3.1-Picos, C. S.a.-Normarea Tehnica Pentru Prelucrari Prin Aschiere, Vol. 1 PDF

Constantin Picoş,
Prof. dr. ing. Constantin Picnş, conf. dr. ing. Gheorghe Gaman
Coman
Nicolae Dobre,
ing. Nicolae Cobre, dr. ing. octavian
ing. Octavian Pruteanu
. dr. ing. Costache
. Trufinescu
Costache Rusu, dr. ing. Ştefan Rusu, Ştefan Trufinescu
Narmarea tehnică
Normarea
pentru preeucrări
prelucrări
prin agcbiere
aşcljiere îl…
Editura tehnică
Editura tehnică
Bucureşti—1979
Bucureşti — 1979
CUPRINS
CUPRINS
CAPITOLUL 1I
CAPITOLUL
STRUCTURA PROCESELOR DE
STRUCTURA PROCESELOR DE PRODUCŢIE DIN ÎNTREPRINDERILE
PRODUCTIE DIN CON-
ÎNTREPRINDERILE CON-
STRUCTORE DE
STRUCTORE MASINI
DE MAŞINI 9
................
Trăsăturile procesului
procesului de constructoare de maşini
............
1.1. Trăsăturile de producţie din întreprinderile constructoare maşini 9
1.2. Clasificarea
1.2. proceselor de
Clasificarea proceselor producţie . . . .
de producţie.................................................................................... 10
..........
1.3. Structura procesului
1 3. Structura de productie
procesului de producţie........................................................................................
. 14
........
1.3.1. Elementele componente ale
1.3..1 Elementele ale procesului
procesului de de producţie
producţie ...................................... 14
1. 3. 2. Progresul
1.3.2. Progresul tehnic
tehnic şi modificarea
modificarea structurilor
structurilor de
de producţie
producţie............................. 17
......
1.4. Structura timpului
1.4. Structura de muncă
timpului de procesul de
mUncă şi procesul de productie
producţie..............................................
. . . . . . . . . . . . 17
muncă a:! executantului
Structura timpului de muncă
de
...... .....
1.4.1. Structura
1.4.1. executantului..................................................
. . . . . . 17
........
1.4.2. Structura timpului de folosire
1.4.2. Structura folosire a utilajului .. .. ..................................................
. _. . . . 21
Structura timpului pe ciclul
1.4.3. Structura
1.4.3. de fabricaţie...........................................................
ciclul de fabricatie . 23
2
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL
NommLE
N ORMELE MUNCEÎ
DE MUNCĂ 24
Norma de
2.1.. Norma de timp şişl norma de
.............
.................
de producţie...........................................................................
productie . . . . . 24
24
..................
Norma servire
2.2.. Norma servire şi norma de de personal. .. !.......................................................................
: 25
25
.........
şaptea:
normelor de de muncă . . . . .''....................................................................... 25

hmm—-
Clasificarea normelor
2.3.. Clasificarea muncă................. 25
..........
2.4..Structura normelor tehnice
tehnice de 25
............
Structura normelor de timp ...............................................................................
. . . . . . . . . . 26
Stabilirea timpului de
2.4.1. Stabilirea
2.4.1. incheiere. .
de pregătire şi încheiere........................................................... 27<—
27,…_
2. 4. 2 Stabilirea
.......
2.4.2. Stabilirea timpilor operativi...................................................................................
operativi . . 28
..........
Stabilirea timpului
2. 4. 3. Stabilirea
2.4.3. timpului de deservire deservire a locului locului de muncă ......................................
de muncă . . . 30
Stabilirea timpului
2.4. 4. Stabilirea
2.4.4. timpului de odihnă şl
de odihnă necesităţi fiziologice......................................
şi necesităţi fiziologice 31
31
......
Stabilirea timpului dc
2. 4. 5. Stabilirea
2.4.5. intreruperi condiţionate de
dc întreruperi de tehnologie
tehnologie şi slorganlzare
organizare 31
2.5. Stabilirea normei
2.5. Stabilirea normei de timp . .
de timp....................................................................................................
. 33
2.6 Stabilirea
2.6. normei de
Stabilirea normei de timp
timp în cazul deservirii mai
in cazul deservirii mai multor maşini
multor maşini..............................
. . . . “35
"35
2.7. teoriei firelor
3.7. Aplicarea teoriei firelor de de aşteptare
aşteptare la la stabilirea normelor de
stabilirea normelor muncă pentru deser
de muncă deser-
..........
\irca mai
virea multor maşini sau
mai multor activităţi cu specific
sau activităţi speciile de munca nerepetitivă.
de muncă nerepetitivă. . .. . 43
2.8. Stabilirea timpilor
2.8. Stabilirea timpilor după normative . . . .
dupa normative................................................................................... 46
46
normelor
......... ......
2 9.1niluenţa
......
2.9. Influenţa tipului de de producţie şi a caracterului caracterului muncii muncii asupra stabilirii normelor
asupra stabilirii
.......................
de muncă ..................................................................................................................................
de muncă . . . . . . . . 49
2.10. Timpul de
2.10. de adaos
adaos .................................................................................................................
. . . 49
2.11. Condiţiile
2.11. Condiţiile generale pentru asigurarea cerinţelor
generale pentru cerintelor de calitate ale
de calitate normelor . . . . .
ale normelor................. 49
49
3
CAPITOLUL 3
CAPITOLUL
PROCEDEELEDE
PROCEDEELE seism-m}: ŞI
ms MĂSURARE Daremnwann A
Şi DETERMINARE mz muncii
TumULUr DE
A TIMPULUI a
MUNCĂ ŞI A
TIMPULUI DE
TIMPULUI FOLOSInE A
DE FOLOSIRE ;. UTILAJULUI
UTILAJULUI IN muusrma CONSTRUCTOARE
IN' INDUSTRIA cowsrnucroane
DE MAŞINI
DE MAŞINI 51
i. Etapele
3.1. executarii observărilor
Etapele executării
2. Aparate şi materiale
3.2.
asupra consumului
observărilor asupra
auxiliare pentru studierea
materiale auxiliare .....
consumului de de timp de
consumului de muncă
studierea consumului
3.2.1.Aparateindicatoarc.........................
muncit.
de muncă.
muncă . . . . .
51
51
...........
3.2.1. Aparate indicatoare.............................................................................. 51
3.2.2. Aparate
3.2.2. Aparate înregistratoare.......................................................................
inregistratoare . . . . . . ..... . . . . . 52
X
66 Cuprins
.......
3.2.3. măsurarea timpului..................................
pentru măsurarea
folosite pentru
3.2.3. Materiale auxiliare folosite timpului . . . . . . . . . 54
.. ......
55
......
Metode de
3-3- Mirtode
3.3. de măsurare şi analiză timpului de
analiză a timpului muncă .
de muncă................................................ . . . . 55
56
.....
3.3.1. Metode
3.3.1. inregistrare directă
\'Ietode de înregistrare directă a timpului
a timpului...........................................................
. . .
Cronometrarea......
........
56
3.3.11. Cronometrarea.................................................................................................
3.3.1.1. . . 52
..
.......
774
3....312 Fotografierea................................................................................................
3.3.1.2. Fotografierea
directă aa timpului
......
3.3.2. Metode
3.3.2. Metode de înregistrare
inregistrare directă . . . . . . . .
timpului........................................................... 84
84 ■
..........
3....321 Observări instantanee................................................................................
3.3.2.1. instantanee . . . . . . . . . . . . 84
84
Măsurarea timpului
3.3. 2.2. Măsurarea
3.3.2.2. timpului pe microelemente
pe microelemente.................................................. . . . 95
95
CAPITOLUL 4
CAPITOLUL 4
CALCULUL
CALCULUL EFICIENTEI ecouomcr; A
EFICIENŢEI ECONOMICE MUNCII
A NORMĂRII MUNCII numărul 97
97
Efectele introducerii
4.1. Efectele introducerii şi extinderii normării tehnice
extinderii normării muncii . . . .
tehnice aa muncii..................................
. . . 97
9?
......
Efortul economic
4.2. Efortul economic la introducerea şi extinderea normării
şi extinderea tehnice aa muncii
nor-mărit tehnice muncu . . . 102
102
indicatorii economici
4.3. Indicatorii ai eficienţei
economici ai normării tehnice
eilelenţei normării muncii ..................................
tehnice aa muncii . . . 103
103
CAPITOLUL 5
CAPITOLUL 5
LUCRARILOR DE
NORMAREA LUCRĂRILOR
NORMAREA STRUNJIRE PE STRUNGURI
STRUNJIRE PE NORMALE,
STRUNGURI NORMALE,
CARUSEL
CARUSEL ŞI REVOLVER
Şl REVOLVER
5.1.
5.1. Introducere . .
...... ...........
..... .......
Introducere ............................................................................
. . . 107
.........
5.1.1. Cinemtaica mişcării
51…1 Clnemtaica mişeării de de aşchiere
aşchiere............................... . . . . . . . . . . . . 107
................
5.1.2. Elementele regimului de
5.1.2. Elementele de aşcbiere
aşchiere.........................
. . . . . . . . . . 107
107
5.1.3. Cutite de strung
5.1.3. Cuţite strung ......................................................
. . . . . . . . . . 108
108
..... ......
51.4.Materiaie...
5.1.4. Materiale....................................................................... 110
110
5…15Dinamicaaşchierii......
........... .....
5.1.5. Dinamica aşchierii...................................................... 115
.......
5.1.6. Lichide de
5.1.6. Lichide de aşchiere......................................................
aşchiere. . . . . . . . . 117
.......... .....
5.2..Determinarea
Determinarea timpului
timpului de bază la
de bază la strunjire . . .
strunjire................. . . . . . . 118
118
5.2.1. Determinarea
5.2.1. Determinarea regimurilor
regimuriim- de de aşchiere.................
aşchiere . . 119
5.3.. Normarea timpului de pregătire-încheierelastruniire
de pregătire-încheiere 193
193
----------
Normarea timpului la strunjire . . . . . . . . . . . . .
..........
Normarea
5.4. Normarea timpilor ajutători
ajutători la
la struj'îre . .
strujire..................... . . . - 195
195
........
Not-marea timpului
5.5. Normarea deservire şi
timpului de deservire şi odihnă
odihnă la la strunjire
strunjire . . . . . . . 207
207
calcul al
Exemplu de calcul
5.6. Exemplu normei de
al normei de timp la la strunjire
strunjire . . . 208
208
CAPITOLUL 6
CAPITOLUL 6
NORMAREA LUCRARILOR DE RABOTARE

NORMAREA LUCRĂRILOR RABOTABE ŞI MORTEZARE
MORTEZARE 215
215
Introducere
6.2.. Metode
Metode de
Relaţia normei
6.3. Relaţia
............. ........ ...-.....o.
6.1.. Introducere.................................................................................................................................
de prelucrare şi maşini-unelte utilizate
de timp şi determinarea
utilizate ..........................................................
. . .
elementelor componente
215
215
21.6
216
......
normei de determinarea elementelor componente ale acesteia acesteia . . 217
............
6.3.1.
6.3.1. Determinarea pregătire-meheiere ..................................................
Determinarea timpului de pregătire-încheiere . . . . . . . 218
...................
6.3.2.
6.3.2. Determinarea bază
Determinarea timpului de bază...............................................................................
. . . . . . 219
6.3.3.
6.3.3. Determinarea
Determinarea timpilor ajutători ajutători ........................................................................... 233
233
6.3.4. Determinarea
6.3.4. Determinarea timpilor de de deservire
deservire şi odihnă odihnă .................................................. 239
239
6.4. Exemple de
6.4. Exemple calcul al
de calcul al normei
normei de timp la mortuare
la robotore şi mortezare............................. 242
CAP ITOLUL '7

CAPITOLUL 7
NORMAREA LUCRARILOR DE
NORMAREA LUCRĂRILOR FILETABE
DE FILETARE 246
..............
246
7.1. Generalităţi
4.4
filetelor cu cuţite
Prelucrarea filetelor cutite profilate .....
................
Generalităţi ....................................................................................................................
. . . . . . . . . . 245
246
.....
7.2. Prelucrarea profilate...................................................................... . . 246
'7. 2.1. Relaţia normei
7.2.1. Relaţia normei de
de timp şi determinarea elementelor componente
determinarea elementelor componente . . . 247
/
Cuprins 7
721.1.
7.2.1.1.
72.12.
....... ..........
Determinarea
Determinarea
de pregătire-încheiere......................................
timpului de pregătire-incheiere
bază '.
247
247
247
.............
7.2.1.2. Determinarea timpului de
de bază...............................................................
. . . . . . . . 247
721.3.
7.2.1.3. Determinarea timpilor ajutători...............................................................
Determinarea ajutători . . . 253
253
721.4.
7.2.1.4. Determinarea'timpului
Determinarea timpului de deservire şi a timpului de
de deservire de odihnă
odihnă şi nece- nece
sităţi fiziologice 253
7.2.2.Exempludecalcul.................... .....
253
............
7.2.2. Exemplu de calcul .................................................................................................... 253
7.3. Prelucrarea filetelor
7.3. Prelucrarea filetat. . . . .
filetelor cu capete de filetat........................................................................... 254
254
7…31.Reiaţia
7.3.1. normei de
Relaţia normei de timp şi ş1 determinarea
determinarea elementelor elementelor componente ale acesteia 255
255
.....
acesteia
...............
7.3.1.1. Determinarea timpului de pregăire
7.3…11 Determinarea pregăire ..................................................
. . . . . . . ...... 255
255
Determinarea timpului de
7.3.i.2. Determinarea de bază 255
............
7.3.1.2. bază............................................................... 255
7.3.1.3.
7.3.1.3. Determinarea ajutători . . . .
Determinarea timpilor ajutători.............................................................. 257
257
7.3.1 .4. Determinarea
7.3.1.4. Determinarea timpului de deservire şi de
de deservire odihnă şi necesităţi fiziologice
de odihnă fiziologice 257
257
7.3.2. Exemplu
Exemplu de de calcul al al normei
normei 'de de timp la la iileiarea virtej .................. 257
......
7.3.2. filetarea prin virtej . . 257
Filetarea cu ajutorul tarozilor.................
tarozilor . . . . ........................................................................... 258
..............
7.4. Filetarea ;.
. . . . . . . . . . . 258
Determinarea normei
7.4.1. Determinarea normei tehnice
tehnice de de timp...................................................................
timp 258
.......
7.4.1. 258
7.4.1J. Determinarea
7.4.1.1. Determinarea timpului de de pregătire .. .-...................................................
. . . . . 259
259
7.4.1.2. Determinarea timpului de
74…12 Determinarea
741 …3 Determinarea
7.4.1.3. Determinarea timpilor ajutători
de bază .
... '
.......
bază...............................................................
. . . . . . . . . . . .
ajutători...............................................................
. . . .
259
259
261
261
7.4.1.4. Determinarea timpului de deservire
7.41. 4. Determinarea deservire şi de odihnă odihnă şi necesităţi fizio fizio-
logice 262
262
7.4.2. Exemple de
7.4.2. de calcul
calcul alal normei
normei de de timp la la filetarea
filetarea cu tarodul . . . . . .
eu tarodul..................... 264 >
264
Filetarea cu ajutorul iilierelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
.......... ......
7.5.
7.5. Filetarea ajutorul filierelor................................................................................................
7.5.1. Determinarea normei
7.5.1. Determinarea tehnice de
normei tehnice timp
de timp...................................................................
. 265
265
7.5.1.1. Determinarea timiplor de
7.5.].1. Determinarea de pregătire şi a timpilor de de deservire
deservire şi nece- nece
............
fiziologice
751.2. Determinarea
7.5.1.2. Determinarea timpului de de bază
bază...............................................................
. . . . 265
751.3. Determinarea
Determinarea timpilor ajutători 267
............. ......
7.5.1.3. ajutători..............................................
. . . . . . . . . . . ’ . .. .. . .
Exemplu de calcul
7.5.2. Exemplu
7.5.2. calcul alal normei
normei de limp timp la filetarea
filetarea cu filiera filiera ..................... 268
7.6. Prelucrarea filetelor prin frezare.......................................................................................
Prelucrarea filetelor frezare . . . . . . . . . . . . . . 268
tehnice de
normei tehnice
..............
7.6.1. Determinarea timp . . .
de timp...................................................................
. . . . . . . . . 268
7.6.1.1. Determinarea timpului de de pregătire....................................................... 269
................
7.6.1.1. pregătire
7…612 Determinarea
7.6.1.2. timpului de
Determinarea timpului de bază
bază...............................................................
. . . . . . . 269
7…613. Determinarea
7.6.1.3. ajutători . .
timpilor ajutători...............................................................
Determinarea timpilor 273
Determinarea timpilor de
7. 6.1.4. Determinarea de deservire necesităţi fiziologice
odihnă şi necesităţi
.............. .....
7.6.1.4. deservire şi de de odihnă fiziologice 273
7.6.2. Exemplu
7.6.2. Exemplu de calcul
calcul ....................................................................................................
. . . . . 274
7.7.Rulareaiiletelor
.......
7.7. Rularea filetelor .................................................................................................................... 274
metodei . . . . . . . . . . . . . . . . .
............
'
7.7.1. Principiul metodei......................................................................................................... . . 274
bază . . . . . . . . . .
..........
7.7.2. Calculul
7.7.2. Calculul timpului de de bază........................................................................................ 279
7.7.3. Determinarea normei tehnice de 281
7.3.Hectiiicareaiiletelor.......'. .. ................
7.7.3. normei tehnice timp . . . . . . .
de timp...................................................................
7.7.4. Exemplu de de calcul 282
..............
7.7.4. calcul ....................................................................................................
. . . . . . . . .
7.8. Rectificarea filetelor......................... .......................................................................................
. 282
7.8.1. metodei
7…81. Principiul metodei ....................................................................................................
. . . . . . . . . . . 282
tehnice de
normei tehnice timp . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
..........
7…82 Determinarea normei
7.8.2. de timp...................................................................
7.821. Determinarea timpului
7.8.2.1. timpului de de pregătire.......................................................
pregătire . . . . 286
_________
7.622. Determinarea timpului de de bază...............................................................
bază . 286
................
7.8.2.2. . . . . . .
7.823. Determinarea
7.8.2.3. Determinarea timpilor
timpilor ajutători..............................................................
ajutători 287
Determinarea timpilor
7.8.2.4. Determinarea
7.8.2.4. timpilor de de deservire
deservire şi odihnă odihnă şl necesită" fiziologice
şi necesităţi 287
88 Cuprins
7.9. Indicaţii cu privire

7.9. la alegerea
privire la alegerea metodei filetare
metodei de file tare . . . .
..... 287
287
CAPITOLUL 8
CAPHDLUL 8
LUCRU-“11110“ DE
NORMAREA LUCRĂRILOR
NORMAREA FREZARE
DE FREZARE 289
289
8…1 Generalităţi
8.1.
normei de
Relaţia normei
8.2. Relaţia ........... determinarea elementelor
de timp şi determinarea .......
Generalităţi........................................................................................................................
. .
elementelor componentecomponente ale acesteia acesteia
289
289
292
292
.....
5.2.
8.2.1. Determinarea de pregătlre-incheiere..............................................
...............
8.2.1. timpului de pregătire—i—ncheiere . . . . . . . . 294
...................
8.2.2. Determinarea
8.2.2. bază
de bază....................................................................... . . 294
8.2.3. Elementele
8.2.3. regimului de
Elementele regimului de aşchiere..................................................................
aşchiere 304
8…2.4 Determinarea timpilor ajutători
8.2.4. Determinarea ajutatori ................................................................... 312
312
.....
. . . . . . . . . . . . .
8.2.5. Determinarea
8…25 Determinarea timpilortimpilor de de deservire
deservire...............................................................
. . . . . . . 323
Determinarea timpilor
8.2.6. Determinarea
8.2.6. timpilor de odihnă şi necesităţi
de odihnă necesităţi fiziologice ..................... . . . . 3%
323
8.3. calcul al
8.3. Exemplu de calcul al normei
normei de timp frezare . . . . . . . . . . . . . .
timp la frezare.................................................. 323
Bibliografie
Bibliografie
..... 336
Capitolul 1“
Capitolul
STRUCTURA
STRUCTURA PROCESELOR DE PRODUCŢIE DIN
DE PRODUCTIE
INTREPRINDERILE
ÎNTREPRINDERILE CONSTRUCTOARE DE MASINI
DE MAŞINI
1.1. Trasaturile
1.1. procesului de
Trăsăturile procesului producţie din
de producţie întreprinderile con-
din întreprinderile con
structoare
structoare de
de maşini
Baza
Baza activităţilor de producţie din întreprinderile constructoare constructoare de
constituie procesul
maşini o constituie totalitate a activităţilor des
procesul de producţie ca totalitate des-
de muncă
mijloacelor de
făşurate cu ajutorul mijloacelor muncă şi a proceselor naturale naturale care au
transformarea organizată, condusă
loc în legătură cu transformarea condusă şi realizată
realizată dede oa
oa-
obiectelor muncii.
meni, a obiectelor muncii.
Procesul de producţie reprezintă acţiunea organizată şi conştientă
Procesul
forţelor de muncă asupra
a forţelor obiectelor muncii
asupra obiectelor uneltelor de
muncii cu ajutorul uneltelor de
vederea transformării
muncă, în vederea
munca, transformării lor în bunuri materiale necesare
bunuri materiale socie-
necesare socie
tăţii vederea realizării
tăţii sau în vederea realizării unor servicii productive, lucrărilucrări cu caracter
caracter
industrial, reparaţii necesare satisfacerii
reparaţii de utilaje, necesare nevoilor omului.
satisfacerii nevoilor omului,
Îmbinarea muncii vii cu mijloacele
îmbinarea muncii mijloacele de muncă în
de muncă în cadrul
cadrul proceselor de de pro—
pro
îmbracă forme specifice care diferă
ducţie îmbracă diferă dede lala o orînduire social-econo-
orînduire social-econo-
mică la
mică la alta.
alta.
tr-un sens mai
într-un mai larg, prin proces de productie
producţie se înţelege totalitatea
înţelege totalitatea
activităţilor industriale începînd
activităţilor întreprinderilor industriale procesul de
îneepînd cu procesul de aprovi-
aprovi
zionare P.„
zionare continuînd cu procesul
Pc, eontinuînd tehnologic F„
procesul tehnologic si terminînd
Pt, şi terminînd cu pro pro-
desfacere şi realizare
cesul de desfacere realizare a productiei finite .Pa-
producţiei finite JPd.
Dintre cele trei
Dintre trei componente
componente ale ale proce
proce-
sului
sului de producţie (fig. 1.1), cea mai impor- impor
tantă este cea aaprocesuluitehnologic,
tantă întru--
procesului tehnologic, întru
cît în
cît cadrul acesteia
în cadrul acesteia are loc activitatea
loc activitatea
bunurilor materiale,
propriu-zisă de creare a bunurilor materiale,
de transformare
de transformare a obiectelor muncii în
obiectelor muncii in
finite sub acţiunea proceselor
produse finite proceselor de de
muncă şi aa proceselor
munca proceselor natural-dirijate.
Sub actiunea proceselor naturale
Sub acţiunea naturale se
produc unele
produc modificări fizice, chimice, bio
unele modificări bio-
asupra
logice etc. asupra materiilor
materiilor prime in
în decursul
decursul
cărora procesul
cărora muncă este suspendat total
procesul de muncă total
sau parţial
sau Pan-fim cum sîntSin? (le-exemplu, diferitele Fig. 1.]. Laiurilc
de exemplu, diferitele Laturile procesului de
de
tratamente imbatrînire aplicate m
tratamente de îmbătrînire in-
în in producţie.
dust-rie. constructoare de maşini.
dustria
Procesul latură a procesului
tehnologie este acea latură
Procesul tehnologic procesului de producţie care
reprezintă directă cantitativă
transformarea directă
reprezintă transformarea cantitativă şi calitativă aa obiectelorobiectelor
10
10 Structura proceselor de
Structura de maşini
de producţie în construcţia de maşini
muncii
muncii (modificarea grupării, compoziţiei
(modificarea formei, structurii, grupării, compoziţiei chimice,
amplasării în spaţiu etc.
amplasării
Procesul muncă reprezintă o altă
Procesul de muncă latură a procesului
altă latură procesului de producţie,
activitatea executantului
cuprinzînd activitatea
cuprinzînd executantului dindin sfera
sfera producţiei
producţiei materiale de
materiale sau de
unei funcţii în sfera
îndeplinire a unei
îndeplinire sfera neproductivă.
neproductivă.
Procesul de
Procesul muncă şi
de muncă procesul tehnologic,
si procesul tehnologic, ca laturi ale
laturi principale ale
procesului de
procesului într-o strînsă
află într-o
producţie, se află
de producţie, strinsă legătură. în În cazul în care
cazul în
transformarea obiectului
transformarea direct de
obiectului muncii se face direct către executant, procesul
de către
tehnologie se suprapune
tehnologic suprapune cu procesul
procesul de muncă.
muncă. Prin
Prin introducerea tot
introducerea mai
tot mai
accentuată a tehnicii
accentuată tehnicii noi
noi în industria constructoare
în industria maşini se ajunge,
constructoare de maşini
in cazul
în cazul automatizării, la la un proces de muncă
muncă care se reduce doar la
reduce doar la porni
porni-
supravegherea, reglarea şi oprirea utilajelor.
rea, supravegherea,
rea,
Procesul de
Procesul de muncă, procesului de producţie, se supra
component al procesului
muncă, component supra-
pune
pune integral
integral sau parţial
parţial nu
nu numai
numai cu procesul
procesul proce-
tehnologic ci şi cu proce
tehnologic
sele auxiliare P…
sele auxiliare de servire
Pa«, de servire P„P„ şi anexe P… Pan, necesare pentru asigurarea
necesare pentru
transformării obiectelor
transformării obiectelor muncii
muncii înin produse finite (de exemplu,
produse finite pentru
exemplu, pentru
controlul şi depozitarea semifabricatelor).
transportul, controlul semifabricatelor).
Studiul proceselor
Studiul proceselor de producţie şi analizaanaliza metodică a părţilor sale
părţilor sale
componente fac
componente fac posibilă cercetarea
cercetarea înin detaliu
detaliu a diversilor factori care
diverşilor factori
eficienţa muncii
influenţează pozitiv eficienţa muncii depuse diverse unităţi economice,
depuse în diverse
prin stabilirea metode înaintate
stabilirea unor metode înaintate de organizare producţiei şi a muncii.
organizare a producţiei muncii.
1,2. proceselor de
Clasificarea proceselor
1.2. Clasificarea producţie
de producţie
În cadrul
în cadrul întreprinderilor industriale, in general şi aa celor construc-
în general construc
toare de maşini, în
toare în special,
special, are loc varietate mare de produse
loc o varietate produc-
produse de produc
ţie care contribuie la realizarea
contribuie la realizarea produselor În vederea
finite. în
produselor finite. normări
vederea unei normări
tehnice sistematice a proceselor
tehnice şi sistematice proceselor de producţie şi pentru cunoaşterea post-
pentru cunoaşterea
calculaţiilor acestora
acestora este necesară clasificarea
este necesară elementelor pro
clasificarea unitară a elementelor pro-
cesului
cesului de producţie şi a timpului de producţie a diferitelor
de producţie diferitelor activităţi
activităţi
privind executantul, mijloacele
mijloacele de muncămuncă sişi obiectul ţinînd
obiectul muncii, ţinind
seama de de::
producţia realizată
-— producţia
— locul de muncă
realizată şi locul muncă unde se execută;
execută;
— gradul de participare la
de participare produsului finit;
la obţinerea produsului finit;
influenţa executantului
— influenţa executantului asupra debitului de produse;
asupra debitului produse;
— gradul de mecanizare al
de mecanizare al proceselor;
proceselor;
între executanţi;
cooperarea între
— cooperarea
——
executanţi;
— gradul de ocupare lucrătorilor.
ocupare al lucrătorilor.
în funcţie de
a. în de producţia realizată şi de locul de muncă
producţia realizată muncă unde se
de producţie pot
procesele de
execută, procesele fi : de extracţie, de prelucrare,
pot fi: trans—
prelucrare, de trans
port, de control, de
port, de cultivare
cultivare etc.
. Procesele de
• Procesele
lor forţa de
lor muncă acţionează direct
de muncă
caracterizează prin aceea că în cadrul
de prelucrare se caracterizează cadrul
muncă
direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncă
obiecte ale
acelor obiecte
asupra acelor
asupra ale muncii
muncii care în fost trecute prin filtrul
in prealabil au fost filtrul
activităţii fiind rezultatul
omului, produsul' fiind
activităţii omului, rezultatul modificărilor
modificărilor succesive aleale
obiectului muncii.
obiectului muncii.
Clasificarea proceselor de
Clasificarea proceselor producţie
de producţie 11
b. În
b. funcţie de
în funcţie de giadul
gradul de de participare la la obţinerea produsului
produsului finit
finit,
procesele de
procesele producţie15pot fi:
de producţie fi: de
de bază, auxiliare,
auxiliare, de servire
servire şi anexe.
.• Procesele
Procesele de de bază, sau procesele
stituie conţinutul principal al
stituie al procesului
tehnologice de fabricaţie, con
procesele tehnologice
procesului de producţie, întrucît intrucit în
con-
cadrul
in cadrul
acestora au loc
acestora loc principalele transformări fizice, chimice, mecanice,
principalele transformări mecanice, ale
obiectelor muncii, in
obiectelor in vederea
vederea obţinerii produsului finit.
produsului finit.
Procesele
Procesele de de producţie de bază diferă
de bază diferă de la ramură industrială
la o ramură industrială la
alta, înin funcţie de: de: natura
natura materiilor
materiilor prime prelucrate, caracteristicile
caracteristicile
produsului finit caracteristicile utilajelor. Ele
finit sau caracteristicile Ele pot fi împărţite în pro- pro
cese de bază pregătitoare, procese
de bază procese de prelucra-re propriu-zise,
de prelucrare propriu—zise,procese
procese de
finisare-montaj. Această împărţire este aproape
finisare-montaj. Această comună tuturor
aproape comună ramurilor
tuturor ramurilor
industriale.
industriale.
loc .• Procesele auxiliare reprezintă acele procese
Procesele auxiliare
procesele de
loc paralel cu procesele de bază
bază şi au drept scop
procese de producţie
producţie care au
asigurarea condiţiilor
scop asigurarea condiţiilor
necesare pentru ca procesul de
necesare de bază desfăşoare în cele mai
bază să se desfăşoare mai bune
condiţiuni. Caracteristica
condiţiuni. Caracteristica acestor procese
acestor procese este
este aceea că
că ele nu acţionează
mod direct
în mod asupra obiectelor
direct asupra muncii pentru a le transforma
obiectelor muncii transforma în produse
finite ce constituie
finite constituie obiectul
obiectul de profil al întreprinderii, ci au ca scop scop produ-
produ
diferitelor feluri
cerea diferitelor feluri de energie, confecţionarea
confecţionarea sculelor şi dispozitivelor,
diSpozitivelor,
întreţinerea in în stare de funcţionare a utilajelor, clădirilor,
stare de clădirilor, construcţiilor
construcţiilor
speciale.
buie la
buie .
• Procesele
Procesele de servire
la buna
sint acele procese
servire sînt
proceselor de bază
buna defăşurare a proceselor
procese de producţie, care contri
bază şi auxiliare.
auxiliare. Activitatea
contri-
Activitatea rezul-
rezul
tată in
tată în urma desfăşurării acestor procese
desfăşurării acestor procese nu se materializează
materializează in în produse
ciînservicii
ci în servicii productive. Exemple Exemple de procese servire pot
procese de servire fi: trans-
pot fi: trans
materiilor prime si
portul materiilor locurilor de muncă,
aprovizionarea locurilor
şi materialelor, aprovizionarea
activitatea gospodărirea depozitelor
activitatea laboratoarelor, gospodărirea depozitelor ete. etc.
. Procesele anexe
• Procesele
procesele de bază precum
procesele
anexe au ca scop
precum şi
scop valorificarea
altor reziduuri
si a altor
deşeurilor rezultate
valorificarea deşeurilor
rezultate atît
reziduuri rezultate
rezultate din
atît din procesele
procesele
bază cît
de bază cît şi din
din cele auxiliare.
cele auxiliare.
Procesele auxiliare
Procesele auxiliare de deservire
deservire şi si procesele anexe trebuietrebuie să se des- des
făsoare în concordanţă
făşoare procesele de bază. Executarea
concordanţă cu procesele Executarea la la timp a dispo-
dispo
zitivelor
zitivelor speciale de lucru, a sculelor speciale, aprovizionarea aprovizionarea fără fără întreru
intreru—
pere a diferitelor
pere repararea la
categorii de energie, repararea
diferitelor categorii la timp a utilajelor de pro pro-
ducţie, condiţionează
condiţionează buna buna desfăşurare proceselor de
desfăşurare a proceselor bază din
de bază cadrul
din cadrul
secţiilor de producţie.
secţiilor
În funcţie de influenţele
c. în influenţele muncitorilor asupra debitului
muncitorilor asupra debitului de produse,
procesele de producţie pot fi cu ritm
procesele liber sau ritm
ritm liber ritm reglementat.
Procesele de producţie cu ritm
Procesele ritm liber sînt acelea la
liber sînt la care ritmul
ritmul de muncă
muncă
realizată sint
şi producţia realizată determinate de executant, cum este
sînt determinate este cazul la la
formarea manuală
formarea miezurilor în
manuală a miezurilor turnătoriile de
in turnătoriile trasarea manuală
de fontă, trasarea manuală
in lăcătuşărie, ajustarea pieselor
în pieselor in în operaţia de de montaj etc. etc. Studiul muncii
Studiul muncii
scop
are ca scop stabilirea
stabilirea celor mai
mai raţionale metode
metode de muncă
muncă care trebuie
trebuie să
să
asigure executantului
se asigure executantului în în vederea creşterii productivităţii muncii.
vederea creşterii
Ca urmare a introducerii progresului tehnic, îşi găsesc tot
introducerii progresului mai mult
tot mai mult
locul
locul în cadrul proceselor
proceselor de producţie acele procese procese în care ritmulritmul de muncă
muncă
debitul de produse
şi debitul produse depind de factori reglementeazăindependent
factori care se reglementează independent
Structura in construcţia de
de producţie în maşini
de maşini
de executant. În
de executant. în cazul
cazul unor procese organizate în flux, prin normarea norma-rea
corespunzătoare a muncii
corespunzătoare echilibrarea liniilor
muncii se urmăreşte echilibrarea liniilor tehnologice,
tehnologice,
repartizarea
repartizarea raţională a lucrărilor lucrărilor între
între executanti
executanţi şi a executanţilor
pe cele mai
pe corespunzătoare lucrări, inclusiv determinarea
mai corespunzătoare determinarea numărului
numărului
minim de lucrători.
minim lucrători.
Cele mai mai frecvente reglementări sînt
frecvente reglementări sînt de ordin organizatoric, cum este
ordin organizatoric, este
liniilor tehnologice
cazul liniilor
cazul tehnologice sau al al benzilor rulante. Se pot întîlni
benzilor rulante. intilni şi regle
regle-
mentări de
mentări de ordin
ordin tehnologic,
tehnologic, ca, de exemplu, reglementărireglementări pentru trata— trata
mentele termice ale
mentele termice metalelor ca şi reglementări
ale metalelor randamentelor sau
reglementări ale randamentelor
reacţiilor chimice.
Conform gradului
(1. Conform
d. gradului de de mecanizare,
mecanizare, proceseleprocesele de producţie pot fi
clasificate în
clasificate manuale sau mecanizate.
în manuale mecanizate. Desigur, poate fi avut avut în vedere
in vedere
procesul de
procesul de producţie
productie întreg părţi
intreg sau părţi ale
ale acestuia.
acestuia. Gradul
Gradul de mecanizare
mecanizare a
fiecărui loc
fiecărui loc de muncă
muncă în în parte mecanizare pe
influenţa gradul de mecanizare
parte va influenta total
pe total
determina diferite
şi va determina diferite particularităţi
particularităţi de normare
norma-re in sistemul ,,om-maşină”.
în sistemul „om-maşină”.
Particularităţile de
Particularităţile de normare provin din caracterul muncii executantului,
caracterul muncii executantului,
acţionează diferit
care acţionează diferit asupra obiectului muncii, după gradul
asupra obiectului mecani-
gradul de mecani
zare a diferitelor elemente ale
diferitelor elemente ale procesului producţie.
procesului de producţie.
.
• Procesele
constructoare de
constructoare
manuale au
Procesele manuale au o pondere tot
de maşini moderne.
moderne. în În cadrul
tot mai mică în cadrul
cadrul acestor procese,
industriei
cadrul industriei
procese, unica sursăsursă
de energie o constituie
de executantul folosind în timpul
energia umană, executantul
constituie energia
procesului mîinile,
procesului picioarele sau chiar
mîinile, picioarele corpul său. în
chiar corpul categorie
în această categorie
lucrările de
se găsesc lucrările de lăcătuşerie
lăcătHŞerie manuală, lucrările lucrările de debitare manuală cu
debitare manuală
fierăstrău],
fierăstrăul, montajul manual manual etc. Procese de muncă manuale
etc. Procese manuale exista încă încă
în toate domeniile
în t-oate domeniile de de activitate
activitate iariar normarea
normarea munciimuncii pentru acti-
aceste acti
pentru aceste
vităţi trebuie să
vităţi trebuie vizeze pe de
să vizeze măsurare corectă
parte o măsurare
de o parte corectă aa muncii şi evi- evi
denţierea unor eventuale mişcări
unor eventuale inutile din partea
mişcări inutile partea muncitorilor pe pe de
altă parte.
altă
.OO parte
• parte tottot mai
mai mare a proceselor producţie din industria con—
proceselor de producţie con
structoare de
structoare de maşini sîntsint mecanizat-e,
mecanizate, folosind o sursă indepen-
sursă de energie indepen
dentă de executant.
dentă
•- Partea mecanizată
Partea mecanizată aa procesului
procesului de de producţie
producţie se împarte
imparte în manual-
in manual-
mecanică şi automatizată
mecanică, mecanică
mecanică, automatizată sau de aparatură. aparatură.
Partea manual-mecanică
Partea manual-mecanică a procesuluiprocesului de producţie presupune folo-
producţie presupune folo
sirea simultană la
sirea simultană la acţionarea
acţionarea mecanismelor
mecanismelor atît atît a energiei proprii
proprii aa munci-
munci
torilor
torilor cît unei forme
cît şi a unei forme dede energie exterioară. Acţionarea
energie exterioară. Acţionarea pneumatică,
pneumatică,
strîngerea unor şuruburi cu maşina în lucrările de montaj
în lucrările montaj sau transportul
transportul
ajutorul unui
cu ajutorul unui cărucior
cărucior sînt
sînt cîteva
cîteva exemple de astfel de lucrări. lucrări.
Pentru astfel
Pentru astfel de lucrări în
de lucrări cazul normării
în cazul tehnice a muncii se dă o
normării tehnice
deosebită determinării
atenţie deosebită analizei elementelor
determinării şi analizei elementelor procesului
procesului de pro-pro
ducţie. O O parte dintre
dintre aceste elemente sînt
aceste elemente sînt legate de funcţionarea
funcţionarea utila-
utila
respectiv şi
jului respectiv normarea lor
pentru normarea
si pentru lor se folosesc calcule tehnice
tehnice specifice
părţilor mecanice ale
părţilor mecanice procesului de
ale procesului productie. O altă parte
de producţie. elementele
parte din elementele
procesului de
procesului de muncă
muncă sîntsint legate de indeminarea
îndemînarea si munci-
şi efortul depus de munci
torul ce execută
torul procesul de
execută procesul de muncă
muncă iar pentru normarea
iar pentru normarea lor se folosesc
metode de de normare proceselor manuale
normare specifice proceselor manuale de producţie.
producţie.
.La prelucrările
•La metalului pe
prelucrările metalului pe diferite
diferite maşini-unelte avans auto-
maşini-unelte cu avans auto
mat iese în
mat iese in evidenţă partea mecanică
mecanică. a procesului
procesului de producţie. în În acest caz
Closificoreo proceselor de
Clasificarea de producţie 13
se va avea în
va avea vedere acea parte a procesului
în vedere producţie executată de
procesului de producţie
mecanismele acţionate de
mecanismele sursă de energie exterioară independentă de
de o sursă
executant. Sarcinile
executant. Sarcinile executantului
executantului se repetă de mai multe ori în in cursul
cursul
procesului. Unele
procesului. sînt de
Unele sînt scurtă durată
de scurtă durată şi se referăreferă în special la pornirea,
pornirea,
oprirea, reglarea
oprirea, supravegherea maşinii.
regla-rea şi supravegherea maşinii. Supravegherea
Supravegherea maşinii maşinii solici-
tind energie nervoasă
tînd nervoasă şi cerebrală
cerebrală în în detrimentul
detrimentul celei musculare,
musculare, are are pon-
pon
derea cea mai
derea mai mare în în cazul deservirii unei
cazul deservii-ii unei singure Adesea pot
maşini. Adesea
singure maşini. pot fi
deservite simultan
deservite simultan mai multe utilaje.
mai multe
Prin
Prin partea automatizată a procesului
partea automatizată procesului de producţie se înţelege acea
înţelege acea
parte la
parte modificările suprafeţelor sau obiectelor,
la care modificările regimurilor de pre
obiectelor, a regimurilor pre-
lucrare
lucrare se face face fără
fără intervenţia directă executantului. În
directă a executantului. în acest caz sar sar-
cinile normării
cinile normării se referăreferă în în special la la utilizarea
utilizarea fotografierii observă-
fotografierii sau observă
rilor instantanee
rilor instantanee pentru determinarea
determinarea normelor normelor de timp şi de personal, personal.
În cadrul proceselor
în cadrul proceselor automatizate, însăşi însăşi intervenţia omului omului pentru
pentru con-
con
ducerea uneltelor de
ducerea uneltelor trecerile de la
de muncă, trecerile la un regim de muncă la altul
execută tot
se execută tot de către energii exterioare acestuia.
către energii
În
în procesele automatizate executantul
procesele automatizate executantul este este eliberat
eliberat de muncile
muncile fizice
şi are posibilitatea să consacre un timp mai
să consacre mai mare timpului de suprasupra
veghere a utilajului. La
veghere La rîndul
rîndul său, utilajul poate funcţiona functiona în mare măsură
in mare
fară supravegherea omului şi astfel
fără supravegherea astfel se ajunge la la posibilitatea creşterii
normelor de deservire
normelor personal.
deservire şi personal.
Asemenea situaţii se întîlnesc
Asemenea întîlnesc în in secţiile
sectiile de prelucrări mecanice şi
este necesară
este cunoasterea timpului pentru efectuarea
necesară cunoaşterea efectuarea proceselor
proceselor de muncă.
muncă,
În funcţie de raportul în
în in care se află află timpul de funcţionare utilă utilă a utila-
utila
jului şi timpul necesar necesar executantului, pentru efectuarea procesului
pentru efectuarea procesului de
muncă, determină numărul
muncă, se determină numărul de executanţi pentru o formaţie lucru,
formaţie de lucru,
in cazul unui
în supraunitar sau numărul
unui raport supraunitar numărul de utilaje ce pot pot fi deser-
deser
muncitor în
vite de un muncitor
vite în cazul unui unui raport subunitar.
raport subunitar.
Avind
e. Avînd în vedere criteriul cooperării între executanţi, procesele de
vedere criteriul cooperării între
producţie pot
producţie pot fi realizate
realizate individual
individual sau în în colectiv. În în decursul timpului,
decursul timpului,
diviziunii sociale a muncii,
ca urmare a diviziunii muncii, de la la procesele executate individu-
procesele executate individu
astăzi la
al s-a ajuns astăzi la executarea
executarea în in colectiv muncii într-o
colectiv a muncii măsură tot
într-o măsură tot mai
însemnată. Fundamentarea normelor
însemnată. normelor de personal se leagă tocmai de sta
leagă tocmai sta-
timpului necesar
bilirea timpului necesar uneiunei întregi formaţiide
int-regi formaţii precizindu-se cu
de lucru, precizîndu-se
această ocazie care sînt
această sint sarcinile
sarcinile Optime
optime ale ale fiecărui
fiecărui executant, membru
al acesteia.
al acesteia.
Corespunzător gradului de
Corespunzător ocupare în
de ocupare muncă a fiecărui
în muncă fiecărui executant
pot fi distinse ocupare parţială
distinse o ocupare parţială şi una completă acestuia pe
completă a acestuia parcursul
pe parcursul
schimbului de lucru.
schimbului lucru.
Gradul de ocupare
Gradul ocupare al unui unui executant
executant 98 presupune compararea
</§ presupune compararea tim tim-
pului productiv Tv celui pentru odihnă
T„ şi a celui odihnă şi necesităţi fiziologice ton t,… cu
durata schimbului
durata schimbului de lucru lucru TM, adică» gQ
T.… adică 930 == (TP
(T, + + ton)/TM.
too/TM—
Gradul ocupare
Gradul de ocupare al
al executantului
executantului este
este subunitar
subunitar tinde să fie
şi se tinde
cit mai
cît mai apropiat de 1.
Crescînd prin diferite metode tehnico-organizatorice
diferite metode tehnico-organizatorice gradul de ocupare ocupare
al executantului, se găsesc astăzi
al astăzi posibilităţi
posibilităţi pentru lărgirea zonei deser de ser-
vire a acestuia
vire acestuia astfel încît timpul său
astfel încît său de lucru să
de lucru să fie
fie folosit cit mai rational
folosit cît raţional
14 Structura proceselor
Structura proceselor de producţie în
de producţie construcţia de
in construcţia maşini
de maşini
întreruperile din activitatea

şi să fie evitate întreruperile fie datorită
activitatea sa, fie nevoilor _pfo:
datorită nevoilor pro
ductiei, fie datorită
ducţiei, condiţiilor de protecţie sau de
datorită condiţiilor tehnica securităţii
de tehnica securitatii
muncii.
muncii.
Dacă de exemplu,
exemplu, după fiecare
fiecare o5 minute activitate aaunui
minute de activitate execu-
unui execu
tant, care se includ
tant, în care timpii de deplasare,
includ şi timpii urmeazăoperioadă
deplasare, urmează suficient
o perioadă suficient
de lungă supraveghere a maşinii, este raţional
lungă fără supraveghere executantul să-şi
rational ca executantul sa-şr
lărgească zona de servire.
1.3.
1.3. Structura
Structura procesului de producţie
1.3.1. Elementele
1.3.1. ale procesului de
componente ale
Elementele componente de producţie
producţie
Procesul de producţie este realizat în

est-e realizat in conditiile tehnicii actuale de
condiţiile tehnicii de
număr mare de executanţi
un număr trebuie să lucreze
executanti care trebuie lucreze in
în colectiv sunt
colectiv cu simţ
de răspundere şi disciplină.
disciplină.
Elementele omogene
Elementele omogene din punctpunct de vedere
vedere tehnologic conturează_
tehnologic care contureaza
activitatea practică
activitatea practică şi răspunderile executantului, trebuie să fie corelate corelate
între ele
între asigure echilibrarea
să asigure
ele şi să încărcăturii locurilor
echilibrarea încărcăturii locurilor de muncă ale exe
muncă şi ale exe-
cutanţilor. Aceste
cutanţilor. elemente se numesc
Aceste elemente numesc operaţii.
Operatia de muncă
Operaţia muncă este acea parte procesului de muncă
parte a procesului muncă de de a a
cărei
cărei efectua-re
efectuare răspunde un executant, pe un
execut-ant, pe un anumit loc de muncă
muncă pre
pre—
văzut cu anumite
văzut anumite utilaje unelte de muncă,
utilaje şi unelte muncă, acţionînd asupra unor anu
actionînd asupra anu-_
mite obiecte
mite obiecte sau grupe obiecte ale muncii,
grupe de obiecte uneia şi aceleiaşi
muncii, în cadrul uneia aceleiasi
tehnologii. '
Corespunzător proceselor de
Corespunzător proceselor de muncă
muncă şi si proceselor tehnologice se deO—
proceselor tehnologice deo
sebesc : operaţia de de muncă, rezultat diviziunii muncii,
rezultat al diviziunii operaţia tehnoţ
muncii, şi operaţia tehno
logică, rezultat al diviziunii
logică, rezultat diviziunii tehnologice.
tehnologice. Aceste două două tipuri operati
tipuri de operaţi
pot să
pot să se suprapună uneori uneori dar, adeseori
adeseori nu se suprapun.
suprapun.
Operaţia tehnologică se referă la
Operatia la acea procesului tehnolog“;
_
parte a procesului
acea parte tehnologic
care constă
constă in transformarea cantitativă
în transformarea cantitativă sau
sau calitativă,aobiectului muncii
calitativă a obiectului muncii
într-un produs finit
într-un măsurabile,
semifabricat cu anumite caracteristici măsurabile,
finit sau semifabricat
realizat cu mijloace manuale, manual-mecanice
realizat manual-mecanice sau mecanice.
mecanice.
Operatia se caracterizează
Operaţia obiectUI
elemente :: locul de muncă, obiectul
caracterizează prin 4 elemente
muncii, mijlocul de
muncii, de muncă
muncă folosit Aceste elemente
folosit şi caracterul lucrării. Aceste elemente
modifică pe
se modifică măsură ce procesul de muncă se mecanizează.
pe măsură mecanizează. Dacă pentru
pentru
procesele manuale operaţia
procesele manuale Operatia tehnologică se suprapune manuală;
suprapune cu cea manuală,
pentru procesele automatizate
pentru automatizate operaţia de cea
distinge net de
operaţia de muncă se distinge cea
tehnologică, în
tehnologică, in ea cuprinzîndu-se
cuprinzîndu—se doar activităţile de pornire
doar activităţile pornire şi oprire,
de supraveghere şi
de si reglare a utilajelor.
Operatia
Operaţia de
de muncă
muncă referă numai la activităţile
nu se referă teh-
activităţile procesului teh
nologic propriu-zis
nologic propriu-zis de transformare cantitativă
de transformare obiectelor
cantitativă sau calitativă a obiectelor
muncii ci
muncii la alte
ci şi la alte elemente
elemente ale legate
producţie cum sînt cele legate
ale procesului de producţie
de transportul,
de transportul, depozitarea
depozitarea sau controlul execuţiei
execuţiei de care
care depinde rea-li—
depinde reali
zarea Operaţiilor
zarea tehnologice.
operaţiilor tehnologice.
'
* Definirea
Definirea notiunilor este conform
noţiunilor este conform STAS tehnologice"
STAS 6909-75 ..Normarea muncii tehnologice'*
Structura procesului de
'
de producţie 15
Pentru prelucrările mecanice

Pentru mecanice la la maşini-unelte sînt întîlnite operaţii
sînt întîlnite
strunjirea, găurirea, frezarea, rabotarea,
ca : strunjirea, rectificarea etc.
rabotarea, rectificarea etc. De exemplu
exemplu
dacă atît strunjirea
dacă atît strunjirea de degroşare cit cît şi cea de finisare la
de finisare la un arbore
arbore sîntsînt
executate de
executate către acelaşi
de către acelaşi muncitor, la la acelaşi strung, constituie
acelaşistrung, constituie o operaţie.
operaţie.
Dacă aceeaşi
Dacă muncă este executată
aceeaşi muncă executată de către muncitori diferiţi
către muncitori diferiţi la la strun
strtm-
guri diferite, unul executînd strunjirea
unul executînd strunjirea de de degroşare iar iar celălalt
celălalt strunjirea
strunjirea
de finisare, aparapar două Rezultă deci
două operaţii. Rezultă deci că că o lucrare
lucrare ce se întrerupe
obiectul muncii
pentru ca obiectul
pentru muncii săsă fie prelucrat de
fie prelucrat de un alt alt executant
executant la alt loc
la alt loc de
de
muncă, se dividedivide în două operaţii.
în două
Se consideră
consideră totuşi ca fiind aceeaşi operaţie cind
fiind aceeaşi cînd muncitorul
muncitorul îşi între intre-
rupe activitatea la
rupe activitatea la o anumită lucrare din diferite
anumită lucrare diferite considerente
considerente (de exemplu
terminarea schimbului)
terminarea schimbului) şi o reia reia peste un anumitanumit timp. Durata Durata unei unei opeope-
ratii
raţii poate fi fi deci mai
mai mică, egalăegală sau mai mai mare decit decît un schimb şi, de de
aceea, la
aceea, la realizarea
realizarea uneiunei operaţii se pot intilniintîlni cazuri
cazuri de de participare
participare a mai mai
multor
multor executanţi
executanţi (executant colectiv).colectiv).
În cazul
în cazul participării
participării mai
mai multor
multor executanţi, are loc diviziune a ope
loc o diviziune ope—
executant fiind însărcinat
raţiei, fiecare executant însărcinat doardoar cu o parte parte din din activităţile
activităţile
compun operaţia respectivă. Liniile
care compun tehnologicedin
Liniile tehnologice industria construc
din industria construc-
sînt exemple
maşini sînt
toare de maşini locuri unde
exemple de locuri lucrează executanţi
unde lucrează colectivi.
executanţi colectivi,
În cadrul
în cadrul liniilor tehnologice (la maşinile-unelte),
liniilor tehnologice maşinile-unelte),unde unde automatizarea
automatizarea este este
mai dezvoltată, operaţia de prelucrare se divide
mai dezvoltată, divide de regulă între munci-
între 2 munci
carc-şi împart sarcinile
tori, care-şi sarcinile-:: reglorul şi operatorul.
Operatia
Operaţia se referă la intregul
referă la întregul lot Activitatea principală a
piese. Activitatea
lot de piese.
executantului
executantului în acest caz este
in acest este ciclică, repetindu-se cu fiecare
ciclică, repetîndu-se fiecare piesă.
datele operaţiei se precizează care sint
Prin datele
Prin sarcinile şi răspunderile
sînt sarcinile
pentru un anumit interval
executanţilor pentru
executanţilor interval de timp privind munca reparti reparti-
zată. Pentru
zată. echilibrare corespunzătoare a sarcinilor
Pentru o echilibrare sarcinilor de muncă muncă întreîntre
utilaje, operaţiile
executanţi şi utilaje,
executanţi descompune în
Operaţiile se pot descompune în faze, mînuiri şi miş
faze, mînuiri miş-
căror elemente
cări, ale căror elemente de timp (durate) depind de mai mulţi factori.
de mai factori.
Descompunereaoperaţiei
Descompunerea operaţiei în in felul acesta are o mare importanţă
felul acesta importanţă în în acti
acti—
vitatea de planificare şi de organizare, deoarece
vitatea deoarece asigură studierea tuturor
studierea tuturor
muncitorilor în
actiunilor muncitorilor
acţiunilor in vederea stabilirii celui
vederea stabilirii mai raţional
celui mai sistem de
rational sistem
lucru
lucru şi a mijloacelor corespunzătoare
mijloacelor corespunzătoare aplicării acestuia
acestuia la
la locul
locul de muncă
muncă
respectiv.
respectiv.
Faza de muncă
Faza muncă este o parte caracterizează prin
parte a operaţiei care se caracterizează
utilizarea aceloraşi
utilizarea aceloraşi unelte
unelte de lucru
lucru şi a aceluiaşi
aceluiaşi regim tehnologic, obiectul
tehnologic, obiectul
muncii suferind
muncii transformare tehnologică.
suferind o singură transformare tehnologică.
Operatiile pot
Operaţiile pot sau nu să fie împărţite în faze.
în faze.
La operaţia
La operaţia de strunjire a unei unei suprafeţe pe pe acelaşi strung se pot pot
constitui două faze :: degroşarea
constitui două degroşarea şi finisarea, care se deosebesc deosebesc prin regi regi-
murile lucru şi prin sculele de aşchiere.
de lucru
murile de aschiere.
Fazele se pot
Fazele pot executa în mai multe
in mai multe etape identice, de de unde noţi-
unde şi noţi
unea de de trecere.
-
Trecerea este o parte
Trecerea este parte aa fazei care se repetă identic identic şi se caracterizează
caracterizează
printr-o cursă de
printr-o cursă de lucru.
Structura proceselor de producţie
producţie în construcţia de
în construcţia maşini
de maşini
evitat-e întreruperile
şi să fie evitate activitatea sa, fie datorită
întreruperile din activitatea datorită nevoilor pro:
pro
ducţiei,
ducţiei, fie datorită condiţiilor
condiţiilor de protecţie sau de tehnica
tehnica securităţii
securităţii
muncii.
muncii.
Dacă de exemplu,
exemplu, după fiecare activitate aaunui
minute de activitate
fiecare o5 minute eşecu-
unui execu
tant, în care
taut, deplasare, urmeazăoperioadă
timpii de deplasare,
care se includ şi timpii urmează o perioadă suficient
lungă fără supraveghere
de lungă rational ca executantul
supraveghere aa maşinii, este raţional executantul sa-si
să-şi
lărgească zona
zona dede servire.
servire.
1.3. Structura
1-3. Structura procesului de producţie
1.3.1. Elementele
1.3.1. componente ale
Elementele componente ale procesului de producţie
Procesul de producţie este realizat în condiţiile

Procesul condiţiile tehnicii actuale. de
tehnicii actuale de
număr mare de executanţi care trebuie
un număr trebuie să lucreze sunt
colectiv cu simţ
lucreze în colectiv
de răspundere şi disciplină.
disciplină. .,
Elementele omogene
Elementele omogene din punct de vedere tehnologic care contureaza
vedere tehnologic conturează
activitatea practică şi raspunderile
activitatea executantului, trebuie să
răspunderile executantului, corelate
să fie corelate
intre ele şi
între asigure echilibrareaîncărcăturii
si să asigure locurilor de muncă
echilibrarea încărcăturii locurilor ale exe
muncă şi ale exe-
cutanţilor. Aceste
cutanţilor. elemente se numesc
Aceste elemente numesc operaţii.
operaţii.
Operatia de
Operaţia de muncă
muncă este acea acea parte procesului de muncă
parte a procesului muncă de de a&
cărei efectuare răSpunde
cărei efectuare executa-nt, pe
răspunde un executant, pe un anumit loc de muncă
muncă pre-
pre
văzut cu anumite
văzut anumite utilaje unelte de muncă,
utilaje şi unelte muncă, acţionînd
acţionind asupra
asupra unor anuanu-_
mite obiecte
mite obiecte sau grupegrupe de obiecte
obiecte ale muncii,
muncii, în uneia şi aceleiasi
in cadrul uneia aceleiaşi
tehnologii. '
Corespunzător proceselor muncă si

proceselor de munca tehnologice se deo
proceselor tehnologice
şi proceselor deo-
sebesc :: operaţia de
sebesc rezultat a-1
de muncă, rezultat al diviziunii
diviziunii muncii, tehnoî
muncii, şi operaţia tehno
logică, rezultat
logică, rezultat al diviziunii tehnologice. Aceste două
al diviziunii două tipuri de operaţi
operat-1
pot să
pot să se suprapună uneori uneori dar, adeseori nu se suprapun.
suprapun.
la acea parte
.
Operaţia tehnologică se referă
Operatia referă la procesului tehnologic
parte a procesului tehnologie
care constă
constă în transformarea cantitativă
in transformarea cantitativă sau calitativă muncn
calitativă a obiectului muncii
intr-un prodns finit
intr-un produs caracteristicimăsurabile:
finit sau semifabricat cu anumite caracteristici măsurabile,
realizat
realizat cu mijloace manuale, manual-mecanice
manual-mecanice sau mecanice.
mecanice.
Operatia se caracterizează
Operaţia obiectul
elemente :: locul de muncă, obiectul
caracterizează prin 4 elemente
muncii, mijlocul de de muncă folosit şi caracterul lucrării. Aceste elemente
muncă folosit elemente
se modifică
modifică pe măsură ce procesul de muncă se mecanizează.
pe măsură mecanizează. Dacă pentrupentru
manuale operaţia
procesele manuale manuală,
suprapune cu cea manuală,
operaţia tehnologică se suprapune
pentru automatizate operaţia de muncă se distinge
pentru procesele automatizate distinge net de de cea
cea:
tehnologică, în cuprinzîndn-se doar
în ea cuprinzîndu-se pornire şi oprire,
activităţile de pornire
doar activităţile
de
de supraveghere si şi reglare a utilajelor.
Operatia
Operaţia de
de muncă
muncă referă numai
nu se referă numai lala activităţile
activităţile procesului tehteh-
nologic propriu-zis de transformare cantitativă
de transformare cantitativă san calitativă aa obiectelor
obiectelor
muncii
muncii cici şi la
la alte
alte elemente
elemente aleale procesului de producţie
producţie cum sînt cele legate
de transportul, depozitarea
de transportul, depozitarea sau controlul execuţiei depinde reali-
execuţiei de care depinde reali
zarea operaţiilor
zarea 0peraţiilor tehnologice.
' Definirea noţiunilor
* Definirea notiunilor este conform STAS ,.Normarea muncii tehnologice"
STAS 6909-75 „Nor-marea
Structura procesului de producţie
Structura
'
15
Pentru prelucrările mecanice

Pentru mecanice la la maşini-unelte
masini-unelte sint întîlnite operaţii
sînt Intîlnite
strunjirea, găurirea, frezarea, rabotarea,
ca :: strunjirea, rectificarea etc.
rabotarea, rectificarea etc. De exemplu
exemplu
dacă atît strunjirea
dacă atît strunjirea de degroşare cît cît şi cea de finisare la
de finisare la un arbore
arbore sîntsînt
executate
executate de de către acelaşi muncitor, la
către acelaşi la acelaşi constituie o operaţie.
acelaşi strung, constituie operaţie.
Dacă muncă este
aceeaşi muncă
Dacă aceeaşi executată de
este executată către muncitori
de către muncitori diferiţi
diferiti la la strun
strun—
unul executînd
guri diferite, unul strunjirea de degroşare iar
executînd strunjirea celălalt strunjirea
iar celălalt strunjirea
de finisare, apar
de apar două Rezultă deci
două operaţii. Rezultă deci că lucrare ce se întrerupe
că o lucrare întrerupe
pentru obiectul muncii
pentru ca obiectul prelucrat de un alt
muncii să fie prelucrat executant la
alt executant la alt
alt loc de
divide în două
muncă, se divide două operatii.
operaţii.
consideră totuşi ca fiind
Se consideră fiind aceeaşi
aceeaşi operatie
operaţie cînd muncitorul îşi între
cind muncitorul între-
activitatea la
rupe activitatea
rupe la o anumită
anumită lucrare
lucrare din
din diferite
diferite considerente
considerente (de exemplu exemplu
terminarea schimbului)
terminarea schimbului) şi o reia reia peste un anumit
anumit timp. Durata Durata unei unei ope
ope-
ratii poate fi deci mai
raţii mai mică,
mică, egală sau mai mai mare decît decit un schimb şi, de
aceea, la
aceea, la realizarea
realizarea unei intilni cazuri
unei operaţii se pot intîlni cazuri de participare
participare a mai
multor executanţi
multor colectiv).
executanţi (executant colectiv).
În cazul
în cazul participării
participării maimai multor
multor executanţi, are loc diviziune a ope
loc o diviziune ope-
ratiei, fiecare executant
raţiei, fiecare executant fiindfiind însărcinat
însărcinat doardoar cu o parteparte din din activităţile
activităţile
compun operaţia
care compun tehnologicedin
Liniile tehnologice
operaţia respectivă. Liniile industria construc
din industria construc—
toare de maşini sînt exemple de locuri
sînt exemple unde lucrează
locuri unde executanţi colectivi.
lucrează executanţi colectivi,
În cadrul
în cadrul liniilor
liniilor tehnologice maşinile-unelte), unde automatizarea
tehnologice (la maşinile-unelte),imde automatizarea este este
mai operaţia de prelucrare se divide
dezvoltată, operatia
mai dezvoltată, divide de de regulă între între 2 munci-
munci
sarcinile:: reglorul
care-şi împart sarcinile
tori, care-şi reglcml şi operatorul.
Operatia
Operaţia se referă
referă la
la întregul lot
lot de
de piese. Activitatea principală
piese. Activitatea principală a
executantului
executantului în acest caz este este ciclică,
ciclică, repetîndu-se cu fiecare fiecare piesă.
Prin datele
Prin operaţiei se precizează care sînt
datele operatiei sînt sarcinile
sarcinile şi răspunderile
executantilor pentru
executanţilor pentru im un anumit interval de
anumit interval de timp privind munca reparti reparti-
zată. Pentru
zată. echilibrare corespunzătoare a&. sarcinilor
Pentru o echilibrare sarcinilor de muncă muncă între între
utilaje, operatiile
executanţi şi utilaje, pot descompune
operaţiile se pot descompune în în faze, mînuiri
minuiri şi miş miş-
căror elemente
cări, ale căror elemente de timp (durate) depind de mai mulţi
de mai factori.
mulţi factori.
Descompunereaoperaţiei
Descompunerea operaţiei în in felul acesta
acesta are o mare importanţă
importantă în acti acti-
vitatea de planificare şi de organizare, deoarece
vitatea deoarece asigură studierea tuturor
studierea tuturor
muncitorilor în vederea
actiunilor muncitorilor
acţiunilor vederea stabilirii celui mai
stabilirii celui rational sistem
mai raţional sistem de
lucru mijloacelor corespunzătoare aplicării acestuia
lucru şi a mijloacelor acestuia la la locul
locul de muncă
muncă
respectiv.
Faza de muncă
Faza muncă este o parte parte a operatiei caracterizează prin
operaţiei care se caracterizează prin
utilizarea aceloraşi unelte
utilizarea aceloraşi lucru şi a aceluiaşi
unelte de lucru aceluiaşi regim tehnologic, obiectul
regim tehnologic, obiectul
muncii transformare tehnologică.
suferind o singură transformare
muncii suferind tehnologică.
Operatiile pot
Operaţiile pot sau nu să
să fie
fie împărţite în
împărţite în faze.
faze.
La operatia
La operaţia de strunjire unei suprafete pe
strunjire a unei suprafeţe pe acelaşi strung se pot pot
constitui două faze
constitui două degroşarea şi finisarea, care se deosebesc
faze :: degresarea deosebesc prin regi regi-
murile
murile de lucru şi prin
de lucru aschiere.
prin sculele de aşchiere.
Fazele se pot
Fazele executa în mai
pot executa mai multe
multe etape identice, de unde noţi-
unde şi noţi
unea de de trecere.
'
Trecerea
Treeerea este o parteparte a fazei care se repetă identicidentic şi se caracterizează
caracterizează
Pl'intr-o cursă
printr-o cursă de lucru.
16
Slrucluru proceseIOr de producţie in de maşini
în construcţia de
Durata compune din mai

Durata fazei care se compune multe treceri, se stabileşte
mai multe stabileşte prin
multiplicarea numărului de treceri
multiplicarea treceri cu durata unei treceri.
durata unei treceri. Această situatie
Această situaţie
întîlnită atunci
poate fi întîlnită
poate atunci cînd sint de prelucrat
cind sînt prelucrat mai mai multe identice
multe suprafeţe identice
în cadrul aceleiaşi necesitînd un număr
aceleiaşi operaţii necesitînd număr de treceri pe
de treceri pe maşină egal egal
cazul unei nece-
ier-
numărul de suprafeţe. Aşa este
cu numărul este cazul operatii de găurire care nece
unei operaţii
executarea a 3 sau 4 orificii
sită, executarea la o flanşă a unei
orificii la unei piese.
piesc.
Sint cazuri
Sînt şi cazuri cind
cînd găurirea se face simultan
simultan cu multe burghie
mai multe burghie
atunci operaţia nu se mai
şi atunci mai descompune
descompune în faze.
în faze.
Pentru aa putea
Pentru determina cu precizie durata
putea determina dura-ta necesară executării
necesară executării
unei operaţii care nu se descompune
unei descompune în faze faze este
este necesar să fie cunoscute
fie cunoscute
alte elemente
alte elemente mai mai detaliate
detaliate ale intervenţiei executantului in
interventiei executantului în procesul de de
muncă. Sub acest aspect
muncă. aspect se iau în consideratie acele elemente
in consideraţie simple ale
elemente simple ale
muncii numite
muncii minuiri.
numite mînuiri.
Mînuirea este
Mînuirea este acea parte a procesului de muncă muncă care reprezintă
reprezintă un un
anumit grup
anumit grup dede mişcări ale unui unui executant, determinat
determinat de un scop bine bine
definit în
definit executarea operaţiei tehnologice.
în executarea tehnologice.
Durata unei
Durata unei minuiri
mînuiri depinde direct direct de proprietăţile obiectelor (greu
prOprietă-tile obiectelor (greu-
tate, mărime, formă)
tate, formă) asupra cărora executantul
asupra cărora executantul trebuie
trebuie să acţioneze.
acţioneze.
exemplu, trasarea
De exemplu, conturului cu trasorul
trasarea conturului trasorul este
este legată de conturcontur şi de de
mărimea piesei. De aici
mărimea aici rezultă inaintea procesului de normare trebuie
rezultă că înaintea trebuie
făcut un complex
făcut studiu de metodă
complex studiu metodă prin care să să se sistematizeze si să se
şi să
grupeze
grupeze minuirile
mînuirile simple
simple rationale
raţionale in
în grupe
grupe de minuiri
mînuiri complexe.
complexe. Fixarea
Fixarea
la strung reprezintă suma mai
cuţitului la multor mînuiri.
mai multor minuiri. Această fixare se
Această fixare
numai de
produce numai
poate produce citeva ori în
de cîteva cadrul schimbului.
in cadrul schimbului.
0O minuire
mînuire poate fi realizată
realizată de mai singură dată
multe ori sau o singură
mai multe dată în
cadrul unei
cadrul unei operaţii la la o maşină-. Stringerea piesei la
maşină. Strîngerea la operaţia de strunjire
strunjire
se realizează
realizează de mai multe
de mai multe ori în cadrul
cadrul operaţiei.
operatiei.
Pentru producţia
Pentru producţia de de serie
serie mare şi de necesită—tilestudiului muncii
de masă, necesităţii muncii
şi ale normării impun o defalcare
ale normării defalcare şi maimai în ha detaliu
detaliu în elemente
elemente ale muncii,
denumite mişcări, putîndu-se stabili
denumite stabili mişcările de prisos, şipreciz'mdu-se
prisos, şiprecizîndu-se
mai exact conţinutul
mai exact continutul de muncămuncă al al executantului.
Mişcarea, cel
Mişcarea, mai simplu
cel mai element al
simplu element muncii constă
al muncii deplasare,>
constă dintr-o deplasare
luare de
luare de contact
contact sau desprindere a executantului
executantului de utilaj utilaj sau de organele
acestuia de
acestuia de comandă, de unealta de
de unealta de lucru
lucru sau de obiectul
obiectul muncii asupra—asupra^
căruia acţionează.
căruia
Se deosebesc
Se deosebesc mai multe complexe
mai multe complexe de mişcări, ca de exemplu exemplu de con- con
tact, prindere, desprindere etc. etc. Fiecărei
Fiecărei mişcări i se poate poate atribui un un timp
timp
mai mare sau mai
mai mai mic, in efortul depus, de amploareamişcării,
în funcţie de efortul amploareamişcării,.
de
de pozitia execuţiei.
poziţia şi precizia execuţiei.
Operatia de
Operaţia introducere aaunei
de introducere unei piuliţe pe pe un şurub cîteva
combină cu cîteva
surub se combină
mişări simple de
mişări de potrivire exactă a piuliţei
potrivire exactă piniiţ-ei care împreună formează un
împreună formează
complex de
complex de mişcări legate între între ele :: de de rot-ire, deplasare în
rotire, de deplasare vederea
în vederea
scopului
scopului final, de
de introducere
introducere a piuliţ-ei pe surub. Mişcarea
piuliţei pe şurub. Mişcarea următoare de
de
inşurubare a piuliţei
înşurubare este o mişcare simplă.
piuliţei este simplă.
Structura timpului de
Structura timpului muncă şi procesul
de munca procesul de producţie
de producţie 17
17
Analiza proc esclol de

Analiza proceselor muncă (fig. 1.2)
de muncă foarte eficace în
1. 2) se dovedeşte foarte in
acţiunile de atît pentru
de normare atît pentru organizarea producţiei şi a muncii,
muncii, cît şi
şi
mai avansate
pentru însuşirea celor mai
pentru avansate metode
metode de muncă.
muncă-.
riişcori'
ff/Jrarr
\
A Cam/erede
Complexe /
mişcări
Coma/Ex? de
: mwr/
Hfnuiri \
VComo/exe ye [/
'
'. 1
| .
. ni! vs.“!
' \\.
furie '——-——-: .7lint/:.'!
\
\K
***,
x
Lane
\ “_ „
f'mresc de
Procese
p_r___adame
produehe
,
Operctn
a_fu
\
_______ ., _r I
\\ 1
,... ___—__
p* „'
_______)
L.
Elementele componente ale procesului

Fig. 1.2. ElementeJe procesului de producţie.'
producţie.“
1.3.2. Progresul tehnic

1.3.2. Progresul tehnic şi modificarea structurilor de
modificarea structurilor de producţie
producţie
Introducerea progresului tehnic influenţează structura

Introducerea structura timpului de
lucru al
lucru al executantului structura timpului de funcţionare a utilajului.
executantului şi structura utilajului.
acestui fapt,
Oa urmare acestui fapt, se reduce prin eliminarea
ajutător prin
reduce timpul ajutător activi-
eliminarea activi
tăţilor manuale
tăţilor manuale de lichidare a opririlor maşinilor, creşte
de lichidare creste timpul de funcţi-
funcţi
utilă a mijloacelor fixe, si
onare utilă modifică structura
aceasta se modifică
şi prin aceasta structura pro
pro-
cesului de
cesului de producţie. Se reduc de asemenea,
Se reduc asemenea, timpii de de aşteptare
aşteptare şi depozi-
depozi
tinzînd spre
tare, tinzînd diminuiază timpii de cont-rol
spre a fi eliminaţi, se diminuiază control ca şi cei
pentru manipulare şi transport.
pentru În mărime
transport. în marime absolută
absoluta scad şi timpii operativi
timpii operativi
transformare a materiilor
de transformare dotării muncii
materiilor prime ca urmare a dotării mecanisme.
muncii cu mecanisme.
sporesc doar în cazul
Timpii operativi sporesc cazul cind sînt analizaţi
cînd sînt mărime
analiza-ţi în mărime
relativă.
relativă.
tehnic şi organizarea muncii, ca o latură
Progresul tehnic latură a progresului
trebuie să
tehnic, trebuie să asigure în cadrul procesului de
în cadrul producţie o pondere tot
de producţie tot
mai mare pentru
mai pentru acţiunile nemijlocite de transformare
transformare a obiectului
obiectului muncii
muncii
pe seama reducerii
pe reducerii lala minimum
minimum posibil a aşteptărilor
aşteptărilor şi transporturilor,
transporturilor,
atît la
atît la nivelul proceselor producţie, cît
proceselor de producţie, la nivelul
cît şi la nivelul operaţiilor care nu
contribuie nimic la
contribuie cu nimic la cresterea
creşterea valorii valorii de
valorii şi a valorii de întrebuinţare
întrebuinţare operaţii
ineficiente.
constituie acţiuni ineficiente.
care constituie
1.4. Structura
1.4. Structura timpului de munca
timpului de muncă şi procesul de producţie“
procesul de producţie *
1.4.1.
1.4.1. Structura timpului de
Structura timpului muncă al
de munca executantului
al executantului
Pentru prezentarea
Pentru structurii timpului de
prezentarea structurii de muncă
muncă- consumat
consumat de exe-
exe
cutant (conform STAS 6909-75), se poate folosi
cutant folosi schema
schema de fig. 1.3.
1. 3.
productiv de ocupare
Timpul productiv
Timpul muncitorului la
ocuparea muncitorului la maşină trebuie ana
maşina trebuie ana-
lizatîn
lizat conexiune concomitentă.
in conexiune mijloacelor de muncă
concomitentă cu acţiunea mijloacelor muncă. (unelte,
' prezentarea notiunilor
* La prezentarea
Tm'l'minolcgic.
Terminologic.
noţiunilor s-n avut in
s-a avut vedere STAS
In vedere STAS 6909-75: Nomiarea muncii
6909-75: Normarea
22 - 1551
e. 1851
— c.
!8
18 proceselor de
Structura proceselor
Structura producţie în
de producţie de moşini
construcţia de
in construcţia maşini
h'mp d:
Timp dc munc-ri
munca
toţi)
i
*'.'Timp
' fa)
“rîim productiv
produc/iv
„„;
\
nepiaducfiv
Timp neproductiv
a)
fa)
.—
' l ! I .
”mp de întreruperi
_
Eau.) de
Timp ”mi operativ
Timp o'peralr'v Timp Vererwre
de deservire
îîmp de Timp de rirfrerupcn'
întreruperi mm de
Timp Timp mirc—ruperi
'
pregătire 5”'l
(V -- aolaru/did: muncă
locului de muncă rc lemmfafc
reglementate
j'(a)
muncă
Muncă. . neraglemcnfaf:
nereolementare
”?i-“"”
V foi)
far) fa) ”FM“…”
neproductivă (a)
fon)
…
ihr-hein:
încheiere I I tomn)
nu:
I
I I I 1 I ( I
far)
(Ş.-') 1
hm; Timp
Trnp Timp
Timp Timp de
a': Timp de
Timp de ”mp de
Timp hlnp de
Timp Timp
)_“rrqn de 737130 de
Timp de
de bază ajutător
de baia descrvi-
deservi-. deservi-
ajf/fiilor deservi-, aoâhnâşi
odihnă si :?:/rcru-
întreru- mircry-
întreru- Infra/u-
întreru
r:“febnr- re arpa- '■ necesităţi
Accesati/;" peri coa-
pcri con- peri
pen m
in •- par;
per/ de-
de-
(36)(t)
ft) N” S"-23Et
că irrzafari- hău/ayi-
fiiio!agi- a'rfrona-
diţiono- depunem pendente
dependen- panda/1):
că'(fay) , ce la deferi-
tedeteh- te de exe- de
fcfcîxc-
execu-
ÎEŞVEW-
foii
(Qa) ce(fan)
i'a”) nafqieşi
no/ogieşi cutant
cu un r:.
tcnt
organiza
Urgam'ldfoi
(t,—}
fo)
(rd)
Earp cf:
Timp de Timp
Îîmp mun- Pimp
de mun- Timp dea': suprave-
supra-ic; rea mn-
fr_q mun-
muncâ căcă monuaTme- gher: aalbire/:o!»
manual-me- gherc funcţiona- cu
dl
rii utilajului
manuală conică
manuală cam'câ rii uh'lzyu/m foj
(tb)
(IMM)
(iman) (cum)
(-mm) far)
([si)
Schema consumului
Fig. 1.3. Schema muncă.
consumului de timp de muncă.
stadiile de trecere
maşini, utilaje etc.) şi cu stadiile
maşini, trecere ale muncii în
obiectelor muncii
ale obiectelor in cadrul
desfăşurării procesului de de producţie, în vedereavederea asugurării eficacităţii
eficacităţii
procesului de
procesului de producţie. înÎn aceeaşi
aceeaşi perioadă maşina şi omul pot sau nu nu
lucra avind perioade de
lucra simultan, avînd de aşteptare în diverse
diverse combina-ţii.
combinaţii.
Prin
Prin T TM muncă se înţelege
timpul de muncă
m timpul înţelege timpul de de care dispune un exe
exe-
cutant (schimbul de muncă) pentru
cutant (schimbul sarcinile de muncă
pentru a-şi îndeplini sarcinile muncă,j •
conform duratei reglementate a zilei de muncă
conform duratei muncă şi se exprimă în ore-om
ore-om,
min-om sau s-om.
min-om
Timpul de muncă productiv diferă
de muncă diferă de la o ramură industrială
de la industrială la alta
la alta
şi se împarte în timp productiv
productiv şi neproductiv.
si timp neproductiv.
a.
cr. Timpul productiv Tp este timpul în
T„ este în cursul
cursul căruia executant
căruia un executant
efectuează lucrările
efectuează lucrările necesare
necesare pentru realizarea unei sarcini
pentru realizarea muncă.
sarcini de muncă.
Timpul productiv ca şi toţi toţi ceilalţi timpi de muncă ai executantului se
exprimă în în h-om; min-om sau s-om. Timpul
h—om; min-om Timpul de muncă productiv trebuie
muncă productiv trebuie
să aibă ponderea cea mai
să aibă mai mare în in cadrul
cadrul timpului de lucru. în În funcţie
funcţie de
conexiunile există între
conexiunile care există efectuată şi obiectul
între munca efectuată trei
obiectul ei se disting trei
categorii dede timpi productivi:
productivi : timpi de pregătire-încheiere,timpi
de pregătire-încheiere, operativi
timpi operativi !
şi timpi de deservire a locului
de deservire locului de
de muncă.
muncă.
căruia un
căruia .
• Timpul de pregătire-incheiere î"pl
de pregătire-încheiere
înainte de
un executant, înainte de începerea
TPl reprezintă timpul
unei lucrări
începerea unei
cursul
timpul în cursul
lucrări (lot de produse),
creează condiţiile necesare
creează condiţiile efectuării acesteia
necesare efectuării acesteia şi, după terminarea ei, aduce
aduce
locul de
locul muncă în
de muncă în starea
starea iniţială.
Timpul de de pregătire încheiere
incheiere este legat de un anumit lot de piese
.
Timpul piese sau

de începerea
de terminarea schimbului.
începerea şi terminarea schimbului. Din Din această
această cauză cit lotul este
cauză cu cît
mai mare, cu atît
mai atit mărimea
mărimea acestui
acestui timp pe pe piesă devine
devine mai mică.
Acest timp se referă
Acest timp referă la
la primirea şi predarea schiţelor, dese-
schitelor, sculelor, dese
lotului de
nelor, lotului
nelor, de produse, lala examinarea documentaţiei etc.
examinarea iniţială a documentaţiei
Struciuru timpului
Structura timpului de muncă şi procesul
de muncă procesul de
de producţie
producţie 19
.
efectuează
Timpul operativ T„
• Timpul
efectuează sau supraveghează lucrările
este timpul în
Top este in cursul
lucrările necesare
cursul căruia
necesare pentru
căruia un executant
modificarea can
pentru modificarea can-
titativă calitativă a obiectelor
titativă şi calitativă totodată şi acţiuni
efectuind totodată
obiectelor muncii, efectuînd acţiuni
ajutătoare modificarea să
pentru ca modificarea
ajutătoare pentru aibă loc. Este
să aibă format din
Este format din timpul de
ajutător.
bază şi timpul ajutător.
— Timpul de bază bază i, tb este
este timpul în in cursul căruia un
cursul căruia nu executant
executant efecefec-
tuează sau supraveghează lucrări
tuează lucrărinecesare
necesare pentru modificarea nemijlocită
cantitativă
cantitativă şi calitativă
calitativă a obiectului
obiectului muncii, respectiva
respectiv a dimensiunilor,
dimensiunilor,
compoziţiei, proprietăţilor,
formei, compoziţiei, proprietăţilor, stăriistării lui dispunerii în spaţiu
lui sau aadisPunerii spaţiu
a diferitelor părţi; în
sale părţi;
diferitelor sale in cazul
cazul operaţiilor de transport este
de transport este timpul de
produselor j timpul de
deplasare a produselor; bază necesită
de bază neapărat acţiunea sau
necesită neapărat
supravegherea directă
directă a executantului.
executantului.
—
—- Timpul ajutător ta t„ este
este timpul în în cursul căruia nu se produce nici
cursul căruia nici
o modificare cantitativă sau calitativă
modificare cantitativă calitativă a obiectului muncii, însă însă un exeexe-
cutant trebuie să
cutant trebuie să realizeze mînuirile necesare sau să
realizeze mînuirile să supravegheze utilajul
supravegheze utilajul
pentru această modificare
pentru ca această modificare să să poată
poată avea loc; de exemplu,exemplu, timpul
timpul pen-
pen
tru fixarea
tru fixarea obiectului muncii la
obiectului muncii maşinile-unelte şi timpul pentru
la masinile—unelte pentru scoatarea
acestuia de pe
şi depozitarea acestuia pe maşină este un timp ajutător; ajutător ; pentru
pentru cazul
in care sînt
în sînt deservite
deservite mai multe multe maşini,
maşini, sau eînd cînd locul de muncă muncă al
modifică în
executantului se modifică
executantului în funcţie de amplasarea obiectului obiectului muncii, se
ajutător şi timpul de
include în timpul ajutător de trecere de la la o maşină la la alta.
alta.
Timpii de
Timpii de bază ajutători repetă
bază şi ajutători se repetă cu fiecare
fiecare unitate
unitate sau grupă de
unităţi de produse executate.
unităţi executate. în În funcţie de gradul de mecanizare
mecanizare şi auto-
si auto
caracterul participării
matizare al operaţiilor, caracterul
matizare executantului la
participării executantului la îndeplini
îndeplini-
rea muncii
muncii se schimbă astfel că
schimbă astfel consumul de timp de bază
si consumul
că şi bază şi ajutător
ajutător
clasificat în
poate fi clasificat
poate în :: timp de de muncă
muncă manuală;
manuală; timp de muncă muncă manual-
manual-
mecanică; timp de supraveghere a funcţionării utilajului. utilajului.
— Timpul de muncă
—— muncă manuală
manuală t^n t…… este
este timpul în in cursul căruia lucra-
cursul căruia lucra
efectuată de către
rea este efectuată către un executant
executant cu consum de energie proprie,
fără intervenţia
fără intervenţia uneiunei energii exterioare.
exterioare.
— Timpul de muncă manual-mecanică
manual-meeanică tmm i…. reprezintă timpul în cursul cursul
căruia unnu executant efectuează
efectuează lucrări
lucrări cu ajutorul unor utilaje (maşini,
agregate, instalaţii, agregate sau mecanisme),
agregate, mecanisme), acţionate de exte-
de energii exte
rioare şi cu participarea simultană simultană şi nemijlocită a energiei proprii a
executantului.
executantului.
supraveghere a& funcţionării
— Timpul de supraveghere funcţionării utilajului taf este timpul
i„ este
în cursul supraveghează desfăşurarea normală
căruia un executant supraveghează
cursul căruia normală a pro pro-
tehnologic a funcţionării utilajului şi menţine reglajul acestuia
cesului tehnologic acestuia (în
convenţional, în timpul de
mod convenţional, de supraveghere
supraveghere se includinclud şi si intervenţiile
pentru pornirea, oprirea şi menţinerea reglajului în în timpul funcţionării
lui). Un
Un exemplu pentru industria
tipic pentru
exemplu tipic construct-oare de
industria constructoare de maşini îl îl poate
timpul de observare
constitui timpul observare a prelucrării automateautomate la maşinile de aşchiat
la maşinile
sau timpul consumat pentru observarea cuptoarelor în
pentru observarea în cazul
cazul unor trata—
trata
termice sau
mente termice sau de altă
altă natură
natură realizate
realizate automat.
automat.
'
• Timpul de deservire a locului
căruia executantul asigură pe
căruia
muncă Tdî
locului de muncă T… este timpul în
pe întreaga perioadă a schimbuluischimbului de
cursul
în cursul
muncă
de muncă
atit menţinerea
atît menţinerea in în stare de funcţionare a utilajelor şi sculelor cît şi organi-
sculelor cît organi
zarea,
zarea, aprovizionarea, ordinea şi curăţenia la
aprovizionarea, ordinea la locul de muncă, conform sar- sar—
20 Structura proceselor de producţie in construcţia de
de maşini
cinilor de muncă ce-i sint stabilite. Acest

sint stabilite. Acest timp poate fi împărţit în
fi împărţit funcţie
in funcţie
de scopul muncii efectuate in
scopul mimcii deservire tehnică
în timp de deservire tehnică şi si timp de deser—
deser
vire organizatorică.
vire
— deservire tehnică tdt
Timpul de deservire
—- Timpul locului de muncă, este
t… a locului este timpul
cursul căruia un
in cursul
în executant asigură pe
un executant pe întreaga perioadă a schimbului schimbului
muncă, menţinerea în stare
de muncă, normală de
stare normală de funcţionare a utilajelor şi de de
efectuează sarcinile
asculelor, cu care efectuează
utilizare a aseulelor, sarcinile de de muncă
muncă ce-ice-i sint stabi-
sint stabi
lite.
lit—e. Timpul pentru revizia, reglarea şi rodajul pentru
Timpul pentru cazul unor reparti-
pentru cazul reparti
tii accidentale, timpul pentru
ţii accidentale, timpul pentru înlocuirea
înlocuirea unor scule care nu au o frecvenţă
de schimbare
schimbare legate de tehnologie, tehnologie, sintsint de fapt exemple de
de fapt de timpi de de de-
de
servire a locului
servire muncă.
locului de muncă.
— Timpul de deservire organizatorică
organizatorică t…, td0 a locului de muncă este
de muncă este
acel timp
acei timp în in cursul căruia un
cursul căruia executant asigură pe
nu executant pe întreaga perioadă aa
schimbului
schimbului de muncă, îngrijirea, ingrijirea, aprovizionarea şi organizarea locului său
organizarea locului său
de muncă, sarcinilor de muncă
conform sarcinilor
muncă, conform muncă ce-i sînt stabilite: timpul pentru
sint stabilite: pentru
aşezarea sculelor
aşezarea sculelor coreSpunzăt-oare
corespunzătoare nevoilornevoilor organizării
organizării locului de muncă, muncă,
timpul pentru curăţenia
timpul pentru curăţenia locului
locului de muncă, timpul pentru primirea şi preda preda-
schimbului, cînd
rea schimbului, cind aceşti timpi nu sint sint legaţi de timpul de pregătire
şi incheiere.
încheiere.
neproductiv TN este
b. Timpul neproductiv este acel timp in căruia au loc
cursul căruia
în cursul intre-
loc între
ruperi
ruperi în munca executantului oricare
munca executantului oricare ar fi natura lor
fi natura lor sau în care acesta acesta
nu efectuează lucrări lucrări necesare
necesare pentru
pentru realizarea sarcinii sale de muncă.
realizarea sarcinii muncă.
În cadrul
în cadrul acestei
acestei categorii de de timp distingem
distingem timpul,timpul de întreruperi
reglementate, timpul
reglementate, timpul de muncamuncă, neproductivă
reproductivă şi timpul de întreruperi întrerupe-ri nere-
nere
glemenmte.
glementate.
. • Timpul de întreruperi reglementate
căruia procesul de muncă
căruia
reglementate Tlr
muncă este întrerupt
T„ este timpul în
intrerupt pentru a avea loc odihna şi nece- .
în decursul
decursul
.
sităţile fiziologice ale executantului, precum conditionate

precum şi întreruperile condiţionate
tehnologie şi
de tehnologie organizare a muncii.
si de organizare muncii.
— Timpul de odihnă odihnă şi necesităţi
necesităţi fiziologice
fiziologice to„ ton este timpul din din
durata zilei de muncă
durata muncă în cursul căruia procesul
cursul căruia procesul de muncă muncă este întrerupt,
întrerupt,
în scopul menţinerii capacităţii de muncă muncă şi al satisfacerii
satisfacerii necesităţilor
fiziologice şi de igienăigienă personală ale ale executantului.
executantului.
Timpul odihnă şi necesităţi fiziologice
Timpul de odihnă condiţiile în care se
depinde de condiţiile
fiziologice depinde
desfăşoară procesul de muncă.
desfăşoară muncă. Pentru conditiile în
Pentru condiţiile in care se impune
gimnastica
gimnastica în aceasta se va suprapune
în producţie, aceasta suprapune cu timpul de odihnă. odihnă.
întreruperi condiţionate
Timpul de întreruperi condiţionate de tehnologie şi de organizarea organizarea
muncii i…
muncii tlo este acel timp de
este acel de întrerupere aaprocesului
procesului de muncă, rezultă
muncă, care rezultă
inevitabil din prescripţii tehnice
inevitabil tehnice de de folosire a utilajului
utilajului din tehnologie
tehnologie şi
activitatea executanţilor la
din activitatea
din la locul
locul de muncă respectiv.
muncă respectiv.
Timpul de întreruperi conditionate
Timpul muncii
organizarea muncii
tehnologie şi organizarea
condiţionate de tehnologie
subdivide la
se poate subdivide la rîndul
rîndul său
său în în timpul
timpul de întreruperi condiţionate
condiţionate de
tehnologia în
tehnologie intră numai
în care intră numai perioadele funcţionare utilă
perioadele de funcţionare utilă sau de
nefunctionare a utilajului cînd executantului nu i se poate
nefuncţionare ineredinta
poate încredinţa
o altă nefiind necesară
altă muncă, nefiind necesară intervenţia sa si şi în timpul de întreruperi
condiţionate de organizarea apare la
muncii-, care apare
organizarea muncii, tehnologice neechi-
la liniile tehnologice neechi
librate
librate ca diferenţă între ritmul benzii şi timpul afectat
între ritmul afectat fiecărei activităţi,
activităţi,
constituind astfel o rezervă
constituind astfel rezervă de creştere productivităţii muncii.
creştere a productivităţii muncii.
Structura de muncă
Structura timpului de de producţie
munca şi procesul de 21
. Timpul de muncă
• Timpul
executantul
muncă neproductivă
neproductivă Tmn
efectuează acţiuni ce nu sînt
executantul efectuează
T…, este timpul în
sint utile
in cursul căruia
cursul căruia
utile desfăşurării normale
normale a.a
procesului de
'
productie.
de producţie.
această categorie
în această intră timpii rczultaţi
categorie intră rezultaţi din rebutarea unei
din rebutarea unei piese
din remedierea
sau din remedierea unor lucrări executante necorespunzător sau timpi
lucrări executante
apar din lipsa unei
care apar unei bune
bune organizări
organizări a locului de muncămuncă şi conduc
conduc la la
căutări de
căutări de piese dintr-o anume mulţime.
scule dintr-o
piese sau scule mulţime.
.• Timpul de întreruperi nereglementate
in care procesul de muncă
în
nereglementate Tln
muncă este întrerupt
intrerupt din
T… este un timp neproductiv
din cauze nereglementate,
nereglementate, care
fi dependente sau independente
pot fi
pot independente de executant.
de executant.
— Timpul de întreruperi independente
dc întreruperi independente de executant ttt, are areîn vedere
în vedere
intreruperi nereglementate în muncă, provenite din
timpul de întreruperi din cauze orga
orga-
nizatorice naturale şi care nu depind de executant
nizatorice sau naturale executant cum ar fi fi aştep
aştep-
tările legate de lipsa de energie,
tările materii prime, semifabricate,
energie, materii semifabricate, scule, mijmij-
accidentale ale utilajului sau a calami
defectiunilor accidentale
tranSport, a defecţiunilor
loace de transport, calami-
tăţilor naturale
tăţilor intemperiilor. în
naturale şi intemperiilor. În această
această categorie include şi timpul
categorie se include
supraveghere în care i s-ar
de supraveghere s—ar fi putut
fi putut repartiza
repartiza executantului
executantului alte munci
alte munci
dar din deficienţe
dar deficienţe de organizare aceastăaceastă repartizare nu a avut avut loc.
loc.
— Timpul
Timpul dc de întreruperi executant td
întreruperi dependente de executant îl reprezintă
id îl
timpul de întreruperi în muncă, încălcarea disciplinei în
muncă, cauzate de încălcarea în muncă
muncă
de către executant, ca de exemplu, plecările
către executant, intirzierea de
devreme, întîrzierea
plecările mai devreme, la
de la
lucru,
lucru, întreruperii—e
întreruperile din cadrul
cadrul zilei de lucru
lucru fie prin prestarea de
de discutii
discuţii
productie sau părăsirea locului de mimeă.
nelegate de producţie
nelegate muncă.
1.4.2. Structura timpului
1.4.2. Structura timpului de folosire a(: utilajului
de folosire utilajului
Timpii de folosire a utilajului se exprimă în
Timpii în h—utilaj, min-utilaj sau
fc-utilaj, min-utilaj
s-utilaj.
Schema folosirii utilajului în în figura nr. 1.4.
urmărită în
fi umărită
'\ \\
în timp poate fi 1.4!
-
.'A
(ECU) ' \
(Teu)-'
x
f" |
v,
| . . !
' . I
|
Timp de
Timp func-„Honore
de funcţionare Î/mp- Timp de
func/ignore I Timp
Timp- de funcţionare f „afund/amre
de nefunct/onare
' utitâ:! i/ă /.! \ ini/filă
inutila ; ■
r„f M
'/ .1
| f\
V frJ (T[!)
(Tp) '
\ (Iau), !
LL
|
'
' —'——-"—7“'"“I'Î „ - "“— -—_j—" …
1
/77mp' ulii I '; 'de în- \ Timp

„mp 'de
Timp liirnp de în
de:/r_-
uh'l Timp
1:—
Timp aht Timp util

de
de mers înfi: demers
de în
mersîn : frempen re-
treruperi herz/pcr: ne-
IE- freruperin'e-
sammă g/ementare img/anemia}?

g/emem'arc jreglementare
sarcina gal
gol ?
_
- ”mp)
(fîn/)
(Jîru) (lina) —
(Jînu)
\“!"
/ (fm.!)
(t/ns) 1 .'
\" • ■ ‘
—\., „_-
„'
„ .
|
Timp Et în-
IT:/:p de înr— îmi de
Timp de în
în—
freruperi/h-
treruperi in- fre/zgomot“-
treruperide-
depma'enfe
dependenfe penala/red!
pendante de
de utilaj
url/q; (fff/a]
utilaj
(au)
(tiu) (tău). “'"
(tju).*'
Fig.
Fig. 1.4. Schema [oloslru utllaiulul
Schema folosirii utilajului in timp.
in timp.
22 Structura proceselor de producţie in construcţia de maşini
Structura
Timpul de folosire a utilajului TFV

Timpul cuprinde timpul disponibil
.Tw cuprinde disponibil pe pe
întreaga perioadă
întreaga schimbului de muncă
perioadă a schimbului muncă pentru folosirea utilajelor şi se Se
compune
compune din 3 grupe grupe de timpi: timpul de funcţionare
timpi: timpul funcţionare utilă, timpul de
funcţionare inutilă-
funcţionare inutilă şi timpul nejrmqtionare a utilajului.
timpul— de nefuncţionare
Timpul de funcţionare
a. Timpul funcţionare utilă utilă a utilajului T,„ Tfu cuprinde totalitatea
cuprinde totalitatea
utili de mers în sarcină
timpilor utili
timpilor sarcină şi a celor utili utili de mers în gol.
'
• Timpul util
utilajul se află
utilajul
util de mers în
află în funcţionare
sarcină tms
în sarcină
funcţionare şi acţionează asupra
1… este acel timp în in cursul căruia
obiectului muncii.
asupra obiectului
căruia
.
• Timpul
se află in funcţiune
util de mers în
Timpul util în gol tmgfm,-este
acţionează asupra
funcţiune şi acţionează
timpul in
este timpul
asupra obiectului
căruia utilajul
în cursul căruia
obiectului muncii, funcţionarea
sa fiind necesară pentru realizarea
sa. fiind realizarea mersului
mersului în in sarcină
sarcină a utilajului. De De
cursele de mers in
exemplu, cursele în gol aleale maşinilor-unelte.
maşinilor-unelte.
funcţionare inutilă
b. Timpul de funcţionare inutilă T,; referă la
Tft se referă la timpul în in cursul
căruia utilajul în mod inutil
căruia află în
inutil se află in stare de funcţionare,
funcţionare, fie că acţionează
acţionează
asupra muncii, fie că merge în
obiectului muncii,
asupra obiectului fără ca acest
in gol, fără lucru să
acest lucru să fie
necesar. Cel mai frecvent exemplu
mai frecvent exemplu îl îl constituie
constituie timpul neopririi
neopririi maşinii
terminarea prelucrării
la terminarea prelucrării sau timpii necesari pentru remanieri remanieri sau remedieri
remedieri
rebuturilor.
ale rebuturilor.
nefunctionare a utilajului Tnf
c. Timpul de nefuncţionare timpîndecm'sul
T.„ este acel timp în decursul
căruia utilajul nu se află
căruia află în funcţiune datorit-ă
datorită întreruperilor
întreruperilor reglementate
şi nereglementate functionarea sa. Acest timp, la
nereglementate din funcţionarea rîndul lui
la rîndul lui se subdivide
subdivide
în intreruperi reglementate
in timp ce întreruperi reglementate şi nereglementate.
nereglementate.
. Timpul de intreruperi
• _Timpul
este timpul în decursul
întreruperi reglementate
decursul căruia
funcţionării utilajelor T{ru
reglementate ale funcţionării
căruia utilajul nu funcţionează, corespimzînd tim-
funcţionează, corespunzind
T….
tim
pului de odihnă necesităţi fiziologice
odihnă şi necesităţi fiziologice ale ale executantului,
executantului, care impune impune
funcţionării şi
intreruperea funcţionării
întreruperea timpului de
si timpului de întreruperi
intreruperi condiţionate
condiţionate de teh teh—
organizarea muncii.
nologie şi de organizarea muncii.
Elementele structură a timpului de întreruperi reglementate
Elementele de structură reglementate ale
funcţionării
funcţionării utilajului sînt sint timpul de întreruperi ale funcţionării
de întreruperi funcţionării utilajului
utilajului
condiţionate de
condiţionate de tehnologie
tehnologie şi de organizarea
si de organizarea munciimuncii prevăzute la locul de
muncă respectiv ttoU
muncă 1… pe de o parte şi din timpul de întreruperi
si din intreruperi ale funcţio
funcţio-
nării utilajului corespunzînd
nării corespunzînd timpului de odihnă odihnă şi necesităţi
executantului t^.
ale executantului t….
. Timpul de întreruperi
• Timpul întreruperi nereglementate
nereglementate ale funcţionării
funcţionării utilajului
nefunctional-e a utilajului datorită întreruperii
T.,… este acel timp de nefuncţionare
T{nu
utilajului
întreruperii
procesului producţie din din cauze nereglementate
nereglementate care pot fi dependente dependente
sau nu de utilaj.
— Timpul de întreruperi
-—Timpul independente de utilaj tiu
intreruperi independente cuprinde timpii
:… cuprinde timpii
de întreruperi nereglementate
de nereglementate în în funcţionarea
funcţionarea utilajului ca urmare aa încăl încăl-
carii disciplinei
cării disciplinei în muncă de
în muncă de către executant sau a unor cauze tehnico-orga-
către executant tehnico—Orga,_
nizatorioe care nu depind
nizatorice depind de de utilaj cum sînt sint întreruperile
întreruperile din funcţionarea
funcţionarea,
utilajului ca urmare a lipsei de electrică, termică,
de energie electrică, termică, scule, materii materii
prime, a efectuării
prime, neplanificatc sau a necorelării
efectuării de reparaţii neplanificate necoreiării capacită
capacită-
ţilor de producţie cu locurile de muncă vecine.
muncă vecine.
—Timpul
— intreruperi dependente de utilaj tdUl
Timpul de întreruperi in, este timpul
timpuj de <je
intreruperi nereglementate
întreruperi ncreglementate în în funcţionarea
funcţionarea utilajului datorită defecţiunilor
utilajului datorită defecţiunilor
acestuia.
acestuia.
Structura timpului
Structura timpului de muncii şi procesul de
de munca de producţie 23
1.4.3. Structura timpului

1.4.3. Structura timpului pe
pe ciclul de fabricaţie
ciclul de fabricaţie
Structura timpului de muncă
Structura analizată şi privitor la
poate fi analizată
muncă poate la obiectul
muncii, în trecerea acestuia acestuia prin toate stadiile procesului
procesului de fabricaţie
pentru a se obţine un produs finit. Structura
produs finit. Structura timpului de muncă muncă din din acest
acest
punct de de vedere
vedere corespunde simbolurilor din studiul
corespunde simbolurilor muncii: operaţie,
studiul muncii: operaţie,
depozitare.
control, aşteptare, depozitare.
transport, control,
•. Timpul de transformare
transformare are de obicei pondereaponderea cea mai mai mare şi
reprezintă timpul în care obiectul obiectul muncii
muncii este supus prelucrărilor
prelucrărilor în in vede
vede-
obţinerii semifabricatelor
rea obtinerii produselor finite.
semifabricatelor sau produselor finite.
•. 'Timpul de transport
transport poate apare apare cu ocazia deplasării semifabri-
deplasării semifabri
catelor finite de la
produselor finite
catelor şi produselor la magazia materii prime
magazia de materii prune la la magazia
sectiilor şi de aici la
secţiilor la diferite locuri de muncă, între
diferite locuri între locurile
locurile dede muncă,
între locurile
între locurile de muncămuncă şi depozitele intermediare
intermediare sau de produse
produse finite.
•. Timpul de control este timpul afectat examinării cantitative
afectat examinării cantitative sau
calitative a materiilor
calitative semifabricatelor sau produselor
prime, semifabricatelor
materiilor prime, finite.
produselor finite.
' aşteptare în vederea
• Timpul de aşteptare
incepind cu primul loc de muncă
muncă, începînd
muncă,
transformării la
vederea transformării
muncă şi terminînd
diferite locuri
la diferite locuri de
terminînd cu ultimul, inclusiv
inclusiv
timpii de aşteptare
aşteptare în in vederea controlului sau transportului, este de dorit
vederea controlului
să aibă o pondere
să aibă pondere cîtcit mai mică în cadrul procesului de producţie.
cadrul procesului producţie.
păstrat
păstrat
. Timpul de depozitare este timpul în
• Timpul
în spaţii special amenajate in
în vederea
vederea
in care obiectul
introducerii lui
muncii este
obiectul muncii
introducerii lui in
în fabricaţie
in vederea
sau în desfacerii.
vederea desfacerii.
Suma tuturor acestor timpi, începînd începînd cu magazia materii prime
magazia de materii
si terminind cu cea de produse
şi terminînd produse finite, formează ciclul de fabricaţie.
finite, formează
Studierea acestor
Studierea acestor timpi în in concordanţă cu cei privind timpul de
muncă executantului si
muncă al executantului şi cu cei de funcţionare trebuie să
functionare a utilajului trebuie să con
con-
ducă lala măsuri reducerea ciclului de fabricaţie prin creşterea
măsuri pentru reducerea creşterea timtim-
pilor de transformare nemijlocită a obiectului
transformare nemijlocită muncii pe seama
obiectului muncii tuturor
seama tuturor
celerlalte căror pondere
activităţi, a căror
celorlalte activităţi, trebuie să
pondere trebuie să scadă deoarece
scadă necontenit, deoarece
contribuie la creşterea
nu contribuie valorii şi reprezintă un consum de timp
creşterea valorii timp nepro
nepro-
ductiv.
ductiv.
explică de ce de multe
Astfel se explică multe ori
eri şi timpul de transport şi timpul timpul
suprapun peste timpul de transformare
de control se suprapun nemijlocită a obiec
transformare nemijlocită obiec—
telor muncii.
telor
€?
Q'x'"
Capitolul
Capitolul
&?)\
NORMELE DE MUNCA
NORMELE DE MUNCĂ
Norma de
Norma muncă reprezintă cantitatea
de muncă muncă care
cantitatea de muncă stabileşte'
care se stabileşte
unui executant
unui executant care are calificarea
calificarea corespunzătoare lucrează în
corespunzătoare şi lucrează ritni ]
in ritm
1roi—mal pentru efectuarea
normal operatii, lucrări
efectuarea unei operaţii, lucrări sau serviciu anumite'
serviciu în anumite'
conditii
condiţii tehnico—organizatorice precizate. ',Intreruperile
Tehnico-organizatorice precizate, » întreruperile nereglementate
neproductive nu se includ în norma de muncă. Norma
şi neproductive Norma de muncă sta-
muncă se sta
toate categoriile
bileşte pentru toate
bileşte categoriile de personal cuprinde numai
personal şi cuprinde numai acţiunile
utile ale
utile executantului şi acele
ale executantului acele întreruperi sint obligatorii
intreruperi care sînt des-
obligatorii pentru des
făşura-rea- procesului de producţie.
făşurarea —
2.1. Norma
2.1. Norma de
de timp
timp şi norma- de producţie
norma de producţie
Normele de
Normele muncă. pot fi
de muncă multe forme, în
fi exprimate prin mai multe in funcţie
de specificul activităţii :: norme
de norme de timp, norme de producţie, norme de per per-_
sonal, sfere de atribuţiuni şi norme de servire.
sonal,,
În orice
în orice formă
formă dede exprimare,
exprimare, norma de muncă conţine conţine descrierea
descrierea
muncii şi cantitatea
conţinutului muncii
conţinutului muncă ce trebuie
cantitatea de muncă trebuie efectuată anumite
efectuată în anumite
condiţii organizatorice
condiţii ale locului
organizatorice ale locului de muncă. Pentru munca desfăşurată
muncă. Pentru
în collectiv, în
în colectiv, brigadă sau în
în brigadă în echipă utilă cunoaşterea
echipă este utilă cunoaşterea normei de per-
per
sona .
sonal.
Între norma
între norma dede producţie şi norma de timp există
există o legătură directă.
directă.
La reducere a normei
La o reducere de timp corespunde
normei de corespunde o creştere
creştere a normei de produc—
produc
ţie, care poate fi fi exprimată printr-o relaţie funcţională de forma
forma
1 tin
Nr:—1—
— în care:
NpP
N,.t este
N norma de
este norma de timp, prin care se înţelege timpul stabilit unui exe—
înţelege timpul exe
cutant care
cutant care are calificarea
calificarea coresPunză-toare pentru efectuarea
corespunzătoare pentru efectuarea»
unei unităţi
unei unităţi de lucrare (produs) în condiţii
de lucrare organizato-
condiţii tehnico organizato
rice precizate
rice ale locului de muncă;
precizate ale muncă-,
NP — norma de
NP—norma de producţie,
producţie, prin care se înţelege cantitatea de produse
sau delucrări stabilită
sau delucrări stabilită a efectua într-o unitate de timp de
& se efectua de
către un
către un executa-nt calificarea coreSpunzătoare
care are calificarea
executant care lucrează
corespunzătoare şi lucrează
intensitate normală
cu intensitate normală în condiţii tehnico-organizatorice
tehnico-organizatorice pre-
pre
cizate ale
cizate ale locului de muncă.
Norma de
Norma timp se exprimă
de timp exprimă în unităţi
unităţi de timp• (zi-om, h-om,
om (zi*om,
timp-om
min-om, s-om)
min*om, nai-urale (buc, kg, m etc.).
s-om) pe unităţi naturale etc.).
Cfasificarea normelor
Clasificarea de muncă
normelor de muncă 25
Normele de
Normele de producţie se utilizează de regulă
utilizează de regulă pentru producţia de masă
serie mare
şi serie mare sau mijlocie, pentru lucrările
lucrările care mare de repeti—
grad mare
care au un grad repeti-
tivitate.
tivitate.
Normele
Normele de exprimă în imitaţi
de producţie se exprimă naturale (buc, kg, 111
unităti naturale m etc.)
avîndu-se
avîndu-se in în vedere intervalul de timp pentru care se stabileşte
vedere intervalul '
stabileşte norma
norma de
producţie.
Norma de
Norma referă la
de timp grupată se referă la timpul necesar efectuarea
pentru efectuarea
necesar pentru
unei
unei singure
singure grupe de operaţii,
grupe de Operatii, de lucrări sau atribuţiuni identice
de lucrări identice sau dife-
dife
rite în condiţii
rite în tehnice şi organizatorice
conditii tehnice precizate.
organizatorice precizate.
2.2. Norma
2.2. Norma de
de servire
servire şi norma de
de personal
i
Norma
Norma de de servire
servire sau zona de servire
zona de referă la
servire se referă la locul de muncă.
muncă
delimitat dimensiunile sau înzestrarea
delimitat prin dimensiunile înzestrarea lui, în care un executant îşi işi
exercită sarcinile de muncă.
exercită atribuţiunile sau sarcinile muncă.. De exemplu, pentru un re-
exemplu, pentru
glor, servire este reprezentată de numărul
glor, norma de servire numărul de masini sta-
maşini care s-a sta
bilit
bilit pentru a fi fi reglate dede el pentru o anumită
anumită perioadă de timp. Pentru Pentru
muncitorii de
muncitorii la îngrijirea
de la îngrijirea încăperilor
încăperilor dede producţie, această normă
productie, această normă se referă
la numărul
la numărul de metri pătraţi
de metri pătraţi pe care trebuie
trebuie să-i menţină în stare de curăţe-
in stare curăţe
nie.
Norma
Norma de servire poate avea în
de servire în vedere
vedere şi servirea către muncitori
servirea de către muncitori
a unor utilaje diferite
diferite sau locuri de muncă diferite,
de muncă atunci cînd
diferite, atunci cind nu au
completă la
ocuparea completă
asigurată ocuparea la un singur
singur loc de muncă în decursul unui
schimb de lucru. Norma
schimb Norma de servire
servire se poate exprima în număr număr de utilaje,
în metri patraţi dar, ţinînd seama de
metri patrati de norma de producţie
productie a fiecărui utilaj,
ea se poate exprima şi în in unităti
unităţi naturale.
naturale.
Norma de personal
personal se aplică în în cazul producţiei bandă sau în cazul
productiei de bandă
proceselor de aparatură
proceselor aparatură cînd cind munca este organizată în în echipe şi brigăzi,
muncă fiind
sarcinile de muncă fixate pentru
fiind fixate anumit colectiv
pentru un anumit colectiv de Oameni.
oameni.
Norma de personal reprezintă numărul
Norma numărul de lucrări, meseria (funcţia(funcţia
necesar, stabilite pentru un executant colectiv
lor) şi nivelul de calificare necesar,
care-şi exercită activitatea în
exercită activitatea în cadrul muncă normate,
sarcini de muncă
cadrul unei sarcini nor-mate, în
condiţii tehnico-organizatorice
condiţii precizate.
tehnico-organizatorice precizate.
La baza
La stabilirii normelor de muncă
baza stabilirii muncă pentru echipă, trebuie să stea
echipă, trebuie stea
organizare raţională a muncii
o organizare muncii şi folosirea tuturor muncito
completă. a tuturor
folosirea completă muncito-
rilor din formaţia lucru. Într-o
formatia de lucru. exista munctori
într-o echipă pot exista munc-tori de calificări
calificări
meserii diferite.
şi meserii diferite.
2.3. Clasificarea
2.3. de muncâ
normelor de
Clasificarea normelor muncă
_Normele
Normele de muncă se pot din mai
pot clasifica din multe puncte de
mai multe vedere.
de vedere.
complexitate normele
gradul de complexitate
După gradul de muncă
normele de muncă se clasifică în norme
clasifică în norme.
elementare, care se referă la efectuarea
elementare, unei singure operaţii
efectua-rea unei operatii sau lucrări
lucrări şi
norme grupate, însumarea celor
rezultăă din însumarea
grupate, care rezult elementare pentru efectu-
celor elementare efectu
area unei operaţii, lucrări. Aceste
grup de operaţii sau lucrări.
operatii, aa unui grup Aceste norme gru-
26 muncă:
Normele de munco»
pot fi exprimate sub forma

pate pot
pate forma normelor de timp. Normele Normele elementare
elementare-
exprimate sub formă de norme
pot fi exprimate
pot norme de producţie,
producţie,-de de servire, de personal-
servire, de personal.
După sfera
După aplicare, se disting norme locale, care
sfera de aplicare, care au în vedere
vedere con—
con
tehnico-organizatorice specifice unei singure unităţi în
diţiile tehnico-organizatorice în care se aplică,. •-
unificate, care se pot aplica la

şi norme unificate, la nivelul
nivelul maimai multor unităti.
multor unităţi.
unificate,
Normele unificate, la
la rîndul
rîndul lor, pot fi
fi unificate
unificate la
la nivelul
nivelul ministe—
ministe
rului, consiliului popular judeţean, grup
rului, intreprinderi sau la
grup de întreprinderi nivelul
la nivelul
Normele unificate
naţionale. Normele
economiei naţionale. unificate la la nivelul
nivelul economiei înlocuiesc
economiei înlocuiesc
pe unificate pe
pe cele unificate grup de intreprinderi
minister, grup
pe minister, întreprinderi sau locale, care erau
vigoare la
în vigoare data aplică-rii
la data aplicării lor.
vedere al stadiului
Din punctul de vedere stadiului de aplicare nor-nm de mmzcăpoate
aplicare norma muncă poate fi fi"
definitivă, de însuşire
însuşire şi provizorie.
Norma
Norma de muncă definitivă cantitatea de muncă
definitivă, reprezintă cantitatea muncă necesară
necesară,
efectuarea unei
unui executant pentru efectuarea lucrări cu intensitate
unei lucrări intensitate normală
normală şi şî
în condiţii tehnico-organizatorice
tehnico-organizatorice precizate insuşite însuşite de către executant-
către executant.
Această normă nu se schimbă
Această schimbă decitdecît odată
odată cu schimbarea conditiilor de
schimbarea condiţiilor de
muncă avute vedere la
avute în vedere stabilirea ei. Condiţiile
la stabilirea muncă trebuie
Conditiile de muncă trebuie să.
săs
atit un proces
reflecte atît
reflecte proces de muncămuncă organizat rationalraţional cît proces tehno-
cît şi un proces tehno
logic avansat. _ _
Norma
Norma de muncă de însuşire reprezintă norma de muncă. muncă lala un moment
dat, exprimîud cantitatea necesară
exprimînd cantitatea necesară de de muncă
muncă în în realitate, corespunzător
nivelului
nivelului de însuşire
însuşire a noilor conditii tehnico-organizatorice oferite execu-
condiţii tehnico-organizatorice execu
tantului
tantului prin proiectul de de normă respectiv. Între
normă respectiv. între norma de muncă,
muncă, norma
definitivă pot exista
de însuşire şi norma definitivă anumite diferenţe
exista anumite trebuie
diferenţe care trebuie
reduse sistematic
reduse sistematic pe măsura însuşirii condiţiilor
pe măsura condiţiilor de muncă proiectate,.
proiectate,
trebuind să nu depăşească
timpul de însuşire trebuind depăşească 6 luni, în cazuri cu totul totul ex
ex-
cepţionale organul ierarhic
cepţionale organul superior impreună
ierarhic superior împreună cu organulorganul sindical local,y
sindical local
putind aproba depăşirea
puţind depăşirea acestui termen pînă.
acestui termen pînă la 12 luni.
Norma de muncă provizorie se stabileşte
Norma stabileşte de obicei prin comparaţie
lucrări similare, avînd
cu lucrări avind în in vedere
vedere documentaţia
documentaţia existentă, evalu-
existentă, sau prin evalu
volumului de muncă
area volumului muncă necesar către specialiştii
necesar de către munca de normare.
specialiştii în munca normare.
Aceste norme au un caracter
Aceste accidental şi se aplică
caracter accidental temporar pînă la
aplică. temporar la ma
ma-
luni. In
ximum 3 luni. în acest interval trebuie
acest interval trebuie elaborate norme de muncă defini- defini
tive. Aceste
tive. elaborează fie pentru
Aceste norme se elaborează pentru produse sau procese procese noi, fie
unicate.
pentru producţia de unicate.
2.4.
2.4. Siructura
Structura normelor
normelor tehnice de timp
tehnice de
Norma de
Norma totalitatea timpilor productivi ai executan
de timp cuprinde totalitatea executan-
tului precum şi timpii de
tului reglementate. Aceşti timpi constituind
de întreruperi reglementate. constituind
normat. Timpii de întreruperi nereglementate
timpul normat. nereglementate şi timpii de munca
muncă.
sînt cuprinşi
neproductivă nu sînt cuprinşi în norma de muncă,
muncă, fiind numiti
numiţi timpi
nenormaţi, diminueze cît mai mult.
urmînd ca valoarea lor să se diminueze
nenormaţi, urmînd mult. Timpii
Timpii
structural în schema
normaţi pot fi prezentaţi structural componentelor Dorinei
schema componentelor normei de
timp.
timp.
Structura numelor
normelor tehnice de timp
timp 27
Norma de
Norma de timp
timp
N
(N,)
I
|
. f
apere/iv
| .
otravire
de deservire îîmp de întreruperi
înfrarvperi
_'
îimb de
Vmp a?“ 7împ operativ
, Timp
. fîmp de
Timp Timp de
pregăfl'rţ'
pregătire (la;)
(Top) locala/' de
aa locului de muncă rcy/cmenfare
reqtementare
ş: fiintele-',
şi încheie- |! fa)
(Td!) (%)
17!“
|_!
fe
re 1
fr)
(*")
r— ! !
i de |. .
77mp Timp
Timp nap 77mp de
Timp de îîmp de
Timp de mm
Timp de 7/an de
Timp de
de bază aja/fifa:-
ajutător deservi-e
deservire deservire
deservire odihnă înfrcru-
cai/ma' şi intreru-
fa) (4)(G,)
(13) felin/bd
tehnică afgan/'M-
organiză-
far/kri-
pm:/Wi peri
necesitofi pcr/cah-
cdn-
M t0T\
(td!
(a)
(W
birfa/agite
(a)
(ton)
offf/moft?
fiziotogice diŢonate
dem-
de tehno
loy/c ş/
logie ŞI
d:
de orga
orga-
mirarea
nizarea
muncii
muncii
(tra)
Fig. Structura normei de timp.

Fig. 2.1. Structura
2.4.1. Stabilirea timpului

2.4.1. Stabilirea timpului de pregătire şi încheiere
de pregătire încheiere
incheiere diferă
Timpul de pregătire şi încheiere
Timpul diferă în
în funcţie
functie de producţiei,
de tipul producţiei,
operaţiei şi de forma
de caracterul Operatiei organizare a muncii.
forma de organizare muncii.
Pentru producţia de serie mijlocie, pentru lucrările
Pentru producţia in general,
manuale, în
lucrările manuale,
in cazul operaţiilor
în identice repetitive, timpul de pregătire şi încheiere
operaţiilor identice incheiere
este relativ mic, deoarece nu este necesară deosebită pentru
necesară o pregătire deosebită
fiecare operaţie
fiecare operatie înîn parte.
În
în cazul productiei de masă, cind
producţiei cînd utilajul este reglat pentru o() periperi-
muncii nu suferă
organizarea muncii
îndelungată iar organizarea
oadă îndelungată suferă modificări, timpul
de pregătire încheiere este neînsemnat.
pregătire şi incheiere neînsemnat.
. Timpul de pregătire-încheiere
Timpul relativ mare pentru
pregătire-încheiere este relativ productia de
pentru producţia
[( unicate şi serie mică, atunci
atunci cînd acest timp este consumatla
cind acest locul de
consumat la locul muncă
de muncă
către personalul
de către muncitor de bază
personalul muncitor bază şi nu de cel auxiliar.
cel auxiliar.
Timpul de pregătire şi încheiere se exprimă exprimă în în procente faţă dede timpul
operativ sau
operativ unităţi de timp. Pentru
sau în unităţi măsurarea acestui
Pentru măsurarea acestui timp se pot
folosi : cronometrarea,
folosi: fotocronometrarea şi observările
fotografierea, fotocronometrarea
cronometrarea, fotografierea, observările
instantanee.
instantanee.
Cind în
Cînd in timpul prelucrării pieselor unui
timpul prelucrării lot apar
unui lot apar activităţi ce se re—re
petă după un
petă după număr de pise,
un anumit număr pişe, sau timp de de funcţionare
functionare (înlocuirea
(înlocuirea,
unei scule), timpul
timpul de pregătire încheiere se stabileşte separat pentru
pregătire şi incheiere
lucrările
lucrările constante şi separat
separat pentru cele variabile,
cele variabile, în conformitate cu re-
în conformitate re
atia
laţia
rtX + r;{
> = T,;l T; T
tv
Tg:
Î! (2-1)
(2.1)
28
2S Normeie de muncă
Normele munca
în care :
T„ este timpul de pregătire
TPt pregătire si încheiere lotul N;
incheiere pentru lotul N;
T'pi
T,'„ — timpul de pregătire şi încheiere variază în
incheiere constant, care nu variază în
funcţie mărimea lotului;
funcţie de mărimea lotului;
;; — timpul
Tpi —-—
timpul de pregătire si şi încheiere variaza în
incheîcie care variază in funcţie de
de mă
mă,-
riJnea lotului;
rimea lotului;
q — numărul
numărul de produse
produse realizate între două
realizate între două operaţii succesive
Operatii succesive
I!
ale lui rv\.
D; .
2.4.2. Stabilirea timpilor

2.4.2. Stabilirea timpilor operativi
operatii pentru procesele
Timpul operativ
Timpul manuale şi manual-mecanice,
procesele manuale manual--m ecanice, cum
pentru
ar fi pentru lucrări
lucrări de asamblare
asamblare sau pentru prelucrările
prelucrările pe unelte
pe maşini unelte
măsoară global prin toate
se măsoară toate metodele
metodele de normare
normare :: eronometrare, fotogra-
cronomct-rare, fotogra
instantanee etc.
observă-ri instantanee
fiere, observări Pentru cazurile cînd timpul de bază
etc. Pentru bază şi
ajutător pot fi
cel ajutător fi stabiliţi
stabiliti separat, timpul operativ calculează prin
opera-tiv se calculează
însiunarea
însumarea lor.
lor.
Pentru stabilirea timpului
Pentru stabilirea timpului operativ în in cazul lucrărilor
lucrărilor mecanice şi auto-
si auto
mate este necesară.
mate următorilor parametri de funcţionare
cunoaşterea următorilor
necesară cunoaşterea funcţionare
utilă utilajului :
utilă a utilajului:
:
Tap — TJU
Top _ (Tei!
fu — + T\r)
(T'di -j- +“? “+““); în care
Tir) +(ft/ care:: (22)
(2.2)
Tfu utila a utilajului;

T,„ este timpul de funcţionare utilă utilajului;
T'd,
T,}! — timpul de
—— de deservire locului de muncă
deservire a locului muncă suprapus
suprapus cu TTI,;
/» j
T[r intreruperi reglemente suprapuse cu Tfu;
T:, — timpul de întreruperi reglemente suprapuse T,„;
13' bază nesuprapus
— timpul de bază nesuprapus cu T”; Tfu;
ti/
t,',' ajutator nesuprapus
— timpul ajutător nesuprapus cu T,…TJut, iar
T" nesuprapus cu Tfu
Tg, — timpul operativ nesuprapus T,„
T; =
K = (<£' + t’11!)
(ta' + a') (2.3)
În cazul
în cazul în timpul de baza
în care timpul bază se suprapune timpul de
integral cu timpul
suprapune integral
utila a utilajului, atunci
funcţionare utilă
funcţionare atunci evident,
evident, relaţia (2.2) devine
= Tfu
T,… =
T0P + ta!„ •.
T,„ + (2.4)
Sînt cazmi cînd

Sînt cazuri cind timpul funcţionare utilă a utilajului nu se poate
timpul de funcţionare poate
determina prin calcul ci prin observări
determina obsewări discrete. În acest caz
discrete. în
rp
TD?
-*-op = T:;
op +
— rpt .
I
rpn
Top
op (2-5)
(2.5)
in care T'ov
în T:, este
este timpul Operativ, suprapus cu Tfu,
operativ, suprapus dat de relaţia
T… dat
rov =
T:, t„ +1:
= r., (2.6)
Structura normelor
Structura normelor tehnice
tehnice de timp
de timp 29
unde :
unde
z„ supraveghere aa funcţionării
tef este tipul de supraveghere utilajului ;
funcţionării utilajului;
t'a
1;
f ajutator (manual
— timpul ajutător
Relatia (2.5)
Eelaţia
manual-mecanic) care se suprapune
(manual şi manual-mecanic)
forma
acest caz sub forma
(2.5) se poate scrie în acest
suprapune cu TIu.
T,…
= t,f
Top — td + +“:
+1;ta -f* + t'a'.
t'b + tăl- (27)
(2.7)
Tipul de producţie impune

Tipul impune şi precizia normarii şi de aceea,
precizia normării pentru
aceea, pentru
producţia de masa,masă, se are in vedere mînuirile
în vedere mînuirile ca elemente
elemente de normat,
normat,pe pe
cind
cînd lala producţia individuală
individuală sau de serie încă nu se normează normează. fazele sau
operaţiile tipizate.
timpului de bază
Calculul timpului caracterul muncii.
depinde de caracterul
bază depinde
Pentru procesele de muncă
Pentru mimca manuale manual——mecanice, timpului
manuale şi manual-mecanice, timpului
de baza corespunde timpul de transfo:
bază îill corespunde mare nemijlocită
transformare catre execu
nemijlocit-ă. de către execu-
tant a materiilor
tant materiilor prime şi materialelor
materialelor etc. De aceeaaceea el se stabileşte prin
măsurători de timp care au în
măsurători în vedere diferiţii factori de influenţă.
diferitii factori influenţă.. De
exemplu, ajustarea
exemplu, ajustarea unei suprafeţe se normează normeaza ţinînd
tinind seama
seama de caraccarac-
teristicile mecanice
teristicile mecanice ale metalului,
metalului, de grosimea conturul ce
metalului, de conturul
grosimea metalului,
urmează a fi obţinut.
urmează
În cazul proceselor
în automatizate intervine
proceselor mecanice şi automatizate intervine tipul de suprasupra-
punere
punere a funcţionării
funcţionării utile
utile în
în sarcină.
sarcină a utilajului automată aa
(strunjirea automată.
unei piese), care se poate suprapune
suprapune parţial total cu timpul de funcţi
partial sau total functi—
utilă. a utilajului.
onare utilă
În
în timpul de bază baza se poate include uneori uneori şi timpul de intervenţie
intervenţie
directă a executantului
directa obiectelor muncii (nesuprapuse
asupra obiectelor
executantului asupra (nesuprapuse cu T,„} Tfu)
exemplu luarea
ca de exemplu
ea luarea gratului uneiunei găuri strunjite, curatirea
gauri struujite, verifi-
curăţirea şi verifi
carea pieselor prelucrate.
În
în cazul suprapunerii parţiale a timpului de bază bază. cu celcel de
de supra
supra-
există posibilitatea ca executantul
veghere există
veghere executantul să poată poată. deservi mai multe multe
întrucît în acest caz apar
utilaje, întrucît multe întreruperi
apar mai multe intreruperi in activitatea exe
în activitatea exe-
cutantului.
cutantului.
Timpul de bază
Timpul baza se calculează
caleuleazăingeneral
în general cu ajutorul unor relaţii de de calcul
calcul
caracteristicile
functionare ai utilajelor şi caracteristicile
care au în vedere parametri de funcţionare
Pentru a calcula
obiectelor muncii. Pentru
obiectelor calcula de exemplu timpul util util de mers în in sar-
sar
cină. /OT,
cină unui strung
1… al unui strung într-o singură
singură, trecere, utilizează mărimile
trecere, se utilizează viteza
marimile :: viteza
nun/min ;; drumul L, parcurs
de avans va, în mm/min piesa sau o sculă
parcurs de o piesă în sensul
sculă. în sensul
avansul a la
mm /trecere; avansul
avansului, în mm/trecere;
avansului, la o rotaţie
rotatie a piesei sau sculei, în în mm/
mm]
rotaţie; numărul
rotaţie; i/buc; turaţia
treceri i/buc;
numărul de treceri turatia piesei prelucrate n, în în rotaţii/
rotatii]
min, care la rîndul depinde de viteza de aşchiere
rindul ei, depinde aschiere v, calculata în
e, calculată în mm/min
mm [min
diametrul piesei d,
şi este în funcţie de diametrul Relaţia de
fi, în mm. Eelaţia de calcul este::
calcul este
L
t… =—Ii'£
I' ii = —L—
L L 0
u-1000
i, deoarece n11:31—0-9.
-
tma= —i = = rr-d
(2.8)
1).
Va n-a
n-a tf-1000
v-lOOQ te-d
'rc-d
7t-d
Stabilirea
Stabilirea timpului de asemenea,
realizeaza, de
timpului ajutător se realizează, asemenea, în de
în funcţie de-
caracterul
caracterul muncii.
30
30 Normele de
Normele muncă
de munca
Timpul ajutător se poate

Timpul ajut-ător poate stabili calcul In
prin formele de calcul
stabili prin cazul cind
in cazul cind
intregul timp
întregul util de mers in gol al
timp util al utilajului necesită supravegherea exe
necesită supravegherea exe—
stabileşte prin
cutantului, dar de obicei, se stabileşte prin măsurători
măsurători directe
directe ale
ale timpului.
util de mers în
Timpul util
Timpul in gol impune
impune uneori o supraveghere totală sau par
supraveghere totală par—
În cazul cind această
tială. în
ţială. supravegehere nu este necesară
această. supravegeherenu execu-
necesară pentru execu
tant, acest timp
tant, timp se poate intreruperi condiţionate
poate considera ca fiind timp de întreruperi
de tehnologie.
La stabilirea timpului
La timpului ajutător
ajutător se va urmări muncii
urmări raţionalizarea muncii
executantului: prin
executantului: prin suprapunerea mişcărilor celor două miini,
suprapunerea mişcărilor mîini, prin
prin
suprapunerea
suprapunerea mişcărilor
mişcărilor muncitorului
muncitorului cu funcţionarea maşinilor
maşinilor şi prin
prin
scutirea muncitorului
scutirea muncitorului de activităţi auxiliare
auxiliare şi neproductive.
neproductive. în În func
func—
tie de tipul de producţie, timpul ajutător
ţie stabileşte în
ajutător se stabileşte conformitate
în conformitate
tabelul 2.1.
cu tabelul
Tabelul 2.2.
Tabelul Stabilirea timpului
2.1. Stabilirea ajutător In
timpului ajutător in funcţie
funcţie de tipul de
de tipul producţie
de producţie
,
de producţie
Elemente componente ale procesului de producţie,
ale procesului productie, pentru
pentru care
TIP“!
Tipul productie
_
stabllşte timpul ajutător

se stabileşte njutător
Masă. mare
Masă, serie mare minuiri. complexe
Mişcări. mînuiri,
Mişcări, minuiri
complexe de minuiri
Serie mijlocie
Serie mijlocie Complexe minuiri, faze,
Complexe de minuiri, operatii
faze. operaţii
Serie
Serie mică, unicate
mică, unicate Pe procese
Pe tehnologice. pe
procese tehnologice, de prelucrare a
pe tipuri de
diferitelor suprafeţe sau a pieselor
diferitelor pieselor întregi
:
2.4.3. Stabilirea
2.4.3. de deservire
timpului de
Stabilirea timpului deservire aa locului de muncă
locului de munca
Durata timpului de deservire

Durata muncă şi conţinutul
deservire a locului de muncă acestui
continutul acestui
caracterul muncii, de tipul
depind de caracterul lucrarea care
_
]
timp depind tipul de producţie,
productie, de lucrarea
execută şi de
se execută felul utilajului folosit. în
de felul În cazul proceselor mecanice sau
automatizate, acest timp se calculează
automatizate, acest calculează înîn procente
procente din timpul de funcţio-
funcţio
utilă a utilajului Tfu
nare utilă exprimă în unităţi
si se exprimă
.T„ şi unităţi de timp-om.
În cazul
în cazul proceselor manuale sau manual-mecanice
proceselor manuale manual-mecanice timpul deservire
timpul de deservire
a locului
a locului de muncă se exprimă
de muncă eXprimă în in aceleaşi unităţi timp, dar în procente
unităţi de timp,
din timpul operativ.
Timpul de
Timpul deservire a unei
de deservire maşini-unelte va depinde
unei maşini-unelte lucrarea care
depinde de lucrarea
se execută, de
se execută, cantitatea de şpan
de cantitatea şpan care trebuie îndepărtată, lichidul de
îndepărtată, de lichidul de
răcu'e folosit,
răcire folosit, de regimul de
de regimul lucru utilizat, de gradul
de lucru gradul de automatizare, care
poate
poate conduce
conduce la la un anumit
anumit timp in muncitorul poate
în care muncitorul lucrări
poate executa lucrări
corespunzătoare altor
corespunzătoare
de sistemul
sau de
altor categorii
categorii de
sistemul de lubrefiere
thp,
de timp,
utilizat ş.a.
lubrefiere utilizat
de numarul
numărul de puncte
puncte de ungere
ungere
ş.a.
Procedeele de
Procedeele măsurare a timpului de deservire a locului de muncă
de măsurare muncă
sînt aceleaşi cu cele
sînt stabilirea timpului
cele pentru stabilirea timpului de pregătire încheiere cu
pregătire şi încheiere
deosebirea că
deosebirea această categorie
că această referă la aproape
categorie de timp se referă lucrările
aproape toate lucrările
ce
ce se efectuează pe
se efectuează pe un loc de muncă.
loc de muncă şi nu se stabileşte în funcţie
Se stabileşte anumite
funcţie de anumite
lucrări.
lucrări.
Structura normeIOr tehnice de timp
Structura normelor timp 31
2.4.4. Stabilirea
2.4.4. Stabilirea timpului de odihna
timpului de odihnă şi necesitaţi fiziologice
.Timpul
Timpul de odihnă şi necesităţi
de odihnă stabileşte pe
necesităţi fiziologice se stabileşte pe'bază. nor-
bază de nor
mative în
mative in funcţie., factorii care determină
functie, de factorii determină, apariţia
aparitia senzaţiei oboseală.
senzaţiei de oboseală
la fiecare
la loc de muncă..
fiecare loc muncă.
2.4.5. Stabilirea
2.4.5. timpului de
Stabilirea timpului condiţionate de
întreruperi condiţionate
de întreruperi teh-
de teh
nologie şi organizare
nologie organizare
Timpul de întreruperi
Timpul conditionate de tehnologie
tehnologie şi de organizarea
muncii se stabileşte fie prin formule formule de calcul, observări directe
calcul, fie prin observări directe
asupra
asupra timpului de muncă.,
muncă, separat pe
pe cele două
două componente
componente ale
ale acestuia.
acestuia.
timpului de
La stabilirea timpului condiţionate de
dc întreruperi condiţionate de tehnoldgie tre-
tehnoldgie tre
aibă în vedere
sa se aibă
buie să vedere ca acest acest timp să constituie o pondere tot
să. constituie mai
tot mai
mică., de la
mică, la o perioadă la realizarea creşterii productivităţii
la. alta, pentru realizarea productivităţii
muncii. în
muncii. În stabilirea acestui timp pot surveni
stabilirea acestui surveni două situaţii:
două. situaţii:
— timpul de întreruperi condiţionate de tehnologie
—— survine în
tehnologie survine în
cit utilajul nu funcţionează, tthl
timp cît
timp !… (timpul
(timpul de de întreruperi cauzat de
intreruperi cauzat de
locurilor de muncă
neechilibrarea locurilor muncă în flux);
— timpul
—— timpul de întreruperi tehnologie survine
intreruperi condiţionate de tehnologie survine înîn timp
cit utilajul funcţionează,
cît utilajul funcţionează„ tth2 :,“ (timpul de intreruperi cauzat de regimul ter
întreruperi cauzat ter-
mic variabil al utilajului tehnologic).
tehnologic).
Timpul de întreruperi condiţionate de tehnologie
Timpul survine în timpul
tehnologie survine
unei faze tehnologice
tehnologice şi in
în cazul operaţiilor manuale.
manuale.
în situaţiile de mai inainte
în înainte nu este necesară. intervenţia
este necesară intervenţia sau suprave—
suprave
gherea executantului. .
Timpul
Timpul totaltotal de intreruperi
întreruperi condiţionate de de tehnologie
tehnologie tth,
t… pentru
deservii-ii unui
cazul deservirii singur utilaj, va fi
unui singur fi
= Uhl
it» —
Uh +
tm “h tir-z (2-9)
(2.9)
iar pentru
iar deservii-ii concomitente
pentru cazul deservirii concomitente a mai multor utilaje
mai multor va fi
utilaje va fi
=
fi». —
t'th lb.: +14…
+&> (2-10)
(2.10)
de unde rezultă timpul intreruperi tj*,

timpul mediu de întreruperi in minute,
ia„ în care revine-
minute, care revine
Pe
pe o operaţie
operaţie realizată.
realizată în ansamblul
ansamblul de utilaje
utilaje deservite.
deservite. Acest
Acest timp
timp se
stabileşte plecînd
stabileşte ciclului de
durata ciclului
plecînd de la durata lucru Tc
de lucru Te al tuturor utilajelor
al tuturor utilajelor
efectuate pe întreg
deservite, de la numărul de operaţii efectuate
deservite, ansamblul de
intreg ansamblul de
N „, astfel
utilaje deservite N01 că
astfel că
=_
4 til).
_
'
fru- ( 2.11 l'
(2.11)
No,
X0’
'32 Normele
Normele de muncă
de munca
iar
iar
Tc= îî (—
T: = E (& + T* +
Topi +
i|' = i V »
|: 'N:
Tdli
T.… ++ ôni j H" î'th’
lant) + lin- (2'12)
(2.12)
Scoţind
Scoţând pe
pe tf„ din (2.12)
(2.12) şi înlocuindu-1 in (2.11), rezultă
înlocuindu-l în rezultă
Md T
Md(V \
_
Tc—2(—*i+
Tc
&=!
t-iy
+ Tdli
—‘ J] ( — + T… + T…+ + hui
1…)I
7i_________________________ )
=
7!»
i:,
î'th = (2.13)
N0
unde TPj,
T,… Top{, Tdii, t,…— reprezintă
T…, T.,… timpii de pregătire
reprezintă timpii incheiere, opera
pregătire încheiere, opera-
tiv,
tiv, de deservire
deservire a locului de muncă.
muncă şi de odihna
odihnă si
şi necesităţi fiziologice
fiziologice
pentru fiecare utilaj ii deservit
pentru deservit;■, 11.
n— —-—numărul produse din
numărul de produse lot; Md
din lot; M„ —
numărul total de maşini deservite.
numarul total deservite.
această relaţie
Din această alte relaţii pentru
rela-tie se pot stabili alte cazurile particulare,
pentru cazurile
cum ar fi, pentru conditionate de tehnologie
pentru timpul de întreruperi condiţionate tehnologie în situ-
in situ
atia în
aţia deserveşte una sau mai
funcţionează. şi se deserveşteuna
în care utilajele nu funcţionează multe
mai multe
maşini sau cînd efectuează una sau mai multe
cind se efectuează multe operaţii.
operatii. Aceste
cazuri particulare se obţin dind
cazuri particulare valori diferite
dînd valori diferite pentru Mc, Md şi N0.
NO.
Un diferit apare
Un caz diferit apare lala stabilirea
stabilirea timpului
timpului de întreruperi
survine în
de tehnologie care survine în timpul t…2 utilajul funcţionează
tt1}Z cît utilajul cind
funcţionează şi eind
de pot fi elaborate
regulă. nu pot
de regulă normative. În
elaborate normative. în cazul deservirii unui singur
deservirii unui
folosită. relaţia (2.13), unde Md
utilaj poate fi folosită unitatea.
M„ este egal cu unitatea.
calcula timpul de funcţionare util
Cind se poate calcula
Cînd uni-
util aa. utilajului pe uni
tatea de produs, t[h2
tatea evidenţiază. cu relaţia folosită
Li„ se evidenţiază in cazul polideser-
folosit-ă- în polideser—
virii, adică.
adică
:
Md
Md Md
Md
, , , + t'0ni),
Z
lui? — Yi
fik2 THN—'
~~ 2 (*'»/*
£ “'s” +&
+ ,
+ T'dti
la; + Td“ + to"),
: (2.1.4)
(2.14)
i= 1 l
unde Tfut
unde reprezintă timpii de
T… reprezintă de funcţionare
funcţionare utilă
utilă a utilajelor în cadrul
in cadrul
ciclului de
ciclului lucru pentru
de lucru pentru utilajele deservite simultan pe
deservite simultan ansamblu iar t'sfi,
pe ansamblu tţn',
t'au
if… Tău,
T,}… toni sînt timpii de
!.]… sînt de supraveghere
supraveghere aa. funcţionării utilajelor, ajutător
utilajelor, ajutător
de
deservire a locului de muncă, odihna si
muncă., odihnă necesităţi fiziologice, pentru
şi necesităţi pentru
fiecare utilaj deservit.
fiecare utilaj deservit.
Determinarea timpului de întreruperi condiţionate organizarea
condiţionate de organizarea
muncii. în
muncii. în cazul in flux, nu se poate
productiei în
cazul organizării producţiei intota
asigura întot-
poate asigura
deauao echilibrare perfectă aatuturor
deaua o echilibrare tuturor locurilor muncă., deşi sint
locurilor de muncă, sînt nume
nume,—'
roase încercări teoretice şi practice în
incercari teoretice in acest sens.
Ca urmare a existenţei
Ca existentei acestui
acest-ui dezechilibru apar aşteptări ale
dezechilibru apar ale unor
executanţi
executanţi şi utilaje, activitatea unor
intreruperi in activitatea
utilaje, întreruperi unor membri
membri ai echipei.
echipei.
Modificarearitmului
Modificarea ritmului benzii, modificareanumărului
benzii,modificarea munca
numărului de locuri de muncă
în flux, o0 normare corespunzătoare a muncii,
“în muncii, o preocupare pentru cupla
preocupa-re pentru cupla—
echilibrarea operaţiilor, repartizarea cu grijă
rea şi echilibrarea executantilor la
grijă- a executanţilor in.
Stabilirea normei
Stabilirea normei de
de timp
timp 33
33
locul de
locul de muncă, sîntsint căile
caile principale prin care se pot reduce timpii de de
întreruperi condiţionate de tehnologie
tehnologie care apar atît la
apar atît la operaţiile manuale
manuale
cît şi la
cît cele mecanizate, efectuate
la cele Prin aceasta
echipă. Prin
efectuate în flux de echipă. aceasta se
contribuie la
contribuie la creşterea productivităţii
productivităţii muncii.
muncii.
Timpul de întreruperi condiţionate muncii t…
conditionate de organizarea muncii togJ pentru
fiecare executant în echipă, rezulta
fiecare executant rezultă din relaţia
Te
T
:(? ++ Top ++ Tdl +4n + tth -\-tog
c —^ Top T…
+a j)-.
+t… +1… (2-15)
(2.15)
2.5.
2.5. Stabilirea
normei de
Sumind elementele
Sumînd elementele componente normei de timp, determinate
componente ale normei determinate
calculate conform celor prezentate mai
experimental, calculate mai sus,
sus, pentru fiecare
fiecare
unitate
unitate de produs, cu excepţia timpului de pregătire şi incheiereîncheiere care se
repartizează. pe
repartizează întreg lotul
pe Întreg de produse se stabileşte norma de
lotul de de timp.
Norma de timp se poate exprima în procente din timpul de bază,
Norma
operat-iv, sau din timpul de funcţionare
din cel operativ, utilă. a utilajului.
functionare utilă
manuale sau manual-mecanice,
proceselor manuale
în cazul proceselor manual—mecanice, norma de de timp
t se calculeaza
Ng-
N calculează plecînd la elementele
plecînd de la elementele ei de bază:
bază.:
T
NT=_"Ş'+:— + Tcp+le+Tlr
Top + Tdi-\- Tir (2'16)
(2.16)
n
şi, prin folosirea elementelor componente,
folosirea elementelor componente, rezultă.
rezultă
T
NT=ÎM
Nt
n
+ (t +
4" (4 4“ t…) + + a) + (a +
(tdt + Ido) 4" (tio 4" t.…)-
la) 4“ (+… ton)’ (2-17)
(2.17)
Dacă se exprimă Tdl

Dacă. Td.l şi Ttr atunci
procente din timpul operativ, atunci
T., în procente
retranscrisă astfel:
fi retranscrisă
(2.16) poate fi
relaţia (2.16) astfel:
Nt = — 4-
NT &
+ 12…
n'n
(1 +
+ k"),
T0P[ 14- ———k“
kdl 4“ k|r
V 100
2.18 )
((2.13)
unde :: lcdl
k… = = Tăl
T… în procente din Tov iar klr
Ta„ iar k„ == T…
Tlr, în procente din Top.
Tov.
În cazul proceselor
în trebuie avute
automatizata, trebuie
proceselor mecanice sau automatizate, avute înîn vedere
vedere
atît timpul de functionare
simultan atît
simultan funcţionare utilă deservit cît
utila a utilajului deservit cît şi timpul
Jk
5-a
Fig. utl-
2.2. Timpul de funcţionare ::a uti
Flg. 2.2. '
lajului deservit
lajului
muncă al
pui de muncă
pul
conexiune cu Um—
deservit în conexiune tim
al executantului.
executantului.
r '
fi”
-
|
//. tisAM/ \\\\\\\
y///////////X6
5,3 („.
Uf
t/n _.
_
| M
Nt 1
de muncă dintre cele

Relatia dintre
muncă. al executantului. Eelaţia cele două. categorii de
două categorii de timp este
timp este
2.2.
reprezentată grafic în fig. 2.2.
3* - c. IBSI
— c. 1851
34 Normele de muncă
de munca
Timpul funcţionare utila

Timpul de funcţionare calcula pe baza
utilă a utilajului se poate calcula de
bază de
analitice şi în
relaţii de calcul analitice acest caz
în acest
T . +T„+ C„ + 27,II + Ti’,

tn + a] +
I!
N;
N,==^n %
+Tju+ ln (2'19)
(2.19)
sau, utilizînd elementele

sau, utilizînd elementele componente,
componente,
T?!
C:! + a
3 a'! +
Cn + n
N. = n
+ în,.
T)a + t..ti!.” +
+1… + &' +C+…- (2-20)
(2.20)
"(secund) ataşat
Semnul “(secund) expresiilor de mai
ataşat expresiilor mai înainte semnificaţia
înainte are semnificaţia
timpii respectivi nu se suprapun
că timpii suprapun cu T,...
TfU.
De obicei, C>tţţ, C,
153, ti; exprimă în procente din
4' se exprimă. timpuljdefuncţionare
din timpul de funcţionare
utilă.
utilă aa utilajului
utilajului iar t'0'i;],n în procente din timpul productiv T„ TP, astfel
astfel că.
că
relaţia
relaţia (2.20) devine
devine: :
+&kl, kff+k',
”( Lin—L)
T +lrlll
K + K'o ±K
_i' “
) (2.21)
N' = (n + 11 "+ i;' +100)+
—
fotm
T ( 2.21 )
1
100 +2H 100
unde
unde
= C,
Kt =
1:51 în % din
tâ'n în din TI";
TJU; K = ta'… în
7033 = C> in %'dîn
% -din T:“;
T/a;
KL?
= “i.;! în
= «, ™ %% din
din Tm;; kél=
K= C| în’ % din
i;!" îI1'% T„
din TP,
tăi.' = f^î+ T/u + C+ Tg, k;; .

iar
iar = (544
U 'n
Ta + z;'+ 27, )) -Şl .
; îoo
100
Sînt cazuri cînd

Sint cazuri cînd timpul de
de funcţiona utila a utilajului
re utilă
funcţionare utilajului trebuie sta-
sta
bilit prin măsurători
bilit măsurători directe
directe şi nu prin relaţii analitice, pleeînd de la
analitice, plecînd la ex-
ex
atunci se scrie ::
presia (2.16), şi atunci
T,…
TfU = + *otf. +
= ttf +
138, + T'di
Tău ++ TL, sau desfăşurat
T{r, (2-22)
(2.22)
& = t., + + (a +
tz. + {t'dl + i:…)
TfU — t,f + ta + (a +
:::…),
t’do) + (t'to + t'on)i (2-23)
(2.23)
în care i„
în este timpul
t,f este de supraveghere
timpul de supraveghere a funcţionării
funcţionării utilajului.î.
utilajului, i
Notaţia '(prim) se referăra
Notaţia '(prim) referăra lala timpii care sînt
sînt suprapuşi timpului de
suprapuşi timpului de
funcţionarea utilă,
utilă a utilajului.
utilajului.
'
Stabilirea
Stabilirea normei de timp în deservirii mai multor
in cazul deservirii multor maşini
maşini 35
2.6.
2.6. Stabilirea
normei de timp in deservirii mai
cazul deservirii
în cazul multor
mai multor
maşini
maşini
La baza
La trecerii la
baza trecerii deservirea simultană
la deservirea simultană a mai multor maşini, stă
mai multor stă
executării operaţiilor manuale
posibilitatea executării
posibilitatea manuale pentru o maşină în în timpul
cînd celelalte
celelalte maşini funcţionează fărăfără intervenţia muncitorului. În acest
muncitorului. în acest
maşinile trebuie
scop, maşinile înzestrate cu aparatură
trebuie înzestrate automate sau dispozitive
aparatură automate dispozitive
de
de avans etc.
În fig. 2.3 se prezintă
în ciclul de lucru
prezintă ciclul număr de 5 maşini.
lucru pentru un număr maşini.
lucru în cazul deservirii
Ciclul de lucru mai multor
deservirii mai multor maşini peri-
maşini reprezintă peri
oada de timp în decursul
oada căreia se îndeplineşte
decursul căreia regularitate una şi aceeaşi
îndeplineşte cu regularitate
activitate, care se repetă la
activitate, la toate
toate maşinile care sînt deservite.
sint deservite.
£
t;n Tfo
Mag/ha î!
Maşina HI
2
Mag/lia 2
Maşina ■ Bi-
Maşina
ME;/ba 3 ■P
”a;/fra 4
Maşina
Maşina 5
Mari.-105
fxecafaf
Executat
ic
Ciciogmma prelucrării pe
Fig. 2.3. Ciclograma deservite de un
pe mai multe maşini deservite
executant
singur executant
În acest caz TfU,

în utilă a maşinii,
T,… timpul de funcţionare utilă tocmai
este tocmai
maşinii, este
timpul automat
timpul automat de funcţionare a maşinii şi stăstă la
la baza
baza calculelor
calculelor de nor
nor-
mare.
Timpul ajutător
ajutător se decompune acest caz în
decompune în acest în timpul auxiliar
auxiliar nesu-
pr0pus în care
propus care executantul intervine şi maşina esteeste oprită
Oprită t'in
ii„ şi timpul
auxiliar suprapus
auxiliar peste timpul de funcţionare
suprapus peste utilă în
functionare utilă executantul
în care executantul
intervine dar maşina funcţionează tis.
intervine in,.
Sînt cazuri cînd, din considerente
Sînt analiză detaliată,
considerente de analiză în scopul redu
detaliată, în redu-
cerii lala minimum utilizează următoarea
ajutător se utilizează următoarea descompu
_
cerii minimum aa timpului ajutător descompu-

nere a timpului ajutător
ajutător care nu se suprapune
suprapune cu timpul de funcţionare
u“Silea :
utilă:
=
tin = taf
t'in +
a] -f ţap + tam,
tav + unde ::
tam unde
Normele de munca
:„ este timpul
taf ajutător legat de
timpul ajutător fază sau de
de fază de trecere;
trecere;
tap
ta„ — timpul ajutător pentru
timpul ajutător pentru prinderea, fixarea şi scoaterea
fixarea scoaterea pieselor
pieselor
din maşină;
timpul ajutător
tam — timpul
t,… pentru măsurarea
ajutător pentru măsurători prea
măsurarea pieselor; măsurători prea—
labile, măsurători în
labile, in timpul aşchierii măsurători de
aşchierii şi măsurători control.
de control.
Timpul utilă T/u,
functionare utilă
Timpul de funcţionare T,… se calculează obicei iar
calculează de obicei timpii
iar timpii
auxiliari în practica
practica curentă, se aleg din
din normative.
normative.
Adeseori
+ trio—I'
td: +
tdt t'do iar!
ton —= ^d>
Td, (2'24)
(2.24)
sc consideră
se cheltuială de timp
consideră ca o cheltuială grupată.
lucru Tc
Mărimea ciclului de lucru
Mărimea 1": este compusă (fig. 2.3) din
compusă de
timpul de
din timpul
functiona—re utilă
funcţionare utilă a maşinii T„ (timp
maşinii TfU automat)
automat) şi din timpul auxiliar
auxiliar
nesuprapus tin
nesuprăpus t…::
T::= Tfu
Tc Tju+ţfn
+ tin (2'24)
(2.24)
şi
:
T/u = T,
si T_… Tc — tin iar din grafic se observă
1… iar că se poate
observă că poate scrie
= „'n (tin +
T!“ =
Tfu tir +
+ itr :
(n'—lui!: +
tu)—tin = (n—l)tin
+ t(s)—ttn ”(ţia +
+ n(tis in),
+ ttr) (2'25)
(2.25)
unde n'n este

imde numărul de
este numărul maşini care sînt
de maşini deservite simultan.
sînt deservite simultan.
Din stabili numărul maşini pot fi deservite
Din (2.25) se poate stabili numărul de maşini ce simul-
deservite simul
tan,
tan,
: LTL
n = ^/u ~b tin
+tla+
tin
tin~\-tis-\- tir
ttr
(2.26)
În cursul
în cursul timpului dede lucru, executantul îşi poate modifica
lucra, executantul ritmul său
modifica ritmul său
lucra, poate să
de lucru, reducă timpii t…
să reducă tu. Ca uimare,
tin şi t{s. urmare, vava creşte
creşte timpul
de trecere de la
trecere de la o maşină lala alta
alta şi de aşteptare condu-
aşteptare a executantului, condu-
cind la.
cînd ocupare
la o ocupare efectiv
efectiv mai
mai redusă
redusă a executantului
executantului in
în comparatie cu cea
comparaţie
normată şi la
normată la o mai
mai bună
bună folosire masinilor, obţinîndu-se
folosire a maşinilor, astfel o creş
obţinîndu-se astfel creş-
tere randamentului mijloacelor
tere a randamentului mijloacelor fixe şi a productivităţii În situ
muncii. în
productivităţii muncii. situ-
atia inversă, a creşterii tin
aţia t… şi ti8 i„ din diferite motive, sint de
motive, rezultatele sînt
sens contrar. Stabilirea normei
contrar. Stabilirea normei de deservire
deservire optime
optime are în vedere tocmai
vedere tocmai
realizarea unui
realizarea minim din
unui minim neutilizare a executantului
din neutilizare executantului şi a maşinilor.
maşinilor.
Pentru stabilirea
Pentru stabilirea normei
normei de timp calcularea prealabilă
recomandă calcularea
timp se recomandă prealabilă
următorilor coeficienţi
a următorilor coeficienţi [. . .} :
— Coeficientul
—— Coeficientul K„ de ocupare
K0 de executantului la o maşină
ocupare a executantului maşină se deter
deter—
mină cu relaţia
mină relatia
K=tln+tls_
K0=
„
tin 4~ tjs .
' (2.2.7)
(2.27)
T„+t…
T jU-\- tln
Stabilirea normei în cazul
timp în
de timp deservirii mai
cazul deservirii mai multor
multor moşini
maşini 37
Coeficientul Km
— Coeficientul către maşină spre
Kam de aşteptare de către deservită
spre a fi deservită
este în
este în funcţie de coeficientul
coeficientul Ko numărul de maşini deservite
K0 şi de numărul deservite n şi
ia din tabelul
se ia tabelul 2.2;
Coeficientul Kae
— Coeficientul K.„ de aşteptare
aşteptare (al executantului) este în funcţie de
elemente şi se ia din tabelul
aceleaşi elemente tabelul 2.3.
Cunoscînd aceşti doi coeficienti,
Cunoseînd calcula:
poate calcula:
coeficienţi, se poate
1
coeficientul (KUm)
— coeficientul
-—— utilizare aaunei
(Eu…) de utilizare K… =
unei maşini: Eum = ;; (2.28)
E-am
am
coeficientul (K„)}
— coeficientul executantului la maşini
ocupare a executantului
(Koe)] de ocupare Ka,:
maşini Koe—
1
_ . (2.29)
— timpul de lucru
—— unui executant la
lucru operativ al unui la maşină ::
Tc
Tap=— sau Top = (t(n
Tov=—
n
ai
(tin +
:
+ tiS)-Kaej
tiai'Kaci (230)
(2.30)
— ciclul de lucru al al unei

unei maşini: Tc TC = = (T.fu + tin)K
(îl“ + t…)Km am
Norma de
Norma de producţie
productie pepe schimb
schimb în
în cazul
cazul deservirii
deservirii mai multor maşini
multor
determina fie
se poate determina fie prin obţinerea
obtinerea cantităţii
cantităţii de de piese care se prelucrează
la fiecare
la fiecare maşină, fie ca o sumă normelor pentru toate
sumă a normelor toate maşinile.
maşinile.
În cazul
în realizării aceleiaşi operaţii pe
cazul realizării toate maşinile
pe toate deservite, norma
maşinile deservite,
lucru este
de lucru este egală numărul ciclurilor
egală cu numărul ciclurilor de lucru
lucru pepe schimb sau pe pe oră.
Norma de
Noima de producţie
productie pepe schimb, în
în bucăţi, în
în cazul cind
cînd lucrătorul
lucrătorul nu
reglează maşina este
îşi reglează
T— .'I'ct
T—Td
N' =
N' = n„ Tc ,, [buc] (2.31)
(2.31)
Ta
T este
T durata unui schimb
este durata schimb de în minute;
de lucru, în minute;
Th — cheltuiala
Tb cheltuiala suplimentară de timp (relaţia 2.24).
În cazul că.
în că executantul rezolva şi reglarea maşinii-unelte
executant-ul va rezolva maşinii-unelte deservite,
deservite,
productie în bucăţi pe
norma de producţie calculează cu relaţia
pe schimb se calculează
T
T
T— ((T„Jr Î…)
T-\Tă+
N
Nil: n„
N"=
T
Tc
EbUC]: unde
[buc], (2.32)
(2—32)
N este mărimea lotului iar

N iar Tvi pregătire-încheiere.
T,. — timpul de pregătire-încheiere.
maşini automate
Apilenţle. Pentru 9 maşini
Aplicaţie. execută operaţii Identice)
automate (care execută identice) s-au realizat urmă-
urmă
toarele::
toarele
:…
Un = 5.74
= min;
5,74 mln; T'(u— din Top;
T,};= 6% din Tu,;
U, =
„, min;;
= 0,88 min f;;
Ion =~ 55%
% din T”;;
din Tov
T!“ =
Tfu min;
= 67,67 mln; Tp|=15min; N
Tpi=15min; N== 150 piese
piese
38 Normele de
Normele de muncă
munca
Tabelul 2.2. Calculul

Tabelai coeficientului de aşteptare al
Calculul coeficientului nl maşinii
maşinii Kam
K,…
Nr. de Coeficientul K„
Coeficientul de ocupare A'„
maşini 0,050 0,06
0,055 0,06
n 0,010 0,012
0,012 0,014
0,014 0,016
0,016 0.018
0,018 0,020
0,020 0,025 0,030
0,030 0,035
0,035 0,040
0,040 0,045
0,045 0,050 0,055
1 1,000 1.000
1,000 1.000 1.000
1,000 1,000 1,000 1.000
1,000 1.000
1,000 1.000
1,000 1,000 1,000
1,000 1,0001,000 1.000
1,000 1.000 1,000
1,000 1,000
2 1,000 1.000
1,000 1.000 1,000 1.000
1,0001.000 1,000 1.000
1,000 1.001
1,001 1,001
1,001 1.001
1,001 1,002 1,002
1.002 1,002 1,003
1,003 1,003 1,004
1,003 1,004
3 1,000 1,000
1,000 1,000
1,0001,001
1,001 1,001.
1,001 1,001
1,001 1,001
1,001 1,002
1,002 1,003 1.0031.004
1,003 1,003 1,004 1,005
1,005 1,006 1,008
1,006 1,008
4 1.000
1,000 1.000
1,000 1.001 1,001 1,001
1,0011.001 1,001 1,001
1,001 1,002
1,002 1,003
1,003 1,004 1.0051,007
1,004 1,0051,007 1,008
1,008 1,010 1,012
1,010 1,012
5 1,000
1,000 1.001
1,001 1.001
1,0011,001
1,001 1,001
1,001 1.002
1,002 1,003
1,003 1,004
1,004 1,005 1,0071,009
1,005 1,007 1,009 1,012
1,012 1,014 1,017
1,014 1.017
6 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002

1,0011,001 1,002 1,002 1,003 1,005
1,002 1,003 1,005 1,007
1,007 1,009
1.009 1,012
1,012 1,015
1,015 1,019 1,023
1.019 1,023
7 1,001 1,001 1,001
1,0011,002 1,002 1.003
1,002 1,002 1,004 1,006
1,003 1.004 1,006 1,009
1,009 1,012
1,012 1,015
1,015 1.019
1,019 1.024 1,029
1,024 1,029
8 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003
1,0011,002 1,003 1.005
1,003 1,003 1,005 1,008
1,008 1,011
1,011 1,014
1,014 1,019
1,019 1,024
1,024 1.030 1,036
1,030 1,036
9 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003
1,0021,002 1,003 1,004 1,006 1,009
1,004 1,006 1,009 1,013
1,013 1,017
1,017 1.023
1,023 1.029
1,029 1,036
1,036 1,045
1,045
10 1,001 1,001 1,002 1,003 1,003
1,0021,003 1,003 1,004 1,007 1,010
1,004 1,007 1.015
1,015 ,1020
,1020 1,027
1,027 1,034
1,034 1,044 1,054
1,044 1.054
11 1.001
1,001 1.002
1,002 1.002
1,0021.003 1,004 1,005
1.003 1.004 1,005 1,008
1,008 1,012
1,012 1,017
1,017 1,024
1,024 1,031 1,041 1,052
1,031 1,041 1,052 1,065
1,065
12 1.001.
1,001 1,002
1,002 1,002 1,003 1.004
1,0021,003 1,004 1,005
1,005 1,009
1,009 1,014
1,014 1.020
1,020 1.027 1,048 1.062
1,037 1.048
1,027 1,037 1,062 1,077
1,077
13 1,001 1,002 1,003 1,004 1,005
1.0031,004 1,005 1,006
1,006 1,010
1,010 1,016
1,016 1.023
1,023 1,031
1,031 1,043 1,056 1.072
1,043 1.056 1,072 1.092
1,092
14 1,001
1.001 1,002 1.003
1,0031.004 1,005 1,007
1,004 1,005 1,011 1,017
1.007 1,011 1,017 1,026
1,026 1,036
1,036 1,049 1,065 1,085
1,049 1,065 1,085 1,108
1,108
15 1,002
1.002 1,002
1,002 1,003
1,0031,004 1.006 1,007
1.004 1,006 1,007 1,013
1,013 1,020
1,020 1,020
1,029 1.041 1,056
1.0—11 1,076 1.099
1,056 1,076 1,099 1128
1,128
16 1,002
1,002 1,003
1,003 1.004
1,004 1.005
1,005 1,006 1,008 1,014 1,022 1.033
1,033 1.047
1,047 1.065
1,065 1.088
1,088 1.116
1,116 1.150
1,150
17 1,002 1,003
1,003 1,004 1.005
1,005 1.007
1,007 1,009 1,015 1,024 1,037 1.053
1,053 1.074
1,074 1,101 1,135
1,135 1.175
1,175
18 1,002
1,002 1,003
1,003 1,004 1,006
1,006 1.008
1,008 1,010 1,017 1,027 1,041 1,060 1,085 1,107 1.156
1,156 1.204
1,204
19 1.002
1,002 1,003
1,003 1,005 1,006 1,008 1,011 1,019 1,030 1,046 1,068
1.068 1,097 1,134 1.181
1,181 1.237
1.237
20 1,002
1.002 1,003
1,003 1,005 1,007 1.009
1,009 1,012 1,020 1,033 1,052 1,077 1,111 1.154
1,154 1.209
1,209 1.274
1,274
22 1,003
1.003 1,004
1,004 1,006 1,008 1,010 1,013 1,024 1,039 1,064
1,006 1,003 1,093 1,144 1,203
1,004 1,098 1.275 1.359
1,203 1,275 1,359
24 1,003
1.003 1,004
1,004 1,006
1,006 1,009 1,012 1,010
1,016 1,029
1.029 1,049 1,000
1,080 1,125 1,135
1,185 1.203
1,263 1.355
1,355 1.458
1,458
26 1,003
1.003 1,005 1,007 1.010
1,010 1.014
1,014 1.013
1.018 1.034
1,034 1.000
1,060 1.100
1,100 1.158 1,237 1.334
1,334 1,440
1,446 1.567
1,567
28 1,004
1.004 1,006
1,006 1.008
1,008 1,011 1,016
1,016 1,021 1,040 1.073
1,073 1.125
1,125 1.200
1,200 1,299 1,417 1.547
1,547 1.683
1,683
30 1,004
1.004 1,006
1,006 1,009
1,009 1,013 1,018 1,024 1,045
1,048 1,089 1,155 1,250 1,371 1.507
1,507 1.052
1,652 1.801
1,801
32 1,004
1.004 1,007
1,007 1,010 1,015 1,020 1,028
1.028 1,057 1,109 1,192 1.309
1,309 1,450 1,003
1,603
34 1.005
1.005 1,008
1,008 1,011 1,016 1,023
1,023 1.032
1,032 1,003
1,068 1,133 1,237 1.375
1,375 1,534 1,701
36 1,005
1.005 1,008 1,013
1,013 1,018 1,026 1,037 1,080 1,102
1,162 1.230
1,288 1.447
1,447 1,022
1,622 1,800
38 1,006
1.006 1,009
1,009 1,014
1,014 1,021 1,030 1,042 1,090
1,096 1,104
1,194 1.345
1,345 1.522
1.522 1,711 1,900
40 1,006
1,006 1,010
1,010 1,015
1,015 1,023 1,034 1,049 1,115 1,230
1,236 1,408 1.001
1.601 1,800 2.000
2,000
45 1,008
1.008 1,012
1,012 1,020
1,020 1,031 1,047
1,047 1.071
1,071 1,178 1,359 1,570
1,576 1,800
1.800 22.025
025 2,250
50 1.009
1.009 1,010
1,016 1,027
1,027 1,042 1,000
1,066 1.104
1,104 1.200
1.268 1.501
1,501 1.750
1,750 2.000
2,000 2,250
2,250 2,500
55 1.011
1.011 1,019
1,019 1,034
1,034 1.057
1,057 1.095 1.153
1,153 1.379
1,379 1.050
1,650 1.925
1,925 2.200
2,200 2,475 2,750
60 1.013
1.013 1,024
1,024 1,047
1,047 1,079
1,079 1,137 1,221 1,501 1.800
1,800 2.100
2,100 2.400
2,400 2,700 3,
3.000
65 1,016
1.016 1,031 1,057 1,111 1,195
1 1.306
1,306 1.625 1,950
70 1.019
1.019 1,040
1,040 1.078
1,078 1.150
1,156 1.2
1,268 1,401 1,750 2,100
75 1.024
1.024 1.051
1,051 1.110
1,110 1.215
1,215 1
1,352 1,500 1 875
1,875 2,250
80 1.029
1.029 1,000
1,068 1,151 1,285 1,440
1 1,600 2,000 2,400
85 1.0361,090 1,203 1,361

1.036 1,090 1,203 1,301 1,530
1.530 1,700 2,125 2,550
2.550
90 1.046 1,121 1,264 1,440 1,620
1.046 2,250 2.700
1.620 1,800 2,250 2,700
95 1.058 i,i60
1.058 1.100 1,331 1,520 1.900 2,375 2,850
1.710 1,900
1,520 1,710 2.850
100
100 1105 1,208
1.075 1.208 1,400
1.400 1,600
1.000 1.800 3.000
1,800 2,000 2,500 3,000
110
110 1,125 1,320
1,125 1,3201,540 1,7601,980
1.540 1,7601,980 2,200 2,750
2,200 2,750 3,300
120
120 1,200 1.440 1,680
1,206 1,440 2.160
1,680 1,920 2,160 2,400
2,400 3.000
3,000 3,600
130
130 1.300
1,300 1,560
1,560 1.820 2.080 2.340
1,820 2,080 2,600
2,600 3,250
3,250 3,900
Stabilirea
Stabilirea normei de timp in
normei de cazul deservirii
în cazul mai multor
maşini 39
39

Tabelul coolieicnlului de aşteptare
Calculul coeficientului al maşlnll
nşlcplnre al K.…
maşinii Kam
Nr. de | Coeficientul de ocupare
Coeficientul ocupare K0
K„
maşni » | 0,080 0,085
0,065 0,070 0,075 0,080 0,005 0,090 0,095
0,090 0,095 0,100
0,100 0,110 0,120 0,13
0,110 0,120 0,14 0,15
0,15 0,16 0,17
1 1 ,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,0001,0001,0001.000

1,000 1,0001,0001,0001,000
1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
2 1,0041,0051,0061,0061,007
1,004 ,009 1,0101,012
1,005 1,006 1,006 1,007 1,008 11,0091,010 ,017 1.020
1,012 1,014 11,017 1.0231,0261,029
1,020 1,023 1,026 1,029
3 1,0091,0101,0121,0141,0161,0181,020
1,009 1,010 1,012 1,014 1,016 1,018 1,020 1,022 1,0271,032
1,022 1,027 1,0441,0511,058
1,032 1,038 1,044 1,051 1,058 1,066
4 1,014 1,017 1,0191,022 1,025
1,017 1,0191,022 1,0251.0291.0321.036 1,0441,053
1,029 1,032 1,036 1,044 1 ,074 1,086 1,0991,113
1,053 1,063 1,074 1,099 1,113
5 1,028 1,0321,037
1,020 1,024 1,0281,032 1,037 1,041 1,0481,0521,0651,079
1.041 1,0481,052 1,1301,151
1,065 1,079 1,094 1,112 1,130 1,151 1,173
6 1,027 1,032 1,0901,111
1,037 1,043 1,050 1,057 1,064 1,072 1,090
1,0321,0371,0—l31,050 1.1331,158
1,111 1,133 1,1861,2161,248
1,158 1,1861,216 1,248
7 1,0351,0421,0-191,0571,066 1,075 1,085 1,096 1,1211,149
1,035 1,042 1,049 1,057 1,0661,075 1,1811,2161,255
1,121 1,149 1,181 1,2971,342
1,2161,255 1,297 1,342
8 1,0521,062
1,044 1,052 1,072 1,084 1,097
1,062 1,072 1,1101,125
1,097 1,110 1,2401,287
1,125 1,159 1,197 1,240 1,287 1,339 1,395 1,454
99 1,0541,0651,0771,091 1,1231,141
1,054 1,065 1,077 1,091 1,016 1,123 1,141 1,160 1,204 1,5091,584
1,254 1,310 1,372 1,438 1,509
1,2011,254 1,584
10 1,0661.0801,0951.1131,132
1,0661,080 1.1531.177
1,095 1,113 1,132 1.153 1.177 1,202 1,258
1,258 1,322 1,5521,638
1,393 1,470 1,552
1,3221,393 1,638 1,728
11 1,080 1,0971,117 1,139 1,163 1,190 1,210

1,097 1,117 1,1391,163 1,2511,322
1,219 1,251 1,322 1,4011.4881,5811.679
1,401 1,4881,581 1,679 1,780 1,884
12 1,096 1,1171,1421,169 „594 1,702 1,814 1,929 2,046
1,117 1,142 1,169 1,199 1,233 1,269 1,309 1,395 1,491 11,594
13 1,115 1,141 1,171 1,3271,375
1,171 1,204 2,242 1,283 1,327 1 ,478 1,590 1,709
1,375 1,478 1.709 1,831 1,957 2,084
2,084 2,212
2,212
14 1,1361,17—1 1,2051,2-161,291
1,136 1,174 1,205 1,3401,3931,449
1,246 1,291 1,340 1,8291,965
1,393 1,449 1,569 1,697 1,829 2.103 2,242
1,965 2,103 2,242 2,381
15 1,2001,244
1,161 1,200 1.293 1,3461,404
1,244 1,293 1,4661,530
1,3461,404 1,466 1,666 ,8091.954
1,530 1,6661,809
1 1,954 2,102 2,251 2,4012.550
2,401 2,550
16
16 1,1901,2361.2881,3461,409
1,190 1,7691.924
1,2361,288 1,346 1,409 1,475 1,545 1,618 1,769 1,924
17 1.2231,2771,3381,405
1,223 1,4771,5521.630
1,277 1,338 1,405 1,477 1,7101,874
1,552 1,630 1,710 1,874 2,042
18 1,3241,394
1,260 1,324 1,5501,633
1,394 1,470 1,550 1,718 1,805 1,982 2,161
1,633 1,718
19 ] ,3021,3751,4541,538
1,302 1,7171,809
1,375 1,454 1,538 1,627 1,717 2,0912,280
1,809 1,903 2,091 2,280
20 1,348 1,8041,902
1 ,348 1,430 1,519 1,611 1,706 1,804 2,200 2,400
1,902 2,001 2,200
22 1,4521.5521,6571,7631,8721,981
1,452 2,090 2,200
1,552 1,657 1,763 1,872 1,981 2,090
24 1,5691,6841,8021,921
1,569 2,040 2,160
1,684 1,802 1,921 2,040 2,160 2,280
2,280 2,400
26 1,6931,S21
1,693 2,340 2,470 2,600
1,821 1,950 2,080 2,210 2,340
28 2,100 2,240
1.821 1,960 2,100 2,380 2,520 2,660 2,S00
2,240 2,380 2,800 _
30
30 -
2,400 2,550
1,950 2,100 2,250 2,400 2,850 3,000
2,550 2,700 2,850
N:. de
Nr. Coeficientul de ocupare
Coeficientul K„
Ocupare K0
maşini n» 0,13 0,19
0,18 0,20
0,20 0,22
0,22 0,24
0,24 0,20
0,26 0,23 0,30
0,28 0,30 0,32
0,32 0,34 0,36 0,35
0,38 0,40 0,42
0,40 0,44
1 1,0001,000
1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 ,000 1,0001,000
1 ,000 11,000
1,0001,000 1,0001,000
1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
1,000 1,000
2 1,032 1,036 1,040 1,048 1,058 1,068 1,078 1,0901,1021,116
1,0321,036 1,090 1,102 1,1161,130 1.1601,176
1,130 1,144 1,160 1,194
1,1761,194
3 1,0741,0831,093
1,074 1,1131,135
1,083 1,093 1,113 1,160 1,1861,2151,245
1,135 1,160 1,186 1,215 1,245 1,278 1,348 1,386 1,4261,467
1.278 1,312 1,3481,386 1,426 1,467
3 1,1441,1611,1971,240
1,128 1,144 1,282 1,3301,3811,4361,493
1,161 1,197 1,2401,282 1,616 1,681
1,330 1,3811,4361,493 1,553 1,616 1,747 1,816
1,681 1,747
55 1,196 1,222 1,2491,307
1,1961,222 1,249 1,307 1,371 1,440 1,514 1,592 1,674 1,7591,847 1,937 2,029
1,759 1,847 1,937 2,122 2,217
2,029 2.122 2,217
6 1,283 1,320 1,3591,4431,535

1,2831,320 1.632 1,734
1,3591,443 1,535 1,632 2,062 2,176
1 ,734 1,840 1,950 2,062 2,292 2,409
2,176 2,292 2,526 2,644
2,409 2,526 2,644
7 1,4941,607
1,390 1,441 1,494 1,7271,853
1,607 1,727 2,387 2,525
1,853 1,982 2,115 2,250 2,387 2,663 2,802
2.525 2,663 2,941 3,081
2,802 2,941 3.081
8 1.517 2.405 2,563
2,248 2,405
1,517 1,582 1,650 1,792 1,941 1,093 2,248 2,881 3,041
2,722 2,881
2,563 2,722 3,200 3,360
3,041 3,200 3,360
9 1,7421,224
1,661 1,742 1,224 1,994 2,523
1 ,994 2,168 2,345 2,523
10 1,820 1,915 2,206 2.403
1,915 2,011 2,206 2,403 2,601 2.801
2.601 2,801
11 1,989 2,096
1,989 2,096 2,204 2,422 2,641 2,860
2,204 2,422 3,080
2,860 3,080
12 2,104 2,282
2,164 2,232 2,402 2,641 2.880 3,120
2.041 2,880 3.300
3.120 3,360
13 2,4712,601
2.341 2,471
2,341 2,860 3,120 3,380
2,601 2,860 3,640
3,380 3,640
14 2.521 2,660
2,521 2.660 2,800
2,800 3,080 3,360 3,640 3.920
3.300 3.040 3,920
15 2,700 2,850 3.300 3,600
2,850 3,000 3,300 3,900 4.200
3.600 3.900 4,200
Nr. de
Nr. Kg
Coeficientul de ocupare K„
maşini "
n j, 0,40
0,46 0,43 0,50
0,48 0,55 0,60
0,55 0.70 0,75
0,55 0,70
0,50 0,65 0,90
0,80 0,85 0,80
0.75 0,80 0,95
0,95 1,00
1,00
1 1, 01,000 1 ,000 1 .000 1 „000 1,000 1.0001,0001,000 1.000
11111111111*1
1, ,
2 1,3%) 1333125012 1,3713 1
„300 1,4231,490 1,503 1 „040 1 „723 1.519 1.903 2.000
3
1.5101,5541.600 1171301347 1,980 2,118 2.260 2.405 2,552 2.700 2.850 3.000
4
1.8861,st 2,0312,218 2,410 2.605 2.803 3.001 3.200 3.400 3.600 3.800 4.000
5 2,313 2,410 2,508 2,754 3.002 3.521 3.500 3.750 4.000 4.250 4.500 4.700 5.000
6 2,703 2.882
2,763 2.882 3,002 3.301
3.002 3,301
Ş
7 3.221 3.360
3,221 3,360 3,500 3,850
40
40 Normele de
Normele muncă
de munca
Tabelul Calculul coeficientului

Tabelul 2.3. Calculul aşlcplnre al
coellelcntulul de aşteptare executantului Kae
al executantului K,“
Nr. de
Nr. Coeficientul de ocupare K0
Coeliuicnlul de K,
”,?“ '' 0,010
maşini
n 0,010 0,012
0,012 0,014
0,014 0,015
0,016 0,013
0,018 0,020 0,025
0,020 0.025 0,030
0,030 0,035
0,035 0,040
0,040 0.045
0,045 0.050
0,050 0.55
0,55 0.50
0,60
11 23,571 25,000 22,222 20,00018,182

3,3333 28,571 1 3.007
20,000 18,182 16,607
2 16,68214,30312,52011,134 10,025 9,118
16,682111,30312,52011.13—110,025 8,363
9,118 8,363
3 11,132 9.518
11,132 7,439 6,702
8.361 7.439
9,548 8,301 6,702 6.099 5.598
6,099 5,598
4 3,357
8,357 1,171 6,282 5,502
1,171 6,282 5.041 4.591
5,592 5.011 4.217
4,591 4,217
5 6,693 5,715 5,036 4,485
5,715 5,036 4,046 3.688
4,485 4.046 3,390
3,688 3,390
6 15.67513,89911,91710,4319,2758,3516,690
16,675 13,S9911,91710,431 9,275 8,351 6,690 5,584
5,584 4,795
4,795 4,206
4,206 3,748
3,748 3,381
3,384 3,087
3,087 2.341
2,841
7 1»1,29511,91610,217 8,9-137,9537,1625,739
14,29511,91610,2178,943 7,953 7,162 5.739 4,792
4,792 -1,117
4,117 3,613
3,613 3,223
3,223 2,912
2,912 2,659
2,659 2,450
2,450
8 12,50910,428 8,942
12,50910,428 8,9412 7,8236,9626.2705,025
7,S28 6,9626,270 5,025 41,198
4,198 3,609
3,609 3,170
3,170 2,830
2,830 2,559
2,559 2,310
2,310 2,159
2,159
9 11,121 9,271 7,950 6,960
11,121 5,576 4,471 3,737
6,1915,576-1.4171
6,9606,191. 3,737 3,215
3,215 2,825
2,825 2,525
2,525 2,286
2,286 2,093
2,093 1,935
10 111-010 8.345 7,157 6.2665,57-15.021»1,028
10,010 8,345 6,266 5,574 5,021 4,02S 3,368
3,368 2,899
2,899 2,551
2,551 2,282
2,282 2.069
2,069 1.897
1,897 1.107
1,757
11 9,101
9,101 7,588
7,588 6,508
6,508 5,6995,070
5,699 5,070 4,567 3,665 3,067
4,567 3,665 3,067 2,612
2,642 2,326 2.084 1,892
2,326 2,084 1,892 1,739
1,739 1,614
1.614
12
12 8.343
8,343 6.957
6,957 5,967
5,967 5,226-1,650—1,1893,363 2,816 2,428
5.226 4,650 4,189 3,363 2,816 2,428 2,110 1,920 1,7:7
2,140 1,920 1,747 1,608
1,608 1,496
1.496
13
13 7.703
7,703 6,423
6,123 5,510
5,510 4.8254294
4,825 4,294 3,8703,108
3,870 3,108 2,604
2,604 2,2-17 1,782 1,625
1,984 1,782
2,247 1,931 1,625 1,500
1,500 1.400
1,400
14
14 7.153
7,153 5.965
5,965 5.118
5,118 4,483 3,9893,5952,889
4.483 3,989 3,595 2,889 2,423
2,423 2,093
2,093 1,850 1,665 1,522
1,850 1,665 1,522 1,409
1,409 1.320
1,320
15 6.677
6,677 5.559 4,778
5,569 4,778 3,3582.700 2,266
4,185 3,725 3.3582,700
4,185 1,431
2,266 1,960 1,735 1,565 1,434 1,333
1,333 1.253
1.253
16
16 6,261
6,261 5,222 4,480
5,222 3,9253,:19—'13,1512,535
4,4180 3,925 2.129 1.811
3,494 3,1512,535 2,129 1,844 1,636 1,479 1,369 1,268 11,98
1,268 11,98
17 5,893
5,893 4,916 4,218 3.6963,2912,9672,389
4,916 4,218 3.696 3,291 2,967 2,389 2,007 1,742 1,519
2,007 1,7412 1.549 1,401 1,296 1.21-1
1,404 1,296 1,152
1,214 1,152
18 5,567
5.567 4,614
4,644 3,985
3,985 3,41923,1102,8052,260
3.492 3,110 2,805 2.260 1,902 1,653 1,472
1,902 1,653 1,472 1,339 1,241 1.168
1,339 1,241 1.110
1,168 1.115
19 5,275
5,275 4,400
4,400 3,777
3,777 3.3102,9»182,6592,1—14 1,807 1,573
3,310 2,948 2,659 2,144 1,807 1,573 1,405 1,194 1,130
1,283 1,194
1,405 1,283 1,035
1,130 1,085
20 5,012
5,012 4,181
4,181 3,589
3,589 3.1!162.8022,5292,041
3,146 2,802 2,529 2,041 1,722
1,722 1,502 1,346 1,234
1,502 1,316 1,154 1,099
1,234 1,154 1,061
1,099 1,061
22 4.557
4,557 3,803
3,803 3,265 2,8632,5512,3031,862
3,265 2,863 2,5512,3031,862 1,575
1,575 1,382
1,382 1,2-18 1,093 1.051
1,155 1.093
1,248 1,155 1.029
1,054 1,029
24 4.179
4,179 3,488
3,488 2,995 2,6272,3421,1161,715
2,995 2.627 2,342 1,1161,715 1,457
1,457 1,286
1,286 1,172
1,172 1,098
1,098 1,052
1,052 1,026
1,026 1,012
26 3,859
3,859 3,221
3,221 2,767 2,—-1282,1661.958
2,767 2,428 1,591
2,1661,9581,591 1,359
1,359 1,209
1,209 1,114
1,114 1,057
1,057 1,027
1,027 1,011
1,011 1,000
1,005
28 3.584
3,584 2,993
2,993 2,572 2.2582.0151,8231,-186
2,572 2,258 2,0151,8231,486 1,278
1,278 1,148
1,148 1,071
1,071 1,031
1,031 1,012
1,012 1,004
1,004 1,001
1,001
30 3,347
3,347 2.795
2,795 2.403 2.1101,8851.7071,397
2,403 2,1101,885 1,707 1,397 1,210
1,210 1.100
1,100 1,042
1,042 1,015
1,015 1,005
1,005 1,001
1,001 1,000
1,000
32 3,139
3,139 2,622
2,6222,255
2,255 1,9821,7711.6061,321
1,9821,771 1,6061,321 1,155
1,155 1,065
1,065 1,023
1,023 1,007
1,007 1,002
34
34 2,955
2,955 2,469
2,4692,125
2,125 1,8681,6721,5171,256
1,8681,6721,5171,256 1,110
1,110 1,039
1,039 1,011
1,011 1,003 1,001
1,003 1,001
36 2,792
2,792 2,3342,009
2,33-1 2,009 1,7681,58»11.f1401,200
1.768 1,584 1.440 1,200 1.076
1,076 1,022
1,022 1,005
1,005 1,001
1,001 1,000
38 2,617
2,647 2,213
2,213 1,906
1,906 1.6791,5051.3711,154
1.6791,5051.371 1,154 1.018
1,048 1,011
1,011 1,002
1,002 1,000
40
40 2,515
2,515 2,104
2,104 1,813
1,813 1,5991,=1361,3111,115
1,599 1,4361,311 1,115 1.030
1,030 1.005
1,005 1,001
1,001
45
45 2,239
2.239 1,875
1,875 1,619 1,4321,2931,1901,047
1,4321,293 1.1901,047 1,007 1,001 1,000
50
50 2,018
2,018 1,693
1,693 1,467
1,467 1,3021.1851,10-11,01-1
1.3021.1851,104 1,014 1,001 1,000
55
55 1.838
1,838 1,5-15
1,545 1,3-12
1,342 1,2011,1061,0—181.003
1.201 1.10G 1.0481.003 1,000
60 1,689
1,689 1,423
1,423 1,246
1,246 1,124 1,053 1,0171,000
1,1241,0531,017 1,000
65 1,563
1,563 1,322
1.322 1,162 1,0681,021
1,162 1,068 1,005
1,021 1.005
70 1.456
1,456 1,238
1.238 1,100 1,0321,007
1,100 1,032 1,007 1,001
1,001
75
75 1,365
1,365 1,168
1,168 1,058 1.0121.002 1,000
1,058 1.0121.002
80 1,286
1,286 1,112
1,112 1,028 1,0041,000
1,028 1,004 1,000
85 1,219
1,219 1.069
1,069 1,011 1,001
90 1,162 ,038
11,038 1,004 1,000
1.000
95
95 1,114 1,018
1,018 1,001
100 1,075
1,075 1,007 1,000
110 1,023 1,000

1,023 1,000
120 1,005
1.005
130 1.000
l 1,000
Stabilirea normei cazul deservirii
in cazul
de timp în mai multor
maşini 41
Tabelul Calculul conilclentului

Tabelul 2.3. Calculul al executantului
aşteptare ol
coeficientului de aşteptare K“
executantul… Kac
Nr. de
Si,-13,9
maşini
Coeficie tul
Coeficie de ocupare
tul dc K,
ocupare K0
„n 0,005
0,065 0,070
0,070 0,075
0,075 0.080
0,080 0.085
0,085 0.000 0,95
0,090 0.95 0,10 0,11
0,10 0,12 0,13
0,13 0,14 0,15
0,15 0,10
0,16 0,17
0,17
11 15.3851,428613.33312,500
15,385 1,4286 13,333 12,50011,765 11 .111 10.52610.000
11,765 11,111 10,526 10,000 9,091 8,333 7,692 7,143 6,667 6,250 5,882
5,882
2 7,725
7,725 7,178
7,178 6,704
6,704 6,290
6,290 5,925
5,925 5,601
5,601 5,311 5.0504,600
5,311 5,050 4,6004,227 3,911 3,641
4,227 3,911 3,641 3,408
3.408 3,205
3,205 33,026
026
3 5,174
5,174 4,812
4,812 4,498
4,498 4,224
4,224 3.983
3,983 3.769
3,769 3,578 3,4063,111
3,578 3,406 3,1112,866
2,8662,660
2.6602,485
2.4852,335
2.3352,204
2.2042^090
2.090
4 3,901
3,901 3,631
3,631 3,398
3,398 3,194
3,194 3,015
3,015 2,857
2,857 2,716 2,589 2,372
2,716 2,589 2,372 2,194 2,0441.9181,810
2,194 2,044 1,717 1,635
1,9181,8101.7171 636
55 3,139
3,139 2,925
2,925 2,741
2,741 2,580
2,580 2,439
2,439 2,314
2,314 2,204 2,105 1,936 1,798
2,204 2,1051,936 1,7981,68-'11.5881.5071.4381,380
1,684 1,588 1,507 1,438 1,380
6 2.634
2,634 2,457
2,457 2,306
2,306 2.174
2,174 2.059
2,059 1.957
1,957 1.867 1.7871.6521,5421,453 1 ,3791,318 1,2671,22.[
1,867 1,7871,6521,5421,4531,3791,3181,2671,224
77 2.275
2.275 2,126
2,126 1,998
1,998 1,887
1,887 1,791
1,791 1,706
1,706 1,632 1.5661.4561,3681,2981,241
1,632 1,566 1,456 1,368 1,298 1,241 1,195 1,1581,128
1.1951,158 U28
8 2,008
2,008 1,879
1,879 1,770
1,770 1,676
1,676 1,594
1,594 1,523
1,523 1.461 1,407 1,317 1,2471.1921,1491.116 1,0891,069
1,461 1,4071,3171,2471,1921,1491,1161,0891,069
9 1,802
1,802 1,691 1,596
1,591 1,596 1,515
1,515 1,446
1,446 1,386
1,386 1,334
1,334 1,2891,2161,161 1.1201.089 1.065 1,0481.035
1,289 1,216 1,161 1,1201,0891,0651,0481,035
10
10 1,640
1,640 1,543
1,543 1,461
1,461 1,391
1,391 1,332
1,332 1,282
1,282 1,239 1,202 1,1441.102
1,239 1,2021,144 1,0721,050 1,035 1.024 1.017
1,1021,0721,0501,0351,0241,017
11 1,510
1,510 1,425
1,425 1,354
1,354 ,294
11,294 1,244
1,244 1,202
1,202 1,167 1,137 1,093 1,0621.0411,0271,0171,011
1,167 1,1371,0931,0621,041 1,0271,0171,0111,0071,007
12
12 1.405
1,405 1,330
1,330 1,260
1,260 1,218
1,218 1,176
1,176 1.142
1,142 1.113 1.0911,057
1,113 1.091 1,0351,0221,0131,008
1,0571,0351,022 1,0051,003
1,0131,0081,005 1,003
13 1,319
1,319 1.254
1,254 1,201
1,201 1,158
1,158 1,124
1,124 1,090
1,096 1,075 1,058 1,0341,0191.011
1,075 1.0581,034 1.006 1.003 1,0021,001
1,0191,011 1,0061,0031,002 1,001
14 1,249
1,249 1,198
1,198 1,147
1,147 1,112
1,112 1.085
1,085 1.064.
1,064 1,047
1,047 1,035 1.0191,010
1,035 1,019 1,0051.003
1,010 1,005 1,0011,001
1,003 1,001 1,001 l’1,000
.OOO
15 1,191
1,191 1,143
1,143 1,106
1,106 1,077
1,077 1,056
1,056 1,040
1,040 1,029 1,020 1,010 1.0051.0021.0011,001
1,029 1,0201,0101.0051,0021,001 1.001 1,100
1.100
16
16 1,144
1,144 1,104
1,104 1,074
1,074 1.052
1,052 1,036
1,036 1,024
1,024 1,017 1,011 1,0051,002
1,017 1,011 1,005 1,002
17 1,107 1.073
1,073 1.050
1,050 1.033
1,033 1.022
1,022 1.014
1,014 1,009 1,006 1.002 1.001
1,009 1,0061,0021,001
18
18 1,077 1.050
1,050 1,032
1,032 1.021
1,021 1.013
1,013 1,008
1,008 1,005 1,003 1.0011,000
1,005 1,0031,001 1,000
19 1.054
1,054 1,034
1,034 1,020
1,020 1.012
1,012 1,008
1,008 1,004
1,004 1.002 1.001 1,000
1,002 1,001 1.000
20 1,037 1,022
1,022 1,012
1,012 1.007
1,007 1,004
1,004 1.002
1,002 1.001 1.001
1,001 1,001
22 1.016
1,016 1.008 1,004 1,002
1.008 1,004 1,001 1,000
1,002 1,001 ,000 1,000
1,000 11,000 1,000
24
24 1,006 1,003 1,001 1.000
1,003 1,001 1.000
1,000 1,000
26 1,002 1,001 1,000
28 1,000 1,000
Nr. de J
Nf— „dQL Coeficientul de
Coeficientul de ocupare
ocupam K0Ko
maşini -
”Î.…
n , 0,10
0,18 0,19
0,19 0,20
0,20 0,22
0,22 0,24
0,24 0,26
0,26 0,23
0,28 0,30 0,32
0,30 0,32 0,34
0,34 0,36
0,36 0,30
0,38 0,40
0,40 0,42
0,42
11 5,556 5,263
5.263 5,000 4,545 4.167 3,846
4,545 4,167 3,846 3,571 3,333 3,125 2,941 2,778 2,632 2,500 2,381
2,632 2,500
2 2,868 1,9261,8171.723
2.727 2,600 2,383 2,203 2,053 1,9261,817
2.868 2,727 1.5691,5061,4501.400
1.641 1,569
1,723 1,641 1,506 1,450 1,400
3 1,989 1,9001,8211,0861.5761,4871.4121.350 1.297 1,2531.2151.183
1,900 1,821 1,686 1,576 1,487 1,412 1,350 1,297 1.155 1,132
1,253 1,215 1,183 1,155 1.132
4 1,5651,505 1,451
1,5661,505 1.4511.361 1,2891,233
1,361 1,289 1,233 1,188
1,188 1,151 1,122 1,098 1,0791,063
1,1221,098 1,0501,040
1,079 1,063 1,050 1,040
5 1,3291.286
1,329 1.1881.142
1,286 1,249 1,188 1,1081,081
1,142 1,108 1.0461,0351,026
1,081 1,061 1,046 1,035 1,026 1.019 1.014 1,011
1,019 1,014 1.011
6 1,1881,158
1,188 1.0931,0661.0461,032
1.133 1,093
1,158 1,133 1.0221,016
1,0661,046 1,032 1,022 1.011 1,007
1,016 1,011 1,0041,002
1.005 1,0041,002
1.007 1,005
7 1,1031,0831,0671,0431,0281,0181,011
1,103 .0071.0051,003
1,083 1,067 1,043 1,028 1,018 1,011 11,007 1.002 1,001 1,001 1,000
1,005 1,003 1,002
8 „1053 1.031 1.018
,1053 1,041 1,031 1,018 1,011 1.006 1.002 1,001
1.004 1,002
1,006 1,004 1.001 1,000
1.001 1,001 1.000 1.000
1.000 1,000 1.000
9 1 ,026 1,0191.0141.007
1,0261,019 .001
,004 1,002 11,001
1,014 1,007 11,004
10
10 1,011 1,008 1.005
1,0111.008 1,001 1.000
1.001 1,0011,000
1.005 1.003 1,001
11 1.005 1 .0021,001
1,005 1.003 1.002 1,000 1,000
1,001 1,0001,000
12 1,0021,001 1,001 1,000
1,0021,001
13 1,001 1,0001,000
1,001 1.0001,000
14 1,000
Nr. de
gigi“:
maşini
Coelicimtul dc
Coeficientul de ocupare K.
ocupare K,
„
ii 0,44
0,44 0,40
0,46 0,43
0,48 0,50
0,50 0,55
0,55 0,60
0,60 0,65
0,65 0,70 0,75 0,80
0,70 0,75 0.35
0,00 0,85 0.00
0,90 0,95
0,95 1,00
1 2,273 2,174
2,273 2.174 2,083
2.083 2,000
2,0001.818 1,539 1.4291,3331,2501,1771.111
1,818 1,667 1,5391,429 1 .053 1,000
1,333 1,250 1,177 1,111 1,053 1.000
2 1,282 1,250 1,184 1,1331.0941.06-11.0421,0251.013
1,3561.3171.2821,2501,184
1,3561.317 1 ,006 1.001
1,133 1,094 1,064 1.042 1,025 1,013 1,006 1,001
3 1,111 1,094
1,111 1,0941,o791,0571,0421,0201,015 1.0021,001
1,079 1,067 1,042 1,026 1,015 1,009 1,004 1,002 1,001 1.000
1,000 1.000
1,000
4 1.0321,0251.020
1.032 1.0161.008
1,025 1,020 1,016 Loo-11,002
1,008 1,004 1.0001.000
1.001 1,000
1,002 1,001 1.000
1,000 1,000
5 1.008 1,0061.004
1.008 1.006 1 .004 1,003 1.001 1 ,001 1.000 1,000
1 .003 1,0011,0011,000
66 1.0021.001
1.002 1,001 1,001 1,000
1,0011,0011,0011,000
7 1.000 1.000 1.000 1.000
1.0001,0001.0001,000
42
42 Normele de
Normele muncă
de muncă
a- Utilizind datele
&. Utilizind de mai înainte
datele de rezultă coeficientul
inainte rezultă coeficientul de
de ocupare executantului la
ocupare a executantului ia oo
maşină::
maşină
fm+
lin + tis 5.74+
tu _ 5.74 0,88 _ G,G2
+ 0,88 6.62
. =
Ko _ Tfu + !…
__ _ 57.57 + 5,74 ~
__ _ „73,41 = 0.092.
= 0,092.
r,„+
tin ~~ 67.67 + 3,41
Pentru = 9 şi K„ =
Pentru n = c\trăgind din
0. 092. extrăgind
= 0,092, tnbelui22.22vnlorile
din tabelul pentru K0
valorile pentru — 0,090,
I\o—
= la
0. 090. Ia
IC,… =
care corespunde Kam
care lta= 0,095,
1.123. şi K0=
= 1,123, la care Kam
0.095, la N,… == 1,111,
1.1…“ prin interpolare se
prin interpolare poate
se poate
determina: :
determina
Ko =
K0 = 0.093 = 1.1338
H,… =
0,093 cu Kam 1.1338
Procedeind in
Procedeind în mod din tabelul
similar. din
mod similar, tabelul 2.3 determină:
2.3 se determină:
— coeficientul de aşteptare
coeficientul de al executantului:
aşteptare al executantului:
= 0,090
K, =
K0 0.090.- •. •. Kae = 1.38G.
Ka, = 1.386.
K0
:
K, = 0.095.
0,095...
= 0.092...
K, =
K0
K" =
. . Kae = 1.334 şi.
0.092. . . K.„
Kae =
prin interpolare.
şi, prin
= 1,355
1.355;;
interpolare,
— coeficientul
coeficientul de utilizare a maşinii:
de utilizare maşinii:
11 11
K "'“
Kvm = ——
Kam
A…
—— =
= 1.1338
1.1338
ss 198 %
= 88,198%.
Coeficientul de
b. Coeficientul
b. de ocupare executantului la numărul
ocupare a executantului numărul de maşini deservite va
maşini deservite II:
va fi:
11 11
K" = = ------- ==73,8
73.8%./° ° .
,<ot~TZ
Ka, 1.355
1,355
c. de lucru
Ciclul de
e. Ciclul lucru al
al unei este Ta
maşini este
unei maşini = (Tm
Te — (T/u + t…)Km =
-f tin)Kam = (67,67 + 5,74)1,1338
(67.67 + =
5,74)1,1338 =»
=73.41
= 1.1338 =
73,41 . 1,1338 = 83,232
83.232
d. Timpul
d. Timpul operativ unui executant
ai unui
operativ al executant la este
la maşină este
Norma de
e. Norma de producţie
T, =
Top
în bucăţi pe
productie in
= —1
, n
T
'—c
Te
ste
schimb este
pe schimb
=
_
83.232
9
= 9,248
= 9.248 minute.
minute.
-T 480 - ^11 9.248 1-

- (*♦$)
: 9,248 + 15
T—(Td+—ş-)
T
A 480—(11—+—Î.
100 150
„_ + 0,1
100 150 450 -
480 1.023 +
.— 1,023 0.1
N"= n„
T=
Tc " 9
= 9-
33.232
83,232 _ 9-
= 9
83,67
deoarece
deoarece
= 9-'
478.877
478.877
83,67
=
__
4309.893
4309,893
83,67
83,67
=51.7023
= buc/schimb
51,7023 buc/schimb
9.2-18
9.248 9.248
9,248 9.248
9,248
Ta = Tdl+C0'n=6-
Td = Ta;+!.',',. =e- -—— + 5——
100
5
100
= 11 100 =
= = 1.017.
1,017. 11—
[. Norma
f. Norma dede timp
timp rezultă
rezultă Nt = —
N, =
T
TPi
%.}.
N
Top+ Tdl
+ Top+ t'0'n =
+ (35.
TM +
15
924 8+
= —- + 9,248
150
+ 6
9 2-18
9,248
100 _0+ 5_ +
+5 9
848
"“-
9,848
100
— 0 +
= 0,1
1 + 99,248 + 0.
248 + 555 +
0,555 = 10,57
+ 0,462 = minute/bucată.
10.57 minute/bucată.
Aplicarea teoriei firelor de aşteptare
Aplicarea teoriei stabilirea normelor
aşteptare la stabilirea normelor 43
4*
2.7.
2.7. Aplicarea teoriei
Aplicarea firelor de
teoriei firelor aşteptare la
de aşteptare la stabilirea normelor
stabilirea normelor
de muncă
de deservirea mai
pentru deservirea
munca pentru multor maşini
mai multor sau
maşini sau
activităţile specific de
activităţile cu specific de muncă
munca nerepetitivăn
nerepetitivâi
În industria
în industria constructoare
constructoare de teoria firelor
maşini teoria
de maşini firelor de aşteptare
aşteptare se-
se
aplică. pentru::
special pentru
aplică în mod special
stabilirea normelor
— stabilirea normelor de
de deservire
deservire optimă. maşinilor;
optimă a maşinilor;
_
— stabilirea
stabilirea numărului
numărului
scule, dispozitive, verificatoare;
de
de ghisee
ghişee pentru servirea muncitorilor cu
servirea
stabilirea numărului
— stabilirea numărului de de muncitori
muncitori necesari repararea şi
necesari pentru repararea
maşinilor din cadrul
întreţinerea maşinilor
întreţinerea cadrul unui atelier.
unui atelier.
Prin aplicarea acestei
Prin acestei teorii
teorii se urmăreşte fundamentarea
fundamentarea unor zone— zone
optime dede deservire pentru executanţi, aanmnărului
deservirepentru numărului de executanţiîn
de executanţi în funcţie
de încărcarea acestora
de încărcarea acestora şi satisfacerea
satisfacerea citcît mai promptă a servirilor.
mai promptă servirilor. Se
rezolvă concomitent
rezolvă concomitent două
două necesităţi: mediu de aşteptare
necesităţi : timpul mediu aşteptare aa unită—
unită
din sistem, în
ţilor din în vederea
vederea efectuării sarcini solicitate aleatoriu,
efectuării unor sarcini aleatoriu, să.
să
fie minim
fie cît mai completă
ocupare cit
minim şi o ocupare completă a staţiilor, executanţilor.
executantilor.
Pentru unui fenomen
definirea unui
Pentru definirea fenomen de aşteptare se notează: notează:
X — numărul
numărul mediu de unităţi
mediu de venite în
unităţi venite în sistem
sistem pepe unitatea
unitatea de timp
timp ;;
numărul mediu
numărul
—— mediu de serviri pe
de serviri pe unitatea
unitatea de timp;
timp;
=—l
—----intensitatea traficului sau
— intensitatea traficului factorul de
sau factorul deserviciu (2.33);
serviciu (2.33);
l
p.
V-
s
1554332;er
numărul staţii;
numărul de staţii;
n — numărul unităţi din sistem;
numărul de unităţi
m — numărul unităţilor
numărul din sursă;
unităţilor din
v —— numărul de unităţi
numărul fire;
unităţi în fire;
3 — numărul de unitati
numărul < jj <
unităţi în curs de servire (0 < < 8);
8);
P — numărul de
numărul de staţii neocupate.
neocupate.
A m
m
'
'
f
numărulde
fi -- numărul
n
v-numărul
numărul dede A
unită/i
de unită din s/s
fi din
.
sisfem
Aem
. de
_j-numaru/
j-numărul de rim/af:
,
unilăfi
de servire
_ „\
din fire in curs

curs de
unifăfi
undăfi air'n
A
fire în
4\ servire
rnmmn %
t
sA
t
y nnnm
tma/
mnrxxx) \
_c—
/ t
- nnnnoo
0 8-=-,
'
!I Surse
Surse Era de aşfepr'are
Fire aşteptare
L— ;
___——…———_———
Fig. Structura unul
Flg. 2.4. Structura
'— -.—
_
unui fenomen de aşteptare.
® Stafii S
_..._.——_._ ..-
1
munca
Pentru cazurile prezentate

Pentru cazurile înainte se disting două
prezentate mai înainte tipuri de
două tipuri de
fenomene de aşteptare
fenomene aşteptare in cadrul sistemului
în cadrul sistemului închis unităţi :
închis cu m unităţi:
—
-— sisteme cu o singură
sisteme singură staţie de servire;
— sisteme mai multe
sisteme cu mai multe staţii de servire.
Sosirilc in
Sosirile sistem reprezintă solicitări
în sistem solicitări făcute de unităţi
unităţi pentru
satisfacerea. unor anumite
satisfacerea anumite servicii numărul mediu
sei-Vicii şi se exprimă prin numărul mediu
de veniri în
de veniri în unitatea
unitatea dede timp (1). intervale
separate prin intervale
(X). Sosirile pot fi separate
de timp neegale dardar determinate
determinate sau cunoscute probabilitate.
cunoscute ca probabilitate.
stabili cu relaţia
Sosirile se pot stabili
Sosirile
i-N
t-AT
2£ «i-
Nr 90%)
g(n,)
_ i-li-N
i-1
X
)… =
i-N ! (2.34)
(2.34)
Z 90%)
i-l
în care g(nt)
în este frecvenţa sosirilor dintr-o categorie,
g(ni) este azi fiind o categorie
categorie, nt categorie
ii=N
=N
de sosiri
oarecare de = 1..
sosiri (i = .N); 2
1. . .N); = N.
g(ni) =
£ g(nt)
&=!
i=i
Servirile reprezintă acţiuni prin care una sau mai multe
Servirile reprezintă multe staţii
staţii re
re—
zolvă cerinţele sosirilor.
zolvă sosirilor. Durata
Durata- sau timpul servirilor
servirilor pot asemenea
pot fi de asemenea
constante aleatorii. Pentru
constante sau aleatorii. Pentru uşurinţa calculelor,
calculelor, deşi aceşti timpi sîntsint
relativ
relativ variabili, celcel mai
mai adesea
adesea se consideră
consideră constanţi.
constanţi.
Intensitatea traficului.
Intensitatea Pentru a avea un
traficului. Pentru aşteptare este sufici-
un fir de aşteptare sufici
ent ca intrările
ent servirile să
intrările şi servirile să se producă la intervale neregulate
neregulate deci, chiar
deci, chiar
în cazul lui
in cazul L}J<l, datorită
lui <|;<1, aleatoare de intrare,
frecvenţei aleatoare
datorită frecvenţei intrare, vor aşteptări.
vor fi aşteptări,
În cazul
în firul creşte
cazul 6 >1 firul
L!)
continuu.
creşte continuu.
Se acceptă
Se acceptă ca disciplină a servirii primul sosit este primul,
servirii că primul servit
primul. servit
Gradul mediu de
Gradul mediu de aeocupare importanţă în calcu
mare importantă
neocupare aa. staţiei 5p are mare calcu—
lele de optimizare
lele de deoarece în
optimizare deoarece in timpul de neocupare
neocupare ai al staţiei produc
staţiei se produc
cheltuielile C^,
cheltuielile Gl, corespunzătoare
corespunzătoare unei ore de nefuncţionare
nefunctionare aa staţiei,
staţiei, care
aşteaptă să
aşteaptă să servească
servească unităţile.
Numărul mediu
Numărul mediu al din sistemul
al unităţilor din aşteptare V este folosit
sistemul de aşteptare
la fenomenului studiat
la optimizarea fenomenului studiat cunoscut
cunoscut fiind C2 02 — costul unei ore
de nefunctionare a unei
de nefuncţionare unei unităţi care aşteaptă
aşteaptă în fir.
Dacă se notează
Dacă notează cu V I' funcţia costurilor
costurilor corespunzătoare pierderilor
corespunzătoare pierderilor
de timp
de din partea
timp din partea staţiilor
statiilor de servire (executanţilor)
de servire (executanţilor) şi a unităţilor solici-
unităţilor solici
tante — maşini şi utilaje,
tante minimizarea acestora pentru
utilaje, se poate urmări minimizarea pentru
un interval
interval dede timp T T::
1“… = (pC,
îmln — +
(301 + vazu“.
vOo)T. (2.35)
(2.35)
În
în practică, pentru optimizarea unor fenomene de aşteptare,
practică, pentru aşteptare, se alege
variabila în funcţie
variabila în de care urmează
funcţie de urmează să se realizeze
realizeze optimizarea fenomenu-
optimizarea fenomenu
lui respectiv.
lui Această variabilă
respectiv. Această variabilă poate să fie numărul
numărul de staţii
staţii S8 sau nu
nu-
mărul maxim de
mărul maxim unităţi în
de unităţi fir m. Desigur,
în fir pierderile vor
Desigur, pierderile vor varia in functie
în funcţie
de variabila aleasă.
de variabila aleasă. Se calculează şi pierderile
Se calculează relaţia (2.35) rezultă
I'. Din relaţia
pierderile r. rezultă
necesitatea cunoaşterii gradului mediu
necesitatea mediu de neocupare
neocupare "p 3 al staţiei şi aa
numărului mediu de
numărului mediu de unităţi
unităţi în sistem
sistem "v.
îî.
lirelor de aşteptare
Aplicare teoriei firelor Ia stabilirea normelor
aşteptare la normelor 45
cele mai
Expresiile cele
Expresiile uzuale pentru
mai uzuale stabilirea acestor
pentru stabilirea acestor mărimi sînt ** ::
mărimi sînt
cazul unei
— cazul singure staţii
unei singure servire::
de servire
staţii de
=———1—„'
1
3 —
~p = Po
Po ~ m
m! (2.36)
11+„Zl
+ n—S1 (m—n) <J,n
(I',
(m— n)!1
_V=W--------------------
1 “f* ^L
î=m—%(1—Pm,).
+. (1-^(0)). (2.37)
(2.37)
mai multor
cazul mai
— cazul staţii de
multor staţii servire cu un
de servire numărm
un număr de unităţi
m de în sis
unităţi în sis-
tem cunoscut
tem cunoscut
!
2j(£— n).;P…
=ZO(S
P = (2.38;
(2.38>
*-o
P… —
Pi») = P-n
K—* P…,
P(0) î (2.39)
.P'
BCF—“A' . 9-,
7T _P(n)
K'-p~ (2.40)
P(ol
•MO)
1
Ploi
P (0) = ———.,.—, (2-41)
(2.41)
+ n-l
11 + SK…
S-^(n)
unde
unde ”'1
m—n +__1
-{- 1
K.=
Kn =
n ;.KH (2.42)
este un
este un coeficient utilizat pentru
coeficient utilizat facilita calculul
pentru a facilita probabilităţilor.
calculul probabilităţilor.
K0=1
K0=l întrucît atunci cînd
întrucît atunci = 0, P…
cind n = devine egal cu P…,
P(B) devine deci relaţia
P(0);; deci relaţia
K,. =
Kn cind n
PCM/P…, cînd
= P(n)/P(0), a m= devine K0
= 0, devine Ko = = P…]Pm, = 1.
P(0)/P(0) = 1
Se scrie
Se că. “av =
scrie că = )"j (n—S)-.P…
J (n—S)-P{n) (2.43)
n—s+l1
H
Pierderile totale
Pierderile totale PP se pot calcula pentru
pot calcula valorile succesive
pentru valorile ale varia-
succesive ale varia
bilelor m sau 8,
bilelor pînă se va obţine r….
S, pînă Funcţiile T
rm,n. Funcţiile F == /(&) = /(m)
f(S) sau TI'“ = f(m)
nu admit decît
nu admit decit un
un singur punct
punct dede minimum
minimum care valorii
corespunde valorii
care corespunde
lui S
optime aa lui
optime 8 sau m.
Pentru optimizarea
Pentru unui fenomen
optimizarea unui fenomen de aşteptare este
de aşteptare necesar să
este necesar să se
următoarele etape
parcurgă următoarele
parcurgă etape::
procesului de
alegerea procesului
— alegerea de muncă urmează a fi
muncă ce urmează fi studiat;
studiat;
— realizarea observărilor asupra
realizarea observărilor asupra sosirilor venirilor;;
sosirilor şi venirilor
aplicarea testului
— aplicarea fpentru
testului x2 pentru a verifica dacă fenomenul
verifica dacă este de
fenomenul este de tip
tip
Poisson;
Poisson:
— încadrarea procesului de
încadrarea procesului de muncă studiat în
muncă studiat în tipul
tipul de fenomene::
de fenomene
cu Singur-ă staţie
cu o singură staţie sau cu mai multe staţii:
mai multe staţii:
——
variabilei faţă
alegerea variabilei
— alegerea faţă de
de care urmează să
care urmează să se optimizeze pro-
se optimizeze pro
cesul de
cesul de muncă;
muncă ;
optimizarea propriu-zisă
— optimizarea procesului de
propriu—zisă a procesului muncă prin
de muncă minimizarea
prin minimizarea
funcţiei T
funcţiei I' în raport
în raport cu variabila
variabila aleasă;
aleasă;
calculul indicatorilor
— calculul suplimentari ai
indicatorilor suplimentari ai variantei optime.
variantei optime.
*" Kaufman
I\aufmun A. Metode
Metode şi modele
modele ale cercetărll Editura tehnică, Bucureşti
cercetării operaţionale. Editura Bucureştl
1963
1963,. p. 131.
46 Normele de
Normele muncă
de munca
Pe ntru ilustrarea
Aplicatie. Pentru
Aplicaţie. ilustrarea metodologiei prezentate mai
metodologiei prezentate mai înainte
înainte se va imagina cazul cazul înin
care
care un executant deserveşte
un executant număr de
deserveste un număr de 5 strunguri
strunguri automate. Considerind că
automate. Considerînd că primele trei
primele trei
etape prezentate
etape prezentate maimai inainte au iest
înainte au rezultat caracterul
parcurse şi a rezultat
fost parcurse caracterul aleatoriu interven-
aleatoriu al interven
tiilor cu un
ţiilor număr mediu
un număr sosiri pe oră
mediu de sosiri oră X 1== 25 (o sosire constituind solicitarea
sosire constituind solicitarea interven
interven—
tiei executantului Ia
ţiei executantului iaunul dintre strungurile automate)
unul dintre automate) şi cu un număr mediu de
număr mediu serviri ţx=30).
de serviri p=30). Se Se
cere numărul optim
determine numărul
cere să se determine destrunguri
Optim de automate care pot fi
strunguri automate deservite de
fi deservite de un muncitor,
muncitor.
unei maşini Cj in valoare de 15 lei
de 15 lei pe
:
presupunind că
presupunînd eăneiunctionarea
nefuncţionarea unei pierderile Cl
maşini ar produce pierderile în valoare pe
oră şi că retribuţia
oră medie orară
retribuiia medie orară a reglorului
regloruiui ar fi C2
C, = 9 lei ora.
lei pe oră.
Se Observa
observă căcă există staţie de deservire
există o singură staţie (muncitorul) şi un număr
deservire (muncitorul) număr m =5
111 = 5
in cadrul
unităti în
(strunguri automate) unităţi cadrul sistemului.
sistemului. Ca variabilă pentru funcţia
Ca variabilă de optimizare
functia de
numărul de
va fi numărul
va automate şi deci
strunguri automate
de strunguri urmează să
deci urmează să se stabilească
stabilească diverse variante
diverse variante
pentru pierderile date
pentru F…… =
date de rm<„ îCgT..
(ŞC,+ vC2)T
= (pCj-f
Apliclnd relaţiile (2.35; 2.36; 2.37) la la datele
dalele din exemplul de
din exemplul inainte se poate
mai Înainte
de mai
stabili. prin modificarea
stabili, prin modificarea lui m, numărul optim de maşini-unelle
in. numărul maşini—unelte automate urmeaza aa fi
automate ce urinează
deservite executant (tabelul 2.4).
deservite de un executant
Tabelul 2.4.
Tabelul Calculul normei
2.4. Calculul normei de deservire optimă
deservire optimă
m 1x P- ii' ?p Cl
C! PC:
pca .;v c2
C: (C,
\ | În;o
IY
5 25 30 0.80
0,80 0.0052
0,0062 15 0,093
0,093 2,7530
2,7630 9 24,357
24,867 24,960
24,960
4 20 30 0,65
0,66 0,0480
0,0480 15 0.72
0,72 1.5190
1,6190 9 14,571 15,291
15,291
3 15 30 0,50
0,50 0,2050
0,2050 15 3,08
3,08 0,6315 9 9,517
9,517 12,597
12,597
2 10
10 30 0,33 0,5320
0,5320 15 7,98
7,98 0,1328 9 1,992 9,972
9,972
1 55 30 0,16 0,3260
0,8260 15 12,39 0,0032 9 0,028
0,028 12,418
12,418
Din 2.4 se observă
tabelul 2.4
Din tabelul observă că functia I'
că funcţia valoarea minimă
T ia valoarea minimă pentru
pentru m = =2.
2.
Pentru
Pentru a obţine date suplimentare
obtine date suplimentare asupra fenomenului optimizat se pot
asupra fenomenului calcula atit
pot calcula atit
numărul mediu
numărul mediu de de unităţi
unităţi in sistem Ns
în sistem N. cît
cît şi timpul mediu de aşteptare
mediu de aşteptare in şir sir ?,.
t/.
Pentru cazul
Pentru cazul unei statii de
unei singure staţii de aşteptare indicatori se calculează cu expresiile
aceşti indicatori
aşteptare aceşti expresiile i|
— — P(0)
*1 ~~ Pim v
N=m———; t=—_—-
Tv
—
N,=
: m- ; ( 2.44) t,[ =
(2.44) ( 2.45 )
(2.45)
4»4. Min—N,)
X(m— Ns)
Aplicind datele
Aplicînd din exemplul precedent.
datele din rezultă:
precedent, rezultă:
î'
Ns *
Calculele s-au
Calculele
_
= 22 - 0,333
0'532
——==,o
1 - 0,532
0.333
realizat cu datele
s-au realizat
ii' =,
059' şiş tf = 01328
= 0,595 0,1328
datele corespunzătoare
——=o.oo h=4,-s.
1
ica—0,595)
10(2-0,595)
= 0,0094
numărului optim
corespunzăthre numărului Optim de maşini.
3 09 s.
94 h = 34,02
masini.
Pentru cazul mai
Pentru cazul multor staţii
mai multor statii dede deservire,
deservire, numărul mediu mediu de unităţi
unităţi în sistem şl
in sistem ŞI
timpul
timpul mediu
mediu de
de aşteptare
aşteptare in
în [ir
fir se calculează
calculează cu expresiile:
expresiile :
t,=——=_____
._. vV v
N'=s+î—E;
—
'
N; = S+7-p; (2.46) *,=
u(S—p)
|A(S- p) Min—N;)
\{m—N's)
(2.47)
2.8. Stabilirea timpilor

2.8. Stabilirea după normative
timpilor dupâ normative
Stabilirea dupănorm
Stabilirea timpilor după ative constituie
normative unprocedeu
constituie un fo arte răspîn-
procedeu foarte
dit
ditavînd avantajul că
avînd avantajul aplica. şi înainte de lansarea produsului
că se poate aplica produsului in in
îabricaţie.
fabricaţie.
În general,
în genera-1, prin normativ se înţelege o indicaţie
prin normativ sau o prescripţie
indicatie sau prescripţie
stabilă şi obligatorie
stabilă obligatorie pentru conditiile Normă-
condiţiile în care a fost determinată. Norma
tivul exprimă legăturile
tivul există între mărimile
legăturile care există mărimile care
care se intercondi-
iionează reciproc.
ţionează Nomativele, tinind
rectul-'OC- Normativele, seama de factorii lor de influenţă,
ţinînd seama
normative de
Îl normative
pot fi de consum dede timp, de consum de materii primeprime şi mate-
şi mate
riale, de energie etc.
de energie
Normativele de
Normativele muncă exprimă mărimea,
de muncă mărimea care, funcţie de factorii
care, în funcţie
de influenţă,
de arat-ă necesarul
influenţă, arată muncă. pentru
necesarul de muncă efectuarea diferitelor ele-
pentru efectuarea ele
mente ale
mente ale procesului
procesului de producţie.
producţie.
Slabilireu după normative
Stabilirea timpilor dupâ normative 47
Normativele de
Normativele de muncă unul dintre
muncă reprezintă unul dintre mijloacele cele mai
importante introducerea în
importante pentru introducerea in producţie a unor regimuri
regimuri de funcţio-
funcţio
nare eficientă unor metode
eficientă a utilajelor şi a unor organizare aa pro-
metode raţionale de organizare pro
muncii.
ducţiei şi a muncii.
Normativele trebuie să
Normativele trebuie să asigure o precizie corespunzătoare,
corespunzătoare, din care
care
trebuie să îndeplineaSCă
cauză trebuie următoarele condiţii:
îndeplinească următoarele
bazeze pe o metodă
— să se bazeze metodă dede muncă stabilită anterior, pe
muncă stabilită pe baze ra
ra—
tionale;;
ţionale
— să aibă principalii factori
vedere principalii
aibă în vedere influenţează consumul
factori care influenţează
de muncă;
de muncă;
— în funcţie de tipul de de producţie cărora le
productie cărora le sint
sînt destinate, să asigure
precizie corespunzătoare; să
o precizie consumul de
să conţină consumul muncă real necesar
de muncă
executării lucrărilor
executării lucrărilor respective;
exprimate clar
— să fie exprimate si concis, pentru a putea fi
clar şi uşurinţă ;;
fi aplicate cu uşurinţă
exprime
— să exprime condiţiile tehnice organizatorice
tehnice şi organizatorice ale
ale locului
locului de muncă
muncă
supus
supus normării.
normării.
Normativele de muncă stabilirea timpului de
muncă permit stabilirea realizare aa pro-
de realizare pro
duselor încă
duselor faza de proiectare,
încă din faza proiectare, cresc operativitatea în în stabilirea
stabilirea nor—
nor
melor de muncă şi asigură
'de muncă introducerea unor
asigură introducerea metode de
unor metode de muncă
muncă avansate,
avansate,
prin extinderea şi generalizarea
prin generalizarea metodelor muncitorilor fruntaşi.
metodelor muncitorilor
Referitor normativele de
Keferitor la conţinut, normativele de muncă
muncă pot fi: fi: normative
normative de
timp de muncă,
timp normative de regim tehnologic, normative
muncă, normative normative de frecvenţă,
frecvenţă,
deservire şi normative
normative de deservire normative de personal.
de personal. '
normativele de timp de muncă,

Prin normativele muncă, care se exprimă în ore — om, om,
minute—om,
minute—om, sau secunde—om pe pe unităti
unităţi naturale, trebuie
trebuie să se înţe-
înţe
mărimile de timp necesare pentru efectuarea
leagă mărimile efectuarea unuia
unuia sau mai multor multor
elemente grupate ale procesului
•elemente grupate procesului de muncămuncă sau pentru întreruperiintreruperi regle-
regle
mentat-e,
mentate, în factorii de influenţă
in funcţie de factorii influenţă şi în în condiţii tehnice şiorga-
conditii tehnice şi orga
nizatorice precizate.
nizatorice precizate.
În funcţie
în functie de complexitate, normativele de timp de muncă
complexitate, normativele muncă se împart
în :: normative de timp timp pe pe elemente
elemente şi normative
normative de
de timp grupate.
Normativele de timp
Normativele timp pe pe elemente
elemente conţin
conţin valori
valori de timp dife-
pentru dife
elemente de lucru
ritele elemente manual sau manual-mecanic
lucru manual manual-mecanic (de obicei obicei mînuiri)
minuiri)
ale precizarea condiţiilor
operatii, cu precizarea
ale unei operaţii, tehnico-organizatorice (metode
condiţiilor tehnico-organizatorice
desfăşoară acestea.
de lucru) în care se desfăşoară de exemplu,
sînt, de
acestea. Aşa sînt, normativele
exemplu, normativele
pentru mînuirile
pentru comandă a maşinilor-unelte.
mînuirile de comandă masinilor-unelte.
elaborează în general pentru producţia de
Aceste normative se elaborează masă,
de masă,
serie mare şi serie mijlocie.
serie
Normativele de timp
Normativele timp grupat
grupat conţin valori valori de
de timp pe grupegrupe de de ele-
ele
mente, corespunzînd unor
mente, corespunzînd unor faze, operaţii sau lucrări
lucrări din
din cadrul
cadrul unui
unui proces
de muncă,
muncă, cu precizarea condiţiilor
cu precizarea tehnico-organizatorice de
conditiilor tehnico-organizatorice de desfăşurare.
desfăşurare.
Normativele de timp
Normativele timp pot elaborate şi pent-ru
pot fi elaborate pentru elemente structurale
elemente structurale
ale normei de timp (timp de pregătire-închiere,
timp (timp pregătire-închiere, timp operativ,
operativ, timp de de
bază, timp ajutător, timp
bază., timp ajutător, timp de deservire
deservire a locului
locului de
de muncă,
muncă, timp
timp de
de odihnă
odihnă
ill
şi necesităţi fiziologice).
necesităţi fiziologice).
43
48 de muncă
Normele de munca
Normativele de regim tehnologic

Normativele tehnologie contin valori ale
conţin valori ale parametrilor
regimuluide
regimului lucru ale utilajelor (viteză, avans,
de lucru presiune etc.) cu
avans, presiune cuprecizarca
precizarea
caracteristicilor materialelor
caracteristicilor materialelor prelucrate (rezistenţă (rezistenţă la la rupere, duritate,
rupere, duritate,
căldură specifică etc.) şi sculelor
densitate, căldură utilizate (rezistenţă, geome
sculelor utilizate geome—
trie etc).
trie
Normativele de regim tehnologic stabilirea
_
Normativele tehnologic sînt sint folosite pentru stabilirea

eficacităţii acţiunii
intensităţii şi eficacităţii acţiunii utilajului asupra produsului.Deci
asupra produsului. Deci putem
defini normativele
defini normativele de de regim tehnologic ca fiind mărimeastabilită
fiind mărimea stabilită pentru
condiţiilor de
precizarea condiţiilor
precizarea folosire raţională a utilajelor, a materiilor
de folosire materiilor prime,
prime,
materialelor utilizate
aa. materialelor utilizate înin desfăşurarea
desfăşurarea procesului de producţie. productie.
Pe baza normativelor
Pe baza normativelor de de regim tehnologie
tehnologic se pot normative
elabora şi normative
pot elabora
de tehnologic, de
de timp tehnologic, de asemenea, se pot preciza preciza conditiile tehnice de
condiţiile tehnice de
lucru.
lucru. '
Folosirea normativelor pentru determinarea

Folosirea normativelor determina-rea timpilor de muncă muncă este este
eficientă numai in
eficientă numai conditiile tehnico-organizatorice
în cazul cînd condiţiile tehnico-organizatorice avute avute în in
vedere la
vedere la elaborarea
elaborarea lor condiţiilor concrete
lor corespund condiţiilor concrete de fabricaţie. în În
procedeul oferă
acest caz, procedeul satisfăcătoare de determinare a nor
oferă o precizie satisfăcătoare nor-
melor de timp pînă la
melor la nivelul productiei de serie mijlocie.
nivelul producţiei
Normativele de
Normativele frecvenţă se referă
de frecvenţă referă la numărul de repetări ale unei
la numărul unei
unitatea de
actiuni pe unitatea
acţiuni măsură a lucrării
de măsură determinat de anu
(produsului), determinat
lucrării (produsului), anu-
factori de
miţi factori
miţi de influenţă..
influenţă. Dacă Dacă de exemplu la executarea executarea producţiei pe
trebuie efectuate
maşini-unelte trebuie
maşini-unelte efectuate măsurători
măsurători de control la fiecare a 10-a 10-a
piesă, înseamnă că
piesă, înseamnă că frecvenţa
frecvenţa măsurătorilor
măsurătorilor (normativul frecvenţă)
(normativul de frecvenţă)
este de 0,1 pe o piesă,
este de piesă, Dacă
Dacă timpul necesar pentru pentru o măsurătoare este este de
de
0,25 min, înseamnă
înseamnă că că în in calculul normei de timp timp pentru
pentru o piesă
piesă se vor'vor
include 0,25 x
include X 0,1 = = 0,025
0,025 min.
Norma-tivul de
Normativul servire are în vedere elementul de calcul folosit
de servire folosit la la
stabilirea normei
stabilirea normei de de servire
servire în in funcţie factorii de influenţă.
funcţie de factorii influenţă. Se exprimă
în mz,
în număr utilaje etc. De
m2, număr De exemplu, in întretinere, nor
în activitatea de întreţinere, nor-
mativul de
mativul de servire
servire este
este de de 60 autocamioane
autocamioane sau 70 de microbuze microbuze pe pe zi zi
muncitor gresor.
pentru un muncitor gresor.
Norma-tivul de
Normativul de persona-l
personal se exprimă exprimă în număr de lucrători si defi—
şi se defi
neşte prin
neşte prin elementul
elementul de
de calcul
calcul folosit
folosit la
la stabilirea
stabilirea normei de personal, în
personal, in
functie de
funcţie de factorii
factorii dede influenţă în in conditii tehnice şi organizatorice
condiţii tehnice organizatorice prepre
cizate.
cizate.
Elaborarea normativelor
Elaborarea normativelor de de muncă presupune
presupune aceleaşi metode
etape, metode
aceleasi etape,
şi procedee
procedee de de înregistrare, analiză şi
înregistrare, analiză si prelucrare elaborarea
prelucrare a datelor ca şi elaborarea
normelor de
normelor muncă. Desigur, pot apare
de muncă. anumite particularităţi.
apare anumite particularităţi. O grijă
deosebită trebuie
deosebită trebuie avută
avută la la alegerea obiectivului analizat, trebuind
alegerea obiectivului trebuind să se
ţină. seama de
ţină de operaţiile lucrările cu un grad mare
operaţiile şi lucrările stabilitate şi care
mare de stabilitate
regăsesc la
se regăsesc la un număr mare de locuri de muncă, urmărind aa se realiza
un număr realiza
pe cit posibil normative
pe cît normative unificate
unificate care se aplică pentru pentru elemente
elemente ale procesu-
procesu
lui de
lui de producţie
producţie şi condiţii
condiţii de de muncă
muncă din mai multe multe unităţi, mergind pînă
unităti, mergînd pînă.
la nivelul
la nivelul republican. . _
Normativele de
Normativele de timp de de muncă
muncă. se pot elabora prin
pot elabora prin cercetare analitic-ă
cercetare analitică
calcule analitice.
sau prin calcule analitice.
Normativele se pot prezenta sub formă de tabele sau
Normativele nomograme,
sau nomograme,
pentru a fifi uşor
uşor accesibile
accesibile celor care le utilizează.
Influenţa tipului de
Influenţa tipului asupra stabilirii
producţie asupra
de producţie stabilirii normelor de muncă
normelor de muncă 49
4&
2.9.
2.9. Influenţa tipului de
Influenţa tipului caracterului muncii
producţie şi aa caracterului
de producţie muncii
'
asupra stabilirii
asupra normelor de
stabilirii normelor muncă
de munca
concret al metodelor
Conţinutul concret
Conţinutul stabilire a normelor
metodelor de stabilire normelor de munca
muncă
de muncă
condiţiile de
depinde de condiţiile stabilesc. Normele
muncă pentru care se stabilesc. Normele de de timp
determină pentru fiecare
se determină fiecare operatie
operaţie în concordanţă tehnico-
conditiile tehnico-
concordanţă cu condiţiile
productie din
organizatorice pentru tipul de producţie
organizatorice fac parte
din care fac parte :: de masă sau
de masă
de
de serie mare;
mare; de serie mijlocie; de serie mică mică sau de de unicate.
unicate.
Odată
Odată cu creşterea
creşterea numărului
numărului de produse
produse realizate
realizate schimbă şi
se schimbă
condiţiile tehnico-organizatorice
condiţiile lucru, se perfecţionează organizarea
tehnico-organizatorice de lucru, organizarea
muncă, se precizează
locului de muncă, precizează şi se perfecţionează continutul procesului
perfectionează conţinutul procesului
diviziunii muncii
muncă, se stabileşte nivelul diviziunii
de muncă, utila-
muncii şi creşte ponderea utila
Specializat in
jului specializat înzestrării tehnologice
în cadrul înzestrării muncii. Ca
tehnologice a muncii. rezultat al
Ca rezultat al
condiţii, executanţii
acestor condiţii, crescută în
indeminare crescută
executantii capătă o îndemînare efectuarea
în efectuarea
minuiri, care se repetă des
limitat de mînuiri,
unui număr limitat prin aceasta
si prin
des şi reali-
acea-sta se reali
muncii, fără
creştere a productivităţii muncii,
zează o0 creştere efort suplimentar din
fără un efort din
acestora.
partea acestora.
partea
2.10.
2.10. Timpul de
Timpul adaos
de adaos
operativ, care se stabileşte prin cronometrarea

lîngă timpul operativ,
Pe lingă simplă
cronometrarea simplă,
sau cu evaluarea ritmului, prin calcul, pe pe baza normativelor de
baza normativelor de timp pepe
elemente, pe baza
elemente, cît şi pe baza parametrilor utilajului, maimai apar alte categorii
apar şi alte categorii
acestuia, pentru a obtine
timp, care se adaugă acestuia,
de timp, obţine norma de de timp.
normat care se adaugă la
Partea din timpul normat
Partea la timpul operativ
operativ în vederea
in vederea
determinării normei de timp pe
determinării pe unitate numeşte timp de
unitate de produs se numeşte de-
adaos.
adaos.
ajutorul timpilor de adaos,
Cu ajutorul determină — în
adaos, se determină unele cazuri
în unele
——- cazuri —
timpii de pregătire
timpii de deservire
pregătire şi încheiere, timpii de locului de
deservire a locului de muncă,,
muncă,
întreruperi conditionate
timpii de intreruperi
timpii condiţionate de tehnologia locului de
tehnologia şi organizarea locului de
muncă ca şi timpii de odihnă şi necesităţi
de odihnă necesităţi fiziologice.
determinarea timpilor de adaos necesari
Pentru determinarea elaborării normelor
necesari elaborării normelor-
timp, se practică în mod curent
de timp, cercetarea analitică
curent cercetarea consumului de
analitică. a consumului timp-
de timp
de muncă şi calculul analitic pe bază
analitic pe bază de normative.
de normative.
2.11. Condiţiile
2.11. Condiţiile generale pentru asigurarea
generale pentru asigurarea cerinţelor de cali-
cerinţelor de cali
tate ale
tate ale normelor
normelor
Pentru aa asigura elaborarea

Pentru aplicarea in
elaborarea şi aplicarea productie a unor norme de
în producţie de-
calitate, se impune
cantate, impune respectarea următoarelor condiţii
respectarea următoarelor condiţii::
— cunoaşterea
cunoaşterea tipului de masă„ de serie
de producţie (de masă, mij-
serie mare, mij
locie sau mică, producţie vederea adîi>cirii
producţie de unicate), în vederea adincirii corespunzătoare
a studiilor;
4—
4- c. 1851
e. 1851
muncă
'
50 Normele de munca
prealabilă a desfăşurării
— pregătirea prealabilă procesului de
optime a procesului
desfăşurării optime pro-
de pro
ducţie;;
ducţie
caracterului muncii:
cunoaşterea caracterului
— cunoaşterea manual, manual-mecanic
muncii : manual, manual-mecanic sau sau
automatizat, in in vederea
vederea alegerii metodelor
metodelor de elaborare normelor.
elaborare a normelor.
condiţiilor tehnice organizatorice
_
— precizarea asigurarea tuturor condiţiilor

precizarea şi asigurarea tehnice şi organizatorice
avute
avute în vedere la
în vedere la elaborarea muncă. ;
elaborarea normei de muncă;
cerinţelor de calitate
— respectarea cu stricteţe a cerintelor produselor, de
calitate a produselor, de
muncii şi protecţia muncii, prevăzute la
igienă a muncii la elaborarea normelor;
celor mai
aplicarea celor
— aplicarea metode de măsurare
mai potrivite procedee şi metode măsurare aa
urmarind excluderea
muncii, urmărind trebuie cuprinşi
timpilor care nu trebuie
excluderea timpilor cuprinşi in normă ŞI
în normă şi
realizarea unei
realizarea structiu'ale a normei de muncă;
unei stabilităţi structurale munca;
proceselor de producţie
-— tipizarea proceselor
— pentru normele de muncă.
productie pentru grupate
muncă grupate
sau unificate, in
sau unificate, vederea asigurării
în vederea unui grad
asigurării unui grad de precizie
precizie ridicat, a unui
echilibru între normele
echilibru între normele de in cadrul
mimcă. aplicate în
de muncă cadrul diferitelor
diferitelor întreprinderi.
Capitolul
Capitolul 2%
PROCEDEELE MASURARE ŞI DETERMINARE

PROCEDEELE DE MĂSURARE A
DE MUNCA
TIMPULUI DE MUNCĂ ŞIŞI A TIMPULUI DE
DE
FOLOSIRE A UTILAJULUI IN
UTILA]ULUI ÎN INDUSTRIA
CONSTRUCTOARE DE DE MASINI
MAŞINI
3.1. Etapele executării

3.1. Etapele observărilor asupra
executării observărilor consumului de
asupra consumului de
timp de
timp de muncă
munca
Măsurarea timpului
Măsurarea muncă se realizează
timpului de muncă realizează în cadrul a două
în cadrul două etape
principale ::
— etapa
-— inregistrare a situaţiei existente,
etapa de înregistrare existente, pe baza căreia
pe baza stu-
căreia se stu
diază şi se scot la iveală pierderile
diază pierderile de timp muncă aaexecutantului
tirnp de muncă executantului şi în în
functionarea
funcţionarea utilajului, în vederea
vederea elaborării
elaborării unei
unei norme
norme îmbunătăţite;
îmbunătăţite;
etapa de măsurare a timpului de muncă
— etapa
-— muncă. consumat.
consumat.
Măsurarea timpului
Măsurarea timpului de muncă, indiferent de metoda
muncă., indiferent metoda care se utilizează,
utilizează,
necesită la rindul
necesită următoarele faze:
rîndul ei următoarele efectuarea
măsurării, efectuarea
faze : pregătirea măsurării,
măsurării şi prelucrarea
măsurării prelucrarea datelor. Fiecare fază
datelor. Fiecare fază de măsurare a timpului
de măsurare timpului dede
muncă
muncă îmbracă
îmbracă forme specifice în funcţie de metoda
metoda de
de determinare
determinare uti-
uti
lizată.
lizată.
timpului de muncă
Pentru măsurarea timpului muncă şi a timpului de folosire a utila-
de folosire utila
jului se utilizează
utilizează aparate indicatoare şi înregistratoare
aparate indicatoare ale timpului pe de
inregistratoare ale de
materiale auxiliare
parte şi materiale
o parte auxiliare pe altă parte.
pe de altă
3.2. Aparate
3.2. materiale auxiliare
Aparate şi materiale pentru studierea
auxiliare pentru studierea consu-
consu
mului de timp de
mului de muncă
de munca
Aparatele folosite pentru

Aparatele studierea consumului
pentru studierea de muncă
consumului de timp de muncă pot
indicatoare şi
fi, aparate indicatoare si aparate inregistratoare.
aparate înregistratoare.
3.2.1.
3.2.1. Aparate indicatoare
Aparate indicatoare
Pentru măsurarea
Pentru timpului cele mai frecvent
măsurarea timpului frecvent utilizate aparate indi-
utilizate aparate indi
catea-re smt :
catoare sînt:
— ceasornicele, cind pentru măsurarea timpului este
cînd pentru suficient gradul
este SHfiCiGnt gradul
de oferit de acestea;
de precizie oferit acestea;
52
52 Procedeele de
Procedeele de măsurare
măsurare şi determinare
determinare aa timpului de muncă
timpului de munca
— cronometrele unul sau mai multe

cronometrele (cu unul multe ace indicatoare),
indicatoare), care pot
divizate în
cadranele divizate
avea cadranele sutimi de minut, sau în unităţi
in secunde, sutimi T.M.U.
unităti T.M.U.
cresterea precizei.
(1/10 000 ore), pentru creşterea
Cronometrele cu mai multe ace permit măsurători ale unor elemente
Cronometrele elemente
partiale ale
parţiale ale procesului muncă şi ale duratei
procesului de muncă totale. În
duratei totale. folosirii
în cazul folosirii
mai multor cronometre,
mai multor cronometre, este posibilă acestora cu un sistem de pirghii
legarea acestora
posibilă legarea pîrghii
concomitentă a acestora
actionarea concomitentă
care permite acţionarea acestora înin cursul măsurării
cursul măsurării
timpului,
timpului, -
— microcronometrele, pentru măsurarea elementelo

microcronometrele, care se folosesc pentru elementelor
de timp mai mici de 0,03 la 0,05 minute
0,03 pină la minute şi
si care,
care, la o rotaţie
rotaţie completă
completă
a acului electrică doar
actionare electrică
im'egistrează prin acţionare
acului indicator, înregistrează secundă.
doar o secundă.
3.2.2. Aparate
3.2.2. Aparate înregistratoare
înregistratoore
Sint mai
Sînt mai complete
complete şi într-o mai mare varietate de prezentare,
si se găsesc într-o
fie că sînt
sînt simple sau complexe.
Pentru
Pentru măsurarea minuirilor de scurtă
măsurarea mînuirilor sem-tă durată se folosesc aparatele
mecanism de ceasornic, care acţionează
înregistratoare cu mecanism
înregistratoare acţionează o bandă bandă de
inregistrare ce se deplasează
înregistrare deplasează cu o viteză viteză constantă,
constantă, pepe care o peniţ-ă
peniţă inre-
înre
gistrează durata intervalului de timp măsurat.
durata intervalului
Magnetofonul foloseste un sistem automat de marcare
Magnelofmml foloseşte înce-
pentru înce
marcare pentru
putul şi sfirşitul
putul unei acţiuni
sfirsitul unei actiuni înregistrate
inregistrate pe bandă. Cu ajutorul unui contor
pe bandă.
măsura sutimile
se pot măsura sutimile de de secundă
secundă sau secundele dintre semnele (vibraţii (vibratii
de înaltă
de frecventă sau semnele
înaltă frecvenţă semnele acustice
acustice emise la intervale regulate), regulate),
înregistrare pe bandă, utilizind în
bandă, utilizînd in acest scop im un dispozitiv recunoaştere
dispozitiv de recunoaştere
a semnalelor
a semnalelor de de pe bandă
bandă şi de transformare a lor în
de transformare in impulsuri
impulsuri electrice.
Banda înregistrată conţine
Banda atit punctele
deci atît
conţine deci punctele de fixare aa mînuirilor
minuirilor spuse
spuse
măsurării, marcate prin semnale,
măsurării, marcate semnale, precum explicativ. Se permite
precum şi textul explicativ. permite
astfel atit măsurarea
astfel atît măsurarea timpului
timpului total cît şi &a timpilor
total cît partiali prin
timpilor parţiali prin numărarea
automată aa semnalelor
automată semnalelor de de timp dintre punctele de fixare.
dintre punctele
Utilizarea magnetofonului
Utilizarea magnetofonului este indicată indicată la măsurarea activităţilor
care
care se desfăşoară intuneric. Este
desfăşoară pe întuneric. Este o metodă de măsurare aa timpului timpului care
se dezvoltă mult in
dezvoltă mult ultima vreme,
în ultima pentru măsurarea timpilor
vreme, pentru timpilor scurţi,
pentru activităţile simultane ale
activitătile simultane ale oamenilor
oamenilor-şişi maşinilor.
maşinilor-.
Oscilograful folosi pentru măsurarea şi
Oscilagrafal se poate folosi siinregistrarea
înregistrarea structurii
operatiilor şi
operaţiilor si proceselor de de producţie
productie in necesară
în succesiunea lor fără aa fi necesară
participarea directă aa unui
participarea directă unui observator. ajutorul oscilografului
observator. Cu ajutorul oscilografului se pot pot
rezolva probleme
rezolva probleme analoage
analoage cu cele cele care se realizează
realizează prin metodele clasice
prin metodele
de cronometrare, fotografiere
de fotografiere etc.
Oscilograful dispune
Oscilograful dispune de de un sistem de emiţătoriemiţători care
care sînt puşipuşi pe
pe o
maşină-unealtă şi cu care se află află in ajutorulimpulsorilor
în conexiune. Cu ajutorul impulsorilor
electrici (celulă fotoelectrică
electrici fotoelectrică. de contact sau de alt tip)
de contact şi al
tip)si aparat de
ai unui aparat
înregistrat timpul de
inregistrat timpul de tip special, oscilograful percepe percepe automat succesiunea»
succesiunea
modul de
si modul
şi executare al
de executare al operaţiilor
operatiilor prin transformarea părţilor masina-
părţilor din maşina-
unealtă care
unealtă află în
care se află în mişcare (deplasarea
(deplasarea căruciorului, axului
rotatia axului
căruciorului, rotaţia
maşinii), in
maşinii), în variaţii ale intensităţii
variatii ale intensităţii electrice care, trans-
rindul lor, se trans
care, la rîndul
formă în
formă devieri ale
în devieri ale razelor indreptate asupra
razelor luminoase, îndreptate asupra unei pelicule în
mişcare.
mişcare.
Aparate şi materiale
Aparate materialte auxiliare pentru studierea consumului
consumului de muncii
muncă 53
OsciloscOpierea se foloseşte mai

Osciloscopierea mai puţin, deoarece
deoarece nu permite studierea studierea
ulterioară a procesului.
ulterioară procesului. în În schimb, oscilogramă permit stabilirea
schimb, graficele oscilogramă
directă a randamentului
directă înregistrarea timpului de mers în
randamentului utilajelor prin înregistrarea
sarcină şi aacelui
sarcină. celui de mers în în gol, aanumărului
numărului de rotaţii pe pe minut, aadirectiei
direcţiei
de deplasarea
de componente etc. Cu ajutorul acestor
deplasare a părţilor componente măsurări se
acestor măsurări
poate stabili structura şi succesiunea
astfel structura
stabili astfel executare a elementelor
succesiunea de executare elementelor
operaţiei. Din oscilograme se poate stabili,
Din oscilograme rezultate bune, modul de
stabili, cu rezultate
lucru al
lucru al executantului, indeminarea
îndemînarea acestuia, aspecte legate de organizarea
acestuia, aspecte organizarea
productiei şi a muncii.
producţiei
Filmarea poate fi considerată
Filmarea considerată ca realizîndu-se
realizindu—se cu un aparat aparat de măsumăsu-
rare simplu. Pentru Pentru măsurarea
măsurarea timpului cu ajutorul aparatului de filmat,
filmul se deplasează
filmul deplasează cu o viteză viteză constantă
constantă atît atît la
la înregistrare
inregistrare cît cît şi la
la pro
pro-
determinarea oricărei mişcări prin însumarea
permiţind astfel determinarea
iecţie, permiţînd însumarea numănumă—
rului de cadre. Este
rului Este necesară
necesară asigurarea unei unei frecvenţe constante a acţi
frecvente constante acţi-
onării începînd
onării începînd de la la 12, 24, 48 de cadre
cadre pe terminînd cu 68 de
secundă şi terminînd
pe secundă
cadre pe
cadre secundă şi acţionarea unui
pe secundă unui dispozitiv
diSpozitiv pentru filmareafilmarea imagine
cu imagine
imagine la intervale de timp regulate şi neregulate,
la intervale neregulate, de la o0 secundă
de la secundă pînă
jumătate de oră. Dacă
la o jumătate recomandă ca aparatul
Dacă este posibil, se recomandă aparatul să fie
dotat
dotat cu 2—3 obiective focale diferite.
distante focale
obiective cu distanţe Aceasta însă
diferite. Aceasta însă implică
multe manevre
manevre din partea executantului. Aparatele automate
partea executantului. automate uşurează
uşurează
din acest
acest punct
punct de vederevedere foarte mult activitatea
foarte mult observatorului.
activitatea observatorului.
Pentru creşterea
Pentru creşterea eficienţei filmat se recomandă
activitătii de filmat
eficientei activităţii recomandă utili utili-
zarea aparatelor cu film îngust, de greutate mică, care să să fie
fie uşor de de mane
mane-
vrat şi să nu
vrat nu impună Speciale de practică de
cunoştinte speciale
impună cunoştinţe de operator cinemato
cinemato-
grafic. Sursa de alimentarealimentare să fie multiplă atît atît la
la reţea cît şi la
retea cît la baterii,
acumulatori. în În ultima vreme,
vreme, în locul filmelor de 35 mm, 16 mm sau chiar chiar
mm, se foloseşte filmul de super
8 mm, super 8 mm, care are un randament randament mai bun bun
utilizare a peliculei.
de utilizare
În ultima vreme şi la
în folosesc pentru analizele
la noi în ţară se folosesc analizele mai genegene—
rale, temporare
rale, continui, aparate
temporare şi continui, înregistratoare compuse.
aparat-e înregistratoare Dintre cele
compuse. Dintre cele
cunoscute sint
mai cunoscute centralograful, productograful,
sînt centralograful, magnetofonul crono-
productograful, magnetofonul
metror şi altele.
metror
Centralogmful este format
Centralograful dintr-o instalaţie electronică
format dintr-o electronică care anali- anali
simultan grupe
zează simultan grupe de pînă la
la 20 —40
20—40 de maşini, putind
putînd cuprinde
cuprinde intreaga
întreaga
sec ţ,ie.
secţie.
centralograf, pe
forma cea mai simplă de centralograf,
La forma hirtie acţionată
pe o hîrtie acţionat-ă cu
ajutorul unui mecanism de ceasornic, se înregistrează, înregistrează, cu ajutorul a pînă
la 20 de peniţe,
la penite, activitatea locurilor de muncă
activitatea locurilor muncă la la care este conectat apa
este conectat apa-
traductorii în acest caz, înregistrează
ratul. Sesizorii, traductorii înregistrează pe de de o parte dia dia-
grama liniară a funcţionării
grama funcţionării maşinii iar iar pe altă parte, cifrele
pe de altă cifrele de cod cod
ale cauzelor de staţionare.
Cifrele de cod trebuietrebuie transmise imediat de
transmise imediat executant în
de executant în momentul
momentul
stationarii maşinii, fie acţionînd
staţionării actionînd pe rondelă de telefon
pe o rondelă numărul cauzei
telefon numărul cauzei
introducind o cartelă
stationare, fie introducînd
de staţionare, numărul cauzei, într-un
cartelă cu numărul într-un dispo
dispo-
zitiv special.
zitiv
observă, în cazul unor timpi scurţi,
Se observă, dificultatea analizei
scurti, dificultatea rezultate-
analizei rezultate
lor. Centralograful
lor. Oentralograful nu poate hîrtia cu mai mult
derula hîrtia
poate derula mult de de 1 nun
mm pe minut.minut.
paralele şi continui
Liniile paralele înseamnă functionarea
continui înseamnă maşinii-unelte, între-
funcţionarea maşinii-unelte, între-
54 Procedeele de măsurare
Procedeele de măsurare şi determinare
determinare a
a timpului de muncă
timpului de munco
inseamnă nefuncţionare
ruperile înseamnă nefunctionare şi trebuietrebuie codificate
codificate pe hîrtie.
pe aceeaşi hîrtie.
Ca un stadiu înainte de a ajunge
intermediar, înainte
stadiu intermediar, ajunge la urmărire şi
la sistemele de urmărire
conducere automată a producţiei,
conducere automată producţiei, se prezintă tehnograful.
tehnograful.
Tehnograful se compune din trei părţi principale:
din trei sursa de energie
principale : sursa.
(alimentarea), care este prima parte a aparatului şi se compune dintr-un
\
(alimentarea), compune dintr-un
generator de impulsuri
generator impui suri şi
un amplificator; coma-ada,
amplificator ; comanda,
care presupune codificarea
presupune codificarea (ini/aim de informare
Unitatea Informare
realizeaé
impulsurilor şi se realizea
impulsurilor I
ză în cea de a doua doua parte. Sursa Sursa de energie
de energie Unitatea codificare |
Unifa/ea de codificare
Codificarea permite stabi stabi—
consumurilor de
lirea consumurilor
lirea de timp I
fiecare utilaj. În
pentru fiecare în Unifafca de înregistrare
Unitatea inreg/effort
această
această a douadoua parte se dis- dis
tmge şi
tinge unitate de infor
Şi o unitate infor. Fig. 3.1. Schema simplificată &a tehnogralulul.
Schema simplificată tehnografului.
mare (semnalizare),
(semnalizare), cu con— con
tacte, ce pot fi butoane sau automate.
fi cu butoane automate.
Aşa după cum se observă observă dindin fig. 3.1, sursa de energie şi unitatea unitatea de de
informare conectează la
informare se conectează unitatea de codificare, care,
la unitatea care, la rindul
rîndul ei, se
unitatea de înregistrare
leagă cu unitatea inregistrare a aparatului.
Imprimatarul — cea de
Imprimatorul treia- parte a tehnografului
de a treia tehnografului — poate poate avea
dispozitive de
3 sau 4 dispozitive funcţionează similar cu cele ale
inregistrare, care funcţionează
de înregistrare,
centralografului
centralografului:: o diagramă
diagramă sub sub forma
forma unei linii continue,
continue, în cazul func func-
ţionării neintrerupte,
neîntrerupte, sau sub sub forma
forma unei
unei linii întrerupte,
întrerupte, in în cazul nefunc-
nefunc-
ţionării.
ţionării.
Un aparat
Un asemănător îmbunătăţit îlil constituie
aparat asemănător constituie productogrqfnl.
productograful.
Plecînd de
Plecând la observarea
de la observarea că ultimele două aparate
că ultimele aparate permit o prelucrare
mecanizată sau automatizată
mecanizată automatizată a diagramelor
diagramelor înregistrate,
înregistrate, s-a ajuns la la sis
sis-
temele conducere automată
temele de conducere automată a producţiei,
producţiei, cum ar ar fi şi cel realizat de un
grup de români de
specialişti români
de specialişti de la I.P.I.U. Bucureşti,
la I.P.I.U. Bucureşti, denumit SICAP—71,SICAP—T1,
care realizează înregistrarea timpului de
realizează înregistrarea de funcţionare
functionare şi cauzelor de oprire
si a cauzelor oprire
clasificate în
a utilajelor clasificate în 7 tipuri direct
direct pepe bandă perforatăpentru
perforată pentru 40 de
simultan. Modulele
utilaje simultan. Modulele de 20 pînă la la 40 de utilaje
utilaje sînt urmărite simultan
în cadrul
în secţiilor de
cadrul secţiilor de producţie asupra ajutorul calcula-
funcţionării lor cu ajutorul
asupra funcţionării calcula
torului
torului electronic. Rezultatele de
electronic. Rezultatele perforate sînt
de pe benzile perforate sînt introduse
introduse în
memoria calculatorului, care este programat să afişeze instantaneu sau la
memoria calculatoralui, la
anumite intervale
anumite intervale de de timp cerute nefunctionare pe
cerute :: timpul de nefuncţionare cauze, ran-
pe cauze, ran
damentul
damentul utilajului, utilizarea timpului de către muncitori,
utilajului, utilizarea structura
muncitori, structura
timpului de muncă al
de muncă structura timpului
a] utilajului, structura timpului de muncă al executan executan-
retributia muncitorilor,
tului, retribuţia productia realizată etc.
muncitorilor, producţia
3.2.3. Materiale
3.2.3. Materiale auxiliare
auxiliare folosite pentru măsurarea timpului
pentru mâsurarea timpului
Observatorii
Observatorii pot folosi bune rezultate
folosi cu bune rezultate pentru înregistrarea timpilor
pentru inregistrarea
observaţi, planşete speciale pe care se fixează
fixează fişa de observare
observare şi crono-
metrele. Aceste
metrele. Aceste planşete, care pot fi de mai multe tipuri, trebuie să fie
multe tipuri,
uşoare, să nu
uşoare, să nu provoace
provoace greutăţi lala mînuirea
mînuirea şi susţinerea
susţinerea lor şi
si să
să. permită
Metode de
Metode de măsurare
măsurare şi analiza timpului de
analiză a timpului muncă
de munca 55
fixarea rigidă a cronometrărilor

fixarea cronomefcrărilor şi a fişei de observare. De
de observare. De obicei, planşetele
planşetele
sint
sînt ţinute cu mina mina stîngă,
stingă, cu care se execută
execută şi declanşarea cronometru-
declanşarea cronometru-
direct cu degetul
lui, direct arătător sau prin intermediul
degetul arătător intermediul unor mîna
pirghii, mina
unor pîrghii,
fiind utilizată
dreaptă fiind
dreaptă utilizată pentru notarea rezultatelor. În
notarea rezultatelor. în acest fel, observato-
observato
rul realiza simultan
rul poate realiza observarea procesului
simultan observarea procesului de acţionarea
muncă, acţionarea
de muncă,
cronometrului şi notarea
cronometrului notarea observării.
observării.
Fisele de
Fişele de observare variază de
observare variază la o metodă
de la metodă de de observare
observare lala alta, şi
sînt tipizate la
sînt nivelul ţării şi pe
la nivelul pe plan internaţional.
Indiferent de conţinutul
Indiferent conţinutul lor, fişele dede observare trebuie să corespundă
observare trebuie corespundă
prelucrări ulterioare
cerinţelor unor prelucrări
■cerinţelor ulterioare corecte. Ele trebuie să cuprindă denu—
Ele trebuie denu
mirea operaţiei
mirea operaţiei şi a lucrării, caracteristicile utilajului, modul de organizare
lucrării, caracteristicile organizare
a locului de muncă,
a caracteristicile executantului, condiţiile
muncă, caracteristicile condiţiile de muncă,
muncă,
momentul observării,
momentul observ-ării, elementele
elementele de defalcare a lucrării
de defalcare lucrării de măsurat, tim tim-
corespunzători acestora
pii corespunzători acestora etc.
Unele fişe sint standardizate, pot fi
desi sînt
fişe deşi fi adaptate
adaptate la la condiţiile unor
locuri muncă speciale,
locuri de muncă realizarea anumitor
spatii pentru realizarea
Speciale, pot avea spaţii anumitor calcule
cuprinde anumite
sau pot cuprinde anumite relaţii.
Ca materiale
Ca auxiliare se mai
materiale auxiliare folosi rigle speciale
mai pot folosi Speciale care săsă servească
servească
la determinarea
la determinarea unor timpi în funcţie condiţiile de lucru
funcţie de conditiile lucru sau de carac
carac-
teristicile utilajelor.
teristicile utilajelor.
3.3.
3.3, Metode de
Metode măsurare şi analiză
de măsurare analiza a de muncă
timpului de
a timpului munca
Studierea timpului de muncămuncă a executantului.

executantului, a timpului dede folosire
a utilajului sau de parcurgere
a obiectelor muncii
parcurgere a obiectelor de produc
muncii prin procesul de produc-
ţie, se poate
ţie, realiza prin observări
poate realiza observări directe
directe sau prin prelucrarea unor ele
ele-
măsurare şi de analiză
indirect. Metodele de măsurare
înregistrate indirect.
mente înregistrate analiză a timpului
timpului
de muncă
«de sînt următoarele:
muncă sînt următoarele :
1 — Metode de înregistrare directă a timpului;
înregistrare directă
1.1. — Cronometrarea;
Cronometrarea;
Cronometrarea fără
1.1.1. — Cronometrarea fără evaluarea
evaluarea ritmului;
Cronometrarea cu evaluarea
1.1.2. — Cronometrarea ritmului.
evaluarea ritmului.
variantele de cronometrară
Fiecare dintre variantele realiza prin
cronometrare se poate realiza mai
prin mai
multe procedee
multe procedee :
:
1.1-aa — Cronometrarea
1.1- continuă;;
Cronometrarea continuă
1.1-b
1.1- b — Cronometre-rea repetată;
Cronometrarea repetată;
1.1-cc — Cronometrarea
1.1- selectivă;;
Cronometrarea selectivă
selectiv-grupată;;
Cronometrarea selectiv-grupată
1.1-d — Cronometrarea
1.2 — Fotografierea
Fotografierea;;
individuală — autofotografierea;
autofotografierea;
_
1.2.11 — Fotografierea individuală

— Fotografierea
1.2.22 — Fotografierea colectivă;
mmmm'mi—l
Fotografierea colectivă;
1.2.33 —— Fotocronometrarea
wwmuuuypp
individuală;;
Fotocronometrarea individuală
1.2.44 — Fotocronometrarea colectivă;
— Fotocronometrarea colectivă;
indirectă a timpului;
timpului;
_
înregistrare indirectă
2 — Metode de înregistrare
Observări instantanee;
2.1 — Observări
evaluarea ritmului;
fără evaluarea
p—ll—l _ _
2.1.1
.
— Observări
— Observări instantanee fără ritmului;
56
56 Procedeele de
Procedeele de măsurare determinare aa timpului
măsurare şi determinare timpului de muncă
de munca
2.1.2 instantanee en
Observări instantanee
!.0 1.2 — Observări evaluarea ritmului;
cu evaluarea ritmului;
2.2
LO
.2 ——Măsurarea
Măsurarea timpului pe microelemente;
timpului pe microelemente;
—Filmarea;
3 —Filmarea;
4 — Utilizarea magnetofonului;
Utilizarea magnetofonului;
Oscilogi'afierea;
5 — Oscilografierea;
Centralografierea, tehnografierea,
6 — Centraîografierea,
——
productograiierea.
tehnograficrea, productografierea.
3.3.1. Metode
3.3.1. de înregistrare
Metode de înregistrare directă
directa a timpului de munca
timpului de muncă
Cronometrarea timpului
3.3.1.l. Cronometrarea
3.3.1.1. muncă. Este
timpului de muncă. Este o metodă
metodă prin care
se măsoară analizează de
măsoară şi se analizează de obicei
obicei acele
acele elemente
elemente de timp care se reptă repiă
identic cu fiecare unitate de
fiecare unitate de produs, adică timpul operativ sau timpul
de funcţionare utilă Procedeele de cronometrare
utilă. a utilajului. Procedeele continuă,
cronomet-rare continuă,
selectivă sau selectiv-grupată
repetată, selectivă selectiv-grupată se aplicăaplică în
în funcţie durata ele
funcţie de durata ele-
mentelor analizate şi se modifică
mentelor analizate modifică după.
după modul de de realizare
realizare a acestora, cu
sau fără evaluarea ritmului.
fără evaluarea ritmului.
cronometrare. La
a. Procedee de cronometrare. La cronometrarea măsoară
continuă se măsoară
croaometmrea continuă
toate elementele de timp ale
toate elementele unei operatii,
ale unei operaţii, inîn ordinea
ordinea succesiunii lor,
unui element
sfîrşitul unui
sfîrsitul fiind identic
element fiind început-ul altuia.
identic cu începutul altuia. Notarea acestor
Notarea acestor
momente
momente cu ajutorul unui unui cronometru,
cronometru, pentru operaţiile
operatiile cu o duratădurată
mai
mai mare de 3 secunde, conduce conduce la la calculul duratei diferitelor
calculul duratei diferitelor elemente.
elemente.
Pentru elementele
Pentru elementele cu o durată durată mai
mai mică de 3 secunde se utilizeazăutilizează
procedeul de
procedeul de cronometrare
cronometra're repetată, la la care înregistrarea
înregistrarea se face de de mai
mai
multe ori
multe într-o ordine
ori intr-o ordine prestabilită. De De exemplu, mai intîi întîi elementele
elementele 1,3,
elementele 4, 6, 8 iar la
7 apoi elementele la sfîrşit 2, 5, 9.
stabilirea duratei
Cind se urmăreşte stabilirea
Cînd duratei unui
unui element
element în mod special, se
utilizează procedeul
utilizează procedeul de cronometrare selectivă,
de cronometrare la care nu are importanţă
selectivă, la importanţă
ordinea şi
ordinea durata celorlalte
si durata celorlalte elemente
elemente aleale xn’ocesului.
procesului.
0O combinare
combinare a unor procedee procedee prezentate mai înainte,înainte, cu avantajele şi, si,
dezavantajele acestora,
parţial, cu dezavantajele regăseşte in procedeul
acestora, se regăseşte procedeul de cronome
cronome-
selectiv grupată.
trare selectiv Acest procedeu
grupată. Acest procedeu se aplică
aplică pentru aflarea duratei
pentru aflarea duratei unor
grupe
grupe de foarte mici, ordonate
elemente foarte
de elemente ordonate diferit la un ciclu la altul, grupe
diferit de la gl'upe
măsoară în
care se măsoară. mod continuu,
in mod eliniinîndu-se riscul unor erori de citire
continuu, eliminindu-se citire
si înregistrare
şi măsurătorilor.
inregistrare a măsurătorilor.
at
Dacă trebuie măsurate, n'n elemente
Dacă trebuie
(i: 1 . . .n) permutări posibile de
a, (i— 1..
Durata
Durata at a, a fiecărei
elemente w„
de măsurare
variante se exprimă.
fiecărei variante
:
(k = 11—..n),
xk (Ic
măsuraredistinctă
•..«), se pot
distinctă aaelementelor
astfel :
exprimă astfel:
stabili.
pot stabili.
elementelor de timp
Îi—l
a,
Ot =
— “Zhu—m,).
A—»
XÎ). (3-1)
(3.1)
Notind cu
Notînd
T
T== Ea„ pornind de la
la (3-9)
(3.2)
A— 1
2“,1
2 x,. = n— (3.3)
(3.3)
din
din relaţiile de
de mai înainte se poate calcula
mai înainte element xk
calcula durata fiecărui element ai„ ;;
T
xk =
a:. =
'n—l
n—1
— a.
a{(i .
= fck =
('L = = 1,2. . .n).
1,2...n). (3-4)
(3.4)
Metode de măsurare
Metode de masurare şl analiză a timpului
şi analiza timpului de munca
muncă 57
diţia'Pentru rezultate concludente

Pentru a avea rezultate concludente este necesar sa se
necesar să respecte con
se. respecte con—
diţia
(n—1)a.< T.
(w—l)at< (3.5)
Cele expuse mai
Cele înainte pot fi prezentate prin următorul
mai înainte următorul ex emplu ::
exemplu
ai
az =
«2
= mz#2++ #3
a-1 — ara +
= wa#3++ x„
^4 +
:
+ cu, = 4>5
4,5;;
+ srl == 4,6
4,6;; (3.6)
a3=$4+mi+$2=473i
«3 = #4+ + x2 = 4,3 ;
a4=a31+xz+m3=4,9;
a4 = %+ «2 + «3 = 4>9 >
T
T == al + az + og
ch + a2 + a.3 + = 4,5 +
+ a4 =a-„1
+ 4,6 +
+ 4,4 + = 18,3
+ 4,9 = (3.7)
rezultă.
şi rezultă
=—lâ'ă
18,3
—4,5=l,6
w,
T~« 3
s;
= 1,6 s;
18,3
x2
502 =%'3-—4,6 =
=1,5$;
f-4'6
1,5 s;
(3.8)
18,3
m3=—1—8£-—4,3
#3 --4,3 =1,8 s;
= 1,8 sj
3
Rezultatele sînt
Rezultatele
ca,
*—5 :?
sînt concludente
18,3
—4,9
— =1,25.
4,9 = 1,2 s.
relaţia (3.5) este

concludente deoarece relatia este respectată.
evaluarea ritmului
Cronometrarea fără evaluarea
b. Cronometrarea folosită. în
ritmului este folosită activitatea
în activitatea
întreprinderii pentru multe scopuri
pentru mai multe stabilirea duratei
scopuri:: stabilirea duratei timpului ope-ope
obţinerea datelor necesare elaborării
rativ, obtinerea normelor de
elaborarii normelor verifi-
de muncă, verifi
existente şi stabilirea
muncă. existente
carea normelor de muncă stabilirea cauzelor lor
neîndeplinirii lor
cauzelor neîndeplinirii
de către
de catre unii executanţi, repartizarea
execut-anti, repartizarea corespunzătoare
corespunzătoare a sarcinilor
sarcinilor de
de muncă.
muncă
între executanti
între studierea metodelor
executanţi la lucrul în echipă, studierea metodelor de munca perfec
de muncă perfec—
ţionate, a mînuirilor vederea îmbunătăţirii procesului
minuirilor raţionalizate, în vederea procesului de
muncă, şi a celui tehnologic.
muncă
Aplicarea acestei metode
Aplicarea măsurare a timpului începe
metode de măsurare incepe cu pregătirea
observatorului asupra
asupra tehnologiei, a tipului de de producţie şi organizării
prescriptiilor tehnologice,
munca, a prescripţiilor
coreSpunzatoare a locului de muncă,
corespunzătoare metode-
tehnologice, metode
lor de lucru etc. Cronometrarea
lor Cronometrarea permite să detaliere a meto
sa se realizeze o detaliere meto—
lucrarea cît
efectuează. lucrarea
muncă. cu care se efectuează
delor de muncă cît mai complet. Defalcarea
complet. Defalcarea
pînă. la
se poate face pînă minuiri sau mişcări.
la mînuiri
Defalcm'ea operaţiei pe
Defalcarea pe elementele muncă ce o compun
elementele de muncă compun se faceface
conform structurii urmarindu-se în
structurii normei de timp, urmărindu-se in mod special evidenţie-
Procedeele de determinare a timpului de
măsurare şi determinare de muncă
munco
rea timpului de funcţionare

funcţionare a utilajelor faţă de timpul manual manual al execuexecu-_
suprapus şi nesuprapus,
tantului, suprapus nesuprapus, şi conduce la la determinarea
determinarea conţinutului
conţinutul…
fiecărui element
element şi a punctelor
punctelor lor de fixare, adică adică aa limitelor
limitelor care despart
aceste elemente între
aceste elemente între ele. Determinarea
Determinarea factorilor
factorilor care influenţează fiecare fiecare
element al
element al operaţiei cercetate este în măsură
operaţiei cercetate măsu'ă să conducă
conducă la la o norma-re
normare
corectă, la
corectă, la proiectarea unui unui conţinut cît cît mai raţional element
fiecărui element
rational al fiecărui
de muncă şi a structurii
de muncă structurii raţionale aa operaţiei
operaţiei în’ in ansamblu.
ansamblu.
În ceea ce priveşte ffixarea
în cronomelrării, pentru ca obser
ixarea momentului cronometrârii, obser-
varea să
varea să fie cît mai
fie cît mai concludentă, cronometrarca trebuie
concludenta, eronometrarea întindă de-a
trebuie să se întindă de-a
lungul întregului schimb
lungul schimb (sau schimburilor),
schimburilor), cu excepţia momentelor
excepţia momentelor
de început şi de de sfîrşit (circa 30 min) şi si să fie efectuată pe pe mai mulţi exeexe
cutanti.
cutanţi.
Alegerea executantului este o etapă importantă importantă în munca de crono crono:
deoarece aptitudinile personale,
metrare, deoarece personale, experienţa, pregătirea teoretică
experienţa., pregătirea teoretica
şi practică a executantului, capacitatea de a-şi însuşi metodele metodele de muncamuncă
influenţează nivelul
avansate, influenţează
avansate, nivelul productivităţii muncii. Se recomandă recomandă un
executant cu calificarea
executant calificarea coreSpunzătoare, realizează în mod corect
corespunzătoare, care-şi realizează corect
şi în ritm normal
în ritm normal sarcinile muncă. în
sarcinile de muncă. În etapa
etapa următoare se trece la la efec-
efec
tuarea de
tuarea observări pe fişe de cronometrare
de observări măsi 'ă'i repet-ate
cronometrare şi măsurări repetate pentru
pentru
fiecare element în
fiecare element vederea determinării
în vederea determinării duratei acestuia. acestuia. în tabelul3.1
În tabelul 3.1
prezintă fişa de
se prezintă cronomet-rare pentru prelucrarea
de cronometrare prelucra-rea la un un strung
strung universal
universal
a unor bare. bare.
În fişa
în fişa dede cronometrare,
cronometrare, în în legătură cu condiţiile de muncă, se pot pot
adăuga suplimentar informaţii privind iluminatul,
supliment-ar informaţii temperatura locului
iluminatul, temperatura
de
de muncă,
muncă, umiditatea,
umiditatea, modalităţile de aprovizionareaprovizionare cu materiale şi si scule,
modul
modul de de deservire
deservire a utilajului.
Descrierea produsului
Descrierea rezultă în
produsului rezultă în mod amănunţit
amănunţit din schiţele
schiţele produse
produse—
lor urmează aa fi
lor ce urmează fi prelucrate sau din descrieri parţiale. partiale.
În timpul
în observărilor se pot ivi situaţii
timpul observărilor situaţii de înregistrări greşite cum
înregistrări greşite
ar fi
ar convorbiri cu alt
fi : convorbiri alt muncitor, convorbire
convorbire cu maistrul în afara proble— proble
melor
melor de de serviciu,
serviciu, s-a dus la
s—a dus la bancul
bancul alăturat
alăturat dupădupă probe,
probe, a a fumat etc. Ast- Ast
fel de
fel măsurări trebuie
de măsurări trebuie eliminate
eliminate din şirul cronometric
cronometric obişnuit.
obişnuit.
Realizarea observărilor
Realizarea observati-ilor cronomelrice.
cronometrice. Timpul de executie execuţie aa unui element
element
de timp
de timp pentru
pentru aceeaşi operaţie, variază de la un un ciclu la altul în limitelimite
relativ mici, dar
relativ dar poate variavaria de de lala o întreprindere
intreprindere la alta. Se impune impune rea rea-
lizarea multor măsurări
lizarea multor măsurări pent-ru
pentru obţinerea unor valori medii care să ţină
unor valori
seama de de variaţiile inevitabile ale duratelor de timp
variatiile inevitabile cadrul procesu
timp din cadrul procesu'
de muncă
lui de
lui analizat.
muncă analizat.
Dintre factorii
Dintre factorii care pot influenta
influenţa in în mod deosebit
deosebit modificarea duratei
modificarea duratei
elementelor
elementelor de de timp, se pot enumera enumera:: mijloacele de muncă, conditiile de
muncă, condiţiile
muncă, organizarea locului
muncă, organizarea locului de muncă, care nu
de muncă, nu se pot pot reproduce
reproduce în mod mod
identic, de
identic, de lala o întreprindere la la alta
alta şi chiar în cadrul aceleiaşi întreprinderi,
si chiar
de la un
de la de timp la
ciclu de
un ciclu altul. Obiect-ul
la altul. Obiectul muncii nu are întotdeauna aceleaşi
dimensiuni
dimensiuni şi însuşiri, materiile prime prelucrate
însuşiri, materiile prelucrate nu nu se pot rea-liza per-
pot realiza per
fect
fect omogene.
omogene.
Mişcările executantului
Mişcările executantului din din cadrul
cadrul metodei
metodei de muncă nu pot fi repro-
nu pot repro
duse
duse în mod identic, la
în mod la fiecare
fiecare ciclu. Numărul măsurări realizate
Numărul de măsurări către
realizate de către
observatori
observatori este este obligatoriu să fie acelaşi în toate condiţiile. conditiile.
“Metode de măsurare
Metode de măsurare şi analiza
analiză aa timpului de munca
timpului de muncă 59
59
Executantul îşi dozează

Executantul diferit efortul
dozea-ză diferit duratei schim-
efortul de-a lungul duratei
bului de
1)111111 muncă şi ca urmare,
de muncă turna-re, durata, elementelor de timp se modifică
durata elementelor
de
de lala un ciclu la altul de-a
la. altul de—a lungul schimbului.
schimbului. Abaterile duratei elementelor
Abaterile duratei elementelor
de
de la la altul
ciclu la
la un ciclu altul sînt
sînt invers durata elementului
proporţionale cu durata
invers proporţionale elementului măsu-
măsu
rat.
“ra—t.
În realizarea înregistrărilor
în realizarea observatorul poate introduce
înregistrărilor însuşi observatorul introduce erori
atit la
tatît la înregistrare
inregistrare cîtcît şi la datelor.
notarea datelor.
la. notarea
Tabelul Model de
Tabelul 3.1. Model eronomctrarc
iişă de eronomelrare
de fişă
Înlrfpn'ndefea de piese
întreprinderea piese strungul universal a
Operaţia: prelucrarea la strungul
Operatia:
schimb
de schimb Fişa de observare pieselor din bani
pieselor din bară
Secţia: A
Secţia: .
nr. 11 lucrării: IV
incadrare a lucrării:
Categoria de încadrare IV
Atelierul: 12
Atelierul: Cronometrarc
Cronometrare Categorla de incadrare
Categoria încadrare a muncitorului:
muncitorului: IV
Schimbul: I
Schimbul:
Scopul observării: elaborarea

Scopul observării: elaborarea de normative de timp
de normative
Numele muncitorului:
Numele muncitorului; R.C.,
H.G., marca 13821382
Meseria. specialitatea
Meseria, funcţia:: strungar
specialitatea sau funcţia universal
strungar universal
\'irsta:: 26
Vîrsta ani
26 ani
Vechimea în
Vechimea in meserie. funcţie:: 66 ani
meserie, specialitate sau funcţie ani
Indicele de
Indicele normelor. în
de îndeplinire a normelor, in %%::
—- media pe
— ultimele 33 luni,
pe ultimele luni. 104%
104%
—
— înin timpul observării, 102%
observării, 102%
Calitatea lucrării
•Calitatoa lucrării executate bună
executate: : bună Maistru A.M.
Maistru A.M.
U t i i aj u
Utilajul ! Scule şi dispozitive
Scule
Denumirea:: strung universal

Denumirea universal Cuţite de
Cutite strunjit
de strunjit
Nr. inventar: 8432
Nr. inventar: 8432 .Macara de 2t
.Macara de 2t
Caracteristici:
Caracteristici: Banc de
Banc lucru
de lucru
Elemente de
Elemente deservire :|a
organizare şi deservire
de organizare
Pr0du5u
Produsul 1
locului de muncă
locului muncă
Denumirea: : piese
Denumirea schimb
de schimb
piese de
Dimensiuni:
Dimensiuni : lg.barei L L== 2000
2000 mm Materialele
Materialele sînt aduse la
sint aduse la locul muncă
de muncă
locul de
diametrul
diametrul barei, = 40 mm,
barei. dd = mm. lg.de
ig.de
scoatere a barei
scoatere barei /=200mm, material OL
l=200mm, material OL 50
50
Conţinutul operaţiei
Conţinutul operatiei Schiţa de prelucrare aa produsului
de prelucrare produsului
Introducerea axul maşinii,

Introducerea în axul maşinii. aşezarea
aşezarea
opritorului, fixarea
opritorului. barei. pornirea
fixarea barei, opri-
pornirea şi opri
siăbirea barei,
maşinii, siăbirea
rea maşinii, barei. punerea
punerea lala
loc a piesei tăiate,
loc controlul
tăiale. controlul
inceputul
începutul Sflrşitul
Sflrşitul Durata
Durata Semnătura observato
_
|
Nr. şirului
Nr. şirului observărll
observării observării
observării observării
observării Semnătlţrjutiabsenato-
rului
(ora) (ora)
(ora) (min)
(inin)
11 6.00
6,00 6 h 14 min
14 min 14
14
2
2 10,00
10,00 10
10 h min
h 13 min 13
13
60
60 măsurare şi determinare
Procedeele de măsurare u timpului
determinare a de muncă
timpului de munca
Tabelul 3.1.
Tabelul Model de
3.1. Model de
Nr. şirului:
şirului: Nr. obser-
obser-A
,
1 2 3 4 5 6 7 8
Nr.
ml
crt. Elementele operaţiei
Durata obser-
Durata
1 Deplasarea barei
barei pînă
pină la i_c O'”
la O00 454
454 1012
IO12 15“
1536 20"
2037 26”
26« 31”
3152 362
3634
opritor :„ 20
to 21 19 20 41
41 20 21 20
Î
Prinderea barei
2 Prinderea in maudri-
barei în mândri U (& 02“
O20 515 1031
IO31 1555
155S 91”
2118 2702
27°'-' 32“'
3213 35“
3654
nă extensibilă!1 to
nd cu bucşă extensibilă „;
18 19 20 17 16 18
18 18 37
3 Comanda maşinii
Comanda maşinii r„
te 0"
O38 5“
534 1051
IO51 1615
1612 21“
2131 272”
2720 321“
323i
_î'l'nl
3731
!„
to 10 9 8S 10 9 10 9 9
4 Prelucrarea mecanică a ba

Prelucrarea mecanică ba- le O“
048 :“)“:|
5« 1Q59
1059 1622
1622 2143
2l43 32“
2730 3240 374°
3/4"
te
rei prin
rei nşchiefe
Prin aşchiere T;
to 205
205 210
210 222 245 270
245 270 220 205 180
__
5 Oprirea maşinii 422 9“
933 14“ 2005 26“ 31… 3605 4404“
O40
''
fi:
te 14« 2005 2613 3110
!.;
to 66 15
15 6
6 5 6e 17
17 5 66
6& Desprinderea barei
barei
ic
te 4"
428 94s
945 14“
1447 2201“
O10 26“
2619 3137 3610
3127 36J0 40“
4 O46
&to 5 44 6
6 5 44 5 e6
.
4
4
7 barei
Deplasarea barei _L6
te 4“
433 952 H“
1453 2015
2016 26“
2623 3132 36”
3G18 4405“
O50
:„
to 21 20 42
42 22
22 19 20 18 41
Observaţii:
Observaţii: fc reprezintă
/c timpul curent
reprezintă timpul consumat; l0
curent consumat; („ — durata măsurat.
elementului măsurat,
durata elementului
timpul observat;
timpul t0=tci—tci —i* iiiind
observat: la=lc|—leţ_1. elementul operaţiei
i fiind elementul ;“) corespunzător
operatiei ;*)
rămase în
măsură:-ilor rămase
măsurărilor în şir după eliminarea
eliminarea celor valorile culese
greşite; valorile
celor greşite; culese
cu cifre
cu aldine (îngroşate)
eifre aldine indică măsurători necorespunzătoare;
(îngroşate) indică necorespunzătoare;
Numărul de
Numărul de înregistrări se determină teo-
aplicarea teo
determină ţinînd seama de aplicarea
riei probabilităţilor
riei atît prin metode
probabilităţilor atît metode de calcul analitic cît şi prin metode
metode
de calcul
de Numărul de observări
calcul grafic. Numărul observări va- durata
depinde în general de durata
va depinde
elementelor de
elementelor de timp şi de intervalul de variaţie
de intervalul varia-ţie al timpului
timpului măsurat.
metodă de calcul a numărului
O primă metodă numărului de observri foloseşte expresia
expresia
D2 D2
N = 18 000 — ,, unde
unde ::
2? =
ES2 (3-9)
(3.9)
N
N numărul de
este numărul măsurări necesare;
de măsurări necesare;
D
D — diferenţa dintre valoarea
diferenţa dintre valoarea maximă
maximă şi minimă primelor 10 obser-
minimă a primelor obser
vări din
vări din şirul cronometric; înainte
înainte de începerea
începerea prelucrării
prelucrării
execută o5 sau 10 măsurări
datelor, se execută preliminare:: 5 măsurări
măsurări preliminare măsurări
Metode de
Metode măsurare şi analiza
de măsurare a timpului
analiză a de munca
“şi: dc eronomelrare
Uşă de cronometrare
vlrii
vării ,
Concluzii:
Total dfî'jgigţţţîţ
Coeficientul
o9 10 11 12 13 14 .40
15...49
15 50
50 ' 51 5331) de
timp") stabilitate
Durata
Durata Factori dc
de
medie
Numarul
Numărul I:: “numii
In i.… influentă
măsură !al| Till-î?i .
admi-
viril
vării mirc?—
rilor mâsu-
misu: sibil
rămase răriî
fa…
41al 51“ 5631

4008 51”
4131 4608 5531 62” se” 7100___
02“ 6631 71°°....240H
249” 254“258“
25414 25849 777
777 Masa
Masa
18 40 20 40'
20 22
22 20 19 18
20 ....20
18 ....20 21 — 37
37 "4 "5
1,4 1,5 21 Diametrul
Diametrul
Lungimea
Lungimea
4J49
41“ 40“ 5200 5653
4G48 520S 62” 6710
56“ 6233 71=7....250u 25436
0710 7127....250” — 564 1.4 1.5 18
'
13 43“...13 10 36 "
rt
19 18 18 17 19 18 43 ...18 19 -— 36
42°s 4706 5224 5710

4208 47°« 6252
57” 62 7210....2-033
62 6728 7210 2545!
25033 25454 _. 270
270 1.5 1.5
"
“16“
10 6
6 77 11 8s 9 7....3
7... .8 9 — 30
30 9
5711 63°°
4218 4712 5231 57*1 67 37 72"....2504l
sau" 0731 255°=
7217 ___ 25041 25503 — 8400 1,5
1.5 15
1.5 210
210
200 210
200 210 190
240 210 200 130
190 200 200....180
180 200___ 180 105
195 — 40
40 "
45" 5112 5001

4538 5601 00al
6031 6620 037 775"....25341
66" 770” 5 37... .25341 258”
25818 — 162 1,1
1.1 1.5 56 „
626
t»
6e 5
5 6 26 6 76
7 6 ....s
___ 6 7 — 27
27
4544 5117 55“

454451“ 6067 666"
56°* 0051 044 75"
628 770“ ....25346
7543 ----- 258“
2534B 25S25 — 144 1,3
1.3 1,5
1.5 4,3
4.8 „
_44 5 4 5 5 4 5
5___ 55 4 — 30
30
am 56”
4548 51” 1 02 6sau
5010 601»: 70“ 7548....253H
6 3i 70*8 258"
7548... . 25361 2582# — 756
756 1.4 115
1.5 21 „
20 24 21 71
20 71 20 20 21 20.…21
20....21 20
20 — 35
36
TOTAL
TOTAL 289.8i=
289,8 mln
s = 4,83 mln
Total"
Total** 79.8 :s =
79,8 mln
= 1,33 mln
** Fără timpul pentru prelucrarea
"" prelucrarea mecanică piesei.
mecanică a piesei.
mari de 2 minute
pentru cicluri mai mari
pentru măsură-ri pentru
minute şi 10 măsurări
minute::
cicluri mai mici de 2 minute
S
S — suma valorilor primelor
suma valorilor observări.
primelor 5 sau 10 observări.
Se adopt-ă, după. calcularea
adoptă, după calcularea valorilor N pentru fiecare
valorilor N fiecare element de muncă
element de muncă.
număr de
mare număr
din ciclu, cel mai mare măsurări.
de măsurări.
Aplicaţie:. În
Aplicaţie. efectuării a 10 măsurări
urma efectuării
în urma măsurări pentru un studiat s-au obţinut
ciclu studiat
un ciclu pen-
obţinut pen
tru un
tru un anumit element următoarele
anumit element valori de
următoarele valori de timp in secunde:
timp In 15. 17.2
secunde: 15, 19.4 20. 30, 21,6,
17,2 19,4 21.6.
28.2. 23,
28,2, 27.9.
23. 27,9, 25,1.
25,1.
diferenţa dintre
calculează diferenţa
Se calculează valoarea minimă
dintre valoarea minimă şi maximă::
şl maximă
D—
D = I.,-az
ximaz _ :
30—15
Iţmln — 30
ximin
:
15 — 15 S,
5. (3-10)
(3.10)
maximă a:: duratei

valoarea maximă
fiind valoarea
:…“ fiind
ximaz elementelor şirului
duratei elementelor iar
şirului iar
ximin
:::…… — valoarea minimă
valoarea minimă a:) duratei elementelor şirului.
duratei elementelor
62
Procedeele de
procedeele de măsurare
măsurare şi determinare
determinai a timpului de
o timpului de muncă
A p I', c '… (1 rea

l ţi :: (3 15s
r e zu llă N
N= 18 000 ——15- =
= 18 225
. 9) rezultă
___—_
Aplicind relaţia (3.9)
.
227,43
227,-12 = 18
18 000 =__ 78,32 ::
78 , 32 «
78 măsurări.
78 măsurări. 51.710.76
51.710,76
Se vor
vor face face deci
dec! 78 de măsurări.
Se măsurări.
Pentru aceeaşi
Pentru aceeaşi operaţie,
operaţie. la la un
un al
8. 8,
B. 8,
6. 9. 7, 7,
S, 9. 7. 11, 9. 7,. 8.
doilea element,
al doilea element, s-au realizat următoarele
s-au realizat următoarele măsurării
măsurări I
8.
Aplicind
Aplicind aceleaşi calcule rezultă
aceleaşi calcule rezultă că
că pentru cel de
de al doilea element, sînt
5:
18 000— = 18 25
pentru cel al doilea sint necesare
necesare N'N' —=
1800V 000—
803 = ,8° ^5
6400
= 7° oo =- 70 măsurări.
0 aa doua
O doua metodă
metodă dede calcul
calcul aa numărului
numărului de de observări are în vedere media aritmetică
aa fiecărui
fiecărui element
element x:: şi
şi raportul observări element
pentru fiecare are in vedere media aritmetică
raportul D/x
DIE calculat
calculat pentru fiecare element
de muncă.
in funcţie
în functie de
de valoarea maximă
maximă a raportului DIE se alege din
a raportului D/x se alege de muncă.
tabelul 3.2. numărul
corespunzător de de măsurări
măsurări ce trebuie
trebuie să din tabelul 3.2. numărul
corespunzător să le
le realizeze
realizeze observatorul.
observatorul.
Tubeiul 3.2 Stabilirea
Tabelul Stabilirea numărului măsurări ce
numărului de măsurări ce urmează
urmează aa fi realizate prin
corespunzător valorii
corespunzător valorii raportului
fi realizate cronometrare.
prin cronometrare,
raporlului D/x
DI::
Numărul
Numărul de Numărul de
Numărul
măsurări
măsurări măsurări Numărul de
Numărul Numărul
Numărul de
masurari
___——
preliminare
preliminare preliminare
prelimi nare măsurări măsurări
D D preliminare
preliminare preliminare
T!
-_— 5S l
10 "I— D '
D
5 10 |
x:
Numărul total
:x 10
x 55 | …
10 __—
:
x s5 10
Numărul total Numărul total
Numărul
de măsurări
de masurari | de măsurări Număr total
Număr total Numărul
de masurii-i do măsurări
de masurari tot;!
Numărul total
de măsurări
de n::ăsul'ăr| i
0.10
0,10 33 22 0.34
0,34 34
34 20
|
0.58
■
20 0,58 100
0,12
0,12 4 22 0.36
0,36 38
38 22
100 57
57 0,82
0,82 199
199 113
113
0.14
0,14 66 33
22 0.60
0,60 107
107 51
61 0,84 209
0.33
0.38 43
43 24
24 0.62
0,62 114
209 119
119
0.16
0,16 8 44 0.40
0.40 47
47 27
27
114 65
65 0,86
0,86 218
218 120
125
0,18
0,18 10 0,64 121
121 59
69 0.88 229 131
10 6 0.42
0,42 52
52 30
30 0,06
0,66 129
0,88 229 131
0,20
0,20 12
12 77 0.44 57
129 74
74 0.00
0,90 239
239 138
138
0,44 57 33
33 0.68
0,68 137 73
0,22
0,22 14
14 88 0,46
0,46 63
63 36
137 78 0,92
0,92 250
250 143
143
0,24 17
36 0.70
0,70 145
145 83
83 0.94 261 149
0,24 17 10
10 0.48
0,48 63
68 39 0,94 261 149
0,26
0,26 20 11
39 0.72
0,72 153
153 88 0.90 273 156
20 11 0,50
0,50 74
74 42
42 0,74
0,74 162
0,96 273 156
0,28
0,28 23
23 13
13 0,52
0,52 80
80 46
162 93 0,98
0,98 284
284 152
162
0,30 I 27
46 0.76
0,76 171 98 1,00 159
0,30 27 I 1515 II 0,54
0,54 I 86
86 | 49
49
98 1,00 296
296 169
0.32 | 30 0.78
0,78 180
180 103
0,32 30 | 1717 || 0,56
0,56 [ 9393 | 53
53
103
0,80 190
190 108
Media
Media aritmetică se determină
aritmetică determină cu
cu relaţia
|
relatia
x
:? =
=^
n
11
&, (3.11)
(3.11)
:; fiind valoarea
x< fiind valoarea i1 din
Se calculează
din şirul
şirul cronometrlc realizat.
cronometric realizat.
Se calculează raportul
raportul D/x
DI:: pentru
pentru cele
cele două
in exemplul
exemplul precedent. două elemente
elemente de
de timp
timp care
care au fost
fost prezentate
In preceden . prezentate
£i—22.74“'°'e'_s_"'
D
x
—
15
15
22,74
= 0,6596;
D!
D' 5
0 6'96 ---- = T = 0,62.
0 69
Din tabelul
Din tabelul 3.2.
3.2. se
se stabileşte
stabileşte in funcţie
funcţie de
de numărul
tul DIE cel mai mare. numărul de
de măsurări
măsurări preliminare
preliminare (10) şi rapor-
rapor-
tul D/x cel mai care este
mare, care este numărul
numărul de
de măsurări
măsurări
cutant: iVj
cutant: N! = = 76
76:: N2 == 65. ce urmează a fi
ce urmează fi realizat
realizat. de către exe-
exe-
Avînd stabilit
Avînd stabilit numărul
numărul de măsurări
măsurări necesare, se poate trece la rea
lizarea de
lizarea de către
către observator aa şirului necesare, se
şirului cronometric complet care lapoate
poate trece rea-
cuprinde observările preliminare.
şi observările cronometric complet care poate
cuprinde şi
folosi fiŞa
preliminare. Pentru
Pentru realizarea
realizarea observărilor se va
observărilor se va:
folosi fişa cronometrică.
cronometrică prezentată
prezentată. anterior.
anterior. Pe
Pe această fişă observatorul
această fişă. observatorul
Metode de
Metode de măsurare analiză aa timpului
măsurare şi analiza timpului de muncă
de muncă 63
63
are obligaţia să
are evidenţieze eventualele
să evidenţieze eventualele abateri normale
condiţiile normale
abateri faţă de condiţiile
fie din vina
fie din lui fie
vina lui fie din vina executantului, pentru observările necores
pentru ca observările necores—
punzătoare să să poată fi eliminate.
eliminate. De altfel,
altfel, pe efectuării măsură-
pe parcursul efectuării măsură
observatorul poate decide reducerea numărului
rilor, observatorul cronometrări în
numărului de cronometrări în
cazul
cazul înîn care abaterile sînt foarte
abaterile sînt foarte mici de-a
de-a lungul cronometric.
şirului cronometric.
lungul şirului
Numărul de cronometrări
Numărul cronometrări nu poate scădea însă
poate scădea însă sub 20 pentru procesele
manual-mecanice şi sub
manual-mecanice manuale.
sub 30 pentru cele manuale.
Prelucrarea datelor
Prelucrarea datelor şirului cronometric
cronometric pentru acelaşi element element al al
de producţie se poate referi la
procesului de
procesului schimb sau la
la un singur schimb la întreaga
cronometrată. Evident, calitatea
perioadă cronometrată. măsurătorilor va
calitatea măsurătorilor va depinde
depinde
numărul de
de numărul
de observări şi se reflectă
de observări dintre valoarea
reflectă în diferenţa dintre maximă
valoarea maximă
şi minimă denumită şi cîmpul
cronometric denumită
minimă a şirului cronometric cimpul de toleranţă djs-
toleranţă sau dis
valorilor şi se exprimă
persia valorilor exprimă prin coeficientul cs stabilitate al
c, de stabilitate al şirului:
şirului :
c., .
„
a:
= —”“—.
maz
(3.12)
(3.12)
wi mln
min
Ideal ar fi
Ideal fi ca acest coeficient să
acest coeficient fie egal cu 1, sau cît
să fie cit mai aproape
aproape de 1,1,
cronometric să
pentru ca şirul cronometric considerat stabil, dar, întrucît
să fie considerat întrucît în realitate
este mai mare decît
este mai realizarea condiţiei
decit 1, se urmăreşte realizarea
c,< c…
cs< unde
cea, unde (3.13)
(3.13)
este coeficientul
ct este
0, coeficientul de stabilitate admisibil, care se stabileşte în funcţie
de stabilitate funcţie
de caracterul muncii
de caracterul muncii şi de tipul producţiei,
producţiei, pentru operaţia măsurată.
Tabelul 3.3. Coeficientul
Tabelul stabilitate admisibil
Coeficientul de stabilitate caracterul muncii
in funcţie de caracterul
admisibil in muncii şi de tipul
tipul
producţiei
producţiei
Coeficientul de stabilitate
Coeficientul de admisibil al şirului cronometric (cga),
stabilitate admisibil (cm),
pentru o producţia de:
pentru de:
Caracterul muncii
Caracterul muncii
Masă sau
Masă sau. serie . .. . Serie mică sau
Serie
mare Serie mulomc
mijlocie unicate
Manual —
Manual mecanic
-— mecanic 1,2
1.2 '
1,3
1.3 1,4
1,4
Ma n 11 al
Manual 1,3
1.3 1,4
1.4 1,5
1.5
În
în cazul în care relaţia (3.13) exclude din şir
(3.13) nu este respectată se pot exclude
multe dintre
una sau mai multe dintre valorile extreme ale
valorile extreme acestuia (maximă,
ale acestuia minimă
(maximă, minimă
anume cele care au un grad mai
sau ambele) şi anume mai mic
mic de repetare, astfel ca
să fie simetrică
valorilor şirului să
histograma de distribuţie a valorilor simetrică şi nu alungită
spre valoarea maximă
Spre valoarea maximă sau minimă.
minimă. Şirurile cronometrice cu două maxime
Sil-urile cronometrice maxime
histogramei dovedesc o calitate
ale histogramei necorespunzătoare a şirului.
calitate necorespunzătoare
La eliminarea valorilor extreme
eliminarea valorilor extreme se vor prefera cele care au un grad
prefera cele
repetabilitate şi se va avea în vedere
mai mic de repetabilitate numărul valorilor
vedere ca numărul valorilor eli
eli-
depăşescă 1/3 din numărul
minate să nu depăşescă valorilor iniţiale.
numărul valorilor iniţiale.
:
i
64
€4 Procedeele de
Procedeele de măsurare determinare a timpului
de muncă
eliminarea a mai mult

După eliminarea mult de 1/3 din numărul valori din
numarul de -valori din şir, se
impune o nouă
impune nouă. măsurare, intrucit prima
măsura-re, întrucît prima măsurătoare dovedit aa fi
măsurătoare s-a dovedit fi
necorespunzătoare.
necorespunzătoare.
Eliminarea valorilor
Eliminarea valorilor din şir se poate face la la întîmplare
intimplare prin apreci-
apreci
ere, dar se poate face şi pe
ere, pe bază plecind de la
baza de calcule plecînd medie
Valoarea- medie
la valoarea
eronometric şi ţinînd seama de coeficientul de
initiala aa şirului cronometric
iniţială stabilitate
de stabilitate
admisibil pe trebuie să-l
pe care trebuie stabilesc, de asemenea,
sa—l realizeze şirul. Se stabilesc, asemenea,
abatere maximă
coeficienţii de abatere maximă, (a?nax) minima (xmin)
(mm,) şi minimă faţă de valoarea
(mmm) faţă valoarea
medie iniţială
medie cronometric. Cu ajutorul acestor
iniţială, a şirului cronometric. acestor coeficienţi
coeficienţi se pot
stabili limitele
stabili limitele minime
minime (a?Jmfn) maxime (x'imax)
(ai……) şi maxime cronometric ame
(w', ,…) ale şirului cronometric ame-
liorat, limitele eîmpului
adica limitele
liorat, adică cîmpului de toleranţa cronometric
toleranţă care permit ca şirul cronometric
astfel ameliorat
astfel ameliorat să sa se încadreze
încadreze înîn coeficientul de stabilitate
stabilit-ate admisibil,
admisibil,
adică
adică :
I
a: max
X
cu =—,—”i'îî ,,
0,a unde
unde (3.14)
x’
w min
mln
x'…„j: 53- ar…,

x' max =X-X max min =
m',…
şi x' — „fă-wm“.
x* *8min• (3.15)
Înlocuind în
înlocuind în relaţia (3.14) rezulta::
(3.14) mărimile (3.15) rezultă
: ă-wmmax
X-X.
cm = ~~Z_
Csa
m'wmin
x
a„
* Xmin
=
mmn:
*8max
mmm
Xmin
_ (3.15'). )
(315
Întrucît histograma de distribuţie

întrucît se urmăreşte ca histograma valorilor şirului
distributie aa valorilor
eronometric să
cronometric sa reprezinte o distribuţie normală
normala a a elementului
elementului observat şi
observat ŞI
Întrucît valoarea medie se determină
intrucit. valoarea valorilor din
determină cu media aritmetică aa valorilor din
atunci
şir, atunci
+ mmm:
'Tmnz +
Xmax 2-
xmin — 2. (3.16)
Rezolvind sistemul de
Rezolvînd sistemul de două- deter-
două ecuaţii (3.15') şi (3.16) se vor putea deter
mina valorile
mina valorile xar…, şi xmin
max Şl ar…… •:
— i'“— ;
2c,„
x…: =
Xmax (3.17)
11+Gw
+o«
29
a…
xmin — = ___“— . (3.18)
1+an
l+C«o
Plecind de
Plecînd la aceste
de la valori se pot determina
aceste valori determina elementele minime
minime şi
maxime ale şirului
maxime ameliorat::
şirului ameliorat
(L"
x' muz =((?
max
_
_“20
1+c„
) (3.19)
(3.19)
2
w'……=.i:
x9 min — X ' (3.20)
(3.20)
1+c…
Metode de
Metode de măsurare
măsurare şi analiza timpului de
analiză aa timpului muncă
de munca 65
G5
Valorile cuprinse între x'

cuprinse între of,…
mirt si £,…
şi x' trebuie .să
vi ax nu trebuie 2'3
să fie mai mici de 2/3
din valorile
valorile iniţiale ale şirului cronometric,
iniţiale ale cronomet-ric, pentru ca acesta acesta să
să fie conclu
conclu-
trebuiască a fi refăcut.
dent şi să nu mai trebuiască
dent refăcut.
În continuare,
în continuare, prelucrarea
prelucrarea rezultatelor
rezultatelor observate constă
observate constă în determi
determi-
narea valorii medii a fiecărei măsurări
narea valorii diferitele elemente
măsu 'ări pentru diferitele elemente aleale ope
ope-
raţiei. Se determină deci media
raţiei. aritmetică a tuturor
media aritmetică tuturor măsu “ărilor şirului
măsurărilor
cronometric ameliorat:
cronometric ameliorat:
_" Ea“,
Zx'i
x' = (3.21)
an',
x'i
:rZ- fiind valorile
fiind rulorile şirului cronometric ameliorat iar
eronometrie ameliorat iar
'n'
n’ numărul de măsurători
— numărul 'ămase în
măsurători rămase în şirul cronometric ameliorat.
cronometric ameliorat.
Aplicatie. La efectuarea unei
Aplicaţie. determinarea timpului
cronometrări pentru determinarea
unei cronometrări ajutător pen
timpului ajutător pen-
tru prinderea
tru pieselor la un
prinderea şi scoaterea pieselor universal cu
strung universal
un strung eu prelucrare din (lin bară pentru lungimi
bară pentru lungimi
(le bară de piuă
de pina la 22000 diametrul de
000 mm şi diametrul (le 60 mm, la la o lungime
lungime de de scoatere
scoatere a barei
barei de de
250 mm, mm. ar ar putea cronometric format
rezulta un şir cronometric
putea rezulta din următoarele
format din următoarele 78 78 de valori : 20,9
de valori: 20.1 ;
20.9 ;: 20,1
17:
17; 23.9:23.9; 1G,3 16,3:; 21; 22; 23,1;
21; 22; 14.2: 20,2;
23,1; 14,2: 29.7; 21,
20.2; 29,7; 23.5; 25,3;
21, 23,5; 20.7; 21,2;
25.3; 20,7; 21.2; 22,5; 23.8'
22.5; 23.8;
25. r:: : 20,4
25,6: 20.4 :: 2121:; 25,1 27.2: 21.6; 22,4;
21.9; 27,2:
25.1;; 21,9; 29.3; 21,6;
22,11; 29,3; 15,9; 21,6;2sl.2;
21.6; 15.9; 21,6; 24,2; 30; 18.8; 21,5;
30; 18.8; la 1.
24.3: 20,5;
24.3; 20,5; 18,10: 24,4; 21.8; 32,2;
24,4; 21,7; 31,2; 21,8; 22.3; 15.5;
32.2: 22,3; 22.7: 18,8;
15,5; 22,7; 18.8; 18,6;
18.13; 21,4; 2.
21.11; 22,9;
IO U\OUI
123.1; 23,1;16.6: 18,3:

23.1; 23.1:16.6: 18.3: 18.9; 20.3; 22,322.3;; 16,7; 17,2; 24,4;
16,7; 17,2; 20.6; 19,1;
i).-lul; 20,6; 19.1; 18.8: 22.7; 22.5;
18,8; 22,7; IO2.
20.8; 22,4; 22.1; 22.9; 16,5;
20.8; 21.3; 21,2;
16.5: 21,3; 20.5; 19.3;
21.2; 20,5; 19.0: 19.2;
19,3; 19,0; 19.2: 18.9; 22.1; 22,5.
18,9; 22,1; 22.5.
39 9
32.2
Coeficientul stabilitate al
Coeficientul de stabililate acestui şir
al acestui este ca =
şir estec5 — X= 2,2676.
2.2576.
14.2
Deoarece coeficientul
Deoarece coeficientul respectiv este mai mare decit
respectiv este decit cel cel admisibil, trebuie eliminate
admisibil. trebuie eliminate
valorile carecare depăşesc
depăşesc pe pe cele limită admisibile. Valorile limită
admisibile. Valorile limită ale stabilit se deter-
şirului stabilit
ale şirului deter
mină astfel
mină astfel ::
="'—'
5x =
:
n
I'ma: = x.'t'a
x'mar
2-1“;
S.T*
2031:
2Cfa
1+ CSa
1+ e….
=
_
16724
1672,4
78
78
= 21,5-
= 21,5'
= 21,44 x
=
24.3
2-1,3
1+1,3
1+1,3
21.5;
% 21,5;
= 24,295
= 24.293_ X 24.3;
% 24,3;
22 2
nu'…-,.
.t = î- 1 +
' nlin = X‘ = 21,5-
= 21.5-——— = 18,6835
= 18385 X =1s.7.
18.7.
1+ CSa
(“sa 11 + 1.3
+ 1,3
Pentru prelucrarea
Pentru barelor pe
prelucrarea barelor universal. s-a
pe strungul universal, considerat că
s-a considerat că activitatea este
activitatea este
manual-mecanică pentru
manual-mccanicâ pentru productia
producţia de serie serie mijlocie.
mijlocie.
lîliminind valorile
Lliminind valorile din afara intervalului
din afara intervalului x' x' vi…”
ax şi :t",…r„.
Şl x' rezultă că
mtn> rezultă urmează a fifi luate
că urmează luate in
iu
considerare la calculul
considerare şirului numai
mediei şirului
calculul mediei observările: 20,9
numai observările; 20.1 ;;23.9
20.9 ;; 20.1 23,9 ; 21,0
: 23.1 ;;20.2;
22,0 ; 23,1
21.0 ; 22,0 20,2
21.0; 23,5;
21,0; 23.5; 20.7; 21,2; 22,5; 23,2; 20,4; 21.0; 21,9;
EU.-l; 21.0; 21.9; 21,6;
21.6; 22,4: 21,6; 15,9;
22.11; 21,6; 15,9; 21,6;
21.6; 24,2
24.2;
21.7 ;; 21,8
18.8 ;; 21,5 ;; 24,3 ; 20,5 ; 21,7
; : 22,3 ;; 22.7;
21.8 ;; 22.3 18.8:; 21,4
22.7 ; 18,8 21.4:; 22,9 2' 1:23.1;18.9;20.3;22.3;
22.9 ;: 23,4 ; 23,1; 18,9 ; 20.3 ; 22.3
20.6: 19.1; 18,8;
20,6; 22,7; 22,5;
18.8; 22,7; 20.8; 22,4;
22.5; 20,8; 22.9: 21.3;
22,1 ; 22,9;
22.41; 22,1; 21.3; 21.2; 20,5; 19,3;
21.2; 20,5; 19,3; 19,0;
19,0; 19.2;
19.2
18.9;; 22,1
18.9 22.1;; 22,5.
22.5.
: “83.0
Er}
S.rî 1183.0
.\lcdla
.Media şirului ameliorat va
şirului ameliorat \'a fili x' = I' „'
n' 56
56
= 21,1250.
Determinarea dispersiei
Determinarea admisibile (a clmpului
dispersiei admisibile cîmpului de tolerantă) se poate
de toleranţă) face şi printr-o
poate face printr-o
altă metodă
altă metodă care bazează pe calculul
care se bazează calculul abaterii mediei pătratice.
ahalerii mediei pătratice.
5 -
— c. !SSI
('. 1851
66 Procedeele de
Procedeele măsurare şi determinare a
de mosurare timpului de muncă
a timpului munca
Abaterea medie
Abaterea medie pătratică
pătratică a şirului (6) se determină
determină cu ajutorul
ajutorul relaţiei
Considerind
^ Cousiderind abaterea medie
mediepătratieă
pătratică ca
a=
ivw,
°= ±y n
element al
E(X*-X)a
11
(3-22)
(3.22)
al şirului __cronometric.
al şirului cronometric, se ca element determinării cimpului
al determinării cîmpului de toleranţă
tolerantă
calculează valoarea
se calculează
= *:T: +o
:, min = I _'°"
x' min
. = x - a. x'…z =
valoarea maximă *'*„ + 6 şi valoarea minima
valoarea minimă
Abaterea medie
Abaterea medie pătratică
pătratică rezultă înlocuind
inlocuind datele din tabelul 3.4:
G=f
G—_
910.82
910,S2
Cîmpul
7g
78
Cimpul de
—- VII—67-
=1/11,67
.
de toleranţă
_34, .
=3,4.
—
tolerantă în
in acest caz rezultă:
rezultă :
I'ma:
x' max = 21,5 + 3,40 = 24.9 5; aim…
= 21.5 -— 3.4 = 18,15.
Rezultă că din ?irUÎ
acest iêfUltVVin şirul de raannainte
mai inainte vor
vor "trebui eliminate1
trebui eliminate valorile
acestui interval.
interval. Vom obţine valorile care se găsesc în
!
… afara
acestui obtine . acest . un
in acest fel un şir asemănător
asemănător cu cel stabilit
stabilit prin metoda prece-
dentă iar valoarea medic
dentă iar medie aa şirului
şirului ameliorat
ameliorat va fi aproximativ aceeaşi. prece-
aceeaşi.
Tabelul 3.1. aliate—rii mediei pătraticc
Calculul abaterii pătraliee
*: =:
xi : “"—=”
*i-x (zl-“FF)= »
" fi
xi :!:—5
Xi-X (Tt—5)“
(Xi-Z)2 ii 3!
xi (fi—i') (2,4)-
1 20,9 —0,0
-0,6 0,30 28
22 20,1 —1,4
-1,4
0,36
1,90
1,96
28
29
29
21,0
21,6 + 0,1
+ 0.1 0.01
0,01 55 22,3 —
- 0.8
0,S 0.04
0,64
3
15,9 5.0 31,36
— 5,6
- 31,30 50
56 10,7
16,7 —
- 4,8 23.04
23,04
3 17,0
17,0 —4,5
-4,5 20,25 30
30 21,0
21,6 - 0,1
—
23,9 0,01
0,01 57 17,2 —
- 4.3
4,3 18.49
18,49
4 23,9 +2,4
+2,4 5,70
5,76 31 24,2 + 2.7 7,29
5 10,3
16,3 —5,2 27.04 32
+ 2,7 7,29 58 2.1.4
24,4 +
+ 2,9
2,9 8.41
8,41
60 21,0
21,0
-5,2
—0,5
-0,5
27,04
0,25
32
33
30,0
30,0 + 8,5
+ 8.5 70,56
70,50 59
59 20,0
20,6 —
- 0,9 0.91
0,81
33 18,8 — 2,3
- 2,3 7,29
7,29 00
60 19,1 — 5,16
5,76
7
7 22,0
22,0 +0,5 0,25 34 - 2,4
8 23,1
+0,5
+1,0
+ 1,6 2,50
34
35
24,3
24,3 + 2,8 7,84
+ 7,84 01
61 18,8 —
- 2.7
2,7 7.29
7,29
2,56 35 20,5
20,5 1.0
99 14,2 —7,3
-7,3 53.29
53,29 30
36 18,1
—- 1,0
-
— 3,4
1,00 02
62 22,7
22.7 +
+ 1.2
1,2 1.4-1
1,44
10 20,2
- 11,50
11,56 03
63 22.5
22,5 +
+ 1.0
1,0 1.00
1,00
10 20,2 —1,3 1,09 37
11 29,7
-1.3
+8,2
1,69 37
38
24.4
24,4 + 2.9
+ 2,9 8,41 04
64 20,8
20.8 —
- 0,7
0,7 0,49
12
12 21,0
21,0
+ 8,2
—0,5
67,2
0,25
38
39
21,7 + 0,2
+ 0.2 0,04 05
65 22,4 +
+ 0,9
0,9 0.81
0,81
13 23,5
23,5
-0,5
+2,5
+2,5
39
40
31,2
31,2 +
+ 9,7 94,9 00
66 22,1 +
+ 0,0
0,6 0,36
0,36
14 25,3
6,25 40 21,8 + 0,3 0,09
+ 07
67 22,9 + 1.4 1,90
1,96
14 25,3 +3,8
+3,8 14,44 41 32,2
32,2 +10,7 114,49
+ 10,7 114,49 08
+ 1,4
15
15 20,7
20,7 —0,8
68 10,5
16,5 -
-— 5,0 25.00
25,00
10
-0,8 0,041
0,64 42
42 223
22.3 + 0.8
+ 0,8 0,04
0,64 09
69 21,3 — 0.04
0,04
16 21,2
21,2 —0,3
-0,3 0,9 43
43 15,5 —
- 6,0 30,00 70
- 0,2
17 22,5
22,5 +1,0 44
36,00 70 21,2 +
- 0.3
0,3 0,09
0,09
10
18 23,2
23,2
+ 1,0
+1,7
+ 1,7
1,00
2.89
2,89
44
45
22,7 + 1,2 1,44
+ 71 20,5
20,5 -
—- 1.0
1,0 1,00
1,00
45 18,8 — 2,7
- 2,7 72
19 25,0
25,6 + 4,1
+—1,1 10,81
16,81 40
46 18,0
7,29 72 19,3 —
- 2.2
2,2 4.84
4,84
20
18,6 -— 2,9
- 2,9 8,41 73
73 19,9 — 2.5 6.25
6,25
20 20,4
20,4 —1.1
-1,1 1.21
1,21 47 21,4 - 0,1
19.0 - 2,5
21 21,0
-— 0,01 74
74 19,2 —
- 2,3 5.29
5,29
21,0 —0,5
-0,5 0.25
0,25 48
48 22,0 + 1,4 1,96
22 22,0 + 1,90 75
75 — 2,0 6.76
22 25,1 +3.0
+ 3,6 12.90
12,96 49
49 23,4 + 1,9 3,61
+ 3,01 70
18,9 - 2,6 6,76
23
23 21,9
21,9 +0.4
+0,4 0,10
0,16 50
76 22,1
22.1 -— 0.0
0,6 0.36
0,36
24 27,2
27.2 +5.7
+ 5,7 32.49
50 23,1 + 1,6
+ 1,0 2,50
2,56 77
77 21,5
21.5 0
0 00
32,49 51 10,0
16,6 -— 4,9
24,01
25 21,0
- 24,01 78
78 22,5
22.5 +l,00
+ 1,00 1.00
1,00
25 21,6 +0,1
+0,1 0,01 52
52 18,3 3,2 10,24
- 3,2
20
26 22,4 +0,9
+ 0,9 0.81
0,81 53
27
18,9 2,0
- 2,6 0.70
6,76
27 29,3
29,3 +7,8
+7.8 60,84
60.84 54 20,3
20,3 1,2
- 1,2 1,44
TOTAL 110724
TOTAL 672,4 910.82
910,82
trnrpn Cronomelrarea eu evaluarea r^muû**

c. fM^°r^?CtrarC^fCU ritmului. S-a
S—a observat
observat lala. cronomc-
trama cronome-
luf op fără. evaluarea, ritmul ui acuitatea
lrifcmillm dificultateaalegerii
alegerii în
în practica
practică a executantu-
a, execut-antu—
lui ce urmează. af i cronometrat,
cronome trat—,întrucît înprocesul
mtrucît în procesul de producţie operaţiile
Operatiile
Metode de masurare
Metode de mâsurare şi analiză timpului de muncă
analiză a timpului munca 67
manuale şi manual—mecanice
manuale manual-meeanice sau elemente elemente ale ale acestora realizează mai
acestora se realizează
repede sau mai
repede mai încet, în funcţie de viteza
încet, în viteza si precizia mişcărilor
şi precizia mişcărilor sau,sau, altfel
Spus, în
spus, funcţie de
in funcţie ritmul de muncă.
de ritmul muncă. RitmulRitmul de muncă muncă (este caracterizat
prin viteza de
prin viteza execuţie şi este
de execuţie este invers proporţional cu timpul de realizare realizare
aa operaţiei) diferă nu numai
operaţiei) diferă numai de dela executant la
la un executant la altul, ci şi pentru
pentru acelaşi
executant, în
executant, in funcţie de starea psihică şi fiziologică, de ziua şi ora
de starea ora lala care se
efectuează măsurarea.
efectuează măsurarea.
În funcţie de
în funcţie viteza de
dc viteza execuţie, executanţii se pot considera
de execuţie, considera ca fiind
rapizi, medii sau lenţi.
Ritmul de
Ritmul de referinţă este ritm convenţional
este un ritm convenţional ales în funcţie de meto meto-
dele
dele dede fundamentare utilizate. În
fundamentare utilizate. ţara noastră, ca ritm
în ţara ritm de referinţă este
considerat ritmul
considerat ritmul obţinut de executant cu calificare corespunzătoare
de un executant corespunzătoare
lucrărilor realizate
lucrărilor realizate şi cu însuşiri fizicefizice şi psihice normale, lucrînd în
normale, lucrînd condiţii
în condiţii
de muncă date, fără
de muncă fără pierderi
pierderi de timp, care efectuează
efectuează mişcările cu precizie
fără ezitare,
şi fără ezitare, respectă metoda metoda de muncă stabilită şi asigură
muncă stabilită calitatea
asigură calitatea
productiei de-a lungul întregului schimb sau pentru o perioadă
prescrisă a producţiei
prescrisă perioadă
mai îndelungată de timp.
mai
În literatura de specialitate pentru aprecierea
în literatura ritmului se folosesc
aprecierea ritmului
mai multe
mai evaluare, prin evaluarea
multe scări de evaluare, ritmului înţelegîndu-se
evaluarea ritmului înţelegîndu-se operaţia
mentală prin care observatorul
mentală estimează ritmul
observatorul estimează ritmul de muncă executantu-
muncă al executantu
lui prin compararea
lui compararea acestuia
acestuia cu ritmul
ritmul de referinţă pentru
pentru normatorul
care normatorul
are deja o reprezentare.
reprezentare.
În ţara
în ţara noastră se consideră
consideră ca ritm ritm mediu, normal, rit-mul realizat
normal, ritmul realizat de
executant care,
un executant avind un pas
care, avînd pas de 75 cm,om, se mişcă
mişcă pe pe o suprafaţă orizontală
orizontală
netedă, fără
fără încărcătură, la la temperatura normalănormală (18°C), umiditate normală
(Î8°C), umiditate normală
viteză de deplasare
şi cu o viteză deplasare de 6,4 km/oră.
km/oră. Dezavantajul acestui etalon este
acestui etalon este
că se poate aplica
că aplica numai activitatea de marş,
numai pentru activitatea marş, fiind mai puţin
puţ-in repre
repre—
zentativ industriale care se realizează
lucrările industriale
zentativ pentru lucrările realizează la la bancurile
bancurile de de lucru,
la mese, depinzînd
la depinzind de precizia
precizia şi îndemînarea muncitorului.
indeminarea muncitorului.
Un alt etalon pentru ritmul
alt etalon ritmul mediu este deplasarea
deplasarea cu 15 cm faţă de
poziţia iniţială a unui set de 10 creioane aşezate aşezate paralel unul faţă de altul altul
la o distanţă de 12 cm în timp de 11
la Evaluarea ritmului
]1 sec. Evaluarea ritmului presupune
presupune o
pregătire continuă şi riguroasă
pregătire continuă riguroasă din punct de vedere vedere profesional
profesional şi aptitu-
aptitu
cronometrului ca şi o practică îndelungată în
dini specifice din partea cronometrului în spe-
spe
cialitate. Este
cialitate. Este dificil de dat dat reguli precise asupra modului de
asupra modului de evaluare
evaluare a
ritmului.
ritmului.
În practică,
în evaluarea ritmului
practică, evaluarea trebuie realizată
ritmului trebuie realizată în în mod
mod corect
corect pentru
cronometrului şi pentru fiecare operaţie sau element
citire a cronometrului
fiecare citire element de timp,
avînd durata între 3 şi 30 s. Mai
cuprinsă între
durata cuprinsă intii se înregistrează
Mai întîi valoarea
înregistrează valoarea
apreciat şi abia după aceea se măsoară
ritmului apreciat măsoară timpul pentru a nu fi
influenţat observatorul
influenţat evaluarea ritmului,
observatorul în evaluarea ritmului, de rezultatele înregistrate
de rezultatele înregistrate
prin cronometrare. Pentru elementele
prin cronometrare. elementele de de timp care depăşesc
depăşesc 30 8, sînt
s, sau sînt
mai mici de 3 s, s, evaluarea este mai dificilă, putînd conduce la la erori. DinDin
această cauză se impune descompunerea corespunzătoare
impune descompunerea operaţiilor de
corespunzătoare a operaţiilor
timp.
Evaluarea ritmului se practică îndeosebi îndeosebi la la metodele măsurare cu
metodele de măsurare
ajutorul
ajutorul cărora se înregistrează
înregistrează elementele ciclice
ciclice procesului de muncă.
ale procesului muncă.
GS
6S Procedeele de
măsurare şi determinare a timpului de
determinare a muncă
de muncă
Cronometrarea cu evaluarea
Cronometrarea evaluarea ritmului
ritmului prezintă următoarele
următoarele avantajeavantaje :
elimină o parte din erorile de măsurare
— elimină măsurare pentru elaborareaelaborarea unor unor
norme de muncă ştiinţifice,
de muncă mult mai obiectivă
ştiinţifice, este mult obiectivă decit metoda simplă
deeît metoda simplă
cronometrat-e, elimină dificultatea
de cronometrare, dificultatea de a găsi un executant care lucreze
care. să lucreze
ritm mediu; ritmul
cu ritm ritmul mediu este întipărit prin prin exerciţii antrcnmnent-
exercitii şi antrenament
memoria observatorului;
în memoria observa-torului;
conduce la
— conduce la. norme de muncămuncă echilibrate, abaterea fiind
echilibra-te, abaterea fiind de de rh311 5%
~>% ;',
necesită un volum de muncă
— necesită muncă mult mai scăzut scăzut pentru
pentru o acucaşi
aceeaşi
precizie, atit atît pentru culegerea datelor datelor cit si şi pentru acestora..
prelucrarea acestora.
pentru prelucrarea
Sint cazuri cînd
Sînt cazuri cind pentru stabilirea unei norme este de ajuns să se realizeze
pentru stabilirea realizeze
20 de măsurători.
de măsurători.
dezavantaje ale
Ca dezavantaje trebuie menţionată mai întîi
ale metodei trebuie dotarea
iutii dotarea
necesară cu aparate de proiectie,
necesară proiecţie, filme, cu ritmuri etalon pentru pentru antreantre—
nament-, care trebuie
nament, efectuat de
trebuie efectuat de circa 2 ori pe pe un; aplicarea- metodei
un; aplicarea metodei in in
mod corect
mod depinde intr-o
corect depinde intr-o măsură
măsură mai mare de gradul gradul de pregătire profe- profe
sională observatorului.
sionala a observatorului.
Modul de
Modul executie aa. operaţiei,
de execuţie operatiei, precizia mişcărilor
mişcărilor si viteza de execuţie executie
a operatiei, sint»
a- operaţiei, trei factori
sînt trei factori importanţi de care trebuie trebuie să se tină seama la
ţină seama la
realizarea cronometrăm
realizarea cronometrării cu evaluareaevaluarea- ritmului.
ritmului.
Modul de
Modul executie a operaţiei
de execuţie trebuie stabilit
operaţiei trebuie stabilit definitiv inaintea cro
definitiv înaintea cro-
nometrării, în
nometrăm, conditiile în
în condiţiile metoda de muncă aa fost stabilizaiă.
în care metoda stabilizată. La La
eronomet-rarea
cronometrarea repetată repetată a unei unei operaţii existe modificări
trebuie să existe
operaţii nu trebuie modificări in in
metoda de
metoda muncă. înregistrarea
de muncă. Inregistrarea. timpului realizează cu atit
timpului se realizează atit mai precis
cu cît metoda de
cit metoda de muncă respectată.
muncă este mai respectată.
În condiţiile
în conditiile în metoda nu este suficient
in care metoda suficient de bine însuşită, muncito—
însuşită, muncito
rul neavind toate
rul neavind toate deprinderile
deprinderile necesare acumulate,
acumulate, vor exista variaţii 'ariatiî
mari în
mari in timpul de de muncă.
muncă.
Pentru
Pentru realizarea cronomet'ării eu
realizarea cronometrăm evaluarea ritmului,
cu evaluarea obser 'atorul
ritmului, observatorul
trebuie să
trebuie să parcurgă următoarele etape
parcurgă următoarele ritmul ele
eta-pe :: să observe ritmul lucru şi
de lucru să-l
si să-l
înregistreze-, să
înregistreze; să cronometreze
cronometreze şi să înscrie timpii; timpii; să transcrie datele datele în in
fişele de de cronometrare;
eronometrare; să să calculeze timpul
timpul reevaluat.
Referitor la
Referitor la observarea ritmului de lucru,
observarea ritmului literatura de speciali-
lucru, din literatura speciali
tate se cunosc
tate cunosc mai multe metode
mai multe metode de evaluare acestuia:: metoda evalu
evaluare a acestuia evalu-
ării directe
ării directe a ritmuluiritmului de de muncă: metoda. evaluării ritmului
muncă; metoda ritmului de muncă muncă
factorii săi;
prin factorii săi; metoda. evaluării ritmului
metoda evaluării ritmului de muncă muncă prinprin compararea
compararea
timpilor de
timpilor de execuţie, normativele de timp
execuţie, cu normativele timp pe pe mişcări MTM. MTM.
Metode de
Metode de prelucrare
prelucrare a datelor rezultate din
datelor rezultate dili măsurători. Pentru Pentru pre pre-
lucrarea datelor rezultate
lucrarea- datelor rezultate din măsurători,
măsurători, se folosesc metode analitice
metode analitice
grafice. Cele
şi grafice. Cele mai mai cunoscute
cunoscute metode
metode din literatură, sint:
literat-u “ă., sînt:
1 — metoda analitică-,;
metoda analitică
metoda graficului
2 — metoda logaritmice;
graficului cu scări logaritmice;
metoda graficului
33 — metoda graficului cu scări uniforme;
uniforme;
metoda grafico-analitică.
44 — metoda grafice-analitică.
Metoda analitică
Metoda analitică de de calcul
calcul are ca punct
punct de plecare relaţia care leagă
care leagă
timpul de ritm ritm::
Timpul (T) x ritmul ritmul (R) = = constant (3.23)
(3.23)
Această relaţie
Această adevărată numai din punct
relaţie este adevărată punct de vederevedere. teoretic,
pentru că că înîn practică se întîlnesc
întîlnesc erori de înregistrare timpului, erori
inregistrare a timpului, erori dede
Metode
Metode de
de măsurare
măsurare şi analiză
analiză a
69
evaluare a“a ritmului

evaluare ritmului şi variaţia
variaţia a însăşi conţinutului pentru element
pentru acelaşi element
de la
de la un ciclu
ciclu la
la altul,
all-ul, care conduc ia
care. conduc nesatifacerea
la nesaţ relaţiei. Pentru a nu
ifacerea relaţiei. nu
ascunde în mod artificial
ascunde artificial aceste timpul observat-ii,
apar în timpul
aceste erori care apar observării, este
indicat ritmul să
indicat- ca ritmul să, se înregistreze înaintea citirii
inregistreze înaintea sa se
timpului şi să
citirii timpului respecte
se. respecte
cerinta cu privire la
cerinţa la numărul
numărul minim de măsurători. PlecîîulPlecînd de la relatia
relaţia
scrie::
(3.23), se poate scrie
TORO
T
Rl, R‘2
Ru
TIR1 =
qR0 = T1Rl
:
= ToR2 = .. .. .TnRn
T2R2 =
„R,. sînt
RE,i •. .• «j-ft/i
.T„R„.. .. TFRF = constant unde:
Tir—RF —
sînt ritmurile
ritmurile evaluate
unde :
evaluate (observate);
(3.24)
(3.24)
T„
Tv TE,
T2,.. . . .,T„
.,T,.—— — timpii măsura-ţi ;
măsuraţi;
RE — ritmul
R,; ritmul normal, etalon (100);
normal, etalon (100);
T,;f — timpul
T timpul corespunzător ritmului normal
corespunzator ritmului normal (timpul
(timpul reevaluat).
ree 'a-luat).
Din relaţia
Din stabili expresia
relatia (3.24) se poate stabili fundamentală pentru
expresia fundamentală pentru calcu-
calcu
ritmului normal:
lul ritmului
lul normal:
T, î?i.
R
TE:
Tf= T
BeE
(3.25)
Pentru exemplificarea
Pentru analitice de calcul, din măsurarea
metodei analitice
exemplificarea metodei
unui element de
unui element de timp (o operaţie), rezultă că
operaţie), rezultă durata este
că, durata este de 25 s5 iar ritmul
iar ritmul
muncă al
de muncă executantului este
al executantului este-- de 90.
00.
În acest caz, timpul corespunzător
în acest corespunzător ritmului normal (100), va fi:
ritmului norma-1 fi :
90
Te =
TE = 25
25-----= = 22,5
22,5 s.3.
100
Într-un tabel
într-un tabel se pot înscrie toate datele
înscrie toate necesare preluate din fişa
datele necesare
de cronometrare,
de cronometru-re, in vederea calculării
în vederea calculării timpului
timpului mediu corespunzător.
corespunzător.
Tabelul 3.5.
Tabelul Calculul linipului
3.5. Oticului corespunzător normal
timpului corespunzător normat
!
Nr. crt. '
Ki
1?!
j
i
TL
Tl T'E
.
Ti~
100
Ri
cn.
Nr. crt.
1Nr.
17: n
Tţ T!
R
1010— I1
;
cn.|
Nr. crt.
100 |şrxr.
Rt ' Tg
T(
RE
Rl
Ti —-
Tl “50“
100
I
11 95
95 21 19,95 10 95 22
22 21.90
20.90 19 mc
100 21 21,00
22 100
100 22
22 22.00
22,00 111
1 1 un
100 23
23 23,00 20
20 95 23
23 21,85
33 90
90 25
25 22,50
22,50 12 95 21 19.95
19,95 21 100
lOt) 22
22 22.00
22,00
4 100
100 21 21.00
21,00 13
13 90
90 25
25 22.50
22,50 22
22 am
100 .
21 21,1…
21,00
5 105
105 19 19.95
19,95 14 .
14 . 95
95 21 22.50
22,80 23
23 un
90 21 21.00
21,GO
6 95 22
22 20,90
20,90 15 100
100 23 2:1„uu
23.00 2-1
21 95
95 22
22 20,90
7 85
85 25
26 22,10 16
16 110
110 IS
18 19.30
19,80 25 me
100 20
20 2n,nu
20,00
8 95
95 23
23 21.85
21,85 „ l?
17 105
105 20
20 21,0"
21.00
99 105 20 ‘“21.00 18 '
22 20,5…
'
. 105 20 21.00 18 95 22 20.90
ET:
S2T|----
100
100
&
= 533,15
= 533,45
În tabelul
în tabelul 3,5
3,5 sînt
sint- calculaţi pentru fiecare observare
calculati pentru 3013315”, timpii
observare separat,
COI'L'Spunzatori ritmului normal ş—i
corespunzători determina media
şi se determină valorii
aritmctlca aa valorii
media aritmetică
Procedeele de măsurare $i :: timpului
şi determinare o muncă
de munco
timpului de
70
tocmai timpul
reprezintă tocmai
Această. medie reprezintă
rezultate. Această mediu corespunzător
timpul mediu corespunzător
relatia
determină. cu relaţia
normat şi se determină
Ra
Ri
ET ——
TE=_“_1%,
Te
(3.26)
(3.26)
m
în care
care m este numărul măsurători.
numărul de măsurători.
5 4.r
%—
533,45
În conformitate
In conformitate cu datele din tabelul rezulta TB
tabelul 3.5 rezultă Tg == 25:) = „.
= 21,34.
=
Dezavantajul acestei metode
Dezavantajul verificare aa corec-
metode este că nu permite o verificare
evaluarii ritmului.
titudinii evaluării ritmului. înÎn cazul în care acesta
acesta a fost stabilit corect,
fost stabilit corect,
asigură, bună.
asigură o bună precizie a prelucrarii.
prelucrării.
şirul cronometric
Pentru şirul obtinut cu timpii
cronometric obţinut corespunzători ritmului
timpii corespunzători ritmului
normal,
normal, se calculează.
calculează coeficientul de stabilitate
stabilitate al
al şirului (raportul
(raportul dintre
dintre
valoarea maximă
valoarea maxima şi miimă:: G,
si cea miimă O, = = 23,0/19,8 = În cazul
= 1,16).' în cazul cind
cînd
stabilitate admisibil 1,2 şirul se anulează.
depăşeşte coeficientul de stabilitate
se depăşeşte anulează….
Metoda. graf
Metoda graficului
icului cu
cu. scări logaritmice determinarea
logaritm-ice se foloseşte pentru determinarea
utilizind formulare
timpului normat utilizînd
timpului formulare specifice, din fig. 3.2, în
Specifice, ca cel din în care,
flemenful Nr.
flemenful Timpul la
Timpul ritmul 100
la ritmul
WdO 70 80
60 '
90■
90— 100 no 120
16
7)
y
19.8 'y' tf
21.6 7 l 1.2
~7 Ţ 7
23.4 1.3
25,2 T 1.4
27.0
28.8 1.6
7
y
7 1.8
7
'7 2
2.1!
7
y „2
2 „3
Fig. Graficul cu
3.2. Graficul
Fig. 3.2. scări logaritmice pentru stabilirea rezultatelor
cu scări
cronometrării cu evaluarea ritmului.
Metode de măsurare
Metode de măsurare şi analiza
unulilă a:: timpului
timpului de muncă
munca 71
abscisclor se reprezintă în
pe axa absciselor sea ă logaritmică
în scară numai valorile
logaritmieă numai valorile cele mai
uzuale ale
uzuale ale ritmului măsurat Bt
ritmului măsurat R, de obicei în
de obicei intervalul 60—130
în intervalul realizîndu-se
60—130 realizînclu-se
aceasta atît
prin aceasta atit uşurinţă la la utilizare
utilizare cîtcît şi economie
economic de hîrtie, iar pe axa
pe axa
ordonatelor
ordonatelor de de obicei, de de la
la origine în în jos este reprezentată scara scara timpului
timpului
T„ valorile logaritmice
Tt, începînd cu valorile logaritmice 1; 1 ; 1,1 :: 1,2 pînă la 2,4.
Pentru calculul
Pentru calculul timpului normal normal se procedează astfel: din fişa
procedează astfel: fisa cro
cro-
nometrică (tabelul 3.5), se extrag valorile
nometrică valorile maxime
maxime şi minime ale şirului
şi anume 26 26_şi În dreptul valorii
şi 18. în valorii 1 de pe logaritmică a timpului,
pe scara logaritmieă timpului,
ordonată se înregistrează
pe ordonată înregistrează timpul 18 care reprezintă cea mai mică mică vava-
loare a şirului.
loare Această valoare
şirului. Această valoare se înmulţeşte
inmulteste apoi succesiv cu fiecare gra gra-
scării logaritmice
datie a scării
daţie loga-ritmice pînă se obţine valoarea maximă
obţine valoarea maximă a şirului 28 sau
o mărime apropiată de
mărime apropiată de aceasta. Rezultatele obţinute se trec sucesiv în
aceasta. Rezultatele
dreptul gradaţiilor respective. Din
gradatiilor respective. Din înmulţiri rezultă rezultă valorile
valorile:: 18
18;; 19,8;
19,8;
21,6; 23,4; 25,2; 27,0; 28,8.
Avînd graficul
Avînd astfel constituit, se execută
graficul astfel execută următoarele
următoarele operatii
operaţii::
— se marchează
marchează prin stelutesteluţe toate
toate punctele de intersecţie valorilor
intersecţie ale valorilor
de măsurate şi ritmurile
de timp măsurate evaluate corespunzător
ritmm'ile evaluate cor-eSpunzător acestora;
— se încercuieste
încercuieşte zona în în care se află notate puntele de intersecţie
află notate intersecţie
înregistrate (se trasează norul punctelor);
trasează norul punctelor ;
— trasează axa norului,
-— se trasează norului, o dreaptă ce trece trece de-a
de-a lungul
lungul norului
centrul său de greutate;
prin centrul greutate; in
în cazul—unei
cazul unei evaluări
evaluări corecte
corecte această axă
această
trebuie
trebuie să fie paralelă cu un segment segment de de dreaptă care se află deja trasat trasat
pe grafic;;
pe grafic
verticală de
coboară o0 verticală
— se coboară de lala ritmul
ritmul egal cu 100 pînă la la intersecţia
acesteia cu axa
acesteia axa norului
norului;; din punctul de intersecţie trasează o orizontală
intersecţie se trasează orizontală
la stînga pînă în dreptul scării timpului, unde
la unde se citeşte
citeste timpul normal,
normal,
care este în cazul exemplificat
exemplificat 22 s.
metodă asigură
Această metodă
Această evaluare mai
asigură o evaluare mai rapidă a timpului normat normat
fără o prelucrare
fără prelucrare a datelor prin calcule aritmetice aritmetice şi permite în acelaşi
timp o apreciere
timp apreciere a corectitudinii măsurătorilor prin compararea
corectitudinii măsurătorilor compararea axei noru noru-
lui axa
lui cu axa de referinţă.
scări uniforme mai
graficului cu. scări
Metoda graficului mai este denumită şi metoda
este denumită metoda
milimetric.
graficului milimetric.
Graficul uniforme are trei
Graficul cu scări uniforme trei grupe
grupe de de coloane.
coloane. înÎnprima
prima coloană,
coresPunzătoare tinipului
corespunzătoare timpului observat, se înscriu
înscriu în
în ordine
ordine crescîndă
ereseîndă timpii
îm'egistraţi prin
înregistraţi cronometrare.În
prin cronometrare. în a doua notează frecvenţa
coloană se notează
doua coloană frechnţa cazu—cazu
rilor observat prin trasarea
fiecare timp observat
rilor pentru fiecare trasarea unei bare verticale
unei bare verticale pentru
fiecare repetă, avînd
fiecare caz ce se repetă, valoare de timp. în
avînd aceeaşi valoare În a treia
treia coloană
sînt înscrise ritmurile
ritmurile cele mai frecvent întîlnite, de obicei în intervalul
mai frecvent intervalul
65—135. Şi în aceastăaceastă coloană înregistreazăprin
coloană se înregistrează prin bare
bare verticale
verticale frecvenţa
ritmiu'ilor evaluate
ritmurilor evaluate pentru fiecare mărime mărime a timpului observat. observat.
Acest grafic verificarea corectitudinii observărilor atît
grafic permite verificarea corectitudinii observărilor atît înîn
ceea ce priveşte ritmul ritmul cît
cît şi timpul înregistrat. Pentru Pentru ca măsurarea
măsurarea să
\\ IO
Procedeele de determinare aa timpului
de munca
considerată corectă, timpul

fie considerată timpul trebuie aibă o
trebuie să aibă normală-(fig.
distribuţie normală (fig.
adică numărul
3.3), adică măsurători să crească
numărul de măsurători crească pe
pe măsură de
măsură ce se apropie de
valoarea timpului
valoarea timpului cu frecvenţa mai mare, în
frecventa cea mai în cazul dat 22 s.
cazul dat
Ritmul abscrvof
Ritmul observof
Timpul frecvanfa ca-
Filmul Frecventa
oăscr- zur/Var pentru
onser— larilor 65
pentru 65 70 75 80 85 90 95 100 105 110
90 ”5 120
II!) 115 130 135
!!!? 125 130
el
'
frecare timp
vaf Fiecare
vot
18
19
20
|
lil
iii
-I
A
zf
21
22
23
mi;
IIIII
HHH
||…
niii
ii
+H+ i
II
24 I
I
25
| 25
26
II
II
| |
V
f
Fig.
I7ig. 3.3. Graficul eu scări uniforme
Graficul cu cronometrării cu
uniforme pentru stabilirea rezultatelor cronometrârii eu evaluarea
ritmului.
Verificarea înregistrării
Verificarea ritmurilor evaluate
înregistrării ritmurilor obserrind care este
evaluate se face observind
barelor în jurul unei drepte. In
concent 'area barelor
concentrarea .In cazul înin care punctele obţiobti-
nute pe
nute concentrează ci sînt răspîndite,
pe grafic nu se concentrează observă-
înseamnă că observă
răspindite, înseamnă
refăcute.
trebuie refăcute.
rile trebuie
Si în
Şi determinarea timpului
in acest caz, pentru determinarea ritmului corespunză
timpului şi ritmului corespunză-
tor trasează norul punctelor si
tor se trasează norului de puncte
şi axa norului puncte între valoarea
între valoarea
maximă şi minimă
maximă ritmurilor observate.
minimă a ritmurilor observate. Se trasează
trasează apoi un segmentsegment
dreaptă orizontală
de dreaptă orizontală de la timpul cu frecvenţa
frecvenţa cea mai mare, intil—
mare, pînă întil-
neste norului. Din
neşte axa norului. Din punctul de intersectie cu axa
de. intersecţie ridică o
axa norului, se ridică
verticală care permite citirea
verticală ritmului corespunzător
citirea ritmului corespunzător timpului, 1n cazul
în cazul
dat 100. Rezultă
dat Rezultă astfel că timpul de 22 s3 şi ritmul 100 sînt valorile medii
valorile medii
muncitorul care a executat
constant-e pentru muncitorul
constante analizată.
executat operaţia analizată.
Întrucît în
Întrucît în cazul
cazul meuţionat ritmul rezultat
menţionat ritmul gratie aafost
rezultat din grafic tim-_
fost 100, tim
pul normat este de 3. In
de 22 s. pot
în practică pot apă-rea
apărea insă
însă trei
trei situaţii diferite
diferite şişr
rezultat are ritmul
anume :: timpul rezultat ritmul <100 ;; timpul rezultat ritmul egal
rezultat are ritmul
cu 100 şi timpul rezultat corespunde unui ritm
rezultat- corespunde >100.
ritm >100.
Pentru primul
Pentru ultimul caz, cînd
primul şi ultimul rezultat diferă de ritmul
ritmul rezultat
cind ritmul ritmul
apli 'a relaţia (3.25) pentru
100, se va aplica stabilirea timpului
pentru stabilirea norma-l.
timpului normal.
În cazul în care se obţine aceeaşi frecvenţă
în frecventă pentru
pent-ru două valori de timp
de timp
exemplu pentru 21 şi 22 s,
apropiate, ca de exemplu urmare a.
S, ca urmare a faptului că că dede
măsoară cu cronometrul
obicei se măsoară cronometrul în in secunde şi nu în secundă,
fractiuni de secundă,
in fracţiuni
datelor se ia ca timp
pentru prelucrarea datelor
pentru valoarea medie, adică
timp valoarea adică 21,5 s,5, urmînd
punct să se traseze orizontala
ca din acest punct orizontala pe baza căreia.să
pe baza stabileasca
căreia-_să se stabilească
ritmul mediu. Restul
ritmul mediu. Restul prelucrării decurge în mod mod similar.
Metode de
Metode măsurare şi
de mâsurare şi analiză
qnaliză a
Această metodă
Aceasta metodă permite o bună bună. apreciere
apreciere asupra calită-tii observărilor,
asupra calităţii observărilor,
dar are
dar anumită, imprecizie la
are o anumită la prelucrare.
prelucrare.
Metoda graf
Metoda grafo-analitică
o-analitică permite faţă, de metoda
faţă de metoda cu cu scări
scări uniforme
uniforme o
precizie maimai mare aa- prelucrării datelor înregistrate şi foloseşte acelaşi
prelucrării datelor
formula-r. Transcrierea
formular. Transcrierea datelor
datelor înin grafic asemenea ca la metoda
grafic se face de asemenea
precedentă-.
precedentă.
La această metodă
La această metodă se calculează
calculează în plus pentru fiecare ritm ritm numărul
numărul
total de
total de cazuri
cazuri precum
precum şi timpul mediu ponclemt
ponderat respectiv.
respect—iv. qe
Se calculează.
calculează
de asemenea,
de asemenea-, pe baza baza relaţiilor cunoscute,
cunoscute, timpul mediu iar iar pe
pe baza tim
tim-
mediu şi a timpului corespunzător
pului mediu stabilesc diferite
corespunzător se stabilesc valori ale
diferite valori ale.
constantei care stau
constantei stau la baza obţinerii
la. baza obţinerii unei constante
constante medii, care, prin
raportarea ln ritmul de
la ritmul de referinţă
referinţă- 100, conduce la la obţinerea timpului mediu.
După. cum se observă,
După această metodă
observă, această metodă prezintă
prezintă, o mai mare precizie ca urma-
urma
înlătură neesitalea
re a&. faptului că înlătură trasării axei norului,
neesita-tea trasării norului, permiţând rea
penniţînd rea—
lizarea aceloraşi
lizarea verificări ca şi în
acelora-şi verificări în cazul graficului
graficului cu scări uniforme.
Pentru calculelor se foloseşte acelaşi şir cronometric,
exemplifica-rea calculelor
Pentru exemplificarea cronomet-ric,
cadrul fig. 3.4.
în cadrul
în
film;”
Timp Nr.
Ritmul
Ritmul '
oMer-
obser- Mai 50 65
60 65 70 75
70 80 85 90 95
95 700
100 705 00
105 110 1/5 720
115 I?! 130
120 125
va!
vot cazuri
de cozuri^y.
pe fiecare timp\
18'
18“ l
19
19 l
20 III II
21 lllll II III
.
22 IIIIIII II
23 IlllII II II
24 ||
=
25 II II
26 |
frecvcnfa rit
Frecvenţa rif—
|
|“ ||| III
|“ |
mula/'
mului || lIIII
lllll MII
mediu
Timpul mediu
Timpul 26 la
25 24,66 22j>221,6319,66 18
Constanta
Constanţa 2210 m 2109 2762 20581980
med/“c
Cons/vara medie
Constanta
= 2/23 26“
2123,26
- 21,23
Timpul -
Timpul
1:16 3
l-'ig grote-analitica pentru stabilirea rezultatelor
4. Metoda grafo-analitică cronometrărll cu
rezultatelor cronometrării evaluarea
evaluarea
a' 34_1\Iet0d31
C'Ll
'
ritmului.
'7-i
7-i Procedeele
de măsurare şi determinare
determinare a timpului de
cl timpului de muncă
muncă
stabilit după cum urmează.

Rezultatele din grafic s-au stabilit urmează.
Timpul ritmului 90 va fi pentru
corespunzător ritmului
Timpul mediu corespunzător cele trei
pentru cele cazuri
trei cazuri
T90 = +
(1-24) + (2-25)
= 24,62
. -
constanta corespunzătoare
s, iar constanta
24,62 5, corespunzatoare
.
ritmu-
ritmu-
^90 =
———3——
3
lui 90 va
va fi 2219,4. Proecdîndu-se în
2219,4. Procedîndu-se fiecare rit—m,
in mod similar pentru fiecare sc
ritm, se
va fi: 6G = Cgs+ogo+095+ + £90 +^95 +
.
vor obtine
obţine 6 constante .,
caror
constante a căror valoare .
valoare medie
medie .
fi: = ———G————-
6
+ C10Q
-f 010!) +C'…5+C…
+C105+CH0 _ 2210 +
_ + 2219,4 +
+ 2109 +
+ 2162 + + 1980
+ 2058 ± 1980 _
6
6 ” 6
= laşi
12739,4
6
= 2123,26.
= 2123,26.
Înlocuind constanta medie 6 în relaţia (3.23), se obţine T 0,
înlocuind constanta medie C în relaţia (3.23), se obţine T • JR = G, - R =
de unde T—
rezultă T
unde rezultă =—%= = 2123,26/100 = 21,23
2123,2G/100 =
R
91,23 s.
33.12. Fotografierea.
3.3.1.2. Fotografierea. Fotografierea
Fotografierea timpului de muncă muncă şi a timpului
timpului
de folosire a utilajului este o metodă măsurare şi
metodă de măsurare continuă
inregistrare continuă
si înregistrare
tuturor elementelor
a duratei tuturor elementelor unuiunui proces muncă, a întreruperilor aces
proces de muncă, aces-
tuia
tuia şi a-a timpului de de folosire desfăşurării procesului
folosire a utilajului în cursul desfăşurării procesului
de producţie.
Scopul fotografierii muncă şi a celui de folosire a utila-
fotografierii timpului de muncă utila
este::
jului este
perfecţionarea organizării
— perfecţionarea
—— înlăturarea pierderilor de
organizării muncii prin înlăturarea de
timp de muncămuncă şi de nefolosire a utilajului;
— stabilirea
——stabilirea unor elemente
elemente ale normei de timp timp cum ar fi fi timpii dede
pregătire-îneheiere, de deservire
pregătire-încheiere, deservire a locului de muncă, regle-
intreruperi regle
muncă, de întreruperi
adică a timpilor care nu se repetă cu fiecare unitate
mentate, adică
mentate, unitate de produs;
produs ;
În muncii care se repetă în mod neuniform sau cu elemente
în cazul muncii elemente care au
mari — complexe de mînuiri
din-ate mari
durate operaţii, şi se lucrează
minuiri sau chiar operaţii, lucrează înîn
regie sau, chiar, în acord, iar iar durata
durat-a timpilor observaţi
observaţi variază limite
variază în limite
foarte largi, fotografierea
foarte fotografierea poate fi utilizată şi pentru stabilirea timpului
pentru stabilirea
operativ;
operativ;
*— stabilirea normelor
— stabilirea normelor de deservire şi a normelor de personal; perSOnal;
cercetarea gradului de ocupare
— cercetarea muncitorului, de-a lungul zilei
ocupare a muncitorului, zilei
de lucru
de total schimb,
lucru şi pe total schimb, şi a gradului
gradului de utilizare
utilizare extensivă
extensivă a utilajelor ;
utilajelor;
cercetarea şi
— cercetarea extinderea experienţei
si extinderea experienţei înaintate a executantilor,
executanţilor,
realizări deosebite
cu realizări deosebite inproductie, putînd fi
fotografierea putînd
în producţie, prin aceasta fotografierea fi
utilizată la
utilizată la perfecţionarea
perfecţionarea organizării
organizării productiei
producţiei şi si a muncii.
După numărul executanţilor sau al utilajelor
numărul executanţilor luate în observare,
utilajelor iuate foto-
observare, foto
grafierea timpului de muncă muncă al al executantului
executantului şi a timpului
timpului de folosire
folosire aa
individuală sau colectivă.
utilajelor poate fi individuală
individuală cuprinde
Fotografierea. individuală
Fotografierea in observare activitatea
cuprinde în unui singur
activitatea unui
execut-ant unul sau mai multe
deserveşte unul
executant care deserveşte muncă sau utilaje,
multe locuri de muncă utila-je.
În acest
în observatorul îşi
acest caz observatorul concentrează toată atenţia
işi concentrează atenţia asupra studierii
asupra studierii
muncii executantului sau a funcţionării
muncii executantului astfel că
respectiv, astfel
funcţionării utilajului respectiv, că
Metode
Metode de măsurare analiza a timpului
mâsurare şi analiid de muncă
timpului de munca 75
studiul consumului
studiul consumului de de timp poate fi realizat cu precizia
fi realizat precizia cea mai mare şi
cît mai
cit mai complet. Pentru simplificare,
complet. Pentru simplificare, în continuare se va prezenta
în continuare prezenta numai
cazul fotografierii timpului de
cazul fotografierii muncă al
de muncă al executantului, întrucît celelalte
executantului, întrucît
cazuri sint similare.
cazuri sînt similare.
colectivă sau de
Fotografierea colectivă
Fotografierea de grup se efectuează simultan asupra
efectuează simultan asupra
unui executant colectiv
unui colectiv care are în în sarcina
sarcina sa unulunul sau mai multe multe locuri
muncă. Executanţii pot fi, sau nu, legaţi între
de muncă. între ei prin procesul de pro- pro
ducţie. De regulă,
regulă., fotografierea trebuie să
fotografierea trebuie să cuprindă un schimb întreg întreg de
muncă, dar dar ea se poate întinde durata mai
intinde şi pe durata multor schimburi.
mai multor schimburi. Se
fotografierea parţială a unui
recomandă mai puţin fotografierea unui schimb.
Pentru realizarea
Pentru observă-rii, cel
realizarea observării, efectuează fotografierea
cel care efectuează fotografierea se va va
prezenta cu circa
prezenta circa un sfertsfert de
de oră înainte de
oră înainte de începerea schimbului şi va
inceperea schimbului va
rămîne un timp după terminarea
rămîne terminarea acestuia, constata sosirile
acestuia, pentru a putea constata
mai devreme sau mai
mai devreme tirziu de
mai tîrziu de ora începerii programului, ca şi plecările.
începerii programului,
realizării observărilor,
Pe parcursul realizării observărilor, executanţii nu vor fi stînjeniţi stînjeniţi
observaţii sau sugestii, astfel
cu întrebări, observaţii astfel încît
încît procesul de muncămuncă să se
eventualele modificări
normal, eventualele
desfăşoare normal,
desfăşoare modificări ale ale acestuia fiind menţionate
acestuia fiind mentionate
cu claritate
claritate în fişa de observare.
observare.
trebuie să
observare trebuie
Fisele de observare
Fişele să cuprindă date date în
în legătură cu muncitorul,
muncitorul,
muncitorii cercetaţi,
sau muncitorii activităţile desfăşurate
cercetaţi, cu activitătile desfăşurate de aceştia în în con-
con
diţiile de producţie existente şi cu dotarea
productie existente dotarea tehnică
tehnică a locurilor
locurilor de muncă.
muncă.
Astfel, pentru executantilor, fişele vor cuprinde numele, marca,
pentru prezentarea executanţilor, marca,
încadrarea tarifară, meseria, vîrsta,
specialitatea, încadrarea vechimea în
vîrsta, vechimea în meserie
vechimea în specialitate,
şi vechimea vechimea în
specialitate, vechimea în întreprindere.
întreprindere.
În
în legătură cu operatia
operaţia sau lucrarea
lucrarea efectuată, se vor notanota piesele şi
cantităţile
cantităţile comandate
comandate şi executate
executate şi materialele
materialele folosite.
folosite. Pentru
Pentru dotarea
tehnică a locului de muncă
tehnică muncă se va nota denumirea utilajului folosit, caracte
nota denumirea caracte-
risticile tehnice principale,
risticile tehnice turatia, presiunea
principale, turaţia, presiunea de de regim, sculele şi dispoziti
dispoziti-
vele folosite, gradul de uzură uzură a utilajului etc. Precizarea condiţiilor
etc. Precizarea condiţiilor de lucru
lucru
are în vedere
vedere modalităţile aprovizionare cu materiale, lubrifianţi,
modalităţile de aprovizionare lubrifianti, scule,
amplasarea
amplasarea utilajului şi si a muncitorilor, graficul de
muncitorilor, graficul deservire a utilajului,
de deservire
condiţiile condiţiile de
igieno-sanitare, condiţiile
condiţiile igieno-sanitare, mediu etc.
de mediu Precizarea acestor
etc. Precizarea acestor con-
con
diţii necesară pentru
ditii este necesară pentru a se putea determina
determina măsurile
măsurile ce trebuie
trebuie fun-
fun
pentru îmbunătăţirea acestor
damente pentru acestor condiţii, stabilirea influenţei
conditii, ca şi stabilirea influenţei
diferiţilor factori organizatorici
diferiţilor organizatorici sau de de mediu consumului de timp
asupra consumului
mediu asupra timp
de muncă.
de
În cazul fotografierii
în individuale, se completează
fotografierii individuale, observare
completează fişa de observare
(tabelul 3.6) a locului de muncă. muncă. înÎn această
această fişă se notează
notează momentele
momentele de
început şi de sfîrşit ale ale fiecărei
fiecărei categorii
categorii de de timp,
timp,care
care este înregistrată se se—
parat, ori de cite

parat, cîte ori apare. Momentul
ori apare. Momentul de terminare a unei
de terminare unei categorii
categorii de timptimp
momentul de începere a alteia.
coincide cu momentul alteia.
Pentru ca rezultatele
Pentru observărilor să fie
rezultatele observărilor fie concludente,
concludente, în in cazul în in care
sînt determinarea timpului operativ, numărul
sînt folosite pentru determinarea numărul minim de
măsurători pentru elementul observat trebuie
elementul observat trebuie să corespundă tabelului
coreSpundă tabelului
În literatura
3.7. în literatiu'a de de specialitate recomandă valoarea
Specialitate se recomandă valoarea 1,3 pentru coefici-
pentru coefici
entul stabilitate în
entul de stabilitate în cazul
cazul prelucrării
prelucrării unuiunui şir cronometric
cronometric provenit
provenit
dintr-o activitate manual-mecanică
dintr-o activitate manual-mecanică şi 1,4 — pentru activităţile manuale.
activităţile manuale.
7G Procedeele de măsurare
şi determinare de muncă
timpului “de muncă
Tabelul 3.G.
Tabelul S.G. Fişă de
Fişa observare pentru
de observare pentru fotografierea iulliviiluală :|a timpului
fotografii-rea individuală tint|n|lui de mutu—ri
ile muncă
lam-prinderea mecanică nr. 10 i

Întreprinderea
Sectia prelucrări
Secţia mecanice I
prelucrari mecanice observatie nr. 11
Fişa de observaţie Operaţia: turbin'î
strunjire ax turbină
Operatia: strunjirc
Atelierul: 15
Atelierul: Fotogmflere
Fotografiere individuală a timpului . lucrării. V
Categoria de încadrare a:] lucrării:
Schimbul: 1!
Schimbul: i …“ch
de muncă | incadrare aa muncitorului:
Categoria de încadrare muncitorului : V
:
Scopul observării:
Scopul elaborarea de normative
observării: elaborarea normative de timp
timp
Numele muncitorului:
Numele muncitorului: S. Gh.,
Gh.. marca
marca 3112.
Meseria, specialitatea
Meseria, functia:: strungar
specialitatea sau funcţia strung.
\'irsta:: 35
Virsta ani: vechimea
35 ani: vechimea in meserie,
meserie. specialitate sau functie: ani
funcţie: 11 ani
Indicele
Indicele dede îndeplinire
indeplinire a normelor,
normelor. in %;0] .
in)
media pe
— media
——
pe ultimele luni: 105
ultimele 3 luni:
Calitatea
observarii
— in timpul observării
Calitatea lucrării
lucrării execulale
-- 103
••
executate: : bună
bună
.....
Maistru R. \'.
Maistru : R.V.
Utilajul Scule şi dispozitive

Scule dispozitive
Denumirea universal
str-ung,r universal
Denumirea : strung Cutite de strunjit
Cuţite strunjit
Nr. inventar: -1135
Nr. inventar: 4135 Transportoare cu role
Transportoare
Caracteristici :
Caracteristici tone
Macara 3 tone
Macara
Elemente de organizare
Elemente de deservire a locului
organizare şi deservire de
locului de
Produsul
Produsul
muncă
muncă
Denumirea turbină R—2:

Denumirea:: turbină R—2; Semifabricatele sînt
Semifabricatele aduse şi evacuate
sint; aduse locul
evacuate la locul
lipul T—2
tipul T—2 de muncă
de ajutorul macaralei.
muncă cu ajutorul sint in
Sculete sînt
macaralei. Sculele in
Dimensiuni : 1580
Dimensiuni: x 730 x 1200
1580 x730 (mm)
1200 (mm) cantitati suficiente
cantităţi calitate corespunză
suficiente şi de calitate corespunză-
Masa: 1250
Masa: 1250 kg toare
toare
Materialul : fontă
Materialul fontă
Continutul operaţiei
Conţinutul operatiei Schema (schita)
Schema (schiţa) prelucrării produsului
turbină
Strunjit ax turbină
Strunjit
Începutul observării
începutul leirşitul observării
observării ;Sfârşitul obscrvării Durata observării
Durata obscrvării Semnătura
Semnătura
(ora)
(0111)
i
(0…)
(ora)
:
(ora) observatorului
observatorului
!
I
I
6.0!)
6,00 I; 14.00
14,00 !
8
8
Tabelul .1.6
Tabelul (continuare)
3.6“ (continuare)
Timnul |
Simbolul
&'f-
3:31“?
curent
Timpul Productia
Producţia Simbolul
Nr. Durata, eu care se
cu rcalimti'i
realizată timpului
timpului
Aetnltnua „ , .
Oki…”
Activitatea observată
cn.
_
crt. min suprapune, în unităţi
In de muucă
dc muncă
ora min
inin min naturale
naturale consumat
consumat
|
— Începutul observării
începutul obscrvării 60 00.0
00,0 — — — _
1] ludepărtează şpanul de
îndepărtează (le pe
pe I
mas—ină
maşină 03.0
03,0 3.0
3,0 — _— f…,
tdo
2
2 Completeaza“: nivelul uleiului
Completează nivelul uleiului
în maşină
in maşină 045
04.5 115
1.5 ._ _ (dt
ldt
Metode de măsurare şi onulilă
Metode de de muncă
timpului de
analiză a timpului muncă 77
77
Tabela! 3.0
Tabelul 3.6 (continuare)
TimP'Jl
Timpul Timpul Producţia Simbolul
Simbolul
_
Nr.
hr. ““”…
curent Durata
Din—ata se
cu care sc realizati-_
realiza IA timpului
cr..
cr'.. Activitatea observată
Activitatea observ—tn
' *
mln.
min. suprapune, in unităţi
în unit-”ill de muncă
dc
.
om
ora mm.
min. mln.
min. naturale consumat
. 3
3 'i'ransporţă strun-
piesa pentru strun-
Transportă piesa
-l1
jit
jit
Aşază maşină piesa de
Aşază pe maşină de
09,5 4,0
4,0
- — Tm„
T mn
contro-
strunjil. o() prinde, o contro
strunjit.
lează, pune in
lează, pune funcţiune ma
în funcţiune ma-
şina 15.0
15,0 5.5
5,5 — _ :“
55 Supraveghează funcţionarea
Supraveghează funcţionarea
urmărind viteza
slrungului, urmărind
strungului, viteza
de aşchiere,
de aşchiere. parametrii
parametrii dc de
6G
funcţionare
.\luneitorul are o pauză de
Muncitorul de o-
19.0
19,0 4.0
4,0 —— ——
w
!„(lb)
dihnă reglementată,
dilniă reglementată. timp timp
in care
in maşina funcţionează
care maşina funcţionează 23.0
23,0 […
lth
fără supraevghere
fără supraevgnerc 52.0
52,0 10.0
10,0 10.0
10,0 11
„
lon
7
7 lndepărtează şpanul de
îndepărtează de pe ma-
pe ma
şină
şină 55.0
55,0 ,0
3,0 — — (da
fdo
8 Aşteaptă macaraua
Aşteaptă macaraua 57.0
57,0 9,0
2,0 —— — (,
*t
'J
9 Scoate
Scoate piesa macaraua şi o
piesa cu macaraua
podea
aşază pe podea 59.5
59,5 2.5
2,5 — — la
fa
10
10 Predarea pieselor
Predarea magazie
pieselor la magazie 7
7 0,3
0,3 3.5
3,5 — — Talt
Tp
11
11 Primirea unei noi
Primirea unei comenzi
noi comenzi 07,5
07,5 4.5
4,5 — ——
Tpi
12
12 Aşează piesa pe maşină, con-
maşină, o con
trolează şi porneşte maşina
trolează maşina 13 4,5 — — la
fa
46,0
46,0
13
13 funcţionarea
Supravegheată funcţionarea
strungului
strungului 57.0
57,0 11.0
11,0 —- ——
!„(!b)
IsfUb)
14
14 .\Iaşina funcţionează fără
Maşina fără su
su-
praveghere 1»!
14 15.0
15,0 18.0
18,0 —— 11 I“,
llh
15
15 Scoate piesa
Scoate piesa cu macaraua şi
podea
o aşază pe podea 18.0
1S.0 3.0
3,0 — —— (a
fa
15
16 Strîngc sculele
Slringc sculele 25 .0
25 ,0 7.0
7,0 — ——
[do
fdo
I'?
17 Şterge maşina
Şterge maşina 30,0
30,0 5.0
5,0 — — 'de
fdo
18
18 Pleacă de
Pleacă de la locul
locul de muncă
de muncă
lucrul mai
(termină lucrul
(termină devre-
mai devre
me) 15
15 15.0
15,0 30.0
30,0 — —- Id
fd
—— Sfirşitul observării
Sfirşitul observării 15 09,0 — —— —— —
Numărul minim
Tabelul 3.7. Xumărul
Tabelul (lc măsurări
minim de măsurări pentru elementul în
observat. in
clementul observat,
cazul fotograferii
cazul muncă
Iotograierii timpului de muncă
Durata elementului observat,

Durata clementului in min.
observat, în min. ] Numărul minim dc
Numărul de valori din şir
pînă la
piuă la 5 15
1
5,1...10
5,1...10 10
1
Ulf/:CU'
10,1.. .30
10,1. . .30 S
peste 30 5
78 Procedeele de
timpului de munca
individuală. în
Fotografierea individuală.
3.3.1.2.1. Fotografierea În cazul fotografierii individuale,
fotografierii individuale,
relativ simplă, realizîndu-se
datelor este relativ
prelucrarea datelor chiar pe fişele de
rea-lizindu-sechiar obser-
de obser
stabilesc ca diferenţă
observaţi se stabilesc
Timpii observaţi
vare. Timpii între diferitele
diferenţă între momente
diferitele momente
înregistra-te. O importanţă deosebită
înregistrate. deosebită prezintă, în în cazul fotografierii,
cazul fotografierii,
gruparea
gruparea categoriilor
categoriilor de timp
timp de acelaşi fel, corespunzător
corespunzător structurii
structurii de
de
timp şi analizei critice a acesteia. În în urma analizei structurii
urma analizei timpului de
structurii timpului de
muncă se întocmeşte
muncă acestuia pentru intervalul
balanta acestuia
întocmeşte balanţa intervalul de de timp
timp supus
observării, rezultînd
observării, atît îmbunătăţirea ce poate fi
rezultînd atît fi adusă
adusă în folosirea tim
în folosirea tim—
muncă de la
pului de muncă la locul de muncă
muncă analizat, cît cît şi creşterea
creşterea posibilă
posibilă a pro-
pro
ductivităţii muncii. Se stabileşte
stabileşte astfel care este ponderea diferitelor ca-
ponderea diferitelor ca
tegorii de timp, care este ponderea
tegorii pondereatimpului
timpului productiv şi a celui celui neproduc
neproduc—
fată de
tiv, faţă de durata schimbului.
durata schimbului.
Cu ocazia analizei
analizei critice se pot stabili
stabili şi măsurile
măsurile tehnico-organizato-
tehnico-organizato-
rice ce trebuie
rice luate pentru mobilizarea
trebuie luate mobilizarea timpilor neproductivi pe de
timpilor neproductivi de oO parte,
ca şi a timpilor de de pregătire-încheiere timpilor de deservire
pregătire-încheiere a timpilor deservire şi de între-
de între
conditionate de
ruperi condiţionate de tehnologie şi organizarea muncii, în
si organizarea în vederea
vederea creş-
creş
terii productivităţii muncii.
Se poate face şi o analizăanaliză a timpului operativ care poate fi fi proiectat
reduce atit
a se reduce bază de normative,
atît pe bază normative, cîtcît şi cu ajutorul calculelor analitice,
analitice,
ţinînd seama de de influenta tehnic care poate contribui
progresului tehnic
influenţa progresului contribui în înmăsură
măsură
nelimitată la
nelimitată reducerea tuturor
la reducerea tuturor categoriilor de timp.
În cazul în care nu există
în există normative
normative sau posibilitatea realizăriirealizării unor
calcule analitice,
calcule dura—ta proiectată se ia egală cu cea înregistrată, urmînd
analitice, durata urrnînd
ulterior să
ca ulterior să se realizeze măsurători asupra
realizeze măsurători timpilor de bază
asupra timpilor bază şi ajută
ajută-
tori, în vederea descoperirii rezervelor nemobilizate
în vederea nemobilizate de creştere produc-
creştere a produc
tivităţii muncii.
tivităţii
În tabelul
în 3.8 (la sfîrşit) se prezintă un exemplu de calcul al balantei
tabelul 3.8 balanţei
timpului de de muncă
muncă în evidenţiazădurata
în care se evidenţiază durata totală proiectată a timpului
totală proiectată
de muncă pentru producţia
de muncă productia efectiv realizată în perioada
efectiv realizată înregistrare
perioada de înregistrare
şi durata totală a timpului de muncă
durata totală muncă rezultată
rezultată prin fotografiere. Diferenţa
prin fotografiere.
dintre timpul de
dintre muncă proiectat şi timpul
de muncă înregistrat reprezintă
timpul de muncă înregistrat reprezintă
rezerva de
rezerva folosire a timpului de muncă,
de folosire muncă, datădată de coeficientul kv k„ cu ajutorul
căreia se calculează
căreia posibilă aa- productivităţii
calculează creşterea posibilă productivităţii muncii, fr2, în %.
k„ în
Tabelul 3.8.
Tabelul 3.8. Balanţa timpului de
Balanţa timpului muncă rezultată
de muncă rezultată din fotografierea timpului de
individuală. aa timpului
fotografierea individuală,
muncă a executantului
muncă executantului
Timpul de
Timpul munc-'n consumat,
de munci min.
consumat, min. de munci
Timpul de
Timpul muncă consumat, %
consumat. %
Nr.
Nr. Activitate: observaţi
Activitatea observată şi categoria
şi categoria
crt.
crţ. timpului de
timpului muncă consumat
de munci consumat Sim“)
Simbol [are i-
înregi '5-
înregis- “cc-
preoiec-
' strîţ
strat prodectzt
prociectat diferenţă
diferenţă tură!
trat pret?!
tat diferenţa
difercnţa
0
0 1 2
2 33 4 5
5 6 7 88
1.
1. Primirea şi predarea
Primirea predarea lu-
lu
crului
crului 6.0
6,0 6.0
6,0 — 1.25
1,25 1,25 "
Total timp
Total de pregătire şi
timp de şi
încheiere
încheiere T,; 6.0
6,0 6.0
6,0 — 1,25 1,25)
1,25 '"
aa Total timp
Total de bază.
timp de Aşc-
bază. Aşe
zarea scoaterea piesei
zarca şi scoaterea !„ !„
piesei lb Uj 165,0
165,0 150,0
150,0 15.0
15,0 34.4
34,4 30.8
30,8 3.6
3,6
44,0
44,01 38,0
38,0 8.0
8,0 9.15
9,15 7.9
7,9 1,25
Metode de
Metode măsurare şi analiza
de măsurare timpului de
analiză a timpului muncă
de muncă 79
79
Tabelul 3.S
3.8 (continuare)
0a | 11 a
2 3 4 55 | 6e 77 s8
1)
b lTotal
Total timp ajutător
timp ajutător !“
la 44.0
44,0 38.0
38,0 3.0
8,0 9.15
9,15 7,9 1,25
22 Total timp operativ

Total T“.
Top 209.0
209,0 186.0
186,0 23.0
23,0 43.55
43,55 38.7
38,7 4.85
4,85
Înlocuirea sculei
înlocuirea sculci uzate
uzate 11,08% din
11,0 8% din
timpul
operativ
operativ
(normativ)
Reglarea maşinii
Reglarea maşinii 3,0
Ungerea utilajului
utilajului 3,5
c(: total de
Timp total deservire
de deservire fi:
{dt 15.5
16,5 16.0
16,0 0,5 3.44
3,44 3.34
3,34 0,10
tehnică a locului
tehnică locului dede
muncă
muncă
Curăţirea utilajului
Curăţirea 2.5
2,5 — — — — —
Îngrijirea locului
îngrijirea muncă.
de muncă,
locului de 9,0 din
9.0 6% din
îndepărtarea şpanului
îndepărtarea timpul
operativ
operativ
(normativ)
d
d total de deservire
Timpul total deservire lao
l(to 11.0
11,0 12.0
12,0 —0,5
-0,5 2,4 2.5
2,5 0.10
0,10
organizatorică locului
organizatorică aa locului
de muncă
de muncă
3 Total timp de
Total de deservire
deservire a Tdi 27.5
27,5 28,0 0.0
0,0 5,80 5.85
5,85
I
locului de
locului
Toia! limp
Tolal
muncă
de muncă
productiv
timp productiv T„
Tp 243,0
_ 222,0 21.5 50.60
21,5 50,60 45.8
45,8 4.85
4,85
e Total timp de
Total de întreruperi lg.. — — Sc suprapune
Se suprapune C“ 'la
cu llo
Ion
pentru odihnă
pentru necesi—
odihnă şi necesi
tăţi
tăţi fiziologice
f[ Total timp
Total timp- de întreruperi
intreruperi In,
ho 1295
129,5 129.5
129,5 0,0 27,0 27,0 _
condiţionate de
condiţionate tehno-
de tehno
de organizarea
logic şi de
logie organizarea
muncii
muncii
4 Total timp de întreruperi

Total Tir
Tir 1295
129,5 129,5 0.0
0,0 27,0 27,0 _—
reglementate
reglementate
Deplasarea după scule

Deplasarea după scule şi 9,0 _ 9.0
9,0 1,9 — —
dispozitive
dispozitive
Deplasare pentru căutarea
Deplasare pentru căutarea 3.5
3,5 — 3.5
3,5 0,7 — -—
maistrului
maistrului
Deplasare
Deplasare după materiale
după materiale 28.5
28,5 — 28,5 5,9 —
_
semifabricate
şi semifabricate
văzută in
văzută
muncă nepre
Timp pentru muncă nepre-
sarcina de
în sarcina
6,5 — 6,5
6,5 135
1.35 _ _
productie
producţie
i
SO
80 Procedeele măsurare şi determinare
de măsurare
Procedeele de determinare a timpului
timpului de muncă
de munca
Tabelul 3.8
3.S (continuare)
3a 6s 7 s
1
0o |
1]
-
2 4 1
55 8
55 Total timp
Total muncă ne
de muncă
timp de nc- .
productivă
productivă T…
T'mn 47.5
47.5 _ :
47.5
47.5 __9.90
9.90 — 0-90
0.00
Lipsa energie
Lipsă electrică
energie electrică 10.0
10,0 _ 10.0
10,0 2,UG
2,06 — —
Convorbiri interes de
Convorbiri in interes de 3,0
3,0 — 3,0
3,0 0,6 — . ”'
serviciu
serviciu '
mijloace
Aşteptarea după mijloace 35,0
35,0 — 35.0:
35,0 7.3
7.3 _ "
de transport
de transport
Aşteptarea muncitorului
:tşteptarea muncitorului 3.5
3,5 — 3.5
3,5 0.7
0,7 — _
auxiliar
auxiliar
gg Total timp
Total tlmpîntreruperiinde- :.
întreruperi inde h 51.5
51,5 — 51.9
51,5 10.66
10,66 — 10.66
10,66
executant
pendente de executant
h11 Total timp întreruperi
Total intreruperi de-
de la
U _— 8.5
8,5 1.89
1,89 — i
1.39
1,89
8 'a_
8,5
pendente executat
pendenle de executat \
6
6 Total timp de întreruperi
Total intreruperi T.,.
Tin 60.0
60,0 — 60.0
60,0 12.55
12,55 — 12—55
12,55
nereglementate
Il
II Total timp neproductiv
neproductiv TN
Tn 237.0
237.0 129,5
129.5 108.5
108,5 49,40
49,40 27.0
27.0 12.45
22,45
III
III Talat timp de
Total muncă obser-
de muncă obser TM 480.0
480,0 351.5
351,5 129.0 100,00
129,0 100.00 72,80j
72,8tll 27,2
27,2
in min
vat. in
vat, | ;
:.
Concluzii
Concluzii Observatii
Observaţii
11 Îmbunătăţirea folosirii
îmbunătăţirea folosirii tim- Lucrăloml a întrerupt
tim Lucrătorul întrerupt lucrul pleca la masă
lucrul pentru a pleca masă
wtf.
pului de muncă. in
de muncă, %: cu 2,5 min
in %: inainte de începutul
min înainte inceputul pauzei.
pauzei. Şi-a reluat
Şi—a reluat
_
activitatea cu 4 minute
activitatea minute mai tîrziu terminarea
tirziu după terminarea
Cons. de timp depăşit pauzei.
pauzei. A plecat mai devreme
A minute la stir-
devreme cu 30 minute sfir-
. _ Total
A*i1 —
timp observat
Total timp
129
„„th
şitul schimbului.
şrtul schimbului.
.100=._..100
•100 =-----100 = = 27,2%
27,2% Totalul timpului de
Totalul timpului inactivitate la locul de muncă,
de inactivitate muncit.
480 datorat venirii cu intîrziere
datorat venirii intirziere şi
şi plecării
plecării mai
mai devreme
de la
de lucru. este
la lucru, este 36,5 min.
min.
22 Creşterea posibilă
pesibilă a pro
pro-
ductivităţii în
muncii, în
ductivităţii muncii,
%:
_
k
-2
ak, = ——1 =
100 =
•- 100
100 -
— A-J k,
27.20
27,20
=
100 27.20
— 27,20
100 -
=
-lOO =
•100
27.20
:
27.20
72.50
72,50
•100 = 3'°/
- 100 = 37%
[ °
INTOCFHT.
ÎNTOCMIT, CONTROLAT,
CONTROLAT,
Func/ta
Data Funcfia Semnătura
Semnătura Datu
Data Fund.-(in
Funcfia Semnătura
Semnătura
Metode de
Metode măsurare şi unuliu':
de măsurare analiză a timpului de
a timpului muncă
de muncă 81
33.122. Autofotografierea.
3.3.1.2.2. Autoiolograiierea. Ss aplică. numai
Se aplică numai la la executanţi
executauţi cu sco
sco-
determina pe
pul de a-i determina pe aceştia înin depistarea pierderilor
pierderilor dede timp dede muncă.
muncă.
aceasta metodă
explica de ce prin această
Astfel se explică metodă se evidenţiază numai între
evidenţiază numai între—
din ziua
ruperile din ziua. de munca executantului.
muncă a executantului.
Este evident că
Este evident fotografierea timpului de
că. fotografierea de muncă realizata de
munca realizată de însăşi
executantul procesului
executantul munca se numeşte
procesului de muncă autofotografiere şi, pentru
numeşte autofotografiere
necesara o pregătire
aplicarea acestuia este necesară prealabila aoamenilor
pregatire prealabilă a oamenilor muncii
muncii
respectivi.
respectivi. Autofotografierea
Autofotografierea se poate aplica şi în
în activitătile
activităţile administra.-
administra
tivc şi
tive toate activităţile unde apar
pentru toate
si de birou, pentru apar pierderi
pierderi dede timp. In—
In
st-ructajul execut-antilor
structajul executanţilor trebuie
trebuie sa.-i
să-i familiarizeze
familiarizeze pe aceştia
aceştia cu structura
structura
pierderilor de timp
pierderilor vederea stabilirii
timp în vederea carele
cauzelor care
stabilirii cauzelor determină,. Fişa
le determină.
de observare autofotografierea timpului de
pentru autofotografierea
observare pentru munca este
de muncă este puţin
puţ-indife-
dife
la fotografierea
fată. de fişa de la
rită faţă fotografierea individuală,
individuală, dar
dar completarea
completarea acesteia
acesteia se
face în
face în mod similar.
similar.
Tabelul observare pentru
Fişă de observare
Tabelul 3.9. Fişa pentru auloioiogrullerea
autofotografierea timpului de muncă
timpului de muncii
întreprinderea: Piese schimb

Intreprinderea: X
schimb X
obsen'nre nr. 5
de observare Operatia: frezat bariu
_
mecanice
Sectia: prelucrări mecanice
Secţia: Fişa dc Operaţia: batiu
Aicherul: 6
Atelierul: S .\uioiotogmfiere
Autofotografiere Categoria de incadrare
încadrare
Schimbul: 11
Schimbul: “ lucrării: 6
a lucrării:
Data observării
Data clasei-varii 15 sept. 1978lj început
Sepi. 1978 ora 66
incepu! ora Terminat ora
Terminat ora 14 o“
Durata 8 ore
Durata
Numele şi prenumele
Numele N.A.
prenumele:: M.A. Marca:
Marca : 1435
Categoria de incadrare: 6
de încadrare: Meseria şi specialitatea
Meseria frezor
specialitatea: : frezor
Virstn:: 30 ani
Vîrsta ani Vechimea in
Vechimea in meserie,
meserie, specialitate sau funcţie: 10 imi.
sau funcţie: ani.
Denumirea utilajului:
Denumirea utilajului: Indicele de
Indicele îndeplinire a normelor,
de îndeplinire normelor. %%::
frezat
maşină de frezat — în luna precedentă 97%
în luna
— in ziua autofotografierii
în ziua autoiotografierii 98%
Denumirea Începutul
începutul Siirşiiul
Sfirşitul Durata
Durata::
. crt. ierderilor
pierderilor
hr.
Nr. en Pd: [imp
de timp Cauza
Cauza
muncă.
de muncă am
ora min on
ora min ora min
1 Aşteptat
Aşteptat semifa-
semifa |
brieatele
bricatele 9 10
10 9 51 —- 41 Lipsă cărucloare
cărucioare
2 Plecat după scule

scule 12 15
15 12 30
30 — 15 Llpsă scule
Lipsă scule
33 Plecat maistru
Plecat după maistru 13 05
05 13 15 — In
10 Mnistru
Maistru
|
|
Total
Total 66
66
Propunerile executantului
Propunerile remedierea pierderilor
executantului pentru remedierea de timp:
pierderilor de timp :
Semnătura muncitorului,
Semnătura
colectivă. Fotografierea
Fotograiierea colectivă.
3.3.1.2.3. Fotografierea colectivă a timpului
Fotografierea colectivă timpului
munca poate îmbrăca
de muncă două- forme
imbraca două fotografierea colectivă
forme : 1) fotografierea colectivă cu înregis-
: înregis
trarea continua a datelor
trarca continuă datelor şi 2) prin la anumite
sondaj, la
prin sondaj, anumite intervale
intervale (sta
(sta-
durate egale.
prealabil) de durate
bilite în prealabil)
6 - :. 1SS1
— c. lSSl
82
82 Procedeele de
măsurare şi determinare timpului de
determinare a:: timpului muncă
de munca
Fotografierea colectivă cu înregistrare

Fotografierea colectivă continuă nu se deosebeşte
înregistrare continua deosebeşte de de
fotografierea
fotografierea individuală
individuală decît prin multiplicarea
multiplicarea numărului
numărului de
de executanţi
executanţi
sînt observaţi,
care sînt numărul de utilaje sau obiecte
observaţi, sau prin numărul obiecte ale muncii
ale muncii
luate în studiu.
luate studiu. Ca urmare, cuprinde mai
observare va cuprinde
urmare, fişa de observare multe co
mai multe co-
corespimzătoare fiecărui executant în parte, coloana în
loane corespunzătoare în care se vor vor
nota intervalele
intervalele de timp, trebuie să fie suficient
timp, care trebuie suficient de marimari spre aa putea
putea
fi sesizat-e.
fi sesizate.
Prelucrarea datelor se face în mod similar fotografierii
Prelucrarea individuale în
fotografierii individuale in
separat, pentru
mod separat, executant sau utilaj observat.
pentru fiecare executant observat.
În cazul fotografierii
în prelucrarea datelor
colective,prelucrarea
fotografierii colective, datelor permite o analiză analiză
comparativă a executanţilor, realizarea unei medii şi
executanţilor, realizarea si observarea (intr-un
observarea (intr-un
timp scurt) unui unui număr
număr mai mare de cazuri.
Fotografierea colectivă cu înregistrarea
Fotografierea colectivă îm—egistrarea la intervale egale este
la intervale este o meme-
todă laborioasă,
todă simultane a unui
observării simultane
laborioasă, care se aplică în cazul observării unui număr
număr
executanţi care pot
mare de executanţi pot ajunge pînă la Metoda are două
la 15. Metoda caracte-
două caracte
ristici importante: înregistrările
ristici îm'egistrările se fac la intervale egale stabilite
la intervale stabilite în în preala-
preala
bil şi se consideră
bil consideră aprioric că în decursul unui interval se consumă
unui interval consumă numainumai
stabilită la
categoria de timp stabilită
categoria începutul lui. Observările
la inceputul Observările pot fi realizate în
fi realizate in
continuu sau discontinuu,
mod continuu urmărindu-se realizarea
discontinuu, urmărindu-se unui anumit
realizarea unui număr
anumit număr
impus.
impus.
În realizarea
în realizarea acestei fotografieri
fotografiei-i se parcurg următoarele etape:
parcurg următoarele defal-
etape : defal-
observate în elementele
carea activităţilor observate elementele necesare; întocmirea fişelor
necesare; întocmirea fiselor
inregistrare; calculul mărimii
specifice de înregistrare; intervalului la
mărimii intervalului trebuie să
la care trebuie să
stabilească observările,
se stabilească observările, interval egal pentrupentru toate măsurătorile; stabi stabi-
lirea elementelor
lirea elementelorreprezentative perioada de studiu.
reprezentative şi perioada efectuarea ob
studiu. După efectuarea ob—
servărilor,
servărilor, în cadrul prelucrării datelor,
cadrul prelucrării datelor, se analizează
analizează gradul de precizie
al elementului
al elementului reprezentativ, se stabilesc rezultatele şi se face
stabilesc rezultatele analiză
face o analiză
tehnico-organizatorică
tehnico-organizatorică a acestora.acestora.
Pentru aplicarea fotografierii
Pentru înregistrarea la
fotografierii colective cu înregistrarea intervale
la intervale
egale, se folosesc anumite noţiuni
folosesc anumite noţiuni specifice avînd avînd relaţii de de calcul
calcul pre-
pre
cizate pentru analiza
cizate analiza şi interpretarea datelor.
interpretarea datelor.
Folocronometrurea. Este o metodă de măsurare
3.3.1.2.4. Fotocronometrarea.
3.3.I.2.4. măsurare şi înre înre-
gistrare duratei elementelor
gistrare a duratei elementelor unuiunui proces muncă şi a timpului de
proces de muncă de fo
fo-
losire a utilajului prin
losire prin combinarea
combinarea fotografierii cronometrareaîn
fotografierii cu cronometrarea anumite
în anumite
perioade de timp.
perioade
Fotocronometrarea
Fotocronometrarea este o metodă de măsurare analiză in
măsurare şi analiză în mod critic
mod crit ic
duratei elementelor
aa duratei elementelor de folosire aa utilajului dm-atelor unui
utilajului sau a duratelor unui proces
de muncă.
de muncă. Cu ajutorul ei se pot pot stabili fie anumite elemente ale ale timpului
timpului de de
execuţie ca durată,
execuţie durată., fie pentru
pentru analiza gradului
gradului de folosire a timpului
timpului de
de
muncă. MetodaMetoda se poate pentru activităţile care au elemente
aplica pentru
poate aplica elemente de de
durate mari.
tunp cu durate
timp
.
În tabelul
în prezintă o fişă
tabelul 3.10 se prezintă fişă de observare fotocronometrare a
observare prin fotocronometrare
timpului de
timpului de muncă.
muncă.
Fotocronometrarea se realizează
Fotocronometrarea realizează de obicei asupraasupra unui executant indi
unui executant indi—
vrdual, asupra muncii numai în cazuri deosebite
_
vidual, asupra unui utilaj sau

utilaj sau obiect al muncii şi numai în cazuri deosebite
asupra mai multor executanţi.
mai multor execut-anti. Numărul
Numărul maxim maxim al acestora depăşi 3.
acestora nu poate depăşi 3.
Se aplică
Se aplică lala operaţiile
operaţiile care nunu se pot pot executa decît cooperarea mai
decît prin cooperarea mai
multor executanţi.
multor execut-anti.
Melode de
Metode măsurare şi analiză
de măsurare anolizâ a de muncă
timpului de
a timpului munca 83
83
Tabelul 3.10. Fisă

Tabelul Fişă de fotocronometrnrc muncă a:|. unui
Iotocronomeirnre :!a timpului de muncă la operaţia
unui executant la operaţia de
găurire
rjăurire
Timpul
Timpul
'
Tulp" obţinuţi pm “num-“Elm”
_ __
_ _ _
ob(inut prin Timpii obţinuţi prin cronometrare
Ni.
ăi“
crt.
Activitatea observată
Activitatea observam 3:23:33?
fotografiere |. | | Durata
Simbolul Dig-;la
min
i
ora min
min 11 |I 2 [
E
3 | 44 I 55
1 Începutul observării
începutul observări! 66 00
00
Prcgăteşte lucrul
i
1
__1_ Pregăteşte lucrul &
6 06
06 Tpl
Tpi 6
6
2 Lucrează
Lucrează G
6 33
33 Top
T0p 27
27
__
3
3 Primeşte indicaţiile
Primeşte 66 38
38 Td;
Tdi 5
maistruiui
ii
maistrului
Lucrează 51
_ T.„ 23
4 Lucrează 6& 51 Tqp 23
5 Fumează
Fumează 6& 55_
55 fan
ton 4
_i6 Lucrează
Lucrează 7
7 15
15
_ T.„
Tqp 20
20
_7_ Stii de
7 Stă de vorbă
vorbă 7 20
20
_ la
td 55
_
i
—_ începutul cronometrării
Începutul cronometrării 7 20
20
8 Lucrează
Lucrează Top
Top
i
Prinderea în strun-
3) Prinderea
a) strun in
teo 20.00
20,00 22,15 24,57 27.09
22.15 24.57 29.20
27,09 29,20 i
gul unlversal
gul universal &;
t-do 12
12 10
10 10
10 11
11 10
10
25,07 27.20 29.30 :

Realizarea primei
b) Realizarea ica
leo 20.12
20.12 22.25
22,25 25,07 27,20 29,30
găurll'i
găuriri &;
tdo 50
60 62
62 58
58 58
58 60
60
I I
i i
Realizarea celei de
c) Realizarea de a (cu
tco 21,12
21,12 23,52
23,52 26,05
26,05 28.18
28,18 30.30
30,30
doua găuriri
doua găurirl la
Ido 59
59 60
60 60
60 59
59 60
60 I
găurilor
d) Teşirea găurilor (…,
tco 22.11
22,11 24.52
24,52 27,05
27,05 29:17
29,17 31.30
31,30
[lin
Ido 4
4 55 4
4 33 44
_
— cronometrăril
Siirşitul cronometrării
Sfirşitul 77 32
32 26
26
Lucrează
42 Lucrează 13 35
_ Top
13 35 Tqp 3
43 Fumează
43 Fumează 13
13 38
38 Ion
ton 15
Lucrează
44 Lucrează 13 53
53 Top
Tqp 77
45 sculele
Stringc sculele
45 Stringe 14
14 00
00 T.,-,
Tdi
__
— Sflrşiiul observăril
Sfirşitul observării 14
14 00
00
Observaţii tc0
l…, — timpul curent consumat; („
curent consumat; td0 — durata elementului măsurat.
durata elementului măsurat.
I
Data................
Data Observator ...................
Observator
.................... ..
34
S4 Procedeele de.
Procedeele de măsurare şi determinare
măsurare şi q timpului
determinare q de mUncă
iÎmPl—Ilui de
muntii
Efectuarea măsurătorilor ca şi
Efectuarea măsurătorilor prelucrarea datelor
si prelucrarea rezultate din
datelor rezultate din foto-
foto-
cronometrare,
cronometrare, in vedrea analizei acestora, acestora, se execută, atît pentru cronome-
atît pentru
trare cit si pentru
trare tot ogratiere, separat. Pentru
pentru fotografiere, Pentru fiecare
fiecare din din cele două metode
cele două metode
de observare se utilizază utilizază. metodologiile specifice specifice prezentate anterior. anterior.
3.3.2..l1'elode
3.3.2.Metode de înregistrare indirectă indirectă. a timplui
Umplut
În
în ultimul timp se Se aplică tot tot mai mult,
mult, în metodelor de
in locul metodelor observare
de observare
directă dezavantajul că
directă— (care au dezavantajul că. necesită un timp mai mare de de observare,
observare,
uneori o prelucrare
prelucrare laborioasă, condiţionind condiţionind alegerea unui unui anumit
anumit exe exe-
cutant şi unui interval de
anumit- interval
unui anumit de timp),
tim p), metodele de înregistrare indirectă
inregistrare indirectă
a timpului,
timpului, cum ar fi metoda observă-rilor instantanee,
metoda- observărilor instantanee, filmarea, utilizarea
filmarea, utilizarea
magnetofonuluioscilografierea,
magnetofonului masurarea timpului
oscilografierea, măsurarea timpului pe pe microelemente
mieroelemente si
altele.
332.1. instantanee. 3.3.2.1.1. Observările instantanee
Obser 'ările instantanee.
3.3.2.I. Observările
fără evaluarea
fără evaluarea ritmului.
ritmului. Observările instantanee asupra
Observ-(“urile instantanee timpului de muncă
asupra timpului muncă.
şi aa timpului
timpului de de folosire
folosire a utilajului
utilajului reprezintă
reprezinta o metodă masu 'are a
metodă. de măsurare
timpului prin înregistrarea,
timpului inregistrarea-, în anumite intervale,
in anumite activitatiide
intervale, a activităţii moment
de moment
mai multor
a mai executanţi sau utilaje, în
multor executanţi determinarii ponderii
in scopul determinării ponderii sau
duratei elementelor
duratei elementelor de producţie. producţie.
Metoda observărilor
Metoda obser “arilor instantanee
instantanee urmăreşte
urmăreste stabilitea timpilor timpilor nepro
nepro-
ductiri din
ductivi din cadrul
cadrul zilei de de muncă, a cauzelor care care generează
generează, astfel de si si-
tuaţii, aa- timpilor
tuaţii, timpilor de trecere a obiectului
de trecere obiectului muncii de la o operatie operaţie la alta sau
de la
de la un stadiu la
un stadiu la altul.
altul. Intrucît
Int-racit metoda
metoda permite
permite determinarea gradului
de utilizare
de masinilor pe de o parte şi a executanţilor
utilizare a maşinilor executant-ilor pe alta parte,
pe de altă parte, poa
poa-
te fi
te utilizată la
fi utilizată la stabilirea
stabilirea normelor
normelor de personal în activită-tile de întreţi
in activităţile întreţi-
nere reparaţii, ca şi la
nere şi reparaţii, stabilirea măsurilor pentru
la stabilirea cauzelor
eliminarea cauzelor
pentru eliminarea
de pierderi de
de de timp. Poate Poate fi folosită cu succes locurilor in-
depistarea locurilor
succes la depistarea în
guste şi la verificarea calităţii
la verificarea calită-tii normelor de muncă munca prin prin determinarea du du-
ratei de
ratei elementelor care formează
de timp a elementelor formeaza structura normei de timp timp şisi au
caracter nerepetitiv.
un caracter nerepetitiv.
Sint mai
Sint variante ale
multe variante
mai multe ale metodei observărilor instantanee. La-
observarilor instantanee. La unele
unele
urmareste daca
se urmăreşte observă-rile sînt
dacă observările sint făcute cu evaluarea ritmului sau nu.
evaluarea ritmului
La altele se urmăreşte
La altele urmăreşte momentul moment-ul la la care se realizează
realizează- observările,
observările, ca de
momente alese
exemplu :: momente intimplare, momente alese la intervale
alese la întîmplare, intervale regulate,
momente alese la intervale foarte
la intervale foarte scurte, chiar chiar mai mici mici de de un minut.
minut.
Exista variantă a metodei
Există si o variantă metodei observărilor
observarilor instantanee
instantanee la la care observarea
obser rarea-
realizata de executant,
este realizată executant, căruia caruia i se transmit
transmit optic sau acustic acustic momen
momen-
autoobservare. Cel mai
tele de autoobservăre. mai adesea
adesea însă
insa. se utilizeaza- metoda observă
utilizează metoda observi-
întîmplatoare, motiv
instantanee întîmplătoare,
rilor instantanee pentru care se va
1110…' pentru face numai
va face numai prepre-
zentarea acesteia.
zentarea
instantanee. Un Un studiu obser-
_
Etapele
Etapele observărilor
()bSBI'UăTHOI' instantanee'. studiu efectuat Pl'l“ metoda obser
efectuat- prin
vărilor instantanee parcul'ge
vat-ilor instantanee parcurge mai multe
multe etape
etape pregatirea
pregătirea efectua-ru obser
efectuării obser-
efectuaterea observărilor,
vărilor, efectuaterea
vat-ilor, observarilor, prelucrarea datelor.
prelucrarea datelor. _
în cadrul
în cadrul primei primei etape etape privind
privind pregatirea
pregătirea efectuării (ibgeh'ăl'ilor
efectuaitnl observărilor
instantanee,
instantanee, o() mare important?): o0 prezintă
mare importanţă 6182162“?! gia?
Prezinta stabilirea elementelor de studiat,
la care
la (,…-c se
se pleacă
pleaca de la informaţiile
mtormaţnle culese şi
si de la scopul studiului
la_scopllll_elâlhte şi se trece
…şi -----
trece
la defalca rea procesului
procesul… pe pe elementele ce urmează a ll
fi
**
studiate. JMn această
la detalcarea
r-anză este important
nrmeaza '%
înaintit' activităţile
.…ţaceasta
_ca- observatorul sa cunoasca al.-glbine'(telin'ltvit-M'lle
este important ca observatorul să cunoască amănunţit
cauza, Trebu bine definit*
care se incadreaza in fiecare categorie de timp.
cauza, fiecare categorie de timp. Trebuie !!… înce-
ince-
Metode de
Metode de măsurare analiză aa timpuluirde
măsurare şi analiza muncă
85
putul şi sfîrşitul
putui fiecarui element,
sfirsitul fiecărui element, spre spre aa- fi notate stabilite cu
notate şi stabilite uşurinţă..
eu uşurinţă.
Observatorul,
Observatorul, cunoscîndcunoscînd foartefoarte bine activitatea fiecărui
bine activitatea fiecarui muncitor
muncitor observat,
observat,
va putea să înregistreze corect,
să. înregistreze corect, repede şi precis, prccis,fara contuzii, activitatea
fără confuzii, activitatea
diferitelor categorii
diferitelor categorii de muncitori. Pentru
de muncitori. Pentru a evitaevita eventualele
eventualele greşeli, cate cate-
goriile de observate se recomandă
de timp observate recomanda a nu fi exagerat de mari. mari. Se reco-
reco
'mand;“t,
mandă, de de asemenea,
asemenea, verificarea
verificarea acestora
acestora la
la locurile
locurile de
de munca
muncă respective
respective
în cadrul unei perioade
în cadrul perioade de probă. proba.
Metoda observărilor
Metoda instantanee are la
obser fai-ilor instantanee la bază
baza teoria
teoria probabilităţilor.
probabilitatilor.
Cu cîtcit se vor realizarealiza maimai multe multe obser rari asupra
observări unui loc de muncă,
asupra unui muncă., cu
atit. rezultatele
atit rezultatele vor fi mai mai aproape
aproape de
de realitate.
realitate. Observările
Observările trebuie
trebuie sa se
să
realizeze foarte riguros,
realizeze foarte riguros, fără interpretari empirice.
t'ară. interpretări
stabilirea elementelor
Dupa stabilirea
După elementelor de studiat urmeaza
de studiat urmează stabilirea circuitelor
sau an- traseelor de urmat.
În funcţie
în funcţie de numarul de
de numărul de vizitat-i zilnice şi
vizitări zilnice si dede schiţa de amplasare
amplasare
locurilor de muncă
a locurilor munca se întocmeşte
intocmeste planul traseului traseului care trebuie
trebuie urmat
de observator. În
de observator. cadrul planului de amplasare
în cadrul marchează fiecare utilaj
amplasare se marchează
sau loc dc de muncă
muncă. printr-un număr număr de de ordine
ordine vizibil, numărnumar care se înscrie
planul de amplasare.
si pe planul amplasare. Traseul trebuie urmat
Traseul ce trebuie observator trebuie
urmat de observator trebuie
sa fie cit
să scurt posibil, cu porţiuni
cit mai scurt portiuni cît mai mici
cît mai mici de mers in în gol şi sa
si să
permită constatarea evidentă-
permita constatarea executanţilor. Pe acest plan se
activită-tii executanţilor.
evidentă a activităţii
stabilesc locurile
stabilesc locurile în realizeaza observarea
în care se realizează observarea şi înregistrarea
inregistrarea acestuia,
acestuia,
precum si locurile de munca
precum muncă ce urmează urmeaza sa observate în aceste puncte.
să fie observate
Initial se pot
Iniţial stabili mai multe
pot stabili funcţie de numarul
provizorii, în funcţie
multe trasee provizorii, numărul de
Punctele de
numea. Punctele
_locuri de muncă.
locuri traseu-se
de pe traseu stabilesc astfel încît.
se stabilesc incit dintr-un
punct oarecare
oarecare să sa se poată observa mai
poata observa multe locuri
mai multe locuri de Intrucit
muncă. Întrucît
de muncă.
observatorul se opreşte
observatorul opreste in în punctele fixate fixate în în prealabil, trebuie
trebuie săsa se mă
ma-
soare durata parcurgerii
soare dluata traseului, cu oprire la
parcurgerii traseului, la fiecare loc de muncă.
munca. Ob Ob-
servatorul pe
servatorul pe traseu inregistrează activitatea observată
înregistrează activitatea observată. si şi trece mai departe.
trece mai
Viteza observatorului pe traseu
Viteza observatorului influenţează rezultatele
traseu nu influenţează observarii dar
rezultatele observării dar
este obligatorie circuitului, a punctelor fixate
respectarea circuitului,
obligatorie respectarea fixate pentru oprire,
vederea observării,
în vederea observarii, ca si locurilor de muncă
şi a locurilor trebuie observate
muncă. ce trebuie observate in in
aceste puncte.
aceste recomanda parcurgerea
puncte. Se recomandă parcurgerea de de probă- circuitului propus,
probă a circuitului propus,
inainte de începerea
înainte inceperea masuratorilor,
măsurătorilor, în in vederea definitivarii acestuia.
vederea definitivării acestuia.
notează cu p
Se notează p ponderea probabilă a elementului elementului de timp ce urmează urmează.
a fi studiat, în procente. Stabilirea- ponderii
procente. Stabilirea po-nrleri-i probabile a a. elementului de tun-,o
timp
studiat este o etapă
studiat importanta in
etapa importantă efectuarii observărilor
pregatirea efectuării
în pregătirea observarilorins-ins
tantanee. De obicei, în
tantanee. in urma unei unei analize se alege ca factor factor p valoare
p acea valoare
elementului cu ponderea
corespunde elementului
ce corespunde ponderea cea mai mică—, pentru a asigura
mică, pentru asigura
realizarea pentru toate
realizarea elementele a preciziei stabilite
toate elementele Factorul
stabilite iniţial. Factorul
determina de
p se determină
;) de obicei
obicei în etapa de
în etapa de pregătire observă-rilor instantanee,
pregatire a observărilor instantanee,
aproximatie în
oarecare aproximaţie
cu o oarecare in urma realizării
realizarii unor observări,
observări, sau pe pe baze
de realizări statistice de care
realizari statistice executantul dispune.
care. executantul dispune. De De exemplu,
exemplu, dacădaca inîn
urma obser 'ări prealabile,
urma. unor observări prealabile, timp de 3 zile, asupra asup 'a a 25 de maşini—
maşini-
unclte, ar rezulta
unelte, rezulta urmatoarele
următoarele procente lucreaza 78%, opriri
procente :: lucrează pentru apro
opriri pentru apro-
vizionarea locului
vizionarea locului de de muncă
muncă. 8%, 8%, opriri pentru
pentru reglaje 4%, Opriri pentru
opriri pentru
întreţinere 5%, 5%, opriri din din cauza executanţilor
executantilor 7%. Evident, factorul ;)
Evident-, factorul p
va
va fi :
: oprit pentru reglaje cu ponderea probabilă. de 4%.
pouderea probabilă
86
86 Procedeele măsurare şi delerminure
de măsurare
Procedeele de determinare o timpului de
a timpului munca
de munca
obsarvă-ri şi pentru această

numărului de observări
Determinarea numărului această metodă
metodă are
importanţă deosebită.
o importanţă Numărul de momente-om,
deosebită. [Numărul momente-om, momente-utilaje sau
momente-obiect, observărilor instantanee, se referă
momente-obiect, realizate în timpul observărilor referă
la elementul
de regulă la ponderea cea mai mică, deoarece
elementul cu ponderea deoarece precizia rezul-
precizia rezul
tatului variază
tatului varia-ză direct proporţional cu numărul
direct proporţional numărul observărilor iar ponderea
observărilor iar ponderea.
analizat, variază
elementului analizat
elementului variază invers proporţional.
proporţional.
funcţie de scopul urmărit prin efectuarea
Precizia rezultatului este în funcţie
Precizia
studiului în funcţie de tipul de producţie.
studiului şi in producţie.
Plecind
Plecînd de la la calculul probabilităţilor, numărul de observări
probabilităţilor, numărul N se
observă-ri N
stabileşte cu relaţia
N
=M,
N = a2 (1 ~ V) , în
în care:
k2p
131)
care : (3.27)
(3.27)
este coeficientul probabilităţii verosimile (probabilitatea ca eroarea.

a eroarea
relativă a rezultatelor
relativă rezultatelor observărilor depăşească limita
observărilor să nu depăşească limita
admisibilă); regină, în practică, se ia a =
admisibilă); de regulă, = 2, corespunzînd
corespunzînd
probabilităţii de de 95%
95%;; în cazul în care se poate adminite o
poate adminite
probabilitate mai mai mică, se va diminua corespunzător şi a;
diminua corespunzător a ; de
de
exemplu la
exemplu la. P
P= = 0,92 va corespunde a = = 1,7 iar la P
P =
= 0,84,
a — = 1,4; în în cazul
cazul în
în care se admite
admite o probabilitate maimai scă
scă-
rezultă şi numărul
zută, rezultă numărul de observări
observări mai redus;
p — ponderea probabilă a elementului
V elementului de timp
timp analizat;
analizat;
k — relativă admisibilă, în sutimi
—- eroarea relativă sutimi (de regulă k = = 0,05).
formulei de
Aplicarea formulei calcul pentru determinarea
de calcul determinarea numărului de obser—
obser
vări este relativ
vări este relativ greoaie. DinDin acest motiv tabelelor
recomandă utilizarea tabelelor
motiv se recomandă
sau graficelor din care se preiau direct
graficelor din direct numărul
numărul de observări. tabe-
observări. Forma tabe
lară elimină
lară elimină eventualele
eventualele greşeli de calcul sau citire.
În tabelul
în 3.11 se prezintă numărul
tabelul 3.11 numărul de observări pentru diferitele
observări pentru diferitele
valori ale ponderii elementului
valori ale elementului de timp analizat şi pentrupentru diferitele valori
valori
ale erorii
ale relative. De
erorii relative. De exemplu, considerînd valoarea
valoarea procentuală
procentuală a eleele-
mentului analizat 10%, respectiv
mentului analizat iar eroarea
reSpectiv 0,1, iar admisibilă ;l;5%,
eroarea admisibilă ±5%, res-
Tabelul 3.11. Numărul

Tabelul 3.11. Numărul de observări pentru diferite
de observări diferite valori ale ponderii
ponderii elementului
elementului de
de timp
timp
analizat dilerile valori
analizat şi pentru diferite valori ale erorii relative
relative
H;
*%
9%
P% ii
±1 ±2
:!:? :!:3
±3 :|:4
±4 ±:!: is
±6 :|:7
±7 :l:8
±8 :l:9
±9 im
±10
11 960 000
33 960 000 990 000
990 000 440 000
440 000 274
274 500
500 158 400
158 400 110
110 000
000 80 000
80 000 61. 900
61 900 48 900
48 900 39 600
39 600
22 960 000
1 960 000 490 000
490 000 217 800
217 800 122
122 500
500 78 400
78 400 54 400
400 40 000
40 000 30 600
30 600 24 200
24 200 19
19 600600
33 1293 300
1 293 300 323 300
323 300 143 700 80
143 700 800
80 800 700
51 700 39 900
39 900 26 400
26 400 20
20 200
200 16 000
16 000 12 900
12 900
44 960 000
960 000 240 000
240 000 106 700
106 700 60
60 000
000 38 400
38 400 26 700
26 700 19 600
19 600 15 000
15 000 11 900
11 900 600
99 600
5
5 760 000
760 000 190 000
190 000 84
84 400
400 47
47 500
500 30 400
30 400 21 100
21. 100 15 500
15 500 11 900
11 900 390
99 390 77 600
600
6 626 700
626 700 156 700
156 700 600 39
69 600 39 200
200 25 100
25 100 17 400
17 400 12 800
12 800 790
9 790 740
77 740 270
66 270
77 531 400
531 400 132
132 900
900 59
59 000 33 200
000 33 200 21 300
21 300 800
14 800
14 10 800
10 800 300
8 300 650
6 650 310
55 310
88 460 000
460 000 115
115 000
000 100 28
51 100 28 800
800 18 400
18 400 12 800
12 800 380
9 380 190
7 190 680
5 680 44 600
9g 404 400
404 400 101 100
101 100 44 900 25
44 900 25 300
300 16 200
16 200 11 200
11 200 250
88 250 320
6 320 55 000
000 44 040
040
10
10 , 360 000
360 000 90 000
90 000 40 000
40 000 22
22 500
500 14 400
14 400 10 000
10 000 77 340
340 630
5 630 44 450
450 3 600
3 600
Metode
Metode de mâsurare şi analiză
de măsurare timpului de
a timpului
analiza a de muncă
munca 87

Tabelul
\
P'
ki.
il
±1 :b?
±2 +13
-H3 ;t4
±4 is
±5 is
±6 i'?
±7 is
±8 in
±9 im
±10
11
11 323 600
323 600 80 900
80 900 36 000
36 000 20 200
20 200 12 900
12 900 990
88 990 600
66 600 55 060
060 4 4 000
000 33 240240
12
12 300
293 300
293 73 300
73 300 32 600
32 600 18
18 300 300 11 700
11 700 88 150
150 55 980980 44 580
580 33 620
620 22 930930
13
13 267 700
267 700 66 900
66 900 29 700
29 700 16 700
16 700 10 700
10 700 77 440
440 55 460460 44 180
180 310
33 310 22 680680
14
14 245 700
245 700 61400
61 400 27
27 300300 15 400
15 400 830
99 830 66 830
830 010
55 010 840
33 840 33 040
040 22 460
450
15
15 700
226 700
226 56 700
56 700 25 200
25 200 14 200
14 200 070
99 070 6 300
300 44 620620 33 540
540 22 800
800 22 270
270
16
16 210 000
210 000 52 500
52 500 23 300
23 300 13 100
13 100 400
88 400 830
55 830 44 280280 33 280
280 22 590
590 22 100100
17
17 195 300
195 300 48 800
48 800 21 700
21 700 12 200
12 200 810
77 810 420
55 420 980
33 980 050
33 050 22 410
410 950
11 950
18
18 182 200
182 200 45 600
45 600 20 200
20 200 11 400
11 400 7 290
7 290 55 060
060 33 720
720 22 850
850 22 250
250 820
11 820
19
19 170 500
170 500 42 600
42 600 18
18 900900 10 700 700 820
6 820 44 740
740 33 480
480 22 660
660 22110110 11710710
20
20 000
160 000
160 40 000
40 000 17
17 800800 10 000
10 000 400
6 400 44 440
440 33 260260 22 500
500 1 980
980 11 600600
21
21 500
150 500
150 600
37 600
37 16 700
16 700 400
9 400 020
6 020 44 180
180 33 070070 22 350
350 11 860
860 510
11 510
22
22 800
141 800
141 35 500
35 500 15
15 800800 660
8 660 5 570570 940
33 910 22 890890 22 220
220 11 750
750 420
11 420
23
23 133 900
133 900 33 500
33 500 14 900
14 900 370
88 370 360
5 360 720
33 720 22 730730 22 090
090 11 650
650 11 340
340
24
21 126 700
126 700 700
31 700 14 100
14 100 920
77 920 5 070070 520
33 520 22 580 580 1 980
980 11 560
560 1 270
1270
25
25 000
120 000 000
30 000 13 300
13 300 500
77 500 800
44 800 330
33 330 22 450 450 1 880
880 480
11 480 11 200
200
26
26 113 800
113 800 28 500
23 500 12
12 600600 77120
120 4 550
4 550 160
33 160 22 320 320 1 780
1780 410
11 410 140
11 140
27
27 108 100
108 100 27 000
27 000 12
12 000000 66 760
760 330
44 330 000
33 000 22 210 210 1 690
690 1 340
1340 080
11 080
28
28 102 900
102 900 700
25 700
25 11 400400 430
6 430 100
44 100 22 860
860 22 100 100 11 610
610 1 270
270 11 030030
29
29 97 900
97 900 24 500
24 500 10
10 900900 6 120
120 3 920
3 920 22 720
720 22 000 000 530
11 530 210
11 210 980
980
30
30 93 300
93 300 23 300
23 300 10 400
10 400 830
55 830 3 730
3 730 2 590
2 590 11 900900 460
11 460 150
11 150 935
935
31
31 89 000
89 000 22 300
22 300 890
9 890 55 570
570 560
33 560 22 470
470 11 820820 390
1 390 11 100100 890
890
32
32 000
85 000
85 300
21 300
21 440
9 440 5 310
5310 3 406
3 400 2 360
2 360 1 730
1730 1 330
1330 11 050050 850
850
33
33 81 200
81 200 20 300
20 300 000
9 000 55 080
080 3 250
3 250 22 260
260 11 660660 1 270
1270 11 000
000 810
810
34
34 77 600
77 600 400
19 400 630
8 630 850
44 850 33 110
110 22 160
160 11 580580 1 210
1210 960
960 775
775
35
35 74 300
74 300 18 600
18 600 250
8 250 6-10-
4 640. 2 970
2 970 2 060
2 060 11 520520 11 160
160 915
915 745
745
36
36 71 100
71100 800
17 800 900
7 900 440
4 440 22 840
840 1 980
980 11 450 450 110
1 110 880
880 710
710
37
37 68100
68 100 000
17 000 570
77 570 260
44 260 2 2 720
720 890
11 890 11 400 400 060
1 060 840
840 680
680
38
38 300
65 300 16 300
16 300 250
77 250 44 080
080 2 610610 1 810
810 11 330 330 1 020
020 805
805 655
655
39
39 62 600
600 15 600
15 600 950
6 950 3 910910 500
22 500 740
1 710 11280 280 980
980 775
775 625
625
40
40 60 000
60 000 15 000
15 000 670
6 670 3 750750 22 400400 670
11 670 11 220 220 940
940 740
740 600
600
41 57 600
51 600 14 400
400 400
6 400 33 600
600 22 300
300 600
1 600 11 170 170 900
900 710
710 575
575
42
42 200
55 200
55 13 800
13 800 140
6 140 33 450
450 2 210 210 1 530
1 530 1
1 130 130 865
865 680
680 550
550
43
43 53 000
000 500
13 500 890
5 890 3 310310 22 120120 470
1 470 1 080 080 V
830
830 655
655 630
630
44
44 900
50 900
50 12 700
12 700 660
5 660 3 180180 2 040 040 410
1 410 11 040 010 795
795 630
630 510
510
45
45 900
48 900
48 12 200
12 200 430
5 430 33 060
060 960
1 960 360
1 360 11 000 000 765
765 605
605 490
490
46
46 47 000
47 000 700
11 700
11 220
5 220 22 910
940 “1
880
1 880 300
1 300 960
960 735
735 580
580 470
470
47
47 100
45 100 300
11 300 010
5 010 22 820820 800
1 800 250
1 250 920
920 705
705 555
555 450
450
48
48 43 300
43 300 10 880
880 4810
4 810 2 710
2710 1 730730 200
1 200 885
885 675
675 535
535 435
435
49
49 41600
41 600 10 400
10 400 630
4 630 22 600600 1 670670 160
1 160 850
S50 650
650 515
515 415
415
50
50 40 000
40 000 000
10 000
10 440
44 440 22 500500 1 600600 100
1 100 815
815 625
625 495
495 400
400
51 430
38 430
38 610
9 610 4 270
270 22 400400 540
1 540 070
1 070 785
785 600
600 475
475 385
3S5
52
52 920
36 920
36 230
9 230 100
44 100 22 310310 1 480480 1 030
030 755
755 575
575 455
455 370
370
53
53 35 470
35 470 88 870
870 860
3 860 220
2 220 420
11 420 895
895 725
725 555
555 445
445 355
355
54
54 34 070
34 070 250
88 250 3 790
790 22 130130 360
11 360 945
945 695
695 530
530 420
420 340
340
55
55 32 730
32 730 180
8 180 640
3 640 22 050
050 310
11 310 910 670
670 510
510 405
405 325
325
56
56 31 430
31 430 860
7 860 33 490
490 1 980
1 980 260
1 260 870
870 640
640 490
490 390
390 315
315
57
57 30 180
30 ISO 550
7 550 3 350350 1 890890 1
1 210210 840
840 615
615 470
470 375
375 300
300
58
58 950
28 960
28 240
7 240 220
33 220 1 810810 1 160160 805
805 590
590 450
450 360
360 290
290
59
59 27 800
27 800 950
6 950 3 090090 740
11 740 110
11 110 770
770 565
565 435
435 345
345 280
280
60
60 26 670
26 670 670
6 670 2 960960 1 670670 070
1 070 740
740 545
545 415
415 300
300 265
265
61
61 570
25 570
25 6 390
390 22 840
840 1 600 600 020
1 020 710
710 520
520 400
400 315
315 255
255
62 520
24 520
24 6 130
130 720
22 720 1 530530 980
980 680
680 500
500 385
385 305
305 245
245
63
63 490
23 490 870
5 870 22 610
610 1 470 470 940
940 650
650 480
480 365
365 290
290 235
235
88
88 Procedeele
Procedeele de măsurare si
de măsurare determinare aa timpului
si determinare de muncă
timpului de munca
3.” (continuare)
Tabelul 3.11
Tabelul
\
\ H;
"\
51 12
!
43
|
*.
±2 54
\\ ii ±3 ±4 55
±5 ±6 57
±7 ±8 59
±9 510
,
:!:G :!:S I
ih îO
Pi*
Pe“—
i
i
'
4
04 22 500 500 55 030

■
61 22 630 22 500 500 1 410

1 410 900
900 025
625 400
460 350 275
275 !I 225
225
05
65 21 540
21 510 55 390
390 22 390 390 350
1 350 800
860 000
600 440
140 335
335 205
265 4
| 215
215
08
66 20 610
20 010 150
5 150 22 290 290 290
11 290 825
825 570
570 420
120 320
320 155
255 .I “105
205
07
67 19 700
19 700 4 925925 22 190 190 230
11 230 790 545
545 400
400 305 245
245 195
195
88 820 705 22 090 11 180 750
1,
68 18 820 4 705 090 180 750 20

520 385 205
295 230
230 190
190
00
69 17 970
17 970 44 490 490 22 000 000 120
11 120 720
720 500
500 305
365 280
280 220
220 180
180
70
70 17 140
17 140 4 285 285 11 900900 070
1 070 085
685 475
475 350
350 205
265 210
210 170
170
71 10 340
16 340 4 085085 815
11 815 020
11 020 855
655 455
455 333
333 255
255 200 105
165
72
72 15 560 500 33 890 890 11 730730 970
970 020
620 430
430 315
315 245 190 155
155
73
73 14
14 790 790 3 700
3 700 040 410 145
11 640 925 590 410 300
300 230 180
180 145
74 14 050 050 3 510510 1 500 i
1 560 880
880 500
560 390 285
285 220
220 175
,
€
140
140
75
75 13 330
13 330 33 330
330 1 480
1 480 835
835 535
535 370
370 270 210 105
165 4
135
135
70
76 12 630 030 3 160100 1 400 400 790 505
505 350
350 255
255 195 155
155 | 125
125
77
77 11 950
11 950 22 990 330
11 330 745 480
480 330
330 245
245 185 145
145 120
120
78
78 11
11 280 280 2 820
2 820 258
11 258 705 450 315
315 230
230 175
175 140 110
79 10 630 030 22 000
660 1
180 005
665 425
425 295 215
215 105
165 130
130 105
105
80
80 10 000
10 000 22 500
500 11 110 025
625 400
400 275
275 205
205 155
155 125
125 100
81 380
9 380 2 345
2 345 1
040
1 040 585 375
375 200
260 190
190 145 115
115 94
82
82 780
8 780 22 195
195 975
975 550 350
350 245
245 180
180 135 110 88
83
83 190
88 190 22 050
050 910 510
510 325
325 225
225 105
165 130 100 52
82
84 820
77 620 11 905
905 845 475 305 210
210 155 120
120 94 70
76
85 000
7 060 705
11 765 785
785 440
440 280
280 195
195 145 110
110 87
87 71
80
86 510
60 510 030
11 630 725
725 405 200 180 130
260 180 130 100
100 80 65
87
87 980
55 980 1 495
1 495 005
665 375
375 240
240 105
165 120
120 93
93 74 60
60
88
88 450
5 450 300
11 360 005
605 340 220
220 150
150 110
110 85 67 55
55
89
89 940
44 940 235
1 235 550
550 310 200
200 135
135 100
100 77
77 01 49
61
90
90 44 440440 1 110
110 495 280
280 175
175 125 90 55 44
125 90 09
69 55
91 33 960 900 990
990 440
440 250
250 100
160 110
110 80 02
62 49
49 40
40
92 33 480 480 870 385 220
220 140 90
96 70
70 54 43 35
35
93 33 010 010 750
750 335 190 120
120 83 01
61 47 37
37 30
30
94 2 550
2 550 040
640 285 100
160 100
100 71 52 40
40 31 26
26
95 2 110
2 110 525 234
234 130
130 43 33
85 59 43 33 26
26 21
90
96 11 070
670 420 185 57 40
105 67 46 34 20
26 21
21 17
97 11 240240 310
310 140 78
78 50
50 34 25
25 19 15 12
98 815
815 205 91 51 33
33 23
23 17 13 10 88
99 405 100
100 45 25 10 44
m
25 16 11 8 06 5
pectw
. ,
mlocumd . , relaţia.
datele în (3.27) rezultă N = 2'-'(1 0,1) =
22(1 — 0,1)
pectiv 0,05, înlocuind
=
.
datele 1n relaţia
0,052- 0,1
= 14 400. Aceeaşi valoare poate fi , 1
14 400. Aceeaşi valoare fi citită şi în
in fig. 3.5.
Pe baza
Pe numămlui de
baza- numărului observă-ri necesare şi în
de observări in raport termenul final
raport cu termenul
al analizei
al analizei se determină- numărul
se determină numărul vizitărilor
vizitărilor zilnice ale locurilor de muncă.
muncă..
Determinarea frecvenţei observărilor
Determinarea observărilor şi a numărului
numărului de circuite zilnice 'N:n2 de-
pinde de
pmde de număiul
numărul total
total de observări N
de observări termenul de executare
AT şi de termenul executare a stu-
stu
diului (z —
diului numărul de
-— număiul de zile). Ou cit este mai mare
011 cît numărul de zile afec-
mare număiul afec
tate. observărilor,
tate ohservărilor, cu atîtatit va- rezultatul, deoarece avînd
va fi mai obiectiv rezultatul, avînd
în vedere
in vedere o perioadă
perioada mai mai lungă,
lungă, există posibilitatea caracterizării mai
posibilitatea. caracterizării mm
precise a activităţii
precise & activităţii respective.
respective.
În cazul urmăririi
în cazul precădere aa unei
urmăririi cu precădere anumite categorii
unei anumite de timp,
categorii de timp, _
numărul circuitelor
număiul circuitelor zilnice acestora. Pentru cate-
depinde şi de natura acestora.
zilnice va depinde cate—
Metode de
Metode de măsurare unuiiză a:: timpului
măsurare şi analiza muncă
timpului de munca 89
de timp care apar

goriile de mai rar va fi necesară
apar mai necesară sporirea numărului de cir—
sporirea numărului cir
cuite zilnice
cuite zilnice şi— dacă. apar
ş1— invers, dacă obsenîărilor seva
apar mai des. Frecvenţa observărilor se va
determina. cu relaţia-
determina relaţia
„: =—
nz =
N,
0!
1. (3.28)
(3.2S)
u
Dacă lungimea
Dacă lungimea traseului
traseului nu este compatibilă frecventa impusă
compatibilă cu frecvenţa impusă de
factorii care intervin,
factorii utiliza doi sau mai mulţi observatori,
intervin, se pot utiliza observatori, ale căror
rezultate se vor grupa.
rezultate grupa. În termenul de efec-
poate scurta şi termenul
în acest mod se poate efec—
so ma
..\° 100
””
100
95
. 95
3;
^ 90 sa 90
5 85
Ş 55
85
^ ° 80
a” x XX X X X \ v \
au
80
1%
«5
<5 ÎSSNSN ^\V\
X
s X \\
& 75
75
\s v ' \
X \
75
70
70
65
V \ \ \ s\
\
X \v Y \ \
65
60
\ \
V X X\ 50
60
55 N VA AN AN X ş, \ \
\ 55
\\ N
X \N \
50
45 \ \ sj \
\
X h ai
50
40 \ X N \ H V
45
40
35
\ A_X
A XX \ \ \ v
N
NN
\
'
\ \ \ X 35
50
sa
30 \ 30
X N XX o \ s X X 25
25
20
X X X, \ \x' NNX \ v \ s s X X V'
20
\x X A v xX
X
15
15
15
10 10
^ 10
10
5 55
0 n " ■11 TTTT "T
5050380100
50607080100 300%”? 8001000
200 300400500 (W MM 2000
10917 30004000 W
3000401? 6000 [0000
10000 ”M
20000 40090
40000
Numărul de observări
Numărul abscrvdn'év}
(n)
Fig. 3.5. Numărul de observări in funcţie de ponderea elementului de timp analizat.
tuare studiului. Printre

tuare aa. studiului. factorii care pot influenţa
Printre factorii influenta frecvenţa
frecventa observărilor,
observărilor,
deci: lungimea traseului
interveni, deci:
mai pot interveni, traseului de parcurs numărul obser
parcurs şi numărul obser-
numărul elementelor
Tărilor, numărul
vărilor, elementelor observate.
observate.
În traseu nu va avea o durată
practică-, un traseu
în practică, durată, mai
mai mare
mare de 20 minute sişi
aceasta, va influenţa
prin aceasta, numărul de
influenta numărul circuite posibile din cadrul unei
de circuite
zile, care se determină relaţia.
determină cu relaţia
»:
nc = 31,
= —, (3.29)
dci
numărul punctelor
in care d este numărul
în observa-te.
punctelor observate.
90
90 Procedeele
Procedeele de
de măsurare determinare a timpului
timpului de munca
Pentru procesele de muncă

Pentru la care este
întîmplă—tor, la
muncă cu caracter întîmplător, este ne
ne-
cesar un număr ridicat de observări, recomandă ca
observări, se recomandă niunărul de
ca numărul de vizi
vm:
tări zilnice să fie de maximum
tări maximum 20, iar iar un traseu să nu aibă durata
aibă o durată
întrucît numărul
mai mare de 20 minute, întrucît circuite zilnice este
numărul de circuite determinat
este determinat
de relatia
de între circuite trebuie să existe şi
(3.29) şi între
relaţia (3.29) si o anumită
anumită pauză.
efectua-rea celor 14 400 de observări
De exemplu, pentru efectuarea asupra aa
observări asupra
10 maşini în timp de 4 săptămîni (2—1 (24 zile), frecvenţa observărilor munarul
observărîlor şi numărul
circuite zilnice
de circuite
de a, se va determina
zilnice nc determina astfel:
astfel:
=—
n, =
nz
N
N
z
?;
= &
14 400
'
24
= 600 obscura-ri;
= .
observări;
…
=—
a, =
nc &
nz =E0—
600
= 60 circuite.
= circuite.
d 10
recalcnlează (rotunjeşte)
Se recalculează (rotunjeşte) la numărul imediat
la numărul imediat superior.
Observările instantanee
Observările caracterul cu torul
trebuie să asigure caracterul
instantanee trebuie intim-
torul întîm
plător al măsurătorilor. Observările
al măsurătorilor. Observările trebuie realizate la momente momente cu totul tot-ul
întimplătoare,după
intîmplătoare, stabilită în prealabil
după frecvenţa stabilită prealabilpentru
pentru fiecare. Rea liza-rea.
Realizarea
caracterului întîmplător se poate obţine prin mai multe
caracterului întîmplător multe procedee tabele de
procedee :: tabele de
numere intîmplătoare,
numere tabele de logaritmi,
intimplătoare, tabele tragerea la
logaritmi, tragerea Tabelele de
la. sorţi. Tabelele de
întimplătoare sînt
numere intîmplătoare
numere sînt cele mai utilizate.
utilizate. Pe
Pe baza acestor tabele se
acestor tabele se
pot elabora pentru un anumit
pot elabora anumit număr
număr de zile tabele
tabele speciale care să fie uti
să fie uti—
lizatc permanent în
lizate în întreprindere. Tabelele prezintă
prezintă momentele
momentele de de începere
incepere
a observărilor,
observărilor, în în ore şi minute, pentru numărul circuite zilnice
numărul de zile şi circuite zilnice
reieşite dindin calcule.
calcule. Numerele
Numerele din tabel tabel se adaugă de obiei la ora de incepereîncepere
a schimbului
schimbului de lucru, pentru a putea
lucru, pentru putea astfel momentele inceperii
astfel stabili momentele începerii
circuitelor.
circuitelor.
În tabelele
în tabelele în sînt trecute
în care sînt trecute momentele
momentele observărilor, calculate pe
observărilor, calculate
baza tabelelor de
baza tabelelor de numere întîmplătore,
întîmplătore, sînt trecute în paranteză fata
(în faţa
anumitor momente)
anumitor cuprinse între 1 şi 99 a căror
momente) cifre cuprinse căror semnificaţie
semnificaţie este este
legată de de eliminarea anumitor numere
eliminarea anumitor corespunzătoare unor
numere corespunzătoare unor cicluri care
depăşesc numărul
depăşesc numărul celor rezultate din calcul.
celor rezultate
În cazul procedeului
în cazul procedeului cu tabeletabele de logaritmi
logaritmi se aleg, de obicei, pentru pentru
fiecare dintre
fiecare orele de muncă
dintre orele muncă ale ale unui (pentru schimbul de 6 ore,
unui schimb (pentru
de numere consecutive,
Scrie de
6) o0 serie reprezentînd numărul de circuite
consecutive, reprezentînd circuite care se
efectuează într-o
efectuează într-o oră.
oră.
În
în situaţiile în în care lipsesc tabelele
tabelele cu numere întîmplătoare sau tabe
numere intîmplătoare labe:
lele de
lele logaritmi se aplică procedeul
de logaritmi tragerii la sorţi.
procedeul tragerii În acest
sorţi. în acest caz, noteaza
caz, se notează
pe 60 de
pe de cartonaşe cifrele de la la 60, corespunzătoare
la 1 la corespunzătoare celor 60 de minute minute
unei ore. în
ale unei
ale În funcţie de numărul de circuite ce trebuie realizate realizate într-o
într—o
oră, se extrag din mulţimea celor 60 de cartonaşe, Numărul
cartonaşe, 3, 4, 5 dintre ele. Numărul
de cartonaşe reprezintă numărul numărul de minute trebuie adăugate la
minute ce trebuie la o oră oră
pentru
pentru a stabili
stabili momentul
momentul începerii
începerii observărilor.
observărilor. Procedeul
Procedeul se repetă pen—
pen
tru fiecare oră.
tru fiecare oră.
Metode de
Metode analiză a timpului
măsurare şi analiza
de măsurare de munca
Pentru desfăşurarea în
Pentru in bune conditii aaobservărilor
bune condiţii observărilor vor trebui întoc-
trebui întoc
mite fişe înregistrare a observărilor
fise zilnice de înregistrare observărilor şi fişe pentru centralizarea da-
da
măsura pregătirea şi prelucrarea datelor
telor. Aceste fişe vor măsura reducind mult
datelor reducînd mult
aparitiei erorilor.
posibilitatea apariţiei
Fisele de înregistrare
Fişele sint adaptate
inregistrare sînt studiului care se efectuează,
adaptate studiului efectuează, ele
la o activitate
varia de la
putind varia
puţind activitate lala alta.
alta. Pentru
Pentru obtinerea
obţinerea unor mărimi
mărimi medii
privind consumul
privind muncă, în fişa de înregistrare se vor inscrie
consumul de muncă, înscrie doar
doar
locurile traseului şi elementele
muncă din planul traseului
locurile de muncă consumului de
elementele consumului de timp ce
În tabelul
inregistrate. în
urmează a fi observate şi înregistrate. tabelul 3.12 se prezintă fişa
atelier de prelucrări mecanice. în
intr-un atelier
de observare instantanee într-un În timpul
observ-ării se marchează,
observării fiecare dintremomentele
marchează, cu o linie sau o literă, fiecare dintre momentele
elementului respectiv.
observate în coloana elementului Fiecare circuit
respectiv. Fiecare circuit este însemnat
este însemnat
identificarea cu uşurinţă
cu o altă literă, ceea ce permite identificarea uşurinţă a activităţilor
momentului de producere
precizie a momentului
şi stabilirea cu precizie evenimentelor, ca şi
producere a evenimentelor,
verificarea corectitudinii
verificarea înregistrărilor.
corectitudinii înregistrărilor.
Tabelul 3.12. Fişa de observare
Tabelul illslamlnnee
observare instantanee
ATELIERUL DE PRELUCRĂRI
ATELIERYILéââFâEELUCRARI DE OBSERVARE INSTAMANEE
FIŞA DE INSTANTANEE
MECANICE
Elementul Nu lucrează cauza:
lucru.—az:. din cauza:
. Elerăifăăln
Nu
urmărit
”
Nr.
”“"“ “& „,… „::::
Muncitorul
…
Lucrează Munci Vina
crţ. efectuează Lipsă de …azi.
alte aprovizionare torul munci Defectă maşina Total
Locul de acliVităii
activităţi lipsoşte
lipseşte tarului
torului
Loncliliémdăe
muncă
11 Maşina de
Maşina frezat
de frezat a, b,
b, c 6,1".
e, f, g, li, i.jj
11. i, d
d 10
2 Maşina frezat
Maşina de frezat c, d.f
n. c,
a, d, f e D
b g. 11, Li
g, b, i, j 10
10
3 de găurit a,
Maşina de a. c, dci ii, *' i
h, [. g
f.g b, ec 10
10
de rabotat
44 Maşina dc rabotat f, g, h,i,j
b,i, j a, b, c, u,e
u.e 10
10
5 Strung
Strung c.f,g.li.l,j
c,f,g,b, i, j a,b,
a, (Lee
b, d, 10
6 Strung
Strung a.b,c,d,
a, b, c, d,
f, h
gg e Lij
i> 10
10
7 Str un g
Strung min)-af,
a, b, d, f, s.
g. i1 e. e
c, 10
10
b, j
8 Şeping
Şeping f[n'] c,ii
a, b, c, d, e.
e, h 11
g. b
g» ll. 10
10
9 Şeping
Şeping c. dd
b, c, a h
11 i
1
e. ff
c, g, b
g. 11
10
10
10 Strung b. c,
b, e, f!' d, i,Lij
d. 3- 6
a, g “
e, h 10
11 dc găurit
Maşina de
Maşina găurit c, d. f,
c. d, [. g, h i e8 b 3.
a» .ij 10
12 Maşina frezat
de frezat
Maşina de ff gg a.b.c.d.e.h.
a, b, c, d.e.h, i,i,jj 10
TOTAL
TOTAL I 47
47 21 14 9 11 18
obscr—
Programul obser a b
b c dd ce f
f____gg h
h i ,—
vărilor (ora)
vărilor 7,15 7.50
7,50 9.25
9,25 10.20
10,20 10,55 11,50 12,50
10.55 11,50 12.50 13,25
13.25 13,45 14,30
92 chedeele de
timpului de munca
Tabelul 3.13. Fişa de Înregistrare

Tabelul inregistrare lip retea
tip reţea
\\ Locul de
muncă
\ muncă
|
' i'
am
orc
înregis
11 2 3 4 5 6 7 s
8 9 10 11 12
12 13 H
14 ”53%?"
trări
(oral
(oral
Circuitul
Circuitul .
11 .\'
X Jl
M .\'
X (:
a .\'
x .\'
x c(. .\'
X _\
X \'
X X„\ p
p .\'
X c I
C 5
7.15
7,15
2
2 .\'
X .\'
X s \
X .\'
X .\'
X pp .\'
X cC .\
X X.\' X\ .“
M .\'
X 7,45
7.15
3
3 C
C C
C .\
X P
p .\
X .\'
X .\
X .\
X .\'
X ,ss .\'
X .\'
X .\'
X r:
C !
=
8.05
S.05
•1-1 .\'
A* .\'
A' \
A* \
A* .“
M .\'
A* X\ c
C _\
A" ['
P .\'
A’ .\'
X .\'
X x
.\' !
E
5.50
8,50
5
6
.\'
X
_\
X
L
L
.\'
X
\
X
.\'
X
.\
X
c
.\'
X
.\'
X
.\'
X
.\'
X
l'
p
.\'
X
.\
X
c
.\'
X
X\“
X.\'
X\"
c(:
.\'
X
M
M
.\'
X
.\'
X
.\'
X
.\'
X '
:
9.20
9.20
(t.-15
9.15
.
7 \'
A’ x
X (:
c \
X :»
P .\'
X u
M _\
X _\
X c(: .\'
X .\'
X X\' .\'
X i
l
tu.“.lă
10.35
9
8
8 _\
A
.\
A’
.u
M
.\'
X
.\
X
_\
X
\\
X
c(.
.\'
X
.\'
X
.\'
X
.\'
X
c(:
.\
X
\
X
.\
X
„\
X
:>
P
s.s
.\'
X n
.\'
X c
(:
x
.\'
_\
X
.“
M
.\'
X
.\'
X :
»
1 ,55
111.55
12.35
10 (:
c p
p .\'
X .\'
X .\'
X .11
M .\'
X .\'
X (:
C .\'
X .\'
X .\'
X \
X (:
C || 12.55
12.55
11 .\'
A* .\'
X .\'
X p
p .\'
X .\'
X c(: .\'
X .\'
X .\'
X .\'
X Mu .\'
X .\'
X i
13.10
12 .\'
X .\'
X .\1
M s
S .\'
X .\'
X .\'
X (:
C .\'
X p
P 1.
L .\'
X .\'
X .\'
X 13.15
*—
13
H
x
X .\'
X _\'
X .\'
X c
C .\'
X .\'
X .\'
X \\!
X .\'
X .\'
X c(: .\'
X P
p 121.55
13.55
c
,
14 .\'
X .\'
X .\'
X c(: .\'
X .\'
X .\'
X P
p M s .\'
X \'
X X.\' 14.20
1-1,20
15 .\'
X A'
X .\'
X .\'
X .\'
X .\'
X .\'
X .\'
X \
X c(: .\'
X \'
X .\
X X.\' 1.45
111.15
CODL'l... X
CODUL. .\' — strunguri
—— in funcţiune;
strunguri in functiune; X .-\'=182; Punerea pc
= 182; P — Punerea maşină a semifabri-
pe maşină semifabri
eatului; P
catului; P— = 12;
12:31 scoaterea de
M — scoaterea de pc seinilabrtcntului; S =
pe maşină a& semifabricatului; = 11; C — controlul di-
controlul di
mensionnl al
mensional strunjite; C
al piesei strunjite; C== 26;
26; L
L — lipsă de prime (semifabricate):
(le materii prime (s_emiiabricnte); LL = 2;
= 2;
.\' — oprire
A: oprire din
din cauze necunoscute: A' =
cauze necunoscute; = 11;; S — scule; = 5; R — maşini în
-— lipsă de scule; S — 5; R în repa
repa- ——
raţie; R—
ratie; R = 1.1. Xr.
= Nr. total
total de obsenări ==
de observări = 240; .\r.lot:11
2-;l(l Nr. (leluaşiui
total de = 58;
oprite =
maşini oprite total maşini
Nr. total
58; Nr. muşmi
în funcţiune
în .\'=
funcţiune A* == 182. Randamentul atelierului
182. Randamentul atelierului = = 182!) = 0,75.
to =
182/240 0.7
În tabelul
în tabelul 3.13
3.13 se prezintă un alt alt exemplu de fişă de înregistrare
im'egistrnre şi
anume fişa de
anume de înregistrare
înregistrare tip reţea, în
tip reţea, in care pe numărul
pe ordonată se trec numărul
circuitelor iar
circuitelor iar pe abscisă—
abscisă— locurile
locurile de muncă obselvate. Literele
muncă observate. Literele au în în
în acest caz semnificaţiile-simbol
în semnificaţiilesimbol pentrupentru a putea înregistrate cu precizie
putea. fi înregistrate precizie
centralizare uşoară.bFisele
lapidita-te şi pentru a permite o0 centralizare
şi rapiditate Fişele utilizate în in
cadrul zilei
cadrul zilei de
de muncă
muncă la la unul
unul sau la mai multe locuri de muncă sînt sint cen
cen-
tralizate
tralizate lala sf
sfirsitul schimbului prin
irşi tul schimbului prin sumarea observăritor pe
sumarea observărilor ele-
pe fiecare ele
ment al
ment al consumului
consumului de timp şi prin calculul elementelor
calculul- structurii elementelor
componente.
componente.
Fişele centralizatoare se adapteză
Fisele centralizatoare pentru fiecare variantă în parte
adaptez-ă pentru parte
metodei obselvărilor
a metodei instantanee, în ele înscriinduse
observărilor instantanee, rezultatele zilnice.
înscriinduse rezultatele
Pe versoul
Pe
zate prin observare,
zate
centralizatoare se reprezintă
versoul fişelor centralizatoare
observare, in scopul urmăririi
reprezint grafic datele \
datele medii reali—
caracterului stabilitate a& rezul
urmăririi caracterului de
reali
rezul—
arată dacă
tatelor, care arată dacă numărul
numărul de observări
observări a fost
fost; suficient.
Realizarea observărilor
Realizarea asemănătoare unei
observărilor instantanee trebuie să fie asemănătoare
fotografii care fixează,
fotografii fixează în in mod
mod fidel
fidel faptele la un moment
moment dat, fără fără a-i
a-i
imprima un caracter personal.
imprima- personal.
Lucrătorii care realizează
Lucrătorii realizează observări
observări trebuie
trebuie să cunoască tehnică de
cunoască tehnica de
lucru, săsă respecte disciplina
disciplina. programului
programului de observări, traseul locurile
traseul şi locurile
muncă supus
de muncă observării. Aceştia
supus observării. trebuie să fie buni
Acest-ia trebuie observatori, să înre-
buni observatori,
Metode
Metode de
de măsurare analiză aa timpului
măsurare şi analiza de munca
timpului de muncă " 93
93
gistreze activităţile observate,

gistreze corect activităţile observate, fără fără aprecieri
aprecieri şi interpretări perso perso-
nale, să să recunoască
recunoască cu precizie fiecare fiecare dintre dintre elementele observate.
elementele observate.
Observatorul trebuie
Observatorul trebuie să fie în măsură să stabilească
în măsură stabilească cu precizie cau cau-
zele tuturor întreruperilor, evitînd
tuturor întreruperilor, evitind astfel orice posibilitate de eronarc eronare a
rezultatelor. Pentru
rezultatelor. Pentru 0o desfăşurare
desfăşurare corespunzătoare
corespunzătoare aa. observărilor, observărilor, înainteinainte
de începerea
de actiunii, se
începerea acţiunii, Se efectuează
efectuează un instructaj special cu personalul personalul
însărcinat efectuarea acestora.
însărcinat cu efectuarea Observatorul trebuie
acestora. Observatorul trebuie să să fie prezent
inainte de
înainte de începerea circuitului în
inceperea circuitului in sectorul
sectorul în in care urmează
urmează să să se efectueze
efectueze
observările.
observările.
Pe parcursul
Pe efectuării observatorilor
paicui sul efectuării observatorilor se realizează următoarele lucrări:
1 calizează următoarele lucrări:
observă procesul,
se observă procesul, se stabileşte categoria categoria de de consum de de timp, se înca înca-
drează elementul
drează elementul observat,
observat-, se înregistrează
înregistrează în fisa-
fişa de inregistrare
înregistrare simboli-
simboli
categoria de consum de
zat. categoria
zat de timp. La terminarea unui
La terminarea circuit se realizează
unui circuit rccalizează
inventariere a locurilor
o inventariere locmilor de muncă observate
de muncă observate pentru evitarea eventua
pentiu evitarea eventua-
lelor omisiuni.
lelor
Pveluwmea datelor rezultate
Prelucrarea rezultate din instantanee se poate
observările instantanee
din observările poate
realiza în mai multe
realiza multe faze şi anume anume :: o prelucrare zilnică datelor din
zilnică a datelor din cen cen-
tralizarea momentelor
tralizarea momentelor observateobservate pe categoriicategorii de de consum, de de timp, (momen-
te-obieet al muncii
te-obicct muncii;;utilaj-mo-
utila j-mo
mente;; om-momente),
mente om- momente),
. , , .
din in-
în- Ponderea
Panderea Aba/erea
Abaferea Numărul de
Numărul de
semaca acestor
scrierea acesml date date in în fişa elementului
e/emenru/w itm/le/ara'e
hnil e/or de observă/f pe
observări pe
cent…ralizatoare şi din
centralizatoare din stabili-
stabili— căutat
căuta/all (p),% commn/g,;
confro! (lc),X ii
z,“ fa)
(fi,)
ponderii zilnice a ele
rea ponderii ele-
mentului de timp analizat
mentului analizat ]). p.
“99"!
La cîteva
La citeva zilezile după în în— 99 t 1
»”
\
.. 1.5
observăm are loc o
ceperea observării
ceperea ia
.1.8 590
500
datelor medii. 93 l;;
_
prelucrare a datelor 98 2 2 h [400

400
Stabilirea valorii
Stabilirea valorii medii a „„ ;2'7
2.7 “500
300
factorului p,
factorului evidenţiază ten
p, evidenţiază ten— 3? 3
97 3 5”
iO :
29”
acestuia faţă de
dinţa acestuia de mări
măi-ip 96 44
96“
4.5
200
mea. iniţială
mea luată
initia-lă luată în calcul.
calcul, Şîé
95 5
„
6.0 '”
150
În cazul în
în cazul in care rezultărezultă o0 94-6 573- 7
93-7 „;4,
101
valoare mai mare
valoare mareaa acestuia,
acest uia,
numărul de _”
diminua numărul li
Ş}?'” 5.70
9.0 i;;
%
73'
se va diminua 12.0
1257 71
observăii, iar în
observări, in cazul unei unei “80 1520.L'5
85
,?
15.0
m
gg,60
50
valorimai
valori mai mici, se va multi multi- î” “Şl— Îgff;
21,0 . 40
plica numărul acestora,
plica numărul acestora, în în I00*50
4;
"” M
%
4 îti.”
24,0
„_- 30
corespunzător.
mod corespunzător. 36,0
finală este cea de
Etapa finală
Etapa 34an
45.0 20
prelucrare a datelordatelor ultimeultime ff
15
rezultate, şi verificarea
si din verificarea
ra
stabilire a& limitelor
lor, de stabilire limitelor i 10
în care se află factorul factorul p. p. 1-“ig.3.6.

Fig. 3.G. Almcii
Abaca pentru determinarea
determinarea limitelor admisibile
Umilelor admisibile
Determinarea limitelor admi—
Determinarea. limitelor admi control-
de control.
sibile de control,
sibile cont-,rol se face face cu
ajutorul unei abace (fig. 3.6) formată iounată din din trei scări logaritmice,
trei scări logaritmice, scara
numărului de observări
numărului zilnice şi
obsclvări zilnice seaa limitelor
si scara limitelor de de control.
control.
94 Procedeele de
Procedeele de mâsurare determinare aq timpului de
măsurare şi determinare muncă
de munca
Valoarea limitei
Valoarea superioare de control
limitei superioare control va fi
I„ ~
hc p+l„c 1
= p-\~l (3.30)
(3.30)
iar valoarea
iar limitei inferioare
valoarea limitei marimea
inferioare de control va avea mărimea
=?
zi: == P '— la
?fc Ic (3-31)
(3.31)
unde lc
unde abaterea limitelor
1, este abaterea limitelor de control, în %.
control, în
În
în cazul in valori pentru
în care unele valori pentru p încadrează pentru unele
3) nu se încadrează unele
zile în limitele de control, valorile observate în aceste zile vor fi
valorile observate eliminate
fi eliminate
observările realizate.
din observările realizate. După eliminarea acestora,
Dupa eliminarea verifică din nou
acestora, se verifică
daca valorile
dacă valorile p, încadrează în limitele
p, obţinute în aceste zile, se încadrează admisi-
limitele admisi
control. Verificarea
bile de control. Verificarea se consideră terminată cînd toate
consideră. terminată valorile lui
toate valorile lui
situează în
p se situează
p în limitele control.
limitele de control.
Pentru ca observarile
Pentru observările să fie considerate
considerate corespunzătoare, trebuie
coresPunzatoare, trebuie
respectata condiţia &…
respectată < ein,
efin < e…, în care efin eroarea relativă.
e… este eroarea obţinută.
relativă obţinută
relativă luată
e… — eroarea relativă
în final, iar ein luată iniţial în calcul.
calcul.
Eroarea relativă
Eroarea finală se stabileşte
relativă finală stabileşte cu expresia
e…
£ =2
fin —2
in,
Pi'7'1
(3.32)
(3.32)
în care 11,
px şi 111 sint elemente
sînt elemente finale.
observări instantanee,
Din prelucrarea unor observări
Exemplu : Din în final
instantanee. în final aa rezultat: valoarea finală
rezultat : valoarea finală
a lui
lui p == 85%,
85%, numărul
numărul de observări zilnice,
de observări n2=50. Din
zilnice, n==50. rezultă /c=
abată. fig. 3.6, rezultă
Din abacă, !„= ±31: 15%
15%
deci:: lsc
deci („ == 85 +
+ 15 = = 100%:1}; = 85
100 % ; lie = 85+4- 15 == 60
60%.
%.
Dacă rezultă o limită
Dacă rezultă control mai
limită superioară de control decit 100%,
mai mare decit limita superioară
100%, limita superioară dede
control se consideră
control („ =
consideră lse = 100%.
100 %.
Considerind ein = 5%,

5%, = 87%,
p; = 87 %. = 400 observări,
nl = rezultă :
observări, rezultă
__
Considcrind c… = Pi :
clin
e/in
-7
= 2
3.3.2.1.2.
1—O.87
1-0,87
'—'—'—— = 2
0.87 - 400
0,87-400
0.13
348
= 2 |/b,000374=2-0,0193=0,0386=3,86%
=
instantanee cu evaluarea
3.3.2.I.2. Observările instantanee
esle<5 %.
V0,000374=2-0.0193=0,0386=3.86% care este<5%.
În această
ritmului. în
evaluarea ritmului. această.
variantă.-, a
variantă, metodei, odată.
a metodei, diferitelor evenimente,
înregistrarea diferitelor
odată cu înregistrarea evenimente, se
notează ritmul de muncă
notează şi ritmul muncă pe Ritmul reprezintă în
pe fişe speciale. Ritmul acest caz
în acest
media ponderată
media ritmurilor de muncă
ponderată.- a ritmurilor observate pentru categoria
muncă. observate de
categoria de
studiată. Elementele
timp studiată. Elementele înregistrate
inregistrate înin aceste fişe speciale totalizează.
Speciale se totalizează
la sfîrşitul
la fiecărei zile
sfîrşitul fiecărei categorii de timp
pe categorii
zile pe
La microobservărilor instantanee,
La cazul microobservărilor instantanee, evaluarea ritmului nu se
evaluarea ritmului
fiecare moment
realizeaza pentru fiecare
realizează moment în parte parte ci pentru grupe de circa 30
de circa 30
momente.
momente.
realizarea observărilor,
Pregătirea, realizarea observărilor, prelucrarea datelor verificarea
datelor şi verificarea
execută după
acestora se execută aceleasi criterii ca şi în cazul metodelor
după. aceleaşi obser-
metodelor obser
vărilor instantanee, fără
vărilor evaluarea ritmului
fară, evaluarea ritmului de muncă.
munca.
Analiza
Analiza datelor
datelor obţinute şi elaborarea de măsuri îmbunătă-
măsuri pentru îmbunătă
ţirea
ţirea organizării
organizării muncii
muncii se face pe
pe baza aplicarii
aplicării studiului
studiului metodelor
metodelor prin
prin
eliminarea timpilor neproductivi şi simplificarea
eliminarea muncii.
simplificarea muncii.
Metode de măsurare
Metode de analiză
măsurare şi analiză timpului de
Cl timpului
a muncă
de muncă 95
95
Analiza datelor
Analiza datelor obţinute şi elaborarea
elaborarea de de măsuri
măsuri pentru îmbunătă,
îmbunătă
muncii se face pe baza
organizării muncii
ţirea organizării studiului metodelor
baza aplicării studiului metodelor prin prin
eliminarea timpilor neproductivi
eliminarea muncii.
simplificarea muncii.
neproductivi şi simplificarea
domenii de aplicare. Observările
Concluzii, avantaje, domenii instantanee capătă
Observările instantanee
pe zi ce trece o importanţă tot
pe constituie un instrument
tot mai mare şi constituie instrument pre pre-
al studiului
ţios al muncii datorită
studiului muncii următoarelor avantaje
datorită următoarelor avantaje:: metoda este
simplă şi uşor
simplă uşor de folosit; este unică obtinerea anumitor
unică pentru obţinerea anumitor date, de
imposibil să se cuprindă determinarea
exemplu este imposibil
exemplu determinarea perioadei utilizare
perioadei de utilizare
a unei grupe
grupe de 500 de maşini,maşini, cu ajutorul unei observări continui,
unei observări continui, utili-
utili—
zind un singur
zind singur observator; metoda metoda permite posibilitatea întreruperii
procesului de observare reluării lui
observare şi a reluării ulterioare fără
lui ulterioare influenta asupra
fără a influenţa asupra
obţinute; nu este necesar
preciziei obţinute;
preciziei Specializat ci unul
personal specializat
necesar un personal unul care să
noteze cu scrupulozitate tot
disciplina, să noteze
respecte disciplina, tot ce vede
vede şisi să recunoască
să recunoască
fiecare din elementele
fiecare elementele observate; metoda metoda permite să să se obţină rezultatele
obţină rezultatele
căutate cu o precizie determinată cu anticipatie;
căutate anticipaţie; este este uşor acceptată de
către muncitori, fiindcă
către realizată cu cronometru
fiindcă nu este realizată cronometru :: permite econo econo-
misirea de timp, observatorul putînd efectua
timp, observatorul alte lucrări
efectua şi alte luc 'ări înin timpul pro—pro
gramului de lucru. în În general,
general, timpul folosit este de de 3—6 ori mai
3 —6 ori mai mic decit
decît
cadrul observărilor
in cadrul
în observărilor continue. Metoda permite a se evalua
continue. Metoda evalua procentul
ziua de muncă în timpul căruia
din ziua căruia muncitorii
muncitorii şi maşinile produc, procen
maşinile produc, procen-
tul din ziua de muncă în care oamenii şi maşinile
tul activat, cauza
maşinile nu au activat,
fiecărei opriri, precum
fiecărei precum şi activitatea relativă a diferiţilor
activitatea relativă muncitori şi a
diferitilor muncitori
masinilor.
maşinilor.
Măsurarea timpului
3.3.2.2. Măsurarea timpului pe microelemente. Pentru
pe microelemente. normarea lu-
Pentru normarea lu
crărilor manuale se pot
crărilor pot utiliza metodele de măsurare
utiliza metodele măsurare a timpului pe micro micro—
elemente, metode ce folosesc timpi predeterminati.
elemente, metode predeterminaţi. AcesteAceste metode
metode prezintă
prezintă
avantajul că permit
avantajul stabilirea normelor
permit stabilirea normelor pe pe bază
bază de calcule analitice
de calcule analitice şi
exclud efectuarea de măsurători directe asupra
exclud efectuarea timpului de
asupra timpului putinduse
lucru, putînduse
de lucru,
reduce considerabil
deci reduce considerabil munca de normare. normare.
Dintre sistemele de măsurare
Dintre microelemente, cele
măsm'are a timpului pe microelemente, mai
cele mai
sînt : M.T.M. (,,Metkods
răspindite sînt:
răspîndite Time Measru'ement”), utilizat
(„Methods TimeMeasurement”), utilizat în în S.U.A.,
Franţa şi în ţara
Anglia, Franţa
Anglia, ţara noastră, W.F. WF. („Work-Factor”),
(„Work-Factor”), răspîudit 'ăspîndit în în
Franta, Anglia, R.F.G.
S.U.A., Franţa,
S.U.A., C.E.G.0.S. („Comision G6n6rale
R.F.G. şi C.E.G.O.S. d'or-
Générale d’or-
ganisation Scientifique”),
ganisation numai în Franţa.
Scientifique”), folosit numai Franta.
Sistemul M .T.M . În
Sistemţil M.T.M. în anul 1940 Asociatia „Methods Engineering
Asociaţia „Methods Engineering
Concil” din Pittzburg
Coneil” condusă de H.B.
Pittzburg condusă H.B. Maynard,
Maynard, G .1. .I. Stegemerten,
Stegemerten,
J. I. Schwab, a elaborat
J. Measurement". Metoda
elaborat „Methods Time Measurement”. Metoda a fost fost
publicată
publicată în S.U.A. în anul 1948.
1948. Primele
Primele aplicaţii în
în Europa datează
datează din
din
anul 1952.
anul 1952.
Măsurarea timpului pe
Măsurarea microelemente este un procedeu
pe microelemente procedeu care descom—descom
pune manuală sau metodă
pune fiecare operaţie manuală metodă de lucru lucru în mişcările de
în mişcările bază
de bază
necesare executării
necesare atribuie tuturor
executării sale şi atribuie tuturor acestor
acestor mişcări elementare un
mişcări elementare
timp standard predeterminat, care se stabileşte în raport
timp natura mişcării
raport cu natura
însăşi.
M.T.M. este în esenţă instrument de analiză
esenţă un instrument metodelor care
analiză a metodelor
atribuie fiecărei mişcări un timp, fără fără a necesita
necesita o măsurare directă a tim
măsurare directă tim-
cronometru].
pului cu cronometrul.
pului
Procedeele de măsurare şi determinare aa timpului
şi determinare de munca
timpului de muncă
Domeniile de aplicare M.T.M.-ului sînt

aplicare ale M.T.M.-ului foarte largi:
sint foarte largi:
stabilirea timpilor
— stabilirea standard;
timpilor standard;
— elaborarea de formule
-— elaborarea fonnule de timp, de abace abace si şi tabele;
tabele;
efectnalea evaluărilor
— efectuarea evaluărilor sau prestabilirea timpilor timpilor de executie,
de execuţie;
elaborarea metodelor
— elaborarea
—— metodelor de muncă muncă eficiente cu ocazia proiectării proiectării
noilor produse înainte de începerea
produse înainte începerea fabricaţiei;
— îmbunătăţirea metodelormetodelor de lucru în ceea ce priveşte „producţia.
pl iveste „producţia
in curs”
în curs”;;
cercetări privind metodele de lucru, formarea
— cercetări formarea personalului,
personalului, veri veri-
ritmului de lucru etc.
ficarea. ritmului
ficarea
Unitatea de măsurămăsură a timpului folosită în sistemul M.T.M. este::
N.TŞM. este
:
Unitatea
T.}LU. (Time Mesure Unit) = 1/100 = 6/10 000 min min = =
:
1 T.M.U. 11100 000 oră =
SS,/1000
= 36/1 000 s.
Timpii exprimati în
Timpii exprimaţi in T.M.U.
T.'.=\.[.U. se află înscrişi în tabele. Tabelele
în tabele. Tabelele
respective nu conţin
respective normative de timp pentru
contin normative pentru odihnă.
odihnă sinecesităţ—ifizio-
şi necesitaţi fizio
logice sau pentru alte alte întreruperi
întieruperi nereglementate.
nereglementate
în M. T. M. există 9 mişcări:,de
În sistemul M.T.M. bază şi cîteva
de bază diverse.
mişcări diverse.
citeva- mişcări
Mişcările de sint: întinde
bază- sînt:
de. bază întinde mina mina R (Reaeh);
(Reach); deplasează
deplasează IM (\IOVe);
M (Move);
întoarce
întoarce T T (Turn);
(Turn) : aplică presiunea
presiunea A.P.AP. (Apply pressure); întoarce mani
pressure) ; întoarce mani-
vela C (Cranking); apucă G (Grasp); dă drumul
G (Cranking); (Relase), poziţio
drumul RL (Relase); poziţio-
nează P P (Position); desprinde
desprinde D (Disengage). în În cadrul
cadrul mişcărilor diverse
mişcărilor diverse
sînt:: deplasează
sînt deplasează privirea (E.T); fixează privirea E.F. E…I'. ş.a.
ş. &. Desigur sînt
Desigur sînt
combinate sau simultane.
mişcări combinate
şi situaţii de mişcări simultane.
Pentru fiecare mişcare de bază
Pentru bază sînt valori de timp (înscrise
sta-bilite valori
sînt- stabilite (inscrise
în tabele)
în tabele) în diferitele condiţii
in funcţie de diferitele e\ecut-are a acesteia.
condiţii de executare Fiecare
acesteia-. Fiecare
indicat în
timp indicat tabele corespunde
în tabele corespunde unei activităţi medii, adică luat,
este luat
adică este
consider'aie timpul necesar
în considerare necesar unui unui executant îndemînaie medie
executant- de îndemânare medie
lucrînd cu un ritm mediu în condiţii
lucrînd conditii medii. Prin Prinînsumarea micromişcărilor
însumarea micromişcărilor
corespunzător condiţiilor de execuţie, se obţin normati
din aceste tabele, corespunzător normati-
vele de timj>.timp.
Etapele aplicării MT“. sînt analiza
aplicării M.T.M. analiza metodei,
metodei, fie prin observăriobservări
directe fie prin imaginarea
directe imaginarea executării atribuirea valorilor
executării operaţiei; atribuirea valorilor dede
timp pentru timpii de execuţie; executie; îmbunătăţirea
îmbunătăţirea- metodelor formare
1netode101' de formare
personalului.
a personalului.
a—
„ai
Capitolul &?
Capitolul
CALCULUL EFICIENTEI NORMARII

EFICIENŢEI ECONOMICE A NORMĂRII
MUNCII
MUNCII
Scopul principal al al studiului

studiului“ muncii, respectiv al
muncii, respectiv al nor-mării
normării muncii,
este sporirea
este Sporirea productivităţii simultansimultan cu uşurarea activitătii executanţilor.
uşurarea activităţii executantilor.
Realizarea acestui scop se asigură
Realizarea acestui asigură pe baza unor studii
pe baza studii sistematice
sistematice
analitice asupra
şi analitice asupra activităţii diferiţilor executanti. Obţinerea
diferiţilor executanţi. rezultate
Obţinerea de rezultate
maxime, fără
maxime, fără sau cu un minimum cheltuieli de
minimum de cheltuieli crearea de
de investiţii, crearea
conditii
condiţii coreSpunzătoare
corespunzătoare la la fiecare loc muncă pentru dezvoltarea
loc de muncă dezvoltarea multimulti—
laterală a însuşilor
laterală însuşilor fizice intelectuale ale
fizice şi intelectuale oamenilor stă
ale oamenilor în permanenţă
stă în permanentă
la baza
la baza acestor studii.
acestor studii. .
La estimarea
La estimarea coeficienţilor de eficienţă măsurării muncii
eficienţă a măsurării trebuie
muncii trebuie
avut în
avut vederea că sporirea
în vederea eficienţei la
sporirea eficienţei la un loc dede muncă într-o secţie
muncă sau într-o
favorabile şi la
adesea avea efecte favorabile
poate adesea la nivelul altor sectoare,
nivelul altor efecte care
sectoare, efecte
multe ori pot
de multe
de pot fi greu cuantificabile. Pe
greu cuantificabile. Pe de altă trebuie separate
altă parte, trebuie
influenţele diferitilor factori
influenţele diferiţilor indicatorilor sintetici
asupra indicatorilor
factori asupra ai întreprinderii.
sintetici ai intreprinderii.
De exemplu,
De trebuie să se evidenţieze
exemplu, trebuie evidenţieze în în calcule numai acel
calcule numai acel spor de bene-
de bene
extinderii unor norme cu motive
ficiu care se datorează extinderii
ficiu tehnică şi nu
motive tehnică
sporul dintr—o anumită
tot-al de beneficiu dintr-o
Sporul total perioadă, care pate fi
anumită perioadă, rezultatul
fi rezultatul
unei multitudini
unei multitudini de factori.
factori.
Referitor la
Referitor la momentul
momentul în care se face evaluarea eficienţei,
face evaluarea eficientei, se Va obser-
va obser
aceasta se poate
va că aceasta poate realiza
realiza atît
atît înaintea
înaintea aplicării
aplicării studiului
studiului cît
cît şi după
experimentarea acestuia, avind respectiv,
acestuia, avînd respectiv, o eficienţă antecalculată şi
eficientă antecalculată
postcaleulată.
una postcalculată.
anteealculată ia în
Eficienţa antecalculată în considerare
considerare toţi factorii cunoscuţi
toti factorii cunoscuti la la
data elaborării
data elaborării studiului
studiului şi stă la baza
stă la deciziei de aplicare a noii
baza deciziei noii metode.
metode.
Eficienta postcalculată este necesară
Eficienţa necesară pentru verificarea
verificarea metodei
metodei respec
respec—
În paralel cu coeficientul de eficienţă
tive. în economică a noii
eficienţă economică noii metode,
metode, se
calculează şi coeficientul de eficienţă
calculează eficientă a muncii studiu.
muncii de studiu.
4.1. Efectele
4.1. Efectele introducerii extinderii normării
introducerii şi extinderii normării tehnice
tehnice aa muncii
muncii
tehnică a muncii
Nei-marea tehnică
Normarea efecte multiple,
muncii are efecte multiple, putînd
putind acţiona
actiona direct
sau
sau indirect asupra
asupra indicatorilor
indicatorilor activităţii economice
economice a întreprinderilor.
întreprinderilor.
Dificultatea aprecierii normării tehnice
aprecierii efectelor normării tehnice a muncii, constă în faptul
muncii, constă
că aceasta fie nu pot fifi măsurate, fie alte efecte
suprapun cu alte
fie se suprapun rezultînd
efecte rezultînd
din alte acţiuni.
actiuni.
77— e.!BSl
- c. 1851
“8
AS Calculul eficienţei
Calculul economice aa normăui
eficienţei economice muncii
normării muncii
4.1.1. Reducerea
4.1.1, Reducerea costurilor de producţie
costurilor de producţie
În calculul efectelor normării
în nor-mării tehnice muncii se poate pleca
tehnice a muncii della
pleca de la
unul dintre indicatorii
unul dintre sintetici ai activităţii
indicatorii cei mai sintetici activitatii economice a întreprin
intreprin-
dcrilor şi anume, de la
derilor la costul 0c de fabricaţie pe unitatea de
pe unitatea de produs scris,
SCI'IS,
de elementele
in funcţie de
în elementele sale componente, forma
componente, sub forma
^
c, = ):S 20,9,
i|
E
in care
în
(421)
(4.21)
cig costurile elementare
e„ reprezintă costurile realizarea produsului
elementare 9g pentru realizarea produsului 1'.i.
Dind valori
Dînd valori lniluigse nota că:
poate nota
g se poate că :
e,! = m,
('.-1 = materiilor prime
reprezintă. costul materiilor
reprezintă materialelor;
prime şişi materialelor;
C..:
Ci 2 == (-dr)i
(—d,)1 — deşeurile recuperahile
deseurile recuperabile care scad;;
se scad
(13 =
Ciz — s,
$i — direct-ă;
retribuţia directă;
ei.,
CH = = Ci/u,
cu... — cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea
cheltuielile
utilajelor
ut ilajelor;;
% = c…
Cis — Caş , —— — cheltuielile
cheltuielile fabricaţie;
comune ale secţiilor de fabricaţie;
%—
CiQ =o…Coti — cheltuielile generale ale întreprinderii;
cheltuielile intreprinderii;
= ctn
:
c., —
Cii “TN:{ — cheltuielile tehnica nouă;
cheltuielile cu tehnica
c… — CDi
Cf8 cp, — cheltuielile
cheltuielile dede desfacere.
Fără a trece
.Fără. la o detaliere
trece la costurilor cig
det-aliere a costurilor e„ pe unitatea de produs, se
pe unitatea
poate scrie scrie modificarea
modificarea cheltuielilor
cheltuielilor dedeproducţ-ie
producţie (A«) produsul
pentru produsul
(Am) pentru
ii cacam—mare introducerii normării
urmare a introducerii normării tehnice
tehnice a muncii
Ac,
A C{ = cu
C(0 — Cipl
ca…y (4.22)
unde 0,101
unde indici care precizează
sint; indici
0.pl sînt precizează nivelul mărimii indicatorilor (costul
mărimii indicatorilor
de productie in
de producţie cazul de
în cazul de faţă) dindin perioada
perioada dinaintea şi respectiv, pla-
respectiv, pla
nificat după extinderea
nificat extinderea- normării
normă—rii tehnice
tehnice a muncii.
Int-eresează doar
Interesează doar modificarea
modificarea. costurilor
costurilor de producţie datorită factor i-
datorită. factoj
lor care sînt
lor sint interesaţi
interesaţi dede introducerea extinderea normării
introducerea. şi extinderea tehnice a
normal-ii tehnice
muncii
muncii (c<3). În aceste condiţii,
(c…). în efectuind calculele modificării
condiţii, efectuînd cheltuielilor
modificării cheltuielilor
de producţie
de producţie datorită, extinderii şi perfecţionării
datorită extinderii tehnice aamuncii
perfecţionării normelor tehnice muncii
(Act(<)) rezulta
(Ac.-..,) rezultă
=
A“… — (Cta..
ACiis) (Cf30 _ C{$pi)
cum) = (sio
— {SiQ — SW)-
_“ Sipi). (4-23)
(4.23)
Rezultă necesitatea
Rezultă necesitatea explicării determină mărimea
elementelor care determină
explicării elementelor
factorului s„ adică
factorului adică.
= tf'TO
U-To
&,
Si unde
,, unde (4.24)
60
este manopera
este Specifică pe
manopera specifică produsul îi,, în minute;
pe produsul minute;
„ tariful mediu
— tariful mediu pe oră;;
pe oră
numărul de minute
— numărul minute dintr-o ora.
dintr—o oră.
Efectele
Efectele introducerii extinderii normârii
şi extinderii
introducerii şi tehnice ua muncii
normării tehnice muncii 99
“
Prin explicita-rea manoperei
Prin explicitatea manoperei specifice pe produs,
produs, pentru
pent-ru produsul
produsul i,
… manoperă
în directă, (tdi)
manopera directă (i…) şi manoperă indirecta (/„,),
manoperă indirectă obţine::
(i“), se obţine
st
8: =
: {Ui + Ut)*
(iar + f„,)- T
60
To
ia ['
- iar
(4.25)
(„ =
Ui 213…
= E şi
1tvU Şi
i1
i…
Ui = 2 CpU
= E c:,…> unde
Ji
Unde
este
12… este
Kvu norma de realizarea podusului
de timp pentru realizarea podusului i, la operaţia
operaţia j,
fi,
pentru activităţi directe de transformare,
directe de transformare, control,
cont-rol, transport.
transport
manipulare
manipulare;;
sînt timpii indirecţi
Upu sînt
13… indirecţi pentru realizarea produsului
produsului i.'i.
Tinînd seama de
Ţinînd de ultima detaliere, expresia
ultima detaliere, expresia (4.25) poate scrie
(4.25) se mai poate
Z
E fggif'Tu'i'Z
CpO * fîn” Tu
£ Cpt/
s, = '_————604——,
60
i , iar (4.26)
(4.26)
din normarea tehnică

din tehnică, a muncii
muncii se cunoaşte
cunoaşte că
că.
— ^——T -\~U~\-U-\-Ut-\-Uo +
inm = [ÎM +ia+ia+idz+fda + ton+ha)u-
Upti (4.27)
(4.27) derivă
Expresia (4.27) din relaţia
derivă din reia—ţia (2.17). Înlocuind relaţia (4.27)
(2.17). înlocuind (4.27)în
în
obţine
(4.26) se obţine
E (T~ ~\~U~\~U~TUr\~ Uo~\~Un 4“ ?t o jo -Ta
X(
j l
p—l+lb+ta+tdt+tda+lnn+1la)”'Ti E
n71 Zi::pu'TU
Cp O * %ij
J'
, '
&= + 1 un, (4.28)
(4.-8)
,
st = iar, <) -
60 60
expresia (4.23)
(4.23) devine
=
AC,… = Sio
Ac\s) sio - *tn = _ Sim:
T.
2ij ll
E
H—
f—~ JrhJrUJrUtJrUoJrton-TUo
n
+tb+r..+t…+t-„+t…+1…)„T„+
1! J
+ ); „
……
E Civii
i
'
]
-
Tu]
0
_ 60
(4.29)
j liTu 4- Y Cpfi' |
[ }:(51 + *& + *<* + *<«+ *<*©+*o»”W/o „T„+ 2 c,… la,]
+n+t„+r…+t„+t„„+f…) -
__
1 'N: J zar
60
extinderea normării
Prin introducerea şi extinderea normării tehnice
tehnice a muncii
muncii pot fifi
afectate elementele normei de timp
afectate toate elementele timp;; creşte gradul
gradul de
de precizie al
ai
masurărilor şi al prelucrării
măsurărilor prelucrarii datelor, elimina sau cupla
datelor, se pot simplifica, elimina
mînuiri care compun
mişcări sau mînuiri
diferitele mişcări elementele normei
compun elementele normei de timp.
100
100 Calculul
Calculul eficienţei economice normării muncii
economice a normării muncii
Reducerea absolută
Reducerea absoluta a cheltuielilor
cheltuielilor de producţie AG fi scrisă
AG va putea fi scrisă.
AO = Ş EZ
AG —
&“…pr — 'E Sô(ô)Ciffo
X QtpiWplfygpt
ie
ş91„(so)0la„
ie
(4.30)
(4.30)
in care:
în care
cantitatea de produse
q{ — cantitatea
qi realizate în
produse din timpul ii;; realizate analizată, ;
in perioada analizată;
(s)
(*) — structura
structura producţiei;
0 bază. sau referinţă;
— perioada de bază referinţă.;
previzibila
pl — perioada previzibilă sau planificată.
planificată.
Reducerea relativă
Reducerea relativă a cheltuielilor
cheltuielilor AC,va avea forma
de producţie ACrva forma
Z 23;
£ £ 3<pi (s)p^0pi _
9%! (”mmm - ZZ
££ qfa(8)0
5i.(s)o ciao
0,„
i | ]
e___________________ i_î_____________
AC,=
A Cr=
1
100. (4.31)
S2
Z X îl. “% Ciao
Ei.. (5)o cu,
: i e
I
Reducerea efectivă
Reducerea cheltuielilor de producţie
efectivă a cheltuielilor scrie cu ace
producţie se poate serie ace-
modificind indicele planificat
eaşi relaţie, modificînd planificat (pl),
{pl), cu indicele
indicele efectiv
efectiv (1).
termenului a„
c1g s-a făcut anterior. În expresia
anterior. în pot fi fi
_
Discuţia termenului
Discuţia expresia (4.31) pot
introduse,
introduse, pentru detalierea influenţei factorilor
detalierea influenţei factorilor formulele
formulele (4.23) sau
(4.29).
(4.29).
4.1.2. Creşterea
4.1.2. Creşterea beneficiului
beneficiului
estimată. a beneficiului
Creşterea estimată
Creşterea beneficiului ABpi dată. de
ABN este dată relaţia
de relaţia
AB… = BPi
ABPi = B… — BB0q în care (4.32)
beneficiul planificat sau beneficiul
B,. este beneficiul
BPi beneficiul previzibil;
beneficiul din
Bo — beneficiul
B0 din perioada de bază,.
bază.
beneficiului planificat va fi
Expresia beneficiului fi
BPI —
Bpi
: 291,16)… V'vi
i
Pip: _ zşgipt(s)pl
i e
“”nu
Ci°pji (4'33)
(4.33)
iar creşterea beneficiului

iar (AB) va fi data
beneficiului (AR) dată de relaţia
AB=[Ş_
AR — qip1(3)mPipi—Z
qipi {8)plPipi
g
qipi(3)p10ivpi] —[Z 9.iAs)oPi0
411… ZS
(5001320 __ Ş
ggl.,(slocinq-
o (5)ocffoJ •
(4.34)
(4.34)
relativă a beneficiului planificat

Creşterea relativă
Creşterea planificat faţă perioada de
faţă de perioada bază
de bază
fi
va fi
AB,…“ —
ARj,i/o = 100(B„|—B„)/Bo.
100(RpI — B0)IB0. (4.35)
Beneficiul previzibil in vedere
previzibil are în obtine
vedere producţia care s-ar putea obţine
prin introducerea şi
prin extinderea normării
si extinderea tehnice aa muncii iar
normării tehnice beneficiul
iar beneficiul
baza are în vedere condiţiile
Perioada de bază
din perioada condiţiile de munca exis-
muncă şi de normare exis
tente în
tente cadrul întreprinderii.
în cadrul intreprinderii.
Eieclele
Efectele introducerii extinderii normării
tehnice aa muncii
muncii 101
101
4.1.3.
4.1.3. Economia de timp
Economia de de muncă
timp de munca
Cunoscînd că
Cuuoscînd =2
că 1t(,; =
,-
j
expresiile (4.24), (4.25) şi
t…, şi folosind expresiile
topij
(4.27), economia de timp de
economia de de munca
muncă. (ET) mărimea. absolută
in mărimea
(E:—) în absolută. va fi
Ert
E = E Q'j>i
== Ş (linkin: Zi
fi… — £ (In. (S)o
($)pl lipi iw
(S)o ti.- (4-36)
(4.36)
i
Expresia (4.36) poate fi

Expresia fi scrisa
scrisă desfăşurat:
(S)pl T + tb + ta + tdl + ido + ion + <10 j
=£
ETT —
E
ZŞ£ Q'pl _
gi… (g):]! ( ;: + tb + tir—i' td: + tao + tan + tm)“p| -
(4.37)
(4.37)
£ £ 9*oWo( T,;
—)3 Z
’' 3J
iz.-„(su
—n—
\ n
+a+
~ + tb + ta + idt + tdo~\~ton~{~tt
+
t, +… t….+t.…+t„) „.. + «j
Economia. de
Economia relativă, va fi
ET, relativă
de timp ETr
2 dinti-9)»:
£ Q*pl iin:
(S)pl t‘pl —Zq(n(s)01in
£ ?fo(^)o t<0
'
ET,:
ETt— 100 (4.38)
ş WA,
gio (Shin-°
4.1.4. Creşterea productivităţii

4.1.4. Creşterea muncii
productivităţii muncii
Este indicatorul
Este în care se reflectă,
indicatorul în de asemenea-,
reflectă, de asemenea, foarte sintetic
sintetic efec
efec-
tele introduceri'i
tele extinderii normării
introducerii şi extinderii tehnice a muncii.
normă-rii tehnice muncii. Creşterea esbi-
Creşterea- esti
a…
mată &a productivităţii

mată muncii TE
productivităţii muncii W se poate calcula cu relaţia
poa-te calcula relaţia,
29916)” Pipi
£ pipi Z QuWoPti
£ gr„ (S)“ Pip!
= TFpi-TE0
ATV -
ATT ::
W M —-TV 0 = —
'
. (4.39)
): Q:,„(S )p! i'm Z
£
*
(sio ^<0
î<0 Mo
(fie t.“
Pentru evidenţierea
Pentru evidenţierea manoperei
manoperei specifice pe influenţei ele
pe produs şi a& influenţei ele—
mentelor sale
mentelor sale asupra productivităţii muncii relaţia (4.39) se mai
creşterii productivităţii
asupra. creşterii
scrie::
poate scrie
Zi (sim pi…
qi»! WplPipl
£ Qipl
ATV
ATT = = _
22
££ O-bMpi
• i \ n
+t„+t
gr.-„, (31294 + +f…+t„„+t-….+t„„)„„„
tb + ta H~ tdt + tdo 4* ton + tto Upl
)
(4.40)
(4.40)
?.;qu (3%qu
£<2>o M oPi.
T 4'tbJrta-\-tdtJrtdo-\~ton~\-tt
Em.,
i. 3: (%(Î
££#<o Mo( —^
\ n
+t„+t..+t„+t„„+t.„.+t„)„„
102 Calculul eficienţei
Calculul economice ::a normării
eficienţei economice muncii
normării muncii
relativă a productivităţii muncii AWr

Creşterea relativă
Creşterea AW, va avea forma
forma
2: (FM“)?! P‘pi
£îiPi(s)pi pipi
i
TM
s"
« 3
)(—
£««*(•)*(—
ZZq—…(s)
;“
*„+t„+r +t…+td„+t„„+t„)„„,
------Hb~\~U~\~Ut
„
V «
*)
+ Uo~\~ Un -\~U Hvl
AW, =
ATTr EEmo—100==
= —^100-100
Wo Zaio(s)oq|o
S «.,(*). 8..
.
H'o
ŞŞ îJS)o ^ —~ +<6+<»+*«+*<<>
2291.1'?)(3)o(j+ib+ta
| 1
+ *•»+*«• jf/,.
+fdl+tdoTtonTzlo
)
(4.41)
Cu ajutorul expresiilor
expresiilor (4.40) şi (4.41) se poale estima si
poate estima analiza influ
şi analiza influ-
enţa diferitelor elemente
enţa diferitelor elemente de timp, care se modfică normării
modifică ca urmare a normării
tehnice a muncii,
tehnice asupra creşterii
muncii, asupra prductivităţii muncii.
creşterii prductivităţii
4.1.5. Creşterea
4.1.5. Creşterea producţiei
producţiei
rezultantă directă
Creşterea producţiei este o rezultantă
Creşterea directă a economiilor de timp
de muncă,
■de muncă, ce rezultă
rezultă din extinderea normării tehnice a muncii
extinderea normării muncii şi care
contribuie la
contribuie la creşterea productivitatii muncii.
creşterea productivităţii
Creşterea estimata a producţiei
Creşterea estimată ploducţiei A_QAQ se poate evalua cel mai
poate evalua exact
mai exact
plecmd de
plecind
ficata
ficată
la expresiile (4.40) şi (4.41)
de la scris într-o
(el. 41) şi poate fi scrisă t
intr -o formă simpli-
simpli
AQ:
AQ = Q Q?! _ Qo
pi - Qo: = Zq'»1(3pfp'pt_ş
S2‘.i(»W<w—£ qf„(3)oPro-
i
3<o(s)o pir
i
(4-42)
(4.42)
Creşterea estimată productiei AQr

estimată a producţiei mărimea relativă, va fi:
AQ, în mărimea fi:
Zl' qru(s)o'pl'o
J
Zqipt(s)pfpfm'—
X «*»!(*)* JK.I-S 3i.(s)o Pip
= — |_ 5100
Q Q
Qpi — Q
AQ,
A<?r = “100 = *' 100. (4.43)
(4.43)
90 şi
Ş gfo(3)oPtn
îf.(*)oPl.
4.2.
4.2. Efortul economic
Efortul la introducerea
economic la extinderea normării
introducerea şi extinderea normării
tehnice a muncii
tehnice a muncii
Efortul economic
Efortul economic H H legat de normarea tehnică a muncii
normarea tehnică muncii cuprinde
elemente::
următoarele elemente
următoarele
retribuţiav specialiştilor
— retribuţia specialist-ilorîn normarea muncii
în normarea muncii SN ;; i)e efectuării
pe timpul efectuării
observărilor, prelucrării
observărilor, datelor şi elaborării
prelucrării datelor normelor şi normativelor;
elaborării normelor
ret-ribuţia colaboratorilor
— retribuţia colaboratorilor şi consultantilor de specialitate
si consultanţilor Specialitate clin exte-
din exte
rior Scy corespunzător participării lor la elaborarea
S„ corespunzător elaborarea normelor;
— costul realizării observărilor
aparaturii necesare realizării
costul aparaturii observărilor Ca;
— costul calculatorului care realizează
costul calculatorului prelucrarea automată
realizează- prelucrarea automată a& date-
date
lor In
lor folosirii maşinilor
în cazul folosirii electronice de calcul Cc:
maşinilor electronice
alte cheltuieli
— alte cheltuieli Cd — cheltuielile
cheltuielile diverse.
indicatori economici
Indicatori ui eficienţei
eficienţei normării tehnice 103
Folosind notatiile
Folosind notaţiile de
de mai inainte, rezulta totalitatea
înainte, rezulta eforturilor eco
totalitatea eforturilor eco—
nomice pentru realizarea muncii:
normă-rii muncii:
realizarea normării
E=
H = S$
SN ++ Sc
S, ++ Ca + Cc +
C„ + c,.
+ Cd. (4.44)
În practică, de la
în la caz la
la caz, anumite
anumite categorii cheltuieli pot
categorii de cheltuieli potlipsi.
lipsi.
4.3. Indicatorii
4.3. Indicatorii economici ai eficienţei
eficienţei normării tehnice
4.3.1. Coeficientul eficienţei

4.3.1. Coeficientul eficienţei muncii de studiu
muncii de pentru elabo-
studiu pentru elabo
noilor norme de
roreo noilor
rarea muncă
de munca
normele de
Deşi normele munca elaborate
de muncă elaborate sînt
sînt progresive, decit
reduse decît
progresive, mai reduse
normele existente,
normele aceasta constituie
existente, aceasta constituie un argument insuficient pentru
argument insuficient pentru
acestora şi, mai ales, pentru aprecierea
aplicarea acestora muncii specialistului
apreciereamuncii specialistului care
le-a stabilit.
le-a stabilit. Interesează în mod special
Interesează, în Specia-l ca noile norme de muncă
muncă. săsă. fie
transpuse repede în producţie.
transpuse repede Intercsează ca timpul consumat
producţie. Interesează consumat de specia-
specia
lişti în fiecare din etapele specifice fiecărei metode
metode de normare,
normare, inclusiv
urmarirea aplicării
urmărirea noilor norme, să
aplicarii noilor minime.
să. fie minime.
muncii EM%
Coeficientul eficienţei muncii fi:
Eug/° va fi:
E„
JE = 100 (E,—H)]SN.
m — (Ef—H)ISx. (4.45)
La numărătorul acestei expresii, ca

La mărime aa. efectelor economice
ca. mărime
E„ se pot
Ef, utiliza :: economia
pot utiliza estimata la
economia estimată la cheltuielile
cheltuielile de producţie,
producţie, produc
produc—
globală suplimentară,
ţia globală suplimentară., beneficiul suplimentar estimat
beneficiul suplimentar estimat sau economia:
economia
la fondul de retribuire
la retribuire prevazută, realiza.
prevăzută a se realiza.
În funcţie de efectele economice luate
în luate în diminuate cu efortul
în calcul, diminuate efortul
realizarea normării
economic necesar pentru realizarea
economic nor-mării tehnice
tehnice a muncii, exista
muncii, vor exista
diferite coeficientului eficienţei muncii
exprimare a coeficientului
diferite forme de exprimare studiu.
muncii de studiu.
economiilor la
Valoarea în lei a beneficiului suplimentar sau a economiilor
Valoarea la costu
costu-
rile de producţie,
rile retribuire care revine
producţie, ori fondul de retribuire la 11 leu
revine la cheltuit cu
leu cheltuit
retribuţia specialiştilor
retribuţia normarea. muncii, reprezintă doar
specialiştilor în normarea cîteva. forme
doar cîteva forme
coeficient-ului eficienţei
de exprimare a coeficientului eficientei normării muncii.
normă-rii muncii.
Eficienţa nor-mării muncii poate fi antecalculată
Eficienţa normării anteealeulată şi postcalculată,
si postcalculată
definitivarea normelor de timp, in
după definitivarea functie de
în funcţie realitatea indicatorilor
de realitatea indicatorilor
economici obţinuţi în mod efectiv.
mod efectiv.
eficientei muncii de studiu
Coeficientul eficienţei constituie un criteriu
studiu constituie criteriu obiec
obiec-
tiv de caracterizare
tiv executantului in
caracterizare a activităţii executantului studiul muncii.
în studiul muncii.
4.3.2.
4.3.2. Coeficientul de eficienţă
Coeficientul de economică a normării
eficienţa economică normării muncii
muncni
calcula cu relaţia
Acest coeficient se poate calcula
n„ =
Em man,/nm]
= 10 (4-46
(4.4$
104 Calculul
Calculul eficienţei economice normării muncii
economice aa normării muncii
forma clasică
exprimă, forma
şi exprimă clasică. de
de apreciere raportarea efectelor
apreciere a eficienţei prin raportarea efectelor
economice la
economice la cheltuielile
cheltuielile pentru realizarea acestora-.
realizarea acestora.
acest indice
Şi pentru acest sînt mai
indice sînt multe forme
mai multe forme de exprimare,
exprimare, înîn funcţie
de unităţile de
de măsură în
de măsură în care este
este exprimat efectul
efectul economic.
mai uşor de realizat
Calculul cel mai realizat pentru
pentru eficienta introduceriinoilor
eficienţa introducerii noilor
norme de
norme munca este cel după metoda
de muncă metoda producţiei
productiei globale, intrucit
întrucît sporul
sporul
de producţie
de productie se poate exprima cu cea mai mai mare uşurinţă cunoscîndu-se
uşurinţă. cunoscîndu-se
reducerea manoperei
reducerea manoperei specifice pe produs, respectiv
pe produs, creştereaproductivităţii
respectiv creşterea productivităţii
muncii, în condiţiile folosirii
în condiţiile folosirii aceluiaşi utilaj şi aceleiaşi forţe de muncă-.
muncă.
Frecvent se utilizeaza
Frecvent metode
aprecierea eficienţei economice a noii metode
utilizează şi aprecierea
baza cheltuielilor
pe baza
pe cheltuielilor de producţie. Relaţia de apreciere
de producţie. eficienţei poate fi
apreciere a eficienţei fi
utilizată la
ascmănată cu cea utilizată
asemănată la calculul
calculul eficienţei economice a investiţiilor,
baza reducerii
pe baza reducerii cheltuielilor
cheltuielilor de producţie. estimată. E'c,
producţie. Astfel, economia estimată E'cv
realiza pentru fiecare
se realiza fiecare leu
leu cheltuit, se poate calcula cu relaţia :i
": '”
771' T _
E' Zi X
X Egirl“)?! C*iPl~
Cigm— X 2g ?«'Q:,o (5)oC*0o
Zi X (8°C…
%“ —
H'“ (un
cpl S
(4.47)
H
4.3.3. Termenul de
4.3.3. Termenul recuperare e cheltuielilor
de recuperare
Termenul
Termenul de cheltuielilor T,
recuperare a cheltuielilor
de recuperare determinate de stabilirea
Tr determinate stabilirea
şi introducerea
introducerea normelor de timp cu motivare
normelor de tehnica se calculează
motivare tehnică calculeaza cu
relaţia
Tr = HjBn=mB (mm
(4.48)
B este creşterea
în care B
în beneficiului pentru o perioadă
creşterea beneficiului perioada de un an, ca urmare
urmare
introducerii normelor
a introducerii normelor cu motivare tehnică acestora.
tehnică şi a extinderii acestora.
Termenl
Termeni de recuperare
recuperare a cheltuielilor determinate de introducerea
cheltuielilor determinate introducerea
normării numărul de ani, după.
normării reprezintă numărul cheltuielile de normare sint
după care cheltuielile sînt
recuperate prin beneficiile suplimentare rezultate ca urmare a extinderii
suplimentare rezultate extinderii
şi adîncirii normării tehnice
adineirii normării tehnice a muncii.
Termenul de recuperare
Termenul recuperare a cheltuielilor forma
poate scrie şi sub forma
cheltuielilor se poate
„ H
H 1
T, = — == , sau
0 El“»!
mm
(4.49)
H
E
Tr!' =
2 şqipzi'glp! cum
X X#'l>j(5)î>l
!'
*8
_X
Ci8Pl — Z* X
qutn
|"
8
(”ccm
În acest caz, termenul
în termenul de cheltuielilor reprezintă numărul
recuperare a cheltuielilor
de recuperare numărul
cheltuielile de normare
de ani după care cheltuielile sint recuperate
normare sînt economii
recuperate prin economii
la cheltuielile
la cheltuielile de rezultate din extinderea
producţie rezultate
de producţie aplicarea normării
extinderea şi aplicarea normării
muncii.
ehnice a muncii.
Indicatori economici
Indicatori economici ai
ui eficienţei
eficienţei normării tehnice
normării tehnice 105
105
Oportunitatea introducerii
4.4. Oportunitatea
4.4. introducerii şi extinderii normării tehnice
extinderii normării tehnice
emuncii
a muncii
In oricare
în oricare proces de muncă, muncitorul
de muncă, găseşte în situaţia de a
muncitorul se găseşte
lucra obiectele şi mijloacele
lucra cu obiectele mijloacele de muncă ale
de muncă căror proprietăţi, forme şi
ale căror
moduri de
moduri actionare oglindesc nivelul
de acţionare tehnic la
nivelul tehnic societatea a ajuns în
la care societatea
dezvoltarea ei
dezvoltarea ei istorică.
istorică. Mai întîi sint
Mai întîi create condiţii
sînt create condiţii materiale
materiale pentru creş—
creş
terea productivităţii
terea muncii şi numai
productivităţii muncii această creştere
numai apoi această creştere are loc pe pe baza
acestor condiţii.
acestor Pentru valorificarea
conditii. Pentru valorificarea la acestor condiţii,
la timp a acestor conditii, se inipune
impune
stabilirea unor norme
stabilirea muncă care să
norme de muncă să reflecte
reflecte noua situaţie. Prin Prin aceasta
afirma că
putem afirma normele de
că normele muncă asigură
de muncă utilizarea fortelor
asigură utilizarea forţelor de productie
producţie
la nivelul
la nivelul dezvoltării acestora.
dezvoltării acestora.
Fiecare ciclu de productie
Fiecare trebuie să
producţie trebuie realizeze la
să se realizeze la un nivel superior
superior
celui aceasta se poate obţine
celui precedent, iar aceasta obtine prin perfecţionarea metodelor
perfecţionarea metodelor
de
de muncă-, acumularea de
muncă, prin acumularea de experienţă şi crearea de de condiţii materiale,
conditii materiale,
prin organizarea productiei la
organizarea producţiei nivelul crescînd
la nivelul crescînd al dezvoltării
dezvoltării bazei tehnico-
materiale. Această
materiale. organizare se poate realiza
Această organizare numai prin normarea teh
realiza numai teh-
nică a muncii,
nică muncii, parte esenţială fiecărui ciclu de producţie.
esenţială a pregătirii fiecărui productie.
tehnică a muncii
Nor-marea tehnică
Normarea muncii are ca efect valorificarea condiţiilor
efect valorificarea condiţiilor materiale
organizatorice nou apărute pentru creşterea productivităţii muncii
şi organizatorice muncii şi
dezvolt-ării producţiei
dezvoltării materia-le. Normarea
producţiei materiale. Norma-rea muncii rezultat orien
muncii are ca rezultat orien-
tarea desfăşurării
tarea producţie pe linia
procesului de productie
desfăşurării procesului linia celei mai mari
celei mai mari producti—
producti
vitati a muncii,
vităţi optime a mijloacelor de
muncii, a folosirii optime producţie.
de producţie.
Caracterul progresiv
Caracterul progresiv al normelor de
al normelor de muncă reflectă încă odată
muncă reflectă rolul
odată. rolul
activ al acestora în organizarea
activ organizarea producţiei şi a muncii, în în creşterea produc—
produc
tivităţii muncii.
tivităţii
i Normarea tehnică
Normarea tehnică a muncii
muncii permite cunoaşterea
cunoaşterea prealabilă a posibi
posibi-
productie a utilajelor şi a volumului
lităţilor de producţie muncă necesar
volumului de muncă necesar pentru
pentru
punerea valoare, permite să se coordoneze
punerea lor în valoare, activitatea munci-
coordoneze în timp activitatea munci
torilor
torilor pe
pe locuri de muncă, evitîndu-se
evitîndu-se aşteptările sau circulatia
circulaţia inutilă.
inutilă între
între
sectii şi ateliere,
secţii realizînd şi o echilibrare
ateliere, realizînd echilibrare a încărcării locurilor de muncă,
încălcării locurilor muncă,
a executantilor maşinilor. Această
executanţilor şi maşinilor. echilibrare face
Această echilibrare face posibilă
posibilă în acelaşi
timp utilizarea mai bună
timp bună a timpului de de folosire
folosire a utilajelor şi a oamenilor,
oamenilor,
întărirea disciplinei în muncă adincirea
muncă şi a disciplinei tehnologice, permite adîncirea
diviziunii
diviziunii muncii.
elementari, care formează
Modificarea unor timpi elementari, formează norma de de timp,
posibilă
este posibilă şi ca urmare a proiectării
proiectării unor procese de
de muncă
muncă îmbunătă-
îmbunătă
prin care continutul
ţite, prin metodelor de
conţinutul metodelor muncă apare
de muncă apare precizat înîn mod siste
siste-
matic pentru toti executanţii
pentru toţi executantii la la procesul
procesul dede producţie respectiv,
respectiv, şi este
numai ca urmare a introducerii
posibilă numai
posibilă extinderii normării
tehnice a
efortului executanţilor
Reducerea efortului
muncii. Reducerea
muncii. acestora
executanţilor şi creşterea eficacităţii acestora
rezultat al normării
ca rezultat nor-mării muncii efect şi
muncii are ca efect antrenarea executanţilor
si antrenarea executantilor de
a participa în mod fizic la perfecţionarea necontenită
la perfecţionarea metodelor de
necontenită a metodelor
muncă,
muncă, de valorificare
valorificare şi generalizare
generalizare a experienţei
experienţei acumulate
acumulate de cei
care participă la
care participă la realizarea procesului de
realizarea procesului de producţie, generalizării unei
producţie, a generalizării
105
106 Calculul
Calculul eficienţei economice
eficienţei economice :: normării muncii
a normării muncii
înaintate faţa
atitudini înaintate
atitudini fată de munca, contribuind din
muncă, contribuind din nou lala reducerea
reducerea tim
tim-
elcmcntari care stau
pilor elementari stau lala baza
baza normelor
normelor de timp.
Reducerea timpilor elementari,
Reducerea introducerii şi extinderii
elemental-i, ca urmare a introducerii extinderii
normării tehnice a muncii, se realizează
normării tehnice mecanismul planificării.
realizează prin mecanismul planificării.
Normele de muncă
Normele muncă staustau lala baza:
baza:
— repartizării luc'ărilor
lucrărilor pe încărcarea echili
executanti, permiţînd încărcarea
pe executanţi, echili-
brată a acestora
brată acestora în
în cadrul schimbului de
cadrul echipei şi schimbului de muncă;
întocmirii graficelor de transport a obiectelor muncii
— întocmirii intre locu
muncii între locu-
rile de muncă;
—
-— echilibrarea încărcării liniilor tehnologice;
echilibrarea încărcării tehnologice;
programării, lansării
pregătirii, programării,
— pregătirii, urmăririi realizării
lansării şi urmăririi realizării producţiei;
producţiei;
planifică-rii operative;
— îmbunătăţirii planificării
întocmirii ciclului de fabricaţie
— întocmirii fabricatie pe intreprindere,
pe atelier, secţie, întreprindere,
produs, lot
ca şi pentru fiecare produs, lot de transport sau comandă
comandă în in parte.
tehnică a muncii constituie
Norma-rea tehnică
Normarea unul dintre
constituie unul elementele impor
dintre elementele impor—
tante pentru realizarea
tante retribuirea muncii şi un instrument
realizarea echităţii în retribuirea instrument
eficace pentru cointeresarea materială a executanţilor.
cointeresarea materială executanţilor.
Capltolul
Capitolul LI“.
NORMAREA LUCRARlLOR DE
LUCRĂRILOR DE STRUN]IRE
STRUNJIRE
STRUNGURI NORMALE, CARUSEL
PE STRUNGURI
Şl REVOLVER
SI
Introducere
5.1. Introducere
5.1.
În acest
în acest capitol sînt tratate următoarele
sint tratate următoarele operaţii
operatii de strunjire *:
longitudinală j exterioară;;
— lonrritudinalălixţe'îmră
° interioară ;
interioară;
de capăt;
( exterioară;
frontală (exterioară;
— frontală
interioară. ;
interioară;
— dede retezare;
retezare;
exterior;;
—
-— canale
,
cana1e (meu
circulare
1
exterior;
exterior;
i
are ]laa (exterior
interior;
la iinterior;
pioflle la
.
— profile
——
—-
_
{
interior;
exterior;
de racordare şi teşire la jiinterior.
-—- de racordare şi teşire la
interior.
Elemente de
5.1.1. Elemente
5.1.1. Cinematica aşchierii
de cinematica aşchierii
aşcliiere este mişcarea
Mişcarea de aşchiera
Mişcarea relativă dintre
mişcarea relativă dintre piesă şi sculă carecare
suprafaţa prelucrată. In
generează suprafaţa
generează în cazul
cazul strunjirii, mişcarea de aşchiere
aşchiere
rezultă din compunerea mişcărilor simple: .
compunerea mişcărilor
— de rotaţie
-—— arborelui principal (a piesei);
rotaţie aa arborelui
translaţie a saniei
— de translaţie săniei longitudinale transversale.
longitudinale şi/sau transversale.
consideră mişcare principală
Se consideră mişcare care are viteza
principală, acea mişcare viteza v» cea
mai mare toate componentele
mare dintre toate componentele simultane, avind deci
simultane, avînd deci direcţia cea mai
direcţia mişcării
apropiată de directia
apropiată aşchiere şi contribuţia
mişcării de aşchiere contributia principală în pro- pro
cesul de detaşare Celelalte doua
aşchieî. Celelalte
detaşare aa aşchiei. mişcat-1 notate
două mişcări notate cu wXşi'wX şi wY,
se
se numesc cva-ns (fig. 5.1) rezultanta
mişcări de avans
numesc mişcări lor fiind
rezultanta lor fiind w.
11).
5.1.2. Elementele regimului

5.1.2. Elementele de aşchiere
regimului de oşchiere
Avansul (unitar)
Avansul mărimea deplasării de
(unitar) este mărimea de avans_ executată intr-un
avans executată într-un
arborelui principal) şi se notează
ciclu al mişcării principale (o rotaţie a arborelui
[mm/rot].
cu s3 [mm/rot].
108
108 Normarea lucrărilor pe
Normqreu lucrărilor pe strunguri carusel şi revolver
normale. carusel
strunguri normale, revolver
Avansul
Avansul paralel cu axa de rotaţie a mişcării principale se numeşte
cel intr-un
longitudinal (axial), iar cei
avaws longitudinal
avans normal la
într-un plan normal la axa dede rotaţie
rotaţie aa
mişcării principale se numeşte avans transversal.
mişcării
nedeta-
Lăţimea b a aşchiei nedeta
.
z2 şate este acea porţiune
sate (fig. 5.2) este
lungimea tăişului principal
din lungimea
află în
al sculei, care se află contact
în contact
cu piesa prelucrată.
Adâncimea de aschiere t [mm]
Aăîncimea !!
proiectia pe
este proiecţia pe un plan per per—
avansului
A /n
w ' wy pendicular pe
pe direcţia avansului
U
oa ' \ _
nedet—asate.
a lăţimii aşchiei nedetaşate.
x mişcării principale
Viteza mişcării
w„
«ir e[m/min] se numeşte viteză
fl[m/min] viteză de
„
aşch-ie-re.
aschiere.
'
Notînd turaţia
Notînd tura; ia mişcării
mişcăriiprin-
prin
eipale cu n [rot/min], se poate
cipale
scrie relaţia
,!y
Fig. 5.1. Sistemul cinematic de
Sistemul cinematic
chierii.
chierii.
reterinţă al
de referinţă al aş-
aş— V
: r-D-e
17 =
tt-D-w
1000
… 32 Im/min]
nD r
-------- «-----
318
. . iri,
[m/miu](o.l)
(5.1)
în care [mm] este diametrul

care D [mm] viteza periferică
diametrul cu viteza periferică v.
i:.
Viteza de avans
aoaasw, viteza- mişcării
to, viteza de avans,
mişcării de dată de
avans, este dată de relaţia
: [mm/min].
w = s-n [mm/min]. (5.2) -
5.1.3.
5.1.3. Cutite de strung
Cuţite de strung
Cuţitul de strung se compune
compune din ::
activă care participă
partea activă
cutitului, partea
— capul cuţitului, participă direct la detaşarea,
direct la
sfărimarea şi evacuarea aşchiei,
sfărimarea
mmm/Imn prin-
care permite prin
— corpul cuţitului care
derea acestuia
derea acestuia pe adec—
pe un suport adec
vat al maşinii unelte.
vat unelte.
Partea activă a cuţitului de
Partea activă de
unul sau mai multe
strung are unul multe tăişuri,
rezerve pentru reascuţiri,
rezerve fatete şi
reascutiri, faţete
sfă-rîmarea şi dirijarea
canale pentru sfărimarea
canale
"— aşchiilor (fig. 5.3).
în
în cazul In faţeta de aşe
în care faţeta aşe-
cilindrică, raza
zare este o suprafaţă cilindrică,
Fig. 5—2- Aşchia
Fis— 5.2. “Edclaşată-
AŞChîa nedetaşată. cilindrului se numeşte
cilindrului numeşte raza la la. vîrf a
notează cu rT [mm].
cuţitului şi se notează
TJzura normală a cuţitului se produce în vecinătatea tăişului principal
Uzura normală principal
prin apariţia.
prin unei faţete
apariţia unei faţete de uzură şi a unei
de uzură unei raze de bontire
bontire (fig. 5.4.)
Introducere
Introducere 109
Alte uzuri
Alte uzuri ca
ca ruperea vii-iului, cratere pe
vîrfului, cratere pe fata rizuri sub
faţa de degajare, rizuri
formă
forma dede pieptene
pieptene pe faţa de aşezare, ca şi depunerile
faţa de depunerile permanente
permanente pe pe
tăiş sînt anormale
tăis sînt anormale şi se datoresc
datoresc unor greşeli de
de ascuţire, ale-
ascuţire, montare, de ale
sculei sau aa regimului
gere a sculei
gere de aşchiere.
regimului de aschiere.
Cuţitul de
Cuţitul de strung este
este caracterizat
caracterizat de o serie de unghiuri
unghiuri formate
între diversele
între diversele feţe şi muchii
muchii ale
ale capului cuţitului şi elementele
elementele părţii
părţii de
A vons
Avans
Tăiş
Fold de
Fată
secundar
Îăis secundar
fufa/ă de aşezare
Fofetâ asezare
de aşezare
asezare
secundară
secundord
/ M
M Tăiş
Fglă
Faţa de degajare
Faţeta de degajare
princtpa/
fni/'s principal
asezare
a'e aşezare
Fata de
print/pulă
principală
Fig. 5.3. Capul cuţitului de
Fig. dc strung.
prindere ale sculei care definesc sistemul sistemul de constructiv al

de referinţă constructiv al sculei.
sculei.
Din punct de vedere
Din vedere funcţional interesează unghiurile
funcţional interesează unghiurile active care se for
active care for-
mează intre feţele şi muchiile
mează între muchiile capului cuţitului şi direcţiile direcţiile mişcărilor
mişcărilor de de
aschiere:: vf
aşchiere v, wx, îv Yi w
roy, cu şi u a (fig. 5.1).
Aceste unghiuri
unghiuri influenţează mărimea mărimea componentelor
componentelor apăsării de
modul de formare
aschiere, modul
aşchiere, formare a aşchiei, durabilitatea
aschici, apariţia vibraţiilor, durabilitatea
calitatea şi
sculei, calitatea precizia suprafeţei
si precizia
prelucrate:
prelucrate. quă de
Faţa de degajare
degajare;-
nghmmle . de atac-pr-mczpal
„__.L
_ _ _ _
Unghiurile atac-principal x, y., şi

ŞI
,—
fair/ă de de
Faţeta .1 are
degajare
secundar xa,
secundar y.,
.' Sint
sînt unghiurile
b.
. .
uDU'IlIIII'lle formate
formate Raza de bani/re
.lntre direcţia
între .
avansului şi
avansului . .
Şl direcţia tan tan-
“. Faza de bon tire
gentei lala tăişul principal,
principal, respectiv la la ”"—“1 Uzura „ZWE
M
secundar, în punctul considerat
tăişul secundar, considerat fala/ă né
Faţeta uzură
de uzura
(fig. 5.5).
(fig-
Sînt recomandate următoarele
Sint recomandate următoarele un- Foteta de aşezare
ghiuri de atac principal:
%\
x<30°
x<30° pentru
pentru prelucrări cu adîn-
aschiere mici;
cimi de aşchiere NV/yy ^\Fo/â de aşezare
Fag/ă de
x=30°.. . 60°
x=30°... GO° pentru toate toate prelucrările
prelucrările principe/a'
principala
condiţii obişnuite;
în condiţii Fig. 5.4. Uzura normală a& cuţitului
Fig. cuţituluî dc
x>60°
X > 60° pentru prelucrări la
pentru la care -
strung.
strung.
deformărilc secundare şi
deformările secundare si
vibraţiile nu pot fi reduse reduse îu în alt mod.
În general
în general aceste două unghiuri
aceste două unghiuri (x sint alese în aşa
sm,) sînt
(y. şixa) încît unghiul
aşa fel încît unghiul
între tăişul principal
între principal şi cel secundar să
cel secundar fie de circa
să fie circa 90°, aceasta pentru
pentru uşu uşu-
rarea eliminării mărirea durabilităţii
căldurii şi mărirea
eliminării căldurii durabilităţ'ii tăişului.
tăişului.
110
110 Normureu lucrărilor
Normarea strunguri normale,
pe strunguri
lucrărilor pe carusel şi revolver
normale, carusel revolver
Unghiul de degajare yY este unghiul intre planul tangent la»

forma-t între
unghiul format la
fata de degajare şi planul normal
faţa normal lala- direcţia mişcării de de aşehiere.
aschiere.
format intre
unghiul format
urmare a este unghiul
Unghi-ul de aşezare
Unghiul tangent la
int-re planul tangent la faţa
faţa
aşezare
de aşezare şi plu-nul
planul tangent la
la suprafaţa prelucrată (fig. 5.6).
Unghiurile de degajare şi aşezare
Unghiurile asezare auan
|
;
valori cuprinse
valori cuprinse intre
între +20°,
—6° şi +20°. respec-
respec
l
tiv 6° şi 12°, invers proporţional cu duri
tiv duri-
tatea
tatea materialului
materialului prelucrat.
/ \““
[__—=
y?
: ' .. În tabelul
în sint prezentate cuţitele
tabelul 5.1 sînt
7“ -- de strung standardizat-e
standardizate şi principalele
lor caracteristici.
lor caracteristici.
-<— Avans formele În tabelele
în tabelele 5.2 si 5.3 sîntsînt prezentate
prezentate
formele uzuale fetelor de
uzuale ale feţelor de degajare şi
utilizare ale cuţitelor
domeniile de utilizare cuţîtelor res
res—
5.5. Unghiurile
Fig. 5.5.
Fig. Unghiurile de atac, princi-
de atac, pective.
princi pective.
P="
r ……“
pal şi secundar.
Simbolizarea plăcuţelor din earburi
Simbolizarea carburi
metalice (CM) şi domeniile
metalice domeniile de utilizare,
sint prezentate în
6374-61, sînt
conform STAS 6374-61, în
z2 tabelul 5.4.
tabelul
Forma plăcuţelor
Forma stabilită, prin
plăcuţelor este stabilită
STAS 6373/1-61, 6373/2-72 şi 6373/3-72.
schimbabile fără
Plăenţele schimbabile
Plăcuţele fară. alezaj,
9130-72, pot
STAS 9130-72, pot fi triunghiulare sau
y
,—, fără unghiuri
\\Lrl
patrate, cu sau fără
"R'
pătrate, unghiuri de aşezare,'
aşezare,—
r intre 3,18 şi 4,77 mm.
cu grosimi între
___—__x Corespondenţa plăcuţelor
Corespondenţa carburi
plăcuţelor din earburi
\ PL…
OC
\
metalice STAS cu cele standardizate
metalice
alte ţări este dată în STAS R
alte
standardizate în
R 6704-63.
67 04-63.
în
utilizare, pentru
Domeniile de utilizare, sculele
pentru sculele
îFig. 5.6. Unghiurile
Fig. 5.6. Unghiurile de
de degajare cu tăiş din Oţel
oţel rapid
rapid (OR):
(OR), conform
COD—form STA-S
STAS
aşezare.
şi aşezare. 7382—66,
7382-66, sînt prezentate în tabelul 5.5.
în tabelul 5.5.
5.1.4. Materiale
5.1.4. Materiale
Se consideră. prelucrarea
Se consideră prelucrarea semifabricatelor
semifabricatelor din din:: oţel, fontă, aliaj dede
cupru, aliaje de
grupul,
de aluminiu,
aluminiu, in stare:
în stare: trase
trase la
la rece,
rece, turnate
laminate, forjate, turnate
în piese.
piese.
Pentru aceste
Pentru materiale au fost
aceste materiale fost considerate
considerate următoarele valorile
următoarele valorile
medii ale
medii modulului de
ale modulului elasticitate indicate
de elasticitate indicate în tabelul 5.6.
in tabelul
între rezistenţa
între la rupere
rezistenta la rupere ar duritatea Brinell
e', şi duritatea Brinell HB se admite în in prac
prac—
tică de forma
tică. o relaţie de forma
HB =
HB = Cx
(71 •' aţ1.
of}. (5-3)
(5.3)
în functie
în funcţie de de carbon
conţinutul de
de conţinutul carbon şi de elementele
elementele de aliere, oţelurile
pot împărţite în
pot fi împărţite trei grupe
în trei asemănării relaţiei
grupe după criteriul asemănării intre HB
relatiei între
şi a,
<rr conform tabelului 5.7.
conform tabelului
Introducere
Introducere 111
Tabelul 5.1.
Tabelul Cuţite de
5.1. Cuţlte dc sirunu standardizate
strung standardizate
Pentru suprafeţe exterioare
Pentru
carburi metalică
Tăiş din carbură din oţel rapid
Tniş din
Tăiş
Schiţa
Schiţa ! STAS
| STAS |
Dimensiuni caracteristice
Dimensiuni Schiţa ISTAS
STAS !
Dununsiuni caracteristice
Dimensiuni
1——
745°a
9%»;___'”
0
40”
45°\
70“■
70 '20'
120*
.
$ 55
o
°-
o '/.=70“;7._,=20°
x = 70°; y.g - 20°
fi
*1
__l. z=70°şza=20°
x = 70°; x, = 20°
„,e/„c, pentru
Drepte pc,/„.,” fi
&
o x b5 =
/i:: X 10x10...50x50
= 10X10...50X50 MJM;
o
?,
o hxb =
hxb = 10X10...40X25
10>< 10. . .40x25
încovoiate
V
deplasa/£
]
€ pentru
FII/U
dayraşace
degroşere degroşare
dreap/g-s/fnfa
dreapta-stingă c/reap/a- sf/bya
dreapta-stingă
45' !45' 45“ 45 0

"— t— z=4ă°;x,=-15°
x = 45°; x, = 45° “"“” :—
x=45°ţx
x = 45°; x,“ =45°
= 45°
o ).xb=10x10...50x50
5
==
:;
r- hxb = 10x10...50x50 Cc C1 llxb=1nx10...-10x25
hxb = 10x10.. .40X25
c:
5%
"
lO
■-/7n'avaialepmlm
încovoiate pentru 5; B...22
c - 6...22 cc=
= 6...12
oo 6...12
-
degroşare- încovoiate pentru

âcgeggşfgmifv
a'egrawfe- degroşare
”7“fo-5/mya
i
dreapta-stingă
_
a?aap/u- .si/(bg!
dreapta-stingă
70.
—2—
“_r
..
;
r—
â
o
CI
co
z=90°;x,=5°
x = 90°; X, = 5°
llxb=20x20...50x50
hxb = 20x20...50X50
cc=10...25
, 3
5
g?
oo
“
lO
x=70°;v.,=20°
x = 70°; y.s = 20°
n><a=1ox10...40x25
hxb = 10X10...40X25
5
o
= 10...25
'
CO
c=4...12
c = 4.. .12
fra/;la]:
Frontofe
/"fi?”faI
a'reaF ră- f“
dreapta-stingă
mya : Frontofe
Ghada-Maya
:
dreapta-stingă
$“:— _a— b
“**?—
J-
“5
;
v.=90°;z,=3°
X = 90°; v.s = 3°
„xb=gox12…50x32
hxb = 20x12...50x32
!
j,}; 4.33
!'! '1
;
o
ira
ti.
x=90“:x,=3°
x = 90° ; y.g = 3a
hxb=10x1u...—mx25
hxb = 10x10.. .40X25
j.: o
05
lz=12…32 "
£
13=1o...25
:
%
C*3
CC
= 12...32 | | /, = 10. ..25
[ale
'la/:
}
.—
__
5° \i/g'
x
y. = 90 . ; y.g
= 90°; y., = 5 : pt.aJ.
= 5° pt.a.l. = 90°;
90 „ ; Xj = 10° pt.aJ.
10 :: pt.a.l.
5
fi „ x= xc =
__C;
LJ _;
O)
83
co
x=
—,_
= 95°;
95»; y.g = 0°
y., =
llxb=10><10...50x50
hxb = 10x10.. .50x50
pt.al.
n° pt.a.t.
11319
"[ o
3
Cî
£
55
x== 100°;
hxb
100°; y.g = 0°
y., =
i.xb=20x12...-mx25.
= 20x12.. .40x25
pt.:Lt.
o° pt.a.t.
o
it?/ami:
loterate cc=4...18
= 4...1S
[ofera/e
Laterale c=5...9
c = 5...9
fagi/'a sffaya
dreapta-stingă —
%,
0;
b,
A
z=90°;>c_,=2°
\ [01 x=90“;v.,=1°
|
x = 903; x, = 2° x = 90°; x, - 1°
“
: }
r\
i': hxb=12><8...50x32 5 hxb=10x10...32x20
E
:”
? - A4
o
=? hxb = 12x8.. .50x32
J—
*
fi hxb = 10x10...32x20
\2°
| „%co zl=12...4o
lx = 12...40 ci.
g““ l3 =o...32
(„ = 6...32
—
£
FEN/ra canelat
Pentru cana/af
- 3
“'”
3' ' '1 2
= 3...12
bl =
bx
fân/ra retezat
Pentru l'a/em!
bl =
bx '.
= 2.5...
2 'a . .66
dreop/a-slikya
dreopta-stingă | , Wma/N05”
Normarea lucrărilor pe
pe strunguri carusel şi revolver
normale. carusel
Tabela 5.1
Tabela 5.1 (continuare)
(conlinuare)
Pentru suprafeţe
Pentru su prafele exterioare
melniică
Tăiş din carbură metalică Tăiş
Tăiş din oţel rapid
Schiţa |
sus
STAS || Dimensiuni caracteristice
Dimensiuni Schiln
Schiţa |Isus}
STAS J caracierisiicc
Dimensiuni caracteristice
z=
x = 90°;
90“; y.s
x, == 1°
1°
î
[__
Ş hxb=12x3...35x7.5
hxb = 12x3.. .35x7,5
_ ::; l=100...150
/= 100... 150 *'
n
lama pentru
Lama pen/ru = 3...
ba = 3—
- -5
6
fr.-rem!
retezat
\ 70'
a _ik5'
.
W'!C'
.
Pentru cal!
Pentru colţ
.
r==}
c:
&
5
°
O.
hxb
-„ v.g = 55°„
[';—bg“ ' '3
x = 95°;
x = 16x16... 50x32
—36><î4...a0><3
a
c = 5...14
_ _
Î
_
2 IC:
""—"'—
„
Pentru ra/f
Pentru colt
}!
5
55
î'Ol
ce
cc
'”
o
x=
x = 100°; x5
7. =100°;
y.,=10°pt.a.i.
110°; x,=
V. = 110°;
hxb=10x10...50x32
hxb
10°pt.a.I.
x,= 23°
=
= 10x10...50x32
= 4...14
c“ = 4- - ' 14
pi.a.t.
23° pt.a.t.
dreq/Jia- stingă
dreapta sii/7570 dreapta rhiva
dreapta- stingă —
W”
: ' „- ;" 'M-
“'
&“… î
' A!
o
Z = 50°;
7.
x= 50°; y.g = 50°
'y.' = 50“ 5 x = 70°;
7. = 70”: y.g = 70°
v., =
ob
'
°;
hxb=16x10...4ox25
cc
';, hxb = 16x10.. .40x25 hxb=10><10...40x25
hxb = 10x10...40x25
Drcpfc finisare
Drepte finisare °
3
Brepfe !Înisare
Drepte finisare
eo
o
Pentru suprafeţe interioare

Pentru interioare
z=75°;x,=15“
x = 75°; y.s = 15° z:60“;xs=30°
x = 60°; x4 = 30°
_
hxb== 8x8...32x32
hxb XS...32X32 *—
hxb=16x16...25x2o
hxb = 16x16.. .25x25_
. ".— .
602 \
$
o£căo = 12
9 --0
1-- 20 ;-: D =
:: _
r— r— ->
„'% "_i-“!'i
o dd = __ 32 ;.: Anin
8- - .32
“_ 8.. _
Dmln =
__
d= - Dmin
mi TI =
_:-_
s% =14---52
\.M' (..
! = 22...36
= 22. . .36
?
5
3
= 14...52
Pen/ru
_
&
cc d1=14...26
d1= 14...26
= 3...12
_
Pen/m Inferior
Pentru interior cC = 3 - - -12 Inferior
Pentru interior cC == 5- - -10
6...10
12:40...160
/, = 40. ..160 I.=G3...100
1. = 63...100
_Z' '/.=90°;v.,=2“
x = 90°; y.g = 2°
[î &
hxb=12x12...32><32
/ix 6 = 12x12...32x32
dd=10...25;D,…-„=
= 10.. .25 ; Anin =
+?
__
_ „1 = 22...50
= 22. . .50
&,
t>, c = 8. . .18
= 8...18
b 1 = 5...12
&!= 5. . .12
fi:”fo degroşat
Pentru °"ng :, =
/3 = 50. .120 _________
50. ...120
2.“ z=92°ţz3=15°
x = 923; x, = 15°
5. xv_=95°;x,=15°
= 95°; y.s = 15°
z=105°;7.=2°
x = 105°; y.sl' = 2° " v=105°'x =5°
Ell—| [\ x ' = 105°;l x,! = 5°
î
,
3 hxb=8x8...32x32 1—1 £5
hxb = 8x8.. .32x32 hxb=12><12...25x25
hxb = 12x12 25x25
27—„- '
t
w .:; ' d=s...32; ie
d=6...20;
t-
1 CC
_2';
CC D……=
d — 8.. .32 ; Anin = c—_ d= 6...20; Ani» D……= =
7 T “°
o
-_—14…5'_>.
= 14...52 '
' …
CC
=2o...36
= 20...36
&”fo coif lz=40...160 ””””
mir/bicriar WWW
ca]! inferior
Pentru interior
=3...12; /2=40...160
ec =3...12; Pentru colţ c:: = 4...1o; /4ri=4o...1oo
= 4...10; = 40.. .100
Observaţii. Săgeţile indică
Obserualir'. Săgeţile indică sensul avansului sculei.
sensul avansului sculei. D
D…… diametrul minim
este diametrul
mln este minim al găurii prelucrat
găurii de prelucrat
cutitul.
cu cuţitul.
S-a notat:
S-a notat: pt.aJ. = pentru
pt.a.l. = pentru avans longitudinal
longitudinal şi pt.a.t.
pt.al. == pentru
pentru avans transversal.
avans transversal.
Rostul notaţiilor
Restul notaţiilor sini
sînl. conform
conform STAS.
STAS.
",
„...-„:
Introducere
Introducere 113
115
Tabelul Forma leţcl

Tabelul 5.2. Forma de degajare
fete! de degnjure Tabelul Inellnarea pragului
Tabelul 5.3. înclinarea prunului
n cuţitul…“
a strung
cuţitului de strung canalului pentru
sau canalului siărimaren
pentru sfărimarea
şl dirijarea aşchlllor
dirijarea aşchiilor
t _ 8a 2
3
ş.!—
E
s
il
:; 5
I
E
%
S
&
Q
__
23
.g
J
m
U3
'
XAZ
planul
Secţiune cu planul
15;
?:
:)
Schiţa
_-_
11
4
E 5
DN
2
■s
.;:
&?
- „
>c< o
,!' _ a
Ş :"2 2o
ăI_ a 2 2" c=U >“
!- :r: 5 a
fe’2"
„°
__ O
O 0 :
£2 li
„
_ x\;—
w:
II:
E
O
»: to 5 D
G
*2
& E 'E?
= M
“'E
» ——
:>
£
Es A
=2 :■â
Eu
5§=
U :o
un'
>o
E^
2 &
15'a * :
ă“5
3
2 \
E
2
E
£
a a
.
C
I
?…
5
5
un
O
o
£E
'—
o0
l—n
i[LA— &].0
'—
ED
eo b::; g
c
|_
„_
u
O. a.
|
5
3
O
3
o
———- \
.
“ă
S
—— — — g2
p"
&6 .
1*4
1
erj
Es
«o c4v: 2
W: £
2
|_ “*
0c
E
2 B,
ă
'ăC
, 2'
E
2 f-
3
Ş: & Modulul de elasticitate
Tabelul 5.6. Modulul
Tabelul elasticitate
& :: | mediu
mediu
C
_3“
■Z
O
_.— —— -
O
o ".
«? Modulul dc
Modulul de elasticitate mediu
in
iT> Material
Material
„
Elda—“Im“
£[daN/mm*]
__
*3(: Z5.J.S .—
55
“
o
5
I
E
E
„2 Oteluri
Oţeluri \ 2.1.1-0“|
2,1.IO4
U
O ::
';&
-—7
_-
£
5 :
£= Fonlc
Fonte '
1.4.10i
1,4.10*
5
& 2. E:: Aliaje de Cu
Aliaje dc 1,1.10'
1,1.10*
o §O
R=5.../8 .
R=3.J8‘ U
o de Al
Aliaje dc Al 0.68.10'“
0,68.10*
8 - 6.1851
— c. 1851
“&
a 14 Normoreo lucrărilor
Normarea lucrărilor pe carusel şi revolver
normale. carusel
strunguri normale,
pe strunguri revolver
Tobe-Iul 5.4. l'lăeuţe

Tabelul Plăcuţe din carburi metalice
din curburi metalice pentru
pentru cuţite strung
multe de strung
——> __)->->
_}
i Desert-ste tenacitatea plăciţci
Descreşte plăcitei
Simbol pllcută
Simbol plăcuţă i Creşte duritatea
———>
■> plăcuţel
duritatea plăcuţei
x x “' 'la I
Îi
XXX i
i
! i.:
50 ' 40 30
30 20
20
\|
“'a
10 Ol'
Ol
~" gE
:(.
x I
i
' Descreşte
Descreşte
'”
„53 Descreşte
Descreşte
=
?: ,
= E
“I: | Creşte
Creşte
l
£53 Cu intreruperi
Cu inlrerupcri
E
sl .
incluziuni Fără incluziuni
incluziuni
Continuă
Continuă
<
_ „
< Cu incluziuni Fără

& . ._
§5U De finisare
P
P 5. E.
h •- De degroşare
De degroşare
'.D
t/3
3 L':
Oteluri laminate şi turnate
Oteluri laminate în piese
turnate în piese
£
£:
I.-
'ăo Otelurl
Oteluri Oteluri
Oţeluri
°-
e. rezistentă
cu rezistenţă pentru —
0 tel un.
Oţeluri
forjate
% scăzută automate
■S scăzută automate
"
î
"i
•£ 1
3
S
JS
A
<5 — Fontc maleabile
Fonte maleablle
|
.g
£ Cu
:<
e:
E—
<
— Continuă
Continuă
———“—
întreruperi
şl incluziuni
şi incluziuni
Continuă
Continuă
. .
…
>3 ~e 3
.-'-
De finisare
:; It
:};
2
—
De degroşare
De ilegroşare
;
D %
•o
Oţeluri laminate
Oteluri
O……"
laminate si
Oţeluri
turnate in
şi turnate în piese
aliate cu Mn
Oteluri aliate
-1!
M
3
refractare
| INIn
_
;
%
£
OteIUri
Oţeluri
refractare
|
Oteluri
Oţeluri
pentru
pentru Oţeluri austeiitice
Oteluri austentice .
*2E. automate
automate lllOdeablle
| inoxidabile
c.
&
_ oteluri
şi oţeluri Fonte cenusii
cenuşii
■s
3: re ten tă
'
cu Stig-251115
rezistenţă
iz
2-1
; scăzută Fonte
Fonte
maleabile
maleabile
Fonte
Fonte
aliate
aliate
2
£
\De-x
:
Fonte cu gra—
Fonte gra Neferoase
I\eferoase
_
.
modular
fit modular
I
£--D ' nt reruperi

-
(..u - .
Cu întreruperi
% Continuă
I
<'; incluziuni
Cu incluziuni
Cu incluziuni
Fără incluziuni
Fără
3_ finisare
De finisare
:=:
..
,;
x
Sa
„_
— " De (legroşnre
De degroşare
Fonte
K
K
O
Fonte
Fonte cenuşii
cenuşii Far?!
cenuşii Ponte
Fonte
£
£o
prelucrate
duritate mică
cu duritate mică că“?
dure
dure
dure
Oteluri
Oţeluri cu rezistentă
rezistenţă
eălite
Oteluri călite
Oţeluri
ii scăzută
scăzută
«s
£
tintei-iale
Neferoase cu duritate
Neferoase duritate mică
mică Neferoase dure
Neferoase dure
r: Nemctalice cu duritate
Nemetallce eti duritate mică
mică Nemetalice dure
Nemetaliee dure
li…troducere
Introducere 115
11&
Tabelul Domeniile de utilizare

Tabelul 5.5. Domeniile utilizare a seulelor tălş din oţel
eu tfiiş
sculelor cu oţel rapid
:
Simbol nou
…… Simbol vechi |
|
Utilizare
Rp 1] — Prelucrări cu viteze
Prelucrări viteze foarte
foarte mari, fără lichid
mari. fără in
aşehiere în
lichid de aşchicrc
Rp
Rp G')
6*) — conditii grele de
condiţii de uzură
uzură şi temperatură
temperatură
Rp 2 Rli 50
RK 50 Prelucrări cu viteze
Prelucrări viteze foarte
foarte mari
mari la materiale
materiale foarte dure
foarte dure
Hp
Rp 3 RW 180
RW Utilizare generală,
Utilizare generală, pentru prelucrarea cu cu viteze mari a mate
viteze mari mate—
rialclor duritate< 280
rialelor cu duritate 2801113
HB
lip 4
np RW 80
RW Înlocuieştc cazul prelucrărilor fine
Rp3 în cazul
înlocuieşte Rp3
lt!)P 5
h Râloăo
RMo50 Îulocuieşte productivitate mai scăzută
Rp3 cu productivitate
înlocuieşte Rp3
Rp
Rp 7*)7') —— Prelucrarea materialelor
Prelucrarea materialelor rezistente
rezistente (peste
(peste 100 daN/mm2),
daN/mmg), a.&
refractare cu viteze
aliajelor refractare viteze mari
mari de
de aşchicre
aschiere
8')
Rp 8*)
Rp —
|
Prelucrarea materialelor
Prelucrarea materialelor cu rezistenţă peste 85 daN
rezistentă peste daX
') Se
*) elaborează numai
Se elaborează acordul producătorului.
numai cu acordul
5.1.5'. Dinamica aschierii

5.1.5. Dinamica aşehierii
Se admite că
Se admite formarea aşchiei
că formarea aşehiei se datoreşte succesive a
forfecării succesive
datoreşte forfecării a.
pachete de
unor pachete
unor elemente din
de elemente stratul aşchiat,
din stratul aduse în
aşehiat, aduse în stare
stare plastică,
plastică*
de presiunea
de exercitată de
presiunea exercitată de fata
faţa de degajare a cuţitului.
de degajare cuţitului.
În sistemul de
în sistemul cinematic
referinţă cinematic
de referinţă
apăsarea totala
apăsarea totală de aschiere Pv
de aşchiere P: este defi-
este defi f,
Pz [__fă;
uită de
nită de componentele
componentele : Px PI — componenta
… componenta
/—
/\\
axială, dede avans; componenta ra-
avans; PY — componenta
\\
axială, JL;;
dială, de
dială, respingere; Pz
de respingere; PZ -— componenta
— componenta Pn
tangenţială, principală.
tangenţială, principală,. ,
Mărimea orientarea apăsării
Mărimea şi orientarea totale
apăsării totale I ,o
5.—
de aşchiere
de aschiere depind de: adincimea
depind de: adîncimea de de aş-
aş
chiere
chiere t, de
geometrice
geometrice
de avansul,
avansul, s,
(x, x„ 'f,
x5, y, r)
7“)
de caracteristicile
3, de caracteristicile
şi termice
termice aleale şef—*
Ir
7
capului cuţitului,
capului cuţitului, de
de calitatea
calitatea suprafeţei şi
suprafeţei în |0 _/\<
forma feţei
forma de degajare,
feţei de degajare, de caracteristicile
de caracteristicile “
mecanice duritate) şi termice

(rezistenţă-, duritate)
mecanice (rezistenţă, termice
ale materialului prelucrat,
ale materialului prelucrat, de temperatura
de temperatura
în zona de
în de aschiere,
aşchiere, de utilizarea lichidelor
de utilizarea lichidelor
de aşchiere,
de aschiere, de coeficientul de
de coeficientul frecare
de frecare Fig.. 5.7.
Fig 5.7. Apăsările de aşchiere.
Apăsările de aşehicrc.
piesa- scula, de
piesă-sculă, de uzura taişului .etc.
uzura tăişului etc.
Se vor considera următoarele
vor considera următoarele expresii ale ale componentelor
componentelor apăsăriiapă-sarii
de aşchiere
de aschiere::
P, = calm)“ _(&)m-Kxc-W
sm 45°
• Kx-t’S0>4 [daN]
[dalST] (5.4)
005 x Y2
( COSX
1 + \( cos 45° J)
cos
Py=Gy-(HB)"-
py
2 al.-ama"
>Kyi°'9-s°’7S [daN]
[dajST] (5.5)
Pz
?: == oz-(HBr-(
Cz.w.fi^f
lui)
' ° 0,25
-Kz-t-s°'75 ■ Kz-t-s°’75 [daN]
[daN] (5.6)
V sin X ) Slnx
116
116 Normureu lucrărilor pe
Normarea lucrărilor strunguri normale.
pe strunguri carusel
normale, carusel şi revolve"
revolve J
Tabelul 5.7. Coeficienţi

Tabelul Coeficiemi şi exponenţi pentru relaţia (5.2)
exponenţi pentru (5.2
Sub- (oţel)
Material (oţel)
Grupa grupa
grupa Cl
Ci el
Denumire Marca
Marca
11 Otel automate
Oţel pentru automate AUT 12 ;; AUT
AUT AUT 30
30
01, 00
OL ;OL 70…)
00 ;. ... ;OL70(K)
„
:1 ou:
OLC10 ;OLC 55
10 ;; . .. ;OLC55 2490
2,190 1-0…
1,0561
12 Ole! carbon
Oţel 0,6%
carbon cu C < 0,6% ş ARC 6A
ARC
OSL!1
OSL
GA
400. 2,
OT 40(1, 2. 3);... 600, 2, 3)
3) ;. . . ; OT 60(1,2.3)
21 Oţel Ni
Ole] cu Ni 13 CN17;13
13 CN CN30;13
17 ; 13 CN CN35
30 ; 13 CN 35
Oţel cu Cr
Oţel Cr şi Ni
Ni CN15;19
15 CN 15 ; 19 CN 35;35
CN 35 ; 35 GN
CN 15
41 CN CN12
CN 12 ;; 45 CN 12
C08;20
15 COS; COB;35 CID
20 COB;35 CIO
C10;45
40 CIO; 45 C10
CIO
22 Oţel Cr
Ole! cu Cr 031. 4 ;; OSL
OSL OSI.. 5
120
C 15 ;; C 120
01.0 60(x)
TD(K) ; OLC
OL 70(K); 60…
23 0ch
Oţel de construcţii ARC ARC?7 ;; ARC
ARC 6 ;; ARC ARC 10
cu C>0,6%
C >0,6% OSC7;...;OSC13
OSC 7 ;... ; OSC13
OSL 2 ; OSL 3
OSL 2;OSL3
25 MoC
25 MM: 1111 ; 30 MoC 10
30 MoC 10
33 MDC 11 ;;36
33 MoC 31°C 10
36 MoC 10
MoC 11 ; 18 MOCN
41 MoC M0CNO6 06
Olcl
Oţel cu Cr şi Mo
.\10 MoCN 13 ;; 30 MoCN
18 MoCN MoCN 20 20
Ole]
Oţel cu Cr. Ni şi Mo
Cr, Ni Mo 3—1MoCN15;36
34 MoCN15 ; 36 MoCN MoCN 10 10
2:: Oţcl
Oţel cu Cr şi Al
A1 .\loCN 15 ;;20
40 MoCN Mm' 35
20 MoN 3,093 0,934
0,984
24 Ole!
Oţel cu Al şi Mo
Cr, Al MOCA 09
38 MoCA 09 ; 39 CA 06
39 CA 06
01,6!
Oţel cu Cr. Ni şi \V
Cr, Ni “' ARC CV“? 10 ;; CVW
ARC 1 :: CVW10 CV\V 50 50
Olel
Oţel cu Cr, Ni
Ni şi V CNW 10
16 CNW CNW 10 ;; WCN
10 ; 25 CNW10 WCN 4040
AIOCN 15;
MoCN 15 ;50
50 CV 1111 ; VC
VC06 06
\"\\"C 50
VWC 50 ;; VWC
VWC 62 ; VCW VC\\" 85
85
“'E S0
WC VSC “'
80 ; VSC 45 ;; VSC W
W 45 20
\V 20
T 35 ; MoCN
T MOCN 08 ;; T30 MoCN MoCN 14 1-1
18 MG 10 ;; 3S
MC 38 SC 15 ;; 21 TMC TMC 12
28 TMC12
TMC 12 ;;27 MS 12
27 MS 35 MS
12 ;; 35 131512
12
15
15 Mo MCMC12;21 .\IoMC 12
12 ; 21 MoMC 12;;
Olel
Oţel cucuCr
Cr şi Mn.\In 35
35 (3151330
CMS 13 ; 30 SMCN 16 15;;
0101
Oţel cucuCr
Cr şi Si 16 MCN 15
176 MCN 15
25 Otel
Oţel CucuSiSi ARC22;...
ARC ;ARC 5 ; ARC
;. . . ;ARC ARC 5 A
Olel
Oţel cucuSiSi şi „\ln
şi Mn ARC ARC 9 ;; ARC
ARC 8 ;; ARC ARC 12 ;; ARC ARC 1313
0ch
Oţel cucuSiSi şi Ni
şi Ni RULl ; RUL2
RUL1;RUL2
Otel
Oţel cu Cr. Mn
Cu Cr, Ni
Mn şi Ni MG“? 14
MCW 14;; VMVM 18 \VSC\V 9
IB ;; WSCW
CS 14 ; VSC 13 ;;T
CS14; T 30 SM SM 12
T-10
T 40 VM 17; 17;T35T35 SCM SCMII; 11 ;
31 CM S 5 10
ARC 11
ARC
3
3 31 .\In
Oţcl cu Mn
Oţel 31 311.1;35
M 14 ; 35 mm;—15 MIG
M 16 ; 45 M16 203.1
20,34 o_ăsg
0,589
653110;T20MI4;T351\114
65 M 10 ; T 20 M 14 ; T 35 M 14
T40 MN07;T401\111
T 40 MN 07 ; T 40 M 11
Introducere
Introducere 117
în care
în HB
care:: HB este duritatea Brinell a materialului
duritatea Brinell prelucrat;
materialului prelucrat;
— unghiul de atac
y.
y. atac principal;
KX,I£y,KZ
Kx, sint coeficienţi
Kr, ICZ sînt coeficienţi reprezentînd influenţa factori se
influenta unor factori se-
cundari ;; atunci
cundari atunci cînd coeficienţi nu sint
cind aceşti coeficienţi sînt expli
expli—
citaţi se consideră
cităţi consideră egali cu 1;1;
C;, CY1
Cx, Oz şi e2
Oy, Cz ian valorile
32 iau valorile din tabelul 5.8.
din tabelul 5.8.
Tabelul 5.8.
Tabelul Coclicienţi şi exponenţi
5.8. Coeficienţi exponenţi pentru relaţiile (5.4), (5.5) şi (5.ff)
(5.4), (5.5) (5.6)
Material
Material Duritate HB
Duriinlc HB CX Cr
Ct Cz :.
et
oţeluri şi aliaje de Al
Oţeluri Al 5< 170
170 “'…
11,16 18'13
18,13 27'9
27,9 0'30
0,35
> 170
> 170 1,43 2.32
2,32 3.57
3,57 0,75
g 170
_
5$ 170 3.19
3,19 3.65
3,66 6.64
6,64 0.50
0,50
Fonlă şi
Fontă şl aliaje de Cu
de Cu
> 170
> 170 2.47
2,47 2.83
2,83 5.14
5,14 0.55
0,55
Puterea efectivă
Puterea de aşchiere
efectivă de aschiere este
“N " : Px'ÎUX
Px + Py
• wx 4- Py' wr
60-75-1,36
60-75-1,36
+ Pz-v
ivy + Pz'v [kW]
[kW],' (5-7)
(5.7)
în care wx
urY şi % sint componentele
ca,; sînt componentele vitezei de avans (5.1).
vitezei de (5.1).
termeni ai numă-rătorului
Primii doi termeni circa 2% din
reprezintă. circa
numărătorului reprezintă valoarea
din valoarea
celui de alal treilea, astfel încît
astfel îneît
Pz'v
Pz-v
N„ %
6000
6000
[km
[kwi (5.8)
randamentul întregului
Notiud randamentul
Notînd cinematic cu yj
intregului lanţ cinematic necesară
Th, puterea necesară
a motorului este
a. motorului
N
N« =
Pz-v
i”—
[kW].
6000--Y)
6000 7)
(5.9)
5.1.6. Lichide de
5.1.6. Lichide ungere şi răcire
de ungere răcire
Principalele funcţiuni
Principalele lichidelor de
funcţiuni ale lichidelor de ungere răcire (de aşchiere)
ungere şi răcire aschiere)
sînt
sînt::
-— răcirea zonei de lucru, în
— in special
special a tăişului sculei;
reducerea frecărilor prin lubrifiere;
— reducerea
——
separarea (spălarea-dispersarea)
— separarea (spălarea-dispersarea) aşchiilor de piesă
aşehiilor de de sculă.
piesă şi de sculă.
Lichidele de răcire şi ungere
ungere pot conţine apă (soluţii apoase
apă. (soluţii emul-
apoase sau emul
numai uleiuri,
sii cu uleiuri) sau numai uleiuri, care pot fi amestecate (com-
fi simple sau amestecate (com-
poundate).
poundate).
i
118 Normarea lucrărilor
pe strunguri
strunguri normale, carusel şi
normale. carusel revolver
şî revolvei
În general sînfr
în utilizate uleiuri
sint utilizate minerale sau sintetice
uleiuri minerale sintetice adiţionate
aditionate
aditivi: detergenţi-dispersanţi,
cu aditivi: antispumanti, antibac-
ant-icorcsivi, antispumanţi,
detergenţi—dispersanţi, auticorosivi, antibac—
modificatori de
tericizi, modificatori
tericizi, onctuozitate pentru extremă
de onctuozitate extremă. presiune (EP).
În tabelul
în sînt prezenta
tabelul 5.9 sînt prezenta-teliehidele răcire şi ungere
te lichidele de răcire aşchiere)
ungere (de aşehiere)
româneşti, de
româneşti, utilizare generală.
de utilizare Viscozitatea variază
generală,. Vîscozitatea între 1,3°E (PI)
variază. între (Pl)
(PSI) la
şi 10,5°E (PS1) la 50°C.
Tabelul Lichide de
Tabelul 5.9. Lichide răcire şi ungere de
de răcire de aşcliicrc
aşctiiere româneşti
ulei
Tip ulei Caracteristici Utilizare
Utilizare
PE]
PE1 Emnlsionabil, anticorosiv,
Emulsionabil, anticorosiv, antibac-
antibac- Debitare, strunjirc,
Debitare, strunjire, găurire, frezare
gaurire, frezare
tericid
tericid atezare
alezare
PE,:
PE» Emnlsionabil. anticoroziv,
Emulsionabil, anticoroziv, antibac-
antibac- Prelucrări în condiţii grele.
Prelucrări în pretu-
grele, prelu
tericid. adilivat
tericid, EP
aditivat EP tontetor dure
crarca fontelor
crarea dure
PlB
PiB Inactiv, antioxidant,
Inactiv, anti-
antioxidant. detergent, anti- Rectificare profilata, rectificare
Rectificare profilată, dan-
rectificare dan
spumant, dispersant turi, calibrare
turi. calibrare
PEA
P2A mineral 102
Ulei mineral + ulei rapiţă sul-
102 4- snl- Danturare, broşare
Danturare, broşaro
furizat, antiuzură,
furizat, de-
antinzură, antirugină de
EP
tergent, dispersant şi EP
mc tip 1
PAC antioxidant. detergent.
mineral. antioxidant,
Ulei mineral, detergent, Găurire adincă,
Găurire adincă. canelare, atezare
canelare. alezare
dispersant, EP
di5persant. antirugină, EP tiletare. prelucrări pe
filetare, auto—
pe maşini auto
male
mate
mc tip
PAC tip 2 Idem P4C
Idem P.C tip 11 cu anctuozitatc
anctuozitate şi Broşare, danturare
Broşare. danturare
viscozitate mai
vîscozitate mai mare
5.2. Determinarea
5.2. Determinarea timpului bază la
de baza
timpului de la strunjire
Timpul de bază
Timpul este timpul în cursul
bază. este căruia un
cursul căruia executant efectuează
nn executant efectuează.
— cu ajutorul strungului şi al SDV-urilor corespunzătoare
al SDV-urilor coreSpnnzatoa-re — sau supra
supra-——
lucrări necesare
veghează lucrări necesare pentru modificarea nemijlocită
pentru modificarea dimensiunilor
nemijlocită a dimensiunilor
stării obiectului
formei, proprietăţilor, stării obiectului muncii. Conform STAS 6909-65-
6909—65
acest notează cu tb
acest timp se notează măsoară. în min-om.
t., şi se măsoară
adică timpul necesar
Timpul de bază, adică necesar pentru unei supra
pentru strunjirea unei supra—
definit prin relaţia
feţe, este definit
a, =
U
w_L .=l+l,+iz+i3_
= --i =
^ h + h + hmţ
s-n
8-9;
11 [min] (5.10)
în care:
care: LL este
este lungimea eurSei de lucru
lungimea cursei avansului
in sensul avansului
lucru a sculei în
(vezi figura 5.8), mm;
mm;
w
10 — viteza de avans,
avans, mmlmin;
mm/min;
ii — numărul
numărul de treceri
treceri necesar
necesar pentru
pentru executarea suprafetei
suprafeţei
respective ;
respective;
Determinarea de bază
timpului de slruniire
baza la strunjire 1109
1J
l — lungimea suprafeţei pr'elueiate,

Z
mm;
prelucrate, mm;
li
L', distbanţa de
— distanţa cuţitului, mm;
de pătrundere. (intrare) a cuţitului, mm;
tpăitrmundele
h1 =
t
= tg x +
1
+ (0,5..
( 0 5,.
-a\); ° “
(0.11)
(5.11)
g7
\
5.8. Elementele
Fig. 5.8.
Fig. Elementele curseicursei
't 11 1 un'
__!—
i
_I
_
7__
3/2
","—< ““““““““
_ l
__ ____J y”f
kkI'L \
411
"'—
*
'“
x\î
ddee lucru
ucru a cuţr
cuţitului. '
/\I
1
[ L
h distanţa de depasire(
la — distanţa depăşire (ieşire) a sculei; l2
(ieşire) a L— = 00....
— .55 mm
mm;;
de probă;
l3 lungimea suprafeţei prelucxate
la — lungimea
—— ăschia de
prelucrate pentru aşchia p1obă;
I; = 00.....10
1$ = 10 [mm];
-
s3 — avansul, mm/iot;
n — turatia
mm/rot;
turaţia piesei, rot/min.
tt
l + tg x + (§,5.. ...
1+t—7+(O,U ... 17)
=
devine: :. =
Relaţia (5.10) devine: —g'————
s-n
s-n
[min] (5.12)
5.2.1. Determinarea
5.2.1. Determinarea regimurilor de aşchiere
regimurilor de oşchiere
Elementele regimului de aşchiere,
Elementele regimului adîncimea t, avansul
aschiere, adincimea avansul s, viteza
viteza de
aschiere turatia 'n)
aşchiere ov (sau turaţia n) sînt determinate de o serie de factori
sînt determinate pot
factori care pot
grupa-ţi astfel:
fi grupaţi
.
fi astfel:
# relativ la semifabricat
relativ la piesă::
semifabricat şi piesă
calitate stare, tratament
— material, calitate tratament termic;
adaosul tehnologic
— adaosul tehnologic de prelucrare;
dimensiunile şi
forma, dimensiunile
— forma, prelucrate;
si plasarea suprafeţei prelucrate;
—fo1ma,
— dimensiunile şi
forma, dimensiunile suprafeţelor de
si plasarea suprafeţelor baza-re;
de bazare;
.
tehnologice (rugozităţi,
condiţii tehnologice
— condiţii precizii etc.);
(rugozităţi, precizii
relativ la
# relativ scula::
la sculă
materialul părţii aşchietoare;
— materialul aschietoare;
forma şi
— forma si dimensiunile cuţitului;
capului cuţitului;
dimensiunile capului
— forma şi dimensiunile
-— forma dimensiunile tăişului;
taisului;
.
— durabilitatea tăişuluî sculei;
impusă. tăişului
durabilitatea impusă
# relativ la masina-unealtă
relativ la maşina-unealtă ::
— posibilităţi de prindere a pieselor şi sculelor; sculelor;
avansuri şi turaţii;
game de avansuri
— game turatii; 4
— momente maxim admise de sistemele cinematice;
maxim admise cinematice;
aschiere;
.
puterea disponibilă
— puterea pentru aşchiere;
disponibilă. pentru
# relativ la alte
relativ la alte condiţii
conditii de prelucrare
prelucrare::
— utilizarea unor lichide
—- utilizarea lichide dede aschiere.
aşchiere.
120
120 Normureu
Normarea lucrărilor
lucrărilor pe slrunguri normale,
pe strunguri normale, carusel şi revolver
carusel şi revolver
Productivitatea operaţiilor
Productivitatea operaţiilor de strunjire poate fi măsurată cu debitul
fi măsurată debitul
de
de aşchii care in longitudinale este
strimjirii longitudinale
în cazul strunjirii
iar în
iar in cazul
Q = tz :(D :
t)-t-s-n [mm3/min],
(D — t)'t-s*n [mina/min],
transversal este
cazul strunjirii cu avans transversal este
(5.13)-
(5.13)
Q = = ta(D s-fn)-t-s-n [mm3/min],

.(D — s*n)'t-s*n [nimic“/min},
—— (5.14)-
(5.14>
în diametrul iniţial al
în care D este diametrul treptei prelucrate, mm.
al treptei
În productivităţi maxime se caută
obţinerii unei productivitati
în scopul obţinerii caută. valorile
valorile-.
maxim admise pentrupentru t, s3 şi n. %.
Elementele regimului
Elementele aşchiere nu sînt
regimului de aşehiere sînt însă,
însă independente
independente;; problema
optimizării regimului de aschiere
optimizării constituie subiectul
aşehiere constituie subiectul multor lucrări de
multor lucrări de spe-
spe
cialitate. Se consideră,
cialitate. consideră, înîn general,
general, că ordinea importanţei, şi deci ordinea
că. ordinea ordinea
trebuie determinate
in care trebuie
în determinate acesteaceste elemente, este: tt—>s
elemente, este: —>s ->
—>cv (5.16).
Majoritatea limită-rilor
limitărilor impuse de factorii enumeraţi acţionează»
enumeraţi acţionează
asupra
asupra parametrilor r, s,
3, sau asupra
asupra parametrilor t, s,
3, v,
1}, astfel
astfel încît
îneît
determinarea unui
pentru determinarea unui parametru se vor faee anumite ipoteze
face anumite ipoteze asupra
determinarea unei prime soluţii
celorlalţi. După determinarea
celorlalţi. solutii se procedeaza itera-
procedează prin itera
ţii succesive. Dacă
ţii lucreaza cu mijloace
Dacă. se lucrează moderne de calcul,
mijloace moderne calcul, soluţia
este găsită
este gasita după o singură
singură iteraţie în în circa 8585% cazuri şi după două:
% din cazuri două
in peste 95% din cazuri. Pentru
item-ţii în
iteraţii Pentru calculul obişnuit (fără calculator)
utiliza, direct
se vor utiliza direct tabelele în acest capitol.
date în
tabelele date
Adîncimea de aşehiere.
5.2.1.1. Adîncimea aşehiere. O parte factorii enumeraţi
parte dintre factorii
(adaosul de prelucrare A, .A, mm, lungimea
lungimea tăişului principal lt) I„ mm,
mm, şi
unghiul de atac
atac principal x), direct asupra
actioneaza direct
y.), acţionează asupra adnîcimii aschiere,
adnîcimii de aşehiere,.
astfel:
astfel:
t < A [mm};
[mm]; (5—15)
(5.15>
^ = 0,8 lt1, -• sin x7. [mm],
t1 = (5-15)
(5.16)
tx fiind
131 adîncimea de
fiind adîncimea maxim admisă
aschiere maxim
de aşehiere admisă de lungimea activă a tăişului
lungimea activă tăişului'
principal, mm.
în
în tabelul date valorile
sînt date
tabelul 5.10 sînt valorile tx unghiurile de atac principan
pentru unghiurile
t, pentru principal
standardizate.
lungimile cuţitelor standardizate.
şi lungimile
Tabelul 5.10.
Tabelul Adîncime de
5.10. Adîncime de aşehiere 11 maxim
aşchjere lx admisă de
maxim admisa lungimea tăişului
de lungimea iăişului
Lungimea tăişului principal, mm
Lungimea
Unghi
Unghi
de atac
atac
principal 8& ] 10 12 , 16 | 20 2.1_
25 32 40 50
x
“A
Adincime de aşehiere,
Adîncime !, t mm
aşcliiere, tx
30
30 3,20
3,20 4,00
4,00 4,80
4.S0 6,40
6,40 8,00
8,00 10,00
10,00 12,80
12,80 16,00
16,00 20,00-
20,00-
45
45 4,53
4,53 5,66
5,66 6.79
6,79 9.05
9,05 11,31
11,31 11,14
11,14 18,10
18,10 22,63
22,63 28,23
28,28-
50
50 4,90
4,90 6,13
6,13 7,35
7,35 9,81
9.81 12,26
12,26 15,32
15.32 19,61
19,61 24,51
24,51 30,64.-
30,64-
60 5,54
5,54 6,93
6,93 8,31
8,31 11.09
11,09 13,86
13,86 17,32
17.32 22,71
22,71 27,71 34,61
34.64
70
70 6,01
6,01 7,52
7,52 9,02
9,02 12,03
12,03 15,04
15,04 18,79
18,79 24,06
24,06 30,07
30,07 37,59'
37,59-
75
75 6,1 8
6,18 7,73
7,73 9,27
9,27 12,36
12,36 1 5.45
15,45 19,32
19.32 24,73
24,73 30.91
30,91 38.64-
38.64
90
90 6,40
6,40 8,00
8,00 9,60
9,60 12.80
12,80 16.00
16,00 20,00
20,00 25,60
25,60 32,00
32,00 40,00'
40,00-
95
95 6,38
6,38 7,97
7,97 9.56
9,56 12,75
12,75 15,94
15,94 , 19,92
19,92 25,50
25,50 31,88
31,88 39,85 "
39,85 '
Determinarea timpului de bază la
de baza la strunjire
struniire 121.
121
aschiere provoacă fenomene

Apăsarea de aşchiere secundare ca:
fenomene secundare ca :
încovoierea piesei
— încovoierea sub acţiunea componentelor
piesei sub componentelor P„- Py şi PZ;
Pz;
deformarea locală
— deformarea subtiri sub acţiunea
pieselor cu pereţi subţiri
locală a pieselor actiunea compo—
compo
nentei Py
nentei Py;j
încovoierea corpului
— încovoierea corpului cutitului sub acţiunea componentei
cuţitului sub componentei Pz;PZ;
comprimarea plăcuţei din
— comprimarea carburi metalice
din carburi metalice sub acţiunea
actiunea compo
compo-
nentei PZ.
nentei Pz.
Se arăta că
Se poate arăta valorile maxime
că. valorile maxime atinse
atinse dede componentele
componentele PX Px şi
provoca flambarea
PY nu pot provoca Încovoierea
flambarea piesei, respectiv a cuţitului. încovoierea
cutitului provocată de componenta
•cuţitului componenta Px este neglijabilă.
PX este Suprasolicitarea
neglijabilă. Suprasolicitarea
maşinii sau a mecanismului
ghidajelor maşinii mecanismului de avans, în
de avans, numai
apare numai
în practică, apare
prin depăşirea importanta
prin celorlalte limitari.
importantă a celorlalte limitări.
Încovoierea piesei. În
a. încovoierea tabelul 5.11 sînt
în tabelul sînt prezentate :: expresia
expresia săgeţii
în fortei şi abscisa punctului de săgeată maximă,
în punctul de aplicare a forţei maximă
pentru
pentru modurile
modurile de prindere uzuale.
uzuale.
În tabelul
în tabelul 5.11 sînt
sînt folosite
folosite notaţiile:
notaţiile:
f
j — săgeata în
P — forţa
P
în punctul de
daN;
forta aplicată, daH;
fortei, mm;
de aplicare a forţei, mm;
cc abscisa punctului de aplicare a forţei,
a; — abscisa fortei, mm;
mm;
!
Tabelul Săgeata de încovolero
Tabelul 5.11. Săgeuln încovoiere a piesei
' Abscisn punctu

punctu-
Relaţia. de calcul a: săgglrtţelp
săgeţii-- în punctul de aplicare Abscisa
- -
Nr. Relaţia
îrrt-
«rt. Sebiş!
Schiţă a forţei lui de
de săgeată
.
maximă
Prindere universul
Prindere în universal
[L
/
.
„| P:“
px2
11 ; X ' |
[=
/■ =
3EI
3 EI
[mm] (5.17)
[mm] :… =
xm :.
— ^
:“
.
:?:—4%…„3
â F
Prindere intre
Prindeie virfuri
intre virfuri
L •
P12(L — x)2
Px°-(L - :!:)=
_
2
-2 = ———————— [mm] (5.18)
[mm] (0.18) I,”
xm == 1312
£/2
331311.
EIL
Prindere in universal şi virf

/ L
3
3
;
2
x
f[=
= _L_)_(__)
P:“
Px3(L
Elli|
I
[. —
12
12 £/L3
-'1[. -
:: "- (IZ.
- x)2 — x)
(5.19)
[…in] (5.19)
------------------------------- [mm]
Im=(.——V5)L
xm=(2-/2)£.
xm _
.rm=0,086
— 0,586 L
I P
122 Normureu lucrărilor pe strunguri normale, carusel şi revolver
L totală în consolă, resPectiv

lungime:-1, totală
L —- lungimea
——
distanţa între reazeme,
respectiv distanţa mm;
reaz-eme, mm;
E — modul
B modul de de elasticitate materialului piesei (tabelul 5.6), daN/mm2
al materialului
elasticitate al daN/mm2 j,;,
II — Consider-ind
momentul de
momentul inertie al piesei, mină
de inerţie mm4.
Considerînd piesa ca bară momentul
secţiune plină sau inelară, momentul
bară cu secţiune
de inerţie
de inertie este dat de relaţia
este dat
64I.:
I — — (D4
(134 — d4) a2 0,05
0,05 (D4
(134 —
(1—1)- d4)
(14) [n1m4]
[mm4] (5.20)
în care D este diametrul exterior,

este diametrul exterior, mm, iar d(1 diametrul interior, mm.
mm, iar
Se observă că
Se observă numai variaţia
că numai încovoiere de-a
variatia săgeţii de încovoiere
săgeţii lungul supra
de—a lungul supra-
feţei prelucrate influenţează abaterile dimensionale
influenţează abaterile dimensionale ale acesteia, astfel că,
acesteia, astfel căr
punind condiţia ca săgeata maximă.
punînd intervalul
depăşească 1/4 din intervalul
maximă să nu depăşească
de toleranţă IT, mm, se obţine
admis 1T,
toleranţă admis obtine relaţia
relaţia
P<
P 0,75- CP -
<0,75-CP-
E-I-IT
[daN]
[daN]:
%?Z3
(5.21)
GP ia
in care CP
în valorile din
ia valorile tabelul 5.12, iar
din tabelul iar l este lungimea prelucrate.
lungimea treptei preluerate-
Z
Tabelul 5.12. Coeficient

Tabclul Coeficient — Cp în funcţie de
C;) in prindere
(le prindere
Prindere universal
In universal Intre vîrfuri
Intre virfuri In universal şi virf
c,
|
Cp 1 |
10
1G l
34
Forţa care provoacă încovoierea

Forţa încovoierea este
1,18 ' PZ
1,18-Pz
P = ][pş Fă «
VPŞ + Pi = —— •KK… (0,02
10,02
-
YZr [daN],
[daN], (5.22)
unde
unde KyZr este un
Kyz, este un coeficient
coeficient care exprimă, influenţa razei
care exprimă razei la vîrf aa cuţi
cuţi-
tului 1, ”
tului r,mm, asupra rezultantei
mm, asupra rezultantei forţelor PY şi PZ,Pz, astfel ::
Km,
Kyzr == 0,372-r0'19.
0,872-r0r'9. (5.23)
Din
Din relaţiile (5.21), (5.22), (5.6) şi (5.20)
(5.20) se obţine relaţia
relaţia
'
„ 0,25
IS… !. V'~5._ 1,147 D —
1,147 P4 __ -l.
d4
(14
;0,98.s0,75
£
to,9s_so,7s ^ Km.
Km-Cp- (——
0p.(V sin
sm 45° )
) . p
'r°"9- la
. IT,
•1T, (524)
(5.24) *
= ■ 0,0312-E
0 0312•B
în care Km
în K… = undeE
_■ e ,, (5.25) unde valorile date
B are valorile date în tabelul
tabelul 5.6,.
5.6,
Cz-(HBf'
Czm \3B)
CZ
Cz şi e2 au valorile
92 au date în
valorile date tabelul 5.8 iar
în tabelul iar C_p
GP are valorile date în tabelul 5.12.
valorile date
Presupunînd că avansul este
că avansul este cu circa
circa un ordin de mărime mai mic decît decit
adîncimea de aschiere,
adîncimea aşebiere, se obţine relaţia
(D!
(D4 — d4)0-538
__ d4)0,538
” 4,16
12 ~
t2 4:16 Krsi'Kraz'Kma'Km
Pt32m -^<33* Pf34 * '
11,734
734
IT“… [mm], (5.26)
'•IP°'578 (5-26)
(Determinarea timpului de bază la
de baza la slrunjire
strunjire 123
în care: 12
în este adîncimea
1 2 este adîncimea de aşchiere maxim admisă
aschiere maxim încovoierea
admisă de încovoierea
prelucrării, mm ;;
piesei şi precizia prelucrării,
diametrul exterior, mm;
D — diametrul mm;
(1(1 diametrul interior,
— diametrul interior, mm;
mm;
l
E 0,573
moem-(_!)
0,578
Km = valorile date
are valorile date in tabelul 5.14;
5.14;
_
Kt21 = 0,0651- în tabelul (5.27)

oz-(HB)'
= Gil-575,
K,22 =
Kt22 OJ’578, are valorile
valorile date în tabelul
date în 5.15;;
tabelul 5.15 (5.28)
(5.28)
°-”5
__ ( sin x ^ 0,115
Km = (__—) ,, are valorile date „m tabelul 5.16;
.
K valorile date în tabelul (5.29)
<23 “ l sin
5111 45°
4o° J
Km =
Kt24 — %,
1,081
j-0,11
v) )
valorile date
, are valorile in tabelul
date în 5.17.
tabelul 5.17. (5.30)
(5.30)
netolerate (STAS 2300 -65)

Intervalul de toleranţă pentru suprafeţele netolerate
Intervalul
execuţie mijlocie, cu relatia
se determină, pentru execuţie relaţia
1
I T=0,096975-1)Ş'=-,4°"'2
IT = 0,096975-Dpv4022 [mm], DprDP, fiind diametrul prelucrat,
fiind diametrul prelucrat, mm (5.31)
(5.31)
Pentru suprafete
Pentru suprafeţe torelate
torelate (STAS 8101-68),
8101-68), intervalul
intervalul de
de toleranţă
determină cu relaţia:
se determină relatia:
/0.4576-ClS0\
o.rsvs-cfsa)
0.0022! '
IT =
1T = 0,289 •' 10'3-D2f578
10“3*Djr3578 *' e \ dDP*002»
r [nun],
[mm], (5.32)
(5.32)
!
în care CJSo
0130 este clasa de precizie ISO (e
precizie ISO fiind functia
(9 fiind exponenţială).
funcţia exponenţială).
relaţiile (5.26)
Din relaţiile (5.26) şi (5.31), respectiv (5.32), rezultă că
rezultă că adîncimea
adîncimea de
de
aschiere
aşchiere maxim admisă
admisă la
la strunjirea suprafetelor
suprafeţelor va fi:
fi:
suprafete netolerate, execuţie
pentru suprafeţe
— pentru execuţie mijlocie STAS
mijlocie (conform STAS
2300—65 ;)
2300-65;)
0.232
^2 =1,08'Klal'Ifl32'K—533'K134'
tz — 1,08 ■ Kt21* 32 * Kt$2 * ■
(X>4
_
(D.: _ <*4)0,578
d-l)0,578-D1„.
-Dvr
(5.33)
[mm]; (5.33)
p.734
11,734
— tolerate în
—— tolerate clasa de precizie G/SO
inrclasa C…, ::
(D* — ^)°,578.dJ0.207 ("-“45932
v207 e("fp0227f“)
___—___
(D4 —- d4)°:575'Dpr D0.oo224
t2 = 0,0374
332 — 010374 •' Xt31
Kcai'• KtZ2
KHIZ'• A(33 Kia;
Kiss“• A t34 •'
Z"… 2**734
. e in [mm].
(5.34)
În tabelul
în tabelul 5.13 sînt
sint date
date adîncimile
adincimile U în
în condiţiile în care coeficienţii
condiţiile în
112 coeficientii
Xt21
_Kl21= Kl22
= K,22 == Kt23
Km = = Kt2l
Km = = 1, adică:
adică: piesa este
este prinsă în universal;
universul;
materialul este oţel
materialul duritate 195 H
oţel cu duritate B; cuţitul
HB; atac prin
cutitul are unghiul de atac prin—
cipal xX == 45° şi raza la
la vîrf = 2° mm. Pentru
vîrf r = alte conditii
Pentru alte condiţii se vor aplica
coeficienţii tabelele 5.14...5.17.
coeficienţii din tabelele 5.14. . .5.17.
124 Normureu lucrărilor pe strunguri
Normarea lucrărilor strunguri normale, revolver
normale. carusel şi revolver
Tabelul 5.13.
Tabelul Adincime de aşchiere
5.13, Adlncime aşvhicre /, admisă de
1': maxim admişii incarci:-n'a piesei
dc încovoierea
.» şi de precizia de prelucrare
de precizia
piesei
—_
Lungimea de
Lungimea de prelucrare Lungime: dc
Lungimea dc prelucrări
D ă
ni' Cina de
Clasa
mm m D
m
mm
exl. ini.
.
D d
11 Clasa de
Clasa dc
cxt. int. pmizie
precizie 50 ( lOO
100 | 200
200 ' 400
•100 ext. iul.
cxt. int. precizie
precizie 100 200
200 400
•100
mm mmmm ISO
Adâncimea de aşchiere,
mm mm
mm 150
ISO
Adincimea !,
aşchicrc, t3 Adincirnea de aşchiere,
Adincimea aşchiere. t.
mm m mm
:=
7 0,42
0,42 0,13 0,04 0,01 77
8S
0,01 — 1.40
1,40 0.42
0,12 '
— 0,17 0,05
0,05 0,01 8 — 1.82
1,82 0.55
0,55
9 — 0,22
0,22 0,00
0,06 0,02
0,02 9 — 2,30
2,36 0,71
25 23
25 23 10
10 — 0.28
0,28 0.08 0.03 100 90 10 3.07
0.08 0,03 90 10 — 3,07 0.92
0,92
11
11 — 0.30
0.36 0,11
0,11 0,03
0,03 11 — 3.99
3,99 1.20
1,20
12
12 — 0,47
0,47 0,14
0,14 0,04
0,04 12
12 — — 1,50
1,56
Net.
Net. — _ 0,19
0,19 0,00
0,06 Net.
Net. -— — 2.20
2,20
7 0,80
0,86 0,20
0,26 0.08
0,08 0.02
0,02 77 8,43
8,43 2,53
2,53 0,70
0,76
88 1,12
1,12 0,34
0,31 0,10
0,10 0,03 88 — 3.29
3,29 0,99
0,99
99 1,45
1,45 0,44
0,44 0,13
0,13 0,04 99 — 4,28
4,28 1,29
1,29
25
25 11 10
10 1,89
1,89 0,57 0,17 0,05 100 45
45 10
0,05 100 10 — 5.50
5,56 1.07
1,67
11
11 2,40
2,46 0,74
0,74 0,22
0,22 0,07 11 — 7,22
7,22 2,17
12
. 12
Net
3,20
4,31
0,90
0,96
1,30
0,29
0,29 0,09 12
12 _ _ 2,52
2,82
1
Net. 4,31 1,30 0,39
0,39 0,12
0,12 Net.
Net. —— -— 3.98
3,98
77 0.88
0.88 0,26
0,26 0.08
0,08 0.02
0,02 77 8,64
8,64 2.60
2,60 0.78
0,78
38 1,14
1.14 0,34 0,10
0,10 0,03
0,03 S8 — 3.37
3.37 1.01
1,01
99 1,49
1,49 0,45
0,15 0,13 0,04
0,04 99 — 4,38
4.38 1,32
1,32
25
25 00 10
10 1,93
1,93 0,58
0,58 0,17 100 00
0,05 100 10
0,05 10 — 5.09
5,69 1.71
1,71
11
11
12
2,51
3.27
0,75
0,76
0.98
0,23
0,23
0,30
0,07 11 _ 7,40
7.40 2,22
2.22
12
Net.
3,27
4,41
0,98 0,30 0,09
0,09 12
12 _ 9.01
9.61 2.89
2,89
Net. 4,41 1,33 0,40
0,40 0,12
0,12 Net.
Net. — — 4.09
4.OS
77 — 0,82
0,82 0,25
0,25 0,07 77 — 8.01
8.01 2.41
2.41
88 1,06 0,32
99
— 1,06
1,38
0,32 0,10 88 — _ 3,13
3,13
— 1,38 0,41 0,12
0,12 9 — — 4,00
4,06
50
50 45
45 10
10 _ 1,70
1,79 0,54
0,54 0,10 200180
0,16 200 180 10
10 — — 5,27
5,27
11 _ _
'
13 0,70
0,70 0,21
0,21 11
11 — — 0,85
6,85
12
12 _ _ 0,91
0,91 0,27 12
12 _ — 8,89
8,89
Net.
Net. — _ 1,25
1,25 0,38
0,38 Net.
Net. — — —
7 4.90
4,90 1,47
1.47 0,44
0,44 0,13
0,13 7 — 14,43
14,48 4.35
4.35
88 0,30
6,36 1,91 0,58
0,58 0,17 8 — 18,01
ÎS,81 5.05
5,65
9 3,27
8,27 2,49
2,49 0,75
0,75 0,22
0,22 99 — — 7.34
7,34
50 23
50 23 10
10 3,23
— 3,23 0,97 0,29 200
0,29 200 90 10
10 — — 9,54
11 — 4,20
4,20 1,26
1,26 0,38
0,38 11 — — 12.38
12,38
12
12 — 5,40 1,04 0,49 _
__
5,46 1,64 0,49 12
12 — 10,08
16,08
Net.
Net. — 7,53
7.53 2,20
2,26 0,08
0,68 Net.
Net. — —< —
77 5,03
5,03 1,51
1,51 0,45
0,45 0,14
0,14 7 —
— 14,84 4.46
4,46
8 0,53
6,53 1,96
1,96 0,59
0,59 0,18
0,18 88 — 19,27 5,79
5,79
9 8,49
8,49 2,55 0,77 0,23
0,23 9 — — 7.5;
7,52
50
50 00 10
10 — 3,32 1,00 200 00 9-77
3,32 1,00 0,30 200 10
10 — — 9.77
11
11 _ 4,31
4,31 1,30 0,39
0,39 11
11 — — 12.69
12,69
12
12 — 5,01
5,61 1.09
1,69 0,51 12
12 — — 10,48
16,48
Net.
Net. — 7,73
7,73 2,32 0,70 .
0.70 Net. — — 23,79
23,79
Observaţie. th=
Observaţie. Net = Netolerat
Delerminureu timpului
de baza la slrunjire
strunjire 125
125
Tabelul 5.14. Coeficienţii

Tabelul pentru corectarea
Coellelengii pentru ndineimli dc
corectarea ndincimii de aşchiere !,
aşeliierc t2
Materialul
Materialul
I
nu…“ HB
Duritate …; 0…
Oţel
I
| Fontă
Fontă | de cu
Aliaj dc Cu | de Al
Aliaj dc …
”cu
15 — -— 2,15
2,16 —
30 — _ 1_77
1,77 _
45 — — 1,57 0,72
50
60 —— — 1,45
1,15 0,68
75
75 — — 1,35
1,36 0,65
90 — — 1,29 0,63
105
105 — — 1,23 0,61
120
120 1,14 1,36 1,18 0,59
135
135 1,11
1,11 1,32 1,14 0,58
150 1,09 1,28 1,11 —-
165 1 ,07
1,07 1.24
1,24 1 ,08
1,08 —
180
180 1,03 1,21
1,21 1,
1,055 —
195 1.00
1,00 1.18
1,18 — —
210 0,97 1,15 —— ——
225 0,94 1 ,13

1,13 — —
240 0,91 1,10 —- —
255 0,89 1,08 — —
270
270 0,87 1,06 — —
285 0,85 1,04 — —
300 0,83 1,03 — —
315 0,81 1,01 — —
330 0,80 1,00 — —
345 — 0,98 — —
360 — 0,97 — —
375
375 — 0,96 — —
Tabelul Valorile eoeiieienlulul

Tabelul 5.15. Valorile coeficientului I\'m-.
A'<23
|
Prindere \ În universal
în universal Înlre vlrfuri
Intre vlrluri In univeml şi virf
În universal vid
[
Km
Kt 22
|
1 4,97 7,67
coeficientului kt2Z
Valorile coeficientului
Tabelul 5.16. Valorile
Tabelul km
30“ 45° 60° \

90“
90°
atac principal x
\
Unghiul de atac :( 30° 45°
!
I
I
| J
K…
K <23 I
| 0,95 „
1.00
1,00 ; 1,03 , 1.05
1,05
Tabelul 5.17.
Tabelul 5,17, Valorile coefieirnlului kl2i
\'alorile coeficientului k…
vîrl r,
Raza la vîrf mm
!. mm 0,5
0,5 11 I 1.5 \ 2 ,
2,5 \ 3:!
K…
Kt 24
| 1.17I
1.17 1,08}
1,08 1,03]
1,03 1 [ 0,98!
0,98 0,95
0,90
“126
Normarea lucrărilor pe strunguri
normale. carusel şi revolver
l). Deformarea
b. locală a pieselor cu pereţi subţiri. Considerînd
Deformarea locală Considerind defor
defor-
deformarea semiinelului
inelului egală cu deformarea
marea. inelului
marea dublu încastrat
semiinelnlui dublu încastrat (fig. 5.9),
dată de relaţia
săgeata este dată
săgeata
P-lil
P-l3
f == "__—192-13-1
/
192 • E • I
[mln],
[nun] (5.35)
în care
In care::
l1 este lungimea medii mm;
lungimea, fibrei medii mm;
E este
E este modulul
modulul de elasticitate (tabelul 5.6), daN/mm2;
de elasticitate da-N/mm2;
5.9. Deformarea locală

Fig. 5.9.
Fig. locală a pieselor cu pereţi subţiri.
II momentul de
este
este
momentul de inerţie al secţiunii
inertie al secţiunii longitudinale defor-
longitudinale angajate în defor
mare, mm4.
mare,
Din
Din condiţia de egalitate a să-geţilor
conditia de calculate pentru zona
săgeţilor calculate strunjită'
zona. strunjită
nestrunjită. în
şi cea nestrunjită P, se obţine
aplicare aa. forţei P,
în punctul de aplicare
3°.£._<.D+d>='.
P (P + d)*
f_
f—(S) ’ E * (D — dy K,
■ K, [mm], (5.36)
în diametrul exterior,
în care: D este diametrul exterior, mm;
mm;
(1
d este diametrul interior, mm;
este diametrul mm;
1
K.,-=
K,= '
—““
(“ D - d )
9
21 4
1+
1+
(•
Y %
2t
_ iT 3
(5.37)
(1— — )
D +
JD + ă(1
Pentru valori
Pentru valori uzuale
uzuale ale mărimilor D,
ale mărimilor
utiliza relaţia aproximativă
"poate utiliza
-poate
1), d, in ipoteza
cl, t şi în ipoteza d > 0,81
0,S1 se
;
(35:539 ._ £0.21-1
^8>539 ill-214
K, a
Kf = 4,42
4,42 —
-
Danae
J58.706
(5.38)
Punind condiţia ca
Punînd sfert din
depăşească un sfert
ca- săgeata să nu depăşească intervalul
din intervalul
de toleranţă admis
de toleranţă IT, mm, din relaţiile (5.36)
admis IT, obtine
(5.36) şi (5.38) se obţine
E- (D _
E-(D fir-Dem
— d)4-D8*796
P<
P < 0,934
0,934.• • 1T. (5.39)
tDaEl-l ((D
£0,21-1.
_
+
£ _|_ f2)3.(£8,539
CDS, (181539
Determinarea timpului bază la
strunjire 127
127
Deformarea, este
Deformarea este provocată
provocată. de componenta astfel că
componenta- Py, astfel din relaţiile
că— din
rezultă.
(5.5) şi (5.39) rezultă
K…
K (D -
— (ly-jp*-™
(ZF-D359“
5114.30.” < Ym
' -IT (5.40)
■IT
(r&
£1*114. §0.75 ^
/[ eosx \22
+ +
(D + df
[l)g da ,53‘J
(18.539
M
00,5-
, 5 ' + 1
1
\ LL cos
cos 45° J _
0,934
in care
în K,.m =
care KVm =
01" (HB) :
Cy(HB)*
În aceleaşi
în aceleaşi ipoteze relaţia intle
ipoteze cu privire la rehţia- roiaţif»
între t şi s8 se obţine relaţia
_
___,
(D - d)-,ua.D-i.
d)2,146-D4 .710
. 719
tz = 29,3-Zt31-Zt32
1a = 29:3'Km'Kzsz •' •-IT°'53°
1X0’530 [mm], (5.48)
+ d)1-609-^’581
(D -f d)1'°°9-(l4'031
în care Z3,
în 13, mm, este adîncimea
adîncimea de aşohiere maxim admisă
aşchiere maxim deformarea
admisă, de deformarea
0…36
( E 0,536
locală a piesei iar
iar Kt31 :: 0,0629 (KE—T)
locală
valmile date
are valorile
are date în
K… =
tabelul55.19
in tabelul .19 iar
(:"-(HB) '
Gy(HB) 4 (5.42)
:
” ' 0,536
01536
2
Km
_—J
-2^32 — 2
cos X
}: (5.43)
+1
f COS \2
11 + cos
cos 45°
45“
are valorile
are date în tabelul
valorile date tabelul 5.20.
În tabelul
în tabelul 5.18 sînt date adîncimile
sînt date adîncimile de aşcliiere
aşchiere t3 Kljl=Km=L
i:, pentru ^31=iT<32=l.
Pentru alte
Pentru alte condiţii se aplică coeficienţii tabe1e1e5.19
coeficienţii din tabelele 5.19 şi 5.20.
Tabelul Adineimen de aşchiere
Tabelul 5.18. Adîncimea I:, maxim
aşehiere l3 admisă ile
maxim admisa deformarea locală
de deformarea locala
a pieselor
ISO
Clasa de precizie ISO
Diametrul Dinmelrul
Diametrul
cxlcrior
exterior inlerior
interior 7
1
S | 9 10
10 11 ,
12 Nemlernl.
Ne tolerat
mm mm
mm
Adincimea dc
Adîncimea de aşchiere
aşchicre <3,
::.. mm
25
25 23
23 0,03
0,08 0,10
0,10 0,12
0,12 0,16
0,1 G 0,20 0,25 0,33
25
25 21 0,54 0,60
0,69 0,88
0,88 1,12
1,12 1,43
1,13 1,82
1,82 2,00
2,00
25
25 20
20 1,13
1,13 1,44 1,84 2,34 2,50 2.50
2,50 2.50
2,50
50
50 45
45 0.25
0,25 0,32
0,32 0,40 0,51 o 06
0,G6 0.84
0,S4 1.13
1,13
50
50
50
50
43
43
40
40
0,65
2.05
2,05
0,83
0,83
2,62
2,62
1,06
1,06
3,34
3,34
1,35
4,26
1.722,10
1,72
5, 00
5,00
2,19
5,00
5,00
2,96
2,96
5.00
5,00
100
100 90 0,45 0,57 0,73
0,73 0,03
0,93 1,10
1,19 1,52
1,52 2,09
2,09
100
100 85
85 1,40
1,46 1,80
1,86 2,37 ,-
2,37 3.02
3,02 3, 80
3,86 4031
4,91 0.75
0,76
100
100 80
80 3,73
3,73 4,76
4,76 6,07
G,07 7,74
7,74 9,85
9,86 10,00 10,00
10,00
200
200 180
180 0,82
0,82 1,05 1,33 •'
1,33 1,70
1,70 2,10
2,16 2,70
2,70 3,87
200
200 170
170 2,60
2,66 3,38 4,31 :
4,31 5,49
5,49 7,00
7,00 8,92
8,92 12,54:
12,54
200
200 160
160 6,79
6.79 8,60
8,66 11,03 14,06
14,06 12,01
12,91 10,00
10,00 20,00
20,00
400
400 360
360 1,49 1,00
1,90 2,42
2,42 3,08
3,08 3,93
3,93 5,00
5,00 7,18
400
400 340
340 4,83 6,15
6,15 7,84
7,84 9, 08
9,9S 12,72
12,72 16,20
16,20 23.25
23,25
400
400 320
320 12.35
12,35 13 '“
15,74 20,05
20,05 25, 53
25,53 32.53
32.53 — —
800
800 720
720 2,71 3,45 4,40
4,40 5, 60
5,60 7.13
7,13 0,08
9,08 13.31
13,31
800
800 680
680 8,78
8,78 11,10
11,19 14,24 18,14 23,09
23,09 20,41
29,41 —-
800
800 640
640 22,47 28,51
2S.61 — — — — —
1600
1600 1440
1440 4,93 6,23
6,28 8,00 10,18 12,05
12,95 16,49
16,49 24.68
24,68
1600
1600 1300
1360 15,08
15,98 20,34
20,34 25,80
25,89 32.05
32,95 — — —
3200
3200 2880
2S80 8,08
8,98 11,42
11,42 14,53
14,53 18,49 23.52
23,52 29.93
29,93 _
128
12S Normureu lucrărilor pe
Normarea lucrărilor strunguri normale,
Tabelul 5.19.
Tabelul Coeficienţi pentru corectarea
5.1.9. Coeficienţi ndiucimii de aşchiere
cercetarea adiucimii aşchiere !,
/3
Materialul
Durilaie HB
Duritate Oţel
Ole! Fonll
Fonti Aliaje de Cu Aliaje de Al
. km
15
15 — — 2,23
2,23 —
\ 30
30 — — 1.85
1,85 —
45
-15 — — 1,66 0,74
60 — — 1.54
1,54 0.70
0.70
75
75 — — 1 _.[5
1,45 0.67
0.67
90 — — 1.38
1,38 0.65
0,65
105 —— — 1.33
1,33 0.62
0,62
120
120 1 „13
1,13 1 ;le
1,16 1 „28
1,28 0,62
0,62
135
135 1,10 1 .—lI
1.41 1,24
1,24 0.60
0,60
150 1.08
1,08 1 .37
1,37 1,20 ——
165
165 1.06
1,06 1,34 1,17 —
180
180 1.03
1,03 1.30 1.15
1,15 ——
195
195 1 .00
1,00 1,27
1.27 — —
210 0,97 1 .25
1,25 — —
225 0.94 1.22 — —
240
240 0.92
0,92 1.20
1,20 — —
255
255 0.90
0,90 1.18 — —
270
270 0.88
0,88 1.16
1.16 — —
285 0.86
0.86 1 „14
1,14 — —
300
300 0.84
0.84 1.12
1,12 — —
315
315 0,82
0.82 1 ,I 1
1,11 — ——
330
330 0.81
0,81 1.09
1,09 — —
345
3—15 — 1.08
1,08 — —
360
360 — 1,06 — —
370
370 — 1.05
1,05 — —
Tabelul 5.20.
Tabelul Valorlle coelicienlului
5.20. Valorile coeficientului kt32
km.:
al:: v.'1.
Unghiul principal de atac : 30“
30° \
45° \ 60° | 75“
75° [ 90°
90”
i
i
|
[ |
i.…
M 32
;
0.89
0,89 1.00
1,00 !
1,17 1,36 1.45
1,45
c. Încovpîerea
6. încovoierea cuţitului. Din relaţia generală
Din relaţia generală
P __ 2'I'Gţ
2-I-d
[da-N]
[daET] (5.44)
l-h
l-h
se obţine, punînd g{ <
punind condiţia ca 6, < a,
5, admis
…… = [daN/mmî]
24 [da^/mm2]
Pg 58_I
48-1
P<
l-h
l-h
[am]
[daN] (5.45)
în care :
în
l este
este lungimea, in consolă
lungimea în consolă- a
a, cuţitului, mm;
mm;
cuţituluî (vezi iig.
h — înălţimea cuţitului fig. 5.10), mm.
timpului de bază la strunjire
la strunjire 129
Pentru strunjire exterioară

Pentru exterioară se va considera că:
va, considera că:
est-e dreptunghiulară sau pătrată
— secţiunea cuţitului este = li),
pătrată (b = iar
k), iar
momentul de inerţie
momentul inertie este
bft?3
este:: II =----
= 12 [mari];şi
[mm4]; (5.46)
(5.46)
in consolă &a cuţitului este l1 =
lungimea în
— lungimea = 1,5-h [mm]. (5.47)
Relaţia (5.45) devine P<2,667b-h [daN].
devine:: P<2,6675-ft [dăN]. (5.48)
(5.48)
Pentru strunjirea
Pentru interioară se va
strunjireă interioară consideră că:
va. considera că:
Fig.
Fig. 5.10. Incovoicroa
5.10. încovoierea
culilului.
cuţitului.
/|\
\\ij
i
|
\
\
i
*:;
[
i
%
---- -i
'
! -W
—
§1
…La.
H—
*
_?
&
.
. a:
— secţiunea circulară (h =
este circulară
secţiunea, cuţitului este = dc), deci
(L), deci
Ti.“
momentul
momentul de inerţie = 64-a:
inertie este I1 = [mm'];
• di [mm4]; (5.49)
lungimea, în
— lungimea = 5-dc [mm].
în consolă este l1 — (5.50)
(5.50)
Relaţia, (5.45) devine:
Relaţia devine: PP< 0,471-d5 [daN].
Q 0,471-df [daN]. (5.51)
Încovoiereă
încovoierea outitului
cuţitului este provocată dede componenta
componentă Pz. Din relaţia
PZ. Din relaţia.
lua
în care se va lua
(5.6) în
= KZr
Kz = = 0,946 r0’08,
Kz, = wma, (5.52)
(5.52)
la vîrf
rază la
r [mm] fiind raza
9- vîrf a& cuţitului şi din
din relaţia. respectiv (5.51)
relaţia (5.48), respectiv (5.51)
obţine::
se obţine
'
1l
(
0:25
t-s°'75 <
2,667
2,667 sm y,:: \0,25
I sin b -h
:
_ •b-h _
(5.53)
(5.53)
_
02- * * V sin
(HB)' sin 45°
CZ-(HB) 45° j . * la„
~K; _
şi
Şi
' 0:25
0471 . f sin
0.471 x \°’25 1
;. s0-75 <
t • 80.75 < ( smv. ) . - [l;-' (5.54)
(5.54)
0z(HB) '
GS{EB)H : V sin 45°
sm 45°
) Kg,
Kzr
În aceleaşi
în relatiile care dau
ipoteze se obţin relaţiile
aceleaşi ipoteze adîncimea de
dau adîncimea de aşchiere
aschiere
tu
ti, maxim
maxim admisă încovoiereă cuţitului pentru
admisă de încovoierea pentru::
— strunjire exterioară = 0,176-I(,41-K„2-K,_„-'(b-h)°'5"1
exterioară t4t„ = 0,176• jBT(41 -Kti2•Ktiy(&• h)°*n [mm]; [mm]; (5.55)
(5.55)
— strunjirea interioară = 0,0654-Km-K„2-K„3-dă-“°
interioară J4t„ = 0,0654• 2T,41 • <42•-Z£,43• dj-148 [inm],
[mm] (5.56)
(5.56)
în
111 care Ktil
: [Cz'
19783
19,83
K lil = ———-—— are
(HB):,]O:571
[Gz-{EB)ei]0,571
valorile date
a.re valorile tabelul 5.22.
date în tabelul 5.22. (5.57)
(5.57)
9 —
9 185!
c. 1851
- c.
130
Normarea lucrărilor pe strunguri normale,
K„2
K (42 = -K/23J
Km, [rela-ţia, (5.29)], are valorile
[relaţia date în
valorile date tabelul 5.16, iar
in tabelul iar
1,035
1.035
Ena
K (43 = j>0>05
1.0,05
(5.58)
(5.58)
În tabelul 5.21 sînt

în tabelul date adîncimile
sînt date aşchiere tA pentru K,“:Km:
adîncimile de aşehiere Ktn=Kt42 i_l
= K…
K (43 = Pentru alte
1. Pentru alte condiţii
condiţii se aplică coeficienţii tabelele 5.22,
coeficienţii din tabelele
5.16
5.16 şi 5.23.
Tabelul Adineime de aşchiere
Tabelul 5.21. AtUncime maxim admisa
[. maxim
nşehiere /4 admisă de încovoierea
îl'lctn'nîl'ri'n cuplului
cuprului
"—
,
-—
. ,
£.!
Adîncime
Adîncime
de aşchiere
aşnhinre I..
m
mm
(4,
Adincime
Adîncime
de aşchiere
m
mm
!.
aşchicn: (4 O _1 _
T
“!=; ?
Adlncime
Adîncime
nşchlcm tv
de aşchiere
mm
£.,
a, la mm in mm
d, ia
11,
b x h, în mm
:
|
... _ _ _ 66 ,
0.01
0,51
S8 1,90 8><12
8x12 2.39
2,39 8S 0.70
0,70
10 2.45
2,45 10>< 16
10 X 1G 3.20
3,20 10 0.91
12 3,01 12><20
12x20 1,03
4,03 12 1.12
16 4.18
4,18 15X25
16x25 5.40
5,40 16
16 1.55
1,55
20
20 5,40 20x32
20x32 7,06
7,06 20
20 2.01
2,01
25 6,97 25x-10
25 x 10 9,12 25 2.59
2,59
32
32 ,2-1
9,24 32 x 50
32x50 11 ,92
11,92 32
32 3-43
3,43
40
40 11,02
11,92 40X23
40 x 23 15,46
15,46 — '—
-50
*50 15,39
15,39 _ _ _ —
Tabelul 5.22.
Tabelul Coelicienli penlru
5.2:3. Coeiicienp corectarea adincimii de aşchiere
pentru corectarea nşclri ere /4
(.
Materialul prelucrat
Materialul prelucra! .\lalerialul prelucrat
Materialul prt-lucrat
Oţeluri şi aliaje Fonte şi aliaje Oţeluri şi aliaje Fonte şi aliaje

Duritate fil-aliaje Fonîcşéâliaje
i
Duritate HB Oţelţâr: Duritate
Duritate HB Oţeluăicşilalinje Fonldecşéualiaje
de AL
I de Cu de Al de Cu
k!“
kUi klu
*<« i
15 — 3.10
3,10 210 0,07
0,97 1,45
30
30 = 2,54 225 0.04
0,94 1.42
1,42
45 1,38 2,27 2-l0
240 0.92
0,92 1.39
1,39
60
60 1,31 2,00
2,09 255
255 0.39
0,89 1.36
1,36
75
75 1.25
1,25 1.96
1,96 270
270 0,87 1,34
90 1 „20
1,20 1,85
1,86 285 0,85 1.32
1,32
105 1.17 1.78
1,78 300 0,33
0,83 1.30
1,30
120 I.I-l
1,14 1.71
1.71 315 0,81 1,28
135 .11
11,11 1.66
1,66 330 0,80
0,80 „26
11,26
150
150 „09
11,09 11,61
.61 345 — .24
11.24
105
165 .07
11,07 1.56
1,56 360
360 — 1 .22
1,22
180 1.04
1,04 1.57
1,57 375 — 1.21
195 1.00
1,00 1.48
1,48 — — —
Observaţie.
Observa k,“ =
fie. kti2 = kta,
km. cu valori luate din
valori luale din tabelul 5.16.
c
Determinarea timpului de bază la strunjire
de baza strunjire 131
Tabelul 5.23.
Tabelul 5.23. Valorile coellcienlului kll3
Valorile coeficientului k…
Rua
Raza la : culimlui
In virf a cuţitului r, mm 0,5
0,5 1: 1.5
1,5 , 2 | 2,5
2,5 I 3
3
| | | |
1.07
i
I:…
*<13 1,07 1.04
1,04 1.01
1,01 1.00
1,00 | 0,99 0.98
0,98
(1. Comprimaren
d. din carburi
plăcillei din
Comprimarea placidei curlmri metalice. Apăsarea admisă
admisă. de
plăcuţe este
plăcuţă
sin 45 \0,8
( sin
P=
P = 40 • i0’77 • sj,-25 (
40-t°'"-3;'25
V sin
rm!)
)0'B •- (0,87 r0,2) [daN],
[daN], (5.59)
(5.59)
sm xy. )
_
in care s„c
în sv este grosimea. plăcuţei, mm.
grosimea plăcuţei, „
Compiimnle't
Comprimarea este exercitată
exercitată de componenta Pz astfel
componenta P2 iela-
încît din rela
astfel îneît
ţiile (5.59),
ţiile (5. 59), (5.6) rezulta
(5. 6) şi (5.52) rezultă
'
—— 40 0.55
I sin 45 \ 0,55
10.23 , 30,75 ^
&23.^0,75
< (sin
V sinx ) • 0
(0,92
( 924342 „9135.
-r0’12).^25.
- ) ( 5.60 )
(5.60)
sinx J
, „
0:41:13)"
În mod
în analog din (5.60)
mod analog (5.60) se obţine aşchiere maxim
adîncimea, de aşcliiere
obtine adîncimea maxim
admisă de rezistenţa la
admisă plăcuţeî:
compresiune a& plăcuţei:
la, compresiune
15 = 0,714 •' Kt51

t5 = Kia]. •' K552 •' Et53
11353 •' si'28
811.28 [mm], (6.61)
___„E
. care Kt51 = 207,3 .111 tabelul „
K… = ŞI are valorile date în tabelul 5.25, ..
. .
in
în şi valorile date (0.62)
(5.62)
[Oz-(HB) ']
[(V(tfB)'1]1,02
..= sin 45\°-56
( sin 45 °-5.° .
K,52 = ( valorile date în tabelu15.26,
. „
K in tabelul mr (5.63)
_
152 V sinx )) şi are valorile

ŞI date 5.26, iar (5.63)
sm
_
y.
.K,53
Et53 = = 0,919-r0’122
0,919-4'9'122 şi are valorile din tabelul 5.27.’
ale valorile 5. 27. (5.64)
În
în tabelul sînt date valorile
tabelul 5.24 sînt adîncimilor de aşcliiere
va.'101ile adîncimilor aşehiele t5
15 pentru
K…
El5l = = Et52
Km = = Ilf!53
Et53 == 1. Pentru alte alte condiţii coeficieănţiî din
aplică. coeficienţii
condiţii se aplică din'
tabelele 5.25, 5.26 şi 5.27.
tabelele
Tabelul f\dincimeu de aşchicrc

Tabelul 5.24. Adincimea nşehicre !& maxim admisă
l6 maxim de grosimea
admisă de grosimea pliu-ulei
plăcuţei
34} 5}
'
G
Grosimea la cuie I
plăcuţei
m'mcamlîn
mm 2 3 4 5 6G 7 8B 9 10
I
'
,44,21
»
mm' |
! |
560 13.6
1
(„, mm
f6, 1,73 2.91
2,91 4.21 || 5,G0 7.08
I| 7,08 8.62
8,62 10.2
10,2 11.9
11,9 13,6
Adincime de aşeliicrc
e. Adîncimc admite că există
recomandată. Se admite
aşelu'ere recomandată. limită.
exist-ă şi o limită
inferioară, aa. adîncimii
inferioară adîncimii de aşchiere,
aschiere, sub care suprafaţa
suprafaţa. prelucrată. suferă.
prelucrată suferă
numai deformări
numai deformări elastice fără detaşare de
elastice şi, eventual, plastice fără de aşchii.
aşehu.
132 Normoreu
Normarea lucrărilor normale, carusel
strunguri normale,
lucrărilor pe strunguri revolver
carusel şi tevolver
Tabelul 5.25.
Tabelul 5.25. Coeficienţi de corecţie
(Indicii-nii de mru—ţie ni ndincimii de
:ri ndinciniii dr- aşr—hierc
aşoliierc t5
15
Material
Material Malu-ial
Material
Duritate
Duritate HB Oţel şi aliaje
Oleg—iglliaie Fontă
Fenge şi aliaje Oţel şi aliaje Fontă şi aliaje
Fontdae şaua)“.
de Al de şéualiaje
Cu Dum… HB
Duritate Oţeldeşlilliaje
de Al de Cu
&…
*<si kl“1
bti
|
15 _— 7,54 210
210 0,95
0,95 1.94
1,94
30
30 — 5.30
5,30 225
225 0.90
0,90 1.87
1,87
45
45 1,78 4.31
4,31 240
240 0,85
0,85 .80
11,80
00
60 1,01
1,61 3,72 255
255 0,81 1,74
75 1.49
1,49 3.32
3,32 270 0.78
0,78 1.08
'1,68
90 1,39 3,02 285
285 0,75
0,75 1,03
1,63
105 1,32
1,32 2,80 300 0,72 1.59
1,59
120
120 1,20
1,26 2,01
2,61 315
315 0,00
0,69 1.55
1,55
135 1,20 2,46
2,46 330 0.67
0,67 .51
11,51
150 1.10
1,16 2.33
2,33 345
315 — 1.47
1.47
165
165 1.12
1,12 2.22
2,22 300
360 — .-l3
11,43
180 1.06
1,06 2.12
2,12 375
375 ——
1.40
1,40
195
195 1.00
1,00 2.02
2,02 — — _
Tabelul 5.26. Valorile coeficientului kt&2
Unghi de au:
atac principal x:: 30'
30° 45° 60° 90°
|
km
**52 1,21 |
1,00 | 0,89 |
0,52
0,S2
Tabelul 5.27.
Tabelul 5.27. Valorile coeficientului kt53
Valurile coeficientului km
Rua la virf
Raia a cuţitului, r,
Manuil—II“]! 7!
ram 0,5
0.5 1l 1
1,5
1.5 2 ' 2.5
2,5 *
3
3
| |
If… 0.84
!
1.05
!
**53 0,84 0.92
0,92 0.97
0,97 1 ,00
1,00 1,03 [
1,05
Aceşstă limită,
Această te.) influenţată de duritatea
limită, /6, duritatea. materialului prelucrat,
prelucrat, de raza
raze
la Vll'f a
la, virf & cuţitului
cuţitului r,7, şi de unghiul
Şi de degajare y,
unghiul de degajare Se determină.
y, se cu relaţia.
determină cu relaţia
/ I.I—B
HB \
(iTs)*'»
0,036.r°-25.e(195)K…
fs
U = OjOSe-r0-2^
= [mm] (5-65)
(5.65)
în care
în care Km=1+0,21-cos 7—0,98 sin y,
=1+0,21 «cos y—0,98 ia valorile
'r, ia. valorile din tabelul 5.29. (5.66)
În tabelul 5.28 sînt date
în tabelul date valorile
valorile adincimii
adîncimii de de aşchiere
aşchiere t6 ta pentru
pentru JT<#1=1.
Ke„=1.
Pentru
Pentru alte unghiuri de
alte unghiuri de degajare
degajare se aplică
aplică. coeficienţii
coeficienţii din tabelul 5.29.
Cea mai
Cea mică. dintre
mai mică adîncimile de aşchiere 11
dintre adîncimile .15 este cea recoman-
tx .... .t5 recoman
dată, tr,
dată, cu condiţia
!„ cu să nu fie
condiţia. să fie mai mică
mică. decît f6, in care
is, în care caz prelucrarea nu
caz. prelucrarea
este posibilă
este posibilă. şi trebuie schimbată
şi trebuie schimbată una una. sau mai multe dintre condiţiile condiţiile
considera-te (prindere,
considerate (prindere, unghi
unghi dede atac principal,
principal, rază,
rază la la, vîrf etc.).
etc.).
slrunjire 133
133
Tabelul 5.28.
Tabelul Adincimilc de
5.28. Adincimilc de aşchiere minim admise
nşclliere i', minim admise dc ecruisaren materialului
de ccruisarca mnlcrinlului
Duritatea materialului
Duritatea materialului HB
HB
Raza
Raza
virf
la vlrf 15 60 l 105
105 [
150 195 | 240
240 I
285
285 | 330
330 | 375
375
r, mm
1,
Adlncimcn de
aşchicre !„
t#l mm m
0.10 0.02
0,02 0.03
0,03 0.03
0,03 0.04
0,04 0,00
0.0G 0,07 0,09 0,11 0,14
0,50
0,50 0.03
0,03 0,04 0,05 0.07
0,07 0,08
0,08 0,10 0,13 0,16
0,16 0,21
1 ,00
1,00 0,04
0,04 0,05 0,06
0,06 0,08 0,10 0,12 0,16 0,20 0,25
1.50 0,0-1
0,04 0,05 0,07 0.09
0,09 0,11 0,14 0,17 0.22
0,22 0,27
2,00 0,05 0,06 0,07 0,09 0,12 0,15 0.18
0,18 0,23 0,29
2,50
2,50 0.05
0,05 0,06
0,06 0,08 0,10 0,12 0,15 0,20 0,25 0.31
0,31
3.00
3,00 0.05
0,05 “0.06
0.06 0,08 0,10 0,13 0,1 6
0,16 0.20
0,20 0,20
0,26 0,32
Tabelul Cociicienţi pentru

5.2.9. Coeîicienji
Tabelul 5.29. penlru corectarea ndineimîi de nşchicre
coreenii-en adincimii !,
aşchiere /6
de degajare “(°
Unghi de Y°
—sl—z
-6 -3 0
0 i 4 8
8 . 12 18
16 20 24
2-1
"
| |
|
0.93I 0,86
.
[ ! |
k…î
*’re 1,31 | 1,26 1,21
| 1,21 1.14
| 1,14 | 1,07 1.00
1,00 | 0,93 0.86 0,79
La normare
La norma-re se vor utiliza tabelele
Tor utiliza tabelele 5.30 în
în care sint date adîncimile
sînt date adîncimile de
aşchiere recomandate, obţinute prin combinarea
aşchiere recomanda—te, tuturor criteriilor
combinarea tuturor criteriilor enume—
enume
rate. Această
rate. combinare este
Aceast-ă. combinare în anumite
este posibilă în ipoteze simplificatoare
anumite ipoteze simplificatoare
cu privire la la relaţiile între
între dimensiunile
dimensiunile suprafeţei prelucrate şi scula scula
folosită.
folosită.
În dreptul fiecărei
în fiecărei adîncimi
adîncinu' de aşchiere
aschiere apare
apare în paranteză o cifră cifră
(1,...,6) care indică
(1,...,6) indică originea limitării respective
originea limitării respective (tn. . ., te).
5.2.1.2. Aumărul
5.2.I.2. Numărul de treceri
Numărul de treceri. Numărul determină cu
treceri se determină
relaţia
relaţia
ii = [j-
[şi + 0,99],
0,99 |, . «
? ] . (5.67)
în
[£
+[0,99} este partea întreagă a numărului care rezultă
în care f— 4_ro,99l
L *rI' " J A
1
este partea întreagă a numărului care rezultă din
.
% +
efectuarea operaţiilor —
efectuarea + 0,99, A fiind adaosul iar
adaosul de prelucrare, mm, iar
r
t, adîncimea
tr aşchiere recomandată, determinată
adîncimea de aşchiere anterior, mm.
determinată anterior,
În cazul în care
în >
care i > 1, adaosul
adaosul se împarte pe
pe treceri
treceri astfel încît nici
astfel îneît una .
nici una
adîncimile de aşchiere
din adîncimile aşchiere pe treceri să
pe cele i treceri mai mică
fie mai
să nu fie decît adînci
mică decît & adînci-
mea de aşchiere
mea minim admisă
aschiere minim admisă 16. obtine astfel, pentru
t6. Se obţine fiecare trecere,
pentru fiecare trecere,
adîncimea de aşchiere
adîncimea aschiere t (efectivă).
Avansul. Avansul,
5.2.1.3. Avansul. afara influenţei
Avansul, în afara influenţei pe
pe care o areare asupra
factor care
aschiere, este principalul factor
mărimii şi orientării apăsării de aşchiere, care influ
influ—
calitatea suprafeţei prelucrate (rugozitatea Ra, prn).
enţează calitatea pm).
Rugozilatea suprafeţei
a. Rugozitatea prelucrate. În
suprafeţei prelucrate. unghiul de
în practică unghiul atac
de atac
totdeauna mai
principal este totdeauna decît unghiul de
mai mare decît atac secundar.
de atac secundar.
Normarea strunguri normale.
pe strunguri
normale, ţurusel revolver
Tabelul 5.30. Adincimc

Tabelul Arllncime de nşcliiere lr recomrmrlală
aşchiore l,. pentru strunjirea
recomandat;! pentru exterioară
slrunjiren exterioara
louuiludinală şi îrnrrlală
longitudinal;! frontala
Material: otel
Material; HB =
oţel HB = 195
Cutii
Cutit de prelucrat.
Lungimea de
Lungimea prelucrat, mm
Diametrul Diametrul
Diametrul Diametrul
exlcrior 3200
exterior
mmm
intariur
interior
mm
m
a:! sau
lb X
«* ): h)
A) 1"
X°
,
*P
m?“
nun …
'
r
mm
50
50 | 100
100 l 200
200 ' 400 | 800
800 | 1600
1600 || 3200
mm
mm Adincimm de
Adincimca de aşchiere
nşclucrc — fr> mm
fr, 111111
25
25
22
22
20
20
„
12 70—90
70-90 4 0,5
0,5
1,3(3)
Hit—'!)
1.5…
1,5(3)
Li.-mă
1,0(2)
1,2(2)
1.2(2)
,
msg 0,1(2)
0…) |
0,3(2)
0.4(2)
0,4(2) garzi
0,1(2)
—
—
-
_ __
"
'
"
_
12—9 15
16 4.3… 0.4(2l 0.1i2) “"
12-0 45—90 5 1.4(2) __-_.__
'
45-90 5 11 4.3(4) 1.4(2) 0,4(2) 0,1(2)
_
45
mm 0»'(2_)__._'_
'
45 0,4…
—-—— 1.613)
1,6(3) 1,4(2) 0.4(2) 0,1(2)
_„0—90 '—
70-90 ——f— »
50 20
mm ___” I
50 ,
40 20 .;
6 11 2,65.) 2,6(5) 0.6(2)
0,6(2) ():—'la!
A
0.2TCL,
_ 2.0(2)
zs—o
25-0 45—90 5,5… _ _
45-90 5,8(4)
__ 2.6(2)
2,6(2) 0.9(2)
0,8(2) 0.2(2)*
0,2(2)
am) 39% L“… __

90
90
() 3:06)
-
3,0(3) 2.5…
2,5(2) 082
0,8(2)
,
142)
0,2(2) —
20
20
7040
70-90 e6 1 _ “"—„
_—'
1
…o
100
“°
80 “5.3…
5,8(4) 3,4(2) 1,0(2) 0,3(2)
50—a
50-0
25
25
45—90
45-90
7
7 1'5
1,5
iul _i“? "Jill - 7"…
7.1(4) 4,2(2) 1,3(2) 0,4 2
0,4(2)
(,)“
__WL__ ' __!j

-
1
*
“°_
25°<15
25x16 0.5
0,5 6.0…
6,0(4) 4.9…
4,0(2) 3.542)
1,5(2)
„
0,4(9
180 _ o 4 2
„:; 2 ). 0,4(2)
es
25 77 1,5
1,5
5,6(3) jL2(2)_
04,331 1,3(2)
'}l—
70—90
70-90 7.2(5) 5,7(2) |__1_.71f('—'J_
5,7(2) 1,~(2) “»”…
0,5(2)
…]
160 _ 7,2(5)
200
200
„…
25X16 — 0.5
0,5 5.0…
6.0(4)
“
wm
1.0(2) oata
0,6(2)
roo—o
100-0
25
25
25xrs
25x16
45—90
45-90
7
7 "5
1,5
|
__“…
7,1(4) fi… 2,2(2) 93.2)—
0.7(2)
0,5(2)
0,S(2)
(……
6,0(4) 11.412)
3,4(2)
Material: otel
Material: HB =
oţel HB 195
— 195
Cum
Cutit
Lungimea de
Lungimea nun
pn'lucral, mm
(lo prelucrat,
Diametrul Dinmcîrul
Diametrul Diametrul
exterior
exterior
mmm
interior.-
interior
mm …
a sau
“…“
(bxh) x°
X°
:
' 5P
“să“
r
mrm
400
400
'
I
|
500
800 ! 1600 | 3 200
3200 i
]
5400 |
6400 12800 'j
12800 |
-
…
mm „
mm mm
Adincimca aşchicm ir.
de aşcbicre
Adincimcn de tr, mm m
25
'_j_
'
360—320
360-320
25
7040
70-90
77 1.5
1,5 7.1(4)
7,1(4) . 7,09)
7,0(2) 2,1…
2,1(2) mm)
0,6(2) —
25x16
25x16 * 0.5
…;
400 0,5 6.0(4)
6,0(4) 2.5(2)
2,5(2) 0,7(2)
0,7(2) —
-
__
> 32
_45__
'
32 45 s 2
2004)
200-0 8 2 9,2(4)
9,2(4) 3.8(2)
3,8(2) _l-“îL
1.1(2) -——" '
32><20
32x20 70
70 — 11 7,6
7,6 4.3(2)
4,3(2) 1.3(2)
1.3(2) * "
32 _
750
750
32
10—90
70-90
3
8 2
2
5 era)
5,0(3)
2.9(2)
2,9(2) am)
0,9(2)
'
32 x 20
32x20
_ 11
3,2(2) 1.0(2)
1,0(2) "
_5 _i
3,2(2)
32
32
'
800
800 _ 45
8 2 9.2(4)
9,2(4) 4.0(2)
4,0(2) 1.2(2)
1,2(2) __—_.
”n°
45
32x20
ron—o
700-0 __1_1 7.3…
7,3(4) mm)
7,1(2) 2.1(2)
2,1(2)
_—__
'…
40
40x25
45
45 |
_").
10 2
2
11.9…
11,9(4) 6,6(2)
6,6(2) 2._0('î
2,0(2)
-
-_ "
4
70
__
40x25 70 1
1
9,3…
9,8(4) 7.5(2)
7,5(2) 2.2(2)
2,2(2)
40 10
10 2
2
1550
1550 70—90
70-90
40x25
40x25 _ 11 "e…
1,8(3)
_—
40
” lu 22 5.1l2)
40 5,1(2)
1600 '5°°
1500
40x25
70
10
9-3”)
9,3(3) ———
40x25 - 11
5.5…
5,6(2)
50
50 45
45 12 22,5
'5 15 ' 2… 11 4(2)
__
1440—0
1440-0 15,2(4) 11,4(2)
'
40x
40x2525 70
70 — 1 9,5…)
9,8(4)
50
50 2 5 3 ' 76)
0- '
12 2,5 3,7(3)
3100
3100 770-90
90
40x25
40x25 3.313)
___—
— 11 3,3(3)
32°°
3200
50
amo—0
3000-0
50 45 12 2,5
2,5 15,1(5)
15,1(5)
40x25
40x25 70
70 — r1 9,5(4)
9,8(4) I
observand. La
Observaţie. La strunjirc
tiv a: tăişului.
canale şi pmlile
strunjin: canale retezare, adinclmna
profile miez-ue, sle impusă
adineimea este de lăţimea
impusă de nu prolilului.
canalului sau
lăţimea canalului respec-
profilului, respec
tiv Lălşului.
strunjire 135
(continuare)
Tabelul
Material: fontă
Material: fontă HD = 225
HB =■ 225
Cuţil
Cuţit Lungimea de prelucrare,
Lungimea de prelucrare, mm
mm
Diametrul Diametrul
Diametrul Diametrul „
'
exterior
exterior interior
interior a sau
a sau :
Sp ,
r 50 | 100 | 200 | 400
•100 l
800 | 1600
1600 | 3200
3200
mm
mm mm
mm (bx h)
(bxh) x“
x° mirii
mm
i
mm
mm
mm
mm Adincimca dc aşchicrc
Adincimcn de !„ mm
nşchicrc — tr, mm
22
12
12 70—90
70-90 4 0.5
0,5 1.30)
1,3(3) mm
1.1(2) 0.3(2)
0,3(2) _q.j(2_)
0.1(2) — —
-
-
%_ :o
__ _
25 20 4.4(2) 0.4(2) 0,1(2)
0,1(2) —
'
1,5(3) 1.4(2) 0.4(2)
___ ._/__
m_o
12-0 __16
16 45—90
45-90 55 1! 5,6(2)
5,6(2) 1.7(2)
1,7(2) 0,5(2)
0,5(2) 0.2(2)
0,2(2) _ *
45 2,0(3)
2,0(3) 1,6(2)
_14,0(2) 0,5(2)
0,5(2) 0.1(2l
0,1(2) -— —
70—90
70-90
50 40 20 6 11 2.5…
2,5(4) 2,2…
2,2(2) 0,7…
0,7(2) 0,254)
0,2(2) — _
'.5—0
25-0 1
45—70
45-70 8.3…
8,3(4) 3.0…
3,0(2) 0.9(2)
0,9(2) 0.3(2)
0,3(2) — -—
_90__ 90
20.
20 '70—90
70-90 66 11
--
a.,…
3,7(3) 3,53)
2,8(2) 0,9(2)
0,9(2) U.
.3 2
_00.3(2) _
100
EO
80
__25 __ 8,3(3)
8,3(3) 3,5(2)
3,8(2)
,
1.20)
1.2(?) mm
0,3(2) -
50—0
50-0
25
25): 16—
25x16
„_90
45-90
_. -
7 15
'
1,5
0-5
0,5
lO, 54
10,5(4)
3,5…
( )
S,6(4)
O(2,\
5 0(2)
5
5,5…
5,6(2)
1.'2
mm
')( )
1.5(2)
1,7(2)
04(2)
0,4(2)
:
0.5(2)
0.5(2)
—
_
180 0,9(3)
6,9(3) 4.7(2)
4,7(2) 1.4(2'
1,4(2' 0.4(2)
0,1(2)
25 7 1.5
1.5
70—90 10.50!) 0.112)
6,1(2) 1.9(2) 0.512)
0,6(2)
…,
160 ____
70-90
___. 10,5(4) 1.9(2)
Ex 16 0-5
0,5 3,0(4) mm)
2,2(2) 0,7…
0,7(2)
_,
200 25X16 — 8,6(4) 7,3(2)
100—0
100-0
25
45—90
45-90
'
7' 1.5 10,5 ( 4 )
T0,5(4) 2 - 7 (2)
2,7(2) 2, G&)
2,6(2) 0, s ( 2 )
0,8(2)
|
25x|0
25 x 16 —
0.5
0,5 3,6(4)
8,6(4) 3,0(2)
3,0(2) 0.9(2)
0,9(2)
.\Imerinl: Ionul
Material: HB —
fontă HB = 225
225
Cuţil
Cuţit Lungimea de prelucrat
Lungimea de prelucrat. mm
Dînmclrul Diametrul
Diametrul Diametrul .
exterior
exterior interior
interior a sau
a sau |
5”
Sp r, 400 | 000
800 | 1600 | 3200
3200 4
6400
6400
I
| 12300
12800 |
_
m
)
mm nm
mm (bxlr)
(5x/«) 7.“
X° mm
mm mm
mm
nun
mm I
[ | Adincîmca de aşchicrc
Adincimca !„ mm
aşchicre Ir,
25 7 1.5
1,5 10.5(4)
10,5(4) |
6,3(2)
8,3(2) 2,5(2)
2,5(2) 0.7(2)
0,7(2) _ _
360—320
360- 320 70-90
70-90 ”_—
_…0
400 ?Sx 16
25x16 — 0,5 9,0(4)
8,6(4) 2,8(2)
2,8(2) 0.8(2)
0,8(2) _ —
200—0
200-0
92
32 '
43
45 R 2 13, 2 (4) .
13,2(4). 4 ,3( 2)
4,3(2) 1,3(2) _ _
32x20
32x20 70 — 11 49.5…
10,8(4) 4,0(2)
4,8(2) 1,5(2) _ _
750
750
32
70—90
70-00 _s_8 2
6,2(3)
6,2(3) _'_“_
33 2
3,3(2)
__“-
1.0 2
1.0(2) _
32x20
32x20 —
1! 3:6(2)
3.6(2) 1,1(2)
1.1(2) _
32
32 B
8 2 13.2(4)
13,2(4) 4.5(2)
4,5(2) 1.4(2) —
800
800 45
45
700_0
700-0
32><20
32x20 _ 11 10.4(4)
10,4(4) 4.9(2)
4,9(2) 1,5 ( 2 )
1,5(2) _
40 45
45 10 2 17,014)
17,0(4) 7.5(2)
7,5(2) 2,3(2)
2,3(2) —
. 40x25
40x25 70 — 1! 14,0…
14,0(4) 9,5…
8,5(2) 2.5(2;
2.5(2) _
|
1550
1550 _“E—
40 '
70— 90
70-90 _'—°
10 2
2.2(3)
2,2(3) _
40><25
40x25 — l1 __
4600
1600 1500
*”
40
70
70
“'
10 2
11.56)
11,5(3)
5s 2
-—i)—'
5,8(2) _
40x25
40x25 —
_1__
1 mm
6,3(2) —
1440-0
1440-0
5“
50 "5
45 ”12 2.5
2,5 2 l.8( 4 )
21,8(4) 12 . 9 ( 2)
12,9(2) _
un 25
40x25 70 _ 11 14,0…
14,0(4)
50 70—90
70-90 12 2.5
2,5 4,543)
4,5(3)
3100
3100
3200
3200 două
40X25 _ 1 4,043)
4,0(3)
50 45 12 2.5
2,5 72,5(4)
22,5(4)
sooo—0
3000-0
40x25
40X25 70 _ 1 14,0…
14,0(4)
Normarea lucrărilor pe revolver
pe strunguri normale, carusel
Tabelul 5.30. (continuare)

Tabelul (continuat e)
Molex-ial: aliaj
Material: de cupru
aliaj de HB
cupru. HB = 90
Cuil:
Cutit Lungimea de prelucrat
Lungimea de mm
prelucrat mm
Diametru] Dinmolnll
Diametrul Diametrul
cxlcrior
exterior lnlerior
interior : sau
a sau
, r, 50 | 100 | 200
200 | 400
400 | 300
800 !
1600
1600 3200
3200
m
100 [
mm
m
mm lbxb)
(&xA)
mm
mm
x'
X° „&
*J>
…
mm
Adlnoimea de
Adlncimea de aşchiere
aşohiere tr, mm
lp. mm
22
22 1.30) | mm 0.40) 0.104 _ _ ..
„
1,3(3) 1,2(2) 0,4(2) 0,1(2)
25 12 70—90
70-90 44 „_5
0,5
20
-
' '
20 1.6(3)
1,6(3) 1.5(2) 0,5(2)
0,5(2) 0,1(2)
0,1(2) — —
_
1.5(2)
12—0
12-0 10
16 45—00
45-90 55 11 6,4(2)
6.4(2) 1.9l2)
1,9(2) 0.6(2)
0,6(2) 0-2l2)
0,2(2) *
— __ "_"
45
45
70—90
70-90 „(s)
2.3(3) 1,8(2) 0.0(2)
0,6(2)
——
0-2l2)
0,2(2) — —
5°
50 *0
40 0.2(2l
0,2(2) —
'
20 6a 11 2,043)
2,6(3) 2,5(2)
2,5(2) 0.3(2)
0.8(2) —
25—0
25-0 45—70
45-70 10,044)
10.8(4) 3,4(2)
3,4(2) 1.0(2) 0.3(2)
_P—“l'L'
90
90
“°
m
20 70-90
70-90 66 11 4.200
4,2(3) mm _LL
mm __ 3,2(2) 1,0 2
1,0(2)
_
0,5 f 2 )
0,3(2)
0.40)
—
'
80 9.00)
9,0(3) 4.4…
4,4(2) 1.3(2) 0.4(2) —
100
100
50—0
50-0
25
45—70
7 1.5
1,5 10,7(4)
13,7(4) 5.7(2)
5,7(2) U!?)
1.7(2) 0-59)
0,5(2)
_—
45-70
zsxra - 11,2… _—__ 1.9l2)
1.9(2) 0.5(2)
JL
25X16 0,5 11,2(3) 6,4(2)
5.4(21 0.6(2)
180
180
_ 25
70 _ 90
70-90
,
7 1,5 “&
7.70)
7,7(3) 5,4(2)
7.3l2l
1-6…
1.6(2)
2.2(2)
,5 2
0,5(2)
0-7!“
0.7(2)
160
160 31,7…
31,7(4) 7,3(2) 2,2(2)
200
25le
25x16 — 0,5
0,5 11.2“)
11,2(4) 3,2(2)
8,2(2) 2.542)
2,5(2) 0.7(2)
0,7(2)
100—0
100-0
25
4540
45-90
77 1.5 13.7…
13,7(4) mm
9,9(2) 3.0(2)
3.0(2) 0-9l2)
0.9(2)
25x16
25x16 — 0.5
015 u.2(4)
11,2(4) ”,(m
11,(2)2 3,4(2)
3,4(2) l.0(2)
1,0(2)
Material: aliaj
Material: de cupru
aliaj de HB =
cupru HB =- 90
Cuţlt
Cuţit de prelucrat,
Lungimea de
Lungimea mm
prelucrat, mm
Diametru] Diametrul
Diametrul Diametrul
uter-lor
exterior
m
mrr|
inrerior
interior
…
mm
a sau
a sau
(bxh)
(&xA) “_
x° 1113;
mm
r
11:11:
mm
400
400 | soc
800 ]
1500
1600 |
3200
3200 | 0400
6400 | 1 2 800
12800
|
"
mm
mm
Adlnu'mea de aşchiere
Adlncimea de aşchiere tr, mm
Ir. mm
360—320
360-320
25
70-00
70-90
77 1,5
1.5 12,8(3) I
0,4(2)
9,4(2) 2, a (2)
2,8(2) 0,8!2 )
0.8(2) —
-
…
400 25xte
25xie — 0.5
0,5 11,2(4) | 10,542)
10,6(2) 3.2(2)
3,2(2) 1.0(2)
1,0(2) — "
az
32 45
45 a8 2 U,…)
17,1(4) . | 10,2(2)
16,2(2) 4,9(2)
4,9(2) 1,5(2)
1,5(2) — —
200-0
'
200-0
32 x 20
32x20 70 _ 11 14 .2(4 )
14,2(4) 5.5(2)
5,5(2) 1.6(2)
1,6(2) "
32 a8 2 3,8(2)
3,8(2) 1 1 (2 )
,
1,1(2) ——
750
750 7040
70-90 \
0,9(3)
6,9(3)
nxm
32x20 — 11
un)
4,1(2) 1.2(2l
1,2(2) —
000
800 32 8B 2 H.…)
17,1(4) 1I 17,0(2) 5,|(2)
5,1(2) 1.50)
1.5(2) —
45
700—0
32x20
32x20 — | 11,3…
11.3(1) 5,542)
5,5(2) 1.7(2) —
700-0
40 45
45 10 2
V
22.1…
22,1(4) 8.5?»
8,5(2) 2.6(2)
2.6(2) "
40125
40x25 70
70 — 1! 13.0(4)
18,3(4) 9.6(2)
9,6(2) 2.9(2)
2,9(2) '—
_
.1550
1550
40
70—90
70-90 —m
10 22
2.4(3)
2,4(3)
—
40x25
40x25 .. 11 _
1600
1600 1500
1500
40x 25
40x25
40
70
70
10
10
_
2
1
12,9(3)
mm
'
Eill—6,6(2)
7,1(2) '—
. 50
- 45
45 12 2.5
2,5 25,2…
28,2(4) mil?)
14.6(2) '—
1440—0
1440 -0
40x25
40x25 70 — 11 13,0(4)
18,3(4) 16.8l2)
16,8(2) —
de bază strunjire
la strunjire 137
Tabelul 5.30 (continuare

Tabelul (Continuare))
Material: aliaj de
Material: aliaj aluminiu HB
de aluminiu = 75
HB = 75
Cuţit
Cuţit Lungimea de
Lungimea de prelucrat, mm
prelucrat, mm
Diametrul Diametrul
Diametrul Diametru] ,
. ,
uterin! interior sau | 300 1600

, | |
!
, 100 200 400
exterior interior a sau ,
50 | 800 1600 3200
m
r
m
sp
mm mrr» (b x 11)
(6xA) x'
x° mfn
mm mm Adincimca de
de aşahicre
mm Adlncimea Ir, mm
aşchiere tr, mm
22
12 70—00
70-90 4„ 0.5
0,5
1.0(3)
1,0(3) 0.512)
0,6(2) o.2 ( 2 )
0,2(2) 0.1( 2 )
0.1(2) _ - _
25
-
_
25
20
20 1.2(3;
1,2(3) 0.8(2)
0,8(2) 0.2(2)
0,2(2) 0,1(2)
0,1(2) — _
12—0
12-0 IG
16 45_go
45-90 5 1] 3.2(2)
3,2(2) 1.0(2)
1,0(2) 0,3(2)
0,3(2) 0,1(2)
0,1(2) — — —
_ _
'' 0.1(2)
45 1 .0(:1)
1,0(3) 0.9(2)
0,9(2) 0.3(2)
0,3(2) 0,1(2)
50 40
40 20
o —90
70-90
6e
.
11 4.2121
4,2(2) 1.312)
1,3(2) 0.412)
0,4(2) 0.1121
0,1(2) - —
25—0
25-0 45— 90
45-90 7.3… |
7,3(4) 5.6t2)
5,6(2) 1.742)
1,7(2) 0.5(2)
0,5(2) 0.2(21
0,2(2) — _
90 2,001)
2,0(3) 1.6(2)
1,6(2) 0.5(2)
0,5(2) 0,1(2)
0,1(2) _
20
20 70 _ 90
70-90 60 1
…
100
00
80 7.3(4)
7,3(4) 2,2(2) 0,7(2)
0,7(2) 0,2(2)
0,2(2) _
25 7 1.5
1,5 0.3( 4 )
8,8(4) 2,7 ( 2 )
2,7(2) 0.8(2)
0,8(2) 0.2(2)
0,2(2) _
50—0
50-0 45-90
45-90
25x 10
25x16 - 0,5 7,5…
7,5(4)
o . 2 ( 2)
180 3,8(3)
3,8(3) —
2,7( 2 l
2,7(2) 0.8( 2 l
0,8(2) 0,2(2)
25
25 77 1.5
70—90
70-90 9.2…
9,2(4) 3.7t2)
3,7(2) 1-1(2)
1,1(2) 0-32)
0,3(2)
160
200
200 25x 10
25x16 _ 0,5
0,5 7,5…
7,5(4) 4.212)
4,2(2) 1,312)
1,3(2) 0,412)
0,4(2)
25 7 1,5 9.2 ( 4 )
9,2(4) 5 .0 ( 2 )
5,0(2) 1 5( 2)
1,5(2)
. 05(2)
0.5(2)
,
100-0
100-0 4540
45-90
25x ls
25X16 — 0,5
0,5 7,5“)
7,5(4) 5.6(2)
5,6(2) 1,7(2)
1.7(2) 0,5(2)
0,5(2)
aliaj de
Matt-dal: aliaj
Material: de aluminiu HB =
aluminiu HB 75
= 75
Cutit
Cuţit Lungimea de
Lungimea de prelucrat, mm
prelucrat. mm
Diametrul Diametrul
Diametrul Diametrul . .
exterior
exterior
m
interior
interior
m
a sau
(hxh) x° ,
Sp r, 400 | 300
800 | 1000
1600 | 0200
3200 | 0400
6400 [ 12000
12800
I -_
1
mm mm (6xA)
mm
X° mg„
mm … de aşchiere
Adîncimca de
Adîncimea !„ mm
aşchîere tr, mm
__ 0,4(2) _ _
25
25 7 1,5 I 4,7(2) 1,4(2) 0,4(2)
seo—320
360-320 7o_go
70-90 6,203
6,2()3
__
25x16
25X16 — 0,5 5,3(2) 1,012)
1,6(2) 0.5(2)
0,5(2) _ _
400
400
32 45
45 8a 2 11,5…
11,5(4) 0,2(2)
8,2(2) 2,5(2)
2,5(2) 0,7(2)
0,7(2) _- _
200—0
200-0 .
32 x 20
32x20 70
70 — 11 9,501)
9,5(4) 9,2(2;
9,2(2) 2,0(2)
2,8(2) 0,5(2)
0,8(2) — _
8e 1,9(2) 0,5(2)
0,6(2) _
——
32 27.
750
750 70—90
70-90 3.4(3)
3,4(3) ————-
szxzo
32X20 — 11 2,012)
2,0(2) 0,6(2)
0,6(2) _
BOD
800 32
45
s8 2 11.5…
11,5(4) | 5,0(2)
8,6(2) 2.5(2)
2,6(2) 0.3(2)
0,8(2) _
700—0
700-0 3531
32X20 .. 11 9-1“)
9.1(4) 2.8( 2 1
2,8(2) 0.0( 2 )
0,8(2) ..
40 45 10 2 14,9…
14,9(4) 1
14,312)
1 14,3(2) 4.3(2)
4,3(2) 1.3(2)
1,3(2) —
i-
1*
-
_
. 40x25
40X25 70 1: 12,3(4)
12,3(4) 4,0(2)
4,8(2) 1.5(2)
1,5(2)- -—
1550
"°
40
70—90
70-90
10 :
2
1,2(3)
40x25
40x25 — 11
1600
1600 1500
40
40x25
40x25
70
…
10
-
2
11
”(a)
6,3(3) _'(._)-
34 2
3,4(2)
3,6(2)
3,6(2) __ —
1440—0
1440-0
50 45 _13_
12 22,5
.5 19,0 i4)
19,0(4) 7.4 ( 2 )
7,4(2) -
40x25
40X25 70
70 - 11 12,3(4)
12,3(4) 85,(2)
85,(2) -—
pe strunguri normale. carusel
Tabelul 5.30 (continuare) Adincimc dc

(continuare) Adlnrimc de nşchiere rccnmnnrlnlîi pentru
uşclriere recomandaţii interioară
slrunjire interioară
pr.-nlru stmnjire
Material: otel
Material: HB =
oţel HB 195
= 195
Culît
Cuţit Lungimea dc prelucrat,
Lungimea dc pmlucral. mm
mm
Diametrul
Diametrul
interior
Diametrul
Diametrul _
exterior
\
b sau 50 100 | 200 400

,
I
interior exterior b sau :! 50 100 200 400
m m
d $ r
“"
m
SP
mm (bxh)
(bxh)
…
mm x° m1rIu
mm ram
nm
mm . Adincimca de aşchierc
Adincimca de tr. mm
nşchicrc tr, imn
12 12
12 75—53
75-93 33 0.5
0,5 1.2…
1,2(3) OM?)
0,4(2) 0-1…
0,1(2)
23
28
| |
25
25
16 12
12 60—95
60-95 — 1.5
1,5 1.2…
1,2(3) mm
1,1(2) mm
0,3(2) (6)
(6)
12 12 75—93
75-93 33 0.5
0,5 1.3…
1,3(4) 1.0('-')
1,0(2) 0.3l2)
0,3(2)
35
35
15
16 12
12 50—95
60-95 —-
1.5
1,5 1.2…
1.2(1) 0.8('—')
0,8(2) 0.39)
0,3(2)
-0
'1
20 20
20 ,5 _ 93
"'
75-93 55 11
55
55 ……
1.4(3) 0.5(2)
0,5(2)
sa
50
20
20 15
16 60—95
60-95 - 1,5
1,5
20
20 20
20 75—93
75-93 5
5 11 2,2…
2,2(4) 1.612)
1,6(2)
70
70
20
20 16
16 60—95
60-95 —- :.5
1.5 1.6(4)
1,6(4) , 1.5(2)
1,5(2)
no
110
25
25 '
25
25 75 _ 93
75-93 66 11 2.5…'
2,5(3)
25
25 20
20 50—90
60-90 — 2 2,1…
2,1(4)
100
100
25
25 25
25 75-_ 93
75-93 6s 1
1
2.8…
2,8(4)
15)
150
25
25 20
20 60—95
60-95 — 2
2 2.144)
2,1(4)
200. . .am
200...800
210
210
_” _“ 3
2'
25
25
25
20
20
“_
l“?
75-93
60—95
60-95 —
66 ]1
2
2
0,9…
0.9(3)
32
32 32
32 -ls _ sa
j 75—93 "7, 11 3. 7…
3,7(4)
280.900
280...900
25
25 20 50—90 1
j 60-90 — 2
2 2.1…
2,1(4)
>
> 800
800 Ca la
Ca exterioară
stmujimu exterioară
la strunjirea
Material: fontă
Material: fontă HB = 225
HB — 225
23
2S
12
rs
12 75—93
75-93 3
3 05
.
0,5
mm)
1,4(3) Jil!-2
1.4(2)
o.4(2)
0,4(2) 0.1(2l
0,1(2)
25
25 _
16 12 60-95
60-95 _ 11 1,3(2)
1.3(2)
35
35
12
12 12 75—93
75-93 33 0,5
0,5 1,8…
1,8(4) mm
1,1(2) 0,3(2)
0,3(2)
16 12 90—75
60-75 — 11 mu)
1,7(4) 1.0…
1,0(2) MP)
0,3(2)
S::.
55
20
20 .
20
20 h-_ 93
75-93 55 1'
1,7…
1,7(3) 0,6…
0,6(2)
20
20 16
16 60—95
60-95 — 1.5
1,5
50
50
'
20
20 20
20 75—93
75-93 5s 11 3.11…
3,11(4) 1.8…
1.8(2)
70
70
20
20 16
16 60—95
60-95 — 1,5
1,5 2,3…
2,3(4) 1.70)
1,7(1)
25
25 25
25 75—92
75-93 66 11 3.1(3)
3,1(3)
110
110 _
25
25 '20
'20 50—95
60-95 — 2
2 3,0…
3,0(4)
100
100
25
25 25
25 75—93
75-93 66 11 4.0(4)
4,0(4)
150
25
25 20
20 60—95
60-95 — 2
2 3,0…
3,0(4)
25
25 25
25 7'—93
°
75-93 &
6 11
210
210 1.1(3)
1,1(3)
2255 20
20 50—95_
60-95 — 2
2
200
200
32
32 32
32 75—93
75-93 7
7 11
5,3…
5,3(4)
250
280
25
25 20
20 60—95
60-95 _ 22 3.0…
3,0(4)
> 800
> 800 Ca la
Ca slrunjirea exterioară
la strunjirea exterioară
timpului de
Determinarea timpului la strunjire
baza la strunjire 139
139
)
i
Tabelul
Tabelul 5.30 Adincimc dc
(continuare) Adtnciine
5.30 (continuare) de nşclricre
aşchiere !,. recomandată pentru
tr recomandată pentru strunjire interioară
strunjire interioară
Material: aliaj
Material: de cupru
aliaj de HB — 90
cupru HB 90
:
Cuţit
Cuţit Lungimea de prelucrat,
Lungimea dc prelucrat, mm
Diametrul
Diametrul Diametrul
Diametrul ;
interior exterior
interior exterior b5 sau
sau d , 50
50 ' lOO
100 ' 200 l 400
400
*
d s
Sp T 200
mm “““
mm (b)…)
(6xA)
mm
mm "a
y.°
'
mfn
mm mm
mm “"
mm
mm Adincirne de
Adîncime de aşchiere :„ mm
nşchiere tr, mm
12 12
12 75—93
75-93 3
3 0.5
0i5 1,5
1,5 0,5(2)
0,5(2) 0,1(2)
0,1(2)
23
28
16 12 60—95 l.5 |r5 '
16 12 60-95 — 1,5 1,5 1,4(2)
1,4(2) 0,4(2)
0,4(2) 0.1(2)
0,1(2)
25
25
12
12 12 75—93
75-93 3
3 0.5
0,5 2.3…
2,3(4) mm)
1,2(2) 0.4(2)
0,4(2)
35
35
16 12 60—95
60-95 — 1.5
1,5 2.2(4)
2,2(4) ……
1,1(2) 0.3…
0,3(2)
20
20 20
20 75—93
75-93 5
5 11 0,7(2)
0,7(2)
55
55 ……
1,9(3)
20
20 16
16 60—95
60-95 -— 1.5
1,5 0.6(2)
0,6(2)
50
50
20
20 20
20 75—93
75-93 5
5 1]. 4.1(4)
4,1(4) 2.0(2)
2,0(2)
70
70
20
20 16 60—95
60-95 -— 145
1,5 3.0(-i)
3,0(4) 1,9(2)
25
25 25
25 75—93
75-93 66 1'
no
110 3.50)
3,5(3)
100
100
25
25 20
20 60—95
60-95 - 2
2
25
25 25
25 75—93
75-93 5
5 1! 5.2(4)
5,2(4)
150
25
25 20
20 80—95
60-95 — 2 3,9…
3,9(4)
2“_"
25 25
25 7 5— 93
75-93 6 11
200
200 210
210 1.20)
1,2(3)
25
25 20
20 60—95
60-95 -— 2
2
32
32 32
32 75—93
75-93 7
7 1l 6!9 i 4 )
6,9(4)
250
280
25
25 20
20 60-95 |
60-95 — 2
2 3.901)
3,9(4)
> 800
> 800 Ca la
Ca la strunjirea cxteriéară
strunjirca exterioară
Material: aliaj
Material: de aluminiu
aliaj dc HB =
aluminiu HB 75
= 75
12 12 75—93
75-93 3
3 0.5
0,5 0,8(3)
0,8(3) 0.2(2)
0,2(2) 0,1…
0,1(2)
28
28
15
16 12 so— so
60-90 — 1,5 0,5…
0,8(3) |
I
0.7;2)
0,7(2) 0.2(2)
0,2(2) 0.1(2)
0,1(2)
25
25 .
12 12 75—93
75-93 3
3 0,5
0,5 1,6(4) 0.6t2)
0,6(2) (MM
0,2(2)
35
35
15
16 12 60—95
60-95 — 1,5 1.5(4)
1,5(4) 0.5t2)
0,5(2) 0.2(2)
0,2(2)
20
20 20 75—93
75-93 5
5 1l
un)
20
55
55 0,9(3)
0,9(3) 0.3(2)
20
20 „;
16 60—95
60-95 — 1.5
1,5
59
50
20
20 go
20 75—93
75-93 5
5 11 2,7…
2,7(4) 1.0(2)
70
70
20
20 16
16 60—95
60-95 - 1.5 2,09)
2,0(4) mm
1,0(2)
110
110
25
25
î;
25 75— 9 3
75-93 6B '1 1,7(3)
25
25 20 60—95
60-95 — 2
2
100
100
„_ 25
25 25
25 75—93
75-93 66 11 3.5…
3,5(4)
* 150
150
25
25 20
20 60—95
60-95 — 2
2 2,6…
2,6(4)
25
25 25
25 73'—93
75-93 6
6 11
210
210 0.6(3)
0,6(3)
25
25 20
20 60—95
60-95 — 2
2
200
200
32
32 32
32 7 5— 93
75-93 7
7 1 4,6(4)
4,6(4)
280
280
25
25 20
20 80—95
60-95 _ 2
2 2,6(4)
2,6(4)
> 800
> 800 la stnmjiren
Ca Ja
Ca exterioara
strunjirea exterioară
N nld: (1)
Notă: (l) limitată de lungimea
limitată de lungimeatllişului;
tăişului; (2) limitată de încovoierea
limitată de pisoi şi precizia
innovuiema piesei de prelucrare;
precizia de pralucrare; (3) limitată de
liuritah'tde
deformarea locală
deformarea locala a:: pieselor
piuelor cu perqli subţiri;
cu pereţii subţiri; (4) limitată de încovoierea
limitată de lnmvoierea cuţitului;
cuţitului; (5) limitată de grosimea
limitată de placute!.
grosimea. plăcuţei.
140
140 Normareu lucrărilor
Normarea lucrărilor pe carusel şi “revolver
strunguri normale, carusel
Se observă că
Se observă valorilor avansului
oii din jocul valorilor s, razei
avansului s, virf a cuţitului
lo virf
razei la
rr şr
şi unghiurilor atac principal
unghiurilor de atac principal y.x şi secundar
secundar v.s pot apărea
il., pot apărea, situaţiile
situat-1116
in tabelul
prezentate în tabelul 5.31.
Tabelul 5.31. Relaţii «le
Tabelul de calcul
calcul pentru
pcrrlru rugjolilfllc
rugozitate
Situaţia
Situaţia
de calcul a rugozităţii Ra, [xtn
Relaţia decalcul um
Nr. |'
Nr. Schiţa
|7//////<//;23:::/Cf; două cercuri:

Intersecţia a două
Intersecţia cercuri:
/- ::
-(-ra
fi
" “77”?
.—
,
1 52
_
Ra =r
B„ = 1 — 1 — —„
-lr-
(:>-62)
(5.62)
7///7„//f //
frf—Î?—
'
,-/'/ lnlcrseeţie cerc::
dren lă — cerc
Intersecţie dreaptă
2 %f},//\ '
4 _“ R„ =
Ba = r — (r — sssin
sin x,) cos xt
7-1 —
/////
..»:
J. Ps
»
._/.//
„, |'WTF—îm
_— sin xx r- — (r — s sin x,)2 (5.63)
KV
//
/ „….
-—
_
)h—— '
// A
%W/ /
_?/ /
'
"
'
x „
\ /
—
î/ufh/l/ două drepte

intersecţia a două
Intersecţia drepte::
/x,
V
3
_ 31 + tg î
/ x, x\
5
s-rrgT+tsd
S
° ,- Ln
/
2 2
%//
3
(5.64)
///
}
„7 R" —
Ra = ___—„___.__.__
I/Wţăf/A
. .
clgxs+ctgx
}//
ctg xs + ctg X
/
_
-0 .“:
z'r
în
în. cazul
cazul 1, pentru ra- >}, utiliza. relaţia
poate utiliza
se poate cunoscută
relaţia cunoscută
[p.m].
D*m]. Ra
Ra~=
(5-68)
(5.68) ——
~
Sr
arăta că
Şe poate _arăto
Se că pentru incadrarea într-una
pentru încadrarea într-una, din cele 3 situaţii, este
situaţii, este
suficient
.
suficient să fie evaluate
sa fie expresiile-.:
evaluate expresiile
şi
Şi E1=s
Et =s— —2-rsiny.,
2*r sin x, (5.69)
E2 == rr (cos
(cos x - cos x,)
): — + tg x,
y..) + y., [s]—
[sj— r7' • (sinx
-
+ sin x,)]
(siny. -f m)] (5-70)
(5.70)
condiţiile fiind : E1 <
Ei < 0
0 şi
şi E2
E2 g a'situaţia. 1;
< 0 situaţia 15
Ei > şişi E2
1321 > 0 E2 < < 0 —> situaţia 2;
-► situaţia 2;
E1 >
Ei > 0 şişi E2 Eo > > 0_—> situaţia
0 -> situaţia 3.
Determinarea
timpului de bază la strunjire
la strunjire
'
141
Pentru
Pentru calcule, in ipoteza
calcule, în > 0,15 se poate
ipoteza r1- > poate utiliza relaţia
utiliza— relaţia
CR-se•
R, = ”**—S
Ra« am], (5.71)
r'-
re«
iu care CR, e3
în e„ şi e, iau valorile
e4 iau valorile din tabelul 5.32.
*
Tabclul' J.32.
Tabelul 5.32. Coelicienţi
Coeficienţi şi exponenţi pentru relaţia
exponenţi pentru calculaa rugozităţii
relaţia de calcul rugozilăţii
avansului
suprafeţei şi avansului
suprafeţei
Un 8 hi de atac
Unghi rincip al x
atac ?principal ):
(unghi de atac secundar x«) CR
Cr e* ' :.
!
x!) ' e, e. ' CIE
CiR 4.
ea
451453
45a(45°) 137.1
137,1 2.052
2,052 1.083
1,083 0.0909
0,0909 0.487
0,487 0.528
0,528
arena
70*(209) 1 4,0
11
1
1.0 1.966
1,966 0,910 0.0899 0,509 0,463
90°(5°)
90°(5°) 57,1
57,1 1.674
1,674 0.498
0,498 0.0893
0.0S93 0,597 0,297
Din relaţia
Din relaţia (5.71)
(5.71) se obţine relaţia care dă avansul maxim admis s3,
dă, avansul
de rugozitatea
de rugozitatea suprafeţei prelucrate:
prelucrate:
s, = @8Rm
si = C.„ - R,? r'c
22? -• ?e* [mm/rot] (5.72)
in care
în care C8ltJ
C…, r, e5 şi ea
T, 65 e6 au, pentru cele trei tipuri principale de cuţite,
cele trei valo-
cuţite, valo
rile din
rile tabelul 5.32.
din tabelul
În tabelul
în tabelul 5.33 sint sint date
dare valorile
valorile avansului
avansului svs,.
b. încovoierea
b. Incoroierea piesei. Din Din relaţia (5.24)
(5.94) se obţine expresia avansului
expresia avansului
maxim admis
maxim admis de de încovoierea
iucovoierea piesei şi precizia prelucrării, s2:
precizia prelucrării, 32:
So = 51349'Ksm'Kaza'Kazs'Kuz-l'
32 = 5,34:9 -Ks2i‘Ks 22'Ks23-K«24 *
(D=: _
(D4 — £4)1.333. (7 21}!,333
d4)1.333_(IT)1.333
[mm/mt];
[mm/rot], (5-73)
(5.73)
F ., «1*307
l* 131.307
Tabelul 5.33.
Tabelul 5.3.3. Avans maxim admis
5, maxim
Avans St admis dc
de rugozitatea
ruuozitalea suprafeţei
supraleţei
la vlrf
Raza Ia virf r,
r, mm
mm
Unghiurile Rugozilatqa
Rugozitatea
|
de atac al£
ale supnleţm
suprafeţei 0,5
0.5 |
!
(
l,5
1.5 ,
22 |
2,5
2,5 3
cuţitului
cuţitului Ra, um
p.m
Avans maxim admis — :1
1.6
1,6 0,07
0,07 0,11 0,14 0.10
0,16 0.18
0,18 0.20
0,20
3.2
3.2 0,11 0,16 0,19 0.23
0,23 0.25
0,25 0,28
0,28
x == 45°
45“ 6.3
6,3 0.15
0,15 0.22
0,22 0.27
0,27 0.32
0,32 0.36
0,36 0.39
0,39
x, = 45°
x, = 45“ 12.5
12,5 0.21
0,21 0.31
0,31 0,38
0,38 0,44 0,50
0,50 0,55
25
25 0.30
0,30 0.43
0,43 0.53
0,53 0.62
0,62 0.70
0,70 0.77
0,77
50
50 0.42
0,42 0.61
0,61 0.75
0,75 0.88
0.SS 0,99 1,09
1.6
1,6 0.08
0,08 0.11
0,11 0.13
0,13 0.15
0,15 0.17
0,17 0.18
0,18
3.2
3,2 0,11 0.16
0,16 0.19
0,19 0.22
0,22 . 0,24 0,27
0,27
= 70°
_
xx = 70° 6.3
6.3 0.16
0,16 0.22
0,22 0.27
0,27 0.31
0,31 0.35
0,35 0,38
0,38
x, =
y.s = 20°
20“ 12.5
12,5 0.23
0,23 0.32
0,32 0.39
0,39 0.44 0.49
0,49 0.54
0,54
25 0.33
0,33 ().-16
0,46 0,55 0.03
0,63 0.70
0.70 0,76
0,76
50 0,47
0.—'17 0.55
0,65 0.79
0,79 0,90 1.00
1,00 1.09
1,09
1.6 0.09
0,09 0.11
0,11 0,13 0,14 0,15 0.16
0,16
3.2 .
3,2 0,14 0,17 0.20
0,20 0,21 0,23
0,23 0,24
x == 00°
90° 6.3
6,3 0,21 0,26
0,26 0,30
0,30 0,32
0,32 0,35 0,37
0,37
= 5°
x, =
x, 5“ 12.5
12,5 0.32
0,32 0.40
0,40 _ 0.45
0,45 0.49
0,49 0,52 0,55
25 0,49 0,61 0,68
0,68 0,74 0.80
0,80 0.84
0,84
50
50 0,75 0,92 1.0oi
1,04 1,13 1.21
1.21 1.27
1,27
142 Normurea lucrărilor
c a'eK
în care
1 K^521 =000184
0,00184
valorile date
are valorile
:
date în
(w)
Cz-(HBY'
tabelul 5.35,
în tabelul _) E
sz = glia”,
-^«22Oi*333,-
1.833
1.333
(5 . 74)
(5.74)
(5.75)
_
în care GP
în Op are
a-re valorile date în tabelul
valorile date tabelul 5.12 iar
iar Ks22 valorile date
K,22 are valorile tabe-
date în tabe
lul 5.36,
lul
sin K
f sin 0.333
x \ 0.333
«23 = (——_) date în
m tabelul r
K ,. _
tabelul 0.37
_
JEiÎ,23
V sin 45° J va—lonle date
are valorile 5.37 (0.76)
(5.76)
sm 4o°
1,192
şi K,24
Şi ^j24 = 3,71%
r0,253
valorile
are valorile
I.)-J
date tabelul 5.38.
(la-te în tabelul (5.77)
,.
În tabelul
tabelul 5.34, utilizînd
utilizînd şi relaţiile avansurile
relaţiile 5.31 şi 5.32, sînt date avansurile
:
în
s2
32 K…
pentru Ks21 = «24
K „, =1.1.
Tabelul 5.31.
Tabelul Avansul s2
5.3J. Avansul maxim admis
32 maxim lncovoieren piesei şi precizia
admis de încovoierea precizia suprafeţei
suprafeţei
Adîncimea uşchiem t,
!, mm
Diametrul Lungimea
Lungimea
de
de Clasa
Clasa .
mm
m „„…,
exterior prelucrat Prindere
mm
mm
de precizie
de precizie
150
ISO
0,2
0,2 | 0,4 ]
0,5
0,8 | 1,6 | 3,2
3,2 |! 6,4
6,4 |] 12,8
12,5 | 25,6
Avansul s2,
Avansul mm/ror.
:=, mm/rot
50 U _ _
25 50 U 7
7 1,64
1,64 0,59
0,50 0.21 0,07
0.07 0,03
0,03 _
25 50
50
U 8 _ 1,07 0,38
0,38 0,1—l
0,14 0,05 0,02
0,02 _ _
25 50 U 9 — 1,97 0,70
0,70 0,25 0.00
0,09 0.03
0,03 _ _
25 50 U 10
10 — — 1,29 0,46 0,10
0,16 0,00
0,06 _ _
25 50
50
U 11 _ — 2.36
2,36 0.8»!
0.84 0.30
0.30 0,11 _ _
25 50 U 12
NETOL
— — ——
1,54 0,55 0,20
0,20 _ _
25 50 U NETOL -— — —— — 1,08 0,39 _ _
25 100 U 7 0,10 0,04 0,01
0.01 —- — _ _ _
25 100
100
U 8 0,19 0,07
0,07 0,02
0,02 — — _ _ _
25
25
100
100
U
U
9 0,34 0,12 0.04
0,04 0.02,
0,02 — _ _ _
25 100
100
U 10
10 0.63
0,63 0.23
0,23 0,08
0.08 0,03
0.03 0,01
0,01 _ _ _
25 100 U 11
12
1,15 0,41
0,41 0,15 0.05
0,05 0.02
0,02 _ _ _
25
25
100 U
uU NETOL
2,12 0,76
0,76 0,27
0,27 0,10 0,03
0,03 0,01 _ _
25 100 NETOL — 1,49 0,53 0,19 0,07
0,07 0,02
0,02 _ _
25 200
200
200
W
W
VV
77 0,20
0,26 0,09 0,03
0,03 0,01 — _ _ _
25 200
200
W
W
8
8 0,47 0,17 0,06 ! 0,02
0,06 — _ _ _
25
25
200
200
W
vv
VV 10
9 0,87 0,31
0,31 0,11
0,11 0,04 0,01 _ _ _
200
200 W
10
]]
1 59
1.59 0,57 0,20
0,20 0,07
0,07 0,03
0,03 _ _ _
25 200
200
W
VV
11
2
2.91
2,91 1,04 0,37
0,37 0,13 0,05 0,02
0,02 _ _
25 200
200'
VV
W
112
NETOL
— 1.90
1,90 0,68
0.68 0,24 0,09 0,03
0,03 _ _
25 200'
400
W NETOL
7
— ——
1,34 0,48 0.17
0,17 0.06
0,06 _ _
25 400 UV 7 0,04 0,02
0,02 — — — -—
_ _
25 400
400
UV .
8
8 0,08 0,03
0,03 0,01 -— — _ _ _
25
25
400 UV 9 0,15 0,05 0,02
0,02 — — — _ _
25 400 UV 10 0,27
0,27 0,10 0,03
0,03 0,01 _ _ _ "
25 400 UV
12
11 0,50
0,91 '
0,18 0,06
0,06 0,02
0,02 — _ _ _
25
25
400
400
UV
UV
12
NETQL
0,91- 0,32
0,32 0,12 0,04 0,01 — _ _
25 400 UV NETOL 1,79 0,64 0,23
0,23 0,08 0,03
0,03 0,01 _ _
Betermijmreu limpului de
slruniire 143
143
5.3-1. (continuare)
Tabelul 5.31.
1
I Adîncîmcn dc
Adîncimea de aşchicre
aşchiere t,!, mm
Lungimea '.
Diametrul dcc Clasa
Clasa
mm
mm „du…, Prindere
exterior prelucrat
mm
de precizie
precizie
ISO
0,2
0,2 | 0.4
0,4 | 0.3
0.8 | 1,6 I 3,2 |
[ 6.4
6,4 1 12'8 I
| 12,8 | 25,6
Avansul sa, mul/rot
S„ mm/rot
50
50
50
50
50
50
50
50
U
U
U
U
7
7
88
--
——
——
—
-
—
—
—
1.4
1,49
2.7
2,72
0.53
0.53
0.97
0,97
0.19
0,19
0.35
0,35
—
—
50
50 50
50 U
U 99 — — — — 1.78
1.78 0.64
0,64 —
50
50 50
50 U
U 10
10 — — — -- —— — 1,10
1,16 —
50
50 50
50 U
U 11
11 —- —- — — —— — 2,13
2,13 —
50
50 100
100 U
U 7 — !' 2,04
2,04 0,73
0,73 0,26
0,26 0,09
0,09 0,03
0,03 0,01
0,01 —
50
50 100
100 U
U 88 -— —— 1. 3
1,33 0.118
0,48 0.17
0,17 0.06
0,06 0.02
0,02 —-
50
50 100
100 U
U 9
9 — — 2 .“
2,44 0,87
0,87 0,31
0,31 0.11
0,11 0.04
0,04 —
50
50 100
100 U
U 10
10 — —— -— 1 ,60
1,60 0.57
0,57 0.20
0,20 0,07
0,07 —
50
50
50
50
100
100
100
100
U
U
U
U
11
11
12
12
—
—
—-
—
—-
—
2.92
2,92
—
1.04
1,04
1,91
1,91
0.37
0,37
0,68
0,68
0.13
0,13
0,24
0,24
-
—
50
50 100
100 U
U NETOL
NETOL — — — — - 1,41
1,41 0,51
0,51 —
50
50 200
200 U
t; 7 0.36
0,36 0.13
0,13 0.05
0,05 0.02
0,02 —— — — ——
50
50 200
200 U
U 8 0.05
0,65 0.23
0,23 0.08
0,08 0.03
0,03 0.01
0,01 — — —
50
50 200
200 U
U 99 1,20
1,20 0.113
0,43 0,15
0,15 0,05
0,05 0,02
0,02 — -— '—
50
50 200
200 U
U 10
10 2,10
2,19 0,78
0,78 0,28
0,28 0,10
0,10 0,04
0,04 0,01
0,01 — —
50
50 200
200 U
1.7 11 — 1,43
1,43 0,51
0,51 0,18
0.18 0,07
0,07 0,02
0,02 —— —
50
50 200
200 U
U 12
12 -— 2.02
2,62 0,94
0,94 0,33
0,33 0,12
0,12 0,04
0,04 0,02
0,02 —
50
50 200
200 U
II NETOL
NETOL — ——
1.94
1,94 0.59
0,69 0,25
0,25 0,00
0,09 0,03
0,03 —
50
50 -100
400 VV
W '
7 7 0,00
0,90 0,32
0,32 0,11
0,11 0.04
0,04 0.01
0,01 — -—- —
50
50 -100
400 w
VV 8 1,5-1
1,64 0,59
0,59 0,21
0,21 0,07
0,07 0,03
0,03 — '— —
50
50 400
400 V\"
W 99 —- 1,07
1,07 0,38
0,38 0,1-1
0,14 0.05
0,05 0.02
0,02 _ —-
50
50 400
400 VV
W 10
10 — 1.97
1,97 0.70
0,70 0.25
0,25 0,09
0,09 0,03
0,03 0,01
0,01 —
50
50 400
400 'VV
W 11
11 —— — 1,29
1,29 0,45
0,46 0,15
0,16 0,00
0,06 0,02
0,02 —
50
50
50
50
400
400
400
400
'VV
W
VV
W
12
12
NETOL
NETOL
—-
—-
-
-—
2.36
2,36
—
0,84
0,84
1,74
1,74
0.30
0,30
0.02
0,62
0,11
0,11
0.22
0,22
0,04
0,04
0.03
0,08
—
—
50
50 800
800 UV
UV 77 0,15
0,15 0,05
0,05 0,02
0,02 — — — — —
50
50 800
800 UV
UV 88 0,28
0,28 0,10
0,10 0, %1 0,01
0,01 — — — —
50
50 800
800 UV
UV 9 0,51
0,51 0,18
0,18 0,
0. 0,02
0,02 —' —- —_—
—-
50
50 800
800 UV
UV 10
10 0,94
0,94 0,34
0,34 0,12
0,12 0,04
0,04 0,02
0,02 — — —
50
50 800
800 UV
UV 11
11 1,72
1,72 0,61
0,61 0,22
0,22 0,08
0,08 0,03
0,03 0,01
0,01 — —
'
50
50 800
800 UV
UV 12
12 — 1,13
1,13 0,40
0,10 0,14
0,14 0,05
0,05 0,02 —- ——
50
50 800
800 UV
UV NETOL
NETOL — 2,33
2,33 0,83
0,83 0,30
0,30 0.11
0,11 0.04
0,04 0.01
0,01 —
l 100
100 100
100 U
U 7 '— — '- — _ 1.85
1,85 0,05
0,66 0.24
0,24
100
100 100
100 U
U S8 — _ — — — — 1,21
1.21 0,43
0,43
100
100 100
100 U
U 9 —— — — — -— — 2.21
2,21 0.79
0,79
100
100 '1 00
100 U
U 10
10
- — _ —- —- — — — 1,44
1,44
100
100 100
100 U
U 1 1
11 _ — _ — -—- — — 2.54
2,64
100
100 200
200 U
U 7
7 — — 2,53
2,53 0,91
0,91 0,32 0,12
0,12 0,04
0,04 0,01.
0,01
100
100 200
200 U
U 8 — — — 1,66
1,66 0,50
0,59 0,21
0,21 0,08
0,08 0,03
100
100 200
200 U
U 99 —— —— -— — 1.08
1,08 0.30
0,39 0,14
0,14 0,05
0,05
l
100
100
100
100
200
200
200
200
U
U
U
U
10
10
11
11
—
—
—-
——
—
'—
-
—
1,98
1,98
—
0,71
0,71
1.29
1,29
0.25
0,25
0,10
0,16
0.09
0,09
0,17
0,17
100
100 200
200 ' U
U 12
12 — — — — -— 2,37
2,37 0,84
0,84 0.30
0.30
100
100 200 '
200' U
U NETOL
NETOL —- — — -— — — 1,84
1,84 0,66
0,66
100
100 400
400 VV •'
VV 7 — — -— 2.28
2,28 0.81
0,81 0.29
0,29 0.10
0,10 001
0,04
100
100 400
400 VV
VV 8
8 —- -— — — 1,49
1,49 0,53
0,53 0,19
0,19 0,07
0,07
100
100 4100
400 VV
VV 99 — — -- — 2.72
2,72 0.97
0,97 0,35
0,35 0,12
0,12
100
100 400
400 VV
VV 10
10 — '— — — — 1,78
1,78 0,04
0,64 0,23
0,23
100
100 400
400 VV
VV 11
11 — — —— — — — 1,15
1,16 0.42
0,42
100
100 1100
400 VV
VV 12
12 — -— — — — — 2.13
2,13 0.76
0,76
100
100 400
400 \"V
VV NETOL
NETOL — — — -- — — — 1.66-
1,66-
,
!
144
Normareu lucrărilor normale, carusel
strunguri normale,
revolver
Tabelul 5.3-1
. Adincimea'de aşcbicre
Adincimea'de aşchicre t,
!, mm
Lungimea
Diametrul Luăm“
de Clasa
Clasa .
Prindem de precizie
precizie 0,2 0,4
0,4 0,5 1.6 | 3,2 6,4
5,4 |i 25,6
12,5 j| 25,6
12,8
“ „lu…,
exterior prelucrat Prindere 0,2 I I
0,8 I
1,6 3,2 !
mm
mm
mm 150
ISO
Avansul :„ urm/rot
st, unn/rot
100
100 800 vv
VV 77 — 1,122
1,1 0.40
0,40 0,14 0,05 0,02
0,02 —— —
100
100 800 VV 88 —- 2,04 0,73
0,73 0,26
0,20 0,09
0,09 0,03 0,01 —
100
100 800
800 VV 9 —- — 1,33 0,48 0,17
0,17 0,06
0,06 .
0.02
0,02 —
100
100 800 VV 10
10 — ——
2,44
2,44 0,87 0,31
0,31 0.11
0,11 0.04
0,04 0.01
0,01
100 800 VV
VV 11 — — — 1.59
1,59 0.57
0,57 0,20
0,20 0,07
0,07 0.03
0,03
100
100 800
800 VV 12
12 — —— — 2,92 1 .0-1
1,04 0,37
0,37 0,13 0,05
100
100 800 VV
VV NETOL
NETOL — — — — 2.27
2,27 0,81 0,29 0.10
0,10
100
100 1600 uv
UV 77 0,53
0,53 0,19 0,07
0,07 0,02
0,02 — — -— —
100
100 1600
1600 UV 88 0,98 0,35 0,12
0,12 0,04 0,02
0,02 — —— —-
100
100 1600
1600 UV 9 1,78
1,78 0,64 0,23
0,23 0,08 0,03
0,03 0,01
0,01 — -—
100
100 1600 UV 10
10 — 1,17 0,42 0,15 0.05 0.02
0,02 — —
100
100 1600
1600 UV 11 — 2,13 0,76
0,76 0.27
0,27 0.10
0,10 0.03
0,03 0.01
0,01 —
100 1600 UV 12 —— — 1,39 0,50 0.18
0,18 0.06
0.06 0.02
0,02 —
100
100 1600 UV NETOL
NETOL — — — 1,09 0,39
0.39 0,14 0.05
0,05 0.02
0.02
200
200 200
200 U
U 77 — — — — — — 2,30
2,30 0.32
0,82
200
200 200
200 U 8S — — — — — — — 1.50
1,50
200
200 200
200 U 9 — —— — — — — -— 2.74
2,74
200
200 400 VV 77 — — — — — — — 2.07
2,07
200
200 800
800 VV
VV 7 —— — — — 2,84 1,01
1,01 0,36
0,36 0,13
200
200 800
800 VV 8 — — — — —- 1.85
1,85 0.66
0,66 0.24
0,24
200
200 800 VV 9 — — — — —— —— 1,21
1,21 0,43
200
200 800 VV 10
10 —- — — — —— — 2,21 0.79
200
200 800 VV 11 — — -— — — — — 1,44
200
200 800 VV 12
12 — — — — — — — 2, 63
2,63
200
200 1600
1600 VV
VV 77 — — 1,39 0,50 0,18 0,06 0,02
0,02 —
200
200 1600 VV 8 — — 2.54
2,54 0.91 0.32
0,32 0.12
0,12 0,04 0,01
0,01
200
200 1600 VV 9 — — — 1.66
1,66 0.59
0,59 0.21
0,21 0.08
0,08 0.03
0.03
200
200 1600 VV
VV 10
10 — — — -— 1,08 0,39 0.14
0,14 0.05
0,05
200
200 1600
1600 VV
VV 1111 '— — -— — 1,98 0,71 0,25 0.09
0,09
200
200 1600 VV
VV 12
12 — — — — —— 1.29
1,29 0.46
0,46 0.16
0.16
200
200 1600 VV
VV NETOL
NETOL —— -— — — — 2.96 1.06
1,06 0.38
0,38
200
200 3200
3200 UV 77 1.86
1,86 0.66
0,66 0.24
0,24 0,08 0,03
0,03 0,01
0,01 — -—
200
200
200
200
3200
3200
3200
UV
UV
88
9 —
— 1,21
2,21
0,43
0,79
0,15
0,28
0,06
0,06
0,10
0,10
0,02
0,02
0,04
-
0,01
——
——
200
200 3200
3200 UV 10
10 — -— 1,45 0.52
0,52 0.18
0,18 0.07
0,07 0.02
0,02 '—
200
200 3200 UV 11 — -— 2,64 0.94
0,94 0,34 0,12 0,04
0,04 0.02
0,02
200
200 3200
3200 UV 12 — — — 1,72 0,62
0,62 0,22
0,22 0.08 0.03
0,03
200
200 3200 UV NETOL
NETOL — — — — 1,42 0,51 0,18 0,06
0,06
400
400 1600 VV 7 — —- — — — — 1.26
1,26 0.45
0,45
400 1600
1600 VV 88 — — — —— — — 2.30
2,30 0.82
400
400
1600
1600
VV
VV
_
10
9 —
—
— — — -—
_ — 1,50
2,74
—— — — —- _— -—
400
400 3200
3200 VV
VV 77 — — — 1,73 0,62
0,62 0,22
0,22 0.08
0,08 0.03
0,03
400
400 3200
3200 VV 8 — — — — 1,13
,13 0,40 0,144
O,! 0.05
0,05
400 3200
3200 VV 9 —— — — — 2.06
2,06 0.73
0,73 0.26
0,26 0.09
0,09
400
400 3200
3200 VV -
10 — — — — -— 1,34 0.48
0,48 0.17
0,17
400
400 ' 3200
3200 VV 1 1
11 — -- — — — 2,45 0.87
0,87 0.31
0,31
400 3200
3200 VV
VV 12
12 — — — — — — 1,60 0.57
0,57
400 3200
3200 VV NETOL
NETOL —— .— __ _ __ ._ _ 1.33
1,38
400
400 6400
6400 UV 7
7 — 2,31 0,83 0,29 0.11
0,11 0.04
0,04 0.01
0,01 ——
400
400 6400 UV 8 — — 1,51 0,54 0,19 0,07
0,07 0,02
0,02 —
400
400 6400 UV 9 — — 2,75 0.98
0,98 0,35 0.13
0,13 0.04
0,04 0.02
0,02
Delerminureu timpului
Determinarea de baza
1împului de buză la
la strunjire
slrunjire 145
Tabelul 5.34.
5.31. (continuare)
. Adîncimea de aşchlcre
Adincimea aşchiere !.
t, mm
Lungimea
Diamelrul Lunngu
Diametrul dc Clasa
Clasa i
(Prindere de precizie
precizie 0.2 |1 0.4 j| 0.3 ||
0.8 *.6 | 5,2 25,5
12.3 !j 25,6
p…„m, [Prindere 1.6
exterior prelucrat ] 6,4 | 12,8
}
r mm
…
mm ISO
ISO
:„ mm/rot
Avansul s2, mmlrot
400
400 6400 uv
UV 10 — — — 1,79 0.64
0,64 0.23
0,23 0.08
0,08 0,03
400 (')-100
6400 UV 11 —— — — — 1.17
U7 0.42
0,42 0.15
0,15 0.05
0,05
400 (')-100
6400 UV 12 -— — — ——
2.13
2,13 0.76
0,76 0.27
0,27 0,10
400
400 6400
(';—iun UV NETOL
NETOL -— —- -— — — 1.85
1,85 0.66 0.24
0,24
800
800
800
800
321…
3200
3200
VV
VV
VV
7
8
-
——
—
—
—
—
—
—
—
—
—
—
—
—
1.57
1,57
2.86
2,86
800 0401)
6400 VV 7 -—
\
— — — 2.15
2,15 0.77
0,77 0.27
0,27 0.10
0,10
800
800 0400
6400 \'V
VV 8 —- —- — — — 1.40
1,40 0,50 0,18
800
800 6400
6100 VV
VV 9 — — — — -— 2,55 0.91
0,91 0.33
0,33
800
800 6-an
6400 VV 10 — — — — — —— 1,66 0,59
800
800
800
800
6400
6—10”
6.100
6400
VV
VV
11
12
—
—
—
—
—
—
—
— —
- — —
— 1.08
1,08
1,98
160!)
1600 3200
3200 U 7'? — —— —- — — — — 2.17
2,17
1600 6-1…)
6400 U
U 7 —- -— — — 2.97
2,97 1.06
1,06 0,38 0,14.
0,14
1600
1600 6400 U
U 8S —- — — —- —— 1,93 0,69 0.25
0,25
1600 6-100
6400 U 9 — —— — — —— — 1,26 0,45
0,45
1000
1600 0-100
6400 . U 10 — — — — — — 2.29
2,29 0,82
1600
1600 (')-100
6100 U
U 11 — — — — — — —— 1.49
1,49
1600
1600 6400 U
U 12
12 — — — — —
- — 2.72
2,72
Notalii':
Notafii: U — universal; virfuri ;
între vîrfuri;
universal ; VV — între UV — universal
UV -— virf;
universal şi vîrf; NETOL -
NETOL —
nctolcrnt.
ne tolerat.
Pentru aplică coeficienţii din tabelele

condiţii se aplică,
Pentru alte condiţii 5.35... .5.38.
tabelele 5.35. .5.38.
d. Deformarea locală a pieselor cu pereţi subţiri.
Deformarea locala Din relaţia (5.40)
subţiri. Din
se obţine
obţine expresia avansului maxim
expresia avansului maxim admis de deformareadeformarea locală, piesei, s„
locală a piesei, s3::
(D_ 605,333
(D—d )5>333.. DUJEB (I ff)1’333
.728., (I T)I,JJ3
= 883,2 K,“1 *„Km.
s3 — 883,2 Kt31
sa -^«32 * [mm/rot],
[mm/rot], (5.78)
+ d)*-
(D + a);.duesthm
ăn***-llM*
unde
E
0,00103 (___—)
( Gy(EB)‘' )
' 1.333
K…=
unde Kl31 = 0,00103 (5.79)
(JY(HB)“
date în
valorile date
are valorile tabelul 5.40 şi
în tabelul
Km = ——2'—— 1.333
are valorile date
are tabelul 5.41. (5.80)
date în tabelul (5.80)
^*32
" —
fi ++ (—
1
qsx-v' )
( cosxî
V 49“ ) J
l cos 45°
În tabelul
în tabelul 5.39 sint
Pentru alte condiţii
Pentru
sînt date valorile avansului s3
valorile avansului
aplică. coeficienţii din
condiţii se aplică
33 pentru Ks3l
tabelele 5.40
din tabelele 5.40 şi 5.41.
5.41.
= 1.
K,32 =
E… = Ks32
:
e. Ineovoierea euţitului. Din relaţiile (5.53) şi (5.54) se obţin avansu
încovoierea cuţitului. avansu—
rile s„
rile incovoierea cuţitului pentru :
maxim admise de încovoierea
s4 maxim
— strunjire exterioară.
exterioară
b,h 1-33:
.
s4 = 0,00348-K,„-K.„-K,43-
34 = 0,00348 •.Ka41‘.zr,42 543’
(T) [mm/rot] (5.81)
146
Normareq lucrărilor pe strunguri normale,
Tam-(11155.35.
Tabelul Coelieienţi pentru cercetarea
.35. Coeficienţi .“.msului s2
corectarea avansului S=
*
Material
Material
Duritate HB
Duritate 0|el
Oţel
[
Fonta
Fontă Aliaje de Cu Aliaje de Al
I
KM!
A'su
15
15 — — 5.93
5,93 _
30
30 — — 3.7-1
3,71 —
45 — — 2.85
2,85 li,-17
0,-17
60
60 — — 2.35
2,35 ().-11
0.41
T:)
75 —— -— 2.03
2.03 0,3737
00
90 — — 1.80
1.80 0.31
0,31
105
105 —- — 1.62
1,62 0.32
0.32
120
120 1,35 2.0-1 1,48
1,-18 0.30
0.30
135
135 1.28
1,28 1.80
1,89 1.37
1,37 0,28
0,28
150
150 • 1.22 1.76
1,76 1.28
1,28 _
165
165 1.15
1,16 1.55
1,65 1.20
1,20 _
180
ISO 1.09
1.09 1.55
1,55 13
11,13 —
1 95
195 .00
11.00 1.46
1,16 — '—
210
210 0,93 1.39 — _—
“95
225 0.87
0.87 1.32
1,32 —— —
') 10
2-10 0,81
0,81 1.26
1,26 — _
255
255 0.77
0,77 1.20
1,20 — _
270
270 0,72
0,72 1.15
1,15 . — _
285
285 0,69 1,11
UI — ——
300
300 0.65
0,65 1.07
1,07 — '—
315
315 0.62
0.62 1.03
1,03 ——
_
330
330 0,59 1,00 — _
345
315 — 0.96 — =-
300
360 — 0.93
0,93 — —
375
375 — 0.91
0,91 — —
Tabelul 5.36. \'alorile

Tabelul eoelicienlului Â-S22
Valorile coeficientului km
!
Prindere În universal
In | Între virfuri
între |
In universal şi vîrf
în \'îrl'
.
!
km
knt ii 1.00
1,00 |
40.32
40,32 |
110

Tabelul coeficientului Jv'523
Valorile coeficientului K,“
|
Unghi. de atac principal
. . x'n. 30'
30° 45'
45° 60'
60° 75°
75° , 90°
90“
|
i ]
|
!
k,”
!
^"*23 0.89
0,89 | 1.00
1,00 1,07 | 1,11
1.11 1,72
\'aloriIe coeficientului
Tabelul eoelicienlului Ks2t
K…
h virf
Raza Ia cuţilului !:
vîrf a cuţitului r, mm 0.1
D,! 0,2
0.2 0,5 1 1.5 2 2,5 3
1.03I21.oo
k…
^‘«4 i213|1.79i1,42i1.19
2,13 1,79 1,42 1,19 1 ,08 1,00 o.95|| 0.9
0,95 0,9
strunjire 147
147
Tabelul
Tabelul 5.39. Avansul s3 maxim admis
sa maxim ile deformarea
admis de locală a pieselor
deformarea locală pereţi subţiri
Adincimca de aşchicrc
Adlncimca nşchicrc t,
!, mm
Diametrul Diamelrul
Diametrul Clasa
Clasa
exterior interior de precizie
precizie 0,2 4
0,4 ' 0,3
0,8 | L“
1,6 | 3,2
3-2 | 6'4
6,4 |' 12,8 25'6
12,3 || 25,6
m
mm mmm ISO
Avansul ss, mmlmt
s,. mm/rot
,
25
25 23
23 9 0,01 — — — — — ——
25
25 23
23 10 0,02
0,02 — — — — ——
_
25
25 23
23 11 0,0-1
0,04 0.01
0,01 — —- — — _
25
25 23
23 12
12 0.07
0,07 0.03
0,03 — _ — _ _
25
25 23
23 NETOL
NETOL 0,1 »!
0,11 0,05 0,02
0,02 — -—
_ _
25
25 22
22 77 0,05 0,02
0,02 — — — _ _
25
25 22
22 88 0,10 0,04 0,01 _ — _ _
25
25 22
22 9 0.18
0,18 0.07
0,07 0.02
0,02 — —— — _
25
25 22
22 10
10 0,34 0,12 0,04 — — _ _
25 22
22 11 0,02
0,62 „0,22
.0,22 0,08
0,08 — _ _ _
25
25 22
22 12'
12- 1,13 0,41 0,14 ——
_ _ _
25
25 22
22 NETOL
NETOL 2,23
2,23 0.80
0,80 0.28
0,28 -— — _ _
25
25 21 77 0,47 0.17
0,17 0.00
0,06 0.02
0,02 _ _ _
25
25 21 88 0,85
0,86 0,31 0.11
0,11 0.04
0,04 — _ _
25
25 21 9 1.58
1,58 0.57
0,57 0.20
0,20 0.07
0,07 _ _ _
25 21 10 2,90 1.04
1,04 0,37 0,13'
0,13- _ _ _
25
25 21 11 — 1,90 0.08
0,68 0.24
0,24 _ _ _
25
25 21 12 _ _ 1.24
1,24 0.44
0,44 — _ _
25
25 2l
21 NETOL
NETOL — _ 2.44
2,44 0.87
0,87 _ _ _
50
50 46 77 0,02
0,02 — —-
_ _ _ _
50 40
46 88 0.03
0,03 0.01
0,01 — _ _ _ _
50
50 46
46 9 0.05
0,05 0.02
0,02 _ _ _ _ "'
50 46
»16 10
10 0,09 0,03
0,03 0,01
0,01 _ _ _ _
50
50 40
46 11 0,17 0.00
0,06 0.02
0,02 _ _ _ _
50
50 46
46 12
12 0,32
0,32 0,11 0.041
0,04 0.01
0,01 — _ _
50 46 NETOL
NETOL 0.05
0,66 0.24
0,24 0.08
0,08 0.03
0,03 _ _ _
50 44
44 7
7 0,24 0,09 0,03
0,03 0,01 — _ _
50
50 44
114 88 0.44
0,44 0.16
0,16 0,00
0,06 0,02
0,02 _ _ _
50
50 4-1
44 . 99 0.81
0,81 0.29
0,29 0.10
0,10 0.04
0,04 — _ _
50 44
44 10 1.49
1,49 0.53
0,53 0.19
0,19 0.07
0,07 — _ _
50
50 4-1
44 11 2.72
2,72 0.97
0,97 0,35 0,12 — _ _
50 44
4-1— 12
12 — 1,78 0,04
0,64 0,23
0,23 _ _ _
50
50 44
44 NETOL
NETOL — »- 1,32 0,47 _ _ _
50
50 42
42 77 2.08
2,08 0.7-1
0,74 0.27
0,27 0.09
0,09 0.03
0,03 _ _
50
50 42 88 _ 1.30
1,36 0.49
0,49 0.17
0,17 0.00
0,06 _ _
50 42 9 _ 2.49
2,49 0.89
0,89 0.32
0,32 0.11
0,11 _ _
50 42
42 10 —— -— 1.03
1,63 0.58
0,58 0.21
0,21 _ _
50
50 42 11 -< — 2,98 1,07 0.138
0,38 _ _
50
50 42
42 12 — — — 1,95 0,70
0,70 _ _
50
50 42
42 NETOL
NETOL — —— — —— 1,44 _ _
100
100 92 7
7 0.07
0,07 0.02
0,02 _ — _ _ _
100 92
92 88 0.12
0,12 0.04
0,04 0.02
0,02 _ ——
_ _
100
100 92
92 9 0.23
0,23 0,08
0,08 0,03
0,03 0,01 _ _ _
100 92
92 10
10 0,412
0,42 0,15 0,05 0,02 _ _ _
100
100 92 11 0,70
0,76 0,27 0.10
0,10 0.03
0,03 0.01
0,01 _ _
100
100 92
92 12 1.410
1,40 0,50 0,18 0,00
0,06 0,02
0,02 _ _
100
100 92 NETOL
NETOL — 1.09
1,09 0,39 0,14 0,05 _ _
100
100 88
88 7 1,07 0,35
0,38 0,14 0,05 ' 0,02
0,02 — —
_ _
.
00
1100 88
88 8
8 1,90
1,96 0,10
0,70 0,25 0,09 0,03
0,03
100 88 9 -— 1,28 0,40
0,46 0,10
0,16 0,00
0,06 _ _
100 88 10
10 — 2.34
2,34 0.84
0,84 0.30
0,30 0.1 1
0,11 _ _
100
100 88
88 11 — — 1,53 0,55 0,20
0,20 _ _
148
148 Normureu
lucrărilor pe strunguri revolver
strunguri normale, carusel şi revolver
Tqbcîul 5.39 (cont

Tabelul inunr e)
(continuare)
adîncimea de nşchiure
Adfncimea :, înm
aşchierc t, mm
Diametrul Diametrul
Diametral Clan
Clasa ,
,
de
exterior
mm
mm
inm-Lor
interior
mm
mm.
precizie
de precizie
150
ISO
0,2 i| 0,4
0,4 |
'
0,5
0,8 I 1,6
[
>■« I ' 3,2
3.2 | 6,4 !
12,8 |
12,8 25,6
25,6
l
:„ imn/rot
Avansul s3, mmlrot
100
100
100
100
88
SS
88
8S
12
NETOL
NETOL
-
—
—-
—
2 80
2,80
—
1.00
1,00
2,18
2,ÎS
0.30
0.36
0,78
0.7S
—
—
—
—
—
—
100
100 8-1
84 77 — — 1,17
1.17 0,42
0.42 0.15
0,15 0.05
0,05 — —
100
100 84
8—1 I S8 — ——
2.15
2,15 0.77
0,77 0.27
0.27 0.10
0.10 — —
100
100 84
84 9 — _ — 1,40
1,40 0,50
0,50 0,18
0,18 — —
100
100 8-1
84 '
10
10 — — — 2.57
2.57 0.92
0.92 0.33
0.33 — —
100
100 84
84 11 — — — — 1,08
1.68 0.00
0.60 — —
100
100 8-1
84 12 —— — —— — — 1.10
1.10 — —
100
100 8-1
S4 NETOL
NETOL —- — — — — 2.30
2.39 — —
200
200 184
ISt 77 0.30
0,30 0.11
0,11 0.04
0,04 0.01
0,01 ——
» -—
'-
200
200 18-1
184 8 0,55 0,20
0,20 0.07
0,07 0.03
0,03 — —— —- _-
200
200 181
1S4 99 1,01 0,36
0,36 0.13
0,13 0.05
0,05 0.02
0.02 —— — —
200
200 181
1S4 10 1.84
1,84 0,00
0,66 0.24
0,24 0.08
0,08 0,03
0.03 0.01
0,01 ,
— —
200
200 18-1
184 11
11 — 1,20
1,20 0,43
0,43 0,15 0,05
0.05 0,02
0,02 — —
200 184 12 2.20
(
200 1S4 12 — 2.20 0.78

0.7S 0.28
0.28 0,10 0,01
0,04 ! -—
, —
'
200
• 200 181
1S4 NETOL
NETOL — — 1,80
1,80 0,04
0,64 0.23
0,23 0.08
0,08 … —
200
200 170
176 ' 77 — 1,09
1,69 0,00
0,60 0,22
0,22 0,08
0,08 0,03 — —
200
200 170
176 8S — — 1,10
1,10 0.39
0,39 0.14
0.14 0.00
0.05 — —
200
200 170
176 99 — — 2,022
2, 0,72
0,72 0.20
0,26 0.00
0,09 — —
200 170
_
200 176 10 — — ——
1.32
1,32 0,47
0,47 0,17
0,17 — -—
200
200 170
176 11
11 -, —-—
— 2,41 0,80
0,S6 0,31 — —
200
200 170
176 12
12 — —— — — 1,57
1,57 0,50
0,56 — —-
200
200 170
176 NETOL
NETOL -— — — -— — 1.29
1.29 —— ——
200
200 168
168 77 — — — 1.85
1,85 0.06
0,66 0,2-1
0,24 0,08
0,0S -—
200
200 108
16S 88 — —- — — 1.21
1,21 0.43
0.43 0.15
0,15 —
200
200 108
16S 9 — — — -— 2.21
2,21 0,70
0,79 0,28 ——
200
200 108
16S 10 — — — — _ 1,44 0,52
0,52 —
200
200 108
16S 11
11 -» — —— — — 2,04
2,04 0.9-1
0.94 —
200
200 108
168 12
12 - — — — — -— 1,72
1,72 —
200 NETOL _ _ _
'
200 108
168 NETOL _- _ — — —
400
400
400
308
36S
308
77 1,33
1,33 0,48
0,48 0,17 0,00
0,06 0,02
0,02 —— — _
400 368 S8 2,43
2,43 0,87
0,87 0,31
0,31 0,11
0,11 0,04
0,04 0,01
0,01 — —
400
400 308
368 9 — 1,59
1,59 0,57
0,57 0,20
0,20 0,07 0,03
0,03 —— —
400
400 308
368 10
10 —— 2.90
2.90 1.04
1.04 0.37
0.37 0.13
0.13 0.05
0.05 0.02
0.02 —
400
400 308
368 11 — — 1.89
1.89 0.08
0.68 0.24
0.24 0.09
0.09 0.03
0.03 —
400
400 308
368 12
12 — —— — 1.23
1.23 0.44
0.44 0.10
0.16 0.00
0.06 -—
400
400 308
368 NETOL
NETOL —- — 2.99
2.99 1.07
1.07 0.38
0.3S 0.14
0.14 —
400
400 352
352 7 — —- 2.07
2.67 0.95
0.95 0.34
0.34 0.12
0.12 0.04
0.04 ——
400
400 352
352 88 — -— ——
1.74
1.74 0.02
0.62 0.22
0.22 0,08
0,08 —-
400
400 352
352 9 -— — — — 1,14
1,14 0,41
0,41 0,14
0,14 —
400
400 352
352 10
10 — — —— ——
2,07
2,07 0,74
0,74 0,20
0,26 —
400
400 352
352 ' 11 -— — -— — — 1,35 0,48 —
400
400 352
352 12
12 — -— — — — 2,47
2,47 0,88
0.SS ——
400
400 352
352 NETOL
NETOL — — -— -— — —— 2,14 —
400
400 330
336 77 —— — — — 2,922
2, 1.04
1,04 0.37
0,37 0.13
0,13
400
400 330
336 8S — —— — —- — 1,91
1,91 0,08
0,68 0,24
400
400 330
336 .9 — — ,- — —— —— 1,24
1,24 0,44
0,44
400
400 330
336 10
10 — —— -— —- — — 2.27
2,27 0.81
0,81
400
400 330
336 11
11 — — — — — — —— 1,43
1,48
400
400 330
336 12
12 — — — — — — 2.70
2,70
800
800 730
736 7 — 2,1 1
2,11 0.75
0,75 0,27
0,27 0,10
0,10 0,03
0,03 0,01
0,01 —
800
800 73
736 88 —— — 1,37 0,49
0,49 0.18
0.18 0.00
0,06 0.02
0,02 ,
——
Eterminurea
timpului de bază
baza la
la slrunjire
strunjire 149
149

Adiucimca de aşebiere
Adlacimca nşchicre :,
t, mm
Diametrul Diametrul
Diametru! Clasa
Clasa ;
!
exterior interior de precizie
de precizie 0.2
0,2 ] 0.4
0,4 |
0,0
0,8 1,0
1.6 | 0,2
3,2 | 0,4
6,4 ,
12.8
12,8 25,0
j| 25,6
mm mm ISO
Avansul s3,
Avansul mul/rol
:,. mm/rot
800
800 730
736 99 _ — _.50
2,50 0.80
0,S9 0.32
0,32 0.11
0,11 0,04
0,04 0,01
0,01
800
S00 730
736 10
10 _ _ _ 1.63
1,63 0.58
0.5S 0,21 0,07
0,07 0,03
0,03
800
800 730
736 11 _ _ _ 2,97
2,97 1,00
1,06 0,38
0,38 0.14
0,14 0,05
0,05
800
800 730
736 12
12 _ _ _ 1,91
1,94 0,09
0,69 0,25
0,25 0.09
0,09
800
800 730
736 NETOL
NETOL _ _ _ — _ 1,77
1,77 0,63
0,63 0,23
0,23
800
800 701
704 7 _ — _ _ 1.51
1,51 0,54
0,54 0,19
0,19 0.07
0,07
800
800 70.1
704 8 — — _ _ 2,75
2,75 0,98
0,98 0,35
0,35 0,13
0,13
800
800 70.1
704 99 _ _ — _ _ 1,79
1,79 0,01
0,64 0,23
0,23
800
800 70.1
704 10
10 _ — _ _ _ _ 1,17
1.17 0,42
0,42
800
800 70.1
704 11 _ — _ _ _ _ 2,13
2,13 0,76
0,76
800
800 70.1
704 12
12 _ _ _ _ _ _ _ 1,39
1,39
800
800 072
672 7 _ _ _ _ _ _ 1.05
1,65 0.59
0,59
800
800
300
072
672 8 _ _ — _ _ _ _ 1.07
1,07
SOO 072
672 99 _ _ _ _ _ _ _ 1.90
1,96
1000
1600 1472
1472 7 _ — _ 1,19
1,19 0,42
0,42 0,15 0,05
0,05 0,02
0,02
1000
1600 1.172
1472 88 — — _ 2.10
2,16 0.77
0,77 0.28
0,28 0.10
0,10 0.01
0,04
1000
1600 1472
1472 99 — _ _ 1,41
1,41 0,50
0,50 0,18
0,18 0.00
0,06
1000
1600 1472
1472 10 — _ _ — 2.57
2,57 0.92
0,92 0.33
0,33 0.12
0,12
1000
1600 1.172
1472 11 _ _ _ _ _ 1,07
1,67 0,00
0,60 0,21
0,2L
1000
1600 1.172
1472 12
12 _ _ _ _ _ _ 1,09
1,09 0,39
0,39
1000
1600 1472
1472 I\ETOL
NETOL _ _ _ _ _ _ 2,92
2,92 1,04
1,04
1000
1600 1.108
1408 7 | _ — _ _ — 2,38
2,38 0,85
0,85 0.30
0,30
1000
1600 1408
1408 88 _ _ _ _ _ _ 1,55
1,55 0.55
0,55
1000
1G00 1.100
140S 90 _ _ _ _ _ _ 2,82
2,82 1,01
1,01
1800
1600 1108
1408 10
10 _ _ _ _ _ _ _ 1.83
1,83
1000
1G00 13.11
1344 77 _ _ _ _ _ _ _ 2.00
2,60
3200
3200 29.11
2944 77 _ _ _ 1,87
1,87 0,07
0,67 0.24r
0,24 0.09
0,09
3200
3200 2911
2944 a8 _ _ _ _ - 1.22
1,22 0,44
0,44 0.10
0,16
3200
3200 29-11
2944 9 _ _ _ _ — 2,22
2,22 0,79
0,79 0.28
0,2S
3200
3200 2914
2944 10 _ _ _ _ _ _ 1,44
1,44 0.52
0,52
3200
3200 2911
2944 11
11 _ _ - _ _ _ 2,03
2,63 0,94
0,94
3200
3200 29.14
2944 12
12 _ _ _ — _ _ 1.71
1.71
3200
3200 2810
2816 77 _ _ _ _ _ _ _ 131
1,34
3200
3200 2010
2816 8s _ _ _ _ _ _ _ 2,44
2,44
interioară.
— strunjire interioară
^•C67
632.661
s., = 0,000344* Ksil-Kti2- K«43 ’
0,000344-K„1-K,42-K„3-tÎ—m— £1,333 [mm/rot]
[mm/rot] ..
(0.82)
(5.82)
in care
în care:: '
bb este lăţimea, corpului
este lăţimea corpului cuţitului (fig. 5.10),
5.10) 3 mm
hli — înălţimea corpului cuţitului mm; mm;
dc ——
diametrul corpului cuţitului,
de — diametrul cuţitului, mm;
mm;
1064
K… «41 = valonle date . tabelul
.
K
—-—„1333 are valorile date în 111 tabelul 5.43;
5.43; (5.83)
(5.S3)
EOz-(H B) '1'
lCz-(HB)e'l''333
KKm «42 = K
Km„«23 valori în
[v. (5.76)] are valori în tabelul 5.375.37;j
1 ' 08
1,08
K «43 =
Km ' (5.84)
(5.S4)
,.o.u
r0,ll

Tabelul pentru corectarea
Coulicienţi pentru avansului s3
corcclaron avansului 53
Material
Duritate HB
Duritate Oţel
Oţel Font—':
Fontă J Aliaje de Cu | Aliaje de Al
A!
Kssi
15
15 —- — 7,35 —
30
30 — — .. 4,63
4,63 -—
45 — — 3,53 0.47
0,47
60
60 — —— 2,91 0.41
0,41
75 — —— 2,51 0,37
0,37
90
90 — —— 2,22 0,34
105 —— —— 2,01
2,01 0,32
0,32
120
120 1,34 2,53 1,84 0,30
0,30
135
135 1,27 2,34 1,70 0,28
0,28
150
150 1,21 2,18 1,58
1,58 -—
165 1,16 2,05 1,49 —
180 1.08
1,08 1,93 1.40
1,40 '—
195
195 1,00 1,82 • -— —
210
210 0,93 1,72 — —
225 0,86 1,6-1
1,64 — —
2—10
240 0,81 1,56 —- —
255
255 0,76
0,76 1,49 — —
270
270 0,72
0,72 1,43 — —
285 0,68 1,38 -— —
300
300 0.65
0,65 1.32
1,32 — —
315 0,62
0,62 1,28 — —
330
330 0,59 1,24 — —
3-15
345 — 1,20 — —
360
360 — 1.16
1,16 — —
375 A 1,12
1.12 — —
Valorile 'cnoiicicnlului
Tabelul K,”
coeficientului KS52
de atac
Unghi de atac principal x
:( 30“
30° | 45“
45° BD“
60° 75°
75° 90°
BO'“
!
i ! i
KS”
-^■«32 0,74 1,00 1,47 2,13 2,52
în tabelul
în tabelul 5.42 sînt date valorile
sînt date avansului $„
valorile avansului K… =
s4 pentru Ks41 = Km =
Ksio =
=K
= E…, = 1. Pentru
343 = alte condiţii se aplică
Pentru alte tabelele 5.43,
aplică. coeficienţii 5.43,
5.37 şi 5.44.
5.37
f. Comprimarea plăcuţei din carburi metalice. Din
earburi metalice. Din relaţia (5.60) se
obţine expresia, avansului 85 maxim
expresia avansului s5 maxim admis plăcuţeî:
de rezistenţa plăcuţei:
^1.667
s5
35 = 0,129
— 01129 “KSSL'KJSZ'Ksăa'
‘Ks51-Ks52‘J£sSş* £0,307
[mm/tot]
[mrn/tot] (5.85)
în care:
în care :
8, grosimea, plăcuţei CM, mm
sv este grosimea mm;;
Km =
Ks51 = K„1
Ksil [v. relaţia, date în
valorile date
relaţia (5.83)] are valorile tabelul 5.43;
în tabelul
timpului de bază la
la strunjire
strunjîre 151
151
Tabelul 5.12.
Tabelul Avansul s4
5.42. Avansul mnxim admis
54 maxim admis de
de incovoieren
încovoierea cuţitului
cuţitului
Adincimea de
Adincimca dc aşchicre
aşchicrc t,
!. mm
.. Caracteristica
Caracteristica
1 e-4 1
[
S lrunJlre
Strunjire 0,2
0.2 0,4 0.3 12,3
mm…,
cuţitului | 0.4. | 0,8 | 1,6 , 3,2 | 6,4 | 12,8 25,6
Avansul s4»
s., mm/rot
!
88 — 3.02
3,02 1.20
1,20 0.48
0,48 0,17 0,07
0,07 0,03
0,03 0,01
10
10 — — 2,18 0,86
0,86 0.34
0,34 0,14 0,05 0,02
0,02
12 — x — — 1,40 0,50
0,56 0,22
0,22 0,00
0,09 0,03
0,03
16
16 — — —. 3,02
3,02 1.20
1,20 0.48
0,48 0,10
0,19 0,07
0,07
11 20
20 — -— -— — 2,18 0,86
0,86 0,34 0,14
25 _
—— — -— — — 1,56 0,62
0,62 0,25
ug
*2 32
32 — —- — — — 3,02 1,20 0,48
g
g: 40
110 .— — ——
_- — — 2,18 0,86
0,86
':
|
2.
5“
50 — — — —- — »— 1.56
1,56
x
>»:
L=!
W 8 ><12
8x12 — — 2,06
2,06 0,82
0,82 0,32
0,32 0,13 0,05 0,02
0,02
10 xlO
10 x16 _— — — 1,62 0,64 0,25 0,10 0,04
12 ><20
12x20 — — —— 2,77
2,77 1,10 0,44
0,114 0,17 0,07
0,07
16 ><25
16x25 -— — — — 2,18 0,86
0,86 0,34 0,14
-02 20 x 32 .— — — — — 1,62 0,64 0,25
25 x 40
x 40
32 x 50
— _ — — — 2,93 1,16 0,46
32x50 — _— — — — -— 2,18 0,86
0,86
40 x 68 — — — — — — — 1,58
6
6 0,35 0.14
0,14 0.06
0,06 0.02
0,02 0.01
0,01 — — -—
'E
*2 8 (1,75
0,75 0,30
0,30 0,12 0,05 0,02
0,02 0,01 — —
go 10 1,37 0,54 0,22 0,09 0.03
0,03 0.01
0,01 0,01 —
I“g 12
12 — 0,88
0,88 0,35 0,14 0,06
0,06 0,02
0,02 0,01 —.
E' 33 16
16 — 1,90 0,75 0,30
0,30 0,12 0,05 0,02
0,02 0,01
"'= 20
20 — -— 1,37 0,54 0,22 0,09 0,03
0,03 0.01
0,01
| 25 — — — 0,98 0,39 0,15 0,00
0,06 0,02
0,02
32
32 — — — 1,90 0,75 0,30
0,30 0,12 0,05

Tabelul Coclicienţi de corecţie iu'nnsului s4
coreclie ai avansului s„
Material | Material
Duritate HB
Duritate Foată şi aliaje de Cu
Otel şi aliaje de Al Fontă
Oţel I
Durilate HB
Duritate 0th şi aliaje de Al j Fontă
Oţel Fontă şi aliaje de Cu
Km
KSiX
, Kan
Ksii
15 — } 14.02
14,02 210
210 0,93 2,38
2,38
30
30 — 8.83
S.83 225
225 0,87 2,20
2,26
45
45 2.13
2,13 : 6,74 240
240 0,81 2,16
00
60 1,86 5,56 255 0,76
0,76 2,06
2,06
75
75 1,86 4,79 270
270 0,72
0,72 1,98
90 1.54
1,54 4,25
4,25 285 0.68
0,68 1,90
105
105 1,43
1,43 3,83
3,83 300
300 0,65 1,83
120
120 1,35 3,50 315 0,62
0,62 1,77
135
135 1,27 3,24 330
330 0,59 1,71
1.71
150
150 1.21
1,21 3,02
3,02 345
345 — 1,05
1,65
105
165 1,10
1,16 2,83
2,83 300
360 — 1.60
1,60
180 1,08 2,66
2,66 375 — 1,55
195
195 1,00 2,51
= Km
K“a = _ valori
K,” — valori din
din tabelul 6.37.
tabelul 5.37.
pe strunguri normale, carusel
Tabelul 5.-14.
Tabelul 5.44. Valorile coclicielllului Ksia
Valorile coeficientului K…
Raza la vid
vtrf a cuţitului r mm ' 0,1 \
0,2
0,2 0,5
0,5 11 [
1,5
1.5 2 4
2,5 ' 3a
'
, I .
K…
[
1,39 I| 1,29 || 1.17
1,17 || 1,08
1
1,03
1,03 | 1,00 j
1.00 [ 0,98
0.93 0.96
0,96
' 0'733
_ / sin 45 \0,733
K
K,52
#52 = (__)
sm x ;
V sinx
are valorile
.
valorile date „
date in tabelul 5.46;
în tabelul ..
0.46; (5.86)
= 0,895 r0’16
K.„3 =
Kt53 1-04“ valorile date
are valorile tabelul 5.47.
date în tabelul (5.87)
În
în tabelul
tabelul 5.45 sînt date valorile
sînt date avansurilor s5
valorile avansurilor K„1 =K,52=
35 pentru K351 = Ks52 =
= K,53=1.
— Kt53 Pentru alte
= 1. Pentru conditii se aplică
alte condiţii aplică. coeficienţii tabelele 5.43;
5.46 şi 5.47.
Tabelul
Tabelul 5.45. 35 maxim
Avansul s5
5.15. Avansul admis de
maxim admis grosimea plăcuţci
dc grosimea plăcuţei
Adincîme de aşchiere
Adlncime nşchierc t,
!, mm
mm
Grosime
Grosime
plăcuţă 0,3
0,2 0,4 | 0,8
0,8 1,5
1.6 3,2 6.4
6,4 12.8
12,8 25.6
25,6
mm
Avansul maxim admis
Avansul admis s5>
:„ mm/rot
mln/rot
2
2 0.67
0,67 0.54 0.44
0,44 0.35
0,35 0,29
0,29 0,23
0,23 0,19
0,19 0,15
3
3 1,32 1,07 0,85 0,70
0,70 0,56
0,56 0,46
0,46 0,37 0,30
0,30
4 2.13
2,13 1.72
1.72 1,39 1,13 0,91 0,74
0,74 0,59 0,48
5 — 2,50 2,02
2,02 1,63 1,32 1,07 0,86
0,86 0,70
0,70
65 — — 2,71
2,74 2,21 1,79 1,45 1,17 0,04
0,94
7
7 — — — 2,86
2,86 2,31 1,87 1,51 1,22
8
8 — — — 2,89 2,33
2,33 1,89 1,53
9 — _ _ — — 2.84
2,84 2.30
2,30 1.86
1,86
10 -— — — —- — — 2,74 2.21.
2,21
K…=
KSil K… —
= Ksll valori din
—.valori tabelul 5.43.
din tabelul

Tabelul coelieleulului KSb2
Valorile coeficientului K552
alac principal X
Unghi de atac )! 30“
30° 45° 60° 75° 90°
K.„
K #52
!
1.29
1,29
|
1,00 |
0,86
0,86 \ 0,80
0,80
|
0.73
0.78
Tabelul 5.47.
Tabelul Valorile coeficientului
5.47. Valorile K„“
coeficientului KS52
Raza la vîrf cu{itulul, rr mm

vtrf a culitulul, 0,1 0,2 0,5 1 1,5 2 2,5 3
: l | I ; | |
KIEI
\
*#53 0.62 ||
0,62 0,69 ||
0.69 0.80 ||
0,80 0.90 |[
0,90 0.95 ||
0,95 1.00 ||
1,00 1,04 |] 1,07
g. Avans Întabelul
recomandat. în
Avans recomandat. sînt date
tabelul 5.48 sînt avansurile recomandate
dat-e avansurile recomandate
s„ pentru anumite
sr1 obţinute, pentru anumite ipoteze cu privire la la prinderile şi sculele
sculele folo
folo-
site, cu relaţia
s„ =
sr — min (3„ 32,
min ($2, sa, a„
s2, s3i 35)
54j ^s) [mm/rot]
[mm/rot] (5.88)
Delerminmeu bază la strunjire
Determinarea timpului de baza slruniîre 153
153
Tabelul 5.48.
Tabelul Avansul sr,
5.18. Avansul s„ recomandat pentru strunjire exterioară
slrulllire exterioară
Materii“: oţel HB =
Material: =- 195
precizie ISO
Clasa de precizie ISO
Nclolcn!
Nctolcrat | 11 | 9 | 7
Dlamelrul
Diametrul
L
Lunginea A„ ,
Adincimea
de de Ru Eozitalea suprafeţei
Rugozitatea R “' |zm
su Fmir.-[ei Ra, "' m
prelucrat
”1233.“ prelucram
prelucrare '" 1: t!
aşchiere
_,
mm
“““
mm mm
50 | 25 | 12,5 6,3 J| ^2
3,2 | 1,6
1,11
recomanda! $r,
Avansul recomandat
Avansul mmlrut
sr, ram/rot
50
50 100
100 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,3410)
0,34(1) 0,240)
0.24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,08(1)/
0,08(1)
/
50
50 100
100 1.0
4,0 0.12…
0,42(5) 0.31…
0.34(1) 0.210 )
0,24(1) 0,17…
0,17(1) 0,12…
0,12(1) 0,08…
0,08(1)
50
50 100
100 8,0
8,0 0,21(-l)
0,21(4) 0,2101)
0,21(4) 0,2101)
0,21(4) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,010!)
0,04(2)
50
50 100
100 10.0
16,0 0.00…
0,09(4) 0.00…
0.09(4) 0,09…
0,09(4) 0,09…
0,09(1) 0.05…
0,05(2) 0.01…
0.01(2)
50
50 200
200 2,0 0,480)
0,48(1) 0,310)
0,34(1) 0,20(2)
0,20(2) 0,170)
0,17(1) 0,06(2) 0.02(2)
0,02(2)
50
50 200
200 11,0
4.0 0,28(2)
0,28(2) 0,28(2) 0,0702)
0,07(2) 0,07(2)
0,07(2) 0,02(2)—
0,02(2)' 0,01 (2)
0,01(2)
50
50 200
200 8,0
8,0 0.10(2)
0.10(2) 0,10(2)
0,10(2) 0,03(2)
0,03(2) 0.03(2)
0,03(2) 0,01 (2)
0,01(2) ——
50
50 400
400 2,0
2.0 0,480)
0,48(1) 0,310)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0.120)
0,12(1) 0,05(2)
0,05(2)
50
50 400
400 4,0 0,s1-1(5)
0,44(5) 0,3110 )
0,34(1) 0,18(2) 0,170 )
0.17(1) 0,05(2) 0,02(2)
0,02(2)
50
50 400
400 8,0 0,21 (4)
0,21(4) 0,21 (4)
0,21(4) 0,0'Î(2)
0,07(2) 0,0712)
0.07(2) 0,02(2)
0.02(2) 0.01 (2)
0,01(2)
50
50 400
400 10,0
16,0 0,0801)
0,08(4) 0.08(-1)
0,08(4) 0,02(2) 0,02(2) 0,01(2) —
50
50 800
800 2,0 0,33(2) 0,33(2) 0,09(2)
0,09(2) 0.09(2)
0,09(2) 0,03(2) 0,01 (2)
0,01(2)
100
100 100
100 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,2-10)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 100
100 1.0
4.0 0,12…
0,42(5) 0,31…
0,34(1) 0,21…
0,24(1) 0,17…
0,17(1) 0,12…
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 100
100 8,11
8,0 0,21…
0,21(4) 0,21…
0,21(4) 0,21…
0,21(4) 0,17…
0,17(1) 0,12…
0,12(1) 0,08…
0,08(1)
100
100 100
100 16,0
16,0 0.090)
0,09(4) 0.0901)
0,09(4) 0,090)
0,09(4) 0,0901)
0,09(4) 0,090)
0,09(4) 0,080)
0,08(1)
100
100 200
200 2,0 0,480)
0,48(1) 0,3410)
0,34(1) 0,240)
0.24(1) 0,170)
0.17(1) 0.120)
0,12(1) 0080)
0 08(1)
100
100 200
200 4,0
4,0 0,4403)
0,44(5) 0,340)
0,34(1) 0,240.)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 200
200 8,0 0,2101)
0,21(4) 0.21…
0,21(4) 0,21…
0,21(4) 0,17…
0.17(1) 0,12…
0,12(1) 0,08…
0,08(1)
100
100 200
200 10.0
16,0 0,08…
0,08(4) 0,080)
0,08(4) 0,03…
0,08(4) 0,080)
0,08(4) 0,0801)
0,08(4) 0,05…
0,05(2)
100
100 400
400 2,0
2,0 0.1180)
0,48(1) 0,3110)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 400
400 4,0 (Lil-10.1)
0,41(5) .0,3-'1(1.)
.0,34(1) 02-10)
0,24(1) 0,170.)
0.17(1) 0,120.)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 400
400 8.0
8.0 0,21…
.0,21(4) 0.21…
0.21(4) 0.21…
0,21(4) 0,17…
0,17(1) 0.12…
0.12(1) 0.08…
0,08(1)
0,0801) 0,080) 0,080)
„
100
100 400
400 10,0
16,0 0,0801)
0,08(4) 0,08(-1)
0,08(4) 0,0804)
0,08(4) 0,08(4) 0,08(4) 0,08(1)
100
100 800
800 2.0
2.0 0.18…
0,48(1) 0,31…
0,34(1) 0,21…
0,24(1) 0,17…
• 0,17(1)
-
0,12…
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 300
800 4.0
4.0 0.1115)
0,44(5) 0,31…
0,34(1) 0.21…
0,24(1) 0.17…
0,17(1) 0,12…
0.12(1) 0,05…
0,06(2)
100
100 800
800 8,0
8,0 0,2101)
0,21(4) 0,21(-1)
0,21(4) 0,210)
0.21(4) 0,170)
0,17(1) 0,07(2)
0,07(2) 0,02(2)
0,02(2)
100
100 800
S00 10,0
16,0 0,08(-'1)
0,08(1) 0,08(-1)
0,0S(1) 0,089)
0,08(2) 0,08(2)
0,0S(2) 0.02(2)
0,02(2) 0,010!)
0,01(2)
100
100 1000
1600 2,0 0,12…
0,42(1) 0,30…
0,30(1) 0,22…
0,22(1) 0,15…
0,15(1) 0,08(2) 0.02…
0,02(2)
100
100 1000
1600 11,0
4,0 0.-'10(2)
0,10(2) 0,30“)
0,30(1) 0,10(2) 0,10(2)
0,10(2) 0.03(2)
0,03(2) 0,01(2)
0,01(2)
100
100 1600
1600 8.0
8.0 0,11…
0,14(2) 0,11…
0,14(2) 0,01…
0,04(2) 0.01…
0.04(2) 0.01 …
0,01(2) _
200
200 100
100 2,0
2,0 0.4180)
0.48(1) 0,3-10)
0,34(1) 0,2-10)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0.12(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 100
100 41,0
4,0 0,4203)
0,42(5) 0.3-1(I)
0.34(1) 0,2—10)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120.)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 100
100 '8.0
'8.0 0.31…
0,31(5) 0,31…
0.31(1) 0,21…
0.24(1) 0,17…
0,17(1) 0.12…
0,12(1) 0.08…
0,OS(1)
200
200 100
100 10.0
16,0 0.15“)
0,15(4) 0.1501)
0,15(4) 0,1501)
0,15(4) 0,15“)
0,15(4) 0,12”)
0,12(1) 0,08“)
0,0S(1)
200
200 200
200 2.0
2,0 0,18…
0,48(1) 0,31…
0,34(1) 0.21…
0.24(1) 0,17…
0,17(1) 0,12…
0,12(1) 0,08…
0,08(1)
200
200 200
200 4,0
4.0 0,-1—1(5)
0,44(5) 0,310)
0.31(1) 0,240)
0,24(1) 0,1Î(1)
0,17(1) 0,12“)
0,12(1) 0.080)
0,08(1)
200
200 200
200 8,0
S.O 0,306)
0,36(5) ().-'N“)
0.34(1) 0,2-1(1)
0,24(1) 0,170.)
0,17(1) 0.120)
0,12(1) 0.080)
0,08(1)
200
200 200
200 10.0
16,0 0,15…
0.15(1) 0,15…
0,15(4) 0.15…
0,15(4) 0.15( 1)
0,15(1) 0,12…
0,12(1) 0,08…
0,08(1)
200
200 100
400 2,0 0,1311)
0,4S(1) 0,31…
0.34(1) 0,21…
0,24(1) 0,17…
0,17(1) 0,12…
0,12(1) 0,03…
0,08(1)
200
200 100
400 1.0
4,0 0,11…
0,14(5) 0,31…
0,34(1) 0.21…
0,24(1) 0.17…
0.17(1) 0,12…
0,12(1) 0,08…
0,08(1)
200
200 100
400 8.0
S.O 0,30…
0,36(5) 0,31…
0,31(1) 0,21…
0,24(1) 0,17…
0.17(1) 0,12…
0,12(1) 0,08…
0,08(1)
200
200 400
400 10,0
16,0 0,150)
0,15(4) 0,150!)
0,15(4) 0,15t-l)
0,15(4) 0,150)
0.15(1) 0,120)
0.12(1) 0.080)
0,08(1)
200
200 801)
SOI) 2.0
2,0 0,13…
0,48(1) 0,31…
0,34(1) 0,21…
0,24(1) 0.17…
0.17(1) 0.12…
0,12(1) 0.08…
0,08(1)
200
200 800
S00 1.0
4.0 0.11…
0,44(5) 0,31…
0,34(1) 0,21…
0,24(1) 0,17…
0,17(1) 0,12…
0,12(1) 0.015…
0,0S(1)
200
200 801)
800 5,0
S,0 0,30…
0,36(5) 0,31…
0,34(1) 0,21…
0,24(1) 0,17…
0,17(1) 0,12…
0,12(1) 0,08…
O,0S(l)
200
200 800
800 16.0
16.0 0,1561)
0,15(4) 0.1501)
0,15(4) 0,15“)
0,15(4) 0.15“)
0.15(1) 0,120)
0,12(1) 0,030)
0,0S(1)
200
200 1600
1600 2,0
2,0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0.15(1) 0,110)
0,11(1) 0.080)
0,0S(1)
Normarea lucrărilor pe normale. carusel
strunguri normale,
revolver
Tabelul 5.18
Tabelul (Continuare)
5.4$ (continuare)
l1 |
2 33 l
4 l
5
5 | 06 lI 7 ]
8 | 9
200
200 1000
1600 8,0
8,0 0,350)
0,35(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0.15(1) 0,110)
0,11(1) 0,002)
0,06(2)
200
200 1000
1600 10,0
16,0 0,140)
0,14(4) 0,1411)
0,14(4) 0,140)
0,14(4) 0,1401)
0.14(4) 0,0812)
0,08(2) 00202)
0.02(2)
200
200 3200
3200 2,0
2,0 0,120)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0,11(1) 0,000)
0,08(1)
200
200 3200
3200 4,0
1,0 0,420)
0.42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,15(1) 0,100)
0,10(2) 0.0302)
0,03(2)
200
200 3200
3200 8,0
S,0 0,300)
0,35(4) 0,300)
0,30(1) 0,1212)
0,12(2) 0,12(2)
0,12(2) 0,0112)
0,04(2) 0,010.)
0,01(2)
400 200
200 4,0 0,000)
0,66(1) 0,100)
0,40(1) 0,330)
0,33(1) 0,230)
0.23(1) 0,100)
0,1 6(1) 0,110)
0.11(1)
400 200
200 10,0
16,0 0,500)
0,55(4) 0,400)
0,46(1) 0,330)
0,33(1) 0.230)
0.23(1) 0.100)
0.16(1) 0,110)
0.11(1)
100
400 400 1,0
4,0 0,000)
0,66(1) 0,100)
0,16(1) 0,330
0,33(1)) 0.230 )
0,23(1) 0,100)
0,16(1) 0,110)
0,11(1)
400 100
400 10,0
16,0 0,550)
0,55(4) 0.100)
0,46(1) 0.330)
0,33(1) 0.230)
0.23(1) 0.100)
0,16(1)- 0.110)
0,11(1)
400 800
800 4,0
1,0 0,000)
0,06(1) 0,400) .„0,330)
0,40(1) 0,33(1) 0,230)
0,23(1) 0,100)
0.16(1) 0,110)
0.11(1)
400 800
S00 10,0
16,0 0,300)
0,55(4) 0,400)
0.40(1) 0,330)
.0,33(1) 0,230)
0.23(1) 0,100)
0,16(1) 0,110)
0.11(1)
100
400 1000
1600 4,0
4.0 0,010)
0,01(1) 0,440)
0,44(1) 0,310)
0.31(1) 0,220)
0.22(1) 0,100)
0,16(1) 0,110)
0.11(1)
100
400 1000
1600 10,0
16,0 0.500)
0,50(4) 0,140)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,10(1) 0,110)
0,11(1)
100
400 3200
3200 4,0 0,010)
0,61(1) 0,110)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,10(1) 0,110)
0,11(1)
400 3200
3200 10.0
16.0 0,500)
0,50(4) 0,140)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,10(1) 0,0712)
0.07(2)
100
400 0100
6100 1,0
4,0 0.010)
0,61(1) 0,440)
0.44(1) 0,310)
0.31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,16(1) 0,0012)
0,09(2)
400
400 0100
6400 8,0
8,0 0,010
0,61(1)) 0,410)
0,44(1) 0.31 0)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,11(2)
0,11(2) 0,0312)
0,03(2)
400 0100
6400 10,0
16,0 0,500)
0,50(4) 0,410)
0,44(1) 0,130)
0,13(2) 0.1312)
0,13(2) 0,0112)
0,04(2) 0,0112)
0.01(2)
000
S00 400 1,0
4,0 0,700)
0,79(1) 0,500)
0,56(1) 0,300)
0,39(1) 0,280)
0,28(1) 0,100)
0,19(1) 0,1-10)
0,14(1)
800
800 1000
1600 4,0 0,700)
0,76(1) 0,510)
0,54(1) 0,300)
0,39(1) 0,270)
0,27(1) 0,200)
0,20(1) 0,110)
0.14(1)
1000
1600 800
800 4,0 0,010)
0,91(1) 0,040)
0.61(1) j 0,150)
0,45(1)
-
0.310)
0.31(1) 0,220)
0,22(1) 0.100)
0,16(1)
1000
1600 1000
1600 4.0
4,0 0.000)
O.SS(l) 0,63(1) |I 0,45(1)
0.030) 0,450) 0,320)
0,32(1) 0.230)
0,23(1) 0.100)
0,16(1)
= 225
.\lalerial: fontă HB =
Material:
50
50 100
100 2,0 0,180)
0,18(1) 0,310).
0,34(1). 0,210)
0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0.0S(1)
50
50 100
100 8,0
S,0 0,480
0,48(1)) 0,340
0,34(1)) 0,240)
0.24(1) 0,170)
0,17(1) 0.12…
0.12(1) 0,0512)
0.05(2)
50
50 100
100 10.0
16,0 0,200)
0,20(4) 0,200 )
0,20(4) 0,200)
0,20(4) 0,170)
0,17(1) 0,0012)
0,06(2) 0,0212)
0,02(2)
50
50 200
200 2,0
2,0 0.180)
0,48(1) 0,310)
0,34(1) 0,210)
0,24(1) 0,170 )
0,17(1) 0,(IS(2)
0,08(2) 0,0212)
0,02(2)
50
50 200
200 4,0
4,0 0,3712)
0,37(2) 0,310)
0,34(1) 0,10(2) 0,1102)
0,10(2) 0,0312)
0,03(2) 0,0112)
0,01(2)
50
50 200
200 8.0
8,0 0,13(2)
0.13(2) 0,13(2)
0,13(2) 0,0312)
0,03(2) u,03(2)
0,03(2) 0,01 (2)
0,01(2) —
50
50 100
400 2,0 0,180) 0,340)
50 400
2,0 0,48(1) 0.34(1) 0,210)
0.24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,0012)
0,06(2)
50 400 4,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,210)
0.24(1) 0,170)
0,17(1) 0,070»)
0,07(2) 0,0212)
0,02(2)
50
50 400
400 8.0
8,0 0,3312)
0,33(2) 0,3312)
0,33(2) 0,0502)
0,09(2) 0,000)
0,09(2) 0,030»)
0,03(2) 0,002)
0,01(2)
50
50 400
400 16.0
16,0 0,1212)
0,12(2) 0.12(2)
0,12(2) 0.0312)
0.03(2) 0,0312)
0,03(2) 0,01(2)
0,01(2) —
50
50 800
800 2.0
2,0 0.4512)
0,45(2) 0,340)
0,34(1) 0,1212)
0,12(2) 0,1212)
0.12(2) 0,002)
0.04(2) 0,0112)
0,01(2)
50 800
800 4,0
4,0 0,1012)
0,16(2) 0,1012)
0,16(2) 0,0412)
0,04(2) 0,0412)
0,04(2) 0,01(2)
0,01(2) —
100
100 100
100 2,0 0,180)
0.48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 100
100 10.0 0,200) 0,200)
100 200
16,0 0,20(1) 0,20(4) 0,200)
0,20(4) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100 200 2,0
2,0 0,100)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0.24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 200
200 10.0
16,0 0,100) 0,100) 0,100) 0,170)
100 400 2,0
0,19(4) 0.19(4) 0,19(4) 0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,0012)
0,06(2)
100 400 2,0 0,100)
0,18(1) 0,340)
0,34(1) 0,210)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,0S(1)
100
100 400
400 10,0
16,0 0,100)
0.19(4) 0,100)
0,19(1) 0,100)
0,19(4) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 800
800 2.0 0,130) 0,340)
100 800
2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,210 )
0,24(1) 0,170)
0,17(1) p,120)
p,12(l) 0,080)
0,08(1)
100 800 8,1)
8,0 0,130)
0,48(1) 0,310)
0.34(1) -
0,210)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0.0502)
0,09(2) 0,0312)
0,03(2)
100
100 800
800 10.0
16,0 0,190)
0,19(4) 01 91.1)
0.19(4) 0,11(2)
0,11(2) 0,11(2) 0,03(2)
0,03(2) 0,01(2)
0.01(2)
100
100 1000
1600 2,0
2,0 0,120) 0,300) 0,220) 0,150)
1000
0.42(1) 0,30(1) 0,22(1) 0,15(1) 0,110)
0,11(1) 0,03(2)
0,03(2)
100 1600 4,0 0,120)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,13(2)
0,13(2) 0,1312)
0,13(2) 0,04(2)
0,04(2) 0.01(2)
0,01(2)
100
100 1000
1600 8,0 0,1012)
0,19(2) 0,190)
0,19(2) 0,050)
0,05(2) 0,0512)
0,05(2) 0,0112)
0,01(2) —
200
200 100
100 2.0
2.0 0.1110 ) 0,310) 0,210 ) 0,170 0,120 )
200
0.48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1)) 0,12(1) 0,080 )
0,08(1)
200 100
100 10,0
16,0 0,300)
0,36(1) 0,340)
0,34(1) 0,210)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 200
200 2,0 0,450) 0,310) 0,240) 0,170 )
200 200 10,0
0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,000)
0,08(1)
200 200 16,0 0,350)
0,35(4) 0.310)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 400 0,180) 0,340) 0,240) 0,170)
200
400
400
2,0 0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0,120)
0.12(1) 0,080)
0,08(1)
200 400 10,0
16,0 0,350)
0,35(4) 0,340)
0,34(1) 0,240
0.24(1)) 0,170
0,17(1)) 0.120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 800
800 2,0 0,480) 0,340) 0.210) 0.170)
0,48(1) 0,34(1) 0,24(1) 0,17(1) 0.1211)
0,12(1) 0.080)
0,08(1)
timpului de la strunjire
baza !a struniire 155
Tabelul 5.iS
Tabelul (c0n1inuarc)
5, 48 (continuare)
1 2 3 4 | 5 6e 7 80 f 9
200
200 800
800 10,0
16,0 0,3501)
0.35(4) 0,3110)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 1000
1600 2,0
2.0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0,11(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 1000
1600 10,0
16,0 0,320!)
0,32(4) 0,300)
0,30(1) 0,220.)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,10(2) 0,03(2)
200
200 3200
3200 2,0
2.0 0,420)
0,42(1) 0.300)
0,30(1) 0.220)
0.22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0.11(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 3200
3200 4 ,0
4.0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0,11(1) 0,04(2)
0,01(2)
200
200 3200
3200 8,0
8.0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,10(2)
0,16(2) 0,150 )
0,15(1) 0,050)
0,05(2) 0,0102)
0,01(2)
400
400 200
200 4 .0
4,0 0,000)
0,66(1) 0,400)
0,46(1) 0,330)
0,33(1) 0,230)
0,23(1) 0,100)
0,16(1) 0,110)
0,11(1)
400
400 1000
1600 4,0
4.0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,16(1) 0,110)
0,11(1)
400
400 3200
3200 10,0
16,0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,16(1) 0,0!)(2)
0,09(2)
400
400 0400
6100 4,0
4.0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,16(1) 0,110) ..
0,11(1)
400
400 0400
6100 8,0
8,0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,1-I(2)
0,11(2) 0,04(2)
400
400 0400
6100 10.0
16,0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0.44(1) 0,1712)
0,17(2) 0,17(2)
0.17(2) 0,05(2)
0,05(2) 0,02(2)
0,02(2)
800
800 400
400 4 ,0
4,0 0,790)
0,79(1) 0,500)
0,56(1) 0.390)
0,39(1) 0,280)
0,28(1) 0,190)
0,19(1) 0,140)
0,11(1)
800
800 1000
1600 4,0
4,0 0,700)
0,76(1) 0,540)
0,54(1) 0,390)
0,39(1) 0,270)
0,27(1) 0,200)
0,20(1) 0.140)
0,11(1)
.1000
.1600 800
800 4,0 0,910)
0,91(1) 0,040)
0,64(1) 0,450)
0,45(1) 0,310)
0.31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,16(1)
1000
1600 1000
1600 4,0 0,880)
0,88(1) 0,030)
0,63(1) 0,450)
0.45(1) 0,320) i
0,02(1) :
0,230)
0,23(1) 0,100)
0,16(1)
Material: aliaje de cupru HB:
HB — 90
0,170) 0,120) 0,080)
50
50 100
100 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,17(1) 0,12(1) 0,08(1)
50
50 100
100 8,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,07(2)
0,07(2)
50
50 100
100 10,0
16,0 0,300)
0,36(1) 0,340)
0.34(1) 0,240)
0.24(1) 0,170)
0,17(1) 0,08(2)
0,0S(2) 0,02(2)
0,02(2)
50
50 200
200 2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,11(2) 0,030)
0,03(2)
50
50 200
200 4,
4.0 0,480)
0,48(1) 0,340 )
0,34(1) 0,13(2)
0,13(2) 0,1312)
0.13(2) 0,002)
0,04(2) 0,010)
0,01(2)
50
50 200
200 8,0 0,18(2)
0.18(2) 0,18(2) 0,0502)
0,05(2) 0,05(2)
0.05(2) 0,002)
0.01(2) ——
—
50
50 200
200 10,0
16.0 0,0042)
0,06(2) 0.000)
0,06(2) 0,0204)
0,02(2) 0,02(2) —
50
50 400
400 2,0
2,0 0,480)
0.48(1) 0,340)
0.34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
50
50 400
400 4,0 0,480 )
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0,10(2)
0,10(2) 0,03(2)
0,03(2)
50
50 400
400 8,0 0,45(2) 0,340)
0,34(1) 0,120)
0,12(2) 0,12(2) 0,04(2) 0,01(2)
0,01(2)
50
50 400
400 10,0
16,0 0,10(2)
0,16(2) 0,10(2)
0,16(2) 0,040)
0.01(2) 0,04(2) 0,01 (2)
0,01(2) —
50
50 800 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,31(1) 0,100)
0,16(2) 0,10(2)
0,16(2) 0,05(2)
0,05(2) 0,01(2)
0,01(2)
50
50 800 4,0 0,21(2) 0,21(2)
0,21(2) 0,000)
0,06(2) 0,00(2)
0,06(2) 0,02(2) 0,01(2)
0,01(2)
100
100 100
100 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 100
100 10,0
16,0 0,300)
0,36(4) 0,340)
0.34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 200
200 2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0.24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
O,0S(l)
100
100 200
200 10,0
16,0 0,350)
0,35(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 400 2,0
2.0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 400
400 10,0
16,0 0,350)
0,35(4) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 800
800 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100
100 800
800 8,0 0,480)
0.48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0,120)
0,12(1) 0,04(2)
100
100 800
800 10,0
16,0 0,350)
0,35(4) 0,340 )
0,34(1) 0,150!)
0,15(2) 0,15(2)
0.15(2) 0,04(2) 0,010)
0,01(2)
100
100 1000
1600 2,0
2.0 0.420)
0,42(1) 0.300)
0.30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0,11(1) 0,002)
0,04(2)
100
100 1000
1600 4,0
4.0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,18(2) 0,150)
0,15(1) 0,05(2) 0,020!)
0,02(2)
100
100 1000
1600 8.0
8,0 0,25(2) 0,25(2)
0.25(2) 0.00(2)
0,06(2) 0,00(2)
0.06(2) 0,020)
0,02(2) 0,01(2)
0.01(2)
200
200 100
100 2,0
2.0 0,480)
0,48(1) 0.34(1) 0,240)
0.340) •0 0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,0S(1)
200
200 1000
1600 2,0
2.0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0,11(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 1000
1600 10,0
16,0 0.420)
0,42(1) 0,300)
0.30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0.15(1) 0,110)
0.11(1) 0,0402)
0,01(2)
200
200 3200
3200 2,0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0.11(1) 0,080)
0,0S(1)
200
200 ' 200
3200 4,0
4.0 0,420)
0,42(1) 0,300 )
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0,11(1) 0,000)
0,06(2)
200
200 3200
3200 8,0
8,0 0.420)
0.42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220
0,22(1)) 0,150)
0.15(1) 0,070)
0,07(2) 0,020)
0,02(2)
400
400 200
. 200 4,0
4,0 0,000)
0.66(1) 0,400)
0,46(1) 0,330)
0,33(1) 0,230)
0.23(1) 0,100)
0.16(1) 0,110)
0.11(1)
0,100) 0,110)
.
400
400 1000
1600 4,0
4,0 0,010)
0.61(1) 0,440)
0,44(1) 0,310)
0.31(1) 0,220)
0,22(1) 0.16(1) 0,11(1)
400
400 0400
6400 8,0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0.44(1) 0,310)
0.31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,16(1) 0,000)
0,06(2)
400
400 0400
6400 10,0
16,0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0.14(1) 0,230)
0,23(2) 0,220)
0,22(1) 0,07(2)
0,07(2) 0,020)
0,02(2)
800
800 400
400 4,0
4.0 0,790)
0,79(1) 0,500)
0,56(1) 0,390)
0,39(1) 0,280)
0.28(1) 0,190)
0.19(1) 0,140)
0,14(1)
800
800 1000
1600 4,0
4.0 0,700)
0,76(1) 0,540)
0,54(1) 0,390)
0,39(1) 0,270)
0,27(1) 0,200)
0.20(1) 0,140)
0,14(1)
1000
1600 800
800 4,0
4.0 0,910)
0.91(1) 0,640)
0,64(1) 0,450)
0,45(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0,100)
0,16(1)
1000
1600 I 1000
1600 4,0
4,0 0,880)
0,88(1) 0,030)
0,63(1) 0,450)
0.45(1) 0,320)
0,32(1) 0,230)
0.23(1) 0.100)
0,16(1)
156
Normarea lucrărilor carusel
normale, carusel
slrunguri normale,
şi revolver
Tabelul 5.48
Tabelul 5.4 S (continuare)
l
1 22 :1
3 | 4 | 5
5 |
6a | 7 | 8
8 ) 99
Malu-ial: aliaje de aluminiu HB =

Material: — 75
50 100 2,0
2,0 0.480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0 080)
0 08(1)
50 100 4,0
4,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0120)
0,12(1) 0,0412)
0,01(2)
50 100
100 8,0
8,0 0,300)
0,36(4) 0,310)
0,34(1) 0,1012)
0,16(2) 0,1012)
0,16(2) 0,0512)
0,05(2) 0,0112)
0.01(2)
50 100
100 16.0
16,0 0,1-10)
0,14(4) 0,1401)
0,14(4) 0,0012)
0,06(2) 0.0012)
0.06(2) 0,0212)
0,02(2) 0,01 (2)
0,01(2)
50 200
200 2.0
2,0 0,20(2)
0,29(2) 0,20(2)
0.29(2) 0,0812)
0,08(2) 0,118(2)
0,08(2) 0,0212)
0,02(2) 0,0112)
0,01(2)
50 200
200 4,0
4,0 0,100)
0,10(2) 0,10(2)
0,10(2) 0,03(2)
0.03(2) 0,03(2)
0,03(2) 0,0112)
0,01(2) _—
50 400
400 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,1012)
0,19(2) 0,170)
0,17(1) 0,0012)
0,06(2) 0,0212)
0,02(2)
50
50 400
400 4,0
4,0 0,2012)
0,26(2) 0,2012)
0,26(2) 0,0712)
0.07(2) 0,0712)
0,07(2) 0,0212)
0,02(2) 0,002)
0,01(2)
50 400
400 8,0
8,0 0,0012)
0,09(2) 0.00(2)
0,09(2) 0,020)
0,02(2) 0,0212 )
0.02(2) 0,0112)
0.01(2) _
100 100
100 2,0
2,0 0,180)
0,48(1) 0.340)
0.34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100 100
100 8.0
S,0 0.380)
0.36(4) 0.340 )
0.34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170
0,17(1)) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,0S(1)
100
100 100
100 115,0
16.0 0,1414)
0,14(4) 0.140)
0.14(4) 0,140)
0,14(4) 0,140)
0.14(4) 0,120 )
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100 200
200 2.0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,24…
0,24(1) 0.170)
0.17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100 200
200 8.0
8.0 0,350)
0,35(4) 0.340)
0.31(1) 0,240 )
0.24(1) 0,170
0,17(1)) 0.120 )
0.12(1) 0,050)
0,05(2)
100
100 200
200 10,0
16,0 0,140)
0,14(4) 0,140)
0,14(4) 0,140)
0,14(4) 0,140)
0,14(4) 0,0012)
0,06(2) 0,0212)
0,02(2)
100 400
400 2.0
2.0 0,480 )
0.48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,030)
0,08(1)
100 400
400 8.0
8,0 0,3501)
0,35(4) 0,340)
0,34(1) 0,240 )
0.24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120 )
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
100 400
400 16.0
16,0 0,140)
0,14(4) 0,140)
0,14(4) 0,140)
0,14(4) 0,140)
0,14(4) 0,120)
0,12(1) 0,0412)
0.04(2)
100 800
800 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,0012)
0,06(2)
100 800
800 4,0
4,0 0,480)
0.48(1) 0,340)
0,34(1) 0,210)
0,21(1) 0,170)
0,17(1) 0,0712)
0,07(2) 0.0212)
0,02(2)
100 800
800 8,0
8,0 0,302)
0.31(2) 0,340 )
0,34(1) 0.000)
0,09(2) 0.0012)
0,09(2) 0.0312)
0,03(2) 0.0112)
0.01(2)
100 800
800 18.0
16.0 0.1212)
0.12(2) 0.12(2) 0,03(2) 0,03(2) 0,01(2)
0,01(2) —
1 000 2,0 0,0112)

100 1600 2,0 0,4112)
0,41(2) 0,300 )
0,30(1) 0,1012)
0.10(2) 0,1012)
0,10(2) 0,03(2)
0,03(2) 0.01(2)
100 1000
1600 4,0
4,0 0,1512)
0.15(2) 0,15(2) 0.0412)
0,04(2) 0,04(2) 0,01 (2)
0,01(2) —
200
200 100
100 2,0
2,0 0,480 )
0,4S(1) 0.340)
0.34(1) 0,240)
0,24(1) 0.170)
0,17(1) 0.120 )
0,12(1) 0.080)
0,08(1)
200
200 100
100 10.0
16,0 0,200)
0,26(4) 0,200)
0,26(4) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0.17(1) 0.120)
0.12(1) 0.080)
0,08(1)
200
200 200
200 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,210)
0.21(1) 0,170)
0.17(1) 0.1211)
0,12(1) 0.0811)
O.OS(l)
200
200 200
200 16.0
16,0 0,250)
0.25(4) 0,250)
0,25(4) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0.1211)
0,12(1) 0,08…
0,08(1)
200
200 400
400 2,0
2,0 0,480)
0,48(1) 0,340 )
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0.120 )
0.12(1) 0.080)
0.0S(1)
200
200 400
400 10.0
16,0 0.2514)
0.25(4) 0,250)
0,25(4) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 800
800 2,0
2.0 0,480)
0,48(1) 0,340)
0,34(1) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 800
800 10,0
16,0 0.250)
0,25(4) 0,250)
0,25(4) 0,240)
0,24(1) 0,170)
0,17(1) 0,120)
0,12(1) 0,080)
0,0S(1)
200
200 1500
1600 2,0
2,0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110)
0,11(1) 0,080)
0,08(1)
200
200 1000
1600 4,0
4,0 0,420)
0,42(1) 0,300)
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,110 )
0,11(1) 0.0702)
0,07(2)
200
200 1800
1600 8,0
8,0 0,420)
0,42(1) 0,300 )
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0.08(2)
0,08(2) 0.0212)
0,02(2)
200
200 1 500
1600 16.0
16,0 0,230)
0,23(4) 0,2301)
0,23(4) 0,1012)
0,10(2) 0,1012)
0,10(2) 0,0312)
0,03(2) 0.01 (2)
0,01(2)
200
200 3200 2,0
2,0 0,420)
0,42(1) 0,300 )
0,30(1) 0,220)
0,22(1) 0,150)
0,15(1) 0,1112)
0,11(2) 0.030)
0,03(2)
200
200 3200
3200 4,0
4.0 0,420)
0.42(1) 0,300)
0,30(1) 0,1312)
0,13(2) 0,1312)
0,13(2) 0,0412)
0,04(2) 0,0112)
0,01(2)
200
200 3200
3200 8.0
8,0 0,1012)
0,19(2) 0,1012)
0,19(2) 0,0512)
0,05(2) 0,0512)
0,05(2) 0,0112)
0,01(2) —
400
400 200
200 4,0
4,0 0,000)
0,66(1) 0,400)
0,46(1) 0,330)
0,33(1) 0,230)
0,23(1) 0,100)
0,16(1) 0.1111)
0,11(1)
400
400 1000
1600 4.0
4.0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0.220)
0.22(1) 0.160)
0,16(1) 0.110)
0,11(1)
400
400 3200
3200 8,0
8.0 0,010)
0,61(1) 0,440 )
0,44(1) 0.310 )
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0.1 50)
0,16(1) 0.002)
0,07(2)
400
400 3200 10,0
16,0 0,010)
0,61(1) 0,440)
0,44(1) 0,28(2)
0,28(2) 0,220)
0,22(1) 0,0812)
0,0S(2) 0,03(2)
0,03(2)
400
400 6400
6400 4.0
.4,0 0.010)
0.61(1) 0,440)
0,44(1) 0,310)
0,31(1) 0,220)
0,22(1) 0.11(2)
0,11(2) 0,03(2)
0,03(2)
400
400 8400
6400 8,0
8.0 0,50(2)
0,59(2) 0.440)
0,44(1) 0.1312)
0,13(2) 0.1312)
0,13(2) 0.002)
0,04(2) 0.01 (2)
0,01(2)
400
400 0400
6400 1 6.0
16,0 0,21(2) 0,21 (2)
0,21(2) 0,0512)
0,05(2) 0,05(2)
0,05(2) 0,01 (2)
0,01(2) —
800
800 400
400 4,0
4,0 0,700)
0,79(1) 0,550)
0,56(1) 0,300)
0,39(1) 0,280)
0,28(1) 0,100)
0,19(1) 0,140)
0,14(1)
800
800 1500
1600 4.0
4.0 0,700 )
0,76(1) 0,540)
0,54(1) 0,300)
0,39(1) 0.270)
0.27(1) 0,200)
0,20(1) 0,140)
0,14(1)
800
800 3400
6400 10.0
16,0 0,7011)
0,76(1) 0,540)
0,54(1) 0,300)
0,39(1) 0,2711)
0,27(1) 0.200)
0,20(1) 0.08(2)
0,08(2)
1000
1600 800
800 4,0
4,0 0,010)
0,91(1) 0,040)
0,64(1) 0,450)
0,45(1) 0,310)
0,31(1) 022…
0,22(1) 0.100)
0.16(1)
1000
1600 1500
1600 4.0
4.0 0,880)
0,88(1) 0,030)
0,63(1) 0,450)
0,45(1) 0,320)
0,32(1) 0,2301
0,23()1 0.100)
0,16(1)
1000
1600 0400
6400 1 5,0
16,0 0,880)
0,88(1) 0,030)
0,63(1) 0,450)
0,45(1) 0,320 )
0.32(1) 0,230)
0,23(1) 0,10(2)
0,10(2)
Notă. (1) limitat
Notă. limitat de
de rugozitatea
rugozilatea suprafeţei; limilnt de încovoierea
suprafeţei; (2) limitai încovoierca piesei şi precizia
precizia
prelucrării; limitat de
prelucrării; (4) limitat incovoicrca cuţitului;
de încovoierea cuţitului; (5) rezistenta plăcuţei.
limitat de rezistenţa
(ă) limitat plăculei.
Determinarea bază la
de baza la strunjire 157
157
Din avansuri a maşinii-unelte

gama de avansuri
Din gama utilizat-e se
maşinii-unelte utilizate valoarea
Se alege valoarea
imediat inferioară
imediat inferioară valorii sr. s,. Se obţine astfel avansul
obtine astfel în cazul
efectiv. în
avansul efectiv. cazul în
în
care s, este
care sr mai mic decît
este mai mai mic avans
decît cel mai din gama
avans din gama maşinii, va lua
maşinii, se va lua
adîncime de aşchiere
o adîncime mică şi se va relua
efectivă. mai mică
aschiere efectivă calculul de
relua calculul la deter—
de la deter
minarea numărului
minarea numărului de treceri.
treceri.
5.2.1.4. Viteza de aşeliiere
5.2.1.4. aşchiere şi turaţin. Viteza de
turaţia. Viteza de aşchiere determină,
aschiere determină,
împreună. cu
împreună cu t şi s, efectivă de aşchiere
puterea efectivă
3, puterea factorul principal
aschiere şi este factorul principal care
influenţează temperatura
influenţează temperatura în zona de
în zona de lucru“ durabilitatea tăişului.
lucru' şi durabilitatea tăişului. Viteza
Viteza
't» '
. | 1?
.é'ăz
._-2
!1 n..
sa
P I| «Si
I
L“
ue
\ .Rt
% - :
\
L=“-
„, § 1 ! «5
I b
I\ | = — |I § in
.“\:
n.
«o | 343 &
<:
§
= .“
| &
\. _ are
II
'n'}; II.s &.
|
I I
5}.*
ta „3 \-
¥• |
h'x \n.
=. a |i -…
i 'acag
|4 5'1'
I
| & 3
|
|
33
5
“==-
'
|
i|
i|
i
1
8—5
“=: “€-
: 5%}
«5 * V i| GIS
' i
' !
i
|
[ .
I
I
| _
I
1575 20., 30
-
!
. . . . .
5 10 50 40
M 50
547 100
IM V,;- v0
Va ve
Ve: vV
Fig. 5.11.
Fig. 5.11. Influenţa vitezei de
Influenţa vitezei aşchierc asupra
de aşchiere asupra 5.12. Influenţa
Fig. 5.12.
Fig. vitezei de
Influenţa vitezei de
pe lăiş.
depunerilor pe tăiş. aschiere asupra
aşchiere parametrilor IT,
asupra parametrilor lT,
C şi T.
I'.
de aşchiere
de influonţează modul de formare
aschiere influenţează eliminare a depunerilor
formare şi de eliminare depunerilor
luă-is, depuneri care sint
pe tăiş,
pe declanşator al
principalul factor declanşator
sînt principalul al vibraţiilor prin
modificarea periodică a unghiului
modificarea unghiului de degajare şi a razei razei de bontire şi care
de bontire
influenţează rugozitatea, precizia ecruisarea suprafeţei prelucrate.
precizia şi ecruisareă prelucrat-e. înÎn
fig. 5.11 este viteză şi depunerile
prezentată relaţia între viteză
este prezentată depunerile pe tăiş. tăiş.
În fig. 5.12 este prezentată influenţa
în influenţa vitezei de aşchiere
vitezei de aşchiere asupra dura—
asupra dura
bilitătii T, asupra
bilităţii asupra lungimii drumului
drumului de aşchiere I
17
t şi asupra
asupra costului
costului pre
pre—
lucrării C.
lucrării
a. Durabilitalea
&. tăişului. Din relatiile
Durabilitatea tfuşului. exprimă. influenţa elemen-
relaţiile care exprimă elemen
telor regimului
telor aschiere şi a celorlalţi factori
regimului de aşchiere dul-abilitatii, se
factori asupra durabilităţii,
expresia vitezei 'vl maxim
obţine expresia durabilitatea-tăişului
admise de durabilitatea
maxim admise tăişului::
îT—KKKKKKKK
v1 = Cv
(7v
[[n/…], (5.89)
-
”1 = •Kvll^Kvlz-Kvlz-KvlA‘Kvlh'K91Q-Kvll-KvlQ [m/min], (5-89)
Tei • te«• se•
în care ::
în
T •'este
_
T durabilitatea tăişului, min;

este durabilitatea
t1 — adîncimea
adîncimea de aschiere
aşchiere mm;
mm;
s3 —
—- avansul mru/rot;
avansul mm/rot;
C.., e7, e8 şi c„
e?, ea valorile date
eg au valorile in tabelul
date în tabelul 5.49;
-Et>n
… .... If… sînt
. . KV16 sint coeficienţi'
coeficienţi care exprimă
exprimă, influenţa all'or factori
influenta altor astfel:
factori astfel:
Kvn … înîn funcţie de materialul
materialul prelucrat (are valori date în
valori date tabelul 5.51);
in tabelul
Km
-2P12 — starea date în
supra-feţei (are valori date
starea suprafeţei in tabelul
tabelul 5.52); KVJ3 calitatea
K… — calitatea ——
Normarea strunguri normale.
pe strunguri
marea tăişului
şi marca valori date
tă-işului (are valori date în tabelul 5.53);
în tabelul 5.53) ; Kvu
K… — unghiul al:-ne
unghiul de atac
valori date
principal (are valori date în tabelul
tabelul 5.54);
5.54); Ks vîrf a& cuţit-ului
la. vîrf
1S — raza la
K.,.15 cuţitului
(are valori date în tabelul
valori date I(„G — forma
5.55) ; Kn6
tabelul 5.55); feţei de
forma feţei degajare (are valori
(le degajare valori
date în tabelul
date tabelul 5.56);
5.56); Kvll profilul tăişului
K… — profilul tăişului principal (are valori date date în
tabelul 5.57);
tabelul 5.57 );K,.18— utilizare-aunui
Krls — utilizarea unui lichid de aşchiere valori date
aşchiere (are valori date în in
tabelul 5.5S).
tabelul 5.58).
în tabelul
în tabelul 5.50 sînt date
5.50 sînt date vitezele
vitezele de aşchiere durabi-
maxim admise de durabi
aşchiere maxim
litatea. tăişului în
litatea în condiţiile
conditiile în care toţiioţi coeficienţii JTrll..
K…. . .Kns
„7qu au valoa-'
valea——
rea
rea… 1. Pentru alte condiţii
Pentru alte coeficienţii din tabelele 5.51..
conditii se aplică coeficienţii 5.51. . .5.58.
Tabula! 5.49. Coeficienţi

Tabelul (“.oeîicicnli şi exponenţi penlru relaţia (5.80)
exponen” pentru (5.89)
lăiş
Calitate tăiş
Curbură metalică
Carbură metalica (Că/)
(CM) I
| Oţcl rapid
Oţel (om
mpid {OR)
Material
Material
Coeficienţi în relaţia (5.87)
Cociicienţi şi exponenţi in (5.87)
pentru Cu
Cv ! *7:, I| *•:, I i
:,
II pentru
pentru | Cv
Cv ;
i' :,
ei
'
:.
<8
\
:.
g0.3
53 < 0.3 o
-81
281 0...')
0,2 5 0,25
s < 0 f:-
„a 05-
95 0,33
0.33
0ch
Oţel 0,20
0,25
> 0.3
$:. > 0.3 255
'
235 ' 0.35"
0,35 s3 > q'
> 0,..:>_
0,25. 00 '
0,00
0,06
__ 0,15
5. 0>4
s5 ^ (1.4 271
27-1 0.2
0,2 s5 ^ 0.25
0,25
—<_ 86
80 0,3
-—-——-
__
_
l—ontă
Fonta '
> 0,4
s3 > ().-1 228
228 0,2
0,2 0,4
(),—1
> 0,25
s5 > 75
75 0 195
0,125
" P
0' 5
0,15 1
0.1
0,4
g 0,2 211
——
5, 0,4 0,2 0,2 fc3l 0.25
610 0,25
_—
s5 < 0.4 0,2 s3 <
Alia] Cu
_
Aliaj
> 0,4
_
s>
5 0.1 508
508 0.4
0,4 > 0,2
s5 > 0,2 203
203 0,33
0,33
___— — 0.18
0,18
Alia] A1
Aliaj
_
Al
s < 0,4
5 915
S. 0,4
915 0,2
0,2 Ş 5 0,25
s < 322
322
0.2
0,2
0 15
0,25
> 0,4
s5 > 0,4 762
762 0,35 > 0,25
s3 > 0.25 228
228 | 0,5
0.5
Tabelul \'ileza de aşchiere

Tabelul 5.50. Viteza aşcliiere o1 maxim admisa
”1 maxim admisă de durabilitatea
duraliililalea tăişului
lăişului
Material: oţel HB = 195
_
.\dîncimea de aşchiere
Adincimea !„ mm _
aşchicre tlt _
„ Avansul \ | |
Tăiş s; 0,2 0,4

Of* j
; 0.3
0-8 j[ 1.6
1,6 |
3.2
3,2 | , 6,4 J 12,5
12,8 || 25,6
mm/rot
num/rol.
„
'
Viteza de aşchiere 0. m/min
nşchiure v,
1: 2 3 |44 |
[
5 e
6 7 | 8s | 99 10
0.05
0,05 266
266 239
239 216
216 105
195 175
175 158
158 1-12
112 128
0.10
0,10 231,-
231/ 208
208 188
188 169 153 138
13S 124 112
112
0.15
0,15 213
213 192 173
173 1513
156 1:11
141 127 114
114 103
Carbură
Carbură 0.20
0,20 201
201 181.
181 16-1
164 147 133 120
120 108
108 97
metalică
metalică 0.25
0,25 193
193 174
174 156
156 141
141 127
1*27 115
115 103
103 93
93
P 20
P 20 cu 0,30
0,30 186
186 167
167 151
151 136
136 123
123 110
110 100
100 90
90
durabilitate
durabilitate 0.40
0,40 168
168 152
152 137
137 123
123 111 100
100 90 81
T—= 90 min
min 0.50
0,50 150
156 140
110 126
126 114
114 103
103 93
93 83
83 75
75
0.60
0,60 140
146 132
132 119
119 107- •'
107. 96
96 87
87 78
78 70
70
0,70
0,70 138
138 125
125 112
112 101 91
91 82
82 74
74 67
0,80 132
132 119
119 107
107 97 87
87 78
78 71
71. 64
0.90
0,90 127
127 114
114 103
103 93 8-1
84 75
75 68
68 61
timpului de
Determinarea bază la
strunjire 159
159
11 2
7
39 |
•J4 |
5 [
66 | 7 | 83 |
9 in
io
1,00
1,00 122 110 99 89
89 81 73
73 65 59
59
1,20 115
115 103 93 81
8—1 76
76 68 61
61 55
55
1 .40
1,40 109
109 98 88 79
79 72
72 65
65 58
58 52
52
1,60 104 93 84 76
76 68 62
62 55
55 50
50
1,80 99 90 81 73
73 66
66 59
59 53
53 48
2.00
2,00 96
96 86
86 78
78 70
70 63 57
57 51 46
0.05
0,05 229 193
193 162 136
136 114 96 81 68
0.10
0,10 182
182 153
153 129 108
108 91 77
77 61
64 5-1
54
0,15 159 134 113 95 80
80 67 56
56 47
102 86 72 51 -13
43
0,20 145 122
122 102 72 61
0.25
0,25 135 113
113 95 80 67 57
57 48 40
0,30
0,30 119 100
100 81
81 71 60
60 50
50 42 35
0.40
0,10 99 83 70
70 59 49
49 41 •' 35
35 29
29
0101 rapid
Oţel 0,50 85 71 60 51 43 36
36 30
30 25
25
75 53
53 45 38 32 27 22
22
Hp 3 cu
Rp 0,60 75 63
durabilitate
durabilitate 0,70 08
68 57
57 48
48 40
40 3-1
34 29
29 24 20
20
52 41 20 22
22 19
T— = 60 min
…in 0,80 62 52 44 37 31
29
26
2-1
21 20
20 17
0,90 58
58 419
49 41 3-1
34 29
1,00
1,00 54
54 45
45 38
38 32
32 27 23
23 19
19 16
16
1 .20
1,20 48
48 -10
40 3-1
34 28
28 2-1
24 20
20 7
117 14
14
43
43 36
36 30
30 26
26 22
22 18
ÎS 15 13
13
“I,-10
1,10
1,60 39
39 33
33 28
28 23
23 20
20 17
17 14
1—1
12
12
1,80 37
37 ' 31 26
26 22
22 18
18 15
15 13
13 11
2.00
2,00 3-1
34 29
29 2-1
24 20
20 17 14 12
12 10
. Melci-ial: fontă
Material: 115
lontă HB = 225
0.05
0,05 258
258 233
233 210
210 189
189 170
170 154
154 138
138 125
0.10
0,10 225
225 203
203 183
183 165
165 148
148 131
131 121 109
109
0.15
0,15 207
207 187
187 168
168 152
152 137
137 123
123 111 100
100
0,20 196
196 176
176 159
159 143
113 129
129 116
116 105
105 95
0.25
0,25 187
187 169
169 152
152 137
137 121
121 111
111 100
100 90
90
87
_
0.30
0,30 181
181 163
163 1-17
117 132
132 119
119 107
107 97 87
170 151 138
138 125
125 112
112 101
101 91 82
82
0.40
0,40 170 154
Curbură
Carbură 0,50 156
156 1140
10 127 11—1
114 ., 103 93 83 75
15
metalică
metalică
0.60
0,60 145
145 131 11 B
118
.
106
106 96 86 78 10
70
R .)0 cu
K 20
0,70
0,70 136
136 123
123 111 100
100 90
90 81
81 73
73 66
66
dumb—ililale
durabilitate .
105 95 85
S5 f7
77 69 62
62
0,80 129 116 105
T
T== 90
90 min
…in 0,90 123
123 111 100 90 81 73
73 66
66 59
1.00
1,00 118
118 106
106 96 86
86 78
78. 70
70 63 57
1,20 110
110 99 ■' 89 80
80 72
72 65 59 53
1.40
1,40 103 93 8-1
81 76
76 68 61 55 50
88 79
79 72
72 65 58 52 47
1,60 98 SS
,80
1,80
1 93 8—1
SI 76
76 68 62 55 50
50 45
2.00
2,00 89 81
81 73
73 66
66 59
59 53
53 48
48 43
43
0101 rapid
Oţel rapid 0.05
0,05 161 145 131 118
118 106 96
96 86
86 78
78
Rp 33 cu 0,10 131
131 118
118 106
106 96
96 86
86 78
78 70
70 63
durabilitate
durabilitate 0.15
0,15 116
116 105
105 9-1
91 85
85 77
77 69 62 56
56
86 78 57
57 51
T== 60 min 0,20 106
106 96 86 78
73
70
66
63
59 53 48
48
0,25 100
100 90 81 73 66 59 53
160
lucrărilor pe strunguri normale,
Normarea normale. carusel şi revolver
revolver

Tabelul
1 2 3 | | | 60
4 5 l
7 | 8a [ 99 l 10
0,30
0,30 93
93 34
84 75
75 03
08 01
01 55
55 50
50 45
45
0,40
0,40 33
83 74
74 07
67 00
60 55
55 49
49 44
44 40
40
0.50
0,50 70
70 03
6S 01
61 55
55 50
50 45
45 40
40 30
36
0.00
0,60 70 433
»63 57
57 51
51 40
46 42
42 33
38 34
_ 0,70
0,70 00
06 00
60 54
54 43
48 44
44 39
39 35
35 32
32
0101 rapid
Otel 0,30
0,SO 03
63 50
56 51 40
46 41
41 37
37 34
34 30
30
RP 3_C_u
Rp 3 cu 0,90
0,90 00
60 5-1 44 39 30
54 49 44 39 30 32
32 29
29
durablhlalţ
durabilitate 1.00
1,00 57
57 52
52 47
47 42
42 33
38 34
34 31 20
T=
T = 6050 ……
min 1,20 53 43 43
31 28
53 48 43 39
39 35
35 32 29
29 20
20
| 1,40
1,40 50
50 45
45 41 37
37 33
33 30
30 27
27 24
24
1.00
1,60 47
47 43
43 39
39 35
35 31
31 23
28 25
25 23
23
1,30
1,80 45 41 37
37 33
33 30
30 27
27 24
24 22
22
2,00
2,00 43
43 39
39 35
35 32
32 29
29 20
26 23 21
21
Material: = 90
Material: aliaj de cupru HB =
!
|
0,05
0,05 004
604 533
533 470
470 415
415 300
366 323
323 230
286 252
252
0,10
0,10 525
525 404
464 409
409 301
361 319
319 202
282 249
249 219
219
0.15
0,15 435
485 423
428 373
378 333
333 294
294 200
260 229
229 202
202
0.20
0,20 457
457 404
404 350
356 315
315 _73
278 245
245 210
216 191
0,25 437
437 330
386 341
341 301
301 200
266 234
234 297
207 133
183 5
0,30
0,30 422
422 372
372 329
329 290
290 250
256 220
226 200
200 170
176
_ 0.40
0,40 393
398 351
351 310
310 274
274 242
242 213
213 133
188 100
166
Carbură
CEMT—[ 0.50 304 322
0,50 364 322 234 251 221 195 172 152
"3°le
284 251 221 195 172 152
metalică_ 0,00 339 290
0,60 339 299 204 233 200 100
h 20
K î_i! cu 0.70
0,70 313
318 231
281
264
243
248
233
219
219
206
193
193
131
181
171
171
160
151
141
133
133
dumblhlaţc
durabilitate 0.30
0,80 302
302 200
266 235
235 203
208 133 102 143 120
T=
T = 90 minml“ 0.90
0,90 233
2S8 254
254 22.1
224 193
19S
183
175
175
162
154
154
143
130
136
126
120
120
1.00
1,00 270
276 244
244 215
215 190
190 103
168 143
148 131
131 115
115
1,20
1,20 257
257 227
227 200
200 177
177 150
156 133
138 121
121 107
107
1.40
1,40 241
241 213
213 133
188 100
166 147
147 129
129 114
114 101
; 1,00
1,60 229
229 202
202 173
178 157
157 139
139 123
123 103
108 90
96
1.00
1,80 213
218 193
193 170
170 150
150 132
132 117
117 103
103 91
91
2,00
2,00 209
209 135
185 103
163 144
144 127
127 112
112 99
99 37
S7
0.05
0,05 373
373 330
336 303
303 -73
273 240
246 222
222 200
200 130
180
0,10 314
314 233
283 255
255 230
230 207
207 130
186 103
168 151
151
0.15
0,15 233
2S3 255
255 230
230 207
207 137
187 109
169 152
152 137
137
0.20
0,20 201
261 233
238 21.1
214 193
193 174
174 157
157 141 127
127
,
0,25
0,25 245
245 221
221 199
199 179
179 102
162 1.10
146 131
131 113
118
I 0,30
0,30 231
231 203
20S 137
187 109
169 152
152 137
137 12.1
124 111
111
0.40
0,40 210
210 139
189 170
170 154
154 133
13S 125
125 112
112 101
Oţel
01,111 rapid 0,50
0,50 195
195 170
176 153
15S 143
143 129
129 110
116 104
104 94
94
Rp 3 cu
Rp 0.00
0,60 133
183 105
165 149
149 134
134 121
121 109
109 93
9S 39
89
durabilitate
durabilitate 0,70
0,70 174
174 157
157 142
142 123
128 115
115 10.1
104 93
93 34
84
TT= = 60
00 min i
1,
0.00
0,80 107
167 150
150 130
136 122
122 110
110 99
99 39
89 31
81
0.90
0,90 100
160 145
145 130
130 117
117 100
106 95 30
86 73
78
!
1
1.00
1,00 155
155 140
140 120
126 113
113 102
102 92 33
83 75
75
-
1.20
1,20 140
146 132 119
119 107
107 90
96 37
87 73
78 70
70
!
1
1,40
1.40 139
139 125
125 113
113 102
102 92
92 32
82 74
74 07
67
1
1.00
1,60 133
133 120
120 103
108 97 33
88 79
79 71 04
64
1
| 1,30
1,80 123
12S 115
115 104
104 93 34
84 70
76 03
6S 02
62
I
1
2.00
2,00 123
123 111 100
100 90 31
81 73 00
66 00
60
de baza Ia strunjire
strunjire 161
161
Tabelul 5.50
(continuare)
1.2 3|4|5 aI7|6|9|10

1 I 2 3 4 5 6
aluminiu HD
Material: aliaj de aluminiu
Material: 75
HB = 75
7 8 9 10
0.05
0,05 908
908 802
802 708
708 625
625 551
551 487
487 430
430 379
379
0,10
0,10 791
791 698
698 610
616 544
544 480
480 424
424 374
374 330
330
0,15
0,15 729
729 643
643 568
568 501 443
443 391
391 345
345 304
304
0.20
0,20 688
688 607
607 536
536 473
473 418
418 369
369 326
326 287
287
0,25 658
658 581
581 513
513 453
453 400
400 353
353 311
311 275
275
0.30
0,30 635
635 560
560 494
494 436
436 385
385 340
340 300
300 265
265
0,40
0,40 599
599 529
529 467
467 412
412 364
364 321
321 283
283 250
250
Carbură_ _
Carbură 0,50
0,50 529
529 467
467 413
413 364
364 321
321 284
284 250
250 221
221
metalica
metalică 0,60
0,60 497
497 438
43S 387
387 342
342 302
302 266
266 235
235 207
207
F 20
P 20 cu 0,70
0,70 471
471 415
415 367
367 324
324 280
286 252
252 223
223 197
197
durabilitaţe
durabilitate 0.80
0,80 449
449 396
396 350
350 309
309 273
273 241
241 212
212 188
188
T=
T = 90 min
mm 0,90
0,90 431
431 380
380 330
336 290
296 202
262 231
231 204
204 180
180
1 ,00
1,00 415
415 367
367 324
324 286
286 252
252 223
223 196
196 1 73
173
1.20
1,20 390
390 344
344 304
304 268
268 237
237 209
209 184
184 163
163
1 .40
1,40 369
369 326
326 288
288 254
254 224
224 198
198 175
175 154
154
1.60
1,60 352
352 311
311 275
275 242
242 214
214 189
189 167
167 147
147
1,80
1,80 338
338 298
298 263
263 233
233 205
205 181
181 160
160 141
2.00
2,00 326
326 288
288 254
254 224
224 198
198 175
175 154
154 136
136
427 372 324 282 245 214

'
0.05
0,05 563
563 491
491 427 372 324 282 245 214
0,10
0,10 474
474 412
412 359
359 313
313 272
272 237
237 206
206 180
180
0,15
0,15 428
428 373
373 324
324 282
282 246
246 214
214 186
186 162
162
0.20
0,20 398
398 347
347 302
302 263
263 229
229 199
199 173
173 151
151
0.25
0,25 377
377 328
328 286
286 249
249 216
216 188
188 1 64
164 143
143
0.30
0,30 344
344 300
300 261
261 227
227 198
198 172
172 150
150 131
131
0.40
0,40 298
298 260
260 226
226 197
197 171
171 149
149 130
130 113
113
o… rapid
Otel 0,50
0,50 267
267 232
232 202
202 176
176 153
153 133
133 116
116 101
Rp 3 cu
Rp 0,60
0,60 244
244 212
212 185
185 161
161 140
140 122
122 106
106 92
92
durabilitate
durabilitate 0,70
0,70 225
225 196
196 171
171 149
149 130
130 113
113 98
98 85
85
T=
T 00 min
= 60 0.80
0,80 211
211 184
184 160
160 139
139 121
121 105
105 92
92 80
80
0.90
0,90 199
199 173
173 151
151 131
131 114
114 99
99 87
87 75
75
1.00
1,00 189
189 164
164 143
143 124
124 108
108 94
94 82
82 71
1.20
1,20 172
172 150
150 131
131 114
114 99
99 86
86 75 65
65
1,40
1,40 159
159 139
139 121
121 105
105 92
92 80
80 69
69 60
60
1.60
1,60 149
149 130
130 113
113 98
98 86
86 75
75 65 57
57
1,80
1,80 141
141 122
122 107
107 93
93 81
81 70
70 61 53
53
2,00
2,00 133
133 110
116 101
101 88
88 77
77 67
67 58
58 51
coeficienmlui KV1S
\f'nlorilc coeficientului
Tabelul 5.53. A'alorile
Tabelul Km,
_”Ş Simbol plăcuţă
Simbol plăcuţă p.„
P01 P…
P.0 P”
?20 p,…
£*30 P.„
P4O P…,
2
=5
—
&, ;
S K…
K V13 1,09
1,69 1 .32
1,32 1.00
1,00 0.76
0,76 0.53
0,58 0.44
0,44
,:
>::-'
2
*2 Simbol plăcuţă K” KW K,° —
32 %
£
Simbol K…
Kox K…
Kxo IC 20 K30 K40
E
B 1.—
gcj 5
o K…- 1,19 1,10 1,00 0,90 0.80
0,80 —
3% Marcă rapid
Marcă oţel rapid Rp1
Rpi Rp,
RPa Rp,
RPa Rp;
Rp* Pp,
Pp3 ——
î!
0 ca'“
K… 1,22 1,11 1.00
1,00 0.89
0,89 0.78
0,78 —
11 -
1! - c.
C. 1351
162 Normarea lucrărilor pe strunguri normale, carusel şi revolver
mo r- th t-( Ci l> CO owirs'f «hwn m o un

r~ th (MW? CO CO CO lOTj-T^COeq'S'CqCq f- Ti o
cn , t-h Ti T—I
O O O o” o o o o o o o 40 I O
I I
O CS MOh T-H Ci I> Timcom-^TiT-m C Ci l>
O | NNCO ■5? co co in •<? -c n co •fl; n n O I o
co I t-h th rH
ooo o o o o o’ o o" o co o I I
in r> co O CM CO«H MCOlMO>tDOO m t> o CO co
r- Ol CM kj r? in co co ^ n v
co 11 H rl H
T? T? H-*
o o o o o o o o c5 o o
^ II
co o I I Ol 51
oo co in co o un o NMînnociOm oo CM IO T? o ;
CO I v* TH ■o* -o* hh o m lo ’J ^ 'î co_ •? CO | ni
co I o o d oooooooc co I
o I I OJ 3 I
o
in lo cooo O CO OJ MDOîOCOOlHrl mm m O uO o
O *i o •o* -c in ommT?TrmTi,m
55 I nrl r( o o o OOOCOOOCD 55 I o I I OJ o I
m o ioj
O T?
O
co
I
I
CO r? co
O O O
tH th
co oi co cooHHorômr'
mmm ocDtomT-m'^m
o o o ooo'ooooo
o
o
co
I
I
£ ,s o m
d 1
o o
i
m oi co o co mo oicoomojooom m oj OJ Ti CO co m I
m m o r-cocommorHO
00 1 cs o oo
01 I
I
© © © dddododd
CO
oi
|
I
CO O C5
ooo S1
a" O t-h nr*H : n ti O cOdinTir-'ôiin 0 Ti o LO CO © i
so
r- i o © co
Ol I
I O O I> coo-r-ôinoinr-
odo o" o d d d d ©“ o
r> |
01 I
oo o o
o' d Ti 2-1 i 1
oo m
> m T”' O O co
CO CO o-
O O 00 rnOClMOCM^
o o co oi>oococso-mco
m
m
ti O O 00
o o o m »-H
e
s
Ol
2
ddd ddddoddd Ol
O H rT 5' I
5o c co Ti CO o $ Ol CO co
r~ r- o
mt>omTHmcoT-H
ocoornor-oo O CO
mmf
ca O Ti m ti
o-1
00 00 o rtododcoi OlrT co n
£
o
OJ © di Ol rl
CI ca o-r-OTiooicJO O TI O 00 m t— ■
m -c*
i
Ol
Ol
OCOC5
i> o m
r- co or h o o co co o h
doi 1 o o o" O O O h
m
oi
OJ
Ti O Ti Ol
o 1
CO TH
SI
6^
i> o m t-h o o m o o~t> oi o co r- oo oi o
om t? co co oo co T? COOr-HOCOOr^TC* o m O Ti Ol UO T- oo co o co ©
ţi oi
i> r- m d d th i i i o" o" O O i O Ti d ti Ti
OJ TI
Si
s Ol
*s
m o jo r- o
© Io o ŢŢ
o- o m
Ci O t>
d i ti
coeoeooooioooi
t? cin qoo co^
titItItItitiOtI
mo sas om
O Ti
O O
© m
o
Ss
dd
co m oopmcoi>o l'CUO ho cor- i
o co r CI 1 O TH Ti q^qqiiqi uo r- t-h o- o oi i
5 00 O O T-
Ti Ti CM 111111100 3
r-K
CO Ol CO T?
o ri ^ I o in O ©
lo © ri 30 O
ts co © m oi © m o» m i O Ti O oi o m co | dd
© r- m Ol Ol o q q ■? n q i j m o co t- m o co I T1 ^* © ©
■s o° m m co ‘ I o © Ti
Ol Ol co" d !
<3 m r-
fi o o TI Ol O
m ti m m co
TH ©
I I
© co cm
CO»trO-?OI
co co oo
oo mo
m n ni
ihO)
m©
tT th I
o • o m i> i —i
t> oo-c| oi
oî co m co |ri
SI
c co c o
co m m co © m i T3< ii m © icm © r- CM ©
m Ti o © m o i> I I i o Ci o o m t-h m t> cq o o
CO TH T? T71 oi OÎ of T-H TI 1-î
- I CO n
TI Ti TH
CO CM I I I I «o t-h d
TH
co o CO CP TH Ci o
m 22 âă
0 CO
01 i TH -C CM
T- TH o
53 1 lllll © co
32 l> co cm
Ti Ol
1 1 1 »a I
fi - n n
:■ s 3 a a a a a I
s
^ C4 co u 5
1 O.
S? c?
O JO E
9
!8î 2
S
•5 o
£ V A
S. £ | o £ J9
§
o
S
■I
B5 t
a; ■»
15
is Hi o o 73
sftii
«* =-
■o
73 te;
" 1 3 S3S
•§
I te; ^ 1 ■8
<
«5 C
5
It
1
o
'O « •§ S E 3 ■§
•o
ÎS
I !, C
& §• 1 îi 11
îI ff 1
5
2 s «s « ■« o o
2 1 S1 1 5
3
O ^
C el
o8
H O ■g “ c c c
bS (2 iS £ I II s
w
o
o £ ft t> c <
timpului de
la strunjire 163

Tabelul Coeiicienţî pentru corectarea vitezei
pentru corectarea vitezei v1
n1 Tabelul 5.58. Valorile
Tabelul 5,58. coeficientului
Kull
K vis
Cu crustă
Sima
Starea Fără
Fără
- -
mthnl“…
Cu incluziuni -— “53
Calitate tăiş
H h'd
G lichid
Cu
deuaşcâiclre
de aşchiere
Fai l'nhld
Fără lichid
de rnşcllicm
aşchiere
suprafeţei crustă Fărl
Fără
incluziuni
incluziuni Oţel ŞiAîliaj Fondtilăi aliaj
Otel şi aliaj Fontă şi aliaj
d° Al
de de° Cu“
CM
CM 1,30 1.00
1,00
I< V18
un
K…
' | |
on 0.80
1
K V12 1.00
1,00 0.80
0,80 0.00
0,60 0.50
0,50 OR 1.00
1,00 ]
0,80

Tabelul coeficientului Kvu
Valorile coeficientului Kg14
Unghi de atac
atac principal x
:: 30“
30° 45'
45° 60'
60° 75'
75° 90“
90°
.!i'
5
2 CM
CM 1,17 1,00
1.00 0.92
0,92 0.87
0,87 0.86
0,86
3 o
Km
K V14
ii
g. OR 1.34
1,34 1.00
1,00 \
0,84 0,77 0,74
7=
&
u

Tabelul 5.55. Valorile coeficientului Kni
IQ16
Raza la vtrf
Raza vtr! r,
!, mm 0,1 0,5 1 1,5
1.5 2 2,5 3
| |
|
K…
K pir, 0.70 | 0,88
0,76 0,94 0,97 1.02
1,00 I| 1,02 1.04
1,04
Tabelul 5.56 Valorile

Tabelul coeficientului Kvî9
Valorile coeficientului Kun
Fox-mn de degajare (tabel 5.2)

Forma feţei de P
P N U, 5
U. R. C
inclinarea pragului sau canalu

înclinarea canalu-
lui pentru
lui sfărîmarea aşchii
pentru sfărîmarea uşchll- — '
lor (tabelul 5.3)
lor '
K…
Kna 0,80 0,90 1.00
1,00 1.10
1,10

Tabelul 5.57. Valorile K,…
coeficientului Kvl7
E
|: | : t
'L—o : :
Profilul tăişului
-a is \f S
n
\J' l \ îs
'
*!
3
[
\ | |
0.90 ' 0.86 0.80 0.75
K…
K vn 1.00
1,00 0,95 0,90 0,86 0,80 0,75
164 Normdreu
lucrărilor pe normale, carusel
slrunguri normale,
i
b. Puterea
b. Din relaţia (5.9),
Puterea maşinii. Din randamentul între
considerînd randamentul
(5.9), considerînd intre-
gului lanţ cinematic
gului lanţ = 0,667 rezultă
cinematic "]y = rezulta viteza
viteza v2 maxim admisă
o, maxim admisă de puterea
puterea
M
motorului principal N
motorului N::
4000-N
02 =
= [mlmin].
[m/min]. (5.90)
(5.90)
Pz
Pz
Utilizînd relaţia (5.6) se obţine;
Utilizînd
N
'02
V2 == 21,4
21,47{ j£v21 * 7?r22* P-V23 ‘' 1%!)—
Kum 'KFZZIKV'ZS — [m/min],
[m/min], (5.91)
t-80,75 ;
„
m
în care Kv21
Km -(
= (———))
-St 22
=
11,2, =
0'25
sin ):x 0,25
„_:
186,3
CZ(HB) '
Ox{EB)H
are valorile
.
valorile
are valorile
date în tabelul
valorile date .
date în tabelul
date
tabelul 5.61 şi.

Ş).
tabelul 5.60, .,
(5.92)
..
(0.93)
(5.93)
sin 45°
sm
1,06 ,va tabelul
Km =
-St 23 — are valorile
.
valorile date
date în tabelul 5.62. (5.94)
r008
r0,08
!

în tabelul sînt date vitezele v2
date vitezele admise de puterea motoru-
maxim admise
1), maxim motoru
lui
lui principal pentru Km Kv2l =
=K V22 =
K,.22 =KK… = 1.
P23 =
Pentru alte
Pentru alte condiţii
conditii se aplică,
aplică coeficienţii tabelele 5.60;
coeficienţii din tabelele 5.61 ;
5.60 ; 5.61;
iar pentru alte
5.62, iar alte randamente
randamente se va corecta e„ valoarea raporfcu-
v2 cu valoarea raportu-
"]
lui1
0,667
0,667
Tabelul 5.59.
Tabelul 5.59. Vilezn
Viteza v2 maxim admisă
vz maxim admisă de puterea motorului principal
puterea motorului principal
Puterea. N, kW
Puterea
Adiu '
de
.,
35;
Adincimea
de_ aşchiere
mm
Avansul s:
“am?
mm/rot 3
3 I
5 |
7.5
7,5 | 11 | 16 | 23
23 ] 32
I
|
}
45 ,
60
60
v„ mlmin
Viteza vv m/min
1] 2
2 3
3 | 44 | 55 i 66 I ? I
| 7 | a8 | 9
9 !
l,
10
10 | 11
11
0.2
0,2 0.40
0,40 6-10
640 — — — — —- — — —
0.2
0.2 0.80
0,80 381
381 635
635 — — — — — — ——
0,2
0,2
1,60
1,60
3.20
226
226 377
377 566
566 830
830 » — — _ _
0,2 3,20 135
135 224
224 337
337 494
494 718
718 — — — '—
0.4
0,4
0,4
0.20
0,20 538
53S
320
—
534
——
_ _ _ _ _ _
0,40 320 534 800
800 — — — — — —
0.4
0,4 0,80 190
190 317
317 476
476 698
698 — — — — —
0,4 1,60
1,60 113
113 189
189 283
283 415
415 604
604 — — —— —
0.4
0,4 3.20
3,20 67 112
112 168
168 247
247 359
359 516
516 718
718 —— —
0.8
0,8 0.05
0,05 761
761 — — — — — — — —-
0,8
0,8 0,10
0,10 453 755 —
,
453 755 — —— — »— — —
0,8
0.8
0,20
0,20
0.40
269
269
160
449
449
267
673
673 _ —— —— __ _
0,8 0,40 160 267 400
400 587
587 -— — —— — —
0,8 0,80
0,80 95
95 159
159 238
238 349
349 508
508 730
730 — — -—
0,8 1,60
1,60 57
57 94 141
141 208
208 302
302 434
434 604
604 849
849 —
0,8 3,20
3,20 34
34 56
56 84 123
123 179
179 258
258 359
359 505
505 673
673
1.6
1.6
1,6
1,6
0,05
0,05
0,10
381
381
226
226
635
635
377
377
—
566
566
——
830
830
—
—
—
—
—
—
—
_
-_
1,6
1,6 0,20
0,20 135
135 224
224 337
337 494
494 718
718 —- — — —
1,6
1,6 0,40 80
80 133
133 200
200 293
293 427
427 614
614 — —' ——
Determinorea de bază
timpului de bază la slrunjire
la strunjire 165
105
(continuare)
Tabelul
1 2 ]
3 l 4 5 6e 7 B
8 | 9 | 10
io | 11
ii
1.6
1,6 0.80
0,80 48
48 79
79 119
119 174
174 254
254 365
365 508
508 714
714 ——
1,6
1,6 1,60
1,60 28
28 47
47 71
71 104
104 151
151 217
217 302
302 424
424 566
566
1.6
1,6 3.20
3,20 17 28
28 42
42 62
62 90 129
129 179
179 252
252 337
337
3,2
3,2 0,05
0,05 190
190 317
317 476
476 698
698 »— — — —— _-
3,2
3.2 0,10
0,10 113
113 189
189 283
283 415
415 604
604 — — — -——
3.2
3,2 0.20
0,20 67
67 112
112 168
168 247
247 359
359 516
516 718
718 ——
»
32
3,2 0.40
0.40 40
40 67
67 100
100 147
117 213
213 307
307 427
427 600
600 800
800
3,2
3,2 0,80
0,80 24
24 40
40 59 87
87 127
127 182
182 254
254 357
357 476
476
3,2
3,2 1.60
1,60 14
14 24
24 35
35 52
52 75
75 108
108 151
151 212
212 283
283
3,2
3,2 3,20
3,20 88 14
14 21
21 31 45
45 64
64 90
90 126
126 168
168
6,4
6,4 0,05
0,05 95
95 159
159 238
238 349
349 508
508 730
730 — — —
6.4
6.4 0.10
0,10 57
57 9-1
91 141 208
208 302
302849
849 434
434 604
604 —
6.4 0.20
0,20 34
34 56
56 84 123
123 179
179505
505 258
258 359
359 673
673
6.4
6,4 0.40
0,40 20
20 33
33 50
50 73
73 107
107300
300 153
153 213
213 400
400
6.4
6,4 0,80 12
12 20
20 30
30 44
44 63
63178
178 91
91 127
127 238
238
6,4 1,60 7 12
12 18
18 26
26 38
38106
106 54
54 75 141
141
6,4
6,4 3,20 4 77 11
11 15
15 22
22 63
63 32
32 45
45 84
84
12,8
12,8 0,05
0,05 48
48 79
79 119
119 174
174 254
254714
714 365
365 508
508 —
12.8
12,8 0.10
0,10 28
28 47
47 71 104
104 151424
424 217
217 302
302 566
566
12,8
12,8 0.20
0,20 17
17 28
28 42
42 62 90
90252
252 129
129 179
179 337
337
12,8
12,8 ; 0,40
0,40 10
10 17 25
25 37
37 53
53150
150 77
77 107
107 200
200
12.8
12,8 0,80 66 10
10 15 22
22 32
32 89
89 46
46 63 119
119
12,8
12,8 1,60
1,60 -— 6G 99 13 19
19 53
53 27
27 38
38 71
12,8
12,8 3,20
3,20 -— —— 55 88 11 32
32 16
16 22
22 42
42
25,6
25,6 0,05
0,05 24
24 40
40 59
59 87
87 127
127357
357 182
182 254
254 476
476
25,6
25,6 0,10
0,10 14 24
24 35
35 52
52 75
75212
212 108
108 151
151 283
283
25.6
25,6 0.20
0.20 88 14 21 31 45
45126
126 64
64 90
90 168
168
25,6
25,6 0,40
0,40 55 88 13
13 18
18 27
27 75
75 38
38 53
53 100
100
25.6
25,6 0.80
0,80 55 —— 77 11
11 16 45
45 23
23 32
32 59
59
25.6
25,6 1.60
1,60 — —— 44 66 9 27
27 14
14 19 35
35
25,6
25,6 3,20
3,20 — -— — — 6 16
16 8 11
11 21
'0
randamente r,
alte randamente
Pentru alte
Notă. Pentru 'r, se va corecta v2
va corecta valoarea raportului
B2 cu valoarea raportului ,
667
0,667
Tabelul coroclnrcn vitezei

Cociicicnţi pentru corectarea
Tăbclnl 5.60. Coeficienţi vitezei a2
D=
Material Material
DUrilnle
Duritate Oţel şi aliaje Fontă şi aliaje
Fontă Duriîale
Duritate Oţcl şi
Oţel şi aliaje Fontă şi aliaje
Cu
de Cu HB de AlAl de Cu
de
HB de AlA] de
Kun
Kvil Kun
Kvii
15
15 2,59 7,24 210
210 0,95 1,91
30 2,03 5,12 225
225 0,90
0,90 1,84
45
45 1,76 4,18 240 0,86
0,86 1,78
60 1,59 3,62 255
255 0,82
0,82 1,72
75
75 1,47 3,24 270
270 0,78 1,67
90
90 1,38 2,96 285
285 0,75
0,75 1,62
105
105 1,31 2,7
2,74 300 0,72 1,57
120
120 1,25 2,56 315
315 0,70 1,53
135
135 1,20 2,41 330 0,67
0,67 1,49
1,19
150
150 1,16 2,29 345
315 0,65 1,46
1,40
165
165 1,12 2,18 360 0,63 1,4'
1,4'
180 1,06 2,08
2, OS 375 0.61
0,61 1,r
V
195 1,00 1,99 — —
166 Normureo lucrărilor
curusel şi revolver
normale, carusel
Tabelul coelieienlulul Km,
de atac
Unghi de I
nine principal X \ 30“
30° 45“
45° 60°
60° 75“
75° | 90”
90°
l | l |
Km, 1.05 1.08
[
0,92 1,00 1,05 1,08 1,09
Tabelul coeficientului A’r23
K,.”
Rua la vîrf
Raza ; cuţitului
vi.:l a cuţitulul r,
:, mm O.l
0,1 0,2 0,5 1
1 1,5
1.5 2 2,5
2,5 3
i
|
| | I | |
Km
Kv2Z 1,27 1,21 1,12 1,06 |[ 1,03 1,00 0.99
0,99 0.97
0,97
c. Viteza de aschiere recomandată

(le aşchicre mai mică
recomandată şi turaţia. Cea mai mică dintre
dintre cele
două viteze maxim
două viteze maxim admise viteza recomandată:
admise este viteza recomandată:
= min (îi1;
vr = (01; v2) [nl/min].
%) [m/min]. (5-95)
(5.95)
Turatia corespunzătoare
Turaţia acestei viteze
coresPunzătoare acestei determină cu relaţia
viteze se determină relaţia:i
», =
nr = HOH:
1000 vr
%
318 vr
91—83 [rot/min]. (5.96)
er
nD D
D
În cazul
în cazul strunjirii
strunjirii unor piese asimetrice,
asimetrice, forţa forta centrifugă poate
provoca
provoca suprasolicitarea axului principal sau chiar
suprasolicitarea lagărelor axului chiar desprinderea,
desprinderea.
în aceste cazuri
In aceste cazuri se echilibrează ansamblul piesă-dispozitiv
echilibrează ansamblul de prindere;
piesă-dispozitiv de prindere;
în orice caz turaţia
in orice aleasă nu trebuie
turatia aleasă trebuie să să depăşească limită indicată
turatia limită
depăşească turaţia indicată
în cartea tehnică a maşinii sau în
cartea tehnică nota de exploatare a dispozitivului de
în nota
În tabelul
folosit. în
prindere folosit. tabelul 5.63 este dată
dată forţa centrifugă F„ determinată
FC1 determinată
relaţia :
cu relaţia:
Fc «
Fe x 1,1 •- IO”6/»
lO'G-m, .• 8 -• »2
71.2 [daN] (5.97)
în care ::
în
este masa piesei kg;
m este kg;
8 — distanţa între centrul
distanţa între centrul de greutate al piesei rotaţie mm;
piesei şi axa de rotaţie mm“;
a
n — turatia
turaţia piesei rot/min.
Din gama
Din turatii a strungului
gama de turaţii eventual restrînsă
utilizat, eventual
strung-ului utilizat, din con
restrinsă din con-
siderentele de mai
siderentele sus, se alege valoarea
mai sus, imediat inferioară
valoarea imediat inferioară valorii
valorii nr.
a,. Se
obţine astfel turatia
obtine astfel efectivă n.
turaţia efectivă calculează viteza
relatiei (5.1) se calculează
a. Cu ajutorul relaţiei viteza
aschiere efectivă
de aşchiere corespunzătoare turaţiei
efectivă v, corespunzătoare efective. Se recomandă
turatiei efective. recomandă
evitarea vitezelor
evitarea între 18 şi 35 m/min, mai
vitezelor cuprinse între mai ales pentru ultima
pentru ultima
trecere, fie prin alegerea unui alt
alegerea unui alt cuţit,
cuţit, fie prin modificarea
modificarea avansului
avansului
adincirnii de aschiere.
şi/sau adîncimii aşchiere.
În
în tabelul
tabelul 5.64 sînt date turatiile
sînt date corespunzătoare condiţiilor
turaţiile corespunzătoare condiţiilor uzuale,
anumite ipoteze
obţinute în anumite
obţinute ipoteze asupra
asupra relaţiei între dimensiunile
relatiei între dimensiunile suprafeţei
prelucrate şi strungul utilizat.
prelucrate utilizat.
Determinarea timpului de bază la strunjire 167
o co o o «o o o o o o o o
o o o o
I
co o
cn m 2
rH
S g
CN
S
O
S â
co O
o
CI
cn
tî<
•'}>
00
r»
o
rH CO i> co r-
y-i cn ira
O o o o o o o
I2 g CO
o
lO
Ol
O
1C5
tţ
O ţH g T3* C5 O 0 o
rH Ol IO T~(
rH
Ol
Ol
io
TT
O
O
co
3
co
g Ol
TT
Tî<
co
co
I"
o
r-
01____ in
o o o o o o
s g
o o io
TP g o CN g O TH Ol
8
3 s 5
CN Ol IO co
5
uO
CN 1? 3 tO
co
CN
C" co i>
CN io
O
£ o
3 g 3 IO
CN
O
io
IO
o
O
g g O O
O
O
O
I rH Ol io CN
CN
IO
t* 3 g
g g co t>
CN -3<
00 £
co r-<
rH
00
CN £
o o
3•o
o- io
co
o o
g co
o
io
CN g o
JO
o
*—4 g o o
o
0
o
o
CN
jtp
Ol io Ol
Ol C3 g 3
co
01
1>
rr
-o
S £
CO
Ol£
5 £ o o o o o
o- LO
co
o o
*r
o
00
co
o
IO
Ol g IO
g 3
1 I T- Ol IO rH CN
Ol
LO
g g co3 g
r-
rH
CN
T?
3 £
00
£
ft '5 Ol
s o o
i u r~
£ o
2 g co
o
LO
g o
o
g go o
g 3g g
CN
o £
ir. 8 2. CN lO rH Ol
Ol
IO
o 2 3
s
fa
r» TT co
OI £
o o
o» io
co
o o o co
o
LO
g o
o
g 3 g g
s
r- 00 CN
8IN rH Ol IO rH CN
CN
IO
g 3 0
01
r~
Ol
TŢ
t-
3 £
T“« co CO
Ol£
*2 o o o o o
£ r~ lO
co
o
t>
o
TH
Tp s CO I
O
LO
CN
O
io
lO
o g g o c
3
£ 8 CN io CN
CN
IO
X* cs g co3
H
0
01
O-
Ol
T-
T- co
I £ io
co
o o
gOl co
o
IO
CN g o
o
g o
o
3
Ol
o
3.
u 8
T—( IO *—4 Ol
CN
io
g g V-4
o
co
g 3
C-H
3
fa
«o
o- IO
co
o
3 O I co
00 «o
IO
CN g o
o
g so o
IO
OL
rH 01 LO rH CN
Ol
LO
TT 3 g g gt>
wi
o o o
-Ci
8 0
01
o
TT
Ol
o o o o o
8tN rH CN Tp
o
00
o
rH
o o o o o o
0
IO rH 01 TT co o Ol
«o co
o o o o o o o
2 o o
n s T—4 CN Tp co <o Ol
co
o
•3 o o o o o o
£ 8 KS
2
s
s Y-H CN T? 00 CD CN
co
.
2 o o o o o o
S 8 §U) rH CN 00 o Ol
I
H ■s o o o
co
o
2 g g g CN TJ4 00 co CN
co
§ o o o o
o 2. 0
01
o
TT
g
CO
g
«o CN
I
Q
o o o o o o
co
2 o o
o
rH CN TH CO
£
0.0 O Oi
010 o o
10 f to O CN
16S Normarea lucrărilor pe strunguri normale, carusel şi revolver
Tabelul 5.64. Turaţii recomandate nr

Material: oţel HB ■= 195; tăiş: CM
Putere Adincimea de aşchierc t, mm

Diametrul motor Avans
exterior princ. 0,2 0,4 0,8 1,6 3,2 6,4 12,8 25,6
mm kW mm/rot
Turaţia nr, rot/min
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
25 3,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2477(1) 2232(1) 1215(2) 608(2) 301(2)
25 3.0 0,10 2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1) 1445(2) 723(2) 361(2) 181(2)
25 3,0 0,20 2500(3) 2311(1) 2083(1) 1719(2) 859(2) 430)2) 215(2) 107(2)
25 3.0 0,40 2142(1) 1930(1) 1740(1) 1022(2) 511(2) 255(2) 128(2) 64(2)
25 3,0 0,80 1680(1) 1514(1) 1251(2) 608(2) 301(2) 152(2) 76(2) 38(2)
25 3,0 1,60 1318(1) 11SS(1) 723(2) 361(2) 181(2) 90(2) 45(2)
25 3,0 3,20 1034(1) 859(2) 430(2) 215(2) 107(2) 51(2) -
25 5.0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2477(1) 2232(1) 2012(1) 1013(2) 50G(2)
25 5,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1) 1943(1) 1204(2) 602(2) 301(2)
25 5.0 0,20 2500(3) 2311(1) 2083(1) 1877(1) 1132(2) 716(2) 358(2) 179(2)
25 5,0 0,40 2142(1) 1930(1) 1710(1) 15GS(1) 852(2) 426(2) 213(2) 106(2)
25 5,0 0,80 1680(1) 1514(1) 1365(1) 1013(2) 506(2) 253(2) 127(2) 63(2)
25 5,0 1,60 1318(1) 11SS(1) 1071(1) 602(2) 301(2) 151(2) 75(2) 38(2)
25 5,0 3,20 1034(1) 932(1) 716(2) 35S(2) 179(2) 90(2) 45(2)
25 7,5 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2477(1) 2232(1) 2012(1) 1519(2) 760(2)
25 7,5 0,10 2500(3) 2500(3) 2392(1) 2156(1) 1913(1) 1751(1) 903(2) 452(2)
25 7,5 0,20 2500(3) 2311(1) 2083(1) 1877(1) 1692(1) 1074(2) 537(2) 269(2)
25 7,5 0,40 2142(1) 1930(1) 1710(1) 1568(1) 1277(2) 639(2) 319(2) 160(2)
25 7.5 0,80 1680(1) 1514(1) 1365(1) 1230(1) 760(2) 380(2) 190(2) 95(2)
25 7,5 1,60 1318(1) 1188(1) 1071(1) 903(2) 452(2) 226(2) 113(2) 56(2)
25 7,5 3,20 1034(1) 932(1) 810(1) 537(2) 269(2) 134(2) 67(2) 31(2)
50 3.0 0,05 1692(1) 1525(1) 1374(1) 1238(1) 1116(1) 608(2) 301(2) 152(2)
50 3,0 0,10 1473(1) 1327(1) 1196(1) 1078(1) 723(2) 361(2) 181(2) 90(2)
50 3,0 0,20 1282(1) 1155(1) 1011(1) 859(2) 430(2) 215(2) 107(2) 54(2)
50 3,0 0,40 1071(1) 965(1) 870(1) 511(2) 255(2) 128(2) 64(2) 32(2)
50 3,0 0,80 840(1) 757(1) 608(2) 304(2) 152(2) 76(2) 38(2)
50 3,0 1,60 659(1) 591(1) 361(2) 181(2) 90(2) 45(2) -
50 3,0 3,20 517(1) 430(2) 215(2) 107(2) 54(2)
50 5,0 0,05 1692(1) 1525(1) 1374(1) 123S(1) 1116(1) 1006(1) 506(2) 253(2)
50 5,0 0,10 1473(1) 1327(1) 1196(1) 1078(1) 972(1) 602(2) 301(2) 151(2)
50 5,0 0,20 1282(1) 1155(1) 1041(1) 939(1) 716(2) 35S(2) 179(2) 90(2)
50 5,0 0,40 1071(1) 965(1) 870(1) 781(1) 426(2) 213(2) 106(2) 53(2)
50 5,0 0,80 840(1) 757(1) 682(1) 506(2) 253(2) 127(2) 63(2) 32(2)
50 5,0 1,60 659(1) 591(1) 535(1) 301(2) 151(2) 75(2) 28(2)
50 5,0 3,20 517(1) 466(1) 358(2) 719(2) 90(2) 45(2)
50 7.5 0,05 1692(1) 1525(1) 1374(1) 1238(1) 1116(1) 1006(1) 760(2) 380(2)
50 7,5 0,10 1473(1) 1327(1) 1196(1) 107S(1) 972(1) 876(1) 452(2) 226(2)
50 7,5 0.20 1282(1) 1155(1) 1041(1) 939(1) 846(1) 537(2) 269(2) 134(2)
50 7,5 0,40 1071(1) 965(1) 870(1) 781(1) 639(2) 319(2) 160(2) 80(2)
50 7,5 0,80 840(1) 757(1) 682(1) 615(1) 380(2) 190(2) 95(2) 47(2)
50 7.5 1,60 659(1) 594(1) 535(1) 452(2) 226(2) 113(2) 56(2)
50 7.5 3,20 517(1) 466(1) 420(1) 269(2) 134(2) 67(2) 34(2)
100 3.0 0,05 846(1) 762(1) 6S7(1) 619(1) 558(1) 304(2) 152(2) 76(2)
100 3,0 0,10 736(1) 664(1) 598(1) 539(1) 361(2) 181(2) 90(2) 45(2)
100 3.0 0,20 641(1) 578(1) 521(1) 430(2) 215(2) 107(2) 54(2)
100 3.0 0,40 535(1) 483(1) 435(1) 255(2) 128(2) 64(2) 32(2)
100 3,0 0,80 420(1) 379(1) 304(2) 15(2) 76(2) 38(2)
Notă. (1) limitată de durabilitatea tăişului; (2) limitata de puterea motorului princi-
pal; (3) limitată de turaţia maximă a grupei de maşini.
Determinarea timpului de bază la strunjire
de baza strunjire 169
Tabelul
(continuare)
1
1 2 3S 4 5 S
6 7 8 9 10 | !I
11
100
100 3,0
3,0 1.00
1,60 3300) 2070)
330(1) 297(1) 1010)
181(2) 000)
90(2) 450)
45(2) _ _ _
100
100 3,0 3,20 2150)
2.000) 215(2)
259(1) 1070)
107(2) 540)
54(2) _ _ _ _
100
100 5,0 0,05
0,05 0400) 7020)
S46(l) 762(1) 0870)
687(1) 0100)
619(1) 558(1) 0030) 253(2)
5580) 503(1) 2530) 1270)
127(2)
100
100 5.0
5.0 0.10
0,10 7300) 664(1)
736(1) 0040) 5080)
598(1) 5300)
539(1) 4S6(1) 3010) 151(2)
4800) 301(2) 1510) 75)2)
100
100 50
5,0 0,20
0,20 641(1) 5700)
0410) 578(1) 5210)
521(1) 4000)
469(1) 358(1) 1700)
3580) 179(2) 000)
90(2) 450)
45(2)
100
100 5,0
5,0 0,40 535(1) 4830)
5350) 483(1) 4350)
435(1) 3020)
392(1) 2130) 1000)
213(2) 106(2) 530)
53(2) _
100
100 5,0
5,0 0,80 420(1) 3700)
4200) 379(1) 3410)
341(1) 2530)
253(2) 1270)
127(2) 030)
63(2) 320)
32(2) _
100
100 5,0
5,0 1,00
1,60 330(1) 2070)
3300) 297(1) 2080)
268(1) 1510)
151(2) 750)
75(2) 380)
38(2) _ _
100
100 5,0 3,20
3,20 259(1) 2330)
2500) 233(1) 1700)
179(2) 000)
90(2) 450)
45(2) _ _ _
100
100 7,5
7,5 0,05
0,05 846(1) 7020)
8400) 762(1) 0070)
687(1) 0100)
619(1) 558(1) 5030) 380(2)
5580) 503(1) 3800) 1000)
190(2)
100
100 7,5
7,5 0.10
0,10 736(1) 0040)
7300) 66-1(1) 5000)
598(1) 5300)
539(1) 486(1) 4380) 226(2)
4800) 438(1) 2200) 1130)
113(2)
100
100 7,5
7,5 0,20
0,20 0410) 5700)
641(1) 578(1) 5210)
521(1) 4000)
469(1) 4230) 2000)
423(1) 1340)
269(2) 134(2) 070)
67(2)
100
100 7,5
7,5 0,40
0,40 535(1) 4030)
5350) 483(1) 4350)
435(1) 3020)
392(1) 319(2) 1000)
3100) 160(2) 000)
80(2) 40(2)
100
100 7,5
7,5 0,00
0,S0 420(1) 3700)
4200) 379(1) 3410)
341(1) 3000)
30S(1) 1000)
190(2) 05(2)
95(2) 470)
47(2) _
100
100 7.5
7,5 1,00
1,60 3300) 2070)
330(1) 297(1) 2000)
268(1) 2200)
226(2) 1130)
113(2) 500)
56(2) _ _
100
100 7,5
7,5 3,20 2500) 2330)
259(1) 233(1) 2100)
210(1) 1340)
134(2) 070) 340)
67(2) 34(2) _ _
200
200 3.0
3,0 0.05
0,05 423(1) 3010)
4230) 381(1) 3.140)
344(1) 3100)
310(1) 2700) 1520)
279(1) 152(2) 700)
76(2) 380)
38(2)
200
200 3.0
3.0 0.10
0,10 368(1) 3320)
3000) 332(1) 2200)
229(1) 2700)
270(1) 1810)
181(2) 000)
90(2) 450)
45(2) _
200
200 3.0
3,0 0.20
0,20 321(1) 2000)
3210) 289(1) 2000)
260(1) 215(2) 1070)
107(2) 540)
54(2) _ _
200
200 3,0 0.40
0,40 2080) 2410)
268(1) 241(1) 2170)
217(1) 1280)
128(2) 040)
64(2) 320)
32(2) _
200
200 3.0
3,0 0.80
0,S0 210(1) 1000)
2100) 189(1) 1520)
152(2) 700)
76(2) 300)
3S(2) _ _ _
200
200 3.0
3,0 1.00
1,60 165(1) 1400)
1050) 149(1) 000)
90(2) 450)
45(2) _ _ _ _
200
200 3.0
3,0 3.20
3,20 129(1) 1070)
1200) 107(2) 5.10)
54(2) _ _ _ _ _
200
200 5,0
5,0 0.05
0,05 423(1) 3010)
4230) 381(1) 3440)
344(1) 3100)
310(1) 2700)
279(1) 2510)
251(1) 1270)
127(2) 030)
63(2)
200
200 5,0
5,0 0,10 368(1) 3320)
3000) 332(1) 2000)
299(1) 2700)
270(1) 2430)
243(1) 1510)
151(2) 750)
75(2) 300)
38(2)
200
200 5,0
5,0 0.20
0,20 3210) 2800)
321(1) 289(1) 2000)
260(1) 2350)
235(1) 1700)
179(2) 000)
90(2) 450)
45(2) _
200
200 5,0
5,0 0.40
0,40 2000) 2410)
268(1) 241(1) 2170)
217(1) 1000)
196(1) 1000)
106(2) 530)
53(2) _ _
200
200 5.0
5,0 0.00
0,80 2100) 1000)
210(1) 189(1) 1710)
171(1) 1270)
127(2) 030)
63(2) 320)
32(2) _ _
200
200 5,0
5,0 1,00
1,60 1050) 1400)
165(1) 149(1) 1340)
134(1) 750)
75(2) 380)
38(2) _ _ _
200
200 5,0
5,0 3,20 129(1) 1170)
1200) 117(1) 000)
90(2) 450)
45(2) _ _ _ _
200
200 7.5
7,5 0.05
0,05 423(1) 3010)
4230) 381(1) 3440)
344(1) 3100)
310(1) 2700) 2510) 1000)
279(1) 251(1) 190(2) 050)
95(2)
200
200 7,5
7,5 0.10
0,10 368(1) 3320)
3000) 332(1) 2000)
299(1) 2700)
270(1) 243(1) 2100) 113(2)
2430) 219(1) 1130) 500)
56(2)
200
200 7,5 0.20
0,20 3210) 2800)
321(1) 289(1) 2000)
260(1) 2350)
235(1) 211(1) 1340)
2110) 134(2) 070)
67(2) 340)
34(2)
200
200 7,5
7,5 0.40
0,40 268(1) 2410)
2000) 241(1) 2170)
217(1) 1000)
196(1) 1000)
160(2) 800) 400)
80(2) 40(2)
200
200 7.5
7,5 0.80
0,80 210(1) 1000)
2100) 189(1) 1710)
171(1) 1540)
154(1) 050)
95(2) 470)
47(2) _ _
200
200 7,5
7,5 1,00
1,60 165(1) 1400)
1050) 149(1) 1340)
134(1) 1130)
113(2) 500)
56(2) _ _ _
200
200 7,5
7,5 3,20
3,20 129(1) 1170)
1200) 117(1) 1050)
105(1) 070)
67(2) 340)
34(2) _ _ _
400
400 7,5 0.05
0,05 2110) 1010)
211(1) 191(1) 1720)
172(1) 1550)
155(1) 1400)
140(1) 1200)
126(1) 050)
95(2) 470)
47(2)
400
400 7,5
7,5 0.10
0,10 1840) 1000)
184(1) 166(1) 1500)
150(1) 1350)
135(1) 1210)
121(1) 1000)
109(1) 500)
56(2) —
400
400 7.5
7,5 0.20
0,20 1000) 1440)
160(1) 144(1) 1300)
130(1) 1170)
117(1) 1000)
106(1) 070)
67(2) 340)
34(2) _
400
400 7,5
7,5 0,40 134(1) 1210)
1340) 121(1) 1000)
109(1) 080)
98(1) 000)
80(2) 400)
40(2) _ _
400
400 7,5
7,5 0,00
0,80 1050)
105(1) 050)
95(1) 850)
85(1) 770)
77(1) 470)
47(2) _ _ ..
400
400 7.5
7,5 1.00
1,60 020) 74(1)
82(1) 740) 070)
67(1) 500)
56(2) _ _ _ __
400
400 7.5
7,5 3.20
3,20 050)
65(1) 580)
58(1) 530)
53(1) 340)
34(2) _ _ _ _
400
400 11.0
11,0 0.05
0,05 2110) 1010)
211(1) 191(1) 1720)
172(1) 1550)
155(1) 1400)
140(1) 1200)
126(1) 1130)
113(1) 700)
70(2)
400
400 11.0
11,0 0.10
0,10 1840) 1000)
184(1) 166(1) 1500)
150(1) 1350)
135(1) 1210)
121(1) 1000)
109(1) 030)
83(2) 410)
41(2)
400
400 11,0
11,0 0.20
0,20 160(1) 1440)
1000) 144(1) 1300)
130(1) 1170)
117(1) 1000)
106(1) 050)
95(1) 400)
49(2) _
400
400 11.0
11,0 0.40
0,40 134(1) 1210)
1340) 121(1) 1000)
109(1) 080)
98(1) 880)
88(1) 500)
59(2) _ _
400
400 11.0
11,0 0.00
0,80 1050)
105(1) 050)
95(1) 850)
85(1) 770)
77(1) 000)
69(1) 350)
35(2) _ _
400
400 11,0
11,0 1,00
1,60 82(1) 740)
820) 74(1) 070)
67(1) 000)
60(1) 410)
41(2) _ _ _
400
400 11.0
11,0 3.20
3,20 050)
65(1) 580)
58(1) 530)
53(1) 470)
47(1) _ _ _ _
400
400 10.0
16,0 0.05
0,05 211(1) 1010)
2110) 191(1) 1720)
172(1) 1550)
155(1) 1400) 1200) 113(1)
140(1) 126(1) 1010
1130) 101(2)
400
400 10,0
16,0 0.10
0,10 1840) 1000)
184(1) 166(1) 1500)
150(1) 1350)
135(1) 1210) 1000)
121(1) 109(1) 000)
99(1) 000)
60(2)
400
400 10.0
16,0 0,20 160(1) 1440)
1000) 144(1) 1300)
130(1) 1170)
117(1) 1000)
106(1) 050) 720)
95(1) 72(2) 300)
36(2)
400
400 10,0
16,0 0.40
0,40 1340) 1210)
134(1) 121(1) 1000)
109(1) 000)
98(1) 080)
88(1) 000) 430)
80(1) 43(2) _
170
Tabelul 5.6d
11 2 3
3 4 !
55 | 60 | 7 8 ) 99 | 10 | 11
400
400 10,0
16,0 0,80
0,80 105…
105(1) 95…
95(1) 85…
85(1) 77…
77(1) 09…
69(1) 51…
51(2) — —
400 10,0
16,0 1,00
1,60 82…
82(1) 74…
74(1) 07…
67(1) 00…
60(1) 5.1…
51(1) 30…
30(2) — ——
400
400 10,0
16,0 3,20
3,20 05…
65(1) 58…
58(1) 53…
53(1) 47…
47(1) 30…
36(2) — — —
800
800 10,0
16,0 0,05 100…
106(1) 95…
95(1) 86(1) 77…
77(1) 70…
70(1) 03…
63(1) 57…
57(1) 51…
51(2)
000
S00 10,0
16,0 0,10 92…
92(1) 83…
83(1) 75(1 )
75(1) 07…
67(1) 01…
61(1) 55…
55(1) 49…
49(1) 30…
30(2)
800
800 10.0
16,0 0.20
0,20 80…
80(1) 72…
72(1) 05…
65(1) 59…
59(1) 53…
53(1) 48…
48(1) 30…
36(2( 18…
18(2)
800
800 10,0
16,0 0,40 07…
67(1) 00…
60(1) 54…
54(1) 40…
49(1) 44…
44(1) 40…
40(1) 21…
21(2) —
800
800 10,0
16,0 0,80
0,80 53…
53(1) 47…
47(1) 43…
43(1) 38…
38(1) 35…
35(1) 25…
25(2) 13…
13(2) _
800
S00 10,0
16,0 1,00
1,60 41…
41(1) 37…
37(1) 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 15…
15(2) — —
800
800 10,0
16,0 3.20
3,20 32…
32(1) 29…
29(1) 20…
26(1) 24…
24(1) 18…
18(2) — — —
800 23,0
23,0 0,05 100…
106(1) 95…
95(1) 80…
86(1) 77…
77(1) 70…
70(1) 03…
63(1) 57…
57(1) 51…
51(1)
800
SOO 23,0
23,0 0,10 92…
92(1) 83…
83(1) 70…
75(1) 07…
67(1) 01…
61(1) 55…
55(1) 49…
49(1) 43…
43(2)
800
800 23,0
23,0 0,20
0,20 80…
80(1) 72…
72(1) 05…
65(1) 59…
59(1) 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 20…
26(2)
800
800 23,0
23,0 0,40 07…
67(1) 00…
60(1) 54…
54(1) 49…
49(1) 44…
44(1) 40…
40(1) 31…
31(2) 15…
15(2)
800
800 23.0
23,0 0.80
0,80 53…
53(1) 47…
47(1) 43…
43(1) 38…
38(1) 35…
35(1) 31…
3KD 18…
18(2) —
800 23,0
23,0 1,00
1,60 41…
41(1) 37…
37(1) 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 22(2
22(2) — —
800
800 23.0
23,0 3,30
3,30 32…
32(1) 29…
29(1) 20…
26(1)1 24…
24(1) 21…
21(1) 13…
13(2) — —
800
800 32.0
32,0 0.05
0,05 100…
106(1) 95…
95(1) 80…
86(1) 77…
77(1) 70…
70(1) 03…
63(1) 57…
57(1) 51 …
51(1)
800
SOO 32.0
32,0 0.10
0,10 92…
92(1) 83…
83(1) 75…
75(1) 07…
67(1) 01 …
61(1) 55…
55(1) 49…
49(1) 44…
41(1)
800
SOO 32.0
32,0 0.20
0,20 80…
80(1) 72…
72(1) 05…
65(1) 59…
59(1) 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 30…
36(2)
800
800 32.0
32,0 0.40
0,40 07…
67(1) 00…
60(1) 54…
54(1) 49…
49(1) 44…
44(1) 40…
40(1) 30…
36(1) 2l(2)
21(2)
800
SOO 32.0
32,0 0.80
0,80 53…
53(1) 47…
47(1) 43…
43(1) 38…
38(1) 30…
35(1) 31…
31(1) 25…
25(2) 13…
13(2)
800 32.0
32,0 1.00
1,60 41…
41(1) 37…
37(1) 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 15…
15(2) —
800
800 32,0
32,0 3,20
3,20 32…
32(1) 29…
29(1) 20…
26(1) 24…
24(1) 21 …
21(1) 18…
18(2) — —
1000
1600 32,0
32,0 0,05 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 39…
39(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 20…
26(1)
1000
1600 32.0
32,0 0.10
0,10 40…
46(1) 41…
41(1) 37…
37(1) 34…
34(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 25…
25(1) 22…
22(1)
1000
1600 32,0
32,0 0,20
0,20 40…
40(1) 30…
36(1) 33…
33(1) 29…
29(1) 20…
26(1) 24…
24(1) 21(1) 18(2)
1000
1600 32,0
32,0 0,40 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 180)
18(1) 11(2)
1000
1600 32.0
32,0 0.80
0,80 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 13…
13(2) 0…
6(2)
1000
1600 32,0
32,0 1,00
1,60 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 8…
8(2) 4(2)
1600 32.0
32,0 3.20
3,20 10…
16(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 9…
9(2) 4…
4(2) —
1600 45.0
45,0 0.05
0,05 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 39…
39(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 26…
26(1)
“1600
1600 45.0
45,0 0,10 40…
46(1) 41…
41(1) 37…
37(1) 34…
34(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 25…
25(1) 22…
22(1)
1000
1600 45.0
45,0 0.20
0,20 40…
40(1) 30…
36(1) 33…
33(1) 29…
29(1) 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1)
1000
1600 45.0
45,0 0.40
0,40 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 180)
18(1) 10(2)
15(2)
1000
1600 45,0 0,80 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 9(2)
1000
1600 45,0 1.00
1,60 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 110)
11(2) 5(2)
5(2)
1000
1600 45,0 3,20
3,20 10…
16(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 012)
6(2) 3(2)
3(2)
1000
1600 00,0
60,0 0,05 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 39…
39(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 20…
26(1)
1600 60,0
60,0 0.10
0,10 40…
46(1) 41…
41(1) 37…
37(1) 31…)
34(1) 30…
30(1) 27(1) 250)
25(1) 22(1)
22(1)
1000
1600 00,0
60,0 0,20
0,20 40…
40(1) 30…
36(1) 33…
33(1) 29…
29(1) 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19(1)
19(1)
1000
1600 00,0
60,0 0,40
0,40 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 18…
18(1) 10…
16(1)
1000
1600 00,0
60,0 0.80
0,S0 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14(1)
14(1) 129)
12(2)
1000
1600 00.0
60,0 1.00
1,60 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 7(2)
7(2)
1600 60.0
60,0 3.20
3,20 10(1)
16(1) 15(1)
15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 1o(1)
10(1) 8(2)
8(2) tu?.
4(2)
3200 32.0
32,0 0.05
0,05 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1)
3200
3200 32.0
32,0 0.10
0,10 23…
23(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 1141)
11(1)
3200
3200 32,0
32,0 0.20
0,20 20…
20(1) 18…
18(1) 10…
16(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) mm
9(2)
3200 320
32,0 0.40
0,40 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 9…
9(1) S…
5(2)
3200 32,0
32,0 0,80 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 0…
6(2) 3(2)
3(2)
3200 32.0
32,0 1.00
1,60 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) s…
8(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 4…
4(2) —
3200 32.0
32,0 3.20
3,20 8…
8(1) 7…
7(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(2) — —
3200 45.0
45,0 0.05
0,05 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1)
3200 45,0 0,10
0,20
23…
23(1)
20…
21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 140)
14(1) 12(1) lui)
H(l)
3200 45,0 0,20 20(1) 18(1)
18(1) 1 0…
16(1) 15…
15(1) 1 3…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1)
strunjire 171
171
1
1 22 3 4 | 5
5 G0 | 7 | 8 | oB | 10'
10 „li
3200 45,0 0,40 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9d) 70)
7(2)
3200 45.0
45,0 0.80
0,80 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 80)
8(1) 70)
7(1) 40)
4(2)
3200
3200 450
45,0 1,00 100)
10(1) 90)
9(1) 80)
8(1) 80)
8(1) 70)
7(1) 00)
6(1) 50)
5(2) _
3200 45.0
45,0 3.20
3,20 8(1) 7(1) 7(1) 60)
6(1) 5(1)
5(1) 5(1) 3(2) —-
3200 00.0
60,0 0.05
0,05 200)
26(1) 240)
21(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 100)
16(1) 14(1) 13(1)
3200 00.0
60,0 0.10
0,10 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 1.10)
14(1) 120)
12(1) 110)
Ud)
3200 00,0
60,0 0,20 200)
20(1) 180)
18(1) 100)
16(1) 150)
15(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1)
3200 00,0
60,0 0,40 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1)
3200 00.0
60,0 0,80 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 80)
8(1) 70)
7(1) 00)
6(2)
3200 00.0
60,0 1.00
1,60 10(1) 9(1)
9(1) 80)
8(1) 80)
8(1) 7(1) 00)
6(1) 00)
6(1) 40)
4(2)
3200 00,0
60,0 3,20 80)
8(1) 70)
7(1) 7(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 5(1) 4(2) —
Material: = 195;
Material: oţel HB ~ lălş: OR
195: tăiş: OR
25
25 3,0
3,0 0,05
0,05 2500(3)|
2500(3) 2451(1) 20010)
24510) 2061(1) 17330)
1733(1) 14580)
1458(1) 12150) 608(2)
1215(2) 0080) 3040)
304(2)
25
25 3.0
3,0 0,10
0,10 23190)
2319(1) 1950(1) 10400)
19500) 1640(1) 13730)
1379(1) 11000)
1160(1) 7230) 361(2)
723(2) 3010) 181(2)
181(2)
25
25 3.0
3,0 0.20
0,20 18400)
1845(1) 1551(1) 13050)
15510) 1305(1) 10970)
1097(1) 8590)
859(2) 4300) 2150)
430(2) 215(2) 1070)
107(2)
25
25 3,0
3,0 0,40
0,40 12540)
1254(1) 1055(1) 8870)
10550) 887(1) 7400)
746(1) 5110)
511(2) 255(2) 1280)
2550) 128(2) 040)
64(2)
25
25 3,0
3,0 0,80
0,S0 7940)
791(1) 668(1) 5010)
0080) 561(1) 4720)
472(1) 3040)
304(2) 1520)
152(2) 700)
76(2) 380)
38(2)
25
25 3.0
3,0 1.00
1,60 5020)
502(1) 4220) 3550)
422(1) 355(1) 2990)
299(1) 1810)
181(2) 900)
90(2) 450)
45(2) _
25
25 3,0
3,0 3.20
3,20 3180)
318(1) 267(1) 2250)
2070) 225(1) 1800)
189(1) 1070)
107(2) 540)
54(2) _ __
25
25 5.0
5,0 0,05
0,05 25000)
2500(3) 24510) 20010)
2451(1) 2061(1) 17330)
1733(1) 14580)
1458(1) 1226(1) 10130)
12200) 1013(2) 5000)
506(2)
25
25 5.0
5,0 0,10
0,10 23190)
2319(1) 19500) 10400)
1950(1) 1640(1) 13790)
1379(1) 11000)
1160(1) 9750) 0020)
975(1) 602(2) 3010)
301(2)
25
25 5.0
5,0 0,20
0,20 18450)
1845(1) 15510) 13050)
1551(1) 1305(1) 10970)
1097(1) 9220)
922(1) 7100) 3580)
716(2) 358(2) 1700)
179(2)
25
25 5.0
5,0 0,40
0.40 12540)
1254(1) 10550) 887(1)
1055(1) 7400)
746(1) 0270)
627(1) 426(2) 2130)
4200) 213(2) 1000)
106(2)
25
25 5,0
5,0 0,80
0,80 7940)
794(1) 0080) 5010)
668(1) 561(1) 4720)
472(1) 3970)
397(1) 253(2) 1270)
2530) 127(2) 030)
63(2)
25
25 5,0
5,0 1,00
1,60 5020)
502(1) 422(1) 3550)
4220) 355(1) 2990)
299(1) 2510)
251(1) 1510)
151(2) 750)
75(2) 380)
38(2)
25
25 5.0
5,0 3,20
3,20 318…
318(1) 267(1) 2550)
2070) 255(1) 1890)
189(1) 1590)
159(1) 900)
90(2) 450)
45(2) _
25
25 7,5
7.5 0,05
0,05 25000)
2500(3) 24510) 20010)
2451(1) 2061(1) 17330)
1733(1) 14580)
1458(1) 1226(1) 10310)
12200) 1031(1) 7000)
760(2)
25
25 7,5
7,5 0,10
0,10 23190)
2319(1) 1950(1) 10400)
19500) 1640(1) 13790)
1379(1) 11000)
1160(1) 9750) 8200)
975(1) 820(1) 4520)
452(2)
25
25 7,5
7,5 0,20
0,20 18450)
1845(1) 1551…13050)
1551(1) 1305(1) 10970)
1097(1) 3220)
922(1) 7700) 5370)
776(1) 537(2) 2090)
269(2)
25
25 7,5
7,5 0.40
0,40 12540)
1254(1) 1055(1) 8870)
10550) 887(1) 7400)
746(1) 0270)
627(1) 527(1) 3100)
5270) 319(2) 1000)
160(2)
25
25 7.5
7,5 0,80
0,80 794…
794(1) 668(1) 5010)
0080) 561(1) 4720)
472(1) 3970)
397(1) 3340) 1900)
334(1) 190(2) 950)
95(2)
25
25 7,5
7.5 1,00
1,60 5020)
502(1) 422(1) 3550)
4220) 355(1) 2990)
299(1) 2510)
251(1) 2110) 1130)
211(1) 113(2) 500)
56(2)
25
25 7,5
7.5 3.20
3,20 3180)
318(1) 267(1) 2250)
2070) 225(1) 1890)
189(1) 1590)
159(1) 1340)
134(1) 070)
67(2) 340)
34(2)
50
50 3,0
3.0 0,05
0,05 14580)
1458(1) 12200) 10310)
1226(1) 1031(1) 8070)
867(1) 7290)
729(1) 0080) 3040)
608(2) 304(2) 1520)
152(2)
50
50 3.0
3.0 0,10
0,10 11000)
1160(1) 9750) 8200)
975(1) 820(1) 0800)
689(1) 5800)
580(1) 3010) 1810)
361(2) 181(2) 900)
90(2)
50
50 3.0
3,0 0.20
0,20 9220)
922(1) 776(1) 0520)
7700) 652(1) 5490)
549(1) 4300)
430(2) 2150) 1070)
215(2) 107(2) 540)
54(2)
50
50 3,0
3,0 0,40
0,40 0270)
627(1) 5270) 4430)
527(1) 443(1) 3730)
373(1) 2550)
255(2) 1280)
128(2) 040)
64(2) 320)
32(2)
50
50 3,0
3,0 0,80
0,80 3970)
397(1) 3340) 2810)
334(1) 281(1) 2300)
236(1) 1520)
152(2) 700)
76(2) 380)
38(2) —
50
50 3,0
3,0 1,00
1,60 2510)
251(1) 211(1) 1780)
2110) 178(1) 1490)
149(1) 900)
90(2) 450)
45(2) — —
50
50 3,0
3.0 3.20
3,20 1590)
159(1) 134(1) 1120)
1340) 112(1) 950)
95(1) 540)
54(2) — — ——
50
50 5.0
5.0 0.05
0.05 14580)
1458(1) 1226(1) 10310)
12200) 1031(1) 8070)
867(1) 7290)
729(1) 0130)
613(1) 5000)
506(2) 2530)
253(2)
50
50 5.0
5.0 0.10
0,10 11000)
1160(1) 975(1) 8200)
9750) 820(1) 0890)
689(1) 5800)
580(1) 4880)
488(1) 3010)
301(2) 1510)
151(2)
50
50 5.0
5,0 0,20
0.20 9220)
922(1) 7700) 0520)
776(1) 652(1) 5490)
549(1) 4010)
461(1) 3580)
358(2) 1790)
179(2) 900)
90(2)
50
50 5.0
5,0 0.40
0,40 0270)
627(1) 527(1) 4430)
5270) 443(1) 3730)
373(1) 3140)
314(1) 2130)
213(2) 1000)
106(2) 530)
53(2)
50
50 5.0
5,0 0.80
0,80 3970)
397(1) 334(1) 2810)
3340) 281(1) 2300)
236(1) 1080)
198(1) 1270)
127(2) 030)
63(2) 320)
32(2)
50
50 5.0
5,0 1.00
1,60 2510)
251(1) 211(1) 1780)
2110) 178(1) 1400)
149(1) 1200)
126(1) 750)
75(2) 380)
38(2) _
50
50 5,0
5,0 3.20
3,20 1590)
159(1) 134(1) 1120)
1340) 112(1) 950)
95(1) 790)
79(1) 450)
45(2) — —
50
50 7.5
7.5 005
0,05 14580)
1458(1) 1226(1) 10310)
12200) 1031(1) 8070)
867(1) 7200)
729(1) 0130)
613(1) 5150)
515(1) 3800)
380(2)
50
50 7.5
7,5 0.10
0,10 11000)
1160(1) 9750) 8200)
975(1) 820(1) 0800)
689(1) 5800)
580(1) 4880)
488(1) 4100)
410(1) 2200)
226(2)
50
50 7,5
7.5 0.20
0,20 9220)
922(1) 0520)
770)1) 652(1)
776)1) 5490)
549(1) 4010)
461(1) 3880)
388(1) 2000)
269(2) 1340)
134(2)
50
50 7.5
7.5 0.40
0,40 0270)
627(1) 5270) 4430)
527(1) 443(1) 3730)
373(1) 3140)
314(1) 20.10)
264(1) 1000)
160(2) 800)
80(2)
50 7.5
7.5 0.80
0.80 3970)
397(1) 3340) 2810)
334(1) 281(1) 2300)
236(1) 1980)
198(1) 1070)
167(1) 900)
95(2) 470)
47(2)
50
50
50 7.5
7,5 1.00
1,60 2510)
251(1) 211(1) 1780)
2110) 178(1) 1490)
149(1) 1200)
126(1) 1000)
106(1) 500)
56(2) _
50
50 7.5
7.5 3.20
3,20 1590)
159(1) 1340) 1120)
134(1) 112(1) 950)
95(1) 790)
79(1) 070)
67(1) 340)
34(2) —
172 Normureq lucrărilor pe
Normarea lucrărilor pe strunguri carusel şi revolver
normale. carusel
slrunguri normale, revolver
Tabelul 5.64
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 88 | 9 ]
10 | 11
100
100 3.0
3,0 0.05
0,05 7290)
729(1) 613“)
613(1) 515“)
515(1) 433“)
433(1) 3640)
364(1) 304(2) 152(2) 76('.?.)
76(2)
100
100 3.0
3,0 0.10
0,10 5800)
580(1) 4880)
488(1) 4100)
410(1) 3450)
345(1) 2900)
290(1) 181(2) 90(2) 45(2)
100
100 3.0
3,0 0.20
0,20 4610)
461(1) 3880)
388(1) 3260)
326(1) 27-10)
274(1) 215(2) 107(2) 54(2) _
100
100 3,0
3,0 0.40
0,40 31-10)
314(1) 26-10)
261(1) 2220)
222(1) 1860)
186(1) 128(2) 6-1(2)
64(2) 32(2) _
100
100 3.0
3,0 0.80
0,80 1980)
198(1) 1670)
167(1) 1400)
140(1) 1180)
118(1) 76(2) 33(2)
38(2) _ _
100
100 3.0
3,0 1.60
1,60 1260)
126(1) 1060)
106(1) 800)
89(1) 750)
75(1) -15(2)
*15(2) _ _ _
100
100 3.0
3,0 3.20
3,20 790.)
79(1) 67“)
67(1) 56”)
56(1) 47“)
47(1) — — — _
100
100 5.0
5,0 0.05
0,05 7290.)
729(1) 613“)
613(1) 5150)
515(1) 4330.)
433(1) 35-10)
364(1) 3060)
306(1) 253(2) 127(2)
100
100 5.0
5,0 0.10
0,10 530“)
580(1) 488011
48S() 4100)
410(1) 315“)
345(1) 290“)
290(1) 244“)
244(1) 151(2) 75(2)
100
100 5,0
5,0 0.20
0,20 4610)
461(1) 3880)
38S(1) 3260)
326(1) 2740)
274(1) 2310)
231(1) 179(2) 90(2) 45(2)
100
100 5.0
5,0 0.40
0,40 31404)
314(2) 2640)
264(1) 2220)
222(1) 1860)
186(1) 1570)
157(1) 106(2) 53(2) _
100
100
100
5.0
5.0 0.80
0,80
1.60
1980)
198(1) 1670)
167(1) 1.100)
140(1) 1190)
119(1) 990)
99(1) 0312)
63(2) 32(2) _
100 5.0
5,0 1,60 1260)
126(1) 1060)
106(1) 890)
89(1) 750)
75(1) 630)
63(1) 38(2) — —
100
100
100
5.0
5,0
7.5
3.20
3,20
0.05
790)
79(1) 670)
67(1) 560)
56(1) 470)
47(1) 400)
40(1) _ _ _
100 7,5 0.05 7290)
729(1) 6130)
613(1) 5150)
515(1) 4330)
433(1) 3640)
364(1) 3060)
306(1) 2580)
258(1) 19012)
190(2)
100
100 7.5
7.5 0.10
0,10 5800)
580(1) -188(l)
188(1) 4100)
410(1) 3450)
345(1) 2900)
290(1) 2440)
244(1) 2050)
205(1) 113(2)
100
100 7,5
7.5 0.20
0,20 4610)
461(1) 3880)
388(1) 3260)
326(1) 27.10)
274(1) 2310)
231(1) 1940)
194(1) 134(2) 67(2)
100
100 7.5
7.5 0.40
0.40 3140)
314(1) 2610)
264(1) 2220)
222(1) 1860)
186(1) 1570)
157(1) 1320)
132(1) 80(2) 40(2)
100
100 7.5
7.5 0.80
0,80 1080)
198(1) 1670)
167(1) 1400)
140(1) 1180)
118(1) 990)
99(1) 830)
83(1) 47(2) —
100
100 7.5
7,5 1.60
1,60 1260)
126(1) 1060)
106(1) 890)
89(1) 750)
75(1) 630)
63(1) 530)
53(1) — —
100
100 7.5
7,5 3.20
3,20 790)
79(1) 670)
67(1) 560)
56(1) 470)
47(1) 400)
40(1) 330)
33(1) _ —
200
200 3.0
3.0 0,05
0,05 3640)
364(1) 3060)
306(1) 2580)
258(1) 2170)
217(1) 1820)
182(1) 152(2)
152(2) 7642
76(2) 38(2)
200
200 3,0
3.0 0.10
0.10 2900)
290(1) 2440)
244(1) 2050)
205(1) 1720)
172(1) 1450)
145(1) 90(2) 45(2
45(2) —
200
200 3.0
3,0 0.20
0,20 2310)
231(1) 1940)
194(1) 1630)
163(1) 1370)
137(1) 107(2) 54(2) _ —
200
200 3.0
3,0 0.40
0,40 1570)
157(1) 1320)
132(1) 1110)
111(1) 930)
93(1) 6-1(2)
64(2) 32(2) — —
200 0.80 990) _
200
200
3.0
3,0 0,80 99(1) 830)
83(1) 700)
70(1) 590)
59(1) 38(2) _ ——
200 3.0
3.0 1.60
1,60 630)
63(1) 530)
53(1) 440)
44(1) 370)
37(1) _ _ _ —
200
200
200
3.0
3,0
5.0
3.20
3.20
0.05
400)
40(1) 330)
33(1) _ — _ _ — —
200 5,0 0,05 3640)
364(1) 3060)
306(1) 2580)
258(1) 2710)
271(1) 1820)
182(1) 1530)
153(1) 127(2)
127(2) 63(2)
63(2)
200
200 5.0
5.0 0.10
0,10 2900)
290(1) 2440)
244(1) 2050)
205(1) 1720)
172(1) 1450)
145(1) 1220)
122(1) 75(2) 38(2)
200
200 5.0
5,0 0.20
0,20 2310)
231(1) 1940)
194(1) 1630)
163(1) 1370)
137(1) 1150)
115(1) 90(2) 4512)
45(2) —
200
200 5.0
5,0 0.40
0,40 157“)
157(1) 132“)
132(1) 111(1) 93(1) 780.)
78(1) 53(2) — _
200
200 5.0
5,0 0.80
0,80 990.)
99(1) 330)
83(1) 70”)
70(1) 590.)
59(1) 500)
50(1) 32(2) *- _
200
200 5.0
5,0 1.50
1,60 53“)
63(1) 53“)
53(1) 44(1) 370)
37(1) 31“)
31(1) ——
" _
200
200
200
5.0
5,0
7.5
3.20
3,20
0.05
400)
40(1) 330)
33(1) _ _ _ _ _ —
200 7,5 0.05 3640)
364(1) 3060)
306(1) 2580)
258(1) 2170)
217(1) 1320)
182(1) 1530)
153(1) 1290)
129(1) 95(2)
200
200 7.5
7.5 0.10
0.10 2900)
290(1) 2440)
244(1) 2050)
205(1) 1720)
172(1) 1450)
145(1) 1220)
122(1) 1020)
102(1) 56(2) 1
200
200 7.5
7.5 0.20
0,20 231”)
231(1) 194“)
194(1) 153“)
163(1) 137(1) ] 15(1)
115(1) 970)
97(1) G7(2)
67(2) 3'l(2)
34(2)
200
200 7.5
7.5 0.40
0,40 1570)
157(1) 1320)
132(1) 1110)
111(1) 930)
93(1) 780)
78(1) 660)
66(1) 40(2) _
200
200 7.5
7,5 0.80
0,80 990)
99(1) 830)
83(1) 700)
70(1) 590)
59(1) 500)
50(1) 420)
42(1) — —
200
200 7.5
7.5 1.60
1,60 630)
63(1) 530)
53(1) 440)
44(1) 370)
37(1) 310)
31(1) _ _ —
200 400) _ _ _
200
400
7.5
7,5
7.5
3.20
3,20
0.05
40(1) 330)
33(1) _ _ _
400 7.5 0,05 1820)
182(1) 1530)
153(1) 1290)
129(1) 1080)
108(1) 910)
91(1) 770)
77(1) 640)
64(1) 47(2)
400
400 7,5
7.5 0,10
0,10 1450)
145(1) 1220)
122(1) 1020)
102(1) 860)
86(1) 720)
72(1) 610)
61(1) 510)
51(1) —
406
400 7,5
7,5 0.20
0,20 1150)
115(1) 970)
97(1) 820)
82(1) 690)
69(1) 580)
58(1) 480)
48(1) 34(2) —
400
400 7,5
7.5 0.40
0,40 780)
78(1) 660)
66(1) 550)
55(1) 470)
47(1) 390)
39(1) 330)
33(1) _ —
400
400 7,5
7,5 0,80
0,80 500)
50(1) 420)
42(1) 350)
35(1) _ _ _ _ —
400
400 7,5
7,5 1,60
1,60 310)
31(1) _ _ _ _ _ _ —
400
400 7.5
7.5 3.20
3,20 -— — —— —— -— — — „
400
400 11,0
H.O 0,05
0,05 1820)
182(1) 1530)
153(1) 1290)
129(1) 1080)
108(1) 910)
91(1) 770)
77(1) 640)
64(1) 5.10)
54(1)
400
400 11,0
U.O 0.10
0,10 1450)
145(1) 1220)
122(1) 1020)
102(1) 860)
86(1) 720)
72(1) 610)
61(1) 510)
51(1) -11(2)
41(2)
400
400 11,0
11,0 0.20
0,20 1150)
115(1) 970)
97(1) 820)
82(1) 690)
69(1) 580)
58(1) 480)
48(1) 410)
41(1) _
.400
400 11,0
11,0 0,40
0,40 780)
78(1) 660)
66(1) 550)
55(1) 470)
47(1) 390)
39(1) 330)
33(1) _ —
400
400 11.0
11,0 0,80
0,80 500)
50(1) 420)
42(1) 350)
35(1) _ _ _ _ _
400
400 11.0
11,0 1,60
1,60 310)
31(1) _ — _ _ _ _ —
Determinareo timpului de bulă la
stluniire 173

1}:|3[4]5|0|7Is[9|10|11
1
400
400
2
11.0
11,0
3
3.20
3,20
4
_
5
_
6
_
7
_
8
_
9
_
10
_
11
_
400
400 10.0
16,0 0.05
0,05 182…
182(1) 153…
153(1) 120…
129(1) 108…
108(1) 91…
91(1) 77…
77(1) 04…
64(1) 54…
54(1)
400
400 10.0
16,0 0.10
0,10 145…
145(1) 122…
122(1) 102…
102(1) 86(1)
86(1) 72…
72(1) 01…
61(1) 51…
51(1) 43…
43(1)
400
400 10.0
16,0 0.20
0,20 115…
U5(l) 97…
97(1) 82…
82(1) 09…
69(1) 58(1)
58(1) 48…
48(1) 41…
41(1) 34…
34(1)
400
400 10.0
16,0 0.40
0,40 78…
78(1) 00…
66(1) 55…
55(1) 47…
47(1) 39…
39(1) 33…
33(1) _ _
400
400 10,0
16,0 0,80
0,80 50…
50(1) 42…
42(1) 35…
35(1) _ _ _
400
400 10.0
16,0 1.00
1,60 31…
31(1) — _
400
400 10.0
16,0 3.20
3,20 _ — — — — _ _ _
800
800 10.0
16,0 0.05
0,05 01…
91(1) 77…
77(1) 04…
64(1) 54…
54(1) 40…
46(1) 38…
38(1) 32…
32(1) 27…
27(1)
800
800 10.0
16,0 0.10
0,10 72…
72(1) 01…
61(1) 51…
51(1) 43…
43(1) 30…
36(1) 30…
30(1) 20…
26(1) 22…
22(1)
800
800 10.0
16.0 0.20
0.20 58…
58(1) 48…
48(1) 41…
41(1) 34…
34(1) 29…
29(1) 24…
24(1) 20…
20(1) 17…
17(1)
800
800 10.0
16,0 0.40
0,40 39…
39(1) 33…
33(1) 28…
28(1) 23…
23(1) 20…
20(1) 16(1)
16(1) 14…
14(1) _
800
800 10.0
16,0 0.80
0,80 25…
25(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 15…
15(1) 12…
12(1) _
800
800 10,0
16,0 1.00
1,60 10…
16(1) 13…
13(1) _ _ _ _ _ _
800
800 10.0
16,0 3.20
3.20
800
800 23,0
23,0 0.05
0,05 91…
91(1) 77…
77(1) 04…
64(1) 54…
54(1) 40…
46(1) 38…
38(1) 32…
32(1) 27…
27(1)
800
800 23.0
23,0 0,10
0,10 72…
72(1) 01…
61(1) 51…
51(1) 43…
43(1) 30…
36(1) 30…
30(1) 20…
26(1) 22…
22(1)
800
800 23.0
23,0 0.20
0,20 58…
58(1) 48…
48(1) 41…
41(1) 34…
34(1) 29…
29(1) 24…
24(1) 20…
20(1) 17…
17(1)
800
800 23.0
23,0 0.40
0,40 39…
39(1) 33…
33(1) 28…
28(1) 23…
23(1) 20…
20(1) 10…
16(1) 14…
14(1) _
800
800 23,0
23.0 0,80
0,80 25…
25(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 15…
15(1) 12…
12(1) _ _ _
800
800 23.0
23,0 1.00
1,60 10…
16(1) 13…
13(1) _ _ _ _ _ _
800
800 23.0
23,0 3.20
3.20
800
800 32,0
32,0 0,05
0,05 01…
91(1) 77…
77(1) 84…
64(1) 54…
54(1) 40…
46(1) 38…
38(1) 32…
32(1) 27…
27(1)
800
800 32.0
32,0 0.10
0,10 72…
72(1) 01…
61(1) 51…
51(1) 43…
43(1) 38…
36(1) 30…
30(1) 20…
26(1) 22…
22(1)
800
800 32.0
32,0 0.20
0,20 58…
58(1) 48…
48(1) 41…
41(1) 34…
34(1) 29…
29(1) 24…
24(1) 20…
20(1) 17…
17(1)
800
800 32.0
32,0 0.40
0,40 39…
39(1) 33…
33(1) 28…
28(1) 23…
23(1) 20…
20(1) 10…
16(1) 14…
14(1) _
800
800 32.0
32,0 0.80
0.80 25…
25(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 15…
15(1) 12…
12(1) _
800
800 32.0
32,0 1.00
1,60 10…
16(1) 13…
13(1) .- _
800
800 32.0
32,0 3.20
3,20 _ _ _ _ _ _ _
1500
1600 32.0
32,0 0.05
0,05 40…
46(1) 38…
38(1) 32…
32(1) 27…
27(1) 23…
23(1) 10…
19(1) 10…
16(1) 14…
14(1)
1000
1600 32,0
32,0 0.10
0,10 30…
36(1) 30…
30(1) 20…
26(1) 22…
22(1) 18…
18(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 11…
11(1)
1000
1600 32.0
32,0 0.20
0.20 29…
29(() 24…
24(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1)
1800
1600 32.0
32,0 0.40
0,40 20…
20(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 8…
6(1)
1000
1600 32,0
32,0 0.80
0,80 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 4…
4(1)
1000
1600 32,0
32,0 1,00
1,60 8…
8(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 3…
3(1) _ _
1000
1600 32.0
32,0 3.20
3,20 5…
5(1) 4…
4(1) 4…
4(1) _ _ _ _ _
1000
1600 45.0
45.0 0.05
0,05 40…
46(1) 38…
38(1) 32…
32(1) 27…
27(1) 23…
23(1) 19…
19(1) 10…
16(1) 14…
14(1)
1000
1600 45,0
45,0 0,10
0,10 30…
36(1) 30…
30(1) 20…
26(1) 22…
22(1) 18…
18(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 11…
11(1)
1000
1600 15,0
45,0 0,20
0,20 29…
29(1) 24…
24(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 0…
9(1)
1000
1600 45,0
45,0 0,40
0,40 20…
20(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 8(1)
8(1) 7…
7(1) 0…
6(1)
1000
1600 45,0
45,0 0,80
0,80 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 4…
4(1)
1000
1600 45.0
45,0 1.00
1,60 8…
8(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 3…
3(1) _ _
1000
1600 45.0
45,0 3.20
3,20 5…
5(1) 4…
4(1) 4…
4(1) _ _ _ _ _
1000
1600 00,0
60,0 0,05
0,05 40…
46(1) 38…
38(1) 32…
32(1) 27…
27(1) 23…
23(1) 19…
19(1) 10…
16(1) 14…
14(1)
1000
1600 00.0
60,0 0.10
0,10 30…
36(1) 30…
30(1) 20…
26(1) 22…
22(1) 180)
18(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 11…
11(1)
1000
1600 00.0
60,0 0.20
0,20 29…
29(1) 24…
21(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1)
1000
1600 00.0
60,0 0.40
0,40 20…
20(1) 16(1) 140)
14(1) 120)
12(1) 100)
10(1) 8(1)
8(1) 7(1) 0…
6(1)
1000
1600 00.0
60,0 0,80
0,80 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 4…
4(1)
1000
1600 00.0
60,0 1.80
1,60 80)
8(1) 7(1) 6(1)
6(1) 5(1)
5(1) 4(1) 3(1) —
1800
1600 00,0
60,0 3.20
3,20 am
5(1) 4(1)
4(1) 4(1) — _ — _ —
3200
3200 32.0
32,0 0.05
0,05 23…
23(1) 10…
19(1) 16(1)
16(1) 140)
14(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 8(1)
8(1) 7…
7(1)
3200
3200 32.0
32,0 0.10
0,10 18(1)
18(1) 150)
15(1) 1311)
13(1) 11(1) 9(1) 8…
8(1) B(l)
6(1) 5…
5(1)
3200
3200 32.0
32,0 0.20
0,20 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 0…
9(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(1)
3209
3200 32.0
32,0 0.40
0.40 10…
10(1) 8(1)
8(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 3…
3(1) _
3200
3200 32.0
32,0 I 0.80
0,80 0…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 4…
4(1) 3…
3(1) _ _
174 Normarea lucrărilor pe strunguri normale, carusel şi revolver
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
3200 32,0 1,60 4(1) 3(1)

3200 32,0 3,20
3200 45,0 0,05 23(1) 19(1) 16(1) 14(1) 11(1) 10(1) 8(1) 7(1)
3200 45,0 0,10 18(1) 15(1) 13(1) 11(1) 9(1) 8(1) 6(1) 5(1)
3200 45,0 0,20 14(1) 12(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1)
3200 45,0 0,40 10(1) 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1) 3(1)
3200 45,0 0,80 6(1) 5(1) 4(1) 4(1) 3(1)
3200 45,0 1,60 4(1) 3(1)
3200 45,0 3,20
3200 60,0 0,05 23(1) 19(1) 16(1) 14(1) 11(1) 10(1) 8(1) 7(1)
3200 60,0 0,10 18(1) 15(1) 13(1) 11(1) 9(1) 8(1) 6(1) 5(1)
3200 60,0 0,20 14(1) 12(1) 10(1) 9(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1)
3200 60,0 0,40 10(1) 8(1) 7(1) 6(1) 5(1) 4(1) 3(1)
3200 60,0 0,80 6(1) 5(1) 4(1) 4(1) 3(1)
3200 60,0 1,60 4(1) 3(1)
3200 60,0 3,20
Material: fontă HB => 225; tăiş: CM
25 3,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2408(1) 2170(1) 1956(1) 1134(2) 567(2)
25 3,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2326(1) 2096(1) 1889(1) 1348(2) 674(2) 337(2)
25 3,0 0,20 2493(1) 2247(1) 2025(1) 1825(1) 1604(2) S02(2) 401(2) 200(2)
25 3,0 0,40 2170(1) 1956(1) 1753(1) 1589(1) 953(2) 477(2) 23S(2) 119(2)
25 3,0 0,S0 1644(1) 1481(1) 1335(1) 1134(2) 567(2) 283(2) 142(2) 71(2)
25 3,0 1,60 1246(1) 1123(1) 1012(1) 674(2) 337(2) 169(2) 84(2) 42(2)
25 3.0 3,20 944(1) 851(1) 767(1) 401(2) 200(2) 100(2) 50(2)
25 5.0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 240S(1) 2170(1) 1956(1) 1763(1) 945(2)
25 5,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2326(1) 2096(1) 1889(1) 1703(1) 1124(2) 562(2)
25 5,0 0,20 2493(1) 2247(1) 2025(1) 1825(1) 1645(1) 1336(2) 66S(2) 334(2)
25 5,0 0,40 2170(1) 1956(1) 1763(1) 1589(1) 1432(1) 795(2) 397(2) 199(2)
25 5,0 o.so 1644(1) 1481(1) 1335(1) 1203(1) 945(2) 472(2) 236(2) 118(2)
25 5,0 1,60 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1) 562(2) 281(2) 140(2) 70(2)
25 5.0 3,20 944(1) 851(1) 767(1) 668(2) 334(2) 167(2) 84(2) 42(2)
25 7.5 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2408(1) 2170(1) 1956(1) 1763(1) 1417(2)
25 7,5 0,10 2500(3) 2500(3) 2326(1) 2096(1) 1889(1) 1703(1) 1534(1) 843(2)
25 7,5 0,20 2493(1) 2247(1) 2025(1) 1825(1) 1645(1) 1482(1) 1002(2) 501(2)
25 7.5 0,40 2170(1) 1956(1) 1763(1) 1589(1) 1432(1) 1192(2) 596(2) 298(2)
25 7,5 0,80 1644(1) 1481(1) 1335(1) 1203(1) 1084(1) 709(2) 354(2) 177(2)
25 7,5 1,60 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1) 822(1) 421(2) 211(2) 105(2)
25 7.5 3,20 944(1) 851(1) 767(1) 691(1) 501(2) 251(2) 125(2) 63(2)
50 3,0 0.05 1645(1) 1482(1) 1336(1) 1204(1) 1085(1) 978(1) 567(2) 283(2)
50 3,0 0,10 1432(1) 1290(1) 1163(1) 1048(1) 945(1) 674(2) 337(2) 169(2)
50 3,0 0,20 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1) 802(2) 401(2) 200(2) 100(2)
50 3,0 0,40 1085(1) 978(1) 881(1) 794(1) 477(2) 238(2) 119(2) 60(2)
50 3,0 0,80 822(1) 741(1) 668(1) 567(2) 283(2) 142(2) 71(2) 35(2)
50 3,0 1,60 623(1) 561(1) 506(1) 337(2) 169(2) 84(2) 42(2)
50 3,0 3,20 472(1) 425(1) 383(1) 200(2) 100(2) 50(2)
50 5,0 0,05 1645(1) 1482(1) 1336(1) 1204(1) 1085(1) 978(1) 881(1) 472(2)
50 5.0 0,10 1432(1) 1290(1) 1163(1) 1048(1) 945(1) 851(1) 562(2) 281(2)
50 5,0 0,20 1246(1) 1123(1) 1012(1) 912(1) 822(1) 668(2) 334(2) 167(2)
50 5,0 0,40 1085(1) 978(1) 881(1) 794(1) 716(1) 397(2) 199(2) 99(2)
50 5,0 0,80 822(1) 741(1) 668(1) 602(1) 472(2) 236(2) 118(2) 59(2)
50 5,0 1,60 623(1) 561(1) 506(1) 456(1) 281(2) 140(2) 70(2) 35(2)
50 5,0 3,20 472(1) 425(1) 383(1) 334(2) 167(2) 84(2) 42(2)
50 7,5 0,05 1645(1) 1482(1) 1336(1) 1204(1) 1085(1) 978(1) 881(1) 709(2)
50 7,5 0,10 I 1432(1) 1290(1) 1163(1) 1048(1) 945(1) 851(1) 767(1) 421(2)
Determinarea bază la strunjire
timpului de baia 175

Tabelul
11 '_
2 33 | 4 | 55 | 6 | 77 | 8 I
9 ' 10
IO | 11
50
50 7.5
7,5 0.20
0,20 1246…
1246(1) 1123…
1123(1) 1012…
1012(1) 912…
912(1) 822…
822(1) 741… 501(2)
741(1) 501… 251…
251(2)
50
50 7.5
7,5 0.40
0,40 1085…
1085(1) 978…
978(1) 881…
881(1) 794…
794(1) 716…
716(1) 596… 298…
596(1) 298(2) 149…
149(2)
50
50 7.5
7.5 0,80
0,80 822…
822(1) 741…
741(1) 668…
668(1) 602…
602(1) 542…
542(1) 354… 177(2)
354(2) 177… 89(2)
50
50 7.5
7,5 1.60
1,60 623…
623(1) 561…
561(1) 506…
506(1) 456…
456(1) 411…
411(1) 211… 105(2)
211(2) 105… 53…
53(2)
50
50 7.5
7,5 3.20
3,20 472…
472(1) 425…
425(1) 383…
383(1) 346…
346(1) 251…
251(2) 125…
125(2) 63…
63(2) 31…
31(2)
100
100 3.0
3,0 0.05
0,05 822…
822(1) 741…
741(1) 668…
668(1) 602…
602(1) 543…
543(1) 489… 283(2)
489(1) 283… 142…
142(2)
100
100 3.0
3,0 0.10
0,10 716…
716(1) 645…
645(1) 581…
581(1) 524…
524(1) 472…
472(1) 337… 169(2)
337(2) 160… 84…
84(2)
100
100 3.0
3,0 0.20
0,20 623…
623(1) 562…
562(1) 506…
506(1) 456…
456(1) 401…
401(2) 200… 100…
200(2) 100(2) 56…
50(2)
106
100 3.0
3,0 0.46
0,40 543…
543(1) 489…
489(1) 441…
441(1) 397…
397(1) 238…
238(2) 119…
.119(2) 60…
60(2) _
100
100 3.0
3,0 0.80
0,80 411…
411(1) 370…
370(1) 334…
334(1) 283…
283(2) 142…
142(2) 71… 35(2)
71(2) 35… _
100
100 3.0
3,0 1,60
1,60 311…
311(1) 281…
281(1) 253…
253(1) 169…
169(2) 84…
84(2) 42…
42(2) _ _
100
100 3.0
3,0 3,20
3,20 236…
236(1) 213…
213(1) 192…
192(1) 160…
100(2) 50…
50(2) _ _ _
100
100 5.0
5,0 0.05
0,05 822…
822(1) 741…
741(1) 668…
668(1) 602…
602(1) 543…
543(1) 489… 441… 236…
489(1) 441(1) 236(2)
100
100 5,6
5,0 0,10
0,10 716…
716(1) 645…
645(1) 581…
581(1) 524…
524(1) 472…
472(1) 426… 281… 140(2)
281(2)
426(1) 146…
100
100 5,6
5,0 0,20
0,20 623…
623(1) 562…
562(1) 506…
506(1) 456…
456(1) 411…
411(1) 334… 167… 84(2)
334(2)
167(2) 84…
106
100 5.6
5,0 0.40
0,40 543…
543(1) 489…
489(1) 441…
441(1) 397…
397(1) 358…
358(1) 199…
199(2)99… 50(2)
99(2) 50…
100
100 5,0
5,0 0.80
0,80 411…
411(1) 370…
370(1) 334…
334(1) 301…
301(1) 236…
236(2) 118…
118(2)59…
59(2) _
100
100 5.0
5,0 1,60
1,60 311…
311(1) 281…
281(1) 253…
253(1) 228…
228(1) 140…
140(2) 70…
70(2)35…
35(2) _
100
100 5.0
5,0 3.20
3,20 236…
236(1) 213…
213(1) 192…
192(1) 167…
167(2) 84…
84(2) 42…
42(2) _ _
100
100 7,5
7.5 0,05
0,05 822…
822(1) 741…
741(1) 668…
668(1) 602…
602(1) 543…
543(1) 489…
489(1) 441…
441(1) 354…
354(2)
100
100 7,5
7,5 0.10
0,10 716…
716(1) 645…
645(1) 581…
581(1) 524…
524(1) 472…
472(1) 426…
426(1) 384…
384(1) 211…
211(2)
160
100 7,5
7,5 0.20
0,20 623…
623(1) 562…
562(1) 506…
506(1) 456…
456(1) 411…
411(1) 371…
371(1) 251…
251(2) 125…
125(2)
100
100 7,5
7,5 0,40
0,40 543…
543(1) 489…
489(1) 441…
441(1) 397…
397(1) 358…
358(1) 298…
298(2) 149…
149(2) 74…
74(2)
100
100 7,5
7,5 0,80
0,80 411…
411(1) 370…
370(1) 334…
334(1) 301…
301(1) 271…
271(1) 177…
177(2) 89…
89(2) 44…
44(2)
100
100 7,5
7,5 1,60
1,60 311…
311(1) 281…
281(1) 253…
253(1) 228…
228(1) 205…
205(1) 105…
105(2) 53…
53(2) _
100
100 7,5
7,5 3.20
3,20 236…
236(1) 213…
213(1) 192…
192(1) 173…
173(1) 125…
125(2) 63…
63(2) 31…
31(2) _
200
200 3.0
3,0 0,05
0,05 411…
411(1) 371…
371(1) 334…
334(1) 301…
301(1) 271…
271(1) 244…
244(1) 142…
142(2) 71…
71(2)
200
200 3,0
3,0 0,10
0,10 358…
358(1) 323…
323(1) 291…
291(1) 262…
262(1) 236…
236(1) 169…
169(2) 84…
84(2) 42…
42(2)
260
200 3.0
3,0 0.20
0,20 312…
312(1) 281…
281(1) 253…
253(1) 228…
228(1) 200…
200(2) 100…
100(2) 50…
50(2) _
200
200 3.0
3,0 0,40
0,40 2710)
271(1) 2440)
244(1) 2200)
220(1) 1990)
199(1) 119(2) 60(2) — —
200
200 3,0
3,0 0.80
0,80 205…
205(1) 185…
185(1) 167…
167(1) 142…
142(2) 71…
71(2) 35…
35(2) _ _
200
200 3,0
3,0 1,60
1,60 156…
156(1) 140…
140(1) 126…
126(1) 84…
84(2) 42…
42(2) _ _ _
205
200 3.0
3,0 3,20
3,20 118…
118(1) 106…
106(1) 96…
96(1) 50…
50(2) _ _ _ _
200
200 5.0
5,0 0,05
0,05 411…
411(1) 371…
371(1) 334…
334(1) 301…
301(1) 217…
217(1) 244…
244(1) 220…
220(1) 118…
118(2)
260
200 5.0
5,0 0,10
0,10 358…
358(1) 323…
323(1) 291…
291(1) 262…
262(1) 236…
236(1) 213…
213(1) 140…
140(2) 70…
70(2)
200
200 5,6
5,0 0,26
0,20 312…
312(1) 281…
281(1) 253…
253(1) 228…
228(1) 206…
206(1) 167…
167(2) 84…
84(2) 42…
42(2)
260
200 5.0
5,0 0.40
0,40 271…
271(1) 244…
244(1) 220…
220(1) 199…
199(1) 179…
179(1) 99…
99(2) 50…
50(2) _
200
200 5,0
5,0 0,86
0,80 205…
205(1) 185…
185(1) 167…
167(1) 150…
150(1) 118…
118(2) 59…
59(2) _ _
206
200 5.0
5,0 1.60
1,60 156…
156(1) 140…
140(1) 126…
126(1) 114…
114(1) 70…
70(2) 35…
35(2) _ _
260
200 5.0
5,0 3.26
3,20 118…
118(1) 106…
106(1) 96…
96(1) 84…
84(2) 42…
42(2) _ _ _
200
200 7,5
7,5 0,05
0,05 411…
411(1) 371…
371(1) 334…
334(1) 301…
301(1) 271…
271(1) 244… 220(1)
244(1) 220… 177…
177(2)
''200
200 7.5
7,5 0.10
0,10 358…
358(1) 323…
323(1) 291…
291(1) 262…
262(1) 236…
236(1) 213… 192(1)
213(1) 192… 105…
105(2)
200
200 7,5
7,5 0,20
0,20 312…
312(1) 281…
281(1) 253…
253(1) 228…
228(1) 206…
206(1) 185(1) 125…
185… 125(2) 63…
63(2)
200
200 7,5
7,5 0,40
0,40 271…
271(1) 244…
244(1) 220…
220(1) 199…
199(1) 179…
179(1) 149…
149(2) 74…
74(2) 37…
37(2)
200
200 7.5
7.5 0,80
0,80 205…
205(1) 185…
185(1) 167…
167(1) 150…
150(1) 136…
136(1) 89… 44 …
89(2) 44 (2) _
200
200 7,5
7.5 1,60
1,60 156…
156(1) 140…
140(1) 126…
126(1) 114…
114(1) 163…
103(1) 53…
53(2) _ _
206
200 7,5
7,5 3.20
3,20 118…
118(1) 106…
106(1) 96…
96(1) 86…
86(1) 63…
63(2) 31…
31(2) _ _
400
400 7,5
7,5 0,65
0,05 206…
206(1) 185…
185(1) 167…
167(1) 150…
150(1) 136…
136(1) 122… 110(1)
122(1) 1,16… 89…
89(2)
466
400 7.5
7,5 0.10
0,10 179…
179(1) 161…
161(1) 145…
145(1) 131…
131(1) 118…
118(1) 106… 96(1)
106(1) 96… 53…
53(2)
400
400 7.5
7,5 0.20
0,20 156…
156(1) 140…
140(1) 127…
127(1) 114…
114(1) 103…
103(1) 93… 63(2)
93(1) 63… 31…
31(2)
400
400 7,5
7,5 0,40 136…
136(1) 122…
122(1) 110…
110(1) 99…
99(1) 89…
89(1) 74…
74(2) 37…
37(2) _
400
400 7.5
7,5 0.80
0,80 103…
103(1) 93…
93(1) 83…
83(1) 75…
75(1) 68…
68(1) 44…
44(2) _ —
406
400 7,5 1,60
1,60 78…
78(1) 70…
70(1) 63…
63(1) 57…
57(1) 51…
51(1) _ _ —
406
400 7.5
7,5 3.20
3,20 59…
59(1) 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 31…
31(2) _ — —
400
400 11.0
11,0 0,05
0,05 206…
206(1) 185…
185(1) 167…
167(1) 150…
150(1) 136…
136(1) 122…
122(1) 110…
110(1) 99…
99(1)
176
Normureu lucrărilor pe strunguri carusel şi
strunguri normale, carusel si revolver
revolver
Tabelul 5.64
Tabelul (Continuare)
5.61 (continuare)
1 2 3 4 5 [
6e 77 |
811 | 90 10
io | 11
lî
400
400 11.0
11,0 0.10
0,10 1790)
179(1) 1610)
161(1) 1450)
145(1) 1310)
131(1) 1180)
118(1) 1060)
106(1) 960)
96(1) 77(2)
400
400 11,0
11,0 0.20
0,20 1560)
156(1) 1400)
140(1) 1270)
127(1) 1140)
114(1) 1030)
103(1) 930)
93(1) 830)
83(1) 46(2)
46(2)
400
400 11.0
11,0 0.40
0,40 1360)
136(1) 1220)
122(1) 1100)
110(1) 990)
99(1) 890)
89(1) 810)
81(1) 55(2) —
400
400 11.0
11,0 0.80
0,80 1030)
103(1) 930)
93(1) 830)
83(1) 750)
75(1) 680)
68(1) 610)
61(1) 320)
32(2) —
400
400 11,0
11,0 1,60
1,60 780)
78(1) 700)
70(1) 630)
63(1) 570)
57(1) 510)
51(1) 390)
39(2) — —
400
400 11.0
11,0 3.20
3,20 590)
59(1) 530)
53(1) 480)
48(1) 430)
43(1) 390)
39(1) _ — —
400
400 16.0
16,0 0.05
0,05 2060)
206(1) 1850)
185(1) 1670)
167(1) 1500)
150(1) 1360)
136(1) 1220)
122(1) 1100)
110(1) 990)
99(1)
400
400 16.0
16,0 0.10
0,10 1790)
179(1) 1610)
161(1) 1450)
145(1) 1310)
131(1) 1180)
118(1) 1060)
106(1) 960)
96(1) 860)
86(1)
400
400 16.0
16,0 0.20
0,20 1560)
156(1) 1400)
140(1) 1270)
127(1) 1140)
114(1) 1030)
103(1) 930)
93(1) 830)
83(1) 67(2)
400
400 16,0
16,0 0,40
0.40 1360)
136(1) 1220)
122(1) 1100)
110(1) 990)
99(1) 890)
89(1) 810)
81(1) 730)
73(1) 4012)
40(2)
400
400 16.0
16,0 0.80
0,80 1030)
103(1) 930)
93(1) 830)
83(1) 750)
75(1) 680)
68(1) 610)
61(1) 470)
47(2) -—
400
400 16.0
16,0 1.60
1,60 780)
78(1) 700)
70(1) 630)
63(1) 570)
57(1) 510)
51(1) 460)
46(1) — —
400
400 16.0
16,0 3.20
3,20 590)
59(1) 530)
53(1) 480)
48(1) 430)
43(1) 390)
39(1) 330)
33(2) — —
800
800 16.0
16,0 0.05
0,05 1030)
103(1) 930)
93(1) 830)
83(1) 750)
75(1) 680)
68(1) 610)
01(1) 550)
55(1) 500)
50(1)
800
800 16.0
16,0 0,10
0,10 890)
89(1) 810)
81(1) 730)
73(1) 660)
66(1) 590)
59(1) 530)
53(1) 480)
48(1) 430)
43(1)
800
800 16.0
16,0 0.20
0.20 780)
78(1) 700)
70(1) 630)
63(1) 570)
57(1) 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 330)
33(2)
800
800 16,0
16,0 0,40
0,40 680)
68(1) 610)
61(1) 550)
55(1) 500)
50(1) 450)
45(1) 400)
40(1) 360)
36(1) 200)
20(2)
800
800 16.0
16.0 0.80
0,80 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 2412)
24(2) ——
800
800 16,0
16,0 1,60
1,60 390)
39(1) 350)
35(1) 320)
32(1) 280)
28(1) 260)
26(1) 230)
23(1) 140)
14(2) ——
800
S00 16,0
16,0 3,20
3,20 300)
30(1) 270)
27(1) 240)
24(1) 220)
22(1) 190)
19(1) 17(2) — —
800
800 23,0
23,0 0.05
0,05 1030)
103(1) 930)
93(1) 830)
83(1) 750)
75(1) 680)
68(1) 610)
61(1) 550)
55(1) 500)
50(1)
800
800 23,0
23,0 0,10
0,10 890)
89(1) 810)
81(1) 730)
73(1) 660)
66(1) 590)
59(1) 530)
53(1) 480)
48(1) 430)
43(1)
800
800 23.0
23,0 0.20
0,20 780)
78(1) 700)
70(1) 630)
63(1) 570)
57(1) 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1)
800
800 23.0
23,0 0.40
0,40 6811)
68(11 610)
61(1) 550)
55(1) 500)
50(1) 450)
45(1) 400)
40(1) 360)
36(1) 290)
29(2)
800
800 23.0
23,0 0.80
0,80 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 280)
28(1) 17(2)
800
800 23.0
23,0 1.60
1,60 390)
39(1) 350)
35(1) 320)
32(1) 280)
28(1) 260)
26(1) 230)
23(1) 200)
20(2) —
800
800 23,0
23,0 3,20
3,20 300)
30(1) 270)
27(1) 240)
24(1) 220)
22(1) 190)
19(1) 180)
18(1) 120)
12(2) —
800
800 32.0
32,0 0.05
0,05 1030)
103(1) 930)
93(1) 830)
83(1) 750)
75(1) 680)
68(1) 610)
61(1) 550)
55(1) 500)
50(1)
800
800 32.0
32,0 0.10
0,10 890)
89(1) 810)
81(1) 730)
73(1) 660)
66(1) 590)
59(1) 530)
53(1) 480)
48(1) 430)
43(1)
800
800 32,0
32,0 0,20
0,20 780)
78(1) 700)
70(1) 630)
63(1) 570)
57(1) 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 3811)
38(1)
800
800 32,0
32.0 0,40
0,40 680)
68(1) 610)
61(1) 550)
55(1) 500)
50(1) 450)
45(1) 400)
40(1) 360)
36(1) 330)
33(1)
800
800 32,0
32,0 0,80
0,80 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 280)
28(1) 240)
24(2)
800
800 32,0
32,0 1,60
1,60 390)
39(1) 350)
35(1) 320)
32(1) 280)
28(1) 260)
20(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 14(2)
800
800 32,0
32,0 3.20
3.20 300)
30(1) 270)
27(1) 240)
24(1) 220)
22(1) 190)
19(1) 180)
18(1) 160)
16(1) —
1600
1600 32,0
32,0 0.05
0,05 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1) 340)
34(1) 340)
34(1) 28(1) 250)
25(1)
1600
1600 32,0
32,0 0,10
0,10 450)
45(1) 400)
40(1) 360)
36(1) 330)
33(1) 300)
30(1) 270)
27(1) 2.10)
24(1) 220)
22(1)
1660
1660 32,0
32,0 0,20
0,20 390)
39(1) 350)
35(1) 320)
32(1) 290)
29(1) 200)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1)
1600
1600 32,0
32,0 0,40
0,40 340)
34(1) 310)
31(1) 280)
28(1) 250)
25(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 180)
18(1) 160)
16(1)
1600
1600 32,0
32,0 0.80
0,80 260)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 12(2)
1600
1600 32.0
32.0 1.60
1,60 190)
19(1) 180)
18(1) 160)
16(1) 140)
14(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 100)
10(1) 7(2)
7(2)
1600
1600 32,0
32,0 3,20
3,20 150)
15(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 80)
8(1) 4(2)
1600
1600 45.0
45,0 0.05
0,05 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 28(1) 250)
25(1)
1600
1600 45,0
45,0 0.10
0,10 450)
45(1) 4010
401() 360)
36(1) 330)
33(1) 300)
30(1) 270)
27(1) 240)
24(1) 220)
22(1)
1600
1600 45,0
45.0 0,20
0,20 390)
39(1) 350)
35(1) 320)
32(1) 290)
29(1) 260)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1)
1600
1600 45.0
45,0 0.40
0,40 340)
34(1) 310)
31(1) 28(1) 250)
25(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 180)
18(1) 160)
16(1)
1660
1660 45.0
45.0 080
0,80 260)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 120)
12(1)
1150
1160 45,0
45,0 1,60
1,60 190)
19(1) 180)
18(1) 160)
16(1) 140)
14(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 100)
10(1) 90)
9(1)
1600
1600 45.0
45,0 3.20
3,20 15(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 11(1) 10(1) 9(1) 8(1)
8(1) 6112)
6(2)
1600
1600 60.0
60,0 0.05
0,05 510)
51(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 280)
28(1) 250)
25(1)
1600
1600 60.0
60,0 0.10
0,10 450)
45(1) 400)
40(1) 360)
36(1) 330)
33(1) 300)
30(1) 270)
27(1) 240)
24(1) 220)
22(1)
1600
1600 60.0
60,0 0.20
0,20 390)
39(1) 350)
35(1) 320)
32(1) 290)
29(1) 260)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1)
1600
1600 60.0
60,0 0.40
0,40 340)
34(1) 310)
31(1) 280)
28(1) 250)
25(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 180)
18(1) 160)
16(1)
1600
1600 60.0
60,0 0.80
0,80 2611)
26(1) 23(1)
23(1) 210)
21(1) 19(1) 17(1)
17(1) 1511)
15(1) 1411)
14(1) 120)
12(1)
1600
1600 60.0
60,0 1.60
1,60 196)
19(1) 18(1)
18(1) 16(1) 14(1) 13(1)
13(1) 1211)
12(1) 10(1) 90)
9(1)
1600
1600 60.0
60,0 3.20
3,20 1511)
15(1) 13(1) 12(1) 11(1) 10(1)
10(1) 9(1) 80)
8(1) 70)
7(1)
strunjire 177

Tabelul
1! | 22 33
.
R | 6G ' 7 | 8
8 | 9 l 10
io I
II
ii
3200
3200 32,0
32,0 0,05 26…
26(1) 23…
23(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1)
3200 32,0
32,0 0,10
0,10 22…
22(1) 20…
20(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1)
3200 32,0
32,0 0,20 10…
19(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 11…
14(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1)
3200
3200 32,0
32,0 0,40
0,40 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
H(l) 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1)
3200
3200 32,0
32,0 0,80
0,80 13…
13(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 8…
8(1) 7…
7d) 6…
6(2)
3200
3200 32.0
32,0 1,60
1,60 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 6…
6(1) 6…
6(1) 5…
5(1) 4…
4(2)
3200 32.0
32,0 3.20
3,20 7…
7(1) 7…
7(1) 6…
6(1) 5…
5(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 4…
4(1) —
3200
3200 45.0
45,0 0.05
0,05 26…
26(1) 23…
23(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1)
3200 45.0
45,0 0.10
0,10 22…
22(1) 20…
20(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1)
3200 45,0 0,20 19…
19(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 1.1…
14(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1)
3200 45,0 0.40
0,40 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1)
3200
3200 45,0
45,0 080
0,80 13…
13(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 6…
6(1)
3200
3200 45,0
45,0 1,60
1,60 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 6…
6(1) 6…
6(1) 5…
5(1) 5…
5(1)
3200
3200 45,0
45.0 3,20 7…
7(1) 7…
7(1) 6…
6(1) 5…
5(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 4…
4(1) _
3200
3200 60,0 0,05
0,05 26…
26(1) 23…
23(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1)
3200
3200 60,0 0,10
0,10 22…
22(1) 20…
20(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
Ud)
3200
3200 60.0
60,0 0.20
0,20 19…
19(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1)
3200
3200 60,0 0.40
0,10 17…
17(1) 15…
15(1) 1.1…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1)
3200 60.0 0.80
0,80 13…
13(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 6…
6(1)
3200 60.0
60,0 1,00
1,60 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 6…
6(1) 6…
6(1) 5…
5(1) 5…
5(1)
3200
3200 60,0 3,20 7…
7(1) 7…
7(1) 6…
6(1) 5…
5(1) 5…
5(1) 4…
4(1) 4…1
4(1)( 4…
4(1)
Material: lentă HB =
Material: fontă = 225; tăiş: CM
tăiş: CM
25
25 3.0
3,0 0.05
0,05 2054…
2054(1) 1668(1) 1503…
1851(1) 1668…
1851… 1503(1) 1355…
1355(1) 1221…
1221(1) 11000)!
1100(1) 567…
567(2)
25
25 3.0
3,0 0.10
0,10 1668…
1668(1) 1503… 1355… 1221(1)
1503(1) 1355(1) 1221… 1100…
1100(1) 992…
992(1) 074…
674(2) 33712)
337(2)
25
25 3.0
3,0 0.20
0,20 1355…
1355(1) 1221(1) 992…
1100… 992(1)
1221… 1100(1) 894…
894(1) 802…
802(2) 401…
401(2) 200…
200(2)
25
25 3.0
3,0 0.40
0,40 1052…
1052(1) 948…
948(1) 854(1) 770…
854… 770(1) 694…
694(1) 47762)
477(2) 23812)
238(2) 119…
119(2)
25
25 3.0
3,0 0.80
0,80 797…
797(1) 718(1) 647… 584…
718… 647(1) 584(1) 526…
526(1) 283…
283(2) 142…
142(2) 71…
71(2)
25
25 3.0
3.0 1,60 640…
640(1) 544… 491(1)
544(1) 442…
491… 442(1) 337…
337(2) 169…
169(2) 84…
84(2) 42…
42(2)
25
25 3.0
3.0 3.20
3,20 458…
458(1) 413(1) 335…
372… 335(1)
413… 372(1) 200…
200(2) 100…|
100(2) 50…
50(2) _
25
25 5.0
5,0 0.05
0,05 2054…
2054(1) 1851…
1851(1) 1668(1) 1503…
1668… 1503(1) 1355…
1355(1) 1221…
1221(1) 1100…
1100(1) 945…
945(2)
25
25 5.0
5,0 0,10
0,10 1668…
1668(1) 1503(1) 1355(1) 1221…
1503… 1355… 1221(1) 1100…
1100(1) 992…
992(1) 894…
894(1) 562…
562(2)
25
25 5,0
5,0 0,20 1355…
1355(1) 1221(1) 992…
1100… 992(1)
1221… 1100(1) 894…
894(1) 806…
806(1) 668…
668(2) 33420
3342()
25
25 5,0
5.0 0,40
0,40 1052…
1052(1) 948… 854…
948(1) 770…
854(1) 770(1) 094…
694(1) 625…
625(1) 397…
397(2) 199…
199(2)
25
25 5.0
5.0 0,80
0,80 797…
797(1) 718… 647(1) 584…
718(1) 647(1) 584(1) 526…
526(1) 472…
472(2) 236…
236(2) 118…
118(2)
25
25 50
5,0 1,60
1,60 604…
604(1) 544… 491…
544(1) 442…
491(1) 442(1) 399…
399(1) 281…
281(2) 140…
140(2) 70(2)
70(2)
25
25 5,0
5,0 3,20 458…
458(1) 413(1) 372… 335(1)
413… 372(1) 335(1) 302…
302(1) 16762)
167(2) 84…
84(2) 4212)
42(2)
25
25 7,5
7,5 0,05
0.05 2054…
2054(1) 1851(1) 1503…
1668… 1503(1)
1851… 1668(1) 1355…
1355(1) 1221…
1221(1) 1100…
1100(1) 992…
992(1)
25
25 7,5
7,5 0,10 1668…
1668(1) 1503… 1355…
1503(1) 1221…
1355(1) 1221(1) 1100…
1100(1) 992…
992(1) 894…
894(1) 806…
806(1)
25
25 7,5
7.5 0,20 1355…
1355(1) 1100(1) 992…
1221(1) 1100…
1221… 992(1) 894…
894(1) 806…
806(1) 726…
726(1) 501…
501(2)
25
25 7.5
7,5 0,40
0,40 1052…
1052(1) 948(1) 770…
854… 770(1)
948… 854(1) 694…
694(1) 625…
625(1) 564…
564(1) 298…
298(2)
25
25 7.5
7.5 0.80
0,80 797…
797(1) 718(1) 584…
647… 584(1)
718… 647(1) 526…
526(1) 474…
474(1) 354…
354(2) 177…
177(2)
25
25 7.5 1,50
1,60 504…
604(1) 544…
544(1) 491(1) 442…
491… 442(1) 399…
399(1) 359…
359(1) 211…
211(2) 105…
105(2)
25
25 7,5
7.5 3,20 458…
458(1) 413…
413(1) 372(1) 335…
372… 335(1) 302…
302(1) 251…
251(2) 125…
125(2) 63…
63(2)
50
50 3.0
3,0 0,05
0.05 1027…
1027(1) 925… 834… 752…
925(1) 834(1) 752(1) 677…
677(1) 611…
611(1) 550…
550(1) 283…
283(2)
50
50 3,0
3,0 0,10 834…
834(1) 752(1) 677… 611(1)
752… 677(1) 611… 550…
550(1) 496…
496(1) 337…
337(2) 169…
169(2)
50
50 3.0
3,0 0,20
0.20 677…
677(1) 611… 550… 496…
611(1) 550(1) 496(1) 447…
447(1) 401…
401(2) 200…
200(2) 100…
100(2)
50
50 3,0 0,40
0,40 526…
526(1) 474… 427…
474(1) 385…
427(1) 385(1) 347…
347(1) 238…
238(2) 119…
119(2) 60…
60(2)
50
50 3,0 0,80
0,80 399…
399(1) 359(1) 324… 292…
359… 324(1) 292(1) 263…
263(1) 142…
142(2) 71…
71(2) 35…
35(2)
50
50 3.0
3.0 1.60
1,60 302…
302(1) 272(1) 245… 221(1)
272… 245(1) 221… 169…
169(2) 84…
84(2) 42…
42(2) _
50
50 3.0
3,0 3.20
3,20 229…
229(1) 206… 186…
206(1) 186(1) 168…
168(1) 100…
100(2) 50…
50(2) — —
50
50 5.0
5,0 0,05
0,05 1027…
1027(1) 925(1) 834…
925… 834(1) 752…
752(1) 677…
677(1) 611…
611(1) 550…
550(1) 472…
472(2)
50
50 5,0 0,10 834…
834(1) 752… 677(1) 611…
752(1) 677… 611(1) 550…
550(1) 496…
496(1) 447…
447(1) 281…
281(2)
12 - 0.1!!!
— c. 1851
Normarea lucrărilor pe strunguri normale, carusel şi revolver
Tabelul 5.G4
(conllnuare)
1 | 2 I
3 l
4 l 5 | 6 I
7 | 88 l 9 | 10 |l 11
50
50 5.0
5,0 0.20
0,20 6770)
677(1) 6110)
611(1) 5500)
550(1) 4960)
496(1) 4470)
447(1) 4030)
403(1) 3340)
334(2) 1670)
167(2)
50
50 5,0
5,0 0.40
0,40 5260) 4740) 427(1)
526(1) 474(1) 4270) 385(1)
3850) 347(1)
3470) 313(1)
3130) 199(2)
1990) 990)
99(2)
50
50 5.0
5,0 0.80
0,80 3990) 3590) 324(1)
399(1) 359(1) 3240) 292(1)
2920) 263(1)
2630) 236(2)
2360) 118(2)
1180) 590)
59(2)
50
50 5.0
5,0 1.60
1,60 3020) 2720)
302(1) 272(1) 2450) 2210) 199(1)
245(1) 221(1) 1990) 140(2)
1400) 700) 35(2)
70(2) 350)
50
50 5.0
5,0 3.20
3,20 2290) 206(1)
229(1) 2060) 1860) 1680) 151(1)
186(1) 168(1) 1510) 840) 42(2)
84(2) 420) —
50
50 7,5
7.5 0,05 10270) 925(1)
1027(1) 9250) 834(1)
8340) 752(1)
7520) 677(1) 6110) 5500)
6770) 611(1) 4960)
550(1) 496(1)
50
50 7.5
7,5 0,10
0,10 83-10)
834(1) 7520)
752(1) 6770)
677(1) 6110)
611(1) 5500)
550(1) 4960)
496(1) 4470)
447(1) 4030)
403(1)
50
50 7,5 0.20
0,20 6770)
677(1) 6110)
611(1) 5500)
550(1) 4960)
496(1) 4470)
447(1) 4030)
403(1) 3630)
363(1) 2510)
251(2)
50
50 7.5
7.5 0.40
0,40 5260)
526(1) 4740)
474(1) 4270)
427(1) 3850)
385(1) 3470)
347(1) 3130)
313(1) 2820)
282(1) 1490)
149(2)
50
50 7.5
7,5 0.80
0,80 3990)
399(1) 3590)
359(1) 3240)
324(1) 2920)
292(1) 2630)
263(1) 2370)
237(1) 1770)
177(2) 890)
89(2)
50
50 7.5
7,5 1.60
1,60 3020)
302(1) 2720)
272(1) 2450)
245(1) 2210)
221(1) 1990)
199(1) 1800)
180(1) 1050)
105(2) 530)
53(2)
50
50 7.5
7.5 3.20
3,20 2290)
229(1) 2060)
206(1) 1860)
186(1) 1680)
168(1) 1510)
151(1) 1250)
125(2) 630)
63(2) 310)
31(2)
100
100 3.0
3,0 0.05
0,05 5130)
513(1) 4630)
463(1) 4170)
417(1) 3760)
376(1) 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750)
275(1) 1420)
142(2)
100
100 3.0
3.0 0.10
0,10 4170)
417(1) 3760)
376(1) 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750)
275(1) 2480)
248(1) 1690)
169(2) 8-l(2)
84(2)
100
100 3,0
3,0 0.20
0,20 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750)
275(1) 2480)
248(1) 2230)
223(1) 2000)
200(2) 1000)
100(2) 500)
50(2)
100
100 3.0
3,0 0.40
0,40 2630)
263(1) 2370)
237(1) 2140)
214(1) 1920)
192(1) 1730)
173(1) 1190)
119(2) 600)
60(2) —
100
100 3.0
3,0 0.80
0,80 1990)
199(1) 1800)
180(1) 1620)
162(1) 1460)
146(1) 1310)
131(1) 710)
71(2) 350)
35(2) —
100
100 3,0
3,0 1.60
1,60 1510)
151(1) 1360)
136(1) 1320)
132(1) 1110)
111(1) 840)
84(2) 420)
42(2) — —
100
100 3.0
3,0 3.20
3,20 1140)
114(1) 1030)
103(1) 930)
93(1) 840)
84(1) 500)
50(2) — — —
100
100 5.0
5,0 0.05
0,05 5130)
513(1) 4630)
463(1) 4170)
417(1) 3760)
376(1) 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750)
275(1) 2360)
236(2)
100
100 5,0
5.0 0.10
0,10 4170)
417(1) 3760)
376(1) 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750)
275(1) 2480)
248(1) 2230)
223(1) 1400)
140(2)
100
100 5,0
5,0 0,20
0,20 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750)
275(1) 2-l8(1)
248(1) 2230)
223(1) 2010)
201(1) 1670)
167(2) 840)
84(2)
100
100 5,0
5,0 0,40
0,40 263(1) 2370)
237(1) 2140)
214(1) 1920)
192(1) 1730)
173(1) 1560)
156(1) 990)
99(2) 500)
50(2)
100
100 5.0
5,0 0,80
0,80 1990)
199(1) 1800)
180(1) 1620)
162(1) 1460)
146(1) 1310)
131(1) 1180)
118(2) 590)
59(2) -—
100
100 5.0
5,0 1.60
1,60 1510)
151(1) 1360)
136(1) 1230)
123(1) 1110)
111(1) 1000)
100(1) 700)
70(2) 350)
35(2) —
100
100 5.0
5,0 3.20
3,20 1140)
114(1) 1030)
103(1) 930)
93(1) 840)
84(1) 760)
76(1) 420)
42(2) — —
100
100 7,5
7,5 0,05 5130)
513(1) 4630)
463(1) 4170)
417(1) 3760)
376(1) 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750) 2480)
275(1) 248(1)
100
100 7,5
7,5 0.10
0,10 4170)
417(1) 3760)
376(1) 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750)
275(1) 2480)
248(1) 2230) 2010)
223(1) 201(1)
100
ion 7.5
7,5 0,20 3390)
339(1) 3050)
305(1) 2750)
275(1) 2480)
248(1) 2230)
223(1) 2010)
201(1) 1250)
1820) 125(2)
182(1)
100
100 7.5
7,5 0,40
0,40 2630)
263(1) 2370)
237(1) 2140)
214(1) 1920)
192(1) 1730)
173(1) 1560)
156(1) 1410)
141(1) 740)
74(2)
100
100 7,5
7,5 0,80 1990)
199(1) 1800)
180(1) 1620)
162(1) 1460)
146(1) 1310)
131(1) 1180)
118(1) 890) 44(2)
89(2) 440)
100
100 7,5 1.60
1,60 1510)
151(1) 1360)
136(1) 1230)
123(1) 1110)
111(1) 1000)
100(1) 900)
90(1) 530)
53(2) —
100
100 7.5
7.5 3.20
3,20 1140)
114(1) 1030)
103(1) 930)
93(1) 840)
84(1) 760)
76(1) 630)
63(2) 310)
31(2) —
200
200 3.0
3,0 0.05
0,05 2570)
257(1) 2310)
231(1) 2090)
209(1) 1880)
188(1) 1690)
169(1) 1530)
153(1) 1380) 71(2)
138(1) 710)
200
200 3,0
3,0 0,10
0,10 2090)
209(1) 1880)
18S(1) 1690)
169(1) 1530)
153(1) 138(1)
138(1) 1240)
124(1) 84(2) 420)
8.10) 42(2)
200
200 3.0
3,0 0,20 1690)
169(1) 1530)
153(1) 1380)
138(1) 1240)
124(1) 1120)
112(1) 1000)
100(2) 500)
50(2) —
200
200 3.0
3,0 0.40
0,40 1310)
131(1) 1180)
118(1) 1070)
107(1) 960)
96(1) 870)
87(1) 600)
60(2) — —
200
200 3.0
3,0 0.80
0,80 1000)
100(1) 900)
90(1) 810)
81(1) 730)
73(1) 660)
66(1) 350)
35(2) _ —
200
200 3.0
3,0 1.60
1,60 760)
76(1) 680)
68(1) 610)
61(1) 550)
55(1) 420)
42(2) — —— —
200
200 3.0
3,0 3.20
3,20 570)
57(1) 520)
52(1) 460)
46(1) 420)
42(1) — — — —
200
200 5.0
5,0 0,05
0,05 2570)
257(1) 2310)
231(1) 2090)
209(1) 1880)
188(1) 1690)
169(1) 1530)
153(1) 1380)
138(1) 1180
118(2)
200
200 5.0
5,0 0.10
0,10 2090)
209(1) 1880)
188(1) 1690)
169(1) 1530)
153(1) 1380)
138(1) 1240)
124(1) 1120)
112(1) 700
70(2)
200
200 5.0
5,0 0.20
0,20 1690)
169(1) 1530)
153(1) 1380)
138(1) 1240)
124(1) 1120)
112(1) 1010)
101(1) 840)
84(2) 420)
42(2)
200
200 5.0
5,0 0.40
0,40 1310)
131(1) 1180)
118(1) 1070)
107(1) 960)
96(1) 870)
87(1) 780)
78(1) 500)
50(2) —
200
200 5,0
5,0 0,80
0,80 1000)
100(1) 900)
90(1) 81(1)
81(1) 730)
73(1) 660)
66(1) 590)
59(2) — —
200
200 5.0
5.0 1.60
1,60 760)
76(1) 680)
68(1) 610)
61(1) 550.)
55(1.) 500)
50(1) 350)
35(2) — —
200
200 5.0
5,0 3.20
3,20 570)
57(1) 520)
52(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1) — _ —
200
200 7.5
7.5 0.05
0,05 2570)
257(1) 2310)
231(1) 2090)
209(1) 1880)
188(1) 1690)
169(1) 1530)
153(1) 1380)
138(1) 12.10)
124(1)
200
200 7,5
7.5 0,10
0,10 2090)
209(1) 1880)
188(1) 1690)
169(1) 1530)
153(1) 1380)
138(1) 1240)
124(1) 1120)
112(1) 1010)
101(1)
200
200 7.5
7,5 0.20
0,20 1690)
169(1) 1530)
153(1) 1380)
138(1) 1240)
124(1) 1120)
112(1) 1010)
101(1) 910)
91(1) 630)
63(2)
200
200 7.5
7,5 0.40
0,40 1310)
131(1) 1180)
118(1) 1070)
107(1) 960)
96(1) 870)
87(1) 780)
78(1) 700)
70(1) 370)
37(2)
200
200 7,5
7,5 0.80 1000)
100(1) 900)
90(1) 810)
81(1) 730)
73(1) 660)
66(1) 590)
59(1) 440)
44(2) _
200
200 7.5
7,5 1.60
1,60 760)
76(1) 680)
68(1) 610)
61(1) 550)
55(1) 500)
50(1) 450)
45(1) — —-
200
200 7,5
7,5 3,20
3,20 570)
57(1) 520)
52(1) 460)
46(1) 420)
42(1) 380)
38(1) 310)
31(2) — —
Determinarea timpului de baza la
strunjire 179
179

Tabelul 5.61
11 2 3 4 | 5 | 6a | 7 | 38 | a9 | 10 | 11
11
400 7.5
7,5 0,05 1230)
128(1) 1100)
116(1) 1040)
104(1) 940)
94(1) 350)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1)
400
400 7.5
7,5 0.10
0,10 1040)
104(1) 940)
94(1) 050)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1) 500)
56(1) 500)
50(1)
400
400 7,5 0,20
0,20 350)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1) 500)
56(1) 500)
50(1) 450)
45(1) 310)
31(2)
400 7.5
7,5 0.40 000)
66(1) 590)
59(1) 530)
53(1) 430)
48(1) 430)
43(1) 390)
39(1) 350)
35(1) —
400
400 7.5
7,5 0.30
0,80 500)
50(1) 450)
45(1) 400)
40(1) 300)
36(1) 330)
33(1) _ — —
400 7,5 1,00
1,60 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) _ _ _ _ _
400
400 7,5
7.5 3,20 _ _ _ _ _ _ _ _
400 11.0
11,0 0.05
0,05 1200)
128(1) 1100)
116(1) 1040)
104(1) 940)
94(1) 350)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1)
400 11.0
11,0 0.10
0,10 1040)
104(1) 940)
94(1) 050)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1) 500)
56(1) 500)
50(1)
400 11.0
11,0 0.20
0,20 350)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1) 500)
56(1) 500)
50(1) 450)
45(1) 410)
41(1)
400 11.0
11,0 0,40 000)
66(1) 590)
59(1) 530)
53(1) 430)
48(1) 430)
43(1) 390)
39(1) 350)
35(1) —
400 11.0
11,0 0,30
0,80 500)
50(1) 450)
45(1) 400)
40(1) 300)
36(1) 330)
33(1) _ _ _
400 11.0
11,0 1.00
1,60 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) _ _ _ _ _
400
400 11.0
11,0 3.20
3,20 _ _ _ _ _ _ _ _
400 10.0
16,0 0.05 1230)
128(1) 1100)
116(1) 1040)
104(1) 940)
94(1) 350)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1)
400 10.0
16,0 0.10
0,10 1040)
104(1) 940)
94(1) 350)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1) 500)
56(1) 500)
50(1)
400 100
16,0 0,20 350)
85(1) 700)
76(1) 090)
69(1) 020)
62(1) 500)
56(1) 500)
50(1) 450)
45(1) 410)
41(1)
400 100
16,0 0,40 000)
66(1) 590)
59(1) 530)
53(1) 430)
48(1) 430)
43(1) 390)
39(1) 350)
35(1) 320)
32(1)
400
400 10,0
16,0 0,30
0,80 500)
50(1) 450)
45(1) 400)
40(1) 300)
36(1) 330)
33(1) _ _ _
400 10,0
16,0 1,00
1,60 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) _ _ _ _ _
400
400 10,0
16,0 3,20
3,20 _ _ _ _ _ _ _ _
300
800 10,0
16,0 0.05
0,05 040)
64(1) 530)
58(1) 520)
52(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1)
300
800 10.0
16,0 0.10
0,10 520)
52(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 230)
2S(1) 250)
25(1)
300
SCO 10,0
16,0 0,20 420)
42(1) 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 230)
28(1) 250)
25(1) 230)
23(1) 200)
20(1)
300
800 10,0
16,0 0,40 330)
33(1) 300)
30(1) 270)
27(1) 240)
24(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 130)
1S(1) 100)
16(1)
300
800 100
16,0 0.30
0.80 250)
25(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 100)
18(1) 100)
16(1) 150)
15(1) 130)
13(1) _
300
800 10,0
16,0 1,00 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 120)
12(1) _ _ _
300
800 10,0
16,0 3,20
3,20 140)
14(1) 130)
13(1) _ _ _ _ _ _
300
800 23,0 0.05
0,05 040)
64(1) 530)
58(1) 520)
52(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1)
000
800 23,0 0,10 520)
52(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 230)
2S(1) 250)
25(1)
300
800 23.0
23,0 0,20 420)
42(1) 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 230)
28(1) 250)
25(1) 230)
23(1) 200)
20(1)
300
800 23,0
23,0 0,40
0,40 330)
33(1) 300)
30(1) 270)
27(1) 240)
24(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 130)
18(1) 100)
16(1)
300
800 23,0 0,30
0,80 250)
25(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 130)
18(1) 100)
16(1) 150)
15(1) 130)
13(1) 120)
12(1)
300
800 23,0
23,0 1.00
1,60 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 120)
12(1) _ _ _
300
800 23.0
23,0 3,20
3,20 140)
14(1) 130)
13(1) _ _ _ _ _ _
300
800 32.0
32,0 0.05
0,05 040)
64(1) 530)
58(1) 520)
52(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1)
300
800 32,0
32,0 0,10 520)
52(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 330)
3S(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 230)
28(1) 250)
25(1)
800 32.0
32,0 0.20
0,20 420)
42(1) 330)
38(1) 340)
34(1) 310)
31(1) 230)
28(1) 250)
25(1) 230)
23(1) 200)
20(1)
800 32,0
32,0 0.40 330)
33(1) 300)
30(1) 270)
27(1) 240)
24(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 130)
18(1) 100)
16(1)
300
800 32.0
32,0 0.30
0,80 250)
25(1) 220)
22(1) 200)
20(1) 130)
18(1) 100)
16(1) 150)
15(1) 130)
13(1) 120)
12(1)
300
800 32.0
32,0 1.00
1,60 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 120)
12(1) _ _ _
800 32.0
32,0 3.20 140)
14(1) 130)
13(1) _ _ _ _ _ _
1000
1600 32.0
32,0 0.05
0,05 320)
32(1) 290)
29(1) 200)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1)
1000
1600 32.0
32,0 0.10
0,10 200)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 130)
13(1)
1000
1600 32.0
32,0 0.20
0,20 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 130)
13(1) 110)
11(1) 100)
10(1)
1000
1600 32.0
32,0 0.40
0,40 100)
16(1) 150)
15(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1)
1000
1600 32,0 0,30
0,80 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) 70)
7(1) 00)
6(1)
1000
1600 32,0 1,00
1,60 90)
9(1) 90)
9(1) 00)
8(1) 70)
7(1) 00)
6(1) 00)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1)
1000
1600 32.0
32,0 3,20 70)
7(1) 00)
6(1) 00)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1) 30)
3(1)
1000
1600 45.0
45,0 0.05
0,05 320)
32(1) 290)
29(1) 200)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1)
1000
1600 45.0
45,0 0.10
0,10 200)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 130)
13(1)
1000
1600 45.0
45,0 0.20
0,20 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 130)
13(1) 110)
11(1) 100)
10(1)
1000
1600 45.0
45,0 0.40
0,40 100)
16(1) 150)
15(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1)
1000
1600 45,0 0,30
0,80 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) 70)
7(1) 00)
6(1)
1000
1600 45.0
45,0 1,00
1,60 90)
9(1) 90)
9(1) 80)
8(1) 7(1) 00)
6(1) 00)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1)
180
Normarea strunguri normale,
lucrărilor pe strunguri carusel şi revolver

Tabelul 5.64
1 2 3 4 5 6 7 &
8 9 10 11
1600
1600 45,0 3.20
3,20 70)
7(1) 50)
6(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1) 30)
3(1)
1500
1600 60,0 0.05
0,05 320)
32(1) 290)
29(1) 260)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1)
1600 60.0
60,0 0.10
0,10 260)
26(1) 230)
23(1) 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 130)
13(1)
1600
1600 60.0
60,0 0.20
0,20 210)
21(1) 190)
19(1) 170)
17(1) 150)
15(1) 140)
14(1) 130)
13(1) 110)
11(1) 100)
10(1)
1600 50.0
60,0 0.40
0,40 160)
16(1) 150)
15(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1)
1600
1600 60,0 0,30
0,80 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) 70)
7(1) 60)
6(1)
1600
1600 60,0 1,60 90)
9(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) Gu)
6(1) 60)
6(1) 5(1)
5(1) 56)
5(1)
1600
1600 60,0 3,20
3,20 70)
7(1) 60)
6(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1) 30)
3(1)
3200
3200 32.0
32,0 005
0,05 160)
16(1) 140)
14(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1)
3200
3200 32.0
32,0 0.10
0,10 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) 60)
6(1)
3200 32.0
32,0 0.20
0,20 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) 60)
6(1) 60)
6(1) 50)
5(1)
3200 32.0
32,0 0.40
0,40 30)
8(1) 70)
7(1) 70)
7(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1)
3200
3200 32.0
32,0 0.80
0,80 60)
6(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1) 30)
3(1) 30)
3(1)
3200
3200 32,0
32,0 1,60 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1) 30)
3(1) 30)
3(1) — — —
3200
3200 32.0
32,0 3,20
3,20 40)
4(1) 30)
3(1) — — — — — —
3200
3200 45.0
45.0 0.05
0,05 160)
16(1) 140)
14(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1)
3200
3200 45.0
45,0 0.10
0,10 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 8(1)
8(1) 70)
7(1) 60)
6(1)
3200
3200 45.0
45,0 0.20
0,20 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) 60)
6(1) 60).
6(1)! 50)
5(1)
3200
3200 45,0
45,0 0.40
0,40 30)
8(1) 70)
7(1) 70)
7(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1)
3200
3200 45.0
45,0 0.30
0,80 60)
6(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1) 30)
3(1) 30)
3(1)
3200
3200 45.0
45,0 1,60 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1) 30)
3(1) 30)
3(1) — — —
3200
3200 45.0
45,0 3,20
3,20 40)
4(1) 30)
3(1) — — — — — —
3200
3200 60.0
60,0 0,05 160)
16(1) 140)
14(1) 130)
13(1) 120)
12(1) 110)
Ud) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1)
3200
3200 60.0
60,0 0.10
0,10 310)
31(1) 120)
12(1) 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) 60)
6(1)
3200
3200 60.0
60,0 0.20
0,20 110)
11(1) 100)
10(1) 90)
9(1) 30)
8(1) 70)
7(1) 60)
6(1) 50)
6(1) 50)
5(1)
i
3200
3200 60.0
60,0 0.40
0,40 30)
8(1) 70)
7(1) 70)
7(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1)
3200
3200 60.0
60,0 0.30
0,80 60)
6(1) 60)
6(1) 50)
5(1) 50)
5(1) 40)
4(1) 40)
4(1) 30)
3(1) 30)
3(1)
3200 50.0 1.60 50) 40) 40) 30)
3200
3200
60,0 1,60
3.20
5(1) 4(1) 4(1) 3(1) 30)
3(1) — _ —
3200 60.0
60,0 3,20 40)
4(1) 30)
3(1)1 — — — — — —
Malaia}: HB — 90; tăiş:

Material: aliaj de cupru HB Cu
Iliş: CAI
25
25 3.0
3,0 0.05
0,05 2500(3)
2500(3)1 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 17970) 3990)
1797(2) 899(2)
25
25 3.0
3.0 0,10
0,10 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 25000) 2137(2)
2500(3) 2500(3) 21370) 10690) 5340)
1069(2) 534(2)
25
25 3.0
3.0 0.20
0.20 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 12710)
2500(3) 1271(2) 6350) 318(2)
635(2) 3130)
25
25 3.0
3,0 0.40
0,40 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 15110) 756(2)
2500(3) 1511(2)
2500(3) 7560) 3730) 189(2)
378(2) 1390)
25
25 3.0
3,0 0.30
0,80 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 17970) 3990)
1797(2) 899(2) 4490)
449(2) 2250) 112(2)
225(2) 1120)
25
25 3.0
3,0 1.60 2500(3) 2500(3) 21370) 10690) 5340) 2670) 1340)
25 3.0
1,60 2500(3) 2500(3) 2137(2) 1069(2) 534(2) 267(2) 134(2) 670)
67(2)
25 3,0 3.20
3,20 22070)
2207(1) 19490) 1271(1)
1949(1) 12710) 6350) 318(2)
635(2) 3130) 159(2)
1590) 790) 400)
79(2) 40(2)
25
25 5.0
5.0 0.05
0,05 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 14990)
2500(3) 1498(2)
25
25 5.0
5,0 0.10
0,10 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 25000)
2500(3) 2500(3) 17310) 890(2)
1781(2) 3900)
25
25 5.0
5,0 0.20
0,20 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 21130)
2500(3) 2118(2)
2500(3) 2500(3) 10590) 529(2)
1059(2) 5290)
25
25 5.0
5,0 0.40
0,40 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 12590)
2500(3) 2500(3) 1259(2) 630(2) 3150)
6300) 315(2)
25
25 5.0
5,0 0.30
0.80 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 14930) 7490)
2500(3) 1498(2) 749(2) 3740) 187(2)
374(2) 1370)
25
25 5.0
5,0 1.50
1,60 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2270(1)
2500(3)1 22700) 17310) 3900)
1781(2) 890(2) 4450)
445(2) 2230) 111(2)
223(2) 1110)
25
25 5.0
5,0 3.20
3.20 22070)
2207(1) 19490) 1720(1)
1949(1) 17200) 10590) 5290)
1059(2) 2550)
529(2) 265(2) 1320)
132(2) 650)
66(2)
25
25 7.5
7,5 0.05
0,05 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 22460)
2500(3) 2246(2)
25
25 7,5
7.5 0.10
0,10 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 13360)
1336(2)
25
25 7,5 0,211
0,20 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 25000) 250013)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 15330) 7940)
1588(2) 794(2)
25
25 7,5
7,5 0.40
0,40 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 13390)
2500(3) 2500(3) 1889(2) 9440) 4720)
944(2) 472(2)
25
25 7,5
7.5 0.30
0,80 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 22460) 11230)
2500(3) 2246(2)
2500(3) 1123(2) 5620) 2310)
562(2) 281(2)
25
25 7,5
7,5 1.60
1,60 2500(3)
2500(3) 22700)
2500(3) 2270(1) 20030) 1336(2)
2003(1) 6630)
13360) 668(2) 3340) 167(2)
334(2) 1670)
25
25 7.5
7.5 i 3.20
3,20 22070)
2207(1) 19490) 17200)
1949(1) 1720(1) 15130) 794(2)
1518(1) 7940) 397(2)
3970) 1990)
199(2) 990)
99(2)
50
50 3.0
3,0 0.05
0,05 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 23330)
2500(3) 17970)
2333(1) I 1797(2) 3990) 4490)
899(2) 449(2)
50
50 3,0
3.0 0,10
0,10 2500(3)
2500(3) 2500(3)
2500(3) I 2500(3) 23010) 20310)
2301(1)] 10690)
2031(1) I 1069(2) 5340) 267(2)
534(2) 2670)
Determinarea timpului de bozâ la strunjire 181
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
50 3,0 0,20 2500(3) 2500(3) 2269(1) 2003(1) 1271(2) 635(2) 318(2) 159(2)
50 3,0 0,40 2500(3) 2238(1) 1975(1) 1511(2) 756(2) 378(2) 189(2) 94(2)
50 3,0 0,80 1922(1) 1696(1) 1497(1) 899(2) 449(2) 252(2) 112(2) 56(2)
50 3.0 1,60 1456(1) 1286(1) 1069(2) 534(2) 267(2) 134(2) 67(2) 33(2)
50 3,0 3,20 1104(1) 974(1) 635(2) 318(2) 159(2) 79(2) 40(2)
50 5,0 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2333(1) 2059(2) 1498(2) 749(2)
50 5,0 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2301(1) 2031(1) 1781(1) 890(2) 445(2)
50 5.0 0.20 2500(3) 2500(3) 2269(1) 2003(1) 1768(1) 1059(2) 529(2) 265(2)
50 5.0 0,40 2500(3) 2238(1) 1975(1) 1744(1) 1259(1) 630(2) 315(2) 157(2)
50 5,0 0,80 1922(1) 1696(1) 1497(1) 1322(1) 749(2) 374(2) 187(2) 94(2)
50 5.0 1,60 1456(1) 1286(1) 1135(1) 890(1) 445(2) 223(2) 111(2) 56(2)
50 5.0 3,20 1104(1) 974(1) 860(1) 529(2) 265(2) 132(2) 66(2) 33(2)
50 7.5 0,05 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2333(1) 2059(1) 1818(1) 1123(2)
50 7,5 0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2301(1) 2031(1) 1793(1) 1336(2) 668(2)
50 7.5 0,20 2500(3) 2500(3) 2269(1) 2003(1) 1768(1) 1560(1) 794(2) 397(2)
50 7,5 0,40 2500(3) 2238(1) 1975(1) 1744(1) 1539(1) 944(2) 472(2) 236(2)
50 7,5 0,80 1922(1) 1696(1) 1497(1) 1322(1) 1123(2) 562(2) 281(2) 140(2)
50 7.5 1,60 1456(1) 1286(1) 1135(1) 1002(1) 668(2) 334(2) 167(2) 83(2)
50 7.5 3,20 1104(1) 974(1) 860(1) 759(1) 397(2) 199(2) 99(2) 50(2)
100 3,0 0,05 1921(1) 1696(1) 1497(1) 1321(1) 1166(1) 899(2) 449(2) 225(2)
100 3.0 0,10 1673(1) 1476(1) 1303(1) 1150(1) 1015(1) 534(2) 267(2) 134(2)
100 3.0 0,20 1456(1) 1285(1) 1131(1) 1001(1) 635(2) 318(2) 159(2) 79(2)
100 3,0 0,40 1268(1) 1119(1) 988(1) 756(2) 378(2) 189(2) 94(2) 47(2)
100 3.0 0,80 961(1) 848(1) 749(1) 449(2) 225(2) 112(2) 56(2)
100 3.0 1,60 728(1) 643(1) 534(2) 267(2) 134(2) 67(2) 33(2)
100 3.0 3,20 552(1) 487(1) 318(2) 159(2) 79(2) 40(2)
100 5.0 0,05 1921(1) 1696(1) 1497(1) 1321(1) 1166(1) 1030(1) 749(2) 374(2)
100 5.0 0,10 1673(1) 1476(1) 1303(1) 1150(1) 1015(1) 890(2) 445(2) 223(2)
100 5.0 0,20 1456(1) 1285(1) 1134(1) 1001(1) 884(1) 529(2) 265(2) 132(2)
100 5,0 0,40 1268(1) 1119(1) 988(1) 872(1) 630(2) 315(2) 157(2) 79(2)
100 5.0 0,80 961(1) 848(1) 749(1) 661(1) 374(2) 187(2) 94(2) 47(2)
100 5.0 1,60 728(1) 643(1) 567(1) 445(2) 233(2) 111(2) 56(2)
100 5,0 3,20 552(1) 487(1) 430(1) 265(2) 132(2) 66(2) 33(2)
100 7,5 0,05 1921(1) 1696(1) 1497(1) 1321(1) 1166(1) 1030(1) 909(1) 562(2)
100 7,5 0,10 1673(1) 1476(1) 1303(1) 1150(1) 1015(1) 896(1) 668(2) 334(2)
100 7,5 0,20 1456(1) 1285(1) 1134(1) 1001(1) 884(1) 780(1) 397(2) 199(2)
100 7.5 0,40 1268(1) 1119(1) 988(1) 872(1) 770(1) 472(2) 236(2) 118(2)
100 7.5 0,80 961(1) 848(1) 749(1) 661(1) 562(2) 281(2) 140(2) 70(2)
100 7,5 1,60 728(1) 643(1) 567(1) 501(1) 331(2) 167(2) 83(2) 42(2)
100 7.5 3,20 552(1) 487(1) 430(1) 380(1) 199(2) 99(2) 50(2)
200 3,0 0,05 961(1) 848(1) 748(1) 661(1) 583(1) 449(2) 225(2) 112(2)
200 3.0 0,10 836(1) 738(1) 652(1) 575(1) 508(1) 267(2) 134(2) 67(2)
200 3,0 0,20 728(1) 643(1) 567(1) 501(1) 318(2) 159(2) 79(2) 40(2)
200 3,0 0,40 631(1) 559(1) 494(1) 378(2) 189(2) 94(2) 47(2)
200 3,0 0,80 480(1) 424(1) 374(1) 225(2) 112(2) 56(2)
200 3,0 1,60 364(1) 321(1) 267(2) 134(2) 67(2) 33(2)
200 3.0 3,20 276(1) 244(1) 159(2) 79(2) 40(2)
200 5,0 0,05 961(1) 848(1) 748(1) 661(1) 583(1) 515(1) 374(1) 187(2)
200 5,0 0,10 836(1) 738(1) 652(1) 575(1) 508(1) 445(2) 223(2) 111(2)
200 5,0 0,20 728(1) 643(1) 567(1) 501(1) 442(1) 265(2) 132(2) 66(2)
200 5,0 0,40 643(1) 559(1) 494(1) 436(1) 315(1) 157(2) 79(2) 39(2)
200 5.0 0,80 480(1) 424(1) 374(1) 330(1) 187(2) 94(2) 47(2)
200 5,0 1,60 364(1) 321(1) 284(1) 223(2) 111(2) 56(2)
200 5,0 3,20 276(1) 244(1) 215(1) 132(2) 66(2) 33(2)
lucrărilor pe strunguri normale, carusel şi
pe strunguri şl-revolver
revolver
Tabelul
1 2 33 4 | 5 ] 65 l 7 | R3 | 99 | 10 | n11
200
200 7.5
7,5 0,05
0,05 9610)
961(1) 84180)
848(1) 7480)
748(1) 6610)
661(1) 5830)
583(1) 515(1) 454(1) 281(2)
200
200 7.5
7,5 0.10
0,10 3300)
836(1) 7380)
738(1) 0520)
652(1) 5750)
575(1) 5080)
508(1) 4480)
448(1) 3340)
334(2) 1070)
1G7(2)
200
200 7,5
7,5 0,20
0,20 7230)
728(1) 0430)
643(1) 5570)
567(1) 5010)
501(1) 4420)
442(1) 3900)
390(1) 1990)
199(2) 990)
99(2)
200
200 7.5
7,5 0.40
0,40 0340)
634(1) 5590)
559(1) 49-10)
494(1) 4350)
436(1) 3850)
385(1) 2300)
236(2) 1130)
118(2) 590)
59(2)
200
200 7,5
7,5 0.80
0,80 4800)
480(1) 4240)
424(1) 3740)
374(1) 3300)
330(1) 2810)
281(2) 1400)
140(2) 700)
70(2) 350)
35(2)
200
200 7,5
7,5 1.50
1,60 3540)
364(1) 3210)
321(1) 2840)
284(1) 2500)
250(1) 1570)
167(2) 330)
83(2) 420)
42(2) —
200
200 7,5
7,5 3,20
3,20 2700)
276(1) 2440)
244(1) 2150)
215(1) 1900)
190(1) 990)
99(2) 500)
50(2) — —
400
400 7.5
7,5 0.05
0,05 4300)
480(1) 4240)
424(1) 3740)
374(1) 3300)
330(1) 2920)
292(1) 2570)
257(1) 2270)
227(1) 1400)
140(2)
400
400 7,5
7,5 0.10
0,10 4180)
418(1) 3090)
369(1) 3250)
326(1) 2830)
288(1) 2540)
254(1) 2240)
224(1) 1570)
167(2) 330)
83(2)
400
400 7,5
7.5 0.20
0,20 3540)
364(1) 3210)
321(1) 2840)
284(1) 2500)
250(1) 2210)
221(1) 1950)
195(1) 990)
99(2) 500)
50(2)
400
400 7,5
7,5 0.40
0,40 3170)
317(1) 2800)
2S0(1) 2470)
247(1) 2130)
218(1) 1920)
192(1) 1180)
11S(2) 590)
59(2) —
400
400 7,5
7,5 0,80
0,S0 2400)
240(1) 2120)
212(1) 1870)
187(1) 1050)
165(1) 1400)
140(2) 700)
70(2) 350)
35(2) —
400
400 7,5
7,5 1.50
1,60 1820)
182(1) 1510)
161(1) 1420)
142(1) 1250)
125(1) 330)
83(2) 420)
42(2) _ —
400
400 7.5
7,5 3,20
3,20 1330)
138(1) 1220)
122(1) 1030)
10S(1) 950)
95(1) 500)
50(2) — — —
400
400 11,0
11,0 0,05 4300)
480(1) 4240)
424(1) 3740)
374(1) 3300)
330(1) 2920)
292(1) 2570)
257(1) 2270)
227(1) 2010)
201(1)
400
400 11,0
11,0 0,10 4180)
418(1) 3590)
369(1) 3250)
326(1) 2830)
288(1) 2540)
254(1) 2240)
224(1) 1030)
198(1) 1220)
122(2)
400
400 11,0
11,0 0,20
0,20 3040)
364(1) 3210)
321(1) 2340)
284(1) 2500)
250(1) 2210)
221(1) 1950)
195(1) 1400)
146(2) 730)
73(2)
400
400 11,0
11.0 0,40
0,40 3170)
317(1) 2800)
280(1) 2470)
247(1) 2180)
218(1) 1920)
192(1) 1700)
170(1) 870)
87(2) 430)
43(2)
400
400 11,0
11,0 0.30
0,80 2400)
240(1) 2120)
212(1) 1870)
1S7(1) 1050)
165(1) 1450)
146(1) 103(2) 510)
51(2) —
400
400 11,0
11,0 1,00
1,60 1320)
182(1) 1010)
161(1) 1420)
142(1) 1250)
125(1) 1110)
111(1) 510)
61(2) 310)
31(2) —
400
400 1,10 3.20
3,20 1380)
138(1) 1220)
122(1) 1030)
108(1) 950)
95(1) 730)
73(2) 350)
36(2) _— —
400
400 15,0
16,0 0.05
0,05 4800)
480(1) 4240)
424(1) 3740)
374(1) 3300)
330(1) 2920)
292(1) 2570)
257(1) 2270) 201(1)
227(1) 2010)
400
400 15.0
16,0 0.10
0,10 4180)
418(1) 3090)
369(1) 3250)
326(1) 2830)
288(1) 2540)
254(1) 2240)
224(1) 1930) 175(1)
198(1) 1750)
400
400 10,0
16,0 0,20
0,20 3540)
364(1) 3210)
321(1) 2840)
284(1) 2500)
250(1) 2210)
221(1) 1950)
195(1) 172(1) 1000)
1720) 106(2)
400
400 16.0
16,0 0.40
0,40 317(1) 280(1) 2470)
247(1) 218(1) 192(1) 170(1) 126(2) G3(2)
63(2)
400
400 15.0
16,0 0.30
0,80 2400)
240(1) 2120)
212(1) 1370)
187(1) 1050)
165(1) 1400)
146(1) 1290)
129(1) 750)
75(2) 370)
37(2)
400
400 15,0
16,0 1.00
1,60 1820)
182(1) 1010)
161(1) 1420)
142(1) 1250)
125(1) 1110)
111(1) 890)
89(2) 450)
45(2) …
400
400 15,0
16,0 3.20
3,20 1330)
138(1) 1220)
122(1) 1080)
108(1) 950)
95(1) 840)
84(1) 530)
53(2) — —
300
800 15,0
16,0 0,05 2400)
240(1) 2120)
212(1) 1870)
187(1) 1550)
165(1) 1450)
146(1) 1200)
129(1) 1140)
114(1) 1000)
100(1)
soo
300 10,0
16,0 0.10
0,10 2090)
209(1) 1850)
185(1) 1030)
163(1) 1440)
144(1) 1270)
127(1) 1120)
112(1) 990)
99(1) 870)
87(1)
300
800 15.0
16,0 0,20
0,20 1320)
182(1) 1010)
161(1) 1420)
142(1) 1250)
125(1) 1100)
110(1) 980)
98(1) 800)
86(1) 530)
53(2)
800
800 15,0
16,0 0.40
0,40 1530)
158(1) 1400)
140(1) 1230)
123(1) 1090)
109(1) 950)
96(1) 850)
85(1) 530)
63(2) 310)
31(2)
800
800 15,0
16,0 0,80
0,80 1200)
120(1) 1050)
106(1) 940)
94(1) 830)
83(1) 730)
73(1) 040)
64(1) 370)
37(2) 190)
19(2)
800
800 15,0
16,0 1,00
1,60 910)
91(1) 300)
80(1) 710)
71(1) 530)
63(1) 550)
55(1) 450)
45(2) 220)
22(2) ——
800
800 10,0
16,0 3.20
3,20 590)
69(1) 010)
61(1) 540)
54(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 250)
26(2) 130)
13(2) _—
800
800 23,0
23,0 0.05
0,05 2400)
240(1) 2120)
212(1) 1870)
187(1) 1550)
165(1) 1450)
146(1) 1290)
129(1) 1140)
114(1) 1000)
100(1)
800
SOO 23,0
23,0 0,10 209(1) 1850.)
185(1) 163(1) 144(1) 127(1) 112(1) 99(1) 8701)
87(1)
300
800 23,0
23,0 0,20
0,20 1320)
182(1) 1010)
161(1) 1420)
142(1) 1250)
125(1) 1100)
110(1) 980)
98(1) 350)
86(1) 750)
76(1)
800
800 23,0
23,0 0,40 1530)
158(1) 1400)
140(1) 1230)
123(1) 1090)
109(1) 950)
96(1) 850)
85(1) 750)
75(1) 450)
45(2)
800
800 23,0
23,0 0.30
0,80 1200)
120(1) 1050)
106(1) 940)
94(1) 83(1) 730)
73(1) 540)
64(1) 540)
54(2) 270)
27(2)
300
800 23,0
23,0 1,50
1,60 910)
91(1) 800)
80(1) 710)
71(1) 530)
63(1) 550)
55(1) 490)
49(1) 320)
32(2) 100)
16(2)
800
800 23,0
23,0 3,20
3,20 590)
69(1) 010)
61(1) 540)
54(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 370)
37(1) 190)
19(2) —
300
800 32,0
32,0 0.05
0,05 2400)
240(1) 2120)
212(1) 1370)
187(1) 1050)
165(1) 1400)
146(1) 1290)
129(1) 1140)
114(1) 1000)
100(1)
800
800 32,0
32,0 0,10 2090)
209(1) 1350)
185(1) 1030)
163(1) 1440)
144(1) 1270)
127(1) 1120)
112(1) 990)
99(1) 870)
87(1)
800
800 32.0
32,0 0.20
0,20 1320)
182(1) 1510)
161(1) 1420)
142(1) 1250)
125(1) 1100)
110(1) 980)
98(1) 850)
86(1) 750)
76(1)
800
800 32.0
32,0 0.40
0,40 1580)
158(1) 1400)
140(1) 1230)
123(1) 1090)
109(1) 900)
96(1) 850)
85(1) 750)
75(1) 530)
63(2)
800
800 32,0
32,0 0.80
0,80 1200)
120(1) 1000)
106(1) 940)
94(1) 330)
83(1) 730)
73(1) 040)
64(1) 570)
57(1) 370)
37(2)
800
800 32,0 1,50
1,60 910)
91(1) 800)
80(1) 710)
71(1) 530)
63(1) 550)
55(1) 490)
49(1) 430)
43(1) 220)
22(2)
800
800 32,0
32,0 3,20
3,20 090)
69(1) 510)
61(1) 540)
54(1) 470)
47(1) 420)
42(1) 370)
37(1) 250)
26(2) 130)
13(2)
1500
1600 32,0
32,0 0,05 1200)
120(1) 1000)
106(1) 940)
94(1) 830)
83(1) 730)
73(1) 040)
64(1) 570)
57(1) 500)
50(1)
1000
1600 32,0
32,0 0.10
0,10 1050)
105(1) 920)
92(1) 310)
81(1) 720)
72(1) 030)
63(1) 500)
56(1) 490)
49(1) 440)
44(1)
1600
1600 32,0
32,0 0,20
0,20 91(1) 80(1) 71(1) 63(1) 55(1)
55(1) 49(1) 4361)
43(1) 380)
38(1)
1500
1600 32,0
32,0 0,40 790)
79(1) 700)
70(1) 520)
62(1) 540)
54(1) 430)
48(1) 420)
42(1) 370)
37(1) 310)
31(2)
1500
1600 32,0
32,0 0,80 000)
60(1) 530)
53(1) 470)
47(1) 410)
41(1) 350)
36(1) 320)
32(1) 230)
28(1) 190)
19(2)
1500
1600 32,0
32,0 1,50
1,60 400)
46(1) 400)
40(1) 350)
35(1) 310)
31(1) 230)
28(1) 240)
24(1) 220)
22(1) 110)
11(2)
Deierminureu limpului
struniire 183
Tabelul 5.6-i
(continuare)
11 2 13
>3 4 | 5 [ 6 | 7 | 83 | 9 10 [ 11
11
1600
1600 32,0
32,0 320
3,20 34… 30…
34(1) 30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 13…
13(2) 7…
7(2)
1600
1600 45,0
45,0 0,05
0,05 120…
120(1) 106…
106(1) 94…
94(1) 83…
83(1) 73…
73(1) 64…
64(1) 57…
57(1) 50…
50(1)
1600
1600 45.0
45,0 0,10 105(1) 02…
105… 92(1) 81…
81(1) 72…
72(1) 63…
63(1) 56…
56(1) 49…
49(1) 44…
44(1)
1600
1600 45.0
45,0 0.20
0,20 91(1) 80…
91… 80(1) 71…
71(1) 63…
63(1) 55…
55(1) 49…
49(1) 43…
43(1) 38…
38(1)
1600
1600 45,0 0,40
0,40 79(1) 70…
79… 70(1) 62…
62(1) 54…
54(1) 48…
48(1) 42…
42(1) 37…
37(1) 33…
33(1)
1600
1600 45,0 0,80
0,80 60…
60(1) 53…
53(1) 47…
47(1) 41…
41(1) 36…
36(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 25…
25(1)
1600
1600 45,0
45,0 1,60 46…
46(1) 40…
40(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 16…
16(2)
1600
1600 45,0
45,0 3,20 34…
34(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 0…
9(2)
1600
1600 60,0 0,05 120… 106(1)
120(1) 106… 94…
94(1) 83…
83(1) 73…
73(1) 64…
64(1) 57…
57(1) 50…
50(1)
1600
1600 60,0 0,10
0,10 105(1) 92…
105… 92(1) 81…
81(1) 72…
72(1) 63…
63(1) 56…
56(1) 49…
49(1) 44…
44(1)
1600 60.0
60,0 0.20
0,20 91(1) 80…
91… 80(1) 71…
71(1) 63…
63(1) 55…
55(1) 40…
49(1) 43…
43(1) 38…
38(1)
1600
1600 60,0 0,40 79…
79(1) 70…
70(1) 62…
62(1) 54…
51(1) 48…
48(1) 42…
42(1) 37…
37(1) 33…
33(1)
1600
1600 60,0 0,80
0,80 60…
60(1) 53…
53(1) 47…
47(1) 41…
41(1) 36…
36(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 25…
25(1)
1600
1600 60.0
60,0 1.60
1,60 46(1) 40…
46… 40(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 19…
19(1)
1600
1600 60.0
60,0 3.20
3,20 34… 30(1)
34(1) 30… 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 12…
12(2)
3200
3200 32,0
32,0 0,05
0,05 60…
60(1) 53…
53(1) 47…
47(1) 41…
41(1) 36…
36(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 25…
25(1)
3200
3200 32,0
32,0 6,10
0,10 52(1) 46…
52… 46(1) 41…
41(1) 36…
36(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 25…
25(1) 22…
22(1)
3200
3200 32,0
32,0 0,20 45…
45(1) 40…
40(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 19…
19(1)
3200
3200 32,0 0,40 40…
40(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 16…
16(2)
3200
3200 32,0
32,0 0,80
0,80 30…-
30(1) 27…
27(1) 23…
23(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 14…
14(1) 9…
9(2)
3200
3200 32,0 1,60 23(1) 20…
23… 20(1) 180)
18(1) 16…
16(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 6…
6(2)
3200
3200 32,0
32.0 3,20
3,20 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 100)
10(1) 911)
9(1) 7(2) 3(2)
3200
3200 45,0 0,05 60(1) 53…
60… 53(1) 47…
47(1) 41…
41(1) 36…
36(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 25…
25(1)
3200
3200 45,0
45,0 0,10 52(1) 46…
52… 46(1) 41…
41(1) 36…
36(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 25…
25(1) 22…
22(1)
3200
3200 45,0 0,20
0,20 45(1) 40…
45… 40(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 19…
19(1)
3200
3200 45,0
45,0 0,40
0,40 40(1) 35…
40… 35(1) 31…
31(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1)
3200
3200 45,0 0,80
0,80 30(1) 2711)
30… 27(1) 23(1) 210)
21(1) 180)
18(1) 160)
16(1) ”(l)
14(1) 13(1)
13(1)
3200
3200 45,0 1.60
1,60 23… 20(1)
23(1) 2011) 18(1) 160)
16(1) 14(1) 12(1) 11…
11(1) 8…
8(2)
3200
3200 45,0 3,20
3,20 17… 15(1)
17(1) 151!) 130)
13(1) 12(1) 100)
10(1) 9(1)
9(1) 80)
8(1) 5(2)
3200
3200 60.0
60,0 0,05 60…
60(1) 53(1) 470)
47(1) 410)
41(1) 360)
36(1) 32(1) 280)
28(1) 25…
25(1)
3200
3200 60,0 0,10 520)
52(1) 46…
46(1) 410)
41(1) 36(1) 32(1) 28(1) 250)
25(1) 22…
22(1)
3200
3200 60,0
60,0 0,20 45…
45(1) 40…
40(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 19…
19(1)
3200 60,0 0,40
0,40 40…
40(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 17…
17(1)
3200
3200 00,0
60,0 0,80
0,80 30…
30(1) 27…
27(1) 23…
23(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 16…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1)
3200
3200 60,0
60,0 1,60 23(1) 200)
23… 20(1) 130)
18(1) 16(1)
16(1) 140)
14(1) 120)
12(1) 11(1)
Ud) 10(1)
3200
3200 60,0 3,20 17… 15…
17(1) 15(1) 13(1) 12(1) 10(1) 9…
9(1) B(i)
8(1) G(2)
6(2)
Material: HB =
Material: aliaj de cupru HB tăiş: OR
-= 90; tăiş: OR
25
25 3,0
3,0 0,05 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…5
2500(3) 2500…
2500(3) 1797…
1797(2) 800…
899(2)
25
25 3,0
3,0 0,10
0,10 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2137…
2137(2) 1069…
1069(2) 534…
534(2)
25
25 3,0 0.20
0,20 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2458…
2458(1) 2215…
2215(1) 1271…
1271(2) 635…
635(2) 318…
318(2)
25
25 3,0 0,40
0,40 2500…
2500(3) 2406…
2406(1) 2169…
2169(1) 1955…
1955(1) 1511…
1511(2) 756…
756(2) 378…
378(2) 189…
189(2)
25
25 3,0
3,0 0.80
0,80 2124…
2124(1) 1914…
1914(1) 1725…
1725(1) 1555…
1555(1) 899…
899(2) 449…
449(2) 225…
225(2) 112…
112(2)
25
25 3,0
3,0 1,60 1690…
1690(1) 1523…
1523(1) 1373…
1373(1) 1069…
1069(2) 534…
534(2) 267…
267(2) 134…
134(2) 67(2)
25
25 3,0
3,0 3,20
3,20 1344…
1344(1) 1212…
1212(1) 1092…
1092(1) 635…
635(2) 318…
318(2) 159…
159(2) 79…
79(2) 40…
40(2)
25
25 5,0
5,0 0,05 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 1496…
1498(2)
25
25 5,0
5,0 0,10
0,10 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2374…
2374(1) 1781…
1781(2) 890…
890(2)
25
25 5,0 0.20
0,20 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2458…
2458(1) 2215…
2215(1) 1097…
1997(1) 1059…
1059(2) 529…
529(2)
25
25 5.0
5.0 0.40
0,40 2500…
2500(3) 2406…
2406(1) 2169…
2169(1) 1955…
1955(1) 1762…
1762(1) 1259…
1259(2) 630…
630(2) 315…
315(2)
25
25 5,0
5.0 0.80
0,80 2124…
2124(1) 1914…
1914(1) 1725…
1725(1) 1555…
1555(1) 1401…
1401(1) 749…
749(2) 374…
374(2) 187…
187(2)
25
25 5,0
5.0 1.60
1,60 1690…
1690(1) 1523…
1523(1) 1373…
1373(1) 1237…
1237(1) 890…
890(2) 445…
445(2) 223…
223(2) 111…
111(2)
25
25 5,0 3.20
3,20 1344…
1344(1) 1212…
1212(1) 1092…
1092(1) 984…
984(1) 529…
529(2) 265…
265(2) 132…
132(2) 66…
66(2)
25
25 7,5 0,05 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2246…
2246(2)
25
25 7,5
7.5 0.10
0,10 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2374(1) 2140…
2140(1) 2146…
2140(1) 1336…
1336(2)
184 Normureq lucrărilor
revolver

Tabelul (conlinuure)
1 | 22 | 3 | 4 ! 5 | 06 | 7 l
8 l 9 | 10 [ 11
25
25 7,5
7,5 0.20
0,20 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2458…
2458(1) 2215…
2215(1) 1997… 1588(2)
1997(1) 1588… 794(2)
794…
25
25 7,5
7,5 0,40
0.40 250013)
2500(3) 2400…
2406(1) 2109…
2169(1) 1955…
1955(1) 1702…
1762(1) 1588… 944… 472(2)
1588(1) 944(2) 472…
25
25 7,5
7.5 0.80
0,80 2124“)
2124(1) 19140)
1914(1) 17250)
1725(1) 1555“)
1555(1) 1401“)
1401(1) 1123(2) 562C2)
562(2) 231(2)
281(2)
25
25 7,5
7.5 1.00
1,60 1090…
1690(1) 1523(1) 1373…
1373(1) 1237…
1237(1) 1115…
1115(1) 008…
668(2) 334…
334(2) 107…
167(2)
25
25 7,5 3,20
3.20 1344…
1344(1) 1212…
1212(1) 1092…
1092(1) 984…
984(1) 794…
794(2) 397…
397(2) 199…
199(2) 99…
99(2)
50
50 3.0
3.0 0,05
0,05 2374…
2374(1) 2140…
2140(1) 1929…
1929(1) 1738…
1738(1) 1500…
1566(1) 1412…
1412(1) 899…
S99(2) 449…
449(2)
50
50 3,0
3.0 0.10
0,10 1997…
1997(1) 1799…
1799(1) 1022…
1622(1) 1402…
1462(1) 1317…
1317(1) 1009…
1069(2) 534…
534(2) 207…
267(2)
50
50 3,0
3,0 0,20
0,20 1079…
1679(1) 1513…
1513(1) 1304…
1364(1) 1229…
1229(1) 1108…
110S(1) 035…
635(2) 318…
318(2) 159…
159(2)
50
50 3,0
3,0 0,40
0,40 1335…
1335(1) 1203…
1203(1) 1084…
1084(1) 977…
977(1) 750…
756(2) 378…
378(2) 189…
189(2) 94…
94(2)
50
50 3,0
3,0 0,80
0,S0 1002…
1062(1) 957…
957(1) 803…
863(1) 777…
777(1) 449…
449(2) 225…
225(2) 112…
112(2) 50…
56(2)
50
50 3,0
3,0 1,00
1,60 845…
845(1) 701…
761(1) 080…
686(1) 534…
534(2) 207…
267(2) 134…
134(2) 07…
67(2) 33…
33(2)
50
50 3,0
3,0 3,20
3,20 072…
672(1) 000…
606(1) 540…
546(1) 318…
318(2) 159…
159(2) 79…
79(2) 40…
40(2) _
50
50 5.0
5,0 0.05
0,05 2374“)
2374(1) 21400.)
2140(1) 19290)
1929(1) 17380)
1738(1) 15660)
1566(1) 14120.)
1412(1) 1272“)
1272(1) 74962)
749(2)
50
50 5.0
5,0 0,10
0,10 1997…
1997(1) 1799…
1799(1) 1022…
1622(1) 1402…
1462(1) 1317…
1317(1) 1187…
1187(1) 890…
890(2) 445…
445(2)
50
50 5,0
5,0 0,20
0,20 1079…
1679(1) 1513…
1513(1) 1304(1)
1364(1) 1229…
1229(1) 1108…
1108(1) 998…
998(1) 529…
529(2) 205…
265(2)
50
50 5,0
5,0 0,40
0,40 1335…
1335(1) 1203…
1203(1) 1084…
1084(1) 977…
977(1) 881…
881(2) 030…
630(2) 315…
315(2) 157…
157(2)
50
50 5,0 0,80
0,S0 1002…
1062(1) 957…
957(1) 803…
863(1) 777…
777(1) 701…
701(1) 374…
374(2) 187…
187(2) 91…
91(2)
50
50 5,0
5,0 1,00
1,60 845…
845(1) 701…
761(1) 080…
686(1) 019…
619(1) 445…
445(2) 223…
223(2) 111…
111(2) 50…
56(2)
50
50 5.0
5,0 3,20 072…
672(1) 000…
606(1) 540…
546(1) 492…
492(1) 205…
265(2) 132…
132(2) 00…
66(2) 33…
33(2)
50
50 7,5 0.05
0,05 2374…
2374(1) 2140…
2140(1) 1929…
1929(1) 1738…
1738(1) 1500…
1566(1) 1412…
1412(1) 1272…
1272(1) 1123…
1123(2)
50
50 7,5 0,10 1997…
1997(1) 1799…
1799(1) 1022…
1622(1) 1402…
1462(1) 1317…
1317(1) 1187…
1187(1) 1070…
1070(1) 008…
668(2)
50
50 7,5 0,20
0.20 1079…
1679(1) 1513…
1513(1) 1304…
1361(1) 1229…
1229(1) 1108…
1108(1) 998…
998(1) 794…
794(2) 397…
397(2)
50
50 7.5
7,5 0,40
0,40 1335“)
1335(1) 12030)
1203(1) 1084“)
1084(1) 9770)
977(1) 8310)
881(1) 794“)
794(1) 472(2) 23G(2)
236(2)
50
50 7,5 0,80
0,80 1002…
1062(1) 957…
957(1) 803…
863(1) 777…
777(1) 701…
701(1) 502…
562(2) 281…
281(2) 140…
140(2)
50
50 7,5 1,60 845“)
845(1) 7510.)
761(1) 686“)
686(1) 0190.)
619(1) 5570)
557(1) 3340)
334(2) 16763)
167(2) 83(2)
50
50 7.5
7,5 3,20
3,20 072…
672(1) 000…
606(1) 540…
546(1) 492…
492(1) 397…
397(2) 199…
199(2) 99…
99(2) 50…
50(2)
100
100 3,0
3,0 0.05
0,05 1187…
1187(1) 1070…
1070(1) 904…
964(1) 809…
869(1) 783…
783(1) 700…
706(1) 449…
449(2) 225(2)
225(2)
100
100 3,0
3,0 0,10
0,10 998…
998(1) 900…
900(1) 811…
811(1) 731…
731(1) 059…
659(1) 534…
534(2) 207…
267(2) 134…
134(2)
100
100 3.0
3,0 0.20
0,20 839…
839(1) 757…
757(1) 082…
682(1) 015…
615(1) 554…
554(1) 318…
318(2) 159…
159(2) 79(2)
100
100 3,0
3,0 0,40
0,40 008…
668(1) 002…
602(1) 542…
542(1) 489…
489(1) 378…
378(2) 189…
189(2) 94…
94(2) 47…
47(2)
100
100 3,0
3,0 0,80 531…
531(1) 479…
479(1) 431…
431(1) 389…
389(1) 225…
225(2) 112…
112(2) 50…
56(2) _-
100
100 3,0 1,00
1,60 422…
422(1) 381…
381(1) 343…
343(1) 207…
267(2) 134…
134(2) 07…
67(2) 33…
33(2) —
100
100 3,0 3,20
3,20 330…
336(1) 303…
303(1) 273…
273(1) 159…
159(2) 79(2) 40…
40(2) — —
190
100 5,0
5,0 0,05 1187…
1187(1) 1070…
1070(1) 904…
964(1) 809…
869(1) 783…
783(1) 700…
706(1) 030…
636(1) 374…
374(2)
100
100 5,0
5,0 0,10
0,10 998…
998(1) 900…
900(1) 811…
811(1) 731…
731(1) 059…
659(1) 594…
594(1) 445…
445(2) 223…
223(2)
100
100 5.0
5,0 0.20
0,20 839…
839(1) 757…
757(1) 082…
682(1) 015…
615(1) 554…
554(1) 499…
499(1) 205…
265(2) 132…
132(2)
100
100 5.0
5,0 0.40
0,40 008…
668(1) 002…
602(1) 542…
542(1) 489…
489(1) 440…
440(1) 315…
315(2) 157…
157(2) 79…
79(2)
100
100 5.0
5,0 0.80
0,80 531…
531(1) 479…
479(1) 431…
431(1) 389…
389(1) 350…
350(1) 187…
187(2) 94…
94(2) 47…
47(2)
100
100 5.0
5,0 1,00
1,60 422…
422(1) 381…
381(1) 343…
343(1) 309…
309(1) 223…
223(2) 111…
111(2) 50…
56(2) —
100
100 5.0
5,0 3.20
3,20 330…
336(1) 303…
303(1) 273…
273(1) 240…
246(1) 132…
132(2) 00…
66(2) 33…
33(2) _
100
100 7.5
7,5 0.05
0,05 1187…
1187(1) 1070…
1070(1) 904…
964(1) 809…
869(1) 783…
783(1) 700…
706(1) 030…
636(1) 502…
562(2)
100
100 7,5 0,10 998…
998(1) 900…
900(1) 811…
811(1) 731…
731(1) 059…
659(1) 594…
594(1) 535…
535(1) 334…
334(2)
100
100 7.5
7.5 0.20
0,20 839…
839(1) 757…
757(1) 082…
682(1) 051…
651(1) 554…
554(1) 499…
499(1) 397…
397(2) 199…
199(2)
100
100 7,5
7,5 0,40 008…
668(1) 002…
602(1) 542…
542(1) 489…
489(1) 440…
440(1) 397…
397(1) 230…
236(2) 118…
118(2)
100
100 7,5
7,5 0,80 531…
531(1) 479…
479(1) 431…
431(1) 389…
389(1) 350…
350(1) 281…
281(2) 140…
140(2) 70…
70(2)
100
100 7,5
7.5 1,00
1,60 422…
422(1) 381…
381(1) 343…
343(1) 309…
309(1) 279…
279(1) 107…
167(2) 83…
83(2) 42…
42(2)
100
100 7.5
7,5 3,20
3,20 330…
336(1) 303…
303(1) 273…
273(1) 240…
246(1) 199…
199(2) 99…
99(2) 50…
50(2) —
200
200 3.0
3,0 0,05
0,05 594…
594(1) 535…
535(1) 482…
482(1) 435…
435(1) 392…
392(1) 353…
353(1) 225…
225(2) 112…
112(2)
200
200 3.0
3,0 0.10
0,10 499…
499(1) 450…
450(1) 405…
405(1) 305…
365(1) 329…
329(1) 207…
267(2) 134…
134(2) 07…
67(2)
200
200 3,0
3.0 0,20 420…
420(1) 378…
378(1) 341…
341(1) 307…
307(1) 277…
277(1) 159…
159(2) 79(2) 40…
40(2)
200
200 3.0
3,0 0.40
0,40 334…
334(1) 301…
301(1) 271…
271(1) 244…
244(1) 189…
189(2) 94…
94(2) 47…
47(2) _
200
200 3,0
3,0 0,80
0,80 200…
266(1) 239…
239(1) 210…
216(1) 194…
194(1) 112…
112(2) 50…
56(2) — _-
200
200 3.0
3,0 1,00
1,60 211…
211(1) 190…
190(1) 172…
172(1) 134…
134(2) 07…
67(2) 33…
33(2) — _—
200
200 3.0
3.0 3.20
3,20 108…
168(1) 151…
151(1) 130(1)
136(1) 79…
79(2) 40…
40(2) _- — _
200
200 5.0
5,0 . 0.05
0,05 594…
594(1) 535…
535(1) 482…
482(1) 435…
435(1) 392…
392(1) 353…
353(1) 318…
318(1) 187…
187(2)
Determinarea timpului de baza
Determinorea timpului bază la strunjire
strunjire 185

Tabelul 5.6-1
1 |_
2 | 3 | 4 | 5 !
60 | 7 8B | 99 | 10 | 11
200
200 5,0 0,10
0,10 6199“)
499(1) 4500)
450(1) 405“)
405(1) 3550) 329(1)
365(1) 3290.) 2970)
297(1) 223(2) 111(2)
200
200 5.0
5,0 0,20
0,20 420…
420(1) 378…
378(1) 341…
341(1) 307… 277(1)
307(1) 277… 250…
250(1) 132…
132(2) 00…
66(2)
200
200 5.0
5,0 0,40
0,40 334…
334(1) 301…
301(1) 271…
271(1) 244… 220(1)
244(1) 220… 157…
157(2) 70…
79(2) 30…
39(2)
200
200 5,0
5,0 0,80
0,80 200…
2GG(1) 230…
239(1) 210…
216(1) 104… 175(1)
194(1) 175… 94…
94(2) 47…
47(2) —
200
200
200
5.0
5,0 1,00
1,60 211…
211(1) 100…
190(1) 172…
172(1) 111…
155… 111(2)
155(1) 50…
56(2) _ _
200 5.0
5.0 3.20
3,20 108…
168(1) 151…
151(1) 130…
136(1) 123… 66(2)
123(1) 00… 33…
33(2) .— …
200
200 7,5
7,5 0,05
0,05 504…
591(1) 535…
535(1) 482…
482(1) 435(1) 302…
435(1) 392(1) 353…
353(1) 318…
318(1) 281…
281(2)
200
200 7.5
7.5 0,10
0,10 499“)
499(1) 4500)
450(1) 405(1) 355“) 329“)
365(1) 329(1) 2970)
297(1) 2670)
267(1) 157(2)
167(2)
200
200 7.5
7,5 0.20
0,20 420…
420(1) 378…
378(1) 341…
311(1) 307… 277(1)
307(1) 277… 250…
250(1) 100…
199(2) 99(2)
200
200 7.5
7,5 0,40
0,10 334…
331(1) 301…
301(1) 271…
271(1) 244… 220(1)
244(1) 220… 108…
198(1) 118…
118(2) 50…
59(2)
200
200 7,5
7.5 0,80
0,S0 200…
2G6(1) 239…
239(1) 210…
216(1) 104… 175(1)
191(1) 175… 140…
140(2) 70…
70(2) 35…
35(2)
200
200 7,5
7.5 1,00
1,60 211…
211(1) 100…
190(1) 172…
172(1) 155… 139(1)
155(1) 130… 83…
83(2) 42…
42(2) —
200
200 7,5 3,20
3,20 108…
1G8(1) 151…
151(1) 130…
136(1) 123… 99(2)
123(1) 0012) 50…
50(2) — —
.100
400 7,5
7,5 0,05
0,05 207…
297(1) 207…
267(1) 2.11…
241(1) 217… 196(1)
217(1) 100… 170…
176(1) 150…
159(1) 140…
140(2)
400
400 7,5
7,5 0,10 250“)
250(1) 2250)
225(1) 203“)
203(1) 1830) 165(1)
183(1) 155“) 1-18(1)
148(1) 1340)
134(1) 83(2)
400
400 7,5
7,5 0,20
0,20 210…
210(1) 180…
189(1) 170…
170(1) 138…
154(1 138(1) 125…
125(1) 00…
99(2) 50…
50(2)
400
400 7,5
7,5 0,40
0,40 107…
167(1) 150…
150(1) 130…
136(1) 122… 110(1)
122(1) 110… 00…
99(1) 50…
59(2) —
400
400 7,5
7,5 0,80
0,80 133…
133(1) 120…
120(1) 108…
108(1) 07… 88(1)
97(1) 88… 70…
70(2) 35…
35(2) _—
400
400 7,5 1,00
1,60 100…
106(1) 03…
95(1) 80…
86(1) 77… 70(1)
77(1) 70… 42…
42(2) _ _
400
400 7,5 3,20
3,20 84…
84(1) 70…
76(1) 08…
68(1) 02… 50(2)
62(1) 50… — _ _
400
400 11.0
11,0 0.05
0,05 2970)
297(1) 2670)
267(1) 241“)
241(1) 190“)
2170.) 196(1)
217(1) 1750)
176(1) 159“)
159(1) 1430)
143(1)
400
400 11,0
11,0 0.10
0,10 2500)
250(1) 2250)
225(1) 2030)
203(1) 1830] 165(1)
183(1) 105“) 1480)
148(1) 1340.)
134(1) 1210)
121(1)
400
400 11,0
11,0 0,20
0,20 210…
210(1) 180…
189(1) 170…
170(1) 154… 138…
154(1) 138(1) 125…
125(1) 112…
112(1) 73…
73(2)
400
400 11,0
11,0 0,40
0.40 107…
167(1) 150…
150(1) 130…
136(1) 122… 110(1)
122(1) 110… 00…
99(1) 87…
87(2) 43…
43(2)
400
400 11,0
11,0 0.80
0,80 133…
133(1) 120…
120(1) 108…
108(1) 97(1) 88…
07… 88(1) 70…
79(1) 51…
51(2) —
400
400 11.0
11,0 1,60
1,60 IOGU.)
106(1) 95“)
95(1) 86“)
86(1) 770)
77(1) 70“)
70(1) Gl(2)
61(2) 31(2) —
400
400 11.0
11,0 3.20
3,20 8-l(1)
81(1) 70…
76(1) 08…
68(1) 02… 55(1)
62(1) 55… 30…
36(2) _ _
'100
400 16,0
16,0 0,05
0,05 297“)
297(1) 2070)
267(1) 2—il(1)
211(1) 2170) 196(1)
217(1) 1900) 17G(1)
176(1) 1590)
159(1) 11130.)
143(1)
400
400 10.0
16,0 0.10
0,10 250…
250(1) 225…
225(1) 203…
203(1) 183… 165(1)
183(1) 105… 148…
148(1) 134…
134(1) 121…
121(1)
400
400 10,0
16,0 0,20
0,20 210…
210(1) 180…
189(1) 170…
170(1) 154… 138(1)
151(1) 138… 125…
125(1) 112…
112(1) 101…
101(1)
400
400 10,0
16,0 0,40
0,40 107…
167(1) 150…
150(1) 130…
136(1) 122… 110(1)
122(1) 110… 00…
99(1) 80…
89(1) 03…
63(2)
400
400 10.0
16,0 0.80
0,80 133…
133(1) 120…
120(1) 108…
108(1) 97(1) 88…
07… 88(1) 70…
79(1) 71…
71(1) 37…
37(2)
400
400 10,0
16,0 1,00
1,60 100…
106(1): 05…
95(1) 80…
86(1) 77(1) 70…
77… 70(1) 03…
63(1) 45…
45(2) —
400
400 10.0
16,0 3.20
3,20 84…
84(1) 70…
76(1) 08…
08(1) 02… 55(1)
62(1) 55… 50…
50(1) _ _
800
800 10,0
16,0 0,05
0,05 148…
148(1) 134…
134(1) 121…
121(1) 100…
109(1) 08…
98(1) 88(1) 80…
80(1) 72…
72(1)
800
S00 10,0
16,0 0,10
0,10 125…
125(1) 112…
112(1) 101…
101(1) 01… 82(1)
91(1) 82… 74…
74(1) 07…
67(1) 00…
60(1)
800
800 10,0
16,0 0,20
0,20 105…
105(1) 05…
95(1) 85…
85(1) 77…
77(1) 00…
69(1) 02…
62(1) 50…
56(1) 51…
51(1)
800
800 10.0
16,0 0.40
0,40 83…
83(1) 75…
75(1) 08…
68(1) 61(1) 55…
01… 55(1) 50…
50(1) 45…
45(1) 31…
31(2)
800
800 10.0
16,0 0.80
0,80 00…
66(1) 00…
60(1) 54…
54(1) 40… 44…
49(1) 41(1) 30…
39(1) 30…
36(1) 19…
19(2)
800
800 10,0
16,0 1,00
1,60 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 39(1) 35…
30… 35(1) 31…
31(1) 22…
22(2)
800
800 10,0
16,0 3,20
3,20 42…
42(1) 38…
38(1) 34…
34(1) 31… 28(1)
31(1) 28… 25…
25(1) 13…
13(2) _
800
800 23,0
23,0 0,05
0,05 148…
148(1) 134…
134(1) 121…
121(1) 100…
109(1) 08…
98(1) 88…
88(1) 80…
80(1) 72…
72(1)
800
800 23.0
23,0 0.10
0,10 125…
125(1) 112…
112(1) 101…
101(1) 01… 82(1)
91(1) 82… 74…
74(1) 07…
67(1) 00…
60(1)
800
800 23.0
23,0 0.20
0,20 105…
105(1) 05…
95(1) 85…
85(1) 77… 69(1)
77(1) 00… 02…
62(1) 50…
56(1) 51…
51(1)
800
800 23,0
23,0 0,40
0,40 83…
83(1) 75…
75(1) 08…
68(1) 01… 55(1)
61(1) 55… 50…
50(1) 45…
45(1) 40…
40(1)
800
800 23,0
23,0 0,80
0,80 00…
66(1) 00…
60(1) 54…
54(1) 40… 44(1)
49(1) 44… 30…
39(1) 30…
36(1) 27…
27(2)
800
800 23.0
23,0 1.00
1,60 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 30… 35(1)
39(1) 35… 31…
31(1) 28…
28(1) 10…
16(2)
800
800 23,0
23,0 3,20
3,20 42…
42(1) 38…
38(1) 34…
34(1) 31(1) 28…
31… 28(1) 25…
25(1) 10…
19(2) _
800
800 32,0
32,0 0,05 148…
148(1) 134…
134(1) 121…
121(1) 100… 98(1)
109(1) 08… 88…
88(1) 80…
80(1) 72…
72(1)
800
800 32.0
32,0 0.10
0,10 125…
125(1) 112…
112(1) 101…
101(1) 91(1) 82…
01… 82(1) 74…
74(1) 07…
67(1) 00…
60(1)
800
800 32,0
32,0 0,20
0,20 105…
105(1) 05…
95(1) 85…
85(1) 77…
77(1) 00…
69(1) 02…
62(1) 50…
56(1) 51…
51(1)
800
800 32,0
32,0 0,40 83…
83(1) 75…
75(1) 08…
68(1) 01… 55(1)
61(1) 55… 50…
50(1) 45…
45(1) 40…
40(1)
800
800 32,0
32.0 0,80 00…
66(1) 00…
60(1) 54…
54(1) 40… 4.1…
49(1) 44(1) 30…
39(1) 30…
36(1) 32…
32(1)
800
800 32.0
32,0 1.00
1,60 53…
53(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 39(1) 35…
30… 35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 22…
22(2)
800
800 32,0
32,0 3,20 42…
42(1) 38…
38(1) 34…
34(1) 31… 28(1)
31(1) 28… 25…
25(1) 23…
23(1) 13…
13(2)
186 Normureo lucrărilor pe
Normarea carusel şi revolver
pe strunguri normale, carusel revolver
Tabelul 5.64 (Continuare)

Tabelul 5.G4 (continuare)
1
1 2 33 4 5 | 80 7 | 8B | 60 ] 10 5
11
1000
1600 32.0
32,0 0.05
0,05 74…
74(1) 07…
67(1) 00…
60(1) 54…
54(1) 40…
49(1) 44…
4‘KO 40…
40(1) 30…
36(1)
1000
1600 32.0
32,0 0,10 02…
62(1) 50…
56(1) 51…
51(1) 40…
46(1) 41…
41(1) 37…
37(1) 33…
33(1) 30…
30(1)
1000
1G00 32.0
32,0 0.20
0,20 52…
52(1) 47…
47(1) 43…
43(1) 38…
38(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 23…
28(1) 25…
25(1)
1000
1600 32,0
32,0 0,40
0,40 42…
42(1) 38…
38(1) 34…
34(1) 31…
31(1) 28(1) 25…
25(1) 22…
22(1) 20…
20(1)
1000
1600 32.0
32,0 0,80 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 18…
18(1) 10…
16(1)
1000
1600 32,0
32,0 1.00
1,60 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1), 11…
11(2)
1000
1600 32,0
32,0 3,20 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 7…
7(2)
1000
1600 45,0 0,05 74…
74(1) 07…
67(1) 00…
60(1) 5-1…
51(1) 40…
49(1) 44…
•14(1) 40…
40(1) 30…
36(1)
1000
1600 45.0
45,0 0,10
0,10 02…
62(1) 50…
56(1) 51…
51(1) 40…
46(1) 41…
41(1) 37…
37(1) 33…
33(1) 30…
30(1)
1000
1600 45.0
45,0 0.20
0,20 52…
52(1) 47…
47(1) 43…
43(1) 33…
38(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 25…
25(1)
1600
1600 45.0
45,0 0.40
0,40 420)
42(1) 3S(1)
38(1) 3-l(1)
34(1) 31(1)
31(1) 28(1) 2:3(1)
25(1) 2211)
22(1) 200)
20(1)
1600
1600 45,0
45,0 0.80
0,80 33(1) 30(1) 27(1)
27(1) 2-l(1)
24(1) 22(1) 20(1) 18(1)
18(1) IGO)
16(1)
1000
1600 45.0
45,0 1.00
1,60 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1)
1000
1600 45,0 3,20 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 0…
9(2)
1000
1600 00,0
60,0 0,05 7-l(1)
74(1) 67“)
67(1) 600)
60(1) 5-1(1)
54(1) 40(1)
49(1) 11-l(1)
44(1) -l()(1)
40(1) 300)
36(1)
1600
1600 60,0 0,10 G2(1)
62(1) 560)
56(1) 51(1)
51(1) -16(1)
46(1) 41(1) 37(1) 330)
33(1) 30(1)
30(1)
1000
1600 00.0
60,0 0.20
0,20 52…
52(1) 47…
47(1) 43…
43(1) 30…
38(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 20…
28(1) 25…
25(1)
1000
1600 00,0
60,0 0,40
0,40 42…
42(1) 3S(1) 34…
34(1) 31…
31(1) 28…
28(1) 25…
25(1) 22…
22(1) 20…
20(1)
1000
1600 00.0
60,0 0.80
0,80 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 13…
18(1) 10…
16(1)
1000
1600 00.0
60,0 1.00
1,60 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1)
1000
1600 00,0
60,0 3,20 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1)
3200
3200 32,0
32,0 0,05
0,05 37(1) 33(1) 30(1) 27(1) 2-1(1)
24(1) 22(1)
22(1) 200)
20(1) 18(1)
18(1)
3200
3200 32,0
32,0 010
0,10 31…
31(1) 28…
28(1) 25…
25(1) 23…
23(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1)
3200
3200 32.0
32,0 0.20
0,20 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1)
3200
3200 32,0
32,0 0,40 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1)
3200
3200 32,0
32,0 0,80 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 0…
9(1) 8…
8(1)
3200
3200 32,0
32,0 1,00
1,60 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 0…
9(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 0…
6(2)
3200
3200 32,0
32,0 3,20
3,20 11…
11(1) 0…
9(1) 0…
9(1) 8(1)
8(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 0…
6(1) 3…
3(2)
3200
3200 45.0
45,0 0.05
0,05 37…
37(1) 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 18…
18(1)
3200
3200 45,0 0,10
0,10 31…
31(1) 28…
28(1) 25…
25(1) 23…
23(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1)
3200
3200 45,0
45,0 0,20
0,20 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1)
3200
3200 45.0
45,0 0.40
0,40 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1)
3200
3200 45.0
45,0 0.80
0,80 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 0…
9(1) 3…
8(1)
3200
3200 45.0
45,0 1.00
1,60 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 0…
9(1) 8…
S(l) 7…
7(D 0…
6(1)
3200
3200 45,0 3.20
3,20 11…
11(1) 0…
9(1) 0…
9(1) 0…
8(1) 7…
7(1) 0…
6(1) 0…
6(1) 5…
5(2)
3200
3200 00.0
60,0 0.05
0,05 37…
37(1) 33…
33(1) 30…
30(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 18(1)
3200
3200 00,0
60,0 0,10
0,10 31…
31(1) 28…
2S(1) 25…
25(1) 23…
23(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1)
3200
3200 00.0
60,0 0,20
0,20 20…
26(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 10…
16(1) 14…
14(1) 13…
13(1)
3200
3200 00.0
60,0 0,40
0,40 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 1.1…
14(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1)
3200
3200 00,0
60,0 0,80 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 0…
9(1) 0…
S(l)
3200
3200 00,0
60,0 1,00
1,60 13…
13(1) 12…
12(1) 11…
11(1) 10…
10(1) 0…
9(1) s…
S(l) 7…
7(1) 0…
6(1)
3200
3200 60.0
60,0 3.20
3,20 11(1)
11(1) Q(!)
9(1) Q(l)
9(1) SU)
S(l) 7(1)
7(1) 6(1)
6(1) G(1),
6(1) 5(1)
5(1)
Material: aliaj de aluminiu HB
Material: HD = 75; tăiş: CM
lăiş: CM
25
25 3.0
3,0 0.05
0,05 2500… 2500(3)
2500(3) 2500… 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 1701…
1791(2) 895(2) 448…
805… 448(2)
25
25 3,0
3.0 0,10 2500(3). 2500(3)
2500(3)! 250063)
2500(3) 250063)
2500(3) 212962)
2129(2) 1065(2) 532(2) 266(2)
25
25 3,0 0.20
0,20 2500… 2500…
2500(3) 2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 1200…
1266(2) 033…
633(2) 317(2) 158…
317… 158(2)
25
25 3.0
3.0 0,40
0,40 25000)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 150G(2)
1506(2) 753(2) 370(2)
376(2) 18612)
1S8(2) 0-1(2)
94(2)
25
25 3,0 0.80
0,80 2500… 2500…
2500(3) 2500(3) 1701…
1791(2) 805…
895(2) 448…
448(2) 224…
224(2) 112(2) 50…
112… 56(2)
25
25 3,0
3.0 1,00
1,60 2500… 2129(2)
2500(3) 2120… 1005…
1065(2) 532…
532(2) 200…
266(2) 133…
133(2) 07… 33…
67(2) 33(2)
25
25 3,0
3,0 3,20
3,20 2500… 1266(2)
2500(3) 1200… 033…
633(2) 317…
317(2) 158…
158(2) 70…
79(2) 40…
40(2) ——
25
25 5.0
5,0 0,05 2500… 2500(3)
2500(3) 2500… 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 1492(2) 740…
1402… 746(2)
25
25 5,0
5,0 0,10
0,10 250061) 2500(3)
2500(3) '..“500(3) 250063)
2500(3) 2500(3) 250063)
2500(3) 1775(2)
1775(2) S87(2) 4-14(2)
887(2) 414(2)
25
25 5,0 0.20
0,20 2500(3) 250063)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2110(2) 105.5(2)
1055(2) 26:1(2)
528(2) 261(2)
25
25 5,0 0,40
0,40 2500…
2500(3)„ 2500(3)
2500(3) 2500…
2500(3) 2500…
2500(3) 1255…
1255(2) 027…
627(2) 314(2) 157…
314… 157(2)
Determinarea la strunjire
baza la sirunjire 187
Tabelul 5.61
5.04 (continuare)
1 2 33 | 4 | o5 | G 7 ' 88 9E! | 10 | 1!
11
25
25 5.0
5.0 0.80
0,80 2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 2500(3) 25000) 14920)
1492(2) 7400)
746(2) 3730)
373(2) 1870)
187(2) 930)
93(2)
25
25 5.0
5.0 1.00
1,60 2500<3)25000)17750)
2500(3) 2500(3) 1775(2) 8870)
887(2) 4440)
444(2) 2220)
222(2) 1110)
111(2) 550)
55(2)
25
25 5,0
5.0 3,20
3,20 25000) 21100) 1055(2)
2500(3) 2110(2) 10550) 5280)
528(2) 2540)
264(2) 1320)
132(2) 550). 330)
66(2) 33(2)
25
25 7,5
7,5 0,05
0,05 25000) 2500(3)
2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 2238(2)l1119(2)
2238(2) 1119(2)
25
25 7,5
7,5 0,10 25000) 2500(3)
2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 13310) 665(2)
1331(2) 5550)
25
25 7.5
7,5 0,20
0,20 25000) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 15830)
1583(2) 791(2) 3900)
7910) 396(2)
25
25 7,5
7,5 0,40 2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 2500(3) 25000) 25000)
2500(3) 18820)
1882(2) 9410)
941(2) 4710) 235(2)
471(2) 2350)
25
25 7.5
7,5 0.80
0,80 25000) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 2500(3) 22380)
2238(2) 11190)
1119(2) 5000)
560(2) 2800) 1400)
280(2) 140(2)
25
25 7,5
7,5 1,00
1,60 25000) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 2500(3) 13310)
1331(2) 5550)
665(2) 3330)
333(2) 1050)
166(2) 830)
83(2)
25
25 7,5
7,5 3,20
3,20 25000) 2500(3)
2500(3) 25000) 1583(2)
15830) 7910)
791(2) 3900)
390(2) 1980)
198(2) 900)
99(2) 490)
49(2)
50
50 3,0
3,0 0,05 25000) 2500(3)
2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 25000)
2500(3) 17910)
1791(2) 8950)
895(2) 4480) 224(2)
448(2) 2240)
50
50 3.0
3.0 0.10
0,10 25000) 2500(3)
2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 21290)
2129(2) 10550)
1065(2) 5320)
532(2) 2050) 1330)
266(2) 133(2)
50
50 3,0
3,0 0,20
0,20 25000) 2500(3)!
2500(3) 25000)-25000)
2500(3) 12050)
1266(2) 5330)
633(2) 3170)
317(2) 1580)
158(2) 790)
79(2)
50
50 3.0
3.0 0.40
0,40 25000) 25000) 15000)
2500(3) 2500(3)' 1506(2) 7530)
753(2) 3750)
376(2) 1880)
188(2) 940)
94(2) 470)
47(2)
50
50 3,0
3.0 0,80 2500(3)17910)
2500(3) 8950)
1791(2) 895(2) 4480)
448(2) 2240)
224(2) 1120)
112(2) 550)
56(2) …
50
50 3.0
3,0 1.50
1,60 21290) 1065(2)
2129(2) 10550) 532(2)
5320) 2550)
266(2) 1330)
133(2) 570)
67(2) 330)
33(2) _
-
50
50 3,0
3,0 3,20
3,20 12550) 5330) 317(2)
1266(2) 633(2) 3170) 1580)
158(2) 790)
79(2) 400)
40(2) _ _
50
50 5,0
5,0 0,05
0,05 25000) 2500(3)
2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 14920)
1492(2) 7450)
746(2) 3730)
373(2)
50
50 5,0
5,0 0,10 25000) 2500(3)
2500(3) 25000)
25000) 2500(3) 25000)
2500(3) 17750)
1775(2) 8870)
887(2) 4440)
444(2) 2220)
222(2)
50
50 5,0
5,0 0,20
0,20 2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 2500(3) 25000) 21100)
2110(2) 10550)
1055(2) 5280)
528(2) 2540)
264(2) 1330)
133(2)
50
50 5,0
5,0 0,40
0,40 2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 2500(3) 25000) 12550)
1255(2) 0270)
627(2) 3140)
314(2) 1570)
157(2) 780)
78(2)
50
50 5,0
5.0 0,80
0,80 2500(3) 14920)
25000) 1492(2)
25000) 2500(3) 7400)
746(2) 3730)
373(2) 1870)
187(2) 930)
93(2) 470)
47(2)
50
50 5,0
5.0 1,50
1,60 2213… 1775(2)
2213(1) 17750) 8870)
887(2) 4440)
444(2) 2220)
222(2) 1110)
111(2) 550)
55(2) _
50
50 5,0
5.0 3,20
3,20 10550) 528(2)
1700… 1055(2)
1760(1) 5280) 2540)
264(2) 1320)
132(2) 000)
66(2) 330)
33(2) _
50
50 7,5
7,5 0,05
0,05 25000) 2500(3)
2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 22380)
2238(2) 11190)
1119(2) 5500)
560(2)
50
50 7,5
7,5 0,10
0,10 25000) 25000) 25000)
2500(3) 2500(3) 2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 13310)
1331(2) 5550)
665(2) 3330)
333(2)
50
50 7,5 0,20
0,20 2500(3) 25000) 2500(3)
25000) 2500(3) 25000) 25000)
2500(3) 15830)
1583(2) 7910)
791(2) 3900)
396(2) 1980)
198(2)
50
50 7.5
7,5 0.40
0,40 25000) 2500(3)
2500(3) 25000)
25000) 2500(3) 18820)
1882(2) 9.110)
941(2) 4710)
471(2) 2350)
235(2) 1180)
118(2)
50
50 7,5
7,5 0,80 2500(3) 25000) 2228(1)
25000) 2500(3) 2228… 11190)
1119(2) 5500)
560(2) 2800)
280(2) 1400)
140(2) 700)
70(2)
50
50 7,5
7,5 1,50
1,60 2243… 1980(1)
2243(1) 13310)
1980… 1331(2) 5050)
665(2) 3330)
333(2) 1550)
166(2) 830)
83(2) 420)
42(2)
50
50 7.5
7,5 3.20
3,20 1750… 7910)
1554… 791(2)
1760(1) 1554(1) 3950)
396(2) 1980)
198(2) 990)
99(2) 490)
49(2) —
100
100 3,0
3,0 0,05 25000) 2500(3)
2500(3) 25000) 2252(1)
2252… 17910)
1791(2) 8950)
895(2) 4480)
448(2) 2240)
224(2) 1120)
112(2)
100
100 3.0
3,0 0,10 25000) 2221…
2500(3) 1951…
2221(1) 1961(1) 10550)
1065(2) 5320)
532(2) 2550)
266(2) 1330)
133(2) 570)
67(2)
100
100 3,0
3,0 0.20
0,20 2191… 1934…
2191(1) 12550)
1934(1) 1266(2) 0330)
633(2) 3170)
317(2) 1580)
158(2) 790)
79(2) 400)
40(2)
100
100 3.0
3,0 0.40
0,40 1907… 1506(2)
1907(1) 7530)
15050) 753(2) 3750)
376(2) 1880)
188(2) 940)
94(2) 470)
47(2) —
100
100 3.0
3,0 0,80
0,80 1430(1) 8950) 448(2)
1430… 895(2) 4480) 2210)
221(2) 1120)
112(2) 500)
56(2) _ _
100
100 3,0
3,0 1,50
1,60 1065(2) 2500)
5320) 266(2)
10550) 532(2) 1330)
133(2) 570)
67(2) 330)
33(2) — —
100
100 3,0
3,0 3.20
3,20 633(2) 3170) 1580)
5330) 317(2) 158(2) 790)
79(2) 400)
40(2) _ _—
_
100
100 5.0
5,0 0,05
0,05 25000) 2500(3)
2500(3) 2252…
25000) 2252(1) 1988…
1988(1) 14920)
1492(2) 7450)
746(2) 3730)
373(3) 1870)
187(2)
100
100 5,0 0,10
0,10 2500(3) 2221… 1961(1)
25000) 2221(1) 1901… 1731…
1731(1) 8870)
887(2) 4440)
444(2) 2220)
222(2) 1110)
111(2)
100
100 5,0 0,20 2191(1) 1707…
1934… 1707(1)
2191… 1934(1) 10550)
1055(2) 5280)
528(2) 2540)
264(2) 1320)
132(2) 550)
66(2)
100
100 5,0
5.0 0,40
0,40 1907… 1583…
1907(1) 12550)
1683(1) 1255(2) 5270)
627(2) 3140)
314(2) 1570)
157(2) 780)
78(2) 390)
39(2)
100
100 50
5,0 0,80
0,80 1430(1) 12520) 7450)
1430… 1262(2) 746(2) 3730)
373(2) 1870)
187(2) 930)
93(2) 470)
47(2) —
100
100 5.0
5,0 1.50
1,60 1122(1) 8870) 444(2)
1122… 887(2) 4.140) 2220)
222(2) 1110)
111(2) 550)
55(2) — —
100
100 5,0 3.20
3,20 880(1) 5280) 264(2)
880… 52S(2) 2540) 1320)
132(2) 000)
60(2) 330)
33(2) — _
100
100 7,5
7,5 0,05 2500(3) 25000) 2252(1)
25000) 2500(3) 2252… 1988…
19S8(1) 1755…
1755(1) 11190)
1119(2) 5500)
560(2) 2800)
280(2)
100
100 7,5
7,5 0,10
0,10 25000) 2221(1)
2500(3) 1951…
2221… 1961(1) 1731…
1731(1) 13310)
1331(2) 0550)
665(2) 3330)
333(2) 1550)
166(2)
100
100 7,5
7,5 0.20
0,20 2191(1) 1934…
2191… 1707…
1934(1) 1707(1) 1507…
1507(1) 7910)
791(2) 3900)
396(2) 1980)
198(2) 990)
99(2)
100
100 7,5 0,40 1907(1) 1083(1)1480(1)
1907… 1683(1) 1486(1) 9410)
941(2) 4710)
471(2) 2350)
235(2) 1180)
118(2) 590)
59(2)
100
100 7,5
7,5 0,80
0,S0 1430… 1252…
1430(1) 1114…
1262(1) 1114(1) 5000)
560(2) 2800)
280(2) 1400)
140(2) 700)
70(2) 350)
35(2)
100
100 7,5 1.50
1,60 1122(1) 990… 665(2)
1122… 990(1) 5550) 3330)
333(2) 1050)
166(2) 830)
83(2) 420)
42(2) —
100
100 7.5
7,5 3,20
3,20 880… 777(1)
880(1) 3900)
777… 396(2) 1980)
198(2) 990)
99(2) 490)
49(2) — —
200
200 3,0
3,0 0.05
0,05 1445… 1275… 1120…
1445(1) 1276(1) 1126(1) 8950)
895(2) 4480)
448(2) 22.10)
224(2) 1120)
112(2) 550)
56(2)
200
200 30
3.0 0,10
0,10 1258…1111…
1258(1) 1111(1) 980…
980(1) 5320)
532(2) 2000)
266(2) 1330)
133(2) 070)
67(2) 330)
33(2)
200
200 3.0
3,0 0.20
0,20 1095(1) 907(1) 0330)
1095… 957… 633(2) 3170)
317(2) 1580)
158(2) 790)
79(2)1 400)
40(2) —-
revolver

Tabelul
1 2
N .33 I
4 5 I
06 7 8 , 9 10 | 11
200
200 3.0
3.0 0.40
0,‘10 9540)
954(1) 7539)
753(2) 3709)
376(2) 1889)
188(2) 949)
94(2) 479)
47(2) — _—
200
200 3.0
3.0 0,80 7150)
715(1) 4489)
448(2) 2249)
224(2) 1129)
112(2) 509)
56(2) — — —
200
200 3.0
3.0 1.00
1,60 5329)
532(2) 2009)
266(2) 1339)
133(2) 079)
67(2) 339)
33(2) — _ —
200
200 3.0
3.0 3.20
3,20 3179)
317(2) 1589)
158(2) 799)
79(2) 409)
40(2) — — — —
200
200 5.0
5,0 0.05
0,05 14450)
1445(1) 12700)
1276(1) 11200)
1126(1) 9940)
994(1) 7.109)
746(2) 3739)
373(2) 1879)
187(2) 939)
93(2)
200
200 5.0
5,0 0,10
0,10 12580)
1258(1) 11110)
1111(1) 9800)
980(1) 8050)
865(1) 4449)
444(2) 2229)
222(2) 1119)
111(2) 559)
55(2)
200
200 5.0
5,0 0.20
0,20 10950)
1095(1) 9070)
967(1) 8530)
853(1) 9289)
628(2) 2049)
26-1(2) 1329)
132(2) (007)
(66)2 339)
33(2)
200
200 5,0
5,0 0.40
0,40 9540)
954(1) 8420)
842(1) 0279)
627(2) 3149)
314(2) 1579)
157(2) 789)
78(2) 399)
39(2) …
200
200 5,0
5,0 0,80
0,80 7150)
715(1) 0310)
631(1) 3739)
373(2) 1879)
187(2) 939)
93(2) 479)
47(2) — »
200
200 5,0
5,0 1 .00
1,60 5010)
561(1) 4449)
444(2) 2229)
222(2) 1119)
111(2) 559)
55(2) — — —
200
200 5,0
5,0 3,20
3,20 4400)
440(1) 2049)
264(2) 1329)
132(2) 009)
66(2) 339)
33(2) — — —
200
200 7.5
7.5 0.05
0,05 14450)
1445(1) 12700)
1276(1) 11200)
1126(1) 9940)
994(1) 8770)
877(1) 5009)
560(2) 2809)
280(2) 11409)
10(2)
200
200 7.5
7,5 0.10
0,10 12580)
1258(1) 11110)
1111(1) 9800)
980(1) 8050)
865(1) 0059)
665(2) 3339)
333(2) 1009)
166(2) 839)
S3(2)
200
200 7.5
7,5 0.20
0,20 10950)
1095(1) 9070)
967(1) 8530)
853(1) 7530)
753(1) 3909)
396(2) 1989)
198(2) 999)
99(2) 499)
49(2)
200
200 7.5
7,5 0.40
0,40 9540)
954(1) 8420)
842(1) 7430)
743(1) 4719)
471(2) 2359)
235(2) 1189)
118(2) 599)
59(2) —
200
200 7,5
7,5 0.80
0,80 7150)
715(1) 0310)
631(1) 5570)
557(1) 2809)
280(2) 1409)
140(2) 709)
70(2) 359)
35(2) —
200
200 7.5
7,5 1.00
1,60 5010)
561(1) 4950)
495(1) 3339)
333(2) 1009)
166(2) 839)
83(2) 429)
42(2) — —
200
200 7.5
7,5 3.20
3,20 4400)
440(1) 3880)
388(1) 1989)
198(2) 999)
99(2) 499)
49(2) * —
400
400 7,5
7,5 0,05 7230)
723(1) 0380)
638(1) 5030)
563(1) 4970)
497(1) 4390)
439(1) 280(2) 1409)
2809) 140(2) 709)
70(2)
400
400 7.5
7,5 0,10
0,10 0290 )
629(1) 5550)
555(1) 4900)
490(1) 4330)
433(1) 3339)
333(2) 1 009)
166(2) 839
83(2)) 129)
42(2)
400
400 7.5
7.5 0.20
0,20 5480)
548(1) 4830)
483(1) 4270)
427(1) 3770)
377(1) 1989)
198(2) 999)
99(2) 499)
49(2) _
400
400 7.5
7,5 0.40
0,40 4770)
477(1) 4210)
421(1) 3710)
371(1) 2359)
235(2) 1189)
118(2) 599)
59(2) — —
400
400 7,5
7,5 0,80
0,S0 3570)
357(1) 3150)
315(1) 2780)
27S(1) 1409)
140(2) 709)
70(2) 359)
35(2) — —
400
400 7.5
7,5 1.00
1,60 2300)
280(1) 2480)
248(1) 1009)
166(2) 839)
83(2) 429)
42(2) — —
400
400 7.5
7,5 3.20
3,20 2200)
220(1) 1940)
194(1) 999)
99(2) 499)
49(2) — — —
—
400
400 11,0
11,0 0.05
0,05 7230)
723(1) 0380)
638(1) 5030)
563(1) 4970)
497(1) 4390)
439(1) 3870)
387(1) 2059)
205(2) 1039)
103(2)
400
400 11.0
11,0 0.10
0,10 0290)
629(1) 5550)
555(1) 4900)
490(1) 4330)
433(1) 3820)
3S2(1) 2449)
244(2) 1229)
122(2) 019
61(2)
400
400 11.0
11,0 0.20
0,20 5480)
548(1) 4830)
483(1) 4270)
427(1) 3770)
377(1) 2909)
290(2) 1459)
145(2) 739)
73(2) 309)
36(2)
400
400 11.0
11,0 0.40
0,40 4770)
477(1) 4210)
421(1) 3710)
371(1) 3280)
328(1) 1739)
173(2) 809)
86(2) 439)
43(2) —
400
400 11.0
11,0 0,80 3570)
357(1) 3150)
315(1) 2780)
278(1) 2059)
205(2) 1039)
103(2) 519)
51(2) — —
400
400 11,0
11,0 1.00
1,60 2800)
280(1) 2480)
248(1) 2180)
218(1) 1229)
122(2) 019)
61(2) 319)
31(2) — —
400
400 11,0
11,0 3,20
3,20 2200)
220(1) 1940)
194(1) 1459)
145(2) 739)
73(2) 309)
36(2) _ —— —
400
400 10,0
16,0 0,05
0,05 7230)
723(1) 0380)
638(1) 5030)
563(1) 4970)
497(1) 4390)
439(1) 3870)
3S7(1) 2989) 1499)
29S(2) 149(2)
400
400 10.0
16,0 0.10
0,10 8290)
629(1) 5550)
555(1) 4900)
490(1) 4330)
433(1) 3820)
382(1) 3370)
337(1) 1779)
177(2) 899)
S9(2)
400
400 10.0
16,0 0.20
0,20 5480)
548(1) 4830)
483(1) 4270)
427(1) 3770)
377(1) 3320)
332(1) 2119)
211(2) 106(2) 539)
1009) 53(2)
400
400 10.0
16,0 0,40 4770
477(1)) 4210)
421(1) 3710)
371(1) 3280)
328(1) 2519)
251(2) 1259)
125(2) 039) 31(2)
63(2) 319)
400
400 10.0
16,0 0,80
0,80 3570)
357(1) 3150)
315(1) 2780)
278(1) 2400)
246(1) 1499)
149(2) 759)
75(2) 379)
37(2) —
400
400 10,0
16,0 1.00
1,60 2800)
280(1) 2480)
248(1) 2180)
218(1) 1779)
177(2) 899)
89(2) 449)
44(2) — —
400
400 10,0
16,0 3,20 2200)
220(1) 1910)
191(1) 1710)
171(1) 1009)
106(2) 539)
53(2) — — —
800
S00 1 0,0
16,0 0.05
O,Or 3010)
361(1) 3190 )
319(1) 2820)
282(1) 2480)
248(1) 2190)
219(1) 1940 )
194(1) 1499)
149(2) 7502)
75(2)
800 10.0 0.10 3150) 2780) 2450) 2100) 419)
800
800
16,0
10,0
0,10 315(1) 278(1) 245(1) 216(1) 1910)
191(1) 1090)
169(1) 899)
89(2) 41(2)
800 16,0 0,20 2740.)
271(1) 2420)
242(1) 2130)
213(1) 1880)
188(1) 1000)
166(1) 1009)
106(2) 539)
53(2) 209)
26(2)
809
8C0 10.0
16,0 0,41:
0,40 2380)
238(1) 2100)
210(1) 1800)
186(1) 1040)
164(1) 1259)
125(2) 039)
63(2) 319)
31(2) 109)
16(2)
800
800 10.0
16,0 0.80
0,80 1790 )
179(1) 1580)
158(1) 1390)
139(1) 1230)
123(1) 759)
75(2) 379)
37(2) 199)
19(2) —
800
800 10.0
16,0 1.00
1,60 1400) 1240) 1090) 899) 449)
800 10.0
140(1) 124(1) 109(1) 89(2) 44(2) 229)
22(2) — —
800 16,0 3.20
3,20 1100)
HO(l) 970)
97(1) 800)
86(1) 539)
53(2) 209)
26(2) 139)
13(2) — —
800
S00 23.0
23,0 0,05
0,05 3610)
361(1) 3190)
319(1) 2820)
282(1) 2480)
248(1) 2190)
219(1) 1940)
194(1) 1710)
171(1) 1079)
107(2)
800
800 23.0
23,0 0.10
0,10 3150)
315(1) 2780)
278(1) 2450)
245(1) 2100)
216(1) 1910)
191(1) 1090)
169(1) 1289)
128(2) 049)
61(2)
800
800 23,0
23,0 0.20
0,20 2740)
274(1) 2420)
242(1) 2130)
213(1) 1880)
188(1) 1000)
166(1) 1470)
147(1) 709)
76(2) 389)
38(2)
800
800 23.0
23,0 0.40
0,40 2330)
238(1) 2100)
210(1) 1800)
186(1) 1040)
164(1) 1450)
145(1) 909)
90(2) 459)
45(2) 23(2)
23(2)
800
800 23.0
23,0 0.80
0,80 1790)
179(1) 1580)
158(1) 1390)
139(1) 1230)
123(1) 1079)
107(2) 549)
54(2) 279)
27(2) 139)
13(2)
800
800 23,0
23,0 1,00
1,60 1400)
140(1) 1240)
124(1) 1090)
109(1) 900)
90(1) 049)
04(2) 329)
32(2) 109)
16(2) —
800
S00 23.0
23,0 3,20 1100) 970) 800) 700) 389)
3,20 110(1) 97(1) 86(1) 76(1) 3S(2) 199)
19(2) — —
800
800 320
32,0 0.05
0,05 3010)
361(1) 3190)
319(1) 2820)
282(1) 2480)
248(1) 2190)
219(1) 1940)
194(1) 1710)
171(1) 1499
149(2
800
800 32,0
32,0 0.10
0,10 3150)
315(1) 2780)
278(1) 2450)
245(1) 2100)
216(1) 1910)
191(1) 1090)
169(1) 1490)
149(1) 899
89(2
timpului de
Determinarea timpului baza la strunjîre
la strunjire 189
189
5.64 (continuare)
Tabelul 5.61
1213|4|5IGI7IBI9|1oţ11
1
800
800
2
32,0
32,0
3
0,20
0,20
j *
274…
274(1)
I 5
242…
242(1)
r,
213…
213(1)
| 7
188…
188(1)
8 9
100… 147(1)
166(1)
10
100…
147… 106(2)
11
53…
53(2)
800
800 32,0
32,0 0,40 238…
238(1) 210…
210(1) 180…
186(1) 104…
161(1) 115(1) 125… 63(2)
145… 125(2) 03<2) 31…
31(2)
800
800 32.0
32,0 0.80
0,80 179…
179(1) 158…
15S(1) 139…
139(1) 123…
123(1) 108…
10S(1) 75…
75(2) 37…
37(2) 19…
19(2)
800
800 32.0
32,0 1.00
1,60 140…
140(1) 124…
124(1) 100…
109(1) 90…
90(1) 85(1) 44… 22…
85… 44(2) 22(2) —
800
800 32,0
32,0 3,20
3,20 110…
110(1) 97…
97(1) 80…
86(1) 70…
76(1) 53… 20…
53(2) 26(2) 13…
13(2) -»
1000
1600 32.0
32,0 0,05 181…
181(1) 159…
159(1) 141…
141(1) 124…
124(1) 110… 97(1)
110(1) 97… 85…
85(1) 75…
75(2)
1000
1600 32.0
32,0 0.10
0,10 157…
157(1) 139…
139(1) 123…
123(1) 108…
108(1) 95(1) 84… 74…
95… 84(1) 74(1) 44…
44(2)
1000
1600 32,0
32,0 0,20 137…
137(1) 121…
121(1) 107…
107(1) 04…
94(1) 83… 73(1)
83(1) 53…
73… 53(2) 20…
26(2)
1000
1600 32,0
32,0 0,40 110…
119(1) 105…
105(1) 93…
93(1) 82…
82(1) 72… 03…
72(1) 63(2) 31…
31(2) 10…
16(2)
1000
1600 32,0
32,0 0,80
0,80 89…
89(1) 79…
79(1) 70…
70(1) 61…
61(1) 54(1) 37… 10…
54… 37(2) 19(2) 9…
9(2)
1000
1600 32.0
32,0 1,00
1,60 70…
70(1) 02…
62(1) 55…
55(1) 48…
48(1) 43… 22(2)
43(1) 11…
22… 11(2) 0…
6(2)
000
11600 32,0
32,0 3,20
3,20 55…
55(1) 49…
49(1) 43…
43(1) 38…
38(1) 20… 113(2)
26(2) 3… 7…
7(2) 3…
3(2)
1000
1600 45.0
45,0 0,05 181…
181(1) 159…
159(1) 141…
141(1) 124…
124(1) 110… 97…
110(1) 97(1) 85(1) 75…
75(1)
1000
1600 45,0 0,10 157…
157(1) 139…
139(1) 123…
123(1) 108…
108(1) 95… 84(1)
95(1) 74…
84… 74(1) 02…
62(2)
1000
1600 45,0 0.20
0,20 137…
137(1) 121…
121(1) 107…
107(1) 94…
94(1) 83(1) 73… 65(1)
83… 73(1) 05… 37…
37(2)
1000
1600 45.0
45,0 0,40 119…
119(1) 105…
105(1) 93…
93(1) 82…
82(1) 72… 64(1)
72(1) 44…
04… 44(2) 22…
22(2)
1000
1600 45,0 0,80
0,80 09…
89(1) 79…
79(1) 70…
70(1) 01…
6KD 54… 48(1)
54(1) 20…
48… 26(2) 13…
13(2)
1000
1600 45.0
45,0 1.00
1,60 70…
70(1) 02…
62(1) 55…
55(1) 48…
48(1) 43… 31…
43(1) 31(2) 10…
16(2) 8…
8(2)
1000
1600 45.0
45,0 3.20
3,20 55…
55(1) 40…
49(1) 43…
43(1) 38…
38(1) 33… 19(2)
33(1) 10… 0…
9(2) 5…
5(2)
1000
1600 00.0
60,0 0.05
0,05 181…
181(1) 150…
159(1) 141…
141(1) 124…
124(1) 110… 97(1)
110(1) 85…
97… S5(l) 75…
75(1)
1000
1600 00,0
60,0 0,10 157…
157(1) 130…
139(1) 123…
123(1) 108…
108(1) 95…
95(1) 84(1) 74…
84… 74(1) 00…
66(1)
1000
1600 00.0
60,0 0.20
0,20 137…
137(1) 121…
121(1) 107…
107(1) 04…
94(1) 83… 73(1)
83(1) 05…
73… 65(1) 49…
49(2)
1000
1600 00,0
60,0 0,40 119…
119(1) 105…
105(1) 03…
93(1) 82…
82(1) 72…
72(1) 04…
64(1) 50…
56(1) 29…
29(2)
1000
1600 00,0
60,0 0.80
0,80 89…
89(1) 70…
79(1) 70…
70(1) 01 …
61(1) 54(1) 35…
48… 35(2)
54… 48(1) 17…
17(2)
1000
1600 00,0
60,0 1,00
1,60 70…
70(1) 02…
62(1) 55…
55(1) 48…
48(1) 43…
43(1) 38…
38(1) 21…
21(2) 10…
10(2)
1000
1600 00.0
60,0 3.20
3,20 55…
55(1) 49…
49(1) 43…
43(1) 38…
38(1) 33(1) 25… 12…
33… 25(2) 12(2) 0…
6(2)
3200 32.0
32,0 0.05
0,05 00…
90(1) 80(1 )
S0(1) 70…
70(1) 02…
62(1) 55…
55(1) 48…
4S(1) 43…
43(1) 37…
37(2)
3200
3200 32,0
32,0 0,10 79…
79(1) 09…
69(1) 01…
61(1) 54…
54(1) 48… 42…
48(1) 42(1) 37…
37(1) 22…
22(2)
3200
3200 32.0
32,0 0.20
0,20 08…
68(1) 00…
60(1) 53…
53(1) 47…
47(1) 42(1) 37… 26(2)
42… 37(1) 20… 13…
13(2)
3200
3200 32,0
32,0 0,40 00…
60(1) 53…
53(1) 40…
46(1) 41…
41(1) 30… 31…
36(1) 31(2) 10…
16(2) 8…
8(2)
3200
3200 32,0
32,0 0.80
0,80 45…
45(1) 39…
39(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 27… 19…
27(1) 19(2) 9…
9(2) 5…
5(2)
3200
3200 32,0
32,0 1,00
1,60 35…
35(1) 31…
31(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 11…
11(2) 0…
6(2) —
3200
3200 32.0
32,0 3.20
3,20 28…
28(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19…
19(1) 13…
13(2) 7…
7(2) 3…
3(2) —
3200
3200 45.0
45,0 0.05
0,05 90…
90(1) 80(1) 70…
70(1) 02…
62(1) 55(1) 43…
48… 43(1)
55… 48(1) 38…
38(1)
3200
3200 45.0
45,0 0.10
0,10 79…
79(1) 09…
69(1) 01…
61(1) 54…
54(1) 48(1) 37…
42… 37(1)
48… 42(1) 31…
31(2)
3200
3200 45,0 0,20
0,20 08(1
68(1)) 60(1) 530)
53(1) 47(1) 42(1) 37(1) 3211)
32(1) 19(2)
3200
3200 45.0
45,0 0,40 00…
60(1) 53…
53(1) 40…
46(1) 41…
41(1) 30… 32…
36(1) 32(1) 22…
22(2) 11…
11(2)
3200
3200 45,0 0.80
0,80 4.5(1)
45(1) 30(1)
39(1) 35…
35(1) 31…
31(1) 27… 2.1…
27(1) 24(1) 13…
13(2) 7…
7(2)
3200
3200 45.0
45,0 1.00
1,60 35…
35(1) 31…
31(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21(1) 10…
21… 16(2) 8…
8(2) 4…
4(2)
3200
3200 45,0 3,20
3,20 28…
28(1) 24 (1 )
24(1) 21…
21(1) 10…
19(1) 17…
17(1) 9…
9(2) 5…
5(2) —
3200
3200 00,0
60,0 0,05 90…
90(1) 80…
80(1) 70…
70(1) 02…
62(1) 55… 48(1)
55(1) 48… 43(1)
43… 38…
38(1)
3200
3200 60,0
60,0 0,10 'Nu)
79(1) 09…
69(1) 01…
61(1) 54…
54(1) 48…
48(1) 42…
42(1) 37…
37(1) 33…
33(1)
3200
3200 00.0
60,0 0,20
0,20 68(1)
6S(1) 000)
60(1) 530)
53(1) al'r'(1)
47(1) 420)
42(1) 37(l) 32(1)
37(1) 25(2)
3200
3200 00,0
G0,0 0,40
0,40 00…
60(1) 53…
53(1) 40…
46(1) 41…
41(1) 30… 32…
36(1) 32(1) 28…
28(1) 15…
15(2)
3200
3200 00.0
60,0 0,80
0,S0 45…
45(1) 39…
39(1) 35…
35(1) 31 …
31(1) 27…
27(1) 24(1) 17…
24… 17(2) 9…
9(2)
3200
3200 00,0
60,0 1.00
1.60 35…
35(1) 31…
31(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 19(1) 10…
19… 10(2) 5…
5(2)
3200
3200 00.0
60,0 3.20
3,20 2S(1)
28(1) 240)
24(1) 21(1) 19(1) 17(l)
17(1) 12(2) (142)
6(2) 3(2)
3(2)
Material: aliaj do
Material: = 75; tăiş: OR
de aluminiu HB = OR
25 3.0
3,0 0.05
0,05 2500(3)
2500(3) 2500(3) 2500… 2500…
2500… 2500(3) 2500…
2500(3) 2500(3) 17916!)
1791(2) 805…
895(2) 448(2)
448(2)
25 3.0
3.0 0,10 2500…
2500(3) 2500(3) 2500… 2500(3)
2500… 2500(3) 2129…
2500… 2129(2) 1005…
1065(2) 532…
532(2) 200…
266(2)
25 3.0
3,0 0.20
0,20 2500(3) 2500… 2500…
2500… 2500(3) 2500… 1266(2)
2500(3) 2500(3) 1200(2) 0:13…
633(2) 317(2)
317(2) 158(2)
158(2)
25 3,0
3,0 0,40
0,40 2500(3) 250003) 2500(3) 1506(2)
2500(3) 2500(3) 37602)
753(2) 376(2) ISS(2)
188(2) 94(2)
25 3,0
3,0 0,80 2500(3) 23380 1791…. 805…
2338(1)) 1791(2)! 895(2) 224…
448(2) 224(2) 112…
112(2) 50(2)
56(2)
!
190 Normureq lucrărilor
lucrărilor pe strunguri normale,
Normarea normale. carusel şi revolver
revolver
ÎÎ :ÎÎ
Tabelul 5.61
i_ 2 3 ,—4 5 6 7 | 88 |
99 | 19
10 | 11
25
25 3,0
3,0 1,80 18990) 18530) 10850) 5320)
25
1,60 1899(1) 1653(1) 1065(2) 532(2) 2880)
266(2) 1330)
133(2) 870)
67(2) 330)
33(2)
25 3,0 3,20
3,20 13430)
1343(1) 11890)
1169(1) 8330)
633(2) 3170)
317(2) 1580)
158(2) 790)
79(2) 400)
40(2) —
25
25 5,0 0,05
0,05 25000) 25000) 25000) 25000) 25000)
25
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 25000)
2500(3) 14920)
1492(2) 7480)
746(2)
25 5.0
5.0 0,10
0,10 25000)
2500(3) 25000) 25000) 25000) 25000) 17750) 8870)
25 5.0 0,20
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1775(2) 887(2) 4440)
414(2)
25 5,0 0,20 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 21100)
2110(2) 10550)
1055(2) 5280)
528(2) 2840)
264(2)
25
25 5,0
5,0 0,410 25000) 25000) 25000) 25000) 12550)
25
0,40
0,80
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1255(2) 8270)
627(2) 3140)
314(2) 1570)
157(2)
25 5,0 0,80 25000)
2500(3) 23380)
2338(1) 20350)
2035(1) 14920)
1492(2) 7480)
746(2) 3730)
373(2) 1870)
187(2) 930)
93(2)
25
25 5,0
5,0 1,80
1,60 18990)
1899(1) 18530) 14390) 8870)
25
1653(1) 1439(1) 887(2) 4.140)
444(2) 2220)
222(2) 1110)
111(2) . 550)
55(2)
25 5.0
5.0 3,20 13430) 11890) 10180) 5280) 2840) 1320) 880)
„
3,20 1343(1)
25 7.5
1169(1) 101S(1) 528(1) 264(2) 132(2) 66(2) 330)
33(2)
25 7,5 0,05 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 22380)
2238(2) 11190)
1119(2)
25
25 7,5
7,5 0,10 25000) 25000) 25000) 25000) 25000)
25
0,10 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 25000)
2500(3) 13310)
1331(2) 8850)
665(2)
25 7,5
7,5 0,20
0,20 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 15830)
1583(2) 7910)
791(2) 3980)
396(2)
25
25 7,5
7,5 0,40
0,40 25000) 25000) 25000) 25000) 18820)
25 7,5
2500(3) 2500(3) 2500(3) 2500(3) 1882(2) 9410)
941(2) 4710)
471(2) 2350)
235(2)
25 7,5 0,80
0,80 25000)
2500(3) 23380)
2338(1) 20350)
2035(1) 17720)
1772(1) 11190)
1119(2) 5800)
560(2) 2800)
280(2) 1400)
140(2)
25
25 7,5
7,5 1,80 18990) 18530) 14390) 12530)
25 7,5
1,60 1899(1) 1653(1) 1439(1) 1253(1) 8850)
665(2) 3330)
333(2) 1880)
166(2) 830)
83(2)
25 7,5 3,20
3,20 13430)
1343(1) 11890)
1169(1) 10180)
1018(1) 7910)
791(2) 3980)
396(2) 1980)
198(2) 990)
99(2) 490)
49(2)
50
50 3,0
3,0 0,05 25000)
2500(3) 25000) 25000) 23870) 17910)
50
2500(3) 2500(3) 2367(1) 1791(2) 8950)
895(2) 4480)
448(2) 22.10)
224(2)
50 3.0
3,0 0,10 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 22880) 19900) 10850) 5320) 2880)
50 3,0
2286(1) 1990(1) 1065(2) 532(2) 266(2) 1330)
133(2)
50 3,0 0,20
0,20 25000)
2500(3) 22080)
2208(1) 19220)
1922(1) 12880)
1266(2) 8330)
633(2) 3170)
317(2) 1580)
15S(2) 790)
79(2)
50
50 3,0
3,0 0,40 18990) 18530) 14390) 7530) 3780)
50 3,0
0,40 1899(1) 1653(1) 1439(1) 753(2) 376(2) 1880)
188(2) 940)
94(2) 470)
47(2)
50 3.0 0,80
0,80 13430)
1343(1) 11890)
1169(1) 8950)
895(2) 4480)
448(2) 2240)
224(2) 1120)
112(2) 580)
56(2) —
50
50 ,0
3,0 1,80 9500) 8270) 5320) 2880)
50 3,0
1,60 950(1) 827(1) 532(2) 266(2) 1330)
133(2) 870)
67(2) 330)
33(2) —
50 3,0 3.20
3,20 8710)
671(1) 5840)
584(1) 3170)
317(2) 1580)
158(2) 790)
79(2) 400)
40(2) »— —
50
50 50
5.0 0,05 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 23870)
2367(1) 20800)
2060(1) 14920)
1492(2) 7480)
746(2) 3730)
373(2)
50
50 5,0
5,0 0,10 25000) 25000) 22880) 19900)
50
2500(3) 2500(3) 2286(1) 1990(1) 17320)
1732(1) 8870)
887(2) 4440)
444(2) 2220)
222(2)
50 5,0 0,20
0,20 25000)
2500(3) 22080)
220S(1) 19220)
1922(1) 18730)
1673(1) 10550)
1055(2) 5280)
528(2) 2810)
264(2) 1320)
132(2)
50
50 5,0
5,0 0,40
0,40 18990) 18530) 14390) 12530)
50
1899(1) 1653(1) 1439(1) 1253(1) 8270)
627(2) 3140)
314(2) 1570)
157(2) 780)
78(2)
50 5,0
5,0 0,80
0,S0 13430) 11890) 10180) 7480) 3730)
50 5,0 1,80
1343(1) 1169(1) 1018(1) 746(2) 373(2) 1870)
187(2) 930)
93(2) 470)
47(2)
50 5,0 1,60 9500)
950(1) 8270)
827(1) 7200)
720(1) 4440)
444(2) 2220)
222(2) 1110)
111(2) 550)
55(2) —
50
50 5,0
5,0 3,20 8710)
671(1) 5840) 5090) 2840)
50 7,5
3,20 584(1) 509(1) 264(2) 1320)
132(2) 880)
66(2) 330)
33(2) —
50 7,5 0,05 25000)
2500(3) 25000)
2500(3) 25900)
2500(3) 23870)
2367(1) 20800)
2060(1) 17940)
1794(1) 11190)
1119(2) 5800)
560(2)
50
50 7,5
7,5 0,10 25000) 25000) 22880) 19900)
50
0,10 2500(3) 2500(3) 2286(1) 1990(1) 17320)
1732(1) 13310)
1331(2) 8850)
665(2) 3330)
333(2)
50 7,5
7,5 0,20
0,20 25000)
2500(3) 22080) 19220) 18730) 14570) 7910) 3980)
50 7,5
2208(1) 1922(1) 1673(1) 1457(1) 791(2) 396(2) 1980)
19S(2)
50 7,5 0,40
0,40 18990)
1899(1) 18530)
1653(1) 14390)
1439(1) 12530)
1253(1) 9410)
941(2) 4710)
471(2) 2350)
235(2) 1180)
11S(2)
50
50 7,5
7,5 0,80
0,80 13430) 11890) 10180) 8880)
50
1343(1) 1169(1) 1018(1) 8S6(1) 5800)
560(2) 2800)
280(2) 1400)
140(2) 70(2)
50 7.5
7,5 1.80
1,60 9500) 8270) 7200) 8280) 3330)
50 7,5 3.20
950(1) 827(1) 720(1) 626(1) 333(2) 1880)
166(2) 830)
83(2) 420)
42(2)
50 7,5 3,20 8710)
671(1) 5840)
584(1) 5090)
509(1) 3980)
396(2) 1980)
19S(2) 990)
99(2) 490)
49(2) —
100
100 3,0 0,05
0,05 17940) 15810) 13590) 11830)
100 3.0 0.10
1794(1) 1561(1) 1359(1) 1183(1) 8950)
895(2) 4480)
448(2) 2240)
224(2) 1120)
112(2)
100 3,0 0,10 15080)
1508(1) 13130)
1313(1) 11430)
1143(1) 9950)
995(1) 5320)
532(2) 2880)
266(2) 1330)
133(2) 67(2)
100
100 3,0
3,0 0,20 12880) 11040) 9810)
100
0,20 1268(1) 1104(1) 961(1) 8330)
633(2) 3170)
317(2) 1580)
158(2) 790)
79(2) 40(2)
100 3,0
3,0 0,40
0,40 9500)
950(1) 8270)
827(1) 7200)
720(1) 3780)
376(2) 1380)
188(2) 9.10)
94(2) 470)
47(2) —
100
100 3.0
3,0 0.80 8710)
671(1) 5840) 4480)
100
0,80 584(1) 448(2) 2240)
224(2) 1120)
112(2) 580)
56(2) — —
100 3,0 1.80
1,60 4750)
475(1) 4130)
413(1) 2880)
266(2) 1330)
133(2) 870)
67(2) 330)
33(2) — —
100
100 3,0 3.20 3380) 2920)
100
3,0
5,0
3,20 336(1) 292(1) 1580)
158(2) 790)
79(2) 400)
40(2) — — —
100 5,0 0,05
0,05 17940)
1794(1) 15810)
1561(1) 18590)
1359(1) 11830)
1183(1) 10300)
1030(1) 7480) 373(2)
746(2) 3730) 18712)
187(2)
100
100 5,0 0,10
0,10 15080) 13130) 11430)
100
1508(1) 1313(1) 1143(1) 9950)
995(1) 8880)
866(1) 444(2) 2220)
4440) 222(2) 1110)
111(2)
100 5.0
5,0 0.20
0,20 12880) 11040) 9810) 8370)
100 5.0 0.40
1268(1) 1104(1) 961(1) 837(1) 5280)
528(2) 2840) 132(2)
264(2) 1320) 880)
66(2)
100 5,0 0,40 9500)
950(1) 8270)
827(1) 7200)
720(1) 8280)
626(1) 3140)
314(2) 1570)
157(2) 780)
78(2) 390)
39(2)
100
100 5.0
5,0 0.80
0,80 6710)
671(1) 5840) 5090 )
100
584(1) 509(1) 3730)
373(2) 1870)
187(2) 930) 47(2)
93(2) 470) —
100 5.0
5,0 1.80
1,60 4750)
475(1) 4130) 3800) 2220)
100 5.0 3.20
413(1) 360(1) 222(2) 1110)
111(2) 550)
55(2) — —
100 5,0 3,20 3380)
336(1) 2920)
292(1) 2540)
254(1) 1320)
132(2) 880)
66(2) 330)
33(2) — —
100
100 7,5
7,5 0.05
0,05 17940)
1794(1) 15810) 13590)
100 7.5 0.10
1561(1) 1359(1) 1183(1)
1183(1) 10300)
1030(1) 8970) 5800)
897(1) 560(2) 2800)
280(2)
100 7.5 0,10 15080)
1508(1) 13130)
1313(1) 11430)
1143(1) 9950)
995(1) 8880)
S66(l) 8850) 3330)
665(2) 333(2) 188(2)
166(2)
100
100 7,5
7,5 0,20 12880)
1268(1) 11040) 9810)
100
1104(1) 961(1) 8370)
837(1) 7280)
728(1) 3980) 198(2)
396(2) 19812) 99(2)
100 7.5
7,5 { 0,40 9500)
950(1) 8270) 7200)
827(1) 720(1) 8280)
626(1) 4710)
471(2) 2350) 118(2)
235(2) 1180) 590)
59(2)
Determinarea timpului baia la
de bază shuniire
la strunjire 191
Tabelul 5.61
(Continuare)
1 2 3 4 | 5 | R
fi | 7 |
a8 |
9 |
10|
io 11
ii
|
100
100 7,5
7,5 0.60
0,80 5840)
6710) 584(1)
071(1) 5090)
509(1) 4430) 280(2)
443(1) 1400)
2800) 140(2) 700)|
70(2)1 350)
35(2)
100
100 7,5 1.60
1,60 4750) 4130)
475(1) 413(1) 3600)
360(1) 3130) 1660)
313(1) 166(2) 83(2) 420)'
630) 42(2) _
100
100 7.5
7.5 3.20
3,20 330(1) 2920)
3360) 292(1) 2540)
254(1) 1960)
198(2) 99(2) 490)
990) 49(2) _ _
200
200 3.0
3,0 0.05
0,05 897(1) 7810)
8970) 781(1) 6800)
080(1) 5920) 4480)
592(1) 2240) 1120)
448(2) 224(2) 112(2) 560)
56(2)
200
200 3.0
3,0 0,10 6560)
7540) 650(1)
754(1) 5710)
571(1) 4930) 266(2)
498(1) 1330)
2660) 133(2) 670)
07(2) 330)
33(2)
200
200 3.0
3,0 0.20
0,20 034(1) 5520)
6340) 552(1) 4810)
481(1) 317(2) 1580)
3170) 158(2) 790) 400)
79(2) 40(2) _
200
200 3,0
3,0 0,40
0,40 475(1) 4130)
4750) 413(1) 3600)
300(1) 1630)
188(2) 940) ‘17(2)
94(2) 470) _ _
200
200 3,0
3,0 0,80
0,80 336(1) 2920)
3360) 292(1) 2240)
224(2) 1120)
112(2) 560)
56(2) _ _ _
200
200 3,0 1.60
1,60 237(1) 2070)
2370) 207(1) 1330)
133(2) 670)
67(2) 330)
33(2) _ _ _
200
200 3,0
3,0 3,20
3,20 168(1) 1460)
1680) 146(1) 790)
79(2) 400)
40(2) _ _ _ _
200
200 5,0 0,05
0,05 7810)
8970) 781(1)
897(1) 6800)
680(1) 5920) 515(1)
592(1) 3730)
5150) 373(2) 1870)
187(2) 930
93(2)
200
200 5.0
5,0 0,10 6560)
7540) 056(1)
754(1) 5710)
571(1) 4980) 4330)
498(1) 2220)
433(1) 222(2) 1110)
111(2) 550)
55(2)
200
200 5.0
5,0 0.20
0,20 6340) 5520)
634(1) 552(1) 4810)
481(1) 4180) 264(2)
418(1) 1320)
2640) 132(2) 660)
66(2) 330)
33(2)
200
200 5.6
5,0 0.40
0,40 4130)
4750) 413(1)
475(1) 3600)
360(1) 313(1) 1570)
3130) 157(2) 780)
78(2) 390)
39(2) _
200
200 5,0
5.0 0,80
0,80 336(1) 2920)
3360) 292(1) 2540)
254(1) 1870)
187(2) 930)
93(2) 470)
47(2) — _
200
200 5,0 1,60 2370) 2070)
237(1) 207(1) 1800)
180(1) 1110)
111(2) 550)
55(2) _ _ _
200
200 5.0
5,0 3,20 168(1) 1460)
1680) 146(1) 1270)
127(1) 66(2) 330)
33(2) — — _
200
200 7,5
7,5 6,05
0,05 897(1) 7810)
8970) 781(1) 6800)
680(1) 5920) 5150)
592(1) 515(1) 4480)
448(1) 2800)
280(2) 1400)
140(2)
200
200 7.5
7,5 0,10
0,10 6560)
7540) 656(1)
754(1) 5710)
571(1) 4960) 433(1)
498(1) 3330)
4330) 333(2) 1660)
166(2) 830)
S3(2)
200
200 7,5
7,5 0,20
0,20 5520)
6340) 552(1)
634(1) 4810)
481(1) 4180) 3640)
418(1) 1980)
364(1) 198(2) 990)
99(2) 490)
49(2)
200 7,5
7,5 0,40
0,40 4130)
4750) 413(1)
475(1) 3600)
360(1) 313(1) 2350) 1180)
3130) 235(2) 118(2) 590)
59(2) _
200
200
200 7,5
7,5 0,80
0,S0 2920)
3360) 292(1)
336(1) 2540)
254(1) 221(1) 1400)
2210) 140(2) 700)
70(2) 350)
35(2) _
200 7,5
7,5 1,60
1,60 2070)
2370) 207(1)
237(1) 1800)
180(1) 1570)
157(1) 83(2) 420)
830) 42(2) _ _
200
200
200 7,5
7,5 3.20
3,20 1460)
1680) 146(1)
168(1) 1270)
127(1) 990)
99(2) 490)
49(2) _ _ _
400
400 7,5 0.05
0,05 3900)
4480) 390(1)
448(1) 3400)
340(1) 2960) 258(1)
296(1) 2240)
2580) 224(1) 1400)
140(2) 700)
70(2)
400 7,5
7,5 0,10
0,10 3280)
3370) 328(1)
337(1) 2860)
286(1) 2490) 2170)
249(1) 1660)
217(1) 166(2) 830)
83(2) 420)
42(2)
400
400 7.5
7,5 0.20
0,20 317(1) 2760)
3170) 276(1) 2400)
240(1) 209(1) 1820)
2090) 182(1) 990)
99(2) 490)
49(2) _
400
400 7.5
7,5 0,40
0,40 2370) 2070)
237(1) 207(1) 1800)
180(1) 1570) 1180)
157(1) 118(2) 590)
59(2) _ _
400
400 7.5
7.5 0.80
0,80 1460)
1680) 146(1)
168(1) 1270)
127(1) 1110)
111(1) 700) 350)
70(2) 35(2) _ _
400
400 7.5
7.5 1.60
1,60 1030)
1190) 103(1)
119(1) 900)
90(1) 78(1) 420)
780) 42(2) _ — _
400
400
400 7,5
7.5 3.20
3,20 840)
84(1) 730)
73(1) 640)
64(1) 490)
49(2) _
_ 224(1) _ _
400
400 11,6
11,0 0.05
0,05 448(1) 3900)
4480) 390(1) 3400)
340(1) 2960) 2580) 2240)
296(1) 258(1) 1950)
195(1) 1030)
103(2)
400
400 11.0
11,0 0.10
0,10 3280)
3370) 328(1)
337(1) 2SG(1)
286(1) 2490) 217(1)
249(1) 1890)
2170) 189(1) 1220)
122(2)! 610)
61(2)
406 11.0 0.20
0,20 317(1) 2760)
3170) 276(1) 2400)
240(1) 2690) 182(1)
209(1) 1450)
1820) 145(2) 730)
73(2) 360)
36(2)
400
400
11,0
11,6 0.40
0,40 237(1) 2070)
2370) 207(1) 1800)
180(1) 157(1) 1360)
1570) 136(1) 860)
86(2) 430)
43(2)! _
400
400
11,0
11,0 0.80
0,80 1460)
1660) 146(1)
168(1) 1270)
127(1) 1110)
111(1) 96(1) 510)
960) 51(2) _ _
400
400
11,0
11.0 1.60
1,60 1190) 1030)
119(1) 103(1) 900)
90(1) 780)
78(1) 610)
61(2) 310)
31(2) _ _
400
400
400
11,0
11,0 3,20
3.20 730)
840) 73(1)
84(1) 640)
64(1) 55(1) 360)
550) 36(2) _ _ _
400 16.0
16,0 0.05
0,05 4480) 3900)
448(1) 390(1) 3400)
340(1) 2960) 2580)
296(1) 2240)
258(1) 224(1) 1950)
195(1) 1490)
149(2)
400
400
400 16.0
16,0 0.10
0,10 3770) 3280)
377(1) 328(1) 2860)
286(1) 2490) 2170)
249(1) 1890)
217(1) 189(1) 1640)
164(1) 890)
89(2)
400
400 16.0
16,0 0.20
0,20 2760)
3170) 276(1)
317(1) 2400)
240(1) 2090) 182(1)
209(1) 1590)
1820) 159(1) 1060)
106(2) 530)
53(2)
400 16,0 0.40
0,40 237(1) 2070)
2370) 207(1) 1800)
180(1) 1570) 1360)
157(1) 1190)
136(1) 119(1) 630)
63(2) 310)
31(2)
400
400
16,0
0.80
0,80 1680) 1460)
168(1) 146(1) 1270)
127(1) 1110)
111(1) 960) 750)
96(1) 75(2) 370)
37(2) _
400
400
16,0
16.0 1.60
1,60 1030)
1190) 103(1)
119(1) 990)
90(1) 780)
78(1) 68(1) 440)
680) 44(2) _ _
400
400
400
16,0
16,0 3,20
3,20 840) 730)
84(1) 73(1) 640)
64(1) 55(1) 480)
550) 48(1) _ _ _
800
800 16.0
16,0 0.05
0,05 1950)
2240) 195(1)
224(1) 1700)
170(1) 1480) 129(1)
148(1) 1120)
1290) 112(1) 980)
9S(1) 750)
75(2)
800
800 16.0
16,0 0.10
0,10 1640)
1890) 164(1)
189(1) 1.130)
143(1) 1240) 1080)
124(1) 108(1) 940)
94(1) 820)
82(1) 440)
44(2)
800
800 16.9
16,0 0.20
0,20 1360)
1590) 138(1)
159(1) 1200)
120(1) 1050)
105(1) 910) 790)
91(1) 79(1) 530)
53(2) 260)
26(2)
800 16.0
16,0 0.46
0,40 1030)
1190) 103(1)
119(1) 900)
90(1) 780) 68(1)
78(1) 590)
680) 59(1) 310)
31(2) 160)
16(2)
800
800 16.0
16,0 0.80
0,S0 840) 730)
84(1) 73(1) 640)
04(1) 550) 480)
55(1) 48(1) 370)
37(2) 190)
19(2)1 _
800
800 16.0 1.60
1,60 59(1) 520)
590) 52(1) 450)
45(1) 390) 340)
39(1) 34(1) 220)
22(2) _
"! _
800
809
800
16,0
16,0 3,20
3,20 420) 370)
42(1) 37(1) 320)
32(1) 28(1) 240) 130)
260) 24(1) 13(2) _, _
800
800 23.0
23,0 0,05
0,05 1950)
2240) 195(1)
224(1) 1700)
170(1) 1480) 129(1)
148(1) 1120)
1290) 112(1) 980)
98(1)! 850)
S5(l)
800
800 23,0
23,0 0,10 189(1) 1640)
1890) 164(1) 1430)
143(1) 124(1) 1080)
1240) 108(1) 940)
94(1) 820)
82(1)| 640)
64(2)
800
800 23,0
23,0 0,20
0,20 1380)
1590) 138(1)
159(1) 1200).
120(1) 1050)
105(1) 910)
91(1) 790)
79(1) 690)
69(1)( 380)
38(2)
Normarea lucrărilor pe revolver
pe strunguri normale, carusel şi revolver
Tabelul 5.6i
5.64 (continuare)
1] 2 3 4 5S | 6 7] 8B | 9 | 10 H
11
800
800 23,0
23,0 0,40 119…
119(1) 103…
103(1) 90…
90(1) 78…
78(1) 98…
68(1) 59…
59(1) 45…
45(2) 23…
23(2)
800
800 23.0
23,0 0.80
0,S0 84…
84(1) 73…
73(1) 94…
64(1) 55…
55(1) 48…
48(1) 42…
42(1) 27…
27(2) 13…
13(2)
800
800 23,0
23,0 1,90
1,60 59…
59(1) 52…
52(1) 45…
45(1) 39…
39(1) 34…
34(1) 30…
30(1) 19…
16(2) —
300
S00 23.0
23,0 3.20
3,20 42…
42(1) 37…
37(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 19…
19(2) — —
800
800 32,0
32,0 0,05 224…
224(1) 195…
195(1) 170…
170(1) 148…
148(1) 129…
129(1) 112…
112(1) 98…
98(1) 85…
85(1)
800
800 32.0
32,0 0.10
0,10 189…
189(1) 194…
164(1) 143…
143(1) 124…
124(1) 108…
108(1) 94…
94(1) 82…
82(1) 71…
71(1)
800
S00 32.0
32,0 0.20
0,20 159…
159(1) 138…
138(1) 120…
120(1) 105…
105(1) 91…
91(1) 79…
79(1) 99…
69(1) 53…
53(2)
800
800 32,0
32,0 0,40
0,40 119…
119(1) 103…
103(1) 90…
90(1) 78…
78(1) 98…
68(1) 59…
59(1) 52…
52(1) 31…
31(2)
800
800 32,0
32,0 0.80
0,80 84…
84(1) 73…
73(1) 94…
64(1) 55…
55(1) 48…
48(1) 42…
42(1) 37…
37(1) 19…
19(2)
800
800 32,0
32,0 1.90
1,60 59…
59(1) 52…
52(1) 45…
45(1) 39…
39(1) 34…
34(1) 30…
30(1) 22…
22(2) —
800
800 32,0
32,0 3,20
3,20 42…
42(1) 37…
37(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 13…
13(2) —
1900
1600 32,0 0,05 112…
112(1) 98…
98(1) 85…
85(1) 74…
74(1) 94…
64(1) 59…
56(1) 49…
49(1) 42…
42(1)
1900
1600 32,0
32,0 0,10
0,10 94…
94(1) 82…
82(1) 71…
71(1) 92…
62(1) 54…
54(1) 47…
47(1) 41…
41(1) 39…
36(1)
1900
1600 32,0
32,0 0,20
0,20 79…
79(1) 99…
69(1) 90…
60(1) 52…
52(1) 49…
46(1) 40…
40(1) 35…
35(1) 29…
26(2)
1900
1600 32,0
32,0 0.40
0,40 59…
59(1) 52…
52(1) 45…
45(1) 39…
39(1) 34…
34(1) 30…
30(1) 29…
26(1) 19…
16(2)
1990
1660 32.0
32,0 0.80
0,80 42…
42(1) 37…
37(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 9…
9(2)
1900
1600 32.0
32,0 1.90
1,60 30…
30(1) 29…
26(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 11…
11(2) 9…
6(2)
1900
1600 32.0
32,0 3.20
3,20 21…
21(1) 18…
18(1) 19…
16(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 7…
7(2) 3…
3(2)
1900
1600 45,0
45,0 0,05 112…
112(1) 98…
98(1) 85…
85(1) 74…
74(1) 94…
64(1) 59…
56(1) 49…
49(1) 42…
42(1)
1900
1600 45,0
45,0 0.10
0,10 94…
94(1) 82…
82(1) 71…
71(1) 92…
62(1) 54…
54(1) 47…
47(1) 41…
41(1) 39…
36(1)
1900
1600 45,0
45,0 0,20 79…
79(1) 99…
69(1) 90…
60(1) 52…
52(1) 49…
46(1) 40…
40(1) 35…
35(1) 30…
30(1)
1900
1600 45,0 0.40
0,40 59…
59(1) 52…
52(1) 45…
45(1) 39…
39(1) 3.1…
34(1) 30…
30(1) 29…
26(1) 22…
22(2)
1900
1600 45,0
45,0 0,80
0,80 42…
42(1) 37…
37(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 13…
13(2)
1900
1600 45,0
45,0 1,90
1,60 30…
30(1) 29…
26(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 8…
8(2)
1900
1600 45,0
45,0 3,20
3,20 21…
21(1) 18…
18(1) 19…
16(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 5…
5(2)
1900
1600 90,0
60,0 0,05 112…
112(1) 98…
98(1) 85…
85(1) 74…
74(1) 94…
64(1) 59…
56(1) 49…
49(1) 42…
42(1)
1900
1600 90,0
60,0 0,10
0,10 94…
94(1) 82…
82(1) 71…
71(1) 92…
62(1) 54…
54(1) 47…
47(1) 41…
41(1) 39…
36(1)
1900
1600 90,0
60,0 0,20
0,20 79…
79(1) 99…
69(1) 90…
60(1) 52…
52(1) 49…
46(1) 40…
40(1) 35…
35(1) 30…
30(1)
1900
1600 90,0
60,0 0.40
0,40 59…
59(1) 52…
52(1) 45…
45(1) 39…
39(1) 34…
34(1) 30…
30(1) 29…
26(1) 22…
22(1)
1900
1600 90.0
60,0 0.80
0,80 420)
42(1) 370)
37(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 18…
18(1) 19…
16(1)
1900
1600 90,0
60,0 1,90
1,60 30…
30(1) 29…
26(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 10…
10(2) '
1900
1600 90,0
60,0 3,20
3,20 21…
21(1) 18…
18(1) 19…
16(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 9…
6(2)
3200
3200 32.0
32,0 0.05
0,05 -59…
■56(1) 49…
49(1) 42…
42(1) 37…
37(1) 32…
32(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 21…
21(1)
3200
3200 32.0
32,0 0.10
0,10 47…
47(1) 41…
41(1) 39…
36(1) 31…
31(1) 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 18…
18(1)
3200
3200 32.0
32,0 0.20
0,20 40(1) 350)
35(1) 30…
30(1) 29…
26(1) 23…
23(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 13…
13(2)
3200
3200 32,0
32,0 0,40
0,40 30…
30(1) 29…
26(1) 22…
22(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 8…
8(2)
3200
3200 32.0
32,0 0,80
0,80 21…
21(1) 18(1)
18(1) 19…
16(1) 14…
14(1) 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 5…
5(2)
3200
3200 32,0
32,0 1,90
1,60 15…
15(1) 13…
13(1) 11… 10(1)
H(l) 10… 9…
9(1) 7…
7(1) 9…
6(2) —
3200
3200 32,0
32,0 3,20
3,20 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 9…
6(1) 5…
5(1) 3…
3(2) —
3200
3200 45.0
45,0 0,05 59…
56(1) 49…
49(1) 42… 37(1)
42(1) 37… 32…
32(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 21…
21(1)
3200
3200 45,0
45,0 0,10
0,10 47…
47(1) 41…
41(1) 39… 31(1)
36(1) 31… 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 180.)
18(1)
3200
3200 45.0
45,0 0,20 49…
40(1) 35…
35(1) 30… 26(1)
30(1) 29… 23…
23(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 15…
15(1)
3200
3200 45.0
45,0 0.40
0,40 30…
30(1) 29…
26(1) 22… 20(1)
22(1) 20… 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 11…
11(2)
3200
3200 45,0
45,0 0,80
0,80 21…
21(1) 18…
18(1) 19… 14(1)
16(1) 14… 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 7…
7(2)
3200
3200 45,0 1,90
1,60 15…
15(1) 13…
13(1) 11… 10(1)
H(l) 10… 9…
9(1) 7…
7(1) 9…
6(1) 4…
4(2)
3200
3200
3209
45.0
45,0 3,20
3,20 10…
10(1) 9…
9(1) 9…
8(1) 7…
7(1) 9…
6(1) 5…
5(1) 5…
5(1) _
3200 90.0
60,0 0.05
0,05 59…
56(1) 49…
49(1) 42… 37(1)
42(1) 37… 32…
32(1) 28…
28(1) 24…
24(1) 21…
21(1)
3200
3200 90.0
60.0 0.10
0,10 47…
47(1) 41…
41(1) 39… 31(1)
36(1) 31… 27…
27(1) 24…
24(1) 21…
21(1) 18…
18(1)
3200
3200 90.0
60,0 0.20
0,20 40…
40(1) 35…
35(1) 30… 26(1)
30(1) 29… 23…
23(1) 20…
20(1) 17…
17(1) 15…
15(1)
3200
3200 90.0
60,0 0.40
0,40 30…
30(1) 29…
26(1) 22… 20…
22(1) 20(1) 17…
17(1) 15…
15(1) 13…
13(1) 11…
11(1)
3200
3200 90.0
60,0 0.80
0,80 21…
21(1) 18…
18(1) 19… 14(1)
16(1) 14… 12…
12(1) 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1)
3200
3200 90.0
60,0 1.90
1,60 15…
15(1) 13…
13(1) 11… 10(1)
11(1) 10… 9…
9(1) 7…
7(1) 9…
6(1) 5…
5(2)
3200
3200 90.0
60,0 3.20
3,20 10…
10(1) 9…
9(1) 8…
8(1) 7…
7(1) 9…
6(1) 5…
5(1) 5…
5(1) 3…
3(2)
Normureo timpului
Normarea de pregătire-incheiere
timpului de pregatire-incheiere la strunjire
la strunjire 193
5.3. Normurea
5.3. Normarea timpului
timpului de pregâtire-încheiere la
de pregătire-incheiere strunjire
la strunjire
Lucrările
Lucrările de pregatire-incheiere pentru operaţiile de strunjire, sint
pregâtire-încheiere pentru sînt
clasificate în două
clasificate două grupe.
grupe.
curentă a lucrării,
a. Pregătirea curentă lucrării, cu conţinut comun pentru cele 4
pentru cele
grupe de strunguri
grupe strunguri — paralel, frontal, revolver, carusel, astfel:
revolver, carusel, astfel:
—
—- primirea sarcinii de
primireea sarcinii de producţie;
-—- studierea
— tehnice (desene, fişă.
studierea documentaţiei tehnice tehnologică sau plan
fişă tehnologică
de operatii);
de operaţii);
— pregătirea sculelor şi aparatelor de măsură, montarea
pregătirea sculelor demontarea
montarea şi demontarea
sculelor;
limitatorilor şi camelor
— poziţionarea limitatorilor camelor pentru asigurarea dimensiunilor
asigurarea dimensiunilor
de prelucrare;
— reglarea
reglarea maşinii
maşinii prin stabilirea regimului de lucru, numai
stabilirea regimului numai din manete;
manete;
-— lotului de piese executat;
— predarea lotului executat;
aducerea locului
— aducerea munca la
locului de muncă la starea normală, după terminarea
starea normală, lucrării.
terminarea lucrării.
suplimentare, care sînt
b. Operaţii suplimentare, Specifice fiecărei
sînt specifice grupe de
fiecărei grupe de strunguri,
conţinut detaliat
cu conţinut în tabelele cu valori
detaliat in normative de
valori normative de timpi.
Valorile normative de timpi pentru lucrările
Valorile de pregătire—încheiere
lucrările de pregătire—încheierese
găsesc tabelele 5.65..
găsesc în tabelele .5. 67.
5. 65. .5.67.
Tabelul 5.65. Timpi dc

Tabelul pregătire — incheiere
de pregătire TM pentru strung paralel
Încheiere Tv\ frontal
paralel şi frontal
piesei, In
Diametrul piesei, mm. pînă la:
in mm, Ia:
Nr. 700 [mea 4ooo| 6000
soool >
fi:;
crt. lucrării
Conţinutul lucrlrii 200
200 | 400
400 | 1000 | 2000 | 3000 | 4000 >sooo
6000
Timpul Tpţ, min-om
TP" min-om
1 I. Pregătirea curentă
I. curentă a lucrării
lucrării a/ 15, 18 22
22 27
27 31 38
38 49 62
62 78
78
II. Operatii
II. suplimentare (se acordă
Operaţii suplimentare numai
acordă numai
dacă este cazul)
dacă
__
Montarea şi demontarea
Montarea dispozitivelor de
demontarea dispozitivelor de
_2
2
3
3
prindere a:} piesei
Universal
Universal ,
bacuri
patru bacuri
Platou cu patru 5“
3.„
3, 33
5
5
6
—
77
— —
9 12 14
— —
16
—
18
18
;
5- 5
4 Vîrf centrare
Viri de centrare V' v\, =Q,5-'0,5
$5 0,5
0.5
1 1
1
1.5 1.5 22
1.5 3
3 4
5 Mandrină
Mandrină -—- 0,5
“0,5, 0,5 1 — — — —
6&
77
Dorn .
Dorn _
—-
iixat prin înşurubare

Dl5pozitiv fixat
Dispozitiv inşurubare pe axul
pe axul
r
_? 2,5
*
2.5 3 4 5 — -— — —
maşinii
maşinii 33 44 6 88 11 13 15 18 20
20
88 fixat prin şuruburi pe planşaibă
Dispozitiv fixat planşalbă 12 13
13 15 17 19
1? 22
22 25 30
30 40
9 Fixarea contragreutăţii
Fixarea contragreutăţii pe planşaibă 88 9 10 12 la
15 — — — —-
10
—10 montat pe
Dispozitiv montat
Dispozitiv pe sania transversală ..
sania transversală 10 12
12 15 18 20
20 24 30
30 40 50
Pregătirea şi reglarea
Pregătirea reglarea strungului la
strungutui la
lucrării
inceputul lucrării
începutul
__
11 Întoarcerea bacurilor
întoarcerea universalulul
bacuriior universalului 44 5 5 —— — — — — —
Întoarcerea bacurilor
bacurilor platoului 12 20 23 25
;
12 întoarcerea 6B 8 10 15 18 20 23 25
fixarea păpuşii mobile
mobile … (î) 2 2 33 4 6e _
_
13
13 Deplasarea şi fixarea ^ 1 2 —
14 Rotirea săniei
Rotirea cuţit pentru
saniei port cuţit pentru strunjirea
struujirea
conică
conică 1 2
2 3 3
3 4 5 7
7 10 12
\
\
\
'!
194 Normoreu lucrărilor pe

pieţei, în
Diametrul piesei, mm, pina
In mm, la:
pînă la:
Nr. '
âl:
crt. Conţinutul lucrării
Conţinutul 200
200 | 400
-100 | 700 |100012000| 3000| 4000
1000 2000 3000 4000| 6000 \
>suuo
> 6000
min-om
TN, min-om
Timpul Tp[,
| '
': |
15
15 Aşezarea şi reglarea dispozitivului de de
l
;!1 [
copiat 4 5 5 77!i 9 12
12 16 20
20 25
16
16 i
Aşezarea reglarea lunetei
Aşezarea şi reglarea lunetei 44 5
5 .
7
7 4
99 11
11 — — — —
17
17 Aşezarea mai multor
Aşezarea mai cutite In
multor cuţite port-cuţit , .
în port-cuţit
n<1 '3 _ _ _7 _
„
reglarea la cotă
şi reglarea cotă ‘*3 33 I
44 4
4 — |
18
18 unui opritor
reglarea unui
Aşezarea şi reglarea \/ 1'
>/ P 1 2
2 2
2 33 3
3 55 8
8
19
19 l
Schimbarea angrenajului pentru
Schimbarea pentru modifica
modifica— | |
avansului
rea avansului . 8 10
10 12
12 14
14 17
17 — — -—
l
—-
Tabriui 5.66. Timpi de

Tabelul de pregătire — incheiere
încheiere Tnt
——
penlru strung
Tvi pentru N'Toli'ln'
slr-Imn revolver
Diametrul alezajuiuî axului

Diametrul alczajului
Nr.
——
Dar. mm, pînă la:
'_————
“scalălor
sculelor
principal, Da.r» pină la:
.'
Nr.
îti-_ Modul de prindere al piesei
Modul piesei din
crt.
reglare 36 85
65 >65
>65
pinăla:
pină la:
Tpt
I. Pregătirea curentă
1. lucrării
curentă a lucrării
1 2
2 20
20 22
22 24
24
2 3 23
23 25
25 27
27
3 44 26
26 28
28 30
30
44 55 30
30 32
32 33
33
6
5
2 În universal, bucşă
în universal,
capăt
extensibilă sau dom
bucşa extensibilă dom de 7
6
$
33
gg
36
35
%;
38 î;
37
40
7 8s 40
40 42
42 44
44
88 9 43
43 45
45 47
99 10
10 46
46 48
48 50
50
10
10 11 50
50 52
52 54
54
11
11 12
12 53
53 54
54 57
57
12
12 22 — 25
25 28
28
13
13 4 — 30
30 33
33
14
14 În mandrină
în patru bacuri
mandrină cu patru bacuri sau dispozitiv de
sau dispozitiv 6 — 35
35 33
38
15
15 centrare
centrare 8& —— 40
40 43
43
16
16 10
10 — 45
45 48
48
17
17 12
12 —— 50
50 53
53
II.
II. Operaţii suplimentare (se
Operatii suplimentare acordă dacă este
acordă numai dacă ca:ul)
esie cazul)
18 Aşezarea scoaterea şablonului de copiat

Aşezarea şi scoaterea copiat 4 5 6
19
19 Aşezarea şl
Aşezarea scoaterea riglei
şi scoaterea riglei de strunjit conic
de strunjit conic 4
4 55 6
20
20 Aşezarea cu reglaj
Aşezarea scoaterea dispozitivului rabatabil
reglaj şi scoaterea rabatabil
.
de fiietare
de filetare 7 10
10 11
11
21
21 i
Aşezarea
Aşezarea cu reglaj şl scoaterea sfărîmătorului
şi scoaterea sfărlmătoruiui de aşchli
aşchii
!
aşchiere rapidă)
(la aşchiere 44 „
55 6e
Normureu timpului
Normarea timpului de pregătire-încheiere la
de pregâtire-încheiere strunjire
la strunjire 195
195
Tabelul 5.66 (con

Tabelul tinuarc)
(continuare)
Prelucrarea de probă a pieselor
Prelucrarea pieselor
Diametrul alezajului
Diametrul alczajului axului principal,
principal. mm
< 36 > 36
Timpul
Timpul operativ Numarul euţltelor reglate la cotă
Numărul cuţitelor cota cuţitclor reglate la cotă
Numărul cuţitelor cotă
(mm), pentru
(ruin), ”FM““
PC…“!- Montarea cu
cu toleranţe de prelucrare
toloranţe de Montarea toit—mute de prelucrare
cu toleranţe
prelucrarca unei
prelucrarea cutitelor cu
unei cuţitelor mm
< 0,1 mm cuţltclor
cuţitelor cu Oi min
< 0,1 mm :
ilzlaltfso'lm51|2[3|4|5
pisc, pină
piese, la: adaos
pînă la: adaos peste adaos peste
adaos
0,1…
0,1 mm
1 2 3 4 5
0,1 mm
! ll 2 i 3 | 4 | 5
Timp pentru prelucram min-om
prelucrare de probă min-om
22
22 3
3 4 5 8 12 16
16 22
22 66 7 10
10 14
14 18
18 24
23
23 5 6 7
7 10 15 20
20 24 8 9 12
12 17 22
22 26
24
24 10
10 9 10
10 12 17 21
21 26
26 12 12
12 14
14 19 23
23 28
28
25 15 12 13
13 15 19 23
23 28 14
14 15
15 17 21 25
25 30
30
26
26 >15
>15 15
15 16
16 20
20 23
23 26
26 30
30 17 18
18 22
22 25
25 28 32
32
Tabelul 5.67. Timpi dc

Tabelul incheiere Tv\
de pregătire — încheiere T,; pentru strung
——
curme!
strung carusel
placi. mm
Diametrul piesei, la:
pinii la:
mm pînă
Nr. >sooo
ăl]
crt. lucrării
Conţinutul lucrării 400 |[ 700 | 1000 j| 2000 j 30001 4500 | 6000
3000 j 4500 eooo|| >
1 6000 |
Timpul Tpţ, min-om

TM,:uin-om
I. Pregătirea curentă
[ |
lucrării
curentă a lucrării 24 29
l
11 || I. 24 35 44 51 63 77 94
II. Operatii
II. suplimentare (se acordă
Operaţii suplimentare numai
acordă numai
dacă este
dacă este cazul)
Montarea şl demontarea dispozitivelor de prindere
Montarea şi
|
22 Întoarcerea bacurilor la platou

întoarcerea bacurilor 8 8 | 10
10 12 12 14 14 16
16
33 Dispozitiv fixat bacurîlor 10
ajutorul bacurilor
fixat pe platou cu ajutorul 10 12 14 16
16 18 20
20 22
22 24
4 fixat pe platou cu ajutorul
Dispozitiv fixat ajutorul şuru
şuru-
burilor
burilor 15
15 17 19
19 22
22 27
27 35
35 45 ,
50
50
Alte operaţii
Alte operatii
5 Fixarea suportului la
Fixarea la un unghi 2
2 22 33 4 5 5 6 77
6 Montarea unui
Montarea unui opritor 3 33 44 5 6 6 7
7 8
77 Fixarea şi
Fixarea siărlmătorului de
şl reglarea sfărîmătorului aşchlt
de aşchii 2
2 22 33 33 4
4 4 5 5
5.4. Normarea
5.4. Normureu timpilor aiutători la strunjire
ajutători la strunjire
Pentru norma-rea
Pentru ajutători s-au întocmit
normarea timpilor ajutători tabele normative
întocmit tabele normative
de timp pentru următoarele operatii
pentru următoarele operaţii:.
piindeiea şi desprindelea
— prinderea desprinderea piesei în în tabelele
tabelele 5.68... 5.72, distinct
5. 68. „5.72, pe
distinct pe
grupe de strunguri şimilare, .
grupe similare;
comanda maşinii,
— comanda maşinii, în tabelul 5.73;
in tabelul
mînuiri legate de fază
— complexele de mînuiri al căror
fază. al continut se găseşte
căror conţinut în
găseşte în
iar valorile
tabelul 5.74, iar
tabelul valorile normative
normative de timpi se găsesc în tabelele 5.75...
în tabelele 5.75. .
pe grupe
5.77 pe grupe dede strunjire;
strunjire;
tabelul 5.78, timpii fiind
control, în tabelul
— măsurările de control, fiind diferenţiati în funcţie
diferenţiaţi în
măsură folosit.
instrumentul de măsură
de instrumentul
Normarea Iucr'rilor pe strunguri normale,
pe strunguri normale, carusel revolvef
… m
oo …… tno oo o
……
o
S … N
Ti Ol ci
m co
..… ci O Ol … Ol
| r-T
a
N m
01*0 … IO
1-1 … Ol io cd oo
aa
O
__ co ci i - *
«N
Ol 01 o Ol | Ti Ti
-o
5 „„ «O
00 rH CO o 'O ……
NJ qn ed
_
a_a
»
eo … Ol
Ti m oî ci o Ti
H
.…
I! Ti Ti
&
_
„5—
«1
c
«
E:.—
I
oo o
*5-
w
….
50.55
i x.c a_n
O* Ti
IO.CO
m.… m.…
în oî
Ti* cD
oî a_n md
o …} „__ a; „v.…
_ iI
E
o
..EEESSHE
â:
ui
.:=
;u—
3
«n
.
52
că *1»
a; …; R-n
ca „..o. nd <1 cjooi
CS
1 md
Ol Ol • . o
N.… „….o c.… a.…
Olrt
I _
în.?—
E...—EF
â ■5. J
e H
I
§
Em.—„===.
mwnz.
s
_
•«o 9.0
vă
oo
o O 01
a_a
m.…
Orî 53 no
md o;
O o-_ co
„„o ……d
O O |I
1
.:s
_ U)
….o
CO r?
o" ed
md
o
CD 09
a_a „….o
oo
^*o
v.… …; :…
o
„„o
o
3…
o |I |I
•I
_
Ema—__
a
01 co CD Ol n……
co T-^
u
3.0
OJ ad o
o md …;
S…
oo
a.… „d
o
„..o
o
„….o
O I| |
=1
2 o
Ti Ti
3255
:uuo_...…._._m.:_
___—:=..—
I1E
•s ~,
=
o
„33.5
s
g
oma
Ol
g
oma
gg
că
« Sa
8
oma
Ol
g ooo
o oo
.: 02 82
o……“
:.… c~ & <M £ Ol

& Ol
£
2 £
o *5.2
vom
Ti CI
comm
§ 2 EEE:
I ’s
«sa sc« 3%:
5 £
I1
„5…—35…
„u.—mon
Eh.—.Eu: 2g
>
„.::…—
o. ft
o „„E…—
o
Pc a
&
Baum—.:.».
3
5
nu.-Egan:—
„===,
iu !s-g
ti ===.:m
s
3 E
EE
S’g
…»
"S>
2305
3« I-S5. E-â
3
u •41
« E
U3
=o B
. fi
_
:::…:—
0)
&
1 ■3
„mu—„.…Euoun
-::…âăă
»i5i
„m…—„WWE
?— EEEEQ
E
II „.
nu:—EEE
C3 •*>« »
u %
2â „2
5 3 .::
45.535 „B:—:……—
a
1
G—
a .Eu—935. A
> — >C3
c a
i—!
fa s c 3
o •8 s c
s£
I
„ue—E:?
sau.—…:—
.3 t-
.:3
§1 ii
.Ea
.58
3
ii. nu:
%
c.
a
wouaucîg
ssS
agi
C3 8
….s
|e|
:…
ofi
11
2
63.535
Sus:
i FS
Eau…u„__„„„=_=_……:
a
===—u. „ân:
■2 â-3o
„Ea—:; „EEE; a a
£
F
c>
1£ S= li! oE 5
EEE—Bu
H
Co
.meé
„….FE
|is5 „EE F::— S

to
[$
*4k}-
.::—n
3
*S
•g
…Eăuh
,
:o
_ _
EEEE:
.T
ti
..J IH / LMI
\
.
-o-
rw
.Eu—uz::
„zum
_ _
A V
:…
LL.“
°4 n
.
uz
55
Ui
.:...
s
n N
… Ol „
CO …. … ….
m cd o-
…. oo
…… .…
G9 O Ti
„WH
Ti Ti
Normurea timpului
Normarea de pregăt
timpului de ura-incheiere la
pregâtire-incheiere la strun…e
strunjire 197
|
coiq
a_n ……“
cm" CM~
I - …„d
O
o
82
in |I
]
I| I.| S
ţH CM
NH O
o…
_
|
t-<
„& a_a
CM R
md § R
că O R
că
|| CM CM O 82 I
I I
|. Ci o,… 00
_
2
| Î a.
…
ci'rl
t-T cm 3o
oi O
S“
r> II |I
R
că
co
°.
ca.
Ci
R
am…
r-
q
e. q co R
_.
…; .?
r-t t-( t-I
ma
O
O
8…
IO
|I l
I
R
o.»
1> o.»
CO
R
m.….
CD
_
a„&
……
*9
mân—
RRR
f.… . R
md ‘a. R
md R R R
.:.u
_
m.… o Eea—…nu
.….m a.….
O „am .S IO l
I (O CO
a
_ 1i
co
ă…—
CM CO
«sE .nu“
N,… m.… „…o o

O
a_n R
ca R
md R
m_m
▼-* r-t || O
o
.§
„unui
că m !
1. CO o io
_ °i
2
___—AEZ.
p.
.md
H
a o
0.
R
H I| I|
^ ….o
o
«2
Hmm.:—
8
om„
R
né
I!
R
m..…
m
°.o
că R
c;…
m
=5
=o
o
_
arda…»
1 o
R
ad |! |! :…
o_u
•o R
…: R
a_n R
……é R
m.m. m.….
o o §
o……
•■O co "O io -O
Emo:—===…
£
:…
e
SmE—.dan—
§
a
_ am
S
R
né
co
R
„….m
CM
R
c_v
■CT
R
o_n
m
R-
c_v
I
o
am
_
ooo 3
=u
…»
o
coş o o
82 comm
>3
t? om _U
th Ol
auzeau
«
„…umoE R
Qm R
cd R
md R
né R
m_m _…53
CO
.§
p.
8
g….. co CM CO ■«o co *§
o
>3
cn-
§ 2O >3 O >3
u o 2
a
:=…
S&
£ „n o
mg:—… E
HSE—„cnez
2 2
T3
o
II
Bump—.:… Sum—::… cc
Eu::—
fiiia
Sâm—EA
JOt
a_n-EE:
<= c muSmEzvzn 3 525…
&
2 C,
Km:… i=IO §o C
si
:::—H:
.Eu—……
= 0)
un 2 B
A
O
>3
mhmh
3
'S
„%
U5
o
3
=o C
=o
O g nu
O 3 .3
a…
…:sz
.5 3.
e>
Su…—5.5…
UJ <o
Am
00“ a
CO
■3
2
5
ti
.…033
=o .Eu EEG
3 W> i .2
3
>3 O „massa
0)
5:
__»:mmn
X =5 ■o
us
EEE…
-O 3 3
g *8 u…EoE
3 35
t rt & 2
..E >3
*o
E…:
Calm
I 3
2
?£ I*
o
% &
i< l
595… .
amână—.::
„… Ea…:
Sjo 3a
3S
l-s
===>
.Eu
ma.—3325
G Gl.—.
^ :wnnmn
3 …W § i 1
£
382
au 595:
5
g£
&=…
•s^
Ec
. Oc
3 -3 iiu. c
w
__…E
li
„NPL
w o
s ^
.„Zu
H
=o
«G
„cum:
■2g
3
..E
:o
B
:
I?
45.535
S S
===>
! L—
no.—ax:
l-S
«•H
„=… 2 3
>
Em.—uz:;
..:— jo
ll
gambă—== N
„5.3
73
IO
©
:u
3 _
3 «
nu…
G *C 3 “ O
>
gmp—32:
n.…
_» 2:53
~i
IO- C
:
23
„Eo—<
o O
&
oS :… 2.52:
3
E :…
oS
*
Ol
m— CO Tf
…:
tH t-<2 >n
…: uz .…5
o
…: .:
o- co
…: Ci
…:
fce
I
198
Normarea lucrărilor pe strunguri revolver
1
dI co io oo eo
O
o…
I| ».lll
I.I.- I
|| „ .…...…| l
md
I| Icî md md
ci d" co
m.…m
8
S…..
| I m.: …: | IHI | |
_
MSSMSSIII 1
_
IO
_
…; m…
O r-l CI «o
:
ad H.…
a n
o
„_
OJ m." a_n ….“ .IE!
1I || OH || r-* d ci ci co 89 m.: | | | | O
I Il lI OTH I | I i IIFI
HH
.:
I
_ _
2 < TH tH y-4 H I
_
.
::
m
00 “l
no
.. O
.
«1
md
O
md
I| O …t*
00
3H H r-in.…
^ o>
o.…
t t “ ci ci
Ol
CJ co
a_a o.“ o
oo“
II 1 .… o> j ||
I e»
5!
.….m
|
2
md…
00
10
|
|o>
„: 3
_
1
r->
_
n h th th
O ! i
îî: ...a.— I
o. oc-o
= n i Eo.EE
5… x.c 9.0
…..o ao a; v; m.…
«o co
…: …: o n…… .….a
2
10
t£ o o 000 th tH |
.! 8…
I| I Imi
co co I lI
.. …… <3
a. CI
a o
_
..
CJ
_
_u…_
E „& 10 …: 1
5 rH r-l
5 I
.
£ £ 5
_u—
...sa
t in oco
au.—._.EEPE
=o I I
.…393 «n md
O
nd
O
md că md
o* oo _
N.… „„.… m.…
~ I |I I
o. o
Sa i
So..—…nu
e
TT Tp
“l
.….ş
.…
“2
.….n
… ……
m co co
…… co
n.»
„. .: :
I _
tZ 8 E
t> o HJI
_8 1i
a_—
o. _ăE—H
8
3.
==:
------ H 5
5 :u— \
in o
.: o3
in
_ I I|
lO
5 £
_ nd
O
u.;
o
md 0.0
oo |
……5
O TH H | ~ ..
I Su
….m
„„ --p
-.… a_n
… |i> i> O
…. in …. C5
a
_
1
.…53 CO co O d
M a…
I 8
Ema.—„._.
o. I ,-
tu...—n
, H .
c. 10
a_a a_a nd
TT
vă ||
r~_
no
o |.I |I
3
52
2 bl.…
8 m.» “I
m.… m_m
:s
.….e
dd
-2 3
o' o o | II I| I| … co m m
co _. m.m.! ….
_
O CO TJ< …… o iin 00
o
5 3 ml
_8
„S=—t
au
t =3
II •c
u „hm I ;
i
cet—___…Emuc
I snud 3o *<P
vă md 3…
•S
ov
in jin uo *»
ii
___—::.:
….m ….m .….n
o o O !1 1| O || |1 I| ]I |I om „,. co h?
co m
In..…„i in
„„
CO TJI m o m r* co
=r
_
::....EE
§ 33…355
E § 3
…»
-•5- •5
Swindon… s
§ in in
:” Eu!…“—
2I 000 000 000 E 8

o…
….a
d COm rw:
…;
Tp rp co
….m
„„ co in
m..…
… m vor-….
m..—„
„ s £
_ _
o. .§ 8 o om
oo…—
că caon
o o in com oe. Doo
000 ou
83
II
:::...:— Goo… oma…
■cp o d tp o d d 'p o
3
Ii
HH…WNMH =o
i H H tH tH
in ( 10
_»
•3.
1 2
i & co
===—===.
^ o. ….a ….m m.…
z
...u—EEE: „tăi
8ca m rp
d co …… rp
m co la?
.10 in _… …. .….
■ClfiO 0
„35
.3
s-S 2i O,
====m
—»
S 3 3 rt 2 O o o o 5
&=
2
= t„.: II IIs sl §§§ 1
82. 8%
ii li ii li
coca ■o
=.::.:_
Si
ooom
5
!1
dau.—552
88 Sam So…..
88
&
co.—3:05
noua:—o…:
si 3
.: d Sa ce. CSA
■=
„:
II j§
5.555
5d &
a ** _: 5
„2555
mama……
duh—5:05
2 d 'p ^ 2*
3%
=.— tău—> £ „__—5.5535
5 £ 2
II 5595.55
2 o
= 3
2
_EE—zăbzu
-
£2
===—c:»...—
-
£ 2
___—:honabzu Ii
•3-a *3
o
*2
si
O £ 8 £
_…En 35…
8
Sa……
>3
CJ
EE Să
c/l EE…
33…—
A |
:::…—=
_ «-» âă a a a a a a
O
Z
gt 5 n=u E
5
3i
FE..— F..—F.…
5 :.U «
O S 3 C :o
S
_._e=,..=—=
2 s sau
f
II
«3
s 5 3
„25:95
25 55:55 8 "3 ■3
li
U;
S= Şa „333
11s
a
.UJ 2
& I
233.1.—
. .
„5555
O
£
5.55:
co
=
___—==. „…”…Hmwuwua
11
____=S=„..s=a EEEEEa 333.555…
33.55.55
e. im…—ul. §
H 2 2 8
•s..5 foc.:
*2
EE 5
ISi:
EE
oi
ăe.“
co 3
_:ou
§
■o
5? e«8
•O as
.5
0ob
3 3 O
g2
S.:—„Ea::
I 3
„33.5…
33:
*0
…»
EEhp . 2
“
> _» o s W
r-
& au Ea……
3
„a
===—3.5
-a & 3
:, 5s 00I
n1
O :::…>
E.âl…
3 amica
CH
„..::…
3
.Il..||-A„—U .:.—:>
.
•8
Ea:
■c-ss- *3* atm
…»
% „EEE
îs %
EE?
%
P::—
._Wummu
:::…>
525…
2.5P-
.…E
EE?
.„5
c::— .…5 „..…. .m: ._.—„.
„E:… .3 A.E
<0 w’
.3 .E s
1
._c ..E
1
„EE 22…
a
3 2
„iun.—33
-2
o
a con -rpv ow... ot^
a „. co
:
_ :
ii
._2 .cu fi».
d …… ……
OO
…:
h
.: ii „z„=o
d co
a… …: , tp m IEI
o
T-lr-liT-lT—'THrH
£.: 2 coo
THT-l
m…-.
O TH d
…: d &d
oa d am
I I
Normurea timpului
Normarea timpului de pregătire-incheiere la
de pregâtire-încheiere strunjire
la strunjire 199
199
Tabelul 5.70. Timpi

Tabelul 5.70. ajulălori tal
Timpl ajutători prinderea şi desprinderea
fm pentru prinderea desprinderea piesei in platou cu
ln platou cu patru
bacuri pe
bacuri frontal
strung paralel şi frontal
pe strunţj
piesei:: manual
Manevrarea piesei manual
Masa piesei.
Masa in kg, pina
piesei, în la:
pînă la:
Nr
Nr.
cn.
crt.
M'odu] de prindere
Modul Verificarea centrării
Verificarea cenll'll'ii 1
1 | 3 i
55 i
83 | 12
12 | 20
20
Timpul hu. min-om
tai, niin-om
_
'
I!
' l
Fără verificare
J
11 "H—
Fără vcriIicare 0,7 0,0
0,5 0,7 0,9 1,2 1.4 1,7
1,4. 1,7
2 !|
2 igo—+— .
în
1
… 1
“ platou
pn“. ?in Cu cretă sau cuţit
Cu cretă 1.7 22
1,4 1,7
cuţit 1.4 2.4 2,7
2,4 3,2
2,7 3,2
33 (p1esc
(piese ° … ° &)
cilindrice) Cu comparator
Cu 2,1 2,4 2,8
2,1 2,8 3,3 3,7
3,3 3,7 4,5
I,—
_,
44
.
“Lud—L
Î“
în Pl“ 1 °“,
platou
Fără verificare
Fără verificare 0,7 0,9 1,2
0,7
!
_ 1,4
1,4 1,6
1,6 2
2
5 5159——
EEB- ,
“…?“=
(piese complexe) Cu
complexe)
cretă sau cuţit 2,2
Cu cretă
Cu comparator
2,2 2,6
2,0 33 3,0
3,6 4,2:48
4,2 4,8
66
rr, _
3
3 44 55 G
6 77 IS8
În platou şi vîrful
în virful păpuşii mobile
mobile .
7 —|'H. Fără verificare 1,2 1,5 2,2

1,8 2,2
i
;——id_:
Fără verificare | 0,1 11
1
7 1.2 1.5 1.8

8
8 !
!
Cu cretă sau
Cu cretă sau cuţit
cuţit 1,4
1,1 1.4 1,7
1,7 2 2.21 2,6
2.2 2.5
gl
9 !
3S-
—---
Jr.
H I—l .
1
Cu comparator
Cu 1,6 22 2,4 2,8
2,8 3,3 4-1
3,3
_
-
_i I| În platou şi lunetă
în ilxă
lunetă fixă
——-_——_ ___— __
_ “"—
i\
10
10 ' Fără verificare
Fără verificare 1 1,2 1,4 1,7 2 2.4
11 Cu cretă sau cuţit
Cu cretă cuţit 1,3 '
1,0 1,9 2.5 2,8
rjălî"
1
„
1.3 1.6 1.9 2,2 2,5 2,8
12
12 333—
------ 3B Cu comparator
Cu 1,8
1.8 2,2 2,7 3,2
2,2 2,7 3,8
3,8 4,0
4,6
Manevrarea piesei: cu mecanism

Manevrarea de ridicat
mecanism de ridicat-
Masu piesei,
Masa In kg,
piesei. în kg. pînă
pin.1_la:
Ia:
Modul de prindere
nodul de ver-.nu… ceutrtlrii
Verificarea centrării 30
30 |
50 |
50 80
80 | 200
120 || 200 l
300 1
500 |[ 700
500 1100051500
700 |lOOOjl500
ruin-om
l…. Juin-om
Timpul tai,
13
13 În platou piese
în piese cilin
cllin— Fără verificare
Fără verificare 3.5 4
3,5 4,5 5 5.5- 6
5.5 6.5
6,5 77 8 - 9 »
a
14 drice (vezi
(vezi figura de cuţlt
cretă sau cuţit 55 6B 77 8 10 11 _12
.12 13 15
3
14 drice Cu cretă 9 IO
15
16
la nr. crt.
la nr, crt. 11—3)
În platou
— 3) comparator
Cu comparator
Fără verificare
verificare
10
99 10
4.5 5
11
11…
5.5
E13 14 16175
6,5 7
17
17 19
88
20 22
20
10
16 în platou (piese com
com- Fără 4 5,5 6 9
17 plexe) figura
(vezl figura
plexe) (vezi Cu cretă sau cuţlt
Cu cretă cuţit 12 16 17
13 14 16 18 20
20 22
22 27
24 27
18 crt. 4—6)
de la nr. crt. Cu comparator
Cu 14 15 HL
15 16 18 19
& 21 2323 25 g? 30
27 30
19
19 În platou
în platou şi virful Fără
şl vîrful Fără verificare
verificare 44 4.5
4,5 55 5,5 6 6.5 77
6,5 7.5 S,5
7.5 8.5 10
20
20 păpuşiimobllc
păpuşii mobile (Vezi
(vezi Cu
Cu cretă sau cuţit
crctă sau cuţit 6 77 8 9 1010 11
11 12
12 13 16
14 16
21
21 fig. de la nr. crt.7—9)
crt. 7—9) Cu
Cu comparator 88 8,5
8,5 9.5'11
9,5 11 _12
12 13 .“… 15 iti
14 15 18
16 18
22 în
22 În platou şi lunetă
lunetă Fără verificare
Fără verificare 4.5
4,5 5 5.5 66
5,5 77 8S 9 10
10 11 12
12
23 fixă (vezi figura
23 fixă cretă sau
ilgura de Cu cretă cutitl
sau cuţit 7 8 9 10 11 12 1313 14
14 15 17
2-1
24 crt. 10—12)
la nr. crt. Cu comparator
Cu 9 10 11 1212 13 15 i;16
16 17 20
18 20
Pentru în
Observaţie. Pentru intoarcerea
toarcerea piesei.
piesei, timpul din tabel se înmulţeşte
din tabel inmulţeştc cu coeficientul 0.9.
coeficientul 0,9.
200
2 00 Normoreo lucrărilor
pe strunguri
normule, carusel revolver
Tubclul
Tabelul 5.71. Timpi ajutători
ajutălori !… desprinderea piesei
lal pentru prinderea de desprinderea
revolver
pe strung revolver
Manevrarea piesei
I Cu mijloc
Manual
Manual | g.: îţi-“lă
de ridicat
fi;
Nr.
crt. Modul
Modul de prindere Masa piesei,
Masa in kg,
piesei, în plină la:
kg. pină Ia:
0,100|0,25010.500| 1 | 2 | 3 j| 5
0,10010,25010,5001 | a8 | 12 |
20|
20 >2o
>20
(…, min—om
Timpul tai, m'n'Om
Cu extensibilă
bucşă extensibilă
Cu bucşă
1 manetă sau
Gu manetă
Cu 0,06
0,06 0.1
0,1 0,2 0,3
0,1 0,2
0,1 0,3 0,4 0,8 0,9
0,6 0,8
0,4 0,6 1.2
0,9 1,2 2
2
volan
2 Cu cheie 0,1 0.1
0,1 0,2 0,7 0,9
0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 1 1.3
1,3 2.6
2,6
3
3
Înum'versal
în universal cu trei bacuri
trei bacuri
Fără centrare
Fără centrare — 0,2
0,2 0,3 0,4 0,8 1 1,2 1,5
0,5 0,6 0,8 1.5
_ 3
3
4 Ccntrare cu cretă
Centrare cretă — 0,4
0,4 0,6 0,9 11 1,2 2.5
1.2 1,5 1,8 2,1 2,5 44
55 __ Centrare cu —— 0.6
0,6 0.9
0,9 1,2 1.3
1,3 1,5 1.8 2,1 2.5 33
2.1 2,5 55
cumparatorul
comparatorul
Pe platou cu patru
Pe patru
_.
bacuri (piese
bacuri cilindrice)
(piese cilindrice)
65 Fără centrare
Fără centrare .- -— 0,4 0.5
0,50.6
0,6 0.7 0.9 1.2
0,7 0,9 1,2 1,4 1,7
1,4 1,7 3.0_
3.5
cretă
Centrare cu cretă 1,2 1.4 3.2
7
3:— Centrare — — 1/11,6
1,6 1,7 22 2,4
2,4 2,7
2.7 3,2 5
s8 Complexe cu _ _ 2 2.12,12.2
2,2 2.4
2,4 2,8 3,3
3,3 3,7 4,5 9
TJ
, Complexe 3,7 4,5
cumparatorul
comparatorul
Platou cu
Platou bacuri
patru bacuri
cu patru _ _ __ __ _
(pl'cse com
(piese “lexe)
complexe)
Fără
9 centrare
Fără centrare
Ccntrare cu cretă
_ _ _ 0,7 0,8 0,9 1,2 1,4 1,6
0,7 1,0 22 4
10
10 _
Centrare cretă _ _ _ 2,2 2,4 2,6
2,2 2,5 3 3,6
3,6 4,2 4,8
3 3,5 4 5 e6 7 88
12
14
11 . .. Centrare cu — — —
L cumparatorul
comparatorul
Pc dorn
Pe neted
dom neted _
:=
12
12 „., Cu piuliţă 0,5
0,6 0,7 1,1 1,3
0,9 11 1,1 1.3 1,6 2.5
2.2 2,5
1.6 2 2,2 4
—
13 _
\“ ::<:- Cu votant prin ax
Cu volant 0,4 0,5 0,7 0,8 1,8 22
0,8 0,9 1,1 1,3 1,6 1.8 3
3
__
:v _
Pe doru filetat
Pe dorn filetat
»-__
14 0,2
0,2 0,3
0,3 0,4 0,5 0,6 0.8 0,9
0,0 0,7 0,8 1.1 1,4
0.9 1,1 1,4 2
2
:-
ln mandrină.
în stringere pneumatică
mandrină, cu stringere pneumatică
15
15 0,1 0.1
0,1 0,2 0,2 0,3
0,2 0.3 0,3 0.5 0.6
0,3 0,4 0,4 0,5 0,6 0-9
0,9
+—
0O Pentru întoarcerea
bseruafle. Pentru
bservafle. piesei, se ia timpul
întoarcerea piesei, Inmulţeşte cu coeficientul
timpul din tabel şi se înmulţeşte 0,9.
coeficientul 0,9.
Normareu timpului
Normorea de pregătire-încheiere
timpului de pregâtire-încheiere la strunjire 201
I _;
"T r~ o
<1 H M
...u .: cm
28S
…:
ă 00
…: CI 00
wm
TH CI CI
m….. ooo
am .…m %
CI CI '3*
§ CI ……
N… IO CI
m.…
*-> »—i C!
:
W5CO-
…:
ă
CI
eO
…: O IO
am ….m
’-i CI CI
00 CI i„...a
…: „… O
CI CO
s
r-»
:î
i-> T? o…
CI
CO
…: C- Ci
î .: î rr 00 co
…: mm
CI E om :.
O -H
CI CO
3 8 n:
: : :
Su……o8__8h_8…_8n_8.„_og
onco
…: …: n U5t' Cl!Dr(
„nou.….- …: …: „a «O …: CO
…: 00 mm
T- *H CI CI
1
•s
s a
i 3
•o
.…
©l-l o
: …:
23
O T? IO
……
1-i T-< 1—(
:: •3* Ci
_: E …: CI
T? CD
„&
î
;—
î
'£
m
: 2
Tam—„.Eu
8 1 1 I E……nmqu CO …:
O '3* o
.… ci
…… co OCl>
„_ CO
„… IO
.: cî
:…
2 B i
.…sa
„ani
.s 80.55
h ci.… : : i22 : î s
a
to _i
o
a r» CO
…: w
00 rH ci .… «-h
Ci CI '■3' _:
§ 3
§
===—„m
au m…
a& &:
e i
au.-mînca:
O
În I § «o
:
…… oo
…… ci »r- o9 : m
000-3
:E : : i~* …:
co
…:—
J2 I
_…âa
a „:p—E;
nn :
O.
1 _on
2 H n
.sc.
?mu—a
a
nl
5:
IO C> -r-l …… ……
«0 Ci
„:
o …… CO
I> Ci „_ .: a:
o CI co
…:
..,..o
_8
:
o
C5
8 …. CO
'C …… o
S io …… .…
…. 00 Ci …. 00
CO a…m 2 _… i* IO
Ci
_
……
:o
§
5
__: 2a : :
•o
■§
SEE—tam:—
8 …… IO co
CO
na —* O O … r»
io …. o t> „… d
…. co a… g.
&
_:
s?
3
SnS—„EE
a :
md o
_a
.….m
2 …: l>
.… …. .…
| <N -C< ……
CO IO Oi r «o CD __. i-i
…… C-
E
…w .5
3 :
===—a=…
s
S
N
*
5… .… ……
_
e co ….
CI CO CO … .…
CO 'C 00 …: io
->? co … CO
IO …… o
8
o…
& _»
•3 io
„ •» IO IO
3
:...—3.5...—
m.“ ….“ a_n

…
Ui ci '3'
„„ r»
.…
….
1-1 CO io co' -rr r-
…. …… O
■C „..
… Ci o
& ===:
a
v u.
5 Ci
■-
u
o «-< o
Ci
ţ-
Ih
o 2 S
=.:=E_
S 1=1 .=
==.
Sîf
in
” 2 •o
H „tau:—u?; 255.9
„au: a „sa:
5 £
38:23 as…—E…,
„sub
PI
s. „S...: „32358
p 2 &
„32.358 „SEE—..sa
„SEE—ES
:u— 15
am…—M&M. iS2E o.
2- E
3
îa p*
_ăE:
•E I8 ’£ D.S ,2|S «•|S S
_.azo muza „95
£q35 £635
……95
EE
£535 £535
……th …:…E E…..—
_ue_5_.__=
„:
a. o
on
s
Ci o
•= o
25 B •c
o
«</)
=
EEE.
’C
Cil
SEE—=o 33358 „„E—„EE
s |i
au
83358
Jamu—...—
ii
H
Is.
.Nhé
S
a
„EE
0,
=3
U3 8 I E
„E……
îT
£U
252
Ci o O
o îl
„W……E
Oh
iii
asa
ÎT* *«
CU
„:Ea
Ci
ft
ea
Ci
«3
>o
w
»;qu
a
•C
•n muuou—moău
o
•g
NSE—„h
3
1 «s
răîă
_„
•S _
„
% 3a.
?Sa…—
3
H
a 2. __ 3
2
38:
s?
5
a„ sl ::.—om
3 „a „2.5
Ea…:— Ci
CU
ii
522…— §
zana •S>
-a
…… …
& _ S
Q. u_ "e?
g
„5
dau…—guano
& &
£ 2s
o
am HN
HNCO
„ _… IO …
… co …. 00 ci
t> .…w O »—1 CN
…,
::
202
202 Normureu
Normarea lucrărilor pe strunguri
lucrărilor pe strunguri normale, carusel şi
şî revolver
\ | !
1 'f r*
E f r>
ed hd
m T- „x.c
rr co O N i(5 O
„& uă ad md 85 md
N Nm I
m
|. Ol mnu…
oi oi oo >n
nu a
„&
o m in;
md
_.…
a_n
coc—„A
e.
.….c „….o
_. »fî
_
A
0*0* o o col o o o o' o o" o* o' f io M of T? CN* oî
Ol 'f?
ad
CN ■'O
nad mad …..o CN £ «o _..o 26 md 85 ad ad
2 oî o o» Ol
I| ..... m.… o o
...: n.; m„.…0
o t>
o* ed o o"
mă
o o* md
coca
„„.o 2… m.….. a.m.
& co
_1
o oo oo O O O O O o cc … —
~ oî cn o*
„2
oHo
13 IO m LO
25 md 5.0 md Ed „.o ….0
-r m if5
Oî lO — '=1°. o o
•rt 08“
oî
.….o
n
E.: Oî
md
Ol
…ma CN
N.:
cn$
…;
mad oî — o:
r-1 |
îm
m _
.. m; „._..m
:.. ___… o.…
c
_s i|
“Ea o* o o' O* o* o o o o o' o" o* o o oi oî oî oî cT o*
*5.
o .EE Eo.EE m 13 lO io
Ed md 56 m_o CN -O CN r- Ol O *- r--_ || O Ol Ol oeo
n;
2
ccm. — oî
53 Ol
mms Ol
„5 O* O O O* O* O 1:
nd „& nd wo md
mod
H.: a.… N.…
_ l-H
m.… a_a m.….. „.…
53
_„d md
_§ Ii
£ o* o O* C* —oî Ol Ol
a o o
hot:-om
:—
sws o .::
8 m m ifî
s 5 m T? -rf
_….m...….—
82 CN …ma
CO »h woio mod «■* r- oo *? r* oo o oo o
md Ed
CN —
o. _
r- CN — Ol
c. md _.o md md „.o o*
_.o md :… 10 md v.… N..“ a.“ m.… _.—
.….o e.: o
„...:
_
O O* oo o' o o' o o o* o' o' o* o' t-T t-T o" *-< i-T ,-T o' —‘ o*
« E
SmE—._.
M
E
E...—.:.:Ec H
o
s
„Eugen—„E
o in iii Uî O
_8 \
c 8
cae i-«
5.0 03 o
mod o
moé o
mod o oi ……
o 03 03
3.
v"H CN ri CN
-s
■S
o
a>
\
„d O
O*
md „.O a_a
O* O
a_a
cT o*
m.….o
0*0 „..o de de o
o* o" _..o
o* o* o* o* od
_
T* —*
N.… „..o
C* O
_.— n.…
53
nd md md nd
O O*
…»
iii in o vfl i!î io m io >o ies
o
nod —< CN 03 Ol
35
.
85 T-»
O o
mod o
mod —< omod o
mod o O* O I[W…
-er in 00 o «o
md ad
Ii
Gov …:.o mod
f.:
m….o
„.: _.o „.o …..o md md md a..….

o ….o
m..….
o* 0*0* …
_8
O* c O O o o o" o o' o o' O O* O O O — 0*0 o* o*
Ev.-:=;
:?:—:::: Z A..
c
2 s §5 5^ in ic m o iii o 03 CN
S ._ omu
d
O
8.0 >-1
l…q nod „_..of …:.o _.o
o o* 0*0*' 0*0*
r- CN o_
:… Ina—|
mod Ol O o O O 03
6.64 mod mod med mod md
O* o* o* Q/O o* O* O* O* s
3338
iii t>
md nd
O* O*
03 'O
no ed
O*. o*
O 00
od md
o* o*
T* in
v.: md
o* o’
md ad
O* O
I
3
„==—„E:
.::—Sa..
8
ÎJ
:! S o
E ::.—€:—
Iii
I I
ii
3
„„Eu—„35%
ob.—:::» „E.—:::“
Par:—.:…
111
Eno—„3.6
._.—_:E— 2
S*
„===—Eco
C
_3
§
EEquU OJ o
3:33
=a
2
«
"3
…;
3
B«*S
1 a ||
„__—EEE.—
*1
|=
ESE:
2
I 3 o o o o
52333 :.:„5; FSE…—
FE.—
>c
li ._.:EE— .o 32.5: „zu—===
:3
5 1c.
a 5 = ^
55
P II . «•s
ac:—zău .nu—BEBE
::.—.:.—
SZ- H. 5 ftl 'Sa S

…=au
.—
is w5 5 ii o Eu:—E:…mzo—
3595.2—
5255 o
I olă H
El:—Eos…
ş|
Eu.—E:
o .5
i’i If
:)…—2:95
II 2. ESEE
5255
ti
uzră
So…—„:=
uua
=Ş ===.:m
.,…ăc _,Eov
să a c. a
„…:—:O
3*5 O 2
o "C
c o
o o 53530
a a-Zi: ……
f=
25555
.:
u.:zou
*
5
b
'•= :o 3 3 5
I I
...?—5:23
O :o o :o
3 3
..o =o :O :O
5
TE:—::..… =
:—
%
„Etc..— 66 Oo C a
-I 33.833
o s
5«
S 5 323?
•c b r 3.
3
3 b . jj 2 3
is II
“
■n
a 3
„aîănuu
__.„BmEnE
=
■s “■= = a 3 5
55
:::—ză _.Snîă r_i—..::» Ea…—Ei
5 1 g g
„::::—
35:63:
2 Ifllill
„.::—E:»
:::—._. 232: _.:5=.:.…„ :::—:=» tza—::….
§*
H O
EEE…
g
___—559.33:
_EEEUEE
„..—:P.
sis ss E s 5s & «B
tn a S g| p g S 11532:
.. 3
33255
II II 1E- 4
>3 *3
c*3 3…
.26
N
3
O.
liislll „5 _325—
II II
f...—ou
…?:
EBU
S.:
mzou
E.:
usca
E.:
ErE»
_o
o
Uliii:
song.—meu?:
3 5 s-
j2
.
:::…—E.;
I
S.:—333…
5 cu:,îo notă—o „Etno

O
3 =o
:O 3
o 33:D
=o
3 3
=o
O O :o :O :o
63 3
„5
o
u
unu::—
a
NSE—„H
•Bl 3:55
2
:::…:3 31—25“
£
fi 5
c
c
…::szâtâ
5
3 misii 3:25
sa Ê 65.6
c
2
&
I
==…
g
nulii
:=… sa… _Ew ==…
«Cp o 5
o o
_c
„..::nu
gs «
2-0 ac.—oua
3o
Uliii!
u
3J
g &o §
o...“
3 gă ă
_
ăăgazum ELE—___Eum
c c
=
SEE—__:ow case:…voz ESEEED
„ZS—8:50
± 5:82…— 3.5.3»..— „„E—EP… ceas.-01 „22.5…

co.—ESP…
„ZS—„o
Eo
PGL—.Eu
„zum—::..“
s| a
„EEE
3
6 *3 c 5 3=o am
UI 6 <££££!£ F* Q E
S Q O ^5
A...
::
zS .Eu _ „..
^ CN „ _.
Oî -r …. ……
ifî O ….
r- oo
…… o
…… o — oi
…: …:
: oî
…: -o
_..— m
m—
o
…: r-
2 00
…: o
Î S &
ca CN Ol
am Oî
CN am
CN
-c* m
vm mm
Ol CN
Normareu timpului de
Normarea timpului pregătire-încheiere lu
de pregătire-incheiere strunjire
la strunjire 203
203
Tabelul 5.74.
Tabelul 5.74. Conţinutul
Continutul complexelor minuiri legale
ile minuiri
complexelor de legate de fază pentru strunguri
fază pentru strunguri
0 p = r : ţi :
Operaţia
Strunjire longitudinală
Strunjire longitudinală exterioară,
exterioară, interioară,
interioară. frontală
frontală
de retezare
şi de
şi retezat:
N
Nr.
Procedeul de
Procedeul de fixare :
fixare a cutitulul la cota
cuţitului la
de prelucrat
cota
er:-
crt. Complexe de
Compleze de minuiri
minuiri de Teşire
Teşţire
. 3Şi
După discul
După dlSCl-ll gradat
gradat |!
proiilare
profilare
Regla!
Reglat
' _“ Cu Cu două
Cu două
la
la cotă
cotă C
Cuu Fă ră
Fără o aşchie
usd: !e aşchii
aşchii
măsurare misu-rue de
măsurare măsurare de probă
probă de probă
de probă
prealabilă prealabilă
1
1 Măsurarea dimensiunii
Măsurarea dimensiunii dede prelucrat
prelucrat X
2 arborelui principal
Cuplarea arborelui x
X xX x
X x
X x
X
3
3 sculei de piesă
Apropierea sculei piesă x
X xX x
X X x
X xX
4 Potrivirea adincimii de
Potrivirea adincimii de aşchiere
aschiere după
discul gradat
discul x
X x
X X x
X
5 Cuplarea avansului
Cuplarea şi decuplarea avansului x
X xX X X X
6B sculei faţă
Retragerea sculei lată de piesă
piesă x
X x
X x
X x
X x
X xX
7'! arborelui principal
Decuplarea arborelui xX x
X X X xX xX
8 caruciorului sau săniei
Deplasarea căruciorului saniei
portcutit
portcuţit x
X x
X x
X xX
9 Măsurători de
Măsurători control
de control xX x
X
Observaţii. Semnele
Observaţii. arată că
Semnele ::x arată execută mînuirile
că se execută minuirile pentru procedeul de prelucrare
pentru procedeul prelucrare respectiv.
respectiv.
La fixarea cuţitului
La fixarea eutituiui după aşchii dede probă, complexele minuiri se pot
complexele de minuiri repeta dela
pot repeta de la
nr. crt. 2. . .8, la
crt. 2.. ]a fixarea
fixarea după o aşchie de probă şi de Ia 2. . .7, sau numai 9.
la 2.. 9, sau
de la 2. . .8.
2... fixarea cuţitului
8, la fixarea culitului pentru doua aşchie
pentru a doua aşchie de probă.
Tabelul 5 75."
Tabelul 75. Timpi [„ pentru
ajutători laz
Timpi ajutători pentru complexe minuiri legate
complexe de minuiri fază
legate de fază
la strung
la strung paralel
i
Procedeul de
Procedeul de strunjire
strunjire
1
înălţimea Longitudinală
'
033.32“
V I'
vlrfurilor
longitudinală
'
Procedeul de '
de fixare la cota
cota exterioară Frontală
Nr. Procedeul a cuţitului la
gîîntuă
<
E:.
crt. găagşdîucgptulul
de prelucrat maşinii
maşinii extesggară
sau Retezare Profiler:
Profilare Teşim
Teşire
unelte. mm
unelte, mm interioară
interioară
plu: la
.. plnâ la
Timpul <flS min-um
Timpul In, min-om
1
2
2 Reglat la cotă
cotă
200
200
300
300
62;
(p^25>
0<
0.3 0.25
0,25
0.2
0,2 0.15
0,15
0.2
0.2
—
—-
,
33 600
600 0.35 -
-* 0,35 .. 0.3
0,3 0.25
0,25 —
4 200
200 0.3
0,3 0.25
0,25 0.2 0.15
0,15
5 dm“
.
După discul
Dgpă
. ..
5133.2- ram
gradat, fără
300
300 0.35
0,35 0.3 -'
0,3 0.25
0,25 0.20
0,20
6 prea a id
m surare prealabilă
măsurare
600
600 0.4 0,35 03
0,3 0.25
0,25
7
discul gradat,
După discul măsu-
gradat. cu măsu
')
“00
200 05“
0,55 ' 0'5
0,5 0'4
0,4 _
8 .
rare prealabilă 300
300 0.7
0,7 0.5
0,6 0.5 —
9 600
600 00,99 0 3
0,8 00.77 _
10
10 _
"200
200 1,2 11 _ —
11 aşehie de
Cu ()o aşchie de probă 300
•300 1,6 1,3 —— ——
12
12 600
600 2
2 1.4
1,4 — —
13 200
200 1.8 —— — ——
14 două aşchii
Cu două probă
aşcllii de probă 300
300 2.2
2,2 — —— —
15 600
600 3 … — -—
204
corusel şi revolver
normole, carusel
Tabelul njmători taz

Tabelul 5.76. Timpi ajutători [ca pentru complexe
complexe de mînuiri legate
de mfnuiri de Iaz-ii
legale de fază
la strung revolver
la revolver
Procedeul strunjire
Dramelrul
_
Diametrul
al ' '
alczajului 1
. . .
Nr.
Nr. Procedeul. de
Procedeul de fixare a cuţitului la cota
culiiulul la
arcblgriărilil
arborelui Longitudinală,
Longrtudmala, Frontala
Frontală melh“:
Profilare
ori..
crt. de prelucrat principal in în exterioară
exlcno'Îr'l Reluare
Retezare Tş'm
Teşire
mm,
mm, sau. mlenoarâ
sau interioară Racordare
Pmă la:
pînă In:
Timpul ta3,
la„ rain-om
min—om.
1 36
36 0,15 0,12 0,1'
0,1>
2
2 la cotă
Reglare la cotă 65 0,2
0,2 0,14
0,14 0,12
3
3 > 65
>65 0,25 0,2
0,2 0,12
4 36
36 0.2
0,2 0.15
0,15 0,12
După„ discul
.
Dup-2233.33 gradat
fără măsurare
gradat fără măsurare
5
'
prealabilă
P
65 0.25
0,25 02
0,2 0,15
0,15
6
6 > 55
>65 0.3
0,3 0.25
0,25 0,2
0,2
7 36 0,3 0,25 0,22
;;
8
discul gradat.
După discul măsurare
gradat, cu măsurare gg
65 835
0,35
8.33
0,3
813%
0,25
9 ”al…”
prealabilă
> 65
>65 0.4
0,4 0.35
0,35 0,3
0,3
10
10 36
36 0,7 0.6
0,6 —
11 Cu o aşchie probă
aşcbie de probă 65 0,9 0,8
0,8 ——
12 >65
>65 1,2 1,1
1,1 ——
13 36
36 1.2
1,2 — —
14
14 două aşchii
Cu două probă
aşchîî de probă 65 1,4
1.4 — ——
15
15 >65
> 65 1,6 — —
Tabelul ajulători taz

Tabelul 5.77. Timpi ajutători las penlru
pentru complexe
complexe de minuiri legate
de minuiri fază,
legate de fază,
slruny from:1]
ln strung
la carusel
frontal şi carusel
Procedeul strunjîre
Diametrul
Diametrul .
Nr.
Nr. Procedeul de fixare arr cuţitului la cola
cota piesei, in
piesei, în Longitudinală,
Longltudmală,
_
Frontala
Frontală
“J
.
C*-| de prelucrat mm.
mm, exterioară
“german-ă Re:cum
Retezare Pmlrlare
Profilare Tşrre
_
Teşire
'
la:
pînă Ia: ulterioară
sau interioară
min-om
la„ min-om
Timpul <fl3,
1 1000
1000 0.6
0,6 0.5
0,5 0.45
0,45 —
2 la cotă
2 Reglare la cotă . 2000
2000 0,8
0,8 0.7
0,7 0.65
0,65 —
33 3000 1.1
1,1 0.9
0,9 0.85
0,85 —
4 >3000
>3000 1,5
1,5 1,2
1.2 1,1 ——
5 1000 1 0.9
0,9 0,8
0,8 0,7
0,7
6 După discul
discul gradat, fără măsu-
fără măsu 2000
2000 1,3 1,2 '' 1,1
1,1 1,0
1,0
7
7 rare prealabilă
rare prealabilă 3000
3000 1.7
1,7 1.6
1,6 1,5
1,5 1,4
_8_
8 > 3000
>3000 2,3
2,3 2,2
2,2 2,1
2,1 2,0
2,0
9 1000 1,4 1,3
1,3 1,2
1,2 —
10 După discul
10 măsurare
discul gradat, cu măsurare 2000
2000 1,9 1,8 1,7
1,7 —
11
11 prealabilă 3000
3000 2,6
2,6 2,5 2,4 ——
12
12 >3000
>3000 3,2
3,2 3,1 33 ——
13 1000
1000 2,5 2,4 —
—
14 Cu o aşchie 2000
2000 33 2.9
2,9 — -—
aşclne. de
de probă
15
15 3000
3000 3,6
3,6 3,5 _ _
16
16 >3000
>3000 4,3 4,2 — ——
17
17 1000 3.5
3,5 —- — —
18 Cu două aşchii 2000 4.3
4,3 — — —-
două aşchri
.
de probă
de probă
19 3000
3000 5 _ _ _
20
20 >3000
>3000 5.7
5,7 _ _—
_
Normareu timpului
Normarea timpului de pregătire-incheiere iu
de pregatire-încheiere (a strunjire
strunjire 205
205
Tabelul Timpi njulăiori

Tabelul 5.78. Timpi ajutători i,“, măsurători de control
1^, pentru măsurători control
D'lamctrul Lungimea de
Lungimea mm, pinii
de măsurat, mm, in:
pînă la:
fi“
Diametrul
Nr.
Z:; Procedeu de măsurare "“ măsurat,
de „.
crt. instrument de măsurat
Instrument ţ*,°°°,…d°,1,3°…“;$:,'35°
şi precizia măsurării mm, '50
50 | 100 | 200 | 300 ] 500 | 10001 1500! >1500
1000} 1500
pînă in:
ptnă Ia: '—
,
'
Tlmpul
Timpul ,
t,…mm-am
tfl4, min-om
1i
1 Şablon
22
rigiă simplă
Şablon riglă Măsurare completă,
simplă Măsurare completă,
3
3 4
ss|7|s|9i1o|ni1z
5 I 1 i° 1 11 i
6 7 8 9 12
ilmîtativă
limitativă precisă
precisă__________ — -
— 0,10 0_,1_1 0,12 045
0^11 042 0,15 0,18
048 — —-
__
2
_
2 50 0.09 0.16
0,09 0,16 0.16 0,18 0,22
0,16 0.22 0.29
0,29 — —
l
3
3 . . . 100
100 0,09 0,16 0,17 0,20 0,2
0,23 0,3
0,36 — —
Şabion proiiiat
Şablon profilat Direct,
Direct, preelsă
precisă 012% 0.40
= 4„, 200
200
300
0.10 0.17
0,10 0,17 0.22 0,27
0.18 0,22 0,40 _ _
5 300 0.11 ^48
0,11 0.18 0.19 0,24 0,28
049 0^24 _—0,42
M2 —
6 100 5323025
£22to,25 0.30
0,30 0.33 0,36 0,45
0,33 0.45 1,17 1,70
7 200
200 0,27 0,30 0,32 0,33 0,38 0,47 —- -
—
8 fixare la
— cu fixare ia di
di—
A
A 400 0:35 "'
0,36 _ _ _ _ _ _
;
9 mensiuneîn
mensiune în tim-
tim 500
600 0-45 _
0,45 _ _ _ _ _ _
Şubier
10 Şubler -
800 056 "
'“ '“ _ _ " _
_
10 măsurării
pui măsurării
pul 800 0,56
11
12
precizie
— precizie
-—
0,1 mm
1000 0'72 __
0,72
0,49 0,69
_
0,69 0,71 0,91„l ___„_
0,91 1,00 1,20 1,42
_—
1,60
ll
<=; 0,1 100
B
B
13 200
200 0,65 0,72 0,72
0.65 0.72 0,72 0_75
0,75 1,00 1,22 — —
11
14 Subier adîncime
Şubler de adîncime —— — 0.16 0,16 0,17 0,19
0,16 0,16 — —— — —
15
15 100 0,21 0,21 0,22 0,26
0,21. 0,22 0,31“ 0.43
0,26 0,31 0.52
0,43 0,52 —
15
16 200
200 0,25 0,25 0,26 0,31 0,47 0,56
0,26 0,27 0,31 —
17 A
A 300
300 0,30 0.30
0,30 0,31 0,32
0,32 0,35 0,53 0,61 —
13
18 400 0,35 0,35 0,36 0,37 0,41
0,41 0,56 0,64 —
„& &
19 500 0,41 0,42 0,42 0,43 0.47
0,47 0.64
0,64 — —
&
19
20
20
21
Micrometru de
Micromctru
exterior
exterior __
800 0,56 9.22
0,62 2'7—0 0,86 1'07
0,70 0,81 _0'_85 1,07
___ ___
100 0.35
0,35 0.44
0,44 0.44
0,44 0.51
0,51 0.67
0,67 0.88
0,88 0.90
0,96 —
22
22 200
200 0,42 0,48 0,48 0,54 0,67 0.88
0,88 0.96
0,96 '—
23
23 300
300 0,43 0,53 0,53 0,68
0,68 0,71 0.94
0,94 1.05
1,05 ——
24 B
400 0,58 0,63
f.“ 0,49 0,58 0,77 1,19 1,34
0,63 -—
25 _ cu“ fixare la
—
genţi; d'-
di
1
:: tim
mln_ 500 0.62
0,62 0.71
0,71 0.72
0,72 0,81 0,88
0,88 1,14
144 _ —
mensiune în
ă-————————
26 800
800 0,91
0._91 1.03
1,03 1.03
1,03 ILS
1,08 1.18
1,18 1.83
1,83 _—_ —
măsurării
pui măsurării
pul
27
27 — precizie
-— precizie 100 0.22
0,22 0,29 0,32 0,34 —
0,32 — — —
28 0,005...0,01
0,005...0,01 mm
mm 200
200 0,24 0,30 0,34 0,37 0,44 — _
29
29 300
300 0.26
0,26 0.32
0,32 0.36 0,43 0,53 —
0,36 — —
30 A
30 500 0,35 0,42 0,48 0,54 0,68
0,68 0,87 1,04:
1,04 ——
31 750 0,43 0.48 0,54 0,66

0,66 0,84 1,05 1,27 —
Micrometru de
_
32
32 Micrometru 1000 0,54 0,60
0,60 0,68 0,78
0,68 0,78 0,98 1,24 1,48
IAB —
33
33 interior
interior 100 0,45 0,62
0,62 0,04 0,07
0,64 0,67 »— — — —
34 200
200 0,47 0,04
0,64 0,68 0,73
0,68 0,73 1,10 — — —
35 300
300 0,51 0,67 0,70 0,75 1,15 —
0,70 — —
B
36
36 500
500 0.58
0,58 0.76
0,76 0.84 0,90
0,84 1.72
0.90 1,20 1,37 1,72 _
'
37
37 750
750 0,66
0,66 0,86
0,86 1.52 1,85
0,90 0,97 1,29 1,52 —
38
3_8_ 1.000
1000 0,77
0,77 0,97 1,03 1,10 1,42 1,65 2,05 ——
39
39 — măsurări exterioare
măsurări exterioare <25
—<.25 0,11 0,12 0,14 — — — —
40
P “S“…”
—
— precizieD,002mm
precizie 0,Q02mm ;25
>25 0,14 0,16 9,18
0,18 — — — —— —
41 Pasimetru _
— măsurări interioare
măsurări interioare ş25
<25 0,10
0,16 0,21 0,20 —
0,26 — — — —
42
4_2_ — precizie 0.002
precizie 0,002 mm 225
>25 0.20
0,20 0,24 0,26
0,26 -— — — —
43 — cu fixare
fixare la dimen-
la dimen 50 0.23
0,23 0.25
0,25 0,20
0,29 — — — — —-
44
45
Comparator cu
Comparator
cadran pentru
cadran
siune
surării
surării
in timpul
siune în timpul mă
mă— 100
200
200
0.27
0,27
0,20
0,29
0.30
0,30
0,33
0,33
0,33
0,33
0,37
0,37
0,38
-
0,42 0,46
—
——
—
—-
—
—-
46 aiezaje
alezaje precizie
— precizie 300
300 0.34
0,34 0.37
0,37 0,41 0,45 0 49 0,53
0,49 — —
47 0,005.. .0.01mm
0,005.. .0,01 mm 500
500 0,41 0,44 0.518
0,48 0.54
0,54 0 60 0,65
0,60 — —
206
Tabclnl 5.7S.
5.78. (continuare)
l|
l
48
48
2
2
universal
Raportul- universal
Raportor
|
Cu fixare la
Cu fixare
3
3
la dimen
dimen-
|4isi6|7la'9|l0|11|12
4 9 | 10 1 11 I 12
5 ! 6 7 8
siune In
siune in timpul măsurării
timpul măsurării — — 0,22 0,27 0,30 0,34
0,27 0,30 — — —
49
49 50 0,04 0.21 0,25
0,07 0,13 0,21
0,67 0.33
0.25 0,33 — —
50
50 <q 100 0,11 0,13 0.15 0,18 0,25 0,33
0,15 0,18 0,33 — —
51
51 200
200 0,13 0,15 0,22
0,13 0,16 0,22 0,30 0,33 — —
52
;
A
A
52
53
53
a 300
300 0,15 0.22 0,33
0,15 0,18 0,22 0,33 0,40 — —
54
2
£ 400
400 0.19
0,19 0.19 0,23
0,19 0.27 0,35 —
0.23 0,27 — —
% 500
500 0,22
0,22 0,22 0,30 0,37 —
0,22 0,25 0,30 — —
— 9
2 3e _— — ——— ——
55
55 £
E.
Oi “' 50
50 0,15 0,20 0,28
0,20 0.37 0.50
0.23 0,37 0.54
0,50 0,54 _ —
96
56 E5 .g 100
100 0,19 0,03 —
0,30 0,40 0,57 0,63
0,24 0,30 —
57
57 „
Calibru limită pot

Calibru limită pot-
o
» 0.22
0,22 0.27
0,27 0,27 — —
53
«
…
B
B 200 0,40 0,59 0,65
58 coavă simplă
coavă o
&
w
?. 300 0.22
0,22 0.32
0,32 0.32
0,32 0,46 0,66 0,75
0,66 0,75 — —
59
50
60
E
2 6
o 400 0.26
0,26 0.37
0,37 0.37
0,37 0.53
0,53 0.09
0,69 — — —
gKS:3 500 0,34 0,45 0.45
0,45 0.52
0,62 0.77
0,77 _- — —
61 E
2
52
62
50 0.00 0,07
0,06 010 0,13
0.07 0,09 0,10 0.15
0.13 0,15 — —
53
63
100 010 0,11
0,07 0,08 0,10 0.11 0,12 0.14
0.12 0,14 — —
Clasa de precizie
Clasa precizie 200
200 0,08 0,08
0,08 0,08 0,11 0,12 0,15 0.18
0.15 0,18 — —
64
55
65
9...s
6...8 300
300 0.10 0,10 0,11 0,12 0,18
0,10 0,18 0,22 — —
400 0.12 0,22
0,12 0,12 0,14 0,15 0,22 _ — —
65
66 500
500 0.14 0.14 0,16
0,14 0,14 0.10 0.18,
0.18 0,25
0.25 — —
-
l
67
ga
a-
A 50 0.09
0,09 0,10 0.20 0,25
0.10 0,12 0,20 0.33
0.25 0,33 —— —
_
53
68 « o
8 Clasa A
0.11
-.: CJ Clasa 100 0,11 0,12 0.13 0,18
0.12 0,13 0,18 0,24 0.33
0.24 0,33 — —
&& de precizie
de precizie —— — — — 0,53 — _———
69
2
70
=
3
U
o
=
“ 2...4
B
B 50
50
100
100
0.14
0,14
0.15
0,15
0.17 0,24
0,17 0.33 0,44
0.24 0,33
020 0,24 0,33
0,20
0.44 0.53
0,33 0,46 0.50
0.40 0,50
-
—
—
—
71 Clasa de
de precizie 50
Calibra limită Clasa precizie 50 . 0 ' 05 0,07
0,05 0 - 07 0,09
0 ' 09 0,09
0 ' 09 0,11 0 ' 12
0 - 11 0,12 — —
limită
-
72 Calibru
6' ' '8
72
_ _
„ 25
6...8 100 0:10 0,12
0-12 213
__ dublă
potcoavă dublă
potcoavă 2% 0,09 0,10
0,06 0,08 3-03 0,13
22
73
32 55
Sa Clasa
Clasa A
A 50-
50 0,14 0,10
0,16 0,22 0.20
0,22 0,26 0,35 0,40 — —
_
74 = a
75 5 cE“
w de precizie
de precizie 100
190 0,17 0,19
0,19 0,21 0,29 0,35,
0,35 0,39
0,39 — —
75
70
76 g o3
« c
S 2,4
2...4 B 50 0,21 0.28
0,28 0.38 0.51
0,38 0,09 0,75
0,51 0,69 — -—
——
77
100 0.24
0,24 031
0,31 0,38 0.51 0,70
0,38 0,51 0,77
0,70 0,77 -—
___
37 Clasa de precizie
Clasa de precizie 50 0,07 0,09 0,11 0,13 0,19
0,07 0.19 0.20
0,20 '— _
_3_
78
6...8
6...8 100
100 0,08 0.09 0,12
0,08 0,09 0.12 0,13 019 0,22
0.13 0,19 0.22; _
79
79 Clasa de
Clasa Precizie
de precizie
80
80 „_
2: 50 0.12
0,12 0.19
0,18 0.30
0,30 — — — — ——
31
.g—e,
ti ° 2 100
100 0,15
0,16 0,25 0,41 — _— — —
81
33 Clasa de precizie
Clasa de precizie 50 0.09 0.13 0.21 —
;
J*.
0,09 0,13 0,21 — —
82
gg ză 4
114 100
100 0.12
0,12 0,19 0,29 — — — — —
83
&
84 Calllaru tam on.
Calibru tampon, ° CI … de° Prec'zie
Clasa precizie -
50
50 0.07
0,07 0.09
0,09 0.13
0,13 — — — »— —
netepd.
limită, neted,
6
“3°—
100 0-10
0,10 0-12
0,12 0.19
0,19 _ _ '" _
85
85 dublu
dublu Clasa de
de precizie
Clasa 50 precizie 0.24 0,32
0,19 0,24 0.32 — -— '- — _
86
86
55
22 2
100
100 0,24 0,24 0,50 — _—
_ — —
87
87
83
88
Sa
g 3.
3
,e e
II
_-,5_-'_ Clasa de
Clasa de precizie
50
4
100
100
precizie 0.18 0,25
0,13 0,18 0.25
0.34 _
0.24 0,34
0,18 0,24
—
—
—
— — —
——
- _
39
89
90
2 O3 Clasa de precizie
Clasa de
50 precizie
0,10 0,12 0,16
0,10 0,15 — — — —
90 „ e6
100
100 0,13 0,16
0,13 0,10 0,22 — — — — _
Notaţiili A
Notaţii A -— măsurarea
măsurarea pieselor fără verificarea
pieselor fără verificarea ovaiităţli; B—
ovalităţti; B măsurarea pieselor
- măsurarea pieselor cu
cu veri-
veri
ficarea ovalităţif.
ficarea ovalităţii.
I
Normureu timpului de
Normorea timpului de deservire odihnă la
deservire şi odihna la strunjire
strunjire 207
5.5. Normarea
5.5. timpului de
Normarea timpului odihnă la
deservire şi odihna
de deservire la strunjire
strunjire,-
. in tabelul 5.79
în tabelul 5.79 se găsesc timpii de
de deservire tehnică şi organizatorică
deservire tehnică
tabelul 5.80 se găsesc timpii de odihnă
organizatorică
iar
iar in tabelul
în odihnă şi necesităţi
necesităţi fiziologice.
Tabciui
Tabelul 5.79. Timpi de
5.79. Timpi de deservire tehnică şi
deservire tehnica şi organizatorică
organizatorică t&ţ
td: şi 1,10
lio
în procente (%) din t6,
în procente lb,
Caracteristici principale
Caracteristici principale
Nr . ldo,
.
Nr. . .. :d
ldt, td
cu.
crt. T'
:pui maşinii
Tipul maşmn unelte % din bla % d.…
din blb
Dau…“
Denumire | Valoare
Valoare |
i
% Diametrul maxim
Diametrul maxim de de pre
pre— _ââb-
iSb-. 2,5.-
.2,5,1 1I
2 lucrare' mm,
lucrare, ină la
mm ' Ppină la : 400 2'5
2,5 1,1
1 1
3 Strung iron t al
Strung paralel şi frontal 630 3
-
1.3
4 1000 3.5 1,7
.7
5 . 1000
1000 2,4 1,1
l.l
6 Strung carusel
Strung carusel Diametrul platoului,
Diametrul platoului. mm 2000 2,5
2,5 1,2
7 pînă la:
pină la : 3000 3 1,5
8 4000
4000 3,5
3.5 1,8
1,8
9 6000 4 2
10
10 >6000 4,3 2,2
11
11 Diametrul alezajului
Diametrul aiezajului 36 2.5
2.5 2,1
12 revolver
Strung revolver arborelui principal,
arborelui principal. mm,
mm. 65 -l
4 , 2,8
13 pină la::
pînă la >65
>65 5,7
5.7 "2,9
2,9
Observa/it!: Pentru producţia

Obseroafie: productia de serie
serie mică şi unicate, valorile din
unicate. valorile tabel se
din tabel se inmultesc
înmulţesc cu
coeficientul 1,3.
coeficientul
Tabelul 5.80. Timpi de odihnă
Tabelul liziologîce lon
necesităţi fiziologice i,…
i
dt antrenează factorul
Timpul cît iaetorui din
din Top.
| < 50%
< 50% | 50%
> 50%
Nr.
„N,? Factor de
Factor de influenţă Grad de solicitare
solicitare Masa Pisa» kg,
Masa piesei, kâ- ptnă “”
Pină la:
crt.
15.
15 . | 22 | >22
>22 | 15 |
.22
22 ,'
>22
>22
£….
ton din T0p
% din T…,
1 Solicitare dinamică
Solicitare dinamică Varlabii cu
Variabil
masa piesei
masa 1 3 2 4
2 Solicitare statică
Solicitare statică Uşor 1 1 1 2 2 2
3 Solicitare neuropsihică
Solicitare neuropsihică — 1 . 1 1 2 2 2
4 mişcărilor
Frecvenţa mişcărilor ' -Mijiociu -
•Mijlociu 1,5,
1.753; 3.5,
Cl,5. 1,5 1,5
1.5 1,5
1.5 1.5
1,5
5 Zgomot de producţie
Zgomot 0,5 0.5 0.5 11 11 1
6 Vibratii
Vibraţii Ridicat 0,5
0.5 0.5
0,5 0.5 0.5 0.5
0,5 0.5
0,5
7 Total
Total 5,5 7,5 4,5 99 11 7
Observalic: : ti,…
Observaţie on este dat în pentru piese
in tabel pentru piese cu ciclu ele 33 min.
fabricatie >3
de fabricaţie min. Pentru
Pentru piese cu ciclu
piese cu ciclu
<3 min se va adăuga 0,5 la
fabricatie <3
de fabricaţie la cotele
cotele procentuale din tabel.
procentuale din tabel.
208 Normoreu lucrarilor pe
Normarea lucrărilor strunguri normale.
5.6.
5.6. normei de
de calcul al normei
Exemplu de la strunjire
de timp la
consideră axul
Se consideră axul prezentat Pentru fabricarea
in fig. 5.13. Pentru
prezentat în fabricarea unei serii de
unei serii 100 bucăţi
de 100 bucăţi a
fost tehnologie din
elaborată o tehnologie
fost elaborată din care se extrag operaţiile şi fazele tratate in
lazcle tratate acest capitol.
in acest Acestea
capitol. Acestea
sint tabelul 5.81, coloanele
prezentate în tabelul
sînt prezentate coloanele 0 .. .. .6.
.6.
Materialul utilizat,
Materialul utilizat. 40 C 10, încadrează în grupa
10. se încadrează 2. subgrupa
grupa 2, sut-grupa 2.2 avînd
(tabelul 5.7) avînd
2.2 (tabelul
o,. »
or % 72 daNimm”. care corespunde unei
72 daN/mm8, durltăţi de
unei durităţi de circa HB.
circa 210 IIB.
& pg
Fă5 &?
§55
să
''
îî:;
h)
Conicitate [:d
Carrie/Taie 1-8
& ^ \“;5
22
\
\} /
23 0,5x45° 5 c
c Q5x45° S Ş
K
'“ ----------- § 5?
g < 55
K
£., g.
CO Sţt
5.5
55 & .
şi “sa?
°o_ <n— Ci'
fş/
6,
V.8/'* …
I\
şi! jş& N
Si O
.:;—
V
éf—
ry %
'a. "&
\i] ■ss
%
î:
&
aL]
î;
2 găuri/ 4-5
4,5 ' *
% /_a_ 3
ră 4
04 0,5451
0,5x45*
25 22,6 3554
6,4 40325
40 20
20
25
| ”7'0'5
f17~°‘5 !
felin/'ce
Conditii tehnice
Condiţii
termic ,• că/if,
!. Trafamcnf ferm/“c,-
1. Tratament călit, revenit la 35-40
reveni! la HRC
35~46 HRC
Excat/fii: mi
2. Executie lac/e, STAS
mijlocie, 2300—65
STAS 2300-65
Haierial: 40C10
3. Materioh- 0/0 STAS:
SMS-'791—66
791-66
Fig. 5.13. Schiţa

Fig. 5.13. Schita super
super ,,ax articulatie“
„ax articulaţie'*
Caracteristicile cuţitelor
Caracteristicile utilizate sint
cutitclor utilizate extrase din
sînt extrase standardele indicate
din standardele indicate în
in coloana
coloana 5 a
tabelului 5.81.
tabelului 5.81.
ln fig. 5.14
în sint prezentate,
5.14 sînt prezentate. sub formă de
sub formă de schemă logică, etapele parcurse
schemă logică. pentru deter—
parcurse pentru deter
minarea regimurilor
minarea timpilor de
regimurilor şi timpilor de lucru. În dreapta schemei
lucru. în valorile nume-
sint comentarii şi valorile
schemei sînt nume
rice obtinute
rice pentru faza
obţinute pentru Strunjit longitudinal de la
6.1. Strunjit
faza 6.1. la 0
0 34 la 0 0 32 xx 117.
Pentru celelalte
Pentru celelalte faze, valorile trecute
faze. valorile trecute in
în coloanele
coloanele 7,
7. 8. 9, ale tabelului
10. 13 şi 14 ale
9. 10, tabelului
5.81 au fost
5.81 fost obtinute acelaşi mod.
obţinute în acelaşi
Exemplu de calcul al normei
Exemplu de normei de timp
timp la strunjlre
Ia strunjire 209
209
lO o CO CJ ci co
»n s
:
o
.3
35
s '
5
.:;ED
2
CM
mm….o
H 35.0 am:
rH c:\o
'T
co
32 mad
co 25 nm.—.“ am;
a O o o o o T"H ci o
D
go
„nano:
JS
« "5 „.. io IO CO
a
.nu—…u.
Ex.—„moi e.n.—...sau… ……
I| I| n… |
I …: I| I| I|
H cu £
8
/'»
I! Sută—maus
Me.—..o
s
a.
c*
>»
.§•1
Es
B…ESvD
81
Qi
au…?EÎ-o
:
I
5
iii—E:...—
s _ 22 I| … _ I
I „ I| _ a
CM …
55
<
K
n<: :c a
03 I|
§
Sh
o
o
mom
co II
£
cm……
co I| s
S.…
r~
O
08
co
O
oc…:
CM
3 co co
ci m
« CM 55 co
93
io
mmmd
«i. Sad
aco
3.55.—
CM
& _ | „a_a
O
md
o
II O
|
o o o
i~
£ ca
_
IO
… „„ … IO CJ
mad
„
EEE—
TT
o ….
r» I| .
I ...
I| „B;
cf
co*
*s g
of
B 2
3 !
| |
I
=2=2===8
O
o
Siu—:b…»
•c
o
«D
3
o
533
| £
S.
&: £ £ 5 £ 5 $
£
a >rt l l i
I|
I|
sg sg
3:22 sigma
1 „„E
a
helm—mo
£
==. w
n_aum
…
U5 Slam…
gcs
palmă
Sa
1 mai
Q.
s| „„E
co K co C-
omn—
co CU
en……
sSca
153
CO co co co CO o
U5
£
*
m...-„nu
w
°o
Am..….
P
.…nonma
o
>= —
o
I| 1|
o
| I!
o
I| I| | |
>o 0*33
«n <1
oua.:
«1
con.—ă
*1
com.: .
811
DOD „.:-„2.5
mu…wuz
3
„S.:—FH
O
a
C-H oJ a că oan cum
81
9.00 3:34.
co co co
625cJ io
&
£ 3
„:.—„
o
.:
£
K3
=o % %
■S mă…—
iâ o ■o ’O
8 'O
„
…cum“
mal.:
5 CM o rt „:
£ *3 CM
…: r^-
…”
•X.
„a ^
3 rH £x Să:
X
u
*5 x
sv£
o •o 'r-i a •a xmdm
io =5 «3
3
I2 2 O
că "
i2
o
EE?
£ fa fa'
555352 „am „as—„Bag
3 ^
ia
as…—„Saua
…»:an
Ew—ŞES Ev.—uz:;
> &
&o _ a …
£3 a &“ Ia&
go 2 «
93 „_
a>mau
2 §Q £ 2&
3
£
s
u o
fe
•J
„::.… ~ C3 „:
| & 2 £
:… £ «<—« £
•- rzi 4J p“*
ă
mda
i
nu:—Hanon
£5
::.—…a
cs
3.325
2A
EE
N
„533…
3 a_n—„abn
3 C „==—Em 255…
2&
am
2
:.„Eăm
«
S „5.5
Jr a
„E.:—
■C „ai
■c I 0
& 0 &
0
a 00 a co a 00 00 co
yzEj
mm...o
...
•jodo
i§
.».
o
o 9
0.» *1
….m Nm o..— „.v Q……
co
r1
„.….. 9
a.….. »
nd
l©
...N co co co CO CO
Normarea lucrărilor pe strunguri normalel carusel şi revolver
00 ca ci 00 CI ca
:
o mn
3 2 5
:……d 22… m_md
CO
00
mmm;
o
o
co
no……d
o
mom…o …a…„o
00 m,…md
o,
o
I
„EE—538…
o o o rH o o o. o …
rH
3
§
ô_
e I| I
l
o
…:
I| I| r.| O
…:
I|
5
_
S.….
••o
*3
:::—eg CS
N..
:
2
2 …
„
ca |
I „
ca … m
ca a
ca Il _
_ o o
no o
„
o
mom o
mon o o
l
co…… …o…
_… l com…
[ oan…
co co I co co co
_
CI ci
co co
m «o
……
m *1 ca
„mad ca
Sud ci
|I
co a_a I| Il 3… I| _.o
_
o o O o O
1
t>
….
„
co 1
I| în
co
m
ca o
…o?
I
!
I| aca
_ o a>
co
=
o oo
„312
T-l O
29:
o
S3 $
5 o L ca o a cj
o o
.3
.ăâ o
o S
.? I % „ukH I
-…sâ
I
…
■o 3195 asuma:
I «fte ca I |
a I Il 2438
bul—wma bol—mm.…
cm…… SIZE
Ecco
[52
«5 *- Slmmm
om…… că
00 CU am……
„e:
co r< *-*■ 5 co
o işg
cu
„: omn—
«CU
co
o
mam
am“: co CU
o
co CU
o
I I I I l I I
o o
art «1
com.—; ca
com.—„H
_
~3"
…
CM
ca…..
co
n
cam
_
CO
E …
m
co
X
£ «
& ■o*
,vx
„
o
„x…..e un.
’C % X ca'
co" c-
…. ca
la So e.max…z
°o
•s 1? m…
_
co'
*c X
&
0 X
„mwxmd
€
752?
~ îxom
X 5 X
3 O
…..mxî
&
0
„9do
X
m
a.2
ca.—„>
«2
…
in
> 53 352595…
-H T-.
« >
_ o ti O
s & S §
o r
Eo £
5.55
I®5
„EEE—:mzo—„…?—„Em
5
.:
5—
0 ===;
§
o :o
*C
o
Jj
o
Ps:…
„eu
o
a
352.825
•5*
…
ca a
fs? mm
fa om
j-j
'= ,… „
ca
•=
:.:55
s £L
sub
SJ
„EE £ &
0
3255.
&
„….EEm
£ £
:….„ă
~
mEî £
ta .
• Cu 5) Sa E-1 CU g
o
o
3
•*c
<n
…
in
o.
…… 5 I 3
a.…. HN a„ . „.
….
t> :
r-.
°.od
00
:….
oo
\
de calcul
Exemplu de
Exemplu calcul al
al normei de timp
normei de la strunjire
timp la strunjire 217!
211
/' ///
[temp/::, faza 6.1
Exemplu, faza
Începu!
început Male/:o!
2/5rupa ?, S::âgrupa 22,
Material grupa 2, subgrupa 2.2,
::5- 2W
ca HB=
cu
sm 6376-67
6376- 5: P20
PM
/_-i
| Curi! SFAS
Cuţit
0%?!
< si:
Este : tt = ' '
__ lăţimea r-lmm
h*b = 20x 20 mm ; r~îmm
52-27; r=ff;âmm;
Nu
strunjrrr longitudinala
strunjire nu:
.'cnq: -':::/:'r:a/ă sau cuţitului ! 91:70” r=t2°
x=70°
!'U\fl/O/ă
—-^frontală -—' '
ltăif lam""'• “înlătură

ltâ/ş= 16mm ”f””
splâcuţâ=6mm
[
Da
&) Nr.—Uhr: cu
Ascuţire c:: prag ungtuutarpara-
prag m_qbnr/ar para
Q> Da ! fel cu râia-::!
lel ca tăişul (u)
Fenriz:
Pentru ramura 170, sfraryim lon
Da, strunjire la::-
//Fsr;—\ gifaa'ma/a'
I
gitudinală
\_/4 „'>——U
' 'Este £":=“Z,/, '----- . N Pen/ru ramura Met,
f Pentru ”(1,4- =2, &
tr=2,6mm: 1
\gfca'ur/ir Nu tr din fabe- _
masă I;??? mm,-},
'reducţie de masă Iul 5.30 (' 56 merge
( Se la©
merge la @ /
cf,- dm fabelul
tţ-din labe/al 5. 10
5.10
Do
:)
© I
I
Fani::: ramura Oo
Pentru
t,
tj =
=- 12,03
IZ, 0.1 mm
”a
nelu/emfa'
f::apfă nefoleroto
treaptă
tp ~—d:::
22— 5.15, care:/af
fUâE/J/ 5.13, cu mem/er:-
corectat c::
din tabelul
fi:
ţi: din labele/c 5.14,
din tabelele
coeficien
5/5, 5.17.
5.5, 5.16,
514, 5.15, I
tz=Z32 4.91' 4,97 105' 108
t2 = 2,32 ‘0.97-4.97-1,05-1,03
[iar
i:=/Zhu”:
t2=12,7 mm
Da
4eap/z7.\_ >
I
-------- Treopta'^-^^
<:re/m'c'w NU
Nu F::sa nu
Piesa nu ore perefi sub/tri,
are pere/': subţiri, ramu—
ramu
an;/"
are aereti„wi/:::
iretuerată arene/ef: subţiri ra Nu
ra
"——'
"d./0 = |
________ JI O 5/0
a________ I
! of:/7 ifâ, corecta/

t* labe/ul 5.18,
din tabelul
aan/r': cfr:
denii/
carea-fol cu ccm-
d‘n f::f'e/f/f
tabelele 5.5. !9 şi 5.20.
I.? şi
ccefi-
.'5. 20.
L'
3 : L'
? | [3- t2 “IZ,
t3~t2~ Îmm
12,7mm
\
| I I
ti din
[4 idée/::!
din tabelul 5 21,
5 care:/al cu
ZI, corectat cae/7-
c:: coefi | f4= 5,4- 0,97‘
t4°5,4 :197- 1,05-
105-404=£7mr
1,04=5,7mm-
:75an din
cienţi] a'm labele/c 5.2? si
tabelele 5.22 5.23.
.v: 5.23. I
<%]maia/:“V
„L |
^—-Liu!i/ur~^^
ar id::
sale cu
este
„(!“/\\ >—A”_
din carbură
tâ/ş din carâură
Nu ,
| CUI:!“ cu lăiş
Cuţit :::: din CM,
tăiş din Da'
ramura Dcr
('N, ramura
■—^rr, etolicd^-—^' I
01:
Do
!'
te a'm tabelul
din fată:—:b! 5.24,
din raba/e::
:::—„::: din
corec/al cu coefi-
5. 24, corectat cae/ri
525, 125,52:
f5 = ;!4
:
tg m-•0.95
[5-- 7,08 (295-082- :zyz=
•0,82-0.92 = 5,fmm-
9:10:05-
[___—„___;
0 cienhi tabelele 5.25, 5.26, 5.27.
T I
t,=:1:::(:2,03; „7,7,- :z,r,- .::)

LD:/”””“:
tr ~ DIN (tj }: ţz • h l U l:f5)|
tlftă'ité tş) [
trMIN
l',=5.lmm
tr~
(12,03-, 12,7-,12,7:5,1}
5,1 mm
J
(D 1
]
l
fs
te din fade/ul 5.28,
din tabelul caiet/af cu
5.28, corectat ::::
I
tb.-0,1}-/=0,lîmm
t6~ 0,12-1=0,12 mm
cae/“tataia!din
coeficientul rade/::] 5.29
din tabelul 5.29 |
Se modifică
Se madr'fîc'ă una
am:
|
”"
Nu sau mai rm.:lre
sa:: mai multe ._1}=—5,1
tr = > t$~0,12, dec:
_r;,:>t6=:z:2, ra-
deci ra
f, > !; candif:::pr:'::ti:-
condiţii> prinde | mura 00
mura DO
rca,
rea, culttu! cic.
cai:/::! ele.
„
“0 |
Se mia de la
Se reia la 1.I.
Se calca/ro.ră număr:;
Se calculează numărul de frf --
a': ire I
“””(T:
lrINT(jr ““”-559
+ass)
ceri
acri cu
cu relaţia
fala/:o i=m(-~+0.99j
-/A':'
(= +05? [ 5%”- I
ii -= /NT
INN/, me?/== 1:
(1,186}
l
|
Se micu/ună
Se ca!culeulâ arr'încimea
adâncimea de
de cs-
aş
el:/rc
chiere pen/n:
pentru Hemar: frecare c::
fiecare trecere cu |
[=+=Imm
-1 mm
rele/ia tt «» Ldfoi
relaţia
l
|
w
ED
:
i
!
Sc
Se merge
merge io ©
la (^] figura
fgura ăla/Z
5.14/2
Fig. 5.1411. Exemplu.

Fig. 5.14/1.
/\ \\
212
[3]
3
„L “”en/ru ramura
<
'Pentru ramura Nu\
—■Este fff:
produc/ic de serie
producţie
—^sau mari
au masă,^
mare>
rufe mare
M:
Afa iube—
sr——d:n tobe-
Sr-din
5. 48
/:1/ 5.48
tuf
I
I
(
Se 'merge fa (4)NU)
\Sc meqqealerg)
)
Da
Da é)
© |
Pentru ramura Da
Fani::: ramura Bar
\\
fag—120 ,Wîî
Ra~t2,5/jm
3]
Sf din labe/ul 5.
din tobelul 55
5.33
fade/al 5.34
S,: din tabelul
Si 5. 34 corec/af
corectat cu caca—:ba-
c:: coeficien
|
s,= 0,52 mm/faf
Sf » 0,32 mm/rot
ţii d/n labele/e
fii dm tabelele 5. 35, 5.35, 5. 37, 5.
5.35,5.36,5.37, 58
5.38 [ 32= 0,69- 0934032-10-41?
Sz-0,69-0,93-40,32-fjf-f,19
/fe
=.î'4,2':r:m/ralî
A
S2 - 34,2 mmjrot
\QLD QV /
few M:
%
Treapta %
<nre/vcmb pere/: subţiri
are pereţi
uelucrafo ore saâfiri\
Nu Piesa nu
Piesa m: are pereţi
perf.-fi subţiri, ra-'
sabi/'n' ra-'
mara Nu
mura NU
; —-— |
TaoDa |
8,
S% din labe/ul
tabelul 5 corec/af cu
39, corectat
5.39, malf-
c:: coefi
S3 = S2 Sj = S2
85 * =34, Z mm/rot.
32 *34,2 mm,/m:“.
F_____J
cienţii labele/e 5.40
dm tabelele
rien/i:“ din 5. 47
5. 40 şi 5.41 I
J |
34a din
S fabelu/
din ia 5 42, corectat
belul 5.42, corec/nlafraefî—
cu coefi I = 2,18
54-——- 1,”- 0,.93' 1,06
2,78--1,11-0,93-1,06
labele/e 5.43 şi 5.44
5. 43 şi 5. 44
cienfii din tabelele
cienţii 34---Z,43
S4 ram/ral.
2,43 mm/rot.
/
I
.L
esfe
€afifl:7\
^/fitul------
fă]; din
este cu tăiş carburi
din carburâ
M:
Nu
|
foi; din
Cuh'f cu fâiş
Cuţit 0/7, ramura 00
dm CM, Da
méla/icV
------ rpetalico
|
|
00
Da
s5=z,z:-
S5 0,53- 0,80,3
= 2,21-0,93-0,8-0,9
l__—'
35
Sk W:: labe/::! 5.45,
din tabelul corec/al cu
5. 45, corectat a: coefi
ma!?—
|
cienfii din
cienţii alin tabelele
muz
labe/ele 5.46 şi5.47. 3-5
SS ==5'4
S4 | = 1,48 mm/raf
35 -1,43
s5 mm/rot
l
sr= ”:::/(332,- 342,-

Sr~lHN(0,32; 54,2,543,
34,2-, 34,2-,2,43-,
lSr=M/N(Sf;32583334i85)
şr=m(s, ■,s2-.s3 ; S* , ss) 1
©—
1.48)
\
I
=0,32
S/- = inm/ra!
0,32 mm/rot
|
5“,-
© N
Se
| unea/fă SN
Maşina unealta
Maşina art în
400 are
JW 400 :“:1
gama de avansuri a
alin goma
a_lege din
Se alege asi/m—
strun mm de avansuri
gama [ca:/uwha/e
avans-ur: longitudinale
gului valoarea s,
gel/ui valoarea 3, egala ::neaf'af
egala" sau imediat „03; 0,32-,
...0,3-, 0,12;034…Sca/e_qc-
0,34... Se alege-
P_i
inferioara, valorii S,-
:hf'eriaară, valorii Sr I
S= 032 mm/rot.
S =0,32 mar/rol“.
I
/£sfe
------ 'Este
<»mdacfm .
1reducţie de .
de serie
■—__
mira. „.:/'
ser:: micori. > 00
Da nr fab:-
din tabe-
n,. din
|
!
Woman:
'Ramura Da
nr
00 \
nr“=— 784 rot/min)
ral/mil:
unica/e
unicate—
$
lu/ 5.64
r tul 5. 64
l \Se
\Şe merge
merge Ia ©
la (7J /
răcire
IV::
Nu 673 l Pen/ru Na fard
ramura Nu,
Pentru ramura fără răcire
faâe/u/ 5.50,
a'm tabelul corec-foii cu V,=I23--0,6'.9 100 7,00 0.87—
v<~123-0,89-1,00-1,00-0,87•
v, din
Vf 5. 55, corectată a: coefi
care:?- I
1294 f00 1,00' 700
-0,94-/00-1,00-1,00
fak/cl: 55.51
alin tabelele
cielzr'ă din
cienţii 5 58
5! — 5.58 |
v,: 8.9, 5 :::/mm
vf=89,5 m/min
I
I
Fani::: puterea
Pentru puferea molare/a:
moforalaiprin-
prin
V» din
vz fata/::! 55.59,
din tabelul 5.9 cafedo/ă cae/i-
corectată cu coefi apa!
cipal de 7, 5.4'w
n'a 7,5 kw
fade/ele 5.60
tie:-:!:." din tabelele
cienţii 5. 50— 5. 62.
~5.62. | =-2£7!7
vz = 12.95 105106“
200 -0,95-1,08-1,OS
| =- 2/7 5 m/min
vz =217,5
VZ :::/mir:
L
1
vr=HlN
vr (v, j: V:)
858 M/N (vf vt) |
|
Vr=*tiIN (aa 5,217,
v,- = NIN (89,5; 5) ■
217,5)
vr' =8£ m/min
Vf~89,5 :::/mir:
|
|
Se merge
merge la ©, figura 514/3
la [£], fîgura 5.14/3
5.1412.
Fig. 5.14/2.
Exemplu de calcul
Exemplu de calcul al normei de
al normei timp la
de timp la slruniire
strunjire 213
Y
|
V |
3/3
318 v,-
vr 315.315
318-89,5
\/'
Se calca/caza
Se caleu/caid lara/:}:
turofia recomanda/a'
recomandafâ care/aaa:
cu relaţia • I),:
flr- | ”: =
*ir-
Bpm/acra!
, *
Oprelucrat 32
D——' = 889 ral/mir:
I
r:,
<—\
nr = 889 rofImin
Ev 7
Se determina
Se d'ale/mini f;:ra/r'a
turafia |
>&
Presa
Presa ■ maxim admisă,
maxim :: din
adrima fie d::
Da |
este asime/rica'
c:,-fe asimetrică car/ea mar/aii fie
cartea maşinii, l:-
lil»: H- esf: simetrică,
Piesa este sime/r:'::i,ramara
romura
„::/iad lar/a Zina
___1
mifind cea/ali:-
forţa centrifu | Nua
:::,
Nu găă determinata
Melamina/ă cuca a- |
Jula/al rama/„:
juforu/ tabelului 5.53
5.63
J |
Se
Se alt_ae. din gama
alege, din de lara/::“
yaraa de turaţii permise slraaga/ai utilizat,
per/nia: a strungului ali/:“:al,“ I
saga ana_a:
SN400 are in gama lara/ri
gama de furaţii
:::fermară valorii
_
valoarea n
valoarea :“medial inferioara
:: imediat valorii nr_______________
I:,- ...760, 955...
|
| Se n - 760 ral/mln
Se alege n-7é'0 rotImin
Se calculează
calculează viteza
viteza elecl'iva' |
Se efectivă corespund/nar: laralr'er'n
corespunzătoare turaţiei n ca
cu
n- ”arc/acra! = 75,5 rn/rnir:
\
. V =
v 76,5 mfmin
rela/ra ; v «
rdoţiav a: — Pp^ţucrof [
„&
318
|
/ \
59 modifică
Se mad/"Dti una ana sau mai
.va:moi |
\/
mal/e canaW/r'
mu/fe condiţii de lam:
de lucru
|
/V:'leza (cald răcire
răcire cfc.)
c/c.) sau
<
/ Viteza (cuţit, saw: se
efecfivâ este
efectivă csle cuprinsă
cup/::::ă &
Do aleg: un avans
alege
se reia de
avans mai
n'a/a
ma: mm,
mic-,
Dacă se
:. Dacă
I V nu
V :al/a' :?:
na intră daman/al 18...
în domeniul ra…
\in/re ra şi35mţmin^
sdintre !8 ;ijjrn/rnr'r: ta s. re „35
.35 :::/mm, ramura Nu
m[mm, ramura Na
i::r'ra' din
intră :::/: aaa
nou :"r: dame-
în dome i
aia/
niu! :::/emis
interzis se reduce
se reduce
lVa
Nu lara/:d.
turaţia. ___
,
|
"
Se cai:-ale
Se ara timpul
calculează de bază
firnpal de bază cu relaţia:
c:: relaţia-,
“:
©
OP | (/ e ::7+2+2+a
: f/7+2+2+0 f
750' 1232
'
\
b 760-0,32
(pn/amm- ++(: +
!ţ3 __ jprelucrare h + .
-:' I
13 17.50 mir:
0,50 min
5 ~_________ n-s n-s 1
</
|
Hasma
Maşina |
Slraag [la
esle para/ef
slraag paralel
este strung >_—
Da-
p,
Tpi din fade/al 5.65
din tabelai 5. 55 I
Strung para/cl,
paralel, ramura Da
= 16
7): =
Tpi min
16 min
\s\aa fra/alal/
-^.sau frontal___
|
N/”
Nu
'\/Pr:::a'erca\\\ pa
-— prinderea^-^ l
Da Pnhderc :?:/re Vir/iai, ramura
ramura
'\/a\a:vm'al/ aa/acealml
Jn universal autocontrol^
::: l
Prindere
Na
Nu
între virţurf,
Nu l'a/' fata --
tai din tobe
5.58
:::: 5.68
Iul
!
- :
'F/rmdrrc
Prindere
|
Nu
Nu între
_:“nlrc virfuri
vîrfuri 06
Da |
Ramura Ba
Ramura Oa
| ,
! (”' dm
tai laae-
am tabe |
[”! din
taj dm labe-
tabe [al =llîarr'a
ta1 =0.3 min “\
\
lul 5.717 la! 5.69
lul 5.557 I
>
lul 5.70
ll'lasraa\
%
m I
55 merge
Se merge fa ©
figura 5/4/4
la (^J făra/a 5.14/4
<eslc
^tlaşma' Da i
s/run
este strung ife-| Îi
Tpj dm tabelul 5.55
labe/ul 5.66
re sia/ver
!
-^revolver^. I
| tgj al:: labelul
l'a] din 5. 7/
tabelul 571 |
Nu
©
t |
A [
5.1413.
Fig. 5.14/3.
Flg.
214
Normarea pe slrunguri
strunguri normale, carusel revolver
Tpj
5
din tabelul
7,3,“ din labe/cil 5.67
I
©—
I
la, din
tfjf din tabelul 572
7553747 5.72 | |
1,12
ta2 din tabelul
din labe/ul 5.73
5.75 ]
I
tQ2 =0,7
:!ch min
=0,1 min
I
Se slabi/sale
Se stabileşte „ambe-deal
procedeu! de depa-
po
Se slab/Iaşi:?
Se stabileşte procedeul de de potrivire
pair/vira fn' vira= a cui/lulu:
*
trivire alis—cul
cuţitului„„ după discul
a cuţitului
a auf/lulu! din labe/y/ 5.74
b'fn tabelul &. 74
gradat măsurare prealabilă*
gradul cu măsurare prea/77,577?
|
//*lasina\
.
<esfe
■*'' Maşina ^ Ramura
Ramura 170,Da,
sfrung>— tag din 5.75
beE/U/ 5.75
\para/E/
este strung to3 din tabelul
ta3 =— 0,55
473— min
0, 55 min
paralei.
Î”
.
]
Se merge
merge la (W)
Nu © |
”"/“1557775
<\:revelvet
,Maşina^
55 ;
5774777
5 strung
este
revolver.^
>”—
Da
!tas
03 d“in labe/771.476
din tabelul 5.76 |
Nu
Nu
fg; labe/ul 5
a'in tabelul
ta3 din £ 77
©
IM
ta4 din labe/ul 5.78
din tabelul 5.78 ta,;
ta4 - min
0,22 min
= 0,22
T
Sc calculează
Se calculează timpul
fimpyl operativ mre/al'id:
opera/iv careta fim Top = a5+zza+ar+a55
rap= 7+
0,5+0,3*01+0,55 •/*
717p=13+Îaf+132+Îaz'i+faé
Top = tff *tai*t02+ta3' i +1(/4 ' 0,22
Îbp=0
Tnn 1, 67m7'77
op -1,67 min
Se slabi/esa
Se procenlelé pentru
stabilesc procentele pentru 1$%
1272
şi Îda % conform fugz=25%;
tdt%=2.5%; 71,4 %=/%
?i t(j0 % conform faâelu/ui
tabelului 57.9
5.79
|
Se calculează
Se ca/cu/ează td;tji cu re/afio':
relaţia: ? 5”
t,„=_—— 5,5=5577545:
fdz = (ţdt
tdl (f:/t % ++ ida
tdo %)
%) 13
tş
|
Se slabi/eşlc
Se
•-a'7'77
procenfu/pen/ru
stabileşte procentul
7555757 5,55
din fabelul 5.80
pentru tQn
:“ %
"”/ 4/7 - 4%
!
Se calculează tan
Sc calculează ta„ ca rela/l'a:
cu relaţia»
fan =
____ ton = ton % '‘ Top_____
ton °io 75.0 t„„=%.,7=57 0,0668
ton=WW= min.
55554 min'
T
|
S :- calculează
Se calculează timpul anilor cu relaţia:
fiinpu/ unitar rela/727.- Ta= 7 0,0775 +0, 0558
+ 0,0175*0,0668
Ta = 1,67*
Z
Tu =
7}! = 73,0
Top +'" tui +fan
ta'! + ton 7„=
T0 7543=775mm
7,75
= f,7543 « 1,75min
|
sfîrşit“
Sffrşif
Fig. 5.14/4.
Fig. 5.1414.
w
Capitolulé'fâa
Capitolul £Â
NORMAREA LUCRARILOR
NORMAREA LUCRĂRILOR DE
DE RABOTARE
RABOTARE SI
ŞI
MORTEZARE
MORTEZARE
6.1. Introducere
6.1. Introducere
Prelucrarea suprafeţelor plane şi profilate cu ajutorul cuţitelor de

Prelucrarea
aşcliiere rabotare şi mortezare.
aschiere se obţine prin rabotare mortezare.
intr-un singur sens de
Aşcliierea se face într-un
Aşchierea de mişcare (cursă activă), iar
mişcare (cursă
poziţie iniţială de lucru, efectuată
revenirea în poziţie efectuată de scula
scula de aşchiat
aschiat sau piesa
piesa
de prelucrat, se faceface înîn gol.
mortezarea se utilizează
Rabotarea şi mortezarea
Rabotarea utilizea—ză îndeosebi
îndeosebi înîn producţia de serie
individuală,
mică şi individuală, datorită
datorită productivităţii
productivităţii lor reduse
lor reduse şi uşurinţei de tre tre-
cere de lala o prelucrare la alta.
la alta.
Productivitatea operaţiilor de
Productivitatea rabotare şi mortezare
de rabotare mortezare este mică,
datorită următoarelor cauze
datorită următoarelor cauze::
prelucrarea se face
— prelucrarea cuţit sau cu un număr
face“ cu un cuţit număr mic de cuţite;cuţite;
existenţa
— existenţa unor curse
curse inactive;
vitezei de lucru
— mărimea vitezei lucru este limitată la
este limitată la valori
valori mici, datorită
mici, datorită
dificultăţilor constructive pe
dificultăţilor pe care le datorate apariţiei
le prezintă maşina, datorate
unor însemnate la
forţe de inerţie însemnate
unor forţe folosirea unor viteze
la folosirea viteze mari
mari dede lucru;
reglarea la
— reglarea la dimensiune
dimensiune Se trasaj, după aşchii de probă
se face după trasaj,
sau după şablon;
prinderea piesei se face direct
— prinderea direct pe maşinii sau în menghine
pe masa maşinii menghine
aşezate pe
aşezate pe masa maşinii.
rabotare se poate obţine prin
productivităţii operaţiilor de rabotare
Mărirea productivităţii
următoarele măsuri:
'
următoarele măsuri:
folosirea mai multor cuţite
— folosirea cutite pepe acelaşi suport, soluţie
soluţie care
care permite
scoaterea, la o trecere, a unui
scoaterea, unui adaos
adaos de de prelucrare mai mai mare;
concomitentă a mai multor
prelucrarea concomitentă
— prelucrarea
—— multor suprafeţe;
avansurilor mari
cuţitelor late şi a avansurilor
— folosirea cuţitelor
— mari lala finisare;
_
— folosirea dispozitivelor rapide de
folosirea dispozitivelor
întrebuinţarea şabloanelor
— întrebuinţarea
de aşezare
aşezare şi strîngere;
sabloanelor pentru reglarea cuţitului;
cuţitului;
— întrebuinţarea prelucrării succesive, paralele sau mixte, prin aşe
-— întrebuinţarea aşe-
corespunzător a pieselor
zarea în mod corespunzător
zarea pieselor pe pe masa maşinii;
——
prin alegerea
— prin adîncimii şi avansului
alegerea adîncimii avansului regimului
regimului de aschiere la
de aşehiere la de-
groşare
groşare în aşa
aşa fel încît
încît aşchia să aibă
aibă o secţiune maximă
maximă în
în raport
raport cu rigi-
rigi
ditatea sistemului
ditatea tehnologic.
sistemului tehnologic.
prelucrării prin
Precizia prelucrării depinde de:
mortezare depinde
prin rabotare şi mortezare de :
trebuie făcută
aşezarea şi fixarea piesei (care trebuie
— aşezarea
— făcută în fel încît
în aşa fel încît să nu se
provoace deformarea
provoace elastică a piesei);
deformarea elastică
216
Normarea de rabotare
Iucn'irilor de ruboture şi mortezare
moriezure
calificarea şi experienţa muncitorului,

— calificarea deoarece reglarea cuţitelor
muncitorului, deoarece
la dimensiune
la execută prin metode
dimensiune se execută căror precizie
metode a căror este influenţată
precizie este influenţată de
acestuia.
calificarea acestuia.
calificarea
În normale de
condiţii normale
în condiţii de lucm, precizia de
lucru, precizia rabotare este
de rabotare între
este cuprinsă între
iar în
mru/m, iar
0,02. . .0,1 mm/m,
0,02.. de finisare
cazurile de
in cazurile a batiurilor maşinilor-unelte —
finisare abatiurilor
între 0,02.
între min/m.
0,02... .0,05 mm/m.
Precizia de prelucrare prin mortezare
Precizia mai mică
mortezare este mai decît la
mică decît la rabotare,
rabotare,
din cauza rigidităţii mai micimici a sculei.
sculei.
6.2. Metode
6.2. de prelucrare
Metode de prelucrare şi maşini-unelte utilizate
maşini-unelte utilizate
Babotarea execută pe
Rabotarea se execută pe maşini rabatal longitudinal
maşini de rabotat pe maşini de
longitudinal şi pe
transversal (denumite
raboial transversal
rabotat (denumite şi şepinguri).
şepinguri).
sint maşini
Şepingurile sînt
a. Şepingurile maşini simple al căror căror principiu de lucru a fost
de lucru fost
prezentat mai
prezentat mai înainte.
înainte.
Dimensiunile pieselor
Dimensiunile pieselor prelucrate pe aceste maşini
pe aceste maşini pot
pot atinge lungimea
de 1000 mm,
mm, lăţimea de 700. .
. .800 mm şi o greutate de maximum 500 kgf.
maximum
Pe şeping
Pe şeping potpot fi prelucrate suprafeţe plane (orizontale, verticale,
trepte), suprafeţe profilate, canale
înclinate, în trepte), interioare şi exterioare
canale interioare exterioare şi
de asemenea,
asemenea, se poate face rabotarea
rabotarea danturii
danturii cremalierelor.
cremalierelor.
Rabatarea suprafeţelor
Rabotarea suprafeţelor plane orizontale se execută normale.
execută cu cuţite normale.
Babotarea de finisare
Babotarea excută cu cuţit
finisare se excută finisare îngust
cuţit de finisare lat.
ingust sau lat.
Rabotarea suprafeţelor plane verticale se execută execută în general cu cuţite
normale, care se aşează inclinat
normale, faţă de direcţia de
10°. . .20° faţă
înclinat cu 10°.. de avans.
Rabatarea
Rabotarea suprafeţelor
suprafeţelor înclinate execută cu un cuţit
înclinate se execută cuţit cu tăişul para
para-
lel cu înclinaţia suprafeţelor de prelucrat sau cu un cuţit normal. Avansul
cuţit normal. Avansul
sculei este pe o direcţie paralelă cu suprafaţa prelucrată
este pe prelucrată şi se obţine prin
inclinarea saniei
înclinarea săniei portsculă.
Rabotarea executarea con
suprafeţelor profilate se obţine manual, prin executarea con-
comitentă a avansului vertical şi orizontal
avansului vertical copiere după şablon.
orizontal sau prin copiere
Rabatarea canalelor în
Rabotarea în U sau în în T se execută
execută folosind diferite
diferite tipuri
cuţite. Executarea
de cuţite. canalelor în
Executarea canalelor in T se efectuează multe etape
efectuează în mai multe etape::
rabotarea canalului
— rabotarea vertical;
canalului vertical;
rabotarea canalelor orizontale,
— rabotarea orizontale, stînga şi dreapta,
dreapta, lala capătul
capătul cana
cana-
vertical.
lului vertical.
lului
derularii cremalierei
Rabatarea danturii
Rabotarea cremlierez' şi si a arborilor canelaţi execută
canelaţl scurţi se execută
şeping cu ajutorul unui
pe şeping
pe unui dispozitiv divizare.
dispozitiv de divizare.
În cazul
în cazul prelucrării cremalierei,
cremalierei, dispozitivul divizare se montează
dispozitivul de divizare montează.
pe deplasează masa maşinii
pe traversă, care deplasează maşinii cu un paspas după executarea unui unui
gol. La prelucrarea axeloraxelor canelate, piesa se prinde intr-un cap divizor.
cap divizor.
La rabotarea cremalierei şi arborilor
rabotarea cremalierei mecanismul de avans
canelaţi scurţi, mecanismul
arborilor canelaţi
decupleaza.
al mesei se decuplează.
b. Maşinile de rabotat destinate prelucrării
sînt destinate
rabotat sînt prelucrării suprafeţelor plane şi
uneori profilate la
uneori la piese lungi şi înguste.
Pe masinile
Pe maşinile de rabotat se pot executa
de rabotat executa următoarele
următoarele operaţii:
operaţii:
suprafeţelor plane, verticale,
— rabotarea suprafeţelor verticale, orizontale, înclinate şi
orizontale, înclinate
în trepte.
trepte. Operaţiile execută ca şi la
Operatiile se execută la şeping, cu deosebirea
deosebirea că mişcarea
execută piesa şi nu scula, ca în cazul rabotării pe
principală o execută pe şeping;
Calculul normei de timp şi determinarea
normei de elementelor componente
determinarea elementelor 217
— rabotarea concomitentă a mai

rabotarea concomitentă, multor suprafeţe,
mai multor suprafeţe, cu mai mai multe
scule, cu reglarea cuţitelor după şablon;
canalelor de pană în TJ
— executarea canalelor U sau în în T se face
face analog ca la la
şeping, cu singura menţiune că
şeping, că în
in cazul rabotaţ se pot executa
maşinii de rabotat
cazul maşinii executa
canale de mare lungime;
canale .
— rabotarea
—- curbe se realizează
rabotarea suprafeţelor curbe realizează cu ajutorul unor dis dis-
pozitive care permit mişcarea pe pe un arc de de cerc a cuţitului,
cuţitului,printr-o arti-
printr-o arti
corespunzătoare a suporturilor de rabotare, care, odată
culaţie corespunzătoare odată cu depla
depla-
de rotaţie în
mişcare de
sarea rectilinie, au şi o mişcare în jurul unei
unei articulaţii.
c. Maşinile (le utilizează la
mortezat se utilizează
de mortezat la prelucrarea prin rabotare
rabotare
verticală aa’diferitelor
verticală verticale şi înclinate, circulare
diferitelor suprafeţe plane, verticale circulare inte
inte-
rioare canalelor şi canelurilor,
rioare sau exterioare, a canalelor iarprin
canelurilor, iar folosirea unor dispo
prin folosirea dispo-
zitive speciale
zitive executa danturarea
poate executa
Speciale se poate uneori a cremalierelor.
danturarea roţilor şi uneori cremalierelor.
lucrărilor de mortezare
Avantajul principal al lucrărilor constă în
mortezare constă în simplitatea scu-
fixarea uşoară
lei, fixarea a piesei, efortul
uşoarăapiesei, fiind în
aschiere fiind
efortul de aşchiere în sensul
sensul fixării
fixăriipiesei.
piesei.
verticale şi înclinate,
Suprafeţele plane, verticale inclinate, care se prelucrează pe pe masinile
maşinile
de
de mortezat sîntsint de dimensiuni mici şi mijlocii.
de dimensiuni
Prelucrarea canelurilor
eanelurilor interioare efectuează utilizîn-
exterioare se efectuează
interioare şi exterioare utilizin-
rotirea precisă a piesei, capul divizor.
du-se, pentru rotirea divizor.
Maşinile de mortezat se folosesc în individuală sau de
in producţia individuală de serie
serie
mica.
mică.
Sculele de lucru pentru rabotare şi mortezare
pentru rabotare mortezare se aleg din din următoarele
următoarele
STAS-uri;7187—65,363—-65,364—65,365—65,360—67,361—67,362—67.
STAS-uri; 7187-65,363-65,364-65,365-65,360-67,361-67,362-67.
6.3. Calculul
6.3. Calculul normei de
normei determinarea elementelor
timp şi determinarea
de timp elementelor
componente
componente ale
ale acesteia
acesteia
timp pe
Norma de timp pe bucată şi operaţie se determină, în în cazul
cazul prelucră
rilor mecanice pepe masinile
maşinile de rabotat
rabotat şi mortezat, cu relaţia generală
generală
m=%+wm+mrmi
N„ = ^-+ (t„ + ta + tai) [min]
n
(…
(6.1)
in cazul cind
sau, în
sau, adaos tad
thnpul de adaos
cînd timpul t…, se înlocuieşte elementele sale
înlocuieşte prin elementele sale
componente, expresia
componente, expresia analitică
analitică de calcul a normei
noimei de
de timp pe bucată
bucată fiind
fiind
MFTr+a+e+a+a+aimm
^ + (tb + ia + tdl + ti0 + U [min]
n7:
am
(6.2)
Prin exprimarea valori procentuale din

exprimarea timpilor de adaos ca valori din timpul
timpul dede
bază sau
sau din cel operaţional, norma de timp pe
operaţional, noima bucată ia
pe bucată ia forma
foima
Ntb=
_T_1=i_
Nm— —— +(tb+ta)+100
n
",
+ {k + ta) + &.
100
fod K2.ţ
K2
tb+100
100 (c+tb)+100
‘{ta + k) +
*3
”" &.ţ
(a+
tt* {ta
100
+ W[mhi]. '
;b)l:mln]' 63
((6.3)
' )
6.3.1. Determinarea timpului

6.3.1. Determinarea de pregâtire-încheiere
timpului de pregătire-încheiere
Timpul de pregătire-încheiere
Timpul pregătire-încheiere depinde de pregătirea şi
general, de
depinde în general,
verificarea întregului
întregului sistem tehnologic
tehnologic care asigură normală
desfasurarea normală
asigura desfăşurarea
a prelucrării.
218
Normarea de rabatare
lucrărilor de rabolare şi mortemre
mortezare
Timpul de pregătire-încheiere
Timpul dat în tabelul
T„f este dat
pregătire-încheiere Tpl tabelul 6.1 pentru rabo-
raho-
t-area suprafeţelor şi în
tarea tabelul 6.2 pentru mortezarea
in tabelul mortem-rea suprafeţelor.
Tabs-Iul G.l
Tabelul pregătire-inchidere, T…,
Timp de prcgătire-lnchidere,
6.1 Timp ralmlarea suprafeţelor
Tpj, min, pentru rabotnrea suprafeţelor
Poz. I| II — Pentru
Pentru opera
operatii curenta
fii curente
Maşina-unealtă
Maşina-uncaltă
rabotelă
raboteză i şeping
ŞEPiDS
Numă-
Lungimea cursei. mm#
mm.
.
rul Lungimea
supor
Modul de prindere
Modul SUPPf'
tunlor
turilor
zooo ]| 6000
2000 >sono|| 500
sooo ]|' >6000 >500
500 | >500 [
porlcutit
porlcuţit Timp, înin minute
i aa || ftlel
5 |
! | dJ t '
11 bride
masă cu şuruburi şi bride
Pe masă |
1-—2
1-2 13 13 | 15 1” 7 88 '
3_.i
3-4 18 19 22
22 | _ —
22 Pe coltar
Pe col tar
1_2
1-2 14
|
15
16 18 13 15
3__,1
3-4 19 21 23
23 —-
1—2
1-2 15 16 20
20 |
10
10 12
În dispozitiv avînd
avind masa, 525
__
3 masa. kg _
" |—
3 în <25 3__1
3-4 25 |
—
——
,
20 22
22 -24---------“
_
r
11—2
-2 24 |
4 >25
>25 3—4
3-4 25 27
27 j |
31
31 A
_-
- _
5 Primirea şi predarea
Primirea predarea documentatiei, comer! zii.
documentaţiei, comenzii, ' \
a sculelor, dispozitivelor,aparatelor
sculelor. dispozitivelor, măsură 77 |
I 9 I 1111 i 6 56
l
|
aparatelor de măsură
II — Pentru
II Pentru operaţii
opera(ii suplimentare
suplimentare
66 Montarea unui
Montarea unui opritor _ |
— '
— 1.-l
1,4 1.90
77 Prinderea desprinderea cricului
Prinderea şi desprinderea de pe
cric-ului de pe masa *
_
masinii
maşinii 1,00 1.30
1.30 1.80 —
_,
88 Intoarcerea
întoarcerea suportului cu un unghi oarecare oarecare 1.10
1.10 1.40
1,40 1.80
1,80 1,0 1.30
1,50
9 Montarea reglarea portcutitului
Montarea şi reglarea portcutitului pentru mai multe
cutite
cuţite 3,50 4,50 5,50 — —
10
10 Montarea unui
Montarea unui cutit
cuţit in
în portcuţitul pentru mai multe
portcuţitul pentru
cutite la
cuţite dimensiunea conjugată*
la dimensiunea conjugată. 2,00
2,00 3,50 4,00 -— —
11 Aşezarea şi scoaterea
Aşezarea echerului cu
scoaterea echerului verificarea
verificarea
după piesă
după 3,00
3,00 5,00 7.50
7,50 —- '—
12 Aşezarea scoaterea prismei
Aşezarea şi scoaterea prismei sau a barei de dis- dis
tantare
tanţare 0,40 0.80
0,80 1.30 -— '—
13 Pentru
Pentru fiecare surub sau
fiecare şurub sau bridă peste cele prevă
bridă peste prevă—
zute la
zute la poziţia
pozitia 1 0,90
0,90 1,30 1,80 0,50
0,50 0,50
0,50
Tabelul
Tabelul 6.2. Timpul de
6.2. Timpul de pregătire-incheiere,
prcgătire-lncheiere. Tm,
Tpi, pentru mortezare
suprafeţelor prin mortezare
prelucrarea suprafeţelor
pentru prelucrarea
cursei, mm
Lungimea cursei!
<400
<•100 | >-IOO
>400
Poz. Modul de prinde-n
Modul prindere “a piesei Tpţ.
Tph min.
:
a | b
1 Pe masă
Pe fixare in şuruburi
R_Lasă cu fixare bride
şuruburi şi bride 7,0 9.0
9,0
2 Pe col
Pe coltar
ţar cu fixare şuruburi şi bride
fixare in şuruburi bride 8.0
8.0 10.0
10,0
3 În universal
3
4
în universal sau
În dispozitiv
menghină
sau menghină 6.0
6.0 7:0_
7,0
în 11,0 13.0
13.0
5 Primirea şi predarea
Primirea predarea doeumentaţiei.eomenzii
documentaţiei, comenzii cu indicatiile res-
indicaţiile res-
pective. sculelor. dispozitivelor,
pective, a sculelor, dispozitivelor, aparatelor de măsură
măsură etc.
etc. 5-0
6.0
Pentru
Pentru operaţii suplimentare
suplimentare
1
1 Montarea unui
Montarea unui opritor 1,80 2.10
2,10
2
2 Întoarcerea masei
întoarcerea masei cu un unghi
unghi oarecare
oarecare 2,33—
2,30 2.50
2,60
3
3 Pentru fiecare
Pentru bridă. peste cele prevăzute
fiecare şurub cu bridă, 0.50
0,50
Calculul normei
Calculul normei de timp determinarea elementelor componente
timp şi determinarea 219
219
Valoarea timpului de
Valoarea de pregătire-mcheiere
pregătire- încheiere depinde de caracteristicile
si de
depinde şi caracteristicile
constructive ale
geometrice constructive
geometrice maşinii- -unelte.
ale maşinii-unelte.
În cazul
în cazul cînd unele elemente
cind unele ale timpului de
elemente ale de pregătire-mcheiere
pregătire--mcheiere nu
sînt prevăzute în
sînt în tabelele indicate mai
tabelele indicate înainte se vor face
mai înainte face asimilări
asimilări pe baza
pe baza
unei cît
unei mai judicioase
cît mai judicioase analogii.
6.3.2. Determinarea
6.3.2. de baza,
timpului de
Determinarea timpului bază, Ula
bază se calculează
Timpul de bază
Timpul calculează în rabotării şi mortezării,
in cazul rabotării rela-
mortezării, cu rela
ţii în
în care, ca elemente bază intră
elemente de bază int % parametrii geometrici suprafeţei
geometrici ai suprafeţei
de prelucrat şi parametrii regimului
de lucru.
regimului de lucru.
Principalele formule de calcul la
de calcul rabotare şi mortezare
la. rabotare mortezare sînt date în
sînt date în
tabelele 6.3 şi 6.4.
tabelele
Rahotarca constă
a. Rabolarca constă în principal din prelucrarea suprafeţelor plane
orizontale şi verticale
orizontale verticale şi
si a canalelor orizontale (tabelul 6.3).
canalelor orizontale
În cazul
în orizontale şi verticale, timpul
cazul prelucrării suprafeţelor plane, orizontale
bază va fi
de bază
de fi dat
dat de relaţia
tb
t„ =
BB.
—z =
= —i
b—i—bl+b2
& 4~ &i ~h &2
= ————z'i [min] (6.4)
8
71-S n-s
71 -S
în care
în care::
b este
este lăţimea suprafeţei de de prelucrat, mm;
mm;
w - distanţa
!)1 -—
- distanţa
intrare a cuţitului, mm;
distanţa de intrare
distanţa de depăşire a cuţitului, mm;
mm;
b2
bg -— mm;
numărul de treceri
i -—- numărul
13
înlăturarea adaosului
treceri pentru înlăturarea adaosului de prelucrare;
a
71 -
-— numărul
numărul de curse duble
duble pe
pe minut, ed;
cd;
s -—
S - avansul
avansul pe cursă dublă, mm /cd;
pe cursă /cd; (tabelele
(tabelele 6.6—6.14).
6.6—6.14).
t
Determinarea valorii bx
Determinarea valorii l;»1 se obţine din relaţia bx
= tgx
171 =
“'
cunoscîndu-se
cunoscîndu-se
D K
adîncimea .
aschiere t şi unghiul de
adîncimea de aşchiere atac principal.
de atac . .
În canalelor orizontale,
în cazul prelucrării canalelor acestora este
cînd lăţimea acestora
orizontale, cînd este
egală
egală cu cea a munchiei aschietoare a cuţitului, timpul de bază
munchiei aşchietoare calcu-
bază se calcu
lează formula,
lează cu formula,
E
t= 3— [min],
h =----
":
71-S
(6.5)
în care
care HH == Jik +
-f- h19
711,
h fiind adîncimea canalului,

fiind adîncimea iar bl — distanţa de
canalului, mm, iar intrareaa cuţi
de intrare cuţi-
mm.
tului, imn.
In cazul mortezării,
b. In determinarea timpului de
mortczărij, determinarea bază se efectuează
de bază efectuează
folosind unele relaţii de calcul analoage
folosind rabotării.
analoage rabotării.
220
Normarea lucrărilor de
de rabotare modelare
rubolure şi mortezare
Tabelul 6.1
Tabelul 6.3. Determinarea (le bază
Determinarea timpul de bază
$|\â
n
u D jfl
h
f/f//,'///*/////////////, 777
1
r
el
r
/****//////****/
:“
,.
va, “2" _
b,
'\h
_
8
Suprafa” plană orizontală
Suprafaţă | Suprafaţă plană verticală
B
B
1 fb=—i
n-s
[min] ;13=l.'7+b1+b2
lb — —^—— 1 [nun] ‘,B — b -}* b± -j-
—
!t
= -^77 +
bb\1 =
,92 + (0,5 .. . 2)
(0.5 ... '
2) ;&a
,b, a) mm
(2 ... 5) ... '
Determinarea mărimii
Determinarea mărimii b2yb1
bz, b1
Unghiul
Unghiul Adincimca de rabotat,
Adincimca mbo'Lal, mm
mm
ara:-xr|2|3i4|sle]7|slgiiolrr|rz|miuiis
de
atac X 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 | 15
10 5.711,13
5,7 11,3 17,0 22,6 29,4 34,0
17,0 22,6 40,0
34,0 40,0 42,5 51,0 57,0 — — — —— ——
15
15 3,7
3,7 14,9 18,6 22.4 26,0
7,5 11,2 14,9 26.0 33.6
29.8 33,6 37,3
37,3 — — — "' ——
; 20
20 2.7
2,7 5.5
5,5 8.2
8,2 11,0 13,7 16,5 19.2
16.5 19,2 22,0 24,7
22,0 27,1 30,0
27,4 33,0 36,0
30,0 33,0 37.5 41,4
36,0 37,5
30
30 1,7 3,5 5,2
1.7 6,9 8,7 12,1
8,7 10,4 12,1 13,8 15.7
13,8 15,7 17,3 19,0 20.8
14,3 24,2 26,0
20.8 22,5 24,2 26,0
45 1,0 2,0
2.0 3,0
3,0 4,0 5,0 6,0
6.0 7.0
7,0 8,0
8.0 9.0 10,011,0
10,0 11,0 12,0 13,0 15.0
13.0 14,0 15,0
60
60 0,6 1,2 1,7
0.6 1,7 2,3 2,9 3,5 4.0
2,3 4,0 4.6 5,2 6.3
5,8 6,3 6,9 7.5
6.9 8.1
7,5 8,1 8.7
8,7
75 0,3 0,6
0,3 0,8
0,6 0,8 1,1 1.3
1,1 1,3 1,6 1,9
1,9 2,1
2,1 2,4
2.4 2,7 3,0
2.7 3,0 3,2 3,5 3.8
3.2 3,8 4,8
90 0,0 0.0 0,0
0,0 0,0 0.0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0
0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0.0 0,0
0,0 0,0 0,0
0,0 0,0
bt
&:2 2
2 22 2
2 2 2
2 2
2 2
2 2 3 3 33 33 3 4 11
i
. La mortezarea
• La mortezarea suprafeţelor
suprafetelor plane (tabelul 6.4);
h
fb =
: B
B _ b
'n-s
n - s
=b+b,+b,
b1 b2
n-s
n • 5
[min].
.
• La mortezarea canalelor.
La mortezarea
=
3
cuţitelor:: tb!„ =----
lăţimea cuţitelor £
în cazul
canalelor, în cazul că
h -f- hi
[min]. M
canalului este egală cu
că lăţimea canalului
n-s n- &s
Simbolurile utilizate au aceleaşi semnificaţii
Simbolurile utilizate rabotării.
in cazul rabotării.
semnificaţii ca şi în
Calculul timpului de bază se execută
de bază execută pe pe baza
baza cunoaşterii
cunoaşterii unor para-
para
metri ai regimului de aşchiere
metri aşchiere::
— adîncimea pentru determinarea
adîncimea de aşchiere, pentru
—— determinarea numărului treceri
numărului de treceri
ii şi aa. distanţei de
de pătrundere;
pătrundere;
viteza de aşchiere,
— viteza determinarea numărului
aşchiere, pentru determinarea numărului de curse
duble n;
duble n;
— avansul
-—— lucru s.
de lucru
avansul de 3.
Calculul normei
Calculul de timp
normei de determinarea elementelor
timp şi determinarea elementelor componente 221
221
la rnbolcză şi şoping
la prelucrarea pe rabotczu şcpimj
n
_. £
!"“: ___.
L]
&
i :
| _
\ |
_"Q-
;.: … _____ [—
T
'
k_ialr i! 11.
Ir 58
Canal orizontal
H
“
H
(b = —;H
lb= ,H = +^
= 1,[| + hl
h1=(0,5 ...2)2)
Aj = (0,5 ... mm
rabolat. mm
de rabotati
Adlncimea de
Tipul
Tipul. Lungimea
Lungimea de Distanţa
Distanţa de
maşmlr
maşinii raboral,rnm
rabotat, mm pătrundere, (/j +
pătrundgălhé-it
| 16 }
17 || 18 ji ml| 25
19 |, 20 30!| 40
25!| 30 mm
— _ ._.- _ _- — — —— <2000
<2000 200
200
_ _ _ _ ... _ _ _ 2000—4000
2000-4000 200—325
200-325
_ — _ _ — — — — Raboteză
Ra boteză 4001—6000
4001-6000
6001—8000
325—375
325-375
375—450
27,8 29,5 31,2 32,9 34,5 43,3
27,8 29,5 4 ,3 52.0
52,0 69,0 6001-8000 375-450
16.0 17,0 18,0 19,0 20,0
16,0 20,0 25,0 30.0 40,0
30,0 40,0 <100
<100 35
35
9,2 9.8 10.4
9,8 11.514,4
10,4 11,0 11,5 17.3 23.0
14,4 17,3 23,0 “100—200
100-200 50
4.3
4,3 4.6 4,8
4,6 5,1 5,4 5,7
4.8 5.1 8.111.0
6,7 8,1 11,0 Şepiug
Şeping 201—300
201-300 60
•' 60
0,0
0.0 0,0
0,0 0,0 0.0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 >300
>300 75
75
44. 4 4 4 4 5 5 5
Tabelul GA.
Tabelul 6.4. Determinarea timpului de la prelucrarea
de bază, tb. Ia morteză
prelucrarea pe morteză
Adincimen de aşchiere,
Adlncimea aşchiere. /,
!. mm»
mm: pînă la:
Morte-rare anale
Mortezare canale Tipul culitului
cuţitului Unghiul de atac
Unghiul
principal
principal alslslrzlzolzsiao
3 1 5 | 8 | 12 1 20 [ 25 | 30
Distanţa de pătrundere
Distanţa pătrundere şi de depăşim
depăşire
(r,+r,)mm
Oi + /2) mm
1 | 22 |
3 | 4 | 55 1
6 7 s8 1 9
[
10
10
__
! *v :“ *
W
20
20 11 16
11 25
15 25 36
36 -— — —
P=? d
“: 30
30 77 11 17
17 24 37
37 _ _
N
,
1*1_?
\
&
_r, .
Cuţit normal
Cuţit normal
45 15 23 30 35-
„gît—. 45 55 11
7 11 15 23 30 35
mv+—
V
50
60 a3 5 7 10
10 15
15 20
20 23
23—
90
90 22 22 3 3 3 5 5
5-
222 Normureu
lucrărilor de ruborure şi mortemre
de rabofare mortezarg
Tabelul 6.4
(continuare)
1
1
H
11
|
2 I
|
3
|4|5|6|7i8|9|10
I4J5J6 J7J8J9 1 10
n-s
n •s Cu cuţit
Cu lat
cuţit lat _ (2...3)s
(2... 3)s
.
„ =h +
II = h,
+ h>
,P cuţit
T,\Z'_
.
Cu cuţit
„azi | | profilat (
— 2
!'
(canale)
(canale)
t
şm—J
Distante de pătrundere şi de
Distanţe de de depăşire
depăşire la
la
J )// />,'/'///, /////, mortezarea suprafeţelor plane în
mortezarea suprafeţelor în funcţie
funcţie
de lungimea
de cursei
lungimea cursei
I/
1
\
C ]
&.
QQ -<5
Y-
"x
~x
Lungimea de
Lungimea
prelucrat,
de
prelucrat. L, 100 200
200 300 300
„
mm, pînă
mm, la::
prnă la
—-—a<_
. (9——
<-3
Distanţa
Distanţa dede
Morlezarea suprafeţelor
Mortezarea suprafetelor plane pătrundere şi
B depăşire in
de depăşire 35
35 50
50 60
60 75
?:
In 75
lb
lb —= s •n lungime
lungime
…
(11 +
(li mm
(2); mm
+ l2),
B=br+b+bz
B = bx + b + &2
Tabelul x\t'ansuri pentru mtmtarea

Tabelul 6.6. Avansuri de finisare
rabotarea de rnboteză
surirafeţelor plane pe raboteză
finisare a suprafeţelor
| Admeimea de aşchiere,
Adîncimea !, mm
aşchiere, t,
Rugozitatea suprafeţei Materialul
Rugmîlgfîăpmfelei
Ra, tun
Tipul şi sculei
şi materialul sculei 3357133
de prelucrat
0,06-0,10 | 0,10-0,15 | 0,15-0,20
s, nam/cursă
Avansul :, mm/cursă dublă
12.5— 6.3
12,5-6,3 Cuţit normal
normal rapid Otel
Oţel 0.50—0.90
0,50-0,90
12.5—6.3
12,5-6,3 LOG—1,41
1,00-1,41
.
3.2
3,2 Cutit lat cu carburi
Cuţit lat carburi Fontă
Fontă 4.00—10.0
4,00-10,0
metalice
metalice
_
_
1.6 4,00-10,oj
4,00—10,0
1,2
1.2 G.Da—11,0]
6,00-11,oj -
—
Obsernalr'e.
Observaţie. În
în cazul
cazul rabotărlt
rabotării degajărilor in canale
canale în formă
formă de L
L sau T
Ţ avansurile
avansurile se
se CO-
co
rectează cu 0,8.
rectează
Tabelul
Tabelul 6. 7. Ar'nrisuri
6.7. Avansuri pentru raliorurea de finisare
pentru rabotarea linisarc pe
pe şcpinguri semifabricat
suprafeţelor plane semifabricat
şepinjjuri a:! suprafeţelor
din oţel şi Ionrr'r
din oţel celuLşie eu
fontă cenuşie scule din oţel rapid
cu scule rapid sau
sau cu scule plăcuţe din
scule cu plăcuţe din carburi metalice
carburi metalice
rntunjîre, r,
Raza de rotunjire, vidului, mm
r, a virfului,
Rugozitatea.
Rugozitatea
su?““?qu
suprafeţei, 11 2 | 3:.
Materialul de prelucrat (
Rar Fm
Ra»
mmlcursa dublă
_
Avansul s,
Avansul :, mm/cursă dublă
Oţel şl fontă
Otel şi fontă l
;
12.5
12,5 | 0,3—0,45
0,3-0,45 'l OAO—0,55
0,40-0,55 0.55—0-55
0,55-0,66
Oţel fontă
Oţei şl fontă i
; 6.3
6,3 | o.1—o,1e
0,1-0,16 (ms—0.28
0,15-0,28 0,15—035
0,15-0,35
deierminurea elementelor componente
!imp şi determinarea
Calculul normei de timp componenie 223
225
m.
3
=...
I I|
!
r- ~î<
tî< r-
o 3.6
5.0 in
co
o o o o"
Rd
_.nd ci
I| I|
Noem
9.“
hOO cod amd t
T-î o o o"
T
Exo
S
om
o o m
E..,o com
O CI O
co
mwd
I
….rEFZBE
o
§
1
-5Cş
„m..—ră §
cmd
:e g
_
om.:
cmd O
= o o
_
5:U
_
-t>oco co o o r-
s
nu
I 1|
.I
t>55
m cmd
5.5 co ci
mud
I II
I
rlOO-C
ww; mod amd Exo
I _
:....=.:.r:... o o* o* o* r-T o O* O
E
……
•Si. 8
o.…..
1.0 o co o
r- 8O* 88Ş § :.
-d o
1.0 o
I| I Ed oood nn
and and
I| I ca;
m.m.: 3.3 …..cé
ă.:
|| [
I
°.
om!—h m..—„
5 o o" ©“ o’ —• c o
o.…
co o
J
3:55
_
g o
t cam '5
•s
„___
co
…:
I| II
in co co
co mod
3.0 o -?
2.6
r1
35
co.
I I
|. ...
«0
no.… 0*3
mm.… cod 25
§
CI
S
„b…—zu
.2
y §
-
o;
i® smd
aer...—a=. 1
o* o" o o' T-. ^ o O „Eu—:.….E
b 9:32
o
s
s ■ţ :;
r-
*2
co
m.:
S
Ei...-=V
5 „a…
… 5. ...::2 o
w
.9 2
s 1 1 •§ o
:.
E..—EB
“:…... in
….N.
ş
3.5—
5; ce; 2.3 56 and
—' —' o c‘ o o'
m…..c a…: mm.…
~ - - -Oc
ce; „___ E..: …:…d
•c
„.o
■c;
m
co s
cmd
i s£ .CJ
chi—o
„::..—__
o o
g
Et:—„ESE:
■5
1… §*
I5
.EE
1 o c
:g
25533
I:? fc "5
I
9532.52
mEEu
,
o ■a !
393 EEE—=>: Et:—pi
-E
o 10 1.0 m….
O CC co — lO 1-0
no O O 10 o 8
f £
a
a:
__
.5
I 9_ i
_o O ==. -ocihrn
ms.… and Emo r* oom.…—
ma.… in ci f* o
85 5. c
o
m…„d om.… m…..o
„
SCEU?
I
Lala—.…hiă
«3 r-T r-T o o" O o'

E.:ăEE
33 1-T r-T r-T r-* o“ O «... 5 zic—..ca…
_ţj
.....c
a |3
E £
sg o
g -=:
:
5358
3x s
„__—.am
=
£…. Nut—E&P;
:=.
-
: £
.….
n ■3
3329. «Si. o
I 35 g I m o
j. S Sca
„BBSE—ue.
3
2
Ewan—&
1.0 o o o o
rirlOCOO-?
B….—3.— S.… cmd
i-T r-f t-T o o' o’
c
caS.…o
0
£
35…
3
oomciô
o 00 ma.…
ca." o co 5.6
co să
om.… o
r—I r- r—! r—< O O
mm.…
H5. :Uw
§
1 _;
col-m
„&&—UE:»
g.
% ci
g
og
md -T
c
„Each—r:.
8*
=5
<
_ 1b.
===—.:….
c/>
3:b •s g
2.
—- 2 353.5
10 £
e s
53:33.—
§ 5
„BE—===…
53 o :7. . g o
„.… „Eu—v.
a S •21
__
« 8 _
CI o o o co co m o o t? o ci 2..—
525 o. 3 5
„___. co
ns
ci ÎJ 8.— mad and …:..o
mmâ -h ocoiO'f
§
:?:—3 O ocor
mod cod ca; €.… o
8.0 t> .…..nd
1
1:23:25 = o.… 1- ESE: o
o; …
CD
ra r-T rl’ H O C o"
3 cf ci r-T -m" 0“ o* ih
« %<u
03 &…
O u
8— H -2J
&…
s t 5
CC
•H 5
_ s :O
I
stia:...:—
u
E...:
•2
7? £ S.
I |
.….z=_=._=..
Et:—Q
CI
„...…
„..ca—î
5 §
min::— „___>—EQ
co o © © © r- O C O CI io O
I 3
o.… mm.—.
2; c
CO CO rj in r?
mad and
om.—.
tuo
8
C-l rl ca.—.
ani c….m o iD o
mm.: r-
Ed mm.… c. s
Gm CL am m
C. CI
CI
nm,…
r-l’ rl rt O O O' CI cf r-T r-T o* o"

5
■>5 =» :— =—
:::,5
s
_ 5 | I| l |
„E.-.….„u:_…..„.—
k % 000000
_ N
CI „„
co _.
■*?
b O
o;
*r
5SS^8SS
E.; mn; 36 mm.… oc.… o….o CO cmd
CI. cod
cm.….. O 8.—
CO O CO_
amd 8;
5 r-l r-i T-l O O cf cf cf T-f t-T o
1
…=_……==><
< .
>o
„...o
ci in m o o co E
uo ■?
&& co o
oo.— o mm.:
36 m „..—d 93 ca.… mm.:
3
==:
co mm.… m….— E...—.… S.….m
E.»
r-l rH r-< O O cf cf cf r- t-T o* E
*5 G..
3:35.—
eij
_
fi 3
...—:::.Znu
1
3 S 2:
Ş -2 g g lO LO •? CO CI O N
I
Esf—ou
10
3.— 54
_.H 25
w.… NE and 8.0 1.0 „...în
-rr CI
m.m..n _,m.m I>
E.… r— C5
cî r—I •—I r-" r-1 c O cf ci cf r-T r-T O* ■3 1
= C2
.42
a
:… 33:35…
=
:…
„». 5 | s
lli „.Eu.
O cm
cu O 10 O 10 9…
&. <a fr o o cm
ca o mm_v o 10 oca
s "c
.2
S
j-i
.2 3 5 15 E
o
s
1.325. cico v o
a…… m……
ci co o1 o… m….
o r- o 5:32qu
ă i sus…—„…ma
2 M
55551—
5
53:96
^1
233.339 o ._.-39:25 .Eu…ucuou
i2
„za—uzmou SEE.—=D
13.552—
&… N
8
5 o b 8
585…”
cn
•—
•v
O 3
ci O G G •y5 o CC u
224
Normarea de raboiare
lucrărilor de morlezure
rabotare şi mortezare
Tabelul Avansuri pentru

Tabelul 6.8. Avansuri raholarea cu cuţit
pentru rabotarea cuţit din oţel rapid pe maşini
nţcl rapid raliolat şi şepinguri
maşini de raliotat şcpingurl
a canalelor unor semifabricate
:! canalelor semifabricate din oţel
oţel
Adtncimca maxima
Adincimea canalului. l, mm
maximă a canalului, mm
5 I
| 8B |
I 12
12 |I 20 | 25 | >
> 25
25
Lungimea
%:“gşsgîe
in console Lungimea tăişului
Lungimea iaişului principal,
principal. bx
h. = l. mm
=- t, mm
:
a cuţitului
cuţitului
tc$ mm
1:— mm
2 I| 3 I| 4 |I 5 !
[ 65 I| >
> »9
Secţiunea
Secţiunea cuţitului, bxll
eutilului. bxh
lelO
10x10 | )2xl2
12x12 |
tilO
16x10 ||
2Dx12 ||
20x12 25xlB |
25X16 32x20
32x20 azxzo
> 32x20
||„ >
Avanâul
Avansul s,&. mm/cursă dublă
mru/camil dublă ,
2.0 h (Mi)—0.20
0,12-0,20 (Lui—0.22 0,14-0,24
0,16-0,22 0.14—0.24 OAB—0.25
0,18-0,26 0.20—0,30
0,20-0,30 0.22—0.32
0,22-0,32 OBB—0,36
0,26-0,36
2,5
2.5 h!: OMS—0,14
0,08-0,14 OJI—0.15 0,10—0,15
0,11-0,16 0,10-0,15 0.12—0.18
0,12-0,18 0.14—0.20
0,14-0,20 0,15—0,22
0,15-0,22 0.18—0,25
0,18-0,25
3,0
3.0 h!! DDB—0,10
0,06-0,10 0.08—0,12 0,07—0,11
0,08-0,12 0,07-0,11 0,09—0,13
0,09-0,13 0.10—0.15
0,10-0,15 OJI—0,16
0,11-0,16 0.13—0,19
0,13-0,19
3,5
3.5 hh 0.05—0,08
0,05-0,08 0.06—0.09
0,06-0,09 0,07—0.10
0,07-0,10 (LOS—0,12
0,08-0,12 0,09—0,12
0,09-0,12 D.H.—0.16
0,11-0,16
4,0
4.0 h!! 0,04—-0.06
0,04-0,06 DDS—0.08
0,05-0,08 D&G—0.08
0,06-0,08 mos—0,10
0,06-0,10 0,07—0,11
0,07-0,11 0.09—0.12
0,09-0.12
Coeficienţi de coreclle
Coeficienţi avansului
corecţie a avansului
materialului
Real—stema materialului
Rezistenţa
ar. daN/mm'
ar, daN/mm2 50 51—60
51-60 61—70
61-70 71—80
71-80 80
Coeficient
Coeficient 1.14 1,06 1.00
1,00 0.89
0,89 0.82
0,82
80 daN/mm2
daNimm2 > 80 daN/mm2
> daN/mm”
Unghiul de 'y'
de degajare y° 12—15
12-15 | 20 25 12—15
12-15 20 ! | 25
Coeficient
Coeficient 0.93
0,93 1.00
1,00 [
1.06
1,06 1.00
1,00 1,10 I \ 1.18
1,18
Tabelul 6.9. Avansuri

Tabelul rabolnren canalelor
Avansul-i pentru rabotarea pe semifabricate
canalelor pe fontă cenuşie
semifabricate din fontă scule
cenuşle cu scule
din oţel
din oţel rapid (maşini de mbomt,
rnpid (maşini şcping)
rabotat, şeping)
Adincîmea maximă
Adincimea maximă aa canalului, !„ mm
canalului. Ix, mm
5 I| 38 I| 12 | 20 I| 25
25 I
| > 25
> 25
Lungimea
;“ncăţîâîă Lungimea iăişului Principal;
Lungimea tăişului lal =
principal» bx = !. mm
t, mm
în consolă
a cuţitului
a cuţitului 2 I| 3 , 4 r
| 5 i 65 I| >
> 6
'“m.m.
lc> mm
Secţiunea cuţitului
Secţiunea bxh mmxmm
cuţitului bxh mmxmm
IDK 10
10X10 12><12 16x10 1
|| 12x12 tiiO
20Xl2
20x12 )| 25x16
25X16|
| 32x20
32x20 | >
> 32X2°
32X20
Avansul s,
Avansul micut—si dublă
:. mm/cursă
\
2.0 h OAO—0.50
0,40-0,50 0.42—0.52
0,42-0,52 0,44—0,54
0,44-0,54 OAB—0.58
0,46-0,58 0,56—0,62
0,56-0,62 055—055 .
0,56-0,66 …
2.5 h
11
027—034
0,27—0,34 028—035
0,28-0,35 0,30—0,36
0,30-0,36 (LSI—0.39
0,31-0,39 0,35—0.42
0,35-0,42 0.39—0A5
0,39-0,45
3,0
3.0 h
I': 020—025
0,20—0,25 021—026
0,21-0,26 0.22—027
0,22-0,27 023—029
0,23-0.29 0,26—0,31
0,26-0,31 029—034
0,29-0,34
3.5 h
12 0.15—0.19
0,15-0,19 CJE—0.20
0,16-0.20 0,17—0,21
0,17-0,21 0.18——0.23
0,18-0,23 020—024
0,20-0,24 022—035
0,22-0,26
4.0 h 0,13—0,18
0,13-0,16 0.13—0,17
0,13-0,17 (LIA—0,17
0,14-0,17 GAS—0,19
0,15-0,19 0.17—0.20
0,17-0,20 0.18—0.21
0,18-0,21
Coeficienţi de corecţie
Coeficienţi corecţie a avansului
a avansului
In funcţie
11 — In functie de
de duritatea
duritatea materialului
materialului de 2 — In
în functie de
funcţie de unghiul de
prelucra!
prelucrat degajare
degajare
Duritatea Ii
Duritatea HBB \”
Y°
5170
<170 1
171...200
| 171...200 i >2DO
>200 8 | 12...15
12...15
Coeficient de corecţie
Coeficient corectie, Coeficient de corecţie
Coeficient corectie
1,06
^06 | 1.0
TĂ j
[ 0.90
0^0 1.00
1,00 | 1.05
1,06
Obscrnalle. În
Observaţie. în cazul rabotării degajărilor laterale
cazul rabotării laterale ia canale de forma L sau
la canale T. avansurile
sau T» avansurile
se corectează 0.8.
corectează cu 0,8.
Calculul normei
de timp elementelor componente
determinarea elementelor componente 225
Tabelul pentru rnholnreu

Arnmuri pentru
Tabelul 6.10. Avansuri canalelor pe semifabricate
rabotarea canalelor semifabricate din fontă eenuşie
din fontii scule
eu scule
cenuşie cu
cu plăcuţe din cnrburi
eu plăcuţe metalice (maşini
carburi metalice (maşini de rnhoml, şeping)
dc rabotat, şeping)
Adincimea maximă. aa canalului.
Adincimea maximi canalului» l,.
lv mm m >45
25 30 I | 35
35 .
40
g l 45
45 | >45
tăişului principal»
Lungime:. tăişului
Lungimea principal, bl 51 =
= (.
t, mm
mm
Lungimea în
Lungimea in
consolă au
cons-ola. 5 | 6 I| S
8 . 10 :
i 12 I
|
> l2
>12
cumul… lc,
cuţitului I" mm
mm
cuţitului, b!: X
Secţiunea cuţitului»
Secţiunea x h,
in, mm x mm mm
20x12
20 X 12 |i 25x 16
25x Iii ;
. 32><20
32X20 | 40x25
40x25 |I 50x32
50 x 32 Il >50x32
>50x32
Avansul. s,
Avansul» :. (mm/cursă dublă)
(mmfcursfl dublă)
2.0 h!: OAB—0.58
0,50—0.60
0,50-0,60
0,46-0,58 0.58—0,68
0,58-0,68 0.72—0.80
0,72-0,80 0,82-1,00 0,92—1,20
0.82—1,00 0,92-1,20
2.5 h!: 0,31—0.39
0,34—0,41
0,34-0,41
0,31-0,39 OBB—0.46
0,39-0,46 OAB—0,54
0,49-0,54 0,55—0,68 059—032
0,55-0,68 0,59-0,82
3.0
3.0 h11 023—029
0,25—0.29
0,23-0,29
0,25-0,29 029—034
0,29-0,34 OBB—0,40
0,36-0,40 Gull—0,30 OAB—0,60
0,41-0,30 0,46-0,60
3,5
3.5 hI! 0.18—023
0.20—0,23
0,18-0,23
0,20-0,23 023—027
0,23-0,27 0.28—0.31
0,28-0,31 032—039 0,37—0,49
0,32-0,39 0,37-0,49
4.0 hh OAB—0,19
0.15—0.19
0,15-0,19
0,16-0.19 0,19—022 0,23-0,26
0,19-0,22 0,23—0.26 OBB—0,32 DBL—0.42
0,26-0,32 0,31-0,42
Coeiieienţi dc
Coeficienţi corectie a nvnnsuiui
de corecţie avansului
În funcţie
1 — în
—— duritatea materialului
funcţie de duritatea materialului de prelucrat
prelucrat — În
2 -— în funcţie dede unghiul de de degajare
degajare
Duritatea
Duritatea HB HB “(°
Y°
ş170
<170 171—200
171-200
[
>200
>200 00 ; 10 \ 20
20 ! |
Coeficient de corecţie
Coeficient corectie Coeficient de
Coeficient de corectie
corecţie
1,05 | 1,0 | 0,90 0,80
0,80 1,00 | 1.15
1,15 [ |
Observaţie. În
Observaţie. în cazul rabotării degajărilor laterale
cazul rabotării laterale la canale
canale în în formă
formă dede L L sausau T T avansurile
avansurile
corectează cu 0,8.
se corectează
Avnnsuri şi viteze
Tabelul 6.11. Avansuri
Tabelul viteze tic
de aşchicre pentru rabotarea
nşehiere pentru prolilulă pe semifabricate
rahotnren profilată semifabricate dindin
fontă
fontă ceniLşic eu seule
cemL—şie cu rapid
»;eule din oţel rapid
Adincimen Avansul
Adincimea Avansul :.
s, Vitezadede
Viteza
Schema prelucrării
Schema prelucrării Felul prelucrării
Felul prelucrării de
de aşchiere mmlcursă
nşchxem mm/cursă aşchierc vp,
aşchiere Up.
!. mm
t, mm dubla
dublă m[min.
m/mîn.
11 |
22 : 33 |
4 [ 5
Pătrunderc cu spi
Pătrundere 5191 — 0,2—0.3
0,2-0,3 15—20
15-20
crustă
Cu crustă
Cu "
Degro—
Degro- Trecere laterală
Trecere sm
laterală sP2 15—20
15-20 1.0—1,5
1,0-1,5 20—25
20-25
şare
şare
crustă Patrundere
Pătrundere cu 5… _
spi — 0,2—0.3
0,2-0.3 9-D—_5
0
20-25
Fără crustă
Fără
l Trecere laterală
Trecere laterală sp«
sp.: 15—20
15—20 1.0—2.0
1,0-2,0 20—25
20-25
'
l/ -7 <—_ Semilinisare şăbăruire sau
Semifinisare prin şăbăruire 4 0.4—0.8
0,4—0,8 8—10
8-10
""-jj] rectificare
rectificare
/ „ „..7-
, '
4
.
, ' (
zi/ "7444 ///
Finis…i
Finisarej
]
Prealabilă
Prealabilă — —o.15
0.2 -0,15 6—8
6-8
“
in 1°C…
locul
şăbărui— B. mm
şăbărui-
SNO
<100
!
Defin'tiv'i
'
Definitivă *
"' 005 * 008
0,05-0,08
- ' _
06-8
8
sau B.mm|
rii sau
_?
rectifi Prealabilu
Prealabilă —— 0.12—0.15
0,12-0,15 4—6
4-6
făţiş?
cării
>100|
>100
I
I
i Definitivă
Definitivă — 0.05—0.08
0,05-0,08 4— 6
4-6
(Ioelieienţi de corecţie
Coeficienţi corectie a vitezei
il vitezei
1 — În
—— funcţie de durabilitatea
In functie durabilitatea sculei
Durabilitatea, T.
Durabilitatea, T, min
min
30 |l 45
45 . 00
60 1| 75
75 | 90 | 105 120
| 120 ; 1| 130
130 | 150
150 || 130
180
15—
ÎS 1851
c. 1851
- c.
226 Normnreu lucrărilor
Normarea lucrărilor de rubolure şi monetare
de rabolare mortezore
1; |3,4;5
1 : 2 3 4 5
'
Coelicicnţi corectie
1.25
1,25 |
!
1.16
1,16 1| 1.11
1,11 | 1,08 | 1,05 | 1,01 1 1,0
| 1.0 ] | 0.98 |
0,98 0,97 j1
0.95
0,95
22 — In funcţie
-— în functie de lungimea
lungimea In ln consolă a scule!
sculel
Lungimea în
Lungimea consolă a& sculei,
in consolă l;, mm
sculei. lc,
2 hfr I| 2.5 hh
2,5 I [ 3 h ! 3.5 hh
3,5 [ 1
44 hh
corectie
Coeficient! de corecţie
Coeficienţi
1.07
1,07 | 1.00
1,00 I[ 0.90
0,90 0.80
0,80 , | 0.60
0,60
Tabelul Avansuri şi viteze

Tabelul 6.12. Avansuri viteze dc
de aşehiere
aşchierc pentru rahomrcn profilată
pcnlru rabotaren profllniil pe
pc semifabricate din ionii
semifabricate din fontă
scule cu plăcuţe
cenuşle cu scule
cenuşie plăcu|e din carburi mclalice
carburi metalice
Adlneirncade Avans
Adincimca s, Viteza Trei!
de
Schema
Schema Avansrssâ. 2:13;
““““
prelucrării Felul ”1“…
F““I prelucrării_. aşehiere
“filă?
t, mm
mm/cursă
mare...
dublă
aşehiere
D„,. wm
jj, m/min.
Cu crustă
Cu crustă 20 1.5—2.o“ 15-19
!,5—2,0 15—19
D e gr o ş 3 re
Degroşare
Fără crustă
Fără crustă 20 2,0-3,0 19—23
2.0—3,0 19-23
Semifinisare pentru
Semifinisare Prima trecere
Prima trecere 3 0.7—0.9
0,7-0,9 23—30
23-30
şăbăruire sau rectificare
şăbăruire rectificare
| doua trecere
A doua |Lrecere 1 0,3—0.4_
0,3-0,4 23—30
23-30
6,0—12,0I
Semiiiuisare
Semifinisare pentru 2 6,0-12,0 11 —1-l
11-14
rectificare
şăbăruire sau rectificare
şăbăruire
Cu cuţite
Cu late
cutite late
Finisare în
Finisare in locul şăbă-
şăbă- 0.1
0,1 4'0_3,o
4,0-8,0 5—11
6-11
ruirii sau rectificării
ruirii rectificării
-
Degroşnre
Degroşare 15 om,—0.8
0,6-0.8 9-—11
9-11
15
15 (LS—1.2
0,8-1,2 11—15
11-15
Semifinisare pentru
Semifinisare PE“ tru şăbăruire
5 ăbărulre 5sau re (:tii“[C are
au rectificare
3 0,4—0,8
0,4-0.8 15—19
15-19
l
Coelicienţi de \'ilczci
colecţie a:! vitezei
In funcţie
11 — în durabilitatea sculei
de durabilitatea
functie de
Durahllltatea. T,
Durabilitatea, T. min
30'45|60|75ţ90|105:120i130|1501130
30 45 | 60 1 75 1 90 | 105 1 120 j 130 | 150 j 180
1,25
1,25 j
: 1,16
corectie quv
1| 1.11
1,11 „,ca
Coeficienţi
! 1,08 | 1,05
2—
2 — In
de corecţie KvT
Coeficienţi de
1.05 1| 1,01
1,01 ! 1,00 j
de calitatea
functie de
în funcţie calitatea plăcuţei
plăcuţe!
1 !
0,98 || 0.97
0,9?
„
__
110.95
0.95
Km
*40 I
!
K„ *30
I| K…
*10
Curtici-ţi de corecţie
Coeficienţi de corectie
1 .0
1,0 1 .2 .42
11,42
i
1,2 I|
Observaţie. Coeficienţu de
Observaţie. Coeficienţii de corecţie in funcţie de lungimea
corecţle în consolă aa sculei sint
lungimea în consolă identici cn
sînt identici cu
cel din tabelul
cei din tabelul 6.11.
6.11.
Calculul
elementelor componente 227
227
Avansul ndmisilril
Tabelul 6.13. Avansul
Tabelul admisibil in
In funcţie de rezistenţa sculei la rnbotare
sculei la rnbotare
Adlmlmea aşchiere,
Adincimea de aşchie !: mm
re, t,
Secţiunea
suportului 2,0 j] 2,5 |I 3,0 |[ 3,7 ]I 4,5 | 5,6
3,0 I
6.9 | 8,5
5,5 j 6,9 3,5 | 10,5 \| 13,0 | 16,0
I
15,0 1| 19,0 | 24,0

|
8x
B x H» mm'
H, mm1 Avansul admis de rezistenţa
Avansul mlstenţa suportului cuţitului. mm/cuisă dublă
:. inm/cursă
cuţitului, s,
1
— Otel
1 —-
|z|3|4|5|el7|3|9|1o|11|12|13l14t
2 1 3 1 4 1 5 I
a, = daN/mm2. Cum:
0(el cu o> = 65 daN/mmh'. din otel
Cutite din
6
rapid
oţel rapid
7 | 8 9 10 11 [ 12 | 13 | 14 !
16X25
16x25 — — 1,8 1,4 1,1 0,8 0,61 0,46 0,35
0,35 0,27
0,27 0,26 — —-
20 x 30
20x30 —- ——
3,3
3,3 2,4 1,8
, 1 ,4
1,4 1,00 0,79 0,60
0,60 0,46
0,46 0,35 — —
25 x 40
25x40 — — 6,2
6,2 4,7
4.7 3,6
3,6 2.7
2,7 2.00 1 ,60
2,00 1,60 1 ,20
1,20 ,90
11,90 0,68 —- —
30 x 45
30x45 -—- — 9.3
9,3 7.0
7,0 5.4
5,4 4.1 3,10 2,30
4,1 2,30 1 .80
1,80 1,30 1.10
1,10 0,78
0.78 0,55
40 x 60
40x60 —— — 15.0 15.0
15,0 15,0 11,0 8,7 6,60 5,00 3 .80
3,80 2,90 2,20
2,20 1.70
1,70 1.30
1,30
22 — Oţel c,. = 65..

0ch cu ar= 65… .85
85 daN/mm“. Cuţite din
daN/mm3. Cutii: rapid
din oţel rapid
16x25
16x25 — — 1.8
1,8 1,4 1,1
1,1 0,8 0,61
0.8 0,61 0,46 0,35 0.27 0.26
0,27 0,26 — —
20 x 30
20x30 — 3.3
3,3 2,4 1,8 1,4 1.0 0.74 0,60
1,0 0.74 0,60 0,46 0,35 — — —
25 x 40
25x40 — 6,2
6.2 4,7 3,6
3,6 2,7 2,0 ,60 1,20
2,0 11,60 0,90 0,68 —
-—- ——
30 X 45
30x45 — 9,3 7,0
7,0 5,4 4,1 3,1 2,3
3,1 2,3 1 .8
1,8 1,0 1,0 ,78 0,55
00,78 0,45
40 x 60
40x60 — 15,0 15,0 11,0 8,7
8,7 6,6 5,00 3,80
3,80 2,90 2,20 1 ,70 1,30
2,20 1,70 0,97
3 — Otel a,b
Oţel cu <jr > 85 daN/mmz. Cutite
85 daN/mm2. din otel
Cuţite din rapid
oţel rapid
16x25
16x25 1,8 1,4 1,1 0,8 0,6 0.45
0,45 0,35 0,27 0,26
0,26 — —— —— ——
20x30
20x30 3,3
3,3 2,4 1,8 1,4 1,0
1.0 0,79 0,60
0,60 0,46 0,35 — — _ —
25 x 40
25x40 6,2
6.2 4,7 3,6
3,6 2,7 2,0
2,0 1,60 1,20 0,90 0.68
0,68 — — — —
30x45
30X45 9,3 7,0
7,0 5,4 4,1
4,1 3,1
3,1 2,30
2,30 1,80 1,30 1,00 0,78 0,55 0,45 —
40 x 60
40x60 15.0
15,0 15,0 11,0 8,7 6.6
6,6 5.00
5,00 3,80 2,90 2,20
2,20 1,70 1,30 0,97 —
Fontă cu HB
44 — Fonlă = 150...245.
HB = 150 . .245. Cuţite carburi metalice
Culita cu carburi metalice
16 x 25
16x25 —— — — — —— .80
11,80 1.40 1.10
1,40 1,10 0,80 0,01
0,61 0,46 0,35 0,27
20 x 30
20x30 -— — -— — -— 3,30 2,40 1,80 1,40 1 ,00
1,00 0,79 0,60
0,60 0,46
0,46
25 x 40
25x40 —— — — — — 6,20 4,70 3.60
3,60 2.70
2,70 2.00
2,00 1,60 1,20 0,90
30 x 45
30x45 — — — — — 9,30 7,00
7,00 5,40 4,10 3,10 2,30
2,30 1,80 1,30
1,30
! 40x60
40x60 — — — — — 15.00
15,00 15.00 11,00
15,00 11.00 8.70
8,70 6.60
6,60 5,00 3,80 2,90
Adlncimea de aşchiere
Adincimea aşchicre tv
fn mm
Adiucimea de aşchlere
Adincimea !„ mm
aşchiere tu mm
Secţiunea
suportului 3.5 ||
3,5 4,3 |I 5,3
4,3 6.5 1| 8,0
5.3 | 6,5
!
8.0 |l 9,8 1I 12,0
12.0 [l 15,0 \ 19,0 | 22,0 29.0 |[
22,0 | 29,0
1 |
34.0
34,0
8 x H, mm*
B mml Avansul admis de rezistenţa
Avansul admis rezistenta suportului cuţitulul,
cuţitului, :, mmlmusă dublă
s, mm/cursă
1J—Fonlă HB <200.
—Fontă cu HB <200. Culita din oţel rapid
Cuţite din rapid
16,625
16x25 — 1.8
1,8 1,4 1,1
1.1 0,8 0.61 0.46
0,61 0,46 0.35
0,35 0,27 0,26
0,26 — —
20 x 30
20x30 ——
3,2
3,2 2,4 1.8
1,8 1.4
1,4 1,00 0,79 0,60 0,46 0.35
0,35 — —
25 x 40
25x40 — 6,2
6,2 4,7 3,6
3,6 2.7
2,7 2.00
2,00 11,60
,60 1,20 0,90 0,68 — —
30 x 45
30x45 — 9.3
9,3 7.0
7,0 5.4
5,4 4.1
4,1 3,10 2,30
2,30 1.80
1,80 1,30 1,00 0,78 0,55
40 X 60
40x60 — 15,0 15,0
15,0 11,0 8,7 6,60
6,60 5,00 3.80
3,80 2,90 2,20
2,20 1,70 1,30
2 HB> 200. Cutite
Fantd cu HB>
2 — Fontă Cuţite din
din oţel rapid
rapid
10X25
16X25 1.8
1,8 1.4
1,4 1.1 0,8 0,61 0,46 0,35 0,27
0,27 0,26
0,26 — — —
20 x 30
20x30 3,3
3,3 2.4
2,4 1.8 0.4 1.00
0,4 1,00 0.79 0.60
0,79 0,60 0.46
0,46 0.35
0,35 — -— —
25 x 40
25x40 6,2
6,2 4,7 3,6
3,6 2.7 2,00
2,7 2,00 1,60 1,20
1 .20 0.90
0,90 0.68
0,68 — — —
30 X 45
30x45 9.3
9,3 7,0
7,0 5.4
5,4 4.1 2,30 1,80
4,1 3,10 2,30 1,30 1,70 0,78 0,55 0,45
40>< 60
40x60 15,0 1.50 11.0
11,0 8.7 6,60 5,00
8,7 6,60 5,00 3,80 2.90
2,90 2.2
2,2 1,70 1,30 0,97
228
228 Nam-lalea lucrărilor
Normoreq lucrărilor de mortemle
ruboture şi mortezare
de rabotare
Tabelul 6.13 (continuau-l

tînolicionţi de corecţie
Coeficienţi de con'cţio a:! avansului
nvllnsului în luncţie dt'
ill funcţie de himjine» consolă an cuţitului
in consola
numim-:| în r-utitului lc.
IC. mm
%—
it Lungimen în
Lungimea
consolă
consolă
in
1.51!/i
1,5 2.0 hh
2,0
,
2 5 h
2,5 3.0 h
3,0 3.5 hh
|
Q:]
'm}
Coeficienţi
Coeficienţi 2,00
2,00 }
1,35 i
-
1,00
1,00 ' 0.78
0,78 0.64
0,64
Tabrllrl 6.14.
Tabelul Avansul admis
6.14. Avansul admis de rezistenţa
rezistenţa plăcuţei metalice la
pliu-uni din carburi metalice
rnbomreu fontei
rabotarea fontei cenuşii
cenuşii
Adincimea de
Adincimea Grosimea
Grosimea :“
Unghiul de atac principal, i°
Unghiul
aşchiere
aşcbicre plăcuţe'l din
plăcuţei din —3o= 1!
20 -30° 35°
35° | I
49
45° I 60°
| W 7o°-9o'
|| 70°-90°
" mm
t, carburi metalice
carburi Avansul :, mmlculsă dublă
s, mm/cursă
310
>10 1 ,20
1,20 0,6
0,6 8,0
8,0 6,9 5,8
5,8
8S 8.0
8,0 6.9
6,9 5,8 4,9 4.1
4.1
7
7 6.6
6,6 5.6
5.6 4.6
4,6 3.9
3,9 3.3
3,3
4 6
6 5,1 4,3 3.5
3,6 3.0
3,0 2.5
2.6
55 3.3
3.8 3,2
3,2 2.5
2,6 2.2
2,2 1,8
4 2.6
2,6 2,2
2,2 1,8
1.8 1,5
1.5 1.3
;10
>10 9.6
9,6 8.0
8,0 6,9 5,8 4.9
4,9
3
8 5.9
6,9 5.8 4,9 4.1
4,1 3.5
n
7 7
7 5,5 4,6 3,9 3,1
3,1 2.7
2.7
0
6 4.3
4.3 3,6
3,6 3,0
3,0 2,6
2,6 2,1
2.1
5 3.2
3,2 2,6
2.6 2,2
2.2 1,8
1,8 1,5
1.5
4 2.2
2.2 1,8 1,5
1.5 1,3
1,3 1,0
1.0
210
>10 8.0
8,0 5.9
6,9 5,8 4.9
4,9 4.1
4,1
8
8 5.8
5,8 4.9 4.1
4,1 3.4
3,4 2.9
2.9
13
13 7
7 4.6
4,6 3.9
3,9 3.1 2.7
2,7 2.3
2.3
6
6 3.6
3.6 3,0
3,0 2,6
2.6 2,1
2,1 1,8
5 2.2
2,2 2,1
2,1 1,8
1.8 1,5 1,3
1.3
4 1.3
1,8 1.5 1.3
1.3 1.0
1,0 0.3
0.8
?,10
>10 6,9 5,8 4,9
4.9 4.1
4,1 3.4
3,4
83 4.9
4,9 4,1
4.1 3,4 2,9
2,9 2.4
2,4
22
22 77 3,9 3,1 2,7 2,3
2,3 1,9
1.9
66 3.0
3,0 2,6
2,6 2.1
2,1 1,8 1,4
1.4
55 2,2
2,2 1,8
1.8 1 .5
1,5 1,3
1,3 1,1
1.1
4 1.5
1,5 1.3
1,3 1.0
1,0 0.8
0.8 0.7
0,7
—
Tabelul 6.15. coeficientului Cp
Valorile coeficientului ale exponenţilor m. xv,yv
C„ şi ale relaţia
=„,g,. din relaţia
cu
Cr
vitezei de
vitezei de aşchiere la rabotare
nşchiere la rnbotnre:: oa == K,.p
•. A'rp
T,” tXv
Tm 510
131: sy°
,
Manualul
Materialul prelucrat.
de prelucrat Fe)“;
Felul | „a,sigle?
la] |
Materialul |
Coeficient şi exponenţi
Coeficient exponen“
nbolării
rabo tării sculci Cc
cv I' m :” 1I Vy
!
*y ”o
Plană
Plană ?
Plă cu ţă
Plăcuţă 162,0 0,20
0,20 0,1 5
0,15 0 .40
0.40
Canale
Canale dură
dură 38.2
38,2 0,20
0,20 0 0.40
0,40
FM““ cenuşie °“ HB
"““Ş'e cu _ 190
_
Fontă HB= 190
Plană
Plană Oţel 39.2
39,2 0,10 0.15
0,15 0.40
0,40
Canale
Canale rapid 19.5
19,5 0.15
0,15 0
0 0.40
0,40
Oţel cal-bon. crom şi
carbon, oţel crom '
crom-nichel_cu
crom-nichel cu Plană
Plană Oţel ,
61.1
61,1 0,12 0
0 0.66
0,66
Of =
ar daNmm'..
= 65 daN/mm2 Canale
Canale rapid
rapid *
20.2
20,2 0,25 00
“
0.66
0,66
de cupru
Aliaje de cupru 1 Plană
Plană Oţel luam
167,0 0,23
0,23 0,12
0,12 0,53
0,58
rapid |
Calculul normei de
Calculul norme» mp şi determinarea
de !timp elementelor componente
determinarea elementelor 229
i£
_
c
“_“…HNHMMM O
a_a…
O lO I| CM
s
oun
35 cmd
5.0
00
CD
am,
iD
CO 5.0
mm;… ss O tH
0
n
o o o o o o
3u A
|
_ o!
|
55.5 |
oo CD co CO
5
:unnu
:\_IH…„I_E
§
om ” 35
5.6 cD 36
25 00
o o o o
35 s 5 g
CO 3
g.
o
că cs
$.: :….o OS
mad § .:….o
25 CS ©
©
o o o o o O 00
_
EJ—
nu Rawa—:o
•o 2 I| CM
•I<
o _
_
_.
o |.
5 2.22 ,
aqunE
J3* cs
fs?
_©
o 5
„..—9—
re „___—„...u nu. mm.: Ed 35 II
.:
2
â
.EEce
E §
k
â8.
2.0 §
86
CM
Cs
mad
<D
CS
cad 3.0
O
36
cs
_u_a__._=_…
r.
_3
.2
•a
9:52
,12
|
i 00
o o
$
IO
■o» r*
56
oo
o O o o o o o s „m..|….ir_
o
_
© ___…
uauu—S
■3
_
:o c. „__—Em
3 3 £
■S 2 ._.…EUEE
o
_
_
00
_
.!
9.529?
au
Eau…
•o g 5
1 3 \
.
S) S
_ESEE no
■z
fa
s
co o
00
s :x
N
_
os
au
S Io ozomîîm
2 9 I| o om să mad
oo o
00
maicu;
03 o
iau…—uau
o o o o o
â. ii 2 g
235
o o o CC am
-a CO Ed
8; CS
ca…
ca.” co.…
« S
„nissan—=D
& co.… ca.…

11—1
_ W re „3:33 o
_
3
£
în…—=>
2 cu
•a
|-
__
s> o S
I
[ O CM
=
es _ 4
CQ 8
oma
Dl
i> i>
E..:
O o
amo
a
•âîŞ
o
„.Sa
_© d...—
a: ■
___Emwm mv
o;
0; r-< O
a.… I
«
£ _ D
3
so
â ă.:
î;
„__—933
„._u
TJ Ol
8
§
8; o
o no; o
wo; O o o
no; …a; no; :: o 18;
a 2253 |
3
cî O o _
_
S……
©
au b © .…En
*2 |
__
___:Ecb
_ _ 5
1
s2
___—„53.5
_
:…
XH
© 2*0. x
X
3. CD D
§
___:on—
*1 5
„: I|
IO
5 fa 8
cm N.…
CI
…a;
*a ……
_
_©
cs Cs &. o. Ed
cs
BE.—„30:39
W o co C0
no. 3;
EEE—ua.
2 scu o
S.… &;
'I „…:
_. 2.—
2; „___ ©
3595.2— 3 o
_ _ ll._
_
■s .5 = ■C
__
O EE fa
5 .5
©
s „„Eu
___—33122:
©
.
.h b .. Ime S uSu
._
s 1 •55.
…» „_…_
in
I| „…; re
_
oo
5.525» 5 o w Eu:
…i
*S{
S ~© >« …:...
5 2 Eau“
Eau 332%…
a_n—vary:—
*3
„„ai
2 §
fa
2
re
2930
Uf3
___—n_n— „Eur—
25.5 EEE
2
I1 !»
ie MS
u__u=.:m=ou
“En
jn
m.…. _amhm„_
|
00
5
3
_
3
©
P=.—
a
5o.
5.5.5
£
a
::.—m:…—
o
…:
II _
2 O fa fa S_Szuu ::.—ms...
u
g3 gj » 3
s
3
•o
_... ©
O
5 3 -o
m…...
Au,—55:53
r s"§ O _= S 8— 8:
8; un
_«a i
ANEFS—Ama
&… m *a
eu_u____.…_u._=u
__
■a nu
■Sz I °- mm | 2
O
-
©
gS
CC
CD
©
_ £
nu
3
Szen— cş_
38 § Ecom 322 *
3 2 >re
_a© O fa < „=o—ă
»o
■a „9.5…
2
s
măv
2 «2.
©
„...—„E:.—
g $
.3
53.50
..u
vn co «2
©
atu.—:.—
p<re
2
§
_
^©
TD $.…
I|
m.,—..o ...—.
mm
co*
1 29:
fa 29: o
£5
_ __
•Si re
t-
>re &
u =_
£
« 3
nu
5
£
©
„Eu:—=. SJ3
Bursa:
©
3
Ezumî
_SO 29: | _30
re
O “==.“ J? Snu—
H
a
___—„EC…
Eo 2 _30 „.Ev—
»n m.… anu.—
C. O fa o fel i E….
I|
_
fi £S am
CM
Am
co _o
2
Son
3
U9
? „23…
3
S
_
_re:
„rmv—
s
:
o 3
.Eu—.Eu
s. 2 Eazu
’2 _ *2
__…
u
._e a
55—35
_2
3 ©
p
3"
29.53
o 332032 Ea…
•§ 2 £ nkzv
3
=.
2 re 2
% .…
•o
3
©
cu
•3
re p.
2%: :…
>a a.: s s*
„au
SCSI re
2 «-> . M
•S ■2.
_3
3
2 3
I
___—EE isus—_
Ea…—„E.…
©
O
30 s
5.5..—
•2
0.222
£
2 20. 2 50
O fa < fa îo fa o
o O
230
230 Normureu lucrărilor de rubolure
Normarea mortezme
rabotare şi mortezate
o-
« 3£ 8|. I I|
§ § o
_
I
I I
...
!
««T O
2 O
9; I
.…m
00
I| io'. II
_ I|
1
âxâ
X o CM
oomA
o
Ananas—„:oov
.
€.… O)
33
s m.m—
as A
_ _
§ lO
e… -
0^ ca
cn I
!
1 so.
l
03
I| :
_ _ o
"a
o
Sa
E..
_ o; CM
.u—uîo—
„„Eu
3
I |||!
O
am
co
&
«a»
qm
o
I|
3.
co o
05 co.…
o
8. 3
o 5
g
la…: I.| o'. I
0 II
s:: CM
o
O SxovX S.… o
…
No.…
:O
o
3 03 -
m
_
iC
„EE—Fu
•sa
*2
,
g a
JEEP—.
fi „EE
g
o… W C'l u
_ _
in „85 a.…
a I|
03
o
o
m.…..o
„___
o.… o;
O o
oo." o' o o'
.,
H g
o…:
| i| I|
_
2 2.6!
o
5
„EE
5
£ en
m
E BE.—==...
3- o o o .
EE
E £ a.… I| I| I
|.
I
.!
Ii 5 X 8;
oc. oc.…
a
o
_ …
mvxom
■*5
=
g
*3
3
;...—nu……
_ =s
u _ ..
3
a
E
c
1
a_a
o
If!
| I|
__
.:.—:s: ===—„_
o O O o o
a…
a
3358 a
\
23 CO 03 o
o'. o' ou.—l
03 o
a cmd
ca.…
o
C3 q,… .
a o' 12
£ IU
E 2c g i> CO Eu:.„u
O
n g
_
r}! O 3
g CM 03
3.0 03
vad co.…
aur:—EE 56 X
sx…“
03 03
„sa ăd C3
md
© o T-t £ 55:33 in o o o*
1.
5
Sus.—PH
I| o I
..
I|
B* £ CM *2
e..—FSE
a
I| I|
O
IO
s
Ea...—
_
_
„...o
O I
..
I
.!
I! 00
o
«*-* «•-...»
<u IU
|.
_
o.…
_ _
CJ C3
:::—==»
cu £T7 „E..—o— I: I| |.
I
-O Ea:—Eur—
°X 35
g CD CO £2
2 3 s
EE
co m omxâ ă.: 03
35 03
_3
a
Sama £ no „md
o 03 00
in
03 o o O a _w
mm…o
II mad
I| g
_
3
CC *2
•*w
a2
===—bn
I
|-
I| g <
._.. o O O O _„
îtS o o
_ _ 5. 2
cmd
o … o £ „Siza
a ■fi
BERES—„brâu
•os 2S SEEE-EJ
„..::—.:..
…ălmd
I! I
calma
!|
„
o
=
3
6.583 3 «5. 2 §.3„.:
O O
..—
oi.
o
£ £ m
m
3 i b »-
U
a
o_acao
a
i
2559 CM
X ©'
mai:
03
2.5 2.5g I| 5
m in in
fi &… 3 %
IU 00 CO 03
o
s.
„Exo—u...
a co ■a iu
■?
u—Kzăe—
3
a»
..—
£
,}3
au.“
£
a
2 E 2
£
a I «fi.
g
sg
s|
vă…—.:.:
o
…mdlmd
II
o 3
……ălmd
I
“a_almd
*2. a
„===—oz „__…Esz Eu.—Ea:”. E…Eu
Eo:
o
„Eu:—„ă
c FSE..—
c „:.—num
2 °o
£ o a 3* o o o
ov
*3
a
_Ea
2
3
a
„..—„==.
un…
3.
g
a
£ 2 Z £ • 3
SmE—8…
2 2
a
&3 _ _
2 03
2...
a fi o ===;
2
2
g
Unu.. o<0
a 23
E:»: «3 5255
o Etc.—a
o il
fi 53.5
O
o.…
I| o.… o;
O
au
EE a = o
o £….
a a %
0) a
EJ
>« 03 …: a
_
nu
a .03 nu 3
•fi 12.…
S g 5
…30
Eco...— „..—.::.—
a
•fi
&
2555
£
335 :.»
3 3
3
%
a o. 555 2
Eo § 32
2 &…
a
•fi
_
…k3u2_
a
O a < CC o a
du
„gaga
a o a < a
uz:—==.—
c S
„Eu:—___
£
.;
5 3 §
„în—==—
2. a
_ a
<2. £ 2 a Ea…;
B
2 2 «5. 33:35
o 5.
5 g a ® <u
2
=…
a
Eo
o a
§
E…
„…
555
a
&
2
&
£
£
5
2
2 II „Eu:—PE.
%
3
_
£ 33:35
EM
* s?
26— â…—
* „.nu—
11 2
g
SEE
2
g 2
03
„E:.
? 8
Bă,…—
_30
?.…
5T 2
Eâu C. « £ a o a <
2 M £
1
::.-on :.an
3
3
«
CO
2
533
s
EET—BE}…
2 2
„E:…
3 2w 2
Eau
U
"a E
2
a
2
« s -i 2 2
a
a a
s
„25;ng
32
===—„Sus…
£ nu.…
a
„„E.:
& « O
a
29:
ti
2- &t-
c-
3
_
3
SE.-..:::—
£ £ 03
s.
0o3
SEE.…
Sauna
2 2
30 2 2.
„30 ~a 2
a
30
o
o a o £
Calculul normei
Calculul de timp şi determinarea
normei de delerminureu elementelor
Tabelul G.16.
Tabelul Avansul pentru
6.16. Avansul mor-lezarea de degroşare
penlru mortezarea finisare an suprafeţelor
degroşare şi finisare supraleţelor plane şi a
canalelor
canalelor
Prelucrarea de degroşare
1J — Prelucrarea suprafeţelor plane
degroşare :(a suprafeţelor
Adineimea de aşchiere
Adîncimea aşchiere t,
!, mm,
mm, plnă la:
pini la:
Materialul
333113]… (
de prelucrat Secţiunea sculei mm“
sculei mm* .']
3 : 5
I
| B
8
!
Avansul, s,
Avansul, dubli
mm,!cursă dublă
:, mm/cursă
16x25
16x25 1.2—1,0
1,2-1,0 0.7—0,5
0,7-0,5 0 al.—0.3
0,4-0,3
Olel
Otel 20x30
20x30 1.6—-1,3
1,6-1,3 1.2—O.8
1,2-0,8 0 7—0.5
0,7-0,5
30 ><45
30x45 2.0—1,'7
2,0-1,7 1.6—1.2
1.6-1,2 12—0.9
1,2-0,9
16><25
16x25 1.4—1,2
1,4- 1,2 1.2—0,8
1,2-0,8 1 (')—0.6
1,0-0,6
Fonlă
Fontă :20X30
20x30 1,8—1,G
1,8-1,6 Lil—1,3
1.6-1,3 1 4—1.0
1,4-1,0
30><45
30x45 2.0—1,7
2,0-1,7 2,0—1,7
2,0-1,7 Iti—1.3
1,6-1,3
Prelucrarea de finisare act suprafeţelor
2 — Prelucrarea suprafeţeler plane
plane
Cnlilnlca
| Raza de rotunjire
Raza de rotunjirc r, virlului. mm
r, a virfulul,
Calitatea | .
Materialul Unghiul
Unghiul
secundar 2.0 3.0
\
suprafetei
suprafeţei (1212213133;
dc prelucrat
secundar 1,0 I 2,0 | 3,0
R° . ţxm
Fa, “m |
atac
de atac
Avansul s, mmlcursă
Avansul dublă
mm/cursă dublă
Otel fontă 3-4 0,9-1.0 1,2-1,5
12,5 Oţel şi fontă
în?” g-ş—ă-g ină—îî
I
5-10 0,7-0,8 1,0-1,2

6,3
6,3 Olcl
Otel 2_3
2-3 0,25—0,4
0,25-0,4 0,5—0,7
0,5-0,7 0,7—0.9
0,7-0,9
Fontă
Fontă 0,35—0.5
0,35-0,5 0,6—0.8
0,6-0,8 0.9—1.0
0,9-1,0
Prelucrarea canalelor
3 — Prelucrarea canalelor
Rigiditatea
Rigiditatea
Lungimea
Materialul Luiiglnţea
Materialul Lăţimea canalului B. mm.
canalului B, mm, pină la::
pînă la
canalului
sistemului
sistemului de pre
de âgîlgîâ;
pre- mm, pînă
5 | 88 "
10
10 12
tehnologic lucrat
lucrat “13:
la Avansul s, mm/cursă
Avansul mmlcursă dublă
dublă
-
Rigid
Rigid om
Oţel — 0,12—o,14
0,12-0,14 0.15—0.13
0,15-0,18 0,1s—o.20
0,18-0,20 ars—0,22
0,18-0,22
Fontă
Fontă — 0.22—o.27
0,22-0,27 023—032
0,28-0,32 0,10—o.3s
0,10-0,36 0.35—o.40
0,35-0,40
0…
Oţel 100 0.1o—o.12
0,10-0,12 0,11_0.13
0,11-0,13 0.12—o.15
0,12-0,15 om;—0.15
0,14-0,18
(pre-
Nerigid (pre 200
200 0,07—0.10
0,07-0,10 0,09-0,11 o.10-0,12
ong—0,11 0,10-0,12 o,10—o,13
0,10-0,13
lucrarea ca
231135“ “"i“;
nalelor in
300
300 005—001
0,05-0,07 0.07—0.09
0,07-0,09 o.07-o.os
0,07-0,08 cos—0.11
0,08-0,11
„„
găuri cu 100 0,18—0,22
0,18-0,22 0.20—024 0,22-0,27
0,20-0,24 0.22—o,27 0,25—o.3o
0,25-0,30
0 = 100 mm) Fontă
D=100 FM““_ 200
200 o.13—0.1 5
0,13-0,15 DJs—0.18 0,18-0,21
0,16-0,18 DJs—0.21 0.20—0.24
0,20-0,24
300
300 uno—0.12
0,10-0,12 0,12—0,14
0,12-0,14 aii—0.17
0,14-0,17 cas—0.20
0,16-0,20
regimului de aşchiere
parametrilor regimului
Determinarea parametrilor aşchiere se efectuează intr-o
efectuează într-o
anterioară normării
fază. anterioară
fază normării timpului de lucru. în În acest scop
SGOp se menţionează.
menţionează
că parametrii regimului de aşchiere
parametrii regimului calcula pe
aşchiere se vor calcula baza metodologiei
pe baza metodologiei
expuse în lucrări
expuse exhaustiv de această
ocupă exhaustiv
lucrări ce se ocupă problemă (Calculul
această problemă
adausurilor
adausurilor de prelucrare regimurilor de
prelucrare şi al regimurilor de 0.
de aşchiere, de O. Picoş ş.a.,
Editura tehnică, Bucureşti,
Editura Bucureşti, 1974).
1974).
frecvente, de rabotare
cazurile mai frecvente,
Pentru cazurile rabotare şi mortezare
mortezare a suprafeţelor
plane şi profilate
plane canalelor, se dau
profilate şi aacanalelor, tabelele, 6.5 (p.223), 6.15, 6.16
dau tabelele, 6.16 şi
6.17, care
6.17, care ofera
oferă posibilitatea
posibilitatea determinării
determinării parametrilor regimurilor de
regimurilor de
lucru, la determinarea
sint necesare la
lucru, ale căror valori sînt determinarea timpilor de de bază.
bază.
232
232 Normoreo
lucrărilor dede robotore mortezore
rabotare şi mortezare
Tabelul 6.17. Determinarea
Tabelul vitezei de
Determinarea vitezei :lşchiere la
de aşchicre la mnrlezarc
mortezare
Supralcţc plane, scule din oţel rapid
Suprafeţe Canale. scule din
Canale» !
rapid
clin oţel rapid
or=65 daN/mm*
Oţel Or=65 dari/mm!
13,7
| Fonta cenuşie HB — 190 1| Oţel
Fontă
14,8
Otel or=05
:
Or=65 dahllrcumfl
19,2
19,2
daN/mm* | Fonta cenuşic HB=190
Fonta cenuşie
18.5
18»5
HB= 190
_ J025 _
|
”27
vp —= yO.ia
Tom.- .^0.26 „50.an
40.20 .s0.66 ^ J "P _
!
TM 10.10
~ J0.1 .{0.16 .s0.40
.sMn X x iuli—
j°P~ T°'-'5 ,s066
.snae ^ x "P "' J0.1S
°P ~~ To.“ .s.04
.sm Xx
|
x KW.
X mlmin
KvP. m/min x KW.
X
|
mlmin
Kvp, tn/min I i
xKUP.
x m/min
KvP, m/min x Krp*
X m/mln
H…, ni/mln
Coniicicnţi de corecţie
Coeficienţi vitezei de
coreqic a vitezei aşchicrc KvP
aşchicre la mortczarc
K„p Ia mortezare
Nr..v — In
1) KT ln funefie durabilitatea sculei
func/ie de durabilitatea aşchielaare
aşchieloare
Materialul Materialul
Materialul Felul supra
Felul
Durabilitntca
Durabilitatea sculei, T. min
sculei, T, mm
M teri 1 ! supra—
de I:,“ 00 90 120 130 300
240 || 360
de
prelucrat
prelucrat
26
“
sculei
.
l'eţci
feţei de
prelucrat
prelucrat
60 I 9° I | 180 | 240
l
Coeficicnh de corecţie
corectie
_ _ _ _
Coeficienţi
Plană
1.20
1,20
Plană 1.13
1,13 1.09
1.09 1.04 1.00 0.96
0,96
0…
Oţel
Canale
Canale
1,41 1,23"
1,28 1.19
1,19 1.07
1,07 1.00
1.00 0.90
0,90
oOţel
tel rapid
_
Plană
…5
1,15 1,10 1,07 1.03
1,03 1.00
1,00 0.96
0,96
1: onta
Fontă ' cs…ale
Canale |
Plană
1,23
1,23 1,17 1,11
1,11 | 1,04 0.94
1.00 1 0,94
2) Km„
I\mv — Inin funcţie de rezistenţa Sau duritatea materialului de prelucrat cu
rezislenla sau scule din al"
Scule din oţel
rapid
rapid
Materialul
Materialul materialului
Rezistenţa materialului Duritatea HB
Duritatea ”18
Fel !
Felul
de 5 up r a
11101 .
suprafeţei e' 450 |
<50 51—00 |
51-60 61—70[
61-70 | 7140
71-80 | >so
>80 ş170;171—2ooţ>200
| <170|
!
171-200 |>200 [
'
prelucrat
prelucrat '
Coelicienţi de corecţie
Coeficienţi corectie _____________________
Oţcl
Oţel Plană
Plană 1,80 1,37
1.37 1,00 0,73 10,02
0,78 0,62 — — -
Canale
Canale 1,80 1,37
1.37 1,00 0,73 10,02
0,78 0,62 — —
IE
—
Fontă
Fontă Plană
Plană — — — —
'
_ 1,18 1,00
1,00 0,72
3%'
,
Canale
Canale — — — —
|
_ 1,20 |I 1,00 1,00
_______ 0,81
3) K“, ln funcţie
KSv — in funcţie de Slarea suprafetei
starea suprafeţei de prelua-ml. prelucrare
prelucrat, prelucrare cu Scule
scule din
din oţel rapid
o!“ rapid
Materialul Felul
Materialul Fără crustă
Fără crustă Cu crustă
Cu crustă |
Fără
Fără Cu crustă |
de Felul C“
de
prelucrat
suprafeţei' Laminat Tur-nat
Laminat
Laminat
Turnat Laminat . annat crustă incluziuni
Turnat crustă Fără
Fără Cu
incluziuni
prelucrat iorjat
sau forjat
sau sau forjat incluziuni incluziuni
__ Plană 1,00 0.9 0,9

l
Plană 1,00 | 0,9 0,9 0,8 — —
Oţel [ |
Canale
Canale 1.00
1,00 j
l
0.9
0,9 1,0 0,9 l — — _
_
,
0-55
_
Fontă Plană _ _ 0.52 _

'
Fontă Plană _ 1,0 1 0,82 j 0.55
„ 1
1
4) Kxv
Kg., ~ In funcţie
— ln funcţie de unghiurile atac principal
unghiurile de atac secundar, prelucrarea cu
şi secundar,
principal şi din
Sculfî din
cu scule
rapid
oţel rapid _______ ____________
-
Materialul , Unghiul de
Unghiul de atac
atac
Materii-Lalu] Felul
Felul Unghiul
Unghiul de atac secundar,
de atac secundar, grd ]
principal: grd
principal, grd
de
suprafeţei'
p rel “…
prelucrat
10
10 |l 15 ] 40_
45
1 2020 1
| 45 1 90 30
.
|
[
,
Otel
Oţel Plană
Plană 1,00 0,97 0,94 0.91
0,91 0,87 1,25 1.00
1,00 | [
.
Fonlă
Fontă Plană
Plană 1,00 0,97 0,94 0,91
0,91 0,87 | 1,25 1.00
1,00 5
Ku,-
5) Kev — ln funcţie
In funcţie de lungimea şi
lungimea şi felul canalului, prelucrare
prelucrare cu Sculc
scule din
din 0!“
oţel rapid
rapid
Materialul de
Materialul de Felul
Felul Lungimea canalului. mm
Lungimea canalului, mm [ Felul canalului
canalului |.
prelucrat
prelucrat supraictci
suprafeţei 50
50 51_100 |pm.—goal
| 51-100 101-200 | >200 .
'
| interior exterior
interior | exterior |
Otel Canale |
fontă \ Canale
Oţel şi fontă 1,15
1,15 I 1,00
1.00 ][ 0,80
0,30 1| 0,65
0,05 |
[ 1,00 | 1-15
1,15 !
K“, ~
6) Kev ln funclie
-— tu răcire
de răcire
funcţie de
Făru răcire
răcire | Fără racire
_
Materialul de
Materialul de prelucrat Materialul sculei
prelucrat | Materialul sculei || Felul
[ suprainţel Cu
Felul suprafeţei Cu răcire |
Otel
Oţel j Oţel rapid
rapid 1
Plană
Plană 1.25
1,25 |1
; 1,00 %
Calculul normei
de timp determinarea elementelor
233
6.3.3. Determinarea
6.3.3. timpilor ojutători
Determinarea timpilor t„
ajutători ta
Timpul ajutător la
Timpul ajutător la prelucrarea prin rabotare
rabotare şi mortezare cuprinde
cuprinde
urmatoarele elemente
următoarele elemente componente:
—
—- timpul de de prindere şi desprindere
desprindere a piesei la la care se adaugă, dacă
daca
este cazul, timpul de
este de curăţire a piesei sau a dispozitivului notat cu tal;
dispozitivului notat „1;
— comanda maşinii-unelte,
—- timpul pentru comanda maşinii-unelte, ta2in ;
— timpul pentru operaţia de control, t“;
de control, ta3;
ajutător specific fazei de
— timpul ajutător de lucru, tai.
in.
ajutător tal
Timpul ajutător in pentru prelucrarea suprafeţelor rabotare şi
suprafetelor prin rabotare
mortezare
mortezare se determină.
determină în în funcţie de:de:
— modul
-—- modul de aşezare şi fixare
de aşezare fixare a piesei;
starea suprafeţei
— starea suprafetei de aşezare;
aşezare;
modul de
— modul de centrare numărul de
centrare a piesei şi numărul de piese prind simul—
piese ce se prind simul
tan 7;;
— modul de manipulare a piesei;
—- modul
În tabelele
în tabelele 6.18, 6.19, 6.20, sînt ajutători tal
sînt trecuţi timpii ajutători tu pentru
pentru
prelucrarea suprafeţelor prin rabotare rabotare şi mortezare.
mortezare.
În cazul
în cazul cind loc şi curăţirea
cînd are loc curatirea dispozitivului
dispozitivului de aşchii,
aşehii, se adaugă
timpului ajutător în valorile timpului de curăţire, care depinde de
1al şi valorile
suprafata de curăţire şi de
suprafaţa de modul
modul de de curăţire.
Timpii de curăţire în
Timpii cazul rabotării
în cazul mor—tezării sînt
rabotării şi mortezării cuprinşi în
sînt cuprinşi
tabelele timpilor ajutători
ajutători taV
tal.
Timpul ajutător ta2 se referala
iazse efectuarea dife
necesar pentru efectuarea
referă la timpul necesar dife-
ritelor comenzi ale
ritelor ale maşinii-unelte cuprinzînd mînuirile:
maşinii-unelte cuprinzînd inînuirile :
— montarea şi demontarea cuţitului; cuţitului;
— avansului şi vitezei
schimbarea avansului
—- schimbarea vitezei de lucru;
schimbarea lungimii cursei mesei
— schimbarea mesei sau a berbecului;
- rotirea saniei
— rotirea săniei sau a mesei
mesei cu un unghi oarecare.
unghi oarecare.
Tabelul 6.2J.
Tabelul Timpul ajulălor,
6.21. Timpul in. pentru
ajutător, ta2, penlru comanda maşinii, la
comanda maşinii, rabolnrea suprafeţelor
la rabotarea
Raboteză
- unealta
Maşina — unealtă
Maşina
Raboteza |
I Seping
Seping
cursei
Lungimea cursei
Lungimea
mlşcărilor de comandă
rnlnuirilor şi mişcărilor
Felul minuirilor wmandil
…
2000 | <6000
(GOOOI| >6000
>EOOO j <500 j| >500
|
in minute
ajulaor in,.
Timpul ajutăor (a-i în
a | bb ' c:: | :| | c::
d |
Schimbarea vitezei de aşchierc

Schimbarea aşchicrc 0.09
0,09 0.11
0,11 0.13
0,13 0.04
0,04 0.05
0,06
Schimbarea lungimii cursei (mesei
lungimii cursei berbecului)
sau berbecului)
(mesei sau 0,22 0,27
0.127 0.36
0,36 0.09 0,13
Schimbarea mărimii avansului
Schimbarea mărimii maneta)
avansului (cu maneta) 0.06
0,06 0.07
0,07 0.03
0,08 0.04
0,04 0,05
Rotirea portcuţitului
Rotirea oarecare
portcuţitului cu un unghi oarecare 0.45
0,45 0.70
0,70 0.91
0,91 — —
Rolirea un unghi oarecare
saniei cu un
Rotirea săniei oarecare____________ 1.08
1,08 1.36
1,36 1.82
1,82 0.06
0,06 0.07
0,07
Cu două
două şuruburi 0,98 1.26
1,26 1.60
1,60 0.70
0,70 0.84
0,84
Montarea şi demon
Montarea demon- De degroşare
degroşare Cu. şuruburi
palm şuruburi
Cu patru 1,26
1,26 1,60 1.96
1,96 _. —
tarea cuţitului normal
tarea cuţitului normal Cu două
două şuruburi 1.60
1,60 1.96
1,96 2,38 1.33
1,33 1.40
1,40
finisare Cu patru
De finisare şuruburi
patru şuruburi 1.90
1,90 2.24
2,24 2.73
2,73 -- …
Cu ul)
un şurub —— — — 1.18
1,18 1.26
1,26
Montarea
Montarea şi demontarea
demontarea cuţitului &:
Cu âguăugumbu“
două şuruburi 1.65
1,65 _ _ 135
1,36 1,57
pentru luxat:
canale, fixat:
pentru canale, Cu patru şuruburi
patru 1,92 _ __ _ _
234
234 Normureu lucrărilor de
Normarea lucrărilor rabotare şi monetare
de ruboiure mortezare
Tabelul
Tabelul 5.18. Timpul ajutător,
6.18. Timpul fur.- peulru
ajutător, tai, pentru prinderea şi desprinderea
Modul de aşezare
Modul aşezare şl aisiemulul
Schiţa sistemului Starea suprafeţei
Starea Modul
Modul Genlrkli
centrării
fixare a piesei
piesei de prindere de bun:: piml
bazare a piesei
Fără
Fără verificare
verificare
Pe masă
„Pe masă prin
prin „ Prelucrată
Prelucrată Cu cuţit după cursa
Cu cuţit
î
fixare cu şu
fixare şu- ——'——. mesei
ruburi
mb}… şi
. .
5' [??/%”"799“ Cu
mesei
Cu paralel după tra-
după tra-
brrde
bride .L L. Nepreiucrată
Neprelucrată saj într-un
sa} lntr-un plan
in două planuri
sau în două planuri
Preiucrntă
Prelucrată cuţit după cursa
Cu cuţit
Cu
Pe masă
Pe masii cu . Nepreiuerală
Neprelucrată mesei
mesei
cric sau °“
53“ cu .—--_é;_ araieiddupăătra-
Cu paralel
”ZM
Cu tra-
suport cu
suport cu Preiucrată
Prelucrată SE]. intr-uzpsingur
saj într-un singur
“7/1 |
fixare cu şu Neprelucraiă
fuste-"cula;
ru un“j' J-Jjşi
ruburi DJ Neprelucrată plan
bride] &; Prelucrată
Prelucrată Cu
Cu paralel după
după trasaj
Nepreiucrată
Neprelucrată în două planuri
in două planuri
în' dispozitiv
în“ dispozitiv Numărul
Numărul 2
special cu
special
mni multe
pieselor
Dil-359191"
Pl'mSe
prinse
_—
mai multe Preiuerată
Prelucrată Fără verificare
Fără verificare
locuri de
locuri fi-
de fi simultan
simultan 4
xare cu şu
xare şu-
tuburi piu-
ruburi şi piu
liţe, Iun-
în fun
iiţe, în
cţie de nu
mărul piese—
mărul
nu-
piese-
__ 6
8
iorlprinse
lorfprinse
Tabelul 6.19.
Tabelul 6.19. Timpul ajutător, in,
Timpul ajutător, desprinderea
tav pentru prinderea şi desprinderea
“3333333?
Modul de aşezare" şi
fixare piesei*
Schiţa modului
&ăé'âăăîflm
de prindere “mâţa“
Starea suprafeţei de
bazare a piesei Modul neutrini
Modul centrării
masă. fixare
Pe masă, fixare Preiucrată
Fără verificare
cu şuruburi şi
cu şuruburi Şi \.
63%2231— Verificare cu paralel după

*
bri de
bride Nepreiucrată
Neprelucrată Verificare
_l____l_;___|_ trasaj într-un plan sau
trasaj într-un
două
două planuri ____ ____
Preiucrată
Prelucrată
Pe masă cu col-
Pe masă co'l- Neprelucrntă
Neprelucrată Verificare cuţitul
Verificare cu cuţitul
ţar, cu Şuru-
ţar, şuru
buri şi bride
buri bride prelucrată
Prelucrată Verificare cu paralel
Verificare paralel după
după
Nepreiucrată
Neprelucrată trasaj
trasaj________
_CIJT%
| I
late-
partea late
Pe partea Prema-aţă
Prelucrată Fără
Fără verificare
verificare
rală &a mesei
rală mesei cu L %iy ' paralel după
Verificare cu paralel
Verificare
şurub şi bride
şurub bride ————-— Neprelucrntă
Neprelucrată trasaj într-un plan
trasa} într-un Sau
plan sau
pe suport
pe suport două planuri___________
două planuri
Pe partea late e-
Ferengii—3311353111
rală a mesei cu Prelucrată
Prelucrată Verifica-r? cu paralel după
Verificare după
şuruburi
şuruburi
fără
Şi
şi (12533- Nepreiucra—tă
Neprelucrată trasa] “…“…
trasaj
două planuri
două
pian sau
într-un plan sau
bride fără
bride
suport
suport
Calculul
Calculul normei de timp şi determinarea'eîemenlelor
normei de determinarea elementelor componente 235
la prelucrarea
piesei la mbotnre
prelucrarea suprafeţelor prin rabotare
pimdor
Manipularea pieselor
Manipularea
Manual
Manual Cu podul mlm!
podul rulant
Masa piesei.
Masa ptnâ la:
piesei, kg, plnâ la:
3 \
5 I 8 | 121|
12 20 |
20 30 | 50 roalzoolsoo
100 1 200 300 11500f1000|20001aooo
500 1 1000 | 20001 3000
Timp-ul ajutător
Timpul In. mln.
ajulllor tai, min.
a& I| b c I dd | e | 1f gs \
hhţ |1 Ili i }!I k | 1|
1! (| m |La
n
0.84
0,84 0.98
0,98 1.14
1,14 1.38
1,38 1.53
1,53 2.7
2,7 3.0
3,0 3.4
3,4 3.9
3,9 4.3
4,3 4,8 4.8 4,8 6,4 7.3
6.4 7,3
1,40 1,50
1,60 1,82 2,14 2,40
2,40 3,0 4,3
4,3 3.8
3,8 4.4
4,4 5.0
5,0 5,7 6,5 7,5 8,5:
8,5
1,18 1,33 1,54 1.76

1,76 2.14
2,14 3,3
3,3 3.6
3,6 4,4 5,2 6,0
6,0 7.0
7,0 8.2
8,2 9.4
9,4 11.0
11,0
2,20
2,20 2.50
2,50 2,90 3,30
3,30 3,80
3,80 5,1
5,1 5,9 7,2
7,2 8,7
8,7 9,8 11,4
11.4 14,4 18,9
18,9 23.0
23,0
1,75 2,00
2,00 2,30
2,30 2,70
2,70 3,00
3,00 3.9
3,9 4,2 4,65 5,25 5,75 6,55 8,65 10,8
10,8 12,2
2,10 2,35
2,35 2,80
2,80 3,25 3.65
3,65 4,2 4,9 6,00
6,00 7.50
7,50 8,40 9,90 11.90 13.8
9.90 11,90 15.8
13,8 15,8
1.45 1.60
1,60 1,90 2,15
2,15 2,60
2,60 4,2
4.2 4,5 5,00
4,5 6,20 7,20 9,00 11.4
5,75 6,20 11,4 13.0
13,0
1.85
1,85 2,15
2,15 2,50 2,90 3.45
3,45 5.0
5,0 5.75 6.70
5,75 6,70 8,05 9,00 10,50 12,70 13,8 17.3
17,3
2,00
2,00 2,30 2,65
2,65 3.00
3,00 3.50
3,50 5.3
5,3 5,90 6,90
5,90 8,50 9.70 15.10 18,8
11.60 15,10
9,70 11,60 18,8 20,5
2,90 3.25
3,25 3.60
3,60 4,00 4.55
4,55 5.2 8,25
8,25 10,20 12.10 13,60
12,10 13.60 15,90 19,80 25,0 28,4
0,50
0,50 0,60
0,60 0,70
0,70 0,80
0,80 2.3
2,3 2.45
2,45 2.90
2,90 3.40
3,40 3.95
3,95 4.55 — — —
0.90
0,90 1,00 1,20
1,20 1,55 3.8
3,8 4.35
4,35 5.40
5,40 6.20
6,20 7.15
7,15 —— —- — —
1,25 1.45
1,45 1.75
1,75 2.10
2,10 5.4
5,4 6.20
6,20 7,35 8,65 — — -— — -—
1.70 1.85
1,85 2.20
2,20 2.70
2,70 6.9
6,9 7.95
7,95 9,40 11.00
11,00 — — — — —
prelucrarea suprafeţelor pe şeping

plesel la prelucrarea
piesei
Manipulareapiese-i
Manipularea piesei
”in…“
Manuală I
!
Cu
mm
Cu macara
Masa pisoi în
Masa. piesei lu kg. la:
plu! ]a:
kg, ptnâ
11 I| 3 I
| 5 I
| a
8 I[ 12 I
| 20 | 30
30 | so
50
Timpul taj,
Tjmpui :…. min. m.
0.72.
0,72 0,84
0.84 0,98 1.14
1,14 1.34
1,34 1.53
1,53 2.2
2,2 2.7
2,7
1,5 1,7
1.7 1,0
1,9 2.2
2,2 2.5
2,5 2.8
2,8 4.7
4,7 5.1
2,3
2,3 2.7
2.7 2,8.
2,8. 3,4 3.9
3,9 4.4
4,4 6.5 7.2
7,2
—— —— =2,5
•2,5 3,0
3,0 5.415
3.45 4.0 5.3
5,3 6.0
6,0
— — 2.8
2,8 3.2
3.2 3.65
3,65 4.3
4,3 5.5
5,5 6.2
6.2
— — 2.4
2,4 2.8
2,8 3,25 3.9 5.10 5.8
5,8
— — 2.6
2.6 3.0
3,0 3,9
3.9 4.4 5.7
5,7 6.4
6,4
0.00
0,90 1.05 1.2
1,2 1.35
1,35 1.5
1,5 1.7
1,7 3,25 3,5
1,15 1.40
1,40 1.7 1.95
1,95 2.25
2,25 2.60
2,60 4.30
4,30 4.7
4,7
1,75 2.20
2,20 2.6
2,6 3,05 3.50 4.10
4,10 6.00
6,00 6.6
6.6
1.30
1,30 1,60 1.9
1,9 2.25
2,25 2.65
2,65 3.10 5.00
5,00 5,4
5.4
2.00
2,00 2.25
2,25 2.6
2,6 3,00
3,00 3,50
3.50 4,20 7,40 8,0
8,0
:236
Normarea lucrărilor de rubotare şi morteţarg
de rabotare mortuare
Tabelul
Tabelul
In menghină
In menghlnă cu Prelucrată
Fără verificare
stringere me-
stringere me
canică
canică (cu
şurub)
Neprclucrată
Neprciucrată Verificare după
Verificare trasul
după trasaj
Curăţirea dispolitivului
Curăţirea de aşchii
dispozitivului de aşchji
Modul de
Modul de curăţire
curăţire
.Aer
Aer comprimat
-Cu peria sau deşeuri
Cu peria textile
deşeuri textile
Tabelul njutăior, tai,
Tabelul 6.20. Timpul ajutător, tal, pentru prinderea şi
Starea suprafeţei
Starea suprafeţei de
Modul de aşezare
.Modul fixare a: piesei
aşezare şi fixare pimî sistemului de prindere
Schiţa sistemului piesei
bază a piesei
În universal
în
În
universal
p latou cu fălci
în platou fălci
&rr
|
H.!
|
Prelucrată
Prelucrată
Prelucrată
Prelucrată
Neprelucrată
Neprelucrată
„%
|
masă prin an;/Z

.
%
Pe
Pe masă fixare cu şu
prin fixare şu- Prelucmtă
Prelucrată
ruburi şi
ruburi bride
Şi bride Fi I:. :! !
Neprelucrntă
Neprelucrată
| .
Pe masă cu fixare
Pe masă fixare pe coltar
pe colţ ar -__'_J Prelucrată
Prelucrată
bride
şuruburi şi bride
l-c'j' cî: ZITLJ:
cu şuruburi Neprelucrată
Neprelucrată
'
P masă cu fixare
P e masă
zitiv,
fixare în
fixare pe
zitlv, cu fixare
in dispo-
dispo
pe supra
supra—
de ba
alezajul de
faţa sau alezajul ba- (.—
& 4=na
_-'." '—
zare | 35
ri5 35 2i5" Preiucrntă
Prelucrată
_ _ _i—
menghină cu siringere
'-.În
în menghină stringere . Prelucrată
Prelucrată
mecanică cu şurub
mecanică Neprelucrată
Neprelucrată
dispozitivului
Curăţirea dispozitivului
Curăţirea
de
Dimensiunea suprafeţei de
Dimensiunea
55100 x 100
*$100x100
Modul de curăţire
Modul
.
___—"EEE.
________._ a
Timp,
Aer comprimat
Aer comprimat 0,07
Cu peria textile
deşeuri textile
peria sau deşeuri 0.08
0,08
Calculul normei
Caicului normei de determinarea elementelor
de timp şi determinarea elementelor componente
componente 237
237
8.19. (continuare)
6.19. (continuare)
0.36
0,36 0.40
0,40 0,44 0,50
0,50 0,55 0,65 —-
0.21
0,21 0.24
0,24 0.33
0,33 00,40
40 — — —
0.16
0,16 0.20
0,20 0.25
0,25 — — — —
0.40
0,40 0.18
0,18 — — — — —
0.13
0,13 0,17 —- — — —— —
0.55
0,65 0.72
0,72 0.80
0,80 0,89
0,89 1,01
*
1,24 _
1.04
1,04 1,14
1.14 1,25 1,42 1,67 2,00
2,00 —
pentru raboteză şi şepinguri

pentru raboteză
Dimensiunea suprafeţei
suprafetei de curăţat, piuăla:
curăţat, mm, pînă la :
100x100 200x300 1 300x500
100 X100 1 200x300! 300><500 || 500x1000 >500x1000
500><1000 j >500x1000 1
minute
Timp, minute
0,07
0,07 0,09
0,09 0,10 0.11
0,11 0.15
0,15
0.08
0,08 0.10
0,10 0.12
0,12 0,15
0,15 0,17
desprinderea piesei la prelucrarea
desprinderea piesei suprafeţelor prin mortuare
prelucrarea suprafeţelor mortezare
Manuală
Manuali I | Cu macara
Mas:
Masa piesei. kgi
piesei, kg, pinii lu:
pini la:
”“lu' centrării
Modul ““"“…_, 11 3a | 5 a
8 || 12 | 20 | 30 1 50 | 100
I.;
î
Timpul I…,
Timpul tai, min
rain
,
a i___
| b c d |
d |
e ff
\ | (; h iî
Fără verificare
Fără verificare 0,15
0,16 0,18 0.20
0,20 0,23
0,23 0.27
0,27 0,37
0,37 1,10 — _—
Verificare trasaj
Verificnrc după trasaj 0.22
0,22 0.25
0,25 0,28
0,28 0,32
0,32 0 37
0,37 0,52 1,50 —— —
0,91
0,91 1,05 1,19 1,40 1.68
1,68 1.96
1,96 3.08
3,08 — —
Verificare
,
după trasaj
trasa]
_
Verificare
_
_
0.70
0,70 1,26 1,40 157
1,57 1.82
1,82 2.17
2,17 4.20
4,20 __
Fără verificare
Fără verificare 0,70 0.84
0,84 0.95
0,95 1,10 1,26 1.45
1,45 2,24 2,45 2,66
într-un plan
Verificare intr-un
Verificare 1.4.0
1,40 1.54
1,54 1,75
1,75 2,03
2,03 2 31
2,31 2,66 3,08
3,08 3,54 4,13
Verificare în două planuri
în două 1,61 1,75 1,96 — _ _ _ __
Verificare
Verificare într-un
într-un plan — — 1,54 1,89 2,24 2,59 3,50 3,99 —
Verificare
Verificare două planuri
în două — — 1,75 2,03
2,03 2,38
2,38 3,73
3,73 3,64 4,13 —
Verificare
Verificare într-un plan
într-un —— -— 1,68 2,10 2,48
2.48 2,80
2,80 3,71 4,20
4,20 ——
Verificare
Verificare în două planuri
două planuri —- —— 1,96 2,24 2,55 3,01 3,85 4,34
11,34 »
Stringere
Strîngere
piuliţă
Şurub şi piuliţă 0.25
0,25 0,34 0,39 0,43 0,46 0,55 — — _
excentric
Cu excentric
roată de
Cu roată de mînă
0,15
mină 0,16
0,18
0,20
0,21
0,24
0,24
0,27
0,27
0,27
0,30
0,30
0,32
0,32
0,36
-
—
_-
—
__
—
verificare
Fără verificare
Fără 0,25 0,28 0,31 0,35 0,38
0,38 0,45 1,27
1,27 1,47 ——
paralel după
Verificare cu paralel după
trasaj 0,43 0,47 0,52 0,59 0,69 0,82 1.61
1,61 1,82 -—
de aşchii
aşchii
curmat, mm, pină
curăţat, la::
pînă la
200 x 300
200 x 300 I
| 300 X 500
300X500 I
| 500 x 1000
500x1000 || >500 x 1000
>500x1000
in minute
în minute
b | I ce | dd | e
'
[ 0,09 0,10 0,11 0,15
0,15 0.17
0,17
|
i!,; 0,10 0,12

238
238 Normoreo lucrărilor
Normareo lucrărilor de roboturc şi monetare
de robotarc morteiore
Valorile timpului
Valorile t„2 sint date
timpului /a2sint date pe elementele ccmponente
pe elementele (mînuiri)
componente (minuiri)
maşinile de rabotat
pentru maşinile tabelele 6.21 (p. 233) şi 6.22.
rabotat şi mortezat în tabelele 6.22.
Timpul ajutător
Timpul ajiiiăior ta3 este timpul necesar efectu-
(tabelele 6.23 şi 6.24) este
1,3 (tabelele efectu
ării măsurătorilor şi controlului
ării măsurătorilor controlului pieselor timpul prelucrării, in
pieselor în timpul în scopul
Tabelul 6.22.
Tabelul 6.22, Timpul ajutălor, in,
Timpul ajutător, la2, pentru la prelucrarea suprafeţelor prin
oomnndn maşinii la
pentru comanda prin
mortemre
mortezare
cursei, mm
Lungimea cursei,
Felul minunilor
. . . 400
400 | > 400
>400
mişcările de comaDdâ
comandă
_
Felul mlnuirilor şi
ş: mişcările
ajutata: ,“
Timpul ajutător f<ja mln.
min.
aa | \:
b
Apropierea
Apropierea piesei În direcţie
în direciie longi
longj- 100
100 0,10 0.15
0,16
de cuţit prin deplasare
de deplasare tudinală
tudinală sau trans-
sau trans 250 0.18
0,18 0.23
0,23
manuală a mesei
manuală versală, mm,
versală, mrn. pină la::
pînă la 500 0,30
0,30 0.39
0,39
Prin rotire
Prin rotire 30
30 0,10 0,13
cu un unghi, grade;
grade: 60
60 0,16 0,20
0,20
120
120 0,26
0,26 0,31
180 0,36
0,36 0.45
0,45
avansului
Cuplarea avansului
Cuplarea
Cuplarea sau decuplarea mişcării
Cuplarea portcuiit
diSpozitivului portcuţit
mişcării dispozitivului 0.03
0,03
Cuplarea avansului
Cuplarea accelernt al mesei
avansului accelerat
Schimbarea vitezei
Schimbarea vitezei de aşchiere
de aşchiere 0.08
0,08 0,09
0,09
Schimbarea lungimii
Schimbarea lungimii cursei
cursei 0.13
0,13 0.20
0,20
Schimbarea mărimii
Schimbarea mărimii avansului schimbarea vitezei
avansului sau schimbarea vitezei de
de aşchiere
aschiere 0,08
0,08
Rotirea dispozitivului
Rotirea dispozitivului portcuţit
portcutit eu oarecare
cu un unghi oarecare 0-30
0.80 | 1.00
1.00
Rotirea mesei
Rotirea mesei cu un unghi oarecare
oarecare 0.09
0,09
Montarea şi
Montarea degresat-e cu
degroşare un
un şurub 0,63
0,63 0.70
0,70
demontarea
demontarea două
două şuruburi 0,70
0,70 0.34
0,84
cuţitului de::
““i"-“l… de [inisare cu
finisare şurub
un şurub 1,20 '
1.25
1,25
două şuruburi
două
Tabelul 6.23. Timpul

Tabelul ajulălor, !,“. pentru
Timpu! ajutător, pentru măsurători control la
măsurători şi control rabatarea suprafeţelor
la rabotarea suprafeţelor
Aparatul de măsurat
Aparatul Modul de măsurare
Modul Precin'a masurari!
Precizia măsurării ________
Dimensiunea măsurată….
Dimensiunea
>50
i50
ajutător tg3>
Timpul ajutător
pina la
măsurată) mm, pină
|[100|250|500|1000
100 | 250 | 500 1 1000
mtn.
lui.—min.
la::
a: |1 b || c :: | d | e:
Echer
Echer să
i$5 mm
mm 0,09 0,10 0,13 0,17 —
Riglă sau
Riglă metru
sau metru 0,06
0,06 0,07
0,07 0,08 0,09
0,09 0,12
0,12
exterior
de exterior
Şubler de Aşezat la cota
la cota 0,11 0,13 0,14 0,21 0.42
0,12
de interior
sau de
sau interior Cu aşezare la cotă
aşezare la cotă in
în
lucrării
timpul lucrării
timpul 30,05
>0,05 mm 0,16 0,28
0,18 0,20 0,28 0.56
0,56
la cotă
Aşezat. la
Aşezat cotă 0,15 0.16 0.18 0,25
0,16 0,18 —
adîncime
Şublcr de adincime
Şubler Cu aşezare
Cu aşezare la cotă în
la cotă in
timpul lucrului
timpul lucrului 0,30
0,30 0,32 0,35
0,32 0.40
0,35 0,40 "
Aşezat la cotă
Aşezat la cotă 0,17
0,17 0,19 0,23 0.33
0,23 0,38 _
Micrometru
Micrometru cotă în
aşezare la cotă
Cu aşezare in fină
timpul lucrului
timpul lucrului 0,34
0,34 0,38 0.75
0.45 0,75
0.38 0,45 '—
Micromeiru de
Micrometru
adîncime
adincime -— lină
fină 0,18 0,20 — ——
_
Calibre dublă
furcă dublă
Cnlibre furcă Măsurare completă
Măsurare completă CI. 6—7 de
Cl. 6—7 de precizie
precizie 0,09 — — — '"
Cl. 2—4 de
Ci. de precizie
precizie 0,08
0,08 0,09 0,12 — -
furcă simplă
Calibru furcă simplii Măaurare completă
Măsurare completă Ci. 6—7 de
Cl. 6—7 de precizie
precizie 0,08 0.10 0,13
0,10 — —
sau potcoavă
sau Cl. 2—4 de precizie
CI. precizie 0,07
0,07 0,12
0,09 0,12 — _
normei de timp şi delimitarea
Calculul normei elementelor componente
delimitarea elementelor componente 239
239
determinării reglărilor necesare pentru

reglărilor necesare pentru obţinerea in stare
obţinerea, în finită a& piesei
stare finită
de prelucrat.
de
Valoarea: acestui timp depinde
Valoarea acestui depinde de
de aparatul
aparatul şi de metoda de
de metoda măsurare,
de măsurare,
dimensiunea şi precizia
de dimensiunea de prelucrat.
precizia, piesei de
Tabelul Timpul ajutălor,
6.21. Timpul
Tabelul 6.24. ajutător, fm, pentru mi'surători la
pentru măsurători prelucrarea pe mor
Ia prelucrarea morlezt'i
teză
Dimensiunea de
Dimensiunea
50
50 |I
la mm, pinâ
mărunt In
de mâsnrat
100
100
la:
pînă Ia:
i 250
250 |
m,
500 | 1000
Aparat de
Aparat de măsură
măsură ajutător in,.
Timpul njutllor min.
tga, min.
:
a I
! b | c|: |I dd | e
Riglă verificare sau
Riglă de verificare echer
sau echer 0,12 '
|
0,14 0,18 0,25 —
Riglă sau metru 0,08
0,08 0,09 0,11
0,11 0,13 0,17
Şubler 0,16 0,18 0,2
0,2 0,3
0,3 0,6
0,6
Şubler
Şubler de adîncime
de adincime 0,21 0,23
0,23 0,26
0,26 0,35 —
MicromeLru
Micrometru 0,26
0,26 0,27
0,27 0,33
0,33 0,36
0,36 —
Micrometru de
Micrometru interior
de interior 0,26
0,26 0,29 -— — —
(Inllbru furcă
Calibru furcă dublă
dublă 0,12 — — — —
Calibru furcă simplă sau
Calibru furcă sau potcoavă 0,11 0,13 0,17 — —
Timpul ajutător
Timpul ajutător tai (tabelele 625—627)
ta., (tabelele 6.25—6.27) este timpul pentru reglarea.
reglarea
poziţiei
poziţiei muchiei aşchietoare fată de
aschietoare a& cuţitului faţă efec-
de piesă, reglare ce se efec
tuează la, începutul operaţiei,
tuează la după. fiecare
operaţiei, după la începutul
fiecare trecere, sau la inceputul fiecărei
faze de lucru.
faze lucru.
ajutător tai
Timpul ajutător („, variază mărime în
variază ca mărime în funcţie dede dimensiunile
dimensiunile
rabotut sau mortezat, de
suprafeţelor de rabotat de reglare aa. cuţitului, de
modul de
de modul
toleranţă cotei de măsurat
toleranţă aparatul de măsură
măsurat şi de aparatul utilizat.
măsură utilizat.
Tabelul 6.27. Timpul ajutător,

Tabelul 5.27. legnt de faze
ajutălor. IM, legat la prelucrarea pe morteză
faze la morteză
Cursa maximă a
Cursa maximă a cu…ulul de mortezat
cuţitului de martea-it
<400
<400 i| >400
>400
Toleran-
Toleran Lăţimea prelua-„iti,
Lăţimea prelucrată, mm,sau mărimea deplasării
mm,sau mărimea deplasării
mesei rotunde.
mesei rotunde, grade! 17!“1 1“
Cnraclerul prelucrării
Caracterul prelucrării şi modul
modul ţ;
ţa cotei
cotei
măsu-
Instrumentul
Instrumentul
de măsură
măsură 50 | 100 |250
| 250 | 500
grade, plnă la:
50 | 100 | 250
aşezării cuţitului
aşezării cuţitului pentru nşchiere
pentru aşchiere măsu de 500 | 50 250 | 500
mie
rate am am | 120°|
30° | 60° 180“ |1 30° | 60“
120° | 180° 120= | 180”
60° [| 120° 180°
…
| |
mm
alblcldlel!
ajutate: <a«»
Tlmlel ajutător
Timpul in.! min.
min.
cuţitul aşezat
Cu cuţitul aşezat. — —
a I
0.09 0,12 0,17
0,09
b [
0.17 0,26
c
0.26 0,11
| d
0.11 0,15 0,22 0,31
| e | ~T
glh
g I h
la cotă
la cotă
Prelu-
Prelu trasuj
Cuu cuţitul trasnJ — — 0.19 0,22 0,28
0,19 0,22 0,36 0,21 0,25 0,32
0,28 0,36 0,32 0,41
crarea aşezat tambur
tambur
sunra-
supra după
după gradat
gradat — — 0,15 0,18 0,24 0,32 0,17 0,21 0,28
0,32 0,28 0,37
0, 7
feţelor
feliâlltl): luarea unei
Cu luarea Şuhlon
Şablon 0,26
0,26 0,29 0,35 0,28 0,32
0,43 0,28 0,32 0,39 0,48
plane
Şi aşchii de probă
aşchii >03'
>0,3
Şuhlcr
Şubler 0,38
0,38 0,41 0,46 0,55 0,40 0,43
0,56 0,60
0,43 0,51 0,60
şi “_
ca
u luarea două <0,3 Şnblou
Şablon 0,43 0,46 0.56 0.60 0,49 0,56 0,65
unlelor
nalelor Cu luarea a două €0.3 0,56 0,60 0,45 0.49
aşchii probă
aşchii de probă 250 0,55 0,58 0,6-1
0,64 0,72 0,68 0.73
0.61 0.68
0,72 0,57 0,61 0,77
Şublcr
Şubler
>250 0,77 0,80 0,86 0,83 0,90
0.90 0,99
>250 0,94 0,79 0,83 0.99
'
6.3.4. Determinarea.
6.3.4. timpului
Determinarea timpului de adaos (f."
de adaos + tao+ton).
(tdt -f f.„+t„,).
Determinarea timpilor de deservire t,… de deservire
deservire tehnică, tat, organizatorică,
deservire organizatorică,
ld0 odihnă şi necesxtaţi
la, şi de odihnă lelOlOglCe, to„
necesităţi fiziologice, /oncare constituie aşa-zisul
care constituie aşa.-zisul timp
timp de
240
240 Normareu lucrărilor de
Normarea lucrărilor de robotare şi montare
rabotare şi montare
Tabelul 6.25.
Tabelul ajutător, (“,
6.2.5. Timpul ajulălor, /M, legat de fază
dc fază
de
Caracterul prelucrării şi modul dc
Caracterul Toleranţa cotei
Toleranţa Sculă
de măsurat, masurat
cuplului pentru
aşezare a cuţitului aşchicre
pentru aşchierc Eîumt-
mm
de măsurat
Cunşezarea
Cu aşezarea ' După-i trasa]
După trasaj _ “
cuţitului După tambur gradat
Dupa tambur gradat — —
':
_
*
După calc
După de măsurat
cale de măsurat — -
Rabatarea
Rabotarea 53…“
Şablon
Suprafeţelor
suprafeţelor luarea unei
Cu luarea unei aşchii
aşchii >0,2
>0,2 Rig…
Riglă
plane ori—
ori de probă
de Pl'Dbă
zontale, ver
vcr- Şubler
Ştibler
ticale şi
şi adîncime
Subler de adîncime
Şubler
Uca]?
cane '…
caneluri
luarea a două
Cu luarea două €02
<0,2 531310“
Şablon
aşchii de probă
aşchii de
Şuhler
Şubler
Şubler de adîncime
Şubler adîncime
Tabelul 6.26“.
Tabelul ajurălor. laA,
6.26. Timpul ajutător, dc fază
[„. legat de fază
Rabolarea
Rabotarea
Grupa de maşini.
Modul aşezării c_uţilului
Modul aşezării cuţitului pentru
pentru Tolerarrţa
Toleranţa Aparatul de masurat
de măsurat D“ ' mea (500
< 500
Dimensiunea
aşcbrere
aşchiere mag”
cotei
măsurate măsurat,
de măsurat Lăţimea de rabatar.
rabotat.
mm 50 | 100 | 250 _
Timpul
Timpul
a:] I| bb | c::
C“
Cu
trasa}
După trasaj f 0,25 0.29
0,29 0.“
0,41
tambur
După tambur
aşezarea
aşeţarca gradat 0.36
gradat 0.20
0,20 0.24
0,24 0,36
cuţitului
culxtulull cale de
După cale de 0-15
0.15 0-17
0,17 0123
0,23
. măsurat
măsurat
Şablon
Şabllon — 0,22
0,22 0,26
0,26 0.33
0,38
luarea unei
Cu luarea
Cu unei aşchii de rigla
' riglă _ 0'35
0.35 0'39
0,39 0'5'
0.57
probă >09'“
>0,2 Subler
Şubler 4250
<250 0,41 0.47
0,47 0,65
>250
>250 0.52
0,52 0.58
0,58 0.76
Şubler de — 0,43
0,43 0.49
0,49 0.67
0,67
adîncime
adîncime
50,2
<0,2 Şablon
Şablon — 0,56 0.64
0.64 0.88
0,88
Cu luarea
Cu două aşchii
luarea a două aşchii ŞUbleI'
Şubler S250
<250 0,68
0,68 0,76 1.00
1,00
de probă
de >250
>250 0,90 0,98 1,22
Şubler de adin-
Şubler adin-
cime
cime — 0,76 0,84
0,84 1.08
1,08
adaos în
adaos în funcţie de natura
funcţie de naturaprelucrării, pe maşini
prelucrării, pe rabatat sau
maşini de rabotat sau pe maşini
pe maşini
de
de mortezat,
mortezat, se face folosmdu-se
se face datele cuprinse
folosindu-se datele cuprinse în tabelele 6.28 şi 6.29.
Calculul
Calculul normei de timp
timp şi determinarea elementelor componente
componente 241
241
la prelucrarea suprafeţelor
la rabateză
supraleţelor pe rnboteză
Lungimea maximă de rabotat.

rabotat. mm
mm
Dimensi-
Dimensi < 2000 2000. . .6000
2000...6000
unea ce
ce sc
se Lăţimea de mbotat.
rabotat, mm,
m.m. pînă la::
plină la
“1550315:
măsoară, 50 100 250 | 500 50
50 100 250
250 500
mm
g x
fa,. in
njutălor tav
Timpul ajutător în minute
minule
an . b
b c ! dd e !
ff | gG | b
b
| 0.40
0.40 0,44 0,54 0,72
0,72 [ 0.44
0,44 0.418
0.48 0.60
0,60 0.78
0,78
— 0.27
0.27 0.29
0.29 0,34
0,34 0.43
0.43 0.30
0.30 0.32
0.32 0.38
0,38 0,47
[),—17
— 0.33
0,33 0.35
0,35 0.40
0,40 0.419
0,49 0.37
0.37 0.39
0,39 0.45
0.45 0.54
0,54
— 0.45
0,45 0.117
0,47 0,52 0,61 0.51 0,53 0,59 0,68
0,68
— 0,55 0.61
0,61 0.76
0.76 1.03
1,03 0.60
0,60 0.66
0,66 0,84
0,84 1,11
1.11
$250
=5250 0.61
0,61 0.67
0,67 0.82 1,09 0,66
0,66 0.72
0,72 0,90
0.90 1,17
1.17
>250
>250 0.72
0,72 0.78
0.78 0,93 1,20 0.77 0.83
0,83 1,01 1,28
—— 0.65
0.65 0.71
0.71 0.86
0.86 1,13
1.13 0.70
0,70 0.76
0.76 0.91
0,94 1,21
1,21
- 0.86
0.86 0.91
0.94 1.14
1,14 1.50 0,94 1.02 1.26 1,62
5250
SS250 0,92 1.00 1.20 1.56
1.56 1.00
1.00 1.08
1.08 1,32 1,68
>250
>250 1.03 1,11
1.11 1.31 ]
1.67
1,67 1,11
1.11 1,17
1.17 1,43 1,79
— 0,96 I 1,01
1,04 1,24 1,60 1,01
1,04 1,12 1,36 1,72
ln mbotaren
la rabotarea suprafeţelor pe şeping
Rabanne suprafeţelor
Rabotarea verticale (laterale),
suprafetelor verticale (laterale),
suprafetelor plane
suprafeţelor anulare şi retezare
canelare retea.—ne
lungimea robotul, mm,
lungimea maximă de rabotat, la:
pinii la:
mm, plnă
>500
>500 |I <500
<500 II >500
>500
pinii la:
în mm, pină
500
500 | 50 | 100 | 250 || 500 |
50
£0 100 | 250
250 1
1 50 || 100 | 250
ajutător la..
ajutător in minute
*a4i In
:]
d_____ | ea f1
| .
cl! ' h l i! I
|
)i I
| kR J! 11 1| m |
! n“
0,63 0.34
0,34 0.38
0,38 U.uz
U,o2 U,74
U,74 0,33
0,33 0,41
0,41 0,73
0,73 0,38
0,38 0,48
0,48 0,82
0,82
0.58 0,29 0,33

0,33 0,47 0,69 0.28
0,28 0.36
0.36 0.68
0,68 0.33
0,33 0.43
0,43 0,79
0,34 0,19 0,21 0,28
0,28 0,39 0,19 0,23
0,23 0,39 0,21 0,26
0,26 0,43
0,43
0.00
0.60 0,30
0,30 0,34 0,48
0,48 0,70
0,70 0,30
0,30 0,38
0,38 0,70
0,70 0,34 0,44
0,44 0,78
0,90
0,90 0,46
0,46 0,52 0,73 1,06 0,47 0,59 1,07 0,54 0,69
0.69 1.20
1,20
0.98
0,98 0.54
0,54 0,60
0,60 0,81 1,14 0,53 0,65 1,13 0,60
0,60 0,75 1,26
1,09 0,65 0,71 0.92 1,25 0,64 0.76
0,76 0.24
0,24 0.71
0,71 0.86
0.86 1,37
1,00 0,56 0,62
0,62 0,83 1,16 0,55 0,67 1,15 0,62
0,62 0,77
0,77 1,28
1.32
1,32 0,71
0,74 0,82
0,82 1,10 1,54 0.72
0,72 0.88
0,S8 1.52
1,52 0.82
0.S2 1.02
1,02 1,70
1,44 0,85
0,86 0,94 1,22 1.55
1,66 0,84 1,00 1,64
1.64 0,94 1,14
1.14 1,82
1,66 1,08 1,16 1,44 1,88 1,06 1,22 1,86 1,10
1,16 1,36 2,04
1,52 0,94 1.02

1,02 0.30
0,30 1,74 0,92 1,08 1.72
1,72 1.10
1,10 1,21
1,21 1,89
Timpul de deserviretehnică variază cu tipul

organizatorică variază
deservii'© tehnică şi organizatorică tip_u1 maşinii-
unelte (raboteză,
unelte lungimea cursei de
(raboteză, şeping sau morteză) şi cu lungimea de lucru.
lucru.
|!
242
242 Normoreo lucrărilor
Normareo de rabotore
lucrărilor de montare
roboiore şi montare
M
Tabelul 6.28.
Tabelul 6.28. Timpii
Timpii de de adaos,
nduos, lat,
fur, Ido şi la”
id„ Ş* lnl'prelucrnrea suprafeţelor prin rabotare
*on Injprelucrarea rnbolnre
de deservire
Timpul de deservire tehnică 'a: Şişi ldo
tania-l şi organizatorică tat L…, odihnă şi necesitaţi
| Timpul de odihna, nemitnţi fiziologice ron
iiziologicc fon
Mm“'““°““_r
Maşina-unealtâ
.
Timp .
ajutător .\iasu piesei»
Masa kg
piesciţ kg_____
&:
——o
Raboteză | Şeping 3333532?“
(manual şi <12 || 12-20 || >20 >20
1"
impnl în
Timpul in %
%,.
„un…
Numărul
1
: u ril
turilor
“Msupor'
|
port-cuţit
Lungimea
unglmea cuisei, Timp
CBEE]: mm
mm
tiv
operativ
mecanic.
mecanic .
Timpul <-on, % dm timpul
Tag!-11:01:31. lupul
. .
:; lîngă—cult
In lucru mor; “imn:“ 4500
2000 | 4000 | <500 W:…
mln
ul anual),
ma'—ligru?
din timpul
în%
operativ
operativ
Timpul,
P ' mln nv
operativ
Opera a | bb c°
a b o
o0 |
'
A 22.5
|5 3.0
3,0 2| 0
2.0 >50
>50 4.00
4,00 4.50
4,50 —-
.
Timp de deservire 11-2
T'Sgnşăîîşvă;
_!)
B
B 5.5
5,5 6.0
6,0 5.0 9.50
<2,50
5.50
<50 _
3.a0
3,50 4,00
4,00 —
tehnică în %O din
>DO
I
3,50
3,50
”50
—
timp ul de bază 3-4

de bază A 4,5 5,5 — >50 3,10
timpul 3_4 >2,50
B
B 10,5 11,5
11,5 — şso
<50 | 3,00
. „_
Timpul de deservire organizato

de deservire organizato-
rică in %
rică in %din operativ
din timpul operativ . 1,7 2.4 1.0
simbolizează ascuţirea
Observaţie. A simbolizează iarB
sculelor centralizat, iar
ascuţirea sculelor B — ascuţirea sculelor de muncitor
sculelor de mlmCitOl'
Tabelul 6.29.
Tabelul 6.29. Timpii de adaos
Timpii de t…, ido
adaos tat, şi lo„
fac 9* la prelucrarea
lon *a prelucrarea suprafeţelor mortczure
prin mortezare
suprafeţelor prin
1I — Timpul de deservire
Timpul de deservire tehnică şi organizatorică
tehnică şi organizalorică (lat + ta0)
(id; 4- id,)
Lungimea cursei.
Lungimea în mm
cursei.. In
cum"
<400 \ „oo
>400 ..
ln minute
Timp. tn
Timp,
A 2.0
Timpul de deservire
Timpul de deservire tehnică,
tehnică. % din timpul de bază
bază B
B 5,0
Timpul deservire organizatorică, % din timpul

de deservire
Timpul de timpul 1.00
1,00
operaţional
operaţional
Game—ţie. A.
Observaţia. simbolizează ascuţirea
A simbolizează nseuţiru centralizată,
centralizată, iar B ascuţirea ince de muncitor
ascuţiren se face muncitor
22 — de odihnă
Timpul de
—- Timpul şi necesităţi
odihnă şi nccesr'ldli fiziologice
fiziologice ((<>*)
(i…)
Masa presei,
Masa pruellkgkg
“!'"-l '°"'(manual'
T'.““P ul ajutător
_
Timpul !
412
<12 13—20
13-20 I| 20
> 20
1.um .
. ;
Timpul operativ,
] mln.
""! mia. şi mecanio-m anual), ■{,4' .
“din limpuTanî-îkiv
din timpul operativ Timpul lan,
<on, % din timpul operativ
aa | bb I| c°
$2,50
<2,50 >5D
>50 4,00 4,50 '—
€50
<50 3,50 4,00 '—
>2.50
>2,50 >50
>50 3.00
3,00 3.50
3,50 3,50
450
<50 , 3,00
6.4. de calcul
Exemplu de
6.4. Exemplu calcul al de timp
normei de
ol— normei
timp la robotore şi
la rabotare şi
mortezore
mortezare
6.4.1. Calculul
6.4.1. Calculul normei de timp pentru
normei de operaţii de
pentru operaţii robotore
de rabotare
Să determine norma
Să se determine norma de de timp a operaţiei „1130th a suprafeţei
prin rabotare
prelucrare prin
Operatiel de prelucrare suprafetei
piesei reprezentate
plane 1 a piesei in fig.
reprezentate în Materialul piesei
(lg. 6.1. Materialul piesei :: lentă.
fontă cenuşie. din oţel
Cutitul din
cenuşie. Cuţitul rapid
otel rapid
30x45
30 x 45 cu x x=45°.
— 45°.
maşina de
utilizează maşina mbotat cu cutit E cu următoarele caracteristici ::
_
Se utilizează de rabotat mobil S 425 B

cuţit mobil următoarele caracteristici
gama curselor
gama duble pe
curselor duble minut ale
pe minut ale berbecului: .105;; lungimea
berbecului: 14 .. .. .105 mesei :: 425
lungimea mesei iuti-
mm;; lăţi
425 mm
rnca
mea mesei mm;; deplasarea
mesei 310 mm transversală a:! mesei
deplasarea transversală mesei:: 480 mmmm;; gama avansurilor mesei
gama avansurilor 0.2. - •-
mesei 0,2. -
%
Exemple de
Exemple calcul al
de colcul de timp
normei de
al normei la roboiuve
timp la moriezure
robotore şi mortezore 243
24.3
.... mmlcursă dublă

. . 0.8 mm/cursă numărul avansurilor
dublă ; numărul automate transversale
avansurilor automate transversale ale mesei ::4
ale mesei deplasarea
4 ; deplasarea
verticală a sanlei
verticală portcutit: 140
săniei portcuţit: 140 mm; numărul avansurilor
mm ; numărul saniei portcuţit:
avansurilor săniei portcutft: 4 ; gama avansuri—
gama avansuri-
or saniel porteutlt: 0,25..-1;
săniei portcuţit: 0,25. . .1 : unghiul
unghiul de rotire a sanie]
de rotire săniei port cutit :±60°.
port cuţit :;tGO'.
a. Determinarea timpului
a. Determinarea timpului de pregălire-
pregătire-
Tpţ. Prinderea masa maşinii
maşinii ”0
'
incheiere,
Incheiere, Tpt. Prinderea piesei pepe masa
cu şuruburi şi hrlde şi lungimea cursei
brideşi delucru
cursei de lucru ,'
sub
sub 500 mm sînt
tabelului
tabelului 6.1.
condilii ce determină.
sint condiţii
valoarea Tpt
6.1, valoarea T,; == 77 min.
min.
conform
determină, conform
55"
fz
B
B b+b, + la, § l,!
Timpul de bază. =
%
Timpul bază, :,
tb =------
:: .. s5
n n .. 3s
determină astfel
se determină astfel:: se adoptă
adoptă un cuţit cutit de de [ZI 2
rabotat cu unghiul
rabotat principal de
unghiul principal de atac
atac x )! = 45° şi
= 45°
se va prelucra cu o adîncime adîncime de de aşchiere i=
aschiere t =
1 " 42&
1*420 _PQL
I
= 4 mm,
— mm. pentru indepartarea întregului adaos
pentru îndepărtarea adaos —
de
de prelucrare dintr-o trecere. în
dintr—o trecere, in care caz, caz. dindin 6.1- Exemplu
Fig. 6.1. Exemplu de prelucrare prin
de prelucrare
tabelul
tabelul 6.3 rezultă rezultă &] = 4 mm
b1 = mm;; h= b2 == 22 mm
mm;; mortezare.
mortezare.
/, + /j
l.l + = 75
!2 = 75 mm.
Lăţimea piesei
Lăţimea prelucrat b =
pitici de prelucrat = 120
120 ram mm;; lungimea
lungimea piesei !1 = = 420 Rezultă B
420 mm. Rezultă B ==
== bb+ b1+ bz
-J- />,-+- b==126 L=l+11+
= 126 mm şi L = l -f- lx + U
tabelului 6.5,
= 495 mm.
l-_.=495 mm.
fontei cenuşii scula din
Avansul, conform tabelului
Avansul, conform 6.5. pentru cazul prelucrării fontei
cazul prelucrării cenuşll cu sculă din
otel rapid.
oţel rapid, la adîncime de
la o adîncime de aschiere
aşchiere !/ = = 4-1 mm.
mm, cu x 1= = 45“.
45°, va va fi s5 = = 2,00 mm/eursă dublă.
2.00 mm/cursă dublă.
Coelldentil de
Coeficienţii corectie ai
de corecţie avansului în
al avansului conditiile de
in condiţiile de lucru sînt (tabelul
lucru sînt (tabelul 6.5):
6.5): pentru
duritalea 200 HB,
duritatea HB, A-j = 11 : pentru o suprafaţă
i': = suprafata cu crustă,crustă. A'«
kg = = 1 ; pentru ridicată a
rigiditate ridicată
pentru o rigiditate
sistemului tehnologic,
sistemului tehnologic. A3 kg —= 11 : pentru o lungime in
: cuiitului. lc
consolă a cuţitului,
în consola = 2,5
ic = 2,5 h, A*4 =
h. k. 1.
= 1.
Deci s: =
Deci = 2 mm mm pe pe cursă dublă. Avansul
cursă dublă. admislbll în
Avansul este admisibil in raport rezistenta sculei
raport cu rezistenţa scule]
tabelul 6.13).
(tabelul „
Dclerminarea numărului
b. Determinarea duble/minut. În
numărului de curse duble/minut. determinării de
scopul determinării
în scopul de curse duble
curse duble
Cu
Cv
pe calculeaza mai
minut se calculează
pe minut întîi viteza
mai întîi viteza de
de aşchiere relatia n,
aschiere cu relaţia vp = = Tmtxvsyv
Tmlflrsyu
K”,
K rp-
tabelul 6.15 rezultă

Din tabelul următoarele date
rezultă următoarele date : CTC„ == 39,2;
39.2 : m = = 0.10;
0,10: xv = 0,15
:„ = g., =
0,15:; ijv = 0,40.
0,40.
cociicicutului de corecţie
Valoarea coeficientului
Valoarea vitezei de
corectie ::a vitezei aschiere Kvp
de aşchiere K.„ este dată de
este dată produsul
de produsul
T= = 1,07
\
durabilitatea adoptată 1,07;;

„
următorilor (labelul 6.15)

coeficienţi (tabelul
următorilor coeficienţi 6.1.5):: pentru durabilitatea adoptată T 60', Kjv
= 60', KT,J ~
pentru cenusie cu IIB
pentru fontă cenuşie lit-î == 200, K… =
200. Knv = 0,79;
0.79; pentru unghiul
unghiul de atac principal
de atac principal x — = 45°,
45“.
m
Ii„ =
Kv = l1 ;;pcntrn unghiul dc
pentru unghiul secundar xx
de atac secundar ”:= 10°. Kx
= 10°, Kl == 11 ;: pentru raza
raza dede rotunjire cuţitului
rotunjite a cuţitului
r: —
= 3 mm,mm. K„ Krv == 1 ;; pentru murit de
pentru uzură de 1 mm pe de aşezare a unui
fata de
pe faţa cutit normal,
unui cuţit rezultă un
normal, rezultă un
coeficient Kjtv
coeficient X,… = = 0,86
0.80;; pentru suprafaţă fără
pentru suprafaţă fără crustă. coeficientul K8V
crustă, coeficientul K” = = 1,0.
1.0.
39.2
39,2
aceste date
Cu aceste obtine oa=
date se obţine =
gQ0.1040.15_20-40
= 16.25
= mlmin
16,26 m/min
0 16.26
16,26 16.26
16.26
_—
D
°. D
c. “"
! mia” r ca nrtmăru
Determinarea numărului 1 ui de ei zi bl e pe
ai e curse duble minu , : n =
” : minut: =— —7 =———— =
21. 20.495
2L 20,495 0,990
0,990
= 18
=
duble/minut.
curse duble/minut.
B
B 126
126 126
126
d. ."m eu:.
!' ' P" ldde bază.
“ Timpul !: & AArerevaoarea:
l
valoarea : !” =—=—=——=
n . s
j
13.0.2
18.0,2 3,5
3,6
3“amn.
— 35 l
min.
e. Timpul ajulciiar
c. Timpul ajutător lai 6.19). în
lIII (tabelul 6.19), în cazul fixării piesei pe
cazul fixării masa maşinii
pe masa şuruburi
maşinii cu şuruburi
şi bride. cu
şi bride. aschiere neprelucrată, cu verificarea
suprafata de aşchiere
cu suprafaţa verificarea aşezării efectuată cu paralelul
aşezării efectuată paralelul
la o piesă
la piesă avind masa masa de 30 kg, tal !… = ~ 4.7 mln.
4,7 min.
Timpul
[. Timpul
f. ajutălar.
ajutător, In:
ta„ (tabelul
(tabelul 6.21).
6.21), vava fi: la2==0.04
fi : la:. 0,04++ 0.09
0,09+*r 0.04
0,04++ 0.70 0,70==0.87
0,87
min.
min.
g.
3 . Timpul („ (tabelul 6.23) în
ujulăior. ta3
Timpul ajutător, cazul măsurării
în cazul măsurăriicucu şubicrul. este!3/s==0,20
şublerul, este min.
0,20 min.
h. Timpul ajuldior, !“ (tabelul
Timpul ajutător, pentrucutitul
6.26),pentru
(tabelul6.20). cuţituldupă trasaj, va
după trasaj, tai =
va fifi („ = 0,41 min.
0,41 min.
i. Timpul
Timpul ajutător loial :.„+
ujuidlor total tai +!…,ta2+4*la,ôs+ +la.^04== 4.7 4,7+-f* 0.87 0,25++ 0.41
0,87+-f 0.25 0,41 == 6.23 mln.
6,23 min.
Timpul operaţional
j. Timpul
j. operafional la + + la f„ —= 35
35 + + 6,236.23 == 41,23 min.-
41.23 min.-
244
Normal-eel de mboture
lucrărilor de rabotare şi montare
montare
Timpii de
Timpii de adaos
adaos (tabelul 6.28)::
(tabelul 6.28)
5 - 35
5.35 41.23
41.23 41.23 - 3
41,23.3
fdg
Ut + Uo
+ lda+ lan:
+ Un =
100
100
+ 100
100 100
100
= 3.29
— 3,29 min.
min.
Norma de
Norma de timp
timp Nt = 35
N. = 35 + + 3.29
6.23 +
+ 0.23 = 44,52
3,29 = 44.52 min.
min.
6.4.2.
6.4,2. Calculul normei
Calculul normei de operaţii de
pentru operaţii
de timp pentru mortezore
de mortezare
Să se
Să prelucreze prin
se prelucreze prin mortezare de degroşare
mortezare de degroşarc canalul semifabricatul de
la semifabricatul
canalul de pană la roată
de roată
dintata reprezentat
dinţată reprezentat inin fig. 6.2, normal din
cuţit normal
6. 2, cu un cuţit din oţel rapid, unghiul de
rapid, cu unghiul atac principal
de atac
=
— 15“
7.—
X şi cu
45° şi secţiunea cuţitului
cu secţiunea cuţitului 30 Xx 45.
a. Determinarea timpului de de pregătire-fn—
pregălire-ln-
20!l205 cheiere
cheiere Tpr pentru prinderea
Tpi pentru prinderea piesei pepe masa ma-ma
%
'
/'|
şinil ln şuruburi şi hride.
şinii în cursei — sub
bride, lungimea cursei sub
mm, montarea
400 mm,
400 unui opritorla
montarea unui opritor la deplasarea mesei
mesei
maşinii, se face
maşinii. tabelului 6.22
conform tabelului
face conform 6.22::
\
,“
““"—“_ = 7.0
Tpf =
Tpt 7,0 + + 1.80
+ 6,0 + = 14,80
1,80 = 14.80 min.
min.
% __/_____r—l
_$'
,
”ş cursei de
b. Lungimea cursei
13. de mortezat tabelul 6.4)
mortem! (v. tabelul 6.4)
“(\i
\ \</_—"'— esteL=l+11+lg=1oo+ 35=135min.
este L = 1+ lx + /2 = 100 + 35 = 135 min.
Avansul (mm/cursă dublă), în cazul
Avansul cazul prelu-
prelu
crării canalelor
crării canalelor unei diametrul D=100
unei găuri cu diametrul -D=100 mmmm
' canalului de
lungimea canalului
şi cu lungimea de 100 mm, conform date-
mm, conform date
!
lor
lor din
din tabelul este s3 =
tabelul 6.24, este = 0.18. .0,22 mm/cursă
0,18... .0,22 mm/cursă
dublă.
dublă.
Exemplu de
Fig. 6.2. Eşemplu
Fig. de prelucrare
rahotare.
prin rabotare.
prin = 0,200 mmlcursa
adoptă s.; =
Se adoptă mm/cursa dublă
dublă pen-
pen
tru
tru a se obţine un număr număr întreg de curse duble.
duble,
n— = 20/0,2
20l0.2 == 100 curse duble.
duble,
c. Determinarea vitezei de
Determinarea vitezei aşchiere. Viteza
de aşchiere. determină cu relaţia
aschiere se determină
Viteza de aşchiere relaţia (tabelul
(tabelul
M
19.2
19,2
6.17) dv
DP == J'0.25.s0,6« Kpp [ru/min].
K“, [m/min].
Din
Din tabelul
tabelul 6.17
6.17 rezultă următoarele date
rezultă următoarele determinarea coeficientului
pentru determinarea
date pentru Kw:: în
coeficientului Kpp în
funcţie dede durabilitatea
durabilitatea sculei aschietoare. adoptind
scul ei aşchietoare, adoptînd T T== 60 min, !:
min, A*t =
= 1. 41;, în funcţie
1,41 de rezis-
funcţie de rezis
tenţa materialului
tenţa materialului de prelucrat. cind or
prelucrat, cind ar <= 60 daNlmm-,
daN/mm2, k2 k, =— X1;; în!
în funcţie de starea
starea suprafeţei
de prelucrat,
de semifabricatul fiind
prelucrat, semifabricatul crustă. k3
forjat cu crustă,
fiind forjat = 0,9
k; — 0. 9;; in funcţie de
în funcţie felul cana-
de lungimea şi felul cana-
: W :
19,2.1.269
19,2.1,269 _24,3624,36 _
lului k.. =
lulul A*4 1.0. Rezultă
= 1,0. Rezultă Ku?K^ = = 1,41 . 1.00 = 1.269
1,00 -. 0,9 . 1,0 = 1,269 Şi Up = 000,25.20,66 _
şi vv
4,39
4,39
== 5,5 mlmln.
5.5 m/min.
va 5 500 .
Numărul de curse
d. Numărul curse duble
duble pe minut rezultă
pe minut rezultă n =----
=2—L-
2L
= 270270
= 20,37
= curse duble/minut-
20,37 curse duble/minut.
H 20
—— 20
H 20 20
e. Timpul de de bază valoarea U
are valoarea
bază are =—
(, —---- = 20,37-0,2 = -———— = 5 min.
= min.
n-s
n-s 20 37- 0.2 4664
4,664
f- Timpul ajutător
f. aja—'E!“ la;
tai (tabelul 6.20), în In cazul cînd suprafaţa de aşezare
cind suprafaţa prelucrată
aşezare este prelucrată
lar masa piesei este
iar este de
de 15 kg, rezultă lal—
kg. rezultă tal = min
1, 45 min.
_.- 1,45
Timpul ajutător
g. Timpui in (tabelul
ajulălor ta2 (tabelul 6.22)este
6. 22)este determinat
determinat de timpul următoarelor minuiri
necesar următoarelor
timpul necesar mînuiri .:
apropierea piesei de cuţit
piesei de 100 mm:
cuţit 100 rotirea cu 60“
o.10 min; rotirea
mm: 0,10 60° a piesei: cuplarea avansului
min; cuplarea
piesei: 0,16 min; avansului
0,03 min;; schimbarea
0. 03 min schimbarea vitezei
vitezei dede lucru:
lucru: 0.08 min;; schimbarealungimii
0,08 min schimbarea lungimii cursei: 0,13 min;
cursei: 0,13 montarea
min ; montarea
şi demontarea cutitului de
demontarea cuţitului de degroşare
degresare:: 0,70
0.70 min; rezultă [„
min; rezultă ta2 == 1,20 min.
11. Timpul
h. ajulălor la,
Timpul ajutător ta3 (tabelul
(tabelul 6.27), in in cazul
cazul măsurării lăţimii şi adîncimii canalului
canalului cu
cu
şublerul de
şublerul şi cu şublerul
şublerul de adîncime.
adîncime, este [„ =
este ta3 = 0,16
0,16++ 0,21 = = 0,37 min.
Exemple de calcul
Exemple de normei de
al normei
calcul al de timp la rabotare
timp la mortuare
rubolure şi mortezore 245
ajutălor („ (tabelul 6.27).

Timpul ajutător
i. Timpul în cazul
6.27), in cazul prelucrării cu aşezarea cuţltulul după trasaj
aşezarea cuţitului
şl cu luarea unel aşchll
luarea unei probă. este
de probă,
aşchii de („ =
este tai = 0,19 min.
0.19 min.
j. Timpul este /„
total este
ajutăm: total
Timpul ajutător = 1,45
:„ = 1.45 + 1,20 + 0,37
+ 1,20+ + 0,19
0.37 + 0.19 == 3,21 mln.
3.21 min.
k. Timpul operativ
k. operat!!! va fi[| U + ta
(e. + („ ==5+ + 3,21 = 8,21
3.21 = min.
8,21 min.
5-5
5.5
!. Timpul de adaus
l. + U0
(la, +
adaus (tdt + {on)
Ida + (tabelul 6.29) este
to,.) (tabelul Ut =
este [… — ------
_1'65 = 0,25
= min;; td0
0.25 min =
(40 =
100
E
8.21
8,21
:= ------ ==0,08
100
mln; ton
0,08 min;
:
ID,.=
3.5-8121
3,5-8,21
—'—Î.0—'
100 : total timp
mm; total
= 0,28 min;
_
adaus 14;
timp adaus Ut ++ ido + lon
Ido + =0,25 +
“'un =0,25 +
+ 0,08
+ +
0.08 + 0.28
0.28 == 0.61
0,61 mln.
min.
m. prelucrare a canalului
Timpul de prelucrare de timp) va fi
canalului (norma de !i : N: = 14,8
Nt = + 5+
14.8 + + 3,21 +
3.21 +
+
+ 0.61 =
0,61 = min.
23.62 min.
23,62
Capitolul
Capitol u I Îi}?
LUCRARILOR DE
NORMAREA LUCRĂRILOR DE FILETARE
FILETARE
7.1. Generalităţi
7.1. Generalităţi
Procesul tehnologic de prelucrare a filetelor se alege în functie

Procesul tehnologic funcţie de de
rolul funcţional al
rolul filetate şi de precizia
al piesei filetate precizia impusă.
impusă.
Prelucrarea
Prelucrarea, filetelor aschiere sau prin rulare
filet-elor se poate face prin aşchiere (defor—
rulare (defor
plastică).
mare plastică).
Filetele exterioare
Filetele aschiere cu ajutorul cuţitelor
exterioare se prelucrează prin aşchiere
profilate (cu profilul dintre Spire),
profilul golului dintre spire), cuţitelor pieptene filetat, cape-
pieptene de filetat, cape
telor de filetat
telor pozitionate coaxial
filetat poziţionate coaxial cu piesa filie-
vîrtej ), filie
piesa" sau excentric (în vîrtej),
frezelor, discurilor
relor, frezelor, abrazive etc.
discurilor abrazive
Filetele interioare
Filetele interioare se pot prelucra prin prin aschiere cutitelor
aşchiere cu ajutorul cuţitelor
tarozilor şi frezelor de filetat.
profilate, tarozilor
7.2.
7.2. Prelucrarea filetelor
Prelucrarea filetelor cu cuţite profilate
cu cuţite _
Procesul de
Procesul filetelor cu ajutorul
de prelucrare a filetelor cuţitelor profilate şi
ajutorul cuţitelor
cuţitelor pieptene este producţiei
este specific producţiei individuale
individuale serie mică.
şi de serie mică.
Prelucrarea se face
Prelucrarea pe strunguri universale
face pe universale şi, uneori, uneori, pe revolver.
pe strunguri revolver.
Schema de
Schema de aschiere
aşchiere se stabileşte în functie funcţie de pasul pasul filetului. Pentrţl
filetului. Pentru
2,5 mm, avansul
p<2,5 avansul de pătrundere se dă, în direcţie
de pătrundere direcţie radială (perpedl-
(perpedi-
cular axa piesei), atît
cular pe axa atît pentru degresare
degroşare cit- pentru finisare (fig. 7.1a),
cît- şi pentru
cuprins intre 0,05...
cuprins între 0,05. . .0,2
0,2 mm. Pentru p >2,5 mm,
p >2,5 mm, avansul de pătrundere, pătrundere,
la degroşare, se dă
la degroşare, paralel cu unul
dă paralel flancurile filetului
unul din flancurile filet-ului (fig. 7.1,5)7.1,b) iar iar
pentru finisare
finisare — se dă în direcţie radială (fig. 7.1,
dă. în 7.1, c).
a).
Pentru filete exterioare
Pentru filete exterioare
folosi cutite
se pot folosi normale,
cuţite normale,
cutite
cuţite tangenţiale şi cuţite-
cuţite— Oj
iar pentru filete inte-
disc, iar
rioare
pentru filete
rioare se pot
inte
folosi cuţite
pot folosi cutite p*
normale
normale si cutite-disc.
şi cuţite-disc.
Prelucrarea filetelor pe
Prelucrarea filetelor
strunguri de precizie, fără
pe
făra
s I,
corectie, asigurao
linia-le de corecţie,
liniale asigură o Q C
precizie aapasuluide
precizie pasului de 0,01mm
Fig. 7.1 Tipurile
Tipurile de avans strunJu-ea filete
_.
avans la strunjirea
_
or :.
_
pe lungimea de. -50 mm, —Fig. filetelor

1
pe
m n cu avans radial: b — cu avans paralel
paralel cu un flanc lucru:-zi
:! 1ilrtnîn>-
flanc al
01015
0,015 mm Pe
pe lungimea de
de —
(la degroţare):
(Ia degroşzu-e): cQ— cu avans
— cu radial (Ia
avans radial (la finisare).
profilele 247
247
150 rnm
mm şi de 0,02 mm pe
0,02 mm lungimea filetului
pe lungimea filetului de
de 300 mm, pe cind la
pe cind utili-
la utili
zarea linialelor
zarea linialelor de corecţie, precizie de
asigură. o preoizie
corectie, se asigură de 0,003 mm, 0,004mm
0,004 mm m,
<şi
uşi 0,005 mm pe
m lungimile filetate
pe lungimile filetate mentionate
menţionate mai inainte.
mai înainte.
de timp şi determinarea
Relaţia normei de
7.2.1. Relaţia determinarea elementelor
elementelor
componente ale
componente ale acesteia
acesteia
pe bucată.
Norma de timp pe calculează cu relaţia
bucată se calculează
N,= T°'-+
N,
n
71
+U& + ta +
+ +„ + Ut a ++ Un
+ Uo
td. + t.… (7.1)
în care elementele componente
care elementele definiţiile date
componente au definitiile în capitolul 3.
date în
7 .2.1.1.Determinarea
7.2.1.1. timpului de pregătire-încheiere.
Determinarea timpului Timpul de
pregălirc-înclieiere. Timpul de pre-
gătire-incheiere T„
gătire-încheiere Tpt este dat
dat în tabelul
tabelul 7.1 în
în functie
funcţie de înălţimea virfurilor
vîrf urilor
strungului metoda de aşezare
strungului şi de metoda aşezare a piesei.
Tabelul 7.1. Timpul
Tabelul T
pregătire-incheiere. T
Timpul de pregătirc-Incheiere, min, lala prelucrarea lilelelor
_ interioare şi exte-
filetelor interioare exte-
rioare cu cuţite de
rfoare llletat
rie filetat
scule
N,_ de scule
Nr. înălţimea vlrfurilor mm pm:
loălţimea Iz:
plnă la:
Paz.
Por. Modul pisei
nşeure ::a piesei
Modul de aşezare aşchlctoare
aşchie t oare 200
200 I[ 100
300
"si”
reglate Tgr min
Timpul Tv\
1 În universal
în autocentrant
universal autocentrant 2
2 9 12
3; .4
3;.4 11 14
14
2
2 În universal
în patru bacuri
universal cu patru bacuri 2 11 14
14
3..4
3..4 13 16
3 Pe domul
Pe axul principal
In axul
dornul de la 22 6 7,5
7,5
3. .4
3. .4 8 7.5
7,5
4 Între virfuri
între vîrfuri 22
3 . .4
3..4 î7
(? 7,5
7,5
7.5
7,5
timpului de bază.
7.2.1.2. Determinarea bază !„
bază. Timpul de bază tb se calcu-
calcu
lează
lează cu relaţia
:„ =
U
: + ((2.
l1 +
mp
71. p
. .3)p
2...3)p [min] (7.2)
in care 1l este lungimea filetului, mm pp — pasul filetului

lungimea filetului, n—turaţia
filetului mm şi w-turaţia
——
piesei rot/min.
'
Timpul pentru
Timpul pentru înapoierea căruciorului se stabileşte cu
înapoierea căruciorului eu relatia
relaţia
i
n
'la
t…,r = tf,
taol t„ . [min] (7.3)
”va!
ngol
în care
care —— este raportul tmtre axului principal la
turatia n» a axului
„între turaţia la cursa de
de
'n",
ngol
lucru şi turaţia
lucra turatia 7igoi la cursa de
”ll-gg: la de întoarcere. Valoarea acestui
intoarcere. Valoarea acestui raport se gă-
gă
seşte în tehnică. a maşinii.
in cartea tehnică maşinii.
Pentru determinarea timpului de bază este necesară
de bază valoarea avan
necesară valoarea avan-
longitudinal (egală
sului longitudinal avansului de
(egala cu pasul filetului), a avansului de pătrundere,
243
248 lucrărilor de
Normurea lucrărilor
Normarea Hleture
de filetare
determina numărul
care va determina treceri pentru obţinerea
nurnărul de treceri obtinerea profilului corect,
corect,
vitezei de aşchiere,
a vitezei căreia să
aşchiere, cu ajutorul căreia determine turaţia
să se determine turatia piesei.
piesei.
Avansul longitudinal,
Avansul longitudinal, 1), filelului.
p, se stabileşte egal cu pasul filetului.
Avansul de pătrundere,
Avansul pătrundere, t,1, conform schemelor din fig. 7.1, se obţine din din
filetului la
raportul înălţimii filetului la numărul trecerilor indicat
numă—rul trecerilor tabelele 7.2 şi
indicat în tabelele
transr ersal la
Avansul transversal
7..3 Avansul
7.3. la trecerile finisareese
trecerile de finisare două ori
se alege de două mai
ori mai
mic decît la
mic decît trecerile de
la trecerile de degroşare.
degroşare.
Numărul de treceri
Tabelul 7.2. Numărul
Tabelul treceri la
la îilctarea fără prap
filmarea fără euţile cu plăcuţe
prag cu cuţite din carburi
plăcuţe (lin metalice
carburi metalice
(P10 pentru oţel
(PIO pentru K40 pentru
oţel şi IC40 ionlă)
pentru iontâ)
Filet
Filer. exterior File! interior
Filet !
Pasul filetului
Pasul iiletului }. mm
p, mm
Cielo-,.
1.5;| 22
1.5 3 j 4 |
aşa
6
'3
;4! ^5|e'1.<
i 3 : 5|4|sţs
■* 1 5i 6
Otel 5,75;
Or, <75! 2 : 2 44 5 65 3 4
4I57_ 6l7
5 6 7
l 3 3 3
|
daN/mm2 >75 3 55 65
|
77 s 5 9
'— '_—'
daN/mm2 >75 3 j_3___j 4 41 6 7 _8_
8
lili
j !
8 __9_
Degroşare
Degroşare ___… _"—
|
2122
}
i
_]I Fonlă
Fontă 2 3
3 4 . 4 |
5
5 3
3 3 4 5 5 6
Finisare
Finisare
0 t cl
Oţel
'
22 2
2 .;
2 2
2 'la—_i
2 2 2
2 2
2 _2
2 2
2 2
2 l
|
2
2
Fontă
Fontă 22 22 2
2 2 2
2 2
:>. 22 22 22 2
2 2
2 | 2
2
Tabelul Numărul de treceri

Tabelul 7.3 Numărul la filetarca
treceri la fără prag
filetul-ea fără oţel rapid Rp3
cuţite din oţel
prag cu cuţite Rp!)
File! exterior
Filet , Filet interior
Pasul Materialul de prelucrat
Materialul
,ij
file-
ţnlui
P
ora carbon
Oţel carbon |
Oţel aliat şi
Dragan:
turnat
! Fonth
Fontă l
om carbon
Oţel |
Oţel aliat
9131311133!
turnat
şi | Fonlă
Fontă
min
mm Numărul de treceri
Numărul
D I| F ][ D F ! P
|
D 1—-
I| F
F |
1 n
D 1[ FF D
1| P |
i F
F || D
P !
/ FF
1,25
1,25 44 22 5 3 4 2 55 3 6e 4 55 33
1,5
1,5 4 22 5 3 4 22 55 3 6e 4 55 33
1.75
1,75 55 3 6 4 5 33 65 3 7 4 6 33
2,0
2,0 6 33 77 4 56 3 77 4 8 55 77 33»
2.5
2,5 56 3 77 4 s6 33 7 4 9 55 7 33
3,0 65 3 77 4 e6 3 7 4 9 5 77 33
3,5
3,5 7 44 8 55 6 3 8 4 10
10 65 7 33
4.0
4,0 7 44 9 5 e6 33 9g 44 11
11 65 77 33
4,5
4,5 77 4 99 5 6 33 9 44 11
11 6e 77 33
5,0
5.0 88 4 10
10 5 6 4 10
10 5 12
12 7 8 44-
5.5
5.5 8 4 10
10 55 66 4 10
10 5 12
12 77 88 44
6,0
6,0 9 44 12
12 5 6 4 12 55 13
13 7 88 | 55
Nemţii: D
Notaţii: D — — degroşare; F finisare.
F — finisare.
În cazul prelucrării de
în cazul de degroşare
degreşare se recomandă
recomandă ca,ca, pe depla-
linga depla
pe lingă
sarea perpendiculară pe
sarea perpendiculară pe axa piesei, cuţitul să deplaseze după
să. se deplaseze fiecare
dupa fiecare
trecere şi în
trecere axial (fig.
în sens axial (fig 7. 2), pentru îmbunătăţirea
imbunatatirea condiţiilor
conditiilor de aşchi
aşchj—
ere. Deplasările sînt: 0,1...
recomandate sînt:
Deplasarilerecomandate 0 ,.1 .0,15mmpentru
0,15 mm pentru
piesele netratate termic
piesele netratate termic;j 0,05 ... pentru
. . . 0,08 mm pentru
oţeluri îmbunătăţite
imbunatatit-e cu ar = 105 ...
a, = .. daN/mm2;*,
125 daN/mm2
0,03....,0
0,03. 05 mm pentru oţeluri
0,05 oteluri îmbunătăţite
îmbunătăţite cu
cr>125 daN/mm2.
Gr>125 daN/mmz.
Viteza de
Viteza determină cu o relaţie de
aşchiere, v77 se determină
de aşchiere,
forma
forma ca;
};.
_ _
'” =
V = _—Gv
Tm P”
iz
C° .' i*
— [m/mm]
pv • rtz
-
'
[m/min],
,
-
-
(74) axiale
Fig. 7.2.
(7.4) Fig.
v * ' axiale ale
1 să n &
D cpu r
7.2. Deplasările
sculei la.
ale sculei
filetului.
degroşarea filetului.
degroşarea
19.
'
cuţite profilate 249
240
in care
în care Gv esteun
C., este coeficient care ţine
un coeficient tine seama
seama de natura materialului, ii —
de natura ——
numarul
numărul de treceri, durabilitatea economică a cuţitului, min, p1) —
treceri, T — durabilitatea ——
pasul filetului, mm,

pasul iar t2—
mm, iar avansul de pătrundere, mm.
— avansul
Tabelul 7,4. Viteza
Tabelul 7.4. Viteza de nşclriere la
dc aşchiere la îilclarea fără prag
tilcturcn fără cuţire cu plăcuţe
prag cu cuţite plăcuţe din carburi metalice
carburi metalice
(I'll) pentru
(P10 pentru oţel şi K40
KG!) pentru fontă)
Ionul)
o
O so
50 f
ea...so
50...60 61...70
l__61...7o ' 7|...54
71...84 l
35...roo
85...100 j
?
> 100
>
Tip…
Tipul F
F 150
160 !
m...;rs
161...179 150... ca
180...200 am...…
201...219 | 220...z.|o
220...240 : 2…
> 240
>
filetulni
filetului Pasul
Papsul Viteza de aşchiere
Viteza de aşchiere v, rii/min.
v, m/min.
P
mm
mm Oţel Fontă Iom
Otel | Foută|
Oţel | Fonta: Oţei
Fontă | Oţel
F
Fontă o… IFontă
Fonlall Oţel Fontă || Oţel roma" Oţel
om J: Fontă: 0… |
Font!
Fontă
1,5 103
1.5 108 39
39 96 34
34 9-1
94 29
29 83
83 25
25 70
70 22
22 59
59 19
22 100
100 43
43 89
89 38
38 87
87 33
33 78
78 29—
29 66
66 26
26 56 23
23
Filct
Filet 33 97 48
48 86
86 42
42 8-1
84 37
37 75
75 33
33 64
64 30
30 54
54 27
27
exterior
exterior 4 94
9—1 52
52 84
84 45
45 82
82 :to
40 73
73 36
36 62
62 33
33 52
52 30
30
5 93
93 „52
.52 83
83 45 80
80 40
40 71 36
36 60
60 33
33 51 30
30
6 92 55
55 82
82 49
49 78
78 43
43 69
69 39
39 58
58 36
36 50
50 | 33
33
1,5 95
95 35
35 85
85 31 80
80 28
28 72
72 25 61 23
23 52
52 2.1
21
22 88
88 38
38 78
78 34
34 74 30
30 65
65 27
27 55
55 25
25 --17
47 23
23
Filct
Filet 33 83
83 40
40 73
73 36
36 70
70 32
32 62 28
28 53
53 26
26 45 2-1
24
interior
interior 4 79
79 4-1
41 70
70 39
39 67
67 35
35 60
60 31
31 51 28
28 43
43 25
25
55 77
77 44 68
68 39
39 65
65 35
35 58
58 31
31 49
49 28
28 42
42 25
25
6 75
75 47
47 67
67 42
42 64
6—1 37
37 57
57 33
33 48
48 30
30 41 27
27
Nemţii; O
Notaţii; () — oţel cu or, daN/mm“; F—
în daN/mm3;
O'r- în F — fontă
fontă cu HB, daN/mm'.
HB. daN/mm3.
În tabelul
în tabelul 7.4 valori pentru viteza
dau valori
7 .4 se dau viteza de aşchiere
aşchiere lala filetarea rara
filetarea fără
prag cutite cu plăcuţe din carburi
prag cu cuţite metalice P10
carburi metalice PlO pentru oţel şi K40 KM) pen-
pen
tru fontă,
tru iar în
Iontă, iar tabelul 7.5 sint
in tabelul de corecţie
coeficientii d.e-
sînt daţi coeficienţii corectie ai vitezei.
ai vitezei.
Tabelul Coelieienţi pentru corectarea vitezei
pentru corectarea vitezei dc
de aşchiecr din tabelul
aşchieer din 7.4
tabelul 7.4
Durabililnrca economică
Durabilitatea economicăa:: cuţitului T. min.
cuţitului T, min. 20 30
30
,
45 60
60 | 90
90 | 120
de mm…
Coelicicnl_de
Coeficient^ corecţie 0…
Oţel 1.25
1,25 1.15
1,15 1,05
1,06 1.00
1,00 !
0,92
0,92
[ cler
0,87
AT
K roma
Fontă 1.45
1,45 \ 1:17
1,27 | 1.10
1,10 1,00
1,00 0,57
0,87 0,79
0,79
Grupa de
Grupa utilizare a plăcutel
utilizare otel
plăcuţei pentru oţel POI
P01 P10 P20 | P3O
P30
|
Coeficient
Coeficient de corecţie,
dc corectie, KP 1.4 1.0
1,0 0.8
0,8 0,55
Grupa dc
Grupa de utilizare a& plăcuţei
utilizare fontă
plăcutci pentru fontă KOI 5110
K10 1120
K20 [
KrlO
K40
Coeficient
Coeficient corectie, KP
de corecţie, Kg, 1.5
1,5 1.4
3.4 1.2
1,2 1.0
1,0

în valori pentru viteza
date valori
sint date Viteza dede aşchiere la prelucrarea
aşchiere la prelucrarea
fara prag
filetelor fără prag a oţelurilor—carbon
oţelurilor-carbon cu a, =
<jr = 75 daN/mm2
daiST/mm2 cu cuţite din
cutite din
rapid Ep
oţel rapid
oţel Rp 3 iar în tabelul 7.7 sînt sînt coeficienţii
coeficienţii de corecţie
corect-ie ai acestor
ai acestor
viteze de aşchiere.
aşchiere.
viteza de
valori pentru viteza
În tabelul 7.8 sînt date valori aşchiere la
de aşchiere
:
în la prelucrarea
prag, la
filetelor, fără prag,
filetelor, la fontele cenuşii cu HB
fontele cenuşii HB — 190, cu cuţite cutite dindin oţel
otel
rapid Rp iar
rapid Ep 3, iar in
în tabelul 7.9 sint
sînt daţi coeficientii
coeficienţii de
de corectie
corecţie ai
ai acestor
acestor
viteze.
viteze.
În tabelul 7.10 sint
în viteza de
valori pentru viteza
sînt date valori de aşchiere
aşchiere la la prelucra-
prelucra-
rea filetelor cu prag fonte cu cuţite
prag la oţeluri şi fonte plăcute din
prevazute cu plăcuţe
cutite prevăzute din
valori pentru aceleaşi tipuri
tabelul 7.11 — valori
metalice iar în tabelul
carburi metalice tipuri de filete
de filete
şi materiale la prelucrarea cu cuţite din oţel
cutite din oţel rapid
rapid EpRp 3.3.
Pentru durabilitatea economică. a cuţitelor, T
durabilitatea economica T min, recomanda
min, se recomandă
următoarele valori: T
urmatoarele valori: T= = 30 min
min pentru cutite
cuţite cu plăcuţe
plăcuţe din
din carburi
carburi
250
250 Normoreu lucrărilor
Normarea lucrărilor de filetare-
de filetare-
Tabelul 7.6.
Tabelul Viteza de
7.5. Viteza de aşchierc
aşchiere la lllelnrea
ln file tarea litrii
fără prag prag a:! oţelnlui carbon, cu
oţelului carbon, cu
= 75
cr, =
or animrn“ cu
75 d«N/mma cuţite din
cn cuţite din oţel Rl?“
rnpirl RP3
oţel rapid
'
Pasul
!
Filet uter-iar
File! exterior I| Filet
Filet interior
“15%…“
filetului operaţiei :
Tipul operaţiei:
P, '
m'm Finisare ’ Calibrate
Cnlihrnre | Pcgroşare Calibrare
Finisare | Calibrare
Degmşare ’ Finisare chmşare j Finisare
:
mm i
Deşroytre | }
1,25
1,25 .
3—1
31 : 50
60 \ ‘l4 | 28
28 49
49 44
1,50
1,50 '
32
32 —
58
58 | 44 !: 26 26 46
46 44
1.75 30 56 43 44
;
1,75 !
30 !
56 [ 44 ';
25
25 43
2,00
2,00 23 52 40 44
=
2S 52 . 4 24 40
2.50 27 48 22 33 44
;
2.50 27 | 48 i
4 38
22 1
3.00
3,00 23
23 42 19 34 44
!
„
42 4 19 34
3.50
3.50 22
22 ; 38
38 4 | 19
19 30
30 ; 44
4,00
4.00 20
20 36
36 44 17
17 20
20 44
4,50
4,50 19
19 33
33 4 1
15
15 26
26
I
44
5.00
5.00 19
19 32
32 4 | 1-1
14 25
25 44
5.50
5.50 17
17 , 31
31 44 I
13
13 24
24 ;
44
6,00
6,00 17
17 | 25
25 44 . 13
13 22
22 44
Tabelul 7.7
Tabelul 7.7 Coeficienţi pentru enreclmea
Coelieienţi pentru vitezei de
corectarea vitezei de aşciiiere tabelul 7.6
din tabelul
aschiere din In
7.6 în
luncţie de
funcţie calitatea materialului
de calitatea materialului prelucrat,
prelucrat, durabilitatea economică
durabilitatea economică
a cuţitului
a răcire
culimlui şi răcire
a) Grupa oorecile. K0
Coeficient de corecţie,
i Coeficient Rn
oţelului
;
Calitatea oţelului
Calitatea oţelului |.
i
Pentru automate
Pentru automate l:\ut 9.
'Aut Aul. 12.
9. Aut Ani 20
12. Aut 20 3,30
3,30
lAut
Aut 30 30 2,52
2,62
l:\ul. 4051
Aut 40M ;
2.01
2,01
Oţel de uz
Ole] de uz general pentru ;OL
general pentru '„OL 32, OL 34.
32. OL OL 37,
34, OL OL 42
37. OL ; 2,20
2,20
construcţii
construcţii ;OL 44,
,OL or.. 50,
4-1, OL OL 52
50. OL 52 j 1.67
1,67
iOL 60
•OL 60 ; 1.28
1,28
OL 70
OL 70 4
1.00
1,00
OLC 10,
OLC ou;
10, OLC 15 15
'
2.20
2,20
carbon de
Oţel carbon
Oţel calitate
de calitate OLC 25
OLC 25 ..,00
2,00
OLC 35
OLC 35 ;
1.67
1,67
OLC 45,
OLC OLC 55
45, OLC 55 1.28
1,28
OLC 60
OLC 60 ; 1,00
1,00
Oţel carbon turna*
0… carbon turna! în
in OT 40
CT 40 '
2.20
2,20
piese
piese OT 45.
OT 45. OTOT 50 50 2,00
2,00
_
;
OT 55,
OT 55. OTOT 60 60 1,67
1,67
tel
Otel 13 CN 30
13 CN 30 0.90
0,90
crom-nichel
crom-nichel 15 CN 15
15 CN 15
| ;
0.72
0,72
crom
„Otel crom
.Oţel
41
15
CN 12
41 CN
(: os
15 C 08
c 10
40 C 10
12
' 0.57
0,57
1,02
1,02
0-47
__
40 0,47
Otel tnangan
Oţel mangan 36 M
36 M 17 17 0,80
0,80
65 M 10
65 M 10 |
0.70
0,70
Oţel crom-mangan
Oţel crom-rnangan 18 NC 10
18 NC 10 !
0,40
0,40
Oţel crom—molibden
Oac! crom-molibden 33
33 Mo
Mo C C. 11 1
0.56
0,56
41 Mo C
41 Mo C 1111 [ 0,44
Otel mangan-siliciu
Oţel inangan-siliciu 35 MS
35 MS 12 12 0.56
0,56
Otel crom-vanadiu
Oţel crom-vanadiu 50 VC
50 VC 1111 0.44
0,44
Oţel carbon pentru
Otel carbon scule
pentru scule OSC 7,
OSC 050 8,
7. OSC 8. OSC 086 10, OSC
9. OSC
OSC 9, OSC 11 1,02
1,02
OSC 12.
OSC OSC 13
12. OSC 13 0.80
0,80
(1) Durabilitalea Durabl.ec. aa cuţitulul, 30 I| 45 120 180
;6
b) Durabilitatea Durabl.ec. T,min ; 30
cuţitului, T,min 45 60 1 90 120 180
economică aa
economică i -
_
cuţitului
cuţitului Coef, de corecţie.
Coel. de corectie. K KTt
!
I 1,19 1.08
1,19 ! 1.08 1.00
1,00 '!
. 0,90
0,90 0,84 0,76
0,76
Răcirea
c) Răcirea
'
Condiţiile de
Condiţiile de lucru
lucru j\ Cu răcire
Cu răcire Fără riclre
Fără răcire
';
;
Coef. de corecţie, Kr |
Ceai. de corectie, K, 1,00
1,00 0,30
0,80
Pielucroreo
Pielucrorea "Ielelor
filetelor cu cutite proiilate
251
Tabelul 7.8. Vllezu

Tabelul Viteza de
do aşchiere la Nil.-tarea
lu Iile lărd
tarea fără metalice, la.
metalice, filetelor
Ia prelucrarea filetelor
prag, an lontelor HB ==
cnnuşil HB 190 dull] mm“,
prag, fontelor cenuşii
din oţel
cuţit din
cu cuţit
= 190
rapid BP3
oţel rapid RP3
daN/mm3,
strunguri; T
pe strunguri; T= = 60 min
min la
la. pre-
pre
File! exterior
Filet Fllet Interior
interior
lucrarea. pe strunguri cu ciclu au
lucrarea au-
Pasai
“in?“
I|
opemllel
Tipul operaţiei
Filet
tomat şi la
tomat la prelucrarea
prelucrarea. cu capete
capete
filetului
Pp Desm-'m1…!CaI--
Degro- I Finisare [Calibrare, êSro*
mgmlrbkme'Calibrm
.
jFinisare!^*1^* rotative; T
rotative; T= = 60 min la la. prelu
prelu—
…
mm şare
?*rc I_____ | 1| şare I_______jbrare
'I
Ihmm crarea. cu cutite
crarea din oţel rapid.
cuţite din
Viteza de aşchiere, mimin.
nşchlere. m/min.__________
1,25 19
1,2o 34 ' 15,5 30
15.5 30
După calcularea,sau
După. calcularea, alegerea,
sau alegerea,
1.5
1.5 18 32.5 1-I.5
14.5 28.5 vitezei de
vitezei de aşchiere
aşehiere se determină.
determină
1.75 17
1,75 31 11,0
14,0 27
27 turatia piesei,
turaţia piesei, n, intră
n, rot/min, care intră
%
2,00 15,5 29 13,0 25
13,5 25 in calculul
în calculul timpului de bază, bază., cu
27 23
2,5
3,0
3,0
15
13
27
23,5
12
10,5
23
21
relatia.
relaţia
3,5 12.5
12,5 21 1L- 10,5 18,5 22
18,5 1 000 . V
3,5
4,0
4.0 11 20
20
10,5
9,5 18 n== 7T . D
[rot/min], (7.5)
4,5 10.5 18,5
10,5 18.5 8.5
8,5 10
16
5,0
5,0 10.5
10,5 18 88 15.5
15,5 în V este
în care V viteza. de aşchiere,
este viteza aşchiere,
5.5 17,5 77 m/min, iar diametrul file
5.0
6.0
9
9 16 77
15
13,5
13,5
iar D este diametrul
D este iile-
tului, mm.
Tabelul pentru coreclnreu

Coeficienţl pentru
Tabelul 7.9 Coeficienţi vitezei de aşchiere
corectarea vitezei din tabelul
aşehiere din tabelul 7.8 în funcţie de marca
7.0 în marcu
Ionlel, duritate
fontei, durabilitatea economică
duritate şi durabilitatea economică an cuţitului (filetare [iiră prag)
(llleiarc fură
M '.lul de
Materialul d '.
140-
140- 151—
161- 131—
181- 201—
201- 221—
221- 241—
241- JOI—
301 -
Du…“ ”5
. l
“;erîlîmme
prelucrat i Duritate HB 160
,
190
180 200
200 220 240 i! 300 seo
380
i
!
Fc 10 120—187
120-187 | 1,51 1,21 1,00 — — — —
Fc
Fc 15 143—229
143-229 1.51
1,51 1,21
1,21 1,00 0,85 0,72
0,72 — —
Font-.':
Fontă !
) Fc Fc 20 156—285
156-285 1,51 1,21 1.00
1,00 0,35
0.85 0.72
0,72 0.60
0,60 —
ccnuşie
cenuşie | Fc 25
Fc 25 170—302
170-302 — 1.21
1,21 1.00
1,00 0,85 0.72
0.72 0.60
0,60 0.50
0,50
Fc 30
35
Fc 35
187—321
187-321
207—321
207-321
.
-
—
—
——
1.00
1,00
—
0.85
0,85
0.85
0,85
0.72
0,72
0.72
0,72
0.60
0,60
0.50
0,60
0.50
0,50
0.50
0,50
Fc 40
Fc 40 207—303
207-363 — — — 0.85
0,85 0.72
0,72 0.60
0,60 0.50
0,50
._.
an
,
Fontil
Fonta mulc-
male Fmn 30.06 160
160 1.00
1,00 — —- — -— — —
abilă neagră
abilă neagră Fmn 32.10 an
an
37.14
. Fmn 37.14
.
150
150
150
150
1,00
1,00
—
——
—
—
--
—
—
—
—
—
.
|
—
—
Ii
|
Fonlă male
Fontă male- Fma Fma 35.03
35.03 200
200 — - 0,75 — — — ! —
abilă albă
abilă albă Fma 42.04
Fma 220
220 — — — 0.65
0,65 — — i —
Fontă cu gra
Fontă gro- Fgn 42—12 an
42-12 150—220
150-220 1.30
1,30 1.21
1,21 1.00
1,00 — _ _ _
an
i
lit nodular
fit nodular Fgn 60—22
60-22 210—280
210-280 — — 0.90
0,90 0,85 0,22
0,22 0,60 —
»
Durabilitatea economică
Durabilitatea cuţitului
economică an cuţitului 30
30 45
45 00
60 00
90 120 180 -200-200
Coeficient de
Coeficient de corectie, KT
corecţie, K ţ 1,11
1,11 î^rrr.oo
1,05 1,00 f i 0,94 0,901
0,90 o.ss
0,85 i 0,75
'
Timpul de prindere
Tabelul 7.12 Timpul
Tabelul desprindere […
prindere şi desprindere ln “lemn
tal la strung
filetare pe strung
4
Masa piesei,
Masa piesei. kg
Procedeul de prindere
roz.:
Poz. P'„°°°…“5gşă£$3,“°
a semifabricatului 0,25 0.50 I[ 1.00 }; 3.00
11.25 | 0,50 me | 8,00
3,00 [| 5,00 12.001\ 20,00
13.00 | 12,00 20.00
*
Timpul fat,min.
[numai.
11 în universala uto-
în uto- Diametrul
Diametrul j !I
'
centrat, trei
centrat. cu trei universulu- i„1250
universalu- 0.111 0,12|
<250 0,10 0,llj 0.13 OE
0,12j 0,13 0,15 0,19 0,241 0.30
_ 0.132.351qu
2
2 becuri. cu struge- Iui
bacuri, lui | ;
'>250
_
cheie 0,l8; 0.22 0.26 0.30 0.45

I
re prin cheie •> 250 — -

— || 0,18; 0,22 0,26 0,30 0,36: 0,45
“D:—391
Cu inimă de
Cu inimă de 0.17
0,17 0.154 0,20!
0,18j 0,20j 0.23
0,23 0.26
0,26 0,31 0,38, 0.48
0,38 0,48
Între virfuW
33 între virfuri antrenare
antrenare
f.."… m"4 '.
Fără
Fără Inimă au-
inimă de an 0,10 oXilnwăn
0,111I 0.12 0,14 0,17 0,22; 0.26
0,19 ’ 0,22: 0.126
44 trenare
trenare ]
] |
252 Normaleu lucrărilor
Normarea lucrarilor de filetele
de filetare
Tabelul 7.10,
Tabelul Viteza de
7.10. Viteza de aşchiere “Mare cu prag
ln filetare
nşchiere Ia fontei. cu cuţit
oţelului şi fontei,
prng an oţelului cuţit cu plăcuţe
cu plăcuţe
din carburi metalice
din metalice
Lălimea
Lăţimea
Regim de lucru
.
Diametrul degajării Regim

nominal P“…
Pasul
Tipul
Iiletului
filetuluî dd P
m;;
.
Fllet
Filet _
Filet
Fii-el.
.
Tumţla piesei»
Turaţia _ _
plc—sell rot/min ! .
Vlteza
Viteza dc aşchiere»
de mjmlu.
aşchlerey m/min.
…
mm mm
extemf 'ntcmr
exterior interior _
Fllet
Filet File!
Fjlet Filet Fitet
Fi let
ft- mm /„,
/,, f:. mm J. exterior
|
interior
|
exterior '
interior
| 88—
— 99 1.25
1,25 2 3 790
790 | 680 —22.5
30 -22,5 16 -18
16 ——18
\10—
10- 11 1,5
1»5 3 3 670 640
640 —23
21 -23 17 -18,5
17 -—-18,5
12
12 1,75 4 44 585 470 22 17,5
'
Filet
Filet 14— 16
14- 2,0 4 5 490
490 395 —23,5
22 -23,5 17,5—19
17.5- 19
metric
metric l 18— 22
ÎS- 22 2,5
2,5 5 6 370
370 297 22.5—24
22.5- 24 —19.5
18 -19,5
normal
normal !
24-
2—1— 27 3.0
3,0 6 6 330 265 —28
25 -28 -—-22,5
20 -22,5
; 30— 33
] 30- 3,5 6 8 290
290 232 27 -30
27 —30 22.5—24
22.5- 24
36- 39
|36— 4.0
4,0 8 10 250
250 200 28 -31
28 —31 23 -25
23 ——-25
i_42—
42- 4545 4,5 10
10 10
10 220
220 177 29 -31,5
29 —31,5 ——25,5
24 -25,5
''48—
48- 5252 5,0 10 12
12 200 160 —33
30 -33 24 -26,5
24 -—26.5
! 64—100
i 64-100 6,0 10
10 12 165 130 33,5—52
33.5- 52 27 -41,5
27 -—4l.5
Filat
Filet I'12—
12- 22 1,5 3 3 665 535 25 -46
25 —46 —37
20 -37
metric
metric Ii24—
24- 33 2.0 4 5 480
480 380 38 —52
38 -52 30.5—42
30.5- 42
fin l 36— 52
j 36- 52 3,0 6 8 382 308 38 —55
38 -55 30.5—4—1
30.5- 44
I!56—100
56-100 4,0 8 8 . 250
250 200 —78.5
44 -78,5 35 -63
35 -—63
Tabelul 7.71' Viteza

Tabelul 7.11' Viteza de
de aşchiere
aşchierc pentru illemrcn eu
pentru filetarea prag aa oţelului
cu prag oţelului
ionici, cu cuţit
şi fontei, cuţit din oţel
oţel rapid
rapid Rp3
Lăţimea
I
!
Diamelrul
i Diametrul des-“Ili!“
degajării
.
Regim lu““
chun de lucru
Pasul
Tipul nominal
Tillilllmului ! nonălnal Vllezn de aşchiere,
Viteza mlm'ln
ZLŞChlEN, m/min
filetului •i A
}:
P File!
Filet Filet Turaţia plasei. mtlmin
Turatia piesei» rot/min
“““
mm exterior interior
interior
!
! …
mm exterior
/j,
11- mm /2, …
fz- mm
File!
Filet
exterior
File!
Filet
intel-lor
interior
File!
Filet
exterior
File!
Filet
intcnor
interior
18- 9 | 1,25
1
2 3 148 176 3,7— 4,2
3.7- 4,-1-—5.0
4,4—5,0
|
| 10— 11 ! 1,5
10- 1.5, 3 3 185 147 5.8— 6,4
5.8- 5,4 4.6— 5,1
4,6- 5.1
j
-
12 I| 1,75 4 4 212 164
164 8.0
8,0 6.3
6,3
I| 14— 16
14- 2.0
16 2,0 4 5 185 185 8.1— 9,3
8,1- 8.1- 9.3
8,1— 9,3
Filet
Filet ! !
18-
18—— 22 2.5
2,5 5 6 152 144
144 9,5- 9.7
9.5— 9,7 8.2— 9,6
8.2- 9.5
metric
metric | !
24— 27
24- 3.0
3,0 6 6 | 123
123 113 9.8—10,0
9,8-10,0 9,2—10.1
9.2- 10,1
normal
normal '—
30—
30- 33 3,5 65 8 115 101 itm—10.4
10,1-10,4 SMS—10.2
9,6-10,2
.'
36—
36- 39 4,0 8 8 104 91 10,5—11,5
10.5- 11,5 9.8—11.6
9,8-11,6
' 42— .15
42- 45 4.5
4,5 10 10 98 82 135—145
13.5- 14,5 10,8—11.5
10,8-11,5
48— 52
48- 5,0 10
10 12
12 92
92 73 ISS—15,0
13,9-15,0 ILO—12.0
11,0-12.0
| 574—100 6.0
54-100 6,0 10
10 | 12
12 77 62 15.5—242
15.5-24,2 12.4—19,3
12,4-19,3
, ,
12— 22
12- 1,5 3
|
3 185 147 'La—12,7
7,0-12,7 5-5—10.2
5,5-10,2
Filet
Filet !
] 24— 33
24- 2,0 4 5 175
175 140 “.O—19,2
14.0- 19,2 113—15,3
11,3-15,3
metric
metric ! 36— 52
36- 3,0 6 |
8 113
113 91 13.0—16.2
13.0- 16,2 12.0—13.1
12,0-13,1
in 56—10!) 4,0
4.0 85 16.5—30.0 13.5—24,0
13,5-24,0
1
in ! 56-100 9 I
95 76 16,5-30,0
deservire an locului
Tabelul 7.14, Timpul de deservire locului de munca
muncn şi timpul odihnă şi
timpul de odihnă
necesităţii fiziologice la
necesităţii fiziologice tiletarc pe strung
In filetare strung
înălţimea vîrfurilor, mm, pină la:
POL
Poz. Nature timpului
Natura 200
200 300
Timpul, min.
11 Timpul
Timpul de de deservire
deservire tehnică
tehnică a locului
locului de
de muncă, lat, (…,
in :„
în % din lb______________________________________ 2,
2,5 3.0
• 3,0
-
2 Timpul de
Timpul deservire organizatorică
organizatorică a locului de muncă,
muncă,
la… Şi
Ido» timpul pentru
şi timpul odihnă şi necesităţi fiziologice,
pentru odihnă liziologice, \
în
l…. in %
lon> % din
din la„
t0p 3,0 3.2
3,2
Prelucrarea tiletelor
Determinarea timpilor ajutători, ta.

7.2.1.3. Determinarea În tabelul
t,. în tabelul 7.12 sînt
sint date
valorile
■valorile pentru timpul ajutător,
ajutător, <
t…
o1, legat de
de prinderea şi desprinderea
desprinderea
piesei.
În tabelul
în sînt date
tabelul 7.13 sînt date valori
valori pentru timpul ajutător,
ajutător, /.a2, funcţie
t… în funcţie
de comanda. maşinii, şi timpul ajutător
comanda maşinii, £a5, pentru măsurători.
ajutător i… măsurători.
Timpul ajutător,
Tabelul 7.13, Timpul
Tabelul ajuu'ilor, ta2, în legătură cu trecerea, pentru
ia„ în Intoarcerea mecanică
pentru Întoarcerea mecanici
'cărueiorului In
a căruciorului poziţia iniţială
lu poziţia iniţială Ia Iilelarea pe strung
la filefarea strung
a) Timpul peulru minuirile care fac
pentru mînuîrile lae parte complexul de mlnuirl
parte din complexul
; Înălţimea vîrfurilor maşinii — unelte, mm,
înălţimea mm,
Procedeul de Diametrul
Dliîlmcllm] “ma?-,in???
pină la:
P OZ .
Poz. executare
.
1
aîţi—321.532?
lucrării
A d e :|:
para l |: de
Aparate măsură :
55 “I '
filetului
I l '
linii:“
mm Im
150 [[ 200
200 I
l 300
300
In,.min.
Timpul foj.min.
1 Fără măsu-
Fără măsu.
rări
rări — -— 0,10 0.12
0,12 0,13
0,13
2
2
Micrometru
50
50 925,
0,24 0,24 0,27
0,27
33 Micrometru de filet
de filet 100 0,26
'0726' 0.26
0,26 0,29
200
200 0.32
0,32 0.32
0,32 0,35
4 Cu
măsurări
____5 Cu măsurări 300
300 —
0,38
0,38 0,41
0,41
50
50 0,20
0,20 0.20
0,20 0.23
0,23
6(5 Calibru de filet
Calibru potcoavă de filet 100 0,24 0.24
0,24 0.27
0,27
I 7 200
200 0,25 0.25
0,25 0,28
0,28
8
8 -
Calibru calibru-
sau calibru-
tampon sau
\ -
Cailâbil-udtarăpîn 50 ,
0133
0,33 0.33
0,33 0.36
0,36
9D inel
& de° filet
e 150
150 0,40 0,40 0,43
10
b)_T1mpu1
b) pentru mînuirile
Timpul pentru intră în
mînuirile suplimentare care nu intră în complexul
complexul de minuiri
de minuiri
Schimbarea turaţiei
11 j Schimbarea axului principal
turatiel axului principal 0,04 0.05
0,05 0.07
0,07
Rotirea capului portcuţit
12 I Rotirea porteuţit 0,06
0,06 _ 0,06
0,06 0,07
7 2.1.4. Determinarea
7.2.1.4. Determinarea timpilor de deservire, td odihnă
i„ şi a timpului de odihnă
şi necesităţi
necesităţi fiziologice, ton. Întrucît timpul de
(„„. întrucît deservire organizatorică,
de deservire organizatorică,
odihnă şi necesităţi fiziologice, ton,
tao, şi timpul de odihnă
td0, t,… depind de timpul
efectiv, în tabelul
efectiv, 7 .14 sînt
tabelul 7.14 valori în
sint date, pentru aceşti timpi, valori în procente
efectiv şi valori pentru
din timpul efectiv deservire tehnică, t,…
pentru timpul de deservire tdi, în
procente din timpul de bază.
procente
7.2.2. de calcul
7.2.2. Exemplu de calcul al
al normei de timp
normei de filetarea cu
la filetarea
timp !a
cuţitul
cuţitul
Să se stabilească regimul de lucru tehnică de

lucru şi norma tehnică de timp
Limp lala executarea
executarea filetulul
filetului
exterior M64
exterior MGd X x 6 — STAS
din material 18 MC10
-
STAS 510—61,
MCIO cu e,-
510—61. al
or =
şurubului cu lungimea
al şurubului
= 90 daN/mm*,
daN/mm”. cu cuţit
filetului de
lungimea filetului
plăcuţă din
cuţit cu plăcuţă
de 150
din carburi
fără prag,
150 mm, fără prag.
metalice, din
carburi metalice, din
grupa de utilizare P20. durabilitatea cuţitulul
grupa de utilizare P20, durabilitatea cuţitului fiind
fiind TT =
= 30
30 min.
min.
Numărul de treceri
a. Numărul treceri se stabileşte conform tabelului 7.2;
conform tabelului 7.2;
treceri pentru
numărul de treceri
— numărul pentru degroşare este filet exterior,
este 8 (pentru filet c,> 75 daN/
exterior. oţel cu or> da…
mm2 şi pasul 6 mm);
mm2
numărul de
— numărul treceri pentru finisare
de treceri este 2;
finisare este 2;
numărul total
— numărul total de treceri 8+
de treceri B+ 22 == 10.
10.
b. Viteza de dc aşchreie alege din
aşchieie se alege tabelul 7.4
din tabelul 7.4;; pentru filet exterior
pentru filet exterior cu pasul de 66 mm
pasul de mm
a,
şi or =
= 85.
85.. . .'100'.daN/mma
.lOOTdaN/mm2 se alege
alege 0
v =
— 58
58 mlmln.
m/min.
254
254 Narmarea lucrărilor
Normarea de iiletare
lucrărilor de filetară
vile:ei de aşehiere
Corectarea vitezei
c. Corectarea conform tabelului
coeficienţii aleşi conform
face cu coeficienţii
aşchiere se face 7.5:;
tabelului 7.5
pentru durabilitatea economică
pentru durabilitatea economică T T= 30; I<
= 30; KT ţ == 1,15
1.15 ;: pentru grupa de
pentru grupa utilizare P20,
de utilizare 0.8.
P20. Kp= 0,8.
Viteza de aşcbiere
Viteza corectată este
aşchiere corectată este oc = v.k-p.
rc = n.tr-r. Kp = 58 . 1,15 . 0,8
K, = 0.8 == 53,36 m[mln.
53,35 m/rain.
d. Determinarea principat:
axului principal:
luraliei axului
Determinarea turaţiei
=
n =
rea inferioară
——
1 000.
D
rr . D
7T
inferioară cea mai
t/c
OOO-v.,-
= —— =
3.14 . 64
3,14
mai apropiată.
_
= 263,52
265,52
53.36
1000 •. 53,36
rot/mln. Se
rot/min. din cartea
alege din
Se alege . .
cartea maşinii
maşrnii valua-
valoa-
Determinarea timpului de bază pentru

e. Determinarea trecere!i
pentru o trecere
/(+ (2. .3)p
+ (2..3)p + 3-6
150 +
150 3-6 168
168
= = = = 0,105
0,103_ min.
mm.
_
b =
*b =
n.p
n.p 263.52 . 6
263,52 1593.12
1593,12
Pentru
Pentru operaţie (adică pentru treceri). timpul
pentru 10 treceri), timpul de bază va
de bază fi 0,105
va fi 0.105 . 10 == 1.05 mln.
1,05 min.
n
Stabilirea timpului
[. Stabilirea
f. timpului auxiliar. întoarcere în
auxiliar. Timpul de întoarcere este lga]
in gol este = lb
t9o\ = =
noul
ngoi
1
= 1,05
= 1.05
1,25
= 0,84
= min. (n^j
0.84 min. alege din
(nu; se alege cartea tehnică
din cartea strungului indicat
tehnică a strungului indicat de tehno-
de tehno-
log; in acest exemplu

In acest exemplu s-a luat raportul 111,25,
s—a luat 1/1,25, ca fiind cel
ca fiind cel mai uzual la
mai uzual Ia strungurile
strungurile prevă-
prevă
zute cu surub
zute conducător).
şurub conducător).
La numărul
La total de
numărul total de 10 10 treceri execută 2 măsurări,
treceri se execută măsurări, pentru
pentru finisare, calibru
finisare, cu calibru
inel. Deci
inel. Dec! sint treceri iară
sînt 8 treceri măsurări.
fără măsurări.
Din tabelul
Din tabelul 7.13 se alege timpul auxiliar.auşuîar. La La pozitia
poziţia 1 — fărăfără măsurări
măsurări (pentru
(pentru strung
strung
cu înălţimea viriurilor pină
inălţlmea virfurilor pînă lala 200 mm) (42 â2 =:8-.041„2_= 0.96[mln;l_la
='8-0»12_= 0,96l.min pozitia 9 (cu miaurare
£la poziţia măsurare
cu calibru tampon)
cu calibru tampon) tazî=:2.0,33
^'2'=£.0,33 = = 0,66ţmin. Deci !„ =
0,66Ţmin. Deci/aa “+
= /^2+ t'2 tag == 0,96 + + 0.66= min.
1,62 min.
0,66= 1.62
Timpul pentru prinderea
g. Timpul prinderea şi desprinderea determină în
pieselor se determină
desprinderea pieselor conformitate cu.
în conformitate
datele din
datele din tabelul 7.12.
tabelul 7.12.
Astfel. pentru
Astfel, pozitia 2?. şi masa
pentru poziţia de 3 kg,
piesei de
masa piesei rezultă I.“
kg. rezultă = 0,22 min.
/01 = min.
11. Timpul pentru deservirea
h. locului de muncă
organizatorică a locului
deservirea organizatorică muncă şi pentru necesităţi fizi-
necesităţi fizi
ologice, stabilit în procente
stabilit în procente dindin timpul efectiv. este
timpul efectiv, 3%. conform
este de 3%, tabelului 7.14
conform tabelului l,=t„ +W
7.14 ; /*=/& +“…
= 1,05
= 1:05 + + 0,84 == 1,89
1,89 min; feo =
min; tdo = 1,89 . 0,03
0.03 == 0.0675 min.
0,0675 min.
i. Timpul de pregătire-lncheiere
i. pregătire-incheiere Tpi T… se stabileşte în în conformitate
conformitate cu dateledatele din tabelul
din tabelul
7.1. Pentru 3 scule aşchietoare
7.1. Pentru aşcbietoare reglate
reglate şi pentru
pentru prelucrări in în universal
universul autocentrant, conlorln
autocentrant. conform
cu pozitia 1 din
cu poziţia tabelul 7.1,
din tabelul rezultă Tpi
7.1. rezultă = 11 min.
Tpl = min.
tehnică a locului
deservire tehnică
j. Timpul de deservire locului de muncă—„se stablleşte în
muncă~se stabileşte in procente din din timpul
timpul
de bază.
de conlorm cu tabelul
bază, conform tabelul 7.14, pozitia 1;
7.14. poziţia 1 ; t,“ = 1,05
tdt = 1.05 . 0,025
0.025 = = 0,026 min.
0.026 min.
k. Timpul unitarunitar Tu va fi T“ Tu = l,+ („+
= te+ tai + ta« + lao-F
(„ -f tdo + tdt
:… == 1,89 4-+ 1.62
1.62 ++ a,22
0.22+ +
0.0675 +
0,0675 + 0,026
0.026 == 3,81 min.
3,31 min.
Norma de timp considerînd
1. Norma lotul de 50 bucăţi
considerind lotul bucăţi vava fi Nt N, = = Tviln+
T„„m+ Ta Ta = 11/50 +
= 11/50 +
+ 3,81=
+ 3.81= 0,22+0.22 + 3.81 = 4.03 min.
3,81 =4,03 min.
7.3. Prelucrarea
7.3. Prelucrarea filetelor capete de
filetelor cu capete de filetat
filetat
Filetarea filetat se poate

Filetarea cu capete de filetat poate face înin două variante :: cu
două variante cu cap
de filetat
de coaxial cu piesa şi cu cap
aşezat coaxial
filetat aşezat cap de filetat excentric. Cea
filetat aşezat excentric.
de a doua variantă are o mai
doua variantă mai mare răspîndire datorită
datorită avantajelor pe care
le prezintă. . ..
În fig. 7.3 se prezintă schema filetării
în filetării cu capete
capete de filetat
filetat rotative
rotative cu
cu
excentrică (filetare
axa excentrică (iiletare în vîrtej).
virtej).
Mişcarea mişcarea de rotaţie a capului port
Mişcarea principală este mişcarea cutite.
port cuţite.
Mişcările de avans sint
Mişcările mişcarea de avans circular a piesei şi mişcarea de
sînt:: mişcarea de
filetat.
avans longitudinal a capului de filetat.
Prelucrarea cu capete
filetelor cu de filetot
capete de liletut 255
7.3.1.
7.3.1. Relaţia normei de
Relaţia normei timp
de timp şi determinarea elementelor
determinarea elementelor
Norma de timp pe
Norma- bucati» se calculeaza
pe bucată calculează cu relaţia (7.1).
7.3.1.1. Determinarea timpului de pregătirepregătire încheiere.Timpul
incheiere.Timpul de prepre-
gătire-încheiere,
gătire-încheiere, Tvt, Tm, în minute, se alege din tabelul tabelul 7.15.
m
7.3.1.2. Determinarea timpului de bază. Timpul de bază
bază. Timpul calculează
.
r)
l + 2p fofoi'
relatia-fb
cu relaţia =
1b = [min] (7.6) Cuţit ui
n„ •. P
'
Pentru determinarea
determinarea timpului de de
stabilească. elemen
trebuie să se stabilească
bază trebuie clemen— £
7\
W
,
tele regimului
regimului de aşcliiereaşchiere necesare necesare „.
'
p,…r
Piesa
calculării turaţiei
calculării turatiei piesei. prelucrata
circular 32,
Avansul circular determină.
sz1 se determină ţfC
calitate a prelucrării,
conditia de calitate
din condiţia prelucrării. §gyg3b#j
În tabelul 7.16 se prezintă valorile
în valorile
recomandate pentru avansul circular
pentru avansul circular
la filetarea şuruburilor conducătoare conducătoare
cu profil trapezoidal. t
Pentru raportul djd d,]d (între dia dia- b
metrul dg fi, pe
pe care se află afla vîrfurile
Vîl'flll'ile cuţi
cuţip
telor şi diametrul d(1 al semifabricar semifabrica—
recomandă la a —Fig. ..| 7.3.ru. Schema. , Iiletării în^ vîrtej
Schema filetării vîrtej::
_
Fig. 7.3.
tului, fig. 7.3) se recomandă ca la
.,
filet-area dupa prmmpiul
.
filetarea după . .
principiul .
contactulm
contactului -mm
im…-„„i
no 1
„
"SS
„
—1 '] r
li1crullşilţnîrgB—lţxfillclzl:id:lmtaŞilglîepi?
1
_
.
mterrOI .
interior să Sâ se
.
qupte
se. adopte
_... ,'
valori latre
Vîl'lcîll
"
între “■ ser,:r _V'lez
riei sgulelorl; aa— 35331 Il; picseirlşnfudlilslăiiîrlg--
5—d' '
avansul pe dinte. -
1] ,05
,05 . .1,3, putind aJunge. pina
... 1,3,
. puţind ajunge pîna la.
la 1,5, trageau-ul
1,5, lre centrul piesei si
şi centrul traiectoriei cuţitelor;
pieâsci centrul traiectoriei cuţitelor; l - !
fără să se depăşească
depăşească această valoare. adîncimca
această valoare.
:: rncrmea :: aşthmm.
de a*chierc: 52 :: "— avansul * dinte-
La filetarea după. principiul contactului
după principiul contactului ext—error, recomandă ca valoarea
exterior, se recomandă valoarea
raportului să
raportului sa nu fie mai mică. mică decît unitatea.
decît unitatea.
Viteza de aşchiere la la prelucrarea şuruburilor din din oţel-earbon,
otel-carbon, oţel aliat
eu crom,
cu crom, cu crom-nichel
crom-nicbel sau,
sau, cu crom-srhciu-mangan,
crom-siliciu-mangan, avînd crr
avînd a, = = 55.
55... .85
daN mm2 , cu cuţite
daN/mm2, cu ite-cucu yT = = 0..
0. . .6° şi1 aat = = 8°, determină cu relaţia
8° se determină 1 rela ia
vs —
”5 = _i… Gv
T°-5.p°-5.32-5
Ţ0,6 pO.b s*,5
[m/min], (7.7)
(7.7)
pregătire-incheiere, Tpi,
Timpul de precjsltire-liiebeiere,
'Tabelul min.. la
Tyr. min., [ih-tarm fnvîrtej
la filetarea lu'vîrlr-j
sumelor In
Numărul cuţitelor ln
"
: upul portcuţit
capul portcutit
Paz.
Poz. Modul de aşezare
Modul pitScl
aşezare a piesei
.
Cancicml prelucrării
Caracterul Filerul
Filetul '
1l : 22 I 4 |
!
Î
|_Timpul Timpul Tpţ, min.

TPI-. min.
11 Între vîrfuri
între vîrfuri sau Cu capete port- Contact
Contact
p…- Interior Exterior
Exterior . 18 , 20
20 24
24 ]
2
,
pe dor“
Pe dorn rotati-
cum rotati-______
cutit imam .lnterior
.Interior 20 '
—- _
ve (intr-o sin-
(intr—a sin- Contact
Contact ,
3
3
: gură trecere)
gurii exterior
trecere) j exterior
; | Exterior
Exterior 16 18 22
22
'
44 Exterior
Exterior 22
22 1
— ——
5 În universal
în universal Interior
Interior ( 24 î| -— —-
256
256
Normureu lucrărilor
Normarea lucr ări ior de
de filetare
HIeture
-v
:.
CO '3*
| mda inm T O wH
I
o ! CO
ed 1 a:
2SSS 1 1 no—
|.
om
00 l>
Ed o
m…..
o.
o
_
o
o
o; «
m.…
__
io
£ m$
C3 -T" |
i mî on. m: |
I I | m
CO OI
iela. oi am
nr.:-__ to a…:
o oo
mmd §
5 e o.
_
o
1
|
3
..::—_. nU
_.Eu.E.EEu
„EE—Zac s
…„d
I
.| ma… mÎ m…: 2; | |! ... .N
OI
3
O
■37
O
co.… ce:
o hd
O
o
o;
§? _,
s:; •S."
…“ o
i*cin:o 1| § S T-c o
o 9.2…
3… S 8 1 1 „|-
| I O
ca… am
:}
u..….
E…: Ol
5 Echo T7 -T
E…;
«3
s
_„_s_….f..._._
au
£
:; oi I I
s— S.
30
O 5
_,5 I r> in •?
!
mp“. am… am…
l I Tj<
„..o
CO
md
io o o
c …:
:::.…..
£
_ ll o n o o | tI
==…»—
_R
w
„a l În cî 03 I
m.: T
—< f-
03 *-»»—<•—
am…
I
1 *
I
._.—..
73 £
ej
ENE? 53—
&•
£:; «O
ca
| CO O i-i "î i|
[
2; CO
l -o &: Ol 2:
O I
lI
I
:
Hm…
&._.
•si "g «2
.= _. â a> 6:23
«
„E:—înc
s 3. b
I
.…a
353.1
1 6^ l| com „…: m…:

:; l| I I 5 8*
I
_.5 .EE—EG: unu?—ou
6 Olrtnn
2 5
I_
.Eu—zum
„„una—02.95
o «
.:. u.
in
oC
3:o
:?iEE
E
2
I| CO i-< 03 o I| II
I « 3
.§ s
&…
să
5. 8o…
E 2sg.
„„.o PE:—$.… I -o
www 03 O m$
„mm mom
CM Ol oi ^
O- I I 2 £
:mE; g $
.nu
5*
•I 1Eau
c _
s
23:36
•§
p
rt „=—
Goga:—555%
:: ” CO ^2
■3
I 53;§ I O
|
m: I| II
■3
2 i £
_„smcşe.
……5 E…… qm.—
£
:::…:uuucu
5 S-S
_EmâE.=_o…=m.Eo—o
2 ■H un
£
._.—3.525:
___—n:...EZ
I
I < _ 3
’w _i
*
2
&
|
s
:o
1 ■o
…;
-r
to
II I> -7 O CO
în o
1 r- E: 9: m i|
r- nm…
03 rl —1 i—l
1 1
II
…».
=;
o
B:?
‘ir.
£
.…méâă
ii
55
.…o_e.:.5u
g
au—
s
5 •3
î
„…:—mu
c
1E:.—
5.
30
s3 i O O 05 O
0
nu…..
că rl
■? În O
am…
I!
I
I
I
I
g
o
o o'O
._.—Eu?
:.:E:
EE
O*
diat:
I?
O 01 Ol 03 ri 2…
£
g5
£
=
=.::.:—
_ „
.
! 2 ei « _…
S. 3
«2
sSSiiSl
NR.. 2: 3: ca… am… n.: oo…
.:.EEzz
1
.:Eu __u.…u=_._:o.6
CB
5325
I! s
„_akalemc
11
6133550
5
«
:mm
£ *3
.S
„ 5
3.6 « ?
«f 1S-
S.:—Em.; o _o
*§ ® O *? CO o ^ o
B…. 2… 2…
2 :: R.
„„.—3:03
JO ‘5>
co
ms
com co m…:
co o
mmm
t co &:
o …:...
_..mă
Ol Ol -I M 1 n n g
32:35; •S 5sa
…:…
o
4 cT
I§ §1
_
„___ 235: o o
2.725.—
I I1 •S au
TU.—„=
lift •si
.5 fiu?
'I!
„z.—Eau:
e
5215 .EE
_..EE_\_Z„L_„
m co 03 rr co o r~
m…: m 2:
Soc.—nu Eacmmmm
o „Rmco 1-1 oo
NE _…2.
mm……
co om… £ « O 3 S
533 .
…ă
Ol Ol Ol n ir ri -i
&
=… 3 - £
acasa:—.Eu:
a5
_
.Egu ..„=u=.„.=.
155 3 8
BNS—>
> ouic _
Eo
:u ._b
…
o
2
ti 2i 555
& ?
a: e: 22 *3 ■3 § r
N
f||s … =".
=2
…;
vam
CM r-«
ww: mw…
r—' r—< w
m: 2323
O
.£
Eu
2530
Să 75—30
Bîc.—ou
Cr
m
C3
_ a
5 o .1
a
E..“ .Eu—„:……Eouî
C °? o O o
.…32523
1S| _ £ £ ■u
5 o i
I
555
TEPE
CJ o
Bîc.-ou
o
3…
::
O Ol O O O O co cu
9325—2133:
8§ S $ O
q…
nă *§
mă ca… c:,:u 0
I
-EE:
m…. 2…— am… nm…
o
—__.\.=_€._—.,
3. :u nu
■§33 __ 5 g 2 5 5 a
„:…
IHîn
_30 _30 2 r2 ,2 S
::
„% u……
00
wa
în _.Î m…:
3 2
—*=
mmm m..—……
_m—
2
:::…;ucgu
03 OI OI rl rr — -1 3
2
3:55:30
\
~ =
1 2
ca.—S=…2FEQ
v o o co o ■§ a
li*a : m^
n o… oi
„...
I I
…… …… __,.,=_£u…._„EU
m…
1
:::….EEE
=ch..—
£
_=.:>==:Z
533%:
?
EEE:— „„Eu
£ G
< S li I
Prelucrarea capete-de
filetelor cu capete de filetat
filetat 257
257

Tabelul avansul circular
recomandate pentru avansul
Valorile recomandate circular la
la filetarca
tiletarea
\'irtej a:! şuruburilor
prin vlrtej
prin filet trapczoidal
şurubul-ilor cu filet trapezoidal
Procedeul de filctarc
Procedeul file-tare
Pasul inten'or
Contact interior I| Contact exterior
“…“…
filclului HB
Duritatea materialului de prelucrat 11B
Duritatea
P
mm 120—130
120-180 | tei—240 |I 241-300
181-240 241—300 |I 301-360 120—180 |] 181-240
301—360 |I 120-180 181—240 \| 241-300 lam—seo
241—300 [301-360
Avansul circular sz, mru/cu…
sa, mm/cuţit
2 1,2
1.2 1.1
1.1 1.0
l.o 0.9
0,9 — — … _
4 1.1
1.1 1.0 0,9
0.9 0,8 — —— — _
6 1.0
1.0 0.9
0,9 0.8
0,8 0.7 — — — —
8 0.8
0,8 0.7
0,7 0,6 0,5 — — — —
12 0.6 0.5
0,5 0.4
0,4 0.3
0,3 0.5
0,5 0.4
0,4 0,
0,3 0.2
0,2
16 — —— — — 0.4
0,4 0.3 0.2
0,2 0.1
20 — — — — 0,3 0,2 0,1
0.1 0,05
24 —- — — —- 0,2 0.1
0,1 0.05
0,05 0.05
0,05
in care
în care T este durabilitatea
durabilitatea economică
economică a cutite-lor,
cuţitelor, min, dată datăîn tabelul
în tabelul
7.17, p filebului, în mm,
]) — pasul filetului, avansul circular—,mm/cuţit,
mm, sz— avansul circular, mm/cuţit, şi CD— G.,—
constantă care depinde
o constantă depinde de proprietăţile
proprietăţile fizico—mecanice
fizico-mecanice ale ale materialului
materialului
prelucrat, dată
de prelucrat, dată în tabelul 7.18.
in tabelul
Turaţt'a piesei se calculează
Turaţia calculează cu
Tabelul 7.18. Valori
Tabelul \'alori ale constantei C0
ale constantei
relaţia.
C„ relaţia
ln funcţie
în inncgie de rezistenţa rupereaa
rezistenta la rupere Sz '• n,-K
să
materialului
materialului deilc prelucrat
prelucrat 713, =
lip — 'n'—":X [rot/min] (7.8)
(7.8)
a... dau/…:! 55
or, daN/mma l
65
65 | 75 85
| | " D]l'
7z '
•
, care ns 1 000 -• vav, este
= —-—estetu1a-ţia.capu- .
.
| 3180 „_ turaţia capu-

c„ 3130 || 2190 || 2330 || 2060
2050 în 111 11, =
_
cD |
tz ds TU
lui
lui portscule, rot/min, vt viteză capului
e, — viteza portscule, determinată
capului portscule, determinată cu
rela-ţia (7.7),
relaţia (7.7 ), sau aleasă din tabelultabelul 7.17, K K — numărul
numărul de cuţite montate
cutite montate
în capul portcuţite
în porteutit—e iar iar el, diametrul nominal
ds — diametrul nominal al al şurubului,
şurubului, mm.
77.3.1.3. Determinarea timpilor ajutători. Timpul
.3.1.3. Determinarea ăjutător pe
Timpul ajutător pe operaţie
operaţie
este dat tabelul 7.19.
dat în tabelul
Tabelul Timpul ajutător pe operaţie la aşezarea
ajutător pe piesei intre
aşezarea piesei viriuri la
Intre vlrîuri la iilemrea tine]
in vlrtej
filetarea In
' Mm Plach
Masa piesei, kg
Lungimea de
Lungimea de
prelucrare 11 | 3 I
| 5 '
8a | 12 J| 20
..m Timpul. min.
Timpul, min.
200 0.23
0,28 0.30
0,30 0.33
0,33 0.36
0,36 0,39 0,44
500 — _ 0,35 0,38 0.41
0,41 0.46
0,46
1000 — — -— 0,44 0,47 0,52
1.500
1500 — — —- — 0,54 0.59
0,59
7 .3.1.4. Determinarea
7.3.1.4. Determinarea timpilor de deservire şi de (le necesităţi îizi-
necesităţi fizi
Timpul de
ologicc. Timpul
ologice. de deservire
deservire organizatorică
organizatorică împreună
impreună cu timpul
timpul de
odihnă recomandă a& se lua
odihnă şi necesităţi fiziologice se recomandă efec—
lua 3 % din timpul efec
tiv. Timpul
tiv. Timpul de de deservire tehnică. se recomandă
deservire tehnică recomandă 22% timpul de bază.
% din timpul bază.
7.3.2. de calcul
7.3.2. Exemplu de calcul al normei de
al normei la filetarea
timp la
de timp filetarea prin
virtej
vîrtej
Să se calculeze regimul de
calculeze oşchîere şi norma tehnică
de aşebiere tehnică de timp pentru
de timp pentru flletarea
filetarea prin
prin
vîrtej aaunei
vîrtej unei piese filet Tr
piese cu filet Tr 50 X tiletată 400 mm,
x 8, lungimea filetată mm, masa
masa piesei
piesei fiind
fiind 12 kg.
l7—c. 1851
17-c.
353
258 lucrârilor de
Non-nenea Hletnle
de filetore
din CN 12 necălit,
din 41 CN necăllt. cu a, = 100 daN/mm*.
ef = daNlmm'. cu 4 cuţite montate ln
cutite montate rotativ avind
In capul rotativ avlnd
Y =
T = 6“
6° şi a=
Şi a = 8e.
8°.
Din tabelul
Din tabelul 7.17.
7.17, pentru :oicl cu a,
pentru 'oţel = 100 daNlmm'.
a, = daN/mm*, se alege sK:, =0,6
=0,6 min/cuţit
mm/cuţit
a.. ==90.6
Şi o*»
şi mlmln.
=90,6 m/min.
Pentru prelucrarea cu 4 cutite.
Pentru cuţite, dindin tabelul 7.17, se ia coeficientul
tabelul 7.17. de corecţie
coeficientul de corectie pentru
pentru
viteza de
viteza KTv =
aschiere KT,
de aşchiere durabilitatea T
0.71 şi durabilitatea
= 0,7l T= = 80 minute.
minute.
Din acelaşi
Din tabel se Ia
acelaşi tabel la mărlmea
mărimea uzuriiuzurii admise
admise pe fata de
pe faţa coeficien-
aşezare 1 mm şi coeficien
de aşezare
tul de
tul de corecţie K.,=1.3-
Kv = 1,3.
Viteza de aşchiere
Viteza a. =
aşchierert ot = d0,0-
,0* KT Kg =
Krav •' Kv = 90.6
90,6 •- 0,71 1.3 =
0.71 •' 1,3 [ru/mln].
8362 [m/min].
= 83,62
Twaţiampnlui
Turaţia poricuţllen,=
capului port cuţite n, = —— OOO-D.
1 000-o,
=
000 '• 83,62
1 000 83.62
——
= 512.12
= [rot/mln].
512,12 [rot/min].
_—
md:
tz-de 11.52
7r.52
Turaţia piesei: n,
Turaţia piesei: n9 =
= i!—
-n -K
Sg-ng-K
D
rt- D
7C*
=
0.6 - 512.12 • 4
0,6 • 512,12
1t-50
7C-50
-
= 7,82 % 8 [rot/min]
7,82 « [rot/min] (se alege
(se alege
valoare din
cea mai apropiată valoare din cartea tehnică maşinii).
tehnică aa maşinii).
I+
/+ 2p 400 + + 2,8
p _
Timpul de bază \ tb = = 6,5 [min].
11, -• p 8-8
8-8
Timpul auxiliar
Timpul auxiliar ales
ales din tabelul 7.19 in
din tabelul functie de masa
în funcţie piesei 12 kg şi lungimea
masa piesei lungimea
i}
mm, este i',
400 mm. ta =
= 0.41
0,41 min.
= 7.11
=
Norma
Norma lehn'că
7,11 [min].
deifmp: Tu =
tehnică de timp: T— = (In
(tb + la) [l' + —-—] = (6,5+ 0,41)
+ !.) (1'+
l 100
100 )
(6,5+ 0,41) ( 1 + To— =
3
(i+_y~
7.4
7.4 Filetareu ajutorul tarozilor
cu ajutorul
Filetarea cu tarozilor
Prelucrarea filetelor cu V
.
tarozilor se poate
ajutorul tarozilor poate ””ad Emi
efectua manual
efectua manual sau mecanic.
]. __
La tarodarea manuală,
La tarodarea manuală este > I' 1; )
“: '
—
suficientă
suficientă, mişcarea principală
mişcarea principală, îi: =
de rotatie executată de sculă,
rotaţie executată, _
\ -
,
mişcarea de avans
în timp ce mişcarea :…
i '
rezultă ca urmare a înşuru-
_
rezultă înşuru ' '
bării tarodului
tarodului în "“—
\
bării in piesă
piesă (fig. „lui
7.4,a) La
IA,a)
mişcarea
La taroda-rea mecanică
tarodarea mecanică
mişcarea principală de rotaţie
Hew-
'—/
'
Piesă
" —
%
1I este executată
M$ :=; \\\\\\
executată fie de sculăscală
;\\.\\\\:
1
(fig.7.4,
(fig. 7.4, b), fie de piesă (fig.
0), imprimindu—se
7.4. c), imprimîndu-se toto toto- 0 \
!?
dată o -mişcare
dată mişcare de avans axial
avans axial .
-f1/şcarea
-
. .
de mia!/e
_ —
II . Se impune rmc/ 0/17 de

,
- - J- flişcarea principala rotaţie

II. impune condiţia
c_onqnşia ca a-a— 1];— 58 Wâ's
vansul amal
vansul axial sa fie riguros
să fie riguros egal ”is ' Ema
_ZT - flişcarea am!
de avans axial
cu Pasul
pasul filetului, în în caz COD-
con Fig. 7.4. Schema
Fig. 7.4. Schema de aşchlere aşchiere la filetarea tarodul--
illetarea cu tarodul
trar produeîndu-se
trar producindu-se ruperea
ruperea fi-
fi
letului piesei şi uzura rapidă sau avarierea tarodului.
letului tarodului.
7.4.1. Determinarea
7.4.1. normei tehnice
Determinarea normei de timp
tehnice de
Norma tehnică de timp se determină

Norma tehnică determină cu relaţia (7.1).
(7.1).
Filelareu larozilor
Filetorea cu ajutorul torozilor 259
259
7.4.1.1. Determinarea
7.4.1.1. timpului de
Determinarea timpului de pregătire încheiere. Timpul
pregătire — încheiere. Timpul de de
pregătire-încheiere
pregătire-încheiere depinde
depinde de
de gradul
gradul de
de organizare
organizare a
a locului
locului de muncă,
de muncă,
dotarea tehnică
de dotarea
de acestuia şi de
tehnică aa acestuia de tipo-dimensiunea
tipo—dimensiunea raaşinii-unelte folo-
maşinii-unelte folo
site la
site tarodare. 'Pentru
la tarodare. tarodarea pe
Pentru tarodarea strunguri sau
pe strunguri sau pe maşini de
pe maşini de găurit,
găurit,
de pregătire-încheiere
timpii de
timpii pregătire-incheiere se vor vor lua
lua de la aceste
de la aceste maşini. DacăDacă se utili-
utili
zează maşini
zează maşini dede filetat timpul de
mcnoax, timpul
filetat monoax, de pregătire-încheiere poate fi
pregătire-incheiere poate
asimilat la valorile
asimilat la valorile corespunzătoare
corespunzătoare maşinii de găurit
maşinii de găurit vertical,
vertical, ţinîndu-se
ţinîndu-se
seama
seama de modul de
de modul bazare al
de bazare al piesei
piesei precum
precum şi de de lucrările suplimentare de
lucrările suplimentare de
reglare maşinii-unelte şi aa dispozitivului.
reglare a maşinii-unelte dispozitivului.
7.4.1.2. Determinarea timpului
7 4.1.2. Determinarea timpului de bază. La
de bază. filetarea cu
La filetarea tarodul timpul
cu tarodul timpul
de bază se calculează
de bază calculează cu relaţia
relaţia
L L _ l l-^ ~\-1
L
k = p-n [min], (7.9)
p-n P'nl
p-n^ P
p \ n"' ”1 )
în care:: !l este
în care este lungimea portiunii filetate,
lungimea porţiunii filetate, mm; lungimea conului
mm; l±Zl — lungimea de
conului de
atac al tarodului,
atac al tarodului, mm, pentru care se recomandă
pentru care recomandă Zt = (7..
i, = (7 _9)
.9) p, pentru
I„ pentru _ „
tarozi cu
tarozi cu con
con de de atac ascuţit, 11 =
atac ascuţit, = (3 .. . . .5) p, tarozi cu con de
pentru tarozi
p, pentru de atac
atac
normal şi ^11 =
normal = (1(1.. .1,5) p,
. . .1,5) pentru
p, pentru
tarozi cu con de
tarozi atac de
de atac fund;
de fund; S
lz—
l2 — lungimea cursei cursei de de ieşire
ieşire aa
tarodului din
tarodului din alezajul filetat,
alezajul filetat,
pentru
pentru care
care se recomandă
recomandă ca l2
32 7
să fie egală cu lungimea
să. fie lungimea părţii părţii ac-
ac
tive aa tarodului,
tive tarodului, pentrupentru alezaje
pătrunse (fig. 7.5)şi l2
pătrunse 32 = pen-
= 0, pen
tru alezaje
tru înfundate (fig. 7.6)
alezaje înfundate 7.6);*, \! lili.
pp — pasul filetului, mm
pasul filetului, mm;; nn — tu tu—
ratia mişcării
raţia principale la
mişcării principale la cursa
de aschiere
aşchiere a a tarodului, rot/min;
tarodului, rot/min;
iu
&
_tarodului,
a taiodului,
mişcări de retragere
turatia, mişcării
nn] — turaţia
rot/min.
iot/mm.
retragere F1g*
_. ..
7.5. Lungimea
Fig. 7-5* Lungimea de 7.6. Lungimea de
Flg. 7.6.
de Fig.
prelucrare luată la calcu— prelucrare
prelucrareluatălacalcu-
Iul
luată la
prelucrare luată
. . ., .. Iul timpului
timpului de bază la calculul timpului
calculul timpului de
Turaţia mişcaru principale
Turaţm' mişcării principale tarodarea
tai-udarea unui alezaj bazăla
alezaj bază tarodarea unui
la tarodarea unul
se determină cu
se determină relaţia
eu relaţia străpuns. alezaj nestrăpuns.
alezaj
n =_—1
= D
000 •“””
1 000
1: •- D
TC
Vv
[rot/min],
[rot/min], (7.10)
in care vP
în care viteza mişcării
e„ este viteza iar D
m/min, iar
principale, m/min,
mişcării principale, diametrul exte
D — diametrul exte- ——
al alezajului
rior al
rior filetat, mm.
alezajului filetat, mm.
aschiere la
Viteza de aşchiere
Viteza la filetarea tarodul se determină
filetarea cu tarodul determină cu relatia
cu relaţia
-D”
C, -D*
WII,
CP .
e, =
Vp — [m/mm],
Kv [m/min], (7.11)
Tm- pv
in care
în care Cc este un
C., este în funcţie
coeficient în
un coeficient de natura
funcţie de materialului de
natura materialului de prelucrat,
prelucrat,
K., — un
Kv un coeficient dat de
coeficient dat de condiţiile
conditiile de prelucrare, T
de prelucrare, durabilitatea
T — durabilitatea
tarodului, min, iar
tarodului, iar a?,,
sa, m, y exponenţi.
3; — exponenţi.
relaţie s-au calculatvalori
Cu această relaţie viteza de
pentru viteza
calculat valori pentru de aşchiere la
aschiere la
filetarea cu
filetarea tarodul a pieselor din
cu tarodul fontă cenşie
din oţel, fontă fontă maleabilă
cenşie şi fontă maleabilă
260 Normureo lucrărilor
Normarea de filetare
lucrărilor de filelore
Tabelul 7.20. Viteza
Tabelul Viu-zu de
de aşchierc Iilol'arm cu tarodul
lu filctarea
nşchiure Ia turmlul
-:.“:
a Pasul filetului»
Pasul lileluluî. p,
p. mm
4,
d, sg
II 0.6
.
…,
mm,
pina
pină
Tip
…“
tarod
ET:K
C3
0.5 0,7 1.0
| 1,25}
f:“ o-5 1 °'7 1 °'e 1 '■° I 1'25 I
| |
.
|
.
1,50 |
.
1,75}I 2,0
I 1’75 2,5
2’° I 2’5 3.0
I 3'°
|
1 3,5
3'5 | |
la:
la: 72% Viteza
Viteza dc aşchiere
de aşchrere v, mlmm
u. m/rain
£ •§
11 2
mînă
De mînă
33
4|5|6|7!3!9|10111l12113|14
4 1 S j 6
4,3
| 7 1 8 [ 9 1 10 | II 1 12 1 13 1 14
De
Pt. piume
Pt. piuliţe ou°
Oţel
5,3
4,2
4,3
4.2
4,2
4.0
4,0
— F.c.
F.c. 4.9 3.9
3,9
— F.…
F.m. 9.6
9,6 7.6
7,6
7
De mînă
De mînă 8.4
8,4 6,8 6,1
6.1 5,0
PLpiuliţe
Pt. piuliţe o “° 1
Oţel 6.3 6.3 6.3 6.3
6,3
6,3
— F.c,
F.c. 8,6 6.3
6,3 5.6
5,6 4.6
4,6
F.….
F.m. 17,3 12,2_o,0
12,2 10,9 _gé)
9,0
De mînă
mină 10.4 9.4
9,4 7,6
De
PLpiuliţe
Pt. piuliţe 01
'“
Oţel
10,4
8,4
10,4
8,4 8,4
8.4
7.6
8,4
S,4
5,8
8.4
8,4
8
— F.c.
F.c. 9.6 9.6
9,6 8.7
8,7 7.0
7,0 5.3
5,3
— F.m.
F.m. 18,7 18.7
13,7 18,7 17.0
17,0 13.6
13,6 10.3
10,3 I_,
De mînă
De mînă 10.6
10,6 10,6 10,6 8,5
8,5 6.6
6,6 6,0
15.0
10
10 m, piullţe
Pt. piuliţe o “° 1
Oţel 10.6
10.6 10,6
10,6 10.6
10,6 10,6 10.6
10,6 10.6
10,6
— F.c.
F.c. 9.8
9,8 9.8
9,8 9.8 7.9
7.9 6.0 5,5
6,0 5.5
— F.….
F.m. 19,1 10,1
19,1 19,1 15,4 11,7 10,7
11,7
De
12,5 ,Pt.
12.5
mînă
De mînă
Pt. piuliţe o '“
Oţel 1ÎJ311.3
12,6
11,3
11,3
12.6
12,6
11,3
11,3
12.6
12,6
11,3
11,3
12,6
12,6
6,7
8,7 7.8
10.3
11.3 10,3
11,3
6.8
6.8
9.6
9,6
— F.c.
F.c. 10.3
10,3 10,3 10.3
10,3 10,3
10,3 8,0 7.2
7,2 6.2
6,2
— F.m.
F.m. 204-299,
20,1 20,1 20.1
20,1 20,1_15,6
20,1 15,6 14.0 12,1
14,0 12.1
De mînă
De mînă 11,5
11,6 11.6 11,6
11.6 11,5 11,6
11,6 11,6 10,7! 9.0
10,7/ 9,0 8,0
16 PLpiuliţe
Pt. piuliţe o “* 1
Oţel 13.0
13,0 13,0 13,0 13,0 13,0 11.0
11.9 11,0
11,9 10.3
10,3
— F.c.
F.c. 10,7 10,7 10,7 10,7 10,7 9,6 8,3 7,4
— F.m.
F.m. 20.930»
20,9 20,9 20,9
20,9 20,9_20.0 16.1_14.4
20,9 20,9 18,7 16,1 14,4 ,
De mină
De mînă 15.1 15Î1
15,1 15,1 15.1
15,1 15.1 13,6 13,6 11,8 10.5
15,1 10,5 8.6
8,6
20 PLPiulIţe
Pt. piuliţe o le
Oţel 1
14,6 14,6 14,6
14,6 14,6
14,6 14,6 13,3 12,3 11,5 10,3
— F.c.
F.c. 13,9
13.9 13.9
13,9 13.9 13,9
13,9 13,9 12,6 10,9 0,7
9,7 7,0
7,9
— F.m.
F.m. 21.7
21,7 27,1 27,1 27,1 27,1 24,5 21,2 18,9 15,4
De
De mină
mînă 17,0
17,6 17,0
17,0 17.0
17,0 17,0 17,0 14,7 14,7
14,7 13,1
13,1 10,7 0,1
9,1
25
25 Pt.
Pt. piuliţe 0 |
Oţel “ 15.9 15.9
15,9 15,9 15,9 14,6 14,6 13,6 12,6
12,6 11,3 10,3
— Rc.
F.c. 15.6
15,6 15.6
15,6 15.6 15,6
15,6 15.6 14.6
14,6 14,6 13.6
13,6 12.0
12,0 10.0
10,0 8.4
— F.m.
F.m. 30,4
30.4 30.4
30,4 30,4 30,4 30,4 30.4
30,4 26.5
26,5 23,4 10.5
19,5 16.3
16,3
mînă
De mînă Oţel
Oţel 13,2
18,2 18.2
18,2 18.2 18,2
18,2 18,2 13.2
18,2 13.2
18,2 14,9 14,9 12.7 11.0
12,7
31,5 Pt.piuliţe
31.5 Pt. piuliţe 16.4 16,4 16,4 16,4 16,4 16,4 15.2
15,2 14.2
14,2 12.6
12,6 11,6 10.7
11.6 10,7
— F-c.
F.c. 16.3 16,8
16,8 16.8 16.8 16,8
16,8 16.8 16.8
16,8 16.8
16,8 16.8
16,8 16.8
16,8 13.7
13,7 11,7 10.2
11.7 10,2
— F.m.
F.m. 32.7 32,7
32,7 32,7 32,7 32,7 32,7 32,7 32,7 25.7
25,7 19.9
22.8 19,9
22,8
De mînă
De mînă 0…
Oţel 31,0 31,0 31,0 31,0 31,0 24,3 24.3
24,3 20.0
20,0 “îm
20,0 16,7 14.7
<31,5 Pt. piuliţe
<31,5 Pt. piunţe 27,0 27,0 27,0 27,0 27,0 19,0 19,0 16,3
16,3 16.6
16,6 12.3
13,3 12,3
— F.C. 25,8 25,3 25,8 25,8

25,8 25,8 25,8 21,5
25,8 25,8 21,5 21,5
21,5 18,0 18.0 15,0
18.0 1S,0 13.5
15.0 13,5
— Irm. I
F-m- 50,3
50,3 50,3 50,3 50,3
50,3 50,3 50,3 50,3 41,9 35,1
41,9 41,9
50,3 41,9 35,1 29,2
35,1 35,1 26.3
29,2 26,3
'-l : d este diametrul
d este nominal al filetului; Fc — fontă cenuşie; maleabil-"
Fm — fontă maleabilă
’A diametrul nominal filetului; Fc cenuşle; Fm
Filetclreo cu
Filetorea icrozilor
ajutorul tarozilor
cu ajutorul 261
261
În tabelul
(tabel 7.20). în sint daţi coeficienţii de corectie
tabelul 7.21 sînt corecţie ai vitezei în
ai vitezei in
funcţie de condiţiile de
de condiţiile prelucra-rc.
de prelucrare.
Determinarea timpilor ajutători. Timpii ajutători
7 .4.1.3. Determinarea
7.4.1.3. ajut-ători depind de
maşinii-unelte. Pentru
tipul maşinii-unelte. filetarea cu tarodul
Pentru filetarea tarodul pe orizontale şi
maşini orizontale
pc maşini
verticale de filetat, timpii ajutători
verticale legaţi de
ajutători legaţi de trecere sint daţi în
trecere sînt în tabelele
tabelele
7.22 şi 7.23.
Tabelul 7.21. Coeficienţii
Tabelul Coeficien|ii de corecţie al vitezei
eoreelie ai vitezei de aşehicrc
aşellierc Ia lîlelilrea cil
la filetarea larodul
cu tarodul
Ky _ Kei‘
Kr *■ Kra'KTJ'Kh'Ku'KUI
RDI' KţyKxyKit’Kti-Kţt
Durabllitatea T, min.
Durabilitatea min.
Materialuldepre-
Materialul de pre Tipul 30 |j 45
30 |
60 || 75
45 1 60 75 |1 00
90 150 |l240
105 | 120 1| 150
| 1
240
lucrat
lucrat tarodulul
tarodului
Coeficientul K„1
Coeficientul I<vl
C ce i'le en t u ]
Coeficientul
ligi 1,12 &)
1
De mînă
mină — — 1,22 1._12 1,00 0.93
0,93 0.86
0,86 0.79
0,79 0.64:
0,64
durabililăţii
durabilităţii
tarodului.
tarodului, KV1Ku Otel
Oţel Pentru
Pentru
piuliţe —— — — — 1,28 1.20
1,20 1.10
1,10 1.00
1,00 0.82
0,82
Fontă cenuşie
Fontă cenuşic — 1,04 1,02 1,00 0,92 0,82 0,76
0,76 0,70
0,70 — —
Fontă maleabilă
Fontă maleabîlă —— — 1.00
— 1,22 1,12 1,00 0.03
0,93 0,86
0,86 0,78
0,78 0,64
Grupa de
Grupa de aşchiabilitate .
Coeficientul
Coeficientul .
materialului
materialului tarodulul. Kn
tarodului, Km
Coeficientul
Coeficientul B |
C...D IE...HI#
j C...D [E..-HIK
aşchlabilităţii Calitatea materialului
aăcgltiggălllăîăîl
materialului Rezistenta la rupere
Rezistenţa rupere oy, daN/nlm”
o„ daN/ram2 Calitatea tarodului
materialului tarodului
de prelucrat, 45 1 55 | 55 | 65 I 75~ 85 |85 Rp3 | Rp4 ; Rp5 | C 120 } OSC 12
K..=
KV2 Coeficientul Km
Coeficientul IiC2 Coeficientul K.,-3
Coeficientul KV3
0.60 0.701 1,00|
0,60 || 0,70| 0.90 10.80!
1,00I 0,90 ;o,8QI 0,60 0,40| 1.0
0.600,40 1,0 [ 1
0.8
0,8 |1 0.7 1|
0,7 0,6
0,6
. . Coeficientul
Coeficientul funcţiei de
. . .
“le“
KVi C°°"°'°“tîţtnpu}gl găur"
Coeficientul tipului găurii file
Coeficientul
Coeficientul preciziei iiletuluin'“
preciziei filctului, utilizarea lichidului
lichidului de
e. Kvs
tate, "5 aşchicre. Ku
aşchiere, KV9
Gradul de Precizie
Gradul precizie Gauri
Găuri Gănrl
Găuri Cu lichid Fără lichid
lichid Fără lichid
5 i' 6 „
77 înfundate
înfundate străpunse aşchiere de aşchiere
de aşchiere aşchiere
Coeficientul
Coeficientul Kr. Kri Coeficientul K”
Coeficientul Kv5 Coeficientul
Coeficientul K“ KV9
0,8
0,8 || 1.0 |
1,0 1,2
1,2 0,55
0,65 . 1.00
1,00 1.0
1,0 | 0.8
0,8
Tabelul„7.22.
Tabelul Timpi ajuli'llnri
7.22. Timpi filelnren piuliţelor
ajutători la filetarea (dee la
piuliţelor (ii 31 16 la
la M Ia 31 pc maşini
.\I 24) pe orizontale
maşini orizontale
filetat
de filetat
filetului
Dimensiunea filetului
Dimensiunea
Poz.
PUZ Denumirea minuirilor
Denumirea mînuirilor l\l lfi
M LB |1 M 18 | M M 20
20 | M M 22
22 | M 24
M 24
Timpul ajutător. min
Timpul ajutător, min
1 Fixarea piuliţei în
Fixarea in mcnghină
menghină 0,02 0.03
0,03 0.03
0,03 0.04
0,04 0.04
0,04
2
2 Fixarea
Fixarea tarodului in mută
tarodului în mufă 0,02
0,02 0.02
0,02 0.03
0,03 0.03
0,03 0.04
0,04
3
3 Apropierea suportului
Apropierea —. 0.01
0,01 0.01
0,01 0.01
0,01 0.01
0,01 0.01
0,01
4 taroduluî
centru a tarodului
Reglarea la centru 0.02
0,02 0.02
0,02 0,03
0,03 0,03 0.04
0,04
5 sup'ortulul
Retragerea suportului 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02
6& Desprinderea piuliţei
Desprinderea piuliţei 0.02
0,02 0.03
0,03 0.03
0,03 0.03
0,03 0.04
0,04
7 Scoaterea tarodului
Scoaterea tarodului din piulita
din piuliţă 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.03
0,03
8
S Spălarea piuliţel
Spălarea piuliţei______________ 0.01
0,01 0.01
0,01 0.01
0,01 0,02 0,02
0,02
ajutător total
Timp ajutător total pentru pluliţă
pentru o piuliţă 0.14
0,14 | 0.16
0,16 0.18
0,18 | 0.20
0,20 | 0.24
0,24
În tabelul 7.24
în 7.24 sint indicaţi timpii ajutători
sînt indicaţi de fază
ajutători legaţi de fază la. filetarea
la filetarea
pe strungul normal
cu tarodul şi cu filiere pe
cu normal.. Timpul
Timpul ajutător fixarea
ajut-ător pentru fixarea
tarodului pe strungul normal
pe strungul de 0,06 min, la
normal este de0,06 de 0,061 min,
la montare, şi de
la demontare.
demontare. Celelalte componente ajutător la
componente ale timpului ajutător ta-rodarea
la. tarodarea
262
Normarea lucrărilor de lileiare
de liletare
Tabelul 7.25. Timpi

Tabelul njiiiători pentru măsurări
Timpi ajutători de
măsurări dc
filetului. mm
Pasul filetului, mm Diametrul
Diametrul
Po:-
Por. 0.5
0,5 il l:0 2.0 :.0 4.0 ' 55 in ls
15
1.0 |l 2,0 ii 3,0 4,0 1| 10 |
Lungime-1 mâlsumili
Lungimea iiletului.
măsurată a filetului, mm Timpul
1 1 ' 22 4 6 88 0,10
0,10 0,11
0,11 0,12
0,12
22 22 4 88 12 16
16 0.16
0,16 0.17
0,17 0.18
0,18
33 33 66 12
12 18 24
24 0.23
0,23 0.24
0,24 0.25
0,25
44 44 88 16
16 24
24 32
32 0.29
0,29 0.30
0,30 0.31
0,31
55 5 10
10 20
20 30
30 40
40 0.36
0,36 0.37
0,37 0.38
0,38
66 6 12
12 24
24 36
36 48
48 0.43
0,43 0.43
0,43 0.44
0,44
77 7.5
7,5 15
15 30
30 45
45 60
60 0.52
0,52 0.53
0,53 0.54
0,54
88 10
10 20
20 40
40 60 80
80 0.68
0,68 0.69
0,69 0.7 1
0.71
9 12.5
12,5 25
25 50
50 75
75 100
100 0,83
0,83 0,85
0,85 0,88
0,88
10
10 15
15 30
30 00
60 00
90 — 0,99
0,99 1.01
1,01 1.04
1,04
11
11 20
20 40
40 80
80 100
100 —- 1.30
1,30 1 .34
1,34 1.3
1,365
12
12 25
25 50
50 100
100 — — 1,62
1,62 1 .65
1,65 1.70
1,70
Observaţii. În timpul ajutător
Observatii. In ajutător pentru filetate. Silit
alezajelc filetate,
pentru măsurători de control la alezajele sint
mărul
mărul necesar spire; c:: —
de spire;
necesar de -— deşuruharea iiietulul cu partea
tampon;; d — măsurarea filetului
deşurubarea calibrului tampon
Tabelul 1.23.
Tabelul Timpi ajutători
7.23. Timpi la liietaren
ajutători la filetarea piuliţelor (pină la
piuliielor (piuă .“ H)
lu M 14) pe maşini \'eriicaie
pe maşini verticale de filetat
de filetat
Dimensiunea iiletului
LHIMSIMSIMSIMIDIMIZI-“H
M 4 | M 5 | M 6 1 M 8 | M 10 | M 12 1
M14
Por.
Poz. Damn-Lina minunilor
Denumirea mîuuirilor depiuliţe
_____ Numărul de tara!
simullnu pepetarod
aşenie simultan
piulitaaşerate
H
14 || 14
14 |
1
20 |i 18 la | [ 11ll in
| ! 10 I| 15
15
min.
ajutător, min.
Timp ajutător,
11 Fixarea piuliţei
Fixarea piuiiţei 0,04 I 0,04 0,04 0.05
0,05 | 0,05 0,06
0,06 0.05
0,06
22 Fixarea tarodului
Fixarea tarodului în mandrlnă
in mandrină 0,17
0,17 0.17
0,17 0,17 0.20
0,20 0,20
0,20 0,20
0,20 0.25
0,25
33 Cupiarea rotaţiei
Cuplarea axulul maşinii
rotaţie! axului maşinii 0.02 0,02
0,02 0.02 0.02
0,02 0,02
0,02 0,02
0,02 0,02
0,02 0.02
0,02
44 Apropierea taroduiui de
Apropierea tarodului de suport
suport 0,02 0.02
0.02 0.02 0,02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0:02
0,02
55 Reglarea la
Reglarea centru a tarodului
la centru larodului 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0-03
0,03
66 Decuplarea rotaţiei
Decuplarea rotaţiei axului ma
ma-
Şlllli
şinii 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0.02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02 0.02
0,02
77 Retragerea tarodulul
Retragerea tarodului 0.02
0,02 0.02
0,02 0,02
0,02 0,02
0,02 0,02
0,02 0-02
0.02 0.02
0,02
88 Desprinderea tarodului
Desprinderea Laruduiul 0,14
0,14 0.14
0,14 0,15
0,15 0,15
0,15 0,17 0,17
0,17 0,17
0,17
99 Aşezarea piuliţei
Aşezarea piuliiei pe masă
pe masă 0.01
0,01 0.01
0,01 0,01
0,01 0.01
0,01 0.01
0,01 0.01
0,01 0.01
0.01
10
10 Spălarea piuliţei
Spălarea piuiiţei 0.005
0,005 0,005
0,005 0.005
0,005 0.005
0,005 0.005
0,0051 0.005
0,005! 0.005
0,005
Timp ajutător total
Timp ajutător total pentru
pentru o0 l
piuliţă ')
piulliă *) 0.12
0,12 0.12
0,12 0,12 0,13
0,13 0,13 | 0.15
0,15 0-16
0,16
') 1Timpul
mînuirile *5 ajutător tOtalî>e,nt.ru
pentru,?oPMlţă
plullţăs-a determinat ţinîndu-se
s-a determinat seamade
ţinîndu-seseama faptul că
de faptul .că
din 1. 4. 5. 9 şi 10 se referă la fiecare
_
minunile
tători tabel sint daţi global peVu £^ piuliţă. pe cind la celelalte mînuiri timpii al“-
tătari din tabel sint dati global pentru toate piuliţeie aşezate pe tarod.
pe strung
maşini? imii(timpul \p?n,tm
pentru Prinderea-desprinderea
prinderea-desprindereapiesei, pentru comandacomanda
russian-unelte etc.) sint acelea folosite
în capitolui corespunzător.63* la operaţia
f°'0sitela strunjire şi sint-
de «trunjire
°Peratia de date
sint date
in capitolul corespunzator.
trol În tabelul 7 .25 este indicat timpul ajUtăt°r
tampoenifnete,t.timpUl ajutător pentrU măsurări de
pentru măsurări de coa'
con-
trol cu calibru. tampon filetat.
741.4.rr?»^teri11*narfa
fizinlrtifipp4_
Determinarea l^mPuûi
timpului de deservire de odihnă necesităţi
si timnnl Timpul Pentru
_
ÎlZl0lOQlCe- pentru deservirea

deservirea tehnică,
tehnica, deservirea
deservirea organizatDYÎCă'
organizatorică
dattunpul
Şi de odihnă. ?a
în^tabelul la oper^îi
operaţii executate la maşina
executate la maşina de filetat piuliţe
de filetat piuliţe este
esti?.
datdMprtiri?
dp în tabelul 7.26. În ?azul in care se folosesc
cazul în alte maşini-unelte,
folosesc alfce timpu
maşini-unelte, timpii
de deservire
de deservire şi dede odihnă.
odihnă se vor lua din tabelele corespunzatoare.
tabelele corespunzătoare.
Filetoreo torozîlor
Filetoreo cu ajutorul torozilor 263
control al
control al filetelor ealihru-lmupon iilelnt
iilelelor cu calihru-taiupon filetat
filetului. mm
filetului, rnm
20 jl 25 Jl 30
30 40
40 | 50 I| 60 I
| 75 I i00
100
ajutător. mln.
ajutător, min.
0,13 0,13
0,13 0,14 0,14 0,15
0,15 0,17 0,18 0.22
0,22
0,19 0,20 0.20
0,20 0.21
0,21 0.23
0,23 0.25
0,25 0.26
0,26 0,30
0,26
0,26 0.26
0,26 0,27 0.29
0,29 0.31
0,31 0.32
0,32 0.35
0,35 0,38
0.32
0,32 0.33
0,33 0.34
0,34 0.36
0,36 0.37
0,37 0.40
0,40 0,43 0,48
0,39 0,40 0.41
0,41 0,43 0,45 0,48 0,52 0,56
0,56
0,46 0,47 0,48 0,50 0,53 0,56
0,56 0,60 0,65
0,55 0,57 0,59 0.60
0,60 0.64
0,64 0.67
0,67 0.72
0,72 0,78
0.72
0,72 0.74
0,74 0,76 0.78
0,78 0.82
0,82 0.87
0,87 0,94 1,00
0.90
0,90 0.91
0,91 0.94
0,94 0.97
0,97 1.01
1,01 1.06
1,06 1 ,14
1,14 1,22
1 .06
1,06 .08
11,08 1,10 1 ,14
1,14 1,22 1,26 1,35 1,45
1,40 1,42 1,45 1,50
1,50 1,57 1,65 1,77 1,89
1 ,73
1,73 1 „76
1,76 1 ,81
1,81 ,85
11,85 1,95 2,04 2,18 2,36
incluse următoarele
incluse iaze:: aa—
următoarele faze iiletului; b—
— ştergerea filetului; calibrului tampon pe nu-
inşurubarea calibrului
b — înşurubarea nu-
.,nu trece”
„nu trece” a calibrului punerea la loc a calibrului
tampon;; e — punerea
calibrului tampon calibrului tampon.
Timpii ajutători
Tabelul 7.24. Timpii
Tabelul njulălori legaţi fază Ia
legaţi de fază la lileinrea turodul sau
eu tarodul
filetarea cu filiera pe strungul
sau filiera sirungul
normal
normal
Diametm] maxim
Diametrul maxim al pisc!
piesei
prelucrate, Pulă la:
nun. ptnă
Poz. Modul
Por. Modul de :
sculei de
apropiere a sculei
de apropiere piesă
de piesă Denumirea
Denumirea minuiriior
mlnuirilor prelucrate, mm,
400 | 630
400
la:
1000
530 1| 1000
Timpul ajutător,
Timpul ajutător. min.
min.
11 Apropierea sculei
Apropierea de piesă
sculei de piesă prin
Fără deplasarea păpuşii mo-
Fără deplasarea manuală a pinolel
deplasarea manuală pinolei
bile sculei faţă
Retragerea sculei
Retragerea iaţă de piesă
piesă 0.11
0,11 0,13 0,15
2 prin deplasarea
prin manuală a
deplasarea manuală
pinolei
pinolei
deplasarea
Cu deplasarea Deplasarea blocarea păpuşii
Deplasarea şi blocarea păpuşi]
3 retragerea
şi retragerea mobile
mobile
4 mo-
păpuşii mo Apropierea sculei de piesă prin
Apropierea sculei
bile
bile manetă
Cu manetă deplasarea manuală
deplasarea manuală a pinolei
pinolel 0,61 0,73 0,85
Retragerea sculei iată de
sculei faţă piesă
de piesă
5 surub
Cu şurub prin manuală 3a pi-
prin deplasarea manuală pi 0,91 1,23 1,55
6 nolei
nolei
Cu 2 şuru-
Cu 2 şuru Deblocarea şi retragerea
Deblocarea retragerea păpuşii
buri
buri mobile
mobile 1,21 1,53 1,95
Tabelul 7.26.
Tabelul Timpul de deservire
7. 26“. Timpul mimica-organizatorică şi pentru
deservire telmico-organizatorică odihnă şi necesităţi
pentru odihnă necesităţi fiziologice
fiziologice
Ia de iilelnt
in maşina de piuliţe
filetat piuliţe
Tipul de filetat
maşinii de
Tipul maşinii iilelat piuliţo
piulita
Caracterul timpului
Caracterul timpului Verticala
Verticală I Orizontală
Orizontulă
Dimensiunea maximă
maximă a filetului
M
M 14 1 M 24
M
deservire tehnică
Timp de deservire
Timp tehnică în % din in 2.2 2.0
2,0
deservire organizatorică
Timp de deservire organizatorică înin %
% din (i,», +1“)
din (f* + ta) 1,4
1.4 1,2
1.2
Timp de odihnă
Timp în % din
odihnă şi necesităţi fiziologice in + in)
(t„ +
din (f6 ')
ta) *) [ 2.5
2,5 3.0
3,0
*) Timpul de odihnă este determinaţ

fiziologice este
odihnă şi necesităţi fiziologice baza indicaţillor
determinat pe baza indicaţiilor metodo—
metodo
logice ale Ministerului
Ministerului Muncii admiţîndu-se că factorii
anul 1970, admitindu—se
Muncii din anul solicitare acţionează
de solicitare
factorii de acţionează
pe reprezintă mai
pe o perioadă ce reprezintă mai puţin de 50% 50% dindin timpul electiv (/& +
efectiv (15 + l,).
ffl).
264
Normarea lucrărilor de filelore
de filetare
7.4.2. Exemple
7.4.2. de calcul
Exemple de calcul al de timp
normei de
al normei timp
7.4.2.1. Filmarea cu
7.4.2.1. Pilotarea ou tnrodul normal. Să se determine
s[rungul normal.
tarodul pe strungul determine normanorma de timp la file-
timp la iile-
tarea
tarea cu tarodul M
cu tarodul 12-b (STAS
M 12-b (STAS 7447-73/Rp3),
7117--73/RD3). pe strungul normal normal SN SN 400.
400. &a alezajuluî
alezajului
filetat M 12
filetat M 12 x x 1,5, prevăzut la
1.5. prevăzut la capătul unui ax
capătul unui ax din OLC 45 (fig. 7.7),7. 7).
dinaa. Viteza
Vilcm de tarodul
de aşchiere
aschiere la liletarea cu tarodul
la filetarea
35 otelului OLC
a& oţelului OLC 45 determină cu relaţia
415 se determină relatia ov
a, = =
liu ■-I\'„=-K„„-
on-- Aţ'j ivţj1 /\dj* Ku-• Apg K”, unde
KW-■ Apg, unde:t va —=
20 10,3 m/min
10.3 (tabelul 7.20);
m/min (tabelul Ku =
7.20) ; Ktl = 1,28 (durabi-
1.28 (durabi
litatea tarodului
litatea tarodului T T= = 90 min);
min); KV2 K„z = = 1,00
//
„'//, f// /,', (pentru OLC
(pentru OLC 45, -15, starea forjat şi recopt,
starea forjat recopt. ar 6, =
=
= 74 daN/mm2, duritatea HB
/////ţ/> ///.'//
= daN/mmz. duritatea HB 197, 197. grupa
grupa de de
//// ///..// nşchiabilitntc B);
aşchiabilitatc
Rp3) ;I<Vi
Rp3) ;K.,4 == 1,00
B) ;K.,3=1,00
(gradul de
1.00 (gradul de precizie
tarOdului
(materialul tarodului
KV3= 1,00 (materialul
lilctului;
precizie a filetului;
//„// 6); /vt>5=
6); (alezaj nepătruns);
0.65 (alezaj
K.,-„= 0,65 nepătrnns); Kt8 =1.00 (cu
K“ =1,00
'//////
,ţ,'//?? /// Rezultă
,
lichid de
lichid de aşchiere).
aschiere). Rezultă
/;'/// n„ =
Op = 10,3
10.3 •-1.28 1.00-1.00-0.65-
1.00 •- 1,00-1,00-0,
1,28 •- 1,00 1.00 =
65- 1,00 =
M
= 8,57 m/min.
= mlmin.
Turatia axului
b. Turafia axului principal
principal este este nn = =
Fig. 7.7.
Fig. Piesă cu filet
7.7. Piesă
tarodul
tarodul (exemplu
interior prelucrat
filet. interior
(exemplu de calcul).
prelucrat cu
calcul). 2213
1 000 • vp
= 7:— •- D D
=
1 000 • 8,57
r. 12
7: •- 12
= 227 rot/min.
= „„……
__
Cea
Cea mai apropiată turaţie
mai apropiată turatie a maşinii-unelte din din cartea acesteia este
cartea acesteia este n11 = = 236 Viteza
rot/min. Viteza
236 rot/min.
de aşchiere
de aschiere corespunzătoare turaţiei turatiel alese este vP
alese este n„ =
n-D-n
iz • D • n
= 11 000 =
=-12-236
7z • 12 • 23G
= 8,9 m/min.
= m/min.
1 000
__
Dacă se admite
Dacă admite că toleranţa lungimii liletate este
lungimii porţiunii filetate este Tx = 2 mm.
T,_ = mm, atunci turatia
atunci turaţia
Ti
Tx
admisibilă din
admisibilă din punctul de vedere al deplasării axiale
de vedere tarodului este
axiale a tarodului este naam
”adm = = ' =
Tinu
P ' rinv
2
1,5 •0.005
0,005
= 267 rot/min,
= rot/min, undeunde Tjnt>
r“… = = 0,005 mln este
0,005 min este timpul necesarinversării
timpul necesar sensului
inversării sensului
de rotatie
de rotaţie a axuluiaxului principal. Cum Cum nn— = 236 rot/min
= rot/min < 4 nadm
113111": rot/min. alegerea
267 rot/min,
= 267 turatiei
alegerea turaţiei
este corespunzătoare.
este corespunzătoare.
_ _ =——
(+1, 1 + 1 20+6 (236
20+6 1 1
Timpul de bază este
c. Timpul este /&
la == nl) —— +
(235 +
295)
) = 0,14 0,14
P l n" "x I 1.5
1,5 295
min. unde turatia
min, unde turaţia nx n' lala cursa de retragere
retragere esteeste admisă
admisă la valoarea nx
valoarea n1= 1.25-• nn=1.25-236=
= 1,25 = 1,25 • 236 —
295 rot/min.
rot/min, (/ (l—=— 20 mm mm (fig. 7.7), ll= .5)p =la((3....,.5)1.5=45...75mm).
7. 7). l± = (3....5)p= -5) 1,5 = 4,5.. .7,5 mm).
d. Timpul ajutător ajulălor legat de de fază
fază este
este 0,11 min (tabel 7.24) iar
0.11 min iar timpul ajutător pentru
timpul ajutător pentru
montarea-demontarea tarodului
montarea-demontarea tarodului esteeste 0,121 min. Timpul ajutător
0.121 min. pentru comanda
ajutător pentru strungulm
comanda strungului
este de
este de 0,070 min min pentru cursei active
turatiei cursei
alegerea turaţiei
pentru alegerea active şi a curseicursei de de retragere de
retragere şi de 0,022 0.022
min universalului la
pentru pornirea universalului
min pentru la cele două curse. Timpul ajutător
cele două total va
ajutător total li: ta
va fi: = 0*11
lg = +
0.11 +
+0.121
+ 0,121 + + 0,070.07 + 0.022 =
+ 0,022 = 0,323
0.323 min.
min.
Nu s-a
Nu luat în
s-a luat considerare timpul ajutător
in considerare pentru măsurări
aiutător pentru măsurări de control cu
de control calibru
cu calibru
tampon.
e. Timpii de deservire tehnică şi
deservire tehnică şi organizalorică
organizatorică şi pentru odihnă şi
peniru odihnă necesităţi fiziologice
şi necesităţi F:I'OIOQÎCG
fi
vor fi
= 0,025
la; =
tdt 0.025 •- lb = 0,025-0,14
tb = = 0,004
0.025-0,14 = 0,004 min;
min;
= 0.011 (15
ta., =
tdc (tb + = 0,011
(.;) =
+ ta) 0.011 •' 0.463 = 0,005
0,463 = min;
0,005 min;
^
!… = 0,07(4+
= 0.07(lb+ ta) = 0,07
t,) = = 0,032
0.463 =
0.07 - 0,463 min.
0.032 min.
!. Timpul pe
f. pe bucală fi
va fi
bucată va
tbuc = tb
lu…: = +U
(& + + la:
l.. + Ut ++ tdc + ton
1.1, + = 0.21
lo,. = + 0,323
0.21 + + 0,004
0.323 + 0.004 + + 0.032
0.005 +
+ 0,005 = 0,504
0,032 = mln-
0.504 min.
Filetoreo cu
Filetarea cu ajutorul filiereior
ajutorul filierelor 265
265
7.4.2.2. Fileloren cu
7.4.2.2. Filetnrcn eu larodul masina verticală
larodul pe maşina verticală de filetat piuliţe.
de lilctat determine
plullle. Să se determine
norma de de timp Ia la filetarea unei piuliţe
iilctarea unei piulite MM 8 X x 1 dindin OL
OL 37 (STAS 500-G8),
37 (STAS SOD—GB). pe maşină ver
pe o maşină ver-
ticală de
ticală filetat piuliţe,
de filetat tarod 2—M
piulite. cu un tarod 2—M 8 X x 1BIB (STAS 1153-67/Rp3).
(STAS 1153-67/Rp3).
a. Vilcza (ic aschiere
Viteza dc tabelul 7.20,
din tabelul
alege din
aşchierc se alege 7.20. o» —= 8,4 mlmin. Din
8.4 m/min. tabelul 7.21
Din tabelul rezultă:
7.21 rezultă:
_
K.„ =
Kvx = 1.28
1,28 (durabilitatea taroduiuiT =
(durabilitatea taroduluiT min) ; KV2
= 90 min); K.„ == 0,60
0.60 (pentru OL OL 37
37 cu cr<
nr,-< 44 daNimm=
44 daN/mm*
duritatea HB
duritatea HB = = 120, grupagrupa de aşchiabilitate B);
dc aşchiabilitate B); Kn
K“, = = 1,00 (materialul tarodului
(materialul tarodului
Rp3); Kvi
Rp3); KM: — 1,00 filetului: 6) Kv5
(gradul de precizie a& Bietului:
1.00 (gradul K„ = = 1,00
1.00 (alezaj străpuns); Kr.
(alezaj străpuns); Kn = = 1,00
1,00
lichid de
(cu lichid aşchicre).
de aşchicre).
__
Rezultă:: vv
Rezultă n„ = = u-Kn K.„ • Km,
v- KVI • Kv2
» - R.„ ■ Kvs
I<vz - KVA
- - -
K„ =
K„ • Iin = 6,45 mlmin.
6.45 m/min.
OOO-v„
11 000-yp 6.45
11 000 -■ 6,45
Turatia
b. Turaţia axului
axului principal
principal este
este : n = n-D
=
Tr-D
= 8
?: -8
tc
= 257 [rot/mln]
=
vP =
"'D-n
iz'D-n
turaţle. a axului
apropiată turaţie
Cea mai apropiată axului. principal
. .
princrpai este Rezultă :: n,
292 rot/min. Rezultă
este 292rot/min. = =
1 000
= _—n-8-292
tt-8-292
= 7,33
= 7.33 [mlmln]
[m/min]
i
1] 000
e. Timpul
c. Timpul de
de bază
bază pentru L L == /l—i—
+ lx + l2la =
!, + = 11.5
11.5 ++ 12
12 ++ 2020 = = 43.5 unde lungimea
mm. unde
43,5 mm, lungimea
L
părţii
părţii de atac lx
de atac (, şi lungimea activăactivă l2 sint luate
[% sint luate conform
conform STAS 1153-67, va fi i„ =
STAS 1153-67, =---- =
P'H
p-n
43.5
43,5
=
= 0.15
0,15 min.
min.
~ 1-2921'292
Timpul pentru
pentru cursa de întoarcere a tarodului
de întoarcere tarodului nu intrăintră în
în componenţa timpului de de
bază pentru
bază pentru că piuliţele ridică pe
piulitele se ridică pe coada tarodului de unde
coada tarodului undcsint secase periodic.
sint scoase periodic. Timpul
Timpul
pentru scoaterea piuliţelor
pentru scoaterea piulitelor dupădupă desprinderea taroduluitarodului din mandrină este
din mandrină inclus in timpul
este inclus
ajutător legat de
ajutător de trecere tabelului 7.23.
care.coniorm tabelului
trecere care,conform 7.23, este !„ =
este la = 0,13 min.
0.13 min.
iehnieo-organimioricăşi
deservire lehnico-organizalorică
d. Timpul de deservire şi de odihnă şi necesităţi
de odihnă necesităţi fiziologice, tabe-
fiziologice, din tabe
lul este ldt
7.26. este
lul 7.26, [… ++ ld0+
(ao-i- t0n
I,… == 0,022.0,15
0.022.0.T.5 + + 0,014
0,014 .. 0,28 + 0,025
0,28 + 0.025 -. 0.28 = 0,014 min.
0,28 =
e. Timpul pe pe bucală
bucală va fi
Ibn: = tbfe +
tbuc — + ldt
la 4*
+ ta i'dţ'i'
+ Ido + ton—
Ido + fnn= 0.15
0,15 ++ 0,13
0.13 + + 0,014
0,014 = = 0,294 min.
0.294 min.
7.5
7.5 Filetorea cu ajutorul
Filetarea iiiierelor
ajutorul filierelor
Filetarea cu ajutorul filierelor
Filetarea execută manual
filierelor se execută manual sau mecanic. La La
filetarea montată în portfilieră,
filetarea manuală, filiera, montată execută o() mişcare prin
portfilieră, execută prin—
cipală de rotaţie, în urma căreia
cipală autoavansarea scul
căreia are loc autoavansarea sculei.
ei. La. filetarea
La filetarea
mecanică, scula, montată
mecanică, într-0 mandrină,
montată într-o mandrină, este avansată. manual
este avansată manual sau
către piesă, în
mecanic de către mişcarea principală de
în timp ce mişcarea de rotaţie
rotatie este exe
exe-
cutată fie de piesă,
cutată seul-ă. Indiferent
piesă, fie de sculă. Indiferent de modul
modul de de realizare
realizare a avansului,
avansului,
coaxialitatea filierei
trebuie asigurată coaxialitatea filierei cu piesa de de prelucrat, în în special
la începutul
la filet-ării (primii 2—3 paşi).
începutul filetării
7.5.1. Determinarea tehnice de
normei tehnice de timp
determină cu relaţia (7.1).
tehnică de timp se determină
Norma tehnică
7.5.1.1. Determinarea timpilor de
pregătire-încheiere, a:! timpilor
timpului de pregătirc-închciere,
deservire odihnă şi necesităji
deservire şi de odihnă necesităţi Iiziologiee. Timpii de
fiziologice. Timpii pregătire-înche-
de pregătire-înche-
tehnică şi organizatorică
iere, de deservire tehnică organizatorică şi de odihnă
necesităţi fizio
fizio-
logice depind de maşina unealtă
logice depind unealtă pe pe care se faceface prelucrarea şi sîntsînt daţi
la capitolele respect-ive.
la capitolele respective.
7.5.1.2. Determinarea timpului de bază. Timpul de bază
bază. Timpul calculează.
cu relaţia
i„=( p-
L
n
31-72
+
-rL
L
33-71,
P-*i
)i [min]
y
(7.12)
266
266 Nor-murea
Normarea lucrărilor de filetare
lucrărilor de filetcre
care : L
in care: L = +1,lx +1,l2 (fig. 7.8);
= l1 + 7.8); l — lungimea
lungimea porţiunii filetate, mm
= (1..
1, — lungimea de
(1 . . .3)p — lungimea de pătrundere, mm ;; t2
——- U == (0,5 .. lun-
. . .2)p — lun ——
gimea de ieşire, mm; turaţia mişcării principale,

mm; n — turaţia principale, rot/min
rot/min;; n1 tura-
nl — tura —-—
retragere a filierei, rot/min;

ţia mişcării de retragere rot/min; p pasul filet
p — pasul ului, mm;
filet'ului, mm; i —
numărul de
numărul de treceri.
treceri.
Tura-ţia mişcării principale se deter-
Turaţia deter
___£_s mina cu relaţia
mină relatia
m_h'.
ll—
(: I Ir
!»
in
„ =
11 =
1 000- vp
[rot/min],
r„ este viteza
în care vP viteza principală.
(7.13)
(7.13)
de aşchiere,
principală de
&?
aşchiere,
ît-- d
tu
m/miu diametrul exterior

m/min iar d(1 — diametrul al şu—
exterior al şu ——
L -'-
rubului prelucrat, mm.
rubului
Viteza deter-
principală de aşcliiere se deter-
Viteza principală.
Fie-7 mina cu o relaţie de forma
-3- Lungimea de prelucrare luată mină
Fig.7.8. forma relaţiei (7.11).
Ia calculul timpului de hm
lawlcu'mt'mpmmii ” file-
bază la În tabelele
fi'e- în tabelele 7.27 şisi sînt (late
7.28 sint valorile
date valorile
tarea cu filiera. . ' . .
.
nominale ale vitezei
Vitezel
. .
prmmpale de aşchiere,
principale aşchiere,
iarin tabelul 7.29
iar în tabelul 7.99 sînt daţi corecţie ai vitezei principale de
daţi coeficienţii de corectie de
a-şchiere.
aşchiere.
Tabelul \'ilem principală
Tabelul 7.27. Viteza principală de aşchiere lilelnrm cu !ilieru
aşchiere la filetarea filiera :!a pieselor din oţel
pieselor din oţel
filmului ;, mln. pina la:
,-
Diametrul
Diametrul Pasul filetului p, mm, pină la :
nominal al
ms|
.
3,5,
.
4,5 [5,0
_
.
lilelului,
filetului, 0,5 l1 0.7 j; 0.8
0.5 0.S ) 1.0
1,0
1
] 1,25 | 1,50]
| 1.25| 1,50 j 1,75 j 2.0 2.5 j| 3.0
2.0 |j 2,5 3,0 !j 3,5 | 4,0 ; 5,0
d, mm,
păţanii.
pini la: \'ileza principalii de
Viteza de aşchiere
aşchiere vp, mlmin.
Up. m/min.
4.0
4,0 3.20
3,20 2.20
2,20
5.0
5,0 3.70
3,70 2.80
2.20
2,80
2,20
6.3
6,3 4.75
4,75 2.70 2.20
2,90 2,70 2,20
8.0
8,0 5.00
5,00 3,50 3,20
4,50 3,50 3.20 2,45
2.45
10,0 5,00 3,70 3.00
5,00 4,80 3,70 2.45
3,00 2,45
12.5
12,5 6.10
6,10 6,10 3,70 2,75 2,50
6.10 6,10 4,20 3,70
16.0
16,0 6.50
6,50 6.50 6.50 4,90
4.90 4.05 3.20 3.20
4,05 3,20 2.70
2,70
20.0
20,0 8,00
8,00 8,00 8.00 8.00
8,00 8,00 4.90 4,25
8,00 6,50 4,90 3,70
3,70 2,90
25.0
25,0 |10.20 10,2010.20
10,20 10,20 10,20 7,90 6,10 5,30 4,70 3,50 3,00
3,00
315
31,5 11,2011,2011,2011,20
11,20 8,30 7,30
11,20 11,20 11,20 8,30 7,30 4.80
6,20 4,80 4.10
4,10 3,25
40.0
40,0 11,50 11,50 9.70
11,50 11,50 11,50 9,70 8.45 6,60
8.45 5,35 4,40
4,40 3.50
3,50 320
3.20
40.0
40,0 12.70 12.70 12.7012.70
12,70 12,70 12,70 12,70 11.00
12,70 11,00 8.45
8,45 7.00
7,00 5.70
5,70 4.80
4,80 3.45
3.45
Tabglul 7.28.
Tabelul principală de
7.23. Viteza principală llŞciliel'e ln
rle aşchiere filetarea cu tilîern
la filetul-ea pieselor din
filiera a pieselor nelcl'ol'lse
aliaje neferonse
din aliaje
Diametrul Alama
Alamă | Aluminiu
Aluminiu
nominal _a.l
nominal al lilelului p,
Pasul filetului 9. mm
mm
[uleiului,
filetului,
m,
d, mm, 0.5 |1 0.7
0,7 1.0 1| 1,25]
/! 1,0 mol1 1,75
1.25! 1.50 1.75l1 2,0
2.0 || 3,0 0.7 || 1,0
3.0 (| 0.5 1| 0,7 1.0 || 1,25 l,50|| 1,75 1i 2,0 1I
1.25!1 1,50 3-0
3,0
pină la:
Pin—" la:
\'llm principală de
Viteza zşchiere vp,
de aşchiere mlmin.
np, m/min.
4.0
4.0 9.2
9,2 6,2l
6.2
|
;
14,0 9.3
9,3
6.3 9.2 9.2 6.51
6.5 14,0 14,0 10.2
10,2
8,0
8,0 13,1 13,1
13,1 7,7
9.2 7,7
|
19,7 19,7 14,0 10.5
10,5
10,0 14,5 14.5 12.0 9,2 7,4
14,5 12,0 20,7 20,7
20,7 20,7 18,0 14,0 11,1
11.1
12.0
12,0 15.0
15,0 15,0 15.0 11,5
15.0 15,0 7,7 7.7
11.5 7,7 22,5 22,5 22,5 17,2 14,0 11,6
16,0 15.4
15,4 15,4 15.4|13.0413.0
15.4 15.4 9.2 9.2
13,0 13,0 9,2 9,2 23,4 23,4 23,4 19,5 19,5 14.0
14,0 14,0
20.0
20,0 16.8
16,8 10.8 16.8
16,8 15,4 15.4
10.8 15.4 15,4 12.0
12,0 12.0
12,0 25,2 25,2 25,2 22,5 22,5 18.0
18,0 18,0
24.0
24,0 20.8 20.8
20,8 16.8 16.8
20,8 20.8 16,8 16,8 15,0 15,0
15,0 9,2
9,2 31.5

3.1-Picos, C. S.a.-Normarea Tehnica Pentru Prelucrari Prin Aschiere, Vol. 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3.1-Picos, C. S.a.-Normarea Tehnica Pentru Prelucrari Prin Aschiere, Vol. 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constantin Picoş,

normelor de de muncă . . . . .''....................................................................... 25

NORMAREA LUCRARILOR DE RABOTARE

CAP ITOLUL '7

7.9. Indicaţii cu privire

întreruperile din activitatea

Procesul de producţie este realizat în

Pentru prelucrările mecanice

Procesul de producţie este realizat în condiţiile

Corespunzător proceselor muncă si

Pentru prelucrările mecanice

Durata compune din mai

Analiza proc esclol de

Elementele componente ale procesului

1.3.2. Progresul tehnic

Introducerea progresului tehnic influenţează structura

Timpul piese sau

cinilor de muncă ce-i sint stabilite. Acest

sităţile fiziologice ale executantului, precum conditionate

/77mp' ulii I '; 'de în- \ Timp

Timp aht Timp util

sammă g/ementare img/anemia}?

Timpul de folosire a utilajului TFV

1.4.3. Structura timpului

pot fi exprimate sub forma

unificate, care se pot aplica la

Fig. Structura normei de timp.

2.4.1. Stabilirea timpului

2.4.2. Stabilirea timpilor

Tfu utila a utilajului;

Sînt cazmi cînd

Tipul de producţie impune

Timpul ajutător se poate

stabllşte timpul ajutător

Durata timpului de deservire

de unde rezultă timpul intreruperi tj*,

Dacă se exprimă Tdl

de muncă dintre cele

Timpul funcţionare utila

T . +T„+ C„ + 27,II + Ti’,

sau, utilizînd elementele

tăi.' = f^î+ T/u + C+ Tg, k;; .

Sînt cazuri cînd

În acest caz TfU,

cerii minimum aa timpului ajutător descompu-

unde n'n este

— ciclul de lucru al al unei

N este mărimea lotului iar

Tabelul 2.2. Calculul

6 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002

85 1.0361,090 1,203 1,361

Tabelul 2.2. Calculul

1 1 ,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,0001,0001,0001.000

11 1,080 1,0971,117 1,139 1,163 1,190 1,210

6 1,283 1,320 1,3591,4431,535

1 1, 01,000 1 ,000 1 .000 1 „000 1,000 1.0001,0001,000 1.000

Tabelul Calculul coeficientului

11 23,571 25,000 22,222 20,00018,182

110 1,023 1,000

Tabelul Calculul conilclentului

-T 480 - ^11 9.248 1-

din fire in curs

Pentru cazurile prezentate

4 Prelucrarea mecanică a ba