li.' I'g.( 9 11.,1..'1 ') - n r.

·,

'~N~rmarea
'
er

tehnica C. Picos·.
Gh. Coman .
.

peptru p'~elucrari N.Dobre

O. Pruteanu

Prlnaschlere
C. Rusu
St.
• Rusu

. ,~ St.
•
Trufinescu .
 Constantin Pic~; conf. dr. ing. 'Gheorghe Coman
Prof. dr. ing.
ing. Nicolae Oobre, dr. ing. Octavian Pruteanu
dr. ing. Costache Rusu, dr. ing. ~tefan Rusu, ,tefan Trufinescu

No,ma,ea te~Kjcd
f6eHtJ'U f6J'eBucJ'dJ'j
ftI,iK a4c~ie,e 111

@
Editura tehnlea
Bucure~ti -1979
 Lucrarea se publica in doua volume. Volumull cuprinde capitclele : Struc-
tura proceselor de prelucrare prln aschlere ; Normele de munca ; Metodologia nor-
miirii in constructta de masinl ; Metodele de crestere a productivitatll muncii in
mtreprindertle constructoare de maslnl ; Calculul eflclentel economlce a normiirli
muncll ; Fotograflerea, cronometrarea, fotocronometrarea ~i observarea Instantanee
a timpului de muncii; Normarea lucrarilor la strunjire, rabotare, mortezare,
filetare ~i frezare.
Lucrarea este adresata muncitorilor eu tnalta ealificare, malstrllor,
tehnlcienflor, subinginerilor tebnologi ~i economlstilor din rntreprlndertle con-
struetore de masinl ~i este foarte utila studentilor tuturor sectlilor de specia-
litate de la facultattle de tehnologia constructiilor de maslni ~i de mecanlca.

Redaclor: ing. VASILE BUZATU

Tehnoredndor : VALERIU MORARESCU
Coperta: SIMONA NICULESCU

Bun de ti par : 25. 04.1979 Coli de ti par : 21.

Tiraj: 18.500 + 75 ex. legate C. Z. 654. 58: 621

C. 1851 - 1. P. IN FORMA TIA

str. Brezoianu nr. 23- 25, Bucuresti
Republica Socialistii Romania

h'~~~:-''''''':'.-~' .>~~ ~ ".• ,,_·_~/,.~,o-;,-:,·.-_·._· ;-:'~~::~:. ~:,,:~!~,:;i;t<;~~~~~~f~i?1-.t~~~~~~~*};~\e6"··-'~~;-;+g.;~';:~-: ,"-",j

 '"

CUPRINS

CAPITOLUL 1

STRUCTIJRA PROCESELOR DE PRODUCTIE DIN tNTREPRINDERILE CON.

STRUCTORE DE MA~INI 9

1.1. Trasaturile procesului de productie din intreprinderile constructoare de maslnl 9

1.2. Clasificarea proceselor de productie . " 10
1.3. Structura procesului de productle . . .. 14
1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie 14
1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie 17
1.4. Structura timpului de munca ~i procesul de productie 17
1.4.1. Structura timpului de munca a executantului 17
1.4.2. Structura timpului de folosire a utllajulul • 21
1.4.3. Structura trmpului pe clclul de fabrlcatle . . • 23

CAPITOLUL 2
NOffiIELE DE Ml.JNC.~ 24

2.1. Norma de timp sl norma de productie . . 24

2.2. Norma servire ~i norma de personal.. • 25
2.3. Clasificarea normelor de munca . . . . 25
2.4. Structura normelor tehnice de timp . 2&
2.4.1. Stabilirea ttmpulul de pregatire si incheiere. 27
2.4.2. Stabilirea timpilor operativi .. . . . . . 28
2.4.3. Stabilirea tlmpului de deservire a locului de munca 30
2.4.4. Stabilirea ttmpulul de odihnii ~i necesitati fiziologice 31
2.4.5. Stabilirea ttmpului de intreruperi condttionate de tehnologie ~l organlzare 31
2.5. Stabilirea normei de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., 33
2.6. Stabillrea normei de timp in cazul deservirii mai multor mastnl . . . . . . .. 35
2.7. Apllcarea teoriei Iirelor de asteptare la stabilirea normelor de muncii pentru deser-
vlrea mal multor maslni sau acttvttatt cu specific de muncii nerepetitlva . . ., 43
2.8. Stabilirea timpilor dupii normative . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .. 46
2.9. Influenta t.lpului de productie ~i a caracterului muncii asupra stabillrU normelor
de rnunca 4~
2.10. Tlmpul de adaos 4lt
2.11. Condttiile generaJe pentru asigurarea cerintelor de calltate ale norrnelor . . . .. 49

CAPITOLUL 3

PROCEDEELE DE MASURARE ~I DETElUUNARE A TL\{PULUI DE MUNcA.~I A

TnIPULUI DE FOLOSIRE A UTILAJULlJI IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE
DE MA~INI 51

3.1. EtapeJe executiirii observiirilor asupra consumului de limp de muncii. . . 51

3.2. Aparate ~i materiale auxlllare pentru studierea consumului de munca . .• 51
3.2.1. Aparate indicatoare .• 51
3.2.2. Aparate inregistratoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • ., 52

...
_.....
-_-_.-_....
_---_._-_
..
- !
 6 Cuprins

3.2.3. Materiale auxiliare folosite pentru masurarea ttrnpulul 54

3.3. Metode de masurare si analiza a tfmpulul de munca 55
3.3.1. Metode de inregistrare directa a tirnpului 56
3.3.1.1. Cronometrarea . . . . . . . . . 56
3.3.1.2. Fotografierea 74
3.3.2. Metode de inregtstrare directa a ttmpulul •.. . . 84
3.3.2.1. Observari instantanee . . . . . . . 84
3.3.2.2. Miisurarea t lmpulut pe microelemente • ., . 95

CAPITOLUL 4
CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A NORMARn MUNCll 97

4.1. Efectele introducerii ~l extinderii norrniirii tehnice a muncil 97

4.2. Efortul economic la introducerea ~i extinderea norrniirii tehnice a muncii 102
4.3. Indicatorii econornicl ai etictentet norrnarti tebnice a muncil 103

CAPITOLUL 5
NORMAREA LUCRARILOR DE STRUNJIRE PE STRUNGURI NORMALE,
CARUSEL ~I REVOLVER

5.1. Introducere ...••....•.. 107

5.1.1. Cinemtaica ~carii de aschlere • 107
5.1.2. Elementele regimulut de aschlere 107
5.1.3. Cuttte de strung 108
5.1.4. Materiale . . . . . • • • . . . 110
5.1.5. Dinarnica aschlerli . . . • • • • 115 ;

5.1.6. Liehide de aschiere. ...•• 117

5.2. Deterrninarea ttmpulut de bad la strunjire 118
5.2.1. Determinarea regimurilor de aschiere 119
5.3. Nerrnarea t.impulul de pregattre-tnchelere la strunjire 193
5.4. Normarea timpilor ajutatori la strujire . . . . . . 195
5.5. Norrnarea t impului de deservire ~i odibna la strunjire '. 207
5.6. Exernplu de calcul al norrnel de timp la strunjire . . 208

CAPITOLUL 6
NORMAREA LUCRARILOR DE RABOTARE.l;!I MORTEZARE 215
6.1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . • 215
6.2. Metode de prelucrare ~i masinl-unelte utilizate 216
6.3. Relatla normei de timp ~i determinarea elementelor cornponente ale acesteia 217
6.3.1. Determinarea tirnpului de pregatlre-tnchetere ..•••. • •. 218
6.3.2. Deterrninarea ttrnpulul de baza . . . • . . . . • . •. •. 219
6.3.3. Determinarea timpllor ajutatori ..........•.. 233
6.3.4. Deterrninarea tirnpilor de deservire ~i odlhna • • 239
6.4. Exemple de calcul al normei de timp la robotore ~i mortezare . . • . 242

CAPITOLUL 7

NORHAREA LucRARILOR DE FILETARE 246

7.1. Generalitati .•.....•.•.•.....•.....•... 246
7.2. Prelucrarea filetelor eu cuttte profilate ......•......... 246
7.2.1. Relatia normel de timp ~i determinarea elernentelor componente . 247

I
'~. .' ~Wits- _'·~"A'~,".'· "5
7,,;" -~-,--. -:; "'6' 4~'i~r;'~:~~~.!~~~;~~~~iI~~k~}:~~.~~~k+i1~-;: ':}\;'f~ki "Oii"'i--diatmiinn*..I
Cuprin! 7

7.2.1.1. Determinarea timpului de pregatire-tncbeiere 247

7.2.1.2. Determinarea timpului de baza . . . . . . 247
7.2.1.3. Determinarea timpilor aiutatori . . . . . . . 253
7.2.1.4. Determinarea trmpului de deservire ~i a ttmpului de odihna si neee-
sita ti fiziologiee 253
7.2.2. Exemplu de calcul ......................•.. 253
7.3. Prelucrarea filetelor eu capete de filet at . . . . . . . . . , . . . . . . . •. 254
7.3.1. Belatla normei de timp ~i determinarea elementelor eomponente ale aeesteia 255
7.3.1.1. Determlnarea timpului de pregalre •. 255
7.3.1.2. Determinarea timpulut de baza . . . . . . • .. . .. .. 255
7.3.1.3. Determinarea timpilor ajutatorl . . . . . . " . . .. ..• 257
7.3.1.4. Determinarea tlmpulul de deservire ~ide odihna ~inecesttatl flzlologlce 257
7.3.2. Exemplu de calcul al norrnel de timp la filetarea prin virtej 257'
7.4. Ftletarea eu ajutorul tarozilor . . . . . . . . . 258
7.4.1. Determtnarea normei tebnice de timp . . . 258
7.4.1.1. Determinarea ttmpulul de pregatire 259
7.4.1.2. Determlnarea ttmpulut de baza . . 259
7.4.1.3. Determinarea timpilor ajutatori . . .• .. 261
7.4.1.4. Deterrnlnarea ttmpului de deservlre ~i de odlhna ~i necesitatt fizlo-
logiee 262
7.4.2. ExempJe de calcul al normei de limp la filetarea eu tarodul .. 264
7.5. Filetarea eu ajutorul filierelor. . . • . . . . . . • . . . . . • . . •• 265
7.5.1. Determinarea normei tebnice de timp . . . . . . . . . . . . •. 265
7.5.1.1. Determinarea timiplor de pregatire ~i a timpilor de deservire ~i nece-
sitliti fiziologiee 265
7.5.1.2. Determinarea t impulul de baza • . . . . . . • . • • 265
7.5.1.3. Determinarea tlmpilor ajutatori . . . . . . . . . . 267
7.5.2. Exernplu de calcul al normei de timp la filetarea eu filiera 268
7.6. Prelucrarea filetelor prin frezare . . . . . . . . • .• 268
7.6.1. Determinarea norrnei tebnice de tirnp . . .. . 268
7.6.1.1. Determinarea ttmpulut de pregattre • .... 269
7.6.1.2. Determinarea timpului de baz,ii . . 269
7.6.1.3. Determinarea timpllor ajutatori . . .. • 273
7.6.1.4. Determinarea timpilor de deservire ~i de odibnii ~ineeesttatt fiziologiee 273
7.6.2. Exemplu de calcul . • 274
7'.7. Rularea filetelor •.. . • 274
7.7.1. Principiul metodei . • 274
7.7.2. Calculul ttmpulul de baw. 279
7.7.3. Determinarea normei tehnice de t imp • 281
7.7.4. Exemplu de calcul •. 282
7.8. Rectificarea filetelor . . . . . . . . . . . 282
7.8.1. Prlnclpiul metodei 282
7.8.2. Determinarea normei tehniee de timp 286
7.8.2.1. Determinarea t irnpulul de pregattre . 286
7.8.2.2. Determinarea timpuiui de baza . . 286
7.8.2.3. Determinarea timpilor ajutiitcri . . 287
7.8.2.4. Determmarea tlmpiJor de deservire ~i odihn1\ ~i necesita ti fiziologice 287
 8
Cuprins

7.9. Indicatli en privire la alcgerca metodet de f'iletare 287

CAPITOLUL 8
NORMAREA LUCRARILOR DE FREZARE 289

8.1. Generalitatl . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " 289

8.2. Relatla normel de timp sl determlnarea elementelor componente ale acestela 292
8.2.1. Determlnarea timpulut de pregatlre-inchcjere . . 294
8.2.2. Determinarea ttrnpulul de baza . . .' 294
8.2.3. Elementele regimulul de aschlere . • 304
8.2.4. Determinarea timpilor ajutatorl 312
8.2.5. Determinarea timpilor de deservlre 323
8.2.6. DetermInarea timpilor de odihnii sl necesitat! fiziologice • 323
8.3. Exemplu de calcul al normei de limp la frezare . . . . . . . 323

Bibliografie 0 •••• , •
336

~~",>,_-. 'i'_::,~
 Capitolul 1
STRUCTURA PROCESELOR DE PRODUCTIE· DIN
INTREPRINDERILECONSTRUCTOARE DE MASINI

1.1. TrasaturiJe procesului de productie din intreprinderile con-

structoare de ma~ini
Baza activita~ilor de productie din intreprinderile constructoare de
masini 0 constituie procesul de productie ea totalitate a activWi,tilor des-
fa~urate cu ajutorul mijloacelor de munea ~i a proceselor naturale care an
loc in legatura cu transformarea organizata, condusa ~i realizata de oa-
meni, a obiectelor muncii.
Procesul de productie reprezinta actiunea organizata I}i constlenta
a Iortelor de munca asupra obiectelor muneii cu ajutorul uneltelor de
munca, in vederea transtormarii lor in bunuri materiale necesare socie-
tatii sau in vederea realizari! unor servicii productive, luerari cu earacter
industrial, reparatii de utilaje, necesare satisfacerii nevoilor omului.
Imbinarea muncii vii cu mijloacele de munca in cadrul proceselor de pro-
ductie imbraca forme specifics care difera de la 0 orinduire social-econo-
mica la alta.
Intr-un sens mai larg, prin proces de productie se intelege totalitatea
activitatilor intreprinderilor industriale incepind cu procesul de aprovi-
zionare P a! continuind cu procesul tehnologic Po ~i terminind cu pro-·
cesul de desfacere ~i realizare a produetiei finite P a.
Dintre cele trei componente ale proce- .-
sului de productie (fig. 1.1), cea mai impor-
tanta este cea a procesului tehnologic, intru-
cit in cadrul acesteia are loc activitatea
propriu-zisa de creare a bunurilor materiale,
de transform are a obieetelor muncii in
produse finite sub actiunea proceselor de
muncasi a proceselor natural-dirijate.
Sub actiunea proceselor naturale se
produe unele modificari fizice, chimice, bio-
logice etc. asupra materiilor prime in decursul
oarora procesul de munca este suspendat total
sau partial cum sint de exemplu, diferitele Fig. 1. Laturile procesului de
tratamente de imbatrinire aplicate in in - productte ,
dustria constructoare de masini,
Procesul tehnologic este aeea latura a procesului de produetie care
reprezinta transformarea directa cantitativa ~i calitativa a obiectelor
 10 Struetura proCeselOf de productie in construqia de mafini

i-·

muncii (mcdificarea formei, structurii, gruparii, compozttdei chimice,

amplasarl! in spatiu etc.
Procesul de munea reprezirrtjs 0 altlt laturil a procesului de productie,
cuprinzind activitateaexeoutantului din sfera productiei materiale sau de
indeplinire a unei funetii in sfera neproduetiva.
Proeesul de munca ~i procesul tehnologie, ea laturi principale ale
procesului de productie, se ana intr-o strinsa legatura. In cazul in care
transformarea obiectului muncii se face direct de catre executant, procesul
tehnologic se suprapune cu procesul de munca, Prin introducer ea tot mai
accentuata a tehnicii noi in industria constructoare de masini se ajunge,
in cazul automatizarii, la un proces de munea care se reduce doar la porni-
rea, supravegherea, reglarea ~i oprirea utilajelor.
Proeesul de munca, component 311 procesului de productie, se supra-
pune integral sau partial nu numai cu procesul tehnologic ci ~i cu proce-
sele auxiliare Pau, de servire Ps, ~i anexe Pan, necesare pentru asigurarea
transformarii 0biectelor muncii in produse finite (de exemplu, pentru
0..;,1 transportul, controlul vsi depozitarea semifabricatelor).
';"l..1
Studiul proceselor de productie ~i analiza metodica a partilor sale
~;&U
componente fac posibila cercetarea in detaliu a diversilor factori care

I
influentease pozitiv eficienta muncii depuse in diverse unita~i economice,
prin stabilirea unor metode inaintate de organizare a productiei ~i a muncii.

1.2. Clasificarea proceselor de productie

11
~: in cadrul intreprinderilor industriale, in general ~i a celor construe-
~~~ toare de masini, in special, are loc 0 varietate mare de produse de produc-
!~:j Vie care contribuie la realizarea produselor finite. In vederea unei nonnari
tehnice ~i sistematiee a proceselor de productie ~i pentru cunoasterea post-

I
calculatiilor acestora este necesara clasifiearea unitara a elementelor pro-
cesului de productie ~i a timpului de productie a diferitelor activitatd
privind executantul, mijloaeele de munca ~i obiectul muneii, tintnd
seama de:
productia realizata si loeul de munca unde se executa;

!
gradul de participate la obtinerea prodnsului finit;
influenta executantului asupra debitului de produse;
gradul de mecanizare al proceselor;
J.i.~ cooperarea intre executanti ;
~:
gradul de ocupare al lucratorilor.

I
a. In runctie de productia realizats, ~i de locul de munca unde se
executa, procesele de productie pot fi : de extractie, de prelucrare, de trans-
port, de control, de cultivate etc .
• Procesele de prelucrare se caracterizeaza prin aceea ca in cadrul
~':~~'
10r forta de munea actioneasa direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncs
~~::
t,: asupra acelor obiecte ale muneii care in prealabil au fost trecuteprin
activitaW omului, produsul fiind rezultatul modificarilor succestve ale
filtrul

obiectului muncii.

I
.~
?t~
..:1"'.'"'
'~
., ...;
2i.-....,:r'

Lu:::? c';':.:;-;'~, ... c', :::;:.:.'". .-.::.::~.:,;..;"i;;:<';"1,.¥,.,;f8s£i!,,,~,jjli!.~~illt\7rm':ii~d;a:s,fib j_ "j'; ' ..-

 C:asificarea proceselor de productie 11

b. ill functie de gradul de participare la obtinerea produsului finit,

procesele de productie pot fi : de baza, auxiliare, de servire ~i anexe.
• Procesele de baza, sau procesele tebnologiee de fabricatie, con-
stituie continutul principal al procesului de productie, intrucit in cadrul
acestora au loc principalele transformari fizice, chimice, mecanice, ale
obiectelor muncii, in vederea obtdnerii produsului finit.
Procesele de productie de baza difera de la 0 ramura industriala la
alta, in runetie de: natura materiilor prime prelucrate, caracteristicile
produsului finit sau caracteristicile utilajelor. Ele pot fi impart;ite in pro-
cese de baza pregatitoare, procese de prelucrare propriu-zise, procese de
f'inisare-montaj. Aceasta impart;ire este aproape comuna tuturor ramurilor
industriale.
• Procesele auxiliare reprezinta acele procese de productie care au
loc paralel cu procesele de baza ~i au drept SCDP asigurarea conditiilor
necesare pentru ea procesul de baza sa se desfasoare in cele mai bune
eonditiuni. Caracteristica acestor procese este aceea ca ele nu actioneasa
in mod direct asupra obiectelor muncii pentru a le transforma in produse
finite ce constituie obiectul de profil al intreprinderii, ci au ea scop produ-
cerea diferitelor feluri de energie, conreetionarea sculelor ~i dispozitivelor,
intretinerea in stare de Iunctionare a utilajelor, cladirilor, constructiilor
speciale.
• Procesele de servire sint acele procese de productie, care oontri-
buie la buna defasurare a proceselor de baza ~i auxiliare. Activitatea rezul-
tata in urma desfa~urarii acestor procese nu se materializeaza ill produse
ci in servicii productive. Exemple de procese de servire pot fi: trans-
portul materiilor prime ~i materialelor, aprovizionarea locurilor de munca,
activitatea laboratoarelor, gospodarirea depozitelor etc.
• Procesele anexe au ea scop valorificarea deseurilor rezultate din
procesele de baza precum ~i a alter reziduuri rezultate atit din procesele
de baza cit. ~i din cele auxiliare.
Procesele auxiliare de deservire ~i procesele anexe trebuie sa se des-
fa~oare in concordanta en procesele de baza. Executarea la timp a dispo-
zitivelor speciale de lucru, a sculelor speciale, aprovizionarea fara intreru-
pere a diferitelor categorii de energie, repararea la timp a utilajelor de pro-
ductie, conditioneaza buna desfasurare a proceselor de baza din cadrul
sectiilor de productie. '
c. ill functie de influentele muncitorilor asupra debitului de produse,
procesele de productie pot fi cu ritm liber sau ritm reglementat.
Procesele de productie cu ritm libel' sint acelea la care ritmul de munea
~i productia realizate. sint determinate de executant, cum este cazul la
Iormarea manuala a miezurilor in turnatoriile de tonta, trasarea manuala
in lacMu~arie, ajustarea pieselor in operatia de montaj etc. Studiul muncii
are ea scop stabilirea celormai rationale metode de munca care trebuie sa
se asigure executantului in vederea eresterii productivitatii muncii.
Ca urmare a introducerii progresului tehnic, i§i gaaesc tot mai mult
Ioeul in cadrul proceselor de productie acele procese in care ritmul de munca
§i debitul de produse depind de factori care se reglementeaza independent
 12 Structura proceselor de productie in constructia de ma~ini

de executant. in cazul unor procese organizate in flux, prin normarea

corespunzatoare a muncii se urmareste echilibrarea liniilor tehnologice,
repartizarea ra~ionaHiI a luerarilor intre executanti ~i a exeeutantilor
pe cele mai corespunzatoare lucritri, inclusiv determinarea numarului
minim de lucratori.
Cele mai frecvente reglementari sint de ordin organizatoric, cum este
cazul liniilor tehnologice sau al benzilor rulante. Se pot intilni ~i regle-
mentari de ordin tehnologic, ea, de exemplu, reglementari pentru trata-
mentele termice ale metalelor ea ~i reglementari ale randamentelor sau
.react.iilor chimice.
d. Conform gradului de mecanizare, procesele de productie pot fi
clasificate in manuale sau mecanizate. Desigur, poate fi avut in vedere
procesul de productie intreg sau parti ale acestuia. Gradul de mecanizare a
fieci'Lrui loc de munca in parte va influenta gradul de mecanizare pe total
~i va determina diferite particulantati de normare in sistemul "om-ma~ina".
Partieularitatile de normare provin din caracterul muncii executantului,
....
:;.
care actioneaza diferit asupra obiectului muncii, dupa gradul de mecani-
-:~:i zare a diferitelor elemente ale procesului de productie.
• Procesele manuale au 0 pondere tot mai mica in cadrul industriei
i~~j constructoare de masini moderne. ill cadrul acestor procese, unica sursa
de energie 0 constituie energia umana, executantul folosind in timpul
~ procesului miinile, picioarele sau ehiar corpul s1tu. in aceasta categoric
;~ se gasesc lucrarile de lacatu~erie manuala, lucrarile de debitare manuala cu
fierastraul, montajul manual etc. Procese de munea manuale exista inca
11
~p
in toate domeniile de activitate iar normarea muncii pentru aceste acti-
vitA~i trebuie sa vizeze pe de 0 parte 0 masurare corecta a muncii ~i evi-

I
~j
dentierea unor eventuale miscari inutile din partea muncitorilor pe de
alta parte ..
• 0 parte tot mai mare a proceselor de productie din industria con-
structoare de masini sint mecanizate, folosind 0 surslt de energie indepen-
denta de executant.
~j Partea mecanizata a procesului de productie se imparte in manual-
~i
~t
mecanica, mecanica ~i automatizata sau de aparatura,
Partea manual-mecanica a procesului de produetde presupune folo-
sirea stmultans la actionarea mecanismelor atit a energiei proprii a munci-
torilor cit ~i a unei forme de energie exterioara. Actfonarea pneumatioa,
~ stringerea unor suruburi cu masina in lucrarile de montaj sau transportul
I
~~
en ajutorul unui carucior sint citeva exemple de astfel de lucrarl.
Pentru astfel de lucraci in cazul normarii tehnice a muncii se da 0
atentie deosebita determinarii ~i analizei elementelor procesului de pro-
j ductie. 0 parte dintre aceste elemente sint legate de functionarea utila-
jului respeetiv ~i pentru normarea 101' se folosesc calcule tehnice specifice
I~: pi'Lrtilor mecanice ale procesului de productie, 0 alta parte din elementele
proeesului de muncs sint legate de indeminarea §i efortul depus de munci-
~~ torul ce executa procesul de munes iar pentru normarea 101' se folosesc
metode de normare specifice proceselor manuale de productie .
.La preluerarile metalului pe diferite masini-unelte cu avans auto-
mat iese in evidenta partea mecanica a procesului de produc/ie. in acest caz

,~.,
.,';' "

~ I
~ I
• j
I !

~,,-c='" -,----. "'" . "+e,,",,,,"'''''-_~';iWof''''''''-''' ._.J

Closificorea proceselor de preduetie 13

se va avea in vedere acea parte a procesului de productie executata de

mecanismele actionate de 0 sursa de energie exterioara independenta de
executant. Sarcinile executantului se rep eta de mai multe ori in cursul
procesului. Unele sint de scurta durata ~i se refer a in special la pornirea,
oprirea, reglarea ~i supravegherea masinii. Supravegherea masinii solici-
tind energie nervoasa ~i cerebrala in detrimentul celeimusculare, are pon-
derea cea mai mare in cazul deservirii unei singure masini, Adesea pot fi
deservite simultan mai multe utilaje.
Prin partea automatizata a proeesului de productie se intelege acea
parte la care modificarile supratetelor sau obiectelor, a regimurilor de pre-
lucrare se face fara interventia direct a a executantului. In acest caz sar-
cinile normarii se refer a in special la utilizarea fotografierii sau observa-
rilor instantanee pentru determinarea normelor de timp ~i de personal.
In cadrul proceselor automatizate, insa~i interventia omului pentru con-
dueerea uneltelor de munca, trecerile de la un regim de munca la altul
se executa tot de catre energii exterioare acestuia.
in procesele automatizate executantul este eliberat de muncile fizice
~i are posibilitatea sa cons acre un timp mai mare timpului de supra-
veghere a utilajului. La rindul sau, utilajul poate funetiona in mare masura
£ara supravegherea omului ~i astfel se ajunge la posibilitatea cresterii
normelor de deservire ~i personal.
Asemenea situatii se intilnesc in sectiile de prelucrari mecanice ~i
este necesara cunoasterea timpului pentru efectuarea proceselor de munca,
tu functie de raportul in care se afla timpul de functionare utila a utila-
jului ~i timpul necesar executantului, pentru efectuarea procesului de
munea, se determina numarul de executanti pentru 0 formatie de lucru,
in cazul unui raport supraunitar san numarul de utilaje ce pot fi deser-
vite de un muncitor in cazul unui raport subunitar.
e. Avind in vedere criteriul cooperarii intre executanti, procesele de
productie pot fi realizate individual sau in colectiv. tu decursul timpului,
ea urmare a diviziunii sociale a muncii, de la proeesele executate individu-
al S-2, ajuns astazi la executarea in colecti v a muncii intr-o masura tot mai
insemnata. Fundamentarea normelor de personal se leaga tocmai de sta-
bilirea bimpului necesar unei intregi formatii de lucru, precizindu-se cu
aceasta ocazie care sint sareinile optime ale fieearui executant, membru
al acesteia.
Oorespunzator gradului de ocupare in munca a fiecarui executant
pot fi distinse 0 ocup are partiala ~i una completa a acestuia pe parcursul
sehimbului de lucru.
Gradul de ocup are al unui executant g& presupune compararea tim-
pului productiv Tp ~i a celui pentru odihna ~i necesitati fiziologice ton cu
durata schimbului de lucru TM' adica gg = (Tp + ton)/TM•
Gradul de ocupare al executantului este subunitar ~i se tinde sa fie
cit mai apropiat de 1.
Orescind prin diferite metode tehnico-organizatorice gradul de oeupare
al executantului, se gasesc astazi posibilitati pentru largirea zonei de ser-
vire a acestuia astfel incit timpul sau de lucru sa fie folosit eit mai rational
 14 Structura proceselor de preduetie in construct~a de ma,ini

1;\isa, fie evitate intreruperile din activitatea sa, fie datorita nevoilor pro-
ductiei, fie datorita conditiilor de protectie sau de tehnica securitatii
muncii.
Daca de ex emplu , dupa fiecare 5 minute de activitate a unui execu-
tant, in care se includ 1;\itimpii de deplasare, urmeaza 0 perioada suficient
de lunga fara supraveghere a masinii, este rational ea executantul sa-~i
largeasca zona de servire,

1.3. Structure procesului de productie

1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie

Procesul de productie este realizat in conditiile tehnicii actuale de

un numar mare de executanti care trebuie sa lucreze in colectiv cu simt
de raspundere ~i disciplina.
Elementele omogene din punct de vedere tehnologic care contureaza
.:•.•.
-1 activitatea practica ~i raspunderile executantului, trebuie sa fie corelate
~~~J
£,11;":
intre ele ~i sa asigure echilibrarea indircaturii locurilor de munca ~i ale exe-
cutant ilor . Aceste elemente se numesc operatii. ..
~l Operatia de munea este acea parte a proeesului de munca de a
~~~ carei efectuare raspunde un executant, pe un anum it loc de munca pre-
,"'~"I vazut cu anumite utilaje ~i unelte de munca, actionind asupra unor anu-
mite obiecte sau grope de obiecte ale muncii, in cadrul uneia 1]1 aceleiasi

I
tehnologii.
Corespunzator proceselor de munca l]i proceselor tehnologice se deo-
sebesc : operatia de munea, rezultat al diviziunii muneii, 1;\ioperatia tehno-
logica, rezultat al diviziunii tehnologiee. Aceste doua tipuri de operati
~~ pot sa se suprapuna uneori dar, adeseori nu se suprapun.

I
Operatia tehnologicz se refera la acea parte a procesului tehnologic
care consta in transformarea cantitativa sau calitativa a obiectului muncii
intr-un produs finit sau semitabricat cu anumite caracteristici masurabile,
realizaf cu mijloace manuale, manual-meeanice san mecanice.

I
Operatia se caracterizeaza prin 4 elemente : locul de munca, obiectul
muneii, mijlocul de munca folosit ~i caracterul Iuerarii. .A.ceste elemente
se modifica pe masura ce procesul de munea se mecanizeaza. Daca pentru
procesele manuale operatia tehnologica se suprapune cu cea manuala,
pentru procesele automatizate operatia de munea se distinge net de eea
tehnologica, in ea cuprinztndu-se doar activitatdle de pornire I]i oprire,
de supraveghere l]i reglare a utilajelor.

I
Operatia de munca nu se refer a numai la activitatile procesului teh-
nologic propriu-zis de transformare cantitativa sau calitativa a obiectelor
muncii ci £;ila alte elemente ale procesului de productie cum sint cele legate
de transportal, depozitarea sau controlul executiei de care depinde reali-
zarea operatiilor tehnologice.

* Deiinirea nottunilor este conform STAS 6909-75 "Normarea muncii tebnologtce=

Structura precelului de productie 15

Pentru preluerarile mecanice la masini-unelte sint intilnite operatit

ea : strunjirea, gaurirea, frezarea, rabotarea, rectificarea etc. De exemplu
daca atit strunjirea de degrosare cit ~i eea de finisare la un arbore sint
executate de catre acelasi muncitor, la acelasi strung, constituie 0 operatie,
Daca aeeeasi munca este exeeutata de cat re muncitori diferit! la strun-
guri diferite, unul executind strunjirea de degrosare iar eelalalt strunjirea
de finisare, apar doua operatii. Rezulta deci ca 0 luerare ce se intrerupe
pentru ea obiectul muncii sa fie prelucrat de un alt executant la alt loc de
munea, se divide in doua operatii.
Se considera totusi ca fiind aeeeasi operatie cind muncitorul i~i intre-
rupe activitatea la 0 anumita lucrare dindiferite considerente (de exemplu
terminarea schimbului) ~i 0 reia peste un anumit timp. Durata unei ope-
rapii poate fi deci mai mica, egala sau mai mare decit un schimb ~i, de
aceea, la realizarea unei operatti se pot intilni cazuri de participare a mai
multor executanti (executanteolectiv).
in cazul participarii mai multor executantf, are loc 0 diviziune a ope-
ratiei, fiecare exeeutant fiind insarcinat doar cu 0 parte din activ ita.tile
care compun operatia respectiva. Liniile tehnologice din industria construe-
toare de masini sint exemple de locuri unde lucreaza executanti eoleetivi.
in cadrul liniilor tehnologiee (la masinile-unelte), unde automatizarea este
mai dezvoltata, operatia de prelucrare se divide de regula intre 2 munci-
tori, care-si impart sarcinile : reglorul ~i operatorul.
Operatia se refera la intregul lot de piese. Activitatea prineipala a
executantului in acest caz este cielica, repettndu-se eu fieeare piesa.
Prin datele operatiei se precizeaza care slnt sareinile ~i raspunderile
executantilor pentru un anumit interval de timp privind munea reparti-
zata. Pentru 0 echilibrare eorespunzatoare a sarcinilor de munca intre
executanti ~i utilaje, operatiile se pot descompune in faze, minuiri §i mis-
cari , ale caror elemente de timp (durate) depind de mai multi factori.
Descompunerea operatiei in felul acesta are 0 mare importanta in acti-
vitatea de planifieare ~i de organizare, deoarece asigura studierea tuturor
actiunilor muneitorilor in vederea stabilirii celui mai rational sistem de
lucru ~i a mijloacelor corespunzatoare aplicarii acestuia la locul de munca
respectiv.
Faza de munea este 0 parte a operatiei care se caracteriseaza prin
utilizarea acelorasi unelte de lucru §i a aeeluiasi regim tehnologic, obiectul
muncii suferind 0 singura transformare tehnologica.
Operatiile pot sau nu sa fie impartite in faze.
La operatia de strunjire a unei supraf'ete pe acelasi strung se pot
constitui doua faze : degrosarea ~i finis area, care se deosebesc prin regi-
murile de lucru ~iprin sculele de asehiere.
Fazele se pot executa in mai muIte etape identice, de unde ~i noti-
unea de trecere.
Trecerea este 0 parte a fazei care se repeta identic ~i se caracteriseaza
printr-o eursa de lucru.
 16 Structura proeeseler de productie in constructia de ma~ini

Durata fazei care se compune din mai multe treceri, se stabileste prin
multdplicarea numarului de treeeri eu durata unei treceri. Aceasta situatie
poate fi intilniti; atunci cind sint de prelucrat mai multe supraf'ete identice
in eadrul aeeleiasi operatdi necesitind un numar de treceri pe ma~ina egal
cu numarul de supratete. A~a este cazul unei operatii de gaurire care nece-
sita, executarea a 3 sau 4 orificii la 0 flan§a a unei piese.
Sint ~i cazuri cind gaurirea se face simultan cu mai multe burghie
I}i atunci operatia nu se mai descompune in faze.
Pentru a putea determina cu precizie durata necesara executarii
unei operatii care nu se descompune in faze este necesar sa fie cunoscute
alte elemente mai detaliate ale interventiei executantului in procesul de
munea. Sub acest aspect se iau in consideratie acele elemente simple ale
muncii numite minuiri.
Minuirea este acea parte a procesului lie munea care reprezinta un
anumit grup de mi~cari ale unui executant, determinat de un scop bine
definit in executarea operatiei tehnologice.
Durata unei minuiri depinde direct de proprietatile obiectelor (greu-
tate, marime, forma) asupra carora executantul trebuie sa aetioneze.
De exemplu, trasarea conturului cu trasorul este legata de contur ~i de
marimea piesei, De aici rezulta ca inaintea procesului de normare trebuie
facut un complex studiu de metoda prin care sa se sistematizeze ~i sa se
grupeze minuirile simple rationale in grupe de minuiri complexe. Fixarea
cutitului la strung reprezinta suma mai multor minuiri. Aceasta fixare se
poate produce numai de citeva ori in cadrul schimbului.
o minuire poate fi realizata de mai multe ori sau 0 singura data in
cadrul unei operatfi la 0 ma~ina. Stringerea piesei la operatia de strunjire
se realizeaza de mai multe ori in eadrul operatiei.
Pentru productia de serie mare ~ide masa, necesitatil estudiului muncii
~i ale normarii impun 0 defalcare ~imai in detaliu in elemente ale muncii,
denumite miscari, putindu-se stabili misearile de prlsos, si preciztndu-se
mai exact continutul de munca al executantului.
Mi~carea, eel mai simplu element al muncii consta dintr-o deplasare-
luare de contact sau desprindere a executantului de utilaj sau de organele
acestuia de eomanda, de unealta de lucru sau de obiectul muncii asupra
caruia actioneaza.
Se deosebesc mai multe eomplexe de miscari, ea de exemplu de con-
tact, prindere, desprindere etc. Piecaret miscar! i se poate atribui un timp
mai mare sau mai mic, in functie de efortul depus, de amploarea.miscarii ,
de pozttia ~i precizia executiei.
Operatia de introducere a unei piulrte pe un surub se combina cu citeva
mi~ari simple de potrivire exacta a piulitei care impreuna formeaza un
complex de miscar! legate intre ele : de rotire, de deplasare in vederea
scopului final, de introducere a piulitei pe snrub. Miscarea urmatoare de
in§urubare a piulitei este 0 miseare simpla.

L.;..~--:-. ---- -.,- -...:,::::,.

~~:=':;iii"::"~~l",'~~~IIiI.~~W'iw'-w' :,.•"",.,,;---,'eit?;/lfS>i-'
Structura timpului de munca ~i procesul de preductie 17

Analiza proceselor de munca (fig. 1.2) se dovedeste foarte eficace in

actiunile de normare atit pentru organizarea productiei 9i a muncii, cit 9]
pentru insusirea celor mai avansate metode de munca.

r------l" .,.-
, K
'L J
, "- .••.,

Fig. 1.2. Elementele componente ale procesului de productte.

1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie

Introducerea progresului tehnic intluenteaza structura timpulul de

lucru al executantului si structura timpului de functionare a utilajului.
Oa urmare acestui fapt, se reduce timpul ajutator prin eliminarea activi-
t,aWor manuale de lichidare a opririlor masinilor, creste timpul de functd-
onare utila a mijloacelor fixe, ~i prin aceasta se modified struetura pro-
cesului de productie. Se reduc de asemenea, timpii de asteptare 9i depozi-
tare, tinzind spre a fi eliminatd, se diminuiaza timpii de control ea 9i cei
pentru manipulare 9i transport. In marime absoluta scad ~itimpii operativi
de transformare a materiilor prime ea urmare a dotarii muncii cu mecanisme.
Timpii operativi sporesc doar in eazul cind sint analizati in marime
relativa.
Progresul tehnic ~i organizarea muncii, ea 0 latura a progresului
tehnic, trebuie sa asigure in cadrul procesului de productie 0 pond ere tot
mai mare pentru actiunile nemijlocite de transform are aobiectului muncii
pe seama reducerii la minimum posibil a asteptarilor ~i transporturilor,
atit la nivelul proceselor de productie, cit ~i la nivelul operatiilor care nu
contribuie cu nimie la cres,terea valorii ~i a valorii de intrebuintare operatii
care constituie actiuni ineficiente.

1.4. Structure timpului de rnuncc ~i procesul de productie '"

1.4.1. Structura timpului de rnunco al executantului

Pentru prezentarea structurii timpului de munea consumat de exe-
cutant (conform STAS 6909-75), se poate folosi schema de fig. 1.3.
Timpul productiv de ocupare a muncitorului la masina trebuie ana-
lizat in eonexiune eoncomitenta cu actiunea mijloacelor de munca (unelte,
•• La prezcn tare a notiunllor s-a avut In vedere STAS 6909-75: Normarea munch
Tc rmlnolcg!c.

2 - c. 1851
 18 Structura proceselor de productie in constructia de ma,lni

rimp d~ muncu
. (Tit)
1
. I /. -"Cl
0:' liImp p'radl/c IV Timp neprodl/C'fiv
(Tp) PN)
1
Timpde
I rimp de !;'fr~rllPeri limldt! rimp de ilfreruperi
pregiilire reg/emenfq~ munco Mreglem~nlor~
SI (T;r) MpradllCfivq (Tjn)
incheiere . roof ---1.'-.-'1 (T",n) I '. I
(~i) Tlmpde !Imp de limp de limp de
aliihnOsi inlreru- infrerl/- tntreru-
necesiio/iperi can- peri in . per, ,de-
fiLi%gi- dt/iono- depen~n-pendenk
C~ le deleh- re def!IIe- deeXEClI-
(ton) no/ogle~ Clllont iont
argonizd- (t;) (f,j)
reo aao-
cH
(tt,,)

'S-2:
Fig. 1.3. Schema consumulu] de ttmp de muncii.
/

~~ rnasini, utilaje etc.) si cu stadiile de trecere ale obiectelor muncii in cadrul

~~
/;U',.:~ desfal;lurarii procesului de productie, in vederea asugurarii eficacitatii
~-!j
~->,-.;
procesului de productie . In aceeasi perioada masina l;liomul pot sau nu
~~~
~ lucra simultan, avind perioade de asteptare in diverse combinatii.

I~cij
'~l
Prin TM timpul de munea se intelege timpul de care dispune un exe-
cutant (schimbul de munca) pentru a-st indeplini sarcinile de munca,
conform duratei reglementate a zilei de munca l;li se exprima in ore-om,
min-om sau s-om.

I
~j
Timpul de munca productiv difera de la 0 ramura industriala la alta
~i se imparte in timp productiv si timp neproductiv.
a. TimpuI productiv Tp este timpul in cursul caruia un executant
I efectueaza lucrarile necesare pentru realizarea unei sarcini de munca.
Timpul productiv ea ~i toti eeilalti timpi de munca ai executantului se

'I: exprima in h-om ; min-om sau s-om. Timpul de munca productiv trebuie
sa aiba ponderea eea mai mare in cadrul timpului de lucru. tn funetie de

t~1•..
~-"" :;;
conexiunile care exista intre munca etectuata ~i obiectul ei se disting trei
categorii de timpi productivi : timpi de pregatire-incheiere, timpi operativl
~i timpi de deservire a locului de munca.

I • Timpul de pregatire-tneheiere T pt reprezinta timpul in cursul

caruia un executant, inainte de inceperea unei lucrari (lot de produse),
creeaaa conditiile necesare efectuarii acesteia si, dupa terminarea ei, aduce
11
,~:.:~
locul de muncs in starea initiala.
Timpul de pregatire incheiere este legat de un anum it lot de piese sau
de inceperea ~i terminarea schimbului. Din aceasta cauza cu cit lotul este
~ mai mare, cu atit marimea acestui timp pe piesa devine mai mica.
,ft~,,~
~"t,.
~, ..,,::,~ Acest timp se refera la primirea l;lipredarea sehitelor, sculelor, dese-
nelor, lotului de produse, la examinarea initiala a documentatiei etc.

II
1\1\

i .-
..
I

-.;.c.,~".,...,.",~~~~..±, •••••.
'·"",,,·.·· * ...
~
Struc:tura timpului de muncd ~iprecesul de preductie 19

• Timpul operativ Top este timpul in cursul caruia un executant

efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea can-
titativa ~i calitativa. a obiectelor muncii, efectuind totodata ~i actiuni
ajutatoare pentru ea modificarea sa aiba loco Este format din timpul de
baza ~i timpul ajutator,
- Timpul de baza tb este timpul in cursul caruia un executant efec-
tueaza sau supravegheaza lucrari necesare pentru modificarea nemijloeita
cantitatdva ~i calitativa a obiectului muncii, respectiv a dimensiunilor,
formei, compozitdei, proprietatilor, starti lui sau a dispunerii in spatiu
a diferitelor sale par~i; in cazul operatiilor de transport este timpul de
deplasare a produselor; timpul de baza necesita neaparat actiunea sau
supravegherea directa a executantului.
- Timpul ajutator tll este timpul in eursul caruia nu se produce nici
o modificare cantite.tiva sau calitativa a obiectului muncii, insa un exe-
cutant trebuie sa realizeze minuirile necesare sau sa supravegheze utilajul
pentru ca aceasta modificare sa poata avea loo; de exemplu, timpul pen-
tru fixarea obieetului muncii la masinile-unelte ~i timpul pentru scoatarea
~i depozitarea aceatuia de pe ma~ina este un timp ajutator ; pentru cazul
in care sint deservite mai multe masini, ~~u cind )ocul de munea al
executantului se modifica in functie de amplasareaobiectului muncii, se
include in timpul ajutator ~i timpul de trecere de la 0 masinaIa alta.
Timpii de baza ~i ajutatori se repeta cu fie care unitate sau grupa de
unitayi de produse executate. ID functie de gradul de mecanizare ~i auto-
matizare al operatiilor, caracterul participarti executantului la indeplini-
rea muncii se schimba astfel ca ~i consumul de timp de baza ~i ajutator
poate fi clasificat in: timp de munca manuala ; timp de munca manual-
mecaniea ; timp de supraveghere a functionarii utilajului.
- Timpul de munea manuala tmnn este timpul in cursul earuia lucra-
rea este etectuata de catre un executant cu consum de energie proprie,
fara interventia unei energii exterioare.
- Timpul de mnnea mannal-meeaniea tmm reprezinta timpul in cursul
caruia un executant efectueaza lucrari cu ajutorul unor utilaje (masini,
agregate, instalatii, agregate sau mecanisme), actionate de energii exte-
rioare ~i cu participarea simultana ~i nemijlocita a energiei proprii a
executantului.
- Timpul de snpraveqhere a Iunetionarii utilajului ts, este timpul
ID cursul caruia un executant supravegheaza desfasurarea normala a pro-
cesului tehnologic a functionarii utilajului ~i mentine reglajul acestuia (in
mod conventional, in timpul de supraveghere se includ ~i interventiile
pentru pornirea, oprirea ~i mentinerea reglajului in timpul functionarii
lui). Un exemplu tipic pentru industria constructoare de masini 11 poate
constitui timpul de observare a preluerarii automate la masinile de aschiat
sau timpul consumat pentru observarea cuptoarelor in cazul unor trata-
mente termice sau de alta natura realizate automat.
• Timpul de deservire a locului de munea Trll este timpul in cursul
caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de -muncs
atit mentinerea in stare de functionare a utilajelor ~i sculelor cit ~i organi-
zarea, aprovizionarea, ordinea ~i curatenie, la locul de munca, conform 8a1'-
 20 Structura proceseior de preductie in censtructic de ma~ini

cinilor de munca ce-i sint stabilite. Acest timp poate fi impar~it in functie
de seopul muncii efectuate in timp de deservire tehnica ~i timp de deser-
vire organizatorica. -
- Timpul de deservire tehniea tdt a loculni de munca, este timpul
in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a schimbului
de munca, mentinerea in stare normala de functionare a utilajeIor ~i de
utilizare a asculelor, cu care efectueaza sarcinile de munca ce-i sint stabi-
lite. Timpul pentru revizia, reglarea ~i rodajul pentru cazul unor reparti-
tii accidentale, tlmpul pentru inlocuirea unor scule care nu au 0 frecventa
de schimbare legate de tehnologie, sint de fapt exemple de timpi de de-
servire a locului de munca.
- Timpul de deservire organizatoriea tdO a locului de munca este
acel timp in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a
schimbului de munca, ingrijirea, aprovizionarea ~i organizarea locului sau
de munca conform sarcinilor de munca ce-i sint stabilite : timpul pentru
asezarea sculelor corespunzatoare nevoilor organizarii locului de munea,
t.impul pentru ouratenia locului de munea, timpul pentru primirea ~ipreda-
rea sehimbului, cind acesti timpi nu sint Iegati de timpul de pregatire
~l~~
--. ~i incheiere.
b. Timpul neproductiv TN este acel timp in cursul caruia au loc intre-

I ruperi in munca executantului oricare ar fi natura 101' sau in care acesta

nu efeetueaza lucrari necesare pentru realizarea sarcinii sale de munca.
in cadrul acestei categorii de timp distingem timpul de int1'eruperi
reqlementate, timpul de munca neproductiva $i tinipul de intreruperi nere-
qlementate.
• Timpul de intreruperi reglementate TiT este timpul in decursul

II
caruia proeesul de munoa este intrerupt pentru a avea loc odihna ~i nece-
sitatile fiziologice ale executantului, precum ~i intreruperile conditionate
de tehnologie ~i de organizare a muncii.
- Timpul de odihna ~i neeesitati fiziologice ton este timpul din
durata zilei de munca in cursul caruia procesul de munea este intrerupt,
in scopul mentinerii capacitatdi de munca ~i al satisfacerii necesttatilor
fiziologice ~i de igiena personala ale executantului,
'I'impul de odihnit ~inecesitatt fiziologice depinde de conditiile in care se
desfa~oara procesul de munca, Pentru conditiile in care se impune
'1, gimnastdca in productie, aceasta se va suprapune cu timpul de odihna.
Timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie ~i de organizarea

I muncii tto este acel timp de intrerupere aprocesului de munca, care rezulta
inevitabil din prescriptil tehnice de folosire a utilajului din tehnologie ~i
din activitatea executantilor la locul de munca respectiv.
Timpul de intreruperi condition ate de tehnologie ~iorganizarea muncii
se poate subdivide la rindul sau in timpttl de inireruperi condiiionate de

I
~
i:~~
1:!~~_~-
tehnologie in care intra numai perioadele de functionare utila sau de
nerunctionare a utilajului cind executantului nu i se poate incredinta
o alta munea, nefiind necesara interventia sa ~i in timpul de intrer'uperi
conditionate de organizarea muncii, care apare la liniile tehnologice neechi-
librate ea diferenta intre ritmul benzii ~i timpul afectat Iiecarei activitati,
constituind astfel 0 rezerva de crestere a productivitatii muncii,

I
.~~
-~~

I
ii.*_ir.
W __.·
,.". ~~,- .~ • ....o:. ••.•.•.... ~~~~tf~·_~,~r'
w':i~ji~~#$¥,t&~~·~, ;;"5%;-%4-"-"" :5 ',,,;;""' , (tcC'"' •. ' 1:1
Struc.tura timpului de munc.a ~i proc.esul de productle 21

• Timpul de munea neproduetiva Tmn este timpul in cursul caruia

exeeutantul ef'ectueaza actiuni ce nu slnt utile desfasuracii normale a
procesului de productie.
in aceasta categorie intra timpii resultati din rebutarea unei piese
sau din remedierea unor lucrari executante necorespunzator sau timpi
C3J'eapar din lipsa unei bune organizari a locului de munca ~i conduc la
cautari de piese sau scule dintr-o anume multime.
• Timpul de intreruperi nereglementate Tin este un timp neproductiv
in care procesul de munca este intrerupt din cauze nereglementate, care
pot fi dependente sau independente de executant.
- Timpul de intreruperi in dependente de executant ti are in vedere
timpul de intreruperi nereglementate in munca, provenite din cauze orga-
nizatorice sau naturale ~i care nu depind de exeeutant cum ar fi astep-
tarile legate de Iipsa de energie, materii prime, semifabrieate, seule, mij-
loaee de transport, a defectiunilor accidentale ale utilajului sau a calami-
taWor naturale ~i intemperiilor. In aceasta categorie se include ~i timpul
de supraveghere in care i s-ar fi putut repartiza executantului alte munci
dar din deficiente de organizare aceasta repartizare nu a avut Ioc.
- Timpul de intreruperi dependente de exeeutant td, il reprezinta
timpul de intreruperi in munca, eauzate de lncalcarea diseiplinei in munca
de catre executant, ea de exemplu, plecarile mai devreme, intirzierea de la
lucru, intreruperile din cadrul zilei de lucru fie prin prestarea de discutii
nelegate de productie sau parasirea Iooului de munea.

1.4.2. Structure timpulul de folosire a utilojului

Timpii de folosire a utilajului se exprima in h-utilaj, min-utilaj sau
8-utilaj.
Schema folosirii utilajului in timp poate fi umikita in Iigura ill'. 1.4~
(Trur'
r , t
Timp de funcl/More Timp de nlfundionore
Timp r!e tuocttonor«
- ufiM iiiufilrJ (lflr) ,
(Tru), (Tri)
ri,
limp uti/
de mers
--1

711
Timp ul;!
de mers711
rSTi' .,
nImp oe m- Imp oe 111-
freruperire- freruperille-
sarcina go/ ,g/emenfore reg/emmIQ~
(tms) . (tmg) (Tjru) (Tjnu)

T. 'r-S~
limp ae iil- Tlmp oe in-
freruperiin- Irerllperide-
depindenfe pendl?flfNk
de ufJIa} ctuo)
(till) (tdl)~~'
Fig, lA. Schema Ioloslrll utlIajulu! in ti rnp.
 22 Structura proceselor de productie in construetic de ma~irii

Timpul de Iolosire a utilajului TFU euprinde t.impul disponibil pe

intreaga perioada a schimbului de munca pentru folosirea utilajelor ~i se
compune din 3 grupe de timpi: timpul de [unepumare utila, timpul de
junc/iona1'e inutiUi ~i timpul de nejunctionare a 'l,l,Wajuhti,
a. Timpul de Iunetionare utila a utilajului Tt'u cuprinde totalitatea
t.impilor utili de mers in sarcina ~i a celor utili de mers in gol.
• Timpul util de mers in sarcina tms este acel timp in cursul caruia
utilajul se afla in functionare ~i actioneaza asupra obiectului muncii,
• Timpul util de mers in gol tmg este timpul in cursul caruia utilajul
se afla in tunctiune ~i actioneaza asupra obiectului muneii, functionarea
sa Hind neeesara pentru realizarea mersului in sarcina a utilajului. De
exemplu, cursele de mers in gol ale masinilor-unelte.
b. Timpul de Iunetionare inutila TIt se refera la timpul in cursul
diruia utilajul in mod inutil se afla in stare de runctionare, fie ca actioneaza
asupra obiectului muneii, fie ca merge in gol, fara ea aeest lueru sa fie
necesar. eel mai fr ecvent exemplu il constituie timpul neopririi masinii
la terminarea prelucrarii sau timpii necesari pentru remanieri sau remedieri
~Li ale rebaturilor.
~~:-~ c. Timpul de nefunetionare a utilajului Tnj este aeel timp in decursul
~~~~
caruia utilajul nu se afla in tunetiune datorita intreruperilorreglementats

I
,~~
~inereglementate din tunctionarea sa. Aeest. t.imp, la rindul lui se subdivide
in t.imp ce intreruperi reglementate ~i nereglementate:
• Timpul de intreruperi reglementate ale funetionarii utilajelor T(ru

I
este timpul in decursul caruia utilajul nu Iunctioneaza, corespunzind tirn-
pului de odihna ~i neeesitati fiziologice ale executantului, care impune
intreruperea functionarii ~i timpului de intreruperi conditionate de teh-
nologie ~i de organizarea muncii.
~ Elementele de structura a timpului de intreruperi reglementate ale

I Iunctionarli utilajului sint timpul de intreruperi ale func-yionarii utilajului

conditionate de tehnologie ~i de organizarea muncii prevazute la locul de
munca respectiv ttoU pe de 0 parte ~i din timpul de intreruperi ale functio-
11~i-~ narii utilajului corespunzind timpului de odihna ~i necesitatd fiziologice
ale executantului t01lU'

f~~· • Timpul de intreruperi nereglementate ale Iunetionarii utilajului

T'nu este acel timp de nefunctionare autilajului datorita intreruperii
i~~
·'Io.,~w
procesului de productie din cauze nereglementate care pot fi dependente

~I~i
.."
: -::;
sau nu de utilaj.
- Timpul de intreruperi independente de utilaj tlu cuprinde timpii
de intreruperi nereglementate in nmctionarea utilajului ea nrmare a incal-
~$~
c:1rii disciplinei in munea de catre executant sau a unor eauze tehnico-orga-
I
c~'o
'-~ .•. ;
nizatorice care nu depind de utilaj cum sint intreruperile din mnctionarea
utilajului ea urmare a lipsei de energie electrica, termica, scule, materii
.;~
2;..c;", prime, a efectuarii de reparatii neplanificate sau a necorelarii eapacita-
~
~~-.' Wor de productie eu locurile de munca vecine.

i~l - Timpul de intreruperi dependente de utilaj tau, este timpul de

intreruperi nereglementate in Iunctionarea utilajului datorita defectiunilor
acestuia.

I
I
[I
I
L-b-- _._- .--- 'p.;e;..J:M;?~?~·:;Wtt+~,~*ii_·\' ·~·,~>.,I -;lrr~_Lt;'istii~~'/"~"""f$- "1'15)" ('~'1
 Structura timpului de muncCi ~ procesul de produqie 23

1.4.3. Structura timpului pe ciclul de fobrlcotle

...•.. Structura timpului de munca poste fi analizata ~i privitor la obiectul

muneii, in trecerea aeestuia prin toate stadiile procesului de fabricatie
pentru a se obtine un produs finit. Struct1ll'a timpului de munoa din acest
punct de vedere eorespunde simbolurilor din studiul muncii: operatie,
transport, control, asteptare, depozitare.
• Timpul de transformare are de obicei ponderea eea mai mare ~i
reprezinta timpul in care obiectul muneii este supus prelucrarilor in vede-
rea obtinerii semifabricatelor sau produselor finite.
• . Timpul de transport poate apare cu ocazia deplasarii semifabri-
catelor ~i produselor finite de la magazia de materii prime la magazia
sectiilor ~i de aiei la diferite Ioeuri de munca, intre locurile de munea,
intra locurile de munca ~i depozitele intermediare sau de produse finite.
• Timpul de control este timpul afectat exarninari] cantitative sau
calitative a materiilor prime, semifabricatelor sau produselor finite.
• Timpul de asteptare in vederea transformarii la diferite locuri de
munca, ineepind cu primul loc de munea ~i terminind cu ultimul, inclusiv
tunpii de asteptare in vederea controlului sau transportului, este de dorit
sa aiba 0 pondere cit mai mica in cadrul proeesului de productie.
• Timpul de depozitare este timpul in care obiectul muncii este
pastrat. in spaW special amenajate in vederea introducerii lui in fabricatie
sau in vederea desfacerii.
Suma tuturor acestor timpi, inceplnd cu magazia de materii prime
si terminind eu eea de produse finite, formoaza ciclul de fabricatie.
Studierea acestor timpi in concordanta cu cei privind timpul de
munca al exeeutantului ~i eu cei de Iunctionare a utilajului trebuie sa con-
duca la masuri pentru reducerea eielului de Iabricatie prin cresterea tim-
pilor de transformare nemijlocita a obiectului muncii pe seama tuturor
celorlalte activitati, a caror pondere trebuie sa scada necontenit, deoareee
nu contribuie la cresterea valorii si reprezinta un consum de timp nepro-
ductiv.
Astfel se explica de ce de multe ori ~i timpul de transport ~i timpul
de control se suprapun peste timpul de transformare nemijlocita a obiec-
telor muncii.
 Capitolul

NORMELE DE MUNCA

1I
Norma de munca represinta cantitatea de munca care se stabileste
unui executant care are calificarea corespunzatoare ~i lucreaza in ritm I
normal pentru efectuarea unei operatii, lucrari sau serviciu in anumite !
conditii tehnico-organizatorice precizate. Intreruperile nereglementate
~i neproductive nu se includ in norma de munca, Norma de munca se sta-
bileste pentru toate categoriile de personal ~i cuprinde numai aetiunile I
utile ale executantului ~i acele intreruperi care sint obligatorii pentru des-
fa~urarea procesului de productie.
I
I
.I
~~-~

~~
~ .. 2.1. Norma de timp ~j norma de productie ,
.~
~
~..•• ,
Normele de munca pot fi exprimate prin mai muIte forme, in functie
de specifioul aetdvitatii : norme de timp, norme de productie, norme de per-

I
~3.

~~J
sonal, sjere de atribuJiuni ~i nor-me de seroire.
In orice forma de exprimare, norma de munca contine descrierea
continutului muncii ~i cantitatea de munca ce trebuie etectuata in anumite
eonditii organizatorice ale locului de munca. Pentru munca desfa~urata
~ in colectiv, in brigada sau in eehipa este utila cunoasterea normei de per-
sonal.
I Intre norma de produotie ~i norma de timp exista 0 legatura directa.

I La 0 reducere a normei de timp corespunde 0 crestere a normei de produc-

tie, care poate fi exprimata printr-o relatie functional a, de forma

I
s~: NTeste
NT=
1
- in care:
Np
norma de timp, prin care se intelege timpul stabilit unui exe-

J
eutant care are calificarea eorespunzatoare pentru efectuarea
unei unitati de lucrare (produs) in conditii tehnico organizato-
rice precizate ale loeului de munca ;

I
I:
N p - norma de produetle, prin care se intelege cantitatea de produse
sau delucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp de
catre un executant care are calificarea corespunzatoare ~iIucreaza
cu intensitate normala in conditii tehnico-organizatorice
cizate ale locului de munca.
pre-

~ Norma de timp se exprima in ttnitiiJi de timp. om (zi- om, h- om,

~ min-om, s-om) pe unitiiti naturale (buc, kg, m etc.).

i
I
I,~ ,.,1 br -'iiIiWIi--' t' ' -'tc'j'-& ~"ritili:;t;~tiii*lC ••ii~~ri:;""t7P¥t'2t'-TtT·t'tiijj*'· - mm' -,wfQ'"
 Clasificarea normelor de munca 25
~--~~~~~~----~-------------------------------,---------
N ormele de productie se utilizeaza de regula pentru productia de masa
~i serie mare sau mijlocie, pentru lucrarile care an un grad mare de repeti-
, ~' tivitate.
N ormele de produetie se exprima in unitati naturale (buc, kg, m etc.)
avindu-se in vedere intervalul de timp pentru care se stabileste norma de
produetie. _
_ Norma de timp grupata se refel'a la timpul necesar pentru efectuarea
unei singure grupe de operatii, de luerari sau atributiuni identice sau dife-
rite in conditii tehnice ~i organizatorice precizate.

2.2. Norma de servire ~inorma de personal

Norma de servire sau zona de servireee refera la locul de munca
delimitat prin dimensiunile sau inzestrarea lui, in care un executant i~i
exercita atributiunile sau sarcinile de munoa. De exemplu, pentru un re-
glor, norma de servire este reprezentata de numarul de masini care s-a sta-
bilit pentru a fi reglate de el pentru 0 anumita perioada de timp. Pentru
muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie, aceasta norma se refera
la numarul de metri patrati pe care trebuie sa-i mentina in stare de curate-
hie. -,
Norma de servire po ate avea in vedere ~i servirea de catre muncitori
a unor utilaje diferite sau locuri de munca diferite, atunci cind nu au
asigurata ocuparea completa la un singur loc de munca-in decursul unui
schimb de lucru. Norma de servire se poate exprima in numar de utilaje,
in metri patrati dar, tinind seama de norma -de productie a fiecarui utilaj,
ea se poate exprima ~i in ufiitati naturale., _ -
Norma de personal se a.plica in cazul ptoduct!ei de panda sau in cazul
proceselor de aparatura cind munca este'organizatain echipe ~i brigaai,
sarcinile de munca fiind fixate pentru un anumit eolectiv deoameni.
- Normarie _personal reprezinta _numarul de 'Iucrarl, meseria _ (functia
lor) ~inivelulde calificare necesar, stabilite pentru urr executant colectiv
care-si exercitaactivitatea in cadrul unei sarcinirle munca normate, in
conditii tehnico-organizatorice precizate., ,': '-,--
La baza stabilirii normelor de munca- pentru- echipa, trebuie sa stea
o organizare rationala a muncii ~i folosirea completa a tuturor muncito-
rilor din f'ormatda de lucru. Intr-o echipa pot exists munctori de calificari
~i meserii diferite.

2.3. Clasificarea normelor de munce

N ormele de munca se pot clasifica dinrnai rnulte puncte de vedere.

Dupa gradul de complexitate normele de munca se clasifica in norme
elementare, care se ref-era la efectuarea unei singure operatii sauluorari ~i
norme grupate, care rezulta din insumarea celor elementare pentru efectu-
area unei operatii, a unui grup de operatii sau lucrari. Aceste norme gru-

J
 26 Nortnele de munco

pate pot fi exprimate sub forma normelor de timp. Normele elementare

pot fi exprimate sub forma de norme de productie, de servire, de personal.
Dupa sfera de aplicare, se disting norme locale, care au in vedere' con-
ditiile tehnico-organizatorice speeifiee unei singure unitati in care se aplica,
~i norme unificate, care se pot apliea la nivelul mai multor unita~i.
Normele unificate, la rindul 101', pot fi unificate la nivelul ministe-
rului, consiliului popular judetean, grup de intreprinderi sau la nivelul
economiei nationale. N ormele unificate la nivelul eeonomiei inloculese
pe cele unificate pe minister, grup de intreprinderi sau locale, care erau
in vigoare la data aplicarii lor.
Din punctul de vedere al stadiului de aplicare norma de muncii poate fi
definitivii, de fn8u~ire ~i provizorie.
Norma de muncii definitivii reprezinta cantitatea de munca neeesara
unui exeeutant pentru efectuarea unei lucrari cu intensitate normala §i
in conditii tehnico-organizatorice precizate insusite de catre executant.
Aceasta norma nu se schimba decit odata cu sehimbarea conditillor de
:;;::;
~~;...~
munca avute in vedere la stabilirea ei. Oonditiile de munea trebuie sa
reflecte atit un proces de munea organizat rational cit ~i un proces tehno-
~~ logic avansat.
~~
Norma de munca de fn8u~i1'ereprezinta norma de munea la un moment
~ dat, exprimind eantitatea necesara de munea in realitate, corespunzator
~ ""'-...;;,;~
nivelului de Insusire a noilor conditii tehnico-organizatorice oferite execu-
tantului prin proiectul de norma respectiv. Intre norma de munca, norma
~i
de insusire ~i norma definitiva pot exista anumite diferente care trebuie
~; reduse sistematic pe masura insusirii conditiilor de munca proiectate,
!i, timpul de Insusire trebuind sa nu depaseasca 6 luni, in cazuri cu totul ex-

~
I~ oeptionale organul ierarhic superior impreuna cu organul sindical local,
putind aproba depasirea acestui termen pina la 12 luni.
~;
Norma de muncii provizorie se stabileste de obicei prin comparatie

I
~'""~

i~~
{t~~
cu lucrari similare, avind in vedere documentatia existenta, sau prin evalu-
area volumului de munea neeesar de eatre specialistdi in munca de normare.
Aeeste norme au un caraeter accidental ~i se aplica temporar pina la ma-
ximum 3 luni. In acest interval trebuie elaborate norme de munea defini-
tive. Aceste norme se elaboreaza fie pentru produse sau procese noi, fie
..;~c:-
€f&~ pentru produetia de unieate .
I~
fit 2.4. Structure normelor tehnice de limp
~; Norma de timp euprinde totalitatea timpilor productivi ai exeeutan-
tului precum ~i timpii de intreruperi reglementate. Ace~ti timpi constituind
~,

timpul normat. Timpii de intreruperi nereglementate ~i timpii de munea

I
i';;-~"
neproductiva nu sint cnprinsi in norma de munca, fiind numiti timpi
nenormati, urmind ea valoarea 101' sa se diminueze cit mai multo Timpii
normati pot fi prezentati structural in schema componentelor normei de
timp.
•

II.
b~
I
, i

< ,~gi2ir...- ---It .. <cc, ;;4->

;Fi®~Mi'i;k;_Ii¥T d'liitM~rt&feW"Cj'C '~;:CIW';' ••
 Structura normelor tehnice de timp 27

Norma de timp
»: (Nr)
1
[ .
Timprfe'
r ' .I. L' . I
• rimp OPertJ/iv liImp uCoeserv/re !imp de Jnlreruperi
;rego/ire (1(;p) a /oco/o. de mIJflcd reglemem7l1t:
$i/flclJeie~ (Td{) (1jr)
re ---1 I
(Tpi) .~

Timp Timp 7iin~e liml de

I
Timp de
I· .
limp de
de bozri (/jl/fOfor deservire deservire odiMosi in/reru-
(tg) (tq) !eMicri orgonilo- fleCC'si/oli per. con-
(lcit) toricd, fiziolog/~e dll/onole
(tdo) ~on) de /e!J!IO-
logic $/
de orgd-
oirorea
muncii
(tto)
Fig, 2.1. Structura normei de timp.

2.4.1. Stabilirea timpului de preqdtire ~i incheiere

Timpul de pregatire ~i incheiere difeI'a in functie de tipul productiei,
de caracterul operatiei si de forma de organizare a muncii.
Pentru produotia de serie mijloeie, pentru lucrarile manuale, in general,
in cazul operatiilor identice repetitive, timpul de pregatire ~i incheiere
este relativ mic, deoarece nu este necesara 0 pregatire deosebita pentru
fiecare operatie in parte.
in cazul productiei de masa, cind utilajul este reglat pentru 0 peri-
oada tndelungata iar organizarea muncii nu sufeI'a modificari, timpul
de pregatire ~i incheiere este neinsemnat.
Timpul de pregatire-incheiere este relativ mare pentru productia de
unicate ~i serie mica, atunei cind acest timp este consumat la locul de munea
de catre personalul muneitor de baza ~i nu de celauxiliar.
Timpul de pregatire ~i incheiere se exprima in procente fata de timpul
operativ sau in unitati de timp. Pentru masurarea acestui timp se pot
folosi: cronometrarea, fotografierea, Iotocronometrarea ~i observarile
instantanee.
Cind in timpul prelucrarii pieselor unui lot apar activitati ce se re-
peta dupa un anumit numar de pise, sau timp de functionare (inlocuirea
unei scule) , timpul de pregatire ~i incheiere se stabileste separat pentru
lucrarile constante ~i separat pentru cele variabile, in conformitate cu re-
latia

Tp't = T~(
-l- TOpt-,N (2.1)
,~ ,
q

.J
 28 Normele de munca

in care:
Tp• este timpul de pregatire ~i ineheiere pentru lotul N;
T;. - timpul de pregatire ~i incheiere constant, care nu variaza in
functie de marimea lotului;
T;. - timpul de pregatire ~i ineheiere care variaza in Iunctie de ma-
rimea lotului ;
q - numarul de produse realizate intre doua operatii succesive
ale lui T;•.

2.4.2. Stabilirea timpilor operativi

~ Timpul operativ pentru procesele manuale ~i manual-mecanice, cum
i
~.
ar fi pentru lucrari de asamblare sau pentru prelucrarile pe masini unelte
se masoara global prin toate metodele de normare : cronometrare, fotogra-
fiere, observari instantanee etc. Pentru cazurile cind timpul de baza ~i
~
~
eel ajutator pot fi atabiliti separat, timpul operativ se calculeaza prin I
insumarea lor.
i
~~l
~
Pentru stabilirea t.impului operativ in cazul lucrarilor mecanice ~i auto-
mate este necesara cunoasterea urmatorilor parametri de functionare
I
utila a utilajului :
~
~
&J
Top = Tfn - (T~, + T;,) +(t~' +t~/), in care: (2.2)
~i

fb. Tfu este timpul de functionare utila a utilajului ;

!f~~
i~
~~
T:n - timpul
T;, - timpul
de deservire a locului de munca suprapus cu Tfn ;
de intreruperi reglemente suprapuse cu Tfu; I
5111 t~' - timpul de baza nesupra pus cu Tfu;
~
~j t~' - timpul ajutator nesuprapus cu Tfu' , iar I
I

I
i
~,
~i}
T~; - timpul operativ nesuprapus cu Tfu

T~;= (t~' + t~,') (2.3)

I

ii~~

ij~I~; in caeul in care timpul de baza se suprapune integral eu timpul de

functionare utila a utilajului, atunci evident, relatia (2.2) devine
1 Top = Tfu + t~/. (2.4)
. c;
Cc~,;
~.; Sint cazuri cind timpul de functionare utila a utilajului nu se poate
~ determina prin calcul ci prin observari discrete. in acest caz
~"
·1·.··'.,·.
Top = T~'J)+ T~; (2.5)

I in care T~'J)este timpul operativ, suprapus cu Ti." dat de relatia

I
I
i~
~':!'<
T~'J), t'f + t~ (2.6)

-I~' i

•,
' ..~.~ .1
'.;' !

'.~t
. .•... '..,.,.jirt"": ,.
-_··,,-DSt' T... '. ...
C-d
'. .... 'tor'T"i6iti¥\l'fttt"rrMrr
t-- -. ea"'i~r-'"
'. .' ',' ~..'-'.." .. ' ·~,.c%u. 71' .L it1 T'
... gR-~-'w-itE>''--. s' an J
.
Structura normelor tehnice de timp 29

unde:
t" este tipul de supraveghere a functionarii utilajului;
t~ - timpul ajutator (manual ~imanual-mecanic) care se suprapune cuT/v-
Rela~ia (2.5) se poate scrie in acest caz sub forma

Tot) = t" + t~ + t~' + t~f. (2.7)

Tipul de productie impune ~i precizia normarii ~i de aceea, pentru

productia de masa, se are in vedere minuirile ca elemente de normat, pe
cind la productia individuala sau de serie inca nu se normeaza fazele sau
operatiile tipizate.
Oalculul timpului de baza depinde de caracterul muncii,
Pentru procesele de munea manuale ~i manual-mecanice, timpului
de baza ii corespunde timpul de transformare nemijloeita de catre execu-
tant a materiilor prime ~i materialelor etc. De aceea el se stabileste prin
masuratori de timp care au in vedere diferitii faetori de influenta. De
exemplu, ajustarea unei suprafete se normeaza tmtnd seama de carae-
teristicile mecanice ale metalului, de grosimea metalului, de eonturul ce
urmeaza a fi obtinut.
In cazul proeeselor meeaniee ~i automatizate intervine tipul de supra-
punere a functionarit utile in sarcina a utilajului (strunjirea automata a
unei piese), care se poate suprapune partial sau total eu timpul de functi-
onare utila a utilajului.
tn timpul de baza se poate include uneori si timpul de interventie
directa a exeeutantului asupra obieetelor muneii (nesuprapuse eu T ,u)
sa de exemplu luarea gratului unei gauri strunjite, curatirea ~i verifi-
carea pieselor preluerate.
In cazul suprapunerii partiale a timpului de baza eu eel de supra-
veghere exista posibilitatea ea executantul sa poata deservi mai multe
utilaje, intrueit in acest caz apar mai multe intreruperi in aetivitatea exe-
cutantului.
Timpul de baza se ealculeaza in general cu ajutorul unor relatii de ealcul
care au in vedere parametri de functionare ai utilajelor ~i caracteristicile
obiectelor muncii. Pentru a calcula de exemplu timpul util de mers in sar-
oina tms al unui strung intr-o singura treeere, se utilizeaza marimile : viteza
de avans Va, in mm/min ; drumul L, parcurs de 0 piesa sau 0 scula in sensul
avansului, in mmrtrecere ; avansul a, la 0 rotatie a piesei sau sculei, in mm!
rotatie ; numarul de treceri i/buc; turatia piesei preluerate n, in rotatii/
min, care la rindul ei, depinde de viteza de aschiere v, calculata in mmjmin
~i este in functie de diametrul piesei d, in mm. Relatda de calcul este :

tm, =-
L ~=
. --L. ~=
L. ~,d eoarece n = v·l000. (28)
.
Va n·a v·l000 ~·d
7t·d
Stabilirea timpului ajutator se realizeaza, -de asemenea, in funetie de
caraeterul muncii.
 30 ,NormeJe de munca

Timpul ajutator se poate stabili prin formele de calcul in cazul cind

intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supravegherea exe-
cutantului, dar de obicei, se stabileste prin masurator! directe ale timpului.
Timpul util de mers in gol impuneuneori 0 supraveghere totala sau par-
~iala. tn cazul cind aceasta supravegehere nu este necesara pentru execu-
tant, acest timp se poate considera ca fiind timp de intreruperi conditionate
de tehnologie.
La stabilirea timpului ajutator se va urmari rationalizarea muncii
executantului : prin suprapunerea miscarilor' celor doua miini, prin
suprapunerea miscarilor muncitorului cu funetionarea masinilor si prin
scutirea muncitorului de activita~i auxiliare ~i neproductive. In func-
~ie de tipul de productie, timpul ajutator se stabileste in conformitate
eu tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Stabilirea tlmpului ajutator in func!ie de tipul de preduetle

Tipul de productie
' Elemente componente ale procesului de productie, pentrn care

I se stabileste timpul ajutator

I Masa, serie mare Miscarl, minuiri, cornplexe de minuiri

~.~:
~lN
.
Serle mijlocie Complexe de minuirl, faze, operatli
·iE Serte mica, unicate Pe procese tehnologlce, pe tipuri de prelucrare a
~ diferttelor supratete sau a pteselor intregi
~.
~i I
'I
I
~,
'Il!!,~
2.4.3. Stabilirea timpului de deservire a locului de munca
~ Durata timpului de deservire a locului de munca ~i continutul acestui
I timp depind de caracterul muncii, de tipul de productie, de Iucrarea care
se executa ~i de felul utilajului folosit. ID cazul proceselor mecanice sau
I

I
- automatizate, acest timp se calculeaza in procente din timpul de functio-
I
~
ien-~'

2':
nare utila a utilajului TJts ~i se exprima in unita~i de timp-om. ~
~ tn cazul proceselor manuale sau manual-mecanice timpul de deservire
~:a
a locului de munca se exprima in aceleasi unitati de timp, dar in procente
v.
~li..' . '

din timpul operativ. I

~l I
~I~
~",

. '"~;
l$ii"
.
Timpul de deservire a unei masini-unelte va depinde de lucrarea care
se executa, de cantitatea de ~pan care trebuie indepartata, de lichidul de
racire folosit, de regimul de lucru utilizat, de gradul de automatizare, care
poate conduce la lill anumit timp in care muncitorul poate executa lucrari
corespunzatoare altor categorii de timp, de numarul de puncte de ungere
!
i

Ii
~ sau de sistemul de lubrefiere utilizat s.a.
1\, Procedeele de masurare a timpului de deservire a locului de munca
sint aceleasi cu cele pentru stabilirea timpului de pregatire ~i incheiere cu
~
deosebirea ca aceasta categorie de timp se rerera la aproape toate lucrarile
~ 00 se efectueaza pe lill loc de munea ~inu se stabileste in functie de anumite
~
lJ; ,~~ lucrari.
:I·.~.~~
~'"';

11
~ iI
I It "".d
I
LiS+'i-?5trlittHfT""'di-~' 'c'"-""'·ig"ifiFidiiittiYf"USii" 7 '" htLIIf. 'tIU: '$ tilE "'7*~ 18i
 Stfuctura normelor tehnice de timp 31

2.4.4. Stabilirea timpului de odlhnc ~i necesitcti fizioloqice

Timpul de odihna ~i necesitati fiziologice se stabileste pe baza de nor-

mative in functie, de factorii care determina aparitia senzatiei de oboseala
la fiecare loc de munca,

2.4.5. Stabilirea timpului de intreruperi condltionote de teh-

nologie ~i organizare

Timpul de intreruperi eonditdonate de tehnologie ~i de organizarea

muncii se.stabileste fie prin formule de ealcul, fie prin observari directe
asupra t.impului de munea, separat pe cele doua componente ale aeestuia.
La stabilirea timpului de intreruperi eonditionate de tehnoldgie tre-
buie sa se aiba in vedere ea acest timp sa constituie 0 pondere tot mai
mica, de la 0 perioada la alta, pentru realizarea cresterii productivitatii
muncii. in stabilirea acestui t.imp pot surveni doua situatii :
- timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie survine in
timp cit utilajul nu Iunctioneaza, tthl (timpulde intreruperi eauzat de
neechilibrarea locurilor de munca in flux);
- timpul de intreruperi eonditdonate de tehnologie survine in timp
cit utilajul tunctioneaza, tth2 (timpul de intreruperi cauzat de regimul ter-
mic variabil al utilajului tehnologic).
Timpul de intrernperi eonditionate de tehnologie survine in timpul
unei faze tehnologice ~i in cazul operatiilor manuale.
in situatiile de mai inainte nu este neeesara interventia sau suprave-
gherea executantului.
Timpul total de intreruperi eonditionate de tehnologie tth' pentru
cazul deservirii unui singur utilaj, va fi

tth = tthl + ttl!2 (2.9)

jar pentru cazul deservirii concomitente a mai multor utilaje va fi

t;h = t;hl + t;,.2 , (2.10)

de nude rezulta timpul mediu de intreruperi h, in minute, i:

care revine
pe o operatic realizata in ansamblul de utilaje deservite, Acest timp se
stabileste plecind de la durata ciclului de lucru T; al tuturor utilajelor
deservite, de la numarul de operatii efectuate pe intreg ansamblul de
utilajc deservite N astfel ca
()f

f'
t-tn
(2.11)
t;,. = No'

l
 :'32 Normele de munca

iar

r, = Md (T + Top; + Tall + c; +
i~1 1:i ) .
t;h'
(2.12)

Scotind pe t;h din (2.12) ~i inlocuindu-I in (2.11), rezulta

Tc -
Md(T
I; ~ + Top; + Tdu + tont )
t-, -
Ih -
;=1 n
. (2.13)
~: No
i unde T pi' Top;, T ctlil ton; reprezirita timpii de pregatire incheiere, opera-
~
.. tiv, de deservire a locului de rnunca ~i de odihna ~i necesitat! fiziologice
pentru fiecare utilaj i deservit; n .....:..
numarul de produse din lot; Ma -

I
Ii
~
~
numarul total de masini deservite. .
Din aceasta relatie se pot stabili alte relatii pentru cazurile particulare,
cum ar Ii, pentru timpul de intreruperi conditionate detehriologie in situ-
atia in care utilajele nu tunctioneaza ~i se deserveste una sau mai multe
masini sau cind se efectueaza una sau mai multe operatii. Aceste
~
~ -cazuri particulare se obtin dind valori diferite pentru Md ~i No;

I Un caz diferit apare la stabilirea timpului de lntreruperi conditionate

de tehnologie care survine in timpul tti.2 cit utilajul fuuctioneaza ~i cind
de regula. nu pot fi elaborate normative. tn cazul deservirii unui singur
utilaj poate fi folositarelatia (2.13), un de Ma este egal eu unitatea .:
Oind se poate calcula t.impul de Iunctionare util antilajului.pe uni-
tateade produs, t;h2 se evidentiazs, eu relatia folosit~ in cazul polidesee-
virii, adiea
lu·.-'",~
·,.
.

-~
~~ T
, Md
I; Ma ( ,
I; + "
+ T' + tont)
,

~.
(2.14)
I.
~.
tth2 =
i~1
fui -
.i=1
tSft tal dli ,

1" unde Tfui reprezinta timpii de function are utila a utilajelor in cadrul

I
cielului de lucru pentru utilajele deservite simultan pe ansarnblu iar ' ff.Ji'
t~i' T~lil t~ni sint timpii de supraveghere a functionarit utilajelor, ajutator
-de deservire a loeului de munca, odihna ~i necesitati fiziologiee, pentru
fieeare utilaj deservit.
Determinarea timpului de intreruperi eonditicnate de organizarea
~
I;
~
muncii. In cazul organi~arii productiei in flux, nu se poate asigura iritot-
deaua o echilibrare perfecta a.tuturor locurilor de munea, desi sint nume-
roase tncercari teoretice si practice in acest sens.
~ Oa urmare a existentei acestui dezechilibru apar asteptari ale unor
~
~
~
.....
executanti ~i utilaje, intreruperi in activitatea unor membri ai echipei,
Modificarea ritmului benzii, modificarea numarului de locuri de munca
I
~
in flux, 0 normare corespunzatoare a muncii, 0 preocupare pentru cup la-
~ rea ~i echilibrarea operatiilor, rapartizarea eu grija a execntantilor la,
~

I ~ I
i

-
~. ..,.'

~;
I
1;a -... )< 1 Ti.'~----~--·-;; -rStirc·:;~· .... ·i'· ·::--:,#tiahti . 3 .. . wee" riirF a- ...
~.. .= . .J
Stabilirea normei de timp 33

locul de munca, sint caile principale prin care se pot reduce timpii de
intreruperi conditionate de tehnologie care apar atit la operatiile manuale
cit ~i la cele mecanizate, efectuate in flux de echipa. Prin aceasta se
contribuie la cresterea productivitatii muncii,
Timpul de intreruperi condition ate de organizarea muncii tog, pentru
fiecare executant in echipa, rezulta din relatia

r: = (~t + Top + Tal +to •• + ttl. +tOg ). (2.15)

2.5. Stabilirea normei de timp

Sumind elementele componente ale normei de timp, determinate
experimental, calculate conform celor prezentate mai sus, pentru fiecare
unitate de produs, cu except.ia timpului de pregatire ~i incheiere care se
repart.izeaza pe intreg lotul de produse se stabileste norma de timp.
Norma de timp se poate exprima in procente din timpul de baza,
din eel operativ, sau din timpul de functionare util3i a utilajului.
in cazul proceselor manuale sau manual-mecanice, norma de timp
N T se calculeaza plecind de la elementele ei de baza :

NT= Tp. + Top + Ta,+T.r (2.16)

n
~i, prin folosirea elementelor componente, rezults
Tp.
NT=-
n
+ (to + tll) + (ta, + tao) + (t'D + to••). (2.17)

Daca se exprima Tal ~i T.r in procente din timpul operativ, atunci

relatda (2.16) poate fi retranscrisa astfel:

N
T
= T 1I(
n
+ Top (1 + kal 100'
+ k. r) (2 18)
.

un de : kdz = T dl in procente din TOll iar k1r = TIn in procente din Top.
in cazul proceselor mecanice sau. automatizate, trebuie avute in vedere
simultan atit timpul de function are utila a utilajului deservit cit ~i timpul

Trll
I" 'I
Fig. 2.2. Timpul de tunctlonare a utt-
Iajulul deservit in conexiune cu tlm- I. b;/Jw$#~~J
pul de munca al executantulul.
I.. til .1. . t"s .1. tsf .1
\.. IV: •• I

de muncs al executantului. Relatia dintre cele doua categorii de timp este

reprezentata grafic in fig. 2.2.

a - c. 1851

__________________________ J
 34 Normele de munca

Timpul de Iunctionare utila a utilajului se poate calcula pe baza de

relatii de calcul analitice ~i in acest caz

Tp,'+T + t" + T" + T"t, ,

N , = -- fU <> dl (2.19)
n

sau, utilizind elementele componente,

Ne = Tp, + T + t~' + t'eft + t~~+ t;; + t~~.

fU
(2.20)
n

Semnul "(secund) atasat expresiilor de mai inainte are semnificatia

ca timpii respectivi nu se suprapun cu T rv:
De obieei, t',!t, t~~,t;; se exprima in procente din timpul ~detunctionare
utiIa a utilajului iar t~~ in procente din timpul productiv T P' asttel ca
relatia (2.20) devine :

Ne = (Tpl +T u+t") ( 1 + 100

k;;') + T k~~+ k~~+k;; ) U ( (2.21)
n f a f 100
~
~
~~
unde

I······
~?
-,
k"dl = t"
dl1 ill 0/
/0 d'ill T fU; k"
"do = t"do, In % din Ttu;

I
A A

"
k"to = t"to' ill
A 0/
/0 d'ill T fU; k"",,= t"
on! ill
A 0/
/0 d"In T p,
B.
I' iar c; = (Tnpi+ T + t~'+ T~~) k~~ .

•I~':
fU
iI 100

Sint cazuri cind timpul de runctionare utiHt a utilajului trebuie sta-

~l bilit prin masuratori directe ~i nu prin relatii analitiee, plecind de la ex-

I
presia (2.16), ~i atunci se scrie:

.1 T'" ~ t'f + t; + T;, + T;" sau desfasurat, (2.22)

I r ; ~ t'f + t~+ (t;, + (,.)+ (t~ + t;.), (2.23).

I
I
in care t'f este timpul de supraveghere a functionarii utilajului,
Nota~ia '(prim) se reterara la timpii care sint suprapusi timpului de
I
I
~ Iunctionarea utilit a utilajului. I
*
~

~ I
I

I
I
, .

:•...;.:.'.
~
!

I
I

- I
.~ trinttmW-Sfiit6' 'CY;~b . . w"iiiStl""¥#tffifrTt
d

' re nr""lC''1Ws'Zp"'' ..~5#··' 'g (g f 1 J

Stabilirea normei de timp in cazul deservirii moi multor maJini 35

2.6. Stabilirea normei de timp in cczul deservirii mai multor

mosini
La baza trecerii la deservirea simultana a mai multor masini, sta
posibilitatea executarii operatiilor manuale pentru 0 masina. in timpul
cind celelalte masini functioneaza fara interventia muncitorului. In acest
scop, masinile trebuie inzestrate cu aparatura automate sau dispozitive
de avans etc.
:tn fig. 2.3 se prezinta ciclul de lucru pentru un numar de 5 masini,
Ciclul de lucru in cazul deservirii mai multor masini reprezinta peri-
oada de timp in decursul careia se indeplineste cu regularitate una ~i aceeasi
activitate, care se rep eta la toate masinile care sint deservite.

7C
7ft!

tfo~inof

l1o~ifl(/2

1f(/~ind9

If(/~iflg.f.

1f(/~lfld5

[xecv!g! !:in
~
fc .!
Fig. 2.3. Ciclograma prelucrarll pe mai multe maslnl deservite de un
singur executant.

In acest caz T IU' timpul de function are utila a masinii, este tocmai
timpul automat de function are a masinii ~i sta la baza calculelor de nor-
mare.
Timpul ajutator se decompune in acest caz in timpul auxiliar nesu-
propus in care executantul intervine ~i masina este oprita t~n ~i timpul
auxiliar suprapus peste timpul de function are utila. in care executantul
intervine dar masina functioneaza ti8•
Sint cazuri eind, din considerente de analiza. detaliata, in scopul redu-
cerii la minimum a timpului ajutator se utilizeaza urmatoarea descompu-
nere a timpului ajutator care nu se suprapune cu timpul de functionare
utila :
t~n = tal + tap + tam, unde:
36 Normele de munee

taleste timpul ajutator legat de faza sau de trecere ;

tap - timpul ajutator pentru prinderea, Iixarea ~i scoaterea pieselor
din masina ;
tam - timpul ajutator pentru masurarea pieselor; masuratori prea-
labile, masuratori in timpul aschierii ~i masuratori de control.
'I'impul de tunctionare utila Till' se calculeaza de obicei iar timpii
auxiliari in practica eurenta, se aleg din normative.
Adeseori
tdl + tdO + ton = Td' (2.24)
se considera ea 0 eheltuiala de timp grupata,
Mihimea cielului de lucru Tc este compusa (fig. 2.3) din timpul de
functionare utila a masinii Till (timp automat) ~i din timpul auxiliar
nesuprapus tin:

r, = i; + tin (2.24)

~i Till = Tc - ti.,. iar din grafic se observa ca se poate scrie

Tfu = n (tin + t + tis)-tin

lr = (n-l)tin + n(tiS + tlr), (2.25)

unde n este numarul de masini care sint deservite simultan.

Din (2.25) se poate stabili numarul de masini ce pot fi deservite simul-
tan,

n=
Tfll + tin . (2.26 )
tin + tis + t lr

in cursul timpului de lucru, executantul i~i poate modifica ritmul sau

de lucru, poate sa reduca timpii tin ~i ti3• Oa urmare, va creste timpul
de trecere de la 0 ma~ina la alta ~i de asteptare a executantului, condu-
cind la 0 ocupare efectiv mai redusa a executantului in comparatie cu cea
normata ~i la 0 mai buna folosire a masinilor, obtinindu-se astfel 0 cres-
tere a randamentului mijloacelor fixe ~i a productivitatii muncii. tu situ-
atia inversa, a cresterii tin ~i ti3 din diferite motive, rezultatele sint de
sens contrar. Stabilirea normei de deservire optime are in vedere tocmai
realizarea unui minim din neutilizare a executantului ~i a masinilor,
Pentru stabilirea normei de timp se recomanda calcularea prealabila
a urmatorilor coeticienti [ ... ] :
- Ooeficientul K; de ocupare a executantului la 0 masina se deter-
mina cu relatia

Ko= tin + tt•• (2.27)

T IU + tin '

.,--.;..L\ - ,
--
Stabilirea normei de timp in cazul deservirii mai multor moslnl 37

- Coefieientul Kam de asteptare de eatre ma~ina spre a fi deservits

este in functie de eoeficientul K, ~i de numarul de masini deservite n ~i
se ia din tabelul 2.2;
- Coeficientul Ka. de asteptare (al executantului) este in functie de
aceleasi elemente ~i se ia din tabelul 2.3.
Cunoscind acesti doi coeficienti, se poate calcula :

coefieientul (K••m):deutilizare a unei masini : K ••m = ~ ; (2.28)

Kam
'coef'icientul (Koe)] de: ocup are a executantului la masini Koe=
1
(2.29)
e;
timpul de lucru operativ al unui executant la masina :

Top= Tc
n
sau Top = (tin., + ti8) .Ka.; (2.30)

eielul de lueru al unei masini : T; = (Tt tin)Kam 1J, +

Norma de productie pe sehimb in cazul deservirii mai multor masini
se poate determina fie prin obtinerea cantitatu de piese care se prelucreaza
la fieeare masina, fie ea 0 suma a normelor pentru toate masinile.
In cazul realisaeii aceleiasi operatii pe toate masinile deservite, norma
de lucru este egala eu numarul eielurilor de lucru pe schimb sau pe ora.
Norma de productie pe sehimb , in bueati, in cazul cind lucratorul nu
i~j regleaze masina este

N' =n T-Td , [bue] (2.31)

Tc
Teste durata unui sehimb de lueru, in minute;
Tb - cheltuiala suplimentara de timp (relatda 2.24).
In cazul ea exeeutantul va rezolva ~i reglarea masinii-unelte deservite,
norma de productie in bucati pe sehimb se caleuleaza cu relatia

T-(Td+~)
N"= n [buc}, unde (2.32)
Tc

N este marimea lotului iar Tpt - timpul de pregatire-incheiere.

Apllcll!ie. Pentru 9 masinl automate (care executa operatti identice) s-au reallzat urml\-
toarele ;
t~n = 5,74 min; Tai= 6% din Top;
tts = 0,88 min; t~'n = 5 % din Top;
Tt•• = 67,67 min; Tpl=15min; N = 150 piese
38 Normele de munca

Tabelul 2.2. Calculul coeficienlnlui de asteptare al maslnll K.m

Nr. de \ Coeficientul de ocupare Ko

masini
n 0,010 0,012 0,014 0,016 0,018 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 o.oe

1 1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~
2 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,0021,002 1,003 1,003 1,004
3 1,000 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,0031,004 1,005 1,006 1,008
4 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,004 1,0051,007 1,008 1,010 1,012
5 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,0071,009 1,012 1,014 1,017

6 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,005 1,007 1,009 1,012 1,015 1,019 1,023
7 1,001 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,009 1,012 1,015 1,019 1,024 1,029
8 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,003 1,005 1,008 1,011 1,014 1,019 1,024 1,030 1,036
9 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,009 1,013 1,017 1,023 1,029 1,036 1,045
10 1,001 1,001 1,002 1,003 1,003 1,004 1,007 1,010 1,015 ,1020 1,027 1,034 1,044 1,054

11 11,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,005 1,008 1,012 1,017 1,024 1,031 1,041 1,052 1,065
12 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,005 1,009 1,014 1,020 1,027 1,037 1,048 1,062 1,077
13 1,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,006 1,010 1,016 1,023 1,031 1,043 1,056 1,072 1,092
14 11,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,007 1,011 1,017 1,026 1,036 1,04.9 1,065 1,085 1,108
15 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,007 1,013 1,020 1,029 1,041 1,056 1,076 1,099 1,128

16 1,002 1,003 1,004 1,005 1,006 1,008 1,014 1,022 1,033 1,047 1,065 1,088 1,116 1,150
17 1,002 1,003 1,004 1,005 1,007 1,009 1,015 1,024 1,037 1,053 1,074 1,101 1,135 1,175
18 1,002 1,003 1,004 1,006 1,008 1,010 1,017 1,027 1,041 1,060 1,085 1,107 1,156 1,204
19 1,002 1,003 1,005 1,006 1,008 1,011 1,019 1,030 1,046 1,068 1,097 1,134 1,181 1,237
20 1,002 1,003 1,005 1,007 1,009 1,012 1,020 1,033 1,052 1,077 1,111 1,154 1,209 1.274

22 11,003 1,004 1,006 1.008 1,010 1,013 1,024 1,039 1,064 1,098 1,144 1,203 1,275 1,359
24 1,003 1,004 1,006 1,009 1,012 1,016 1,029 1,049 1,080 1,125 1,185 1,263 1,355 1.458
26 1,003 1,005 1,007 1,010 1,014 1,018 1,034 1,060 1,100 1,158 1.237 1,334 1,446 1,567
28 1,004 1,006 1,008 1.011 1,016 1,021 1,040 1,073 1,125 1,200 1,299 1,417 1,547 1,683
30 1,004 1,006 1,009 1,013 1.018 1,024 1,048 1,089 1,155 1.250 1,371 1,507 1,652 1.801

32 1,004 1,007 1,010 1,015 1,020 1,028 1,057 1,109 1,192 1,309 1,450 1,603
34 1,005 1,008 1,011 1,016 1,023 1,032 1,068 1,133 1,237 1,375 1,534 1,701
36 1,005 1,008 1,013 1,018 1,026 1,037 1,080 1,162 1,288 1,447 1,622 1,800
38 1,006 1,009 1,014 1,021 1.030 1,042 1,096 1,194 1,345 1,522 1,711 1,900
40 1,006 1,010 1,015 1,023 1,034 1,049 1,115 1,236 1,408 1,601 1,800 2,000

45 11,008 1,012 1,020 1,031 1,047 1,071 1.178 1,359 1,576 1,800 2,025 2,250
50 1,009 1,016 1,027 1.042 1,066 1,104 1,268 1,501 1,750 2,000 2,250 2,500
55 11,011 1,019 1,034 1,057 1,095 1,153 1,379 1,650 1,925 2,200 2,475 2,750
60 1,013 1,024 1,047 1,079 1,137 1,221 1,501 1,800 2,100 2,400 2,700 3,000

65 1,016 1,031 1,057 1,111 1,195 1,306 1,625 1,950

70 1,019 1,040 1,078 1.156 1,268 1,401 1,7502,100
75 1,024 1,051 1,110 1,215 1,352 1,500 1,875 2,250
80 1,029 1,068 1,151 1,285 1,440 1,600 2,000 2,400

85 11,0361,0901,2031,3611,5301,700 2,1252,550
90 1,0461,121 1,264 1,440 1,620 1,800 2,250 2,700
95 11,0581,160 1,331 1,520 1.710 1,900 2,375 2,850
100 1,0751.208 1,400 1,600 1,800 2,000 2,500 3,000

110 11,125 1,320 1,540 1.7601,980 2,200 2.750 3,300

120 1,206 1,440 1,680 1,9202,160 2,400 3,000 3,600
130 1,300 1,560 1,820 2,0802,340 2.600 3,250 3,900
Stabilirea normei de timp in cazul deservirii mai multor mesinl 39

Tabelul 2.2. Caleulul eoeficientului de asteptare al masin il Ham

Nr. de Coeficientul de ocupare Ko

masrd n 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090 0,095 0,100 O,Il0 0,120 0,13 0,14 0,15 0,16 0,17

1 1,0001,0001,0001,0001.0001,0001,0001,0001,000 1,000 1,0001,0001,0001,0001,000

2 1,0041 ,0051,0061,0061,0071,0081,0091,010 1,0121,0141,0171,020 1,0231,0261,029
3 1,0091,010 1,0121,0141,0161,0181,020 1,0221,0271,0321,0381,0441,0511,0581,066
4 1,0141,0171,0191,0221,0251,0291,032 1,0361,0441,053 1,063 1,0741,0861,0991,113
5 1,020 1,0241,0281,0321,0371,0411,0481,0521,065 1,0791,094 1,112 1,1301,1511,173

6 1,0271,0321,0371,0431,050 1,0571,0641,0721,090 1,1111,1331,1581,1861,2161,248

7 1,0351,0421,0491,0571,0661,0751,0851,0961,1211,1491,1811,2161,2551,2971,342
8 1,0441,0521,0621,0721,0841,0971,110 1,1251,1591,1971,2401,2871,3391,3951,454
9 1,0541,0651,0771,0911,0161,1231,1411,160 1,2041,2541,310 1,3721,4381,5091,584
10 1,0661,080 1,0951,1131,1321,1531,1771,2021,2581,3221,3931,470 1,5521,6381,728

11 1,080 1,097 1,117 1,1391,163 1,1901,2191,251 1,3221,401 1,4881,5811,6791,7801,884

12 1,0961,1171,1421,169 1,1991,2331,269 1,3091,3951,4911,5941,7021,8141,929 2,046
13 1,1151,1411,1711,2042,2421,2831,3271,3751,4781,590 1,709 1,8311,957 2,0842,212
14 1,1361,1741,2051,2461,2911,340 1,3931,4491,5691,6971,8291,965 2,103 2,242 2,381
15 1,1611,200 1,2441,2931,3461,40'11,4661,530 1,6661,8091,954 2,1022,2512,4012,550

16 1,1901,2361,2881,3461,4091,4751,5451,6181,7691,924
17 1,2231,2771,3381,4051,4771,5521,6301,7101,8742,042
18 1,2601,3241,3941,4701,5501,6:'331,7181,8051,9822,161
19 1,3021,3751.'1541,5381,6271,7171,8091,9032,0912,280
20 1,3481,4301,5191,6111,7061,8041,9022,0012,2002,400

22 1,4521,5521,6571,7631,8721,9812,0902,200
24 1,5691,6841,8021,9212,0402,1602,2802,400
26 1,6931,8211,9502,0802,2102,3402,4702,600
28 1,8211,9602,1002,2402,3802,5202,6602,800
30 1,9502,1002,2502,4002,5502,7002,8503,000
Nr. de 1 Coeficientul de ocupare x,
I!la~ini n 0,18 0,19 0,20 0,22 0,24 0,26 0,28 0,30 0,32 0,34 0,36 0,38 0,40 0,42 0,44

1 1,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,000 1,0001,0001,0001,0001,0001,000
2 1,032 1,036 1,040 1,0481,0581,068 1,0781,0901,1021,1161,1301,1441,1601,1761,194
3 1,0741,083 1,093 1,113 1,135 1,1601,1861,2151,245 1,2781,3121,3481,3861,4261,467
3 1,1281,1441,1611,1971,240 1,2821,330 1,3811,4361,4931,5531,6161,6811,7471,816
5 1,1961,2221,2491,3071,3711,440 1,5141,592 1,6741,7591,8471,9372,0292,1222,217

6 1,2831,3201,3591,4431,5351,6321,7341,8401,950 2,062 2,1762,2922,4092,5262,644

7 1,3901,441 1,4941,6071,7271,8531,9822,1152,2502,3872,525 2,663 2,8022,9413,081
8 1,5171,5821,6501,7921,9411,0932,2482,4052,563 2,722 2,8813,0413,2003,360
9 1,6611,7421,2241,9942,1682,3452,523
10 1,8201,9152,011 2,2062,4032,6012,801

11 1, r89 2,096 2,204 2,422 2,6412,8603,080

12 2,1642,2822,4022,6412,8803,1203,360
13 2,3412,471 2,6012,8603,1203,380 3,MO
14 2,5212,6602,8003,0803,3603,6403,920
15 _,.'7nn
') ~~ _,~~~ 'l nno 3,300 3,600 3,900 4,200
') R'in ~,~~

Nr. de I Coeficientul de ocupare x,

masini n i 0,46 0,48 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 O,EO 0,85 0,£0 0,95 1,00

1 11,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,000 1,000 1,000 1,000 1,000

2 I 1,212 1,2301,2501,3031,3601,4231,490 1,5631,640 1,7231,8191,9032,000
3 '1,5101,5541,6001,7201,8471,9802,1182,2602,405 2,552 2,700 2,850 3,000
4 1,8861,9582,0312,2182,4102,6052,8033,0013,200 3,400 3,600 3,800 4,000
5 2,3132,4102,5082,7543,0023,5213,5003,7504,000 4,250 4,500 4,750 5,000
6 2,7632,8823,0023,301
7 j 3,2213,3603,5003,850

____________________________________________________________ J
 40 Normele de mundi

Tabelul 2.3. Caleulnl eoeficicntului de asteptare al exeeutantului Kac

Nr •. de
m"'lIDI
n
I 0,010 0,012 0,014 0,016 0,018
Coeficicntul de ocupare K.

0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,55 0,60

1 3,333328,571 25,00022,22220,00018,18216,667
2 16,68214,30312,52011,13410,025 9,118 8,363
3
4
I 11,132 9,548 8,361 7,439 6,702 6,099 5,598
8,357 1,171 6,282 5,592 5,041 4,591 4,217
5 I 6,693 5,745 5,036 4,485 4,046 3,688 3,390

6 16,67513,89911,91710,4319,2758,3516,690 5,584 4,795 4,206 3,748 3,384 3,087 2,841

7 14,29511,91610,217 8,9437,9537,1625,739 4,792 4,117 3,613 3,223 2,912 2,659 2,450
8 12,50910,428 8,942 7,8286,9626,2705,025 4,198 3,609 3,170 2,830 2,559 2,340 2,159
9 11,121 9,271 7,950 6,9606,1915,5704,471 3,737 3,215 2,825 2,525 2,286 2,093 1,935
10 10,010 8,345 7,157 6,2665,5745,0214,028 3,368 2,899 2,551 2,282 2,069 1,897 1,757

11 i 9,101 7,588 6,508 5,6995,0704,5673,665 3,067 2,642 2,326 2,084 1,892 1,739 1,614
12 8,343 6,957 5,967 5,2264,6504,1893,363 2,816 2,428 2,140 1,920 1,747 1,608 1,496
13 7,703 6,423 5,510 4,8254,2943,8703,108 2,604 2,247 1,984 1,782 1,625 1,500 1,400
14 7,153 5,965 5,118 4,4833,9893,5952,889 2,423 2,093 1,850 1,665 1,522 1,409 1,320
15 6,677 5,569 4,778 4,1853,7253,3582,700 2,266 1,960 1,735 1,565 1,434 1,333 1,253

16 6,261 5,222 4,480 3,9253,4943,1512,535 2,129 1,844 1,636 1,479 1,369 1,268 11.98
17 5,893 4,916 4,218 3,6963,2912,9672,389 2,007 1,742 1,549 1,404 1,296 1,214 1,152
18 5,567 4,644 3.985 3,4923,1102,8052,260 1,902 1,653 1,472 1,339 1,241 1.168 1,115
19 5,275 4,400 3,777 3,3102,9482,6592,144 1,807 1,573 1,405 1,283 1,194 1,130 1,085
20 5,012 4,181 3,589 3,1462,8022,5292,041 1,722 1,502 1,346 1,234 1,154 1,099 1,061

22 4,557 3,803 3,265 2,8632,5512,3031,862 1,575 1,382 1,248 1,155 1,093 1,054 1,029
24 4,1793,4882,9952,6272,3421,1161,7151,4571,2861,172 1,098 1,052 1,026 1.012
26 3,859 3,221 2.767 2,4282,1661,9581,591 1,359 1,209 1,114 1,057 1,027 1,011 1,005
28 3,584 2,993 2,572 2,2582,0151,8231,486 1,278 1,148 1,071 1,031 1,012 1,004 1,001
30 3,347 2,795 2,403 2,1101,8851,7071,397 1,210 1,100 1,042 1,015 1,005 1,001 1,000

32 3,139 2,622 2,255 1,9821,7711,6061,321 1,155 1,065 1,023 1,007 1,002

M 2,955 2,469 2,125 1,8681,6721,5171,256 1,110 1,039 1,011 1,003 1,001
36 2,792 2,334 2,009 1,7681,58,11,4401,200 1,076 1,022 1,005 1,001 1,000
38 2,647 2,213 1,906 1,6791,5051,3711,154 1,048 1,011 1,002 1,000
40 2,515 2,104 1,813 1,5991,4361,3111,115 1,030 1,005 1,001

45 2,239 1,875 1.619 1,4321,2931,1901,047 1,007 1,001 1,000

50 2,018 1,693 1,467 1,3021,1851,1041,014 1,001 1,000
55 1,838 1,545 1,342 1,2011,1061,0481,003 i.ooo
60 1,689 1,423 1,246 1,1241,0531,0171,000

65 1,563 1,322 1,162 1,0681,0211,005

70 1,456 1,238 1,100 1,0321,0071,001
75 1,365 1,168 1,058 1,0121,0021,000
80 1,286 1,112 1,028 1,0041,000
I
85 1,219 1,069 1,011 1,001
90 1,162 1,038 1,004 1,000
95 1,114 1,018 1,001
100 1,075 1,007 1,000

110 1,023 1,000

120 1,005
130 1,000

-,..•..?;_ •...;;"""',"' •..;::: --~::....:'!..:t'.~~~~.d:-i:..:..:aii.....,.;-

.•..··...:;._·';.---..-
•.-,--,-·
 Stabilirea normei de limp in cazul deservirii mai mullor ma~inj 41

Tabelul 2.3. Caleulul eoeflclentului de asteptare al exeeutantulul Kac

Nr. de
~~
I Coeficie tul de ocupare K
0
•• 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090 0,95 0,10 0,11 0,12 0,13 0,14 0,15 0.16 0,17
I
1 15,3851,428613,33312,500 11,76511,11110,52610,000 9,0918,333 7,692 7,1436,6676,2505,882
2 7,725 7,178 6,704 6,290 5,925 5,601 5,311 5,0504,6004,2273,911 3,641 3,408 3,205 3,026
3 5,174 4,812 4,498 4,224 3,983 3,76!) 3,578 3,4063,1112,8662,6602,4852,3352,2042,090
4 3,901 3,631 3,398 3,194 3,015 2,857 2,716 2,5892,372 2,194 2,044 1,918 1,8101,7171,636
5 3,139 2,925 2,741 2,580 2,439 2,314 2,204 2,1051,9361,7981,6841,5881,5071,4381,380

6 2,634 2,457 2,306 2,174 2,059 1,957 1,867 1,7871,6521,5421,4531,3791,3181,2671,224

7 2,275 2,126 1,998 1,887 1,791 1,706 1,632 1,5661,4561,3681,2981,2411,1951,1581,128
8 2,008 1,879 1,770 1,676 1,594 1,523 1,461 1,4071,3171,2471,1921,1491,1161,0891,069
9 1,802 1,691 1,596 1,515 1,446 1,386 1,334 1,2891,2161,1611,1201,0891,0651,0481,035
10 1,640 1,543 1,461 1,391 1,332 1,282 1,239 1,2021,1441,1021,0721,0501,0351.0241,017

11 11,510 1,425 1,354 1,294 1,244 1,202 1,167 1,1371,0931,0621,0411,0271,0171.0111,007

12 1,405 1,330 1,260 1,218 1,176 1,142 1,113 1,0911,0571,0351,0221,0131,0081,0051,003
13 1,319 1,254 1,201 1,158 1,124 1,096 1,075 1,0581,0341,0191,0111,0061,0031,0021,001
14 I 1,249 1,198 1,147 1,112 1,085 1,064 1,047 1,0351,0191,0101,0051,0031,0011,0011,000
15 I 1,191 1,143 1,106 1,077 1,056 1,040 1,029 1,0201,0101,0051,0021,0011,0011,100

16 I 1,144 1,104 1,074 1,052 1,036 1,024 1,017 1,0111,0051,002

17 1",07 1,073 1,050 1,033 1,022 1,014 1,009 1,0061.0021,001
18 . 1,077 1,050 1,032 1,021 1,013 1,008 1,005 1,0031,0011,000
19 1,054 1,034 1,020 1,012 1,008 1,004 1,002 1,0011,000
20 1,037 1,022 1,012 1,007 1,004 1,002 1,001 1,001

22 1,016 1.008 1,004 1,002 1,001 1,000 1,000 1,000

24 1,006 1,003 1,001 1,000 1,000
26 1,002 1,001 1,000
28 1,000 1,000
Nr. de Coeficientul de ocupare Ko
ma~ini
0,18 0,19 0,20 0,22 0,24 0,26 0,28 0,30 0,32 0,34 0,36 0,38 0,40 0,42
"
1 5,5565,2635,0004,5454,1673,8463,571 3,3333,1252,9412,7782,6322,5002,381
2 2,8682,7272,6002,383 2,203 2,0531,9261,8171,7231,6411,5691,5061,450 1,400
3 1,9891,900 1,8211,6861,5761,4871,4121,350 1,2971,2531,2151,1831,1551,132
4 1,5661,5051,4511,3611,2891,2331,1881,1511,1221,0981,0791,0631,050 1,040
5 1,3291,2861,2491,1881,1421,1081,0811,0611,0461,0351,0261,0191,0141,011

6 1,1881,1581,1331,0931,0661,0461,0321,0221,0161,0111,0071,0051,0041,002
7 1,1031,0831,0671,0431,0281,0181,0111,0071,0051,0031,0021,0011,0011,000
8 ,10531,0411,0311,0181,0111,0061,0041,0021,0011,0011,000 1,000 1,000
9 1,0261,0191,0141,0071,0041,0021,001
10 1,0111,0081,0051,0031,0011,0011,000

11 11,005 1,003 1,002 1,001 1,000 1,000

12 1,0021,0011,0011,000
13 11,0011,0001,000
14 1,000
Nr. de I· Coeiicientul de ocupare K.
masmi
,; 0,44 0,46 0,48 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1,00

1 2,2732,1742,0832,000 1,8181,6671,5391,4291,3331,250 1,1771,1111,0531,000

2 1,3561,3171,2821,250 1,1841,1331,0941,0641,0421,0251,0131,0061,001
3 1,1111,0941,0791,0671,0421,0261,0151,0091,004 1,0021,0011,0001,000
4 1,0321,0251,0201,0161,0081,0041,0021,0011,0001,000 1,000
5 1,0081,0061,0041,0031,0011,0011,0001,000

6 11,0021,0011,0011,0011,000
7 1,000 1,000 1,000 1,000

l
 42 Normele de munca

a. Utilizlnd datele de mai inainte rezulta coeficientul de ocupare a executantului la 0

masina :

Ko = tin + lis = 5,74 + 0,88 6,62

73,41 = 0,092.
Tf" + tin 67,67 + 5,74

Pentru n = 9 ~i Ko = 0.092, extriigind din tabelul 2.2 valorile pentru Ko = 0,090, la

care corespunde Kam = 1,123, ~i Ko= 0.095, la care Kam = 1,1·H, pri n interpolare se poate
determina:
Ko = 0,093 cu Kam = 1,1338

Procedelnd In mod similar. din t.ab elul 2.3 se detenninii:

coeficientul de asteptare al executantului:
Ko = 0,090 Kae = 1,386.

Ko = 0.095 KaB = 1,331 st, prin lnterpolare,

I{o = 0,092 l{a. = 1,355 ;

coeficientul de utilizare a rnasinii :

Ku ,..= _1_
Ea", -
1
1.1338 = 88,198%.

b. Coeficientul de ocupare a executantului la nurnarul de maslni deservite va fi I

1 1
Roe = --= -- = 73,8%.
Eae 1,355

c. Ciclul de lucru al unei maslnt este To = (Tt" + ti,,)Kam = (67.67 + 5,74)1,1338 "'"
=73,41 . 1,1338 = 83,232
d. Timpul operativ al unui executant la maslna este

Tc 83,232 = 9,248 minute.

Top = -;; = 9

e. Norma de productle In bucatl pe schimb este

5
T - ( Ta + _:_~I) 480 - (11_9~_~~_8
+ -:1- 0) 480 _ 1,023 + 0.1
1\!" = n ------ = 9· = 9·-------
Tc 83,232 83.67

478,877
=9·--- 4309,893 =51,7023 bucjschlmb
83,67 83,67

deoarece

9.248 9,248 9,248

Ta = Tdl+t" =6·-- +5-- = 11-- = 1,017.
on 100 100 100

Tpl 15 9,248
f. Norma de timp rezultii N, = - + Top + Till + t~'" = - + 9,248 + 6 -- +
N 150 100
9,848
+5 -- = 0,1 + 9,248 + 0,555 + 0,452 = 10,57 minute/bucatlL
100

'-"~-'-' .•......:-..;;..,.:-;::.::- ~-_

..•J':'~"",':
..-::~~'~';'
Aplicarea teoriei firelor de osteptere la stabilirea normelor 43

2.7. Aplicarea teoriei firelor de csteptore la stabilirea normelor

de munce pentru deservirea moi multor mcsini sau
activitatile cu specific de munco nerepetitiva
In industria constructoare de masini teoria firelor de asteptare se
aplica in mod special pentru :
- stabilirea normelor de deservire optima a masinilor ;
- stabilirea numarului de ghisee pentru servirea muncitorilor cu
scule, dispozitive, verificatoare ;
- stabilirea numarului de muncitori necesari pentru repararea ~i
Intretinerea masinilor din cadrul unui atelier.
Prin aplicarea acestei teorii se urmareste fundamentarea unor zone
optime de deservire pentru executanti, a numarului de executanti in runctie
de incarcarea, acestora ~i satisfacerea cit mai prompta a servirilor. Se
rezolva concomitent doua necesitati : timpul mediu de asteptare a unita-
Wor din sistern, in vederea efectuarii unor sarcini solicitate aleatoriu, sa
fie minim ~i 0 ocupare cit mai completa a statiilor , exeeutantilor.
Pentru definirea unui fenomen de asteptare se noteaza :
A - numarul mediu de unita~i venite in sistem pe unitatea de timp ;
!l. - numarul mediu de serviri pe unitatea de timp ;
tfi =~ - intensitatea traficului sau factoruI de serviciu (2.33);
fJ.
S - numarul de statii ;
n - numarul de unita~i din sistem;
'In - numarul unitatilor din sursa ;
v - numarul de unitati in fire;
j - numarul de unitati in curs de servire (0 0;;;;; j 0;;;;; S);
p - numarul de statit neocupate.
/r mA~ ~

n=numdrot de unittit! din sistem

~-----------JA~'------------~
v-numiirul de j-numiiru/ de u!liltifi'
unifiifi din fire fi7 curs de servire

rffiXXD ~\
~~
! g -.,
r- (XXXX2~,\ml::m)\
C"""f.Xrrl d\
g
Q
-1 -/
I
r-'-..:CXXXXID<, CV I
r: cet:ro
I Surse.
o! Fire
dearkpfare 0 0
.Cl -I
i
L -~-----~---~&~/S--~
l<ig. 2.4. Structura unul fenomen[ de asteptare.
 44 Normele de munca

Pentru cazurile prezentate mai inainte se disting doua tipuri de

fenomene de asteptare in cadrul sistemului inchis cu m unitati: .
sisteme cu 0 singura statie de servire j
sisteme cu mai multe statii de servire.
Sosirile in sistem reprezinta solicitari facute de unitati pentru
satisfacerea unor anumite servicii ~i se ex prima prin numarul mediu
de veniri in unitatea de timp (A). Sosirile pot fi separate prin intervale
de timp neegale dar determinate sau cunoseute ea probabilitate.
Sosirile se pot stabili cu relatda
i~N
~ ni• gent)
A - ;.-i=....;-l
~ __
(2.34)
- i-N
~ g(nj)
i~l

in care g(n.) este frecventa sosirilor dintr-o categorie, n, fiind 0 categorie

i=N
oarecare de aosiri (i = 1... N); ~ gent) = N.
';=1
Seroirile repreeinta actiuni prin care una sau mai multe statf i re-
zolva cerintele sosirilor. Durata sau timpul servirilor pot fi de asemenea
constante sau aleatorii. Pentru usurinta calculelor, desi acesti timpi slnt
relativ variabili, cel mai adesea se considera constanti.
Intensitatea traficului. Pentru a avea un fir de asteptare este sufici-
ent ea intrarile ~i servirile sa se produca la intervals neregulate deci, chiar
In cazul lui \fi<l, datorita frecventei aleatoare de intrare, vor fi asteptari,
In cazul \fi>1 firul creste continuu.
Se accepta ea disciplina a servirii ca primul sosit este primul. servit
Gradul mediu de neocwpare a statiei p are mare importanta in calcu-
lele de optimizare deoarece in timpul de neoeupare al statiei se produe
cheltuielile 011 corespunzatoare unei ore de netunctionare a statiei, care
asteapta sa serveasca unitatile,
N'i~marul mediu al 1lnitatilor din sistemul de asteptare v este folosit
la optimizarea fenomenulni studiat eunoscut fiind O2 - costul unei ore
de netunctionare a unei unita~i care asteapta in fir.
Daca se noteaza en I' Iunctia costurilor corespunsatoare pierderilor
de timp din partea statiilor de servire (executantilor) si a unitatilor solici-
tante - masini ~i utilaje, se poate urmari minimizarea acestora pentru
un interval ue timp T:
rmill = (pOl + v02)T. (2.35)

In practica, pentru optimizarea unor fenomene de asteptare, se alege

variabila in tunctie de care urmeaza sa se realizeze optimizarea fenomenu-
lui respectiv. Aceaata variabilit poate sa fie numarul de statii S sau nu-
marul maxim de unitat! in fir m. Desigur, pierderile vor varia in functie
de variabila aleasa. Se calculeaza ~i pierderile I'. Din relatia (2.35) rezulta
necesitatea cunoasterii gradului mediu de neocupare p al statiei ~i a
numarului mediu de unitat! in sistem v.
Apiicare te.oriei firelor de a~teptare la stabilirea normelor 45

Expresiile eele mai uzuale pentru stabilirea aeestor marimi sint * :

- cazul unei singure statu de servire :
1
p = P; = ••• , (2.36)
1 m.
-1 (m-n)!
••
+~ w"
.

v=m- ~ + ~ (l-P(O»). (2.37)

~
caaul mai multor statii de servire cu un numar m de unitati in Si8-
tern cunoscut
•
p = ~ (S-n).P(.); (2.38 )
••
-0

PiI.)= K ••· Peo); (2.39)

K-Pe,,).--- ,
P(O)
. (2.40)

1
Peo> = m
(2.41 )
1 + ~K(,,>
••-I
unde
K ,.= m-n + 1.r' K "-I (2.42 )
fI.

este un coeficient utilizat pentru a facilita calculul probabilitatilor.

Ko=l intrucit atunci cind n = 0, Pc,,) devine egal cu P(O) ; deci relatia
KA = P(A)/P(Ol! cind n = 0, devine Ko = P(O)/P(O) = 1.
Se scrie ca v = ~'" (n-8)·Pifl> (2.43 )
••
=.+1
Pierderile tot ale I' se pot calcula pentru valorile succesive ale varia-
bilelor m sau 8, ptna se va obtine I' rn'''' Functiile I' = f(8) sau r = f(m)
nu admit decit un singur punet de minimum care corespunde valorii
optime a lui 8 sau m.
Pentru optimizarea unui fenomen de asteptare este necesar sa. se
parcurga urmatoarele etape :
- alegerea procesului de munca ce urmeaza a fi studiat;
- realizarea observarilor asupra sosirilor ~i venirilor;
- aplicarea testului X2 pentru a verifica daca fenomenul este de tip
Poisson;
- incadrarea procesului de munca studiat in tipul de fenomene :
eu 0 smgurs statie sau cu mai multe sta.tii :
- alegerea variabilei fata. de care urmeaza sa. se optimizeze pro-
eesul de munca ;
- optimizarea propriu-z.isa a procesului de munca prin minimizarea
tunctiei r in raport eu variabila aleasa ;
- ealeulul indicatorilor suplimentari ai variantei optime.
* Kaufman A. Metode sl modele ale cercetarii operatlonale. Editura tehnica, Bucurestl
1963, p. 131.
46 Normele de munca

Aplleatle, Pe ntru ilustrarea metodologiei prezentate mai inainte se va imagina cazul in

care un executant deserveste un nurnar de 5 strungurt automate. Considerind ca primele trei
etape prezentate mal Inainte au fost parcurse ~i a rezultat caracterul aleatoriu al interven-
tlilor cu un numar mediu de sosiri pe ora A = 25 (0 sosire constitulnd sollcitarea interven-
tie! executantului la unul dintre strungurile automate) ~i cu un numar mediu de serviri (.L= 30). Se
cere sa se determine numarul optim de strunguri automate care pot fi deservite de un muncitor,
presupun!nd ca netunctlonarea unei masini ar produce pierderlle Cl in valoare de 15 lei pe
ora sl ca retributla medie orara a reglorului ar fi C2 = 9 lei pe orii.
Se observa ca exlsta 0 slngura statle de deservlre (rnuncltorul) ~i un nurnar m = 5
(strunguri automate) unitatl In cadruI sistemului. Ca variabila pentru Iunctla de optimizare
va fi numarul de strunguri automate ~i deci urrneaza sa se stabileasca diverse variante
pentru plerderile date de r"'In = (pCl + VC2) T .
Apliclnd relatitle (2.35; 2.36; 2.37) la datele din exemplul de mai Inainte se poate
stabiIi, prin modificarea Iui rn, nurnarul optim de masin i-unelte automate ce urrneaza a fi
deservite de un executant (tabelul 2.4).
Tabelul 2.4. Caleulul normei de deservire optima

m A !J. IjI p
I Cl I pCI I v I C2 1 \C2 rw
,

5 25 30 0,80 0,0062 15 0,093 2,7630 9 24,867 24,960

4 20 30 0,66 0,0480 15 0,72 1,6190 9 14,571 15,291
3 15 30 0,50 0,2050 15 3,08 0,6315 9 9,517 12,597
2 10 30 0,33 0,5320 15 7,98 0,1328 9 1,992 9,972
1 5 30 0,16 0,8260 15 12,39 0,0032 9 0,028 12,418
Din tabelul 2.4 se observa ca Iunctia r ia valoarea minima pentru rn = 2.
Pentru a obtine date suplimentare asupra fenomenului optimizat se pot calcula atit
nurnarul mediu de uuitati In sistem N s ctt ~i timpul mediu de asteptare in sir t,.
Pentru cazuI unei slngure statil de asteptare acesti indicatori se calculeaza cu expresiiie !
- 1 - PlO) _ v
N.= m - ; (2.44) tf = . (2.45)
~ A(m-Ns)
Apliclnd datele din exemplul precedent. rezulta :
- 1 - 0.532 _ 1
N. = 2 - = 0,595 ~i tf = 0,1328 = 0,0094 h = 34,02 s.
0,333 10(2-0,595)
Calculele s-au realizat cu datele corespunzatoare numarulul optim de maslnl,
Pentru cazuI mai multor statll de deservire, numarul mediu de unltatt in slstem ~i
timpul mediu de asteptare in fir se calculeaza eu expresiile:
v v
N; = S + y - p; (2.46) tf =
fL(S- p) )..(m-N,)
I (2.47)

2.8. StabiJirea timpilor dupe normative

Stabilirea timpilor dupa normative constituie un procedeu Ioarteraspin-
dit avind avantajul ca se po ate aplica ~i inainte de lansarea produsului in
fabricatie.
In general, prin normativ se intelege 0 indicatie sau 0 prescriptie
stabila ~i obligatorie pentru conditiile in care a fost determinata, Norma-
tivul exprima legaturile care exista intre marimile care se intercondi-
~ioneazil!reeiproc. Normativele, tinind seama de factorii lor de influenta,
pot fi normative de consum de timp, de consum de materii prime ~i mate-
riale, de energie etc.
Normativele de munca exprima marimea care, in functie de factorii
de intluenta, arata necesarul de munca pentru efectuarea diferitelor ele-
mente ale procesului de productie .

.•..•..~~~.'-~----.-.: .•..-
Stabilirea timpilor dupa normative 47

N ormativele de munca reprezinta unul dintre mijloacele cele mai

importante pentru introducer ea in productie a unor regimuri de functio-
nare eficienta a utilajelor ~i a unor metode rationale de organizare a pro-
ductiei ~i a muncii,
Normativele trebuie sa
asigure 0 precizie corespunzatoare, din care
cauza trebuie ea indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa se bazeze pe 0 metoda de munca stabilita anterior, pe baze ra-
~ionale ;
- sa aiba in vedere principalii factori care influenteaza consumul
de munca ;
- in Iunctie de tipul de productie carora. le sint destinate, sa, asigure
o precizie corespunzatoare ; sa con~ina consumul de munca real necesar
executarii Iucrarilor respective;
- sa fie exprimate clar ~iconcis, pentru a putea fi aplicate cu u~urinta;
- sa exprime conditiile tehnice ~i organizatorice ale locului de munca
supus normarii.
N ormativele de mundi. permit stabilirea timpului de realizare a pro-
duselor mca din Iaza de proiectare, cresc operativitatea in stabilirea nor-
melor de munca ~i asigura introducerea unor metode de muncs avansate,
prin extinderea ~i generalizarea metodelor muncitorilor fruntasi.
Referitor la continut, normativele de munea pot fi: normative de
timp de munca, normative de regim tehnologic, normative de frecventa.,
normative de deservire ~i normative de personal.
Prin normativele de timp de munca care se exprima in ore - om,
minute-om, sau secunde-om pe unita,~i naturale, trebuie sa se inte-
leaga, marimile de timp necesare pentru efectuarea unuia sau mai multor
elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi regle-
mentate, in functie de factorii de influents, ~i in conditii tehnice ~iorga-
nizatorice precizate.
In Iunctie de complexitate, normativele de timp de munca se impart
in : normative de timp pe elemente ~i normative de timp grupate.
Normativele de timp pe elemente eontin valori de timp pentru dife-
ritele elemente de lucru manual sau manual-mecanic (de obicei minuiri)
ale unei operatii, cu preeizarea conditiilor tehnico-organizatorice (metode
de lucru) in care se desfa,~oara acestea. A~a sint, de exemplu, normativele
pentru minuirile de comanda a masinilor-unelte.
Aceste normative se elaboreaza in general pentru productia de masa,
serie mare ~i serie mijlocie.
Normativele de timp grupat contin valori de timp pe grupe de ele-
mente, corespunzind unor faze, operatii sau Iucrari din cadrul unui proces
de munca, cu preeizarea conditiilor tehnico-organizatorice de desfa~urare.
N ormativele de timp pot fi elaborate ~i pentru elemente structurale
ale normei de timp (timp de pregatire-inchiere, timp operativ, timp de
baza" timp ajutator, timp de deservire a locului de munca, timp de odihna
~i necesita,ti fiziologice).,

.. -
48 Normele de munca

N ormativele de regim tehnologic con tin valori ale parametrilor

regimului de lucru ale utilajelor (viteza, avans, presiune etc.) cu precizarea
caraoteristicilor materialelor preluerate (rezistenta la rupere, duritate,
densitate, caldura specifics etc.) ~i sculelor utilizate (rezistenta, geome-
trie etc).
N ormativele de regim tehnologic sint folosite pentru stabilirea
Intensitatii ~i eficacitatii actiunii utilajului asupra produsului. Deci putem
defini normativele de regim tehnologic ea fiind marimea stabilita pentru
precizarea conditiilor de folosire rationala a utilajelor, a materiilor prime,
a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie.
Pe baza normativelor de regim tehnologic se pot elabora ~i normative
de timp tehnologic, de asemenea, se pot preciza conditiile tehnice de
lucru.
Folosirea normativelor pentru determinarea tirripilor de munca este
eficienta numai in cazul cind ccnditiile tehnico-organizatorice avute in
vedere la elaborarea 101' eorespund conditiilor concrete de fabricatie. In
acest caz, procedeul ofera 0 precizie satisfacatoare de determinare a nor-
melor de timp pina la nivelul productiei de serie mijlocie.
Normativele de frecvente se 1'efera la numarul de repetari ale unei
actiuni pe unitatea de masura. a lucrarii (produsului), determinat de anu-
miti tactori de influenta. Daca de exemplu la executarea productiei pe
masini-unelte trebuie efectuate masuratcn de control la fiecare a 10-a
piesa, inseamng ca freoventa masuratorilor (normativul de frecventa)
este de 0,1 pe 0 piesa, Daca timpul necesar pentru 0 rnasuratoare este de
0,25 min, tnseamna ca. in calculul norrnei de timp pentru 0 piesa se vor
include 0,25 X 0,1 = 0,025 min.
N ormativul de servire are in vedere elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de servire in functie de factorii de influenta. Se exprima
in m>, numar utilaje etc. De exemplu, in activitatea de intretinere, nor-
mativul de servire este de 60 autocamioane sau 70 de microbuze pe zi
pentru un muneitor gresor.
Normativul de personal se exprima in numar de lucratori ~i se defi-
nesteprinelementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal, in
functie de factorii de influenta in conditii tehnice ~i organizatoriee pre-
cizate.
Elaborarea normativelor de munca presupune aceleasi etape, metode
~i procedee de inregistrare, analiza ~i prelucrare a datelor ca ~i elaborarea
normelor de munca. Desigur, pot apare anumite particularitatt. 0 g1'ija.
deosebita trebuie avuta la alegerea obiectivului analizat, trebuind sa se
tina seama de operatiile ~i lucrarile cu un grad mare de stabilitate ~i care
se regasesc la un numsr mare de locuri de munca, urmarind a se realiza
pe cit posibil normative unificate care se aplica pentru elemente ale procesu-
lui de productie ~i conditii de munca din mai multe unitati, mergind pina
la nivelul republican.
Normativele de timp de munea se pot elabora prin cercetare analities \
sau prin calcule analitice.
N ormativele se pot prezenta sub forma de tabele sau nomograme,
pentru a fi usor accesibile celor care le utilizeaza.
Influenta tipului de productie asupra stabilirii normelor de muncc 49;

2.9. lnfluentc tipului de productie ~i a caracterului muncu

asupra stabilirii normelor de munce

Continutul concret al metodelor de stabilire a normelor de munca

depinde de eonditiile de munca pentru care se stabilesc. N ormele de timp
se determina pentru fiecare operatie in concordanta cu conditiile tehnico-
organizatorice pentru tipul de productie din care fac parte: de masa sau
de serie mare; de serie mijlocie ; de serie mica sau de unicate.
Odata cu cresterea numarului de produse realizate se sehimba ~i
conditiile tehnico-organizatorice de lucru, se perfectioneaza organizarea
locului de munca, se precizeaza ~i se petfectioneaza continutul procesului
de munca, se stabileste nivelul diviziunii muncii ~i creste ponderea utila-
jului specializat in cadrul inzestrarii tehnologice a muncii. Oa rezultat al
acestor conditii, executantii ca,pata. 0 indeminare crescuta in efectuarea
unui numar limitat de minuiri, care se repeta des ~i prin aceasta se reali-
zeaza. 0 crestere a productivitatii muneii, fara. un efort suplimentar din.
partea acestora.

2.10. Timpul de adaos

Pe linga timpul operativ, care se stabileste pr in cronometrarea simpla,

sau cu evaluarea ritmului, prin calcul, pe baza normativelor de timp pe
elemente, cit ~i pe baza parametrilor utilajului, mai apar ~i alte categorii
de timp, care se adauga acestuia, pentru a obtine norma de timp.
Partea din timpul norm at care se adauga la timpul operativ in vederea
deteI'minarii normei de timp pe unit ate de produs se numeste tirnp de'
adaos.
Cu ajutorul timpilor de adaos, se determina - in unele cazuri-
timpii de pregatire ~i incheiere, timpii de deservire a locului de munca,
timpii de intreruperi conditionate de tehnologia ~i organizarea locului de
munca ca ~i timpii de odihna ~i neceeitati fiziologice.
Pentru determinarea timpilor de adaos necesari elaborarii normelor
de timp, se practiea in mod curent cercetarea analitice a consumului de t.imp.
de munca ~i calculul analitic pe baza de normative.

2.11. Conditiile genera le pentru osiguroreo cerintelor de coli-

tote ale normelor

Pentru a asigura elaborarea ~i aplicarea in productie a unor norme de>

calitate, se impune respectarea urmatoarelor eonditii :
- euneasterea tipului de productie (de masa, de serie mare, mij-
locie sau mica, productie de unicate), in vederea adincirii corespunzatoaz-e
a studiilor ;

4- c. 1851

J
 50 Normele de munca

- pregatirea prealabila a desfa~urarii optime aprocesului de pro-

ductie ;
- cunoasterea caraeterului muncii: manual, manual-mecanic sau
automatizat, in vederea alegerii metodelor de elaborare a normelor.
- precizarea si asigurarea tuturor conditiilor tehnice I:}iorganizatorice
avute in vedere la elaborarea normei de munca ,
- respeetarea cu strictete a cerintelor de calitate a produselor, de
igiena a muncii ~i protectia muncii, prevazute la elaborarea normelor;
- apliearea celor mai potrivite procedee ~i metode de masurare a
muneii, urmarind excluderea timpilor care nu trebuie cuprinsi in norma ~i
realizarea unei stabiJitati structurale a normei de munca ;
- tipizarea proceselor de productie pentru normele de munca grupate
sau nnificate, in vederea asigurarli unui grad de precizie ridicat, a unui
echilibru intre normele de munca aplicate in cadrul diferitelor intreprinderi.

"~'~':"'7:-:-,-",~-- ..,..-.,.,-"",---.,--.-- ....

----- - .-.-"-------.
 Capitolul

PROCEDEELEDE MAsURARE SI DETERMINARE A

TIMPULUI DE MUNCA SI A TIMPULUI DE
FOLOSIRE A UTILAJULUI IN INDUSTRIA
CONSTRUCTOARE DE MASINI

3.1. Etapele executdrii observcrilor osupra consumului de

timp de muncc

Masurarea timpului de munca se realizeaza in cadrul a doua etape

principale :
-:- etapa de inregistrare a situatiei existente, pe baza careia se stu-
diaza ~i se scot la iveala pierderile de timp de munca a executantului ~i in
functionarea utilajului, in vederea elaborarii unei norme imbunatatite;
- etapa de masurare a timpului de munca consumat.
Masurarea timpului de munca, indiferent de metoda care se utilizeaza,
necesita la rindul ei urmatoarele faze: pregatirea masurarii, efectuarea
masurarii ~i prelucrarea datelor. Fiecare faza de masurare a timpului de
munca imbraca forme specifice in Iunetie de metoda de determinare uti-
lizata.
Pentru masurarea timpului de munca ~i a timpului de folosire a utila-
jului se trtilizeaza aparate indicatoare ~i inregistratoare ale timpului pe de
o parte ~imateriale auxiliare pe de alta parte.

3.2. Aparate ~i materia le ouxiliare pentru studierea consu-

mului de timp de munco

Aparatele folosite pentru studierea consumului de timp de munca pot

fi, aparate indicatoare ~i aparate inregistratoare.

3.2.1. Aparate indicatoare

Pentru masurarea timpului cele mai frecvent utilizate aparate indi-

catoare sint :
- ceasornicele, cind pentru masurarea timpului este suficient gradul
de precizie oferit de acestea;

I
 52 Procedeele de masurare ,i determinare a timpului de munca

- cronometrele (cu unul sau mai multe ace indicatoare), care pot
avea cadranele divizate in secunde, sutimi de minut, sau in unitati T.M.U.
{1/10 000 ore), pentru cresterea precizei.
Oronometrele cu mai multe ace permit masuratori ale unor elemente
partiale ale procesului de munca ~i ale duratei totale. In cazul folosirii
mai multor eronometre, este posibila legarea acestora cu un sistem de pirghii
care permite actionarea concomitenta a acestora in cursul masurarii
t.impului,
- microcronometrele, care se folosesc pentru masurarea elementelor
de timp mai mici de 0,03 pina la 0,05 minute ~i care, la 0 rota tie completa
a acului indicator, inregistreaea prin actionare electric~ doar 0 secunda.

3.2.2. Aparate inregistratoare

Sint mai complete ~i se gasesc intr-o mai mare varietate de prezentare,
fie ca. sint simple sau complexe.
Pentru masurarea minuirilor de scurta durata se folosesc aparatele
inregistratoare cu mecanism de ceasornic, care actioneaza 0 banda de
inregistrare ce se deplaseaza cu 0 viteza. eonstanta, pe care 0 penita inre-
gistreaza, durata intervalului de timp masurat.
M agnetojonul foloseste un sistem automat de marcare pentru lnce-
putul ~i sfirsitul unei actiuni inregistrate pe banda. Cu ajutorul unui contor
se pot masura sutimile de secunda sau secundele dintre semnele (vibratii
de inalta frecventa sau semnele acustice emise la intervale regulate),
inregistrare pe banda, utilizind in acest scop un dispozitiv de recunoastere
a semnalelor de pe banda ~i de transformare a 101' in impulsuri electrice.
Banda inregistrata contine deci atit punctele de fixare a minuirilor spuse
masurarii, marcate prin semnale, precum ~i textul explicativ. Se permite
asttel atit masurarea timpului total cit ~i a t.impilor partiali pr in numararea
automata a semnalelor de timp dintre punctele de fixare.
Utilizarea magnetofonului este indicata la masurarea activitetilor
care se desfa~oara pe intuneric. Este 0 metoda de masurare a timpului care
se dezvolta mult in ultima vreme, pentru masurarea timpilor scurti,
pentru activitatile simultane ale oamenilor ~i masinilor,
Oscilograful se po ate folosi pentru masurarea ~iinregistrarea strueturii
operatiilor ~i proceselor de productie in succesiunea lor fara a fi necesara
participarea directa a unui observator. Ou ajutorul oscilografului se pot
rezolva probleme analoage cu cele care se realizeaza prin metodele clasice
de cronometrare, fotografiere etc.
Oscilograful dispune de un sist em de emitatori care sint pusi pe 0
masina-unealta ~i cu care se afla. in conexiune. Ou ajutorul impulsorilor
electrici (celula fotoelectrica de contact sau de alt tip) ~i al unui aparat de
inregistrat timpul de tip special, oscilograful percepe automat succesiunea
si modul de executare al operatiilor prin transformarea partilor din masina-
unealta care se afla in miscare (deplasarea caruciorului, rotatda axului
masinii), in variatii ale intensitatii electrice care, la rindul 101', se trans-
forma in devieri ale razelor luminoase, indreptate asupra unei pelicule in
miscare.

.•...".
.,~.:",
Aparate ~i materiale auxiliare pentru studierea consumului de munca 53

Osciloscopierea se f'oloseste mai putin, deoarece nu permite studierea

ulterioara a procesului. In schimb, graficele oscilograma permit stabilirea
directa a randamentului utilajelor prin inregistrarea timpului de mers in
sarcina ~i a celui de mers in gol, a numarului de rotatii pe minut, a directiei
de deplasare a parWor componente etc. Ou ajutorul acestor masurari se
poate stabili astfel structura ~i suceesiunea de exeeutare a elementelor
operatiei. Din oscilograme se poate stabili, eu rezultate bune, modul de
lueru al exeeutantului, indeminarea acestuia, aspecte legate de organizarea
productiei ~i a muncii.
. Filmarea poate fi considerata ca realizindu-se cu un aparat de masu-
rare simplu. Pentru masurarea timpului cu ajutorul aparatului de filmat,
filmul se deplaseaza cu 0 viteza constanta atit la inregistrare cit ~i la pro-
iectie, permitind astfel determinarea oricarei miscar! prin insumarea numa-
rului de cadre. Este necesara asigurarea unei frecvente constante a acti-
onarii inceplnd de la 12, 24, 48 de cadre pe secunda ~i terminind cu 68 de
cadre pe secunda ~i actionarea unui dispozitiv pentru fiImarea. imagine
cu imagine la inter vale de timp regulate ~i neregulate, de la 0 secunda pina
la. 0 jumatate de ora. Daca este posibil, se reeomanda ea aparatul sa fie
dotat cu 2 -3 obiective cu distante focale diferite. Aceasta insa implica
multe manevre din partea executantului. Aparatele automate usureaza
din acest punct de vedere foarte mult activitatea observatorului,
Pentru eresterea eficientei activitatii de fiImat se recomanda utili-
zarea aparatelor cu film ingust, de greutate mica, care sa fie usor de mane-
vrat ~i sa nu imp una cunostinte speciale de practiea de operator cinemato-
grafic. Sursa de alimentare sa fie multi pIa atit la retea cit ~i la baterii,
aeumulatori. In ultima vreme, in locul filmelor de 35 mm, 16 mm sau chiar
8 mm, se toloseste filmul de super 8 mm, care are un randament mai bun
de utilizare a neliculei.
In ultima vreme ~i la noi in tara se folosesc pentru analizele mai gene-
rale, temporare ~i continui, aparate inregistratoare compuse. Dintre cele
mai cunoscute sint eentralografuJ, pro ductograful , magnetofonul crono-
metror ~i altele.
Oentralograful este format dintr-o instalatie electronica care anali-
zeaza simultan grupe de pina la 20-40 de masini, putlnd euprinde intreaga
sectie.
La forma cea mai simpla de centralograf, pe 0 hirtie actionata eu
ajutorul unui mecanism de ceasornie, se inregistreaza, cu ajutorul a pina.
la 20 de penite, activitatea locurilor de munca la care este coneetat apa-
ratul. Sesizorii, traductorii in acest caz, inregistreaza pe de 0 parte dia-
grama Iiniara a tunctionarii masinii iar pe de alta parte, cifrele de cod
ale cauzelor de stationare.
Cifrele de cod trebuie transmise imediat de executant in momentul
stationarii masinti, fie actionind pe 0 rondelii de telefon numarul cauzei
de stationare, fie introducind 0 cartela eu numarul cauzei, intr-un dispo-
zitiv special.
Se observa, in cazul unor timpi scurti, dificultatea analizei rezultate-
101'. Centralograful nu poate derula hirtia cu mai mult de 1 mm pe minut.
Liniile paralele ~i continui inseamna Iunctionarea masinii-unelte, intre-
 54 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

ruperile inseamna nefunctionare ~i trebuie codificate pe aceeasi hirtie.

Ca un stadiu intermediar, inainte de a ajunge la sistemele de urmarire ~i
conducere automata a productiei, se prezinta tehnograful.
Tehnograful se compune din trei parti principale: Bursa de enerqie
(alimentarea), care este prima parte a aparatului si se compune dintr-un
generator de impulsuri ~i
un amplificator; comanda,
care presupune codificarea
impulsurilor ~i se realizea-
za in . .
cea de a doua
.
parte.. I Surs(/ ue ener, le
.J •

Codificarea permite stab 1- 9

lirea consumurilor de timp
pentru fiecare utilaj. In
aceasta a doua parte se dis-
tinae
b
si
,
0 unitate de infer- Fig. 3.1. Schema slmplificatii a tehnografulut,
mare (semnalizare),cu con-
tacte, ce pot fi cu butoane sau automate .
.A~adupa cum se observa din fig. 3.1, sursa de energie ~i unitatea de
inform are se conecteaza la unitatea de codificare, care, la rindul ei, se
leaga cu unitatea de inregistrare a aparatului.
Tmprimatorul - cea de a treia parte a tehnografului - poate avea
3 sau 4 dispozitive de inregistrare, care functioneaza similar cu cele ale
centralografului : 0 diagrama sub forma unei linii continue, in cazul func-
tionarii neintrerupte, sau sub forma unei linii intrerupte, in cazul nefunc-
tionarii.
Un aparat asemanator imbunatatit il constituie pTodnctografnl.
Plecind de la observarea ca ultimele doua aparate permit 0 prelucrare
rnecanizata sau automatizata a diagramelor inregistrate, s-a ajuns la sis-
temele de conducere automata a productiei, cum ar fi ~i cel realizat de un
grup de specialisti romani de la I.P.I.U. Bucuresti, denumit SICAP-71,
care realizeaza inregistrarea timpului de function are ~i a cauzelor de oprire
a utilajelor clasificate in 7 tipuri direct pe bands perf'orata pentru 40 de
utilaje simultan. Modulele de 20 pina la 40 de utilaje sint urmarite simultan
in cadrul sectiilor de productie asupra functionarii 101' cu ajutorul calcula-
torului electronic. Rezultatele de pe benzile perforate sint introduse in
memoria calculatorului, care este program at sa afiseze instantaneu sau la
anumite intervale de timp cerute : timpul de nefunctionare pe cauze, ran-
. damentul utilajului, utilizarea timpului de catre muncitori, structura
timpului de munca al utilajului, structura timpului de munca al executan-
tului, retributia muncitorilor, productia realizata etc.

3.2.3. Materiale cuxiliore folosite pentru masurorec timpului

Observatorii pot folosi cu bune rezultate pentru inregistrarea timpilor

plaulilete speciale pe care se fixeaza fif}a de observare si crono-
obaer-vat.i,
metrele. Aceste plansete, care pot fi de mai multe tipuri, trebuie sa fie
usoare, sa nu provoaee greutatt la minuirea ~i sustinerea lor ~i sa permita
Metode de masurare ~i analiza a timpului de muncd 55

fixarea rigida a cronometrarilor ~i a fisei de observare. De obicei, plansetele

sint tinnte cu mina stinga, cu care se executa ~i declansarea cronometru-
lui, direct cu degetul aratator sau prin intermediul unor pirghii, mina
dreapta fiind utiliza.ta pentru notarea rezultatelor. In aeest fel, observato-
rul poate realiza simultan observarea procesului de munea, actionarea
cronometrului ~i notarea observarii.
Fisele de observare variaza de la 0 metoda de observare la alta, ~i
sint tipizate la nivelul tarii ~i pe plan international.
Indiferent de continutul lor, fi~ele de observare trebuie sa corespunda
oerintelor unor prelucrari ulterioare coreete. Ele trebuie sa cuprinda denu-
mirea operatiei ~i a lucrarii, caracteristicile utilajului, modul de organizare
a locului de munca, caracteristicile exeeutantului, eonditiile de munca,
momentul observarii, elementele de defalcare a lucrarii de masurat, tim-
})ii corespunzatori acestora etc.
Unele fise desi sint standardizate, pot fi adaptate la conditiile unor
locuri de munca speciale, pot avea spatii pentru realizarea anumitor calcule
sau pot cuprinde anumite relatii.
Oa materiale auxiliare se mai pot folosi rigle speciale care sa serveasca
la determinarea unor timpi in Iunctie de conditiile de lueru sau de carac-
teristicile utilajelor.

3.3. Metode de mdsurcrs ~i analiza a timpului de muncd

Studierea timpului de munca a executantului. a timpului de folosire

a utilajului sau de parcurgere a obiectelor muncii prin procesul de produc-
tie, se poate realiza prin observari directe sau prin preluerarea unor ele-
mente inregistrate indirect. Metodele de masurare ~i de analiza a timpului
de munca slit urmatoarele :
1 - Metode de inregistrare directa a timpului ;
1.1. - Oronometrarea ;
1.1.1. - Oronometrarea fara evaluarea ritmului ;
1.1.2. - Oronometrarea cu evaluarea ritmului.
Fiecare dintre variantele de cronometrare se poate realiza prin mai
multe procedee :
1.1-a - Oronometrarea continua;
1.1-b - Oronometrarea repetata ;
1.1-c - Oronometrarea selectiva ;
1.1-d - Oronometrarea selectiv-grupata ;
1.2 - Fotografierea ;
1.2.1 - Fotografierea individual a - autofotografierea;
1.2.2 - Fotografierea colectiva ;
1.2.3 - Fotocronometrarea individuala ;
1.2.4 - Fotocronometrarea colectiva ;
2 - Metode de inregistrare indirect a a timpului ;
2.1 - 0 bservari instantanee;
2.1.1 - Observari instantanee fara evaluarea ritmului;

I
 56 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

2.1.2 - Observari instantanee eu evaluarea ritmului ;

2.2 - Masmar~a timpului pe mieroelemente;
3-Filmarea;
4 - Utilizarea magnetofonului;
5 - Oseilografierea ;
6 - Centralografierea, tehnografierea, productografierea.

3.3.1. Metode de inregistrare dlrecto a timpului de munco

3.3.1.1. Cronometrarea timpului de munea, Este 0 metods, prin care
se masoara ~i se analizeaza de obicei acele elemente de timp care se repta
identic cu fiecare unit ate de produs, adica timpul operativ sau timpul
de functionare utila a utilajului. Procedeele de cronometrare continua,
repetata, selectiva sau selectiv-grupata se aplica in functie de durata ele-
mentelor analizate ~i se modifica dupa modul de realizare a acestora, cu
sau fara evaluarea ritmului.
a. Proeedee de eronometrare. La cr onometrarea continua se masoara
to ate elementele de timp ale unei operatii, in ordinea succesiunii lor,
sf'irsitul unui element fiind identic eu inceputul altuia. Notarea aeestor
momente eu ajutorul unui cronometru, pentru operatiile eu 0 durata
mai mare de 3 seeunde, eonduee la ealculul duratei diferitelor elemente.
Pentru elementele cu 0 durata mai mica de 3 seeunde se utilizeaza
procedeul de cronomeirare repetata, la care inregistrarea se face de mai
multe ori intr-o ordine prestabilita. De exemplu, mai int ii elementele 1,3,
7 apoi elementele 4, 6, 8 iar la sfir~it 2, 5, 9.
Cind se urmareste stabilirea duratei unui element in mod special, se
utilizeaza procedeul de cronomeirare seieouo«, la care nu are importanta
ordinea ~i durata celorlalte elemente ale procesului.
o combinare a unor procedee prezentate mai inainte, cu avantajele si,
partial, cu dezavantajele acestora, se regaseste in procedeul de cronome-
trare selecti» grupata. Acest procedeu se aplica pentru aflarea duratei unor
grupe de elemente foarte mici, ordonate diferit de la un ciclu la altul, grupe
care se masoara in mod continuu, eliminindu-se riscul unor erori de citire
~i inregistrare a masuratorilor,
Daca trebuie masurate, n elemente Xk (k= 1 ... n), se pot stabili.
aj (i = 1 ... n) permutari posibile de masurare distincta a elementelor de timp
Durata ai a Iieearei variante se exprima astfel :
k=l
a. = ~ (Xk-X,). (3.1)
k-"
Notind cu
T = ~ ai, pornind de la (3.2)
.~
4.J Xk
I;a
=--,
i
(3.3)
n- 1
k-l

din relatiile de mai inainte se poate caleula durata fiecarui element Xk ;

XI: =~ - aj (i = k = 1,2 ... n). (3.4)

n-1

····Ii er tt-' ._., iWiIIII ill •. m ... $ Tt - '-·l ...

, ,
Metode de masurare ,i analiza a timpului de munca 57

Pentru a avea rezultate concludente este necesar sa se respecte con-

ditia
(n-1)a,< T. (3.0)

Cele expuse mai inainte pot fi prezentate prin urmatorul ex emplu :

al + + x = 4,0 ;
= x2 Xg 4

a = 2 + + = 4,6 ;
Xg X4 Xl (3.6)
a = x +
3 + x = 4,3 ;
4 Xl 2

a = 4 + x + = 4,9 ;
Xl 2 Xg

T = al + a + a + a = 4,5 + 4,6 + 4,4 + 4,9 = 18,3

2 3 4 (3.7)
~i rezulta

X 18,3
= ~-- _ 4 ,5 = 1,6 s ;
1 3

x2 -- 18,3 _ 4,6 = 1,0 s ;

3
(3.8)

X = 18,3
- _ 43
, = 1,8 s j
3 3

- 18,3
-3 _ 4 ,9 = 1,2 s,
x4 -

Rezultatele sint concludente deoarece rela.tia (3.[5) este respectata.

b. Cronometrarea fara evaluarea ritmului este Iolosita in activitatea
intreprinderii pentru mai multe scopuri : stabilirea duratei timpului ope-
rativ, obtinerea dateIor necesare olaborarii normelor de munca, verifi-
carea normelor de munca existente ~i stabilirea cauzelor neindeplinirii lor
de catre unii executanti, repartizarea corespunzatoare a sarcinilor de munea
intre executanti la lucrul in echipa, studierea metodelor de munca perfec-
tionate, a minuirilor rationalizate, in vederea imbunatatdrii procesului de
munca ~i a celui tehnologic.
Aplicarea acestei metode de masurare a timpului incepe eu pregatirea
obseroaioruiui asupra tehnologiei, a tipului de productie ~i organizarii
corespunzatoare a locului de munca, a prescriptiilor tehnologice, metode-
lor de lucru etc. Cronometrarea permite sa se realizeze 0 detaliere a meto-
delor de munca cu care se etectueaza lucrarea cit mai complet. Def'alcarea
se poate face ptna la minuiri sau miscari.
Dejalcarea operaiiei pe elementele de munca ce 0 compun se face
conform structurii normei de timp, urmarindu-se in mod special evidentie-

--------------------
58 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

rea tnnpulul de functionare a utilajelor fata de timpul manual 311 execu-

tantului, suprapus ~i nesuprapus, ~i conduce la determinarea continutului
fieearui element ~i a punctelor 101' de fixare, adica a limitelor care despart
aceste elemente intre ele. Determinarea factorilor care influenteaza fiecare
element 311 operatiei cercetate este in masura sa conduca la 0 normare
corecta, la proiectarea unui continut cit mai rational al fiecarui element
de ~unca ~i a structurii rationale a operatiei in ansamblu.
In ceea ce priveste [itcarea rnornentului cronometriirii, pentru ea obser-
varea sa fie cit mai concludenta, cronometrarea trebuie £a se Intinda de-a"
lungul intregului schimb (sau schimburilor), en exceptia momentelor
de inceput ~i de sfir~it (circa 30 min) ~i sa fie eiectuata pe mai multi exe-
cutanti.
Aleqerea exec'utant1111ti este 0 etapa importanta in munca de crono-
m etrare , deoarece aptitudinile personale, experienta, pregatirea teoretica,
~i practica a executantului, capacitatea de a-si insuai metodele de munca
avansate, intluenteaza nivelul productivitatii muncii. Se recomanda un
executant cu calificarea corespunzatoare, care-si realizeaza in mod corect
~i in ritm normal sarcinile de munca, In etapa urrnatoare se trece la efec-
tuarea de observari pe fi~e de cronometrare ~i masurari repetate pentru
fiecare element in vederea deterrninarii duratei acestuia. In tabeln13.1
se prezinta fi~a de cronometrare pentru prelucrarea la un strung universal
a unor bare.
In fi~a de cronometrare, in legatura cu conditiile de munca, se pot
adauga suplimentar informatii privind iluminatul, temperatura locului
de munca, umiditatea, modalitatile de aprovizionare cu materials ~i scule,
modul de deservire a utilajului.
Descrierea produsului rezulta in mod amanuntit din schitele produse-
lor c~ urmeaza a fi prelucrate sau din descrieri partiale.
In timpnl observarilor se pot ivi situatii de inregistrari gresite cum
ar fi : convorbiri cu alt muncitor, convorbire cu maistrul in afara proble-
melor de serviciu, s-a dus la bancul alaturat dupa probe, a Iumat etc. Ast-
fel de masurari trebuie eliminate din sirul cronometric obisnuit.
Realiearea obseroiirilor eronometrice. Timpul de exeeutie a unui element
de timp pentru aceeasi operatic, variaza de la un ciclu la altul in limite
relativ rnici, dar poate varia de la 0 intrepriudere la alta. Se impune rea-
lizarea multor masurari pentru obtinerea unor valori medii care sa tina
seama de variatiile inevitabile ale duratelor de timp din cadrul procesu-
lui de munea analizat.
Dintre factorii care pot iniluenta in mod deosebit modificarea duratei
elementelor de timp, se pot enumera : mijloacele de munca, conditiile de
munca, organizarea locului de munea, care nu se pot reproduce in mod
identic, de la 0 intreprindere la alta ~i chiar ill cadrul aceleiasi intreprinderi,
de la un ciclu de timp la altul. Obieetul muncii nu are intotdeauna aceleasi
dimensiuni ~i insusiri, rnateriile prime prelucrate nu se pot realiza per-
fect omogene.
lVIi~carileexecutantului din cadrul metodei de munca nu pot fi repro-
duse in mod identic, la fiecare ciclu. Numarul de masurari realizate de catre
observatori este obligatoriu sa fie acelasi in toate conditiile.
Melode de masurare ~i analiza a timpului de munca 59

Executantul i~i dozeaza diferit efortul de-a lungul duratei schim-

bului de munca ~i ea urmare, durata elementelor de timp se modifica
de la un ciclu la altul de-a lungul schimbului. Abaterile duratei elementelor
de la un eiclu la altul sint invers proportionale eu durata elementului masu-
rat.
In realizarea inregietrarilcr insusi observatorul poate introduce erori
atit la inregistrare cit ~i la notarea datelor.

Tobetul 3.1. Model de fi~ii de eronometrare

Intrepnnderea de piese Operatia : prelucrarea la strungul universal a

de schimb Fisa de observare pieselor din barn
Sectia : A nr. 1 Categoria de incadrare a lucrarii : IV
Atelierul: 12 Cronometrare Categoria de incadrare a muncitorului: IV
Schnnbul : I

Scopul observarti : elaborarea de normative de timp

Numele muncitorului: R.C., marca 1382
Meserla, specialitatea sau runctia : strungar universal
Vlrsta : 26 ani
Vechirnea In meserle, specialitate sau Iunctle : 6 ani
Indicele de Indeplinire a norrnelor, In %:
- media pe ultimele 3 luni, 104 %
In timpul observarn, 102 %
Calitatea Iucraril executate : buna Maistru A.M.
Utilajul Scule sl dlspozltive

Denumirea: strung universal Cutite de strunjit

Nr. inventar : 8432 Macara de 2t
Caracterjst ici : Banc de lucru
Elemente de organizare sl deservlre a
Produsul locului de munca

Denumirea: piese de schimb

Dimensiuni: lg.barel L = 2000 mm J\Iaterialele sint ad use la locul de munca
diametrul barei, d = 40 mm, lg.de
scoatere a barei 1=200mm, material OL 50
I
Continutul operatiei i Schita de prelucrare a produsului

Introducerea in axul masmn, asezarea

opritorului, fix area barei, pornirea ~i opri-
rea maslnii, slablrea barei, punerea la
loc a piesei talate, controlul

Inceputul Sfirsit.ul Durata

Sernnatura observato-
Nr. sirulul observarli observartl observant
rului
(ora) (ora) (min)

1 6,00 6 h 14 min 14
2 10,00 10 h 13 min 13
 'i'}l~"io
i, Procedeele de masurare ,i determinare a timpului de munca

Tabelul 3.1. Model de

-1 Nr. ~irului: I Nr. obser-

I 2 3 4 I 5 I 6 7 1 8

I I
~~: ! Elementele operatiei

Durata obser-

1 IDePla~area barei plna la 1~1~1~~~~126421'~1'~

opntor 20 '0 21 19 20 41 20 21 20

2 IPrinderea
na eu bue~a
barei In mandri-
extensibilii'
le
I;
1-;:- -;:- ~I-::~II
18 19 20 117 ~
2702
18
~I
18 37
3654

~-I
3 IComanda masinil I1 te
la 10
038
534
--9-
51
10
-8- 1i)
1612
21341
--9-
2720
--W--9-1--9
3231 I 3731

-i-------~- --'-- --1---- -- ----

4 lPrelucrarea

-I rei prin
mecanica
a~ehiere
a ba-lie
1;1 ----:lli)
048

---------
205
543 1059.
222 ~
1622
270
2143
-zw
2730 3240 13740
205 ~O

lie 933 3110

-I
5 [Oprirea

6 IDesprinderea
ma~inii

barei
,-'0
--6
1- ---
422 1441 2006
-15---6 -5---6-1~17---5
--- --, - ---1--- --- ---
2613 3605 14040
-6

_I I~!~~~
I~ __ 5 _4
20
6 _5_1
10
~
__ 4 __
31271~'1.!046
5 __ 6 4

71DePlasarea barei 1~~~~~1~~-=-1~14050

10 21 20 42 22 19 20 18 41

Observatli : le reprezintii timpul curent consnmat; to - durata elementului masurat,

timpuJ observat; 10=lel-I.I-1' i fiind elementul cperatiel ;*) corespunzator
masurarllor riimase In sir dupa eliminarea eelor gresite ; valorile eulese
cu cifre aldine (Ingrosate) Indicd masuratorl necorespunziitoare;

Numarul de inregistrari se determina tinind seama de aplicarea teo-

rrer probabilitatilor atit prin metode de calcul analitic cit ~i prin metode
de calcul grafic. Numarul de observari va depinde in general de durata
elementelor de timp ~i de intervalul de variatie al timpului masurat.
a prima metoda de calcul a numarului de observri foloseste expresia
D2
N = 18 000 - , unde : (3.9)
82
N este numarul de masurar! necesare;
D - diferenta dintre valoarea maxima ~i minima a primelor 10 obser-
vari din sirul cronometric; inainte de inceperea prelucrarii
datelor, se executa 5 sau 10 masurari preliminare: 5 masurar!

".:::-.:: •." ~~o: .h:!.':,,_~

 - I ~--- _
~ll.rf lt1tJ,t, l
~Et$,J~4~~ 91. O.~~t-'
~, &JZ~H~C)T'''C4
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca • . '"

fi~ii. de cronometrare

I
drii Concluzii :

• 1
10 \11 i 121131141 15... 49
I 50 I 51
Total
limp")
Coeficientul
de stabilitate

. I Durata Factor! de
Num1lrul l :e~ie influenta
m~urA-1 &1 admi-
v~rii rilor m1lsu: sibil 1
rlmase r3.ru

---,--,.
413114608_15146156311621316661 71°9.... 24955 254.141258ag/ 777
18 40 20 22 20 19 18 '" .2

.(149 4648 5206 5663 623316710 7127

1918
-- 181719118
--------
I~.~

4,3
~ °1

18 19
I

-.---'-1-'
25013112543511-=-~
-
I

36
1,4,1,5

1,411,5
I I
i
21

18
I Masa
. Diametrul
Lungilnea

420814706 522( 5710 625216728 1721: .... 250

33
254541-=-1 2:0 1,511,5
10-6- --7- U -8-"9 8 _~1-=-~ 9_, _
---- 1 •••.

4218 47125231 5721 6300 6737 7217 25041 25503! - I' 8400 1,5 11,5 210
200'240 210 190 200 180 200 180 1951 - I 40 1 "

4538 5112 5601 6031 6620 7037 7537 25341 258181 - 162 1,1 1,5
65 -6- 26 -6- 7 6 6 7 1--=------:f7 6

45445117
_4_1_5
5606 6057 6626 70U
-----------------.---1-----
_4 5 5_ 4
7543
5
•••. 25346 25825
5 4
,-=- ~ ~I~I
!-=-, __ 3~--1_1
I' I
4,8

48 22
45 /51 5610 61°' 6631 7048 75'8 25361 258291-=-'1~ 1,4 '1,5 21
20 24 2171 20 21 20 21 20 - 36 I I
TOTAL 289,8 s = 4,83 mln
Total" 79,8 I = 1,33 min

** Fara tlmpuI pentru prelucrarea mecanlcii a plesel,

pentru eicluri mai mari de 2 minute ~i 10 masurari pentru

cicluri mai mid de 2 minute:
S - suma valorilor primelor 5 sau Ltl observari.
Se adopta, dupa calcularea valorilor N pentru fiecare element de munca
din ciclu, eel mai mare numar de masurari,
Aplieatie• In urrna etectuarll a 10 masurar! pentru un clclu studlat s-au obtlnut pen-
tru un anumlt element urrnatoarele valorl de timp In secunde : 15, 17,2 19,4 20, 30, 21.6,
28,2, 23. 27,9. 25,L
Se calculeaza dlterenta dlntre valoarea minima st maxima:

D = xi./I" - ximi" = 30-15 = 15 5, (3.10)

Xima" flind valoarea maxima a duratel elementelor slrulul iar

X'III!" - valoarea minima a duratei elementelor strulul.

..... -----. J
62 ProcedeeJe de masurare ~i determinare a timpului de munca

152 225
Aplicind relatla (3.9) rezulta N = 18000 --
227,42
= 18000
51. 710,76 = 78,32 ~
78 masurari.
Se vor face deci 78 de masurari.
Pentru aceeasi operatie, la un al doilea element, s-au realizat urmatoarele masurarl I
6, 8, 8, 9, 7, 7, 11, 9, 7, 8.
Apllcind aceleasi calcule rezulta ca pentru eel de al doilea element, stnt neeesare N' =
52 25
18000 -
2
= 18000 -- = 70 masurari.
80 6400
o a doua metoda de ealcul a numarului de observarl are In vedere media arttmetlca
a fiecarut element x sl raportul D/x calculat pentru fiecare element de rnunca.
in tunctie de valoarea maxima a raportului D/x se alege din tahelul 3.2. numarul
corespunzator de masurarl cc trebuie sa le realizeze observatorul.

Tabelul 3.2 StabiIirea num arului de masurar! ce urmeaza a li reallzate prin eronometrare,
corespunzator valorii raportului Dj»

J Numarul de
masura.ri!
\1 I Num arul de
masurart
Numarul de
masurari
I Numarul de
masurari
preliminare! preliminare preliminare preliminare

-
D
5
I 10!!
! DID
-.,-. 5 10 5 I 10
D
5 I 10
",' i % X X

~ Numarul total
de masurari
11
L
i'
Numarul total
de masurari
Numar total
de masurari II Numarul total
de masurar!

0,10 3 2 1I' 0,34\ 34 I 20 0,58 100 'I11 57 0,82

1' 199 113
10'1 I 61 '0,84 209 119
0,12 4 2, 0,36 38 22 0,60
I
1

0,14 6 3 'I 0,38 43 24 0,62 114 65 0,86 218 125

I I
0,16
0,18
0,20
8
10
12
4
6
7
I 0,40
0,42'
0,44
47
52
57
27
30
33,
0,64
0,66
0,68
121
129
137
69
74
78
0,88
0,90
0,92
229
239
250
131
138
143
0,22
0,24
14
17
8'
10
0,46
0,48
63
68
36
39
I 0,70
0,72
145
153,
83
88
0,94
0,96
261
273
149
156
0,26
0,28
20
23
11
13
I

r
0,50 I
0,52 I[
74
'\ 42
80 46
0,74
0,76
I 162
171
11 93
98
0,98
1,00
284
296
162
169
0,30 27 15 I 0,54 86 49 0,78 180 103 I

0,32 30 17 /I 0,56 93 53 0,80 190 108! I

Media aritrnetica se determlna eu relatia
_ l:x,
X==-, (3.11)
n

Xi fiind valoarea i din sirul cronometric realizat.

Se calculeaza raportul D(i; pentru cele doua elemente de timp care au fost prezentate
In exemplul precedent.
D 15 D' 5
-::- = -- = 0,6596; -:::- =- = 0,62.
x 22,74 x' 8

Din tabelul 3.2. se stabileste In Functie de numarul de masurarl preliminare (10) si rap or-
tul D/x eel mai mare, care este numarul de masurarl ce urmeaza a fi realizat de catre exe-
eutant: NI = 76: N2 = 65.
Avind stabilit numarul de masurari necesare, se poate trece la rea-
lizarea de catre observator a sirului cronometric complet care poate
cuprinde si observarile preliminare, Pentru realizarea observarilor se va
folosi fi~a cronometrica prezentata anterior. Pe aceasta fi~a observatorul
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 63

are obligatia sa evidentieze eventualele abateri fata de conditiile normale

fie din vina lui fie din vina executantului, pentru ea observarile necores-
punzatoare sa poata fi eliminate. De altfel, pe parcursul efectuarii masura-
rilor, observatorul poate decide reducerea numarului de eronometrari in
cazul in care abaterile sint foarte mici de-a lungul sirului cronometric.
Numarul de cronornetrari nu poate scadea insa sub 20 pentru procesele
manual-mecanice ~i sub 30 pentru cele manuale.
Prelucrarea datelor sirului cronometric pentru acelasi element 311
procesului de productie se poate referi la un singur schimb sau la intreaga
perioada cronometrata. Evident, calitatea masuratorilor va depinde
de numarul de observari ~i se reflectain diferenta dintre valoarea maxima
~i minima a sirului cronometric denumita ~i cimpul de toleranta sau dis-
persia valorilor ~i se exprima prin coeficientul c, de stabilitate 311 sirului :

Cs =-- X/m"",
-- (3.12)
Ximi"

Ideal 311' fi ea acest coeficient sa fie egal cu 1, sau cit mai aproape de 1,
pentru ea sirul cronometric sa fie cousiderat stabil, dar, intrucit in realitate
este mai mare decit 1, se urmareste realizarea conditiei

c. < CS", unde (3.13)

c. este coeficientul de stabilitate admisibil, care se stabileste in functie

de caracterul muncii ~i de tipul productiei, pentru operatia masurata.

Tabelul 3.3. Coeficientul de stabilitate admisibil in Iunetie de earaeterul muncii ~i de rlpul

productlci

Coeficientul de stabilitate admisibil al sirului cronometric (csa),

pentru a productia de:
Caracterul muncii
Masa sau serie Serie midi sau
mare Serie mijlocie unicate

Manual - mecanic 1,2 1,3 1,4

Manual 1,3 1,4 1,5

in cazul in care relatia (3.13) nu este respectata se pot exclude din ~ir
una sau mai multe dintre valorile extreme ale acestuia (maxima, minima
sau ambele) ~i anume cele care au un grad mai mic de repetare, astfel ca
histograma de distributie a valorilor sirului sa fie simetrica ~inu alungita
spre valoarea maxima sau minima. Sirurile cronometrice cu doua maxime
ale histogramei dovedesc 0 calitate necorespunzatoare a ~irului.
La, eliminarea valorilor extreme se vor prefer a cele care au un grad
mai mic de repetabilitate ~i se va avea in vedere ea numarul valorilor eli-
minate sa nu depasesca 1/3 din numarul valorilorfnitiale.
64 Procedeele de masurare ~i determinare· a timpuJui de muncc

Dupa eliminarea a mai mult de 1/3 din numarul de valori din sir, se
impnne 0 noua masurare, intrucit prima masuratoare s-a dovedit a fi
necorespunzatoare.
Eliminarea valorilor din sir se poate face la intimplare prin apreci-
'ere, dar se poate face ~i pe baza de calcule plecind de la valoarea me die
initiala a slrului eronometrio ~i tinind seama de coeficientul de stabilitate
admisibil pe care trebuie sa-l realizeze sirul. Se stabilesc, de asemenea,
coeficientii de abatere maxima (xmGx) ~i minima (xmtn) fava de valoarea
medie iniviala a sirului cronometric. On ajutorul acestor coeficienti se pot
stabili limitele minime (x~ mtn) ~imaxime (x~ maa:) ale sirului cronometric ame-
liorat, adica limitele cimpului de toleranta care permit ea sirul cronometric
astfel ameliorat sa se incadreze in eoeficientul de stabilitate admisibil,
adiea :
x'max
=r+: unde
C.a (3.14)
X min
I "" - • I -
X max = X· Xmax ~l X min = X· Xmtn• (3.15)

Inlocuind in'-relatia (3.14) marimile (3.15) rezulta :

X'Xmax Xmaz
C sa = X • Xmin =----
X
(3.15')
min

Intrucit se urmareste ea histogram a de distributie a valorilor sirului

cronometric sa reprezinto 0 distributie normala a elementului observat ~i
lntrucit valoarea medie se determina eu media aritmetica a valorilor din
sir, atunci
Xmax + Xmin= 2.
(3.16)
Rezolvind sistemul de doua ecuatii (3.1;")') ~i (3.16) se vor putea deter-
mina valorile Xmax ~i Xmin:
2csa
Xmax= ; (3.17)
l+o.a
2
Xmin = (3.18)
l+csa

Plecind de la aceste valori se pot determina elementele minime ~i

maxime ale sirului ameliorat :
2csa
X'max =x ; (3.19)
l+csa

2
X'min=X (3.20)
1+08a
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 65

Valorile euprinse intre {J/ min ~i x'max nu trebuie sa fie mai mid de 2/3
din valorile initiale ale sirului cronometric, pentru ea acesta sa fie conclu-
dent $i sa nu mai trebuiasca a fi refacut.
In continuare, prelucrarea rezultatelor observate consta in determi-
narea valorii medii a Iiecarei masurar! pentru diferitele elemente ale ope-
ratiei. Se determina deci media aritmetica a tuturor masurarilor sirului
cronometric ameliorat:
~:l;~
x' , (3.21)
n
x~ fiind valorile sirului cronometric ameliorat iar
n' - numarlll'de masuratori ramase in sirul cronometric ameliorat.
Aplteatle, La ef'ectuarea unci cronometrari pentru deterrnlnarea timpului ajutator pen-
tru prmderea sl scoaterea pieselor la un strung universal cu prelucrare din bara pentru lungiml
de bara de plna la 2000 mm sl diametrul de 60 mm, la 0 lungime de seoatere a barei de
250 mm, ar putea rezulta un sir eronometrie format din urmiitoarele 78 de valori : 20,9; 20,1 ;
17; 23,9; 16,3: 21; 22; 23,1; 14,2; 20,2; 29,7; 21, 23,5; 25,3; 20,7; 21,2; 22,5; 23,8;
25,6; 20,4; 21 ; 25,1 ; 21,9; 27,2; 21,6; 22,4; 29,3; 21,6; 15,9; 21,6; 24,2; 30; 18,8; 21,5;
21,3; 20,5; 18,10; 24,4; 21,7; 31,2; 21,8; ;12,2; 22,3; 15,5; 22,7; 18,8; 18,6; 21,4; 22,9;
23A; 2:1,1 ; 16,6; 18,3; 18,9; 20,3; 22,3; 16,7; 17,2; 24,4; 20,6; 19,1; 18,8; 22,7; 22,5;
20,8; 22,4; 22,1: 22,9; 16,5; 21,3; 21,2; 20,5; 19,3; 19,0; 19,2; 18,9; 22,1; 22,5.
32,2
Coefieientul de stabilitate al acestui sir esle Cs = --- ~ 2,2676.
. 14,2
Deoarece coef'lclentul respectlv este mal mare decit eel admisibil, trebule eliminate
valorile care depasesc pe eele Iimlt.a admisibile. Valorile ltmlta ale sirului stabilit se deter-
mina astf el :

L:xi 1672,4 = 21,44 ~ 21,5 ;

x= ~--n = 78

I _ 2csa 2·1,3
x rnax - .r --- = 21,5· --- = 2,1,295 ~ 24,3 ;
1+ Cs a 1+1,3

2 2
X'rain = x, -- = 21,5· = 18,6835 ;::: 18,7.
1+ Csa 1+ 1,3

Pentru prelucrarea barelor pe strungul universal, s-a conslderat ca aetivitatea este

manunl-mecanica pentru product la de serie mijlocie.
Eliminind valoril c din afara intervalului x' max s! x' m i n- rezulta ca urrneaza a fi Iuate in
conslrlerare la calculul mediei slrulul numai observarile: 20,9; 20,1 ; 23,9; 21,0; 22,0; 23,1 ; 20,2;
21,0; 23,5; 20,7; 21,2; 22,5; 23,2; 20,4; 21,0; 21,9; 21,6; 22,4; 21,6; 15,9; 21,6; 24,2;
18,8; 21,5; 24,3; 20,5; 21,7; 21,8; 22,3; 22,7; 18,8; 21>1; 22,9; 23.4; 23,1 ; 18,9; 20,3; 22,3;
20,6: 19,1; 18,8; 22,7; 22,5; 20,8; 22,4; 22,1 ; 22,9; 21.:'3; 21,2; 20,5; 19,3; 19,0; 19,2;
18,9; 22,1; 22,5.
_ L:xi 118:3,0
:'IIedia sirului ameliorat va fi .r = -- = --- = 21,1250.
. ~ 56
Determinarea dispersiei admlsiblle (a cimpului de t oleranta) se poate face ~i prlntr-o
alta meto da care se baz eazri pe calculul abaterii medici patratice.

5 - c. 1851
66 Procedeele de mdsurere ~i determinare a timpului de munca

Abaterea medie patratica a sirulul (6) se determina ell ajutorul relatiel

0= ± V~(Xi:X)2 (3.22)

Considerind abaterea medie patratica ca element al determlnarll cimpulul de toleranta

ai, slrului _cronometrlc, se calculeaza valoarea maxima x'mox = +.0 si valoarea minima x
x min = X - 0'.

Abaterea medie pdtratica rezulta inlocuind datele din tabelul 3.4;

V--
0=
V 910.82
--
78
= 11,67 = 3.4.

Cirnpul de toleranta in acest eaz rezulta :

x'max = 21,5 + 3,40 = 24,9 s; X'min = 21,5 - 3..1 = 18.15.
Rezulta ca din sirul de mai inainte vor trebui eliminate valorile care se gases e in afara
acestui interval. Vorn obtlne in acest fel un sir asernanator eu eel stabilit prin metoda prece-
denta iar valoarea medie a slrului ameliorat va fi aproxirnatlv aceeasi.

Tabelul 3.4. talculul abaterfi mediei p:ltratiee

Xi Xi-X I (Xi-X)211 Xi 1 xi-x I (Xi-X),II Xi (Xi-x) II (Xi-X)'

I i I

1
2
20.9
20,1
-0,6
-1,4
0,36
1,96
28
29
21,6
15,9
+ 0,1
- 5,6
0,01
31,36
55
56
22,3
16,7
I-
-
0,81 0.64
4,8! 23,04
3 17,0 -4.5 20,25 30 21.6 - 0,1 0,01 57 17,2
- 4.3118.49
4 23,9 +2,4 5,76 31 24,2 + 2,7 7,29 58 2,1.4 + 2.9 8.41
5 16,3 -5,2 27,04 32 30,0 + 8,5 70,56 59 20.6 - 0,9 0,81
6 21,0 -0,5 0,25 33 18,8 - 2,3 7,29 60 19,1 - 2,4 I 5,76
7 22,0 +0,5 0,25 34 24.3 + 2.8 7,84 61 18,8 - 2,71 7.29
8 23,1 +1,6 2,56 35 20.5 - 1.0 1.00 62 22,7 + 1.2! 1.44
9
10
14,2
20,2
-7,3
-1,3
53,29
1,69
36
37
18,1
24,4
- 3,4
+ 2,9
11,56
8,41
63
64
22,5
20,8
+
-
1,0 I 1,00
0,7 \ 0,49
11 29,7 +8,2 67,2 38 21,7 + 0,2 0,04 65 22,4 + 0,9! 0,81
12 21,0 -0,5 0,25 39 31,2 + 9,7 94,9 66 22,1 + 0.6\ 0,36
13 23,5 +2,5 6,25 40 21,8 + 0,3 0,09 67 22,9 + 1,4 1,96
14 25,3 +3,8 14,44 41 32,2 +10,7 114,49 68 16,5 - 5,0 I 25,00
15 20,7 -0,8 0,64 42 22,3 + 0,8 0,64 69 21,3 - 0,2 i 0,04
16 21,2 -0,3 0,9 43 15,5 - 6,0 36,00 70 21,2 - 0,31 0,09
17 22,5 +1,0 1,00 44 22,7 + 1,2 1,44 71 20,5 - 1,0 I 1,00
18
19
23,2
25,6
+1,7
+4,1
2,89
16,81
45
46
18,8
18,6
- 2,7
- 2,9
7,29
8,41
72
73
19,3
19,0
-- -, I')2
2,5
4,84
6,25
20 20,4 -1,1 1,21 47 21,4 - 0,1 0,01 74 19,2 - 2,3! 5,29
21 21,0 -0,5 0,25 48 22,0 + 1,4 1,96 75 18,9 - 2.61 6,76
12,96 23,4 3,61 76 0,6 \ 0,36

I
22 25,1 +3,6 49 + 1,9
23 21,9 +0,4 0,16 50 23,1 + 1,6 2,56 77
~2,~
21,;:)
-
° 0
24
25
27,2
21,6
+5,7
+0,1
32,49
I 0,01
51
52
16.6
18,3
- 4,9
- 3.2
24,01
10.24
78
22,5 I +',00 1.00

26 22,4 +0,9 0,81 53 18.9 - 2.6 6.76

27 29,3 +7,8 60,84 l 54 20.3 - 1,2 1.44 I
TOTAL 1 672,4 9JO.82

c. Cronometrarea ell evaluarea ritmului. S-a observat la cronome-

trarea fara evaluarea ritmului dificultatea alegerii in practica a executantu-
lui ce urmeaza a fi cronometrat, intrucit in proeesul de productie operatiile
 Metode de mcisurare ~i analizci a timpului de muncci 67

manuale ~i manual-mecaniee sau elemente ale acestora se realizeaza mai

repede sau mai incet, in functie de viteza ~i precizia miscarilor sau, altfel
spus, in functie de ritmul de munca. Ritmul de munca (este earaeterizat
prin viteza de executie ~i este invers proportional eu timpul de realizare
a operatiei) difera nu numai de la un executant la altul, ei ~i pentru acelasi
exeeutant, in tunctie de starea psihica ~i tiziologica, de ziua ~i ora la care se
efectueaza masurarea.
In functie de viteza de executie, executantii se pot considera ea fiind
rapizi, medii sau lenti.
Ritmul de reterinta este un ritm conventional ales in functie de meto-
dele de fundament are 'utiIizate. In tara noastra., ca ritm de referinta este
considerat ritrnul obtinut de un executant cu calificare corespunzatoare
lucrarilor realizate ~i eu inausiri fizice ~i psihice normale, luerind in conditii
de munca date, fara pierderi de timp, care efectueaza miscarile cu precizie
~i fara ezitare, respecta metoda de munca stabilita ~i asigura ealitatea
prescrisa a productiei de-a lungul intregului schimb sau pentru 0 perioada
mai indelungata de t.imp.
In literatura de specialitate pentru aprecierea ritmului se folosese
mai multe scari de evaluare, pr in evaluarea ritmului Intelegindu-se operatia
mentala prin care observatorul estimeaza ritmul de munca al executantu-
lui prin compararea acestuia cu ritmul de referinta pentru care normatorul
are deja 0 reprezentare.
In tara noastra se considera ea ritm mediu, normal, ritmul realizat de
un executant care, avind un pas de 75 em, se misca pe 0 suprafata orizontala
neteda, fara incarcatura, la temperatura normala (18°C), umiditate normala
~i cu 0 viteza de deplasare de 6,4 km/ora. Dezavantajul acestui etalon este
ca se poate aplica numai pentru activitatea de mars, fiind mai putin repre-
zentativ pentru lucrarile industriale care se realizeaza la baneurile de lucru,
la mese, depinzind de precizia ~i inderninarea muncitorului.
Un alt etalon pentru ritmul mediu este deplasarea eu 15 cm fata de
pozitia initiaJa, a unui set de 10 creioane asezateparalel unul fata de altul
la 0 distanta de 12 cm in timp de ] 1 sec. Evaluarea ritmului presupune 0
pregatire continua ~i riguroasa din punct de vedere protesional ~i aptitu-
dini specifice din partea cronometrului ea ~i 0 practicaindelungata in spe-
cialitate. Este dificil de dat reguli precise asupra modului de evaluate a
ritmului.
In practica, evaluarea ritmului trebuie realizata in mod core et pentru
fiecare citire a cronometrului ~ipentru fiecare operatie sau element de timp,
avind durata cuprinsa intre 3 ~i 30 s. Mai intii se inregistreaza valoarea
ritmului apreciat ~i abia dupa aceea se masoara timpul pentru a nu fi
influentat observatorul in evaluarea ritmului, de rezultatele inregistrate
prin cronornetrare. Pentru elementele de timp care depasesc 30 s, sau sint
mai mici de 3 s, evaluarea este mai dificila, putind conduce la erori. Din
aceasta cauza se impune descompunerea corespunzatoare a operatiilor de
timp.
Evaluarea ritmului se practica indeosebi la metodele de masurare cu
ajutorul carora se lnregistreaza elementele cic1ice ale procesului de munca.

L ---'
68 Procedeele de mdsurnre ~i determinare a timpului de munca

Oronometrarea cu evaluarea ritmului prezinta urmatoarele avantaje :

- elimina 0 parte din erorile de masurare pentru elaborarea nnor
norme de munca stiintifice, este mult mai ohicctiva. decit metoda sirnpla
de cronometrare, elimina dificultatea de a gasi un executant care sa lucreze
cu ritm mediu; ritmul mediu este intiparit prin exercitii ~i antrenament
in memoria observatorului ;
- conduce la norme de munca echilibrate, abaterea fiind de ± f) % ;
- necesita un volum de munca mult mai scazut pentru 0 aceeasi
precizie, atit pentru culegerea datelor cit ~i pentru prelucrarea acestora.
Sint cazuri cind pentru stabilirea unei norme este de ajuns sa se realizeze
2.0 de masuratori.
Ca dezavantaje ale metodei trebuie mentionata mai intii dotarea
necesara cu aparate de proiectie, filme, cu ritrnuri etalon pentru autre-
nament, care trebuie etectuat de circa 2 ori pe un ; aplicarea metodei in
mod corect depinde intr-o masura mai mare de gradul de pregatire prof'e-
sionala a observatorului,
Modul de executie a operatiei, precizia misearilor ~i vitezu de executie
a operatiei, sint trei factori importanti de care trebuie sa se tina seama la
realizarea cronometrarii cu evaluarea ritmului.
Modul de executie a operatiei trebuie stabilit definitiv inaintca C1'O-
nometrarii, in conditiile in care metoda de munca a fost stabilizata. La
eronometrarea repetata a unei operatii nu trebuie sa existe moditicari in
metoda de munca. Inregistrarea timpului se realizeaza cu atit mai precis
cu cit metoda de munca este mai respectata r,

In conditiile in care metoda nu este suficient de bine insusita, muncito-

rul neavind toate deprinderile necesare acumulate, vor exista variatii
mari in timpul de munca.
Pentru realizarea cronometrarii cu evaluarea ritmului, observatorul
trebuie sa parcurga urmatoarele etape : sa observe ritmul de lucru ~i 1'a-1
inregistreze; sa cronometreze ~i sa inscrie timpii; sa transcrie datele in
fisele de cronometrare ; sa calculeze timpul reevaluat.
Referitor la observarea ritmului de lucru, din Iiteratura de speciali-
tate se cunosc mai multe metode de evaluare a acestuia : metoda evalu-
arii directe a ritmului de munca ; metoda evaluarii ritmului de munca
prin factorii sai; metoda evaluarii ritmului de munca prin compararea
timpilor de executie, cu normativele de timp pe miscari MTM.
Metode de preluerare a datelor rezultate din masuratori, Pentru pre-
lucrarea datelor rezultate din masuratori, se folosesc metode analitice
~i grafice. Cele mai eunoscute metode din Iiteratura, sint :
1 - metoda analitica ;
2 - metoda graficului cu scari logaritmice;
3 - metoda graficului cu scari uniforme;
4 - metoda grafico-analitica .
.zlfetoda analitica de calcul are ca punct de plecare relatia care leaga
timpul de ritm :
Timpul (T) X ritmul (R) = constant (3.23)
Aceasta relatie este adevarata numai din punct de vederc teoretic,
pentru ca ill practiea se intilnesc erori de inregistrare a timpului, erori de
 Metode de masurcre ~i analiza a timpului de muncn 69

evaluare a ritmului si variatia a insa~i continutulut pentru acelasi element

de la un cielu la altul, care condue la nesatifacerea rela.tiei. Pentru a nu
ascunde in mod artificial aceste erori care apar in timpul observarii, este
indicat ea ritmul sa se inregistreze inaintea citirii t.impului ~i sa se respecte
cerinta cu privire la numarul minim de masuratori. Plecind de la relatia
(3.23), se poate scrie :
ToRo = '1\ RI = T2R2 = . . .1'"R". . 1'pRp = constant unde : (3.24)
RI, Rz,.' .,R" sint ritrnurile evaluate (observate) ;
1'1' 1'2' ... ,1'n - timpii masurati ;
RE - ritmul normal, etalon (100);
Tr; - timpul corespunzator ritmului normal (timpul reevaluat).
Din relatia (3.24) se poate stabili expresia Iundamentala pentru calcu-
lul ritmului normal:

TE= 1'i~£ (3.2;'))

RE·

Pentru exemplificarea metodei analitice de calcul, din masurarea

unui element de timp (0 operatie}, rezulta ca durata este de 25 s iar ritmul
de munca al executantului este de 90.
In acest caz, timpul corespunzator ritmului normal (100), va fi :
m
..LE
_
-
'):-')
.••.•
\ --
90 --_ 0')-)
.••.•
·.••.•
~t
Q
UO

100 ;

Intr-un tabel se pot inscrie toate datele necesare preluate din Iisa
de cronometrare, in vederea calcularii timpului mediu eorespunzator.
Tabclul 3.5. Calculul thnpulul eorespuuzaror normat

I
I
NI. cr t, Ri 1'i I Ri
Ti- I ert'l Ri ' 11" ,-
1'. Ri I Ri
1'"~ I t--»,
11"
I 100 I I
lOO cr t .
I 100
,
1 I 95 I 21 19,95 10 I
I 95 22 I 20,90 I 19 lOO 21 21,00
2 I lOO 22 22,00 11 100 2:3 23,00 20 95 23 21,8.5
3 90 25 22,50 12 95 21 19,95 21 lOO 22 22,00
4 I lOO 21 21,00 13
I 90 25 22,50 22 lOO 21 2t,OO
5 105 19 19,95 14 95 24 22,80 , ''lO
-'J 90 24 21,60
6 95
I
22 20,90 15
I 100 2:3
I 23,00 I 24 95 22 20,90
85 26 22,10
I
7 ')-
16 18 19,80 -,} 100 20 20,00
110
8 95 23 21,85 17 105 20 I
9 i 10.S I 20 21,00 18 I 9.S 22
21,00
20,90 I. I
I

R·
~Ti -' = 533,'15
100

In tabelul 8,5 sint calculati pentru f'iecare observare separat, timpii

corespunzatori ritmului normal si se determina media aritmetica a valorii
70 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

rezultate. Aceasta medie reprezinta tocmai timpul mediu corespunzator

normat ~i se determina cu relatia
~T. u;
TE = '100 (3.26)
1n

in care rn este numarul de masuratori.

In conformitate cu datele din tabelul 3.5 rezulta TE = 533,45
25
21,34.
Dezavantajul acestei metode este ca nu permite 0 veriticare a corec-
titudinii evaluarii ritmului. In cazul in care acesta a fost stabilit corect,
asigura 0 buna precizie a prelucrarii.
Pentru sirul cronometric obtinut cu timpii corespunzatori ritmului
normal, se calculeaza coeficientul de stabilitate al sirului (raportul dintre
valoarea maxima ~i cea miima : as
= 23,0/19,8 = 1,16).' In cazul cind
se depaseste coeficientul de stabilitate admisibil 1,2 sirul se anuleaza.
1Y1etoda graficttZtti cu. scari loqaritmice se toloseste pentru determinarea
timpului normat utilizind formulare specifioe, ea eel din fig. 3.2, in care,

l/emenflJI Nr. I rimplJI 10 rifmlJl 100

i~ 60 70 80 90 tOO 110 f20
f8

/.
-- -<, '//
/ 1I
19.8
I 1
1/
u
_ If"
21,8 --- --- -- -- -- --IJ- /1
J 1,2
'I

ZJ.4 i /
. i. / / U
25,2 /7
I
'/
u
27,0 \: v I
1,5
./
2M 1,8
v /,7

,,'
", " ,8
1,9
I I " 2
2/
./
2,2
. 2.3
2.4
Fig. 3.2. Grafieul eu scarl logaritmiee pentru stabiIirea rezultatelor
eronometriirii eu evaluarea rltmulul.
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 71

pe axa absciselor se reprezinta in scara logaritmica numai valorile eele mai

uzuale ale ritmului masurat R; de obieei in intervalul 60-:-130realizindu-se
prin aceasta atit u~urinta la utilizare eit si economie de hirtie, iar pe axa
ordonatelor de obieei, de la origine in jos este reprezentata scara timpului
T;, incepind eu valorile logaritmiee 1 ; 1,1 : 1,2 pina la 2,4.
Pentru ealeulul timpului normal se procedeaza astfel : din fisa ere-
nometrica (tabelul 3.5), se extrag valorile maxime ~i minime ale sirului
~i anume 26 ~i 18. In dreptul valorii 1 de pe seam logaritmica a t.impului,
pe ordonata se Inregistreaza timpul 18 care reprezinta eea mai mica va-
loare a sirului. Aeeasta valoare se inmulteste apoi sueeesiv eu fieeare gra-
datde a scari! logaritmiee pina se obtine valoarea maxima a sirului 28 sau
o marime apropiata de aceasta. Rezultatele obtinute se trec sucesiv in
dreptul gradaWlor respective. Din inmultiri rezulta valorile : 18; 19,8;
21,6; 23,4; 25,2; 27,0; 28,8.
Avind graficul astfel constituit, se executa urmatoarele operatii :
- se mareheaza prin stelute toate punctele de intersectie ale valorilor
de timp masurate ~i ritmurile evaluate corespunzator acestora ;
- se incercuieste zona in care se alia not ate puntele de intersectie
inregistrate (se traseaza norul punctelor);
- se traseaza axa norului, 0 drea pta ce treee de-a lungul norului
prin centrul sau de greutate ; in eazul unei evaluari eoreete aceasta axa
trebuie sa fie paralela eu un segment de dree.pta care se afla deja trasat
pe grafie;
- se coboara 0 verticala de la ritmul egal eu 100 pina la intersectia
aeesteia eu axa norului; din punetul de intersectie se traseaza 0 orizontala
la stinga pina in dreptul searii timpului, unde se citeste timpul normal,
care este in cazul exemplifieat 22 s.
Aceasta metoda asigura 0 evaluare mai rapids a timpului norm at
fara 0 prelucrare a datelor prin ealeule aritmetiee ~i permite in acelasi
timp 0 apreciere a corectrtudinii masuratorilor prin compararea axei noru-
lui eu axa de referinta,
M etoda grnjiCltllti C1t scari 1uliiforme rnai este denumita ~i metoda
grafieului milimetric.
Graficul eu scan uniforme are trei grupe de coloane.Tn prima coloana,
corespunzatoare timpului observat, se inscriu in ordine crescinda t.irnpii
inregistrati prin cronometrare. In a doua coloana se noteaza frecventa eazu-
rilor pentru fieeare timp observat prin trasarea unei bare verticale pentru
Iiecare caz ce se repeta, avind aceeasi valoare de timp. In a treia coloana
sint inscrise ritmurile eele mai frecvent intilnite, de obieei in intervalul
65-135. ::;;iin aceasta coloana se tnregistreaza prin bare verticale frecventa
ritmurilor evaluate pentru fiecare marime a t.impului observat.
Acest grafic permite verificarea eoreetitudinii observarilor atit in
eeea ee priveste ritmul cit ~i timpul inregistrat. Pentru ea masurarea sa
12 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncd

fie considerata corecta, timpul trebuie sa aiba 0 distributie norrnala (fig.

3.3), adica numarul de masuratori sa oreasca pe masura ce se apropie de
valoarea timpulni cu frecventa cea mai mare, in cazul dat 22 s.

I
limp(J/ trecveota eo-
obser- zuritor penlrll
Rifmul observer

MlmIMIMIMI~I~lml~I®lml~I~lmlm
vat ficaJle limp
18 ! I I 1 I I I 1 11 1 IV
19 I 1 1 I 1 i I I 1I 11 V
20 III I I I I I I j II1 U1
_ 21 I i 1I t_l __ 11---l---l--
22 1111111-....... I

tJf1liTIi .L,-+--+-+-- .---i-t-+--+---t---t

1l..~_""!}-:: 1__ +---+---+-+---+

~ll
U!J. r---·U , ! I

Fig. 3.3. Graficul en scari uniforme pentru stabilirca rezultatelor cronometriirii ell evaluarea
rttmulul,

Verificarea inregistrarii ritmurilor evaluate se face observind care este

concentrarea barelor in jurul unei drepte. In eazul in care punctele obti-
nute pe grafic nu se concentreaza ci sint raspindite, mseamna ca observa-
rile trebuie retacute.
~i in acest caz, pentru determinarea timpului ~i ritmului corespunza-
tor se traseaza norul punctelor ~i axa norului de puncte intre valoarea
maxima ~i minima a ritmurilor observate. Se traseaza apoi un segment
de dreapta orizontala de la timpul cu frecventa cea mai mare, pina intil-
neste axa norului. Din punctul de intersectie cu axa norului, se ridica 0
verticala care permite citirea ritmului corespunzator timpului, in cazul
dat 100. Rezulta astfel ca timpul de 22 s ~i ritmul 100 Slut valorile medii
constante pentru muncitorul care a executat operatia analizata.
Intrucit in cazul mentionat ritmul rezultat din grafic a fost 100, tim-
pul normat este de 22 s. In
practica pot aparea insa'irei situa.tii diferite ~i
anume : timpul rezultat are ritmul <100 ; timpul rezultat are ritmuJ egal
cu 100 ~i timpul rezultat corespunde unui ritm >100.
Pentru primul ~i ultimul caz , cind ritmul rezultat ditera de ritmul
100, se va aplica relatia (3.25) pentru stabilirea timpului normal.
In cazul in care se obtine aceeasi frccventa pentru doua valori de timp
apropiate, ea de exemplu pentru 21 ~i 22 s, ea urmare a faptului ea de
obicei se mascara eu cronometrul in secunc1e~i nu In fractiuni de secunda,
pentru prelucrarea datelor se ia ea timp valoarea medie, adica 21,5 s, urmind
ea din acest punct sa se traseze orizontala pe baza careia ~.ase stabilcasca
ritmul mediu. Restul prelucrarii deeurge in mod similar.
Metode de masurare ~i ana!iza a timpului de munca 73

Aceasta metoda permito 0 buna apreciere asupra calitatii observarilor,

dar are 0 anumita imprecizie la prelucrare,
111etodn gmfo-nnaJitica permite fata de metoda cu scari uniforme 0
precizie mai mare a prelucrarii datelor inregistrate ~i foloseste acelasi
formular. 'I'ranscrierea datelor in grafic se face de asemenea ea la metoda
precedenta.
La aceasta metoda se calculoaza in plus pentru fiecare ritm numarul
total de cazuri precum ~i timpul mediu ponderat respectiv. Se calculeaza
de asemenea pe baza relatiilor cunoscute, timpul mediu iar pe baza tim-
pului mediu si a timpului corespunzator se stabilesc diferit.e valori ale
constantei care stau la baza obtinerii unei constante medii, care, prin
raportarea la ritmul de refeI'inta 100, conduce la obtinerea tirnpului mediu.
Dups cum se observa, aceasta metoda prezinta 0 mai mare precizie ea urrna-
re a faptului ca inlatura neesitatea trasarii axei norului, permitind rea-
Iizarea acelorasi verificari ca ~i in cazul grafieului en scari uniforme.
Pentru exemplifiearea calculelor se foloseste acelasi sir cronometric,
in cadrul fig. 3.4.

i
I
limp
obser- ';;01 ooservor 60
65 70 175 80 85 90 95 !Of} !05 Ifr) If5 120 115 130
V(Jt oe cosor/
~i oe /ecore fim
f8 . 1 1
19 I I
20 III I 11
21 1111 ! 11 I11 i

2Z 1111111 1111 11
23 1111 11 11 !
24 11 1 1 I
25 11 11 I

28 I 1
/rec venra
my/vi
rif- 1111
I III 111II 1I11
1111 III I
T/mpul med/u 26 124.$ ~222!,8.' 1~65 18
Constaata 2210 ~fa4 [7109 f181 2058 1980
Consranta medie
= 2!2~28
Timpul = 2!,2J I
Fig. 3.4. Metoda graro-analttlca pcntru stabilirea rezultate lor cronometruril en evalnarea
ritmulul.
74 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncii

Rezultatele din grafic s-au stabilit dupa cum urmeaza.

Timpul mediu corespunzator ritmului 90 va fi pentru cele trei cazuri
Too = (1·24) +
(2·25) = 24,62s, iar constant a corespunzatoare ritmu-
- 3
lui 90 va fi 2219,4. Procedindu-se in mod similar pentru fieeare ritm, se
vor obtine 6 constante a oaror valoare medie va fi: 0 = 085+090+095+
, 6
+0 100 + Olod- C
110 _ 2210 +2219,4 +
2109 2162 + 2058+ 1980 +
6 6
= 12739,4 = 2123.26.
6 '
Inlocuind constant a medie 0 in relatia (3.23), se obtine T . R = 0,
de unde rezulte, T = 0 = 2123,26/100 = 21,23 s.
R
3.3.1.2. Fotogralierea. Fotografierea timpului de munca l}ia timpului
de folosire a utilajului este 0 metoda de masurare ~i inregistrare continua
a duratei tuturor elementelor unui proces de munca, a intreruperilor aces-
tuia ~i a timpului de folosire a utilajului in cursul desfasurarii procesului
de productie.
Scopul fotografierii timpnlui de munca l}ia celui de folosire a utila-
jului este:
- perfectionarea organizarii muncii prin inlaturarea pierderilor de
timp de munca ~i de nefolosire a utilajnlui ;
- stabilirea unor elemente ale normei de timp cum ar fi timpii de
pregatire-incheiere, de deservire a locului de munca, de intreruperi regle-
mentate, adica a t.impilor care nu se repeta cu Iiecare unitate de produs ;
In cazul muncii care se repeta in mod neuniform sau cu elemente care an
durate mari - complexe de minuiri sau chiar operatii, sise luereaza in
regie sau, chiar, in acord, iar durata timpilor observati variaza in limite
foarte largi, fotografierea poate fi utilizata l}ipentru stabilirea timpului
operativ ;
- stabilirea normelor de deservire l}ia normelor de personal;
- cercetarea gradului de ocupare a muncitorului, de-a lungul zilei
de lucru ~i pe total schimb, ~i a gradului de utilizare extensiva a utilajelor ;
- cercetarea l}i extinderea experientei inaintate a executantilor,
cu realizari deosebite in productie, prin aceasta fotograf'ierea putind fi
utilizata la perfectionarea organizarii productiei ~i a muncii,
Dupa numarul executantilor sau al utilajelor luate in observare, foto-
grafierea timpului de munca al executantului ~i a timpului de folosire a
utilajelor poate fi individuala sau colectiva,
Fotografierca individuala cuprinde in observare activitatea unui singur
executant care deserveste unul sau mai multe locuri de munca sau utilaje.
In acest caz observatorul i~i concentreaza toata atentia asupra studierii
muncii executantului sau a functionarii utilajului respectiv, asttel ca
Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 75

studiul consumului de timp poate fi realizat cu precisia cea mai mare ~i

cit mai comp1et. Pentru simplificare, in continuare se va prezenta nurnai
cazul Iotografierii timpului de munca 311executantului, irrtrucit celelalte
eazuri sint similare.
Fotografierea colectiva sau de gmp se efectueaza simultan asupra
unui executant colectiv care are in sarcina sa unul sau mai multe loeuri
de munea. Executantii pot Ii, sau nu, 1egati intre ei prin procesul de pro-
ductie. De regula, fotogratierea trebuie sa cuprinda un schimb intreg de
munca, dar ea se poate intinde ~i pe durata mai multor schimburi. Se
recomanda mai putin fotografierea partiala a unui schimb.
Pentru realizarea observarii, cel care efectueaza fotografierea se va
prezenta cu circa un sfert de ora inainte de inceperea schimbului ~i va
rarnine un timp dupa terminarea acestuia, pentru a putea constata sosirile
mai devreme sau mai tirziu de ora inceperii programului, ca ~i plecarile.
Pe parcursul realizarii observarilor, executantii nu vor fi stinjeniti
cu intrebari, observatii sau sugestii, astf'el incit procesul de munca sa se
desfasoare normal, eventualele modificari ale acestuia fiind mentionate
cu claritate in fisa de observare.
Fisele de observare trebuie sa cuprinda date in legMura cu muncitornl,
sau muncitorii cercetati, cu activitatile desfasurate de acestia in con-
ditiile de productie existente ~i eu dotarea tehnica a Ioeurilor de munca.
Astfel, pentru prezentarea executantilor, fisele vor cuprinde numele, marca,
specialitatea, incadrarea taritara, meseria, virsta, vechimea in meserie
~i vechimea in specialitate, vechimea in intreprindere.
In legatma eu operatia sau Iucrarea efectuata, se vor nota piesele ~i
cantitatile comandate si executate si materialele fo1osite. Pentru dotarea
tehnica' a locului de munca se va nota denumirea utilajului folosit, caracte-
risticile tehnice principale, turatia, presiunea de regim, sculele ~i dispoziti-
vele folosite, gradul de uzura a utilajului etc. Precizarea conditiilor de Iucru
are in vedere modalitatile de aprovizionare cu materiale, lubrifianti, scule,
amplasarea utilajului ~i a muncitori1or, graficul de deservire a utilajului,
conditiile igieno-sanitare, conditiile de medin etc. Precizarea aeestor con-
ditii este necesara pentru a se putea determina masurile ce trebnie fun-
damente pentru imbunatatdrea acestor conditii, ea ~i stabilirea influentei
diferitilor factori organizatorici sau de me diu asupra consumului de timp
de munca.
In cazul fotografierii individuale, se completeaza fisa de observare
(tabelul 3.6) a locului de munca. In aceasta fi~a se noteaza momente1e de
inceput ~i de sfir~it ale fiecarei categorii de timp, care este inregistrata se-
parat, ori de cite ori apare. Momentul de terminare a unei categorii de timp
coincide eu momentul de ineepere a alteia.
Pentru ca rezultatele observarilor sa fie conc1udente, in cazul in care
sint fo1osite pentru determinarea timpului operativ, numarul minim de
mas1¥atori pentru elementul observat trebuie sa corespunda tabelului
3.7. In Iiteratura de specialitate se recornanda valoarea 1,3 pentru coefici-
entul de stabilitate in cazul prelucrarii unui sir cronometric provenit
dintr-o activitate manual-meoanica §i 1,4 - pentru activitatile manuale.
76 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncii

Tabelul 3.6. Fi~.1

de observure pentru lotogl'aiierea illdividualii H tlmpului de JIlullca

tntreprindcrea mecanica nr. 10

Sccna prelucran mecanlce Fisa de observaj.ie nr. 1 Operatla : 'struujire ax turbina
Atelierul : 15 Fotograttcre individuala a timpului Categoria de.fncadrar e a lucra rii : V
Schimbul : 1 de munca Categoria de incadrare a muncitorului: V

Scopul ohservaril : claborarea de normative de tlmp

Numele muncltorulut : S. Gh., rnarca 3112.
Mcseria, specialitatea sau tunctja : strungar
Virsta ; 35 ani: vechimea III rneserie, specialitate sau Iunctte : 11 ani
Indicele de indeplinire a norrnelor, In %;
- media pe n ltlmele 3 lunl : 105
- in timpnl observant. .... ·· 103
Calitatea lucriirii executate : bunii Maistru : R.V.

Utilajul Scule ~i dispozitive

Denu mirea : strung universal CuLite de strunjit

NI. inventar: 4135 Transportoare cu role
Cara ctertstici : Macnra 3 tone

Elemente de organlzare ~i deservire a loeului de

Produsul
mnnca

Denumirea: turblna R-2; Semifabricatele slnt aduse si evacuate la locul

tipul T-2 de muncii Cll ajutorul macaralel. Sculele slut in
Dimcnslunl : 1580 X 730 X 1200 (mm) cantltati suficicnte sl de calitate corespunza-
Masa : 1250 kg toare
Ma terialu l : fontil

Cnnttnutul opera tiel Schema (schita) prelucriirll produsului

Strunjit ax turblna

lncepu tul observartl

(ora)
Sl'irsttul observant
(ora)
I Durata observant
(ora)
Se mnatura
observa torul u i

G,UO 14 ..00 [ 8

Tabelul 3.G (contlnuare)

TimnuJ Tirnpul Simbolul

Productia
Nr. curent Durata, eo care se realizata tirnpu lui
ert. Ac+ivitatea observata min suprapune, in unita.ti de muuca
ora ) min min natura le con snmat

Inceputul observaril G 00,0

1 I Indeparteaza
I . _
spanul de pe
I masma 03,0 3,0 trio
2 Co~nplete?z~ nlvelul ulelulul
I ill rnasma 04,5 1,5 I,U
Metode de mdsurare ~i analiza a timpului de muncc 77

Tabelul 3.6 (cnnt.lnuare)

I
Timpul !
I I Timpul Productia \ Simbolul
Nr. curcnt realizata timpului
CT~.
Activitatea observata \ Durata
min. I. suprapune,
care se
ell
in unitati de munch
ora
I
,
min. mm. naturale consumat

3 I Transporta plesa pentru strun-'I

I I
jit 09,5 4,0 i - I - Tmn
I A~aza pe masina plesa de I I
4
strtmjlt., 0 prinde, 0 contro-l
Ieaza, pune in tuncttune rna-
I
i
I
I
•
sma
I
I 15,0 5,51 - I - I la
5 I Supravegheaza Iunctionarea !
strungulul, urmarlnd viteza
de aschtere, parametrii de
Iunct lonare 19,0 I 4,0 - i - Ist(lb)
G i Muncltorul are 0 pauza de 0-
dihna regtementata, timp
in care masina functioneaza 23,0 I I Itk
fara supraevghere 52,0 I 10,0 I
10,0 1 ton
I I
7 i Indeparteaza spanul de pe ma-
sina 55,0 3,0 - Ido
8 I Asteapta macaraua 57,0 2,0 - ti
9 I Seoate plesa ell mncaraua ~i 0
a~azii pc podea 59,5 2,5 - la
10 i Prcdarea pieselor la ma gazle 7 0,3 3,5 - T pi

11 I Primtrea unci noi comenzi 07,5 ,1,5 - - Tpl

I i
12 I Aseaza piesa pe masina, 0 con-
troleaza sl porneste masina 13 4,5 i - - I la
45,0
13 I Supravegheata Iunctlonarea
strungulul 57,0 11,0 Ist(lb)
14 ! Xlaslna Iuncttoneaza rara su-
pravegherc 14 15,0 18,0 - 1 Ilk
15 ! Seoate piesa en macaraua sl
o a~azu pe podea 18,0 3.0 la
I
15 i Strmge sculele 25,0 7,0 - - Ido
17
18
I Sterge maslna
I Plea ca de la locnl de munca
I 30,0 5,0 - I tdo

(termina Iucrul mai devre-

me) i 15 15,0 I 30,0 I - - Id
Slirsltul observarll I 15 I OJ,O

Tcbelul 3.7. Numurul minim de masurar! pentru elementul observat, in

eazul Iotoqrafertl timpniui de mum-a

Durata elementului observat, in min. Numarul minim de valori din ~ir

pina la 5 15
5,1. .. 10 10
10,1. .. 30 8
peste 30 5
 78 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

3.3.1.2.1. Fotografierea Individuala. In cazul fotografierii individuale,

prelucrarea datelor este relativ simpla, realizindu-se chiar pe fisele de obser-
vare. Timpii observati se stabilesc ca· diferenta intre diferitele momente
inregistrate. 0 importanta deosebita prezinta, in cazul f'otografierii,
gruparea categoriilor de timp de ~cela~i fe1, corespunzator structurii de
timp ~i analizei critice a acesteia. In urma analizei structurii timpului de
munca se intocmeste balanta acestuia pentru intervalul de timp supus
observarii, rezultind atit imbunatatirea ce poate fi adusa in folosirea tim-
pului de munca de la locul de munca analizat, cit ~i cresterea posibila a pro-
ductivitatii muncii. Se stabileste astfel care este ponderea diferitelor ca-
tegorii de timp, care este ponderea timpului productiv ~i a celui neprodue-
tiv, fata de durata schimbu1ui.
Cu ocazia analizei critice se pot stabili ~i masurile tehnico-organizato-
rice ce trebuie luate pentru mobilizarea timpilor neproductivi pe de 0 parte,
ca ~i a timpilor de pregatire-lncheiere a timpilor de deservire ~i de intre-
ruperi conditionate de tehnologie ~i organizarea muncii, in vederea cres-
terii productivitatii muncii.
Se poate face ~i 0 analizs, a timpului operativ care poate fi proiectat
a se reduce atit pe baza de normative, cit ~i cu ajutorul calculelor analitice,
tinind seama de influenta progresului tehnic care poate contribui in masura
nelimitata la reducerea tuturor categoriilor de timp.
In cazul in care nu exist a normative sau posibilitatea realizarii unor
calcule analitice, durata proiectata se ia egala cu cea inregiatrata, urmind
ea ulterior sa se realizeze masuratori asupra timpilor de baza~i ajuta-
tori, in vederea descoperirii rezervelor nemobilizate de crestere a produc-
tivitatii muncii.
In tabelul3.8 (la sfir~it) se prezinta un exemplu de calcul al balantei
timpului de munca in care se evidentiaza durata totala proiectata a timpului
de munca pentru productia efectiv realizata in perioada de inregistrare
si.durata totala a timpului de munca rezultata prin fotografiere. Diferenta
dintre timpul de munca proiectat ~i timpul de munca inregistrat reprezinta
rezerva de folosire a timpului de munca, data de coeficientul kl' cu ajutorul
eareia se calculeaza cresterea posibila a productivitatii muncii, k2' in %.
Tabelul 3.8. Balanta timpului de munca rezultata din fotografierea Indivlduala a tlmpului de
munea a exeeutantului

! Tlmpul de munca consumat, min. I Timpul de munca consumai, %

Nr.
crt. I
Activit atea observata!?l categoria
t impului de munca consumat
II
I
.
Sirnbol inregi-
strat
.
prociectat
Id f erenta I
1
fnregis-
trat
!I preOiec-jd'
tat iferenta

-01 1 1-23 41- -

1. [Prirnirea
crului
Total timp
~i predarea

de pregatire
lu-

si
6,0 ~I_-_I_I 1,25_1_1,25

incheiere I Tpi I~I -,-

f\ () - 1,25 1,25 -
a lTotal timp de baza. A~e-
zarea ~i scoaterea piesei I to ts! I 165,0
44,01
150'0--1~1
38,0 8,0
34,4
9,15
30,8
7,9
I 3,6
1,25

le ~
 - -- -
~~-~~- - - -

Metode de masurare ~i analiza a timpului de munca 79

Tabetut 3.8 (continuare)

o 2 3 4 5 6 7 8

b i Total timp ajutiitor la 44,0 38.0 8,01 9,15 I 7,9 1,25

2 ITotal timp operatiy I~I 209,01 186,0 1 23,01 43,55 I_~~ 4,85

IInlocnirea sculel uza te 11,018% din

tlmpul .
I operativ I
Reglarea maslntl I 3,0
(normativ)

Ungerea utllajului I 3,5

c ITimp total de deservirel 16,5 16,0 0,5,

i tehnica a loculut de j
ldt
! I 3,44 3,34 0,10

I muncn I! I
[Cura tirea utllajulul i ! 2,5 - I
II lngrijirea Ioculut de munca,1
indepartarea spanulut 1
!1 9,0 6 % din
t irnpu l
II 1

I operativ
1 ! (normativ) I 1

d ! I
__
I
ITimpuI . total. ~e deservir~
~rganrzat.?nca
.1 (,e munca
a lccului
/do
I
I
11,0 12,0
I
1
-0'51~

~
2,4

~
2,5

_
I 0,10

3 !Total timp de deservtre a Tal 27,5 i 28,0 0,01 5,80 i 5,85

__ I 10Clllui de munca 1 _
- 1--1 1---
I
__1_1 TOlal limp producliv Tp 243,0 222,0 21,51 50,60 45,8 1 4,85

e ITotal timp de intreruperl

pen tru odlhna ~i necesi-
1011

I
1 I
I ! Se suprapune cu lio

I
I1

1 ta ti fiziologice I

ITotal timp de Intreruperi Ito I 129,5 129,5 0,0 127,0 27,0

I condition ate de tehno-, i

1 logie sl de organizarea I I _
! muncii I__ ~I I 1 , _

4 'Total timp de intreruperl TiT I1 129,51, 129,5 I 0,0 27,0 I, 27,0

I
I
reglementate 1---'
I !
"

!IDe~lasar.e~ dupii scule ~il ! 9,0! - I 9,0 1,9

dispozttive
,i
! I 1
1

IDeplasare pentru cautarea I ! 3,5 I 3,5:

0,7
i rnaistrulut I!, I'

'IDePlasare
!
dupii
~i semifabricate
materiale!
!
I
I
28,511'
I
28,5
5,9

I .
[Tirnp pentru munca nepre-j'
! I
I
I
6,51
1

: vazutn in sarcina de I 1
I
I
6,51 1.35
I productle I! I ,
 80 Procedeele de masurare ~i determinare Cl timpului de rnuncd

Tabclul 3.8 (continuare)

o ., 3 4 5 6 7 8
I

I I
5 lTotal timp de munca

'/Lipsa
productiva

energie elcctrtca
--II ';..1!
::.
ne
47,,1
10,0'
,
'Convorbiri In in teres Ap.!
u_ • ! 3.01
serviclu I i I
i
Asteptarea dupa mljloace] 35,01
de transport I I
I
Asteptarea muncltorulu i i
allxiliar i I ~'51
--;-ITotal timp intrerupei erl :nde-:~I
.. 51,5
pendente de exeClltant ---! I ---I 1 1 _
h Total timp intreruperi de- id I 85 - 8,51 1,89 - I 1.8\)
pendenle de cxecutat ' I I !
6 ITotal timp de tntreruperf Tin ~ - 60,0 12,55 j----i 12,55
nel'eglementate 1 1 I ! __
i
mi TI I Total limp neproduclil!
Total t~mp ~e munca Obser-,I--;::-
oat, lJ1 mIn ,I
TN 237,0

480,0,
129,5

351,5
1108,5!

I
49,40

129,011100,00
27,01

72,801
!
22,45

27,2

Coneluzii Observa tii

1 I
,
Irnbunata Urea folosirii tim-
pului de munca, in %:
Lucratorul a intrerupt lucrul pentru a pleca la masa
cu 2,5 mill inainte de inceputul pauzei. Si-a reluat
aetivitatea cu 4 minute mai tirztu dupii terminarea
COilS. de limp deposit pauzel, A plecat mai devreme cu 30 minute la sfir-
I.:} = -------- situl schhnbului.
Total timp obseruat
129
·100=-100 = 27,2% Totalul tlmpulul de inaetivitate la locul de munca,
480 datorat venirii cu int.irztere s i plecarh mal devreme
de la lucru, este 36,5 min.
Cresterea posibilii a pro-
2
ductlvita tu muncii, In
%:
k1
1.:2 = 100 - 1.:1 ·100 =

27,20
·100 =
100 - 27,20

27,20
-- ·100 = 37%
72,50

I~TOC:\[lT, CO~TROLAT,
Data Funciia Semruii lira Data Funciia Semniaura
Metode de masurare ~i analiza a timpului de muncd 81

3.3.1.2.2. Autofotografierea. 83 aplica numai la. cxecutanti eu seo-

pul de a-i deterrnina pe acestia in depistarea pierderilor de Limp de munca.
Astfel se expliea de ce prin aceasta metoda se evidentiaza numai intre-
ruperile din ziua de munca a executantului.
Este evident ca fotografierea timpului de munca realizata de insa,~i
executantul procesului de munca se numeste autofotografiere si, pentru
aplicarea acestuia este necesara 0 pregatire prealabila a oamenilor muneii
respectivi. Autofotografierea se poate aplica ~i in activitatile administra-
tive ~i de birou, pentru toate activitntile unde apar pierderi de timp. Iri-
structajul executantilor trebuie sa-i familiarizeze pe acestia eu structura
pierderilor de timp in vederea stabilirii cauzelor care le determina. Fisa
de observare pentru autofotografierea timpului de munca este putin dife-
I'ita bta de fi~a de la fotografierea individuala, dar completarea acesteia se
face in mod similar.

Tobelul 3.9. n~i\de observare pcntru nutofotografierea tlmpulul de ruuncii

Int repr inderea : Piese scbimb X

Sectia : prelucrari mecanice Ftsa de observare nr. 5 Operatia : frezat batiu
A telierul : 6 . Autofotogratiere Cat.egoria de Incadrare
Schimbul: J I a Iucrar'ii : 6

Data observarii 15 sept.. 1978 i Inceput ora 6 Terrnirrat ora 14 Durata 8 ore

Numcle ~i prenumele: ~I.A. ~[arca: 1435

Categoria de incadrnre : 6 Meseria ~i specialttatea : frezor
Virsta : 30 ani Vechimea in meserie, speeialitate sau Iunctie : 10 ani.
Denurntrea uttlajului : Indieele de indeplinire a normelor, %:
rnasina de frezat in luna precedenta 97 %
- in ziua autofotografierii 98 %
"j

Denumirea
pierder-ilor
Inceputul Sfirsitul Durata: !
I
Nr. crt, de limp
de munca ora
I
min II ora
I
min ora
I rnin
i
j

I
I
Cauza

I ,
1

? Pleeat dupa scule 12 12

1" 30 is Lipsa scule
3 Plecat dupa maistru 13 05 13 15 10 Maistru

Total 6(j

Propunerile executantulut pcntrn remedierea pierderilor de timp:

----------._ _--_ _---- --_ __ .. _-------_ .. -.-._-._------------- _ ---- .. _------_.- _----_ .._---- __ -. __ ..
Sernnatura rnuncitorulut,

.3.3.1.2.3. Fotoqrafierea coleetiva, Fotograf'ierea colectiva a timpului

de munca poate imbraca doua forme: 1) fotografierea colectiva en inregis
trarea continua a datelor ~i 2) prin sondaj, la. anumite intervals (eta-
bilite in prealabil) de durate egale.

6 -" c. 1S51
 82 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

Fotografierea colectiva cu inregistrare continua nu se deosebeste de

fotografierea individuala decit prin multiplicarea numarului de executanti
care slit observati, sau prin numarul de utilaje sau obiecte ale muncii
luate in studiu. Ca urmare, Iisa de observare va cuprinde mai multe eo-
loane corespunzatoare fiecarui executant in parte, coloana in care se vor
nota intervalele de timp, care trebuie sa fie suficient de mari spre a putea
fi sesizate.
Prelucrarea datelor se face in mod similar fotografierii individuale in
mod Aseparat, pentru fiecare executant sau utilaj observat,
In cazul fotografierii colective, prelucrarea datelor permite 0 analiza
comparativa a executantilor, realizareaunei medii ~i observarea (intr-un
timp scurt) unui numar mai mare de cazuri.
Fotografierea colectiva cu inregistrarea la intervale egale este 0 me-
toda laborioasa, care se aplica in cazul obscrvarii simultane a unui numar
mare de executanti care pot ajunge pina la 15. Metoda are doua caracte-
ristici importante: inregistrarile se fac la intervale egale stabilite in preala-
bil ~i se considera aprioric ca in decursul unui interval se consuma numai
categoria de timp stabilita la, ineeputul lui. Observarile pot fi realizate in
mod continuu sau discontinuu, urmarindu-se realizarea unui anumit numar
impus,
In realizarea acestei fotografieri se parcurg urmatoarele etape : defal-
carea activitatilor observate in elementele necesare ; intocmirea fiselor
specifice de inregistrare ; calculul marimii intervalului la care trebuie sa
se stabileasca observarile, interval egal pentru toate rnasuratorile ; stabi-
lirea elementelor representative ~iperioada de studiu. Dupa efectuarea ob-
servarilor , in cadrul prelucrarii datelor, se analizeaza gradul de precizie
al elementului reprezentativ, se stabilese rezultatele ~i se face 0 analiza
tehnico-organizatorica a acestora.
Pentru aplicarea fotografierii colective cu inregistrarea la intervale
egale, se folosesc anumite notiuni specifice avind relatii de calcul pre-
cizate pentru analiza ~i interpretarea datelor. . -.
3.3.1.2.4. Fotocronometrarea. Este 0 metoda de masurare si inre-
gistrare a duratei elementelor unui proces de munca ~i a timpului de fo-
Iosire a utilajului pr in combinarea fotografierii cu eronometrarea in anumite
perioade de timp.
Fotocronometrarea este 0 metoda de masurare si analiza in mod critic
a duratei elementelor de folosire a utilajului sau a 'duratelor unui proces
de munca, Cu ajutorul ei se pot stabili fie anumite elemente ale timpului de
executie ea durata, fie pentru analiza gradului de folosire a t.impului de
~unca. Metoda se poate aplica pentru activitatile care au elemente de
timp cu durate mari.
In tabelul 3.10 se prezinta 0 fi~a de observare prin fotocronometrare a
timpului de munca.
Fotocronometrarea se realizeaza de obicei asupra unui exeeutant indi-
vidual, asupra unui utilaj sau obiect al muncii ~i numai in cazuri deosebite
asupra mai multor executanti. Numarul maxim al acestora nu poate depasi 3.
Se aplica la operatiile care' nu se pot executa deeit prin cooperarea mai
multor executanti.

- .. ~' -.
... I s -m
 Metode de masurare ,ianaliza a timpului de munca 83

Tabelul 3.10. Fi~a de Iotocronometrare a timpului de munea a lIDUi executant la operatta de

gaurire

N,.
crt,
Activitatea observata
.\Ob;;~x::r~rinI
fotograflere
Timpii obtinutl prin cronometrare
_,_~-~:---,---_,_---
\SimboIUI\ Du~ta
mm
ora I min I 1 ! 2 I 3 I 4 i 5
I
1 11neeputulobservant 6 001_1_1_1_1_1_1_,_

1 [Pregateste luerul

2 ILucreazii
6

6 331--------=1=1
I I I I
061 I I

, !
Tpl

T~p
I 6
I 27

3 Iprim:~te in?icatiile
_: mmstrulU!
I
1 __
6 1 381
----------1----,--
1 'I 1 I' I \' T dl I 5

4 ll.ucreaza

5 lFumeaza
6

6
:~I-I-'
oo
1--"
I
-I-I~
I ton 1
23

6 [Lucreaza
71~1_=1=1==1=1 Top ~

__
2JStii de vorbii
---[- 7 20 _ I I 5

---1---' - --'
td
--,-----
=-1' InceputuI eronometriirii__ 7_ 20 - 1 --- ---

~ Lucreazii _ I 1
I Top

a) Prinderea in strun- ---,-- tco 20,00 22,15 24,57 27,09 29,201 ,---

l gul universal ' I-- -t<lo 12 10

------ 10 11 I---1--'--
--- 10

b) Realizarea primei I ' leo 20,12 22,25 25,07 27,20 29,30

j giiuriri{

e) Realizarea celei de al
----1----'-'-
• 1teo
tao 60 62 58 58 60

21,12 23,52 26,05 28,18 30,30

l doua giiuriri ---1--1 tdo ~~ ~ ~ 1~i __ '---

Id) Tesirea gaurllor I I 4 5

Itco
tdo
22,11 24,52 27,05 29,17131,30
4 3 4
-, --,------------,------,--

- 'Sflr~ituleronometriirii 7 I~I_! __ I __ I__ I-, _1--1__ 1 26

I I~
.. ·1· ..
42 [Lucreaza

43 [Fu meaza
---1-
I
13 I 35 I

~~~ --
-- __I~
I '__ Top

15

~Luereazii 13 ~ __ I__ -_,~I 7

45 Strlnge sculele 14 00 1 Tal
- Sflr~itul observiirii 14 1--;;; -1-- --1-- -- --[--
Observatii tco - timpul curent eonsumat; tdo - durata elementulni miisurat.
Data....... . . . . .. .. . Observator .
84 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncii

Etectuarea masuratorilor ca ~i prelucrarea datelor rezultate din f'oto-

cronometrare, in vedrea analizei acestora, se executa, atit pentru cronome-
trare cit ~ipentru fotografiere, separat. Pentru fiecare din cele doua metode
de observare se utilizazi; metodologiile specitice prezentate anterior.
3.3.2.1l!etode de inreqistrare indi1'ectii a, thnplHi
In ultimul timp se aplica tot mai mult, in local metodelor de observare
directa (care au dezavantajul ca necesita un timp mai mare de observare,
uneori 0 prelucrare Iaborioasa, conditionind alegerea unui anumit exe-
cutant ~i unni anum it interval de timp), metodele de inregistrare indirecta
a timpului, cum ar fi metoda observarilor instantanee, filmarea, utilizarea
magnctofonului oscilografierea, masurarea t.impului pe microelemente ~i
altelc.
3.3.2.1. Observarile instantanee. 3.3.2.1.1. Dbservarlle instantanee
f3ra evalnarea ritmului. Observarile instantanee asupra timpului de munca
~i a timpului de folosire a utilajului reprezinta 0 metoda de masurare a
timpului prin inregiatrarea, in anumite intervale, a activitatai de moment
a mai multor exeoutanti sau utilaje, in scopul determinarii ponderii sau
duratei elementelor de producti«.
Metoda observarilor instantanee urmareste stabilitea timpilor nepro-
ductivi din cadrul zilei de munca, a cauzelor care genereaza astfel de si-
tuatii, a timpilor de trecere a obiectului muncii de la 0 operatie la alta sau
de la un stadiu la altul. Intrucit metoda permite determinarea gradului
de utilizare a masinilor pe de 0 parte ~i a executantilor pe de alta parte, poa-
te fi utilizata la stabilirea normelor de personal in activitatile de intreti-
nere ~i reparatii, ea ~i la stabilirea masurilor pentru eliminarea cauzelor
de pierderi de tirnp. Poate fi Iolosita cu eucces la depistarea locurilor in-
guste si la verificarea calitati; normelor de munca prin determinarea du-
ratei de t.imp a elementelor care formeaza structura normei de timp ~i an
un caracter nerepetitiv.
Sint mai multe variante ale metodei observarilor instantanee. La unele
se urmareste daca observarile sint facute cu evaluarea ritmului sau nu.
La altele se urmareste momentul la care se realizeaza observarile, ea de
exemplu : momente alese la intimplare, momente alese la intervale regulate,
momente alese la intervale foarte scurte, ehiar mai mid de un minut.
Exista ~i 0 varianti; a metodei observarilor instantanee la care observarea
este realizata de executant , caruia i se transmit optic san acustic momen-
tele de autoobservare. Cel mai adesea ins:1 se utilizeaza metoda observa-
rilor instantanee intimplatoare, mot iv pentru care se va face numai pre-
zentarea acesteia.
Etapele obseroiirilor instantanee. Un studiu efectuat pr in metoda obser-
varilor instantanee parcurge mai multe etape pregatirea efectuarii obser-
varilor, efectuaterea observarilor, prelucrarea datelor.
In cadrul primei etape privind pregatirea ef'ectuarii observarilor
instantanee, 0 mare importanta 0 prezinta stabilirea elemenielor de studuu,
la: care se pleaca de la intormatiile culese ~i de la scopul studiului ~i se trece
la defalcarea procesului pe elementele ce urmeaza a fi studiate. Din aceasta
cauza, este important ea observatorul sa cunoasca amanuntit activitatile
care se incadreaza in fiecare categorie de timp. Trebuiebine definite ince-
Metode de masurcre ~i analiza a timpului de muncd 85

putul ~i sfirsitul fiecarui element, spre a fi not ate ~i stabilite cu u~Ul'inta.

Observatorul, cunoscind foarte bine activitatea Iiecarui muncitor observat,
va putea SeL inregistreze corect, repede ~i precis, fara confuzii, activitatea
diteritelor categorii de muncitori. Pentru a evita eventualele greseli, cate-
goriile de timp observate se recomanda a nu fi exagerat de mari. Se reco-
manda, de asemenea, veriticarea acestora la locurile de munca respective
in cadrul unei perioade de proba.
Metoda observarilor instantanee are la baza teoria probabilitatilor.
Ou cit se vor realiza mai multe observari asupra unui loc de munca, cu
a.tit rezultatcle vor fi mai aproape de realitate. Observarile trebuie sa se
realizeze toarte riguros, far a interpretari empirice.
Dupa stabilirea elementelor de studiat urmeaza stobitire« circuitelor
SC(1t f}, traseelor de urmai,

In funetie de numarul de vizitar! zilnice ~i de schita de amplasare

a Iocurilor de munca se intocmeste planul traseului care trebuie urmat
de observator. In cadrul planului de amplasare se marcheaza tiecare utilaj
sau loc de munca printr-un numar de ordine vizibil, nu mar care se inscrio
~i pe planul de amplasare. Traseul ce trebuie urmat de observator trebuie
sa fie cit mai scurt posibil, cu portiuni cit mai mici de rners in gol ~i sa
permita constatarea evidenta a act ivitatii executantilor. Pe acest plan se
stabilesc Iocurile in care se realizeaza observarea ~i inregistrarea acestuia,
precum si locurile de munca ce urmeaza sa fie observate in aceste puncte.
Initial se pot stabili mai multe trasee provizorii, in functie de nnrnarul de
locuri de munca. Punctele de pe traseu se stabilesc asUel incit dintr-un
punct oarecare sa se poata observa mai multe locuri de munca. Intrucit
observatorul se opreste in punctele fixate in prealabil, trebuie E'a se ma-
scare durata parcurgerii traseului, cu oprire la fiecare loc de rnunca. Ob-
servatorul pe traseu inregistreaza aetivitatea observata ~itrece mai departe.
Viteza observatorului pe traseu nu influenteaza rezultatele observarii dar
cste obligatorie respectarea circuitului, a punctelor fixate pentru oprire,
in vedcrea observarii, ea ~i a locurilor de munca ce trebuie observate in
aceste puncte. Se recomanda parcurgerea de proba a circuitului propus,
mainte de inceperea masuratorilor, in vederea derinitivarii acestuia.
Se noteaza cu p ponderea probabila a elementului de timp ce urmeaza
a Ii studiat, in procente. Stabilirea ponderii probobile a elementului de tim-p
studiat este 0 etapa iniportanta in pregatirea efcctuarii observarilor ins-
tantnnee. De obicei, in urma unei analize se alege ea factor p acea valoare
ce corespunde elementului ell ponderea cea mai mica, pentru a asigura
realizarea pentru toate elementelc a prcciziei stabilite initial. Fact orul
p se determina de obicei in etapa de pregatire a observarilor instantanee,
en 0 oarecare aproximatie in urma realizarii unor observari, sau pe baze
de realizari statistiee de care executantul dispune, De exemplu, daca in
urma unor observari prealabile, timp de 3 zile, asupra a 25 de masini-
unelte, ar rezulta urmatoarele procente : Iucreaza 78 %, opriri pentru apro-
viziouarea locului de munca 8 %, opriri pentru reglaje 4 %, opriri pentru
intretinere 5 %, opriri din cauza executantilor 7 %. Evident, factorul p
va fi : oprit pentr« reglaje en ponderea probabila de 4 %.
 86 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

Deierminarea nttmarului de observari ~i pentru aceasta metoda are

o importanta deosebita. Numarul de momente-om, momente-utilaje sau
momente-obiect, realizate in timpul observarilor instantanee, se refera
de regula la elementul cu ponderea eea mai mica, deoarece precizia rezul-
tatului vaI'iaza direct proportional cu numarul observarilor iar ponderea
elementului analizat variaza invers proportional.
Precizia rezultatului este in runctie de scopul urmarit prin efectuarea
studiului ~i in runctie de tipul de productie.
Plecind de la calculul probabilita.tilor, numarul de observari N se
stabileste en relatia
2
a (1 - p) , in care: (3.27)
N = k2p

a
este coeficientu1 probabilitatii verosimile (probabilitatea ea eroarea
relativa a rezultatelor observarilor sa nu depaseasca limit a
admisibila) ; de regula, in practica, se ia a = 2, corespunzind
probabilitatii de 95% ; in cazul in care se poate adminite 0
probabilitate mai mica, se va diminua corespunzator ~i a; de
exemp1u la P = 0,92 va corespunde a = 1,7 iar la P = 0,84,
a = 1,4; in cazul in care se admite 0 probabilitate mai sea-
zuta, rezulta ~i numarul de observari mai redus;
p - ponderea probabila a elementului de timp analizat;
le - eroarea relativa admisibila, in sntimi (de regula k = 0,05).
Aplicarea formulei de calcul pentru determinarea numarului de obser-
vari este relativ greoaie. Din acest motiv se reeomanda utilizarea tabelelor
sau grafieelor din care se preiau direct numarul de observari. Forma tabe-
lara elimina eventualele greseli de calcul sau citire.
In tabelul 3.11 se prezinta numarul de observari pentru diferitele
valori ale ponderii elementului de timp analizat ~i pentru diferitele valori
ale erorii relative. De exemplu, considerind valoarea procentuala a ele-
mentului analizat 10%, respectiv 0,1, iar eroarea admisibila ±5O,{" res-

• Tabelul 3.11. Numarul de observart pentru diferite valori ale ponderii elementului de tlmp
anaIizat ~i pentru diferite valori ale erorii relative

~I
po,'0
±l
I
±2
I
±3 ±4
I
±
I, ±6 I ±7
I
±8
I
±9
I ±1O

1 /396000019900001440000 274 50011584001110000/ 80000 61900 48 900 139 60~

2 1 960 000 490 000 217 800 122 500 78 400 54 400 40 000 30600 24200 19600
3 I 1293300 323 300, 143 700 80800 51 700 399001 26400 20200 16000 12900
4 I 960000 240000 106700 60000 38400 26700 19600 15000 11 900 9600
5 760 000 190 000 84 400 47 500 30 400 21 100 15 500 11900 9390 7600
6 626700 156 700 69600 39200 25100 17400 12 800 9790 7740 6270
7 I 531 400 132 900 59 000 33 200 21 300 14 800 10800 8300 6650 5310
8 ' 460 000 115000 51100 28800 18400 12800 9380 7190 5680 4600,
9 I 404400 101100 44900 25300 162001 11 200 8250 6320 5000 4040
10 : 3600001 90000, 40000 22500 14400 10000 7340 5630 4450 3600>

•• J"'L _
 Metade de mosurare ~i analiza a timpului de muncd 87

Tal/clul 3.11 (contlnuare)

;"
.:
Po,'0
",I ±21 ~3 ±4 I ±5 I ±6 ±7 ±8 ±9 ±10

11 323600 80900 36000 20 200 112 900 8990 6600 5060 4000 3240
12 293300 73300 32600 18300 11 700 8150 5980 4580 3620 2930
13 267700 66900 29700 16700 10700 7440 5460 4180 3310 2680
14 245700 61400 27300 15400 9830 6830 5010 3840 3040 2460
15 226700 56700 25200 14200 9070 6300 4620 3540 2800 2270
16 210000 52 500 23 300 I 13 100 8400 5830 4280 3280 2590 2100
17 195300 48 800 '21 700 12200 7 810 5420 3980 3050 2410 1950
18 182200 45600 20200 11 400 7290 5060 3720 2850 2250 1820
19 170500 42600 18900 10700 6820 4740 3480 2660 2110 1710
20 160000 40000 17800 10000 6400 44·10 3260 2500 1980 1600
21 150500 37 600 16700 9400 6020 4180 3070 2350 1860 1510
22 141 800 35500 15800 8660 5570 3940 2890 2220 1750 1420
23 133 900 33500 14900 8370 5360 3720 2730 2090 1650 1340
24 126700 31 700 14100 7920 5070 3520 i 2580 1980 1560 1270
2.5 120000 :30 000 13 300 7500 4800 3330 2450 1880 1480 1200
26 113 800 28500 12 600 7120 4550 ,)160 2320 1780 1410 1140
27 108100 27 000 ! 12 000 6760 4330 3000 2210 1690 1340 1080
28
29
102900
97900
25700
24500
11 400
10900
6430
6120
4100
3920
I :2 860
2720
2100
2000
1610
1530
1270
1210
1030
980
30 93300 23300 10400 5830 3730 2590 1900 1460 1150 935
31 89000 22300 9890 5570 3560 2470 1820 1390 1100 890
32 85000 21300 9440 5310 3400 2360 1730 1330 1050 850
33 81200 20300 9000 5080 3250 2260 1660 1270 1000 810
34 77600 19400 8630 4850 3 110 2160 1580 1210 960 ! 775
35 74300 18 600 8250 4640 2970 2060 1520 1160 915 745
36 71100 17 800 7 900 4440 2840 1980 1450 1110 880 710
37 68100 17000 7570 4260 2720 1890 1400 1060 840 1 680
38 65300 16300 7250 4080 2610 1810 1330 1020 805 655
39 62600 15 600 6950 3910 2500 1740 1280 980 775 1 625
40
41
60000
57600
15000 6670 3750 2400 1670 1220
1170
940 740
710 .
I 600
14400 6400 3600 2300 1600 900 575
42
43
55200
53000
13800
13500
6140
5890
3450
3310
2210
2120
1530
1470
1130
1080
865
830 .
680
655
I 550
630
44
45
50900
48900
12700 5660 3 180 2040 1 410 1040 795 I 630 I 510
12200 5430 3060 1 960 1360 1000 765 605 I 490
46 47000 11 700 5220 21HO 1880 1300 960 7351 5801 470
47 45100 11 300 5010 2820 1800 1250 920 705 1 5551 450
48 43300 10880 4810 2710 1 730 1200 885 675 ! 535 43~
49 41600 10400 4630 2 600 1 670 1160 850 515 415
50 40000 10000 4440 2500 1600 1100 815 65~
62;) 495
11

400
51 38430 9610 4270 2400 1540 1070 785 600 475 385
52 36920 9230 4100 2310 1480 1030 755 455 ' 370
53 35470 8870 3860 2220 1 420 I H51 355
~~~I
;;; 11

54
55
3·1070
32730
8250
8 180
3790
3 640
2130 1 360 725\
695 530 420 I 340
I 2 050 1 310 910 670 510 405' 325
56 31430 7860 3490 1 980 1 260 870 640 390 315
490 1
57 30180 7550 3350 1 890 1210 840 ! 6151 470 375 300
58 28960 7240 3220 1 810 1 160 8051 I 590 450 360 290
59
60
27800
26670
6950
6670
3090'
2960 I 1 740
1670
1 110
1 070 ;~~Ii ~~~I 435
4.;)
1-
345
3001
280
265
61 25570 6390 2840 I 1 600 / 1 020 .\ 710 520 400 315/ 255
62
63
24520
23490
6130
5870
2720
2 610
1 530
1470
I 980
I 940 ~~~ l I 500
480
385 ,
365 t
305
290 1
245
235
 88 Procedeele de masurare si determinare a timnului de muncd

Tabclul 3.11 (contlnuare)

p,e
-: ", I
I
±J ±2 ±3 I ±4 ±5 ±G ±7 ±8 ±9 ±IO

()4 22500 5630 2500 1 ·110 I)O() i 625 460 350 275 225
65 2154() 53aO 2390 1 :150 860 600 440 335 265 215-
GG 20610 5150 2290 1 290 825 570 420 :.,20 255 20.')
67 19700 ,1925 21 gO 123U 790 545 400 305 24·5 H)5
68 18820 ·1705 2090 1 180 750 520 385 295 230 190
(\\J 17970 ,I 490 201i0 1120 720 500 365 280 220 180
70 17110 4285 1 900 1 1,170 685 475 350 265 210 170
71 163-!J 4085 1 815 1 U20 655 455 333 255 200 165
72 1556() :3890 1 730 970 620 430 315 2·15 1!)0 155
7::3 14,90 3 iOO 1 GIO 1)25 5UO Ho 300 2:'10 18U 145
7,1 14 (I.SO 351() 1560 880 560 SUO 285 220 175 140
7.:S 1:) :130 :1 :J3() 1480 835 535 370 270 210 165 13.')
i6 12 (nO :3160 1400 71)1] 50.S 350 255 195 155 125
77 11 9.S0 2990 1 ;';:30 745 480 330 245 185 145 120
78 11280 2820 1258 705 450 315 230 175 140 11()
71) 106:30 2 GGO 1180 665 -125 295 215 165 1:>'0 105
80 10000 2,500 1 110 625 400 275 205 155 125 lOO
81 I)380 2345 1 040 585 375 260 190 145 115 I),~
82 8780 2195 975 550 :350 245 180 135 110 88
83 8190 2050 gIll 510 325 225 165 1:30 lOO 82
8,1 7620 1 905 8·15 475 305 210 155 12() ~H 7()
85 7060 1 765 785 440 280 195 H5 110 87 71
86 6510 1 630 725 405 2.60 180 130 lOO 80 65
87 5980 1495 665 375 240 165 120 H3 74 GI)
88 5450 1360 G05 340 220 150 110 85 67 55
89 4940 1235 550 310 200 135 100 77 61 49
gO 4440 1110 495 280 175 125 UO 69 55 44
1)1 3960 91)0 440 250 160 110 SO 62 49 4(p
92 3480 870 385 220 140 U6 70 54 43 35
93 3010 750 335 190 120 83 61 47 :37 :>'0
94 2550 640 285 160 100 71 52 40 31 2()
95 2110 525 234 130 85 59 4:~ 33 26 21
96 1670 420 185 105 67 46 34 26 21 17
97 1 240 310 140 78 50 34 25 19 15 12
98 815 205 91 ,S1 33 23 17 13 10 8
99 405 100 45 ! 25 I 16 11 8 6 5 4

2
pectiv 0,05, inlocuind datele in relatia (3.27)l'ezuWi,N=2 (1-0,1)_
. 0,052• 0,1
= 14 400. Aceeasi valoare poate fi citita ~i in fig. 3.5.
Pe baza numarului de observari necesare ~i in raport eu termenul final
al analizei se determina numarul vizitarilor zilnice ale locurilor de munca,
Deier minarea [recoeniei obseroarilor ~i a numa1'ului de eircuite zilnice n, de-
pinde de numarul total de observari N ~i de termenul de executare a stu-
diului (z - numarul de zile). Cu cit este mai mare numarul de zile afec-
tare observarilor, cu atit 'la fi mai obiectiv rezultatul, deoarece avind
in vedere 0 perioada mai lunga, exista posibilitatea caracterizarii mai
precise a activita.tii respective,
In cazul urmaririi cu precadere a unei anumite eategorii de timp ,
numarul circuitelor zilniee va depinde ~i de natura acestora. Pentru cate-

~
Metode de miisurare ~i analiza a timpului de munca 89

goriile de timp care apar mai rar va fi necesara sporirea numarului de cir-
cuite zilnice ~i- invers, daca apar mai des. Freeventa observarilor se va
determina cu relatia
n_ N
z - ..• (3.28)
Z

Daca lungimea traseului nu este compatibila eu frecventa impusa de

factorii care intervin , se pot utiliza doi sau mai multi observatori, ale caror
rezultate se vor grupa. in acest mod se poate scurta ~i termenul de efec-

~ fOO 100
c-: 95 ..... ~ r-....... r---. ........ '" <, 95
~90 ,~
, <, <, <, ....• 90

-,
~~~ .....
""~ 85 .....
,,'"<, r-, '" -,'" 85
~<::
Cl
Q...
8IJ
75
~"
/(.1
~
I'. ~"" "
1\.."""'
" l'
R\.'\. '\. -, .'\.
f'\..
I\. I\..
[\.
<,
-, -, \. "- ~
~o

-, '\
80
75
70
65 I\.'\.'\.'\: ~ '\ -, '\.'-"
65
60
55
\.\. r\\.'
"\
1'\ '
\."- ~\.'.\. \.'\
-,
\(5'
->
'\-.:: ,\J7"
~
~o -, r\ 1\
" '\

'\
60
55
50
50
45
r\
-, ~~ .\ to cP \ \ \ \ I 45
'\\ \) ~~ \ Ij
-,I\.\ '"
" i,\ '\ "-
40 \. 40
35
1\ I'\.
-, -,
\.
~
~'1 0:1\
'\ 1\.' [\
'\.'\
'\.'\. I'\.
" 35
30
25
~~
<, -, -, \.",,-' r\ ~I\
~ '\.
\." !\..
\.
i\ r'\.
<, '\:~
r\
30
25
lO
15
-, '-.." " ~"-" "-•..•.•.... <,"'- ..•. ~
\.'\.
~
~
..••...
"-
~ ,
•...•. r-.
..••...

....•
<, <,
<,<, '" ..•...••.
20
15
10 <, t- ~ <, ~ to
5 5
o
50807081} tl}O 200 300400500 gl}O 1000 201}1}31}01}1000g01}1} 10000 20000 1O01}0
NlImrJrll/ de observtJri (n)
Fig. 3.5. Numarul de observart in Iunct ie de ponderea elementului de timp analizat.

tuare a studiului. Print re factorii care pot influenta frecvcnta observarilor,

mai pot interveni, deci: lungimea traseului de parcurs ~i numarul obser-
va1'i101',numarul elementelor observate.
In practica, un traseu nu va avea 0 durata mai mare de 20 minute ~i
prin aceasta, va influenta numarul de circuite posibile din cadrul unei
zile, care se determina eu relatia
nz
ne --~,
- cl (3.29)

In care cZ este numarul punctelor observate.

90 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de muncu

Pentru procesele de munca cu caracter intimplator, la care este ne-

eesar un numar ridicat de observari, se recomanda ea numarul de viz i-
tari zilnice sa fie de maximum 20, iar un traseu sa nu aiba 0 durata
mai mare de 20 minute, intrucit numarul de circuite zilnice este determinat
de relatia (3.29) ~i intre circuite trebuie sa existe ~i 0 anum ita pauza.
De exemplu, pentru efectuarea celor 14400 de observari asupra a
10 masini in timp de 4 saptamini (24 zile), frecventa observarilor ~inumarul
de circuite zilnice ne se va determina astfel :

N
nz = -; =---u-
14 400 = 600 observari ;

n z600 = 60 circuite.
ne =7:=10
Se recalouleaza (rotunjeste) la· numarul imediat superior.
Observarile instantanee trebuie sa asigure caracterul eu torulIntim-
plater al masuratorilor. Observarile trebuie realizate la momente cu totul
intimplatoare, dupa frecventa stabilita in prealabil pentru fiecare. Iiealiearea
caracterului intimplatm' se poate obtine prin mai muIte procedee : tabele de
numere intimplatoare, tabele de logaritmi, tragerea la sorti. Tabelele de
numere intimplatoare sint cele mai utilizate. Pe baza acestor tabele se
pot elabora pentru un anumit numar de zile tabele speciale care sa fie uti-
lizate permanent in intreprindere. Tabelele prezinta momentele de ineepere
a observarilor, in ore ~i minute, pentru numarul de zile ~i circuite zilnice
reiesite din calcule. Numerele din tabel se adauga de obiei la ora de incepere
a schimbului de Iueru, pentru a putea astfel stabili momentele inceperii
circuitelor.
In tabelele in care sint treeute momentele observarilor, calculate pe
baza tabelelor de numere intimplatore, sint trecute in paranteza (in fata
anumitor momente) cifre cuprinse intre 1 ~i 99 a carol' semnificatie este
legata de eliminarea anumitor numere corespunzatoare unor cicluri care
depasesc numarul celor rezuItate din calcul.
In cazul procedeului cu tabele de Iogaritmi se aleg, de obicei, pentru
fiecare dintre orele de munca ale unui schimb (pentru schimbul de 6 ore,
6) 0 serie de numere consecutive, reprezentind numarul de cireuite care se
etectueaza intr-o ora.
In situatiile in care lipsesc tabelele cu numere ip.timplatoare sau tabe-
lele de logaritmi se aplica procedeul tragerii la sorti. In acest caz, se noteaza
pe 60 de cartonase cifrele de la 11a 60, corespunzatoare celor 60 de minute
ale unei ore. In functie de numarul de circuite ce trebuie realizate irrtr-o
ora, se extrag din multimea celor 60 de cartonase, 3,4,5 dintre ele. Numarul
de cartonase reprezinta numarul de minute ce trebuie adaugate la 0 ora
pentru a stabili momentul inceperii observarilor. Procedeul se rep eta pen-
tru fiecare ora,
 91
Metode de miisurare ~i analizo a timpului de munco

Pentru desfasurarea in bune conditii a observarilor vor trebui intoc-

mite [ise eilniee de inregi8t1'a1'e a obseroiirilor ?i [ise pentru. centralizarea da-
telor, Aceste fise vor masura pregatirea ~iprelucrarea datelor reducind mult
posibilitatea aparitiei erorilor.
Fisele de inregistrare sint adaptate studiului care se efectueaza, ele
putind varia de la 0 activitate la alta, Pentru obtinerea unor marimi medii
privind consumul de munca, in fi~a de inregistrare se vor inscrie doar
locurile de munca din planul traseului ~i elementele consumului de timp ce
urmeaza a fi observate ~i inregistrate. In tabelul 3,12 se pre~inta fisa
de observare instantanee intr-un atelier de prelucrari mecanice. In timpul
observarii se marcheaza, cu 0 linie sau 0 litera, fiecare dintremomentele
observate in coloana elementului respeetiv. Fiecare circuit este insemnat
eu 0 alta litera, ceea ce permite identifiearea cu usurinta a activitatdlor'
~i stabilirea cu precizie a momentului de producere a evenimentelor, ea ~i
verificarea corectitudinii inregistra-rilor.

Tabelul 3.12, Fisa de observare lnstantanee

ATELIERUL DE PRELUCRARI FI~A DE OBSERVARE INSTANTAl\"EE

~IECANICE
Elementul 1 Nu lucreaza din cauza:
urrna rit I
Nr. '_ Muncitorul I. ,. . I I
vma'l. _.
I·

I ! Munci-
crt.
Locul de I
Lucreaza efectueaaa
alte
activjtati
Lipsa de
laprovizlonarel torul
Ilips,,>te
munci-
I torului
Defecta masma I Total
munca i . ! I
I ! I i

1 1 Maslna de frezat
I a, b, c I 'e,f,g,h,i,il d 10

2 I Masina de frezat I a, c, d, r \ e Ib
, I g, h, i, j 10

3 1 Masina de gaurit a, c, d Ih" i If, g b, e 10

4lMa~ina de ra])otat I, g, h,i, j la, b, c, «,e I 10

l
5 I Strung IC,f,g,h,i,jl I a, b, d, e 10

6 S t run g I a, fb, hc, d, I gel I

i, j 10

7 1St run g I a, t, d, f, i g. i c, e 10
I i n. i I I
8 I
i
Seping !f
!
I a, b, c, i
~
d, e, 11!
t
g, h 10

9 I Sepmg i b, c, d I a h lie, f g, 11

10!
I
I

Strung
i,
I

! b, c, f I'd, i, j
I I' a, g I
! e, h
I i I
11 I Xlasina
I
de giiurtt Jc. d, f, g, hi
I I
i e I.

I
b I
i
a, i
I
12 I ::Ila~ina de frezat! f i i I g ! a, b, c, d, e, h, i, j
'IOTA T i 4.7 I ')1 14 i-g-!-;-I rs
Programul onser- a b C d e f g h i j
vartlor (ora) 7,15 7,50 9,25 10,20 10,55 11,50 12,50 13,25 13,45 14,30

]
92 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de rnuncc

Tabclul 3.13. Plsa de inregistrare till rejea

''''"'Locul de I
~nca
I I I I 7 I 8 I 10 11 112 113 114
ore
Inrcg is-
trar-i
91 ! (ora)

"'""~ I , I I I
i
I I i
1 X 1,1 X
I
le X X c IX X X X
I P X
IIC
I :
j 7,15
2 -'X-
3
4
X
C
X
C
S 'X
X
X
P
X
X
X
.11
X
X
X I
P
X
X
X
X
C
C
X
X
S
p
X
A
..L

X
IX X11111X:
'"

X
X- •.

X
(';
,-,'

X;
7,45
8,05
8,50
5 XIX
X L X S X X X X X s: I 9,20
6
7
X
X
X
X
X
C
C
X
-,
p
X
X
}'
X
ill
,e:
X I
X
X
X
c
C
xix
X
X
X
X. 9,45
10,35
S X Jll ! X X X X C X X S
XIX
X ,:-C I X,X!
X -.,v!
I X ; 11,55
9 X X X c. "~ X I .\:X X p X R i X 1\1 "': 1Z,:~5
10
11
12
c
X
X
X
X
p X
X
.11
X
P
S
'X
I
X

X
M
X'
X
C
X
X
X
C
C
X
X
X
X
l'
XI"YI"~1"\
X
L
JI
X X
Cl
X,
X
12,55
1:),10
13,15
13 X X X
I X X X X X C X I P 13,55
14
15
X
X,X
X X
X
X
C
xix
I C
X X
X
X
XIP1:lIIS
X X X I c
A
X I C
X
I
[·X X- I :~" 14,20
H,45

CODUL. X - strunguri in Iun cl iune ; X = 182; P - Punerea pc masmu a sernilabri-

catu lul ; P = 12; 111 - scoaterea de pe maslna a semifabricatului; S = 11 ; C - controlul di-
mensional al pleset strunjite; C = 26; L - Iipsil de materii prime (semifabricate); L = 2;
]V - oprire din cauze n ecunoscute ; N = 1 ; S - !ipsa de scule ; S = 5; R - rnasmi in repa-
ratle ; R = 1. :\1'. total de observart = 240; Nr. total de maslni oprite = 58; Nr. total masini
In functiuue X = 182. Randamentul atelierulul = 182}240 = 0,75.

In tabelul 3.13 se prezinta un alt exemplu de fi~a de inregistrarc ~i

anume fisa de mregistrare tip retea, in care pe ordonata se tree numarul
circuitelor iar pe abscisa-> locurile de munca observate. Literele au in
in aeest eaz semnificatiile-simbol pentru a putea fi inregistrate cu prccizie
~i rapiditate i;>ipentru a permite 0 eentralizare usoara. Eisele utilizate in
cadrul zilei de munca la unul sau la mai multe loeuri de munca sint cen-
tralizate la sfirsitul sehimbului prin sumarea observarilor pe fiecare ele-
ment al consumului de timp i;>iprin calculul structurii elementelor
componente.
Fisele centralizatoare se adapteza pentru fiecare varianta in parte
a metodei observarilor instantanee, in ele inscriinduse rezultatele zilnice.
Pe versoul tiselor centralizatoare se reprezinta grafic datele medii reali-
zate prin observare, in scopul urmaririi caracterului de stabilitate ~t rezul-
tatelor, care arata daca numarul de observari a fost suficient.
Realizarea obserodrilor instomtomee trebuie sa fie asemanatoare 11Uei
fotografii care fixeaza in mod fidel faptele la un moment dat, farn, a-i
imprima un caraeter personal.
Lucratorii care realizeaza observari trebuie sa cunoasca tehnica de
lucru, sa respecte disciplina programului de observari, traseul i;>i locurile
de munca supus observarii. Acestia trebuie sa fie buni observatori, 8ft inre-
Metode de masurare ~i analiza a timpului de muncd 93

gistreze corect activitatile observatc, fara aprecieri ~i interpretari perso-

nale, sa reeunoasca cu precizie fiecare dintre elementele observate.
Observatorul trebuie sa fie in masura sa stabileasca cu preciz ie eau-
zele tuturor intreruperilor, evitind astfel orice posibilitate de eronare a
rezultatelor. Pentru 0 desfasurare corespunzatoare a observarilor, inainte
de inceperea actiunii, se efectueaza un instructaj special cu personalul
insarcinat cu etectuarea acestora. Observatorul trebuie sa fie prezent
inainte de inceperea circuitului in sectorul in care urmeaza sa se efectueze
observarile.
Pe parcursul etectuarii observatorilor se realizeaza urmatoarele lucrari :
se observa procesul, se stabileste categoria de consum de timp, se inca-
dreaza elementul observat , se inregistreaza in fisa de inregistrare simboli-
zat categoria de consum de timp. La terminarea unui circuit se realizeaza
o inventariere a locurilor de munca observate pentru evitarea even tu a-
lelor omisiuni.
Preiucrarea datelor rezultate din observarile instantanee se poate
realiza in mai multe faze ~i anume : 0 prelucrare zilnica a datelor din cen-
tralizarea momentelor observate pe categorii de consum , de timp, (mornen-
te-obiect almuneii ; utilaj-mo-
mente; om-momente), din in- f'ondereo Aoa/ereo N/lmoru/ ae
scrierea acestor date in fisa e/em enro/oi 11(7711 e/or de oaservdr, ae
centralizatoare si din stabili- coo/or (P),7. COfIIrO! {i(,; f.' zf (fiE)
rea ponderii iilnice a ele-
mentului de timp analizat p.
La citeva zile dupa in- 99
1.5
ceperea observarii are loc 0 500
~8
prelucrare a datelor medii.
Stabilirea valorii medii a
98+2 <.1
2,4-
.F
f ~(j

300
factorului p, evidentiaza ten- 97 3 ;0
dinta acestuia fata de mari- 98\ .(- 4,5 ZOO
mea initials luat~ in calcul. 95 5 8,0 !50
94 6
In cazui in care rezulta 0 93 7
valoare mai mare a acestuia, ft ~ 9,0
f~~
se va diminua numarul de :90 fO 12,0
observari, iar in cazul unei ·85 15 150 60
·80 20. 18,0 . 50
valori mai mici, se va multi- ZI,O 4!J
70 gO
plica numarul acestora in 60 W Z~O
j()
mod. corespunzator. ~O 5(J
Eta pa Iinala este cea de 20
prelucrare a datelor ultimo t5
rezultate, ~i din verif'icarea
101', de stabilire a limitelor 10
in care se afla Iactorul p. Fig. 3.6. Abaca pentru determinarca limltelor admisibile
Determinarea Iimitelor admi- de control.
sibile de control, se face en
ajutorul unei abace (fig. 3.6) fermata din trei scaI'i logaritmice, scara
nurnarului de observari zilnice ~i scara limitelor de control.
94 Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca
-----
Valoarea limitei superioare de control va fi
l.e = p+le, (3.30)
iar valoarea limitei inferioare de control va. avea marimea
lie = P - le (3.31)
un de le este abaterea limitelor de control, in %.
In cazul in care unele valori pentru P nu se incadreaza pentru unele
zile in limitele de control, valorile observate in aceste zile vor fi eliminate
din observarile realizate. Dupa eliminarea acestora, se V'erifica din nou
daca valorile p, obtinute in aceste zile, se incadreaza in limitele admisi-
bile de control. Verificarea se considera terminata cind toate valorile lui
P se situeaza in limitele de control.
Pentru ea observarile sa fie considerate corespunzatoare, trebuie
respectata conditia efin < eiM in care ejin este eroarea relativa obtinuta
in final, iar ein - eroarea relativa luata initial in calcul.
Eroarea relativa finala se stabileste cu expresia

efin =2V1 PI·nI

PI, (3.32)

in care PI ~i nI sint elemente finale.

Exemplu : Din prelucrarea unor observarl instantanee, in final a rezultat : valoarea finalii
a Iui P = 85 %, nurnarul de observari zilnice, n.=50. Din abaca, fig. 3.6, rezulta lc= ± 15 %
deci : lse = 85 + 15 = 100 %; lie = 85 + 15 = 60 %.
Dad! rezultii 0 limitii superioarii de control mai mare decit 100 %, limita supertoara de
control se considerii Isc = 100 %.

= =
Considerlnd ein

etin = 2
V 1-0,87
0,87·400
= 2
V
5 %, Pl

--
0,13
348
87 %,

= 2
nl = 400 observarl, rezulta :
V 0,000374=2'0,0193=0,0386=3,86% care este<5%.

3.3.2.1.2. Observarile instantanee eu evaluarea ritmului. In aceasta

varianta, a metodei, odata cu inregistrarea diferitelor evenimente, se
noteaza si ritmul de munca pe fi~e speciale. Ritmul reprezmta in acest caz
media ponderata a ritmurilor de munca observate pentru categoria de
timp studiata. Elementele inregistrate in aceste Iise speciale se totalizeaza
la stirsitul Iiecarei zile pe categorii de timp
La cazul microobservarilor instantanee, evaluarea ritmului nu se
realizeaza pentru fiecare moment in parte ci pentru grupe de circa 30
momente.
Pregatirea, realizarea observarilor, prelucrarea datelor ~i verificarea
acestora se executa dupa aceleasi criterii ea ~i in cazul metodelor obser-
varilor instantanee, fara evaluarea ritmului de munca.
Analiza datelor obtinute ~i elaborarea de masuri pentru imbunata-
tirea organizarii muncii se face pe baza aplicarii studiului metodelor prin
eliminarea timpilor neproductivi ~i simplificarea muncii.
 Metode de masurare ~i analiza a 'timpului de munca 95

Analiza datelor obtinute ~i elaborarea de masuri pentru Imbunata-

tirea organizarii muncii se face pe baza aplicarii studiului metodelor pr in
eliminarea timpilor neproductivi ~i simplificarea muncii.
Concluzii{avantaje, domenii de apticare. Observarile instantanee capata
pe zi ee trece 0 importanta tot mai mare ~i eonstituie un instrument pre-
tios al studiului muncii datorita urmatoarelor avantaje : metoda mite
simpla ~i usor de folosit; este unica pentru obtinerea anumitor date, de
exemplu este imposibil sa se cuprinda determinarea perioadei de utilizare
a unei grupe de 500 de masini, eu ajutorul unei observart eontinui, utili-
zind un singur observator; metoda permite posibilitatea intreruperii
procesului de observare ~i a reluarii lui ulterioare fara a influent a asupra
preciziei obtinute ; nu este necesar un personal specializat ci unul care sa
respecte disciplina, sa noteze cu scrupulozitate tot ce vede ~i sa recunoasca
fiecare din elementele observate; metoda permite sa se obtina rezultateIe
cautate eu 0 preeizie determinata eu anticipatie ; este usor aeceptata de
catre muneitori, fiindca nu este realizata eu eronometru : permite econo-
misirea de timp, observatorul putind efeetua ~i alte lucrari in timpul pro-
gramului de lucru. In general, timpul folosit este de 3 -6 ori mai mic decit
in cadrul observarilor continue. Metoda permite a se evalua procentul
din ziua de munca in timpuI caruia muncitorii ~i masinile produc, procen-
tul din ziua de munca in care oamenii ~i masinile nu au activat, cauza
fiecarei opriri, precum ~i activitatea relativa a diferitilor muncitori ~i a
masinilor.
3.3.2.2. I'Iasurarea timpului pe microelemente. Pentru normarea lu-
crarilot manuale se pot utiliza metodele de masurare a timpului pe micro-
elemente, metode ce folosesc timpi prsdeterminati. Aceste metode prezinta
avantajul ca permit stabilirea normeIor pe baza de caIeule anaIitice ~i
exclud efectuarea de masuratori directe asupra timpului de lucru, putinduse
deci reduce considerabil munca de normare.
Dintre sistemele de masurare a timpuIui pe microelemente, cele mai
rasp indite sint : M.T.M. ("Methods Time Measurement"), utilizat in S.U.A.,
Anglia, Franta ~i in tara noastra, W.F. (,,'Work-Factor"), raspindit in
S.U.A., Franta, Anglia, R.F.G. ~i O.E.G.O.S. ("Oomision Generals d'or-
ganisation Scientifique"), folosit numai in Franta.
Sistemul M.T.M. In anul 1940 Asociatia "Methods Engineering
Ooncil" din Pittzburg condusa de H. B. Maynard, G .1. Stegemerten,
J.1. Schwab, a elaborat "Methods Time Measurement". Metoda a fost
publicata in S.U.A. in anul 1948. Primele aplicatii in Europa dateaza din
anul 1952.
Masurarea timpului pe microelemente este un proeedeu care deseom-
pune fiecare operatie manua,la sau metoda de lucru in miscarile de baza
necesare executarii sale si atribuie tuturor acestor miscari elementare un
timp standard predeterminat, care se stabileste in raport eu natura rniscari!
insa~i.
M.T.M. este in esenta un instrument de analiza a metodelor care
atribuie fiecarei miscar! un timp, fara a necesita 0 masurare directa a tim-
pului cu cronometrul.

J
90 Procedeele de mCisurare ~i determinare a timpului de mundi

Domeniile de aplicare ale l\LT.:M.-ului sint foarte largi :

stabilirea timpilor standard;
- elaborarea de Iormule de timp, de abace l}i tabele;
- efectuarea evaluarilor sau prestabilirea timpilor de exeeutie ;
- elaborarea metodelor de munca eficiente cu ocazia proiectarii
noilor produse inainte de inceperea fabricatiei ;
- imbunatatirea metodelor de lucru in ceea ce prlveste "productia
in curs";
- cercetari privind metodele de lucrn, formarea personalului, veri-
ficarea ritmului de lucru etc.
Unitatea de masura a timpului Iolosita in sistemul l\LT.M. este :
1 T.l\LU. (Time Mesure Unit) = 1/100000 ora = 6/10000 min =
= 36/1000 s.
Timpii exnrimati in T.I\f.U. se afla tnecrisi in tabele. Tabelele
respective nu c~ntin 'normative de timp pentru odihna si necesitati fizio-
log-ice sau pentru alte intreruperi nereglementate.
- In sistemul M.T.M. exista 9 miscari de baza ~i citeva miscari diverse.
l\1i~c3-,rilede baza sint : intinde mina R (Reach); deplaseaza M (Move);
intoarce T (Turn) ; aplica presiunea A.P. (Apply pressure) ; intoarce mani-
vela C (Cranking); apuca G (Grasp ) ; da drumul RL (Relase) ; poaitio-
neaza P (Position) ; desprinde D (Disengage). In cadrul miscarilor diverse
sint : deplaseaza privirea (E.T); fixeaza privirea E.F. s.a, Desigur sint
si situatii de miscari combinate sau simultane.
, Pentru Iiecare miscare de baza sint stabilite valori de timp (inscrise
in tabele) in functie de diferitele conditii de executare a acesteia. Fiecarc
timp indicat in tabele corespunde unei activitati medii, adica este luat
in considerare timpul necesar unui executant de indeminare medie
lucrind en un ritm mediu In conditii medii. Prin insumarea micromiscarilor
din aceste tabele, corespunzator conditiilor de executie, se obtin normati-
vele de timp.
Etapele aplicarii l\I.T.M. sint analiza metodei, fie prin observari
directe fie pr in imaginarea execurarii operatiei , atribuirea valorilor de
timp pentru timpii de executie ; imbunatatirea metodelor de formare
a personalului.
 Capitolul

CALCULUL EFICIENTEIECONOMICE A NORMARII

MUNCH

Scopul principal al studiului muncii, respectiv al normarii muncii,

este sporirea productivitatii simultan cu usurarea activitatii executantilor.
Realizarea acestui scop se asigura pe baza unor studii sistematice
si analitice asupra activitatii diferitilor executanti. Obtinerea de rezultate
ma:xime, fara sau cu un minimum de cheltuieli de Inveatitii, crearea de
conditii corespunzatoare la fiecare loc de munca pentru dezvoltarea multi-
Iaterala a insusilor fizice ~i intelectuale ale oamenilor sta in permanenta
la baza acestor studii.
La estimarea coeficientilor de eficienta a masurarii muncii trebuie
avut in vederea ca sporirea eficientei la un loc de munea sau intr-o sectie
poate adesea avea efecte favorabile ~i la nivelul altor sectoare, efecte care
de multe ori pot fi greu cuantificabile. Pe de alta parte, trebuie separate
influentele diteritilor factori asupra indicatorilor sintetici ai intreprinderii.
De exemplu, trebuie sa se evidentieze in calcnle numai acel spor de bene-
ficiu care se datoreaza extinderii unor norme cu motive tehnica ~i nu
sporul total de beneficiu dintr-o anumita perioada, care pate fi rezultatul
unei multitudini de factori.
Referitor la momentul in care se face evaluarea efieientei, se va obser-
va ca aceasta se poate realiza atit inaintea aplieari! studiului eit si dupa
experiment area acestuia, avind respectiv, 0 eficienta antecalculata ~i
una postcalculata.
Eficienta antecalculata ia in considerare toti factorii cunoscuti la
data elaborarii studiului ~i sta la baza deciziei de aplieare a noii metode.
Eticienta postcalculata este necesara pentru verificarea metodei respec-
tive. tn paralel en coefieientul de eficienta eoonomica a noii metode, se
ealculeaza ~i coeficientul de eficienta a muncii de studiu.

4.1. Efectele introducerii ~i extinderii normdrii tehnice a rnuncii

Normarea tehnica a muncii are efecte multiple, putind actiona direct

sau indirect asupra indicatorilor activitatdi economice a intreprinderilor.
Dificultatea aprecierii efectelor normar ii tehnice a muncii, consta in faptul
ca aceasta fie nu pot fi masurate, fie se supra pun cu alte efecte rezultind
din alte actiuni.

7 - c.18S!

J
08 Calculul eficlentel economice a norrndni muncii

4,1.1. Reducerea costurilor de productie

In calculul efectelor normar ii tehnice a muncii se poate pleca de la

unul dintre indica.torii cei mai sintetici ai activitatii eeonomice a intreprin-
derilor si anume, de la costul C de fabricatie pe unitatea de produs scris,
in functie de elementele sale componente, sub forma
e, = :z:;
g
1;
i
C,g, in care (4.21)

Cig rcprezinta costurile element are g pontru realizarea produsului i.

Dind valori lui g se poate nota ca :
Cll = ml reprezinta costul ma.teriilor prime ~i materialelor;
Ci2 = (-clf)i deseurile recuperahile care se sead i
Cl3 = Si - retributia directa ;
Ci4 = CifUi - cheltuielile cu intretinerea ~i runctionarea
utilajelor ;
Ci5 = COSi cheltuielile comune ale sectiilor de fabricatie ;
ClB = COii - cheltuielile generale ale intreprinderii ;
Ci? = CTNi eheltuielile cu tehniea noua ;
CiB = CDi - cheltuielile de desfaeere.
Fara a trece la 0 detaliere a costurilor cig pe unitatea de produs, se
poate scrie moditicarea cheltuielilor de productie (,6,co) pentru produsul
i ea urmare a introducerii normar ii tehnice a muncii

,6,ci = Cio - Cipl' (4.22)

undo O,pl sint indici care preeizeaza nivelul marimii indicatcrilor (costul
de productie in cazul de fata) din perioada dinaintea 9i respectiv, pla
nificat dupa extinderea normarii tehnice a muncii.
Intcreseaza d02ul' modif'icarea costurilor de productie datorita factori-
lor care sint interesati de introdueerea si extinderea normarii tehnice a
,""n,,'i T-~.~
e-f ectuin« care..ueie moumcaru
..c~()"'"'~--.-i":
hol 'c-l"l ~ J-
n'lL~0L /(1 \
i.'i3i' -'-11 acesre
",e! .. ' '"1 "l":L":_j
<.:011(u\"") cneituie
..j-_'~C'T1,.-1-· 0.1nTllo"'_:l.
LOl
'')- {:1 •

de. productic datcrita extinderii ~i pcrtcctionarii normelor tehnice a.rnuncii

(~Ci(S») r8Z111tI1
LlCi(S) = (ei30 - Ci3Vl) - (8iO - Sipl). (4.23)

Rezulta necesitatea explicari! elementelor care determina marimea

factorului Si' adica
ii·To
s, unde (4.24)
60

ti este manopera specifica pe produsul x, in minute;

To tariful mediu pe ora;
60 numarul de minute dintr-o ora.
 Efec!ele introducerii ~i extinderii normarii tehnice Cl muncii 99

Prin explicitarea rrianoperei specifice pe produs, pentru produsul i,

in rnanopera directa (fa;) ~i manopers, indirect a (ini), se ohtine :

Si =
(iai + ini)· To·
iar
60

(4.25)
iai = ~ t~pij ~i tni = ~ t~pii' unde
j j

t~pii este norma de timp pentru realizarea podusului i, la operatia j,

pentru activitati directe de transformare, control, transport
manipulare ;
t~PiJ sint t impii indirecti pentru realizarea produsului i.
+,inind seama de ultima detaliere, expreaia (4.25) se rnai poate scrie
~
.
t~pij' t; + 1; ,j
t~j)ij r., •
Si = ~ , lar (4.26)
60
din normarea tehnica a muncii se cunoaste C8J

t'OP'l1., -- (T PI
'11,. T
! t'b -s-t
lal
't 'at
-s-! do
i
-L
I
t'on --L-/
j tt.o_
) ..
1)· (4.27)

Expresia (4.27) deriva din relatia (2.17). Inlocuind relatia (4.27) in

(4.26) se ohtine

~(~i+tb+ta+t'lt+tao+ton+tto )i
J 11
j' To
-I-J
~ t~Jpij' Tu
iar
8.1, === (4.28)
60 '60'
expresia (4.23) devine
.6.c·'is) = S
10
- s·'PI =

~ f(T n
J
pi
. +tb+ta+tat+tao+ton+tto)' iiTii+- ~t~Pij' J
Tiil 0

60

(4.29)

~ (T
[ L~ n J
pi
-Li
I L b
.i.:
I -a
-Lt
i dt
-i-i eta --Lt on +t 'to ) 71..
i j
T·+- 4J
1)
~ tn ... T ..
J
GP? J 'lJ
l PI.
60
Prin introducerea ~i extinderea normarii tehnice 8J muncii pot fi
afectate toate elernentele normei de timp; creste gradul de precizie al
masurarilor ~ial prelucrarii datelor, se pot simplifica, elimina sau cupla
diferitele mi~cari sau rninuiri care compun elementele normei de timp.
100 Calculul eficientei economice a normorii munell

Reducerea absoluta a cheltuielilor de productie AO va putea fi scrisa

AO = ~• 1; q; 1(8)p/Cig
g P
! -
Pig
~ 1;qi.(SO)Ci". (4.30)

in care:
qi cantitatea de produse din timpul i ;realizate in perioada analizata ;
(8) structura productiei ;
o perioada de baza sau reterinta ;
pl perioada previzibila sau planificata.
Reducerea relativa a cheltuielilor de productie AOr va avea forma
1; ~ qipl (8)PZCi"Pl - ~ 1; qi.(8)o c'''.
AOr= i g ; i 100. (4.31)
~ 1; qi
i g
o (s)o Cillo

Reducerea etectiva a cheltuielilor de productie se poate scrie cu ace-

easi relatie, modificind indicele planificat (pl), cu indicele efectiv (1).
Discutla termenului cig s-a facut anterior. In expresia (4.31) pot fi
introduse, pentru detalierea influentei factorilor formulele (4.23) sau
(4.29).

4.1.2. Crestereo beneficiului

Cresterea estimata a beneficiului ABp1 este data de relatia

ABp! = Bp! - Bo in care (4.32)
Bpz este beneficiul planificat sau beneficiul previzibil;
Bo - beneficiul din perioada de baza.
Expresia beneficiului planificat va fi
s; = 1; qip! (8)1'1 pip!
i
- 1; :Eqi
g
i
p! (8)1'1 Cillp" (4.33)

iar cresterea beneficiului (AB) va fi data de relatia

AB=[~ qip! (S)plPip/- ~ ~qij)I(8)pICi"pIJ -[~ qi.(S)OPi. - ~ 1;qic(8)oCi".]'
, • g • • g
(4.34)
Cresterea relativa a beneficiului planificat fata de perioada de baza
va fi
ABpl/O = 100(Bpl-Bo)fBo' (4.35)
Beneficiul previzibil are in vedere productia care s-ar putea obtine
prin introducerea ~i extinderea normarii tehnice a muncii iar beneficiul
din perioada de baza are in vedere conditiile de munca ~i de normare exis-
tente in cadrul intreprinderii.

.J
 - - - ~-~ - .-
-- -- -

Efectele introducerii ~i extinderii normarii tehnice a muncH 101

4.1.3. Economic de timp de rnunco

Cunoscind ca, ti = 1; tj
OPij ~i Iolosind expresiils (4.24), (4.25) ~i
(4.27), economia de timp de munca (ET) in marimea absoluta va fi
ET = ~ qivl (S)Pl tipl - ~ qio (S)o tic' (4.36)
i i

Expresia (4.36) poate fi sensa desfasurat :

ET = ~
• )
1; qi pl (S)pl (T n. p1
+ tb + ta+ tat + tao + ton + ttO)ijpl-

(4.37)

- S I: qio(S)O
, J
( T
n
p1
+ ib + i: + tat + tao+ton+tto) 0 0'

Economia de timp ET' relativa va fi

1; qi pl (S)Pl tiVl - 1:; qio(S)O tio
ETr= i i 100 (4.38)
2:gii
o (s)otio

4.1.4. Crestereo productlvltotll muncii

Este indicatorul in care se reflecta, de asemenea, foarte sintetie efec-

tele iutroducerii ~i extinderii normarii tehnice a muncii, Cresterea esti-
illata a productivitati i muncii W se poate calcula cu relatia
,,£qipZ(S)PlPip1 1; qio (S)OP/PI
~W = Wpz- Wo = i _ i (4.39)
y.;
f,
qiv/( 8 )p/ tipl ~
i
gin (S)o i;
Pentru evidentierea manoperei specif'ice pe produs ~i a influeritei ele-
mentelor sale asupra cresterii productivitatii muncii relatia (4.39) se mai
poate serie:
1; qi p1 (s )Pl pipl
~1V = i

2:2; qiV1(S)Pl(!...!'1n
; j
+tb+ta+tdt+taO+ton+ttO)ii
VI

(4.40)
1.:s.. (8loPi.
;

~ ~qio (S)o( ~I +tb+ta+tat+tao+ton+tto )uo

 --===--~=--~o-:=_~_"'~'"-,,-'.'.~-- __._----,,--" ~.,..---,----o-
--,~ ' _~ ~_~ ~ ~.. ~ __~__.__.__. ,__ ~~ __ ~_, . .~_

102 Calculul eficientei economice a norrndril muncii

Cresterea relativa a productivitatii muncii D.W. va avea forma

~qipl(S)Pl pipl
i

TPi ) .
~~q;Pl(S)Pl ( ---;; +tb+ta+tdt+tdo+ton+tto iipl
Wpl.
ilW = -~100-100 ~ qio( s)o gio
T fVo i

I;~ qio(s)o (!'.i'n..i +tb-Ha+tdt+tclo+ton+tto

i j
)v. 20

(4.41)
Zf' Ou ajutorul expresiilor (4.40) ~i (4.41) se poate estima ~i analiza influ-
-«:
L-
enta diferitelor elemente de timp, carese modf'ica ea urmare a normarii
Jl tehnice a muncii, asupra cresterii prductivitatii muncii.
~jf;;

;~" 4.1.5. Crestereo prod uctiei

~,
•• Cresterea productiei este 0 rezultanta directa a economiilor de timp
de munca, ce rezulta din extinderea normarii tehnice a muncii ~i care
contribuie la cresterea productivitatii muncii.
Cresterea estimata a productiei t.Q se poate evalua cel mai exact
plecind de la expresiile (4.40) ~i (4.41) ~i poate fi scrisa intr-o forma simpli-
ficata
t.Q = Qpl - Qo = ~ gipl (S)plPipl- ~ qio(S)O Pio' (4.42)
i i

Cresterea estimata a productiei t.Qr in marimea relativa, va fi :

t.Qr = 9....P~~ Q.2.100 _ ~ qip/(S)PI piJ!l- ~ qio(S)OPio

100. (4.43 )
a, ~,. qio(S)OPio
4.2. Efortul economic la introducerec si extindereo ncrmdrii
tehnice a muncii

Efortul economic H legat de norrnarea tehnica a muncii cuprinde

urmatoarele elemente:
- retributia specialistilor in normarea muncii SN ; pe timpul efectuarii
observarilor, prelucrarii datelor ~i elaborarii normelor ~i norrna.tivelor ;
- retributia colaboratorilor ~i consultantilor de specialitate din exte-
rior Sel corespunzator participaa-ii 101' la elaborarea normelor ;
- costul aparaturii necesare realizarii observarilor Oa;
- costul calculatorului care realizeazi; prelucrarea automata a date-
101' in eazul Iolosirii masinilor electron ice de calcul C, :
- alto cheltuieli c, -
cheltuielile diverse.
, •••• __ •••••• ~ __ :""'a:.:..;... ""-~._.·_c- _••_ .' •••,....
•••.••••~ .,~. __ • __

lndicotori economici ai eficlentei normCirii tehnice 103

Folosind notatiile de mai inainte, rezulta totalitatea ef'ortnrilor eco-

nomice pentru realizarez normarii muncii :
H = SN + S, + C; + Cc + 0,1' (4.44)
ID practica, de la caz la caz , anumite categorii de cheltuieli pot lipsi.

4.3. lndicntorii economic] oi eficientei normdrii tehnice

4.3.1. Coeficientu] eficientei muncii de studiu pentru elcbo-

rarea noilor norme de munco

Desi normele de munca elaborate sint progresive, mai recluse decit

normele existente, aceasta constituie un argument insufioient pentru
aplicarea acestora si, mai ales, pentru aprccierea muncii speeialistului care
le-a stabilit. Iritereseaza in mod special ea noile norme de munca sa fie
tranepuse repede in produetie. Jntereseaza ea t.irnpul consumat de specia-
li~ti in Iiecaro din etapele specitice Iiecarei metode de normare, inclusiv
urmarirea aplicarii noilor norrne, i:'a fie minime.
Cocficientul efieientei muncii EM% va fi :

E.11 = 100 (Ef-H)/8N• (4.45)

113:numaratorul acestei expresii, ea marime a efeetelor economice

En se pot utitiza : econornia estimata Ia cheltuielile de productie, produc-
tia glo_ba1[\sllplir~eIltari'., b~llefi~iul suplimentar estimat sau eeonomia
la Iondul QC retribuire prevazuta a: se reanza.
In functie de cf'ectele economice luate in calcul, diminuate cu efortul
economic necesar pentru realizarea normarii t.ehnice a muncii, vor exista
diferite forme de exnrimare a coeficientului eficientei muncii de studiu.
Valoarea III Iei fl beneficiulni suplirnentar sau a' economiilor la costu-
rile de productie, oh fondul de retribuire care revine la lIeu cheltuit cu
retributia specialistilor in norrnarea muncii, reprezmta doar citeva forme
de exprimare a coeficientului eficientei normarii muncii.
Eficienta normarii muncii poate fi antecalculata ~i postcalculata
dupa detinit ivarea normelor de timp, in tunctie de realitatea indicatorilor
economiei obtinuti in mod etectiv.
Ooeficientul efiC:ientei muncii de studiu constituie un criteriu obiec-
t.iv do caracterizare a activitatii executantului in etudiul muncii.

4.3,2. Coeficientul de eficiento econornico a norrnorii muncii

Acest coefieient se poate calcula en relatia

Em = lOOEfIH[%J (4.46)

J
 _____
---->---,.----= ....;It,...

104 Calculul eficientei economice a normiirii muncii

~i exprima forma olasica de apreciere a eticientei pr in raportarea efectelor

economice la cheltuielile pentru realizarea acestora.
I?i pentru acest indice sint mai multe forme de exprimare, in functie
. de unitatile de masura in care este exprimat efectul economic.
Calculul eel mai usor de realizat pentru eficienta introducerii noilor
norme de munca este eel dupa metoda productiei globale, intrucit sporul
de productie se poate exprima cu cea mai mare u~urinta cunoscindu-so
reducerea manoperei specifice pe produs, respectiv cresterea productivitatii
muneii, in conditiile folosirii aceluiasi utilaj ~i aceleiasi forte de munca.
Frecvent se utilizeaza ~i aprecierea eficientei economice a noii metode
pe baza cheltuielilor de productie. Relatia de apreciere a eticientei poate fi
asemanate cu cea utilizata la calculul efieientei economice a investitiilor,
:~ pe baza reducerii cheltuielilor de productie. Astfel, economia estimata E'cp
~
,;a..;
se realiza pentru fiecare leu cheltuit, se poate calcula cu relatia I

.~
~ E' -_ ~ ~ qip!(S)PZ CiCPZ- ~ ~ qio(S)OCiUO
jli Cpl - • g • g
~--' (4.47)
H
;;:
:~
1;.

4.3.3. Termenul de recuperare e cheltuielilor

Termenul de recuperare a cheltuielilor T, determinate de stabilirea

~i introducerea normelor de timp cu motivare tehnica se calculeaza cu
relatia
T; = HIB (4.48)
in care B este cresterea beneficiului pentru 0 perioada de un an, ca urmare
a introducerii normelor cu motivate tehnica ~i a extinderii aeestora.
Termenl de recuperate a cheltuielilor determinate de introducerea
normarii reprezinta numarul de ani, dupa care cheltuielile de normare sint
recuperate prin beneficiile suplimentare rezultate ea urmare a extinderii
~i adineirii normarii tehnice a muncii.
Termenul de recuperate a cheltuielilor se poate scrie ~i sub forma
H 1
T =- =-- sau
rOE' C VI

(4.49)
H
T, =~--------------
~ ~ qip! (S)PI Cigpl - ~ ~ qio (S)oCigO
• gig

In acest caz, termenul de recuperate a cheltuielilor reprezinta numarul

de ani dupa care cheltuielile de normare sint recuperate prin economii
la cheltuielile de productie rezultate din extinderea ~i aplicarea normarii
tehnice a muncii,
Indicatori economici ai eficien\ei normorii tehnice 105

4.4. Oportunitatea introducerii ~i extinderii normdrii tehnice

a muncii

:tn oricare proces de munca, muncitorul se gaseste in situatia de a

lucra cu obiectele si mijloacele de munca ale caror proprietati, forme ~i
moduri de aetionare oglindesc nivelul tehnic la care societatea a ajuns in
dezvoltarea ei istorica. Mai intii sint create eonditii materiale pentru ores-
terea productivitatdi muncii ~i numai apoi aceasta crestere are loc pe baza
acestor conditii. Pentru valorificarea la t.imp a aeestor conditii, se impune
stabilirea unor norme de munca care sa reflecte noua situatie. Prin aceasta
putem afirma ca normele de munea asigura utilizarea Iortelor de productie
la nivelul dezvoltarii acestora.
Fiecare ciclu de productie trebuie sa se realizeze la un nivel superior
celui precedent, iar aceasta se poate obtine prin perfectionarea metodelor
de munca, prin acumularea de experienta ~i crearea de conditii materiale,
prin organizarea productiei la nivelul crescind al dezvoltarii bazei tehnico-
materiale. Aeeaata organizare se poate realiza numai prin normarea teh-
nica a muncii, parte esentiala a pregatirii tiecarui ciclu de productie.
Normarea tehnica a muncii are ca efect valorificarea condithlor materiale
~i organizatorice nou aparute pentru cresterea productivitatii muncii ~i
dezvoltarii productiei materiale. Normarea muncii are ea rezultat orien-
tarea desfa~urarii procesului de productie pe linia celei mai mari producti-
vitati a muncii, a folosirii optime a mijloacelor de productie.
Caracterul progresiv al normelor de munca reflects mea odata rolul
activ al acestora in organizarea productiei ~i a muncii, in cresterea produc-
t.ivitatii muncii.
Normarea tehnica a rnuncii permite cunoasterea prealabila a posibi-
litatilor de productie a utilajelor ~i a volumului de munea necesar pentru
punerea lor in valoare, permite sa se coordoneze in timp activitatea munci-
torilor pe locuri de munca, evitindu-se asteptarile sau circulatia inutila intre
sectii si ateliere, realizind ~i 0 echilibrare a mcarcarii locurilor de munca,
a executantilor ~i masinilor. Aceasta echilibrare face posibila in acelasi
timp utilizarea mai buna a timpului de folosire a utilajelor ~i a oamenilor,
intarirea disciplinei in munca ~i a disciplinei tehnologice, permite adincirea
divlziunii muncii.
Modificarea unor timpi elementari, care formeaza norma de timp,
este posibila ~i ca urmare a prciectarii unor procese de munca imbunata-
tite, prin care continutul metodelor de munca apare precizat in mod siste-
matic pentru toti executantii la procesul de productie respectiv, ~i este
posibila numai ca urmare a introducerii ~i extinderii normarii tehnice a
muncii. Reducerea efortulni executantilor ~i cresterea eficacitatii acestora
ca rezultat al normarii muncii are ea efect ~i antrenarea executantilor de
a partieipa in mod fizic la perfectionarea necontenita a metodelor de
l11.UnCa,de valorif'icare ~i generalizare a experientei acumulate de cei
care participa la realizarea procesului de productie, a generalizarii unei
 --..----,----~..::.. ..---""--~.---~-

106 Cclculul eficientei economice c normdrii muncii

atitudini inaintate £ata de munca, contribuind din nou la reducerea tim-

pilor elementari care stau la baza normelor de timp.
Reducerea timpilor elemontari, ea urmare a introducerii ~i extinderii
normarii tehnice a muncii, se realizeaza prin mecanismul planificarii.
N ormele de munca stau la baza :
- repartizarii lucrarilor pe executanti, permitind inearcarea echili-
brata a acestora in cadrul echipei ~i schimbului de munca ;
intocmirii graf'icelor de transport a obiectelor muncii intre Iocu-
rile de munca ;
eehilibrarea incal'carii liniilor tehnologice;
pregatirii, programarii, lansarii si urmaririi realizarii productiei ;
imbunatatirii planificarii operative;
intocmirii ciclului de fabricatie pe atelier, sectie, intreprindere,
ca ~i pentru tiecare produs, lot de transport sau comanda in parte.
i: Normarea tehnica a muncii constituie unul dintre elementeie imp or-
::.;;-
.!!~- tante pentru realizarea echita.tii in retribuirea muncii ~i un instrument ,1
eticace pentru cointeresarea materiala a exeeutantilor.

~i I
I
i
J
-- '~-'~. ~-.--,--".,",'::."',-,~",,:-.---~-.-.

Capitolul
:5
NORMAREA LUCRARILOR
STRUNJIRE DE
PE STRUNGURI NORMALE, CARUSEL
SI REVOLVER

5.1. lntroducere

In acest capitol sint tratate urmatoarsls operatii de strunjire ~

. -. 1 {exterioara ;
- 1ongitudina a interioara ,
v

de capat ;
- frontala {~xte~ioa,l'~;
interioara ;
- de retezare ;
. {exterior;
- canals circulare la interior ;
. {exterior;
- profile la interior;
"., -,' .t- ; ., 1 {exterior;
- de racoruare ~. tesire Ia interior.

5.1,1. Elements de cinernotico oschierii

1Jli?carec( de aschiere este miscarea relativa dintrs piesa si scula care

genereaza snpratata prelucrata, In cazul strunjirii, miscaroa de aschiere
rezulta din corripunerea miscarilor simple:
- de rota tie a arborelui principal (a piesei) ;
- de t.ransla.tie a saniei longitudinale 9ijsau transversale.
Se considera miscare principolii acea miscare care are viteza v cea
mai mare dintre toate componentele simultane, avind deci directia cea mai
apropia.ta de directia miscarii de aschiero ~i contributia princip~la in pro-
cesul de detasare a asehiei. Celelalt.e doua miscari notate eu wX si wY
se numesc mi\~cal'i de ~vans (fig. 5.1) rezultanta lor hind w. ' ,

5.1.2. Eiernentele regirnului de cschiere

Avansul (unitar) este marimea deplasarii de avans executata intr-un

eiclu al miscarii principale (0 rotatie a arborelui principal) ~i se noteasa
cu 8 [mm/rot].
 108 Normarea lucrdrilor pe strunguri norma le. carusel ~i revolver

Avansul paralel cu axa de rota.tie a miscarii principale se numeste

aoans longitudinal (axial), iar cel intr-un plan normal la axa de rotatie a
miscarii principale se numeste aooms tmnsversal.
La~imea b a aschiei nedeta-
z sate (fig. 5.2) este acea portiuno
u din Iungimea tai~ului principal
al sculei, care se afla in contact
cu piesa prelucrata,
Adinc'imea de ascbiere t [mm]
este proiectia pe un plan per-
pendicular pe directia avansului
a la~imii aschiei nedetasate.
x Viteza miscarii prineipale
v[m/min] se numeste viteza de
aschiere.
Notind turaii« miscarii prin-
cipale cu n [rotjmin ], se poate
scrie relatia
;i:~,

:.
,<\I~
~t,\ v _ T:·D·n nD
Fig. 5.1. Sistemul cinematic de ref'erluta al as- - 1 000 ~ 318 [m/mill] (5.1)
chierii.

in care D [mm] este diametrul cu viteza periterica v.

Viteza de avans 11), viteza miscarii de avans, este data de rela.tia
11) = s-s» [mmrmin]. (5.2)

5.1.3. Cutite de strung

Cutitul de strung se compune din:

- capul cutitului, partea activa care participa direct la detasarea,
sfarimarea ~i evacuarea aschiei,
- corpul cutitului care permite prin-
derea acestuia pe un suport adec-
vat al masinii unelte.
Partea iwtiva a cutitului de
strung are unul sau mai mnlte tai~uri,
rezerve pentru reascutiri, fa,tete ~i
canale pentru sfarimarea ~i dirijarea
aschiilor (fig. 5.3).
in caznl in care fateta de ase-
zare este 0 supratata eilindrica, raza
Fig. 5.2. Aschia ncdct asa t a . cilindrului se numeste raza la virf a
cutitului ~i se noteaza cu r [mm].
Uzura normala a cutitului se produce in vecinatatea tai~ului principal
prin aparitia unei fatete de uzura ~i a unei raze de bontire (fig. 5.4.)

-i
_________ ••••• ~· __ ~.M"~ __ '. .. ~ ~ _

Introducere 109

Alte uzuri ca ruperea virfului, cratere pe fa~a de degajare, rizuri sub

forma de pieptene pe fata de asezare, ea ~i depunerile permanente pe
tail? sint anormale l?ise datoresc unor greseli de aecutire, montare, de ale-
gere a sculei sau a regimului de aschiere.
Outitul de strung este caracterizat de 0 serie de unghiuri formate
intre diversele fete ~i muehii ale capului cutitulni ~i elementele partii de
Avons ..

Tbis secundor
fo/eld de O$ezore
fold de o$ez(Jre
secuodard ""- fold de osezore
principo/il
Fig. 5.3. Capul cutitului de strung.

prindere ale sculei care definesc sistemul de referinta constructiv al sculei.

Din punct de vedere functional intereseaza unghi'tlriZe active care se for-
meaza intre fetele ~i muchiile capului cutitului ~i directiile miscarilor de
aschiere : v, wx, Wy, W ~i 1l (fig. 5.1).
Aceste unghiuri influent.eaza marimea componentelor apasarii de
aschiere, modul de formare a aschiei, aparitia vibratiilor, dura.bilitatea
sculei, calitatea ~i precizia suprafetei
prelucrate. faN de degoJore
Unghi1trile (le atac-principal x, ~i fa/eM de dego]ore
secumdar xs, sint unghiurile formate Rozd de bonfire
intre directia avansului ~i directia tan-
gentei la tai~ul principal, respectiv la
tai~ul secundar, in punctul considerat
(fig. 5.5).
Sint recomandate urmatoarele un- foie/a de OSelore
ghiuri de atac principal:
x<30° pentru prelucrari cu adin-
cimi de aschiere mici ; falii de OSelo/e
x=30° ... 60° pentru toate prelucrarile jJfiflcipo!d
in conditii obisnuite : _
- •~' Fig. 5.4. Uzura normala a cutltului de
x> 60° pentru prelucrari la care strung.
. ~
deforrnarile secundare si r:
vibra.tiile nu pot fi reduse in alt mod.
In general aceste dons unghiuri (x ~iX8)sint alese in asa fel incit unghiul
'intre tai~ul principal ~i cel secundar sa fie de circa 90°, aceasta pen tru usu-
rarea eliminarii caldurii ~i marirea durabilitatii tai~ului.
 -.-.- ..-"---'-.~:..- ..•.. -.-- ------"--~~~----
- ..

llO
_____________ N_o_r_m_o_f_e_o
lucrdrilor pe strunguri norma le, cerusel ~i revolver

Unghiu,Z de degajare y este unghiul format intre planul tangent la.

fat~a de degajare ~i planul normal la, directia miscarii de aschiere.
. Unghi'ld de asezare Cceste unghiul format intre planul tangent la fata
de asezare ~iplanul tangent la supratata prelucrata (fig. 5.6).
Unghiurile de degajare ~i asezare au
valori cuprinse intre _6° si +20°, respee-
tiv 6° ~i 12°, invers proportional eu duri-
tatea materialului prelucrat.
in tabelul 5.1 sint prezentate cutitele
de strung standardizate ~i principalele
101' caracteristici.

--.-Av{/f)s In tabelele 5.2 ~i 5.3 sint prezentate

formele uzuale ale fetelor de degajare si

i
~.

i
Fig. 5.5. Unghlurilc de atac, princl-
pal si sccundar,
domeniile de utilizare ale eutitelor res-
pective.'
Simboliz2crea placutelor din carburi
metalice (GlVl) ~i domeniile de utilizare,
conform STAS 5374-61, sint prezentate in
tabelul 5.4.

\1'
Forma placutelor este stabilita prin
S'TAS 6373/1-61, 6373/2-72 ~i 6373/3-72.
Placutele schimbabile faI'a alezaj,
y
... A~~r- / I\
li \ ----J
STAS 9130-72, pot fi triunghiulare
patrate, cu SfLU fi1ra unghiuri de asezare,
cu grosimi intre 3,18 ~i 4,77 mm.
Corespondenta placutelor din earburi
metaliee STAS eu cele standardizate in
sau

/ 1«,
~.), alte tari este data in STAS R 6704-63.
: \ Domeniile de utilizare, pentru sculele
Fig. 5.6. Unghiurile cc degajarc eu tai~ din otel rapid (OR), conform STAS
~i asczare. 7382-66, sint prezentate in tabelul 5.5.

5.1.4. Materiale

Se ~?J~sidera,Dr~lu:cr~re8Jsen1.ifabric,atelor ~ln :. 01;e1,f0r;tta, aliaj de

0UP"1:', aU1Je de arumunu, m stare : trase Ut rece, laminate, forjate, turnate
ill niese.
- Pcntru aceste materials a1.1 test considerate urmatoarele valorile
medii ale iliO';_L!ILllli de elasticitare indicate in tabelul 5.6.
. ~ l:rtl:,e 1:;0~;:te~*~
lit rupere a; ~i duritatea Brinell H B se admite in prac-
t,lca 0 relat ie ue rorma
I
HE = Cl· a:". (5.3) ,I

in tunctie de continutul de carbon ~i de elementele de aliere; otelurile

pot fi inl:p~vrtitein trei grupe dupa criteriul aaemanarii relatiei intro H B
~i aT conform tabelului 5.7.

-""
--------~~,-,--.-,,-,.,-.,.-----------, -

introducere 111
-------

Tabelul 5.1. Cuttte de struuq staudardlzate

Pentru supraf'ete cxtcrloare

Tzti~ din carbu ra rnetalica I . .

Tal;' dm otel rapid

Schita I STAS I Dhnensiuni caractcristice Schi'a i S~-'S I Dtruensiuui caracteristice

70'
";'"
"". 20
-.,
r-
I- 1"50~~V 4!5°!
;.~rt
i-I""J-I-
I "t

~
Oreple pen/m
~ "'8I
J,
~
I
A.

11 x
= 7tY'; Y..s = 20°
b = 10 x 10 ... 50 x 501
I'

-
C
'"
~
;.':i
Y.. = 70°; x.,~ = 20°
11 x b = 10 x 10 .. AD x 25
~~ I ~~~ .
dreupliJ·slillgiJ

450~·. ~" I-I. 1 de§rosore

4>~~reiJP/Q_Slill§iJ 45"

["'-0
<.:)
I % = 40°' , x S = 45° ~ c- % = 45°; Y..s = 45°
• ~ h x b = 10xiO ... 50x50 c '"( h x b = 10xi0 ... 40x25
-'incovoio/e peflirlJ
degrO!l(Jre. I '"1 ~ I' c = 6 ... 22 I IflcovoiiJfe penl!1l
~ c = 5 ... 12

dreQpfiJ-sliflga I degro$lJre
drelJpliJ' sfiiJ§1J

~ r .1

1
~ I ~;:~:::?~:;5"50X50I j", I
l'-
<0
ch
.n
CC)
x = 70°; AS = 20°
h x b = 10 x 10 .. .40 x 25
c = 4 ... 12

'!-, :
qrea,olo- sliogrJ I 11 rrOfl/Qlc•
I

- :
"I, .__ dr_e~jJ~rJ
- sllfl~

ifr
I, b
! r-- I Z = 90°; AS = 3° I _r-----' I ;; I x = 90 AS 0
; = 3°
J'" '3"1 I ~ I hxb=20x12 ... 50x32I j"~ i 2 I1 hxb=10xlO .. .40x25
8 1 = 12 ...
I1 32 I' Dj, CC) , 13 = 10 ... 25
tore
Lole I I

.11ft 1-;;-1
1 __ , __ 1 _

'
_c
I;'
I1 8 \
' y.
1 A
= 9?0;
= 9;}o;
Y.s
Y.s

h x b = 10 x 10 ... 50 x 50
= 5: pt.a.l.
= 0- pt.a.t,
I .
I

i ~
!r1~. II -I
I
: g
8
c,
y. = 90
A = 100°;
11 x b = 20
0
; A,;

Y.s

x
= 10° pt.a.l.
= 0° pt.a.t,
12 ... 40 x 25
LrJlNole i C = 4 ... 18 ioterole I I c = 5 ... 9
I I I

~V
clreojJ/o - slillgQ

iI A = 90'; Y.s = 2° I rJilt,

"L' I ~
-1'-- i 10'
I
Y. = 90°; Y.s = 1°

19~ I
211!illrih2', A, 1 I h x b = 12x8 ... 50x32 li x b = 10xl0 ... 32x20
I 11 = 12 .. .40 r 11 :r; i 13 = 5 32
,P e/!/.-(/ (,COt/c!
dreop/(:,-,~i ',:,':'/ i
<=>

I
b1=3 ... 12 P
I
J

C!l7rflJretezo)
o're()plu-slihgiJ
1
I
~ I
I b1=2,5 5
 ..=r--: --:---0=: ------- ~--~"","-=------~--,-,-- -'" - -------~----~--.-~ ._---------------'------------------

112 Normareo lucrarilor pe strunguri normole,carusel ~i revolver

----
Tabela 5.1 (continuare)
Pentru suprafeje exterioare

Tai~ din carbura mctalicil Tai~ din 0\.1 rapid

Schita I STAS I Dimensiuni caracteristice Schita i STAS \ Dimensiuni caracteristice

I ){
I
'
b 0

= 90°; Xs = 1
,1 t'
t"
~
~
ILxb= 12x3 ... 35x7,5
~ 1= 100 150
Lama p~l7lriJ I I b3 = 3 6
refelol I
•.
.~

i
~
l
;
ts=~
5"

{'ellfru calf
-i """,,5
r-
<::>
0,
I'
c-":>
<0
X

li x
= 95°;
b = 16x16
c = 5... H
x. = 5°
... 50x32 ~
flJ' i-I ){=
f I -I ~
........j.£.C
Pentro colf
C'1
M
'"
110°;

h »; b = 10xl0
C
Xs

x = 100°; xs= 23° pt.a.t.

= 4 ... 14
= 100pt.a.1.

... 50x32

$ dreop/a - stifJga tlreopla - sll-ogl]

~.
.;i.:;.

1.:

50~50· .. --; ;.;..:

r-
<0
ch
r--
eo
<0
Y..

h
= 50~;
xb = 16
Xs

x
= 50~
10 ... 40 x 25
-rrr-'-
10' ?O·
___
I~
r--
c:r x
I u».»
= 70°;
=
Xs = 70°

to x io .. .40x25
Drepte finisare IJreptefinisore <0

Pentru suprafe te interioare

I
Iw~-
X = 75°; Xs = 15° X = 60°; ){s = 30°

~I
il X b = 16 X 16 ... 25 X 25
r- h »;____
b = 8X8 .... 32X~2 r- d = 12 ... 20; Dmin =
'f
..•. d - 8 ... 32, Dm!n - 'f
<0 = 22 ... 36
00 It>
cc = 14 ... 52 d1=14 ... 26
f'el7lrll i!)ierior
<0
c = 3 ... 12 I f'cnfriJ il7teriQr
M

c= 6 ... 10
12 = 40 ... 160., I /4=63 ... 100

I [ X

li
= 90°;
xb = 12x12
Ks = 2°
... 32x32

I
-
lid
I Pentro d~grOS(Jf
d=10 ... 25;Dmn=
= 22 ... 50
c = 8 ... 18
b1=5 ... 12

.--- I I ' -- 13 = 50 ... 120

x = 92c; = 15°
2· A,'i
o·
= 105 = 2°

1;d-1
0
X ; ){s
t-- r-
c b X b = 8 X 8 ... 32 X 32

~"dt-I.
<0
J.: r:..
00 d = 8 ... 32; Dmin = ,,.,
M M
<0 1~
= 14 ... 52
f'elltrll colt. interior ,! Ic = 3 ... 12; 12 = 40 ... 160 f'enlrll col! irilerior
o
Obsetvatii, Siige\ile Indlca sensu: avansulu l sculei. Dmin este diametruI minim al giiurii de prelucrat
eu cu titul.
S-a notal; pt.a.\. = pentru avans longitudinal ~i pt.a.t. = pentru avans transversal.
Restul nota tlllor sint conform STAS.

-, --------------_ _.
..
_---I
Introducere 113
'-----'
Tabelul 5.2. Forma fetel de degajare Tabelul 5.3. tncllnaren prugulut
a eutitulul de strung sau eanatulul pentru startmuree
~I dlr ljarea asehtllo r
ra ~ o ~
·S Sectiune eu planul .~
~~~ -e •..! ~
st
~
,,- "c iii
XAZ :::
:5 Schita
;:>:l
Q
.~
.t:
- to ""' ~..
." to
~;:: a tz '"•..''""
I:l
c:;

e .".
-
)~

~ •..co.:::==
o '"
Z~
" Cl)

O/>~
o ;:::
•...
0
en t"..

.'" '"
Cl
~ ---------1--

~- 8t "I
.;s ~~ I'
Cl)
E'''-''
;;;:
CC>
or;
)~u ~
.",
s:
8
...
-~I-I-~-~--'J '"",.
'"
<.>
1';'
Cl

! Q:;1<!V}'t;~~;~ I~
I! I I
I
_0
R-O,3 ... 1,6
,8
'co
" •...

I
---,-1 I
.:!J

i:
r.:;

I I
I '"
I ~
I ~ ~
I
\
11

t~, / ~~
""es
...
';":::
c'"
"C ,~ I Tabetui 5.6. J\Iodulul de clastleltate
'f€l-
5~1-1-jl~ il

r.
"" Material
I,
mediu

Modulul de elasticitate
E(daN/mm2j
med:'-'"

I ~ i Ii
i=jr
==
.2
<.J
c, I .0 Otelur! 2,1.10'
v;
)C':l
;.-
c:;
'"cc
I
2°
11

2
-••
;::
Fontc
Aliaje de Cu
1,4.10·

1.1.10'
U
I /?=3 ... 18· c
r...;
Al iaje de Al 0.68.104.

•• - c. 1115J
__. ~{·,·rtt_'!Ii!t'"@I!"it"I!lij'r") 'j%"; '-"iM;', _fh-""~-"'"

114 Normarea lucrarilor pe strunguri norma!e, ceruse! ;;i revolver

Tabctul 5.4. l'liicute din earburl metaJJce pentru eutite de strung

---:)0 Descreste tenacitatea placitei ~
Simbol placuta
~ Creste duritatea placutei ~

x x x 50 40 so ,
.j. 20 10 01
, I
I__ ~_li >- Descrcstc
------
I '" 8 ! -->- Descreste
j'
~
~i
c:; :
-- Creste

I :5_!
~'I CU lncluzinnl
Cu intrerupert
~----------- Continua
Far{, incluziuni
-'-~-I----
.!, i
p ss I Do dcgro:~al'e De Iin isure
~:~ 1 _

----I
'" I Otelur! laminate sl tnrnate in plese
~ I
~ 1-----------------------------
'E I Oteluri Oteluri 1
Otelur i
0, 'I ell rczlstenta i pentru
forjate
~ scazuta! automate
o~ ! J
""' I
~ 1
Fonte maleabile
~'I------~~----~---c~u--~------~------~---
'5. I - Continuii! intrerupert Continua
~ ~, I ~i incluziuni
1
NI::: '" I --------- De Iinisarc

!~ J_"_:;:,_II' \ DC' d cgrO~lare Oteluri laminate ~i turnate in piese

at' .
x.r
"H
I~ .3
"
I1
elltll'l
refrac are
Oteluri aliate eu Mn
S I Oteluri [---------- at 1 .
~ ;.;
i
i
'I pentru
t t
Ol.eluri austentiee . .eduJr~I
mOXI am e ,
~ i I au oma e 11 !
,S I I sl o~eluri _ __ Ponte ce.nu~ii . I
.:.1 1 cu rezlstenta F t I Fonte I
t; scazuta , on ~ . '
.,:.:: ill
""'.:'" ! 1 1.naleabIl.C I alIate I
-I
"" i F~nte cu gra- Neferoase I
---I ' fit modular i-----

.~
...-=
1
i Cu intreruperi - ~----- I C on t·rnu a-
_,~-_! Cn incluziuni i Fara inc1uziuni _

I =~------
;:: c> I
~:;:!, , i
----------
De dcgrosnre
De Iini sarc
- _

l{
--;-1-- Fonte cenusil
Fonte
cenusli 1
Fonte
cu duritate ~icii dure
j 1 -
dure
I
[ i Ot eluri en rezlsten ta
Oteluri calite
scazuta
'"
Cl
°E
....., Neferoase eu duritate mica Neferoase dure

I I ~ I Nemetalice eu durltate mica Nemetalice dure

 ••••. ~~U""--"-~'","","~"G.~~.~,., ..

Introducere 115-

Tabelul 5.5. Domeniile de utlltzare a seulelor en tHi~ din o!el rapld

Simbol nou Sanbol vechi Utilizare

Rp 1 Prclucrart ell vitczc Ioart.e mart, fura Iichid de aschiere in

Hp 6*) condi\ii grel« de uzura ~i tempera turn
l~p Z RE. 50 Prelucrari cu viteze foartc mad la materialc foartc dure
Rp 3 RW 180 Ut.lllzare generalu pentru prclucrarea
J en vitcze mari a mate-
rialelor en duritate ~ 280 HE
Hp 4 nw 80 Inloculeste Rp3 in cazul prelucrarilor fine
Hp 5 RMo50 lnloculestc Rp3 Cll productivitate mai scazuta
Rp 7*) Prelucrarea materialelor rezistente (pest e 100 daN!mm2), a
allajelor rclractare Cl! vitczc mari de aschiere
Rp 8 *) I ! Prelucrarea ma terialelor cu rezlstenta peste 85 daN
*) Se ela borcaza numai ell acordul producatorulul.

5.1.5. Dinornico aschierii

Se admite C2v f'ormarea aschiei se datoreste fo1'fecikii succesive a
unor pacheto de elelnente din' stratul aschiat, aduse in stare plastica,
de presiunea exercitata de fa,fa de degajaro a cutitului,
In sistemul de referint.a cinematic
apasarea totals de aschiere 'P::.; este defi-
nita de componentele : P x - componenta
axiala, de avans ; PI' - componenta ra-
diala, de respingere; P z - componenta
tangentiala, principala.
JU3JI'imeasi orientarea apasarii totale
de asehiere depind de: adincimea de as-
chiere t, de avansul, 8, de caractcristicile
geomstrice (x, xs, y, r) ~i termiee ale
capului cutltulul, de calitatea supndetei ~i
forma fe'(:eide degajare, de caracteristicile
meeanice (rezisienta, duritate) si termice
ale materialului prolucrat, de temperatura
In zona de aschiere, de utilizarea Iichidelor
de aschiere, de eoefie,ientll1 (le f1'8CftTe Fig. 5.7. Api'isilrile de aschir rc.
piesa-scula, de uzura h1i~ului etc.
Se vor eonsidera urmatoarcle expresii ale componentelor apDJsariI
de aschiere :
<.e-. ( sin % \ 0,5 ~ '0'
P~ = Cx(IIB)".
..d..
'\~~--. ".. -I ·i[y·[·8·'~ .' 01
[claN] -0 ~
(5.4) ~l..
\ )')111 ":1:'--' }

1 .L ( cos %
0
)2
=C .(HB)f2• ,-C0845-
~- ~ ---'---
·]i.y·iO,9·S0,75
Py I'
_1 __ -"
[daN] (5.5)

Pz Cz·(HB) e
2.
(Sin 45°
-~.~____
)0,25 T,
'J..'{z.t'8' ° T
o [daN] (5.6)
SIn x
___,~--,""",,~~2i"W3'!""-·.t'fiiif.,g "-':"-.,...-#--6'--5' r-'lo..,,,,· '-._', -'-il'" ,_'0' •••. :11' .·SS'Qs:Y",·+
t__ ., .u~ _

116 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Grupa II grupa
Sub- I
Tabelul 5.7. Coefieienti ~i exponent] pentru relatla (5.2)

Denumire
lI!aterial (o;el)
I
,
Marca
,
C,
"
I
,~

11 Otel pentru automate AUT 12 ; AUT 30 1

OL 00; ... ;OL 70(K)
1 OLC 10 ; .. , ;OLC 55 2,190
12 Otel carbon cu C ~ 0,6% ARC 6A
OSL 1
OT 40(1,. 2,3) ;. _. ; OT 60(1, 2, 3)
--- ---
21 Oiel eu Ni 13 CN 17 ; 13 CN 30 ; 13 CN 35
Otel cu Cl' si Nl 15 CN 15 ; 19 CN 35 ; 35 CN 15
-I . 41 CN 12 ; 45 CN 12

22 I Otel eu Cr
15 C08; 20 COB; 35 C 10
40 C 10 ; 45 C 10 I
OSL4; OSL 5
C 15; C 120

OL 70(K) ; OLC 60(x)

23 Otel de constructit ARC 6; ARC 7; ARC 10
eu C >0,6% OSC 7 ; ... ; OSC 13
OSL 2; OSL 3
'--
25 MoC 11 ; 30 MoC 10 I
33 MoC 11 ; 36 MoC 10
41 MoC 11 ; 18 MoCN 06
Otel eu Cr si Mo 18 MoCN 13 ; 30 MoCN 20
Otel eu Cr, Ni ~i Mo 34 l\IoCN15 ; 36 MoCN 10
~ Otel eu Cr sl Al 40 MoCN 15; 20 MoN 35 3,093 4
U Otel eu cr. Al ~i Mo 38 Mo CA 09 ; 39 CA 06
Otel ell Cr. Ni ~i W ARC 1 ; CVW 10 ; CVW 50
I Otel eu Cr, Ni sl V 16 CNW 10; 25 CNW 10; WCN 40
IIJoCN 15; 50 CV 11 ; VC 06
VWC 50; VWC 62 ; VCW 85
WC 80 ; VSC W 45; VSC W 20
I
T 35; MoCN 08; T30 MoCN 14
I
18 MC 10; 38 SC 15; 21 Tl\IC 12
28 TMC 12 ; 27 MS 12; 35 MS 12
15 Mo MC 12 ; 21 MoMC 12 ;
Otel eu Cr ~i Mn 35 CMS 13; 30 SMCN 16;
Otel cu Cr ~i Si 16MCN15
25 oter eu Si ARC2; ... ;ARC 5; ARC 5 A
Otel eu Si st Mn ARC8;ARC9;ARC12;ARC13 I
I
otei cu Si si Ki RUL 1; RUL 2
Otel eu Cr, Mn sl Ni MCW 14; V1\118; WSCW9
CS 14; VSC 13; T 30 SM 12
T 40 VM 17 ; T 35 SCM 11 ; I II
31 CM S 10
--- I

ARC 11
1
.3 31 j Otel eu :\In 31 M 14 ; 35 M 16 ; 45 M 16
65 M 10 ; T 20 M 14 ; T 35 1\114
20,3-1\ 9

T 40 MN 07 ; T 40 NI 11
 • '«r,' "" 1IIi;~""-,,,.",,,,~ •••·i _":..':,."'"'"==_......:...:.!= .• ,..~_ =."..:. ".,::"
.....:..:,._
.. _ ,.......:.c:.==

fntroducere 117

an care: HBeste duritatea Brinell a materialului prelucrat;

- unghiul de atac principal;
Y.
Kx, Ky, Kz sint coeficienti reprezentind influenta unor factori se-
cundari ; atunci cind acesti coeficienti nu sint expli-
citati se considera egali cu 1;
Ox, Oy, Cz ~i e2 iau valorile din tabelul 5.8.

Tabelul 5.8. Coefieienti ~i exponentl pentru relatlile (5.4), (5.5) ~i (5.6)

Material I Duritate HB I CX Cy Cz
'.
I
Otelurl ~i aliaje de Al
~ 170 11,16 I 18,13 I 27,9 I 0,35

> 170 1,43 I--------

2,32 3,57 0,75

Fonta ~i aliaje de Cu
~ 170
> 170
_I \
I
3,19

2,47
I
I
3,66

2,83 I
6,64

5,14 I
0,50

0,55

Puterea etectiva de aschiere este

N _ Px,wx + Py' Wy + pz·v [kW], (5.7)
= er >:

,
60.75.136

in care Wx ~i Wy sint componentele vitezei de avans (5.1).

Primii doi termeni ai numaratorului reprezinta circa 2 % din valoarea
celui de al treilea, astfel incit
PZ'V
Ne, ~ 6000 [kW]. (5.8)

Notind randamentul intregului lan]; cinematic cu YJ, puterea necesara

a motorului este
PZ'V
[kW]. (5.9)
N ~ 6000. YJ

5.1.6. Lichide de ungere ~i rdcire

Principalele Iunctiuni ale lichidelor de ungere ~i raeire (de aschiere)

sint :
- racirea zonei de lucru, in special a tai~ului sculei;
- reducerea frecarilor prin lubrifiere;
- separarea (spalarea-dispersarea) aschiilor de piesa si de scula.
Lichidele de racire ~i ungere pot confine apa (solutii apoase sau emul-
sii cu uleiuri) sau numai uleiuri, care pot fi simple sau aruestecate (COlIl-
poundate).
 ,~.

118 Normarea lucrdrilor pe strunguri normale, cerusel ~i revolver'

In general Brnt ntilizate uleiuri minerale sau sintetioe aditionate

en aditivi : detergenti-dispersanti, anticorosivi, antispumanti, antibac-
tericizi, modificatori de onctuozitate pentru extrerna presiune (RP).
In tabelu15.9 sint. prezentate lichidele de racire ~i ungere (de aschiere)
romanesti, de utilizare generals; Viscozitatea variaza intre 1,3°E (PI)
~i lO,5°E (PSI) la 50°0.

Tabelul 5.9. Liehlde de racire ~i unqere de asehiere romanesu

Tip ulei Caracterist ici Utilizare

PEI Ernulslonahil, anticorcstv, antibac- Debitare, strunjlre, giiurire, frezare

tericid alezare

FE·z Emulsionabil, anticoroziv, anttbac- Prelucrari in condltit grele, prelu-

tericid, adttivat EP crarea foutetor dure

l,\B In actlv, antioxidant, detergent, anti- Rectificare profilatii, rectlficare dan-

spumant, dispersant turi, calibrare

P2it Ulei mineral 102 + ulei rapita sul- Danturare, brosare

Iurizat, anttuzura, antirugmd de-
tergent, dispersant si EP

P4C tip 1 Ulei mineral, antioxidan t, detergent, Caurtre adincii, canelare, alezare
dispersant, antlruglna, EP filetare, prelucrari pe masini auto-
mate
1'4C tip :2 Idem F.C tip 1 cu anctuozitate ~i Brosarc, nanturare
viscozitatc mai marc

5.2. Determinoreo timpului de balO la strunjire

'I'impul de baza este timpul in cursul caruia un executant efectueaza

- en ajutorul strungului si al SDV-urilOl' corespunzatoare - sau supra-
vegheaza lucrari necesare pentru modificarea nemijlocita a dirnensiunilor
formei, proprietatilor, stal'ii obiectului muncii. Conform STAS 6909-65
acest timp se noteaza cu tb ~i se mascara in min-om.
Timpul de bazji, adica timpul necesar pentru strunjirea unei supra-
fete, este definit prin relatia

L .
-.~ l +- II +- l2 +- la
[min] (5.10)
tb L
to s·n

in care: L este lungimea cursei de lucru a sculei in sensul avansului

(vezi tigura 5.8), mm;
w viteza de avans, mm/mill;
i - numarul de treceri necesar pentru exeeutarea suprafetei ,
respective;

I
j
'1

•.... -.-.---.- ...--------

J
 ------------------"'-----_.- ,_ ....- ...•. -.
- i

Determinoreo timpului de baza la strunjire 1J 9

.-------.

l - Iungimea supratetei prelucrate, mm;

Zl - distanta de pat.rundero (intrare) a cutitului, mm;
\. I'
t
II = .--.- + (0,5 ... 2) ; (;).11)
tg z

-1=;['-'- -l-IC'
!

I
fi/

"'"'-111::.=.---- --- .__=r=r+--

.•••T ~! '7 i.

.~.L~-1J
Fig. 5.8. Rlemmtele curse! _. .'
de Iucru a cutitulul. /:3.,1,... "

'1
l2 distanta de depasire (iesire) a sculei ; Z2 = 0 ... 5 mm;
13 lungimea supraf'etei prelucrate pentru aschia de proba ;
ls = 0 ... 10 [mm];
8 avansul, mm/rot;
n turatia piesei, rot/min.
Z + ~t_ + (0,5 ... 17)
. (~1)
R e1atla o. 0 devi
evme: ~
[b = tg x
--...=......---- .--- [min ] (5.12)
s-n.

5.2.1. Determinarea regimurilor de cschiere

Elementele regimului de aschiere, adincimea t, avansul 8, viteza de
aschiere v (sau turatia n) sint determinate de 0 serie de factori care pot
fi grupati astfel:
• relativ la semifabricat ~i piesa :
- material, calitate stare, tratament termic ;
- adaosul tehnologic de prelucrare ;
- forma, dimensiunile ~i plasarea suprafetei prelucrate ;
- forma, dimensiunile ~i plasarea suprafetelor de bazare;
- conditfi tehnologice (rngozitati, precizii etc.) ;
• relativ la scula :
- materialul paryii aechietoare ;
- forma si vdimonsiunile capului cutitului ;
- forma ~i dimensiunile tai~ului ;
- durabilitatea impusa tai~ulni sculei ;
• relativ la masina-unealta :
- posibilitati de prindere a pieselor ~i sculelor ;
- game de avansuri si turatii ;
- momente maxim admise de sistemele cinematice ;
- puterea disponibila pentru aschiere ;
• relativ la alte conditii de prelucraro :
- utilizarea unor lichide de asehiere.
,.~..,." "-~" '-<-Er")'" '"""·~"~H'~""-"" ""h1:i!lf"""?n ~.a*:!'>""

120 Normarea luerOri/or pe strunguri normale, carusel ~i revolve"

Productivitatea operatiilor de strunjire poate fi masurata cu debitus

de aschii care in cazul strunjirii longitudinale este
Q = rr:(D - f)"t"s"n [mm-/min], (5.13}
iar in eazul strunjirii cu ava.ns transversal este
Q = niD - s"n)"t"s"n [mmv/min], (5.14)
in care D este diametrul initial al treptei preluerate, mm.
In scopul obtdnerii unei productivitapi maxime se cauta valorile
maxim admise pentru t, s ~i n.
Elementele regimului de aschiere nu sint insa independente ; problema,
optimizarii regimului de asehiere constituie subiectul multor luerari de spe-
eialitate. Se considera, in general, ca ordinea importantei, ~i deci ordinea,
in care trebuie determinate aceste elemente, este: t"-* s -* v (5.16).
Majoritatea limitarilor impuse de factorii enumerati actioneaza,
asupra parametrilor t, s, sau asupra parametrilor t, s, v, astfel incit
pentru determinarea unui parametru se vor face anumite ipoteze asupra,
celorlalti, Dupa determinarea unei prime solutii se procedeaza prin itera-
tii succesive. Daca se lucreaza eu mijloace moderne de calcul, solutla,
este gasita dupa 0 singura iteratie in circa 85 % din cazuri si dupa doua.
iteratii in peste 95 % din cazuri. Pentru. caloulul. obi~nuit (fa1'(~ cal«~tlator)
se V01' uiiliz« direct tabelele date in acest capitol.
5.2.1.1. Adincimea de asehiere, 0 parte dintre factorii enumeratj
(adaosul de preluerare A, mm, lungimea tai~ului principal Io mm, ~i
unghiul de atac principal x), actioneaza direct asupra adnicimii de asehiere,
astfel:
t < A [mm]; (5.15)
t1= 0,8 It' sin Y. [mm], (5.16)
t1 fiind adinclmea de aschiere maxim admisa de lungimea activa a tai~ulni
principal , mm.
In tabelul 5.10 sint date valorile t1 pentru unghiurile de atac principal
~i lungimiIe cutitelor standardizate.

Tobelul 5.10. Adincime de asehiere 11 maxim admisa de lungimea tai~ului

Lungimea tai~ului principal, mm
Unghi
de atac
principal
y.
8 10 12 16 20 25 32 40 I 50

, Adincime de aschiere, tl t mm

30
45
3,20
4,53 I
4,00
5,66
4,80
G.79
I 6.40
9,05
8,00
11,31
10,00
11,14
12,80
18,10
16,00
22,63
20,00.
28,28
50 4,90 6,13 7,35
I
f 9,81 12,26 15,32 19,61 24,51 30,64
60 5,54 6,93 8.31 11 09 13,86 17,32 22,71 27,71 34,64
70 6,01 7,52 9,02 .
1 12,03 15,04 18,79 24,06 30,07 37,59
75
90
6,18
6,40
7,73
8,00
9,27
9.60
1
12
,36
12,80 I 15,45
16,00
19,32
20,00
24,73
25,60
30,91
32,00
38,64
40,00
95 6,38 7,97 I 9,56 12,75 1 15,94 19,92 25,50 31,88 39,85

i
,I

J
I
I
 ----------., ..•.--~=~~"~~=.~~-"===.-.----

Determinarea timpului de bazel la strunjire 121

Apasarea de aschiere provoaca fenomene secundare ca :

- incovoierea piesei sub actiunea componentelor Py ~i Pz;
. , - deform area locala a pieselor cu pereti subtiri sub act.iunea compo-
nentei Py;
- incovoierea corpului cutitului sub actiunea componentei Pz;
- comprimarea plaeujei din carburi metalice sub actiunea compo-
nentei Pz.
Se poate arata ca valorile maxime atinse de componentele Px ~i
JPy nu pot provoca flambarea piesei, respectiv a cutitului. Incovoierea
cutitului provocata de componenta Px este neglijabila. Suprasolicitarea
ghidajelor masinii sau a mecanismului de avans, in practica, apare numai
prin depasirea importanta a celorlalte limitari.
a. Ineovoierea piesei. In tabelul 5.11 sint prezentate: expresia sagetii
'in punctul de aplicare a fortei ~i abscisa punctului de sageata maxima
pentru modurile de prindere uzuale.
in tabelul 5.11 sint folosite notatiile :
J - sageata in punctul de aplicare a' fortei, mm;
P - forta aplicata, daN; .-
.x - abscisa punctului de aplicare a fort.ei, mm;

Tabelul 5.11. SAgeata de Ineovolere a piesel

INr.j· Relajia de calcul a slgelii In punctul de aplicare Abscisa punctu--

I
crt. Schi\l a fortei lui de sAgeata
maxima

Prlndere in universal

_'_;t i
x~

Prindere intre virf urt

f= --
px3
3E1
[mm] (5.17) Xm= L

l
21...x, - PxZ(L - x)! [mm] (5.18)
Xm = L/2
f= -3EIL
I J ------ -- <;

I ~ ?
_., ' universa I ~I. virf
Prindere III I
. ~L
31 ,'R- -- 'x 1 Px3(L - X)2 (4[, - x) [mm] (5.1/)
/xm=(2-V2)L
' f= 12 EIL3 ! xm~~O,58o L
~ --- - .~
Z ? r
\
 .• " ...,... )Hr !>'!* ·'o/·'llIfi'k,,··,,;;:;·,·g;·jt·ri'-M· i'Ri'e'rHf'tJ:i··ti6b e'MXr=-..-:1:· s·

122 Normarea lucrarilor pe strunguri normale. carusel ~i revolver

L - lungimea tota1a in consola, respectiv distanta intre reazeme, mm r

E - modul de elasticitate al materialului piesei (tabe1ul 5.6), da.Njmm" r
I - momentul de inertie al piesei, mm",
Considerind piesa C?" bara cu sectiune plina sau inelara, momentul
de inertie este dat de rela.tia

I = ;~ (D4 - d4) ;:::; 0,05 (D~ - d4) [rnm-] (5.20)

in care D este diametrul exterior, mm, iar cl diametrul interior, mm.

Se observa ca numai variat.ia Ragetii de incovoiere de-a lungul supra-
fetei preluerate intluenteaza abaterile dimensionale ale acesteia, asttel ca,
punind conditfa ea sageata maxima sa nu depa~easca 1/4 din intervalul
de toleranta adrnis IT, mm, se obtine rela.tia

p ~ 0,75.Gp' E·I·IT [daN], (5.21)

l3
in care C» ia valorile din tabelul 5.12, iar l este Iungimea treptei prelucratc.

Tabelut 5.12. Coelic1cllt - Cp in func!ie de prtndere

Prindere In universal Intre virfurl In universal ~i virf

Cp 1 1G :H

Porta, care provoaca incovoierea este

P --
-
1!p2
V Y
...J_
I
p2
Z
~
~
~,18· Pz
. 1,0,02
TT
• "O-l'Zr [daXl-', (6.22)

unde Kyzr este un coeficient care exprima influenta razei la virf a cuti-
tului 1', mm, asupra rezultantei Iortelor Py ~i Pz, asttel : .
Knr = 0,872. 1'0,19. (5.23)
Din relatnle (5.21), (5.22), (5.6) ~i (5.20) se obtine relatia
Sin, ')0,25
-1 ,--~
14-7 t» - ."".74 IT
t,098 ·s'.075 ~ K" ,--- x
(5.24)
m' Vp'
(
-.--_--.
sm 40°
•
1'0,19 .v • ,

m care K m
A
=0,0312·E , (52-)
. 0 un dE on e d ate
e { are va 1'1 '
III , 11
tabe u 5.6,
Gz·(HB)"2
Dz 9i e2 au valorile date in tabelul 5.8 iar Gp are valorile date in tabelul 5.12.
Presupunind ca avansul este eu circa un ordin de marime mai mic decit
adincimea de aschiere, se ob~ine relatia
(D4 _ d4)0,538
t2 ;:::; 4,16 Km' Kt32• K133• KI34 • • I TO,578 [mm], (5.26)
llJ734

_..-J
I
••
----------------- •••• • y_·,
,••~·•Il"•• •••••
_IiOio·,_~-___.1;:~~~~ __ .=-,~•• _-<-.--= ...,~- •. - _ ,.,..-:- __ ~~"""""- ....•.==, -'----==-_~.".__-~==__~_=-==~
.,.,"-

Determinarea timpului de baza la strunjire 123

in care: t2 este adincimea de aschiere maxim admisa de incovoierea

piesei §i precizia preluerarii, mm;
D - diametrul exterior, mm;
cl - diametrul interior, mm;

_ ( E )0.578 . ,
I{t~l = O,06nl· are valorile date m tabelul 5.14 ; (5.27)
- Oz· (HB)"

I{t22 = 0~·578, are valorile date in tabelul 5.15 ; (5.28)

Sin)( )0,115
Kt23 = ( .~ , are valorile date in tabelul 5.16; (5.29)
sin 40°

Kt24 = ~:.281,are valorile date in tabelul 5.17. (5.30)

1,0,11

Intervalul de tolerant.a pentrn supratetele netolerate (STAS 2300 -65)

ae determina, pentru exeeutie mijlocie, cu relatia
IT = O,096975·D~;.4022 [mm], Dpr fiind diametrul prelucrat, mm (5.31)
Pentru suprafete torelate (STAS 8101-68), intervalul de tolerant a
se determina ou relatia .

(
O,4576,Cl SO)
IT = 0289.10-3
,
DO
'p~.
3578
e z;o.00224-~
or [mm], (5.32)

'in care 01S0 este clasa de precizie ISO (e fiind functia exponentdala).
Din relatiile (5.26) ~i (5.31), respectiv (15.32),rezulta ca adincimea de
aschiere maxim admisa la strunjirea supratetelor va fi:
- pentru suprafete netolerate, executie mijlocie (conform STAS
2300-65 ;)
(D4 _ d4)O,578' D~~;32
tz = 1,08, Kt. 31 , Kt32· Kt33· Kt34,
p.734
[mm ] ; (5.33)

- tolerate in clasa de precizie GlSO :

\
ID4 - (,
14)0 578~Do.207
1',r
(~.26~~!S~)
DO,00224
12 = 0,0374,Kt31,Kt3>,Kt33,Kt34'
"
-'---------
p,734
,e pT [mm].

(5.34)
In tabelul 5.13 sint date adincimile t2 in conditiile in care coefieientii
Kt21 = Kt22 = Kt23 = Kt24 = 1, adica : piesa este prinsa in universal;
materialul este otel eu duritate 195 HB; cutitul are unghiul de atac prin-
cipal X. = 45° ~i raza la virf r = 2 mm. Pentru alte conditii se vor aplica
coeticientii din tabelele 5.14, .. 5.17,
 .------------

124 Normarea lucrerller pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tobelul 5.13. Adincime (le aschlere 12 maxim admisii de Ineovolerea piesei

~i de precizia de prelncrare

I ~
Ja
ext.1
mm mm
into
Clasa de
precizie
ISO
I

i 50
Lungimea de prelucrare

I
mm

100 I 200 I 400 Ifl:1 Clasa de

preclzfe
ISO
1
1 100
Lungimea~

I 200
prelucrari

I 400
\
I Adincimea de aschiere, t2
,
Adincimea de aschiere, t2
mm mm
I
I I 7 I 0,42 O,l~ 0,04 0,01 7 - 1,40 I O,~2

~
t
"I J I
11
12
8
9
10 -
-
-
-
-
0,11
0,22
0,28
0,36
0,47
0,05
0,06
0,08
0,11
0,14
0,01
0,02
0,03 100 90
0,03
0,04
8
9
10
11
12
-
-
-
-
-
1,82
2,36
3,07
3,99
-
0,05
0,71
0,"
1,20
1,56
I Net. - - 0,19 0,06 Net. - - 2,20
-1 i -------
I I 7
8
0,86
1,12
0,26
0,34
0,08
0,10
0,02
0,03
7
8
8,43
-
2,53
3,29
0,76
0,99
9 1,45 0,44 0,13 0,04 9 - 4,28 1,29
251 11 10 1,89 0,57 0,17 0,05 100 45 10 - 5,56 1,67
11 2,46 0,74 0,22 0,07 11 - 7,22 2,17
I
I

I 12 I 3,20 0,96 0,29 0,09 12 - - 2,82

_\ Net. !~~~ 0,12 _ Net. - - 3,98

I 7 1 0,88 0,26 0,08 0,02 7 8,641 2,60 0,78

I 8 \1,14 0,3~ 0,10 0,03 8 I - 3,37 1,01

25\ ° 9
10
11
1,49
I 1,93
I 2,51
0,40
0,58
0,76
0,13
0,17
0,23
0,04
0,05
0,07
100 °
9
10
11
-
-
-
I 4,38
5,69
7,40
1,32
1,71
2,22

_1_1I 12
Net.
I~~I~~__
3,27 1 0,98 0,30 0,09 12
Net.
-
-
'I 9.61
-
2,89
4,08

. 7 II -- 0,82' 0,25 0,07 1 7 I - 8,01 I 2.4~

II 8
9 -
1,06
1,38
0,32
0,41
0,10
0,12
8
9
-
-
-
-
3,1<>
4,06
5°145 10 - 1,79 0,54 0,16 200180 10 - - 5,27
11 0,70 0,21 11 - - 6,85
, 12
'I -
- I
-
- 0,91 0,27 I I 12 - - 8,89
-1-. - Net. i---i---~~-- Net. 1_-_1 - -
I I 7
8
I 4,90
6,36
1,47
1,91
0,44
0,58
0,13
0,17
'I
I
7
8
i -
-
I 14,48
18,81
4,35
5,65
l
I1
501 231
9
10
8,27
1 -
2,49
3,23
0,75
0,97
0,22
0,29 200 901
I 9
10
-
-
-
-
7,34
9,54
11 I - 4,20 1,261 0,38 11 - - I 12,38
12 - 5,46 1,64 0,49 12 - - 16,08
_1_ I Net. I-=--I~,~~,_,_I Net. - I - 1 -
4,46
I
1
1
I
7
8
15,03
6,53
1,51 1 0,451
1,96 0,59
0,14
0,18
7
8
14,84
19,27 5,79
9 7,52
50 I° 9
10
,8,49
-
2,55 0,77
3,3211,00
0,23
0,30 1.2001 ° 10 9,77
1 I . 11
12
'-
I - 4,31
5,61
1,30
1,69
0,39
0,51
11
12
12,69
16,48
I Net. - 7,73 2,32 0,70 I Net. - I 23.79

Obseroatie, Net = Netolerat

I
 ~--------,-.-.---~-.-~-"-~-~".- _:::=---=---"'-;::- .."' ..,.....-0--=-:-:: "';. . _0 ..
-- _. -----_._---

Determinarea timpului de baza la strunjire 125

Tabelul 5.14. Coeficicnfii pentru eoreetarea adincimii de nsehiere 12

. Duritate HB I Olel I Fonta I

Materialul

Aliaj de Cu
I Aliaj de AI

K'n

15 - - 2,16
30
45 I -
-
-
- I 1.77
1,57 I
0,72
60 - - 1,45 0,68
75
90
-
-
-
-
I 1,36
1.29
0,65
0,63
105 - - 1,23 0,61
120 1.14 1,36 1,18 0,59
135 1,11 1.32 1,14 0,58
150 1,09 1,28 1,11
165 1,07 1,24 1,08
180
195
I 1,03 1,21
1,18
1,05
1,00
210 0,97 1,15
225 0,94 1,13
240 0,91 1,10
255 0,89 1,08
270 0,87 1,06
285 0,85 1,04
300 0,83 1,03
315 0,81 1,01
330 0,80 1,00
345 - 0,98
-
360
375 - I 0,97
0,96

Tabelul 5.15. Valorile eoeflelentulul kt22

Prindere In universal Intre vtrfur i In universal ~i virf

K/Z2 1 4,97 7,67

Tabelul 5.16. Valorile coeficientului k/23

Unghiul de atac principal y. j 30c I 45° i 60° I 90°

J{ /23
I
I 0,95 I 1,00 i 1,03 1,05

Tabelul ,5,17. Valortle coeficientuJui k/24

i
Raza la virf r mm i 0,5 1 1,5 I 2 2,5 i 3
I I

Kt24 i 1,17 1,08 i 1,03 I 1 0,98 I

I 0,96
 __ "" _,_""""'''''-'<~~ mM g'ft - - 'a"~}''lWliiiW-'-&--1'">* .;;,! "",",_~....o.--_~"_~""':b' •••r~_""' __ '-"-"-'~_"-'--'_~-,w.,, •..••••,_- ••.•••.•...••.
~ .•••••.•••
,· , '_~",C"._'_""""""_~"~'-_""""'"'~' ~_~

126 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

b. Deiormarea loeala a pieselor en pereti subtiri. Considerind defor-

marea inelului egaH1cu deformarea semiinelului dublu incastrat (fig. 5.9),
sageata este data de relatia
e.»
f = . [mm], (5.35)
192· E· I
In care:
l este lungimea fibrei medii mm;
E este modulul de elasticitate (tabelul 5.6), da.Njmm>;
F
!
T'-'-'-'-'/
. t _
a b

Fig. 5.9. De Iormar a locala a piese lor eu pe re ]! subtirl.

I este
momentul de inertie al sectiunii longitudinale angajate in defor-
mare, mm-.
Din conditia de egalitate a sageti10r calculate pentru zona etrunjita
~i cea neatrunjita in punctul de aplicare a fortei P, se obtine

f =
Tc)3
{ --- . -.~
P (D + d)3 . Kf [mm] (5.36)
\ 8 E (D - d)4 '
~oore: D e~e diametrul exterior, mm;
d este diametrul interior, mm;
1
Kf=
(
1_~ __ )4'
D-cl (5.37)

1 + (1- -D-~-d-r
Pentru valori uzuale ale marimilor D, d; t ~i in ipoteza cl > 0,81 se
}loate utiliza relatia aproximativa
X :::::;.1,42 _ clS,539·tO,214 (5.38)
f DS,796 -

Punind conditia ea sageata sa nu depa~easca un stert din intervalul

de t oleranta admis IT, mm, din relatiile (5.36) :;;i (5.38) se obtine
') E·(D_d)4·D8,796
P ~ 0,904· -~~-~~----- . IT. (5.39)
to,214. (D + el)s. d 8,539
 ) ' •••• & •• '-n'N,;,jl'-' 'n" '------.-.--~~ __ ....,..--~---.-.-- ..,.-----~---~---- ------,:.-<c----~---- '__"_' __
',=-'--_

Determinarea timpului de bazel la strunjire 127

Deformarea este provocata de componenta Py, astfel ca din rela.tiile

(5.5) 9i (5.39) rezulta

r
'.,
(D - d)4. D8, 796
tl.1l4. SO.75 ~ Kl'''' --'-----'---- . IT (SAO)
05.
,
(rL coscos x- +1-1 45°
(D + d)3 (18,539
J

1n care K Ym
A

= -'----
O,934·E
Gy·(HE)"'
In aceleasi ipoteze cu privire la relatia intre t si 8 se obtine relatia
t =293.K .K o. (D_cL)2,H6·D4,719 .IpO,536 [mm], (5.48 )
3 ,
t
31 t3~ (D +
d)1.609. d4,58l
in care t3, mm, este adineimea de aschiere maxim admisa de deformarea
~ . .. ( E \ 0,536
Iocala a picaei tar Ktol = 0.0629 I (5.42)
v r Cv : (JIB)"' )

rl
are valorile date in tabelul 5.19 iar

Kt32 =
l1+ (
r ~OB

cos 40°
': 0,536 (5.43 )

are valorile date in tabelul 5.20.

In tabelul 5.18 slit date adincimile de aschiere t3 pentru Kt3l = Kt32,= 1.
Pentru alte conditii se aplica coeficientii dill tabelele 5.19 9i 5.20.
Tabelul 5.18. Adiuclmea (le asehiere i3 maxim admisa de deformarea locala
a pieselor en pt'l'eti sulltil'i
! I Clasa de prccizie ISO
Dia~1e~rul
extcnor
I D.iam~tnll
mterior
I 7 8 ~} r 10 11 12 : Netolerat
mm mm ----
I I Adinclmea de aschicre t3l mm

25 23 0,08 0,10 0,12 0)6 0.20 0,25 0,33

')-
_0
I 21 0,54 O,GG 0,88 1,1.2 1,4::3 1,82 2,00
I
25 20 1,1:'3 1,8J 2,:3J 2,30 2,50 2,50
i 1,44
50 4;:'"1 0,25 0,:32 O,~~:O 0,51 o.ee 0,84 1,13
50
50
II -'-1.)

40
0,65
2,05
0,83
2,62
1,OG
3,34
1,35
4,2G
1,72
5,00
2,19
,5,00
2,96
5,0(}
100 I 90 0,45 0,57 0,73 O,a3 1,19 1,52 2.09
100 Q-
uO 1,-1G 1,86 2,37 3,02 3,86 .-t £.11 6,76
I
100 80 3,73 4,76 6,07 7./-1 9,86 10,00 10,00
200 I
I 180 0,82 1,05 1,33 i"f)
i
2,16 2;i6 3,87
200
200
iI 170
160
2,66
6,79
3,38
8,G6
4,31
11,03
5,49
14,06 I 7,00
12,1)1
8,\)2
10:00
12,54
20,00
400 I 360 1,49 1,90 2,-!2 3,08 3,93 5,00 7,18
400
II 340 -1,83 6,15 7,8'1 9,98
25,;)3
12,/2 I
16,20 23,25
-
·100
800 I
320
720
12,35
2,71
15,7-1
3,45
20,05
t,-w 5,60
32.53
7,13 I 9,08 13,31
800 680 8,78 11,19 I 11,2,1 18,11 I 2:1,09 29,41
800 II 640 22,47 I 28,61
I - -
1600 1,140 4,93 6,28 8,00 10,18 I 12,95
-
II 16,49 ! 24,6c~
1600
3200 I 1360
2880
15,98
8,98
II 20,34
11,42 I
25,89
14,53
;02,95
18,-1S I 23,52
I

I 29,93

t
----"'_.---
_~=""'_"" __ "' __ '__·"'-",·:"""'r "'.Ii!'"'_'r;"'-:.'""'·~'~'!·"'·'-~·"'·_=-'''''",,·''''''''.''d.·,",",·~'",·_=-'''''''W''''••"'_·"•+•••-a••7•••••• S"· ••• H_ ....._.,.· ..,.~·_· "".._"'---~

128 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i rev~!'ie!

Tabelul 5.19. (:oeficienti pentru corectarea adincimii de asehiere 13

MateriaJul

Duritate HB Otel Fonta Aliaje de cu Aliaje de AI

15
ktn

2,23
r
~
30 1,85
43 1,66 0,74
60 1,54 0,70
75 1,45 0,67 ij
90 1,~13 0,65
105 1,33 0,62 ~I
120 1,13 1,46 1,28 0,62
135 1,10 1,41 1,24 0,60 11
150 1,08 1,37 1,20
165 1,06 1,34 1,17
180 1,03 1,30 1,15
195
210
__0
1,00
0,97
1,27
1,25
f
,)')-
0,94 1,22
240 0,92 1,20
255 0,90 1,18
27() 0,88 1,16
285 0,86 1,14
300 0,84 1,12
315 0,82 1,11
330 0,81 1,09 ;1
345
360
1,08
1,06
II
it
:~70 1,05 I
~l
i'

Tabelul 5.20. Valorile coefieientullli kt32 i

i j
U nghiul principal de atac Y- I 30°
I 45° 600 I
I 750 90' '.1
i ; I I I d

/;t32
I
I 0,89 I 1,00 I 1,17
I 1,36 I 1.45 il
c. Ineovuierea eutitului, Din relatia generala
I
p _ 2·1·(j· :\.,
- ' [daN] (:5.44 )
l·h
[I,I
se obtine, punind conditia ea (ji < criaamis = 24 [daN /mm2]

e «"" 48·1
- [daN] (5.45)
i.t.
~n care: 1I
L este lungimea in consola a cutitului, mm;
.h - iniUtimea eutitului (vezi fig. 5.10), mm.
 ----- ~AA""""·.,._·,~· ~~ ..• --~,---~,-,--.-. ------".--.----~-- ..---,- .. -'1
:
i
i

·1
~
1
Determinarea timpului de bazo la strunjire 129

~
~ Pentru strunjire exterioara se va considera ca:
~!
~,j
sectiunea cutitului este dreptunghiulara sau patrata (b = h), iar
~I
momentuI de inertie este: I = ~~3 [mm+] ; (5.46)

Iungimea in consola a cutitului este l = 1,5·h [mm]. (5.47)

Relatie, (5.45) devine: P':;;;2,667b·h [daN]. (5.48)
Pentru strunjirea interioara se va considera ca :

I'
\
Fig. 5.10. Incovoierea
, I~~
~~
cutitului.
wJj4~
r
sectiunea cutitului este circulara (h = de), deci
momentuI de inertie este I = 2 .d~ [mm-}; (5.49)
64
lungimea in consola este l = 5· de [mm]. (5.50)
Relatia (5.45) devine: P';;;; 0,471·d; [daN]. (5.51)
Incovoierea cutitului este provocata de componenta Pz• Din relatia
(5.6) in care se va Iua
!.
Kz = Kzr = 0,9461'°·08, (5.52)

r [mm] fiind raza la virf a eutitului ~i din relatia (5.48), respectiv (5.51)
se obtine :

to·s' 7-~.;;;; 2,667 . (Sin x )0,25 .-- 1 ..b h (5.53)

Oz. (HB)e. sin 45° Kzr
~i
075
i s": .:;;; 0,471 • (Sin x )0,25 1 :]2
r .--.(£ (5.54)
Oz(HB)" sin 45° Kzr C

"
~~,
In aceleasi ipoteze se obtin relatiile care dau adincimea de aschiere
t4, maxim admisa de incovoierea cutitului pentru :
:1 strunjire exterioara t4 = 0,176 .Kt41·Kt42 ·Kt43· (b .h)O,571 [mm]; (5.55)
l': strunjirea interioara t4 = 0,0654.Kt41·Kt42·Kt43·d~·143 [mm], (5.56)
i~ in care Kt41 = 19,83 ° _~. are valorile date in tabelul 5.22. (5.57)
[Oz' (HB)"] ,~
,1
;t
9 - c. 1851

~~
\

I
· <·,,·Ai· •• ·*"&~...*,. ~L.

130 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ,i revolver

K'42 = K'23' [relatia (5.29)], are valorile date in tabelul 5.16, iar
K _ 1,035
1
143 - rO,05 (5.58)

in tabelul 5.21 sint date adincimile de aschiere t4 pentru K'41=K'42= 1

= Kt43 = 1. Pentru alte conditii se aplica coeficientdi din tabelele 5.22,
5.16 ~i 5.23.

Tubelul 5.21. Adlnelme de asehlere (4 maxim admisii de Ineovoierea eujitnlul

1

~l~
a~ 1n mm
w
Adincime
de aschiere t"
mm
II
w
Adincime
de aschiere I,
mm
~~l
d, in mm
Adincime
de ascbiere I"
mm

b X h, In mm

8 I 1,90
, 8x12
I 2,39
6
8
0,51
0,70
10 2,45 I 10 X 16 3,20 10 0,91
12
16
I, 3,01
4,18
I
I
12x20
16x25 I 4,03
5,40 I 12
16
I 1,12
1,55
20
25
5,40
I 20x32
I, 7,06
9,12
I

I
20
25
II 2,01
·1
'~

6,97 I 25x40 I 2,59

32 9,24 I 32x50 11,92 I 32 ! 3,43
40 11,92
I
! 40x23 ! 15,46
50 15,39 I - ! -
1
Tabelul 5.22. Coefteienti pcntru eorectarea adincimii (le aschi ere i,

MaterialuJ prelucrat Materialul preiucrat

I
Durltate HB
Oteluri ~I aliaje
de AL
I Fonte ~i aliaje
de Cu Duritate HB
Oteluri ~i aiiaje
de Al
I
Fonte ~i aliaje
de Cu
lI
I Ii
ktn k,,, '~
-,
15

I
-
- I 3,10 210 0,97
I 1,45
I
!
30 2,54 225
I 0,94 1,42
I

45 1,38
I

I
2,27 240 0,92 I 1,39
60 1,31 2,09 255
I
0,89
I 1,36
75
90
1,25
1,20
I
I
I
1,96
1,86
270
285
0,87
0,85 i 1,34
1,32
}05 1,17 I 1,78 300
I 0,83 1,30
120
135
1,14
1,11 I 1,71
1,66
315
330
0,81
0,80 I
1,28
1,26
I
150
165
1,09
1,07 I
I
1,61
1,56
345
360
-
- I 1,24
1,22
180 1,04 1,57 375 - 1,21
195 1,00 I 1,48 I - I - I -

Obseruaiie. k'42 = k123, eu valori luate din tabelul 5.16.

J
•••••• 7 """"7""ijj1t•••'~" •.:;,..C ;),
.dh' ..··'··-v"i'Tjif····'"

Determinarea timpului de baza la strunjire 131

Tabelul 5.23. Valol"iIe coeficientului kt43

Raza la virf a cujitului 1', mm 0,5 1,5 2 2,5 3

kt;'3 1,07 1,04 1,01 1,00 0,99 0,98

d. Comprimarea plaeutei din carburi metaliee, Apasarea admis~ de

placu~a este

P = 40.tom·B~·25. (
sin 45 )0,8 . (0,87 rO,2) [daN], (5.59)
sin x

in care Bp este grosimea placutei, mm.

Comprimarea este exereitata de componenta Pz astfel incit din rela-
tiile (5.59), (5.6) ~i (5.52) rezults

to,23'S0,75 ~
40 •
( sin 45 )0.55 • (0 92.rQ,l2).B1•25• (5.60)
Oz· (HBt" sin x ' p

in mod analog din (5.60) se obtine adincimea ,de asehiere maxim

admisa de resistenta la compresiune a placutei I

ts = 0,714 • K'51 • K'52 • K's3 • Sk28 [mm], (6.61)

in care Km = 207,3 1 02 ~i are valorile date in tabelul 5.25, (5.62)

[Oz· (HB)"] ,
Kt52 =. (
sin 45 )0,56 ~i are valorile date in tabelul 5.26, iar (5.63)
SIn x
K'53 = 0,919·ro,122 ~i are valorile din tabelul 5.27. (5.64)
in tabelul 5.24 sint date valorile adincimilor de aschiere ts pentru
K'5l = K'52 = K's3 = 1. Pentru alte conditii se aplice eoeflcientii din
tabelele 5.25, 5.26 ~i 5.27.

Tabelul 5.24. Adtncimea de asehiere i5 maxim admisa de grosimea placu!ei

Grosimea placutei
mm 2 3 4 ! 6 7 8 9 10

is, mm I 1,73 2,91 4,21 5,60 7,08 8,62 10,2 11,9 13,6

e. Adincime de asehiere reeomandata. Se admite ca exista ~i 0 limitrn

inferioara a adincimii de aschiere, sub care suprafata preluerata sufer3i
numai deformari elastice ~i, eventual, plastice fara detasare de aschii.
~---.----------------------------------------------------------~
132 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver ,j
:1
Tabelul 5.25. Coeficien!i de eoreetle ai adincimii de asehiere is

Material Material I
Duritate HE Otel ~i a!iaje Fonta ~i aliaje
Duritate HE
Otel ~i a!iaje Fonta ~i aliaje I
d. Al
I de Cu de AI
I de Cu

kt51
I
I
0,95
kt51

I
1,94
I
0,90
0,85
1,87
1,80 I
0,81
() 7Q
1,74
1 {.!Q
II
I II
135 1,20
I 2,46 330 0,67 1,51
I
150 1,16 2,33 345 1,47
165 1,12 2,22 360 1,43
180 1,06 2,12 375 1,40 I
195 1,00 2,02

Tabelul 5.26. Valol'i1e eoetteientului ktn

Ungbi de alae principal x 30° 45° 60° 90°

kt52 1,21 1,00 0,89 0,82

Tabelul 5.21. Valortle coeficientului ktS3

Raza la virf a cutitului, 1'J

mm 0,5 1,5 2 2,5 3

kt53 0,84 0,92 0,97 1,00 1,03 1,05

.Aeeasta Iimita, ta, influentata de duritatea materialului preluerat, de raza

la virf a cutitului 1', ~i de unghiul de degajare y, se determina eu relatia

t6 = O,036.rO,25.e(~~)KtG1 [mm] (5.65)

in care Kt61=1+0,21·eosy-O,98 sin y, ia valorile din tabelul5.29. (5.66)

In tabelul5.28 sint date valorile adlncimii de aschiere t6 pentru KtG1=1.
Pentru alte unghiuri de degajare se aplica coeficientii din tabelul 5.29.
Oea mai mica dintre adincimile de aschiere tl ... ts este cea recoman-
data, t., cu conditia sa nu fie mai mica decit ta, in care caz prelucrarea nu
este posibila ~i trebuie schimbata una sau mai multe dintre eonditiile
considerate (prindere, unghi de atac principal, raza la virf etc.).

._.............1
 ~

Determinarea timpului de baza la strunjire 133

Tabelui 5.28. Adtnelmile de a~chiere 16minim ad mise de ecruisarea materialului

Duritatea materialului HB
Raza
la virf:
r, mm
15 I 60
I 105
I 150
I 195
I 240
I 28~
I 330
I 875

Adincimea de aschiere 16, mm

I
0,10 0,02 0,03 0,03 0,04 0,06 0,07 0,09 0,11 0,14
0,50 0,03 0,04
0,05
0,05 0,07 0,08 0,10 0,13 I 0,16 0,21
1,00 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,16 0,20 0,25
1,50 0,04 0,05 0,07 0,09 0;11 I 0,14 0,17 0,22 0,27
2,00 0,05 0,06 0,07 0,09 0,12 0,15 0,18 0,23 0,29
2,50 0,05 0,06 0,08 0,10 0,12 ·0,15 0,20 0,25 0,31
3,00 I
I 0,05 0,06 0,08 I 0,10 I
0,13 I 0,16 0,20 0,26 0,32

Tabe/al 5.;:9. Coeficien!i pentru eoreetarea adinetmll de asehiere 16

Unghi de degajare y' -6 -3 o 4 8 12 16 20 24

kt61 1,31 1,26 1,21 11,14 1,07 1,00 0,93 I 0,86 I 0,79

La normare se vor utiliza tabelele 5.30 in care sint date adincimile de

aschiere recomandate, obtinute prin combinarea tuturor criteriilor enume-
rate. Aceasta combinare este posibila in anumite ipoteze simplificatoare
cu privire la relatiile intre dimensiunile supratetei prelucrate §i scula
tolosita.
In dreptul fiecarei adincimi de aschiere apare in paranteza 0 cifra
(1, ... ,6) care indica origin ea limitaa-ii respective (tl, ... , t6)'
5.2.1.2. Numarul de treceri. .Numarul de treceri se determina cu
relatda

i = [At r
+ 099J
' ,
(5.67)

in care [ ~ + 0,99 ] este partea intreaga a numarului care rezulta din

efectuarea operatiilor A +
0,99, A fiind adaosul de prelucrare, mm, iar
t;
t, adincimea de aschiere recomandata, determinata anterior, mm.
In cazul in care i > 1, adaosul se imparte pe treceri astfel incit nici una
din adincimile de aschiere pe cele i treceri sa nu fie mai mica decit adinci-
mea de aschiere minim admisa t6' Se obtine astfel, pentru fiecare treeere,
admcimea de aschiere t (efectiva).
5.2.1.3. Avansul. Avansul, in afara influentei pe care 0 are asupra
marimii §i orientarii ~"pasarii de aschiere, este principalul factor care influ-
enteaza calitatea supratetei prelucrate (rugozitatea Ra, um).
a. Rugozitatea supraretei prelucrate. In practica unghiul de atae
principal este totdeauna mai mare decit unghiul de atac seeundar.
~==

134 Normarea lucrorilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5.30. Adlncime de aschiere tr recomandati'i pentru strunjirea cxterioarii

longitudinalii sl Irontala
Material: otel HB = 195

l Cutit Lungimea de prelucrat,

,
mm
Diametrul
exterior
mm
Diametrul
interior
mm
I a sau
(bX h)
mm
I XO
1~1m'm
50
I 100
I 200

Adtncimea
400
I
de aschiere - tr, mm
800
I 1600 I 3200

I
25
22
12 70-90 I 4 0,5
1,3(3) I 1,0(2) ~3J:L ~I __-___
-__-__ 1
20
---- 1 1,5(3) 11,2(2) 0,4(2) 0,1(2)___ -___ -__ - __

I
12-0 16 45-90 5 4,3(4) 1,4(2) 0,4(2) ~ __ -___ -__ - __
45
------ 1,6(3) 1,4(2) 0,1(2) - -
70-90 ~
50 40 20 2,6(5) 2,0(2) 0,6(2) 0,2(2)! -
0,8(2) ~I ___ -
25-0 45-90
~'
5,8(4) 2,6(2)
j
100
90
80
20

25
70-90
_6._11 7 1,5
3,0(3)
5,8(4)
7,1(4)
2,5(2)
3,4(2)
0,8(2)
1,0(2)
1,3(2)
0,2(2)
0,3(2)
0,4(2)
-
-
I
j
)
50-0 45-90 --- 4,2(2)
25x16
-=-~ 1
6,0(4) 4,9(2) 1,5(2)
I
0,4(2)

~I
180 5,6(3) 4,2(2) 1,3(2) 0,4(2)
25 7

I~
70-90 7,2(5) 5,7(2). 1,7(2) 0,5(2)
160
200 25x16 -
--- -7-7s1 0,5 I 6,0(4) 0,6(2)
25 7,1(4) 0,7(2)
100-0 45-90
--I ~
25x16 6,0(4) 3,4(2) 0,8(2)
MateriaJ: otel HB = 195

Cutlt I Lungimea de prelucrat, mm

Diametral
exterior
mm
Diametrul
interior
mm a sau
(~)
I x:
I ~ I m'm I
400 I 800
J
I 1600
I 3200
I 6400 I 12800 I -
----I~
Adlncimeajde aschiere tr, mm

400
1360-320
25x16
25

32
70-90

------
45 8
__ 7_
~I
~
7,1(4)
6,0(4)
9,2(4)
I 7,0(2) I~
I
2,5(2)
0,6(2)
0,7(2) _- ____ -__

~I
200-0 3,8(2) ~ ---- ----
32x20 ?Of-:-
--- ----- 7,6 4,3(2) 1,3(2) _- ____ -__

750
32 70-90 __ 8
5,0(3)
2,9(2) 0,9(2) -
32x20
--- ---8 --
1 3,2(2)
~ -
800
32
45
2 9,2(4) 4,0(2) 1,2(2) -
700-0
1 32x20 1 7,3(4) 7,1(2) 2,1(2) -
---
40
---
45 10 2 11,9(4) 6,6(2) 2,0(2) -
40x25 70 -I I 9,8(4) 7,5(2) 2,2(2) -
40 10 2
I 1550 70-90 -- -- 1,8(3)
40x25 - 1

1600 1500
40
40x25
---
70
IU
- --1-
2
9,3(3) I 5,1(2)
5,6(2) ---
50 ~~-2;5 15,2(4) 11,4(2) ---
1440-0 --- --- --

3200
3100
4Ox25

---
50
40x25
50
---
70

70-90
-4-5-
--"'l2

--"'l2
-

- 1-- 2;5

2,5
1

1
9,8(4)
3,7(3)
3,3(3)
15,1(5)
---
---
---
3000-0 I 4Ox25 70 +z: --1- 9,8(4)
Obseroa/ie. La strunjire canale ~i profile retezare, ad.incimea este impusa de lli\imea canalului sau profilului, respec-
tiv a tai~ului. - -

~
'm!'
Determinarea timpului de bazo la strunjire 135

Tabelul 5.30 (continuare)

Material: tonta HB = 225

I
,I,
Cu!it Lungimea de prelucrare, mm

1 a sau I . I I I I I I
Diametrul
exterior
mm
~~'f.'~~~
mm (bxh) x
I mm
1
'1)
mm
50 100 200 400 BOO 1BOO 3200

~I~'
mm Adincimea de aschiere - tr. mm

I 22 12 170-90 4 0,5 0,3(2) ~ ---- -----=

25
I i-- ~ ~
I~~
20 0!4(2) ~ _-_ ------=
12-0 16 I 45·-90 __ 5 _1_ 5,6(2) 1,7(2) 0,5(2) 0,2(2) __ - __ - -__

50
II 45
40 20
I 70-90
1___ 6 1
,2,0(3)
I 2,5(4) 2,2(2) ~
0,1(2) ----
0,2(2) __ -_-=
__ -_

___ I ---I 11
I
25-0 45-;-70 8,3(4) 3,0(2) ~ 0,3(2) _- -_

! 90 20 I 70-90 6 1 I ~,7(3) _2_,8_(2_)

_0,_9_(2_) 0,3(2)-=

___
100
I
I
I
80

SO-O ~
2Sx16
45-90 I
\-=-~'
7 ~1
__ 8,3(3)

10,5(4)
8,6(4)
3,8(2)

5,0(2)
5,6(2)
1,2(?) 0,3(2)

1.5(2)
1,7(2)
0.4(2)
0.5(2) _- __
-

200
i
\
180

160 \---
25x 16
25

70-90 1---- -
7 1,5

0,5
6,9(3)

10,5(4)
8,6(4)
4,7(2) ~

6,4(2) ~
7,3(2} 2,2(2)
0.4(2)

0.6(2)
0,7(2)

I 100-0' 25 45-90 I 71 1,5 10,5(4) 2,7(2) 2,6(2) 0,8(2)

I I 25X IG I I -' 0,5 I 8,6(4} 3,0(2} 0,9(2)
Material: fonta HB = 225

1
I
Diametrul Diametral I
Cutit

I ~I~I
Lungimea de prelucrat mm

I I -
exterior
mmlmm
interior a sau
(bxh)
I, X·
I I 400
I 800
1
1600 I
3200
I
6400 12800

mm Adincimea de aschiere tr, mm

I
1 ' I

--'-I 2' I 7 1,51 10,5(4) II 8,3(2) 2,5(2) 0,7(2) I - -

---
400 '
360-320
25x 16
70-90
0~51
8,6(4) 2,8(2) 0,8(2) I -
I 200-0 ~' 45
" 13,2(4) 4,3(2) 1,3(2) _-_
I 32 X20 _7_0_ 1 10,8(4) 4,8(2) 1,5(2) -
--- -
---
I 750
32
70-90
8 2
6,2(3)
3,3(2) 1,0(2) -
i 32x20
--- ---8 --
1 3,6(2) 1,1(2) -
800 II 2 13,2(4) 4,5(2) 1,4(2) -
II 700-0
~145
32x20 ___ I 10,4(4) 4,9(2) 1,5(2) -
------
40 45 10 2 17,0(4) 7,5(2) 2,3(2) -
I
I
I 40x25
40
70 -
10
1
2
14,0(4) 8,5(2} 2,5(2) -
---
-
1 1550 70-90 2,2(3) ---
40x25
--- ---
1 -
---
40 10 2 5
1BOO 1500 --- 70 -- 11,5(3) 1 '8(2)
40x25
--- -
-- 1 6,3(2)
50 45 12 2,5 21,8(4) 12,9(2)
1440-0
I
1
40x25 70
---
70-90
-
--
12
I

2,5.
14,0(4)
4,5(3)
---
I sroo ~ ------ ---
I 40x25 4,0(3)
---
I~
'. I
3200
1 45 12 2~51 22,5(4)
I !lOOO-O
1 40x25 70 - 1 1 14.0(4)
_.:".':;:J:j;#'$- L wt 211 _

136 Normarea luerdriler pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tubelul 5.30. (continu are)

Material: aliaj de cupru H B = 90

Cutit Lungimea de prelucrat mm

Dlametrul Diametrul I

exterior
mm
interior
mm
a sau
(~)
I XO I sp
mm I r
mm
50
I 100
I 200
I 400
I 800 1 1600 I 3200

Adincimea de aschiere tr, mm

----
25
22
----
20
12-0
12

16
70-90

45-90
_41~
----
5 1
~~
1,3(3)
------
6,4(2)
1,2(2)

1,9(2)
0,4(2)
0,5(2)
0,6(2)
0,1(2)
0,1(2)
0,2(2)
0,6(2)
-

0,2(2)
-

- -
-

45 2,3(3) 1,8(2)
70-90 ------ --- ---
50 40 20 6 1 2,6(3) 2,5(2) ~, 0,2(2)
---
25-0 45-70 10,8(4) 3,4(2) 1,0(2) 0,3(2)
--- --
90
70·-90 6 1 ---
I 4,2(3) 3,2(2)
---
1,0(2)
---
0,3(2) -
---
80
20
,
!
9,0(3) 4,4(2) 1,3(2) 0,4(2) -
100 ---- --- --- -- -- ---[
25 7 1,5 [3,7(4) 5,7(2) 1,7(2) 0,5(2) -
50-0
25xl6
45-70
_. 0,5 11,2(3) 6,4(2) 1,9(2) 0,6(2) -
---
18O 70-90 7,7(3) 5,4(2) 1,6(2) 0,5(2)
25 --- 7 1,5

==1 31,7(4) 7,3(2) 2,2(~ 0,7(2)

160 --- ---
20O 1 25X 16 - 11,2(4) 8,2(2) 2,5(2) 0,7(2)
-------- 0,5
,- 100-0 - _2_5_
25x16 ,
45-90 __
-
7_
~--I
0,5
13,7(4)
11,2(4)
9,9(2)
11,(2)2
3,0(2)
3,4(2)
0,9(2)
1,0(2)
Material: alia] de cupru H B = 90

Cutit Lungimea de preiucrat, mm

Diametrul
exterior
Diametrul
interior a sau
1 I' sp [r 400
'I
I 800 1600
I 32006400
1 I 12800
mm mm (bxh) XO mm mm I
mm I Adincimea de aschiere tr, mm

25 I I 711 ,5 12,8(3) 9,4(2) 2,8(2) 0,8(2) I - I -

400 360--320
I 25x 16170-90 I - 0,5 11,2(4) 10,6(2) 3,2(2) 1,0(2) I - -

200-0
32 [_4_5_. 81 2 17,1(4) i 16,2(2) 4,9(2) 1,5(2) - -
32x20 70 I----=:-, 1 14,2(4) ~I~ --- ---

750 _3_2
32x20
1 1_.81_
70--90
-
2

I
6,9(3)
3,8(2)

4,1(2)
I
I
1,1(2)

1,2(2)

I -'-I -,-
800 _3_2_1 45 __ 8 1_2_1 17,1(4) 117,0(2) 5,1(2) ~, __

700-0
32x20 1 --=-- _1_ 11,3(1) 5,5(2) ~, _

40 I 45 10 2 I 22,1(4) 8,5(2) 2,6(2)

40x25 70 - 1 I 18,3(4) 9,6(2) 2,9(2) ,---

1550 --- 40 1 70-90 ----10 1 2 2,4(3)

I 40x25 - 1

1600 1500 --
~1--~1-2-1
1---- 70 1 12,93)
( --1'--
6,6(2)

1440-0
40x25

_ 5_0

40x 25
__

4_5

70
_I~
I -
~ _1_1

~Ii
1
28,2(4)

18,3(4)
7,1(2) ._-

14,6(2)

16,8(2)
1_-_ -
_
 Determinarea timpului de bazo la strunjire 137

Tabelul 5.30 (continuare)

Material: aliaj de aluminiu HB = 75

Cutit Lungimea de prelucrat, mm

Diametrul
exterior
DiametruJ
interior a sau I
I mm I 50
, 100
I 200
I 400
I 800
I 1600 I 3200
mm mm (bxh) I XO
I
sp
mm
r
Adincimea de aschiere tr, mm
mm
I I I
25
22
12 70-90 4 0,5
1,0(3) 0,6(2) 0,2(2) 0,1(2) - - -
20 1,2(3) 0,8(2) 0,2(2) 0,1(2) - - -
12-0
---- -- -- 3,2(2) 1,0(2) 0,3(2) - - -
16 45-90
--- --
5 I ~
45 1,0(3) 0,9(2) 0,3(2) 0,1(2) - -
70-90 --- --- --- ---
50 40 20
--- 6 I 4,2(2) 1,3(2) 0,4(2) 0,1(2) - -
25-0 45-90 7,3(4) I 5,6(2) 1,7(2) 0,5(2) 0,2(2) - -
--- --
9O
20 70-90 6 I
2,0(3) 1,6(2) 0,5(2)
---
0,1(2)
--- -
---
10O
80
--- --
7,3(4) 2,2(2) 0,7(2) 0,2(2) -
50-0
25
45-90
7 1,5 8,8(4) 2,7(2) 0,8(2) 0,2(2) -
25x 16 - 0,5 7,5(4)
180
._-- 25
---
7 1,5
3,8(3) 2,7(2) I 0,8(2) 0,2(2)
70-90 9,2(4) 3,7(2) ~ 0,3(2)
160 --- --
20O 25x 16 - 0,5 7,5(4) 4,2(2) 1,3(2) 0,4(2)
25
--- 7 1,5 9,2(4) 5,0(2) 1,5(2) 0,5(2)
100-0 45-90
25x 16 - 0,5 7,5(4) 5,6(2) 1,7(2) 0,5(2)
Material: aIiaj de aluminiu H B = 75

Cutit Lungimea de prelucra t, mm

(::;:) I
Diametrul Diametrul
, , I i
exterior
mm
interior
mm a sau XO I I mm
sp mm
r
400
I 800
I 1600 3200 6400 12800 -
Adincimea de aschiere t-r, mm

360-320 I --_ 25 70-90

I----
7 1,5 6,203 ---
4,7(2) 1,4(2)
---
0,4(2)
---
-
---
-
-
---
25x 16 I - 0,5 5,3(2) 1,6(2) 0,5(2) -
400 ------ --- --- --- --- ---
32 45 8 2 1l,5(4) 8,2(2) 2,5(2) 0,7(2) - -
200-0 ---
32x20
--- -- --
70 - I 9,5(4) 9,2(2)
---
2,8(2)
--;;;1-_- ---
--- --- -- --- ---
750
·32
--- 70-90 --
8
--
2
3,4(3) ---
1,9(2)
---
0,6(2) -
---
32x20
---
-
--
1 2,0(2) 0,6(2)
--- ---
-
800
--,-32
45
8 2 11,5(4) 1 1\,6(2) 2,6(2) 0,8(2) -
700-0
32x20 1 9,1(4) 2,8(2) 0,8(2) -
I
40
---
45
--
10 2 14,9(4) I 14,3(2) 4,3(2) 1,3(2) -
40x25 70
---
- 1 12,3(4) 4,8(2) 1,5(2) -
---
40 10 2
1550 70-90 -- -- 1,2(3)
40x25 - 1
, ------ ---
160O 1500
40
--- 70
10
-- -- 2
6,3(3)
3,4(2) -
I
40x25
--- - 1 3,6(2) -
---
-
I 1440-0
50

40x25
45

70
: I :,5/
19,0(4)

12,3(4)
7,4(2)

85,(2)
---
-

,~
~-~"·~"'-'''-''''"~'~~~-''''''-,-~·~-"~" _".c.±'''~~k~"",,:~~~~~~~..:..:.c~,.~.~_.'~";"""~:~.'£iitillhillal-2:,'l.ftlliM!1:!Ml'1i ";&Mf\t!i~fiitiW$ti&" r iIIlIIIiIiI $ ~

138 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul 5.30 (contlnuare) Adlnclme de asehiere recomandatii pentru strunjire lnterloara

Material: ojel HB = 195

Cutit I Lungimea de prelucrat, mm

Diametrul
interior
mm
Diametrul
exterior
mm
b sau
,(~)
I d
mm
I
I
I
XO s1)
mm
I
II
T
mm
I-- 50

Adincimea
I 100
1
de aschiere tr, mm
200
I
! 400

28 1_121_12
16 12
I~
60-95
3 I
----j--1,-5-
0,5
I

1,2(3)
1,2(3)

I 1,1(2)
I 0.'1') I '.)1')
25
1----
_1_2_1_1_2_ 75-93 3 0,5 1,3(4)
0,3(2) 1-(-6)-
1,0(2) 0,3(2)
35 ------
----- ---- 16 12
~I--- 1,5 1,2(4) I~ 0,3(2)

55
20 20 ~1 __ 5_ 1
1,4(3) 0,5(2)

50
20 16 60-95 1_-__ 1,5
---
70 _2_0_ 20
--------1
75-93 I 5 1 2,2(-1) 1,6(2)

20
--- 16 60-95
--- I---
- --- 1,5 I 1,6(4) , 1,5(2)

110 ,_2_5_ 25 75-93 6 I 1 2,5(3)

25
-2-0- ~ ----I 2
2,1(4)
100
-2-5- ~ --6-1 1
25 2,8(4)

---1-
150 ---
-2-0- 60-95 ----1--2-1
25 2,1(4)

25 ~ ~~~ __ 6___ 1_1

210 --- 0,9(3)

200... SOO
25 20 60-95 - 2 I
-3-2-1~1--7 -1--1-1
280.. _900 ---
32

25
-'---1
l 20 60-90 - . 2
3,7(4)

2,1(4)
;;. 800 Ca la stronjirea exterioara

Material: font •. HB = 225

28
i_1_2 _1_1_2 _ 75-93
--1----
I 3 I 0,5
1,4(3)
1 1,4(2)
I

25 ------
16 12 60-951_-__
, 1 I 1,3(2) I 0,4(2)

---
0,1(2)

12 12 75-93 3 0,5 1,8(4) 1,1(2) 0,3(2)

35
16 12 60-75 - ---
1 1,7(4) 1,0(2) I 0,3(2)
20 20 75-93 5 1
55 1,7(3) 0,6(2)
20 16 -
60-95 1.5 I
50 --- --- --- 1-1-
1==
20 20 75-93 5 r , 1 3,11(4) I _ 1,8(2)
70 ------
20 16 60-95 - 1,5 2,3(4)
1,7(1)
25 25 75-93 6 1 3,1(3)
110 --- ---
25 20 60-95 - 2 3,0(4)
100

150 1_2_5_ 25 75-93

---
6
-I2
1 i 4,0(4) 1-
,---
1_2_5_ 20 60-95 I
1-
3,0(4)
25 25 75-93 6 1
210 --- --- 1,1(3).
25 20 60-95 - 2
200 --- --- ---

;;. 800
280
32
25
32
20
75-93
60-95 ~ I
Ca la struniirea exterioara
1

2
5,3(4)
3,0(4) I-I

i
I

~
Determinarea timpului de baza la strunjire 139

Tabelul 5.30 (continuare) Adincime de asehiere ir reeomandata pentru strunjire interfoara

Ma terial: aliaj de cupru H B = 90

Diamelrul
interior
I Diametrul
exterior b sau I d
Cuttt

s1>
, 50
Lungimea de prelucrat,

/ 100 200
mm

400
XO / /
(bxh)
mm / mm

,
mm
mm
I I
mm
I mm
Adtncime de ~Iere IT. mm

I 28
12 12 75-93 3 0,5 1,5 0,5(2) 0,1(2)

25
16
-- 12 -
60-95
--- --- 1,5 1,5 I 1,4(2) 0,4(2) 0,1(2)

12 12 75-93 3 0,5 2,3(4) 1,2(2)

35 ~
J6 12
--- --- - 60-95 1,5 2,2(4) 1,1(2) 0,3(2)

20 20 75-93 5 1 O,~(2)
55 --- --- --- 1,9(3)

50 ---
20 16 60-95
--- --- ---- 1,5 0,6(2)

20 20 75-93 5 1 4,J(4) 2,0(2)

70
20
--- --- --- - 1,516 60-95 3,0(4) 1,9(2)

25 25 75-93 6
110 --- 1 3,5(3)

100 ---- 25 20
--- 60-95 - 2

I 150
25
--1--
25 75-93 5
--- --- ---
1 5,2(4)
I I
25

25
I~-25 60-95
75-93
-
6
2

1
3,9(4)

200 210 --- --- --- --- --- 1,2(3)

25 20 60-95 - ---
2

I 280 2532 3220 ------75-93

60-95 i -
7 1

2
6,9(4)

3,9(4)
r
>800 Ca la strunjirea exterioara
Material: aliaj de aluminiu HB = 75

28 _1_2 12__ 7_5_-_93 3 0,_5_ 0,8(3) 0,2(2) _0,_1_(2_)

25 ---
16 12 60-90
----
- 1,5 0,8(3) I 0,7(2) 0,2(2) 0,1(2)
- __
35 _1_2_ 12 75-93 3_ 0,5 1,6(4) 0,6(2) 0,2(2)
_____ 16 __ 12__ ~ __ -__ 1.5 1,5(4) 0,5(2) 0,2(2)

55 _2_0_ 20 _7_5_-_93 5 1_ 0,9(3) 0,3(2)

50 1 1__ 2 °_ 16 _6_0_-_9_5
__ -__ \,5 _
70 ~ 20 75-93 __ 5_ 1 2,7(4) 1,0(2)
20 _1_6_ 60-95 - 1,5 2,0(4) 1,0(2)

I 110 _2_5_
25
25
20
75-93
60-95
__ 6_
-
1
_...:2:......+
1,7(3)
_
100 --- --- --- ~

______
I 150
1------1--25-
25 _2_5_
__ 2_0_
75-93
60-95 __ -
6 __ I__
--'2C-_1
i
3:..:,.:.:5(~4'_)
=2,!.::6~(4:!..)
_
_
210 25 _2_5_ 75-93 __ 6_ 1 0,6(3)
200 25 _2_0__ 6_0-_95 - 2 _
280 _3_2__ 3_2
__ 7_5_-_93 7 1 4:..:,6:::.:('..:4)'-- _
25 1 20 60-95 - 2 2,6(4)
>.800 Ca la strunjlrea ex!erioara

No 14: (1) IimitatA de lungimea tAi~ului; (2) IimitatA de lncovoierea piesei ~i precizia de prelucrare ; (3) IimitatA de
deformarea 1003111 a pieselor eu perelii subtiri ; (4) limitata de lnccvoierea cutitului ; (5) limitatA de grosimea plAcu\el.
- :.----""" •.••••••••••••. .-I

140 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Se observa ca din jocul valorilor avansului 8, razei la virf a cutitului

r ~i unghiurilor de atac principal x ~i secundar Y.. pot aparea situatiile
prezentate in tabelul 5.31.
Tabelul 5.31. Helatil de calcul peutru rugozitate
Situatia
Relatia de caIcul a rugozitatii Ra, um
Nr·1 Schita

Intersectia a doua cercurl :

1
n; = r (1 - V 1- :1':) (5.62)

Intersectie dreapta - cere:

2 Ra = r - (1' - s sin xs) cos Xl -

- sin Xl Jf 1'2 - (1' - s sin X,)2 (5.63)

I
!
/j//~~M--71
Intersectia a doua drepte:
~. I
3 s - r (t g X; + tg ~)
(5.64)
Ra = ---'------
ctg x, + ctg x

In cazul 1, pentru r ~ 8, se poate utiliza relatia cunoscuta

82
Ra';::;! - [um ]. (5.68)
81'
Se poate arata ca pentru incadrarea intr-una din cele 3 situat.ii, este
suficient sa fie evaluate expresiile :
El = 8 - 2· r sin x, (5.69)
~i
E2 = r (COSy. - cos xs) + tg x, [8:- r (sin x
» + sin x.)] (5.70)
conditiile fiind: El ~ 0 ~i E2 ~ 0 ~ situatia 1;
El > 0 ~i E2 ~ 0 ~ situatia 2;
El> 0 ~i E2> 0 ~ situatia 3.

j
 - - ..
iliW:.::ik-';· .• "pt ..ew~ _;;IOlq '''''~~

Determinarea timpului de bazo la strunjire HI

Pentru calcule, in ipoteza r ;:;;.0,15 se poate utiliza relatia

C ,8e•
R, ~ R [um] , (5.71)
re.
in care CR, e3 ~i e4 iau valorile din tabelul 5.32,
Tabelul 5.32. Coetlelentl ~i exponenti pentru relatla de ealeul a rugozitatii
suprafetei ~i avansulul

Unghi de atac principal v-

(unghi de atac secundar V-B) CR e. e. CSB e. I e.
I I I I I
I I
I
45°(45°)
70°(20°)
137.1
114.0
I 2.052
1.966
1.083
0.910 0,
0909
0.08991
0.487
0.509
0.528
0.463
90°(5°) I 57.1 I 1.674 I 0.498 I 0.0893 0.597 I 0,297

Din relatia (5.71) se obtine relatia care da avansul maxim admis 81

de rugozitatea suprafetei prelucrate :
81 = CBR• R~5. re. [mm/rot] (5.72)
in care C BR' 1', e5 §i e6 au, pentru cele trei tipuri principale de eutite, valo-
rile din tabelul 5.32.
In tabelul 5.33 sint date valorile avansului 81,
b. Incovoierea piesei. Din relatia (5.24) se obtine expresia avansului
maxim admis de ineovoierea piesei ~i precizia prelucrarii, 82 :
(D4 - d4)1.333, (I T)l·333
82 = 5,349 ,Ks21,Km,Ks23'Ks24' . [mm/rot], (5.73)
l4 , t1,307
Ttibelul 5.33. Avans SI maxim admis de rugozitatea supratetel
Raza la vir! r, mm
Unghiurile Rugozitatea
<le atae ale suprafetei
Ra, IJ.m
0,5 I 1 I 1.5 !
I
2
I 2~5
I S
cuti tului
Avans maxim admis - Si

1.6 0.07 0.11 0.14 0,16 0,18 0,20

I
3.2 0,11 0,16 0,19 0,23 0.25 0.28
K = 45° 6,3 0.15 0,22 0,27 0,32 I 0,36 0,39
Ks = 45° 12.5 0.21 0,31 0,38 0.44 0.50 0,55
25 0,30 0,43 0,53 0,62 0,70 0,77
50 0.42 0.61 0.75 0,88 0,99 1.09
1.6 0.08 0,11 0,13 0,15 0.17 0.18
3.2 0.11 0,16 0,19 0,22 0,24 0.27
K = 70° 6.3 0,16 0,22 0,27 0.31 0,35 0,38
Xs = 20° 12.5 0,23 0.32 0.39 0.44 0,49 0,54
25 0.33 0.46 0.55 0,63 0,70 0.76
50 0,47 0.65 0.79 0.90 1,00 1.09
1.6 0,09 0.11 0,13 0,14 0,15 0,16
I
3.2 \ 0.14 0,17 0,20 0,21 0,23 0,24
X = 90° 6.3 0.21 0.26 0,30 0.32 0.35 0,37
K. = 5° 12,5 0,32 0,40 0,45 0.49 0.52 0.55
25
50 I 0.49
0,75
0.61
0,92
0.68
1,04 I
0,74
1,13
0,80
1,21
0,84
1,27
c,~::-"· ..:."~~'ll~~4J~_~~h-:~::~'C:;·<i:·'~~lii!ii':';',,,· . '(>WlI'iI!"il;lL!Rhi1titrt ~~",-".~i..~~,",,,,.,,,",,l4"¥ ..._.•.L,;;.,.:.",""~,,,:;,,.,,'
-'-"'-'~~~~~*$ . 'wRiww.w·.'", .• 4i''ii wii'ir"**g-

142 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

•III care E
K821 = 0,00184 ( )L~ (5.74)
Gz·(HBta
are valorile date in tabelul 5.35,
KS22 = G};888, (5.75)

in care Gp are valorile date in tabelul 5.12 iar K822 are valorile date in tabe-
Iul 5.36,

KS23 =. (sin X )0,333

are valorile date in tabelul 5.37 (5.76)
Sill 45 0

§i K8U = 1,192 are valorile date in tabelul 5.38. (5.77)

,.0,253

in tabelul 5.34, utilizind ~i relatiile 5.31 ~i 5.32, sint date avansurile

82 pentru KS21 = ... = KS24 = 1.

Tabelul 5.34. Avansul sa maxim admis de fncovoierea piesei ~i preeizla snpratetel

Adtncimea de aschiere /, mm
Lungbnea
Diametrul de Clasa
exterior prelucrat Prindere de precizie
ISO
0,2
I 0,4
I 0,8
I 1,6
I 3,2
I 6,4 I 12,8 I 25,6
mm mm
A vansul S2, mm/rot

25 50 U 7 1,64 0,59 0,21 0,07 0,03 - - -

25 50 U 8 - 1,07 0,38 0,14 0,05 0,02 - -
25 50 U 9 - 1,97 0,70 0,25 0,09 0,03 - -
25 50 U 10 - - 1,29 0,46 0,16 0,06 - -
25 50 U 11 - - 2,36 0,84 0,30 0,11 - -
25 50 U 12 - - - 1,54 0,55 0,20 - -
25 50 U NETOL - - - - 1,08 0,39 - -
25 100 U 7 0,10 0,04 0,01 - - - - -
25 100 U 8 0,19 0,07 0,02 - - - - -
25 100 U 9 0,34 0,12 0,04 0,02 - - - -
25 100 U 10 0,63 0,23 0,08 0,03 0,01 - - -
25 100 U 11 1,15 0,41 0,15 0,05 I 0,02 - - -
25 100 U 12 2,12 0,76 0,27 0,10 0,03 0,01 - -
25
25 I 100
200
U
VV
NETOL
7
-
0,26
1,49
0,09
0,53
0,03
0,19
0,01
0,07
-
0,02
-
-
-
-
-
25 200 VV 8 0,47 0,17 0,06 I 0,D2 - - - -
25 200 VV 9 0,87 0,31 0.11 0,04 0,01 - - -
25 200 VV 10 1,59 0,57 0,20 0,07 0.03 - - -
25 200 VV 11 2,91 1,04 0,37 0,13 0,05 0,02 - -
25 200 VV 12 - 1.90 0,68 0,24 0,09 0,03 - -
25 200 VV NETOL - - 1,34 0,48 0,17 0,06' - -
25 400 UV 7 0,04 0,02 - - - - - -
25 400 UV 8 0,08 0.03 0,01 - - - - -
25 400 UV 9 0,15 0,05 0,02 , - - - - -
25 400 UV 10 0,27 0,10 0,03 0,01 - - - -
25 400 UV 11 0,50 0,18 0,06 0,02 - - - -
25 400 UV 12 0,91 0,32 0,12 0,04 0,01 - - -
25 400 UV I NETOL 1,79 0,64 0,23 0,08 0,03 0,01 - -
~---------------------"'-~,~~" " """""~----" ,--~,---, -,

Determinarea timpului de baza la strunjire 143

Tabelul 5.34. (continuare)

, t Adincimea de aschiere I, mm
Lungimea i
Diametrul CIasa
exterior
mm
de ip. d
prelucrat 1 nn ere
mm I
de precizie
ISO
0,2
I 0,4
I 0.8
I 1,6 I
I
3,2 I
I
6,4
I 12,8 I 25,6

! Avansul ss, mm/rot

i
!
50 50
1
U 7 - - - - 1,49 0,531
50 50 ; U 8 - - - - 2,72 0,97
50 50 u 9 - - - - - 1,78
50 50 i U 10 I - - - - I - -
50 50 u 11: - - - - I
- -
50 100 U 7 - I 2,04 0,73 0,26 0,09 0,03
50 100 I U 8 - - 1,33 0,48 0,17 0,06
50 100 I u
u
9 - - 2,44 0,87 0,31 0,11
50 100 I 10 - - - 1,60 0,57 0,20
50 100 I U 11 - - - 2,92 1,04 0,37
50 100 ! U 12 - - - - 1,91 0,68
50 100 I
I
U NETOL - - - - - 1,41
50 200 1 u 7 0,36 0,13 0,05 0,02 - -
50 200 ; U 8 0,65 0,23 I 0,08 0,03 0,01 -
50 200 i u 9 1,20 0,43 0,15 0,05 0,02 -
50 200 u 10 2,19 0,78 0,28 0,10 0,04 0,01
50 200 II U 11 - 1,43 0,51 0,18 0,07 0,02
50 200 ! U 12 - 2,62 0,94 0,33 0,12 0,04
50 200 U NETOL - - 1,94 0,69 0,25 0,09
50 400 VV 7 0,90 0,32 0,11 0,04 0,01 -
50
50
400
400
I
I
VV I
VV:
8
9
1,64
-
0,59
1,07
0,21
0,38
0,07
0,14
0,03
0,05
-
I 0,02
50 400 VV
I
10 - 1,97 0,70 0,25 0,09 0,03
50
50
400
400
I
I
VV
VV
i 11
12
-
-
-
-
1,29
2,36
0,46
0,84
0,16
0,30
0,06
0,11
50 400 ! VV NETOL - - - 1,74 0,62 0,22
50 800 uv 7 0,15 0,05 0,02 - - -
50
50
800
800
I UV
uv
8
9
0,28
0,51
0,10
0,18
0,04
0,07
0,01 -
-
-
-
50 800 I uv , 10 0,94 0,34 0,12
0,02
0,04
I

I 0,02 -
50 800 UV 11 1,72 0,61 0,22 0,08 0,03 0,01
50 800 I
I
UV 12 - 1,13 0,40 0,14 0,05 0,02
50 800 UV NETOL - 2,33 0,83 0,30 0,11
100 100 II U 7 - - - - -
0,04
1,85
100 100 I U 8 - - - - - -
100 100 u 9 - - - - - -
100 100 I U 10 - - - , - I - -
100 100 I u
u
11 - - i - -
100 200 7 - - I 0,32 0,12
100 200 I U 8 - -
2~3
-
0~1
1,66 0,59 0,21
100 200 I u
u
9 - - - - 1,08 0,39
100 200 10 -
I - - - 1,98 0,71
100 200 U 11 - - - - - 1,29
100 200 U 12 - - - - - 2,37
100 200 U NETOL - - - - - -
100 400 VV 7 - - - 2,28 0,81 0,29
100 I 400 I VV
I
VV
8 - - - - 1,49 0,53
100 400 9 - - - - 2,72 0,97
100 400 VV 10 - - - - - 1,78
100 I 400 VV 11 -
I
- - - - -
100 400 VV 12 - - - - I - - 6
100 I 400 I VV NETOL - I - - I - I I - - 6
-::.~------- '- •• !"_. - -, •• --- -~. • ~

144 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabe/ul 5.34 (contlnuare)

II

Lungimea
Adincirnea de aschiere t, mm
'1
I
Diametrul
exterior
de
preJucrat Prindere
CJasa
de precizie 0,2
I 0,4
I 0,8
I 1,6
I 3,2
I 6,4
I 12,8 i 25,6
I
i
mm mm ISO
Avansul mm/rot
52,
I
VV - 1,12 0,40 0,14 0,05 -
100 800 7 0,021 -
100 800 VV 8 - 2,04 0,73 0,26 0,09 0,03 0,01 -
100 800 VV 9 - - 1,33 0,48 0,17 0,06 I 0,02 -
100 800 VV 10 - - 2,44 0,87 0,31 0,11 0,04 0,01
too 800 VV 11 - - - 1,59 0,57 0,20 0,07 0,03
100 800 VV 12 - - - 2,92 1,04 0,37 0,13 0,05
100 800 VV NETOL - - - - 2,27 0,81 0,29 0,10
100 1600 UV 7 0,53 0,19 0,07 0,02 - - - -
100 1600 UV 8 0,98 0,35 0,12 0,04 0,02 - - -
100 1600 UV 9 1,78 0,64 0,23 0,08 0,03 0,01 - -
100 1600 UV 10 - 1,17 0,42 0,15 0,05 0,02 - -
100 1600 UV 11 - 2,13 0,76 0,27 0,10 0,03 0,01 -
100 1600 UV 12 - - 1,39 0,50 0,18 0,06 0,02 -
100 1600 UV NETOL - - - 1,09 0,39 0,14 0,05 0,02
200 200 U 7 - - - - - - 2,30 0,82
200 200 U 8 - - - - - - - 1,50
200 200 U 9 - - - - - - - 2,74
200 400 VV 7 - - - - - - - 2,07
200 800 VV 7 - - - - 2,84 1,01 0,36 0,13
200 800 VV 8 - - - - - 1,85 0,66 0,24
- - - - 1,21 0,43
200
200
800
800
VV
VV
VV
9
10
11
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
2,21
-
i 0,79
1,44
200 800
200 800 VV 12 - - - - - - - 2,63
200 1600 VV 7 - - 1,39 0,50 0,18 0,06 0,02 -
200 1600 VV 8 - - 2,54 0,91 0,32 0,12 0,04 0,01
200 1600 VV 9 - - - 1,66 0,59 0,21 0,08 0,03
200 1600 VV 10 - - - - 1,08 0,39 0,14 0,05
200 1600 VV 11 - - - - 1,98 0,71 , 0,25 0,09
200 1600 VV 12 - - - - - 1,29 0,46 0,16
200 1600 VV NETOL - - - - - 2,96 1,06 0,38
200 3200 UV 7 1,86 0,66 0,24 0,08 0,03 0,01 - -
200 3200 UV 8 - 1,21 0,43 0,15 0,06 0,02 - -
200 3200 UV 9 - 2,21 0,79 0,28 0,10 0,04 0,01 -
200 3200 UV 10 - - 1,45 0,52 0,18 0,07 0,02 -
200 3200 UV 11 - - 2,64 0,94 0,34 0,12 0,04 0,02
200 3200 UV 12 - - - 1,72 0,62 0,22 0,08 0,03
200 3200 UV NETOL - - - - 1,42 0,51 0,18 0,06
0,45
400 1600 VV 7 - - - - - - 1,26
400 1600 VV 8 - - - - - - ·2,30 0,82
400 1600 VV 9 - - - - - - - 1,50
400 1600 VV 10 - - - - - - - 2,74
400 3200 VV 7 - - - 1,73 0,62 0,22 0,08 0,03
400 3200 VV 8 - - - - 1,13 0,40 0,14 0,05
400 3200 VV 9 - - - - 2,06 0,73 0,26 0,09
400 3200 VV 10 - - - - - 1,34 0,48 0,17
400 I 3200 VV 11 - - - , - - 2,45 0,87 0,31
400 3200 VV 12 - - - - - - 1,60 0,57
400 3200 VV NETOL - - - - - - - 1,38
400 6400 UV 7 - 2,31 0,83 0,29 0,11 0,04 0,01 -
400 6400 UV 8 - - 1,51 0,54 0,19 0,07 0,02 -
400 6400 UV 9 - - 2,75 0,98 0,35 0,13 0,04 0,02

J
 Determinarea timpului de baza la strunjire 145

Tabelul 5.34. (continuare)

Diamet rul
Lungimea
Adlncimea de aschiere t, =
Clasa
exterior
de
prelucrat [Prindere de precizie 0.2 I 0,4
I

I 0,8
I 1.6
I 5.2
I 6.4
I 12.8 I 25.6
mm
= ISO
Avan suI Sf, mm/rot
1
400 6400 UV 10 - - - 1,79 0.64 0.23 0.08 0,03
400
400
6400
6400
I UV
UV
11
12
-
-
-
-
-
-
-
-
1.17
2.13
0.42
0.76
0.15
0.27
0.05
0.10
400 6400 UV NETOL - - - - - 1,85 0.66 0.24
800 3200 VV 7 - - - - - - - 1.57
800 3200 VV 8 - - - - - - - 2.86
800 6400 VV 7 - - - - 2.15 0.77 0,27 0.10
800 6400 VV 8 - - - - - 1.40 0,50 0.18
800 6400 VV 9 - - - - - 2.55 I 0.91 0,33
800 6400 VV 10 - - - - - - 1,66 0,59
800 6400 VV 11 - - - - - - - 1.08
800 6400 VV 12 - - - - - - - 1.98
1600 3200 U 7 - - - - - - - 2.17
1600 6400 U 7 - - - - 2.97 1.06 0.38 0.14
1600 6400 U 8 - - - - - 1.93 0.69 0.25
1600 6400 U 9 - - - - - - 1.26 0,45
1600 6400 U 10 - - - - - - 2.29 0.82
1600
1600
6400
6400
U
U
11
12
-
-
-
- I -
-
- -
- I -
-
-
-
-
I 2.72
1.49

Notatii : U - universal; VV - intre vlrfuri; UV - universal ~i vtrt : NETOL-

netolerat.

Pentru alte conditii se aplica coericientii din tabelele 5.35 ... 5.38.
d. Deformarea loeala a pieselor eu pereti subtiri. Din relatia (5.40)
se obtine expresia avansului maxim admis de deform area locals a piesei, 83 :
(D_d)5,333. Dlli728, (I T)l,333
83 = 883,2 Km,Km' . [mm/rot], (5.78)
(D d)4, dH,385, t1•485+
· E )1.333
unde Km = 0,00103 ----
are valorile date ill tabelul 5.40 ~i
t Oy(HB)e.
(5.79)

K'32 = ( (2 2)1.333 are valorile date ill tabelul 5.41. (5.80)

1 + cos x )
cos 45 0

In tabelul 5.39 sint date valorile avansului 83 pentru KS3I = KS32 . 1.

Pentru alte conditii se aplica coeficientii din tabelele 5.40 ~i 5.41.
e.Incovoierea eutltului. Din relatiile (5.53) ~i (5.54) se obtin avansu-
rile 84 maxim admise de ineovoierea cutitului pentru :
strunjire exterioara
s.» )1,333
84 = 0,00348.Ks41,K.42·l{·S43· ( -t- [mm/rot] (5.81)

;~~
~ ~_,~ ,~c, _' _, ~=~~C_~_~_" --
146 Normarea luerdrilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5.35. Coeftclenti pentru corectarea avansulul S2

Material

Duritate HB Otel Fonta Aliaje de Cn Aliaje de Al

KS21

15 5,93
30 3,74
45 2,85 0,47
60 2,35 0,41
75 2,03 0,37
90 1,80 0,34
105 1,62 0,32
120 1,35 2,04 1,48 0,30
135 1,28 1,89 1,37 0,28
150 1,22 1,76 1,28
165 1,16 1,65 1,20
180 1,09 1,55 1,13
195 1,00 1,46
210 0,93 1,39
225 0,87 1,32
240 0,81 1,26
255 0,77 1,20
270 0,72 1,15
285 0,69 1,11
300 0,65 1,07
315 0,62 1,03
330 0,59 1,00
345 0,96
360 0,93
375 0,91

Tabelul 5.36. Valorile coeftetcntulut k"22

Prindere In universal Intre vlrfuri In universal ~i vlrf

kS22 1,00 40,32 110

Tabelul 5.37. Valorile eoetlcientulul l{S23

Unghi de atae principal l( 30' 45° 60' 75° 90'

kS23 0,89 1,00 1,07 1,11 1,72

Tabelul 5.38. ValoriIe coeficientului l{82~

Raza la vir! a cutitului ,~ mm i 0,1 0,2 0,5 1 2 2,5 i II

I I I I 1~5
I I
I
kS24 I 2,13 I 1,79 I 1,42 I 1,19 11 ,08 I 1,00 I 0,95 I 0,9
Determinarea timpului de bazo la strunjire 147

Tabelul 5.39. Avansul sa maxim admis de deformarea localii a pieselor en peretl subtirt

Adlncimea de aschiere t, mm
Diametrul
exterior
mm
Diametrul
interior
mm
Clasa
de precizie
ISO
0,2
I 0,4
I 0,8
I 1,6
I 3,2
I 6,4
I 12,8 I 25,6

Avansul s., mm/rot

- I -
I
25 23 9 0,01 - - - - -
- -
25
25
23
23
10
11
0,02
0,04 0,01
-
-
-
- I -
-
-
-
-
-
-
25 23 12 0,07 0,03 - - - - - -
25 23 NETOL 0,14 0,05 0,02 - - - - -
25 22 I 7 0,05 0,02 - - - - - -
25 22 8 0,10 0,04 0,01 - - - I - -
25 22 I 9 0,18 0,07 0,02 - - - - -
25 22 10 0,34 0,12 0,04 - - - - -
25 22 11 0,62 0,22 0,08 - - - - -
25 22 12 1,13 0,41 0,14 - - - - -
25 22 NETOL 2,23 0,80 0,28 - - -- - -
-
25 21 7 0,47 0,17 0,06 0,02 - -
25 21 8 0,86 0,31 0,11 0,04 - - - -
25 21 9 1,58 0,57 0,20 0,07 - - - -
25 21 10 2,90 1,04 0,37 0,13 - - - -
25 21 11 - 1,90 0,68 0,24 - - - -
25 21 12 - - 1,24 0,44 - - - -
25 21 NETOL - - 2,44 0,87 - - - -
50 46 7 0,02 - - - - - - -
50 46 8 0,03 0,01 - - , - - - -
50 46 9 0,05 0,02 - - - - - -
50 46 10 0,09 0,03 0,01 - - - - -
50 46 11 0,17 0,06 0,02 - - - - -
50 46 12 0,32 0,11 0,04 0,01 - - - -
50 46 NETOL 0,66 0,24 0,08 0,03 - - - -
50 44 7 0,24 0,09 0,03 0,01 - I - - -
50 44 8 0,44 0,16 0,06 0,02 - - - -
50 44 9 0,81 0,29 0,10 0,04 - - - -
50 44 10 1,49 0,53 0,19 0,07 - - - -
50 44 11 2,72 0,97 0,35 0,12 - - - -
50 44 12 - 1,78 0,64 0,23 - - - -
50 44 NETOL - - 1,32 0,47 - - - -
50 42 7 2,08 0,74 0,27 0,09 0,03 - - -
50 42 8 - 1,36 0,49 0,17 0,06 - - -
50 42 9 - 2,49 0,89 0,32 0,11 - - -
50 42 10 - - 1,63 0,58 0,21 - - -
50 42 11 - - 2,98 1,07 0,38 - - -
50 42 12 - - - 1,95 0,70 - - -
50 42 I NETOL - - - - 1,44 - - -
100 92 7 0,07 0,02 - - - - - -
100
100
92
92 I 8
9
0,12
0,23
0,04
0,08
0,02
0,03
-
0,01
-
-
-
-
-
-
-
-
100 92 10 0,42 0,15 0,05 0,02 - - - -
100 92 11 0,76 0,27 0,10 0,03 0,01 - - -
100 92 12 1,40 0,50 0,18 0,06 0,02 - - -
100 92 NETOL - 1,09 0,39 0,14 0,05 - - -
100 88 7 1,07 0,38 0,14 0,05 0,02 - - -
100 88 8 1,96 0,70 0,25 0,09 0,03 - - -
100 88
I
9 - 1,28 0,46 0,16 0,06 - - -
100 88 10 - 2,34 0,84 0,30 0,11 - - -
100 88 11 - - 1,53 0,55 0,20 - I - -
~~~~~~~----------------------------------
148 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5.39 (continuare)

I Adincimea de aschiere t, mm
Diametrul Diametrul Clasa
exterior interior de precizie 0,2
I 0,4
I
i 0,8
I 1,6
I 3,2
I 6,4
I 12,8 I 25,6
mm mm ISO
II Avansul S3, mm/rot

100 88 12 - I - 2,80 1,00 0,36 - - -

100 88 NETOL II -
I
I - - 2,18 0,78 - I - -
100 84 7 - - 1,17 0,42 0,15 0,05 - -
100 84 8 - - 2,15 0,77 0,27 0.10 - -
I - - - 1,40 0,50 0,18 - -
100
100
84
84
9
10 - II - - 2,57 0,92 0,33 - -
100 84 11 I! -
- -
-
-
-
-
-
1,68
-
0,60
1,10
-
-
-
-
100
100
84
84 NETOL
12
r
! - - - I - - 2,39 - -
200 184 7 0,30 0,11 0,04 0,01 - - - -
200 184 8 0,55 0,20 0,07 0,03 - - - -
200 184 9 1,01 0,36 0,13 0,05 0,02 - - -
200 184 10 1,84 0,66 0,24 0,08 0,03 0,01 - -
200 184 11 - 1,20 0,43 0,15 0,05 0,02 - -
200 184 i 12 - 2,20 0,78 0,28 0,10 0,04 - -
200 184 NETOL - - 1,80 0,64 0,23 0,08 - -
200 176 7 - 1,69 0,60 0,22 0,08 0,03 - -
200 176 8 - - 1,10 0,39 0,14 0,05 - -
200 176 9 - - 2,02 0,72 0,26 0,09 - -
200 176 10 - - - 1,32 0,47 0,17 - -
200 176 I
11 - - - 2,41 0,86 0,31 - -
200 176 12 - I - - - 1,57 0,56 - -
200 176 NETOL - - - - - 1,29 - -
200 168 7 - - - 1,85 0,66 0,24 0,08 -
200 168 8 - - - - 1,21 0,43 0,15 -
200 168 9 - - - - 2,21 0,79 0,28 -
200 168 10 - - - - - 1,44 0,52 -
200 168 11 - - - - - 2,64 0,94 -
200 168 12 - - - - - - 1,72 -
200 168 ! NETOL - - - - - - - -
400 368 7 1,33 0,48 0,17 0,06 0,02 - - -
400 368 8 2,43 0,87 0,31 0,11 0,04 0,01 - -
400 368 9 - 1,59 0,57 0,20 0,07 0,03 - -
400 368 10 - 2.90 1.04 0.37 0.13 0.05 0.02 -
400 368 11 - - 1.89 0.68 0.24 0.09 0.03 -
400
I
368 12 - - - 1.23 0.44 0.16 0.06 -
400 368 NETOL - - - 2.99 1.07 0.38 0.14 -
400 352 7 - - 2.67 0.95 0.34 0.12 0.04 -
400 352 8 - - - 1.74 0.62 0.22 0,08 -
400 352 9 - - \
- - 1,14 0,41 0,14 -
400 352 10 - - - - 2,07 0,74 0,26 -
400 352 11 - - - I - - 1,35 0,48 -
400 352 12 - - - - - 2,47 0,88 -
400 352 NETOL - - - - - - 2,14 -
400 336 7 - - - - 2,92 1,04 0,37 0,13
400 336 8 - - - - - 1,91 0,68 0,24
400 336 9 - - - - I - - 1,24 0,44
400 336 10 - - - - - - 2,27 0,81
- -
400
400
800
336
336
736
11
12
7
I
-
-
-
-

12~1
-
-
0,75
-
-
0,27
-
0,10
- I-
-

0,03 0,01
1,48
2,70
-
800 736 8 I - 1,37 0,49 0.18 0,06 0,02 I -
 Determinarea timpului de baza la strunjire 149

Tabelul 5.39 (continuare)

, Adincimea de aschiere t, mm
Diametrul I Clasa
-_.
exterior
mm
Diametrul
in~or I de precizie
ISO
0,2
I 0,4
I 0,8 I
I
1,6
I 3,2
I 6,4
I 12,8 II 25,6

Avansul S3' mm/rot

l

I
I - - 0,01
- I
800 736 9 0,89 0.321 0,11 0,04
12~0
800 736 10 - 1,63 0.58 0,21 0,07 0,03
800 736 I 11 -
I - I - 2,97 1,061 0,38 0,14 0.05
800 736 II 12 - I - - - 1,94 0,69 0,25 0.09
800 736 I NETOL - - - - - 11,77
0,63 0,23
800 704 i
i
7 - i - - - 1,51 0,54 0,19 0,07
800 704 8 - - - - 2,75 I 0,98 0,35 0,13
800 704
I 9 - - - - - 1,79 0,64 0,23
800 704 i 10 - - ! - - - - 1,17 0.42
I, I
800 704 11 -
i -
- - - - II -- 2,13 0,76
800 704 I 12 - - - - - 1,39
800 672 7 - I - II - - - I - 1,65 0,59
800 672 8 -
I - - - - I - - 1,07
800 672 iI 9 - - I I - - - I - - 1.96
I
1600 1472 7 - - I - 1,19 0,42 I 0,15 0,05 0,02
1600 1472 i 8 - - - 2.16 0,77 I 0,28 0,10 0,04
1600 i472 9 - - - - 1,41 I 0,50 0,18 0,06
1600 1472 I 10 - - \
- - 2,57 I 0,92 0,33 0,12
1600 1472 I 11 - - I
I
- - - I 1,67 0,60 0,21
1600 1472 12 - - - - - , - I 1,09 0,39
1600 1472
I NETOL - - I - - - I - 2,92 1,04
1600 1408 I 7 - - - - - 2,38 0,85 0,30
1600 1408 8 - - - - - - 1,55 0,55
1600 1408 i 9 - - \ - - - \ - 2,82 1,01
!
1600 1408 10 - - I - - - - - 1,83
1600 1344 i 7 - - - - - -\ - 2,60
3200 2944 7 - -
\
- - 1,87 0.67 I 0,24 0,09
3200 2944 8 - - - - - I 1,22 0,44 0,16
3200
3200
3200
2944
2944
2944
I I
I
9
10
11
-
-
-
-
-
-
I
-
-
-
-
-
-
-
-
- I
\
2,22
-
-
0.79
1,44
2,63
0,28
0,52
0,94
3200 2944 12 - - \ - - - - - 1,71
-
3200
3200 I
2816
2816 \
7
8
-
-
-
- \
-
-
I -
-
-
-
l -
-
-
1,34
2,44

strunjire interioara
d2•667
84 = 0,000344. K84I • KS42 • K843 • _c_ [mm/rot] (5.82)
t1,333
in care:
b este latimea corpului cutitului (fig. 5.10), mm
h - inaltimea corpului cutitului mm;
de - diametrul corpului cutitului, mm;
K'4! = 1064 1333 are valorile date in tabelul 5.43; (5.83)
[Oz' (HB)"!J '
K'42 = K.23 [v. (5.76)J are valori in tabelul 5.37;
K _ 1,08
843 - rO,ll
(5.84)

,~
~

150 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ,i revolver

Tabelul 5.40. Coeflelenti pentru corectarea avansului Ss

Material

Duritate HB Olel Ponla. Aliaje de Cu Aliaje de Al

K.S1

15 7,35
30 4,63
45 3,53 0,47
60 2,91 0,41
75 2,51 0,37
90 2,22 0,34
105 2,01 0,32
120 1,34 2,53 1,84 0,30
135 1,27 2,34 1,70 0,28
150 1,21 2,18 1,58
165 1,16 2,05 1,49
180 1,08 1,93 1,40
195 1,00 1,82
210 0,93 1,72
225 0,86 1,64
240 0,81 1,56
255 0,76 1,49
270 0,72 1,43
285 0,68 1,38
300 0,65 1,32
315 0,62 1,28
330 0,59 1,24
345 1,20
360 1,16
375 1,12

Tabelul 5.41. Valorile coeficientului K'32

Unghi de alae principal x 30° 45° 60° 75° 90°

K832 0,74 1,00 1,47 2,13 2,52

ID tabelul 5.42 sint date valorile avansului 84 pentru K'41 = K842 =

= K843 = 1. Pentru alte conditii se aplica eoeficientii din tabelele 5.43,
5.37 ~i 5.44.
f. Comprimarea plaeutei din carburi metaliee. Din relatia (5.60) se
obtine expresia avansului 85 maxim admis de reeistenta placutei :
81,667
85 ="0,129.Ks51·K85Z·Ks530-P- [mmjtot.] (5.85)
• to,307

in care:
8p este grosimea placutei CM, mm;
K'Sl = K841 [v. relatia. (5.83)] are valorile date in tabelul 5.43;
1111II1'
Determinarea timpului de baza la strunjire 151

Tabelul 5.42. Avansul s, maxim admis de ineovoierea eutttulul

Adincimea de aschiere t, mm

Strunjire
Caracteristtca
cutltulut 0,2 0,4 I 0,8 I 1,61 3,2 I 6,4 I 12,8 I 25,&

Avansul s" mm/rot

\
i
8
10
\ -
I -
I
,-
3,D2 '\1,20
2,18
0,4~
0,80
I 0,17
0,34
0,07
0,14
0,03
0,05
I
'I'
0,01
0,02
i 12 \ - : - I - 1.40 0,56 0,22 0,09 0,03
I 16 ,- I - '[ - 3,02 1,20 0,48 0,19 0,07
I I - ,- -
1
I
20
25 I - I - I - ·I --- \ -
2,18
- 0,86
1,56
0,34
0,62
0,14
0,25
..
.os '\ 32 ,- - - 3,02 1,20 0,48
o
~
os

--I
,40
50
-
- _-_1-=-_-
- I - i - \ -
-_1_-_
- 2,18
- I 0,86
1,56
:<
>il ! 8 x12 - I - I 2,06 0,82 I 0,32 0,13 0,05', 0,02
I 10 x16 - 1 - - 1,62 0,64 0,25 0,10 I 0,04
! 12 x20 -. - - 2,77 1,10 0,44 0,17 0,07

2
, i
i
16 X 25
20x32
-
-
I - -
-
- \
-
-
2,18
-
0,86
1,62
0,34
0,64
O,~4
0,25
I 25 x40 - \ - - - I - \ 2,93 1,16 0,46
I 32 X 50 - - I - I - \ - - 2,18 0,86
!

-=-1 -
40 X 68 - - - i - • - - - 1,58

.os
--I !
6
8
0,35
• 0,75
i~ 0,30
0,06 -!
0,12
0,Q21~
0,05 0,02 0,01 -
1
I -
-

k
os I
I-
10 \1,37 0,54 0,22 0,09 0,03 0,01 0,01 -
.~ i 1~ • - 0,88 O,~~ 0,14 0,06 0,02 0,01 -
..,
..s'" 3 I 16 1,90 o.rs 0,30 0,12 0,05 0,02 0,01,
I 2? - - I 1,37 0,54 0,22 O,O~ 0,03 0,01
I
!
2a
32
-,
- I -
- I -- 0,98
1,90
0,39
0,75
I O,~o
0,.)0
0,06
0,12
O,O~
0,00

Tabelul 5.43. Coefleientt de eoreette ai avansului 5,

Material I' Material

Duri!a!e HB O\el ~i aJiaje de All Fontd ~i aJiaje de Cu Duritate HB O\el ~i aJiaje de Al I Fontd ~i aJiaje de Cu

K.n ! K.n

15 14,02 210
I 0,93 2,38
30
45 2,13
8,83
6,74
\ 225
240
0,87
0,81 II 2,26
2,16
60
75
1,86
1,86
5,56
4,79
255
270 I 0,76
0,72
2,06
1,98
90
105
1,54
1,43
4,25
3,83
I 285
300
! 0,68
0,65
1,90
1,83
120
135
1,35
1,27
3,50
3,24
315
330
\
0,62
0,59
I 1,77
1,71
150
165
1,21
1,16
3,02
2,83
345
360
I., I 1,65
1,60
180
195

KS42 = K'23
1,08
1,00

- ualori din iabelul 5.37.

2,66
2,51 \
375
i l 1,55
?, -

152 Normarea lucrdriler pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5.44. Valorile coeficienlului f{S43

Raza la virf a cuji tului l' mm 0,1 0,2 0,5 1,5 2 2,5 3

f{S43 1,39 1,29 1,17 1,08 1,03 1,00 1 0,98 0,96

sin 45 ) 0,733
K852 =.( are valorile date in tabelul 5.46; (5.86)
sm x
K853 = 0,895 rO,16 are valorile date in tabelul 5.47. (5.87)
In tabelul 5.45 sint date valorile avansurilor 85 pentru KS51 = KS52 =
= = 1. Pentru alte conditii se aplica coeficientii din tabelele 5.43;
KS53
5.46 si 5.47.
Tabelul 5.45. Avansnl Ss maxim admls de grosimea plaeute!

Adincime de asohiere t, mm
Grosime
pJiicula
mm
0,2
I 0,4 I 0,8
I 1,6
I 3,2
I 6,4 i
I 12,8
I 25,6

Avansul maxim admis S5' mm/rot

2 0,67 0,54 0,44 0,35 0,29 0,23 0,19 0,15

3
4
5
I 1,32
2,13
-
1,07
1,72
2,50
0,85
1,39
2,02
0,70
1,13
1,63
0,56
0,91
1,32
0,46
0,74
1,07
0,37
0,59
0,86
0,30
0,48
0,70
6 - - 2,74 2,21 1,79 1,45 1,17 0,94
7 - - - 2,86 2,31 1,87 1,51 1,22
8 - - - - 2,89 2,33 1,89 1,53
9 - - - - - 2,84 2,:30 1,86
10 - - - - - - I
2,74 I 2,21

f{851 = f{SIl - valori din tabelul 5.43.

Tabelul 5.46. Valorile coeiicientului f{s52

Unghi de atac principal X 30° 45° 60° 75° 90°

I I I I I
I{ 852 I 1,29 I 1,00 I 0,86 I 0,80 I 0,78

Tabelul 5.47. Valorile coeiicientului f{ss2

I 0,1 0,2 0,5 1

I 1,5 2 2,5 I 3
Raza la vir! a cutitului, r mm
I I I I I I
I I I
f{s53 I 0,62 I 0,69 I
0,80 I 0,90 I 0,95 I 1,00 I 1,04 I 1,07

g. Avans recomandat.In tabelul 5.48 sint date avansurile reeomandate

8" obtinute, pentru anumite ipoteze en privire la prinderile ~i sculele fo1o-
site, eu relatia
8, = min (81, 82, 83, 84, 85) [mm/rot] (5.88)
 IiIiI

Determinarea timpului de bazo la strunjire 153

Tabelul 5.48. Avansul sr, reeornandat pentru strnnjire exterioara

Material: otel HB = 195

Clasa de precizie ISO

Diametrul
I Lunginea
de
Adincimea
de
Netolerat I
I
Rugozitatea
11

suprafetei Ra, um
I 9
I 7

prelucrat I prelucrare aschiere t

mm1mm I mm
50
I 25
I 12,5
I 6,3
I 3,2
I 1,6

Avansul recomandat Sr. mm/rot

I
50 100 2,0 0,48(1) 0,34(1) \ 0.24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1 )
50
50
100
100
I 4,0
8,0
0,42(5)
0,21(4)
0,34(1)
0,21(4)
0,24(1)
0,21(4)
0,17(1)
0,17(1)
0,12(1 )
0,12(1 )
0,08(1)
0,04(2)
50 100 I
I 16,0 0,09(4) 0,09(4) 0,09(4) 0,09(4) 0,05(2) 0,01(2)
50 200 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,20(2) 0,17(1) 0,06(2) 0,02(2)
50 200 4,0 0,28(2) 0,28(2) 0,07(2) 0,07(2) 0,02(2) 0,01(2)
50 200 I 8,0 0,10(2) 0,10(2) 0,03(2) 0,03(2) 0,01(2) -
50
50 II 400
400 I
I
2,0
4,0
0,48(1)
0,44(5)
0,34(1)
0,34(1)
0,24(1)
0,18(2)
0,17(1 )
0,17(1 )
0,12(1)
0,05(2)
0,05(2)
0,02(2)
50 400 8,0 0,21(4) 0,21(4) 0,07(2) 0,07(2) 0,02(2) 0,01(2)
50 400 I 16,0 0,08(4) 0,08(4) 0,02(2) 0,02(2) 0,01(2) -
50
100
I
I
800
100 I 2,0
2,0
0,33(2)
0,48(1)
0,33(2)
0,34(1)
0,09(2)
0,24(1) .
0,09(2)
0,17(1)
0,03(2)
0,12(1)
0,01(2)
0,08(1)
100 I 100 t 4,0 0,42(5) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1 )
i 1
100 100 i 8,0 0,21(4) 0,21(4) 0,21(4) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100
100 I! 100
200
II
16,0
2,0
0,09(4)
0,48(1)
0,09(4)
0,34(1)
0,09(4)
0,24(1)
0,09(4)
0,17(1)
0,09(4)
0,12(1)
0,08(1 )
008(1)
100 200 4,0 0,44(5) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1 )
100 I 200 8,0 0,21(4) 0,21(4) 0,21(4) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1)
100
100
I 200
400
16,0
2,0
0,08(4)
0,48(1 )
0,08(4)
0,34(1)
0,08(4)
0,24(1)
0,08(4)
0,17(1 )
0,08(4)
0,12(1 )
0,05(2)
0,08(1 )
100 400 4,0 0,44(5 ) 0,34(1 ) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
100 400 8,0 0,21(4) 0,21(4) 0,21(4) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
100 400 16,0 0,08(4) 0,08(4) 0,08(4) 0,08(4) 0,08(4) 0,08(1)
100 800 2,0 0,48(1 ) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100 I 800 4,0 0,44(5) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,06(2)
100 800 8,0 0,21(4) 0,21(4) 0,21(4) 0,17(1) 0,07(2) 0,02(2)
100 800 16,0 0,08(4) 0,08(4) 0,08(2) 0,08(2) 0,02(2) 0,01(2)
100 1600 2,0 0,42(1 ) 0,30(1) 0,22(1) 0,15(1) 0,08(2) 0,02(2)
100 ! 1600 4,0 0,40(2) 0,30(1) 0,10(2) 0,10(2) 0,03(2) 0,01(2)
100 I 1600 8,0 0,14(2) 0,14(2) 0,04(2) 0,04(2) 0,01(2) -
20O i 10O 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
200 I 100 4,0 0,42(5) 0,34(1 ) 0,24(1 ) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
200 100 8,0 0,34(5) 0,34(1 ) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
200 I 100 16,0 0,15(4) 0,15(4) 0,15(4) 0,15(4) 0,12(1) 0,08(1)
200 200 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
200 200 4,0 0,44(5) 0,34(1 ) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
200
200
I 200
200
8,0
16,0
0,36(5)
0,15(4)
0,34(1)
0,15(4)
0,24(1 )
0,15(4)
0,17(1 )
0,15(4)
0,12(1)
0,12(1 )
0,08(1)
0,08(1)
200
200
I! 400
400
2,0
4,0
0,48(1 )
0,44(5)
0,34(1)
0,34(1)
0,24(1)
0,24(1 )
0,17(1)
0,17(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,08(1 )
0,08(1)
200 I
400 8,0 0,36(5) 0,34(1) I 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
200
200
I 400
800
16,0
2,0
0,15(4)
0,48(1)
0,15(4)
0,34(1)
0,15(4)
0,24(1 )
0,15(4)
0,17(1 )
0,12(1)
0,12(1)
0,08(1)
0,08(1)
200 I
1
800 4,0 0,44(5) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
200 I 800 8,0 0,36(5) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
200 I 800 16,0 0,15(4) 0,15(4) 0,15(4) 0,15(4) 0,12(1) 0,08(1)
200 I 1600 2,0 0,42(1 ) 0,30(1) 0,22(1) 0,15(1) 0,11(1) 0,08(1)
.- .-':-;o. __ ..J
··E·"'.M\l;?ftfl"lE"fr!1~-1W~r>JI"-··m=<'·d ,·;,.:p"rr •. _.
---"I

154 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5.48 (continuare)

2 3 4 5 6 7 8 9

200
200
1600
1600
8,0
16,0
0,35(4)
0,14(4)
I 0,30(1)
0,14(4)
I 0,22(1)
0,14(4)
0,15(1)
0,14(4)
0,11(1)
0,08(2)
0,06(2)
0,02(2)
200 3200 2,0 0,42(1) 0,30(1) 0,22(1) 0,15(1) 0,11(1 ) 0,08(1)
200 3200 4,0 0,42(1 ) 0,30(1) 0,22(1 ) 0,15(1) 0,10(2) 0,03(2)
200 3200 8,0 0,35(4) 0,30(1) 0,12(2) 0,12(2) 0,04(2) 0,01(2)
400 200 4,0 0,66(1) 0,46(1) 0,33(1) 0,23(1) I 0,16(1) 0,11(1)
400
400
200
400
I 16,0
4,0 I
0,55(4)
0,66(1)
0,46(1)
0,46(1 )
0,33(1)
0,33(1 )
0,23(1)
0,23(1) I
0,16(1)
0,16(1)
0,11(1)
0,11(1)
400 400 I 16,0 I 0,55(4) 0,46(1 ) 0,33(1) 0,23(1) I 0,16(1) 0,11(1)
I
400
400
I
I
800
800
4,0
16,0
I O,~~(~)
O,;};)('*)
0,46(1)
O,4G(l )
0,33(1)
0,33(1)
0,23(1)
0,23(1 )
0,16(1)
0,16(1 )
0,11(1)
0,11(1)
400
400 I 1600
1600 I 4,0
16,0 I
0,61(1)
0,50(4)
0,44(1)
0,44(1 )
0,31 (1)
0,31(1)
0,22(1 )
0,22(1 )
0,16(1)
0,16(1)
0,11(1)
0,11(1)
400 3200 1 4,0
16,0
I 0,61(1)
0,50(4)
0,44(1 )
0,44(1)
0,31 (1)
0,31 (1)
0,22(1) 0,16(1 ) 0,11(1)
400 3200 0,22(1) 0,16(1) 0,07(2)
400 6400 4,0 I 0,44(1) 0,31(1) 0,22(1)
400
400
6400
6400
I 8,0
16,0 I
0,61 (1)
0,61 (1)
0,50(4)
0,44(1)
0,44(1 )
0,31 (1)
0,13(2)
0,22(1 )
0,13(2)
0,16(1)
0,11(2)
0,04(2)
I
0,09(2)
0,03(2)
0,01(2)
800 400 4,0 0,79(1) 0,56(1) 0,39(1 ) 0,28(1) 0,19(1) 0,14(1)
SOO 1600 4,0 0,76(1) 0,54(1) 0,39(1) 0,27(1) 0,20(1) 0,14(1)
1600 800 4,0 0,91(1) 0,64(1) I 0,45(1) 0,31(1) 0,22(1) 0,16(1)
1600 1600 I 4,0 0,88(1 ) 0,63(1) 0,45(1) 0,32(1) 0.23(1) 0,16(1 )
Material: fonU HB = 225

50
50
100
. 100
I 2,0
S,O
I 0,48(1)
: 0,48(1)
0,34(1)
0,34(1)
I 0,24(1)
0,24(1)
0,17(1 )
0,17(1)
0,12(1)
0.12(1 )
0,08(1 )
0,05(2)
50 100 I 16,0 0,20(4) 0,20(4) 0,20(4) 0,17(1) 0,06(2) 0,02(2)
50 200 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,OS(2) 0,02(2)
50
50
I 200
200
4,0
8,0
0,37(2)
0,13(2)
0,34(1)
0,13(2)
0,10(2)
0,03(2)
0,10(2)
0,03(2)
0,03(2)
0,01(2)
0,01(2)
-
50 400 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,06(2)
50 400 4,0 I O,4S(l) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,07(2) O,02(2}
50 400 8,0 0,33(2) 0,33(2) 0,09(2) 0,09(2) 0,03(2) 0,01(2)
50 400 16,0 0,12(2) 0,12(2) 0,03(2) 0,03(2) 0,01(2) -
50 SOO 2,0 0,45(2) 0,34(1 ) 0,12(2) 0,12(2) 0,04(2) 0,01(2)
50 800 4,0 0,16(2) 0,16(2) 0,04(2) 0,04(2) 0,01(2) -
100 100 2,0 0,4S(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1)
100 100 16,0 0,20(4) 0,20(4) 0,20(4) 0,17(1) 0,12(1) O,OS(l}
100 200 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1)
100 200 16,0 0,19(4) 0,19(4) 0,19(4) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,06(2)
100 400 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1 ) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1)
100 400 16,0 0,19(4) 0,19(4) 0,19( 4) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1)
100 800 2,0 0,48(1 ) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) p,12(1 ) 0,08(1 )
100 800 8,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,09(2) 0,03(2)
100 800 16,0 0,19(4) 0,19(4) 0,11(2) 0,11(2) 0,03(2) 0,01(2)
100 1600 2,0 0,42(1 ) 0,30(1) 0,22(1) 0,15(1 ) 0,11(1) 0,03(2)
100 1600 4,0 0,42(1) 0,30(1) 0,13(2) 0,13(2) 0,04(2) 0,01(2)
100 1600 8,0 0,19(2) 0,19(2) 0,05(2) 0,05(2) 0,01(2) -
200 100 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1 )
200 100 16,0 0,36(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1)
200 200 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1 ) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1)
200 200 16,0 0,35(4) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1 )
200
200
400
400
2,0
16,0
I 0,48(1)
0,35(4)
0,34(1 )
0,34(1) I
0,24(1)
0,24(1)
0,17(1 )
0,17(1)
0,12(1 )
0,12(1)
0,08(1 )
0,08(1)
200 800 I 2,0 I 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
 _.--;.. ,:;,. .-.~~ £!

Determinarea timpului de baza la strunjire 155

Tabelul 5.48 (continuare)

2 3 , 5 , 6 , 8 9
I

200
i 800 16,0 0,35(4) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0.12(1 ) 0,08(1)
I
200 I 1600 2,0 0,42(1) 0,30(1 ) 0,22(1) 0,15(1) 0,11(1) 0,08(1)
200 1600 I 16,0 0,32(4) 0,30(1) 0,22(1) 0,15(1 ) 0,10(2) 0,03(2)
200 3200 I 2,0 0,42(1) 0,30(1 ) 0,22(1) 0,15(1) 0,11(1) 0,08(1)
I
200
200 I 3200
3200
4,0
8,0
0,42(1)
0,42(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,22(1)
0,16(2)
0,15(1)
0,15(1)
0,11(1)
0,05(2)
0,04(2)
0,01(2)
400 ! 200 4,0 0,66(1) 0,46(1 ) 0,33(1) 0,23(1 ) 0,16(1) 0,11(1)
400 1600 4,0 0,61(1) 0,44(1 ) 0,31(1) b,22(1) 0,16(1) 0,11(1)
400 3200 16,0 0,61(1) 0,44(1) 0,31(1) 0,22(1 ) 0,16(1) 0,09(2)
400 6400 4,0 0,61 (1) 0,44(1) 0,31 (1) 0,22(1) 0,16(1) 0,11(1)
400 6400 8,0 0,61(1) 0,44(1) 0,31(1) 0,22(1) 0,14(2) 0,04(2)
400 I 6400 16,0 0,61(1) 0,44(1) 0,17(2) 0,17(2) 0,05(2) 0,02(2)
800 400 4,0 0,79(1) 0,56(1) 0,39(1 ) 0,28(1) 0,19(1 ) 0,14(1 )
800 1600 4,0 0,76(1 ) 0,54(1) 0,39(1 ) 0,27(1) 0,20(1)
I ";"'l!lIlIjl~ll 1600 I 800 4,0 0,91(1) 0,64(1 ) 0,45(1 ) 0,31 (1) 0,22(1)
0,14(1)
0,16(1 )
1600 i
I 1600 4,0 0,88(1 ) 0,63(1) I 0,45(1) 0,32(1) i 0,23(1) 0,16(1 )
Material: allaje de cupru H B = eo
50 1
100 2,0 0,48(1) 0,34(1) I 0,24(1) I 0,17(1) I 0,12(1) 0,08(1)
50
50
100
100
I 8,0
16,0
0,48(1) 0,34(1)
0,34(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,17(1) .
0,17(1)
0,12(1) 0,07(2)

50 200
I 2,0
0,36(1 )
0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1)
0,08(2)
0,11(2)
0,02(2)
0,03(2)
·50 200 4.0 0,48(1) 0,34(1 ) 0,13(2) 0,13(2) 0,04(2) 0,01(2)
50 200 8,0 0,18(2) 0,18(2) 0,05(2) 0,05(2) 0,01(2)
50
50 I 200
400 I 16,0
2,0
0,06(2)
0,48(1 )
0,06(2)
0,34(1)
0,02(2)
0,24(1)
0,02(2)
0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
50
50 I 400
400
I 4,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,10(2) 0,03(2)

50 400 I 8,0
16,0
0,45(2)
0,16(2)
0,34(1)
0,16(2)
0,12(2)
0,04(2)
0,12(2)
0,04(2)
0,04(2)
0,01(2)
0,01(2)
-
50 800 I 2,0 0,48(1) 0,34(1 ) 0,16(2) I 0,16(2) 0,05(2) 0,01(2)
800
I
50 4,0 0,21(2) 0,21(2) 0,06(2) 0,06(2) 0,02(2) 0,01(2)
100 100 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1 ) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100 100 16,0 0,36(4) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1)
100
i 200
i
I 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1 ) 0,12(1)
0,08(1 )
0,08(1)
100 i 200 I 16,0 0,35(4) 0,34(1) 0,24(1 ) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100 I 400 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100
100
I 400
800 I 16,0
2,0
0,35(4)
0,48(1)
0,34(1 )
0,34(1)
0,24(1)
0,24(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,08(1)
0;08(1)
100 800 I 8,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1 ) 0,17(1) 0,12(1) 0,04(2)
100 800 i 16,0 0,35(4) 0,34(1) 0,15(2) 0,15(2) 0,04(2) 0,01(2)
100 II 1600 I
I
2,0 0,42(1) 0,30(1) 0,22(1) 0,15(1) 0,11(1) 0,04(2)
100 1600 4,0 0,42(1) 0,30(1) 0,18(2) 0,15(1) 0,05(2) 0,02(2)
100
i 1600 8,0 0,25(2) 0,25(2) 0,06(2) 0,06(2) 0,02(2) 0,01(2)
200 i 100 2,0 0,48(1 ) 0,34(1 ) 0,24(1) 0,17(1 ) 0,12(1 ) 0,08(1)
200
200 I 1600
1600
I 2,0
16,0
0,42(1)
0,42(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,22(1 )
0,22(1)
0,15(1 )
0,15(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,08(1)
0,04(2)
200
200
Ii 3200
3200 I 2,0
4,0
0,42(1 )
0,42(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,15(1)
0,15(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,08(1)
0,06(2)
200 3200 8,0 0,42(1) 0,30(1) 0,22(1 ) 0,15(1 ) 0,07(2) 0,02(2)
400 1
200 4,0
400
400
I 1600
6400
I
I
iI
4,0
8,0
0,66(1 )
0,61(1)
0,61 (1)
0,46(1)
0,44(1)
0,44(1)
0,33(1) 1
0,31 (1)
0,31 (1)
0,23(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,16(1)
0,16(1)
0,16(1 )
0,11(1)
0,11(1)
0,06(2)
400 6400 0,44(1)
800 \ 400 I 16,0
4,0
0,61(1)
0,79(1) 0,56(1 )
0,23(2)
0,39(1)
0,22(1)
0,28(1)
0,07(2)
0,19(1)
0,02(2)
0,14(1)
800 I
1600 i 4,0 0,76(1) 0,54(1) 0,39(1) 0,27(1) 0,20(1) 0,14(1 )
1600 I 800 4,0 0,91(1) 0,64(1) 0,45(1) 0,31(1) I 0,16(1)
1600 I 1600 I 4,0 I 0,88(1) 0,63(1) I 0,45(1) I 0,32(1 )
0,22(1)
0,23(1) 0,16(1)
~ - -.r-e, -·.··""I'S'fi'iifV""?'t§"·,.,j!=~:i·"""'·-.,- -~'" 'pi J.l!!fj
-

156 Normarea lucrdrller pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul 5.48 (continuare)

2 I 3 j 4
I 5
I 6
I 7
I 8 I 9

Material: aliaje de aluminiu HB = 75

50 100 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 008(1)

50 100 4,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,04(2)
50 100 8,0 0,36(4) 0,34(1) 0,16(2) 0,16(2) 0,05(2) 0,01(2)
50 100 16,0 0,14(4) 0,14(4) 0,06(2) 0,06(2) 0,02(2) 0,01(2)
50 200 2,0 0,29(2) 0,29(2) 0,08(2) 0,08(2) 0,02(2) 0,01(2} .
50 200 4,0 0,10(2) 0,10(2) 0,03(2) 0,03(2) 0,01 (2) -
50 400 2,0 0,48(1 ) 0,34(1) 0,19(2) 0,17(1) 0,06(2) 0,02(2)
50 400 4,0 0,26(2) 0,26(2) 0,07(2) 0,07(2) 0,02(2) 0,01(2)
50 400 8,0 0,09(2) 0,09(2) 0,02(2) 0,02(2) 0,01(2) -
100 100 2,0 0,48(1) 0,34(1 ) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100 100 8,0 0,36(4) 0,34(1 ) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100 100 16,0 0,14(4) 0,14(4) 0,14(4) 0,14(4) 0,12(1 ) 0,08(1)
100 200 2,0 0,48(1 ) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100 200 8,0 0,35(4) 0,34(1) 0,24(1 ) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,05(2} •
100 200 16,0 0,14(4) 0,14(4) 0,14(4) 0,14(4) 0,06(2) 0,02(2)
100 400 2,0 0,48(1 ) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
100 400 8,0 0,35(4) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,08(1}
100 400 16,0 0,14(4) 0,14(4) 0,14(4) 0,14(4) 0,12(1) 0,04(2)
100 800 2,0 0,48(1 ) 0,34(1 ) 0,24(1 ) 0,17(1 ) 0,12(1) 0,06(2)
100 800 4,0 0,48(1) 0,34(1 ) 0,24(1) 0,17(1) 0,07(2) 0,02(2)
100 800 8,0 0,34(2) 0,34(1 ) 0,09(2) 0,09(2) 0,03(2) 0,01(2)
100 800 16,0 0,12(2) 0,12(2) 0,03(2) 0,03(2) 0,01(2) -
100 1600 2,0 0,41(2) 0,30(1 ) 0,10(2) 0,10(2) 0,03(2) 0,01(2)
100 1600 4,0 0,15(2) 0,15(2) 0,04(2) 0,04(2) 0,01(2) -
200 100 2,0 0,48(1) 0,34(1 ) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
200 100 16,0 0,26(4) 0,26(4) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
200 200 2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1 ) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
200 200 16,0 0,25(4) 0,25(4) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
200 400 2,0 0,48(1 ) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1 ) 0,08(1)
200 400 16,0 0,25(4) 0,25(4) 0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
200
200
800
800
I 2,0
16,0
0,48(1 )
0,25(4)
0,34(1 )
0,25(4)
0,24(1)
0,24(1)
0,17(1)
0,17(1)
0,12(1)
0,12(1)
0,08(1)
0,08(1)
I
200
200
1600
1600
2,0
4,0 I 0,42(1 )
0,42(1 )
0,30(1)
0,30(1)
0,22(1)
0,22(1)
0,15(1)
0,15(1)
0,11(1)
0,11(1)
0,08(1 )
0,07(2)
200
200
1600
1600
I 8,0
16,0
0,'12(1 )
0,23(4)
0,30(1)
0,23(4)
0,22(1)
0,10(2)
0,15(1)
0,10(2)
0,08(2)
0,03(2)
0,02(2)
0,01(2)
200
200
3200
3200
I 2,0
4.0
,
0,42(1)
0,42(1)
0,30(1)
0,30(1)
0,22(1)
0,13(2)
0,15(1)
0,13(2)
0,11(2)
0,04(2)
0,03(2)
0,01(2)
200
400
3200
200
I, 8,0
4,0
0,19(2)
0,66(1)
0,19(2)
0,46(1 )
0,05(2)
0,33(1)
0,05(2)
0,23(1)
0,01(2)
0,16(1 )
-
0,11(1)
400 1600 4,0 0,61 (1) 0,44(1 ) 0,31(1) 0,22(1) 0,16(1) 0,11(1 )
400 3200 8,0 0,61(1) 0,'14(1) 0,31(1) 0,22(1) 0,16(1) 0,07(2)
400 3200 I 16,0 0,61(1) 0,4-1(1) 0,28(2) 0,22(1) 0,08(2) I 0,03(2)
400 6400 4,0 0,61(1) 0,44(1) 0,31(1) 0,22(1) 0,11(2) 0,03(2)
400 6400 8,0 0,59(2) 0,44(1) 0,13(2) 0,13(2) 0,04(2) 0,01(2)
400 6400 16,0 0,21(2) 0,21(2) 0,05(2) 0,05(2) 0,01(2) -
800 400 4,0 0,79(1) 0,56(1 ) 0,39(1) 0,28(1) 0,19(1) 0,14(1)
800 1600 4,0 I 0,76(1 ) 0,54(1 ) 0,39(1) 0,27(1) 0,20(1) ! 0,14(1)
800 6400 16,0 I, 0,76(1) 0,54(1) 0,39(1) 0,27(1) 0,20(1 ) 0,08(2)
1600
1600
800
1600
4,0
4,0
0,91(1)
0,88(1 )
I 0,64(1)
0,63(1)
0,45(1)
0,45(1)
0,31(1)
0,32(1)
0,22(1)
0,23()1
0,16(1 )
0,16(1)
1600 6400 I 16,0 I 0,88(1) 0,63(1) 0,45(1) 0,32(1) 0,23(1 ) 0,10(2)

Nota, (1) limlt at de rugozitatea supraletct ; (2) llmitat de Incovolerea plesei ~i preclzia
prelucrarh ; (4) lirnitat de incovoterea cutitului ; (5) limitat de rezlstenta placutei.
---------_ .•. """'-;..,"""-. -'•... ' -" --' -' ,--_ _-_ __
..._ .. .. ._-"'------- -_._._---_._. __ ..._---

Determinarea timpului de bazo la strunjire 157

Din gama de avansuri a masinii-unelte utilizate se alege valoarea

imediat inferioara valorii s.. Se obtine astfel avansul efectiv. In eazul in
care s, este mai mic decit eel mai mic avans din gama masinii, se va lua
o adincime de aschiere efectiva mai mica si se va relua caleulul de la deter-
minarea numarului de treceri. .
5.2.1.4. Vjteza de asehiere ~i turatia. Viteza de aschiere determina,
impreuna cu t si 8, puterea efectiva de aschiere ~ieste factorul principal care
influenteaza temperatura in zona de lucru ~i durabilitatea tai~ului. Viteza

',... 1 I
~
s
I',...
1 ~ I I~
I~
~
•..
§ ~
-,
'\:)
Ii§
I'~
I .~,
I 1 ~
1 ~
I .s:
~ .'"
'<:0 I ~.~
I <::;;i
I .~ ~
I §!!!
I !i~ I S>..~
I {; .,.
I ~i:'
II <...J.,.
",., I '"
I ~.~
I I
I I
I I
I
I T
I
5 10 100 v

Fig. 5.11. Influenta vitez ei de aschier e asupra Fig. 5.12. Infl uenta vitezei de
dr pune rflor pe tai~. aschle re asupra paramctrilor IT.
e ~i T.

de asehiere influenteaza modul de formare ~i de eliminare a depunerilor

pe t~U~,depuneri care sint principalul factor declansator al vibratiilor prin
modificarea periodica a unghiului de degajare ~i a razei de bontire ~i care
influenteaea rugozftatea precizia ~i ecruisarea supratetei prelucrate. In
fig, 5.11 este prezentata relatia intre viteza ~i depunerile pe tai~.
In fig. 5.12 este prezentata influents vitezei de aschiere asupra dura-
bilitatii T, asupra lungimii drumului de aschiere IT ~i asupra costului pre-
lucrarii 0,
a. Durabilitatea taisulul, Din relatiile care exprima Influenta elemen-
telor regimului de aschiere ~i a celorlalti factori asupra durabilitatii, se
obtine expresia vitezei VI maxim admise de durabilitatea tai~ului :

VI = Ov ·K.lI11,Kq2,Kv13,Kv14,Kv15,K"16,Kt17.KvlS [mjmin ], (5.89)

Te 7 • tea. se.
in care:
Teste durabilitatea tai~ului, min;
t - adincimea de aschiere mm;
8 - avansul mm/rot;
O~, e7, es ~i e9 au valorile date in tabelul 5.49;
KVll .•• KV16 sint coeficienti care exprima influenta altor factori astfel :
KVll in functie de materialul prelucrat (are valori date in tabelul 5.51);
KV12 - starea supraf'etei (are valori date in tabelul 5.52); KV13 - calitatea
158 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

~i marca tiU~ului (are valori date in tabelul 5.53); KV14 - unghiul de atac
principal (are valori date in tabelul 5.54); Kns - raza la virf a cutitului
(are valori date in tabelul 5.55); KV16 - forma fetei de degajare (are valori
date in tabelul 5.56); KV17 - profilul tai~ului principal (are valori date in
tabelul 5.57); K"IS - utilizarea unui lichid de aschiere (are valori date in
tabelul 5.58).
in tabelul 5.50 sint date vitezele de aschiere maxim admise de durabi-
litatea tai~ului in conditiile in care toti coeficientii Kvll" .Kv18 au valoa-
rea 1. Pentru alte conditii se aplica coeficientii din tabelele 5.51 ... 5.58.

Tabelul 5.49. Coeiicienti ~i exponenjl pentru relatla (5.89)

Calltate tiii~

Carburii metalica (CM) aiel rapid (OR)

Material
Coeficienli ~i exponent; in relajia (5.87)

pentru , Cv I '7 I·
. Cs
I e9
I
I pentru
'-, -~I
I Cv !
--cI-~'-
I
C'Z es eg

Otel IS':;; 0,3 281 ~ s':;; 0,25 95 I I 0,25 0,33

s c- 0,3 235 0,15 0,35 S> 0,25 60! 1__ 0,66

FonUi
• s':;; 0,4 274 0,2 S .:;; 0,25 86 I I 0,3

I °
S':;;~I~
s> 0,4 228 02, -- 0,4 S> 0,25 75 , 1?51
~
1
0,15-- 0,4

AJiaj Cu
I 0,2 S .:;; 0,2 231 , 0,25

S> 0,4 508 0,4 s » 0,2 203 0,33

I
11

0,18 -- ----
S':;;O,4I~ 0,2 S .:;; 0,25 322 0,25
AJiaj Al 0,2 --
S> 0,4 762 i 0,35 s > 0,25 228 0,5

Ttibelul 5.50. Viteza de asehiere VI maxim admisa de durabilttatea Hii~ului

Material: otel HB = 195

Adincimea de aschiere t10 mm

Tai~
I AvansuI
s 0,2 0,4 0.8 1,6 3,2 1 6,4 12,8 25,6
mm/rot
Viteza de aschiere v, m/min

2 3 4 5 6 8 9 10

0,05 266 239 216 195 175 158 142 128

~.,
1Vo)
0,10 231 208 188 169 138 124 112
0,15 213 192 173 156 141 127 114 103
Carbura 0,20 201 181 164 147 133 120 108 97
metalica 0,25 193 174 156 141 127 115 103 93
P 20 eu 0,30 186 167 151 136 123 110 100 90
durahilitate 0,40 168 152 137 123 111 ; 100 90 81
T = 90 min 0,50 156 140 126 11!4 103 93 83 75
0,60 146 132 119 107 96 87 78 70
0,70 138 125 112 101 91 82 74 67
0,80 132 119 107 97 87 78 71 64
0,90 127 114 103 93 84 75 68 61
 -" ~' ~

Determinarea timpului de bazel la strunjire 159

Tabetul 5.50 (eontinuare)

2 3 4 5 6 7 8 9 10
I
1,00 122
I
110 99 89
I 81 73 65 59
1,20
1,40
115 103 93 I
I
84 76 I 68 61 55

1,60
109
104
98
93
88
84
I
I
79
76
I 72
68 I
65
62
58
55
52
50
1,8u 99 90 81 73 66 59 53 48
2,00 96
I 86 78 I
I
70 63 57 51 46
!I i --
0,05 229 193 162 136 114 96 81 68
0,10 182 153 129 108 91 77 64 54
0,15 159 134 113 I 95 80 67 56 47
0,20
0,25
145
135
122
113
102
95
86
80
I
I
72
67
61
57
51
48
43
40
0,30 119 I 100 84 71 I 60 50 I 42 35
0,40 99 83 70 59 49 41 35 29
Otel rapid
Rp 3 eu
0,50
0,60
85
75
I 71
63
60
53
51
45
43
38
36
32
30
27
25
22
durabilitate 0,70 68 I 57 48 40 34 29 24 20
T = 60 min 0,80 I 62 52 44 37 31 26 22 19
0,90
1,00 I
58
54
I 49
45
41
38
34
32 I
29
27
24
23
20
19
17
16
II
1,20 , 48 I 17 14
1,40 43 I
40
36
34
30
28
26
24
22
20
18 I 15 13
1,60 39 I 33 28 23 20 17 14 12
1,80 37 31 26 22 18 15 13 11
2,00 34 29 24 20 17 14 12 10
I I
Material: fonta HE = 225

. •

0,05 I
0,10
258
225
I
I
233
203
210
183 I, 189
165
170
148
154
134
138
121
125
109
0,15 207 187 168 152 137 123 111 100
0,20 196 176 159 143 129 116 105 95
0,25 187 I 169 152 137 124 111 100 90
0,30 181 163 147 132 119 107 97 87
Carbura
0,40 170 I 154 138 125 112 101 91 82
0,50 156 140 127 114 103 93 83 75
metalica
0,60 145 131 118 106 96 86 78 70
K 20 cu
0,70 136 123 111 100 90 81 73 66
durabili ta te
0,80 129 116 105 95 85 77 69 62
T = 90 min
I 0,90 123 111 100 90
I 81
I 73 66 59
I 1,00 118 106 96 86 78 70 63 57
1,20 110 99 89 80 I 72 65 59 53
1,40 103 93 84 76 68 61 55 50
I 1,60 98 88 I 79 72 65 58 52 47
1,80 93 84 76 68 62 55 50 45
I 2,00 89
I 81 73 66 59 53 48 43
I
Otel rapid v,05 161 I 145 131 118 106 96 86 78
Rp 3 eu
durabilitate I
I
I
0,10
0,15
131
116
I 118
,I
105
106
94
96
85
86
77
7K
69
70
62
63
56
T= 60 min 0,20 106 96 I 86 78 70 63 57 51
I
I 0,25 I 100 i 90 II 81 73 66 59 I 53 48
 -I
:~
160 Normarea lucrdrllor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul 5.50 (continuare)

, 2 3 , 4 6 7 8 9 1 le

0,30
0,40
93
83 I 84
74
75
67
68
60
55
61
55
50
55
49
45
50
44
45
40
0,50 76 68 61 40 36

Otel rapid
0,60
0,70
70
66 I 63
60
57
54
51
48
46
44
42
39
38
35
34
32
0,80 63 56 51 46 41 37 34 30
Rp 3 eu 0,90 60 54 49 44 39 36 32 29
durabilitate 1,00 57 52 47 42 38 34 31 28
T = 60 min 1,20 53 48 43 39 35 32 29 26
1,40 50 45 41 37 33 30 27 24
J 1,60 n 43 39 35 31 28 25 23 I
I 1,80
2,00
45
43
I
41
39
37
35
33
32
30
29
27
26
I
24
23
22
21

i I
Material: aliaj de cupru HB = 90
I I
d
t
:-1
~~
0,05
0,10
0,15
I
604
525
485
533
464
428
470
409
378
415
361
333
366
319
294
323
282
260
286
249
229
252
219
202
d
i~:' 0,20 457 404 356 315 278 245 216 191
0,25 437 386 341 301 266 234 207 183
0,30 422 372 329 290 256 226 200 176
0,40 398 351 310 274 242 213 188 166
Carbura 0,50 364 322 284 251 221 195 172 152
metallca 0,60 339 299 264 233 206 181 160 141
K 20 eu 0,70 318 281 248 219 193 171 151 133
durabilitate 0,80 302 266 235 208 183 162 143 126
T = 90 mill 0,90 288 254 224 198 175 154 136 120
1,00 276 244 215 190 168 148 131 115
1,20 257 227 200 177 156 138 121 107
1,40 241 213 188 166 147 129 114 101
1,60 229 202 178 157 139 123 108 96
1,80 218 193 170 150 132 117 103 I 91
2,00 209 185 163 144 127 112 99 87
---.

0,05 373 336 303 273 246 222 200 180

0,10 314 283 255 230 207 186 168 151
0,15 283 255 230 207 187 169 152 137
0,20 264 238 214 193 174 157 141 127
0,25 245 221 199 179 162 146 131 118
0,30 231 208 187 169 152 137 124 111
0,40 210 189 170 154 138 125 112 101

I
Otel rapid 0,50 195 176 158 143 129 116 104 94
Rp 3 eu 0,60 183 165 149 134 121 109 98 89
durabilitate 0,70 174 157 142 128 115 104 93 84
T = 60 min 0,80 167 150 136 122 110 99 89 81
0,90 160 145 130 117 106 95 86 78
1,00 155 140 126 113 102 92 83 75
1,20 146 132 119 107 96 87 78 70
1,40 139 125 113 102 92 82 74 67
1,60 133 120 108 97 88 79 71 64
1,80
2,00
128
123 l 115
111 I
104
100
93
90
84
81
76
73
68
66
I
j
62
60
 ------------------------
---- -.-
[. ,,' =~. -
IJSIVH Si~AIC) ~I~ ta.~£'~'

I
~; ,";:!'fJ
~-'-.!'w~:=-
Or-SC"
1.-.

Determinarea timpului de baza la strunjire 161

Tabelul 5.50 (continuare)

2 3 4 5 6 7 8 9 10

Material: aJiaj de a Juminiu H B = 75

I
i 0,05 908 802 708 I 625 551 487 430 379
I 0,10 791 698 616 544 480 424 374 330
0,15 729 643 568 501 443 391 345 304
I 0,20
0,25
688
658
607 536 473
453
418
400
369
353
326
311
287
275
581 513
0,30 635 560 494 436 385 340 300 265
Carbura
I 0,40 599 529 467 412 364 321 283 250
metalicii I 0,50
0,60
529
497
467
438
413
387
364
342
321
302
284
266
250
235
221
207
P 20 cu 0,70 471 415 367 324 286 252 223 197
durabilitate 0,80 449 396 350 309 273 241 212 188
T = 90 mill I 0,90 431 380 336 296 262 231 204 180
1,00 415 367 324 286 252 223 196 173
1,20 I 390 344 304 268 237 209 184 163
1,40 369 326 288 254 224 198 175 154
1,60 352 311 275 242 214 189 167 147
1,80 338 298 263 233 205 181 160 141
2,00 326 288 254 224 198 175 154 136
- --
0,05 563 491 427 372 324 282 245 214
0,10 474 412 359 313 272 237 206 180
0,15 428 373 324 282 246 214 186 162
I 0,20
0,25
398
377
347
328
302
286
263
249
229
216
199
188
173
164
151
143
0,30 344 300 261 227 198 172 150 131
0,40 298 260 226 197 171 149 130 113
Otel rapid 0,50 267 232 202 176 153 133 116 101
Rp 3 eu 0,60 244 212 185 161 140 122 106 92
durabilita te 0,70 225 196 171 149 130 113 98 85
T = 60 rnln 0,80 211 184 160 139 121 105 92 80
0,90 199 173 151 131 114 99 87 75
1,00 189 164 143 124 108 94 82 71
I 1,20 172 150 131 114 99 86 75 65
1,40 159 139 121 105 92 80 69 60
1,60 149 130 113 98 86 75 65 57
1,80 141 122 107 93 81 70 61 53
2,00 I 133 116 101 88 77 67 58 51

Tabelul 5.53. Valorile coeiicientului ]{Vl3

Jw
~
.s
C)
Ii Simbol placuta POI P'O
-----
P20
--- ---
1,00
P30
---
P40 P50
---
m- S ]{V13 1,69 1,32 0,76 0,58 0,44
s --- --- --- --- ---
I
)~

B ..5'" Simbol placu ta Ko, K,o K20 K30 K40 -

... ---- --- --- --- ----
~'"
"2 U
Q
]{V13 1,19 1,10 1,00 0,90 0,80 -
u ----- - ---- ---- -----
-'0
'-' .~ Marca otel rapid Rp, Rp2 Rp3 ~ ~ -
6~
'" I I{vIa 1,22 1,11 1,00 0,89 0,78 -
11 - c. 1351
~("'\¥I~_'''1~.;~c;~j;!'J'~~-wt'i\:ji~1·l,I(H:jo'i.,·,~,,,; ..(.i;1\.,q;W'c'f":"~{!;P;":Nl't~'*"'i"''''!-''''~:' :,{,,',""-'.;~",'"

Tabelul 5.51 Coeficienti pentru eoreetnrea viteze! uI

Material: otel •....
a>
t>.:>
Duritate HB
120 135 150 165 180 195 210 225 240 255 270
Unghi de degajare, yO 285 300 315 330 345 360
375
13 11 10 9 8 6 5 4 3 1 --1 -2 -4 -5 -6 -7 -9
-10
44 49 51 59 --64' -69'
Grupa de oteluri 11 (Jr, 89
--u- 79- 84 93 98 103 108 -113 118123 -127
conform tabel 5,7 2 41
I daN 46 52 57 62 67 73 68 83 89 94 99 104 110 115 120 126 131
. 3 mm'' 20 2".J 30 35 41 46 53 59 66 73 81 88 96 105 113 122 131 141
ni~ Material
--- KVll

I "---
Grupa de I 1,93 1,63 1,41 1,23 1,09 0,97 0,87
CM oteluri Con-
0,79 0,721 0,66 0,61 0,57 0,53 0,49 0,46 0,43 0,41 0,39
2 2,10 1,75 1,49 1,29 1,13 1,00 0,89
0,80 0,73 0,66
form tabel 5.7 0,61 0,56 0,52 0,48 0,45 0,42 0,39 0,37
3 2,15 1,75 1,45
---,,-- ----- 1,22 ~~I 0,88 0,76 0,67 0,58 0,52 0,46 0,41 0,37 0,33
1.1 ------
- 1,95 1,69 1,48 1,31 1,17 1,05 0,95 , 0,860,79 - 0,73 - 0,67 0,62 0,58 0,54 - 0,50
1.2 - - 1,89 1,62 1,40 1,23 1,09 0,97 0,87 0,79 0,72 0,66 0,60 0,56 0,52 0,48 0,45 0,42 Z
Subgrupa 2,1 - 2,15 1,83 1,59 1,39 1,23 1,10 0,99 0,90 0,82 0,75 0,69 0,64 0,59 0,55 0,52 0,48 0,45 ~
de ctelur i 2.2 - 2,08 1,72 1,45 1,25 1,08 0,95 0,84 0,75 3
OR conform
0,67 0,61 0,55 0,50 0,46 0,42 0,39 0,36 0,34
2.3 - 1,96 1,63 1,37 1,18 1,02 0,89 0,79 0,71 a
tabel 5,7 0,63 0,57 0,52 0,47 0,43 0,40 0,37 0,34 0,32 ;;
2.4 1,93 1,65 1,43 1,25 1,11 1,00 0,90, 0,82 0,75 a
0,70 0,64 0,60 0,56 0,52 0,49 0,46 0,44 0,41
2,5 1,80 1,51 1,28 1,11 0,97 0,86 0,77 0,69 0,63 0,57 0,52 0,48 0,45 0,41
I 0,39 0,36 0,34 0,32 C
3.1 - - - .- 2,10 1,72 1,421 1,19 1,01 0,87 0,75 0,65 0,57 0,51 !:l
0,45 0,40 0,36 0,32 a.
Material: lontil :::!-
Duritate HB ~
120 135 150 165 180 195 210 225, 240 255 270, 285. 300 :-l151. 330 345 360 375
Unghi de degajare yO ID
13 11 10 9 8 6 5 4 3 1 -1 -2 -4 -5 -6 --7 -9 -10 "!!:.
Fonta cenusie I --1,7i 1,54 1,41l.;.f() '-1,21 1,13 1,06 'Too 0,95 0,90- 0,86 -'0,82 - 0,78 0,75,' 0,72 0,700:67' 0,65
Fonta maleabilii koVll 1,89 1,71 1,57 1,44 1,34 1,25 1,18 1,11 1,05 1,00 0,95 0,91 _ _ _ _ _ _ C
::J
Fonta eu grafit nodular - 1,85 1,69 1,56 1,45 1,36 1,27 1,20 1,H 1,08 1,03 0,98 0,94 _ _ _ _ _ I.Q
Material : aliaj de cupru s::J
Duritate HB 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 240 0
Unghi de degajare v: 22 20 19 18 17 15 14 13 11 10 9 8 6 5 '1 3 3a
E I tara Pb '-- -- --:=-- --=-- -,,:-- -"1,171-:00' 0,88 0,78 0,71 0,65"-0,60 --0,5-5 -0;52 0,49 0,46 0,43
'torogene eu Pb - -, 2,70 2,12 1,75 1,50 1,32 _ _ _ _ _ _ _ _ _
~
n
--- fad pi,- km --=-'--=-3,06 2,40 1,98-1,70 1,'19----·--- ------------------- a
C
Omogene I ell Pb<IO% . - 5,0~ 3,95 3,27 -, - I - I - I - , -, -
'~"
_,_._,~":'b"~~_. 21,6_12,0 ~~ __6,6~ --~- ' __ '1 1__ 1__ 1__ 'l!! _
___ Cupr~_, .__ , -:=-. 10,2 7,21_:::-.:....,. -=-__
=__ =-=__'_'_1" __._-=-_-=---=- -_,_ _ I .../I)
Material: aliaj de aluminiu <
0
Duritate HB 45 60 75 90 105 120 1135
:c
Unghi de degajare y' 19 18 17 15 14 13 11
~
Duralwniniu . '--1-- 1,50-'·T.20 1,00 '~ '---0;76' 0;69 0, 6~
AI~e aliaje de AI kVll 1,20 0,96 0,80 0,69 0,61. - I -
, ..--..---.---.---~-
Determinareatimpului de bazel la strunjire 163

Tabelul 5.5.Z. Coeficien!i pentru corectarea vitezei VI Tabehzl 5.58. Valorile coeficientului
KVIS

I
Cu crusta

Cu incluziuni
Cu lichid I Fara Jichid
Starea
suprafetei I Fara
crusta I . Filra .
incluziuni ate!
. .. 1 ., .
~l aliaj IFonta ~l aliaj
Calitate tai~
I de aschiere de aschier e

de Al I de CU
, CA1

: K
VIS
!
1,30
I~
1{V12 : 1,00 I 0,80 1 0,60 I 0,50 OR 1,00 I 0,80

Tabelul 5.51. Valorilc eoeftcientnlul KV14

Unghi de atac principal Y. I 30e 45e 60e 75e 90e

I I I I

s:
CM
~
.,
..., ---.-- KV14
1,17 1,00 0,92 0,87 0,86
--
.•..'"
OR 1,34 1,00 0,84 0,77 0,7·1
~
u

Tabelul 5..;5. Valorile coefieientului Kns

Raza la virf r, mm
I
0,1
I
0,5
I
1
I 1,5
I
2
I 2,5

I
3

]{Vlf) I 0,76 I 0,88 I 0,94 I 0,97 I 1,00 I 1,02 1,04

Tabelul 5.56 ValOl'ile coeficientuIui KVI6

Fonna fejei de degajare (tabel 5.2) I p N U, R, C

--

lncltnarca pragulut sau canalu-

lui pensru startmarea aschll-
101' (tabelul 5.3)
- - . .
~ ~ ~

RV1S 0,80 0,90 1,00 1,10

Tobelul 5.57. Valorile coeficientului KV1?

8
~8 ,/,'[Q
t
Profilul •• sului I ~

1$ ~

Rn7 1,00 0,95 0,90 0,86 0,80 0,75

164 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

b. Puterea masinii. Din relatia (5.9), considerind randamentul intre-

gului lan~ cinematic '1) = 0,667 rezulta viteza '172 maxim admisa de puterea
motorului principal N:
4000·N
'172 = [mjmin.]. (5.90)
Pz
Utilizind relatia (5.6) se obtine ;
N
'172 = 21,47 KV21 • KV22' KV23 • --- [mjmin ], (5.91)
t- 8°'75
in care KV21 = 186,3 are valorile date in tabelul 5.60, (5.92)
Oz(HB)"'
KV22 =
sin x )0.25 are valorile date in tabelul 5.61 si (5.93)
( sin 45 0
'

KV23 = 1,06 are valorile date in tabelul 5.62. (5.94)

rO.os
In tabelul 5.59 sint date vitezele '172 maxim admise de puterea motoru-
lui principal pentru KV21 = Kt'22 = KV23 = 1.
Pentru alte conditii se aplica coeticientri din tabelele 5.60; 5.61;
5.62, iar pentru alte randamente se va corecta '172 cu valoarea raportu-
lui _"tJ_
0,667
Tabelul 5.59. Viteza v2 maxim admlsa de puterea motorulni principal
Puterea N, kW
Adincimea
de aschiere
Avansul s
mm/rot
I 3
I 5
I 7J5
I 11
I 16
I 23
I 32 I 45
I 60
I,mm
Viteza v.' m/min

1 2 I 3
I 4
I 5
I 6
I 7
I 8
i 9
! 10
I 11

0,2 0,40 - - - - - -
I 640 I =1 -
0,2
0,2 I 0,80
1,60
381
226
635
377
-
566
-
830 -
- 1
-
-
=1 -
0,2
0,4
0,4
0,4
0,4
0,4
1I
I
3,20
0,20
0,40
0,80
1,60
3,20
.
135
538
320
190
113
67
224
-
534
317
189
112
337
-
800
476
283
168
494

-
-

698
415
247
718

-
-

-
604
359
~I
5~
1

I
-
-
-
-
-
718
=1
-

-I

=1
i
I
I
-
-
-
-
-
-
0,8 0,05 761 - - - - - -i -
0,8 0,10 453 755 - - - _I - -i -
0,8
0,8
0,20
0,40
269
160
449
267
673 -
587
-
-
-I
-
-
-
-I -
-
0,8 0,80 95 159 400
238 I 349 508 730 - =1 -
0,8 1.60 57 94 141 208 302 434 604 849 I -
0,8
1,6
3,20
0,05
34
381
56
635
84
-
123
-
179
-
258
-
359
- 5~ I 673
-
1,6 0,10 226 377 566 830 - -I
-!
- -I
-I
-
1,6 0,20 135 224 337 494 718 - -
1,6 0,40 80 133 200 293 427 614 I - -I -
Oeterminarea timpului de bazel la strunjire 165

Tabelul 5.59 (continuare)

, 2 , 3 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9 , 10 I 11

1,6 0,80 48 79 119 174 254 365 508 714 I -

1,6
1,6 I
I
1,60
3,20
28
17
47
28
71
42
104
62
151
90
217
129
302
179
424
!
566
337
3,2 I 0,05 190 I 317 476 698 - - - 2~ -
3,2 0,10 113 . 189 283 415 604 - - - -
3 ,~
') 0,20 67 I 112 168 247 359 516 718 - -
3,2 I 0,40 40 67 I 100 147 213 307 427 600 800
3,2
3,2
I 0,80
1,60
24
14
40
24
59
35
87
52
127
75
182
108
254
151
357
212
476
283
3,2 3,20 14 21 31 45 64 90
6,4
6,4
0,05
0,10
8
90
57
159
94
238
141
349
208
508
302
730
434
-
604
1~
849
I 168
-
-
6,4 0,20 I 34 56 84 123 179 258 359 505 673
6,4 0,40 I 20 33 50 73 107 153 213 300 400
6,4 0,80 20 30 44 63 91 127 178 238
6,4
6,4
II 1,60
3,20
I 1~ I
I
12
It
7
18
11
26
15
38
22
54
32
75
45
106
63
141
84
12,8
I, 0,05 48 79 I 119 ' 174 254 365 508 714 -
12,8 0,10 28 47 71 104 151 217 302 424 566
12,8 0,20 I
I 17 28 42 62 90 129 179 252 337
12,8 0,40 I 10 17 25
15
37
22
53
32
77
46
107
63
150 200
12,8
I 0,80 10 89 119
12,8
12,8
1,60
3,20 I ~I 6
-
9
5
13
8
19
11
27
16
38
22
53
32
71
42
25,6
25,6
0,05
0,10
;4\
14 ,
40
24
I 59
35
87
52
127
75
182
108
254
151
357
212
476
283
25,6
25,6
25,6
0,20
0,40
0,80
~I
-I
14
8
5
21
13
7
31
18
11
45
27
16
64
38
23
90
_53
32
126
75
45 i
168
100
59
25,6 1,60 -I - 4 6 9 14 19 35
25,6
1
I 3,20 I -I
i - - \
- 6 8 11 i~I
~fj
21

Not«. Pentru alte randamente .r; se va corecta v2 cu valoarea raportulul --

0,667

T'abelul 5.60. Coeficienfi pentru corectarea vitezei v2

Material
I I Material

,
Duriiate
HB I
Otel si aliaje
de AI
1 Fonta ~i aliaje
de Cu
I Duritate
HB 1
Otel ~i aliaje
de Al I Font1i. ~i aliaje
de Cu
1

Kt'21
I I K,v21

I I
15
30
2,59
2,03
7,24
5,12 !
I
210
225 I 0,95
0,90 ,I
1,91
1,84
45
60
1,76
1,59
4,18
3,62
!
i
I
240
255
I 0,86
0,82
I
I
1.,78
1,72
75 1,47 3,24 ! 270 0,78 1,67
90
105
1,38
1,31
2,96
2,74
i
i
285
300
0,75
0,72
I 1,62
1,57
120 1,25 2,56 i 315 0,70 1,53
i
135
150
1,20
1,16
2,41
2,29 I,
330
345
0,67
0,65 I 1,49
1,'16
165 1,12 2,18 360 0,63 I 1,42
180 , 1.06 2,08 375 0,61 I 1,39
195 l 1,00 1;90
166 Normarec lucrarilor pe strunguri normnle, carusel ~i revolver

Tabelul 5.61. Valol'ile eoefletentulul ](V22

Unghi de atac principal X 30° 45° 60° 75' 90°

](V22 0,92 1,00 1,05 1,08 1,09

Tabelul 5.62. Valorttc cOl'Lici<>ntului k'V23

Raza la virf a cutitului r, mm 0,1 0,2 0,5 1,5 2 2,5 3

I{V23 1,27 1,21 I 1,12 1.06 1,03 1,00 I 0,99 0,97

c. Viteza de aschiere rceomandata si turatia. Oea mai mica dintre cele

doua viteze maxim admise este viteza recomandata :

Vr = min (v1; v2) [mjmin ], (5.95)

'I'uratia corespunzatoare acestei viteze se determina cu relatia :

1000 Vr 318 Vr
nr = --"'-;;:::-- [rotjmin ]. (5.96)
-u D

In cazul strunjirii unor piese asimetrice, forta cerrtrifuga poate

provoca suprasolieitarea lagarelor axului principal sau chiar desprinderea.
In aceste cazuri se echilibreaza ansamblul piesadispositiv de prindere ;
in orice caz turatia aleasa nu trebuie sa depaseasca turatia limita indieata
in cartea tehnica a masinii sau in nota de exploatare a dispoaitivului de
prindere folosit. In tabelul 5.63 este data forta centrituga Fc, determinata
cu relatia :
]J'c;;::: 1,1 . 10-6m. . o· n2 [daN] (5.97)
in care:
m. este masa piesei kg;
{) - distanta intre centrul de greutate al piesei ~i axa de rotatie mm ;
n - turatia. piesei rot/min.
Din gama de .turatii a strungului utilizat, eventual restrinsa din con-
siderentele de mai sus, se alege valoarea imediat inferioara valorii ?tr• Se
cbtine astfel tnrapia ef'ectiva n. Cu ajutorul relatiei (5.1) se calculeaza viteza
de aschiere efectiva v, corespunzatoare turatiei efective. Se reeomanda
evitarea vitezelor cuprinse intre 18 ~i 35 m/rnin, mai ales pentru ultima
trecere, fie prin alegerea unui alt cutit, fie prin modificarea avansului
~i/sau adincimii de aschiere.
In tabelul 5.64 sint date turatiile corespunzatoare conditiilor uzuale,
obtinute in anumite ipoteze asupra relatiei intre dimensiunile supratetei
prelucrate ~i strungul utilizat.
 Tabclul 5.63. I?()I'!a (,ent.rifl1!j:l
~
Tu rajia 11-,rot/mill
Masa piesei tn, kg
iil'

I 160 I 320 I 640 I ]280 ! 2560

3
--~-~f--~oJ-~~J_~- ~.
i&

4001 100 "0

I~·
C
8001 :WO f.
Cl.
111
10001 100 I 100
---, ---'---'---,---,-_._,--_.,----,---,---,--- g-
szoo: SOO I 200 17 35 ••
Qf
-.--I--·-,~~.---I ,_--.-I
1'101 280
70'_--,---,----,--- 5631 11251 2250
IGOO 1 '1001100 iii"
--..·.···,---,---,~I_~I~I
. 5631 11251 22501
..~, __2801,---,--,--,--. 4505 I",
3200 I 8001 200 17 35 701 HOI 2801 5631 11251 22501 45041 9010
2
.:!.
--- .._---'---._---,---,---,---,----,---, ----
;"
_._. ,,,_. ,_16001_~(~~' ~~! ~ .__ 1.-_. __ 1_7 ~1 __ 7_0 _~I~ ~ 1125 2250 45041 9010 18020

___ '. '~~9.~-~.Q?_20°1_.__..._. .-.- .. --~~I~-~~I~ 1125 2250 4505 901011820 36040
----··,----_·'_ .. __ I
1600 I
400 .'
100 , ., __ .. ,. .J-_., 140
70,---,---,-- 280 5631
__ 4505
, 1125, 2250 ,---, 1820 36040
9010,---,- __ , 72090
_
3200 I 800 I 200
- __ ' .1 , __ .' 1 .------1 1401
'---. 280 __ 5631
._. 11251
, 22501, 45051• 90101• 180201 360401 720901144200
,---. . _
1600 1400 100 280 563' 11251 2250 4505 9010 18020 36040 720901442001288400
_~8~-~===~~1125~1·~mO~3~~1~~~

----····'----1---'--- 400
1600 ,_,_,, 100 . _ 1125 2250 4505 9010 18020 36040 72090144200288400576700
3200 1 800 I 200 22501 45051 90101 180201 360401 72090114420012884001576700
---'---'-_._,---,---,---, ---,---,---,---
-_·'---.-1---_---.1--- '
1600 1
__400 .,1 100 . 115051'901011802~1_360401720901144200128840015767001
__ '--' __
__ .1.. ·_1-------' 1__
, ,..1---····-···-, 3200._.,__800. .,1 200_ 9010 18020 _36040 n09? 144200 2884001576700, ,__ •__ ,__
lfiOO 1400 100 18020 36040 7209014<120°1288400576700
-- •• ,- •• -.,-----.-- ••• -- t, - -' •••• --·=-~·:,l2(~~ 800 '''200 _-;6010 72090 ~44200 288400 57G700=1='=1=:=" __
•....
Cl>
1000 400 720901442002884005767001 "-l
 -~----. -'._-----
-==='-==

168 Normarea lucrdrilor pe strunguri normale, ceruse I ~i revolver

Tabeltzl 5.64. l'lu'alii rccomandate nr

Material: otel HB = 195; tai~: CM

I
1
Putere
Adtncimea de aschiere
,
t, mm
Diame~rul
exterior
motor
, priue.
IkW
Avans
S

mm/rot
0.2
I 0,4
I 0,8 I, 1,6
I 3,2
I 6,4
1 12,8 I 25,6
mm
Turatia 1.,., rot/min
I 2 I 3 4
I 5
I 6
I 7
I 8
1 9
I 10
I 11

i I
25 3,0 0,05 2500(3) 2500(3)' 2500(3)12477(1)12232(1)' 1215(2) 608(2) 301(2)
25 3,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1)11445(2) 723(2) 361(2) 181(2)
25 3,0 0,20 2500(3) 2311(1) 2083(1) 1719(2) 859(2) 430)2) 215(2) 107(2)
_:l
')"
3,0 0,40 2142(1) 1930(1) 1740(1) 1022(2) 511(2) 255(2) 128(2)1 64(2)
25 3,0 0,80 1680(1) 1514(1) 1251(2) 608(2) 304(2) 152(2) 76(2) 38(2)

,"
f
,~

'if
, i
25
25
25
25
25
25
I
Ii
3,0
3,0
5,0
5,0
5,0
5,0
I
1,60
3,20
0,05
0,10
0,20
0,40
1318(1) 1188(1)
1034(1) 859(2)
723(2)
430(2)
361(2)
215(2)
181(2)1
107(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2477(1) 2232(1)
2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1) 1943(1)
2500(3) 2311(1) 2083(1) 1877(1) 1432(2)
2142(1) 1930(1) 1740(1) 1568(1)' 852(2)
90(2)
5,1(2)
45(2)

2012(1) 1013(2)
1204(2)
716(2)
426(2)
602(2)
358(2)
213(2)
-
-
506(2)
301(2)
179(2)
106(2)
~!
',~,
25 I 5,0 0,80 1680(1) 1514(1) 1365(1) 1013(2) 506(2) 253(2) 127(2) 63(2)
:~1 25 I 5,0 1,60 1318(1) 1188(1) 1071(1) 602(2) 301(2) 151(2) 75(2) 38(2)
,1. 25 I 5,0 3,20 1034(1) 932(1) 716(2) 358(2) 179(2) 90(2) 45(2) -
25 7,5 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2477(1) 2232(1) 2012(1) 1519(2) 760(2)
25
25
I 7,5 0,10 2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1) 1943(1) 1751(1) 903(2) 452(2)

25 I 7,5
7,5
0,20
0,40
2500(3) 2311(1) 2083(1) 1877(1) 1692(1)
2142(1) 1930(1) 1740(1) 1568(1) 1277(2)
1074(2)
639(2)
537(2)
319(2)
269(2)
160(2)
25 7,5 0,80 1680(1) 1514(1) 1365(1) 1230(1) 760(2) 380(2) 190(2) 95(2)
25 I 7,5 1,60 1318(1) 1188(1) 1071(1) 903(2) 452(2) 226(2) 113(2) 56(2)
25
I 7,5 3,20 1034(1) 932(1) 840(1) 537(2) 269(2) 134(2) 67(2) 34(2)
50 3,0 0,05 1692(1) 1525(1) 1374(1) 1238(1) 1116(1) 608(2) 304(2) 152(2)
50 3,0 0,10 1473(1) 1327(1) 1196(1) 1078(1) 723(2) 361(2) 181(2) 90(2)
50 I 3,0 0,20 1282(1) 1155(1) 1041(1) 859(2) 430(2) 215(2), 107(2) 54(2)
50 3,0 0,40 1071(1) 965(1) 870(1) 511(2) 255(2) 128(2) 64(2) 32(2)
-
50
50
50
I 3,0
3,0
3,0
0,80
1,60
3,20
840(1)
659(1)
517(1)
757(1)
594(1)
430(2)
608(2)
361(2)
215(2)
304(2)
181(2)
152(2)
90(2)
76(2)
45(2)
-
38(2)
-
-
-
-
107(2)1 54(2)
50 5,0 0,05 1692(1) 1525(1) 1374(1) 1238(1) 1116(1) 1006(1) 506(2) 253(2;
50 5,0 0,10 1473(1) 1327(1) 1196(1) 1078(1) 972(1) 602(2) 301(2) 151(2;
50 5,0 0,20 1282(1) 1155(1) 1041(1) 939(1) 716(2) 358(2) 179(2) 90(2;
50 5,0 0,40 1071(1) 965(1) 870(1) 784(1) 426(2) 213(2) 106(2) 53(2;
50 5,0 0,80 840(1) 757(1) 682(1) 506(2) 253(2) 127(2) 63(2) 32(2;
50 I 5,0 1,60 659(1) 594(1) , 535(1) 301(2) 151(2) 75(2) 28(2) -
50
50
I 5,0
7,5
3,20
0,05
517(1) 466(1) 358(2) 719(2) 90(2)
1692(1) 1525(1) 1374(1) 1238(1) 1116(1)
45(2)
1006(1) 760(2)
- -
380(2:
50
50
I 7,5
7,5
0,10
0,20
1473(1) 1327(1) 1196(1) 1078(1)
1282(1) 1155(1) 1041(1)
972(1)
939(1) . 846(1)
876(1) 452(2)
537(2) . 269(2)
226(2:
134(2:
50 I 7,5 0,40 1071(1) 965(1) 870(1) 784(1) 639(2) 319(2) 160(2) 80(2:
50 7,5 0,80 840(1) 757(1) 682(1) 615(1) 380(2) 190(2) 95(2) 47(2
50 7,5 1,60 659(1) 594(1) 535(1) 452(2) 226(2) 113(2) 56(2) -
50
100
I 7,5
3,0
3,20
0,05
517(1)
846(1)
466(1)
762(1)
420(1) 269(2) 134(2)
687(1 ) 619(1 ) 558(1)'
67(2)
304(2)
34(2)
152(2) 76(2
-
100 II 3,0 0,10 I 736(1) 664(1) 598(1) 539(1) 361(2) 181(2) 90(2) 45(2
too !
100
3,0
3,0 1
0,20
0,40
I 641(1)
535(1)
578(1)
483(1)
521(1)
435(1)
430(2)1 215(2)
255(2) 128(2)
107(2)
64(2)
54(2)
32(2)i
-
-
100 I 3,0 I 0,80 420(1) 379(1) 304(2) 15(2) 76(2) 38(2) -I, -

Not a. (1) llrnitata de durabtlitatea ti'i.i~ului; (2) Ilmitata de puterea motorulu t princi-
pal; (3) Iimitata de turatta maxima a grupe i de rnasinl.
 ~"""'"~~-"~~---- --- -------------------------------- ---.

Determinureu timpului de baza la strunjire 169

Tabelul 5.64 (continuare)

2 3 4 5
I
6 7
I
8
I
9
I
10 I 11

100
100
I 3,0
3,0
I 1,60
3,20,
330(1)1
I1I

259(1)
297(1)
215(2)
181(2)
107(2)
90(2)
54(2)
45(2)
-
_
- -
_I -
-
100
100
5,0
5,0
0,05
0,10
I 846(1)
1 736(1)
762(1)
664(1)
687(1)
598(1)
619(1)
539(1)
558(1)
486(1)
503(1)
301(2)
253(2)
151(2)
127(2)
75)2)
100 I 5,0 1 0,20 641(1) 578(1) 521(1) 469(1) 358(1) 179(2) 90(2) 45(2)
100
100
I 5,0
5,0,
I 0,40
0,80
I

i 535(1)
: 420(1)
483(1) 435(1)
379(1) 341(1)
392(1)
253(2)
213(2) 106(2)
127(2) 63(2)
53(2)
32(2)
-
-
100 5,0 I 1,60 I 330(1) 297(1) 268(1) 151(2) 75(2) 38(2) - -
100 5,0 3,20 259(1) 233(1) 179(2) 90(2) 45(2) - - -
100
100
100
7,5
7,5
7,5
II 0,05
0,10
0,20
846(1),'
736(1)
641(1)1
762(1) 687(1)
664(1) 598(1)
578(1) 521(1)
619(1)
539(1)
469(1)
558(1) 503(1)
486(1).438(1)
423(1) 269(2)
380(2)
226(2)
134(2)
190(2)
113(2)
67(2)
100 7,5 0,40 535(1), 483(1) 435(1) 392(1) 319(2) 160(2) 80(2) 40(2)
100 1 7,5 1 0,80 420(1) 379(1) 341(1) 308(1) 190(2) 95(2) 47(2) -
100 I 7,5 1 1,60 330(1) 297(1) 268(1) 226(2) 113(2) 56(2) - -
100 7,5 3,20 259(1) 233(1) 210(1) 134(2) 67(2) 3-1(2) - -
200 3,0 I 0,05 423(1) 381(1) 344(1) 310(1) 279(1) 152(2) 76(2) 38(2)
200 3,0, 0,10 368(1) 332(1) 229(1) 270(1) 181(2) 90(2) 45(2) -
200 3,0 I 0,20 321(1) 289(1) 260(1) 215(2) 107(2) 54(2) + : -

200 3,0 0,40 268(1) 241(1) 217(1) 128(2) 64(2) 32(2) - -

200 3,0 I 0,80 210(1) 189(1)1 152(2) 76(2) 38(2) - - -
200 3,0 1,60 165(1) 1-19(1) 90(2) 45(2) - - - -
200 3,0 3,20 I 129(1) 107(2) 54(2) - - - - -
200 5,0 I 0,05 ·123(1) 381(1) 344(1) 310(1) 279(1) 251(1) 127(2) 63(2)
200
200
5,0
5,0
I 0,10
0,20
I
I 368(1)1
321 (1)
332(1) 299(1)
289(1) 260(1)
270(1)
235(1)
243(1)
179(2)
151(2)
90(2)
75(2)
45(2)
38(2)
-
200 5,0 0,40 268(1) 241(1) 217(1) 196(1) 106(2) 53(2) - -
200 5,0 I 0,80 210(1) 18!)(1) 171(1) 127(2)" 63(2) 32(2) - -
200 5,0 1,60 I 165(1) 149(1) 134(1) 75(2) 38(2) - - -
200 5,0 3,20 129(1) 117(1) 90(2) 45(2) - - - -
200 7,5 0,05 423(1) 381(1) 344(1) 310(1) 279(1) 251(1) 190(2)1 95(2)
200
200
200
I 7,5
7,5
7,5
0,10
0,20
0,40
368(1)1
321(1)
268(1)1
332(1)1 299(1)
289(1) 260(1)'1
241(1) 217(1)1
270(1)
235(1)
196(1)
243(1) 219(1)i
211(1) 134(2)1
160(2) 80(2)
113(2)
67(2)
40(2)
56(2;
34(2)
-
200
200
I 7,5
7,5
0,80
1,60
I-210(1)
165(1)
189(1) 171(1)
149(1) 134(1)
154(1)
113(2)
95(2)
56(2)
47(2)
-
-
-
-
-
200
400
400
,7,5
I 7,5
7,5
3,20
0,05
0,10,
I 129(1)
211(1)
184(1)1
117(1) 105(1)
191(1) 172(1)
166(1) 150(1)
67(2)
155(1)
135(1)
34(2)
140(1)
-
126(1)
121(1) 109(1)
-
95(2)
56(2)
-
47(2)
-
400 11 7,5 0,20 1160(1) 144(1) 130(1) 117(1) 106(1) 67(2) 34(2) -
400 7,5 0,40 134(1) 121(1) 109(1) 98(1) 80(2) 40(2) - -
400 7,5 0,80 105(1) 95(1) 85(1) 77(1) 47(2) - - -
400 7,5 1,60 82(1) 74(1) 67(1) 56(2) - - - -
400
400
7,5
11,0
3,20
0,05
I C5(1)
211(1)
58(1)
191(1)
53(1)
172(1)
34(2)
155(1)
-
140(1)
-
1~6(1)
-
113(1)
-
70(2)
400 11,0 0,10 184(1) 166(1) 150(1) 135(1)1 121(1) 109(1) 83(2) 41(2)
400 11,0 0,20 160(1) 144(1) 130(1) 117(1) 106(1) 95(1) 49(2) -
400 I 11,0 0,40 134(1) 121(1) 109(1) 98(1) 88(1) 59(2) - -
400 11 ,0 0,80 105(1) 95(1) 85(1) 77(1) 69(1) 35(2) - -
400 11,0 1,60 82(1) 74(1) 67(1) CO(l) 41(2) - - -
400 11,0 3,20 I 65(1) 58(1) 53(1) 47(1) - - - -
400 16,0 0,05 211(1) 1\11(1) 172(1) 155(1) 140(1) 126(1) 113(1) 101(2)
400 16,0 0,10 i 184(1) lCC(1)1150(1) 135(1) 121(1) 109(1) 99(1) 60(2)
400 I 16,0 0,20 I160(1) 144(1) 130(1) 117(1) 106(1) 95(1) 72(2) 36(2)
400 l 16,0 0,40 I 134(1) 121(1) 109(1) 98(1)1 88(1) 80(1), 43(2) -
 --,,---,--~ _,~~c __"'~.~=~=__==·"_,,,.=="'_==- -""""--'-~-'-"""'-''''----'~
"'-----

170 Normarea lucrarilor pe slrunguri normale, ceruse] ~i revolver

Tabelul 5.6;1 (continuare)

2 3 4 I 5 6 1 7 8 9 r -10 I 11

400 16,0 0,80 \ 105(1) \)5(1)1 85(1) 77(1) 6\)(1) 51(2) -

400 16,0 1,60 82(1) 74(1) 67(1) 60(1) 54(1) 30(2) -
400 16,0 3,20 65(1) 58(1)' 53(1) 47(1) 36(2) - =1 -
800 16,0 0,05 106(1) 95(1) 86(1) 77(1) 70(1) 63(1) 57(1)\ 51(2)
800 16,0 0,10 92(1) 83(1 } 75(1) 67(1) 61(1) 55(1) 49(1) 30(2)
1 72(1) 36(2( 18(2)
800 16,0 0,20 80(1) 65(1) 5\)(1)1 53(1) 48(1)
800 16,0 0,40 67(1) 60(1) 54(1} 4\)(1) 4c1(1) 40(1) 21(2) -
800 16,0 0,80 53(1) 47(1) 43(1) 38(1)1 ~,5(1) 25(2) 13(2) -
800 16,0 1,60 ,[1(1) 37(1) 33(1) 30(1) 27(1) 15(2) - -
800 16,0 3,20 32(1) 2\)(1) 26(1) 24(1) 18(2)1 - - -
800 23,0 0,05 106(1 ) 95(1) 86(1) 77(1)1 70(1)1 63(1) 57(1) 51(1)
800 23,0 0,10 92(1) 83(1) 75(1) 67(1) 61 (1) 55(1) 4\)(1) 43(2)
800 23,0 0,20 80(1) 72(1) 65(1) 5\)(1) 53(1 ) 48(1) 43(1) 26(2)
800 23,0 0,40 67(1) 60(1) 54(1) 49(1) 40(1) 31(2) 15(2)
44(1)1
800 23,0 0,80 53(1) 47(1) 43(1) 38(1) :15(1) :l1(1) 18(2) -
800 23,0 1,60 41(1) :l7(1 ) 33(1) :l0(1) 27(1) 22(2) - -
800 23,0 3,30 32(1) 29(1) 26(1) 24(1) 21 (1)1 13(2) - -
800 32,0 0,05 106(1) 95(1 ) 86(1) 77(1) 63(1) 57(1) 51(1)
70(1)1
800 32,0 0,10 92(1) 83(1) 75(1) 67(1) 61(1) 55(1) 49(1)1 44(1)
800 32,0 0,20 80(1) 72(1) 65(1 )1 59(1) 53(1) 48(1 ) 43(1) 36(2)
800 32,0 0,40 67(1 ) 60(1) 54(1) '19(1 ) 44(1) 40(1) 36(1 ) 21(2)
800 32,0 0,80 53(1) 47(1) 43(1) 38(1 ) 35(1) 31(1) 25(2) 13(2)
800 32,0 1,60 41(1) 37(1) 33(1) 30(1) 27(1) 2'1(1) 15(2) -
800 32,0 3,20 32(1) 29(1) 26(1) 24(1) 21(1) 18(2) - -
1600 32,0 0,05 53(1) 48(1) 43(1) 39(1) 35(1) 31(1) 28(1 ), 26(1)
1600 32,0 0,10 46(1) 37(1) 3'1(1) 30(1) 27(1) 25(1)' 22(1)
41(1)1
1600 32,0 0,20 40(1) 36(1) 33(1} 29(1) 24(1) 21(1) 18(2)
26(1)1
1600 32,0 0,40 33(1) 30(1) 27(1) 24(1) 22(1) 20(1) 18(1 ) 11(2)
1600 1 32,0 0,80 26(1) 24(1) 21(1) 19(1) 17(1) 16(1) 13(2) 6(2)
1600 32,0 1,60 21(1 ) 19(1) 17(1) 15(1) H(l) 12(1) 8(2) 4(2)
1600 32,0 3,20 16(1 ) 15(1) 13(1) 12(1) 11 (1) 9(2) 11(2) -
1600 45,0 0,05 53(1) 48(1) 43(1) 39(1)! 35(1) 31(1 ) 28(1) 26(1)
1600 45,0 0,10 46(1) 41(1) 37(1) 30(1) 27(1) 25(1) 22(1)
34(1)1
1600 45,0 0,20 40(1) 36(1)1 33(1)1 29(1) 26(1) 24(1) 21(1) 19(1)
1600 45,0 0,40 33(1) 30(1) 27(1)1 24(1) 22(1) 20(1) 18(1) 15(2)
1600 45,0 0,80 26(1) 24(1) 21(1)1 19(1) 17(1) 16(1) 11(1) 9(2)
1600 45,0 1,60 21(1) 19(1) 17(1)1 15(1) 14(1) 12(1) 11(2) 5(2)
1600 45,0 3,20 16(1) 15(1) 13(1) 12(1 ) 11(1) 10(1) 6(2) 3(2)
1600 60,0 53(1) 48(1) 43(1) 39(1) 35(1) 31(1) 28(1) 26(1)
1 0,05
1600 60,0 0,10 46(1) 41(1)1 37(1) 30(1) 27(1) 25(1) 22(1)
34(1)1
1600 60,0 0,20 40(1) 36(1) 33(1) 29(1) 26(1) 2<1(1) 21(1) 19(1)
1600 60,0 0,40 33(1) 30(1)1 27(1) 24(1) 22(1) 20(1) 18(1) 16(1)
1600 1 60,0 0,80 26(1) 24(1) 21(1 ) 19(1) 17(1) 16(1) 14(1)' 12(2)
1600 1 60,0 1,60 21(1)1 19(1) 17(1) 15(1)1 H(l) 12(1) 11(1) 7(2)
1600 60,0 3,20 16(1) 15(1) 13(1 ) 12(1) 11(1) 10(1) 8(2) 4(2)
3200 32,0 0,05 26(1)1 24(1) 21 (1)' 19(1) 17(1)! 16(1) 14(1) 13(1)
3200
3200
32,0
32,0
I 0,10
0,20
23(1)
20(1)
21(1)
18(1)
19(1)1
16(1 )1
17(1)
15(1)
15(1)
13(1)
14(1)
12(1)
12(1),
11(1)\
11(1)
9(2)
3200 32,0 0,40 17(1) 15(1) 14(1 ) 12(1) 11(1 ) 10(1) 9(1) 5(2)
3200
3200
32,0
32,0
I 0,80
1,60
13(1)
10(1)
12(1)
9(1)
11(1) 10(1)1 9(1)
7(1)
8(1)
6(1)
6(2)
4(2)
3(2)
-
8(1)1 8(1)1
3200 32,0
1 0,05
3,20
8(1) 7(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(2) - -
3200 45,0 26(1) 24(1) 19(1) 17(1) 16(1) 14(1) 13(1)
1 21(1 )1
3200 45,0 0,10 23(1) 21(1) 19(1) 17(1)1 15(1 ) 14(1) 12(1) 11(1)
3200 1 45,0 0,20 20(1) 18(1) 16(1) 15(1) 13(1)1 12(1) 11(1) 10(1)
--' ="'-..••••h••''''''4:....~&lOo,r~~...:e~~.-; ':;:".';0." -c;;,:!;._-,-'. :,.-:._

Determinarea timpului de bazCi la strunjire 171

Tabelul 5.64 (continuare)

, 2 , 3 4 I 5 I 6 I 7 , 8 9110111
3200
3200
45,0
45,0
I 0,40
0,80
I 17(1)
13(1)
15(1)
12(1)
14(1)
11(1)
12(1)
10(1)
11(1)\
9(1)
10(1)
8(1)
9(1)
7(1)
7(2)
4(2)
3200 45,0 I 1,60 10(1) 9(1) 8(1) 8(1) 7(1) 6(1) 5(2) -
3200 45,0 i 3,20 8(1) 7(1) 7(1) 6(1) 5(1) 5(1) 3(2) -
3200
3200
60,0
60,0
I 0,05
0,10
26(1)
23(1)
24(1)
21 (1)
21(1)
19(1)
19(1)
17(1)
17(1)
15(1)
16(1)
14(1)
14(1)
12(1)
13(1 :
11(1:
3200 60,0 0,20 20(1) 18(1) 16(1) 15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1:
3200 60,0 I 0,40
0,80
17(1)
13(1)
15(1)
12(1)
14(1)
11(1)
12(1)
10(1)
11(1)
9(1)
10(1 )
8(1)
9(1 )
7(1 )
8(1:
6(2:
3200 60,0
3200
3200
60,0
60,0
1 60
1 3:20 I
I
10(1)
8(1)
9(1)
7(1)
8(1)
7(1)
8(1)
6(1)
7(1)
5(1)
6(1)
5(1)
6(1),
4(2)
4(2:
-
Material: otel H B ~ 195; tai~: OR
I
I
25 3,0 0,05 12500(3)12451(1)12061(1) 1733(1) 1458(1) 1215(2) 608(2) 304(2
25 3,0 I 0,10 12319(1) 1950(1) 1640(1) 1379(1)
1845(1) 1551(1) 1305(1) 1097(1)
1160(1)
859(2)
723(2)
430(2)
361(2)
215(2)
181(2
107(2
25 3,0 0,20
'r
-;) 3,0 0,40 1254(1) 1055(1) 887(1) 746(1) 511(2) 255(2) 128(2) 6<1(2
25 3,0 0,80 I 794(1) 668(1) 561(1) 472(1) 304(2) 152(2) 76(2) 38(2
25 3,0 1,60 I 502(1) 422(1) 355(1) 299(1) 181(2) 90(2) 45(2) -
25 3,0 3,20 318(1)/ 267(1) 225(1) 189(1) 107(2) 54(2) -
25 5,0 I 0,05 I 2500(3) 2451(1) 2061(1) 1733(1) 1458(1) 1226(1) 1013(2) 506(2
25 5,0 0,10 2319(1) 19.50(1) 1640(1) 1379(1) 1160(1) 975(1) 602(2) 301(2
25 5,0 0,20 1845(1)11551(1) 1305(1) 1097(1) 922(1) 716(2) 358(2) 179(2
25 5,0 0,40 1254(1)11055(1) 887(1) 746(1) 627(1) 426(2) 213(2) 106(2
'Y
-;) 5,0 0,80 794(1) 668(1) 561(1) 472(1) 397(1) 253(2) 127(2) 63(2
25 5,0 1,60 502(1) 422(1) I 355(1) 299(1)1 251(1) 151(2) 75(2) 38(2
25 5,0 3,20 318(1) 267(1)1 255(1) 189(1) 159(1) 90(2) 45(2) -
25 7,5 0,05 2500(3) 2451(1)/2061(1) 1733(1) 1458(1) 1226(1) 1031(1) 760(2
25
23
7,5
7,5
I 0,10
0,20
2319(1) 1950(1) 1640(1) 1379(1)
1845(1) 1551(1) 1305(1) 1097(1)
1160(1)
922(1)
975(1)
776(1)
820(1)
537(2)
452(2
269(2
25
25
7,5
7,5
I
I
0,40
0,80
1254(1).1055(1)1
794(1)1 668(1)
887(1)
561(1)
746(1)
472(1)
627(1)
397(1)
527(1)
334(1)
319(2)
190(2)
160(2
95(2
25 7,5 1,60 502(1) 422(1) 355(1) 299(1) 251(1) 211(1) 113(2) 56(2
'r
~;) 7,5 3,20 318(1) 267(1) 225(1) 189(1) 159(1) 134(1) 67(2) 34(2
50 3,0 0,05 1458(1) 1226(1) 1031(1) 867(1) 729(1) 608(2) 304(2) 152(2
50 3,0 0,10 1160(1) 975(1) 820(1) 689(1) 580(1) 361(2) 181(2) 90(2
50 3,0 0,20 922(1) 776(1) 652(1) 549(1) 430(2) 215(2) 107(2) 54(2
50 3,0 0,40 627(1) 527(1) 443(1) 373(1) 255(2) 128(2) 64(2) 32(2
50 3,0 0,80 397(1 ) 334(1) 281(1) 236(1) 152(2) 76(2) 38(2) -
50 3,0 1,60 251(1) 211(1) 178(1) 149(1) 90(2) 45(2) - -
50 3,0 3,20 159(1) 134(1)1 112(1) 95(1) 54(2) - - -
50 5.0 0,05 1458(1)11226(1) 1031(1) 867(1) 729(1) 613(1) 506(2) 253(2
50 5,0 0,10 1160(1) 975(1) 820(1) 689(1)1 580(1) 488(1) 301(2) 151(2
50 5,0 0,20 1 922(1) 776(1) 652(1) 549(1) 461(1) 358(2) 179(2) 90(2
50 1 5,0 0,40 627(1) 527(1) 443(1) 373(1) 314(1) 213(2) 106(2) 53(2
50 5,0 0,80 397(1) 334(1) 281(1) 236(1) 198(1) 127(2) 63(2) 32(2
50 5,0 1,60 251(1) 211(1) 178(1) 149(1) 126(1) 75(2) 38(2) -
50 5,0 3,20 159(1) 134(1) 112(1) 95(1) 79(1) 45(2) - -
50 7,5 0,05 1458(1) 1226(1) 1031(1) 867(1) 729(1) 613(1) 515(1) 380(2
50 7,5 0,10 1160(1) 975(1) 820(1) 689(1) 580(1) 488(1) 410(1) 226(2
50 7,5 0,20 922(1) 776)1) 652(1) 549(1) 461(1) 388(1) 269(2) 134(2
50 7,5 0,40 627(1) 527(1) 443(1) 373(1) 314(1) 264(1) 160(2) 80(2
50 7,5 0,80 397(1) 334(1) 281(1) 236(1) 198(1) 167(1) 95(2) 47(2
50 7,5 1,60 251(1) 211(1) 178(1) 149(1) 126(1) 106(1) 56(2) -
50 I 7,5 3,20 159(1) 134(1) 112(1) 95(1) 79(1) 67(1) 34(2) -
 ~""'~·~~=-='-~,c- _ ..::::~_~,.~
..~~.~;_ ...__ .. ,,~

172 Normarea lucrarilor pe strunguri normaJe, .carusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

2 , 3 4 , 5 , 6 , 7
I
8 , s 1 10 1 11
1
100
100 I 3,0
3,0
0,05
0,10
729(1)
580(1)
613(1)
488(1)
515(1)
410(1)
433(1)1
345(1)1
364(1)
290(1)
304(2)
181(2)
152(2)1
90(2)1
76(2)
45(2)
100
100
I 3,0
3,0
0,20
0,40
461(1)
314(1)
388(1)
264(1)
326(1)
222(1)
274(1)'
186(1)
215(2)
128(2)
107(2)
64(2)
54(2)
32(2)
-
-
100 I 3,0 0,80 198(1) 167(1) 140(1) 118(1) 76(2) 38(2) - -
100 3,0 1,60 126(1) 106(1) 89(1) 75(1) 45(2) - - -
100 3,0 3,20 79(1) 67(1) 56(1), 47(1) - - i - -
100 5,0 0,05 729(1) 613(1) 515(1)' 433(1)1 364(1) 306(1)1 253(2) 127(2)
100 5,0 0,10 580(1) 488()1 410(1) 345(1), 290(1) 244(1) 151(2)1 75(2)
100 I 5,0 0,20 461(1) 388(1) 326(1) 274(1)1 231(1) 179(2) 90(2) 45(2)
100 5,0 0,40 314(2) 264(1) 222(1) 186(1) 157(1) 106(2) 53(2) -
100 5,0 0,80 198(1) 167(1) 140(1) 119(1)1 99(1) 63(2) 32(2) -
100 5,0 1,60 126(1) 106(1) 89(1) 75(1)1 63(1)1 38(2) - -
100 5,0 3,20 79(1) 67(1) 56(1) 47(1)1 40(1) - - -
100 7,5 0,05 729(1) 613(1) 515(1) 433(1) 3M{1) 3OG(1) 258(1) 190(2)
100 7,5 0,10 580(1) 488(1) 410(1)1 345(1)1290(1) "4(1) 205!1)jl13(2)
100 7,5 0,20 461(1) 388(1) 326(1)1 274(1) 231(1) 194(1) 134(2) 67(2)
100 7,5 0,40 314(1) 264(1) 222(1) I
186(1) 157(1) 132(1) 80(2) 40(2)
100
100
I 7,5 0,80
1,60
198(1) 167(1) 140(1) 118(1) 99(1) 83(1) 47(2)1 -
1 7,5 126(1) 106(1) 89(l), 75(1)1 63-(1) 53(1) - -
100 7,5 3,20 79(1) 67(1) 56(1)1 47(1)1 40(1) 33(1) -I -
200 3,0 0,05 364(1) 306(1) 258(1)1 217(1)1 182(1) 152(2) 76(2)1 38(2)
200 3,0 0,10 290(1) 244(1) 205(1) 172{1) 145(1) 90(2) 45(2)\ -
200 3,0 0,20 231(1) 194(1) 163(1) 137(1) 107(2) 54(2) -I -
200 3,0 0,40 \157(1) 132(1) 111(1) 93(1) 64(2) 32(2) -I -
200 3,0 0,80 99(1) 83(1) 70(1) 59(1) 3S(2) - - -
200 3,0 1,60 63(1) 53(1) 44(1) 37(1) - - - -
200 3,0 3,20 40(1) 33(1) - - - _ - -
200 5,0 0,05 364(1) 306(1)1 258(1) 271(1) 182(1) 153(1) 127(2) 63(2)
200 I 5,0 0,10 290(1) 244(1) 205(1)1172(1) 145(1) 122(1) 75(2) 38(2)
200 5,0 0,20 231(1) 194(1) 163(1) 137(1) 115(1) 90(2) 45(2) -
200 5,0 0,40 157(1) 132(1) 111(1) 93(1) 78(1) 53(2) - -
200 I 5,0 0,80 99(1) 83(1) 70(1) 59(1), 50(1)1 32(2) - -
200 5,0 1,60 63(1) 53(1) 44(1) 37(1)1 31(1) - - -
200 5,0 3,20 40(1) 33(1) - - - - - -
200 7,5 0,05 364(1) 306(1) 258(1) 217(1) 182(1) 153(1) 129(1) 95(2)
200 7,5 0,10 290(1) 244(1) 205(1) 172(1) 145(1) 122(1) 102(1) 56(2)
200 7,5 0,20 231(1) 194(1) 163(1) 137(1) 115(1) 97(1) 67(2) 34(2)
200 7,5 0,40 1 157(1) 132(1) 111(1) 93(1) 78(1) 66(1) 40(2) -
200 7,5 0,80 99(1) 83(1) 70(1) ,59(1) 50(1) 42(1) - -
200
200
7,5
7,5
1,60
3,20
63(1)
40(1)
53(1)
33(1)
44(1)
-I --
37(1) 31(1)
-
-
- -I
-I
-
-
400 I 7,5 0,05 182(1) 153(1)1 129(1) 108(1) 91(1)i 77(1) 64(l)l 47(2)
4{}0
I 7,5 0,10 145(1) 122(1) 102(1)i 86(1) 72(1) 61(1) 51(1)\ -
400 7,5 0,20 115(1) 97(1) 82(1) I 69(1) 58(1) 48(1) 34(2) -
400
I 7,5 0,40 78(1) 66(1) 55(1) 47(1) 39(1) 33(1) -I --
400
400
7,5
7,5
0,80
1,60
50(1)1
31(1)
42(1)
-
35(-=:1 =[ -
-
- -I
-
-
-
400 7,5 3,20 - - - - -
400 1 11,0 0,05 182(1) 153(1) 129(1;1108(1;1 91(1) 77(~1 64(1) 54(1)
400 11,0 0,10 145(1) 122(1) 102(1) 86(1) 72(1) 61(1)1 51(1) 41(2)
400 11,0 0,20 115(1) 97(1) 82(1) 69(1) 58(1) 48(1) 41(1) -
400 11,0 0,40 78(1) 66(1) 55(1)1 47(1) 39(1) 33(1)1 - -
400 11,0 0,80 50(1) 42(1) - - - -
400 r 11,0 1,60 31(1) -
35(-=:/
- - =1 - -
Delerminarea timpului de bazo la strunjire 173

Tabelul 5.6<1 (continuare)

2 3 4 5 6 7 8 9 1 10 11
I I I I ! I ,

400 I 11,0 3,20 - - - _ _ _ _ _

i 1
400 'I16,0 0,05 182(1) 153(1) 129(1) 108(1) 91(1) 77(1) 64(1) 54(1
400 16,0 0,10 145(1) 122(1) 102(1) 86(1) 72(1) 61(1) 51(1) 43(1
400 I 16,0 0,20 115(1) 97(1) 82(1) 69(1) 58(1) 48(1) 41(1) 34(1
400 I 16,0 0,40 78(1) 66(1) 55(1) 47(1) 39(1) 33(1) - -
400 116,0 0,80 50(1) 42(1) 35(1) - - - - -
400 16,0 1,60 31(1) - - - - - _ _

~~g,i~:g
800I
~:~g
16,0 0,10
91(1)
72(1)
77(1)
61(1)
64(1)
51(1)
54(1)
43(1)
46(1)
36(1)
38(1)
30(1)
32(1)
26(1)
27(1-
22(1
800 I 16,0 0,20 58(1) 48(1) 41(1) 34(1) 29(1) 24(1) 20(1) 17(1:
800 I 16,0 0,40 39(1) 33(1) 28(1) 23(1) 20(1) 16(1) 14(1) -
80D I 16,0 0,80 25(1) 21(1) 18(1) 15(1) 12(1) - - -
800 I· 16,0 1,60 16(1) 13(1) - - - - - -
800 16,0 3,20 - - - - - - _ . _
800 i 23,0 0,05 91(1) 77(1) 64(1) 54(1) 46(1) 38(1) 32(1) 27(1'
800 i 23,0 0,10 72(1) 61(1) 51(1) 43(1) 36(1) 30(1) 26(1) 22(1:
800 I 23,0 0,20 58(1) 48(1) 41(1) 34(1) 29(1) 24(1) 20(1) 17(1:
800 I 23,0 0,40 39(1) 33(1) 28(1) 23(1) 20(1) 16(1) 14(1) -
800 I 23,0 0,8D 25(1) 21(1) 18(1) 15(1) 12(1) - - -
800 1 23,0 1,60 16(1) 13(1) - - - - - -
800 23,0 3,20 - - - - - - - -
800 I 32,0 0,05 91(1) 77(1) 64(1) 54(1) 46(1) 38(1) 32(1) 27(1
80{) ! 32,0 0,10 72(1) 61(1) 51(1) 43(1) 36(1) 30(1) 26(1) 22(1:
800 ! 32,0 0,20 58(1) 48(1) 41(1) 34(1) 29(1) 24(1) 20(1) 17(1
800 11 32,0 0,40 39(1) 33(1) 28(1) 23(1) 20(1) 16(1) 14(1) -
800 32,0 0,80 25(1) 21(1) 18(1) 15(1) 12(1) - - -
800 ! 32,0 1,60 16(1) 13(1) - - - - - -
800 I 32,0 3,20 - - - - - - - -
1600 I 32,0 0,05 46(1) 38(1) 32(1) 27(1) 23(1) 19(1) 16(1) 14(1
1600
1600
II 32,0
32,0
0,10
0,20
36(1)
29«)
30(1)
24(1)
26(1)
20(1)
22(1)
17(1)
18(1)
14(1)
15(1)
12(1)
13(1)
10(1)
11(1:
9(1
1600 ,32,0 0,40 20(1) 16(1)1 14(1) 12(1) 10(1) 8(1) 7(1) 6(1
1600 I 32,0 0,80 12(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1), 4(1
IGOO ! 32,0 1,60 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1) 3(1) -! -
1600 .\ 32,0 3,20 5(1) 4(1) 4(1) - - - - -
1600 45,0 0,05 46(1) 38(1) 32(1) 27(1) 23(1) 19(1) 16(1) 14(1
1600 ! 45,0 0,10 3G(1) 30(1) 26(1) 22(1) 18(1) 15(1) 13(1) 11(1
1600 i 45,0 0,20 29(1) 24(1) 20(1) 17(1) 14(1) 12(1) 10(1) 9(1
1600 I 45,0 0,40 20(1) 16(1) 14(1) 12(1) 10(1) 8(1) 7(1) 6(1
1600 I 45,0 0,80 12(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1) 4(1
1600 i 45,0 1,60 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1) 3(1) - -
1600 i 45,0 3,20 5(1) 4(1) 4(1) - - - - -
1600 ! 60,0 0,05 46(1) 38(1) 32(1) 27(1) 23(1) 19(1) 16(1) 14(1
1600 i 60,0 0,10 36(1)1 30(1) 26(1) 22(1) 18(1) 15(1) 13(1) 11(1
1600 I 60,0 (}o;20 29(1) 24(1) 20(1) 17(1) 14(1) 12(1) 10(1) 9(1
1600 i 60,0 0,40 20(1) 16(1) 14(1) 12(1) 10(1) 8(1) 7(1) 6(1
1600 60,0 0,80 12(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1) 4(1
1600
1600
II

60,0
,60,0
1,60
3,20
8(1)
5(1)
7(1)
4(1)
6(1)
4(1)
5(1)
-
4(1)1 3(1)
-
-
-
-
-
3200 I 32,0 0,05 23(1) 19(1) 16(1) 14(1) 11(1) 10(1) 8(1) 7(1
3200 ! 32,0 0,10 18(1) 15(1) 13(1) 11(1) 9(1) 8(1) 6(1) 5(1
3200
3200
I 32,0
I 32,0
0,20
0,40
14(1)
10(1)
12(1)
8(1)
10(1)
7(1)
9(1)
6(1)
7(1)
5(1)
6(1)
4(1)
5(1)
3(1)
4(1
-
3200 i 32,0 I 0,80 6(1) 5(1) 4(1) 4(1) 3(1) - - -
·-:o:=---=~'".~"". -~~C7=ciii=,,= ~====~'==c;:--=~~~='

174 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabellll 5.64 (continuare)

I
2 , 3 , 4 ,
1 5 1, s 1 7 I 8 , 9110111
I -
3200
3200
3200
32,0
32,0
45,0
1,60
3,20
0,05
4(1)

23(1)
-
3(1)

19(1)
-
16(1)
-
14(1)
-
- -
11(1)
- -
-
10(1)
=1 -
-
7(1)
8(1)1
3200 45,0 0,10 18(1) 15(1) 13(1) 11(1) 9(1) 8(1) 6(1) 5(1)
3200 45,0 0,20 14(1) 12(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1)
3200 45,0 0,40 10(1) 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1) 3(1) -
3200 45,0 0,80 6(1) 5(1) 4(1) 4(1) 3(1) - - -
3200 45,0 1,60 4(1) 3(1) - - - - - -
3200 45,0 3,20 - - - - - - - -
3200 60,0 0,05 23(1) 19(1) 16(1) 14(1) 11(1) 10(1) 8(1) 7(1)
3200 60,0 0,10 18(1) 15(1) 13(1) 11(1) 9(1) 8(1) 6(1) 5(1)
3200 60,0 0,20 14(1) 12(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1)
3200 60,0 0,40· 10(1) 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1) 3(1) -
3200 60,0 0,80 6(1) 5(1) 4(1) 4(1) 3(1) - - -
3200 60,0 1,60 4(1) 3(1) - - - - - -
3200 60,0 3,20 - - - - - - - -
Material: fonta H B = 225; tai~: CM
I

25 3,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2408(1) . 2170(1) 1956(1) 1134(2)1 567(2)
25 3,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2326(1) 2096(1) 1889(1) 1348(2) 674(2)1 337(2)
25 3,0 0,20 2493(1) 2247(1) 2025(1) 1825(1) 1604(2) 802(2) 401(2) 200(2)
25 3,0 0,40 2170(1) 1956(1) 1753(1) 1589(1) 953(2) 477(2) 238(2) 119(2)
25 3,0
3,0
0,80
1,60
1644(1) 1481(1)
1246(1) 1123(1)
1335(1)
1012(1)
1134(2)
674(2)
567(2)
387(2)
283(2)
169(2)
142(2)
84(2)
I 71(2)
42(2)
25
25 3,0 3,20 I944(1) 851(1)
2500(3) 2500(3)
767(1)
2500(3)
401(2) 200(2)
2408(1) 2170(1)
100(2)
1956(1)
50(2)1 -
25 5,0 0,05 1763(1) 945(2)
25
25
I 5,0
5,0
5,0
0,10
0,20
0,40
I 2500(3) 2500(3)
2493(1) 2247(1)
2170(1) 1956(1)
2326(1)
2025(1)
1763(1)
2096(1) 1889(1)
1825(1) 1645(1)
1589(1) 1432(1)
1703(1)
1336(2)
795(2)
1124(2)
668(2) I
397(3)
562(2)
334(2)
199(2)
25
25 5,0 0,80 1644(1) 1481(1) 1335(1) 1203(1) 945(2) 472(2) 236(2) 118(2)
25 5,0 1,60 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1) 562(2) 281(2) 140(2) 70(2)
25 5,0 3,20 944(1) 851(1) 767(1) 668(2) 334(2) 167(2) 84(2) 42(2)
'r
_<l 7,5 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2408(1) 2170(1) 1956(1) 1763(1) 1417(2)
25 7,5 0,10 2500(3) 2500(3) 2326(1) 2096(1) 1889(1) 1703(1) 1534(1), 843(2)
25 7,5 0,20 2493(1) 2247(1) 2025(1) 1825(1) 1645(1) 1482(1) 1002(2)1 501(2)
25 7,5 0,40 2170(1) 1956(1) 1763(1) 1589(1) 1432(1) 1192(2) 596(2)· 298(2)
25 7,5 0,80 1644(1) 1481(1) 1335(1) 1203(1) 1084(1) 709(2) 354(2) 177(2)
25 7,5 1,60 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1) 822(1) 421(2) 211(2) 105(2)
25 7,5 3,20 944(1) 851(1) 767(1) 691(1) 501(2) 251(2) 125(2) 63(2)
50 3,0 0,05 1645(1) 1482(1) 1336(1) 1204(1) 1085(1) 978(1) 567(2) 283(2)
50 3,0 0,10 1432(1) 1290(1) 1163(1) 1048(1) 945(1) 674(2) 337(2) 169(2)
50 3,0 0,20 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1) 802(2) 401(2) 200(2) 100(2)
50 3,0 0,40 1085(1) 978(1) 881(1) 794(1) 477(2) 238(2) 11 9(2) 60(2)
50 3,0 0,80 822(1) 741(1) 668(1) 567(2) 283(2) 142(2) 71(2) 35(2)
50 3,0 1,60 623(1) 561(1) 506(1) 337(2) 169(2) 84(2) 42(2) -
50 3,0 3,20 472(1) 425(1) 383(1) 200(2) 100(2) 50(2) - -
50 5,0 0,05 1645(1) 1482(1) 1336(1) 1204(1) 1085(1) 978(1) 881(1) 472(2)
50 5,0 0,10 1432(1) 1290(1) 1163(1) 1048(1) 945(1) 851(1) 562(2) 281(2)
50 5,0 0,20 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1) 822(1) 668(2) 334(2) 167(2)
50 5,0 0,40 1085(1) 978(1) 881(1) 794(1) 716(1) 397(2) 199(2) 99(2)
822(1) 741(1) 668(1) 602(1) 472(2) 236(2) 118(2)
50
50
5,0
5,0
5,0
0,80
1,60
3,20
I 623(1) 561(1)
472(1) 425(1)
506(1)
383(1).
456(1)
334(2)
281(2)
167(2)
140(2)
84(2)
70(2)
42(2)
59(2)
35(2)
-
50
50 7,5 0,05 1645(1) 1482(1) 1336(1) 1204(1)11085(1) 978(1) 881(1) 709(2)
50 7,5 0,10 I 1432(1) 1290(1) 1163(1) 1048(1) 945(1) 851(1) 767(1) 421(2)
 -
Determinarea timpului de baza la strunjire 175

Tabelul 5.64 (continuare)

2 3 4 5 6 7 8 9 I 10 11

1
50 7,5 0,20 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1)1 822(1) 741(1) 501(2) 251(2)
50 7,5 0,40 1085(1) 978(1) 881(1) 794(1) 1 716(1) 596(1) 298(2) 149(2)
50 7,5 0,80 822(1) 741(1) 668(1) 602(1)1 542(1) 354(2) 177(2) 89(2)
50 7,5 1,60 623(1) 561(1) 506(1) 456(1) 411(1) 211(2) 105(2) 53(2)
~ e-
50 I,G 3,20 472(1)1 425(1) 383(1) 346(1) 251(2) 125(2) 63(2) 31(2)
100 3,0 0,05 822(1) 741(1) 668(1) 602(1) 543(1) 489(1) 283(2) 142(2)
100 3,0 0,10 716(1) 645(1) 581(1) 524(1) 472(1) 337(2) 169(2) 84(2)
100 3,0 0,20 623(1) 562(1) 506(1) 456(1) 401(2) 200(2) 100(2) 50(2)
100 3,0 0,40 543(1) 489(1) 441(1) 397(1) 238(2) 119(2) 60(2) -
100 3,0 0,80 411(1) 370(1) 334(1) 283(2) 142(2) 71(2) 35(2) -
100 3,0 1,60 311(1) 281(1) 253(1) 169(2) 84(2) 42(2) - -
100 3,0 3,20 236(1) 213(1) 192(1) 100(2) 50(2) - - -
100 5,0 0,05 822(1) 741(1) 668(1) 602(1) 543(1) 489(1) 441(1) 236(2)
100 5,0 0,10 716(1) 645(1) 581(1) 524(1) 472(1) 426(1) 281(2) 140(2)
100 5,0 0,20 623(1) 562(1) 506(1) 456(1) 411(1) 334(2) 167(2) 84(2)
100 5,0 0,40 543(1) 489(1) 441(1) 397(1) 358(1) 199(2) 99(2) 50(2)
100 5,0 0,80 411(1) 370(1) 334(1) 301(1) 236(2) 118(2) 59(2) -
100 5,0 1,60 311(1) 281(1) 253(1) 228(1) 140(2) 70(2) 35(2) -
100 5,0 3,20 236(1) 213(1) 192(1) 167(2) 84(2) 42(2) - -
100 7,5 0,05 822(1) 741(1) 668(1) 602(1) 543(1) 489(1) 441(1) 354(2)
100 7,5 0,10 716(1) 645(1) 581(1) 524(1) 472(1) 426(1) 384(1) 211(2)
100 7,5 0,20 623(1) I 562(1) 506(1) 456(1) 411(1) 371(1) 251(2) 125(2)
100 7,5 0,40 543(1) 489(1) 441(1) 397(1) 358(1) 298(2) 149(2) 74(2)
100 7,5 0,80 411(1) 370(1) 334(1) 301(1) 271(1) 177(2) 89(2) 44(2)
100 7.5 1,60 311(1)1 281(1) 253(1) 228(1) 205(1) 105(2) 53(2) -
100 7,5 3,20 236(1) 213(1) 192(1) 173(1) 125(2) 63(2) 31(2) -
200 3,0 0,05 411(1) 371(1) 334(1) 301(1) 271(1) 244(1) 142(2) 71(2)
200 3,0 0,10 358(1)1 323(1) 291(1) 262(1) 236(1) 169(2) 84(2) 42(2)
200 3,0 0,20 312(1) 281(1) 253(1) 228(1) 200(2) 100(2) 50(2) -
200 3,0 0,40 271(1)[ 244(1) 220(1) 199(1) 119(2) 60(2) - -
200 3,0 0,80 205(1)1 185(1) 167(1)[ 142(2) 71(2) 35(~! - -
200 3,0 1,60 156(1)1 140(1) 126(1) 84(2) 42(2) - -
200 3,0 3,20 118(1) 106(1) 96(1) 50(2) - - I

200 5,0 0,05 411(1)1 371(1) 334(1) 301(1) 217(1) 244(1) 220(1) 118(;) I
200 5,0 0,10 358(1) 323(1) 291(1) 262(1) 236(1) 213(1) 140(2) 70(2)
200 5,0 0,20 312(1)' 281(1) 253(1) 228(1) 206(1) 167(2) 84(2) I 42(2)
200 5,0 0,40 271(1) 244(1) 220(1) 199(1) 179(1) 99(2) 50(2)1 -
200 5,0 0,80 205(1) 185(1) 167(1) 150(1) 118(2) 59(2) -I -
2(1) 5,0 1,60 156(1 ) 140(1) 126(1) 114(1) 70(2) 35(2) - -
21)0 5,0 3,21) 118(1) 106(1) 96(1) 84(2) 42(2) - - -
200 7,5 0,05 411(1) 371(1)1 334(1)1 301(1) 271(1) 244(1) . 220(1) 177(2)
200 7,5 0,10 358(1) 323(1)' 291(1)' 262(1) 236(1) 213(1) 192(1) 105(2)
200 I,G 0,20 312(1 ) 281(1) 253(1) 228(1) 206(1) 185(1) 125(2) 63(2)
200 7,5 0,40 271(1) 244(1) 220(1) 199(1) 179(1) 149(2) 74(2) 37(2)
200 7,5 0,80 205(1) 185(1) 167(1) 150(1) 136(1 ) 89(2) 44 (2) -
200 7,5 1,60 156(1 ) 140(1) 126(1) 114(1) 103(1) 53(2) - -
200
41)0
7,5 3,20 118(1) 106(1)I 96(1) 86(1) 63(2) 31(2) - -
7,5 0,05 I 206(1) 185(1) 167(1) 150(1) 136(1)1 122(1)1 110(1) 89(2)
400 7,5 0,10 179(1) 161(1) 145(1) 131(1) 118(1) 106(1)! 96(1)1 53(2)
400 7,5 0,20 156(1)1 140(1) 127(1) 114(1) 103(1) 93(1) 63(2) 31(2)
400 7,5 0,40 136(1) [ 122(1) 110(1) 99(1) 89(1) 74(2) 37(2) -
400 7,5 0,80 103(1) 93(1) 83(1) 75(1) 68(1) 44(2) - -
400 7,5 1,60 78(1), 70(1) 63(1)1 57(1) 51(1) - - -
400 7,5 3,20 59(1)1 53(1) 48(1) 43(1) 31(2) - -
400 11,0 I 0,05 206(1) 185(1) 167(1) 150(1) 136(1) 122(1) 110(1)1 99(1:
 176 Normarea lucriirilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

1 2
1
3
I
4
I
5 , 6 , 7 8 9 10 I 11

400 11,0 0,10 179(1) 161(1) 145(1) 131(1) 118(1) 106(1)[ 96(1)\ 77(2:
400 11,0 0,20 156(1) 140(1) 127(1) 114(1) 103(1) 93(1) 83(1) 46(2:
400 11,0 0,40 136(1) 122(1) 110(1) 99(1) 89(1) 81(1) 55(2) -
400 11,0 0,80 103(1) 93(1) 83(1) 75(1) 68(1) 61(1) 32(2) -
400 11,0 1,60 78(1) 70(1) 63(1) 57(1) 51(1) 39(2) - -
400 11,0 3,20 59(1) 53(1) 48(1) 43(1) 39(1) - - -
400 16,0 0,05 206(1) 185(1) 167(1) 150(1) 136(1) 122(1) 110(1) 99(1
400 16,0 0,10 179(1) 161(1) 145(1) 131(1) 118(1) 106(1) 96(1) 86(1:
400 16,0 0,20 156(1) 140(1) 127(1) 114(1) 103(1) 93(1) 83(1) 67(2
400 16,0 0,40 136(1) 122(1) 110(1) 99(1) 89(1) 81(1) 73(1) 40(2
400 16,0 0,80 103(1) 93(1) 83(1) 75(1) 68(1) 61(1) 47(2) -
400 16,0 1,60 78(1) 70(1) 63(1) 57(1) 51(1) 46(1) - -
400 16,0 3,20 59(1) 53(1) 48(1) 43(1) 39(1) 33(2) - -
800 16,0 0,05 103(1) 93(1) 83(1) 75(1) 68(1) 61(1) 55(1) 50(1:
800 16,0 0.10 89(1) 81(1) 73(1) 66(1) 59(1) 53(1) 48(1)1 43(1:
800 16,0 0,20 78(1) 70(1) 63(1) 57(1) 51(1) 46(1) 42(1) 33(2:
800 16,0 0,40 68(1) 61(1) 55(1) 50(1) 45(1) 40(1) 36(1)1 20(2:
800 16,0 0,80 51(1)1 46(1) 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 24(2) -
800 16.0 1,60 39(1) 35(1) 32(1) 28(1) 26(1) 23(1) 14(2), -
800 16,0 3,20 30(1) 27(1) 24(1) 22(1) 19(1) 17(2) -
800 23,0 0,05 103(1) 93(1) 83(1) 75(1) 68(1) 61(1) 55(DI 50(1:
800 23,0 0,10 89(1) 81(1) 73(1) 66(1) 59(1) 53(1) 48(1) 43(1:

i 800
800
23,0
23,0
0,20
0,40
78(1)
68(1\
70(1)
61(1)
63(1)
55(1)
57(1)
50(1)
51(1)
45(1)
46(1)
40(1)
42(1)
36(1)
38(t:
29(2

t 800
800
800
800
23,0
23,0
23,0
32,0
0,80
1,60
3,20
0,05
51(1)1
39(1)
30(1)
103(1)
46(1)
35(1)
27(1)
93(1)
42(1)
32(1)
24(1)
83(1)
38(1)
28(1)
22(1)
75(1)
34(1)
26(1)
19(1)
68(1)
31(1)
23(1)
18(1)
61(1)
28(1)
20(2)1
12(2)
55(1 ).
48(1)1
17(2

-
50(1
43(1
-

800 32,0 0,10 89(1) 81(1) 73(1) 66(1) 59(1) 53(1)

'i1!l; 800 32,0 0,20 78(1) 70(1) 63(1) 57(1) 51(1) 46(1) 42(1)1 38(1
800 32,0 0,40 68(1) 61(1) 55(1) 50(1) 45(1) 40(1)1 36(1)1 33(1
800 32,0 0,80 51(1) 46(1) 42(1) 38(1) 34(1) 31(1), 28(1) 24(2
800 32,0 1,60 39(1) 35(1) 32(1) 28(1) 26(1) 21(1) 14(2
23(1)1
800 32,0 3,20 30(1) 27(1) 24(1) 22(1) 19(1) 18(1) 16(1) -
1600 32,0 0,05 51(1) 46(1) 42(1) 38(1) 34(1) 34(1) 28(1) 25(1
1600 32,0 0,10 45(1) 40(1) 36(1) 33(1) 30(1) 27(1) 24(1) 22(1
1660 32,0 0,20 39(1) 35(1) 32(1) 29(1) 26(1) 23(1) 21(1) 19(1
1600 32,0 0,40 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 22(1) 20(1) 18(1) 16(1
1600 32,0 0,80 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 12(2
1600 32,0 1,60 19(1) 18(1) 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 10(1) 7(2
1600 I 32,0 3,20 15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 4(2
25(1
i-I 1600 45,0 0,05 51(1) 46(1) 42(1)
36(1)
38(1)
33(1)
34(1)
30(1)
31(1)
27(1)
28(1)
24(1) 22(1
1600 45.0 0,10 45(1) 4010
i 32(1) 29(1) 26(1) 23(1) 21(1) 19(1
1600 45,0 0,20 39(1) 35(1)
45,0 0,40 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 22(1) 20(1) 18(1) 16(1
1600
1660 45,0 0,80 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 12(1
1160 45,0 1,60 19(1) 18(1) 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 10(1) 9(1
1600 45,0 3,20 15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(l) 6(2
1600 60,0 0,05 51(1) 46(1) 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1
60,0 0,10 45(1) 40(1) 36(1) 33(1) 30(1) 27(1) 24(1) 22(1
1600
1600 60,0 0,20 39(1) 35(1) 32(1) 29(1) 26(1) 23(1) 21(1) 19(1
1600 60,0 0,40 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 22(1) 20(1) 18(1) 16(1
1600 60,0 0,80 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 12(1
1600 60,0 1,60 19(1) 18(1) 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 10(1) 9(1
1600 60,0 3,20 15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 7(1
 .. mc'--'
·,:..,.c~.!..~· t2i -re. - h_~ '--J~ __;"

Determinarea timpului de bazel la strunjire 177

Tabelul 5.64 (continuare)

- 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7
I
8
I
9
I
10 I, 11

3200 32,0 0,05 26(1) 23(1)1 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1)1 12(1)
3200 32,0 0,10 22(1) 20(1) 18(1) 16(1) 15(1) 13(1) 12(1)1 11(1)
3200 32,0 0,20 19(1) 18(1) 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 10(1) 9(1)
3200 32,0 0,40 17(1) 15(1) 14(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1)
3200 32,0 0,80 13(1) 12(1) 10(1) 9(1) 8(1) 8(1) 7(1) 6(2)
3200 32,0 1,60 , 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1) 6(1) 5(1) 4(2)
3200 32,0 3,20 7(1) 7(1) 6(1) 5(1) 5(1) 4(1) 4(1) -
3200 45,0 0,05 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) ~ 14(1) 12(1)
3200 45,0 0,10 22(1) 20(1) 18(1) 16(1) 15(1) 13(1)1 12(1) 11(1)
3200 45,0 0,20 19(1). 18(1) 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 10(1) 9(1)
3200 45,0 0,40 15(1) 14(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1)
17(1)\
3200 45,0 0,80 13(1) 12(1) 10(1) 9(1) 8(1) 8(1) 7(1) 6(1)
3200 45,0 1,60 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1) 6(1) 5(1) 5(1)
3200 45,0 3,20 7(1) 7(1) 6(1) 5(1) 5(1) 4(1) 4(1) -
3200 60,0 0,05 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1)1 12(1)
3200 60,0 0,10 22(1) 20(1) 18(1) 16(1) 15(1) 13(1) 12(1) 11(1)
3200 60,0 0,20 19(1) 18(1) 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 9(1;
10(1)/
3200 60,0 0,40 17(1) 15(1) 14(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1;
3200 60,0 0,80 13(1) 12(1) 10(1) 9(1)1 8(1) 8(1) 7(1) 6(1;
3200 60,0 1,60 10(1) 9(1) 8(1) 7(1)/ 6(1) 6(1) 5(1)1 5(1;
3200 60,0 3,20 7(1) 7(1) 6(1) 5(1)\ 5(1) 4(1) 4(1)[ 4(1;

Material: fonta HE = 225; tai~: CM

25 3,0 0,05 2054(1)11851(1) 1668(1) 1503(1)11355(1) 1221(1) 1100(1)1 567(2)

25 3,0 0,10 1668(1) 1503(1) 1355(1) 1221(1) 1100(1) 992(1) 674(2)1 337(2)
25 3,0 0,20 1355(1) 1221(1) 1100(1) 992(1) 894(1) 802(2) 401(2) 200(2)
25 3,0 0,40 1052(1) 948(1) 854(1) 770(1) 694(1) 477(2) 238(2) 119(2)
25 3,0 0,80 797(1) 718(1), 647(1) 584(1) 526(1) 283(2) 142(2)1 71(2)
25 3,0 1,60 640(1) 544(1) 491(1) 442(1) 337(2) 169(2) 84(2) 42(2)
25 3,0 3,20 458(1) 413(1) 372(1) 335(1) 200(2) 100(2) 50(2)
25 5,0 0,05 2054(1) 1851(1) 1668(1) 1503(1) 1355(1) 1221(1)'1100(1)1 945(2)
25 5,0 0,10 1668(1) 1503(1) 1355(1)1 1221(1) 1100(1) 992(1) 894(1) 562(2)
25 5,0 0,20 1355(1) 1221(1) 1100(1) 992(1) 894(1) 806(1) 668(2)1 3342()
25 5,0 0,40 1052(1) 948(1) 854(1) 770(1) 694(1) 625(1) 397(2) 199(2)
25 5,0 0,80 797(1) 718(1) 647(1) 584(1) 526(1) 472(2) 236(2) 118(2)
25 5,0 I 1,60 604(1) 544(1) 491(1) 442(1) 399(1) 281(2) 140(2)1 70(2)
25 5,0 I 3,20 458(1) 413(1) 372(1) 335(1) 302(1) 167(2) 84(2) 42(2)
25 7,5 0,05 2054(1) 1851(1) 1668(1) 1503(1) 1355(1) 1221(1)11100(1) 992(1)
25 7,5 0,10 1668(1) 1503(1) 1355(1) 1221(1) 1100(1) 992(1)1 894(1) 806(1)
25 7,5 0,20 1355(1) 1221(1) 1100(1) 992(1) 894(1) 806(1)' 726(1) 501(2)
25 7,5 0,40 1052(1) 948(1) 854(1) 770(1) 694(1 ) 625(1) 564(1) 298(2)
25 7,5 0,80 797(1) 718(1) 647(1) 584(1) 526(1) 474(1) 354(2) 177(2)
25 7,5 1,60 604(1) 544(1) 491(1) 442(1) 399(1) 359(1) 211(2) 105(2)
25 7,5 3,20 458(1) 413(1) 372(1) 335(1) 302(1) 251(2) 125(2) 63(2)
50 3,0 0,05 1027(1) 925(1 ) 834(1) 752(1) 677(1) 611(1) 550(1)1 283(2)
50 3,0 0,10 834(1) 752(1) 677(1) 611(1) 550(1) 496(1) 3.37(2) 169(2)
50 3,0 0,20 677(1) 611(1) 550(1) 496(1) 447(1 ) 401(2) 200(2)1 100(2)
50 3,0 0,40 526(1) 474(1) 427(1) 385(1) 347(1) 238(2) 119(2), 60(2)
50 3,0 0,80 399(1) 359(1) 324(1) 292(1) 263(1) 142(2) 71(2)1 35(2)
50 3,0 1,60 302(1) 272(1) 245(1) 221(1) 169(2) 84(2) 42(2)1
50
50
3,0
5,0
3,20
0,05
229(1)
1027(1)
206(1)
925(1)
186(1)
834(1)
168(1)
752(1)
100(2)
677(1)
50(2) -\
611(1 ) 550(1)1 472(2)
50 5,0 0,10 834(1) 752(1} 677(1) 611(1) 550(1) 496(1) 447(1). 281(2)

12 - c. 1851
 178 Normarea lucrcirilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

I
2
I
3
I
4
I
5
I
6
I
7 , 8
I
9 10 I
I
I!

50 5,0 I 0,20 677(1)611(1) 550(1) 496(1) 447(1) 403(1) 334(2) 167(2)

50
50 I 5,0
5,0
0,40
0,80
526(1)
399(1)
474(1)
359(1)
427(1)
324(1)
385(1)
292(1)
347(1)
263(1)
313(1)
236(2)
199(2)
118(2)
99(2)
59(2)
50
I 5,0 1,60 302(1)272(1) 245(1) 221(1) 199(1) 140(2) 70(2) 35(2) f
50
50 I 5,0
7,5
3,20
0,05
229(1)
1027(1)
206(1)
925(1)
186(1)
834(1)
168(1)
752(1)
151(1)
677(1)
84(2)
611(1)1
42(2)
550(1)
-
496(1)
50
50
50
I 7,5
7,5
7,5
0,10
0,20
834(1)
677(1)
526(1)
752(1)
611(1)
474(1)
677(1)
550(1)
427(1)
611(1)
496(1)
550(1)
447(1)
496(1)1
403(1)1
447(1)
363(1)
403(1)
251(2)
0,40 385(1) 347(1) 313(1) 282(1) 149(2)
50 7,5 0,80 399(1)359(1) 324(1) 292(1) 263(1) 237(1 ) 177(2) 89(2)
f 50
50
I 7,5
7,5
1,60
3,20
302(1)
229(1)
272(1)
206(1)
245(1)
186(1)
221(1)
168(1)
199(1)
151(1)
180(1)
125(2)
105(2)
63(2)
53(2)
31(2)
~
100 I 3,0 0,05 513(1)463(1) 417(1) 376(1) 339(1) 305(1) 275(1) 142(2)

:It
100
100
I 3,0
3,0
0,10
0,20
417(1)
339(1)
376(1)
305(1)
339(1)
275(1)
305(1)
248(1)
275(1)
223(1)
248(1)1
200(2)
169(2)
100(2)
84(2)
50(2)
.~. 100 3,0 0,40 263(1)237(1) 214(1) 192(1) 173(1) 119(2) 60(2) -
't 100
I 3,0 0,80 199(1)180(1) 162(1) 146(1) 131(1) 71(2) 35(2) -
l
11
100
100
100 I
3,0
3,0
5,0
1,60
3,20
0,05
151(1)
114(1)
513(1)
136(1)
103(1)
463(1)
132(1)
93(1)
417(1)
111(1)
84(1)
376(1)
84(2)
50(2)
339(1)
42(2)
-
305(1)1
-
-
275(1) 236(2)
-
-
100 5,0 0,10 417(1)376(1) 339(1) 305(1) 275(1) 248(1) 223(1) 140(2)
100 5,0 0,20 339(1)305(1) 275(1) 248(1) 223(1) 201(1) 167(2) 84(2)
100
100 I 5,0
5,0
0,40
0,80
263(1)
199(1)
237(1)
180(1)
214(1)
162(1)
192(1)
146(1)
173(1)
131(1)
156(1)
118(2)
99(2)
59(2)
50(2)
-
100 I 5,0 1,60 151(1)136(1) 123(1) 111(1) 100(1) 70(2) 35(2) -
100
100
I

I 5,0
7,5
3,20
0,05
I 114(1)
513(1)
103(1)
463(1)
93(1)
417(1)
84(1)
376(1)
76(1)
339(1)
42(2)
305(1)
-
275(1)1
-
248(1)
100 I 7,5 0,10 417(1) . 376(1) 339(1) 305(1) 275(1) 248(1) 223(1) 201(1)
100 ! 7,5 0,20 339(1) 305(1) 275(1) 248(1) 223(1) 201(1) 182(1) 125(2)
100 i 7,5 0,40 263(1) 237(1) 214(1) 192(1) 173(1) 156(1)1 141(1) 74(2)
100 I 7,5 0,80 199(1) 180(1) 162(1) 146(1) 131(1) 118(1)1 89(2) 44(2)
100 i 7,5
i 1,60 1 151(1) 136(1) 123(1) 111(1) 100(1) 90(1)1 53(2) -
100 ! 7,5 1 3,20 114(1) 103(1) 93(1) 84(1) 76(1) 63(2) 31(2) -
200
200
I

!
3,0
3,0
I 0,05
1 0,10
257(1) 231(1) 209(1)
169(1)
188(1) 169(1)1 153(1) 138(1) 71(2)
209(1)1 188(1) 153(1) 138(1) 124(1) 84(2) 42(2)
200
i 3,0 0,20 169(1) 153(1) 138(1) 124(1) 112(1) 100(2) 50(2) -
!
200 ! 3,0 0,40 131(1) 118(1) 107(1) 96(1) 87(1) 60(2), - -
200 i 3,0 I
I
0,80 100(1 ) 90(1) 81(1) 73(1) 66(1) 35(2) - -
200 3,0 1,60 ! 76(1) 68(1) 61(1) 55(1) 42(2) - - -
200 I 3,0 3,20 57(1) 52(1) 46(1) 42(1) - - - -
200 5,0 0,05 257(1) 231(1) 209(1) 188(1) 169(1) 153(1) 138(1) 118(2)
200
200
I 5,0
5,0
0,10
0,20
209(1)
169(1)
188(1)
153(1)
169(1)
138(1)
153(1)
124(1)
138(1)
112(1)1
124(1)
101(1)
112(1)1
84(2)1
70(2)
42(2)
200 I 5,0 0,40 131(1) 118(1)
I 107(1), 96(1) 87(1) 78(1)1 50(2) -
200 5,0 0,80 100(1) 90(1) 81(1) 73(1)1 66(1) 59(2) -I -
200 5,0 1,60 76(1) 68(1) 61(1) 55(1.) 50(1) 35(2) -I -
200
200
200
I 5,0
7,5
7,5
3,20
0,05
0,10
57(1)
257(1)
209(1)
52(1)
231(1)
46(1)
209(1)
42(1)
188(1),
38(1)
169(1)
-
153(1)
-
138(1)1
-
124(1)
188(1) 169(1) 153(1)1 138(1) 124(1) 112(1)1 101(1)
200 1 7,5 0,20 169(1) 153(1) 138(1) 124(1) 112(1) 101(1) 91(1) 63(2)
",..." .... ,..,r./ .••. ~~,. )
200 I 7,5 0,40 131(1) 118(1) 107(1) 96(1) 37(2)
200 7,5 0,80 100(1) 90(1)\ 81(1) 73(1) ) -
7,5
200
200 I 7.5
1,60 76(1)
(1)
68(1)
(1)
61(1)
(1)
55(1)
42(1) (1) (2)
-
-
__ ~1.011-_. __ .

Determinarea timpului de balO la strunjire 179

Tabelul 5.64 (continuare)

2 3 4 5 6 7 8 9 10 i 11

i
400 7,5 0,05 128(1) 116(1) 104(1)1 94(1) 85(1) 76(1) 69(1)
400 7,5 0,10 104(1) 94(1) 85(1) 76(1) 69(1) 62(1) 56(1)
400 7,5 0,20 85(1) 76(1) 69(1) 62(1) 56(1) 50(1) 45(1)
400 7,5 0,40 66(1) 59(1) 53(1) 48(1) 43(1) 39(1) 35(1)
400 7,5 0,80 50(1) 45(1) 40(1) 36(1) 33(1) - -
400 7,5 1,60 38(1) 34(1) 31(1) - - - -
400 7,5 3,20 - - - - - - -
400 11,0 0,05 128(1) 116(1) 104(1) 94(1) 85(1) 76(1) 69(1)
400 11,0 0,10 104(1) 94(1) 85(1) 76(1) 69(1) 62(1) 56(1)
400 11.0 0,20 85(1) 76(1) 69(1) 62(1) 56(1) 50(1) 45(1)
400 11,0 0,40 66(1) 59(1) 53(1) 48(1) 43(1) 39(1) 35(1)
400 11,0 0,80 50(1) 45(1) 40(1) 36(1) 33(1) - -
400 11,0 1,60 38(1) 34(1) 31(1) - - -
400 11,0 3,20 - - - - - -
400 16,0 0,05 128(1) 116(1) 104(1) 94(~)1 85(1) 76(1) 69(1)
400 16,0 0,10 104(1) 94(1) 85(1) 69(1) 62(1) 56(1)
76(1)1
400 16,0 0,20 85(1) 76(1) 69(1) 62(1) 56(1) 50(1) 45(1)
400 16,0 0,40 66(1) 59(1) 53(1)1 48(1) 43(1)' 39(1) 35(1)
400 16,0 0,80 50(1) 45(1) 40(1)1 36(1)1 33(1) - - I

400 16,0 1,60 38(1) 34(1) 31(1) - - -

400 16,0 3,20 - - - - - -
800 16,0 0,05 64(1) 58(1) 52(1) 47(~1 42(1) 38(1) 34(1)
800 16,0 0,10 52(1) 47(1) 42(1) 38(1)1 34(1) 31(1) 28(1)
800 16,0 0,20 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 23(1)
800 16,0 0,40 33(1) 30(1) 27(1) 24(1) 22(1) 20(1) 18(1)
800 16,0 0,80 25(1) 22(1) 20(1) 18(1) 16(1) 15(1) 13(1)
800 16,0 1,60 19(1) 17(1) 15(1) 14(1.) 12(1) - -
800 16,0 3,20 14(1) 13(1) - - - - -
800 23,0 0,05 64(1) 58(1) 52(1) 47(1) 42(1) 38(1) 34(1)
800 23,0 0,10 52(1) 47(1)1 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1)
800 23,0 0,20 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 23(1)
800 23,0 0,40 33(1) 30(1) 27(1) 24(1) 22(1) 20(1) 18(1)
800 23,0 0,80 25(1) 22(1) 20(1) 18(1) 16(1) 15(1) 13(1)
800 23,0 1,60 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 12(1) - -
800 23,0 3,20 14(1) 13(1) - - - - -
800 32,0 0,05 64(1) 58(1) 52(1) 47(1) 42(1) 38(1) 34(1)
800 32,0 0,10 52(1) 47(1) 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1)
800 32,0 0,20 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 23(1)
800 32,0 0,40 33(1) 30(1) 27(1) 24(1) 22(1) 20(1) 18(1)
800 32,0 0,80 25(1) 22(1) 20(1) 18(1) 16(1) 15(1) 13(1)
800 32,0 1,60 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 12(1) - -
800 32,0 3,20 14(1) 13(1) - - - - -
1600 32,0 0,05 32(1) 29(1) 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) )
1600 32,0 0,10 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) )
1600 32,0 0,20 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 13(1) 11(1) )
1600 32,0 0,40 16(1) 15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) )
1600 32,0 0,80 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 7(1) )
1600 32,0 1,60 9(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1) 6(1) 5(1) )
1600 32,0 3,20 7(1) 6(1) 6(1) 5(1) 5(1) 4(1) 4(1) )
1600 45,0 0,05 32(1) 29(1) 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) )
1600 45,0 0,10 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) )
1600 45,0 0,20 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 13(1) 11(1) )
1600 45,0 0,40 16(1) 15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) )
1600
1600
45,0
45,0
0,80
1,60 I 12(1)
9(1)
11(1)
9(1)
10(1)
8(1)
9(1)
7(1)
8(1)
6(1)
7(1)
6(1)
7(1)
5(1)
)
)
 180 Normarea lucrerilcr pe strunguri normale, carusel ~ revolver

Tabetu! 5.64 (continuare)

10 , 11
, 2
, 3 , 4 , 5 6 7 8 , 9

j
1600 i 45,0 3,20 7(1) 6(1) 6(1) 5(1) 5(1 ) 4(1) 4(1) 3(1
1600 60,0 0,05 32(1) 29(1) 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1
1600 I 60,0
I 60,0
0,10 26(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 13(1
1600 0,20 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 13(1) 11(1) 10(1
1600 60,0 0,40 16(1) 15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1
1600
1600
I
, 60,0
60,0
0,80
1,60
12(1)
9(1)
11(1)
9(1)
10(1)
8(1)
9(1)
7(1)
8(1)
6(1)
7(1)
6(1)
7(1)
5(1)
6(1
5(1
1600 60,0 3,20 7(1) 6(1) 6(1) 5(1) 5(1) 4(1) 4(1) 3(1
3200 32,0 0,05 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1
3200 32,0 0,10 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1
..rj·
Ii
3200 32.0 0,20 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1) 6(1) 5(1
3200 0,40 8(1) 7(1) 7(1) 6(1) 5(1) 5(1) 4(1) . 4(1
32,0
3200 32,0 0,80 6(1) 6(1) 5(1) 5(1) 4(1) 4(1) 3(1) 3(1
;~~
"
3200
3200
I 32,0
32,0
1,60
3,20
5(1)
4(1)
4(1)
3(1)
4(1)
-
3(1)
-
3(1)
-
-
- -
- -
-
I
3200 I 45.0 0,05 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1 8(1
3200 45,0 0,10 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1 7(1) 6(1
32013 45,0 0,20 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1 6(1). 5(1
3200 45,0 0,40 8(1) 7(1 7(1) 6(1) 5(1) 5-(1 4(1)' 4(1
3200 45,0 0,80 6(1) 60') 5(1) 5(1) 4(1) 4(1 3(1} 3(1
~ - -
3200
3200 , 45,0
45,0
1,60
3,20
5(1)
4(1)
4(1
3(1)
4(1)
-
3(1)
-
3(1)
- -
-
- -
[I 3200 60,0 0,05 16(1) 14(1) 13(1) 12(1) 11(1) Hl(l} 9(1) 8(1
3200 60,0 0,10 31(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1
3200 60,0 0,20 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1) 6(1) 5(1
3200 60,0 0,40 8(1) 7(1) 7(1) 6(1) 5(1) 5(1) 4{1) 4(1
3200 60,0 0,80 6(1) 6(1) 5(1) 5(1) 4(1) 4(1) 3(1) 3(1
il
-
3200
3200 I 60,0
60,0
1,60
3,20
5(1)
4(1)
4(1)
3(1)
4(1)
-
3(1)
-
3(1)
-
-
-
-
- -
Material: aliaj de cupru H B - 90; tal$: CM

i·i
25 I 3,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) :,2500(3) 1797(2) 899(2 )
25
25 I 3,0
3,0
0,10
0,20
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2137(2) 1069(2)
1271(2) 635(2)
534(2 )
318(2 )
25
25
Ii 3,0
3,0
0,40
0,80
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
1797(2)
1511(2)
899(2)
756(2)
449(2)
378(2)
225(2)
189(2 )
112(2 )
25 I 3,0 1,60 2500(3) 2500(3) 2137(2) 1069(2) 534(2) 267(2) 134(2) 67(2 )
I 3,0 3,20 2207(1) 1949(1) 1271(1) 635(2) 318(2) 159(2)
25 79(2) 40(2 )
25 II 5,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1498(2 )
25 I 5,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1781(2) 890(2 )
25
25
Ii 5,0
5,0
0,20
0,40
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2118(2)11059(2)
1259(2) 630(2)
529(2 )
315(2 )
25 5,0 0,80 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 374(2)
25
25
I 5,0
5,0
1,60
3,20
2500(3)
2207(1)
2500(3)
1949(1)
2270(1)
1720(1)
1781(2)
1059(2)
1498(2)
890(2)
529(2)
749(2)
445(2)
265(2)
223(2)
132(2)
187(2 )
111(2 )
66(2 )
25
25
25
i 7,5
7,5
7,5
0,05
0,10
0,20
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 1588(2)
2246(2 )
1336(2 )
794(2 )
25 7,5 0,40 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1889(2) 944(2) 472(2 )
25 7,5 0,80 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2246(2) 1123(2) 562(2) 281(2 )
25 7,5 1,60 2500(3) 2500(3) 2270(1) 2003(1) 1336(2) 668(2) 334(2) 167(2 )
7,5
25
50
50 I
3,0
3,0
I
I 3,20
0,05
0,10
2207(1)
2500(3)
2500(3 )
1949(1)
2500(3)
2500(3)
1720(1)\
2500(3)
2500(3)
1518(1)
2500(3)
2301(1 )
794(2)
2333(1)
2031(1)
397(2)
1797(2)
1069(2)
199(2)
899(2)
534(2)
99(2 )
449(2 )
267(2 )
 -"~,.~"",,;,,,,,,-

Oeterminarea timpului de baza la strunjire 181

Tabelul 5.64 (continuare)

.~ 2
I
3 4
I
5
I
6
I
7
I
8 9 ! 10 I 11

50 I 3,0 0,20 12500(3)i 2500{3)\ 2269(1) 2003(1) 1271(2) 635(2) 318(2)

50 I13,0 0,40 2500(3) 2238(1) 1975(1) 1511(2) 756(2) 378(2) 189(2)
so 3,0 0,80 1922(1) 1696(1) 1497(1) 899(2) 449(2) 252(2) 112(2)
50 3,0 I1,60 1456(1) 1286(1) 1069(2) 534(2) 267(2) 134(2) 67(2)
50 I 3,0 3,20 1104(1) 974(1) 635(2) 318(2) 159(2) 79(2) 40(2)
50 ! 5,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2333(1) 2059(2) 1498(2)
50 i 5,0 0,10 2500(:3) 2500(3)1 2500(3) 2:101(1) 2031(1)' 1781(1) 890(2)
50 I 5,0 0,20 12500(:1) 2500(:1)12269(1) 2003(1) 1768(1) 1059(2) 529(2)
50 ! 5,0 0,40 2500(3) 22:18(1) 1975(1) 1744(1) 1259(1) 630(2) 315(2)
50 i 5,0 0,80 1922(1) 1696(1) 1497(1) 1322(1) 749(2) 374(2) 187(2)
50 i 5,0 1,60 1456(1) 1286(1) 1135(1) 890(1) 445(2) 223(2) 111(2)
50 t 5,0 :1,20 1104(1) 974(1) 860(1) 529(2) 265(2) 132(2) 66(2)
50 I 7,5 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2333(1) 2059(1) 1818(1)
50 7,5 0,10 2500{3) 2500{3) 2500(3) 2301(1) 2031(1) 1793(1) 1336(2)
5D
5{)
I 7,5
7,5
0,20
0,40
2500(3)
2500(3)
2500(3) 2269(1)
2238(1) 1975(1)
2003(1)11768(1)
1744(1) 1539(1)
1560(1) 794(2)
944(2) 472(2)
50 7,5 0,80 1922(1) 1696(1) 1497(1) 1322(1)1 1123(2) 562(2) 281(2)
50 I 7,5 1,60 1456(1) 1286(1) 1135(1) 1002(1) 668(2) 334(2) 167(2)
50 . 7,5 3,20 1104(1) 974(1)1 860(1) 759(1) 397(2) 199(2) 99(2)
100 I 3,0 0,05 1921(1 1696(1) 1497(1) 1321(1) 1166(1) 899(2) 449(2)
100 i 3,0 0,10 1673(1) 1476(1) 1303(1) 1150(1) 1015(1) 534(2) 267(2)
100 I 3,0 0,20 1456(1) 1285(1) 1134(1) 1001(1) 635(2) 318(2) 159(2)
100 ! 3,0 0,40 1268(1) 1119(1) 988(1) 756(2) 378(2) 189(2) 94(2)
100 I :1,0 0,80 961(1} 848(1} 749(1) 449(2) 225(2) 112(2) 56(2)
100 i 3,0 1,60 728(1) 643(1) 534(2) 267(2) 134(2) 67(2) 33(2)
100 ! 3,0 3,20 552(1) 487(1}1 :118(2) 159(2) 79(2) 40(2) _
100 I 5,0 0,05 1921(1) 1696(1)1 1497(1) 1321(1) 1166(1) 10:10(1) 749(2)
100 i 5,0 0,10 16n(1) 1476(1) 1303(1) 1150(1) 1015(1) 890(2) 445(2)
100 i 5,0 0,20 1456(1) 1285(1) 1134(1) 1001(1) 884(1) 529(2) 265(2)
100 I 5,0 0,40 1268(1) 1119(1) 988(1) 872(1) 630(2) 315(2) 157(2)
100 ,5,0 0,80 961(1) 848(1) 749(1) 661(1) 374(2) 187(2) 94(2)
100 I15,0 1,60 728(1) 64:1(1) 567(1) 445(2) 233(2) 111(2) 56(2)
100 5,0 3,20 552(1) 487(1) 430(1) 265(2) 132(2) 66(2) 33(2)
100 I 7,5 I 0,05 1921(1) 1696(1) 1497(1) 1321(1) 1166(1) 1030(1) 909(1) )
100 I 7,5 0,10 1673(1) 1476(1) 1303(1) 1150(1) 1015(1) 896(1) 668(2) )
100 'I

100 r
7,5
100 , 7,5
7,5
I 0,20
0,40
0,80
1456(1)
1268(1)
961(1)
1285(1) 1134(1)
1119(1) 988(1)
848(1) 749(1)
1001(1) 884(1)
872(1) 770(1)
661(1) 562(2)
780(1) 397(2)
472(2) 236(2)
281(2) 140(2)
)
)
)
100 I 7,5 1,60 728(1) 643(1) 567(1) 501(1) 334(2) 167(2) 83(2)1 )
100 ! 7,5 3,20 552(1) 487(1) 430(1) 380(1) 199(2) 99(2) 50(2)
200 I 3,0 0,05 961(1) 848(1) 748(1) 661(1) 583(1) 449(2) 225(2) )
200 I 3,0 0,10 836(1) 738(1) 652(1) 575(1) 508(1) 267(2) 134(2) )
200 i 3,0 0,20 728(1) 643(1) 567(1) 501(1) 318(2) 159(2) 79(2) )
200 ! 3,0 0,40 634(1) 559(1) 494(1) 378(2) 189(2) 94(2) 47(2)
200 i 3,0 1 0,80 480(1) 424(1) 374(1) 225(2) 112(2) 56(2) _
200 113,0 1,60 364(1) 321(1) 267(2) 134(2) 67(2) 33(2) _
200 3,0 3,20 276(1) 244(1) 159(2) 79(2) 40(2) _ _
200
200
I 5,0
5,0
0,05
0,10
961(1)
836(1)
848(1) 748(1)
738(1) 652(1)
661(1) 583(1)
575(1) 508(1)
515(1) :174(1)
445(2) 223(2)
2)
2)
200 5,0 0,20 728(1) 643(1) 567(1) 501(1) 442(1) 265(2) 132(2)
200
200
I 5,0
5,0
0,40
0,80
643(1)
480(1)
559(1) 494(1)
424(1)1· 374(1)
436(1) 315(1)
330(1) 187(2)
157(2)
94(2)
79(2)
47(2)
2)
2)

200 5,0 1,60 364(1) 321(1) 284(1) 223(2) 111(2) 56(2) _

200 i 5,0 3,20 276(1) 244(1) 215(1) 132(2) 66(2) 33(2) _
 182 Normarea lucrdrilor pe strunguri norma le, corusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

5 6 , 7 , R , 9 10 I IJ
I
2
I
3
I
4
I
,
200 7,5 0,05 961(1) 848(1) 748(1) 661(1) 583(1) 515(1)1 454(1)1 281(2)
200 7,5 0,10 836(1) 738(1) 652(1) 575(1) 508(1) 448(1) 334(2) 167(2)
200 7,5 0,20 728(1) 643(1) 567(1) 501(1) 442(1) 390(1) 199(2) 99(2)
200 7,5 0,40 634(1) 559(1) 494(1) 436(1)1 385(1) 236(2) 118(2) 59(2)
200 7,5 0,80 480(1) 424(1) 374(1) 330(1) 281(2) 140(2) 70(2) 35(2)
200 7,5 1,60 364(1) 321(1) 284(1) 250(1)1 167(2) 83(2) 42(2) -
200 7,5 3,20 276(1) 244(1) 215(1) 190(1)1 99(2) 50(2) - -
400 7,5 0,05 480(1) 1 424(1) 374(1) 330(1) 292(1) 257(1) 227(1) 140(2)
400 7,5 0,10 418(1) 369(1) 326(1) 288(1) 254(1) 224(1) 157(2) 83(2)
400 7,5 0,20 364(1) 321(1) 284(1) 250(1) 221(1) 195(1) 99(2) 50(2)
400 7,5 0,40 317(1) 280(1) 247(1) 218(1) 192(1) 118(2) 59(2) -
it 400 7,5 0,80 240(1) 212(1) 187(1) 165(1) 140(2) 70(2) 35(2)1 -
400 7,5 1,60 182(1) 161(1) 142(1) 125(1) 83(2)1 42(2) -
400 7,5 3,20 138(1) 122(1) 108(1) \l5(1) 50(2)\ - - -
~r
400 11,0 0,05 480(1) 424(1) 374(1) 330(1)! 292(1) 257(1) 227(1) 201(1)
400 11,0 0,10 418(1) 369(1) 326(1)1 288(1)1 254(1) 224(1) 198(1) 122(2)
400 11,0 0,20 364(1) 321(1) 284(1) 250(1) 221(1) 195(1) 146(2) 73(2)
400 11,0 0,40 317(1) 280(1) 247(1), 218(1)1 192(1) 170(1) 87(2)1 43(2)
400 11,0 0,80 240(1) 212(1) 187(1)' 165(1) 146(1) 103(2) 51(2) -
400 11,0 1,60 182(1) 161(1) 142(1) 125(1) 111(1) 61(2)1 31(2) -
~ 400 1,10 3,20 138(1) 122(1) 108(1) 95(1) 73(2) 36(2)
r. 400 16,0 0,05 480(1) 424(1) 374(1) 330(1) 292(1) 257(1) z:n(l)i 201(D
400 16,0 0,10 418(1) 369(1) 326(1) 288(1) 254(1) 224(1) 198(1)1175(1)
400 16,0 0,20 364(1) 321(1) 284(1 ) 250(1) 221(1) 195(1) 172(1) 106(2)
400 16,0 0,40 317(1) 280(1) 247(1)1 218(1) 192(1) 170(1) 126(2) I 63(2)
400 16,0 0,80 240(1) 212(1) 187(1) 165(1)1 146(1) 129(1) 75(2) 37(2)
i
400 16,0 1,60 182(1) 161(1) 142(1) 125(1) 111(1) 89(2)1 45(2) -
400 16,0 3,20 138(1) 122(1) 108(1) 95(1): 84(1) 53(2) - -
800 16,0 0,05 240(1) 212(1) 187(1) 165(1)' 146(1) 129(1) 114(1), 100(1)
800 16,0 0,10 209(1) 185(1) 163(1) 144(1)\ 127(1) 112(1) 9U(1)1 87(1)
800 16,0 0,20 182(1) 161(1) 142(1) 125(1)1 110(1) 98(1) 86(1), 53(2)
800 16,0 0,40 158(1) 140(1) 123(1) 109(1)1 96(1) 85(1) 63(2) 31(2)
800 16,0 0,80 120(1) 106(1) 94(1) 83(1)1 73(1) 64(1) 37(2) 19(2)
800 16,0 1,60 91(1) 80(1) 71(1) 63(1) 55(1) 45(2) 22(2) -
800 16,0 3,20 69(1) 61(1) 54(1) 47(1) 42(1) 26(2) 13(2) -
800 23,0 0,05 240(1) 212(1) 187(1) 165(1) 146(1) 129(1) 114(1) 100(1)
800 23,0 0,10 209(1) 185(1) 163(1) 144(1) 127(1) 112(1) 99(1) 87(1)
800 23,0 0,20 182(1) 161(1) 142(1) 125(1) 110(1) 98(1) 86(1) 76(1)
800 23,0 0,40 158(1) 140(1) 123(1) 109(1) 96(1) 85(1) 75(1) 45(2)
800 23,0 0,80 120(1) 106(1) 94(1) 83(1) 73(1) 64(1) 54(2) 27(2)
800 23,0 1,60 91(1) 80(1) 71(1) 63(1) 55(1) 49(1) 32(2) 16(2)
800 23,0 3,20 69(1) 61(1) 54(1) 47(1) 42(1) 37(1) 19(2) -
800 32,0 0,05 240(1) 212(1) 187(1) 165(1) 146(1) 129(1) 114(1) 100(1)
32,0 0,10 209(1) 185(1) 163(1)1 144(1) 127(1) 112(1) 99(1) 87(1)
800
800 32,0 0,20 182(1) 161(1) 142(1) 125(1) 110(1) 98(1) 86(1) 76(1)
800 32,0 0,40 158(1) 140(1) 123(1) 109(1) 96(1) 85(1) 75(1) 63(2)
800 32,0 0,80 120(1) 106(1) 94(1) 83(1) 73(1) 64(1) 57(1) 37(2)
800 32,0 1,60 91(1) 80(1) 71(1) 63(1) 55(1) 49(1) 43(1) 22(2)
800 32,0 3,20 69(1) 61(1) 54(1) 47(1) 42(1) 37(1) 26(2) 13(2)
1600 32,0 0,05 120(1) 106(1) 94(1) 83(1) 73(1) 64(1) 57(1) 50(1)
1600 32,0 0,10 105(1) 92(1) 81(1) 72(1) 63(1) 56(1) 49(1) 44(1)
1600 32,0 0,20 91(1) 80(1) 71(1) 63(1) 55(1) 49(1) 43(1) 38(1)
1600 32,0 0,40 79(1) 70(1) 62(1) 54(1) 48(1) 42(1) 37(1) 31(2)
47(1) 41(1) 36(1) 32(1) 28(1) 19(2)
I
1600 32,0 0,80 60(1) 53(1)
1600 32,0 , 1,60 46(1) 40(1), 35(1) 31(1) 28(1) 24(1) 22(1)i 11(2)
 Determinarea timpului de baze la strunjire 183

Tabelal 5.64 (corrtinuare)

2 13 4 6 7 8 9 10 I
;
11
or-

1600 I 32,0 3,20 \ 34(1)' 30(1)\ 27(1) 24(1) 21(1) 18(1) 13(2) 7(2)
I 94(1) 83(1) 73(1)
1600
1600
1600
I 45,0
45,0
45,0
0,05
0,10
0,20
120(1)
105(1)
91(1)
106(1)\
92(1)
80(1)1
81(1)
71(1)
72(1)
63(1)
63(1)
55(1)
64(1)
56(1)
49(1)
57(1)
49(1)
43(1)
50(1)
44(1)
38(1)
1600 1 45,0 0,40 79(1)\ 70(1)\ 62(1) 54(1) 48(1) 42(1) 37(1) 33(1)
1600 1 45,0 1 0,80 60(1)1 53(1)! 47(1) 41(1) 36(1) 32(1) 28(1) 25(1)
1600 '45,0 1,60 46(1)1 40(1) 35(1) 31(1) 28(1)1 24(1) 22(1) 16(2)
1600 45,0 3,20 34(1) 30(1) 27(1) 24(1) 21(1)1 18(1) 16(1) 9(2)
1600 60,0 0,05 120(1)1 106(1) 94(1) 83(1) 73(1)1 64(1) 57(1)1 50(1)
1600 60,0 0,10 105(1)1 92(1) 81(1) 72(1) 63(1) 56(1) 49(1) 44(1)
1000 I 60,0 0,20 91 (1)1 80(1) 71(1) 63(1) 55(1) 49(1) 43(1)1 38(1)
1600 I 60,0 0,40 79(1) 70(1) 62(1) 54(1) 48(1) 42(1) 37(1)1 33(1)
1600 60,0 0,80 60(1) 53(1) 47(1)1 41(1) 36(1) 32(1) 28(1) 25(1)
1600 60,0 1,60 46(1)1 ,10(1), 35(1) 31(1) 28(1) 24(1) 22(1) 19(1)
1600 60,0 3,20 34(1) 30(1)1 27(1) 24(1) 21(1) 18(1) 16(1) 12(2)
3200 32,0 0,05 60(1) 53(1) 47(1) 41(1) 36(1) 32(1) 28(1) 25(1)
3200 32,0 0,10 52(1)1 46(1) 41(1) 36(1) 32(1) 28(1) 25(1) 22(1)
3200 32,0 0,20 45(1) 40(1) 35(1) 31(1) 28(1) 24(1) 22(1) 19(1)
3200
3200
II32,0
32,0
0,40
0,80
40(1)1
30(1),
35(1)1
27(1)
31(1)
23(1)
27(1)
21(1)
24(1)
18(1)
21(1) 19(1) 16(2)
16(1) 14(1) 9(2)
3200 1 32,0 I 1,60 2:3(1)1 20(1) 18(1) 16(1) 14(1) 12(1) 11(1) 6(2)
3200 32,0 3,20 17(1)1 15(1) 13(1) 12(1) 10(1) 9(1) 7(2) 3(2)
3200 '15,0 I 0,05 60(1) 53(1) 47(1) 41(1) 36(1) 32(1) 28(1)1 25(1)
3200 45,0 0,10 52(1) 46(1) 41(1) 36(1) 32(1) 28(1) 25(1) 22(1)
3200 45,0 1 0,20 45(1)1 40(1), 35(1) 31(1) 28(1) 24(1) 22(1) 19(1)
3200 45,0 1 0,40 40(1) 35(1)1 31(1) 27(1) 24(1) 21(1) 19(1) 17(1)
3200 45,0 0,80 30(1) 27(1) 23(1) 21(1) 18(1)1 16(1) 14(1) 13(1)
3200 45,0 1,60 23(1)1 20(1)1 18(1) 16(1) 14(1) 12(1) 11(1) 8(2)
3200 1 45,0 3,20 17(1) 15(1) 13(1) 12(1) 10(1)\ 9(1) 8(1) 5(2)
3200 60,0 0,05 60(1) 53(1) 47(1) 41(1) 36(1) 32(1) 28(1) 25(1)
3200 60,0 0,10 52(1) 46(1) 41(1)
3200
3200
I 60,0
60,0
0,20
1 0,40
45(1)
40(1)
40(1)
35(1)
35(1)
31(1)
36(1)
31(1)
27(1)
32(1)1
28(1)
24(1)
28(1)
24(1)
21(1)
25(1)
22(1)
22(1)
19(1)

3200
3200
I 60,0
60,0
I 0,80
1,60
30(1)1
23(1)
27(1)
20(1)
23(1)
18(1)
21(1)
16(1)
18(1)
14(1)
16(1)
12(1)
19(1)1
14(1)
11(1)1
17(1)
13(1)
10(1)
3200 \ 60,0 3,20 17(1)1 15(1) 13(1) 12(1) 10(1) 9(1) 8(1)i 6(2)
Material: aliaj de cupru H B ~ 90; tai~: OR
J
j
25 I 3,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)! 2500(3)11797(2) 899(2)
25 ! 3,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)\2137(2) 1069(2) 534(2)
1
25 I 3,0 1 0,20 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2458(1) 2215(1) 1271(2)1 635(2) 318(2)
25 1 3,0 0,40 2500(3) 2406(1) 2169(1) 1955(1) 1511(2) 756(2) 378(2) 189(2)
25
25 I 3,0
3,0
0,80
1,60
2124(1)
1690(1)
1914(1)
1523(1)
1725(1)
1373(1)
1555(1)
1069(2)
899(2)
534(2)
449(2)
267(2)
225(2)
134(2)
112(2)
67(2)
25 iI 3,0 3,20 1344(1) 1212(1) 1092(1) 635(2) 318(2) 159(2) 79(2) 40(2)
25 5,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3), 1498(2)
25
I 5,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2374(1) 1781(2)1 890(2)
25 \ 5,0 0,20 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2458(1) 2215(1) 1997(1) 1059(2) 529(2)
25 I 5,0 0,40 2500(3) 2406(1) 2169(1) 1955(1) 1762(1) 1259(2) 630(2)1 315(2)
25 5,0 0,80 2124(1) 1914(1) 1725(1) 1555(1) 1401(1) 749(2), 374(2) 187(2)
25 I 5,0 1,60 1690(1) 1523(1) 1373(1) 1237(1) 890(2) 445(2)1 223(2) 111(2)
25 ! 5,0 3,20 1344(1) 1212(1) 1092(1) 984(1) 529(2) 265(2)1132(2) 66(2)
i
25 I 7,5 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2246(2)
25 I 7,5 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2374(1) 2140(1) 2140(1) 1336(2)
 184 Normarea lucrarifor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

, 2 , 3 4 , 5 , 6 7 , 8 9 10 , 11

25 7,5 0,20 2500(3) 2500(3) 2500(3)' 2458(1)1 2215(1) 1997(1)11588(2) )

25 7,5 0,40 2500(3) 2406(1) 2169(1) 1955(1) 1762(1) 1588(1)1 944(2) )
25 7,5 0,80 2124(1) 1914(1) 1725(1) 1555(1) 1401(1) 1123(2) 562(2) )
25 7,5 1,60 1690(1) 1523(1) 1373(1) 1237(1) 1115(1) 668(2)1 334(2) )
25
50
7,5
3,0
3,20
0,05
1344(1)
2374(1)
1212(1)
2140(1)
1092(1)
1929(1)
984(1) 794(2)
1738(1) 1566(1)
397(2)
1412(1)
199(2)
899(2)
)
)
r
50 3,0 0,10 1997(1) 1799(1) 1622(1) 1462(1) 1317(1) 1069(2). 534(2) )
50 3,0 0,20 1679(1) 1513(1) 1364(1) 1229(1) 1108(1) 635(2)\ 318(2) )
50 0,40 1335(1) 1203(1) 1084(1) 977(1)i 756(2) 378(2) 189(2) )

, 50
50
3,0
3,0
3,0
1 0,80
1,60
1062(1)
845(1)
957(1)
761(1)
863(1)
686(1)
777(1) 449(2)
534(2)\ 267(2)
225(2)1 112(2)
134(2) 67(2)
)
)
3,0 3,20 672(1) 606(1) 546(1) 318(2) 159(2) 79(2) 40(2)
~ 50
1412(1) 1272(1)
50 5,0 0,05 2374(1) 2140(1) 1929(1) 1738(1)11566(1) )
50 5,0 0,10 1997(1) 1799(1) 1622(1) 1462(1) 1317(1) 1187(1) 890(2) )
t 50 5,0 0,20 1679(1) 1513(1) 1364(1) 1229(1)11108(1) 998(1) 529(2) )
I~ 50 5,0 0,40 1335(1) 1203(1) 1084(1) 977(1) 881(2) 630(2) 315(2) )
50 5,0 0,80 1062(1) 957(1) 863(1) 777(1) 701(1) 374(2) 187(2) )
50 5,0 1,60 845(1) 761(1) 686(1) 619(1) 445(2) 223(2) 111(2) )
10:-.
50 5,0 3,20 672(1) 606(1) 546(1) 492(1) 265(2) 132(2) 66(2) )
50 7,5 0,05 2374(1) 2140(1) 1929(1) 1738(1)11566(1) 1412(1)\1272(1)\ )
~
~ -,
50 7,5 0,10 1997(1) 1799(1) 1622(1) 1462(1) 1317(1) 1187(1) 1070(1) )
50 7,5 0,20 1679(1) 1513(1) 1364(1) 1229(1)11108(1) 998(1)1 794(2) )
50 7,5 0,40 1335(1) 1203(1) 1084(1) 977(1) 881(1) 794(1) 472(2) )
I 50 7,5 0,80 1062(1) 957(1) 863(1) 777(1)1 701(1) 562(2) 281(2) )
I~ 50 7,5 1,60 845(1) 761(1) 686(1) 619(1), 557(1) 334(2) 167(2) )
50 7,5 3,20 672(1) 606(1) 546(1) 492(1)1 397(2) 199(2) 99(2) )
100 3,0 0,05 1187(1) 1070(1) 964(1) 869(1)1 783(1) 706(1) '149(2) )
100 3,0 0,10 998(1) 900(1) 811(1) 731(1) 659(1) 534(2) 267(2) )
i-I
100 3,0 0,20 839(1) 757(1) 682(1) 615(1) 554(1) 318(2) 159(2) )
100 3,0 0,40 668(1) 602(1) 542(1) 489(1) 378(2) 189(2) 94(2) )
100 3,0 0,80 531(1) 479(1) 431(1) 389(1) 225(2) 112(2) 56(2)
i""" 100 3,0 1,60 422(1) 381(1) 343(1) 267(2) 134(2) 67(2) 33(2)
"
100 3,0 1 3,20 336(1) 303(1) 273(1) 159(2) 79(2) 40(2) -
100 5,0 0,05 1187(1) 1070(1) 964(1) 869(1) 783(1) 706(1) 636(1) )
100 5,0 0,10 998(1) 900(1) 811(1) 731(1) 659(1) 594(1) 445(2) )
100 5,0 0,20 839(1) 757(1) 682(1) 615(1) 551(1) 499(1) 265(2) )
100 5,0 0,40 668(1) 602(1) 542(1) 489(1) 440(1) 315(2) 157(2) )
100 5,0 0,80 531(1) 479(1) 431(1) 389(1) 350(1) 187(2) 94(2) )
u
100 5,0 1,60 422(1) 381(1) 343(1) 309(1) 223(2) 111(2) 56(2)

il'
I.
100
100
100
5,0
7,5
7,5
3,20
0,05
0,10
336(1)
1187(1)
998(1)
303(1)
1070(1)
900(1)
273(1)
964(1)
811(1)
246(1)
869(1)
731(1)
132(2)
783(1)
659(1)
66(2)
706(1)
594(1)
33(2)
636(1)
535(1)
)
)
100 7,5 0,20 839(1) 757(1) 682(1) 651(1) 554(1) 499(1) 397(2) )
100 7,5 0,40 668(1) 602(1) 542(1) 489(1) 440(1) 397(1) 236(2) )
100 7,5 0,80 531(1) 479(1) 431(1) 389(1) 350(1) 281(2) 140(2) )
100 7,5 1,60 422(1) 381(1) 343(1) 309(1) 279(1) 167(2) 83(2) )
100 7,5 3,20 336(1) 303(1) 273(1) 246(1) 199(2) 99(2) 50(2)
200 3,0 0,05 594(1) 535(1) 482(1) 435(1) 392(1) 353(1) 225(2) )
200 3,0 0,10 499(1) 450(1) 405(1) 365(1) 329(1) 267(2) 134(2),
200 3,0 0,20 420(1) 378(1) 341(1) 307(1) 277(1) 159(2) 79(2)1
200 3,0 0,40 334(1) 301(1) 271(1) 244(1) 189(2) 94(2) 47(2)
200 3,0 0,80 266(1) 239(1) 216(1) 194(1) 112(2) 56(2) -
200 3,0 1,60 211(1) 190(1) 172(1) 134(2) 67(2) 33(2) -
200 3,0 3,20 168(1) 151(1) 136(1) 79(2) 40(2) - -
200 5,0 I
0,05 594(1) 535(1) 482(1) 435(1) 392(1) 353(1)1 318(1)
Determlncren timpulul de baza la strunjire 185

Tabelul 5.64 (continuare)

?
, 3 , 4 5 , 6
I
7 , 8
I
9
I
10 ,
1 11

200 5,0 0,10 499(1)\ 450(1)1 405(1) 365(1) 329(1) 297(1) 223(2) 111(2:
200 5,0 0,20 420(1) 378(1) 341(1) 307(1) 277(1) 250(1) 132(2) 66(2
200 5,0 0,40 334(1)1 301(1) 271(1) 244(1) 220(1) 157(2) 79(2) 39(2:
200 5,0 0,80 266(1), 239(1) 216(1) 194(1) 175(1) 94(2) 47(2) -
200 5,0 1,60 211(1)1190(1) 172(1) 155(1) 111(2), 56(2) - -
200 5,0 3,20 168(1) 151(1) 136(1) 123(1) 66(2) 33(2) - -
200 7,5 0,05 594(1) 535(1) 482(1) 435(1) 392(1) 353(1) 318(1) 281(2:
200 7,5 0,10 499(1)1 450(1) 405(1) 365(1) 329(1) 297(1) 267(1) 167(2:
200 7,5 0,20 420(1) 378(1) 341(1) 307(1) 277(1) 250(1) 199(2) 99(2;
200 7,5 0,40 334(1)1 301(1) 271(1) 244(1) 220(1) 198(1) 118(2) 59(2:
200 7,5 0,80 266(1) 239(1) 216(1) 194(1) 175(1) 140(2) 70(2) 35(2;
200 7,5 1,60 211(1) 190(1) 172(1) 155(1) 139(1) 83(2) 42(2) -
200 7,5 3,20 168(1) 151(1) 136(1) 123(1) 99(2) 50(2) - -
400 7,5 0,05 297(1) 267(1) 241(1) 217(1) 196(1) 176(1) 159(1) 140(2:
400 7,5 0,10 250(1) 225(1) 203(1)1 183(1) 165(1) 148(1) 134(1) 83(2:
400 7,5 0,20 210(1) 189(1) 170(1) 154(1 138(1) 125(1) 99(2) 50(2:
400 7,5 0,40 167(1) 150(1) 136(1)1122(1) 110(1) 99(1) 59(2) -
400 7,5 0,80 133(1) 120(1) 108(1) 97(1) 88(1) 70(2) 35(2) -
400 7,5 1,60 106(1) 95(1) 86(1) 77(1) 70(1) 42(2) - -
400 7,5 3,20
, 0,05
84(1)1 76(1) 68(1), 62(1) 50(2) - - -
400 11,0 297(1) 267(1) 241(1)1 217(1) 196(1) 176(1) 159(1) 143(1)
400 11,0 0,10 250(1)1 225(1) 203(1) 183(1) 165(1) 148(1) 134(1) 121(1)
400 11,0 0,20 210(1) 189(1) 170(1)1 154(1) 138(1) 125(1) 112(1) 73(2)
400 11,0 0,40 167(1) 150(1)1 136(1) 122(1) 110(1) 99(1) 87(2) 43(2)
400 11,0 0,80 133(1) 120(1), 108(1) 97(1) 88(1) 79(1) 51(2) -
400 11,0 1,60 106(1) 95(1)' 86(1) 77(1) 70(1) 61(2) 31(2) -
400 11,0 3,20 81(1) 76(1) 68(1) 62(1) 55(1) 36(2) - -
400 16,0 0,05 297(1)1 267(1) 241(1) 217(1) 196(1) 176(1) 159(1) 143(1)
400 16,0 0,10 250(1)1 225(1) 203(1) 183(1) 165(1) 148(1) 13'1(1) 121(1)
400 16,0 0,20 210(1) 189(1) 170(1) 154(1) 138(1) 125(1) 112(1) 101(1)
400 16,0 0,40 167(1) 150(1) 136(1) 122(1) 110(1) 99(1) 89(1) 63(2)
400 16,0 1 0,80 133(1)1 120(1) 108(1) 97(1) 88(1) 79(1) 71(1) 37(2)
400 16,0 1,60 106(1)1 95(1)1 86(1) 77(1) 70(1) 63(1) 45(2) -
400 16,0 3,20 84(1) 76(1) 68(1) 62(1) 55(1) 50(1) - -
800 16,0 0,05 148(1) 134(1) 121(1) 109(1) 98(1) 88(1) 80(1) 72(1)
800 16,0 0,10 125(1)1112(1) 101(1) 91(1) 82(1) 74(1) 67(1) 60(1)
800 16,0 0,20 1105(1) 95(1) 85(1) 77(1) 69(1) 62(1) 56(1) 51(1)
800 16,0 0,40 83(1) 75(1) 68(1) 61(1) 55(1) 50(1) 45(1) 31(2)
800 16,0 0,80 66(1)1 60(1) 54(1) 49(1) 44(1) 39(1) 36(1) 19(2)
800 16,0 1,60' 53(1) 48(1) 43(1) 39(1) 35(1) 31(1) 22(2) -
800 16,0 3,20 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 13(2) -
800 23,0 0,05 148(1)1 13,1(1) 121(1)1 109(1) 98(1) 88(1) 80(1) 72(1)
800 23,0 0,10 125(1) 112(1) 101(1)1 91(1) 82(1) 74(1) 67(1) 60(1)
800 23,0 I 0,20 105(1)1 95(1) 85(1) 77(1) 69(1) 62(1) 56(1) 51(1)
800 23,0 0,40 83(1) 75(1) 68(1) 61(1) 55(1) 50(1) 45(1) 40(1)
800 23,0 I 0,80 66(1)1 60(1) 54(1) 49(1) 44(1) 39(1) 36(1) 27(2)
800 23,0 1,60 53(1) 48(1) 43(1) 39(1) 35(1) 31(1)1 28(1) 16(2)
800 23,0 3,20 42(1)1 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 19(2) -
800 32,0 I 0,05 1<18(1)1 134(1) 121(1) 109(1) 98(1) 88(1) 80(1) 72(1)
800 32,0 0,10 125(1)1 112(1) 101(1) 91(1) 82(1) 74(1) 67(1) 60(1)
800 32,0 0,20 105(1), 95(1)1 85(1) 77(1) 69(1) 62(1) 56(1) 51(1)
800 32,0 0,40 83(1)1 75(1)1 68(1) 61(1) 55(1) 50(1) 45(1) 40(1)
800 32,0 0,80 66(1) 60(1) 54(1) 49(1) 44(1) 39(1) 36(1) 32(1)
800 32,0 [ 1,60 53(1) -18(1) 43(1) 39(1) 35(1) 31(1) 28(1) 22(2)
800 32,0 3,20 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 23(1) 13(2)
 ------------------ ----- -,-------

186 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabelul 5,64 (continuare)

2 1 3 1 4 1 5 I 6 1 7 , 8 1 9 I 10 1 11

1600 I 32,0 1 0,05 74(1) 07(1)' 00(1) 54(1) 49(1) 44(1) 40(1)1 36(1)
1600 32,0 0,10 62(1) 56(1) 51(1) 46(1) 41(1) 37(1) :13(1)1 30(1)
1600 32,0 0,20 52(1) 47(1) 43(1) 38(1) 35(1) 31(1) 28(1) 25(1)
1600 32,0 0,40 42(1) 38(1) 34(1), 31(1) 28(1) 25(1) 22(1)1 20(1)
1600 32,0 0,80 33(1) 30(1) 27(1)1 24(1) 22(1)1 20(1) 18(1)! 10(1)
1600 32,0 1,00 26(1) 24(1) 21(1) 19(1) 17(1) 16(1) 14(1)/ 11(2)
1600 32,0 3,20 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 12(1) 11(1)1 7(2)
1600 45,0 0,05 74(1) 67(1) 60(1) 54(1)1 49(1) 44(1)1 40(1), 36(1)
1600 45,0 0,10 62(1) 56(1) 51(1) 46(1) 41(1) 37(1) 33(1)1' 30(1)
1600 45,0 0,20 52(1) 47(1) 43(1) 38(1) 35(1) 31(1)1 28(1) 25(1)
1600 45,0 0,40 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 22(1)/ 20(1)
1600 45,0 0,80 33(1) 30(1) 27(1) 24(1) 22(1) 20(1) 18(1)1' 16(1)
1600 45,0 1,60 26(1) 24(1) 21(1) 19(1) 17(1) 16(1) 14(1) 13(1)
1600 45,0 3,20 21(1) 19(1)1 17(1) 15(1) 14(1) 12(1) !l(1), 9(2)
1600 60,0 0,05 74(1) G7(1) 60(1) 54(1) 49(1) 44(1) 40(1)1 86(1)
1600 60,0 0,10 62(1) 56(1)'1 51(1) ·16(1) 41(1) 37(1) 33(1) 30(1)
1600 60,0 0,20 52(1) 47(1) 43(1) 38(1) 35(1) 31(1) 28(1) 25(1)
1600 60,0 0,40 42(1) 38(1) 34(1) 31(1) 28(1) 25(1) 22(1) 20(1)
1600 60,0 0,80 33(1) 30(1) 27(1) 24(1), 22(1) 20(1) 18(1) 16(1)
1600 60,0 1,60 26(1) 24(1) 21(1) 19(1) 17(1) 16(1) 14(1)1 13(1)
1600 60,0 3,20 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 12(1) 11(1) 10(1)
3200 32,0 0,05 37(1) 33(1) 30(1) 27(1) 24(1) 22(1) 20(1)1 18(1)
3200 32,0 0,10 31(1) 28(1) 25(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1)' 15(1)
3200 32,0 0,20 26(1) 24(1)1 21(1) 19(1) 17(1) 16(1) 14(1)1 13(1)
3200 32,0 0,40 21(1) 19(1) 17(1) 15(1) 14(1) 12(1) 11(1)'1 10(1)
3200 32,0 0,80 17(1) 15(1) 13(1)1 12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1)
3200 ,32,0 1,60 13(1) 12(1) 11(1)1 10(1) 9(1) 8(1) 7(1)1 6(2)
3200 ,32,0 3,20 11(1) 9(1) 9(1) 8(1)1 7(1) 6(1) 6(1)! 3(2)
3200 I 45,0 0,05 37(1) 33(1) 30(1)1 27(1) 2-1(1) 22(1) 20(1)1 18(1)
3200 '15,0 0,10 31(1) 28(1) 25(1) 23(1) 21(1) 19(1) 17(1) 15(1)
3200 I, 45,0 0,20 26(1) 24(1) 21(1) 19(1)1 17(1) 16(1)1 14(1)1 13(1)
3200 45,0 0,40 21(1) 19(1), 17(1)/ 15(1),1 14(1) 12(1)1 11(1) 10(1)
3200 ·15,0 0,80 17(1) 15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1) 9(1)[ 8(1)
3200 45,0 1,60 13(1) 12(1)i 11(1) 10(1) 9(1) 8(1) 7(1)1 6(1)
3200
3200
45,0
60,0
I
1
3,20
1 0,05
11(1)
37(1)1
9(1)1
33(1)
0(1)
30(1)1
8(1)
27(1)
7(1)
24(1)!
6(1)
22(1)
6(1)1
20(1),
5(2)
18(1)
3200 60,0 0,10 31(1) 28(1) 25(1)1 23(1) 21(1) 19(1) 17(1)! 15(1)
:~200
3200
60,0
60,0
I 0,20
0,40 I
26(1)!
21(1)1
24(1)1
19(1)1
21(1)1
17(1)
19(1)
15(1)1
17(1)
1.1(1)
16(1)
12(1)
14(1)1
11(1)1
13(1)
10(1)
3200 60,0 1 0,80 17(1) 15(1) 13(1), 12(1), 11(1) 10(1) 9(1) 8(1)
3200 60,0 1 1,60 ! 13(1)\ 12(1)1 11(1)\ 10(1)1 9(1) 8(1) 7(1),' 6(1)
3200 60,0 I 3,20 , 11(1) 9(1) 9(1)' 8(1), 7(1) 6(1) 6(1) 5(1)
Material: aliaj de aluminiu HB = 75; t~i~: CM

25 1 3,0 I 0,05 1 2500(3)! 2500(3)' 2500(3)1 2500(3)i 2500(3)11791(2)1 895(2)1 448(2)

25 3,0 1 0,10 'I. 2500(3)! 2500(3) 2500(3)12500(3)/2129(2) 1065(2)11 532(2) 265(2)
25 3,0 I 0,20 2500(3)1 2500(3) 2500(8) 2500(3) 1266(2) 633(2) 317(2) 158(2)
25 3,0 1 0,40 I' 2500(3)1 2500(3) 2500(3)11506(2)1 753(2)1 376(2) 188(2)1 94(2)
25 3,0. 0,80 2500(3)i 2500(3), 1791(2)', 895(2) 448(2) 224(2) 112(2)1 56(2)
25 3,0 1 1,60 2500(3)' 2129(2)11065(2) 532(2) 266(2) 133(2) 67(2) 33(2)
25 3,0 3,20 2500(3) 1266(2)1 633(2) 317(2)1 158(2) 79(2) 40(2)
25 5,0 I 0,05 2500(3)12500(3)1 2500(3),12500(3)1 2500(3)12500(3) 1492(2) 746(2)
25 i 5,0 1 0,10 2500(3)[ ~500(3)1'2500(3) 2500(3)'12500(3)11775(2) 887(2)1 444(2)
25 5,0 0,20 2500(3)' 2500(3) 2500(3)! 2500(3) 2110(2) 1055(2) 528(2) 264(2)
25 I 5,0 / 0,40
1
12500(3)12500(3), 2500(3)1 2500(8)11255(2)1 627(2) 314(2), 157(2)

L_
 ~ •..•.~ ~"""'~'~'-"~~ ..... -.---,-,.'~-'-'.-'"

Determinarea timpului de baza la strunjire 187

Tabehzl 5.64 (continuare)

, 2 , 3 5 6 7 8 , 9 10 ,
1 11
'".. 1 1 1 I I

I 1
25 5,0 0,80 2500(3)1 2500(3)12500(3) 1492(2) 746(2) 373(2) 187(2)1
?-
_::> 5,0 1,60 2500(3) 2500(3) 1775(2) 887(2) 444(2) 222(2) 111(2)1
25 1 5,0 3,20 2500(3)\2110(2)11055(2) 528(2) 264(2) 132(2) 66(2),
25 1 7,5 0,05 2500(3), 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2238(2)1
?-
_::> 7,5 0,10 2500(3)12500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1331(2)1
25 7,5 0,20
25
25
I
1
7,5
7,5
0,40
0,80
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3), 2500(3) 2238(2)
2500(3) 1583(2)
1882(2)
1119(2)
941(2)
791(2)
471(2)
560(2) 280(2)
25 7,5 1.60 2500(3) 2500(3)1 2500(3) 1331(2) 665(2) 333(2) 166(2)
25 7,5 3,20 2500(3) 2500(3)11583(2)1 791(2) 396(2) 198(2) 99(2)
50 I
1
3,0 0,05 2500(3) 2500(3) 12500(3) 12500(3) 1791(2) 895(2) I 448(2)
50 I 3,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3)! 2129(2) 1065(2) 532(2) 266(2)
50 1 3,0 0,20 2500(3) 2500(3)1 2500(3)i 1266(2) 633(2) 317(2) 158(2)
;
50 3,0 I 0,40 2500(3)12500(3) 1506(2)i 753(2) 376(2) 188(2) 94(2)
50
50
i 3,0
3,0
0,80
1,60
/2500(3) 1791(2)1 895(2) 448(2) 224(2) 112(2) 56(2)

50 3,0 I 1
3,20
2129(2) 1065(2)
1266(2) 633(2)
532(2)
317(2)
266(2)
158(2)
133(2)
79(2)
67(2)
40(2)
33(2)
~
50 5,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1492(2) 746(2)
50 5,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1775(2) 887(2) 444(2)
50 5,0 0,20 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2110(2)1 1055(2) 528(2) 264(2)1
50 5,0 0,40 2500(3)12500(3)12500(3) 1255(2) 627(2) 314(2) 157(2)
50 5,0 0,80 2500(3) 2500(3) 1492(2) 746(2) 373(2) 187(2) 93(2)
50 5,0 1,60 2243(1) 1775(2)1 887(2) 444(2) 222(2) 111(2)1 55(2)
50 5.0 3,20 1760(1)j 1055(2), 528(2) 264(2) 132(2) 66(2) 33(2)
50 7,5 0,05 2500(3)12500(3)1 2500(3)! 2500(3) 2500(3) 2238(2) 1119(2)
50 7,5 0,10 2500(3), 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1331(2) 665(2)
50 7,5 0,20 2500(3)1 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1583(2) 791(2) 396(2)
50 7,5 0,40 2500(3)1 2500(3) 2500(3) 1882(2) 941(2) 471(2) 235(2):
50 7,5 0,80 2500(3) 12500(3) 2228(1) 1119(2) 560(2) 280(2) 140(2) I
50
50
7,5
7,5
I 1,60
3,20
2243(1)1 1980(1)1 1331(2) 665(2)
1760(1)1 1554(1)! 791(2)1 396(2)
333(2)
198(2)
166(2)
99(2)
83(2)
49(2)
100 3,0 0,05 2500(3)12S00(3)! 2252(1) 1791 (2) 895(2) 448(2) 224(2)
100 3,0 0,10 2500(3)12221(1) 1961(1) 1065(2) 532(2)1 266(2) 133(2)
100 3,0 0,20 2191(1)1 1934(1) 1266(2)1 633(2) 317(2) 158(2) 79(2)
100 3,0 0,40 1907(1)11506(2) 753(2) 376(2) 188(2) 94(2) 47(2)
100 :3,0 0,80 1430(1) 895(2) 448(2) 224(2) 112(2) 56(2) ~
100 3.0 1,60
100 I 3,0
/
3,20
1065(2)1 532(2)1 266(2), 133(2)1
633(2) 317(2) 158(2) 79(2)
67(2)
40(2)
33(2)
~
~
~
100 5,0 0,05 2500(3) 2500(3)12252(1)1 1988(1)1 1492(2) 7<16(2) 373(3)
100 5,0 0,10 2500(3) 2221(1) 1961(1) 1731(1)1 887(2) 444(2) 222(2)
100 5,0 0,20 2191(1) 1934(1)i 1707(1) 1055(2) 528(2) 264(2) 132(2)
100 5,0 0,40 1907(1) 1683(1): 1255(2) 627(2) 314(2) 157(2) 78(2)
100 5,0 0,80 1430(1) 1262(2)1 746(2)1 373(2) 187(2)1 93(2)[ 47(2)1
100 5,0 I 1,60 'l 111(2) 55(2) ~
100 5,0 3,20 I 60(2) 33(2)1 ~ /
100
100
7,5
7,5
I 0,05 l 1755(1) 1119(2)1 560(2) "')
100 7,5 I 0,10
0,20 )
1 1331(2) 665(2) 333(2)
791 (2) 396(2)1 198(2)
2)
)
100 7,5 0,40 I 471(2) 235(2) 118(2) 2)
100 7,5 0,80 I 280(2) 140(2) 70(2) 2)
100 7,5 1 1,60 I 166(2) 1 83(2) 42(2)
100 7,5 3,20 99(2) 49(2) ~
~~"u~'FI
I
200
200 1
3,0
3.0
I 0,05
1 0.10 _~_(1)lll11(1) 980(1) 532(2)
I 448(2)
266(2)
224
133 (2)1
2)

200 3,0 0,20 11095(1)1 967(1) I 633(2). 317(2)1 158(2) 79(2)

(2)1
40(2)
(2)
 188 Norm(uea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul 5.G4 (contlnuare)

2 3 4 , 5 6 7 , 8 9 10 11
, , , 1

200 3,0 1 0,40 954(1) 753(2) 376(2) 188(2) 94(2)1 47(2)

200 1
1 3,0 0,80 715(1) 4,18(2) 224(2) 112(2) 56(2) -
200 3,0 1,60 532(2) 266(2) 133(2) 67(2) 33(2) -
200 3,0 3,20 317(2) 158(2) 79(2)1 40(2) - -
200 5,0 0,05 1445(1 )11276(1) 1126(1) 994(1) 746(2) 373(2) H
200 5,0 0,10 1258(1) 1111 (1) 980(1) 865(1) 444(2) 222(2)1 11
200 5,0 0,20 1095(1) 967(1) 853(1)1 628(2) 264(2) 132(2) (
200 5,0 0,40 954(1) 842(1) 627(2) 314(2) 157(2) 78(2) ::
200 5,0 0,80 715(1) 631(1) 373(2)1 187(2) 93(2) 47(2)[
200 5,0 1,60 561(1) 4404(2) 222(2)1 111(2) 55(2) -I
200 5,0 3,20 440(1) 264(2) 132(2) 66(2) 33(2) -
200 7,5 0,05 1445(1) 1276(1)11126(1)1 994(1) 877(1) 560(2) 2~ )
200 7,5 0,10 1258(1 ) 1111(1) 980(1) 865(1) 665(2) 333(2) it )
200 7,5 0,20 11095(1) , 967(1) 853(1) 753(1) 396(2) 198(2) ~ )
ii 200 7,5 0,40 ' 954(1) 8,12(1) 743(1)1 471 (2) 235(2) 118(2)' ~
200 7,5 0,80 715(1) 631 (1) 557(1) 280(2) 140(2) 70(2)

I'
'I:.~
:1
200
200
400
7,5
7,5
7,5
1,60
3,20
0,05
561 (1) 495(1)
440(1) 388(1)
723(1 ) 638(1)
333(2)
198(2),
563(1)
166(2)
99(2)1
497(1)
83(2)
49(2)
439(1)
42(2)
-
280(2) 1~
400 7,5 0,10 629(1) 555(1) 490(1)1 433(1) 333(2) 166(2)1 ~
400 7,5 0,20 548(1) 483(1) 427(1)1 377(1) 198(2) 99(2)1
'~ 400 7,5 0,40 477(1) 421(1) 371(1) 235(2) 118(2) 59(2)
'1& 400 7,5 0,80 3.57(1) 315(1) 278(1)1 HO(2) 70(2) 35(2)
400 7,5 1,60 280(1) 248(1) 166(2)! 83(2) 42(2) -
400 7,5 3,20 220(1) 194(1) 99(2)1 49(2)[ - -
400 11,0 0,05 723(1) 638(1) 563(1) 497(1) 439(1) 387(1 ) 2C )
400 11,0 0,10 629(1 ) , 555(1) 490(1), 433(1) 382(1) 244(2) 1~ )
400 11,0 0,20 548(1 ) 483(1) 427(1)1 377(1) 290(2) 145(2) 'i )
400 11,0 0,40 477(1) 421(1) 371(1)1 328(1) 173(2) 86(2) 4
,WO 11,0 0,80 357(1) 315(1) 273(1)1 205(2) 103(2) 51(2)
400 11,0 1,60 280(1 ) 2480) 218(1) 122(2) 61(2) 31(2)
400 11,0 3,20 220(1 ) 194(1) 145(2) 73(2) :)6(2) -
400 16,0 0,05 723(1) 638(1)1 563(1)1 197(1)1 430(1) 387(1) 2~ )
400 16,0 0,10 629(1) 555(1) 490(1) 4:33(1) 382(1) 337(1) 1~ )
400 16,0 , 0,20 548(1 ) 483(1) 427(1)i 377(1) :332(1) 211(2)1 1( )
400 16,0 0,40 I 477(1) 421(1) 371(1)i :328(1)1 251(2) )
1 1~~~~~1 ~
400 16,0 0,80 :357(1) 315(1) <I"70f1\, "A~/"f\ -! <lll/<")\

400 16,0 [ 1,60 280(1)

(1) (1)[ (1); (2), (2) (2)
i
400
800
16,0
16,0
3,:?O
O,Of1
220(1)1 194(1)
361 (1) 319(1)
171(1)i
282(1)1
106(2)[ 53(2)1 -I -I
248(1 )1 219(1) 194(1 )1 11(1(2)1 75(2)
800 16,0 0,10 315(1) 278(1) 2'15(1)1 216(1) 191(1)' 169(1 )1 44(2)
89(2)1
800 16,0 0,20 274(1) 242(1) 213(1)1 188(1)1 166(1 ) 106(2)1 5:1(2)1 26(2)
8C:) 16,0 0,4l: 238(1) 210(1) 186(1), 1,0.1(1)1 125(2) 6:3(2)1 31(2): 16(2)
800 16,0 o.so 179(1) 158(1) 139(1)1 123(1) 75(2) 37(2)' 19(2)1
800 16,0 1,60 140(1) 124(1) lOn(1)1 89(2) 44(2) 22(2) -I
800 16,0 3,20 110(1)1 97(1) 86(1)[ 53(2)1 26(2) 13(2) -[
800 2:3,0 0,05 361(1)1 319(1) 282(1 )1 248(1)1 219(1 ) 194(1 ) 171(1 )[ 107(2)
800 23,0 0,10 315(1) 278(1 )i 245(1)1 216(1 ) 191(1)' 169(1)[ 128(2)' 64(2)
800 23,0 0,20 274(1) 242(1)' 213(1)1 188(1) 166(1 ) 147(1)1 -e.(n)1
10':!' 38(2)
800 23,0 0,40 238(1)1 210(1) 186(1); 1G4(1) 145(1 ) 45(2)1 23(2)
90(2)1
800 23,0 0,80 179(1)1 158(1) 139(1)' 123(1) 107(2) 27(2): 13(2)
800
800
23,0
23,0
1,50
3,20
140(1)
110(1)
124(1 ) 109(1)1
97(1) 86(1)1
96(1 )
76(1 )
64(2)
38(2)1'
~~~~\.
19(2):
16(2)~
-[
800 32,0 0,05 361(1)1 319(1) 282(1) 2,18(1) 219(1) 19,1(1 )1 171(1)1 149(2
800 32,0 0,10 315(1)[ 278(1) 245(1)[ 216(1) 191(1) 169(1)1 149(1): 89(2
 •••••••••••• -2l<i1 •••.•••••••••• _"'-"'-_~.~" ~. • , • , ••• • ~ •• __ .~_. ._._,,~~ • __••• •

Determinarea timpului de bazo la strunjire 189

Tubelul 5.64 (continuare)

I
2 i 3 i 4 ! 5
I 6 I
I
7
I 8
I 9
! 10 I
I
lJ

800
800
32,0
32,0
0,20
0,40
I 274(1)1238(1)
242(1)
210(1)
213(1)1188(1)
186(1) 164(1)
166(1)1147(1)1
145(1) 125(2)
106(2)1
63(2)
53(2)
31(2)
800 32,0 0,80 179(1) 158(1) 139(1)! 123(1) 108(1) 75(2) 37(2) 19(2)
800 32,0 1,60 140(1) 124(1) 109(1 ) 96(1) 85(1) 44(2) 22(2)1
800 32,0 3,20 110(1) 97(1) 86(1) 76(1) 53(2) 26(2) 13(2)j
1600 32,0 0,05 181 (1) 159(1) 141(1 ) 124(1) 110(1) 97(1) 85(1)1 75(2)
1600 32,0 0,10 157(1) 139(1) 123(1) 108(1) 95(1) 84(1) 74(1)1 44(2)
1600 32,0 0,20 137(1)1121(1) 107(1) 94(1 ) 83(1) 73(1) 53(2) 26(2)
1600 32,0 0,40 119(1) 105(1) 93(1) 82(1) 72(1) 63(2) 31(2) 16(2)
1600 32,0 0,80 89(1) 79(1) 70(1) 61(1) 54(1) 37(2) 19(2)1 9(2)
1600 32,0 1,60 70(1) 62(1): 55(1) 48(1) 43(1) 22(2) 11 (2)/ 6(2)
1600 32,0 3,20 55(1) 49(1)' 43(1) 38(1) 26(2) 13(2) 7(2) 3(2)
1600 45,0 0,05 181(1) 159(1 ) 141(1) 124(1) 110(1 ) 97(1) 85(1), 75(1)
1600 45,0 0,10 157(1) 139(1) 123(1 ) 108(1) 95(1) 84(1) 74(1)1 62(2)
1600 45,0 0,20 137(1) 121 (1) 107(1) 94(1) 83(1) 73(1) 65(1) 37(2)
1600 45,0 0,40 119(1) 105(1) 93(1) 82(1) 72(1) 64(1) 44(2)1 22(2)
1600 45,0 0,80 89(1) 79(1 ) 70(1) 61(1) 54(1) 48(1) 26(2)\ 13(2)
1600 45,0 1,60 70(1) 62(1) 55(1) 48(1) 43(1) 31(2) 16(2) 8(2)
1600 45,0 3,20 55(1) 49(1) 43(1) 38(1) 33(1) 19(2) 9(2)1 5(2)
1600 60,0 0,05 181(1) 159(1) 141 (1) 124(1) 110(1 ) 97(1) 75(1)
85(1)1
1600 60,0 0,10 157(1) 139(1 ) 123(1 ) 108(1 ) 95(1) 84(1) 74(1) 66(1 )
1600 60,0 0,20 137(1 ) 121(1) 107(1 ) 94(1) 83(1) 73(1 ) 65(1) 49(2)
1600 60,0 0,40 119(1) 105(1) 93(1) 82(1) 72(1) 64(1) 56(1 ), 29(2)
1600 60,0 0,80 89(1) 79(1) 70(1) 61(1) 54(1) 48(1) 35(2)\ 17(2)
1600 60,0 1,60 70(1) 62(1) 55(1) 48(1) 43(1) 38(1) 21(2) 10(2)
1600
3200
60,0
32.0
I 3,20
0,05
55(1)
90(1)
49(1)
80(1)
43(1)
70(1)
38(1)
62(1)
33(1)
55(1)
25(2)
48(1)
12(2)
43(1 )1
6(2)
37(2)
3200 32,0 0,10 79(1) 69(1) 61(1) 54(1) 48(1) 42(1) 37(1 )i 22(2)
3200 32,0 0,20 68(1) 60(1) 53(1)1 47(1) 42(1) 37(1) 26(2)1 13(2)
3200 32,0 0,40 60(1) 53(1) 46(1) 41(1) 36(1) 31(2) 16(2)1 8(2)
3200 32,0 0,80 45(1) 39(1) 35(1 ), 31(1) 27(1) 19(2) 9(2): 5(2)
3200 32,0 1,60 35(1 )1 31(1 ) 27(1) 24(1) 21(1) 11(2) 6(2)1
3200 32,0 3,20 24(1) 21(1) 19(1) 13(2) 7(2) <>(')1
28(1)1
3200 45,0 0,05 90(1) 80(1) 70(1) 62(1) 55(1) 48(1) 4~c1)1 38(1)
3200 45,0 0,10 79(1) 69(1) 61(1) 54(1) 48(1) 42(1) 3/(1), 31(2)
'),) "1 " I
3200 45,0 0,20 68(1) 60(1) 53(1) 47(1) 42(1) 37(1) 19(2)
3200 45,0 0,40 22~2~i
I
GO(l) 53(1) 46(1) 41(1) 36(1) 32(1) 11(2)
3200 45,0 45(1) 39(1) 35(1) 31(1) 27(1) 24(1) F") 7(2)
i_1
3200
3200
I 45,0
45,0
0,80
1,60
3,20
35(1)
28(1)1
31 (1)'
24(1)
27(1)
21(1)
24(1)
19(1)
21(1)
17(1)
16(2)
9(2)
0
8(2)
5(2)1
4(2)
-
3200
3200
I 60,0
60,0
I 0,05
0,10
!l0(1)1
79(1)
80(1)
69(1)
70(1)
61(1)
62(1)
54(1)
55(1)
48(1)
48(1) 43(1)/
37(1 )1
38(1)
33(1)
42(1 )1
3200 GO,O I 0,20 68(1) 60(1) 53(1) 47(1) 42(1) 37(1) 32(lil 25(2)
3200
3200
60,0
60,0
I 0,40
0,80 i
GO(1)
45(1)
53(1)
39(1)1
413(1)
35(1)
41(1)
31(1)
36(1)
27(1)
32(1)
24(1)1
28(1)i
17(2)'
15(2)
9(2)
3200 60,0 1,60 35(1) 31(1) 27(1) 24(1) 21(1) 19(1) 1O(2)! 5(2)
3200 60,0 I 3,20 I 28(1) 24(1 )l 21(1), 19(1)1 17(1 ) 12(2) 6(2)1 3(2)
Material: aliaj de aluminiu HE = 75; taj~: OR

25 3,0 0,05 2500(3»)2500(3)12500(3)1 2500(3) 2500(3) 1791(2)] 895(2)1 448(2)

25 3,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3)/2500(3) 2129(2) 1005(2), 532(2)1 266(2)

,I
25 3,0 0,20 2500(3), 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1266(2) 633(2) 317(2), 158(2)
25 3,0 0,40 2500(3)/2500(3)/2500(3)1 1506(2) 753(2) 376(2)1 188(2). 94(2)
25 3,0 0,80 2500(3)i 2338(1)1 1791 (2): 895(2) 448(2) 224(2)j 112(2)1 56(2)
 190 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continuare)

I
2 3
I
4 , 5 , 6 , 7 , 8 9.' 10 , 1I

25 I, 3,0 1,60 11899(1) 1653(1)11065(2)1 532(2) 266(2) 133(2) 67(2)/

25 3,0 3,20 1343(1) 1169(1)1 633(2) 317(2) 158(2) 79(2) 40(2)
25 5,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1492(2)1 )
25 5,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1775(2) 887(2)1 )
25 5,0 0,20 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2110(2)11055(2)1 528(2) )
25 5,0 0,40 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1255(2) 627(2) 314(2)
1 )
25 5,0 0,80 2500(3) 2338(1) 2035(1) 1492(2) 746(2) 373(2) 187(2), )
25
25
I 5,0 1,60 1899(1 ) 1653(1 ) 1439(1) 887(2) 444(2) 222(2) 111(2) )
I 5,0 3,20 1343(1 ) 1169(1) 1018(1) 528(1) 264(2) 132(2) 66(2) )
25
25
I 7,5
7,5
0,05
0,10
2500(3)
2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2238(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1331(2)
)

i 25
25
I
1
7,5
7,5
0,20
0,40
2500(3)
2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1583(2)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 1882(2) 941(2)
791(2)
471(2)
)
)
)
25 7,5 0,80 2500(3) 2338(1) 2035(1) 1772(1)11119(2) 560(2) 280(2) )
i~: 25 7,5 1,60 1899(1 ) 1653(1) 1439(1) 1253(1 ) 665(2) 333(2) 166(2) )
li
25
50
I
I
7,5
3,0
3,20
0,05
1343(1)
2500(3)
1169(1) 1018(1) 791(2) 396(2) 198(2)
2500(3) 2500(3) 2367(1) 1791 (2) 895(2)
99(2) )
rt 50 3,0 0;10 2500(3) 2500(3) 2286(1) 1990(1) 1065(2) 532(2)
448(2)
266(2)
)
)
1 50
'} 3,0 0,20 2500(3) 2208(1) 1922(1) 1266(2) 633(2) )
317(2)1158(2)
50 3,0 0,40 1899(1) 1653(1 ) 1439(1) 753(2) 376(2) 188(2) 94(2)
:"i )
I!f: 50 3,0 0,80 1343(1) 1169(1) 895(2) 448(2) 224(2) 112(2) 56(2)
50 3,0 1,60 950(1 )
ii 50
50
3,0
5,0
3,20
0,05
671(1)
2500(3)
827(1)
584(1)
532(2)
317(2)
266(2)
158(2)
133(2)
79(2)
67(2)1
40(2)1
2500(3) 2500(3) 2367(1 ) 2060(1)11492(2)1
33(2)
-
746(2)1
50 5,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2286(1) 1990(1) 1732(1)
l! 50 5,0
887(2)1 444(2)
0,20 2500(3) 2208(1 )11922(1) 1673(1) 1055(2) 528(2) 264(2)
50 5,0 0,40 1899(1) 1653(1) 1439(1) 1253(1 ) 627(2) 314(2)1 157(2)
50 5,0 0,80 1343(1) 1169(1) 1018(1) 746(2) 373(2) 187(2)1 93(2)
50 5,0 1,60 950(1) 827(1) 720(1) 444(2) 222(2) 111(2) 55(2)
50 5,0
50 I 7,5
3,20
0,05
671(1)
2500(3)
584(1) 509(1) 264(2) 132(2) 66(2) 33(2)
2500(3) 2500(3) 2367(1) 2060(1) 1794(1) 1119(2) )
50 7,5 0,10 2500(3) 2500(3) 2286(1 ) 1990(1 )11732(1) 1331(2) 665(2\ )
50 7,5
50 I 7,5
0,20
0,40
2500(3)
\1899(1)
2208(1) 1922(1) 1673(1) 1457(1)
1653(1 ) 1439(1 )11253(1) 941(2)
791(2)
471(2)
396(2)
235(2)
~)
2)
50 7,5 0,80 1343(1 ) 1169(1) 1018(1) 886(1) 560(2)
50
50
I 7,5
iJa
1,60
3,20
9.50(1) 827(1)
671(1)1 584(1)
720(1)
509(1)
626(1)
396(2)
333(2)
198(2)
280(2)
166(2)
99(2)
140(2),
83(2)
49(2)
2)
2)
100 3,0 0,05 1794(1)11561(1) 1359(1) 1183(1) 895(2) 448(2) 224(2) 2)

I:
100
100 I 3,0
3,0
0,10
0,20
1508(1 )11313(1) 1143(1)
1268(1) 1104(1)1 961(1)
995(1)
633(2)
532(2) 266(2)
317(2), 158(2){
133(2)
79(2)
2)
2)
III 100 3,0 0,40 950(1)1 827(1) 720(1) 376(2) 188(2)1 94(2)1 47(2)
100 3,0 0,80 671(1) 584(1) 448(2) 224(2) 112(2) 56(2) -
100
100
3,0
3,0
1,60
3,20
475(1) 413(1) 266(2) 133(2) 67(2) 33(2) - i
336(1) 292(1) 158(2) 79(2) 40(2)' - _
100 5,0 0,05 1794(1) 1561(1) 1359(1) 1183(1) 1030(1)1 746(2)\ 373(2) 2)
100 5,0 0,10 1508(1) 1313(1) 1143(1) 995(1)1 866(1) 444(2) 222(2) 2)
100 5,0 0,20 1268(1) 1104(1) 961(1) 837(1) 528(2) 264(2)1 132(2)

r
2)
100 5,0 0,40 950(1)1 827(1) 720(1), 626(1) 314(2) 157(2)1 78(2) 2)
100 5,0 0,80 671 (1) 584(1)1 509(1) 373(2) 187(2) 93(2)1 47(2)
100 .5,0 1,60 475(1) 413(1)1 360(1)1 222(2) 111(2) 55(2) -
100 5,0 3,20 336(1) 292(1) 254(1) 132(2) 66(2) 33(2)\ -
100 7,5 0,05 1794(1) 1561(1) 1359(1 183(1) 10'"(1) 897(1) 860(2) 2)
100 7,5 0,10 1508(1)1 1313(1) 1143(1) 995(1) 866(1) 665(2) 333(2) 2)
100 7.5 0,20 11268(1)11104(1) 961(1) 837(1) 728(1) 396(2)/198(2) 2)
100 I,;) i 0,40 950(1) 827(1) 720(1) 626(1) 471(2) 235(2) 118(2) 2)
 ---_...._-_.-- - ,-.""""~~- ---- ----""--"''''''

191
Determinarea timpului de baza la strunjire

Tabelul 5,64 (continuare)

2 3
c, H 9 10 I 11

"
..
100
I

7,5
I

0,80
I I
I
I
1
671(1)1 584(1) 509(1)1 443(1)
r

1
I

280(2) 140(2)
; I

70(2)
'
35(2;
100 7,5 1,60 475(1)1 413(1) 360(1)1 313(1) 166(2) 83(2) 42(2) -
100 7,5 3,20 336(1)' 292(1) 254(1) 198(2) 99(2) 49(2) - -
200 3,0 0,05 897(1) 781(1) 680(1) 592(1)1 448(2) 224(2) 112(2) 56(2:
200 3,0 0,10 754(1) 656(1) 571 (1) 498(1) 266(2) 133(2) 67(2) 33(2:
200
200
I 3,0
3,0
0,20
0,40
1 634(1) 552(1)
475(1) 413(1)
481(1) 317(2)
360(1) 188(2)
158(2)
94(2)
79(2)
47(2)
-10(2)
-
'-
-
200
200
200
,
1 3,0
3,0

3,0
0,80
1,60
3,20
336(1)1 292(1)
237(1)
168(1)
207(1)
146(1)
224(2)
1:33(2)
79(2)
112(2)
67(2)
40(2)
56(2)
33(2)
-
--

--
-1-
200 \' 5,0 0,05 1 897(1) 781(1) 680(1)1 592(1) 515(1) 373(2) 187(2) 93(2;
200 5,0 0,10 1 754(1)1 656(1) 571(1) 498(1)\ 433(1) 222(2) 111(2) 55(2:
200 5,0 0,20 634(1}1 552(1)1 481(1), 41S()) 264(2) 132(2) 66(2) 33(2:
200 1 5,0 0,40 475(1), 413(1) 360(1)' 31:5(1) 157(2) 78(2} 39(2)1 -
200 5,0 0,80 336(1)1 292(1) 254(1) 187(2) 93(2) 47(2) - -
200 5,0 I 1,60 237(1) 1 207(1) 180(1) 111(2) 55(2) -,-
200 5,0 3,20 168(1) 146(1) 127(1) 66(2) 33(2) --
200 7,5 0,05 897(1)1 781(1) 680(1) 592(1) 515(1) 448(1) 280(2), 140(2
200 7,5 0,10 754(1) 656(1) 571(1) 498(1) 433(1) 333(2) 166(2)1 83(2:
200 7,5 0,20 634(1) 552(1) 481(1) 418(1) 364(1) 198(2) 99(2) 49(2
200 7,5 0,40 475(1) 413(1) 360(1) 313(1) 235(2) 118(2) 59(2)1 -
200 7,5 0,80 336(1) 292(1) 254(1) 221(1) 140(2) 70(2) 35(2)

-1-
-
200 7,5 1,60 1 237(1) 207(1) 180(1) 157(1) 83(2) 42(2) - -
200 7,5 3,20 168(1) 146(1) 127(1) 99(2) 49(2)
400 7,5 0,05 448(1)1 390(1) 340(1) 296(1) 258(1) 224(1) 140(2) 70(2
400 7,5 0,10 337(1) 328(1) 286(1) 249(1) 217(1) 166(2) 83(2) 42(2
400 7,5 0,20 317(1) 276(1) 240(1) 209(1) 182(1) 99(2) 49(2)! -
400 7,5 0,40 237(1) 207(1) 180(1) 157(1) 118(2) 59(2) -I -
400 7,5 0,80 168(1) 146(1) 127(1) 111(1) 70(2) 35(2) - -
400 7,5 1,60 119(1) 103(1) 90(1) 78(1) 42(2) - - -
400 1 7,5 3,20 84(1) 73(1) 64(1) 49(2) - - - -
400 1 11,0 0,05! 448(1) 390(1) 340(1) 296(1) 258(1) 224(1)1195(1) 103(2
400 ,11,0 0,10 I 337(1) 328(1) 286(1) 249(1) 217(1) 189(1) 122(2) 61(2
400 1 11,0 0,20 317(1) 276(1) 240(1) 209(1) 182(1) 145(2)1 73(2)1 36(2

-I -
400 11,0 0,40 237(1) 207(1) 180(1) 157(1) 136(1) 86(2) 43(2) -
400 11,0 [ 0,80 1168(1) 146(1) 127(1) 111(1) 96(1) 51(2) -: -
400 11,0 1,60 119(1) 103(1) 90(1)1 78(1) 61(2) 31(2)
400 11,0' 3,20 84(1) 73(1) 64(1) 55(1) 36(2) - - -
400 16,0 1 0,05 448(1)1 390(1) 340(1) 296(1) 258(1) 224(1) 195(1) 149(2
400 16,0 0,10 377(1) 328(1) 286(1)1 249(1) 217(1) 189(1), 164(1) 89(2
400 16,0 0,20 317(1) 276(1)1 240(1)1 209(1) 182(1) 159(1)\106(2)1' 53(2
400 16,0 0,40 237(1) 207(1) 180(1) 157(1) 136(1)1119(1) 63(2) 31(2
400 16,0 I 0,80 168(1) 146(1)1127(1)1111(1)1 96(1) 75(2) 37(2) -
400 16,0 1,60 119(1) 103(1) 90(1) 78(1) 68(1) 44(2) _1._
400 16,0 3,20 84(1) 73(1) 64(1) 55(1) 48(1) - - -
800 16,0 I 0,05 224(1) 195(1), 170(1)1148(1) 129(1) 112(1) 98(1)1 75(2
800 16,0 I 0,10 189(1) 164(1)! 143(1) 124(1) 108(1) 94(1) 82(1)1 44(2
800 16,0 0,20 159(1) 138(1)1 120(1) 105(1) 91(1) 79(1) 53(2) 26(2
800 16,0 0,40 I 119(1) 103(1)1 90(1)/ 78(1) 68(1) 59(1) 31(2)1 16(2
800 16,0 0,80! 84(1), 73(1)1 64(1)1 55(1)! 48(1) 37(2) 19(2) -
'
800 16,0 1,60 I' 59(1)1 52(1)1 45(1) 39(1)1 34(1)1 22(2)1 - -
800 16,0 3,20 42(1) 37(1)1 32(1)i 28(1) 24(1) 13(2) - i -
800 23,0 0,05 224(1)1195(1)[ 170(1)1148(1)11 129(1) 112(1)1 98(1)i 85(1
800 23,0! 0,10 189(1) 164(1)' 143(1) 124(1) 108(1) 94(1) 82(1), 64(2
800 23,0 I 0,20 I 159(1)i 138(1)1 120(1), 105(1) 91(1) 79(1)1 69(1)[ 38(2

\,.
 ----- ----_._.

192 Normarea lucrdrilor pe strunguri norma le, cerusel ~i revolver

Tabelul 5.64 (continua re)

I
2
I
3
r I
5
r
6
I
7
I
8 I
9 I 10 11

800
800
I 23,0
23,0
0,40'
0,80
119(1)1103(1)
84(1) 73(1)
90(1)
64(1)
78(1)
55(1)
68(1)
48(1)
59(1)
42(1)
45(2)
27(2)
23(2)
13(2)
800 23,0 1,60 59(1)1 52(1) 45(1) 39(1) 34(1) 30(1) 16(2) ~
800 23,0 3,20 42(1) 37(1) 32(1) 28(1) 24(1) 19(2) - -
800 32,0 0,05 224(1) 195(1) 170(1) 148(1) 129(1) 112(1) 98(1) 85(1)
800 32,0 0,10 189(1) 164(1) 143(1) 124(1) 108(1) 94(1) 82(1) 71(1)
800 1 32,0 0,20 159(1) 138(1) 120(1) 105(1) 91(1) 79(1) 69(1) 53(2)
800
800
800
I
I 32,0

I
32,0
32,0
0,40
0,80
1,60
119(1) 103(1)
84(1)
59(1)
73(1)
52(1)
90(1)
64(1)
45(1)
78(1)
55(1)
39(1)
68(1)
48(1)
34(1)
59(1)
42(1)
30(1)
52(1)
37(1)
22(2)
31(2)
19(2)
-
.:;:
800 '32,0 3,20 42(1) 37(1) 32(1) 28(1) 24(1) 21(1) 13(2) -

~f 1600
1600
I 32,0
32,0
0,05
0,10
112(1)
94(1)
98(1)
82(1)
85(1)
71(1)
74(1)
62(1)
64(1)
54(1)
56(1)
47(1)
49(1)
41(1)
42(1)
36(1)
1600 • 32,0 0,20 79(1) 69(1) 60(1) 52(1) 46(1) 40(1) 35(1) 26(2)
~ 1600 'I·32,0 0,40 59(1) 52(1) 45(1) 39(1) 34(1) 30(1) 26(1) 16(2)
1660 32,0 0,80 42(1) 37(1) 32(1) 28(1) 24(1) 21(1) 18(1) 9(2)
!i
ii
"I:':
1600
1600
I 32,0
32,0
1,60
3,20
30(1)
21(1)
26(1)
18(1)
22(1)
16(1)
20(1)
14(1)
17(1)
12(1)
15(1)
10(1)
11(2)
7(2)
6(2)
3(2)
l
" 1600 45,0 0,05 112(1) 98(1) 85(1) 74(1) 64(1) 56(1) 49(1) 42(1)
1600 I 45,0 0,10 94(1) 82(1) 71(1) 62(1) 54(1) 47(1) 41(1) 36(1)
jj
~ 1600 I 45,0 0,20 79(1) 69(1) 60(1) 52(1) 46(1) 40(1) 35(1) 30(1)
1600 45,0 0,40 59(1) 52(1) 45(1) 39(1) 34(1) 30(1) 26(1) 22(2)
1600
1600
1600
I 45,0
45,0
45,0
0,80
1,60
3,20
42(1)
30(1)
21(1)
37(1)
26(1)
18(1)
32(1)
22(1)
16(1)
28(1)
20(1)
14(1)
24(1)
17(1)
12(1)
21(1)
15(1)
10(1)
18(1)
13(1)
9(1)
13(2)
8(2)
5(2)
1600 I 60,0 0,05 112(1) 98(1) 85(1) 74(1) 64(1) 56(1) 49(1) 42(1)
1600 ., 60,0 0,10 94(1) 82(1) 71(1) 62(1) 54(1) 47(1) 41(1) 36(1)
1600 60,0 0,20 79(1) 69(1) 60(1) 52(1) 46(1) 40(1) 35(1) 30(1)
1600 60,0 0,40 59(1) 52(1) 45(1) 39(1) 34(1) 30(1) 26(1) 22(1)
1600 ! 60,0 0,80 42(1) 37(1) 32(1) 28(1) 24(1) 21(1) 18(1) 16(1)
1600 60,0 1,60 30(1) 26(1) 22(1) 20(1) 17(1) 15(1) 13(1) 10(2)
1600 60,0 3,20 21(1) 18(1) 16(1) 14(1) 12(1) 10(1) 9(1) 6(2)
3200 32,0 0,05 56(1) 49(1) 42(1) 37(1) 32(1) 28(1) 24(1) 21(1)
3200 32,0 0,10 47(1) '11(1) 36(1) 31(1) 27(1) 24(1) 21(1) 18(1)
3200 32,0 0,20 40(1) 35(1) 30(1) 26(1) 23(1) 20(1) 17(1) 13(2)
3200 32,0 0,40 30(1) 26(1) 22(1) 20(1) 17(1) 15(1) 13(1) 8(2)
3200 32,0 0,80 21(1) 18(1) 16(1) 14(1) 12(1) 10(1) 9(1) 5(2)
3200 32,0 1,60 15(1) 13(1) 11(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(2) -
3200 32,0 3.20 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 3(2) -
3200 45,0 0,05 56(1) 49(1) 42(1) 37(1) 32(1) 28(1) 24(1) 21(1)
3200 45,0 0,10 47(1) 41(1) 36(1) 31(1) 27(1) 24(1) 21(1) 18(1)
3200 45,0 0,20 40(1) 35(1) 30(1) 26(1) 23(1) 20(1) 17(1) 15(1)

li 3200
3200
3200 i
45,0
i 45.0
45,0
0,40
0,80
1,60
30(1)
21(1)
15(1)
26(1)
18(1)
13(1)
22(1)
16(1)
11(1)
20(1)
14(1)
10(1)
17(1)
12(1)
9(1)
15(1)
10(1)
7(1)
13(1)
9(1)
6(1)
11(2)
7(2)
4(2)
3200 I 45,0 3,20 10(1) 9(1) 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 5(1) -
3200 i 60,0 0,05 56(1) 49(1) 42(1) 37(1) 32(1) 28(1) 24(1) 21(1)
3200 ·1 60,0 0,10 47(1) 41(1) 36(1) 31(1) 27(1) 24(1) 21(1) 18(1)
3200 60,0 0,20 40(1) 35(1) 30(1) 26(1) 23(1) 20(1) 17(1) 15(1)
3200 60,0 0,40 30(1) 26(1) 22(1) 20(1) 17(1) 15(1) 13(1) 11(1)
3200 60,0 0,80 21(1) 18(1) 16(1) 14(1) 12(1) 10(1) 9(1) 8(1)
3200 I' 60,0 1,60 15(1) 13(1) 11(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(1) 5(2)
3200 60,0 3,20 10(1) 9(1), 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 5(1) 3(2)
 Normarea timpului de pregiltire-incheiere la strunjire 193

5.3. Normarea timpului de pregatire-incheiere la strunjire

Lucrarile de pregatire-incheiere pentru operatiile de strunjire, sint

elasificate in doua grupe.
a. Preqatirea eurentii a luerarii, eu continut comun pentru eele 4
grupe de strunguri - paralel, frontal, revolver, carusel, astfel :
- primirea sarcinii de productie ;
- studierea doeumentatiei tehniee (desene, fi~a tehnologica sau plan
de operatii) ;
pregatirea sculelor ~i aparatelor de masura, montarea ~i demontarea
seulelor;
poaitionarea limitatorilor ~i eamelor pentru asigurarea dimensiuniIor
de prelucrare ;
reglarea masinii prin stabilirea regimuIui de lucru, numai din manete ;
predarea IotuIui de piese exeeutat;
aducerea Ioeului de munca la starea normala, dupa terminarea lucrarii.
b. Operatii suplimentare, care sint speeifice Iiecarei grupe de strunguri,
cu continut detaliat in tabelele cu valori normative de timpi.
Valorile normative de timpi pentru lucrarile de pregatire-ineheiere se
gasese in tabeIele 5.65 ... 5.67.

Tabelul 5.65. Timpi (le pregiitire - incheiere Tpt pentru strung paralel ~i frontal

Diametrul piesei, In mm, pIna la:

Nr.
crt. Contiautul Iucrarii 200 I 400 1 700 11000 12000 I 3000 I 4000 16000 r > 6000
Timpul Tpt, min-om

"v
~I I. Pregiitirea curenlii a lucriirii
I I. Operaiii suplimeniare (se acordii tiumai
151~~ ~l~l~i~I~I~
I I I
I
-,
dad!. esie cazul)
Mo~tarea ~i d.em~ntarea dispozitivelor de
prmdere _a plesel
--1-- -- --I--!--II--:--
I
I

2 Universal
3 Platou cu patru bacuri
3
5
__

5
3
1

5
6
-
7
-
9
1- - I -
12
;

14 I 161
I -
18
'. 4 Virf de centrare 0,5 0,5 1 1 1,5 1,5 2 I 3 4
5 Mandrinii 0,5 0,5 1 1 - - - i
11 - -
6 Dorn 2 2,5 3 4 5 - - - 1 -
7 Dispozitiv fix at prin insurubare pe axul I
masinii 3 I 4 6 8 11 13 15 18 20
I
8 Dtspozitiv fixat prin suruburt pe plansalba 12 I
9 Fixarea contragreutatii pe plansalba
~,Dispozitiv montat pe sania transversalii
Pregiitirea ~i reglarea strunqului la
8'
10 ~.~I~
13

~I~i~
9
15
10
17
12
19
15

I
22 '125
-

I
-
30

~L
-

I
40

50

4\51- I-=- '-=-i -=-1 -=-1-=-,' -

I I
Inceputul lucriirii 1 I 1 i I
11 intoarcerea bacurilor universalulut ; 5-,
12 lntoarcerea bacurilor platoulul
13 Deplasarea ~i fix area papusi] mobile
14 Rotirea saniei port cutit pentru strunitrea]
! 6
1,' I
8
1 l 10 112
2 2
15
3
I

i
I
18
4:
'
1 20
6 I -,
,
23

I
25
-
conicii ! 1! 2 3 1 3 4! 5 i 7 I 10 J 12
 .--=~=,,- ..;..-:-.-:---:..~~.-:-,,,",,-
..:~~,::.:....---.......,....-
....•.
,~,--'-'--- -;~-' -' ------

194 Normarea lucrdrilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

Tabelul 5.65 (eontinuare)

I
1
1 Diametrul piesei, in mm, pina la:
Nc.
crt, Conjinutul lucr:irii
I soo I '00 I zoe I~::l~::,I::"L"OO I sooo I > 0000

i
15 \ Asezarea ~i reglarea dispozitivului de 1 I ,
coplat
16 . Asezarea !?ireglarea lunetei
I
1
4[ 5
5
5
7
7
9
9 112 16
-
20
-
25
-
41 111-
17 Asezarea mai multor cutltein port-cutit
~i reglarea la cotii
18 Asezarea ~i reglarea unui opritor
19 Schimbarea angrenajulul pentru modifica-
!
I
I, i8 I1101 I 122 142
31 4
4 -
3
i

3 I
-
5
-
7
-
8 t
l;
I
rea avansului 17 -1- - - t'
I:
T'abclul 5.66. Timpi de pregatire - Incheiere Tpt pentru strung revolver

Diametrul alezajului axului

[:
i
Nr. principal, Dax, mm, pma la:
Nr. sc~;~or 1--------------
crt. Modul de prindere al piesei
reglare 36 65 >65
pinala:I--
i ! Tpi
t
I. Preqiiiirea cureniii a lucriirii

1 I. 2 20 22 24
t1
I
2
3
3
4
I 23
26
I
I
25
28
27
30
4 5 1 30 32 33
1
5 6 33 35 37
6
In universal, bucsa extensihila sau dorn de 7 36 38 40 ~
1
capat I,
7 8 40 I 42 44
8 9 43 I 45 47
9 10 46 48 50 ~
10 11 50 52 54 t!
11 12
I 53 I 54 57
-- I
I
12
13
2
4
I -
-
25
30
28
33
14 In mandrlna cu patru bacuri sau dispozitiv de (; I - 35 38
15 1 8 - 40 43
16
17
I
centrare
10
12
-
-
I
I
45
50
I 48
I 53
I I I 1

11. Operaiii suplimentare (se acordii numai dacii este cazul)

18
19
I Asezarea si scoaterea sahlonulul de coplat
Asezarea ~i scoaterea rlglel de strunj conic it
I
1
I
4
4
5
5 I 6
6
20 I Asezarea i
21
cu reglaj ~i scoaterea dlspozittvulut rabatabil
de filetare
Asezarea eu reglaj ~i seoaterea sfiirlmatorului de aschil
7 10 I 11

(la aschiere raplda) 1

I 4 I 5 1
I 6
 .~-
Normarea timpuiui de pregatire.incheiere la strunjire 195

Tabelul 5.66 (eontinuare)

Prelucrarea de probii a pieselor
Diametrul alezajului axului principal, mm

-e 36 > 36
T'impul operativ
(min), pentru
1
Montarea
Numaru! cutitelor reglate la cota
eu tolerante de prelucrare
M
?ntarea
I Numarul cutitelor reglate la cot,a
cu tolerante de prelucrare
prelucrarea unei ell titelor ell .s:;;0,1 mm outitelor cu ~ 0,1 mm
piese, ptna la: adaos peste adaos peste
0,1 mm
1 I 2 1 3 I 4 I 5 I 0,1 mm : 1 I 2 i 3 1 4 1 5

I Timp pentru prelucrare de proba mm-cm

22 3
5
4 I 5
7
8 12 I 16 22 6 7 10
12
14
17
18
22
24
26
23 6 10 15 20 24 8 9
24 10 9 10 12 17 21 26 12 12 14 19 23 28
25
26
15
>15
12
15
13
16
15
20
I 19
23
23
26
28
30
14
17
15
18
17
22
21
25
25
2/l
30
32

Tabelul 5.67. Timpi de pregatire - Iuehelere Tp$ pentru strung carusel

Diametrul piesei, mm plnji la:
Nr.1 Conunutul Iucrarii 400 I 700 11000 1 2000 I 3000 14500 16000 I > 6000
erLI
Timpul Tp(' min-om

1 I I. Pregiitirea curenta a lueriirii r 24 I 29 I 35 1 44 I 51 I 63 1-;7 I 94

II. Operaiii suplimeniare (se acordii numai
dacii es/e cazul)

Montarea ~i demontarea dispozitivelor de prindere

2 Intoarcerea baeurilor la platou 8 \ 8 1 10 ' 12\12 14 141 16

3 Dispozitiv fixat pe platou eu ajutoruI bacurllor 10 12 114 16 18 20 24
4 Dispozitiv fixat pe platou eu ajutorul suru- 22\
burilor 15 [17 I 19 22 I 27 35 45 50
AIte operatll

I
~l
1
5 Flxarea suportului la un unghi -
I
I 7
6
7
I Montarea unut opritor
Fixarea ~i reglarea sfarirnatorulut de aschil I
2\
3 .
21 iI :3 I1 o
6 ,
41 :1 61
~I
8
5

5.4. Normarea timpilor ·ajutatori la strunjire

Pentru normarea timpilor ajutatori s-au intocmit tabele normative
de timp pentru urmatoarele operatii :
prinderea l;\i desprinderea piesei in tabelele 5.68 ... 5.72, distinct pe
grope de strunguri similare;
- comanda masinii, in tabelul 5.73;
- eomplexele de minuiri legate de faza al earor continut se gaseste in
tabelul 5.74, iar valorile normative de timpi se gasesc in tabelele 5.75 ...
5.77 pe grope de strunjire ;
masurarile de control, in tabeluI5.78, timpii fiind diferentiati in tunctie
de instrumentul de masura folosit.
 Tabelul S.68. Timpi aJutatori 1"1 pentru prindcren ~i despr inderea plesel ill universal nutoeentrant
....
<D
pe strunq pnralel ~i frontal '"
~ __ ' ,. __ • __ • __ ." .~ •• _. k
Manevrarea piesei : manual • __ , ._. ._~ ._. ,_.~. ._._ ••• ._. __ ._

Musa piesci in kg, pinil la:

Nr.
crt.
Modul de prindere :~~~;~
__
L o,~-.]=~
__I_.~:_.__.L 5-- I _ --J__ 8
~~[_~~-'=
Timpul tal' min-om

1 !lara verificarea plnii la 250 0,2 0,3 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,5
2 centrarli peste 250 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,5 2
In universal, cu strln-I------
gere manuala
Verificarea cen- 2,1 z
3 Diarnetrul ptna la 250 0,4 0,6 0,9 1,2 1,5 1,8 2,5 o
triirii eu creta 1,8 2,1 2,5
4 universalu- peste 250 0,6 0,9 1,2 1,5 3,0 3
sau cutltul Q
~t==j. lul, in mm
;
C
LY Verlfiearea cen-
1,7 2,4 2,8 3,2 3,5 s:::
5 plna la 250 1,2 1,4 2,0 n
triirii cu corn- 4,0
6 peste 250 1,3 1,5 1,8 2,1 2,6 3,0 3,5
paratorul g:
---1------------ -~---.-----------~.---'----1----·'---,----1----.--- r
(1)

0,1 0,3 0,4 0,6 0,8

7 In universal, eu stringere 0,1 0,2 0,2
"~
pneurnatieii C
::l
ca
+ 5.
::l
o
8 In universal, ~i virful 0,7 0,8 1,0 1,2 1,~ 1,7 2,0 2.5
3
Q
-#t?; .. ~ papusi! mobile ID
n
Q

_____
1---- ---.-------,----'---~-I-----I---.--I----I--.-I-·--I-.--- C
I !'"!.
Lungirnea "!!!.
'9 piesei, in 400 0,7 0,9 1,1 I - ..
In universal, (1)
10 mm, 1000 ~51 ~61 0,8 1,0 1.41 1.6 I 1,8 <
eu luneta fixa 2500 - 1,2 1'21
1,4 1,6 1,8 2,0 o
11 plnii la: I
-ffi=._+- I
<
~

--------------------------------------------- "•• ~"'~.·d..l~;..':f~~ "o<il~,

•.~.£3::&<:.::;~~L;:a::,;.;~',~~_,.
 z
o
.' ._. __ ,-....••. _d.· •.•....•,_. __ ._._. ,_,_,, ,. .•. .__ ..' ,_ •.• . ..•.•.. __.__ .'0. '••.• __ ,"..•_.... _._____ .. . __._•... ' . .__ ... __ •..'; " '•.__ .• _.'.' ._ .. _. "', .__ ,..__.•.•.. __.. .•. _. _
3
Q
in universal. cu luneta fixii ;;;
~i eu virful papustt mobile Q

12 Longimea 400 O.\! 1.0 1.2 1.4 1.6

piesei, In
13 1000 1.3 1.5 1.7 1,9 2,1 2,3
-~r
"Cl
mm. r:
14 2500 1.6 1,8 2,1 2,2 2.5
pina la I §:
~-.~. 0..
ID
"Cl
------... ---.:.------------~------------I-----·---·--- iD
15 NoW: La fix area in universal, eu stringere pe bucsa elastica. in ••IQ

cazurile de mai sus, se adauga : 0,1 0.1 0.1 0.2 0,2 0,2 0,3 0,4 ~
Manevrarea piesei : ell mecanism de ridicat ~
5'
n
Masa piesei in leg~ plna la : :r
NI_ ID
crt. ri'
Modul de prindere 30 50 80 120 I 200 I 300 i 500 700 I 1000 I 1500
iD
Timpul tall min-om ii'
---- !!l-
16 I Cu strtngere e
manualii I 3,0 I 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 2.
ill universal (vezi figura de la
;-
------- -- ---.--
rir. crt, 1-6)
17 CII 5trill gere
pneumatlca] 2,0 I 2,5 3,0
•••• _. -- -- I ----. __ .- 1 __ ···_,_······

18 Fiirii luneta 8,5 4,0 4,6 5,8 6,0 6,5 7,0 8,0 9,0 11
cu vtrtul papustt
In universal,
mobile (vezi figura de la nr. crt. 8)
__~_~ I , ~"n'" ..~.. 5,0 r f··o I-~T 5,5 7.0 1- 8·:1 9:0 1- 10 -I"
In universal, en luneta fixii (vezi figura de la I I I I I I -
20 I Hr. ert. 9-11) 3,5 4,0 4,5 5,0 5.5 6,0 6,5 I 7,0 I 8,0 I 10
Obserualie. Pentru tntoarcerea plesei, se ia tlmpul din tabel sl se inmulteste (:U 0,9.
•..
~

'"
,
,I
pL'; ..IiiIIJ F···· ",':." in.. i ., _::liiilF' FFif <o,;",.·,""''''';"".·iiIiOIiO'''">;f·-''··-'''',..,.····,

Tabelul 5.69. Timpi aJutiitori t,n pentru prlnderea ~i desprinderea plesel la preluerarea Intre
vtrfurl pe strung paralel ~i frontal
Manevrarea piesei: manual •..•.
---,----_._.---_._-------_. <0
Masa piesei, in kg, pina la : 00
Nr.
ert. Lungimea
Modul de prindere piesei mm 0,25 3 5 8 12 20
I ~_I_I __
l
Timpul tal min-om

lntre virfuri Fiirii montarea I

1 antrenorulul 0,1 I 0,2 I 0,3 I 0,3 I 0,4 I 0,5 . - -

2
-8[._[.-. ·rt Cu monatrea
0,8
antrenorului 0,4 I 0,5 0,9 I - -
--1·------_·- ·---1---·---1--·· 1-- -~I~ --------
3 Intre virfuri ~i cu luneta Fiirii montarea , 400 0,3 0,4 0,5' 0,5 0,6 - . - -
4 antrenorului . 1000 - - 0,6 0,6 0,7 0,8 O,\} 1
5 1250 - - - 0,8 0,9 1 1,1 1,2 z
0
*-..rl 3
6 ~.~- Cu mon tarea 400 0,6 0,7 0,8 1 1,2 1,4 - - Q
7 antrenorulul 1000 - - 1 1,2 1,4 1,6 1,8 - iD
Q
8 1250 - - - 1,4 1,5 1,7 2 2,3
... -- .. --.----------- ... ---.----. ---.--, 1 1--- ~----- C
lntre virfuri ~i dorn Q
9 200 - - 1 1,3 1,6 2 2,2 2,5 §:
Cu montarea 2,8
10 400 - - - - 1,8 2,2 2,5
11
antrenorului 2,6 3,3
~
600 I - - - - - 3 "'C
ID
~
Manevrarea piesei: ell mecanism de ridicat
~
2:::J
Masa piesei, in kg, pina la: ID
Nr.
crt. Lungimea 9.
Modul de prindere piesei mm _.!~. 1- ~J 80 __ .1 1;~ -I 200 1 300 1 500 1_:00 I 1000 .I~ :::J
0
Thnpul tav min-om
3
Q
12 A Fiira montarea ptna la 2000 2,5 2,51 3 3 3,5 4 - I - - 1 - §i"
~.~.__t~tr~t~~lI~\ antrenorului_ peste 2000 __~ _...'l.... ~~~ _3-,-~_~
_4 __ 4,5 =_. __=- _--=-_ -=- n
14 1-
m: ert ClI montarea 2) plnii la 2000 4 4 4,5 5 6 7 8 9 10' 11,5 Q
15 antrenorulut peste 2000 4,5 4,5 5 5,5 6,5 7,5 8,5 9,5 11 13 2
11\

-"1'i3- Intre vtrfurl si Cll -Farl\. montarea ptna la 2000 3 -3' . 3";5 3T -4- -5- ~ -=-- ~ =t:': !!.
17 luneta ' antrenorului peste 2000 3,5 3,5 4 4 5 6 - - - - ~!!!6
-~ (v. fig. de la Cu montarea -9-
ptna la 2000 5---·-5----- -6- ---7- -8- -----sT 10 11- ~ ..•ID
<
19 nr. crt. 3-8) antrenorului peste 2000 5,5 5,5 6 6,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11,5 14 0
:c
2() -I~tre virfuri~ dorn C. t - 200 4 4:5 5-- -5,5 -6 -- '-7- -9- --=-- ._=- -=--- !!
21 I (v. fig. de la II mon are? 400 5 6 7 8 9 10 12 15 -
22 nr. crt. 20-22) antrenorulul i> 400 6 7 8 10 12 14 16 17 19 ,
I --
I
Obseroaite. Pentru intoarcerea plesel, se la tlmpul din tabel ~j se tnmulteste eu 0,9.
h ~. _ ••••••• 1 "'*11 .KX .~".I',__ ,t~~~'"·",~'i\t"" ..C7~~~~~:~· ·,::e:m~~7)..;w:'1 >!<'~-";'1'! 6.
."
 -----------------."=~~---.

Normarea timpului de pregatire-jncheiere la strunjire 199

Tabelul 5.'10. Timpi ajutator! tal pentru prinderea ~I desprinderea piesei in platou eu patru
baeuri pe strung paralel ~i frontal

Manevrarea piesei : manual

Masa piesei, in kg, pmA la:

Nr.
ert.
Modul de prindere Verificarea centrarii 1 3 1 5 1 8 1 12 1 20
Timpul tal' min-om

1 • Fiirii verificare 10,5! 0,7 0,9 1,2 1,4 1,7

2 .. . In p}atou. Cu creta sau cutit i 1,4 1,7 2 2,4 2,7 3,2
3 , (ptese ctllndrtce) Cu comparator 1 2,1 2,4 i 2,8 ,3,3 3,7 4,5
~
-i
:\"1
1--1-1-'-\-
I ' 1

,.; 4 • Fiirii verificare 1 0,71 0,9 11,2 1,4 1,6 I 2

~. 5 - . In platou
(piese cornplexe)
Cu creta sau cutlt 2,2 2,6! 3
Cu comparator 3 4 i5
3,6
6
4.2! 4,8
7- I 8
6
~ ~ I I I I
3
".
-I' "
1-1--!--'-II_i--
I I ,. I

3. : In platou sl virful papusli mobile 1, 1 ! 1, 'I

i ~
:)
7
8 I
9 ! ~.--.--_
:JEt Farii verificare
Cu comparator I
0,1 I 1
Cn creta sau cutit I 1,1 \1,4 I 1,7
: 1,6 1 2 1 2,4
! 1,2 1
1,5 1,812,2
2 - 2,2 2,6
2,8 3,3 4
"
.~
i! I
-"
-
Ii i'.' 1

~ -! --------I--I--i-- -- --I--
J I in pIaton ~i luneta fixii i I I I I
I , 1 !
'3 10 - , Fiirii verificare I 1 i 1,2 1,4' 1,7 2 2,4
"3 11 __'__' _ Cu creta sau cutit I 1,3,' 1,611,9 2,2 2,5 I 2,8
:>. 12 ~ _ - Cu comparator \1,8 2,2! 2,7 3,2 3,814,6
=: ! !i !
:: ~ ~
! I ,
.:!
Manevrarea piesei : ell mecanism de ridicat
'"" I _. Masa piesei, in kg, pinA la:
~
'"
-~ Modul de prindere
>lo
01
e
_a":>
.:J
13
14
in platou piese cilin·1 Farii verificare
drice (vezl figura de I Cu creta sau cutit
,- 3,51 4
5 , 6
II 4,51
7 I
51
8
5,51 6
9 /10
I 6,51 7
111 12 13
si 159
..- 15 la nr. crt. 1-3) 1 Cu comparator j_9_1~1~~. ~I ~:_~I~ ~.E
E ,------~--I
~ 16 In platou (piese com-! Fiira verificare 1 4 4,5 5 , 'I I 5,5 I
6 6,5 I 7 I I 8 9 10
~ 17 plexe) (vezi figura I Cn creta sau cutit 112 r.13 14 j! 16 1[17 118 120 I 22 24 27
:J.. 18 de la TIr. crt. 4- 6) I Cll comparator 14 115 . 16 ,--:-_1--- __ ,__ , 18 19 21 23 ._.
/' 25 27 30 _
·~ 19 in platou ~i virful I
Fiirii verificare '4 i 4,5/ 5 5,5i 6 i 6,51 7 I 7,5 8,5 10
? 20 papustl mobile (vezi I Cu creta sau cutit 6 I 7 _ 8 i 9 110 /11 112 13 14 16
::.
;,
'"
21 fig. de la nr. crt. 7- 9)1 Cu comparator 1_8_1 8,5i 9,5i~!~I~_ ~_I~ ~ ~
_0"" 22
23
in platou ~i hmeta ! Fiirii verificare
fixii (vezi figura de i Cu creta san cutit
1 4,51 5
7
5,5! 6
8 /' 9 /10 I
I I 7
11
I 81 9
/12 13
I 10
/14
11
15
12
17
24 la nr. crt. 10-12) i Cu comparator I 9 i 10 11 112 13 I 15 16 17 18 20

Obseroaiie. Pentru intoarcerea piesel, timpul din tabel se lnmulteste cu coeficientul 0,9.
 I

200 Normarea lucrdrilor pe strunguri normole, carusel ~i revolver

Tabelul 5.71. Timpi ajutator! tal pentru prinderea de desprtnderea piesei

pe strung revclver
I
J
Manevrarea piesei
ieu mijloe
Manual I de ridicat

ert. i Modul de prindere l Masa piesei, in kg, pina la:

10,1()01 0,25°1 0,50°1 1 1 2! 3 I 5 1 8 112120 i >20

I I Timpul tal< min-ora

I

\ Cu bucsa ex tensibila I 1 I I 1 ! I i
'I I I i
1
Ii ;'-r-- ~~l:::aneta sau ..°,o6
1°,1
I 0,1 0,1 0,2 0,3'1
10
i
1
,410,6 0,8'1'0,91 ,2
1
2
I
2 --- '--"':-' Cu cheie o.i: 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 0,9 1 1,31 2,6
,I
~
i.
:~t 1
!~
-1
I 1
i--I--I--
I! -- -- -- --I-!-
; I I '
,; !In universal cn trei bacuri I ! , 1
~
:~ 3 i Fara centrare - 11 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,8 1 11'2 1,5 3 j
ii~.~.,
.. Centrare cu creta I,- I' 0,4 0,6 0,9 1 1,2 1,5 1,8 2,1 2,5 4
~
. o i . Centrare cu 0,6 0,9 1,2 1,3,1,5 1,8 2,1 2,5 3 I, 5
I· cornparatorul I 'I 1

Pe pla tou cu patru

,-----1-1---,--1--
iil 1 '

1- 1-- I
6 ,bacuri (piese cilindrice)

W-
1I
Fara eentrare 1 - I' - 0,4 0,5 0,6 0,710,9 1,2 1,4 1,7 3,5
111
7 Centrare en creta 1,2 1,4 1,6 1,7 2 2,42,7 3,2 5
8 .' Complexe cu - 2 2,1 2,2 2,4 2,8 3,3 3,7 4,5 9
1 cornparatorul ' 1
~;
-I ,
Platou
(piese
Cll patru
complex e)
bacuri 1--1--1--
I ;i
- - ,- - - - --1 ----
! - - 2 1
9
10 1 -f}1:' I..
Fara
Centrare
centrare
cu creta
,
I -
I -
-
I -
I- \ -
-
0,7 0,8 0,9 1,2 1,4 1,6
2,2 2,4 2,6 3 3,6 4,2 4,8
4
12
;1
-I ..
11 I • • •• Centrare Cll 3 3,5 4 5 6 7 8 14

comparatorul 1_1_1_-1_1 1__ 1-- ~

I Pe dorn neted 1 I I I I I
12 'I' ~.:- . .- I Cu piulita I 0,6! 0,7 0,911 \1,1 1,3 1,6 2 12,2 2,5] 4
13 ..:,.. ;,~. ~'.:::. Cu volant prin ax I, O,4!, 0,5 0,71°,81°,9 1,1 1,3 1,6 1,8 2 I 3
~.

-i I i-I---,-I-'\-I--I-I--
'I :
·.S; -

Pe dorn filetat I! i i \ i ~
l~ 14 : _~
,

I 0,2\
, 1

0,3'1 0,4 0,5i 0,6 0,7,0,8 0,9 1,1 1,4\

'

:f
_
[j

1--1--1- -1 -1-1- -1---

". 111
~ 1\, \ \1 ~
-I In maUdrina., on strlngere pneumat icii - -

15 .. y~ I 0,1 i 0,1 0,2, 0,2 0,3 0,3 0,41°,41°,5 0,61 0,9

1 1
I
I
!
1
!
1
1
1
I
i
I
I' 1 11

o bseroalie. Pentru Intoareerea plesel, se la tlmpul din tabel si se tnmulteste en coeficicntul 0.9.

,H;

I~
!~
'I
 z
o
3
Q
n;
Q

Tabelul 5.72. Thnpl ajutator] tal pentru prlnderen ~i desprmderen piesei pe strlUlg earusel '0
C
-3'
Manevrarea piesei
-- £
Q.,

Manual Cu mecanism de ridicat

- (1)

I I ----~-
Nr, Verificarea
Modul de prindere Masa piesei, in kg, ptna la:
ert. centrarii "n;
10
8 12 20 30 50 80 1120 200
I I I I300 500 700 11000 11500
2,'
_si I I I I I ~.
Timpul tal' min-om
5'
n
:r
1 Pe platou ell patru (1)
Fiil'a verificarc 1,5 2 2,5 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14
2 Piese i'
bacuri Dupa trasaj 3 3,5 4 5 6 7 8 9 10 11 13 1<1 15 17
3 cillndrlce
10
n;
Cu comparator 5 6 7 8 11 12 13 14 16 18 20 22 26
Q
--.- -- ... __ .
--- ---- --- -- -- -- -- -- -- -_. ---_ .._.- !!:.
4 Piese cu Fara verlficare 2,5 3 3,5 4,:j 5 6 7 8 9 10 11 13 15 18 C
5 ~ forme Dupa trasaj 4 4,5 5 6 8 9 10 11 12 14 15 17 18 20 .g:
6 complexe Cu comparator 7 8 9 10 0 10 11 12 13 15 17 10 21 2'! n;
-- -- -- .-- -- -- -- -- -- -- -- -- --'-- ..__ ._--
7 Pe platou cu suruburl Fara verifieare 3,5 4 4,5 5 6 7 8 0 10 11 12 14 16 18
Piese
8 sl bride Dupa trasaj 4,5 5 6 7 8 9 10 11 12 14 16 18 20 22
clllndrice
9 Cu comparator 7 8 9 10 12 13 14 15 17 19 21 23 25 28
-- -- -- -- --- -- -- -- -- -- -- -- -- --
'-
la Piese ell Fara verifieare 4 5 6 7 9 10 11 12 13 14 16 17 18 20
11 ~ forme Dupa trasaj 5 6 7 8 11 12 13 14 15 16 18 20 22 25
12 eomplexe Cu comparator 9 10 11 12 15 16 17 19 21 24 28 31 35 40

Observatie. Pentru intoarcerea piesei, se la tlmpul din tabel ~i se Inmulteste cu 0,9.

I>.:l
o
•...
 p. m __ r--- . ID _. _. 1 ~;L~;l:";; .•,<~.,:;;,~..""",,,,.,'·:!.I'_'_C~};".

Tabelul 5.7 J. Tlmpi ajutiitol·j la2 pentru eomamla masinii, montarea ~i demontarea sculelor
1>:>
la strunq puralel, Iruutal, revolver, earuset o
1>:>
Diametrul piesei in mm, ptna la:
I1
Nr. --~----,---..----
crt. Continutul Iucrani 250 I 400 I 630 1000 I 1500 I _2000 I 3000 T~-;~;~
Timpul ta2, min-orn

I. Comanda masinii
-
1 Schlmbarea turatlei CII 0 ITIaneW 0,05 0,05 0,1 0,1 0,15 0,15 0,2 0,4
2 . Cu doua manete 0,1 0,1 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4 0,7
-~-- .. __ ..
3 Cu 0 maneta 0,05 0,05 0,1 0,1 0,15 0,15 0,2 0,4
Schlmbarea avansulul
4 ClI douii manete 0,1 0,1 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4 0,7
:l Obtsnutta (cu piullta) 0,15 0,15 0,2 0,2 0,25 0,25 0,3 0,5 z
Rotirea pOI·tClI ~itullli o
6 - Cu maneta 0,1 ' 0,1 0,15 0,15 0,2 0,2 0,25 0,4
-_._- 3
7 CLl maneta 0,1 0,15 0,15 0,2 0,2 0,25 0,25 0,4 !":!
Blocarea sau deblocarea saniei CD
8 Cu cheia 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5 0,8
c
9 Asezarea sau indcpiirtarea aparatort]. contra aschillor n,05 0,05 0,1 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 c:
10 Pornirea sau oprlrca motorulni electric n,05 n,05 0,1 0,1 0,1 0,15 0,15 0,2 ~
11 Pornirea sau oprirea umversalulul 0,05 0,1 0,1 0,2 0,2 0,3 0,3 0,5 g:
12 Porulrea sau oprirea caructorulut 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 ~
1:\ Schlmbarea sensulul de rotlre a arborelul principal 0,05 0,05 0,05 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 "C
14 Modlf'icarca sensulul a vansulul 0,05 0,05 0,05 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 CD

15 Potrivirea fiilcilor lunetel mobile la supra rata prelucrata 0,3 0,4 0,6 0,8 - - - - ~
C:::J
H. Montarea si demon/area sculeior *) 10

Cut ite pentru strunjire 0,7 1,4 1,9

5.
16 Cu doua suruburi I 0,5 1 2,4 3 4 :::J
Montare o
17 Cu trei surubur! longltudlnala exterloara 0,7 0,9 1,2 1,7 2,2 3 3,8 5
- -- --- --- --
~i Interloara, strnnjire 3
18 Cu doua suruburl 0,3 0,4 0,6 0,8 1 1,3 1,5 2 Q
Dcmontarc frontala, retezare
19 Cu trei suruburl 0,4 0,5 0,7 1 1,2 1,5 1,8 2,2 s
--
n
20 Cu doua suruburl 0,6 0,8 1,1 1,6 2,0 2,5 3,2 4,2 Q
MOll tare
21 Cn trei suruburi Cutite pentrn strunjlre 0,8 1 1,3 1,8 2,3 3,1 3,9 5,2 C.,.
- !!!..
22 ClI doua suruburl profilatii, Illetare 0,4 0,5 0,7 0,9 1,1 1,4 1,6 2,3
Demoritare , ~.
23 Cu trei suruburl 0,5 0,6 0,8 1,1 1,3 1,6 1,9 2,5
-
0,3 0,3 0,3 0,4 0,4
iD
24 Cent.rare cutlte 0,6 0,9 1,5 <
o
25 Strlngere cutite, en surub pentru verlflcarea centriirii 0,2 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 1 <"
~
.•) Se acorda in runctlc de necesltiltl

~------------------------------------------ ••• Ia ••• ~J~Jrldl!i(,'_h_J.1it~"J)...;·"'_"'"C_.;;...,";",_~d"_

__·~;:/::_7:::~··~'
 Normarea timpului de pregatire-incheiere la strunjire 203

Tobelul 5.74. Contfnutul eomplexelor de mtnuir! legate de fad pentru strunqurt

I Operatia

I Struniire lonaitudinala exterioara , intenoara, trontala

de retezare
I !}i

Nr.
Complexe de minuiri
I
1
Pracedeul de fix are a cutitului la cota
de prelucra t
crt. ! Tesire
I Dupa discul gradat I ~i
profilar e
II Reglat
I la cota Cu ' Fari
I prealabila
I Cu
0 aschie
Cu doua
aschii

I I
masurare
prealabila
masurare de proba de proba

1 Masurarea dimensiunii de prelucrat I x I

2 Cuplarea arborelui principal X X X X X

I
,I
3 Apropierea sculei de piesa x X X X X X
4 Potrivirea adlncimii de aschiere dupa I
discul gradat I X X X X
5 Cuplarea ~i deeuplarea avansului I X X X X X
6 Retragerea sculei fat a de piesa X X X X X X
7
8
Decuplarea
Deplasarea
arborelui
caructorului
principal
sau saniei
I X X X X X X

portcutlt X X X X
9 Masuratorl de control I I X X

Obseroalii, Semnele x arata ca se executa minutrtle pentru procedeul de prelucrare respectiv.

La ttxarea cutttului dupa aschil de proba, complexele de mlnuirl se pot rep eta de la
nr. crt. 2 8, la fixarea dupa 0 aschie de proba ~i de la 2 ... 7, sau numal 9, sau
de la 2 8, la fixarea cutttulul pentru a doua aschie de proba.

Tabelul 5 '/5. Timpi ajutatol'i ta3 pentru eomplexe de mtnuirl legate de faza
la strung paralel

I Procedeul de strunjire

I
Nr.
crt.
Precedeul de fixare a cutitului la cota
de prelucrat
1-;; Inalpmea
virfurilor

unelte, mm
plna la
Longitudinala
exterioara
sau
interioara
Frontala
Retezare

Timpul
Profilare

ta3 min-om
Tesire

1 200 0,25 0,2 0,15 -

2
3
Reglat la cota 300
600
0,3
0,35
0,25
0,3
0,2
0,25
I -
-
---
4 2@0 0,3. 0,25 0,2 0,15
Dupa discul gradat, fara
5 300 0,3S 0,3 0,25 0,20
masurare prealahlla
6 600 0,4 0,35 0,3 0,25
---
7 200 0,55 0,5 0,4 -
Dupa discnl gradat, en masu-
8 300 0,7 0,6 0,5 -
rare prealahila
9 600 0,9 0,8 0,7 -
-Wj 11 Cu 0 aschie de proba
200
300
1,2
1,6
1
1,3 -
- -
-
~I 600 2 1,4 - -

13 200 I
1,8 - - -
14
I Cu doua aschii de pro ha 300 I 2,2 - - -
15 I 600 I 3 - - I -

~
 204 Normarea lucrarilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

j'
Tabelul 5.76. Timpl ajutatort tU3pentru complexe de mtnuirt legate de 1aza ,f
la strung revolver L.
Diametrul
alezajului
arborelui Longttudinala,
Procedeul de strunjire

I Frontala I Profilare
!l
Nr.
crt.
Procedeul de fixare a cutitului la cota
de prelucrat principal in
mm,
exterioara
sau [nterloara
Retezare T esire
Racordare ~1
t~
plna la: .~.:-
I Timpul ta" min-om

tJ
1 i 36 i 0,15 0,12 0,1
'J::'.
)'.'-

2 Reglare la cota
I
65 0,2 I 0,14 0,12 ~:c
3 >65
36
O,2~
0,2
I 0,2
0,15
0,12
0,12
f
4
Dupa discul gradat fiira masurare 0,15
..
!'1.
5
6
prealablla
65
>65
0,25
0,3
0,2
0,25 0,2
fi -
7
---I
36 0,3 0,25 0,22
:~, 8
Dupa discul gradat,
prealabila
eu masurare I 65 0,35 I 0,3 0,25 1:'~

i
1,1
i
9 I I
>65 0,4 I
I
I
0,35 0,3
~:.
;10:,

';1"
10 I 36 0,7 0,5 - ~
.t;., ~\

1!!:
~
11
12
13
Cu 0 aschie de proha
I
I
I
65
>65
36
0,9
1,2
1,2
I
II
0,8
1,1
-
-
-
-
11'
f~

i~ 14 Cu doua aschil de proba 65 1,4 - -

!
IIIi 15 I >65 I 1,6
I
I - - !;

t,>:

r
Tabelul 5.77. Timpi ajutatori ta3 pentru complexe de minuiri legate de faza,
la strung frontal ~l earusel
Procedeul de strunjire 1)
Diarnetrul
I I
f
Nr. Procedeul de fixate a cutitului la cota piesei, in Longitudinal •.,
Frontala I
crt.] de prelucrat mm,
plna la:
exterioara
sau in terioara I
Retezare Profilare
I T esire

, Timpul tasl min-om

I
~f·t
....
1
1
I 1000 I 0,5 0,5 0,45 -
2 Reglare la cota 2000 I 0,8 0,7 0,55 - ~
3 3000
1
1,1 0,9 0,85 - d
4 >3000 1,5 1,2 1,1 -
5
51Dupa diseul gradat, fiirii masu-
1000
2000
1
1,3
0,9
1,2
0,8
1,1
0,7
1,0
ij
7 rare prealabila 3000 1,7 1,5 1,5 1,4 tj
8 >3000 2,3 2,2 2,1 2,0
'I
9 1000 1,4 1,3 1,2 -
10 Dupa discul gradat, eu masurare 2000 1,9 1,8 1,7 -
11 prealabila 3000 2,6 2,5 2,4 -
12 >3000 3,2 3,1 3 -- ~:1
13 1000 2,5 2,4 - -
t r

i~ 1
Cu 0 aschle de proba
2000
3000
3
3,5
2,9
3,5
-
-
-
- 'I
I >3000 4,3 i 4,2 - -
I
"
·'1
•..•.....

~~ I I 1000 3,5 - - -
i~ I
:Cu doua aschil de proba
I
1
2000 4,3
5
-
-
-
-
-
- tj
20 I
3000
>3000 5,7 I - - -

]
f:
1t- ' '.'
";
..•..
 Normarea timpului de pregatire-incheiere la strunjire 205

Tobelul 5.78. Timpi ajutiitori IU4' pentru miisuriitori de control

Diametrul I Lungimea de m~suratl mm, pina la:

Nr.,
II Procedeu de masurare de masurat, I , ! 11 i '

II
i
! ~ 1500
I
crt. Instrument de mdsurat ~i precizia masurarli _n:rr" 50 1 100 I 200 300! 500 , 1000! 1500
plOa la: '. .---
I Tilllpul ta., mm-om
-1-1----2-, ---I 3 4 5 I 6 I 7 I 8 ! 9 I 10 I 11 1----;-;-
1 Sablon rigla simpIa Masurare completa, 1 I I I I
llmltatlva precisii - - 0,10 ~~\ O,~ 0,15 0,181_-=-_1_~
2 I 50 0,09. 0,16 0,16 0,18 0,22 0,291 - I -
3
4
5
S bI .
,a on prohlat
Dir t
ec , precisa
. • 100
200
300
0,09
0,10
0,11
0,16
0,17
0,18
0,17
0,18
0,19
0,20
0,22
_0,24
0,23
0,27
0,28
0,361 -
0,40!. _I -
O'~i_-=-.-=-
-

6 100 0,22 0,250,30 0,33 0,36 0,45 1,17, 1,70

7 200 0,27 0,30 0,32 0,33 0,38 0,47 - 1 -
8 _ cu fix are la dl- A 400 0,36 - - - - - -" -
9 Subler mensiune in ttm- 600 0,45' - - - I- -, - -
10 ' pul masurarlt 800 0,56 - - - - - I - -
11
12
_ precizie
~ 0,1 mm B
1000
100
0,72 .:': _=- ---=---
-=- -=--I~I-=-
0,49 0,69 0,71 0,91 1,00 1,20; 1,42 1,60
13 200 0,65 0,72 0,72 0,75 1,00 1,221- -
14 Suhler de adlnclrne .=-- __ --0,16 0,16 0,1~_0,19 _ [ __ •• -
15 I 100 0,21 0,21 0,22 0,26 0,31 0,43 0,52 -
16 200 0,25 0,25 0,26 0,27 0,31 0,4? 0,561 -
17 i A 300 0,30 0,30 0,31 0,32 0,35 0,~3 0,61 -
18 I· 400 0,35 0,35 0,36 0,37 0,41 0,;)6 0,64 -
19 500 0,41 0,42 0,42 0,43 0,47 0,64. - -
1
20 Micrometru de , 800 0,56 0,62 0,70 0,81 0,86 1,07 - -

21 exterior I - - 100 0,35 0,44 0,44 0,51 0,67 0,88 0,961-=-

1
22 ! 'I' 200 0,42'1°,48 0,48 0,54 0,67 0,88 0,961 -
23 ' B 300 0,43 0,53 0,53 0,68 0,71 0,94 1,05 -
24 f' I di 400 0,49 0,58 0,58 0,63 0,77 1,19 1,341 -
25 - cu ll~are a .1- 500 0,62 0,71 0,72 0,81 0,88 1,14 _ _
26 menslU.ne i~ !~m- 800 0,91 1,03 1,03 1,08 1,18 1,831 _ -
~ pul masurarll -- -- __ -_ -- ----
27
28
29
1I - precizie
0,005 ... 0,01 mm
A
100
200
300
0,22 0,29 0,32 0,34
0,24 0,30 0,34 0,37 0,44
0,26 0,32 0,36 0,43 0,53 -
I -
- I -
-1-
30 I 500 0,35 0,42 0,48 0,54 0,68 0,87 1,04 -
.31
32
33
.
~icroI?etru
Interior
de
'I 750
1000
100
0,43 0,48 0,54 0,66 0,84 1,0511,27
0,54 0,60 0,68 0,78 0,9811,24 1,48
0,45 0,62 0,64 0,67 - 1- -
-

-
-=-
.34 I 200 0,47 0,64 0,68 0,73 1,10 - '- -
35 I B ~oo 0,51 0,67 0,70 0,75 1,151 - - I -
.36 I aOO 0,58 0,76 0,84 0,90 1'2°11,~7 1,721 -
.37 . 750 0,66 0,86 0,90 0,97 1,29 1,02 1,85 -
38 1000 0,77 0,97 1,03 1,10 1,4211,65 2,05 -
39 - masurarl exterioare: ~25 0,11 0,12 0,14 -=-1--:::- =:: --:::-I---=-
40.
41
Paslmetru
-
-
precizie 0,002mm
masurarl interioare
;?;25
~25
0,14 0,16 0,18 -
--
0,16 0,21 0,26
-
-, -
-
-
-
-
--1- -- .--
--=-'!-=--l--=-I-=--=-
1 - ,- -[ -
42 - precizle 0,002 mm ;?;25 0,20 0,24 0,2~
43 - cu fix are la dlmen- 50 0,23 0,25 0,29 - I - , - ,- -
44
·45
46
Comparator cu
cadran pentru
alezaje -
slune in timpul ma- ,
suriirii
prec~zie
II
100
200
300
0,271°,30,0,33
0,29 0,33 ' 0,37
0,341°,37 0,41
0,38 1 -
0,421 0,46
! - 'I -

0,45\ 0,49 0,5~11-

1- , - I
i -
I --
-

47 I 0,000 ... 0,01mm 500 0,41 0,441 0,48 0,54,0,60 0,6;), -

 206 Normarea lucrcirilor pe strunguri norma le, carusel ~i revolver

Tabeiut 5.78. (continuare)

1 I 2 3 4 f 5 I 6 i 7 I 8 ! 9 I 10 I 11 1 12

48
_I
Raportor universal Isiune
eu fixare la dimen-
timpul miisuriirii 1
in
1
-
I
-
I
'0,22
I -~- ---=-~~
0,27 0,30 0,34
I
--=-
49
50
I "<!'
I
1
50
100
0,04
0,11
0,67
0,13
0,13
0,15
0,21,0,25 0,33
0,181°,25 0,33
-
-
-
-
51 1 : IA 200 0,13 0,13 0,16 0,22 0,300,33 - -
52 , C\l I 300 0,15 0,15 0,18 0,22 0,33 0,40 - -
53
~
i I 400 0,19 '0,19 0,23 0,27 0,35 - - -
54
.~ I 500 0,22 0,2~ 0,25 0,30 0,37 - - -
,'"
.•..., 1
55 'a 0.
! 50 0,15 0,20 0,28 0,37 0,50 0,54' - I -
56 E ~ i 100 0,19 0,24 0,30 0,40 0,57 0,63 - -
o
57 Calibru limitii pot- '" I B 200 0,22 0,27 0,27 0,40 0,59 0,65 - -
I ~
ott

11
58
59
coava simpla e
e G
I 300
400
0,22
0,26
0,32
0,37
0,32
0,37
0',46
0,53
0,66 0,75
0,69,-
-
-
I -
-
60 , ~ I I 500 0,34 0,45 0,45 0,62 0,77 -

61
62
I ~ 1
50
100
0,06
0,07
0,07 0,09
0,08 0,10
0,10
0,11
0,13
0,12
"0,15
0,141 -
63 Clasa de preeizie 200 0,08 0,08 0,11 0,12 0,15 0,18 -
:\i 64 6...8 300 0,10 0,10 0,11 0,12 0,18 0,22 ' -
I" 65 400 0,12 0,121°,14 0,15 0,22 - 1 -
:~ 66 500 0,14 0,14 0,16 0,18 0,25

67
...,...,
ott·
",
A 1 50 1°,09 0,10 0,121°,20 0,25 0,331 -
68

69 ~
•••
'" ...
p.E;,
Q.l

.
Clasa
de preeizie
2 ... 4 B 1
100

50
---~I-'--"~-
0,11 0,12 0,13 0,18 0,24 0,33 -

1°,14 0,17,0,24 0,33 0,44 0,53

70 o ~, 0,151 0,201 0,241 0,33 0,46 0,50

71
72 I Calibru limitii
Ciasa de precizie I 50 \ 0,05/0,07 0,09 0,09 0,11 0,12' -
6 ... 8 100 0,06 0,08 0,09 0,10 0,12 0,131 -
- potcoava dublii
73
.....
.,,'"
...~p.
ott
~ Q.l Clasa I' A I 50 0,141 0,16 0,22 0,26 0,35 0,40 --=-
74 de preeizie _I 100 0,17' 0,19 0,21 0,29 0,35 0,39 -
75
76
,'" ~
'"
:::as - ,
2 ... 4 IB
I
50
100
0,21
0,24
0,28
0,31
0,38
0,38
0,51
0,51
0,69
0,70
0,75
0,77
-
-

27\ 11 \ Clasa de precizte ~--I 0,07 0,09 0,11 0,13 0,19 0,201 -
18
-
79 ~
-- Clasa de preclzie 6 ... 8 100 0,08 0,09 0,12 0,13 0,19 0,221 -
--
ott.
80 •..",... .''"" 2
81
82
'" E-<.,
0. •.•
Clasa de preeizie ,

83
84 Calibru tampon,
u
;=j ::
Clasa d; precizle
6
I
limitii, neted,
85 dublu
86
87
88
89
90
-1-
Notatll : A, - miisurarea pleselor fiirii verifiearea ovalitattt ; B - miisurarea pleselor eu veri-
ficarea ovalttatit,

=-!

.------""---"~-"'-~"-"
Normarea timpului de deservire ~i odihna la strunjire 207

5.5. Normarea timpului de deservire ~i odihn6 la strunjire

in tabelul 5.79 se gasesc timpii de deservire tehnica ~i organizatorica
iar in tabelul 5.80 se gasese timpii de odihna ~i necesitati fiziologice.

Tabelul 5.79. Timpi de deservire tehnlea ~i orqanlzatortea tdl ~i trIo

in procente (%) din tb,

Caracteristici principale
Nr.j
crt. Tipu! masinii unelte td, tdo
% din to % din tb
Denumire ,I Valoare ,
, I

1
2
Dtarnetrul
lucrare,
maxim de pre-
mm, pinii la :
250
400
2,5
2,5
I 1
1,1
Strung paralel ~i frontal
3
4
630
1000
3
3,5
I 1,3
1,7
- I
I
I
5 1000 2,4 1,1
6 Strung carusel Diametrul platoului, mm 2000 2,5 I 1 ,-
')
7 ptna la: 3000 I 3 1,5
8 I 4000 3,5 1,8
9 1 6000
I 4 2
10 >6000 4,3 2,2
I
[---

11
12 Strung revolver
Dia metrul alezajului
arborelui principal, mm,
I 36
65
I
I

i
2,5
4
II 2,1
2,8
[
13 I pinii la: I >65 i 5,7 I 2,9

Obseroaiie : Pentru productta de serie mica ~i unlcate, valorile din tabel se lnmul tesc eu
coeficientul 1,3.

Tobelul 5.80. Timpi de odihna ~i neeesltatl fiziologice, ton

Timpu! cl! antrene.,a factoru! din Top

< 50% > 50%

Nr. Factor de influentli Grad de solicitare Masa piesei, kg, ptna la:
crt.
15 I 22 T > 22 I 15 I 22 i > 22

ton % din Top

1 I SoJicitare dinamicii Variabil cu

masa piesei 1 3 I 2 4
2
3
Sollcitare statica
Solieitare neuropslhica
Usor " 1
1
1
1
1 I 2
2
2
2
2
2
1 I
4 Frecven ta miscarllor Mijlociu 1,5' 1,5 1,5 1,5 1,5
5 Zgomot de productie 0,5 0,5 ~:~ 11
1 1 1
6 Vibratil Ridicat 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
7 Total 5,5 7,5 ,4,.$) 9 11 7

Obset oulie : ton este dat in tabel pentru ptese ell ciclu de fabrtca tte :;;,3 min. Pentru piese cu ciclu
de Iabricatie <3 min se va adauga 0,5 la cotele procentuale din tabel.
208 Normarea lucrcrllor pe strunguri norma le, cerusel ~i revolver
--------------------------------------------~

5.6. Exemplu de colcul ol normei de limp la strunjire

Se considera axul prezentat in fig. 5.13. Pentrn fabricarea unei serii de 100 buciitl a
fost elahorata 0 tehnologie din care se extrag operatiile sl fazele tratate in acest capitol. Acestea
sint prezentate in tabelul 5.81, coloanele °.. .6.
Materialul utilizat, 40 C 10, se incadreaza in grupa 2, subgrupa 2.2 (tabelul 5.7) avlnd
crr::::: 72 daNjmm2, care corespunde unei durltatl de circa 210 HE.

~~
Conicifafe 1:(3 <::>,<:>
,

'<">
x
~
~
2 g(jur~/ '4;5 ~---r7~
yJ4

f.
25 22,8 316;4
m-O,5
~
40:&1 1 20

~
,
;1

Conditi! fehnice
1. Trotameot termic , calif, revenif ia Ja-4/} HRC
2. Executie mi]locie, STAS 2300-85
3. t1oferial: 40 C10 STAS191 -66
Fig. 5.13. Schita super "ax arttculatie"

Caracteristicile cutitelor utilizate sint extrase din standardele indicate in coloana 5 a

tabelului 5.81.
in fig. 5.14 slnt prezentate. sub forma de schema loglca, etapele parcurse pentru deter-
rninarea regimurilor ~i timpilor de lucru. In dreapta schemei slnt comentarll ~i valorile nume,
rice obtinute pentru faza 6.1. Strunjit longitudinal de la 0 34 la 0 32 x 117.
Pentrn celelalte faze, valorile trecute in coloanele 7, 8, g, 10, 13 ~i 14 ale tabelului,
5.81 au fost obtinute in acelasi mod.
 Tobelul 5.81. Extras din fi~a t.t'hnologicii pentru repern\ "Ax articulatie" W
<'D

~ ~~~~
15. ~ COD COD Dispozi- .. . Deservire Categ. I C
o~ Dcnumirea operatiei ~i Iazei Atelier Ma~ina tiv Scula Verificator t s 11 .•. om/masina complexitate Pregatirc . Co.
I-i '$, unealta tncheiere I Unltar ~
Z n
--- --- ---- ---- ---- ..-- --- --- --- --.--- --- a
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 n-
O ~
..........
·, ·,..· 1· 1 · ··1 ........
·.., ·1· · ·1· 1 · 1 Q

---I 1---1--1--1--1--1---1- 1-----1-··-----1;-

o
3.01 Prins in universal bara 3
pentru 10buc, 320114.200 15 1 0,1251~.
0.
-I 1--1--1--1----1 1--1--1--1--1 1 1--- Cl)

3.1 Strunjit cap ( de 2 ori ) 358-67 -

bara la 10buc. Rp3 1 0,24 760 1 0,07'11~'
---,-- ..-,---. - ,----_·-1_--1_--1---1-··_ ..-1--------1-----··1---1 a
3.21Retezat la 1=117-0,5 353-..67 !!
Rp3 [Subler 150 4 0,2 305 1,1661~:
--- ,-_ ..__._,-----1---1---1.----1-·--1------1 .,- ..--..-..-. iD
4.01 Prius in unlversal 3:20
114.200 15 0,416
--I 1--1--1--1----1 1--'--'-- 1--·--1---,······_--
4.1 Strunjit eep 6313-67
Rp3 1 0,24 630 1 0,282

--I 1 1--1--1'--1--1 1 1---

6.0 Prins I tntre virfuri 320 14.200 16 1 0,312
--- ---.1------ 1 1--1--1---1--1 1 1 1--
6.1 Strunjit longitudinal de la \6376-67
o 34la 0 32X 117 - P20 1 0,32 760 1 1,443
-- -- 1 1 1--'--'---·
6.21 Strunjit longitudinal de la \6381-67
o 32la 0 20,5X 60 - P20 3,75/210,2531600 2 2,153
-- -- --- ---I 1--1--'1--1--1-·--1 ,----,.--.-
longitudinal
6.31Strunjit de la 16381-67 tCl

020,5 la 016x20 - P20 2,251 0,2531

1200 1 0,7891
~
. u i - .... "
re"" 1.--
I ---

I~
o
t'abelul 5.81 (cont.lnnare)

o I 2 3 4 6 8 9 10 11 12 13 14

353-67
64 Strunjit canal 0 13,7 X 3 Hp3ascu- 3 0,2 305 1 0,841
tit pt.
canal
-- --- -- ~---.- ----- -----_.-

6 5 Te~it 2 ori 0,5 X 45° 6381-67

P20 - 305 2 - 0,398
-- -- -- -- --.-- -- ---- -- --
7 Prius tntrc virfuri 320 14.200 - - - 16 0,312
z
o
__ c·

° --_. -- -----~ -_._-

1-- 3C
7 1 Strunjlt longitudinal de la 6381-67 iD
o 32 la 0 20 x 48 P20 ascu- 3j3 0,253 600 2 1,982 C

lit 1'=2 C
-_. --- Q
---- --- '--- --- -- ---- Cc
:!.
7 2 "Strunjit longitudinal de la 6381-67 0,803 0'
o 20 la 0 16 x 25 - P20 2 0,253 1200 1
..•
"0

----- -- -- -- Cl)

353-67 ~
Strunjit canal 013,7 x 4,5 - Hp3 ascu- 4/05 0,2 305 2 0,902 ::I
2
7 ,3
IQ
tit pt. ea-
nal 5.
-- --- ,---- ----- ----- -.-- --- --- ---- ---- --- -- ::I
- o
7 .4 Te~it 2 ori 0,5 x 45° 6381-67 3
C
P20 - - 305 2 - 0,398
-- .---
Jo
--- n
C
8 ,0 Prins intre vtrrurl 320 14.200 - - - - - - 16 0,312
2
--- -- -- -- '"~
8 .1 Strunjit con 1:8 X 22,6 6378-67 N.1864 '!!!.
- P20 16093 2 I 0,16 1200 1 1,072
iD
--- -- --- ---- .- ••
• __ H" _______________________ •••••••• _ •• ___ • __ ~_" •• _____ • _R_.~"""'.' ___ "._._.~_ ._. __ • _________ ~ •• _._. _____________ H. _____ "'
1-- --
~~_~ _____ ._
__._0 ____ .. _..... M........ _____ . __.~ ____... -- ........ ---- .. ------.- .. ~~".~ ........... o
:c
~

i_':?'~/H'·' ,;,,~>~"if~" )fi

.----.~-----------.--.~~----.
 ":j
)1
;<,1
,,1
I!

___________ "'~C~~~_"_,.

Exemplu de calcul al normei de limp la strunjire 211

Exemp/u, /asa 8.1

/ncepot I1g/erigl.?rupg 2, subgrupg 2.2,
cu H8~ZfO
Culit S1AS 8378-87 P 20
, IJxb es ?Ox 20 mm; r~fmm
Nu
x=10° T~fr
ltqi~= 16 mm; $ploC/J!q=8mm'
Ascu/ire eo prog ungl/iu/or aora-
1~ I Do I lel cu luisul (u)
{'eflfru ramora 00, slrun)ire /on-
I gifudina/u
Nu I({'eatru ramora Nv, tr =2, 8 mm;}.
Se merge /0 ®
00 ' Pentro romora 00
I l, = 12,0] mm
tt - din kbe/u/ 5.10 . , I Iregpit7 neto/eratd
t2 - dm lobe/u/ !i 13, coreclrJl eo coe/tcren-
fli din lobe/de 5.14, 515,5.18, 5./7.
, te =2,32 '0,97'4, 97' 1,00' f, 08
tz = 12,7 mm
I
Treop~
ore/ucrold gre g
,
I, Pieso nu ore perel; suNiri, rama-
---~~_:ti!!!i1JJe/l~ ra Nu
00 ,
tJ din lobe/ut 5. 18, corec/at eo codi-
t3= t2 = fZ,lmm
dedii d,;7 Ide!e/e 5.19 si 510. I
1

t4 dlfilobelu/ 5.21, corectot cu coe/i- 1 f, = 5,4 . 0,97· ~05·f,04~5;1mm'

t/enlli din Icbe/de 5. 22 ~i 5. 23.
I,
, Cu!it cu loi$ din CI1, rornura Oa'

I
1
t5 din lobe/ul 5,24, corectat eo coe/i- ts ~ 7,08'0,95 -0,82'0,92 =5,1 mm'
tien!;i Ofn fgbe/e/e 5.25, 5.28, 5.21 1

I tr=I1IN (12,0]; f?,7; 12,7;5,1)'

tr=5,l mm
,
1

1 ts= 0, 12 '1=0,12 mm
1
Se modifico ona
Nu sou rno) mu/le 1 tr =5, 1> t6 =/2 12 , oec! ro-
I cOfldil;i, prlnde-
leg, ccriro! etc.
Se re/a de la f.
, muro
I
0(1

Se co/coteoeo numaro) de Ire-

i , i . = fNrlLf- + 0,99'j1
5. 1
, ,/:,., ,_l~d(Jos 099,1
cerl cu IC,O, Ig (= '~,'II--Y;-+ , ;' 1 I i =/NT(t.f86}=f
i
,
Se ca/cuteaz t7 oatntimeo re
chiue pen/Ill fiero!e treccre
L.:.e10/10 t ••l!!!.!p!-
(15-

ell J
! I
I
I
t = ...L.=1
7
mm

I _
Cb - I
I
Se merge /Q CV ligura 5:14/2

Fig. 5.14/1. Exemplu,

L
 212 Normarea lucrCirilor pe strunguri normale, carusel Ji revolver

>- Nu I S,-d/~Iv! 548 I Cenfru

t(Jbe-11
romora NU)
Sr- 0,/5 rr.
Se merge /(J0../

/Jo
I ?enlril ramara 00
s, I Ra = f2,5,um
din fobe/ul 5.33
S, din lobe/ill 5. 34 corectat CiIcoefi'cien- I S, = 0,32 mm/rot
32= 0,69, 0,93 '40,32· f,ff· 1.19
II
tii din lobe/ele 5.35,5.35,5.31,538
S2= 34,2 mm/rot
j
Nu
I Pteso nil ore pere/i sub!id, ra-: .
milro Nu .: .. ,. ';"~'r,~( ;,d.>.,~{
I ,~

SJ
I ,)
;:

S1= 52
I -34,2 mm/rof. ·~.0.,·
,"
'~

i
,

I
S4 18 . 1, 11· 0,93 . 1,08
$4 din iobelill 5.42, corectot co coe/i-
oien!1i din fobe/ele 543 ~i5.44 I S4 -
= 2,
2,43 mm/rot.
:1 I
~ I
i)
:}:
Nu
I Cu/if cu loi7 din CH, ramcra Oq
l~
Oa I
$5 din fobe/ul 5.45, eorecta) ar codi-
cienfii din taoetete 5.48 ~i5. 47.
I S5 = 2}1 . 0. 93. 0,8 . 0.9
S5 = 1,48 mm/rof
I
i~'
I
I
Sr=!1IN (0,32; 34,2; 34,2;2,43;
1,48) •
1
Sr =0.32 mm/rof t:'?I!
, .•.• I i
I /1C!sin(J uneo/Id SN 400 are in
gomo de (JVPflSUri IOfl.giludin(J/e
~.

':~
I ... 0,3; 0,3,2; 0,34 ... Se (Jlege'
~.
~
I S = (1,32 mm/rof.
I
DC!
I IR(JmurC!
I r nr = 784 rol/mln
flo V '
I \Se merge Id CV.
NlI I f'enlril romura Nu, faro rdcire
v,=f23-O,89·I,OO-f,00-0,87·
Vi din f(Joelill 5.50. oorecfdftj Cl! codi- I '094' 100' 100-1.1)0
clen!11 din f(Joele/e 5.5f - 5.58 I v,=89,5 ;'/min' '
I Pentr« pulerea m%ru/lli p;il1-
~ din fdoelill 5.59, corecfqfq eo eoefi- I cipC!1 de 7, § kw
cienfji din lobe/ele 5. 80 - 5. 82. I V2 = 200' 0.96 -1, 08 '1,08
I V2 =2f?5 m/min
I Vr =!1IN (89,5; 2/1,5)
I Vt =89,5 m/min
I Se merge !CJ IV, figlJ[C! 5.14/3
I
Fig. 5.14/2.
 --------_ ..••.,,--"" ... ....~-."~, ..•"." ..
",

£xemplu de calcul al normei de timp la strunjire 213

'y' I
I n _ 318·89,5
I r- 32
I fir = 889 rollmin
r-"Se dderminq lurtJ/id
mcs/m odmisQ,fie din
I
cartea mOSlilli, fie /i- I Pieso este simelricQ, rcmora
m/il/(f {arid cenkifv-
gti defermina/(f ea 0-
I Nil
NI/
luforul fabelului 5.83 I
I
5# 40/J ore in gomd de Iura/Ii'
Se olege, din grJma de furolii per mise
valaoreo n irnediol inferioord volorii
0 skul7gului
nr
uli!tirJ/, I ... 760, 95J...
I Se olege 11=780 rol/mill
Se crJ/cule(!zQ v/rezo efeclivti corospamotoore /Urollel n ell I v = 76, 5 17f/lnln
re/alic/ v '" n· Dpre/llcrq/
. 318 I
I
Se modified uno soumai
mulfe con(/;I;; de lucru
I
(cuN, ruc/re etc.} sou se I
olege un avans maimic;
se reia rfe10 s. f}acase
I V nu in/ra in domea/a! 18...
..35 m/mln,
ra/7/IJfONv
infrti aln noa in dome- I
niullnlerzis se redlice
Iura/id. I
I
Se catco/eoz« limpul de bozti eo re/at/a. I l~ I to= !f~;/~~;O
'L-~,",--
t$ - lpreluuore + It + It + IS ./ . . I ~ = 0, 50 m/a
n·s
I
I Slrung parole!, romara Oq
I !Pi = 18 mln
I
I Prindere inlre vii/llri, ramora
I Nil
I
I
I
[
I /iamora 0(1
I tq! =O,J m/n
I ·t
I, Se merge /(J® li'gufd 5.14/4
I
I
'- !
I
I
Fig. 5.14[3.
 214 Normarea lucrarilor pe strunguri normale, carusel ~i revolver

I
I
I
I
I
I toe =121 mln

Se stobi/e~/e jJfocedeu/ de po/riv/re I trivire

I
Se slobi/e(lfe pracedeu/ de po-
cu!ilu/ui" dUjJd a/sea!
.!::
a cuf;!u/ui din tobe/u! 5. 74
I 0
gradol eo mdsurore pre%/Jllo"
<,
11:

"''-
I
ii
Ramuro 00,
tU3 = 0,55 m/n
I Se merge /0 ®
I
~j;
::
it
.~
I
I
I
I I t04 = 0,22 m/a
I I
Se ca/cu/efJl(J fimpu! opero/iv eo re/a/id ..
I Tap =0,5+a3+0,1+0,55·(r
i'
I
lOp = tb +t(}f+tu2+ta3· i t
+ q4
I
0,22
Tap = 1,87 mi»

Se stob/teso proceotete perdro tdt~

~i tdo % conrorm fabe(u/ui 5.79
I lot % =2,5"10; ~ %=1%

Se co/culeoZlj Id! Cl} re/a/id:

ldl =. 2'1~;f. 8,5=40175min
tdl = (tdt % + tdo %) t6

Se siaoileste procenfu/ penlrl} tOI]% ton =4 %

il . din tooe/o! 5.80

Se cc/cu/eard ton Cl} re/alia,

ton = ton % . Top ton = I~O·f,87= 0,0888 min.

Se colcu/eard liirJpu/ unitor Cl} re/a/id: Tu = 1,81 T {},O115 +0, 0888

Tu = Top + tdl + ton Tu = 1,7543 '" 1,75 min

Sflr~it
Fig. 5.14/4.
 ".'}"' . -1
.;~'--- .~..-.

Capitolul

NORMA REA LUCRARILOR DE RABOT ARE SI

MORTEZARE

6.1. lntroducere

Prelucrarea suprafetelor plane ~i profilate cu ajutorul cutitelor de

aschiere se obtine prin rabotare ~i mortezare.
Aschierea se face intr-un singur sens de miscare (cursa activa), iar
revenirea in poz itie ini~iala de lueru, ef'ectuata de scula de asehiat sau piesa
de prelucrat, se face in gol.
Rabotarea ~i mortezarea se utilizeaza indeosebi in productia de serie
mica ~i individuala, datorita productivitatii lor reduse ~i usurintei de tre-
cere de la 0 preluerare la alta.
Productivitatea operatiilor de rabotare ~i mortezare este mica,
datorita urmatoarelor eauze :
- prelucrarea se face cu un cutit sau cu un numar mic de cutite ;
- existenta unor curse inactive;
- marimea vitezei de lucru este limitata la valori mici, datorita
dificultatilor constructive pe care le prezinta masina, datorate aparitiei
unor forte de inertie insemnate la folosirea unor viteze mari de lucru;
- reglarea la dimensiune se face dupa trasaj, dupa aschii de proba
sau dupa sablon ;
- prinderea piesei se face direct pe masa masinii sau in menghine
asezate pe masa masinii.
Marirea productivitatii operatiilor de rabotare se poate obtine prin
urmatoarele masuri :
- folosirea mai multor cutite pe acelasi suport, solutio care permite
scoaterea, la 0 trecere, a unui adaos de prelucrare mai mare;
prelucrarea concomitenta a mai multor suprafete ;
Iolosirea cutitelor late ~i a avansurilor mari la finis are ;
- folosirea dispozitivelor rapide de asezare :;;istring ere ;
- intrebuintarea sabloanelor pentru reglarea eutitului ;
- intrebuintarea prelucrarii succesive, paralele sau mixte, prin a~e-
zarea in mod corespunzator a pieselor pe masa masinii ;
- prin alegerea adincimii ~i avansului regimului de aschiere la de-
grosare in asa Iel ineit aschia sa aiba. 0 sectiune maxima in raport cu rigi-
ditatea sistemului tehnologic.
Precizia preluerarii prin rabotare ~i mortezare clepincle de :
- asezarea ~ifixarea piesei (care trebuie faeuta in asa fel incit sa nu se
provoace cleformarea elastica a piesei) ;
-"

....:
 216 Normarea lucrdritor de rabotore ~i mortezare

calificarea ~i experienta muncitorului, deoarece reglarea cutitelor

la dimensiune se executa prin metode a carol' precizie este influentata de
calificarea acestuia.
In conditii normale de lucru, preeizta de rabotare este cuprinsa intre
0,02 ... 0,1 mm/m, iar in cazurile de Iinisare a batiurilor masinilor-unelte -
intre 0,02 ... 0,05 mm/m.
Precizia de prelucrare prin mortezare este mai mica decit la rabotare,
din cauza rigiditatii mai mici a sculei.

6.2. Metode de prelucrare ~imosini-unelte utilizate

Rabotarea se executa pe masini de rabotat longitudinal §i pe masini de
rabotat transversal (denumite ~i sepinguri),
:~ a. Sepinqurile sint masini simple al carol' principiu de lucru a fost
prezentat mai inainte.
~; Dimensiunile pieselor prelucrate pe aceste masini pot atinge lungimea,
de 1000 mm, latimea de 700 ... 800 mm ~i 0 greutate de maximum 500 kgf.
Ilj:I:: Pe seping pot fi prelucrate supratete plane (orizontale, vertieale,
lil inclinate, in trepte), suprafete profilate, canale interioare ~i exterioare ~i
!~\.

!~~; de asemenea, se poate face rabotarea danturii eremalierelor.

~:.
~ Rabotarea suprajetelor plane orizontale se executa en cutite normale.
:;.r
~ Rabotarea de finisare se excuta en cutdt de Iinisare ingust sau Iat.
Rabotarea suprafetelor plane »erticale se executa in general cu cu tite
normale, care se al?eaza inclinat cu 10° ... 20° fata de directia de avans. J"-
,'1
Rabotarea suprafetelor inclinate se executa cu un eutit cu tai~ul para-
Iel cu tnclinatia supratetelor de preluerat sau eu un cutdt normal. Avansul
sculei este pe 0 directie paralela cu suprafata prelucrata §i se obtine prin
inelinarea saniei portscula.
Rabotarea euprajetelor profilate se obtine manual, prin executarea con-
comitenta a avansului vertical ~i orizontal sau prin copiere dupa sablon.
Rabotarea canalelor in U sau in T se executa folosind diferite tipuri
de cutite. Executarea canalelor in T se efectueaza in mai multe etape :
~ rabotarea canalului vertical;
- rabotarea canalelor orizontale, stinga ~i dreapta, la capatul cana-
lului vertical.
Rabotarea danturii eremalierei $i a arborilor canelati 8CU1'jise executa
pe ~eping cu ajutorul unui dispozitiv de divizare.
I1 1ii cazul prelucrarii cremalierei, dispoaitivul de divizare se monteaza
pe traversa, care deplaseaza masa masinii cu un pas dupa exeeutarea unui
gol. La prelucrarea axelor canelate, piesa se prinde intr-un cap divizor,
La ra botarea cremalierei ~i arborilor canelati scurti, meeanismul de avans
al mesei se decupleaza.
b. J.\IIa~inilede rabotat sint destinate prelucrar ii suprafetelor plane ~i
uneori profilate la piese lungi ~i inguste.
Pe masinile de rabotat se pot executa urmatoarele operatii :
- rabotarea supratetelor plane, verticale, orizontale, inclinate ~i
in trepte. Operatiile se executa ea ~i la seping, cu deosebirea ca mi~carea
principal a 0 executa piesa ~i nu scula., ea in cazul rabotarii pe seping ;
---------"""'"'-.--- ..""-'--~- ..- ..

Ca!culul normei de timp ~i de!erminarea elementeior componente 217

- rabotarea concornitenta a mai multor supratete, cu mai mnlte

scule, ou reglarea cutitelor dupa sablon ,
- executarea eanalelor de pana in U sau in T se face analog ea la
seping, cu singura mentiune ca in cazul masinii de rabotat se pot executa
canale de mare lungime;
- rabotarea suprafetelor curbe se realizeaza cu ajutorul unor dis-
poaitive care permit miscarea pe un arc de cere a cutitulul, printr-o arti-
culatie corespunzatoare a suporturilor de rabotare, care, odata ou depla-
sarea rectilinie, au ~i 0 miscare de rotatie in jurul unei articulatii.
c. M:a~inile de mortezat se utilizeaza la prelucrarea prin rabotare
verticals a diferitelor suprafete plane, verticale ~i inclinate, circulare inte-
rioare sau exterioare, a canalelor ~ieanelurilor, iar prin folosirea unor dispo-
zitive speciale se poate executa danturarea rotilor si uneori a cremalierelor.
Avantajul principal al Iucrarilor de mortezare consta in simplitatea scu-
lei, fixarea u~oara a piesei, efortul de aschiere fiind in sensul fixarii piesei.
Supratetele plane, verticale ~iinclinate, care se prelucreaza pe masinile
de mortezat sint de dimensiuni mici ~i mijlocii.
Prelucrarea canelurilor interioare si exterioare se efectueaza utilizin-
du-se, pentru rotirea precisa a piesei,' capul divizor,
Masinile de mortezat se folosese in produetia individuala sau de serie
mica.
Sculele de lucru pentru rabotare ~i mortezare se aleg din urmatoarele
STAS-uri; 7187-65,363-65,364-65,365-65,360-67,361-67,362-67.

6.3. Calculul normei de timp ~i determinarea elementelor

componente ale ocesteia
Norma de timp pe bucata ~i operatic se determina, in cazul prelucra
rilor mecanice pe masinile de rabotat ~i mortezat, cu relatia generala
Ntb = Tpi
n
+ (tb + ta + tad) [min] (6.1)

sau, in cazul cind timpul de adaos taa se inlocuieste prin elementele sale
componente, expresia an alitica de calcul a normei de timp pe bueata fiind
Ntb= Tpi + (tb + t; + tdt + tao + to,.) [min] (6.2)
n
P rin exprimarea timpilor de adaos ca valori procentuale din timpul de
bad sau din eel operational, norma de timp pe bucata ia forma

.N tb=
Tpi,
- T (tb
s; b+-·
+ ta) +-·i s., (i; + tb ) +_.
K3 ( ta + tb )[.mm.] (6.3)
n 100 100 100

6.3.1. Determinareq timpului de preqdtire-incheiere

Timpul de pregatire-incheiere depinde in general, de pregatirea ~i
verificarea intregului sistem tehnologic care asigura desfasurarea normala
a prelucrarii.
 218 Normarea lucrarilor de robotare ~i mortezare

Timpul de pregatire-lncheiere Tpi este dat in tabelul 6.1 pentru rabo-

tarea suprafetelor ~i in tabelul 6.2 pentru mortezarea suprafetelor.
Tabe/a/ 6.1 Timp de preyatire-inchiIIeI'e, Tpi, mln, pentru rabotarea supratetelor
Poz. I 1- Penlru opera/ii curente
'I ~1a.ina·unealta
raboteza I seping
I Numa·
rul
I-------~~~------~~------------
Lungimea cursei mm,
Modul de prindere " supor'j
turilor
2000 I 6000 I
I.
> 6000 I 500 I > 500
[portcutit Timp, in minute

1 Pe masa en suruburl ~i bride

--1---------------1=2
i~l~ ~'1_~1_7
i'

~118"1~
3-4
I

14"
a

18
I

19
b I

22
cid

--
I

15
8_

2 Pe coitar 1
I 3-4 I 19 21 23 _ -
i
! i 1- 21 15 16 I 20 1 10 12
3 ! In dispozitiv avlnd masa, kg! .;;;25 ! 3-4 ---I---I25~I~
~
!:i
;I
r ! /1-----2/ 20 22!---:24 -=--I---=--
\: 4 >25 3-4 25 I 27 I 31 I - ;\ -
'5
if
5 Primirea s! predarea docu rnentatiej, comenzii,
" a scnlelor, dispozitivelor, aparatelor de masnril
I
I 7,
'I
9
[
I 11
II 6 6
l -I 11 - Pen/m opera/if sup limen/are
6 I Montarea unut opritor 1,4 1,90
7 Prinderea si desprinderea criculut de pe masa
masinii 1,00 I 1,30' 1,80
8 'intoarcerea suportulul cu un unght oarecare 1,10 1,40 1,80 1,0 1,50
9 Montarea ~i regia rea portcutitulul pentru mal multe
cutlte 3,50 4,50 5,50
10 Montarea unul cuttt In portcutltul pentru mai muIte

u
cuttte la dimensiunea conjugata
Asezarea ~i seoaterea echerului cu verifiearea
2,00 I 3,50 4,00

dupa piesa 3,00 5,00 7,50

12

13
Asezarea ~i scoaterea
tantare
prlsmei sau a barei

Pentru fiecare surub san brida peste eele preva-

de dis-
0,40 I O,SO I 1,30

zute la pozltta 1 0,90 1,30 1 1,80 0,50 0,50

Tabe/u/ 6.2. Timpul de pregatire-incheiere, T pi, pentru preluerarea supraletelor prin mortezare
1 Lungimea cursei! mm
I .;400 I >400
poz·1 M odul de prindete a pies.. I T pi, min.
a b
. Pe n:asa cu fixare in suruburt ~i bride II 7,0 9,0
Pe coltar eu fixare in suruburi si bride 8,0 10,0
I1 In universal sau menghina I 6,0 7,0
in dispozttiv 11,0 I 13,0
Primirea ~i predarea docu mentatiei, comenzii cu indicatfile res-
pective, a seulelor, dispozitivelor, aparatelor de masura etc. 6,0
Pentrti operatii su.plimeniare
Montarea unul opritor 1,80 2,10

3
Yntoarcerea maser en nn unghi oarecare
Pentru fiecare surub cu brida, peste cele prevazute
I
i 2,30
0,50
I .
2,60
---------------,-~,-~'--"-,~. -' ,.

Calculul normei de timp ~i determinarea elementelor componente 219

Valoarea timpului de pregatire-incheiere depinde ~i de caracteristicile

geometrice constructive ale masinii-unelte.
tu cazul eind unele elemente ale timpului de pregatire-tneheiere nu
sint prevazute in tabelele indicate mai inainte se vor face asimilari pe baza
unei cit mai judicioase analogii.

6.3.2. Determinarea timpului de bczo , tb

Timpul de baza se calculeaza in cazul rabotdrii ~i,mortezarii, cu rela-

"t;iiin care, ea elemente de baza intra parametrii geometrici ai supratetei
de prelucrat ~i parametrii regimului de lucru.
Principalele formule de calcul la rabotare ~i mortezare sint date in
tabelele 6.3 ~i 6.4.
a. Rabotarea consta in principal din prelucrarea suprafetelor plane
orizontale ~i verticale ~i a canalelor orizontale (tabelul 6.3).
In cazul prelucrarii supratetelor plane, orizontale ~i verticale, timpul
de baza va fi dat de relatia

tb =
B.
--'1, =
b + b + bz
1 . [ mIn
'1, . ] (6.4)
n·s n·s
in care:
b este latimea suprafetei de prelucrat, mm;
bI distanta de intrare a cutitului, mm;
bz distanta de depasire a cutitului, mm;
i numarul de treceri pentru inlaturarea adaosului de prelucrare ;
n numarul de curse duble pe minut, cd;
s avansul pe curs a dubla, mm Icd; (tabelele 6.6-6.14).
Determinarea valorii bI se 0 btine din relatia b1 = _t - cunoscindu -se
, , tg x.
adincimea de aschiere t ~i unghiul de atac principal.
In cazul prelucrarii canalelor orizontale, cind latimea acestora este
egala cu cea a munchiei aschietoare a cutitului, timpul de baza se calcu-
leaza cu formula,

tb = H [min], (6.5)
n-«
in care H = h +
hll

h fiind adincimea canalului, mm, iar hI - distanta de intrare a cuti-

tului, mm. ', ,
b. In eazul mortezarli, determinarea timpului de baza fie efectueaza
folosind unele relat.ii de calcul analoage rabotarii.
 220 Normarea lucrarilor de rabotare ~i mortezare

Tabelul 6.3. Determinarea tlmpul de baza

j1
I

)J
t D I1
Jl

ffi
1. L .1

I
Suprafata plana orizontala Suprafata plana vertical;'
r,
B
I!l!·~· Ib = --
n·s
i [min] ;B = b + b + b2
I
r:
ij:
t _
+ (0,5 (2 ... o mm

I
bI = - ... 2) ;b2
19x
Determinarca miirimii b2, bl
i~ unghiuJl Adincimea de rabotat, mm
W

~
at~: X I 1 I 2 I 3 i 4 i 5 ; 6 i 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 I 13 I 14 \ 15
~
r[I 10
15
20
i 5.7 11,3 17,0 '122,6 i 29,4 i 34,0 I 40,0 142,5151,0
I 3,7 7,5 11,2 14,9118,6 i 22,4 i 26,0 29,8 33,6 37,3.
I 2,7 5,5 8,2 11,0 i 13,7.16,5119,2 22,0124,7
157,0
1 -
- 1 -
I -
-
-
27,4130,0 I 33,0 36,0 37,5
-
- -
-
41,4 !l
30 6,91 ~,7 10,4 1:,~ i 13,8 15,7,17,3 20,8 22,5 24,2 ~?,O! 26,0
45
60
I 1,7

I 0,°
~,5
i
1,2
5,2

1,7 2,3
I
I 1,0 ~,O 3,0 4,0 s.o 6,01,0,
2,9
I
3,51 4,0!
8,0
4,6 5,2
,I
9,0 10,0 11,0,12,0
5,8' 6,3 6,9
13,0 14,0
7,5 8,1
I
i
15,0
8,7
~
75 0,3 0,6 0,81 1,11 1,3 1,61 1,9 2,1 2,7 3,01 3,2 3,5 2,4\
3,8 4,8
0,0 i 0,01 0,0 0,0 I 0,0
1
1
90 , O,O! 0,0 0,0 I, 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
b2 211,2 212!2 2 223133:33 4 4
["
I i I I I I i 51
:tl

• La mortezarea supraferelor plane (tabelul 6.4);

tb
B b + b + bz
I
[min].
n'8 11, • s

• La mortezarea canalelor, in cazul ea latimea canalului este egala ell

lVt'
a)nlea tit 1
cU,:lueor: H - h
tb = -- hI [mm . ]. +
n·s n- s
Simbolurile utilizate an aceleasi semnificatii ea ~i in cazul rabotarii,
Calculul timpului de baza. se executa pe baza cunoasterii unor para-
metri ai regimului de aschiere :
- adincimea de asehiere, pentru determinarea numarului de treceri
l' :;;i a distantei de patrundere ;
- viteza de aschiere, pentru daterminarea numarului de curse
duble n;
- avansul de lUCt'U s.
-----------_ -_ _,-------_ .. ~, .. ...

Calculul normei de timp ~i determinarea elementelor componente 221

la preluerarea pe rahoteza ~i ~eping

11-

~.J=:=L" ~~
fj--~ ~

~ lz {"iT!;" 17'""
/3

Canal orizont al

H
tb = --n·s ; H = h + hI
hi = (0,5 ... 2) mm

Adincimea de rabotat, mm ! I
, Tipul
I Lungimea de \ Distanta de
16 17 I 18 1 19 I 20 I i 25 30 I 40 i masinii
I
rabotat, mm patrund::; (1, + I,

,- ,--
iI
1-1- =)=1=1 I
<2000
2000-4000
200
200-325
- , - ! Raboteza - - I- 4001-6000 325-375
375-450
27,8 29,5 31,2 32,9 34,5 43,3 52,0,69,0/ 6001-8000
i 16,0 17,0 18,0 19,0 20,0 25,0 30,0 40,0 i <100
--3-5
19.2 4,3
9.8 1Q.4 11,0 It.5 14.4 17''1'3'01
4,6 4,8 5,1 5,4 6,7 8,111,0 Seping
i
1
100-200
201-300
50
60
0,0
4
0,0 0,0
4 1 4
0,0
4
0,0
4
0,0 0,0 0,0 I >300 75
5 55!

Tabelul 6.4. Determjnarea timpului de bazii, tb, la prcluerarea re morteza

Adincimea de aschiere, t, mm~ ptna la:

Mortezare canale Tipul cutitului Unghiul de alae 3 i 5 ! 8 ! 12 i 20 I 25 1 30

principal
Distanta de patrundere si de depasire
(1,+12) mm
,
1 I 2 3 4 ! 5 I 6 7 8 9 10

....:;- V[! f \'l 20

11116125
1 I
36

1
....,j ••••••

~I"'I m eu tit normal

30

45

60
71111 17

5'I

3J 5!
, I
I --I'
I,

I
11

7
24

15

10
37

23

15
30

20
35

23

90
2; 21 3 3 3 5 5
 222 Normarea lucrerilor de robctare ~i mortezare

Tabelul 6.4 (eontinuare)

1 2 3 I4I5! 6 I 7 I 8 I 9 I 10
H
tb = --;;-:;
Cu cuttt lot I (2 ... 3)s
H= h + h,
....:::,.,
Cu cuttt
profilat I - I 2
~T~ (eanale)

l+---r! i [Y
Dtstante de patrundere ~i de depasire la
rnortezarea suprate telor plane in functie
de Iungimea cursei

I· Lungimea de
Q:J prelucrat, L, 100 200 300 300
ii' I
mm, pinii la:
I!, * -<S'~r
i J,~__
-« J
';,..-- I ,------,------,------,------
Dlstanta de
Mortezarea suprafe1elor plane
;
patrundere ~i
1~ B de depaslre in 35 50 60 75
n· tb=-- Iungirne
s -n
(I,+ 12), mm
B = b, +b + b2
I··.·~I'."·
1['
T'abelul 6.6. Avansurt pentru rabotarea de iinisare a supratetelor plane pe raboteza
I,'
~. i, Adincimea de aschiere, t, mm
Rugozitatea suprafeteil
Ra,lJ.m
Tipul ~i materialul sculei Materlalul
de prelucrat
0,06-0,10 I 0,10-0,15 I 0,15-0,20
r I
12,5-6,3
,
;

Cutlt normal rapid Otel

Avansul s, mm/cursll. dubla

0,50-0,90

12,5-6,3 1,00-1,41

3,2 Cutit lat eu carburi Fonta 4,00-10,0

metaliee
1,6 I ~,oo-lo,ol
1,2 6,00-11,0\ -
Obseruaiie, tn cazul rabotiirii degajiirilor in eanale in forma de L sau T avansurile se eo-
reeteazii ell 0,8.

Tabelul 6.7. Avansurt pentru rabotarea de Iinisare pe ~epinguri a supraletelor plane seroifabricat
din otel ~i fonta cenu~ie en senle din oteI rapid sau en seule en placule din carburi roetalice
Raza de rotunjire, r, a vtrtului, mm
Rugozitatea
suprafetei, 2 I 3
Materialul de preluerat
Ra, [Lm
Avansul s, mm/eursil. dubla

Otel ~i fontii 12,5 0,3-0,45 0,40-0,55 \ 0,55-0,66

Otel ~i fontii 6,3 0,1-0,16 0,15-0,28 0,15-0,35

·1
11,

.l
~

Aomcimea de aschiere, t, mm, pma la:

Ungbiul
de alae 2,5 I 3,15
principal XO
1---- 4,0 I 5,0 I 6,3 I 8,0 I JO I
Avansul s, mmjcursa dubla
12,5 I 16 I 20 I 25 I 31,5
I~
::J
Preluerarea otclulni ell senle diu otel rapid o
20 1,61 1,52 1,41 1,38
3
1,22 1,15 1,10 1,04 - - !!.
30 1,54 1,45 1,38 1,30 1,16 1,10 D.
1,05 1,00 - -
45 1,40 1,32 1,2.5 1,16 1,06 1,00 ~
0,95 0,90 0,85 0,75 0,71 0,67
60 1,12 1,06 1,00 0,96 0,85 0,80 0,76 0,72 0,68 0,60 0,57 0,54 -3·
75 0,70 0,66 0,63 0,59 0,.53 0,50 'C
0,48 0,45 0,43 0,38 0,36 0,34
90 0,56 O,f,:-l 0,50 0,47 0,1:3 0,40 ~!:e.
0,:~8 0,36 0,34 0,30 0,28 0,27
D.
Prelucrarea fontei eenusi! ell seule diu otel rapid ~i eurburl motalf ee ~
20 2,55 2,45 2,30 2,20
iD
2,05 1,90 1,75 1,60 - - - -
30 2,45 2,34 2,20 2,10 2,00 1,80 1,65 1,52 - - - -
3
45 2,24 2,12 2,00 1,90
s·
Q
1,80 1,65 1.50 1,40 1,32 0,25 1,18 1,12
60 1,78 1,70 1,60 1,52 1,44 1,32 1,20 1,12 1,05 l,OO 0,95
;
0,90 Q
75 1,12 1,06 1,00 0,95 0,90 0,87 0,75 0,70 0,66 0,62 0,59 0,56 ~
90 0,90 0,85 0,80 0,76 0,72 0,66 0,60 0,56 0,50
-.._._------------- 0,53 0,47 0,45 m
- 3
Coeflelent] de eoreetie a uvansului ~
::J
in [lInctle de rezlsienta sal! duriialea materialului prclucrai CD
50, /_
~~t~!~-;-I~~;aNI~I~;:~:--------,=---- 51-60 61-::.':.0---- __)__ 7~-80-J------;~------- ~
n
Cocflclcnt 1,2 1,1 0,1
= 1,0
o
3
'C
Duritatea illJ 170 171-200 200 o
::J
Cocficient
_:==-----==-= - 1,1 1,0
I 0,85 ~
:::I
2 - 111 {unc/le de siarea supral'etel de. [Jrelucral CD
Starea suprafetci I -- Cu crusta I Fara crusta
(~nt------------------- 1,0 ---- Cu intreruperl
0,-8--- 0,80
------~------ ._----
3 - in {line/le de riqiditatea sislemului. tclinoloqic
-,.,----,-~-------------------
Higiditatca Ridicatii. -----,-I---------J\~I;-c-,d:-:-ie-------
Redusii
Coertclent I 1,0 0,90 I---o:sO---
4 - in [unciie de lunqimea de consolii a culitultii
Lungim('~~_5_on~)Jii~,--nlm
__ I ~~ I 2,5 h I 3h 3,5 h
Coeficlent 1,25 1,0 0,80 ----I 0,65 -1-- ~.~10-----
I~
 '224 Normarea lucrdrilor de robotcre ~i morlezare

Tubelul 6.8. Avansuri pentru rahotarea ell outlt din o~el rapid pe mastnl de rahotat ~i ~epinguri
11 canalelor unor semifabricate din otet

Adincimea maxima a canalului, I, mm

!
e I 8 I 12 I 20 I 25 I > 25
Lungtmea Lungimea t:1i~ului principal, bl = t, mm
in console I
-a cutitului 2 3 ! 4 I 5 ! 6 I > ij

Ic ,= I

Sectiunea cutitul ui, bxh

10x 10 1 l2x12 1 l6x 10 I 20x 12 I 25x16 1 32x20 11 > 32x20
Avansul s, mm/cursa dubla
2,0 h 1°,12-0,20 0,16-0,221 0,14-0,2~ 1°,18-0,26 0,20-0,30 0,22-0,32 0,26-0,36
2,5 h 0,08-0,14 0,11-0,16 0,10-0,lb 0,12-0,18 0,14-0,20 0,15-0,22 0,18-0,25
3,0 h 1°,06-0,10 0,08-0,12 0,07-0,11 0,09-0,13 0,10-0,15 0,11-0,16 0,13-0,19
3,5 h 0,05-0,08 0~6-0~9 10~7-0~0 0,08-0,12 0,09-0,12 0,11-0,16
4,0 h 0,04-0,06 0,05-0,08 0,06-0,08 0,06-0,10 0,07-0,11 0,09-0,12

Coeflcientl de corectte a avansulul

"

~~
•~
j~
1'.
Reztstenta materialulul
o-, daNjmm-
Coeficient
50
1,14 I
51-60
1,06
I I 61-70
1,00
I 71-80
0,89 .
80
0,82
I
I
j;
80 daN/mm2 ! e- 80 daN/mm2
~~
i:
Unghiul de degajare y.
Coeficient
12-15
0,93
20
1,00
l I 25
1,06
I 12-15
1,00
I 90
1,10
I 25
1,18

I
1~·
Tabelul 6.9. Avansnri pentru rabotarea canalelor pe semifabricate din fonta
din otel rapid (masml de rabotat, ~eping)
eenusle en seule

Adincimea maxima a canalului, 11' mm

5 1 8 1 12 I 20 I 25 I > 25
Lungimea Lungimea tai~ului principal, b1 = t, mm
in consols
2
,
a cutitului 1 3 i 4 5 I 6 1 > 6
le, mm Sectiunea cutitului bxh mmxmm
lOxlO 1 12x12 16xlO! 20x 12 i 25x 16 i 32x20 ! > 32x20
Avansul s, =/cursa. dubla
I

2,0 h 0,40-0,50 0,42-0,52 0,44-0,54 0,46-0,58 0,56-0,62 0,56-0,66

2,5 h 0,27-0,34 0,28-0,35 0,30-0,36 0,31-0,39 0,35-0,42 0,39-0,45
3,0 h 0,20-0,25 0,21-0,26 0,22-0,27 0,23-0,29 0,26-0,31 0,29-0,34
3,5 h
4,0 h
0,15-0,19
0,13-0,16
0,16-0,20
0,13-0,17
I 0,17-0,21
0,14-0,17
I 0,18-0,23
0,15-0,19
0,20-0,24
0,17-0,20
0,22-0,26
0,18-0,21
, l

Coeiicienti de eoreepe a avansului

j~. 1 - In [unclie de duritaiea materialului de 2 - In [urictie de unghiul de
prelucrat degajare
Duritatea H B y.
,,;170 I 171. .. 200 >200 8 I 12... 15
Coeficient de corectie Coeficient de corectie
1,06 i 1,0 0,90 1,00 I 1,06
Obseruatie. In cazul rabotaril degajiirilor laterale la canale de forma L sau T, avansuriIe
se corecteaza ell 0,8.
-------------.....
----~~"-=-~-.--
Calculul normei de limp si determinarea elernentelor componente 225

Tabelul 6.10. Avansuri pentru rabotarea canaIeIor pe semiiabrieate din Ionta cenusie en seule
eu nlacute din carburi meealiee (masinl de rabotat, sepinq)
Adincimea maxima a canalului. It' mm
25 ; 30 I 35 i 40 I 45 I >45

Lungimea in Lungimea ta.i~uJui principal, bi = t, mm

consola a 5 ! 6 I 8 ! 10 I 12 i >12
cutitului le, mm
Sectiuuea cutitului, b X 11., mm X mm.
20x 12 I 25x 16 ! 32x20 1 4Ox25 I 50x32 I > 50x32
Avansul, s, (mmrcursa dub la)
2,0.h 0,4m-O,58 i 0,50-0,60 I 0,58-0,68 I 0,72-0,80 0,82-1,00 0,92-1,20
2,5 h
3,0 1l
0,31-0,39
0,23-0,29
1 0,34-0,41
1 0,20-0,29
I 0,39-0,46
0,29-0,34
0,49-0,54
0,36-0,40
0,55-0,68
0,41-0,30
0,59-0,82
0,46-0,60
3,5 h 0,18-0,23 0,20-0,23 0,23-0,27 I 0,28-0,31 0,32-0,39 0,37-0,49
4,0 h 0,15-0.19 I 0,16-0,19 0,19-0,22 0,23-0,26 0,26-0,32 0,31-0,42
Coetlerenn de eoreette a avansulut
1 - In funetie de duritatea materialului de prelucrat 2 - In fune/ie de unglziul de degajare
Duritatea HE yO
~170 171-200 >200 I I 20
Coeficient de corectle ° Coeficient
10
de corectie
1,05 • I 1,0 i 0,90 0,80 I 1,00 I 1,15
Obseroaiie. In cazu! rabotarii degajarllor laterale la canale in forma de L sau T avansurile
se corecteazii eu 0,8.
Tabelul 6.11. Avansuri !?i viteze de asehiere pentru rabotarea proiilatii pe semifabrieate din
fonti eenusie eu seule din otel rapid
Adincimea I Avansul s, Viteza de
Schema prelucrarii Felul prelucrarii
I de aschiere
t, mm
mm/cursa
dubla
I! aschiere
m/min.'
vp,

1 2 I 3 i
,
4 ;I 5

JS;;' Ii Piltrundere eu I - ! 0,2-0,31.- 15-20

jt!2
sPl

u-
Cu crusta
Degro- I Trecere lateralii s1'"21 15-20 1,0-1,5 20-25
~are
-F-·-x--<-.i ellPatrundere SPl it - 0,2-0,3 11-2-0---2-5-
ara crusta: --------!:.~ -----1--'---'--
I ,
'Trecere laterala Sp2 15-20 1,0-2,0! 20-25

-.JJ
~ -
;';';//:
/'%
;';.rfJ
S Semifinisare prin sabiirulre
rectificare
sau 4 0,4-0,8 8-10

~0//~~%2i
,

I -
Finisare!: Prealabilii 10,2 -0,151
1'----
6-8

i
'S
!- i~ ~oc~l:
sabarUl-';
100 I~ . .. _
Deflmtlva!
I - 005-008 6-8
t--i , .. lE mml---
ru sa U l'
I'
!
,
!
I i -
I

-.
\0:>
'm
.
;/'/., %:/.-
reetifi-!
•..
carll!
!
i i
1
> 100
Definitiva'
Prealabila
1
-
,0,12-0,15 !
i
10,05-0,081
1
4-6

4-6
Coeficienti de eoreetle a vitezei
1 - in [unciie de du~abilitatea sculei
Durabilitatea, T, min
30 45 60 i 75 I 90 ! 105 i 120 130 150 180

1S - c. 1851
 226 Normarea lucrarilor de rcbotere ~i mertezere

Tabelu/ 6.11 (continuare)

2 3 4 5

Coeftcienti de corectte
1.25 1.16 1.11 ! 1.08 I 1.05 I 1.01 I 1.0 I 0.98 0.97 I 0.95 1,'
-1
2 - 1n [unetie de lungimea In consola a sculei
Lungimea in consola a sculei, le. mm
2 h 2.5 h 3 h I 3.5 h 4 h
Coeftcientt de corectie
1.07 1.00 0.90 0.80 0.60 11
"
')I,
u
Tobelul 6.12. Avansuri ~j viteze de asehiere pentru rabotarea proftlata pe semifabricate din fontll I
:i~ eenusie ell seule ell plaeute din earburt metaliee
)j
Schema
prelucrarf Felul prelucrarii
IIAdtncimea
ascbfere
del Avans s,
mmjcursa
I Viteza de
aschiere ;:J
! t, mm I dubla vI" m/min.

t~I
~
i~ II Degrosare
Cu crusta
Fara crusta
1_~_11.5-2.0·
: 20 I 2.0-3.0 ~-23_
15-19

~
~ \-----1 i f
I~-I----'
-I
t
;~
~J I vSemi~inisare pentru Prima trecere I 3 0.7-0.9 23-30 ~":I

1~ ,~abarUlre sau reetifieare f

A doua trecere l 1
,
. 0.3-0,41
I
23-30
ii
ISemifiniSare pentru
l~ab1iruire sall rectifieare
2[,.0-'2.0 11-14
l
~
~:1
[I
Cu cuttte late
1
i t
~ [Finisare in locul saba-
o ruirii sau rectificiirii
0.1 I 4.0-8,0 I 6-11

\. Degrosare 15 1 0.6-0.81 9-11

I
1------------------ 11
15 r;;-i.2111-15
~~/'~'i0 Semifinisare pentru ~ilbaruire sau rectificare
%-~
{///~
. '//.
'/J///; 3 I 0.4-0.8 15-19

Coeficienli de eoreepe a vitezet

~
In [unetie de durabilitatea sculei
Durabilltatea. T. rnln j
30 45 60 75 ! 90 i 10" . 120 130 150 180
---~--~----~-----
Coetlctentt de corectle !{VT
1.25 1.16 1.11 I 1.08 ! 1,05 i 1,01 1.00 0.98 ! 0.95
0.97---,---,-
__
2 - In [unctie de calita/ea ptacute!
!{40 i Koo I KIO .,1
;1
Coeffcient! de corectle t
1,0 1.2 1.42

Obseruatie. Coeficien'tIi de corec[ie tn Iunctie de lungimea !n consols a sculel sint identici ell
cei din tabeJul 6.11.

I
]
Calculul normei de limp ~i determinarea elementelor componente 227

Tabelul 6.13. Avansul admlslbil in Iunette de rezlstenta seulel la rabotare

Adtnclmea de aschiere. t~ mm.

Sectiunea
suportului 12.0 2!5 I 3!0 I
3!7 4!5 i5,6 \ 6,9 \ ! 8!5 \ 1O!5 \ 13.0 \ 16,0 I 19,0 \ 24,0
B x H, mmi Avansul admis de rezisteata suportului cuiitului, s, mmjcursa dubla

1 I 2 3 I 4 I 5 ! 6-! 7 I 8 I 9 I 10 I 11 , 12 I 13 , 14

1 - Oiel cu err = 65 daNfrnrn2• Culiie din aiel rapid

16x25 - - 1,8 1,4\ 1,1\ 0.81 0.61 0.46 0.35 0,27 0.261 - -
20x30 - - 3.3 2.4\ 1,8' 1,4 1.00 0,79 0.60 0.46 35 -
25x40 - - 6.2 4.71 3,6 2.7 2,00 1.60 1.20 1,90 0, 1 --
0,68 -
30x45 - - 9,3 7.0 5,4 4,11 3,10 2,30 1,80 1,30 1,10 0,78 0,55
- -
1
40x60 15,0 15.01 11.0 8,7: 6.60 5,00 3,80 2.90 2.20 1,70 1,30

2 - Oiel cu err = 65 ... 85 daNfrnrn2• Cuiiie din aiel rapid

16x25 - - 1.8 1.41 1.11 0.8 0,61 0,46 0,35 0.271 0,26' - -
20x30 - 3,3 2,4 1,81 1,4 1.0 0.74 0,60 0,46 0,35 - - -
25x40 - 6,2 4,7 3,61 2,71 2.0 1,60 1,20 0.90 0,68( - - -
30x45 - 9.3 7,0 5,4 4.1 3,1 2,3 1,8 1.0 1,0 0,78 0,55 0,45
40X60 - 15,0 15,0, 11,0 8.71 6,6 5.00 3.80 2.90 2,20 1.70 1,30, 0.97

3 - Ote! cu err t> 85 daNfmrn2• Cuiiie din otel rapid

16x25 1,8 1,4 1,11 0,81 0,61 0,45\ 0.35) 0,27 0,26
Wx30
25x40
3Ox~
3.3
6,2
9.3
2,4
4.7
7,0
1.81
3,61
5,4
1,41
2.7
4,1,1
1.01
2,01
3,1\
0.79 ' 0,60
1,60 1,20
2.30 1,80
0.46
0,90
1,30
0.35
0,68
1,00
=I =
0:781 0,551
- 0,45
Wx60 15,0 15,0 11,01 8,7i 6,61 5,001 3,80 2,90 2,20 1,70 1,30 0,97

4-Fontd czz HB= 150 ... 245. Cuiite cu carburi metalice

16x25 -) - 1,801 1.401 1,10 0,801 0,61\ 0,46 0,35 0,27
~x30 3,301 2,40 1,80 40 1,00 0,79 0,60 0,46
~xW
3Ox~ ==
- I == I
- I == II --
6,201 4,70 3,60
9,30, 7,00 5,40
1, 1
2.70
4,10
2,00
3,10
1,60
2.30
1,20
1,80
0,90
1.30
Wx60 - \ - 15,00! 15,00 11.00 8,70, 6,60 5,00 3,80 2.90

Ad!ncimea de aschiere 11' mm

. \ Adincimea de aschiere tl' mm

Sectiunea ': I -----,-,----;-----;
suportului 3,5 I 4,3 , 5,3 I 6,5 8,0 I 9,8I 12,0 ! 15!0 !
19,0 i 22,0 29,0 I 34,0
B x H, mm' Avansul admis de rezistenta suportului cutltuluj, s, mm/curso. dubla

I-Fonitl cu HB <200. Cuiite din oiel rapid

16x25 - 1,8 1,41 1,1/ 0,8 0,611 0,46 0.35 0,27 0,26 - i -

2~ x 30
2ax40
30x45
-
-
-
3,2
6,2
9,3
2.41 ~,8
4.7
7.0
..... 6
5,41
;,4
_,7
4.1
;,00'1
•• 00
3,10
0.79
1.60
2.30
0,60
1.20
1,80
0,46
0,90
1.30
0,35
0.68
1.00
-
-
0.78
I -
I-
0,55
40 x 60 - 15,0 15.0 1 11,01 8,7t 6,60, 5.00 3.80, 2.90 2.20 1.70 1.30

2 - Fan/a cu HB> 200. Cutiie din olel rapid

16x25 1.8! 1,4 1.11 0.81 0,611 0,461 0,35 0.27 0.26 I - i - , -
20x30
25x40
3.31 2,4
6.2 4,7
1,81
3.6
;,'/'.00;
_.7 2,00;
0,791
1,60
0,60
1,20
0,46
0,90
0,35
0,68
I -
-
-
-
-
-
30x45
40x 60
9,3 7,0
15.0t 1,50
5,4
11.0!
4.1
8,7
3.10;
6,60;
2.30
5,00;
1.80
3,80
1.30 1,70 I
0,78 0.55 0,45
2,90 2.2 1,70 1,30 0,97
 228 Normarea lucrerilcr de rabotare ,i morte%Gfe

Tabelul 6.13 (continuare)

Coeflclenti de corecpe a avansnlui in funetle de Junginea in eonsota a eutttului le, mm

+I Lungimea inl

ril
I consola I 1,5 h 2,0 h ,
I 2,5 h i
I 3,0 h I 3,5 h

eo,,,,,,",, ! 2,00 1,35 I 1.00 ! 0,78 I 0,64

"I l
Tabelul 6.14. Avansul admis de rezistenta placutei din earburt metalice la
rabotarea fontei cenusti

1I
Adincimea de
aschiere
t, mm
I Grosimea
pJacu!ei din
carburi met alice
I
[20
I _30° !
Unghiul de atac principal,
35° 45° 60° I
XO

I 70°_90°
Avansu! s, mm/cursa dubla
(
I
;;.10 1,20 0,6 8,0 6,9 5,8
11:

I 8,0 II 4,1
11
8
7 I
iI
6,6
II
6,9
5,6 II 5,8
4,6
4,9
3,9 3,3
ji' 4
1
6 5,1 4,3 3,6 I 3,0 2,6
Ii.
I! 5
I! 3,8 3,2 I 2,6 2,2 1,8
it
~ I
4 2,6 I
II
2,2
I 1,8 I 1,5 I
1-----;t,"9
1,3
I~
~
;;.10 !
i
9,6
, 8,0 6,9 I 5,8
i~
I 8 6,9 5,8 4,9
I 4,1
I
3,5
~ '7
!
7
I 5,5
I 4,6 3,9
I
3,1 2.7

I
6 4,3 3,6 3,0 2,6 2,1
II 5 3,2
I 2,6 2,2 1,8 1,5
I

iI ~10
4
I
I
2,2
8,0
I
I
1,8
6,9
I
I
1,5
5,8
I 1,3
4,9 !
1,0
4.1
I
I

r.
[. 8 I 5,8 4,9 4,1 I 3,4 2,9
13 7
I 4,6
I 3,9 3,1 2,7 2,3

~~, I
3,6 3,0 2,1
6
5
4
I

I
I
2,2
1,8
I
I 2.1
1,5
2,6
1,8
1,3
I 1,5
1,0
1,8
1,3
0,8
6,9 I 5,8 4,9 4,1 3,4
8 i 4,9 1 4,1 3,4 2,9 2,4
i !
22 ! 7
i
3,9 3,1 2,7 2,3 1.9
6 3,0 II 2,6 2,1 1,8 1.4
I
1 2,2 I 1,5 1,3
5 1,8 1,1
4 1,5 ! 1,3 1,0 I
I 0,8 0,7

Tabelul 6.15. Valorile coeiicientului Cv ~i ale exponenrllor m, xv,Yv din relatla

C
v itezei de asehiere la rabotare : 1J = --. --"-- . ]{vp
T'" IXv s""

Felul Materialul Coeficien t ~i exponen ti

Materialul de prelucrat
rabotlirii sculei
i 0v I '" I "'v 1 '11"
Plana Plaeuta i 162,0 ! 0,20 0,15 0,40

Fonta cenusie eu HB=190

Canale dura i 38,2 I 0,20 ° _ 0,40
Plana otei : 39,2 ! 0.10 0.15 0,40
Canale rapid 1 !0,i"5
19,5 -0-- 0,40
Otel carbon, otel crom ~i
--!--I---- !

crom-nichel cu Plana Otel 61,1 i 0,12 1 1.0,66° V:

,!
Or = 65 da Njrnm- Canale rapid 20,2 I 0,25 1-0--110:66
I
~<

Aliaje de cupru Plana ----,-Olel . 167,0 0,23 10:12 0,58 ~

rapid ; I . !

i
i

..J
'~""~'_,_"","~""_'_,"'_,• __
,_ Tabelut 6.1.'i (continnare) Valoarea coeficientului de corectie a vitezei {le asehiere la rabotare [{vp ,-, '-~""'~-"-, ,I~
1) [{TV In [unctie de durabiliiatea sculei T. mitt e
-- ~-"-'-I-----"-----·-·----'DUr;biIilat~asc;:,i~;-T,-inln::_-' -"---------"-'"-'' ---""- §:
Matertalul prclucrut sculei
--.-.--'-,de' ' ' ,.,-"""'I"--~'
Materialul
-' ' ' -' --'---''I'-sU~:~~~~i=~-6~~:=:~T~,=ii:=J===-120
co
.,~,_,,_, ~_ preucrae
--r---18-0--"--T=:-~~~~===:f=~=,360__ =' g Coeficient
decorectie KT" 3
otet I Otel rapid
."-,~~... 1.09 1.03 . 1,00 _1_ 0,95 -- ,. 0,9~ 11 ,~~-!!!.
" ,_ ""__ .,,__.,,_. ~ __ .__
Canale, 1,1~_ __2,~~__ . 1,00.",.. __ 0,9o 0,84", 0,76"' g.
Fontii cenusie Placuta dura
Plana 1.15 1,05 1,00 0,92 0,87 0,80 ::.
-----,,----
-- ----'''' '''------- --,--,--- "'-,,---- ,-- ------ -- -----. - --,--~--- 3
Otel
Plana 1,07 1,03 1,00 0,96 0,93 0,90 "
r'l id ''''--,--- ---.----,-""- ---,---"- -------,. -------'-
I.----------
,p
Canale 1,11 1,05 1,00 0,94 0,90 0,85 "!!!.
Aiia]e(I~~~11~~;;,'1--6teIraPld-"---- Plana'--- ·---1~----1 ,o3-----' ---1 ,00---- - - '6,95-- - - o~ --0;87"'--'- g.
,,---.-----------~--~------.-----"-------- --------- ---.----.---.-.---~----~--- ..---.~-------------- iD
2) [{mu In [unetie de calitatea tnoterialului de prelucral ~.
::s
Cl
Otel carbon de constructle sl Fouta cenusie HR, 1 __ ._' __ .. _. ~i:lJ~d.~~lT~~~ .. '" iD
Cl
Materiulul III
cU5:~ ta:~r)7*~~T..!~i-
--:~~~-I -170"·' IPin:9l:~-r'-230---- omogenej cupruj c~ ~~riin~~ i;"
3
~~~~~~J-I-~~:~+:~l III
::lI
iD
~~f~~~!~::·==,=I-,-~~~ll-~7j
1i~]·=~~~_~I-~~;J~~:~l~=:~E~f;:-
..I=~;=~=~r==~~~.~==l="'f~-_~=I-'-~;=~I;~,l=-:}io-=~ ~
n
3) KXf) In [uncite de unqhiul de aiac principal x ~
'--'---' -----------------_._---------_ ... --_.----- ,--- ' ' ---'' ---- -g
. I Unghiul de atac principal, grad! .... , ~
Malcrlalul sculei Materlalul de prelucrat 30 45 60
I--' I '-I---"_~, I__ .?~_.__ . '" ~
~~~~:~:~!..a--.. ---t~---~~-
--==r--~·-------'-~~ -~~=---*~---,
p Fonta 1,2 1,0 0,88 0,79 0,73
AIiaje de cupru - - --""'T,OO- --:::--.:..--- 0,83

4) KXl" In [unciie de unghiut de alae secundat Xl

UnghiuI de aiac secundar Xl' grade

Materlalul sculel 15 21,. 30 I 45
_~~--.~ __ ---+------~10
Otel rapid 1,00 0,97 I 0,94 0,91 j 0,87 ~
<t::I

~~--. . -
 ".l=±'==-_" __'~'':'!;:''''!'!S'.'''~'''7j;,:!'F.;H-",,~~'
r--; Rl_ •• "I'···I.! -

I>.)
Tabelul 6.J 5 (eontinuare) t.)
o
5) tc.; In [unclie de raza de rotutijire r, a otrfulut cuiitului

Materialul sculel I Materialul de prelucrat I Raza de rotunjire r, a seulei, mm

1 I 2 I 3 I 5
Otel rapid Otel I - I 0,97 I 1,0
Fontii - 0,94 1,0
Aliaje de cupru 0,90 1,00 1,06

G) /(hv In [unctie de uzura pe (ata de asezare, Ii, mm

---------------j---------------------------I Miirlmea uzurll, 11, mm, pina la) --------
Materialul seulei, I Materlalul de prelucrat 0,5 I 0,9 I 1,0 I 1,2 I 1,5 _I 2~O--r-~1:0! 4,0
_
-------------·---Otel ;1I cutite ~ormale O,9~_ _ - 0,95 _ -= ~_?... __,:,_~
__ -=-_ ._=- _
Pentru canale 0,85 - 1,00 - - - - -
01el rapid I·-F;;-;-rt~~~c~tit~ =~NOrllliiIe----:-~- - == _~~
- -.= - 0.86_=- - - _-O,90--().93 =~.9~~ '~j,o~~
Pentru canale 0,95 - 0.90 - 0,95 1.00 - -
ilJ~.<:I!J_~~i~~===-_-:l..!~~~--------·--
------------ - - .---=.-- -.-~OO -=- ~- 1.2 -=__ -._._~---
7) [(qv In [unctiune de secilunea capului culilului z
o
----_._ ..._------------_._----_. 3
Sectiunea corpulul cutltulul Q
Materlalul sculel I Materialul de prelucrat I 16 x 25 I 20 x 30 25 x 40 I 30 x 45 ...T 4OX60-T!WXiio iD
Q

Otel rapid 0,90 \ 0.93 1 0.97\ 1,00 I 1.04 1_ 1,10 e-

n
---- ~l:~ii -I 0,95 0.96. 0.98 1.00 I. 1.02 _ 1.05
1 Aliaj de cupru - 0.96 0,98 1,00 1,02 - §:
---~------------------------.----- ~
8) /(sv In [unclie de starea suprafeiei semiiubrtcaiului c..
tD

----- ---------------------].-- ------- ---- Cru~~a~~~-==~l~iir~-~-;~ti----~=--=---~~- crust g

0-
o
Materialul sculel Materlallll de I Fara Crusta de tmpurttatt L minatel Turnate, forjate, H B il
prelucrat crusta turnare de turnare /?tforjate Turnate
I Laminate, 160 1160-2001 >200 iil
..!!!.
Placut~-durT--I-Fonta--.:==- --------------
1.0_ .._~,8--0,~ O.5 - 0 ,6 9
--·----------------I--~--I--=---I----
-----To ~ -.-- ~g---o-;g-----o~ ---O~ s
Q
~tel ~o 0,8=-0.85 0,5~6 ---::- i1i
I~
Cl
ra~;~---I~~ Aliaje de cupru
- 1,0 0.9-0.95
=---- ---=-- ---'--. . --' -- ii
Calcutul normei de timp ,i cleterminarea elementelor componente 231

Tabclul 6.16. Avansul pentru mortezarea de deqrosare ~i Hnisare a supraletelor plane ~j a

eanalelor

1- Preluerarea de deqrosare a su prajetelor plane

Adincimea de aschiere I, mm, PlDa la:

MateriaJuJ
de prelucra t Sectiunea sculei mm2 3
! 5 , 8

I
I
AvansuJ, s, mmjcursa dubla

16x25 1,2-1,0 0,7-0,5 0,4-0,3

Ofe]
I 20 x30
30 x45
1,6-1,3
2,0-1,7
1,2-0,8
1,6-1,2
I
0,7-0,5
1,2-0,9
Ii 16 x25 1,4 -1,2 1,2-0,8 I 1,0-0,6
Fo nta
r
20x30 1,8-1,6 1,6-1,3 I 1,4-1,0
I 30x45 2,0-1,7 2,0-1,7 I 1,6-1,3
2 - Prelucrarea de [inisare a suprajetelor plane
I
Raza de rotunjire r, a vlrflllui, mm
Calita1ea,
, Materialul
I: Unghiul
secundar
1,0 2,0 3,0
supraletei I de prelucrat ! de atae
Ra, urn !
Avansul s, mm/cursa duhla
3--4 0,9-1.0 1,2-1,5
12,5 I Otel sl Ionta I
I I 5-10 0,7-0,8 1,0-1,2
-----i otei
6,3 I I 2-3 0,25-0,4 0,5-0,7 0,7-0,9
!
I
Fontii I 0,35-0,5 0,6-0,8 I 0,9-1,0

3 - Preluerarea eanulelor

Rigiditatea Materlalul Lungime~ Liitimea canaJului B, mm, pina la:

sistemului d e pre- canalului
, -
0 8: I 10 I 12
tehnologic Iucrat ffilli{a ~ma i

Rigid Otel
Fontii
I - I -
0,12-0,14
0,22-0,27
I
Av arrsul s, mm/cursa
0,15-0,18
0,28-0,32
0,18-0,20
0,10-0,36
dublii
0,18-0,22
0,35-0,40
i
Nerigid (pre-
lucrarea ea-
Otel
i---
,300
I 100
200
0,10-0,12
0,07-0,10
0,05-0,07
II
I
0,11-0,13
0,09-0,11
0,07-0,09
0,12-0,15
0,10-0,12
0,07-0,08
0,14-0,18
0,10-0,13
0,08-0,11
naleior
giiuri cu
tn
Fontii
I 100 I 0,18-0,2: I 0,20-0,24 0,22-0,27 0,25-0,30
D=100mm) I 200 ~ 0,13- 0,10 I 0,16- 0,18 0,18-0,21 0,20-0,24
I 3001 0,10-0,12 I 0,12-0,14 0,14-0,17 0,16-0,20

Determinarea parametrilor regimului de aschiere se efectueaza intr-o

faza anterioara normarii timpului de lucru. In acest scop se mentioneaaa
ca parametrii regimului de aschiere se vor calcula pe baza metodologiei
expuse in lucrari ce se ocupa exhaustiv de aceasta problema (Oalculul
adausurilor de prelucrare ~i al regimurilor de aschiere, de O. Picos s.a.,
Editura tehnica, Bucuresti, 1974).
Pentru cazurile mai freevente, de rabotare ~i mortezare a supratetelor
plane ~i profilate ~i a canalelor, se dau tabelele, 6.5 (p.22.3), 6.15, 6.16 ~i
6.17} care otera posibilitatea determinarii parametrilor regimurilor de
lucru, ale (:al'or valori sint uecesare la det.erminarea timpilor de baza.
232 ~ Normarea lucrdrilor de rcbetore ~i mertezore
Tabelul 6.1'7. Determinarea vitezei de asehtere la mortezare
Suprafete plane, scule din otel rapid I-------Canale, scule din otel rapid
O\el "r=65 daN/mm' 1 Fonla cenu.;e HE = 190 O\el "r=65 daNimm2 Fonla cenu~;e HB=190
13,7 I _ 14,8' _ 19,2 ,_ 18,5
vp = TO,12 .to.26 'SO.66 X I up - TO.l.tO•lS '50.40 X Dp- T025' 066
s
X Dp - mn ,. n. X
I
X Kvp, mjrnln i X KvP, m/ruin X Kvp, m/rnin X [("p, m/mtn
Coefieien1i de eoreetie a vitezei de asehiere Kvp la mortezare
1) KTV - In [unciie de durabiliiatea seulei asehietoare

Felul supra- Durabilitatea sculei, T, min ,

MaterialUII MaterialuI
de scuIei Ietei de 60 90 120 180 240 1360
preIucrat prelucrat
• Coeftcie ntl de corectie

Otel .
' Plana
CanaIe
11 1,20
--1;-;U-
I 1.1:3 \
1,28!
1.09
1.19
1.04
1,07
1,00 1 0,96
1,00 0,90
IOtel rapid
Fonta
_
II Plana
Canale
1

I
1,15
1,23
I
1
----I
1,10
1,17
I
I
1,07
1,11
1,03
1,04
----I--
1,00,
1,00
0,94
0,96

2) Kmv - In [unciie de rezistenta sau duritatea tnaterialultii de preiurrat et: scule din otel
rapid
Rezlstenta materialului Duritatea HB
Materlalul
de FeIufI•.
supra e,el
.;;;50 51-60 I 61-70 I '
71-80! >80 : ';;;1701171-200 1>200
prelucrat
Coetlclentt de corectle
OteI Plana 1,80
-- 11 1,37 1.00 0,78 I--1---
0,62 ,I, - I, - 1-
1--
Canale 1,80 1,37 1,00 0,78 0,62 i - ,-
I
I -

Fonta
Plana - - - :------=--I~i 1,00 0,72
CanaIe - i - i ------=--1 1,20 i 1,00' 0;81
3) Ksv - In [utictie de starea supratetei de preiucrat, prelucrare czz scule din otel rapid

Materialull I Fari'i crusta Cu crusta Fara Cu crusta

de
FeIul
prelucrat supratetei
.
. Laminat
. I Turnat
sau forJatl
Laminat Turnat
sau forjat
crusta Fara
incluzlunil
I CLI
incluzluni

OteI Plana 1,00 ~I 0.9 0,8 - _

Canale 1,00 I 0.9 1,0 0.9 -
Fonta Plana i - 1,0 - -0,82 0.55 ~
4) Kzv - In [uticiie de unqliiuriie de alae principal si seeutuiar, prelucrarea czz scale din
otel rapid
Unzhlul de atac
Mat~~alull Felul .II UnghiuI de atae secundar, grd principal. grd

prelucrat
suprafetel
I' 10 I 15 ! 20 30
-
4;:)
4-
o I
I 90

Otel Plana I 1,00 'I' 0,97 i 0,94 I 0,91 0.87 1,25 I 1,00
I--
Fonta
---
Plana I 1,00 I ----I
0,97 ! 0,94
I
. 0,91 i 0,87 1.25
.
I 1,00

5) Kev - !n [tuictie de turujtmea $i [elul canalului, prelucrare cti seule din otel rapid'
Materialul de I Felul Lungimea eanalului, mm Felul canaluIui
prelucrat I supratetei 50 i 51-100 i 101-200 I >200 interior exterior

Otel sl fonta I Canale 1,15 I 1.00 0,80 0,65 1,00 1,15

6) Kev - !n [uttclie de riieire

Materialul de prelucrat MateriaIul seuIei FeInl suprafete Cu raclre 1 Fara racire
Otel O~e] rapid Plana 1,25 1.00
Caiculul normei de timp ~i determinarea elementelor componente 233

6.3.3. Deterrninoreo timpilor ojutctori ta

Timpul ajutator la preluerarea prin rabotare ~i mortezare cuprinde

urmatoarele elemente componente:
- timpul de prindere ~i desprindere a piesei la care se adauga, daca
este cazul, timpul de cura~ire a piesei sau a dispozitivului notat cu tal ~
timpul pentru comanda masinii-unelte, taz
- timpul pentru operatia de control, ta3;
- timpul ajutator specific fazei de lucru, ta4,
Timpul aj1ltator tal pentru prelucrarea supratetelor prin rabotare ~i
mortezare se determina in functie de :
modul de asezare ~i Iixare a piesei ;
starea suprafetei de asezare ;
modul de centrare a piesei ~i numarul de piese ce se prind simul-
tan;
- modul de manipulate a piesei ;
in tabelele 6.18, 6.19, 6.20, sint trecuti timpii ajutatori tal pentru
preluerarea suprafetelor prin rabotare ~i mortezare.
in cazul cind are loc ~i curayirea dispozitivului de asohii, se adauga
timpului ajutator tal ~i valorile timpului de curayire, care depinde de
suprafata de cura~ire ~i de modul de cura~ire.
Timpii de curayire in cazul rabotarii ~i mortezarii sint cuprinsi in
tabelele timpilor ajutatori tal'
Timpul ajutator taz se refera la timpul necesar pentru efectuarea dife-
ritelor comenzi ale masinii-unelte cuprinzind minuirile:
montarea ~i demontarea eupitului ;
schimbarea avansului ~i vitezei de lucru ;
schimbarea lungimii cursei mesei sau a berbeeului ;
rotirea saniei sau a mesei cu un unghi oarecare.

Tobelul 6.21. Thnpul ajutiitor, la2' pentru eomanda masinil, la rabotarea suprafetelor

M~3a - unealta
Raboted I Seping
Lungimea cursei
Felul minuinlor ~i miscarilor de comanda 1--2000 I.;; 6000 1>6000 I .;;500 I > 500
Timpul ajutaor ta2' in minute
alb I cl die

Schimbarea vitezei de aschlere 0,09 I

0.11 0,13 0,04 0,06
Schimbarea lunglrnil eursei (mesei sau berbecului) 0,22 ,0,27 0,36 0,09 0,13
Schimbarea miirimii avansului (eu maneta) 0,06 !
0,07 0,08 0,04 0,05
Rotirea portcutrtulul eu un unghi oarecare 0,45 i 0.70 0,91 - -
Rotirea saniei eu un un ahi oarecare ! 1,08 I 1,35 1,82 0,06 0,07
, ~ I--!--I------
I I Cu
doua suruburi ] 0,98 I
1,2611,60 0,70 0.84
Montar~a ~i. demon-
tare a cutitulul normal ,
i
De degro~are I
Cu patru ~uruburil~
! Cu doua suruburi 1,60
,~
1,% I
~
2,38
~
1,33
~
1.40
! De finisare ! Cu patru ~uruburi 1,90! 2,24 I 2,73/ - -
,----!----I--=- 1.18 1.26
r •.
Montarea ~l demontarea
entru canal
pen ru canaie,
f' t
rxat :
•
cutitului
.'
I C
Cu un surub
d ~
I u oua suru urr
I Cupatru suruburi
b'l1 c t:
.oo
1,92 j
I
- I
I -
.
13"
• u
1"7
.o
 234 Normarea lucrarilor de rabotare ,i mortez0f'8

Tabelul 6.18. Timpul aJutaUlc, till' pentru prlnderea ~I desprlnderea

Modul de asezare ~i Schi\a sistemului Starea suprafetei Modu! centr~rii

Iixare a piesei de prindere de bazare a piesei

Pe masa prin
I
Prelucrata
I Fiira
Cu cutlt
verifieare
dupa cursa
fixare eu su-
ruburl ~i
I mesel 11
'I,
:(
Cu paralel dupa tra- 1.1
bride ~ - - 1
Neprelucrata saj tntr-un plan J,"
~·l
sau in doua planuri
I 'I
Prelueratii
Pe masii eu I Neprelucrata
Cu cutlt
mesel
dupa eursa 51
crlc sau eu
eu
I

I Prelucrata
Cu paralel dupa tra- tl
~i
suport saj lntr-un singur

1I
fixare en su-
ruburi
bride
~i I ~
Neprelucrata
Prelucrata
plan
Cu paralel dupa trasaj
il I I I
Neprelucrata In doua planurI

:1: I
~
in' dispozitiv
special en
Numarul
pieselor I1---2 I I
!

, mai multe
Iocuri de fi-
xare cu ~u-
prinse
simultan 4
---
Preluerata Fanl verlficare

i~ ruburi si piu-
6 :1,
!W
n
Iite, In fun-
ctle de nu-
marul piese-
lor prlnse i
-81 I
j
'I
Tobeiul 6.19. Timpul ajutator, tal' pentru prinderea ~I desprinderea !
,
i~ I ,
!i
I .',
!
Modul de asezare ~i Schita modului S tarea suprafetei de
bazare a piesei Modul centrarit
fixare a piesei de prindere j
!

Pe masa, fixare Prelucrata Fiirii verifieare

en suruburl ~i
bride r$. N epre! ucrata Verifieare
trasaj
eu paralel dupa
lntr-un plan sau
dOua planuri
Prelucrata
Pe masa en col- Neprelucrata Verifieare cu cutitul
tar, en ~uru-
buri ~i bride Prelucrata Verifieare cu paralel dupal
~ Neprelucrata trasaj
l
Pe partea late- . " Prelucrat.a Fara verificare
. i" .
raja a mcsel cu Verifieare eu paralel dupal
surub ~i bride ~ Neprelucrata trasaj lntr-un plan sau]
. pe suport doua planuri I
Prelucrnta verificare cu parale! dupa
Neprelucrata trasaj intr-un plan saul
doua planuri
I I
p I I

I
J
----"'---------""""-~~~~. ~--------- ---

Cclculul normei de timp ~i determinarea elementelor componente 235

plesel la preluerarea suprafetelor prin rabotare

Manipularea pieselor
Manual Cu podul rulant
Masa piesei, kg, pina la :
3 5 I 8 I 12 20 [SO! 50 100/200 i I 300 I 500 I 1000 I 2000 I 3000
T'impul ajutator tal' min.
a [ b I d e f [ g [ h I I ilk m[n

0,84[ 0,98[ l'14[~I~I~I~~I~I~I~I~1 6,41 7,3

2To ~
------1----1----
1,40

1,18
1,60

1,33
----s;3O----s:so ----sy- ~ ~
1,82

1,54
----g:s
2,141

1,76 I
2,40

2,14
3,0

3,3
I 4,3

3,6
3,8

4,4
S":7
4,4

5,2
5,0 [5,7

6,0 7,0
6,5

8,2
7,5

9,4 11,0
8,5

------1--------
~ _ 2,00 ~
2,90
2,70 3,00 ~ ~ 4,65 5,25 _ 5,75
11,4
6,55
14,4 18,9 23,0
8,65 10,8 12,2
2,10 2,35 2,80 3,25 3,65 4,2 4,9 6,00 7,50 8,40 9,90 11,90 13,8 15,8
-- -- ---- -- --
I"

-- -- ----- -- ------
1,45 1,60 1,90 2,15 2,60 4,2 4,5 5,00 5,75 6,20 7,20 9,00 11,4 13,0
~12,15~I- ~~I'~6770
-1--"2,00 2,30 2,65
------"-----
2,90
3,00 3,50 5,3 I 5,90 6,90
8,05 9,0010,5012,7013,817,3
8,50 9,70 11,60 15,10 18,8 20,5
2,90[3,25 --s:6O 4Fo,~ ~1---s:25 10,20 12,10 13,60 15,90 19,80 25,0 28,4

0,5<) 0,60 1 0,701 0,80 ---"3,!-""-1 2,90 I 3,40 3,,,1 ,,"I-=-I -

1

0,90

1,25
~I~I~
1,45 i 1,751 2,10
~I-=-I5,4 I 6,20 I
5,40

7,35
I
I
6,
20

8,651
1 7,

-
15
1-=-_:--=-
I - I -
1,70
--I--i--
/1,85 i 2,201 2,70
--I--'--i--I-I--
6,9 I[ 7,951, 9,40',11,001 -! ' -I -,-
, I ' I
i I i! I I i
piesei la preluerarea suprafetelor pe sepinq
Manipularea ptesei
Manuala Cu macara
Masa piesei in kg, ptna la :
3 5 1 8 12 20 30 50
Timpultal' min.
0,72 I 0,84 i__ O~1 1,14 i 1,34 1,53 [ 2,2 ~
i I
1,5 i 1,7 ! 1,9 I
I
2,2
I
I 2,5 2,8 4,7 5,1
2,3 I 2,7 ! 2,8 3,4 , 3,9 4,4 I 6,5 7,2

-! "
I
I
2,5
I 3,0
I
I 3,45 4,0 - 5,3 6,0

----I-
-
-
[

I
-
-
-
I
i
I
I
2,8

2,4
2,6
I 3,2

2,8
3,0
II
3,65

3,25
3,9
4,3

3,9
4,4
5,5

5,10
5,7
6,2

5,8
6,4

0,90 I 1,05 I 1,2 1,<15 I 1,5 1,7 3,25 3.5

1,15
1,75
I
I
1,40
2,20
I
I
1,7
2,6
11 1.95
3,05
\ 2,25
3.50
1
'I"
2,60
4,10
4,30
6,00
4,7
6,6
! I ! I
I
1,30
2,00 I
I1

2,25
1,60 I
I
1,9
2,6 ,
2,25
3,00 I 2.65
3,50 I
I 3,10
4,20
5,00
7,40
5,4
8,0
236 Normarea lucrcirilor de rabotare ~i mortezare

&
Tabellil

In menghinl!. eu
strtngere me-
I Prelucrata I Fiiri veriflcare
caniel!. (eu
surub)
I NeprelueraUl I Verificare dupa trasaj
Curatirea dispozitivului de aschll

Modul de curatlre

Aer eomprimat
Cu peria sau deseuri textile
Tabelul 6.20. Timpul aJutator, tal' pentru prlnderea ~i ~ ..•.J
r~
d

Modul de asezare ;;i fixare a piesei . Schita sistemului de priadere

Starea suprafetei de ~U
~.. 1.

baza a piesei ~
f:
-~.

i]
l

In universal Prelucrata
~

In platou eu fii!ci I--~-'~ Prelueratii

Neprelucrata
:r?1'

-----------1---
Pe masa prin fixare eu su-
ruburi sl bride
.. ~
~:-_~_._l
~

__ J
'I Prelucrata
Neprelucratii
1I
~I
[! ffu I ~;~\~:'.~"
Pe rnasa eu flxare pe coltar 'I
eu suruburi ~i bride

Pe masa eu fixare in dtspo-

.1
I
zitiv, cu fixare pe supra-
rata sau aIezajul de ba-
zare ,~: ;,1 ~ Prelucrata
-'---1--.
~ -+-
------------- ,I
In menghinii eu stringere
meeanieii eu surub
___________________ --!. ~I ~. . I
Prelueratii
Neprelueratii

Curiitirea dispozitivului
_ I
I Dimensiunea supraktei de
~100xl00
Modul de curatire Ttrnp,
a
Aer cornprtmat 0,07
Cu peria sau deseurl textile 0,08

I
,

J
Calculul normei de timp Ji determinarea elem~ntelor componente 237

6.19. (continuare)
0,36 0,40 I 0,44 0,50 I
€l,55 I 0,65 - -
I
I 1
0,21 0,24 0,33 I 0,4D - - - -
0,16 0,20 I, 0,25
I -
I - - - -
0.40 0,18 - I - - - - -
0,13 'If,1' 0,17 -
I
- I - - - -
0,65
1,04
0,72
1,14
II 0,80
1,25
I 0,89
1,42
I 1,01
1,67
1,24
2,00
-
-
-
-
I i I

pentru raboteza st septngurt

Dimensiunea supratetei de curatat, mm, p!na la:
100xl00 I 200 x 300 ! 300 x 500 500 x 1000 >500 x 1000
'I'imp, minute
0,07 I 0,09 0,10 : 0,11 0,15
0,08 [ 0,10 0,12 i 0,15 0,17

desprinderea piesei la prelucrarea suprafetelor prin mertezare

Manipularea pieselor
Manuala ! en macara
Masa piesei, kg, plml la :
Modul centrarii
3 8 I 12 20 30 50 100
Timpul tul, min
a b die f g h

; 1 ' , I ·1' 1 I
! Fiira verificare ! 0,16 I 0,18 I 0,20 I 0,23 0,27 0,37 1,10
I -
,I - 1 -

1 Verificare dupa trasaj I 0,22 I 1 I

0,25 0,28 I 0,32 0,37 0,52 1,50 -

1 1--;--1-1-----
,
IV 'f' d - trasai
1
0,91
I 1,05 i' 1,19! I 1,40 I 1,68 I
1,96 3,08 - I -
I en icare upa rasaj 0,70 1,26 i 1,40 I 1,57 I 1,82 2,17 4,20 -

--1- -1-----
I -

i
1Fiirii verificare I 0,70 I 0,84
1
I 0,95 1,10 1,26 1,45 2,24
1--

2,45 2,66
IVerificare intr-un plan 1 1,40 1,54 1 1,75 1 2,03 2,31 2,66 3,08 3,54 4,13
!.,verificare in douii plan uri 1,61 1,75 1,96 'I - - - - - -

-------1---1--1-- -- ----------
i Verificare intr-un plan -' - i 1,54 1 1,89 2,24 2,59 3,50 3,99 -
~Verificare in doua planurt - - [1.75 11 2,03 2,38 3,73 3,64 4,131 -
. Verificare intr-un plan - - i 1,68 2,10 2.48 2,80 3,71 4,20 -
[Verlficare in douii planuri - - I 1,96 2.24 2,55 3,01 3,85 4,34 -
1 ---1------------1--
i Stringere
I Surub ~i piulitii
'I
\ 0,2.'> I 0,34 0,39 0,43 0,46 0,55 - -
1
1 -

,
1
Cu excentric
eu roatii de mlnal~I~~1
0,15 0,18 \ 0,21 \ 0,24
0,27
0,27
0,30 ~
0,32
-=---=--I-=-
- -'-

!Fiirii verificare
~Verlf'icare eu paralel dupa
II 0,25
II 0,28 1 0,31 I
I
0,35
I
0,38 0,45 1,27 1,47 1' -

.! trasaj I 0,43 0,47 i 0,52 I 0,59 I 0,69 0,82 1,61 1,82 I -

de aschli
curatat, mm, pina la:
200 x 300 300 X 500 500 X 1000 >500 X 1000
in minute
b c d e
0,09 0,10 0,11 0,15
0,10 0,12 0,15 0,17
 238 Normarea 'Iucrarilor de rabotare ~i mortezare

Valorile timpului ta2 sint date pe elementele componente (minuiri)

pentru masinile de rabotat ~i mortezat in tabelele 6.21 (p. 233) si 6.22.
Timpul aj-utatol' ta3 (tabelele 6.23 ~i 6.24) este timpul necesar efectu-
arii masuratoruor ~i controlului pieselor in timpul prelucrarii, in scopul
Tabelul 6.22. Trmpul ajutator, laz. pentru eomanda masini! la prelucrarea suprafetelor prin
mortezare
1 Lungimea cursei, mm
400 > 400
F elul minuirilor ii miscarile de comanda /
I Timpul ajutator ta2 min.
i a I b
Apropierea
de cutit
piesei
prin deplasare
in directle longi-
tudinala sau trans-
100
250
I 0,10
0.18
I 0,16
0.23
manuala a mesei versala, mm, pini'! la : 500 0,30 0.39
I- Prin retire
cu un unghi, grade:
30
60
I 0,10
0,16 II 0,13
0,20
120 1 0,26 0,31
f 180 i 0.36 0,45
Cuplarea avansului
Cuplarea sau decuplarea rniscarli dispozitivului portcutlt 0,03
Cuplarea avansulut accelerat al mesei
Schimbarea vitezei de aschlere U,08 0,09
Sehimbarea
Schimbarea
lungimii cursei
marimtt avansului sau schimbarea vitezei de aschiere
0,13 I
0.08
0.20

Rotirea dtspozittvulut portcutit eu un unghi oarecare 0,80 I 1.00

Rotirea m esel cu un unghi oarecare 0,09
Montarea ~i degrosare cu [un surub 0,63 0.70
demontarea
cut itului de: finisare cu
Idoua suruburi
un surub
I 0.70
1,20
0,84
1,25
doua suruburl I
Tabelul 6.23. Timpul ajutiitor, ta3, pentrn miisuriitori ~i control la rabotarea suprafetelor
:Dimens1unea masurata, mIDI pina la ;
.50 I 100 I 250 I SOO I 1000
Aparatul de masurat Modul de masurare Precizia masurarii
Timpul ajutator ta3, min.
I a Iblcldl e
Echer i ~5mll1 1°,09 U.100.130.17 -
Rigla sau metru 1 1 0.06 0.070.080,09 0,12
Subler de exterior [Asezat la cota ! 10,11 0.13 0,14 0,21 0,42
sau de interior jCu asezare la cotii In I
' timpul lucrarii I! ~O,05 mm I0,16 0,18 0.20 0.28. 0.56

Subler de adincime
_________
iA~ezat la cota
.
iCu asezare la cotii in
1 timpul lucrului
10.15
I'
0,30
I 0,16 0,18 0.25

0.32 0.35 0.40

Micrometru
!A~ezat la cota'
!Cu asezare la cota in
! ti~pul lucruJui
finii
10.17

0,3~
I 0.190.23 0,381----

0,38 0.45 O,751-=--

Microm~tru de I I .
adinClme I - I fma 0,18 0.20 '-
Calibre furca duhla iMasurul'e completa IICl.6-7 deprecizie 0,09 -=--=-
! p. 2-4 de precizie : 0,08 -I0,09 0.121-=--1 __ -_
Callhru Iurca sirnpla [Masurare cornpleta !CI. 6-7 de precizie 10.08 10.10 0.13 -
sau potcoava' [Cl. 2 -4 de pre ctzle 0,07 10,09.0.12. - j

II
J
.-------- ,n" ,,'~~~_._=~.~~_,_
..~,~~._~=,~~~,

Calculul normei de limp Ji delimitarea elementelor componente 239

determinarii reglarilor necesare pentru obtinerea in stare finita a piesei

de preluerat.
Valoarea acestui timp depinde de aparatul ~i de metoda de masurare,
de dimensiunea §i precizia piesei de prelucrat.

Tabelul 6.24. Timpul ajutator, la .•, pentru masurator! la prelucrarea pe morteza

Dimensiunea de milsurat in mm, pin~ la:
50 100 1 250 1 500 1 1000
Aparat de milsurii
Timpul ajutiitor ta., min.
a b led e
Higla de verifieare sau echer 0,12 0,14 0,18 0,25
Rigla sau metru 0.08 0,09 0,11 0,13 0,17
Subler 0,16 0,18 0,2 0,3 0,6
Subler de adlneime 0,21 0,23 0,26 0,35
Mierometru 0,26 0,27 0,33 0,36
Mierometru de interior 0,26 0,29
Calibru Iurca dubla 0,12
Calibru turca strnpla sau potcoava 0,11 0,13 0,17

TimpuZ ajutiltor ta4 (tabelele 6.25-6.27) este timpul pentru reglarea

pozrtiei muchiei aschietoare a cutitului faya de piesa, reglare ce se etec-
tueaza la inceputul operatiei, dupa fiecare trecere, sau la inceputul fiecarei
faze de lucru.
Timpul ajutator ta4 variaza ea marime in functie de dimensiunile
suprafetelor de rabotat sau mortezat, de modul de reglare a cupitului, de
toleranta cotei de masurat ~i de aparatul de masura utilizat.

Tabelul 6.27. TImpul ajutator, ta4, legat de faze la preluerarea pe morteza

Cursa maxima a cutitului de mortezat
<400 I >400
Toleran- Latimea prelucrata, mm.sau martmea deplasarti
Caracterul prelucrarii ~i modul ta cotei Instrumentul mesei rotunde, grade, pina la:
a",zilrii cutitului pentru ascaiere masu- de masura 50 1 100 1250 I 500 1 50 1 100 1 250 I 500
rate 30° 1 60° 1120° 1 180° I 30° 1 60° 1 120° 1 180°
= I Timpul ajutiitor ta" min.
I a I b 1 c I d I e I f I g I h
Cu cutltul asezat - - 10,09 0,12 0,17 0,2610,11 0,15 0,22 0,31
la cota
Prelu- feu cutitul! trasa] - - ----1-
0,19 0,22 0,28 0,36 0,21
------
0,25 0,32 0,41
crarea ------1-- ------
asezat tambur
supra-
tetelor
dupa gradat - - I 0,150,18
I1°,38
~"r321 O,I? O"T,28
0,37
plane
sl ea-
Cu luarea unel
aschii de proba I 03
> ,
Sablon
Subler
0,26 0,29 0,35 0,43/0,28 0,32 0,39 0,48
0,41 0,46 0,56 0,40 0,43 0,51 0,60
------
nalelor ' Cu luarea a doni!
aschii de proba I
I:;;; 0,3 Sablon

Subler
0,43 0,46 0,561 0,60, 0,45 O'491~'56 0,65
2501 0,55 0,58 0,64 0,72 -0,57 0,61 0,68 0,77
>250 0,77 0,80 0,86 0,94 0,79 0,83 0,90 0,99

6.3.4. Determinarea timpului de adaos (ldt + tdo+ton)'

Determinarea timpilor de deservire tehnica, td!' de deservire organizatorica,
iau ~i de odihna ~i necesitati fiziologice, ton care constituie asa-zisul timp de

j
240 Normarea lucrarilor de rabotare ,i mo.ntare

Tabelul 6.25. Timpul ajutatcr, tll(' legat de faza

;.,
Caracterul prelucrarii ~i rnodul de Toleranta cote; Scula
asezare a cutitului pen tru aschiere de masurat, de masurat
mm

Cu asezarea I Dupii trasaj 1 _

cutitulut 1 Dupii tambur gradat /' -
I Dupii cale de rnasurat - -
Rabotarea
supratetelor Cu luarea ounei as chl!
I >0,2
Sablon
Rigla
plane ori- de proba
zontale, ver- Subler
t.icale si
'.
I ---'. Subler
--- ,.
de adincirne
cane I un I ---3:.---:-c:-----..:..:...:...-
Cu luarea Cl doua I ';;0,2 Sahlon
aschii de proba I
Subler
I Suhler de adlncime

Tabelul 6. ZO. Timpul ajutator, ta4, leqat de faza

Rabotarea
Grupa de masini,

Modul asezarii cutitului pen-tru Toleranta Aparatul de masurat I Dimensiunea! .••500

aschiere cotei de masurar La~imea de rabotat,.
masurate
mm i 50 1 100 1 250
!
I
Timpul
i a I b -
Dupii. trasaj i 0,25 0,29 0,41
--I
Cu Dupii. tambur 1

asezarea gradat 1
0.20 0,24 0,36
cut ltulul Dupa cale de -I 0.15 0,17 0,28
mii.surat
Sablon -Ii - 0,22 0,26 0,38
eu luarea
proha
unci aschii de I, >0,2
, rigla
Subler -1';;250
- 0,35
0,41
0,39
0,47
0,57
(l,65
I i >250 0,52 0,58 0,76
I ~ubler de -I - 0,43 0,49 0,67

';;0,2
adlncime
Sablon -I
--I
i - 0,56 0,64 0,88
Subler .;;250
Cu Iuarea a doua
de proba
aschii
_I
i >250
0,68
0,90
0,76
0,98
1,00
1,22'
Subler de adi 0- !
cime i - 0,76 0,84 1.08

adaos in functie de natura prelucrarii, pe masini de rabotat sau pe masini

de mortezat, se face folosindu-se datele cuprinse in tabelele 6.28 ~i 6.29_
Calculul normei de timp ~i determinarea elementeior componente 24:1:

la prelnerarea suprafetelor pe raboteza

Lungimea maxima de rabotat, mm

Dimensi- 1, •• 2000 2000., .6000
unea ce se ) Lalimea de rabotat mm: pina la :j

ma:ll, I 50 100 250! 500 ! 50 i 10& 1 250 i 500

Timpul ajutator taC) In minute
I a! b 1 cid I elf I g I h

~,0,44 0,54 1 0,72 i 0,44 1 0,48 0,60 I 0,78

~I 0,29 0,34; 0,43 ; 0,30 I 0,32 0,38 0,47
0,33
---
! 0,35, 0.40 i
I
0.49 0,37 i
,
0,39 0,45 I
__
0,54
0,45 0,47 0,52 i o.et 0,51! 0,53 0,59 0,68
0,55 0,61 0.76' 1,03 0,(;0 1 0,66 0,84 1,11
~ 250 0,61 0,67 0,82 i 1,09 i 0,66 ! 0,72 0,90 1,17
>250 0,72 1 0.78 0,93, 1,20 1 0,77 1 0,83 1,01 1,28
---' :----i I --
- 0.65 [0,71 0.86. L1:~ i 0,70 i 0,76 0,94 1,21
_ " O.8~ 0,9: 1.14' :.~(~ , :).94 _'I' 1,02 1,26 i 1,62
",,200 0,92, l.01) 1,2(1 ",.16' ",00 1,08 1,32 11,68
>250 1,03 i 1,11 1,31 1.,67 ;,11 i 1,17 1,43, 1,79
0,96 i 1,04 1,24: 1,60 : 1,04 i 1,12 1;36 I 1,72

la rabotarea suprafejelor pe ~epjng

Rabotarea suprafe~elor verticale (laterale),

suprafelelor plane I canelare ~i retezare
lungimea maxima de rabotat , mm, pinll la:
>500 <;500 >500
In mm, pina la :
500 I 50 lOO :£50 500 50 100 250 50 100 250
ajutato r tG,4t in minute
die
0,&3 l 0,34

0,58 , 0,29
--j--
0,34 ! 0,19
I
0,60 ! 0,30
0,90 ! 0,46
0,98 1 0,54
I 0,65
1,09
---1-
1,00 I 0,56

--I
1,32 I 0,74 0,82 I~ I 1.:>4
1,441' 0,86 0,94 I 1,22 r.ee
1,66 10R 11 n
-I
i 1,44 I 1,88

1,52 I 0,94 1,02 ! 0,30 1 1,74

Timpul de deservire tehnica si organizatosica variazs, eu tipul masinii-

unelte (rabot.eza, seping sau mort.eza) ~i cu lungimea cursei de lucru.

j
 242 Normarea lucrarilor de rabotare ,i montare

Tabelul 6.28. Timpii de adaos. idt• [do ~i ton la prelucrarea suprafe!elor prin rabotare
Timpul de deservire teanica ~i organizatorica tdt ~i tdo I Timpul de odlhna ~i necesitat! fiziologice ion
Mastna-unealta . t" Masa piesei, kg

Tiropul In %.
Numarul supor_
I .
Raboteza
Luugimea cursei. mm
.
1 $ep!Dg .
TlmI?
Timp ajuta or
(manual~;,':;
mecanic-
-
12 1 12-20 I >20
11 Timpul ton, % din timpul
turilor port-cutit 2000 I 4000 I .:; 500 oper~t!V manu"!). In% operativ
In lucru . . mm din tunpul

I a
Tlmpui, mm J ~ "'
! b 1 c
operativ a b c I I
1

Timp de deservire 1-2 II_B_

A-- ~,5 I
~I~
3,0 11 -2,0
~
':::2501 >50 14,00 4,50 I
tehnlca in % din __
timpul de baza 3-4
.;:::-_--:--c;--;--_-.:.... __
I4,5
-'-..:B~ 10,5
A i 5,5
111,5
-
-
~l

2501
I> ,
~50
>50
~50,
I
3,50
3,10
4,00!
3,50 --
-

3,00
!
~.'.'
g
Timpul de deservire organizato-/--,------:

l'
!~
rica in % din tirnpul operativ
Obseruaiie.
1,7

A slmbolizeaza ascutlrea sculelor eentralizat,

I 2,4 1,0

iar B - ascutlrea seulelor demuncltor

i~
If
Tabelul 6.29. Timpii de adaos Ide, Ido ~i Ion la prelucrarea suprafetelor prin mortezare

I - Timpui de deseroire lehnicii $1 organizatoricii (idt + ido)

l
Im ---~ngimea cursei~ in mm
•• 400 I >400
---- Tjmp, in minute
ill
A i 2,0
Timpul de deservire tehnieii, % din timpul de
I
baZii.,-B--, 5,0

TIrnpul de deservire organtzatorica, % din timpul 1.00

operational I
ObservaJie. A simbofizeaza ascut irea central izata, iar B ascutirea se face de muncitor

2 - T'impul de odihnii si neeesiliiii [izioloqice (Ion)

Timpul operativ, min.

I Timpul ajuta tor
~i mecanic-manual),
'-""I
"% :
•• 12
Masa preset, kg
13 20
1 I >20
din tiropul operativ I a
Timpul ton. % din timpul operativ
I b 1 c
~2.50 I >50 4,00 4,50 -

>2,50
I ~50
>50
I 3,50
3,00
4,00
3,50 3,50
-

I ~50
I 3,00

6.4. Exemplu de cclcul a,1 normei de timp la rabotare ~i

mortezare

6.4.1. Calculul normei de timp pentru operotil de rabotare

Sa se determine norma de tlrnp a operatlel de preluerare prin rabotare a supratetet
plane 1 a piesei reprezentate in fig. 6.1. Materialul piesei : Ionta cenusle, Cutitul din otel rapid
30 x 45 eu X = 45°.
Se utilizeaza rnaslna de rabotat ell cuttt mobil S 425 B eu urrnatoarele earaeteristiei :
gama eurselor duble pe minut ale berbeeului: 14 . . .105; lungimea mesei : 425 mm; lap-
mea mesei 310 mm; deplasarea transversala a mesei : 480 mm; garna avansurilor mesei 0,2 ...
Exempie de talcul al normei de limp la- rabotare ~i moliezare 243:

... 0.8 mm/cursa dublii; nurnarul avansurilor automate transversale ale meset : 4 ; deplasarea
verticala a saniei portcutlt : 140 mm; numarul avansurilor saniei portcutlt : 4 ; garna avansurt-
JOT saniei portcutit : 0.25 ... 1 ; unghiul de rotire a saniei port cutrt : ± 60°.
a. Determinarea timpului de pregaiire-
incheiere, T pi. Prinderea piesei pe masa masinli f/O
cu suruburi ~i bride ~i lungimea cursei de lucru
sub 500 mm sint conditll ce deterrnina,
T pi = 7 min.
conform ~ _ 11--2'
~~~ I \t,
tabelului 6.1. valoarea
E b+b1+b2
Timpul de baza, to = -- = -~~-=
n . s n , s
se determinii astfel: se adoptii un cutlt de ~ F ~2
rabotat cu unghiul principal de atac X = 45° ~
se va prelucra cu 0 adlncime de aschiere
= 4 mm. pentru Indepart.area lntregului adaos
I = 1-
1=420' .1--J4
de prelucrare dintr-o trecere, in care caz, din Fig. 6.1. Exemplu de prelucrare prln
tabelul 6.3 rezulta bl = 4 mm; b2 = 2 mm ; mortezare.
I]+ 12 = 75 mm.
Lattmea plesei de prelucrat b = 120 mm; lungimea piesei I = 420 mm. Rezult a E =
= b + b, + b2 = 126 mm ~i L = 1+ 11 -i- 12 = 495 mm.
Avansul, conform tabelului 6.5. pentru cazul prelucrarli fontei cenusii cu scula din-
otel rapid. la 0 adlncime de aschlere I = 4 mm. en X. = 45°. va fi s = 2.00 mm/cursa dubla,
Coeficlentit de corectie ai avansului In conditltle de lucru slnt (tabelul 6.5): pentru
duritatea 200 HE. kl = 1 ; pentru 0 supraf ata cu crusta. k; = 1 ; pentru 0 rigiditate ridicatii a
sistemului tehnologlc, 1:3 = 1 ; pentrn 0 lungime in consoia a cutltului, le = 2.5 h. k4 = 1-
Deci s = 2 mm pe curs a dubla. A vansul este admisibll In raport cu rezlst.enta sculei
(tabelul 6.13).
b. Determinarea tiumarului de curse dublelminui. in scopul det errnlnaril de curse duble

pe minut se calculeaza mal intli viteza de aschiere en relatia Dp

Cv K
T1niXusYv 'Cp.

Din t abelul 6.15 rezulta urmatoar ele date: Cv = 39.2; m = 0.10; x" = 0.15; y" = 0.40.
Valoarea coeficientului de corectie a vitezeide aschiere Kvp este data de produsut
urrnatorilor coeficlent! (tabeluI 6.15): pentru durabilitatea adoptatii T = 60'. KT" = 1.07 ;
pentru Ionta cenusie cu HE = 200. Kmv = 0.79; pentru unghiul de atac principal X.= 45°.
1<."= 1 ; pentru unghlul de atac secundar Xl = 10°. KI = 1; pentru raza de rotunjire a cutttului
r = 3 mm. Krv = 1 ; pentru uzura de 1 mm pe fat a de asezare a unui cutit normal. rezulta un
coeficient Kh" = 0.86; pentru supratata fara crusta, coeficientul Ksv =;= 1.0.
39.2
Cu aceste date se obtine D = 600.10 _4°.15.2°.40
= 16.26 m/rnln

v 16,26 16.26
c. Determinarea tuutuirului de curse duble pe tnitiul : n =- = --- = -- = 18
2L 20.495 0.990
curse duble/mlnut.
E 126 126
d. T'impul de baza. Are valoarea : Ib = -- = --- =- = 35 min.
n . s 18.0.2 3,6
e. Timpul ajutator lal (tabelul 6.19). in cazul fixiirii piesc! pe masa masinri cu suruburt
si bride. cu supratata de aschtere neprelucrata, CH verif icarea asezarii ef'ectuata cu paraleluJ
la 0 piesa avind masa de 30 kg. tal = 4.7 min.
f. T'impul ajuiator, ta2 (tabelul 6.21). va fi: ta2 = 0,04 + 0.09 + 0.04 + 0.70 = 0.87
min.
g. Timpul ajutator, laa (tabelul 6.23) In cazul miisuriirii eu sublerul, este la = 0.20 min.
h. Timpul ajutator, la4 (tabelul 6.26). pentru cutttul dupa trasaj, va fi la4 = 0,41 min.
i. Timpul ajutator total tal + la2 + tas + ta4 = 4,7 + 0.87 -+ 0.25 + 0.41 = 6.23 min.
j. Timpul operational 10 + la = 35 + 6.23 = 41.23 min.

j
 .r;

244 Normarea lucrarilor de rabotare ~i montare

Timpii de adaos (tabelul 6.28):

5 . 35 41,23 41,23 . 3
idt + tdo + ton = -- + -- + 3,29 min.
100 100 100

Norma de timp N, = 35 + 6.23 + 3,29 = 44,52 min.

6.4.2. Calculu! normei de timp pentru operotii de mortezare

Sii se prelucreze prin mortezare de degrosare canalul de pana la semifabricatul de roata

diR~atii reprezentat in fig. 6.2, cu un cutrt normal din otel rapid, cu unghiul de atac principal
X = 45° :;;icu secttunea cutltulul 30 x 45.
a. Determtnarea timpului de pregiitire-I.n-
20Ifl05 cheiere Tj>l pentru prinderea piesei pe masa ma-
100
r-----l sini! in suruburl ~i bride. lungimea cursei - sub
400 mm. montarea unui opritor la deplasarea mesei
masinll, se face conform tabelului 6.22:

Tpt = 7,0 + 6.0 + 1,80 = 14.80 min.

b. Lunqimea cursei de morlezat (v. tabelul6.4)
= 1 + 11 + 12 = 100 + 35 = 135 min.
este L
A vansul (mmfcursii dubla), in cazul prelu-
-~ criirii canalelor unei giiuri cu diametrul D=l00 mm
~i cu lungimea canalului de 100 mm. conform date-
lor din tabelul6.24. este s = 0.18 ... 0.22 mmjcursa
dublii.
Fig. 6.2. Exernplu de prelucrare Se adopta s = 0,200 mrnjcursa dubla pen-
prln rabotare. tru a se obtine un numar intreg de curse duble,
n = 20/0,2 = 100 curse duble.
c. Detertninarea vitezel de asduere, Viteza de aschlere se determinii cu relatia (tabelul
19.2

,
'I:'

= 5,5 m/min.
v 5500
d. Numiirui de curse duble pe minut rezultii n =- = ---= 20,37 curse dublejminut.
. 2L 270
H 20 20
e. Timpul de baz« are valoar ea to = - = = --- = 5 min.
I~ n· s 20.37· 0,2 4.664
I~, f. T'itnpul ajutaior tal (tabelul 6.20). in cazul clnd supratata de asezare este prelucrata
iar masa plesei este de 15 kg. rezultii ial = 1.45 min.
1
g. Timpul ajutdtor ta2 (tabelul6.22)este dcterminat de timpul necesar urmatoarelor mtnuirl l
apropierea piesel de cutit 100 mm: 0,10 min ; rotirea cu 60° a piesei: 0,16 min ; cuplarea avansutut
11 0.03 min; schlmbarea vitezel de Iucru: 0.03 min ; schimbarea lungimii cursei : 0.13 min ; montarea
I, ~i demontarea cutltului de degrosare : 0,70 min; rezultii la2 = 1.20 min.
h. T'itnpul ajuiator t(J3 (tabelul 6.27). in cazul miisuriirii liitimii ~i adlncimii canalului cu
I sublerul ~i cu sublerul de adlncime, este t(J3 = 0.16 + 0.21 = 0.37 min.
I
i
- ~--~. -.-.~-.
~~~. -~--~ ..-------,--.-.----------

iExemplede calcul al normei de timp la rabotare $i mortezare 245

i. Timpul ajuiiitor ta4 (tabelul 6.27), In cazul prelucrartl cu asezarea cntitulul dupa trasaj
~l eu luarea unei aschti de proba, este ta4 = 0,19 min.
j. Ttmpul ajutator total este ta = 1.45 + 1.20 + 0,37 + 0,19 = 3,21 min.
k. Timpul operatic va fi tb + la = 5 + 3,21 = 8,21 min.
5.5
l. T'irnpul de adaus (tdt + tdo + lon) (taaelul 6.29) este t.u = -- = 0,25 rnin ; tdo =
100
8,21 3,5·8,21
= -- = 0,08 min; ton = ---- = 0,28 min; total timp adaus tdl + tdo + ton =0,25 +
100 100
+
+ 0,08 0,28 = 0,61 min.
m. Timpul de prelucrare a canalului (norma de tlmp) va fi : Nz = 14,8 + 5 + 3,21 +
+ 0,61 = 23,62 min.

J
 Capitolul

NORMAREA LUCR.A.RILOR DE FILETARE

7.1. Generolitcti

i[ Procesul tehnologic de prelucrare a filetelor se alege in functie de

~ rolu1 functional 3.01 piesei filetate ~i de precisia impusa.
1 Preluerarea filetelor se poate face prin aschiere sau prin rulare (defor-
~i
ili
mare plastica).
Filetele exterioare se prelucreaza prin aschiere cu ajutorul cutdtelor
profilate (eu profilul golului dintre spire), cutitelor pieptene de filetat, cape-
i~
~1
telor de filet at poz.itionat.e coaxial eu piesa sau excentric (in virtej), filie-
relor, frezelor, discurilor abrasive etc.
It
• Filetele interioare se pot prelucra prin aschiere cu ajutorul cutitelor
profilate, tarozilor ~i frezelor de filetat.

7.2. Prelucrarea filetelor cu cutite profilate

Procesu1 de prelucrare a filetelor eu ajutorul cutitelor profilate ~i

eutitelor pieptene este specific productiei individuale ~i de serie mica.
Prelucrarea se face pe strunguri universale ~i,uneori, pe strunguri revolver.
Schema de aschiere se stabileste in functie de pasul filetului. Pentru
v« 2,5 mm, avansul de patrundere se da, i:ii directie radiala (perpedi-
cular pe axa piesei), atit pentru degrosar« cit ~i pentru Iinisare (fig. 7.la),
cuprins intre 0,05 ... 0,2 mm. Pentrup >2,5 mm, avansul de patrundere,
la degrosare, se da paralel cu unul din flancurile filetului (fig. 7.1,b) iar
pentru Iinisare - se da in directie radial a (fig. 7.1, c).
Pentru filete exterioare
se pot folosi cutite normale,
cutite tangentiale ~i cutite-
disc, iar pentru filete inte-
rioare se pot folosi cutite
normale ~i cutite-dlec.
Prelucrarea filetelor pe
strunguri de precizie, fara
liniale de corectie, asigura 0 a c
preeizie a pasului de O,Olmm
Fig. 7.1 Tipurile de avans la strunjlrea Iiletelor :
pe lungimea de 50 mm, a - cu avans radial: b - eu avans paralel cu un flane al .LiJ~tului
0,015 mm pe lungimea de (la degrosare) : C\ - cu avans radial (la Iinisare}.
 Prelucrarea filetelor cu cu,ite profilote 247

150 mm ~i de 0,02 mm pe Iungimea filetul.ui de 300 mm, pe cind la utili-

zarea linialelor de corectie, se asigura 0 precizie de 0,003 mm, 0,004 mm
~i 0,005 mm pe lungimile filetate menjionate mai inainte.

7.2.1. Relotio normei de timp ~i determinarea elementelor

componente ale acesteia

Norma de timp pe bucata se calculeaza cu relajta

NI = T
pi
+ t/) + ta + t,It + tdo + ton (7.1)
n
'in care elementele componente au definitiile date in eapitolul 3.
7.2.1.1. Determinarea timpului de preqatire-lneheiere. Timpul de pre-
gatire-incheiere TPi este dat in tabelul. 7.1 in functie de inaI:t;imea virfurilor
strungului ~i de metoda de asezare a piesei.
Tobelul 7.1. Timpul de pregatire-ineheiere, Tp.' min, la preluerarea filetelor interioare ~i exte-
rioare en cutlte de Ifle tat

Nr. de seule IniH\imea virfurilor mm~ pinll la:

Poz. 1 Modul de asezare a piesei aschietoare 200 I 300
, reglate Timpul T",i min

1 In universal autoeentrant 2 9 12
3 .. 4 11 14
2 In universal eu patru baeuri 2 11 14
3 .. 4 13 16
3 Pe dornul de la. axul principal 2 n 7,5
3 ..4 8 7,5
4 Intre vlrfuri 2 6 7,5
3 . .4 8 7,5
l

7.2.1.2. Determinarea timpului de baza. Timpul de baza t/) se calcu-

leaza cu relatia .
tf)
_ l
-
+ (2 ... 3)p [min
mm ] (72)
.
n.p
in care l este Iungimea filetului, mm p - pasul filetului mm ~i n-tura~ia
piesei rot/min.
Timpul pentru tnapoierea caruciorului se stabileste eu relatia
n
t"go! -t/)o
-
~
n [min] (7.3)
Yol

'in care ~ este raportul intre turatia n a axului principal la cursa de

ngOI
lucru ~i turatia ngol la eursa de intoareere. Valoarea acestui raport se ga-
sl':~te in carte a tehnica a masinii.
Pentru determinarea timpului de baza este necesara valoarea avan-
sului longitudinal (egala eu pasul filetului), a avansului de patrundere,

-,
 248 Narmarea lucrarilor de filetar&

care va determina numarul de treceri pentru obtinerea profilului cored,

a vitezei de aschiere, cu ajutorul careia sa se determine turatia piesei.
A.oaneul. longitudinal, p, sestabile~te egal cu pasul filetului.
Aianeu: de patrundere, t, conform schemelor din fig. 7.1, se obtine din
raportul inaltdmii filetului la numarul trecerilor indicat in tabelele 7.2 !}i
7.3. Avansul transversal la trecerile de Iinisare se alege de doua ori mai I
mic decit la trecerile de degrosare.
'\
Tabelul 7.2. Numnml de treceri la fiietarea fiirii prag eu entlte eu plaeute din earburl
(PlO pentru otel ~i K40 pentru Ionta)
metalice ,j
Pasul filet ulu i PI mm
]:5! 2
Filet exterior
3
"
1 .; I 5 6 ~15
'I
I 2
Filet interior
3 4
1 5! '. 6
!
Otel a-,
daN/mm2
.;;75)
>751 __
:2 i:J
3_ ~:~
,3 ; 4
__ 6__
: 5
!_7__
: 6
i_8__
::l
~_L~__
! 3 I 4/5/6
6__ 2... ~-i~
1 7
,I
I I
1+1 + +
~ Degrosare ,; I': i 11
I
----, ~o;~~ !.~-~
I i ~; ~ • ~ I ~ 1.1-~ _/1 ~ ~
1
'I
1 i
Finisare i ,'i': 1 ! I
! Fonta i 2 I2 i 2 I2 I 2 ! 2 2 1 2 1 2 1 2 2 I 2 'I
I:
Tabelul 7.3 Numarul de treeeri la iiletarea lara prag en eutlte din otel rapid Rp3 .1
i~ , I
l Filet exterior Filet interior
if!
Pasuj
tile-
O!el carbon I Otel aliat ~i
MateriaJuJ de pre1ucrat
Fonta I
Otel carbon Otel aljat ~i I Fontli
I
111 ~ului
p t turnat : !
1

I turnat
1
Numarul de treceri
mm
D i F I D ! F D I F I D i F 1 D I F I D I F Ii
1,25
1,5
I 4
4 2
2
I 5
5
1
I
3
3
4
4
!
!
2
2
5
5
3
3
6
6
i
I
4
4
5
5
3
3
l
:

1,75 I 5 3 6 4 5 i 3 6 3 7 I 4 6 3 :1
I
I
2,0 6 3 7 4 6 iI 3 7 4 8 5 7 o-
<>
, 1
2,5
3,0
3,5
6
6
7 I
I 3
3
4
I
7
7
8
! 4
4
5
6
6
6
i
i
3
3
3
7
7
8
4
4
4
9
9
10
i 5
5
6
7
7
7
3
3
3 .1
I
4,0
4,5
7
7
I 4
4
I 9
9
5
5
6
6 :
:
3
3
9
9
4
4
11
11
6
6
7
7
3
3
,j
5,0 I 8 4 10 5 6
!i 4 10 5 12 7 8 4
5,5
6,0 I I 8
9
4
4
I
I
10
12 I 5
5
6
6 :
4
4
10
12
5
5
12
13 I
7
7
B
8
4
5
Notatii : D - degrosare ; F - finisare. .:
in cazul prelucrarii de degrosare se recomanda oa, pe ling a dePla-l '.
sarea perpendiculara pe axa piesei, cutitul sa se deplaseze dupa fiecare ••
treeere ~i in sens axial (fig. 7.2), pentru imbunatatirea. conditiilor de aschi-
ere. Deplasarile recomandate slnt : 0,1 0,15 mm pentru •
piesele netratate termic; 0,05 0,08 mm pentru
oteluri imbunatatite cu c, = 105 125 daN jmm 2 ;
0,03 ... 0,05 mm pentru oteluri imbunatatite en
c; >125 da.Njmm",
Yiteza de asctiiere, v se determina cu 0 relatie de
forma
v = C". -Ix (7.4) Fig. 7.2. Deplasarjts-
pm . pll • tZ [m/mill], axlale ale sculei la
/'
degrosarea filetului.
 i

I
.~

1
I
•

Prelucrcreo filetelor tU eutite profilote 24G

in care C; este un eoefieient care tine seama de natura materialului, ,i -

numarul de treceri, T - durabilitatea eeonomica a cutdtului, min, p -
pasul filetului, mm, iar t - avansul de patrundere, mm.
Tabelul 7,4. Viteza de asehiere la filetarea lara prag cu eutite eu plaeute din earhur i metaltee
(PlO pentru otel ~i K40 peutru Iouta)

~! 50 i 50... 60 I~~i 71. .. 84 \ 85 100 i~_O __

.TipuI I-- F-\ 160 : 161. .. 179 1 180... 200 i 201. .. 219 I 220 240 I > 240
filetului Pasul Viteza de ~hiere v, m/min .
.!:m Ote1 i Fonta i Ote1 1 Fonta i o~ 1 Fontai Otel I Footli I O\el i FontA! Otel Fon a

I 1,5 1108
2 100
39
43
I
I
96
89
I 34 I
38 I
94
87
29 I 83-1 -25
33 I
78 1 29
1--7066- 22
26,
i 59
56
I 19
23
Filet
exterior
I 3
4
I
97
94
,'48
52
86
84 i
i 42 i
45 I 84
82
37 75,
40 11 731 36
33
I 64
62
30
33
I' 54
52'
I 27
30
5 1 93 52 83 I 45 1 80 40 71 36 60 33 51 30
I
I

6 92 55 82 49! 78 I 43! 69 39 58 36 50 33
---i~953585I3'1i80! 281'72'125"'61 2315221
2 11 88 38 78! 34' 74 I 30 65 27 55 25 47 I I 23
Filet 3 83 40 73 361 70 i 32, 62 28 53 26 45 24
I I
I

interior
!
4
5
6
I
79
77;
75
I
t
44
44
47
70
68
67
39
39
42 I
67 i
65:
64 l
35!
35
37
60
58
57
31
31
33 I
51
49
48
I 28
28
30
431
42
41
II 25
25
27
Nota/ii; 0 -: otel eu (Jr, in daN/mm2; F - fonta eu HB, daN/mm!.

ill tabelul 7.4 se dau valori pentru viteza de aschiere la filetarea fara
prag cu cutite eu placute din carburi metalice PlO pentru otel ~i K40 pen-
tru Ionta, iar in tabelul 7.5 sint dati coeficientii de corectie ai vitezei.

I
Tabelul 7.5. Coeftclentl pentru eoreetarea vitezel de asehieer din tahelul 7.4
Du.rabilitatea economica a :utitului T, min. 20 I 30 45 60 l~.O !~
Coeficient de corectfe 1 Otel !.2~! 1,15 1.06 !.oo I~i 0,87
KT Fonta 1,45! 1.27 1,10 1,00 I 0,87 l 0,79
Grupa de utilizare a placutei pentru atel I POl PlO P20 P30
Coeficient de coreetie, Kp 1,4 1,0 0.8 0.55
Grupa de utllizare a placutei
~-7.~~~--------~~~--~-----------I----~--
----~----------
-------
pentru Ionta ! K01 Kl0 K20 K40
Coeficient de corectie, Kp i 1,5 1,4 1.2 1,0

ill tabelu17.6 sint date valori pentru viteza de aschiere la prelucrarea

filetelor fara prag a otelurilor-earbon cu a, = 75 daN/mm2 cu cutite din
otel rapid Rp 3 iar in tabelul 7.7 sint coeficientii de corectie ai acestor
viteze de aschiere. '
. ill tabelul 7.8 sint date valori pentru viteza de aschiere la prelucrarea
filetelor, fara prag, la fontele cenusii cu HB = 190, eu eutite din otel
rapid Rp 3, iar in tabelul 7.9 sint dati coeficientii de corectie ai aeestor
viteze.
ill tabelul 7.10 sint date valori pentru viteza de aschiere la prelucra-
rea filetelor eu prag la oteluri ~i fonte cu cutite prevazute cu placute din
carburi metalice iar in tabelul 7.11 - valori pentru aceleasi tipuri de mete
~i materials la prelucrarea eu cutite din otel rapid Bp 3.
Pentru durabilitatea economica a cutitelor, T min, se recomanda
urmatoarele valori : T = 30 min pentru cutite cu plaeute din carburi
 ~50 Normarea lucrarilor de filetere-

Tabelul 7.6. Viteza de asehiere la filetarea iura prag a otelulul carbon, ell
a; = 75 daN/mm2 eu ellJite diu otel rapid RP3
Pasul Filet exterior I Filet interior
liletului
p,
mm
I
I Degrosare Finisare
Tjpul operajtej :
Calibrate I Degrosare I Finisare Calibrare
1,25
i
34 60 4 28 49 4
I
1,50
1,75 I
32
30
58
56
4
4
26
25 I 46
43
4
4
2,00 28 52 4 24 40 4 \
2,50 27 48 4 22 38 4 !
3,00 I 23 42 4 19 I 34 4 'I
-,
3.50
4,00
I 22
20
38
36
4
4
19
17
i 30
20
4
4 i
4,50 I 19 33 ,1 15 I 26 4
5,00
5,50 I 19
17
32
3i
4
4
14
13 I
I
25
24
4
4
III
1\1-

in
6,00 I 17 25 4 13 1 22 4
I
,I
Tabelul 7.7 Coeficienfi pentru eoreetarea vitezei de asehiere din tabeluI 7.6 in
Iunetle de caIitatea materialului preluerat, durabilitatea eeonomlca
,~ a cutitulnl si racire ,I
,r
11'

Il
a) Grupa
otelului Calitatea otelului Coeflcien t de corectie, Kc '~i
If
Pentru automate [Aut 9, Aut 12. Aut 20 I :~,30
li:
"1'1

1"
Aut 30
IAut 40~1
i t
i
2,62
2,01
rl
I
OC::-'-te""I-d-:-e-n-z-ge-n-e-ra-='!-p-en-t-r-u
!OL 32, OL 34, OL 37, OL 42 I 2,20

I
constructfi 10L 44, OL 50, OL 52 I 1,67
,~~
'IOL 60 , 1,28
OL 70 I 1.00
---------jOLC 10, OLe 15-1 2:20
Ore! carbon de calltate ,OLC 25 I 2:00 \

_____ Igtg :g'

,OLC 35
OLe 5.3 .______ _
'\
__
1,67
i:~~ II
Ote! carbon turn at in lOT 40 I 2,20 j
piese lOT 45, OT 50 2,00 -\
lOT 55, OT 60 ._____ __-::-1,'-::6-;;-7 _
otei 113 CN 30 0,90 :1
crorn-nichel 115 ex 15 I 0,72
. 141 CN 12 1 0,57 I
Dtel crom 115 C 08 I 1,02

I
. 40 C 10 0,47
Otel rnangan ,36 M 17 -------------, 0,80
165 M 10
O-c- 'C')-c-r-o-m---m-a-n-g-a-n---i18NC 10
I 0,70
i -----,0:-',""40::-----
1
I
te
Otel crom-molibden 133 Mo C 11
i41 Mo C 11
----I
\
0,56
0,44
I
Otel mangan-siliciu 135_MS 12 11----='°''-::5--=-6----
,I
0iel crom-vanadiu '150 VC 11 0,44
Otel carbon pentrn scule OSC 7, OSC 8, OSC 9, OSC 10, OSC 11 I
IOSC 12, OSC 13 I
1,02
0,80
.1
l
b) Durabili.tatea \DUrabl.ec. a cutitului, T,min !~ i~I--6-0-1~1~1~
econornica a I I' !
cutitulul ,Coef. de corectie, KT ! 1,19 1,08 I 1,00 I 0,90 _ 0,84 I 0,76
c) Racirea i Con<litiile de lucrn Cu nkire I Fara racire
I
Coef. de corectie, K r 1,OO! 0,80

'1

J
 Plelucroreo filetelor cu eu~ite profilote 251

Tabelul 7.8. Viteza de aschiere la fiIetarea fad metalice, la prelucrarea filetelor

prag, a lontelor eenusti HE = 190 daN/mm2,
eu cutit din otel rapid RP3
pe strunguri; T = 60 min la. pre-
' Filet e:.terior I Filet interior
lucrarea pe strunguri cu ciclu au-
PI astull. Tipul opera tie; tomat ~i la prelucrarea eu eapete
'
le
p
u Ul

i
.,.
/ Degro'l' Finisare I'Calibrare' Degro- Finisarel csn. I rotative; T = 60 min la prelu-
mm ~are . 1 ~re ,brare crarea eu cutite din otel rapid.
i Viteza de aschiere, m/min.
Dupa ealcularea, sau alegerea,
1,25 19 34 15,5 I 30
vitezei de aschiere se determine
1,5 18 32,5 14.5 I 28.5
1.75 17 31 14.0 1 27 turatia pieeei, n, rotjmin, care intra
2,00 15,5 29 B.5 25 in calculul timpului de bai~, cu
2.5 15 27 12 23
13
relatia
3,0 23.5 10.5 21
3.5 12,5 21 :2 10.5 18,5 I 2 1000 . V
4.0 11 20 9.5 18 n= [rotjmin ], (7.5)
4.5 10,5 18,5 8,5 16 " .D
5.0 10,5 18 8 15.5 in care V este viteza de aschiere,
5.5 9 17,5 7 15
6,0 16
m/min, iar D este diametrul file-
9 7 1 13,5
tului, mm.

Ttibelul 7.9 COl'llcienyi pentru coreetarea vitezai de asehiere din tabelul 7.8 in Iunetie de marc a
lontei, durttate ~j durabilitatea eeonomiea a cutitulul (liIetare fara praq)

Materialul de
prelucrat
i.
! Duritate H
B 1
!
140
160
-I 161-1
180
181-1
200
201-1
220
221-
240
241-
300.
'I' 301-
360

Fe 10 !
I 120-187 I 1,51 I 1,21 11,00 I 0,85
- - I - I
Fontii I
;
Fe
Fe
15
20
143-229
1 156-285
I 1,51 1 1,21
1 1,51 11,21
1,00
1 1.00 0,85
0,72 -
0,72 I 0,60
cenusle i Fe 25 /170-302' - 1,21 1.00 0,85 0,72 0,60i 0.50

,
Fe
Fe
30
35
187-321
207-321 11 -
I -'I -
-
1,00
-
I I 0.85
0,85
0.72
0,72/
0,60
0,60
I 0,50
0.50
Fe 40 ,_I 207-363 _-_I~ _-_ 0,85 ~ 0,60 I 0,50
Fo~t~ male-" " Fmn
abila neagra, Fmn
I 30.06
32.10:
i 160
150
1,00!
1
1,00 ~ -
- 1 -
I -
-
-
-
-:
-:-
- I' -
Fmn 37.14' 150 1,00 i-I - - -: - -
Fontii male- Fma I 35.03 11 200 :-=-'--=-1'0,75 --=-I-=-:-=-:---=--
abili! albii Fma 42.04 __ I 220,_I-=-_I-=-,~ 0,651_~:_-_i-=-
Fontii eu gra-I Fgn 42-121 150-220 1,30 , 1.21 I I 1,00 - - I - 1 -
! Fgn 60-22 i 210-280
fit nodular
I5UIabilitatea eeonomieii a eutitului
Coeficient de corectle, KT
I - j -

'-1 30
1 1,11
I
I
45 ,60
11 0,90
_.,90 1120
0.851 0.22 i 0,60!
1200
1,05 ! 1,00 i 0,94 i 0,90 i 0,85 : 0.75
-
I~o
Tabelul 7.12 Timpul de prlndere ~i despr indere tal la IHetare pe strunq
I Masa piesei, kg
p
oz.
Procedeul de prindere
a semifabricatului
I 0.25
1
I
1
I
0,50 : 1,00
I
1 3,00 I 5.00 I 8,00 ! 12,00 \ 20,00
.

1 Iin unlversala
i centrat, eu
uto- IDiametrul
trei universalu-
i I I!
j

I
<:;250 0,10: 0.11 0,121 0,13 0,15i 0,19\ 0,24! 0,30
Ttrnpul tapmin.

I
2 I bacurl. eu struge- lut -- ---,-- ---1--- '--"-. --1---
re prin eheie 1 > 2501 -! - 0,18 0,22 0,261 0,30 0,36! 0,45 i
- I len i '
31intre virfuri
inimii de
I
0,17 0.180.2'01
antrenare
iFiirii inimii de an-,
I!
0,23 0,26: 0,31110,38:, -0.48

0,10;
1
0,11 -OJ21'O~f411
I
0,17'1:-0,191-0,22:0.26
J

4 l trenare I I , i i
 252 Normarea lucrai'ilor de filetar&

Tabelul 7.10, Viteza de asehlere la filetare eu praq.a otelulni ~i fontei, eu eutit eu plaeute
din carburl metalice

L~timea
Diarnetml ! degajar ii Regim de lucre
TipuJ
filetului
nominal
d
mm
Pasul

mm
p
1--"+-
I Filet
iextenor
Filet
interior
I Turatia piesei, rot/min
Filet ; Filet
Viteza de aschiere, m/min.
Filet I Filet
! I" mm ! 12' mm exterior 1 interior exterior interior
8- 9 1,25 2! 3 790 I 680 30 -22,5 16 -18
10- 11 1,5 3! 3 670 '1 640 21 -23 17 -18,5
12 1,75 4 I 4 585 470 22 17,5
Filet 14- 16 2,0 4! 5 490 ! 395 22 -23,5 17,5-19
metric 18- 22 2,5 5 1 6 370 I 297 22,5- 24 18 -19,5
normal 24- 27 3,0 6 6
I'
330 : 265 25 -28 20 -22,5
30- 33 3,5 6, 8 290 : 232 27 -30 :42,5-24
36- 39 4,0 8 I 10 250 i 200 28 -31 23 -·25
42- 45 4,5 10! 10 220 I 177 29 -31,5 24 -25,5
48- 52 5,0 10 i
12! 200 i 160 30 -33 24 -26,5
64-100 6,0 10 i 12 I 165 : 130 1 33,5-52 27 -41,5
Filet 12- 22 ~ --3-!-----s! 665 i 535
1-----
! 25 -46 20 -37
metric 24- 33 2,0 4 j 5 I'
480 I 380 . 38 -52 30,5-42
fin 36- 52 3,0 6' 8 382- 308 38 -55 30,5-44
56-100 4,0 8 1 8' 250'\ 200 44 -78,5 35 -63

t
I' Tabclul 7.111 Viteza de asehlere pentru iiletaJ:ea eu prag a otelulut
it ~i Iontei, en eUlit din o!el rapid Rp3
Uillmea I
Djam~tr~l Pasul! degaj~rij j Regim de lucru
'r!~t . Tipul no~mal P: Filet I Filet I Turapa piesei, rot/mm 1 Viteza de ~hiere, m/min
filetului
mm mm j exterior, iDteriorj-
\/1' mm 12' mm]
Filet
exterior
i
i
Filet
interior
1
1
Filet
exterior
I Filet
interior
8- \) 1,25 2 I 3 148 176 3,7- 4,2 4,4-5,0
10- 11 1,5 i 3: 3 185 147: 5,8- 6,4 4,6- 5,1
1,75! 4: 4 212 164! 8,0 6,3
12
14- 16 2,? i 4 5 185 185 I
8,1- 9,3. 8,1- 9,~
Filet 18- 22 2,0! 5 6 152 144 i 9,5- 9,7 \' 8,2- 9,0
metric 24- 27 3,0 i 6 6 123 113 I
9,8-10,0 9,2-10,1
normal 30- 33 3,5! e 8 115 101, 10,1-10,4 9,6-10,2
36- 39 4,0: 8 8 104 91! 10,5-11,5 9,8-11,6
42- 45 4,5 ! 10. 10 98 82 i
13,5-14,5 I 10,8-11,5
48- 52 5,0 i 10: 12 92 73 i 13,9-15,0 11,0-12,0
54-100 ~!~!~ 77 _~:~5,5-24,2 12,4-19,3
12- 22 1,5! 3 3 185 147 i 7,0-12,7 5,5-10,2
Filet 24- 33 2,0 i 4 5 175 140 i 14,0-19,2 11,3-15,3
1 : 1
metric 36- 52 3,0 \ 6! ~ 11~ 91 1 13,0-16,2 12,0-13,1
in 56-100 4,0 i 8, \I 90 76 I 16,5-30,0 13,5-24,0

Tabelul '7.14, Timpul de deservire a locului de munea ~i tfmpul de odihna ~i

neeesltatt] iiziologice la filetare pe strunq
t naltimea virfurilor, mm, pin~ la:

Poz. Natura timpului 200 1 300

'I'Impul, min.
1 i Timpul de deservtre tehnica a JocuJui de munca, idt,
in % din tb 2,5 3,0
2 ITimpul de deservire organizatorica a JocuJui de munca,
tdo, ~i tlrnpul pentru odihna ~i necesitatt Ilzlologlce,
ton, in % dln tap 3,0 3,2

::~l:
I!. iOo._.
 i

1
"1

Preluerarea filetelor cu cutite profilate 253

7.2.1.3. Determinarea timpilor ajutatori, ta' in tabelul 7.12 sint date

valorile pentru t.impul ajutator, t;'1' legat de prinderea ~i desprinderea,
piesei.
tn tabelul 7.13 sint date valori pentru timpul ajutator, ta2, in functie
de comanda masinii , si timpul ajutator ta~, pentru masurator].

Tabelul 7.13, Timpul ajutiitor, la2'in legiiturii en tre cerea , pentru Intoareerea mecanieii
a earueiorulul In pozitia initiala la filetarea pe strung
a) Timpul pentru minuirile care fac parte din complexul de minniri
· Inaltimea virfurilor masinii - unelte, mm,
P race d eu 1 d e D iametrul ptna la:
Poz. executare Aparate de masura filetului '0 t 00 300
a Iucrarh mm ~5, 2
Timpul ta2.min,
iFfu:a masu-j
i riiri i~ _ 0,10 0,12 0,13
--2-1 ! ~i 0,24 0,24 0,27
_ 3 I !Micrometru de filet 100 t 0,26 0,26 0,29
200 i
!
0,32 0,32 0,35
__ 4-icu masurari 300 - 0,38 0,41
---.1
5 i
;)U-j----0.20 0,20 0,23
6 i
--7-1
100
?oo
,! 0,24
0,25
0,24 0,27
0,25 0.28
-81 -
---91 50 ! 0,33 0,33 0,36
10 I 150 e,40 0,40 I 0,43

b) Tirnpul pentru mtnulrlle supllrnentare care nu intra in complexul de m!nuiri

_1_1_1 Schimbarea
12 I Rotirea
turatiei axului
capului portcuttt
principal l~_i
i 0,06 I
0,05
0,06
I~ 0,07

7.2.1.4. Determinarea timpilor de deservire, td ~i a timpului de odihna

r;;i neeesltati fiziologice, ton- Intrucit timpul de deservire organizatorica,
tdo, l}i timpul de odihna ~i neceBita~i fiziologiee, t01>' depind de timpul
etectiv, in tabelul 7.14 sint date, pentru acesti timpi, valori in procente
din timpul efectiv ~i valori pentru timpul de deservire tehnica, tdt, in
procente din timpul de baza,

7.2.2. Exemplu de cclcul 01 normei de timp la filetarea cu

cutitul

Sa se stabileasca regimul de lucru ~i norma tehnica de tirnp la executarea tiletuluh

exterior M64 x 6 - STA S 510 - 61, al surubului eu lungimea filetuJui de 150 mm, fara prag,
din material 18 MC10 cu err = 90 daN/mm2, cu cutit cu placuta din carburi metalice, din,
grupa de utilizare P20, durabilitatea cutitului fiind T 30 min. =
a. Numiirul de trecer i se stahileste conform tabelului 7.2;
- numarul de treceri pentru degrosare este 8 (pentru filet exterior, ot el eu err> 75 da Nj
mrn" ~i pasul 6 mm);
numarul de trecerl pentru finisare este 2 ;
- numarul tota! de treceri 8+ 2 = 10.
b. Vite:a de aschiete se a\ege din tabe!ul 7.4; pentru filet exterior cu pasul de 6 mm.
~i err = 85 ... 100 daN/mm2 se alege v = 58 m/min.
 rr
:254 Normarea lucrarilor de filetare
f
c. Coredarea »itezei de asehiere se face cu coeficlenttt alesl conform tabelulul 7.5;
:pentru durabilitatea economica T = 30; KT = 1.15 ; pentru grupa de utilizare P20. Kp= 0.8.
Viteza de aschiere corectata este Vc = v.kT· Kp = 58 . 1.15 . 0.8 = 53,36 m/min.
f
~
d. Determinarea turatiei axului principal: t,
1 000. Vc 1000 . 53.36
n = ------ = = 265.52 rot/min. Se alege din cartea masinit valoa- "
1t • D 3.14 . 64
rea inferloara cea mal apropiata. ~i
e. Determinarea titnpului de bazii peutru 0 trecere : H
tb =
1+ (2 .. 3)p 150+
- ---'--
3.6 168
= 0.105 min. sj
I
n.p 263.52 .6 1593.12
I1
Pentru operatie (adica pentru 10 treceri), tlrnpul de baza va fi 0.105 . 10
f. Stabilirea tim pului. auxiliar. Timpul de intoarcere in gol este
=
tgol = tb
1.05 min.
---
n
=
!I~
ngo!
1
= 1.05 --- = 0.84 min. (ngol se alege din carte a tehnica a strungului indicat de tehno-
1.25
'log; in acest exemplu s-a luat raportul 1/1,25, ea fiind eel mai uzual la strungurile preva-
zute cu surub conducator).
La nurnarul total de 10 trecerl se executa 2 rnasurarl, pentru finis are, cu calibru
tnel. Deci sint 8 trecerl fara masurarl.
Din tabelul 7.13 se alege timpul auxiliar. La pozltla 1 - fiira masurar! (pentru strung
! t:
-cu inaltlmea virfurilor ptna la 200 mm) 2 = 8.0,12 = 0.96' min; la poztt!a 9 (cu masurare

l, cu calibru tampon) l:'2 = 2.0,33 = 0,66 min. Deci taz = l:2+ (2 = 0,96 + 0,66 = 1.62 min.
g. Timpul pentru prituierea $i desprinderea pieselor se deterrnlna in conrormltate eu.
t datele din tabelul 7.12.
Astfe!, pentru pozttia 2 ~i masa piesei de 3 kg, rezulta tal = 0,22 min.
~ h. Timpul pentru deseroirea orqanizatoricii a locului de muncii si pentni necesiliiti [izi-
11 oloqiee, stabilit in procente din timpul efectiv, este de 3 %. conform tabelului 7.14 ; t.=to + tUol
,I ,= 1,05 + 0,84 = 1,89 min; ido = 1,89 . 0.03 = 0,0675 min.
i. T'impul de preqaure-tnctieiere T pt se stablleste in conformitate eu datele din tabelul
1'1

7.1. Pentru 3 scule aschietoare regiate sl pentru prelucrari in universal autocentrant, conform
cu pozttia 1 din tabelul 7.1. rezulta Tp, = 11 min.
j. Timpul de deseruir e telinicii a locului de muncii se stabileste in procente dln tirnpul
t -de baza, conform cu tabelul 7.14, pozltla 1; Idt = 1.05 . 0,025 = 0,026 min.
k. Timpul unitar Tu v a fi Tu = le + tal + ta2 + tdo + id! = 1,89 + 1.62 + 0,22 +
'il,0675 + 0,026 = 3,81 min.
I. Norma de limp considerind lotul de 50 bucatl va fi Nt = T Pi/n + Tu = 11/50 +
+ 3,81 = 0,22 + 3,81 = 4,03 min.

7.3. Prelucrorec filetelor Ca.! capete de filetat

Filetarea cu capete de filetat se poate face in doua variante : cu cap j

de filetat asezat coaxial cu piesa ~i cu cap de filetat asezat excentric. Oea i
de a doua varianta are 0 mai mare rasptndire datorita avantajelor pe care
le prezinta.
In fig. 7.3 se prezinta schema filetarii cu capete de filetat rotative cu 'j
!
axa excentrica (filetare in virtej).
Miscarea principala este miscarea de rotatie a capului port cutite.
nli~cikile de avans sint : miecarea de avans circular a piesei ~i miscarea de
avans longitudinal a capului de filetat.
~
 Prelucrarea fjlete(or cu capete de filetat 2~,&

1.3.1. Re·lotio normei de timp ~j determinorea elementelor

componente ale ocesteio
,t

::Norma de timp pe bucata se calculeaza cu relatia (7.1).

7.3.1.1. Determinarea timpului de preqatire Ineheiere.T'impul de pre-
gatire-ineheiere, T pH in minute, se alege din tabelul 7.15.
7.3.1.2. Determinarea timpului de baza. Timpul de baza se calculeaza,
cu relatia to
. l
= ----"-
+ 2p [min] (7.6)
np. p
Pentru determinarea timpului de
baza trebuie sa se stabileasca elemen-
tele regimului de aschiere necesare Piesa
calcularii turatiei piesei. pre/llcraro
A'i'ML8Ul circular 8., se determine
din conditda de calitate a prelucrarii.
In tabelul 7.16 se prezinta valorile
reeomandate pentru avansul circular
la filetarea suruburilor eonducatoare
cu profil trapezoidal.
Pentru raportul d.ld (litre dia-
metrul d. pe care se afla virfurile cuti- .J
telor ~i diametrul d al semitabrica-
tului, fig. 7.3) se reeomanda ea la d - Fig. 7.3. Schema fHetiirii in virtej :
diametrul nominal al fitetului ; d diametruli -
t
filetarea dupa prineipiul contactului interior a] tiletulu i ; viteza de rota tie a pie- v1J -
sei : v.~ - vi tez a sculelor ; ds - diametrul traiect o-
interior sa se adopte valori intre dei sculelor ; centrul piesei ; b - distan ~a in.
0 -
1,05 ... 1,3, putind ajunge pina la 1,5, treadrcentrul piesei ~i ce ntrul traiectoriei
ncime a de a ~chiere:
cutitelor ; t -
avansul pe dinte. Sz -
fara sa se depaseasca aceasta valoare.
La filetarea dupa prineipiul eontactului exterior, se reeomanda ea valoarea.
raportului sa nu fie mai mica decit unitatea.
Viteza de a?chie1'e la prelucrarea suruburilor din otel-carbon, otel aliat
eu crom, cu crom-niehel sau, eu crom-siliciu-mangan, avind a, = 55 ... 85·
da.N jmm 2, eu cutite ell y = o ... 6 ~i Cl = 8 se determina cu relatia
0 0
,

Cv
Vs [mjmin ], (7.7 )1
TO,5. pO,5. 8~,5

Tobelul 7.1;'. Timpul de pregatire-incheiHe, Tp;, min., la H1l'tal'ea in virte]

I Numarul cufitelor in
I capul portcuti t
poz·1 Modul de asezare a piesei Caractcrul prelucrarii Ffletul '2 4-·-·-

I Timpul T Pi' min.

1 , Intre vlrfuri sal! Cu capete port- Contact Exterior 18 20 24

2 I pe dorn cutlt rotatr- interior Interior _.-:;w- --_- _
i ve (intr-o sin- Contact ,--- ----- ----
.i i gura trecere) exterior Exterior i 16 18 22
-!
~I
o i
i
m
. "
universal
.
!
Exterior
In t.erlor
:---
~
24
---
__ -=-
-
-
-----
r~ ~ •. .&.1__ '_F~_ '-'"""'.,-...,..., ·~,~:c~·,='==

~
0>
'"
:l'ubclul 7.17, Vltezl\ de asehlere pentru Wet trapczoldal, elasa de preeizle 3, cn eap rethor prevAzut eu douli eutlte

Materialul care. se prelucreaza

-'lifCldeconst-;:uqei, ot~l carbon, I
otel eu crorn, otel cu cm.m-niche! . 0t:el cu crom-siliciu-mangan. Cll. al' daNfmm2 0. i.el eu cc.om ~i crom-nichel
Pasu! ojel cu crom-siliciu-mangnn, ~ eu 0r7 daN/mm2
j lletu lu i
eu ar, daNfwfil2
p !i~~~==_~~ _~s _-=-~_==--==-11}===~==T=:==!.~_5:-··-.~=~=
mm
.·~~==l.~~~=:=_.
__ .::~=~~._.....!:!l-=::==:=T----·· A vnnsul, SZt mmjcutit

0,8 ],0 T~:;'-i'o';;--I O,B I ,0'-(j;;"I--'o,4-'T-"0,6"r'-0,;;-T-'o;:;--r-;:(ij"-'o";3''T-';~~~--T-o:6--T-o:~;"-"-'-~~-'I'".0:6 .

I .--- ..-- -- - . .....--.---._.._.-..,....- .:vit~7.ade-~~hT~~;-·vs:;nJ;nj~;·:----····-'--------·-·---··---~ .----,--.-.-.--.-.-.~
.._.. ..._._-_._._-
.....-
'---:;--:n'l :W) 224 27~) 2J1) 2
4 238 212 194 238 206 1 2()9 217 l()t 248 200 148 2Hi 173 129 Hl8 159 119
5 212 190 174 2:12 184 i 240 19'1 143 221 179 D2 173 155 114 178 143 105
G 194 170 158 194 HiS l 219 170 131 202 162 121 146 141 105 163 130 96,3
8 168 15D 1:17 168 140 ) 190 1f,;l 113 J76 141 104 129 122 90,{i 141) 112 83,4
10 151 1:3;:; 12,.\ 1[,0 is: 7
12 1en 123 J1:1 1:.17 119 6_'_,. ' ,
.-..__
a) Cocllelentul de corect lc In fuuctle de numarul de cutite ~i durabtlltatea sculelor

Numiirul
~,~,. ,'.. _ __._. .__de
~.._, . cutlte
..__~_.~_. din capul
._._ portcutlte
__,.._._ _.. . .__ ._ . ". __ ,_ .. __ __ ._ _. __ ,,__ .__~. .__. h ··__ ,_~·._ .._~."_.M_ ,, _ 2 3 I 4
..-;~-r-~---~-o 80
Duruhllitutea r ecomandata, mill.
..•. --- -----_._-_._-_._--_._---_._._--
I·z
1,41 I ~~~;- -~:82-'I-o'71
Materlalul de preJu-IO~ellll'i necillite ~i otel dilit ell crom-si-lcoefieientU! de corecttea vltezei o
crat _.~i~ill-ma~.¥~n ...._. ._.. .... de aschlere sau a turattel, KTv, K7'n 3D
Ot.eluri carbon de constructle, otelurt cu 1,4G l,OO I 1~;~'~-1-'1)~{;'8-~
, crorn, o telurl (!U crom-nichel, callte C-
.-------------. -,
----.------. __ ._------_ ...•. _-_."._. -_ ..._--- - - -- _.-------- .--------- --------- -----.----------------~------------------------
a
Q,
b) Cuef'lcientul de corcctle in functie de valoarea uzurll cutltelor ~
.- -----
._--.-.----
--".'-.---_
-------
..----.'--
..
-~.-----------.-
-.._----'
._-------
-.-.--...:...-~
-----·------·---I-----·-~----:------'------·-----···- ~
D.
et>

~:::::il:'l:tt::~~:l:~~::~.;:e~!~~~:·~:;~~-~~~~~~;:l::~::~~::~:~~~;.,.-~
Kl1 ·---·-----1-·-· v' ----~:;--I---~~~-
---.[--:::---- - ~
~

.- ..... ---- ..-.---~.--'-.---- ..---.--- __ .•... .__ .~ .......2... . ..~ __ . .,_., ~ .

 Prelucrarea filetelor cu copete de filetat 257

Tabetul r.Ls, Valortle reeomamlate pentru avansul circular la Hletarea

prin vtrte] a snruburflor eu filet trapezoidal
Procedeul de filetare
Pasul Contact interior I Contact exterior
filetului Duritatea materialului de prelucrat H B
p
mm 120-180 181-240 I 241-300 I
301-360 120-180 I I 181-240 I 241-300 1301-360
Avansul circular se, mmjcuttt
2 I 1,2 1,1 1,0 0,9
4 1,1 1,0 0,9 0,8
6 1,0 0,9 0,8 0,7
8 0,8 0,7 0,6 0,5
12 0,6 0,5 0,4 0,3 0,5 I 0,4 0,3 i 0,2
I
I'

16 - - - - 0,4 0.3 0,2 I 0,1

20 - - - - 0,3 0,2 0,1, 0,05
24 - - - - 0,2 0,1 0,05 I 0,05

in care Teste durabilitatea economica a cutdtelor, min, data in tabelul

7.17, P - pasul filetului, in mm, 8. - avansul circular, mm/cutit, ~i Ov-
o constanta care depinde de proprietatile fizico-mecanice ale materialului
de prelucrat, data in tabelul 7.18.
TuraJia piesei se calculeaza cu
Tabellll 7.18. Valori ale constantei Cv relatia
in tunctle de reztstenta la rupere a
materfulului de preluerat _ s•. n.·K
n p- [rotjmin ] (7.8)
(Ir, daN/mm2\ 55 65 I, 75 85
'It • DJ
1000 . V .
Cv i 3180 2190 I 2330 2060 in care n, ---~'
'It ds
este turatda capu-
lui portscule, rotjmin, Vs - viteza capului portscule, determinata cu
relatia (7.7), sau aleasa din tabelul 7.17, K - numarul de cutite montate
in capul portcutite iar d, - diametrul nominal al surubului, mm.
7.3.1.3. Determinarea timpilor ajutatori. Timpul ajutator pe operatie
este dat in tabelul 7.19.
Tabelul 7.19, Timpul ajutator pe operatic la asezarea piesei tntre virfuri la ii1etarea in virtej
Masa piesei, kg
Lungimea de
prelucrare 5 S 12 20
mm 'I'impul, min.

200
500
0,28
-
0,30!
- I 0,33
0,35
0,36
0,38
I 0,39
0,41
0,44
0,~6
1000 - - - 0,44.[ 0,47 0,::>2
1500 - - I - - 0,54 0,59

7.3.1.4. Determinarea timpilor de deservire ~i de neeesitati Iizi-

ologice. Timpul de deservire organizatorica impreuna cu timpul de
odihna ~i necesitati fiziologice se recomanda a se lua 3 % din timpul efec-
tiv. Timpul de deservire tehnica se recomanda 2 % din timpul de baza.

7.3.2. Exemplu de calcul al normei de timp la filetarea prin

vi rtej
Sii se ealeuleze regimul de aschiere sl norma t.ehnlca de timp pentru filetarea prin
vlrtej a unei piese eu filet Tr 50 x 8, iungitnea filetatii 400 mm, masa piesei fiind 12 kg.

17 -c. 1851

.~
 258 Normarea lucrarilor de filetare

din 41 eN 12 necalit, cu (I, = 100 da Njmrn'', en 4 cutlte montate in eapul rotaUv avlnd
y = 6° ~i = 8°.
()I.

Din tabelul 7.17, pentru 'otel cu (Ir = 100 daN/mm2, se alege Sz =0,6 mm/cut it
~i U'O = 90.6 m/min.
Pentru prelucrarea eu 4 cutlte, din tabelul 7.17, se ia coeficientul de corectle pentru
viteza de aschiere KTv = 0. 71 ~i durabilitatea T = 80 minute.
Din acelasl tabel se ia mil.rimea uzurii admlse pe rata de asezare 1 mm ~i eoeficien-
tul de corectie K" = 1,3.
Yiteza de aschiere : u. = vaO' KTv' Kf) = 90,6 . 0,71 • 1,3 = 83,62 [mjmln],
1000·v. 1000· 83,62
Turatia capului porl eutite n. = = = 512,12 [rotjmin].
".de ".52
sz·ns·l{ 0,6' 512,12·4
Turatia piesei : nj) = ,,·D = ,,·50
= 7,82 ::::;8 [rot/min] (se alege
eea mal apropiatil. valoare din cartea tehnicii a masinti).
I~
1111..
+
I~
1+ 2p 400 2,8
Timpul de baza I lb = --- = = 6,5 [min].
nj) • p 8·8
T'itnpul auxiliar ales din tabeluI 7.19 in Iunctle de masa piesei 12 kg ~i iungimea
400 mm, este la = 0,41 min.

Norma iehnicii de timp : Tu = (tb + tal (1 + _3_)=

100
(6,5 + 0,41) ( 1 + _3_)
100
=

= 7,11 [min].

7.4 Filetarea cu ajutorul tarozilor

Prelucrarea filetelor cu
ajutorul tarozilor se poate Iorod Iorod Iarod
efectua manual sau mecanic.
La tarodarea manuala este ']
suficienta miscarea principals
de rotatie exeeutata de scula,
in timp ce miscarea de avans
rezulta ea urmare a insuru- I I
i~II
I I

barii tarodului in piesa (fig.

7.4,a) La tarodarea meeanica
miscarea principala de rotatie
I este executata fie de seula
(fig. 7.4, b), fie de piesa (fig. ~~~
7.4. c), imprimindu-se toto- tJ b c
data 0 miscare de avans axial I -!1i~C(Jrerl principo!c/ de rolajie
Tl. Se impune conditia ca a- j[- !11:sc{lrec.r de (JV(JflS axia]
vansul axial sa fie riguros egal
cu pasul filetului, in eaz con- Fig. 7.4. Schema de aschiere la filetarea eu tarodul.
trar producindu-se ruperea fi-
letului piesei ~i uzura rapida sau avarierea tarodului.

7.4.1. Determinarea normei tehnice de timp

Norma tehniea de timp se determina cu relatia (7.1).
__ ---.:: _ JiIII

Filetarea eu ajutarul tarozilor 259

7.4.1.1. Determinarea timpului de pregatire - incheiere. Timpul de

pregatire-incheiere depinde de gradul de organizare a locului de munca,
de dot area tehnica a acestuia ~i de tipo-dimensiunea masinii-unelte folo-
site la tarodare. Pentru tarodarea pe strunguri sau pe masini de gaurit,
timpii de pregatire-incheiere se vor lua de la aceste masini. Daca se utili-
zeaza masini de filetat monoax, timpul de pregatire-tncheiere poate fi
asimilat la valorile corespunzatoare masinii de gaurit vertical, tinindu-se
seama de modul de bazare al piesei precum ~i de lucrarile suplimentare de
reglare a masinii-unelte ~i a dispozitivului.
7.4.1.2. Determinarea timpului de baza. La filetarea eu tarodul timpul
de baza se ealculeaza cu relatia

tb =~
»-»
+~r-»« = l +P + (~+~)
l1 l2
n n1
[min ], (7.9)

in care: l este lungimea portiunii filetate, mm; II - lungimea eonului de

atac al tarodului, mm, pentru care se recomanda l1 = (7 ... 9) p, pentru
tarozi eu con de atac ascutit, l1 = (3 •.. 5) p, pentru tarozi eu con de atac
normal ~i l1 = (1 ... 1,5) p, pentru
tarozi eu con de atac de fund;
l2 - lungimea cursei de iesire a
tarodului din alezajul filetat,
~s v
pentru care se recomanda ea l2
sa fie egala eu lungimea parW ac- "
tive a tarodului, pentru alezaje
patrunse (fig. 7 .5)~i l2 = 0, pen-
tru alezaje infundate (fig. 7.6);
P - pasul filetului, mm; n - tu-
ratia miscazii principale la eursa
de aschiere a tarodului, rotjmin ;
n1 - turatda miscarii de retragere Fig. 7.5. Lungimea de Fig. 7.6. Lungimea de
prelucrare luata la ealeu- pre lucrare luata la
a tarodului, rot/min. lu l ttrnpulul de baza la calculul timpulul de
'I'uratia miscarii prineipale tarodarea unut alezaj baza la tarodarea unul
se determina eu relatia strapuns. alezaj nestrapuns.
1000 . 'V •
n = P [rot/mm], (7.10)
rr: • D
in care 'Vp este viteza miscari! principale, m/min, iar D - diametrul exte-
rior al alezajului filet at, mm.
Viteza de aschiere la filetarea cu tarodul se determina cu relatia
Cv ·Dx .
'Vjl = K; [m/mm], (7.11)
Tm.p"
in care C; este un coefieient in Iunctie de natura materialului de prelucrat,
K; - un coeficient dat de conditiile de prelucrare, T - durabilitatea
tarodului, min, iar x, m, Y - exponenti.
Cu aceasta rela tie s-au calculat valori pentru viteza de aschiere la
filetarea cu tarodul a pieselor din otel, fonta censie ~i fonta maleabila
 "

260 Normarea lucrdrilor de filetare

Tabelul 7.20. Vlteza de asehlere la Jlletarea eu tarodul

I De mina
Pt. ptulrte
I Otel I. 5,3/
4,2
4,31
4,2
1 I'I' I '
,! iI
I; -
4,0 I, ill I 1
IF.c. 4,91 ~.91 1 I I : i

--1 De -mina I
Fm
. . ~:~i--
8.4' 6.8 6.1
-----1--1--1--1--1--'--
5,t) , ,
, I Pt. plullte 1 Otel, 6,31 6,3! 6,3! 6,3 I I 11 j'

s.a: 1
iF.c. 8,6II 6,31
I .
5,6i 4,6
I !! I 1
i
'

--I
I.' -.

IF.m. 17,3 12'2_10,9i~I __ I__ i

11

I__ '__
i De m.in~ Otel\ 10,4110.4\ 9,41 7.6 5,81 I 1 I i
! Pt. plulite I 8,4 8,41 8,41 8,4 " 8,4 i ,
1 .

I I
8

-i I De -.
10
mina
1 .ss;
,_

I Pt. plulite
[F.e.
I
I
F.m.
9,6 I 9,61
' 8.7 ! 7,0 'i 5,3
18'{2~_~117,01~6
10,61 10,6 10,6
1
8,5
1

10,31_
6.6' 6,0
Oteli 10,6i, 10,6\ 10,6 10,6 lo'611°'~1
ill
1 _1'_ I'-1-,-
I

:
,I J

I - IF.c. 9,8 9,81 9.8 7.9 6'01 5,a I I

__ 1 -
De mina
i
IF.m. ~li~l_
I 0
19,1_~~~~
11,3 11,3[-11,31 11,3
1o,7 __
8,7' 7,8 6.8
--1 __ 1 __
I I l
, __
I
i
j
" 12,5/ Pt. piultte i tel 12,6 12,6! 12.6' 12,6 11,31 10,31 9,6 1 i
I:,
, ! I I 1 i [

__ II -- IF.c.
IF.m.
10,3 10,31 10.3 10,3
20,1 ~~,1
8,01 7,2' 6,21
20.1 20,1 15,~ 14,01 12,1
I I
,__ ,_
~
!

I, fj ! De mina: 11,6 11,6 11,6 11,6 11,6 10,71 9,0 8,0 I I

11,

I~
16 1 Pt.~ piuli te I el 1
Ot , 13'0113'~! 13,°113,0
1
13'°111•91 11.0 ,10.31 ! 1
,t,J ,- ,F.c. I10,7 10,/1 10.7 10,7
1 10,7 9,6 8,3, 7,4 !
.I!;

-- i - 'IF.m.
-- I20.9!1__ 20.91---- 20.91-----20,9 20.91'
-- 18,7 -- 16,11'
~ 14,4.__ 1I__ , __
1
! De mina 15,1 15,1 15,1 15,1 13,6 13.6 11,8 10,a 8,6!
20 I Pt. piullte Otel,' 14,6/ 14,61, 14,6 14.6 14,61 13;3 12.3 1-B5, 10,31 .I
,i - ,
IF.c.
[
13,91 13,9! 13,9 13.9 13,9[ 12,6
I I'
10,9 9,7
I
7,91
1 i
i - ,'F.m'121,7i 1
27,1[' 27.1 1 27,1 27,1 24,5 21.2 18,9. 15,4 --1--
I
--, ----,-_._--------_···---1-- j
: De mina 17,0: 17.0 17,0 17,0 17,0 14,7 14.7 13,1 10,7 9,1
~ 1
j~ 25 I Pt. plulite , Otel ] 15,g'I' 15,91 15,9, 15,9 14,6 14.6, 13,61 12,61 11,31 10.3
I~.' il:,.I .
i, IF.e.
I " :1 I 1,.-.
- 15,6! 15,6: 15,6 15,6
'
14,6' 14,6/13,61 12,0 10,0' 8,4
I .1
___ ' - IF.m. 30,41 30,41 30,4 30,4 30,4 30,4 26,5 23,4 19,5 16,3
;1
I De mina
31,51 Pt. piulite
IOfel18,2T
I'
18,2
I 16,41116,4
18,218,2 -
16,4 16,4
18,218,2118,214,9 14,9i2."7Ilr6
16,4, 16,4 15,2 14.2 12,6 11.6 10,7 1
,
I -
F.c. 116.81
I
16,8
I
16,8 16,8 16,8 16,8\16,8
' 16,8 13.7 11,7110,2
__ I -.
.F.ffi_____ 32,7 32,7 32,~ 32,7 32,7 32,7 ~7 32,7 ..25,7 22,8 19,.: ,
1··1'
1
De mm~ Otell 31,01 I 31.01 3~,0 31,0 31.0 24,3 24,3 20.0 20,0 16.7\ 14.1 d

I
<31,5 Pt. plulite

! -
27'01 I I 27,0; 2/,0:
1
27,0 27,0 19,0 19,0

iF.c. /' 25,8! 25,81 ~5,81 25,8 25,81 21,5 21,5

16,3\ 16,6 13,3\ 12.3

18,0 18'°115,0 13,5

'~-
i - iF.m. 50,3[ 50,3[ aO,3, 50,3 50,3 41,9 41,9 35,1 35,1 29,2 26,3 I
Notatil : d este diametrul nominal al filetului; Fe - font a cenuste : Fm - font a maleabila

'l
•

f
1
r.

:'
t~~~j.l
;;:;E-;~;7~·r2;-;~.:
. ,,·~~·!£C
;c;.., ; .. »> ·c,,,,,. A
.• A
\._--.~,--...:-.~:::.~~,.~='.;;~:e:::.
Filetcrec eu ajutorul tarozilor 261

(tabel 7.20). In tabelul 7.21 sint dati coeficientii de corectie ai vitezei in

functie de conditiile de prelucrare.
7.4.1.3. Determinarea timpilor ajutator]. Timpii ajutatori depind de
tipul masinii-unelte. Pentru filetarea eu tarodul pe masini orizontale ~i
vertieale de filetat, timpii ajutatori legati de treeere slnt dati in tabelele
7.22 ~i 7.23.
Tubelul 7.21. Coeiicienlii <le eorectie ai vitezei de aschrere la liIetarea en tarodul

_____ -;- --;_K..:.V_=_R....:c~ VI' K1;2·Kv3·K,L1~·K,V5·Kv6

I 1 I Durabilitatea T, min .
[Materialul de pre-j TipuI ./30 i 45 i 60 ! 75 I 90 I 105 I 120 1 150 1 240
I Iucrat ; tarodului
.
I I Coeficientul KVl
i De
COCflb·c.ll~tn~tl:I.
d ura II alii
tarodulul
1

i: I Otel
I mina
Pentru,:
/-- --'--1--
I -
1
! - 11,2211,12'1' 1,001 0,93 I 0,86 10,79 1 0,64
1 I--
' HI
iFonta cenusle i
J piulite
-
1--=--1--=--1-=-1-=_ l'281~1~11'00
i 1,0411,021,00 0,92' 0,82 0,76 0,70
I 0,82

IFonta maleabila! - !-=-i-=-h,2211,12h,oo 0,93 '0:8610,78 1 0,64

I Grupa de aschiabilitate . . .. .
Coeflclentul I i' i' 7 Coettcientul materialului tarodulul, KV3
aschl b']'tT'i B ,C ... D jE ... HiK
liJ.atl!i~llu~u~11 Rezistenta la rupere CIr, daN/mm.2 Calitatea materialului tarodului
de prelucrat, 45! 55 !55 I 65! 75 : 85 !85 Rp3 I Rp4; Rp5 I C 120 I OSC 12
K"2 Coeficientul KV2 Coeficientul KV3

i 0,60 i 0,70; 1,001 0,900,80! 0,60:0,40 i.o j 0,8 i 0,7 I 0.6

Coeficientul tunctiei de
Coeficientul tipului gaurit file-
Coeficientul preciziei filetului, KV4 utilizarea lichidului de
tate, KV5
aschiere, KV6
Gradul de precizie
, Gaurl i Gaurt Cu lichid I Fara lichid
5 ! 6 7 lnfundate i strapunse de aschiere de aschlere
Coeficientul KV4 Coeficientul KV5 Coeficientul KV6

0,8 1 1,0 i 1,2 0,65 I 1,00 I 1,0 I

I 0,8

Tabelui 7.22. Timpi ajutiitori la Iiletarea plulljelor (de la U 16 la :\1 24) pe maslni ortzontale
de metat
Dimensiunea filetului
Poz. Denumirea minuirilor M 16 I M 18 I NI 20 I 11 22 I M 24
Timpul ajutator, min
1! Flxarca plulitet In menghlna 1 6,020,03- 0,03 0,04 0,04
2 I Fixarea taro dului in muta ! 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04
3 I Apropierea suportulut I 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
~i Reglarea la centru a tarodului ! 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04
o I Retragerea suportulul I 0,02 0,021 0,02 0,02 0,02
6 i Desprinderea piulitei i 0,02 0,03 0,03 0,03 0,04
7! Scoaterea tarodului din piuli1a ! 0,02 0,021 0,D2 9,02 0,03
8 I Spalarea piulitei ! 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02
--1 Timp ajutator total pentru 0 piullta !---0:I4 0,16 -a,iS. 0,20 0,24

In tabelul 7.24 sint indicati timpii ajutatori Iegati de faza la filetarea

eu tarodul ~i cu filiere pe strungul normal. Timpul ajutator pentru fixarea
tarodului pe strungul normal este de 0,06 min, la montare, ~ide 0,061 min,
la demontare. Celelalte componente ale timpului ajutator la tarodarea
 262 Normarea lucrarilor de tiletare

Tabehil 7.25. Timpi ajutator! pentru ma surarl de

Pasul filetului. mm Diametml
Poz.

1
I 0,5

1
I

!
1~0 I

2
2,0

4
I 3,0
Lungimea masurata a filetului, mm
6
i 4,0

8
I 0,10
5

I
I 10

0,11
I

0,12
IS
Timpul

2 2 I 4 8 ,I 12 I 16 0,16 0,17 0,18

3
4
3 6 12 I
!
18
I
24 0,23 I 0,24 0,25
4 8 16 24 32 0,29 0,30 0,31
i
5
6
5
6 I 10
12
20
24
J
I
30
36 I
40
48
0,36
0,43
0,37
0,43
0,38
0,44
7 7,5
I 15 30 45 60 0,52 0,53 0,54
8
9
10
12,5
I
I

I
20
25 I
40
50 I 60
75
i
!
80
100
0,68
0,83 I 0,69
0,85
0,71
0,88
10 15 i 30 I
60 Ii 90 I
I - 0,99 1,01 1,04

I I -
I
I
11 20 40 80 100 1,30 1,34 1,36
12 25 I 50 I 100 ! - I - 1,62 1,65 1,70

Obsertuuii. In tlmpul aiutator pentru masuratori de control la alezajele filetate, slnt

marul necesar de spire; c - desurubarea calibrulul tampon; d - masurarea filetului eu partea

Tabelul 7.23. Timpi ajutatori la filetarea piuli!clor (pina la :\1 14) pe ma~illi verticale de fiIetat
Dimensiunea filetului
M 4 1 M 5 I M 6 1 M 8 I M 10 I M 12 1 M 14
Poz. Denumirea minuirilor Numarul de piulite asezate simultan pe tarod
14 I 14 ! 20 I 18 ! 11 1 10 I 15
Timp ajutator , min.
il:' 1 Fixarea plulltel 0,06
I 0,04 '0,04 0,04 0,05 0,05 I 0,06 'I

2 Fixarea tarodulul in mandrin a 0,17 0,17 0,17 0,20 0,20 0,20 0,25
!I
'.1"
3 Cuplarea rotatiet axului masinii 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
It
4 Apropierea tarodului de suport 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02

lit,
5
6
Reglarea la centru a tarodului
Decuplarea rotatlei axului rna-
' 0,02 0,02 I 0,02 0,02 0,02 0,02 0,03

"I 7
8
slnll
Retragerea tarodulul I 0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
0,02
Desprinderea tarodului 0,14 0,14 0,15 0,15 0,17 0,17 0,17
9 Asezarea plulltel pe masa 0,01 0,01,1 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
10 Spalarea plulitei 0,005 0,005\ 0,005 0,005 0,005 0,0051' 0,005
Timp ajutiitor total pentru 0

I~
"I
plulita *) 0,121 0,12 i~I~~1

*) Tlmpul ajutator total pentru 0 piuliia s-a determinat ttnlndu-se seama de faptul ca
mlnuirile 1, 4, 5, 9 ~i 10 se refera la fiecare plullta, pe clnd la celelalte minuiri timpii aju-
0,15. 0,16

tatorl din tabel stnt datl global pentru toate piu lite le asezate pe tarod.
rtt
I1 pe strung (timpul pentru prinderea-desprinderea piesei, pentru comanda
masinii-unelte etc.) sint acelea folosite la operatia de strunjire ~i sint date
in capitolul corespunzator.
tn tabelul 7.25 este indicat timpul ajutator pentru masurari de con-
trol eu calibru tampon filetat.
7.4.1.4. Determinarea timpului de deservire de odihna ~i neeesitati
fiziologice. Timpul pentru deservirea tehnica, deservirea organizatorica
~i timpul de odihna la operatii executate la masina de filetat piulite este
dat in tabelul 7.26. tn cazul in care se folosesc alte masini-unelte, timpii
de deservire ~i de odihna se vor Iua din tabelele corespunzatoare .

;.
•!:

:1~.
.
..

Filetoreo cu ojutorul torozilor 263

control al filetelor eu calibru-tampon Ifletat

tiletului, mm
20 25 30 40 50 60 75 lOO
ajutatcr, ruin
0,13
0,19
0,13
0,20
0,14
0,20
0,14
0,21 I 0,15
0,23
I 0,17
0,25
0,18
0,26
0,22
0,30
0,26 0,26 0,27 0,29 Ii 0,31
I 0,32 0,35 0,38
0,32 0,33 0,34 0,36 0,37 I 0,40 0,43 0,48
0,39 0,40 0,41 0,43 0,45 0,48 0,52 0,56
0,46 0,47 0,48 0,50 0,53 0,56 0,60 0,65
0,55 0,57 0,59 0,60 0,64 0,67 0,72 0,78
0,72 0,74 0,76 0,78 0,82 0,87 0,94 1,00
0,90 0,91 0,94 0,97 I 1,01 1,06 1,14 1,22
I
1,06 1,08 1,10 1,14 I 1,22 i 1,26 1,35 1,45
1,40 1,42 1,45
1,81
1,50
I
1,57
1,95
I 1,65
2,04
1,77
2,18
1,89
2,36
1,73 1,76 1,85 I 1

incluse urrnatoarele faze: a - stergerea filetului; b - lnsurubarea calibrului tampon pe nu-

"nu trece" a callbrului tampon; e - punerea la loc a calibrulul tampon.

Tubelul 7.24. Timpii ajutiltori legali de faza la filetarea en tarodul sau filiera pe strungul
normal
Diametrul maxim al: piesei
POZ, I Modul de apropiere a sculei de piesa Denumirea minuirilor prelucrate, mm, pma la:
400 I 630 I 1000
Tfmpul ajutator, min.
1 Apropierea sculei de piesa prln I
Fara deplasarea papusil mo- deplasarea manuala a pinolei I
bile Retragerea sculel fata de piesa I 0,11 I 0,13 I 0.15
2 p:in ?eplasarea manuala a 'I I
plnolel

3
Cu deplasarea
~i retragerea
I Deplasarea
mobile
~i bloc area papusii 1'---1 ---'---

4 papusil mo- Apropierea sculel de plesa prin 1 ' 1

bile I Cu maneta deplasarea manuals a pinolei ,0,61 I 0,731 0,85

Retragerea sculel fata de piesa I
5 Cu surub prin deplasarea manuala a pi- I 0,91 1.23 1,55
6 ' nolei
j Cu 2 suru- Deblocarea ~i retragerea papusll
! buri mobile 1.21 1,53 I 1,95

Tobelul 7.26. Tlmpul de deservire tehnlco-orqanlzatcrlea ~i penrru odlhnii ~i neeesitatl fiziologiee

la maslna de iiletat piuUte

1-----
Caracterul timpului i Verticala Orlzontala
1 Dimensiunea maxima a fiIetului

Timp de deservire tehnicii in % din tb

Timp de deservire organizatoricii in % din (tb ta) + 1
)If 14
2,2
1,4
I M 24
2,0
1,2
T1mp de odlhna ~i necesltatt fiziologice in % din (tb + ta) *) i 2,5 3,0

*) Tlmpul de odihna ~i necesitatt fiziologice este detenninat pe baza Indlcattllor metodo-

logice ale Mlnisterulul Muncll din anul 1970, admittndu-se ca factorii de solicit are actloneaza
pe 0 perioadii ce reprezintii mal puttn de 50% din timpul efectiv (tb ta)' +
264 Normarea lucrdrilor de filetare

7.4.2. Exemple de colcul 01 normei de timp

7.4.2.1. Eiletarea cu tarodul pe strunguI normal. Sa se determine norma de tlrnp la file-

tar ea cu tarodul M 12-b (STAS 7447·73/Rp3). pe strungul normal SN 400. a alezajulu i
filetat M 12 x 1,5. prevazut la capatul unui ax din aLC 45 (fig. 7.7).
a. Yiteza de ascliiere la Illetarea ell tarodul
/35 a ot elulul aLC 45 se determina eu relatia Dp =
D' KVl . KV2' KV3' K; a : KV5 • KV6' unde : D =
20 10.3 m/rnin (tabelul 7.20) ; Kv, = 1,28 (durabi-
litatea tarodului T = 90 min) ; KV2 = 1.00
(pentru aLC 45. starea forjat ~i r ecopt, CJr =
= 74 daN/mm2. duritatea HE 197. grupa de
aschiabllltate El ;KV3=1,00 (rnaterlalul tarodului
~ Rp3) ;KV4 = 1,00 (gradul de precizie a filetului;
~ 6); KV5= 0,65 (aleza] nepatruns) : Er6 =1,00 (eu
lichid de aschlere). Rezulta
"» = 10,3 . 1,28 . 1,00 . 1,00 ·1,00·0, 65· 1,00 =
8,57 m/min.
b. Tiiraiia axului principal este n =
Fig. 7.7. Piesa cu filet interior prelucrat 1 000 . Dp cu
1 000 . 8,57
tarodul (exernplu de calcul). = ----~~~ = = 227 rot/min.
" . D " . 12
Cea mai apropiata turatie a masinn-unelte din cartea acesteia este n = 236 rot/min. Vtteza
7t • D . n 7t • 12 . 236
de aschiere corespunziitoare turatlel alese este "» = = 8,9 m/min.
1000 1000
Daca se ad mite ca tcleranta lungimii portiunlt .filetate este 1'1 = 2 mm, atunci turatla
l'
admlslblla din punctul de vedere al deplasarll axiale a tarodului este nadm = 1
p . Tinv
2
_ _ = 267 rot/min. unde Tinv = 0.005 min este tirnpul necesar Inversaril sensului
1,0 . 0,000
de rotatte a axului principal. Cum n = 236 rotrmin <l nadm = 267 rot/min. alegerea turatlei
este corespunzatoare.

c. Timpul de bazii este II ( --tb =

n. ill
l
~~-+
= 20
p 1,5
1 + -1 )
--
236 295
= 0,14 + 6 (1 + -- 1)
mln, unde t.uratia ill la cursa de retragere este adrnlsa la valoarea ill = 1,25 . tt = 1,25 . 236 =
295 rot/nun, (/ = 20 mm (fig. 7.7). /1 = (3 ... 5)p = (3 ... 5) 1,5 = 4.5 ... 7,5 mm).
d. T'imp ul ajuuitor legat de faza este 0,11 min (tabeI7.24) iar timpul ajutator pentru
montarea-demontarea tarodului este 0,121 min. Tl mpul ajutator pentru comanda strungulul
este de 0,070 min pentru alegerea turatiei cursei active ~i a cursei de r etragere ~i de 0,022
min pentru pornlrea universalului la cele doua curse. Timpul ajutator total va fi : l a = 0,11 +
+ 0,121 +
0,07 +
0,022 = 0,323 min.
Nu s-a luat in considerare timpul ajutator pentru masurar! de control cu calibru
tampon.
e. Tiinpii de deseruire telinica $1 orqanizaiorica $i pentrti odihrui $i necesiltu i [izioloqice
vor fi

tdt = 0,025 . tb = 0,025'0,14 = 0,004 min;

tdo = 0,011 (tb + tal = 0,011 . 0.463 = 0.005 min;

ton = O,07(tb + ta) = 0,07 . 0,463 = 0,032 min.

f. Titnpul pe bueatii va fi

toue = tb + ta + t.u + tdo + ton = 0,21 + 0,323 + 0,004 + 0,005 + 0,032 = 0,504 min.
 Filetarea cu ajutorul filierelor 265

7.4.2.2. Filetarea eu tarodul pe mastua vertiralll. de filetal piuli~e. Sa se determine

norma de timp la filetarea unei piulit e M 8 X 1 din OL 37 (STAS 500-68), pe 0 masina ver-
ticalii de ~iletat piulite, cu UIl tarod 2-M 8 x lB (STAS 1153-67/Rp3).
a. Vileza de asehiere se alege din tabeluI 7.20, v = 8,4 m/min. Din tabeluI7.21 rezultii:
Kn = 1.28 (durabilitatea tarodulul T = 90 min) ; ]{V2 = 0,60 (pentru OL 37 cu e;«: 44 da Nrrnm"
duritatea HE = 120, grupa de aschlabilttate B); K'3 = 1,00 (materiaIuI tarodului
Rp3); KV4 = 1.00 (gradul de precizie a filctului: 6) K"5 = 1,00 (alezaj strapuns) : Kr6 = 1.00
(cu lichid de aschiere).
'- Rezultii: vp = u- J{vt . J{V2 • ]{V3 • KV4 . K"5 . KV6 = 6,45 m/min.
1 000· vp 1000 . 6,45
b. T'uratia axultii principal este : n = = . = 257 [rot/mtn]
"It·D "It.8
n-Dv ti
Cea mai apropiatii turatie a axului principal este 292 rot/min. Rezulta : vp = ---
1000
"It·8·292
= 7,33 [m/mln ]
1000
c. T'impul de bazti pentru L = 1 + +/1 12 = 11.5 + 12 +
20 = 43,5 mm, unde Iungimea
L
piirtii de atac /1 ~i Iungimea actlva 12 slnt Iuate conform STAS 1153-67, va fi to = - =
p·n
43,5
0,15 min.
1'292
TimpuI pentru cursa de tntoarcere a tarodului nu intra in components timpului de
bazii pentru ca piuli tele se ridicii pe coada tarodtilui de unde stnt scoase periodic. TimpuI
pentru scoaterea plulltelor dupa desprinderea tarodului din mandrlna este Indus In timpul
ajutator legat de trecere care,conform tabelului 7.23, este la = 0,13 min.
d. T'im pul de deseruire tehnico-orqariizatoricd ~i de odihria $i neeesitati [izioloqice, din tabe-
lul 7.26, este t-u + Ido + Ion = 0,022.0,15 + 0,014 . 0,28 + 0,025 . 0,28 = 0,014 min.
e. Tim pul pe bucatti va fi
loue = 10 + la+ tdt + Ido + lon= 0,15 + 0,13 + 0,014 = 0,294 min.

7.5 Filetarea cu ajutorul filierelor

Filetarea cu ajutorul filierelor se executa manual sau mecanic. La
filetarea manuala filiera, montata in portfiliera, executa 0 miscare prin-
cipala de rotatie, in urma careia are loc autoavansarea sculei. La filetarea
meeanica, scula, montata intr-o mandrina, este avansata manual sau
mecanic de catre piesa, in timp ce miscarea principala de rotatie este exe-
cutata fie de piesa, fie de scula. Indiferent de modul de realizare a avansului,
trebuie asigurata coaxialitatea fiIierei cu piesa de preluerat, in special
la inceputul filetarii (primii 2-3 pasi).

7.5.1. Determinarea normei tehnice de timp

Norma tehnica de timp se determina cu relatia (7.1).
7.5.1.1. Determinarea timpului de preqatire-tneheiere, a timpiIor de
deservire ~i de odihna ~i neeesitati iiziologice. Timpii de pregatire-inche-
iere, de deservire tehnica ~i organ.zatorica ~i de odihna ~i necesitati fizio-
logice depind de masina unealta pe care se face prelucrarea ~i sint dati
la capitolele respective.
7.5.1.2. Determinarea timpului de baza. Timpul de baza se calculeaza
cu relatia
tb= L »-»,
p. n
L).
( --+-- 'I, [min] (7.12)
 ~,
~
266 Normarea lucrdrilor de filetare

in care: L = l + Il + l2 (fig. 7.8); L - lungirnea portiunii filetate, mm

Il = (1 ... 3)p - lungimea de patrundere, mm; l2 = (0,5 ... 2)p - lun-
girnea de iesire, mm ; n - turatia miscarii principale, rot/min ; nl - tura-
t;ia miscarii de retragere a filierei, rot/mill; p - pasul filetului, mm; i -
numarul de treceri.
'I'uratla miscarii prineipale se deter-
----L mina en relatia
1'000· v
n = P [rotjmin ], (7.13)
Tt·a
in care vp este viteza principala de aschiere,
~ mjmin iar d - diametrul exterior al su-
L rubului prelucrat, mm.
Viteza prmcipala de aschiere se deter-
Fig.7 .8. Lungimea de prelucrare luata mina en 0 relatie de forma relatiei (7.11).
la calcnlul ttmpulut de bazii la file- In tabelele 7.27 ~i 7.28 sint date valorile
tarea ell filiera.
nominale ale vitezei principale de asehiere,
iar in tabelnl 7.29 sint dati coeficienW de coreetie ai vitezei principale de
aschiere.
Tabelul 7.27. Viteza prtnelpala de asehiere la filetarea en miera a pieselor din otel
Diametrul Pasul filetului PJ mm, pina la:
nominal al
filetului, 0,5
I
0,7
I
I 0,8 !
I

1,0
I
i 1,25!
"
1,50! 1,75 I 2,0
1
2,5!
j

3,0 I
•

3,5 i
•

4,0 I 4,5 I 5,0

d, mm,
pin~ la: Viteza principala de aschiere vpJ m/min.

t 4,0
5,0
3,201 2,201
3,70 ' 2,80 2,20
ill
!
I
~
i~
6,3
8,0
4,75 2,90 2,70 2,201
5,001 4,50 3,50 3,201 2,45,
!
10,0 5,00i 5,00 1 4,801 3,701 3,001 2'~~i
i~
'1; 12,5 6,10 6,10 6,101 4,201 3,7?, 2, la 2,501 I

1
I:

i~
ih
16,0
20,0
25,0
31,5
6,501 6,50 6,50 4,90, 4,0:> 3,20 3,20, 2,70
8,001 8,00 8,00 8,00 1 6,50 4,90 4,25 3,70 2,90 \
110,20 10,20 10,201 7,90 6,10 5,301 4,70 3,50
,11,20 11,20 11,20111,20
.

8,30 7,30 6,20 4,801 4,10

3,J 3,25
40,0 11,50 11,50 11,50 11,50 9,701 8,45 6,601 5,35 4.401 3,50\ 3,20

I~
1

40,0 . 1
12,70 12,70 12,70,12,70 12,70 11,00! 8,45 7,00 5,70 4,801 3,45

Tabelul 7.28. Viteza principal! (le a~ellicre la iiletarca cu miera a pieselor din alinje neferoasc

Diametrul
Aj am a Aluminiu

,
nominal all Pasul filetului p, mm
11.:1.
.
filetului, . i
i. i
~,.mm, 0,5 \ 0,7 I 1,0 1 1,251 1,50 \ 1,75, 200 1 3,0 1 0,5 0,7 1,0 I I
1,251 ),501 1,75 1 2,0 1 I I
3,0
"!, pma la: Viteza principala de aschiere vpJ m/min.

4,0 9,2
9,2
6,2
9,2 6,5 i
1 !! i 14,0
14,0
9,3'
14,0 10,2
\!!
I!i' 1
6,3 i
8,0 13,1 13,1 9,2 7,7 i ! ! ;9,7 19,7 14,0 10,5

,
['
10,0
12,0
1~,5
la,O
15,4
1~,5 12,0 9,2 7.4)
rs.o 15,O! 11,5 7,7 7,7,
15,4 15,4'13,0 13,0 9,21' 9,2
1 i
'
~O,7
22,5
23,4
20,7 18,0 14,0 11,1
22,5 22,5 17,2 14,0 11,6
23.4/23,4 19,5 19,5 14,0
,

14,01
I
I
16,0
20,0 16,8[16,8 ·16,8 15,4 15,4 12,0 12,0 25,2 25,2 25,2 22,5 22,5118,0 18,01
r
11

11 24,0
30,0
40,0
20,8 20,8 20,8 16,8116,8 15,0 15,0 9,2
22,4 22,4 22,4 19,7119,7119,7119,7
24,5 24,5/24,5
12,0
24,5[24,5: 24,5[24,5115,0
31,5
33,0
37,0
31,5: 31,5 27,0 27,0' 22,5
33,0133,0 29,5 29,5 29,5
37,0[37,0137,0 37,0137,0
22,5 14,0
29,5 18,0
37,0122,5
•
f<

"~
'1'
r~
'~ i
I.'.··.. •
Filetarea cu ajutorul filierelor 267

Tabelul 7.29. Coeflelent] de eorectle ai vitezei la filetarea ell filiera

Materlalul de prelucrat: otel Kv = KVl·KV2·Kv3·K"4

Coefieientul durabilttattl sculel, Kv!
Durabilitatea T, min, plna la:
----6~0~-.----7~~5--~--~9~0~-,1 --~l'05 I 120
360
150 240
Valorile eoeficientului Kv!
(),9S
--....,l--:,2c::2---;-----:;1-,,1:-;:2:---·-;----::1;-,0~0::--! i 0,86 '''--<I --~O,-;:;7~8--'1
---=-0-=,6-;4--...,-----c: -=,5C"C -
0 5
Coeficientul lichidului
Coeficientul aschtabtlltattt matertalului de prelucrat, KV2
de aschlere, K'3

Grupa de aschiabllrtate Cu liehid I Fara lichid

de aschiere de aschlere
B 1 C ... D I E ... H
Valorile coeficientului
Rezlstenta la rupere crr, da Njrnrn''
de corectie, K'3
45 1 55 I >55 I 65 I 75 i 85
Valorile eoeficientului K"2 I

0,60 I 0,70 I 1,00 0,90 0,80 I 0,60

1,00
I 0,80

Coeficientul
calltatll
1 Calitatea MCW 14; C 15 Valorile -------
1,10

materlalulul
filierei, K "4 \
-o;---::c--:-
__ --c---:-M
materlalului
fiIierei

__a_t_er,ialulde prelucrat: alama ~i aluminiu

C 120;
OSC 10;
Rp3
OSC 12 I coeficientului
Kv,
u; = Kv! 'KV4 'KV5
1,00
0,83

Coeficientul tunctie de utili-Ic r hld d hl I

zarea lichidelor de aschiere u re 1 e asc iere I KV5
1,10
1,00
la aliaje neferoase: KV5 Fara lichid de a~chiere

Obseroaiie. Valorile c~eficientilor de corectle Kv! ~i KV4' la aschierea aliajelor neteroase,

se adopta valorlc ca ~i in cazul flletarll pieselor din otel,

7.5.1.3. Determinarea timpilor ajutatori. in tabelul 7.24 este indicat

timpul ajutator legat de faza, iar in tabelul 7.30 -- timpul ajutator pentru
masurari de control. Timpul ajutator pentru fixarea filierei pe strung

Tabelul 7.30. 'I'lmpul ajutator peutru masurar! de control la filetele extei-loara

oz.J 0,51 1
PaStil filetului, mm
12 1 3 I
A -

4 I
Calibru

5 6
I
inel t ilet at cu part.ea

5 1 10 15 j 20
"treec"
Diametrul filetului, mm
1 25 I 30 1 40 1 50 60 1 75 1 100
Lungimea raasurata a ffletulut, mm <Ttmp ajutator, min.
1:' 21 4 6 8 10 12 0,0810,08'10,0910,0910,0910,09 0,09 0,1010,11 0,1410,14
2' 2 4 8 12 16 20 24 0,1210,13 0,1310,14 0,14 0,14 0,15 0,16! 0,17 0,19 0,21
3 3 6 112 18 24 30 36 0,17i 0,17 0,18: 0,19 0,19 0,20 0,20 0,22 0,24 0,26 0,28
4 4 8 16 24 32 40 48 0,211°,22 0,23 0,24 0,24 0,25 0,26 0,28 0,30 0,32 0,36
5 5 10 '\ 20 30 40 50 60 0,2610,26'1°,27 0,28 0,29 0,3110,31 0,34 0,36 0,391°,43
6 6 12 24 36 48 60 72 0,31 0,31 0,32 0,33 0,34 0,36 0,37 0,39 0,42 0,46 0,49
7 7,5 15 30 45 60 I 75 90 0,37 0,381 0,39 0,41 0,42 0,4310,45 0,48 0,51 0,55 0,60
8 10 20 140 60 80 100 120 0,48 0,50, 0,52 0,53i 0,54 0,56 0,59 0,53 0,66 0,72 0,78
9 12,5 25 50 75 100 125 150 0,60 0,6210,64 0,65 0,67 0,70 0,72 0,77 0,86 0,89 0,96
10115 30 60 90 120 150 180 0,71 0,7410,76 0,78 0,80 0,83 0,87 0,92 0,97 1,05 1,14
11 20 40 80 120 160 200 240 0,94 0,97 1,00 1,03 1,05 1,10 1,13 1,21 1,28 1,39 1,50
12 25 50 1100 150 200 250 ,300.1,17 1,21 1,24 1,28 1,31 1,36 1,40\ 1,50 1,58 1,70 1,87
B - Calibru inel filetat ell partea "nu trece
131 10,051 0,05[ 0,061 0,061 0,06[ O,07[ 0,081 O,08[ 0,091 0,101 0,11
 li.,I~liH'1

268 Normarea lucrcrilor de filetare

este de 0,06 min la montare ~i 0,061 min la demontare. Celelalte compo-

nente ale timpului ajutator la filet area eu filiera pe strung sint date in
capitolul respectiv.

7,5.2. Exemplu de calcul al normei de timp

Sa se fileteze exterior capatul unui arbore din OLC 45 (STAS 880-(6) cu filet M
16 X L pe Iungimea I = 30 m-n, pe strungul normal SN 320. cu 0 filiera rotunda pentru filet
metric fin M 16 x 1 mm. avind cimpul de toleranta 6 g, executata In clasa I-a din Rp3, STAS
7382-66. Indeplinind co ndit.llle generale din STAS 8307-69.
a. Yiteza de ascliiere la filetarea cu filiera a materlalului OLC 45 se deter mina cu relatia
up = U. KV1' KV2' KV3' I{v4' unde: u = 4,90 m/rnin (tabelul 7.27); K1 = 1.00 (durabilitatea
filierei T = 90 min; KV9 = 1,00 (pentru OLC 45, Gr = 74 daN/mm2, grupa de aschiabtli-
rate B) ;KV3 = 1.00 (se folose~te lichid de aschlere 5 % ulei emulsionabil In apa}; KV4 = 1,00
(filiera din Rp3). Rezulta up = 4.90 m/min.
1000'up 1000·4.90
b. Turatia axului. principal este n = - = 97.5 rot/min.
. 7:·d 7:·16
Cea mai apropiata turatie a axului principal a strungului SN 320 este n = 100 rot rmlu
L· i (1--
c. Timpul de baza este Ib= -- + - 1) = --. 34·1 --"- + -'--
(1~ i1) "
= 0,61"min,
p n n1 1 100 125
unde lungimea L=l + + 11 12=30 +
(1. .. 3)' p + (0.5 ... 2,0)' P = 34 mm, i = 1) iar III =1,25 n=
1,25·100 = 125 rot/min.
d. T'impul ajutator legat de faza este 0,11 min (tahelul 7.24) iar tlmpul ajutator pentru
montarea-demontarea filierei este 0,121 min. Timpul ajutator pentru comanda strungului
normal SN 320 este de 0,070 min pentru alegerea t uratiel cursei de aschiere si a cursei de
retragere si de 0,022 min pentru pornirea universalului la cele doua curse. Timpul ajutator
total va fi la = 0,323 min.
e. T'im p ii de desernire tehnica s! oroanizatorica $i de otiiluu: $i necesitiui [izioloqice vor fi
(a se vedea cap. 5):

I
lat = 0,025 . Ib = 0.025 . 0,61 = 0.016 min;

laD = 0,011 (tb + la) = 0,011 . 0.933 = 0,010 min;

Ion = 0,070 (lb + la) = 0,070 . 0,933 = 0,066 min
f. T'itttpnl pe bucatii va fi tbuc = Id + la + t.u + IdG + ton = 0,61 + 0.323 + 0,016 +
+ 0,010 + 0.066 = 1,025 min.

7.6. Prelucroreo filetelor prin frezare

Preluerarea filetelor prin frezare se realizeaza pe masini de frezat
speciale sau universale, folosind frezele-dise sau frezele-pieptene. Frezele-
disc sint utilizate la prelucrarea filetelor lungi, lid = 2,0 ... 2,5, avind
pasul p?: 5 mm. Frezele- pieptene sint folosite la realizarea filetelor scurte
exterioare ~i interioare avind paaul p .:;;;;6 mm.

7.6.1. Determinarea normei tehnice de timp

Norma tehnica de timp se calculeaza eu relatia (7.1).

11

1ll'
1
!i:
ilw
\.
.•.

269

7.6.1.1. Determinarea timpului de pregatil'e-incheiere. Timpul de

pregatire-incheiere depinde de tipul masinii utilizate. In cazul masinilor
pentru frezat filet eu freza-pieptene, timpii de pregatire-ineheiere sint
dati in tabelul 7.31.
Tabelul 7.31. Timpul de preqatire - incheiere, Tp), la mastnlle pentru frezat
mete ell Ireza-pieptene
A - Pentru punerea la punct a masinll, sculelor ~i dispozitivelor

Poz. Modul de asezare a piesei TpjJ min.

1 In universal sau 1n bucsa elastica, tntre virfur! 25

B - Pentru operattl suplimentare

Poz. Denumirea o peratiilor Tp!, min

1 Montarea ~i demontarea dispozitivului pentru frezarea

filetului interior 8

7.6.1.2. Determinarea timpuIui de hazti, Timpul de baza se deter-

mina in functie de scula utilizata ~i de natura masinii-unelte.
La filet area eu freze-pieptene, timpul de baza se calculeaza eu relatia
tb = (1,1 ... 1,25)7t. cl = (1.1 ... 1,25)7t· cl [min] (7.14)
s.; Sz' z· ns

La filetarea eu freze-dise timpul de baza se calculeaza eu relatia

_Z_+~ i tb =[min]. (7.15)

np' p
La filetarea pe masini semiautomate de frezat filete, timpul de baza
~i timpul ajutator pentru apropierea ~i indepartarea sculei, sint cuprinsi
in durata ciclului ~i se calculeaza cu relatia

fvo = -1 r [mi
mIn,] (7.16)
np

in care: cl este diametrul exterior al filetului prelucrat, mm;

s, - avansul pe dinte, mm/dinte ; z - numarul de dinti ai frezei ;
ns - turatia sculei, rotjmin ; np - turatia piesei, rotjmin ;
L - lungimea piesei filet ate, mm; Zl = (5 ... 8) P - lungimea de intrare
~i iesire a frezei, mm; i - numarul de treceri; r - raportul intre timpul
unei rotatii a axului de distributie ~i timpul unei rotatii a piesei. Valoarea
acestui raport este indicata in cartea tehnica a masinii.
A vansul pe clinte s, la frezarea filetelor lungi cu freza-disc, se reco-
manda ;
s, = 0,03 mmjdinte pentru preeizia 7 ISO;
SZ = 0,06 mmjdinte pentru precizia 9 ISO.
 "'ii~;i~

270 Normarea lucrcrllor de filetare

Tabelul 7.32. Avansul pe dinte la prelucrarea

Diametrul f iletului

Materialul de prelucrat
Pin1l. la 30 I 30-50
Avansul pe dinte so' mmjdlnte, in functie

.p<,l- .-
1<p<2 2<p<3,5 I p<,l I i<P<2
Otel eu cs, ;;. 80 daN/mm2 0,03-0,04 0,04-0,05 0,05-0,06 J 0,04-0,05 0,05-0,06
Otel eu CSr < 80 daN/mm2 0,02-0,03 0,02-0,03 0,03-0,04 0,03-0,04 0,03-0,04
Fontii cenusie 0,05-0,06 0,06-0,07 0,07-0,08 0,06-0,07 0,07-0,08
Fontii maleablla 0,04-0,05 0,05-0,06 0,06-0,07 0,05-0,06 0,06-0,07

Valorile avansului pe dinte pentru frezarea filetelor scurte cu freze-

pieptene sint date in tabelul 7.32 .
Avansul pe dinte se poate calcula ~i cu relatia
8. = C, . p"8 • d1l,· D'» [mm/dinte], (7.17)
in care: p este pasul filetului, mm; d - diametrul exterior al filetului,
mm ; D - diametrul' frezei, mm; C. - un coeficient care tine seama de
natura. materialului ; Y., e, sint exponenti.x.,
Ttibelul 7.33. Valorile eoeflelentulnl Cs ~i ale exponentilor x., Y., ZS din relatla (7.17)
Treapta de precizie
llaterialul de prelucrat ISO 7 I ISO 9
11<40 111>40 I 11<40 I 4>40
,

,! OLe 45 618 '10-' 1280 '10-' 5760 '10---8 9120.10 6

»• Alarna 716 '10-' 1470 '10-6 6250.10-1 9950 '10-6
f C•
Duraluminiu 812.10-1 1680 ·10-6 6800 ·10 ....• 10800 '10-6
x. 326 ·10 3 326 '10-3 214.10 3 214 '10-3

I Y. - 543 '10-3 343 '10-3 34.6 '10-3 218 '10-3

t Zs 457 '10-3 457 '10-8 290 '10-3 I 290 '10-3

tn tabelul 7.33 sint date valorile eoefieientului ~i exponentilor.

~ Viteza de a~chiere 'lip la preluerarea filetelor lungi eu ajutorul frezelor-

I
disc se recomanda :
'171' = 30 ... 55 mjmin pentru piese din otel-carbon ;
~ '171' = 28 .. .40 mjmin pentru piese din otel aliat.
~
~ Viteza de aschiere pentru preluerarea filetelor seurte eu ajutorul
frezelor-pieptene se dotermina eu relatia (tabelul 7.34) :
I~~
!
IJ Tabelul 7.34. Valorile eoeficientului C", ~i ale exponentilor m, 3.'", Yv din relatla (7.18)

,
t Materialul de prelucrat Freza I Lichidul de aschiere I T, min, I c, I Xv I Yv I In
~
l I
Otel eu crr = 75 daN/mm2 Rp3 Ulei mineral eu sulf 150 18011981 0,410,410,5
I Fontii cenusie eu HB = 190 Rp3
1,Rp3
I Fiirii liehid de aschiere 240 270 1400,40,30,33
Fontii maleabilii ell HB 150 Emulsii 240 270 245 0,5,2,0 1,0

k 'lip Ov K" [mjmin ] (7.18 )

T"» S;" . p1lv
in care Teste durabilitatea frezei-pieptene, min.

I~
 Prelucrarea filetelor prin frezare 271

filetelor en Ireza-pieptene
de prelucrat, mm
I 50-76 Peste 76
Ide pasul filetuJui de prelucrat p mm
2<p~4 I P~l I 1<p~2 . -
2<P~4 P~2 I 2<P~4
I 0,06-0,07 0,05-0,06 0,06-0,07 0,07-0,08 0,07-0,08 0,08--0,09
i 0,04-0,05 0,03-0,04 0,04-0,05 0,05-0,06 0,04-0,05 0,05-0,06
I 0,08-0,09 0,07-0,08 0,08-0,09 0,09-0,10
0,08-0,09
0,09-0,10
I 0,10-0,12
0,07-0,08 0,06-0,07 0,07-0,08 I 0,08-0,09 i 0,08-0,09
Pentru eoefieientul de corectie K; sint date valori in tabelul 7.35.
Tabelul 7.35. Valorile eoetlelentulnl Kv = Km~.Kpv
I Coeficientul Kf) - Km" • Kp"

Materialul de prelucrat Coe f"rcren t u I !COCficientuIpreciziei de execu\ie Kp~

I materialului
de prelucrat KmfJ
Treapta de pre-j Treapta de pre-
cizie ISO 7-8 cizie ISO 9
e, < 50 daNjrnm- 0,7 I 1
Otel-carhon crr = 50 70 daNjrnm- 1,0!
crr = 70 80 daN/mm2 1,0 I I
!

cr, < 70 daN/mm2 , 0,9 1 I

Otel-aliat cr, = 70 ... 80 daN/mm2 0,8 I
HB < 140
I'

1,0 I 1,0 I 1,25

Fonta cenusie HB = 140... 180 I 0,7 I I
HB > 180 ~,~! I
Alame sl bronzuri I 2,0 I I
in tabelul 7.36 sint recomandate valori pentru viteza de aschiere
~i pentru avansul pe dinte la frezarea filetelor en freze-pieptene din otel
rapid.
Tabelul 7.36. Viteze ~i avansuri pentru frezarea filett'lor eu seule din ofel rapid

Poz. I Materialul de prelucrat Duritatea HB

-I

i
Viteza
de aschiere,
m/min
Avansul
pe dinte,
mm/dinte
1 Ot el-carbon de calitate (tip reprezen-
tativ OLC 20) 85-125 42
1""=
-in::::
.1.~,J-.LI,J 33
"\ I, ./ I I
175-225
!
\1 ,-; , I I 30
\i~;rl1r' I 225-275 I 25
I 275-325 I 21
j Y'",.'
2 Otel-carbon user aschlabll (tip reprezen- I \
,~, tativ AUT 12) I 100-150: 52 0,050
150-200 I 46 0,050
200-250' 38 0,050
250-325 i 30 0,025
3 Otel aliat (tip reprezentativ 41 MoC 11) 125-175 I--~ 0,050
175-225 'I 27 0,050
225-275, 21 0,038
275-325 I 20 0,025
4 Otel inoxidabil feritic I 135-185! 34 0,050
-5- Otel inoxidabil austenitic 1135-185 27 0,050
225-275 24 0,038
6 I Otel inoxidabll martensitic 135-185 34 0,050
185-225 30 0,050
275-325 18 0,025
 '-'"
--J

""

Tobclul 7.37. Timpi ajlltiitori peutru prlnderea ~i desprinderea pleselor la maslnl de frezat mete

Masa piesei, kg, plna la:

-
Dlametrul --~--
Modul de asezare universa- 1 2 3 1- 5 8 12 20 30
Lungimea piesei, mm I \
lului, mm I I I I
Timpul, min.

In universal autocentrat ~i
virful papusli mobile 200 500 0,28 0,29 0,30 0,32 0,36 0,40 0,45 -
1000 - - - 0,34 0,38 0,42 0,47 0,52
2000 - - - - 0,40 0,44 0,49 0,54
400 500 - - 0,3,2 0,34 0,38 0,42 0,47 0,51
1000 - - - 0,36 0,40 0,44 0,49 0,53
2000 - - - - 0,43 0,47 0,52 0,56
___ 0. _____ --_._---_._ ••• _---
,---------------------_ ..
_- ---~-, ..--- ------
In mandrine autocentrante 200 - 0,15 0,16 0,17 0,19 0,23 0,27 0,32 -
40() - - - 0,21 0,23 0,27 0,31 0,36 0,40
----------, ..-~ -------- ---- ----
lntrc vlrfuri (fara antrenor) - 500 0,21 0,24 0,27 0,31 0,35 0,39 0,44 -
- 1000 - - 0,36 0,41 0,45 0,50 0,57 0,63
--
Pe darn cilindric en piultta Modul de Plulita en ~aibii slmpla 0,36 0,37 0,38 0,40 0,42 0,43 0,46 -
--- --~ ---- ----
Iixare
Piultta eu ~aibii cu schim- 0,19 0,20 ~;;I 0,22 0,24 0,25 0,28
1 hare rapida z
--,..------.------.--~----~.-.- ---.'--'---"-'- ---~ o
Metoda de asezare a plesel 3
Q

Modul de asezare Actlonarea In vederea fixiirii Pe umar cu opritor I Dupa sablon re

Q

Timpul, min. c:
----------------------_ .. _-,----------------,---,--- ---- -------,-------- - ---._--_. __ ._--_._-----_._ .. _._-- C'l
a,
In bucsa elastica cu manson elas- Manualii 0,17 0,20
tic despicat 0"
,
Hidraulica sau pneumatica 0,15 [
0,18
Cu roata de mina 0,20 0,24 o,
CD

CD
Q
CD

_.-_~-.}L.~,_.....
~_-,..
_ .•....
~~~;..~ ~ ;;;,'"4'j>r_~i-' ~~:.i.-,~"~~·,'j.;.,'·;;:'"=, __,_.~,,';"~.;,~~;iL.~;:b_.~.J;?:·";:..:::'4 : - ';~""(",o,~,,
 Pr"']lIrrn,,,,., filetelor prin frezare

T'tlratia [rezei se calculeaza cu relatia

1000 . vp .
n, = [rot/mm], (7.19)
D 7t •
iar turatia piesei se calculeaza cu rela.tia
IIp = 8. ·z· ns [rot/ruin]. (7.20)
7t·d

7.6.1.3. Determinarea timpilor ajutatori, In tabelul 7.37 sint dati

timpii ajutatori pentru prinderea ~i desprinderea piesei la prelucrarea file-
telor pe masini de frezat filete, iar in tabelul 7.38 sint indicati timpii ajuta-
tori in legatura eu treeerea la frezarea filetelor exterioare ~i interioare.
Tabelul 7.38. Timpul ajlltiitor leqat de trecere la frezarea fiIetelor exterioare ~i lnterloare la mu-
slnile de frezat mete

" I
I II Inilliimea vtrfurilor, mm,
Filetul Tipul masinil- Scula Modul de deplasare longitudinala a capului pin" la:
I unelte aschietoare de frezat 150 I 200 I 300
I Ttmpul, min
I
I
I Freza
pieptene
I Cunivelii
roata de mina sau ma-
0,13
I
0,15
I 0,19
Frezii plep- Mecanicii --- ---
tene sau 0,10 0,11 0,15
Cu frezii disc
, cornanda I 100 0,15 --a,17 0:21
Exterior manuals 200 0,23 0,26 0,32
Freza disc Manualii ~entru lungimea I 300 0,26 0,29 0,36
"'" ffletului de: 500
750
I 0,27
0,33
0,32
0,38
I 0,40
0,44

Semlauto-
1000
-------I-A=-u-t=-o-m-ac- =-··--------'-----=:...::..::....
I 0,38 0,43
---
0,52
---
ta
I mate 0,015 0,025 0,030
M r t I . I-----W- 0,32 0,36 0,55
a~ua a ?en ru ungtmea] 100 040 045 070
Interior
Cu
cornanda I Freza
• flletulm de: I 1;)0
- '
0,48
,
0,56
,
0,74
manuala pieptene . • . \-----W-0,10 ----0}3!0;19
Me~amca pentru lungtmea 100 0,11 0,15 I 0,22
filetulul de: 150 0,12 0,19 I 0,32

7.6.1.4. ~Determinarea timpilor de deservire si de odlhna ~i neeesitati

Iizioloqiee, In tabelul 7.39 sint dati timpii pentru deservirea tehnica in
procente din timpul de baza ~i timpii pentru deservirea organizatorica ~i
de odihna si necesitati fiziologice in procente din timpul efectiv la pre-
luerarea filetelor pe masini de frezat.
Tabelul 7.39. Timp pentru deservire tehniea, deservire organizatoricii ~i odihna ~i necesitajt
iiziologice la frezarea filetelor pe masini de frezat filete
Inaliimea virfurilor, mm pina la:
J

Natura timpului 150 I 200 I 300

Tlmpul, min
Timpul de deservire tehrnca, t-u. in procente din timpul de
bazii 3,0 3,4 4,2
Timpul de deservire organtzatortca, ido, ~i timpul de odihnii ~i
necesitatt Ilziologice, Ion, tn procente din timpul efectiv le=tb+ta 5,2 6,0 6,8
 274 Normcirea lucrarilor de filetare

7.6.2. Exernplu de cclcul 01 normei tehnice de timp

Sii se frezeze filetul M 48 x 3la un racord din otel 41 MoC 11 (STAS 791-66), cu (J. =
95 da Nrmm-, cu 0 freza pentru taiat filet metric exterior, forma B, eu un diametru D = 63
mm, cu lunglrnea L = 40 mm, pasul de 3 mm, executata in clasa de precizie 1 ctel rapid Rp3
(Ireza E- B 63 x 40 x 3 - 1. STAS 3379-63/Rp3).
a. Avansul pe dinte, conform tabelulul 7.32, rezulta : Sz = 0,04 ... 0,05 rnm/dlnte ; se
~
alege Sz = 0,045 mrnjdlrrte.
~
b. Viteza deascliiere, vp=27 mrmln, se alege din tabelul 7.36, pentru HB= 217 daN/mm2. ..~
~;l
c. Turatia axuhii principal at [re:ei este
1 000 . v p 1 000 . 27 . ~
ns = = = 139 rot/mm
rt • D Tt • 63
Din cartea mnsinl! de Irezat filete se alege turata axului principal al frezei ns= 135 rot/min. l]
7tD·ns _ 7t • 63 . 135 Sz' Z • ns t~
Rezulta Pp = --
1 000 - = 26,7 mjmln ~i np =
r
1000 1t·d
-;: ~;

0,045 . 14 . 135 = 0,564 rot/min.

1t • 48

q ea mai aproplata valoare a turatlel axului principal al piesei este np = 0,56 rot/min.
In acest caz, avansul pe dinte devine
7t·d·np 3,14·48,0,564 ~ .
Sz = = = 0,04;, rnrn/dlnte
z . ns 14 . 135
(1.1 ... 1,25)·1td (1.1 ... 1,25)·3,14·48
d. Timpui de baza va tUb = = =1,95 ... 2,22 min
. Sz • Z • ns 0,045·14·135
Admittnd cii patrunderea ~i Ieslrea sculei are loc in timpul a 0,20 rotatit ale piesei, rezulta
tb = 2,13 min.
e. Timpui ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei in bucsa elastica rezulta din
tabelul 7.37 de 0,12 min, iar timpul ajutator in Iegatura cu taza rezulta de 0,11 min, conform
tabelului 7.38. Din tabelul 7.30 rezulta timpul ajutator pentru masurarl de control cu calibru inel
filetat "trece" ~i "nu trece", t' = 0,48 min;
a
/~' = 0,08 mln, timpul ajutator fiind la = 0,12 +
+ 0,11 +0,48 +
0,08 = 0,79 min.
I. Timpui de deseroire telinicti este de 3,4 % din timpul de haza, iar tlrnpul de deservire
organizatorlca ~i necesitatt fiziologice este de 6,0 % din timpul efectiv (tabelnl 7.39).
g. T'im pul de preqaiire-tncheiere este de 25 min (tabelul 7.31).
11! h. Duca se consldera lotul de piese de 50 bucatl, norma de limp pe buealii va fi Ne =
111
Tpt 25 3.4 6
IIIi! = --+ tb + +
la ide ido + 1011 = + 2,13 0,79 -+ 2,13 + (2,13 +-
0,79) = +- +
:; n 50 100 100
3,37 min/buc.

I'!I!'
7.7. Rularea filetelor
7.7.1. Principiul metodei
Prelucrarea filetelor prin rulare este un procedeu de realizare a file-
telor fara detasare de material. Obtinerea suprafetei filetate a piesei rezulta
It in urma unui proces de deformare plasttca superficiala la rece a semifabri-
;[ catului antrenat intr-o miscare de rostogolire ~i presat intre doua sau mai
multe scule profilate (role sau bacuri). Prin aceaata profilul sculei de rulare,
avind forma negativului profilului filetului de prelucrat, patrunde in mate-
rialul piesei, generind astfel filetul.

III
I;
It
!t
I'
:

lilt
 Tabelul 7.40. Schemele de rulare ~i domeniile de utilizare ale metodelor de rulare a filetelor
:10
c:
Metoda de rulare Schema de ruJare Domeniul de utilizare 0"
iil
Q
..•..
CD
ro
Q

Suruburi de Iixare cu filet trlunghiular

Rularea eu bacuri plane ell d = 30 mm, avtnd gradul de pre-
eizie 6. Suruhurl pentru lemn ~i suru-
buri autoaschletoare pentru metale
mol

rE,OD mob;; ~

Rularea eu 0 slngura rola cllln- FiIete metriee de precizie medie eu d =

drlca eu avans radial = 10 ... 15 mm, din aliaje neferoase
--+-.5;- sau din ot elurl moi

!?o/iJ"S,
Filcte metriee de preclzle ridicaUi (pre-
cizie 4-5) ~i de preclzle medie (pre-
Rularea eu doua role cilindriee cizle 6), eu dlarnetre exterioare lntre
eu avans radial 2 ... 100 mm

t1
'"

.~"hj"""'-' ; ", •.•......

.. .". _ . .. " "CH
r ·~7 ; u Qiii4ifx_,*,~c~

Tabelu17.40. (cnntinuare) l!':i

l\!etoda de rulare Schema de rulare Domeniul de utllizare
'"

?iesil?

Rularea cu doua role cilindrice, /folr! Si Filete metriee ~i, uneori trapezoldale, de
/'---
en avans axial prectzle medle, pentru orice Iunglme a
plesei de prelucrat

Iiesa f
RaId !/Xd
,SI
Rularea cu doua role cillndrlce, Surubur! de fixare ClI filet triunghtular ClI
en a vans tangen [Ial --- diametrul exterior cl = 1 ... 10 mm, de
RoM mobi/q preclzle medie

z
o
3Cl
;
Rala in pazili~ Cl
Ralti in paz/fie "/ relrasri C
\
de Iacr« ' ., ~
Rularea cu trel role cllinrlrlce, Suruburl de flxare, cu filet trlunghlulnr, g:
ell avans radial avind dtametrut exterior de 20 ... (\0
mm, de precizie rnedle (precizie 6) ~
c-
ID

iD
-
0- D
@
 •
1
Tabelul '1.40. (continuare) ;:c
c
0-
, Metoda de rula re Schema de rulare Domeniul de utilizace i;
i' o

R(J/o SJ Rolo S,
-
iii"
CD
Q
Rularen en trel role cllindrtce, Suruhurl de fix are, cu filet trlunghlular,
ell avans axtnl ell d = 4 ... 35 mm, avind prectzte
medle (precizie 6)

- 1 ---- ------- ---,

,I'
:i
'i

Suruburl de flxare, ell filet trtunghlulnr,

Rularea plunctnrf
Cll d = 15 mm, de preclzte medic (pre-
clzte 6)

-S}

---~

TgroQpenlrlJ
rulol S, . FiIete Interloare de prccizle, In matertale
Rularea filetelor Interloare ell duetibilitate ridleatil (alumlnlu,
bronzuri, otel-carbon moale), cu dla-
metrul de 3_ .. 30 mm
f'ies(J f'

-a
o,J
'"

'I
• H'· •••• \ !: _~:c~ ..•••...
=~ ·.=..
'-.:
..
,,'-
•.•..•.....•. L •••;.......
,.L~.:_' L_I .•.. -_" e ••···".·, on' <"._~.c.-"
..
>_~._ __'_"'_
278 Normarea lucrdrllor de filetare

Masinile de rulat filete se elasifica in functie de schema de rulare

utilizata (tabelul 7.40). Masinile de rulat eu baeuri pot sa fie orizontale
sau vertieale, dupa pozitia axei piesei in timpul rularii. Maeinile de rulat
cu role ei1indriee ~i avans radial pot sa fie de mai multe tipuri, dupa cum
una sau mai multe role etectueaza eursa de avans radial. Rularea eu avans
radial ~i eu avans tangential se poa.te executa ~i pe strunguri normale sau
strunguri revolver, echipate corespunzator eu role pe sania transversald,
a masinii. In general, toate masinile de rulat eu avans radial pot efectua
~i rulari eu avans axial.
Rularea filetelor, in comparatie eu alte procedee de filetare, are avan-
tajul posibilitatii prelucrarii unor filete precise in conditii de productivi-
tate foarte mare. In aceleasi conditii de preeizie, costul filetarii prin ru-
lare este de aproximativ doua ori mai mic fata de costul filetarii prin strun-
jire. Pe de alta parte, operatia realizindu-se fara detasare de material ~i
deci fara intreruperea fibrei de metal, filetul rulat va avea 0 rezistenta
marita la rupere ~i la forfeeare. In plus, datorita ecruisarii, filetul rulat va,
avea si 0 mai buna rezistenta la uzura.
Regimul de lueru la rularea filetelor eu ajutorul baeurilor este deter-
minat de viteza misearii reetilinii a bacului mobil, care pentru materiale
cu a,<60 daN /mm2, are valoarea medie de 5 ... 7 mjmin, iar pentru materiale
cu rezistenta de rupere cr, > 60 daN /mm2, are valoarea medie de 15 ... 20
m /mm.. E'XIS t~
a re 1avla
t'
v = 2 .t, n , 1Il care l est e lunzi
ungnnea curse!.. same!.
A

1000
portplaca mobila, mm, iar n - numarul de curse duble pe minut.
Numarul de rotatii ale piesei in timpul rularii filetului este dat
de relatda
Lb/·n
N = [rotjmin ], (7.22)
d2

in care Lb/ este lungimea utila a baeului fix, mm.

Regimul de lueru la rularea filetelor eu role eilindriee ~i eu avans
radial este definit de viteza tangentiak; a ro1elor ~i de avansul radial. Viteza
de rulare se alege in functie de materialul de preluerat ~i anume : SO... 100
mjmin pentrualama ; 60 ... SO mjmin pentru otel eu a;«; 50 daN/mm2;
30 .. .40 mjmin pentru otel eu a, = 50 ... SO daN /mm 2; 12 ... 15 rnjmin
pentru otel eu a; >SO daN /mm2.
Valorile avansului radial sint date in tabelul 7.41.
Tabelul 7.41. Avansnl radial la rnlarea filetelor en role cilindrice
Materialul semifabricatului
Pasul filetului,
mm
Aluminiu I Bronz, alama I 40 I 50
Otel eu or' daN/=2
70
I I 90
A vansul radial S r' mm/rot. piesa

0,2-0,5 0,03 0,02-0,10 0,02-0,10 0,02-0,10 0,02-0,07 0,02

0,5-0,8 0,05 0,03-0,16 0,03-0,15 0,025-0,120 0,02-0,07 0,02
1,0
1,5-1,75
II 0,085
0,10
0,06-0,15
0,08-0,17
0,06-0,15
0,08-0,17
0,06-0,10
0,08-0,15
0,035-0,09
0,05-0,12
0,025
0,035,
2,0-3,0 0,10 0,10-0,20 0,10-0,25 0,10-0,25 I 0,05-0,17 0,045-
 ~---------.~"~ ..•
~-"~-,",,"""" .~

Ruloreo fileteior 279

Tabelul 7.42. Numarul de rotaut ale piesei neeesare realiziirii iiletelor prin rulare en role en
avans radial
Materialul semifabrieatului
I
Pasul Jile!ului I I Bronz, alama ~i Otel eu
I
Otel eu Otel ea
mm I Aluminiu
,
otel eu 0 < 50
daN/mm'
0=50 ... 70
daN/=' I
0= 70 ... 90
daN/='
I 0>90, daN/='

I Numarul de rotatii

1,0-1,5 6-8 10-12 I 14-18 I 20-30 i 30-40

1,75-3,0 I 8-10 I 14-18 I 20-30 I 30-40 I 40-48

Numarul de rotatii ale piesei necesare realizarii filetului prin rulare

cu role cu avans radial este dat de tabelul 7.42.
In cazul rularii filetelor eu avans tangential, turatia.rolelor este euprinsa
intre 500 ... 5 000 rotjrnin, in functie de rezistenta la rupere ~i de duritatea
materialului prelucrat.
Rularea filetelor interioare se realizeaza eu 0 viteza de 6 ... 10 mjmin
in cazul preluorarii otelurilor ~i de 20 ... 30 m/min in eazul aliajelor
neferoase.

7.7.2. Calculul timpului de bczc ~.b)

in Nu exista 0 metoda unitara de ealeul al timpului de baza la rularea
filetului. De aeeea, praetic, timpul de baza tb se caleuleaza fie pe baza unor
relatii empirice, in functie de numai citiva parametri tehnologici ai pre-
lucrarii, fie pe baza unor masuri sau observatii efectuate in sectoarele de
productie ale intreprinderilor.
Relatia emprica pentru determinarea timpului de baza este
tb = 10-4 • OT • cl°,9 • pO,IS [min ] (7.23)
in care: OT este un coeficient ale carui valori sint date in tabelul 7.43;
cl - diametrul exterior al filetului rulat, mm; p - pasul filetului, mm.
Tabelul 7.43. Valorile eoeHcientului CT din reI alia (7.27)
Precizia filetului
Materialul de preluerat 4 I 5 I 6-7
Valoarea coeficientului eT
Otel eu HRC,;;; 25 45 40 38
Ot el eu HRC';;; 26 ... 32 48 44 42

La aplicarea relatiei (7.23) se admite ca valorile avansului radial sint

cele din tabelul 7.41, ca diametrul semifabricatului este exeeutat cu tole-
ranta indicata in tabelul 7.44 ~i ca viteza tangentiala a rolelor are valorile
recomandate in § 7.7.1.
In tabelul 7.45 sint date valorile timpului de baza la rularea filete-
lor exterioare eu cl = 6 ... 24 mm si p = 1,00 ... 2,00 mm, recomandate
de catre l\I.LO.~I. - LO.P.T.O.lVI. Exista 0 concordanta intre valorile
cuprinse in acest tabel si valorile similare ale timpului de baza rezultate
din relatia (7.23).

_. r~:,::,:::,·-::.::.".:-_ -,0 ,
 280 Normarea lucrdrllor de filetare

Tabelul 7.44. Toleranta diametrului semifabrieatului pentru rularea filetelor

Diametrul Toleranta diametrului semifabricatului, mm,

nominal al Toleranta Td. pentru treapta de precizie:
filetului, mm IT 8-9 IT 10 IT 11
- - - --
2,8- 5,6 0,071-0,100 0,025 0,048 0,080
5,6-11,2
11,2-22,4
22,4-45,0
I 0,100-0,125
0,125-0,170
0,140-0,190
0,030
0,035
0,045
0,058
0,070
I
0,100
0,120
0,140
0,084

Trefilare nu nu da

Ultima prelucrare a semi- Extrudere nu nu da

fabricatulul
S trunj ire nu da da

Rectificare da
, da da

Tabelul 7.45. Timpul de baza la rularea iiletelor exterioare eu role eu avans

radial pe masini de rulat iilete
Materialul de preluerat
1
Diametrul Pasul filetului
I Otel eu HRe •• 25 I Otel eu HRC = 26 ... 32
fiIetului mm Precizia filetului
mm I
4-5 I 6-7 I 4-5 I 6-7
'I'impul, min.
6 1,00 0,019 0,019 0,021 0,020
8 I 1,00 0,025 0,024 0,028 0,027

10
1,25
1,00
0,026
0,031
I 0,025
0,030
0,029 0,027
0,034 0,033
1,25 0,032 0,031 0,036 0,034
1,50 0,033 0,032 0,037 0,035
12 1,00 0,037 0,035 0,041 '0,039
I 1,25 0,038 0,036 0,042 0,040

I
1,50
2,00
I 0,039
0,041
0,037
0,039
0,043
0,045
0,041
0,043
i
~ 16 I 1,00 0,048 0,046 0,053 0,050
I;
I 1,25 0,050 0,047 I 0,055 0,052
1,50 0,051 0,049 I 0,056 0,053
2,00 0,053 0,051 I 0,059 0,056
20
I 1,00 0,059 0,056 0,065 O~
I1

I 1,25 0,061 0,058 0,067 0,064

l
1,50 0,063 0,060 0,069 0,066
2,00 0,065 0,062 0,072 0,068
24
I
I 1,00 0,070 I 0,066 0,077 I 0,073
I 1,25 0,072 0,069 0,080 0,076
I
1,50 0,074 0,070 0,082 I 0,078
~
li I 2,00 0,077 I 0,073 0,085 I 0,081
11
Pentru materialele de prelucrat care nu sint cuprinse in tabelul 7.45,
'i timpul de baza poate fi determinat din conditia ea acesta sa fie mai mare
decit timpul necesar realizarii rotatiilor necesare ale pieselor, conform
'il
:1.1!,
tabelului 7.42, adica :
i.1','.'
1tnnec' d
(7.24)
t
tp ~ 1 000 .'v,
1!

1 I;

i~
. .- \ t

Rulcrec filetelor 281

unde: nnec este numarul de rotatii ale piesei, neeesare realizarii filetelor
prin rulare eu role eu avans radial, rot/min; Vt - viteza tangen~iala a
rolelor, mjmin : d - diametrul exterior al filetului, mm.
In tabelul 7.46 sint date valorilo timpului de baza pentru rularea
filetelor exterioare prin avans tangential.

7.7.3. Determinarea normei tehnice de timp

Norma tehnica de timp, la rularea filetelor, se determina eu

relatia (7.1).
Tabelnl 7.46. TimpuI de hazii la rularca metel!)!' exteI'ioare ell role ell avans tanqenttal
pe maslni de rulat iilete

Pasul Turatia rolelor. rot/min.

1 Numarul de rotatii , ,
filetului
mm
I ale piesei *) ! 500 1000 I
Tjmpul de baza, sec.
1500 I 2500

,
0,75
1,00
11-27
14-31
I
I
1,3-3,2
1,7-3,7
0,7-1,6
0,8-1,9
0,4-'-1,1 0,3-0,6
0,3-0,7
0,6-1,2
1,50 17-35 I 2,0-4,2 1,0-2,1 0,7-1,4 0,4-0,8
2,00 21-40 I 2,5-4,8 1,3-2,4 0,7-1,6 0,5-0,9
2,50 23-43 2,8-5,2 1,4-2,6 0,9-1,7 0,6-1,0
3,00 26-47 I 3,1-5,6 t 1,6-2,8 1,0-1,9 0,6-1,1
*) Numarul real de rotatil ale piesei va depinde de materialul de prelucrat ~i de dimen-
siunea rolelor utilizate.

Tabelul 7.47. Ttmpul de pregatire-Illcheiere la Wetarea pr!n rulare pe mastnl de rulat mete

Denumirea operatiilor normate Tpf ' min.

Reglarea masinll de rulat filete ell role 8

Operatii curente
Primirea ~i predarea documentelor comenzii
respective, a dlspozlttvelor ~i aparatelor de 6
______________________ I__ m a_su_l_.a_t
__ __e_tc_. ----------_

Operatil suplimentare Inloculrea rolelor pentru rularea filetului 15

Tobclul 7.48, TImpul ajutator la rnlarea Jlletelor pe mashn de rulat Illete

J Diametrul exterior al filetulr:i, mm
Denumirea Precizia I ' ;
operatiei I
!
filetului 6 8! 10 12 I
Timpnl ajutator , min
16 20! 24

I I I
Rularea
Iiletelor
! 4-5 I 0,041 0,052
1
i 0,062 0,071 I 0,086 0,117 0,146

~uruburilor L---~-=~i
I,
0,040 0,051!
I
0,061 0,070
I
__ 0,085 0,115 0,144
I' '
Rularea ! 4-5 I 0,061 0,076 I 0,091 0,106 I 0,132 0,177 0,220
filetelcr I i I !
prezoanelor I 6-7 I 0,060 0,075 I 0,090 0,105 i 0,130 I 0,175 i 0,218

Valorile timpului de pregatire-incheiere Tp/ sint date ill ta,belu17.47.

Timpul ajutator in legatura eu operatia, la rularea filetelor, este dat in tabe-
282 Normarea lucrcrllor de filetore

lul 7.48, pe baza observatiilor ~i masurarilor' efectuate in diferite ateliere

de productie. Timpul de deservire tehnica, de deservire organizatoricasr
de odihna si necesitayi fiziologice este dat in tabelul 1.49.
Tabeiul 7.49. Timpul pentru deservirea loeului de munea la filetarea prin rulare )le maslnl de
rulat fiJete

Diametrul exterior al filetului, mm <10 I 10-25 I 25-50 ~

--
I
TIrnp de deservire
Timp de deservire
tehnica,
organtzatorlca,
% to
% (to + tal
1,8
--I
2,0
I
I
2,0
2,4
l 3,0
3,5
i;
Obseroaiie. T'impul de odihnii sl necesltat l Ilzlologlce este euprins in timpul de deservire W'
organlzatorlca,

7.7.4. Exemplu de calcul

Sa se ruleze filetul surubului precis, eu cap hexagonal conform STAS 4272-70, eu filet
M 12 X 1,25, eu abateri limitii ale flletulul conform cirnpului 6 g STAS 8165-68, eu lunglmea
100 mm, avlnd earacteristiei mecanice conform grupei 6.8-STAS 2700/3-69, cu Iungimea
parttl filetate de 30 mm, la gradul de precizie 6, pe 0 rnasina de rulat filet GWR 80 (model I
IV).
a. Alegerea reqimulni de lucrti. Pentru cr, = 60 da Nrmrn'' (conform grupei de caracteristici
mecaniee 6.8), din tabelul 7.41 se alege viteza tangentiala a rolelor, v = 35 rnjmin, I
iar avansul radial s = 0,08 mm/rot. ptesa. Sint necesare minimum 16 rotatll ale piesei pentru ';1
realizarea filetului prin rular e (tabelul 7.42).
b. Detcrmtnarea normei lehnice de limp. Din tabelul 7.45, pentru filetul M 12 X 1,25,
gradul de precizie 6, HRC ,,;; 25 rezulta : to = 0,036 min. Din tahelul 7.48 rezul ta ta = 0,070
min. Din tabelul 7.49 se ohtine : t-u = 0,02·to = 0,02 . 0,036 = 0,00072 ~ 0,001 mln, sl tdo + ~
ton = 0,024 . (to + la) = 0,024'0,106 = 0,00254 ~ 0,003 min. Timpul pe bucata va fi tbue = J
10+ la+ +
tdt tdo+ ton = 0,036 +
0,070 +
0,001 +
0,003 = 0,11 rnin, iar norma tehnica

de timp va fi NT = Tpl + 1011e, In care n este seria de Iabrlcatte.

I
n i,l
~
7.8. Rectificarea filetelor

7.8.1. Principiu! metodei

Prin operatia de rectificare a filetelor se realizeaza finisarea filetelor
calite, prelucrarea filetelor de precizie * precum ~i prelucrarea filetelor in
vederea obtinerii unei calitati superioare a supratetelor active.
La piesele filetate care trebuie sa aiba in exploatare 0 duritate mai
mare de 30 HRO sau 0 rezistenta peste 120 claNfmm 2, se degroseaza file-
tul prin metode de aschiere uzuale, si, dupa tratamentul termic, se supune
unei operatti de finisare cu discuri abrazive. Daca pasul filetului este mai
mic decit 0,5 mm, nu se aplica operatie de degrosare anterioara tratamen-

* In eategoria filetelor de precizie se includ : a/ toate filetele metrice sau in toll ell pro-
fil trlunghlular, trapezoidal sau Ierastrau (eu destlnatie generalii) al caror ctmp de tolerant a
este mai strlns sau eel mult egal eu cel preseris pentru filete din clasa de precizie finii; b/
toate filetele trapezoidale ale suruburtlor condueatoare din clasele de precizie O... 4 ; e/ toate
filetele pentru callbrele ~i eontraealibrele de filetat; d/ toate Illet.ele care trebule sii asigure
deplasiiri cu 0 precizie impusa.
 ------~------.----~---- .-------.--------.~---. -.--.~----.---~-~

Rectificarea filetelor 283

tului terrnic, deoarece, in timpul efectuarii acestuia, s-ar produce deear-

burarea spirelor filetului. Astfel, prelucrarea filetelor tratate termic cu
pasul sub 0,5 mm, fie exterioare, fie interioare, este posibila numai prin
rectificare. In cazul filetelor interioare, cu diametrul sub 20 mm, pentru
care operatia de rectificare devine foarte dificila, se aplica rodarea cu dor-
nuri de fonta ~i pasta abrasiva.
Rectificarea filetelor se aplica la urmatoarele categorii de piese:
piepteni de filetat; cutite-diac de filetat; calibre tampon ~i calibre inel
pentru filete (indiferent de profilul filetului); role pentru rularea filetului ;
freze de filetat; suruburi conducatoare etc.
Preeizia obtinutd pe masinile de rectifieat filete este, in general,
urmatoarea : pentru pas, precizia este de 3 ... 5 [Lm pe 25 mm lungime,
pentru unghiul profilului ±5', iar pentru diametrul mediu 6 ... 8 [Lm.
Metodele de rectificare a filetelor sint condittonate de forma, preci-
zia ~i dimensiunile piesei de rectificat.
a. Rectijicarea cn disc obraei» cn mai mulie projihlri prin patrum-
dere. La filetele mai scurte de 70 mm, cu pasul sub 2 mm, se foloseste
rectificarea cu disc abraziv care are pe partea activa practicate mai multe
canale circulare, cu profilul corespunzator filetului ce urmeaza a fi prelu-
crat (fig. 7.9). Latimea discului abraziv este mai mare cu 2 ... 3 pasi deeit
lungimea filetului.
b. Rectijicarea cu. disc abroei» C~t ~ln
singwr projil, c'n aoan« longit~lclinal. Pie-
sele eu lungimea filetata mai mare de v
70 mm, sau cele care trebuie sa asigure 'I ~:1f:"

d.eplasari cu 0 precizie impusa se recti- ;,JI-

fica cu un disc abraziv cu grosimea de
6 ... 10 mm, cu profil corespunzator file-
tului de prelucrat (trapezoidal, triun-
.s;ll~r"'"
ghiular etc.) (fig. 7.10).
e. Rectijiearea en diec abraei» Cll
mai mnlte projilnsri cu. anxms longitud'i-
nal, Filetele cu precizie mai mica, cu 0
lungime mai mare decit latimea discului
abrazrv, se rectifica cu un disc de •• 5/
20 ... 70 mm Hi,time,eu canale circulare
avind profilul golului filetului. Lucrul se Fig. 7.9 Rcctiflcarea filetelor eu disc
abraziv eu mai multe profiluri prln
desfa~oara dupa metoda avansului tan- patrundere.
gential (fig. 7.11).
d. Rectifiearea inierioarii en ilisc abraei» en nn sinqu« projii sau. en mai
multe projiiuri. Aceasta metoda se foloseste pentru filete fine, a caror
lungime nu depaseste 25 mm (fig. 7.12 si 7.13).
e. Iieciiiicarea [ileielor etcterioare pe masini de reetijieat jara centre.
Prelucrarea se desfa~oara dupa aceleasi principii cu rectificarea exterioara
a pieselor cilindrice cu observatia ca linealul de sustinere se inclina eu un-
ghiul de inelinare al elicei filetului, iar discul de antrenare se tnclina cu
dublul acestui unghi. In acest fel se asigura deplasarea piesei in miscarea
de translatie in eorespondenta cu pasul filetului (fig. 7.14).

-~S'i'jl1H - .• ".n.,'·.)
J
284 Normarea lucrdrilor de filetare

VBff,;, VL .
vittlttr-
v( .
xr
(·1
·:1·.
"":1.:1·
,,\1:1,"
I:fJ
\// _ S{
----,MAvf!(MYM;
n;\\\\\~\\ 11 \ \i \
\PG"n 1\;\\:\\",I\\i\\
·--·-:i-r~-\~-i
1-~-,Ji--:\rctt\\
1 i\\::
\\\ :1 \ \ ~ \ \ " \ \ \

~. ~~'\V\:A:/\V"W ~~
-'IQ ::;~
c

Fig. 7.10. Rectificarea cu disc abrazlv Fig. 7.11. Rectificarea cu disc abraziv cu
cu un slngur profil. mai multe profiluri en avans longitudinal.

--- Jp

Fig. 7.12. Rectificarea filetelor

Sf
Fig. 7.13. heetifiearea filetelor inte-
interioare cu un disc abraziv rioare en UIl disc abraziv en mai
en un singur profit multe spire.

l'
\,f
v
1 U I!
\

VedereiJ din A
Fig. 7.14. Rectificarea filetelor exter loare pe maslnl de rectificat fara centre.
 -----~-- ------------'"1 I

Rectifica rea fi letelor 285

Eficacitatea 1'ect·ificiir·ii cu disC1.~1'icu mai multe profile se determinii

astfel:
• La rectifiearea eu metoda eu avans transversal al diseului si eu avans
longitudinal al piesei (fig. 7.9), cu disc eu mai multe profiluri; eu relaj ia
\ ~ ~--. '.
n2·I·i1 (7 2~) [0/]
K ==. 64 ;~ \S/ 1 . .o /0'
. '-"~J
P·111·N
in care: 1'1,1 ~in2 reprezint.a turatia piesei in cazul in care rectificarea se face
cu un disc eu un singur proftl.respectiv eu mai multe profiluri, rot.jmin ,
i1 - numarul de treceri la rectifiearea eu un disc cu un singur profil ;
N - numarul total de rotatii ale piesei in care se realizeaza intregul avans
longitudinal; I - lungimea filetului, mm; p - pasul f'iletului, mm .
• L~ rectificarea cu disc abraziv cu mai multe profiluri, cu avans
longitudinal (fig. 7.11) rela.tia este
K
113 • I . 1'1
= 64 . [%], (7.26)
n1(1 2H) . ·i2 +
in care: n3 este tura.tia piesei la rectificarea cu disc cu mai multe profiluri,
cu avans longitudinal, rotjmin ; i2 - numarul de treceri la rectificarea
cu un disc cu mai multe profiluri ; H - lat-imea discului cu ma.i multe pro-
filuri, mm.
Preeizia de prelucrare la rectifica.rea filetului cu discuri cu un singur
sau cu mai rnulte profiluri se exprima prin abaterile de pas si prin abaterile
diametrului mediu al tlanourilor (tabelele 7.50 ~i 7.51).
Tabelt1/ 7.50. Precizia de prelllcrare ce se po ate rcaltza la rrctiiicarea ell tHscmi ell ° siu!Jllni spin'!
Tipul de piesa care se rectifica Abaterea la pas, !-lID

Suruburt conducatoare pentru maslnl-unelte ± 5

Contra calibre de filet ± 5
Calibre de filet de lucru ±10

Tabelul 7.51. Precizta de prelucrare ce se poate renIiza pe mastnile de reetlficat filete, in Il!llc~ie
de pro cedeu l Iotoslt
i
Abaterea la d ia- Abaterea de pas
Procedeul de rectificare rnetrul mediu al I pe 0 lungime
filetului,;.cm I de 25 mm, urn
Rectificarea cu discuri cu mai multe profiluri, eu avans
transversal (prin patrund ere) ±30 ±5 ... 8
Rectificarea cu discuri eu mal multe profiI uri, eu avails lon-
gitudinal ±15 ±5 8
Rectifiearea en discuri cu un slngur prom ± 5 ±2 3

Un alt parametru care se urmareste pentru sta.bilirea corecta a normei

tehnice de timp este rugozitatea suprafetelor ob tinute prin rectificare.
In mod curent , la operatiile de rectificare, se obti n rugozitati cu valorile
indicate in tabelul 7.52.
Tubelul 7.52. Valor ile rugozitatii flnncGl'i!or fiIctelor obtlnute prin r('ctijjn'l"1'
Tipul f iletului sau al unbinarii filetate I Rugozitatea, Raj iLlIl

Calibre ~i contracalibre T ~i NT inel ~i tampon 1 0,20~ 0,80

Tarozi, cutite disc, suruburi conducatoare, role pentru rulat fiIete I 0,80 ~ 1,60
Plese importantc incarcate dinamic, in suruburl fiIetate i 0,80 ~ 1,60
lmbmarj etanse, incarcate dinamic constant, eu lnngime de 1mbinare I
scurta, lnsa sup use la sarcini statice mari : 1,6

--·rs.,i ··~~I ~_titr m· ..._yt

 286 Normarea lucrarilor de filetare

7.8.2. Determinorea normei tehnice de timp

Norma tehnica de timp se calculeaza cu relatia (7.1).
7.8.2.1. Determinarea timpului de preqatire-tneheiere, Timpul de
pregatire-incheiere se va lua in functie de masina de rectiticat utiliaata.
7.8.2.2. Determinarea timpului de bad. Un parametru de care depinde
timpul de baza il constituie, pe linga parametrii regimului de asehiere, ~i
calitatea discurilor abrasive. Pentru rectificarea fiIetelor se recomanda
utilizarea, discurilor abrasive cu parametrii menttonati in tabelul 7.53.
Tabelul 7.53. Diseurl abraztve pentru rectificarea fiIetelor
PasuI filetului
de rectificat,
Degro~are I Finisare

mm Granulatia I Duritatea Granulatia I Duritatea

Pina la 0,5 5- 6 N-O I 4- 5 N-O

0,5-0,9
1,0-1,25
1,5-2,5
6- 8
8-10
10-12
N
N
L
I
I 5- 6
6- 8
8-10
N
N
L
2,5-4,0 i 12-16 L I 10-12 L
4,5-5,5 I 12-16 K 10-12 K
Timpul de baza se determina cu relati»
tb = --L [miu]
lUll, (7.27)
n·p
in care: L este lungimea filetului, la care s-au adaugat ~i lungimile de
intrare ~i de iesire a discului abraziv, mm; n - turatia piesei de prelucrat,
rot/mill; p - pasul Iiletului, mm.
Timpul pentru inapoierea discului abraziv in pozijda iniyiaIa se sta-
bileste cu reIatia
tgOI =[min]. L (7.28)
P 'nllol'

in care nllol este tnratia axuluiprincipal Ia cursa de inapoiere, rot/min.

'I'urapia piesei la rectificarea filetului cu disc abraziv eu unul sau mai
multe profile, cu avans transversal se determina cu relatia
po,s
n = Cl [m/mill], (7.29)
DO,7. t
in care: Cl este coeficient care tine seama de cantitatea de aschii indepar-
tate de pe piesa (tabelul 7.54) ; P - pasul filetului, mm ; t - adincimea de
aschiere, mm; D - diametrul nominal al filetului, mm.
Tabelul 7.54. Valorile coeficientului Cl
~
:1 Metoda de rectificare a filetului Operatia de rectfficare C,
Cu disc monoprofil ! Rectificarea filetului dupa tiiiere prin:
aschiere st callre 6
Cu disc eu mal muIte profiluri. eu avans
transversal Rectificare din plin
I 15
Cu disc cu mai multe profiluri cu avans
longitudinal, dintr-o slngura tre-
i
cere Reetifieare din plin
Rectificare de Iinisare a Iiletulul taiat
II 0,9

prln aschiere ~i calit 0,32

 ------------ "\

Indicafii cu privire la alegerea metodei de filetare 287

'I'uratia piesei la rectificarea filetelor eu diseuri abrasive eu mai multe

profiluri, eu avans longitudinal, se determina eu relattile
h _ Z.pO,5_
n = Cl' [rot/mm] sau n = Cl' [rot/nun], (7.30)
DO,7 . po,s • t DO,7. t
in care h este latimea aetiva de lueru a diseului abraziv, mm, iar z - 11U-
marul de spire ale diseului abraziv.
Numarul de treeeri i si adincimea de aschiere t se stabilese in functie
de marimea adaosului de prelucrare. In general, numarul de treeeri seIa
i = 3, in care caz adincimile de aschiere se stabilese astfel :
t1 = (0,5 0,7)Ac [mm] ;
tz = (0,2 0,4)Ac [mm]; (7.31)
ta = O,lAc [mm],
in care Ac este adaosul de preluerare pentru rectificare, mm.
7.8.2.3. Determinarea timpilor ajutatorl. Timpii ajutatori se stabi-
lese in functie de tipul masinilor de reetifieat utilizate ~i se dau in tabelele
de la capitolul respectiv.
7.8.2.4. Determinarea timpiIor de deservire ~i de odihna si neeesitatl
fiziologice. Timpii de deservire ~i de odihna si necesitati fiziologiee se vor
lua in functie de tipul masinii de reetifieat folosite, din tabelele de la capi-
tolul respeetiv.

7.9. lndicotii cu privire la alegerea metodei de filetare

Pentru obtinerea unui filet eu caracteristici stabilite precis (pas,
profil, diametru, numar de inceputuri etc.) se pot utiliza diferite metode
de prelucrare care difera intre ele prin precizia ~i calitatea supratetelor
rezultate, dar mai ales prin eeonomieitatea prelucrarii.
Alegerea corecta a metodei de prelucrare a filetului are 0 foarte mare
importanta in obtinerea de eonsumuri minime de timpi de baza ~i de timpi
auxiliari.
In tabelul 7.55 se prezinta, comparativ, consumurile de timp de baza
~i de timp auxiliar pentru eele mai rasp indite metode de prelucrare a file-
telor pe 0 lungime de 100 mm (material OLC 45) ~i pentru diferite tipuri
de filete.
Din analiza tabelului se desprind urmatoarele concluzii:
- filetarea cu cutite din otel rapid este metoda cea rnai putin pro-
ductiva, indiferent de tipul filetului; ,
- produetivitatea cea mai ridicata apare la obtinerea profilului
filetului prin deformare plastica (rulare);
- produetivitatea prelucrarii create, ehiar la formarea filetelor eu
cutitul, prin utilizarea de eutite prevazute cu placute din carburi metalice;
cutitele eu placute, montate intr-un cap rotativ (filetare in virtej), asigura
o produetivitate de 5 ... 9 ori mai mare in comparatie eu prelucrarea file-
telor en cutite cu placute asezate pe caruciorul masinii-unelt.e ;

..~
--Sf' 'U#,'--} '1 gc-' war'Tth Wia
 288 Normarea lucrdrilcr de filetare

Tabelul 7,55, Co nsumurtle de tlmp de bazii ~l de tlrnp auxlllar pentru diIerite

metode de Iormaro a filetului

1 1 Scula eu care se prelucreaza

i ''g!",I;:; I Cutit prevazut I 1I !
Nr.
ert.
Tipul
filetului
In' ,
! imensrunea
i filetuIui "'I EIementuI de
timp
Din
otel
I
eu pli:icu\ii din

I
carbun metahee FiJiera
rotunda
I Ta rozi
Frezil dei
,filetat.
ell mal,
i Rola
de
'"""
'3
'
!
I
rapid Asezat
pe
~~ezat
In cap
i mu.lte
spire I. filetat

I
1 I i
"01
d, Icarucior rotativ I
L;!
I Timpul, mm

1 i
ITimp de baJ i I ! i I I
1
Filet metric
1 exterior de iiVI10
I !z~ 'I
x 1,5 4 1~lmp aUX1-
, 2,13 -=-l----I~!----I
I I
I 1'"
0,26 0,034 I
1_-'-=-1_-_
I treeCl'e'
! , I'
lliar legat de
1 I'
I
I

_-_I
1 11 ,

__ -_ ~I_-_I~~I
'I
,:::za 1,81 0,17 0,2~1 0,0';'0
1 1 i_:!otaJ 3,94 0,104
I ! ITimp clebazii 4,47 0,31 I - -! - O,HO 0,078
Filet metric! !Timp auxi-]
11 1---:--- ---,----:---1---
2
I exterior de !1I124 x 2 6 llial~ legat del I i I !
~'----l----I----'
[trecere i
!
I Ifaza
ITotal
2,28
II
6,75 ~I_-_I----=-I----=-I~I
0,21 0,149
0,227
I
I
1

, , I i
limp debaza 7,86 0,38 I 0,28 I_=_!_- __ I~!_- __
FIlet extenorl I ITimp aux i- ! ! 1 : i 'I

3 I trapezoidal ITr80x 4 I 8 ",uar legat del, i i I I I I

detreeere I i
ifa7ii i
2,95 ~~'-=-i----l~!-=-
! i l_iTotal i 10,8~ 2,32 0,39 - I - : 2,09 i -
V'l ,! i !Timp debaza I 7,86 1,59 0,28 -=-1----!18oi---=-
cl et extenor! I I, " !--- ------ ---1---1--' -'-i---
trapezoidal i :~Ilnp auxl-1
11 i !!!
4 I fiira canale ITr80 x 4 8 l!la~. legat de, ') ! 1 ! 'I

de Ieslre i~ ,ifaza I~ _",94 ~ ~!-=- ---!----

_ I : I' ;Total 110,81 3,53 0,:39 1 - 2,09!- I -

I i -I:~mp de baz~ 8,25 0,49 0,56 I !0,1831 0,82! - -!

,Filet metric' I Illmp auxl-' i ! I I :
;:;
trecere i i :faza
i
I interior de !l\I-!8x 3 6 lliar. iegat del'
2,38 ~
~
~ -
'I
0,421
i
0,25 i -
I 1

I I !
I~~tal. _110,83 2,2~ 0,67 - 0,60:3 1,07 I i -
'I t lnt ' I I illmpaebazal 9,6 I 2,0, 1,06 - -: - I -
F1 e In ertor • 1---1--- --- ---'---1---1---
i i
j"..,"
I

trapezoida 1 i ~Imp , awn-j, I !

1 6 fara canal !Tr80x 4 8,:l!,ar legat de ,I,' 'I "I i ' I

de ie sir e ; ,:aza : ~.4~ 2,45 0,1: -=-I'_- __ :_=_l_=_

i:
J,
{
! [Total i 13,0& 4.52 1,1', -, - I - I -

- precizia ~i calitatea suprafetelor sint superioare la prelucrarea

eu cutite montate pe caruciorul masinii-unelte in comparatie eu filetarea
in virtej.
i~ Alegerea metodei de filetare se face tinind seama de : volumul pro-
ductiei, natura materialului care se prelucreaza, precizia ~i calitatea de
I
suprafata impuse, dimensiunile ~i profilul filetului, in asa fel incit sa se

I l.
asigure productivitatea ~i economicitatea fabricatiei.

'I

i
I
-~---------=~.-~
..
~--,---. --------.

Capitolul 8
NORMAREA LUCRARILOR DE FREZARE

8.1. Generalita1i
Operatia de frezare se poate executa pe mai multe tipuri de masini
~i anume :
masini de frezat orizontal ;
masini de frezat vertical;
masini de frezat universal;
rnasini de frezat longitudinal (portal) ;
masini de alezat ~i frezat ;
maeini de frezat cu tambur;
masini de frezat eu masa rotativa ;
masini de frezat multiax.
Prezentarea unitara a normarii tehnice pe masinile de frezat se face
prin prezentarea metodelor ~iposibilitatilor de prelucrare pe tipuri de supra-
fete: mentionindu-se la fiecare tip de suprafata masina care poate fi uti-
lizata. Se vor prezenta posibilitatile de prelucrare pentru urmatoarele
suprafete :
- frezarea supratetelor plane (orizontale, inclinate sau vertical e) ~i
a pragurilor (umerilor);
- frezarea suprafetelor profilate, a eanalelor de pana ~i a altor
canale (in T, V etc.).
F'rezarea supratetelor plane se poate face cu freza cilindrica elicoidala
(STAS 578-67), cu freza cilindro-frontala elicoidala (STAS 579-71),
cu freza cilindro-frontala cu dint! rari (STAS 2217-66) sau cu freza cilin-
dro-frontala cu diametrul 80 ... 250 mm (STAS 6308-67).
Prelucrarea suprafetelor plane J
cu freza cilindro-elieoidala (fig. 8_1.) ~ /'1'-\
se face pe masini de frezat orizontal . - . -t'T ~
la care H'i;t-imea frezei trebuie sa fie ~ ~h~_::::LJ~
mai mare decit latimea suprafetei
care se prelucreaza. .
Frezarea cu freze cilindro-elicoi-
dale se poate face, in functie de sen-
fJ=t

~-
sul de rotatie al frezei ~i de sensul Fig. 8.1. Frezareaellcotdala.
If

plana ell freza cillndro-

de avans al piesei, prin doua metode,
(fig. 8.2): frezarea in sens contrar avansului ~i frezarea in sensul
avansului.
Frezarea in sens contrar avansului se caracterizeaza prin ecruisarea
suprafetelor prelucrate pe 0 anumita adincime, uzura in general mare a
dintdlor frezei ~i 0 rugozitate mare a spratetei prelucrate.

19 - c. 1815

r. ill 51 -- T - ··YW.ecft, ~
290 Normarea lucrcrilor de frezare

Frezarea in sensul avansului se

caracterizeaza printr-o .productivitate

a
I \iF.!
- Iil

Fig. 8.2. Sensul de rotatle a frezei la

sporita cu circa 50 % in comparatie cu
prima metoda, 0 rugozitate de supra-
fata mai buna, insa in t.impul lucrului
apar socuri mari la angrenarea fieearui
dinte al frezei in material.
in fig. 8.3 se prezinta sehemele de
prelucrare a unor supratete plane sime-
frezarea plana cu freze cllindro-ellco idale : trice sau asimetrice (praguri) cu aju-
a - In sens eontrar avansului ; b- In sen-
sul' avansului.
torul frezelor cilindro-frontale.
Frezarea unor supratete plane ver-
ticale sau a unor praguri, se poate face ~i cu ajutorul frezelor cilindro-
frontale en coada, cilindrica STAS 1684-67, sau conica S',I'AS 1683-67,
(Iig.S. 4), sau eu freze
disc cn trei taismi.
STAS 2215-67,' ;;;i
~ freze-disc cu trei tai-
suri en dinti in zig-
zag, STAS' 3861-67)

1~
(fig. 8.5).
Frezarea supra-
...• fetelor plane simetri-
ce sau asimetrice ori-
zontale cu ajutorul

Fig.8.3. Frezarea praguri-

i-- 101' si umerrlor cu freze
<I> .cillndro-Irontale.

~
Fig. 8.4. Frezarea praguri-
101' ~i umerllor cu freze
VI1 clllndro-Irontale cu coada.

l
n
a b
 '\

'-
291
Generolitotl

~-f.~l1J
1

itt~r-~
tl
,
, /~;" ~l...
-l-
<c..,
{-.-1-
,
I1 c
'.' ~
+

qL
~"

~---W. -n-- lz l If ' I

-\a -r
a /;
Fig. 8.5. Frezarea pragurilor en freze disc.
frezelor cilindro-Irontale eu alezaj sau eu coada se face pe masini de frezat
vertieale, pe masini universale de frezat, pe masini de frezat eu masa
rotativa sau pe mu~ini eu mai multe axe.
Frezarea supratetelor plane vertieale sau a pragurilor se poate face,
in runctie de scula, pe toate tipurile de masini prezentate.
Frezarea canalelor de pans se poate face, in functie'de forma acestora,
en ajut orul frezelor pentru eanelat cu coada cilindrica, STAS 1680-67,
sau conica, STAS 1681-67 (fig. 8.6), cu ajutorul frezelor disc pentru

~E!\ ~
i
~.-.-¥
._~=
~:
,Ill!. 1 .10-

-£\t---~
li .. .\1,\. ~
V-I,

-£{r-,~r
11 " . /

!W7
o~~

.h/.wr7/7~=/Jr;T/////' c
D,/'

:t:lp-'~ =1@~#f=a-
L-f} .
i' ,11,i i J I' t-o
a b d
Fig. S.5. Frezarea canaJelor de pana en freze pentru canelat ell coada,

!n m·I··'fxt··; 1 n- ·'Tft'·ttht· *
 292 Normarea lucrarilor de frezare

canale, STAS 580-67, ~i a frezelor disc cu trei tai~uri, STAS 2215-67

(fig. 8.7), sau cu ajutorul frezelor eu coada pentru eanalele penelor disc,
STAB 5257-66 (fig. 8.8).
~
d • . l~. ·1 I· t
-+-t- [ l'
f------+l.

~-:=tl-
Va/o~g--- Va/ong.-

E:
-8-~
a; b
i~ Pig. 8.7. Frezarea canalelor de pana ell freze disc pentru canale,

.--:m-~h
i
i Alte canale, in functie de forma ~i de

I profilul acestora, se pot executa cu freze cilin-

dro-frontale cu coada cilindrica
1684-67, sau conic a, STAS 1683-67 (fig.
STAS

l ~:'
8.9), freze pentru canale T, STAS 1682-66
~~
(fig. 8.10), freze unghiulareconiee en coada
cilindrica, STAS 5145-67 (fig. 8.11), freza
disc pentru canale, STAS 580 -67, freza disc

Ir ····
Fig. 8.8. Frezarea canalelor pentru
penele disc. cu trei tai~uri, STAB 2215-67 (fig. 8.12),
I~ sau cu freza semirotunda convexa, STAB
1: 3546-67, (fig. 8.13, a), freza unghiulara
1
biconica, STAS 3542-67 ~i freza unghiula-

'\' l "'->
ra simetrica, STAS 5651-67 (fig. 8.13, b).
Prelucrarea acestor canale, in runctie de
tipul frezei, se poate face pe masini de frezat
orizontale, verticale sau universale,

.t
!;-
i.
,·l 8.2. Relotic normei de timp si
determinarea elementelor componente

Norma de timp pe bucata

ale ocesteio

se calculeaza
iir~ cu relatia
it
ilf
Nt = T
pi
+ t, + fa + tdt + fao + ton (8.1)
n
Fig. 8.9. Frezarea eanalelor ell in care definirea elementelor componente s-a
freze cillndro-frontale ell coada, facut in cap. 3.

,~
!II!.

ill..
:lr

IIiir _
 "i

Relotic normei de ~i determinarea elementelor componente ale acesteia 293

.•...• ,

~
---t- [ ,+- \
...
--'-+
/ I ' ,

~~ :'\ .
.j..;' . Vu
_ ~_T
!
I.

_': ' i-» : ( I + . . va

' I I

j /(\1 ')\' , I
~:

a. b
Fig. 8.10. Frezarea canalelor T.

~ i', /-i--,
.t ,',... ,

t
. . ~-L\ \
\?::\~j'r;---!-j~~,
~t /_-':::'--
Vcr

'I
I, .
JTU'..J'L::::...k..ol.::~''''''--
...s-!--l-. -*-
t & L

Fig. 8,11. Frezarea canalelor eu Fig. 8.12, Frezarea eanalelor eu freze

freze unghiu lure conice. disc pentru canale.

. /l- n

BlB--ff±t:±f ~
om~)(\

-~
~ <-·t -----r- , r==t-=1~
<v7' ,
-co-

M~;,I

Q
b
Fig. 8.13. Frezarea eanalelor cu freze semirotund sau freze unghlulare simetrlce.

!..Ill ftW'-nM iiI

 294 Normarea lucrarilor de frezare

8.2.1. Determinarea timpului de preqotire-incheiere

Timpii de pregatire-incheiere (tabelele 8.1 ... 8.4) sint da~i pe tipuri
de masini, defalcapi, in majoritatea cazurilor, in timpi pentru operatii
curente ~itimpi pentru operajii suplimentare de pregatire-mcheiere.
8.2.2. Determinarea timpului de bozc
'I'impul de baza se poate stabili fie prin calcul, cunoscute fiind dimen-
siunile suprafetei de la faza sau operatia care se executa ~i parametrii
Ttibclul 8. I .. TImpul de pregatire-iochcierc Tpf. min, la preluerurtle pe masini de Ireznt orizon-
tale, vcrtteale !jiuni versale
A - Peniru reg/area mastnii, a scuielor st dis poziliuelor

Poz.
II Modul de asezare ~i fixare a piesei I Numarull
de suru-]
bun de:
Grupa maslnii, eu .lungimea mesei,
mm:

I fixare 1<750 1750-1000\1000-150°/ >1500

1
-I·
I Pe masii. pein fixare cu ~urUburi\ - 161 18 I
1----:--- I 20 27

2/
2 I r- I' .
n meng lllla sau Ulllversa
. I I _'_12 -i ~I~
16,5 1 19
__ 24
2_6_
28
29

54 I Intre
i
- virfurl, in universal, pe cap divizor sau I 2
4 11 2091 ~ I· 22
24 23
-J.6 I 27
29
61 In dispozitiv de divizare : 6 I 2{) \ 26 28 31
- \-.-'-
7 1
~! 10 dispozttlv cu masa de, kg:
I :;;;25
4 I
18
__ 6 _! _19.5,
I 21
22.5,
24
25.5
27
28,5

9
~!
! I >25
1__
4
6_1
I 21,5
23
I
_1'_
24
25,5,~
I 26 30.5
32.5
I -
11IN'iurnarul
, 1
11
12
d • ..
e freze nccesare cxecutaru . .
operatter, I
1 1-2
3-4 i
. I'5' 251 s.s
7
13, buc. : , >4! \ 7,5 10,5
j -I !--i--i--- ------
14 I
!
Primirea ~i predarea documentatlei, cornenzli
ell indicatllle necesare, a sculelor, dlspozt-
I
! -
i
9
I
i 10
I 11 I 12
I I·!
I'

Ir tivelor ~i aparatelor de masura I

B - Pentrii aciiurii su plimeniare

il~ 15
16
Mont area a dot montanti care sustin consola
Montarea montantulut individual la eonsola cu re-
2
2
i
!
2
2
I 2
2
'I 3
3
.,I' glarea ,pe dorn
17 1\1.ontarea rotilor dtntate pentru t~ierea splralelor 3 4 I 4 I' 4
1!!r, 18 Montarca capulul vertical de trezat 10 12 I 14 16
I.
19 Montarea mesel rotunde (\ 7 I 7 8
20 Mont.area dlspozitivului de copiat 7 8 : 9 110
21 Rottrea papusli axului principal 2 2 1 2 3
22 Rotirea m esei la un unghi dat 1 1 I 1 2
23 Montarea unui opritor si a crlcului 2 2,5 I 3 4
Obseruaiie. In cazul montarti unui complet de freze, format pc dorn, timpul se ia dupa
pczitla 11, indiferent de numarul Irezelor.

~
~ ------------------------------------
 ------------

Rera!ia -narmei de limp ~i" delerminorea elementelor componente ale acesteia 295

Tabelul 8.2. Timpul de pregUtire-lnc]lciere Tpi' min., la preluerarile pc maslnl de Irezat

Ionqitudlual (portal)

A - Penlru reg/area ma$inii, a seuielor $i dispozittuelor

,
Numarul I Lungimea mesei, mm -I
poz.' Modul de asezare ~i fixare a piesei frezelor
fixate 1)
.
< 1600 11601-3000 I
>3000 I
I
1 Pe rnasa, eu fix area prin suruburi eu plac], - 18 21 I 24
2
3
in menghlna sau in dispozitiv asezat
manual 2) I
I
1-2
3-4
21
24
24
27 I
I
27
30
33
4 I >4 27 30 I

---- I

- 27
fl
6
7
l'n dispozttiv,
rldlcare
asezare en dispozitiv de
1-2
3-4
21
24
27
2'!
27
30
I
t
I
30
33
8 >~ 30 33 36
I
I
I
9 Primirea ~i predarea documentelor, eo-
menzii eu lndicatllle necesare, a seu- 10 11 I 12
lelor, dispozitivelor
masura
sl aparatelor de
I I
1
I

B - Pentn: aetillni suplimeniare

10 Introdueerea sub un unghi a capului frezei 2 3 4

Observafii.l) In cazul montiirii unui nUTaI' mai mare de freze pe dorn, timpul se deterrnina
dupa pozitnle 2 sau 6.2) Timpul este dat pentru fix area dispozitivului ell 4- suruburi ; pentru
Iiecare surub in plus se va adauga la timpul din tabel 0,6 min.

Tabe/LlI 8.4. TimJlUI !le pre!l[ltirr-inclwierc Tpi' min., la maslnt de Irezat ~i de eopiat

Lungiraea mesei
Poz, Modul de asezare ~i fixare a piesei pina la 1500 mm

1 IPe masa, eu fixarea prin suruburi cu placi, In menghlna sau In dispo-

24
zitiv montat manual 1)

2 I in dispozitiv mont at eu ajutorul unui dispozitiv de ridieat 2), intre 28

vlrfuri cu cap divizor

Obserooiii, 1) Timpul este dat t inind seama de montarea ~i dernontarea frezei st dispo-
zitivului de coptat.o Ttrnpul este dat pentru fixarea dispoz itivului cu patru suruburi ; pentru
fiecare doua suruburi in plus se adauga cite 1,3 minute.

'::.i.'~""" • ~ -.r .. __ _" - ~ ~

~
 296 Norrnoreo lucrcrilor de frezare

Tabelul 8.3. Timpul de pregatire-ineheiere. Tpt• min. la mnsirrl orfzontale de alezat ~i frezat

A - Penlru reglarea masinii, a sculelor si dis pozitioeior

Numarul Diametrul axului, mm:

Poz. Modul de asezare ~i fixare a piesei sculelcr
montatc
I <85 IS5-1I01 >110

1 1- 3 12
2 ·i- 6
I 14
13
15
15
17
3 Pe masa cu Ilxare prin suruburl sl bride 7-10 16 17 19
4 11-15 18 19 21
5 I
I 16-20 21 22 24
i
6 I 21-30 25 26 28
I
7 I II
I
1- 3
I 14 15 17
8 I 4- 6 16 17 19
9 I I 7-10
I 18 19 21
10
I Manual
11-15 20, 21 23
11 I 16-20 23 24 26
12
I 21-30 27
I in dispozitiv de ghtdare, coltar,
I-----
28 30
I dispozitiv de centrare, cind --- --' ---
I acestea se monteaza : 1)
13 I 1- 3 II 17 18 20
14
15
I Cu dispozi-
4-
7-10
6 19
21
20
22
22
24
tiv .de ridi-
.,'
~:. 16 care 11-15
I 23 24 27
:'j
!
17 I
I
I

I
16-20 26 27 29
18 21-30 30 31 33
I
I I
!
I 19 I, Primirea ~i predarea document.elor, comenzii cu Indlcatifle
i
I !
necesare, a sculelor, dispozltivelor ~i aparatelor de ma-
! i sura 10 11 12
I·
I· i 1

II B - Pentrti aetiuni suptimeniare

ill
20 Intoarcerea mesei sub un unghl prin transmisie eltcolrlala cu
f'lxare ~i desfacere 1,5 1,8 2
21 Montarea ~i scoaterea suportului demontabil 3 4 5
22 Montarea portcutttulul pe platou 4 5 6
23 :\Iontarea cutitulul in prelungitor 0,7 0,8 0,9
,11
24 Morrtarea unui opritor 2 3 4

Obseruaiie. I) Tunpul este dat pentru fixarea dispozjtivulul cu cl suruburt ; pentru fie-
care 2 suruburi in plus se vor adauga cite 1 ... 3 min.

!~
:',1",'

:n
r
I
:;

Ili~
_______________________________________________________________________________ u \

Relatia normei de timp ~i determinareo elementelor componente ale acesteia 297

regimului de aschiere (avansul de lucru §ituratia piesei sau in locul acestora

viteza de avans), fie cu ajutorul unor normative stabilite pe baza relatiei
de caleul, fie cu ajutorul nomogramelor. ..
In tabelele 8.5 ~i8.6 se preainta relatiile de calcul ale timpului de baza
pentru prelucrarea suprafetelor plane cu ajutorul frezelorcilindro-elicoidale
I
Tabelul 8.5. Calclllul timpului de baza la irezarea suprafe!elor phme CD freze cilindro-e}icoidale

I{) = _L_ i = ~±.!.l+ I, ,

sz.z.n sz.%.n
11 = V t (D - t) + (0,5 ... 3) mm {v. Jig. 8.5, a) I. "7 (2 ... 5) mm (v. fig. 8.5, b)

Adtncimea de aschiere t, nun

Diametrul
frezei
mm
2,5 I 3,25
t
I
t
4,0
I 5,0
I

I 6,3
I 8,0 I 10 !
I
12,5 ! 16 1
Distan\a

mm
I.
Distanta lb mm
I
40 I 9,7110,7
') i 13,0
L,O
--' i 14,6 16,0 17,3 18,5 19,6
I
2

----[---- 60
60
63
10,9
12,0
12,3
12,1
13,4
13,8
13,6
15,0
15,4
16,0
16,6
17,0
16,6
18,4
18,9
18,3

21,0
20,0
---- ---- ------
20,4 22,3
23,0
21,6
24,4
25,1
23,3
26,5
27,4 3

80
90
75 13,4
13,9
14,8
-I-'-~
15,0
15,6
16,6.
17,0
17,4119,4
18,6 20,6
18,7 20,8
21,5
23,0
23,2
24,0
25,6
25,6
26,4
28,3
27,9
29,0
31,1
30,7
32,0
34,4
4
100 15,6 17,5 19,6 21,8 24,3 27,1 30,0 33,0 36,6
110 ~ ~ 20,6 22,9I 26,5 28,6 31,6 34,9
----
39,0
125
130
117,5
17,8
19,6
20,0
22,0
22,5
I 24,5
25,0 I
27,3
27,9
30,6
31,3
34,0
34,6
37,5 41,81 I
38,3 : 42,7 i
5

Obseroaiie. La valoarea 11gasitil. tn tabel trehule sa se adauge (0,5. _.3) mm pentru a se

aslgura accesul liber al frezei la suprafata dq,.prelucrat.

~i cilindro-frontale. Sint calculate pentru fiecare caz in parte §i lungimile

de patI'llndere a frezei.
In tabelul 8.7 se presint.a relatiile de calcul pentru timpul de baza
~i pentru lungimile de patrundere in cazul prelucrarii pragurilor §i umeri-
101' cu ajutorul frezelor-disc cu trei tai§uri. Se dau sub forma tabelara ~i
lungimile de patrundere a sculei calculate cu relatia prezentata in tabel.
In tabelul 8.8 se prezinta relatiile de calcul ale timpului de baza ~i
lungimilor de patrundere in eazul prelucrarii pragurilor ~i umerilor cu
ajutorul frezelor cilindriee cu coada, sau a frezelor cilindro-frontale cu eoada.
Se dau, de asemenea, valorile calculate pentru lungimea de patrundere
sub forma tabelara.
In tabelele 8.9 ~i 8.10 se prezinta relatiile de caleul pentru timpul
de baza ~i lungimile de patrundere (ll) la prelucrarea canalelor cu freze
cilindro-frontale cu coada, freze pentru canale T ~ifreze biunghiulare conice
~i, respectiv, cu ajutorul frezelor disc pentru canale, frezelor semirotunde
convexe sau frezelor unghiulare biconice. Se dau §i tabele cu valori
calculate pentru lungimea de patrundere.
In tabelul 8.11 sint prezentate relatiile de calcul al timpului de baza
~i lungimilor de patrundere la prelucrarea canalelor de pana cu ajutorul

::ht, '"et t l' f t X tPt ' !'",'ntff

 W
<D
00
'I'nbelnl 8.G. Caleulul tlmpulnl de lla:lii la Ireznren suprateu-lor plane eu fnzl' (·.iHndro-irontale

tb = __L__ ,= _0--.!.L + 1'_i; 11=0.5 (D - Vi5'=-Bi)+(O,5 ... 3)mm

szo%·n sz.z.n I. - (I. .. 6) mm

Lajimea suprafetei de frezat (cazul din fig. a), B, mm

D, 12
15 I 20 I 25 I 30 I 40 I 50 I 60 I 80 ! 100 I 120 I 140 I 160 I 180 I 200 1 225 I 250 I 300 I 350 1 40e I 450 1 500
mm mm
Distanta de patrundere.Ij , mm

4011,5 12,7 14A

~I'0 L~1__~tJ-=--I~
__~J~-I~__
~__i__=--I-=__l:J-=_ ~_~ -=-1 ~~ 1

5T,2 2,1 3,1 5,0 10

63 1,0 1,7 2,8 '1,0 7,5 13,4 3?,0 - -
2'1--1--1--1--1--1 - - - - I 2,0
75 - 1,4 2,2 3,3 5,8 ~51~0 - - - -
80 - 1,2 2,1 3,2 5,4 8,8 13,5 40,0 - - - ~I~I~I-1- I~ I~ I~ I; I~
-1- -- -.
--.'_.
-- -'-,---,.
__._'
--,._-,-,_
..
__ ._,._._,
...
_-,_._,
~.'--'---'---' ----,
_....
_.-
90 - 1,0 1,8 3,0 4,5 7,5 11,5 25,0 - - -. - - - - - - - - -
100 - - 1,7 2,6 4,2 6,8 10,0 20,050,0 - - - - - - - - - - - -
110 - - 1,5 2,0 4,0 6,0 9,0 17,0 32,0 - - _. - - - - - - - - - I 3
125 - - 1,3 1,7 :M 5,3 7,8 14,5 25,0 45,0 - - - - - - - - - -
130 - - 1,1 1,7 3,2 5,0 7,:313,5 23,5 40,0 - - - - - - - - - - -
160, - - - 1,4 2,5 4'°15,9 10,7 17,5 27,0 ·11,0 80,01 - - - - - - ! - - -
z
o
-1--\·_·_'---\-'· __ ·_--'_·'_·'-' ._._._._\
...._-_.._.- -- ... I

200 - - - 1,2 2,0 3,0 4,8 8,2 13,220,0'28,5 40,0 56,0 100 - - I - - -=--~. -=--'--_. '3
Q

CD
250 -- , -- I -- -- ,;7 2,51,,51--,:' 10,5 15,5121 29,0, 38,0/50,0, ,5 70,5 120 -=_ -=-_ .~_ -=--J~__ I 4 Q

c
()

300\. - I 5,5 8,5 12,5117,5123,0 30,0 \33,0 52,0 57,0 I 1:")0 - - - 1- 0<
400 - -r-r -:-
I -- I -- -- -- -- I - 6,9 9,012,5 16,0 21,0 27,0 35,0 44,0 67,5 10,! 200 - ,- 15 g
n.
(1)

500\~1-=-1'-=---=---=-~-=- -=-~-=- --=- -:=---=-121,01 27,0 34,0 - 50,0 1~1~1~1250

CD
630 - - - - - - - - - - - - - I 17,0 22,0 23,0 138,0 56,0 77,0 102 131
'-6- -
N
Q

iD
\
 :;u
m
-~; Tabclul 8.6 (contlnuare) -oo·
11 = YB(D=B)+(0.5 ... 3) mm ::l
Ib=-~ >= 1+1,+ la ;; o
Sz·Z·tt. sz' s- n 1,=(1. . .4) mm
3
~.
L5.\imea supralC\ci de frczat (cazul din fig. b). B. mm
I - a.
D. 1
/,. m
10 1 20 1 25 1 30 I 35 1 L40 1 45 1 50 1 60 I 70 1 80J~1100 1120 1 HO I 160 I 180 1 200 ! 250 300 T ~150-r"400-
mm mm
Distanta do patrundere, III mm 3
'0

.~.
1
CL
_40~~4120.0
1~117.31~1-=1~1~_I_::i-=lJ .~1::_1-=1~:-=-.=- m
i-'
n;-
3
5022.924.5 25.0 \24.5 22.9 20.01 - - - - ::l
63 26.8 29.3 30.4 31.4 31.3 30.3 2S.4 25.5 - - o
2 iD
75 - 33.2 35.4 36.7 37.5 :l7.4/36.7 35.4 30.0 - o
80 - 34.6 37.0 38.7 39.8 40.0 39,8 38.7 34.6 - s,
90 - - 39.61 42.5 44.0 44.7 45.0 44.7 42.5 37.4' - (J)

3
m
::::J
100 - 43.3 45.8 47.8 49.0 49.8 50.0 49.0 45.8 40.0 - - - - - n;-
110 - - 49.0 51.2 53.0 54.0 54.7 54.7 53.0 49.0 42.4 - - - - e
,
125 - - 53.4 56.1 58.3 60.0 61.2 62.5 62.0 60.0 56.1 50.0 - - - a C"l
130 - - - 57.6 60.0 62.0 63.4 64,7 64.7 63.4 60.0 54.7 - - - o
3
160 - - - - 69.3 72,0 74.1 77,5 79.4 80,0 79,4 77,569.3 - - '0
200 - - - - - - 67,6 91.6 \l5;5 98.699.5 100 98;091.6 80,0' - o
::l
(J)
::l
'n;-
- ,85,7/11,2/117/120/123 125 124 120 112 100 c
~ggll = - - 133 138 142 147 150 147 142 112 ro
-100 - - - - - 173 184191 196 200 200 194 173 ·t
o
500 - i- 214 227 234 240 245 250 245 229 200 o
315 314 304 en
V>
630 - - 274 285 29'1 30S
n;-
Obseroaiie. La valoarea 11 gasita In tahel trebule sa se adauge (0.5 ... 3) mm, pentru a se aslgura accesul lfbcr al frezel la o
suprnf'ata de prelucrat,
tV
'P.
''P

.'-.
\
 ~,
C
<;;;>

Tobelul 8.7. Caleulul tlmpulnl de bllzii la Irezarea praqurtlor §i umcrilor eu freze disc

L . 1+1,+1,.
to = -s .z." ' = ~. 1,= (1...~) mm
z z
a). h= Ytl(D - tl)+(0,5 ...3)mm (v, fig. 8,510) b). 1,= Vtl(D -tl-2b)+(0,5 ...3)mm (v. fig. 8.5, b)

L'it imea suprafetei de frez at B=tlf mm

1-2,
~:n 1-;'r'15 T-;-r-25 I 30 I 35 I 40 I 45 I 50 I 60 I 70 I 80 I gO I 100 I 120 I 140 I 160 I - 180 I 200 I 250
mm
Dist a n ta de patrundere , lIt mm

50 20 22,9 24,5 25,0 24,5 22,9 20,0

60 - 26,6 28,3 29,6 30,0 29,6 28,3 26,0
63 - 26,8 29,3 30,4 31,4 31,3 30,3 28,4 25,5 - 1 -I -I -I -I -I -I -I 2
1 -I -I
75 - 33,2 ,15,4 36,7 37,5 37,4 36,7 35,4 30,0
80 - 34,6 ~17,0 38,7 39,8 40,0 39,8 38,7 3!1,6
90 - :39,6 42,5 44,0 44,7 45,0 44,7 42,;) 37,4
--.-.--- --~- -- ._-- ---- --- ------.-- ---"-- --- --- ------- --I 1 ---I ----1----1--
100 - - - 11:3,3 45,8 47,8 49,0 49.8 50.0 49.0 45,8 40.0 -
110 -- - 49,0 51,2 53.0 54.0 54,7 54,7 58.0 49.0 42.,1
125 -- - 53,·1 56,1 58.a HO.O 61,2 62.5 62,0 60.0 5H.t 50.0 -I -- 1 -I -- 1 -I :3 z
160 - - - - -- - (l9.3 71,9 7·1,1 77.5 79,4 80.0 79,:1 77.5 (l9.3 - o
180 - - - -- 74,8 78,0 80.6 8'1,8 8(l,7 89.4 90, R9.4 81,1 74,8 3c
200 - - - - - 87,H 91,6 95,5 9R.0 99,5 100 98,0 91.(l 80,0 ;;
---- -- ---,--- --- ~--~ --- ._._-- --- , .. _--- ,,------
c
'-- --- -- -- -- -- -- -- ---
e-
224 - - - - - - - - 93,3 99,0 104 107 110 111 112 108 102 89 r:
250 - - - - - - - 107 112 117 120 123 125 12,1 120 4 c'
:::!.
112 1100 I - 1
315 - - - - - - - - 124 131 137 1-12 147 153 157 158 156 152 128 ~
g.
-
~
c
iD
'--.-
 '. -----~.

Rela~io normei de timp ~i determinarea elementelor componente ale acesteia 301

Tabelul 8.8. Calculul timpului de baza la frezarea pragurilor ~i umerilor ell freze eilindro-frontale
eu eoadi

Ib = _~; = 1 + I, + I'i
sz·,·n Sz,z·tJ

al. I, = YII(D - III + (0,5 ... 3) mm (v. fig. 8.4, a) b) I, = (0,5 ... 2) mm (v. fig. 8.4, b)

Lungimea de contact tIt mm

D,
mm 0,5
I 1
I

! 2
I 31 4 I 51 61 7 I 8 I 101 IS I 20 I 251 30 I 35 1 40 I., ma:

Distanta de p~trundere, l17 mm

I
3 1,1 1,4 1,4 I- - - - - - - - - - - - -
4 1,3 1,7 2,0 1,7 - - - - - - - - - - - - 0,5
5 1,5 2,0 2,5 2,5 2,0 - - - - - - - - - - -
6 1,7 2,2 2,8 3,0 2,8 2,2 - - - - - - - - - - --.
8 1,9 2,6 3,5 3,9 .,0 3,9 3,5 2,6 - - - - - - - -
10 2,2 3,0 4,0 4.6 4,9 5,0 4,9 4,6 4,0 - - - - - - -
12 2,4 3,4 4,5 5,2 5,7 5,9 6,0 5,9 5,7 4,5 - - - - - - 1,0
14 2,6 3,6 4,9 5,8 6,3 6,7 6,9 7,0 6,9 6,3 - - - - - -
7.8 - - - - -
~I~
16 2,8 3,9 5,3 6,3 6,9 7,4 7,8 7,9 8,0 -
18 5.7 6.7 7,5 8,1 8,5 8,8 8.9 8,9 6,7 - - - - - --
20 3,1 4,4 6,0 7,2 8,0 8,7 9,2 9,5 9,8 10,0 8,7
22 3,3 I 4,6 6,3 7,5 8,5 9,2 9,8 10,5 10,6 11,0 10,5 6,3
24
25
3,~
3,0)
I
I
4.8
4,9
6,6
6,8
7,9
8,2
8,9 9,7 10,4
9,2 10,0 10,7
10,9
11,2
11,3
11,7
11,8
12,3
11,6 8,9
12,3 10,0
1,5

28 3,7 5'),- 7,2 8,7 9,8 10,7 11,5 12,1 12,7 13,4 14,0 12,7 - -
I---'- ---
8,71- --
32 4,0 5,6 7,8 9,3 10,6 11,6 12,5 13,2 13,9 14,8 16,0 15,5 13,2 -
36
40
42
45
50
4,2
4,5
4,6
4,8
5,0
I
6,1
6,3
6,4
6,7
7,0 l
8,3
8,7
8,9
9,3
9,8
10,0
10,5
10,8
1J.,3
11,8
11,3
12,0
12,3
12,9
13,6
12,5
13,2
13,6
14,0
15,0
13,4
14,3
14,7
15,3
16,3
14,3 15,0 16,1
15,6 16,0 17,3
15,7116,5 17,9
16,3 17,2 18,7
17,3 18,3,20,0
17,8
19,4
20,1
21,2
23,0
j17,9 15,3 ,13,4
20,0
21,0 20,6
19.4 19,0 15,7
22,4 22,4 21,218,7
"l'"
14,2
125,0 24,5, 23,0 23,0 20,0
2,0 -
I

1
1

Tabelul 8.9. Caleulul tlmpulut de baza la frezarea eanalelor ell freze-dise, treze pentru can ale T

t. = _L_ i = I + I, + I, i (v. fig. 8.10, a ~i b ~i fig. 8.11); 1,=O,5D+(0,6...3) mm; 1.=(0,5 ... 2)mm
1..1s.!;·,r.,. $,;,%.n

~ ,I ,1,115 'I +I+T·T::'10 I'::I"~'I:I+'I+'H+'\"

,:,"m:' ,14 ::' 1'1 1' 7
,~: 1 1" 12113:,:4115!16181201"~,~2l>'

~ 9" Er' Futta-rWm' et!

 Tcbelul 8.10. T1mllul de bazii la Lrezaren eannle lor eu frez:i disc" semirotundii convcxa, IlIl!Jhiulnrii JJiconidi ce
o
.",
tb = (L/(s.·.·n)] i = [(I + 1, + 12)/(S."''')] i
I, = Vt,(D+ tl)+(O,5 ... 3) mm - in relatle se introduce D sau Dmaxim 12 = (2 •.. 5) mm
Dlstanta de patrundere I, ~i de dep5~ire I. (v. fig. 8.12 ~i fig, 8.13, a ~i b)

Lungtmea de contact tl, mm

D,
nun \ 0.' I I 2 I 3 I 4 I 5 , 6 , 7 , 8 , 10 , 12 , 15 , 20 , 25 'I 30 I.,
mm
Distanta 111 mm I
I
32 4,0 5,6 7,8 9,3 10,6 11,6 -
- - - - - - - -
35 4,2 5,9 8,0 9,8 11,2 12,3 - - -
40
- - - - - -
4,5 6,3 8,7 10,5 12,0 13,0 - -
- - - - - - - 2,0
45 4,8 6,7 9,3 11,3 12,9 14,0 15,3 -
- - - - - - -
50 5,0 7,0 9,8 11,8 13,6 15,0 16,3 17,3 18,3 20,0 -- - - - -
55 5,2 7,4 10,3 12,5 14,3 15,8 17,1 18,3 19,4 21,2
60 5,5 7,7 10,8 13,0 15,0 16,6 18,0 19,0 20,4 22,3 24,0 - - - -
63 5,6 7,9 11,1 13,4 15,4 17,0' 18,5 19,8 21,0 23,0 24,8 - - - ,-
65 5,7 8,0 11,2 13,6 15,6 17,3 18,8 20,2 21,4 23,4 25,4 - - - - 2,5
75 6,1 8,6 12,0 14,7 17,0 18,7 20,4 21,8 23,2 25,5 27,5 30,0 - - -
80 6,3 8,9 12,5 15,2 17,4 19,4 21,1 22,6 24,0 26,4 28,6 31,2 - -
85 6,5 9,2 12,9 15,7 18,0 20,0 21,8 23,5 24,8 27,4
---- 29,6 32,4 - - - ---
90 6,7 9,4 13,3 16,2 18,6 20,6 22,5 24,0 25,6 28,3 30,6 33,5 37,4 - -
95 6,9 9,7 13,7 16,6 19,1 21,2 23,1 25,2 26,4 29,2 31,6
100 34,6 38,7 - -
7,1 10,0 14,0 17,1 19,6 21,8 23,8 25,6 27,2 30,0 32,5
105 35,7 40,0 - -
7,2 10,2 14,4 17,5 20,1 22,4 24,4 26,2 27,9 30,8 33,4 37,2
110 41,2 - - 3,0
7,4 10,5 14,7 17,9 20,6 22,9 25,0 26,9 28,6 31;6 34,2' 37,8 z
125 42,4 46,0 - o
7,9 11,1 15,6 19,2 22,0 2'1,5 26,7 28,8 30,6 34.0 36,8 40,6
130 45,8 50,0 - 3
8.1 11,4 16,0 19,5 22,5 25,0 27,3 29,4 31,3 34,6 37,7 41,6 Q
--- --- -- -- -- -- -- '--
47,0 51,0 55,0
-- -- ---- -- -- ---, ill
150 8,6 12,2 17,2 21,0 24,2 26,0 29,4 31,6 :l3,7 c
37,4 40,7 45.0 51,0 55,0 60,0
160 8,9 12,6 17,8 21,7 25,0 27,8 30,4 32,7 34,8 :38,8 42,1 C-
46,6 53,0 58,1 62,5 o
175 9,3 13,2 18,6 22,7 20,2 29,2 31,8 34,2 36,5 44,4
'10.6 49,0 55,6 61,2 66,0 -t,o
180 9,5 13,4 18,9 23,1 26,6 29,6 32,3 34,8 37,1 41,3 44,8
g:
49,7 56,5 62,2 67.0
200 10,0 14.1 10.9 24,3 28.0 31,2 34.2 36,8 39,2 43;6 44.7 ~
:>2,6 60,0 66,0 71.!i
225 10,7 15,0 25.8 29,8 33.2 36.:~ 39,2 41.6 46,:l [,O,!j (;1,0 a.
~ se.o 70.6 7(j.:. III
.".,----
250 11,2 15,7 22,2 27,3 31,4 35,0 38,2 ' 41,3 44,0 49,0 51,2 50,5 67,8 75,0 81,2 iD
275 11,7 16,6 N

300 12.2 17,3

23,4
24.4
28,6
29,8
33,0
34,5
3(j,8
38,1
40,1
42,0
43,3 46,2 .51,4
51.0
56.2 . 62,5 71,4 79,0 86.6 5,0
-
Q
45.5 48,2 58,7 G5.4 75.0 82.8 90,0 I iD
 Tubelul 8. 1 J. Cakulnl tirnpului 11" bazit la Irczareu eanalclor Ill, Il:lllli ;:0
I'D

(v. fig. 8.6. a)

~[
(v. fig~~~ ...._ ...._ .... __ (v. fig.~~_J (v. fig."S.6~ (vfi:!2,_~~v. fig~~ (":...fig.8.8)
,.,
-.. ..--------~ C'
L . I tb = ..-~ i= t....:±....~~~.
:1).. + .....!..:.:.!..... tD '" _ !.:........ i = ..! + I, +!3.. :... tb= l:........i =, ~-±'1i+12 tu= ......!:.. _ i _~
!±~..±2
Ib ~ --- , = '-..+ c_ :l
Sz -s-» lIa, fong s;;'Z'11, t'avert. val()nv SZ·Z·fl t'along hi sz·z,t~ valonu sz·z·'Jt 1Javert
o
3
I,= O,SD + (0,5 ... 1) \ --~:~~~::...;-::-- ....
-~- 1,=O,SD+O,5... lmmll, = ~~;:: l~~~;:: --I:~:~~·."~J~:-""" !!.
0..
I'D
1,=1. .. 2mml 1,=0 1,=0 1,=I ... 2illml 1,=0 I 1,=0 1,=I ... 3mml 1,=0 I 1,=0

Distante de patrundcre !;?i depasire la frezarea eu frczc dISC 3'

---~-.--~.- •..

Lungtmea de contact tl' mm

-
'0

D, I"
-~.
mm I 2 3 4 5 6 7 8 1O 12 IS 20
I I I I I I I I I I I mm 0..
en
Distanta de patrundcrc ltt mm
iD
~
3
50 7,0 9,8 11,0 13,(i 15,0 ~ - - - ~ - 5'
13,4 15,4 19,8 -
I ~ o
63 7,9 11,1 17,0 18,5 21.0 - - 1,0
21,8 -
n;o
75 8,6 12,0 14,6 17,0 18,7 20,4 23,2 25,5 - -
80 8,9 12,5 15,2 17,4 19,4 21,1 22,6 24,0 26,4 - - - en
--- --- .. ii"
--~- --- _ _-- -- -- --
3
22,5 24,0 25,6 en
90 9,4 13,3 16,2 18,6 20,6 28,3 - - - :s
100 - 14,0 17,1 19,6 21,8 23,8 25,6 27,2 30,0 32,5 - - iD
~ 28,(i 1,5
110 14,7 17,9 20,(i 22,9 25,0 26,9 31,6 34,2 - - r
125 - 15,7 19,2 22,0 24,5 26,7 28,8 30,6 34,0 36,8 - - n
130 ~ 16,0 19,5 22,5 25,0 27,3 29,4 31,3 34,6 37,7 - - o
-- 3
'0
150 ~ 17,2 21,0 24,2 26,9 29,4 31,6 33,7 37,4 40,7 46,0 o
- :s
17,8 21,7 25,0 27,8 30,4 32,7 34,8 38,8 42,1 46,6 en
160 - - :s
~ 31,8 34,2 36,5 2,0
175 18,5 22,8 25,9 28,9 40,6 44,0 49,0 - iD
180 - 18,9 23,1 ao.c 29,6 32,3 34,8 37,1 41.3 4'1,8 49,7 - o
200 - 19.9 24,3 28,0 31,2 .> 34.2 36,8 39,2 43,6 47,7 52,6 - ii"
--
o
225 - 21,2 25,8 29.8 33,2 36,3 39.2 41,6 46,3 50,5 56,0 - 2,5 n
en
250 - - 27,3 31.4 35,0 38,2 41.3 44,0 49,0 51,2 59,5 !!l-
-~~-- ---_ ..
-~~- ID
- ---
Q'
275 - - 28,6 33,0 36,8 40,1 43,3 46,2 51,4 56,2 62,5 71,4
300 - - 29.8 34,5 38,4 42,0 45,5 48.2 54,0 58.7 65,4 75,0 3,0
315 - - 30,6 35,:3 ,39,4 43,0 46,4 49,5 55,2 60,2 67,0 76,8 o
'"
eo
304 Normorea lucrc'irilor de frezore

Irezelor pentru canelat cu coada, a frezelor disc pentru canale, a frezelor

cu coada pentru canalele penelor disc. Se dau si tabele cu valori calculate
pentru lungimea de patrundere It.

8.2.3. Elemente ale regimului de cschiere

In rela.tiile de calcul ale timpului de baza intervin avansul pe dinte,

8z, numarul de dinti ai frezei, Z ~i numarul de rotatii pe minut a frezei n.
Determinarea regimului optim de aschiere la frezare consta in sta-
bilirea celei mai avantajoase combinari a valorilor adineimii de aschiere,
avansului ~i vicezei de aschiere, care sa asigure un timp minim de executie
a operatiei de frezare ; toate acestea prin utilizarea optima a proprietatilor
aschietoare a frezelor ~i a posibilitatilor de exploatare a masinilor-unelte.
o deosebita atentie trebuie acordata def'inirii coreete a no tiunilor
de adincime de aschiere ~i lungime de contact, notiuni care intervin in
calculul vitezei de aschiere ~i a lungimilor de patrundere (ll), in calculul
timpului de baza.
In contormitate eu STAS 6599-71, a,dincimea de a?ohiere teste
lungtmea taisului principal a£lat in contact cu piesa de preluerat, masurata
perpendicular pe planul de lucru. Termenul de adineime de aschiere de-
finit in acest fel se retera la frezarea rrontala. In cazul operatiei de frezare
cilindrica definitia data pentru adincimea de aschiere t corespunde Htimii
de aschiere.
Lunqimea de contact tl este marimea liniei de contact dintre tai~ul
sculei ~i piesa de prelucrat, raportata la 0 rotatie, masurata in planul de
lucru, perpendicular pe directia de avans,
Aceste marimi sint mentionate in fig. 8.1. ... 8.13. \
Avansttl. La frezarea de degrosare se alege avansul pe dinte, 8., in '
mmjdinte, iar la frezarea de finis are se va lua 8, in mmjrotatie, astfel :
8 = 8z'Z [mm/rot], (8.2)\
Z Iiind numarul de dinti ai frezei. I
:in tabelele 8.12 ~i 8.13 se da avansul la frezarea de degrosare cu freze
cilindrice elicoidale, in mmjdinte, jar in tabelele 8.14 ~i 8.15 se dau avan-
surile la frezarea de finisare cu freze eilindrice elicoidale, in mmjrotatie ..
In tabelul 8.16 se dau avansurile la frezarea de degrosare cu freze
cilindro-frontale ~ifreze-disc iar in tabelul8.17 se dau avansurile la frezarea
de finis are cu aceleasi freze. :in ambele cazuri frezele sint din otel rapid.
In tabelul 8.18 sint date avansurile pentru frezarea de finisare en
freze cilindro-frontale prevazute cu placute din carburi metalice. In cazul
frezarii de degrosare cu freze cilindro-frontale ~i freze-disc prevazute cu
placute dure, avansul se va lua din tabelul 8.13. La frezarea cu freze disc
din otel rapid, avansul se stabileste din tabelele 8.16 ~i 8.17.
Pentru frezarea de degrosare ~i de finis are cu freze-disc prevazute cu
placute din carburi metalice, avansul se alege din tabelul8.13, miescrindu-se
valorile de doua ori.
 Relatia normei de timp ~i determinarea elementelor componente ale acesteia 305

Tabelul 8.12. Avansuri la frezarea de deqrosare en freze eiIindriee eIieoidale din otcl rapid
Freze Cll dlnt! rari 9i freze cu din'[i
I demontabili din otel rapid I Freze monobloe eu din]! desi

I
Puterea Rigiditatea
masinii- sistemului Avansuri pe dinte Sz 1 mmfdinte
unelte,
kW
ptesa-dispozttiv
Frezarea otelului
I Frezarea fontei
~i aliajelor Frezarea otelului
1Frezarea fontei
~i aliajelor de
de eupru cupru

5 I Medie I 0,10-0,15
I 0,12-0,20 0,05-0,08 I 0,06-0,12
Midi 0.06-0,10 _I 0.10-0,15 0.03-0,06 0.05-0.10

5-10 Mare 0,20-0,30 0,25-0,40 0,10-0,15 0,12-0,20

Medie 0,12-0,20 0,20-0.30 0,06-0.10 0,80-0.15
Midi 0,10-0.15 0,12-0,20 0,06-0.08 0,08-0.12

Mare 0,40-0,60 0,60-0,80 - -

>10 Medie 0,30-0,40 0,40-0,60 - -
Mica 0,20-0,30 0,25-0,40 - -
Obseruaiii, 1) Valorile mat mari ale avansului se vor lua pentru lunglmi de contact sl
lliUmi de aschiere mai mici. 2) La frezarea otelurllor termorezistente avansuriIe se vor lua din
coloana "frezarea otelulur" fara sa depaseasca 0.3 rnrnrdln te.

Tabelnl 8.13. Avausuri la frezarca de degro~are ell Ireze eilindriee eIieoidale en placufe din
earburi metalice

Puterea
Freaarea otelului cu
",.;60 daN/mm'
I Frezarea otelului
>60 daN/='
Cll Or 11 Frezarea fontei
eu HB.; 190
I
.
Frezarea fontei ell
HB> 190
~~~~j~- Avansul pe dinte, sz, mm/clinte
kW' TlSK6 1 TSKIO I T1SK6 I T5KIO I VK6 i VK8 I VKG ! VKa

5-10[ 0,12- 0.15/0,15- 0,181°,09-0.1110.12

-0,141°,19- 0,24[0,24-0,29[0,14-0,18 '°,20- 0.24
>10 0,14-0,18 0,20-0,24 0,12-0,1510,1~-0,200,22-0.28 0,32-0,38 0,18-0,24 1 0,25-0.32
Observa/ii.1) Valorlle avansului din tabel slnt recomandate pentru llitimi de a~chiere
t ::;;;430 mm; in cazul 1 > 30 mm valorile din tabel se inmultesc cu 0.7. La frezarea ot elulnt
nu se recornanda utllizarea avansurilor sub 0,15mm/dtnte declt in cazul rigiditiitH insuficiente
a sistemului tehnologlc, 2) Avansurile din tabel se pot folos! ~i la frezarea canalelor cu Ireze-
disc, micsortnd valorlle de doua ori. Avansurile din tabel se pot folosl sl la frezarea cu freze
frontale, cu asezarea simetrtca a Irezel, conform fig. 8.3, a. 3) La frezarea cu freze cilindrice
'~i freze disc, cu avansurile din tabel se asigura Ra = 3,2... 1.6 f1.m.

Tabelui 8.14. Avansuri la irezarea de finisare en Ireze cilindriee elicoidale din otel rapid
•
~ugozi· Diametrul frezei D, mm
tatea
MateriaJul
mpra ...
fetei preluerat
40
I 63
I 80
I 100
I 125
I 160 I
I 'c' 200
R a, um Avansu! pe rotatie s, =/rotati&

6,31 Otel
Fontii ~I
1.0-1,8 1.3-2,3 1,5-2,7 1,7-3,0 2,1-3,8 2,3-4.1 I 2.8-5,0
aliaje de
cupru 1,0-1,6 1,2-2,0 1,3-2,3 1,4-2,5 1,7-3,0 1,9-3.2 2,1-3,7
3,2 O~el 0,6-1,0 0,7-1,3 0,8-1,5 1,0 1,7 1,2-2.1 1.3-2.3 1,6-2,8
Fontii ~i
aliaje de
I cupru 0,6-1,0 .0.7-1,2 0.7-1,3 0.8-1,411,0-1.7 11.1-1.9 I 1 ?_? 1

-I
.',ee'SWEd if. ""':r '?fie '£'':$#&'''''$i#
306 Normoreo lucrorilor de frezare

Ttibelul S.H. Avansurl la Irezarea de Ilnlsare a aIiajelor de nlumhiiu en Ireze eillmlrlec dieoidale
din ote l rapid

Diametrul Irezei D, mm
Rugozitatea
Felul aliajului Tratamentul supratetei 40 50 63 80 I, 100
de prelucrat termic aplicat Ralt.t1n I I I
Avansul pe rotatie, s, mm

Frezare cu raclre

I
A14 (aliaj .1..1-Si-Mg)
Dl (aliaj deformabil
.1..I-Cu-Mg)
lllre "
C'li" lm""'-I 6,3
3,2
1,6
1,75
1,00
0,45
2,0
1,15
0,55
2,30
1,30
0,60
3,10 \ 3,35
1,75 1,90
0,80 I 0,90
I I
Frezare fiira ri'icire

A14 (alia] AI-Si-Mg)

Dl (alia] deformabil
I Cali.re sl Imbatrt-
mre
6,3
3,2
11,60
I 0,85
1,85
1,00
I
2,10 2,851
1,15 ,1,55
3,10
1,70
AI-Cu-Mg) I
1,6 0,40 0,45 0,50 I 0,70 0,75

Tobelul 8.16. Avansurt la Irezarea de d\'!Jro~are eu Ireze cilindro-irontale ~j Ireze disc din ole!
rapid
Freze ell dinti rari ~i freze .ell
demontabili din otel [rapid
din]! I Freze monobloc ell dinti desi
Puterea Rigiditatea
Avansul pe dinte s., mm/dinte
masinti-unelte,
kW
sistemului
piesa-dispozitiv
. I I Frezarea fontei
,. Frezarea otelului
I Frezarea fontei
~. aliajelor de cupru
Frezarca otelului ~i aliajelor de
cupru

5 I
I
Medic
Mica
0,04-0,05
0,04-0,06
0,15-0,30
0,10-0,20
0,04-0,06
0,04-0,06
0.12-0,20
0.08-0,15
Mare 0,12-0,20 0,30-0,50 0,08-0,12 0,20-0,35
5-10 Medie 0,08-0,15 0,20-0,40 0,06-0,10 0,15-0,30
Mica 0,06-0,10 0,15-0,25 0,04-0,08 0,10-0,20
Mare 0,20-0,30 0,40-0,60 - -
>10 Medie 0,15-0,25 0,30-0,50 - -
I IVIica 0,10-0,15 I
0,20-0,30 - -
Obseroiuii, 1) Valorile mal mart ale avansului se vor lua pentru adlncimi de aschlere ~i
lungimi de contact mal mici, iar valorile mal mici ale avansului pentru ad!ncimi de aschiere ~i
lungimi de contact mal mari. 2) La frezarea otelurllor termorezistente avansnrile se vor lua din
coloana "frezare otel", fi'ira sa depaseasca 0,3 mm/dtnte.

Ttibelul 8.17. Avansurl la Irezarea de iinisare eu irezc elllndro-Irnntale ~(il'eze disc din otet
rapid

RUgOZi-1 Avansul pe rotatie s, mtn/rotatie, pentru materialul :

tatea
supra- Tipul frezei OLC laminat
OLC 10
40C10 laminat OLC 35 OLC 45
fe~ei OLC 20
Ra, !LID I sau
normalizat
iIDbUData~it
15CO?

12,5 Froritala 11,20-2,70 11,40-3,10 2,60-5,60 1,80-3,90

6,3 Frontala ~i disc 0,50-1,20 0,50-1,40 1,00-2,60 0,70-1,80
3,2 Frontala ~i disc 0,23-0,50 0,30-0,50 0,40-1,00 0,30-0,70
Dbseruaiie. Valorile din tabel slnt recomandate pentru cazul ctnd sistemul tehnologic
este rigid ~i pentru unghiul de atac secundar al frezei Xs = 2°.
 Relatia normei de timp ~i determinarea elementelor componente ale acesteia 307

Tubclul. 8,18, Avansurl la frezarea de finisal'e eu ireze eltlndrc-frontale en

pUICU!e din earbur t metalice

Rugozitatea
suprafetei
aIel eu "r"; 70 daN/mm' I aIel eu "r> 70 daN/mm'

Ra"ILm Avansul pe rotatie s, mm/rot

6,3 0,50-0,80 0,70-1,00

3,2 0,40-0,55 0,45-0,60
1,6 0,20-0,25 0,20-0,30
0,8 0,15 0,15-0,20

Obsetuoiie. Valorile din tabel sint valabile In cazul respectartl batiiii frontale
a frezei de maxim 0,02 mm sl pentru unghlul de atac secundar Xs = 5°; daca
X8 = 2°, avansul poate fi marlt de 2 ori.

Avansul in eazul frezarii eu freze cilindro-frontale, eu coada, din otel

rapid, se alege din tabelul 8.19, iar in tabelul ,8.20 se di1 avansul pentru
aceleasi freze cu placute din earburi mefaliee.

T'abelul 8;19. Avausurt la Irezarea de degro~aI'e a supraietclor plane ell Ircze elllndro-Irontale
en eoada din otel rapid
Elementele
frezel Matcrialul de preluerat
--
aIel Fontii ~i aliaje de cupru
Diame- NumiiruJ I
trul de din!i Avansul pe dinte 8z, mm/dinte, pentru lungimea de contact 1/, mm
D,mm • I I
<3 I 3-5 5-8 <3 I 3-5 I 5-8
I

16 4 1°,05-0,08\ - - I 0,10-0,12 - -
20 5 0,06-0,10 0,04-0,07 - 0,12-0,15 0,07-0,10 -
25 5 0,07-0,12 0,05-0,09 - I 0,14-0,18 0,08-0,12 -
32 6 0,10~0,16 0,07-0,12 - I 0,14-0,22 0,10-0,15 I -
40 I 6 0,12-0;20 0,08-0,14 0,05-0,08 I 0,16-0,25 0,12-0,18 I 0,08-0,1~
50 I 6 0,15-0,25 0,10-0,15 0,07-0,10 i 0,16-0,30 0,12-0,20 0,10-0,b

Tabelul 8.20. Avansuri la frezarea de deqrosare a supratetelor plane eu treze eilindro-Iruntale

en eoada, eu plaeule din earburl metaliee

Diametrul Avansurl pe dinte sz, mmfdinte, pentru lungimea tl, mm

Tipul frezei frezei
D,mm
I
I
<3
I 3-5 I 5-8 I 8-12

20-25 0,07-0,121 0,05-0,10 I 0,03-0,10 I 0,05-0,08

Cu pIacute ellcoldale I 30-40 0,10-0,18 0,08-0,12 0,06-0,10 0,05-0,10
50-60 I 0,10-0,20 0,10-0,15 0,08-0,12, 0,06-0,12

Obseroaiii, 1) Limitele superioare ale avansului la Irezarea de degrosare se VOl' lua in

cazul prelucrarlt pe masinl de frezat de putere mare sl pentru adinclme de aschlere mica.
Limitele inferioare se voI' lua pentru adinciml de aschiere mari ~i rnaslnl de putere medie.
2) VaIorile recomandate ale avansului aslgura obtinerea unei rugozltati Ra; = 3,2 ... 6,3 [J.m.
3) Valorile din tabel sint pentru frezarea otelulul, La frezarea fontei ~i allajelcr de cupru,
avansurlle se pot majora cu 20 ... 30%.

tn tabelul 8.21 se dau avansuri pentru frezarea eanalelor eu freze

cilindro-Irontale eu eoada din otel rapid; In tabelul 8.22 sint date avansu-

,"re' ·';_::.o""V? ""'cr>tttt;r~"'¥(rt"f

308 Normoreo lucrcrilor de frezore

Tubelul 8.21. Avansuri la frezarea eanaleler eu freze eilindro-frontale eu eoaMI din olel rapid

Adincimea canalului, mm
Elementele
frezei 5 10 15 I 20 30

Diame o, Nr. de
trul dinji, Avansul pe dinte sz, mm/dinte
D,mm :-

Otel

1
t
8 5 0,010-0,020 0,008-0,015 - - -
10
I 5
3
0,015-0,025
0,035-0,050
0,012-0,020
0,030-0,040
0,010-0,015
0,020-0,030
-
-
-
-
16 5 0,020-0,040 0,015-0,025 0,012-0,020 - -
3 - 0,050-0,080 0,040-0,060 0,025-0,050 -
20 I 5 - 0,040-0,060 0,030-0,050 0,020-0,040 -
25
3
5 I -
-
0,060-0,120
0,060-0,1001
0,060-0,100
0,050-0,080
0,040-0,060
0,040-0,060
0,0~5-0,050
0,020-0,040

32
3
6 I -
-
0,070-0,120
0,070-0,100
I 0,060-0,100
0,060-0,090
0,050-0,080
0,040-0,060
0,040-0,060
0,030-0,050
II

Fonta ~i aliaje de cupru

8 ! 5 0,015-0,025 0,012-0,020 -
10 ,I 5 0,030-0,050 0,015-0,030 0,012-0,020
3 0,070--0,100 0,050-0,080 0,040-0,070
16 I 5 0,050-0,080 0,040-0,070, O,025~O,050
3 0,080-0,120 0,070-0,120 ' 0,060-0,100 0,040-0,070
20 I 5 0,060-0,120 0,060-0,100 0,050-0,080 0,035-0,050
3 - 0,100-0,150 0,080-0,120 0,070-0,100 0,060-0,070
25 I 5 - 0,080-1,140 0,070-0,100 0,040-0,070 0,030-0,060
4 - 0,120- 0,180 0,080-0,140 0,070-0,120 0,060-0,080
32 I 6 - 0,100-0,150 0,080-0,120 0,070-0,100 0,050-0,070

rile pentru frezarea cu freze ferastrau ~i freze pentru crestat, iar in tabelul
8.23 sint date avansurile pentru frezarea eu freze profilate din otel rapid.
Vite.z(t de asehiere vp se calculeaza eu relatia

Cv·1)Q . ni'::.' . ; J8.3)

vp = K; [m/mm]
Tm.qo~·~.zp .. ..':<'
Q:v~~,~,~j. lLL~--~~
.I"'V'....J i
1
l-t 10> \ t
__

in care Vp este vitezade aschiere economic\i~fri/)nin; C; este un coeficient

in Iunetie de conditiile de frezare; 1) este diametrul frezei, mm ; T este
durabilitatea economica a frezei, min; t! este lungimea de contact, mm;
8. este avansul pe dinte, mmjdinte ; teste adincimea de aschiere (la fre-
zarea cilindrica teste latimea de aschiere), mm; z este numarul de dinti
ai frezei; K; este coeficientul de corectie a vitezei; q, 1n, X, y, 1.~,P suit
exponenti.
"

Tubclul 8.!?,? Avansuri pentm Ireze de erestat Ili freze-ferastrau din otel rapid ;;0
,,;:, Cl>

.Ii~: M[
h; Freze de crestat eu din] i desi Freze de crestat ~i Ireze fierastrau ell dinj.i fad 0'
Diametrul .- I ---_._---
frezei Operatla ::J
Avansul sz~ mm/dinte pen~ru hmgimea de contact il, mm
D,Inm o
2 5 6 10 15 20 30 3
I I I 9'.
Q..
40 Crestarc 0,007-0,010 0,003-0,007 0,007-0,010 - - I - - Cl>
--
63 Crestare 0,010-0,015 0,005-0,010 0,010-0,015 O,010-0,OHi - - - ::!'.
Debitare - - 0,015-0,025 0,010-0,020 - - - 3
----- '0
80 Crestare 0,010-0,020 0,005-0,015 0,010- 0,025 0,010-0,020 0,007-0,015 - -
Debitare - - 0,015-0,030 0,010- 0,025 0,010-0,020 - - ~.
Q..
100 Debitare -=----1 - 0,025- 0,030 0,020-0,030 0,020-0,025 0,015-0,025 0,01-0,02 Cl>
125-200 Dehltare - - 0,020-0,030
- 0,015-0,025 0,01-0,02 s
Obseroaiii. 1) Valorlle din tabel sint date pentru frezarea otelulul. 2) La frezarea Iontel ~i aliajelor de cupru, avansurlle se pot 3
::J
majora ell 20 ... 30%. Cl
n;
Cl

Tobelul 8..23. Avansuri pentru Ireze protllate semlrotunde I'll protll eonvex ~i eoneav ~i Ireze biungbiulare din otel rapid
~
Cl>
3
Cl>
::J
Dlame'j Avansul pe dinte Sz, mm/dinte, pentru lungimea de contact tf, mm iD
trul Tipul frezei
frezei <3 3-5 5-8 8-12 12-20 ~
D.mm , I
-
0,04-0,08 I 0,05-0,07
s3
35 Biunghiularii - I - - -0
------ o
::J
45 Semirotundii convexa ~i blunghiulara 0,06-0,01 0,05-0,08 I 0,03-0,06 - - Cl>
::J
Sernirotunda concava 0,05-0,08 0,04-0,05 0,03-0,05 - - iD
60 Semirotunda convexa sl biunghlulara 0,06-0,10 0,05-0,08 0,04-0,06 - - Cl
Semirotunda concavii 0,05-0,08 0,03-0,05 0,03-0,04 0,02-0,04 - iD
-;:;5 Semirotundii convexa ~i hlunghlulara 0,08-0,12 0,06-0.10 0,05-0,07 0,03-0,06 0,02-0,04 Cl
o
Semirotundii concavii 0,05-0,08 0,04-0,06 0,03-0,05 0,02-0,04 0,02-0,03 Cl>
-------
90 Semlrotunda convexa si hlunghlulara 0,07-0,12 0,05-0,12 0,05-0,10 0,04-0,08 0,03-0,05 '"[
Semirotundii concava 0,04-0,06 0,04-0,06 0,03-0,05 0,03-0,04 0,02-0,03 Cl
I l'
Obseroatie. 1) Valorlle din tabel sint date pcntru prelucrarea otelulul. La prelucrarea fontei ~i aliajelor de cupru. avansurile w
se pot ma] ora cu 20 ... 30 %. o
co
310 Normarea lucrorilor de frezare

In tabelul 8.24 sint date valorile pentru coeficientul Cv, iar in tabelul
8.25, valorile pentru exponenti.

Tabelul 8.24. Valorlle coeficientului C; din relntln viteze! de asehlere (8.2)

Otel (jr = 70 daN/mm' Fonta Hp = 180

Tipul frezei
s » 0,1 s.;; 0,1
en crusta I Fara
s c- 0,15 ~(),15 crusta

Cilindro-frontalii :
- otel rapid 55 80 23 23: 46,5
- placuta VK8 - - 40 40 80
Freza disc:
- cu dlntl apllcatt 60 86 24 24, 48
- monobloc 81 22,75 22;75 45,5
De canelat ~i crestat 65 22,50 ,22,'50 45,0
Cilindrice 46 60 13,50 I 28,'80 5?,6
Cilindro-frontale cn coada 35 37,50 37,50 7b,0
Profilate 44

Obseroaiii, 1) Coeficicntul Cv este dat pcntru prelucr arca otelului fara crust«, cu riicire,
la frezarea contra avansnlui. 2) La prelncrarea dintr-o slngura trecere cn 0 calltate de supra-
rata ridtcata, coeficientnl Cv se tnmulteste cu 0,8. 3) La prelucrarea fara racire,coeficientui
Cv se inmulteste eu 0,5. 4) La frezarea In sensul avansului, coetlcientul C" se inmulteste cu 1,5.
5) La frezarea materialelor cu crusta cocflclentul C; se inrnulteste cu 0,6.

Tabelul 8.2';. Valortle exponentllor din relulia vltezei de aschiere :(8.2)

Materialul de 1
prelucrat
Tipul frezei

I
tn p q

,
u
ISz •• o.r
.y
~
I Sz
_
> 0,1
x

Cilindro-frontale I 0,2 0,1 0,25 0,1 0,2 0,4 0,15

Ote!, alarna Disc 0,2 0,1 0,25 0,1 0,2 0,4 0,30
sl aJiaje u- De canelat ~i crestat 0,2 0,1 0,25 0,1 0,2 0,4 0,30
scare Cilindrice, cfltndro-tron-
tale ell coada ~i profilate 0,33 0,1 i 0,45 0,1 0,2 0,4 0,30
----
CiIindro-frontale 0,15 0,1 0,2 0,1 0,4 0,4 0,1
Fonta sl Disc 0,15 0,1 0,2 0,1 0,4 0,4 0,5
bronz I De canelat sl crestat
i Cilindrice, cilindro-Iron-
0,15 0,1 I 0,2 0,2 0,4 0,4 0,5

i tale Cll coada, profilate 0,25 1 0,3 I 0,7 I 0,3 0,2 0,6 0,5

Coeficientul de corectie a vitezei, Kv, se determina cu relatda

K; = KloK2oK3, (8.4)

'in care: KI este coeficientul care tine seama de proprietatile mecanice

ale materialului de prelucrat ; K2 este coeficientul care tine seama de natura
materialului partii aschietoare a frezei (tabelul 8.26) ; K3 este coeficientul
care tine seama de unghiul in plan q:>o al frezei (tabelul 8.27).
~-------~-
-~-',-'-,-~-~~~~.~-,-- -,-'-'~ ..- .. --~-'----------"-
_.. ----~.-- ..--.--..---- -~-----:---=--

Relatia normei de limp ~i determinarea elementelor componente ale ocesteio 311

Ooefieientul KI se determina cu relatiile :

01.70
pentru otel, alama, silumin ~i electron: K; (8.5)
13'

_ pentru Ionta si bronz: KI = 01 ·180 (8.6)

, HB

Tabclul 8.:!!}. ValoriJe coeiieit'lltulni 1'2 Tabcllll 8.27. Valori le eoeftetcntulul [{a
din relaJia (8.3) din rolatla (8.3)

Materialul parli i Unghiul 'Po' grade

asch ietoare a freze!
Materialui de .prelucrat TipuI frezei

Rp 3 I OSC 10
OSC 12 90
I 60
I 45
I 30 I 20

I
ate] ell I1 B ~ 220 1 0,5~0,6 I
Cil indro- \
01e] ell HB > 220 l' ~ frontalii 0,96 1,00 1,06 1,18 I 1,30
Fontii cu Il B ~ 180 1 0,5~0,6 Disc si cllin-
Fonta cu IlB > 180
Aliaje nctcroasc
1
1 O,5~0,6
dro-fr~ntalii
cu coadii
I 1,00 1,05 1,10 1,231 1,37

Coef'icientul 01 se alege in Iunctie de natura rnat erialului de prelu-

crat din tabelul 8.28. .
Pentru exponentul r se dau urmato arele valori:
- otel eu continut redus de car-
bon, eu 13r =30 ... 50 daN/mm2, 1'=-1; Tabelul8.28. "?!ol'i1e .coe!icientului Cl
- o;e t 1 a lila"t eu
t I'-car b on ~l. o;e din relatltle (8.<» ~I (8.6)
- _
13r = 55 .. ~85daN/mm2, r = 1;
Materialul de prelucrat C,
- otel inalt aliat, eu Ur =90 ... 140
daN/mm ,1' = 2.
2

TU'I'a,tia de lucru. se determina en otei carbon 1,00

relatia : ate! crom 0,80
otei er-Ni. Cr>- V; Cr- Mo;
Cr~Ni-Mo; Cr~ VV,~i 0,75
12 1000·vp rotrmin (8.7) ate! Cr-Mo-AI; o tel man-
ti-D gan, Cr-Mg; Si~Mg 0,70
ate! carbon de scule 1,00
Otel alia t de scnle 0,70
'in care vp este viteza de aschiere, Otel rapid de scule 0,50
mjrnin, iar D este diametrul frezei, mm. ate) inoxidabil ~i otel rcfrac-
Durabilitatea economica T din. re- 0,40 tar,
Iatia vitezei de aschiere (8.2) se sta- 3,00 Alarna
5,00 Sllumin, duraluminlu
bileste conform tabelului 8.29, pentru Electron
7,00
freze cilindro-elicoidale :;.i freze cilin- Fonta cenusie si Ionta malea-
dro-frontale din otel rapid si tabelului 1,00 bilii ,.
8.30, pentru freze cilindro-frontale Bronz 3,00
pentru alezaj, armate cu placute din
carburi metalice, tabelului 8.31, pentru freze-disc din otel rapid si
tabelului 8.32, pentru freze disc cu trei taisuri, cu placute din carburi
metaliee.

,'r-,"'''G;~tr'#Mfi'lM'$if'"+Wh'''W-&rMiMi .,
·1
312 Normarea lucrdrilor de frezare

Tabclul 8.29. Durabllltatea eeononilca pentru Irezele cilindl'ice eIicoidale ~i Irezclc ellindrc-
Irontale dill ate 1 rapid
Diametrul frezei D, mm

Tipul frezei Materialul de prelucrat 40 I

I 50
I 63
I 80
I 100

Durabilitatea economica T, min.

Freze cllindrlce ellcoidalc

STAS 578-67, varianta A
Otel carbon ~i alia t
Fonta cenusle I 60
90
90
120
120
180
180 I 240
240
---~--
360
Freze cllindrice elicoida!e Otel carbon si aliat i - 60 90 120 150
I
STAS 578-67, variant a B Fonti'i cenusie 90 150 180 210
Freze cllindro-rrontale
elicoidaJe, STAS 579-71
Fl'ezc cilindro-frontaJe ell
Otel carbon
Fonts cenusie
Otel carbon ~i aliat
si a!iat
I~~--=-1
I--=-
150 ~
2IC) 210
180
210 240
300
210
360
24il
dintl rari, STAS 2217-66 Fonta cenusie II - - 240 300 I 360

Tabelul 8.30. Durabilttatea e conomtca pentru freze cilindro-frontale eu alezaj eu pliicute

din earburt metaliee
Diametrul frezei D, mm

T ipul frezei Materialul de prelucrat lOO 160 I ·250 I 400

Durabilitatea economica T, min.

Freze ell din ti demontabili din Otcl carbon, aliat. Ionta
carburi metalice cenusie ~i maleahila 120 1 180 I 2·10 360

T'abelul 8.31. Durabilitatea ceonomlca pentru frezelc (Use din otel rapid

'I'ipul frezei Diametrul frezei D, mm I Durabilitatea

economica
T, min.

Freza disc monobloc STAS 2215-G7 63-100 120

Freza disc ell din ti demontabili in zig-zag STAS <l083-6G 100 120
160 150
250-315 180

Tobclul 8.32. Durabilitatea eeonomici'i pentru Irezele disc en trei tai~uri

eu placute din earburl metalice

Diametrui frezei D, rnrn 100 160 250 315

Durabilitatea economica T. min. 180 240 300 350

8.2.4. Determinarea timpilor ojutctori

Timpul ajutator se grupeaza pe complexe de minuiri (miscari), astfel:

timp ajutator tal pentru prinderea ~i desprinderea piesei,
timp ajutator ta2, pentru comanda masinii ;
timp ajutator ta3, pentru masurart la luarea aschiilor de proba :
timp ajutator ta4 pentru evacuarea aschiilor timp care, pentru
majoritatea prelucrarilor, este inclus in timpul pentru deservirea tehnica
a locului de munca ;
- timpul ajutator ta5 pentru masurar! de control.
Timpul ajutator tal este dat in tabelele 8.33 ... 8.42, pentru diferite
situatii de asezare a piesei, cum ar fi : asezare manuala pe masa masinii
 Tubelul 8.33. Timpii aJutatori ta1llcnhu prlnderea sl desprindereu manualii n picselor, pc masa maslnllor de trezat ;;0
<l>

Masa piesei, kg, pin'il la:

Q
o·
Modul de asczare 9i fixare Starea suprafetei de Piese
Poz., Modul de verificare asezare .a.ezate I --0,5 I 1 I 3 I 5 I 8 I 12 I 20
a piesei ::J
simultan o
'I'impul, tal' min.
3
P.
Ncprelucrata 1 1,05
1,1511,35 1,55 1,85 2,15 0..
1
(turna tii) 2 2,10 2,50
2,00 2,90 3,50 4,10 <l>
~
:3
I S 0,90' 1,00
0,80 1,20 1,50 1,80
Simplii (pc contur pe una _________________ ~------1------1------1------ ------,------'------1------ 3'
-
sau douii supra fete) '0

4 1 0,70 I 0,80 0,95 I 1,20 1,35 1,60 -~.

5 Prclueralii 2 1,35 1,50 1,70 2,20 2,50 3,00 0..
(i S 0,50 0,60 0,70 1 0,90 1,00 1,20 rt>
~- ~-·-----I----·!--- ro
3
7 Ncprelucratii 1 1,60 1,85 2,20 2,50 2,90 ::J
(tumata) :3,00 3,50 4,:10 4,SO 5,50 a
...•
8 2
<l>
9 Pc masii, en fixarc S 1,30 1,60 1,SO 2,10 2,40 a
Cornplexa (dupii trasare
in suruburl ~i ------,------,------i------I------'------,------ <l>
pe una sau douii supra- ,-
pliici iD
10 fete) 1 0,90 11,00 1,25: 1,45 1,70 1,90 2,20 3
1,65 1,SO 2,30 2,80 3,20 3,60 4,30 <l>
11 Prclucrata 2 I ::J
12 S 0,70 O,SO 1,00 I 1,20 1,50 1,70 2,00 [
-----1---,---,--- --- ---- --- ---- -~ Q

13 Neprelucrata 1 0,65 0,75' I 0,S5 1,00 1,10 1,25 o

o
2,00 2,20
(turnnta) 2
---- I 1,20 1,35 1,55 1,75
lA 3
S -- 0,40 0,50 0,50 0,60 0,70 0,90 u
15 o
::I
(I)
F{lrii verificare ::J
16 1 0,551 0,60 0,65 I 0,75 0,S5 0,95 1,10 et
17 Prclucrata 2 1,00. 1,lZ 1,2? /1,35 1,60 l,SO 2,00 o
lS S 0,40 I 0,4a 0,5a 0,65 0,75 O,SO 0,90 iD
~I -I I---I------~------------ o
o
(1)
19 Pc collar, prin Ilxare Simplii 1 0,85 1,051 1,30 1,50 1,70 2,10
Prclucrata
20 en su ru buri ~i pliici Fiirii verificare 1 0,70 O,SO 0,95 1,05 1,10 1,30 '"[
a
Observa!ii. 1) Tlrnpul estc dat pentru Ilxarea Iiecarel piese in unul sau doua suruburl,
2) La fixarea cu mal multe suruburl, pentru fiecare surub in plus se va adauga 0,4 minute. ~
3) S = succeslv, reprezlntii piesc a~ezate una dupa alta.
•...
CoO
 Tubclul 8.34. 'I'impit ajlltiillll'i tal> pentru prlnderen ~i dcsprindenm manualn a pieselor in mengh;ni'1 pe ma~ini de Irezat
p' 1 Masa piesei. kg, plnil la :
Mctoda de asczarc ~i Iixare Caracterul
poz\ a plcset veriffcarii Starea suprafejei de :aljezare ~~~:te I 0.5 I 1 I 3 I.5 8 I I 12 -120 c.>
\ simultan T'impul tal min. .....
..,.
1 1 0..18 0,19 0,21 0.,25 0.29 I 0.34 I 0,39
:~ F1\rii 2 0,25 0,27 0,33 0,39 0,48
III IIlcnghinll ClI u cLiuuarc ex-
:~ verificarc
centrici!
Prclucrata _S ~~~09 ~~I __I~_
,1 1 0,37 0,430,39 0,48 0,56 0,64 0,79
.. _------_. -------1 Cu
---VC]'ificarel (sail din laminarc)
f) --1- 0,i6 0,17 - 0,19 0,22 --0;26 0,31 0,36
(i
FUl'a 2 0.,23 0,25 0.,30 0,34 0,4:3
vcrltlcare S 0.;06 0,0.7 0,09 0.,11 0,17
7 In me.nghinil cu ae\ional'c
II pneumatic" --1- 0,39 0.,43 ~ 0.53 --0;60 ----0.68 --o:B5
() Cll vcrificarclNepl'CIUcratii (turnatii) '-1-. 0,65 0;75 0,85 ----u;9O1JiO 1,25 ~
10 1" . --1- 0.,25 0,27-- (l,29 0,82 0-;36 (),41 0,46
11 in lllcnghi-I Cu rnauetu I . m:,;. Prelucrata 2 0.,32 0,35 0,40 0.,45 0,55
12 nii. Cll..suruh, scllimiJ!1biht sau I ven lcarc _ (sau dill laminare) __ S_ 0,0.6 ~ 0,09 ~ ~ _
1:) prin Iixare en cheic ... .• 1 0.,44 0,47 0,51 0,55 0.,631 0,71 \ 0,80
ClI ve rljteare ~ ---- -- -- -- -- -- -- --
H Neprclucrata (turuata) 1 0,70 0,80 0,90 0~95 1,05 1,30 1,50
J -------.--- --1- 0;21 0,23 0.,25 0,28 0,30 ----
F,ll'a
1 Prclucra ta 2 0,28 0,31 0,36 0.,41 0,19
vcrlrtcarc
J (sal! din laminare) S 0.,06 0,07 0,0.9 0,11 0.,17
CII cluJl:l
1",) Cll verif'lcarel .....-. .. . ._ .._._._ ...._....._.
.-------
1 0,42 0..45 0,50 ----1--1--
0,5·1 0,62 - . -
1() Ncprclucrata (turnalii) ---'-1- 0,68 - -0~78 -0;83-O~92 1]2 -- --
Obscruutic, ~ .-. succes!v rcprczlutit piesc asezate uua dupii alta.

Tabelul 8.35. 'l'iJl1l'ii ajlllMori tal' peruru prindcrca ~j 1\l$\'I'iJldCJ'ca pteselor pe dom ~i lIe "lrfUl'i1e mll~illi\Ol' de rl'ezllt
-----..-\.. . I M.sa· piesei, kg, p1n~ la:
Poz. Modul de asezare 3 piesei 0,5 I 1 I 3 5 8 I 12 20 z
Timpul tal' min.
o
--1- Yt t F5ramontarea ~i dernontarea inimii de antrenare 0,25 0,26 .0,34 0,43 0,48 0,55 0,60 3a
2 n re cen re Cu 111011ta1'Ca ~i dcmontarea inimii de antrenare 0,33 0,35 0,44 0,55 O,GO 0,75 0,85 roa
--}'- - In-t;:c vll'fl:lT~-Ll-~prijT;-' ·-f.'ilril m:;;;;tarea ~i dcrnontarea inimii de antrenare - =:": 0,45 0,52 0,58 0,65 --6770
4 pc suport Cu montarea ~i demoulal'ea illimii de ant1'cnaJ'e - - 0,53 O,M 0,ll8 0,85 0,95 C
n
Manual 0,33 0,35 0,44 0,50 o:!iOo;?O -0,75 0,
i:' .. ~ . . .~
---r.' ---------------
Pe dorn ne tcd san can('.··. . '"
b ,,., .' \ .. , ".r .: Cu clocanul 0,36 0,38 0,48· .. 0,.,4 \),67 0,17 0,8;)
7 lat asezat 1Il ,c. \11 un PIln prcsare 0,41 0,19 0.60 0,7,) ·O,Sf> 1,00 1,20 ~
0..
----;:q- "l;c-;foriliiiti'-e--V'iI:fllrC -01 ~aibii cS-stlciC---"'-- 0,'16 '-0-;-49-tW> -"0,6f> - --6775--6~5 -(,,-90 <Tl

9 <:11pillii\ii de Iixare ell ~aibii rigidii 0,65 0,65 0,75 0,85 0.,95 1,05 1,10
...
iD
N
10'-- Pc<iOrii-iirtfCVh-fnri (fiirii montarea ~i demontarea p-fes~Ti\1i:rCVft~-- (l,25 o;2G 0,3,1 -0,43 -(),48- (},55 -O,GO a
11 Asezarca pc dorn a pleselor una linga alta 0,08 0,09 (),TO0.12 --- --- --- iil

Obserouiii. 1) T'irnpul de rotire a plcsel cu dispoziti v de diviza rc este dat In tabelul 8,4:1, 2) La asczarea pe dorn a mat multo!'
p iese, pentru Ilccarc se va lua tirnpul de la poxll la 11.
----.--------------.--~----,
 Relotio ncrmei 'de limp ~i determinarea elementelor componente ale acesteia 315

Tabclul 8.36. Timpii njutator! lal' pentru prinderea ~i IJesprinderea pieselor in mandrlne
eu bllc~ii elastica ~i In mandrine auto eentrante la masinlle de Irczat

I Masa piesei, kg, ptna la:

I
poz·1 Metoda de asezare a piesei 0,5 1 1 1 3 I 5 1 8 112 1 20
I Timpul tal' min.
I

1 r In mandrine autocentrante 0,18 0,18 0,18 0,22 0,261°,32 0,39

21 In mandrine autocentrant e eu comprlmarea vtr-
• fului papusil mobile 0,32 0,34 0,39 0,45 0,500,55 0,60
3 !n mandrinii autocentranta ell sprijin pe suportl - - 0,35 0,40 0,45 0,50 0,55
4 I In mandrina autocentranta ell comprlmarea vir-
fului papusl! mobile ~i sprijin pe suportl - - 0,46 0,55 0,60 0,65 0,70
i -- -- ---- --
5 in mandrine cu bucsii Manuala eu rnaneta 0,121 0,14 0,18
6 elastica; eu Iixarea : Manualii pneumatic 0,12 0.13
7 Cu eheie 0,17 0.19 0,23
-I --.-- -1-
8 I in mandrlna cu hucsa elastica cu ccmprimarea
i vlrfului papu~ii mobile - - 0,40 0,45 0,50 lo,60 -
T'abelul 8.37. Timpii ajutiitori lal' Jlcntrn prinderea ~i desprinderea pieselor pe dornuri en cO:1l1ii
III masiulle de irezat
I
Masa piesei, kg, pina la:
I
Poz. Metoda de asezare ~i fixare a piesei 0,5 1 1 1 3 1 5 i 8 I 12 I 20
Timpul talJ min.

!
I
I 1
I
1
i I
Cilindriee eu fixare
nrin satba i
Cu ~aibii elastica
0'211°'2210'2410'261°'281°'3°1°'33 I
2 I
I
I"
i
1
!
ClI ~aibii rigida 0,41 0,43 0,4510,48 0,50,0,52 0,55
-I
! i ;--------/-1-,-,-,-,-,-
i I I
3 I Pe
Coni.ce ~1I asezarea
preset :
1I Manuals 0,08 0,09/0,10/0,13/0,15/0,170 -

I
4
II dor~
nun
cu
I
I .
Cu ciocanul 0,15 0,16 0,17 0,19 0,24 0,27'

1-,-,-,-,-,-
-

!coadii
51 Cu canelur!
prin asezare manuala sau cu 0,1710,1810,2010,2210,2810,3110,35
ciocanul
!----------------------------------------------I----,----I----I----,----,----,,---
I
i I I
6 I I' Ftletate, ___r,Il fix are i
I
Manuala
7 ! dot n

I II Cn cheia

8 Asezarea pieselor in dispozitiv una dupa alta 10,081 0,091 0.101 0,121-=-1-=--:-=-

-/
."" '·<;;.;'~.if"mrif~i"'aft§f&W.
316 Normarea lucrorilor de frezare

Tabelul 8.38. Timpii ajutiitori tal' pentru prlnderea ~i desprlnderea

Tjpul dispozitivului

Metoda
de
asezare
Caracte- Starea
suprafetel
N~ar I Pneumatic sall electropalan i EJectropaian

Poz. rul veri- a~~:~e Masa piesei j n

~l
fixare
ilc~irii de asezare
simultan
30
,
50
'
i 80 i 120
' 1
1200
I; 300 1
SOO i 800 I
. 1200:
1
2000,3000.
I I
1 TimpuJ

1 1
I I

-1- -
3,5 3,9 4,3 4,915,4 6,0 6,6 7,4 8,4 9,9 11,1
'

2 1
I Nepre-
lucrata 2 i
6,1 7,0 7,8 8.9 9,910,7 12,0 -

2,32,73tt~,3~_~J-=-!j~
1

Sirnpla (turnata)
3 1 (pe con- S
tur in

I I unadouiisau !
4 I supra· , 1 2,8 3,0 3,3 3,61 4,0 4,4 '1,9 6,7 7,1 i 8,21 9,3

5 1
1
fete)
I
1

1
Prelu-
cratii
2 4,8 5,2 5,7 6,4 7,1 7,7 8,7
1
- -! -1_

6 S 1,9 2.1 2,3 2,6 1 2,9' 3,1 - - -; - . -

ipcma---I --1--,---.1-------1-1 __
.
711 ;;i~
Iixare
I
Nepre-
1 I
,
4,7 5.5 6,8 8,5 6,31 7,1
1
9,9 12,114,4 116,6119,7
1 ' I
8 cu su- Corn- Iucrata 2 I 8.5 10,1 11,8113.3',14,7 15,9 18.6 - ! - -! -
9
I
rnburi
b~!de rd~;~
) - . (turnata)
1 S ,
3,6 4,4
!
1
5,2
:
6,016,6
I
7,1 -1- -! - I -
I

10
I
trasaj ill
.u~~us:u
1
; ------,---,-----:---1-- 1

supra, I' I 1 3,7 4,1 4,61 5,11 5,71 6.8 7,81 9,6 ro.a 12,51 13,6
I I·' I

~+t-
1
11 fete) Prelu- I;
. t- 2 6,61 7,4 8,4 9,4 10'~112,5 14,3 - - 1- 1 -
i CIa all I i i
12

I I !_S_ :~_:_'1_:_51J_4_,51_~~_=__-_
13
Fiirii i 1 _,21_.3 _,5 -,7 3,0 3,3 3,5 4,1 4, '! 5,31 0,8
14 veri- I 2 3,6 3.8 4,2 4,61 5,1 5,5 6,1 -,- I - I-
15
I 1
Ilcare
1
Prelu-
I S 1,3 1,.! 1,611,71 2,0 2,1 2,4 - , - i- ,-

16 to
I~~~I
·-1
!':::-::lU
tu <:).~
1./'::. Simplii
I
1
crata 1---!-I-'·-I---I-. --j--I-
1 1 5,5
I
6,0
1
-1-i ill
! - - - - 1- i
i
1-
~'"c., ;~;:;<-'""a 1 I
1 1

l I
! l I , ,
Obseruaiii . 1) Timpul este dat pentru fixarea ell 1-2 suruburl. Pentru fiecare surub In
plus pentru piese pina laSu kg, se ad auga 0.,1 minute ~i peste 80 kg se adauga 0,5 minute.
2) S = succesiv, piese asezate una d upa alta.
Relatia normei de timp ~i determinarea elementelor componente ale acesteia 317

pieselor pe masa maslnilor de frezat en ajutorul dlspozltlvelor de ridicat

de ridicare

Palan manual 1\1 acara

kg, pina la:

30 50 80 ! 120 i 200 300 30 I 50 i 80 120 1200 300 I 500 I 800 i 1200 200013000

tall min

1
3,8 4,3 4,81 5,5 6,01 6,7 4,3 4,7 5,1 5,8 6,3 7,0 7,6 8,5 9,5 11,1112,3
1 1
6,6 7,7 7,3 11,2 12,2 13,5 - _1-
8,619,9 10,9111,9 8,2
9'°1
10
,2
2,5 2,9 3,51 4,2 4,7 5,0 2,8 3,2 3,8 4,4 4,8 5,2 - -

--,--'-'--I~-I-'--'-'-'--'- '-'-'--'--1-'-

~,1 1~,4 1 3,~ 4,2 4,61 5,11 3,6 3,8 4'11 4,5 4,9 1 5,4 5,9 7,8 8,2! 9,4 110,5

;),3 D,9 6,;) 7,4 8,1 8,9 6,0 6,4 6,9 7,7 8,41 9,2 10,2 - - 1

2,1 2,3 2,5 2,9 3,21 3,4 2,4 2,6 2,81 3,1 3,4 3,7 - - I - I - , -
I , ,

--,--,--,---- 1

._------- --- ----,-,-- i

1 '

5,0 15,9 1 6,8 7,71 8,4 9,3 5,5 6,3 7,1 8,0 8,7 9,5 10,9 13,2 15,5117,8121,0

8,9 10,8 I, 1~,6 14,3115,7117,1 9,7 11,3 13,0 14,6 16,0 17,4 2~1 = I_ ' =
3,9 14,7 i D,6 6,4 6,9, 7,5 4,1 4,9 5,7 6,5 7,1 7,7 - i 1

~'~I----I-----l------ ---~~I--
4,0 i 4,5 I 5,1 5,7 6,31 7,5 4,5 4,9 5,4 6,0 6,6 7,8 8,8 10,7 11,9113,7114,8
I 1 I

7,1 I 8,1 i 9,1'10,4111,5 13,7 7,8 8,6 9,6 10,7 11,8114,0 15,8 - - - -

-""-I-"'-I~ J~ _~:-=--
, 1

4,4 4,8,,8 33 _3.6 _4,0 45 -'" "

I
2,5
I
2,7: 3,0 3,3 3,6 4,0 3,0 3,1 3,3 3,6 3,9 4,3 4,5 5,2 5,8 iI 6,5 1 7,0
4,1 i 4,5 ! 5,0 5,6 6,1 6,7 4,8 5,0 5,4 5,9 6,4 7,0 7,6 - - l'!':
1,6 1 1,7;
'

1,9 2,1 2,3 2,5 1,8 1,9 2'01 2,2 2,3 2,5 3,0 - -! - ,

I -

--1-- 1- - -1---1----,--- 1
-- --:--'_
. I I! I
, I'
-I .
1 11 :

5,8 6,3 1- -
1

-!
ill
6,51 7'°1- - I I
I
--I
'- -

- --------

-----
~~18 Normarea lucrdrilor de frezare

Tubelul 8,39, Gruparea a~eziil'ii ~i fixiil'ii pieselor in dlspozltlve speeiale

Grupele
bazelor
I
de Schita Metoda de asezare
asezare

r-h
I; lj-L~
Pe una san doua supra fete

L-----t-,-----J $ plane, fara reazeme : cu nnul

sau doua reazerne ; pe prlsme

I
nl €;::r- i!1h~'-;.~;~ Cu 0 singura ghidare

I
-I !----
J _-L'
[r~T~=F=:.:c\:=o
I
:1 I
.{~\ r.t~
'. J,f

,\.
~--il
I I:
I'

J ,I
,I
11.
1I
" I I
III
~ I
Cn doua ghid{tri ·1
f.;*t! I
I

I
Tubelul 8.41. Tirnpii ajutiitori la! supllmentari pentru prinderen ~i desprlnderea manuulii a
piesclor in dispozitive eu mai multe Iocurl de Iucru la preluerarea pe masinl de Irezat

Masa pieselor, kg, pina la:

!
Poz.
Grupa bazelor
I de asezare
(tabelul 8,39)
I OJ5
I 1
I 3
I 5
I 8
I 12
I 20

Timpul suplimentar, minute, pentru asezarea pieselor una dupa alta

1 ! I 1 -(0,05 1 0,07 1 0,08 I 0,10 I 0,12 I 0,13 I 0,15

i
I
2 i II I 0,07 I 0,09 i 0,10 ! 0,12 1 0,13 I 0,15 I 0,17
I
3 I III I 0,10 i 0,11 i 0,12 i 0,14 ! 0,15 I 0,17 I 0,20
 T'abelul 8.40. Timpii ajutatori 1"1' pentru prinderea ~i desprtnderea manuahi a pieselor in dispozitivele speeiale pe masluile de freiat '1;;0
• <D

Masa piesei kg, plnil la:

I.g: Q
Grupa bazelor
Pcz. Metoda de fixare de asezare Numar I 0,5 1 3 5 8 12 20 ::l
fixari I I I I I I o
(tabeluI 8.39)
I Timpul tal. min. 3
9'.
c,
,,:ii. 1 I 1 0,10' 0,12 0,15 0,17 0,19 0,20 0,24 <D

2 .r.' Placit prin fixare cu maneta If 1 0,12 0,14 0,16 0,19 0,20 0,22 0,26
"0
3
pneumattca actionutii manual
3 III 1 0,16 0,16 0,18 0,21 0,23 0,25 0,30
.~ ..
4 I-Il-IlI S 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01
-
a<
---------.-.,. --------~-.--~ ..
- -----------------------, _----_. -----~ -- -- -- -- -- --- ---~ -----
c,
<D
ID
;) I 1 0,11 0,13 0,16 0,19 0,21 (),22 0,26
3
::l
Q
6
- -i-oF 4- (),15 0,17 0,21 0,22 0,24 0,28
1I 1 0,13 roQ
ffi , Manual cu cxccntric
7 III 1 0,17 0,17 (),19 0,23 0,25 0,27 O,:l2 <D
<D
8 '~ I-JI-III 0,04 0,05 0,05 0,06
S 0,04 0,04 0,05 3
<D
::l
--- _._--,------- ------ ------ -- -- -- -- -~-- --- ~-- --- ID
0'
~
9 I 1 0,12 0,14 0,18 0,19 0,22 0,23 0,26 n
i ~ !, o
.. Prin rotire sau cu placit alune- 3
10 II 1 0,14 0,16 0,19 0,21 0,23 0,25 0,29 "0
IJt -t~1 I' catoare cu fixarca ei prin sis- o
11 ~ril-s r c! . tern excentric manual III 1 0,18 0,18 0,21 0,23 0,26 0,28 0,:12 ::l
<1>
::l
12 I-II-IJI S 0,05 0,05 0,05 0,06 0,06 0,08 0,08 ID
Q
--- .--------------.~~----- --.----.---.---~-- ~--,---- -- --- -- -- -- -- -- --
ro
0,:)2 Q
1:l I 1 0,16 0,19 0,22 O,2J 0,26 0,28 ()
<D
Sisl.ern hidruullc m actiouare ~
1<1 manuala (~u limp necesar II 1 0,18 0,21 0,23 0,26 0,27 0,30 0,:31
umplerii cilindrilor cu ulei)
15 m III 1 0,22 0,23 0,25 0,28 0,30 0,33 0,38

I I:
 Tobelul 8.40 (continuare) N
'"o
Masa piesei , kg, pina la:
I Grupa bazelor Numar
de asezare 0.5 1 3 5 8 12 20
Poz. Motoda de fixare fixari I I I I I I
I (tab'. 8.39) -
Tlrnpul tat' min

I 1 0.20 0.24 0.33 0.36 0.39 0.41 0.48

16
17 IT 1 0.22 0.26 0.3'1 0.38 0.40 0.43 0.50
ell ehcie
18 III 1 0.26 0.28 0.36 0.40 0.43 0.46 0.54
I-Il-III S 0.09 0.11 0.12 0,12 0.12 0,13 0,16
19
- .._- .----- -- -- -- -- -- -- --
2O
m Pillli~ii sau suruh
cu stringere : I 1 0,12 0.14 0,i8 0,20 0,22 0,24 0,28

21 II 1 0.14 0.16 0.19 0,22 0,23 0,26 0,30

I . I manuala
:J2 III 1 0.18 0,18 0,21 0,24 0,26 0,29 0,3'!
1---- ---{

23
'-t--' I-II-III S 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,05 0,06
_._--- -- -- -- -- -- -- -- --
--- --
I 1 0,24 0,29 0,36 0,42 0,46 0,49 0,57
24
r--' '" Il 1 0,26 0,31 0,37 0,44 0,47 0,51 0,59
25 z
ell chele o
III 1 0,30 0,33 0,39 0,46 0,50 0,54 0,63 3
26
~ Pluli ta sau surub I-Il-lII S 0,12 0,12 0,12 0,16 0,18 0,20 0,23 I~
Q
27
ell placa rotltoa- c
re sau alunecii.- ---- -- -- -- -- -- -- -- q
0<
toal'e eu strin- 0,21 0,22 0,25 0,27 0,33 ~
28 I 1 0.14 0,16
gere : Q
II 1 0,16 0,18 0,22 0,24 0,26 0,34 0,30 a.
29 <b
manuals
0,24 0,26 0,28 0,37 0,43 ...,
30 III 1 0,20 0,20
iil
N

I-Il-III S 0.06 0,06 0,06 0,08 0,08 0,10 0,10 o

31 iil
lit I i

.-~~.---"'----'-------------~--------
L; .:

! .:
···· 32
------
,/ I I 1 0,16 0,18 0,22 0,24 0,27 0,29 0,33
;;0
Cl>
.[
·.·..:r o·
33 I r':-t+. I I maneta 11 1 0,18 0,20 0,23 0,26 0,28 0,31 0,37
::l
ell excen-
t
!~~fi.·.·
.,;.·•. '·k,
34 I
"
Id rMm//..wffiA III I I tric III 1 0,22 0,22 0,25 0,28 0,31 0,34 0,41
o
3
~.
.. :~ I-II-III S 0,09 0,09 0,11 0,11 0,11 0,14 0,14 0..
Cl>
~~t:· -- -- -- -- -- _._- --- .---
w-
;~~l,;
, 3'
"0
36 I 1 0,28 0,33 0,40 0,47 0,51 0,55 0,63
I
rl··~~·,
~-v>_i_
lW' 37 1f:...!/+~
Brl'da rabatabf lii
Cll II 1 0,30 0,35 0,41 0,49 0,52 0,57 0,65
~.
0..
Cl>
ebele
ell fixarea prin : 0,43 CD
{t.:i.
~~.1 III 1 0,34 0,37 0,51 0,55 0,60 0,70
1.1)"/'.',. i :: 1JJLra.A I 3
::l
I-II-III S 0,16 0,16 0,16 0,21 0,23 0,26 0,29 C
~i.·,ii
- . I,;.,..·.l >C<j
':::
ID
~
..21--, c
'·';1 ,--,--,--,--,--,--,--,--
'a Cl>
iD
I 1 0,22 0,24 0,27 0,31 0,34 0,38 0,43 3
40 1 Cl>
::I
41 4: 1/*"'' 1.£.1 1 Imanu- II 1 0,24 0,26 0,28 0,33 0,35 0,40 0,45 CD
~
I ala III 1 0,28 0,28 0,30 0,35 0,38 0,43 0,50
o
421~1 o
43 '. I 1-11-111 S 0,14 0,14 0,14 0,17 0,17 0,20 0,22 3
"0
o
::l
Cl>
:::I
Obscrualie, S = succeslv, piese asezatc ~i fixate una dupii alta. CD
c
iD
C
n
Cl>
~
Cl>
o·
eo
~
...

.... .__ .__ . ~~'k· •.· •._

 -,

Tabelul 8.42. Timllii aJutiitori tal' pentru prinderea ~i desprlnderea pieselor In dispozitive speeiale eu ajutor Instalatfilor de rldleut la w
ma~iniJe de frezat '"'"
Tipul dispozitivului de ridicat

Pneumo sau electropalan Palan manual Macara

. Grupa
Metoda de fixere (pentru sch'lelel bazelor de Numar
Poa.] de fixare a se vedea tabelul 8 40, asezare de Masa p iesei. kg, I'In1l la:
1 poz, corespunzatoare) I (tab. 8.39) fix~ri
aD 1 50 1 BD 1120 1 200 1 300 1 30 1 50 1 BO 1 120 1 200 I 30 I 50 I 8°~5~~
Tirnpul tal' min .

1 IPlaea, prin fixarea cu I I .t (O!..~ll,0511'2511.4511,6511,8511'2511,4511' 7511,9512'2511'~~-I'C~511'~1t:-85-1;:'1~-12,30

2 maneta pneumattca actio- lJI 1 T,15 1,35,1,45 1,65 1,85 2,20 1,3511,65 1,95 2,25 2,55,1,65 1,75 1,85 2,152,45 2,85
~ nata manual (poz. 1- 4) I - III S ~m
4 Plaea rotitoare sau alune- I 1 1,00 1.10 1,30 1.50 1.70 1.90 1,30 1,50 1.80 2,00 2.30 1.40 1.50 1,70 1.90 2.15 2,35
5 catoare, prin fixarea eu ma-I III -1 I 1
t,20 11.30 1.50 I 1.7011,90 '
12,25 11,40 11,7012.00 I
\ 2,3012.60 '
11.70 11.8011.90 2,20 1\2,5012,90 !
6 netiiexeentriea(poz.9-12) I-Ill S 0.10
7 Maneta hldraullca (eu timp -- '1 ..._--
8 pentru u~plereaeillndriIor) I 1 1.10 1,20 1,40 1.65 1,902.10 1,40 1,60 1,902.152.50 1,50 1',601,80 2,05 2,30 2,50
actlonata manual (poz. III 1 1,30 1.40 1,60 1,85 2.10 2,45 1,50 1,80 2,10 2,45 2,80 1,80 1,90 2,10 2,35 2,70 3,10
13-15) \
9 la I 1 1,05 1,15 1,35 1,551,75 1,95 D'5 T.55 1.85 2,05 2~35 1.45 1,551,75 1,95 2,15 2,35
10 (man~ao' 23) III 1 1.25 1.35 1,55 1,7& 1,95 2,30 1,45 1,75 2,05 2,35 2,65 1.75,1,85 1,95 2,25 2,552,95
11 Plullt.a poz. - I-Ill S 0,15
-
12 cu surub
sau fixare: eu eheie I 1 1
1,35 11,45 11,65 11,8512,01) I '
12,251.1,6511,8512,15 I
2,35 2,6511,75 1,85 12,05 12,25 12,4512,65
ill . I
13 (poz. 16-19) III 1 1,551,65 1,85 2,05 2,25 2,6011.75 2,05 2,35 2,65 2,95 2,05 2,15 2,25 2,5512,85 3,25
14 I-Ill S 0,45 z
o
~ PiuIita sau manuals I . 1 - 1,1011.20/1.4011,6011.8012,0011,4011.6011,1)°12,1012,4011,50111,6°1'1,8012,0°12,20'12,40 3Q
16 surub eu (poz. 28-31) HI ~ 1,30 1.40 1,60 1,80,2,00 2,3511.50 1,60 2,10 2,40 2,70,1,80 1,90 2,00. 2,30 2,60 3,00 CD
Q
~ placa rota- I-Il! __ 5_, , 0,20
c:
18 tiva ~au eu ehe! I 1 1,4°11,5°/1, 7°11,9°112,0012,2011, 7011,9012,2012,4012,6011,8°11,9012,1012,30/12,5012, 70 Q
Q,
19 cu fIxare: (POZ.24-':27) III 1 1,60 1,70,1,902,10 2,30 2,55 1,802,102,402,703,002,102,20,2,302,602,90 3,30
20 I-Ill S 0,50 ~
Q..
I -1 -
1,251'1.3511,7511,7511,9512,1511,55/1,7512,05 2,2512,5511,651' 1,7511,95112,1512;3512,55 '1' <D
21 IBrida raba.tabila ~Ipiuii la,
III
22 fixare eu eheie (poz.
I1
1,45 1,55,1,75 1;95 2,1512,50 1,65 1,95 2,25 2,55,2,85 1,95,2,05 2,25 2,45 2,75 3,15
23 36-:39) I-Ill S I 0,35
-
iND
Q
Obsernnlie. S = succesiv, piese asezate ~i fixate una dupa alta. iD
 Exemplu de calcul al normei de timp la frezare 323

a pieselor cu masa pina la 20 kg, asezare manuala in menghina, asezare pe

dorn, asezare in mandrina cu bucse elastiee sau autoeentrante, asezare pe
masa masinii cu utilizarea dispozitivelor de ridicare ~i asezare in dispozitive
speciale.
Timpii ajutatori ta2, legati de treeere sau de faza, in Iunctie de diver-
sele minuirii neeesare preluerarii piesei, sint dati in functie de tipul masinii
de frezat. in tabelul 8.43 se dau timpii pentru comanda masinii la masinile
de frAezatorizontale, verticale ~i universale.
In tabelul 8.44 sint dati timpii ajutatori pentru eomanda masinii
pentru masinile de frezat longitudinal (portal).
In tabelul 8.45 sint da.ti timpii ajutatoripentru comanda rnasinn
pentru masinile orizontale de alezat ~i frezat.
In tabelul 8.46 sint dati timpii ajutatori legati de comanda masinii
pentru masinile de frezat prin copiere.
In tabelul 8.47 sint dati timpii ajutatori tas, pentru masurar! la lua-
rea aschiei de proba, pentru toate masinile de frezat.
In tabelul 8.48 sint dati timpii ajutatori ta4 pentru curatirea dipoziti-
velor de aschii, pentru toate masinile de frezat.
In tabelele 8.49 ~i 8.50 sint dati timpii ajutatori ta5 pentru masurari
de control, pentru toate masinile de frezat.

8.2.5. Determinarea timpilor de deservire

in tabelul 8.51 sint date procentele din timpul de \laza pentru timpul
de deservire tehnica, tdt, ~i procentele din timpul efectiv pentru timpul
de deservire organizatorica, tdo'

8.2.6. Determinarea timpului deodihnc ~i necesitoti fi:iiologice

ton
Timpul de odihna ~i necesitatd fiziologice, to••, se da in procente din
timpul efectiv conform tabelului 8.52.

8.3. Exemplu de colculol normei de timp la frezare

Sa se stabileasca norma tehnica de timp pentru frezarea de degrosare a unei supraf'ete
plane cu lunglmea de 150 mm sl Iatlmea de 60 mm, la 0 ptesa din otel cu crr = 70 daN/mm2.
Prelucrare se face pe 0 rnastna de frezat universal tip FU 32 X 132A ~i se Ioloseste 0 freza
cllindrica 63 X 80 A STAS 578-67/Rp3. Adaosul de prelucrare este de 3 mm.
a. T'impul de preqatire-tncheiere, conform tabelului 8.1, va fi T pi = 19 mln la poz.2, ~i
T pi = 10 min la poz. 14. Total limp de pregatire-incheiere T pi = 29 min.
L 1+1+1
b. Timpul de baza, conform tabelului 8.5, va fi tb = --- i = 1 2 i in care: 1
sz.z.n sz·z.n
= 150 mm; 11 = 13,8 mm (pentru D = 63 mm si t = 3,25 mm); 12= 3 mm; i = 1 (se pre-
lucreaza tntr-o trecere) ; Sz = 0,15 mm/ dinte (tabel 8.12' pentru puterea rnasfnli de 5 ... 10 kW
de rigiditate medie). '
Viteza de aschiere calculata cu relatia (8.3), cu valorile coeficientului luate din tabeluI8.24,
ale exponentllor din tabelul. 8. 25 se deter mina a fi "» = 24 m/min.
Turatia frezei calculata cu relatia (8.7) se gaseste a fi n= 120 rot/min. Din cartea
tehnica a maslnii se alege n = 118 rot/min.

-I
-f"';~i£s:\::!~~~~:~~.t~~~%~~~~~~~i~~_
 Tabelul 8.43. Timpil aJutlltori la2' pentru comanda maslnilor (le frezat orlzontale, verticale ~i universaIe, Iegali de trecere ~i de faza w
ol>-
'"
Grupa masinilor de frezat ell lungimea mesei, mm:
j Il I III
Instru·
a
Fe!u! prelucrarii ~i al mentu! ~ Deckel I " 1000 1000-1500 1500-2200
Poz. a!iezArii piesei de
I
mlisud. Lungimea de prelucrare, mm, pinA la:

·1 ~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~IBlal~I~I~laJal=
.§
A Timpul ajutator tU21 pentru 0 trecere, min

1 I Cu Ireza fixatii la cot a 0.1310,19\ 0.231 0,181 0.2310.281 0,331 0.22\ 0.271 0.351 0.40\ 0.501 0.581 0.331 0.411 0.511 0.61\ 0.71\ 0.83

2 I Degrosare eu reglarea
frezei Intr-un singur
plan far a respecta-
rea dimensiunii 0,2810,34\ 0.38\ 0,351 0.401 0.451 0,501 0,45\ 0,50\ 0.581 0,63\ 0,7310.8110.7510,831 0,93\1,03\1 ,1:~ll,25
3 I Degrosare eu aseza-
rea frezei la coW.du-
pi! oprltor - - ·0,2610.3210.3610,3510,40\ 0.45\ 0,50\ 0,45\ 0,50\ 0,58\ 0,63\ 0,73\ 0,81\ 0.74\ 0,82\ 0,92\1.02\1,1211,24
4 I Degrosare ell asezarea
rrezet la cot a d u pi'i
trasa] 0.4410,50\ 0,54\ 0,53\ 0,62\ 0,67\ 0,72\ 0,72\ 0,77\ 0,85\ 0,90\1.00\1,08\1,09\1,17\1.27\1.37\1.4711.59
5 1 Degrosare cu asezarea
piesei dupa discuI
gradat 0.2810.3410,38\ 0.37\ 0.42\ 0.47\ 0.52\ 0.48\ 0,53\ 0.61\ 0,66\ 0.7610.84\ 0,78\ 0.86\ 0,96\1,06\1,1611,28

z
o
6 100 0.01 0.83 0.92 0.73 0.85 0.95 1.03 1.01 1.11 1.27 1.37 1.57 1.73 1.37 1.53 1.73 1.93 2.13 ;2.37
7 200 0.71 0.85 0.94 0.75 0.87 0,95 1,07 1,03 1.13 1,29 1.39 1.59 1,75 1.37 1,53 1,73 1,93 2,13 2,37
3o
8 Finlsare ell fl'eZareaj Rigla 13000.72 0,86 0,95 0.76 0.88 0,98 1.08 1.04 1,141.30 1,40 1.60 1,761,39 1,55 1,75 1.95 2,15 2,39 CD
o
9 prellrnlnara a. unei 5000.740,880,970,78 0,90 1,00 1,10 1,061.16 1.32 1.40 1.621.78 1.41 1.57 1,77 1.97 2.17 2,41
portluni pentru ma- _ c:
Q
surare, eu freza re-
10 glata dupa discuI 1000.65 0,790,900.790.91 1.041.15 0.97 1.09 1.28 1,40 1.60 1.791.43 1,62 1,85 2.072.292,55
§:
11 gradat [Subler 200 0,67 0,82 0,92 0.81 0.94 1,06 1,17 0,99 1,13 1,30 1,41 1,63 1.81 1,48 1.M 1,87 2,09 2,31 2,56 Q
0..
12 O,lmm 300 0.70 0,83 0,93 0,84 0,95 1.07 1,19 1,02 1,15 1.31 1.43 1,65 1,83 1,49 1,67 1.892,11 2.33 2,57 CD
13 5000.760.90 1.000.90 1.02 1.14 1.26 1.081.2Q 1.38 1,50 1.72 1.90 1,54 1,72 1.942,16 2,382,62 ~
CD
3) La pozltlfle 6 ... 21 sau eonsiderat faze de finisare care se executa din mal multe treceri, cu masurare dupa fiecare trecere, !:l
freza fiind reglata numal dupa diseul gradat. CD

.
Tabelul 8.43 (contlnuare) ['
Cl>
3
"!!..
14 Subler 100 0,94 1,12 1,26\1,11 1,27 1,43 1,51 1,34 1,50 1,72 1,88 2,14 2,36 1,86 2,22 2,52 2,74 3,00 3,30 c
15
'1\
I 0,1 mm 200 0,98 1,16 1,28 1,15 1,31 1,45 1,69 1,38 1,54 1,74 1,88 2,16 2,38 1,96 2,24 2,52 2,70 2,92 3,18 c,
16 Finlsare en Ire- 300 1,04 1,18 1,30 1,21 1,33 1,47 1,71 1,44 1,56 1,76 1,90 2,18 2,90 1,98 2,26 Cl>
2,54 2,74 2,98 3,26
17 zarea de doua 500 1,16 1,32 1,44 1,33 1,47 1,61 1,75 1,56 1,70 1,90 2,04 2,28 2,48 2,08 2,36 2,64 2,84 3,08 3,36 o
o
ori a port.iunil . __ .,._-_.,._- --- ~ -- ~ ~ ~
-"- -- -- -- ~ - -- -- -- -- - - ~ -- nc
pentru masurare
18 100 !.o-1Q 1,24 1,36 1,27 1,39 1,53 1,67 1,50 1,62 1,82 1,96 2,20 2,40 2,04 2,32 2,60 2,80 3,04 3,32 o
19 Subler 200 1,16 1,32 1,42 1,33 1,47 1,59 1,71 1,56 1,70 1,88 2,20 2,26[2,46 2,12 2,38 2,66 2,86 3,10 3,38 ::>
20 0,02 mm 300 .1,26 1,40 1,56 1,43 1,55 1,67 1,791,66 1,78 1,96 2,08 2,30 2,48 2,20 2,46 2,76 2,90 3,12 3,38 o
21 500 1,46 1,60 1,70 1,63 1,75 1,87 1,!l91,86 1,982,162,282,502,682,402,662,923,10
1 j3,32,3,55 3
!!:!.
Obsernoiii, 1) La pozltla 1. au fost considerate piese sau faze de frezare care se executa intr-o trecere cu freza fixata la dimen- c,
(I)
slunea de ohtlnut. 2) Pozttitle 2 ... 5 se refer a la piese sau faze care se executa din mal multe treceri, fara a se masura dupii fiecare
trecere, ~ .-
3'
-
"0

Tabelul 8.43 (continnare). Timpii ajutiitori ta2, pentru com:mda mnsinllor de frezat orizontale, verrleale ~i universale, legali de minuiri 0'
-..iD
Grupa masinilor de frezat ell Iungimea mesei, mm: N
o
II III
iD
Poz. Denumirea minuirilor
1000-1500 1500-2200
==~-=-----!-------I
___ Dcckcl
_1~~~___ \
TimpuI ajutator ta21 pe faza, min
•...•...•
.".------~--
1 Cu 0 plrghie 0,04 0,04 0,05 0,06
2 Schimbarca t\iei axului principal Cu doua ptrghlt 0,05 0,06 0,08 -
3 Cu trei pirghii 0,07 0,09 0,10 -
-------,~ ---- ------
---4 --schi~ili.lai:c--1;S~ll;;i------·--- ~-.- Cu 0pirghlc 0,03 --0;0:1- 0,04 0,06
5 Cu schimbarea rotilor 0,05 0,05 0,06 0,08
---.~---
6 Rotirea et! 0 .ie a capului divlzor sau a dispozitivulni divizor 0,03 ------0:0:1--- 0,04 0,06
--
-7- -:Mo-;;-t~re~ irii contra - 0,15 0,16 0,18
-_ ..------- ----_.__ nschlllor ......
---~---------- .. ~.---.--..-- ._-----
----- ----.----- -"'- - -------
8 Frezii cu coada 0,70 0,80 1,20 1,80
9 Frezii cilindrlca 0,90 1,10 1,70 2,40
10 Schlmbare .el Frezii disc 0,80 0,90 1,50 2,00
11 Freza frontalii - 1,10_ 1,80 2,60
12 Joc de freze - 1,20 I 1,\)0 2,80

Mtnulrtle din a cest tabel nu au fost grupate In complexele de timpi ajutatori legatl de treeere. Aceste valori se vor adauga W
tV
separat in fi~a de calcnl a normei de timp. Cl
326 Normarea lucrdrilor de frezare

Tabelul 8.U. Timpii ajutatori ta2 pentru comanda masinti de Irezat longitudinal (portal). legati
de trecere ~i de faza
Lungtmea
I Numarul Instru- Dimensiunea
mesei:
2300-4000 mm
poz.1 Felul prelucrarii ~i ~ezadi piesei de
freze
mentul
de
de masura
in mm, (grupa III la.
reglate masura pina la: pe trecere,
I I
,
I
min

1
--
Cu freza Ilxata la cota
,
- - I - 0.17

2 1 I 1.14
3 Dupa trasaj 2 ! 2.01
4 Cu reglarea Irezelor la cota 3 3.36
5
6
intr-un singur plan (orl-
zontal sau vertical)
I 4
1
4.56
1.14
7
8
I Dupa diseul
gradat
2
3
- - 1.21
1.96
9 4 2.86
iD 1 1.74
11 Cu reglarea frezelor la cota in doua planuri 2 -
I - 2.94
12 (orizontal si vertical) dupii trasaj 3 4.54
13 5.74
u--- -- 4
lOO 0.92
15 200 0.94
16 Higlii 600 0.96
17 700 0.98
18 Finisare eu Irezare preliminarii a unei portiuni 1000 1.00
19 pentru rnasurare, cu frezi\.reglatii dupa dis- 100 0.98
20 cui gradat 1 200 1.00
21 Subler 300 1.03
22 0.1 mm 400 1.06
23 500 1.09
24 750 1.19
25 1000 1,35
---'
26 100 1,54
27 200 1,66
28 Subler 300 1,70
29 Finisarea eu frezarea de doua orl a portlunll 1 0,02 mm 400 1,80
30 pentru masurare 500 1.90
31 750 2,16
32 I 1000 2,60
Denumirea minuirilor ta'}. pefaz~,
min
33 Schimbarea turatlei axului principal, eu 0 pirghie I 0,12
34 Sehimbarea avansului Cu 0 pirghie 0,12
35 Cu doua pirghii 0,16
36 25 0,10
37 in sens vertical, manual, 50 0,15
38 pe lungimea de: 100 0,26
39 150 0,37
40 Deplasarea axulul superior 200 0,50
41 100 0,10
42 In sens orizontal, meca- 200 0,16
43 nic, pe lungimea de: 300 0.22
44 400 0,30
45 I 500 ! 0,38
 ---------- ---.------- -----~
..

Exernplu de calcul al normei de timp la frezare 327

Tabelul 8.44 (continuare)

ta2 p~ Iaza,
Denumirea mjnuirtlo r
I mm

46 25 0,10
47 In sens orizontal, manual, 50 0,15
48 pe lungimea de: 100 0,26
49 150 0,37
50 200 0,50
Deplasarea axului lateral

51 I In sens vertical, mecanic,

pe lungimea de:
100
200
0,15
0,26
52 I
53 I 300 0,40
400 0,55
~I-----------------~----------------I----
55
I
-- ---

2,80
-

56 I Montarea aparatorll contra aschlilor 0,36

Obsernaiie. Minuirile de la pozitllle 33 ... 56 se adauga separat in calculul normei de

timp.

Tabelul 8.46. Timpii ajutator! i42, Iega!i de trecere ~i faza, pentru comanda maslnll de frezat
(copiere)

Lungimea mesei pina la 1500 mm

Poz. Metoda de Lungimea de deplasare a mesei, mm, _ ptna la :

apropiere a frezei
100 200 300 400 500

1 I Liber 0,20
0,24
0,30
0,34
0,38
0,42
0,46
0,50
0,54
0,58
2 In gaura
Timpi ajutatort Iegati de trecere, ,necuprin~i in complexul de mlnuiri, pentruj Timpul,
mlnuirile: min
3 I Schimbarea numarulul de rotatii ale axului 0,06
4 Deplasarea capulul de frezat pe traversa (la prelucrarea eu doua axe) 0,07
5 Asezarea ~i seoaterea frezei 1,50
6 Pornirea ~i oprirea lichidului de raclre 0,04

Tabelul 8.47. Timpii ajutator! la3' pentru masuratort la Iuarea asehlei de probii, pe masinl de
frezat

Lungimea
minima de
Poz. Instrumentul Dimensiunea pelucrat Timpul,
de masura masurata, mm necesara min
la masurare

_1_1 Riglii sau metru Ii - 5 0,05

~ Suhler <250 5 0,15
I >250 10 0,30
Suhler de adinclrne
I - 5 0,20
I
Micrometru <250 8 0,25
>250- iCr-- -6;45--
7 I Micrometru de adincime
I 5 - --
0,20
 CJ,:>
Tabclul 8.45. Timpli ajutatori iU2' pentru eomanda masintlor orizontale de alezat ~i Irezat Icgufi de trcccre ~i fazii,
00
'"
Grupa de masini ell diametrul axulu]
principal, mm, ptna la :
II
Modul de Dimen-
Poz, Felul prelucrarii fixare a Clasa de Instrumentul siunea 80-110
sculelor precizie de masura de .-".---------------
masurat Lungimea de prelucrare. mm- pilla la:
--, 50 1 100 1'25Oj500 I 750

Timpul ta" min

1 Giiurire, liirgire, alezare In ax principal __ - -=-~_ - 0,14 0,14 0,17 0,24 0,31

2 Strunjlre frontalii a suprafetelor plane - - - - 0,13 - - - -

exterioare
---~- ----,---- ----- --- ---- ----- --- ----

3 Reglarea frezei cu diseuI - - 0,43 0,46 0,55 0,70 0,85

4 gradat
Frezarea Reglareafrezeidupa trasaj 0,46 0,49 0,59 0,73 0,88
supratetelor - - -------- ----
5 plane Cu frezare preliminara a Higla sau su- 200 0,80 0,83 0,92 1,07 1,22
6 unei portiunl pentru bler 500 0,82 0,85 0,94 1,09 1,24
7 masurare 700 0,84 0,87 0,96 1,11 1,26
8 ~~ ~ ~~ 0,86 0,89 0,98 1,13 1,29
9 Reglare dupa ?iseuI g:adat 0,40 0,43 0,52 0,67
10 Reglarea dupa trasa], sau - -
°' 82
~ablon 4-5 0,43 0,46 0,55 0,70 0,85 z
11 T 100 0,84 0,87 - - - o
12 ampon 150 085 088 - - - 3o
plat "
13 Strunjire _ __ 200 0,86 0,89 - - - ID
14 Interloara ------- 100 0,88 0,89 0,92 0,97 1,02 c
15 ~i exteri- In portcutlt Pinii 200 0,90 0,91 0,94 0,99 1,04 c:
Q
16 oara, Iongi- Cu strunjirea preliminarii montat pe la 0,1 Sublet 300 0,93 0,94 0,97 - - 0'
17 tudinalii a unei portluni pentru platou mm 400 0,95 0,97 - - -
18 masurare 500 0,98 1,00 - - - §"
19 --- 100 0,87 0,88 0,91 - - o,
(])
20 . 200 0,89 0,90 0,94 0,96 --
21 3-a MI?rOm~tru 300 0,92 0,93 0,95 0,98 1,02
-..ID
N
22 de Interior 400 0,94 0,95 0,97 0,98 1,04 c
23 500 0,97 0,98 1,00 1,02 1,06 ID
 -----~- ----------
m
24 x
100 30 1,11 11,56 I 1,81 I 2,06 <Tl
25 Plna 200 36 1,47 1,62 1,87 2,11 3
-0
26 la 0,02 Sublet 300 46 1,57 1,72 i:
27 mm 400 56 1,67 c,
28 Strunjire ClI strunjlre de do a Iln po rt-cutit 500 66 1,77 <Tl
interloara ~i portlunit pentn _1- moat it pe ------ -------- (')

exterioara, rare plato I o

2() 100 30 1,36 1,42 n-
30 longltudinald 200 36 1,42 1,48 e
31 Comparator 44 1,52 1,(,0 1,70
2--3 300 o
de interior
32 100 54 1,60 1,66 1,76 :>
33 500 66 1,72 1,78 1,86 o
--- --------------- ---- - ------ 3
34 ~-
Reglare cutlt dupa dlsci 11
35 gradat - - 44 0,64 o,
0,51 <Tl
Reglare cutlt dupa
36 trasaj 0,74
Pin a la ------~-."- ..-. .-
__ 47 0,57 3
37 -- -- -0
0,1 mm
Strunjire 200 75 0,85 1,05 a
38 Rlglii 500 77 1,07
Irontala 0,87 ..•.
3() cxtertoara 700 7g 0,89 1,0() iil
N
ClI strunjirea preliminar 11 In po rt-cutit 1000
0_. 81 0,()1 1,11 o
40 I -_._------ --------_ .. _- ____ -- --1-- iil
a unei portlunl pentr U mont It
41 masurare pc pi it an 200 80 0,90 1,10
Plnii la Subler 500 89 0,99
42 01 mm 700 99 1,10
43 1000 - 15 1,26
---- ------~.---------------- ----
44 Fiira reglarea cutltulul Ia
Strunjlrea
cotii - - - 41
canalelor
45 Regiarea ell [ltulul dn p ii
trasaj 60
------ ------ ------- -----.-._- ------- ----.
46 Reglarea cutitulul du a
discul gradat - - 54 I 0,64\ 0,94 1,34
47 Strunjirea Reglarea cutttulut du; a
frontalii trasaj tn sr portul - 57 I 0,67 0,97 1,37
48 -
exterioara mob! al
49 Cu strunjirea prelimina ra I plata relor 200 si 1,01 1,21 1,50
a unei portlunl pent u Riglii 500 93 1,03 1,23 1,53
50
masurare 750 95 1,05 1,25 1,55 I -
51 I 1000 97 1,07 1,27 1,57 -r-- I~

----"----
 Tabelul 8.45 (continua re) 1'ImpJi aJutlitorl ieyall de minulrl ~i late w
eo
Djametru1 axulu i o
principal
poz·i Denumirea mhmirilor 80-110 mm
i Timpul min
2 Cu 0 pirghie 0,06
:3 Schimbarea turatlel axulul principal Cu doua pirghil 0,08
4 Cu trei plrghii 0,12
-.-- ..--------------.- ..-------.---------------------- --_. -
5 Cu 0 plrghie 0,06
6 Schirnbarea avansului Cu douu plrghii 0,08
---_ .. - ..--. -.------ ------
7 Ln 900 0,90
mesei ~i Ilxarea CLl man eta La 1800 1,20
'., ,
8 .. Rotlren
__ ... _." .... ...,--_.__ .__ .._--_. __ .
__ .... __ ... ..
__ ._. __ •..... _-- •.._-- ----_._---_ ..._------_._----- ---_ .... _--- --
9 Cu dlarnetrul 80 mm 0,14
Montatea ~i demontarea bucsel de ghidaj Cu dlametrul 80 mm _._ . 0,22
... _---
1° Fiirii fixare 0,26
Montarca ~i demontarea mandrinulul in conul axului principal 0,42
,
2 ...... _------- ... ._-----_ .... ..• ..-.._----_ ..-._--.-._ ...•_-, ..
__ _ __ .•_,----------- ._-_.-.,._--_._._._--_ .........•
Cu fixare prin panii ._-
:~-- '--i;'arii fix are -0:26-'-
'I In conul axulut principal Cu fixare prin pana 0,42
'---' ----- -_ ..
5 Manual 4,10
1n conul axulul principal sl cuztnetulul mon- Farii centrare Cu macaraua 6,00
6
tantului -- -Manual -"-'--
7 Montarea ~i Cu centrarea cuzt- 6,00
8 demontarea netului mon+antulul Cu macaraua 6,70
baret suport
---------,"-----_._---_. ----
9 Manual 1,40
Cu rotirea mesel Cu macaraua 3,90
0 In hucsele de ghidare a conului axulul prln- -- --"."---_._-
1 clpal sau In mandrlna Manual 2,:30
Cu deplasarea mesei Cu macaraua 4,70
2
-------- - 0,20-- z
73 In conul axului principal, burghiu, zencuitor, Farafi.xare ------- -0;55-- o
4 alezor, barii suport cu cutite, freze Cu Ilxare prln pana 3
Q

5 Cuttt cu reglare la cota d upa sablon sau rigHt 0,50 re

Q
100 0,48
B Cutlt cu doua talsurl c
Moutarca 200 0,60
77 Q
~i demon- 100 0,44 Q<
B tarca Cutlt lama Fiirii
~
In In mon- Dlametrul giiurii mm, ptna la: 200 0,60 o
9 sculei ~
bara tare 11- reglare 350 1,00
80 0..
suport berii la cots 100 1,26 CD
81 Zencuitor, alezor , cap de alezat
82 cu cutlte demontabtle 200 1,85 -..
Cb
N
Cap de alezat Cll cutlte de- Manual 0,75 Q
83
montabile Cu macaraua --2,~- ro
8i
 85 I ",.~ Cutlt cu ",I"~ I. cota dupii ]'"Ion sau '1,1' 0,75 Q1
- (1)
86 100 0,52 3
~.'a:s Cuttt cu doui\. tili~UI'i 'o
87 "'to- 200 0,63
., ~ ~ ------_._---_ .._---------_ .._---- e
88 -100- -----O-;-;w-- 0.
89 "<:I ~;.;; Cutit lama Dtametrul gaurll mm, pinilla : 200 0,67 (1)
In
90 Monlarea '~:8 N 350 1,10 n
bara ~ <J 8. Filril c
~i demon- suport
91 .eo ;(l.~ Z . I d I zeglare 100 0,40 n
tarea - "<:I "<:I tW £.
92
.encmtor, a ezor, cap ea e-I 200 1,45
sculci :; '? to zat cu cutlte a co a ----.-- ..-------------- ---------"---
N •..•;:l o
93 to-+-'tO Manual 1,00
...__ ._----- .-.-----._~.--.-----_~---- :J
'-' '2 '" Cap de. alezat cu cutite de- o
94 oS8 montabile Cu macaraua 1,55
3
95 Cuttt normal (de degrosare) 1,13 !E.
In portcutitul de pe platen 0.
96 Cutit frontal 1,25 (1)

97 --~------l-w -- I' . . I I' t· I l' --I-too' -0,6:r--- ..•.

Oep asarea manna a a axu 111 prmcipa n sens longitudinal, transversal sau vel' lea , pe ungunea, mm, 250 0,08 3'
98 pinrl la: 1J
99 !)OO 0,12
0"
Tabelul 8.45 (conttnuare) 'flmpul pentru potrlvlrea axulul Iusulnl prfnelpal ill axa giiurii
CD
-
Diametrul axui-;;-i N
C
principal
Poz. Denumirea mtnuirilor ro
80_110 mm
I Timpul, min

100 Cll deplasarea aXlllui dllpa 0 coordonata 1,00

Dupii bucsa de ghldare, sablon sail virf de centrare
101 \ CII deplasarea axului dupa doua coordonate 2,00
102 In doua sensuri, dupa doua planurl dlferite >0,3 4,60
10:l ._ __5°,3 6,3_0__
104 In doua sensuri dupa gaura prelucratil ~i un plan >00,33 4,65
105 .,;; ,- 6,20
106 It' d a I ' ti\. >0,3 2,65
107 Dupa cale sau dupa n 1'-IIn smgur sens up gaura pre ucra Toleran~a ~e pozltte a ";;0,3 3,10
108 cornpas guru, mm - >03 --26()-
109 lntr-un singur sens dupa un plan .,;;0:3 3:10
110 ---1----'-
111 In doua sensuri >0,3 2,70
112 ";;0,3_ 3,50 _
113 Intr-un singur sens >0,3
,,;;0,3 1,60
1,90
t.<!>
- 114~ - Dupa trasaj Cu ajutorul vlrfulul de centrare dupa centrul trasat al gauril
I -- 2,50 t.<!>
•...
115 Cu aClll de trasat allpa circumferlnta trasata 3,20
-fffi -Reglarea la dimcnslune a cutitulul flxat In bara de alezare dupa callbru ~i comparator ----- ~O

--_._- _._. -- --- -------- ._--.._- __ _-------_._---------_.

 w
I>.'l
'"

Tabelul 8.48 '. Timpii aJutatori tal' pentru curaf.irca dispozitivelor de asehit, In masinlle de Irezat

Dispozitive speciale en asczarea .manuala a piesei

Configuratia suprafetei de curatat

Fara praguri ~i adlncituri -'----1------- Cu praguri ~i adlncit~~~ I__ ~~-:-~_-= CU--;O!uri-==

DimensiuniJe suprafetei de curatat, cm, pina la:

Poz. Metoda de curlijire

lOxlO 20X30 30X50 I lOxlO I 20x30 I 30x50 I ro x io 20X30 30xSO

--'------- ----- ---- --------'-_~-

Timpul, min

1 eu acr I Q..!lli I 0,07 I 0,08 I 0,08 I 0,09 I 0,11 I 0,10 I 0,12 0,14
2 eu perie sau clrpe 0,06 0,08 O,lD D,08 0,11 0,13 D,10 0,15 0,17
- ..-~.,-----.----..-----.,------- '--'---'---'''-~_-------
Dispozitive speclale cu asezarea plesel ell dispozltlvc de ridicat

Configuratia suprafetei de curatat

Fara praguri ~i adlncituri Cu praguri ~i adincituri Cu goluri

I I
Dimensiunile suprafejei de curatat. cm. plnll !a: o
z
Poz. Metoda de curajire

20x30 3Ox50 SOx 100 SOx 100 20x30

3D
130X 50 Isox 100 Isox 100 120X30 r 30x 50 150X 100 /SOX 100
iil
I I \ I D
---.-------.- -..-
Timpul, min. C
n
- ..g:
t Cu aer 0,07 0,08 0.09 0,12 0,09 0,10 0,12 0,16 0,12 0,14 0,15 0,20
2 Cu peria 0,08 0,10 0,12 0,14 0,10 0.13 0,16 0.18 0,15 0.17 0,20 0,24 ~
e,
IP

-
i•..il
D
iil
 Tubelul 8.49. Timpii ajutator], las,
-
pentru miisnriitori de control In preluerarea pe maslnlle de Irezat
tr'
CD
Dimensiunea de masurat, mm, pina la: 3
I ._-- '0
Instrumentul de Prccizia Mctoda de 50 200 1000 1500 2000 e:
Poz. 500 I 750 I I I
masura instrumcntului masurare I I 0..
Timpul lasI mill CD

Rigla -
I 0,06 0,08 0,10 0,11 0,13 0,16 0,20
n
o
1 -
Tija gllsantli 0,25 0,40 0,55 ;:;-
2 - - - - 0,20 0,23 c
-S Pe 0 fata
Partea trece 0.07 0,08 0,11 0.12 0,13 - - o
4 Sablon
- Masurare totala 0,10 0,11 0,16 0,18 0,20 - -
----- :J
5 liuear Partea treee 0,08 0,09 ()J2 0J3 0;'14 - - o
Pe ambcle fete -
6 Masurare totala 0,12 0,13 0,18 0,20 0,22 - - 3
7 Aproxlmatlva 0,06 0,08 0,15 --o.I8 0,20 - - ~.
Simplu - 0..
8 Sablon Precisa 0,09 0.14 0,19 0,25 0,30 - - CD
9 profilat -Aproxlmativa 0,09 0,13 0,20 0,22 0,25 - -
Complex - -3'
10 Preclsa 0,12 0,19 0,26 0,34 0,42 - -
---------- '0
U- Pina la A 0,07 0,10 0,17 0,26 0,36 - -
0,1 mm B 0,24 C
12 Subler 0,12 0,16 0,32 0,52 - - ..•.
13 Pinii la A 0,09 0,15 0.23 0,30 0,52 - - iD
N
14 0,02 mm B 0,21 0,29 0,42 0,50 0,78 - - o
-.-----A-·-- --- CD
15 Subler de adlneime Pina la 0,09 0,10 0,13 - - - -
16 0.05 mm B 0,18 0,20 0,24 - - - -
17 . Mierometrn nereglabil C1.4-5 - b.•.mtJ 0,11 0,15 0,18 -0,20
~- ----_.- ---------- -~.-- ---
:;>ablonde metal llniar sau un- -
ghiular - - 0,12 0.17 0,25 0,30 - -
-
Miisurarea dant urii

Modulul danturii, mm. pjn~ la:

-
Instrumentul Metoda de masurare 5 la 15 25 30
Poz.
de m~suril I I I I
Timpul, min

1 Cu regIare prea labilii a

Subler sau aparat optic dimensiunii 0,70 0,80 0,90 1.00 1,20
2 pentru rott dlntnte
Cu citlre direetii 1,00 1.20 1,40 1.60 1.90
ce
Obsetuati e A reprezlnta fixarea prealabila a dlmenstuntl, iar B-fixarea dlmensiunil In timpul miisuriirii. ~
c.>

__ ,_ •• _, •• 0"0- ~ __ • • __ ,__ •• _ •• , •• __ • ••' __ • •__ -------

 - -""

334 Normarea lucrerllor de frezare

Tabelul 8.50. Timpii ajutatori, ias. pentru masurari de control la prelucrarea pe maslnlle
de frezat

Poz. I
1

Instrumentul de masura =.
Precizia

tului
I Metoda de masurare
Dirnensiunea

25 1 50

Timpul
de ml1surat, mm. pina la:

1 100 1

la•• min.
200 i 300

1 0.12 1 0.15
2 0.19 0,25

3
4

5 " Cl. 3-a A 0.13 0.15 0,21

6 Calibru tampon
mitii dublu
Il-
I Cl. 3-a B 0.16 0.20 0.28

7 A
Cl. 4-5
8 B

9
10 I Calibru
partial
tampon
(plan)
I Cl. 3-a I. A
B
I__ - I
-=- - I
0151
0:23
0.20
0,30
I 0.31
0.42

11
~
I Cl 4-"
.;)
A
B
I - -
~-=--=- 0.10
0.17
0.13
0,21"
0.19
0.30

13 11 Calibru potcoava Cl. 3-a B 0,08 0.09 0.11 0.14 0,16

~ limitii simplu Cl. 4-5 0,06 0,06 0,07 0.09 I 0.11

15 I" Calibru potcoavii C13-a B 0,14 0.15 0.17"1 - I" -

16 limitii dublu Cl. 4-5 0.08 0,08 0.09 - -

~I Calibruinelcanelat Cl. 3-a - ~ ~ 0,19 "-=----=-

Obseroatie, A reprezlnta partea "trece", iar B masurarea completa.

Tobelul 8.51. Timpii de deservire tehnica. ldt. ~i organizatorieii. ido. pentru prelucriiri pe
masmlle de frezat

Dimensiunile suprafetei de prindere

Numli.r de freze
2SOxSOO
1
SOOx 1000
I 1000x3500

Poz. Timpul de deservire (scuJe) care Durabilitatea frezei, min

lucreazli.
<:;ISO 1180-2401 >240 I" <:;18011SO-2401 >240 1 <:;240 I >240

Procent
{;",~...,

1 Tehnlca, pro- 1 5,5 3,9 "2,6"' 6,1 4,4 3,0 4,9 3,4
2 cente din 2 6,3 4.5 3,0 6,9 5.0 3.4 5,3 3.7
3 timpulde 3 7.0 5.0 3,5 7.7 5.6 3.8 5.8 4,1
4 bazii 4 7.8 5.5 4.0 8,5 6.2 4.3 6.3 4.5
--
Organlzatorlca
5 procente din Fiir.l raclre 1.2 1.7 2.4
6 timpul efec- Cu raclre t;rj 2.2 3.2
tiv
; . "
 Bibliogrofie 335-

Tabelul 8.52. 'I'impul de odlhna ~i neeesltatt fiziologice, ion, penlru prelucriiri pe masinl de Irezat,

Masa piesei, kg
Timpul ajutator
I
Poz. Timpul efectiv in procen te din <12 12... 20 >20
mi n timpul efectiv
I I
Procent

1 I Pina la 2,5 >50

I 4,5 5,0 -
-
+1I <50 4,0 4,5
2,51. .. 5.0 >50 ~Q 4.0 3.5
4 <50 <g~Il?·, 3.5 3.0

~I >5,0 - 3.0
_ + 13.8 + 3
150
In aceste condltll, rezulta ib = = 1,18 min.
0.15'8'118
c. Timpii ajutdtori : conform tabelului 8.34. timpul ajutiitor pentru prinderea ~i des-
prinderea piesei, este tal = 0,29 min. poz. 10; conform tabelului 8.43. timpul ajutiitor pentru
. comanda masinil, este la2 = 0.42 min. poz. 5; conform tabelului 8.47. timpul ajutiitor pentru
aschii de proba, este taa = 0.15 min. poz.2.
Timpul ajutator total: ta = tal + ta2 + ta3 = 0.86 min.
d. Timpii de deservire se stabilesc conform tabelului 8.51 astfel: cu coeficientul 5,5 %
5.5 5.5
(poz, 1) pentru timpul de deservlre tehnica (pentru T = 180 min), rezulta ld,=-- .lb = - .
. 100 100
. 1,18 = 0.065 min;
Cu coeficientul 1,4 % (poz. 6) pentru tlrnpul de deservire orgaruzatorica, rezulta trlo =
1.4 '
=-(1.18 + 0.86) = 0.029 min.
100
e. Timpul de odihnii $i neeesiliiti [izioloqice, conform tabelului 8.52. poz. 2. cu procentul de
4
4 %. va fi ton (1.18 + 0,86) = 0.082 min.
= --
100
f. Norma de limp pe bucatti

Dacii se considera ca lotul este de 20 bucatt, conform relatlei (8.1) rezulta N, =-

T
=~ +lb + la + l.t + t<Jo + lon= 1.45 + 1.18 + 0,86 + 0.065 + 0.029 + 0.082=3.666 min.
n

BIBLlOG RAFIE

1. x x x Programnl P.C.R. de fiurire a socletitii sociallste multllateral dezvoltate ,llnaln-

tarea Homanlet spre comunism. Bucurestl, Editura polittca, 1974
2. Karl Marx Capitalul. Editia II-a. vol.I (cap. VIII). Bucuresti, Editura de stat pentru
IIteraturii polltlca, 1957.
3. Nicolae Ceausescii Raport la eel de al XI-lea Congres al P.C.R. Bucuresti, Editura politlca,
1974.
4. Arsine», V.A. sl Ale%UD. G.A. Rezanie metallov i rejusetl instrument. Moskva, Masino-
strolenie 1976.
5. Balaksliin B. Fundamentals of Manufacturing Engineering. Moskow, Mir Publishers, 1971.
6. Baranoti, B. A. s.a. Normarea tahnlea In uzinele constructoare de mastnl. Bucurestl, Editura
tehnica, 1960.
7. Barties, R.M. Etude des mouvements et des temps. Paris. Les edition d'organisation, 1966.
8. Brierleq, R.G. s.a, Machining Principles and Cost Control. New-York, McGraw-Hill Book
Company. 1964.
 336 Bibliografie

9. Burloiti, P. Economia muncii. Bucurestt, Editura didacttca ~i pedagogtca, 1970.

10. Buzatu, V. ~i Zenovei, C. Tabele pentru ateliere mecanice. Bucuresti, Editura tehnica,
1970.
11. Chaualier, Jean. Organisation. Theme 2. Paris, Edition Dunod, 1966.
12. Del{osse, M. G. Manual de I'agent technique (vol. I, lI, Ill). Paris, Entreprise moderne
d'editton, 1966.
13. Driiqhici, G. Bazele teoretice ale proiectirii proceselor tehnologice In construetia de masinl.
Bucurestl, Editura tehnlca, 1971.
14. Glieorqhiu, Ai. Analiza activiti~ii economice a Intrcprinderilor industriale. Bucurestl, Editura
~tiintificii, 1967.
15. Gilberth, F.B. Motion Study. New-Vork, Van Nostrand, 1969.
16. Hampton, D.R.§.a. lUodern Management. Issues and Ideas. California SUA, Dlkenson,
1969.
17. Hido$, C. $i Lsac, P. Studiul munell, vol. I, rr, Ill, IV. Bucuresti, Edltura tehnlca, 1971.
18. Isac, P.Fundaroentarea ~tiinfi1ica a normelor de munca, In: Revista de fin ante ~i credit, nr.
4, 1969.
19. Isae, P. Norma de munea In eazul deservirii mai multor masml : In: Viata economlca,
nr. 7, 1965.
20. Kauiman, A. l\Ietode ~i modele ale e ereetartt operattonale, vol. I, Bucuresti, Editura
~tiintifica, 1960.
21. Makaroo, A. D. Optlmlzaria protesov rezaniia. Moskva, Masinostrolente, 1976.
22. Maynard, H .B. Industrial Engineering Handbook. New- Vork, McGraw Hill Book Compa-
ny, 1956.
23. Mihoc, Gh ~i CiHcu, G. Introdueere In teoria asteptartt. Bucurestl, Editura tehnlca, 1967.
24. Nanu, A. s.c. l\Ianualul inginerului meeanie. Tehnologia constructlilor de masini. Bucuresti,
Editura tehnica, 1972.
25.
26.
Niebee, B. W. Motion and Time
Peiriceatui Gli.s,«, Tehnologia eonstrueuet
Study, Ilinois
de maslnt. Indrumar
SUA, Richard D. Irwin,
pentru proiectarea proce-
1971. I
selor tehnologlce pe strunguri automate. Cluj-Napoca, Institutul Politehnic, 1974. :1
I
27. Picos, C. Tebnologla eonstructiei de maslni. Bucuresti, Editura didacticii ~i pedagoglca,

28.
1974.
Picos, C. s.a, CalculuI adaosurllor de prelucrare ~i al regimurilor de asehlere. Bucurestl if
I
29.
Edttura tehnlca, 1974.
Rausser, N. Productfvltatea muncii In industrie. Bucuresti, Editura Acdemlei RSR, 1968.
,I
30. Rusu, C. Conducerea ~i organizarea intreprinderilor. Iasi, InstitutuI Politehnic, 1973.
31. Smirnou, S. V. Mehanlzafia rascetov norm vremenl v maslnostrolentl. Moscova, Masinostrole- IJ
nie, 1976.
32. Siarr, K. M. Conducerea produetief. Sisteme ~i sinteze. Bucurestt, Editura tehntca, 1970.
33. Taroseoici, V.I. s.a, Kratkii spravocinik normirovseika mastnostroitelca. Minsk, Belarusi 11
1976.
34. Taulor, F. W. The Principles of Scientifique Management. New-York, Harpers, 1929.
35. Voznesenski, S.A. Organizarea ~tinlifica a muncii in Intreprinderile eonstructoare de ma-
slni. In: Trud i rabotnaia plata, nr. 1, 1966.
36. x x x Normarea muncH. Principii CSOS, 1965
37. x x x Normarea munell. Principii metodologtce generaIe. Ministerul muncll, 1975.
38. x x x STAS 6909-1975 - Normarea rnuncil, Terminologie.
39. x x x Normative tehnlce uniiicate tmbunatatlte pentru preluerarl pe strunguri normale
MICM- ICTCM, 1972.
40. x x x Proeedee de preluerare a otelurilor Inalt aliate ~i Inoxidabile.MICM- ICPTCM, 1975.
41. x x x Lichide de raetre ~i ungere pentru asehlerea metalelor. MICM- ICPTCM, 1975.
42. x x x Normative tehnlce unificate pentru regimuri de asehiere ~i timp de munea la masml
de rabotat, maslni de mortezat, sepingurt ~i maslnl de giiurit. MICM- ICPTCM, 1967.
34. x x x Metals Handbook. In: Machining, vol. 3. Ohio, American Society for Metals,
1967.
44. x x:x Sprauoeinik riormirouscika masinosiroeniia, Tom 2. Moskva, Masghlz, 1961.
 Normarea tehnica
peptruR~elucrari
prlna~chlere
,
Volumul 1 01 lucrarii cuprinde I'lormareo tehnica a lucr(uilor: de
strunjire pe strunguri norma le, carusel ~i revolver, de rabotare ~i mortezore,
de filetare (cu cUfite profilate, cu capete de filetat, cu taroz!, cu filiere,
prin frezare, prin rulare, prin rectificare) ~i de frezare.
Lucrarea este adresatti muncitorilor de inalta cclificcre, tehnicieniler,
mai~trilor ~i subinginerilor care lucreaza in sectoarele de prelucrari prln
esehiere, fiind utilo ~i studentilerdln in!atamintul tehnic.

~. Editura tehnica·

t
~;.

Lei 13,50