Sunteți pe pagina 1din 336

li.' I'g.( 9 11.,1..'1 ') - n r.

·,

'~N~rmarea
'
er

tehnica C. Picos·.
Gh. Coman .
.

peptru p'~elucrari N.Dobre


O. Pruteanu

Prlnaschlere
C. Rusu
St.
• Rusu

. ,~ St.

Trufinescu .
Constantin Pic~; conf. dr. ing. 'Gheorghe Coman
Prof. dr. ing.
ing. Nicolae Oobre, dr. ing. Octavian Pruteanu
dr. ing. Costache Rusu, dr. ing. ~tefan Rusu, ,tefan Trufinescu

No,ma,ea te~Kjcd
f6eHtJ'U f6J'eBucJ'dJ'j
ftI,iK a4c~ie,e 111

@
Editura tehnlea
Bucure~ti -1979
Lucrarea se publica in doua volume. Volumull cuprinde capitclele : Struc-
tura proceselor de prelucrare prln aschlere ; Normele de munca ; Metodologia nor-
miirii in constructta de masinl ; Metodele de crestere a productivitatll muncii in
mtreprindertle constructoare de maslnl ; Calculul eflclentel economlce a normiirli
muncll ; Fotograflerea, cronometrarea, fotocronometrarea ~i observarea Instantanee
a timpului de muncii; Normarea lucrarilor la strunjire, rabotare, mortezare,
filetare ~i frezare.
Lucrarea este adresata muncitorilor eu tnalta ealificare, malstrllor,
tehnlcienflor, subinginerilor tebnologi ~i economlstilor din rntreprlndertle con-
struetore de masinl ~i este foarte utila studentilor tuturor sectlilor de specia-
litate de la facultattle de tehnologia constructiilor de maslni ~i de mecanlca.

Redaclor: ing. VASILE BUZATU


Tehnoredndor : VALERIU MORARESCU
Coperta: SIMONA NICULESCU

Bun de ti par : 25. 04.1979 Coli de ti par : 21.


Tiraj: 18.500 + 75 ex. legate C. Z. 654. 58: 621

C. 1851 - 1. P. IN FORMA TIA


str. Brezoianu nr. 23- 25, Bucuresti
Republica Socialistii Romania

h'~~~:-''''''':'.-~' .>~~ ~ ".• ,,_·_~/,.~,o-;,-:,·.-_·._· ;-:'~~::~:. ~:,,:~!~,:;i;t<;~~~~~~f~i?1-.t~~~~~~~*};~\e6"··-'~~;-;+g.;~';:~-: ,"-",j


'"

CUPRINS

CAPITOLUL 1

STRUCTIJRA PROCESELOR DE PRODUCTIE DIN tNTREPRINDERILE CON.


STRUCTORE DE MA~INI 9

1.1. Trasaturile procesului de productie din intreprinderile constructoare de maslnl 9


1.2. Clasificarea proceselor de productie . " 10
1.3. Structura procesului de productle . . .. 14
1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie 14
1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie 17
1.4. Structura timpului de munca ~i procesul de productie 17
1.4.1. Structura timpului de munca a executantului 17
1.4.2. Structura timpului de folosire a utllajulul • 21
1.4.3. Structura trmpului pe clclul de fabrlcatle . . • 23

CAPITOLUL 2
NOffiIELE DE Ml.JNC.~ 24

2.1. Norma de timp sl norma de productie . . 24


2.2. Norma servire ~i norma de personal.. • 25
2.3. Clasificarea normelor de munca . . . . 25
2.4. Structura normelor tehnice de timp . 2&
2.4.1. Stabilirea ttmpulul de pregatire si incheiere. 27
2.4.2. Stabilirea timpilor operativi .. . . . . . 28
2.4.3. Stabilirea tlmpului de deservire a locului de munca 30
2.4.4. Stabilirea ttmpulul de odihnii ~i necesitati fiziologice 31
2.4.5. Stabilirea ttmpului de intreruperi condttionate de tehnologie ~l organlzare 31
2.5. Stabilirea normei de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., 33
2.6. Stabillrea normei de timp in cazul deservirii mai multor mastnl . . . . . . .. 35
2.7. Apllcarea teoriei Iirelor de asteptare la stabilirea normelor de muncii pentru deser-
vlrea mal multor maslni sau acttvttatt cu specific de muncii nerepetitlva . . ., 43
2.8. Stabilirea timpilor dupii normative . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .. 46
2.9. Influenta t.lpului de productie ~i a caracterului muncii asupra stabillrU normelor
de rnunca 4~
2.10. Tlmpul de adaos 4lt
2.11. Condttiile generaJe pentru asigurarea cerintelor de calltate ale norrnelor . . . .. 49

CAPITOLUL 3

PROCEDEELE DE MASURARE ~I DETElUUNARE A TL\{PULUI DE MUNcA.~I A


TnIPULUI DE FOLOSIRE A UTILAJULlJI IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE
DE MA~INI 51

3.1. EtapeJe executiirii observiirilor asupra consumului de limp de muncii. . . 51


3.2. Aparate ~i materiale auxlllare pentru studierea consumului de munca . .• 51
3.2.1. Aparate indicatoare .• 51
3.2.2. Aparate inregistratoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • ., 52

...
_.....
-_-_.-_....
_---_._-_
..
- !
6 Cuprins

3.2.3. Materiale auxiliare folosite pentru masurarea ttrnpulul 54


3.3. Metode de masurare si analiza a tfmpulul de munca 55
3.3.1. Metode de inregistrare directa a tirnpului 56
3.3.1.1. Cronometrarea . . . . . . . . . 56
3.3.1.2. Fotografierea 74
3.3.2. Metode de inregtstrare directa a ttmpulul •.. . . 84
3.3.2.1. Observari instantanee . . . . . . . 84
3.3.2.2. Miisurarea t lmpulut pe microelemente • ., . 95

CAPITOLUL 4
CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A NORMARn MUNCll 97

4.1. Efectele introducerii ~l extinderii norrniirii tehnice a muncil 97


4.2. Efortul economic la introducerea ~i extinderea norrniirii tehnice a muncii 102
4.3. Indicatorii econornicl ai etictentet norrnarti tebnice a muncil 103

CAPITOLUL 5
NORMAREA LUCRARILOR DE STRUNJIRE PE STRUNGURI NORMALE,
CARUSEL ~I REVOLVER

5.1. Introducere ...••....•.. 107


5.1.1. Cinemtaica ~carii de aschlere • 107
5.1.2. Elementele regimulut de aschlere 107
5.1.3. Cuttte de strung 108
5.1.4. Materiale . . . . . • • • . . . 110
5.1.5. Dinarnica aschlerli . . . • • • • 115 ;

5.1.6. Liehide de aschiere. ...•• 117


5.2. Deterrninarea ttmpulut de bad la strunjire 118
5.2.1. Determinarea regimurilor de aschiere 119
5.3. Nerrnarea t.impulul de pregattre-tnchelere la strunjire 193
5.4. Normarea timpilor ajutatori la strujire . . . . . . 195
5.5. Norrnarea t impului de deservire ~i odibna la strunjire '. 207
5.6. Exernplu de calcul al norrnel de timp la strunjire . . 208

CAPITOLUL 6
NORMAREA LUCRARILOR DE RABOTARE.l;!I MORTEZARE 215
6.1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . • 215
6.2. Metode de prelucrare ~i masinl-unelte utilizate 216
6.3. Relatla normei de timp ~i determinarea elementelor cornponente ale acesteia 217
6.3.1. Determinarea tirnpului de pregatlre-tnchetere ..•••. • •. 218
6.3.2. Deterrninarea ttrnpulul de baza . . . • . . . . • . •. •. 219
6.3.3. Determinarea timpllor ajutatori ..........•.. 233
6.3.4. Deterrninarea tirnpilor de deservire ~i odlhna • • 239
6.4. Exemple de calcul al normei de timp la robotore ~i mortezare . . • . 242

CAPITOLUL 7

NORHAREA LucRARILOR DE FILETARE 246


7.1. Generalitati .•.....•.•.•.....•.....•... 246
7.2. Prelucrarea filetelor eu cuttte profilate ......•......... 246
7.2.1. Relatia normel de timp ~i determinarea elernentelor componente . 247

I
'~. .' ~Wits- _'·~"A'~,".'· "5
7,,;" -~-,--. -:; "'6' 4~'i~r;'~:~~~.!~~~;~~~~iI~~k~}:~~.~~~k+i1~-;: ':}\;'f~ki "Oii"'i--diatmiinn*..I
Cuprin! 7

7.2.1.1. Determinarea timpului de pregatire-tncbeiere 247


7.2.1.2. Determinarea timpului de baza . . . . . . 247
7.2.1.3. Determinarea timpilor aiutatori . . . . . . . 253
7.2.1.4. Determinarea trmpului de deservire ~i a ttmpului de odihna si neee-
sita ti fiziologiee 253
7.2.2. Exemplu de calcul ......................•.. 253
7.3. Prelucrarea filetelor eu capete de filet at . . . . . . . . . , . . . . . . . •. 254
7.3.1. Belatla normei de timp ~i determinarea elementelor eomponente ale aeesteia 255
7.3.1.1. Determlnarea timpului de pregalre •. 255
7.3.1.2. Determinarea timpulut de baza . . . . . . • .. . .. .. 255
7.3.1.3. Determinarea timpilor ajutatorl . . . . . . " . . .. ..• 257
7.3.1.4. Determinarea tlmpulul de deservire ~ide odihna ~inecesttatl flzlologlce 257
7.3.2. Exemplu de calcul al norrnel de timp la filetarea prin virtej 257'
7.4. Ftletarea eu ajutorul tarozilor . . . . . . . . . 258
7.4.1. Determtnarea normei tebnice de timp . . . 258
7.4.1.1. Determinarea ttmpulul de pregatire 259
7.4.1.2. Determlnarea ttmpulut de baza . . 259
7.4.1.3. Determinarea timpilor ajutatori . . .• .. 261
7.4.1.4. Deterrnlnarea ttmpului de deservlre ~i de odlhna ~i necesitatt fizlo-
logiee 262
7.4.2. ExempJe de calcul al normei de limp la filetarea eu tarodul .. 264
7.5. Filetarea eu ajutorul filierelor. . . • . . . . . . • . . . . . • . . •• 265
7.5.1. Determinarea normei tebnice de timp . . . . . . . . . . . . •. 265
7.5.1.1. Determinarea timiplor de pregatire ~i a timpilor de deservire ~i nece-
sitliti fiziologiee 265
7.5.1.2. Determinarea t impulul de baza • . . . . . . • . • • 265
7.5.1.3. Determinarea tlmpilor ajutatori . . . . . . . . . . 267
7.5.2. Exernplu de calcul al normei de timp la filetarea eu filiera 268
7.6. Prelucrarea filetelor prin frezare . . . . . . . . • .• 268
7.6.1. Determinarea norrnei tebnice de tirnp . . .. . 268
7.6.1.1. Determinarea ttmpulut de pregattre • .... 269
7.6.1.2. Determinarea timpului de baz,ii . . 269
7.6.1.3. Determinarea timpllor ajutatori . . .. • 273
7.6.1.4. Determinarea timpilor de deservire ~i de odibnii ~ineeesttatt fiziologiee 273
7.6.2. Exemplu de calcul . • 274
7'.7. Rularea filetelor •.. . • 274
7.7.1. Principiul metodei . • 274
7.7.2. Calculul ttmpulul de baw. 279
7.7.3. Determinarea normei tehnice de t imp • 281
7.7.4. Exemplu de calcul •. 282
7.8. Rectificarea filetelor . . . . . . . . . . . 282
7.8.1. Prlnclpiul metodei 282
7.8.2. Determinarea normei tehniee de timp 286
7.8.2.1. Determinarea t irnpulul de pregattre . 286
7.8.2.2. Determinarea timpuiui de baza . . 286
7.8.2.3. Determinarea timpilor ajutiitcri . . 287
7.8.2.4. Determmarea tlmpiJor de deservire ~i odihn1\ ~i necesita ti fiziologice 287
8
Cuprins

7.9. Indicatli en privire la alcgerca metodet de f'iletare 287

CAPITOLUL 8
NORMAREA LUCRARILOR DE FREZARE 289

8.1. Generalitatl . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " 289


8.2. Relatla normel de timp sl determlnarea elementelor componente ale acestela 292
8.2.1. Determlnarea timpulut de pregatlre-inchcjere . . 294
8.2.2. Determinarea ttrnpulul de baza . . .' 294
8.2.3. Elementele regimulul de aschlere . • 304
8.2.4. Determinarea timpilor ajutatorl 312
8.2.5. Determinarea timpilor de deservlre 323
8.2.6. DetermInarea timpilor de odihnii sl necesitat! fiziologice • 323
8.3. Exemplu de calcul al normei de limp la frezare . . . . . . . 323

Bibliografie 0 •••• , •
336

~~",>,_-. 'i'_::,~
Capitolul 1
STRUCTURA PROCESELOR DE PRODUCTIE· DIN
INTREPRINDERILECONSTRUCTOARE DE MASINI

1.1. TrasaturiJe procesului de productie din intreprinderile con-


structoare de ma~ini
Baza activita~ilor de productie din intreprinderile constructoare de
masini 0 constituie procesul de productie ea totalitate a activWi,tilor des-
fa~urate cu ajutorul mijloacelor de munea ~i a proceselor naturale care an
loc in legatura cu transformarea organizata, condusa ~i realizata de oa-
meni, a obiectelor muncii.
Procesul de productie reprezinta actiunea organizata I}i constlenta
a Iortelor de munca asupra obiectelor muneii cu ajutorul uneltelor de
munca, in vederea transtormarii lor in bunuri materiale necesare socie-
tatii sau in vederea realizari! unor servicii productive, luerari cu earacter
industrial, reparatii de utilaje, necesare satisfacerii nevoilor omului.
Imbinarea muncii vii cu mijloacele de munca in cadrul proceselor de pro-
ductie imbraca forme specifics care difera de la 0 orinduire social-econo-
mica la alta.
Intr-un sens mai larg, prin proces de productie se intelege totalitatea
activitatilor intreprinderilor industriale incepind cu procesul de aprovi-
zionare P a! continuind cu procesul tehnologic Po ~i terminind cu pro-·
cesul de desfacere ~i realizare a produetiei finite P a.
Dintre cele trei componente ale proce- .-
sului de productie (fig. 1.1), cea mai impor-
tanta este cea a procesului tehnologic, intru-
cit in cadrul acesteia are loc activitatea
propriu-zisa de creare a bunurilor materiale,
de transform are a obieetelor muncii in
produse finite sub actiunea proceselor de
muncasi a proceselor natural-dirijate.
Sub actiunea proceselor naturale se
produe unele modificari fizice, chimice, bio-
logice etc. asupra materiilor prime in decursul
oarora procesul de munca este suspendat total
sau partial cum sint de exemplu, diferitele Fig. 1. Laturile procesului de
tratamente de imbatrinire aplicate in in - productte ,
dustria constructoare de masini,
Procesul tehnologic este aeea latura a procesului de produetie care
reprezinta transformarea directa cantitativa ~i calitativa a obiectelor
10 Struetura proCeselOf de productie in construqia de mafini

i-·

muncii (mcdificarea formei, structurii, gruparii, compozttdei chimice,


amplasarl! in spatiu etc.
Procesul de munea reprezirrtjs 0 altlt laturil a procesului de productie,
cuprinzind activitateaexeoutantului din sfera productiei materiale sau de
indeplinire a unei funetii in sfera neproduetiva.
Proeesul de munca ~i procesul tehnologie, ea laturi principale ale
procesului de productie, se ana intr-o strinsa legatura. In cazul in care
transformarea obiectului muncii se face direct de catre executant, procesul
tehnologic se suprapune cu procesul de munca, Prin introducer ea tot mai
accentuata a tehnicii noi in industria constructoare de masini se ajunge,
in cazul automatizarii, la un proces de munea care se reduce doar la porni-
rea, supravegherea, reglarea ~i oprirea utilajelor.
Proeesul de munca, component 311 procesului de productie, se supra-
pune integral sau partial nu numai cu procesul tehnologic ci ~i cu proce-
sele auxiliare Pau, de servire Ps, ~i anexe Pan, necesare pentru asigurarea
transformarii 0biectelor muncii in produse finite (de exemplu, pentru
0..;,1 transportul, controlul vsi depozitarea semifabricatelor).
';"l..1
Studiul proceselor de productie ~i analiza metodica a partilor sale
~;&U
componente fac posibila cercetarea in detaliu a diversilor factori care

I
influentease pozitiv eficienta muncii depuse in diverse unita~i economice,
prin stabilirea unor metode inaintate de organizare a productiei ~i a muncii.

1.2. Clasificarea proceselor de productie


11
~: in cadrul intreprinderilor industriale, in general ~i a celor construe-
~~~ toare de masini, in special, are loc 0 varietate mare de produse de produc-
!~:j Vie care contribuie la realizarea produselor finite. In vederea unei nonnari
tehnice ~i sistematiee a proceselor de productie ~i pentru cunoasterea post-

I
calculatiilor acestora este necesara clasifiearea unitara a elementelor pro-
cesului de productie ~i a timpului de productie a diferitelor activitatd
privind executantul, mijloaeele de munca ~i obiectul muneii, tintnd
seama de:
productia realizata si loeul de munca unde se executa;

!
gradul de participate la obtinerea prodnsului finit;
influenta executantului asupra debitului de produse;
gradul de mecanizare al proceselor;
J.i.~ cooperarea intre executanti ;
~:
gradul de ocupare al lucratorilor.

I
a. In runctie de productia realizats, ~i de locul de munca unde se
executa, procesele de productie pot fi : de extractie, de prelucrare, de trans-
port, de control, de cultivate etc .
• Procesele de prelucrare se caracterizeaza prin aceea ca in cadrul
~':~~'
10r forta de munea actioneasa direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncs
~~::
t,: asupra acelor obiecte ale muneii care in prealabil au fost trecuteprin
activitaW omului, produsul fiind rezultatul modificarilor succestve ale
filtrul

obiectului muncii.

I
.~
?t~
..:1"'.'"'
'~
., ...;
2i.-....,:r'

Lu:::? c';':.:;-;'~, ... c', :::;:.:.'". .-.::.::~.:,;..;"i;;:<';"1,.¥,.,;f8s£i!,,,~,jjli!.~~illt\7rm':ii~d;a:s,fib j_ "j'; ' ..-


C:asificarea proceselor de productie 11

b. ill functie de gradul de participare la obtinerea produsului finit,


procesele de productie pot fi : de baza, auxiliare, de servire ~i anexe.
• Procesele de baza, sau procesele tebnologiee de fabricatie, con-
stituie continutul principal al procesului de productie, intrucit in cadrul
acestora au loc principalele transformari fizice, chimice, mecanice, ale
obiectelor muncii, in vederea obtdnerii produsului finit.
Procesele de productie de baza difera de la 0 ramura industriala la
alta, in runetie de: natura materiilor prime prelucrate, caracteristicile
produsului finit sau caracteristicile utilajelor. Ele pot fi impart;ite in pro-
cese de baza pregatitoare, procese de prelucrare propriu-zise, procese de
f'inisare-montaj. Aceasta impart;ire este aproape comuna tuturor ramurilor
industriale.
• Procesele auxiliare reprezinta acele procese de productie care au
loc paralel cu procesele de baza ~i au drept SCDP asigurarea conditiilor
necesare pentru ea procesul de baza sa se desfasoare in cele mai bune
eonditiuni. Caracteristica acestor procese este aceea ca ele nu actioneasa
in mod direct asupra obiectelor muncii pentru a le transforma in produse
finite ce constituie obiectul de profil al intreprinderii, ci au ea scop produ-
cerea diferitelor feluri de energie, conreetionarea sculelor ~i dispozitivelor,
intretinerea in stare de Iunctionare a utilajelor, cladirilor, constructiilor
speciale.
• Procesele de servire sint acele procese de productie, care oontri-
buie la buna defasurare a proceselor de baza ~i auxiliare. Activitatea rezul-
tata in urma desfa~urarii acestor procese nu se materializeaza ill produse
ci in servicii productive. Exemple de procese de servire pot fi: trans-
portul materiilor prime ~i materialelor, aprovizionarea locurilor de munca,
activitatea laboratoarelor, gospodarirea depozitelor etc.
• Procesele anexe au ea scop valorificarea deseurilor rezultate din
procesele de baza precum ~i a alter reziduuri rezultate atit din procesele
de baza cit. ~i din cele auxiliare.
Procesele auxiliare de deservire ~i procesele anexe trebuie sa se des-
fa~oare in concordanta en procesele de baza. Executarea la timp a dispo-
zitivelor speciale de lucru, a sculelor speciale, aprovizionarea fara intreru-
pere a diferitelor categorii de energie, repararea la timp a utilajelor de pro-
ductie, conditioneaza buna desfasurare a proceselor de baza din cadrul
sectiilor de productie. '
c. ill functie de influentele muncitorilor asupra debitului de produse,
procesele de productie pot fi cu ritm liber sau ritm reglementat.
Procesele de productie cu ritm libel' sint acelea la care ritmul de munea
~i productia realizate. sint determinate de executant, cum este cazul la
Iormarea manuala a miezurilor in turnatoriile de tonta, trasarea manuala
in lacMu~arie, ajustarea pieselor in operatia de montaj etc. Studiul muncii
are ea scop stabilirea celormai rationale metode de munca care trebuie sa
se asigure executantului in vederea eresterii productivitatii muncii.
Ca urmare a introducerii progresului tehnic, i§i gaaesc tot mai mult
Ioeul in cadrul proceselor de productie acele procese in care ritmul de munca
§i debitul de produse depind de factori care se reglementeaza independent
12 Structura proceselor de productie in constructia de ma~ini

de executant. in cazul unor procese organizate in flux, prin normarea


corespunzatoare a muncii se urmareste echilibrarea liniilor tehnologice,
repartizarea ra~ionaHiI a luerarilor intre executanti ~i a exeeutantilor
pe cele mai corespunzatoare lucritri, inclusiv determinarea numarului
minim de lucratori.
Cele mai frecvente reglementari sint de ordin organizatoric, cum este
cazul liniilor tehnologice sau al benzilor rulante. Se pot intilni ~i regle-
mentari de ordin tehnologic, ea, de exemplu, reglementari pentru trata-
mentele termice ale metalelor ea ~i reglementari ale randamentelor sau
.react.iilor chimice.
d. Conform gradului de mecanizare, procesele de productie pot fi
clasificate in manuale sau mecanizate. Desigur, poate fi avut in vedere
procesul de productie intreg sau parti ale acestuia. Gradul de mecanizare a
fieci'Lrui loc de munca in parte va influenta gradul de mecanizare pe total
~i va determina diferite particulantati de normare in sistemul "om-ma~ina".
Partieularitatile de normare provin din caracterul muncii executantului,
....
:;.
care actioneaza diferit asupra obiectului muncii, dupa gradul de mecani-
-:~:i zare a diferitelor elemente ale procesului de productie.
• Procesele manuale au 0 pondere tot mai mica in cadrul industriei
i~~j constructoare de masini moderne. ill cadrul acestor procese, unica sursa
de energie 0 constituie energia umana, executantul folosind in timpul
~ procesului miinile, picioarele sau ehiar corpul s1tu. in aceasta categoric
;~ se gasesc lucrarile de lacatu~erie manuala, lucrarile de debitare manuala cu
fierastraul, montajul manual etc. Procese de munea manuale exista inca
11
~p
in toate domeniile de activitate iar normarea muncii pentru aceste acti-
vitA~i trebuie sa vizeze pe de 0 parte 0 masurare corecta a muncii ~i evi-

I
~j
dentierea unor eventuale miscari inutile din partea muncitorilor pe de
alta parte ..
• 0 parte tot mai mare a proceselor de productie din industria con-
structoare de masini sint mecanizate, folosind 0 surslt de energie indepen-
denta de executant.
~j Partea mecanizata a procesului de productie se imparte in manual-
~i
~t
mecanica, mecanica ~i automatizata sau de aparatura,
Partea manual-mecanica a procesului de produetde presupune folo-
sirea stmultans la actionarea mecanismelor atit a energiei proprii a munci-
torilor cit ~i a unei forme de energie exterioara. Actfonarea pneumatioa,
~ stringerea unor suruburi cu masina in lucrarile de montaj sau transportul
I
~~
en ajutorul unui carucior sint citeva exemple de astfel de lucrarl.
Pentru astfel de lucraci in cazul normarii tehnice a muncii se da 0
atentie deosebita determinarii ~i analizei elementelor procesului de pro-
j ductie. 0 parte dintre aceste elemente sint legate de functionarea utila-
jului respeetiv ~i pentru normarea 101' se folosesc calcule tehnice specifice
I~: pi'Lrtilor mecanice ale procesului de productie, 0 alta parte din elementele
proeesului de muncs sint legate de indeminarea §i efortul depus de munci-
~~ torul ce executa procesul de munes iar pentru normarea 101' se folosesc
metode de normare specifice proceselor manuale de productie .
.La preluerarile metalului pe diferite masini-unelte cu avans auto-
mat iese in evidenta partea mecanica a procesului de produc/ie. in acest caz

,~.,
.,';' "

~ I
~ I
• j
I !

~,,-c='" -,----. "'" . "+e,,",,,,"'''''-_~';iWof''''''''-''' ._.J


Closificorea proceselor de preduetie 13

se va avea in vedere acea parte a procesului de productie executata de


mecanismele actionate de 0 sursa de energie exterioara independenta de
executant. Sarcinile executantului se rep eta de mai multe ori in cursul
procesului. Unele sint de scurta durata ~i se refer a in special la pornirea,
oprirea, reglarea ~i supravegherea masinii. Supravegherea masinii solici-
tind energie nervoasa ~i cerebrala in detrimentul celeimusculare, are pon-
derea cea mai mare in cazul deservirii unei singure masini, Adesea pot fi
deservite simultan mai multe utilaje.
Prin partea automatizata a proeesului de productie se intelege acea
parte la care modificarile supratetelor sau obiectelor, a regimurilor de pre-
lucrare se face fara interventia direct a a executantului. In acest caz sar-
cinile normarii se refer a in special la utilizarea fotografierii sau observa-
rilor instantanee pentru determinarea normelor de timp ~i de personal.
In cadrul proceselor automatizate, insa~i interventia omului pentru con-
dueerea uneltelor de munca, trecerile de la un regim de munca la altul
se executa tot de catre energii exterioare acestuia.
in procesele automatizate executantul este eliberat de muncile fizice
~i are posibilitatea sa cons acre un timp mai mare timpului de supra-
veghere a utilajului. La rindul sau, utilajul poate funetiona in mare masura
£ara supravegherea omului ~i astfel se ajunge la posibilitatea cresterii
normelor de deservire ~i personal.
Asemenea situatii se intilnesc in sectiile de prelucrari mecanice ~i
este necesara cunoasterea timpului pentru efectuarea proceselor de munca,
tu functie de raportul in care se afla timpul de functionare utila a utila-
jului ~i timpul necesar executantului, pentru efectuarea procesului de
munea, se determina numarul de executanti pentru 0 formatie de lucru,
in cazul unui raport supraunitar san numarul de utilaje ce pot fi deser-
vite de un muncitor in cazul unui raport subunitar.
e. Avind in vedere criteriul cooperarii intre executanti, procesele de
productie pot fi realizate individual sau in colectiv. tu decursul timpului,
ea urmare a diviziunii sociale a muncii, de la proeesele executate individu-
al S-2, ajuns astazi la executarea in colecti v a muncii intr-o masura tot mai
insemnata. Fundamentarea normelor de personal se leaga tocmai de sta-
bilirea bimpului necesar unei intregi formatii de lucru, precizindu-se cu
aceasta ocazie care sint sareinile optime ale fieearui executant, membru
al acesteia.
Oorespunzator gradului de ocupare in munca a fiecarui executant
pot fi distinse 0 ocup are partiala ~i una completa a acestuia pe parcursul
sehimbului de lucru.
Gradul de ocup are al unui executant g& presupune compararea tim-
pului productiv Tp ~i a celui pentru odihna ~i necesitati fiziologice ton cu
durata schimbului de lucru TM' adica gg = (Tp + ton)/TM•
Gradul de ocupare al executantului este subunitar ~i se tinde sa fie
cit mai apropiat de 1.
Orescind prin diferite metode tehnico-organizatorice gradul de oeupare
al executantului, se gasesc astazi posibilitati pentru largirea zonei de ser-
vire a acestuia astfel incit timpul sau de lucru sa fie folosit eit mai rational
14 Structura proceselor de preduetie in construct~a de ma,ini

1;\isa, fie evitate intreruperile din activitatea sa, fie datorita nevoilor pro-
ductiei, fie datorita conditiilor de protectie sau de tehnica securitatii
muncii.
Daca de ex emplu , dupa fiecare 5 minute de activitate a unui execu-
tant, in care se includ 1;\itimpii de deplasare, urmeaza 0 perioada suficient
de lunga fara supraveghere a masinii, este rational ea executantul sa-~i
largeasca zona de servire,

1.3. Structure procesului de productie

1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie

Procesul de productie este realizat in conditiile tehnicii actuale de


un numar mare de executanti care trebuie sa lucreze in colectiv cu simt
de raspundere ~i disciplina.
Elementele omogene din punct de vedere tehnologic care contureaza
.:•.•.
-1 activitatea practica ~i raspunderile executantului, trebuie sa fie corelate
~~~J
£,11;":
intre ele ~i sa asigure echilibrarea indircaturii locurilor de munca ~i ale exe-
cutant ilor . Aceste elemente se numesc operatii. ..
~l Operatia de munea este acea parte a proeesului de munca de a
~~~ carei efectuare raspunde un executant, pe un anum it loc de munca pre-
,"'~"I vazut cu anumite utilaje ~i unelte de munca, actionind asupra unor anu-
mite obiecte sau grope de obiecte ale muncii, in cadrul uneia 1]1 aceleiasi

I
tehnologii.
Corespunzator proceselor de munca l]i proceselor tehnologice se deo-
sebesc : operatia de munea, rezultat al diviziunii muneii, 1;\ioperatia tehno-
logica, rezultat al diviziunii tehnologiee. Aceste doua tipuri de operati
~~ pot sa se suprapuna uneori dar, adeseori nu se suprapun.

I
Operatia tehnologicz se refera la acea parte a procesului tehnologic
care consta in transformarea cantitativa sau calitativa a obiectului muncii
intr-un produs finit sau semitabricat cu anumite caracteristici masurabile,
realizaf cu mijloace manuale, manual-meeanice san mecanice.

I
Operatia se caracterizeaza prin 4 elemente : locul de munca, obiectul
muneii, mijlocul de munca folosit ~i caracterul Iuerarii. .A.ceste elemente
se modifica pe masura ce procesul de munea se mecanizeaza. Daca pentru
procesele manuale operatia tehnologica se suprapune cu cea manuala,
pentru procesele automatizate operatia de munea se distinge net de eea
tehnologica, in ea cuprinztndu-se doar activitatdle de pornire I]i oprire,
de supraveghere l]i reglare a utilajelor.

I
Operatia de munca nu se refer a numai la activitatile procesului teh-
nologic propriu-zis de transformare cantitativa sau calitativa a obiectelor
muncii ci £;ila alte elemente ale procesului de productie cum sint cele legate
de transportal, depozitarea sau controlul executiei de care depinde reali-
zarea operatiilor tehnologice.

* Deiinirea nottunilor este conform STAS 6909-75 "Normarea muncii tebnologtce=


Structura precelului de productie 15

Pentru preluerarile mecanice la masini-unelte sint intilnite operatit


ea : strunjirea, gaurirea, frezarea, rabotarea, rectificarea etc. De exemplu
daca atit strunjirea de degrosare cit ~i eea de finisare la un arbore sint
executate de catre acelasi muncitor, la acelasi strung, constituie 0 operatie,
Daca aeeeasi munca este exeeutata de cat re muncitori diferit! la strun-
guri diferite, unul executind strunjirea de degrosare iar eelalalt strunjirea
de finisare, apar doua operatii. Rezulta deci ca 0 luerare ce se intrerupe
pentru ea obiectul muncii sa fie prelucrat de un alt executant la alt loc de
munea, se divide in doua operatii.
Se considera totusi ca fiind aeeeasi operatie cind muncitorul i~i intre-
rupe activitatea la 0 anumita lucrare dindiferite considerente (de exemplu
terminarea schimbului) ~i 0 reia peste un anumit timp. Durata unei ope-
rapii poate fi deci mai mica, egala sau mai mare decit un schimb ~i, de
aceea, la realizarea unei operatti se pot intilni cazuri de participare a mai
multor executanti (executanteolectiv).
in cazul participarii mai multor executantf, are loc 0 diviziune a ope-
ratiei, fiecare exeeutant fiind insarcinat doar cu 0 parte din activ ita.tile
care compun operatia respectiva. Liniile tehnologice din industria construe-
toare de masini sint exemple de locuri unde lucreaza executanti eoleetivi.
in cadrul liniilor tehnologiee (la masinile-unelte), unde automatizarea este
mai dezvoltata, operatia de prelucrare se divide de regula intre 2 munci-
tori, care-si impart sarcinile : reglorul ~i operatorul.
Operatia se refera la intregul lot de piese. Activitatea prineipala a
executantului in acest caz este cielica, repettndu-se eu fieeare piesa.
Prin datele operatiei se precizeaza care slnt sareinile ~i raspunderile
executantilor pentru un anumit interval de timp privind munea reparti-
zata. Pentru 0 echilibrare eorespunzatoare a sarcinilor de munca intre
executanti ~i utilaje, operatiile se pot descompune in faze, minuiri §i mis-
cari , ale caror elemente de timp (durate) depind de mai multi factori.
Descompunerea operatiei in felul acesta are 0 mare importanta in acti-
vitatea de planifieare ~i de organizare, deoarece asigura studierea tuturor
actiunilor muneitorilor in vederea stabilirii celui mai rational sistem de
lucru ~i a mijloacelor corespunzatoare aplicarii acestuia la locul de munca
respectiv.
Faza de munea este 0 parte a operatiei care se caracteriseaza prin
utilizarea acelorasi unelte de lucru §i a aeeluiasi regim tehnologic, obiectul
muncii suferind 0 singura transformare tehnologica.
Operatiile pot sau nu sa fie impartite in faze.
La operatia de strunjire a unei supraf'ete pe acelasi strung se pot
constitui doua faze : degrosarea ~i finis area, care se deosebesc prin regi-
murile de lucru ~iprin sculele de asehiere.
Fazele se pot executa in mai muIte etape identice, de unde ~i noti-
unea de trecere.
Trecerea este 0 parte a fazei care se repeta identic ~i se caracteriseaza
printr-o eursa de lucru.
16 Structura proeeseler de productie in constructia de ma~ini

Durata fazei care se compune din mai multe treceri, se stabileste prin
multdplicarea numarului de treeeri eu durata unei treceri. Aceasta situatie
poate fi intilniti; atunci cind sint de prelucrat mai multe supraf'ete identice
in eadrul aeeleiasi operatdi necesitind un numar de treceri pe ma~ina egal
cu numarul de supratete. A~a este cazul unei operatii de gaurire care nece-
sita, executarea a 3 sau 4 orificii la 0 flan§a a unei piese.
Sint ~i cazuri cind gaurirea se face simultan cu mai multe burghie
I}i atunci operatia nu se mai descompune in faze.
Pentru a putea determina cu precizie durata necesara executarii
unei operatii care nu se descompune in faze este necesar sa fie cunoscute
alte elemente mai detaliate ale interventiei executantului in procesul de
munea. Sub acest aspect se iau in consideratie acele elemente simple ale
muncii numite minuiri.
Minuirea este acea parte a procesului lie munea care reprezinta un
anumit grup de mi~cari ale unui executant, determinat de un scop bine
definit in executarea operatiei tehnologice.
Durata unei minuiri depinde direct de proprietatile obiectelor (greu-
tate, marime, forma) asupra carora executantul trebuie sa aetioneze.
De exemplu, trasarea conturului cu trasorul este legata de contur ~i de
marimea piesei, De aici rezulta ca inaintea procesului de normare trebuie
facut un complex studiu de metoda prin care sa se sistematizeze ~i sa se
grupeze minuirile simple rationale in grupe de minuiri complexe. Fixarea
cutitului la strung reprezinta suma mai multor minuiri. Aceasta fixare se
poate produce numai de citeva ori in cadrul schimbului.
o minuire poate fi realizata de mai multe ori sau 0 singura data in
cadrul unei operatfi la 0 ma~ina. Stringerea piesei la operatia de strunjire
se realizeaza de mai multe ori in eadrul operatiei.
Pentru productia de serie mare ~ide masa, necesitatil estudiului muncii
~i ale normarii impun 0 defalcare ~imai in detaliu in elemente ale muncii,
denumite miscari, putindu-se stabili misearile de prlsos, si preciztndu-se
mai exact continutul de munca al executantului.
Mi~carea, eel mai simplu element al muncii consta dintr-o deplasare-
luare de contact sau desprindere a executantului de utilaj sau de organele
acestuia de eomanda, de unealta de lucru sau de obiectul muncii asupra
caruia actioneaza.
Se deosebesc mai multe eomplexe de miscari, ea de exemplu de con-
tact, prindere, desprindere etc. Piecaret miscar! i se poate atribui un timp
mai mare sau mai mic, in functie de efortul depus, de amploarea.miscarii ,
de pozttia ~i precizia executiei.
Operatia de introducere a unei piulrte pe un surub se combina cu citeva
mi~ari simple de potrivire exacta a piulitei care impreuna formeaza un
complex de miscar! legate intre ele : de rotire, de deplasare in vederea
scopului final, de introducere a piulitei pe snrub. Miscarea urmatoare de
in§urubare a piulitei este 0 miseare simpla.

L.;..~--:-. ---- -.,- -...:,::::,.


~~:=':;iii"::"~~l",'~~~IIiI.~~W'iw'-w' :,.•"",.,,;---,'eit?;/lfS>i-'
Structura timpului de munca ~i procesul de preductie 17

Analiza proceselor de munca (fig. 1.2) se dovedeste foarte eficace in


actiunile de normare atit pentru organizarea productiei 9i a muncii, cit 9]
pentru insusirea celor mai avansate metode de munca.

r------l" .,.-
, K
'L J
, "- .••.,

Fig. 1.2. Elementele componente ale procesului de productte.

1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie

Introducerea progresului tehnic intluenteaza structura timpulul de


lucru al executantului si structura timpului de functionare a utilajului.
Oa urmare acestui fapt, se reduce timpul ajutator prin eliminarea activi-
t,aWor manuale de lichidare a opririlor masinilor, creste timpul de functd-
onare utila a mijloacelor fixe, ~i prin aceasta se modified struetura pro-
cesului de productie. Se reduc de asemenea, timpii de asteptare 9i depozi-
tare, tinzind spre a fi eliminatd, se diminuiaza timpii de control ea 9i cei
pentru manipulare 9i transport. In marime absoluta scad ~itimpii operativi
de transformare a materiilor prime ea urmare a dotarii muncii cu mecanisme.
Timpii operativi sporesc doar in eazul cind sint analizati in marime
relativa.
Progresul tehnic ~i organizarea muncii, ea 0 latura a progresului
tehnic, trebuie sa asigure in cadrul procesului de productie 0 pond ere tot
mai mare pentru actiunile nemijlocite de transform are aobiectului muncii
pe seama reducerii la minimum posibil a asteptarilor ~i transporturilor,
atit la nivelul proceselor de productie, cit ~i la nivelul operatiilor care nu
contribuie cu nimie la cres,terea valorii ~i a valorii de intrebuintare operatii
care constituie actiuni ineficiente.

1.4. Structure timpului de rnuncc ~i procesul de productie '"

1.4.1. Structura timpului de rnunco al executantului


Pentru prezentarea structurii timpului de munea consumat de exe-
cutant (conform STAS 6909-75), se poate folosi schema de fig. 1.3.
Timpul productiv de ocupare a muncitorului la masina trebuie ana-
lizat in eonexiune eoncomitenta cu actiunea mijloacelor de munca (unelte,
•• La prezcn tare a notiunllor s-a avut In vedere STAS 6909-75: Normarea munch
Tc rmlnolcg!c.

2 - c. 1851
18 Structura proceselor de productie in constructia de ma,lni

rimp d~ muncu
. (Tit)
1
. I /. -"Cl
0:' liImp p'radl/c IV Timp neprodl/C'fiv
(Tp) PN)
1
Timpde
I rimp de !;'fr~rllPeri limldt! rimp de ilfreruperi
pregiilire reg/emenfq~ munco Mreglem~nlor~
SI (T;r) MpradllCfivq (Tjn)
incheiere . roof ---1.'-.-'1 (T",n) I '. I
(~i) Tlmpde !Imp de limp de limp de
aliihnOsi inlreru- infrerl/- tntreru-
necesiio/iperi can- peri in . per, ,de-
fiLi%gi- dt/iono- depen~n-pendenk
C~ le deleh- re def!IIe- deeXEClI-
(ton) no/ogle~ Clllont iont
argonizd- (t;) (f,j)
reo aao-
cH
(tt,,)

'S-2:
Fig. 1.3. Schema consumulu] de ttmp de muncii.
/

~~ rnasini, utilaje etc.) si cu stadiile de trecere ale obiectelor muncii in cadrul


~~
/;U',.:~ desfal;lurarii procesului de productie, in vederea asugurarii eficacitatii
~-!j
~->,-.;
procesului de productie . In aceeasi perioada masina l;liomul pot sau nu
~~~
~ lucra simultan, avind perioade de asteptare in diverse combinatii.

I~cij
'~l
Prin TM timpul de munea se intelege timpul de care dispune un exe-
cutant (schimbul de munca) pentru a-st indeplini sarcinile de munca,
conform duratei reglementate a zilei de munca l;li se exprima in ore-om,
min-om sau s-om.

I
~j
Timpul de munca productiv difera de la 0 ramura industriala la alta
~i se imparte in timp productiv si timp neproductiv.
a. TimpuI productiv Tp este timpul in cursul caruia un executant
I efectueaza lucrarile necesare pentru realizarea unei sarcini de munca.
Timpul productiv ea ~i toti eeilalti timpi de munca ai executantului se

'I: exprima in h-om ; min-om sau s-om. Timpul de munca productiv trebuie
sa aiba ponderea eea mai mare in cadrul timpului de lucru. tn funetie de

t~1•..
~-"" :;;
conexiunile care exista intre munca etectuata ~i obiectul ei se disting trei
categorii de timpi productivi : timpi de pregatire-incheiere, timpi operativl
~i timpi de deservire a locului de munca.

I • Timpul de pregatire-tneheiere T pt reprezinta timpul in cursul


caruia un executant, inainte de inceperea unei lucrari (lot de produse),
creeaaa conditiile necesare efectuarii acesteia si, dupa terminarea ei, aduce
11
,~:.:~
locul de muncs in starea initiala.
Timpul de pregatire incheiere este legat de un anum it lot de piese sau
de inceperea ~i terminarea schimbului. Din aceasta cauza cu cit lotul este
~ mai mare, cu atit marimea acestui timp pe piesa devine mai mica.
,ft~,,~
~"t,.
~, ..,,::,~ Acest timp se refera la primirea l;lipredarea sehitelor, sculelor, dese-
nelor, lotului de produse, la examinarea initiala a documentatiei etc.

II
1\1\

i .-
..
I

-.;.c.,~".,...,.",~~~~..±, •••••.
'·"",,,·.·· * ...
~
Struc:tura timpului de muncd ~iprecesul de preductie 19

• Timpul operativ Top este timpul in cursul caruia un executant


efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea can-
titativa ~i calitativa. a obiectelor muncii, efectuind totodata ~i actiuni
ajutatoare pentru ea modificarea sa aiba loco Este format din timpul de
baza ~i timpul ajutator,
- Timpul de baza tb este timpul in cursul caruia un executant efec-
tueaza sau supravegheaza lucrari necesare pentru modificarea nemijloeita
cantitatdva ~i calitativa a obiectului muncii, respectiv a dimensiunilor,
formei, compozitdei, proprietatilor, starti lui sau a dispunerii in spatiu
a diferitelor sale par~i; in cazul operatiilor de transport este timpul de
deplasare a produselor; timpul de baza necesita neaparat actiunea sau
supravegherea directa a executantului.
- Timpul ajutator tll este timpul in eursul caruia nu se produce nici
o modificare cantite.tiva sau calitativa a obiectului muncii, insa un exe-
cutant trebuie sa realizeze minuirile necesare sau sa supravegheze utilajul
pentru ca aceasta modificare sa poata avea loo; de exemplu, timpul pen-
tru fixarea obieetului muncii la masinile-unelte ~i timpul pentru scoatarea
~i depozitarea aceatuia de pe ma~ina este un timp ajutator ; pentru cazul
in care sint deservite mai multe masini, ~~u cind )ocul de munea al
executantului se modifica in functie de amplasareaobiectului muncii, se
include in timpul ajutator ~i timpul de trecere de la 0 masinaIa alta.
Timpii de baza ~i ajutatori se repeta cu fie care unitate sau grupa de
unitayi de produse executate. ID functie de gradul de mecanizare ~i auto-
matizare al operatiilor, caracterul participarti executantului la indeplini-
rea muncii se schimba astfel ca ~i consumul de timp de baza ~i ajutator
poate fi clasificat in: timp de munca manuala ; timp de munca manual-
mecaniea ; timp de supraveghere a functionarii utilajului.
- Timpul de munea manuala tmnn este timpul in cursul earuia lucra-
rea este etectuata de catre un executant cu consum de energie proprie,
fara interventia unei energii exterioare.
- Timpul de mnnea mannal-meeaniea tmm reprezinta timpul in cursul
caruia un executant efectueaza lucrari cu ajutorul unor utilaje (masini,
agregate, instalatii, agregate sau mecanisme), actionate de energii exte-
rioare ~i cu participarea simultana ~i nemijlocita a energiei proprii a
executantului.
- Timpul de snpraveqhere a Iunetionarii utilajului ts, este timpul
ID cursul caruia un executant supravegheaza desfasurarea normala a pro-
cesului tehnologic a functionarii utilajului ~i mentine reglajul acestuia (in
mod conventional, in timpul de supraveghere se includ ~i interventiile
pentru pornirea, oprirea ~i mentinerea reglajului in timpul functionarii
lui). Un exemplu tipic pentru industria constructoare de masini 11 poate
constitui timpul de observare a preluerarii automate la masinile de aschiat
sau timpul consumat pentru observarea cuptoarelor in cazul unor trata-
mente termice sau de alta natura realizate automat.
• Timpul de deservire a locului de munea Trll este timpul in cursul
caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de -muncs
atit mentinerea in stare de functionare a utilajelor ~i sculelor cit ~i organi-
zarea, aprovizionarea, ordinea ~i curatenie, la locul de munca, conform 8a1'-
20 Structura proceseior de preductie in censtructic de ma~ini

cinilor de munca ce-i sint stabilite. Acest timp poate fi impar~it in functie
de seopul muncii efectuate in timp de deservire tehnica ~i timp de deser-
vire organizatorica. -
- Timpul de deservire tehniea tdt a loculni de munca, este timpul
in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a schimbului
de munca, mentinerea in stare normala de functionare a utilajeIor ~i de
utilizare a asculelor, cu care efectueaza sarcinile de munca ce-i sint stabi-
lite. Timpul pentru revizia, reglarea ~i rodajul pentru cazul unor reparti-
tii accidentale, tlmpul pentru inlocuirea unor scule care nu au 0 frecventa
de schimbare legate de tehnologie, sint de fapt exemple de timpi de de-
servire a locului de munca.
- Timpul de deservire organizatoriea tdO a locului de munca este
acel timp in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a
schimbului de munca, ingrijirea, aprovizionarea ~i organizarea locului sau
de munca conform sarcinilor de munca ce-i sint stabilite : timpul pentru
asezarea sculelor corespunzatoare nevoilor organizarii locului de munea,
t.impul pentru ouratenia locului de munea, timpul pentru primirea ~ipreda-
rea sehimbului, cind acesti timpi nu sint Iegati de timpul de pregatire
~l~~
--. ~i incheiere.
b. Timpul neproductiv TN este acel timp in cursul caruia au loc intre-

I ruperi in munca executantului oricare ar fi natura 101' sau in care acesta


nu efeetueaza lucrari necesare pentru realizarea sarcinii sale de munca.
in cadrul acestei categorii de timp distingem timpul de int1'eruperi
reqlementate, timpul de munca neproductiva $i tinipul de intreruperi nere-
qlementate.
• Timpul de intreruperi reglementate TiT este timpul in decursul

II
caruia proeesul de munoa este intrerupt pentru a avea loc odihna ~i nece-
sitatile fiziologice ale executantului, precum ~i intreruperile conditionate
de tehnologie ~i de organizare a muncii.
- Timpul de odihna ~i neeesitati fiziologice ton este timpul din
durata zilei de munca in cursul caruia procesul de munea este intrerupt,
in scopul mentinerii capacitatdi de munca ~i al satisfacerii necesttatilor
fiziologice ~i de igiena personala ale executantului,
'I'impul de odihnit ~inecesitatt fiziologice depinde de conditiile in care se
desfa~oara procesul de munca, Pentru conditiile in care se impune
'1, gimnastdca in productie, aceasta se va suprapune cu timpul de odihna.
Timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie ~i de organizarea

I muncii tto este acel timp de intrerupere aprocesului de munca, care rezulta
inevitabil din prescriptil tehnice de folosire a utilajului din tehnologie ~i
din activitatea executantilor la locul de munca respectiv.
Timpul de intreruperi condition ate de tehnologie ~iorganizarea muncii
se poate subdivide la rindul sau in timpttl de inireruperi condiiionate de

I
~
i:~~
1:!~~_~-
tehnologie in care intra numai perioadele de functionare utila sau de
nerunctionare a utilajului cind executantului nu i se poate incredinta
o alta munea, nefiind necesara interventia sa ~i in timpul de intrer'uperi
conditionate de organizarea muncii, care apare la liniile tehnologice neechi-
librate ea diferenta intre ritmul benzii ~i timpul afectat Iiecarei activitati,
constituind astfel 0 rezerva de crestere a productivitatii muncii,

I
.~~
-~~

I
ii.*_ir.
W __.·
,.". ~~,- .~ • ....o:. ••.•.•.... ~~~~tf~·_~,~r'
w':i~ji~~#$¥,t&~~·~, ;;"5%;-%4-"-"" :5 ',,,;;""' , (tcC'"' •. ' 1:1
Struc.tura timpului de munc.a ~i proc.esul de productle 21

• Timpul de munea neproduetiva Tmn este timpul in cursul caruia


exeeutantul ef'ectueaza actiuni ce nu slnt utile desfasuracii normale a
procesului de productie.
in aceasta categorie intra timpii resultati din rebutarea unei piese
sau din remedierea unor lucrari executante necorespunzator sau timpi
C3J'eapar din lipsa unei bune organizari a locului de munca ~i conduc la
cautari de piese sau scule dintr-o anume multime.
• Timpul de intreruperi nereglementate Tin este un timp neproductiv
in care procesul de munca este intrerupt din cauze nereglementate, care
pot fi dependente sau independente de executant.
- Timpul de intreruperi in dependente de executant ti are in vedere
timpul de intreruperi nereglementate in munca, provenite din cauze orga-
nizatorice sau naturale ~i care nu depind de exeeutant cum ar fi astep-
tarile legate de Iipsa de energie, materii prime, semifabrieate, seule, mij-
loaee de transport, a defectiunilor accidentale ale utilajului sau a calami-
taWor naturale ~i intemperiilor. In aceasta categorie se include ~i timpul
de supraveghere in care i s-ar fi putut repartiza executantului alte munci
dar din deficiente de organizare aceasta repartizare nu a avut Ioc.
- Timpul de intreruperi dependente de exeeutant td, il reprezinta
timpul de intreruperi in munca, eauzate de lncalcarea diseiplinei in munca
de catre executant, ea de exemplu, plecarile mai devreme, intirzierea de la
lucru, intreruperile din cadrul zilei de lucru fie prin prestarea de discutii
nelegate de productie sau parasirea Iooului de munea.

1.4.2. Structure timpulul de folosire a utilojului


Timpii de folosire a utilajului se exprima in h-utilaj, min-utilaj sau
8-utilaj.
Schema folosirii utilajului in timp poate fi umikita in Iigura ill'. 1.4~
(Trur'
r , t
Timp de funcl/More Timp de nlfundionore
Timp r!e tuocttonor«
- ufiM iiiufilrJ (lflr) ,
(Tru), (Tri)
ri,
limp uti/
de mers
--1

711
Timp ul;!
de mers711
rSTi' .,
nImp oe m- Imp oe 111-
freruperire- freruperille-
sarcina go/ ,g/emenfore reg/emmIQ~
(tms) . (tmg) (Tjru) (Tjnu)

T. 'r-S~
limp ae iil- Tlmp oe in-
freruperiin- Irerllperide-
depindenfe pendl?flfNk
de ufJIa} ctuo)
(till) (tdl)~~'
Fig, lA. Schema Ioloslrll utlIajulu! in ti rnp.
22 Structura proceselor de productie in construetic de ma~irii

Timpul de Iolosire a utilajului TFU euprinde t.impul disponibil pe


intreaga perioada a schimbului de munca pentru folosirea utilajelor ~i se
compune din 3 grupe de timpi: timpul de [unepumare utila, timpul de
junc/iona1'e inutiUi ~i timpul de nejunctionare a 'l,l,Wajuhti,
a. Timpul de Iunetionare utila a utilajului Tt'u cuprinde totalitatea
t.impilor utili de mers in sarcina ~i a celor utili de mers in gol.
• Timpul util de mers in sarcina tms este acel timp in cursul caruia
utilajul se afla in functionare ~i actioneaza asupra obiectului muncii,
• Timpul util de mers in gol tmg este timpul in cursul caruia utilajul
se afla in tunctiune ~i actioneaza asupra obiectului muneii, functionarea
sa Hind neeesara pentru realizarea mersului in sarcina a utilajului. De
exemplu, cursele de mers in gol ale masinilor-unelte.
b. Timpul de Iunetionare inutila TIt se refera la timpul in cursul
diruia utilajul in mod inutil se afla in stare de runctionare, fie ca actioneaza
asupra obiectului muneii, fie ca merge in gol, fara ea aeest lueru sa fie
necesar. eel mai fr ecvent exemplu il constituie timpul neopririi masinii
la terminarea prelucrarii sau timpii necesari pentru remanieri sau remedieri
~Li ale rebaturilor.
~~:-~ c. Timpul de nefunetionare a utilajului Tnj este aeel timp in decursul
~~~~
caruia utilajul nu se afla in tunetiune datorita intreruperilorreglementats

I
,~~
~inereglementate din tunctionarea sa. Aeest. t.imp, la rindul lui se subdivide
in t.imp ce intreruperi reglementate ~i nereglementate:
• Timpul de intreruperi reglementate ale funetionarii utilajelor T(ru

I
este timpul in decursul caruia utilajul nu Iunctioneaza, corespunzind tirn-
pului de odihna ~i neeesitati fiziologice ale executantului, care impune
intreruperea functionarii ~i timpului de intreruperi conditionate de teh-
nologie ~i de organizarea muncii.
~ Elementele de structura a timpului de intreruperi reglementate ale

I Iunctionarli utilajului sint timpul de intreruperi ale func-yionarii utilajului


conditionate de tehnologie ~i de organizarea muncii prevazute la locul de
munca respectiv ttoU pe de 0 parte ~i din timpul de intreruperi ale functio-
11~i-~ narii utilajului corespunzind timpului de odihna ~i necesitatd fiziologice
ale executantului t01lU'

f~~· • Timpul de intreruperi nereglementate ale Iunetionarii utilajului


T'nu este acel timp de nefunctionare autilajului datorita intreruperii
i~~
·'Io.,~w
procesului de productie din cauze nereglementate care pot fi dependente

~I~i
.."
: -::;
sau nu de utilaj.
- Timpul de intreruperi independente de utilaj tlu cuprinde timpii
de intreruperi nereglementate in nmctionarea utilajului ea nrmare a incal-
~$~
c:1rii disciplinei in munea de catre executant sau a unor eauze tehnico-orga-
I
c~'o
'-~ .•. ;
nizatorice care nu depind de utilaj cum sint intreruperile din mnctionarea
utilajului ea urmare a lipsei de energie electrica, termica, scule, materii
.;~
2;..c;", prime, a efectuarii de reparatii neplanificate sau a necorelarii eapacita-
~
~~-.' Wor de productie eu locurile de munca vecine.

i~l - Timpul de intreruperi dependente de utilaj tau, este timpul de


intreruperi nereglementate in Iunctionarea utilajului datorita defectiunilor
acestuia.

I
I
[I
I
L-b-- _._- .--- 'p.;e;..J:M;?~?~·:;Wtt+~,~*ii_·\' ·~·,~>.,I -;lrr~_Lt;'istii~~'/"~"""f$- "1'15)" ('~'1
Structura timpului de muncCi ~ procesul de produqie 23

1.4.3. Structura timpului pe ciclul de fobrlcotle

...•.. Structura timpului de munca poste fi analizata ~i privitor la obiectul


muneii, in trecerea aeestuia prin toate stadiile procesului de fabricatie
pentru a se obtine un produs finit. Struct1ll'a timpului de munoa din acest
punct de vedere eorespunde simbolurilor din studiul muncii: operatie,
transport, control, asteptare, depozitare.
• Timpul de transformare are de obicei ponderea eea mai mare ~i
reprezinta timpul in care obiectul muneii este supus prelucrarilor in vede-
rea obtinerii semifabricatelor sau produselor finite.
• . Timpul de transport poate apare cu ocazia deplasarii semifabri-
catelor ~i produselor finite de la magazia de materii prime la magazia
sectiilor ~i de aiei la diferite Ioeuri de munca, intre locurile de munea,
intra locurile de munca ~i depozitele intermediare sau de produse finite.
• Timpul de control este timpul afectat exarninari] cantitative sau
calitative a materiilor prime, semifabricatelor sau produselor finite.
• Timpul de asteptare in vederea transformarii la diferite locuri de
munca, ineepind cu primul loc de munea ~i terminind cu ultimul, inclusiv
tunpii de asteptare in vederea controlului sau transportului, este de dorit
sa aiba 0 pondere cit mai mica in cadrul proeesului de productie.
• Timpul de depozitare este timpul in care obiectul muncii este
pastrat. in spaW special amenajate in vederea introducerii lui in fabricatie
sau in vederea desfacerii.
Suma tuturor acestor timpi, inceplnd cu magazia de materii prime
si terminind eu eea de produse finite, formoaza ciclul de fabricatie.
Studierea acestor timpi in concordanta cu cei privind timpul de
munca al exeeutantului ~i eu cei de Iunctionare a utilajului trebuie sa con-
duca la masuri pentru reducerea eielului de Iabricatie prin cresterea tim-
pilor de transformare nemijlocita a obiectului muncii pe seama tuturor
celorlalte activitati, a caror pondere trebuie sa scada necontenit, deoareee
nu contribuie la cresterea valorii si reprezinta un consum de timp nepro-
ductiv.
Astfel se explica de ce de multe ori ~i timpul de transport ~i timpul
de control se suprapun peste timpul de transformare nemijlocita a obiec-
telor muncii.
Capitolul

NORMELE DE MUNCA

1I
Norma de munca represinta cantitatea de munca care se stabileste
unui executant care are calificarea corespunzatoare ~i lucreaza in ritm I
normal pentru efectuarea unei operatii, lucrari sau serviciu in anumite !
conditii tehnico-organizatorice precizate. Intreruperile nereglementate
~i neproductive nu se includ in norma de munca, Norma de munca se sta-
bileste pentru toate categoriile de personal ~i cuprinde numai aetiunile I
utile ale executantului ~i acele intreruperi care sint obligatorii pentru des-
fa~urarea procesului de productie.
I
I
.I
~~-~

~~
~ .. 2.1. Norma de timp ~j norma de productie ,
.~
~
~..•• ,
Normele de munca pot fi exprimate prin mai muIte forme, in functie
de specifioul aetdvitatii : norme de timp, norme de productie, norme de per-

I
~3.

~~J
sonal, sjere de atribuJiuni ~i nor-me de seroire.
In orice forma de exprimare, norma de munca contine descrierea
continutului muncii ~i cantitatea de munca ce trebuie etectuata in anumite
eonditii organizatorice ale locului de munca. Pentru munca desfa~urata
~ in colectiv, in brigada sau in eehipa este utila cunoasterea normei de per-
sonal.
I Intre norma de produotie ~i norma de timp exista 0 legatura directa.

I La 0 reducere a normei de timp corespunde 0 crestere a normei de produc-


tie, care poate fi exprimata printr-o relatie functional a, de forma

I
s~: NTeste
NT=
1
- in care:
Np
norma de timp, prin care se intelege timpul stabilit unui exe-

J
eutant care are calificarea eorespunzatoare pentru efectuarea
unei unitati de lucrare (produs) in conditii tehnico organizato-
rice precizate ale loeului de munca ;

I
I:
N p - norma de produetle, prin care se intelege cantitatea de produse
sau delucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp de
catre un executant care are calificarea corespunzatoare ~iIucreaza
cu intensitate normala in conditii tehnico-organizatorice
cizate ale locului de munca.
pre-

~ Norma de timp se exprima in ttnitiiJi de timp. om (zi- om, h- om,


~ min-om, s-om) pe unitiiti naturale (buc, kg, m etc.).

i
I
I,~ ,.,1 br -'iiIiWIi--' t' ' -'tc'j'-& ~"ritili:;t;~tiii*lC ••ii~~ri:;""t7P¥t'2t'-TtT·t'tiijj*'· - mm' -,wfQ'"
Clasificarea normelor de munca 25
~--~~~~~~----~-------------------------------,---------
N ormele de productie se utilizeaza de regula pentru productia de masa
~i serie mare sau mijlocie, pentru lucrarile care an un grad mare de repeti-
, ~' tivitate.
N ormele de produetie se exprima in unitati naturale (buc, kg, m etc.)
avindu-se in vedere intervalul de timp pentru care se stabileste norma de
produetie. _
_ Norma de timp grupata se refel'a la timpul necesar pentru efectuarea
unei singure grupe de operatii, de luerari sau atributiuni identice sau dife-
rite in conditii tehnice ~i organizatorice precizate.

2.2. Norma de servire ~inorma de personal


Norma de servire sau zona de servireee refera la locul de munca
delimitat prin dimensiunile sau inzestrarea lui, in care un executant i~i
exercita atributiunile sau sarcinile de munoa. De exemplu, pentru un re-
glor, norma de servire este reprezentata de numarul de masini care s-a sta-
bilit pentru a fi reglate de el pentru 0 anumita perioada de timp. Pentru
muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie, aceasta norma se refera
la numarul de metri patrati pe care trebuie sa-i mentina in stare de curate-
hie. -,
Norma de servire po ate avea in vedere ~i servirea de catre muncitori
a unor utilaje diferite sau locuri de munca diferite, atunci cind nu au
asigurata ocuparea completa la un singur loc de munca-in decursul unui
schimb de lucru. Norma de servire se poate exprima in numar de utilaje,
in metri patrati dar, tinind seama de norma -de productie a fiecarui utilaj,
ea se poate exprima ~i in ufiitati naturale., _ -
Norma de personal se a.plica in cazul ptoduct!ei de panda sau in cazul
proceselor de aparatura cind munca este'organizatain echipe ~i brigaai,
sarcinile de munca fiind fixate pentru un anumit eolectiv deoameni.
- Normarie _personal reprezinta _numarul de 'Iucrarl, meseria _ (functia
lor) ~inivelulde calificare necesar, stabilite pentru urr executant colectiv
care-si exercitaactivitatea in cadrul unei sarcinirle munca normate, in
conditii tehnico-organizatorice precizate., ,': '-,--
La baza stabilirii normelor de munca- pentru- echipa, trebuie sa stea
o organizare rationala a muncii ~i folosirea completa a tuturor muncito-
rilor din f'ormatda de lucru. Intr-o echipa pot exists munctori de calificari
~i meserii diferite.

2.3. Clasificarea normelor de munce

N ormele de munca se pot clasifica dinrnai rnulte puncte de vedere.


Dupa gradul de complexitate normele de munca se clasifica in norme
elementare, care se ref-era la efectuarea unei singure operatii sauluorari ~i
norme grupate, care rezulta din insumarea celor elementare pentru efectu-
area unei operatii, a unui grup de operatii sau lucrari. Aceste norme gru-

J
26 Nortnele de munco

pate pot fi exprimate sub forma normelor de timp. Normele elementare


pot fi exprimate sub forma de norme de productie, de servire, de personal.
Dupa sfera de aplicare, se disting norme locale, care au in vedere' con-
ditiile tehnico-organizatorice speeifiee unei singure unitati in care se aplica,
~i norme unificate, care se pot apliea la nivelul mai multor unita~i.
Normele unificate, la rindul 101', pot fi unificate la nivelul ministe-
rului, consiliului popular judetean, grup de intreprinderi sau la nivelul
economiei nationale. N ormele unificate la nivelul eeonomiei inloculese
pe cele unificate pe minister, grup de intreprinderi sau locale, care erau
in vigoare la data aplicarii lor.
Din punctul de vedere al stadiului de aplicare norma de muncii poate fi
definitivii, de fn8u~ire ~i provizorie.
Norma de muncii definitivii reprezinta cantitatea de munca neeesara
unui exeeutant pentru efectuarea unei lucrari cu intensitate normala §i
in conditii tehnico-organizatorice precizate insusite de catre executant.
Aceasta norma nu se schimba decit odata cu sehimbarea conditillor de
:;;::;
~~;...~
munca avute in vedere la stabilirea ei. Oonditiile de munea trebuie sa
reflecte atit un proces de munea organizat rational cit ~i un proces tehno-
~~ logic avansat.
~~
Norma de munca de fn8u~i1'ereprezinta norma de munea la un moment
~ dat, exprimind eantitatea necesara de munea in realitate, corespunzator
~ ""'-...;;,;~
nivelului de Insusire a noilor conditii tehnico-organizatorice oferite execu-
tantului prin proiectul de norma respectiv. Intre norma de munca, norma
~i
de insusire ~i norma definitiva pot exista anumite diferente care trebuie
~; reduse sistematic pe masura insusirii conditiilor de munca proiectate,
!i, timpul de Insusire trebuind sa nu depaseasca 6 luni, in cazuri cu totul ex-

~
I~ oeptionale organul ierarhic superior impreuna cu organul sindical local,
putind aproba depasirea acestui termen pina la 12 luni.
~;
Norma de muncii provizorie se stabileste de obicei prin comparatie

I
~'""~

i~~
{t~~
cu lucrari similare, avind in vedere documentatia existenta, sau prin evalu-
area volumului de munea neeesar de eatre specialistdi in munca de normare.
Aeeste norme au un caraeter accidental ~i se aplica temporar pina la ma-
ximum 3 luni. In acest interval trebuie elaborate norme de munea defini-
tive. Aceste norme se elaboreaza fie pentru produse sau procese noi, fie
..;~c:-
€f&~ pentru produetia de unieate .
I~
fit 2.4. Structure normelor tehnice de limp
~; Norma de timp euprinde totalitatea timpilor productivi ai exeeutan-
tului precum ~i timpii de intreruperi reglementate. Ace~ti timpi constituind
~,

timpul normat. Timpii de intreruperi nereglementate ~i timpii de munea

I
i';;-~"
neproductiva nu sint cnprinsi in norma de munca, fiind numiti timpi
nenormati, urmind ea valoarea 101' sa se diminueze cit mai multo Timpii
normati pot fi prezentati structural in schema componentelor normei de
timp.

II.
b~
I
, i

< ,~gi2ir...- ---It .. <cc, ;;4->


;Fi®~Mi'i;k;_Ii¥T d'liitM~rt&feW"Cj'C '~;:CIW';' ••
Structura normelor tehnice de timp 27

Norma de timp
»: (Nr)
1
[ .
Timprfe'
r ' .I. L' . I
• rimp OPertJ/iv liImp uCoeserv/re !imp de Jnlreruperi
;rego/ire (1(;p) a /oco/o. de mIJflcd reglemem7l1t:
$i/flclJeie~ (Td{) (1jr)
re ---1 I
(Tpi) .~

Timp Timp 7iin~e liml de


I
Timp de
I· .
limp de
de bozri (/jl/fOfor deservire deservire odiMosi in/reru-
(tg) (tq) !eMicri orgonilo- fleCC'si/oli per. con-
(lcit) toricd, fiziolog/~e dll/onole
(tdo) ~on) de /e!J!IO-
logic $/
de orgd-
oirorea
muncii
(tto)
Fig, 2.1. Structura normei de timp.

2.4.1. Stabilirea timpului de preqdtire ~i incheiere


Timpul de pregatire ~i incheiere difeI'a in functie de tipul productiei,
de caracterul operatiei si de forma de organizare a muncii.
Pentru produotia de serie mijloeie, pentru lucrarile manuale, in general,
in cazul operatiilor identice repetitive, timpul de pregatire ~i incheiere
este relativ mic, deoarece nu este necesara 0 pregatire deosebita pentru
fiecare operatie in parte.
in cazul productiei de masa, cind utilajul este reglat pentru 0 peri-
oada tndelungata iar organizarea muncii nu sufeI'a modificari, timpul
de pregatire ~i incheiere este neinsemnat.
Timpul de pregatire-incheiere este relativ mare pentru productia de
unicate ~i serie mica, atunei cind acest timp este consumat la locul de munea
de catre personalul muneitor de baza ~i nu de celauxiliar.
Timpul de pregatire ~i incheiere se exprima in procente fata de timpul
operativ sau in unitati de timp. Pentru masurarea acestui timp se pot
folosi: cronometrarea, fotografierea, Iotocronometrarea ~i observarile
instantanee.
Cind in timpul prelucrarii pieselor unui lot apar activitati ce se re-
peta dupa un anumit numar de pise, sau timp de functionare (inlocuirea
unei scule) , timpul de pregatire ~i incheiere se stabileste separat pentru
lucrarile constante ~i separat pentru cele variabile, in conformitate cu re-
latia

Tp't = T~(
-l- TOpt-,N (2.1)
,~ ,
q

.J
28 Normele de munca

in care:
Tp• este timpul de pregatire ~i ineheiere pentru lotul N;
T;. - timpul de pregatire ~i incheiere constant, care nu variaza in
functie de marimea lotului;
T;. - timpul de pregatire ~i ineheiere care variaza in Iunctie de ma-
rimea lotului ;
q - numarul de produse realizate intre doua operatii succesive
ale lui T;•.

2.4.2. Stabilirea timpilor operativi


~ Timpul operativ pentru procesele manuale ~i manual-mecanice, cum
i
~.
ar fi pentru lucrari de asamblare sau pentru prelucrarile pe masini unelte
se masoara global prin toate metodele de normare : cronometrare, fotogra-
fiere, observari instantanee etc. Pentru cazurile cind timpul de baza ~i
~
~
eel ajutator pot fi atabiliti separat, timpul operativ se calculeaza prin I
insumarea lor.
i
~~l
~
Pentru stabilirea t.impului operativ in cazul lucrarilor mecanice ~i auto-
mate este necesara cunoasterea urmatorilor parametri de functionare
I
utila a utilajului :
~
~
&J
Top = Tfn - (T~, + T;,) +(t~' +t~/), in care: (2.2)
~i

fb. Tfu este timpul de functionare utila a utilajului ;


!f~~
i~
~~
T:n - timpul
T;, - timpul
de deservire a locului de munca suprapus cu Tfn ;
de intreruperi reglemente suprapuse cu Tfu; I
5111 t~' - timpul de baza nesupra pus cu Tfu;
~
~j t~' - timpul ajutator nesuprapus cu Tfu' , iar I
I

I
i
~,
~i}
T~; - timpul operativ nesuprapus cu Tfu

T~;= (t~' + t~,') (2.3)


I

ii~~

ij~I~; in caeul in care timpul de baza se suprapune integral eu timpul de


functionare utila a utilajului, atunci evident, relatia (2.2) devine
1 Top = Tfu + t~/. (2.4)
. c;
Cc~,;
~.; Sint cazuri cind timpul de functionare utila a utilajului nu se poate
~ determina prin calcul ci prin observari discrete. in acest caz
~"
·1·.··'.,·.
Top = T~'J)+ T~; (2.5)

I in care T~'J)este timpul operativ, suprapus cu Ti." dat de relatia

I
I
i~
~':!'<
T~'J), t'f + t~ (2.6)

-I~' i

•,
' ..~.~ .1
'.;' !

'.~t
. .•... '..,.,.jirt"": ,.
-_··,,-DSt' T... '. ...
C-d
'. .... 'tor'T"i6iti¥\l'fttt"rrMrr
t-- -. ea"'i~r-'"
'. .' ',' ~..'-'.." .. ' ·~,.c%u. 71' .L it1 T'
... gR-~-'w-itE>''--. s' an J
.
Structura normelor tehnice de timp 29

unde:
t" este tipul de supraveghere a functionarii utilajului;
t~ - timpul ajutator (manual ~imanual-mecanic) care se suprapune cuT/v-
Rela~ia (2.5) se poate scrie in acest caz sub forma

Tot) = t" + t~ + t~' + t~f. (2.7)

Tipul de productie impune ~i precizia normarii ~i de aceea, pentru


productia de masa, se are in vedere minuirile ca elemente de normat, pe
cind la productia individuala sau de serie inca nu se normeaza fazele sau
operatiile tipizate.
Oalculul timpului de baza depinde de caracterul muncii,
Pentru procesele de munea manuale ~i manual-mecanice, timpului
de baza ii corespunde timpul de transformare nemijloeita de catre execu-
tant a materiilor prime ~i materialelor etc. De aceea el se stabileste prin
masuratori de timp care au in vedere diferitii faetori de influenta. De
exemplu, ajustarea unei suprafete se normeaza tmtnd seama de carae-
teristicile mecanice ale metalului, de grosimea metalului, de eonturul ce
urmeaza a fi obtinut.
In cazul proeeselor meeaniee ~i automatizate intervine tipul de supra-
punere a functionarit utile in sarcina a utilajului (strunjirea automata a
unei piese), care se poate suprapune partial sau total eu timpul de functi-
onare utila a utilajului.
tn timpul de baza se poate include uneori si timpul de interventie
directa a exeeutantului asupra obieetelor muneii (nesuprapuse eu T ,u)
sa de exemplu luarea gratului unei gauri strunjite, curatirea ~i verifi-
carea pieselor preluerate.
In cazul suprapunerii partiale a timpului de baza eu eel de supra-
veghere exista posibilitatea ea executantul sa poata deservi mai multe
utilaje, intrueit in acest caz apar mai multe intreruperi in aetivitatea exe-
cutantului.
Timpul de baza se ealculeaza in general cu ajutorul unor relatii de ealcul
care au in vedere parametri de functionare ai utilajelor ~i caracteristicile
obiectelor muncii. Pentru a calcula de exemplu timpul util de mers in sar-
oina tms al unui strung intr-o singura treeere, se utilizeaza marimile : viteza
de avans Va, in mm/min ; drumul L, parcurs de 0 piesa sau 0 scula in sensul
avansului, in mmrtrecere ; avansul a, la 0 rotatie a piesei sau sculei, in mm!
rotatie ; numarul de treceri i/buc; turatia piesei preluerate n, in rotatii/
min, care la rindul ei, depinde de viteza de aschiere v, calculata in mmjmin
~i este in functie de diametrul piesei d, in mm. Relatda de calcul este :

tm, =-
L ~=
. --L. ~=
L. ~,d eoarece n = v·l000. (28)
.
Va n·a v·l000 ~·d
7t·d
Stabilirea timpului ajutator se realizeaza, -de asemenea, in funetie de
caraeterul muncii.
30 ,NormeJe de munca

Timpul ajutator se poate stabili prin formele de calcul in cazul cind


intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supravegherea exe-
cutantului, dar de obicei, se stabileste prin masurator! directe ale timpului.
Timpul util de mers in gol impuneuneori 0 supraveghere totala sau par-
~iala. tn cazul cind aceasta supravegehere nu este necesara pentru execu-
tant, acest timp se poate considera ca fiind timp de intreruperi conditionate
de tehnologie.
La stabilirea timpului ajutator se va urmari rationalizarea muncii
executantului : prin suprapunerea miscarilor' celor doua miini, prin
suprapunerea miscarilor muncitorului cu funetionarea masinilor si prin
scutirea muncitorului de activita~i auxiliare ~i neproductive. In func-
~ie de tipul de productie, timpul ajutator se stabileste in conformitate
eu tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Stabilirea tlmpului ajutator in func!ie de tipul de preduetle

Tipul de productie
' Elemente componente ale procesului de productie, pentrn care

I se stabileste timpul ajutator

I Masa, serie mare Miscarl, minuiri, cornplexe de minuiri


~.~:
~lN
.
Serle mijlocie Complexe de minuirl, faze, operatli
·iE Serte mica, unicate Pe procese tehnologlce, pe tipuri de prelucrare a
~ diferttelor supratete sau a pteselor intregi
~.
~i I
'I
I
~,
'Il!!,~
2.4.3. Stabilirea timpului de deservire a locului de munca
~ Durata timpului de deservire a locului de munca ~i continutul acestui
I timp depind de caracterul muncii, de tipul de productie, de Iucrarea care
se executa ~i de felul utilajului folosit. ID cazul proceselor mecanice sau
I

I
- automatizate, acest timp se calculeaza in procente din timpul de functio-
I
~
ien-~'

2':
nare utila a utilajului TJts ~i se exprima in unita~i de timp-om. ~
~ tn cazul proceselor manuale sau manual-mecanice timpul de deservire
~:a
a locului de munca se exprima in aceleasi unitati de timp, dar in procente
v.
~li..' . '

din timpul operativ. I


~l I
~I~
~",

. '"~;
l$ii"
.
Timpul de deservire a unei masini-unelte va depinde de lucrarea care
se executa, de cantitatea de ~pan care trebuie indepartata, de lichidul de
racire folosit, de regimul de lucru utilizat, de gradul de automatizare, care
poate conduce la lill anumit timp in care muncitorul poate executa lucrari
corespunzatoare altor categorii de timp, de numarul de puncte de ungere
!
i

Ii
~ sau de sistemul de lubrefiere utilizat s.a.
1\, Procedeele de masurare a timpului de deservire a locului de munca
sint aceleasi cu cele pentru stabilirea timpului de pregatire ~i incheiere cu
~
deosebirea ca aceasta categorie de timp se rerera la aproape toate lucrarile
~ 00 se efectueaza pe lill loc de munea ~inu se stabileste in functie de anumite
~
lJ; ,~~ lucrari.
:I·.~.~~
~'"';

11
~ iI
I It "".d
I
LiS+'i-?5trlittHfT""'di-~' 'c'"-""'·ig"ifiFidiiittiYf"USii" 7 '" htLIIf. 'tIU: '$ tilE "'7*~ 18i
Stfuctura normelor tehnice de timp 31

2.4.4. Stabilirea timpului de odlhnc ~i necesitcti fizioloqice

Timpul de odihna ~i necesitati fiziologice se stabileste pe baza de nor-


mative in functie, de factorii care determina aparitia senzatiei de oboseala
la fiecare loc de munca,

2.4.5. Stabilirea timpului de intreruperi condltionote de teh-


nologie ~i organizare

Timpul de intreruperi eonditdonate de tehnologie ~i de organizarea


muncii se.stabileste fie prin formule de ealcul, fie prin observari directe
asupra t.impului de munea, separat pe cele doua componente ale aeestuia.
La stabilirea timpului de intreruperi eonditionate de tehnoldgie tre-
buie sa se aiba in vedere ea acest timp sa constituie 0 pondere tot mai
mica, de la 0 perioada la alta, pentru realizarea cresterii productivitatii
muncii. in stabilirea acestui t.imp pot surveni doua situatii :
- timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie survine in
timp cit utilajul nu Iunctioneaza, tthl (timpulde intreruperi eauzat de
neechilibrarea locurilor de munca in flux);
- timpul de intreruperi eonditdonate de tehnologie survine in timp
cit utilajul tunctioneaza, tth2 (timpul de intreruperi cauzat de regimul ter-
mic variabil al utilajului tehnologic).
Timpul de intrernperi eonditionate de tehnologie survine in timpul
unei faze tehnologice ~i in cazul operatiilor manuale.
in situatiile de mai inainte nu este neeesara interventia sau suprave-
gherea executantului.
Timpul total de intreruperi eonditionate de tehnologie tth' pentru
cazul deservirii unui singur utilaj, va fi

tth = tthl + ttl!2 (2.9)

jar pentru cazul deservirii concomitente a mai multor utilaje va fi

t;h = t;hl + t;,.2 , (2.10)

de nude rezulta timpul mediu de intreruperi h, in minute, i:


care revine
pe o operatic realizata in ansamblul de utilaje deservite, Acest timp se
stabileste plecind de la durata ciclului de lucru T; al tuturor utilajelor
deservite, de la numarul de operatii efectuate pe intreg ansamblul de
utilajc deservite N astfel ca
()f

f'
t-tn
(2.11)
t;,. = No'

l
:'32 Normele de munca

iar

r, = Md (T + Top; + Tall + c; +
i~1 1:i ) .
t;h'
(2.12)

Scotind pe t;h din (2.12) ~i inlocuindu-I in (2.11), rezulta

Tc -
Md(T
I; ~ + Top; + Tdu + tont )
t-, -
Ih -
;=1 n
. (2.13)
~: No
i unde T pi' Top;, T ctlil ton; reprezirita timpii de pregatire incheiere, opera-
~
.. tiv, de deservire a locului de rnunca ~i de odihna ~i necesitat! fiziologice
pentru fiecare utilaj i deservit; n .....:..
numarul de produse din lot; Ma -

I
Ii
~
~
numarul total de masini deservite. .
Din aceasta relatie se pot stabili alte relatii pentru cazurile particulare,
cum ar Ii, pentru timpul de intreruperi conditionate detehriologie in situ-
atia in care utilajele nu tunctioneaza ~i se deserveste una sau mai multe
masini sau cind se efectueaza una sau mai multe operatii. Aceste
~
~ -cazuri particulare se obtin dind valori diferite pentru Md ~i No;

I Un caz diferit apare la stabilirea timpului de lntreruperi conditionate


de tehnologie care survine in timpul tti.2 cit utilajul fuuctioneaza ~i cind
de regula. nu pot fi elaborate normative. tn cazul deservirii unui singur
utilaj poate fi folositarelatia (2.13), un de Ma este egal eu unitatea .:
Oind se poate calcula t.impul de Iunctionare util antilajului.pe uni-
tateade produs, t;h2 se evidentiazs, eu relatia folosit~ in cazul polidesee-
virii, adiea
lu·.-'",~
·,.
.

-~
~~ T
, Md
I; Ma ( ,
I; + "
+ T' + tont)
,

~.
(2.14)
I.
~.
tth2 =
i~1
fui -
.i=1
tSft tal dli ,

1" unde Tfui reprezinta timpii de function are utila a utilajelor in cadrul

I
cielului de lucru pentru utilajele deservite simultan pe ansarnblu iar ' ff.Ji'
t~i' T~lil t~ni sint timpii de supraveghere a functionarit utilajelor, ajutator
-de deservire a loeului de munca, odihna ~i necesitati fiziologiee, pentru
fieeare utilaj deservit.
Determinarea timpului de intreruperi eonditicnate de organizarea
~
I;
~
muncii. In cazul organi~arii productiei in flux, nu se poate asigura iritot-
deaua o echilibrare perfecta a.tuturor locurilor de munea, desi sint nume-
roase tncercari teoretice si practice in acest sens.
~ Oa urmare a existentei acestui dezechilibru apar asteptari ale unor
~
~
~
.....
executanti ~i utilaje, intreruperi in activitatea unor membri ai echipei,
Modificarea ritmului benzii, modificarea numarului de locuri de munca
I
~
in flux, 0 normare corespunzatoare a muncii, 0 preocupare pentru cup la-
~ rea ~i echilibrarea operatiilor, rapartizarea eu grija a execntantilor la,
~

I ~ I
i

-
~. ..,.'

~;
I
1;a -... )< 1 Ti.'~----~--·-;; -rStirc·:;~· .... ·i'· ·::--:,#tiahti . 3 .. . wee" riirF a- ...
~.. .= . .J
Stabilirea normei de timp 33

locul de munca, sint caile principale prin care se pot reduce timpii de
intreruperi conditionate de tehnologie care apar atit la operatiile manuale
cit ~i la cele mecanizate, efectuate in flux de echipa. Prin aceasta se
contribuie la cresterea productivitatii muncii,
Timpul de intreruperi condition ate de organizarea muncii tog, pentru
fiecare executant in echipa, rezulta din relatia

r: = (~t + Top + Tal +to •• + ttl. +tOg ). (2.15)

2.5. Stabilirea normei de timp


Sumind elementele componente ale normei de timp, determinate
experimental, calculate conform celor prezentate mai sus, pentru fiecare
unitate de produs, cu except.ia timpului de pregatire ~i incheiere care se
repart.izeaza pe intreg lotul de produse se stabileste norma de timp.
Norma de timp se poate exprima in procente din timpul de baza,
din eel operativ, sau din timpul de functionare util3i a utilajului.
in cazul proceselor manuale sau manual-mecanice, norma de timp
N T se calculeaza plecind de la elementele ei de baza :

NT= Tp. + Top + Ta,+T.r (2.16)


n
~i, prin folosirea elementelor componente, rezults
Tp.
NT=-
n
+ (to + tll) + (ta, + tao) + (t'D + to••). (2.17)

Daca se exprima Tal ~i T.r in procente din timpul operativ, atunci


relatda (2.16) poate fi retranscrisa astfel:

N
T
= T 1I(
n
+ Top (1 + kal 100'
+ k. r) (2 18)
.

un de : kdz = T dl in procente din TOll iar k1r = TIn in procente din Top.
in cazul proceselor mecanice sau. automatizate, trebuie avute in vedere
simultan atit timpul de function are utila a utilajului deservit cit ~i timpul

Trll
I" 'I
Fig. 2.2. Timpul de tunctlonare a utt-
Iajulul deservit in conexiune cu tlm- I. b;/Jw$#~~J
pul de munca al executantulul.
I.. til .1. . t"s .1. tsf .1
\.. IV: •• I

de muncs al executantului. Relatia dintre cele doua categorii de timp este


reprezentata grafic in fig. 2.2.

a - c. 1851

__________________________ J
34 Normele de munca

Timpul de Iunctionare utila a utilajului se poate calcula pe baza de


relatii de calcul analitice ~i in acest caz

Tp,'+T + t" + T" + T"t, ,


N , = -- fU <> dl (2.19)
n

sau, utilizind elementele componente,

Ne = Tp, + T + t~' + t'eft + t~~+ t;; + t~~.


fU
(2.20)
n

Semnul "(secund) atasat expresiilor de mai inainte are semnificatia


ca timpii respectivi nu se suprapun cu T rv:
De obieei, t',!t, t~~,t;; se exprima in procente din timpul ~detunctionare
utiIa a utilajului iar t~~ in procente din timpul productiv T P' asttel ca
relatia (2.20) devine :

Ne = (Tpl +T u+t") ( 1 + 100


k;;') + T k~~+ k~~+k;; ) U ( (2.21)
n f a f 100
~
~
~~
unde

I······
~?
-,
k"dl = t"
dl1 ill 0/
/0 d'ill T fU; k"
"do = t"do, In % din Ttu;

I
A A

"
k"to = t"to' ill
A 0/
/0 d'ill T fU; k"",,= t"
on! ill
A 0/
/0 d"In T p,
B.
I' iar c; = (Tnpi+ T + t~'+ T~~) k~~ .

•I~':
fU
iI 100

Sint cazuri cind timpul de runctionare utiHt a utilajului trebuie sta-


~l bilit prin masuratori directe ~i nu prin relatii analitiee, plecind de la ex-

I
presia (2.16), ~i atunci se scrie:

.1 T'" ~ t'f + t; + T;, + T;" sau desfasurat, (2.22)

I r ; ~ t'f + t~+ (t;, + (,.)+ (t~ + t;.), (2.23).

I
I
in care t'f este timpul de supraveghere a functionarii utilajului,
Nota~ia '(prim) se reterara la timpii care sint suprapusi timpului de
I
I
~ Iunctionarea utilit a utilajului. I
*
~

~ I
I

I
I
, .

:•...;.:.'.
~
!

I
I

- I
.~ trinttmW-Sfiit6' 'CY;~b . . w"iiiStl""¥#tffifrTt
d

' re nr""lC''1Ws'Zp"'' ..~5#··' 'g (g f 1 J


Stabilirea normei de timp in cazul deservirii moi multor maJini 35

2.6. Stabilirea normei de timp in cczul deservirii mai multor


mosini
La baza trecerii la deservirea simultana a mai multor masini, sta
posibilitatea executarii operatiilor manuale pentru 0 masina. in timpul
cind celelalte masini functioneaza fara interventia muncitorului. In acest
scop, masinile trebuie inzestrate cu aparatura automate sau dispozitive
de avans etc.
:tn fig. 2.3 se prezinta ciclul de lucru pentru un numar de 5 masini,
Ciclul de lucru in cazul deservirii mai multor masini reprezinta peri-
oada de timp in decursul careia se indeplineste cu regularitate una ~i aceeasi
activitate, care se rep eta la toate masinile care sint deservite.

7C
7ft!

tfo~inof

l1o~ifl(/2

1f(/~ind9

If(/~iflg.f.

1f(/~lfld5

[xecv!g! !:in
~
fc .!
Fig. 2.3. Ciclograma prelucrarll pe mai multe maslnl deservite de un
singur executant.

In acest caz T IU' timpul de function are utila a masinii, este tocmai
timpul automat de function are a masinii ~i sta la baza calculelor de nor-
mare.
Timpul ajutator se decompune in acest caz in timpul auxiliar nesu-
propus in care executantul intervine ~i masina este oprita t~n ~i timpul
auxiliar suprapus peste timpul de function are utila. in care executantul
intervine dar masina functioneaza ti8•
Sint cazuri eind, din considerente de analiza. detaliata, in scopul redu-
cerii la minimum a timpului ajutator se utilizeaza urmatoarea descompu-
nere a timpului ajutator care nu se suprapune cu timpul de functionare
utila :
t~n = tal + tap + tam, unde:
36 Normele de munee

taleste timpul ajutator legat de faza sau de trecere ;


tap - timpul ajutator pentru prinderea, Iixarea ~i scoaterea pieselor
din masina ;
tam - timpul ajutator pentru masurarea pieselor; masuratori prea-
labile, masuratori in timpul aschierii ~i masuratori de control.
'I'impul de tunctionare utila Till' se calculeaza de obicei iar timpii
auxiliari in practica eurenta, se aleg din normative.
Adeseori
tdl + tdO + ton = Td' (2.24)
se considera ea 0 eheltuiala de timp grupata,
Mihimea cielului de lucru Tc este compusa (fig. 2.3) din timpul de
functionare utila a masinii Till (timp automat) ~i din timpul auxiliar
nesuprapus tin:

r, = i; + tin (2.24)

~i Till = Tc - ti.,. iar din grafic se observa ca se poate scrie

Tfu = n (tin + t + tis)-tin


lr = (n-l)tin + n(tiS + tlr), (2.25)

unde n este numarul de masini care sint deservite simultan.


Din (2.25) se poate stabili numarul de masini ce pot fi deservite simul-
tan,

n=
Tfll + tin . (2.26 )
tin + tis + t lr

in cursul timpului de lucru, executantul i~i poate modifica ritmul sau


de lucru, poate sa reduca timpii tin ~i ti3• Oa urmare, va creste timpul
de trecere de la 0 ma~ina la alta ~i de asteptare a executantului, condu-
cind la 0 ocupare efectiv mai redusa a executantului in comparatie cu cea
normata ~i la 0 mai buna folosire a masinilor, obtinindu-se astfel 0 cres-
tere a randamentului mijloacelor fixe ~i a productivitatii muncii. tu situ-
atia inversa, a cresterii tin ~i ti3 din diferite motive, rezultatele sint de
sens contrar. Stabilirea normei de deservire optime are in vedere tocmai
realizarea unui minim din neutilizare a executantului ~i a masinilor,
Pentru stabilirea normei de timp se recomanda calcularea prealabila
a urmatorilor coeticienti [ ... ] :
- Ooeficientul K; de ocupare a executantului la 0 masina se deter-
mina cu relatia

Ko= tin + tt•• (2.27)


T IU + tin '

.,--.;..L\ - ,
--
Stabilirea normei de timp in cazul deservirii mai multor moslnl 37

- Coefieientul Kam de asteptare de eatre ma~ina spre a fi deservits


este in functie de eoeficientul K, ~i de numarul de masini deservite n ~i
se ia din tabelul 2.2;
- Coeficientul Ka. de asteptare (al executantului) este in functie de
aceleasi elemente ~i se ia din tabelul 2.3.
Cunoscind acesti doi coeficienti, se poate calcula :

coefieientul (K••m):deutilizare a unei masini : K ••m = ~ ; (2.28)


Kam
'coef'icientul (Koe)] de: ocup are a executantului la masini Koe=
1
(2.29)
e;
timpul de lucru operativ al unui executant la masina :

Top= Tc
n
sau Top = (tin., + ti8) .Ka.; (2.30)

eielul de lueru al unei masini : T; = (Tt tin)Kam 1J, +


Norma de productie pe sehimb in cazul deservirii mai multor masini
se poate determina fie prin obtinerea cantitatu de piese care se prelucreaza
la fieeare masina, fie ea 0 suma a normelor pentru toate masinile.
In cazul realisaeii aceleiasi operatii pe toate masinile deservite, norma
de lucru este egala eu numarul eielurilor de lucru pe schimb sau pe ora.
Norma de productie pe sehimb , in bueati, in cazul cind lucratorul nu
i~j regleaze masina este

N' =n T-Td , [bue] (2.31)


Tc
Teste durata unui sehimb de lueru, in minute;
Tb - cheltuiala suplimentara de timp (relatda 2.24).
In cazul ea exeeutantul va rezolva ~i reglarea masinii-unelte deservite,
norma de productie in bucati pe sehimb se caleuleaza cu relatia

T-(Td+~)
N"= n [buc}, unde (2.32)
Tc

N este marimea lotului iar Tpt - timpul de pregatire-incheiere.


Apllcll!ie. Pentru 9 masinl automate (care executa operatti identice) s-au reallzat urml\-
toarele ;
t~n = 5,74 min; Tai= 6% din Top;
tts = 0,88 min; t~'n = 5 % din Top;
Tt•• = 67,67 min; Tpl=15min; N = 150 piese
38 Normele de munca

Tabelul 2.2. Calculul coeficienlnlui de asteptare al maslnll K.m

Nr. de \ Coeficientul de ocupare Ko


masini
n 0,010 0,012 0,014 0,016 0,018 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 o.oe

1 1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~
2 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,0021,002 1,003 1,003 1,004
3 1,000 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,0031,004 1,005 1,006 1,008
4 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,004 1,0051,007 1,008 1,010 1,012
5 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,0071,009 1,012 1,014 1,017

6 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,005 1,007 1,009 1,012 1,015 1,019 1,023
7 1,001 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,009 1,012 1,015 1,019 1,024 1,029
8 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,003 1,005 1,008 1,011 1,014 1,019 1,024 1,030 1,036
9 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,009 1,013 1,017 1,023 1,029 1,036 1,045
10 1,001 1,001 1,002 1,003 1,003 1,004 1,007 1,010 1,015 ,1020 1,027 1,034 1,044 1,054

11 11,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,005 1,008 1,012 1,017 1,024 1,031 1,041 1,052 1,065
12 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,005 1,009 1,014 1,020 1,027 1,037 1,048 1,062 1,077
13 1,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,006 1,010 1,016 1,023 1,031 1,043 1,056 1,072 1,092
14 11,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,007 1,011 1,017 1,026 1,036 1,04.9 1,065 1,085 1,108
15 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,007 1,013 1,020 1,029 1,041 1,056 1,076 1,099 1,128

16 1,002 1,003 1,004 1,005 1,006 1,008 1,014 1,022 1,033 1,047 1,065 1,088 1,116 1,150
17 1,002 1,003 1,004 1,005 1,007 1,009 1,015 1,024 1,037 1,053 1,074 1,101 1,135 1,175
18 1,002 1,003 1,004 1,006 1,008 1,010 1,017 1,027 1,041 1,060 1,085 1,107 1,156 1,204
19 1,002 1,003 1,005 1,006 1,008 1,011 1,019 1,030 1,046 1,068 1,097 1,134 1,181 1,237
20 1,002 1,003 1,005 1,007 1,009 1,012 1,020 1,033 1,052 1,077 1,111 1,154 1,209 1.274

22 11,003 1,004 1,006 1.008 1,010 1,013 1,024 1,039 1,064 1,098 1,144 1,203 1,275 1,359
24 1,003 1,004 1,006 1,009 1,012 1,016 1,029 1,049 1,080 1,125 1,185 1,263 1,355 1.458
26 1,003 1,005 1,007 1,010 1,014 1,018 1,034 1,060 1,100 1,158 1.237 1,334 1,446 1,567
28 1,004 1,006 1,008 1.011 1,016 1,021 1,040 1,073 1,125 1,200 1,299 1,417 1,547 1,683
30 1,004 1,006 1,009 1,013 1.018 1,024 1,048 1,089 1,155 1.250 1,371 1,507 1,652 1.801

32 1,004 1,007 1,010 1,015 1,020 1,028 1,057 1,109 1,192 1,309 1,450 1,603
34 1,005 1,008 1,011 1,016 1,023 1,032 1,068 1,133 1,237 1,375 1,534 1,701
36 1,005 1,008 1,013 1,018 1,026 1,037 1,080 1,162 1,288 1,447 1,622 1,800
38 1,006 1,009 1,014 1,021 1.030 1,042 1,096 1,194 1,345 1,522 1,711 1,900
40 1,006 1,010 1,015 1,023 1,034 1,049 1,115 1,236 1,408 1,601 1,800 2,000

45 11,008 1,012 1,020 1,031 1,047 1,071 1.178 1,359 1,576 1,800 2,025 2,250
50 1,009 1,016 1,027 1.042 1,066 1,104 1,268 1,501 1,750 2,000 2,250 2,500
55 11,011 1,019 1,034 1,057 1,095 1,153 1,379 1,650 1,925 2,200 2,475 2,750
60 1,013 1,024 1,047 1,079 1,137 1,221 1,501 1,800 2,100 2,400 2,700 3,000

65 1,016 1,031 1,057 1,111 1,195 1,306 1,625 1,950


70 1,019 1,040 1,078 1.156 1,268 1,401 1,7502,100
75 1,024 1,051 1,110 1,215 1,352 1,500 1,875 2,250
80 1,029 1,068 1,151 1,285 1,440 1,600 2,000 2,400

85 11,0361,0901,2031,3611,5301,700 2,1252,550
90 1,0461,121 1,264 1,440 1,620 1,800 2,250 2,700
95 11,0581,160 1,331 1,520 1.710 1,900 2,375 2,850
100 1,0751.208 1,400 1,600 1,800 2,000 2,500 3,000

110 11,125 1,320 1,540 1.7601,980 2,200 2.750 3,300


120 1,206 1,440 1,680 1,9202,160 2,400 3,000 3,600
130 1,300 1,560 1,820 2,0802,340 2.600 3,250 3,900
Stabilirea normei de timp in cazul deservirii mai multor mesinl 39

Tabelul 2.2. Caleulul eoeficientului de asteptare al masin il Ham

Nr. de Coeficientul de ocupare Ko


masrd n 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090 0,095 0,100 O,Il0 0,120 0,13 0,14 0,15 0,16 0,17

1 1,0001,0001,0001,0001.0001,0001,0001,0001,000 1,000 1,0001,0001,0001,0001,000


2 1,0041 ,0051,0061,0061,0071,0081,0091,010 1,0121,0141,0171,020 1,0231,0261,029
3 1,0091,010 1,0121,0141,0161,0181,020 1,0221,0271,0321,0381,0441,0511,0581,066
4 1,0141,0171,0191,0221,0251,0291,032 1,0361,0441,053 1,063 1,0741,0861,0991,113
5 1,020 1,0241,0281,0321,0371,0411,0481,0521,065 1,0791,094 1,112 1,1301,1511,173

6 1,0271,0321,0371,0431,050 1,0571,0641,0721,090 1,1111,1331,1581,1861,2161,248


7 1,0351,0421,0491,0571,0661,0751,0851,0961,1211,1491,1811,2161,2551,2971,342
8 1,0441,0521,0621,0721,0841,0971,110 1,1251,1591,1971,2401,2871,3391,3951,454
9 1,0541,0651,0771,0911,0161,1231,1411,160 1,2041,2541,310 1,3721,4381,5091,584
10 1,0661,080 1,0951,1131,1321,1531,1771,2021,2581,3221,3931,470 1,5521,6381,728

11 1,080 1,097 1,117 1,1391,163 1,1901,2191,251 1,3221,401 1,4881,5811,6791,7801,884


12 1,0961,1171,1421,169 1,1991,2331,269 1,3091,3951,4911,5941,7021,8141,929 2,046
13 1,1151,1411,1711,2042,2421,2831,3271,3751,4781,590 1,709 1,8311,957 2,0842,212
14 1,1361,1741,2051,2461,2911,340 1,3931,4491,5691,6971,8291,965 2,103 2,242 2,381
15 1,1611,200 1,2441,2931,3461,40'11,4661,530 1,6661,8091,954 2,1022,2512,4012,550

16 1,1901,2361,2881,3461,4091,4751,5451,6181,7691,924
17 1,2231,2771,3381,4051,4771,5521,6301,7101,8742,042
18 1,2601,3241,3941,4701,5501,6:'331,7181,8051,9822,161
19 1,3021,3751.'1541,5381,6271,7171,8091,9032,0912,280
20 1,3481,4301,5191,6111,7061,8041,9022,0012,2002,400

22 1,4521,5521,6571,7631,8721,9812,0902,200
24 1,5691,6841,8021,9212,0402,1602,2802,400
26 1,6931,8211,9502,0802,2102,3402,4702,600
28 1,8211,9602,1002,2402,3802,5202,6602,800
30 1,9502,1002,2502,4002,5502,7002,8503,000
Nr. de 1 Coeficientul de ocupare x,
I!la~ini n 0,18 0,19 0,20 0,22 0,24 0,26 0,28 0,30 0,32 0,34 0,36 0,38 0,40 0,42 0,44

1 1,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,000 1,0001,0001,0001,0001,0001,000
2 1,032 1,036 1,040 1,0481,0581,068 1,0781,0901,1021,1161,1301,1441,1601,1761,194
3 1,0741,083 1,093 1,113 1,135 1,1601,1861,2151,245 1,2781,3121,3481,3861,4261,467
3 1,1281,1441,1611,1971,240 1,2821,330 1,3811,4361,4931,5531,6161,6811,7471,816
5 1,1961,2221,2491,3071,3711,440 1,5141,592 1,6741,7591,8471,9372,0292,1222,217

6 1,2831,3201,3591,4431,5351,6321,7341,8401,950 2,062 2,1762,2922,4092,5262,644


7 1,3901,441 1,4941,6071,7271,8531,9822,1152,2502,3872,525 2,663 2,8022,9413,081
8 1,5171,5821,6501,7921,9411,0932,2482,4052,563 2,722 2,8813,0413,2003,360
9 1,6611,7421,2241,9942,1682,3452,523
10 1,8201,9152,011 2,2062,4032,6012,801

11 1, r89 2,096 2,204 2,422 2,6412,8603,080


12 2,1642,2822,4022,6412,8803,1203,360
13 2,3412,471 2,6012,8603,1203,380 3,MO
14 2,5212,6602,8003,0803,3603,6403,920
15 _,.'7nn
') ~~ _,~~~ 'l nno 3,300 3,600 3,900 4,200
') R'in ~,~~

Nr. de I Coeficientul de ocupare x,


masini n i 0,46 0,48 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 O,EO 0,85 0,£0 0,95 1,00

1 11,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,000 1,000 1,000 1,000 1,000


2 I 1,212 1,2301,2501,3031,3601,4231,490 1,5631,640 1,7231,8191,9032,000
3 '1,5101,5541,6001,7201,8471,9802,1182,2602,405 2,552 2,700 2,850 3,000
4 1,8861,9582,0312,2182,4102,6052,8033,0013,200 3,400 3,600 3,800 4,000
5 2,3132,4102,5082,7543,0023,5213,5003,7504,000 4,250 4,500 4,750 5,000
6 2,7632,8823,0023,301
7 j 3,2213,3603,5003,850

____________________________________________________________ J
40 Normele de mundi

Tabelul 2.3. Caleulnl eoeficicntului de asteptare al exeeutantului Kac

Nr •. de
m"'lIDI
n
I 0,010 0,012 0,014 0,016 0,018
Coeficicntul de ocupare K.

0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,55 0,60

1 3,333328,571 25,00022,22220,00018,18216,667
2 16,68214,30312,52011,13410,025 9,118 8,363
3
4
I 11,132 9,548 8,361 7,439 6,702 6,099 5,598
8,357 1,171 6,282 5,592 5,041 4,591 4,217
5 I 6,693 5,745 5,036 4,485 4,046 3,688 3,390

6 16,67513,89911,91710,4319,2758,3516,690 5,584 4,795 4,206 3,748 3,384 3,087 2,841


7 14,29511,91610,217 8,9437,9537,1625,739 4,792 4,117 3,613 3,223 2,912 2,659 2,450
8 12,50910,428 8,942 7,8286,9626,2705,025 4,198 3,609 3,170 2,830 2,559 2,340 2,159
9 11,121 9,271 7,950 6,9606,1915,5704,471 3,737 3,215 2,825 2,525 2,286 2,093 1,935
10 10,010 8,345 7,157 6,2665,5745,0214,028 3,368 2,899 2,551 2,282 2,069 1,897 1,757

11 i 9,101 7,588 6,508 5,6995,0704,5673,665 3,067 2,642 2,326 2,084 1,892 1,739 1,614
12 8,343 6,957 5,967 5,2264,6504,1893,363 2,816 2,428 2,140 1,920 1,747 1,608 1,496
13 7,703 6,423 5,510 4,8254,2943,8703,108 2,604 2,247 1,984 1,782 1,625 1,500 1,400
14 7,153 5,965 5,118 4,4833,9893,5952,889 2,423 2,093 1,850 1,665 1,522 1,409 1,320
15 6,677 5,569 4,778 4,1853,7253,3582,700 2,266 1,960 1,735 1,565 1,434 1,333 1,253

16 6,261 5,222 4,480 3,9253,4943,1512,535 2,129 1,844 1,636 1,479 1,369 1,268 11.98
17 5,893 4,916 4,218 3,6963,2912,9672,389 2,007 1,742 1,549 1,404 1,296 1,214 1,152
18 5,567 4,644 3.985 3,4923,1102,8052,260 1,902 1,653 1,472 1,339 1,241 1.168 1,115
19 5,275 4,400 3,777 3,3102,9482,6592,144 1,807 1,573 1,405 1,283 1,194 1,130 1,085
20 5,012 4,181 3,589 3,1462,8022,5292,041 1,722 1,502 1,346 1,234 1,154 1,099 1,061

22 4,557 3,803 3,265 2,8632,5512,3031,862 1,575 1,382 1,248 1,155 1,093 1,054 1,029
24 4,1793,4882,9952,6272,3421,1161,7151,4571,2861,172 1,098 1,052 1,026 1.012
26 3,859 3,221 2.767 2,4282,1661,9581,591 1,359 1,209 1,114 1,057 1,027 1,011 1,005
28 3,584 2,993 2,572 2,2582,0151,8231,486 1,278 1,148 1,071 1,031 1,012 1,004 1,001
30 3,347 2,795 2,403 2,1101,8851,7071,397 1,210 1,100 1,042 1,015 1,005 1,001 1,000

32 3,139 2,622 2,255 1,9821,7711,6061,321 1,155 1,065 1,023 1,007 1,002


M 2,955 2,469 2,125 1,8681,6721,5171,256 1,110 1,039 1,011 1,003 1,001
36 2,792 2,334 2,009 1,7681,58,11,4401,200 1,076 1,022 1,005 1,001 1,000
38 2,647 2,213 1,906 1,6791,5051,3711,154 1,048 1,011 1,002 1,000
40 2,515 2,104 1,813 1,5991,4361,3111,115 1,030 1,005 1,001

45 2,239 1,875 1.619 1,4321,2931,1901,047 1,007 1,001 1,000


50 2,018 1,693 1,467 1,3021,1851,1041,014 1,001 1,000
55 1,838 1,545 1,342 1,2011,1061,0481,003 i.ooo
60 1,689 1,423 1,246 1,1241,0531,0171,000

65 1,563 1,322 1,162 1,0681,0211,005


70 1,456 1,238 1,100 1,0321,0071,001
75 1,365 1,168 1,058 1,0121,0021,000
80 1,286 1,112 1,028 1,0041,000
I
85 1,219 1,069 1,011 1,001
90 1,162 1,038 1,004 1,000
95 1,114 1,018 1,001
100 1,075 1,007 1,000

110 1,023 1,000


120 1,005
130 1,000

-,..•..?;_ •...;;"""',"' •..;::: --~::....:'!..:t'.~~~~.d:-i:..:..:aii.....,.;-


.•..··...:;._·';.---..-
•.-,--,-·
Stabilirea normei de limp in cazul deservirii mai mullor ma~inj 41

Tabelul 2.3. Caleulul eoeflclentului de asteptare al exeeutantulul Kac

Nr. de
~~
I Coeficie tul de ocupare K
0
•• 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090 0,95 0,10 0,11 0,12 0,13 0,14 0,15 0.16 0,17
I
1 15,3851,428613,33312,500 11,76511,11110,52610,000 9,0918,333 7,692 7,1436,6676,2505,882
2 7,725 7,178 6,704 6,290 5,925 5,601 5,311 5,0504,6004,2273,911 3,641 3,408 3,205 3,026
3 5,174 4,812 4,498 4,224 3,983 3,76!) 3,578 3,4063,1112,8662,6602,4852,3352,2042,090
4 3,901 3,631 3,398 3,194 3,015 2,857 2,716 2,5892,372 2,194 2,044 1,918 1,8101,7171,636
5 3,139 2,925 2,741 2,580 2,439 2,314 2,204 2,1051,9361,7981,6841,5881,5071,4381,380

6 2,634 2,457 2,306 2,174 2,059 1,957 1,867 1,7871,6521,5421,4531,3791,3181,2671,224


7 2,275 2,126 1,998 1,887 1,791 1,706 1,632 1,5661,4561,3681,2981,2411,1951,1581,128
8 2,008 1,879 1,770 1,676 1,594 1,523 1,461 1,4071,3171,2471,1921,1491,1161,0891,069
9 1,802 1,691 1,596 1,515 1,446 1,386 1,334 1,2891,2161,1611,1201,0891,0651,0481,035
10 1,640 1,543 1,461 1,391 1,332 1,282 1,239 1,2021,1441,1021,0721,0501,0351.0241,017

11 11,510 1,425 1,354 1,294 1,244 1,202 1,167 1,1371,0931,0621,0411,0271,0171.0111,007


12 1,405 1,330 1,260 1,218 1,176 1,142 1,113 1,0911,0571,0351,0221,0131,0081,0051,003
13 1,319 1,254 1,201 1,158 1,124 1,096 1,075 1,0581,0341,0191,0111,0061,0031,0021,001
14 I 1,249 1,198 1,147 1,112 1,085 1,064 1,047 1,0351,0191,0101,0051,0031,0011,0011,000
15 I 1,191 1,143 1,106 1,077 1,056 1,040 1,029 1,0201,0101,0051,0021,0011,0011,100

16 I 1,144 1,104 1,074 1,052 1,036 1,024 1,017 1,0111,0051,002


17 1",07 1,073 1,050 1,033 1,022 1,014 1,009 1,0061.0021,001
18 . 1,077 1,050 1,032 1,021 1,013 1,008 1,005 1,0031,0011,000
19 1,054 1,034 1,020 1,012 1,008 1,004 1,002 1,0011,000
20 1,037 1,022 1,012 1,007 1,004 1,002 1,001 1,001

22 1,016 1.008 1,004 1,002 1,001 1,000 1,000 1,000


24 1,006 1,003 1,001 1,000 1,000
26 1,002 1,001 1,000
28 1,000 1,000
Nr. de Coeficientul de ocupare Ko
ma~ini
0,18 0,19 0,20 0,22 0,24 0,26 0,28 0,30 0,32 0,34 0,36 0,38 0,40 0,42
"
1 5,5565,2635,0004,5454,1673,8463,571 3,3333,1252,9412,7782,6322,5002,381
2 2,8682,7272,6002,383 2,203 2,0531,9261,8171,7231,6411,5691,5061,450 1,400
3 1,9891,900 1,8211,6861,5761,4871,4121,350 1,2971,2531,2151,1831,1551,132
4 1,5661,5051,4511,3611,2891,2331,1881,1511,1221,0981,0791,0631,050 1,040
5 1,3291,2861,2491,1881,1421,1081,0811,0611,0461,0351,0261,0191,0141,011

6 1,1881,1581,1331,0931,0661,0461,0321,0221,0161,0111,0071,0051,0041,002
7 1,1031,0831,0671,0431,0281,0181,0111,0071,0051,0031,0021,0011,0011,000
8 ,10531,0411,0311,0181,0111,0061,0041,0021,0011,0011,000 1,000 1,000
9 1,0261,0191,0141,0071,0041,0021,001
10 1,0111,0081,0051,0031,0011,0011,000

11 11,005 1,003 1,002 1,001 1,000 1,000


12 1,0021,0011,0011,000
13 11,0011,0001,000
14 1,000
Nr. de I· Coeiicientul de ocupare K.
masmi
,; 0,44 0,46 0,48 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1,00

1 2,2732,1742,0832,000 1,8181,6671,5391,4291,3331,250 1,1771,1111,0531,000


2 1,3561,3171,2821,250 1,1841,1331,0941,0641,0421,0251,0131,0061,001
3 1,1111,0941,0791,0671,0421,0261,0151,0091,004 1,0021,0011,0001,000
4 1,0321,0251,0201,0161,0081,0041,0021,0011,0001,000 1,000
5 1,0081,0061,0041,0031,0011,0011,0001,000

6 11,0021,0011,0011,0011,000
7 1,000 1,000 1,000 1,000

l
42 Normele de munca

a. Utilizlnd datele de mai inainte rezulta coeficientul de ocupare a executantului la 0


masina :

Ko = tin + lis = 5,74 + 0,88 6,62


73,41 = 0,092.
Tf" + tin 67,67 + 5,74

Pentru n = 9 ~i Ko = 0.092, extriigind din tabelul 2.2 valorile pentru Ko = 0,090, la


care corespunde Kam = 1,123, ~i Ko= 0.095, la care Kam = 1,1·H, pri n interpolare se poate
determina:
Ko = 0,093 cu Kam = 1,1338

Procedelnd In mod similar. din t.ab elul 2.3 se detenninii:


coeficientul de asteptare al executantului:
Ko = 0,090 Kae = 1,386.

Ko = 0.095 KaB = 1,331 st, prin lnterpolare,

I{o = 0,092 l{a. = 1,355 ;


coeficientul de utilizare a rnasinii :

Ku ,..= _1_
Ea", -
1
1.1338 = 88,198%.

b. Coeficientul de ocupare a executantului la nurnarul de maslni deservite va fi I

1 1
Roe = --= -- = 73,8%.
Eae 1,355

c. Ciclul de lucru al unei maslnt este To = (Tt" + ti,,)Kam = (67.67 + 5,74)1,1338 "'"
=73,41 . 1,1338 = 83,232
d. Timpul operativ al unui executant la maslna este

Tc 83,232 = 9,248 minute.


Top = -;; = 9

e. Norma de productle In bucatl pe schimb este

5
T - ( Ta + _:_~I) 480 - (11_9~_~~_8
+ -:1- 0) 480 _ 1,023 + 0.1
1\!" = n ------ = 9· = 9·-------
Tc 83,232 83.67

478,877
=9·--- 4309,893 =51,7023 bucjschlmb
83,67 83,67

deoarece

9.248 9,248 9,248


Ta = Tdl+t" =6·-- +5-- = 11-- = 1,017.
on 100 100 100

Tpl 15 9,248
f. Norma de timp rezultii N, = - + Top + Till + t~'" = - + 9,248 + 6 -- +
N 150 100
9,848
+5 -- = 0,1 + 9,248 + 0,555 + 0,452 = 10,57 minute/bucatlL
100

'-"~-'-' .•......:-..;;..,.:-;::.::- ~-_


..•J':'~"",':
..-::~~'~';'
Aplicarea teoriei firelor de osteptere la stabilirea normelor 43

2.7. Aplicarea teoriei firelor de csteptore la stabilirea normelor


de munce pentru deservirea moi multor mcsini sau
activitatile cu specific de munco nerepetitiva
In industria constructoare de masini teoria firelor de asteptare se
aplica in mod special pentru :
- stabilirea normelor de deservire optima a masinilor ;
- stabilirea numarului de ghisee pentru servirea muncitorilor cu
scule, dispozitive, verificatoare ;
- stabilirea numarului de muncitori necesari pentru repararea ~i
Intretinerea masinilor din cadrul unui atelier.
Prin aplicarea acestei teorii se urmareste fundamentarea unor zone
optime de deservire pentru executanti, a numarului de executanti in runctie
de incarcarea, acestora ~i satisfacerea cit mai prompta a servirilor. Se
rezolva concomitent doua necesitati : timpul mediu de asteptare a unita-
Wor din sistern, in vederea efectuarii unor sarcini solicitate aleatoriu, sa
fie minim ~i 0 ocupare cit mai completa a statiilor , exeeutantilor.
Pentru definirea unui fenomen de asteptare se noteaza :
A - numarul mediu de unita~i venite in sistem pe unitatea de timp ;
!l. - numarul mediu de serviri pe unitatea de timp ;
tfi =~ - intensitatea traficului sau factoruI de serviciu (2.33);
fJ.
S - numarul de statii ;
n - numarul de unita~i din sistem;
'In - numarul unitatilor din sursa ;
v - numarul de unitati in fire;
j - numarul de unitati in curs de servire (0 0;;;;; j 0;;;;; S);
p - numarul de statit neocupate.
/r mA~ ~

n=numdrot de unittit! din sistem


~-----------JA~'------------~
v-numiirul de j-numiiru/ de u!liltifi'
unifiifi din fire fi7 curs de servire

rffiXXD ~\
~~
! g -.,
r- (XXXX2~,\ml::m)\
C"""f.Xrrl d\
g
Q
-1 -/
I
r-'-..:CXXXXID<, CV I
r: cet:ro
I Surse.
o! Fire
dearkpfare 0 0
.Cl -I
i
L -~-----~---~&~/S--~
l<ig. 2.4. Structura unul fenomen[ de asteptare.
44 Normele de munca

Pentru cazurile prezentate mai inainte se disting doua tipuri de


fenomene de asteptare in cadrul sistemului inchis cu m unitati: .
sisteme cu 0 singura statie de servire j
sisteme cu mai multe statii de servire.
Sosirile in sistem reprezinta solicitari facute de unitati pentru
satisfacerea unor anumite servicii ~i se ex prima prin numarul mediu
de veniri in unitatea de timp (A). Sosirile pot fi separate prin intervale
de timp neegale dar determinate sau cunoseute ea probabilitate.
Sosirile se pot stabili cu relatda
i~N
~ ni• gent)
A - ;.-i=....;-l
~ __
(2.34)
- i-N
~ g(nj)
i~l

in care g(n.) este frecventa sosirilor dintr-o categorie, n, fiind 0 categorie


i=N
oarecare de aosiri (i = 1... N); ~ gent) = N.
';=1
Seroirile repreeinta actiuni prin care una sau mai multe statf i re-
zolva cerintele sosirilor. Durata sau timpul servirilor pot fi de asemenea
constante sau aleatorii. Pentru usurinta calculelor, desi acesti timpi slnt
relativ variabili, cel mai adesea se considera constanti.
Intensitatea traficului. Pentru a avea un fir de asteptare este sufici-
ent ea intrarile ~i servirile sa se produca la intervals neregulate deci, chiar
In cazul lui \fi<l, datorita frecventei aleatoare de intrare, vor fi asteptari,
In cazul \fi>1 firul creste continuu.
Se accepta ea disciplina a servirii ca primul sosit este primul. servit
Gradul mediu de neocwpare a statiei p are mare importanta in calcu-
lele de optimizare deoarece in timpul de neoeupare al statiei se produe
cheltuielile 011 corespunzatoare unei ore de netunctionare a statiei, care
asteapta sa serveasca unitatile,
N'i~marul mediu al 1lnitatilor din sistemul de asteptare v este folosit
la optimizarea fenomenulni studiat eunoscut fiind O2 - costul unei ore
de netunctionare a unei unita~i care asteapta in fir.
Daca se noteaza en I' Iunctia costurilor corespunsatoare pierderilor
de timp din partea statiilor de servire (executantilor) si a unitatilor solici-
tante - masini ~i utilaje, se poate urmari minimizarea acestora pentru
un interval ue timp T:
rmill = (pOl + v02)T. (2.35)

In practica, pentru optimizarea unor fenomene de asteptare, se alege


variabila in tunctie de care urmeaza sa se realizeze optimizarea fenomenu-
lui respectiv. Aceaata variabilit poate sa fie numarul de statii S sau nu-
marul maxim de unitat! in fir m. Desigur, pierderile vor varia in functie
de variabila aleasa. Se calculeaza ~i pierderile I'. Din relatia (2.35) rezulta
necesitatea cunoasterii gradului mediu de neocupare p al statiei ~i a
numarului mediu de unitat! in sistem v.
Apiicare te.oriei firelor de a~teptare la stabilirea normelor 45

Expresiile eele mai uzuale pentru stabilirea aeestor marimi sint * :


- cazul unei singure statu de servire :
1
p = P; = ••• , (2.36)
1 m.
-1 (m-n)!
••
+~ w"
.

v=m- ~ + ~ (l-P(O»). (2.37)


~
caaul mai multor statii de servire cu un numar m de unitati in Si8-
tern cunoscut

p = ~ (S-n).P(.); (2.38 )
••
-0

PiI.)= K ••· Peo); (2.39)

K-Pe,,).--- ,
P(O)
. (2.40)

1
Peo> = m
(2.41 )
1 + ~K(,,>
••-I
unde
K ,.= m-n + 1.r' K "-I (2.42 )
fI.

este un coeficient utilizat pentru a facilita calculul probabilitatilor.


Ko=l intrucit atunci cind n = 0, Pc,,) devine egal cu P(O) ; deci relatia
KA = P(A)/P(Ol! cind n = 0, devine Ko = P(O)/P(O) = 1.
Se scrie ca v = ~'" (n-8)·Pifl> (2.43 )
••
=.+1
Pierderile tot ale I' se pot calcula pentru valorile succesive ale varia-
bilelor m sau 8, ptna se va obtine I' rn'''' Functiile I' = f(8) sau r = f(m)
nu admit decit un singur punet de minimum care corespunde valorii
optime a lui 8 sau m.
Pentru optimizarea unui fenomen de asteptare este necesar sa. se
parcurga urmatoarele etape :
- alegerea procesului de munca ce urmeaza a fi studiat;
- realizarea observarilor asupra sosirilor ~i venirilor;
- aplicarea testului X2 pentru a verifica daca fenomenul este de tip
Poisson;
- incadrarea procesului de munca studiat in tipul de fenomene :
eu 0 smgurs statie sau cu mai multe sta.tii :
- alegerea variabilei fata. de care urmeaza sa. se optimizeze pro-
eesul de munca ;
- optimizarea propriu-z.isa a procesului de munca prin minimizarea
tunctiei r in raport eu variabila aleasa ;
- ealeulul indicatorilor suplimentari ai variantei optime.
* Kaufman A. Metode sl modele ale cercetarii operatlonale. Editura tehnica, Bucurestl
1963, p. 131.
46 Normele de munca

Aplleatle, Pe ntru ilustrarea metodologiei prezentate mai inainte se va imagina cazul in


care un executant deserveste un nurnar de 5 strungurt automate. Considerind ca primele trei
etape prezentate mal Inainte au fost parcurse ~i a rezultat caracterul aleatoriu al interven-
tlilor cu un numar mediu de sosiri pe ora A = 25 (0 sosire constitulnd sollcitarea interven-
tie! executantului la unul dintre strungurile automate) ~i cu un numar mediu de serviri (.L= 30). Se
cere sa se determine numarul optim de strunguri automate care pot fi deservite de un muncitor,
presupun!nd ca netunctlonarea unei masini ar produce pierderlle Cl in valoare de 15 lei pe
ora sl ca retributla medie orara a reglorului ar fi C2 = 9 lei pe orii.
Se observa ca exlsta 0 slngura statle de deservlre (rnuncltorul) ~i un nurnar m = 5
(strunguri automate) unitatl In cadruI sistemului. Ca variabila pentru Iunctla de optimizare
va fi numarul de strunguri automate ~i deci urrneaza sa se stabileasca diverse variante
pentru plerderile date de r"'In = (pCl + VC2) T .
Apliclnd relatitle (2.35; 2.36; 2.37) la datele din exemplul de mai Inainte se poate
stabiIi, prin modificarea Iui rn, nurnarul optim de masin i-unelte automate ce urrneaza a fi
deservite de un executant (tabelul 2.4).
Tabelul 2.4. Caleulul normei de deservire optima

m A !J. IjI p
I Cl I pCI I v I C2 1 \C2 rw
,

5 25 30 0,80 0,0062 15 0,093 2,7630 9 24,867 24,960


4 20 30 0,66 0,0480 15 0,72 1,6190 9 14,571 15,291
3 15 30 0,50 0,2050 15 3,08 0,6315 9 9,517 12,597
2 10 30 0,33 0,5320 15 7,98 0,1328 9 1,992 9,972
1 5 30 0,16 0,8260 15 12,39 0,0032 9 0,028 12,418
Din tabelul 2.4 se observa ca Iunctia r ia valoarea minima pentru rn = 2.
Pentru a obtine date suplimentare asupra fenomenului optimizat se pot calcula atit
nurnarul mediu de uuitati In sistem N s ctt ~i timpul mediu de asteptare in sir t,.
Pentru cazuI unei slngure statil de asteptare acesti indicatori se calculeaza cu expresiiie !
- 1 - PlO) _ v
N.= m - ; (2.44) tf = . (2.45)
~ A(m-Ns)
Apliclnd datele din exemplul precedent. rezulta :
- 1 - 0.532 _ 1
N. = 2 - = 0,595 ~i tf = 0,1328 = 0,0094 h = 34,02 s.
0,333 10(2-0,595)
Calculele s-au realizat cu datele corespunzatoare numarulul optim de maslnl,
Pentru cazuI mai multor statll de deservire, numarul mediu de unltatt in slstem ~i
timpul mediu de asteptare in fir se calculeaza eu expresiile:
v v
N; = S + y - p; (2.46) tf =
fL(S- p) )..(m-N,)
I (2.47)

2.8. StabiJirea timpilor dupe normative


Stabilirea timpilor dupa normative constituie un procedeu Ioarteraspin-
dit avind avantajul ca se po ate aplica ~i inainte de lansarea produsului in
fabricatie.
In general, prin normativ se intelege 0 indicatie sau 0 prescriptie
stabila ~i obligatorie pentru conditiile in care a fost determinata, Norma-
tivul exprima legaturile care exista intre marimile care se intercondi-
~ioneazil!reeiproc. Normativele, tinind seama de factorii lor de influenta,
pot fi normative de consum de timp, de consum de materii prime ~i mate-
riale, de energie etc.
Normativele de munca exprima marimea care, in functie de factorii
de intluenta, arata necesarul de munca pentru efectuarea diferitelor ele-
mente ale procesului de productie .

.•..•..~~~.'-~----.-.: .•..-
Stabilirea timpilor dupa normative 47

N ormativele de munca reprezinta unul dintre mijloacele cele mai


importante pentru introducer ea in productie a unor regimuri de functio-
nare eficienta a utilajelor ~i a unor metode rationale de organizare a pro-
ductiei ~i a muncii,
Normativele trebuie sa
asigure 0 precizie corespunzatoare, din care
cauza trebuie ea indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa se bazeze pe 0 metoda de munca stabilita anterior, pe baze ra-
~ionale ;
- sa aiba in vedere principalii factori care influenteaza consumul
de munca ;
- in Iunctie de tipul de productie carora. le sint destinate, sa, asigure
o precizie corespunzatoare ; sa con~ina consumul de munca real necesar
executarii Iucrarilor respective;
- sa fie exprimate clar ~iconcis, pentru a putea fi aplicate cu u~urinta;
- sa exprime conditiile tehnice ~i organizatorice ale locului de munca
supus normarii.
N ormativele de mundi. permit stabilirea timpului de realizare a pro-
duselor mca din Iaza de proiectare, cresc operativitatea in stabilirea nor-
melor de munca ~i asigura introducerea unor metode de muncs avansate,
prin extinderea ~i generalizarea metodelor muncitorilor fruntasi.
Referitor la continut, normativele de munea pot fi: normative de
timp de munca, normative de regim tehnologic, normative de frecventa.,
normative de deservire ~i normative de personal.
Prin normativele de timp de munca care se exprima in ore - om,
minute-om, sau secunde-om pe unita,~i naturale, trebuie sa se inte-
leaga, marimile de timp necesare pentru efectuarea unuia sau mai multor
elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi regle-
mentate, in functie de factorii de influents, ~i in conditii tehnice ~iorga-
nizatorice precizate.
In Iunctie de complexitate, normativele de timp de munca se impart
in : normative de timp pe elemente ~i normative de timp grupate.
Normativele de timp pe elemente eontin valori de timp pentru dife-
ritele elemente de lucru manual sau manual-mecanic (de obicei minuiri)
ale unei operatii, cu preeizarea conditiilor tehnico-organizatorice (metode
de lucru) in care se desfa,~oara acestea. A~a sint, de exemplu, normativele
pentru minuirile de comanda a masinilor-unelte.
Aceste normative se elaboreaza in general pentru productia de masa,
serie mare ~i serie mijlocie.
Normativele de timp grupat contin valori de timp pe grupe de ele-
mente, corespunzind unor faze, operatii sau Iucrari din cadrul unui proces
de munca, cu preeizarea conditiilor tehnico-organizatorice de desfa~urare.
N ormativele de timp pot fi elaborate ~i pentru elemente structurale
ale normei de timp (timp de pregatire-inchiere, timp operativ, timp de
baza" timp ajutator, timp de deservire a locului de munca, timp de odihna
~i necesita,ti fiziologice).,

.. -
48 Normele de munca

N ormativele de regim tehnologic con tin valori ale parametrilor


regimului de lucru ale utilajelor (viteza, avans, presiune etc.) cu precizarea
caraoteristicilor materialelor preluerate (rezistenta la rupere, duritate,
densitate, caldura specifics etc.) ~i sculelor utilizate (rezistenta, geome-
trie etc).
N ormativele de regim tehnologic sint folosite pentru stabilirea
Intensitatii ~i eficacitatii actiunii utilajului asupra produsului. Deci putem
defini normativele de regim tehnologic ea fiind marimea stabilita pentru
precizarea conditiilor de folosire rationala a utilajelor, a materiilor prime,
a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie.
Pe baza normativelor de regim tehnologic se pot elabora ~i normative
de timp tehnologic, de asemenea, se pot preciza conditiile tehnice de
lucru.
Folosirea normativelor pentru determinarea tirripilor de munca este
eficienta numai in cazul cind ccnditiile tehnico-organizatorice avute in
vedere la elaborarea 101' eorespund conditiilor concrete de fabricatie. In
acest caz, procedeul ofera 0 precizie satisfacatoare de determinare a nor-
melor de timp pina la nivelul productiei de serie mijlocie.
Normativele de frecvente se 1'efera la numarul de repetari ale unei
actiuni pe unitatea de masura. a lucrarii (produsului), determinat de anu-
miti tactori de influenta. Daca de exemplu la executarea productiei pe
masini-unelte trebuie efectuate masuratcn de control la fiecare a 10-a
piesa, inseamng ca freoventa masuratorilor (normativul de frecventa)
este de 0,1 pe 0 piesa, Daca timpul necesar pentru 0 rnasuratoare este de
0,25 min, tnseamna ca. in calculul norrnei de timp pentru 0 piesa se vor
include 0,25 X 0,1 = 0,025 min.
N ormativul de servire are in vedere elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de servire in functie de factorii de influenta. Se exprima
in m>, numar utilaje etc. De exemplu, in activitatea de intretinere, nor-
mativul de servire este de 60 autocamioane sau 70 de microbuze pe zi
pentru un muneitor gresor.
Normativul de personal se exprima in numar de lucratori ~i se defi-
nesteprinelementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal, in
functie de factorii de influenta in conditii tehnice ~i organizatoriee pre-
cizate.
Elaborarea normativelor de munca presupune aceleasi etape, metode
~i procedee de inregistrare, analiza ~i prelucrare a datelor ca ~i elaborarea
normelor de munca. Desigur, pot apare anumite particularitatt. 0 g1'ija.
deosebita trebuie avuta la alegerea obiectivului analizat, trebuind sa se
tina seama de operatiile ~i lucrarile cu un grad mare de stabilitate ~i care
se regasesc la un numsr mare de locuri de munca, urmarind a se realiza
pe cit posibil normative unificate care se aplica pentru elemente ale procesu-
lui de productie ~i conditii de munca din mai multe unitati, mergind pina
la nivelul republican.
Normativele de timp de munea se pot elabora prin cercetare analities \
sau prin calcule analitice.
N ormativele se pot prezenta sub forma de tabele sau nomograme,
pentru a fi usor accesibile celor care le utilizeaza.
Influenta tipului de productie asupra stabilirii normelor de muncc 49;

2.9. lnfluentc tipului de productie ~i a caracterului muncu


asupra stabilirii normelor de munce

Continutul concret al metodelor de stabilire a normelor de munca


depinde de eonditiile de munca pentru care se stabilesc. N ormele de timp
se determina pentru fiecare operatie in concordanta cu conditiile tehnico-
organizatorice pentru tipul de productie din care fac parte: de masa sau
de serie mare; de serie mijlocie ; de serie mica sau de unicate.
Odata cu cresterea numarului de produse realizate se sehimba ~i
conditiile tehnico-organizatorice de lucru, se perfectioneaza organizarea
locului de munca, se precizeaza ~i se petfectioneaza continutul procesului
de munca, se stabileste nivelul diviziunii muncii ~i creste ponderea utila-
jului specializat in cadrul inzestrarii tehnologice a muncii. Oa rezultat al
acestor conditii, executantii ca,pata. 0 indeminare crescuta in efectuarea
unui numar limitat de minuiri, care se repeta des ~i prin aceasta se reali-
zeaza. 0 crestere a productivitatii muneii, fara. un efort suplimentar din.
partea acestora.

2.10. Timpul de adaos

Pe linga timpul operativ, care se stabileste pr in cronometrarea simpla,


sau cu evaluarea ritmului, prin calcul, pe baza normativelor de timp pe
elemente, cit ~i pe baza parametrilor utilajului, mai apar ~i alte categorii
de timp, care se adauga acestuia, pentru a obtine norma de timp.
Partea din timpul norm at care se adauga la timpul operativ in vederea
deteI'minarii normei de timp pe unit ate de produs se numeste tirnp de'
adaos.
Cu ajutorul timpilor de adaos, se determina - in unele cazuri-
timpii de pregatire ~i incheiere, timpii de deservire a locului de munca,
timpii de intreruperi conditionate de tehnologia ~i organizarea locului de
munca ca ~i timpii de odihna ~i neceeitati fiziologice.
Pentru determinarea timpilor de adaos necesari elaborarii normelor
de timp, se practiea in mod curent cercetarea analitice a consumului de t.imp.
de munca ~i calculul analitic pe baza de normative.

2.11. Conditiile genera le pentru osiguroreo cerintelor de coli-


tote ale normelor

Pentru a asigura elaborarea ~i aplicarea in productie a unor norme de>


calitate, se impune respectarea urmatoarelor eonditii :
- euneasterea tipului de productie (de masa, de serie mare, mij-
locie sau mica, productie de unicate), in vederea adincirii corespunzatoaz-e
a studiilor ;

4- c. 1851

J
50 Normele de munca

- pregatirea prealabila a desfa~urarii optime aprocesului de pro-


ductie ;
- cunoasterea caraeterului muncii: manual, manual-mecanic sau
automatizat, in vederea alegerii metodelor de elaborare a normelor.
- precizarea si asigurarea tuturor conditiilor tehnice I:}iorganizatorice
avute in vedere la elaborarea normei de munca ,
- respeetarea cu strictete a cerintelor de calitate a produselor, de
igiena a muncii ~i protectia muncii, prevazute la elaborarea normelor;
- apliearea celor mai potrivite procedee ~i metode de masurare a
muneii, urmarind excluderea timpilor care nu trebuie cuprinsi in norma ~i
realizarea unei stabiJitati structurale a normei de munca ;
- tipizarea proceselor de productie pentru normele de munca grupate
sau nnificate, in vederea asigurarli unui grad de precizie ridicat, a unui
echilibru intre normele de munca aplicate in cadrul diferitelor intreprinderi.

"~'~':"'7:-:-,-",~-- ..,..-.,.,-"",---.,--.-- ....


----- - .-.-"-------.
Capitolul

PROCEDEELEDE MAsURARE SI DETERMINARE A


TIMPULUI DE MUNCA SI A TIMPULUI DE
FOLOSIRE A UTILAJULUI IN INDUSTRIA
CONSTRUCTOARE DE MASINI

3.1. Etapele executdrii observcrilor osupra consumului de


timp de muncc

Masurarea timpului de munca se realizeaza in cadrul a doua etape


principale :
-:- etapa de inregistrare a situatiei existente, pe baza careia se stu-
diaza ~i se scot la iveala pierderile de timp de munca a executantului ~i in
functionarea utilajului, in vederea elaborarii unei norme imbunatatite;
- etapa de masurare a timpului de munca consumat.
Masurarea timpului de munca, indiferent de metoda care se utilizeaza,
necesita la rindul ei urmatoarele faze: pregatirea masurarii, efectuarea
masurarii ~i prelucrarea datelor. Fiecare faza de masurare a timpului de
munca imbraca forme specifice in Iunetie de metoda de determinare uti-
lizata.
Pentru masurarea timpului de munca ~i a timpului de folosire a utila-
jului se trtilizeaza aparate indicatoare ~i inregistratoare ale timpului pe de
o parte ~imateriale auxiliare pe de alta parte.

3.2. Aparate ~i materia le ouxiliare pentru studierea consu-


mului de timp de munco

Aparatele folosite pentru studierea consumului de timp de munca pot


fi, aparate indicatoare ~i aparate inregistratoare.

3.2.1. Aparate indicatoare

Pentru masurarea timpului cele mai frecvent utilizate aparate indi-


catoare sint :
- ceasornicele, cind pentru masurarea timpului este suficient gradul
de precizie oferit de acestea;

I
52 Procedeele de masurare ,i determinare a timpului de munca

- cronometrele (cu unul sau mai multe ace indicatoare), care pot
avea cadranele divizate in secunde, sutimi de minut, sau in unitati T.M.U.
{1/10 000 ore), pentru cresterea precizei.
Oronometrele cu mai multe ace permit masuratori ale unor elemente
partiale ale procesului de munca ~i ale duratei totale. In cazul folosirii
mai multor eronometre, este posibila legarea acestora cu un sistem de pirghii
care permite actionarea concomitenta a acestora in cursul masurarii
t.impului,
- microcronometrele, care se folosesc pentru masurarea elementelor
de timp mai mici de 0,03 pina la 0,05 minute ~i care, la 0 rota tie completa
a acului indicator, inregistreaea prin actionare electric~ doar 0 secunda.

3.2.2. Aparate inregistratoare


Sint mai complete ~i se gasesc intr-o mai mare varietate de prezentare,
fie ca. sint simple sau complexe.
Pentru masurarea minuirilor de scurta durata se folosesc aparatele
inregistratoare cu mecanism de ceasornic, care actioneaza 0 banda de
inregistrare ce se deplaseaza cu 0 viteza. eonstanta, pe care 0 penita inre-
gistreaza, durata intervalului de timp masurat.
M agnetojonul foloseste un sistem automat de marcare pentru lnce-
putul ~i sfirsitul unei actiuni inregistrate pe banda. Cu ajutorul unui contor
se pot masura sutimile de secunda sau secundele dintre semnele (vibratii
de inalta frecventa sau semnele acustice emise la intervale regulate),
inregistrare pe banda, utilizind in acest scop un dispozitiv de recunoastere
a semnalelor de pe banda ~i de transformare a 101' in impulsuri electrice.
Banda inregistrata contine deci atit punctele de fixare a minuirilor spuse
masurarii, marcate prin semnale, precum ~i textul explicativ. Se permite
asttel atit masurarea timpului total cit ~i a t.impilor partiali pr in numararea
automata a semnalelor de timp dintre punctele de fixare.
Utilizarea magnetofonului este indicata la masurarea activitetilor
care se desfa~oara pe intuneric. Este 0 metoda de masurare a timpului care
se dezvolta mult in ultima vreme, pentru masurarea timpilor scurti,
pentru activitatile simultane ale oamenilor ~i masinilor,
Oscilograful se po ate folosi pentru masurarea ~iinregistrarea strueturii
operatiilor ~i proceselor de productie in succesiunea lor fara a fi necesara
participarea directa a unui observator. Ou ajutorul oscilografului se pot
rezolva probleme analoage cu cele care se realizeaza prin metodele clasice
de cronometrare, fotografiere etc.
Oscilograful dispune de un sist em de emitatori care sint pusi pe 0
masina-unealta ~i cu care se afla. in conexiune. Ou ajutorul impulsorilor
electrici (celula fotoelectrica de contact sau de alt tip) ~i al unui aparat de
inregistrat timpul de tip special, oscilograful percepe automat succesiunea
si modul de executare al operatiilor prin transformarea partilor din masina-
unealta care se afla in miscare (deplasarea caruciorului, rotatda axului
masinii), in variatii ale intensitatii electrice care, la rindul 101', se trans-
forma in devieri ale razelor luminoase, indreptate asupra unei pelicule in
miscare.

.•...".
.,~.:",
Aparate ~i materiale auxiliare pentru studierea consumului de munca 53

Osciloscopierea se f'oloseste mai putin, deoarece nu permite studierea


ulterioara a procesului. In schimb, graficele oscilograma permit stabilirea
directa a randamentului utilajelor prin inregistrarea timpului de mers in
sarcina ~i a celui de mers in gol, a numarului de rotatii pe minut, a directiei
de deplasare a parWor componente etc. Ou ajutorul acestor masurari se
poate stabili astfel structura ~i suceesiunea de exeeutare a elementelor
operatiei. Din oscilograme se poate stabili, eu rezultate bune, modul de
lueru al exeeutantului, indeminarea acestuia, aspecte legate de organizarea
productiei ~i a muncii.
. Filmarea poate fi considerata ca realizindu-se cu un aparat de masu-
rare simplu. Pentru masurarea timpului cu ajutorul aparatului de filmat,
filmul se deplaseaza cu 0 viteza constanta atit la inregistrare cit ~i la pro-
iectie, permitind astfel determinarea oricarei miscar! prin insumarea numa-
rului de cadre. Este necesara asigurarea unei frecvente constante a acti-
onarii inceplnd de la 12, 24, 48 de cadre pe secunda ~i terminind cu 68 de
cadre pe secunda ~i actionarea unui dispozitiv pentru fiImarea. imagine
cu imagine la inter vale de timp regulate ~i neregulate, de la 0 secunda pina
la. 0 jumatate de ora. Daca este posibil, se reeomanda ea aparatul sa fie
dotat cu 2 -3 obiective cu distante focale diferite. Aceasta insa implica
multe manevre din partea executantului. Aparatele automate usureaza
din acest punct de vedere foarte mult activitatea observatorului,
Pentru eresterea eficientei activitatii de fiImat se recomanda utili-
zarea aparatelor cu film ingust, de greutate mica, care sa fie usor de mane-
vrat ~i sa nu imp una cunostinte speciale de practiea de operator cinemato-
grafic. Sursa de alimentare sa fie multi pIa atit la retea cit ~i la baterii,
aeumulatori. In ultima vreme, in locul filmelor de 35 mm, 16 mm sau chiar
8 mm, se toloseste filmul de super 8 mm, care are un randament mai bun
de utilizare a neliculei.
In ultima vreme ~i la noi in tara se folosesc pentru analizele mai gene-
rale, temporare ~i continui, aparate inregistratoare compuse. Dintre cele
mai cunoscute sint eentralografuJ, pro ductograful , magnetofonul crono-
metror ~i altele.
Oentralograful este format dintr-o instalatie electronica care anali-
zeaza simultan grupe de pina la 20-40 de masini, putlnd euprinde intreaga
sectie.
La forma cea mai simpla de centralograf, pe 0 hirtie actionata eu
ajutorul unui mecanism de ceasornie, se inregistreaza, cu ajutorul a pina.
la 20 de penite, activitatea locurilor de munca la care este coneetat apa-
ratul. Sesizorii, traductorii in acest caz, inregistreaza pe de 0 parte dia-
grama Iiniara a tunctionarii masinii iar pe de alta parte, cifrele de cod
ale cauzelor de stationare.
Cifrele de cod trebuie transmise imediat de executant in momentul
stationarii masinti, fie actionind pe 0 rondelii de telefon numarul cauzei
de stationare, fie introducind 0 cartela eu numarul cauzei, intr-un dispo-
zitiv special.
Se observa, in cazul unor timpi scurti, dificultatea analizei rezultate-
101'. Centralograful nu poate derula hirtia cu mai mult de 1 mm pe minut.
Liniile paralele ~i continui inseamna Iunctionarea masinii-unelte, intre-
54 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

ruperile inseamna nefunctionare ~i trebuie codificate pe aceeasi hirtie.


Ca un stadiu intermediar, inainte de a ajunge la sistemele de urmarire ~i
conducere automata a productiei, se prezinta tehnograful.
Tehnograful se compune din trei parti principale: Bursa de enerqie
(alimentarea), care este prima parte a aparatului si se compune dintr-un
generator de impulsuri ~i
un amplificator; comanda,
care presupune codificarea
impulsurilor ~i se realizea-
za in . .
cea de a doua
.
parte.. I Surs(/ ue ener, le
.J •

Codificarea permite stab 1- 9


lirea consumurilor de timp
pentru fiecare utilaj. In
aceasta a doua parte se dis-
tinae
b
si
,
0 unitate de infer- Fig. 3.1. Schema slmplificatii a tehnografulut,
mare (semnalizare),cu con-
tacte, ce pot fi cu butoane sau automate .
.A~adupa cum se observa din fig. 3.1, sursa de energie ~i unitatea de
inform are se conecteaza la unitatea de codificare, care, la rindul ei, se
leaga cu unitatea de inregistrare a aparatului.
Tmprimatorul - cea de a treia parte a tehnografului - poate avea
3 sau 4 dispozitive de inregistrare, care functioneaza similar cu cele ale
centralografului : 0 diagrama sub forma unei linii continue, in cazul func-
tionarii neintrerupte, sau sub forma unei linii intrerupte, in cazul nefunc-
tionarii.
Un aparat asemanator imbunatatit il constituie pTodnctografnl.
Plecind de la observarea ca ultimele doua aparate permit 0 prelucrare
rnecanizata sau automatizata a diagramelor inregistrate, s-a ajuns la sis-
temele de conducere automata a productiei, cum ar fi ~i cel realizat de un
grup de specialisti romani de la I.P.I.U. Bucuresti, denumit SICAP-71,
care realizeaza inregistrarea timpului de function are ~i a cauzelor de oprire
a utilajelor clasificate in 7 tipuri direct pe bands perf'orata pentru 40 de
utilaje simultan. Modulele de 20 pina la 40 de utilaje sint urmarite simultan
in cadrul sectiilor de productie asupra functionarii 101' cu ajutorul calcula-
torului electronic. Rezultatele de pe benzile perforate sint introduse in
memoria calculatorului, care este program at sa afiseze instantaneu sau la
anumite intervale de timp cerute : timpul de nefunctionare pe cauze, ran-
. damentul utilajului, utilizarea timpului de catre muncitori, structura
timpului de munca al utilajului, structura timpului de munca al executan-
tului, retributia muncitorilor, productia realizata etc.

3.2.3. Materiale cuxiliore folosite pentru masurorec timpului

Observatorii pot folosi cu bune rezultate pentru inregistrarea timpilor


plaulilete speciale pe care se fixeaza fif}a de observare si crono-
obaer-vat.i,
metrele. Aceste plansete, care pot fi de mai multe tipuri, trebuie sa fie
usoare, sa nu provoaee greutatt la minuirea ~i sustinerea lor ~i sa permita
Metode de masurare ~i analiza a timpului de muncd 55

fixarea rigida a cronometrarilor ~i a fisei de observare. De obicei, plansetele


sint tinnte cu mina stinga, cu care se executa ~i declansarea cronometru-
lui, direct cu degetul aratator sau prin intermediul unor pirghii, mina
dreapta fiind utiliza.ta pentru notarea rezultatelor. In aeest fel, observato-
rul poate realiza simultan observarea procesului de munea, actionarea
cronometrului ~i notarea observarii.
Fisele de observare variaza de la 0 metoda de observare la alta, ~i
sint tipizate la nivelul tarii ~i pe plan international.
Indiferent de continutul lor, fi~ele de observare trebuie sa corespunda
oerintelor unor prelucrari ulterioare coreete. Ele trebuie sa cuprinda denu-
mirea operatiei ~i a lucrarii, caracteristicile utilajului, modul de organizare
a locului de munca, caracteristicile exeeutantului, eonditiile de munca,
momentul observarii, elementele de defalcare a lucrarii de masurat, tim-
})ii corespunzatori acestora etc.
Unele fise desi sint standardizate, pot fi adaptate la conditiile unor
locuri de munca speciale, pot avea spatii pentru realizarea anumitor calcule
sau pot cuprinde anumite relatii.
Oa materiale auxiliare se mai pot folosi rigle speciale care sa serveasca
la determinarea unor timpi in Iunctie de conditiile de lueru sau de carac-
teristicile utilajelor.

3.3. Metode de mdsurcrs ~i analiza a timpului de muncd

Studierea timpului de munca a executantului. a timpului de folosire


a utilajului sau de parcurgere a obiectelor muncii prin procesul de produc-
tie, se poate realiza prin observari directe sau prin preluerarea unor ele-
mente inregistrate indirect. Metodele de masurare ~i de analiza a timpului
de munca slit urmatoarele :
1 - Metode de inregistrare directa a timpului ;
1.1. - Oronometrarea ;
1.1.1. - Oronometrarea fara evaluarea ritmului ;
1.1.2. - Oronometrarea cu evaluarea ritmului.
Fiecare dintre variantele de cronometrare se poate realiza prin mai
multe procedee :
1.1-a - Oronometrarea continua;
1.1-b - Oronometrarea repetata ;
1.1-c - Oronometrarea selectiva ;
1.1-d - Oronometrarea selectiv-grupata ;
1.2 - Fotografierea ;
1.2.1 - Fotografierea individual a - autofotografierea;
1.2.2 - Fotografierea colectiva ;
1.2.3 - Fotocronometrarea individuala ;
1.2.4 - Fotocronometrarea colectiva ;
2 - Metode de inregistrare indirect a a timpului ;
2.1 - 0 bservari instantanee;
2.1.1 - Observari instantanee fara evaluarea ritmului;

I
56 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

2.1.2 - Observari instantanee eu evaluarea ritmului ;


2.2 - Masmar~a timpului pe mieroelemente;
3-Filmarea;
4 - Utilizarea magnetofonului;
5 - Oseilografierea ;
6 - Centralografierea, tehnografierea, productografierea.

3.3.1. Metode de inregistrare dlrecto a timpului de munco


3.3.1.1. Cronometrarea timpului de munea, Este 0 metods, prin care
se masoara ~i se analizeaza de obicei acele elemente de timp care se repta
identic cu fiecare unit ate de produs, adica timpul operativ sau timpul
de functionare utila a utilajului. Procedeele de cronometrare continua,
repetata, selectiva sau selectiv-grupata se aplica in functie de durata ele-
mentelor analizate ~i se modifica dupa modul de realizare a acestora, cu
sau fara evaluarea ritmului.
a. Proeedee de eronometrare. La cr onometrarea continua se masoara
to ate elementele de timp ale unei operatii, in ordinea succesiunii lor,
sf'irsitul unui element fiind identic eu inceputul altuia. Notarea aeestor
momente eu ajutorul unui cronometru, pentru operatiile eu 0 durata
mai mare de 3 seeunde, eonduee la ealculul duratei diferitelor elemente.
Pentru elementele cu 0 durata mai mica de 3 seeunde se utilizeaza
procedeul de cronomeirare repetata, la care inregistrarea se face de mai
multe ori intr-o ordine prestabilita. De exemplu, mai int ii elementele 1,3,
7 apoi elementele 4, 6, 8 iar la sfir~it 2, 5, 9.
Cind se urmareste stabilirea duratei unui element in mod special, se
utilizeaza procedeul de cronomeirare seieouo«, la care nu are importanta
ordinea ~i durata celorlalte elemente ale procesului.
o combinare a unor procedee prezentate mai inainte, cu avantajele si,
partial, cu dezavantajele acestora, se regaseste in procedeul de cronome-
trare selecti» grupata. Acest procedeu se aplica pentru aflarea duratei unor
grupe de elemente foarte mici, ordonate diferit de la un ciclu la altul, grupe
care se masoara in mod continuu, eliminindu-se riscul unor erori de citire
~i inregistrare a masuratorilor,
Daca trebuie masurate, n elemente Xk (k= 1 ... n), se pot stabili.
aj (i = 1 ... n) permutari posibile de masurare distincta a elementelor de timp
Durata ai a Iieearei variante se exprima astfel :
k=l
a. = ~ (Xk-X,). (3.1)
k-"
Notind cu
T = ~ ai, pornind de la (3.2)
.~
4.J Xk
I;a
=--,
i
(3.3)
n- 1
k-l

din relatiile de mai inainte se poate caleula durata fiecarui element Xk ;

XI: =~ - aj (i = k = 1,2 ... n). (3.4)


n-1

····Ii er tt-' ._., iWiIIII ill •. m ... $ Tt - '-·l ...


, ,
Metode de masurare ,i analiza a timpului de munca 57

Pentru a avea rezultate concludente este necesar sa se respecte con-


ditia
(n-1)a,< T. (3.0)

Cele expuse mai inainte pot fi prezentate prin urmatorul ex emplu :

al + + x = 4,0 ;
= x2 Xg 4

a = 2 + + = 4,6 ;
Xg X4 Xl (3.6)
a = x +
3 + x = 4,3 ;
4 Xl 2

a = 4 + x + = 4,9 ;
Xl 2 Xg

T = al + a + a + a = 4,5 + 4,6 + 4,4 + 4,9 = 18,3


2 3 4 (3.7)
~i rezulta

X 18,3
= ~-- _ 4 ,5 = 1,6 s ;
1 3

x2 -- 18,3 _ 4,6 = 1,0 s ;


3
(3.8)

X = 18,3
- _ 43
, = 1,8 s j
3 3

- 18,3
-3 _ 4 ,9 = 1,2 s,
x4 -

Rezultatele sint concludente deoarece rela.tia (3.[5) este respectata.


b. Cronometrarea fara evaluarea ritmului este Iolosita in activitatea
intreprinderii pentru mai multe scopuri : stabilirea duratei timpului ope-
rativ, obtinerea dateIor necesare olaborarii normelor de munca, verifi-
carea normelor de munca existente ~i stabilirea cauzelor neindeplinirii lor
de catre unii executanti, repartizarea corespunzatoare a sarcinilor de munea
intre executanti la lucrul in echipa, studierea metodelor de munca perfec-
tionate, a minuirilor rationalizate, in vederea imbunatatdrii procesului de
munca ~i a celui tehnologic.
Aplicarea acestei metode de masurare a timpului incepe eu pregatirea
obseroaioruiui asupra tehnologiei, a tipului de productie ~i organizarii
corespunzatoare a locului de munca, a prescriptiilor tehnologice, metode-
lor de lucru etc. Cronometrarea permite sa se realizeze 0 detaliere a meto-
delor de munca cu care se etectueaza lucrarea cit mai complet. Def'alcarea
se poate face ptna la minuiri sau miscari.
Dejalcarea operaiiei pe elementele de munca ce 0 compun se face
conform structurii normei de timp, urmarindu-se in mod special evidentie-

--------------------
58 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

rea tnnpulul de functionare a utilajelor fata de timpul manual 311 execu-


tantului, suprapus ~i nesuprapus, ~i conduce la determinarea continutului
fieearui element ~i a punctelor 101' de fixare, adica a limitelor care despart
aceste elemente intre ele. Determinarea factorilor care influenteaza fiecare
element 311 operatiei cercetate este in masura sa conduca la 0 normare
corecta, la proiectarea unui continut cit mai rational al fiecarui element
de ~unca ~i a structurii rationale a operatiei in ansamblu.
In ceea ce priveste [itcarea rnornentului cronometriirii, pentru ea obser-
varea sa fie cit mai concludenta, cronometrarea trebuie £a se Intinda de-a"
lungul intregului schimb (sau schimburilor), en exceptia momentelor
de inceput ~i de sfir~it (circa 30 min) ~i sa fie eiectuata pe mai multi exe-
cutanti.
Aleqerea exec'utant1111ti este 0 etapa importanta in munca de crono-
m etrare , deoarece aptitudinile personale, experienta, pregatirea teoretica,
~i practica a executantului, capacitatea de a-si insuai metodele de munca
avansate, intluenteaza nivelul productivitatii muncii. Se recomanda un
executant cu calificarea corespunzatoare, care-si realizeaza in mod corect
~i in ritm normal sarcinile de munca, In etapa urrnatoare se trece la efec-
tuarea de observari pe fi~e de cronometrare ~i masurari repetate pentru
fiecare element in vederea deterrninarii duratei acestuia. In tabeln13.1
se prezinta fi~a de cronometrare pentru prelucrarea la un strung universal
a unor bare.
In fi~a de cronometrare, in legatura cu conditiile de munca, se pot
adauga suplimentar informatii privind iluminatul, temperatura locului
de munca, umiditatea, modalitatile de aprovizionare cu materials ~i scule,
modul de deservire a utilajului.
Descrierea produsului rezulta in mod amanuntit din schitele produse-
lor c~ urmeaza a fi prelucrate sau din descrieri partiale.
In timpnl observarilor se pot ivi situatii de inregistrari gresite cum
ar fi : convorbiri cu alt muncitor, convorbire cu maistrul in afara proble-
melor de serviciu, s-a dus la bancul alaturat dupa probe, a Iumat etc. Ast-
fel de masurari trebuie eliminate din sirul cronometric obisnuit.
Realiearea obseroiirilor eronometrice. Timpul de exeeutie a unui element
de timp pentru aceeasi operatic, variaza de la un ciclu la altul in limite
relativ rnici, dar poate varia de la 0 intrepriudere la alta. Se impune rea-
lizarea multor masurari pentru obtinerea unor valori medii care sa tina
seama de variatiile inevitabile ale duratelor de timp din cadrul procesu-
lui de munea analizat.
Dintre factorii care pot iniluenta in mod deosebit modificarea duratei
elementelor de timp, se pot enumera : mijloacele de munca, conditiile de
munca, organizarea locului de munea, care nu se pot reproduce in mod
identic, de la 0 intreprindere la alta ~i chiar ill cadrul aceleiasi intreprinderi,
de la un ciclu de timp la altul. Obieetul muncii nu are intotdeauna aceleasi
dimensiuni ~i insusiri, rnateriile prime prelucrate nu se pot realiza per-
fect omogene.
lVIi~carileexecutantului din cadrul metodei de munca nu pot fi repro-
duse in mod identic, la fiecare ciclu. Numarul de masurari realizate de catre
observatori este obligatoriu sa fie acelasi in toate conditiile.
Melode de masurare ~i analiza a timpului de munca 59

Executantul i~i dozeaza diferit efortul de-a lungul duratei schim-


bului de munca ~i ea urmare, durata elementelor de timp se modifica
de la un ciclu la altul de-a lungul schimbului. Abaterile duratei elementelor
de la un eiclu la altul sint invers proportionale eu durata elementului masu-
rat.
In realizarea inregietrarilcr insusi observatorul poate introduce erori
atit la inregistrare cit ~i la notarea datelor.

Tobetul 3.1. Model de fi~ii de eronometrare

Intrepnnderea de piese Operatia : prelucrarea la strungul universal a


de schimb Fisa de observare pieselor din barn
Sectia : A nr. 1 Categoria de incadrare a lucrarii : IV
Atelierul: 12 Cronometrare Categoria de incadrare a muncitorului: IV
Schnnbul : I

Scopul observarti : elaborarea de normative de timp


Numele muncitorului: R.C., marca 1382
Meserla, specialitatea sau runctia : strungar universal
Vlrsta : 26 ani
Vechirnea In meserle, specialitate sau Iunctle : 6 ani
Indicele de Indeplinire a norrnelor, In %:
- media pe ultimele 3 luni, 104 %
In timpul observarn, 102 %
Calitatea Iucraril executate : buna Maistru A.M.
Utilajul Scule sl dlspozltive

Denumirea: strung universal Cutite de strunjit


Nr. inventar : 8432 Macara de 2t
Caracterjst ici : Banc de lucru
Elemente de organizare sl deservlre a
Produsul locului de munca

Denumirea: piese de schimb


Dimensiuni: lg.barel L = 2000 mm J\Iaterialele sint ad use la locul de munca
diametrul barei, d = 40 mm, lg.de
scoatere a barei 1=200mm, material OL 50
I
Continutul operatiei i Schita de prelucrare a produsului

Introducerea in axul masmn, asezarea


opritorului, fix area barei, pornirea ~i opri-
rea maslnii, slablrea barei, punerea la
loc a piesei talate, controlul

Inceputul Sfirsit.ul Durata


Sernnatura observato-
Nr. sirulul observarli observartl observant
rului
(ora) (ora) (min)

1 6,00 6 h 14 min 14
2 10,00 10 h 13 min 13
'i'}l~"io
i, Procedeele de masurare ,i determinare a timpului de munca

Tabelul 3.1. Model de

-1 Nr. ~irului: I Nr. obser-

I 2 3 4 I 5 I 6 7 1 8

I I
~~: ! Elementele operatiei

Durata obser-

1 IDePla~area barei plna la 1~1~1~~~~126421'~1'~


opntor 20 '0 21 19 20 41 20 21 20

2 IPrinderea
na eu bue~a
barei In mandri-
extensibilii'
le
I;
1-;:- -;:- ~I-::~II
18 19 20 117 ~
2702
18
~I
18 37
3654

~-I
3 IComanda masinil I1 te
la 10
038
534
--9-
51
10
-8- 1i)
1612
21341
--9-
2720
--W--9-1--9
3231 I 3731

-i-------~- --'-- --1---- -- ----


4 lPrelucrarea

-I rei prin
mecanica
a~ehiere
a ba-lie
1;1 ----:lli)
048

---------
205
543 1059.
222 ~
1622
270
2143
-zw
2730 3240 13740
205 ~O

lie 933 3110


-I
5 [Oprirea

6 IDesprinderea
ma~inii

barei
,-'0
--6
1- ---
422 1441 2006
-15---6 -5---6-1~17---5
--- --, - ---1--- --- ---
2613 3605 14040
-6

_I I~!~~~
I~ __ 5 _4
20
6 _5_1
10
~
__ 4 __
31271~'1.!046
5 __ 6 4

71DePlasarea barei 1~~~~~1~~-=-1~14050


10 21 20 42 22 19 20 18 41

Observatli : le reprezintii timpul curent consnmat; to - durata elementului masurat,


timpuJ observat; 10=lel-I.I-1' i fiind elementul cperatiel ;*) corespunzator
masurarllor riimase In sir dupa eliminarea eelor gresite ; valorile eulese
cu cifre aldine (Ingrosate) Indicd masuratorl necorespunziitoare;

Numarul de inregistrari se determina tinind seama de aplicarea teo-


rrer probabilitatilor atit prin metode de calcul analitic cit ~i prin metode
de calcul grafic. Numarul de observari va depinde in general de durata
elementelor de timp ~i de intervalul de variatie al timpului masurat.
a prima metoda de calcul a numarului de observri foloseste expresia
D2
N = 18 000 - , unde : (3.9)
82
N este numarul de masurar! necesare;
D - diferenta dintre valoarea maxima ~i minima a primelor 10 obser-
vari din sirul cronometric; inainte de inceperea prelucrarii
datelor, se executa 5 sau 10 masurari preliminare: 5 masurar!

".:::-.:: •." ~~o: .h:!.':,,_~


- I ~--- _
~ll.rf lt1tJ,t, l
~Et$,J~4~~ 91. O.~~t-'
~, &JZ~H~C)T'''C4
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca • . '"

fi~ii. de cronometrare

I
drii Concluzii :

• 1
10 \11 i 121131141 15... 49
I 50 I 51
Total
limp")
Coeficientul
de stabilitate

. I Durata Factor! de
Num1lrul l :e~ie influenta
m~urA-1 &1 admi-
v~rii rilor m1lsu: sibil 1
rlmase r3.ru

---,--,.
413114608_15146156311621316661 71°9.... 24955 254.141258ag/ 777
18 40 20 22 20 19 18 '" .2

.(149 4648 5206 5663 623316710 7127


1918
-- 181719118
--------
I~.~

4,3
~ °1

18 19
I

-.---'-1-'
25013112543511-=-~
-
I

36
1,4,1,5

1,411,5
I I
i
21

18
I Masa
. Diametrul
Lungilnea

420814706 522( 5710 625216728 1721: .... 250


33
254541-=-1 2:0 1,511,5
10-6- --7- U -8-"9 8 _~1-=-~ 9_, _
---- 1 •••.

4218 47125231 5721 6300 6737 7217 25041 25503! - I' 8400 1,5 11,5 210
200'240 210 190 200 180 200 180 1951 - I 40 1 "

4538 5112 5601 6031 6620 7037 7537 25341 258181 - 162 1,1 1,5
65 -6- 26 -6- 7 6 6 7 1--=------:f7 6

45445117
_4_1_5
5606 6057 6626 70U
-----------------.---1-----
_4 5 5_ 4
7543
5
•••. 25346 25825
5 4
,-=- ~ ~I~I
!-=-, __ 3~--1_1
I' I
4,8

48 22
45 /51 5610 61°' 6631 7048 75'8 25361 258291-=-'1~ 1,4 '1,5 21
20 24 2171 20 21 20 21 20 - 36 I I
TOTAL 289,8 s = 4,83 mln
Total" 79,8 I = 1,33 min

** Fara tlmpuI pentru prelucrarea mecanlcii a plesel,

pentru eicluri mai mari de 2 minute ~i 10 masurari pentru


cicluri mai mid de 2 minute:
S - suma valorilor primelor 5 sau Ltl observari.
Se adopta, dupa calcularea valorilor N pentru fiecare element de munca
din ciclu, eel mai mare numar de masurari,
Aplieatie• In urrna etectuarll a 10 masurar! pentru un clclu studlat s-au obtlnut pen-
tru un anumlt element urrnatoarele valorl de timp In secunde : 15, 17,2 19,4 20, 30, 21.6,
28,2, 23. 27,9. 25,L
Se calculeaza dlterenta dlntre valoarea minima st maxima:

D = xi./I" - ximi" = 30-15 = 15 5, (3.10)

Xima" flind valoarea maxima a duratel elementelor slrulul iar


X'III!" - valoarea minima a duratei elementelor strulul.

..... -----. J
62 ProcedeeJe de masurare ~i determinare a timpului de munca

152 225
Aplicind relatla (3.9) rezulta N = 18000 --
227,42
= 18000
51. 710,76 = 78,32 ~
78 masurari.
Se vor face deci 78 de masurari.
Pentru aceeasi operatie, la un al doilea element, s-au realizat urmatoarele masurarl I
6, 8, 8, 9, 7, 7, 11, 9, 7, 8.
Apllcind aceleasi calcule rezulta ca pentru eel de al doilea element, stnt neeesare N' =
52 25
18000 -
2
= 18000 -- = 70 masurari.
80 6400
o a doua metoda de ealcul a numarului de observarl are In vedere media arttmetlca
a fiecarut element x sl raportul D/x calculat pentru fiecare element de rnunca.
in tunctie de valoarea maxima a raportului D/x se alege din tahelul 3.2. numarul
corespunzator de masurarl cc trebuie sa le realizeze observatorul.

Tabelul 3.2 StabiIirea num arului de masurar! ce urmeaza a li reallzate prin eronometrare,
corespunzator valorii raportului Dj»

J Numarul de
masura.ri!
\1 I Num arul de
masurart
Numarul de
masurari
I Numarul de
masurari
preliminare! preliminare preliminare preliminare

-
D
5
I 10!!
! DID
-.,-. 5 10 5 I 10
D
5 I 10
",' i % X X

~ Numarul total
de masurari
11
L
i'
Numarul total
de masurari
Numar total
de masurari II Numarul total
de masurar!

0,10 3 2 1I' 0,34\ 34 I 20 0,58 100 'I11 57 0,82


1' 199 113
10'1 I 61 '0,84 209 119
0,12 4 2, 0,36 38 22 0,60
I
1

0,14 6 3 'I 0,38 43 24 0,62 114 65 0,86 218 125


I I
0,16
0,18
0,20
8
10
12
4
6
7
I 0,40
0,42'
0,44
47
52
57
27
30
33,
0,64
0,66
0,68
121
129
137
69
74
78
0,88
0,90
0,92
229
239
250
131
138
143
0,22
0,24
14
17
8'
10
0,46
0,48
63
68
36
39
I 0,70
0,72
145
153,
83
88
0,94
0,96
261
273
149
156
0,26
0,28
20
23
11
13
I

r
0,50 I
0,52 I[
74
'\ 42
80 46
0,74
0,76
I 162
171
11 93
98
0,98
1,00
284
296
162
169
0,30 27 15 I 0,54 86 49 0,78 180 103 I

0,32 30 17 /I 0,56 93 53 0,80 190 108! I


Media aritrnetica se determlna eu relatia
_ l:x,
X==-, (3.11)
n

Xi fiind valoarea i din sirul cronometric realizat.


Se calculeaza raportul D(i; pentru cele doua elemente de timp care au fost prezentate
In exemplul precedent.
D 15 D' 5
-::- = -- = 0,6596; -:::- =- = 0,62.
x 22,74 x' 8

Din tabelul 3.2. se stabileste In Functie de numarul de masurarl preliminare (10) si rap or-
tul D/x eel mai mare, care este numarul de masurarl ce urmeaza a fi realizat de catre exe-
eutant: NI = 76: N2 = 65.
Avind stabilit numarul de masurari necesare, se poate trece la rea-
lizarea de catre observator a sirului cronometric complet care poate
cuprinde si observarile preliminare, Pentru realizarea observarilor se va
folosi fi~a cronometrica prezentata anterior. Pe aceasta fi~a observatorul
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 63

are obligatia sa evidentieze eventualele abateri fata de conditiile normale


fie din vina lui fie din vina executantului, pentru ea observarile necores-
punzatoare sa poata fi eliminate. De altfel, pe parcursul efectuarii masura-
rilor, observatorul poate decide reducerea numarului de eronometrari in
cazul in care abaterile sint foarte mici de-a lungul sirului cronometric.
Numarul de cronornetrari nu poate scadea insa sub 20 pentru procesele
manual-mecanice ~i sub 30 pentru cele manuale.
Prelucrarea datelor sirului cronometric pentru acelasi element 311
procesului de productie se poate referi la un singur schimb sau la intreaga
perioada cronometrata. Evident, calitatea masuratorilor va depinde
de numarul de observari ~i se reflectain diferenta dintre valoarea maxima
~i minima a sirului cronometric denumita ~i cimpul de toleranta sau dis-
persia valorilor ~i se exprima prin coeficientul c, de stabilitate 311 sirului :

Cs =-- X/m"",
-- (3.12)
Ximi"

Ideal 311' fi ea acest coeficient sa fie egal cu 1, sau cit mai aproape de 1,
pentru ea sirul cronometric sa fie cousiderat stabil, dar, intrucit in realitate
este mai mare decit 1, se urmareste realizarea conditiei

c. < CS", unde (3.13)

c. este coeficientul de stabilitate admisibil, care se stabileste in functie


de caracterul muncii ~i de tipul productiei, pentru operatia masurata.

Tabelul 3.3. Coeficientul de stabilitate admisibil in Iunetie de earaeterul muncii ~i de rlpul


productlci

Coeficientul de stabilitate admisibil al sirului cronometric (csa),


pentru a productia de:
Caracterul muncii
Masa sau serie Serie midi sau
mare Serie mijlocie unicate

Manual - mecanic 1,2 1,3 1,4

Manual 1,3 1,4 1,5

in cazul in care relatia (3.13) nu este respectata se pot exclude din ~ir
una sau mai multe dintre valorile extreme ale acestuia (maxima, minima
sau ambele) ~i anume cele care au un grad mai mic de repetare, astfel ca
histograma de distributie a valorilor sirului sa fie simetrica ~inu alungita
spre valoarea maxima sau minima. Sirurile cronometrice cu doua maxime
ale histogramei dovedesc 0 calitate necorespunzatoare a ~irului.
La, eliminarea valorilor extreme se vor prefer a cele care au un grad
mai mic de repetabilitate ~i se va avea in vedere ea numarul valorilor eli-
minate sa nu depasesca 1/3 din numarul valorilorfnitiale.
64 Procedeele de masurare ~i determinare· a timpuJui de muncc

Dupa eliminarea a mai mult de 1/3 din numarul de valori din sir, se
impnne 0 noua masurare, intrucit prima masuratoare s-a dovedit a fi
necorespunzatoare.
Eliminarea valorilor din sir se poate face la intimplare prin apreci-
'ere, dar se poate face ~i pe baza de calcule plecind de la valoarea me die
initiala a slrului eronometrio ~i tinind seama de coeficientul de stabilitate
admisibil pe care trebuie sa-l realizeze sirul. Se stabilesc, de asemenea,
coeficientii de abatere maxima (xmGx) ~i minima (xmtn) fava de valoarea
medie iniviala a sirului cronometric. On ajutorul acestor coeficienti se pot
stabili limitele minime (x~ mtn) ~imaxime (x~ maa:) ale sirului cronometric ame-
liorat, adica limitele cimpului de toleranta care permit ea sirul cronometric
astfel ameliorat sa se incadreze in eoeficientul de stabilitate admisibil,
adiea :
x'max
=r+: unde
C.a (3.14)
X min
I "" - • I -
X max = X· Xmax ~l X min = X· Xmtn• (3.15)

Inlocuind in'-relatia (3.14) marimile (3.15) rezulta :

X'Xmax Xmaz
C sa = X • Xmin =----
X
(3.15')
min

Intrucit se urmareste ea histogram a de distributie a valorilor sirului


cronometric sa reprezinto 0 distributie normala a elementului observat ~i
lntrucit valoarea medie se determina eu media aritmetica a valorilor din
sir, atunci
Xmax + Xmin= 2.
(3.16)
Rezolvind sistemul de doua ecuatii (3.1;")') ~i (3.16) se vor putea deter-
mina valorile Xmax ~i Xmin:
2csa
Xmax= ; (3.17)
l+o.a
2
Xmin = (3.18)
l+csa

Plecind de la aceste valori se pot determina elementele minime ~i


maxime ale sirului ameliorat :
2csa
X'max =x ; (3.19)
l+csa

2
X'min=X (3.20)
1+08a
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 65

Valorile euprinse intre {J/ min ~i x'max nu trebuie sa fie mai mid de 2/3
din valorile initiale ale sirului cronometric, pentru ea acesta sa fie conclu-
dent $i sa nu mai trebuiasca a fi refacut.
In continuare, prelucrarea rezultatelor observate consta in determi-
narea valorii medii a Iiecarei masurar! pentru diferitele elemente ale ope-
ratiei. Se determina deci media aritmetica a tuturor masurarilor sirului
cronometric ameliorat:
~:l;~
x' , (3.21)
n
x~ fiind valorile sirului cronometric ameliorat iar
n' - numarlll'de masuratori ramase in sirul cronometric ameliorat.
Aplteatle, La ef'ectuarea unci cronometrari pentru deterrnlnarea timpului ajutator pen-
tru prmderea sl scoaterea pieselor la un strung universal cu prelucrare din bara pentru lungiml
de bara de plna la 2000 mm sl diametrul de 60 mm, la 0 lungime de seoatere a barei de
250 mm, ar putea rezulta un sir eronometrie format din urmiitoarele 78 de valori : 20,9; 20,1 ;
17; 23,9; 16,3: 21; 22; 23,1; 14,2; 20,2; 29,7; 21, 23,5; 25,3; 20,7; 21,2; 22,5; 23,8;
25,6; 20,4; 21 ; 25,1 ; 21,9; 27,2; 21,6; 22,4; 29,3; 21,6; 15,9; 21,6; 24,2; 30; 18,8; 21,5;
21,3; 20,5; 18,10; 24,4; 21,7; 31,2; 21,8; ;12,2; 22,3; 15,5; 22,7; 18,8; 18,6; 21,4; 22,9;
23A; 2:1,1 ; 16,6; 18,3; 18,9; 20,3; 22,3; 16,7; 17,2; 24,4; 20,6; 19,1; 18,8; 22,7; 22,5;
20,8; 22,4; 22,1: 22,9; 16,5; 21,3; 21,2; 20,5; 19,3; 19,0; 19,2; 18,9; 22,1; 22,5.
32,2
Coefieientul de stabilitate al acestui sir esle Cs = --- ~ 2,2676.
. 14,2
Deoarece coef'lclentul respectlv este mal mare decit eel admisibil, trebule eliminate
valorile care depasesc pe eele Iimlt.a admisibile. Valorile ltmlta ale sirului stabilit se deter-
mina astf el :

L:xi 1672,4 = 21,44 ~ 21,5 ;


x= ~--n = 78

I _ 2csa 2·1,3
x rnax - .r --- = 21,5· --- = 2,1,295 ~ 24,3 ;
1+ Cs a 1+1,3

2 2
X'rain = x, -- = 21,5· = 18,6835 ;::: 18,7.
1+ Csa 1+ 1,3

Pentru prelucrarea barelor pe strungul universal, s-a conslderat ca aetivitatea este


manunl-mecanica pentru product la de serie mijlocie.
Eliminind valoril c din afara intervalului x' max s! x' m i n- rezulta ca urrneaza a fi Iuate in
conslrlerare la calculul mediei slrulul numai observarile: 20,9; 20,1 ; 23,9; 21,0; 22,0; 23,1 ; 20,2;
21,0; 23,5; 20,7; 21,2; 22,5; 23,2; 20,4; 21,0; 21,9; 21,6; 22,4; 21,6; 15,9; 21,6; 24,2;
18,8; 21,5; 24,3; 20,5; 21,7; 21,8; 22,3; 22,7; 18,8; 21>1; 22,9; 23.4; 23,1 ; 18,9; 20,3; 22,3;
20,6: 19,1; 18,8; 22,7; 22,5; 20,8; 22,4; 22,1 ; 22,9; 21.:'3; 21,2; 20,5; 19,3; 19,0; 19,2;
18,9; 22,1; 22,5.
_ L:xi 118:3,0
:'IIedia sirului ameliorat va fi .r = -- = --- = 21,1250.
. ~ 56
Determinarea dispersiei admlsiblle (a cimpului de t oleranta) se poate face ~i prlntr-o
alta meto da care se baz eazri pe calculul abaterii medici patratice.

5 - c. 1851
66 Procedeele de mdsurere ~i determinare a timpului de munca

Abaterea medie patratica a sirulul (6) se determina ell ajutorul relatiel

0= ± V~(Xi:X)2 (3.22)

Considerind abaterea medie patratica ca element al determlnarll cimpulul de toleranta


ai, slrului _cronometrlc, se calculeaza valoarea maxima x'mox = +.0 si valoarea minima x
x min = X - 0'.

Abaterea medie pdtratica rezulta inlocuind datele din tabelul 3.4;


V--
0=
V 910.82
--
78
= 11,67 = 3.4.

Cirnpul de toleranta in acest eaz rezulta :


x'max = 21,5 + 3,40 = 24,9 s; X'min = 21,5 - 3..1 = 18.15.
Rezulta ca din sirul de mai inainte vor trebui eliminate valorile care se gases e in afara
acestui interval. Vorn obtlne in acest fel un sir asernanator eu eel stabilit prin metoda prece-
denta iar valoarea medie a slrului ameliorat va fi aproxirnatlv aceeasi.

Tabelul 3.4. talculul abaterfi mediei p:ltratiee

Xi Xi-X I (Xi-X)211 Xi 1 xi-x I (Xi-X),II Xi (Xi-x) II (Xi-X)'


I i I

1
2
20.9
20,1
-0,6
-1,4
0,36
1,96
28
29
21,6
15,9
+ 0,1
- 5,6
0,01
31,36
55
56
22,3
16,7
I-
-
0,81 0.64
4,8! 23,04
3 17,0 -4.5 20,25 30 21.6 - 0,1 0,01 57 17,2
- 4.3118.49
4 23,9 +2,4 5,76 31 24,2 + 2,7 7,29 58 2,1.4 + 2.9 8.41
5 16,3 -5,2 27,04 32 30,0 + 8,5 70,56 59 20.6 - 0,9 0,81
6 21,0 -0,5 0,25 33 18,8 - 2,3 7,29 60 19,1 - 2,4 I 5,76
7 22,0 +0,5 0,25 34 24.3 + 2.8 7,84 61 18,8 - 2,71 7.29
8 23,1 +1,6 2,56 35 20.5 - 1.0 1.00 62 22,7 + 1.2! 1.44
9
10
14,2
20,2
-7,3
-1,3
53,29
1,69
36
37
18,1
24,4
- 3,4
+ 2,9
11,56
8,41
63
64
22,5
20,8
+
-
1,0 I 1,00
0,7 \ 0,49
11 29,7 +8,2 67,2 38 21,7 + 0,2 0,04 65 22,4 + 0,9! 0,81
12 21,0 -0,5 0,25 39 31,2 + 9,7 94,9 66 22,1 + 0.6\ 0,36
13 23,5 +2,5 6,25 40 21,8 + 0,3 0,09 67 22,9 + 1,4 1,96
14 25,3 +3,8 14,44 41 32,2 +10,7 114,49 68 16,5 - 5,0 I 25,00
15 20,7 -0,8 0,64 42 22,3 + 0,8 0,64 69 21,3 - 0,2 i 0,04
16 21,2 -0,3 0,9 43 15,5 - 6,0 36,00 70 21,2 - 0,31 0,09
17 22,5 +1,0 1,00 44 22,7 + 1,2 1,44 71 20,5 - 1,0 I 1,00
18
19
23,2
25,6
+1,7
+4,1
2,89
16,81
45
46
18,8
18,6
- 2,7
- 2,9
7,29
8,41
72
73
19,3
19,0
-- -, I')2
2,5
4,84
6,25
20 20,4 -1,1 1,21 47 21,4 - 0,1 0,01 74 19,2 - 2,3! 5,29
21 21,0 -0,5 0,25 48 22,0 + 1,4 1,96 75 18,9 - 2.61 6,76
12,96 23,4 3,61 76 0,6 \ 0,36

I
22 25,1 +3,6 49 + 1,9
23 21,9 +0,4 0,16 50 23,1 + 1,6 2,56 77
~2,~
21,;:)
-
° 0
24
25
27,2
21,6
+5,7
+0,1
32,49
I 0,01
51
52
16.6
18,3
- 4,9
- 3.2
24,01
10.24
78
22,5 I +',00 1.00

26 22,4 +0,9 0,81 53 18.9 - 2.6 6.76


27 29,3 +7,8 60,84 l 54 20.3 - 1,2 1.44 I
TOTAL 1 672,4 9JO.82

c. Cronometrarea ell evaluarea ritmului. S-a observat la cronome-


trarea fara evaluarea ritmului dificultatea alegerii in practica a executantu-
lui ce urmeaza a fi cronometrat, intrucit in proeesul de productie operatiile
Metode de mcisurare ~i analizci a timpului de muncci 67

manuale ~i manual-mecaniee sau elemente ale acestora se realizeaza mai


repede sau mai incet, in functie de viteza ~i precizia miscarilor sau, altfel
spus, in functie de ritmul de munca. Ritmul de munca (este earaeterizat
prin viteza de executie ~i este invers proportional eu timpul de realizare
a operatiei) difera nu numai de la un executant la altul, ei ~i pentru acelasi
exeeutant, in tunctie de starea psihica ~i tiziologica, de ziua ~i ora la care se
efectueaza masurarea.
In functie de viteza de executie, executantii se pot considera ea fiind
rapizi, medii sau lenti.
Ritmul de reterinta este un ritm conventional ales in functie de meto-
dele de fundament are 'utiIizate. In tara noastra., ca ritm de referinta este
considerat ritrnul obtinut de un executant cu calificare corespunzatoare
lucrarilor realizate ~i eu inausiri fizice ~i psihice normale, luerind in conditii
de munca date, fara pierderi de timp, care efectueaza miscarile cu precizie
~i fara ezitare, respecta metoda de munca stabilita ~i asigura ealitatea
prescrisa a productiei de-a lungul intregului schimb sau pentru 0 perioada
mai indelungata de t.imp.
In literatura de specialitate pentru aprecierea ritmului se folosese
mai multe scari de evaluare, pr in evaluarea ritmului Intelegindu-se operatia
mentala prin care observatorul estimeaza ritmul de munca al executantu-
lui prin compararea acestuia cu ritmul de referinta pentru care normatorul
are deja 0 reprezentare.
In tara noastra se considera ea ritm mediu, normal, ritmul realizat de
un executant care, avind un pas de 75 em, se misca pe 0 suprafata orizontala
neteda, fara incarcatura, la temperatura normala (18°C), umiditate normala
~i cu 0 viteza de deplasare de 6,4 km/ora. Dezavantajul acestui etalon este
ca se poate aplica numai pentru activitatea de mars, fiind mai putin repre-
zentativ pentru lucrarile industriale care se realizeaza la baneurile de lucru,
la mese, depinzind de precizia ~i inderninarea muncitorului.
Un alt etalon pentru ritmul mediu este deplasarea eu 15 cm fata de
pozitia initiaJa, a unui set de 10 creioane asezateparalel unul fata de altul
la 0 distanta de 12 cm in timp de ] 1 sec. Evaluarea ritmului presupune 0
pregatire continua ~i riguroasa din punct de vedere protesional ~i aptitu-
dini specifice din partea cronometrului ea ~i 0 practicaindelungata in spe-
cialitate. Este dificil de dat reguli precise asupra modului de evaluate a
ritmului.
In practica, evaluarea ritmului trebuie realizata in mod core et pentru
fiecare citire a cronometrului ~ipentru fiecare operatie sau element de timp,
avind durata cuprinsa intre 3 ~i 30 s. Mai intii se inregistreaza valoarea
ritmului apreciat ~i abia dupa aceea se masoara timpul pentru a nu fi
influentat observatorul in evaluarea ritmului, de rezultatele inregistrate
prin cronornetrare. Pentru elementele de timp care depasesc 30 s, sau sint
mai mici de 3 s, evaluarea este mai dificila, putind conduce la erori. Din
aceasta cauza se impune descompunerea corespunzatoare a operatiilor de
timp.
Evaluarea ritmului se practica indeosebi la metodele de masurare cu
ajutorul carora se lnregistreaza elementele cic1ice ale procesului de munca.

L ---'
68 Procedeele de mdsurnre ~i determinare a timpului de munca

Oronometrarea cu evaluarea ritmului prezinta urmatoarele avantaje :


- elimina 0 parte din erorile de masurare pentru elaborarea nnor
norme de munca stiintifice, este mult mai ohicctiva. decit metoda sirnpla
de cronometrare, elimina dificultatea de a gasi un executant care sa lucreze
cu ritm mediu; ritmul mediu este intiparit prin exercitii ~i antrenament
in memoria observatorului ;
- conduce la norme de munca echilibrate, abaterea fiind de ± f) % ;
- necesita un volum de munca mult mai scazut pentru 0 aceeasi
precizie, atit pentru culegerea datelor cit ~i pentru prelucrarea acestora.
Sint cazuri cind pentru stabilirea unei norme este de ajuns sa se realizeze
2.0 de masuratori.
Ca dezavantaje ale metodei trebuie mentionata mai intii dotarea
necesara cu aparate de proiectie, filme, cu ritrnuri etalon pentru autre-
nament, care trebuie etectuat de circa 2 ori pe un ; aplicarea metodei in
mod corect depinde intr-o masura mai mare de gradul de pregatire prof'e-
sionala a observatorului,
Modul de executie a operatiei, precizia misearilor ~i vitezu de executie
a operatiei, sint trei factori importanti de care trebuie sa se tina seama la
realizarea cronometrarii cu evaluarea ritmului.
Modul de executie a operatiei trebuie stabilit definitiv inaintca C1'O-
nometrarii, in conditiile in care metoda de munca a fost stabilizata. La
eronometrarea repetata a unei operatii nu trebuie sa existe moditicari in
metoda de munca. Inregistrarea timpului se realizeaza cu atit mai precis
cu cit metoda de munca este mai respectata r,

In conditiile in care metoda nu este suficient de bine insusita, muncito-


rul neavind toate deprinderile necesare acumulate, vor exista variatii
mari in timpul de munca.
Pentru realizarea cronometrarii cu evaluarea ritmului, observatorul
trebuie sa parcurga urmatoarele etape : sa observe ritmul de lucru ~i 1'a-1
inregistreze; sa cronometreze ~i sa inscrie timpii; sa transcrie datele in
fisele de cronometrare ; sa calculeze timpul reevaluat.
Referitor la observarea ritmului de lucru, din Iiteratura de speciali-
tate se cunosc mai multe metode de evaluare a acestuia : metoda evalu-
arii directe a ritmului de munca ; metoda evaluarii ritmului de munca
prin factorii sai; metoda evaluarii ritmului de munca prin compararea
timpilor de executie, cu normativele de timp pe miscari MTM.
Metode de preluerare a datelor rezultate din masuratori, Pentru pre-
lucrarea datelor rezultate din masuratori, se folosesc metode analitice
~i grafice. Cele mai eunoscute metode din Iiteratura, sint :
1 - metoda analitica ;
2 - metoda graficului cu scari logaritmice;
3 - metoda graficului cu scari uniforme;
4 - metoda grafico-analitica .
.zlfetoda analitica de calcul are ca punct de plecare relatia care leaga
timpul de ritm :
Timpul (T) X ritmul (R) = constant (3.23)
Aceasta relatie este adevarata numai din punct de vederc teoretic,
pentru ca ill practiea se intilnesc erori de inregistrare a timpului, erori de
Metode de masurcre ~i analiza a timpului de muncn 69

evaluare a ritmului si variatia a insa~i continutulut pentru acelasi element


de la un cielu la altul, care condue la nesatifacerea rela.tiei. Pentru a nu
ascunde in mod artificial aceste erori care apar in timpul observarii, este
indicat ea ritmul sa se inregistreze inaintea citirii t.impului ~i sa se respecte
cerinta cu privire la numarul minim de masuratori. Plecind de la relatia
(3.23), se poate scrie :
ToRo = '1\ RI = T2R2 = . . .1'"R". . 1'pRp = constant unde : (3.24)
RI, Rz,.' .,R" sint ritrnurile evaluate (observate) ;
1'1' 1'2' ... ,1'n - timpii masurati ;
RE - ritmul normal, etalon (100);
Tr; - timpul corespunzator ritmului normal (timpul reevaluat).
Din relatia (3.24) se poate stabili expresia Iundamentala pentru calcu-
lul ritmului normal:

TE= 1'i~£ (3.2;'))


RE·

Pentru exemplificarea metodei analitice de calcul, din masurarea


unui element de timp (0 operatie}, rezulta ca durata este de 25 s iar ritmul
de munca al executantului este de 90.
In acest caz, timpul corespunzator ritmului normal (100), va fi :
m
..LE
_
-
'):-')
.••.•
\ --
90 --_ 0')-)
.••.•
·.••.•
~t
Q
UO

100 ;

Intr-un tabel se pot inscrie toate datele necesare preluate din Iisa
de cronometrare, in vederea calcularii timpului mediu eorespunzator.
Tabclul 3.5. Calculul thnpulul eorespuuzaror normat

I
I
NI. cr t, Ri 1'i I Ri
Ti- I ert'l Ri ' 11" ,-
1'. Ri I Ri
1'"~ I t--»,
11"
I 100 I I
lOO cr t .
I 100
,
1 I 95 I 21 19,95 10 I
I 95 22 I 20,90 I 19 lOO 21 21,00
2 I lOO 22 22,00 11 100 2:3 23,00 20 95 23 21,8.5
3 90 25 22,50 12 95 21 19,95 21 lOO 22 22,00
4 I lOO 21 21,00 13
I 90 25 22,50 22 lOO 21 2t,OO
5 105 19 19,95 14 95 24 22,80 , ''lO
-'J 90 24 21,60
6 95
I
22 20,90 15
I 100 2:3
I 23,00 I 24 95 22 20,90
85 26 22,10
I
7 ')-
16 18 19,80 -,} 100 20 20,00
110
8 95 23 21,85 17 105 20 I
9 i 10.S I 20 21,00 18 I 9.S 22
21,00
20,90 I. I
I


~Ti -' = 533,'15
100

In tabelul 8,5 sint calculati pentru f'iecare observare separat, timpii


corespunzatori ritmului normal si se determina media aritmetica a valorii
70 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

rezultate. Aceasta medie reprezinta tocmai timpul mediu corespunzator


normat ~i se determina cu relatia
~T. u;
TE = '100 (3.26)
1n

in care rn este numarul de masuratori.


In conformitate cu datele din tabelul 3.5 rezulta TE = 533,45
25
21,34.
Dezavantajul acestei metode este ca nu permite 0 veriticare a corec-
titudinii evaluarii ritmului. In cazul in care acesta a fost stabilit corect,
asigura 0 buna precizie a prelucrarii.
Pentru sirul cronometric obtinut cu timpii corespunzatori ritmului
normal, se calculeaza coeficientul de stabilitate al sirului (raportul dintre
valoarea maxima ~i cea miima : as
= 23,0/19,8 = 1,16).' In cazul cind
se depaseste coeficientul de stabilitate admisibil 1,2 sirul se anuleaza.
1Y1etoda graficttZtti cu. scari loqaritmice se toloseste pentru determinarea
timpului normat utilizind formulare specifioe, ea eel din fig. 3.2, in care,

l/emenflJI Nr. I rimplJI 10 rifmlJl 100


i~ 60 70 80 90 tOO 110 f20
f8

/.
-- -<, '//
/ 1I
19.8
I 1
1/
u
_ If"
21,8 --- --- -- -- -- --IJ- /1
J 1,2
'I

ZJ.4 i /
. i. / / U
25,2 /7
I
'/
u
27,0 \: v I
1,5
./
2M 1,8
v /,7

,,'
", " ,8
1,9
I I " 2
2/
./
2,2
. 2.3
2.4
Fig. 3.2. Grafieul eu scarl logaritmiee pentru stabiIirea rezultatelor
eronometriirii eu evaluarea rltmulul.
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 71

pe axa absciselor se reprezinta in scara logaritmica numai valorile eele mai


uzuale ale ritmului masurat R; de obieei in intervalul 60-:-130realizindu-se
prin aceasta atit u~urinta la utilizare eit si economie de hirtie, iar pe axa
ordonatelor de obieei, de la origine in jos este reprezentata scara timpului
T;, incepind eu valorile logaritmiee 1 ; 1,1 : 1,2 pina la 2,4.
Pentru ealeulul timpului normal se procedeaza astfel : din fisa ere-
nometrica (tabelul 3.5), se extrag valorile maxime ~i minime ale sirului
~i anume 26 ~i 18. In dreptul valorii 1 de pe seam logaritmica a t.impului,
pe ordonata se Inregistreaza timpul 18 care reprezinta eea mai mica va-
loare a sirului. Aeeasta valoare se inmulteste apoi sueeesiv eu fieeare gra-
datde a scari! logaritmiee pina se obtine valoarea maxima a sirului 28 sau
o marime apropiata de aceasta. Rezultatele obtinute se trec sucesiv in
dreptul gradaWlor respective. Din inmultiri rezulta valorile : 18; 19,8;
21,6; 23,4; 25,2; 27,0; 28,8.
Avind graficul astfel constituit, se executa urmatoarele operatii :
- se mareheaza prin stelute toate punctele de intersectie ale valorilor
de timp masurate ~i ritmurile evaluate corespunzator acestora ;
- se incercuieste zona in care se alia not ate puntele de intersectie
inregistrate (se traseaza norul punctelor);
- se traseaza axa norului, 0 drea pta ce treee de-a lungul norului
prin centrul sau de greutate ; in eazul unei evaluari eoreete aceasta axa
trebuie sa fie paralela eu un segment de dree.pta care se afla deja trasat
pe grafie;
- se coboara 0 verticala de la ritmul egal eu 100 pina la intersectia
aeesteia eu axa norului; din punetul de intersectie se traseaza 0 orizontala
la stinga pina in dreptul searii timpului, unde se citeste timpul normal,
care este in cazul exemplifieat 22 s.
Aceasta metoda asigura 0 evaluare mai rapids a timpului norm at
fara 0 prelucrare a datelor prin ealeule aritmetiee ~i permite in acelasi
timp 0 apreciere a corectrtudinii masuratorilor prin compararea axei noru-
lui eu axa de referinta,
M etoda grnjiCltllti C1t scari 1uliiforme rnai este denumita ~i metoda
grafieului milimetric.
Graficul eu scan uniforme are trei grupe de coloane.Tn prima coloana,
corespunzatoare timpului observat, se inscriu in ordine crescinda t.irnpii
inregistrati prin cronometrare. In a doua coloana se noteaza frecventa eazu-
rilor pentru fieeare timp observat prin trasarea unei bare verticale pentru
Iiecare caz ce se repeta, avind aceeasi valoare de timp. In a treia coloana
sint inscrise ritmurile eele mai frecvent intilnite, de obieei in intervalul
65-135. ::;;iin aceasta coloana se tnregistreaza prin bare verticale frecventa
ritmurilor evaluate pentru fiecare marime a t.impului observat.
Acest grafic permite verificarea eoreetitudinii observarilor atit in
eeea ee priveste ritmul cit ~i timpul inregistrat. Pentru ea masurarea sa
12 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncd

fie considerata corecta, timpul trebuie sa aiba 0 distributie norrnala (fig.


3.3), adica numarul de masuratori sa oreasca pe masura ce se apropie de
valoarea timpulni cu frecventa cea mai mare, in cazul dat 22 s.

I
limp(J/ trecveota eo-
obser- zuritor penlrll
Rifmul observer

MlmIMIMIMI~I~lml~I®lml~I~lmlm
vat ficaJle limp
18 ! I I 1 I I I 1 11 1 IV
19 I 1 1 I 1 i I I 1I 11 V
20 III I I I I I I j II1 U1
_ 21 I i 1I t_l __ 11---l---l--
22 1111111-....... I

tJf1liTIi .L,-+--+-+-- .---i-t-+--+---t---t

1l..~_""!}-:: 1__ +---+---+-+---+


~ll
U!J. r---·U , ! I

Fig. 3.3. Graficul en scari uniforme pentru stabilirca rezultatelor cronometriirii ell evaluarea
rttmulul,

Verificarea inregistrarii ritmurilor evaluate se face observind care este


concentrarea barelor in jurul unei drepte. In eazul in care punctele obti-
nute pe grafic nu se concentreaza ci sint raspindite, mseamna ca observa-
rile trebuie retacute.
~i in acest caz, pentru determinarea timpului ~i ritmului corespunza-
tor se traseaza norul punctelor ~i axa norului de puncte intre valoarea
maxima ~i minima a ritmurilor observate. Se traseaza apoi un segment
de dreapta orizontala de la timpul cu frecventa cea mai mare, pina intil-
neste axa norului. Din punctul de intersectie cu axa norului, se ridica 0
verticala care permite citirea ritmului corespunzator timpului, in cazul
dat 100. Rezulta astfel ca timpul de 22 s ~i ritmul 100 Slut valorile medii
constante pentru muncitorul care a executat operatia analizata.
Intrucit in cazul mentionat ritmul rezultat din grafic a fost 100, tim-
pul normat este de 22 s. In
practica pot aparea insa'irei situa.tii diferite ~i
anume : timpul rezultat are ritmul <100 ; timpul rezultat are ritmuJ egal
cu 100 ~i timpul rezultat corespunde unui ritm >100.
Pentru primul ~i ultimul caz , cind ritmul rezultat ditera de ritmul
100, se va aplica relatia (3.25) pentru stabilirea timpului normal.
In cazul in care se obtine aceeasi frccventa pentru doua valori de timp
apropiate, ea de exemplu pentru 21 ~i 22 s, ea urmare a faptului ea de
obicei se mascara eu cronometrul in secunc1e~i nu In fractiuni de secunda,
pentru prelucrarea datelor se ia ea timp valoarea medie, adica 21,5 s, urmind
ea din acest punct sa se traseze orizontala pe baza careia ~.ase stabilcasca
ritmul mediu. Restul prelucrarii deeurge in mod similar.
Metode de masurare ~i ana!iza a timpului de munca 73

Aceasta metoda permito 0 buna apreciere asupra calitatii observarilor,


dar are 0 anumita imprecizie la prelucrare,
111etodn gmfo-nnaJitica permite fata de metoda cu scari uniforme 0
precizie mai mare a prelucrarii datelor inregistrate ~i foloseste acelasi
formular. 'I'ranscrierea datelor in grafic se face de asemenea ea la metoda
precedenta.
La aceasta metoda se calculoaza in plus pentru fiecare ritm numarul
total de cazuri precum ~i timpul mediu ponderat respectiv. Se calculeaza
de asemenea pe baza relatiilor cunoscute, timpul mediu iar pe baza tim-
pului mediu si a timpului corespunzator se stabilesc diferit.e valori ale
constantei care stau la baza obtinerii unei constante medii, care, prin
raportarea la ritmul de refeI'inta 100, conduce la obtinerea tirnpului mediu.
Dups cum se observa, aceasta metoda prezinta 0 mai mare precizie ea urrna-
re a faptului ca inlatura neesitatea trasarii axei norului, permitind rea-
Iizarea acelorasi verificari ca ~i in cazul grafieului en scari uniforme.
Pentru exemplifiearea calculelor se foloseste acelasi sir cronometric,
in cadrul fig. 3.4.

i
I
limp
obser- ';;01 ooservor 60
65 70 175 80 85 90 95 !Of} !05 Ifr) If5 120 115 130
V(Jt oe cosor/
~i oe /ecore fim
f8 . 1 1
19 I I
20 III I 11
21 1111 ! 11 I11 i

2Z 1111111 1111 11
23 1111 11 11 !
24 11 1 1 I
25 11 11 I

28 I 1
/rec venra
my/vi
rif- 1111
I III 111II 1I11
1111 III I
T/mpul med/u 26 124.$ ~222!,8.' 1~65 18
Constaata 2210 ~fa4 [7109 f181 2058 1980
Consranta medie
= 2!2~28
Timpul = 2!,2J I
Fig. 3.4. Metoda graro-analttlca pcntru stabilirea rezultate lor cronometruril en evalnarea
ritmulul.
74 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncii

Rezultatele din grafic s-au stabilit dupa cum urmeaza.


Timpul mediu corespunzator ritmului 90 va fi pentru cele trei cazuri
Too = (1·24) +
(2·25) = 24,62s, iar constant a corespunzatoare ritmu-
- 3
lui 90 va fi 2219,4. Procedindu-se in mod similar pentru fieeare ritm, se
vor obtine 6 constante a oaror valoare medie va fi: 0 = 085+090+095+
, 6
+0 100 + Olod- C
110 _ 2210 +2219,4 +
2109 2162 + 2058+ 1980 +
6 6
= 12739,4 = 2123.26.
6 '
Inlocuind constant a medie 0 in relatia (3.23), se obtine T . R = 0,
de unde rezulte, T = 0 = 2123,26/100 = 21,23 s.
R
3.3.1.2. Fotogralierea. Fotografierea timpului de munca l}ia timpului
de folosire a utilajului este 0 metoda de masurare ~i inregistrare continua
a duratei tuturor elementelor unui proces de munca, a intreruperilor aces-
tuia ~i a timpului de folosire a utilajului in cursul desfasurarii procesului
de productie.
Scopul fotografierii timpnlui de munca l}ia celui de folosire a utila-
jului este:
- perfectionarea organizarii muncii prin inlaturarea pierderilor de
timp de munca ~i de nefolosire a utilajnlui ;
- stabilirea unor elemente ale normei de timp cum ar fi timpii de
pregatire-incheiere, de deservire a locului de munca, de intreruperi regle-
mentate, adica a t.impilor care nu se repeta cu Iiecare unitate de produs ;
In cazul muncii care se repeta in mod neuniform sau cu elemente care an
durate mari - complexe de minuiri sau chiar operatii, sise luereaza in
regie sau, chiar, in acord, iar durata timpilor observati variaza in limite
foarte largi, fotografierea poate fi utilizata l}ipentru stabilirea timpului
operativ ;
- stabilirea normelor de deservire l}ia normelor de personal;
- cercetarea gradului de ocupare a muncitorului, de-a lungul zilei
de lucru ~i pe total schimb, ~i a gradului de utilizare extensiva a utilajelor ;
- cercetarea l}i extinderea experientei inaintate a executantilor,
cu realizari deosebite in productie, prin aceasta fotograf'ierea putind fi
utilizata la perfectionarea organizarii productiei ~i a muncii,
Dupa numarul executantilor sau al utilajelor luate in observare, foto-
grafierea timpului de munca al executantului ~i a timpului de folosire a
utilajelor poate fi individuala sau colectiva,
Fotografierca individuala cuprinde in observare activitatea unui singur
executant care deserveste unul sau mai multe locuri de munca sau utilaje.
In acest caz observatorul i~i concentreaza toata atentia asupra studierii
muncii executantului sau a functionarii utilajului respectiv, asttel ca
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 75

studiul consumului de timp poate fi realizat cu precisia cea mai mare ~i


cit mai comp1et. Pentru simplificare, in continuare se va prezenta nurnai
cazul Iotografierii timpului de munca 311executantului, irrtrucit celelalte
eazuri sint similare.
Fotografierea colectiva sau de gmp se efectueaza simultan asupra
unui executant colectiv care are in sarcina sa unul sau mai multe loeuri
de munea. Executantii pot Ii, sau nu, 1egati intre ei prin procesul de pro-
ductie. De regula, fotogratierea trebuie sa cuprinda un schimb intreg de
munca, dar ea se poate intinde ~i pe durata mai multor schimburi. Se
recomanda mai putin fotografierea partiala a unui schimb.
Pentru realizarea observarii, cel care efectueaza fotografierea se va
prezenta cu circa un sfert de ora inainte de inceperea schimbului ~i va
rarnine un timp dupa terminarea acestuia, pentru a putea constata sosirile
mai devreme sau mai tirziu de ora inceperii programului, ca ~i plecarile.
Pe parcursul realizarii observarilor, executantii nu vor fi stinjeniti
cu intrebari, observatii sau sugestii, astf'el incit procesul de munca sa se
desfasoare normal, eventualele modificari ale acestuia fiind mentionate
cu claritate in fisa de observare.
Fisele de observare trebuie sa cuprinda date in legMura cu muncitornl,
sau muncitorii cercetati, cu activitatile desfasurate de acestia in con-
ditiile de productie existente ~i eu dotarea tehnica a Ioeurilor de munca.
Astfel, pentru prezentarea executantilor, fisele vor cuprinde numele, marca,
specialitatea, incadrarea taritara, meseria, virsta, vechimea in meserie
~i vechimea in specialitate, vechimea in intreprindere.
In legatma eu operatia sau Iucrarea efectuata, se vor nota piesele ~i
cantitatile comandate si executate si materialele fo1osite. Pentru dotarea
tehnica' a locului de munca se va nota denumirea utilajului folosit, caracte-
risticile tehnice principale, turatia, presiunea de regim, sculele ~i dispoziti-
vele folosite, gradul de uzura a utilajului etc. Precizarea conditiilor de Iucru
are in vedere modalitatile de aprovizionare cu materiale, lubrifianti, scule,
amplasarea utilajului ~i a muncitori1or, graficul de deservire a utilajului,
conditiile igieno-sanitare, conditiile de medin etc. Precizarea aeestor con-
ditii este necesara pentru a se putea determina masurile ce trebnie fun-
damente pentru imbunatatdrea acestor conditii, ea ~i stabilirea influentei
diferitilor factori organizatorici sau de me diu asupra consumului de timp
de munca.
In cazul fotografierii individuale, se completeaza fisa de observare
(tabelul 3.6) a locului de munca. In aceasta fi~a se noteaza momente1e de
inceput ~i de sfir~it ale fiecarei categorii de timp, care este inregistrata se-
parat, ori de cite ori apare. Momentul de terminare a unei categorii de timp
coincide eu momentul de ineepere a alteia.
Pentru ca rezultatele observarilor sa fie conc1udente, in cazul in care
sint fo1osite pentru determinarea timpului operativ, numarul minim de
mas1¥atori pentru elementul observat trebuie sa corespunda tabelului
3.7. In Iiteratura de specialitate se recornanda valoarea 1,3 pentru coefici-
entul de stabilitate in cazul prelucrarii unui sir cronometric provenit
dintr-o activitate manual-meoanica §i 1,4 - pentru activitatile manuale.
76 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncii

Tabelul 3.6. Fi~.1


de observure pentru lotogl'aiierea illdividualii H tlmpului de JIlullca

tntreprindcrea mecanica nr. 10


Sccna prelucran mecanlce Fisa de observaj.ie nr. 1 Operatla : 'struujire ax turbina
Atelierul : 15 Fotograttcre individuala a timpului Categoria de.fncadrar e a lucra rii : V
Schimbul : 1 de munca Categoria de incadrare a muncitorului: V

Scopul ohservaril : claborarea de normative de tlmp


Numele muncltorulut : S. Gh., rnarca 3112.
Mcseria, specialitatea sau tunctja : strungar
Virsta ; 35 ani: vechimea III rneserie, specialitate sau Iunctte : 11 ani
Indicele de indeplinire a norrnelor, In %;
- media pe n ltlmele 3 lunl : 105
- in timpnl observant. .... ·· 103
Calitatea lucriirii executate : bunii Maistru : R.V.

Utilajul Scule ~i dispozitive

Denu mirea : strung universal CuLite de strunjit


NI. inventar: 4135 Transportoare cu role
Cara ctertstici : Macnra 3 tone

Elemente de organlzare ~i deservire a loeului de


Produsul
mnnca

Denumirea: turblna R-2; Semifabricatele slnt aduse si evacuate la locul


tipul T-2 de muncii Cll ajutorul macaralel. Sculele slut in
Dimcnslunl : 1580 X 730 X 1200 (mm) cantltati suficicnte sl de calitate corespunza-
Masa : 1250 kg toare
Ma terialu l : fontil

Cnnttnutul opera tiel Schema (schita) prelucriirll produsului

Strunjit ax turblna

lncepu tul observartl


(ora)
Sl'irsttul observant
(ora)
I Durata observant
(ora)
Se mnatura
observa torul u i

G,UO 14 ..00 [ 8

Tabelul 3.G (contlnuare)

TimnuJ Tirnpul Simbolul


Productia
Nr. curent Durata, eo care se realizata tirnpu lui
ert. Ac+ivitatea observata min suprapune, in unita.ti de muuca
ora ) min min natura le con snmat

Inceputul observaril G 00,0


1 I Indeparteaza
I . _
spanul de pe
I masma 03,0 3,0 trio
2 Co~nplete?z~ nlvelul ulelulul
I ill rnasma 04,5 1,5 I,U
Metode de mdsurare ~i analiza a timpului de muncc 77

Tabelul 3.6 (cnnt.lnuare)

I
Timpul !
I I Timpul Productia \ Simbolul
Nr. curcnt realizata timpului
CT~.
Activitatea observata \ Durata
min. I. suprapune,
care se
ell
in unitati de munch
ora
I
,
min. mm. naturale consumat

3 I Transporta plesa pentru strun-'I


I I
jit 09,5 4,0 i - I - Tmn
I A~aza pe masina plesa de I I
4
strtmjlt., 0 prinde, 0 contro-l
Ieaza, pune in tuncttune rna-
I
i
I
I

sma
I
I 15,0 5,51 - I - I la
5 I Supravegheaza Iunctionarea !
strungulul, urmarlnd viteza
de aschtere, parametrii de
Iunct lonare 19,0 I 4,0 - i - Ist(lb)
G i Muncltorul are 0 pauza de 0-
dihna regtementata, timp
in care masina functioneaza 23,0 I I Itk
fara supraevghere 52,0 I 10,0 I
10,0 1 ton
I I
7 i Indeparteaza spanul de pe ma-
sina 55,0 3,0 - Ido
8 I Asteapta macaraua 57,0 2,0 - ti
9 I Seoate plesa ell mncaraua ~i 0
a~azii pc podea 59,5 2,5 - la
10 i Prcdarea pieselor la ma gazle 7 0,3 3,5 - T pi

11 I Primtrea unci noi comenzi 07,5 ,1,5 - - Tpl

I i
12 I Aseaza piesa pe masina, 0 con-
troleaza sl porneste masina 13 4,5 i - - I la
45,0
13 I Supravegheata Iunctlonarea
strungulul 57,0 11,0 Ist(lb)
14 ! Xlaslna Iuncttoneaza rara su-
pravegherc 14 15,0 18,0 - 1 Ilk
15 ! Seoate piesa en macaraua sl
o a~azu pe podea 18,0 3.0 la
I
15 i Strmge sculele 25,0 7,0 - - Ido
17
18
I Sterge maslna
I Plea ca de la locnl de munca
I 30,0 5,0 - I tdo

(termina Iucrul mai devre-


me) i 15 15,0 I 30,0 I - - Id
Slirsltul observarll I 15 I OJ,O

Tcbelul 3.7. Numurul minim de masurar! pentru elementul observat, in


eazul Iotoqrafertl timpniui de mum-a

Durata elementului observat, in min. Numarul minim de valori din ~ir

pina la 5 15
5,1. .. 10 10
10,1. .. 30 8
peste 30 5
78 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

3.3.1.2.1. Fotografierea Individuala. In cazul fotografierii individuale,


prelucrarea datelor este relativ simpla, realizindu-se chiar pe fisele de obser-
vare. Timpii observati se stabilesc ca· diferenta intre diferitele momente
inregistrate. 0 importanta deosebita prezinta, in cazul f'otografierii,
gruparea categoriilor de timp de ~cela~i fe1, corespunzator structurii de
timp ~i analizei critice a acesteia. In urma analizei structurii timpului de
munca se intocmeste balanta acestuia pentru intervalul de timp supus
observarii, rezultind atit imbunatatirea ce poate fi adusa in folosirea tim-
pului de munca de la locul de munca analizat, cit ~i cresterea posibila a pro-
ductivitatii muncii. Se stabileste astfel care este ponderea diferitelor ca-
tegorii de timp, care este ponderea timpului productiv ~i a celui neprodue-
tiv, fata de durata schimbu1ui.
Cu ocazia analizei critice se pot stabili ~i masurile tehnico-organizato-
rice ce trebuie luate pentru mobilizarea timpilor neproductivi pe de 0 parte,
ca ~i a timpilor de pregatire-lncheiere a timpilor de deservire ~i de intre-
ruperi conditionate de tehnologie ~i organizarea muncii, in vederea cres-
terii productivitatii muncii.
Se poate face ~i 0 analizs, a timpului operativ care poate fi proiectat
a se reduce atit pe baza de normative, cit ~i cu ajutorul calculelor analitice,
tinind seama de influenta progresului tehnic care poate contribui in masura
nelimitata la reducerea tuturor categoriilor de timp.
In cazul in care nu exist a normative sau posibilitatea realizarii unor
calcule analitice, durata proiectata se ia egala cu cea inregiatrata, urmind
ea ulterior sa se realizeze masuratori asupra timpilor de baza~i ajuta-
tori, in vederea descoperirii rezervelor nemobilizate de crestere a produc-
tivitatii muncii.
In tabelul3.8 (la sfir~it) se prezinta un exemplu de calcul al balantei
timpului de munca in care se evidentiaza durata totala proiectata a timpului
de munca pentru productia efectiv realizata in perioada de inregistrare
si.durata totala a timpului de munca rezultata prin fotografiere. Diferenta
dintre timpul de munca proiectat ~i timpul de munca inregistrat reprezinta
rezerva de folosire a timpului de munca, data de coeficientul kl' cu ajutorul
eareia se calculeaza cresterea posibila a productivitatii muncii, k2' in %.
Tabelul 3.8. Balanta timpului de munca rezultata din fotografierea Indivlduala a tlmpului de
munea a exeeutantului

! Tlmpul de munca consumat, min. I Timpul de munca consumai, %


Nr.
crt. I
Activit atea observata!?l categoria
t impului de munca consumat
II
I
.
Sirnbol inregi-
strat
.
prociectat
Id f erenta I
1
fnregis-
trat
!I preOiec-jd'
tat iferenta

-01 1 1-23 41- -


1. [Prirnirea
crului
Total timp
~i predarea

de pregatire
lu-

si
6,0 ~I_-_I_I 1,25_1_1,25

incheiere I Tpi I~I -,-


f\ () - 1,25 1,25 -
a lTotal timp de baza. A~e-
zarea ~i scoaterea piesei I to ts! I 165,0
44,01
150'0--1~1
38,0 8,0
34,4
9,15
30,8
7,9
I 3,6
1,25

le ~
- -- -
~~-~~- - - -

Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 79

Tabetut 3.8 (continuare)

o 2 3 4 5 6 7 8

b i Total timp ajutiitor la 44,0 38.0 8,01 9,15 I 7,9 1,25

2 ITotal timp operatiy I~I 209,01 186,0 1 23,01 43,55 I_~~ 4,85

IInlocnirea sculel uza te 11,018% din


tlmpul .
I operativ I
Reglarea maslntl I 3,0
(normativ)

Ungerea utllajului I 3,5

c ITimp total de deservirel 16,5 16,0 0,5,


i tehnica a loculut de j
ldt
! I 3,44 3,34 0,10

I muncn I! I
[Cura tirea utllajulul i ! 2,5 - I
II lngrijirea Ioculut de munca,1
indepartarea spanulut 1
!1 9,0 6 % din
t irnpu l
II 1

I operativ
1 ! (normativ) I 1

d ! I
__
I
ITimpuI . total. ~e deservir~
~rganrzat.?nca
.1 (,e munca
a lccului
/do
I
I
11,0 12,0
I
1
-0'51~

~
2,4

~
2,5

_
I 0,10

3 !Total timp de deservtre a Tal 27,5 i 28,0 0,01 5,80 i 5,85


__ I 10Clllui de munca 1 _
- 1--1 1---
I
__1_1 TOlal limp producliv Tp 243,0 222,0 21,51 50,60 45,8 1 4,85

e ITotal timp de intreruperl


pen tru odlhna ~i necesi-
1011

I
1 I
I ! Se suprapune cu lio

I
I1

1 ta ti fiziologice I

ITotal timp de Intreruperi Ito I 129,5 129,5 0,0 127,0 27,0


I condition ate de tehno-, i

1 logie sl de organizarea I I _
! muncii I__ ~I I 1 , _

4 'Total timp de intreruperl TiT I1 129,51, 129,5 I 0,0 27,0 I, 27,0


I
I
reglementate 1---'
I !
"

!IDe~lasar.e~ dupii scule ~il ! 9,0! - I 9,0 1,9


dispozttive
,i
! I 1
1

IDeplasare pentru cautarea I ! 3,5 I 3,5:


0,7
i rnaistrulut I!, I'

'IDePlasare
!
dupii
~i semifabricate
materiale!
!
I
I
28,511'
I
28,5
5,9

I .
[Tirnp pentru munca nepre-j'
! I
I
I
6,51
1

: vazutn in sarcina de I 1
I
I
6,51 1.35
I productle I! I ,
80 Procedeele de masurare ~i determinare Cl timpului de rnuncd

Tabclul 3.8 (continuare)

o ., 3 4 5 6 7 8
I

I I
5 lTotal timp de munca

'/Lipsa
productiva

energie elcctrtca
--II ';..1!
::.
ne
47,,1
10,0'
,
'Convorbiri In in teres Ap.!
u_ • ! 3.01
serviclu I i I
i
Asteptarea dupa mljloace] 35,01
de transport I I
I
Asteptarea muncltorulu i i
allxiliar i I ~'51
--;-ITotal timp intrerupei erl :nde-:~I
.. 51,5
pendente de exeClltant ---! I ---I 1 1 _
h Total timp intreruperi de- id I 85 - 8,51 1,89 - I 1.8\)
pendenle de cxecutat ' I I !
6 ITotal timp de tntreruperf Tin ~ - 60,0 12,55 j----i 12,55
nel'eglementate 1 1 I ! __
i
mi TI I Total limp neproduclil!
Total t~mp ~e munca Obser-,I--;::-
oat, lJ1 mIn ,I
TN 237,0

480,0,
129,5

351,5
1108,5!

I
49,40

129,011100,00
27,01

72,801
!
22,45

27,2

Coneluzii Observa tii

1 I
,
Irnbunata Urea folosirii tim-
pului de munca, in %:
Lucratorul a intrerupt lucrul pentru a pleca la masa
cu 2,5 mill inainte de inceputul pauzei. Si-a reluat
aetivitatea cu 4 minute mai tirztu dupii terminarea
COilS. de limp deposit pauzel, A plecat mai devreme cu 30 minute la sfir-
I.:} = -------- situl schhnbului.
Total timp obseruat
129
·100=-100 = 27,2% Totalul tlmpulul de inaetivitate la locul de munca,
480 datorat venirii cu int.irztere s i plecarh mal devreme
de la lucru, este 36,5 min.
Cresterea posibilii a pro-
2
ductlvita tu muncii, In
%:
k1
1.:2 = 100 - 1.:1 ·100 =

27,20
·100 =
100 - 27,20

27,20
-- ·100 = 37%
72,50

I~TOC:\[lT, CO~TROLAT,
Data Funciia Semruii lira Data Funciia Semniaura
Metode de masurare ~i analiza a timpului de muncd 81

3.3.1.2.2. Autofotografierea. 83 aplica numai la. cxecutanti eu seo-


pul de a-i deterrnina pe acestia in depistarea pierderilor de Limp de munca.
Astfel se expliea de ce prin aceasta metoda se evidentiaza numai intre-
ruperile din ziua de munca a executantului.
Este evident ca fotografierea timpului de munca realizata de insa,~i
executantul procesului de munca se numeste autofotografiere si, pentru
aplicarea acestuia este necesara 0 pregatire prealabila a oamenilor muneii
respectivi. Autofotografierea se poate aplica ~i in activitatile administra-
tive ~i de birou, pentru toate activitntile unde apar pierderi de timp. Iri-
structajul executantilor trebuie sa-i familiarizeze pe acestia eu structura
pierderilor de timp in vederea stabilirii cauzelor care le determina. Fisa
de observare pentru autofotografierea timpului de munca este putin dife-
I'ita bta de fi~a de la fotografierea individuala, dar completarea acesteia se
face in mod similar.

Tobelul 3.9. n~i\de observare pcntru nutofotografierea tlmpulul de ruuncii

Int repr inderea : Piese scbimb X


Sectia : prelucrari mecanice Ftsa de observare nr. 5 Operatia : frezat batiu
A telierul : 6 . Autofotogratiere Cat.egoria de Incadrare
Schimbul: J I a Iucrar'ii : 6

Data observarii 15 sept.. 1978 i Inceput ora 6 Terrnirrat ora 14 Durata 8 ore

Numcle ~i prenumele: ~I.A. ~[arca: 1435


Categoria de incadrnre : 6 Meseria ~i specialttatea : frezor
Virsta : 30 ani Vechimea in meserie, speeialitate sau Iunctie : 10 ani.
Denurntrea uttlajului : Indieele de indeplinire a normelor, %:
rnasina de frezat in luna precedenta 97 %
- in ziua autofotografierii 98 %
"j

Denumirea
pierder-ilor
Inceputul Sfirsitul Durata: !
I
Nr. crt, de limp
de munca ora
I
min II ora
I
min ora
I rnin
i
j

I
I
Cauza

I ,
1

? Pleeat dupa scule 12 12


1" 30 is Lipsa scule
3 Plecat dupa maistru 13 05 13 15 10 Maistru

Total 6(j

Propunerile executantulut pcntrn remedierea pierderilor de timp:


----------._ _--_ _---- --_ __ .. _-------_ .. -.-._-._------------- _ ---- .. _------_.- _----_ .._---- __ -. __ ..
Sernnatura rnuncitorulut,

.3.3.1.2.3. Fotoqrafierea coleetiva, Fotograf'ierea colectiva a timpului


de munca poate imbraca doua forme: 1) fotografierea colectiva en inregis
trarea continua a datelor ~i 2) prin sondaj, la. anumite intervals (eta-
bilite in prealabil) de durate egale.

6 -" c. 1S51
82 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

Fotografierea colectiva cu inregistrare continua nu se deosebeste de


fotografierea individuala decit prin multiplicarea numarului de executanti
care slit observati, sau prin numarul de utilaje sau obiecte ale muncii
luate in studiu. Ca urmare, Iisa de observare va cuprinde mai multe eo-
loane corespunzatoare fiecarui executant in parte, coloana in care se vor
nota intervalele de timp, care trebuie sa fie suficient de mari spre a putea
fi sesizate.
Prelucrarea datelor se face in mod similar fotografierii individuale in
mod Aseparat, pentru fiecare executant sau utilaj observat,
In cazul fotografierii colective, prelucrarea datelor permite 0 analiza
comparativa a executantilor, realizareaunei medii ~i observarea (intr-un
timp scurt) unui numar mai mare de cazuri.
Fotografierea colectiva cu inregistrarea la intervale egale este 0 me-
toda laborioasa, care se aplica in cazul obscrvarii simultane a unui numar
mare de executanti care pot ajunge pina la 15. Metoda are doua caracte-
ristici importante: inregistrarile se fac la intervale egale stabilite in preala-
bil ~i se considera aprioric ca in decursul unui interval se consuma numai
categoria de timp stabilita la, ineeputul lui. Observarile pot fi realizate in
mod continuu sau discontinuu, urmarindu-se realizarea unui anumit numar
impus,
In realizarea acestei fotografieri se parcurg urmatoarele etape : defal-
carea activitatilor observate in elementele necesare ; intocmirea fiselor
specifice de inregistrare ; calculul marimii intervalului la care trebuie sa
se stabileasca observarile, interval egal pentru toate rnasuratorile ; stabi-
lirea elementelor representative ~iperioada de studiu. Dupa efectuarea ob-
servarilor , in cadrul prelucrarii datelor, se analizeaza gradul de precizie
al elementului reprezentativ, se stabilese rezultatele ~i se face 0 analiza
tehnico-organizatorica a acestora.
Pentru aplicarea fotografierii colective cu inregistrarea la intervale
egale, se folosesc anumite notiuni specifice avind relatii de calcul pre-
cizate pentru analiza ~i interpretarea datelor. . -.
3.3.1.2.4. Fotocronometrarea. Este 0 metoda de masurare si inre-
gistrare a duratei elementelor unui proces de munca ~i a timpului de fo-
Iosire a utilajului pr in combinarea fotografierii cu eronometrarea in anumite
perioade de timp.
Fotocronometrarea este 0 metoda de masurare si analiza in mod critic
a duratei elementelor de folosire a utilajului sau a 'duratelor unui proces
de munca, Cu ajutorul ei se pot stabili fie anumite elemente ale timpului de
executie ea durata, fie pentru analiza gradului de folosire a t.impului de
~unca. Metoda se poate aplica pentru activitatile care au elemente de
timp cu durate mari.
In tabelul 3.10 se prezinta 0 fi~a de observare prin fotocronometrare a
timpului de munca.
Fotocronometrarea se realizeaza de obicei asupra unui exeeutant indi-
vidual, asupra unui utilaj sau obiect al muncii ~i numai in cazuri deosebite
asupra mai multor executanti. Numarul maxim al acestora nu poate depasi 3.
Se aplica la operatiile care' nu se pot executa deeit prin cooperarea mai
multor executanti.

- .. ~' -.
... I s -m
Metode de masurare ,ianaliza a timpului de munca 83

Tabelul 3.10. Fi~a de Iotocronometrare a timpului de munea a lIDUi executant la operatta de


gaurire

N,.
crt,
Activitatea observata
.\Ob;;~x::r~rinI
fotograflere
Timpii obtinutl prin cronometrare
_,_~-~:---,---_,_---
\SimboIUI\ Du~ta
mm
ora I min I 1 ! 2 I 3 I 4 i 5
I
1 11neeputulobservant 6 001_1_1_1_1_1_1_,_

1 [Pregateste luerul

2 ILucreazii
6

6 331--------=1=1
I I I I
061 I I

, !
Tpl

T~p
I 6
I 27

3 Iprim:~te in?icatiile
_: mmstrulU!
I
1 __
6 1 381
----------1----,--
1 'I 1 I' I \' T dl I 5

4 ll.ucreaza

5 lFumeaza
6

6
:~I-I-'
oo
1--"
I
-I-I~
I ton 1
23

6 [Lucreaza
71~1_=1=1==1=1 Top ~

__
2JStii de vorbii
---[- 7 20 _ I I 5

---1---' - --'
td
--,-----
=-1' InceputuI eronometriirii__ 7_ 20 - 1 --- ---

~ Lucreazii _ I 1
I Top

a) Prinderea in strun- ---,-- tco 20,00 22,15 24,57 27,09 29,201 ,---

l gul universal ' I-- -t<lo 12 10


------ 10 11 I---1--'--
--- 10

b) Realizarea primei I ' leo 20,12 22,25 25,07 27,20 29,30


j giiuriri{

e) Realizarea celei de al
----1----'-'-
• 1teo
tao 60 62 58 58 60

21,12 23,52 26,05 28,18 30,30


l doua giiuriri ---1--1 tdo ~~ ~ ~ 1~i __ '---

Id) Tesirea gaurllor I I 4 5


Itco
tdo
22,11 24,52 27,05 29,17131,30
4 3 4
-, --,------------,------,--

- 'Sflr~ituleronometriirii 7 I~I_! __ I __ I__ I-, _1--1__ 1 26

I I~
.. ·1· ..
42 [Lucreaza

43 [Fu meaza
---1-
I
13 I 35 I

~~~ --
-- __I~
I '__ Top

15

~Luereazii 13 ~ __ I__ -_,~I 7


45 Strlnge sculele 14 00 1 Tal
- Sflr~itul observiirii 14 1--;;; -1-- --1-- -- --[--
Observatii tco - timpul curent eonsumat; tdo - durata elementulni miisurat.
Data....... . . . . .. .. . Observator .
84 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncii

Etectuarea masuratorilor ca ~i prelucrarea datelor rezultate din f'oto-


cronometrare, in vedrea analizei acestora, se executa, atit pentru cronome-
trare cit ~ipentru fotografiere, separat. Pentru fiecare din cele doua metode
de observare se utilizazi; metodologiile specitice prezentate anterior.
3.3.2.1l!etode de inreqistrare indi1'ectii a, thnplHi
In ultimul timp se aplica tot mai mult, in local metodelor de observare
directa (care au dezavantajul ca necesita un timp mai mare de observare,
uneori 0 prelucrare Iaborioasa, conditionind alegerea unui anumit exe-
cutant ~i unni anum it interval de timp), metodele de inregistrare indirecta
a timpului, cum ar fi metoda observarilor instantanee, filmarea, utilizarea
magnctofonului oscilografierea, masurarea t.impului pe microelemente ~i
altelc.
3.3.2.1. Observarile instantanee. 3.3.2.1.1. Dbservarlle instantanee
f3ra evalnarea ritmului. Observarile instantanee asupra timpului de munca
~i a timpului de folosire a utilajului reprezinta 0 metoda de masurare a
timpului prin inregiatrarea, in anumite intervale, a activitatai de moment
a mai multor exeoutanti sau utilaje, in scopul determinarii ponderii sau
duratei elementelor de producti«.
Metoda observarilor instantanee urmareste stabilitea timpilor nepro-
ductivi din cadrul zilei de munca, a cauzelor care genereaza astfel de si-
tuatii, a timpilor de trecere a obiectului muncii de la 0 operatie la alta sau
de la un stadiu la altul. Intrucit metoda permite determinarea gradului
de utilizare a masinilor pe de 0 parte ~i a executantilor pe de alta parte, poa-
te fi utilizata la stabilirea normelor de personal in activitatile de intreti-
nere ~i reparatii, ea ~i la stabilirea masurilor pentru eliminarea cauzelor
de pierderi de tirnp. Poate fi Iolosita cu eucces la depistarea locurilor in-
guste si la verificarea calitati; normelor de munca prin determinarea du-
ratei de t.imp a elementelor care formeaza structura normei de timp ~i an
un caracter nerepetitiv.
Sint mai multe variante ale metodei observarilor instantanee. La unele
se urmareste daca observarile sint facute cu evaluarea ritmului sau nu.
La altele se urmareste momentul la care se realizeaza observarile, ea de
exemplu : momente alese la intimplare, momente alese la intervale regulate,
momente alese la intervale foarte scurte, ehiar mai mid de un minut.
Exista ~i 0 varianti; a metodei observarilor instantanee la care observarea
este realizata de executant , caruia i se transmit optic san acustic momen-
tele de autoobservare. Cel mai adesea ins:1 se utilizeaza metoda observa-
rilor instantanee intimplatoare, mot iv pentru care se va face numai pre-
zentarea acesteia.
Etapele obseroiirilor instantanee. Un studiu efectuat pr in metoda obser-
varilor instantanee parcurge mai multe etape pregatirea efectuarii obser-
varilor, efectuaterea observarilor, prelucrarea datelor.
In cadrul primei etape privind pregatirea ef'ectuarii observarilor
instantanee, 0 mare importanta 0 prezinta stabilirea elemenielor de studuu,
la: care se pleaca de la intormatiile culese ~i de la scopul studiului ~i se trece
la defalcarea procesului pe elementele ce urmeaza a fi studiate. Din aceasta
cauza, este important ea observatorul sa cunoasca amanuntit activitatile
care se incadreaza in fiecare categorie de timp. Trebuiebine definite ince-
Metode de masurcre ~i analiza a timpului de muncd 85

putul ~i sfirsitul fiecarui element, spre a fi not ate ~i stabilite cu u~Ul'inta.


Observatorul, cunoscind foarte bine activitatea Iiecarui muncitor observat,
va putea SeL inregistreze corect, repede ~i precis, fara confuzii, activitatea
diteritelor categorii de muncitori. Pentru a evita eventualele greseli, cate-
goriile de timp observate se recomanda a nu fi exagerat de mari. Se reco-
manda, de asemenea, veriticarea acestora la locurile de munca respective
in cadrul unei perioade de proba.
Metoda observarilor instantanee are la baza teoria probabilitatilor.
Ou cit se vor realiza mai multe observari asupra unui loc de munca, cu
a.tit rezultatcle vor fi mai aproape de realitate. Observarile trebuie sa se
realizeze toarte riguros, far a interpretari empirice.
Dupa stabilirea elementelor de studiat urmeaza stobitire« circuitelor
SC(1t f}, traseelor de urmai,

In funetie de numarul de vizitar! zilnice ~i de schita de amplasare


a Iocurilor de munca se intocmeste planul traseului care trebuie urmat
de observator. In cadrul planului de amplasare se marcheaza tiecare utilaj
sau loc de munca printr-un numar de ordine vizibil, nu mar care se inscrio
~i pe planul de amplasare. Traseul ce trebuie urmat de observator trebuie
sa fie cit mai scurt posibil, cu portiuni cit mai mici de rners in gol ~i sa
permita constatarea evidenta a act ivitatii executantilor. Pe acest plan se
stabilesc Iocurile in care se realizeaza observarea ~i inregistrarea acestuia,
precum si locurile de munca ce urmeaza sa fie observate in aceste puncte.
Initial se pot stabili mai multe trasee provizorii, in functie de nnrnarul de
locuri de munca. Punctele de pe traseu se stabilesc asUel incit dintr-un
punct oarecare sa se poata observa mai multe locuri de munca. Intrucit
observatorul se opreste in punctele fixate in prealabil, trebuie E'a se ma-
scare durata parcurgerii traseului, cu oprire la fiecare loc de rnunca. Ob-
servatorul pe traseu inregistreaza aetivitatea observata ~itrece mai departe.
Viteza observatorului pe traseu nu influenteaza rezultatele observarii dar
cste obligatorie respectarea circuitului, a punctelor fixate pentru oprire,
in vedcrea observarii, ea ~i a locurilor de munca ce trebuie observate in
aceste puncte. Se recomanda parcurgerea de proba a circuitului propus,
mainte de inceperea masuratorilor, in vederea derinitivarii acestuia.
Se noteaza cu p ponderea probabila a elementului de timp ce urmeaza
a Ii studiat, in procente. Stabilirea ponderii probobile a elementului de tim-p
studiat este 0 etapa iniportanta in pregatirea efcctuarii observarilor ins-
tantnnee. De obicei, in urma unei analize se alege ea factor p acea valoare
ce corespunde elementului ell ponderea cea mai mica, pentru a asigura
realizarea pentru toate elementelc a prcciziei stabilite initial. Fact orul
p se determina de obicei in etapa de pregatire a observarilor instantanee,
en 0 oarecare aproximatie in urma realizarii unor observari, sau pe baze
de realizari statistiee de care executantul dispune, De exemplu, daca in
urma unor observari prealabile, timp de 3 zile, asupra a 25 de masini-
unelte, ar rezulta urmatoarele procente : Iucreaza 78 %, opriri pentru apro-
viziouarea locului de munca 8 %, opriri pentru reglaje 4 %, opriri pentru
intretinere 5 %, opriri din cauza executantilor 7 %. Evident, factorul p
va fi : oprit pentr« reglaje en ponderea probabila de 4 %.
86 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

Deierminarea nttmarului de observari ~i pentru aceasta metoda are


o importanta deosebita. Numarul de momente-om, momente-utilaje sau
momente-obiect, realizate in timpul observarilor instantanee, se refera
de regula la elementul cu ponderea eea mai mica, deoarece precizia rezul-
tatului vaI'iaza direct proportional cu numarul observarilor iar ponderea
elementului analizat variaza invers proportional.
Precizia rezultatului este in runctie de scopul urmarit prin efectuarea
studiului ~i in runctie de tipul de productie.
Plecind de la calculul probabilita.tilor, numarul de observari N se
stabileste en relatia
2
a (1 - p) , in care: (3.27)
N = k2p

a
este coeficientu1 probabilitatii verosimile (probabilitatea ea eroarea
relativa a rezultatelor observarilor sa nu depaseasca limit a
admisibila) ; de regula, in practica, se ia a = 2, corespunzind
probabilitatii de 95% ; in cazul in care se poate adminite 0
probabilitate mai mica, se va diminua corespunzator ~i a; de
exemp1u la P = 0,92 va corespunde a = 1,7 iar la P = 0,84,
a = 1,4; in cazul in care se admite 0 probabilitate mai sea-
zuta, rezulta ~i numarul de observari mai redus;
p - ponderea probabila a elementului de timp analizat;
le - eroarea relativa admisibila, in sntimi (de regula k = 0,05).
Aplicarea formulei de calcul pentru determinarea numarului de obser-
vari este relativ greoaie. Din acest motiv se reeomanda utilizarea tabelelor
sau grafieelor din care se preiau direct numarul de observari. Forma tabe-
lara elimina eventualele greseli de calcul sau citire.
In tabelul 3.11 se prezinta numarul de observari pentru diferitele
valori ale ponderii elementului de timp analizat ~i pentru diferitele valori
ale erorii relative. De exemplu, considerind valoarea procentuala a ele-
mentului analizat 10%, respectiv 0,1, iar eroarea admisibila ±5O,{" res-

• Tabelul 3.11. Numarul de observart pentru diferite valori ale ponderii elementului de tlmp
anaIizat ~i pentru diferite valori ale erorii relative

~I
po,'0
±l
I
±2
I
±3 ±4
I
±
I, ±6 I ±7
I
±8
I
±9
I ±1O

1 /396000019900001440000 274 50011584001110000/ 80000 61900 48 900 139 60~


2 1 960 000 490 000 217 800 122 500 78 400 54 400 40 000 30600 24200 19600
3 I 1293300 323 300, 143 700 80800 51 700 399001 26400 20200 16000 12900
4 I 960000 240000 106700 60000 38400 26700 19600 15000 11 900 9600
5 760 000 190 000 84 400 47 500 30 400 21 100 15 500 11900 9390 7600
6 626700 156 700 69600 39200 25100 17400 12 800 9790 7740 6270
7 I 531 400 132 900 59 000 33 200 21 300 14 800 10800 8300 6650 5310
8 ' 460 000 115000 51100 28800 18400 12800 9380 7190 5680 4600,
9 I 404400 101100 44900 25300 162001 11 200 8250 6320 5000 4040
10 : 3600001 90000, 40000 22500 14400 10000 7340 5630 4450 3600>

•• J"'L _
Metade de mosurare ~i analiza a timpului de muncd 87

Tal/clul 3.11 (contlnuare)

;"
.:
Po,'0
",I ±21 ~3 ±4 I ±5 I ±6 ±7 ±8 ±9 ±10

11 323600 80900 36000 20 200 112 900 8990 6600 5060 4000 3240
12 293300 73300 32600 18300 11 700 8150 5980 4580 3620 2930
13 267700 66900 29700 16700 10700 7440 5460 4180 3310 2680
14 245700 61400 27300 15400 9830 6830 5010 3840 3040 2460
15 226700 56700 25200 14200 9070 6300 4620 3540 2800 2270
16 210000 52 500 23 300 I 13 100 8400 5830 4280 3280 2590 2100
17 195300 48 800 '21 700 12200 7 810 5420 3980 3050 2410 1950
18 182200 45600 20200 11 400 7290 5060 3720 2850 2250 1820
19 170500 42600 18900 10700 6820 4740 3480 2660 2110 1710
20 160000 40000 17800 10000 6400 44·10 3260 2500 1980 1600
21 150500 37 600 16700 9400 6020 4180 3070 2350 1860 1510
22 141 800 35500 15800 8660 5570 3940 2890 2220 1750 1420
23 133 900 33500 14900 8370 5360 3720 2730 2090 1650 1340
24 126700 31 700 14100 7920 5070 3520 i 2580 1980 1560 1270
2.5 120000 :30 000 13 300 7500 4800 3330 2450 1880 1480 1200
26 113 800 28500 12 600 7120 4550 ,)160 2320 1780 1410 1140
27 108100 27 000 ! 12 000 6760 4330 3000 2210 1690 1340 1080
28
29
102900
97900
25700
24500
11 400
10900
6430
6120
4100
3920
I :2 860
2720
2100
2000
1610
1530
1270
1210
1030
980
30 93300 23300 10400 5830 3730 2590 1900 1460 1150 935
31 89000 22300 9890 5570 3560 2470 1820 1390 1100 890
32 85000 21300 9440 5310 3400 2360 1730 1330 1050 850
33 81200 20300 9000 5080 3250 2260 1660 1270 1000 810
34 77600 19400 8630 4850 3 110 2160 1580 1210 960 ! 775
35 74300 18 600 8250 4640 2970 2060 1520 1160 915 745
36 71100 17 800 7 900 4440 2840 1980 1450 1110 880 710
37 68100 17000 7570 4260 2720 1890 1400 1060 840 1 680
38 65300 16300 7250 4080 2610 1810 1330 1020 805 655
39 62600 15 600 6950 3910 2500 1740 1280 980 775 1 625
40
41
60000
57600
15000 6670 3750 2400 1670 1220
1170
940 740
710 .
I 600
14400 6400 3600 2300 1600 900 575
42
43
55200
53000
13800
13500
6140
5890
3450
3310
2210
2120
1530
1470
1130
1080
865
830 .
680
655
I 550
630
44
45
50900
48900
12700 5660 3 180 2040 1 410 1040 795 I 630 I 510
12200 5430 3060 1 960 1360 1000 765 605 I 490
46 47000 11 700 5220 21HO 1880 1300 960 7351 5801 470
47 45100 11 300 5010 2820 1800 1250 920 705 1 5551 450
48 43300 10880 4810 2710 1 730 1200 885 675 ! 535 43~
49 41600 10400 4630 2 600 1 670 1160 850 515 415
50 40000 10000 4440 2500 1600 1100 815 65~
62;) 495
11

400
51 38430 9610 4270 2400 1540 1070 785 600 475 385
52 36920 9230 4100 2310 1480 1030 755 455 ' 370
53 35470 8870 3860 2220 1 420 I H51 355
~~~I
;;; 11

54
55
3·1070
32730
8250
8 180
3790
3 640
2130 1 360 725\
695 530 420 I 340
I 2 050 1 310 910 670 510 405' 325
56 31430 7860 3490 1 980 1 260 870 640 390 315
490 1
57 30180 7550 3350 1 890 1210 840 ! 6151 470 375 300
58 28960 7240 3220 1 810 1 160 8051 I 590 450 360 290
59
60
27800
26670
6950
6670
3090'
2960 I 1 740
1670
1 110
1 070 ;~~Ii ~~~I 435
4.;)
1-
345
3001
280
265
61 25570 6390 2840 I 1 600 / 1 020 .\ 710 520 400 315/ 255
62
63
24520
23490
6130
5870
2720
2 610
1 530
1470
I 980
I 940 ~~~ l I 500
480
385 ,
365 t
305
290 1
245
235
88 Procedeele de masurare si determinare a timnului de muncd

Tabclul 3.11 (contlnuare)

p,e
-: ", I
I
±J ±2 ±3 I ±4 ±5 ±G ±7 ±8 ±9 ±IO

()4 22500 5630 2500 1 ·110 I)O() i 625 460 350 275 225
65 2154() 53aO 2390 1 :150 860 600 440 335 265 215-
GG 20610 5150 2290 1 290 825 570 420 :.,20 255 20.')
67 19700 ,1925 21 gO 123U 790 545 400 305 24·5 H)5
68 18820 ·1705 2090 1 180 750 520 385 295 230 190
(\\J 17970 ,I 490 201i0 1120 720 500 365 280 220 180
70 17110 4285 1 900 1 1,170 685 475 350 265 210 170
71 163-!J 4085 1 815 1 U20 655 455 333 255 200 165
72 1556() :3890 1 730 970 620 430 315 2·15 1!)0 155
7::3 14,90 3 iOO 1 GIO 1)25 5UO Ho 300 2:'10 18U 145
7,1 14 (I.SO 351() 1560 880 560 SUO 285 220 175 140
7.:S 1:) :130 :1 :J3() 1480 835 535 370 270 210 165 13.')
i6 12 (nO :3160 1400 71)1] 50.S 350 255 195 155 125
77 11 9.S0 2990 1 ;';:30 745 480 330 245 185 145 120
78 11280 2820 1258 705 450 315 230 175 140 11()
71) 106:30 2 GGO 1180 665 -125 295 215 165 1:>'0 105
80 10000 2,500 1 110 625 400 275 205 155 125 lOO
81 I)380 2345 1 040 585 375 260 190 145 115 I),~
82 8780 2195 975 550 :350 245 180 135 110 88
83 8190 2050 gIll 510 325 225 165 1:30 lOO 82
8,1 7620 1 905 8·15 475 305 210 155 12() ~H 7()
85 7060 1 765 785 440 280 195 H5 110 87 71
86 6510 1 630 725 405 2.60 180 130 lOO 80 65
87 5980 1495 665 375 240 165 120 H3 74 GI)
88 5450 1360 G05 340 220 150 110 85 67 55
89 4940 1235 550 310 200 135 100 77 61 49
gO 4440 1110 495 280 175 125 UO 69 55 44
1)1 3960 91)0 440 250 160 110 SO 62 49 4(p
92 3480 870 385 220 140 U6 70 54 43 35
93 3010 750 335 190 120 83 61 47 :37 :>'0
94 2550 640 285 160 100 71 52 40 31 2()
95 2110 525 234 130 85 59 4:~ 33 26 21
96 1670 420 185 105 67 46 34 26 21 17
97 1 240 310 140 78 50 34 25 19 15 12
98 815 205 91 ,S1 33 23 17 13 10 8
99 405 100 45 ! 25 I 16 11 8 6 5 4

2
pectiv 0,05, inlocuind datele in relatia (3.27)l'ezuWi,N=2 (1-0,1)_
. 0,052• 0,1
= 14 400. Aceeasi valoare poate fi citita ~i in fig. 3.5.
Pe baza numarului de observari necesare ~i in raport eu termenul final
al analizei se determina numarul vizitarilor zilnice ale locurilor de munca,
Deier minarea [recoeniei obseroarilor ~i a numa1'ului de eircuite zilnice n, de-
pinde de numarul total de observari N ~i de termenul de executare a stu-
diului (z - numarul de zile). Cu cit este mai mare numarul de zile afec-
tare observarilor, cu atit 'la fi mai obiectiv rezultatul, deoarece avind
in vedere 0 perioada mai lunga, exista posibilitatea caracterizarii mai
precise a activita.tii respective,
In cazul urmaririi cu precadere a unei anumite eategorii de timp ,
numarul circuitelor zilniee va depinde ~i de natura acestora. Pentru cate-

~
Metode de miisurare ~i analiza a timpului de munca 89

goriile de timp care apar mai rar va fi necesara sporirea numarului de cir-
cuite zilnice ~i- invers, daca apar mai des. Freeventa observarilor se va
determina cu relatia
n_ N
z - ..• (3.28)
Z

Daca lungimea traseului nu este compatibila eu frecventa impusa de


factorii care intervin , se pot utiliza doi sau mai multi observatori, ale caror
rezultate se vor grupa. in acest mod se poate scurta ~i termenul de efec-

~ fOO 100
c-: 95 ..... ~ r-....... r---. ........ '" <, 95
~90 ,~
, <, <, <, ....• 90

-,
~~~ .....
""~ 85 .....
,,'"<, r-, '" -,'" 85
~<::
Cl
Q...
8IJ
75
~"
/(.1
~
I'. ~"" "
1\.."""'
" l'
R\.'\. '\. -, .'\.
f'\..
I\. I\..
[\.
<,
-, -, \. "- ~
~o

-, '\
80
75
70
65 I\.'\.'\.'\: ~ '\ -, '\.'-"
65
60
55
\.\. r\\.'
"\
1'\ '
\."- ~\.'.\. \.'\
-,
\(5'
->
'\-.:: ,\J7"
~
~o -, r\ 1\
" '\

'\
60
55
50
50
45
r\
-, ~~ .\ to cP \ \ \ \ I 45
'\\ \) ~~ \ Ij
-,I\.\ '"
" i,\ '\ "-
40 \. 40
35
1\ I'\.
-, -,
\.
~
~'1 0:1\
'\ 1\.' [\
'\.'\
'\.'\. I'\.
" 35
30
25
~~
<, -, -, \.",,-' r\ ~I\
~ '\.
\." !\..
\.
i\ r'\.
<, '\:~
r\
30
25
lO
15
-, '-.." " ~"-" "-•..•.•.... <,"'- ..•. ~
\.'\.
~
~
..••...
"-
~ ,
•...•. r-.
..••...

....•
<, <,
<,<, '" ..•...••.
20
15
10 <, t- ~ <, ~ to
5 5
o
50807081} tl}O 200 300400500 gl}O 1000 201}1}31}01}1000g01}1} 10000 20000 1O01}0
NlImrJrll/ de observtJri (n)
Fig. 3.5. Numarul de observart in Iunct ie de ponderea elementului de timp analizat.

tuare a studiului. Print re factorii care pot influenta frecvcnta observarilor,


mai pot interveni, deci: lungimea traseului de parcurs ~i numarul obser-
va1'i101',numarul elementelor observate.
In practica, un traseu nu va avea 0 durata mai mare de 20 minute ~i
prin aceasta, va influenta numarul de circuite posibile din cadrul unei
zile, care se determina eu relatia
nz
ne --~,
- cl (3.29)

In care cZ este numarul punctelor observate.


90 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncu

Pentru procesele de munca cu caracter intimplator, la care este ne-


eesar un numar ridicat de observari, se recomanda ea numarul de viz i-
tari zilnice sa fie de maximum 20, iar un traseu sa nu aiba 0 durata
mai mare de 20 minute, intrucit numarul de circuite zilnice este determinat
de relatia (3.29) ~i intre circuite trebuie sa existe ~i 0 anum ita pauza.
De exemplu, pentru efectuarea celor 14400 de observari asupra a
10 masini in timp de 4 saptamini (24 zile), frecventa observarilor ~inumarul
de circuite zilnice ne se va determina astfel :

N
nz = -; =---u-
14 400 = 600 observari ;

n z600 = 60 circuite.
ne =7:=10
Se recalouleaza (rotunjeste) la· numarul imediat superior.
Observarile instantanee trebuie sa asigure caracterul eu torulIntim-
plater al masuratorilor. Observarile trebuie realizate la momente cu totul
intimplatoare, dupa frecventa stabilita in prealabil pentru fiecare. Iiealiearea
caracterului intimplatm' se poate obtine prin mai muIte procedee : tabele de
numere intimplatoare, tabele de logaritmi, tragerea la sorti. Tabelele de
numere intimplatoare sint cele mai utilizate. Pe baza acestor tabele se
pot elabora pentru un anumit numar de zile tabele speciale care sa fie uti-
lizate permanent in intreprindere. Tabelele prezinta momentele de ineepere
a observarilor, in ore ~i minute, pentru numarul de zile ~i circuite zilnice
reiesite din calcule. Numerele din tabel se adauga de obiei la ora de incepere
a schimbului de Iueru, pentru a putea astfel stabili momentele inceperii
circuitelor.
In tabelele in care sint treeute momentele observarilor, calculate pe
baza tabelelor de numere intimplatore, sint trecute in paranteza (in fata
anumitor momente) cifre cuprinse intre 1 ~i 99 a carol' semnificatie este
legata de eliminarea anumitor numere corespunzatoare unor cicluri care
depasesc numarul celor rezuItate din calcul.
In cazul procedeului cu tabele de Iogaritmi se aleg, de obicei, pentru
fiecare dintre orele de munca ale unui schimb (pentru schimbul de 6 ore,
6) 0 serie de numere consecutive, reprezentind numarul de cireuite care se
etectueaza intr-o ora.
In situatiile in care lipsesc tabelele cu numere ip.timplatoare sau tabe-
lele de logaritmi se aplica procedeul tragerii la sorti. In acest caz, se noteaza
pe 60 de cartonase cifrele de la 11a 60, corespunzatoare celor 60 de minute
ale unei ore. In functie de numarul de circuite ce trebuie realizate irrtr-o
ora, se extrag din multimea celor 60 de cartonase, 3,4,5 dintre ele. Numarul
de cartonase reprezinta numarul de minute ce trebuie adaugate la 0 ora
pentru a stabili momentul inceperii observarilor. Procedeul se rep eta pen-
tru fiecare ora,
91
Metode de miisurare ~i analizo a timpului de munco

Pentru desfasurarea in bune conditii a observarilor vor trebui intoc-


mite [ise eilniee de inregi8t1'a1'e a obseroiirilor ?i [ise pentru. centralizarea da-
telor, Aceste fise vor masura pregatirea ~iprelucrarea datelor reducind mult
posibilitatea aparitiei erorilor.
Fisele de inregistrare sint adaptate studiului care se efectueaza, ele
putind varia de la 0 activitate la alta, Pentru obtinerea unor marimi medii
privind consumul de munca, in fi~a de inregistrare se vor inscrie doar
locurile de munca din planul traseului ~i elementele consumului de timp ce
urmeaza a fi observate ~i inregistrate. In tabelul 3,12 se pre~inta fisa
de observare instantanee intr-un atelier de prelucrari mecanice. In timpul
observarii se marcheaza, cu 0 linie sau 0 litera, fiecare dintremomentele
observate in coloana elementului respeetiv. Fiecare circuit este insemnat
eu 0 alta litera, ceea ce permite identifiearea cu usurinta a activitatdlor'
~i stabilirea cu precizie a momentului de producere a evenimentelor, ea ~i
verificarea corectitudinii inregistra-rilor.

Tabelul 3.12, Fisa de observare lnstantanee

ATELIERUL DE PRELUCRARI FI~A DE OBSERVARE INSTANTAl\"EE


~IECANICE
Elementul 1 Nu lucreaza din cauza:
urrna rit I
Nr. '_ Muncitorul I. ,. . I I
vma'l. _.

I ! Munci-
crt.
Locul de I
Lucreaza efectueaaa
alte
activjtati
Lipsa de
laprovizlonarel torul
Ilips,,>te
munci-
I torului
Defecta masma I Total
munca i . ! I
I ! I i

1 1 Maslna de frezat
I a, b, c I 'e,f,g,h,i,il d 10

2 I Masina de frezat I a, c, d, r \ e Ib
, I g, h, i, j 10

3 1 Masina de gaurit a, c, d Ih" i If, g b, e 10

4lMa~ina de ra])otat I, g, h,i, j la, b, c, «,e I 10


l
5 I Strung IC,f,g,h,i,jl I a, b, d, e 10

6 S t run g I a, fb, hc, d, I gel I


i, j 10

7 1St run g I a, t, d, f, i g. i c, e 10
I i n. i I I
8 I
i
Seping !f
!
I a, b, c, i
~
d, e, 11!
t
g, h 10

9 I Sepmg i b, c, d I a h lie, f g, 11

10!
I
I

Strung
i,
I

! b, c, f I'd, i, j
I I' a, g I
! e, h
I i I
11 I Xlasina
I
de giiurtt Jc. d, f, g, hi
I I
i e I.

I
b I
i
a, i
I
12 I ::Ila~ina de frezat! f i i I g ! a, b, c, d, e, h, i, j
'IOTA T i 4.7 I ')1 14 i-g-!-;-I rs
Programul onser- a b C d e f g h i j
vartlor (ora) 7,15 7,50 9,25 10,20 10,55 11,50 12,50 13,25 13,45 14,30

]
92 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de rnuncc

Tabclul 3.13. Plsa de inregistrare till rejea

''''"'Locul de I
~nca
I I I I 7 I 8 I 10 11 112 113 114
ore
Inrcg is-
trar-i
91 ! (ora)

"'""~ I , I I I
i
I I i
1 X 1,1 X
I
le X X c IX X X X
I P X
IIC
I :
j 7,15
2 -'X-
3
4
X
C
X
C
S 'X
X
X
P
X
X
X
.11
X
X
X I
P
X
X
X
X
C
C
X
X
S
p
X
A
..L

X
IX X11111X:
'"

X
X- •.

X
(';
,-,'

X;
7,45
8,05
8,50
5 XIX
X L X S X X X X X s: I 9,20
6
7
X
X
X
X
X
C
C
X
-,
p
X
X
}'
X
ill
,e:
X I
X
X
X
c
C
xix
X
X
X
X. 9,45
10,35
S X Jll ! X X X X C X X S
XIX
X ,:-C I X,X!
X -.,v!
I X ; 11,55
9 X X X c. "~ X I .\:X X p X R i X 1\1 "': 1Z,:~5
10
11
12
c
X
X
X
X
p X
X
.11
X
P
S
'X
I
X

X
M
X'
X
C
X
X
X
C
C
X
X
X
X
l'
XI"YI"~1"\
X
L
JI
X X
Cl
X,
X
12,55
1:),10
13,15
13 X X X
I X X X X X C X I P 13,55
14
15
X
X,X
X X
X
X
C
xix
I C
X X
X
X
XIP1:lIIS
X X X I c
A
X I C
X
I
[·X X- I :~" 14,20
H,45

CODUL. X - strunguri in Iun cl iune ; X = 182; P - Punerea pc masmu a sernilabri-


catu lul ; P = 12; 111 - scoaterea de pe maslna a semifabricatului; S = 11 ; C - controlul di-
mensional al pleset strunjite; C = 26; L - Iipsil de materii prime (semifabricate); L = 2;
]V - oprire din cauze n ecunoscute ; N = 1 ; S - !ipsa de scule ; S = 5; R - rnasmi in repa-
ratle ; R = 1. :\1'. total de observart = 240; Nr. total de maslni oprite = 58; Nr. total masini
In functiuue X = 182. Randamentul atelierulul = 182}240 = 0,75.

In tabelul 3.13 se prezinta un alt exemplu de fi~a de inregistrarc ~i


anume fisa de mregistrare tip retea, in care pe ordonata se tree numarul
circuitelor iar pe abscisa-> locurile de munca observate. Literele au in
in aeest eaz semnificatiile-simbol pentru a putea fi inregistrate cu prccizie
~i rapiditate i;>ipentru a permite 0 eentralizare usoara. Eisele utilizate in
cadrul zilei de munca la unul sau la mai multe loeuri de munca sint cen-
tralizate la sfirsitul sehimbului prin sumarea observarilor pe fiecare ele-
ment al consumului de timp i;>iprin calculul structurii elementelor
componente.
Fisele centralizatoare se adapteza pentru fiecare varianta in parte
a metodei observarilor instantanee, in ele inscriinduse rezultatele zilnice.
Pe versoul tiselor centralizatoare se reprezinta grafic datele medii reali-
zate prin observare, in scopul urmaririi caracterului de stabilitate ~t rezul-
tatelor, care arata daca numarul de observari a fost suficient.
Realizarea obserodrilor instomtomee trebuie sa fie asemanatoare 11Uei
fotografii care fixeaza in mod fidel faptele la un moment dat, farn, a-i
imprima un caraeter personal.
Lucratorii care realizeaza observari trebuie sa cunoasca tehnica de
lucru, sa respecte disciplina programului de observari, traseul i;>i locurile
de munca supus observarii. Acestia trebuie sa fie buni observatori, 8ft inre-
Metode de masurare ~i analiza a timpului de muncd 93

gistreze corect activitatile observatc, fara aprecieri ~i interpretari perso-


nale, sa reeunoasca cu precizie fiecare dintre elementele observate.
Observatorul trebuie sa fie in masura sa stabileasca cu preciz ie eau-
zele tuturor intreruperilor, evitind astfel orice posibilitate de eronare a
rezultatelor. Pentru 0 desfasurare corespunzatoare a observarilor, inainte
de inceperea actiunii, se efectueaza un instructaj special cu personalul
insarcinat cu etectuarea acestora. Observatorul trebuie sa fie prezent
inainte de inceperea circuitului in sectorul in care urmeaza sa se efectueze
observarile.
Pe parcursul etectuarii observatorilor se realizeaza urmatoarele lucrari :
se observa procesul, se stabileste categoria de consum de timp, se inca-
dreaza elementul observat , se inregistreaza in fisa de inregistrare simboli-
zat categoria de consum de timp. La terminarea unui circuit se realizeaza
o inventariere a locurilor de munca observate pentru evitarea even tu a-
lelor omisiuni.
Preiucrarea datelor rezultate din observarile instantanee se poate
realiza in mai multe faze ~i anume : 0 prelucrare zilnica a datelor din cen-
tralizarea momentelor observate pe categorii de consum , de timp, (mornen-
te-obiect almuneii ; utilaj-mo-
mente; om-momente), din in- f'ondereo Aoa/ereo N/lmoru/ ae
scrierea acestor date in fisa e/em enro/oi 11(7711 e/or de oaservdr, ae
centralizatoare si din stabili- coo/or (P),7. COfIIrO! {i(,; f.' zf (fiE)
rea ponderii iilnice a ele-
mentului de timp analizat p.
La citeva zile dupa in- 99
1.5
ceperea observarii are loc 0 500
~8
prelucrare a datelor medii.
Stabilirea valorii medii a
98+2 <.1
2,4-
.F
f ~(j

300
factorului p, evidentiaza ten- 97 3 ;0
dinta acestuia fata de mari- 98\ .(- 4,5 ZOO
mea initials luat~ in calcul. 95 5 8,0 !50
94 6
In cazui in care rezulta 0 93 7
valoare mai mare a acestuia, ft ~ 9,0
f~~
se va diminua numarul de :90 fO 12,0
observari, iar in cazul unei ·85 15 150 60
·80 20. 18,0 . 50
valori mai mici, se va multi- ZI,O 4!J
70 gO
plica numarul acestora in 60 W Z~O
j()
mod. corespunzator. ~O 5(J
Eta pa Iinala este cea de 20
prelucrare a datelor ultimo t5
rezultate, ~i din verif'icarea
101', de stabilire a limitelor 10
in care se afla Iactorul p. Fig. 3.6. Abaca pentru determinarca limltelor admisibile
Determinarea Iimitelor admi- de control.
sibile de control, se face en
ajutorul unei abace (fig. 3.6) fermata din trei scaI'i logaritmice, scara
nurnarului de observari zilnice ~i scara limitelor de control.
94 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca
-----
Valoarea limitei superioare de control va fi
l.e = p+le, (3.30)
iar valoarea limitei inferioare de control va. avea marimea
lie = P - le (3.31)
un de le este abaterea limitelor de control, in %.
In cazul in care unele valori pentru P nu se incadreaza pentru unele
zile in limitele de control, valorile observate in aceste zile vor fi eliminate
din observarile realizate. Dupa eliminarea acestora, se V'erifica din nou
daca valorile p, obtinute in aceste zile, se incadreaza in limitele admisi-
bile de control. Verificarea se considera terminata cind toate valorile lui
P se situeaza in limitele de control.
Pentru ea observarile sa fie considerate corespunzatoare, trebuie
respectata conditia efin < eiM in care ejin este eroarea relativa obtinuta
in final, iar ein - eroarea relativa luata initial in calcul.
Eroarea relativa finala se stabileste cu expresia

efin =2V1 PI·nI


PI, (3.32)

in care PI ~i nI sint elemente finale.


Exemplu : Din prelucrarea unor observarl instantanee, in final a rezultat : valoarea finalii
a Iui P = 85 %, nurnarul de observari zilnice, n.=50. Din abaca, fig. 3.6, rezulta lc= ± 15 %
deci : lse = 85 + 15 = 100 %; lie = 85 + 15 = 60 %.
Dad! rezultii 0 limitii superioarii de control mai mare decit 100 %, limita supertoara de
control se considerii Isc = 100 %.

= =
Considerlnd ein

etin = 2
V 1-0,87
0,87·400
= 2
V
5 %, Pl

--
0,13
348
87 %,

= 2
nl = 400 observarl, rezulta :
V 0,000374=2'0,0193=0,0386=3,86% care este<5%.

3.3.2.1.2. Observarile instantanee eu evaluarea ritmului. In aceasta


varianta, a metodei, odata cu inregistrarea diferitelor evenimente, se
noteaza si ritmul de munca pe fi~e speciale. Ritmul reprezmta in acest caz
media ponderata a ritmurilor de munca observate pentru categoria de
timp studiata. Elementele inregistrate in aceste Iise speciale se totalizeaza
la stirsitul Iiecarei zile pe categorii de timp
La cazul microobservarilor instantanee, evaluarea ritmului nu se
realizeaza pentru fiecare moment in parte ci pentru grupe de circa 30
momente.
Pregatirea, realizarea observarilor, prelucrarea datelor ~i verificarea
acestora se executa dupa aceleasi criterii ea ~i in cazul metodelor obser-
varilor instantanee, fara evaluarea ritmului de munca.
Analiza datelor obtinute ~i elaborarea de masuri pentru imbunata-
tirea organizarii muncii se face pe baza aplicarii studiului metodelor prin
eliminarea timpilor neproductivi ~i simplificarea muncii.
Metode de masurare ~i analiza a 'timpului de munca 95

Analiza datelor obtinute ~i elaborarea de masuri pentru Imbunata-


tirea organizarii muncii se face pe baza aplicarii studiului metodelor pr in
eliminarea timpilor neproductivi ~i simplificarea muncii.
Concluzii{avantaje, domenii de apticare. Observarile instantanee capata
pe zi ee trece 0 importanta tot mai mare ~i eonstituie un instrument pre-
tios al studiului muncii datorita urmatoarelor avantaje : metoda mite
simpla ~i usor de folosit; este unica pentru obtinerea anumitor date, de
exemplu este imposibil sa se cuprinda determinarea perioadei de utilizare
a unei grupe de 500 de masini, eu ajutorul unei observart eontinui, utili-
zind un singur observator; metoda permite posibilitatea intreruperii
procesului de observare ~i a reluarii lui ulterioare fara a influent a asupra
preciziei obtinute ; nu este necesar un personal specializat ci unul care sa
respecte disciplina, sa noteze cu scrupulozitate tot ce vede ~i sa recunoasca
fiecare din elementele observate; metoda permite sa se obtina rezultateIe
cautate eu 0 preeizie determinata eu anticipatie ; este usor aeceptata de
catre muneitori, fiindca nu este realizata eu eronometru : permite econo-
misirea de timp, observatorul putind efeetua ~i alte lucrari in timpul pro-
gramului de lucru. In general, timpul folosit este de 3 -6 ori mai mic decit
in cadrul observarilor continue. Metoda permite a se evalua procentul
din ziua de munca in timpuI caruia muncitorii ~i masinile produc, procen-
tul din ziua de munca in care oamenii ~i masinile nu au activat, cauza
fiecarei opriri, precum ~i activitatea relativa a diferitilor muncitori ~i a
masinilor.
3.3.2.2. I'Iasurarea timpului pe microelemente. Pentru normarea lu-
crarilot manuale se pot utiliza metodele de masurare a timpului pe micro-
elemente, metode ce folosesc timpi prsdeterminati. Aceste metode prezinta
avantajul ca permit stabilirea normeIor pe baza de caIeule anaIitice ~i
exclud efectuarea de masuratori directe asupra timpului de lucru, putinduse
deci reduce considerabil munca de normare.
Dintre sistemele de masurare a timpuIui pe microelemente, cele mai
rasp indite sint : M.T.M. ("Methods Time Measurement"), utilizat in S.U.A.,
Anglia, Franta ~i in tara noastra, W.F. (,,'Work-Factor"), raspindit in
S.U.A., Franta, Anglia, R.F.G. ~i O.E.G.O.S. ("Oomision Generals d'or-
ganisation Scientifique"), folosit numai in Franta.
Sistemul M.T.M. In anul 1940 Asociatia "Methods Engineering
Ooncil" din Pittzburg condusa de H. B. Maynard, G .1. Stegemerten,
J.1. Schwab, a elaborat "Methods Time Measurement". Metoda a fost
publicata in S.U.A. in anul 1948. Primele aplicatii in Europa dateaza din
anul 1952.
Masurarea timpului pe microelemente este un proeedeu care deseom-
pune fiecare operatie manua,la sau metoda de lucru in miscarile de baza
necesare executarii sale si atribuie tuturor acestor miscari elementare un
timp standard predeterminat, care se stabileste in raport eu natura rniscari!
insa~i.
M.T.M. este in esenta un instrument de analiza a metodelor care
atribuie fiecarei miscar! un timp, fara a necesita 0 masurare directa a tim-
pului cu cronometrul.

J
90 Procedeele de mCisurare ~i determinare a timpului de mundi

Domeniile de aplicare ale l\LT.:M.-ului sint foarte largi :


stabilirea timpilor standard;
- elaborarea de Iormule de timp, de abace l}i tabele;
- efectuarea evaluarilor sau prestabilirea timpilor de exeeutie ;
- elaborarea metodelor de munca eficiente cu ocazia proiectarii
noilor produse inainte de inceperea fabricatiei ;
- imbunatatirea metodelor de lucru in ceea ce prlveste "productia
in curs";
- cercetari privind metodele de lucrn, formarea personalului, veri-
ficarea ritmului de lucru etc.
Unitatea de masura a timpului Iolosita in sistemul l\LT.M. este :
1 T.l\LU. (Time Mesure Unit) = 1/100000 ora = 6/10000 min =
= 36/1000 s.
Timpii exnrimati in T.I\f.U. se afla tnecrisi in tabele. Tabelele
respective nu c~ntin 'normative de timp pentru odihna si necesitati fizio-
log-ice sau pentru alte intreruperi nereglementate.
- In sistemul M.T.M. exista 9 miscari de baza ~i citeva miscari diverse.
l\1i~c3-,rilede baza sint : intinde mina R (Reach); deplaseaza M (Move);
intoarce T (Turn) ; aplica presiunea A.P. (Apply pressure) ; intoarce mani-
vela C (Cranking); apuca G (Grasp ) ; da drumul RL (Relase) ; poaitio-
neaza P (Position) ; desprinde D (Disengage). In cadrul miscarilor diverse
sint : deplaseaza privirea (E.T); fixeaza privirea E.F. s.a, Desigur sint
si situatii de miscari combinate sau simultane.
, Pentru Iiecare miscare de baza sint stabilite valori de timp (inscrise
in tabele) in functie de diferitele conditii de executare a acesteia. Fiecarc
timp indicat in tabele corespunde unei activitati medii, adica este luat
in considerare timpul necesar unui executant de indeminare medie
lucrind en un ritm mediu In conditii medii. Prin insumarea micromiscarilor
din aceste tabele, corespunzator conditiilor de executie, se obtin normati-
vele de timp.
Etapele aplicarii l\I.T.M. sint analiza metodei, fie prin observari
directe fie pr in imaginarea execurarii operatiei , atribuirea valorilor de
timp pentru timpii de executie ; imbunatatirea metodelor de formare
a personalului.
Capitolul

CALCULUL EFICIENTEIECONOMICE A NORMARII


MUNCH

Scopul principal al studiului muncii, respectiv al normarii muncii,


este sporirea productivitatii simultan cu usurarea activitatii executantilor.
Realizarea acestui scop se asigura pe baza unor studii sistematice
si analitice asupra activitatii diferitilor executanti. Obtinerea de rezultate
ma:xime, fara sau cu un minimum de cheltuieli de Inveatitii, crearea de
conditii corespunzatoare la fiecare loc de munca pentru dezvoltarea multi-
Iaterala a insusilor fizice ~i intelectuale ale oamenilor sta in permanenta
la baza acestor studii.
La estimarea coeficientilor de eficienta a masurarii muncii trebuie
avut in vederea ca sporirea eficientei la un loc de munea sau intr-o sectie
poate adesea avea efecte favorabile ~i la nivelul altor sectoare, efecte care
de multe ori pot fi greu cuantificabile. Pe de alta parte, trebuie separate
influentele diteritilor factori asupra indicatorilor sintetici ai intreprinderii.
De exemplu, trebuie sa se evidentieze in calcnle numai acel spor de bene-
ficiu care se datoreaza extinderii unor norme cu motive tehnica ~i nu
sporul total de beneficiu dintr-o anumita perioada, care pate fi rezultatul
unei multitudini de factori.
Referitor la momentul in care se face evaluarea efieientei, se va obser-
va ca aceasta se poate realiza atit inaintea aplieari! studiului eit si dupa
experiment area acestuia, avind respectiv, 0 eficienta antecalculata ~i
una postcalculata.
Eficienta antecalculata ia in considerare toti factorii cunoscuti la
data elaborarii studiului ~i sta la baza deciziei de aplieare a noii metode.
Eticienta postcalculata este necesara pentru verificarea metodei respec-
tive. tn paralel en coefieientul de eficienta eoonomica a noii metode, se
ealculeaza ~i coeficientul de eficienta a muncii de studiu.

4.1. Efectele introducerii ~i extinderii normdrii tehnice a rnuncii

Normarea tehnica a muncii are efecte multiple, putind actiona direct


sau indirect asupra indicatorilor activitatdi economice a intreprinderilor.
Dificultatea aprecierii efectelor normar ii tehnice a muncii, consta in faptul
ca aceasta fie nu pot fi masurate, fie se supra pun cu alte efecte rezultind
din alte actiuni.

7 - c.18S!

J
08 Calculul eficlentel economice a norrndni muncii

4,1.1. Reducerea costurilor de productie

In calculul efectelor normar ii tehnice a muncii se poate pleca de la


unul dintre indica.torii cei mai sintetici ai activitatii eeonomice a intreprin-
derilor si anume, de la costul C de fabricatie pe unitatea de produs scris,
in functie de elementele sale componente, sub forma
e, = :z:;
g
1;
i
C,g, in care (4.21)

Cig rcprezinta costurile element are g pontru realizarea produsului i.


Dind valori lui g se poate nota ca :
Cll = ml reprezinta costul ma.teriilor prime ~i materialelor;
Ci2 = (-clf)i deseurile recuperahile care se sead i
Cl3 = Si - retributia directa ;
Ci4 = CifUi - cheltuielile cu intretinerea ~i runctionarea
utilajelor ;
Ci5 = COSi cheltuielile comune ale sectiilor de fabricatie ;
ClB = COii - cheltuielile generale ale intreprinderii ;
Ci? = CTNi eheltuielile cu tehniea noua ;
CiB = CDi - cheltuielile de desfaeere.
Fara a trece la 0 detaliere a costurilor cig pe unitatea de produs, se
poate scrie moditicarea cheltuielilor de productie (,6,co) pentru produsul
i ea urmare a introducerii normar ii tehnice a muncii

,6,ci = Cio - Cipl' (4.22)

undo O,pl sint indici care preeizeaza nivelul marimii indicatcrilor (costul
de productie in cazul de fata) din perioada dinaintea 9i respectiv, pla
nificat dupa extinderea normarii tehnice a muncii.
Intcreseaza d02ul' modif'icarea costurilor de productie datorita factori-
lor care sint interesati de introdueerea si extinderea normarii tehnice a
,""n,,'i T-~.~
e-f ectuin« care..ueie moumcaru
..c~()"'"'~--.-i":
hol 'c-l"l ~ J-
n'lL~0L /(1 \
i.'i3i' -'-11 acesre
",e! .. ' '"1 "l":L":_j
<.:011(u\"") cneituie
..j-_'~C'T1,.-1-· 0.1nTllo"'_:l.
LOl
'')- {:1 •

de. productic datcrita extinderii ~i pcrtcctionarii normelor tehnice a.rnuncii


(~Ci(S») r8Z111tI1
LlCi(S) = (ei30 - Ci3Vl) - (8iO - Sipl). (4.23)

Rezulta necesitatea explicari! elementelor care determina marimea


factorului Si' adica
ii·To
s, unde (4.24)
60

ti este manopera specifica pe produsul x, in minute;


To tariful mediu pe ora;
60 numarul de minute dintr-o ora.
Efec!ele introducerii ~i extinderii normarii tehnice Cl muncii 99

Prin explicitarea rrianoperei specifice pe produs, pentru produsul i,


in rnanopera directa (fa;) ~i manopers, indirect a (ini), se ohtine :

Si =
(iai + ini)· To·
iar
60

(4.25)
iai = ~ t~pij ~i tni = ~ t~pii' unde
j j

t~pii este norma de timp pentru realizarea podusului i, la operatia j,


pentru activitati directe de transformare, control, transport
manipulare ;
t~PiJ sint t impii indirecti pentru realizarea produsului i.
+,inind seama de ultima detaliere, expreaia (4.25) se rnai poate scrie
~
.
t~pij' t; + 1; ,j
t~j)ij r., •
Si = ~ , lar (4.26)
60
din normarea tehnica a muncii se cunoaste C8J

t'OP'l1., -- (T PI
'11,. T
! t'b -s-t
lal
't 'at
-s-! do
i
-L
I
t'on --L-/
j tt.o_
) ..
1)· (4.27)

Expresia (4.27) deriva din relatia (2.17). Inlocuind relatia (4.27) in


(4.26) se ohtine

~(~i+tb+ta+t'lt+tao+ton+tto )i
J 11
j' To
-I-J
~ t~Jpij' Tu
iar
8.1, === (4.28)
60 '60'
expresia (4.23) devine
.6.c·'is) = S
10
- s·'PI =

~ f(T n
J
pi
. +tb+ta+tat+tao+ton+tto)' iiTii+- ~t~Pij' J
Tiil 0

60

(4.29)

~ (T
[ L~ n J
pi
-Li
I L b
.i.:
I -a
-Lt
i dt
-i-i eta --Lt on +t 'to ) 71..
i j
T·+- 4J
1)
~ tn ... T ..
J
GP? J 'lJ
l PI.
60
Prin introducerea ~i extinderea normarii tehnice 8J muncii pot fi
afectate toate elernentele normei de timp; creste gradul de precizie al
masurarilor ~ial prelucrarii datelor, se pot simplifica, elimina sau cupla
diferitele mi~cari sau rninuiri care compun elementele normei de timp.
100 Calculul eficientei economice a normorii munell

Reducerea absoluta a cheltuielilor de productie AO va putea fi scrisa


AO = ~• 1; q; 1(8)p/Cig
g P
! -
Pig
~ 1;qi.(SO)Ci". (4.30)

in care:
qi cantitatea de produse din timpul i ;realizate in perioada analizata ;
(8) structura productiei ;
o perioada de baza sau reterinta ;
pl perioada previzibila sau planificata.
Reducerea relativa a cheltuielilor de productie AOr va avea forma
1; ~ qipl (8)PZCi"Pl - ~ 1; qi.(8)o c'''.
AOr= i g ; i 100. (4.31)
~ 1; qi
i g
o (s)o Cillo

Reducerea etectiva a cheltuielilor de productie se poate scrie cu ace-


easi relatie, modificind indicele planificat (pl), cu indicele efectiv (1).
Discutla termenului cig s-a facut anterior. In expresia (4.31) pot fi
introduse, pentru detalierea influentei factorilor formulele (4.23) sau
(4.29).

4.1.2. Crestereo beneficiului

Cresterea estimata a beneficiului ABp1 este data de relatia


ABp! = Bp! - Bo in care (4.32)
Bpz este beneficiul planificat sau beneficiul previzibil;
Bo - beneficiul din perioada de baza.
Expresia beneficiului planificat va fi
s; = 1; qip! (8)1'1 pip!
i
- 1; :Eqi
g
i
p! (8)1'1 Cillp" (4.33)

iar cresterea beneficiului (AB) va fi data de relatia


AB=[~ qip! (S)plPip/- ~ ~qij)I(8)pICi"pIJ -[~ qi.(S)OPi. - ~ 1;qic(8)oCi".]'
, • g • • g
(4.34)
Cresterea relativa a beneficiului planificat fata de perioada de baza
va fi
ABpl/O = 100(Bpl-Bo)fBo' (4.35)
Beneficiul previzibil are in vedere productia care s-ar putea obtine
prin introducerea ~i extinderea normarii tehnice a muncii iar beneficiul
din perioada de baza are in vedere conditiile de munca ~i de normare exis-
tente in cadrul intreprinderii.

.J
- - - ~-~ - .-
-- -- -

Efectele introducerii ~i extinderii normarii tehnice a muncH 101

4.1.3. Economic de timp de rnunco

Cunoscind ca, ti = 1; tj
OPij ~i Iolosind expresiils (4.24), (4.25) ~i
(4.27), economia de timp de munca (ET) in marimea absoluta va fi
ET = ~ qivl (S)Pl tipl - ~ qio (S)o tic' (4.36)
i i

Expresia (4.36) poate fi sensa desfasurat :

ET = ~
• )
1; qi pl (S)pl (T n. p1
+ tb + ta+ tat + tao + ton + ttO)ijpl-

(4.37)

- S I: qio(S)O
, J
( T
n
p1
+ ib + i: + tat + tao+ton+tto) 0 0'

Economia de timp ET' relativa va fi


1; qi pl (S)Pl tiVl - 1:; qio(S)O tio
ETr= i i 100 (4.38)
2:gii
o (s)otio

4.1.4. Crestereo productlvltotll muncii

Este indicatorul in care se reflecta, de asemenea, foarte sintetie efec-


tele iutroducerii ~i extinderii normarii tehnice a muncii, Cresterea esti-
illata a productivitati i muncii W se poate calcula cu relatia
,,£qipZ(S)PlPip1 1; qio (S)OP/PI
~W = Wpz- Wo = i _ i (4.39)
y.;
f,
qiv/( 8 )p/ tipl ~
i
gin (S)o i;
Pentru evidentierea manoperei specif'ice pe produs ~i a influeritei ele-
mentelor sale asupra cresterii productivitatii muncii relatia (4.39) se mai
poate serie:
1; qi p1 (s )Pl pipl
~1V = i

2:2; qiV1(S)Pl(!...!'1n
; j
+tb+ta+tdt+taO+ton+ttO)ii
VI

(4.40)
1.:s.. (8loPi.
;

~ ~qio (S)o( ~I +tb+ta+tat+tao+ton+tto )uo


--===--~=--~o-:=_~_"'~'"-,,-'.'.~-- __._----,,--" ~.,..---,----o-
--,~ ' _~ ~_~ ~ ~.. ~ __~__.__.__. ,__ ~~ __ ~_, . .~_

102 Calculul eficientei economice a norrndril muncii

Cresterea relativa a productivitatii muncii D.W. va avea forma


~qipl(S)Pl pipl
i

TPi ) .
~~q;Pl(S)Pl ( ---;; +tb+ta+tdt+tdo+ton+tto iipl
Wpl.
ilW = -~100-100 ~ qio( s)o gio
T fVo i

I;~ qio(s)o (!'.i'n..i +tb-Ha+tdt+tclo+ton+tto


i j
)v. 20

(4.41)
Zf' Ou ajutorul expresiilor (4.40) ~i (4.41) se poate estima ~i analiza influ-
-«:
L-
enta diferitelor elemente de timp, carese modf'ica ea urmare a normarii
Jl tehnice a muncii, asupra cresterii prductivitatii muncii.
~jf;;

;~" 4.1.5. Crestereo prod uctiei


~,
•• Cresterea productiei este 0 rezultanta directa a economiilor de timp
de munca, ce rezulta din extinderea normarii tehnice a muncii ~i care
contribuie la cresterea productivitatii muncii.
Cresterea estimata a productiei t.Q se poate evalua cel mai exact
plecind de la expresiile (4.40) ~i (4.41) ~i poate fi scrisa intr-o forma simpli-
ficata
t.Q = Qpl - Qo = ~ gipl (S)plPipl- ~ qio(S)O Pio' (4.42)
i i

Cresterea estimata a productiei t.Qr in marimea relativa, va fi :

t.Qr = 9....P~~ Q.2.100 _ ~ qip/(S)PI piJ!l- ~ qio(S)OPio


100. (4.43 )
a, ~,. qio(S)OPio
4.2. Efortul economic la introducerec si extindereo ncrmdrii
tehnice a muncii

Efortul economic H legat de norrnarea tehnica a muncii cuprinde


urmatoarele elemente:
- retributia specialistilor in normarea muncii SN ; pe timpul efectuarii
observarilor, prelucrarii datelor ~i elaborarii normelor ~i norrna.tivelor ;
- retributia colaboratorilor ~i consultantilor de specialitate din exte-
rior Sel corespunzator participaa-ii 101' la elaborarea normelor ;
- costul aparaturii necesare realizarii observarilor Oa;
- costul calculatorului care realizeazi; prelucrarea automata a date-
101' in eazul Iolosirii masinilor electron ice de calcul C, :
- alto cheltuieli c, -
cheltuielile diverse.
, •••• __ •••••• ~ __ :""'a:.:..;... ""-~._.·_c- _••_ .' •••,....
•••.••••~ .,~. __ • __

lndicotori economici ai eficlentei normCirii tehnice 103

Folosind notatiile de mai inainte, rezulta totalitatea ef'ortnrilor eco-


nomice pentru realizarez normarii muncii :
H = SN + S, + C; + Cc + 0,1' (4.44)
ID practica, de la caz la caz , anumite categorii de cheltuieli pot lipsi.

4.3. lndicntorii economic] oi eficientei normdrii tehnice

4.3.1. Coeficientu] eficientei muncii de studiu pentru elcbo-


rarea noilor norme de munco

Desi normele de munca elaborate sint progresive, mai recluse decit


normele existente, aceasta constituie un argument insufioient pentru
aplicarea acestora si, mai ales, pentru aprccierea muncii speeialistului care
le-a stabilit. Iritereseaza in mod special ea noile norme de munca sa fie
tranepuse repede in produetie. Jntereseaza ea t.irnpul consumat de specia-
li~ti in Iiecaro din etapele specitice Iiecarei metode de normare, inclusiv
urmarirea aplicarii noilor norrne, i:'a fie minime.
Cocficientul efieientei muncii EM% va fi :

E.11 = 100 (Ef-H)/8N• (4.45)

113:numaratorul acestei expresii, ea marime a efeetelor economice


En se pot utitiza : econornia estimata Ia cheltuielile de productie, produc-
tia glo_ba1[\sllplir~eIltari'., b~llefi~iul suplimentar estimat sau eeonomia
la Iondul QC retribuire prevazuta a: se reanza.
In functie de cf'ectele economice luate in calcul, diminuate cu efortul
economic necesar pentru realizarea normarii t.ehnice a muncii, vor exista
diferite forme de exnrimare a coeficientului eficientei muncii de studiu.
Valoarea III Iei fl beneficiulni suplirnentar sau a' economiilor la costu-
rile de productie, oh fondul de retribuire care revine la lIeu cheltuit cu
retributia specialistilor in norrnarea muncii, reprezmta doar citeva forme
de exprimare a coeficientului eficientei normarii muncii.
Eficienta normarii muncii poate fi antecalculata ~i postcalculata
dupa detinit ivarea normelor de timp, in tunctie de realitatea indicatorilor
economiei obtinuti in mod etectiv.
Ooeficientul efiC:ientei muncii de studiu constituie un criteriu obiec-
t.iv do caracterizare a activitatii executantului in etudiul muncii.

4.3,2. Coeficientul de eficiento econornico a norrnorii muncii

Acest coefieient se poate calcula en relatia

Em = lOOEfIH[%J (4.46)

J
_____
---->---,.----= ....;It,...

104 Calculul eficientei economice a normiirii muncii

~i exprima forma olasica de apreciere a eticientei pr in raportarea efectelor


economice la cheltuielile pentru realizarea acestora.
I?i pentru acest indice sint mai multe forme de exprimare, in functie
. de unitatile de masura in care este exprimat efectul economic.
Calculul eel mai usor de realizat pentru eficienta introducerii noilor
norme de munca este eel dupa metoda productiei globale, intrucit sporul
de productie se poate exprima cu cea mai mare u~urinta cunoscindu-so
reducerea manoperei specifice pe produs, respectiv cresterea productivitatii
muneii, in conditiile folosirii aceluiasi utilaj ~i aceleiasi forte de munca.
Frecvent se utilizeaza ~i aprecierea eficientei economice a noii metode
pe baza cheltuielilor de productie. Relatia de apreciere a eticientei poate fi
asemanate cu cea utilizata la calculul efieientei economice a investitiilor,
:~ pe baza reducerii cheltuielilor de productie. Astfel, economia estimata E'cp
~
,;a..;
se realiza pentru fiecare leu cheltuit, se poate calcula cu relatia I

.~
~ E' -_ ~ ~ qip!(S)PZ CiCPZ- ~ ~ qio(S)OCiUO
jli Cpl - • g • g
~--' (4.47)
H
;;:
:~
1;.

4.3.3. Termenul de recuperare e cheltuielilor

Termenul de recuperare a cheltuielilor T, determinate de stabilirea


~i introducerea normelor de timp cu motivare tehnica se calculeaza cu
relatia
T; = HIB (4.48)
in care B este cresterea beneficiului pentru 0 perioada de un an, ca urmare
a introducerii normelor cu motivate tehnica ~i a extinderii aeestora.
Termenl de recuperate a cheltuielilor determinate de introducerea
normarii reprezinta numarul de ani, dupa care cheltuielile de normare sint
recuperate prin beneficiile suplimentare rezultate ea urmare a extinderii
~i adineirii normarii tehnice a muncii.
Termenul de recuperate a cheltuielilor se poate scrie ~i sub forma
H 1
T =- =-- sau
rOE' C VI

(4.49)
H
T, =~--------------
~ ~ qip! (S)PI Cigpl - ~ ~ qio (S)oCigO
• gig

In acest caz, termenul de recuperate a cheltuielilor reprezinta numarul


de ani dupa care cheltuielile de normare sint recuperate prin economii
la cheltuielile de productie rezultate din extinderea ~i aplicarea normarii
tehnice a muncii,
Indicatori economici ai eficien\ei normorii tehnice 105

4.4. Oportunitatea introducerii ~i extinderii normdrii tehnice


a muncii

:tn oricare proces de munca, muncitorul se gaseste in situatia de a


lucra cu obiectele si mijloacele de munca ale caror proprietati, forme ~i
moduri de aetionare oglindesc nivelul tehnic la care societatea a ajuns in
dezvoltarea ei istorica. Mai intii sint create eonditii materiale pentru ores-
terea productivitatdi muncii ~i numai apoi aceasta crestere are loc pe baza
acestor conditii. Pentru valorificarea la t.imp a aeestor conditii, se impune
stabilirea unor norme de munca care sa reflecte noua situatie. Prin aceasta
putem afirma ca normele de munea asigura utilizarea Iortelor de productie
la nivelul dezvoltarii acestora.
Fiecare ciclu de productie trebuie sa se realizeze la un nivel superior
celui precedent, iar aceasta se poate obtine prin perfectionarea metodelor
de munca, prin acumularea de experienta ~i crearea de conditii materiale,
prin organizarea productiei la nivelul crescind al dezvoltarii bazei tehnico-
materiale. Aeeaata organizare se poate realiza numai prin normarea teh-
nica a muncii, parte esentiala a pregatirii tiecarui ciclu de productie.
Normarea tehnica a muncii are ca efect valorificarea condithlor materiale
~i organizatorice nou aparute pentru cresterea productivitatii muncii ~i
dezvoltarii productiei materiale. Normarea muncii are ea rezultat orien-
tarea desfa~urarii procesului de productie pe linia celei mai mari producti-
vitati a muncii, a folosirii optime a mijloacelor de productie.
Caracterul progresiv al normelor de munca reflects mea odata rolul
activ al acestora in organizarea productiei ~i a muncii, in cresterea produc-
t.ivitatii muncii.
Normarea tehnica a rnuncii permite cunoasterea prealabila a posibi-
litatilor de productie a utilajelor ~i a volumului de munea necesar pentru
punerea lor in valoare, permite sa se coordoneze in timp activitatea munci-
torilor pe locuri de munca, evitindu-se asteptarile sau circulatia inutila intre
sectii si ateliere, realizind ~i 0 echilibrare a mcarcarii locurilor de munca,
a executantilor ~i masinilor. Aceasta echilibrare face posibila in acelasi
timp utilizarea mai buna a timpului de folosire a utilajelor ~i a oamenilor,
intarirea disciplinei in munca ~i a disciplinei tehnologice, permite adincirea
divlziunii muncii.
Modificarea unor timpi elementari, care formeaza norma de timp,
este posibila ~i ca urmare a prciectarii unor procese de munca imbunata-
tite, prin care continutul metodelor de munca apare precizat in mod siste-
matic pentru toti executantii la procesul de productie respectiv, ~i este
posibila numai ca urmare a introducerii ~i extinderii normarii tehnice a
muncii. Reducerea efortulni executantilor ~i cresterea eficacitatii acestora
ca rezultat al normarii muncii are ea efect ~i antrenarea executantilor de
a partieipa in mod fizic la perfectionarea necontenita a metodelor de
l11.UnCa,de valorif'icare ~i generalizare a experientei acumulate de cei
care participa la realizarea procesului de productie, a generalizarii unei
--..----,----~..::.. ..---""--~.---~-

106 Cclculul eficientei economice c normdrii muncii

atitudini inaintate £ata de munca, contribuind din nou la reducerea tim-


pilor elementari care stau la baza normelor de timp.
Reducerea timpilor elemontari, ea urmare a introducerii ~i extinderii
normarii tehnice a muncii, se realizeaza prin mecanismul planificarii.
N ormele de munca stau la baza :
- repartizarii lucrarilor pe executanti, permitind inearcarea echili-
brata a acestora in cadrul echipei ~i schimbului de munca ;
intocmirii graf'icelor de transport a obiectelor muncii intre Iocu-
rile de munca ;
eehilibrarea incal'carii liniilor tehnologice;
pregatirii, programarii, lansarii si urmaririi realizarii productiei ;
imbunatatirii planificarii operative;
intocmirii ciclului de fabricatie pe atelier, sectie, intreprindere,
ca ~i pentru tiecare produs, lot de transport sau comanda in parte.
i: Normarea tehnica a muncii constituie unul dintre elementeie imp or-
::.;;-
.!!~- tante pentru realizarea echita.tii in retribuirea muncii ~i un instrument ,1
eticace pentru cointeresarea materiala a exeeutantilor.

~i I
I
i
J
-- '~-'~. ~-.--,--".,",'::."',-,~",,:-.---~-.-.

Capitolul
:5
NORMAREA LUCRARILOR
STRUNJIRE DE
PE STRUNGURI NORMALE, CARUSEL
SI REVOLVER

5.1. lntroducere

In acest capitol sint tratate urmatoarsls operatii de strunjire ~


. -. 1 {exterioara ;
- 1ongitudina a interioara ,
v

de capat ;
- frontala {~xte~ioa,l'~;
interioara ;
- de retezare ;
. {exterior;
- canals circulare la interior ;
. {exterior;
- profile la interior;
"., -,' .t- ; ., 1 {exterior;
- de racoruare ~. tesire Ia interior.

5.1,1. Elements de cinernotico oschierii

1Jli?carec( de aschiere este miscarea relativa dintrs piesa si scula care


genereaza snpratata prelucrata, In cazul strunjirii, miscaroa de aschiere
rezulta din corripunerea miscarilor simple:
- de rota tie a arborelui principal (a piesei) ;
- de t.ransla.tie a saniei longitudinale 9ijsau transversale.
Se considera miscare principolii acea miscare care are viteza v cea
mai mare dintre toate componentele simultane, avind deci directia cea mai
apropia.ta de directia miscarii de aschiero ~i contributia princip~la in pro-
cesul de detasare a asehiei. Celelalt.e doua miscari notate eu wX si wY
se numesc mi\~cal'i de ~vans (fig. 5.1) rezultanta lor hind w. ' ,

5.1.2. Eiernentele regirnului de cschiere

Avansul (unitar) este marimea deplasarii de avans executata intr-un


eiclu al miscarii principale (0 rotatie a arborelui principal) ~i se noteasa
cu 8 [mm/rot].
108 Normarea lucrdrilor pe strunguri norma le. carusel ~i revolver

Avansul paralel cu axa de rota.tie a miscarii principale se numeste


aoans longitudinal (axial), iar cel intr-un plan normal la axa de rotatie a
miscarii principale se numeste aooms tmnsversal.
La~imea b a aschiei nedeta-
z sate (fig. 5.2) este acea portiuno
u din Iungimea tai~ului principal
al sculei, care se afla in contact
cu piesa prelucrata,
Adinc'imea de ascbiere t [mm]
este proiectia pe un plan per-
pendicular pe directia avansului
a la~imii aschiei nedetasate.
x Viteza miscarii prineipale
v[m/min] se numeste viteza de
aschiere.
Notind turaii« miscarii prin-
cipale cu n [rotjmin ], se poate
scrie relatia
;i:~,

:.
,<\I~
~t,\ v _ T:·D·n nD
Fig. 5.1. Sistemul cinematic de ref'erluta al as- - 1 000 ~ 318 [m/mill] (5.1)
chierii.

in care D [mm] este diametrul cu viteza periterica v.


Viteza de avans 11), viteza miscarii de avans, este data de rela.tia
11) = s-s» [mmrmin]. (5.2)

5.1.3. Cutite de strung

Cutitul de strung se compune din:


- capul cutitului, partea activa care participa direct la detasarea,
sfarimarea ~i evacuarea aschiei,
- corpul cutitului care permite prin-
derea acestuia pe un suport adec-
vat al masinii unelte.
Partea iwtiva a cutitului de
strung are unul sau mai mnlte tai~uri,
rezerve pentru reascutiri, fa,tete ~i
canale pentru sfarimarea ~i dirijarea
aschiilor (fig. 5.3).
in caznl in care fateta de ase-
zare este 0 supratata eilindrica, raza
Fig. 5.2. Aschia ncdct asa t a . cilindrului se numeste raza la virf a
cutitului ~i se noteaza cu r [mm].
Uzura normala a cutitului se produce in vecinatatea tai~ului principal
prin aparitia unei fatete de uzura ~i a unei raze de bontire (fig. 5.4.)

-i
_________ ••••• ~· __ ~.M"~ __ '. .. ~ ~ _

Introducere 109

Alte uzuri ca ruperea virfului, cratere pe fa~a de degajare, rizuri sub


forma de pieptene pe fata de asezare, ea ~i depunerile permanente pe
tail? sint anormale l?ise datoresc unor greseli de aecutire, montare, de ale-
gere a sculei sau a regimului de aschiere.
Outitul de strung este caracterizat de 0 serie de unghiuri formate
intre diversele fete ~i muehii ale capului cutitulni ~i elementele partii de
Avons ..

Tbis secundor
fo/eld de O$ezore
fold de o$ez(Jre
secuodard ""- fold de osezore
principo/il
Fig. 5.3. Capul cutitului de strung.

prindere ale sculei care definesc sistemul de referinta constructiv al sculei.


Din punct de vedere functional intereseaza unghi'tlriZe active care se for-
meaza intre fetele ~i muchiile capului cutitului ~i directiile miscarilor de
aschiere : v, wx, Wy, W ~i 1l (fig. 5.1).
Aceste unghiuri influent.eaza marimea componentelor apasarii de
aschiere, modul de formare a aschiei, aparitia vibratiilor, dura.bilitatea
sculei, calitatea ~i precizia suprafetei
prelucrate. faN de degoJore
Unghi1trile (le atac-principal x, ~i fa/eM de dego]ore
secumdar xs, sint unghiurile formate Rozd de bonfire
intre directia avansului ~i directia tan-
gentei la tai~ul principal, respectiv la
tai~ul secundar, in punctul considerat
(fig. 5.5).
Sint recomandate urmatoarele un- foie/a de OSelore
ghiuri de atac principal:
x<30° pentru prelucrari cu adin-
cimi de aschiere mici ; falii de OSelo/e
x=30° ... 60° pentru toate prelucrarile jJfiflcipo!d
in conditii obisnuite : _
- •~' Fig. 5.4. Uzura normala a cutltului de
x> 60° pentru prelucrari la care strung.
. ~
deforrnarile secundare si r:
vibra.tiile nu pot fi reduse in alt mod.
In general aceste dons unghiuri (x ~iX8)sint alese in asa fel incit unghiul
'intre tai~ul principal ~i cel secundar sa fie de circa 90°, aceasta pen tru usu-
rarea eliminarii caldurii ~i marirea durabilitatii tai~ului.
-.-.- ..-"---'-.~:..- ..•.. -.-- ------"--~~~----
- ..

llO
_____________ N_o_r_m_o_f_e_o
lucrdrilor pe strunguri norma le, cerusel ~i revolver

Unghiu,Z de degajare y este unghiul format intre planul tangent la.


fat~a de degajare ~i planul normal la, directia miscarii de aschiere.
. Unghi'ld de asezare Cceste unghiul format intre planul tangent la fata
de asezare ~iplanul tangent la supratata prelucrata (fig. 5.6).
Unghiurile de degajare ~i asezare au
valori cuprinse intre _6° si +20°, respee-
tiv 6° ~i 12°, invers proportional eu duri-
tatea materialului prelucrat.
in tabelul 5.1 sint prezentate cutitele
de strung standardizate ~i principalele
101' caracteristici.

--.-Av{/f)s In tabelele 5.2 ~i 5.3 sint prezentate


formele uzuale ale fetelor de degajare si

i
~.

i
Fig. 5.5. Unghlurilc de atac, princl-
pal si sccundar,
domeniile de utilizare ale eutitelor res-
pective.'
Simboliz2crea placutelor din carburi
metalice (GlVl) ~i domeniile de utilizare,
conform STAS 5374-61, sint prezentate in
tabelul 5.4.

\1'
Forma placutelor este stabilita prin
S'TAS 6373/1-61, 6373/2-72 ~i 6373/3-72.
Placutele schimbabile faI'a alezaj,
y
... A~~r- / I\
li \ ----J
STAS 9130-72, pot fi triunghiulare
patrate, cu SfLU fi1ra unghiuri de asezare,
cu grosimi intre 3,18 ~i 4,77 mm.
Corespondenta placutelor din earburi
metaliee STAS eu cele standardizate in
sau

/ 1«,
~.), alte tari este data in STAS R 6704-63.
: \ Domeniile de utilizare, pentru sculele
Fig. 5.6. Unghiurile cc degajarc eu tai~ din otel rapid (OR), conform STAS
~i asczare. 7382-66, sint prezentate in tabelul 5.5.

5.1.4. Materiale

Se ~?J~sidera,Dr~lu:cr~re8Jsen1.ifabric,atelor ~ln :. 01;e1,f0r;tta, aliaj de


0UP"1:', aU1Je de arumunu, m stare : trase Ut rece, laminate, forjate, turnate
ill niese.
- Pcntru aceste materials a1.1 test considerate urmatoarele valorile
medii ale iliO';_L!ILllli de elasticitare indicate in tabelul 5.6.
. ~ l:rtl:,e 1:;0~;:te~*~
lit rupere a; ~i duritatea Brinell H B se admite in prac-
t,lca 0 relat ie ue rorma
I
HE = Cl· a:". (5.3) ,I

in tunctie de continutul de carbon ~i de elementele de aliere; otelurile


pot fi inl:p~vrtitein trei grupe dupa criteriul aaemanarii relatiei intro H B
~i aT conform tabelului 5.7.

-""
--------~~,-,--.-,,-,.,-.,.-----------, -

introducere 111
-------

Tabelul 5.1. Cuttte de struuq staudardlzate


Pentru supraf'ete cxtcrloare

Tzti~ din carbu ra rnetalica I . .


Tal;' dm otel rapid

Schita I STAS I Dhnensiuni caractcristice Schi'a i S~-'S I Dtruensiuui caracteristice

70'
";'"
"". 20
-.,
r-
I- 1"50~~V 4!5°!
;.~rt
i-I""J-I-
I "t

~
Oreple pen/m
~ "'8I
J,
~
I
A.

11 x
= 7tY'; Y..s = 20°
b = 10 x 10 ... 50 x 501
I'

-
C
'"
~
;.':i
Y.. = 70°; x.,~ = 20°
11 x b = 10 x 10 .. AD x 25
~~ I ~~~ .
dreupliJ·slillgiJ

450~·. ~" I-I. 1 de§rosore

4>~~reiJP/Q_Slill§iJ 45"

["'-0
<.:)
I % = 40°' , x S = 45° ~ c- % = 45°; Y..s = 45°
• ~ h x b = 10xiO ... 50x50 c '"( h x b = 10xi0 ... 40x25
-'incovoio/e peflirlJ
degrO!l(Jre. I '"1 ~ I' c = 6 ... 22 I IflcovoiiJfe penl!1l
~ c = 5 ... 12

dreQpfiJ-sliflga I degro$lJre
drelJpliJ' sfiiJ§1J

~ r .1

1
~ I ~;:~:::?~:;5"50X50I j", I
l'-
<0
ch
.n
CC)
x = 70°; AS = 20°
h x b = 10 x 10 .. .40 x 25
c = 4 ... 12

'!-, :
qrea,olo- sliogrJ I 11 rrOfl/Qlc•
I

- :
"I, .__ dr_e~jJ~rJ
- sllfl~

ifr
I, b
! r-- I Z = 90°; AS = 3° I _r-----' I ;; I x = 90 AS 0
; = 3°
J'" '3"1 I ~ I hxb=20x12 ... 50x32I j"~ i 2 I1 hxb=10xlO .. .40x25
8 1 = 12 ...
I1 32 I' Dj, CC) , 13 = 10 ... 25
tore
Lole I I

.11ft 1-;;-1
1 __ , __ 1 _

'
_c
I;'
I1 8 \
' y.
1 A
= 9?0;
= 9;}o;
Y.s
Y.s

h x b = 10 x 10 ... 50 x 50
= 5: pt.a.l.
= 0- pt.a.t,
I .
I

i ~
!r1~. II -I
I
: g
8
c,
y. = 90
A = 100°;
11 x b = 20
0
; A,;

Y.s

x
= 10° pt.a.l.
= 0° pt.a.t,
12 ... 40 x 25
LrJlNole i C = 4 ... 18 ioterole I I c = 5 ... 9
I I I

~V
clreojJ/o - slillgQ

iI A = 90'; Y.s = 2° I rJilt,


"L' I ~
-1'-- i 10'
I
Y. = 90°; Y.s = 1°

19~ I
211!illrih2', A, 1 I h x b = 12x8 ... 50x32 li x b = 10xl0 ... 32x20
I 11 = 12 .. .40 r 11 :r; i 13 = 5 32
,P e/!/.-(/ (,COt/c!
dreop/(:,-,~i ',:,':'/ i
<=>

I
b1=3 ... 12 P
I
J

C!l7rflJretezo)
o're()plu-slihgiJ
1
I
~ I
I b1=2,5 5
..=r--: --:---0=: ------- ~--~"","-=------~--,-,-- -'" - -------~----~--.-~ ._---------------'------------------

112 Normareo lucrarilor pe strunguri normole,carusel ~i revolver


----
Tabela 5.1 (continuare)
Pentru suprafeje exterioare

Tai~ din carbura mctalicil Tai~ din 0\.1 rapid

Schita I STAS I Dimensiuni caracteristice Schita i STAS \ Dimensiuni caracteristice

I ){
I
'
b 0

= 90°; Xs = 1
,1 t'
t"
~
~
ILxb= 12x3 ... 35x7,5
~ 1= 100 150
Lama p~l7lriJ I I b3 = 3 6
refelol I
•.
.~

i
~
l
;
ts=~
5"

{'ellfru calf
-i """,,5
r-
<::>
0,
I'
c-":>
<0
X

li x
= 95°;
b = 16x16
c = 5... H
x. = 5°
... 50x32 ~
flJ' i-I ){=
f I -I ~
........j.£.C
Pentro colf
C'1
M
'"
110°;

h »; b = 10xl0
C
Xs

x = 100°; xs= 23° pt.a.t.

= 4 ... 14
= 100pt.a.1.

... 50x32

$ dreop/a - stifJga tlreopla - sll-ogl]


~.
.;i.:;.

1.:

50~50· .. --; ;.;..:


r-
<0
ch
r--
eo
<0
Y..

h
= 50~;
xb = 16
Xs

x
= 50~
10 ... 40 x 25
-rrr-'-
10' ?O·
___
I~
r--
c:r x
I u».»
= 70°;
=
Xs = 70°

to x io .. .40x25
Drepte finisare IJreptefinisore <0

Pentru suprafe te interioare

I
Iw~-
X = 75°; Xs = 15° X = 60°; ){s = 30°

~I
il X b = 16 X 16 ... 25 X 25
r- h »;____
b = 8X8 .... 32X~2 r- d = 12 ... 20; Dmin =
'f
..•. d - 8 ... 32, Dm!n - 'f
<0 = 22 ... 36
00 It>
cc = 14 ... 52 d1=14 ... 26
f'el7lrll i!)ierior
<0
c = 3 ... 12 I f'cnfriJ il7teriQr
M

c= 6 ... 10
12 = 40 ... 160., I /4=63 ... 100

I [ X

li
= 90°;
xb = 12x12
Ks = 2°
... 32x32

I
-
lid
I Pentro d~grOS(Jf
d=10 ... 25;Dmn=
= 22 ... 50
c = 8 ... 18
b1=5 ... 12

.--- I I ' -- 13 = 50 ... 120


x = 92c; = 15°
2· A,'i

= 105 = 2°

1;d-1
0
X ; ){s
t-- r-
c b X b = 8 X 8 ... 32 X 32

~"dt-I.
<0
J.: r:..
00 d = 8 ... 32; Dmin = ,,.,
M M
<0 1~
= 14 ... 52
f'elltrll colt. interior ,! Ic = 3 ... 12; 12 = 40 ... 160 f'enlrll col! irilerior
o
Obsetvatii, Siige\ile Indlca sensu: avansulu l sculei. Dmin este diametruI minim al giiurii de prelucrat
eu cu titul.
S-a notal; pt.a.\. = pentru avans longitudinal ~i pt.a.t. = pentru avans transversal.
Restul nota tlllor sint conform STAS.

-, --------------_ _.
..
_---I
Introducere 113
'-----'
Tabelul 5.2. Forma fetel de degajare Tabelul 5.3. tncllnaren prugulut
a eutitulul de strung sau eanatulul pentru startmuree
~I dlr ljarea asehtllo r
ra ~ o ~
·S Sectiune eu planul .~
~~~ -e •..! ~
st
~
,,- "c iii
XAZ :::
:5 Schita
;:>:l
Q
.~
.t:
- to ""' ~..
." to
~;:: a tz '"•..''""
I:l
c:;

e .".
-
)~

~ •..co.:::==
o '"
Z~
" Cl)

O/>~
o ;:::
•...
0
en t"..

.'" '"
Cl
~ ---------1--

~- 8t "I
.;s ~~ I'
Cl)
E'''-''
;;;:
CC>
or;
)~u ~
.",
s:
8
...
-~I-I-~-~--'J '"",.
'"
<.>
1';'
Cl

! Q:;1<!V}'t;~~;~ I~
I! I I
I
_0
R-O,3 ... 1,6
,8
'co
" •...

I
---,-1 I
.:!J

i:
r.:;

I I
I '"
I ~
I ~ ~
I
\
11

t~, / ~~
""es
...
';":::
c'"
"C ,~ I Tabetui 5.6. J\Iodulul de clastleltate
'f€l-
5~1-1-jl~ il

r.
"" Material
I,
mediu

Modulul de elasticitate
E(daN/mm2j
med:'-'"

I ~ i Ii
i=jr
==
.2
<.J
c, I .0 Otelur! 2,1.10'
v;
)C':l
;.-
c:;
'"cc
I

11

2
-••
;::
Fontc
Aliaje de Cu
1,4.10·

1.1.10'
U
I /?=3 ... 18· c
r...;
Al iaje de Al 0.68.104.

•• - c. 1115J
__. ~{·,·rtt_'!Ii!t'"@I!"it"I!lij'r") 'j%"; '-"iM;', _fh-""~-"'"

114 Normarea lucrarilor pe strunguri norma!e, ceruse! ;;i revolver

Tabctul 5.4. l'liicute din earburl metaJJce pentru eutite de strung


---:)0 Descreste tenacitatea placitei ~
Simbol placuta
~ Creste duritatea placutei ~

x x x 50 40 so ,
.j. 20 10 01
, I
I__ ~_li >- Descrcstc
------
I '" 8 ! -->- Descreste
j'
~
~i
c:; :
-- Creste

I :5_!
~'I CU lncluzinnl
Cu intrerupert
~----------- Continua
Far{, incluziuni
-'-~-I----
.!, i
p ss I Do dcgro:~al'e De Iin isure
~:~ 1 _

----I
'" I Otelur! laminate sl tnrnate in plese
~ I
~ 1-----------------------------
'E I Oteluri Oteluri 1
Otelur i
0, 'I ell rczlstenta i pentru
forjate
~ scazuta! automate
o~ ! J
""' I
~ 1
Fonte maleabile
~'I------~~----~---c~u--~------~------~---
'5. I - Continuii! intrerupert Continua
~ ~, I ~i incluziuni
1
NI::: '" I --------- De Iinisarc

!~ J_"_:;:,_II' \ DC' d cgrO~lare Oteluri laminate ~i turnate in piese

at' .
x.r
"H
I~ .3
"
I1
elltll'l
refrac are
Oteluri aliate eu Mn
S I Oteluri [---------- at 1 .
~ ;.;
i
i
'I pentru
t t
Ol.eluri austentiee . .eduJr~I
mOXI am e ,
~ i I au oma e 11 !
,S I I sl o~eluri _ __ Ponte ce.nu~ii . I
.:.1 1 cu rezlstenta F t I Fonte I
t; scazuta , on ~ . '
.,:.:: ill
""'.:'" ! 1 1.naleabIl.C I alIate I
-I
"" i F~nte cu gra- Neferoase I
---I ' fit modular i-----

.~
...-=
1
i Cu intreruperi - ~----- I C on t·rnu a-
_,~-_! Cn incluziuni i Fara inc1uziuni _

I =~------
;:: c> I
~:;:!, , i
----------
De dcgrosnre
De Iini sarc
- _

l{
--;-1-- Fonte cenusil
Fonte
cenusli 1
Fonte
cu duritate ~icii dure
j 1 -
dure
I
[ i Ot eluri en rezlsten ta
Oteluri calite
scazuta
'"
Cl
°E
....., Neferoase eu duritate mica Neferoase dure

I I ~ I Nemetalice eu durltate mica Nemetalice dure


••••. ~~U""--"-~'","","~"G.~~.~,., ..

Introducere 115-

Tabelul 5.5. Domeniile de utlltzare a seulelor en tHi~ din o!el rapld

Simbol nou Sanbol vechi Utilizare

Rp 1 Prclucrart ell vitczc Ioart.e mart, fura Iichid de aschiere in


Hp 6*) condi\ii grel« de uzura ~i tempera turn
l~p Z RE. 50 Prelucrari cu viteze foartc mad la materialc foartc dure
Rp 3 RW 180 Ut.lllzare generalu pentru prclucrarea
J en vitcze mari a mate-
rialelor en duritate ~ 280 HE
Hp 4 nw 80 Inloculeste Rp3 in cazul prelucrarilor fine
Hp 5 RMo50 lnloculestc Rp3 Cll productivitate mai scazuta
Rp 7*) Prelucrarea materialelor rezistente (pest e 100 daN!mm2), a
allajelor rclractare Cl! vitczc mari de aschiere
Rp 8 *) I ! Prelucrarea ma terialelor cu rezlstenta peste 85 daN
*) Se ela borcaza numai ell acordul producatorulul.

5.1.5. Dinornico aschierii


Se admite C2v f'ormarea aschiei se datoreste fo1'fecikii succesive a
unor pacheto de elelnente din' stratul aschiat, aduse in stare plastica,
de presiunea exercitata de fa,fa de degajaro a cutitului,
In sistemul de referint.a cinematic
apasarea totals de aschiere 'P::.; este defi-
nita de componentele : P x - componenta
axiala, de avans ; PI' - componenta ra-
diala, de respingere; P z - componenta
tangentiala, principala.
JU3JI'imeasi orientarea apasarii totale
de asehiere depind de: adincimea de as-
chiere t, de avansul, 8, de caractcristicile
geomstrice (x, xs, y, r) ~i termiee ale
capului cutltulul, de calitatea supndetei ~i
forma fe'(:eide degajare, de caracteristicile
meeanice (rezisienta, duritate) si termice
ale materialului prolucrat, de temperatura
In zona de aschiere, de utilizarea Iichidelor
de aschiere, de eoefie,ientll1 (le f1'8CftTe Fig. 5.7. Api'isilrile de aschir rc.
piesa-scula, de uzura h1i~ului etc.
Se vor eonsidera urmatoarcle expresii ale componentelor apDJsariI
de aschiere :
<.e-. ( sin % \ 0,5 ~ '0'
P~ = Cx(IIB)".
..d..
'\~~--. ".. -I ·i[y·[·8·'~ .' 01
[claN] -0 ~
(5.4) ~l..
\ )')111 ":1:'--' }

1 .L ( cos %
0
)2
=C .(HB)f2• ,-C0845-
~- ~ ---'---
·]i.y·iO,9·S0,75
Py I'
_1 __ -"
[daN] (5.5)

Pz Cz·(HB) e
2.
(Sin 45°
-~.~____
)0,25 T,
'J..'{z.t'8' ° T
o [daN] (5.6)
SIn x
___,~--,""",,~~2i"W3'!""-·.t'fiiif.,g "-':"-.,...-#--6'--5' r-'lo..,,,,· '-._', -'-il'" ,_'0' •••. :11' .·SS'Qs:Y",·+
t__ ., .u~ _

116 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Grupa II grupa
Sub- I
Tabelul 5.7. Coefieienti ~i exponent] pentru relatla (5.2)

Denumire
lI!aterial (o;el)
I
,
Marca
,
C,
"
I
,~

11 Otel pentru automate AUT 12 ; AUT 30 1


OL 00; ... ;OL 70(K)
1 OLC 10 ; .. , ;OLC 55 2,190
12 Otel carbon cu C ~ 0,6% ARC 6A
OSL 1
OT 40(1,. 2,3) ;. _. ; OT 60(1, 2, 3)
--- ---
21 Oiel eu Ni 13 CN 17 ; 13 CN 30 ; 13 CN 35
Otel cu Cl' si Nl 15 CN 15 ; 19 CN 35 ; 35 CN 15
-I . 41 CN 12 ; 45 CN 12

22 I Otel eu Cr
15 C08; 20 COB; 35 C 10
40 C 10 ; 45 C 10 I
OSL4; OSL 5
C 15; C 120

OL 70(K) ; OLC 60(x)


23 Otel de constructit ARC 6; ARC 7; ARC 10
eu C >0,6% OSC 7 ; ... ; OSC 13
OSL 2; OSL 3
'--
25 MoC 11 ; 30 MoC 10 I
33 MoC 11 ; 36 MoC 10
41 MoC 11 ; 18 MoCN 06
Otel eu Cr si Mo 18 MoCN 13 ; 30 MoCN 20
Otel eu Cr, Ni ~i Mo 34 l\IoCN15 ; 36 MoCN 10
~ Otel eu Cr sl Al 40 MoCN 15; 20 MoN 35 3,093 4
U Otel eu cr. Al ~i Mo 38 Mo CA 09 ; 39 CA 06
Otel ell Cr. Ni ~i W ARC 1 ; CVW 10 ; CVW 50
I Otel eu Cr, Ni sl V 16 CNW 10; 25 CNW 10; WCN 40
IIJoCN 15; 50 CV 11 ; VC 06
VWC 50; VWC 62 ; VCW 85
WC 80 ; VSC W 45; VSC W 20
I
T 35; MoCN 08; T30 MoCN 14
I
18 MC 10; 38 SC 15; 21 Tl\IC 12
28 TMC 12 ; 27 MS 12; 35 MS 12
15 Mo MC 12 ; 21 MoMC 12 ;
Otel eu Cr ~i Mn 35 CMS 13; 30 SMCN 16;
Otel cu Cr ~i Si 16MCN15
25 oter eu Si ARC2; ... ;ARC 5; ARC 5 A
Otel eu Si st Mn ARC8;ARC9;ARC12;ARC13 I
I
otei cu Si si Ki RUL 1; RUL 2
Otel eu Cr, Mn sl Ni MCW 14; V1\118; WSCW9
CS 14; VSC 13; T 30 SM 12
T 40 VM 17 ; T 35 SCM 11 ; I II
31 CM S 10
--- I

ARC 11
1
.3 31 j Otel eu :\In 31 M 14 ; 35 M 16 ; 45 M 16
65 M 10 ; T 20 M 14 ; T 35 1\114
20,3-1\ 9

T 40 MN 07 ; T 40 NI 11
• '«r,' "" 1IIi;~""-,,,.",,,,~ •••·i _":..':,."'"'"==_......:...:.!= .• ,..~_ =."..:. ".,::"
.....:..:,._
.. _ ,.......:.c:.==

fntroducere 117

an care: HBeste duritatea Brinell a materialului prelucrat;


- unghiul de atac principal;
Y.
Kx, Ky, Kz sint coeficienti reprezentind influenta unor factori se-
cundari ; atunci cind acesti coeficienti nu sint expli-
citati se considera egali cu 1;
Ox, Oy, Cz ~i e2 iau valorile din tabelul 5.8.

Tabelul 5.8. Coefieienti ~i exponentl pentru relatlile (5.4), (5.5) ~i (5.6)

Material I Duritate HB I CX Cy Cz
'.
I
Otelurl ~i aliaje de Al
~ 170 11,16 I 18,13 I 27,9 I 0,35

> 170 1,43 I--------


2,32 3,57 0,75

Fonta ~i aliaje de Cu
~ 170
> 170
_I \
I
3,19

2,47
I
I
3,66

2,83 I
6,64

5,14 I
0,50

0,55

Puterea etectiva de aschiere este


N _ Px,wx + Py' Wy + pz·v [kW], (5.7)
= er >:

,
60.75.136

in care Wx ~i Wy sint componentele vitezei de avans (5.1).


Primii doi termeni ai numaratorului reprezinta circa 2 % din valoarea
celui de al treilea, astfel incit
PZ'V
Ne, ~ 6000 [kW]. (5.8)

Notind randamentul intregului lan]; cinematic cu YJ, puterea necesara


a motorului este
PZ'V
[kW]. (5.9)
N ~ 6000. YJ

5.1.6. Lichide de ungere ~i rdcire

Principalele Iunctiuni ale lichidelor de ungere ~i raeire (de aschiere)


sint :
- racirea zonei de lucru, in special a tai~ului sculei;
- reducerea frecarilor prin lubrifiere;
- separarea (spalarea-dispersarea) aschiilor de piesa si de scula.
Lichidele de racire ~i ungere pot confine apa (solutii apoase sau emul-
sii cu uleiuri) sau numai uleiuri, care pot fi simple sau aruestecate (COlIl-
poundate).
,~.

118 Normarea lucrdrilor pe strunguri normale, cerusel ~i revolver'

In general Brnt ntilizate uleiuri minerale sau sintetioe aditionate


en aditivi : detergenti-dispersanti, anticorosivi, antispumanti, antibac-
tericizi, modificatori de onctuozitate pentru extrerna presiune (RP).
In tabelu15.9 sint. prezentate lichidele de racire ~i ungere (de aschiere)
romanesti, de utilizare generals; Viscozitatea variaza intre 1,3°E (PI)
~i lO,5°E (PSI) la 50°0.

Tabelul 5.9. Liehlde de racire ~i unqere de asehiere romanesu

Tip ulei Caracterist ici Utilizare

PEI Ernulslonahil, anticorcstv, antibac- Debitare, strunjlre, giiurire, frezare


tericid alezare

FE·z Emulsionabil, anticoroziv, anttbac- Prelucrari in condltit grele, prelu-


tericid, adttivat EP crarea foutetor dure

l,\B In actlv, antioxidant, detergent, anti- Rectificare profilatii, rectlficare dan-


spumant, dispersant turi, calibrare

P2it Ulei mineral 102 + ulei rapita sul- Danturare, brosare


Iurizat, anttuzura, antirugmd de-
tergent, dispersant si EP

P4C tip 1 Ulei mineral, antioxidan t, detergent, Caurtre adincii, canelare, alezare
dispersant, antlruglna, EP filetare, prelucrari pe masini auto-
mate
1'4C tip :2 Idem F.C tip 1 cu anctuozitate ~i Brosarc, nanturare
viscozitatc mai marc

5.2. Determinoreo timpului de balO la strunjire

'I'impul de baza este timpul in cursul caruia un executant efectueaza


- en ajutorul strungului si al SDV-urilOl' corespunzatoare - sau supra-
vegheaza lucrari necesare pentru modificarea nemijlocita a dirnensiunilor
formei, proprietatilor, stal'ii obiectului muncii. Conform STAS 6909-65
acest timp se noteaza cu tb ~i se mascara in min-om.
Timpul de bazji, adica timpul necesar pentru strunjirea unei supra-
fete, este definit prin relatia

L .
-.~ l +- II +- l2 +- la
[min] (5.10)
tb L
to s·n

in care: L este lungimea cursei de lucru a sculei in sensul avansului


(vezi tigura 5.8), mm;
w viteza de avans, mm/mill;
i - numarul de treceri necesar pentru exeeutarea suprafetei ,
respective;

I
j
'1

•.... -.-.---.- ...--------


J
------------------"'-----_.- ,_ ....- ...•. -.
- i

Determinoreo timpului de baza la strunjire 1J 9


.-------.

l - Iungimea supratetei prelucrate, mm;


Zl - distanta de pat.rundero (intrare) a cutitului, mm;
\. I'
t
II = .--.- + (0,5 ... 2) ; (;).11)
tg z

-1=;['-'- -l-IC'
!

I
fi/

"'"'-111::.=.---- --- .__=r=r+--


.•••T ~! '7 i.

.~.L~-1J
Fig. 5.8. Rlemmtele curse! _. .'
de Iucru a cutitulul. /:3.,1,... "

'1
l2 distanta de depasire (iesire) a sculei ; Z2 = 0 ... 5 mm;
13 lungimea supraf'etei prelucrate pentru aschia de proba ;
ls = 0 ... 10 [mm];
8 avansul, mm/rot;
n turatia piesei, rot/min.
Z + ~t_ + (0,5 ... 17)
. (~1)
R e1atla o. 0 devi
evme: ~
[b = tg x
--...=......---- .--- [min ] (5.12)
s-n.

5.2.1. Determinarea regimurilor de cschiere


Elementele regimului de aschiere, adincimea t, avansul 8, viteza de
aschiere v (sau turatia n) sint determinate de 0 serie de factori care pot
fi grupati astfel:
• relativ la semifabricat ~i piesa :
- material, calitate stare, tratament termic ;
- adaosul tehnologic de prelucrare ;
- forma, dimensiunile ~i plasarea suprafetei prelucrate ;
- forma, dimensiunile ~i plasarea suprafetelor de bazare;
- conditfi tehnologice (rngozitati, precizii etc.) ;
• relativ la scula :
- materialul paryii aechietoare ;
- forma si vdimonsiunile capului cutitului ;
- forma ~i dimensiunile tai~ului ;
- durabilitatea impusa tai~ulni sculei ;
• relativ la masina-unealta :
- posibilitati de prindere a pieselor ~i sculelor ;
- game de avansuri si turatii ;
- momente maxim admise de sistemele cinematice ;
- puterea disponibila pentru aschiere ;
• relativ la alte conditii de prelucraro :
- utilizarea unor lichide de asehiere.
,.~..,." "-~" '-<-Er")'" '"""·~"~H'~""-"" ""h1:i!lf"""?n ~.a*:!'>""

120 Normarea luerOri/or pe strunguri normale, carusel ~i revolve"

Productivitatea operatiilor de strunjire poate fi masurata cu debitus


de aschii care in cazul strunjirii longitudinale este
Q = rr:(D - f)"t"s"n [mm-/min], (5.13}
iar in eazul strunjirii cu ava.ns transversal este
Q = niD - s"n)"t"s"n [mmv/min], (5.14)
in care D este diametrul initial al treptei preluerate, mm.
In scopul obtdnerii unei productivitapi maxime se cauta valorile
maxim admise pentru t, s ~i n.
Elementele regimului de aschiere nu sint insa independente ; problema,
optimizarii regimului de asehiere constituie subiectul multor luerari de spe-
eialitate. Se considera, in general, ca ordinea importantei, ~i deci ordinea,
in care trebuie determinate aceste elemente, este: t"-* s -* v (5.16).
Majoritatea limitarilor impuse de factorii enumerati actioneaza,
asupra parametrilor t, s, sau asupra parametrilor t, s, v, astfel incit
pentru determinarea unui parametru se vor face anumite ipoteze asupra,
celorlalti, Dupa determinarea unei prime solutii se procedeaza prin itera-
tii succesive. Daca se lucreaza eu mijloace moderne de calcul, solutla,
este gasita dupa 0 singura iteratie in circa 85 % din cazuri si dupa doua.
iteratii in peste 95 % din cazuri. Pentru. caloulul. obi~nuit (fa1'(~ cal«~tlator)
se V01' uiiliz« direct tabelele date in acest capitol.
5.2.1.1. Adincimea de asehiere, 0 parte dintre factorii enumeratj
(adaosul de preluerare A, mm, lungimea tai~ului principal Io mm, ~i
unghiul de atac principal x), actioneaza direct asupra adnicimii de asehiere,
astfel:
t < A [mm]; (5.15)
t1= 0,8 It' sin Y. [mm], (5.16)
t1 fiind adinclmea de aschiere maxim admisa de lungimea activa a tai~ulni
principal , mm.
In tabelul 5.10 sint date valorile t1 pentru unghiurile de atac principal
~i lungimiIe cutitelor standardizate.

Tobelul 5.10. Adincime de asehiere 11 maxim admisa de lungimea tai~ului


Lungimea tai~ului principal, mm
Unghi
de atac
principal
y.
8 10 12 16 20 25 32 40 I 50

, Adincime de aschiere, tl t mm

30
45
3,20
4,53 I
4,00
5,66
4,80
G.79
I 6.40
9,05
8,00
11,31
10,00
11,14
12,80
18,10
16,00
22,63
20,00.
28,28
50 4,90 6,13 7,35
I
f 9,81 12,26 15,32 19,61 24,51 30,64
60 5,54 6,93 8.31 11 09 13,86 17,32 22,71 27,71 34,64
70 6,01 7,52 9,02 .
1 12,03 15,04 18,79 24,06 30,07 37,59
75
90
6,18
6,40
7,73
8,00
9,27
9.60
1
12
,36
12,80 I 15,45
16,00
19,32
20,00
24,73
25,60
30,91
32,00
38,64
40,00
95 6,38 7,97 I 9,56 12,75 1 15,94 19,92 25,50 31,88 39,85

i
,I

J
I
I
----------., ..•.--~=~~"~~=.~~-"===.-.----

Determinarea timpului de bazel la strunjire 121

Apasarea de aschiere provoaca fenomene secundare ca :


- incovoierea piesei sub actiunea componentelor Py ~i Pz;
. , - deform area locala a pieselor cu pereti subtiri sub act.iunea compo-
nentei Py;
- incovoierea corpului cutitului sub actiunea componentei Pz;
- comprimarea plaeujei din carburi metalice sub actiunea compo-
nentei Pz.
Se poate arata ca valorile maxime atinse de componentele Px ~i
JPy nu pot provoca flambarea piesei, respectiv a cutitului. Incovoierea
cutitului provocata de componenta Px este neglijabila. Suprasolicitarea
ghidajelor masinii sau a mecanismului de avans, in practica, apare numai
prin depasirea importanta a celorlalte limitari.
a. Ineovoierea piesei. In tabelul 5.11 sint prezentate: expresia sagetii
'in punctul de aplicare a fortei ~i abscisa punctului de sageata maxima
pentru modurile de prindere uzuale.
in tabelul 5.11 sint folosite notatiile :
J - sageata in punctul de aplicare a' fortei, mm;
P - forta aplicata, daN; .-
.x - abscisa punctului de aplicare a fort.ei, mm;

Tabelul 5.11. SAgeata de Ineovolere a piesel

INr.j· Relajia de calcul a slgelii In punctul de aplicare Abscisa punctu--


I
crt. Schi\l a fortei lui de sAgeata
maxima

Prlndere in universal

_'_;t i
x~

Prindere intre virf urt


f= --
px3
3E1
[mm] (5.17) Xm= L

l
21...x, - PxZ(L - x)! [mm] (5.18)
Xm = L/2
f= -3EIL
I J ------ -- <;

I ~ ?
_., ' universa I ~I. virf
Prindere III I
. ~L
31 ,'R- -- 'x 1 Px3(L - X)2 (4[, - x) [mm] (5.1/)
/xm=(2-V2)L
' f= 12 EIL3 ! xm~~O,58o L
~ --- - .~
Z ? r
\
.• " ...,... )Hr !>'!* ·'o/·'llIfi'k,,··,,;;:;·,·g;·jt·ri'-M· i'Ri'e'rHf'tJ:i··ti6b e'MXr=-..-:1:· s·

122 Normarea lucrarilor pe strunguri normale. carusel ~i revolver

L - lungimea tota1a in consola, respectiv distanta intre reazeme, mm r


E - modul de elasticitate al materialului piesei (tabe1ul 5.6), da.Njmm" r
I - momentul de inertie al piesei, mm",
Considerind piesa C?" bara cu sectiune plina sau inelara, momentul
de inertie este dat de rela.tia

I = ;~ (D4 - d4) ;:::; 0,05 (D~ - d4) [rnm-] (5.20)

in care D este diametrul exterior, mm, iar cl diametrul interior, mm.


Se observa ca numai variat.ia Ragetii de incovoiere de-a lungul supra-
fetei preluerate intluenteaza abaterile dimensionale ale acesteia, asttel ca,
punind conditfa ea sageata maxima sa nu depa~easca 1/4 din intervalul
de toleranta adrnis IT, mm, se obtine rela.tia

p ~ 0,75.Gp' E·I·IT [daN], (5.21)


l3
in care C» ia valorile din tabelul 5.12, iar l este Iungimea treptei prelucratc.

Tabelut 5.12. Coelic1cllt - Cp in func!ie de prtndere

Prindere In universal Intre virfurl In universal ~i virf

Cp 1 1G :H

Porta, care provoaca incovoierea este

P --
-
1!p2
V Y
...J_
I
p2
Z
~
~
~,18· Pz
. 1,0,02
TT
• "O-l'Zr [daXl-', (6.22)

unde Kyzr este un coeficient care exprima influenta razei la virf a cuti-
tului 1', mm, asupra rezultantei Iortelor Py ~i Pz, asttel : .
Knr = 0,872. 1'0,19. (5.23)
Din relatnle (5.21), (5.22), (5.6) ~i (5.20) se obtine relatia
Sin, ')0,25
-1 ,--~
14-7 t» - ."".74 IT
t,098 ·s'.075 ~ K" ,--- x
(5.24)
m' Vp'
(
-.--_--.
sm 40°

1'0,19 .v • ,

m care K m
A
=0,0312·E , (52-)
. 0 un dE on e d ate
e { are va 1'1 '
III , 11
tabe u 5.6,
Gz·(HB)"2
Dz 9i e2 au valorile date in tabelul 5.8 iar Gp are valorile date in tabelul 5.12.
Presupunind ca avansul este eu circa un ordin de marime mai mic decit
adincimea de aschiere, se ob~ine relatia
(D4 _ d4)0,538
t2 ;:::; 4,16 Km' Kt32• K133• KI34 • • I TO,578 [mm], (5.26)
llJ734

_..-J
I
••
----------------- •••• • y_·,
,••~·•Il"•• •••••
_IiOio·,_~-___.1;:~~~~ __ .=-,~•• _-<-.--= ...,~- •. - _ ,.,..-:- __ ~~"""""- ....•.==, -'----==-_~.".__-~==__~_=-==~
.,.,"-

Determinarea timpului de baza la strunjire 123

in care: t2 este adincimea de aschiere maxim admisa de incovoierea


piesei §i precizia preluerarii, mm;
D - diametrul exterior, mm;
cl - diametrul interior, mm;

_ ( E )0.578 . ,
I{t~l = O,06nl· are valorile date m tabelul 5.14 ; (5.27)
- Oz· (HB)"

I{t22 = 0~·578, are valorile date in tabelul 5.15 ; (5.28)

Sin)( )0,115
Kt23 = ( .~ , are valorile date in tabelul 5.16; (5.29)
sin 40°

Kt24 = ~:.281,are valorile date in tabelul 5.17. (5.30)


1,0,11

Intervalul de tolerant.a pentrn supratetele netolerate (STAS 2300 -65)


ae determina, pentru exeeutie mijlocie, cu relatia
IT = O,096975·D~;.4022 [mm], Dpr fiind diametrul prelucrat, mm (5.31)
Pentru suprafete torelate (STAS 8101-68), intervalul de tolerant a
se determina ou relatia .

(
O,4576,Cl SO)
IT = 0289.10-3
,
DO
'p~.
3578
e z;o.00224-~
or [mm], (5.32)

'in care 01S0 este clasa de precizie ISO (e fiind functia exponentdala).
Din relatiile (5.26) ~i (5.31), respectiv (15.32),rezulta ca adincimea de
aschiere maxim admisa la strunjirea supratetelor va fi:
- pentru suprafete netolerate, executie mijlocie (conform STAS
2300-65 ;)
(D4 _ d4)O,578' D~~;32
tz = 1,08, Kt. 31 , Kt32· Kt33· Kt34,
p.734
[mm ] ; (5.33)

- tolerate in clasa de precizie GlSO :

\
ID4 - (,
14)0 578~Do.207
1',r
(~.26~~!S~)
DO,00224
12 = 0,0374,Kt31,Kt3>,Kt33,Kt34'
"
-'---------
p,734
,e pT [mm].

(5.34)
In tabelul 5.13 sint date adincimile t2 in conditiile in care coefieientii
Kt21 = Kt22 = Kt23 = Kt24 = 1, adica : piesa este prinsa in universal;
materialul este otel eu duritate 195 HB; cutitul are unghiul de atac prin-
cipal X. = 45° ~i raza la virf r = 2 mm. Pentru alte conditii se vor aplica
coeticientii din tabelele 5.14, .. 5.17,
.------------

124 Normarea lucrerller pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tobelul 5.13. Adincime (le aschlere 12 maxim admisii de Ineovolerea piesei


~i de precizia de prelncrare

I ~
Ja
ext.1
mm mm
into
Clasa de
precizie
ISO
I

i 50
Lungimea de prelucrare

I
mm

100 I 200 I 400 Ifl:1 Clasa de


preclzfe
ISO
1
1 100
Lungimea~

I 200
prelucrari

I 400
\
I Adincimea de aschiere, t2
,
Adincimea de aschiere, t2
mm mm
I
I I 7 I 0,42 O,l~ 0,04 0,01 7 - 1,40 I O,~2

~
t
"I J I
11
12
8
9
10 -
-
-
-
-
0,11
0,22
0,28
0,36
0,47
0,05
0,06
0,08
0,11
0,14
0,01
0,02
0,03 100 90
0,03
0,04
8
9
10
11
12
-
-
-
-
-
1,82
2,36
3,07
3,99
-
0,05
0,71
0,"
1,20
1,56
I Net. - - 0,19 0,06 Net. - - 2,20
-1 i -------
I I 7
8
0,86
1,12
0,26
0,34
0,08
0,10
0,02
0,03
7
8
8,43
-
2,53
3,29
0,76
0,99
9 1,45 0,44 0,13 0,04 9 - 4,28 1,29
251 11 10 1,89 0,57 0,17 0,05 100 45 10 - 5,56 1,67
11 2,46 0,74 0,22 0,07 11 - 7,22 2,17
I
I

I 12 I 3,20 0,96 0,29 0,09 12 - - 2,82


_\ Net. !~~~ 0,12 _ Net. - - 3,98

I 7 1 0,88 0,26 0,08 0,02 7 8,641 2,60 0,78


I 8 \1,14 0,3~ 0,10 0,03 8 I - 3,37 1,01

25\ ° 9
10
11
1,49
I 1,93
I 2,51
0,40
0,58
0,76
0,13
0,17
0,23
0,04
0,05
0,07
100 °
9
10
11
-
-
-
I 4,38
5,69
7,40
1,32
1,71
2,22

_1_1I 12
Net.
I~~I~~__
3,27 1 0,98 0,30 0,09 12
Net.
-
-
'I 9.61
-
2,89
4,08

. 7 II -- 0,82' 0,25 0,07 1 7 I - 8,01 I 2.4~


II 8
9 -
1,06
1,38
0,32
0,41
0,10
0,12
8
9
-
-
-
-
3,1<>
4,06
5°145 10 - 1,79 0,54 0,16 200180 10 - - 5,27
11 0,70 0,21 11 - - 6,85
, 12
'I -
- I
-
- 0,91 0,27 I I 12 - - 8,89
-1-. - Net. i---i---~~-- Net. 1_-_1 - -
I I 7
8
I 4,90
6,36
1,47
1,91
0,44
0,58
0,13
0,17
'I
I
7
8
i -
-
I 14,48
18,81
4,35
5,65
l
I1
501 231
9
10
8,27
1 -
2,49
3,23
0,75
0,97
0,22
0,29 200 901
I 9
10
-
-
-
-
7,34
9,54
11 I - 4,20 1,261 0,38 11 - - I 12,38
12 - 5,46 1,64 0,49 12 - - 16,08
_1_ I Net. I-=--I~,~~,_,_I Net. - I - 1 -
4,46
I
1
1
I
7
8
15,03
6,53
1,51 1 0,451
1,96 0,59
0,14
0,18
7
8
14,84
19,27 5,79
9 7,52
50 I° 9
10
,8,49
-
2,55 0,77
3,3211,00
0,23
0,30 1.2001 ° 10 9,77
1 I . 11
12
'-
I - 4,31
5,61
1,30
1,69
0,39
0,51
11
12
12,69
16,48
I Net. - 7,73 2,32 0,70 I Net. - I 23.79

Obseroatie, Net = Netolerat

I
~--------,-.-.---~-.-~-"-~-~".- _:::=---=---"'-;::- .."' ..,.....-0--=-:-:: "';. . _0 ..
-- _. -----_._---

Determinarea timpului de baza la strunjire 125

Tabelul 5.14. Coeficicnfii pentru eoreetarea adincimii de nsehiere 12

. Duritate HB I Olel I Fonta I


Materialul

Aliaj de Cu
I Aliaj de AI

K'n

15 - - 2,16
30
45 I -
-
-
- I 1.77
1,57 I
0,72
60 - - 1,45 0,68
75
90
-
-
-
-
I 1,36
1.29
0,65
0,63
105 - - 1,23 0,61
120 1.14 1,36 1,18 0,59
135 1,11 1.32 1,14 0,58
150 1,09 1,28 1,11
165 1,07 1,24 1,08
180
195
I 1,03 1,21
1,18
1,05
1,00
210 0,97 1,15
225 0,94 1,13
240 0,91 1,10
255 0,89 1,08
270 0,87 1,06
285 0,85 1,04
300 0,83 1,03
315 0,81 1,01
330 0,80 1,00
345 - 0,98
-
360
375 - I 0,97
0,96

Tabelul 5.15. Valorile eoeflelentulul kt22

Prindere In universal Intre vtrfur i In universal ~i virf

K/Z2 1 4,97 7,67

Tabelul 5.16. Valorile coeficientului k/23

Unghiul de atac principal y. j 30c I 45° i 60° I 90°

J{ /23
I
I 0,95 I 1,00 i 1,03 1,05

Tabelul ,5,17. Valortle coeficientuJui k/24

i
Raza la virf r mm i 0,5 1 1,5 I 2 2,5 i 3
I I

Kt24 i 1,17 1,08 i 1,03 I 1 0,98 I


I 0,96
__ "" _,_""""'''''-'<~~ mM g'ft - - 'a"~}''lWliiiW-'-&--1'">* .;;,! "",",_~....o.--_~"_~""':b' •••r~_""' __ '-"-"-'~_"-'--'_~-,w.,, •..••••,_- ••.•••.•...••.
~ .•••••.•••
,· , '_~",C"._'_""""""_~"~'-_""""'"'~' ~_~

126 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

b. Deiormarea loeala a pieselor en pereti subtiri. Considerind defor-


marea inelului egaH1cu deformarea semiinelului dublu incastrat (fig. 5.9),
sageata este data de relatia
e.»
f = . [mm], (5.35)
192· E· I
In care:
l este lungimea fibrei medii mm;
E este modulul de elasticitate (tabelul 5.6), da.Njmm>;
F
!
T'-'-'-'-'/
. t _
a b

Fig. 5.9. De Iormar a locala a piese lor eu pe re ]! subtirl.

I este
momentul de inertie al sectiunii longitudinale angajate in defor-
mare, mm-.
Din conditia de egalitate a sageti10r calculate pentru zona etrunjita
~i cea neatrunjita in punctul de aplicare a fortei P, se obtine

f =
Tc)3
{ --- . -.~
P (D + d)3 . Kf [mm] (5.36)
\ 8 E (D - d)4 '
~oore: D e~e diametrul exterior, mm;
d este diametrul interior, mm;
1
Kf=
(
1_~ __ )4'
D-cl (5.37)

1 + (1- -D-~-d-r
Pentru valori uzuale ale marimilor D, d; t ~i in ipoteza cl > 0,81 se
}loate utiliza relatia aproximativa
X :::::;.1,42 _ clS,539·tO,214 (5.38)
f DS,796 -

Punind conditia ea sageata sa nu depa~easca un stert din intervalul


de t oleranta admis IT, mm, din relatiile (5.36) :;;i (5.38) se obtine
') E·(D_d)4·D8,796
P ~ 0,904· -~~-~~----- . IT. (5.39)
to,214. (D + el)s. d 8,539
) ' •••• & •• '-n'N,;,jl'-' 'n" '------.-.--~~ __ ....,..--~---.-.-- ..,.-----~---~---- ------,:.-<c----~---- '__"_' __
',=-'--_

Determinarea timpului de bazel la strunjire 127

Deformarea este provocata de componenta Py, astfel ca din rela.tiile


(5.5) 9i (5.39) rezulta

r
'.,
(D - d)4. D8, 796
tl.1l4. SO.75 ~ Kl'''' --'-----'---- . IT (SAO)
05.
,
(rL coscos x- +1-1 45°
(D + d)3 (18,539
J

1n care K Ym
A

= -'----
O,934·E
Gy·(HE)"'
In aceleasi ipoteze cu privire la relatia intre t si 8 se obtine relatia
t =293.K .K o. (D_cL)2,H6·D4,719 .IpO,536 [mm], (5.48 )
3 ,
t
31 t3~ (D +
d)1.609. d4,58l
in care t3, mm, este adineimea de aschiere maxim admisa de deformarea
~ . .. ( E \ 0,536
Iocala a picaei tar Ktol = 0.0629 I (5.42)
v r Cv : (JIB)"' )

rl
are valorile date in tabelul 5.19 iar

Kt32 =
l1+ (
r ~OB

cos 40°
': 0,536 (5.43 )

are valorile date in tabelul 5.20.


In tabelul 5.18 slit date adincimile de aschiere t3 pentru Kt3l = Kt32,= 1.
Pentru alte conditii se aplica coeficientii dill tabelele 5.19 9i 5.20.
Tabelul 5.18. Adiuclmea (le asehiere i3 maxim admisa de deformarea locala
a pieselor en pt'l'eti sulltil'i
! I Clasa de prccizie ISO
Dia~1e~rul
extcnor
I D.iam~tnll
mterior
I 7 8 ~} r 10 11 12 : Netolerat
mm mm ----
I I Adinclmea de aschicre t3l mm

25 23 0,08 0,10 0,12 0)6 0.20 0,25 0,33


')-
_0
I 21 0,54 O,GG 0,88 1,1.2 1,4::3 1,82 2,00
I
25 20 1,1:'3 1,8J 2,:3J 2,30 2,50 2,50
i 1,44
50 4;:'"1 0,25 0,:32 O,~~:O 0,51 o.ee 0,84 1,13
50
50
II -'-1.)

40
0,65
2,05
0,83
2,62
1,OG
3,34
1,35
4,2G
1,72
5,00
2,19
,5,00
2,96
5,0(}
100 I 90 0,45 0,57 0,73 O,a3 1,19 1,52 2.09
100 Q-
uO 1,-1G 1,86 2,37 3,02 3,86 .-t £.11 6,76
I
100 80 3,73 4,76 6,07 7./-1 9,86 10,00 10,00
200 I
I 180 0,82 1,05 1,33 i"f)
i
2,16 2;i6 3,87
200
200
iI 170
160
2,66
6,79
3,38
8,G6
4,31
11,03
5,49
14,06 I 7,00
12,1)1
8,\)2
10:00
12,54
20,00
400 I 360 1,49 1,90 2,-!2 3,08 3,93 5,00 7,18
400
II 340 -1,83 6,15 7,8'1 9,98
25,;)3
12,/2 I
16,20 23,25
-
·100
800 I
320
720
12,35
2,71
15,7-1
3,45
20,05
t,-w 5,60
32.53
7,13 I 9,08 13,31
800 680 8,78 11,19 I 11,2,1 18,11 I 2:1,09 29,41
800 II 640 22,47 I 28,61
I - -
1600 1,140 4,93 6,28 8,00 10,18 I 12,95
-
II 16,49 ! 24,6c~
1600
3200 I 1360
2880
15,98
8,98
II 20,34
11,42 I
25,89
14,53
;02,95
18,-1S I 23,52
I

I 29,93

t
----"'_.---
_~=""'_"" __ "' __ '__·"'-",·:"""'r "'.Ii!'"'_'r;"'-:.'""'·~'~'!·"'·'-~·"'·_=-'''''",,·''''''''.''d.·,",",·~'",·_=-'''''''W''''••"'_·"•+•••-a••7•••••• S"· ••• H_ ....._.,.· ..,.~·_· "".._"'---~

128 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i rev~!'ie!

Tabelul 5.19. (:oeficienti pentru corectarea adincimii de asehiere 13

MateriaJul

Duritate HB Otel Fonta Aliaje de cu Aliaje de AI

15
ktn

2,23
r
~
30 1,85
43 1,66 0,74
60 1,54 0,70
75 1,45 0,67 ij
90 1,~13 0,65
105 1,33 0,62 ~I
120 1,13 1,46 1,28 0,62
135 1,10 1,41 1,24 0,60 11
150 1,08 1,37 1,20
165 1,06 1,34 1,17
180 1,03 1,30 1,15
195
210
__0
1,00
0,97
1,27
1,25
f
,)')-
0,94 1,22
240 0,92 1,20
255 0,90 1,18
27() 0,88 1,16
285 0,86 1,14
300 0,84 1,12
315 0,82 1,11
330 0,81 1,09 ;1
345
360
1,08
1,06
II
it
:~70 1,05 I
~l
i'

Tabelul 5.20. Valorile coefieientullli kt32 i


i j
U nghiul principal de atac Y- I 30°
I 45° 600 I
I 750 90' '.1
i ; I I I d

/;t32
I
I 0,89 I 1,00 I 1,17
I 1,36 I 1.45 il
c. Ineovuierea eutitului, Din relatia generala
I
p _ 2·1·(j· :\.,
- ' [daN] (:5.44 )
l·h
[I,I
se obtine, punind conditia ea (ji < criaamis = 24 [daN /mm2]

e «"" 48·1
- [daN] (5.45)
i.t.
~n care: 1I
L este lungimea in consola a cutitului, mm;
.h - iniUtimea eutitului (vezi fig. 5.10), mm.
----- ~AA""""·.,._·,~· ~~ ..• --~,---~,-,--.-. ------".--.----~-- ..---,- .. -'1
:
i
i

·1
~
1
Determinarea timpului de bazo la strunjire 129

~
~ Pentru strunjire exterioara se va considera ca:
~!
~,j
sectiunea cutitului este dreptunghiulara sau patrata (b = h), iar
~I
momentuI de inertie este: I = ~~3 [mm+] ; (5.46)

Iungimea in consola a cutitului este l = 1,5·h [mm]. (5.47)


Relatie, (5.45) devine: P':;;;2,667b·h [daN]. (5.48)
Pentru strunjirea interioara se va considera ca :

I'
\
Fig. 5.10. Incovoierea
, I~~
~~
cutitului.
wJj4~
r
sectiunea cutitului este circulara (h = de), deci
momentuI de inertie este I = 2 .d~ [mm-}; (5.49)
64
lungimea in consola este l = 5· de [mm]. (5.50)
Relatia (5.45) devine: P';;;; 0,471·d; [daN]. (5.51)
Incovoierea cutitului este provocata de componenta Pz• Din relatia
(5.6) in care se va Iua
!.
Kz = Kzr = 0,9461'°·08, (5.52)

r [mm] fiind raza la virf a eutitului ~i din relatia (5.48), respectiv (5.51)
se obtine :

to·s' 7-~.;;;; 2,667 . (Sin x )0,25 .-- 1 ..b h (5.53)


Oz. (HB)e. sin 45° Kzr
~i
075
i s": .:;;; 0,471 • (Sin x )0,25 1 :]2
r .--.(£ (5.54)
Oz(HB)" sin 45° Kzr C

"
~~,
In aceleasi ipoteze se obtin relatiile care dau adincimea de aschiere
t4, maxim admisa de incovoierea cutitului pentru :
:1 strunjire exterioara t4 = 0,176 .Kt41·Kt42 ·Kt43· (b .h)O,571 [mm]; (5.55)
l': strunjirea interioara t4 = 0,0654.Kt41·Kt42·Kt43·d~·143 [mm], (5.56)
i~ in care Kt41 = 19,83 ° _~. are valorile date in tabelul 5.22. (5.57)
[Oz' (HB)"] ,~
,1
;t
9 - c. 1851

~~
\

I
· <·,,·Ai· •• ·*"&~...*,. ~L.

130 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ,i revolver

K'42 = K'23' [relatia (5.29)], are valorile date in tabelul 5.16, iar
K _ 1,035
1
143 - rO,05 (5.58)

in tabelul 5.21 sint date adincimile de aschiere t4 pentru K'41=K'42= 1


= Kt43 = 1. Pentru alte conditii se aplica coeficientdi din tabelele 5.22,
5.16 ~i 5.23.

Tubelul 5.21. Adlnelme de asehlere (4 maxim admisii de Ineovoierea eujitnlul


1

~l~
a~ 1n mm
w
Adincime
de aschiere t"
mm
II
w
Adincime
de aschiere I,
mm
~~l
d, in mm
Adincime
de ascbiere I"
mm

b X h, In mm

8 I 1,90
, 8x12
I 2,39
6
8
0,51
0,70
10 2,45 I 10 X 16 3,20 10 0,91
12
16
I, 3,01
4,18
I
I
12x20
16x25 I 4,03
5,40 I 12
16
I 1,12
1,55
20
25
5,40
I 20x32
I, 7,06
9,12
I

I
20
25
II 2,01
·1
'~

6,97 I 25x40 I 2,59


32 9,24 I 32x50 11,92 I 32 ! 3,43
40 11,92
I
! 40x23 ! 15,46
50 15,39 I - ! -
1
Tabelul 5.22. Coefteienti pcntru eorectarea adincimii (le aschi ere i,

MaterialuJ prelucrat Materialul preiucrat


I
Durltate HB
Oteluri ~I aliaje
de AL
I Fonte ~i aliaje
de Cu Duritate HB
Oteluri ~i aiiaje
de Al
I
Fonte ~i aliaje
de Cu
lI
I Ii
ktn k,,, '~
-,
15

I
-
- I 3,10 210 0,97
I 1,45
I
!
30 2,54 225
I 0,94 1,42
I

45 1,38
I

I
2,27 240 0,92 I 1,39
60 1,31 2,09 255
I
0,89
I 1,36
75
90
1,25
1,20
I
I
I
1,96
1,86
270
285
0,87
0,85 i 1,34
1,32
}05 1,17 I 1,78 300
I 0,83 1,30
120
135
1,14
1,11 I 1,71
1,66
315
330
0,81
0,80 I
1,28
1,26
I
150
165
1,09
1,07 I
I
1,61
1,56
345
360
-
- I 1,24
1,22
180 1,04 1,57 375 - 1,21
195 1,00 I 1,48 I - I - I -

Obseruaiie. k'42 = k123, eu valori luate din tabelul 5.16.

J
•••••• 7 """"7""ijj1t•••'~" •.:;,..C ;),
.dh' ..··'··-v"i'Tjif····'"

Determinarea timpului de baza la strunjire 131

Tabelul 5.23. Valol"iIe coeficientului kt43

Raza la virf a cujitului 1', mm 0,5 1,5 2 2,5 3

kt;'3 1,07 1,04 1,01 1,00 0,99 0,98

d. Comprimarea plaeutei din carburi metaliee, Apasarea admis~ de


placu~a este

P = 40.tom·B~·25. (
sin 45 )0,8 . (0,87 rO,2) [daN], (5.59)
sin x

in care Bp este grosimea placutei, mm.


Comprimarea este exereitata de componenta Pz astfel incit din rela-
tiile (5.59), (5.6) ~i (5.52) rezults

to,23'S0,75 ~
40 •
( sin 45 )0.55 • (0 92.rQ,l2).B1•25• (5.60)
Oz· (HBt" sin x ' p

in mod analog din (5.60) se obtine adincimea ,de asehiere maxim


admisa de resistenta la compresiune a placutei I

ts = 0,714 • K'51 • K'52 • K's3 • Sk28 [mm], (6.61)

in care Km = 207,3 1 02 ~i are valorile date in tabelul 5.25, (5.62)


[Oz· (HB)"] ,
Kt52 =. (
sin 45 )0,56 ~i are valorile date in tabelul 5.26, iar (5.63)
SIn x
K'53 = 0,919·ro,122 ~i are valorile din tabelul 5.27. (5.64)
in tabelul 5.24 sint date valorile adincimilor de aschiere ts pentru
K'5l = K'52 = K's3 = 1. Pentru alte conditii se aplice eoeflcientii din
tabelele 5.25, 5.26 ~i 5.27.

Tabelul 5.24. Adtncimea de asehiere i5 maxim admisa de grosimea placu!ei

Grosimea placutei
mm 2 3 4 ! 6 7 8 9 10

is, mm I 1,73 2,91 4,21 5,60 7,08 8,62 10,2 11,9 13,6

e. Adincime de asehiere reeomandata. Se admite ca exista ~i 0 limitrn


inferioara a adincimii de aschiere, sub care suprafata preluerata sufer3i
numai deformari elastice ~i, eventual, plastice fara detasare de aschii.
~---.----------------------------------------------------------~
132 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver ,j
:1
Tabelul 5.25. Coeficien!i de eoreetle ai adincimii de asehiere is

Material Material I
Duritate HE Otel ~i a!iaje Fonta ~i aliaje
Duritate HE
Otel ~i a!iaje Fonta ~i aliaje I
d. Al
I de Cu de AI
I de Cu

kt51
I
I
0,95
kt51

I
1,94
I
0,90
0,85
1,87
1,80 I
0,81
() 7Q
1,74
1 {.!Q
II
I II
135 1,20
I 2,46 330 0,67 1,51
I
150 1,16 2,33 345 1,47
165 1,12 2,22 360 1,43
180 1,06 2,12 375 1,40 I
195 1,00 2,02

Tabelul 5.26. Valol'i1e eoetteientului ktn

Ungbi de alae principal x 30° 45° 60° 90°

kt52 1,21 1,00 0,89 0,82

Tabelul 5.21. Valortle coeficientului ktS3

Raza la virf a cutitului, 1'J


mm 0,5 1,5 2 2,5 3

kt53 0,84 0,92 0,97 1,00 1,03 1,05

.Aeeasta Iimita, ta, influentata de duritatea materialului preluerat, de raza


la virf a cutitului 1', ~i de unghiul de degajare y, se determina eu relatia

t6 = O,036.rO,25.e(~~)KtG1 [mm] (5.65)

in care Kt61=1+0,21·eosy-O,98 sin y, ia valorile din tabelul5.29. (5.66)


In tabelul5.28 sint date valorile adlncimii de aschiere t6 pentru KtG1=1.
Pentru alte unghiuri de degajare se aplica coeficientii din tabelul 5.29.
Oea mai mica dintre adincimile de aschiere tl ... ts este cea recoman-
data, t., cu conditia sa nu fie mai mica decit ta, in care caz prelucrarea nu
este posibila ~i trebuie schimbata una sau mai multe dintre eonditiile
considerate (prindere, unghi de atac principal, raza la virf etc.).

._.............1
~

Determinarea timpului de baza la strunjire 133

Tabelui 5.28. Adtnelmile de a~chiere 16minim ad mise de ecruisarea materialului

Duritatea materialului HB
Raza
la virf:
r, mm
15 I 60
I 105
I 150
I 195
I 240
I 28~
I 330
I 875

Adincimea de aschiere 16, mm

I
0,10 0,02 0,03 0,03 0,04 0,06 0,07 0,09 0,11 0,14
0,50 0,03 0,04
0,05
0,05 0,07 0,08 0,10 0,13 I 0,16 0,21
1,00 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,16 0,20 0,25
1,50 0,04 0,05 0,07 0,09 0;11 I 0,14 0,17 0,22 0,27
2,00 0,05 0,06 0,07 0,09 0,12 0,15 0,18 0,23 0,29
2,50 0,05 0,06 0,08 0,10 0,12 ·0,15 0,20 0,25 0,31
3,00 I
I 0,05 0,06 0,08 I 0,10 I
0,13 I 0,16 0,20 0,26 0,32

Tabe/al 5.;:9. Coeficien!i pentru eoreetarea adinetmll de asehiere 16

Unghi de degajare y' -6 -3 o 4 8 12 16 20 24

kt61 1,31 1,26 1,21 11,14 1,07 1,00 0,93 I 0,86 I 0,79

La normare se vor utiliza tabelele 5.30 in care sint date adincimile de


aschiere recomandate, obtinute prin combinarea tuturor criteriilor enume-
rate. Aceasta combinare este posibila in anumite ipoteze simplificatoare
cu privire la relatiile intre dimensiunile supratetei prelucrate §i scula
tolosita.
In dreptul fiecarei adincimi de aschiere apare in paranteza 0 cifra
(1, ... ,6) care indica origin ea limitaa-ii respective (tl, ... , t6)'
5.2.1.2. Numarul de treceri. .Numarul de treceri se determina cu
relatda

i = [At r
+ 099J
' ,
(5.67)

in care [ ~ + 0,99 ] este partea intreaga a numarului care rezulta din

efectuarea operatiilor A +
0,99, A fiind adaosul de prelucrare, mm, iar
t;
t, adincimea de aschiere recomandata, determinata anterior, mm.
In cazul in care i > 1, adaosul se imparte pe treceri astfel incit nici una
din adincimile de aschiere pe cele i treceri sa nu fie mai mica decit adinci-
mea de aschiere minim admisa t6' Se obtine astfel, pentru fiecare treeere,
admcimea de aschiere t (efectiva).
5.2.1.3. Avansul. Avansul, in afara influentei pe care 0 are asupra
marimii §i orientarii ~"pasarii de aschiere, este principalul factor care influ-
enteaza calitatea supratetei prelucrate (rugozitatea Ra, um).
a. Rugozitatea supraretei prelucrate. In practica unghiul de atae
principal este totdeauna mai mare decit unghiul de atac seeundar.
~==

134 Normarea lucrorilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5.30. Adlncime de aschiere tr recomandati'i pentru strunjirea cxterioarii


longitudinalii sl Irontala
Material: otel HB = 195

l Cutit Lungimea de prelucrat,


,
mm
Diametrul
exterior
mm
Diametrul
interior
mm
I a sau
(bX h)
mm
I XO
1~1m'm
50
I 100
I 200

Adtncimea
400
I
de aschiere - tr, mm
800
I 1600 I 3200

I
25
22
12 70-90 I 4 0,5
1,3(3) I 1,0(2) ~3J:L ~I __-___
-__-__ 1
20
---- 1 1,5(3) 11,2(2) 0,4(2) 0,1(2)___ -___ -__ - __

I
12-0 16 45-90 5 4,3(4) 1,4(2) 0,4(2) ~ __ -___ -__ - __
45
------ 1,6(3) 1,4(2) 0,1(2) - -
70-90 ~
50 40 20 2,6(5) 2,0(2) 0,6(2) 0,2(2)! -
0,8(2) ~I ___ -
25-0 45-90
~'
5,8(4) 2,6(2)
j
100
90
80
20

25
70-90
_6._11 7 1,5
3,0(3)
5,8(4)
7,1(4)
2,5(2)
3,4(2)
0,8(2)
1,0(2)
1,3(2)
0,2(2)
0,3(2)
0,4(2)
-
-
I
j
)
50-0 45-90 --- 4,2(2)
25x16
-=-~ 1
6,0(4) 4,9(2) 1,5(2)
I
0,4(2)

~I
180 5,6(3) 4,2(2) 1,3(2) 0,4(2)
25 7

I~
70-90 7,2(5) 5,7(2). 1,7(2) 0,5(2)
160
200 25x16 -
--- -7-7s1 0,5 I 6,0(4) 0,6(2)
25 7,1(4) 0,7(2)
100-0 45-90
--I ~
25x16 6,0(4) 3,4(2) 0,8(2)
MateriaJ: otel HB = 195

Cutlt I Lungimea de prelucrat, mm


Diametral
exterior
mm
Diametrul
interior
mm a sau
(~)
I x:
I ~ I m'm I
400 I 800
J
I 1600
I 3200
I 6400 I 12800 I -
----I~
Adlncimeajde aschiere tr, mm

400
1360-320
25x16
25

32
70-90

------
45 8
__ 7_
~I
~
7,1(4)
6,0(4)
9,2(4)
I 7,0(2) I~
I
2,5(2)
0,6(2)
0,7(2) _- ____ -__

~I
200-0 3,8(2) ~ ---- ----
32x20 ?Of-:-
--- ----- 7,6 4,3(2) 1,3(2) _- ____ -__

750
32 70-90 __ 8
5,0(3)
2,9(2) 0,9(2) -
32x20
--- ---8 --
1 3,2(2)
~ -
800
32
45
2 9,2(4) 4,0(2) 1,2(2) -
700-0
1 32x20 1 7,3(4) 7,1(2) 2,1(2) -
---
40
---
45 10 2 11,9(4) 6,6(2) 2,0(2) -
40x25 70 -I I 9,8(4) 7,5(2) 2,2(2) -
40 10 2
I 1550 70-90 -- -- 1,8(3)
40x25 - 1

1600 1500
40
40x25
---
70
IU
- --1-
2
9,3(3) I 5,1(2)
5,6(2) ---
50 ~~-2;5 15,2(4) 11,4(2) ---
1440-0 --- --- --

3200
3100
4Ox25

---
50
40x25
50
---
70

70-90
-4-5-
--"'l2

--"'l2
-

- 1-- 2;5

2,5
1

1
9,8(4)
3,7(3)
3,3(3)
15,1(5)
---
---
---
3000-0 I 4Ox25 70 +z: --1- 9,8(4)
Obseroa/ie. La strunjire canale ~i profile retezare, ad.incimea este impusa de lli\imea canalului sau profilului, respec-
tiv a tai~ului. - -

~
'm!'
Determinarea timpului de bazo la strunjire 135

Tabelul 5.30 (continuare)

Material: tonta HB = 225

I
,I,
Cu!it Lungimea de prelucrare, mm

1 a sau I . I I I I I I
Diametrul
exterior
mm
~~'f.'~~~
mm (bxh) x
I mm
1
'1)
mm
50 100 200 400 BOO 1BOO 3200

~I~'
mm Adincimea de aschiere - tr. mm

I 22 12 170-90 4 0,5 0,3(2) ~ ---- -----=


25
I i-- ~ ~
I~~
20 0!4(2) ~ _-_ ------=
12-0 16 I 45·-90 __ 5 _1_ 5,6(2) 1,7(2) 0,5(2) 0,2(2) __ - __ - -__

50
II 45
40 20
I 70-90
1___ 6 1
,2,0(3)
I 2,5(4) 2,2(2) ~
0,1(2) ----
0,2(2) __ -_-=
__ -_

___ I ---I 11
I
25-0 45-;-70 8,3(4) 3,0(2) ~ 0,3(2) _- -_

! 90 20 I 70-90 6 1 I ~,7(3) _2_,8_(2_)


_0,_9_(2_) 0,3(2)-=

___
100
I
I
I
80

SO-O ~
2Sx16
45-90 I
\-=-~'
7 ~1
__ 8,3(3)

10,5(4)
8,6(4)
3,8(2)

5,0(2)
5,6(2)
1,2(?) 0,3(2)

1.5(2)
1,7(2)
0.4(2)
0.5(2) _- __
-

200
i
\
180

160 \---
25x 16
25

70-90 1---- -
7 1,5

0,5
6,9(3)

10,5(4)
8,6(4)
4,7(2) ~

6,4(2) ~
7,3(2} 2,2(2)
0.4(2)

0.6(2)
0,7(2)

<