semiautornate~i automate, etapele de proiectare a regimului de ~chiereinterferii cu cele de proiectare a reglajului fli cu cele de nonnare a pre1ucrarii, datele din prezentul subcapitol relevllrl cu prec&iere aspectel.e legate de stabilirea parametrilor regimului de ~ere.
11.2 ErAPELE DE PROIEX:TARE

Fz

.,,05

1,10

1,15

FY

,F

1,20

1,50

1,80

1. stabi.lirea sdleme:i.. de prelucrare Se cansiderci ea schema de prelucrare este 0 reprezentare grafidi corespunzatoare pozitiei finale (la sfir~itul cursefor de lucru) . a sculefor aschi.etoare, rntr-o .asemenea schemade ' prelucrare, semifabricatul va fi prezentat asa cumarati la sfi~itul fazelor respective. Nurnarul de scule aschi.etoare figurate pe schemade pre1ucrare trebuie sa coincidii in principiu cu J'lU11l&u1 suprafetelor prelucrate la operatda respectivii. Nu se exclude insii posibilitatea ca una sau mai multe scule ascnietcare sii ac-1;"j.oneze asupra mai multor suprafete , ceea ce va determina 0 rsducere a mmarului. total de scule aschi.etoare , Este de asemeneaposibil

416
.'

ca 0 aceeasf, suprafa~ sa fie o.bl;inutt1 prin participarea a mai mul tor scule. se accepta realizarea unor portdimi,ale acelei~i suprarete continue de catre mai rnulte scu1e, dam aoeasta suprafa~ va ei supusa ulterior ~i altor prelucrard , evitiIrlu-se astfel aparitia uncr rizuri inelare la Intersectda supratetefor prelucrate cu scule separate (apreciirrlu-se ca fiind foart;e dificil~, de exemplu, 0 asemenea reglare a scu1elor a!?Chietoare la dimensiuneade lucru, incit sa rezulte 0 continuitate perf~ a suprafetelor prelucrate). 2. Alegerea roa.;;;:inii-unelt.e Pentru 0 alegere ratianal~ a ~inii-lU1elte, se implme luarea in considerare a unor factori tehnico-economici,cum sint cei pri virrl fonna ~i d.imenziln1ilesemifabricatului, forma ~i dimensiunile suprafe~lor de prelucrat,. con:iitiile tehnice de cali tate impusepiesei prelucrate volUIitul prcx:1uctiei ~inile-unelte disponibile in sectia de .prelucr&i mecaniceetc. 3. stabil.irea metodei. de instalare a semi.fabricatului la rezolvarea acestei ecape, se ?-ne, cant de forma~i de dimensiunile semifabricatului, de tipul ~inii-unelte stabilite anterior. In prdncipdu, semifabricatele pot fi instalate intre virfuri, pe dornuri sau/~i in dispozitive de tip mandrire. In cazul semifabricatelor caracterizate printr-o rigiditate scazut.a, se va acorda atentie unei sprijiniri suplimentare, folosi.n:i una sau mai multe Iunete , Intrucit momentele de rotatie at:incj valori relativ mari, se va prefera antrenarea in mi.scare a semifabricatelor cu ajutorul dispozitivelor de' tip marrlr:i.n!. 4. stab:i.J..i.rea scul.elor a:;rlri.etoare, a dispozitivel.or ~ verificatoare1.or In cadrul acestei etape, se stabilesctipul ~i caracteristicile climensianale ale sculelor parametrii geometrici 9i constructivi, precum~i materialele ~ilor active ale sculelor. In general principiile de alegere a sculelor ~chietoare de la prelucrarea cu 0 singur~ scul~ (pe masdru-unal.te 00versale) r~ valabile ~i in acest caz. Afinnatli similare se pot formula ~i in leg~tur~ cu disPozitivele ~i verificatoarele ce vor fi utilizate. 5. st:abiJirea. IOOdului de instal.are a sculelor Instalarea sculelor se poate efectua in suporturi portscule normale (pentru una sau doua scule aschietoare) ~i in suporturi spc:cieJ.s (preva~'\.lte cu Jocasur-i. pen+ru 3 1.5SeD!''"). 11.:>dell 0'2 in..stalare va tt-elm sa iniGplineasca cerintele unei orientari corecte a scu1ei, ale unei regl&i comode a sculei la dimensiunea de lucru ~i ale unei fiY..ari suficient de rigide a scu1ei. . 6. stab:i.li.rea valorilor adincimilor de ~ la strunjirea lan;ituiinal~, adincimeade aschiere se consider~ egal~ cu narimea adaosului de prelucrare pe raz~ adaos irrle~t intr-o sin3ur~ tirecere la faza respectdva, la
I I I I I

stnmjirea frontalc1, adincimea de aschiere va corespunde~rimii adaosului de prelucrare, fiiJrl deci egal~ cu diferenta dintre lungimea initial~ ~i cea final~ a cotei de referin\:i! pentru. suprafata prelucratt1. In cazu1 prelucr&ii cu avans transversal a suprafetelor profilate ~i a canalelor arnplasate . pe suprafetele cilindrice adinci.mea de aschaere se considem egal~ cu l~timea p&tii active a cu\:itului, riasura~ in lungul axei de rotatd.e a piesei. In situatia in care adincimeade CC?chiere este vard.abi.La cont.inuu:;;i in acel.asi,sens, pentru unele calcule se poate lua in cons:i.derare 0 adincimemedie:
I I

t=

tm8x

+
2

tmin

[mm]

(11.1)

(
I

naca adaosurile de prelucrare au valori mari stabilirea adincimii de ~chiere corespunzc1toare fi~ei treceri se poate realiza pe baza recomarrlarilor existente la prelucrarea cu 0 sin3ur~ scuta, 7. stabilirea. avansurilor de lticru .' . Factorii de care se tine cant la stabilirea IMrimii.avansului de lucru sint: tipul ~i caracterul prelucr&ii (deqrosare, semifinisare I finisare) I rigiditatea semifabricatului ~i a sistemu1.ui de fixare a acestuia, cerintele de precizie ~i de' rugozita~ a suprafe~lor de obp.nut n\.lIllMul ~i pozitia scule.Lcr aflate simultan in lucru, rigiditatea sculei ~i a sistemului ei de prirrlere, natura materialului semifabricatului, IMrimeaadincimii de aschiere, Pentru stabilirea mkimii avansurilor de calcul la prelucrarea pe strunguri monoaxemulticutite, se pot; folosi recarnand&ile cuprinse in tabelul 11.1. Atunci cind atzunqu'L dispune de avansuri cu valori fixe I este evident m mardmeaavansului adoptat (in cOnfonnitate cu recorna.rrlMile din tabele sau pe baza unor calcule) va treb..ti sa corespl.IIrlii uneia dintre aceste valori. 8. Verificarea mariJnii avansurilor Folosind relatiile cunoscutede la prelucrarea cu 0 singur~ scul.a , se catculeaza marimile fo$1or de ~chiere, fiini posiliila ca atare, realizarea .unor verificari specifice (din punct.ul, (k, "le::k:;,:? aJ. ::mEdtarii corpului sculei, al rezistentei placut;.ei din carbur'i,metalice, al foqei admisede mecaniSmulde avans etc.). Atunci cin:1 valoarea foqei efective generate de deplasarea cu avansul adoptat este mai maredecit valoarea fortei admise de criteriul de verificare cansiderat, se vor studia posibilitt1\:ile de evitare a unei asemenea situatii. Astfel, daca .fo$ total~ de avans este mai maredecit forta admisade mecanismu1 de avans se vor examina mai intii posibili~ti1e unei
I I I I

;1

;1
f

~.

;1
: "1
"

ti
~

'I , :'1
t

o
~
j;'i

~
L I:

( 11 ~

~
~ 1

1
~
, 1"1

t ~

-'I ~.,
...

_-_._

11 ~ ~ ~ .

Tabe lul 11.1

Avansuri de eeteet

rocomandete la .strunjirea

pe strunguri

&ealiautomate rnon=x

1. Pentru scule a~chietoare montate.pe

sani ite longitudintile Adtncimea de a~chiero t, mm, ptns la;

Caracterul prelucrerii

Hr. de Oiametrul de Tole- cu~ ita prelucrat!. ran~a, pe eamm rucior, mm ptnii le
1

4 Avensul
21,

5 mm/rot
8

3 2

5 0,23-0,35 0,22-0,33 0,18-0,27 0,37-0,55 0,37-0,55 0,32-0,48 0,7-, ,0 0,47-0,70 0,37-0,55 0,i-O,3

6 0,20-0,30 0,20-0,30 0,15-0,22 0,34-0,50 0,34-0,50 0,30-0,45 0,55-0,82 0,45-0,67 0,35-0,52 0,2-0,3

7 0,18-0,27 0,16-0,24 0,12-0,18 0,30-0,45 0,25-0,37 0,25-0,37 0,4-0,6 0,4-0,6 0,30-0,45

10

11

0,25-0,37 0,25-0,37 0,20-0,30 0,42-0,63 '0,42.-0,63 0,35-0,52 0,8-1,2 O,SO-0,75 0,40-0,60 0,2-0,3

0,15-0,22 0,12-0,18 0,10-0,15 0,27-0,40 0,20-0,30 0,20-0,30 0,35-0,52 0,30-0,45 0,2-0,3

0,18-0,27 0,18-0,27 0,15-0,22 0,2-0,3 0,2-0,3 0,15-0,22

Pins la 25
N

4 6 2

0,25-0,36 0,20-0,30 0,17-0,25 0,30-0,45 0,27-0,40 0,17-0,25

Strunjire longitudinalli Degro,era

.
0,1-0,2

.-0 '30
0,20-0,30 0,15-0,22 0,25-0,37 0,25-0,37 0,15-0,22

0,20-

S 9 si peste

Peste 25 2 Peste 0,25 5 9 ~i peste Sem if inisere

~----------.---.-------------------~Taoolul 11.1 (continuare) 6 0,30 7 0,25 8 0,25 .


9

0 De9ro~8re Strunjire conica ~i profileta

5 0,40

10 0,15

11 0,15.

0,45

0,15

Semif inisere

0,40

0,35

0,30

0,25.

0,25

Finisare

0,25

0,25

--. Strunjiro conics cu


sanie suplimentar&

0,30

2.Pentru scule e~chieto8re mont~te pe saniile transversale Adincimea de a~chiere t seu latime~ de prelucrare b, mm, p'na'le: Felul cut,itelor Cerecterul prelucr&rii 2 5 8 Avansul De9ro~8re De strunj ;>ten 0,50 0,40 0,35 0,30 0,50 0,40 0,35 0,30 0,20 0,20 0,40 0,35 0,25 0,25 10
21,

I
-.~
....

I
mm/rot

15

25

35

0,12 0,12 0,35 0,30 0,20 0,20

-De caneLst

Finisare Degro~lIre Finisere

0,20 0,20 0,15 0,15

Degro~!lre De prof ilet Finisere .

0,50 0,40

0,12 0,12

0,10 0,10

~ ~ r~ ~
I,

...
~ ... c
2
o

II

... ... :

I~" ..
O)~

:>~

~ ,..
0

'" ..
~ ,.. ~ ,..
0

0 N,

..
~

o.,~

Cl

ID

CJ

IQ"'"

~.

.il

'

--,.O-U C C) ..cli C)

8' r.; ~
e .., 0
~
'r.,..

Cl

v-

(,) q .. ~L

.!'"

Cl"'

SI ., Cl

.. .. '
0

~!!~-8~ OCl~ ..J


~ -C
IQ ..

E ~ f.) .

.s a

...

5';: u..a
11

Cl +'+'

C) > ,,.. ....

.,.. 0

0)

tQ CJ .
0 0 0

.,.,.. --' -cJ.Le Cl


tit

..
N N

...,

::J ..

:J

..

(,)

0
L

0..

0 CJ')CI

,-83
.
Cl

.. ..
l-

..
0

:>.a

~ g

..
~ ~

0,

.!
n.
Cl

0';: Q..

0 N N

..
0,

.~'g.~~ &
-cc-so O.&:
..c
cGCI

u"

"'~" .. o 0 ,-

2~
o
+' 11 11 II+' +' 11

-8 '" -8
I-

..

..
I-

U.

5~

~
.

.. ..

. .
... '" 0'
~,
0

.
0

~ ~

~Ct"O+"-

.. .L

-~ ...... a

....

3
:> c 11 >

0 .3 Cl

.a s .I-

... .. 0
0 0

.; !! .~.;; ..... ! --' ,,1...


::I''''' Cl L EtII:)OCQ ., 0 a
.

e''''' c ......

~,

'"
-o,
0

.-' s
0'

.-

.,

::J

't)

I)
0

tII.,I

c .... ~ ..

_ C).-

.,

a..

~ :> a a .... Cl

-8

41 -' !!1 :> C N "-


(,)

.. ~0

III '"
0

:: 8.8'~'!l t; .... "0.8 ';: .~5.2~.ij


't)~ O)L. 40J

Cl __

..
0 Cl

..
0

a :E

..

...

';:~:J~.8 c.. 11
0'

~
,a c .,..

!!1
N

.3

~
.0' 0

:8,
0

~
0'

-8~t:-9"
G-""

-8

e,

f--

.... c
...
0

rn'

'" "
Cl

..
11 +'

,:

-o ,
0

'"

N I'0'

~ ~

8,

co

.0

c_ .... -x a c co a e . ~ aL ....
;;;3 .. '&.Q.
ClLClIO -ID::IO'-

.- et 0 .. --' ::1''''o 0"" I-M C . 0 ::I


11 0 CJ) ,.. G
L ~

.. .. 61')C
It..

,
I

et

.3

..;

.. ~

"" ...
-o

~ ...
0

... '"
I-

.0

0,

'"

1'-,
0

~
0'

0'

'" ' ...

., > I) Cl

00

._'- ....
1)'-

.-

I
\, \

..a

. 11 ., . Cl > Cl Cl ., ., --' L-

~_"&..lC 11

..
...
0

1'-,
0

'"

~
0'

0
0

...
0 0

....
0

.,..

"0, --' ::I

"'0

.L

mcxlificari a schemei de prelucrare, de exemplu printr-o altii repartizare a fazelor de prelucrare ~i numai dare acest lucru nu este posibil, se va proceda la 0 mlcsorare corespunzatcere a avansurilor. Datoriti existentei simultane in lucru a mai multor scule~chietoare, stabilirea mfu'imilorsolicitarilor create de mi.scareade avans in diferite cornpon.ente ale sistemului tehnologic, in vederea verificarii corectitudinli .avansului adoptat, este mai dificila decit la prelucrarea cu 0 sin.qura scul.a !:?ipresupune luarea in considerare a unor schememai complexede lucru. De exemplu, relatii pentru verificarea avansului din punctul de vedere al defonnatiilor admisibile la prelucrarea cu mai multe cutite a umri,semifabricat fixat intr-tm .dispozitiv de tip marrlrina sint prezentate in subcapitolul 13.2.8, astfel de situatii intiLnin:lu-se mai frecvent in cazul strungurilor revolver automate ~i semiautomate. Daca fortele de avans inregistreaza 0 variatie intre anumite limite, ca urmare a modificarii adincimii de ~ere, se va lua in considerare sftuatda corespunzatoare fortei maxime de avans. 9. ca1cu1ul l~or curselor de lucru Pentru uri anumit interval de timp, in cadrul umri,ciclu de Lucru , diferitele scule se pot afla intr-W1a din urrnatoarele stari: a) Repaos,daca scula nu efectueaza nici un fel.de mi.scarej b) M:i:?care de apropiere sau de retragere in raport cu semifabricatul, efectuatii cu 0 viteza suficient de mare, corespunzatoaze avansului, rapid: c) M:i:?care de lucru, cu 0 viteza corespunzatoare avansului de lucru; cind sculele se deplaseaza relativ lent, asigurind indepartarea adaosului de prelucrare. ImJimea cursei de lucru este deci mardmea distantei parcurse de scuta cu viteza adecvatii avansului de lucru. In cazul general, expresia lungi1nii. le; a cursei de lucru la 0 faza oarecare i este de forna:
le; = Is;

t
t1i

1;:'

~~
~"i l~

r'
~
.-

~ ;\ "~

t
f

l:

r f

i;

f~ 1;
!f
t':
i ..

,~

~ r
j

~ ~ ~ t ~ I ~
~,

t
tr

.., a Co. a o U . -'-'->


.,

C....t'\l 11 4Q e

1/)'"

10

Ip;

la;

Id;

[mm]

(11.2)

~:

'" ..
N

'"' ..

~
0'

0'

-;::2~<:-8;;: ::IL&Cl

(,)

l
1

,..'

.-'
S

_0_
--

N:J"'tJ C.'''' Cl G"'" L to) C > III 0 L o ' CI_0'-C) I) et "'C fJ L. C. Cl

+'_

t.-

> .....

.... .....
II~

~ ::J

a..:>

a ~ao a 41) t.. >.,..

.....

'&.

..

.,,'
C<
Q.

'"

0 0-

..
0-

~
0-

C<

'" , '"

ao . :Eaa

Cl '''- J! .. 0

..... .. ..
'"
>

&..._ ~., O .... S!-CL.&... C:J~~g-~ > U Cl Cl! ., 0


all:J ..E c;Jo_

1
i

8
42,Z
.1

in care l~i este lungimeadi.stanted, de siguranta, pentru evitarea ciocru.rii sculei de semifabricat, la sfir!:?itul ~ii de . apropiere cu avans rapid; 1 " - I1.1IJimea de patrundere, corespunzatoare acelei distant-eP' parcurse de muchia ~chietoare a sculei, ctupa 0 ant,nnitidirectie, cu ovrteza egala cu viteza de avans de lucru, din momentul contactului efectiv intre muchia aschi.etoare :;;i semifabricat ~i pina in momentulin care muchia aschi.etoaze a sculei efectueaza preIucrarea cu intreaga adincime de ~chiere; Iq; - l~ea distant:ei de ~ efectiva (dupa desenul pieseJ.); Id" - lun:.Jimea distan\:ci de ~i.re Citeva recornandari 1 pentru calculul sau pentru stabilirea 423

r ~ ,.
f

r~

i~

~ ~
t

;. ('

V~ \,.
I:

)
"

~:.
I';

Tabelul 11.2

Vw:imile COIJIponentelorlungimilor cur-sel.cr de lucru pentru uncle preluerari reaUzate rnoooaxe C\J sBni i mult i~ ite

pe strunguri semiwtoostc

F-elul pre lucrer i i


.0

Condi~ii de pre lucrare


1

Schi~a preluerarii

Componentele lungimii cursei de lucru, in mm ls Lp


4

Observa~ii ld
b 7

ta 5

,
.Cu ie~ire l ibera a cu~itului

la

StrunJ ire t ongitudinlllllex' terioera (celcul separot aL lungimil cur sei de- lueru)

-tt(~ .t: i:;~-t.-~~ ~~ ---fiE, I '5 [,''!1 -+


la =Idesen
I-

= l desen
0,5 2

-tg

conform
desen

1.. 5

-------

P'Ina la un prag

-ES --.
I~

-._----- ---

~
t)< ., ,
I I I I

0,5 . 2

-tg

conform -Quen

~-

IpL t-= !:..Jls

.. -._p._-- ---~----.---

...--.

.--.---""""".-.----------~--~--.---.----::-----'--~

Tabelul 11.2 (continuare)


7

Strunjira lon' gitudinela ex' terioera (cel' cul seperet el lungimi i curse i de lucru) _

--.
r;'ina le mare

t"eapta de r:iemetru

-U

----' .!-

ldesefl...
I

-------

-I-

.----

BI

'--

_.bpr

ff--r
-

/,1,
;
11

0,5-"

2
1 I

-tg

ld 'bpr'
-(0,5 ...
. 1)

1 ;, - ,)

b 'proiec~i8 tg~~ului prin' cipel pe exa de rota~ie

ID

1~+l/5
I

\\
- ---Cl

-"G...
~ -'--! Cl .9--

"
0,5 ...

[;~runjire plana (';:Illcul Sepljtat al lungimi i cursei de lucru)

Cu ie~ire libera a cu~itului

Cl
-

-I'

f:6t ~, V
+

..2

-tg

0,5 ... . 2

TebeLul 11.2 (continuere) 2


3 4 5 6 7

:
Strunj ire plana - (catcul aeparat al lung illl ii O'..Irsei de Lucru) Pins la o treapta cilindrica
0,5 .. 2

o t . tg -1.":(,-90) 2

Strunj Ire lon~itudlnel"a _ arborilor

II)Pentru fiecere treaptll cite un cuJ;it b)Lungim de s!guranJ;_ percurae dJpi 0 direcJ;ie oblica

I-poz;.ia in i.i.!llee cut itului A; t t (1 3) 11- inceputul -,-+ strunj I r I I ten::onforlll11I1I (acolo un- gitudinal.; tg X tg % deaen de este Jll-pozi~ia fi+(2 5) posibil ) nola a cu~itului A

Strunjire plena 8 erbcr ilor

Pontru fiocere suprafeJ;& cite un cuJ;it

2 4

confcrm desen

------------------

--~----

-------------.--

-r:

labelul 11.2 (continuere)

,
lmax

2
,

--------~
--.-.--~
Strun ire tongitud nala 11 erbor lor a) tu divizarea treptei de lungille maxilla b) Lungimea de siguran~a pareurse d.Jpii 0 direct.ie oblici!

-~~

~l~
-tr,

~
~ l- -~-

r-V:f ~~A --( , ~


,

t
--+

tg 6
+(2 5)

lllax --n tg
X

13

[ 4-

+,

r ~B m g~

I-pozi!,ia lnltieli a euj itului A; 11- inceputul strunj irii tengitudinale; lIl-pozi!,ia finala a euf,itului Ai n-nuIIlarulde cut-ita cara prelucreezii traapta de lungime Ilaxi.ii

componentelorlungi.mi.i cursei de lucru sirrt cuprinse in tabelele 11.2 ~i 13.9. Intrucit unele dirrtre marimile componentelor curselor de lucru pot lua valori intre anumite limite, este posibiM adoptarea unei valori intregi a Lunqirni.i,cursei de lUC1U, facilitindu-se atit unele calcule ulterioare, cit ~i reglarea propriu-zis~ a ~inii-unelte. 10. calculul lunJimilor cursalor de aschiere CUnoscindu-semarimile componentelor lungimii cursei de lucru, poate fl. determinata Lunq.irnea cursei de aschi.ere, prin aceasta ini;elegirrlu-se acea por1;iunea cursei de lucru in eadrul caraia scula contril:::uieefectiv la irrlepilltarea de mate- . rial sub form~de aschi.L, Ltlrqimealea j a cursei de aschd.erela 0 fazi1oarecare i se va detenn:inaca atare pr'In luarea in considerare a lungimii distani;ei de ~trundere ~jt a lungim:Li de ascni.ere I, 9i (uneori) a Iungi.mi.i distahi;ei de dep..~ire Idi' Ultima ~~nenta (Idi) se va lua in considerare nurnaiatunci cirri distan1;a de de~ire este parcursa de cut.i.t,cu inl~turare de aschi.i., nefiind deci vorba despre 0 i~ire libera a cui;itului: leai =.lpi + lai + ldi
11. Calculul InlIl&ului de [nun] (11.3)

"

fiecare sanie in parte. REducerea nUlllarului limitativ de rotai;ii Nr l im poate fi obi;inu~ intr-o astfel de situai;ie intr-unul din ~toarele moduri: a) Prin m~rirea numth--ului de scul.e utilizate la prelucrarea suprafei;elor care solicita timpi mari de lucru; b) Printr-o ITlodificarea repartizarii sculelor a~chietoare pe sanii, urrnariIrlu-sediminuarea incarcarii saniilor mai,solicitate :'li cre:'lterea inmrcarii swiilor mai pui;in solicitate. Daci1 saniile lucreaz~ succesiv, folosindu-se insa 0 singur~ turai;ie la nivelul aroorelui principal al strunJului autoII\3.t, nUlTlilrul total real de rotatii Nrt se deterrnirlliprin insumareanumerelorde rota1;ii aferente fiecarei faze, executate de catre fiecare sanie:
n

Nrt=L: NIl
i=l

[rot] .

(11.5)

rotai;ii ale a.rlnrelui principal pentru cursele de lUCI:U Pentru calculul n~ui real Hri de rotatd.i, ale arborelui principal, aferent fieeareia dintre fazele i, se va folosi re1atia: . lei Nri :::: (11.4) [rot]
Si

Atunci cind 0 anumita secventa se, executa simultan de ea, tre doua sanii, la calculul n\lli13rului total de rotat.i.i, ale aroorelui principal se va lua in considerare mnnai, numarul eel mai mare dintre cele doua numerede rotai;ii aferE'nte saniilor in cauza, 12. calculul IIUlIIilluluide rotapi ale arborelui principcil pentru cursele de ~ In cadrul unei faze oarecare i, nnmarul,de rota1;ii Na; ale aroorelui principal pentru cursa de ~ch:i.ere se calculeaza pe baza raportului intre lungimeacursei de a:;;chiere Ifai la acea faz~ i, in mm,i avansul de Iucru Si la respectiva faz~ i, in .mm/rot: .t I' ... '; 1 1-., ,~'\, ,... ,.'
I 1

ce i

/.. ,\ I.,

"'''.",

'".

let fiind lungimea cursei de lucru, in nun iar si - avansul Lucru , in mm/rot., Dare se va Lucra succesav cu doua sau mal multe avansuri de lucre diferite, n~ total de rotai;ii ale arboretui. prin- cipal pentru acea sanie se va calcula prin insumareanumerelor de rotai;ii corespunsatoare por1;iunilor parcurse cu avansuri de lucru distincte. In cazul strun:;Jurilor serniautomate multicu1;ite I? care toate sa-liile Iucreaza simultan, numarul; de rotai;ii de Iucru ale arborelui, principal, aferent operai;iei telmologice, se sta- bile:;;te ea fiirxi eel mai mare dintre numerelede rota1;ii stabilite pentru fiecare sanie. Acest, 'iiuinarde rotai;i.i.'exercita 0 influen;;a determinanta asupra duratei ciclului de 1ucru, avirrl caracter li.mi.tativ ~~,n9t.~-se caatare ell Nr l i.' . In cazul mentionat anterior (la Iucrul simultan cu .toate sani.Ll.e},se constata uneord exi.stenta unor. di.ferente inari intre numerele de, rota1;ii ale arbore1ui principal ..pentru
I

ai

= Si

[rot]

{11.6) .

13. Calculul coeficientilor timpilor: de ~ coeficientul timpului de ascrrlere 'T i se deterrn.:i.na pentru fiecare faza i folosind relai;ia: Noi
T,
1

=
Nri aax

(11.7)

in care N este numarul de rotai;ii ale Clt'oorplui principal a pentru cursa de a:;;chiere la faza i, in 1:0;_, iar }fr ox numarul, maxim de rotatii ale arborelui pr:incipal, dintre cele aferente diferitelor scule care Iucreaza simultan la faza i, in rot .. Se poate determina valoarea coeficientuJui timpului de

428

429

I
aschi.ere
Tj1i'i Cl!

ajutorul relatiei:

T.1

le8i

(11.8 )
le; max

II

1eai fiind lungimea cursei de aschiere , in nun, iar 1 l~mea maxima a cursei de Lucru executate sirnultan a faza i, in nun. ~ 14. stab:ilirea. durab.Uitatilor cxnvenp.ooaJ. -eOancmi.oe ale sculelor ~ La prelucrarea mecarrlcacu 0 s:L~~ scul.a ~chietoare, pe masfni.-unel.telmiversale, durabilitatea economimpoate fi deterrninata relativ simplu ~i se elaboreaz~ ca atare normative cu durabilitati economicemedii, specifice diferite10r metode de prelucrare mecardca, La prelucrarea pe ffiCl.9ini-unelte automate ~i semiautomate cu mai multe cutite simultan, nu se pot realiza asemeneanormative, deoarece influenta diferitilor factori asupra valorii durabilitatii optime este mult mai pran1.mtata. To~i, pentru a facili ta proiectarea regimurilor de aschiare la prelucrarea cu mai multe scule simultan, s-au intoanit nonnative cu durabilitati economicemedii, valabile pentru situatia cin::i respectivele scule ar lucra imeperrlent, f~~ a se tine deci searnade numarul, de scule ce Iucreaza simultan. Intrucit 0 astfel de durabilitate economi.ca rne:1ie nu asaqura 0 prelucrareeconomidi, atunci cirrl se Iucreaza cu mai multe scule simultan, ea mai este numita ~i durabilitate cx:nventianal- ecx:n:::np.di, notirrlu-se cu Tconv' . In acest sens, pentru stabilirea durabilitap.lor conventional-econornice Tconv i' pot fi desigur folosite recanandarile referitoare la prelucrarea cu 0 singura scul~; in mcd orientativ, se pot utiliza datele mentdonate in tabelul 11.3. 15. calculul. durabilitatilor sculelor, exprimate in timpi efectivi de a:pri.ere Durabilitatea exprimata prin timpul efectiv de' a!?chierea1 fiecarei scule se determina cu ajutorul relatiei: Ti in care
Ti

" 1

pentru prelucrarea suprafete!or exterioare, diametrele suprafet.elor finale - pentru prelucrarea suprafete!or interioare !?i diametrele max:i.me, in cazul suprafete!or frantale sau conice. 17. calculul raportului Dei lIi,jDci II1IlX a1 di..anet:rel.or Se'calculeaza acest raport numaipentru fazele de strunjire frantal~ !?i strunjire conica, ~ raportujui. Dei lli,jDei pl8X este neoesara atunci cin:i se folosesc coeficienti de ccrectae a vitezei de ~chiere, de regulc1relatille de determinare a vitezei de ~chiere fUnd valabile pentru strunji rea longitud:inalc1. 18. Dete:tminareavitezei de asdli.ere Pentru determinarea vitezei de ~chiere se apeleaz~ la relatiile folosite in cazul prelucr~ cu 0 sin;Jurc1 scul~, dar luindu-se in considerare durabilitatea conventional - economicl T vi' In lipsa unor relatu corespunzatoare de calcUl, se pot f~osi evident =ii valori ale vitezei de ~chiere tabelate =ii recoman::iatepentru diferite con:1itii de lucru, raportate, desigur, la 0 anumiti durabilitate conventional-ecanomicli T~, . 19. stabi.lirea turat-iilor cxnvent:icnal-ecxu:mioe arlxlrelui prircipal Pentru fiecare fazc1de prelucrare, se det.enninl1. valoarea turatiei conventional - economicea arborelui principal Ilconv i: 1000 .
neony
I veonv I

=1f Del

[rot/min]

(11.10)

= T; " Teony ;

[min]

(11.9)
!
!

este coeficientul timpului de a!?Chierela faza i !?i Tcony i - durabilitatea conventional-economi~ a scutei ~c:hietoare, pentru faza i, in min. .. 16. stab:ilirea. diametrelor de calcul In calitate de diametre ce vor fi folosite pentru unele calcule ulterioare (Dei), se vor considera diametre1.e caracteristice suprafetelor exterioare ale sernifabricatului, 430

, !

este viteza conventional-econanica la faza i, in diametrul, de calcul, in mm. Scula aschi.atoare pentru care rezulta, turap,a conventional - econonuca cea mai r~ se n~e scul..! limitatiw. din punctu1 de verlere al vitezei de aJ?chiere. Este de dorit ea turap.ile conventional-economiceale arborelui principal, pentru sculele care Iucreaaa simultan, ~ fie cit mai apropiate ca valoare; daca aceasta corditie nu este Urlepliniti, se poate recurge eventual la 0 schimbare a materialului ~ active a sculei aschfetoare, De exemplu, la piesele in trepte, .suprafetele cu diametre mari se pot prelucra cu ajutorul unor cUtite cu plc1cutedin carl:uri rnetalice, iar cele ~ diametre mici, cu ajutorul unor cup.te din ote! rapid. 20. calculul valarilor mef; cientilor expcnentiali ai vitezelor x:elati.ve Pentru sculele ~chietoare care lucreaz4 la turat-ii con-: ventional--economice ce ~c turap,a canventianal-econcmicl1 a sculei limitative cu rnai puF.n de 50% la prelucrarea otelului !?i . cu mai putin de 80% la prelucrarea fantei, se determ.ini1 valorile coeficient-ilor exponenp.a1i ai vitezelor relative.
m/min, iar
Dei -

in care vcooyl

431

Tebelul 11.3

Valori medii pentru durabilitateo ~'vcntioool-ccooomic~ Toonv


-----------~-.'"""-

T bclul 11.3 (continuara)


.. =,... "',..,..."-~ .. --... .. ~ .... ~.-

C. Prelucraree mecanic6 prin frezaro A. Prelucrarea cu cutite pe toate tipurile de ma~ini-unelte HaterlaLul de prelucrat Tipul cu~itului Haterielul p~r~ii a~chiotoare O~el Fontii O~el rapid
1-.

DiometruL

rczo i D,

mm

'.,

M<lterialul pllrt ii a~chietoare

Tipul frezei

100 150 200 300 400 B._75 Ourabil itateo conventional-economic'! TcOlw ,min iOO LlO 100 60 100
t ,

T~;;~
500

Freze frontaLe ~i disc Freze de crestat s i deb i t at Freze cilindrice


I

120 90 170 80 150 90 130

130 100 280 100 170 120 160

i70 110 400

250 120

300

400

-.

Tconv ' min Cu.ite normale de strunjit exterior, cu.ite de strunjit plan Cutite pentru strunjit canale, de retezet ~i profilet Cu.ite profilate .Rp3,Rp4 P05,P10,P20,P30,K30,K40 Rp3,I1p4 P05,P10,P20,P30,K30,K40 Rp3,Rp4 40 30 20 30 30
I

50 30 30 30

Freze semirotunde Freze unghiulare Carburi metal ice Freze frontale ~i cilindro-frontale Freze disc cu cu trei Ui~uri

-.
200 200

300 300

500

.
600

800

B. 'Prelucrare mecanicA cu burghie, adincitoare ~i scule de fiLetet C05tul me~inii-uneLte Tipul scutei Materielut Diametrul plirti i a~chieto8r8 mm
\

b~~~.~~_

Sc~zut SeU mediu

I
O.ol

Ridicat

Materielul de preLucrat O~ol Fontll

-Fontl1

Valorile Zi ale acestor coeficienti exponent.Laki, ai vitezelor relative sint egale cu inversele valorilor exponentilordurabilitap.i din relap.a de determinare a vitezelor de a~chiere: 1
Zi ::~

----.--Tconv' min
-

(11.11)

rni

-5
b

0 Burgh;e el icoidele

2 10-20 21-40 41-60 10-20 25-40 20-40 41-80

3 15 30 60

4 25 50 150
8

Rp3 Rp3 Rp3


)(40

15 30
50

.25 50 100
8

Rp3 Adincitoare PlO K40 P30... K40 Piepteni de fiietst Terozi Filiere rotunde

25 40 60 110 90 90

75 20 30

26
25

60 15 20

40

Pentru stabilirea valorilor coeficient:ilor. exponenci.al.L .ai vitezelor relative, se pot folosi datele din tabelul 11.4. 21. Determinarea miirimilor auxiJ.ia..--e Rezolvarea aeestei etape se efectueaz~ obicei numai pentru aeele faze de prelucrare pentru care s-au .s'tabilit ante, rior coeficientli exponentiali zi ai vitezelor relative (adica pentru acele faze in cazul carora tura1;ia conventdonaf-economtea nconv i d~~te turatia sculei limitative nconv li.! cu. eel mult 50%la prelucrarea ote1ului:;;i cu eel mult 809., la prefu-: crarea fontei). In contdnuare.:se determ:in8. asa-numi.tal.e mill:imi auxiliare Wni, cu ajutorul relatiei:

de

'i

1000 Wni
nCon~.i

zi

2R I'tcos.
\'01.

(11.12)

432

433
......

_ ..-_

_.----

. I

in care I\:onv i este turap.a ccnventdonaf-eccncmioa la faza i, in rot/min. Abordarea. probl.emai, poate evidentda unul,din utllIi1toarele trei cazuri: a. Atunci cirri pentru teate fazele in discut.ie existii 0 aceeasa valoare a coeficientilor exponerrtda'Li, Zj ai vitezelor relative, calculele se efectueazi1cu relatia de mai sus , se det.ermina apoi sumarnm-imilor auxiliare W{I.1 ~i, plecirri de la aceasta, se calculeazi1 turap.a economica de lucru, COllIl.lni1
Tebelul 11.4 Valori -..efi i ale coef icient. Hor exponent.iali al vitezelor nolet ive de e~iere, tn report cu nature meterielulul _ifebricetulul, c:tI tipLIl :sculei e~ietoere IIicu nature IBOterieluluiplIirt.ii active :sculei

Tabelul 11.4 (continuare)

o
Alia]e de cupru Alioje de aluminiu

I
I

1 -_.

2
4 8

3
-

Cutite do oric 9 ful, exct us iv cele profilate Burghie ~i adi ne it oar e Alezoare Cu,ite de orie fel, cele profilate

---

------_.
exct

3,33 3,33

us iv

.,

pentru toate sculele ~chietoare:


ncom=

1000

Hatarialul p!r;ii a~chiatoar. Materlalul de prelucrat Felul sculel 8~chiatoare Rp3,Rp4 POS,Pl0, P20,P3O 1::30,1(40

(2: Wnt)

1
.Zj

[rot/min]

(11.13 )

Coeflciantul exponent-Iel z 0

,Cu;ita normale, de strunjit plan, de strunjit interior Cut.itede eanelat ~I ratezct Cut.iteprofilate Burghi8 Adineitoare ' Ale:zo/lr8 Frez8 frontale Froze disc Fraze eil indr Ice Freze de filatat Freze mele Dodul ~i de eanelat Cut-ita normale, de strunjit plen, de strunjit intarior Cut-ita de eanelat ~i r8tozat Burghie ~i &dineitoara Alezoer. Cuj:ita normele, de strunjit plan, de strunjit interior Cut-it8de canelat ~i retezat Burghie ~i &dineitoare Alazoar8 . Freze frontal/l Frez8 disc Fraze eil indric8 Fr.ze mele aodul ~i de filetat

2 8

'3

5 5 4 1,5
5

4 3,33
5

O,el

3,33 2,5
5 5

3
2 2,5 8 4 8

--.
Font! maleabi
U!

3,33 10 6,67
8

Fontll
. cenus ie

3,33
8 8'
/

4 3,33

---

4 --5
2.5 5 I.

5 2,5
2

I I

b. Dacc'1 pentru toate fazele analizate se constati existenta a doua valori distincte, z, I?i Z2' ale coefipientilor exponentiali ai vitezelor relative, pentru stabilirea turap.ei economicecomune se poate aplica 0 metoda sirnplificati, expusa in continuare. Se stabilesc mai inti:i turatiile conventional-economice cele mai mici, aferente fiecareia dintre cele doua valori distincte ale coeficientului exponeJ:lp.al. lll.irrlu-se apoi in considerare numai cele doua turatii conventional-economice (~le mai scazuca dintre cele calculate pentru fiecare valoare a coeficientului exponential z.), este posiliil si1 se constate re una dintre ele 0 de~el?te pe cealalti cu mai mult de 50% sau ea valoarea .unui.ad:intre c6eficientii exp:mentiali 0 de~el?te pe a celuilalt coeficient exponential,cu mai Min de 100%; intr-o astfel de situatie, calculul m.kimilor auxiliare W~i se face considerird 0 valoare comuna a coeficientului exponentd.al, zi ~i anumeacea valoare corespunzatoare turatiei oonventdonaf-economice' celei maimici. Daca insi1 una dintre cele doua turatii convenp.onal-economice cu valorile cele mai scazute (fiecare aferenti cite unei valori a coeficientului .exponential Zi al vitezei relative) 0 depa;;e~te pe cealalta cu mai put.in de 50% ~i totcdata atunci cind valorile coeficienp.lor exponentd.al L se afla intr-un raport mai mare decit 2: 1, se calculeaza mazimi.Ie auxiliare Wni cu relatia (11.12) pentru fiecare fazi1de prelucrare, utilizindu-se succesiv fiecare coeficient exponential (z, ~i ~ ) ~i se vor detennina sumeledistincte ale nm-imilor auxiliare,pentru fiecare ooeficient z. Se vor retine 9i se vor inscrie eventual in documentulti?hnoicgic (de exemplu,in fi9a pentru calculul regjJnurilor de ~chiere -tabelul, 11.6), sub
1

434

... 4;?5,..

dd_

~-1
~ ..j

~ 1

~:~ .~
:~~ ;:,1

,1

:\1

~1
"

';

q
0,
r'
cc,

;j
,l

"

~l
i~

I!

forma de fractie: la numarator surna LWni a valorilor ~imilor auxiliare, caj.culata pentru valoarea cea mai mica clintre cei doi coeficienp. exponentd.al.L Z1~i zz, iar la numitor - aceeas.i, suma , calculatiS. pentru valoarea cea mai mareclintre cei doi eoeficienti exponenp.ali. c. Daca pentru fazele analizate exista trei valori distincte .ate coeficien1;ilor exponentdal.L ai vit.ezelor relative z, 4- Zz '4= Z3' stabilirea turatiei canventional-economicecomune se poate efectua printr-o unificare prealabil~ a coeficientilor exponent.i.al.Lcu valori mai apropiate. stabilirea gradului de apropiere se real.izeeza prin calculul raportului intre valorile vecine ale coeficientilor exponentiali ~i in ordine crescatoare, In continuare, se stabilese cele mai mici turat:ii canventdonak-eocricmi.cepentru fazele ale caror coefieienti exponentiali sint Susceptibili de lIDificare l?i., se ~~ drept valoare unificati coeficientul exponential Zi aferent celei rnai mici turatii conventional-economice. se cantinllii apoi calculul ca ~i incazul punctului precedent (b), cirrl existau numaidoua valori diferite ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative. 22. stab:iJ~ bIrat;iei. de calcul Citeva elemente privirrl detenninarea turap.ei de c;:alculau fost deja prezentate in cadnll p.mctului 21. ~ cums-a rnai mentdonat , pot exi.sta dou11 situatii: a. Daca sculele ~chietoare au aceeasf, valoare a coeficientului exponential al vitezei relative, se recurge la calculul sumei ~:imilor auxiliare lllni aferente sculelor ~i apoi, apelirrl -La relatia (11.13), se determina turap.a ccmuna corespunzatoare sumei respective; aceasta vafi turatia econceucaa arborelui principal; . b. In cazul in care sculele ~chietoare sint caracterizate prin doua valori distincte ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative (ceea ce con:iucela obtinerea a doua surne diferite ale valorilor rnariIrd.lor auxiliare, sumerep.nute sau consemnatein dbcumen.tul tehnologic sub form.!ide fracp.e), pe baza relap.ei (11.13), se datermina turatiile arborelui principal, aUt pentru valoarea inscr~ la' lU.lItIW:~tor, eit '~i pentru cea de la numitor. se caicuteeza apoi media celor douii turatii, aceasta ,considerirrlu-se drept turap.e econcmica de calcul. ' , 23. Dete:rminarea bIrap..ei reale a arlx:lrelui pr:iIcipal paca turatia de calcul coincide cu una dintre turatiile realizabile pe Ina:ilina-uneal U, aceasta va fi ~i turatia real~ a arborelui principal (n.w). Atunci eirrl turatia de calcul nu este identica cu nici una dintre turatiile oferite de Itla!?inatmeal~, se recurge la adoptarea turatiei imediat inferioare. o excepp.e de la aceasta irrlicatie 0 constituie cazul in care gradul de incarcare al ~inii-unelte este foarte mare; se
\

accepta in acest caz adoptarea, in calitate de turatie reala, a turap.ei imerli.at superioare din gama de turatii ale ~inii-unel te, cu respectarea corrlitiei ea aceasta si! nu depa:;;eas'd} cu mai mult de 20% turatia de calcul 24. calculu1 vitezei efective ~ a~cirl.e}:'e In raport cu turatia real.a ~IIU a arborelui principal !'jii tinind cont de diametrul de calcuJ. Del' se carculcaza vi.teza e-fectivtt de aschi.ere vcf i:
1rDci ~u
ve!i =

[m/min]
1000

(11.14)

25. Verificarea puterii Cunoscirrlu-se ~i.mea componenteiFz a forl;ei de asehi.ere (inN) ~i valoarea vitezei efecti~e V~fi de aschi.ere (in m/miri}, poate fi cal.culata puterea solic~tata de procesul de ~chiere la: prelucrarea cu fiecare scu~a:
Fzi vefi

N.=
"1

[kW]

(11.15 )

6000

'Prin instimarea valorilor puterilor de aschi.ere oorespunzatoare fiedireia" dintre sculele care Lucreaza simultan, se determin.a putere a total~ absorbi~ Nat, care se va compara cu puterea NIIIU a ~inii -unelte, disponibila la nivelul arborsahri, principal, aceasta din urma stabilindu-se prin luarea in considerare a puterii nom:inaleNn a electromotorului IUa.l?:i.ni.i -unelte ~i a randamentului r; al tra...'1SInisiei: ' , 'Nmu
=

,,Nn

(11.16)'

! ,.
i

Va trel:::ui ca puterea total~ Nat solicitati de procesul de ascruere s~ fie mai mica decit puterea Nmu a ~inii-unelte; in caz contrar, se va recurge la modificare a repartizarii fazelor de prelucrare, la 0 mm-ire a puterii electromotonilui sau la o,diminuarea turatiei arborelui principal. 26. Calculul raportului intre tura\;:ia eie--ti va a arOOrelui principal ~i turapa conventiar:al-econalddl ' Valoarea acestui report; se determi.....a pentru fiecare faza de prelucrare, cu ajutorul relap.ei: .

l~u ~i

(11.17) nconv i

436

1'l7

I
~'

/'

in care 1\;0 este turatia reala a arl::orelui pr:incipal, in rot/min !?~nCOj'w i - turatia conventional - economiCc1 pentru 0 faza oarecare a., 27, Determinarea valorilor (X)efi cl en?J.or' de corec"tie ai durab:il.itatiJ.or ecxn:mi.ce CUnoscindu-se valoarea raportului Kvil din tabelul 11.5 se determ:i.na coeficientul de corectae Kyi al durabilititii economice, 28. rmab:i.li.tatea de calcul a sculelar ~ In scopul eval.uardzi, duratei de utilizare a fiec&'ei. scule ~chie:toare !?i al est.iJMrii consumului de scule; este necesara determinarea asa - numitei durabilititi de calcul Tcalc i. In 'acest; scap, se va folosi relatia:
,
Tesle \ = Kfi Teonv i

Tabelul

11.5 (eontinuare) 8 9 2,4 2,5 2,7 2,8 3,0 3,2 3,4 3,6 3,8 4,0 6,4 10 1,93 2,00 2,12 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 3,9

0 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75 1,80 1,85 1,90 1,95 2,00 2,50

1 0,65 0,63 0,62 0,60 0,58 0,56 0,55 0,53, 0,52 0,50 0,40

3 32 40 50
64

4 19 23 29 34 42 50 62

5, 8,8 10,0 11,6 13,4 15,5 18 21 24 28. 32

rJ)
s,
5,7 7,2 8,0 9,0 10,0 11,2 12,5 14,2 16 40

. . .

--

-. -

4,3 3,0 4,8 3,2 5,3 3,5 5,8 3,8 6,5 ' 4,0 7,1 4,3 7,8 4,7 8,5 5,0 ,9,3 5,3 10 5,7 10 21

[roin]

(11.18) Verificarea utilizarii corecte a uneia dintre cele doua relatii anterioare este legata de cunoast.ereafaptului ea prin rrd.csorareaturatiei (deci a vitezei de aschi.ere), are Ice 0 crB!?tere a dttrabilitatii !?i invers, adica la cresterea turatiei, durabilitatea sculei aschi.et.oareva 1nregistra 0 scadere. Daca 0 aceeasf, scul.a aschi.etioare este folosita la mai multe faze succesive de prelucrare, durabilitatea de calcul Teale se determin.acu ajutorul relatiei:
,Teale =

atunci cind raportul K...i (dintre turatia efectiw n.u a arborelui principal!?i turatia canventianal-economiCc1 I\:onv i) este subunitar !?i relatia:
Teonv Tesle
i = KTi i

[mm]

(11.19)

pentru situatia
Tabelul 11.5

cind raportul K...i are valori supraunitare.


coefieientului

Valorile

KT do corec1:ie a OJrabHitllJ:,iI 'relative


al, vitezei relative, z 2

"
+
1

[minJ
1 1

(11.20)

+ ...
Teale
2

+
Tesle
n

Coefieientul de eorec~ie a vitezei de aschiere, pin.'! la: Cre~tere Oescrestare

t;,

Coeficierotul exponenpal

Teale

10

6,67

51
8

3,33

2,5

1,5

Coefieientul

KT de eorec~ie
(deserestere

durabilit!J:,il relative sau erestere)

0 1,00 1,03 1,06 1,09 1,12 1,16 1,20 1,25 1,30 1,34 1,38 1,42 1,45 1,50

1 1,00 0,98 0,95 0,92 0,90 0,88 0,85 0,80 0,78 0,76 0,74 0,72 0,70 0,68

2 1,00 1,34 1,80 2,40 3,2 4,2 5,7 10,0 13,4 18 24 32 42 57

3 1,00 1,25 1,60 2,00 2,5 3,2 4,0 6,4 8,8 10,0 12,5 16 20 25

4 , 1,00 1,21 1,48 1,78 2,14 2,7 3,3 4,4 5,9 7,0 8,6 10 12 15

5'

7 ',00 1,10 ' 1,22 1,33 1,46 1,65 1,82 2,10 2,40 2,65 2,9 3,2 3,5 3,9

10 1,00 1,04 1,09 1,14 1,19 1,25 1,32 1,40 1,48 1,55 1,62 1,70 1,75 1,82

1,00 ',00 1,12 1,16 1,34 ',25 1,55 1,42 ',60 , 1,80 1,80 2,1 2,4 I 2,0 2,5 3,2 2,8 3,7 3,2 4,3 4,9 3,6 4,0 5,7 4,5 6,5 5,0 7,6

I I

',00 1,00 1,08 1,06 1,16 1,12 ,1,24 1,20 .1,33 1,25 1,45 1,34 1,57 1,42 1,75 1,60 1,93 1,70 2,08 1,80 2,25 1,90 2,40 2,00 2,50 2,10 2,83 2,25

in care T,.slc 1r Teale 2' ,' t Tesle n sint durabilitatile de calcu, ale sculed,pentru fiecare dirrcre fazele realizate succesi, v, durabilitati detenninate anterior pe baza relatiilor (11.18) sau (11.19). 29. calculul raportului Kdi ':intre durabilitatea unei scule oarecare ~i durabilitatea sculei limitative .Raportul Kdi intre durabi.Li.tatea Te8~e i a' fiecareia dintre sculele utilizate s:i.multan ~i durabihtatea Teale .in a sculei limitative este dat de relatia:
Kdi . '_
Teale min

Tea le

(11.21)

. Durabilitatea de calcul minimacorespunde in general scuLei,pentru care s-a stabilit anterior turatia ccnventdonal.-economi.ca cea mai., redusa, dar, daca valorile coeficientilor

4J6

exponen:t;ialiai vitezelor relative sint diferite, este posibil ca aceasta afinnap.e sa nu mai fie valabil~. Este evident ea pentru sculele limitative, Kd = 1. 11.3 EXEMPliJDE CALCUL AL PARAMEIRIIDR RillIMUUJI ASaITEm: LA 'PREr.I.X:RAREA PE UN STRUNG SDUAUTOl1AT MULTIC'UrITE DE
<0

4. stabilirea
,~

sculelor

c:::::.

Se considera a fi necesara obtinerea piesei cu dimensiuni - , le :irrlicate in figura 11.1. Fonna~i dimensiunile semifabricatului utilizat pentru obPnerea piesei din figura 11.1 pot fi Observate in figura 11.2.
1. stahi.lirea schemei de preluc:rare la stabfl.Lrea schemei de prelucrare s-au avut in vedere 11,. posibilitap.lest:run;Jurilor serniautomate manoaxe multicup.te din dotarea sectiei. Pe sania longittdinala se :g vor menta doua cutite (N, ~i Nz), <::> c::; r-... "" <::> cu ajutorul carora se vor pre"" "'G. U, > I c:::. lucra suprafetele cili.n:irice exc-., 'Go 'G. terioare, in timp ce doua dintre suprafetele frontale se vor obtine cu ajutorul a doua cup.te 30 I /" , (N, l?i Nz) mantate pe sania + Hater/at; OL 50 transversala (figura 11.3). 70 STAS 500-80 , 2. Alegerea. mainii-unel.te Fig. 11.1 Forma intermediari a unei Prelucrarea va avea loe pe un semiautomat monoax:tip piese, in vederea ob~inerii st:rI.nY:J unei ro~i din~ate lA740, prevazut; cu doua sanii multicutite, cu posibilitatea obPnerii unor turatii cuprinse intre 56 ~i 710 rot/min,' pentru 0 gamade avansuri longitu:ii.nale de 0,125 0,8 mm/rot. 3. stab:il:irea met:odei de insta.lare a sem:ifabricatului Pentru instalarea semifabricatului, se ' vor folosi un dcrn cu gauri de centrare, virf rotativ la capatul, din dreapta, virf fix mentat in arborele principal- al strungului l?i in.:i.ma de antrenare la capatul din stinja. In calitate de suprafet-e de orientare, se vor utiliza supratata frontala a degajarU din partea stinja fii suprafata gaurii axiale, arnbele suprafete fiind prelucrate anterior.
LJ')~ c:::.
V'I ~

c-.,
'G.

\ -

Fig 11.2 Semifabricat pentru obtinerea piesei din fig. 11.1

Din analiza schemei de prelucrare, se constata posibilitatea folosirii a patru cup.te prevasute cu pUicute din carl:uri metalice tip P20 ( N, - cup.t drept pentru deqrcsarej Nz - cutit lateral dreaptaj N;i - cutit frontal stinga ~i N4 - cutit frontal dreapta). Toate cutitele au sect.iunea cozii de 32 x 32'mm2. 5. stabilirea modului de :i.nstalare a sculelor Saniile st:rungU1.ui serniautornat sint prevazute cu suporturi portscule avind. Iocasurd, pentru instalarea unor cut-ite dispunirrl de cozi prismatice, fixarea acestora efectuirldu-se cu l?U!Uhlri. 6. stabilirea adinc:i.m:i.lor
de~

'j

Se aprecaaza a fi posibil~ inlaturarea adaosului de prelucrare intr-o s:in:Jur~trecere, ceea ce presuptme egalitatea adincimilor de ~chiere cu marimile adaosurilor de prelucrare pe direci;iile respective: 0 exceptie p constituie faza nr. 2, la care adicimea de aJ?chiere inreg'istreaz~ 0 varia-p.e de la 1:anin = (160 ~ 150)/2 = 5 mm la: t~ =(166 - 150)/2 = 8 mm. 208 - 200

~ ,
l'

t1 =
2 tz

mm; 8+ 5
2

I'

1
t,

= tz

max

+ tz
2

min

=
t3
Fig,. '11.3 'Schema de prelucrare

6,5 mm; mm;

II
;.

= 74 - 70 = 4 = 34 -'

t4

30

= 4 mm.

~
I

l' .r~

440

h
i.:'

o
441

",,", ,..,'-

..

~.'---

Valorile determinate ale parametrilor regimului de ~chiere, precum~i alte conditii de lucru, sint trecute in formularul pentru cal.cul.ul.regimurilor de aschi.are (tabelul 11.6). 7. &'t:abilirea avansurilor de calcul Este necesara stabilirea a numaidou.1valori ale avansuri10r, tinind cont de faptul ea sculele sint montate in tarrlem, pe fiecare din cele doua sani.L, Alegerea proprdu-zi.sa a valcrf,lor avansurilor se efectueaza pe baza datelor din tabe1ul 11.1: Sl
=

9. Calculul 1ungimilor curselor de 1ucr:u , Valorile 1~imi1or curselor de 1ucru se deterrnina prin luarea in considerare a compOnentelor acestora:

I,
I

I
I

208 - 200

lcl

IS1+ Ipl + lal + Idl

(0,5 2) +
2----

ctg 70 + 166 - 150

38 + (1...5) ~ 45mrn;
2)

s2 =

0,30 0,40

nun/rot; mm rot.

I
(

lc2 = ls2 + lp2 + 1a2 + Id2 = (0,5 +


40 + 0 ~ 42

+
2

ctg 900 +

S3 = S4 =

nun;
2)

8. Verificarea avansuri..lor Verificarea corectitud