Sunteți pe pagina 1din 185

Editura: TODESCO, Cluj-N apara

Str. Meteor n.r. 6/32,


Tel: 064-438305
Fax: 064-198467
Dezvoltarea
sa mca fati cerintelo
Tiparit la: ~ s.r.l., Cluj.mN a\R:wca, aceea ca o mare pa
P-ta Muzeului m"'.1 conceptie (tehnice)
Tel/fax: 064~~O%;,<1I::"i conform acestor proi
M~bH' specialistii care lucre
în primul rând, meto
tehnologice de fabJ
mijlocie, care se pn
Pentru aceasta dec
semifabricxatelor, st
Descrierea CIr a Bibliotecii Nationa~e ~ Ro; adoptarea regimurilo
mod, devine posibil
de pr,;;~irlJl':rm"'l;:
Ui1!eite ul1inf§ale j Ljy manopera, planificar
materialele si serrw
Urban. -Cluj-Napoca: Todesco, 200~2
188 p.; 17x24 cm. asigurarea ritmicitatii
Pentru realiz
Bibliogr.
ISBN 973-8198-30-5 prelucrare totale si in
precum si regimurile
1. Orban, Radu mod justificat, în baz
si îndruma aceasta
621.9
tehnologic judicios e:
economic, în veder~
energie si timp.
Aceasta lucr
absolventi lor care lU
tehnologii de fabrica;
ISBN 973-8198-30-5 calitate si cu costun
pentru reducerea tJ
preconizeaza ca elern
fie adoptate din tabcI(
Lucrarea cup:
© Toate drepturile asupra acestei editii apartin autorilor, de baza necesare
componentele docu:
metodologia proiecta.1
Al! rights reserved. Printed in Romania. No parts ofthis publication may be reproduced prezentat modul de
or distributed in any form or by any meal1'>, or stored in a data base or retrieval system,
without the prior pennissioll of thc publisher,
adaosurilor de preluc
elementelor regimulu
aschiere aplieate în iI
Toate drepturile rezervate. Tiparit în România, Nici o parte din aceasta lucrare nu poate
fi reprodusa sub nici o forma, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocata
într-o baza de date rara acordul în prealabil, În scris, al editurii.
PREFATA

Dezvoltarea industriei mici si mijlocii a impus pregatirea unor specialisti care


sa faca fata cerintelor foarte diferite cu care se confrunta acestea. Una dintre ele este
aceea ca o mare parte a acestor întreprinderi trebuie sa lucreze dupa proiecte de
conceptie (tehnice) oferite de catre beneficiari, iar numarul pr?duselor realizate
conform acestor proiecte este mic sau, de cele mai multe ori, unicat. In aceasta situatie,
specialistii care lucreaza în unitatile economice mici si mijlocii trebuie sa stapâneasca,
în primul rând, metodologia de întocmire a tehnologiei de fabricatie. Dintre metodele
tehnologice de fabricatie, cea mai comuna si mai raspândita în industria mica si
mijlocie, care se preteaza în cel mai înalt grad cerintelor acestora, este aschierea.
Pentru aceasta deci, trebuie sa se cunoasca modul de alegere rationala a
semifabricxatelor, stabilirea itinerarului tehnologic optim de prelucrare, calculul si
adoptarea regimurilor de aschiere precum si normarea tehnico-economica. În acest
mod, devine posibila obtinerea unor economii însemnate de materiale, energie si
manopera, planificarea judicioasa a consumurilor si aprovizionarea în timp util cu
materialele si semifabricatele necesare. Toate acestea au implicatii serioase în
asigurarea ritmicitatii fabricatiei si în micsorarea costurilor de fabricatie.
Pentru realizarea acestor obiective se impune, printre altele, ca adosurile de
prelucrare totale si intermediare ale semifabricatelor, în vederea prelucrarii ulterioare,
precum si regimurile de aschiere si normele tehnice de timp sa fie stabilite corect, în
mod justificat, în baza unei tehnologii optime si a unor normative care reglementeaza
si îndruma aceasta activitate de proiectare tehnologica. Intocmirea unui proiect
tehnologic judicios este deosebit de importanta atât din punct de vedere tehnic, cât si
economic, în vederea asigurarii calitatii produselor, eliminarii risipei de materiale,
energie si timp.
Aceasta lucrare de proiectare tehnologica vine în sprijinul studentilor si
absolventilor care lucreaza în acest domeniu, pentru a-i sprijini în proiectarea unor
tehnologii de fabricatie prin aschiere care sa conduca la obtinerea unor piese de buna
calitate si cu costuri minime. Deoarece seria de fabricatie este mica sau mijlocie,
pentru reducerea timpului necesar proiectarii tehnologiei de prelucrare, se
preconizeaza ca elementele regimului de aschiere si componentele normei de timp sa
fie adoptate din tabele.
Lucrarea cuprinde sase parti. În introducere sunt prezentate sintetic elementele
de baza necesare întocmirii procesului tehnologic de fabricatie, precum si
componentele documentatiei tehnologice aferente. Partea a doua cuprinde
metodologia proiectarii te~ologiei de fabricatie prin aschiere. În partea a treia este
prezentat modul de alegere a semifabricatului de pornire si de determinare a
adaosurilor de prelucrare. Partea a patra cuprinde modul de calcul si de stabilire a
elementelor regimului de aschiere pentru principalele procedee de prelucrare prin
aschiere aplicate în industria mica si mijlocie pe masini-unelte universale. În fine, în

-------------·5
ultima parte sunt date elementele necesare stabilirii nonnei tehnice ,u\;;, v
operatiile aplicate la prelucrarea pieselor.
Pentru eficienti zarea procesului de proiectare, în fmalu11ucrarii este prezentat
un exemplu de proiect tehnologic (proiectare tehnologica) care cuprinde intreaga
documentatie tehnologica de prelucrare prin aschiere a unei piese reprezentative de
complexitate medie.

Prefata .
1. Document~
1. 1. Documenl
1.1.1. Da
1.1.2. Da
1.1.3. Do,
1.1.4. Do,
1.1.5. Do,
1.2. Utilizare:
tehuolog
2. Proiectarea
aschiere ..... ,
2.I.Analiza dl
2.1.1. Ve!
2.1.2. Ve1
2.2. Stabilirea
2.3. Stabilirea
prelucran
3. Stabilirea al.
4. Stabilirea elj
4.1. Stabilirea
4.1.1. Ale,
4.1.2. Stai
4.1.3. Stm
trec
4.1.4. Stai
4.1. 5. Stm
4.1. 6. StaJ

ase!
4.1. 7. Stai
4.2. Stabilirea
mortezare
4.2.1. Ale~
6
CUPRINS

~"~~lltii $ ••• 5
. tehnica
1. Documentatia 9
I.1.Documentatia tehnica în constructia de masini •......•..........•. 9
1.1.1. Documentatia de studiu 9
1.1.2. Documentatia de baza (constructiva) 10
1.1.3. Documentatia tehnologica , '" 11
1.1.4. Documentatia de exploatare '" 12
1.1.5. Documentatia de certificare si auriliara. 12
1.2. Utilizarea documentatiei de baza În proiectarea proceselor
tehnologice de fabricatie ...•••••••••......... e ••. os. e ••.••• ee •••.••••••••• e •.•• 12
2. Proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare prin
aschiere e ••.•••••.••••••••••.• 14 "' •.•.•.•.•••••••••••••.••••••••••••••••••••••••••••••••••••

2.1.Analiza desenului de executie a piesei.....................•.••...... 14


2.1.1. Verificarea cerintelor standard , . 14
2...1 2 "en ift carea te h nOloglcltatll
T7 J p,ese,
•• "' •••• . 15
2.2. Stabilirea formei si dimensiunii semifabricatului de pornire .•. 16
2.3. Stabilirea succesiunii operatiilor (itinerarul tehnologic) de
prelucrare prin aschiere •. ti ••••• ti ••••••••• 20 fi •••••••• CI •••••••• tI' ••••• 1) •••• IUlJ

3. Stabilirea adaosului de prelucrare 22


4. Stabilirea elementelor regimului de aschiere 35
4.1. Stabilirea regimului de aschiere la strunjire, gaurire si alezare 35
4.1.1. Alegerea sculei aschietoaretfJ•••••••••••• ~..•o •••••••••••••••••• e. 35
4.1.2. Stabilirea durabilitatii economice T« a sculei aschietoare 36
4.1.3. Stabilirea adâncimii de aschiere si a numarului de
treceri .. o ••••••.•• e. 37
fii ••••••••••••• ""' •••••••••••••••••••••••••••••••••••••

4.1.4. Stabilirea avansulu; de aschiere .................•..•...•..•... 37


4.1.5. Stabilirea vitezei de aschiere .....•.•...•...........•.•....•..... 41
4.1. 6. Stabilirea turatiei semifabricatului sau a sculei
aschietoare .••.•.•••.•.••••••.••• .,••..••...•.••••• (1 •••••••••••••••••• 41 51
4.1.7. Stabilirea vitezei de avans ••..••....•.......•.•.•..•......•...... 51
4.2. Stabilirea regimului de aschiere la frezare rabotare si
mortezare ..... .o ••••. o-a .-0'" ~,(J el •. "" $ ••.••• 41 o-o) .- ••• 40-0 "' •.•.• 4o ••••••••• -0 0 •.••••• - •.• -. o-o •••••••.• 52
4.2.1. Alegerea sCldei aschietoare .•..............•......•...........•• 52

7
4.2.2. Stabilirea durabilitatii economice T ee a

4.2.3. Stabilirea adâncimii de aschiere si a numarului de


1.
4.2.4. Stabilirea avansulu; de aschiere ..........•.•. '"' .. 0.' •••••••••• 55
4.2.5. Stabilirea vitezei de aschiere ...........• , m. o••••••• 60 Procesele a<
4.2.6. Stabilirea turatiei sculei la frezart!? de bine precizate în tin;
curse duble pe minut la ra1'([}~(l,?'C' ~<~
fabricatie. in întrem
4.2.7. Stabilirea vitezei de aVlllflS trebuie sa-si desfasOi
pentru a face fata
4.3. Stabilirea regimului de aschiere ia rectifican: .. , <

materiala a {Jersonc.
4.3.1. Alegerea discului abraziv ......................•... ~ 000
motive. întrelJrinderi
4.3.2. Stabilirea durabilitalii economice Tee a discului Pentru asigun
4.3.3. Stabilirea adâncimii de aschiere si a numArrirl' produsele similare fab
trecerie. .••~••• ~••.• ~•.•• G.E'b e" e o dlt> •••••• e •••. '" 0.0.& 11I"&".06& I!l EI 'il'"
desfasoare în conditii
pentru toata seria de
4.3.4. Stabilirea avansului de ascll:PZJf'C ••••••• w." ", , concepute - cu luarea j
4.3.5. Stabilirea vitezei de O1schi,zre.. ou ••••••••• 00' '" cât si a conditiilor COIK
4.3060 Stabilirea tMratiei sculei la rectificaTe si !'C:m,~<if:r" (J1
conceptie este material
în fabricatie aJlrodusul
curse d14ble la rectificarea plana •...... ,,' si, eventual, perfecta~
7. Stabilirea vitezei de avans longituiJincL produsului cu caracter
5. lvormarea tehnica a prelucra,ilo1' pYir se urmaresc atent diferi
5.1. Tabele normative de timpi pent:r:1~
mica si mijlocie la st:runj~~''e 1.1. DO(
centruire pe strung .. "
Documentatia
5.2. Tabele normative de thIil\pi ~,' ~ 'illnkate9 §erie este standardizata atât
mica si mijlocie la gauri re, largil!'e, aE\!::~all"g;si m~ta:r~ pe totalitatea desenelor ;
componenta si construc
masina de gaurit9 •••••••. " ••.•• o) •• e ••.• 001. 88 ••••••••• ".<' 8$0 It I'l? <,) Ite" 008"." <>Q Q 120
SO@<;>
verificare, receptie, e:
5.3. Tabele normative de timpi pentru pi'oductia de unicate, seri4\: comerciala a acestuia.
mica si mijlocie la frezare II It •••••••••••••• $8 •••• eo GG ti e(! O~ l)(' ,~,:-.-:;,," În functie de
5.4. Tabele normative de timpi pentru productia de i_m~"";m'" urmatoarele categorii
mica si mijlocie la rabotare si mortezare .....•..... m.,_ • documer
• documer
5.5. Tabele normative de timpi pentru productia de unicj1J-ac)
• documeIJ
mica si mijlocie la rectificare ..•..........•.............•..•....... OOH ••
• documelJ
6. Exemplu de stabilire a adaosurilor de prelucrare, a • documelJ
regimurilor de aschiere si de normare tehnica la o piesa
prelucrata prin aschiere " , 165 1.1.1. DoCi
6.1. Stabilirea regimurilor de aschiere ..•................•................ 165
DocumentatiB
6.2.Determinarea normei tehnice de timp •.•.................•.......... 174 proiectare, premergatr
Bibliografie 186 a.Cererea de
cerintele acestuia refe
termene de livrare.

8
. TEHNICA
1. DOCUMENTATIA

Procesele de productie în constructia de masini sunt activitati ordonate si


bine precizate în timp, desfasurate, fUnctie de comvleritatea produsului si de seria de
fabricatie, in întreprinderi industriale sau în întreprinderi mici si mi;locii. Acestea
trebuie sa-si desfasoare activitatea în conditii de eficienta tehnico-economica maxima,
pentru a face fata concurentei din economia de piata, a asigura cointeresarea
materiala a personalului imvlicat precum si dezvoltarea fntrevrinderii. Din aceste
motive, întrevrinderile sunt considerate si chiar denumite "societati comerciale ",
Pentru asigurarea calitatii si rentabilitatii produselor - care sa le faca competitive cu
produsele similare fabricate Jleplan mondial - este necesar ca procesele de productie sa se
desfasoare in conditii bine stabilite sub aspect tehnic si economic - reproduct1bile întocmai
pentru toata seria de fabricatie. Aceasta Unpune ca ele sa fie "proiectate", adica judicios
concepute - cu luarea in considerare, atât a solutiilor tehnice si tehnologice celor mai eficiente,
cât si a condipilor concrete în care ejJOsibila aplicarea lor în întreprinderea respectiva. Aceasta
conceptie este materializata printr-o documentatie tehnica complexa, întocmita înaintea lansarii
în fabricatie aprodusului - în et~pele de proiectare tehnica.si respectiv tehnologica a acestuia -
si, eventual, perfectata pe baza experientei acumulate în fabricatia "proptotipului", adica a
produsului cu caracter experimental sau a "seriei zero" de fabricajie - serie în realizarea careia
se urmaresc atent diferitele etape de fabricatie si se aduc corecturile necesare.

1.1. Documentatia tehnica în constructia de masini.


Documentatia tehnica utilizata în constructia de masini pentru fabricatia unui produs
este standardizata atât în tara noastra (STAS 6269-90) cât si pe plan mondial. Ea cuprinde
totalitatea desenelor si documentelor scrise care, independent sau Împreuna, determina
componenta si constructia acestuia si contin, dupa caz, datele de studiu si proiectare, executie,
verificare, receptie, exploatare, întretinere sau de certificare, de propaganda tehnica si
comerciala a acestuia.
În functie de scopul si etapa întocmirii ei, documentatia tehnica poate fi de
urmatoarele categorii:
• documentatia de studiu;
e documentatia de baza;
• documentatia tehnolQgica;
• documentatia de exploatare;
• documentatia de certificare si auxi1iara.

1.1.1. Documentatia de studiu.


Documentatia de studiu este formata din documentele fazelor de studiu si
proiectare, premergatoare întocmirii documentaJiei de baza si cuprinde:
a. Cererea de oferm, emisa de beneficiarul produsului, în care sunt precizate
cerintele acestuia referitoare la produsul care urmeaza a fi realizat, numar de bucaJi,
termene de livrare.

9
b. Ofelli!, emisa de fabricant, în care sunt prezentate catre beneficiar b. Proiectul
posibilitatile si conditiile de realizare a produsului, caracteristicile si pcrform,<JJ1tck parte din documentel
acestuia, costurile estimate, conditiile de livrare. dimensionarea si con
c. Nota de fundamentare, întocmita de fabricant prin studierea mai multo· i). 1
variante de solutii functionale si constructive si comparatii cu solutii tehnice similare, (ansamblu.general si
are ca scop fundamentarea tehnico-economica a eficienJei-,pentru întn~prindere, a pentru piesele comp.<
realizarii produsului. scheme cinematice.
d. Nota de comanda este documentul pe baza. caruia produsul este lansat în functionale, diagrame
fabricatie. Ea cuprinde fundamentarea necesi~tii. §i . produsului fiind forma, dimensiunile,
specificate: denumirea si descrierea produsului (solutii constructive si fGIJ.c}ic:".ale), stabilite în corelatie c
principalii parametri tehnico-functionali si calitativi, ne~:e;jdnJ.l ., , ii). 1
asimilare a produsului, eventuale colaborari în realizarea Si::., amplasarea produsull
materiale, semifabricate, componente, ambalaje etc. cu indicarea amplasare etc.
estimarea cheltuielilor necesare pe faze si pentru Întregul cidll iii). j
produsului, asigurarea fondurilor si surselor de finantare, estim:areu.ch.eltuieLlor pentru montarea (ins
productie si a eficientei asimilarii produsului, precizarea posibilelor noxe re2uIt;:.te Li, necesare si parametri
procesul de fabricatie sau exploataresi a masurilor de protectie me:'ÎIHlll ce se de punere în functiun
Impun. iiii).
e. Tema de proiectare stabileste caracteristiciLe ~i perfonnante!e CE'mtc acelasi de la pct. a-i
produsului care urmeaza a fij)roiectat, seria de fabricatie, conditiile în care m"le:H~ <.< iiiii).
fi realizat (eventuale restrictii tehnice sau de costuri, colaborari, temvme de în documentatia de b,
precum si conJinutul documenm.tieice urmeaza a fi elaborate. iiiiii I
fiselor de modificare
1.1.2. Documentatia de baza (constructiva).
Documentatia de baza este formata din documentele de Gonct)ptie.si de
executie a produsului, documente care stabilesc tipuriJe, ea, forma, dimensiunile Este fon
si alte condi.tiitehnice de calitate, r~ulile .si met)dele dt' verificare si de rec~pJie ale documentatiei de ba;
acestuia. Ea cuprinde: procesului tehnologic
a. Proiectul tehnic stabileste solutiile tehnice si schemele de pnnclplV a. Nomenci
dimensionare si constructie a produsului .si a.principalelor sale componentf'.. f) componente ale prod
contine: specifice S€lU a lisu
i. Memoriu de prezentare (Memoriu tehnic) în care e"te desenului sau standar,
produsul proiectat, destiilll,.tiasidomeniul de utilizare a acestuia, justifi~qr~0 t,~hni(':~' b. ltinerarul
solutiilor de principiu si constructive alese, parametrii functim1~li . piesa, cu indicarea se(
comparatie cu produse similare, conditii de execu,tie.siex:ploatare. c. Fisa tehn,
ii. Breviar de calcul de dimensionare (Memoriu justificativ de calcui) o anumita piesa si 5
cuprinzând calculele de rezistettta, cinematice, electrice, hidraulice etc. care au stat la caracteristibile piesei,
baza stabilirii dimensiunilor pieselor, ajustajelor, lanturilor cinematice, elementelor de prin itinerarul tehnol
actionare elpctricasauhidrauli~. sectia sau atelierul, m
iii). Desenul de ansamblu, eventual de subansamblun (pentru utilizate, indicatii pri'.
produsele complexe), cu indicarea principalelor ajustaje si dimensiuni de gabarit, din d. Planul de
care sa rezulte clar conceptia constructiva, asamblarea si functionarea produsului, tuturor datelor necesa
precum si eventuale scheme cinematice, hidraulice, electrice, diagrame de fUnctionare formulare tip si c.on1
etc. aterente ansamblului sau necesare pentru definirea fun~tionarii produsului. control si tratamente
Este de mentionat ca, uneori, întocmirea proiectului tehnic este necasara schita cotata a piesei
înca din faza..destudiu. suprafetei prelucrate

10
b. Proiectul de executie este întomit pe baza proiectului tehnic - reluând o
parte din documentele acestuia - si stabileste concret si detaliat toate solutiile tehnice,
dimensionarea si constructia produsului si a componentelor sale. El contine:
i). Desenul de execu,tie, care cuprinde desenele de ansamblu
(ansamblu.general si ansambluri de ordin inferior componente), desene de executie
pentru piesele componente care nu sunt standardizate sau nu se procura din comert,
scheme cinematice, hidraulice, electrice, de ungere, de alimentare, scheme-bloc
functionale, diagrame de functionare etc. Desenele de executie ale pieselor evidentiaza
forma, dimensiunile, conditiile tehnice de executie si de calitate pentru piesa în cauza,
stabilite în corelatie cu cele ale pieselor cu care se monteaza în ansamblu.
ii). Desenul de amplasare, care stabileste datele necesare pentru
amplasarea produsului pe locul de utilizare a acestuia, geometria fundatiei, conditii de
amplasare etc.
iii). Desenul de montaj (de instalare), care cuprinde datele necesare
pentru montarea (instalarea) produsului pe locul de utilizare, Îndicarea racordurilor
necesare si parametrilor surselor la care se racordeaza produsul, a conditiilor specifice
de punere în functiune.
iiii). Memoriu de prezentare, Breviar de calcul de dimensionare -
acelasi de la pct. a - ii.
iiiii). Fisa de modificare în care sunt evidentiate modificarile operate
în documentatia de baza (conform STAS 7075-90).
iiiiii). Borderoul de evidenta a desenelor, a documentelor scrise si a
fiselor de modificare cuprinse în documentatia de baza (conform STAS 4659-87).

1.1. 3. Documentatia tehnologica.


Este formata din documentele necesare executiei produsului conform
documentatiei de baza, documente ale caror prevederi se stabilesc prin proiectarea
procesului tehnologic de fabricatie. Documentatia tehnologica cuprinde, în principal:
l a, Nomenclatorul de componente/piese, care tine evidenta elementelor
componente ale produsului în vederea urmaririi fabricatiei, întocmirii consumurilor
specifice s?u a listei de materiale etc., precizând, dupa caz, denumirea, numarul
desenului sau standardului, numarul de bucati, date despre material sau tehnologie etc;
b. ltinerarul tehnologic stabileste succesiunea operatiilor la care este supusa
piesa, cu indicarea sectiilor sau atelierelor din succesiunea fluxului tehnologic.
c. Fisa tehnologica, care stabileste desfasurarea procesului tehnologic pentru
o anumita piesa si se întocmeste .pe un formular tip care cuprinde: denumirea si
1.
caracteristibile piesei, schita piesei, desfasurarea operatiilor în succesiunea lor stabilita
~ prin itinerarul tehnologic optim, cu datele.principale.pentru executarea acestora -
sectia sau atelierul, utilajul sau locul de munca, sculele, dispozitivele si verificatoarele
utilizate, indicatii privind regimul de lucru, timpul normat;
d. Planul de operatii, care stabileste detaliat procesul tehnologic, cu indicarea
tuturor datelor necesare executarii operatiilor pe faze. Se întocmeste, de asemenea, pe
formulare tip si contine file pentru fiecare operatie (inclusiv pentru operatiile de
control si tratamente termice etc.) în care se dau: denumirea si caracteristicile piesei,
schita cotata a piesei cu indicarea bazelor de asezare si a suprafetelor de prindere, a
suprafetei prelucrate în operatia respectiva (de regula prin linii îngrosate), utilajul,

11
detalii privind executarea fiecarei faze - scule, dispozitive, verificatoare, regim de functionarii lor. Ace,
lucru, norma de timp, lichid de racire-ungere etc. Pe coperta planului de operatii sunt situatii:
specifica te caracteristicile semifabricatului, cantitatea de materiale necesare fabricatiei • la execul
piesei, sectorul în care se executa prelucrarile prevazute în planul de operatii, data • la prodw
întocmirii planului de operatii etc.; În aceste situ.
e. Tehnologia de control, care stabileste datele referitoare la verificarea Se poate c-c
produsului, pe faze de fabricatie, în final si la receptie; tehnologuluipentru p
f. Fisa pentru calculul normei de timp, care stabileste normele de timp pentru Prin desen â,
fazele de lucru ce urmeaza a fi indicate Înplanu1 de operatii; atât desenul de ans<
g. Desenul de executie pentru semifabricat, care are în vedere stabilirea propriuzise ale piese
formei, dimensiunilor, materialului si a altor conditii tehnice pentru semifabricatek executie sunt consia
executate prin alte procedee decât aschierea (turnare, matritare etc.); reprezinta'fiecare pie
h. Desene de executie pentru elementele necesare fabricatiei, care se refera la gata de montaj sau li:
sculele, dispozitivele si verificatoareIe (SDV-urile) nestandardizate; Desenul de
i. Fisa de consum specific de materiale, care stabileste consumul de functionarii tru:l.Sini
materiale necesare pentru fabricarea unei unitati de produs; conditiilor referitoare
j. Lista pieselor realizate prin cooperare cu alte unitati; Desenul de
k. Lista pieselor standardizate, care cuprinde evidenta centralizatil, a pieselo' dimensiunilor de leg
reglementate prin standardele de stat, standarde de ramur~i sau standarde de montarea subansamb
intreprindere; Nu se întocm
l. Lista pieselor procura te din comert: • piesele
m. Fisa de modificare, care contine evidenta si continutul cormere
operate în documentatia tehnologica de fabricatie (se întocmeste în confomritrte cu • piesele
STAS 7075-90).
suplima
Documentatia de baza (constructiva) împreuna cu documentatia tehnologica
• compon
constituie documentatia .tehnica de executie.
• piesele
1.1.4. Documentatia deexploata.re, montaj.
La proiectar~
Este formata din documentele referitoare la exploatarea, întretinerea si ale acesteia: compon:
reparatia produsului si din documentele destinate culegerii .si evidentei datelor privind Componema
comportarea produsului în exploatare si cuprinde: cartea tehnica a produsulm prelucrarea piesei (:
(conform STAS 10851-82), raportul de cxploatare (conform STAS 10911-77). prelucrare si element
carnetul service, cartea de reparatii, catalogul pieselor de schimb etc. Componema
procesului tehnologi,
1.1. 5. Documentatia de certijical'e..si auxiliarii.
,

Cuprinde documentele de certificare (fisa tehnica, fisa de catalog), de


propaganda tehnica si comerciala (prospect) _a produsului precum si alte documente
considerare necesare (documentatie de ambalare, conservare si transport, document de
certificare a calitatii produsului etc.).

1.2. Utilizarea documentatiei de baza în proiectarea


proceselor tehnologice de fabricatie.
Întrega documentatie de baza trebuie sa permita formarea uneI rmagmI
generale rwivindpiesele care urmeaza a fi executate precum si asupra destinatiei si

12
....
.,.- --------------------------

fimctionarii lor. Aceasta documentatie nu este necesara în totalitate în urmatoarele


situatii:
• la executia unui prototip sau a seriei zero;
• la productia pieselor de schimb.
În aceste situatu, tehnolQgul dispune doar de desenul de executie.
Se poate constata ca cel mai important element care sta la dispozitia
tehnologuluinpentru_proiectarea_procesului tehnolQ.gic estt desenul de executie.
Prin desen de executie se întelege, conform precizarilor de la §. 1.1.2. - bli,
atât desenul de ansamblu general si de subansamble, cât si desenele de executie
propriuzise ale pieselor_ În maioritatea cazurilor însa. în practica dref)t desene de
executie sunt considerate doar desenele de executie vrovriuzise ale vieselor. Ele
reprezinta' fiecare piesa care urmeaza a fi executata 1.11 forma si la dimensiunile finale,
gata de montaj sau de livrare.
Desenul de ansamblu permite tehnologului întelegerea constructiei SI
functionarii ~inii sau util~jului, cuno(lSterea subansamblurilor com-ponente~ a
conditiilor referitoare la montaj si a principalelor caracteristici de functionare.
Desenul de subansamblu _precizeaza. caracterul si marimea ajustajelor, a
dimensiunilor de legatura dintre subansamble, conditii referitoare la asamblarea si
montarea subansamblului.
Nu se întocmeste desen de executie pentru:
• piesele obtinute numai _prin taiere din semifabricate profilate (tevi,
comiere, profile 1 sau U), fara alte prelucrari;
• piesele standardizate sau cUl1lparate din comeIt fara a fi prelucrate
suplimentar;
• componentele, ansamblele nedemontabile de constructie simpla;
• piesele simple unicat, ale caror forma si dimensiuni sunt stabilite la
montaj.
La proiectarea tehnologiei de fabricatie se au în vedere cele doua componente
ale acesteia: componenta tehnologica si componenta economica.
Componenta tehnologica cuprinde toate elementele care concura la
prelucrarea piesei (semifabricatul depomire, itinerarul tehnologic, adaosurile de
prelucrare si elementele regimului de aschiere).
Componenta economica cuprinde calculul normei tehnice de tiIflp (pe baza
procesului tehnologic de fabricatie) si a pretului de cost.

13
În desenele
supratetelor si celei<
tratamente termice, t
2. PROIECTAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE la montaj aceasta va
la montaj".
DE PRELUCRARE PRIN ASCHIERE Uneori este 1

pentru toti parametrii


• prin rns.
Prelucrarea prin aschiere detine o pondere importanta în procesele de
•• prin ind
fabricatie !l produselor, atât aferente constructiei de masini, cât si altor ramuri
În spatiul lil
industriale, datorita, indeosebi, posibilitatilor -pe care le prezinta i'n asigurarea unor
tabele, conditiile te]
precizii dimensionale si de calitate ridicate ale suprafetelor, de regula imposibil de
tehnice". Aceste conl
realizat prin alte metode de prelucrare .
La proiectarea proceselor tehnologice de fabricatie prin aschiere se parcurg •• conditii
urmatoarele etape: •• conditii
•• analiza desenului de executie a piesei; •• conditii
" stabilirea formei si dimensiunii semifabricatului de pornire; •• conditii
• stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare; • conditii
•• stabilirea regimului de aschiere. • conditii
• indicatii
• conditii,
2.1. Analiza desenului de executie a piesei.
În general Pe
Desenul de executie este sursa principala de informare ce sta la baza
proiectarii procesului tehnologic de fabricatie. Ca urmare analiza acestuia trebuie 2.1. 2. Verifi
îndreptata îndeosebi catre urmatoarele aspecte:
Verificarea te
• verificarea respectarii cerintelor standard privind întocrnirea desenului de
• verificar
executie si înscrierea datelor tehnice pe acesta;
• verificarea tehnologicitatii piesei. piesei Ii
montare<;
alunecati
2.1.1. Verificarea respectarii cerintelor standard.
• verificaTi
care ples
La verificarea respectarii cerintelor standardelor în vigoare privind întocmirea
cost min
desenului de executie si înscrierea datelor tehnice se pot constata unele lipsuri sau
materiale
nereguli. În aceasta situatie, tehnologul ia legatura cu proiectantul de conceptie în
vederea eliminarii acestora sau_pentru efectuarea unor modificari. O piesa se POl
Aceste neajunsuri privesc urmatoarele aspecte: • are posib
• la realiza
• constructia piesei (confi.guratia-seometrica);
producti'\
• dimensiJ,ID.ilepiesei si tolerantele prevazute;
pot asigu
• gradul de finisare a diferitelor suprafete alepiesei;
• necesita,
• materialul destinat executiei piesei;
•• exista pc
Il parametrii specifici necesari executiei sau verificarii piesei (de exemplu: eventuale
modulul, numarul de dinti, cota peste "n" dinti la roti dintate etc.).
importarr
Pe desenul de executie trebuie sa existe.precizari privind materialul din care se
Concret, la aI
executa piesa, starea initiala a acestuia (semifabricarul preconizat etc) si eventualele
succesiv urmatoarele ;;
tratamente termice, termochimice, acoperiri etc.
• forma COl

14
-...----~--

În desenele de executie, piesele sunt reprezenta te cu dimensiunile,. starea


supratetelor si celelalte caracteristici pe care le are piesa înainte de asamblare (dupa
tratamente termice, termochimice, galvanizare etc.). Când o anumita cota se realizeaza
Ia montaj aceasta va fi specificata pe desenul de executie cu mentiunea ca "se executa
Ia montaj".
Uneori este necesar sa se faca anumite prescriptii referitoare la toate cotele si
pentru toti parametrii specifici aferenti pieselor. Aceste prescriptii se pot realiza:
• prin înscrierea abaterilor limita;
• prin indicatii generale pe desen;
În spatiul liber' al desenului de executie se înscriu, sub forma de text sau
tabele, conditiile tehnice de calitate ale piesei respective. Ele au titlul "Conditii
tehnice". Aceste conditii se înscriu în urmatoarea succesiune:
• conditii privind materialul în stare finita;
• conditii privind precizia formei si a dimensiunilor;
• conditii privind calitatea suprafetelor;
• conditii privind tratamentele termice si termochimice aplicate;
• conditii de montaj în subansamble sau ansamble;
• conditii speciale de receptie si de exploatare;
• indicatii privind marcarea unor inscriptii pe piesa;
• conditii de transport.
În general pe desenul de executie nu sunt acceptare indicatii tehnologice.

2.1.2. Verificarea tehnologicitatii piesei.

Verificarea tehnologicitatii piesei presupune urmatoarele aspecte principale:


• verificarea tehnologicitatii de exploatare, care priveste latura utilizarii
piesei respective si modul în care ea satisface cerintele impuse de
montarea corespunzatoare în ansamblu (ajustaje cu strângere,
alunecatoare, miscari etc) si respectarea conditiilor de functionare a ei;
• verificarea tehnologicitatii de fabricatie, care este leagata de masura în
care piesa poate fi obtinuta prin procedeele de prelucrare disponibile la un
cost minim al executiei, cu un volum redus de munca, consum redus de
materiale etc.
O piesa se poate considera tehnologica daca:
• are posibilitatea de a fi asimilata în fabricatie în scurt timp;
• la realizarea ei pot fi folosite procedee de executie moderne si de mare
productivitate (desigur, dintre cele disponibile în Întreprindere sau care se
pot asigura prin cooperare);
It necesita un consum redus de material;
• exista posibilitatea organizarii optime a fabricatiei, a controlului si a
eventualelor încercari în vederea determinarii unor caracteristici
importante.
Concret, la analiza desenului de executie a unei piese tehnologul va urmari
succesiv urmatoarele aspecte:
• forma constructiva a piesei;

15
• modul de prescriere a tolerantelor si a rugozitatii pe suprafetele Tabelul 2.4: O:
prelucrate;
• prelucrabilitatea prin aschiere a materialului;
• posibilitatea folosirii unor sLlprafej:e ale piesei în calitate de baze de LL.lO
50T56l6O
I 12
referinta, baze de asezare sau baze de fIxare;
• posibilitatea de execlitie a fIecarei suprafete a piesei, cu. preCiZIa Tabelul 2.5: Bi
dimensionala, de forma si nivelul de calitate impus suprafetei, în conditii
tehnica-economice avantajoase.
În cazul constatarii unor defIciente privind aceste aspecte se va lua legatura 150
cu proiectantul de conceptie spre a efectua, împreuna cu acesta, modifIcarile necesare. 280
Este interzis cu desavârsire ca aceste modifIcari sa fIe efectuate numai de tehnolog
fara acordul scris al proiectantului de conctWj:Îe care ras.punde de functionarea
produsului)a parametri proiectati. 40
120*

2.2. Stabilirea formei sidimensinnii semifabricatului de Tabelul 2.6: O;


pornire
7,0 - -
Forma si dimensiunile semifabricatului de pornire trebuie sa fIe cât mai 9,0
22,0
23,0
8,0
apropiate de cele ale piesei ce va rezulta dupa prelucrare. 21,0
55,0
În industria mica si mijlocie, pentru obtinerea pieselor se folosesc îndeosebi
semifubricate laminate la cald sau trase la rece. Dimensiunile acestora sunt date Tabelul 2.7: O/
c-c~6 o--5
Latimea,
tabelele 2.L .. 2.10, iar abaterea lor dimensionala este data Îllstandarde. Foarte rar.se 130
30
150
120
70
140
110
100
50
40
60
80
20
folosesc piese turnate sau fotjate. [mm]

Tabelnl2.1:
-- Otel rotund calibrat STAS 1800-87.
'6,5
39,0
24,0
27,0
17,0
2,9
3,0
55,0
36,0
40,0
26,0
25,0
28,0
34,0
38,0
42,0
32,0
31,0
50,0
56,0
15,0
11,5
13,5
12,0
10,5
70,0
14,5
18,0
17,5
14,0
4;0
2,4
3,9
6,0
5,5
3,1
3,6
3,5
8,0
7,5
7,0
46,0
33,0
45,0
29,0
48,0
30,0
20,0
16,5
22,0
12,5
60,0
19,0
23,0
65,0
15,5
18,5
11,0
63,0
13,0
21,0
2,65
4,-8
2,5
2,7
9,0
8,5
9,5
19,5
5,0 . Diametrul, [mm] I

Tabelul 2.2: Otel rotund laminat la cald STAS 333-80.


--
53
32
75
170
34
70
180
80
50
250
24
16
18
100
200
220
36
150
65
90
40
130
48
120
38
5'6
25
20
28
22
15
14
140
110
45
42
12
19 Diametr~t [mm]
Drme

Tabelul 2.8: Ta

4
45
5630
17
29*
50
18
150
140
16
40
28*
130

4,0 18,0
20,0

16
.~----~--

8 45
50

150
280

40
120*

Tabelul 2.6: Otel hexagonal calibrat STAS 2305-89.


--
10,0
12,0
9,0
14,0
17,0
11,0
16,0
19,0
13,0
23,0
41,0
36,0
50,0
27,0
32,0
46,0
18,0
22,0
24,0
30,0
38,0
8,D Dimensiunea laturii, [nun]

Tabelul 2.7: Otel lat STAS 395-88.


-o-.--- --
~-
o40
0*
20
10
Latimea, 25
6818
16 30
50
14
12 o oo5 Grosimea, [nun]
nOL52

Tabelul
- - 2.8: Table netede miil;
~ ... STAS437-73
100
967150
24*
26*
36*
10
20
17
14
140
39*
31*
120
27*
38*90
15
19
22
66
55
50
45
8521
8523
12
11 18
75
70
37*
25
29*
33*
13
80
32*
34*
30
35
Grosimea, [nun]

17
~~--~---------->-----------------------

Tabelul 2.10: 1
~ ->~
- Dext,3,5 ~
c('o'J~
c- >-o----
~
42
57
32
34
95
c::
3
83
45
60
38
133
166
356
219
245
377
146
152
176
194
106
121
28
273
324
127
114
140
159
89
102
51
70
73
48
54
76
63,5
25 [rom]
Tabelul 2.9: Tevi din otel rara sudura trase sau laminate la rece STAS 530/1-87.
"
-:1>
oo-- ooo- 1
Dexl' II 1,5
1
-6,0 I
5,0
10,08,0
4,0
2,5
3,5
2,0
3,0 Grosimea peretelui, [mm]
I

18
~--------

v .-
~ --
o20
10
3,5
-
-o618
-58-o.--4---.-o----3
-~
14
12
16
22
~-, - -- -~-- -----~ ------------- ----------
--- ----- ~ -"--
Grosimea peretelui, [mm]
Dext,

19
2.3. Stabilirea succesiunii operatiilor (itinerarui • este reCQ
tehnologic) de prelucrare prin ascmere. tehnologii
unealta s;:
o etapa deosebit de importanta la proiectarea preocesului tehnologic de auxiliari (
fabricatie a unei piese este stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare. Aceasta • se recorrn
succesiune determina structura procesului de prelucrare si numarul operatiilor ce urmata d;:;
contribuie la aducerea semifabricatului la forma si dimensiunile finale. • în cazul:
Numarul operatiilor (fazelor) de prelucrare este în strânsa legatura cu cilindrice
conditiile tehnico-functionaleprescrisepieselor. Operatiile tehnologice de prelucrare • operatiile
prin aschiere se pot grupa în: material S
Il operatii de d~grosare; • daca prin
• operatii de fmisare; întâi oper
Il operatii de neteZITe (su-pra finisare). care o ma
Aceste operatii pot fi cuprinse în procesul tehnologic de fabricatie în totalitate • în cazul
sau numai partial. O corecta succesiune a operaj:iilor se stabil~ste numai atunci când se operatiilo:
tine seama atât de conditiile tehnice care asigura posibilitatea realizarii lor, cât si de precIZIe SI
considerentele economice care asigura cheltuielile minime de fabricatie. • operatiile
Numarul variantelor posibile ale procesului tehnologic de prelucrare mecanica transportu
prin aschiere este cu atât mai mare, cu cât este mai mare numarul suprafetelor piesei. • executar~
Numarul variantelor posibile Pk, este dat de relatia: sffi.rsitul p
~=~ (ij daca, dati
48

în care K reprezinta numarul operaJiilor tehnolo.giceposibile. degrosare


Un aspect deosebit de important este modul în care se vor desfasura operatiile prin relax;
tehnologice. Ele pot fi realizate astfel: • succesmn,
• pe baza principiului diferentierii operatiilor; un timp di
• pe baza principiului concentrarii operatiilor. Un proces tem
Alegerea unuia dintre aceste principii se face tinându-se seama de seria de a operatiil()r:
fabricatie si de dotarea tehnica a sectiei de prelucrare. • prelucrare
Daca se adopta principiul concentrarii operatiilor, se cauta realizarea simultana •• prelucrare
(sau dintr-o s:Îl;1guraprindere) a "m" operatii tehnologice elementare (faze), iar Il finisarea
numarul variantelor tehnologiei va scadea: executa di
C~ = K! (2) Il degrosare<
(K-m)!·m! • tratament·
Concentrarea operatiilor implica însa utilizarea concomitenta a mai multor • operatii d;
scule si, implicit, a unor masini unelte I.>peciale sau automate. La serii mici de suprafinis<
fabricatie pe masini unelte universale se aplica, de regula, principiul diferentierii • executar~
operatiilor. În acest caz, stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare si continutul • controlul:
acestora se face pe baza unor J'rincipii care, si ele, conduc la reducerea variantelor operatie d:
tehnologice apropiindu-Ie de varianta optima din punct de vedere economic. lillor pIese
Aceste principii sunt: Alegerea proc,
• când piesa nu se poate executa complet dintr-o singura operatie anumite suprafete se fa
(prindere), atunci prima data se vor executa doua sau trei suprafete care • precizia di
vor servi ca baze tehnologice pentru urmatoarele prelucrari; Il conditiile:
It daca baza de asezare nu coincide cu baza de masurare atunci urmatoarea
• productivi;
operatie. trebuie sa conduca la realizarea unei baze de masurare; atelierul IT:

20
----~-------
••...

• este recomandat ca la executia piesei sa se utilizeze cât mai putine baze


tehnologice pentru a reduce numarul de prinderi ale piese pe masina
unealta sau În dispozitiv si care introduc atât erori de bazare, cât si timpi
auxiliari de prindere si desprindere;
i • se recomanda realizarea, din aceeasi prindere, a prelucrarii de degrosare
e urmata de cea de finisare;.
• în cazul suprafetelor de revolutie se vor executa la început suprafetele
cilindrice sau conice, iar mai apoi cele frontale;
• operatiile sau fazele care ar putea conduce la descoperirea unor defecte de
material se recomanda a se realiza la începutul procesului de prelucrare;
• daca prin prelucrare se modifica rigiditatea piesei, atunci se executa mai
întâi operatiile ce nu modifica rigiditatea si dupa aceea, sau în final, cele
care o modifica;
• în cazul pieselor având dimensiuni prevazute cu tolerante, ordinea
operatiilor trebuie sa fie inversa gradului de precizie, încât suprafata cu
precizie scazuta se va executa înaintea celei cu precizie ridicata;
• operatiile se vor grupa, pe cât posibil, pe utilaje pentru a reduce
transportul interoperational;
L
• executarea gaurilor, canalelor de pana etc. se recomanda a se realiza la
sfârsitul procesului tehnologic grupându-se pe operatii de acelasi tip;
• daca, datorita degrosarii, în material pot apare tensiuni interne, între
degrosare si fmisare trebuie sa existe un timp care sa permita disparitia
prin relaxare a acestor tensiuni;
• succesiunea operatiilor tehnologice va fi astfel adoptata încât sa se obtina
un timp de baza minim (pe baza micsorarii lungimii cursei de lucru).
Un proces tehnologic bine întocmit respecta urmatoarea. schema de succesiune
a operatiil()r:
• prelucrarea suprafetelor ce reprezinta baze tehnologice sau de masurare;
o prelucrarea de degrosare a suprafetelor principale;
• finisarea suprafetelor principale care, în masura în care se poate, se
executa din aceeasi prindere si concomitent cu degrosarea;
• degrosarea si finisarea suprafetelor auxiliare;
• tratament termic (daca este impus prin conditiile tehnice);
• operatii de neteZITe a suprafetelor principale (operatii de rectificare si
supra:finisare prin lepuire, honuire etc.);
(1 executarea operatiilor conexe (cântariri, echilibrari etc.);

• controlul tehnic al calitatii care În unele situatii poate fi prevazut si ca


operatie de control intermediar, pentru a evita prelucrarea în continuare a
unor piese ce nu corespund calitativ.
Alegerea procedeului de prelucrare dintre cele care permit realizare unei
anumite suprafete se face tinânduse seama de:
• precizia dimensionala si geometrica impusa suprafetei;
41 conditiile tehnice impusc piesei;
• productivitatea masinilor unelte existente în unitatea economica sau în
atelierul mecanic.

21
3. STABILIREA ADA OSUL UI DE PRELUCRARE în care: 1- repr
n - tura
s - aVal
Pentru obtinerea pieselor având preclZla necesara si calitatea suprafetelor Calculul analiti
impusc de conditiile functionale si de estetica este necesar, de cele mai multe ori, ca de
itinerarului tehnologic (
pe semifabricat sa se îndeparteze, prin aschiere sau prin alte procedee, un strat de a schemei de fixare a
material, denumit adaos de prelucrare. Stabilirea corecta a marimii adaosului de calculeaza eroarea de 01
prelucrare are o mare importanta, din punct de vedere tehnic si economic, pentru eroare se include în reIa
tehnologia de elaborare a
Fiecare semifab
semifabricatului si, mai ales, pentru
• abateri elim
tehnologia de prelucrare ulterioara a
• abateri de f
acestuia. Alegerea procedeului de
prelucrare pentru un anumit tip de • abateri de p
suprafete se face, de regula, tinându·se fii defecte de 5
seama, printre altele, de marimea Prin prelucrarea
adaosului de prelucrare si de marimea chiar înlatura te. De reg
semifabricatului. În figura 3.1 este data, limite mai reduse, în
în acest sens, o diagrama aferenta pozitionare, de regimul (
procedeelor de prelucrare a suprafetelor .~ I Rectificare La calculul ad2
plane.
Ei intermediar pentru opera
Marimea adaosurilor de abaterile rezultate în UIT
prelucrare trebuie sa fie astfel stabilita mic mijlociu mare termic, precum si peru
Marimea semifabricatului
considerata.
încât, în conditiile concrete ale
fabricatiei considerate, sa se asigure Figura 3.1: Marimea adaosului de Abaterile rezulu
realizarea pieselor în limitele considerata a caror marir
prelucrare în functie de marimea
tolerantelor prescrise si la un cost de semifabricatului si procedeul de • calitatea su
prelucrare convenabil. prelucrare. stratului SUf
Daca adaosurile de prelucrare si proprietat
sunt prea mari creste greutatea semifabricatelor si consumul de material, sunt necesare • abaterile de
operatii sau faze suplimentare de prelucrare prin aschiere, sporeste consumul de scule numite si ab
aschietoare si uzura utilajelor, creste consumul de energie electrica si alte cheltuieli • necoaxJa,
legate de exploatarea masinilor unelte, ceea ce conduce în final la scumpirea deformar
fabricatiei. •
erori de p
Cu cât adaosul de prelucrare este mai mare cu atât productivitatea prelucrarii unealta.
este mai mica deoarece, în foarte multe cazuri, adaosul de prelucrare respectiv trebuie adaosulm
îndepartat în mai multe treceri de acelasi tip, i: pe masillJ
. a Marimea adaos"!.
=-
1 (3) însumarea tuturor aba!~
t
adaosului de prelucrare m
în care: a - reprezinta adaosul de prelucrare;
a). pentru adaosuri
t - adâncimea de ascruere.
De examplu, la strunjire, timpul de baza (de masina) necesar prelucrarii va fi:
2Ap

22
tb
1
=--.-=--
a 1· i (4)
n·s t n·s
în care: 1- reprezinta lungimea parcursa de scula cu avans de lucru, în mm;
n - turatia piesei, [rot/min.].;
s - avansul, [mm/rot.].
Calculul analitic al adaosului de prelucrare se face numai dupa stabilirea
itinerarului tehnologic (succesiunea operatiilor), cu precizarea schemei de orientare si
a schemei de fixare a materialului pentru fiecare operatie. Cu aceasta ocazie se
calculeaza eroarea de orientare si de fixare pentru fiecare operatie în parte, iar aceasta
eroare se include în relatiile de calcul ale adaosurilor de prelucrare.
Fiecare semifabricat prezinta:
• abateri dimensionale;
• abateri de forma;
• abateri de pozitie;
8 defecte de suprafata.
Prin prelucrarea mecanica, aceste abateri pot fi reduse în limite admisibile sau
chiar înlaturate. De regula, în urma prelucrarii mecanice, abaterile amintite apar în
limite mai reduse, în functie de metoda de prelucrare aplicata, de erorile de
pozitionare, de regimul de aschiere, de erorile geometrice ale masinii unelte (MU) etc.
La calculul adaosurilor de prelucrare se considera ca marimea adaosului
intermediar pentru operatia considerata trebuie sa fie suficienta pentru a înlatura toate
abaterile rezultate în urma fazei precedente de prelucrare mecanica sau de tratament
termic, precum si pentru compensarea erorii de pozitionare aparuta la operatia
considerata.
Abaterile rezultate din prelucrarile precedente si din operatia de prelucrare
considerata a caror marimi determina adaosul de prelucrare intermediar sunt:
• calitatea suprafetei, caracterizata prin rugozitate si prin adâncimea
stratului superficial ce se deosebeste de restul materialului prin structura
si proprietati diferite;
• abaterile de pozitie ale suprafetei de prelucrat fata de bazele tehnologice,
numite si abateri spatiale, cum ar fi:
• necoaxialitatea, care apare datorita erorilor de executie si ale
deformarii semifabricatelor la turnare, forjare, tratament termic etc .
• erori de pozitionare, care apar la instalarea semifabricatului pe masina-
unealta. Eroarea de ..1'ozitionare se ia în considerare în calculul
adaosului de prelucrare intermediar numai pentru operatiile efectuate
pe masinile-unelte r~late în prealabil la dimensiunile de executie.
Marimea adaQsului de prelucrare intermediar minim se calculeaza prin
însumarea tuturor abaterilorprezentate. Relatia de calcul pentru determinarea
adaosului de prelucrare minim este:
a). pentru adaosuri simetrice exterioare si interioare de revolu~e:

2Apimin
. = 2( Rzj_1 + Sj-l ) + 2 V, P j-l 2 + 8 j2 , (5)

23
în care: j -operatia în cauza; TabeluI3.!: Prc
j-1 -operatia precedenta;
Ap -adaosu1 de prelucrare; Felul
prelucrarii II Open
ex
Rz -rugozitatea suprafetei;
S -adâncimea stratului superficial care prezinta aspecte nedorite
ca fund ecruisat, prezinta difentieri structurale, defecte (sufluri, goluri, inc1uziunÎ
etc.).
p si El -erori sau abateri spatiale: p -abaterea spatiala a suprafetei de
prelucrat fata de baza tehnologica si El -eroarea de pozitionare a suprafetei de prelucrat.

b). pentru adaosuri simetrice, la suprafete plane opuse prelucrate succesiv

(6)

Valorile componentelor adaosului de prelucrare depind de tipul pieselor, de


material si de procedeele de prelucrare prin aschiere adoptate.
În cazul pieselor cilindrice, pentru determinarea diametrului barelor
(semifabricatelor) laminate sau trase se ia în considerare dimensiunea (diametrul)
maxima a pieselor ce se prelucreaza. În cazul în care piesa are mai multe portiuni cu
diametrul maxim egal se ia în considerare treapta cea mai precisa.
Astfel, diametrul semifabricatului de pornire se calculeaza cu relatia:

(7)

dsnom -dimensiunea barei laminate;


dlmax -dimensiunea maxima obtinuta la prima operatie de prelucrare
corespunzatoare celei mai mari trepte;
2Ap1min -adaosul intermediar minim pentru prima operatie de prelucrare a
treptei considerate;
lAI -valoarea absoluta a .abaterii interioare sau exterioare fata ne
diametrurbarei laminate.

Valoarea efectiva a diametrului nominal se adopta din standardele de produs


(tabelele 2.1...2.3). Daca.toleranta corespunzatoare diametrului treptei celei mai mari
este mai mare sau coincide cu toleran,ta corespunzatoare diametrului barelor calibrate,
atunci diametru1 barei calibrate. se adopta fara adaos de prelucrare pentru treapta
maxima. În mod similar se procedeaza si în cazul barelor laminate cu sectiune patrata,
hexagonala, otel lat, tabla etc. (tabelele 2.4 ... 2.10).
Aproximativ 60-70% din adaosul de prelucrare se îndeparteaza prin degrosare,
iar restul de 30-40% se îndeparteaza printr-o trecere de fmisare.
Precizia medie economica specifica diferitelor procedee de prelucrare este
data în tabelul 3.1, iar valorile fllgozitatii suprafetelor. si valorile stratului ecruisat,
caracteristice diferitelor procedee dy obtinere a semifabricatelor si de prelucrare a
acestora prin aschiere sunt prezenta te în tabelul 3.2.

24
Tabelul 3.1: Precizia medie economica pentru diferiteprocedee de prelucrare.
v oo1-o9~11
Felul -o-o0o-- - !Finisare
6712
813 Prealabila
Prealabila
Finisare
Frezare
!Prealabila
Precizia
Super:finisare
Cu cutit
Medie
tu filiera
Trepte
lDegrosare
Operatia
Degrosare
pegrosare
Rabotare
freza 5se
65798finisare economica
deprecizie
executa 10
pieptene
de
ce 9
Rectificare
rin masuri aparte.

25
Tabelul 3.2: Valorile rugozita,tii suprafetelor si valorile stratului ecruisat caracteristice diferitelor procedee de ob,tinere a
vo-oo -
ifabricatelor -o , si de vrelucrare
---200-300
----150
100-500
100-300
50
150-600
50-400
100-500
200
150 -de > a acestora prin
-- asch
11
2546,3
3750
125 13
,

rocedeul de
610
de100
812,5
3,2 9
0,8
0,4
0,212
1,614
0,1
0,05
0,0120,02
I
I 15
Semifina
Clasa
Degrosare
ecruisare,i în Foarte
Fina
Grupa
cochila
libera
Degrosare
0,01
Adâncimea; fma
calitate [~] I !

IV
0\

Tabelul 3.2: continuare


o-oil------200
(l()
e)
Il
-
150 -
Strunjire interioara Degrosare

I
-150-200
--- --TabeluIJ.2: continuare.
--250
o-o-250-300--
120
100
150
60
140
200
120 - filera -
I -
~trunjireRabotarea rotilor
interioara Cu
rotilor
Frezarea
0<15 tarodul
Degrosare

N
-...l
.
---
Tabelul 3.2: continuare.
o--o--o--
-oo
Pilireoolacatuserie
,..
-3-o
~2,5
oo-0,25
60
100 o-
Prealabila
Preliminara
Finisare
Semifinisare
Degrosare
-- --
-

N
00

.-VI
o oN '"'
I e:gj..........
Iw
0\
VI
~aS S.O
~ '-1_:::1.
W '=! 15' ...•.

§, o ~ij" ~a
,.....
IV
~ '-1 .-I ~
-..J
Cll
'"1
llJ'
"'CI
la I Cll ::-'~f3 '""""â ~
,
... - . s. g O" §' ~ •
~
--l
~ Ul llJ
• Cll ••••.•
";::t."",-
•...
~
,
-
Cll

;:-
~g.j:l..g.
o Cll o s'e:~"1:lî»'~g
•.•.• llJ '"1
(")~O"g>-l"1:l
Ci:>
~t:l S"l:l
'"
~ (')

· .. ii'
(M :> ~ :::1. ~
~~
t..;
~~(j"Q •.... ~
.. ~ a (Ilg. •••••
E.. tj "O
N' v~ ~•....E- @ C ~ <;.o -..

~J.;;.. f!1~a:~
~ ~ H n. e'~ ~ [. .('DllJ?g.
fi> 1 (j) ff.8'§
\~)&: ... (') "';
:1 ,--'. (;)
""
În cazul productiei de serie mijlocie, dar mai ales în cazul celei de serie mica
si unica te adaosurile de prelucrare se determina astfel:
• la prelucrarea pieselor turnate si forjate adaosul de prelucrare total
standardizat (aSTA'>, AsTAS)se ia din standarde (tabelele 8.1 ..... 8.42]);
• la piesele prelucrate din lamina te adaosul de prelucrare total standardizat
(aSTA'>,ASTA'»se calculeaza, fie cu relatia 5 sau relatia 6, tinându-se seama de
precizia dimensionala, calitatea suprafetei si grosimea stratului ecruisat
(tabelele 3.1 si 3.2) fie, dupa alegerea semifabricatului, facându-se diferenta
dintre dimensiunea acestuia si dimensiunea maxima a piesei;
• în cazul arborilor adaosul de degrosare v-a fi calculat cu relatia:
a.r = aSTA'> - ar (8)
• în cazul alezajelor adaosul de degrosare va fi calculat cu relatia:
Ad = ASTAS- Ar. (9)
Adaosul de degrosare a.r sau ~ se îndeparteaza într-una sau mai multe treceri,
în :functie de rigiditatea sistemului masina-scula-dispozitiv-piesa.
• adaosul de prelucrare intermediar, în special pentru prelucrarile de finisare (ar
sau Ar) este dat în tabelele 3.3 ... 3.14.

Tabelul 3.3: Adaosuri de prelucrare la retezarea si strunjirea capatelor.

10

L
~
Grosimea35437-4-Cu
-
5 3
disc
6 2
fierastrau
circular
Cu 2
frezafierastrau
Cucapatului,
cutit strung
pe a,Cu
prelucrarea Latimea taieturii B[rom]
laAdaosul
taiere, [rom]
pentru

11
~ I

29
Tabelul 3.4: Adaosuri de prelucrare pentm stmnjirea de finisare a suprafetelor
frontale, dupa strunjirea de degrosare. Tabelul 3.6:
a3 dimensiunile sculelor
115, ii4, i-! a2 a1 28
Diametrul
32 ' 15,0
9,8 Ale:; bUl
26,7
15,0
7,8
13,2
20,7
23,7
12,3
14,3
15,2
25,0
5,8
20,0
24,7
17,2
22,7
18,7
4,8
2,9
11,2
3,9
H 3I 10
20
25
35
48
24
12
22 8642
40
26
15
518
30
16
13
14
50
38
445
I prelucreaza gaurii
burghiuce se Primulj
.

I L
1- -i
50-120
260-500
1,018-50
120-260
Peste
1,4
1,2
0,6
0,7
0,8
1,5
1,7
1,5
1,4
1,2
1,0 Pâna
Diametrul treptei 500
0,50,5la 18
0,8
1,2
0,7
1,0 Lungimea
Adaosul totala aa, piesei
de prelucrare [rnm] L, [rnml

Tabelul 3.5: Adaosuri de prelucrare în vederea stmnjirii exterioare de finisare


a arborilor dupa strunjirea de degrosare.

;j N ~ ~;j
.•...

I
I
-- ;jl--- ~
I
t'
~~/////////#/,b///~~/#//J
--
-2,1
-0,76
0,20
0,24
0,28
Diametrul
1,5 I 101-250
<100
1,8
1,7
2,0
1,6
1,2
1,5
0,9
1,0
1,4
1,02,0
1,8
1,9
1,9
1,6
2,2
0,9
1,5
1,7
1,7
1,3
1,1
1,4 0,53
0,68
0,60
1,01,4
1,3
0,46
0,40
1,1
1,3
1,2
1,1
0,34 251-500 501-800
0,8 Lun.$timea 801-1200
conventionaia 1201-2000
a piesei inferioara
degrosare,
struniite,
Adaosul 2a, pe diametru, [nun] la
Abaterea
[mm]
[rnm]

Tabelul 3.7: Ad
Felul alezaJ

ezare de degrosare
ezare de fInisare îtr-
ezare de finisare dut

30
Tabelul 3.6: Adaosuri de prelucrare interfaze, respectiv interopera,tii si
dimensiunile sculelor la prelucrarea gaurilor 0(3 ... 50) H8.
5H8
6H8
4H8
24,8
27;8
21,8
23,8---9,96
3H8
13,85
19,8
11,85
14,85
15,85
25,8 --
-41,75
-0,039
17;85
12,85 7,96
Diametrul
48.0
4,8
28,0
Al 23,7
17,2
15,0
18,7
36,0
2,9
13,2
0,033
15,2
49,75
26,7
3,9
30,0
7,8
20,7
22,7
31,75
9,8
33,0
15,0
12,3
24,7
11,2
43,0
40,0
14,3
44,75
46,0
25,0
47,75
5,8
38,0
20,0 48H8
15H8
SE8
13H8
26H8
20R8
24H8
16H8
30H8
22H8
28H8
25H8
12H8
32H8
IOH8
40H8
45H8
42H8
50R8
18H8
14H8
35
38H8
29;8
34,75
37,75
39,75
burghiu 25,8de burghielor
H8
interior
Alezorul
Alezorul
19,94
29,93
29;8
17,94
doilea
41,75
47,93
25,94
21,8
27,8
23,8
19,8
23,94
21,94
27,94
15,95
49,75
24,8
31,93
Adâncitorul
Diametrul
39,93
44,93
41,93
47,75
12,95
(H8)
49,93
31,75
24,94
14,95
11,95
13,95
37,75
34,75
37,93
34,93
44,75
39,75
Toleranta
Ale de strunjirea
Dupa interioara
degrosare
Dupa cu cu:
cutitul [m.m]
Diametre,
prelucrarea
imul finisare

5 80

ezare de degrosare 0,5 0,25


ezare de finisare îtr-o trecere 0,07 0,25
ezare de finisare dupa degrosare 0,02 0,05

31
Tabelul 3.11.
exterioare.

-
Tabelul 3.8: Adaosuri de prelucrare în vederea strunjirii interioare de finisare
dupa 26-63
strunjireade
------ -.--- degrosare
-64-160
Peste
4,0
3,5
3,0
3,0 1,5
2,0
2,5 160
agaurilorpe
Pâna la 25
2,5
2,0
1,0
strungurile normale.
Diametrul gaurii D la cot.a finala, [mm]
260-310
310-360
nominal
80-120
30-50
18-30
630-800
360-500
120-180
50-80
10-18
6-10
3-6
180-260
800-1000
500-630
piesei fimte
[mm]
al
d,
.-Diametrul
1-3
~
- 0,2:
O,2~
O,2~
O)C
~
J
<10
O"'f,
0)0
O0,80
.:;r,
0,60
0,35
0,40
0,50
0,70
O,4C

ngimea gaurii 1

25
ediametru
mm] 2a, (mm]

Tabelul 3.9: Adaosuri de prelucrare în vederea strunjirii interioare a gaurilor


pe masini de frezat si alezat orizontale.
Felul prelucrarii
50-80

2 8
0,5 2

Tabelul 3.10: Adaosuri deprelucrare în vederea finisarii suprafetelorplane


prin frezare sau rabotare dupa prelucrarea de degrosare. Tabelul 3.12
interioare.
Diametru1 0,551
0,201
0,201
0,25!
0,75
0,85
0,35
0,301
0,40
0,45.
0,20]
0,5010
0,65i CCCC
«()
<181U
Ci
CiCi

260-310
stare10-18
50-80
360-500
120-180
180-260
6-10
80-120
18-30
3-6
310-360
30-50 1-3 [mm] în
finita D, alezajului

3,5
Lungimea suprafetei100-630
. >6301,5
1,5
2,5
3,0
2,0 2,0
2,5<100 .La1imea suprafetei prelucr~te, [mm.]
1,0
om]
prelucrare a, [mm]

32
Tabelul 3.11: Adaosuri de prelucrare la rectificarea suprafetelor cilindrice
exterioare.
- ----
Diametrul
---6,3
-0,25
0,60
0,40
0,80
0,70
0,80
0,30
0,40
0,25
0,350,30
0,70
0,80
0,35 0,80
0,70
0,70
0,300,70
0,40
0,30
0,35
0,35
0,60
0,80
0;60
0,25
0,60
0,50
0,50 12,5
2,5
0,500,50
0,35
0,30
0,500,60
0,50
0,25
0,600,70
0,40
0,35
0,35
0,40
0,60
0,50
0,50
O~O0,40 <30
00,80
0,50
0,40
0,600,60
0,60
0,500,50 31-50 51-80 81-120 a 121-180
,70Luncimeaconventionala
00,40
,35 181-250
Ra,blll1] 251-400
suprafetei
Rugozitatea
piesei rectificate, [nun]
Adaosul de prelucrare 2a pe·diametru, [nun]
1-3

Tabelul 3.12: Adaosul de prelucrare la rectificarea suprafeteleor cilindrice


interioare.
---------6,3
-0,40
-0,50
Diametrul
·0,50
0,50
0,55
0,85
0,25
0,75
0,55
0,85
0,75
0;55
0,50
0;55
0,65
0,75
0,20
0,40
0,45
0,40
0,45
0,25
0,65
0,650,50
0,45
0.,45
0,40
0,85
0,30
0,35
0,35
0,30 0,65
0;55
0,85
0,65
0,45
0,55
0,50
0,85
0,75
0,20
0,75
0,2012,5
0;55
0,75
0,30
0,25
0,65
0,85
0,35
0,45<18 18-3031-5051-8081-120 Ra,[~m]
Rugozitatea
Lungimea suprafetei rectificate
121-180 L,181-250
[rom]suprafetei
I 251-400
Adaosul de prelucrare pe diametru, 2a
1-3

33
-
Tabelul 3.13: Adaosuri de prelucrare la rectificarea suprafetelor frontale ale
arborilor.
Diametrul maxim al
suprafetei frontaIe <250.
4. STABILL
rectificate, [mm] Adaosul de
<25 0.,20. 0.,25
25-40. 0.,25 0.,30.
41-63 o.}o. 0.,35 Pentru stabil
64-10.0. 0.,35 0.,40. etape:
>100. 0.,45 0.,50. II alegerea
• stabilire::
Tabelul 3.14: • stabilire::
6,3 - -Adaosuri
- Lungimea
de prelucrare la rectificarea su}?ra.f!telorplane.
12,5
Grosimea80.-180.
·40.1-80.0.
181-40.0.
suprafetei
o.,35/(Q,25)
0.,80/(0,45)
0.,80./(0.,45)
0,50/(0,35)
0.,40./(0.,25)
0.,35/(0.,25)
0.,80/(0,45)
0,60/(0,40) <80.de )relucrarepe
0.,80./(0,45)
0,50./(0,35)
0.,60./(0.,40.)
0,40/{Q,25)
0.,40/(0.,25)
o.}o./(o.,2o.)
0,40./(0.,25)
0,40/(0.,25)
0.,60/(0,40)
0.,60./(0.,40.)
0.,80./(0.,45)
0.,50./(0,35)
0.,40./(0.,25)
0.,60./(0.,40.)
0.,60/(0.,40.)
0.,80./(0.,45)
0.,60/(0,40)
0,50/(0.,35)
·o.,5o./{o.,35)
0.,35/(0.,25)
0,60./(0,40)
0.,50./(0.,35)
0.,30./(0.,20.)
0.,60./(0.,40.)
Adaosul suprmetei rectificate.L, ofut,
fete/(pe [mml
doua.' Rugozitatea [~1] fata)
singura. II stabilire::
II stabilire::
II stabilire:::
aschieto<
II stabilire.:

4.1. Stab
si al,

4.1.1. Aleg

Pentru realiza
face în functie de praf
Materialul pa
II otel ca.rbi
II otel aliat.
II otel rapid
II carburi IT
• materiale
• diamante
Cea mai larg:
metalice R;8D % .
Tipurile si dirr
II cutitetele
STAS 6.3
6380 ... 6~
• burghiek
II burghiele
6728-80.
II alezoarel~
3456-80.

34
4. STABILIREA ELEMENTELOR REGIMULUI DE
ASCHIERE

Pentru stabilirea elementelor regimului de aschiere se parcurg urmatoarele


etape:
• alegerea sculei aschietoare;
• stabilirea durabilitatii sculei aschietoare;
• stabilirea adâncimii de aschiere pentru fiecare faza;
• stabilirea avansului la prelucrare pentru fiecare 9peratie;
• stabilirea vitezei de aschiere;
• stabilirea turatiei sau a numarului de curse duble pe minut ale sculei
aschietoare;
• stabilirea vitezei de avans.

4.1. Stabilirea regimului de aschiere la strunjire,gaurire


si alezare.
4.1.1. Alegerea sculei aschietoare.

Pentru realizarea unei prelucrari în cond!j:ii date~ al~gerea sculei aschietoare se


face în functie de proprietatile fizico-mecanice ale materialului.
Materialul partii active a sculei a.schietoare.poate fi din:
• otel carbon de scule (OSC);
• otel aliat;
• otel rapid;
• carburi metalice~
• materiale mineraloceramice;
• diamante naturale sau sintetice.
Cea mai larga raspândire o prezinta sculele armate cu placute din carburi
metalice ~80 % .
Tipurile si dimensiunea sculelor sunt date în STAS-uri dupa cum urmeaza:
• cutitetele pentru strunjire exterioara, interioara, frontala si. profilata în
STAS 6311-80, 6312-80, 358-67, 359-67, 6376-89, 6377-89, 6378-80,
6380 ... 6382-89~ 6383-80~ 63.84.,89,6385-89., 6386/1,2-86, 6386/1,Al-9&;
• burghiele pentru centruire în STAS 1114/1-82, 1114/2-82;
• burghiele elicoidale în STAS 573-93, 574-93, 575-93, 4566-80, 6727-80,
6728-80, 7881-80,8156-80,8157-92,8368-82;
• alezoarele înSTAS 1263-79, 1266-9~ J264-80, 1265-80, 2647-78,
3456-80,5713-92,589-80.

35
~----
r

4.1. 2. Stabilirea durabilitatii economice T ee a sculei aschietoare. Tabelul 4.2.


Diametrul D, [mrr
Durabilitatea economica a sculei aschietoare poate fi determinata prin calcul 45-50
20-24
6-14
15-19
40-44
30-34
25-29
35-39
sau poate :fi selectata din normative, în functie de sectiunea corpului sculei, calitatea 2-5
materialului de prelucrat si apartii active a sculei a.schietoare. De exemplu'Hpentru un
cutit de strunjit având s~tiunea normala de 25x25 lllll1, din otel rapid, durabilitatea
normata este de 60 min., iar pentru un alt cutit având aceeasi sectiune normala, dar cu
partea activa din carburi metalice, durabilitatea normata este de 90 mÎn.
Determinarea durabilita.tii economice_prin calcul se face în functie de SCQPul
urmarit: productivitate maxima. cost de fabricatie minim etc.
Pentru o productivitate maxima. durabilitatea se calculeaza cu relatia:
Tec = (1- m)'1:Jm [min], (l0)
iar daca se urmareste un cost minim al vrelucrarii rela..tiadevine:
Tec = (1:. + C2/C1)·(l-m)/m [min], (11) 4.1.3. Slab
în care:
Adâncimea d
m -exponentul durabilitatii, care se determina experimental în functie de
cuplul semifabricat -scula; operatia data. Marim
•• -timpul necesar unei schimbari a sculei si refacerea reglarii masinii- asigurata folosirea ra:
minim a nt1marului di
unelte [min];
La strunjire,
C1-retributia lnuncitorului de la MU [lei/min];
singura trecere ducâr
Crcheltuieli l~gate de exploatarea sculei.si care se calculeaza cu relatia:
pentru adâncimea de
C2 = 0,C3 + CJn. [lei] (12)
materialul sculei, ma
unde: or -timpul cât dureaza reascuJirea sculei!mÎ11]; îndeparteaza aproxim
C3 -retributia muncitorului ascutitor [lei/min]; Daca adaosul
C.-costul iniJial al sculeiIlei]; mai. ales la.trecerile (
ns -numarul de reascutiri permis pâna la scoaterea din uz a sculei . mari între trepte, atun
Pentru operativitate, durabilitatea economica a scu1ei.pentru prelucrarile prin NliUllaruIde tJ
strunjire si gaurire, se alege din tabelele 4.1 si 4.2.
Semifmisarea
Tabelul 4.1: Durabilitatea economica (IeJ a cuptelor de strung si defiletat..
dSectiunea (tabelele 3.3 ... 3.14) p
120
hxb45
6x6
150
45
90
60
60
90
Otel 8x5
hxb
40x4040x25
12x1212x8
105
1206x475
30
60
32x3232x20
20x202Ox12
16x16l6xl0
25x25
1OxlO10x6
8x8
63x6363x40
50x5050x32
25x16
Otel45
Carburi Otelmetalîce
Dreotum!IDulara
Patrata
Carburi
cutituluide
rapid
rapid strung
Fonta
si fonta cenusie90 Materialul
maleabila Materialul de aschiat
taisului
La gaurirea d:
lîce
unde: D este d
Pentru largire
prin strunjire a SUp
determina cu relata:

unde: Dr
Dj

4.1.4. StabJ

Avansul de asd
aschiere adoptata anIe
• la preluCl
de aschi;

36
'"--_ •......... _----~-_._---------------- .------

Tabelul 4.2: Durabilitatea economica a burghielor elicoidale din otel rapid.


95
18 7
Fonta
22
Diametru1 D, [mm]Aluminiu
15
55
24
42
36
80
12
58
30 12
60
40
15
22 Durabilitatea economica Tec, [min]
:ai-cul
Otel
aarea
ro un
iiatea
Iar cu

c...'pul

ilO)

111)
4.1.3. Stabilirea adâncimii de aschiere si a numarului de treceri.
le de Adâncimea de ascbiere se stabileste în functie de adaosul de prelucrare pentru
operatia data. Marimea adâncimii de aschiere trebuie sa fie astfel stabilita încât sa fie
Sffill- asigurata folosirea rationala a sculei, a puterii MU, evitarea vibratiilor si reducerea la
minim a nttmarului de treceri.
La strunjire, prelucrarea prin degrosare se va face, pe cât posibil, printr-o
l. singura trecere du când, în acest mod, la cresterea productivitatii. Valorile obisnuite
(2) pentru adâncimea de ascbiere la prelucrarea prin strunjire de degrosare, functie de
materialuI sculei, materialul de prelucrat sunt date în tabeIul 4.3. Prin degrQsare se
îndeparteaza aproximativ 60-70 % din material.
Daca adaosul de prelucrare este.jJrea mare fata de puterea de aschiere admisa,
mai ales la..trecerile de la o treapta la alta, în cazul prelucrarii arborilor cu diferente
mari între tn~pte, atunci adaosul de prelucrare va fi divizat în mai multe treceri.
NlllllaruI de treceri i se determina cu relatia:
i=Ap/t (13)
Sem1fmisarea si finisarea suprafetelor se face cu o adâncime de ascbiere mica
(tabelele 3.3 ... 3.14) pentru a se asigura conditiile de precizie si de rugozitate impuse.
La gaurirea din plin a materialului, adâncimea de aschiere t este data de:
t = D/2, [mm], (14)
unde: D este diametrulgaurii.
Pentru largirea gaurilor cu burghiul sau cu alte scule, ori pentru prelucrarea
prin strunjire a suprafejelor exterioare sau interioare, adâncimea de aschiere se
determina cu relata:
t = (DrDi )/2, [mm], (15) .------
--------
--------------------
este diametru! final [mm]~
-diametrul initial al gauriiîn [mm].

4.1. 4. Stabilirea avansulu; de aschiere.

Avansul de aschiere se stabileste în functie de natura prelucrarii si adâncimea de


aschiere adoptata anterior, astfel:
• la prelucrarile de degrosare se prefera avansuri mari în detrimentul vitezei
de aschiere, în vederea obtinerii unei productivitati ridicate. Valorile

37
avansului sunt limitate de rezistenta sculei aschietoare, de cea a
mecanismului de avans si de rigiditatea piesei .
• la finisare se adopta un avans mic, pentru atingerea parametrilor impusi
de precizie si de calitate a piesei. Tabelul 4.5: A-i..
Avansurile la strunjirca si gaurirea de degrosare se aleg din tabelele 4.3 ... 4.6,
iar avansurile la strunjire, largire si alezare, pentru finisarea suprafetelor, se alegQJ din o]fstrunjirea
\O
"<t
ox Dimensiunile
U ~50
---:
160
100
125
800
200
500
60o.
80 o20
o25
X
40
O.'
0,25
0,4- --
otel rapid sau armate c
-'1a,,-,
- llJ·'-"'o
lJ")
10 -••.•
,S.Q - .
.;~t~
li')
llJ "$","= •...
r.n
\O 0,1·
0,1516
30 300
•••.•
300 :::1
pentru eIl"
"-' ("-

t:1 a•..• § § g,....,


s- sectiunii
:.:.J...8
~ u· ....
~C';l 12 150
.§eIlS
tabelele 4.7 .. .4.9. Pe baza valorii acestor avans uri optime, din gama de avansuricutitului interioaraC';l,S .•...•
:;uS
llJ~"::
150 300
a suportului sau ::::l·S )~~

masinilor unelte aBate în dotarea întreprinderii se aleg cele mai apropiate valori pentru
avansurile efective de prelucrare.
Tabelul 4.3: Adâncimea deaschiere si avansurile pentru stnmjirea exterioara
---- -.---IDO.
ded 0,4-0,5
-- ---.-- din otel ravid sau armate cu vlacute din carbun metal:
0.,6-0.,9
8I 0,8-1,4
0,7-1,2
0,7-1,1
0,6-0,8
1,0.-1,4
0,4-0,6
0,3-0,4
~ • ~ __ o

Materialul
pentru 12 81,0.-1,4
50,3-0,7
0;6-0,8
0.,4-0,7
0,6-0,9
0,6-0,8
0.,7-1,2
0,8-1,4
1,0-1,6
0,5-0,8
0,7-1,0
0,5-1,0
0,6-1,0
0,8-1,2
1,0-1,2
0,6-1,0
0,6-1,1
0,7-1,2
0.;6-0;9
1,0.-1,4
1,2-1,6
0,9.;.1,1
1,0-1,5
1,2-1,8
1,0.:":1,4
1,2-1,6
0,8:":1,0
1,2-1;8
0,7-0.,9
0.;7-0.,8
1,2-1,5
1,5-2,0.
1,2-1,8
0,8-1,2
0;6-0,9
1,1-1,4
1,0-1,4
0,4-0;6
1,2-1,4
0,3-0,4
0.,4-0.,7
0,4-0,6
0.,5-0,9
1,1-1,5
1,0-1,5
1,3-2,0
0,4-0,5
0,4-0,8
0;8-1,0.
0.,9:":1,2
1,6-2,0
1,0.-1;2
1,2":1,8
1,3-1,7
1,4-1,6
1,0-1,2
1;0-1,3
0,8-1,0
1,2-1,7 20
3100
0,5-0,8
0.;6-0,9
1,1.;.1,4
0,8-1,0 60
1,5:":2,0
1,6-2,4
0.;8-1,0
0.,4-0,5
pIeseI, 60
40
iPeste
400Cutite
[mm],
100.0 cuAdâncirnea
600 312
40.
Diametrul olacute dindecarburi
aschiere
Avansul t "fmml. Pâna
s metalice
frnmJrot.l la: din otel rapid
I Cutite

Tabelul 4.6:
Tabelul -4.4: Avansuri la strunjirea de df,gro§are a canalelor si pentru retezare. elicoidal.
Diametrul 6-8
7-8
8-10
4-5
5-6
3-4
3[mm]10.-12
fonta. Avansul
16-20
12-15
Semifabncate
0.,0.6-0,0.8
0.,22-0.,25
0,20.-0.,25
0.,28-0.,32
0,30-0.,35
0,2-0,23
0,24-0.,27
0,35-0.,40
0,11-0,14
0,13-0.,16
Latimeade0;0.8-0.,10
0.,16-0,19
0.,13-0,16
0,55-0.,65
0.,18-0,22
0,18-0.,20.
0.,16-0.,18
0.,10-0.,12
0.,25-0.,30.
0.,30-0,35
0,40-0.,45
0,08-0.,10
0.,22-0,26
0.,15-0.,18
0.,20-0.,24
0.,45-0,55
0,32-0,36
0.,36-0,40
0;28-0,32
0.,12-0.,14
0.,40.-0.,45
0.,35-0,40.
0.,10-0.,12
s,diD.otel
[mm!rot]
cu~tului,
o;>80daN/mm2
o;<8o.daN/mm2
Avansul, Semifabricate
[mm/rot] dir Diametrul a.:
0..:
0..1
O,~
o..J
o.,J
0.,4
0.,3
O"r<lOO
20.-25
16-20
13-16
8-10.
6-8 4-6
25-30
30.-60 burghiului
[mm] d,
a

Tabelul 4.5: Avansuri pentru strunjirea interioara de degrosare cu cu,tite din


.6. otel rapid sau armate cu placu,te dure pe strunguri normale .
in ~. Dimensiunile
t-
.••.• 200
800
125
50
100
160
60
80
500
-x'"
oo30
0,5-0,8
::l 0,12-0,16
0,4-0,6
16
0,08
0,1
-12
o0,5-0:
0,4-0,7
0,6-0,8
0,6-0,9
0,9-1,2
0,9-1,3
0,7-1,2
1,1-1,6
0,12-0,2
0,25-0,6
1,0-1,5
8240
0,25-0,5
0,1-0,2
0,15-0,310 -----o·...•
-0,15-0,4
5-0,12-0,2
80,7-1,(
50,5-0,7
30,5-0,8
0,6-0 03,10
---
-""u
,S.Q
0,5-0,9
0,25-0,45
O,6-O~~
0,7-0:<
0,4-0,7 0,08
0,4-0,;; 0,4-0,6
0,8-1,0
0,8-1,1
0,9-1,3
0,3-0,6
0,6-0,9
0,1
0,25-0,35
0,3-0,5
0,7-0,9l0,2-0,3
0,12-0,15
0,8-1,2
0,15-0,25
0,12-0,25
0,12
0,3-0,6
0,5-0,
0.3-0,0,4-0,7··
0,12-0,3
0,2-0,5
0,4-0,5
0,6-O,~0,1-0,180,3-0,4
0,7-1,0
0;4-0,7
- Materialul
0,6-0,9
- - de prelucrat
Oteluri
-- ' ,
~ 300
~~ 0,7-1,1
Fonte siAdâncimea
aliaie de ascbiere t, [mm], vâna la:
de cupru
::l •..•..• VJ 20 300 0,9-1,2
150 Avansul s, [mrn/roL]
strunjirea
pentru
5,.-,
interioara 13-
.~~
:§'~f
300 2
~I
25

Tabelul 4.6: Valorile orientative pentru avans la gaurirea cu burghiu


e/icoidal.
Diametrul O"r<100[daN/mm2]
HB>200
0,70-0,85
0,10-0,18
0;43-0,53
0,22-0,26
0,28-0)4
0,37-0,45
0,13-0,22
0,17-0,28
0,26-0;43
0,47-0,57
0,61-0,75
0,11-0,13
0,13-0,17
0,474),57
0,54-0,66 HB<200
0,40-0~70
0,80-1,10
0,10-0,20
0,22-0,37
0,22-0,28
0,70-0,86
0,18-Q,22
0,21-0,25
0,29;..0,47
0,78-0,96
0,32-0,55
1,00-1,20
0,30-0,40
0,18-0,220,08-0,1
0,23-0,29
0,27-0,33
Fonta
0",>100 si~Otel
al.ia·e
[daN/rnm2] neferoase
Avansul s, .[rom/rot]

39
r
i
I

4.1.5. Stal
Tabelul 4.7: Avansuri recomandate pentru strunjirea exterioara si interioara
------ -- si finisare.
de prefinisare Viteza de as.:
J,08-0,15
1><60
1><60
1»60
u>60
u>60
Raza la0,4-0,6
0,4-0,65
0,2-0,4
J,12-0,24
T0,03-0,06
0,25-0,3
0,1-0,2
0,02-0,04
0,1-0,2
0,2-0,4
0,05-0,1
0,3-0,6
0,1-0,25
0,5-0,7
0,3-0,5
0,25-0,4
0,15-0,25
0,3-0,5
Ra=I,60,03-0,06
0,05-0,08
Ra=12,5
0,08-0,2
0,1-0,15
0,03-0,06
I Ra=3,2
Ra=6,3
1»60 Viteza de de
Gradul aschiere,
netezire,[m/min]
[Ilm] • material"
• material
• adâncim
• durabilit
• tipul pre
• posibilit
• rigidi"taU
Calculul anal

Tabelul 4.8: Avansuri recomandate la largirea cu burghie elicoidale.


rn
rn
Diametrul
fi 10,7-1,1
0,7-0,9
1,0-1,1
0,7-0,8
0,6-0,7
0,9-1,3
1,3-2,0
1,0-1,4
1,0-1,3
1,0-1,4
0,4-0,5
0,6-0,8
0,8-1,3
1,2-1,9
0,45-0,5
0,45-0,6
0,3-0,4
1,0-1,6
1,2-1,6
1,1-1,5 1preliminare
0,8-1,2
0,5-0,6
0,8-0,9
0,5-0,6
0,6-0,7
0,9-1,2
1)-2,0
0,5-0,7
0,4-0,5
0,7-1,1
IT 0,9-1,2
1,2-1,8
0,9-1,3
0,8-1,2
1,1-1,7
0,8-1,1
0,7-1,0 30
20
50
10
15 [rom]
40
Diametrul otel Fonta
Otelgaurii
siGrupa
D, turnat
de avansuri s, [mrn/rot] • Cv
semifabrica
• mv,xv,y"
de aschiere:
• Ktot
• prelu.
• stare;:
• mat~
• geam
• lichid
Valorile coefi
Pentru serii
tabelele 4.10 .. .4.23,
Tabelul 4.10
cu cutit din otel rapid
65
6916:
75
55
54
52
49
80
63
59
67:
Adânci-105!
98
115 --O5~
16~
14'
14~
151
-125
141153
~134
133111 -5:7:!:lC
i151:
6: 9~
05
8: 01 :0.
46735821 [nun]
14
12
20
16
10
1.5 meat,
0.5
Tabelul 4.9: Avansuri recomandate la alezarea cu scule din otel rapid
Diametrul alezorului d, Fonta
0,50
0,40
0,40
0,35
0,25
0,30
0,60
0,80Otel
0,70
0,50
0,30
0,20 Materialul care se prelucreaza
Avansul s, [mrn/rot 1

Verificarea avansului în functie de modul de prindere se face ori de câte ori este
necesara pe baza unor relatii si date cuprinse în literatura de specialitate.

------------- 40
.~------------

4.1.5. Stabilirea vitezei de aschiere.

Viteza de aschiere se stabileste în functie de:


• materialul semifabricatului;
• materialul sculei;
• adâncimea si avansul de aschiere;
• durabilitateasculei;
• tipul prelucrarii (degrQsare, finisare);
• posibilitatile de prelucrare ale MU;
~=_08 • rigiditatea sistemului MU-dispozitiv de prindere-scuIa-piesa.
B-O,l Calculul analitic al vitezei de aschiere se face cu relatia:
r
v (16)
m '"'v
x Y . Ktof-
'L
[m/min]
T v·t v.s v
• Cv -constanta ce se determina experimental în functie de cuplul
semifabricat-scu1a;
m • mv, Xv, Yv -exponenti determinati experimental în functie de conditiile
,4-ZU de aschiere;
15-,j,6 • Ktot -coeficientul de corectie a vitezei de aschiere care depinde de:
i.i_{f "" • prelucrabilitatea semifabricatului;
~_
·"_F'J,)- • starea suprafetei de prelucrat;
;-'=,6 • materialul scu1ei aschietoare;
,-4-=.5 • geometriasculei aschietoare;
• lichidul de racire.
;-i~,61
,f::..-i.), 7 Valorile coeficientilor sunt dati în tabele.
;-0.6 Pentru serii mici si mijlocii. viteza de aschiere la strunjire se alege din
,6-.(i, 7 tabelele 4.10 .. .4.23, iar la gaurire, largire si alezare din tabelele 4.24 .. .4.26.
,7-0.8
'-,-i 6 Tabelul 4.10: ValOrile vitezei de aschiere la strunjirea exterioara a otelului
c........:..:..
cu cutit din otel rapid având durabilitatea T ec=60 min.
~~"7 65
69
75
67
63
49
54
59
55
52
80-.-..-- ...--
....
...
Adânci-
J6
.28
55
50
49
44
1757
100
H25
37
29
.28
65
14
47
75
31
24
12
83
....
....
...
38
19
18
59
30
70
34
46
12
1350
43
28
16
21
77 22.
18
14
40
29
44
.23
33
60
71
78
5968
20
45
35
23
26
36
42
17
41
32
37
47
58
83
92
51
86
118
110
69
58
.25
15
27
66
55
53 20
37
13
16
45
126
33
22
105
1728
24
92
41
81
29
31
3518
22
220
.27
115
21
302314153
19
2105
98125
5'134
141
6215
65
133
101
22
48
39
54
24 ...
...
...
0,05 0.1 0,15 O2 O25Viteza
...
......
O 3 Avansul
04 0.5 s.0,6
de aschiere 0.7 0.8 O 112 1.4 1.6
0.911
rrom/rot
v, Jm/minl
,7-=:.8

41
Tabelul 4.11: Valorile vitezei de aschiere la strunjirea exterioara a otelului cu Tabelul 4.13:
cutit armat cu placuta dura P 10 având durabilitatea T==90 min. duritate 190HB, cu (
Adânci-
-143
----- min.
180
196
187
145
105
167
162
127
104
116
121
119
191
147
178
183
141212
190
t80
108
172
117
124
217
189
172
180
216
296
200
158
240
118
225
167
135
217
206
160
IlO
313
150
140
145
195
153
130
255
107
126
172
210
233
295
173
208
253
186
112
159
90
110
114
157
145
162
96
90
Il8
101
163
141
153
97
136
102
170
173
125
112
115
132
207
212
145
152
11398
200
136
142
128
155
118
163
107
102
233
100
168
280
250
265
232
250
225
303
238
195
150237
124
121
153
148
131
134
93
88
8
128
178
12096
955.0,1
270
177
63
106
102
110
138
95
167
87
95 340
187
180
195
227
1,21,40,6 0,15
0,7 0,2
1,00,25
0,8 0,5 Avansul
Viteza
0,40,3
0,9 s, [mmlrot]
de aschierev, [mlminl ;, - ---
87
94
Adânci- .

Il6
114
99124
108
111
102
107 ii
.0,1 0,15
6
14
16
20
10
8 71,5
12 321
4
5 [rom] meat,
0,5

Tabelul 4.12: Valorile vitezei de aschiere la struryirea exterioara afontei de


duritate Tabelul 4.14:
------ 190HB, cu cutit din otel rapid, având durabilitatea Tec=60 min.
1
---
H
Adânci-
26
16
21
18
17
11
23
13
20
25
24
7,517
13
18
11
16
LI
15
13
14 18
120
10
26
20
21
11
33
28
27
13
10
25
22
28
22
6;5 8
28
7
1230
1914
18
19
27
23
37
10
21
15
19
1
9
15
16
19
12
24
32
23
29
31
12
15
24
16
17
12
23
17
29
26
21
25
22
30
17
13
14
18
8,5
6,5
7,5
7,5
8,5
9,5
9;5
8,5 20
22
16
10
11
9,5
9,5
9,5 6
8
98824
914
70 4
41
932
29
8
5
25
22
2621
37
45
28
35
23
27 Viteza Avansul
0,05 0,1 0,15 0,2 0,250,3 v, rmlmin
0,5 s,·0,60,70,8
de aschiere
0,4 [mmlrot]
0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 cu,tit din o,tel rapid CN
60 .-
46
56
34
42
36
38
50
52
44
48
Adânci-
16
,)20100
79
86
t73- -.0,05 0,1 I
-!:4
129
93
101
~110
r:-

[ 81 [mm]
I 31,5
10
7
4
5
6
12
2
14 mea t,
0,5
Tabelul 4.13: Valorile vitezei de aschiere la strunjirea exterioara a fontei de
duritate 190HB, cu cutit armat cu_placuJa dura tip K30, având durabilitatea T-ec=90
min.
94
87
73
76
62
56--------
-58
60.
78
65
68
Adânci-
48
76
57
5659
46
83
52
46
44 ~8
38
42
604
75
18
82
93
48
32
50
40
44
47
686
99
7
33
37
57
t5
48
32
34
45
49
35
33
72
36
55
43
3865
108
26
114
69
28
30
39
107
6570.
101
48
62
69
53
89
79 87
53
50
48
65
67
35
92
5
33
37
97
36
54
56
89
756
61
63
71
75
41
43
46
t03
52
28
42
84
88
80
35
30
45
102
76 1
108
49111
94
116
67
5
81
75
58
96
83
40.
71
63
92 2
0
3
1,2124
7 0,60.,7
_0,1 0,15
1,4
1,6 0,8
1,00,20,25 0,3
0,4 0,5Avansul
Viteza s, [mrn/rot]
de aschiere v, Fmlmin]

-
~
r
~
,

Tabelul 4.14: Valorile vitezei de a~chiere la strunjirea interioara a otelului cu


cU,titdin otel rapid având durabilitatea T ec=60 min.
38
48-------.---
-52
46
60
42
44
56
50
34
36
3
2t5
Adânci-
2979
48
36
15
38
100
12
26
23
24
51
28
6128
35
22
32
42
19
20
18
19
31
21
IZ
10
11;5 I7
31
17
16
40
34
23
49
1
86
34
45
1376
39
12
10
36
22
11
1614
20
29
38
25
2327
44
25
24
26
23
r,35
42 11
21
31
47
26
33
52
43
28
35
13
21
59
15
1465
4
79
2 88
33
53
39
48
30
42
15
82
6915
18
13
56
36
45
62
16
9,5
19,5
37,5 16
17~5
57,5
16,5
41,5
35,5
17,5
16,5
15,5
51,5
53,5
62,59
110
4919
2
7
1
3
4
38
53.,5
18,5
21,5
20.,5
19,5 4
93
129
101 Avansul s,.0,50,6
0,05 0,1 0,150,2 ·0,250,30;4
Vitezadeaschierev, [mmlrot] 0,7 0,8 0,9
[m/min] 1,0
1,2

1;

43
r
I

Tabelul 4.17:
Tabelul 4.15: Valorile vitezei de aschiere la strunjirea interioara a otelului cu duritate 190HB, cu ,
cutit armat cu placuta dura tip P 10 având durabilitatea Tec=90 min. min.
- -- 12
68--- -.-T
65 -93
-,0,1 0,15
Adânci-Wl
136
86
79
110
95
110
102
180
175
200
74
82218
113
100
115
122
112
108
90
173
127
76
85
65
68
81
78
90
94
76
8779
142
78
90
120
105
101
107
97
121
137
147
151
129
134
109
133
143
lO7
114
130
128
105
115
Ul
122
93
81
91
84
71
73
72
76
88
1-01
96
86
206
172
212
223
236
88
148
113
118
150
167
155
107
7768
72
93
81
97
146
156
161
140
70
72
85
92
140
119
91
74
80
82
8
189
126
101 8 0,1
128
141
-65
163
159
78
64
97
147
184
177
170
84
98
257
,138
150
135
168
146
187
125
85
117
116
87
U5
159
9499
66
83
99
74 0
200
155
80
73
135 U40,15 0,2 0,250,3
1901178
1,2
1,4
163
128 1120
167 0,5 Avansul
1,0
Viteza
0,4 de s, [mrn/rot]
aschiere
0,6 0,7 v, [mJmin]
0,8 0,9 Adânci-
14
77
85
80
70
1,5 ,I
8783
81
i 10 20
6
7
16
841
2
3 i! 5 [mm] mea t,
0,5

Tabelul 4.16: Valorile vitezei de aschiere la strunjirea interioara afontei de


duritate 190HB, cu cutit din otel rapid având durabilitatea T~c=60min.
liiln
----4----
li,j
7,5
8,5
6,511
22
12
I Adânci-
15
139
13
12
10
13
2019
21
12
912
13
14
17
18
-11
14
188
7
17
10
15
21
16
19
22
19
23
25
8,5
10 597
614
10
15
1
17
1220
10
15
16
14
19
1-5
-16
-15
17
13
16
18
20
8
9
7
13
11
11
14
20
21
23
1426
28
24
-Z3 S
10
12
11 76415
26
24
9
14
5
8
-16
25
'8;5
10,-$
4,5
12,5
1l,5
7,5
8,5
11,5
7,5 10,5
6,5
5,5
3,5
6,5
5,5
7,5 -9
9
8,5
12,5
4,5
fn,57,59,5
6
-9;5
1<Y 31
7,5820
12
619
5
7·28
4
216
22
241
3
35
17
618
25
0,0510,1
,5 O) 51 0,210,25O,30A 0,50,6
Avansul 0,710,81,0
s, v,fm/min]
Viteza ue-aschiere [mrn/rot] 0,91,2 1,4 Tabelul 4.18
cu,tit din otel rapid a'>
4573
7116
64i
54
8217
76i
6916
5915
~8,5
57[5
6215 ---67
9126,1
61:
8162
107
115
148
l( 150
190
138
I Adânci- 0,05 0,1 Kl,
Ii4 7
321 20
16
12
81,5 [rom] 0,5
10
14 Imeat,

/ /
44
.~------.•_-----------------------------------------------------

Tabelul 4.17: Valorile vitezei de aschiere la strunjirea interioara a fontei de


te cu duritate 190HB, cu cutit armat cu placuta dura tip K30 având durabilitatea Tec=90
min.
55
57
65
58
45
44
41
51
68
Adânci-49
52
36
32
34
46
38
28
29
41
20
31
24
58
25
29
28
56
35
33
57
59
45
43
67
4262
42
50
38
41
26
36
37
30
27
54
62
40
31
49
35 31
52
40
42
46
25
56
21
24
43
61
5
34
39
47
29
30
71
49
39
23
3727
39
29
30
53
70
65
67
63
85
77
69
22
32
39
52
80
73
76
33
25
3025
32
36
33
35
45
63
55
60
81
74
64
72
44
48
23
28
65
69
59
26
37
66
40
1,4 .
--..-- -.•-
-43
93
783
87
81
1,2 0,1
1,60,15
0,6 1,00,2
0,7 0,80,25 0,3
0,5 Avansul
Viteza
0,4 s, [mrn/rot]
de aschiere v, fmlmin]

M
80
7~
74

68
66

le: de

Tabelul 4.18: Valorile vitezei de qschiere la strunjirea frontala a otelului cu


... .
cutit din
88,5
Adânci-
68
54
58
52
65
48
63
71
61
7646
57
15,5
45,5
38,5
64,5
18,5
65,5
74,4
45~5
55,5
---- -otel
----
-54
69
73
64
62
59
57
71
82
76
40
69
20
20
40
52
15
42
24
55
48
7533
27
24
48
5
44
38
58
29
34
18
26
42
39
4
45
19
61
3819
51
111
129
102
17
14
22
16
21
43
26
32
116
120
16
85
18
20
89
50
40
17
30
61
35
91
77
28
36
22
42
6
55
31
23
53
22
52
7
25
28
66
7213
23
19
27
86
52
37
78 4
3
6
8
5
115
7134
7
55
41
37 -
-
150
162
63
61
0
2
148
91
102
126
107
96
82
40,5
15,5
49,5
17,5190
138
rapid având durabilitatea Tec=60 min.
0,050,1 Viteza 0,4
P,15 0,2 0,2510,3 Avansul
0,5 s,0,6
de aschiere [mrn/rotl
v, 0,7 0,8 0,9 1,0 1,2 1;4 1,6
fmlmin]

H
...~"4
~
[rom]

ij,
! 8,).

, ~.5
J
i.~ J
x:_.

. 6.51
6

----------------
-----------------

------------

45
Tabelul 4.19: Valorile vitezei de aschiere la strunjirea frontala a otelului cu Tabelul 4.21: Ja;
cutit armat cu placuta dura tip P 10 având durabilitatea Tec~90 min. duritate 190HB, cu cum
----- min.
Adânci-100
144
250
347
327
200
240
215
185
12896
.205
208
173
157
234
154
200
138
152
227
210
177
280
220
236
139
188
260
250
121
117
131
115
167
160
155
190
119
113
142
120
111
131
185
158
150
126
218
115
1~
190
174
161
167
97
136
208
200
235
213
255
313
170
175
183
133
105
127
301
139
149
122
192
195
190
100
105
206
215
245
275
255
295
120
166
220
163
148
16&
162
189
163
150
117
135
182
145
128
123
178
141
107
118
188
175
171
240
226
198
108
107
114
200
108
197
9
95
294
265
230
320
277
147
137
102
110
205
270
109
125
113
117378
-112
160
180
236
245
262
153
130
121
1,4
0,9 2D,1
0,60,15
1,2
0,8
1,0 0,7 0,2 0,25 0,30,5 Avansul
0;4Viteza s, [mm/rot]
de aschiere v, [mlmin] - 114
84
80
86
96
103
Adânci- --0,10,15
97
90
111
126
118
128
102
109
119
112
122
137
1015 O"
12
20
14
16
10
5
82
4
6
731
1,5 [rom] meat,
0,5

[rom]
Tabelul 4.20: Valorile vitezei de aschiere la strunjirea frontala a fontei de
duritate - 190HB, cu cu,tit din otel rapid având durabilitatea T 00=60 min.
----- -
Adânci- to
17
22
18
21
22
41
25
24
30
33
22
18
20
24
1619
14
23
19
26
28
31
25
23
17
13,5
21
8,5
8;528112
20
25
9
16
12,5
7,5
34
27
28
20
21
26
27
30
243
37
30
12
1
23
22
19
16
18
13
16
13
27
36 10
21
27
15
27
14
25
26
2934
14
26
J5
17
11
15
20
11
22
19
18
2
24
28
14
20
11;5
9,5
11,5
12~5
10,5
15~
11~5
5,5
10,5
12,5
10,5
12,5
9,5
15,5
14,5
15,5
10,5
15,5
16,5
14,5
11,5
9,5
14,5
12;5
16,5 1
13
7
9026
30
6
5
36
7
45
32
8
5
2
15
10
11
14
12
32
8
39
33
9
4
3 51
41
18
25
34
27
0,05
26,5 Viteza
0,1 P,15 0,2 0,25 Avansul s,fmmlrotl
deaschiere
0,30,4 0,5 v, [m/min]
0;6 150
200
25
120
35
45
95
2'-1
tfl
Ci
75
55
<l.)
Il.)
of->

~~
0,7 0,8 0,9 1,0 1,2 1;4
Cd
16
~ ;)t!
EO ~~,
§..o
1-<
<l.).. ~3466
Tabelul
'e';!
-ti!
,"Ct
•....•
~~
durabilitatea
degajare
7
9
i
-
~-
53--
~,-
40
50
110
8
12
·aa pieselorTec=60
~
E
62ei
15
10
o
50 -J 4.22:
;:l
••.•.•.•
e';!
.8:;
B
o Va;
:-e-
din min

46
·~----------------------
..•.••.....

Tabelul 4.21: Valorile vitezei de aschiere la strunjirea frontala a fontei de


duritate 190HB, cu cutit armat cuplacuJa dura tip K30, având durabilitatea 'Cc=90
min.
-54
96
80
103
63
86
72
75
60
68
84
56 ---- ---
---
50
'r
1.-+
"1
i
47
44
Adânci-
57
44
66
41
76
61
38
57
46
51
39
42
79
45
63
47
3670
49
50
4197
126
104
68
9098
42
74
43
41
52
37
45
-S9
72
63
86
53
37
8769
83
40
50
89
58
92
88
52
55
83
106
112
114
109
40
30
43
49
32
47
62
83
59
36
42
45
78
69
64
91
35
34
33
77 55
65
51
118
128
48
38
u57
119
49
43
59
7494
53
46
4
34
47
102
107
111
84
95
80
101
5239
54
TOI 137
59
96
62
114
122
5
1,2 0,10,15
1,6 1,0 0,20,25
1,4 0,7
0,6 0,8 0,5 Avansul
0,3
0,4
Viteza s, Imrn/rot]
de aschiere v, [mlminl
I

-== I

r. de
Tabelul 4.22: Valorile vitezei de a.schiere la prelucrarile de retezare 4i
degajare a pieselor din otel, fOnta si bronz cu cu,tite din otel rapid având o
durabilitatea Tec=60 min.
--
-:::1 •.•...•
8 i5 '[) ~]~~'f]~
C~
20
17
17
~~
48
24
63
26
21
22
53
21
40
36
33
20
42
16
49
23
58
68
28
78
'
'~
'~66
57
44
41
18
36 Ic27
'e
24
33
16
19
35
40
30
15
18
22
47
39
....•
6512
39
44
30
37
35
33
53
41
48 30
6
20
40
7
50
310
4
3
6 9
~
,C";!

..3~~
55
25
20
15
20
65
25
110
Il>
Viteza
ro
......•
~
5
35
40
.C";!
85
;::l
S..d'
•....
..•...•.
Otel +->
s·~Fonta
....
~
••...••
80
A Bronz
'01)
/;li)
'~Il>
•••••••••

~ '5h
~
de aschierev,
~
..c.-
"'

g> N
.•....•
•........,
CI ~''''''''''
B ,~
~
<.$
,...,j
....•
Il>
•......••
Il>
>ca..;::
C";!

[mlmin]
--,
- ~
~-
----1I
-=-J
..
'1'
_.- I
", ~

1"1,-,5
..
-"...il
~
~'1
I(i.5

3.:>

~
--n

47
Tabelul 4.23: Valorile vitezei de aschie re la prelucrarile de reteza re si
degajare a pieselor din otel, fonta si bronz cu cutite armate cu placute dure tip P 10
având o durabilitatea Tec=90 min.

-~
c .....
Otel
a a
lFOIlta

a ~
N ....-.
t'j 'SEi i5 tf.l
t'j
~~ "O-§
-ai2 ~ j,L
l-;
~Ei
Ei I
,
j.-"
0,18
0,2
0,25
0,1
0,3
0,15
0,5
0,4
j,...:;
6,3
j,L
j,L.
~~
IIII Tabelul
0,12 i<:e
'"t:j

o '§e;t'j,~~"O
-;..,"'"
~ o0...-
gg-ai
g:r
3.2
8. ~o.tt
- mm-
ru
rn
li2
fD
~ I o::
4.25: V,
~ ,....., 1
1
.•..
~ ~ .=
t'j
N
o .=
t'j
N
o .=50
20
80
30
60
40
100
70
10
t'j
1.6
conica 1.66,3
cu
6,3
1,66,3alezor
6,3
din
S~
t'j.-
ea .••• 00 ••.• OI) 1,6
.- o
O 00o Q ~ 8 ~ ~
I 's. Viteza de aschiere v, [m1min.]
I 16 3 10 20 126 165 74 85 150 198
25 3 15 20 118 145 70 78 135 175
35 4 20 20 100 126 65 74 120 150
45 4 25 20 93 113 I 63 70 112 135
55 5 30 25 88 100 63 65 105 120
75 6 40 35 82 93 59 63 98
61 112
95
120
150
7
9
50
65
80
40
55
65
75
; 70
64
88
75
70
56
54
52
-- 64
56
54
90
85
76
105
90
85
200 12 110 85 55 64 48 52 66 76 r

Tabelul 4.24: ValOrile avansului, vitezei de aschiere si a turatiei la alezarea


. --
IA
LI
09583
5,436
1,8
88
10
49
2,318
344
185
29
95
4;6
1,0
375
235
68
300
108
61
015
140
285
6
65
86
66
375
153
72
108
17
075
32 69
69
84
145
640
50
59
6
60
123
25
30
215
106
'7'7
115
57
245
525
65
213
B5
74
64
485
225
23529
75
13
171
919
140
195
71
70
275
2
415
5815
100
16
1
24
60
14
157
330
8,58
10
7,8
8,8
264
6
24 3 38
19,5
175
5
135
11
20
1 02
a~
~
<.......
>
W]
.•... U
::>.~
N
t\! o e
o Ei_'"OQ,2
2.sg'~
~~
ei
1,4
2~0
2,0
1
2;9
1,2
2,3
0,75
0,4
1,7
0,5
0~845
6,3
1,0
2,9165
125
5,2
475
105
37,5
1,6
1,8
5,5
1,05
1,3
0,6
5,95
2,65,8
1,2
1,7
0~85
0,8
D,30
47,5
10,8
37,5
0,15
9,4
0~95
0,30
7;5
2,10,25
7;6
1,58,3
0,40
1,6
6,3
6,6
0,45
0,5
7,45
46,5
1,9
0,65 1,6
15,5
12,5
7,0
1,3
8,1
1,0
16,5
15;5
6,8
1;9
1,6
1,2
0,6
0,8
0,6
7,3
7,7
9,2
1,5
2,2
0,9
C·""Materialul
1,6
47,5
0;25
8,3
6;0
6;4
0,50,2
8,5
ei .~
S ~ eo •.•...•=s::;..,C\ll-<'''''
'""'"""l-i
rt:
0!:l.'"O
-ai Oi.'::.
t\! § O 1~:Eâ o. te»",:;
t;d:,....,
ce se :prelucreaza
~:::l
~
1:IT~
•...
~aj,§ t.f,.-, §Fg ;..,.""
00,......,
:::l;..,t\!
C!i':;:.
Il)
·onta
~
~:.Eâ r>

- ;>"=o~~ § t\!;""-
•..••..•
:::l;.., rn,.....,
.-t':t'§ f;!':;:.
E-<'-'
Il) »,.-,
B S:Eâ ronz
!:Se.«1 +;:.
':&5

-'5 "'0"

48
.~-----~
_----------- ....

il";' si
re P10

Tabelul 4.25; Valorile avansului, vitezei de aschie re si a tura,tiei la alezarea


conica cu alezor din otel rapid, cu durabilitatea Tec=60 min.

I
Materialul ce se prelucreaza

1 Otel Fonta Bronz

198
175
-=
150 rLl

â
135 ;>
-<
120 I
1 .•"""
11..:.
1,6 0,10
105 10 0,1 3,2 0,12 12 380 10 318 24 765
or
..rJ
6,3 0,15
~,
1,- _
1,6 0,15
76 20 0,12 3,2 0,20 13 207 11 175 26 415
6,3 0,25
1,6 0,25
30 0,15 3,2 0,30 12 127 10 106 24 254
6,3 0,35
1,6 0,35
40 0,18 3,2 0,40 11 88 9 72 22 176
6,3 0,45
1,6 0,45
50 0,2 3,2 0,50 10 64 8,5 54 20 128
525 6,3 0,55
, ·il5O
164 1
1,6 0,55
I 330 60 9
0,25 3,2 0,60 48 7,8 40 18 96
,i -,,)
..,."'. _

235 6,3 0,65


'"'l- 1,6 0,65
8
I - -:

I 18) 70 0,3 3,2 0,70 36 6,8 31 16 72


175 6,3 0,75
1+0
1,6 0,75
145 80 0,4 3,2 0,80 7,5 30 6 23 15 58
li5
~23 6,3 0,85
DO 1,6 0,85
95 100 0,5 3,2 0,90 7 22 5,5 17 14 45
75 6,3 1,00
75

49
.---------------------------------------------------------

Tabelul 4.26: Parametrii regimului de aschiere la largirea gaurilor si gaurirea 4.1. 6. Stabilire,
din plin a o,telului si fontei cu burghiul din otel rapid având durabilitatea Tec=60 min.
1230,20 aschiere
-~_._---
ntru otel I
0,100,20
lliametI1.11-0,18
r
234
500
218
2450
2320
1470
1040
100
137
108
195
117
157
310
322
121
165
615
640
556
352
358
339
1175
1110
131
232
86
300
190
388
392
437
439
494
695
235
254
258
267
320
212
246
271
296
168
186
227
280
285
190
142
97
1060
510
412
420
523
790
475
462
795
837
820
620
550
154
144
-705
1475
203
90
5320
3900
615
290
16,8
30,5
24,6
20,2
20,8
22,0
16,6
21,6
22,1
22,2
24,0
29,3
23,2
18,5
27,4
26,1
35,6
29,3
21,8
19,4
18,9
15,3
21,1
23,5
20,9
17,9
20,8
23,2
17,6
23,9
26,3
16,9
18,1
0,25
20,7
23,2
22,0
21,5
19,3
22,0
21,7
16,0
19,5
0,40
21,4
17,8
24,3
0,0520,0
21,1
16;9
17,7
19,1
20,5
26,7
0,08
25,5
26,3
32,5
18,4
19,2
19,9
0,05
20,9
25,0
17,0
0,60
0,15
0,30
0,50
29,1
0,25
0,70
0,12
22,2
0,0315,8
0,20
0,1216,9
0,10
0,03
24,5
27,8
18,2
19,7
0,18
0,40
0,35
0,15
0,20
31,6
[mm/rot]
0,30
0,50
[mrn/rot]- v,n,n, Pentru
[rotJmin]
[rotJmin]
Turatia
Turatiav, [m/min]fonta Turatia semifabri
Avansul s, I Viteza de gaurire) se detennina cu re
Avansul s, I Viteza de

în care: D -di
v -\j
Valoarea obtinuta
imediat inferioara sau sup.;:
de la viteza teoretica sa fie
cu relatia:

Abaterea vitezei m3

Pentru cresterea
prezentata în figura 4.1, în fi
i
]. 28
Viteza de
35,545 56
;;:
t 22,4
.,
:e
OI
17,7
~ 14
OI

S 11,6
::;

Se 25
~ 31,
"2 40
l:
i 50
i563

80 100 125 160


Diametru! D. !
Fi~
4.1. 7. Stabilirea vi
Atât la strunjire, cât
instalarea vÎtezeÎ de avans, nu
relatia:

în care: s este a'


n -turati

50
.,....------ ~------------------
....•

4.1. 6. Stabilirea turatiei semifabricatului sau a sculei aschietoare.

Turatia semifabricatului (la strunjire), respectiv a sculei aschietoare (la


gaurire) se determina cu relatia:

n =: 1000·
7l' ·D v [rotJmin], (17)

în care: D -diametrul semifabricatului sau al sculei aschietoare [mm];


v -viteza de aschiere [mlmin].
Valoarea obtinuta se compara cu turatiile masinii-unelte si se alege turatia
imediat inferioara sau superioara din gama de turatii ale acesteia astfel încât abaterea
la viteza teoretica sa fie ~ v < 5%. Dupa aceea se calculeaza viteza reala de aschiere
de relatia:
cu
7l'·D·n
vr =: -1-0-00- [m1min] (18)
Abaterea vitezei reale fata de valoarea teoretica este data de relatia:

~v= IVr v-vl.lOO% <5%. (19)

Pentru cresterea operativitatii, turatiile se pot alege si din diagrama


prezentata în figura 4.1, în functie de viteza de aschiere si diametrul de prelucrat.
Viteza de aschiere v, (mlmillll.}
28 35,5 45 56 71 90 112 140180 224 280
.:-
t ~
22,4 , ./
'- '-.. '-.·x '-.
'V<.
'-.
,/"
'/'"
/,
'-.. '-. "v
"
./
'-. '-. '-./ V ',/
V j, '-.5690/'-.7 1400~~:-c
••
•••..
E-<

~.., 177
••
, ./ / ' j, , 224" ~900
140 355
30,5
9560
14
22,4
~ 14 V '-. '-. ""'~ 'v. ./'-. /''-. /'-./ '-./ '-../ ,/,--
"o '-./ '" ~
••
'-../ " ,,-, ,( 'v '-.. '-./ '-./
.! 11,6 V '-././ /./ '-./~
~ X~/ '-..'-.'-.
/, 'A/ /' S
! i

'5
=
25
/'"'-./
,./ '-.
'-./
'-..
:/'... / "'- V '-.
, ,/'/ <, > '" '-. '"
/A '-. '-. ./"
'-. '-.
'-./'-.
;;r 31,
'-v/
<'" ~~ V" '-./'-. '(o /
'(o
/
)(
'-. 7
// /' /'./ '-. '-. '-.
'2
~
40
'-..'v'l'-.);,./ '-.. '-../''-.j /'-../ (>
~ 50
//\
7.
,/
'-./'-.
'-./ ",
'"
,). '-./ '-. / '-.
'-./ '-.
./ './
'"/ //'" /''-..",/
/' /'-./'-.
i:S63
" 'A / , '-.>/
'-. /" ,,/ /' '-./'-.
.,/'-.
80 100 125 160 200 250 315 400 500 630
Diametru! D, (rom]

Figura 4.1: Diagrama turatiilor.


4.1. 7. Stabilirea vitezei de avans.

Atât la strunjire, cât si la masinile de gaurit, cutiile de avansuri permit


instalarea
relatia: vitezei de avans, nu direct a avansului. Viteza de avans Vs se calculeaza cu

Vs = s . n [mm/min];
În care: s (20)
este avansul scul ei, [mrn/rot]
n
-turatia semifabricatului sau a sculei, [rotJmin].

51
-
4.2. Stabilirea regimului de aschiere la freza re, rabotare Tabelul 4.29: :
si mortezere. opera~,ti_i. _
Scule aschietoar
4.2.1. Alegerea sculei aschietoare. reze cilindro-frontale

La prelucrarile prin frezare trebuie sa se tina seama de urmatoarele


recomandari:
• pentru frezarea de degrosare se utilizeaza freze cu dinti rari, adoptându-se
adâncimi de aschiere mari (123 mrn); acestea pot fi utilizate si la frezarea
de finisare, daca nu este rationa1a schimbarea frezei;
• pentru frezarea de finisare se utilizeaza freze cu dinti mici si desi,
utilizându-se adâncimi mici de aschiere.
La frezarea de finisare cu freze având dinti rari se iau masuri de reducere a
avansului pe dinte si a adâncÎmii de aschiere marindu-se, în acelasi timp, utite. de rabotat
corespunzator viteza de aschiere. utite. de mortezat
Dimensiunile recomandate pentru frezele cilindrice, frezele disc si frezele utite roata de mortezat
frontale sunt prezentate în tabelele 4.27 si 4.28. Cutite de rabotat roti dim

Tabelul
-- 4.27:
250
150
90
60
150
60
90
75
50
130
300
40
100
175 --
10 75
130
110
20 90
60 Disc
Cilindrice
I
Diametre recomandate pentrufreze cilindrice si freze disc, mm).
~~etri geometri~i la E

1
LatimeaTipul frezelor[mm]
frezelorB, 4.2.2. Stabilin
50

În cazul prelucraJ
se alege, în functie de tip
tabelele 4.30 .. .4.34, iar i
scul ei se alege în functie
din tabelul 4.35.

Tabelul 4.30: Du
cilindro-frontale din o,tei
I

I Tipul sculei
Tabelul 4.28: Diametre recomandate pentru freze frontaie, [mm}.
Adâncimea
6090
518300-350
4110-130
260
7
6
10
180de aschiere t, 40
20
350
200-250
400-500
150-175
75-90 4
50-75 f

Latimea de frezare B,
Dlametrul frezei D, [rom] Itip 1
iFreze cilindrice elicoida
! tipIIsiHI
, Freze ciliridro-frontale (
i alezaj

Aceste recomandari servesc la alegerea frezelor satandardizate, standarde care


se gasesc alaturi de cele care cuprind sculele destinate rabotarii si mortezarii, în '1 Freze rari
dinti cilindro-frontale (
tabelul 4.29.

52
--------------------------------------

lre Tabelul 4.29: Standarde ce cuprind sculele aschietoare pentru diferite


operatii.
~
STAS-uri R6308-82
1685-74
360-67,361-80
1159/1-86, 1159/2-841682-80
6311-80,6312-80
6985/1,2-91
5145-80,3542-80,5651-79,3541-80
2215/1-86,2215/2-80,580-88,2214-86,4083-82
6655/1-83, 3655/2-80
5257-80,1680-85,1681-85,
3092/2-84,8846/1-91,8846/2-82,3092/1-86,
1683-80,3091/1,2-82, 7678/1,2-82
1684-80,8967-71,9212/1,3-84,
Scule aschietoare
canelati 9212/2-83
309212-84

rele

I-se
~a

re a
mp,

:rele

rm].
4.2.2. Stabilirea durabilitatii economice Tec a sculei aschietoare.

În cazul prelucrarilor prin frezare, durabilitatea economica a sculei aschietoare


se alege, în functie de tipul si diametrul sculei precum si de materialul de prelucrat din
tabelele 4.30 .. .4.34, iar în cazul prelucrarilor prin rabotare si mortezare durabilitatea
scul ei se alege în functie de sectiunea cutitului si calitatea materialului de aschiat,
din tabelul 4.35.

Tabelul 4.30: Durabilitatea economica Tea la freze cilindrice elicoidale si


cilindro-frontale din otel rapid.
360-------- --
360
210
60
240
450
240
120
180
270
150
90
240
180
300
120
90
150
120
5040
240
300
210
90
180
150
210 180
63 75
- 120
60
90
100 80
110 90125 deMaterialul
Diametrul
Durabilitatea Fonta
Otel
frezei D, T[rom]
economica ee, [min]
e

·500

: care
li. în

53
'"r-------------------------------------------

Tabelul 4.31: Durabilitatea economica Tec a frezelor cilindrice si frontale cu


placuje din aliaje dure sinterizate. 4.2.3. Stabilin
240
180
240
300
600
480
360
180 120
180
80 100 125 Material
deFonte
frezat
Diametrul
160 frezei
200 250
Oteluri 320 400 500 530
Durabilitatea
placute dure economica Tec, [min.] La prelucrarea d~
cu adaosuri de prelucrare
fie înlaturat într-o singw
puterea masinii-unelte es
scazuta, se pot face mai I
în treceri de degrosare si
Tabelul 4.32: Durabilitatea economica Tec a frezelor disc cu placute din aliaje minim. Adâncimea de a.:
dure. conditiile de precizie si d:
Diametru! frezei D, [mm] <110 110-150 150-200 Calculul numarul
Durabilitatea Tec, [min] 120 180 240
4.2.4. Stabilirea j
Tabelul 4.33: Durabilitateafrez~for cilindro-frontale cu coada Tec. {min.}
Diametrul180
120
90 frezei
40-60
25-40
Otel rapid I 60 90metalice
I D, [mm]
Carburi <25 La frezarea de d
deoarece acest avans car:
corespunzatoare frezarii (
La frezarea de j
Tabelul 4.34: Durabilitateafrezelor de retezat, crestat si profilat din otel rapid calitatea suprafetelor pIC
TeCI{min.].
- --- numarul de dinti, conforn
60-75
111-150
91-110
76-90
120
150
120
180
75 151-200
180 120 60Diametrul fi.-ezeiD, [mml
Tipul frezei
<60 Avansurile pentn

Tabelul 4.36: Ava


rapid.
-
sistemului
MVSDP
Medie
Medie
Medie
Rigiditatea
tehnologic
Puterea
Tabelul 4.35: Durabilitatea economica a cutitelor de rabotat si mortezat, TeCI S-10
Peste la
masmn-
unelte,
[kW] Mare
Mica
[min.].
PânalaS
Sectiunea cutitului
5Ox3275
63x40
maleabila
25x16
32x20
16x1060
l2x8
lOx630
40x25
6x4
2Ox1260
8x5
hxb 30 45
90
460
75
105
60
45 5 sicenusie
Dreptunghiulara
Fonta
Otel fonta Materialul de aschiat
12

54
.~-------_------
...

4.2.3. Stabilirea adâncimii de aschiere si a numarului de treceri.

La prelucrarea de degrosarea prin frezare si rabotare, în cazul semifabricatelor


cu adaosuri de prelucrare standardizate, se urmareste ca întregul adaos de prelucrare sa
fie înlaturat într-o singura trecere. În cazul unor adaosuri de prelucrare mari, când
puterea masinii-unelte este insuficienta sau când sistemul tehnologic are o rigiditate
scazuta, se pot face mai multe treceri de degrosare. împartirea adaosului de prelucrare
în treceri de degrosare si semifinisare se face în asa fel încât numarul de treceri sa fie
minim. Adâncimea de ascbiere la prelucrarile de finisare se stabileste în functie de
conditiile de precizie si de calitate impuse suprafetelor prelucrate (tabelul 3.10).
Calculul numarului de treceri se face cu ajutorul relatiei 13.

4.2.4. Stabilirea avansulu; de aschiere.

La frezarea de degrosare se alege mai întâi avansul pe dinte Sr (mm/dinte),


deoarece acest avans caracterizeaza marimea sarcinii pe un dinte a sculei. Avansurile
corespunzatoare frezarii de degrosare se aleg din tabelele 4.36 ... 4.42.
La frezarea de finisare se alege avansul pe rotatie, Sr (mm!rot), deoarece
~J"apid calitatea suprafetelor prelucrate este influentata atât de avansul pe dinte cât si de
numarul de dinti, conform relatiei:
Sr=Sd'Z [mmlrot] (21)
i1-:::00 Avansurile penL-u frezarea de finisare se aleg din tabelele 4.43 .. .4.44.

Tabelul 4.36: Avansuri la frezarea de degrosare cu freze cilindrice din otel


.
rapid.
Puterea Fonta
- --
sistemului
Medie
Medie
MUSDP
Medie
0,1-0,15
dinti
0,03-0,06
0,05-0,08
0,06-0,12
0,06-0,1
0,05-0,1
0,1-0,15
0,12-0,2
0.2-0,3
0,25-0,4
si 0,1-0,15
0,2-0,3
0,08-0,12
0,1-0,15
0,12-0,2
0,4-0,6
0,12-0,2
0,06-0,08
0,06-0,1
0,4-0,6
0,6-0,8
0,3-0,4
0,1-0,15
Rigiditatea
0,2-0,3
Fonta
tehnologicaliaje
Freze aliaje
Otel
Otel de rari
sidemontabili
cu dinti cupru
din
Avansul si otel
Freze
freze marunti
rapid
pe monobloc
cu Sd, [mmldinte]
dinte cu dinti
-

de cupru

--~-------

--------
-------.---.--- ----- ---

----------------
~------------

--------~ ----------
~~~~~~~

55
.~--------------------------------------------

Fonta cu HB>190

5-10
>10

Tabelul 4.38: Avansuri la frezarea de degrosare cu freze frontale si freze disc

Puterea
. - -
din otel rapid. sistemului
Medie
Medie
MUSDP
Medie 0,2-0,4
0,2-0,35
dinti demontabili
0,15-0,3
0,06-0,1
0,1-0,2
0,04-0,08
0,08-0,15
0,06-0,1
0,4-0,6
0,2-0,3
0,1-0,15
0,15-0,25
0,3-0,5
0,04-0,06
0,3-0,5
0,1-0,2
0,08-0,15
0,08-0,12
0,12-0,2
0,04-0,06
0,04-0,05
tehnologic
Rigiditatea
Fonta
Fonta 0,04-0,06
0,12-0,2
si0,15-0,3
si
aliaje
Otel
Freze aliaje
Otel dedin
Avansul
cu dinti raricuPru
siotel rapid
pe dinte
freze II Freze
cu Sd, marunti
[inm!dinte 1
monobloc cu dinti

Tabelul 4.42: A
profil convex si concav:fi
Diametrul Tipul
frezei D, frezei
rom]
35 Biun, .'
45 Convexe
Concave
60 Convexe'
Concave
75 Convexe
Concave
Tabelul 4.39: Avansuri la frezarea cu freze cilindro-frontale cu coada din otel 90 Convexe
.,
Elementele
- - -- --
rapid. 0,18-0,14
,
0,22-0,14
0,12-0,1
0,15-0,12
<3 650,2-0.12
40,14-0,08
3-5
6-8 6-8
3-5
<3
Numarul
0.12-008
0,08-0,05
0,25-0,15
0,15-0,1
0,2-0,12
0,1-0,06
0,16-0,1
0,12-0,070,1-0,07
0,15.;0,1
0,12-0,08
0,09-0,05
0,15-0,1
0,18-0,12
0,25-0,16
0,08-0,05
0,07-0,04
0,12-0;07
Avansul
de OtelSd, [mmI
Fonta
dinti,pe dinte
°2~_-O,16
frezei si aliaie de Materialul
dinte] cupru de prelucrat
la adâncimea de frezare 1, [rom]
Concave
Tabelul4A3: AVQJ
z
Rugozitatea
j( Otel
Materialul.
prelucratl
3,2Fonta
suprafetei
Ra, [f.U1l] .( 6,3 .
Fonta

Tabelul 4.44: Avm


otel rapid.
Tabelul 4.40: Avansuri lafrezarea supraRtelor plane cu freze cilindro-frontale ro Freza
Tipulfrofr
Freza frontala ~
o·o~ o Q.. §.~
N~'-'
gp:i~
' •.••
E tS-
~oo
c+:;
cu coada armate cu placute aliaje dure sinterizate. 6,3 3,2 12,5
9-12
6-8
Tipul Diametrul
20-25
D,30-40 <3
3-5
0,08-0,05
0,18-0,1
0,12-0,08
0,1-0,05
0,12-0,06
0,2-0,1
0,1-0,06
0,1-0,03
0,16-0,1
0,12-0,08
IAvansulpe 0,01-0,05
,0,12-0,07
[rom] dinte Sd, rmmJdinte]la adâncimea de frezare t, [nun]
~

56
eIl0
JJ
lRetezan
.••.•N lRetezare
pPerati2 30
--
0,03-0,025
0,03-0,02
0,025-0,015
0,03-0,015
10
, .
- Avansul
50,025-0,01
1520
60,015-0,01
0.02-0.01
Crestare 0,02-0,01
0,025-0,015
0,025-0,02
lRetezare 0,02-0,01
0.03-0,02
0,015-0,005
0,015-0.01
0,02-0,01
0,01-0,005
0,015-0,007
0,01-0,007
10,025-0,015
0,007-0,008
!Retezare 0,025-0,01
0,01-0,007
0,02-0,01
"
-- 2 de crestat
-Freze Frezecu
pe dinte
dinti marunti de[mm!dinte]
5.1, crestat si freze ferastrau cu dinti
pentruadâncimea rari
de frezare 1, [mm]
el· ...•
40

-
nri
,.

--i
a:sc

i
!
i

i
--1 Tabelul 4.42: Avansuri pentru frezarea cu freze profilate semirotunde cu
•.......
;.,,;~

Il-=9
:i
i
. >.filconvex-- si -concav
13-20
9-12
3-5
6-8
Convexe - ~
si freze biunf!hiulare , ravid.
din otel

U
i frezei
Biunghi
0,1-0,06
0,06-0,03
0.05-0,04
0,08-0,05
0,04-003
0,08-0,05
0,08-0,05
0,03-0,02
0,06-004
0,12-0.05
0,05-0,03
0,06-0.04
0,05-0.03
0.06-0,03
0.1-0,6
0,07-0,05
0,06-0,04
0,12-0,08
0,12-0,07
0,07-0,05
0,05-0,03
0.04-0,02
0,08-0,04
0,04-0,02
0,1-0,05
0,04-0,03
0.08-0,04
Avansul <3 Sd,frezare
TipUl pe dinte 1. rmm
[mm!dinte] pentru adâncimea de
D,
\ i
==-----...i
, I
I
---.JI
I i
1__ 1

Tabelul 4.43: Avansuri lafrezarea definisare cufreze cilindrice din otel rapid.
60
110
130
90
75
150
200 Otel
40
0,7-1,3
1,3-2,3
1,5-2,7
1,2-2
1-1,6
0,7-1,2
1,1-1,9
1,1-1,9
0,8-1,5
1,3-2,3
0,6-1Materialul
1,2-2,1
0,8-1,4
0,6-1
1-1,7
1,3-2)
1,9-3,4
2,3-4,1
2,1-3,7
2,1-3,8
1,6-2,7
1,4-2,5
1-1,8
2,8-5
1,7-3
0,7-1,3
1,6-2,8
0,9-1,6
1,9-3,2
Rugozitatea prelucrat DiametrulAvansul
frezei D, rmm] Sr, [mrn/rotl
pe rotatie

--l
----ii
~
-CI i Tabelul 4.44: Avansuri la frezarea de finisare cu freze frontale si freze disc din
otel rapid.
ro OLC45
Freza Freza
0.3-0.5
2,6~5,6
0,4-1 OL35
frontala
Tipul
0,5-1,4
1,4-3,1
0,3-0,7
1,7-1,8
OLClO,
1,8-3,9
1-2,6 frontala
OLC20, siîmbunatatit
freza
frezei disc
0,28-0.5
1,2-2,70,5-12
Avansul laminat
pe rotatie
normalizat[mm/rot], materia:
15C07Sr,sau pentru
taOl)::s
•... §. OLC45,40ClO
o o..r:1

57
r ----
I

Tabelul 4.45: Avansuri la frezarea de finisare cu freze frontale având placu,te Tabelul 4.47: A1-1
din aliaje
- dure sinterizate. transversal) si la morteza
Otel0,5-0,8
0,15
0,4-0,65
0,2-0,25 0,7-1Avansul pe Otel
or<70 0,15-0,2
0,2-0,3
0,42-0,6
rdaN/mm2] rotatie0;>70
Sr, fmmlrot)
[daN/mm2]
ei Ra, [JlIIl] A. Prelucrarea de
Materialul de Sect
prelucrat Clip

16
Otel 20:
În cazul prelucrarii prin rabotare si mortezare, avansurile se dau în milimetri 25~
pe cursa dubla, iar valorile acestora sunt cuprinse în tabelele 4.47 .. .4.50. Fonta si aliaje 16
La alegerea avansului pentru prelucrarile de degrosare se va tine seama si de: de cupru 20:
• rezistenta mecanismului de avans al masinii unelte; 25:
• rigiditatea sistemului tehnologic.
B. Prelucrarea de 7

Tabelul4A6: Avansurile la prelucrarea pe masini de rabotat longitudinal. i Rugozitatea Materi~

A. Prefo,
12
20
3Ox45
3Ox45
• ded,
4,0-3,5-8
2,4-1,8
1,2-1,0
1,2-0,9
0,8-0,5
3,0-2,5
Adâncimea
2,0-1,6
1,5-1,1
3,0-2,4
2,0-1,6
1,4-0,8
3,5-2,5
1,8-1,3
2,2-1,6
1A-0,8
0,6-0,4
cutitului,
Sectiunea
[mm2]
. ifetelor vI,
Avansul des, aschiere
rmmlcursa1:,rmm],
dublal pâna la:
JI Ra, [J.Ul1]
suprafetei prelU\
12,5 I Otel, fo
aliaje de i
6,3 Otel, fa
aliaje de I

C. Prelucrarea car~

I Materialul de prelucrat .
I .
I

r ()tel
B. Prelucrarea de finisare a suprafetelor plane. I Fonta si ali~je de cupru
Pâna
O
Pâna la2
12-16
10-20
Fonta
trecere
Finisare
Materialul
Otel
12,5-6,3
0,5-1,5
1,0-2,0
Tipul treceri
cutitului
10-2,0
aschiere
3,2-1,6
12,5-6)
Avansul
[mmlcd]
0,15-0,3
1:,[mml
prelucrat Pâna
de s, Finisare
Prealabila
Adâncimea
deDoua la2 la 2
12,5-6,3
0,15-0,1
Rugozitatea
Tabelul 4.48: Avm
fa.nta cu cu,tit din Otel.'.
____ ...--------rap;
-.- ...."__._n _
10
586taisului ai
12
principal
cutitulu~
Lungimea
maxnnaa
45
35
40
30
canalului,
25[mm] [rom]
rA~c":'ea

5 20

Otel
--'-- 0,1-0)8 0,4-0,48
Fonta 0,28-0,35 0,7-0,85

58
.~--~-
i:-ute Tabelul 4.47: Avansuri la prelucrarea pe sepinguri (masini de rabotat
transversal) si la mortezare.

J .
A., Prel; dedl
851,6-1,2
2Ox30
1,0-0,6
1,4-1,2
1,4-1,0
1,6-1,3
1,2-0,9316x25.
20x30
1,8-1,6
0,7-0,5
2,0-1,7
1,2-0,8
1,2-1,0
2,0-1,7
1,6-1,3
0,4-0,3
Adâncimea
Sectiunea
cutitului
. ifetelor vii
de aschiere t, [mm], pâna la:
l 16x25
s, [mm/cursa dubla]

B. Prelucrarea de finisare a suprafetelor plane.


2,0
3,0I I 0,25-0,4
Rugozitatea 0,6-0,8
Otel,
Otel,
1 1,0
0,9-1,0
0,7-0,9 2-3
Materialul
3-4
5-10
secundar,
0,5-0,7 1,2-1,5
0,7-0,81,0-1,2
prelucrat
Unghiul
fonta,
fonta,
Avansul
Raza de de
s, atac
de [grade]
0,35-0,5
[mmlcursadubIa]
la vârful cutitului, [mm]

0,12-0,14 0,18-0,22
0,22-0,27 0,35-0,40
~1 s,
~·cd] Tabelul 4.48: Avansuri la rabotarea canalelor în piese din otel carbon sau
'. din
40x25
32x20
50x32
2Ox12
25x16 10
, otel~ ravid sau din aliaie
56Lungimea
128Carburi
~ dure ve masini de rabotat lonfZitudi1/u,,'
0,40
0,60
0,12
0,36
0,50
0,50
0,22
0,48
0,45
0,15
0,10
0,35
0,42
0,12
0,23
0,08
0,28
0,10
0,21
0,26
0,08
12,50,27
0,40
12,5
6,3
6,3
0,34
0,28
0,35
0,06
0,27
0,33 Otel
12,5 Otel
taisului
rapid
hxb,
Sectiunea
cutitului
cutitului,
principal metalice
rapid
Fonta
Rugozitatea
[mm2] al cenusie
suprafetei
Avansul Ra,
s, fmm/cursadubla]
[1lIl1]

--~
.-.t ,.--

~~
....
:!. __'... l

59
:-
I
-....._iiiiiii-----

Tabelul 4.49: Avansuri la rabotarea canalelor 'in piese din otel carbon sau 2. În functie de c
fonta cu cutit din otel rapid sau din carburi meta/ice pe sepinguri (masini de rabotat --
[daN/mm2] 0,5:
1,3:-
1,0(
105
I O'r, O,7SOtel car
0,6':
transversal) . 85
95
55
75
I 65
45
Adâncimea 5Ox32
20x12
32x20
25x16
40x25
0,20
0,08
0,20
6,3
0,40
0,16
0,25
12,50,10
0,20
12,5
6,3
0,23
0,18
0,27
0,15
0,30
0,24
0,35
0,36
0,29
0,18
0,22
0,10
0,28
0,12
0,32
0,22
0,26
0,12
0,14 10
12
5
8
6Carburi
Otel
taisului
hxb,
cutitului,
Lungimea
principal
[mm2]
cutitului
Sectiunea
Otel metalice
rapid
Fonta
Rugozitatea
rapid al cenusie
suprafetei Ra, bun]
Avansul s, [mm/cursa dubla]
12,5

3.

4.2.5. Stabilirea vitezei de aschiere. 1 i (

Tabelul 4.51: Flte:


Cunoscându-se adâncimea de aschiere, avansul si durabilitatea economica a
sculei, se alege viteza optima de aschiere la frezare din tabelele 4.51...4.65 si la otel rapid având param
duritatea de 180HB. }
rabotare si mortezare din tabelele 4.66 ... 4.71.
coeficientii de corec,tie K
20
42
Adâncimea29.7
24
16.5··
de 0,01
--
Tabelul 4.50: Viteza optima de aschiere la frezarea cu freza cilindrica din otel 10 826t, [rom]
ascbiere4.
rapid având caracteristicile D=63 mm, z=14, B=63, Tec=240 min., pentru otel carbon
cu ur=55 dciN/mm2. Pentrn alte conditii se vor corecta valorile din tabel cu coeficien,tii
de corec,tie K] ...K6 din subtabelele 1,2 si 3.
Adâncimea
26
18
30
37,528
25
29
16
17
53
19
28,5
47,5
37,550
40
0,025
31,5
42,5
35,5
22,5
23,5
26,50,10
33,5
20,5
23,5
0,05
0,063 45
233,5
3219,5
30
27 230
2540
0,0315
0,08
0,02
35,5
0,0125
32,5
42,5
26,5 0,04
31,5 31de 0,01
27235,5
50,01645
56
40 Avansul pe dinte Sd, [mrn/dinte

Coeficienti de con
1. În functie de
si durabilitatea economic
D 120 ;
:
12
075
40
10
1.80
1.05
1.19
]
.
i 1

B
Tec
K3
Kz Kl
z
K4
Coeficienti de corectie:

1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si


durabilitatea economica Tec a sculei aschietoare (coeficientii K] ... ~) .
D -----12
-120
-11
100
0,96240
25
40
360
24
125
90180
160
63
20
0,98
1,05 40
300
130
18 10
50
16
70
80
14
0,93
1,22
0,96
1,02
1,25
1,18
0,94
0,90
1,05
0,92 1,40
1,13
0,90
1,12
1,10
0,87
1,26
1,11
0,9
0,8
2. În functie de d
HB r <1.
Ks·· 1 L:
3. • de s
În functie

1,00
Recopt E
------------- 60
.~----------------------------------
..•

r sem 2. În :ful.1clit;j~_c~itatea
-- ---
-0,42 si rezistenta otelului (coeficientul de corectie Ks)
~iwt 0,38
1,35
0,79
0,25
0,33
0,63
0,52
1,00
0,34
0,45
0,29
0,38
ar, [daN/mm2]Otel 0,36
0,96
0,50
0,95
0,69
0,78
0,38 0,73
0,55
0,90
0,60
0,58
0,47
0,40
Otel
Otel crom-nichel
Otel
rapid
crom-
Otel carboncu crom
molibden

Intreruperi

0,70

ikaa Tabelul 4.51: VIteza de aschiere la frezarea cu freza cilindrica elicoidala din
Sl la otel rapid având parametri D=63 mm, B=63, z=14, Tec=240 min., pentru fonta cu
duritatea de 180HB. Pentru alte conditii se vor corecta valon'le din tabel cu
coejicien,tiide corectie K] ...K6 din subtabelele 1,2 si 3.
1'! c!tel
189
234
247
90.0315
264
154
157
005
14.1
20.1
17.114
15
1213
Adâncimea
30221
176
143
00125
17.8
19.828
16,8
18.8
0.025
0.063
0.08
0.02
13.5
12.5
10.2
10.9
13.3
9.6
11.7
13.2
10.9
15.9
1L5
16.8
22.5
20.8
12.3
14,8
0.10
28,1
22,5 82 29.7
30,016
0.04
33,7
24,4
8.539,7
35,6
26,2
37,5 165
24
de
20
42 001 Avansul ne dinte Sd, rmm/dinte 1
mm]
wxm
'f:Zentii

Coeficienti de corectie:
1. În functie de diametru! frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z
si durabilitatea economica T ee a sculei aschietoare (coeficientii Kl ... ~)
--------12
D °360
40
125
118
63
160
100
130
80
63
50
18
24
14
1.43
165
122
300
20 100
180
240
25
16 11,80
1.38
0.85
0.94
1.00
0.98
l.08
0.90 120
1019
94
0.80
0.90
1.00
0,85
0,88
1,60
LOO 40
l.05
0.75

Z SI

>280
~
0,63

3. În functie de starea materialului (coeficientul de corectie ~).


Turnat Intreruperi
Nereco t Cu crusta de nisi
~W ~O ~~

61
Tabelul 4.52: Viteza de aschie re la frezarea cu freza cilindri ca e/icoidala din Coeficienti de COl
otel rapid având caracteristicile D=63 mm, B=63, z=14, Tec=240 min., pentru bronz
cu duritatea de 120HB. Pentru alte conditii se vor corecta valorile din tabel cu 1. În functie de d
---
coeficientii de corectie K1 .. K6din subtabelele 1,2 si 3.
49
5552
3049
41
39
58
66
35
32
58
25 52
6362
45
58
52
62
70
82
2849
541
44,2
0,10
31,8
46,5
36,5
40,3
41,8
46,5
43,5
26,3
0,025
0,05
54,2
0,063
0,08 645 55
42
34
0,0315
36,40,02
50,5
29,5
0,0125
73,6
77,5
0,04
46,5
43,5 70
48
62
87
0,016 0,01
durabilitatea economica
Avansul pe dinte Sd, [mm1 dinte] jD 10
11O1)5
25
120
80
1,05
1,25
j 0,81
aschiere t, [rom] Kl
~B
z
Tec K2
K3

Coeficienti de corectie:
1. În functie de ~etrul frezei D, Iatimea.de aschiere B, numarul de dinti z si
2. În functie de (
durabilitatea economica T ee a sculei aschietoare (Kl ... ~).
----- --
ar, [daN/rom:!] 0,6:
0,7~
0,5:
D 12
16
50
40
10
120
14
20
25125
16
18
24
100
240
80
130
40
380
300
160
63 180
0,92
1,00
0,94
I 0,83
0,91
1,11
1,25
1,14
0,87
1,16
0,96
1,05
0,92
1,00
1,02
0,98
0,93
1,38
1,26
1,22
1,10
0,90 105 Otel Cal
1,,):
1,01
65
55
75
85
95
45

3. În functie de 5

Felul ILamina!
materialului
HB 75 40
Otel I 1
Ks 1,47 4,7

Tabelul 4.54: Vi!;


din otel rapid având Cal
fonta cu duritatea de 18
Tabelul 4.53: Viteza de aschiere la frezarea cu freza cilindro-frontala cu din,ti coeficientii de corec,tie J;.
, Adâncimea de
din otel rapid având caracteristicile D=160 mm, B=lOO, z=16, Tec=240 min., pentru
otel carbon cu (Jr=55 daN/mm2• Pentru alte conditii se vor corecta valorile din tabel aschiere 1:, [rom] 0.0
cu coeficientii de corec,tie K1 ... K6din subtabelele 1,2 si3. 5 81

38
22
42
Adâncimea28
28
40
19
22
37
2326
33
35
26
20
21
43
35
23,547
45
55,639
47
50
10,10
0,016
0,063
29,5
24,5
24,8
31,5
0,1628
26
0,40 63
47 0,01
59
8 52,5
0,04
44,5
32,5
0,025
52,5
29,5
20,5
28,5
0,25
23,5
30,5
31,5 de
49,5
55,5 Avansul pe dinte Sd, [mrn/dintel 10 81

20
15 tI. 73

62
~ din Coeficienti de corectie:
j"'onz
1. În functie de diametru! frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si
-10
durabilitatea economica -- a sculei aschietoare (coeficientii KI...~)
T ~c
50
360
300
240
26
16
100
71
160---
125
180
120
200
100
200
400
140
280
320
250
2036
25
80
40
32
14
0.88
0,93
1,00
1,25
1,05
0,96
1,00
1,01
1,15
1,06
0,90
1,12
1,18
0,81
1,26
0,98
1,00
0,95
0,80
1,02
0,93
1,18
D
t:8 CJ.1 01
~
5 -+6,5
840,3
:5 35
~ 30
~-
.:,)

Ill;:: Z Si

- crr,
--
0,38
0,42
0,29
[daN/rnm2] Otel
0,25
Otel
.
2. În functie
-0,96
1,00
0,90
0,95
0,79
0,76
0,38
0,330,73
0,52
0,55
0,60
0,50
de calitatea si rezistenta otelului (coeficientul de corectie Ks)
-- crom-nichel
1,35
0,69
0,58
0,38
0,34
0,40
0,36
0,63
0,45
0,47
Otelrapid
crom-
Otel cu crom
carbon
molibden
- -
160
(.92

3. În functie de starea materialului (coeficientul de corectie ~).


~ Felul Laminat Forjat Turnat IIntreruperi
materialului Nereco t Cu crusta de nÎsi
1('·130 I
Otel 1 0,85 0,80 0,50 ! 0,70
2.58 I

Tabelul 4.54: Viteza de aschiere la frezarea cu freza cilindro-frontala cu dinti


din otel rapid având caracteristicile D=160 mm, B=100, z=l6, Tec=240 min., pentru
fonta cu duritatea de 180HB. Pentru alte condi,tii se vor corecta valorile din tabel cu
.;u dinti coeficientii
r--" de corectie K} ... K6 din subtabelele 1,2 si 3.
31
41
35
75
3438
36
61
41
40
67
49 de
63
29
46
0,16
51,5
0,063
0,25
44,5
0,10
64,5
42,5
32,5
56,5
0,025
70,5
54,5
0,04
53,5 86
73 0,016
81,5
77,5 Avansul pe dinte Sd, [mmldinteJ
Adâncimea
mm]Dentru
i;;r: tabel

0,40

22
21
20
19
23,5

63
-,.----------------------------------------------

Coeficienti de corectie: 2. În functie de tipl


75
Material 1,47 Al
1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si Ks
durabilitatea economica T ee a sculei aschietoare (coeficientii Kl ... ~) HB
D -10
---
50
3671
100
180
240
14300
680
20
40
26120
1100
200
280
140
25
125
400
160
250
360
320
32
1)1
1,00
1,05
0,94
1,13
1,08
0,88
0,93
1,20
0,96
0,98
1,18
0,90
1,00
0,97
0,92
1,02
0,87
1,08
1,04
1,12
0,96
1,05

3. În functie de staJ
Material Lami
Bronz si alame 1.(Jl

Tabelul 4.56: Vîre:


demontabili din carbun
Tec=240 min., pentro. O~
corecta valorile din tahe2
Adâncimea de 217
203
193 O,OIE
184
20
15
105 aschiere t, [rom]

3. În functie de starea materialului (coeficientul de corectie K.;).


Turnat îllireruperi
Nereco t Cu crusta de nisi
~W ~@ ~W
Coeficienti de core,
Tabelul 4.55: Viteza de aschiere la frezarea cu freza cilindro-frontala cu dinti
din otel rapid având caracteristicile D=160 mm, B=100, z=16, Tec=240 min., pentru
1. În functie de <fu
bronz cu duritatea de 120HB. Pentm alte conditii se vor corecta valorile din tabel cu durabilitatea economica 1
coeficielltii de corec,tie Kj •.. K6 din subtabelele 1,2 si 3. -~
3068
32
79
35
60
59
75
80
56
64
71
45
35
Adâncimea 74
41
56
67
84
50
45
59
6239
52
89
0,4047
0,063
0,16
28,5
33,5
0,25
0,025
37,5
36,5
48,5
32,5
44,5
41,5
39,5
52,5
0,016
41,50,04
44,5
37,5 81
86
91
73
77
0,1097
de 0,01 Avansul pe dinte Sd, [mm/dintef K3
-D TL
U10
li[
25
80
120 i O.
18
1,26
0,81
1,05
1,15
K]
K2z
K;
Tec B

Coeficienti de corectie: 2. În functie de ca


1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si 0,--f~
0.5.:
1,35
L0'('
ar, [daN/mm2] 0,6.3
105 Otel cac-
durabilitatea economica T ee a sculei aschietoare (coeficientii Kl ... ~) 85
65
75
55
95
D ----
10-
240
71
180
36
25
14
200
320
14080
120
100
150
200
400
360
300
160
32125
50
20
26
16
280
0,96
1,01
0,94
1,15
1,12
0,92
0,85
0,93
0,95
1,03
0,96
0,93
1,00
0,90
1,12
1,05
1,20
1,06
1,25
1,00
1,08
1,20 45

64
.~-----~
~----- ..•

2. În functie de tipul materialelor neferoase (coeficientul de corectie Ks).


Material Aliaje de aluminiu
~ z si
HB 75 40 110-130
Ks 1,47 4,7 2,58

Tabelul 4.56: Viteza de aschiere la .frezarea cu freza cilindro-frontala cu din,ti


demontabili din carburi metalice având caracteristicile D=160 mm, B=100, z=l6,
Tec=240 min., pentru otel carbon cu ur=55 daN/mm2. Pentru alte condi,tii se vor
corecta valorile din tabel cu coeficientii de corectie Ki ... K6din subtabelele 1,2 si 3.
Adâncimea
53
57
72
55
51 152de
101
139
62
78
85
86
125
75
148
132
102
114
107
90
94
66166
178
64
158
0,16
0,40
0,063
0,25
0,04
0,10203
184
217
0,025193 0,016 Avansul pe dinte Sd, [mmJdinte]
~
mm]
.6: I

Coeficienti de corectie:
ainti
-emru
!le; cu
1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si
durabilitatea economica T~.ca scu1ei aschietoare (coeficientii Kl. :.~)
D ---10
---
240
280
40
200
160
250
360
300
100
32
71
16
2680
140
14
36
320
125
2025
50
400120
180
0,80
0,81
1,26
0,98
0,95
1,00
1,12
1,06
1,08
1,18
1,02
0,90
1,20
0,88
1,15
1,00
1,26
0,96
0,93
0,95
1,05

30
28.5

2. În functie de calitatea si rezistenta otelului (coeficientul de corectie Ks)


- --0,38
- --
0,42
P- Z SI 0,45
0,25
0,34
0,69
0,38
0,33
0,55
0,90
0,29
0,38
Otel 1)5
00,63
0,50
0,47
52rapid
0,79
0,40
0,58
0,60
0,36
1,00
0,96
0,76
0,73
0,95
Otel crom-
Otel cu cromOtel crom-nichel
molibden ar, [daNimm2] I Otel carbon

65
3. În functie de starea materialului (coeficientul de corectie Ko). Coeficienti de cort
Felul Laminat Forjat Turnat Intreruperi
materialului Nereco t Cu crusta de nisi 1. În functie de cii
Otel I 1 0,85 0,80 0,50 0,70 durabilitatea economica -
D
Tabelul 4.57: Viteza de aschiere la frezarea cu frezi'i cilindro-frontali'i cu dinti ~B
K3
Kl
K2Z
Tec
demontabili din carburi metalice având caracteristicile D=160 mm, B=100, z=16,
Tec=240 min., pentru fonta cu duritatea 180HB. Pentru alte conditii se vor corecta
valorile din tabel cu coeficien,tii de corec,tie Kz ... K6 din subtabelele 1,2 si 3.
Adâncimea
55
43
41
58
70
46
45
4973
82
69 2796 de
430,40
53
62
6637
35
33
32
84
0,1688
80
98
0,25
0,063
0,10
0,025
0,04 112
103
97
93 0,016 Avansul pe dinte Sd, [m.m/dinte]

2. În :functie de c
65
85 --
crr, 75 1,35
[daN/mmz] 0,52
0,63
0,79
1,00
Otel cari
105
55
95 j
Coeficienti de corectie: , !

1. În functie de di~etrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si 45


---10
durabilitatea economica
400
200
160
360
095
20
40
088
280
100
140
250
71
50
100
26
090
16
1 ---15
118
180
300
125
320
36
25
80
120
102
32
14
240
106
0.80
0.95
1,00
L12
L06
1,08
0.98
0.96
0,96
0.93
L26LOO
0,81
0,90
1,20
1,05
1,26
1,15
T~ a sculei .
aschietoare (coeficientii Kl ... ~)

2. În functie de S"

Felul I L~t
materialului
Otel I 1

Tabelul 4.59: Vire


3. În functie de starea materialului (coeficientul de corectie N).
Turnat Intreruperi rapid având caracterisfi
duritatea 180HE. Pentn,
Nereco t Cu crusta de nisi
de corec,tie Kj ••• K6 din Si.
~80 ~@ ~m 5
i Adâncimea 51
91
62
46
de
41,: 0,0
15
10
25
20
Tabelul 4.58: Viteza de aschiere la frezarea cu freza disc cu trei taisuri I din otel I aschiere t, [rom]
rapid având caracteristicile
? D=90 mm, B=20, z=16, Tec=240 min., pentru otel carbon
cu ur=55 daN/mm". Pentm alte condi,tii se vor corecta valorile din tabel cu coeficientii
de corectie K] ...K6dinsubtabelele 1,2 si 3.
Adâncimea 39
28
36
30
35
23
3843de47,5
41
29
30
25
57
22
31,5
33,5
24,5
51,539
28
34
45,5
31,5
23,5
32,5
26,5
27,5
36,5
35,5
0,025
0,10
0,04
0,08
25,5
0,063
0,016 40
60
42,5
37,5 0,01 Avansul pe dinte Sd, [mm1dinte]

66
Coeficienti de corectie:

1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si


durabilitatea economica T ee a sculei aschietoare (coeficientii Kl ... Kt)
D 300
20
24
75
180
120
240
18
16
30
16
360
150
14
2090
1,01
1,0414
120
60
0,96
1,00
1,06
1,00
1,01
1,03
1,14
0,93
0,95 12
1,15
1,02
0,90
1,05
0,98
i :Iinti
:=16,
D~ecta

2. În functie
- - - de calitatea si rezistenta otelului (coeficientul de corectie Ks)
0,38
0,33 --0,36
-0,42
0,38
0,45
0,90
0,79
0,76
0,38
0,55
0,69
0,52
0,63
1,00
1,35
0,29
ar, [daN/mrn2]0,25
Otel
Otel -rapid
0,73
0,96
0,60
0,95
0,58
0,50
0,34 0,40
0,47
Otel crom-nichel
crom-
Otel cu crom
Otel carbon
molibden
!p Z Si

Intreruperi

0,70

Tabelul 4.59: Viteza de aschiere lafrezarea cufreza disc cu trei taisuri din otel
rapid având caracteristicile D=90 mm, B=20, z=16, Tec=240 min., pentru fonta cu
duritatea 180HB. Pentru alte conditii se vor corecta valorile din tabel cu coeficientii
de corectie Kj ••• K6din subtabelele 1,2 si 3.
Adâncimea41
30
38
36
6235
35
74
43
25
1824de91
31
27
50
21
26,5
21,2
52,5
0,025
22,8
33,5
19,5
29,3
42,5
24,7
0,063
0,016
0,10
0,08
0,04
15,5
38,4 46
51
62
16,541,5
35,5
18,5 0,01 Avansul pe dinte Sd, [mrn/dinte
mrn]

------------------------
------------

-----------
____ n_u_ _. __
--------,
I
~
~. I
01
~
''1;

67
Coe,ficienti de corectie: 2. În functie de ti
Materiall ' :-\
1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si Bronzur
durabilitatea economica T ee a scu1ei aschietoare (coeficientii Kl ... ~). HB 90
D 300
3014
120
'180
18
24
360
20
15075
14
12
20
60
120
240 "
16
90
0,97
0,97
1,05
1,00
1,00
1,10
1,01
0,92
1,04
0,93
0,96
1,02
0,98
1,05
1,05
1,03
1,00
1,11
0,94 K5 1,18

3. În functie de sta:
Material' I L
1

Bronz si alame

Tabelul 4.61: VIte


având caracteristicile De
(Jr=55 daN/mm2, fonta c
conditii se vor corecta
subtabelele 1,2 si 3.
Adâncimea
47,5
60 53
67
37,5
0,018
42,5
33,5
37,5 ,0,01
.( o
30
10
205
, de aschiere t, [mrn]
3. În functie de starea materialului (coeficientul de corectie K,,).

Nerecopt
0,80
Turnat leu crus1ade
0,60 nisip I Intreruperi
0,70

Tabelul 4.60 : Viteza de qschiere lafrezarea cufreza disc cu trei taisuri din
otel rapid având caracteristicile D=90 mm, B=20. z=16, Tec=240 min., pentru bronz Coeficienti de core
cu duritatea 120HB. Pentru alte condi,tii se vor corecta valorile din tabel cu 1. În functie de c.fu
coeficientii de corectie Kl ... K6 din subtabelele 1,2 si 3.
--~-----
durabilitatea economica "
de 51
57
84
63
69
55
35
68
74
59
40
43
5162
38 68,5
58
9045
47
52,5
37,5
54,5
45,5
48,5
0,10
40,5
41,5
44,5
0,025
0,08
61,15
0,018
0,063
48,5
57,5
0,0499
65
78
61 0,01 Avansul pe dinte Sd, [mmJdinte] Material l130
180
30,92
150
110!]
75
36
40
0,95
0,90
3,5
1,04160
21(jQ1
120
1,03
1,011,12
Q,85 Otel
BKlD
zK3
~
K2
Tec

Coeficienti de corectie:

1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si 2. În functie de cal'


durabilitatea economica T ee a scmei aschietoare (coeficientii K] ... l<4). 85
D 14 i (Jr, 1,00
1,35
0,63
[daN/mmL]0,52
0,79
Otel cart
20
18
120
24
240
300
16
14
150
90
75
30
3601180
16
1,01
1,03
1,00
1,06
0,95
0,98
0,93
1,07
1,04
1,14
1,00
0,92
0,96
1,00 60
.120
12
1,05
1,02
0,90
1,15 1 75
65
55
45

95
105

68
....------"'...------------------------------------------------

HB 75 40 110-130
Ks 1,47 4,7 2,58

Tabelul 4.61: Viteza de aschiere la frezarea cu freza de retezat din otel rapid
avâYl.dcaracteristicile D=1l0 mm, B=3,j, z=40, Tec=120 min., pentru otel carbon cu
ur=55 daN/mm2, fonta cu duritate 180HB si bronz cu duritatea 120HB. Pentru alte
conditii se vor corecta valorile din tabel cu coeficien,tii de corec,tie K] ...K6 din
subtabelele 1,2 si
- 3.
44
85
68
60
76
53
96
65
48
60
66
20
5361
537,3
50
85
7624
3242,5
107
30
17
16,5
37,5
35,5
42,5
47,5
0,015
0,018
27,5
47,5
50,5
33,5
0,01
0,016
41,5
29,567
0,025
13,5
24,5
33,5
0,04
29,5
34,5
20,5
0,01 453Fonta
37,50,01 I Otel
Bronz Avansul pe dinteI Sd, fmrn/dintel

---,
I
I

:J
am
Coeficienti de corectie:
cu 1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si
durabilitatea economica T ee a sculei aschietoare (coeficientii Kl ... ~).
120 ----130
-120
130
340
575
Material
110
150
110
50
3,5
1;07
0,98
3,97
0,97
1,0836
200
0,950,92
0,90
0,95
0,89
D,97
D,98
0,94
0,95
0,93 45150
60
180
150
20,95
60
180
200
75
1,16
1,04
1,03
1,01
1,11
1,0336
[),90
0,93
1,01
0;93
.,.
0,92 21
200
0,85
1,1321
1Q,85
11,12
31,1660
120
30
50,93
1,03
1,11
0,96 Otel Fonta
Bronz

Z SI
2. În functie de calitatea si rezistenta otelului (coeficientul de corectie Ks)
---
-0,45
-Otelrapid
crr, 0,34
0,25
0,38
[daN/mm2] 0,96
1,00
0,69
0,90
0,63
0,58
1,35
0,38
0,55
0,36
0,29
0,76
0,79
0,73
0,95
0,50
0,60
0,52
0,47
0,40
0,33
Otel
Otel
Otel
Otelcu crom-
crom-
carbon molibden
0,38
crom 0,42

_____________ 69
"""

3. În functie de starea materialului (coeficientul de corectie Ko) Tabelul 4.63: Vin


ti g..-
~o a
.•...Il) •...
eo~gr:
.,..,
0,85
0,80l:l
"'"
'i:"
0,50
Q
(\)
....:J0,80
0,90
</l
1 2Turnat
.10,70
Q (\)<.Ei
U 0,70
0,50
0,90
0,70
)~.~ ~.~ PE
~ U·;J;.
o..Il).,..,Q..
Il)•...
Q 'c2'S
2Otel
•...
2 'c e'Ei •...
Bronz
~
FontaQ
Z I U·;J;.
<,5PE )~ .9- <,5
Q) caracteristicile D=40 j

1 ~ 8.1 180HB. Pentro alte com


K] ...K6din subtabelele J
i Adâncimea de
,
I aschiere t, [mm]
- 0,(
5 36.
10 29,
Tabelul 4.62: Viteza de aschiere la frezarea cu freza deget din otel rapid 15 2~
având caracteristicile D=40 mm, B=40, z=6, Tec=120 min., pentru otel carbon 30 21,
cu (Jr=55daN/mm2• Pentru alte conditii se vor corecta valorile din tabel cu coeficientii
de corec,tie Ki ...K6 din subtabelele ],2}1 3. Coeficien,ti de cor
Adâncimea26,519
17
19
28
18
1820
19 26,5
25
20
de
23,6
0,063
21,2
0,10
0,04
21,2
0,025
22,4
22,5
0,016 30
28
25 0,01 Avansul pe dinte Sd, fmm/dinte]
1. În functie de d
durabilitatea economica
D ,
1
90
14 21,3
380i iI :(
41,08
50,30
10
1,2
1,18
1,28
0,40
1,23
K3 K.B
K2 KIz
Tec

Coeficienti de corectie:
1. În fun~tie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si
durabilitatea economica T ee a sculei aschietoare (coeficientii Kl'" 114)
D 0,98 -------2--
20
1214
451,10
40
81,08
120
12
0,63
1,12
0,9 25
90
30
150
0,92
0,71
1,32
1,4
0,85
0,97 1,5
1,660
1180
60,5
1,12
1,03 80
840
20
50
50,9
3035
11,25
60
15 68010
10,4
0,90
1,4
0,8
1,12
1,25
0,95
0;93 050
30,8
10
1,7

2. În functie de (

r:: '13
3. În functie
• de 5

2. În functie de calitatea si rezistenta otelului (coeficientul de corectie Ks) Recopt


-=--- --
ar, [daN/mm2]0,38
0;42
0,69
0,73
0,76
0,79
1,35
0,33
0,47
0,50
0,45
0,90
1,00
0,25
0,29
0;40
0;36
0,38
0,34
0,58
0,60
0,55
0,63
0,52
0,96
0,95
0,38
Otel
Otel
Otel
Otel
Otelcu carbonmolibden
crom
rapid
crom-
crom- 1,00

Tabelul 4.64: Viu


caracteristicile D=40 TI
120HB. Pentru alte com
Ki ... K6 din subtabelele 1
Adâncimea de I
aschiere t, [rom]
5
ro-
10

Incluzium
Intreruperi 30
15 ti3~
0,50 0,70 "

70
.
.~------........--------------------------

Tabelul 4.63: Viteza de aschiere la frezarea cu freza deget din o,tel rapid având
I caracteristicile D=40 mm, B=40, z=6, Tec=120 min., pentru fonta cu duritatea
-----i
i
180HB. Pentru alte conditii se vor corecta valorile din tabel cu coeficien,tii de corec,tie
~I Kj •.• K6 din subtabelele 1,2 si 3.
zi Ad.âncimea de
:: i
20
28
24,521
34
23
19
20
32
16,5
15,4
26,321,5
22,5
29,5
0,016
19,8
14,5
27,526
0,025
0,063
24,2
25,7
0,10
0,04
36,5
17,7
18,7 0,01 Avansul pe dinte Sd, (mmldinte]
I
m] I
i
~
~- )

upid
r::'an
fT;ni
-----, Coeficienti de corectie:

d 1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si

H durabilitatea economica T ee a sculei aschietoare (coeficientii Kl ... K4)


D 0,95 -------2--
6150
2530
120
10
1216 14
36
2090
1,08
0,95
1,12
1,08
0,601,28180
40,40
11,08
1,17
0,98
0,85
1,05
1,23
1,13
0,5060
150
50,95
8808050
40
380
130
10
40
12
0,30
1,31,02
10,80
15,28
1,18
0,9
0,97
1,28
0,85
1,45
0,90
0,75 1

8
Z SI

§

.-=i
I
=---1 3. În functie de starea materialului (coeficientul de corectie ~).
~ Turnat Intreruperi
Nereco t Cu crusta de nisi
0,80 0,60 0,70

Tabelul 4.64: Viteza de a§chiere la frezarea cufreza deget din o,tel rapid având
caracteristicile D=40 mm, B=40, z=6, Tec=120 min., pentru bronz cu duritatea de
120HB. Pentru alte condi,tii se vor corecta valorile din tabel cu coeficien,tii de corec,tie
Kj ••• K6 din subtabelele 1,2 si 3.
I 34
30
30
37
30 444
8
3741,7
42
37
0,016 41,7 4~
38
28,3
26,7
0,063
0,10
28,339,3
0,04
34,5
38,5
31,5
31,5
0,025 0,01 Avansul pe dinte Sd, fmmldinte]
I Adâncimea de I
m]

~
r;:~rili
J

--'!
~

71
r
I
I

Coeficienti de corectie: Coeficienti de corec

1. În functie de diametrul frezei D, latimea de aschiere B, numarul de dinti z si


durabilitatea economica T ee a scu1ei aschietoare (coeficientii KI...K.) 1. În functie de sta
I
-
D1,10------
10
0,93
20
80
4
1214
25
8
36
120
9012
40
30
6 1~
80,53
51,03
40
50 10
60
180
150
30 3
60
0,75
16 1 - 5 15 Felul I Lamina!
1,08
0,88
1,10
1,6
1,4
1,25
0,92
1,36
2 0,97 0,92
1,2 1,7
1,22
0,90
1,5
0,66
0,58
0,95
1,14
1,05
0,83
1,12
materialului
Otel L 1,00

2. În functie de ca
85
55
45
75
65
115 -
-
1,35
0,63
0,52
1,OD
0,79
I
Ii!'t,:,
Otel carbc
I I;I 105 [daN/rom2]
i 95

75 120 40
1,47 1 4,7

Observatie: Daca s;
se va aplica un coeficien!

Tabelul 4.66: Vite:;


K=45°, a=5-tf, y=1if,
Tabelul 4.65: Viteza de a§chiere la rabotarea cu Cl!:,titRp3 având geometria
HB= 190, fara racire si C1.
K=45°, a=5-tf, y=lO°, r=2 mm, 1=0,2-0,5 mm, q=2Ox30 mm, pentnl otel carbon cu
tabel 24 cu1 • coeficientii
" de nu.
ur=55 daN/mm2, fara racire si cu Tec=60 min. Pentru alte conditii se vor corecta
Adâncimea
kt
i
"-. L').
E
l~28
1~
1:
j~
2~
28
21
It
.28
20
17
lE
18
15
21
25
19
26
22
29
32
27
23
24
0,3
.L--!
0,15
""
27
32
20
17
25
22
19
2336
21
30
29
26 0,1
..4

valorile din tabel cu coefieientii de mai jos si din tabelul 4. 71. 12 73251 .
840,5 t, [rom]
-8U,
--- 20
10
14
16
1,56
, 7
44
56 -
9
8
Adâncimea
62
35
16
39
31
42
32
34
68
46 7
9
27
25
6
5
408
32
53
50
41
36
47,8
-
-
16
19
25
18
14
..29
"25
JO
16
18
31
11
21
17
15
14
12
15
7
10
12
31
35
20
4
23
19
25
3
20
22
24
40
21
17
.,
33
79
37
14;5
7,5
11,5
10,5
8,5 23
28
2
13
14
10
29
11
15
23
45
69
3817
14
16
25
3028
54-
6-
15
718
8
35
840
8
21
0
1
13
23
39
99
6
4
27
20
8;5
25
13
24
16
14
17
12
28
11
19
32
8,5
0,333
1,80
0,60
1,00
1,20
0,70
6,5
8,5
9,5
13;5
10,5
12;50,90
9,5
7,5
19~3
0,15 00
7
2
4
3
175
6,5
7,5
0,30
1,50
16,5
5,5
3,007,5
14,5
6;5
2,5( 36
42
45
47
38
35
43
54
33
66
50
39
78
471
91
0,500,1 Av.ansul s,[mmJcursa dubla]

72
"'.....------- ..........••• -------~~~~-~~~~~~~---------------------------

Coeficienti de corectie:

Z SI

1. În functie de starea materialului (KI).


Felul Laminat
I FOljat I 1 Jntreruperi
materialului Cu crusta
Otel I 1,001 0,85 o:so=r-o,70
2. În functie de calitatea si rezistenta otelului (coeficientul de corectie K2)
-- --
0,39
'tr, [daN/mm~]0,35
0;42
Otel
Otel
0,26
1,00
0,58
0;47
0,60
0,38
0,33
0,45
0,40
1,35
0,29
0,35
0,37
0,38
0,38
0,79
0,96
0,73
0,95
0,76
0,69
0,90
0,52
0,63
0,55
0,40 crom molibden
Otelcurapid
0,50 crom-
crom-
carbon

Observatie: Daca se foloseste un cuJit cupartea activa din aliaje dure sinterizate
se va aplica un coeficient de corectie asupra vitezei de aschiere de 1,5.

Tabelul 4.66: Viteza de q~chiere la rabotarea cu cutit Rp3 având geometria


wia K=45°, a=5-ff, y=100, r=2 mm, f=0,2-0,5 mm, q=20x30 mm, pentru fonta cu
"CU HB=190,fara racire si cu Tec=60min. Pentru alte conditii se vor corecta valorile din
ifcra tabel -.cu.- coefi
----
.-
...cientii de----maijos si din tabelul 4. 71.
.... -. ~-

26 8
Adâncimea
10,5
9;5
7,5
6,5
1511
10
0,15
6,57,5
7,5
9,5
8,5
10,5
9~5
6,5
1,20
-
9-
U
14
10
22
17
15-
.-
-8
r5
17
10
12
10
6
29
11
11
17
23
19
]8
28
20
21
13
15
12
1418
32
9 9
17
14
13
181
12
16
12
8
16
19
7
67
18
22
24
26
14
13
15
13
9
14
24
16
27
2517
20
11
24
10
21
23
15
15
25
28
23
24
20 9
7
6
25
26
21
128
18
19
0,30
8,5
0,60
0,70
8,5
9,2
0,90
8,5 280,1
9
23
24
32
25
17
29
0,333
1,80 0,50
",00
1,50
9,5
6,5
3;002,5(
,00 17
19
36
21
22
20
30 Avansul s,[mmlcursadubla]

3.00

&

6.5
i---6
I

, 5,5

73
1""""""

Coeficienti de corectie:
, '.
1. În functie de star~a materialului (Kj)
I I
Nerecopt
0,85 0,70
0,50 Cu crusta si nisip
Illtreruperi Tabelul 4.68: Vite
1,00
geometria K=45°, a=6-
carbon cu O"r=55daN/mrn
corecta valorile din tabel c
2. .,.
4232(
1,5
, I 12
14
3:
34
20
;).
16
25
21
38
23
41
28
58
27
29
46 5876 24,5
44
25
30
'60
34
52
.,<
1
I, ~,
.L~ 26
17.
2t
2':
1Adâncimea
4:10
",\;
22,5
0,1510,2
20
;)
311
5(
t,22,
lS
[mm]... 36
22
'28
29
47
32
27
3(
24
0,10
L..

HB i!;I !1
I
j
I
IIii i 0,5

Tabelul 4.67: Viteza de aschiere la rabotarea cu cutit Rp3 având2;eometria


K=45°, a=4-8°, y=4b15°, r=2 rn.m, f=0,2-0,5 mm, q=2Ox30 rom, pentru bronz cu
duritatea de 90HB, fara racire.si cu T.ec=90 min. Pentru alte conditii se vor corecta
-.
alorile
24
32
23
35
33
26
29
27
..
----
-81
742
29
105
20
21
47
64
23
2667
77
62
58
95
28
61'
48
77
80
31
39
42
6752
18
42
33
57
33
75
27
44
90
22
49
28 19
50
59
43
55
46
50
14
63
30
25
16
24
1534
20
25
35
32
56
17
73
53
68
32
37
41
46
23
48
16
40
45
36
70
60
35
38
43
84
52
72
22
36
47
54 38
21
39
30
3S
30 40
55
0,15
1,80
0,30
0,90
0,60
0,50
0,33
0,70
2,00
1,20 1,0
3,00
1,50 2,5C 76
120
9569
1051498 100
37
216
117 91
85
70
83
73
71
80
98
0,10
.
--4----din tabel cu coeficieutii de mai ios si din tabelul 7.71
Avansul s, [mrn/cursa dubla]

Coeficienti de core(

1. În functie de st<
Felul Lamina
materialului t
Otel. 1,00

2. În functie de ca

'-t,.-, [-daN-/mm--Z]!otel carbc


I 45 --
1,35
0,79
0,63
0,52
1,00
115
105
55
65
85
75
95

2. În functie de tipul materialului si duritatea Brinell a acesteia, HB


(coeficientul de corectie K2).
I I Aliaje de cupru I Aliaje de aluminiu
Bronzuri Alame
HB 90 120 40-80 80':'120 40
Observatie: Daca se
K2 1,25 1,00 0,85 1,95 1,57 4,00 3,60 3,00 2,20
se va aplica un coeficient <

Observatie: Daca se folos~.Ste un ctttit cu partea activa din aliaje dure sinterizate
se va aplica un coeficient de corectie asupra vitezei de aschiere de 1,5.

74
.~--~--
....---~-
.....•

Tabelul 4.68: Viteza de aschiere la mortezarea cu cutit Rp3 având


geometria K=45°, a=6~12°, y=4-6°, r=2 mm, f=0,5 mrn, q=20x30 mm, pentru otel
carbon cu Gr=55 daN/mm2, fara racire si cu Tec=60 min. Pentru alte conditii se vor
.-
corecta---------valorile din tabel cu coeficientii de mai vjos si din tabelul 4.71 .
28
,9,5
11
23
J2
10
12
20
17
32
34
27
29
30
16
.13
41
14
28
24
21
18
40
35
7,5
5,2
8,5
6,5 19
13
20
46
15
42
38
27
58
48
50
15
2546
31
22
.21
23
13
2626
37
21
2,00
9,5925
0,25
0,70
0,60
0,30
1,00
0,50
1,20
10,5
21,5
13;5
6,517,5
20,5
12,5
7,5
10,5
13,5
22,5
5,5 8,5
5,5
11,5
17,5
12,5
16,5
[),15
~1,'5
20~5
6;5
7,5
5,7OAO
0,80622,5
81,50
37
J4
31
15 8J6
35
14
11
17
25
23
1814
12
13
99,5
10
16
19
4,7
15,5
0,90 20
86512
7911
21
8,5
16;5
7,5
10~'5
0,20 24
8 24,5
13
719 3060
47
27
52
36
44
22
29
32
34
25
0,10 Avansul s, [mrn/cursadubla]
.

trIa
cu

~
~
r-i
2J
1"
1ti i; Coeficienti de corectie:
pi
1. În functie de starea materialului (K1).
Felul Lamina Forjat Intreruperi
materialului t Cu crusta
ffi
~ Otel. 1,00 0,85 0,50 i 0,70

-------------
2. În functie
-- -- de calitatea si rezistenta otelului (coeficientul de corectie K2) --------- ----------------
~ 0,42
0,38
0,35 ~~~~~~~~~
1,35
t,., [daN/mm4] Otel0,46
0,25
0,37
0,95
0,73
0,58
0,60
0,76
0,90
0,55
0,40
0,29
0,40
0,52
0,41
0.,50
0,33
0;38
0,96
0,79
0,63
1,00
0,38
0,69
Otel crom molibden
cucrom-
Otel
Otel rapid
crom-
carbon
f

Observatie: Daca se foloseste un cu.pt cu partea activa din aliaje dure sinterizate
se va aplica un coeficient de corectie asupra vitezei de aschiere de 1,5 ... 2.

75
-,...----------------------------------------------

Tabelul 4.70: VI,


geometria K=45°, a=+
bronz cu cu duritatea de
Tabelul 4.69: Viteza de aschiere la mortezarea cu cu,tit Rp3 având vor corecta valorile din l
7
Adâncimea
)/
44
4
49
39
41
48
40
54
62
47
52
50
52
41
63
43
54
1,5
42
50
47
44
43
49
48
71
45
42
60
56
16 63
55
57
65 67
49
50
54
61
65
53
47
45
52
51
145
80
0,15:0,2
20 0,1
geometria K=45°, a=5-{t, y=3-10°, r=3 mm, f=0,2-0,5 mm, q=2Ox30 mm,I pentru ,! !I 3
14
21
12
10 8 t, [mrn]
fonta cu durttatea egala cu 190HB, fara racire si cu Tec=60 min. Pentru alte; condi,tii 0,5
r

se vor ---corecta
.-
valorile din tabel cu coeficientii de mai jos si din tabelul 4. 71.
, ,
14,2
38135
6,4
3,8
3,9
5,35,9
7,5
Adâncimea
3,8
5,6
;.
5,7
12,5
4,7
6,3
4,1
4,4
11,5
7,5
3,7
7,3
11,8
9,5
9,1
5,6
8,6
4,9
4,8
3,8
5,2
3,5
8,5
6,2
3,4
3,6
1,20
4,8
6,57,4
8,3
6,7
-510
.4
3,6
10
8,5
6,1
10
11
9
4;6
"7,45,3
7,9
7,3
4,4
5,2
3,9
4,3
4,4
6,8
0,25
11,2
8,7
6,1
5,5
0,15
0,40
4,2
6,4
U,6
4,1
5,2
6,6
6,3
3,8
5,1
3,4
4,3
4,7
10,5
7,2
7,8
4,8
0;70
14,5
5,8
3,9
13,3
8,8
1,3 7'7811
6
12
5.,.9
0,20
0,60
4,5
5,3
5;6
3,3
5,4
0,30
0;80
10,4
5,6
6,8
0,50
1,00
0,90
1;60
5,9
1;40
9,6
4,4
4,2
3,3
3,7
8,37,6
6,1
5;2
4,9
7;9
7,5
8,6
4,5
5,1
7,1
8,5
3,69,7
4,23,5
9,4
4,6
'5;7
6;6 4 56-710,4
-44 8
13
8,8
9,5
11
10
11,4
12,5
9,1
16,2
13,4
3,2
0,10
8,4 Avansul s, [mmlcursadubla]

Coeficienti de core

1. În functie de staJ
Coeficienti de corectie: Tipul material~lui ! 1
Bronz si alama I
1. În :functie de starea materialului (Kj).
I I
Turnat
Nerecopt
0,80 Cu
0,70
0,50 crusta si nisip
Intreruperi 2. În functie di
1,00 (coeficientul de corectie}
, Ali
Bronzuri
HB 90
K2 1,00

Observatie: Daca s.
se va aplica un coeficient
Observatie: Daca se folose~e un «ujit cu partea activa din aliaje dure sinterizate
se va aplica un coeficient de corectie asupra vitezei de ascbiere de 1,5 ... 2.

76
-..
.•.....• ---

Tabelul 4.70: Viteza de aschiere la mortezarea cu cu,tit Rp3 având


geometria K=45°, a =4-10°, y=3-4°, r=2 mm, f=0,2-0,5 mm, q=2Ox30 mm, pentru
bronz cu cu duritatea de 90HB, fara racire si cu Tec=60 min. Pentru alte condi,tii se
:r.'ând vor corecta valorile din tabel cu coeficien,tii de mai jos si din tabelul 4, 71,
------ -
Adâncimea
I~2ntru 43
41
63
52
49
28
17
44
13
50
42
49
48
71
47
54
4539
40
47
45
54
62
42
60
14
56
32,534
25
37
28
32
38
3932
24
45
57
52
20
43
23
48
16 42
40
33
34
19
30
26
44
22
25
21
3735
24
36
50
18
42
50
52
44
41
27
3140
46
48
37
35
101
26-19
29
19
27
18
24
22
14
23
28
20
17
26
13
52
32
31
1I3,5
IIl,5
1I5,5
29,5
20,5
0,20
0,25
0,30
29,5
23,5
16,5
14,5
28,5
20,5
31,5
19,5
21,5
56,5
35,5
30,5
27,5
24,5
25,5
22,5
17,5
11,5
14,5
26,5
16,5
0,15
21,5
13;'
17,5
0,60
15,5
12,'
l28,5
33,5
23,5
1,00
12,5
15;'
0,40
121,5
G,70
1,20
24
12,5
2,00
0,90 14
15
16
29
22
16,~
1,5C
0,8C
13,5
0,50 28
24,5
50
57
55
967
~47
49
51
54
53
65
61
63
5280
450,1 Avansul s, [mrn/cursa dubla]
,~:)r;ditii

A 4,2
; 3,9
3,8
3,6
8' 3,5
,4.3,6
,5 3,3
,4 3.,2

Coelicien,tide corectie:

materialului si duritatea Brinell a acesteia, HB

Aliaje de aluminiu

HB 175 40 110-130
K2 11,25 4,00 2,70

Observatie: Daca se folose.§te un Cltpt cu partea activa din aliaje dure sinterizate
se va aplica un coeficient de corectie asupra vitezei de aschiere de 1,5, .. 2,

77
,...-------------------------------
..

T abdal 4.71: Coeficienti de corectie pentru viteza de aschiere la rabotare si În continuare se ,


mortezare în cazul altor conditii de lucru decât celeprezentate în tabelele 4.65 .. .4.70
1. În functie d -. , mul de atac al cutitului. K
45
75
60
45
60
90
30
90
0,88
0,76 Ridicata
Redusa
0,73
1,0
0,66
0,92
0,83
0,86
0,84
1,01,2
0,81 Redusa
Medie
Medie
1,261,13 Otel Fonta
Rigiditatea sistemului
si se verifica relatia 23 d:!
cata

La prelucrarea
ascmere, se calculeaza m

2. În functie de raza la vârf a cutitului, r. în care v reprezi1


Finisare
30,95
2 cutitului r, 0,75
Raza la vârful
1,05
0;90
0,1
1,5
1,10
1,00
0,85 [mm]
0,S5 0,5 m/minut; L-lungimea CUI

it~
în care v ca este .••
gol, în m/minut.
3. În :functie desectiunea transversalaacutitului [mm2] si materialul de Valoarea obtinu:
prelucrat. disponibile, ca si la frezaJ
Sectiunea40x40
30x30
12x12
25x25
16x16
20x20
40x60
lOx16
12x20
20x30
16x25
050
016060
030
020-25
040
IOxlO
0,90
1,08
0,87
0,97
1,04
1,04
0,98
1,02
1;00
0,93
1,12
1,00
0;97 6x630x45010
0,80
1,06
0,930,89 25x40 De regula pe par
amplasata o nomograrna
minut în functie de viteza
4.2.7. Stabilirl
La masinile de fr,
4. În functie de durabilitatea taisului Tec, min. (timpul pâna la o noua
rotatie a frezei stabilite c
reascutire),
120
60
90
90
1,15
1,00
0,96
1,00
0,92
0,97
0,92
0,96
1,10
1,00
0,97
1,06
1,0630
1,10
1,15 Cutite din carburi metalice avans, aceasta din urma s
Cutite din otel rapid

în care: Sr este a
nr
Sd
z
4.2.6. Stabilirea turatiei sculei la frezare si a numarului de CU1'Se Pe baza acesteia
duble pe minut la rabotare§i mortezare. cea mai apropiata a vitez;;

La prelucrarea prin frezare, odata stabilita viteza de aschiere se calculeaza 4.3. Stabilir
turatia sculei cu relatia:
4.3.1. Alegerel
n(romm.
= _10_00_,_v ti·] (22) O problema impo
n·D
sculei abrazive si a caral
în care: D reprezinta diametrul frezei" în rom, iar v este viteza de aschiere
prelucrarii, productivitate
aleasa si corectata în :functie de conditiile de lucru, în m/minut.
O scula abrazi\a
Turatia reala, care se va instala la masina se alege diIt.gama de turaJii a Illi!-sinii
materialului abraziv, pr:
de frezat disponibile ca turatia imediat inferioara sau superioara, cu conditia ca sa se
structura lor.
respecte relatia:
Farmele si dimen
Av[%] < 5% (23)
prezentate în tabelul 4. 7~

78
,....--- ...•......

În continuare se calculeaza viteza reala de aschiere cu relatia:


V
r
=----
Jr ' D ' fir
1000'
[mi']mm (24)

si se verifica relatia 23 dupa determinarea lui L\v folosind expresia:

Av[%] =
Iv-v r I ,100 [%]. (25)
v
La vrelucrarea prin rabotare si mortezare, dupa determinarea vitezei de
aschiere, se calculeaza numarul de curse duble pe minut cu relatia:
1000·v .
n = --- [curseduble/mmut], (26)
L(l+m)
în care y reprezinta viteza de aschiere (viteza berbecului sau a mesei) în
mlminut; L-Iungimea cursei mesei sau a sculei ascmetoare, în mm, iar
m=veJveg (27)
în care Veaeste viteza cursei active, în mlmin., iar Veg- viteza cursei de mers în
gol, în mlminut.
ne Valoarea obtinuta pentru n se coreleaza cu posibilitatile masinii-unelte
disponibile, ca si la frezare.
500 , De regula pe partea laterala a sepingului, în zona manetelor de comanda este
C", i!I amplasata o nomograrna din care se poate stabili direct numarul de curse duble pe
i
-=:=J minut în functie de viteza de aschiere si de lungimea cursei.
., ,

::.J
6 i 4.2. 7. Stabilirea vitezei de avans la frezare.
La masinile de frezat nu se instaleaza direct valoarea avansului pe dinte sau pe
rotatie a frezei stabilite conformprezentarilor de la§4.2.4. ci se instaleaza viteza de
avans, aceasta din urma se calculeaza cu relatia:
Ys=sr'nr=sd'z'nr [mmlmin.] (28)

în care: Sreste avansulpe,rot(!tie, în mrn/rot.;


nr -turatia reala a frezei, în rot/min.;
Sd -avansulpe dinte, în mm/dinte;
z -numarul de dinti ai frezei.
Pe baza acesteia se alege, din gama de avansuri a masinii de frezat, valoarea
cea mai apropiata a vitezei de avans.

4.3. Stabilirea regimului de aschiere la rectifica re.


4.3.1. Alegerea discului abraziv.
;:2) O problema importanta a tehnolo...gieirectificarii o constituie alegerea corecta a
sculei abrazive si a caracteristicilor acesteia. Ele determina parametrii de calitate ai
prelucrarii, productivitatea§i uzura sculei abrazive.
O scula abraziva. se caracterizeaza prin: forma si dimensiuni, prin natura
materialului abraziv, pringranulatia acestuia, natura liantului, prin duritateasi
structura lor.
Formele si dimensiunile discurilor abrazive sunt normalizate prin standardele
prezentate în tabelul 4.73. Al~gerea lor se face în fimcJie de conditiile concrete de

79
--I!!~II_-----

prelucrare: forma si dimensiunile piesei, tipul si caracteristicile masinii de rectificat, duritate ale pietrelor abra
indicatii concrete fiind date în standardele aferente fiecarui tjp. O particularitate este pietrelor abrazive dupa dJ
constituita de alegerea dimensiunilor discurilor pentru rectificarea alezajelor, indicatii
Tabelul 4.73: Gruj
în acest sens fiind date în tabelele 4.75 si 4.76.
Grupa de duritaU
Materialele abrazive s.unt, de asemenea, standardizate prin SR 1469-96, iar
granulatia acestora este re,glementata'prin STAS2055-68, STAS 1753/1-90ji STAS Gradul de duritate ~
175312-91..
Simb
Alegerea materialului abraziv se face in functie de duritatea si tenacitatea Atât duritatea ci
materialului de prelucrat si anume: pe unitatea de volum) sur
• Electrocorindonul uormal (E) -folosit la prelucrarea materialelor mai Alegerea discuri]
putin dure cu tenacitate ridicata; 4.75 ... 4.77, în functie (
• Electrocorindonul nobil (En) -folosit la prelucrarea materialelor de diametrul gaurii de prelw
duritate si tenacitate ridicata;
Tabelul 4.74: Ech
• Carbura de siliciu neagra (Cn) -folosit la prelucrarea materialelor dure si sau standarde.
fragile, dar si a celor moi;
Grupa de IJ 1
SRJ
• Carbura de siliciu verde (Cv) -folosit la prelucrarea materialelor foarte duritate
Mijlocie 1
FoarterI
moale
dure si fragile. Tare r
Alegerea granulatiei discului abraziv se face in functie de natura operatiei de
rectificare astfel:
I
Moale 1
• pentru rectificarÎ de degrosare, granulatii de 125, 100, 80, 63, 50,40;
• pentru rectificari de finisare, Nanulatii de: 32, 25, 20, 16 (cifrele
reprezentând marimea granulei în sutimi de mm, pentru granule si
pulberi, si în microni pentru micropulberi).
-
Tabehd 4.72: Standardele ce cuprind discurile abrazive.
azivului 7284-76
1582-61
1581-61
604-76
601/3-75
3818-76
601/2-75
3639-76
605-76
STAS-urile 60111-75
603-76

Foarte tare
Liantii utilizati la realizarea materialelor abrazive pot fi: ceramici (C), de
bachelita (:al.si vulcanita-cauciuc (V).
Pentru majoritatea prelucrarilor prin rectificare se foloseste liant ceramic sau
de bachelita, în functie de duritatea materialului prelucrat.
Liantul de vulcanita se foloseste pentru discurile abrazive de retezare, discurile Tabelul 4.75: Du:.
conducatoare. de la masinile de rectificat fara centre, discurile aschietoarede la prelucrat.
aceleasi masini pentru re<;tificarea pieselor calite. IDiametrul gaurii Dg, [mn
Duritatea discului abraziv rt:prezinta c~pacitatea liantului de a retine..granuIele jDiametrul- discului abrazi
abrazive în timpul prelucrarii.
Pentru prelucrarea materialelor moi se folosesc discuri abrazive dure, iar
pentru prelucrarea materialelor dure se folosesc discuri abrazive moi. Grupele de

80
·"------~-------

ceat, duritate ale pietrelor abrazive sunt prezentate în tabelul 4. 73, iar echivalenta duritatii
~ este pietrelor abrazive dupa diferite firme sau tari, în tabelu14.74
bcatii
Tabelul 4.73: Grupele de duritate ale pietrelor abrazive.
Grupa
II, de
M, duritate
IIIa,llIb,IIIc
L,IV,III,
Foarte
IIa,IIb,llc
IVa,
P, N, Tare
T,U,V
Q,I,J,
Mijlocie
H, Stare
IVb,
O
R, K I,Moale Ia, Ib, le
IVc

Atât duritatea cât si structura discului abraziv (cantitatea de granule abrazive


pe unitatea de volum) sunt standardizate prin SR 1469-96.
r maI Alegerea discurilor abrazive se face în raport cu cele prevazute în tabelele
4.75 .. .4.77, în functie de metoda de prelucrare, natura materialului de prelucrat,
IK de diametrul gaurii de prelucrat, lungimea gaurii etc.
Tabelul 4.74: Echivalenta duritatii pietrelor abrazive dupa diferite firme, tari
me si sau standarde.
-w H
z-O
E ----YM2
1D -
Jx
,
.'
H w
-FzvS
H --CiM
YMI
.STI
ST2
-O TI
-VT2 --
fc:.arte Grupa.S2
M2 1R
M
N
OL
K
M!L
E
S TN
Norton
T
V
P
deCarborundun
,SMI
,
w/v/u
KG
w/v/n
zJv/x S
G
Q P
.M F
iL
OK
N1RE
U
G
T
VL
MI
JSM2
M3
CiTI
VTI
F T2
SI
CiT2
PSR
ST3 Ia
llIbIIb
1469-96 GOST g adului de duritate
Cehia
I Simbolul
le

~de

~6ele
!:Le Sl

Ci. de

:.:.:sau

&cJ.rile
~~ la

~dele

~~. lar
,~~ de

81
-------------------- -------------------

Tabelul 4.77: Alegerea discurilor abrazive în fimc,tie de metoda de prelucrare 4.3.2. Stabilire/.
si de natura materialului de prelucrat.

] ~.- 8
-E
~.- -- --
C
;J
C
C
§§L
C
Cn
C
·C
C
C-B C
---.~
Cl
40-16
En
50-40
E K
J-K
J-K
25-16
50-40
40-25L
-25-16
'C
.•..
;J
Materialul
OE nM-N
L-M
K-L
.L
I-K
50-40
J.,.K
E
40-25
C L
40.,.25
;.:s
C..,B
B,V
C;B
C,B
C,B C
NL-K
Cfi
Cv E
50-40
J-K
50-40
C
.{g
E,En EK.-nA
K-L
vE
40-25
40:-025 -Cl
~D
.L
L
K B.• ~..o
].'-
§'.elCl
J.:.K
L-M
N..:!!
(1)
(1)
cS (1) ::a
(1)
~
~'C
Etij..o
Cn
~ ~E
~E
En
:>Cn 'C
CvE ~Intre
Cn
E,En
:>
ro'-
N:::lRectificare
'C
interioara
Fara
ro vârfuri Nvârfuri
cilindrica exterioara
Rectificare cilindrica Durabilitatile econc
Bronz
Otel
Cupru ~
aliat sidur prezentate în tabelele 4.78
discului .

Tabelul 4.78: Dtu


cilindrica exterioara între

A. Rectificarea de
Latimea 5-6350
>60
40-60
[mrn] discului
<40 B,

B. Rectificarea def;
Clasa de precizie L
Durabilitatea economica

E
..t\l-
E
CnB
E
~~
Materialul
C;J
E
el
B
E
C
'SO-50
80-50
50-40
E -C
~
E
50-40
80-50
125-80
Cu
';.:s
B
§B-
---..•...
E :c
Cl
840-25
C-B
E 0-50
V
80-40
426-16S-- - -- ~ .-.•..
---
~
uB
C
V
880-50
80 C K
(1)
<l)
M-N
M-N
J-K
I-K
40
50-40
B K
N
5D
-(1) (1) <l)
M':'N
L-M
Cl L0E
..J-K
el
J-L
K
0-50
M-N
0-25N-O
J-K
O-P
O.:.P
O Cu
Q..,P
<l) .~.-
PE
.•-Cn
~§ ]:> -:El:> li §li
~ :::l 'C
E
Et\l;g
Cn
CuCv
Jeriferia'C
~~
.~
C5
"] §:>discului
~
~~;.:s :c
Rectificare
Cu planaRetezare
partea frontala C. Rectificarea def:
moaledur
Bronz Raza de I Cu supraf:
racordare
R,[mm] I 5

<0,5 15
0,5-1 20
1-2 25
2-3 30
>3 40

D. Rectiftcarea sUP'
.
.Toleranta la l~
: Durabilitatea suprafetei ::
Observatii: În caz
durabilitatea se mareste c

82
-,.------'" -------------------------
..•.....

I't' 4.3.2. Stabilirea durabilitatii, economice T ee a discului abrazil'.

Durabilitatile economice recomandate pentru diferite discuri abrazive sunt


prezenta te în tabelele 4.78 .. .4.80, în functie de tipul rectificarii, diametrul si latimea
discului.

Tabelul 4.78: Durabilita,tile medii ale discurilor abrazive la rectijicarea


cilindrica exterioara între vâ1jUri cu discuri din electrocorindon nobil.

B A. Rectijicarea de degrosare a suprafetelor cilindrice.


-12
n 65-6350
12
5750
78500
B Latimea 10
20
15
900600
400 . Diametrul discului.de
Durabilitatea rectificat
economica D, [rom]
T ee, [min.]
ului B,

B. Rectificarea de finisare a szprqfetelor cilindricejara racordare.


Clasa de recizie I.S.O. 5 6-7 8
Durabilitatea economica Tec, [min] 40 33 25

C. Rectificarea de finisare a suprafetelor cilindrice cu racordare.


Raza de 4a6610 6410
814
4-6
53820
33
25
10 520
12
30
25
Cu
15820
6815
la
40 155sur;rafatacilindrica-adiscului
25 Cu suprafata
Clasa frontala
de precizie 1.S.O.a discului
T ee, [min.]

-
,

D. Rectificarea suprafetelor frontale.


Toleranta la lungime Al, [rom]
Durabilitatea suprafetei frontalea·discului Tee, [mm.]
Observatii: În cazul rectificarii cu discuri din
durabilitatea se mareste cu 60%.

83
Tabelul 4.79: Durabilita,tile medii ale discurilor abrazive la rectificarea
cilindrica interioara.
413
4-5
2,5 516
78372 116
3,57
14
17
Rectificareainterioara
15 7-8 a suprafetelor
de .cilindrice
Treapta economica
Durabilitatea si cornee
precizie Tec,
1.S.O.
[nun]
Diametrill piesei Tabelul 4.81: ALi:
rectificarea cilindri ca e,U
1
i
i C :ten

Rectificarea cu
fiecar
Avansu
Avansul
I
patrundere avansprin
IRectificare
longitudinal cursa
Observatii: Valorile durabilimtîi sunt valabile_pentru un adaos de prelucrare pe
diametru de h:::; 0,5 nun. La valori mai mari ale adaosului de prelucrare pe diametru,
durabilitatea se micsoreaza cu 20 ... 30%.
Observatii: B repr:
Tabelul 4.80: DurabilitlJ,tile medii ale discurilor abrazive la rectificarea
suprafetelor frQntalesi ret:tificareaplana. Tabelul 4.82: Va,
latimea discului abraziv
A. Rectificarea frontala.
Diametrul discului abrazivD, .[mm] 1. Avansul trans
Durabilitatea economicaTec, [min.] I 0,8 11,2 dubla]
~
0,002
0,002
.
Observatii: La rectificarea suprafetelor Diametru1 gaurii
41-71
71-100
[rmil] de
20-40 rectificat,
R<1 mm, durabilitatea economica Tec= 5 min.

B. Rectificare plana.
.Perifericade
Treapta de precizie .Periferica
Suprafata 520
1015 pietrei
Durabilitatea
contacta economica T ee, .[min.]

2. AvansullongTI
Materialul Caracterul
de rectificarii
4.3.3. Stabilirea adâncimii de aschieresianu.marului de treceri. prelucrat
Otel I Degrosare
Adâncimile de aschiere pe trecere recomandate la rectificare sunt prezentate în Finisare
tabelele 4.81.. .4.88 pentru diferite procedee de rectificare. I Fonta si De osare
Numarul de treceri se calculeaza cu relatia: bronz Finisare
Observatii: In talx
i=Ap/t, (29)
cu ciclu semiautomat. ]
în care: Ap este adaosul deprelucrare-, în rom; avansul transversal t, se
t - adâncime a de aschiere la o trecere, în mm/trecere. longitudinal, în fractiuni
Adâncimea de aschiere se instaleaza.prin avans transversal al sculei. Acesta AvansullongitudiT
poate fi comandat manual sau .automat (de regula, la mai multe treceri cu aceeasi
adâncime de aschiere)

84
C"-_.""..-
•• •• __ ---

Tabelul 4.81: Adâncimea de aschiere, avansul longitudinal si transversal la


rectijicarea cilindrica exterioara.
fiecare --"Finisare
cursa
Avansul
Avansul
0,015-0,05
0,005-0,01
0,01-0,025
Avansul
(0,3-0,7)B
(0,2-0,4)B
0,005-0,01 a mesei la
transversal
Finisare
transversal
Degrosare
Degrosare
[rom/cursa]
Degrosare,
longitudinal, oaschiere (avansulAdâncimea de
la
fmmlrotl
0,0025-0,075
Finisare, fmmlrot]
0;001-0,005
mlcursa]
sversal) t,

Observatii: B reprezinta latimea discului abraziv.

Tabelul 4.82: Valorile avansului transversal §i longitudinal, in frac,tiuni din


Ia,timea discului abraziv la rectijicarea interioara.

1. Avansul transversal la rectificare(adâncimea de ;;lschiere) t, [mm/cursa


dubla]
Diametrul gaurii Finisare
"Finisare
0,0025-0,0040
0,0025-0,0035 Otel
0,0015-0,0020
0,0025-0,0040
0,0025-0,0030 Otel calit
0,0025':'0,0030
0,0015-0,0020
0,0025-0,0050
0,0015.;0,0020
Degrosare
Degrosare
Avansul t, [mmlcursa dublal
necalit si fonta
transversal

2. Avansul longitudinal în fractiuni din latimea discului abraziv II


Materialul rectificarii
1:2
1:3
1:1
2:1
Caracterul
4:1Raportul
Finisare
0,3-0,2
0,3-0,45
0,7-0,6
0,25-0,4
0,2-0,3
0,45-0,4
Degrosare
0,6-0,5 "
0,75-0,6
0,2-0,3
0,25-0,4
0,55.:.0,5
0,3-0,4
0,7-0,65
0,5.:.0,45
0,8-0,7
0,3-0,45
0,3-0,4
0,3-0,4
0,6-0;5
1Degrosare
0,5-0,45 dintre diametrul gaurij si lungimea
Coeficientul B ei

Observatii: In tabel sunt date valorile pentru prelucrarea pe masini de rectificat


cu ciclu semiautomat. La prelucrarea .pe tmtSini de rectificat exterior universale,
avansul transversal t, se mareste de doua ori fata de. valorile din tabel, iar avansul
longitudinal, în fractiuni din latimea discului abraziv, ramâne neschimbat.
Avansul longitudinal SI = IlB, [mmlrotJ.

85
Tabelul 4.83: Valorile avansului transversal si valorile informative pentru 3. Avansul~
viteza mesei la rectificareqplana cu partea frontala a discului abraziv. Felul
4~12
2~3
6-12
3-4
2-3
2-3
10-40
Masini O,005~O,01
cu masa
Viteza mesei,
O,I~0,3
0,015-0,03
0;005~0,Ol
0,015-0,04
0,05-0,01
0,01-0,015
0,1-0,15
[m/min.] Finisare
dreptunghiularaFinisare
..Finisare
Finisare
Degrosare
Degrosare
Degrosare t,
transversal Avansul
Degrosare rectificarii I 32
m/cursa]
I Degrosare I 16-24

4. Coeficientii Q
A. În fUnctie de n
Materialul de preluc

Otel inoxidabil si refu


.
Otel calit
Otel necalit
Tabelul 4.84: Adâncimea de aschiere si avansul transversal la rectijicarea Fonta
L~------- ---r--.-
Tipul
0,005~0,015
(0,2-0,3)B
(0,4-0,7)B
0,015-0,04
(0,3-0,6)B
0,005-0;010
(0,2-0,25)B 1 1
-- --- ----------.
masiniiI, I siIII [mm/cursa dubla]
0,005-0,015 [mrn] transversal,
Avansul B. În fUnctie de a
re
va
unghiulara
rosare 1 Adâncimeade aschiere.t, I
Indicele de acoperire
I
a mesei Ia, pâna la:

Observatii: 1. A
aschiere folosita pentn
prelucrat. 2. În cazul
dubleaza. 3. Indicele de
LFp este 5;uprafata efec
Tabelul 4.85: Regimuri de aschiere la rectijicarea plana cu partea periftrica a lungimea mesei, în rom
pietrei. Degrosare.
Tabelul 4.86: Re
1.
.-- A
6,3
20
10
10 -
880
16
116
12,5
12;5
12,5
ld - ---"-----
-
6,3
d . Viteza. avansului
Ia d
.principal vs, [mJmin.] pâna la: pietrei. Finisare.
etrei),f\ 0,50 1. Avansul de paI
i ViteZa avansului
8
I p~cip~ '::'
j[m/nnn.] pana la:
I, 5 0,15
0;022
0;035
0;028
0,017
0,007
0,022
0,009
0,056
0,011
0,028
0,035
0;014
0,044
0,014
0,035
0;017
0;044
0,056
0;044 0,044
0;088
0,056
0,07 Avansul.de patrundere Spt,[mm/cursa de trecere] 6.1..3 0,12
I 9 Durabilitatea pietrei T ee, 8 0,09:
10 0,07~
12,5 0,05S

I 2Q
16 ~0,03~
2. Viteza de aschiere.
- 2. Viteza de asChl
Otel
Materialul de prelucrat 22,4-25
20-22,4
Viteza de aschiere v, [m/sec.] Materialul de
Otel
-----'--
Fom;~

86
~~-------~~--

100

Degrosare

4. Coeficientii de corectie ai avansului de vatrundere.


A. În fUnctie de materialul de prelucrat.
Materialul de600
500
400
prelucrat0,86
0~91
1,12
1,17
1,05
1,0
0,87
0,96
0,95
0,85
1,06
0,78 0~82
0,76 0;7 Diametrul pietrei D, [mm]
tul· de corectie320
fractar K1

rrea

-1 I B. În fUnctie de acoperirea mesei.


1

I Indicele de acoperire I 0,20 ro:25 1,0


-=l a mesei Ia, pâna la:
1,60 0,71
=1 ,
-====l

~
-1
r.c a

Tabelul 4.86: Regimuri de aschiere la rectificarea plana cu partea periferica a


pietrei. Finisare.

1. Avansul de patrundere pe o cursa simpla de trecere.


50
20
0;007
0.007
25
0,03
0,023
0,018
0,015
0,037
0,046 T
0,0230,12
0,074
0,015
0,037
0,092
'0,046
10
0,0590,15
0,092
'0,006
0,012
0,009
0;046
0;03
0;018
O~T2 32 8
16
112,5
0,046
0,037
0,074
Viteza avansului
0;03710,030,023
0,059
40 Avansultransversa1 st==lkB,[m.mlcursameseil
' Avansul de '1' atrunderesnt, pânaJa:
[mrn/cursa de trecere]
5.
principal Vs

t
~
2. Viteza de aschiere.
Materialul de prelucrat 25-31,5
22,4-25
Viteza.deaschiere v, [m1sec.]

~Otel
-' I

87
P""'"
I

2. Viteza de aschie
Materialul de p
Otel
FOirta
Finisare .
3. Coeficientii de c
4. Coeficientii de corectie ai avansului de ]Jatnmdere. Materialul de prelucTI

A. În func,tie de precizia dimensionala. Otel inoxidabil si refra,


063
017
080
200
0.63
0.80
1.25
1.00
0.50
0.35
0.7
0,12
1.60
0.63 . 0,63
1.25
Toleranta1,25 0,32008
dimensionala,
0.5
OAO
0,50
0,80
0,25
2,00
0,80.
2,50
1,00
1,60
LOO 0.50
·OAO Adaosul de prelucrare h. rmm 1 Pâna la: 'Otel calit
K]
Tabelul 4.88: Reg
pietrei. Finisare.
1. Avansul de paJ
Viteza avansului
principal v s,
[mmlmin.] pâna la:
B. Înfunctie de materialul de prelucrat 8 o.c
500
Materialul de400
600
prelucrat1,28
0,70
1,20
0,63
0,80
1,10
~30
1,75
1,60
0,90
1,00
1;45 O~96 0,56
0,80 Diametrul pietrei D, [rom] 10 0,(
corectie320
Kz IV
16
0,(
O.C
O O.C
25 O.C

2. Viteza de aschie
Materialul de p
Otel
--'----
C. În func,tie de aco erirea mesei.
Fonta.
Indicele de acoperire 0,20 0,25 0,32 I 0,40 0,50 I 0,63 1,0
a mesei Ia, pâna la: ..Coeficientul de corectie K2 3. Coeficientii de c
1,60 1,40 1,25 1,20 1,0 0,90 0,80 0,71 A. Înfimctie de foi
Observatii: 1. Avansulde ..patrundere pe trecere este egal cu adâncimea de Toleranta dimensionala
aschiere folosita pentru îndepartarea în una sau mai multe treceri a adaosului de [rom], pâna la:
prelucrat. 2. În cazul avansului de patrundere pe o trecere valorile din tabel se
dubleaza. 3. Indicele de acoperire Ia se determina d"pa formulala=:EFp/(B1I,fLMl. unde 0,032
EFp este suprafata efectiva de rectificat, în mmz., BM este latimea mesei,.iar LM .este .0,05
lungimea mesei, în rom.
0,08
Tabelul 4.87: Regimuri de aschiere la rectificarea plana cu partea frontala a B. În functie de Illi
pietrei. DegrQsare. Materialul d~ prelucn
1. Avansul de oatrundere centru o cursa simnl v
Viteza0010
00061
0013
0014
00070
00048
0026
00078
00098
0020
0036
0028
0022
0012
0046
0053
0036
0032
0014
125
50
32
0.040
0.025
0.073
0.020
80
0,026
0,018
0,016
0,051
0,018
0,048
200
0,015
0,093
0,065
0,0088
0,011
.0,032
0,023 0040
0065
0051
0082 Avansul
0100
I 0,130
320
avansului mesei I So. I
20 de patrundere
mm/cursa
Utimeade a rectificareraoortataBr• fmmlpâna la:
mmJmin.] Otel inQxidabil si refra(
.'Otel calit
Ot~l necalit
. Fonta
Observatii: 1. În .
tabel se dubleaza. 2. L
Br=1:FplL, unde 1:Fp es-
cursei mesei, în mrn.

88
""~------~"""--,
-----------~

2. Viteza de aschiere.
Materialul de prelucrat 15-18
18-20
Viteza de aschiere v, fm/sec.l
Otel
..,
~.',
,

3. Coeficientii de corectie ai avansului de


... J2atrundere
- .
elucrat Fonta
1.05LOD KCoeficientul
OtelCoeficientul
necalit
Materialul
prelucrat
corec;tie 95de 085 de ° -

Tabelul 4.88: Regimuri de aschiere la rectificarea plana cu partea frontala a


~_':5 pietrei. Finisare.
~_60 1. Avansul de patrundere ..L
pe o cursa
---.l. simpl~-
~
a~.~'JiJ
avansului 80
320
0_005
32010
008
008
I 0,0065
125
0,017
0,008
0,017
0,013
0,020
0,008
0,0065
0,0032
0,010
0,010
0,013
0,004
0,035
0,013
0,025
0,013 °° °°
050
200 013
0020
0.005 0025
0,040
0,017 01720
,035 Latimea
Avansulderectificare
de patrunderes." raportata.8,., fmml.a meseil
fmm/cursa Pâna la:
2-50 8
principal v s,

a
~ 2. Viteza de aschiere_
-
P", ..
18-20 aschiere v, [m1sec.]
20-25
Viteza-de
~ Materialul de prelucrat
Otel

ul
ill
=q
C~
m], de
de
corectie
de la:
pâna
c:.-li Kl
3. C.oeficientii de corec,tie ai avansului de patrundere.
n " ,

1,25
1,00
0,17
0,12
2,00
0;80
1,00
1,60
0,80
0,63
,
1,25
0,50
0,25
0,35
0;63
2,50
0,70
0,50
- ,- , ,0,63
n

0,40
0,500,08 Adaosulde prelucrare h, [mml, pâna la:

a:d se
o}, unde
L,: este

B. În :functie d 'alul d 1
Coeficientul
Materialul de corectie
800
2.00
500
088
1.60
de prelucrat
1,20
0,70
1,00 1,201,00 K2 0;55
0,80 Diametrul D. fmrn
si refractar 320
-
:20
'061
. :.:12
.»98
>J78
:048
:.115

Observatii: 1. 1n cazulavansului de patrundere pe o cursa dubla valorile din


tabel se dubleaza. 2. Latimea de rectificare raportata Br se determina cu formula
Br=LFp/L, unde LFp este suprafata efectiva de rectificat, în mrn2, L este lungimea
cursei mesei, în mrn.

89
~---------------~------------
..

4. Coeficientii de c
4.3.4. Stabilirea avansului de aschiere. A. Înfunctie de du
Durabilitatea
La prelucrarile prin rectificare, cu exceptia rectificarii plane, avansul pietrei Tec, [min.]
transversal este identic cu ad.â.IJ,cimeade aschiere pe trecere si se alege din tabelele
mentiona te la stabilirea adâncimii de aschiere . .6
Avansurile transversale la rectificarea plana sunt prezentate în tabelele 4.85 si 9
4.86, iar avansurile longitudinale.pentru diferite procedee de rectificare, în tabelele 15
4.81.. .4.99. ~

Tabelul 4.89: Regimuri de aschiere la rectificarea rotunda exterioara cu avans B. În functie de l1''{'
longitudinal.
I Materialul de prelucr;

1. Avansul de patrundere la o cursa a piesei (pietrei-la masinile cu papusa


--port-piatra mobila).
10-12,5
10;.12,'; - (în
I
I

I
,
Otel in oxidabil si refral
Otel
2 calit
32
25
20
0.012
20
0.010
0.014
0,032
0,036
0,042
0,027'" .
16
16
0,020
0,007
Avansullongitudinal
0,008
0,010
0,013
0,016
0,008
0,006
0,012
0,024
0,010
0,012
0,007
0,005
0,016
0,017
0;034
0,023
0,011
0,021
0,025
0,026
0,018
0;015
0,010
0,015
0,017
0,009
0,029
0,020
0,014 0,040
0,045
0,054
0,034
0;025
0,030
0;022
10-12;5 Viteza Avansul
avansuluiprincipal
de patrundere [m/min.],
Vs, Sp, pâna la:
[mmlcursa]
a pietrei) Bt 16-25 0,50 Tabelul 4.90: Reg
longitudinal. Finisare.

I
.:
- 8-10,1:
---40L
2449
12-16
31 20
39
63
160 i8- -:.1~1 19
49
31
39
63
70
50 iii24
19
15
80
63
400
250
100
25 8-lOJ12,5; 1
.
A vansu/ de -patr
r
r i
! r
40I
I!I ! Diametml
32
63
I
I v,
i r Viteza de
!de principal
recti:ficat
pâna
I! [m/min].
pâna la
16-25
la:

I avans
~[mm],

Observatie: In cazul avansului de patrundere pe o cursa dubla, valorile


avansului din tabel se dubleaza.

2. Viteza de aschiere.
Materialul de prelucrat 18-23,6
25-31,5
Viteza de. aschiere v, rm/sec.l

. .3.15,5-32
-
100
320
V'
250
160
13-30
11-28
63
20-34
--
40
31-41
60-90
85-140
12-28
16-34
10-26
40-60
125-210
, lui orincioal .
----- - - -.- --
190.,.360
16-25
10-24
, . d, Iar)
np, [rotlmin.], pâna la:
!Viteza Numarul
ava.nsului de rotatii ale
principal v, piesei

Observatie: In C2.:
din tabel se dubleaza.

90
F"~------

4. \oeficien,tii de corectie ai avansului de patrundere.


A. In junc,tie de durabilitatea pietrei.
Durabilitatea 1,12
750
600
500
0,71
1,60
1,12
0,90
0,80
1,00
1,25
1,00
1,25
0,80
0,63
1,80
1,40 400 .Diametrul pietrei D, {mm]
I15W
de
m.] corectie K1
eIele

gS si
elele

B. Înjunc,tie de materialul de prelucrat


Otelneca1it
.'Fonta
Coeficientul
Materialul
Materialul de prelucrat
prelucrat
1,50
corectieK2 Coeficientul
1,00 0,95de 0;85 de

Tabelul 4.90: Regimuri de qschiere la rectijicarea rotunda exterioara cu avans


longitudinal. Finisare.
.-
--
L
-.-25
-.-
Avansul de patrundere la o cursa a piesei/pietrei.
.----- -
8-10
8"'10
Viteza31
8.;10
AO
1931
=-6
2432
20
15
15
1224
19
39
2549
63
40
1219
12
50
6
39
1532
24
1
3
63
25 2
31
5040
12 6
5
2
19
16
12
16
619
6 de31
4 49
8-10
39
63
70
19
-4,7
4,7
9,6 15
7,5
'7~5
4,7
4,73,7
9,6
9,6 4,7 '24
3,7
0,3
0,3
12;5
7,5
3,7
12,5
7;512,5
7,5
12;5
7,5 Avanstul
.Avansulde de patrundere[mmlrot.],
trecerest=f3t'B, Sp, [j.l1llIcursa]
pâna la:
[m1min].
mrn], principal
depâna
rectificat
avans
pâna
12-16 lala:
16-25

:006

C'}8
{lO
ell
~'13
w.;;rue

Observatie: In cazul avansului de patrundere pe cursa dubla valorile avansulm


din tabel se dubleaza.

91
""r-----------------------~~----~
-------~

2. Viteza de aschiere.
-
20-25
31,5-40
Viteza de aschiere v, [m/sec.]
Materialul de prelucrat
el

3. Viteza avansului principal si numarul de rotatii al piesei. Tabelul 4.91- J


pietreI np, Diametru!45-160
250
160
100
16-46
63
35.:125
150~·390
70-210
22-86
320
21-75
18-65
33-65
2846
30-53
15-39
40
50-95
80-160
260-390
120-210
175-290
25-95
100':290
45-85
39-75
26-39
65-125 14-32
225-510
17-53
derefractar
Otel rectificat
si24-32
nccalit
Otelfonta 16-25
si d,380-510 transversal (de patru?
I . '. Otelnecalit
inoxidabil
Otel calit,
calit,
Numarul
[m/min.]
principal deViteza
v, [rot1min], linoxidabil si
1. Turatia pies-:
Diametrul de _
rectificart lip, 116-:
rom], pâna la:

Turatia piesei, 119{


[rotlmin.] 38
Durabilitatea _I
ietrei Tec, [miu]
6
9 2,8
15 2,2
4. Avansul longitudinal (în fractiuni din latimea pietrei) Pt. 24 1,7!
Rugozi~tea suprafetei, [f.UU] I Rz:IO; Rz:6,3 0,50-0,75
.Rz:3,2 0,25-0,50

5. Coefiden,tii de corectie ai avansului de patrundere. 2. Viteza de ~


Materialul d
A. În fimcMde-- treapta de precizie. Ot
Treapta de 2,00
0,63
0,40
0,70
1,60
0,50
1,25
2,50
1,00
0,80
0,80
0,63
0,50
1,250,20
0,30
1,600,11-0,15 Adaosuri de prelucrare 2b" [mm], pâna la: Far
SOKl
tie

3. Coe{icientii
materialul de prelucr::.
I Materialul de prel

B. În func,tiede materialul de prelucrat.


750
500
900
600
1,00
1,45
1,60
1,20
1,10
1,30
1,10
1,20
0,90
0,80
0;70
0,85
1,90
1,75
0,60 1,30 0,95 400
0,80 0,55 Diametrul pietrei D, [rom] OteLinoxidabil si re
atde corectie
actar K2 Otel calit
.
Otel necalit
Fonta

92
Tabelul 4.91: Regimuri de aschiere la rectificarea rotunda exterioara cu avans
transversal (de patrundere). Degrosare.
-6 1. Turatia piesei si y:i1ezaavansului deQatrundere.
Diametru1
210
125
105-
40-80
310
250
160
40
5045-90
100
80
85-170
165-
30-60
125-
32 70-140
0,7
1,1
0,5
1,39
1~62
1,49
1,79
0,82
0,43
0,94
1,5
0,68
0,86
3,0 25
0,58
2,57
1,0
.1,61
1,88
0;63
0;641,17
1,91
1,53
1,29
2,2 de380
660-120
31,37
3,5
2,87
0,74
1,12
0,96
0;8
-0,86
1,01
1,31
2,46
2,1 1,76
2,23 190-
16-20 Viteza avansului de patrundere vp, [mmJmin.]
c, [min] rectificart6piesei,
Turatia dp,

-"

2. Viteza de aschiere.
Materialul de prelucrat 25-31,5
18-23,6
Vitezade.aschiere v, [m/sec.]
Otel

3. Coeficientii de corectie ai vitezei avansului de patnmdere în functie de


materialul de 12relucrat.
600
750
Materialul de900prelucrat 0,96
1,12
1,23
1,16
1,06
1,17
1,05
1,00
0,95
0,85
1,04
1,29 0,91
0,87 0,78 Diametrul pietrei D, [rom]
de corectie 500
ulractar K]

93
Tabelul 4.93: R,
Tabelul 4.92: Regimuri de aschiere la rectificarea rotunda exterioara cu avans
transversal (prin patrundere). Finisare. longitudinal. Degrosa!

1. Turati
40
50
63
0,38
0,44
0,50
0,58
0,67
0,99
1,48
0;59
0,43
0;51
0,29
0,33
0,66
0,56
0,33
0,74
0,49
0,37
0,84
0,55
0,37
0,93
0,88
1,04
1;01
1)7
0,52
1,34
0,70
0,47
0,7]
1,13
0,65
1,32
1,51
0,86
0,75
1,70
1,11
1,28
0,97
0,85 40-145
50-165
75-220
60-190
165-400
110-300
135-350
90-260
200-460
80100
1,19245-5)0
0,29
0,38
0,34
0,26
0,63
0,73
0,48
0,42
0,90
0,94
0,80
0,71
0,82
0,46
0,41
0,78
0,62
0,68
0,53
0,59
1,05
0,60
0,54
0,75 75~145
85-165
105-190
280-400
230-350
190-300
390-530
155-260
0;67
0,76
.Otel
0,86
si
Otel 125
125-220
1,22
1,54
1,37
1,74
1,95
1,08
refractar0,96
340-460
Numarul
minut
fonta
.150
32siViteza
calit
inoxidabil
necalit Lungimea
de avansului
Ilo, rotatii
lui de oatrund
pe de
[rot/min] depatrundere,
rectificat 1,vsp,
[mm] pâna la:
1. Avansul de I
. Avansul de trecere .
[mrn/min] (m fractiuni din
dp, [mm],
latimea pietrei) ~ '
0,5 . l'
0,63
0,8
Diametrul interior 1
dp, [mm], pâna la: i
16 I
20 ~
I
25
32
40
50
63
80
2. Viteza de aschiere. 100 .
Materialul de orelucrat 20-25de aschiere v
Viteza
315-40 rm/sec 1 125 I

160 I

200 1=
250 .
3. Coeficientii de corectie ai vitezei avans ului de oatrundere.
L--- 320 1=
A. În fUnctie de treapta de precizie.
,. Observatii: În c
Treapta
0,80 de
1,60
1,25
1,05
1,60
2,00
2,25
2,50
1,12
0,72
0,90
1,80
0,92
0,50
0,30
1,35
1,72
0,84
0,67
2,00
1,00
0,42
0,850,15 Verificare
0,53
0,54
1,37
0,63
1,44
1,25
0,47
0,80
0,63
0,37
0,74
1,600,40
0,69
1,07
0,50
0,59 Adaos
0,20 0,30cu 0;50 depotcoava
calibru0,70 prelucrare
1,000,15 2b,
Verificare fara [mm]
calibrupâna
0,20 0,30 la:0,50 1;00
potcoava
0,70 avansului din tabel se ÎI
Kl
2. Viteza de asch
! Materialul de
i prelucrat I <

~Otel I 1

J--- ,
750
600
900
1,45
1,30
0,70
1,75
1,00
.
1,60.. 1,45
0,85
0,80
1,90
1,20
1,10 0,90
1,10 0,60 Diametrul pietrei D, [mml
rectie500
K2
ucrat

4. Coeficientii de

Observatii: La rectificarea simultana a suprafetei cilindrice si frontale, lungimea A. ÎnfUnc,tie de


de rectificare este l=lpl+lp2(unde lpl este lUIl»mea sMprafejei exterioare prelucrate, iar Durabilitatea pietrei 1
Coeficientul }.
Ip2este raza suprafetei frontale prelucrate.

94
---
-~~"'.~"~"

Tabelul 4.93: Regimuri de aschiere la rectificarea rotunda interioara cu avans


longitudinal. Degrosare.
1. Avansul de patrundere la o cursa dubla a piesei.
44
44
Avansul63
11
35
32
25
50
40-44
-11
"17
27
17
20
50
63
2113
27 21
20
13
25
11
-35
-10-12,5
-44
-0,8
de
11
17
20
27
13 ---
16trecere
17
13
35
11
44
1610-12,5
21
27
13
2,6
6~7
5,3
1,3
8;5
4,2
1,3
8,5
6,7
5,3
J,3
2,1
8,5
2,6
4;2
1,6
3,3
8,5 27
17
35
6,721
5,3
35
8,5
3,3
5,3
8,54,2
6,7
4,2
5,3 8,5
6,7 Viteza
Avansulavansului principal
de patrundere
[w la oVs, [mlmin],
cursa
n/cursadubla] dubla pâna la: sp,
a pietrei
timea
do, pietrei)
[mml, pâna Btla: (în fractiuni
0,5 din
~ 150

5 Ci.75

--~ -
5 0.65
70,59
90,52
~ 0,46
J OA1
--~-
2 )37
7' },33
30,29
SI 0,26

Observatii: In cazul avansu1ui de patrundere pe o cursa simpla Sp, valorile


avansului din tabel se împart la 2.

LOO
Materialul de 17-30
20
>106
.25
28
16
31-63
35.5
1 1
.
2. Viteza de aschiere.
20III II I 64-106
25125
315
15<17[mml
mlsec.l Diametrul uietrei D
iere v
='.92
:"35
L72
2.25

250 400

10-20 i 13-26 16-32 18-36 22-44 27-5433-66

180-360! 120-.240 90-180 60-120 50-10040-8034-68

4. Coeficientii de corectie ai avansulu de lJatrundere.

~.;::..;nea A. În functie de durabilitatea pietrei.


Durabilitatea pietrei T ee, [mll.] 1,6
Coeficientul K1 1,25

95
I
I

Tabelul 4.94: Re)


longitudinal. Finisare.
1. Avansul de ~ pali
C. În func,tie de materialul de prelucrat.
,
Viteza avansului , ,8,0
-----------
28 ,40
~63125
216
100
20
200
32
250
50
850principal
160
320
63
12,5
10,0
[mm/min], pâna vpâna
[mm],
dp, 16)-20 la:
5, la:
I 0,95
0,90
1,00
0,94
1,05
0,76
0,85
35,5 Viteza 22,4 0,68
0,80
0,83 v, [m/sec], pâna la:
0,76
de aschiere 5,0
Diametrul10032
63
50
80
40de25rectifiCa!
corectie K3

(Tabelul 4.94 la pagina 97)

Tabelul 4.95: Regimuri de aschiere la rectificarea frontala circulara. Avansuri


pe masini de exterior.

25
40
16
-
- -- avansului depatmndere.
1. Viteza
de 63
-l0
0,4
0,6
0,21
0,55
0,27
0,34
0,47
0,75
0,82
1,05
0,66
1,8
0,43
1,1 0,95
1,4 1,32
1,75
1,8 . 6,3
0,69 Lungimea der-ectificat
Vitezaavansuluide'patrundere In, [mml, pâna la:
Vs , [mm/min]
],

2. Coeficientii de corectie ai avans ului de patrundere.

A. ÎnjU
~
0,800,12
0,17
0,25
1,60
0,63
1,00
0,63
2,00
0,35
0,50
1,25
0,80
0,50
de~- tol,
- r - - ---
0,50
0,40
0,63
--- -- di . 1.
0,055-0,08 Adaosul ..Coeficientul
'(il
de prelucrare de
I dl
h, corectie
li
[mm], pâna
K 1 la:

B. În func,tie de materialul prelucrat.


Materialul de prelucrat 1,6
Coeficientul
1,00
1,2 de
0,7corectie K2
actar

96
·~-------~-----

Tabelul 4.94: Regimuri de aschiere la rectificarea rotunda interioara cu avans


longitudinal. Finisare.
1. Avansul de patrundere la o cursa dubla a piesei.
"--14
15
10-
17
10-
10-
22
-
18
16 .-
,-
--
'7
.-
15
--
Viteza ---.---
-.-----
--
.--.
.--.-
-1,3
-8,2
-18
.3,7-10-
5;555 avansului
---
14
13
40
1117
32 16 I
3,0
2021,1
3,6
1,8
'9;6
2,9
32
10
11
40
50
16
6,0
4,4
6,7
25
14
12
20
32
25
1,1
2;8
1,3
8,8
9,-6
4,.1
6,1
1,4
1,1
4;8
6,4
3,2
7,8
1,5
2,2
1,4
4,2
2,7
2,0
3,1
2,4
7;2
7,0
6,0
2,3
5,1
'1,1
2,6
2,1
1,3
1,012
2
2-,4
2;5
4,7
5,9
3,7
1,2
6,5
5,3
2,4
7,9
9,2
9,6 3;8
7;5
2,0
1;7
1,6
1,9
3,9
4,9
4,5
3,5
7,5
2,-9
1;8
1,2
2,5
4,3
3,0
3,3
4,1
6,3
9,0
5,7
7,5
4,0
8,5
7,2
5,4
3,4
8,2
5,2
3,21,3
1,9 22
9,8
0,9
5,2 12
15
6,6
2,6
1,'8 Avansul de trecere
Avansul bun/cursa
St=f3t'Bo, ladubla]
de patrundere [mm!rotJ, pâna ala:piesei Sp,
o cursa dubla
[mm],32
1min],
12,5 pâna25la:la:
pâna principal
16,1-20Vs,

9'7)

97
2. Viteza de aschiere. ~ ~
Q)
E-<
ro"C .- --
d
ti:!
..; a
ti:!
.~
~ ~
C':l
cut;::
'51;
:::l
.S
o
.•...
l-<
ti:!
ici!
-- o
§$ .s
:::l:=O
d
~
rn
"C
"5
o
.a --
o
0\
1j
l-<
<U
Oi::
Q)~
oofho
<n-
'"O
(.)
~
'ro
Q
Ci
cu
Q)
.g
w;
~S
--O
'u ~nrn:
C':l
)
cu
1\
Q)
el
.~
o
cu
~a::l
rn
-~p~1:
~
cu
rJ>
:::l
Y...
'"~kc
o:U;)Tt{J'S
o
[~'u -muo-
-mU0
[~
[lOI/UD
'ml~T:
-!pmpn
~l~~j$-
;;.
~1~Tt{JS-
'~1~:)~1+
~nrn:D .~
[umxr~
[un.:
'"%ac
[urn
[UT1
[lOljllil
'li cD
[+0.
mrn:
(un
[e
[UIT
.~ ce
Materialul de 7J o~

[ITf!

prclucrat I <17 >106

Otel 20 40
Fonta 15 35,5

3. Viteza avansului longitudinal si numarul de rotatii al piesei .


Diametru! de
24-62
28-74
250
400
40-110
100-250
60-88
50-140
35'-52
51-74
39-110
33-88
20-52
100
160
6340
100-140
170-250
290-445
220
130-190
42-62
130-330
29-44
170-445
17-44
72-110
otel
OtelOtelrectificat
13-34
..otel
70-1903si
30
420-630
70'"110240-630
23-34
Otel si
refractar
Otel inox,
calit
calit
fonta
necalit
fonta si
necalit
inox, 12-25
marul
pâna
pânanp,
cipal
esei s, Viteza
de
la:
vla:

4. Avansullongitudinal (în fractiuni din latimea pietrei) f3t

Rugozitatea suprafetei, [J.llll] I Rz 6,3 0,50-0,74


Rz 3,2 0,25-0,50
4. Coeficientii de corectie ai avansului de oatrundere.
A. În fUnctie de clasa de precizie.
Treapta de2,000,80
0,70
1,60
0,80
2,00
2,50
1,25
0,30
0,50
0,200,50 0,15
1,000,63
0,630,40 Adaosul de prelucrare 211,[mm], pâna la:
Oie Kl

, .. lul do 1
0,75
0,90
1,20
.1,61,0
0,56
Cu
-Fara 1,2
canal
canalde
0,7
dedegajare
degajare
Forma suprafetei
Coeficientul de corectie K2

C. ÎnfUnc,tie de raportul dintre lungimea si diametrul gauri/o


Ud <1,2 <1,6 <2,5 <4
Coeficientul K3 1,00 0,87 0,76 0,67

98
,~
'h
t,
I (:)
1,
, J ;.....
t----+ ,
\l.~)
~
"""' ..h
1---'.J !t-~--~
,,- ...•
c.• 1

oN •....
L~J
;r::-
1.0
•....
-"'"
-"'"
-
oo,- '.o
•....
---.1
1 l~;~
li~;"""1 ~

w WillUi:\
(J "'-1

.]t;r ]~.~s
~s ----
-Q,) (TabeluI4.96 si'o4.97 la pagina tOt)
îl i]
....• -tIl

~l <:
t) -38148,0
-49,4
~l'a, , tI)t<'-
r--,
"3 ........ = c\I >4 ........
p
~] ~], .' o0'Piese
1'""""'1

a's
'S
00
'ft t)
....• c: ..id 1-;
." <:
'''''1
25
~I "3,
2420
1500
3340
"32490
3200
2460
3200313120
1490
2250
=i-o-l 1340
6500
23300
1490
2000
.4,90 66
42
295
6400
10200
8120 97
235
157
2500
48
74
67
44
56>
234
124
182
120
38
87
33
25
13350
1380 50
264
52
31
a~
~3>=.•......•
........
1968
1970
3340 <z 4,5
..c:l4,5
Q,)
10500
10460
1940
>- 39
1490
100
76
194
210
1lQ290
13000 3000
63
i82
29<:
;;> .El Piese
eu cu
I>D
l<D ...c:1
,
Q,) ,.......,

elul 4.98: Regimuri de aschiere la rectificarea rara centre cu îl


146
]'§ ~s
Q,)
:.e 6490
:::;l •.•.•

0,82
2,191,64
3,5
1,64
0,92220,2
3,28
0,82
2,8
4,40
E--
cf 70A
37,0
138,0
114,0
5,7
6,60
111
47,1
31,6
49,4
3,8
"Or--,
~ >
8100
90,2
2,46
278,4
1,92
3,3
2,5
4,2
3,5
23,6
42,0
30,4 120
1,23
39,4278,4
45,5
36,4
199,0
117,0
61,5
52,9
52,827,1
34,1
60,1
82,0
799Q
='0
183,6
62,9
81,9
112,6 60,0
33QO,
70,4 <:a
220,2
137,0 " >:.0
:.a ~'E ~
&~
'sI
t:f
j::f
!S
3,5Q,)
~~
~.g
m 0t;S
]~~.E~
,~
17Q,O
148,5
158
§]
1'""""'1
248,0
00"-'
gp
c\I

~
~~ ~
m ta"
'SJ'~
Bare
00r--,
~~
0t;S
:::>
0t;S >] c\I'=:' -<
c\I'=:' .
~.~
~ >~
El
c\I'=:' ,S"-"

avans longitudinal. Rectific'J,re de degrosare. Otel necalit.

'-O
'-O
Tabelul 4.98: continuare.
--- -
33321019
, ,
2
2,5
1,5
6,6
'
110
2,5
5,5
8,3
12,4
6,6
4,9
3,5
2,5
3,5
13,7,
1,5
13,7
17,3
9,8
2,~
8,8
1,~
11,0
1,5
13,7 3920
1
2
8,2
20,9 1
2
9,0
7,0
8,2
6,6
1,5
10,3
2,5
&,2
13,1
11,1
Q,6 560
24211
9,1
8
5
490
17
530
240
285
6
19
240
484
20176
23
35
160
14
12
7
212
464
25
31
532
21120
510
1070
13
22
18
28
186
1030
1060
26
24
425
14
10
176
925 3
222
186
266
12
900
264
16
436
264
158
178
950
21
496
14
4
9 80
40
42
11,8
930
156
502
10,1
10,1
8,0
484
5437
4,1
45000
15,3
16,8
5,9
1040
39Q
18,2
214
8,2
12,9
27,8
42Q50
15,8
10,1
440
Il
8,4
11,0
26,0
13,0
8,20
6,7
8,7
18,1
224
6,9
5,4
6,1
11,6
1O,l3
4,7
9,1
24Q
19,6
7,9
13,5
5
23,5
9,8
9,8
29,23Q
6,8
9,8
29,4
10,0
10,8
16,5
20,0
22,2
32,0
26,0
10,4
12,5
11,5
19,6
6,2
14,6
16,7
7,8
10,3
10,3
21,i 4--
4
,90. 0,10

,
i

liil

il~

oo
•....

1~[ ~...
.o~
-....
- .-
S
w' S' ~
~ c
. !'J~ppopppo
>-3
p.l
~ .!;>.WNN •••.•__
F'"'0':lONV.Oo\NOV
C"'~.::t: OOOOOv.o"O
··u •.

oF'la-
q3~
~;

S ~ ~ ~ llll
~
~~;;:??!l> ~
o l::pOOO
~"O J;j
0..>-1 1-j
'~

~.:
::;t

=-
_
o
[ ~Is<)
s·1\.l
td
ooo~ !::lor-
-'-'-l~lI
••••••

o
~ ..,
y

wl~IN ~'o' ~
v. o
'--'0S2.",-
'"tjOOp.;

~([ S"
-p.l' 13' ~::::
-
N
~
~
~ ~ V.
(1).
a~[ g ~
"N
o- .... '(.h
','
CI
p.l
>-t

•••••
o0W0
N
l"'t
(1)
'"'1
t;!'1o'
If-'--' .,

i -
<:
....
•...•.
"\::l

~
~
;:s

~ ~
.E;~
;:s' !.t-

~
.......
J:i
=
!l:1>-'
~"
•••: p.l,O
p.l'
::ll->-1
".
'Sio
o p.l .!;>.

\O
.--l-i. 'TJ ft O ~. a;' ,g
?:~ ()
'::t
~
3
~ ~;
I::!

;t; ~
==

f+ hB ~' ~ ~·'f 5
>-':::1' g ~ ff. cr ~
o..... 2:
~ ~. ,0
p.l (')
;=, <1'
ft .:l~
~
l4.. "
,,' :1 fll t,,'!fli .,' 't:~~
In.loOI tS, . °1°10
h .:~-,
~-J'\; •. ~:: ~ ,~·t
'-T'" ",.t-,
~'j
fl;", j
.~-----

Tabelul 4.96: Regimuri de aschiere la rectificarea frontala circulara. Avansuri


pentru masina de rectificat interior.
lp= (dp- dp2)12 [mm]
1. Viteza
- avansului de patrundere.
0,28
1,07
0,16
0,50
32
80
50
125
200
Diametrul
0,76
1,07
0,59
0,45
0,33
0,57
0,95
0,72
0,20
0,35
0,26
0,52 --- pâna la:
0,41exterior do, 1,07
[mml, 20
Viteza avansuluide patrundere vso, fmmlminl
5

2. Coeficientii de corectie ai vitezei avansulut de patnmdere.

A. În func,tie de toleranta dimensionala si adaosul de prelucrare.


I
Toleranta 2,00
0,80
0,63
1,60
0;5000,63
,50 0,08
1,250,40 1,25
1,00
1,60 0,50
0,12

--
B. În funclie de materialul de prelucrat.
Materialul de prelucrat 1,6 1,2
Coeficientul
1,00 de
0,7corectie K2
dabil si refractar

Tabelul 4.97: Viteza avansului de trecere degrosare:finisare la rectificarea


fara centre.
1.-Degrosare.
3350
3000
3750
0,160
'6001900
2800
2120
1120
2240
2650
670
1180
1700
1060
1400
530
450
560
710
950
750
850
1500
100
63
160
1500
1900
2650
2120
600
475
425
236
1320
265
1120
375
325
300
355
190
1800
900
1180
2360
250
40 3550
>250 -
2800
3550'
Adaosul 25 2240
de prelucrare 101 16Diametrul
Viteza de.rectificatdn,
, Pâna
avansuluide la:
trecere fmm, pâna la:
Vst, fmmlmin
m], îndepartat la

Observatii: 1. La degrosare nu se va folosi viteza avansului de trecere >4000


mm/min. 2. La diametre <25 1U1l)., qpentru care nu se indica Vst, se executa direct
finisare. 3. Tabelul a fost proiectat pentru unghiul de înclinare a pietrei de antrenare
a=4°.

101
2. Finisare. Tabelul 4.99/2:
180010 250Viteza
1000
1120
1600
1600
710
800
630
900
16
1250
1400
1800
2000
560
1400
Treap~~e100
25
40
63
160 1 >250Diametruldede
avansului
I rectificat
trecere do, fmml, Pâna
Vst fmmlmint pâna la:
la: centrului discului de recr
D
H14,8
375
70
10
3,95416,5
15
80
15,8,~
I
H
D

Observatii: Tabelul a fost proiectat pentru unghiul de înclinare a pietrei de 4.3.5. Stabilirl
antrenare a=I,5°. 2. Unghiul de înclinare a pietrei de antrenare se calculeaza cu relatia:
sin a=Vst/(1t"dp'np), în care Vsteste viteza avansului de trecere, [mm1min.], dp diametrul La prelucrarile ;
piesei de rectificat, [rom], iar IIpnumarul de rotatii ale piesei, [rotlmin]. materialul de prelucrat d:
• tabelele 4.8S
Tabelul 4.99/1: Regimun' de aschiere la rectificarea fara centre cu avans si finisare:
transversal.
-~ -- ""OI-<
21
16
14
20
38
35
21
20
17
v25
24
33
18
3012
27
17
15
14
36
16
28
19
18
22 33 Adâncimea
20
33,6
33,5
25,4
31,4
23
12,8
16,5
19,8
24,8
16,4
18,4
15,7
14,4
13,2
17,6
19,2
71,8
16,625
11,2
13,6
26,4
15,2
~3,6
18,4
70,6
-~o,......,
""O30
.g]:.f3---
.....:1

1'· 0,002
Viteza
Il) 100
~Et+:1
e~
30'§>'13
onIl)150
<: o.. 22ell)U0,003
;::lvpiesei
~o..
ll) Il)
1;l" de
• n 100
100 aschiere
100v[m/min]
v, pe
n n,
0,004
de avans
o0,005
rotatie
v numarul
si n
[rotlmin]
a piesei,
vde n
. 0,006
rotatll va[mm] n
0,007
pietrei
• tabelele 4.9
degrosare si
~
,15 §0,20
0,30
0,40 50
200 • tabelele 4.9'::
si finisare;
26 rO,4 •• tabelele 4.95
•• tabelele 4,85
abrazive;
It tabelele 4.9-

4.3.6. Stabilirl
duble la rectificarea p 1

În cazul prelucti
calculeaza turatia sculei \:

în care:
D reprezinta diar
aleasa si corectata în fun \:
Se alege din gar:
sau superioara cu conditL,

În continuare se ca

si se verifica relati.s

În cazul prelucr:
aschiere, se calculeaza nu

------------- 102
Tabelul 4.99/2: ÎnaI,timea de asezare H {mmj a centrolui piesei deasupra
centrnlui discului de rectificat în.fi!flg!î!J!~ diametrol piese ce se rectifica D {mm].
D 14,8 310,2
23
6524
3035
50
1070
115
120
45
55
20
75
85
100
105
90
95
15 22
2,8
525
110
80
40
19,3216
13
12
125
9,4
5,660
11,2
15,8
17,4
20,1
3,9
7,68,5
13,8 16,5
418,4
6,6 I

i6(i
i3J
no
~Xj
rel de 4.3.5. Stabilirea vitezei de aschiere.
~J1a:
n~l La prelucrarile prin rectificare, vitezele de aschiere se aleg în functie de
materialul de prelucrat, din urmatoarele tabele:
• tabelele 4.89 si 4.90, pentru rectificarea exterioara de trecere la degrosare
,..,Huns si finisare;
• tabelele 4.91 si 4.92, pentru rectificarea exterioara prin patrundere la
ml] n- degrosare si finisare;
[.,)07
l!!;;tIel •• tabelele 4.93 si 4.94, pentru rectificarea interioara de trecere la degrosare
~. , si finisare;
• tabelele 4.95 si 4.96, pentru rectificarea frontala circulara;
12
.:.6 15
.i...+' 14 • tabelele 4.85 si 4.86, pentru rectificarea plana cu partea frontala a pietrei
abrazive;
• tabelele 4.97,4.98 si 4.99, pentru rectificarea fara centre.

4.3.6. Stabilirea turaJiei sculei la recf.ificare si a numarului de curse


duble la rectificarea p~anii.

În cazul prelucrarilor prin rectificare, dupa stabilirea vitezei de ascmere se


calculeaza turatia sculei cu relatia:

n- 1000 ..v , [rot/minI] (30)


- n ..D
în care:
D reprezinta diametrul pietrei abrazive, în mm, iar veste viteza de aschiere
aleasa si corectata în functie de conditiile de lucru, în m/min.
Se alege din gaII!a de turatii a masinii-unelte turatia reala imediat inferioara
sau superioara cu conditia ca sa se res'pecte reiapa:
Av<5% (31)
În continuare se calculeaza viteza reala de aschiere cu relatia:
n·D-n
v == r [mlmin] (32)
r 1000'
si se verifica relatia 31, dupa determinarea lui Av folosind expresia:

8v[%] ==
Iv-v r I .100 [%] (33)
v
În cazul prelucrarilor prin rectificare plana, dupa determinarea vitezei de
aschiere, se calculeaza numarul de cursa dublepe minut cu relatia:

------------- 103
lOOO·v .
n = ---, [curse duble/mmut] (34)
L(1+m)
în care v reprezinta viteza de aschiere (viteza mesei) în mlmin; L-Iungimea
cursei mesei sau a sculei aschietoare, în rom, iar 5. NORJ~
m==vea/veg (35)
în care Veaeste viteza cursei active, în mlmin., iar veg- viteza cursei de mers în
gol, în mlmin.
Valoarea obtinuta pentru n se coreleaza cu posibilitatile masinii-unelte Norma tehni~
disponibile, ca si la frezare. conditii tehnico-orgarr
mijloacelor de product
4.3.9. Stabilirea vitezei de avans longitudinal. În nonna tehn.:

Viteza de avans longitudinal, care se instaleaza la masina, se alege, în functie


de tipul rectificarii, din tabelele: 4.85 ... 4.99. în care: Tn
Tb
Ta
Ton
Td
prinde
Tpi
n

unde: L-lu
L] -lu
~ -111
1 - nu
n -nu-
s-a,'
În cazul proc
operativitatii la deterrr
alegerea directa a timp-.
unitar incomplet repre:
încheiere si timpul de d

Timpul opera::
timpul de prindere-des::

Timpii de baz.:
aleg din tabelele 5.1. _ :
operatiile efectuate pe
masini de frezat, 5.6E
mortczat si 5.71...5. h
104
.~-
-----~...,.,~-,~~---

ID1ea
5. NORMAREA TEHNICA A PRELUCRARILOR
(35) PRIN ASCHIERE
:rsm

mdte Norma tehnica de timp este durata necesara pentru executarea unei operatii în
conditii tehnico-organizatorice detenninatemmsicu folosirea cea mai rationala a tuturor
mijloace}or de productie.
In nonna teh..llicaintra o suma de timpi, astfel:
Tp;
mctie
Tn = Tb +Ta +Ton +Td +-,
n
[mm]

(36)

în care: Tn - timpul normat pe operatie;


Tb - timpul de baza (tehnolo.gic, de masina);
Ta - timpul auxiliar (ajutator);
Ton - tÎJr.lpulde odihna.si necesi~ji firejti;
Td - timpul de deservire telmica si organizatorica (timp de
prindere si desprindere apiesei);
T pî - timpul de pregatire-încheiere;

n - numarul de.piese din lot ce se..prelucreaza la aceea~i ma.sina


în mod continuu.
T b+Ta - timp efectiv sau ()perativ.
L+L +L .
Tb= 1 2'1, [min] (37)
s·n
unde : L - lungimea sllprafeteiprelucrate;
LI -lungimea de angajare a sculei (0,5 ... 3) mm;
L2 - lungimea de iesire a sculei (1 ... 4) mm;
i - numarul de treceri;
n - numarul de rota..tii..peminut;
s - avansul, în mmJrot.
În cazul productiei de umcate, serie mica si mijlocie, pentru sporirea
operativitatii la determinarea normei de timp s-au întocmit tabele normative pentru
alegerea directa a timpului unitar incomplet sau a timpului operativ incomplet. Timpul
unitar incomplet reprezinta timpul normat pe bucata, mai putin timpul de pregatire-
încheiere si timpul de deservire a locului de munca:
Tu; := Tb + Ta + Ton, [miu]. (38)
Timpul operativ incomplet reprezinta timpul efectiv (operativ), maipu..tin
timpul de prindere-desprindere a semifabricatului:
Toi = Tb +Ta + Ton +Td' [min]. (39)
Timpii de baza, timpii unitari incompleti sau timpii operativi inc()mpleti se
aleg din tabelele 5.1...5.12 pentru operatiile efectuate pe strunguri, 5.18 ... 5.27 pentru
operatiile efectuate pe ma.sini de..gaurit, 5.31...5.57pentru operatiile efectuate.pe
masini de frezat, 5.66 ... 5.68 pentru operatiile efcctuate pe masini de rabotat sau
mortezat si 5.71 ... 5.78 pentru operatiile efectuatepe masini de rectificat.
------------ 105 -----------
i'lil!iliiîiiiii--.--------------------~--

Coeficienti de c(
5.1 Tabele normative de timpi pentru productia de
A. În fimc,tie d~
unicate, ·serie mica si mijlocie la strunjire, gaurire, Materialul de
filetare, alezaresicentruire pe strung. prelucrat <i
:n
Oteluri de -~:
TabeluIS.1: Timpii unitari incomple,ti pentru strunjire longitudinala exterioara,
constructii si
interioara si strunjire frontala cu cutite din carburi metalice. aliate
Lungimea de prelucrat L, [mm]
.•5.....• 50
100
300
200
75
0,93
1,26
1,85
14,4
1,82
3,00
18,8
4,70
1.,.10
0;98
0,92
3,55
1,54
2,58
2,15
1,92
3,76
6,65
9,26
2,27
0,74
1,41
2,67
0,67
1,00
1,58
2;82
15,4
1,64
2,90
1,42
2,20
23,0
2;40
.20,0
3,86
2,53
2,37
6,00
6,35
7,50
4,00
4,80
15,1
3,40
9,20
8,20
3,70
18,53,40
24,8
2,45
5,05
6,05
5,65
5,75
10,0
11,7
1,87
11,9
2,10
3,60
1;24
1,52
1,03
2,46
0,83
0,90
1,84
0,71
0,76
2,03
2,50
2,10
2,52
3,00
2,48
1,50
4,30
1,10
7;55
5,25
1;66
4,04
0,97-
1,90
2,40
5,04
1,78
3,42
5,40
1,57
1,38
1,20
1,92
0,80
0,66
0,65
1,32
0,97
0,62
0,83
2,12
0,98
0,71
0,69
1,69
4,45
0,88
1,43
1,20
0,64
1,16
0,63
1,22
11,65
2,26
2,65
2,28
7,56
1,57
1,07
4,40
4,55
4,50
1,70
3,80
3,03
3,92
3,30
2,63
5;05
0,90
0;87
1,04
1,32
0,84
2,13
0,78
0,85
0,69
1,80
1,76
,13,1
4,56
9,00
7,35
14,6
4,86
4,10
9,30
7,20
5,02
2,90
30,6
19,0
1;36
10,7
5,85 00
230
780~6
0,70._._
~-g-5
100
625
1260
-320
500,28
2;72
24,64,62
2,06
1,60
1,23
9,35
2,62
2,95
9,73
5,35
3,45
1,53
3,64
1,17
11,92,20
1,30
1,16
2,77
0,73
0;80
1,300,14
0,80
1,750,22
1,500,18
1,950,22
0,60
1,30
6,26
4,15
1,27
2;20
3,63
5,00
1,45
1~74 500
9,0
5,0
1,0
1,6
0,60
1,15
0,75
0,90
0;36
5;80
4,34
1,30
1,60
9,821;75
8,12
14,70
1;96
0,91
11,12,05
1,10
3,17
11,902,15
1,;34
2,0~ 1,02
1,25
0,50
0,52
0,42
2,5
0;71
1,40
2,0
0,95
0,66
2,65
5"'0 .•...•
•...•
5plus 503
780
180
145
400
500
400
1400
990
1580
1000
640
200
500
o ~o,.......,
25 40
65
85
260
100
290
80
160
.,..,5
620 A. De~rosare
Timpul Pentru fiecare
unitar incomplet sutademmîn
Tui, [mrn/trecere]
<S~
t:f"""":"

.- 5
o..
.8 ~.~
C'i.S
C'i ~
400 Ote1uri refractare, ;1.
anticorosive si
rapide

B. În .fUnctie al
Materialul I Lamiru
prelucrat

Oteluri L--L00
Fonte

c. În .fUnctie aj
Felul stmnjirii
Interioara
Front
Observatie: Pân
mmcu P sau K.

Coeficienti de

A. În .fUnctie Î

Materialul prelucra

.
Oteluri carbon
.
Ote1uri aliate
Ote1uri rapide,
anticorosive si refrac

B. În unctie d
i Materialul Fara
prelucrat crusta ]

Oteluri 11,00
Fonte - 1

Observatie: La
coeficientul K = 1,25.

-----------106-----------
.~----- ....---
...•""""

Coeficienti de corectie:
de
A. În func,tie de (iT si HB.
rire, 66-95
65180·200
>200 HB
2,5>95
Materialul
1,00
4,00
2,90
1,20
1,00 de <65
<180
prelucrat
1,60 0,850,80 1,80
Otel ar, daN/mrn2
Materialul de Fonte
rapide
Oteluri refractare,
1,35\

iXare
llIIDîn

B. În functie de starea materialului.


.- -
1,00
Materialul Cu Laminat
lAO
Nerecopt
1,20
1,90
1,00
FOljat
întreruperi
'Recopt Turnat
incluziuni îmbunatatit
1,10
1,15 Cu
nemetalice

C. În functie de felul stmnjirii.


o
Felul struniirii
<1001,2I mrn
0>100mrn
1,3 II
I 0,92 I

Observatie: Pâna la 025 mrn se recomanda lucrul cu cutit din Rp, iar peste 025
mrncuP sau K.
(Tabelul 5.2 la pagina 108)

Coeficienti de corectie referitori la tabelului 5.2.

-
2,00
65
<180
66 180
...
0,85>95
2,00
1,80
2,50
1,30
1,00
1,3095...
>200
1,00
1,25 200 -
1,00
0,80
, --
RE
ar, daN/mm2
OtelFonte,
e

~. B. - -
Înfu
1,00 d. - ,
Cu
crusta
Laminat-
1,10
1,20
1,20
1,00
1,60
1,35 -
incluziuni
Fara Turnat Cu crustaCu
întreruperi
1,10
Nerecopt
Forjat
nemetalice

Observatie: La degajarea interioara se corecteaza valorile din normativ cu


coeficientul K= 1,25.

-----------107-----------
Tabelul 5.2: Timpi unitari incompleti pentru strunjire de retezare si qegaJare extenoara.
~~ .~f Retezare Degajare
"2 Cl~;; ~::a 'i:: ~ Oteluri -1 Fonte
t) ~ <a .~ -g' ~]. § Lungimea degajarii l--, nun, pâna la:
20
~ ],...; ~.~..:: O r.... 2 4 6 8 10 15 20 2 4 6 1 ~ 10 I 15
0..] ;N' Timpul unitar incomplet T ui, [min/trecere], la prelucrarea cu cutite din Rp
~ 3 0,27 0,33 0,20 0,22 0,25 0,20 0,25 0,29
30 3 0,68 0,70 0,29 0,33 0,38 0,43 0,47 0,30 0,36 0,42 0,49 0,55
35 4 0,71 1,05 0,30 0,34 0,39 0,44 0,48 0,60 0,33 0,41 0,49 0,57 0,65 0,85
50 5 1,01 1,35 0,32 0,39 0,46 0,52 0,59 0,77 0,84 0,34 0,43 0,51 0,60 0,69 0,91 1,13
60 6 1,45 1,67 0,40 0,47 0,55 0,62 0,70 0,88 1,07 0,41 0,50 0,59 0,68 0,77 1,00 1,22
80 6 2,32 2,41 0,42 0,52 0,62 0,72 0,82 1,07 1,32 0,43 0,53 0,64 0,74 0,85 1,12 1~38
o00
•....•

100 6 4,32 4,17 0,48 0,64 0,80 0,96 1,12 1,52 1,92 0,47 0,63 0,78 0,93 1,09 1,47 1,86
130 6 5,38 6,12 0,50 0,68 0,86 1,04 1,22 1,67 2,12 0,51 0,69 0,88 1,06 1,25 1,70 2,16
160 6 7,80 8,78 0,67 0,85 1,05 1,24 1,43 1,91 2,38 0,69 0,90 1,10 1,31 1,52 2,14 2,56
215 8 11,2112,00 0,68 0,88