Sunteți pe pagina 1din 472

SCULE A§CfflETOARE

INDRUMAR DE PROIECTARE
Jj —
Prof.dr.ing. Constantin Minciu
Prof,dr.ing. Eugen Strajescu Conf.dr.ing. loan Tanase Prof.dr.ing. Petre Gladcov
Sef lucr.dr.ing. Constantin Dogariu
Ing. Stelica Nicula
Sef lucr.dr.ing. George Constantin
SCULE ASCHIETOARE
a
INDRUMAR DE PROIECTARE
Vol. 1
Coordonarea lucrarii Prof. dr. ing. CONSTANTIN MINCIU

EDITURA TEHNICA
Bucure§ti - 1995
Prefafa
Dezvoftarea cantitativa si caJitativa a industriei constructoare de masini,
ca element de baza at unei economii puternice, nu se poate realiza fara a
dezvolta corespunzator constructia scule/or aschietoare si fara a crea si
perfectiona specialist/' capabiii sa-si msuseasca si sa-si desavarseasca
cunostintele stiintifice si profesionale in pas cu cuceririie tehnicii si stiintei
actuate.
Cererea crescanda de scule aschietoare a impus in tara noastra, si nu
numai aid, ca, pe langa sectii/e de scuiarie existente in fiecare
unitateproductive/, sa se construiasca mai multe intreprinderispecializate pe
tipuri de scule aschietoare.
Se poate afirma ca proiectarea, tehnologia de executie si teh- nologia de
exploatare a sculelor aschietoare constituie probleme de varf in toate
industriile.
La toate aceste aspecte mai trebuie evidentiate si necesitatea privind
reducerea importutui, impunandu-se folosirea integraia a poten- tialului
economic si stiintific autohton, a inteiigentei romanesti.
In acest context se inscrie si lucrarea de fata, care contribute ia
rezo/varea problemelor ridicate de proiectarea si constructia sculelor
aschietoare.
Lucrarea, de nivel superior, se bazeaza pe studii/e, cercetari/e si
experienta acumu/ata de autori, de specialist/'/' romani si strain/' din
domeniul proiectarii, constructiei si exploatarii sculelor aschietoare.
In primul volum at lucrarii sunt prezentate si rezolvate problemele legate
de proiectarea si constructia cutitelor, sculelor pentru gaurire, brose/or,
frezelor si sculelor pentru filetare.
In volumul a! doilea sunt abordate scu/ele pentru danturarea rotilor
cilindrice si conice, sculele pentru prelucrarea prin ru/are a profilelor
neevolventice, sculele abrazive, sculele diamantate si sculele combinate.
Lucrarea, avand un caracter de mdrumar de proiectare, prezinta sintetic,
fara demonstrat'd, toate datele de proiectare si constructie a sculelor
aschietoare. De aceea, lucrarea cuprinde numeroase tabe/e, diagrame si
figuri necesare elaborarii proiectului de executie a sculelor
5
CUPRINS
PREFATA ....................................................................................... 5
1. TEORIA SCULELOR A§CHIETOARE ......................................... 9
1.1. GEOMETRIA SCULELOR A§CHIETOARE ............................ 10
1.1.1. Elementele componente ale par\ii active .................... 10
1.1.2. Orientarea fe^dor §i tnuchiilor. Parametrii geomelrici ai par^ii active
11
1.1.3. Rela^ii de legatura intre unghiurile de orientare ale fejelor §i
muchiilor ................................................................................... 19
1.1.4. Elemente privind alegerea geoinetriei sculelor a.<jchietoare 22
1.2. PROFILUL SCULELOR A$CH1ET0ARE ............................... 23
1.2.1. Metoda analitica de delerminare a profilului euptelor profilate 24
1.2.2. Particularitaji privind geometria $i conslrucjia eu^ilelor profilate
26
1.2.3. Metoda analitica generala de delerminare a profilului sculelor
a§ehietoare
cu mi§care proprie .................................................................... 33
1.2.4. Metoda analitica generala de determinare a profilului sculelor
pentru generare prin rulare 38
2. MATERIALE PENTRU SCULE A§CHIETOARE ........................ .. 42
2.1. CONDITH GENERALE IMPUSE 42
2.2. MATERIALE UTIL1ZATE IN CONSTRUCJ1A SCULELOR A§CHIETOARE
44
2.2.1. O^eluri de construe(ie ............................................... 44
2.2.2. Ot,eluri pentru scule 49
2.2.3. Semifabricate din o^el utilizabile la i'abricarea sculelor
a.<jchieloare ............................................................................ 60
2.2.4. Recomandari privind alegerea o^elurilor pentru construct sculelor
a§chietoare .................................................................................. 62
2.3. CARBURI METALICE SINTERIZATE ................................... 67
2.3.1. Clasificare iji propriela^i ............................................ 67
2.3.2. Tipuri de placate din carburi metalice ........................ 72
2.4. MATERIALE MINERALOCERAMICE ..................................... 78
2.5. D1AMANTUL .................................................................... 89
2.6. NITRURA CUBICA DE BOR ................................................ 89
3. CUTITE .......................................................................i......... 92
3.1. CUJITE DE STRUNG ............................. ........................... 92
3.1.1. Cu^ite de strung simple.................................................. 99
3.1.2. Cu^ite de strung speciale .............................................. 99
3.2. CUJITE DE RABOTEZA §1 DE MORTEZA ........................... 116
3.3. CUJITE CU REGLAJ MICROMETRIC ................................... 120
3.4. CUJITE PROFILATE ....................................................... 128)
3.4.1. Clasificarea culitelor profilate ................................... 128
3.4.2. Profilul cu^itului profilat ........................................... 130
3.4.3. Determinarea grafica a profilului cuptului profilat ..... 130
3.4.4. Determinarea analitica a profilului cu^itului profilat . 132
3.4.5. Determinarea geometrica a profilului cu^ilului profilat 140
3.4.6. Elemente constructive !ji de proiectare ..................... 142
3.4.7. Brcviar pentru proiectarea cuplului_profilat ............... 149
3.5. CUJITE PROFILATE DE RABOTEZA ................................... 150
3.6. SISTEME BLOC DE CUJITE ............................................... 151
4. SCULE PENTRU PRELUCRAREA ALEZAJELOR ......................... 154
4.1. BURGHIE ....................................................................... 154
4.1.1. Elemente constructive, geometrice §i de proiectare ale burghielor
155
4.1.2. Burghie pentru prelucrarea aliajelor u^oare .................. 163
4.1.3. Burghie pentru prelucrarea maselor plastice ................. 163
4.1.4. Burghie pentru prelucrarea sticlei organice . .:........... 168
4.1.5. Burghie pentru prelucrarea fonlei, o^elurilordure $i malerialelor
ceramice ................................................................................... 168
4.1.6. Burghie din o^el rapid pentru materiale greu prelucrabile
170
4.1.7. Burghie monobloc din carburi metalice pentru prelucrarea
malerialelor de inalta rezistenla 172
4.1.8. Burghie cu diamant .................................................. 173
4.1.9. Burghie late ...;........................................................... 174
4.1.10. Burghie cu canale drepte .......................................... 177
4.1.11 .Burghie cu canale inclinate .......................................... 177
4.1.12.Burghie pentru gauri adanci ........................................ 177
4.2 LARGITOARE ....................................................................... 205
7
r
4.2.1. Largitoare cu...........................................................coada 205
, 4.2.2. Largitoare cu alezaj ................................................ 207
4.2.3. Largitoare cu din^i demontabili ................................. 208
4.2.4. Largitoare penlru gauri adanci ................................... 209
4.3. ADANCITOARE ................................................................. 212
4.3.1. Adancitoare cilindrice ................................................ 212
4.3.2. Adancitoare conice .................................................... 213
4.3.3. Adancitoarele pentru lamare ..................................... 214
4.4. ALEZOARE ....................................................................... 216
4.4.1. Elemente constructive ............................................... 216
4.4.2. Alezoare de mana ...................................................... 220
4.4.3. Alezoare de inanii reglabile ....................................... 221
4.4.4. Alezoare de ma§ina ................................................. 222
4.4.5. Alezoare conice ......................................................... 224
4.4.6. Alezoare pentru inecanica fina .................................. 225
5. BRO§E ................................................................................ 229
5.1. CLASIFICAREA......................................................BROSELOR 229
5.2. SCHEMELE DE A§CH1ERE LA BRO$ARE .......................... 231
5.3. ELEMENTE DE PROIECTARE §1 DE CONSTRUCJIE A BRO§ELOR 233
5.3.1. Coada bro§ei...................................................................... 234
5.3.2. Partea de a§chiere .'................................................... 246
5.3.3. Partea de calibrare ................................................... 254
5.3.4. Partea de ghidare posterioara ................................... 256
5.3.5. Partea de prindere din spate...................................... 257
5.3.6. Lungimea bro§ei ....................................................... 257
5.3.7. Materiale folosile la exeeutarea bro§elor ................... 258
5.3.8. For^ele de a§chiere la bro^are 258
5.3.9. Condijii tehnice .......................................................... 259
5.4. CONSTRUCJII DE BRO§E .................................../............. 260
5.4.1. Bro§area suprafejelor interioare cilindrice ................. 260
5.4.2. Bro§area alezajelor poligonale ................................... 263
5.4.3. Bro§area alezajelor canelale .................................... 267
5.4.4. Bro§area gaurilor adanci ........................................... 280
5.4.5. Bro§area canalelor de pana ....................................... 282
5.4.6. Bro§area suprafejelor plane ....................................... 283
5.4.7. Bro§e pentru suprafe^e exterioare cu suprafeje compuse 289
5.4.8. Bro§e cu din^i aplica^i ............................................. 290
5.4.9. Bro§e circulare ........................................................... 293
5.5. DORNURI DE BRO$ARE ................................................ 295
5.6. BREV1AR PENTRU PROIECTAREA BRO§ELOR ................. 298
6. FREZE 299
6.1. PARAMETRU GEOMETRICI AI DINT1LOR FREZELOR ......... 304
6.2. FORMA DINJILOR ............................................................ 309
6.3. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE FREZELOR ..................... 311
6.4. FREZE................................................................. CILINDRICE 313
6.5. FREZE...................................................CILINDRO FRONTALE 319
6.6. FREZE...................................................................FRONTALE 329
6.7. FREZE............................................................................DISC 351
6.8. FREZE.............................................................. UNGHIULARE 364
6.9. FREZE..................................................................PROFILATE 367
6.10. CONDFfll TEHNICE PENTRU FREZE ............................... 371
6.11. BREVIARE DE PROIECTARE §1 EXEMPLU DE CALCUL ..... 374
6.11.1. Breviar de calcule pentru proiectarea frezelor cu din^i freza^i
..................................................................................... . 374
6.11.2. Breviar de calcule pentru proiectarea frezelor cu din^i detalona^i
.................................................................................................. 375
6.11.3. Breviar de calcule pentru proiectarea capetelor de frezat cu cu^ite
demontabile §i
placu^e din carburi metalice demontabile .............................. 377
6.11.4. Exemplu de proiectare a unui cap de frezat cu cinite demontabile
armate cu placu^e din carburi metalice lipite ................. ....... 378
BIBLIOGRAFIA ......................................................................... 381
8
1
TEORIA SCULELOR ASCHIETOARE
Scula a$chietoare, indiferent de complexitatea ei sail a procedeului de
prelucrare, este formata din partea activa 1, corpul 2 §i partea de prindere 3
(fig. 1.1).
La proiectarea fiecarui element component se line seama, in primul rand,
de rolul functional, de posibilitatile tehnologice de execute, de materialiil de
prelucrat, de calitatea prelucrarii §i de o serie de conditii tehnico-economice
(produclie, cost, protecfie §.a).
La prelucrarea prin a§chiere a unei suprafele se disting doua proce se: un
proces de a$chiere §i un proces de generare. Primul cuprinde fenomenele
fizice care apar la transformarea in a§chie a stratului de a§chiere §i al
doilea cuprinde mi§carile de generare (a§chiere), traiectoriile acestora §i, in
final, obfinerea suprafelei reale in condifiile tehnice de realizare a suprafetei.
Partea activa a sculei a§chietoare, in mi§carea sa relativa fata de piesa,
a§igura desfa§urarea proceselor de a§chiere §i generare in condifiile tehnico-
economice impuse (cost, productivitate, protectie §.a). Partea activa vine in
contact nemijlocit cu stratul de a§chiere §i participa direct la deta$area
a§chiei, la formarea suprafetei prelucrate, la dirijarea, degajarea §i ruperea
a§chiei deta§ate $i chiar la ghidarea sculei a§chietoare. Corespunzator
acestora, partea activa are in component sa elemente de construcfie care sa
asigure realizarea acestor functiuni.
Pentru realizarea celor doua procese fundamentale necesare unei
prelucrari. prin a§chiere, elementele componente ale paifii active trebuie sa
ocupe anumite pozifii §i orientari in spafiu §i sa aiba anumite forme. Pozifiile
§i orientarile relative ale elementelor parfii active stabilesc geometria sculdor
a§chietoare, iar forma §i dimensiunile elementelor generatoare, legata de
mi§carile de generare §i de forma suprafetelor de prelucrat, determina
profilul sculdor a§chietoare.
Determinarea geometriei §i protilului parfii active constituie probleme
fundamentale care trebuie rezolvate la proiectarea, executia, exploatarea §i
reascufirea unei scule a§chietoare.
Corpul sculei a§chietoare confine rezerva de reascufire prin care scula
a§chietoare are posibilitatea de a se regenera prin operafia de ascutire.
Forma §i dimensiunile lui
Fig. 1.1
9
trebuie s5 asigure ca, printr-o ascu{ire cSt mai simple, scula a$chietoare sS-
§i recapete geometria §i profilul inipale. Mai are §i rolul de a dirija a§chiile §i,
uneori, de ghidare a sculei a§chietoare. Corpul este constituit din viitoare
pSr$i active.
Partea de prindere (de orientare §i fixare) face legatura, prin intermediul
dispozitivului de prindere, cu ma§ina-unealta. Ea trebuie sa asigure prinderea
sau desprinderea u§oara §i rapida in dispozitivul ma§inii-unelte, sS asigure
orientarea §i pozipa relative a part’d active fata de piesa stabilite prin
operatia de proiectare a sculei a§chietoare, sa asigure rigiditatea statica §i
dinamica corespunzatoare eforturilor de a§chiere §.a.
In cele ce urmeaza, pe scurt §i numai ce intereseaza pentru caracterul de
indrumar al acestei lucrari, vor fi rezolvate principalele probleme ce apar la
proiectare, probleme ce sunt general valabile pentru toate tipurile de scule
a§chietoare.
1.1. GEOMETR1A SCULELOR A§CHIETOARE
Corespunzator functiunilor remarcate mai sus, partea activa are in
componenta sa urmatoarele elemente: tai$ul sculei a§chietoare, elemente
care contribuie la dirijarea, degajarea §i ruperea a§chiilor, precum §i rezerva
de reascutire.
Literatura tehnica de specialitate a stabilit definitii consacrate pentru
elementele componente §i pentru orientarea relativa a lor. Cu mici deosebiri
formale, §i nu de fond, diferente ce vor fi remarcate peparcurs, STAS 6599/81
(dupa ISO 3002/1-1977) stabile^te terminologia privind geometria pSrfii
active a sculelor a§chietoare (cu toate ca nu este locul potrivit, totu§i trebuie
remarcat ca definitiile din STAS 6599/81 "sunt criticabile deoarece nu
intotdeauna au caracter general, unele sunt confuze - vezi cea intre tai§ §i
muchie - dau nastere la interpretari, elimina elementul ma§ina-unealta din
legatura dintre scula a§chietoare-piesa-ma<jina-unealta §i mi§carile de
generare §.a.).
1.1.1. Elementele componente ale parjii active
Partea activa este delimitata de suprafete numite fete active, care, dupa
rolul functional sunt fete de degajare §i fe(e de a^zare (fig. 1.2).
Faja de degajare 1 are rolul de a exercita efortul principal de a§chiere
asupra stratului de a§chiere §i pe ea se degaja a§chia.
Faja de a§ezare 2, numita §i spatele tai§ului, impreuna cu cea de degajare
delimiteaza partea activa.
Intersectia unei fete de degajare cu una de a§ezare determina muchia 3.
Ea este o Iinie plana sau spatiaia §i reprezinta generatoarea elementara sau
materializata a sculei a§chietoare.
Diedrul finit §i material din jurul unei muchii, cu rolul de a transforma in
a§chie stratul de a§chiere, constituie tai§ul sculei a§chietoare (4).
Dupa rolul pe care-1 joaca in procesul de generare, tai§ul este:
-tais principal sau de atac cu rolul de a deta§a a§chia §i se gase§te pe
direcjia avansului;
-tdi§ secundar sau netezitor cu rolul de a forma suprafafa prelucrata, de
orientarea §i calitatea lui depinzand rugozitatea suprafetei prelucrate.
Corespunzator celor doua categorii de tai§uri se deosebesc muchii
principale (de
10
atac) §i muchii secundare (netezitoare).
Iiiterseciia a douS muchii vecine realizeazS un v£rf al tai§ului; v&rful care
ia na§tere din intersectia muchiei principale cu una secundarS constituie
vftrful principal V (fig. 1.2).
Proiectia muchiei pe un plan de referinja (P) determina muchia aparentd
(linia AjV1B1 din figura 1.2).
Raza de racordare reprezinta raza cercului de racordare a doua muchii
vecine.

Raza de ascujire reprezinta raza cercului de racordare dintre urmele


fetelor de degajare §i de a§ezare mtr-un plan secant.
Faletele/y pe fata de degajare §i fa pe fata de a§ezare modifica local, in
jurul muchiei, orientarea fetelor active. Au §i rolul de ghidare sau ca
suprafate de control.
In componenta partii active intra §i rezerva de reascujire care este
formata din acea portiune care se poate consuma prin reascutiri repetate
pentru regenerarea sculei a§chietoare uzate.
1.1.2. Orientarea fejelor §i muchiilor. Parametrii geometrici ai parjii active
Orientarea fetelor §i muchiilor se define§te prin unghiurile ce le formeaza
acestea sau elementele geometrice legate de ele (tangente sau plane
tangente) cu anumite directii §i plane de referinta.
Stabilirea referentialelor se face tinand seama de caracteristicile
constructive $i functionale ale sculei a§chietoare. 0 scuia a§chietoare este un
organ de ma§ina care se monteaza pe o ma§ina-unealta pentru a-§i Tndeplini
rolul functional de organ de executie. In plus, ea se monteaza pe o ma§in3 de
ascutit in vederea recapatarii proprietatilor
11
functional. Jinand seama de aceste particularity se disting urmStoarele
§isteme de referinta:
- sistemal de refer info constructs in care se definesc unghiurile
constructive §i in care scula a§chietoare este considerate ca un organ de
ma§in3;
- sistemul de referin(d cinematic care apartine ma$inii-unelte pe care
scula se monteaza pentru a-§i indeplini rolul functional sau pentru a se
reascuti;
- sistemul de referiipd fiincponal sau efectiv in care se definesc unghiurile
de orientare functional (elective) care tin seama de cinematica generarii.
STAS 6599-81 folose§te pentru definirea orientarii fetelor §i muchiilor
numai sistemele de referinta constructs §i efectiv.
a. Unghiurile de orientare in sistemul de referinta construedv. Sistemul de
referinta constructiv este un sistem de referinta triortogonal, orientat drept,
notat cu Oxyz (fig. 1.3):
- axa Ox are sensul mi§carii de avans probabile sau posibile;
- axa Oz are sensul mi§carii principale de a§chiere probabile daca s-ar
mi§ca numai scula a§chietoare;
- axa Oy formeaza cu celelalte un sistem triortogonal drept.
Pentru scule de rotate, axa Ox este chiar axa de rotatie.
Planul Oxy se nume§te plan de baz& constructiv (PB).
Se mai definesc ca elemente de referinta:
- planul frontal (F), care este un plan perpendicular pe planul de baza §i
tangent la muchie intr- un punct curent M;
- planul secant (x-x), un plan paralel cu planul de referinta xOz;
- planul secant (y-y), un plan paralel cu planul de referinta yOz\
- planul secant N-N, numit §i plan de m&surare, (STAS 6599- 81), un plan
perpendicular pe planul de baza §i pe muchia aparenta din planul de baza.
Celetrei planesecante (x-x),
(y-y) §i N-N servesc pentru m3surarea unghiurilor diedre. Ele se mai numesc
§i plane secante principale.
In acest sistem de referinta se definesc urmatoarele unghiuri de orientare
ale fetelor §i muchiilor (fig. 1.4.):
- unghiul de degajare constructiv 7 in punctul curent M este unghiul
diedru ascujit format intre planul tangent la fata de degajare (D) §i planul de
baza (PB);
12

- unghiul de agezare constructiv a in punctul curent M reprezintS unghiul


dieclru ascujit format de planul tangent la fata de a§ezare (A) §i planul frontal
(F);
- unghiul de tnclinare a muchiei constructiv X in punctul curent M
reprezintS unghiul format de tangenta TT la muchia reals cu planul de baza
(PB) (are ca m&rime unghiul format intre tangenta TT §i proiectia ei TT pe
planul de baza);
- unghiul de atac constructiv x in punctul curent M este unghiul ascutit
format de proiectia tangentei TT
(tangenta la muchia aparentS) §i axa Ox (directia mi^cSrii de avans
probabil).
Aceste patru unghiuri defmesc complet orientarea in spatiu a fetelor §i
muchiilor.
In afara lor, se mai defmesc:
- unghiul de ascufire (3 'ca unghi diedru format intre planele tangente la
fata de degajare (D) §i de a$ezare (/l);
- unghiul de profit c ca unghi plan format intre tangen- tele la douS
muchii aparente vecine.
Unghiurile 7 §i a sunt unghiuri diedre, defmesc orientarea fetelor §i se
mSsoara in planele secante principale.
Unghiurile X §i x defmesc orientarea muchiilor.
Pentru 0 parte activS oarecare, in figura 1.5. sunt reprezentate sectiunile
fScute cu planele secante principale (x-x),
(y-y) §i N-N, secjiuni rabatute corespunzStor figurii, din care rezulta mSsurile
unghiurilor diedre 7 §i a. MSsurile celor douS unghiuri diedre in cele trei
plane secante principale sunt simbolizate astfel: yx; ax; yy; OL; 7 si a
corespunzator planelor (x-jr), (y-y), respectiv

Fig. 1.5
N-N (planul 0-0 conform STAS 6599-81).
In vederea centrals, care reprezinta proiectia paifii active pe planul de
baza (PB), apare muchia aparenta §i apar unghiurile de atac principal x §i
secundar Xj §i unghiul de profil e. In vedere, dupa sSgeata A, apare unghiul
de inclinare X in adevaratS marime.
13
intre mSsurile unghiurilor y §i a din cele trei plane secante $i unghiurile de
orientare ale muchiei X §i x exists urmStoarele relatii de legatura: • tg yx = tg
y sin x - tg X cos x ; ctg ax = ctg a sin x - tg \ cos x ; tg yy = tg y cos x + tg X
sin x ; ctg ay = ctg a cos x + tg X sin x ; (1.1)
tg y = tg yx sin x + tg yy cos x ; ctg a = ctg ax sin x + ctg cos x ; tg X = tg yy
sin x - tg yx'cos x ; tg X = ctg ay sin x - ctg ax cos x.
Deoarece orientarile fetelor §i muchiilor au fost definite intr-un sistem de
referinta orientat drept, unghiurile de orientare au un sens pozitiv (fig. 1.6):
- unghiul de degajare 7 este considerat pozitiv cand planul tangent la
fa(a de degajare (D), pentru punctul considerat M, ramane sub planul de
baza dus prin v&rful V al tai§ului (fig. 1.6, a);
- unghiul de a§ezare a este considerat pozitiv cind planul frontal (F) nu
intersecteaza spatele tai§ului, altfel spus, cand unghiul de a§ezare se
formeaza in afara piesei (fig. 1.6,
b);
- unghiul de inclinare a muchiei X este considerat pozitiv cand cota
v3rfului V fata de planul de referinta este mai mare decat a punctului curent
M (fig. 1.6, c);
- unghiul de atac x este pozitiv intotdeauna.
In relatiile de mai sus trebuie sa se (ina Seama de semnele tuturor
unghiurilor de orientare (daca X este negativ atunci tg X < 0 §.a).
Definirea orientarii constructive in STAS 6599-81 este formal diferita de
cea consacrata in literatura tehnica de specialitate.
Sistemul de relerinta constructiv este simbolizat prin X, ortogonal §i
orientat drept (fig. 1.7, a).
Se remarca mici deosebiri formale intre modul de alegere a axelor fa(3 de
cele ale sistemului de referinta constructiv descris mai sus, axa X^-este axa
Oy, 1^-este axa Oz §i ax a Zr este axa Ox .
Asemanator cu sistemul de referinta descris, §i de data aceasta se
definesc ni§te plane de referinta: planul de baza constructiv Pr, planul de
Iucru Pj, planul muchiei a§chietoare PT, planul normal al muchiei Pn, planul de
masurare P0 §i planele ortogonale la fata de degajare Pg §i la fata de a^ezare
Pb. Definitiile unghiurilor de orientare nu difera de cele date mai sus. In figura
1.7,/; sunt reprezentate unghiurile de orientare §i masurile lor in planele
secante conform STAS 6599-81. Se remarca inexistenta deosebirilor de fond
intre definirile consacrate de literatura §i cele din STAS 6599-81.
14
15
b. Unghiurile de orientare in sistemul de referinta cinematic. Sistemul de
referinta cinematic OXYZ (numit §i sistem de referintfi pasiv) apartine
ma§inii-unelte pe care scula a§chietoare se monteaza In scopul realizSrii
rolului functional; de asemenea, apartine ma§inii-unelte de ascutit pe care se
monteaza scula a§chietoare Tn vederea operatiei de reascutire.
Axele sistemului de referinta cinematic OXYZ corespund director §i
sensurilor axelor mi§carilor de generare rectilinii §i de rotate furnizate de
lanturile cinematice generatoare ale ma§inii-unelte.
§i in acest sistem de referinta, ca §i Tn cel constructiv, se definesc ca
elemente de referinta: planul de bazfi cinematic OXY§i planulfrontal
cinematic un plan perpendicular pe planul de baza §i care contine tangenta
la muchie in punctul considerat.
in general, acest sistem de referinta difera de sistemul de referinta
constructiv, cum rezulta §i din figura 1.8. Din punct de vedere al definitiilor,
unghiurile de orientare au acelea^i definitii cu cele din sistemul de referinta
constructiv, cu deosebirea ca m3surarea se face fata de elementele
sistemului de referinta cinematic (pasiv).
Pentru a le deosebi de cele constructive, unghiurile de orientare in
sistemul de referinta cinematic (pasiv) vor primi indicele p, astfel:
- unghiul de degajare cinematic yp;
\z

- unghiul de a§ezare cinematic a


Fig. 1.8
Y
dr
px’ px’
Yr
QL
Yrv <*r
p’
- unghiul de inclinare a muchiei, cinematic
- unghiul de atac cinematic x . in figura 1.8,b apar, spre
exemplu,
unghiurile cinematic X §i x
, §i in §istemul de referinta cinematic, pentru masurarea unghiurilor diedre
de degajare yp §i a§ezare ap se definesc cele tra plane secante principale (X-
X), (Y-Y) §i N-N. In aceste plane secante, masurile unghiurilor se vor nota
corespunzator:
Intre aceste m3rimi §i unghiurile de orientare a muchiei X
px’ ipy’ py’ '/?’ p’ e -------- -------------------
§1 x exista acelea§i relatii de legatura (1.1) ca §i in cazul unghiurilor
constructive. Semnul unghiurilor cinematice se stabile§te ca §i in cazul celor
constructive (fig. 1.6). Se face observatia ca STAS 6599-81 (ca §i ISO 3002/1-
1977) nu prezinta orientarea fetelor §i muchiile sculelor a§chietoare fata de
un sistem de referinta legat de ma§ina- unealta (unul din aspectele criticabile
ale celor doua norme).
c. Unghiurile de orientare in sistemul de referinta functional (efectiv).
Sistemul de referinta functional (efectiv sau activ) este legat de cinematica
generarii §i este definit
de vectorul mi§c3rii reale de a§chiere vras §i de un plan perpendicular pe
acesta numit
16
plan de presiune (PP).
In STAS 6599-81 viteza reala de a§chiere vras este numita vitezd
rezultantci de
a$chiere notata eu ve, iar in planul de presiune este numit plan de baza
efectiv Pre.
In acest sistem de referinta unghiurile de orientate ale fetelor §i muchiilor
se noteaza cu acelea§i simboluri $i primesc indicele e (de la efectiv).
Se definesc urmatoarele unghiuri de orientate functional sau efective (fig.
1.9):
unghiul de degajare efectiv ye este unghiul format de planul tangent la
fata de degajare (D) §i planul de presiune (PP);
- unghiul de a§ezare efectiv ae este unghiul format de planul tangent la
fata de a§ezare (A) §i planul frontal efectiv (Fe); se mai delineate ca
unghiul format intre vectorul vras (ve) si planul tangent la fata de a§ezare (A);
- unghiul de inclinare efectiv \e este unghiul format de tangenta 7Tla
muchia reala §i planul de presiune (PP), sau planul de baz3 efectiv Pre\
- unghiul de atac efectiv xe este format cte tangenta T’T la muchia
aparenta din
planul de baza pasiv (.PB)p cu proiectia vectorului vras in acela§i plan.
In acest sistem de referinja, spre deosebire de celelalte doua, se mai
define§te §i unghiul de a§chiere 5 format de planul tangent la fata de
degajare (D) §i vectorul mi§c3rii
Fig. 1.9
reale de a§chiere vras (ve).
Pozitia §i orientarea sistemului de referinta, functional variaza cu pozitia
punctului de pe muchia sculei a§chietoare. In acest sistem de referinta nu se
definesc planele secante principale.
Semnele pozitiv sau negativ ale unghiurilor de orientare functionale se
determina ca §i in cazul sistemelor de referinta constructiv sau cinematic.
in figura 1.10 sunt reprezentate, pentru comparatie, elementele de
referinta §i unghiurile de orientare efective definite in STAS 6599-81.
Se remarca, §i in acest caz, ca nu exists deosebiri de fond intre modul de
abordare in literatura de specialitate consacrata §i aceasta norma.
17
D/recfia rezu/fania
de oscfy/ere
Ve
D/recfia de avans
Pn
D/recfia de aschiere V
Puncf a/nside- raf a'e pe fa is
‘■P/an continind suprafafa n
1
de spr/j/n a scu/ei '

18
1.1.3. Relajii de iegatura Tntre unghiurile de orientare ale fejelor §i muchiilor
Cele trei sisteme de referinta definite mai sus difera intre ele ca pozitie §i
orientare relativa. Din aceasta cauz3 §i unghiurile de orientare ale fejelor §i
muchiilor determinate in cele trei sisteme de referinta vor diferi intre ele,
chiar dac3 se refera la acelea§i elemente constructive ale partii active.
Sistemulde referinfti constructiveste ales relativ arbitrar §i insote§te scula
a§chietoare privita ca o piesa de sine statatoare.
Sistemul de referinfd cinematic (pasiv) este propriu ma§inii-unelte §i in el
se pozitioneaza scula a§chietoare.
Sistemul de referinffi functional (efectiv) {ine seama de mi§carile de
generare §i in el apar unghiurile de orientare efective in procesul de
generare, a c3ror valoare este impusa de teoria a§chierii (din considerente
tehnologice §i tehnico-economice).
Intre unghiurile de orientare ale fetelor §i muchiilor, diferite in cele trei
sisteme de referinta exista relajii analitice de Iegatura care depind de
orientarea relativa a unui sistem de referinta fata de celalat.
Orientarea relativa a doua sisteme de referinta este determinata prin
unghiurile pe care axele unuia le fac cu axele celui de al doilea sistem de
referinta.
a. Relajii de Iegatura intre unghiurile de orientare determinate in
sistemele de referinta constructiv §i cinematic. Sistemul de referinta
constructiv Vxyz este determinat fata de sistemul de referinta cinematic
OXYZ (fig. 1.11) prin coordonatele originii V(XQ, Y0,Zo) §i prin unghiurile pe
care le face fiecare axa Vx, Vy, Vz cu fiecare axa a sistemului de referinta
cinematic. Aceste unghiuri reprezinta unghiurile de prindere ale sculei
a§chietoare pe ma§ina-unealta.
Se vor nota unghiurile cu (fig. 1.11):
- p facute cu axa OX;
- v facute cu axa OY;
- a) facute cu axa OZ,
§i vor primi indiciix, y, z corespunzator axelor Vx,
Vy, Vz.
in felul acesta, cele doua sisteme de referihta vor fi legate intre ele prin
coordonatele originii V(X0,Y0,Z0) §i prin cele noua cosinusuri directoare ale
unghiurilor de pozitie relativa ax, ay ... cy, cz date in tabelul 1.1.

Fig. 1.11
Tabelul 1.1
Cosinusurile directoare ale unghiurilor de pozitie
OX OY OZ
OX ax = cos *tx bx = cos PX cx = cos wx
oy av = cos by = COS Py Cy = COS COy
OZ az = cos /xz bz = COS Pz cz = cos coz
19
FSrS a intra in demonstratii matematice, relafiile de legaturS intre unghiurile
de orientare m^surate in sistemele de referintS constructiv §i cinematic sunt
date in tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Relajii de Ieg2tur3 intre unghiurile de orientare in sistemele de referinja
constructiv §i cinematic
-tgyx=( ~axlgyx +bxtgyy -cx)l{ajgyx -b^gyy +cz)
tgly=( ~aytgyx +bytgyy -cy)/(azlgyx -bjgyy +cz)
Fa^a de V =( -ax*8yx +ayI8~ty -az)^cxl8yx "y+cz) tgypy=(-
degajar bxtgyx+bytgyy -bz)/(cx!gyx-Cylgyy+cz)
e

-clgax={-axclgcLx+bxctgUy -cx)l(a7clgax-bzctgay+cz)
ctgoLy={-aycigax+byCtgcLy -cy)/(azclgax-bzctgay+cz)
-ctgcLpx={-axctgcLx+ayctgoLy -az)l(cxctgocx-cyctgay
Fata de
+cz) ctgdpy=(-bxctgax+byClgay -bz)!(cxctgoix-
a§ezare
cyctgOy+cz)

l
8Xp=(bxcosx+bysmx+b7lg\)/(axcosx+aySinx+ajg'K)
tg\p=(cxcosx+cysinx+cJg\)/\j 1 +tg 2\-
(cxcosx+cysmx+cjg\)2 ^X=(a3,cosx+6;ysinx+cy/gX)/
Muchia (aj;cosx+^sinx+cAJgX)
tg\=(azcosx+b zsinx+cztg\)/\j 1 Hg2\-
(azcosx+bzsinx+cjgX)2

b. Relajii de Iegatura intre unghiurile de orientare determinate in


sistemele de referinja cinematic §i functional. Din figura 1.12 rezultS
unghiurile efective de degajare ye §i de a§ezare ae. Se remarcS m&sura
unghiului de degajare functional (efectiv) ye mSsurat intre vectorul vras §i
normala la planul (D) tangent la fata de degajare, iar unghiul de a§ezare
functional ae este mSsurat intre acela$i vector vras §i planul (A) tangent la
fata de a§ezare. Vectorul mi§c3rii reale de a§chiere vras (sau conform STAS
6599-81 viteza efectivS v^) are in sistemul de referintS cinematic OXYZ
cosinusurile directoare vras {av, bv, cv) care depind de mi§cSrile de generare:
mi§carea principals §i mi§cSrile de avans.
FSrS a intra in amSnunte, unghiul de degajare efectiv ye este dat de
relatia:
cos Y, = (cv+av tg Ytg y^ / ^tg1 ypxHg2 y„ (1 2)

iar unghiul de a§ezare functional cte
20
(1.3)
sin ae = (cv+av ctg apx~bv ctg / ^1 +ctg2 apx+ctg2
DacS tangenta 7T la muchia reala are cosinusurile directoare in sistemul
de referintS cinematic TT (aT, bT, cT), atunci unghiul de inclinare a muchiei,
efectiv \e (fig. 1.12) este dat de relajia
sin ke = (av cos xp+bv sin xp+cv tg Xp / Jl+tg2\p (1 4)
-
iar unghiul de atac efectiv xe este dat de relajia
cos xe = (flvcosxp+&vsinxp / ]jl+tg1Xp (L5)

Fig. 1.12
DacS vitezele de avans sunt relativ foarte mici fata de viteza principals de
a§chiere vas, atunci se poate face aproximapa vras = vas, rezultand cS sistemul
de referin^S functional (efectiv) se va confunda cu cel pasiv, adicS axa OZ
se va confunda cu vectorul vras. In acest caz, in relajiile de mai sus av= bv= 0
§i cv= 1, iar unghiurile functionale se vor identifica cu cele cinematice.
La proiectarea unei settle a§chietoare, alegSndu-se din teoria a§chierii
valorile optime pentru unghiurile functionale, se trece prin sistemul de
referintS cinematic §i se ajunge la cel constructiv, valori ce se tree pe
desenul de execute al sculei a§chietoare.
Se aleg valorile optime ca unghiuri efective numai Intr-un punct al
muchiei §i, de obicei, acest punct este varful V al t3i§ului el fiind punctul cel
mai solicitat. In alte puncte de pe muchie §i t3i§ valorile efective vor diferi de
cele alese ca optime. Sunt puncte de pe tSi§, in care, datoritS formei
suprafetei de prelucrat §i conditiilor locale de prelucrare, unghiurile efective
pot ajunge la valori critice. In aceste cazuri se vor lua mSsuri constructive
sau de exploatare prin care unghiurile efective sS nu ajungS sub valori limits.
21
1.1.4. Elemente privind alegerea geometriei sculelor a§chietoare
Stabilirea valorilor optime pentru unghiurile de orientare ale fejelor §i
muchiilor {ine seama de influenjele pe care le au ace§ti parametri geometriei
asupra fenomenelor fizice ale procesului de a§chiere §i de condijiile tehnico-
economice impuse procesului de generare.
Se face observatia ca valorile optime alese corespund din punct de vedere
al unghiurilor de orientare cu cele funcjionale §i ca nu in toate punctele
tai§ului ele vor fi optime.
Pe scurt, vor fi date cateva indicajii privind stabilirea unor valori
recomandabile pentru unghiurile de orieniare, marimi stabilite pe baza
cercetarilor experimentale.
a. La alegerea unghiului de degajare optim yopt se tine seama de toate
elementele care influenjeaza procesul de a§chiere, dar in mod deosebit de
calitatile materialului piesei §i de materialul parfii active a sculei a§chietoare.
In cazul sculelor din otel pentru scule a§chietoare unghiul de degajare
este intotdeauna pozitiv §i in functie de materialul piesei variaza in limitele
0°...20°, mic§orandu-se cu cre§terea rezistentei materialului de prelucrat.
In cazul par^ii active confectionate din materiale dure sau extradure,
unghiul de degajare este negativ (0°...-10°) pe o fateta a fete; de degajare,
urmata de o fata de degajare cu unghi pozitiv.
b. La alegerea unghiului de a$ezare optim aopl se tine seama de natura
materialului de prelucrat, in special de proprietatile abrazive ale acestuia, §i
de calitatea prelucrarii (de degro§are sau de finisare) stability prin marimea
grosimii a^chiei.
Trebuie remarcat ca intotdeauna unghiul de a§ezare trebuie sa fie pozitiv.
Se recomanda ca unghiul de a§ezare sa aiba valori a = 6° ...' 12° pentru
degro§ari §i a = 15° ... 20° pentru fmisari.
c. La alegerea unghiului de inclinare optim \opt se tine seama de
urmatoarele: calitatea prelucrarii (degro§are sau finisare), de continuitatea
sau discontinuitatea prelucrarii.
Pentru scule de degro§are se recomanda X cu valori negative (-5° ... -10°),
iar pentru fmisari se alege cu valori pozitive (+5° ... +10°). Se recomanda X
< 0 la prelucrarea materialelor cu duritate mare, precum §i in cazul sculelor
cu tai§uri de lungimi mari (cujite profilate, bro§e, alezoare §.a.).
d. La alegerea unghiului de atac optim xopt, se va tine seama in primul
r£nd de felul muchiei: principal sau secundara, precum §i de calitatea
prelucrarii. Pentru muchia principal unghiul de atac se alege in limitele 45° ...
60°, iar daca sistemul tehnologic este suficient de rigid x =10° ... 30°. Pentru
muchia secundara, legat de rugozitatea suprafetei prelucrate, unghiul de
atac secundar x2 se alege in limitele 5° ... 15°, iar pentru cazuri deosebite de
finisare, cu respectarea unor restrict tehnologice, acesta poate ajunge 0° ...
5°.
Literatura tehnica de specialitate indica sub forma de relatii, fahele sau
nomograme valori optime pentru toate unghiurile de orientare ale fetelor §i
muchiilor in functie de conditiile in care are loc prelucrarea.
Parametrii care influenjeaza asupra valorilor acestor unghiuri sunt de
natura tehnologica (materialul piesei, al sculei a§chietoare) §i de natura
tehnico-economica (cost, productivitate, calitatea prelucrarii §.a.). Aceste
recomandari vor fi dezvoltate §i
22
prezentate pentru fiecare scula a§chietoare in parte.
Proiectantul alege valorile optime pentru scula a§chietoare de proiectat,
stabile§te ca aceste valori sa se realizeze ea unghiuri funcponale in punctul
cel mai solicitat (care in general este vSrful V al sculei a§chietoare),
stabile§te variapa unghiurilor elective pe intreaga muchie pentru a nu ap3rea
cazuri defavorabile (unghiuri de degajare prea mici, unghiuri de a§ezare
negative §.a.), le transforma in unghiuri cinematice §i apoi le trece in
sistemul de referinta constructs, deoarece pe desenul de execupe, in final,
trebuie trecute acestea din urma (cu ele se construie§te §i se verifica scula
a§chietoare).
/yrs.
(1.2.]PR0FILUL SCULELOR A§CHIETOARE
Prelucrarea suprafetelor profilate, lie cu scule a§chietoare cu
generatoarea materializata, fie prin rulare far3 alunecare, impun muchiei
a§chietoare o anumita forma, dimensiuni §i pozipe relativS, care vor influen-
Ja caracteristicile geometrice ale fet,ei de a§ezare.
Suprafaja de a§ezare a sculei a§chietoare este definita prin profilul ei.
Prin profilul unei suprafefe se infelege linia de intersecpe dintre suprafala
considerata §i un plan, numit plan de profilare.
In cazul unei scule a§chietoare, se deosebesc trei linii de profil:
- profilul functional determinat in planul in care scula a§chietoare
realizeaza generarea suprafelei (in care ''funclioneaza" scula a§chietoare);
- profilul tehnologic este determinat in planul in care scula a§chietoare
este executata de catre scula de ordinul doi;
- p r ofi l ul de Fig.1.13
mdsurare (de control) determinat in planul in care se pot controla cel mai
avantajos elementele suprafejei profilate ale sculei a§chietoare.
Pentru exemplificare, in ligura 1.13 sunt reprezentate cele trei linii de profil
pentru
23
un, cutit-pieptene folosit la danturarea rojilor cilindrice: profilul functional
rezulta in planul F-F §i este determinat de unghiul de profil ay profilnl
tehnologic apare in planul T-T (sau N-N) §i este determinat de unghiul de
profil aN; profilnl de mtisurare, daea controlul se face in planul fejei de
degajare, apare in planul M-M (sau IVT) §i este determinat de unghiul de
profil aM.
Sunt cazuri cand planele de profilare se suprapun intre ele.
O scula profilata este determinate dacS se cunosc cele trei linii de profil.
Din punctul de vedere al generarii suprafefei profilate a piesei, care va
influenta §i asupra modului de determinare a profilului sculei a§chietoare, se
pot deosebi urmatoarele cazuri:
a) suprafete prelucrate cu generatoarea materializatd cum este cazul
prelucrarii cu cutite profilate (cunoscut ca profilare cu scula a§chietoare fixe)
sau cu freze profilate (cunoscut ca profilare cu scula a§chietoare cu mi§care
proprie);
b) suprafete prelucrate cu generatoarea realizatd prin rulare fare
alunecare (ca infS§uratoare) cum este cazul strunjirilor, mortezarilor,
frezarilor sau rectificarilor prin rulare fSra alunecare.
Pentru fiecare caz in parte, tinand seama de particularitafile de generare,
vor fi rezolvate problemele legate de determinarea celor trei linii de profil
necesare proiectarii, execufiei §i controlului scuielor a§chietoare profilate.
Rezolvarea problemelor de profilare va fi l^cuta prin metode analitice, cu
caracter de generalizare, iar particularizarile vor fi facute pentru fiecare caz
in parte de scula a§- chietoare.
1.2.1. Metoda analitiea generala de determinare a profilului cujitelor
profilate
Se va indica metoda analiticS general^ de determinare a profilului
cufitelor profilate.
Din intersectia fefei de degajare a cufitului cu suprafata profilata a piesei
rezulta muchia necesard ca generatoare materializata a suprafetei de
prelucrat. DacS prin punctele muchiei se due directoarele fefei de a§ezare
(rectilinii, circulare, elicoidale §.a.) se determine fata de a§ezare a cutitului.,
Intersectand fata de a§ezare cu plane corespunzatoare se vor determina
liniile de profil tehnologic §i de masurare necesare executiei §i controlului
cutitului. 0 suprafata profilata a unei piese oarecare (fig. 1.14) este
determinata in sistemul de referinta cinematic OpXYZ, prin generatoarea
AgVB^MgCgDg §i prin directoarele A (circulare, rectilinii sau elicoidale).
Generatoarea piesei reprezinta chiar profilul ei in planul de baza cinematic
O^Y (fig. 1.14).
Fata de degajare are o pozifie invariabila in raport cu piesa §i este
reprezentata de planul (D) a carui orientare in sistemul de referinta
cinematic este data de unghiurile y §i 7 iar in sistemul de referinta
constructiv Opcyz de unghiurile 7r §i 7 .
Din intersectia planului (D) cu directoarele A rezulta muchia cutitului
profilat. Punctul Mg de pe profilul piesei este generat de punctul Mm de pe
muchia cutitului. In- acest fel se determina muchia AmVBnjMmCnPm, care
reprezinta profilul piesei in planul fejei de degajare. De remarcat ca punctul V
este ales astfel incat este un punct comun §i generatoarei piesei §i muchiei
cutitului.
In continuare, se tree prin punctele muchiei directoarele fetei de a§ezare
determinan- du-se suprafata profilata a cutitului. Se intersecteaza aceasta
suprafata cu plane corespunzatoare profilelor tehnologice §i de masurare.
24
Calculul analitic decurge in felul urmator:
a) se alege sistemul de referinta cinematic O^XYZ §i se stabile§te vSrful
V ca punct caracteristic pe profilul piesei, punct in care elementele
geometrice ale fetelor au valori optime;
b) se scriu ecuapile suprafetei profilate a piesei in sistemul de referinta
cinematic OXYZ:
S (X, Y,Z) = 0. sau S (X,R,I) = 0, sau prin ecuatiile generatoarei §i
directoarei
= Yg (X); XA = XA (T) ;
= ± (X); YA = YA (T) ;
2A =ZA (T).;
c) se scrie ecuatia planului fejei de degajare (D) corespunzator
unghiurilor impuse
k
v§1V
d)
Py
Fy(X,Y,Z) = 0 sau Fy(X,R,<l>) = 0;
din intersecjia supratejei profilate (b) cu fata de degajare (c) rezulta ecuatia
muchiei in sistemul de referinta cinematic
*m = xm W;rm = W; = zm (X);
e) se determina pozitia sistemului de referinta constructiv O^xyz in
functie de elementele constructive ale cujitului;
f) se determina ecuatiile muchiei in sistemul de referinta constructiv
O^yz
y m ~ ym ~
sau xm = xm (U); ym = ym (U); zm = z,„ (U);
g) in sistemul de referinta constructiv, prin punctele muchiei se due
directoarele fetei
25
de a§ezare (rectilinii, circulare, elicoidale, spirale), determined suprafata
profilata a cuiitului
*a = xa (V>v)> = y<x (U’v^ Za = zc (rj>v)’
h) se intersecteaza fata de a§ezare cu plane de profilare corespunzatoare
determinarii profilului tehnologic sau de masurare.
1.2.2. Particularitaji privind geometria §i construct cujitelor profilate
Aplicarea metodei analitice este posibila dupa stabilirea unor elemente de
orientare ale fejelor de degajare §i a§ezare §i a unor elemente constructive.
Unghiurile de degajare §i de a§ezare functional care apar in procesul de
generare, trebuie sa fie cel putin acceptabile Tn toate punctele muchiei.
Datorita formei suprafejei de prelucrat, a pozitiei relative a cuiitului fata de
piesa §.a., in anumite puncte sau zone critice ale tai§ului, unghiurile
functional (elective) capata valori mult diferite de valorile optime impuse de
teoria a§chierii.
Realizarea unor valori acceptabile ale unghiurilor functional se face luand
masuri corespunzatoare:
-o repartifie corespunzatoare a marimii unghiurilor de-a lungul muchiei,
valorile optime g3sindu-se in varful V, punctul cel mai solicitat al tai§ului;
-alegerea unor suprafete adecvate pentru cele doua fete active;
-alegerea unei pozitii corespunzatoare a sculei fata de piesa, adica a
pozitiei sistemului de referinta constructs Oycyz fata de cel cinematic O XYZ
(fig. 1.14).
a. Faja de degajare in majoritatea cazurilor, este un plan de ecuatie [9]
ZT = -Xtg ypx* Y tg
in coordonate carteziene, §i
<t>y ■ = 7py - arcsin [(.X tg ypx + Rv tg ypy) / R \]\ + tg2 ypy]
in coordonate polare.
Dac3 fata de degajare este o suprafaja elicoidaia (cazul cutitelor profilate
frontale), ecuatiile in sistemul de referinta cinematic vor fi [9]
X7 = (Py / 2TT)0; Yy=R cos <£; Zy = R sin cj> (1.8)
in care pasul elicoidului Py al fetei de degajare este Py = 2TT Rv ctg ypyV,
unghiul ^pyv~ yopt•
In cazul general, unghiurile cinematice y §i ypy se determina impunSnd in
doua puncte ale tai§ului (muchiei) doua valori distincte ale unghiurilor de
degajare functional (efective):
-in varful V: y/v = yopn
-intr-un punct critic in care unghiul de degajare se mic§oreaz3 substantial
3
yfCR = 7 • = -3° +5°
J J
• nun ^ •
Intr-un punct M (YM >ZM ,Rm) unghiurile efective sunt legate de cele
cinematice prin relatia [9]
(1.6)
(1.7)
26
cos
+
7fM ~ 18 7py) I V ^ + 7^r + ^ 7
(1.9’)
•py
§i introduc&nd pentru y^ valorile alese pentru cele douS cazuri (varful V §i
punctul critic) se objine un sistem de dou3 ecuatii cu doua necunoscute.
De foarte multe ori, faja de degajare are simpia orientare (y = 0), caz In
care relajia (1.9’) devine
sin = (Rv / RM) sin ypy (1.9”)
iar pentru varful V, 7yy = ypyV = y
De asemenea, in multe cazuri, cniar dac5 raja de degajare are dubia
orientare (y 0; 7 ^ 0), unghiul y este impus de forma §i caracteristicile
suprafeteijie prelucrat
(vezi strunjirea suprafetelor conice, a suprafetelor frontale, a filetelor §.a). In
acest caz, cunosc§ndu-se y este suficienta folosirea relajiei (1.9’) o singura
data punSnd conditia realizarii valorii optime a unghiului de degajare in
vSrful V(0, YV=RV, 0)
(UO)
cos
7op! = cos yjv = i / yi + ts~ TPx + [8 yi
•py
necunoscuta fiind doar y
b. Muchia cujitului profilat este linia care rezulta din intersecpa fe(ei de
degajare cu suprafaja piesei. Suprafaja piesei poate fi cilindrica (Tn cazul
strunjirii profilate) sau elicoidaia (in cazul strunjirii suprafetelor elicoidale).
Pentru un punct M(Xm, YM =Rm, 0) de pe profilul piesei, ecua(ia muchiei, in
functie de forma §i orientarea fefei de degajare, in sistemul de coordonate
cinematic, va fi: bl).cazul in care fata de degajare este plana cu dubia-
orientare §i piesa cu directoare circulare: in coordonate carteziene (1.11),
respectiv polare (1.12)
Y
m = [i/(i+fA’" ipyM-tgy„ tg yPx * RV *
px
px
1
pyy
/(I + tg2 ypyRM - (KM tgv + ‘s V2 1 (1 U)

z + R +
,„ - -[!/(• «" ypy)][xM yPx * v TPV
px
/(I + ‘S2 ypy Rll - (XM tg ypx * RV tg ypy)2 ]
respectiv
K = ypy- arcs'n ](XM tg yPx cos yPy * Rvsin Tpv) / (1 12)
-
I px
py
•py'
b2) cazul in care fata de degajare este plana cu simpla orientare (7 = 0),
§i piesa
cu directoare circulare: in coordonate carteziene (1.13), respectiv polare
(1.14)
27
(U3)
X
,n ~
Ym = Rv siiry^,. + cos ypy (R^ - sitrypy
Zm = Rv sin ypy cos ypy - sin ypy <jR'M - Rv sin2 ypy respectiv
<t>m = 7py ~ arcsin [{Rv / RM) sin ypy] (1.14)
b3) cazul in care fata de degajare este plana cu dubia orientare §i piesa
este un melc arhimedic cu pasul P de parametru al elicii p = P / (2TT) (cazul
strunjirii §uruburilor de precizie): in coordonate carteziene
x
m = XM*P (7w-arcsin[(Xw tgypx* Rv cosypy / ]}
y,„ = RM ras{7RV-arcsin[(XM tgypx + Rv I RM } } (115)
z
m = RM sin{7^-arcsin[(XM tgypx + Rv tgypy) C0S7^ / )}
respectiv in coordonate cilindrice
X
m = XM + P <t>r (116)
b4) cazul in care fata de degajare este o suprafata elicoidaia cu pasul.
Py = 2TT RV COS ypyV §i piesa este un tor cu directoarele circulare coaxiale cu
axa cu(itului (cazul strunjirii profilate trontale): in coordonate carteziene
x x Y
m= M; M = M “S [(2rfM) / Py\\ ZM = RMsm[(2wXM) I PyllM)
R

respectiv in coordonate cilindrice


K = (l lg)
Cel mai Tntalnit caz este b2 c£nd fa$a de degajare are simpia orientare.
c. Pozi^ia §i orientarea relativa a sistemului de referinja constructiv fa{a
de sistemul de referinja cinematic sunt determinate de coordonatele
centrului Oc(Xc,Yc ,ZC) §i de cele noua cosinusuri directoare ale unghiurilor pe
care axele sistemului de referinfa constructiv le fac cu axele cinematice (fig.
1.11, tab. 1.1).
La inceput cele dou3 sisteme de referinja sunt suprapuse ca in figura
1.15, a.
In cazul cutitului profilat prismatic, pentru ca scula a§chietoare sa fie pusa
in contact cu piesa §i sa se realizeze un unghi de a§ezare apyV ^ 0, sistemul
de referinja constructiv sufera doua rotiri in jurul axelor cinematice Tjr = TT
(fig. 1.15, b) §i T)X = a v (fig. 1.15, c).
In cazul cutitului profilat disc exterior, din acelea§i motive, sistemul de
referinfa constructiv Opcyz necesita acelea§i rotiri 77, = TT §i yx = apyV (fig.
1.15, d,e). sjM[n cazul cutitului profilat disc interior este necesara nuniai
rotirea r]x = apyV.
in cazul general, daca sistemul de referin^a constructiv este deplasat
datorita a trei rotiri T]x, 77 §i TJ2 facute in jurul axelor sistemului de referinja
cinematic, cele noua cosinusuri directoare sunt date de rela{iile:
28
(1.19)
ax = cos 7]y cos 77 T - sin 77 v sin 77 77,
• bv = cos 77v JW 77, + M'/Z 77X J//I 77V JZ/Z 77,
= -cos77 v sz/z 77 v ay = -cos 77x JZ’/Z 77, fey = cos T)x cos 7]z cy = $z*/z 77
r
= sm 77 cos T]Z + JZ’/Z 77 v cos 77 K/Z 77 z bz = JZ/Z 77v SZ/Z 77, - SZ'ZZ
77 r COS 77^ COS 7}z Cz = COS 77 v COJ 77
La folosirea relatiilor (1.19) trebuie sS se jinS seama de semnul unghiurilor
de pivotare T]x,T]y §i 77,.
Pentru cazurile exemplificate in figura 1.15 cosinusurile directoare vor fi:
-pentru cu£it exterior prismatic sau disc (77, = TT §i 77^ = oipyV) ax =1; by
= - cos apyV; cx= cos ctpyV; bz = cy = sin apyV; ay= az =bx = cx = 0; jf- -pentru
cujitul interior {i]z = 0 §i -i]x = -ay)
0* = 7'‘ bz = ^ S= ~Sin apyV; by ~ cz = C0S apyV>' ay= az =bx = Cx = °~

Fig. 1.15
29
In cazul cuiitului profilat disc spiral, deoarece unghiul de a§ezare rezulta
din construct cufitului, rotirea T]X = 0 §i relajiile se vor modifica
corespunzator.
Rotirile 7]x §i 77, remarcate mai sus sunt obligatorii. Sunt cazuri in care
numai aceste doua rotiri nu sunt suficiente. Este cazul prelucrarii
suprafetelor frontale ale piesei (suprafeje paralele cu planul YO/). Datorita
avansului radial (pe direcjia axei OpY), la prelucrarea acestor suprafeje
unghiul de a§ezare in aceasta zona este nul (fig. 1.16,a).
Prin inclinarea suplimentarS a axei cujitului fata de axa piesei se poate
elimina acest inconvenient. Problema are douS solujii.
O prima solujie este reprezentata in figura 1.17: se rote$te
suplimentar sistemul de referinta constructiv in jurul axei OpZ cu un unghi
77, = + r, astfel ca se realizeaza un unghi de atac secundar xj = r.
Prin urmare, in acest caz rotirile sistemului de
+
</\ -Y

-zl flf +z
W)
xy
/til

'wT'
2z \ \
+Y rw
Fig. 1.16
referinta constructiv faja de axele cinematice vor fi rjz = 7T + r §i 77 v = apyV
pentru cujitul exterior, respectiv T?7 = +T, T)X = -&pyv pentru cujitul interior,
unghiuri cu care se vor calcula cosinusurile directoare (cu relajiile 1.19).
0 a doua varianta este reprezentata in figura 1.18: se rote§te suplimentar
sistemul de referinta constructiv in jurul axei OpY cu un unghi 17 = +0, caz in
care se realizeaza un unghi de a§ezare lateral a = 8.
In acest caz rotirile sistemului de referinta cunstructiv vor fi i)z = 7r, T]X =
upyV, 7}y = +6, pentru cujitul exterior, respectiv i}7 - 0, TJX = -ctpyV, T]y = +0,
pentru cujitul interior.
In ambele cazuri, axa Ocx a cujitului nu mai este paraleia cu axa OpX a
piesei.
De remarcat ca unghiurile r §i 6 sunt mici (3°...5°) si nu vor afecta decat
in mica masura unghiurile functional. De asemenea, in cazul culitelor disc
spirale nu este necesara rotirea T]X = +apyV, deoarece, prin constructie,
unghiul de a§ezare este nenul, iar in cazul culitelor disc elicoidale nu sunt
necesare rotirile suplimentare r sau 8, prin constructie, la aceste culite
unghiul de a§ezare lateral apz + 6.
d. Ecua|ia muchiei in sistemul de referinja constructiv. Un punct M de pe
muchie are in sistemul de referinja cinematic coordonatele M(Xm ,Ym iar in
sistemul de referinta constructiv M(xm ,ym ,zin), intre coordonate existSnd
relajiile de rototranslatie
x
m = ax Km - X0> + bx (*m ' V + cx ' Z0>
ym
7
- ay CXm ~ xo> + K (Yn
= (Xn
-x0) + bz (Y„
YQ) + Cy (Y,n - ZQ) YQ) +cz(Zm-Zo)
(1.20)
in care (X0 ,Y0 ,Z0) sunt coordonatele originii Oc a sistemului de referinta
constructiv.
30
Aceste coordonate se pot determina dacS in relajiile de rototransla£ie (1.20)
se introduc coordonatele unui punct particular cum este v&rful V.

Fig. 1.17

Fig. 1.18
Varful V are urmStoarele coordonate Xv =0; Yv =RV ; Zv =0, xv =0, zv =0 iar
yv =rv, pentru cujitele disc, §i yv =0 pentru cujitele prismatice (rv reprezin0
raza la vM a cujitului disc aleasa constructiv §i apriori). In felul acesta, se
determine ufrnStoarele coordonate pentru originea sistemului de referin£2
constructiv Oc(X0,
%Z0);
- pentru cu{itul disc
— ay ry> YQ = " by rv> ^0 = ~Cy rV (1*21’)
- pentru cutitul prismatic
X0 = 0; Y0 = Rv; Z0 = 0 (1.21”)
31
e. Faja de a^ezare este suprafaja care trece prin punctele muchiei (1.20)
§i are directoarele corespunzator tipului de cu{it circulare, rectilinii, spirale
sau elicoidale:
- pentru cutitul disc circular ecuajia fetei de a§ezare este data de relajiile:
= xm(XfA>’' ya = rm cos ViZa = r,n V (1-22’)
12 ^
in care rm = y;y~ + z“ este raza cutitului in punctul considerat;
- pentru cutitul prismatic (fata de a§ezare are directoarele paralele cu axa
Vz):
= xm(XM); ya = ym (XM) (1.22”)
- pentru cutitul disc spiral
xa = xm(XM); ya = rv cos(<pm -<p); za = rv sin(<pm -<p) (1.22”’)
in care rv este raza la v<lrf a cutitului aleasS constructiv, iar unghiul (pm este
dat de relatia Vm = araS ft,,, />'J = arcsin(zm/rj
! rm = {>
+7
^t
raza curenta rm a unui punct de pe fata de a§ezare fiind intre razele rv §i rm
existand relatia rV = rm -(Pa 1 2*)(vm -V)
pa reprezent^nd pasul spiralei arhimedice ce constituie directoarea fetei de
a§ezare §i este ales in functie de unghiul de asezare cLyV\
- pentru cutitul disc elicoidal, cu directoarea elicei cilindrice de pas pa = 2ir rv
tg apz (pentru realizarea unui unghi de a$ezare lateral apz = T 0), ecuatiile
fetei de a§ezare sunt date de ecuatiile
(1.22IV)
= xm(XM) + pa(<p -vj;
r cos
m v;Za = r„
sin <p
In care Vm = arcsin (zm/ rj }i rm = pi * zm
Trebuie facuta observatia ca, din punct de vedere al proiectarii, executiei
§i exploatarii nu intereseazS ecua(ia fejei de a§ezare. in calculul analitic de
profilare determinarea ecuatiei fetei de a§ezare constituie o etapa
intermediara. Ea intereseazS numai analitic, pentru ca intersectata cu planul
de profilare determina profilul cutitului.
f. Profilul cutitului profilat intereseaza at&t pentru execute c&t §i pentru
control. In general, se pot suprapune cele doua linii deprofil, dac3 planele de
profilare tehnologic §i demdsurare sunt acelea§i.
in multe cazuri, folosind pentru control un aparat optic de tipul
microscopului de atelier, controlul se efectueaza pe fata de degajare §i atunci
muchia serve§te ca profil de control.
Profilul rezulta din intersectia fetei de a§ezare (1.22) cu planul de profilare
corespunzator scopului propus.
Pentru cutitul disc circular profilul tehnologic §i de masurare este profilul
axial ce apare in planul de ecuatie z=0 (<p=0) §i va avea ecuatiile
V=
1
Pr
-l
y2 m
+ z.
= r.
(1.23’)
Pentru cutitul prismatic profilul tehnologic §i de masurare apare intr-un
plan normal pe directoarele rectilinii de directie Vz §i va avea ecuatiile
32
(1.23”)
*pr ypr ^
Pentru cufitul spiral profilul tehnologic §i de m3surare apare in planul axial
z=0 $i va fi dat de ecuatiile
V = xm{XM); ypr = rm - (ptt /-(2ir)]*>m (1.23”’)
in care r.
= V>’m
+
^/n ^ QpyV
Pentru cufitul elicoidal profilul tehnologic §i de mSsurare rezultS in planul
axial z=0 §i va avea ecuatiile
(1.23IV)
pr
= Xm -
Pa <Pr
yPr =
r
m = Urn + Z,
in care <pm = arcsin (zm / rj.
Astfel, este rezolvat3 §i problema calculului de profilare a cutitelor
profilate.
in subcapitolul referitor la cutite profilate (vezi subcap. 3.4), prin
particularizarea pe fiecare tip de cu(it profilat a metodei analitice generale
aratate mai sus sunt rezolvate problemele de profilare ale acestor scule
a§chietoare. Pentru cuptele de filetat problemele de profilare, ca aplicatie ale
metodei generale, vor fi abordate in subcapitolul 7.1.
1.2.3. Metoda analitica generala de determinare a profilului sculelor
a§chietoare cu mi§care proprie
Este vorba de determinarea profilului sculelor a§chietoare la care muchia
dintelui constituie generatoarea materializatfi. a suprafetei §i are o mi§care
proprie (frezele profilate care genereaz3 prin rulare f3r3 alunecare sunt
abordate in subcapitolul urmStor). In categoria acestora intrS frezele
profilate, bro§ele cu avans tangential, culitele cu avans tangential, profilarea
cu discul abraziv profilat §.a.
a. Principii generale de profilare. Suprafaja periferica primara. Metoda de
profilare este asem3n3toare cu cea din cazul sculelor fixe aparSnd deosebiri
legate de existenta mi§c3rii proprii de generare.
DatoritS mi§c3rii proprii, muchia are in contact simultan cu suprafata de
prelucrat doar un singur punct §i, in general, punctele muchiei vin in contact
cu suprafata in mod succesiv in punctele de tangents dintre suprafata
profilatS a piesei §i traiectoriile punctelor de pe muchie in mi§carea proprie
pe care o are scula a§chietoare.
Deci, §i in acest caz, muchia este linia comunS intre suprafata piesei §i
scula a§chietoare.
In cazul sculelor cu mai multi dinfi toate muchiile acestora trebuie sS se
gSseascS pe o suprafatS comunS numitS suprafafd perifericti primard. (SPP).
Aceasta corespunde unei suprafete profilate generatS de linia unei muchii ce
se deplaseazS pe o traiectorie ce corespunde mi§c3rii proprii de generare a
sculei a$chietoare.
Mi§carea proprie de generare are rolul de a aduce in contact cu stratul de
a§chiere alt element generator al sculei a§chietoare (muchie intreagS sau
element de muchie).
Suprafata perifericS primarS (SPP) are ca generatoare profilul tehnologic
al suprafetei de prelucrat §i ca directoare traiectoria mi§c3rii proprii de
generare a sculei a§ehietoare:
33
circular^, in cazul frezelor profilate, rectilinie, In cazul bro§elor sau cu$itelor
cu avans tangential, elicoidalS, in cazul tarozilor §.a.
O primS problems ce se pune se refers la profilul tehnologic al suprafetei
de prelucrat. El depinde de procedeul de generare (deci de mi§cSrile de
generare) §i de felul suprafetei.

Spre exemplu, in figura 1.19, a este reprezentatS generarea suprafetei


periferice, primare (SPP) a unei scule de rotape. Profilul tehnologic PT al
suprafetei profilate ce se prelucreazS rezultS in planul de profilare tehnologic
(PT)p ce este determinat de mi§carea de avans s. Linia VMAB, ca profil
tehnologic, constituiegeneratoarea suprafetei periferice primare (SPP) care in
cazul de fats este o suprafatS de rotape cu axa Opc corespunzStoare mi§cSrii
proprii a sculei a§chietoare, care’este mi§carea de rotate nar Pe aceastS
suprafatS perifericS primarS se vor gSsi muchiile ca intersecjie cu fetele de
degajare alese din considerente de a§chiabilitate. AceastS suprafatS
perifericS primarS va constitui elementul de origine pentru construirea
sculelor profilate de rotatie: freze, discuri abrazive sau bro§e circulare.
Tot spre exemplificare, din figura 1.19, b, rezultS stabilirea suprafetei
periferice primare (SPP) pentru scule a§chietoare cu mi§care proprie
rectilinie. CorespunzStor mi§cSrii de generare na? profilul tehnologic rezultS in
planul (PT) §i este linia VMAB §i constituie generatoarea suprafetei periferice
primare (SPP)] cfirectoarele suprafetei (SPP) vor fi rectilinii CorespunzStor
mi§cSrii proprii rectilinii s, (avans tangential).
Pe aceastS suprafatS perifericS primarS se vor gSsi muchiile dintilor
sculelor a§chietoare prismatice: cufitele cu avans tangential sau bro§ele
prismatice.
Oricare linie situatS pe suprafata perifericS primarS (SPP) poate constitui
o muchie, deoarece in mi§carea proprie de generare oricare punct al (SPP)
ajunge tangent la suprafata profilatS a piesei care reprezintS condijia de
generare a acesteia. Stabilirea liniei de pe suprafata perifericS primarS care
sS constituie muchia sculei a§chietoare depinde de
34
fa{a de degajare a carei orientare §i forma sunt impuse din considerente de
a§chiere. Intersected suprafata periferica primara cu fata de degajare aleasa
rezulta muchia dintelui; dupa care, trecand prin punctele ei directoarele fetei
de a§ezare rezulta dintele sculei a§chietoare.
Pe suprafata periferica primara (SPP) din figura 1.20, rezultata
corespunzator mi§carii de rotatie ns §i mi§carii proprii n , linia VJMJAJBJ, care
constituie profilul tehnologic al suprafetei, a devenit chiar muchia
a§chietoare. In acest caz particular fata de degajare a dintelui este chiar
planul de profilare tehnologic (PT) care este axial pentru scula a§chietoare.
Asem3nator cu linia VJMJAJBJ sunt §i muchiile celorlalti dinfi V2M2A2B2,
VJMJAJBJ $.a.m.d.
In figura 1.21 este exemplificat cazul in care pe aceea§i suprafata
periferica primara (SPP) muchia este linia elicoidaia VMJAJBJ pentru acela§i
profil tehnologic PT din planul de profilare tehnologic (PT)p.
La stabilirea suprafetei periferice primare (SPP) trebuie sa se pna seama
de urmatoarele restrictii:
-traiectoriile directoare sa aiba cu suprafata piesei numai puncte de
tangenta;
-traiectoriile directoare sa nu intersecteze elementele de suprafata
invecinate ale piesei care se obtin prin actiunea altor traiectorii sau care
apartin corpului piesei (care se gasesc sub suprafata de prelucrat).
Indeplinirea acestor restrictii se face {inand seama de pozitia relajiva a
sculei a§chietoare fata de piesa, adica stabilind corespunzator sistemul de
referinta constructiv Opcyz fata de cel cinematic OpXYZ (fig. 1.19 §i 1.20). !n
aceste figuri, axa a fost aleasa in planul de profilare tehnologic al piesei
(PT)p, dar putea fi aleasa §i cu alta
35
orientare, dar care sa asigure conditiile functional §i restricpile impuse mai
sus.
• In procesul tehnologic de confecponare a sculei a§chietoare cu mai multi
dinji se pleaca de la suprafata periferica primara (SPP) care se intersecteaza
cu cele z fete de degajare (corespunzator z dinti ai sculei a§chietoare)
obtinandu-se muchiile acestora. Pastrand neatinse muchiile astfel obtinute,
se executa, separat pentru fiecare dinte, fetele de a§ezare cu scopul realizarii
unghiurilor de a§ezare.
Din suprafata periferica primara a mai ramas numai muchia care acum
este generatoarea fetei de a§ezare. In final, pentru executia sculei
a§chietoare trebuie determinate profilul tehnologic §i profilul de masurare ale
fetei de a§ezare.
b. Metoda analitica generala de determinare a profilului sculelor cu
mi§care proprie. Jinand seama de principiile generale de profilare a sculelor
cu mi§care proprie discutate mai sus, se propune un traseu de calcul analitic
cu caracter general pentru determinarea profilului acestor tipuri de scule
a§chietoare.
bl) In sistemul de referinfd cinematic O^YZ, ales corespunzator mi§carilor
de generare (vezi §i fig. 1.19, 1.20) se scriu ecuatiile suprafetei de prelucrat
S (X,Y,Z)=0 (1.24)
sau = X* (U,Y); Ys = Ys (U.V); Zs = Zs (U,V).
b2) Corespunzator mi§cari!or de generare a suprafetei de prelucrat se
stabile$te planul de profilare tehnologicd (PT) al piesei (fig. 1.19, 1.20). In
general, dac3 sistemul de referinta cinematic este bine ales, acest plan este
de ecuatie Z=0.
b3) Se determina profilul tehnologic PT al suprafetei de prelucrat, care
reprezinta generatoarea suprafetei periferice primare (SPP), din intersectia
suprafetei S (1.24) cu planul (PT) rezultSnd linia plana de ecuatii
xP = Xp (uy, Yp = Yp (uy Zp = zP (U). (1.25)
b4) Se determina, corespunzator mi§c3rii proprii a sculei a$chietoare §i a
celorlalte mi§cari de generare, pozifia $i orientarea sistemului de referinfd
constructiv Opcyz. La stabilirea acestora se va tine seama de restrictiile
functional impuse. Pozitia §i orientarea sunt determinate de coordonatele
originii Os(X0 , Y0 ,Z0) §i de cosinusurile directoare ale unghiurilor pe care
axele sistemului de referinta constructiv Ie fac cu axele sistemului de
referinta cinematic: ax ,av , ... cy ,cz (vezi §i 1.1.2). Pentru aceasta trebuie
alese §i c^teva elemente constructive cum ar fl raza rv la v2rf a sculei
a§chietoare §.a.
b5) Se tree coordonatele profilului tehnologic PT al piesei (relatiile 1.25)
din sistemul de referinta cinematic in cel constructiv folosind relafiile
de rototranslafie
Xp = (Xp - Xfax + (Yp - Yfbx 4-(Zp - ZQ)CX — Xp(U)
yP= (Xp- X>v + (Yp - YJb + (ZP - Zrfc =
yP(U) (1.26)
zp — (Xp - X0)dz + (Yp - Y0)bz +(Zp - Ztfcz = zP(U)
b6) Se determina ecuafia suprafefei periferice primare (SPP) trec^nd prin
punctele profilului tehnologic PT (1.26) directoarele acestei suprafete
corespunzatoare mi§c3rii proprii de generare (circulare, rectilinii sau
elicoidale):
x
spp ~ x$pp(U,v); yspp = yspp(U,v); z$pp — zSpp(U,v) (1.27)
b7) Se scrie ecuafia fefei de degajare Tn sistemul de referinta constructiv.
Pentru tai§uri de lungimi mici ea este plana, iar in cazul tai§ur’ilor de lungimi
mari ea este o suprafata elicoidaia. In primul caz, planul fefei de degajare
este dat de ecuatiile: in coordonate carteziene
36
zy = -x tgycx + (y-rv) tgy^
(1.28’)
sau in coordonate polare
I (\ 28”)
<Py = ycy - arcsin K* tncx + rV ^7cy) 1 (r V 1 + tg^cy )i ^ ‘
in care ycx §i y sunt unghiurile de degajare constructive. Ele se aleg
corespunzStor astfel incSt in punctele critice ale tai§ului s3 rezulte unghiuri
de degajare functional acceptabile <Xf*n =3°-5°)
DacS ycx =0 relajiile se transform^ corespunzStor. in cazul fetei de degajare
elicoidale ecuatiile sunt
xy = [Py / (2TT)]V?t; yy = r cos (py; zy = r sin <py (1.28”’)
in care p = 2TY ctg y^ este planul suprafe(ei elicoidale.
b8) Ecuafia muchiei rezulta din intersectia SPP (1.27) cu fata de degajare
(1.28): xm = xm(V)’’ y,n = y,„ (V)’’ Zm = Z,„(U) (1.29)
Spre exemplu, pentm fata de degajare plana (1.28"), ecuatia muchiei este
data de relafia
<Pm = 7cy - arcsin [(xm tgycx cos7o, + rv sin7cy) / rj (1.30)
in care rm = pm + zm .
b9) Prin punctele muchiei 1.29 sau 1.30 astfel determinate se due
directoarele/^/ de agezare. Pentru cazul frezelor profilate acestea sunt in
functie de felul detalonSrii.
in cazul de talon firii radiale directoarele sunt spirale arhimedice §i ecuatia
fetei de a§ezare va fi
x =x
a m> 7a=['m-Pa(^/«"^)/(27r)J cos<?; Zct=[rm-poi(<pm-<p)/2Tr)] sin^(1.31)
in care pasul spiralei pa = 2ir rv tg a^y rezulta din condi{ia realizSrii la vSrful
dintelui a unui unghi de a§ezare functional optifn cijyV = aopt.
in cazul detalonfirii frontale fa{a de a§ezare rezulta elicoidaia de ecua(ie
x x
or m+Pec&m-*>)/(2JT); ya=rm cosp; sin«5,„ (1.32)
in care pasul elicoidului fetei de a§ezarepea rezulta din conditia realizSrii unui
unghi de a§ezare atnin convenabil in punctul M cel mai defavorabil pect = 2ir rM
tg amin.
in cazul detalonfirii oblice de unghi r fata de a§ezare rezulta un elicoid
conic de ecuatii
x
a = xm + Pet & ~ <Pm) ' (2?r)
>'a = {r;» + lPet & ~ Vj /(2'71')] tg T] COS<p (1.33)
= r +
i m \Pet & " / (2TT)] tgr] sin?
in care pasul pa se alege din acelea§i condifii de realizare a unui unghi de
a§ezare convenabil (vezi 1.31).
37
, In cazul cutitelor profilate cu avans tangential, prin punctele muchiei (1.29)
sau (1.30) se due directoare recti]inii paralele cu o directie care face unghiul
a^y cu axa Osz.
blO) Determinarea profilului dintelui sculelor cu mi§care proprie se face
prin interseejia fejei de a§ezare cu un plan de profilare corespunzStor
profilului tehnologic de mSsurare.
In general, pentru aceste scule a§chietoare, profilul tehnologic este
acela§i cu cel de mSsurare §i se determine intr-un plan axial de ecuatie (p=0
sau z—0. Rezulta urmStoarele linii de profil:
-pentru cazul detaion&rii radiale
*pr = V ypr = rm ' Pa *«, <1'34)
-pentru cazul detalontirii frontale {axiale)
x
pr = x,n + Pa fm 1 (2 *)•' ypr = rm l1-35)
-pentru cazul detalon&rii oblice
ipr = xm - Pa fm 1 (2 *)■' >'pr = rm * K lS T) / (2 v) (1.36)
In felul acesta scula a§ehietoare cu mi§care proprie este determinate.
1.2.4. Metoda analitica generala de determinare a profilului sculelor
pentru generare prin rulare
Generarea prin rulare fare alunecare este folosita la prelucrarea unor
suprafeje cu grad mare de repetabilitate pe piesS cum sunt rojile dinjate de
toate felurile (evolventice, cicloidale, cu profil rectiliniu $.a.), arborii canelati,
butucii canelati, §uruburi de mi§care §.a. Devine economics in cazul
productiilor de serie mare §i de masS. Spre deosebire de alte moduri de
generare, prelucrarea prin rulare are cSteva avantaje: calitate dimensional §i
a suprafefei superioare celorlalte, productivitate sporita. Dintre dezavantaje
trebuie remarcate: costul ridicat al sculei a§chietoare, necesitatea unei
ma§ini specializate §i nu universale.
In functie de forma, dimensiunile §i pozitia suprafetei de prelucrat,
generarea prin rulare este folosita in urmStoarele procedee de prelucrare:
frezarea cu freza-melc, mortezarea, rabotarea, strunjirea §i rectificarea cu
discul abraziv.
La proiectarea sculelor a§chietoare care prelucreazS prin rulare fSrS
alunecare sunt de rezolvat urmatoarele probleme: stabilirea procedeului de
prelucrare prin a§chiere, determinarea profilului §i alegerea elementelor
constructive ale sculei a§chietoare.
Este de fScut observatia cS danturarea rojilor cilindrice sau conice cu
profil evolventic intrS ca un caz particular in categoria generals a
prelucrSrilor prin rulare.
a. Alegerea procedeului de prelucrare se face tinSnd seama de forma,
dimensiunile §i pozitia suprafetelor de prelucrat. Se fac urmStoarele
recomandSri:
-in cazul arborilor canelati lungi, a rofilor dintate cu profil elicoidal,
rectiliniu sau arc de cere este avantajoasa prelucrarea cu freza-melc;
-in cazul arborilor canelati scurti, cu guler, sau in cazul unor suprafete
interioare se recomanda prelucrarea prin mortezare cu un cutit roatS;
-in cazul §uruburilor de mi§care generarea se face prin strunjire cu un
cutit roata. Danturarea prin rulare a rotilor cu profil evolventic constituie un
capitol separat in cadrul general al sculelor a§chietoare. De aceea, in cele ce
urmeazS se vor face referiri numai la generarea prin rulare a profilelor
neevolventice-.
38
b. Profilul sculei a§chietoare se determinS tin&nd seama ca generarea are
loc prin ml are fSra alunecare.
Se pune urmStoarea problema de rezolvat: cunosc&ndu-se profilul
(generatoarea) suprafetei de prelucrat sa se determine profilul functional al
sculei a§chietoare ca profil conjugat celui al piesei. Prin urmare,
generatoarea piesei §i profilul functional al. sculei a§chietoare vor fi curbe
conjugate. La determinarea profilului conjugat se va tine seama de legile
ruiarii fara alunecare §i de legile angrenarii.
Pentm rezolvarea problemei trebuie sa se stabileasca (impuna) mi§carile
de generare, apartenenta acestora la cele doua elemente ale mecanismului
miarii (baza §i mlanta), precum §i caracteristicile de forma §i functionale ale
sculei a§chietoare.
Dupa determinarea profilului functional, pentm executia §i controlul sculei
a§chietoare trebuie determinate §i celelalte doua linii de profil: tehnologic§i
de mfisurare.
Din punct de vedere teoretic, generarea prin mlare are la baza teoria
curbelor conjugate: generatoarea piesei rezulta ca o curba mfa§uratoare a
profilului functional al sculei a§chietoare.
Determinarea profilului functional se poate face pe cale grafica §i pe cale
analitica.
Metoda graficd este expeditiva, mai putin precisa decSt cea analitica §i,
de multe ori, este folosita pentm verificarea calitativa a celei analitice. Ea nu
va face obiectul acestui capitol. Va fi indicata la capitolul de proiectare a
sculelor care prelucreaza prin mlare profile neevolventice.
In continuare se va indica o metodd. analiticti generaia de determinare a
profilului functional al unei scule a§chietoare care genereaza prin mlare fara
alunecare.
Principial §i in general, generarea prin mlare pe ma§ini-unelte rezulta din
figura
1.22. Mecanismul ruiarii este format din baza (B) §i rulanta (R), ambele curbe
plane. Solidar cu scula a§chietoare este planul mlantei (PR), plan ce
contine mlanta (R) de
39
care este fixata curba (Cj). Solidar cu piesa este planul bazei (PB), plan ce
confine curba de baza (B). In procesul de rulare f3r3 alunecare a rulantei (R)
peste baza (B), curba (Cj) descrie in planul (PB) al bazei curba (C2) ca o curba
conjugata a curbei (C;). Curba plana (Cj) este chiar muchia aparenta a sculei
(ca proieclie a muchiei reale pe planul (PR) al bazei), iar curba (C2)
esteprofilul tehnologic al suprafetei de prelucrat. Curba (C2) se mai nume§te
§i ruleta familiei de curbe (Cj).
Pentru generare sunt necesare urmatoarele mi§cari: o mi§care de rotate
de viteza unghiulara uR §i o mi§care rectilinie de viteza intre cele doua viteze
exista relalia de legatura a ruiarii fara alunecare = Rr wR.
Aceste mi§cari sunt realizate de lanful cinematic de rulare schematizat
reprezentat in figura 1.22.
Baza (B) §i rulanta (R), corespunzator traiectoriilor simple furnizate de
mecanismele ma§inii-unelte §i procedeului de generare, pot fi cercuri sau
segmente de dreapta. De aceea, se intalnesc urmatoarele cazuri de rulare:
cere pe cere (ca in fig. 1.22), cere pe dreapta, dreapta pe cere §i dreapta pe
dreapta (caz foarte rar intainit cum apare la prelucrarea cu freza-melc a
cremalierelor).
Pentru descrierea matematica §i corespunzator calitSjii de scula
a§chietoare §i piesa s-au ata§at celor doua elemente ale mecanismului
ruiarii: sistemul de referinja constructiv xOy pentru rulanta scula §i sistemul
de referinia cinematic XPY pentru baza-pies a.
Ecualia familiei de curbe (C7), care apare la rularea fara alunecare a
rulantei (R) peste baza (B), este data de ecualia unei singure curbe §i de
parametrul <p (fig. 1.22) §i va avea ecualia f(x,y,(p)=0.
Ecualia curbei infasuratoare (C2), deci a ruletei, se objine daca i se aiatura
ecualiei familiei §i derivate in raport cu parametrul p.
Dac3 intre cele doua relalii se poate elimina parametrul (p se va ob{ine
ecualia infa§uratoarei sub forma implicit^; daca nu se poate elimina, se va
objine ecualia sub forma parametrica A* = x(<p); y = y(cp).
Daca familia de curbe (Cj) este data in funclie de doi parametrii (p §i ^
legati intre ei printr-o rela{ie g(<p,\j/)=0, atunci curba conjugata (C2) se
determina din sistemul de ecualii
O proprietate a curbelor conjugate, pe baza careia se descrie §i metoda de
profilare grafica, este urmatoarea: normala comuna la cele doua curbe
conjugate in punctul de contact M trece prin polul angrenarii P (fig. 1.22).
Punctul de contact momentan M (numit §i punct caracteristic) aparfine
ambelor profile (C}) §i (C2), coordonatele sale trebuind sa verifice ecualia
ruletei (C2). Prin urmare, coordonatele momentane ale punctului caracteristic
M constituie ecualiile parametrice ale ruletei (C2). Din acest motiv, in multe
cazuri, este convenabil de a determina ecualia ruletei prin determinarea
coordonatelor momentane ale punctului caracteristic M, decat folosind
ecualiile curbei inf2§ur3toare (1.37) sau (1.38). Pentru aceasta se folose§te
proprietatea remarcatS mai sus: normala comuna trece prin polul angrenSrii
(centrul instantaneu de rotate).
f(x,y,cp)=0

(1.37)
f(x,y,<p,\p)=0 {Cj) { g(<p,W=0
=o
(1.38)
40
Pentru proiectarea sculei a§chietoare se pune urmatoarea problema:
cunoscuta fiind curba (C2), ce apartine piesei, sa se determine curba (C;), ce
apartine sculei, ca profil conjugat primeia §i care va constitui profilul
functional al sculei a§chietoare.
In incheiere la aceste aspecte generale privind profilarea sculelor care
genereaza prin rulare trebuie facute urmatoarele observatii:
- fenomenul generarii prin rulare fara alunecare este reversibil: oricSnd
scula a§chietoare poate lua locul piesei §i invers, adica baza se poate
transforma in rulanta §i invers;
- la generarea pe ma§ini-unelte baza §i rulanta sunt arce de cere sau
segmente de dreapta;
- mi§carile de rulare vR §i uR pot apartine total sau partial rulantei,
respectiv bazei (corespunzator, generarea poate fi cu dreapta fixa sau cu
dreapta mobiia).
Mai trebuie remarcat, legat de influenta procesului de generare asupra
stabilirii mecanismului de rulare, urmatoarele:
- in cazul prelucrarii cu freza-melc, sau cu discul abraziv, sau cu cutitul-
pieptene rulanta (R) este o linie dreapta ce corespunde liniei de rulare
(divizare) a "cremalierei de referinta" a pieptenului frezei-melc;
- in cazul prelucrarii cu cutitul-roata, rulanta (R) este un cere ce
corespunde cercului de rulare (sau divizare) al sculei a§chietoare.
Aplicatii ale metodei generale prezentate mai sus vor fi expuse in
capitolul referitor la sculele care prelucreaza prin rulare profile
neevolventice.
c. Elementele constructive ale sculei a§chietoare se aleg in functie de
tipul ei §i de procedeul de prelucrare. In categoria elementelor constructive
se aleg sau se determina urmatoarele: dimensiunile parjii active, ale
corpului, geometria constructiva a partii active, dimensionarea sistemului de
prindere, elemente privind tehnologia de execute §.a.
Un element important, care va influenta asupra calculelor de proiectere §i
in special asupra tehnologiei de execute, se refera la stabilirea dimensiunii
cercului de baza, curba ce apartine piesei de prelucrat (care in majoritatea
cazurilor este cercul). Despre toate acestea, in capitolul de proiectare vor fi
date indicatii am3nuntite (v. cap. 10).
41
2
MATERIALS PENTRU SCULE A§CHIETOARE
2.1. CONDITII GENERALE IMPUSE
Materialul oricSrei scule a§chietoare constituie unul dintre factorii esenjiali
care confers sculei o anumitS capacitate de a§chiere.
Corpul §i partea de prindere a sculelor trebuie sS asigure o bunS
rezisten^S mecanicS In condi£ii de solicitSri dinamice, o bunS preluare §i
amortizare a vibrafiilor, ca §i o bunS conductivitate termicS.
Par^-iSr -Zonete active ale sculelor trebuie sS fie caracterizate de rezisten{S
mecanicS, duritate, tenacitate §i refractaritate, ca §i conductivitate
termicS, rezistenj;S la §ocuri termice §i cSldurS specifics de valori cat mai
mari, precum §i o mare skbiHtate la: cald.
Pentru precizia prelucrSrii prin a§chiere este de asemenea important ca
valorile coeficien$ilor de dilatare termicS ai materialelor sculelor, ca §i
valorile coeficienjilor de frecare in cuplu cu materialul a§chiat sS fie cat mai
mici.
In cazul sculelor executate din mai multe materiale corpul se executS din
otel carbon de calitate, din otel carbon de scule sau din otel aliat de
construct (de ex. OLC 45, OLC 50, OLC 60 STAS 880-80 sau de ex. 40Crl0
STAS 791-88) iar-zona a§chietoare se executS din plScute metalice sau
nemetalice, fixate mecanic sau prin lipire tare.
Pentru cre§terea eficienjei evacuSrii cSldurii din zpna%§chietoare a sculei,
se folosesc -fie-^filoane" termoconductoare din materiale cu conductivitate
termicS mSritS, Inglobate I in plScute sau In corpul sculei, fie dispersii fine
ale acestor metale in masa sculei, cu care '1 formeazS precipitate
submicroscopice.
CSldura neevacuatS din zona activS conduce la cre§terea temperaturii
acesteia §i implicit la pierderea stabilitStii proprietS(ilor mecanice. Cu
cat,termostabilitateafrespectiv refractaritatea materialului sculei este mai
mare, cu atflt aceasta poate Iucra la viteze, avansuri §i adSncimi de a§chiere
mai mari.
In figura 2.1. se prezintS variatia duritStii unor categorii de ojeluri §i a
carburilor metabce, in functie de temperaturS.
In tabelul 2.1. se prezintS orientativ cateva proprietSti fizice ale unor
materiale utilizate in construcpa sculelor a§chietoare obi§nuite.
dfi rr> c> pror/tro e f ^
rJXCu i r,o_
Q [, YT ' r > - r* r M
<ri > hf
SCsJ ~±f ",
(>'£■?f‘4-e o'* -:»JZ'-Kh
* Cr
C. CaTC tX-SWu i
4 P •' '' i /
42
Tabelul 2.1
Coinpararea proprietajilor principale ale materialelor utilizate !n construcjia
sculelor a§chietoare
Materialul Densitatea Caldura Conductivi Temper Liinita Liinita Durit
3
g/cin specifica tatea atura limit a de de
cal/g • °K termica a stabilitatii rupere ruper
cal/cm • s proprietStilo la e la
• °K r mecanice compre incovo
siune iere
MPa • MPa •
3
10 103
0 1 2 3 4 5 6 7
C)(el 7.8 ... 7.9 0.14 ... 0.5 ... 2 ... 30 ..
0.11 ...
carbon 0.16 200 3.6 3.5 HRC
0.12
calit
Ojel aliat 7.8 ... 8.2 0.11 ... 0.08 ... 400 3.5 ... 4 3 ... 54 ..
calit 0.12 0.14 3.6 HRC
0{el rapid 8.2 ... 8.4 0.09 ... 0.05 ... 3.5 ... 4 3.6 ... 61 ..
ciUit 0.12 0.06 600 3.7 HRC
88 ..
HRC
Carburi
10.6 ... 0.04 ... 1 ... K20
metalice 0.06 ... 0.2 900 3 ... 5
14.8 0.06 1.4 2400
sinterizate
kg/m
Knoo
Materiale 2400
0.004 ... 1000 ... n 0.3 ...
inineralo- 3.7 ... 4 0.2 ... 0.3 1n kg/m
0.005 1200 0.35
ceramice Knoo
8000
Diainant
0.11 ... 0.34 ... 00
natural, 3.45 ... 3.6 700 ... 900 0.2 ... 2
0.12 0.35 kg/m
sintetic
Knoo
Nitrura 3500
3.35 ... 1300 ...
cubica de 1.5 ... 2 kg/m
3.45 1400
bor Knoo
c
A
2.2. MATERIALE UTILIZATE iN CONSTRUCTS SCULELOR A§CHIETOARE
2.2.1. Ojeluri de construct
P&pftk. aUscu'&.if
. Piesele cel mai pupn solicitate se executa din o{el de uz general pentru
constructi (STAS 500-80) sau din oteluri carbon de calitate pentru tratament
termic, destinate constructiilor de ma§ini (STAS 880-80). Piesele importante
ale sculelor compuse se proiecteazS din ojeluri aliate pentru tratament
termic, destinate construcpilor de ma$ini (STAS 791-88), §i chiar din ojeluri
de scule.

'--------------------------_________
0 200 400 600 800
Temperatura [°C]
Fig. 2.1
Fig. 2.2
2.2.1.1. Ojelurile carbon obi§nuite (STAS 500-80) au garantatS §i
precizata in marca rezisten(a minima la traepune, exprimata in daN/mrrr.
existand rnSrcile OL 30, OL 34, OL 37, OL 42, OL 44, OL 50, OL 52, OL 60, OL
70.
In afarS de rezisten(a la traepune, conform standardului se pot garanta §i
propriet&p suplimentare, cum sunt: alungirea specifics la rupere, rezilienpt
(la anumite temperaturi) §i altele.
In acest caz, simbolul mSrcii se completeaza in continuare cu litere
minuscule .si cifre, de exemplu OL 50.l.b, Semnificapa garanpilor
suplimentare acordate pentru fiecare grupaj este prezentata explicit in
standard.
2.2.1.2. Ojelurile carbon de calitate pentru tratament termic destinate
constructiilor de ma.$ini (STAS 880-80) oferS proprietSp bune de rezisten$,
tenacitate
44
§1 duritate, fiind folosite mai ales in stare Tmbunatapta. Ele sunt suficient de
ieftine in comparatie cu o{elurile aliate folosite in construct seulelor, dar
prezinta dezavantajul unei calibilitati scazute. In eazul seulelor de dimensiuni
mari, rezulta neomogenitati structurale implicand importante tensiuni interne
§i perieolul deformatiilor remanente §i chiar al tisurarii. Cele mai folosite
marci sunt OLC 45, OLC 50, OLC 55, OLC 60.
Limitarea conpnutului de fosfor, la valori maxime de 0,035...0,045%,
conduce la ere§terea proprietaplor mecanice §i la diminuarea fragilitatii la
rece, iar limitarea eelui de sulf la valori de pana la 0.02...0,04 conduce la
eliminarea fragilitatii la temperaturi de peste 600DC.
Indicafii referitoare la utilizarea otelurilor carbon de calitate in
componenja unor elemente ale seulelor complexe, sunt date in tabelul 2.2.
In tabelele 2.3, a §i b se prezinta eomparativ principalele proprietap
mecanice ale j unor oteluri carbon de calitate pentru tratament termic
destinate construcfiilor de ma.sini, \s. folosibile la construcpa unor elemente
ale seulelor a§chietoare complexe §i compararea rezistenjelor acestor oteluri
cu cele ale altor tipuri de otel.
Tabelul 2.2
Indicajii de utiiizare pentru ojeluri carbon de calitate
Tipuri Marc Domenii de utiiizare
a
OLC Pie.sc cementate, avand iniez.ul cu rezistenla
10 mica, de exemplu: gaibe, tije, pene de ghidare,
(OLC discuri, eclise, buege de reazem sau de
Oteluri
08) ghidare.
de
Piese cementate, avand miezu] cu rezistenla
cement OLC
mica, de exemplu: bol(uri, parghii, pene dc
are 15
ghidare, buege de reazem sau de ghidare.
OLC Piese cementate cu rezistenla redusa in miez,
20 de exemplu: bol(uri, gaibe, buege.
Piese mediu solicitate, cable si revenile Jupa p.
'.ucrarile mecanice, pentru ob(inerea unor
OLC rezistenje mecanice de rupere Rm = 630..800
35 MPa, sau normalizate pentru ob(inerea unor
(OLC rezislenje mecanice de rupere de minimum
40) 530, respectiv 570 MPa, spre exemplu:
excenlriei, tije, rot,i, buege, axe, buloane,
bolt,uri.
Piese tratate termic imbunata(ite sau
Oteluri normalizate, avand impuse Rm =
de 700...900 MPa, respectiv minimum 610...640
OLC
imbunS MPa gi totodata tenacilale medie, spre
45
tsIpre exemplu: axe, cozi de scule agchieloare,
OLC
corpuri de cu(ile, bare de alezat sau strunjil,
50
pene de ghidare sau de Lransmitere de
lorsiune, flange, rop din(ate, bandaje, melci gi
guruburi de reglare.
Piese tratate termic de rezistenla ridicata gi
elasticitale mare, fara a avea impuse condi(ii
OLC
de tenacitate mare sau medie, spre exemplu:
60
excentriee, buege elastice, ro(i din(ate de
reglare.
In figura 2.2. se prezinta diagramele de variape a prineipalelor propriety
mecanice ale ojelului OLC 45 in functie de temperatura de revenire. In figura
s-au folosit urmatoarele notatii:_Z-alungirea la rupere, Z-gatuirea la
rupere, //7?C-duritatea HRC^ /fC£/-rezilienta. j In figura 2.3 se prezinta
v.^riapa limitei de rupere Rm, a limitei de curgere conventionale R 0 2 §i a
alungirii specitice A5, pentru otelurile OLC 35, OLC 45, OLC 50, OLC 55 $i
dLC 60.
45
3
A
c!
Tabelul 2.3,a
Proprietitji fizico-mecanice ale olelurilor carbon de calitate
Ener Duri
gi Brine
a de li
Limita de Rezistenp Gatuire la Norm
Diametrul Felul Alungirea
curger i de a la ru izal
Marca probei de tratament la rupere
e (Rp) rupere rupere p HR m
ojelului tralament ului (A) 5% c
0.2 (Rm) (Z) !c er
terniic terniic min
N/mm2 N/mm2 min e
(J)
m
in
OLC 8 - N 196 min 324 33 60 - 179
OLC 10 - N 206 min 321 31 55 - 187
OLC 15 - 14 225 min 373 27 55 - 197
OLC 20 - N 250 min 410 25 - -.
40 -
OLC 20
-
X 16 CR 350 550...700 20 50 55
OLC 20
XS 50 55
OLC 25 - N 270 min 450 24 . -
40 -
OLC 25 45 50
180
X 16 CR 370 550...700 19
OLC 25
XS 45 50
- N 290 min 490 21 - -
OLC 30 35 -
OLC 30
-
X 16 CR 400 600...750 18 40 45
OLC 30
XS 40 45
- N 310 min 530 21 - -
OLC 35 35 -
OLC 35
200
X 16 CR * 430 630...780 17 40 40
OLC 35
XS 40 40
- N 320 min 570 19 - -
30 -
OLC 40
-
X 16 CR 460 650...800 16 35 35
OLC 40
XS 35 35
- N 360 min 610 18 - -
OLC 45 30 -
OLC 45
235
X 16 CR 500 700...850 14 35 30
OLC 45
XS 35 30
OT.C - N 370 min 640 16 - -
50 25
OLC 50
255
X 16 CR 520 750...900 13 30
OLC 50 30
XS
- N 390 min 670 14 - -
OLC 55 25 -
OLC 55
255
X 16 CR 550 800...950 12 30 -
OLC 55
XS 30 -
OLC 60 - N 400 min 700 14 - - 255
20 -
OLC 60
X 850...100 25 -
16 CR 580 14
OLC- 0
6(LXS_
, 25 -
N = normalizal: CR = calit - revenit.
Tabelul 2.3,b
• Compararea ojelurilor carbon §i aliate de construcpe. dupa rezistenja de
rupere Rm §i
limita de curgere Rp0 2
R
Nr. Diametral (grosimea) [min] Rin PO.2
crt 101-160 daN/ daN/
. <16 17-40 41-100 mm2 mm2
(230)
OL60 OL70
OLC45(N OLC60(
) OLC50(N) OLC55(N) N)
1 OLCIO(C OLC15(CR OLC20(CR >50 >30
OLC50(
R) ) ) CR)
OLC25(C OLC45(CR OLC45(CR
R) ) )
2 OLC60(N) OLC55(CR OLC60( >60 >40
OLC15(C OLC20(CR ) CR)
R) )
OLC35(C OLC45(CR
R) )
15Cr08
35Mnl6; 40Mnl0 ; 33MoCrll
OLC20(C
R)
40Crl0; 35MnSil2;
3 OLC55(C >70 >50
33(41)MoCrl 1
R)
35Mnl6 18MnCrlO
40BCrl0
21MoMnC
rl2
18MnCrl 50VMnC
4 35MnSil2 18MoCrNi >80 >60
O rl 1
40Crl0 l3
33MoCrl 1 38MoCrA
13CrNi30 109
40BCrl0
21MoMnCr 41MoCrlO
l2 50VMnCrl
34MoCr
5 35MnSil2 18MoCrNil 1 >90 >70
Nil5
13CrNi30 3 21TiMnCrl
38MoCrA1 2
09
40Crl0 41MoCrl 1
33MoCRl 50VMnCrl
34MoCrNi 30MoCr
6 1 1 >100 >80
l5 Ni20
38MoCrA 21TiMnCrl
109 2
41MoCrl
1
50VMnCr 28TiMnCrl
l1 34MoCrNil 2
7 >110 >90
21MoMn 5 30MoCrNi
Crl2 20
21TiMnC
rl2
28TiMnCrl2
8 34MoCrN 30MoCrNil >120 >100
il5 20
2.2.1.3.Ojelurile aliate pentru tratament termic destinate construcjiilor de
ma§ini (STAS 791-88) au proprietaple superioare fa$ de categoria otelurilor
carbon: cSlibilitate §i rezisten$ mecanica, mic§orarea tensiunilor interne, a
deformatiilor termice remanente §i a fragilitaiii, cre§terea refractarit3(ii §i a
stabilitStii la temperaturi mari.
47
Influenta particulars a diferitelor elemente de aliere asupra acestor
propriety este caHtativ urmStoarea:
- Cromul: mSre§te cSlibilitatea, duritatea, rezistenta la coroziune,
refractaritatea §i rezistenja la uzare, scade tenacitatea §i rezilien£a.
- Nichelul: m3re§te u§or cSlibilitatea, rezistenja la intindere, limita de
elasticitate, meniinSnd constante alungirea specifics §i rezilienja, chiar §i la
temperaturi scSzute, create rezistenja la coroziune §i refractaritatea,
austenitizeazS ojelul aliat cu crom.
- Manganul: mSre§te cSlibilitatea, duritatea §i rezistenja la rupere, ca
§i rezistenta la uzare.
- Siliciul: mSre§te rezistenfa mecanicS, rezistenja la coroziune,
mic§oreazS contractile termice §i tensiunile interne, mSre§te rezisten{a la
uzare, favorizand scSderea coeficientului de frecare.
- Molibdenul: m3re§te cSlibilitatea, rezisten^a mecanicS,
refractaritatea §i rezisten{a la coroziune, mic§oreazS fragilitatea la cSlire §i
revenire.
- Vanadiul: mSre§te cSlibilitatea, rezisten^a la rupere, rezilien^a §i
duritatea la temperaturi obi§nuite §i inalte.

^3
60-
ko-
70-

R
m > Rpo,i
ITOOr-------
WOO
800
600
kOO
700
------ OLC 35
------OLC 55
-------OLC 60

N. \
L_yr v \J

'
^_____
0
050 550 650
Temperafuro de revenire [X]

Fig. 2.3
Fig. 2.4
De regulS, in construcfia unor elemente de scule se folosesc ojeluri aliate
de imbunStStire, cSlite §i revenite, sau ojeluri de cementare, proprietSJile lor
mecanice depinzSnd de compozitia chimicS §i de temperatura de revenire.
In tabelul 2.4 se prezintS rezistenjele la rupere ale unor oteluri aliate de
construc{ie, utilizabile la fabricatia corpului §i a unor elemente de asamblare
ale sculelor a§chietoare, iar in figura 2.4 se prezintS proprietStile mecanice
ale ojelului 41CrNit2, in functie de
48
temperatura de revenire.
Cel mai des, ojelurile aliate de construct sunt utilizate la realizarea
corpurilor de: burghie, freze, largitoare, alezoare, p&nze de ferSstrau circular,
cujite de rabotat dantura rojilor dinfate conice, prevazute cu tai§uri din o£el
rapid.
De asemenea sunt indicate la realizarea dinjilor aplicaji ai §everelor §i
cozilor de bro§e pentru fmisat butuci canela£i cu profil dreptunghiular §i
profil evolventic.
Ojelurile de construcpe aliate se folosesc in prezent la realizarea
corpurilor tuturor f sculelor prevazute cu tai§uri din carburi metalice.
Pentru alezoarele dotate cu partea activS realizata din placute din carburi
metalice sinterizate se impune ca rezisten£a mecanica a corpului sa aiba
valoarea Rm > 700 MPa; pentru panzele de ferastrau circular destinat
debitarii metalelor rezistenja mecanica a corpului trebuie sa depa§easc3
valoarea de 800 MPa, pentru largitoare aceasta limits se impune la Rm >
1000 MPa, iar la burghie se impune la Rm > 1400 MPa.
Tabelul 2.4
Dependent rezistenjei ojelurilor supuse imbumUaprii de dimensiunile piesei
Rezist
Diinensiuni [/«//«]
enla
la
rupere >40.. >100... >160..
^16 >16..^40
N/mm 2
^100 <160 ^250
min
35MnSil 26MoCrl 1 40Crl0 34MoCrl 42MoCrll
3 1
640
- - - 51VMnC
40BCrl0
rl 1
26MoCrl 40Crl0 34MoCrl 42MoCrll 34MoCr
1 1 Nil6
800
- - 51 -
40BCrl0
VMnCrl 1
40Crl0 34MoCrll 42MoCrl 34MoCrN 30MoCr
880 1 il6 Ni20
40BCrl0 - 51VMnCrl - -
34MoCrl 42MoCrl 1 34MoCrNi 30MoCrN -
980 1 l6 i20
- 51 VMnCrl - - -
42MoCrl 34MoCrNil 30MoCrNi - -
1 6 20
1080
51VMnC - - - -
rl
34MoCr 30MoCrNi > - -
1180
Nil6 20
30MoCr - - - -
1230
Ni20
Ojelurile aliate de construct sunt utilizabile de asemenea in realizarea
parjilor de prindere ale sculelor cu tai§uri din carburi metalice sau din alte
materiale a§chietoare.
In aceste cazuri se impune de cele mai multe ori ca rezistenja mecanica la
intindere s3 fie de cel pu£in 600 MPa, condifie satisfScuta de marea
majoritate a o£elurilor aliate de imbunatatire.
In figura 2.5 se prezinta variapa proprietaplor mecanice ale unor ojeluri
aliate de \ construcjie folosibile la elementele auxiliare ale sculelor
a§chietoare. )
in figura 2.6 se indicS varia£ia duritapi in profunzime a o£eluIui aliat 40Crl0. J
2.2.2. Ojeluri pentru scule
Spre deosebire de ojelurile de construcpe, cele din aceasta categorie se
folosesc §i pentru realizarea parfii active, avSnd o calibilitate mai mare §i
proprietS^i mecanice superioare.
49

41'
2.2.2.1. Qjeluri carbon pentru scule (STAS 1700-80) se fabrics in mSrcile
pFezen(ate in tabelul 2.5, in care se precizeazS tipul sculelor a§chietoare la
care fiecare marcS este recomandatS.
Coresponden(a mSrcilor de o(eluri carbon de scule romSne§ti cu mSrci de
o(el fabricate in unele (Sri este cuprinsS^- in tabelul 2.6. ^
Injabelul 2.7 se prezintS dependen(a_ duritS(ii de tratamentele termice
aplicate o(elurilor carbon de scule, iar in figura 2.7 se prezintS varia(ia
duritS(ii lor in func(ie de temperatura de revenire, comparativ cu varia(ia
similars a o(elului OLC 45.
0(elurile carbon de scule prezintS §i avantajele unor duritS(i mari la cSlire
§i revenire, unor pre(uri avantajoase, unei a§chiabilita(i foarte bune a
materialului in stare recoaptS (deoarece duritatea este de max. 217 HB) §i
unei prelucrabilitS(i prin deformare plastics bune, ceea ce contribuie la
folosirea lor pe scarS largS.
2.2.2.2. Ojeluri abate pentru scule (STAS 3611-88) Spre deosebire de
o(eluriIe de construc(ie, o(elurile aliate pentru scule a§chietoare au con(inut
de carbon mai mare (de regulS intre 0,9 §i 1,4%) §i elemente de aliere care
mSresc cSlibilitatea (W, V, Mo, Cr, Mn, Co), conducSnd la formarea in
procesul de cSlire a unor carburi ale acestor metale, dure §i stabile la
temperaturi cu atSt mai mari’cu cSt elementele de aliere sunt mai active §i in
cantitate mai mare.
> f Pentru recunoa§terea imediatS, in tabelul 2.9 s-au indicat in parantezS
§i simbolizSrile ^ "yechi (utilizate pSnS in 1980).
^\C,<x£^^ep^rele realizate din aceste categorii de ojeluri se cSlesc in
profunzime §i au o stafrilitate dimensionalS mare.
0(elurile aliate de scule con(in de regulS elemente de aliere deficitare §i
scumpe, ceea ce face ca pre(ul acestor o(eluri sS fie mai mare decat al
ofelurilor carbon pentru scule, cu atSt mai mult cu c§t cantitatea de
elemente de aliere este mai mare §i cu cSt ob(inerea o(elurilor respective
este mai dificilS, in special din cauza temperaturilor mari de topire §i de
prelucrare la cald.
Conjinutul de impuritS(i (S §i P) in aceastS categorie de o(eluri este limitat
la maximum 0,03% din fiecare, iar in unele cazuri se ajunge pSnS sub 0,02%,
ceea ce garanteazS o mare tenacitate, pe ISnga rezisten(e mecanice §i
duritS(i ridicate.
In tabelul 2.8 se prezintS unele mSrci de o(eluri aliate pentru scule §i
utilizSrile lor principale, in domeniul sculelor a§chietoare.
50
in tabelul 2.9 se prezinta dependent duritapi olelurilor aliate pentru scule,
de tratanientul termic aplicat. —
in tabelul 2.10 se indica informativ echivalentele unor marci de oteluri
aliate de scule i rom&nesti, cu marci produse de firme straine, conform
standardelor recunoscute In tarile respectiyer"^

0 4,5 7,5 10.513.5 16.5 19,525.5 23.5 31.5 35.537,5


D/stanfa de /a capafu! calif [mm]
^/
Fig. 2.6

Fig. 2.7
in obtinerea unor calitati superioare de scule este esenjiaia prescrirea
unor tratamente cermice §i eventual termochimice adecvate materialului
fiecarei scule, in raport cu proprietaple mecanice care trebuie asigurate
fiecarei zone a sculei a§chietoare. Partea activa, trebuie sa aiba duritSfi §i
refractaritati cat mai mari, care sa asigure o uzare cfit mai lenta §i o buna
tenacitate in scopul preluarii §ocuriIor §i sarcinilor variabile caracteristice
fenomenelor de a§chiere. Corpul sculei trebuie sa aiba asigurata o duritate
ceva mai mica, diminuata in favoarea cre§terii tenacitapi, iar partea de
prindere a sculelor are impuse duritati §i mai mici, in vederea protejarii
dispozitivelor de prindere.
In vederea realizarii acestor deziderate, in bazul sculelor dintr-o bucata
fabricate din o{el aliat, tratamentul termic cuprinde urmatoarea succesiune
de operafii: incaizirea §i calirea globaia, a intregii scule, urmata de reincaizire
pentru revenirea (par£iaia) a zonei de prindere a sculei, cu menlinerea la
temperatura controlata, in baie de saruri; apoi se impune racirea in aer,
astfel incat in zona cozii sa se obtina o duritate medie, in jurul valorilor de 30
... 40 HRC, urmand calirea finaia, zonala, a parpi a§chietoare, cu incaizirea la
temperatura corespunzatoare duritatii §i tenacitajii necesare zonei active a
sculei.
Efecte similare se pot obtine §i prin calirea intregii scule la parametrii
corespunzatori obtinerii duritajii dorite a zonei active, urmand o reincaizire
zonala a corpului §i a cozii, diferenjiat, prin inductie cu curent de inalta
frecvenja, la temperaturile de revenire care sa asigure structura §i duritaple
corespunzatoare acestor zone.
In cazul sculelor realizate in construct sudata, cu corpul din olel aliat
pentru scule §i coada din ojel carbon de calitate, de exemplu cuplul de
materiale 40Crl0 §i OLC 45 imbinate prin sudare electrica prin rezistenja cap
la cap, sau, mai modern, prin frecare, este necesar a se efectua initial o
recoacere de recristalizare §i omogenizare a grauntilor
51
in zona influentata termie, in care exista o structura de supraincSlzire, fragile
(ca urmare a procesului de sudare). TotodatS aceasta realizeaza $i inmuierea
materialului in zona sudurii (racit relativ rapid ca urmare a conducpei caldurii
in celelalte zone, mai indepartate fata de imbinare) facilitand debavurarea
prin a§chiere a zonei sudate.
Tcibelul 2.5
Marti de ojeluri carbon de scule §i recoinandilri de utilizare
Marti Recoinandari de utilizare pentru scule a$chietoare
- scule pentru tamplarie, pene de fixare a dinplor
deinontabili ai frezelor, cozi pentru tarozi curbi,
OSC 7
dalt,i, burghie pentru materiale cu duritate mica,
scule supuse §ocurilor §i loviturilor.
- scule pentru tamplarie, burghie pentru materiale
cu duritate mica §i medie, dal^i pentru minerit ^i
OSC 8 prelucrat piatra §i diverse roci dure, eorpul unor
freze cu coada pentru canale de pana, scule supuse
jjocurilor jji loviLurilor.
- ferastraie-banda sau circulare pentru lemn, dalp
OSC 8M pentru carbune §i piatra, cu^ite de rindea, dinpi
deinontabili ai frezelor pentu prelucrat lemn.
- filiere, burghie pentru roci dure, bacuri .<ji laid
pentru filetat, scule a§chietoare pentru metale moi,
OSC 10
alezoare de mana, dalp pentru ciocane pneumatice,
panze de ferastraie mecanice.
- filiere, freze, burghie, panze de ferastraie penlru
OSC 11 metale, scule a§chietoare pentru metale moi, scule
supuse la §ocuri mici iji avand tai.'juri ascujite.
- eu^ile penLru prelucrarea metalelor, burghie, datyi
gi scule pentru piatra dura, scule a§chieLoare ce
OSC 13 lucreaza la viteze mici, de exemplu tarozi de mana,
scule nesupusc la lovire, avand duritate deosebita §i
muchii laietoare foarte ascu^ite.
Tcibelul 2. 7
Dependent duritapi ojelurilor carbon pentru scale de tratamentul terniic
Duritatea dupil
Marca Recoa Norma Reven
Calire Recoa C&lire Reve
de cere lizare ire
°C cere HRC nire
otel °C °C °C
HB HRC
800...
680... 800..8 150... 170..1 60...6 54...
OSC 7 820
720 30 300 87 2 60
apa
780...
680..7 800... 150... max. 60...6 58...
OSC 8 800
20 820 300 187 5 62
apa
790...
OSC 680... 800... 150... max. 61...6 58...
820
8M 720 820 300 187 4 62
apa
760...
OSC 680... 820... 150... max. 62...6 58...
780
10 720 840 300 197 5 62
apa
760...
OSC 680... 830... 780 150... max. 62...6 58...
11 720 850 ulei, 300 207 5 62
apa
760...
OSC 680... 880... 780 150... max. 62... 58...
13 720 900 apa, 400 217 65 64
ulei
52
Echivalenja mSrcilor de o{el carbon de scule.
Tabelul 2.6
Werks
STAS tof SEW BS A ici T TWC CC1 A JIS GOST CSN TGL
1700- Numm 150- 4659- /Viol UINo 4401- 143 4... 4392
80 er 71 71 72 70
M.
Roma Briiani Suedi Japoni fosta fosta
nia fosta RFG e SUA a a URSS Celiia RDG
OSC 7 1.174 C67W SK 6 U7 19125 C70W
4 3 2
1.152 C80W W 108 T SKC 3 U8A*
5 1* 72301
OSC 8 1.162 C80W I\- J U8 19152 C80W
5 2 SK 6 2
OSC 1.183 U8GA
8M 0
1.154 C105 w 110 T UKT
5 W14 72301 1880
OSC 1.164 C105 BW13 SK 3 U10 19191 C100
10 5 W2* W2
OSC 1.165 C110
11 4 W2
1.156 C125
0 W1 *
U13
1.166 C125 W 112 T SK 2
3 W2 72301
OSC 1.167 C135 SK 1 U13* 19255 C130
13 3 W2 W2
*- Ot,eluri superioarc cu conjinul de P §i S mai mic de*0,025%
Tabelul 2.8
Recomandari pentru utilizarea o(elurilor aliate de scule in construct sculelor
a$chietoare
Marca Recomandari de utilizare
90VMn20 - Scule monobloc, nedeformabile, de precizie §i rezisten^ii la uzare, sau elem
(VMnl8) nedeformabile, imporlante ale unor scule complexe, .spre exemplu: filiere, ba
filiere compuse din mai mulle elemente, $abloane .<ji came suportand solicila
105MnCr - Scule monobloc sau elemente de sus^inere a zonclor active in agchiere, rez
Wll uzare, spre exemplu: tarozi, freze, alezoare, bacuri pentm filetat, burghie, bro
(MCW14) profilate, scule pentru prelucrarea lemnului.
117VCr6 - Tarozi, burghie, alezoare, scule de gravat §i alte scule pentru care se impune
(CV06) rezistenla la uzare.
165VWMo - Scule nedeformabile, de mare productivilate *ji avand mare stabilitate dimen
Crll5 foarte rezistente la uzare §i cu tenacitale ridicata, ca: freze, filiere, bro§e, taro
(VMoCrl20 mandrine.
)
- Scule nedeformabile, de mare productivilate .^i avand mare stabilitate dime
155MoVCr
foarte rezistente la uzare si cu tenaeitate ridicata, ca de exemplu: ferastraie p
ll5
metale, scule pentru prelucrarea lemnului, polemic soiicitate, scule pentru rul
Tabelul 2.9
Dependent duritiiiii ojelurilor aliate pentru scule^de tratamentul termic
CSlire Cfilire + Revenire
Durit
Durit
ate
ate
in
Temp in Temp Temp
Marca Mediu Mediu stare
eratur stare eratu eratur
ojelului de de calit-
a c&lit ra a
rficire rScire reve
°C fi °C °C
nit
HRC
HRC
min
min
90 VMn 760... ulei 780 ulei 59
62 180
20 780
105 800... ulei 64 ulei 59
MnCrW 830 820 180
11
760.. apa
117 VCr .810 ulei
62 790 apa 180 60
6 810..
.840
acr
ulei
100 950...
baie - 980 aer 180 61
VMoCr 52 980
izoter
ma
aer
165 ulei
980...
VWMoCr baie 62 1000 aer 180 60
1010
115 izoten
na
ulei
155 aer
1020..
MoVCr baie 62 1030 ulei 180 61
.1050
115 izoter
ma
ulei
aer
205 Cr 940...
baie 62 960 ulei 180 60
115 970
izoter
ma
90 VMn 790... ulei ulei
62 800 180 60
20 820
105 CrW 800... ulei 64 - -
180 . 60
20 825
45 890... ulei 55 - - 180 52
VSiCrW 930
20
830... - - -
31 VCr 5 apa 180 50
860
ulei
31 VMoCr 1010.. baie 1040
52 ulei 550 48
29 .1050 izoter •
ma
ulei
36
1020.. baie
VSiWMoC 54 - - 550 48
.1050 izoter
r 53
ma
ulei
39
1000.. baie
VSiMoCr 52 1020 ulei 550 50
. 1040 izoter
52
ma
ulei
40 aer
1020..
VSiMoCr baie 52 1030 ulei 550 51
. 1060
52 izoten
na
55 830... ulei - 830... ulei 500 40
MoCrNi 870 870
16
55 830... ulei 48 850 ulei 500 40
VMoCrNi 870
16
830.. ulei
55
.870 aer
VMoCrNi 48 850 ulei 500 44
860..
17
.900
840.. ulei
57
.880 apa
VMoCrNi 48 - - 500 44
860..
17
.900
ulei
30 VCrW 1100.. baie
49 - 500 48
85 .1150 izoter
ma
54
Echivalenja marcilor de ojeluri aliate pentru scule
Tabelul 2.10
MARCI Werks SEW BS AI UN SS14 JIS GOS CS TGL NF
STAS 3611- tof 200-60 4659: SI S G440 T N 4393- A3
88 Nurn SEW 1971 4-72 5950 4... 70 590
7746-
mer 250-70 -63 78
74
Romania josla RFG M. SUA Sued Japo fosta Ce fosta Fran
Biitan ia nia URSS hia RDG fa
ie
90VMn20 19
1.284 90MnC T31 90M
(VM18) B 02 02 - - 31 90MV8
2 rV8 502 8
2
105MnCoWl SKS
1 (MCW14) 1.241 105WC 1 105WC 105
- HVG -
9 r6 SKS r6 C13
2
117VCr6 T
1.221 115Cr 115Cr
(CV06) - L2 512 - - - -
0 V3 V3
02
lOOVMoCrl (165Cr
X165C (19 Z16
15 1.260 (SK H12 MoWV
rMoV1 BD 2 2310 43 CDV
(VMoCrUO) 1 211) M 4
2 7) 2
6)
105CrW20 (SKS
(10
(CW20) (1.241 (105W 1) (HVG (105W
- - WC
9) Cr6) (SKS ) Cr6)
)
2)
45VSiCrW20 4HV2
19
(VSCW20) 1.254 45WCr . BS S 45WCr
SI 2710 - 73 -
2 7 1 (5HV V7
2
2S)
31 VMoCr29 T 28CrM 32
1.236 X32Cr BH N
(MoVC30) 208 2312 - - - oV DCV
5 MoV33 10 10
10 11.28 5
36VSiWMoCr X37Cr T - - - - -
1.260 BH N
53 MoW5 208
6 12 12
(MoWC53) 1 12
39VSiMoCr5 T 19 38CrM
1.234 X38Cr BH N SKD 4H5 Z38
2 208 2242 55 oV21.1
3 MoV51 11 11 6 MFS CV5
(MoVC50.10) 11 2 4
40VSiMoCr5 T 19
1.234 X40Cr BH N SKD (4H5
2 208 55 - -
4 MoV51 13 13 61 VFS)
(MoVC50.13) 13 4
57VMoCrNil7 19 56NiCr
1.271 56NiCr 55N
(VMoCN17) 66 MoV7.
4 MoV7 DV7
3 4
30VCrW85 T 19
1.258 X30WC BH N 27.3 SKD 3H2V 30WCr Z30
(VCW85) 208 72
1 rV93 21 21 0.2 5 BF V34.11 CV9
21 1
xV
Recoacerea se realizeaza prin incaizirea la temperatura de 830...850 C
timp de circa doua minute pentru fiecare milimetru al grosimii
semifabricatelor sudate, urmata de racire tn cuptor, lent pentru objinerea
unor duritap de ordinul a 280...320 HB. Dupa debavurare se recomanda
efectuarea unei recoaceri de detensionare, pentru eliminarea tensiunilor
interne cauzate prin tndep3rtarea materialului din zona debavurata, iar apoi
urmeaza incaizirea in bai de sSruri, partial, a zonei a§chietoare §i cabrea
acesteia cu racire globaia, dupa care se impune revenirea globaia, de la
temperatura impusa de duritatea necesara parjii active; apoi se impune
incaizirea cozii in baie de s3ruri la temperatura de caiire a acesteia §i racire
globaia, in apa sau ulei, urmata de revenirea cozii constand in incaizirea
globaia a sculei la 400...500°C §i racirea ei in aer, in scopul objinerii
duritajilor impuse cozii (de circa 30...40 HRC).
2.2.2.3.Ojeluri pentru pile (STAS 1663-85). Acestea sunt oleluri carbon §i
oleluri slab abate de tipul OLC 10 ... OLC 25, OL 32, OL 34 §i OL 37, ca §i RUL
1 avand principalele caracteristici precizate in standardele acestor marci.
De cele mai multe ori acestea se folosesc in stare cementata, caiita §i
nitrurata in vederea cre§terii maxime a duritapi in zona a§chietoare, zona
cozii ramanSnd la duritati minime.
2.2.2.4.Oieluri rapide pentru scule (STAS 7382-88). Acestea constituie o
categorie speciaia pentru scule abate cu mari cantitap de wolfram, cobalt,
mobbden §i vanadiu, ceea ce conduce la obpnerea unor carburi dure, stabile
la temperaturi mari, specifice a§chierii metalelor cu viteze relativ mari.
Otelurile rapide pentru scule sunt utilizate la fabricarea parfilor active ale
majoritaiii sculelor a§chietoare: cu£ite pentru strunjire §i alezare, rabotare §i
mortezare, freze, burghie, p£nze de ferastrau, scule pentru filetare §i
danturare, bro§e, alezoare, role de rulare a filetelor, §evere §i altele.
Sunt standardizate urmatoarele marci: Rpl...Rp5, Rp9...Rpll, avand
compozipa chimica prezenjata in tabelul 2.11. Dupa cum rezulta din acest
tabel, marcile Rp4 §i Rp5, Rp9, RplO §i Rpll sunt oleluri con(inand W in
canjitap mai mici §i in schimb conlin cantitaii mai mari de Mo §i V. Aceasta
conduce la proprietajile mecanice comparabile cu cele ale otelurilor rapide
Rpl...Rp3, dar la importante reduceri ale costului §i ale consumurilor de W
(extreifi be'deficitar) in fabricajia acestor oleluri.
In tabelul 2.12 se prezinta indicaliile referitore la utilizarea diferitelor
m3rci de oleluri rapide pentru sculele a§chietoare.
In tabelul 2.13 se dau indicalii pentru temperaturile de deformare plastica
§i tratament termic, in corelare cu duritatea materialului oblinuta in urma
tratamentelor termice.
Proprietajile superioare ale o{elurilor rapide (dar implicit §i costurile
relativ ridicate ale acestora) sunt urmarea atSt a compoziliei chimice, jiaf §i a
tratamentelor termice complicate care se impun a fi aplicate acestor
materiale.
In vederea prelucrarilor de degro§are a'viitoarelor scule din ofel rapid, se
impune efectuarea unei recoaceri de inmuiere la temperaturi de
760°...850°C, in func{iede marca §i compozilia chimica, iar dupa degro§are
se impune recoacere de detensionare, la temperaturi de 600°...650°C,
pentru evitarea deformarii ulterioare a sculei sub influenja tensiunilor
interne.
56
^7 '< f
Tabelul 2.11

Compozitia chimicil a ojelurilor rapide conform STAS 7382/88


Marc Compozitia chimica %
a

otelu C Mn Si Cr Mo vv V Co
lui
Rpl 0.90...1.0 max. max. 3.80...4.40 max. 9.00...10 2.30...2. 5.00..
0 0.50 0.50 1.00 .00 70 .6.00
Rp2 0.75...0.8 max. max. 3.80...4.50 0.50...0.8 17.50...1 4.50..

oL
Rp3 0.70...0.7 rnax. max 3.80...4.50 max. 17.50...1 1.00...1. -
8 0.40 0.45 0.60 8.50 20
Rp4 1.17...1.2 max. max. 3.80...4.50 4.70...5.2 6.00...6. 2.70...3. -
7 0.40 0.45 0 70 20

oLi
Rp5 0.86...0.9 max. max. 3.80...4.50 4.70...5.2 6.00...6. -
Rp9 0.95...1.0 max. max. 3.80...4.50 2.50...2.8 2.70...3. 2.20...2. -
3 0.40 0.45 0 00 50
RplO 0.78...0.8 max. max. 3.50...4.20 8.00...9.2 1.50...2. 1.00...1. -
6 0.40 0.45 0 00 30
Rpll 0.97...1.0 max. max. 3.50...4.20 8.00...9.2 1.50...2. 1.80...2. -
7 0.40 0.45 0 00 20
Observa$ii:
1. Pentru toate marcile de o^el, conlinutul de fosfor §i sulf trcbuie sa fie
de maximum 0.03 % pentru fiecare;
2. La marcile de o^el Rpl §i Rp3 se admite inlocuirea a 2 % W cu 1 % Mo
fara a depa§i urmatoarele limite:
>- - maximum 1 % Mo, pentru marca Rpl;
- maximum 1.4% Mo, pentru marca Rp3
p->- C..- ; '
de- ore!
- o'-'n'.
JO i Pf. ^ .
r.,.// t_.ty T
■>’. P V13
a dj>
Si(' '
r-; -> •' f u
-u£-fX. •J-?
r>
, 5/., ?, t ’ ■. o a./ - ?li/o r/ ' .'4t
7 37
-■ 0^3-7-=,
Tabelul 2.13
Indica{ii privind deformarea plastica la cald, tratamentul termic §i duritatea
o{elurilor rapide
Marca Forjare sau Recoacere de CSlire Revenire
otelului laminare Inmuiere
°C Tempe Duritate Tempe Mediul de rScire Temper D
ratura a ratura atura
Rpl 1100...900 790... max. 1220... ulei, aer, baie 560...5 64
820 269 1240 izoterma *) 80
Rp2 1150...900 820...8 240...30 1260... ulei, aer, baie 560...5 64
50 0 1300 izoterma *) 80
Rp3 1150...900 820...8 240...30 1250... ulei, aer, baie 550...5 64
50 0 1290 izoterma *) 70
Rp4 1100...900 770...8 240...30 1200... ulei, aer, baie 550...5 64
20 0 1240 izoterma *) 70
Rp5 1050...900 770... 225...28 1190... ulei, aer, baie 540...5 64
820 0 1230 izoterma *) 60
Rp9 1100...900 760...7 225...28 1180... ulei, aer, baie 530...5 64
90 0 1220 izoterma *) 50
RplO 1100...900 790... 230...28 1180... ulei, aer, baie 530...5 64
820 0 1220 izoterma *) 50
Rpll 1100...900 780...8 1190... ulei, aer, baie 540...5 64
10 1230 izoterma *) 60
*)-Baie izoterma-cu temperatura de 50d„-550°C
0fe
IcT'/CJn'-e. • 111 f5 r,"r<L /*» cctlcYz jzcri'fe- j-l /j/cf , o
i ?'»•■■ i
12afeo
7 ■ha'Ot^ra
yjto iTP'> £5J -
Tabelul 2.12
Indicajii pentru utilizarea ojelurilor rapide
Marca
otelului Principale domenii de utilizare
Fabricarea de scule pentru a^chiere rapida,
Rpl putemic solicitate la uzare §i la incalzire, ca: freze,
cu^ite.
Fabricarea de scule de a^chiere cu viteze foarte
Rp2 mari pentru materiale foarte dure, ca: freze, cu£ite.
Fabricarea de scule de a§chiere cu viteze foarte
mari, pentru materiale cu duritate foarte ridicatfi,
Rp3
ca: burghie, scule de filetat, freze, scule de
danturat.
Fabricarea de scule a§chietoare pentru regimuri
intensive: freze, alezoare putemic solicitate,
Rp4
domuri, poansoane §i matri(e pentru extrudare la
rece (inlocuitor al o^elului Rp3; mai ieftin ca Rp3).
Fabricarea de scule de a^chiere pentru
Rp5 materiale cu duritate ridicat5, ca: burghie, tarozi,
cu(ite.
0(el rapid economic pentru scule a§chitoare,
Rp9 supuse la uzare putemicH in regim termic moderat:
burghie.
0(el rapid economic pentru scule a§chietoare,
supuse la uzare, cu regimuri de a^chiere u§oara (in
RplO
materiale cu duritate mica), ca: burghie, scule de
filetat, cu^ite, freze.
Rpll 0(el rapid economic pentru scule a§chietoare,
ca: freze, scule pentru decupat.
DupS prelucrar^ de finisare (inainte de ascu^irea finals) semifabricatele
trebuie cSlite, la temperaturi de 1190°... 1300°C (a se vedea tabelul 2.13),
cu rScire in bSi izoterme avSnd temperatura de 500°...550°C. IncSlzirea in
vederea cSlirii trebuie efectuatS in trepte eu menpnerea constants a
temperaturii la cel pufin douS dintre valorile
450.. .600°C, 850°C §i 1050°C. In acest scop TncSlzirea §i menjinerea se
recomandS a se realiza in bSi de sSruri: pentru temperaturi 450...600°C se
recomandS folosirea eutecticului ternar SrCl2+NaCl+KCl, pentru menjinerea
la temperatura de 850°C se recomandS amestecul d&BaCl2+NaCl, iar pentru
incSlzirea finals se recomandS ca mediu BaCl2 in amestec cu dezoxidanti.
Durata men^inerii la temperatura de imersie finals, in scopul austenitizSrii
este relativ scurtS (de ordinul minutelor) crescSnd odatS cu grosimea
semifabricatelor §i scSzSnd in cazul folosirii mai multor menpneri "de
preincSlzire", pe palierele precizate anterior.
RScirea semifabricatelor cu variapi marine septiune,$e face ideal in bSi de
sSruri, in trepte, mentinSndu-se la 450...550°C pentru fiecare em din
grosimea materialului. Pentru sculele cu pericol de deformare mSrit (sculele
subtiri §i cu lungimi mari) se recomandS cSlirea izoterma cu rScirea la
200...250°C §i men£inerea la aceastS r,- temperaturS 30...40 minute sau
rScirea la 26O...3OO0°C, cu mentinerea din timp de
40.. .60 minute, rezultand o structurS preponderent bainiticS.
In cazul rScirii in ulei se recomandS mentinerea in baia de ulei (la
temperatura de
50.. .100°C) pSnS la atingerea temperaturii bSii in toatS grosimea piesei
§i apoi rScirea in aer.
Uneori se accepts §i rScirea in aer, ceea ce conduce la cre§terea
cantitSjilor de austenitS rezidualS, fa(S de celelalte sisteme de rScire,
implicSnd duritS^i §i durabilitSti mai mici ale sculelor.
Pentru scSderea cantitSfii de austenitS rezidualS §i implicit cre§terea
procentualS a formatiunilor structurale de tip martensitic se poate
recomanda (in cazul existenjei dotSrii tehnice corespunzStoare) continuarea
tratamentului prin frig la temperaturi de pSnS la
58

Fig. 2.8

-80°C, timp de 30-45 minute. De reguia se efectueaza cel pu£in doua


reveniri, succesive, imediat dupa cSlire, timp de 60...75 minute fiecare, in
scopul "durificarii secundare", caracteristica otelurilor rapide, in care pe
parcursul revenirii, austenita reziduaia, instabila, sufera o transformare
martensiticS, marindu-§i duritatea, a§a cum se ilustreaza in figurile 2.8 §i 2.9.
Se constata ca la temperaturi de calire de 1100...1300°C §i temperaturi de
revenire de 520...580°C fenomenul de durificare secundara este intensificat,
conduced la objinerea unor structuri ce confera duritate comparabila cu cea
a materialului caiit, uneori chiar mai mare, avSnd msa tenacitate mult
imbunatatita.
59
Cu Celt temperatura de revenire este mai mare, durata necesar2 a
tratamenpjlui de revenire scade, fiind necesarS stabilirea ei pe baza de calcul
tehnico-economic, specific fiecarui tip de utilaj in parte, astfel incSt, odata cu
objinerea duritS{ii dorite sa se obtina §i costuri minime ale sculelor.
Dup3 prelucrarile de fmisare, in scopul ameliorarii suplimentare a
proprietaries sculelor (duritate §i rezistenia la uzare) uneori se aplica in plus,
tratamente termochimice de suprafata de tipul nitrurarii, sulfizarii §i altele.

Fig. 2.10
In figura 2.10 este prezentata ciclograma de principiu a tratamenfului
termic al ojelurilor rapide, cu precizarea cantitajilor procentuale de austenita
reziduaia (cifrele din paranteza reprezentand situa{ia in cazul aplicarii
tratamentului sub 0°C) §i a evolujiei corespunzatoare a duritaiii.
Toate "amanuntele" tratamentelor termice trebuie prevazute in mod
expres in proiectele de execute a sculelor, nefiind permisa neglijarea
acestora. De tratamentul termic depinde esenjial calitatea §i capacitatea de
a§chiere a sculelor.
In tabelul 2.14 se prezinta echivalarea orientativa a marcilor de o^eluri
rapide romane§ti cu ojeluri straine. -
2.2.3. Semifabricate din ojel utilizabile la fabricarea sculelor
a§chietoare
Diversele categorii de oleluri folosibile in construct sculelor a§chietoare se
produc 7 in conditiile prevazute in mod expres in standardele: STAS 3021-80,
STAS 7450-79 §i STAS 6433-80.
In tabelul 2.15 se prezinta extrase din aceste standarde, utile In
proiectarea elementelor sculelor a§chietoare.
60
Tabelul 2.14
Echivalenja marcilor de 01
el rapid pentru scule
STAS Werk SEW BS AIS UNS MNC J1S GOST CSN TGL
7382-88 stof 320- 4659:19 I 880- G4403- 19265- 4... 7571
69 71 82 68 80 1-74
Marcn Germania Marea SUA Sue Japonia Rusia R.Ceha lost a
Britanie dia RI)G
Rp 1 R9K5 19856 -
T
1.32 SI 8- R18K5F X79W
Rp 2 BT4 T4 1200 SKH 3 19855
55 1-2-5 2 o 18.5
4

T
1.33 SI 8-
Rp 3 BT1 T1 1200 SKH 2 R 18 19824 -
55 0-1
1

T
1.33 S6-5-
Rp 4 M3 1132 SKH53
44 3
3

T
1.33 S6-5- 272 X82W
Rp 5 BM2 M2 1130 SKH 9 M2 19830
43 2 2 o 6.5
2
Rp 9 1.33 S3-3-
33 2
T
1.33 S2-9-
Rp 10 BM1 Ml 1130
46 1
1

1.33 S2-9- 278


Rp 11 M7
48 2 2

Dimensiuni §i tolerance pentru ojeluri


Tabelul 2.15
a. Dimensiuni §i tolerance pentru bare de o(el cojit, conform STAS 6433-80
Abateri Iimita (mm) in
starea
Diametral nominal
Cojit §i Cojit Materialul
(mm)
netezit Cojit brut
(CN) (C) (CB)
16-18 -0.11 -0.22 -0.7 Conform STAS:
19-30 -0.13 -0.26 -0.84 880-88 §i 791-
88 (exclusiv
32-50 - -0.32 -1.00
52-80 - -0.38 -1.20
85-125 - - -2.20
65Mnl0 §i
135-175 - - -2.50 35MnSil2)
b. Dimensiuni §i toleranje pentru o(elurile de scule cu secfmne patrata sau
rotunda, conform STAS 3021-80
Abateri limM (mm)
Diametral sau latura Observa|ii
laminat forjat
numai
pentru
oieluri
carbon de
6 10 11-19 + 0.5 +0.6 scule
20-22 +0.7 + 1.4
24-25 +0.8
27-30 + 0.9
31-32 + 1.0
+ 1.8
33-35 + 1.1
36-38 + 1.2
39-50 + 1.4
52-70 + 1.S + 2.3
75-85 +2.8 detaliaza
90 dimensiunile
de fabricajie
+ 1.8
a fiecarei
categorii de
+3.2 ojel
95-100 +2.4 +3.2
110 +2.4 +3.8
120-140 +3.3 +4.3
150 +4 + 4.3
2.2.4. Recomandari privind alegerea ojelurilor pentru construcjia sculelor
a§chietoare.
2.2.4.1. Ojelurile pentru cujite sunt utilizate in construcfia pSrtii
a§chietoare a cu$itelor pentru strunjireade degro§are a ojelului §i fontelor cu
duritaji de 260...280 HB,
62
ca §i pentru cufitele destinate danturarii rotilor dintate; se recomanda
folosirea mSrcilor de o$el Rp3 §i eventual Rp5.
Pentru cujitele destinate strunjirii, rabotarii sau mortezarii aliajelor feroase
cu duritaji de peste 300 HB se recomanda In plus §i marcile RplO, la viteze
relativ mici de a§chiere. y Pentru prelucrarea cu viteze mari (p£n3 la 60...70
m/min) se recomanda otelurile Rp3, Rp2 §i Rpl. Pentru prelucrarea alamelor,
bronzurilor §i aliajelor u§oare se poate folosi la partea activa ojelul aliat
pentru scule, de exemplu marca 165VWMoCrll5 sau similare §i chiar ojeluri
carbon de scule, marcile OSC 10, OSC 11, OSC 13, mai ales la viteze mici de
a§chiere.*
Pentru cufitele de rabotat dantura rotilor dintate conice se recomanda
folosirea ojelului Rp3, Rp2 sau Rpl sau a altor m3rci echivalente fiind
necesara asigurarea duritajii de 62...65 HRC. Cutitele cu lungimi mai mari de
40 mm se executa cu un corp sudat, din OLC 45 sau 40Crl0, avand duritatea
de 35...40 HRC. Corpul culitelor se recomanda a se executa din una din
marcile 40Crl0, OLC40, OLC45, OLC50, In construcpe sudata cu partea
a§chietoare, sau sub forma de piacuia lipita sau prinsa mecanic.
2.2.4.2.Ojeluri pentru freze. Pentru prelucrarea materialelor cu duritate
mica se construiesc freze monobloc, relativ ieftine, din materiale de marcile:
OSC10, OSC11, VCr 06 sau alte materiale similare. Frezele destinate
prelucrarii materialelor metalice de duritate medie, cu viteze mici §i medii de
a§chiere, se pot construi din otel malt aliat cu crom, de exemplu 155 MoVCr
115 sau echivalente ale acestuia.
Majoritatea frezelor obi§nuite se executa din oJel rapid, marcile Rp3, Rp5
sau Rpl, tratat termic astfel incSt sa se asigure duritaji de peste 62 HRC
(760HV10).
Corpul frezelor disc mari §i cozile frezelor cu coada se recomanda a se
executa din otel de imbunatatire, de exemplu OLC 45 sau 40MnCrl 1, sau
similare, caiite §i revenite, pSna la 30...45 HRC, sudat sau fixat mecanic fata
de partea a§chietoare sau respectiv fata de dintii demontabili.
Conform STAS 9211/1-88, corpul frezelor avSnd tai§uri din piacute
schimbabile de carburi metalice, ca §i elementele de fixare ale piacutelor se
executa din ojeluri aliate, av^nd rezistenta de rupere Rm de cel putin 1000
N/mm §i duritatea de 40...45 HRC in stare imbunatatita, ca de exemplu:
34MoCrNil’6 sau 30MoCrNi20.
Suportul piacutelor a§chietoare §i penele de fixare ale piacutelor trebuie
sa asigure duritatea de 48...52 HRC put&ndu-seutiliza de exemplu otelurile
31MoCr29 sau 31VCr5. §uruDurile de fixare ale piacutelor a§chietoare sau a
celor de sprijin trebuie sa asigure duritatea de 40...45 HRC, put^ndu-se
utiliza ojeluri carbon de scule, otel aliat de imbunatatire pentru construct^
sau otel aliat pentru scule, de exemplu marca 30VCrW85 sau
36VSiWMoCr53.
Bridele de fixare trebuie executate din otel imbunatafit cu duritatea de
52...56 HRC, impunSndu-se marcile de ojel aliat pentru scule 45VSiCrW20,
eventual 40VSiMoCr52 sau marci similare de ojeluri de deformare plastiea
sau turnate cu modele u§or fuzibile.
La frezele cu tai§uri din piacute de carburi metalice lipite se impune ca in
zona lipirii, duritatea corpului sa fie de minimum 30...35 HRC.
Materialul cozii trebuie sa asigure dupa imbunatatire o rezistenta Rm de
minimum 600 N/mm2.
Penele de fixare ale dinjilor demontabili ai frezelor trebuie sa aiba duritati
de 40.. .50 HRC, executandu-se de reguia din OLC 45, OSC 7, OSC 8 sau
40CrlQ respectiv similare
63
ale acestora, ca rezistenta §i duritate^dupa imbunatatire.
■ Se impune ca materialele constitutive ale frezelor s3 fie demagnetizate,
pentru a se impiedica blocarea cu a§chii a canalelor de degajare ale frezelor
in timpul a§chierii materialelor feromagnetice.
2.2.4.3. Ojelurile pentru scule de gaurire. In mod obi§nuit, pentru partea
a§chietoare a burghielor se utilizeazS otelul rapid, cea mai des folosita marca
fiind Rp3, iar in unele cazuri folosindu-se Rp2 sau Rp4, cSlit la 62...65 HRC.
Se mai pot folosi §i alte tipuri de oteluri, de exemplu oteluri carbon sau
aliate, av£nd asiguratS dupa imbunatatire duritatea de minimum 62 HRC
(minimum 760HV10). Pentru burghiele cu diametrul mai mare de 10 mm
este avantajoasa (in producjia de serie) executarea cozii din OLC 45, sudata
cap la cap prin presiune (prin rezistenta electrica sau prin fecare). Duritatea
in zona cozii §i a antrenoarelor trebuie sa fie de 30...45 HRC. In cazul
burghielor elicoidale armate cu placute din CMS, corpul trebuie sa aiba
asigurata rezistenta Rm > 1400 N/mm2 §i duritatea de minimum 42 HRC.
Se remarca tendinta acoperirii partii active prin nitrurarea ionica a
burghielor finisate, cu TiN, HfN, TiAIN, ceea ce mare§te durabilitatea sculelor
cu 400... 1000 % .
Pentru adancitoare §i largitoare exista acelea§i conditii §i recomandari ca
§i pentru burghie.
In cazul largitoarelor cu tai§uri din carburi metal ice, corpul trebuie sa aiba
rezistenta mecanica mai mare de 1000 MPa §i duritatea de 40...45 HRC, iar
coada sudata sau brazata trebuie sa asigure o rezistenta mai mare de 600
MPa. Cozile cilindrice trebuie s3 aiba duritatea de minimum 25 HRC in cazul
c3 sunt monobloc cu corpul, iar in cazul celor sudate sau brazate se admit,
de la caz la caz, duritati mai mici, dar cel putin de 170 HB. Capetele de
evacuare ale cozilor conice trebuie sa aiba duritati de 30...45 HRC.
Exista incercari reu§ite de realizare a unor corpuri de burghie (cu racire
interioara), de largitoare §i adancitoare, din oteluri aliate, turnate;sau chiar
din oteluri rapide turnate in forme coji, realizate cu modele u§or fuzibile sau
volatile.
Inainte de aplicarea tratamentelor termice obi§nuite se impune in acest
caz aplicarea unor recoaceri de recristalizare.
Alezoarele mici de mana se pot realiza din OSC 10 sau OSC 12. Cele mari
monobloc §i cele de ma§ina trebuie realizate cel putin din oteluri aliate
pentru scule de exemplu 117VCr6 cu duritatea de minimum 61 HRC sau din
oteluri rapide (Rpl, Rp3) avand duritatea de cel putin 62 HRC in zona
a§chietoare.
In productia de serie, corpul §i partea activa a alezoarelor mari, fixe, se
executa din otel rapid Rp3 sau Rpl, imbunatatite la duritatea 62...65 HRC, iar
coada se executa (in constructie sudata) din OLC 45 sau otel aliat de
construct, de exemplu marca 40Crl0, imbunatatit la 34...50 HRC, sau alte
oteluri av£nd rezistenta Rm > 650 MPa. Coada poate fi asamblata §i prin
lipire tare. Capul de evacuare al cozilor conice ale alezoarelor trebuie sa aiba
duritatea de 30...45 HRC, iar patratele §i antrenoarele trebuie sa aiba
30...40 HRC.
In cazul alezoarelor cu tai§uri din carburi metalice fixate mecanic, corpul
trebuie sa aiba duritatea de 56...60 HRC, iar la cele cu placute lipite corpul
trebuie sa fie din otel aliat cu Rm > 700 MPa imbunatatit la 40...45 HRC.
Alezoarele mici din otel rapid, cu diametre de p£na la 0,5 mm, trebuie sa
aiba duritatea de 58...62 HRC, iar cele cu diametrul peste 0,5 mm - duritati
de 59-63 HRC.
64
Alezoarele reglabile trebuie sa aiba corpul elastic §i foarte rezistent,
recomandan- du-se o$elul 40Crl0, mai ales pentm dimensiuni mici.
Coada.acestora se poate suda, fiind din otel carbon OLC 45, eventual OL 60.
La alezoarele reglabile cu diametrul peste 50 mm, corpul, piulitele §i
buc§ele de reglare se recomanda a se prevedea din OLC 35, imbunatatit la
30...35 HRC piacujele tai§urilor - din otel rapid cu duritatea 62...65 HRC.
La alezoarele de mina reglabile. corpul se recomanda a se prevedea din
OLC 45 imbunatatit la duritatea de 30 ... 35 HRC, piacutele sau cutitele se
recomanda a fi din OSC 9, iar piulitele de reglare din OLC 45 imbunatatit.
2.2.4.4.Oteluri pentru scule de filetare. Marea majoritate a sculelor pentru
filetat in constructie monobloc se executa din otel rapid Rp3, Rp5, RplO, mai
ales in cazul filet£rii cu viteze relativ mari. Pentru viteze mari se recomanda
acoperirea ionica (straturi de TiN, TiCN, TiAIN, HfN, HfCN).
Tarozii de ma§ina §i cei destinafi filetarii de precizie sau in materiale cu
rezistenta ridicata se pot executa §i din oteluri aliate de tipul 165 VWMoCr
115 sau 105 CrW 20.
Tarozii de mana, ca §i cei destinafi filetarii in materiale cu coeficient mic
de frecare cu otelul (de exemplu bronz) sau de rezistenta de rupere relativ
mica §i a§chii firagmentate (de exemplu fonte obi§nuite) se pot executa §i din
otel carbon de scule, marcile OSC 10, OSC 11, OSC 12 sau otel aliat de tipul
117VCr6, 105CrN20.
Duritatea zonei active trebuie sa depa§easca 62 HRC in cazul otelurilor
rapide, §i
59.. .60 HRC in celelalte cazuri.
Capetele de antrenare §i cozile trebuie sa aiba duritati de 30...35 HRC,
fiind sudate (in productie de serie), din OSC 7, OLC 60 sau OLC 45,
imbunatatite.
La tarozii curbi, coada trebuie sa fie executata din OSC 7 sau otel aliat, cu
HRC
35.. .45 HRC.
Filierele monobloc se executa din otel rapid sau otel aliat pentru scule,
imbunatatit la 61...64 HRC in cazul filetarii pe ma§ina. Acoperirile ionice
amintite in cazul tarozilor, maresc mult durabilitatea §i in cazul filierelor.
Pentru filetare manuaia, filierele se execu:L din oteluri OSC 10, OSC 12,
caiite in bai de saruri, la 58...62 HRC.
Bacurile pentru filetare §i cutitele-pieptene, care sunt destinate filetarii cu
viteze mari se realizeaza de asemenea din otel rapid, marcile Rp3, Rp5 sau
RplO, imbunatatite la
62.. .65 HRC. Pentru viteze medii de a§chiere se utilizeaza otelurile aliate de
scule MCW14, CW20, VC06 imbunatatite la 60...62 HRC, iar pentru viteze
mari §i materiale moi OSC 8, OSC 10, imbunatatite la acelea§i duritati,
obtinute prin calire §i revenire joasa.
2.2.4.5.Ojeluri pentru bro§e. Bro§ele destinate lucrului cu viteze mari se
executa din otel rapid Rp3, Rp5 eventual Rp4, ca §i oteluri abate de tipul 165
VMoCr 115, imbunatatite in zona activa la 62...65 HRC §i eventual acoperite
ionic cu straturi superdure de nitruri, carbonitruri de Ti, Hf,sau cianizate.
Pentru a§chierea cu viteze relativ mici, se recomanda otelurile 105CW20
§i 105MnCrWll cu duritati similare celor prezentate anterior.
Coada bro§elor se executa de reguia (in constructie sudata sau prinsa
mecanic) din otel OLC 45 sau 40Crl0 imbunatatite la duritati de 35...45 HRC,
respectiv 42...56 HRC.
65
In cazul bro§elor mari, executia se prefers din materiale diferenjiate, dinjii
§i partea de ghidare din spate se execute din olel rapid, avSnd duritatea de
62...65 HRC, partea de ghidare din fa{S se execute din ojel rapid imbunStStit
la 60...65 HRC.
In cazul dinlilor demontabili din ojel carbon de scule, ace§tia trebuie sS
aibS duritatea de 61...64 HRC, iar in cazul^ folosirii acestor oleluri la partea
de ghidare, duritatea trebuie sS fie de 56...64 HRC. In STAS 3611-88 se
recomandS pentru fabricarea bro§elor olelurile aliate 105 MnCrW 11, 165
VWMoCr 115 §i 105 CrW 20.
2.2.4.6.Ojeluri pentru scule de danturat. Frezele monobloc pentru
danturat se executa din olel rapid mSrcile Rp3 sau Rp5, imbunStStite la
duritatea de minimum 63 HRC, in zona pSrtii active, recomand§ndu-se
acoperirea ionicS superdurS cu nitruri de Ti, Hf sau carbonitruri ale acestora,
in scopul cre§terii durabilitSpi.
Pentru frezele mari, se recomandS executarea corpului din olel aliat, in
construct sudatS de partea a§chietoare.
Pentru a$chierea la viteze mici pot fi folosite oleluri aliate de scule de
exemplu 31VCr5, imbunStSlit la 60...63 HRC in zona de a§chiere.
Cu{itele-roatS §i culitele-pieptene se recomandS a se executa din olel
rapid Rp3, cel pulin in zona activS, imbunStSlit la duritatea 62...65 HRC.
SuportuI culitelor-pieptene se poate executa din olel aliat, de exemplu 40Crl0
sau 20MoCrl2, imbunStSlit la duritatea de 40...50 HRC.
Coada culitelor-roata se poate executa din 40Crl0 sau OLC 45 imbunStSlit
la duritaii de cel pulin 45 HRC.
Pentru culitele de rabotat roli dinlate conice sunt valabile precizSrile de la
2.2.4.1.
Severele - se executa din ofel rapid, imbunataiitja duritSli de 63...65 HRC,
cu recomandarea acoperirilor superdure, amintite anterior. In cazul §evereIor
cu din{i aplicaji corpul se recomanda a se executa din ojel aliat 40Crl0
imbunatajit la duritaii de 40...45 HRC.
2.2.4.7.Ojeluri pentru scule de debitare. PSnzele de fierastrSu circular se
executa din mai multe materiale, dupS cum urmeazS:
Segmentii cu dantura se executa de reguia din olel rapid, imbunStatit la
62...65 HRC, in zona a§chietoare §i la max. 45 HRC in zona de fixare. In locul
ojelului rapid se pot folosi §i alte oleluri aliate de scule, cu proprietaji
apropiate de ale acestora, de exemplu 105 MnCrW 11, 165 VWMoCr 115, 155
MoVCr 115.
Discurile se executa din oleluri cu rezistenia Rm > 800 N/mm2, caiite §i
revenite la duritaii de 36...42 HRC in cazul diametrelor mai mari de 1000 mm
§i 22...35 HRC pentru diametrele p£na la 1000 mm.
Niturile se executa din oleluri moi: OL 34, OL 37, OL42, OL 45.
P^nzele de fierastrau cu mi§care alternativa se executa din doua tipuri,
av^nd fiecare cSte doua variante: dintr-o bucata (/) sau din doua bucaji
sudate longitudinal (II).
Tipul /, conform STAS 1066-86, utilizata la fierastraele manuale se executa
din oleluri aliate de scule, recomandat cu circa 1,1% W §i 0,1 % V, cea mai
apropiata marca standardizata, in aceste condilii fiind 36VSiWMoCr53.
Duritatea zonei danturii trebuie sa fie 60...64 HRC, iar in rest de maximum
45 HRC.
Tipul II se executa in varianta A din olel Rp5 cu duritatea 60...64 HRC in
zona
66
taietoare, duritatea scSz^nd pSna la 45 HRC in zona de prindere, exist&nd o
zona intermediara de 64...65 HRC de la dantura la partea opusa acesteia.
In varianta B, corpul se executa sudat din olel 50VCrl 1 sail echivalente
ale acestuia (exemplu: 45VSiCrW20, 55VMoCrNil7, 57VMoCrNil7),
imbunatajite la45...53 HRC.
2.3. CARBURI METALICE SINTERIZATE
2.3.1 Clasificare §i proprietaji.
Materialele objinute din aceasta categorie, notate uneori prin simbolul
CMS sunt carburi metalice dure §i refractare de wolfram (tungsten), de tipul
WC (§i uneori in plus W2C) sinterizate de reguia in cobalt, acesta avand rol
de liant, sau carburi de W §i Ti §i eventual de tantal (TaC) sinterizate in
cobalt.
Carburile metalice sinterizate utilizabile in construct sculelor a§chietoare
sunt clasificate prin STAS 6374-80 in trei grupe principale, in func^ie de
proprieta^i (derivate in esenta din compozifia chimica, granulate §i
tehnologie de fabricate) notate prin simbolurile P, M §i respectiv K.
Grupaprincipals P confine materiale sinterizate din carburi de W, Ti §i Ta in
cobalt, avftnd duritate §i in consecin^a rezistenj# la uzare mare, dar
tenacitate mica. Piaculele realizate cu materiale din aceasta categorie sunt
recomandate pentru a§chierea ojelurilor, in special a ojelurilor cu a§chii de
curgere §i eventual a fontelor maleabile.
Grupa principals K este formata din materiale constitute din carburi de
wolfram §i cobalt ca liant, avand duritatea mai scazuta §i tenacitate mai
mare decat cele din prima categorie. Se caracterizeaza de asemenea printr-o
relativ ridicata rezisten# la uzare abraziva.
Ele sunt recomandate in special pentru a§chierea materialelor ce dau
a§chii fragmentate (fontele) §i a celor cu ac^iune abraziva asupra sculelor.
Grupa principals M se caracterizeaza prin proprietap medii, av£nd o gama
de utilizare mai larga.
In tabelele 2.16 §i 2.17 se indica subclasificarea grupelor principale in
grupe de utilizare, dandu-se simbolizarea, compozi£ia chimica, .proprietajile
principale, ca §i principalele recomandari de folosire §i sensul variajiei unor
elemente importante in procesul de a§chiere.
In figura 2.11 se prezinta unele diagrame de variate a proprietajilor
carburilor metalice sinterizate,.in funcjie de con{inutul de cobalt, iar in figura
2.12 se indica variatia reciproca a tenacitajii, duritajii, vitezei de a§chiere §i a
rezistenjei la incovoiere a carburilor din grupa principala P.
in afara de cele trei grupe principale amintite, este standardizata §i grupa
principals G, cu 5 grupe de utilizare (G10...G50) folosibile la alte tipuri de
scule decSt cele a§chietoare, de exemplu unele folosibile la realizarea rolelor
pentru rulare la rece.
67
Tabelul 2.16
Compozi{ia §i proprietajile carburilor metalice sinterizate
Reziste Coefi
n(a entul
Rezisten Modulul
Duritat la de
fca la de
Densit ea inco dilata
Compozitia compres elasticit
Tipul atea Vicker voie e
chimica iune ate
g/cm3 s re termi
MPa x MPa x
xlO3 MPa 3 a xl
10 104
x (T6/gr
705 d
Grupa TiC +
Grupa Carb
de Co TaC
princip uri
utiliza % %
al^ de W
re
P01 5 34 61 10.41 1.756 1.5 _
P10 9 26 65 10.7 1.6 1.3 5.2 53 6.5
P P20 10 14 76 11.9 1.5 1.5 5.0 54 6.0
P30 10 8 82 13.1 1.45 1.8 4.8 56 5.5
P40 14 12 74 12.6 1.35 1.9 4.6 56 5.5
M05 4.5 9.4 * 1.67
86.1 13.61
M10 6 10 84 13.1 1.7 1.35 6.0 58
M15 7 13 80 13.2 1.55 1.75 5.5 57
M
M20 5.5 8.5 86 13.9 1.55 1.9 5.5 57 5.5
M30 10 6 84 13.4 1.45 2.1 5.5 60
M40 12 7 81 13.45 1.37 2.25 5.45 56
KOI 3.5 2 94.5 15.1 1.8 1.5 5.7 65
K05 5 0.3 94.7 14.96 1.72 1.25 5.7 65
K10 6 2 92 14.8 1.65 1.5 5.8 63 5.0
K
K20 6 2 92 14.8 1.5 1.85 5.4 63
K30 9 - 91 14.6 1.4 2.0 5.0 59 5.5
K40 12 - 88 14.3 1.3 4.5 4.5 58 5.5
Tabetul 2.17
Grupele de utilizare ale carbtirilor metalice pentru sculele agchietoare
jr G
u ru
p p
a a
pr za Procedee de prelucrare gi condi(file
i re procesulni
n D
ci om.
p de
al utiliz
s Materialul prducrat are
Strunjire exterioara gi interioara. Viteze
Finis agehiere foarte mari, avansuri mici. Utili
are conditional^ de o structura buna a
P
gi mr'.erialului, fara incluziuni de zgur3 gi
0 Ojel tumat sau deformal plastic
finisa retasuri, fara mtreruperi. in sisteme
1
re tehnologice (ara vibrajii se poate obline
fina precizic dimensionala foarte Tnalta si o
netezime a suprafe}ei foarte fina
Degr Strunjire prin copiere, filctare pe strung
P ogar prin frezare. Viteze de agehiere man,
1 Olel tumat sau deformat plastic e §i avansuri mici pana la mijlocii (s< 1 mm/
0 finisa Utilizare condilionata de o adancime
re uniforma gi fara mtreruperi.
P P Olel tumat sau deformat plastic, Degr Stunjire prin copiere, frezare. Viteze de
2 fonta maleabila cu agchii lungi. ogar agehiere mijlocii, avansuri mici.
0 e §i
finisa
re
P Degr
3 ogar Strunjire cu viteze de agehiere mijlocii p
0 Ojel tumat sau deformat plastic, e gi la mici, avansuri mijlocii pana la mari, de
fonta maleabila cu agchii foarte finisa asemenea Tn condilii grele de lucru. Frez
lungi. re rabotare, gaurire adanca.
P Degr
4 Ojel tumat sau deformat plastic, ogar
0 fonta maleabila cu a§chii lungi, e gi Strunjire cu viteze de agehiere mici,
eventual gi cu incluziuni de nisip finisa avansuri s <3 mm/rot, de asemenea Tn
gi retasuri re condilii grele de lucru.
Ojel cu rezistenja mijlocie sau Strunjire cu viteze de agehiere mici gi
joasa, eventual cu incluziuni de avansuri mari (^<4 mm/rot), de asemen
P Degr
nisip gi retasuri In condilii foarte grele de lucru, pentru c
5 ogar
lenacitatea carburilor melalice este
0 e
esenpala. Rabotare, mortezare, prelucra
automate.
M Degr
1 ogar
0 Ojel tumat, ojcl manganos, ojel e gi Utilizare universal, rezislent la uzare.
inoxidabil, fonta cenugie, fonta finisa Strunjire cu viteze mijlocii, pana la mari,
aliata, metale neferoase re avansuri mici pana la mijlocii.
Olel tumat, olel deformat Degr
M plastic, olel austenitic, fonta ogar Utilizare universal^ cu rezistenla la uzar
2 cenugie, olel manganos, fonta e gi Strunjire, frezare. Viteze de agehiere mij
0 cu grafit nodular, fonta finisa avansuri mijlocii
maleabila. re
M
M Degr
3 Ojcl deformat plastic, ojel ogar
0 tumat, olel austenitic, ojeluri e gi Utilizare universal cu rezistenja la uzare.
rezistente la temperaturi Tnalte, finisa Strunjire, frezare, rabotare. Viteze de
fonta cenugie. re agehiere mijlocii, avansuri mijlocii.
M O^el pentru automate, ojel cu Degr Strunjire, strunjire profilata, relezare,
4 rezistenja mica, metale ogar mdeosebi pe magini automate.
0 neferoase. e gi
finisa
re
Olel calit, fonta dura, tumata in
Finis
cochile cu duritalea HRC < 60,
are
fonta cenugie dura, aliaje de
K fina Strunjire exterioara gi interioara, frezare
aluminiu cu conjinut inalt de
OI gi razuire.
siliciu, materiale plastice cu
finisa
Tnalta acjiunc abraziva,' carton
re.
tare, materiale ceramice.
Olel calit, fonta cenugie cu Degr
K duritalea HB>220, aliaje de ogar
Strunjire, burghiere, largire, alezare, frez
1 aluminiu cu conjinut de siliciu, e gi
brogare, razuire.
0 materiale plastice, cauciuc dur, finisa
K carton tare, sticla porjelan, roci. re
K Fonta cenugie cu duritatea Degr
2 HB^220, cupm, alama, gi alte ogar
0 metale neferoase. lemn e gi Strunjire, rabotare, largire, alezare, freza
stratificat cu intensa acliune finisa brogare Tn cazurile cand se cere o
abraziva. re tenacitatc mai mare a carburilor metalic
K Fonta cenugie cu duritate mica, Degr Strunjire, rabotare, mortezare; cazuri ca
3 olel cu rezistenja mai joasa, ogar se cere o tcnacitate mare a carburilor
0 lemn stratificat. e gi metalice, precum gi Tn condilii grele de
finisa lucru.
re.
K Metale neferoase, lemn moale Degr Strunjire, rabotare, mortezare; cazuri ca
4 gi lemn tare in stare naturala. ogar se cere o tenacitate foarte marc a carbu
0 e gi melalice, precum gi Tn condilii grele de
finisa lucru.
re.
. In figura 2.13 se ilustreaza variajia duritafii §i a rezistenfei la mcovoiere a
carburilor metalice in funcfie de conlinutul de TiC.
In afar3 de carburile metalice sinterizate obi§nuite, relativ omogene, in
ultimul timp se produc §i se folosesc din ce in ce mai des piacu(e din carburi
metalice acoperite cu straturi superdure. Majoritatea firmelor producatoare
de piacule §i-au orientat in ultimii ani cercetarile in direcfcia oblinerii prin
diverse procedee proprii a unor tipuri noi de piacuje din carburi metalice
acoperite cu straturi superdure simple sau multiple, cSt mai stabile la
temperaturi mari (v. tab. 2.18).
Astfel, firma TELEDYNE
HRA HV
FIRTH STERLING a realizat piacuje de WC acoperite cu nitrura de hafniu
(HfN), avSnd avantajul unor duritaji mari simultan cu cel al unei stabilitap
termodinamice superioare tuturor carburilor §i nitrurilor folosite in mod uzual.
in mod similar, firma KENNAMETAL produce piacuje de carburi metalice
(WC + TiC + Ta(Nb)C + Co) acoperite cu un strat de TiC, peste care este
depus un al II-lea strat de TiC+TiN, acoperit §i el cu un al III- lea strat de TiN,
grosimea totaia a acoperirilor fiind de 0,009 mm avSnd grupa de utilizare
P15...P 45 §i respectiv
M15...M35 (simbol KC850). De asemenea produce sub codul KC950 piacu(e
din carburi (WC + TiC + Ta(Nb)C + Co) acoperite multistrat (TiC + Al203+TiN
cu grosimi de 2 +2 + 3 /mi) avSnd grupa de utilizare P05 ... P30, M10 ... M 20
§i K05 ... K20, precum §i plScule din carburi (WC+TiC+Ta(Nb)C + Co)
acoperite multistrat cu TiC +A1203 cu grosimi respectiv de 6 +2 /xm avand
codul KC910 §i grupele de utilizare similare piacujelor KC950.
In scopul cre§terii capacitajii de a§chiere a sculelor armate cu plScute din
carburi metalice, cercetarile producatorilor s-au orientat catre proiectarea pe
calculator (CAD/CAM) a unor tipuri optime ale piaculelor (fig. 2.14. a, b), in
special pentru stabilirea formei §i dimensiunilor pragurilor de fragmentare a
a§chiilor.
Firma Sandvik Coromant a adSugat la formele "clasice" de spSrgatoare de
a§chii imprimate, noi spargStoare de a§chii spaliale din seria Q (-QF-QM; -MR;
QR), FL §i TMAX S - 53, care in combinalie cu noile tipuri de acoperiri
multistrat asigura o calitate deosebita a sculelor, la un grad ridicat de
universalitate a utilizSrii.
Fig. 2.11
70
Fig. 2.13
Analiza fejei de degajare a piacutei a§chietoare cu geometria MR (fig.
2.14, a), evidential prezen^a a trei zone:
1- o zonS plana lata a sfarSmatorului de a§chii, care permite a§chierea cu
avansuri mari;
2- o zona ondulata a sfaramatorului de a§chii, care asigura controlul sigur al
a§chiilor §i reducerea contactului dintre a§chii §i tai§;
3 -zona tai§ului robust, care permite a§chierea in regim discontinuu.
71
Acoperirile realizate de aceasta firma sunt:
- GC 415: TiC + A1203+TiN grosime «8 /xm
(P05 ... P30/ M10 ... M25/ K05 ... K20)
- GC 425: TiC+TiN grosime ~8 /xm
(P10 ... P35/ M15 ... M25)
- GC 435: TiC +A1203+TiN grosime ~8 /xm
(P15 ... P40)
- GC 235: TiC+TiN + TiN grosime ~3 /xm
(P30 ... P50/ M25 ... M40)
- GC 3015: TiC + Al203 grosime ~ 11 /xm
(K05 ... K20)
Extinderea domeniului de utilizare a acestor materiale a§chietoare este
prezentata in figura 2.15.
Firma Widia-Krupp a pus la punet noi tipuri de acoperiri, sub codul 7Z 15
grupa de utilizare P10 ... P30/ M10 ... M30, sau HZ 15 grupa de utilizare
M10 ... M30/ K10...K20, constand in straturi succesive de:
TiN+Ti(C,N)j+Ti(C,N)jj + ZrN, cu grosimi respectiv de 1 +4 + 5 + 0,7 /xm,
obfnand o dublare a durabilitatii sculelor fata de alte tipuri de acoperiri
proprii, mai vechi (tig. 2.16).
in ultimii ani, multe fume din Japonia, Suedia, S.U.A., Rusia etc. care
produc $i ofera pe piata mondiala carburi metalice sinterizate, §i-au inclus in
programele de fabricate marci de piacu{e a§chietoare pe baza de cianura de
titan, conlinand: Ti(CN)-74% + Ni-19,5% + Mo-6,5% sau TiC-79% + Ni-15% +
Mo-6% §i alte compozilii, fara W.
Tendinja diversificarii marcilor comerciale de CMS fSra wolfram, pe baza
de carbura de titan se intemeiaza pe criteriul calitativ al rezistenjei la uzare,
cat §i pe criteriul economico-strategic, §tiut find ca rezervele mondiale de
titan sunt mai mari decat cele de wolfram §i costul sau este mai redus.
In timpul procesului de asjchiere, materialele dure sinterizate pe baza de
TiC prezinta caracteristici superioare celor pe baza de WC, in privinia:
- rezistentei la uzare, prin craterizare; ,
- rezistenta la oxidare;
- calitatii suprafetei prelucrate;
- lipsei depunerilor pe tai§.
2.3.2 Tipuri de placute din carburi metalice
Carburile metalice sinterizate folosibilela armarea sculelor a§chietoare se
fabrica sub forma de piacute brazabile sau schimbabile.
2.3.2.1. Piacute brazabile din carburi metalice. De regula acestea sunt
livrate sub forma de semifabricate, urmand ca forma p3rfii a§chietoare sa fie
definitivata la fiecare reascutire a sculei.
Exista o varietate mare de tipodimensiuni, dintre care, cele mai folosite,
fabricate de Intreprinderea de Mecanica Fina-Bucure§ti sunt prezentate in
tabelele 2.19 ... 2.21.
72
SANDV/K CO ROM ANT Geomefria -MR

TIZIT PLANSEE
Geomef/Q-27

CNGM 190612 FN- 27


b
Fig. 2.14
73
SAND VIK COHOM ANT

Fig. 2.15

- -J--------1
) W/OADUR TN
(OC+ 25, TN35 (TiCUiN-
AI7O IOpel)
\ . WlDA OUR
HI 75
j ^—
--- '[7iH+Ti(CH\ +
Ti(CH).
nrH^lOfyn] __I
_______._______1- - - -
J______________i_______i_______
10 70 30 00 50
5 t [min]
Influenla ocoporiri/or mullistraf asupra uzurii fu'isului
(VB, KT) In strunjirea o/e/u/ui OLC 05
(y = 370 m/min, a = 2 mm', f <0,23 /runj rot, SHUN 120008
^0,6
3:
0,2
0
2 If 6 8 10
d tlmm]
In fluent a acoperirilor mu His Ira f asuprcr uzurii faisu/ui (VB,Kf) la s/runjirea
unei fonfe cugruf/tnodu/ar ’(MB260) (v- 160 m/mm, ap= ? mm , f-0,28
mm/roi, 8HUN 120008
Fig. 2.16

(TiC / UR
+A/j W/D HI
C AD 75
^[TI (CN)l +
M+T Ti(CN)j +
I 7rN^ /
0.7pm]
Tabelul 2.18
Carburi metalice acoperite cu straturi superdure
Straturi de suprafafit
G Grupa de
M&rci Si r utilizare conform
Firm
comer BAZA ni o ISO
a Tip
ciale bo s
l n
m
0 1 2 3 4 5 6 7
Bohler Bohl 11 TiC 4 K05-K20
it erit 1 TiC 4 P10-P35/K05-
Royal Gm 12 TiC 4 K20
bH 1 TiC . P25-P45/M15-
(Aus 13 TiC+TiN+TiC 5 M20
tria) 1 +Tn(CN) 4 P30-P50/M20-
14 TiC+A1203 + 1 M40
1 TiN TiC 0 P25-P40
34 +A1203 +TiN 9 P05-P30/K05-
1 TiC+A1203 7 K20 P25-
42 +TiN 6 P45/M15-M20
1 TiN+TiC+Ti(C 6 K05-K20 P10-
43 N) TiN+TiC+ 6 P30 P20-P40 .
2 (CN)
61
5
62
5
63
5
Carbo Car s 51 TiC P20-P30/M20-M3
loy bolo p 5 TiC P30-P40/M20-
y e 51 TiC M30/K20-K30
Syst ci 8 TiN+TiC+TiN K10-K25
ems al 52 TiN+TiC+TiN K10-K20
Dcp s 3 TiN+TiC+TiN P20-P30
arte p 53 TiN+TiC+TiN P30-P40/M30-
men e 3 A1203 M40
(SU ci 53 TiN+TiC+TiN P15-P35
A) al 6 TiN+TiC+A1I P01-P10/K01-
s 53 03+TiN K10 P20-
p 8 AI2O3‘ P40/M30-M40
e 53 P15-P30/K10-
ci 9 K20 P05-
al 54 P25/M10-
s 5 M20/K05-K20
p 55
e 0
ci 56
al 0
s 57
p 0
e
ci
al
s
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
TI TiC 5 P20-P40
T TiC 5 P10-P30
01 TiC . K10-K20
TI TiC+Ti(CN) 5 P20-P40
T +TiN 8 P10-P30
IMF 11 TiC+Ti(CN) 8 K10-K20
Buc TI +TiN 8
urej T TiC+Ti(CN)
Canne
ti 21 +TiN
s in
(Ro TI
man T
ia) TI
T
10
TI
T
20
Zhu CA A1203 M05-M20/K05-
zho 15 AI2O3 K20
u CA TiN M10-M30/K20-
Ce 25 TiN K30
men CN TiN P05-P20/K05-
ted 15 TiN K20
Diam Car CN TiN M05-M20/K05-
ond bide 16 K20
Indu CN P10-P30/K10-
stry 25 K30
Co CN M10-M30/K20-
(Chi 26 K30
nn) CN P20-P40/K20-
35 K40
H TiC K10-K20
G4 *TiC P01-P20
VEB 12 WC/TiC+TiC P20-P40/M20-
Hnr- H WC/TiC+TiC+ M30 PI 0-
met G4 Ti(CN) P20/M10-
G
Hnrth allw K1 10 M20/K10
1
u erk 0 HS
0
Imm 42
clbo 0 8
m HU -
51 1
0 0
s - TiC+TiN 5 P15-P40
p CP TiC+TiN 6 M05-M15/K05-
e '2 TiC+TiN 8 K15
ci CF TiC+Ti(CN) 1 P10-P30/M10-
al 3 +TiN 0 M15/K10-K15
s C TiC+Al203 TiC 7 P10-P40/M15-
p M 4* AI2O3 . M20/K10-K20
e 2 5 P05-P20/K05-
ci C ' K10
Hert
al M 7 P05-P30/K10-
el
s 3 K15
AG
p CP
Wer
e 1
kze
ci CP
uge
al 3
Hcrtel +
s
Hart
p
s
e
tofc
ci
(Ger
al
man
s
ia)
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
Imper Imp SK AI2O3 P01-P20/M05-
o ero 10 TiN M20/K01-K15
Sp A SK TiN P10-P30/M10-
(Itali 15 M30/K05-K20
SK P20-P35/M20-
a)
30 M40
Iscar s
p
e
ci
al
s
p
e IC
ci 42
al 8
s IC
K1
p 54
5
e 0
P4
ci IC
0 AI2O3 K05-K20
al 65 7
P4 Ti(CN) P20-P40
Isca s 6 6
0 TiC+Ti(CN) P20-P40
r p IC 8
M1 +TiN P10-P30
Ltd e 75 7
5 TiC P05-P35
(Isra ci 7 8
M1 TiC+Al203+Ti P15-P40
el) al IC 8
5 N TiC+A^03 P05-P30/K05-
s 81 8
M2 + TiN A1203 K20
p 5
5
e IC
M1
ci 83
5
al 5
s IC
p 84
e 8
ci
al
s
p
e
ci
al
75
Tabelul 2.18 (continuare)
0 1 2 3 4 5 6 7
s 3 K05-K20
p -
e 7
ci 11
a 1
s 12 3 P10-P30
p -
e 7
ci
a 1
Ipari s 13 3 P20-P40
p 1 -
e 7
ci
a
Szer s 14 4 P30-P45/M20-
elve p 1 - M30
ny e 8
ci
a
s
p
e
ci 6
a K2 42 TiC+Al203+Ti -
ea ! 0 1 N 8 K05-K20
s
p
e 6
Gep ci P4 43 TiC+Al203+Ti - P20-P40/M10-
gyar al 0 2 N 8 M30
s
p
(Un e 6
gari ci 61 TiN+TiC+Ti(C -
a) al 5 N) 8 K05-K20
s 62 TiN+TiC+Ti(C P10-P30
p 5 N)
e 6
ci -
al 8
s 63 TiN+TiC+Ti(C 6 P20-P40
p 5 N) -
e 8
ci
al
KC TiC+'I'i(CN) K05-K20
21 +TiN
0 6
KC TiC+Ti(CN) 5 K30-K40
25 +TiN
0
KC TiN(PVD) P25-P35
71
0
Ken KC TiC+Ti(CN) 5 P15-P30/M10-
nom 8I +TiN M20
etn! 0
Inc KC TiC+Ti(CN) P15-P25
82 +TiN
0
KC TiC+Ti(CN) 5 P20-P50/M10-
85 +TiN M30
0
KC TiC+Al-)03 P01-P15/M05-
91 M15/K01-K20
0
KC TiC+Al203+Ti 6 P01-P30/M05-
95 N - M20/K01-K20
0 1
0
H K1 DK Ti(CN) K05-K20
1 0- 0I
0 K2 0
0
P1
S 0- DP
2 P2 02
0 0 0 Ti(CN) P10-P20
P1
5-
P3
0
M1
U 0- DP
3 M2 03 P10-P30/M10-
0 0 0 Ti(CN) M20/K10-K20
Pra K1
mcl 0-
K2
0
Sutn U M1 DP TiC + M05-M10
pcrk 1 0 22 TiN+Ti(CN)
0 0 +A1203
(R.C S P4 DP TiC+Ti(CN) P40-P50
ehii) 4 0- 34 +Al,03+TiN
5 P5 0
0
S P3 DP Ti(CN) P30
3 0 51 +TiC+Ti(CN)
0 5 + TiN
P1
5-
P3
0
U K1 DP Ti(CN) +TiC P10-P30/M10-
3 0- 52 +Ti(CN)+TiN M20/K10-K20
0 M2 5
0
s K1 DP Ti(CN) P10
p 0- 53 +TiC+Ti(CN)
e K2 5 +TiN
ci 0
al
MT TiC 5 P25-P40/M15-
14 M30
0
MT TiC 5 M10-MI5/K05-
31 K20
0
Safe OR
ty 10 P05-P30/M10-
SA 5 AI2O3 M20/K05-K20
(Fm OR TiC+TiN 7 P05-P35/M10-
njn) 11 - M40/K05-K20
0 8
OR
30
5 AI,O3 K05-K20
SK TiC+TiN 5 P25-P40/M10-
30 - M40
7
s GC I iC+AI2O2 7 P05-P35/K05-K20
p 01
e 5
ci
al
s GC TiN+TiC+TiN 7 P10-P30
p 12
e 0
ci
al
s GC TiC 5 P25-P45/M15-
p 13 M20
e 5
ci
al
Sandv s GC TiN+TiC+TiN 3 P10-P30
ik p 22
e 5
ci
al
Corom s GC TiN+TiC+TiN 3 P30-P50/M20-
ant p 23 M40
e 5
ci
al
AD s GC TiC+Al203 7 K05-K20
San p 31
dvik e 0
ci
al
Cor s GC .TiC 5 M15-M20/K05-
oma p 31 K20
nt e 5
ci
al
(Sue s GC TiC+Al203 4 K10-K25
dia) p 32
e 0
ci
al
s GC TiC+Al703+Ti P05-P30/K05-K20
p 41 N
e 5
ci
al 8
s GC TiC+TiN P10-P35/M10-
p 42 M20
e 5
ci
al 8
s GC TiC+Al203+Ti P25-P45/M15-
p 43 N M25
e 5
ci
al 8
s GC TiC 6 P10-P35/K05-K20
p 10
e 25
ci
al
s GC TiC+Al203 K05-K20
p 30
1
e 15
1
ci
al

CK
20 TiN+TiC+TiN 4 P10/K10-K20
C
M
20 TiN+TiC+TiN 4 P10-P20
CP
Scco 30 TiN+TiC+TiN 5 P10-P20
s
p
e T
ci 15 TiC+Ti(CN)
al M +Al203+TiN 7 K05-K15
Scc s T TiN+TiC+TiN 4 P15-P40/M30-
o p 25 M40/K30-K40
Tool e M
s ci
al
AB s TP TiC+Al203+Ti P05-P25/M10-
p 10 N M20/K10-K20
e
ci
al 8
(Sue s TP TiC+Ti(CN) 7 P05-P25/M05-
dia) p 15 +Al203+TiN M20/K05-K20
e
ci
al
s TP TiC+AUO, P10-P35/M20
p 20 +TiN
e
ci
nl 8
TP TiC 5 P20-P35/M15-
35 M30
TP TiC 4 P35-P50/M30-
45 M40/K40
TX TiC+A! 7 P05-P15/M05-
10 203+TiN M15/K05-K15

76
Tabclul 2.18 (continunre)
0 1 2 3 4 5 6 7
s G TiC+Ti(CN) 1 P05-P20/K05-
p m +TiN 0 K20 M10
e 15 TiC+Ti(CN) - M20/K05-K20
ci G +TiN 1 P10-P30/K10-
al m TiC+Ti(CN) 2 K30 P10-
s 16 +TiN 5 P30/K10-K30
p G TiC+Ti(CN) 1 P20- P4 0/M20-
Met e m +TiN 0 M3 0 P20-
n ci 25 TiC+Ti(CN) - P40/M20-M30
ll al G +TiN 1 M05-M20/K05-
w s m TiC+Ti(CN) 2 K20 P05-
e p 26 +TiN 5 P25/M05-
r e G TiC+TiN 1 M20/K05-K20
k ci m TiC+Ti(CN) 0
P al 35 +TiN+str.cer -
l s G am. 1
a p m 2
n e 36 5
s ci G 5
e al m -
Tizit
e s 17 6
G p 6 8
m e Sr
b ci 17
H al
( s
A p
u e
s ci
t al
ri s
a p
) e
ci
al
s
p
e
ci
al
s V TiN P30-P50/M30-
p 1 TiC M40/K20-K40
e N TiN P01-P30/M10-
ci V TiN M30/K01-K30
al compozit P10-P20/M10-
s 88 ceramic M20
p VN compozit P10-P30/M20-
e 5 ceramic M30/K10-K30
ci VN P01-P30/M10-
GTE
al 8 M30/K01-K20
Vale
V V P01-P30/M05-
ron
C M20/K01-K20
Cor
5 P2 01
p
Valeni s 0- V
o
te p P3
r
e 0 05
a
ci
ti
al
o
s
n
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
Unis K2
Ro 0-
(Sin H K4
tal) V 0
(Iug 1 M3 TH 1
Votani osla 8 0- CH Ti(CN) 0 K20-K40
t via) S M4 TN Ti(CN) 1 P10-P40
V 0 CS 0
2 P3
5 0-
P4
0
Walter Walt P1 W HfN 1 P01-P20
er 5 HN HfN 0 P10-P35/M20-
Har P4 33 Ti(CN)+TiN - M30
d 0 W Ti(CN)+TiN 1 P15-P20/K10-
m P1 HN 5 K20
e 5 53 1 P20-P35/K20-
t P4 W 0 K35
a 0 TN -
ll 33 1
Gm W 5
bH TN 1
(Ger 43 0
m -
a 1
n 2
i 1
a 0
) -
1
2
Widia Kru s TN TiC+TiN 1 P10-P35/M20-
pp p 25 TiC+Ti(CN) 0 M30
Widi e TN +TiN 1 P10-P35/M15-
a c 25 TiC+TiN 0 M30
Gm in M TiN+Ti(CN)| 1 P20-P45/M20-
bH i TN +Ti(CN)n+Zr 0 M40
(Ger s 35 N TiN+Ti(CN), 1 P10-P30
m p TZ +Ti(CN)u + 0 K10-K20
a e 15 ZrN str.mult. . M05-M3 0/K01-
n ci HZ TiC+TiN + 7 K20 M05-
i al 15 Al(0,N) sir. 1 M20/K05-K20
a s HK mult. 0 P05-P30/M05-
) p 15 TiC+TiN + . M30
e HK A1(0, N) str. 7
ci 15 mult.TiC+TiN 8
al M +A1(0,N) .
s TK 8
p 15 8
e
ci
al
s
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
s
p
e
ci
al
2.3.2.2. Placu|e schimbabile din carburi metalice. In construcfia diferitelor
scule cu t3i§uri metalice se folosesc in prezent un num^r foarte mare de
forme §i dimensiuni de piacuje, ceea ce a impus necesitatea standard izSrii
lor, in multe $ri §i chiar la nivel mondial, §i a simbolizarii codificate a
diferitelor elemente ale formei §i dimensiunilor piacutelor.
Tabelul 2.19

11
.In Romania, STAS 9130/6-89, in corespondent cu ISO 1832-1985
stabile§te simbolizarea piacutelor schimbabile, inclusiv a celor mineralo-
ceramice, prin 7 simboluri principale urmate de 3 simboluri suplimentare,
notate succesiv in urmatoarea ordine:
Litere majuscule Numere 1 2 3 4 5 6
Numar Litera 7 8
Litere
majuscule
9
Direcfia de Tipul tdi§urilor Forma varfului Grosimea pldcu{ei Mtirimea
pldcujei P articular itdp constructive Clasa de precizie Unghiul de a§ezare
normal Forma pldcufei
Numar
10
Alte caracteristici archie re
Simbolurile din pozipile 8... 10 se utilizeazfi numai in cazuri justificate.
Un exemplu de simbol este urmatorul: T P G N J6.03.08 E N-X2
simbolizand conform STAS 9130/89 o plScut triunghiulara, cu unghiul a =
11°, av&nd clasa de precizie G, fara sfaramator de a§chii, fara alezaj pentru
fixare, avSnd lungimea laturii l = 16,50 mm, grosimea s = 3,18 mm §i raza la
varf r = 0,8 mm, cu muchii rotunjite §i avand direcfia de a§chiere dreapta sau
st&nga.
In tabelul 2.22 se prezinta simbolurile §i elementele caracteristice ale
piacujelor schimbabile in conformitate cu STAS 9130/1-89...STAS 9130/5-89 §i
cu standardul ISO 1832.2-1985.
Formele §i dimensiunile caracteristice ale'placutelor din produc^ia
curenta a IMF sunt prezentate in tabelul 2.23. Exista numeroase alte forme
de piacu{e fabricate de diver§i producatori. In tabelul 2.24 se prezinta cele
mai cunoscute sorturi de carburi metalice sinterizate comercializate de
diver§i producatori.
2.4. MATERIALELE MINERALOCERAMICE
Materialele "clasice" din aceasta categorie se prezinta sub forma de
piacu{e sinterizate din A1203 pur sau in amestec cu oxid de zirconiu.
In ultimul timp asistam la o mare diversificare a sorturilor de piacu^e
realizate din A1203 in combinatie cu carburi de titan, cu nitruri §i carbonitruri
de titan, ca §i in combina^ie cu Si3N4 §i SiC-(whiskersuri) sub forma de
monocristale filiforme, in scopul obtinerii unei tenacitati cSt mai mari,
simultan cu refractaritatea §i rezistenja mecanica ridicata, superioare
piacu^elor din carburi metalice.
78
Placuje brazabile pentru burghie.
Tabelul 2.20
A. Condijii u§oare de a§ehiere
FORME

Dimensiuni
/=20+0>3...3i0+0.9; /=4...29;
B. Condi{ii grele de a§chiere
FORME
/ = 2 ... 4
/ = 4,5 ... 8
f/5
/ = 8,5 ... 31

Dimensiuni
/=20+0’3...310+0’9; /=3...22,4; 5 = 0,3.0 ]°...5.0 4°;
Tabelul 2.21

19
Sunt indicate mai ales in prelucrarile de semifinisare §i finisare a
materialelor ce produc uzura abrazivS a sculelor, la regimuri fErS vibrafii §i
§ocuri. Se folosesc la strunjire §i mai rar la frezare, cu viteze mari §i avansuri
mici, asigurSnd durabilitSli relativ mari la viteze superioare celor permise de
carburile metalice.
Forma §i dimensiunile plSculelor mineraloceramice sunt date in STAS
9130/6-89.
In figura 2.17 se ilustreazS stabilitatea termic3 a durita{ii placulelor din
oxid de aluminiu cu adaos de oxid de zirconiu (Zr02) comparativ cu
stabilitatea termicS. a altor materiale.
Prin adSugarea de 20% inserfii de SiC (whiskers), rezistenja mecanica la
incovoiere §i tenacitatea cresc, lSrgindu-se domeniul de aplicabilitate al
plScutelor mineraloceramice.
Tabelul 2.22
Simbolizarea elementelor caracteristice ale pldcutelor schimbabile.

80
Tabelul 2.22 (continuare)
5
Marimea
16
12
Mumarul natural proxim inferior
Ex-- 6.15-06
A
L d l d
U Z
7
m m m m
m m m m
0 3, 0
03
6 96 6
0 5, 0
9 55 05 0
1 63 1
1 5 06 0
9,
1 52 1
6 5 09 2
2 12 1
2 ,7 12 6
15
2 67 2
7 5 15 0
19
3 ,0 2
3 5 19 5
6 25 3
25
6 ,6 2
m_7
6
Grosimea
03
03
2CT
LO
1
s[ 1 1 2 3 3 6 5 7 9 1
m , , , , . , . 6 , . 2
m 5 9 3 1 9 7 5 3 9 5 ,
] 9 8 6 6 7 6 6 5 6 2 7
Si 0 T 0 0 T 0 i 0 0 0 1
m
bo 1 1 2 3 3 6 L 6 7 9 2
l J
7
Detain ale tai$uriIor
08
ED
of STr
Fc <2 unj
i ez . irc
Fat <* Ra Ru
clo o ia za
Q* -JL xz XZ
•0
00 0a
A- as sc
AS A- cu u|
* 3" |il i!
8- 02
02
0- 5° -
-
60 0.
0,2
2
06
- 06
Z- C- 0. -
75 7° 6 0.6
F- 0- 08
08-
85 15 -
08
° 00
P- E- 12
12
90 20 -
-
" 1,
1,2
2
Z- F- 16
alt 25 - 16
e ° 1. -
6 1,6
un G- 20
gh 30 - 20
iur ° 2. -
i 0 2.0
26
- 26
H- 2. -
tr 6 2,6
32
P- - 32
11 3, -
° 2 3.2
• Z- X- X-
alt alt alt
e e e
raz
e
HO plicutfi rotunda
8
Tipul tai§urilor

tflij fdr<5 racordare


16(5 cu racordare
tai; cu tc;itur6
S > t6i; cu racordare ' T * E) | te^iturfl
Direcjia de a?- chiere

10
Alte caracteristici
X2
X2
Mensiuni speciale ale producatorului, de exemplu: forma sfarqmatorului de
a§chii.
Tabelul 2.23
Tipodiraensiuni de placuje din carburi metalice fabricate de CARMESIN SA
Bucure§ti
Simb
oluril TP TP T.' TN TN TN TN TN TN TPM SPG SPU SPM SNM S
e GR GN OK MM MG MF MA UN GN R N N R G M
1...4
1
1 11 11 11 11 11 11
0 0 02 03 03 03 03 03 110 110 090 090 090 090 090 0
3 4 08 04 04 01 04 00 308 304 200 304 308 304 304 3
1 0 11 11 11 11 11 1! 160 160 090 090 120 090 090 0
1 8 03 03 03 03 03 03 308 308 204 308 304 308 308 3
0
3 04 08 08 08 08 04
1 0 11 16 16 11 16 11 160 160 090 120 120 120 090 0
6 4 03 03 03 03 03 03 312 312 208 308 308 304 312 3
0 08 04 04 12 04 08
3
1
6 16 16 16 16 16 16
0 0 03 03 03 03 03 03 160 160 110 120 120 120 120 1
3 8 04 08 08 04 08 00 408 408 304 312 312 308 308 3
1 16 16 16 16 16 16 160 160 110 150 150 120 120 1
6 03 03 03 03 03 03 412 412 308 408 408 312 404 4
0 1 08 12 12 08 12 04
3 2
16 22 16 16 16 16
03 04 04 03 04 03 220 220 160 150 150 120 120 1
12 12 04 12 04 08 408 408 304 412 412 404 408 4
22 22 16 16 16 16 220 220 160 190 190 120 120 1
04 04 04 03 04 04 412 412 308 400 416 408 412 4
12 16 08 16 08 04
27 16 16 16 16
06 04 03 04 04 270 160 190 250 120 120 1
16 12 24 12 08 616 312 416 616 412 416 4
16 16 16 16 160 250 120 120 1
04 04 04 04 404 620 416 420 4
16 08 16 12
2 16 22 16 160 250 150 150 1
04 04 04 04 412 720 412 412 4
212 12 08 16
22 16 22 16 160 150 150 1
04 04 04 04 416 416 416 4
16 16 12 24
27 22 22 22 220 150 150 1
06 04 04 04 408 612 608 6
08 04 16 00
27 22 27 22 220 150 150 1
06 04 06 04 412 616 612 6
12 08 12 04
27 22 27 22
06 04 06 04 220 190 150 1
16 12 16 08 416 412 616 6
33 22 27 22 270 190 190 1
06 04 06 04 612 416 408 4
20 16 25 12
Simb 33 22 33 22 270 190 190 1
oluril 07 04 06 04 616 612 412 4
e 16 24 20 16
5...7 33 22 33 22 270 190 190 1
07 04 07 04 625 616 416 4
20 32 20 24
33 27 33 22 330 190 190 1
07 06 07 04 608 625 608 6
24 08 24 32
33 27 33 27 330 250 190 1
09 06 07 06 925 616 612 6
25 12 25 08
27 27
06 06 250 190 1
16 12 625 616 6
22 27 250 190 1
06 06 925 624 6
32 16

JJ 33
UD 06 250 2
Zu 20 616 6
33 33 250 2
07 07 620 6
16 20
33 33 250 2
07 07 624 6
20 24
33 n 250 2
07 OQ 716 7
24 Id

33 33 250 2
09 09 720 7
16 25
33 250 2
09 724 7
24
33
09 250 2
25 916 9
250 2
924 9
250 2
925 9
Notii: In iabncapa curenta mai exista §i urmatoarele tlpodimcnsiuni:
a) TPKN: 2204 PDR (dreapta), 2204 PDL (sianga);
b) SPGR: 090304, 090308, 120304, 120308, 120312.
Tabelul 2.23 (continuare)
C KNUX
Sinibolu SN SN SN SNK CN CN DNM DN DN RN
SPKN NM dreap
rile 1..4 MA UN GN N MA MM A MM MG MG
G ta
090 090 090 120 1203 120 120 1 150 150 150 090 1604
304 308 304 4 EN EDR 408 408 204 408 408 408 300 05R1
090 120 120 150 1203 120 120 08 150 150 150 120 1
308 304 304 4 EN EDL 412 412 120 412 412 412 400 1604
090 120 120 120 1504 150 150 412 150 150 150 150 1
312 308 308 4 EN EDR 408 408 150 608 608 608 600 OR11
120 120 120 150 1504 150 150 408 150 150 150 190 1604
404 312 312 4 EN EDL 412 412 150 612 612 612 600 05R1
120 120 120 1203 150 150 412 190 190 190 250 1
408 408 404 EDR 416 416 ■ 608 608 608 900 1604
120 120 120 1203 190 190 150 190 190 190 310 1OR1
412 412 412 EDL 612 612 416 612 612 612 900 2
120 120 150 1504 190 190 190 190 190 190 1604
416 416 408 EDR 616 616 412 616 616 616 15R1
120 150 150 1504 250 250 190 2
420 412 412 EDL 925 925 416 1604
150 150 190 190 15R1
412 416 412 612 3
150 190 190 190 2204
416 412 416 616 1OR1
Simbolu 160 190 250 1
rile 5..7 616 416 925 2204
190 250 1OR1
416 624 2
190 250 2204
612 720 15R1
190 3
616
250
620
250
720
250
724
250
916
250
924
250
925
150
612
Tabclul 2.24
Sorturi de carburi metalice sinterizate pentru placuje destinate sculelor
a§chietoare.
Grupa de utilizare MJ 6rapa . .Kil
Grupa de utilizare P: Culoare bleu Culoare galbcn Culoare rog
------KeziBtenJa la uzura *-----Rczisten(a la o—— Reris
Tenacitate uzura Te.ucihJe- -►
i TennciLnle. .....-»
Ma Prod P P P P P P P P P P P M M M M M M ”..5T k.O
rc ucM 0 C 1 1 2 2 3 3 4 4 S 0 IO 1 2 3 4 Y So? ".1
a or 1 S 0 5 0 5 0 5 0 5 O 5 5 0 0 0 *1
3 4 5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1J 1 21
0 1 2 6 7 8 9
0 1 2 3 4 5 6 7 8 20 22
4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 E 1 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 2 2 3 3 4 B 3 3 4 4 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
S 4 4 4 1 1 1 1 1 3 0 4 1 E E 1 1
B 2 2 2 3 3 3 4 4 4 3 4 B B 2 2
X 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 3 4 1 1
6 6 6 3 1 1 3 3 S E 4 0 0 4 4
2 2 2 4 4 4 4 4 B B 3 2 2
5 5 5 1 1 1 1 1 5 1 2 1 1
S S 6 4 3 3 4 4 0 5 E 6 6
B B 3 2 4 4 3 3 B 1 1
1 F 5 1 1 1 2 2 2 5 5
0 S 4 4 4 6 0 H H
Bohl
B 3 2 3 3 B B
erit
Bo 2 2 1 2 5 0 1
Gmb
hle 0 6 4 6 S 1 0
H
rit S 2 3 3 B H H
(Aus
B 5 2 5 4 B B
tria)
F 6 6 S 0 1 1
3 2 B 0 0
5 5 F 5 5
S 6
B 3
F 5
S
B
3
0
S
B
F
5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 8 8 5 5 5 4 4 5 5 5
4 5 5 5 7 7 7 7 9 9 2 9 7 7 1 4 4 4 4 2
5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 5 A A 5 5 3
5 5 3 3 3 3 3 5 8 8 8 5 3 3 9 5 5
4 4 7 7 7 7 7 1 2 9 8 1 9 9 9 7 3
5 5 5 5 5 5 5 8 0 5 3 8 0 0 9 0 3
5 5 5 3 3 3 3 5 5 5 5 8 5
7 7 3 8 8 8 9 3 7 1 3 9 4
0 0 9 0 0 0 0 8 0 5 8 5 5
5 3 3 3 5 5 8 5 5 9 5
6 9 9 9 1 5 8 1 5 0 6
0 5 0 5 8 0 3 8 0 5 0
Carb 5 5 3 5 5 8 5 9 5
oloy 7 1 9 1 3 2 3 9 7
Syst 0 5 5 5 8 0 8 9 0
Ca
ems 5 5 5 5 5 8
rb
Dep 3 1 1 3 5 7
olo
artm 6 5 8 9 0 5
y
ent 5 5 5 5 8 8
(SUA 3 3 3 5 8 8
) 9 6 6 0 3 3
5 5 5 8
5 3 3 9
0 9 8 5
5 5 5
6 5 3
0 0 9
5 5 5
7 6 5
0 0 0
5 5
7 6
0 0
Ca IMF PI 1 P TI P TI P M M M K
iro Bucu TI 1 2 T 4 T 6 l 2 3 1
ea regti T T TI TI TI TI TI TI
in 1 1 T T T T T T
0 0 TI 0 TI 0 TI 2
TI T T 1 T 1 T 0
T 1 0 UT 0 0 T
1 T 1 IO 1 1 T
1 1 TI i TI T
1 T m T 2
1 i 1 1
0 0
TI TI
T T
1 1
1 1
Y C C C C C C C C Y Y C C C C C Y Y C C
N N N N N N N N N C C A A A A A S G A A
0 1 1 1 1 2 2 3 3 4 4 1 1 1 1 2 2 3 1 1
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 X 5 5
Y Y C C C C C Y Y C C C C Y C C
N N N N N N N S C N A A A S N N
1 1 2 2 2 3 3 3 4 1 2 2 2 2 1 1
0 0 5 5 5 5 5 0 5 6 5 5 5 5 5
Y C Y Y C C C C C
T N C C N N N NI N
0 3 3 3 1 1 1 6 1
Zhuz 5 5 5 5 6 6 6 Y 6
hou Y Y Y C C C D C
Cem T S S N N N 0 N
ente 1 3 3 2 2 2 5 2
Di
d 4 0 0 6 6 6 5
a
Carb Y Y Y Y
m
ide T M W D
on
In- 1 0 2 1
d
dustr 5 5 5
y 1 Y
(Chi Y G
na) M 6
0 A
5
2
Y
M
0
5
3
Y
W
1
Hl Ebctr T T T T B B B
ccJ mmp 6 1 1 5 K K K
ro- ex 0 5 4 K 2 3 6
im (Bul K K K 1
pc garia 6 6 8 0
x ). T
1
5
K
6
T
Ha VEB H H H H H H H H H H H H H H H H H H H
rth Hart S S S S S S S S S S S U U S S S G G G
u meta 0 0 1 1 2 2 5 3 4 3 5 1 1 4 4 4 0 0 1
ll- 2 2 0 2 0 5 3 4 0 4 0 0 0 2 2 2 1 1 0
werk H 1 H 3 H H 0 5 H 5 H H H 0 0 C H 2 H
Imm S H S H S S H H S S U U H H H G G
elbo 0 S 0 S 1 1 S S 3 3 5 5 U U U 0 0
m 2 4 2 4 2 2 1 4 4 4 1 1 1 1 3 1 1
(fost 1 1 1 1 3 3 2 2 5 5 0 0 0 0 0 2 2
a H 0 H 0 H H 3 0 H H H H
RDG S H S H S S H S U U G
) 4 U 1 U 4 4 S 4 5 5 1
1 5 2 5 1 2 3 2 1 1 1
0 1 3 1 0 0 4 0 0 0 0
H 0 H 0 H 5 H
U S S H G
5 4 4 S 1
1 1 2 4 1
0 0 0 2 2
H H 0 H
U U G
5 5 5
1 1 1
0 0 0
Tabelul 2.24 (conlinuare)
• 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2
3 4 5 9
0 1 2 6 7 8 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
Tu Tos L L T T N N N N N T T T T N T T GI
n hib X X 5 5 3 3 3 3 3 8 8 2 2 S 2 2 F
g a 2 2 5 5 0 0 0 5 5 0 0 6 6 5 2 2 G
a- Tun 1 1 3 3 8 8 8 0 0 2 2 0 0 4 1 1 2
Io galo T T T T T N N N N T T T T C T T F
y y 8 8 8 8 2 3 3 S S 8 8 3 3 T 3 3 T
(Jap 2 2 0 0 6 5 5 5 5 0 0 7 7 2 7 7 2
onia 2 2 2 2 0 0 0 4 4 3 3 0 0 6 0 0 2
) T T T T T N N 0 0 T T T T 0 T T 1
C C 8 8 3 S S T T 8 8 8 8 T 8 8 T
2 2 0 0 7 5 5 8 8 1 1 0 0 U 0 0 3
T T 3 3 0 4 4 1 1 2 2 2 3 4 1 1 7
X X T T T 0 0 3 3 T T T T 0 T T 0
1 1 8 8 5 T T T 8 8 8 8 8 8 T
0 0 1 1 5 2 2 X 1 1 0 1 0 0 5
D D 2 2 3 6 6 4 3 3 3 2 2 2 3
X T T T 0 0 0 T T T T T T 0
4 8 8 8 T T 8 8 8 8 8 8 T
0 1 1 0 3 3 2 2 1 1 1 1 8
7 3 3 2 7 7 2 3 2 3 1 1 0
T T T 0 0 T T T T T 1
8 8 8 T T 8 8 8 8 8 T
2 2 0 5 5 2 1 2 2 2 8
2 2 3 5 5 3 3 3 1 1 0
T T T 3 3 T T T 2
8 8 8 T T U 8 H T
2 2 1 8 8 1 2 0 8
3 3 2 0 0 0 3 3 0
T X T 3 3 T 3
X 4 8 T T U T
1 0 1 8I 8 2 8
0 7 3 2 1 0 1
D T T 2 1
T 8 8 T T
X 2 1 8 8
1 2 3 1 1
0 T T 3 2
S 8 8 T T
X 2 2 8 8
4 3 3 2 1
0 1 1 3 3
7 X X T T
2 2 X 8
0 5 2 2
1 5 1
X T T
2 X 8
5 3 2
X 0 3
4 T
0 H
7 1
0
V TE V V V V V V V V V V V V V V V V V P P P
al Valc 8 8 8 8 8 8 1 1 1 1 1 0 8 8 8 1 1 C C C
e ron 8 8 8 8 8 8 N N N N N 5 8 8 8 N N D D D
ni Cor V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
te por C C C C C C 8 C C C C C C C 8 C 8 8 8
atio 6 7 7 7 5 5 8 3 5 5 5 2 2 2 8 1 8 8 8
n 7 V V V V V V 5 6 6 6 V V V V 0 V V V
(SU V C C C C C C M v C C C C 1 C C C
A) C 6 6 3 3 3 5 V ei 2 2 2 2 v 3 3 2
8 7 7 5 5 5 V C n 7 7 7 8 e V V V
3 V V M M M C 5 V V V V il 0 0 N
V C C V V V 3 6 N N C N 1 1 1 8
0 8 1 C N N 5 5 5 2 8 V V V
1 3 6 1 5 8 M V V 8 V 0 O 0
V 5 6 V V V 0 0 V 0 5 S 1
0 V 5 N 0 C 1 1 N 1 V
1 N V 8 1 5 V V 8 0
V 5 N V V 6 0 0 V 5
0 V 5 0 0 V 5 5 0
5 N V 1 5 N 1
8 N V 8
V 8 0 V
0 V 5 0
1 0 1
V 1 V
0 V 0
5 0 5
5
S S S S S S S . S S S H H H S S H H H
V V V V V V V S V V V V V V V V V V V
0 Ol 0 1 1 2 2 V 2 4 4 0 0 0 2 2 2 0 0
1 S 5 0 0 0 0 2 5 0 0 8 8 8 5 5 5 5 8
S V S T S T S 5 S U U U S H H H
V 0 V N V N V S V V V V V V V V
0 5 0 C 2 C 2 V 3 1 1 1 3 0 0 1
Uni 5 S 8 S 0 S 5 3 0 0 0 0 0 8 8 0
V s Ro S V S + T + S 0 S U
ot Sint V 0 V N V T V V
a nl 0 8 1 C 3 N 4 1
ni Iug 8 0 S 0 C 0 0
t osla T + U S T
via) N V + N
C 1 C
S 0 S
+ T +
N
C
S
+
W Wal W wi w W W W W W W W W W W W
nl ter P ns in H H H H H H M M M K H
te Hnr 1 W N N N N N N 1 1 1 0 N
r tmc S P 3 3 5 5 5 3 W W 5 3
tall 1 3 3 3 3 3 3 M M 3
Gm S W W W W W W 1 1 W
bH P P P P P P 5 5 K
1 2 2 2 3 3 1
W W W W W W W
T T P P P P K
N N 2 3 4 4 1
3 3 5 W 0 0 0
3 3 W P W W
W P M P K
’Ger T M W M M
ma N W T W W
nia) 4 T N T T
3 N 4 N N
4 3 4 3
3 3 3

W [rup T 1 1 1 T T T T T T A A A A A T H H H
idi p T X X X K K K N N N T T T TI TI N K K K
n Wid 1 1 1 1 1 1 1 2 3 3 1 1 1 5 5 3 1 1 1
ia W 5 5 5 5 5 5 5 5 5 0 0 0 H T 5 5 5 5
Gm id T T T T T T T T T A A A K K T T H H
bH o T N N N N N N T T T T T 1 1 T H K K
'Ger b 1 2 2 2 2 2 2 R R I 1 1 5 5 R M 1 1
ma ar T 5 5 5 5 5 5 5 5 5 H T F 5 5
nia) T T T T T T M H H H K N W M M
X N N N N N T I K K 1 2 id T T
W 2 2 2 2 2 N C 1 1 5 5 a- H H
id 5 5 5 5 5 3 1 5 5 M T m M M
a M M M M M 5 5 H H 1 N ar T T
b T T T T T T H K K X 2 t H H
or T T N N N T K 1 1 1 5 M M
X M 3 3 3 M 1 5 5 5 M F F
T IT 5 5 5 T 5 M M T T W W
Z S T T T T M TK T N N id id
1 T T T T R T I5 K 2 3 a a
5 T M M M T K 1 5 5 m m
W X T T T T 1 5 T T ar ar
id T T T T S 5 T N T t t
a Z S S R N 2 M
b 1 T 1 IT 2 5 T
cr 5 Z X S 5 M T
W 1 1 T M T R
id 5 5 Z T N T
a W 1 T 3 T
b id 5 M 5 S
cr a T T
b T T
or S M
T
T
S
Tabelul 2.24 (continuant)
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2
3 4 5 7 9
0 1 2 6 8 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
Gcb P P P P M M K
rud 1 2 3 4 1 2 1
er 0 0 0 0 5 0 0
Hel Hell
ler er
Gcr
ma
nia
M C C C C C C C C G G C C C C K M C C
C PI M F F F F F F X X F F F M M C F F
2 C 2 2 2 2 2 2 2 P P 3 3 3 3 F 2 3 3
P P C C C C C C C V V C C K P C C
Hert 0 3 M M M M M M M A A M M M V PI M
el 1 3 2 2 2 2 3 3 2 2 F A K 2
AG C C C C C G G K C M C
Werk PI M M M M X X M M 1 M
zcug C 3 3 3 3 P 1 3 3
He e+ P C C C C V C C
rtel Hart 3 PI PI P P A M PI
s P C C 3 3 1 C
Iofe 1 P P P G P
(Ger 0 3 3 2 X 3
mani P F P K
a) 2 P 2 M
F 2 F 1
P 5
2
0
Im Imp S P P P P P P P P P P M MM P S K H K K
pcr cro K 3 3 3 5 6 6 8 8 9 9 3 3 3 8 F 9 OI 3 4
o Sp/ 1 S S P P S P S P S S P S S S S S S
(Ital U K K 5 6 F 8 F 9 K K 6 F K K K KI KI
ia) 1 1 S S S S S 1 1 S S 1 3 1 O O
0 0 F F K F K 0 0 F K 5 0 0 S S
S S S 1 S 3 S S 1 S K K
K K K 5 K 0 KI K 0 K 1 1
1 1 1 S 1 5 1 S 3 5 5
5 0 0 K 5 0 K 0
S S 3 S S 1
KI K 0 K K 5
5 1 3 1 S
5 0 5 K
S 3
K 0
3
0
I IC IC IC IC IC IC 1 IC 1 IC IC IC IC IC IC IC
C 6 6 5 5 5 5 C 5 C 5 2 2 2 4 4 2
8 0 0 5 0 0 0 5 4 5 4 4 4 4 IC 0
0 T T T M M IC 4 IC 4 4 IC
1 IC IC IC IC IC 5 IC 5 2 4
7 7 7 5 5 0 5 4 8 2
8 8 8 5 5 M 4 0 IC 8
IC IC IC T T IC 0 IC 8 IC
8 8 7 IC IC 5 IC 6 4 8
0 0 5 7 5 4 6 5 8 4
T T 7 0 4 IC 5 6 8
IC IC IC IC 0 5 6 IC
8 7 8 5 IC 4 IC 8
1 5 1 4 6 0 8 3
5 7 5 0 5 IC 1 5
Isca IC IC IC IC 6 6 5
r 8 8 8 6 IC 5 IC
he
Ltd 4 1 3 5 7 6 8
ar
(Isr 8 5 5 6 5 IC 3
ael) IC IC IC 7 7 5
8 8 7 IC 5
4 4 5 8 7
8 8 7 1 IC
IC 5 8
8 IC 1
1 8 5
5 3 IC
IC 5 8
8 IC 3
3 8 5*
5 4 IC
IC 8 8
8 4
4 8
8
Mu Mud Y Y Y Y V' Y Y Y Y
go anjia N T T T 1' W W G G
ng 1 1 2 1 5 1 2 3 6
Tool C 5 0 4 X A
Fact Y Y Y
ng
ory T T G
(Chi 2 2 6
na) 0 0 X
IS 1 1 1 1 1 1 S 4 4 1 1 E H 1 1
G 2 2 2 3 3 4 B 3 3 4 4 B B 1 1
1
Bo 1 1 1 1 1 1 1 5 2 2 1 1 4 0 1 1
2
hle 6 6 2 1 1 1 0 E E 4 4 0 1 4 4
1
rit 2 2 1 3 4 4 B B 3 3 2 2
1
5 5 1 1 1 1 1 1 2 2 1 1
3
S 3 1 4 4 0 5/ E E 6 6
1
B 1 4 3 3 2 B B 1 1
4
1 4 1 2 2 0 1 3 5 5
3
ISG 0 3 4 6 6 5/ 0 H
2
(Un 2 3 3 3 2 B
6
guri 6 2 5 5 0 1
2
a) 2 6 S 0
5
5 2 B
6
6 5 4
3
3 6 0
5
5 3
S
S 5
B
B S
2
F B
0
3
0
Ke Ken K K K K K K K K K K K K K K K K K K K
nn am C C 4 4 2 4 4 4 4 4 8 C 4 C 2 C C C 6
a- etal 9J 9 5 5 9 2 2 2 2 2 5 9 5 8 9 8 9 2 8
me Inc 0 1 K K K 0 0 0 0 0 0 1 K 1 K 5 1 1 K
lal (SU K 0 C C 2 K K K K K 0 C 0 2 0 0 0 3
A) C K 9 8 8 2 2 C C C K 8 K 8 K K 1
9 C 1 1 8 8 8 7 8 8 C 1 C 8 C C 3
0 9 0 0 5 8 8 1 5 5 9 0 8 5 9 9 K
K 5 K K K 5 5 0 0 0 5 K 5 K 5 1 C
T 0 C C C K K K 0 C 0 C 0 0 2
1 K 9 8 8 C C C 8 K 8 K K 1
5 T 5 2 1 7 7 8 5 C 1 T C 0
0 1 0 0 0 1 1 5 0 9 0 1 9 K
5 K K 0 0 0 K 1 K 5 5 C
0 C C K K C 0 C 0 0 9
9 8 C C 9 K 8 K 1
1 2 8 8 1 C 5 T 0
0 0 1 1 0 9 0 1 K
K K 0 0 K 5 K 5 C
C C K I^ C 0 C 0 9
9 8 C C 9 9 5
5 5 8 8 5 5 0
0 0 2 5 0 0
K 0 0
C K K
9 C C
5 8 9
0 5 5
0 0
K
C
9
5
0
Pol D D D D D D D D D D D D U H D D
di P P P P P P P P P P P P 3 0 K K
Dia 0 0 0 0 ^ 3 3 3 2 0 0 0 0 5 0 0
dur 2 2 2 3 1 4 4 4 2 3 3 3 1 1
0 0 0 0 5 0 0 Q 0 0 0 0 0 0
D D D D D D D D H D
P P P P P P P P 0 P
0 0 0 5 5 2 5 5 5 0
3 3 3 2 2 2 2 2 3
Pra
0 0 0 5 5 0 5 5 0
met
D D D S S D D
Sum
P P P 2 3 P P
pek
5 5 5 5 0 5 5
(Cchi
2 2 2 2 2
a)
5 5 5 5 5
D S U H
P 2 1 1
5 0 0 0
3
5
S
1
0
Tabelul 2.24 (continuure)
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2
0 1 2 3 4 5 6 7 9
8 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
Saf Safe O O O O M M M M M M M C C H H H H
ety ty R R R R T T T T T T T H H O 1 1 1
SA 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 O O I 5 0 5
(Fran 0 0 0 0 4 4 4 4 3 4 4 C C O T K S
5 5 5 5 0 0 0 0 0 0 0 O M R F X H
O O O O O O O S O M RI TI 1 2 1
R R R RI RI R RI 4 R T 0 4 0 M 5
1 1 1 IO IO 1 IO S 1 3 5 0 S T T
1 1 1 S S 0 S K 0 1 O O K 3 F
0 0 0 S 2 5 K 3 5 0 RI RI 3 1 M
SI 2 5 O 3 0 O O IO IO 0 T
S S RI 0 RI R S S O 3
S IO IO 1 K K R 1
K S S 0 3 3 1 0
3 K K 5 0 0 0 O
(a) 0 3 3 O S 5 R
S 0 0 RI M O 1
S S IO H RI 0
2 S S IO 5
2 K O O
S 3 R RI
Y 0 3 IO
3 S 0 O
M 5 R
H 3
0
5
Sa AD C C C C C C G G G G G C G G G G G C G G
nd Sand B B T T T T C C C C C B C C C C C D C C
vik vik 5 5 5 5 5 5 0 0 1 1 2 5 4 1 1 2 2 1 0 0
Co Coro 0 0 1 2 2 2 1 1 3 3 3 0 2 3 3 3 5 0 1 1
ro- man C C 5 0 0 0 5 5 5 5 5 5 5 5 5 H HI 5 5
ma t T T C G G G G G G G R H G G H 1 P G G
nl (Sue 5 5 T C C C C C C C 4 1 C C 1 0 H C C
dia) 1 1 5 0 0 0 1 1 2 2 3 3 2 0 R 0 3 3
5 5 2 1 1 1 2 3 3 3 A 1 3 F 4 5 1 1
F C 0 5 5 5 0 5 5 5 RI 5 5 H 0 0
0 T G G G G G G G R P G G 2 G G
2 5 C C C C C C C 4 C C 0 C C
SI 2 0 1 1 1 1 2 4 S 4 3 S 3 3
P 0 1 2 2 2 3 3 3 6 2 1 6 1 1
S G 5 0 0 0 5 5 5 5 5 5 5
1 C G G G G G G S G G G G
0 4 C C C C C C 6 C C C C
T 1 1 2 2 1 2 4 S 4 4 4 3
5 2 2 2 3 2 2 3 3 2 1 2
G 0 5 5 5 5 5 5 5 5 5 0
C G G G G G G S H G G G
4 C C C C C C M 1 C C C
2 2 4 4 2 4 4 3 3 4 1 4
5 2 1 1 2 1 3 0 A 3 0 1
SI 5 5 5 5 5 5 S S 5 2 5
P G G G G G G M H HI 5 G
S C C C C C C A 3 G C
1 4 4 4 4 4 1 A C 1
0 1 2 2 1 2 0 H 3 0
T 5 5 5 5 5 2 2 0 2
G G G G G 5 0 1 5
C CI C C C S S 5 G
4 0 1 4 4 4 H HI C
2 2 0 2 3 S P 3
5 5 2 5 5 6 0
G SI 5 G G S 1
C P S C C 3 5
1 S 2 4 1 5 HI
0 4 S 3 0 S P
2 S 4 5 2 M H
5 1 S G 5 3 1
SI 0 M C S 0 0
P T S 1 4 S H
S S M 0 S M M
1 M 3 2 M A S
0 S 0 5 S M
T M S S 3 A
A M 4 5
A S S
M M
S 3
M 0
3 S
0 M
S A
M
A
Se Seco S C C C C S S S S TI S H HH S G H H CI
co Tools 1 K K \1 M 4 4 6 6 M U X X X 2 2 1 1 C
AD F 2 2 2 2 S S S 0 5 4 S S S 5 7 3 3 2
(Sue S 0 0 0 0 1 6 2 M 1 U 1 4 M S R T 0
dia) 1 S C C C 0 S 5 TI T 4 0 S T 6 V 1 H
G 1 M P P M 2 M M P 1 M 1 2 0 X 5 1
F 2 3 3 S 5 S 5 1 T S 0 5 \ M 3
S 0 0 0 2 M 6 5 P U M M T T H
1 C S S 5 T 0 T 1 4 T T P P X
G P 1 2 M 2 M X 0 1 PI P 4 1 S
T 3 F S T 5 T 1 IT T O 3 f 5 U
P 0 S 4 2 M 2 0 1 P T 5 T 4
1 S 2 S 5 TI 5 5 1 P T X 1
0 1 S 1 M T M T 0 1 P 1 T
T F 1 0 T O TI X T 5 4 0 1
P S 0 M P T T 1 P TI 5 5
1 1 M S 1 P O 0 1 T M
5 G S 2 0 3 TI 5 O T
T S 2 5 TI 5 G TI T PI
N 2 5 M M 5 G P O
1 S M T 5 T 5 3 T
0 1 T 2 T P T 5 P
0 2 5 P 4 X 1
M 5 M 2 5 1 5
T M T 0 0 T
P T P TI X
1 P 1 G 1
0 1 0 5 0
T 0 T
P T P
1 P 1
5 1 5
TI 5 T
T TI P
O T 2
T O 0
X T TI
1 X G
0 1 5
0
T T TI IT T T B B B
3 1 4 1 5 5 K K K
0 5 B 0/ KI K 2 3 6
Sla K. K 8 K 0 1 B B M
Slan
nk 4 6 'I 8 TI 2 K K
kcim
o- T B T U 3 4
port
im 1 O/ T N
(Rusi
por 0/ K T
a)
t K 8 7/
8 B K
B 1
2
rizi F F F FI FI G G G G S S Gi G G G S H G G
t 0 0 0 o O m m m m 5 rl n m m m S 0 m m
i 5 5 5 r T 2 2 3 3 0 7 1 l6 l6 3 O 3 l5 l5
T T T G G 5 5 5 5 T 6 Sr G 5 I T G G
F F m m G G. G G Sr l7 m G m rn
1 1 l5 l5 m — m m i IJ 3 m l6 l6
0 0 G G 2 .2 3 3 7 1 5 3 H G
T T m m 6 6 6 6 U 6 G 6 0 m
G G 2 2 G Gr S 1 T m 3 2
m m 5 5 m n 3 0 3 T 5
l5 l5 G G 3 3 6 T 6 H G
S G m m 5 5 T UI Sr 0 m
Meta
0 m 2 2 G G 6 i 5 2
lwcr
5 2 6 6 m n T 7 T 6
k
T 5 S G 3 u U Sr H
Plan
Sr G rl m 6 6 1 l7 O
sce
l7 m 7 3 S S 6 S
Gmb
2 5 2 2 T T
H
6 G 2 6 U H
(Aus
S m T r 2 1
tria)
1 3 S S 0 0
0 6 2 3 T T
T S 6 6 H
S 2 T T 1
rl 2 Sr 6
7 T l7 T
S Sr
2 l7
6 UI
T 6
Sr T
l7
In tabelul 2.25 se prezinta unele indicapi pentru alegerea corelata a
geometriei zonei active a sculei fata de materialul prelucrat $i regimul de
prelucrare, in cazul folosirii piacutelor mineraloceramice.
Tabelul 2.25
Indicant pentru utilizarea pljkujelor mineralo-cerainice
Tipul Tipul Materi Avan Viteza de Geoiuetri
material prelucr alul s ul a§chiere a sculei
ului iirii piesei mm/r mhnin
ot Degroj Finis a a° y°
are re
O^el
de
Oxid de Strunjir consir 0,05- 550- 700- 5-8 -5-
aluminiu e ucjii 0,4 200 260 12
Fonla 0,08- 450- 700- 5-6 -5-0
cenufi 0,8 260 450
e
Bronz 0,05- - 400- 5-8
0-1
0,2 600
Maieri
ale
plastic 0,01- 200-
e dure 0,5 - 400 5-8 0-1
Otel 0,05- 100- 100- 5-6 -5-0
Strunjir calit 0,4 30 30
e Fonla 0,08- 250- 350- 5-6 -5
dura 0,6 50 50
Frezare Fonta
§i 190-
0,25 - 5-6 -9
o^elur 200
Compus i
7500
JU
2000
1500
1000
500

Ab,

m gp^
c :
ll
d

e
p
V

250 500 750 1000


Temperature/ [°C]
Fig. 2.17
88
2.5. DIAMANTUL
Acest material extrem de scump, existent in stare naturala sau sinteticS,
sub forma de monocristal, policristal sau pulbere, este folosit la armarea
sculelor a§chietoare ce sunt destinate a§chierii cu viteze foarte mari, in
scopul realizarii unor prelucrari cu precizie deosebita.
Principalele tipuri de diamant natural sunt prezentate in tabelul 2.26, iar
proprietafile diverselor tipuri de diamant sunt date in tabelul 2.27.
Tabelul 2.26
Tipuri de diamant natural
Tip Oracteristici
Culoare alba translucida; cu foarte mici impuritad
Gem devine galben, verde sau albastru. De regula nu se
Intrebuinjeaza industrial.
Prezinta imperfecpuni ale rejelei cristaline, datorate
impuritadlor. In granule cristaline cu dimensiuni mari
(2-5 mm) sunt folosibile la armarea par(ii
a§chietoare a sculelor extradure pentru finisare sau
Boart
gaurire. Granulele sub 1 mm, avand muchii ascudte
se folosesc la taierea materialelor nemetalice dure
(de exemplu sticla); granulele sub 60 ^m se
folosesc ca materiale abrazive.
Aglomerari policristaline cu densitate relativ mica
Carbona (3,1 - 3,4 g/cnv*). In procesul uzarii se reascute
do automat prin apari(ia unor noi muchii. Cost ridicat
datorita prelucrarii
diticile.
Structura policristalina compacta, in straturi sferice,
Balias cele exterioare liind extrem de dure. Cost foarte
ridicat.
Tabelul 2.27
Proprietatile principale ale diamantului
Duritatea Rezistenta Stabilitatea
Tipul KNOOP la termic2 in
2
policristalel Densitate daN/mm compresiu aer °C
or a g/cm3 ne MPa
ASPK- 3,1 - 3,4 200 - 400 700 - 900
Carbonado 5500
ASB- Balias 3,4 - 3,5 400 - 800 700 - 800
Alte tipuri 3,1 - 8500 200 - 7000 700 - 900
3,515
Diamantul, la circa 800...900°C grafitizeazS §i se combina cu metalele din
grupa fierului, rezultSnd carburi; prin oxidare rezultS oxizi, instabili la aceste
temperaturi. Aceste fenomene produc uzarea brusca a sculelor diamantate
m zona de contact cu aliajele feroase prelucrate, limitfindu-se uti lizarea lor
raponalS numai la prelucrarea materialelor neferoase §i a celor nemetalice.
2.6. NITRURA CUBICA DE BOR
Nitrura cubica de bor constituie o forma alotropica sintetica a nitrurii
hexagonale de bor. Proprietatile acestui material a$chietor (simbolizat de
regula NCB, CBN sau ACB) dep3§esc proprietatile similare ale diamantului,
mai ales in ceea ce prive§te stabilitatea termica §i 'rezistenta la §ocuri
termice, fiind utilizabil la viteze mari nu numai la prelucrarea materialelor
nemetalice §i a celor neferoase, dar §i aliajelor feroase.
Se prezinta sub forma de monocristale, policristale sau placute
sinterizate, av£nd ca suport carburi de wolfram, acoperite cu un strat de ACB
de 0,5... 1,5 mm grosime.
Aceste placute se utilizeaza la a§chierea continua sau discontinua a
otelurilor de scule
89
imbunatatite, a otelurilor refractare §i a fontelor de mare duritate, a aliajelor
dure de tipul stelitelor §i a materialelor neferoase §i nemetalice.
' In tabelul 2.28 se prezintS proprietajile ACB, iar in'tabelul 2.29 se
prezinta forma §i dimensiunile unor plScule prev&zute cu straturi de nitrura
cubicS de bor.
Tabelul 2.28
Proprietityile ACB
Rezistenpi la Stabilitatea
Duritatea HV
Densitatea compresiune termicS in aer
daN/mm
g/crn3 MPa °C
3,4 3500 - 4500 1500 - 2000 1000 - 1400
Forme §i dimensiuni de phlcuje ACB
Tabelul 2.29
Forma
Forme uzuale de plScute schimbabile

D
12,7
4,76
0,5
12,7
4,76
0,5
15,8
4,76
0,5
04
12,7
4,76
0,5
15,8
4,76
0,5
o!
12,7
4,76
0,5
12,7
4,76
0,5

Forme uzuale de p!2cu£e brazabile


Forma
/
Schija
V
7]
[7
O
45
34
0,5
3,2
60
36
0,5
3,2
90
180
360
38
80
80
0,5
0,5
0,5
3.2
3.2
3,2

Folosirea acestor materiale a§chietoare, cu unghiurile zonei active a sculei


a = 5°...6°, 7 = -3°...-5°, X = -5°, x} = 0°...10° permite obpnerea unor
rugozitap de 0,2 ... 0,8 jim, din operapa de strunjire a otelurilor imbunStaiite
cu viteze de
80... 100 m/min.
In cazurile prelucrSrii de finisare a materialelor neferoase moi aceste
placu£e se utilizeazS la a§chierea cu viteze de a§chiere de 450... 1500
m/min, ad&ncimi de a§chiere de 0,1...0,5 mm §i avansuri de 0,025 ... 0,2
mm/rot, partea activS avand unghiurile a = 5°...20°, X = 0°... 20° (mai mari
la aliajele de Cu) §i raze de racordare la varf R = 0,2 ... 1 mm. La prelucrarea
prin strunjire a carburilor de W, se pot utiliza regimuri
90
cu v = 15 ... 45 m/min, s = 0,025...0.08 mm/rot, t = 0,025...0,1 mm, unghiul
a recomandat este Intre 5° §i 12°, iar raza la vSrf R = 1...3.2 mm.
In cazul stmnjirii maselor plastice cu fibrS de sticia, valorile recomandate
ale parametrilor sunt: v = 125... 1100 m/min, t = 0,025...0,08 mm, s =
0,025...0,25 mm/rot, a — 5...20°, 7 = 0...50, R = 0,8...1,6 mm.
Pentru superfinisare se recomanda ca suprafala de a§ezare sa fie realizata
cu doua fajete succesive. Valorile parametrilor geometrici ai zonei active sunt
recomandate astfel: = 1°...3°, ct2 = 6°...10°, a3 = 15°, e = 60°, R = 0,2 mm, x
= xj = 60°, 7 = 5°...10°, X = 10°...12°.
In tabelul 2.30 se prezinta grupele de utilizare ale unor piacu{e cu straturi
de ACB §i policristal de diamant comercializate de diferite firme.
Tabelul 2.30
Sorturi comerciale de piacuje acoperite cu diamant §i cu ACB
Marca, Grupe de Grosim
Tipuri
firma utilizare e
BZN-General Electric P01;P10
ACB
Company M05;K01
COMPAX-G.E.Co KOI PCD* 1,5;0,5
002 extrafin
SYNDITE-De Beers
PCD 010 fin
Industrial Diamons
PCD 025
Division
K01-K30 medium PCD 0,7
VALENITE-GTE
K01-K30 PCD (sintetic) 0,5
Valeron Corporation

P01-P20
WIDABOR-Widia ACB policristal 1
Krupp
WIDAMANT-Widia
Krupp K01-K20 PCD* 1
PCD* - Policristale de diamant
91
3

Av&hd in vedere caracteml de indrumar de proiectare al lucrarii de fata


capitolul va fi structurat astfel: cutite de strung, cutite de raboteza §i de
morteza, cutite cu reglaj micrometric §i cutite profilate.
3.1. CUTITE DE STRUNG
In cele ce urmeaza, aceasta mare categorie de scule a§chietoare va fi
impartita in doua mari categorii: construct simple (ordinare) §i construct^
speciale. Din prima categorie fac parte toate cutitele simple standardizate, a
caror proiectare §i tehnologie, nemairididmd probleme deosebite, au devenit
operatii de rutina. Din categoria cu{itelor speciale vor fi abordate cutitele cu
partea activa, din piacute schimbabile realizate din: amestecuri de carburi
metalice, materiale mineralo-ceramice, diamant §.a.
Geometria constructs a parfii active a unui cutit de strung rezulta din
figura 3.1a, iar cea functional efectiva din figura 3.l,b.
Cantitativ, diferenjele intre unghiurile de orientare constructive §i cele
functional sunt relativ mici, practic neglijabile, deoarece cele doua sisteme
de referinta sunt foarte apropiate ca pozijie §i orientare.
Definable §i relatiile de legatura intre unghiurile de orientare ale fetelor §i
muchiilor rezulta din cele expuse in capitolul 1 (vezi § 1.1).
Pentru partea activa a cutitului de strung, literatura de specialitate §i
standardele in vigoare stabilesc cSteva forme constructive care tin seama de
materialul din care aceasta este confecjionata precum §i de domeniul de
utilizare.
Astfel, din tabelul 3.1 rezulta constructive parpi active pentru cuiitele din
o{el rapid precum §i indicajii privind domeniul de utilizare.
Constructiile I §i II au fata de degajare plana cu fateta. Sunt folositi pentru
toate tipurile de cutite pentru prelucrarea materialelor tenace cu avansuri s
> 0,2 mm/rot. Constructia III are fata de degajare cu fateta §i degajare
cilindrica. Este folosita pentru toate tipurile de cutite (exceptSnd cutitele
profilate) la prelucrarea materialelor tenace cu avansuri s > 0,2 mm/rot. In
punctul de intersectie a degajarii cu fateta / se realizeaza unghiul de
degajare y. Dimensiunile degajarii sunt urmatoarele: raza R=(10... 15)s
pentru cutitele de degro§at exterior §i interior §i R= (50...60)^ pentru
cutitele de retezat; lungimea / a degajarii se determina cu relatia
l = 2R sin (y - yr)
in care yr reprezinta unghiul pe care suprafaja de reazem a piacutei din otel
rapid il face cu suprafata de reazem a cutitului (atunci cSnd cutitul are
partea activa armata cu placuta
92
din otel rapid, daca nil yr = 0). Construcjia IV are fata de degajare plana fara
fateta §i este folosita pentru toate cutitele la prelucrarea materialelor fragile
dar §i pentru prelucrarea materialelor tenace cu avansuri .v < 0.2 mm/rot.
Tabelul 3.1
In toate cazurile, marimea fatetei se alege constructs f = (0,8 ... l)s.
Daca partea activa este facuta din piacuta din otel rapid, fateta este paraleia
cu suprafata de reazem a piacutei in corpul cutitului.
Unghiul de degajare 7 depinde de materialul piesei mic§onlndu-se cu
rezistenta §i duritatea materialului: pentru construcfii I, // §i III 7= 25°...30°,
iar pentru construct IV unghiul 7= 5°...25°. in majoritatea cazurilor, unghiul
de degajare al fatetei este 7y = 0°...5°, cel mai adesea fiind nul.
Pentru cutitele din otel rapid, unghiul de a§ezare se alege in functie de
avans: in general a = 12° pentru s < 0,2 mm/rot §i a = 8° pentru s > 0,2
mm/rot.
In tabelul 3.1 sunt date §i alte recomandari privind dimensiunile acestor
tipuri de cutite. Din tabelul 3.2 rezulta constructiile partii active §i domeniile
de utilizare pentru cutitele cu partea activa din amestecuri de carburi
metalice. Cujitele cu partea activa din amestecuri de carburi metalice, in
general au fata de degajare cu 0 fateta orientata sub un
93
Fig. 3.1

unghi 7ynegativ (vezi tabelul 3.2).


Construc|iile I, II, III §i IV au fata de degajare plana. Construc- tiile V §i VI
au fata de degajare cu fateta §i cu o degajare cilindrica. La constructia V
intre fateta / §i degajarea de raza R exista o por- tiune plana cu latimea de
1...2 mm.
Degajarile cilindrice (formele V §i VI) au urmatoarele dimen- siuni: / = 2...3
mm §i R = 21. Fateta are dimensiunile/ = 0,2...0,5 mm §i este orientata

cu = -2°... -5°.
Unghiul de degajare 7 al fetei de degajare variaza in limite largi 7 =
5°...20°.
Pentru aceste cutite unghiul de a§ezare se alege in functie de avans: a =
10°...20° pentru i’ < 0,3 mm/rot §i a = 6°...8° pentru s > 0,3 mm/rot.
In tabelul 3.2 mai sunt facute recomandari suplimentare privind aceste
constructii.
Privind geometria partii active, in plus de cele rezultate din tabelele 3.1 §i
3.2, vor fi I^cute §i recomandari suplimentare. ;
Orientarea fetelor, unghiurile de a§ezare cv .si de degajare 7, se stabilesc
in special dup3 natura materialului de prelucrat, in timp ce orientarea
muchiilor (unghiurile de atac x §i de inclinare X) este determinata de alte
condifii in care are loc prelucrarea.
Fata de degajare poate fi plana sau curba (cilindrica). Fata plana se
recomanda pentru prelucrarea materialelor fragile §i a materialelor dure §i
foarte dure. Forma cilindrica se recomanda pentru prelucrarea materialelor
tenace (vascoase) §i a materialelor cu rezistenta (duritate) mica sau medie.
Pe fata de degajare apare 0 fateta/ = 0,2...1 mm, care se mic§oreaz3 odata
cu scaderea avansului.
Fata de a$ezare este plana §i orientarea ei rezulta din figurile tabelelor 3.1
§i 3.2.
In functie de materialul de prelucrat, in tabelul 3.3 sunt date valori
recomandate pentru unghiurile de degajare 7 §i de a$ezare a.
94
Muchiile euptelor de strung sunt rectilinii (fig. 3.2). Muehia principals
poate fi cu simplS orientare (fig. 3.2, a), cu dublS orientare (tig.3.2, b) sau cu
raza de racordare r (fig. 3.2, c). Unghiul de atac principal x are valori in
limitele x = 30°...90° in funcpe de rigiditatea sistemului tehnologic. in tabelul
3.4 sunt date valori pentru acesta.
Pentru muehia cu dublS orientare (fig. 3.2, b), unghiul x0 = 0,5x, iar fa(eta
f0 = 0,5.;.2 mm in funepe de mSrimea adancimii de a$ehiere.
Tabelul 3.2
Geometria parjii active a cujitelor annate cu plactije din amestecuri de
carburi metalice
Forma 7f Recomanditri
fe(ei de Schi (a 7° ° funcponale
degajare
Fonla cemijie. bronz ;ji
altc materialc
// 1
6
1 .Plana, «vT4—-i- 0 fragile
cu y>0,
«S4 1
lara
fa^eta if Aluminiu §i aliajele lui,
2 alama, ebonita.
6 0 raijini dure
a1

2.Plana, r
Fonla. o\el lurnat §i
cu Yf<0, r 1
6 -5 foijat cu o<80
cu J 0
daN/mni”
fa^eta

3.Plana, /o rjom 6 1 -5 0\e] 51 o{el lurnat cu


cu TNJ j L Wm 0 a <80 daN/mm~
fa^eta, £1 k
cu 7f<0 plf
$i cu
sfaramat
or de
a§chii
lipit

■ ll

7,, —
4.Plana, - Degro,sarea ojelului
cu fnteta 6 -5 laminal sau lurnat cu
cu 7f'O £^ u > 80 daN/mnr

.t Oteluri rezistente la
1
Q coroziune cu a< 85
6
S.Curbili f daN/nurr
nie, cu JT ^ 1 -5 Materialc cu a = 70...
10
fa^eta ^ 2 100daN/mm^
cu 7f<0 yf 1 -3 Materialc cu o < 130
10
r\ 0 daN/mm“
«
ft 5 -5 Materialc cu o < 120
10 daN/mnf
- \5,
u-5X nr
6.Curbili
u-JK Y\\\
nie, cu 1 Oteluri cu a < 120
f 6 -5
fa^eta 0 daN/mnf
-S’f
cu 7j-<0
*
r
95
Tabelul 3.3
Valori recomandate pentru unghiurile a si 7
0£el rapid Carburi metalice
Unghiul Unghiul 7 Ung <*( Unghiul 7
a(aj) hiul “])
A
Materialul Avansul Forma ^ Avansul Forma A*
piesei s>0 s^ I si III s>0, s^ I II
,2 0,2 II 3 0,3
0$el ar<, 110 25 15 -5
daN/mm^ 8 12 18 12 8
Opl crr > 110 - -
25 -10
daN/mm^ 8 12 12 12
Font! cenupe -
25
HB<220 8 12 12 10 6 12
Fonts cenu^ie 8 12 - 5 10 6 8 -
HB>220
Fonts maleabila -
8 12 25 18 12 8 15
HB^150
Aluminiu 10 15 30 25 - - - -
AlamS tenace 8 12 30 25 - - - -
AlamS fragila - - - -
8 12 25 12
sau bronz fragil
^ Forma I - fapi de degajare concava cu facets; Forma II - fa£S de degajare
plana cu fa^eta; Forma III - fa$3 de degajare plana (ara facets.
Raza de racordare r se alege: r - 1...5 mm pentru cu£ite de ofcel rapid §i r
= 0,5...3 mm pentru cutfte armate cu piacuje din amestecuri de carburi
metalice, valori mari pentru finisSri §i pentru sisteme tehnologice rigide.
Tabelul 3.4
Valori recomandate pentru unghiul de atac x
x° Cupte armate cu x5
Cujite din ojel rapid amestecuri din carburi ^
metalice
A§chierea cu cupte avand 30 Prelucrarea cu adancime 10.
7 > 25° §i un sistem de a$chiere foarte mica. ..3
tehnologic foarte rigid Sistem tehnologic foarte 0
rigid
Ajchiere pe sisteme 45 Prelucrare pe sisteme 45
tehnologice rigide. tehnologice suficient de
Strunjire longitudinals in rigide
condipi obi§nuite
Aschiere pe strunguri 60. Prelucrarea cu §ocuri pe 60.
automate §i semiautomate ..7 sisteme tehnologice de ..7
in condipi obi^nuite. 5 rigiditate mica 0
Sisteme tehnologice pu^in
rigide
A^chiere pe strunguri 90 Prelucrarea pieselor 80.
multicupte. Prelucrarea lungi §i subpri. ..9
arborilor lungi de precizie Prelucrarea pe strunguri 0
multicupte
ridicata
Urighiul de atac secundar xj (fig. 3.2), in funcfie de calitatea prelucrSrii §i
de rigiditatea sistemului tehnologic, se alege in limitele Xj = 5°...30°.
Unghiul de mclinare a muchiei X (fig. 3.3) se alege in func$ie de calitatea
prelucrSrii §i de materialul tSi§ului. Unghi X pozitiv orienteazS a§chiile catre
suprafafa prelucrata, iar unghi X negativ orienteaza a§chiile catre suprafaia
de prelucrat (fig. 3.3). Pentru cujite din ojel rapid se recomanda X = 0°...6° in
cazul degro§arilor §i X = 0°...-6° pentru fmisari. Pentru cufitele armate cu
amestecuri^ de carburi metalice unghiul X este pozitiv intotdeauna cu valori
in limitele X = 0°...6°. In cazul prelucrarilor discontinui, indiferent de
calitatea parjjii active, unghiul de mclinare se alege in limitele X = 10°...30°.
96

Fig. 3.3
In tabelul 3.5 sunt f3cute recomand2ri privind alegerea unghiului de
inclinare X. Cujitele de strung au coada prismaticS sau cilindricS. Pentru
calculul de rezistenja, se considers cujitul mcastFat in suportul portcujit
solicitat numai la incovoiere de forfele de a§chiere §i dintre acestea numai de
forja principals F^.
In cazul cujitelor prismatice cu secjiunea dreptunghiularS de IStime B §i
inSltime H dimensionarea se face cu relajia
BH2 = (6 Fz l) / oa
recomandSndu-se H = 1,5 B §i lungimea Tn consols / = 1,5 H.
Pentru secfiunile pStrate dimensionarea se face cu relatia
B3 = (6Fzl)/oa
Pentru cozile cilindrice diametrul se determine cu relatia
d3 = (10 F / Rezisten^a admisibilS la incovoiere oa depinde de materialul
cozii cu$itului. La alegerea ei se mai fine seama §i de influenla fortei de
a§chiere Fx a cSrei pondere cre§te cu cre§terea unghiului x.
Tabelul 3.5
Valori recomandate pentru unghiul X
Ciijite armate cu
Cu{ite din o^el
X° amestecuri din carburi X°
rapid
metalice
Prelucrare de Prelucrarea cu adaos
0 OH-5
finisare uniform §i fara §ocuri
Prelucrare de Prelucrarea cu cupte cu 7=-
degro§are cu adaos 5°H--10° §i X = 70° (pentru IOH-
neuniform OH-5 farami(area a^chiei) 12
Rabotarea §i Prelucrare cu adaos
strunjirea IOH- neuniform §i agchiere cu IOH-
suprafejelor 20 §ocuri 30
intrerupte
Tabelul 3.6
♦ 2 Rezistenje adinisibile la incovoiere, daN/mm
Materialul Unghiul de atac 9t°
30 45 60 75 90
Ojel nealiat necalit 12 10 8 6.5 5,5
O^el nealiat calit . 24 20 16 13 11
0£el rapid 37 35 30 29 25
97
In tabelul 3.6 sunt date valori recomandate pentru rezistenja admisibila
aa.
Coada cujitului se mai verified §i la rigiditate static^. S3geata/pe care
cufitul o capata sub actiunea fortelor de a§chiere nu trebuie s3 depa§easc3
anumite valori admisibile in funejie de calitatea prelucrarii: / < 0,1 mm in
cazul degro§arilor §i/ < 0,05 mm in cazul fmisarilor. Sageata/se poate calcula
cu relafia:
/= (FZP)/(3EIX)
in care / reprezinta lungimea cujitului in consoia; E - modulul de elasticitate
al materialului corpului cujitului (pentru otel E = 2,1 x 104 daN/mm2); Ix -
momen- tul de inerjie al seejiunii corpului cutitului [mm4].
Momentul de inertie Ix se determina cu relatiile:
- pentru sectiune dreptunghiularS lx = B Er / 72;
- pentru sectiune patrata Ix = B4 / 72;
- pentru sectiune circulara Ix = iT d4 / 64 ~ 0.05 d4.
Calculul de dimensionare sau verificare recomandat este un calcul
simplificat, dar acoperitor pentru cazurile curente infinite in practica
tehnologica.
In cazul strunjirilor de mare productivitate, cu avansuri s > 0,3 mm/rot §i
adSncimi de a§chiere r > 1,5 mm, partea activa este construita cu prag
pentru sfaramarea a§chiei.
Pentru cutitele din otel rapid in figura 3.4 sunt aratate c3teva constructii
de praguri. Solutia 7 este cel mai des folosita, solufia 77 este recomandata
pentru cutite de interior, solufiile III §i IV sunt folosite pentru operafii de
finisare, ultima recomandindu-se pentru ad3ncimi sub 1 mm.

Fig. 3.4
Tabelul 3.7
Valori recomandate pentru lUjimea pragului, mm
Ad&ncime de Avansul, mm/rot
a$chiere <0,3 0,3...0, 0,45...0, 0,6...0,7 0,7...1
45 6
<1,5 1,5 2 2,5 3 3,5
1,5...6 2,5 3 4 4,5 5
6...12 3 4 5 5,5 6
12...20 4 5 5,5 6 6,5
Adancimea h a pragului 0,5...0,6 mm
Valorile recomandate pentru latimea a a pragului rezulta din tabelul 3.7.
In cazul cutitelor cu partea din amestecuri din carburi metalice pragul este
ata§at parjii active.
98
In continuare, cutitele de strung vor fi discutate dupa complexitatea
construcpei, criteriu dupa care acestea au fost imparpte in cutite de strung
simple §i cutite de strung speciale.
3.1.1. Cuiite de strung simple
In aceasta categorie intra toate cutitele de strung folosite pentru toate
tipurile de strunjiri (degro§ari §i fmisari exterioare sau interioare, cilindrice
sau frontale, caneiari sau retez3ri etc.) construite dintr-o bucata sau armate
nedemontabil cu piacute din otel rapid sau amestecuri de carburi metalice.
In majoritatea cazurilor ele sunt standardizate §i in unele cazuri normalizate
(prin norme interne de execute). DatoritS simplitSjii constructive §i
tehnologice, in tabelul 3.8 sunt centralizate principalele forme constructive
ale cutitelor simple pentru strunjit In variantele monobloc $i armate cu
piacute din amestecuri de carburi metalice. Toate dimensiunile sunt date In
standardul respectiv.
3.1.2. Cuiite de strung speciale
In aceasta categorie au fost inglobate toate cutitele folosite la operatiile
de strunjire la a caror constructie se folose§te o Imbinare demontabila a
partii active confectionata din amestecuri de carburi metalice, materiale
mineralo-ceramice, diamant monocristal sau policristale de diamant, nitrura
cubica de bor §.a. Vor fi remarcate constructii deosebite de cutite de strung
folosite pentru prelucrarea otelurilor refractare, a maselor plastice §.a.
a) Cutitele cu piacute din amestecuri de carburi metalice au o larga
raspSndire. Prin constructie, elimina dezavantajul existentei tensiunilor
interne care apar la lipirea (brazarea) piacutelor, dar au o constructie relativ
complexa §i mai scumpa decSt cutitele cu piacute Iipite. De asemenea, mai
au avantajul folosirii nelimitate a corpului cutitului.
In figura 3.5 sunt reprezentate formele principalelor tipuri de piacute din
amestecuri de carburi metalice util izate la construirea partii active a
cutitelor imbinate demontabil cu corpul cutitului. Forma piacutelor determina
numarul muchiilor active, care constituie o caracteristica principal stabilind
numarul de utilizari, §i modul de fixare a ei pe corpul cutitului. in general,
dupa forma geometrica, piacutele pot fi: prismatice, cilindrice sau trunchiuri
de piramida. Dupa modul de fixare, piacutele pot fi Impartite In doua
categorii: cu orificiu central §i fara orificiu central. Primele folosesc ca
element de centrare §i chiar de fixare un pivot (§tift) central, celelalte
folosesc pentru fixare o brida sau, mai rar, o pana. Din punct de vedere al
modului de realizare a unghiurilor de degajare §i a§ezare, piacutele se Impart
In doua categorii: cu unghiuri constructive 7 §i a egale cu zero (fig.3.5, a-j §i
3.5, m,p,r) §i a doua categorie la care aceste unghiuri sunt realizate
constructiv (fig. 3.5, k,l,n,o,q). Pentru prima categorie unghiurile de degajare
§i de a§ezare rezulta prin pozitionarea piacutei In suportul ei. Tot prin
pozitionarea piacutei se realizeaza §i unghiurile de orientare ale muchiei: de
atac x §i de Inclinare X. Piacutele nu se mai reascut (decat relativ rar). Dupa
uzarea tuturor muchiilor active piacuta se Inlocuie§te cu una noua. Din acest
motiv, piacutele sub forma de prisma au posibilitatea unui numar mai mare
de utilizari decSt cele sub forma trunchiurilor de piramida.
Fixarea mecanica trebuie sa fie simpia §i ieftina, sa asigure rigiditatea
necesara §i sa aiba 0 siguranta In functionare ridicata. Exista numeroase
variante privind constructia cutitelor av§nd piacutele fixate mecanic
(demontabil).
99
Tabelul 3.8
Construcfii de cupte simple
0$el de scule
1. Cupt incovoiat (dreapta sau stanga)
DC==4
Ainestecuri de carburi metalice
W7~r~fcf
6 = 10...50; /* = 10 50; L=90...240
w_l
45
2. Cupt drept (dreapta sau stanga)
■"W0
grrc

1 rrfel
te_____
J
>.20
*
fcxfk
: 1TS*V •
4 &—*4
' 6=10...50; 6 = 10...50; L=110...240
.os:
e
'§z
70’
~ls
'75’
3. Cupt drept x — 90° (dreapta sau stanga)
ate—!C4
Ti 1 int

fee
6=10...32; 6 = 16...50; L=110...240
4. Cupt lateral x = 90° (dreapta sau stanga)

a .10
1! I~
6=12...25; 6=20...40;
L=140...180___________
5. Cupt frontal (dreapta sau stanga)

6=10...50; 6 = 10...50;
L=90...240
L=140...180
L
j
1
1 ii H
'll I
2^ -
(I a
]
' 4
n*m
fer
jo’

6=20...50; 6=20...50;
L=125...240l
6. Cupt de mterior pentru gauri fara fund
£EEE^3H|@-
G
Jw
6=8...32; 6=8...32; L = 125...325
□37" .<R
7. Cupt lat pentru fimsat
J
r----- 4
\xr^ H
nf 1 9

6=12...25; 6=20...40; L = 125...200


----- j-^Ql
bo1 r
8. Cupt pentru retezat
6=3...7,5; 6 = 12...35; L=100...150
s
3
,45°
25.
__ 1 -Q
E
zsc
:=S®3
J_aE>
6=8...32; 6 = 12...50;
L=100...240|
100
Fig. 3.5
101
Modurile de fixare mecanicS a piacutelor din carburi metalice pot fi grupate
in urmatoarele categorii: fixarea cu brida, tixarea cu pivot central, fixarea cu
pana §i fixarea cu colier. Fixarea cu ajutorul unei bride reprezinta solujia cea
mai r3spandita, cSteva construct fiind reprezentaie in figura 3.6. Principial
toate sunt identice, ele se deosebesc prin detalii constructive. In constructia
din figura 3.6, a piacuia ^ (cu a ^ 0) este fixata pe corpul cutitului 1 cu brida
2. Strangerea bridei se face cu §urubul 3. Constructia folose§te pragul de
sfarSmare a a§chiilor 5, deta§abil, realizat tot din amestecuri de carburi
metalice sinterizate. Piacuia 4 se sprijina pe corpul cutitului prin intermediul
piacii de reazem 6 fixata pe corpul 1 cu §tiftul elastic 7. Solujia constructs din
figura 3.6, b este foarte asemanatoare cu precedenta. Piacuia 4 este de
forma prismatica astfel ca unghiurile7 §i a se realizeaza prin poziponarea ei
in suport. SfSramatorul de a§chii 5 este fixat pe brida 2 cu ajutorul §tiftului
elastic. La ambele solufii piacuia din carburi metalice nu are orificiu central.
In figura 3.6,c piacuia 4 este cu orificiu central folosit pentru sprijinul ei pe
§tiftul cilindric 7. Brida 2 serve§te pentru ap3sarea placufei 4 §i reazemul 6 §i
pentru a fixa piacuia intre §tiftul 7 §i piesa de blocare 5.Strangerea piesei 5
se face prin efect de pana de ciocul bridei 2.§urubul 3 serve§te la strangerea
bridei 2. O construct foarte simpia este reprezentata in figura 3.6, d. Piacuia
4 este fixata direct pe corpul cu{itului de brida 2 cu ajutorul §urubului 3.
Sfanimatorul de a§chii 5 este incorporat nedemontabil in brida 2. Un astfel
de cuiit este folosit la prelucrarea aliajelor u§oare (se remarca valoarea mare
a unghiului 7 = 30°). In constructia din figura 3.6, e piacuja activa 3 este
prismatica §i fixata cu brida de strangere 2 care aciioneaza prin partea
inferioara a piacu{ei. Sfaramatorul piacuia 5 este fixat cu §urubul 4. §urubul
6 serve§te la strangerea bridei 2. Brida 2 are 0 forma corespunzatoare
profilului placu{ei (triunghiular, patrat, circular §.a.). In constructia
reprezentata in figura 3.6,/brida de fixare este constituita chiar de capul
§urubului de strangere 3. §urubul 3 are capul cu un diametru relativ mare §i
construit sub forma unei umbrele (ciuperci) elastice lucrand ca un arc taler.
Axa §urubului este inclinata cu 7°30’ fata de normala la planul de a§ezare a
piacutei astfel ca foria de strangere impinge piacuia 2 impreuna cu reazemul
suplimentar 5 §i spargatorul 4 catre suprafata lateraia de sprijin. in figura
3.6, g este reprezentata 0 construct foarte simpia la care brida de stmpgere
aciioneaza lateral. Partea activa este constituita dintr-o prisma (cu diferite
sectiuni) de inaitime relativ mare. Dupa uzarea tuturor muchiilor piacuia se
reascute. Reglarea la cota a prismei se face cu un §urub de reglare.
Unghiurile de a§chiere rezulta din orientarea prismei in corpul cutitului.
Fixarea cu pivot central este exemplificata prin cele doua solufii
constructive din figura 3.7. Din figura 3.7, a rezulta ca piacuia 4 cu orificiu
central este fixata pe corpul cutitului prin intermediul pivotului 2 construit
sub forma unei pSrghii §i actionata de §urubul de strangere 3. Piacuia 4 se
sprijina pe corpul cutitului printr-un reazem 5.
Constructia din figura 3.7, b folose§te pentru fixarea piacutei cu orificiu
central 4 un pivot central 2 cu excentric. $i Tn acest caz rezemarea pe corpul
cutitului se face prin intermediul unei piacute 3.
Fixarea cu pand rezulta din cele doua variante constructive reprezentate
in fig.3.8. La ambele solutii sunt folosite piacute 2 cu orificiu central necesar
orientarii piacutei cu §tiftul central 4. Fixarea se face cu pana 3 stransa cu
§urubul 5. La constructia din figura 3.8, a (firma SANDVIK) §urubul 5 are doua
poriiuni filetate: partea inferioara pe dreapta §i cea superioara pe stanga.
102
1,2-15
<>3 ^
Fig. 3.6
103

Fig. 3.7

Fig. 3.9
Fixarea piacutelor cu ajutorul unui colier este reprezentata prin construct
din figura 3.9. Solufia este caracteristicS pentru cazul utilizSrii unor pi Scute
prismatice de inSltime relativ mare §i care se reascut dupa uzarea tuturor
muchiilor utile. Unghiurile active rezulta din pozitionarea prismei in corpul
cutitului. La solujia reprezentatS in figura 3.9 plScuta prismatic^ inaltS 2 este
sprijinita pe §urubul de reglare 6 care se in§urubeaza in piulija 5 solidara cu
corpul cutitului 1.
Blocarea plScutei 2 se face cu ajutorul colierului 3 strSns cu §urubul 4.
Reglarea la cota se face cu §urubul de reglare 6.
In ceea ce prive§te unghiul de atac x acesta depinde de felul prelucrSrii §i
suprafetei de strunjit.
Unghiul x se realizeazS prin pozitionarea plScutei in
104
corpul cu{itului. CSteva variante, depinzSnd de forma piacu{ei, sunt
schematic reprezentate in figura 3.10. In funcjie de forma §i pozitfa in suport
a placu$ei se realizeaza o anumita valoare a unghiului de atac §i cuptul este
folosit pentru o anumita operate de strunjire, cilindrica exterioara, interioara,
frontaia, canelare §.a.
Sunt realizate §i numeroase variante constructive pentru cujite de strunjit
interior cu partea activa din piacuje de carburi metalice sinterizate Tmbinate
demontabil pe corpul cu{itului.
In figura 3.11,a §i b sunt aratate doua bare de strunjit interior av£nd
piacutele §i spargatoarele de a§chii fixate printr-o brida.
Pe aceste bare sunt montate casete care conjin partea activa a cufitului.
Doua
105
construct de asemenea casete sunt reprezentate in figura 3.1 \,c §i d. Fixarea
placutei 1 §i a spargatorului 2 se face cu brida 3 stransS cu §urubul 4.
La solu£a din figura 3.1 \,d §urubul 5 serve§te pentru reglarea pozifiei
casetei in bara de strunjit. In cazul construcfiei din figura 3.11 ,c, reglarea
pozifiei casetei se face cu §uruburi de reglare aflate Tn corpul barei de
strunjit (vezi fig. 3.11,a).
b) Cujite cu placuje mineralo-ceramice. In general, fixarea piacutelor
mineralo-ceramice, folosite ca parte active a cutitelor, se face printr-o
imbinare demontabiia.
Piacutele sunt realizate fie numai din oxid de aluminiu (AI2O3), fie din oxid
de aluminiu In amestec cu carbura de titan (TiC). Primele sunt de culoare
alba, ultimele sunt de culoare neagra.
Ca forme, sunt confecponate in cateva variante:
- prismatice (patrate, triunghiulare, rombice);
- cilindrice;
- trunchi de piramida (patrate, triunghiulare, rombice).
Cele prismatice sau cilindrice au unghiurile constructive o: §i 7 nule,
ultimele au 0 geometrie constructiva a = 6°...12°, 7 = 0.
Geometria functional este realizata prin pozijionarea placutei pe corpul
cutitului.
In general, nu se construiesc piacuje mineralo-ceramice cu orificiu central.
Geometria functional a cutitelor se recomanda a fi in Iimitele:
- unghi de degajare negativ, 7 = - 6°... - 10°;
- unghi de a§ezare, a = 6°... 10°;
- unghi de inclinare negativ, X = - 6°... - 10°;
- unghi de atac, x = 45°... 90°.
Se remarca valorile negative ale unghiurilor 7 §i X.
Muchiile sunt racordate intre ele cu arce de cere cu razele m Iimitele r =
0,4...3
mm.
Din tabelul 3.9 rezulta cflteva recomandari suplimentare privind
geometria §i exploatarea piacutelor mineralo-ceramice.
Modul de fixare al piacutelor mineralo-ceramice nu difera prea mult de
modul de fixare demontabiia a piacutelor din amestecuri de carburi metalice.
S-a impus fixarea cu brida construita in mai multe variante (fig. 3.12).
in figura 3.12,a este reprezentata 0 prima varianta constructiva care
folose§te pentru fixare 0 brida a§ezat3 deasupra placutei.
in corpul cutitului 1, intr-un loca§ corespunzator, piacuta mineralo-
ceramica 2 este a§ezata peste piacuta de reazem 3. Fixarea placutei 2 se
face de brida 5 prin intermediul sfaramatorului de a§chii 6. Brida 5 este
fixata cu ajutorul §urubului 4. Reazemul suplimentar 3, confectionat tot din
material mineralo-ceramic este fixat pe corpul cutitului cu §urubul 7.
Sfaramatorul de a§chii 6 are forma corespunzatoare placutei active §i are
posibilitatea de a i se regia pozitia fata de muchia principaia. Pozitia, data
prin cota bj, se regleaza cu ajutorul unor §anturi longitudinale existente pe
fata superioara a sfaramatorului. Reglarea se face in Iimitele 0,4...5 mm.
Piacuta reazem suplimentar 3 are forma asemanatoare cu piacuta 2, cu
cotele reduse fata de aceasta, §i cu un orificiu central.
106
Utilizarea materialelor mineralo-cerainice
Tabelul 3.9
Operaji Viteza de Geometria
a gi Avansu agchiere sculei
Materialul
materi l
piesei
alul mm/rot Degrog Finisar
sculei are e a0 7°
O^el de 0,05... 550...2 700... -
construcjie 0,4 00 260 5...8 5...12
Strunjir Fonta 0,08... 450...2 700...
e Oxid cenugie 0,8 60 450 5...6 -5...0
de 0,05... 400...
Bronz - 5...8 0...1
alumini 0,2 600
u Materiale
plastice 0,1...0, 200...
dure 5 400 5...6 0...1
0,05... 100...3 100...
Strunjir
O^el calit 0,4 0 30 5...6 -5...0
e
0,08... 250...5 350...
Cermet Fonts durS 5...6 -5
0,6 0 50
Frezare Fonte gi 190...
0,25 -
Cermet o^eluri 200 5...6 -6
Fig. 3.12
in figura 3.12,b, este reprezentata o a doua variants de fixare cu bridS
superioarS. Placula activS 4 este fixatS de brida 7 prin intermediul
sfarSmatorului de a§chii 2. Placufa 4 se sprijinS pe corpul cutitului prin
intermediul reazemului suplimentar 5. SfarSmatorul de a§chii 2, confectionat
din amestecuri de carburi metalice sau ofel rapid, este fixat pe
107
Fig. 3.13
brida 1 cu stiftul 3. Fixarea bridei 1 se face cu §urubul 9 . Pozijionarea
sfanlmatorului de a§chii fa(a de muchia principal se face cu ajutorul
excentricului 8. Reazemul suplimentar 5 se fixeaza cu §urubul 6. Piacuja
7joaca rol de reazem lateral §i sprijin suplimentar pentru brida L
La construc(iile mai vechi intre piacuja activa §i corpul cuptului, in locul
reazemului suplimentar. se a§eaz3 o folie de cupru cu grosimea 0,2...0,5 mm
necesara reducerii tensiunilor de contact dintre placu^a §i corpul cuptului.
O varianta constructs care folose§te o brida lateraia este reprezentata in
figura 3.12,c. Brida poate fi ata§at3 corpului cuptului sau poate fi corp comun
cu acesta. In figura 3.12,c este exemplificat ultimul caz in care brida de
fixare este realizata prin practicarea unui canal in corpul cutitului: piacuja
inalta 1 este prinsa de brida elastic^ 2 §i strSnsS cu §uruburile 3. Solujia
constructs este caracteristica numai piacu^elor prismatice sau cilindrice de
maipme relativ mare. Se remarca lipsa
sfaramatorului de a§chii.
In figura 3.13 sunt anltate trei construcpi de cupte de strung armate cu
amestecuri de carburi metalice: un cupt de strunj it exterior (fig. 3.13,a), un
cu Jit de strunjit interior (fig. 3.13,&) §i un cujit de retezat (fig. 3.13,c).
c) Cujite cu partea activa din materiale extradure. In categoria
materialelor extradure intra urmatoarele materiale: diamantul natural sau
sintetic sub forma de
108
monocristale sau policristale §i nitrura cubicS de bor (NCB), de asemenea,
sub forma de mono sau policristale. (Mai rar, se folosesc §i cristale de rubin
sau safir).
Policristalele, care armeazS partea activa a cuptelor, sunt livrate sub
forma unor pastile ce au in compozi(ie granule din materialul extradur intr-o
mas3 de liant metalic sau sinterizate pe un suport de carbura metalica
sinterizata. Grosimea stratului din policristale este de ordinul a 0,5 mm, iar
grosimea totaia a piacutei de ordinul 1,5...5 mm. Piacutei e din policristale se
livreaza sub diferite forme constructive: cilindrice §i prismatice, fara orificiu
central §i fara geometrie constructiva (7 = 0; a = 0).
Monocristalele de diamant folosite ca parte activa pentru cutite au
marimea de 0,3... 1 carat. Dezavantajul principal al materialelor extradure
care au la baza diamantul il constituie proprietatea de afinitate fata de Fe,
precum §i procesul de grafitizare a lui la temperaturile ce apar in procesul de
a§chiere (700°C...800°C). De aceea, prelucrarea cu scule armate cu diamant
mono sau policristale este recomandata materialelor neferoase sau
nemetalice; pentru materialele feroase recomandarile au ramas inc3 la
stadiul de incercari.
Monocristalele sau piacutele din policristale sunt fixate in suportul lor tie
prin lipire fie printr-o imbinare demontabiia.
In figura 3.14 este reprezentata prinderea parfii active prin lipire
(brazare). Diamantul (sau piacula) 1 este lipita cu aliaj de lipire (pe baza de
zinc) in suportul 2.
In constructiile mai noi monocristalul este prins intr-o compozilie de
pulbere sinterizata (la 0 temperatura de 650°) formata din 80% Cu, 15% Sn
§i 5% Pb.
Suportul 2 este, in general, cilindric §i realizat sub forma unei buc§i
elastice, fiind prins §i orientat la r£ndul s3u in corpul cutitului.
In figura 3.15 sunt reprezentate c&teva solutii constructive de prindere
demontabiia.
In figura 3.15,a, mono sau policristalul 1 este fixat sub brida 3 de pe
corpul portculitului 2, strUngerea bridei facSndu-se cu §urubul 6. Pozijia
pastilei 1 este limitata de piacuta de reazem 4. $tiftul 5 orienteaza brida 3 §i
piacuta 4.
Solutia constructiva din figura 3.15,Z? este asemanatoare cu precedenta
numai c3 partea activa se reazema pe corpul cutitului prin intermediul
pastilei semisferice 4, iar rezemarea bridei se face pe §tiftul cilindric 5.
Pastila 7 are rol de inchidere §i protectie, la ambele solutii.
La solutia constructiva din figura 3.15,c, partea activa 1 este prinsa intre
corpurile semicilindrice 2 §i 3, filetate la un capat §i solidarizate cu piulifa 4.
Tot subansamblul este introdus in buc§a (teava) 6 §i blocat contra desfacerii
prin §tiftul cilindric 5 (§tiftul cilindric 5 este fixat la montaj).
In cazul constructiei din figura 3.15,<Z, partea activa 1 (cu suprafaja de
reazem sferica), este prinsa intre faicile 2 §i 3 care joaca rolul unei buc§e
elastice. Str^ngerea se face cu §urubul 5 pe ajustajul conic format din
semibuc§ele 2, 3 §i teava 4. Pentru strSngere se folose§te 0 cheie 8 care
trece prin orificiul piulitei de protectie 7.
Geometria cutitelor armate cu materiale extradure rezulta din tabelul
3.10.
Unghiul de inclinare X are valoarea 0°, dar se imbunatatesc conditiile de
a§chiere daca se alege X = + (5°...10°). Unghiul de atac secundar xj poate
cobora p£na la valori de KJ = 2°...5° in cazul prelucrarilor de finisare.

Fig. 3.14
109
13 6
5

Fig. 3.15
Tabelul 3.10
Geometria cujitelor annate cu diamant sau policristale de diamant si NCB
Materialul de Raza
prelucrat R la
vfirf4
[mm
7° oc° X° *1 ] X°
Aliaje de
aluminiu, 30°
0°-r 8° -r 0°^1 0,2^ 5°
materiale -r-
—3° 12° 0° -0,8 +7°
plastice, 90°
alama
Bronz, aliaje 30°
Diama dure (Ti, Al), -3°-r- 6° -T90 0- 0,2+ 0°
nt ceramica 8° *T-8° ° rl0° 0,8
Aliaje de
Policri aluminiu, 15° 0,2
0°-r- 8° -i- 40°- 5°+7
stale materiale -^30 + 0,
8° 12° r60° °
de plastice, ° 4
diama alama
nt §i Bronz, aliaje
0°- 8° -j- 40°H 10° 0,30,
NCB dure (Ti, Al), 0°
H-6° 10° -50° -r20° 6
ceramica
In tabelele 3.11 §i 3.12 sunt fScute recomandari privind exploatarea
cu{itelor armate cu materiale extradure. De observat cS prelucrarea cu
partea activa pe baza de diamant este recomandata materialelor neferoase;
pentru- materialele feroase recoman-
110
darile fScute in cele dou3 tabele sunt la stadiul de incercSri.
Folosirea cu{itelor armate cu mono sau policristale extradure poate fi
extinsa, cu acelea§i recomandSri privind geometria, regimurile de a§chiere §i
condifiile in care are loc prelucrarea, §i la operajii de alezare §i frezare cu
cujitul.
Tabelul 3.11
Regimuri de aschiere pentru scule annate cu monocristale de diainant si NCB
(struiyire, alezare)
Materialul Degr Finisa
o§are re
de prelucrat v, s, t, v, s, t, mm
mm/m mm/r mm mm/mi mm/r
in ot n ot
Aliaj de 200- 0,2- 350-
aluminiu 350 0,3 0,1 500 0,05
Aliaj 260- 350-
antifrictiune 380 0,2 0,1 500 0,02
150- 300-
Bronz 250 0,2 0,3 800 0,02
300- 600-
Cupru 400 0,1 0,5 700 0,05 0,03
150- 600-
Alama 300 0,2 0,3 800 0,03
Magneziu 300- 300-
400 0,2 0,1 600 0,02
Incercdri
O^el inoxidabil 600- 700-
Titan 700 0,2 0,1 800 0,05
Fonts 400- 500-
Carburi de 500 0,2 0,1 800 0,1
wolfram 300- 500-
Materiale 400 600
ceramice 250- 0,1 0,5 300- 0,05
Cauciuc 300 0,1 0,5 500 0,03
Mase plastice 500- 800-
armate cu 600 0,2 0,1 1200 0,05 0,05
sticla 400- 0,05 500- 0,05
600 . 0,1 0,15 800 0,04
80- 0,1 200-
150 500
Tabelul 3.12
Regimuri de a§chiere pentru scule armate cu policristale de diamant §i NCB
(struiyire, alezare)
Materialul de v, m/min s, mm/rot l, mm
prelucrat
Aliaje de A1 §i 200-700
0,2-1
Si
Cupru 300-400 0,2-0,8
Alama 300-400 0,2-0,5
Mase plastice
400-500 0,02-0,07 0,5-1,5
armate cu sticla
Materiale 150-200 0,2-0,5
ceramice
Amestecuri de
15-40 0,1-0,15
carburi metalice
AJiaje dure 80-100 0,05-0,15
CSteva recomandari in plus privind exploatarea acestor cu{ite:
- rigiditatea foarte mare a sistemului ma§ina-unealta-piesa-scuia-
dispozitiv;
- bataia radiaia a arborelui principal sub 0,005 mm la strunguri §i 0,003
mm la ma§inile de alezat;
- bataia axiala a arborelui principal sub 0,008 mm la strunguri §i 0,005
mm la ma§inile de alezat;
-vitezele principale de a§chiere in limitele 1200... 1500 m/min impun
ma§ini-unelte cu tura{ii mari la arborele principal;
- lanfuri cinematice de avans de mare precizie §i fineje care sa realizeze
avansuri de 0,02 mm/rot cu precizie de 0,005 mm;
- sisteme tehnologice cu vibrafcii reduse §i izolarea lor la surse de
vibratii parazite;
111
transmisii in Ianfurile cinematice cu curele continui;
' - varful cutitului se g3se§te pe axa sau sub axa piesei cu 0,1...0,3 mm la
strunjirile exterioare §i cu aceea§i cota peste in cazul celor interioare;
- criteriul de uzura recomandat este cel al uzurii pe fata de a§ezare cu
valoarea IimitatS h < 0,02 mm, dep3§irea ei influentiind negativ rugozitatea
suprafetei prelucrate;
- folosirea Iichidelor de radre-ungere in functie de materialul piesei:
pentru aliaje de aluminiu se folose§te petrolul lampant sau emulsie din
30% ulei de rapita §i 70% vaselina;
pentru aliaje de cupru se folose§te sulfofrezolul;
pentru aliaje de titan §i materiale plastice se folose§te emulsie de ulei 5% in
apa.
d) Cujite pentru prelucrat ojeluri refractare sau inoxidabile. Cutitele
trebuie sa aiba o rigiditate sporita §i un sfaramator de a§chii solid.

Fig. ^.16
In figura 3.16 sunt reprezentate doua construct din care rezulta §i
elementele geometrice. Unghiurile de degajare si de a§ezare rezulta din
figura.
In cazul prelucrarii cu grad mare de discontinuitate sau adaos neuniform,
unghiul de inclinare se alege X = 5°...10° §i unghiul de atac secundar xj =
30°...45°. In funcjie de rigiditatea sistemului tehnologic, unghiul de atac
principal poate ft x = 30°...90° (valori mici pentru rigiditati mari).
Se folosesc cutite cu piacute din amestecuri de carburi metalice. Marca
piacutei se alege in functie de materialul de prelucrat.
Pentru prelucrarea fara §ocuri se aleg piacute de calitatea P20, iar pentru
degro§ari sau strunjiri cu §ocuri (suprafete sau adaosuri neuniforme) se aleg
piacute de calitatea K30. Pentru prelucrarea otelurilor refractare cu Ni, cu
regimuri fara §ocuri, pentru suprafete fara crusta dura se folose§te marca
K30 sau K10. Corpul cutitului se confectioneaza din ofel slab aliat (ex. 40C10)
cu o duritate dupa tratamentul termic de
112
45...50 HRC.
Piacuta din amestecuri de carburi metalice, de grosime minima de 3,5
mm, este sudata intr-un pat de Cu electrolitic (vezi fig. 3.16,Z?) impreuna
formfind pastila ce se monteaza pe corpul cutitului. Spargatorul de a§chii
(reglabil) se confectioneaza din OLC 45 armat cu o piacuta lipita marca K30
(grosimea de 3,5 mm).
In tabelul 3.13 sunt date principalele dimensiuni ale construcpei din figura
3.16,/?.
Tabelul 3.13
Recomand2ri privind dimensiunile cujitelor de strung cu pl2cu|e cu prindere
mecanicfl, mm
B H L n h Li C f
(minima
)
22 25 125 14 8,78 29 1,8 1
25 30 150 18 11,27 35 2,2 1,5
e) Cujite pentru prelucrarea cu avansuri mari. Pentru regimuri de a§chiere
extensive sunt folosite cutite cu partea activa din amestecuri de carburi
metalice, cu o anumita geometrie §i la care se remarca existenfa unor
spargatoare de a§chii pronuntate.
Pe fata de degajare, la unele construct apare o cavitate care are rolul
fragmentarii a§chiei.
In-figura 3.17 sunt exemplificate doua solujii constructive. In primul caz,
cavitatea este sub forma cilindrica de diametru d, iar in al doilea^caz,
aceasta este semicilindrica.
Cavitatea (craterul) se executa prin electroeroziune. in cazul prelucr3rii
otelului tai§ul are o fa$et3 pe fata de degajare/ = 0,4...0,8 mm cu un unghi
de degajare negativ. Aceasta fateta nu apare in cazul prelucrarii fontelor.
in tabelul 3.14 se incearca o sistematizare a diferitelor forme
recomandate pentru partea activa a cutitelor de mare productivitate.
Din tabelul 3.15 rezulta §i geometria partii active in funcfie de materialul
piesei §i de sectiunea a§chiei.
Aceste culite prelucreaza cu avansuri s > 0,7 mm/rot §i adancimi de
a§chiere t > 0,7 mm, ajungfind la secfiuni transversale ale a§chiei mai mari
de 5 mm2.
Sunt recomandate §i alte forme de praguri de sfaramare a a§chiei, doua
solutii fiind reprezentate in figura 3.18.
In figura 3.18,a, acesta este construit sub forma cavitatii cilindrice de raza
R.
Pentru avansuri s = 0,3... 1 mm/rot dimensiunile din figura 3.18,a sunt
urmatoarele: /= 0,2...0,8 mm; R = 2,5...5 mm, B = 5...10 mm, h = 0,15...0,3
mm.
Pentru construct cu prag din figura 3.18, b in cazul prelucrarilor cu
avansuri s = 0,1 ... 1 mm/rot §i adancimi t = 1 ... 10 mm, dimensiunile sunt
urmatoarele:
B = 2,5 ... 6 mm, / = 0,15...0,4 mm, h = 0,1...0,2 mm.
f) Cujite pentru prelucrarea maselor plastice. Pentru aceste prelucrari
sunt folosite cutite armate cu piacuje lipite din amestecuri de carburi
metalice de calitatile K10 sau K20. Parametrii geometrici §i forma partii
active rezulta din tabelul 3.16. Din acela§i tabel rezulta §i calitatea
materialului de prelucrat.
in scopul obtinerii unei rugozitati reduse a suprafetei de prelucrat, se
recomanda o finisare suplimentara a partii active dupa reascutire. Operatia
de rodare se va face fie cu discuri de fonta §i pasta de carbura de bor cu
granulatia d’e 200, fie cu discuri de diamant.
113
Tabelul 3.14
Constructia pfirtii active a cutitelor de strung armate cu carburi metalice
folosite pentru prelucrSri cu
avansuri mari
Forma fejei de degajare. Schi(a
PlanS, cu fa^eta cu < 0, cu crater circular
RecoinandSri func^ionale

Adancimea de a§chiere /, mm
0,7 ... 1,5
5P\
1,5 ... 2,5
> 2,5
Prelucrarea o^elului
Avansul, mm/rot
0,7 ... 1,5
> 1,5
Diametrul craterului
2,5
2,5; 3,5
2,5; 3,5
3,5
3,5
Plana, cu fa£eta cu < 0, cu crater semicircular
Prelucrarea o^elului cu regimuri t > 0,7 mm §i s > 0,7 mm/rot
Plana, cu facets cu < 0, cu prag
J

Prelucrarea ojelului
t 1. . 1,5 . 2,5 .4
. 1,5 . 2,5 .
k 4. .5 5. .6 6. .8
s < 5 mm/rot
PlanS, farfi crater, fSra prag.

<5J
Prelucrarea o£elului §i a fontei. in cazul fontei / = 0. La prelucrarea o^elului
trebuie spargStor de a§chii.
ea

rn
Tabelul 3.15
Geoinetria constructive a cujitelor armate cu ainestecuri din carburi inetalice
foiosite pentru
prelucre ri cu avansuri mari

Geometria Materialul Geometria


constructive
a.<jchiei, x° a° o X° 7f° 1/s f
mm2 de prelucrat y
Otel
a <70 1,2...
daN/mrrr 45 10 i -7 -5 1,8 0,5
Ot,el
<7
a >70 1,2...
daN/mm2 45 8 4 -4 -5 1,8 0,5
Fonta HB 45 5 -5 - 1,2... -
8
<220 1,8
O^el
a <10
daN/mm2 45 8 5 0 -5 1,2 0,5
O^el
>7
a >70 +
daN/mm2 45 8 5 5 -5 1,2 0,5
Fonta H B < 45 7 - -
8 0 1,2
220
0$el 45 5 -5 1,2... 0,5
8 0
1,8
-
Fonta 45 3 '0 - 1,2... -
8
1,8
Tabelul 3.16
Construcjia pilrfii active a cujitelor de strung
pentru prelucrarea maselor plastice
Schifca Recomanderi func^ionale
Textolit, materiale plastice fibroase,
materiale plastice cu lemn.
1. ^T) /r

MB
/s' Ir'
j
t y0‘\
lill Textolit, pertinax, mase plastice pe
2.
baza de fenoli.
2C
J Sticla organica cu inserpi textile.
T\ wA
—\-
3.
JT777
Y^^u/
Zv///////
115
3:2. CUJITE DE RABOTEZA §1 DE MORTEZA
Din punct de vedere constructiv, cuptele de raboteza $i cujitele de
morteza sunt asemanatoare cu cele de strung, in general, cuptele de
raboteza sunt in construcpe cotita. Exista o varietate constructs foarte mare.
Sunt confectionate in intregime din ojel rapid (Rp3 sau Rp4), armate cu
plScuje din ojel rapid sau armate cu piacute din amestecuri de car' ;fi
inetalice (in exclusivitate imbinarea este nedemontabiia). in aceste ultime
cazuri, corpul se executa din ojel slab aliat (ex. 40C10). Calitatea piacutei din
carburi sinterizate se alege in functie de materialul piesei. Sintetizarea
principalelor tipuri, forme constructive, cu recomandari privind dimensiunile
§i geometria lor, rezulta din tabellele 3.17-3.21.
Din tabelul 3.17 rezulta formele §i dimensiunile cuptelor de rabotat
executate din o{eI rapid sau armate cu piacute din o(el rapid.
Pentru acelea§i cujite de raboteza, dar cu partea activa din piacute lipite
din amestecuri de carburi metalice, in tabelul 3.18 sunt prezentate formele
constructive §i recomandari privind dimensiunile.
Cufitele de morteza rezulta ca forma §i dimensiuni din tabelul 3.19.
Geometria §i forma pSrtii active pentru cujitele de raboteza rezulta din
tabelul 3.20.
Constructive sunt asemanatoare cu cele pentru cutitele de strung: fSrS
sau cu fateta, cu fata de degajare plana sau concava.
Geometria constructs a cutitului de rabotat rezulta din figura 3.19. Se mai
remarcS din figura cS prin constructia cotita a corpului cutitului suprafata de
reazem trece prin vSrful cutitului.
Conform notatiilor din figura 3.19, in tabelul 3.21, in functie de materialul
piesei §i de calitatea prelucrarii, sunt fScute recomandari privind geometria
constructs a cutitelop de raboteza.
Orientativ, in functie de suprafata sectiunii transversale a a§chiei (s x t),
in tabelul 3.22 sunt fScute recomandari privind sectiunea transversals a
corpului (cozii) cutitului de raboteza.

116
in figura 3.20 sunt aratate doua construct de cutite de raboteza folosite
pentru lucrSri de mare productivitate. In figura 3.20,a cufitui este construit
cu muchii reetilinii §i are o muchie secundara (netezitoare) cu un unghi de
atac nul (cu{it tip Kolesov), iar in figura 3.20,b partea activa are muchiile
curbilinii.
Tabelul 3.17
Forma §i dimensiuni pentru cufitele de rabotat armate cu plBcute din ojel
rapid
1. Cupt cotit pentru suprafeje plane (x = 45°)

5 = 10...40; H= 16...60; L = 150...500; /=45...150 m=5...10


4. Cupt cotit lat pentru fmisare

5 = 16...40; tf=25...60; L=250...500; /y =20 45; a = 16...40


2. Cupt cotit pentru fmisare (>c = 45 °)
5. Cupt cotit §i Incovoiat

5=12...40; H=20...60; L=200...500; /=55...150


5=10...40; H= 16...60; L=150...500; /=45...150; //i = 3...10;
3. Cupt cotit pentru canelat Crete™ 0

5=12...40; H=20...60; L=200...500; /=55...160; /;=25...60; Q=5... 15;


m=4...12________________________
117
Tabelul 3.18
Forme §i diinensiuni pentru cu{itele de rabotat armate cu phlcuje din carburi
inetalice.
1. Cu^it cotit pentru suprafeje plane (x=45°)

5 = 10...40; H= 16...60; L=150...500; /=45...150; m = 5.5...23


4. Cupt incovoiat

B= 10...40; H= 16...60; L = 150...500; m=5...20


2. Cujit drept (x=45°)
5. Cujit cotit §i incovoiat

B= 10...40; //= 16...60; L = 150..500; //j=5.5...23

/=45...150; 7/I=5...50
3. Cu{it lat de finisat
6. Cupt cotit pentru canelat (retezat)

B= 16...40; H=25...60; L=250...500; /=20...45; a = 14...35


B= 12...40; H=20...60; L=200...500; a=5...25; m=4...22
118
Tabelul 3.19
Forme §i dimensiuni pentru cnjitele de mortezat annate cu pincuje din ojel
rapid

Schija
RecomandSri
dimensiuni
Curba (concava) cu fa(eta:
/? = (30..40)s- pentru cu(ite de degro§at gi finisat; R=(50..60)s- pentru cu(ite
de retezat.
Tabelul 3.21
Recoinandari privind geometria cu{ite!or de rabotat (v. fig. 3.19 §i tab. 3.20)
Materialul pilrjii 0(el rapid Carburi
active metalice
Materialul 0(el Fon til Ojel
piesei
a sau HB <15 <2 >2 <’ <2 >2 <28 <3 >3
0 20 20 15 00 00 0 60 60
0
Fa(a de Jnghiul de degajare y°
degajare plana
fara
fa{eta 15 12 10 12 8 5 -5 -10 -15
20 20 20 - - 20 20 20 20
Plana sau Unghiul de degajare al fa(etei yf
concava cu
fa(eta
5 - - 5 -5 -10 -15
Unghiul de a§ezare a°
8 ...
6 10
Cu^it de Unghiul de atac x°
trecere
30 45 ... 75
60
...
de retezare 45 90 60 ... 90
...
de degro§at Unghiul de atac o
secundar x 1
10 ... 30
Unghiul de inclinare
5 ... 10 10... 15
de finisat 0 ... 3
119
Tabelul 3.22
Recomandtfri privind alegerea cujitului de rabotat
Secpunea 1,5 2,5 4 9 >12
transversaia
6 12
a agchiei,
mm2
Dimensiunile 10 x 16 x 16 x 20 x 24 x 30 x 40 x
sectiunii 16 20 25 30 40 45 60 50
cuptului B x 12 x 16 x 20 x 25 x 30 x 40 x x 50
H, mm 12 16 20 25 30 40
3.3. CUJITE CU REGLAJ MICROMETRIC
Cuptul cu reglaj micrometric constituie un dispozitiv format dintr-un cupt
§i un mecanism de reglare la cota.
Cuptul este in construcpe dintr-o bucata sau armat demontabil sau
nedemontabil. Mecanismul de reglare la cota este in construcpe cu §urub
piuli{S micrometric In diverse variante §i foarte rar In construcpe cama-
tachet.
Performance de reglare sunt cuprinse in limitele 0,001...0,003 mm.
Reglarea la cota poate fi fScuta direct pe ma§ina sau prin prelegrare
prealabila folosind dispozitive speciale de prereglat. Cuptele cu reglaj
micrometric sunt folosite pentru operapi de finisare a alezajelor.
In continuare vor fi descrise cateva variante constructive scoiand In
evident performance, avantajele §i dezavantajele lor.
a) Varianta Microbore (firmele De Vlieg-SUA §i IMF Bucure§ti) este
reprezentat In figura 3.21.
Cuptul 2, numit cartu§ sau patron, av^nd corpul construit sub forma unui
§urub micrometric, se introduce In suportul port-cupt 1 intr-un alezaj cu doua
canale de pana.
Cuptul este fixat in suport cu ajutorul §urubului central 4 §i al §aibei 6.
Reglarea la cota se face cu ajutorul piulifei micrometrice 3. Masurarea
deplasarii se face pe scara gradata pe partea frontala a piulufei 3 (50 sau
100 de diviziuni) §i a vernierului gradat pe suportul port-cupt.
Preluarea rotirii §urubului micrometric este realizata prin cele doua
aripioare laterale ale cuptului ce intra in canalele de pana din alezajul din
port-culit. §aiba elasfica 5 are rolul de a prelua jocurile din §urubul
micrometric. Ea se sprijina pe o piuli{a hexagonaia ingusta 7. Aceasta
varianta permite o deplasare axiala a cuptului egaia cu 0,001 mm.
Cuptul propriu zis se realizeaza intr-o mare varietate constructs, de forme,
dimensiuni §i geometrie, armat cu piacu{e din carburi metalice sdu
mineralo-ceramice, lipite sau imbinate demontabil.
In figura 3.21 ,b §i figura 3.22 sunt reprezentate cateva construcpi.
120
In figura 3.22 sunt reprezentate trei variante: cu placuta lipita, cu placuta
fixata cu §urub Central §i fixata cu brida. Din figura rezulta §i unghiurile de
atac constructive.

Fig. 3.21
a b c
Fig. 3.22
In figura 3.23 sunt aratate cele doua variante de montare a cutitului in
dispozitivul port-cutit: cu axa inclinata (fig. 3.23,a) §i cu axa perpendicular
(fig. 3.23,b).
Unghiul de tnclinare a axei cutitului este e = 53°8\ S-a ales aceasta
valoare deoarece pentru o deplasare axiaia Aa a cutitului micrometric,
reglajul pe directia radiaia Ar a cutitului va fi A r = A a sin e, iar sin c = sin 53
°8’ =0.8, astfel ca Ar = 0.8 Aa. In cazul e= 90° (fig. 3.29, b) Ar = A a.
Principalele dimensiuni pentru aceasta varianta rezulta din tabelul 3.23.
121

b) Varianta Coromant (firma Coromant Sandvick-Suedia) rezulta din


figura 3.24.
Corpul cutitului 1 reprezinta §urubul micrometric al dispozitivului. Cutitul 1
este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil
patrat. Reglarea micrometrica se face cu piulija 2 a carei deplasare axiaia
fata de corpul 3 este preluata de bilele 4. Bilele 4 joaca rolul unui rulment
axial §i reaiizeaza §i pretensionarea necesara preluarii jocului din §urubul
micrometric.
Constructia elastica a corpului 3 §i a piulifei 2 (prin existenta celor doua
canale in ambele piese) are rolul principal de preluare a jocului din imbinarea
§urub-piulita. Citirea deplasarii cutitului se face pe scala gradata pe piulifa 2
§i cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3; marimea diviziunii
minime de reglaj poate fi de 0,001 mm.
Cartu§ul rezulta din figura 3.24,b.
Cutitul este armat cu piacute imbinate demontabil.
Principalele dimensiuni pentru constructia Coromant rezulta din tabelul
3.24.
Dispozitivul poate fi montat in bara port-cutit oblic (cu unghiul e =53°8’)
sau drept (fig. 3.25).
Tabelul 3.23
Dimensiunile principale ale cutitului cu reglaj microinetric Microbore, mm
Diainetrul alezajului de prelucrat
20 23 26 29 40 46 56 61
76-
- - - - - - - -
102
26 28 32 42 52 66 72 86
Dimensiunile
25 35 40 48 50
barei 18 20 22 60
Dimensiu lungi
nile me 18 22 22 25 35 40 48 50 60
diame
24
cartu§ului tru 6 6 8 8 12 12 20 20
Filet M6 M6 M8 M8 M1 M1 M2 M2 M24
ext. 2 2 0 0
filet M3 M3 M4 M4 M6 M6 M1 MI M12
int. 0 O
c) Varianta Valenite (firma Valenite-Franta) este reprezentata in figura
3.26. Ca §i in celelalte cazuri prezentate, corpul cutitului 1 constituie §urubul
micrometric al dispozitivului.
122
Fig. 3.25
Cujitul, impreuna cu piulija 2, intra in corpul dispozitivului 3 §i este
solidarizat impotriva rotirii prin intermediul unei pene ftontale ce face corp
comun cu flan§a 4. Deplasarea axialS a §urubului 1 este preluata elastic cu
ajutorul a doua arcuri elicoidale 5, sprijinite pe flan§a 4, care se g3sesc in
cele doua orificii din corpul 3; str&ngerea lor se face cu §urubul 5.$urubul
micrometric are pasul 0,5 mm, iar discul gradat pe corpul piulitei are 50 de
diviziuni. Folosind vernierul de pe corpul dispozitivului se poate face un reglaj
cu marimea diviziunii de 0,003 mm. Dispozitivul poate fi montat in bara port-
cu{it inclinat (cu unghiul e = 53°8’) sau perpendicular pe axa ei. Cota h de
supra^naiiare a vUrfului cujitului fata de axa dispozitivului se gase§te in
limitele 0,8...4,75 mm.
Dispozitivul se construie§te in mai multe variante dimensionale cu
diametrul exterior intre 25,4 §i 111 mm. Domeniul de reglare este in limitele
10...40 mm. La realizarea
123
acestui dispozitiv micrometric, o problems tehnologicS o constituie realizarea
imbinSrii cu pana frontalS.
Tabelul 3.24
Diinensiunile principale pentru varianta Coromant,/n/n
L
D D, L i Ll
1 19 16 24,5 14 2,8
2 19 16 25,5 14 2,8
3 25 20 32,95 18,65 4
•4 25 20 33,85 18,65 4
5 ‘ 30 22 44,4 27,3 5
6 30 22 45,2 27,3 5
7 46 32 63,6 37,9 6,3
8 46 32 64,8 37,9 6,3
Tabelul 3.25
Dimensiunile principale ale cutitului cu reglaj micrometric Triabore, mm
D A L Ll
L A B C D A B C D
2 25 30 35 15 25 30
1 8 8 0 20
1 2
2 11 2 7 34,5 42 49,5 21 28,5 36 43,5
1 3
3 14 8 5 47 59 71 28 40 52 64
4 19 2 4 83 39 56 73 90
4 9 66 100
3 6 11 10
5 25 5 0 93 6 139 57 80 3 126
32 5 9 15 190 76 14 172
6 126 108
0 4 8 0
d) Varianta Triabore (firma Audemars-Elvetia) este reprezentatS in figura
3.27. Constructiv este o variants simplS: cutitul 7, cu corpul prismatic, este
introdus in alezajul cu profil pStrat din corpul dispozitivului 2. §urubul
micrometric 3 se infileteazS in alezajul filetat din corpul cutitului 7.
Deplasarea axialS a §urubului micrometric este preluatS de §aiba
semicircularS 4 introdusS in canalul transversal din corpul 2. Corpul cutitului
este in constructie semielasticS prin executarea a douS canale
perpendiculare.
124

Blocarea cutitxdui in dispozitiv se face cu §urubul 1 (fig. 3.28) care


strange partea elastic^ a corpului 2. §urubul 2 serve§te la fixarea intregului
cartu§ In bara port-cutit. In funcfie de pasul §urubului micrometric, mSrimea
diviziunii de reglare este in limitele 0,005...0,02 mm. §i la aceastS construct,
cartu§ul poate fi montat in bara port- cutit inclinat (e= 53°8’) sau
perpendicular fa$ de axa acesteia. Cutitul 1 este din ojel rapid sau armat cu
plScu^e lipite din amestecuri de carburi metalice. Principalele dimensiuni ale
construcpei Triabore rezultS din tabelul 3.25.
e) Literatura tehnicS sovieticS descrie douS variante de dispozitive cu
cu{ite cu reglaj micrometric.
125
Fig. 3.29

Fig. 3.30
O primti variants este reprezentata in figura 3.29. De remar- cat construct
cartu§ului care are la baza principiul de functionare al micrometrului de
interior.
Corpul cilindric al cujitului 1 se terming cu un cep conic care se sprijina pe
suprafa$a conica interioara a §urubului micrometric 3. §urubul micrometric 3
se in§urubeaza in piulija formata din corpul cilindric 2 al cartu§ului. Reglajul
micrometric se face cu ajutorul rozetei 4 pe cafe este imprimata scala
gradata. Resortul 5 serve§te la preluarea jocurilor §i la mentinerea
contactului pe suprafata conica. Str§ngerea cartu§ului in bara port-cutit se
realizeaza cu §urubul 6.
Dispozitivul este montat inclinat in bara port-cutit cu unghiul e=36°52’
(sin 36°52’= = 0,6).
126
i
§urubul micrometric are pasul de 0,5 mm sau de 1 mm. In primul caz pe
tamburul 4 sunt 20 diviziuni §i in al doilea caz cu 25 diviziuni.
Tabelul 3.26
Dimensiunile cuptelor cu reglare micrometricd din figura 3.29, mm
Diametrul D L H K d Dn b
alezajului D
25...3
43...57 7 50 35 Q
40...5
55...70 0 65 50 1.5
40...5
58...80 0 70 48
10
70...90 50...6
80 62
0
55...7 95
80...110 0 66
70...8 M1
95...125 115
5 86 12 22 12 2
110...140 80...1 135 105
00 2
120...165 80...1 145
10 100
140... 185 100... 170 125 30 M1
125 22 18 6
120... 195 150
160...210
145
Principalele dimensiuni ale acestei construct rezulta din tabelul 3.26.
Cutitul 1 este armat cu plScute Iipite din amestecuri de carburi metalice.
O a doua variants este reprezentata in figura 3.30. In desen apar
urmStoarele elemente: bara port-cufit 1, cujitul 2, plunjerul 3, tachetul 4,
§urubul micrometric 5, buc§a 6, §urubul de blocare 7. Plunjerul 4 se
deplaseazS axial actionat de §urubul micrometric 5. Canalul Tnclinat de pe
plunjer, prin tachetul 4, obligS cutitul sS avanseze radial. Unghiul de inclinare
a canalului este e= 11019’, astfel c3 la o deplasare axialS a a plunjerului,
cutitul sS se deplaseze radial cu cota Ar - Aa tg e = Aa tg 11° 19’ =
0.2 A a. Citirea deplasSrii se face pe scala gradatS pe suprafata frontalS a
§urubului micrometric 5. Cutitul este armat cu plScutS lipitS din amestecuri
de carburi metalice.
MSrimea diviziunii de reglare este 0,01 mm.
In tabelul 3.27 sunt recomandate valori pentru principalele dimensiuni ale
constructiei reprezentata in figura 3.30.
f) Varianta Pegard este reprezentata schematic in figura 3.31.
Este o constructie simpia $i realizeaza o dimensiune minima de pozitionare
de 0,01 mm. Reglarea se face prin rotirea piulitei 3 peste §urubul
micrometric 2 solidar cu suportul cutitului 1. Piulita 3 este antrenata de
rozeta gradata 4 prin intermediul unui cep prismatic.

127
Tabelul 3.27
Dimensiunile cujitelor cu reglare micrometrial din figura 3.30, mm
Alezaj D BxH L 1 d a
30...40 25
6x6 M6
32...42 27 28 10 6
38...50 30
44...55 35 8x8 38 14 M6 8
48...60 40
55...65 45 10 x 10 54 24 M8 10
60...76 50
30 M10
” 65... 80 55 12 x 12 60 12
72...95 60
80...98 65
16 x 16 70 35 M12 14
8J...1UZ /u
86...108 75
95...120 80
100...125 85
102... 103 90
20 x 20 90 50 M16 16
108...125 95
115...140 100
g) Varianta Werco este reprezentatS schematic Tn figura 3.32. Cujitul 1
este pozitionat cu ajutorul §urublui micrometric 2 §i a piulijei din corpul 3 al
dispozitivului. Excentricul 4 are rolul de a fixa cujitul 1 prin intermediul
plunjerului
5. §tifturile 6 au rolul de 1 imitator de pozi{ie.
3.4. CUJITE PROFILATE
Cufitele profilate sunt scule a§chietoare la care muchia materializeaza
generatoarea suprafetei de prelucrat. Sunt folosite la prelucrarile prin
strunjire, foarte rar la rabotare.
Pentru proiectarea lor trebuie re^olvate urmatoarele probleme:
determinarea suprafetei profilate a cutitului §i a muchiei; stabilirea profilului
tehnologic necesar executiei; ^egerea §i determinarea elementelor
constructive §i geometrice specifice unei scule a§chietoare astfel incSt
a§chierea sa decurga daca nu in condijii optime, cel putur admisibile. Specific
acestor scule, ca in cazul tuturor sculelor a§chietoare profilate este stabilirea
suprafejei profilate §i a celor trei linii de profil (functional, tehnologic §i de
masurare).
3.4.1. Clasificarea cutitelor profilate
Existed intr-o diversitate foarte mare, cutitele profilate pentru -strunjit se
pot clasifica dupa diverse criterii in urmatoarele categorii (fig. 3.33):
a) dupti direcfia miscdrii de avans:
- cu avans radial {a, b, d, e, f, g);
- cu avans tangential (c);
- cu avans axial sau frontal (h);
128
Fig. 3.33
129
b) dupd forma corpului:
cujite profilate disc (b, d, e, f, g, h);
- cujite profilate prismatice (a, c);
c) dupd forma suprafefei de a§ezare:
- cu directoare circulare (b, f g);
- cu directoare rectilinii (a, c)'J
- cu directoare elicoidale (d, h);
- cu directoare spirale (e);
d) dupd orientarea fe{ei de degajare:
- cu simpia orientare, adica yy ^ 0; 7X = 0 (a, b, c, d, e, f);
- cu dubia orientare, adica yy ^ 0; 7X ^ 0 (g, h);
e) dupd suprafafa de prelucrat:
- cujite pentru suprafeje cilindrice exterioare;
- cujite pentru suprafeje cilindrice interioare;
- cujite pentru suprafeje frontale (h);
f) dupd construcfie: ' ----
- monobloc (dintr-o bucatS) (a...h);
- cu partea activa lipita (i).
3.4.2. Profilul cujitului profilat
§i in cazul cujitului profilat se disting cele trei linii de profil: functional,
tehnologic §i de m3surare (vezi cap.l).
Pentru execujia unui cujit profilat trebuie sa se determine profilele
tehnologice §i de masurare, linii care apar pe desenul de execujie al cujitului.
Pentru cujitul profilat disc profilul axial reprezinta profilul tehnologic, iar
daca controlul se face cu un §ablon reprezinta §i profilul de masurare.
Pentru cujitul profilat prismatic profilul tehnologic §i de masurare se
determina in planul normal pe directoarele rectilinii ale fejei de a§ezare.
In ambele cazuri, daca m3surarea se face cu ajutorul unui instrument
optic, profilul de masurare este cel din planul fejei de degajare.
Profilul functional al cujitelor profilate este in planul axial al piesei §i este
identic cu profilul piesei. <
La proiectarea cujitului profilat trebuie determinate toate cele trei linii de
profil.
Pentru determinarea profilului sunt folosite doua metode: metoda grafted
§i metoda analiticd.
In unele cazuri relativ simple (cujitele disc cu directoare circulare §i cu axa
paraleia cu axa piesei sau a celor prismatice cu avans radial), metoda
analiticd poate fi inlocuita cu o metodd geometried.
Profilul se determine prin puncte. NurnSrul de puncte caracteristice, se
alege intre
6...30 de puncte, depinz^nd de complexitatea §i lungimea profilului piesei.
3.4.3. Determinarea grafica a profilului cujitului profilat
Metoda graficS este expeditiva, mai pujin precisS §i are dezavantajul ca se
folose§te doar pentru cujitele profilate disc cu directoare circulare, cu axa
paraleia cu axa piesei
130
§i cu fata de degajare cu simpia orientare (7X = 0) $i pentru cufitele
prismatice cu fata de degajare cu simpia orientare.
Din figura 3.34 rezulta modul de determinare a liniei de profil pentru
cutitul disc circular.
Fig. 3.34
La o scara marita §i convenabila (2:1; 5:1; 10:1; 100:1) se deseneaza
piesa in doua proiectii scot&nd Tn evident punctele caracteristice/4, V, B,
M...D. Se completeaza cele doua proiectii cu proiectiile cujitului disc
determinat prin centrul Oc, fa$a de degajare orientata sub unghiul de
degajare 7 §i cercul ce trece prin vSrful V (elemente alese aprioric). De
remarcat c3 centrul Oc al cutitului se gase$te deasupra planului de baza
cinematic (OpXY) cu cota ZQ = rv sin ipyv.
Punctele A, de pe profilul piesei au corespondenta Tn planul axial al
piesei
Tn punctele A’, V’, B’,...,D’ care, datorita mi§c3rii de generare de rotate, sunt
generate de punctele A", V", BD" de pe fata de degajare a cutitului, ele
gasindu-se la intersectia cercurilor din centrul Op cu fata de degajare (T). Cu
centrul Tn Oc, prin punctele A", V", B",...,D", se due cercurile directoare ale
fetei de a§ezare a cutitului pana intersecteaza planul axial al cutitului
rezultand-punctele de profil al cutitului A"’,
131
V"\ B"’,...,D"\ Proieetcind aceste puncte in vederea de jos, la intersectia cu
liniile de cotS X ale piesei XV...XD se objin punctele Al, VI, B1,...,D1 care
reprezinta profilul axial al cutitului (este profilul tehnologic sau cel de
masurare cu ajutorul §ablonului).
In figura 3.35 este reprezentat modul de determinare a profilului cutitului
profilat prismatic. Metoda este similar^ cu cea pentru cuptul disc circular cu
deosebirea ca directoarele cutitului sunt rectilinii, inclinate cu unghiul de
asezare upv.
3.4.4. Determinarea analitica a profilului cujitului profilat
Ca o aplicatie la metoda generaia de determinare a profilului unei scule
a§chietoare (vezi 1.2.1.), pentru fiecare tip de cujit profilat se va prezenta
modul de determinare a profilului tehnologic §i de masurare. De la inceput
trebuie sa se cunoasca (prin determinare sau aiegere constructiva)
urmatoarele elemente:
- stabilirea vSrfului V al cutitului profilat ca punct caracteristic pe profilul
piesei;
- determinarea coordonatelor vSrfului V (0; Rv; O), el gasindu-se in planul
de baza cinematic XOpY\
- stabilirea orientarii fejei de degajare determinata de unghiurile ypyv §i
apxv;
- stabilirea orientarii fe{ei de a§ezare prin alegerea unghiului ayv;
- in cazul cufitelor disc, determinarea razei cutitului rv corespunzatoare
vSrfului V\
- stabilirea punctelor caracteristice (6 ... 25 puncte) de pe profilul
cutitului.
a. Cujit profilat disc circular cu axa paralela cu axa piesei, cu faja de
degajare cu simple orientare, pentru exterior (fig. 3.36).
Punctul M de pe profilul piesei are coordonatele M (XM; R^; 0), iar de pe
profilul in planul axial al cutitului are coordonatele M (x^-X^; rM; 0). Pentru
calculul de profilare se propune traseul de mai jos:
<2j) Ecuafiei muchiei in sistemul de referinfd cinematic
X
rn ~XM
■2 r~2 2 7~2
Y R s n + cos
m ~ V ^ ypyv ypyv ~ V ypyv
R

2 2.7
v v R
~ Rv Sin ypy Tpvv ~ sin ypy ~ V 7pyv
a2) Coordonatele centrului sistemului de referinfd constructiv ' Y0, ZJ
X = 0; Y =R +r cos a
o o V V y\»'
ZQ = rysin otyy
a3) Ecuafiei muchiei in sistemul de referin}d constructiv xm XM
ytn ~ Y(J ®yv ^m ~ ^yv’
z Y X
m ^ni ~ o) °yv ^ni ~ c) ^yv
a^) Ecuafia fetei de ayezare (dacti. este necesara pentru determinarea
altor linii de
profil)
x
a=V
ya = cos <p;
z
ct = zm sin V-
132
a$) Profilul axial al cufitului va fi dat de ecuafiile (se va face <p = 0) xpr ~ xm
yPr = rM = ^rn + 4,
Observable'. Pentru determinarea altor linii de profil se dau variabilei valori
corespunzStoare pozijiei planului de profilare.
b. Cujit profilat disc circular cu axa paralela cu axa piesei, cu faja de
degajare' cu simpla orientare, pentru interior (fig.3.37).
Traseul de determinare a profilului este urm&torul:
bj) Ecuafia muchiei in sistemul cinematic, la fel ca aj.
b2) Coordonatele centrului sistemului de referinft constructiv Oc (X0; Y0>-
Z
o)
X0 = 0; Y0 = Rv - rv cos ayv; ZQ = rv sin ayv. bf Ecuafia muchiei In sistemul de
referityd constructiv
x
m ~ ZM
ym = (YM - Yo) cos V ■ (YM-ZO) sin ayv‘ zm — (Yfyj - YQ) sin Q!yV + (ZM - ZJ cos
&yv. bj) Ecuafia fetei de a$ezare, la fel ca a4. bf) Profilul axial al cufitului
133
x
pr xm ’
r? 2~ ypr = rM = pm + zm •
c. Cujit profilat disc circular cu axa paralela cu axa piesei, cu fata de
degajare cu dubia orientare, pentru exterior (fig. 3.38).
Fig. 3.38
dl.K .«i i
In anumite cazuri (prelucrarea suprafe(elor conice, strunjirea filetelor de
mi§care, §.a.), fa(a de degajare este mclinata sub ambele unghiuri ypxv §i oipyv.
Traseul este urmatorul:
Cj) Ecuafia muchiei in sistemul de referinfd cinematic Xm = XM : is.-..
1

l'm=[l/(l+f«2Ypyv)][/a+tg2Ywv)fi^-(VsVp„+«^Yi^J2“(VSVp„+R^Ym)tSVP)J
Z„=-[l/(l+tg2Ywv)][/(l+tg2Ywv)«M-(VSYp„+«>YgYww)2+VgYp„+R/gYwJ •
In continuare, traseul este identic cu cazul cufitului pentru exterior, cu
simpia orientare: a2; a3; a4; a5.
Pentru o prelucrare interioard, in cazul in care y ^ 0 §i y ^ 0, traseul ur-
meaza urmatoarea ordine: cp b2; b3; b4; b5.
In literatura tehnica, acest tip de cutit este cunoscut sub denumirea
(gregita), de cutft
134
cu X * 0.
d. Cujit profilat prismatic cu faja de degajare cu simpla orientare (fig.
3.39) Traseul de proiectare este asemSnStor cu cazul a.
dj) Ecuafia muchiei In sistemul de referir^d cinematic, la fel ca aj. d2)
Coordonatele centrului Oc (XQ; V zo>
XQ = 0;YQ = Ry; Z0 = 0. d3) Ecuafia muchiei tn sistemul de referinfd
constructiv
x
m
a
ym yv ^M
^m ~ ~ Ry) 01yv cos
°^yv
dj) Profilul intr-un plan normal pe directoarele rectilinii ale fe£ei de a§ezare:
• xpr ~ xm ’ ypr ~ yxm •
e. Cujit profilat prismatic cu fa$a de degajare cu dubla orientare (fig.
3.40). Traseul de proiectare este asem3nator cu cel al cujitului prismatic cu
simpla
orientare, cu deosebirea primului punct: ecua$ia muchiei in sistemul de
referinfa cinematic corespunde punctului Cj. In continuare, traseul urmeaza
d2; d3; d4.
f. Cu$it profilat disc circular cu axa neparalela cu axa piesei, cu faja de
degaiare cu simpla orientare, pentru exterior (fig. 3.41).
In cazurile in care suprafata profilata are porfiuni frontale relativ mari,
pentru a evita
135
anularea unghiurilor de a§ezare sau de atac in aceste zone, o solufie
constructive complete este construirea culitului profilat disc cu raza inclinate
fate de axa piesei, avansul remfinend radial fate de piese (fig. 3.41). Rotind
suplimentar axele in jurul axei OpZ cu un unghi T r, pe portiunea frontale VA
se realizeaze un unghi de atac secundar Xj = r 0. Din punct de vedere al
stabilirii profilului se modifice determinarea cosinusurilor directoare necesare
calculului ecuatiei muchiei in sistemul de referinje constructiv §i a
coordonatelor centrului Or (X0, y0 ,ZQ), in rest, calculul este acela§i cu al
cutitului disc cu axa paraleie cu a piesei (cazul a).
fj) Ecuaiia muchiei In sistemul de referinfi cinematic, la fel ca aj.
b
Fig. 3.41 ’ Fig. 3.42
f2) Coordonatele centrului Oc (XQ, y0’zo>
X0 = T rv cos ayv sin r;
YQ = Ry + ry cos ciyv cos r; z0 = rv sin ay
f3) Ecuafia muchiei in sistemul de referinfd constructiv
x
m = ax ~ X0> + bx ‘ YC>) + cx
ym ~ ay ^M ~ X0^ ^ by Zc
y ^M ~ ZC^’
z =a X +b Y +c Z
m z ' o) z ' 6> z ' 0>' in care cele noue cosinusuri directoare vor
fi:
ax = - cos 77 bx = T sin T; CX =0;
ay = + cos dyV sin r; by = - cos ayv cos r; cy = sin ayv; az= T sin c^v sin T; bz =
sin ayv cos T; cz = cos ay v. Semnul + este dat de semnul 4T.
136
Pentru a determina semnul unghiului de rotire suplimentara r, in figura
3.42 este reprezentatS pozijia relative a axelor OpXY fa$a de axele 0pentru
cufitul exterior, respectiv interior.
fj) Ecuatia fefei de a$ezare (la fel ca aj)
X
a=V
W
ZQ Z^ sin <p.
f$) Profilul axial al cufitului (la fel ca a5) xpr ~ xm ~
r
ypr M yrn + zm
Observafii: 1. in cazul cujitelor de interior cu axa mclinatSa §i cu simplS
orientare fata de cazul exterior se modified doar coordonatele 0Q (X0, Yo ,ZQ)
astfel X0 = T rv cos uyv sin T;
Y0 = Rv- rv cos ciyV cos T;
Zo ~ rV s^n ayv restul urmeazS acela§i traseu.
2. DacS fata de degajare are dubld orientare ( y ^ 0 §i ypyv ^ 0)
pentru ambele cazuri de exterior sau interior, se modifies ecuatia muchiei in
sistemul de referinta cinematic care va fi identicS cu Cj.
3. Unghiul r are valori foarte mici; in majoritatea cazurilor, dacS nu
este impus de forma suprafetei, se alege r = 2° ... 5°.
4. In locul rotirii suplimentare TT in jurul axei CLZ, pentru realizarea
unghiului de atac secundar xj, se poate da o rotire suplimentara +0 in jurul
axei OpY, pentru realizarea unui unghi de a§ezare secundar. Aceasta inlocuire
modifies cele nouS cosinusuri directoare (vezi 1.2.2), calculul rSmSnSnd
acela§i.
g. Cujit profilat disc spiral (fig. 3.43). ,
In acest caz, unghiul de asezare ayV rezultS din construct cu directoare
spirale ale fejei de a§ezare.
Calculul de profilare urmeazS un traseu asemanator cu cel al cutitului disc
circular. gj) Ecuatia muchiei in sistemul de referintd cinematic se determina
la fel ca aj. g2) Coordonatele centrului Oc (XQ, Yo-zo>
- pentru exterior XQ = 0; Y0 = Ry + rv; ZQ - 0,
- pentru interior XQ = 0; Y0 = Ry - ry, ZQ = 0.
g3) Ecuafia muchiei tn sistemul de referin{6. constructiv
- pentru exterior xm = -XM ; ym = Y0 - Ym; zm = ZM,
- pentru interiorxm=XM; ym = Yu- Y0\ zm = ZM.
84) Fata de asezare reprezinta 0 suprafatS avSnd directoarele spirale
arhimedice de pas P care tree prin punctele muchiei
= XM> ya = rVC0S (<Pm ' *y> zcx = rVsin ~
I~2 2~
in care rm = \Jym + zm §i unghiul <pm este dat de relajia
<Pm = arcsin fcm/rJ = arctS bnJyJ'
137
intre razele la v&rf ry §i a unui punct curent de pe muchia rm, exists relatia
rv = rm- (p/2n)<fim;■■■''ll.:-.- -
gjJ Profilul axial al cutitului rezultS in planul z-0 (respectiv ^=0) m xpr ~ Xm’
Jpr ~ (P^Tt)
La proiectarea cutitului profilat spiral, o problems constituie alegerea
unghiului de a§ezare la vSrf ayv !ntr-un punct al fetei de a§ezare, directoarea
spirals arhimedicS are ecuafia poIarS p = (p/2ir) ip, §i unghiul de a§ezare are
expresia
tg a = dp/ (p dip) — 1/ <p — P/ (2TT p),
Pentru p =ry (la vSrf), unghiul de a§ezare a = a Pasul spiralei rSmSnSnd
constant, unghiul de a§ezare cre§te cu mic§orarea razei punctului curent M
dupS legea
lg aM = (rv / cy-
Din aceastS cauzS, unghiul de a§ezare la vSrf ayv se alege cu valoarea la
limita inferioarS a domeniului de variajie al acestuia. DupS ce s-a ales
unghiul o^v se caiculeazS pasul spiraleiP — 2TT rytg o^v, raza /y fiind aleasS
anterior. Ii:
\ * 5,.. . •, . vlsiuiobv* on; b iijftfbon! '■ n • LJ\ *. • •
h) Cujit profilat disc elicoidal (fig. 3.44).
Directoarele elicoidale ale fetei de a§ezare pentru un cutit profilat disc,
chiar dacS axa cutitului este paralelS cu axa piesei, due la aparijia unui unghi
de a§ezare pe portiunile frontale ale piesei (cum este portiunea VB din figura
3.44).
(0 ^ v,. i? 0 ^ f lAAub eic eisjsgsb sb fijn'i SocQ
eb lumafeia m isirfoum >a . Dili bom sz loiialni UBI lonaixs ^b huxsa siedmu
irdnaq ( n: I:■ iJLi ft >:v / •... I N-ti.
SJZS un i

Fig. 3.43 ; = . Fig. 3.44


• .-ibamirir. \z sisisoJoeiib bnSvi ; a\vv\ L $
Unghiul de a§ezare lateral axM intr-un punct curent M este dat de relatia A<* -
= p/
m<v) nw. • r tg <*XM V* rM>
Se alege 0 valoare convenabilS pentru unghiul lateral axy~=3° ... 5° In
vSrful cutitului, dupS care se caiculeazS pasul P al elicoidului P = 2TT rytg axV.
Determinarea profilului urmeazS un traseu asemSnStor cu cele din cazul
cutitelor disc
138
circulare. -M
. hi) Ecua{ia muchiei In sistemul de referinfd cinematic:
- pentru cujitele cu simplti. orientare se determine la fel ca ap,
- pentru cujitele cu dublti orientare se determina la fel ca Cj.
h2) Coordonatele centrului sistemului de referinfd constructs Oc (XQ, y0'zo>
- pentru cu{ite de exterior (la fel ca a2); ■-
- pentru cujite de interior (la fel ca b2).
hj) Ecuafia muchiei tn sistemul de referinjti. constructs
- pentru cujite de exterior (la fel ca a3)\
- pentru culite de interior (la fel ca b3).
hj) Fafa de a$ezare este o suprafaja elicoidaia de pas P, determinat mai
sus, care are ca generatoare muchia cujitului
x
= m + P (‘f- V>J;
ya = rm cos v;
z
a = rm sin V- in care rm = Jy* + z* .
h$) Profilul axial in planul z = (p =0, va avea ecua£iile
=Py
V pr = V
i) Cujit profilat frontal (fig. 3.45).
:
i ;i - • i j* .c

In cazul unor suprafe(e profilate frontale se poate folosi un cujit profilat cu


avans axial (fig. 3.45). Se remarca suprapunerea sistemelor de referin#
cinematic OpXYZ §i constructiv O^cyz. Suprafa{a de prelucrat este un tor cu
generatoarea corespunzatoare
139
profilului piesei.
Pentru uniformizarea condifiilor de a§chiere pe muchiile cutitului, fata de
degajare a fost aleasa ca fiind o suprafata elicoidaia (rezulta cu dubia
orientare) de ecuatie Xy = (Py/2ir) (f)y; Yy = R cos07; Zy = R sincf)y
in care P = 2TT Rv ctg ypyv este pasul elicoidului fetei de degajare. ij) Ecuafia
muchiei in sistemul de refer info cinematic
X
m ~~ XM’
Ym = Rfyj cos (2ir X^j / P );
Z
m = RM sin (2lv XM 1Py^ sau In coordonate polare Xm = XM; 4>m - 2TT XM / P .
12) Ecuafia muchiei tn sistemul de refer ir^d constructs va fi identic^ cu
cea din sistemul de referinja cinematic deoarece cele doua sisteme de
referinta se suprapun
x
rn ~ XM’ Ym ~ YM’ zm ~ ZM'
13) Faia de a§ezare este un elicoid de pas Pa care trece prin punctele
muchiei §1 are ecuajiile parametrice
X
a = Xm + (/5a/27r) (0 " Y
a = RM cos<^ Za = RM sin<£
Pasul Pa al elicoidului rezulta din relajia Pa = 2ir Rytg ayv, unghiul de a§ezare
din varf fiind apriori ales.
i^ Profilul axial, care poate fi tehnologic §i de masurare, rezulta din
intersecpa fetei de a§ezare cu planul axial de ecuatie 0 = 0 §i va fi
determinat de ecuatiile
x
pr ~ XM ft " Rc/Ry)’ Ypr ~ YM'
3.4.5. Determinarea geometric# a profilului cujitului profilat
In unele cazuri relativ simple este mai comoda determinarea geometric^
a profilului cutitului. CSteva exemple sunt arState mai jos.
a. Cujit profilat disc circular cu axa paralela cu axa piesei, cu faja de
degajare cu simple orientare, pentru exterior (fig. 3.46,a) §i pentru interior
(fig. 3.46,b).
In ambele cazuri, punctul curent M de pe profilul piesei de coordonate M
(byj; RM) este generat de punctul M’ de pe fata de dagajare care are pe
profilul axial al cutitului coordonatele M’(bM; rM).
De la inceput sunt cunoscute: pozitia v&rfului V(0; Ry), unghiurile de
degajare y §i de a§ezare a in vSrful V al cutitului §i raza ry a cutitului.
Calculul de profilare urmeaza urmatorul traseu: dj) Se determine unghiul
de degajare in punctul curent M yM = arcsin (Ry/RM) sin ypyv Aceasta relate da
§i variajia unghiului de degajare. a2) Se determina cota A = Ry cos y §i cota
AM = R^ cos y^. a3) Se determine cota = A - AM (pentru exterior), respectiv
CM — AM - A (pentru interior).
aj) Se determina cota B = ry cos (y yv + ayx) = rv cos e.
aftf) Se determine cota BM = B - CM-
a$) Se determine unghiul = yM + din relafia
140
, (rV^M) ('Ypyv
a7) Raza rM, care constituie coordonata radiate cSutata a punctului de profil,
va fi
r
M = rV sin (ypyv + °V 7 sin eM‘ dg) Variafia unghiului de a$ezare este data de
relapa ctM = - yM.
ap) Cota hc = OCE, numita §i raza cercului de ascufire, este o cota de
control §i necesara operaliei de ascupre, este data de relapa
Fig. 3.46
b. Cujit profilat prismatic cu faja de degajare cu simpla orientare (fig.
3.47). Punctul curent M de pe piesa are coordonatele M (bRM) §i este generat
de punctul

141
M' care are pe profilul din planul normal pe fata de a$ezare eoordonatele
M’(bM, ’tM). Se cunosc: pozitia varfului V atlat pe cereul de razS Ry §i
unghiurile y §i ayv. Calcuiele de profilare se fac dupa urmStorul traseu:
bj) Se determina unghiul de degajare in piinctal curent M yM = arcsin
(Ry/RM) sin
ipyv
Cu aceastS relate se determina §1 variajia unghiului de degajare.
b2) Se determina cota A - Rv cos ypyv §i cota AM = RM cos y^.
b3) Se determina cota CM = AM- A.
V Se determina tM = CM cos (ypyv + cy).
3.4.6. Elemente constructive §i de proiectare. Pentru desfS§urarea
calculului de profilare trebuie sa se stabileascS de la Tnceput cSteva
elemente constructive §i de proiectare.
a. Varful V al cujitului al cutitului este un punct caracteristic pe profilul
piesei §i cu cSteva propriety particulare pe suprafata profilatS a cutitului.
Este punctul in care unghiurile de degajare §i de a§ezare functional au
valorile optime date de teoria a§chierii, fiind considerat punctul cel mai
solicitatde pe tSi§ul sculei a§chietoare.
El se g3se§te in planul axial al piesei (planul XOpY).
Coordonatele sale in sistemul de referintS cinematic sunt (0; rv; 0) pentru
cutitul disc §i (0; 0; 0) pentru cel prismatic.
In general, este punctul de pe profilul piesei cu raza cea mai mare in cazul
prelucrUrilor interioare §i cu raza cea mai mica in cazul prelucrarilor
exterioare.
Sunt situatii, cum este cazul suprafetelor profilate cu adancime relativ
mare, in care exists puncte generatoare pe fata de degajare aflate deasupra
planului XOpY (peste axa piesei), dar vSrful V se gaseste tot in planul XOpY
(pe axa) cum este reprezentat in figura 3.48,b, pentru prelucrari interioare.
Pentru profile adanci alegand vSrful V nu pe diametral extrem al cutitului,
chiar daca unghiul de a§ezare scade in punctul extrem E aflat peste axa
piesei (fig. 3.48), se face o uniformizare relativS a variatiei unghiurilor de
degajare §i de a§ezare. Trebuie fScuta observatia ca punctul E trebuie astfel
ales meat unghiul de a§ezare sS nu scada sub valori considerate limits (a =
2° ... 4°).
Dar, in general; vSrful V este ales ca punct extrem pe profilul cutitului.
b. Alegerea marimii unghiurilor y&, §i se face in functie de materialul de
prelucrat.
In tabelul 3.28 sunt fScute recomandSri privind geometria functionals a
cutitului profilat. .
Valorile recomandate corespund varfului V al cutitului $i de aceea este
necesara o verificare a marimii acestora in punctele critice, in special pentru
unghiul de a§ezare care nu trebuie s3 ajunga sub = 2°... 4°.
In cazul cutitelor cu fata de degajare cu simple orientare, unghiul optim
y*, este acela§i cu cel din sectiunea Y-Y, adicS y = y^ = y
In cazul cutitelor cu fata de degajare cu dublti orientare, in general,
unghiul y este determinat de forma suprafetei de prelucrat.
La prelucrarea unei suprafete conice, pentru ca muchia cutitului sa fie
rectilinie aflatS in planul axial al piesei, trebuie ca y sa fie dat de relatia
jjjniif
<S yjuv = <t/L><S ipyv = £ ‘g
142
in care t este diferen$a dintre razele extreme ale bazelor trunchiurilor de
con, L este tnaifimea acestuia, iar e este semiunghiul la vM al conului. Din
relafia
C0S7yv = (Yy+Zytgipy^KR tf] 1 Hg 2Jp„*tg \pyv ) - COS^,
cunoscutS fiind valoarea unghiului ypxv, se determinS ypyv.

-1—r
.xi.-AJ
Geometria functional^ a cu{itelor profilate.

\
Tabelul 3.28
Materialul de
prelucrat )7
Ojel ar=50 daN/mm^ 20°. ..25°
50.. .80 .; i5°.:.2o°___
80..______________.100 10#...15°
- -
100...200 5°...10°
Fontfi 150 HB 15°
150...200 12°
200...250 8°
Cupru
ooto

Aluminiu
Bronz
Alam2 U ...3
-f- -H-’i
Tabelui
te
- 4—}-
A/ \

8°...15°
(cu verificarea unghiurilor de a$ezare laterale)
l' .,x lolnuirignu BeiBnij 0 = D i a .,.. o .iaaeiq cxc uo £ siBsags sb B}B1 is.
lun e: ,iii£o3*ri inlirtoate SSIBIC
".i ' iifj.. ' }>jj. ub • ihnii
! f ilJH r.!K>:
.: Ii fi >1.1)/•

i\
}B! f&Bfiil • sjija
.‘.I.Lkb ii, SjJ) .vlfibiO:
ii 1 V|-.'T ;'i M ’. i-~
‘,;!n!r - i ■ • ‘h A.K-—

liiiBb'i IJ’J JKnmmieb 3123 v


0\i + Ivi 'H- i' + = \i
sviloinlanoj iahlemoog naiifirici’d .D
\rsviiDinJsijJ^b >Ini)irfgnlJ
jr^Dobjainqija B3ii|nird2 BJ
Lilli! ii.'iiJZnfiVB idnobb ■•i! ijBlmqu; q fiufjbil a?. Inlirtiji ; n b 9,tGJiiexaiq9-
T muz Q£.E Biugfl ni p Ufi2 ( .gft) °£ ... 2J = | K
Ufl
\!/ii;jfii:vBxab erniT^>i)ni nf ilii n'is . fioeb islqmo'j finirnib a7 iBOlosVib uo
slijuo ('i.-Lkt IUSBO) oa Aoblnsmala ji3*ii!idEl8 .b
p j i dalfiqionhq BSiBninrateb .anilfioiq
t.tjy/ ."'"'WST- . \^\ •lolalijiio IUSBO nl
Gin a\§j !in. .'fniiib i;: £jnis3icp1

• yi 3 i? iululrknq B Bmi Bra filnixsiqsi lVlu.rA - = 7^mi :3iB0 n


inLj&jjb IB&..-.*U vijbqz, nr - j, ;isE3iq abr ornvuxa alssiii sitnib Bjnaistif
*' J 9? •. ' C«Q4,.S£.0.» = Vi araL v*: i:. itrlftljin I.; i •.!•!« v - :nmi /5...L
t, !r'-
In majoritatea cazunlor cujitelor profilate, fata de degajare.are simpia
ormtare
(7^=0) ^! c£ ym =fYjy i= .yoptima:iar‘'yari^a.ungbiuiui de degaj^re fiwciional
este data de relafia
.. .. J ; . : ioi )Hu h.j s*n 'YjM < (RV/RM) s^n 'Ypyv iululuoiBO luljjqsoni n. i
.fnm 02
143:

Fig. 3.48
c. Stabilirea geometriei constructive se refera la determinarea unghiurilor
yv §i OLV (fig. 3.49,a,ft). Unghiurile constructive vor fi 7^ = y + §i = 0.
La strunjirea suprafejelor fontale cu un cujit cu axa paraleia cu axa piesei,
datorita avansului radial, unghiul de a§ezare in zona frontal a este nul §i fata
de a§ezare a cujitului se freaca pe suprafafa frontaia a piesei. Pentru
mic§orarea efectului frecarii, in figura 3.49 sunt reprezentate doua solujii
constructive: cu unghi de atac secundar xj = 1° ... 2° (fig. 3.49,c) sau cu
fateta lateraia/= 0,3...0,5 mm. Cele doua solujii nu
elimina in intregime dezavantajul functional’.
Se' elimina complet daca se folosesc cutite cu axa inclinata faja de axa
piesei (cazul 3.4.4,f) sau cujite cu directoare elicoidale (cazul 3.4.4,h).
d. Stabilirea elementelor constructive ale cujitului profilat se refera la
determinarea principalelor dimensiuni ale acestuia necesare efectuarii
calculului de profilare.
fn cazul cufitelor disc pentru exterior, (fig. 3.50), diametrul exterior
maxim, care reprezinta §i diametrul cercului pe care se afia varful V este
determinat cu relajia
d = 2rv = 2(tmax + g + a) + d0
in care: tmax = Rmax - Rmin reprezinta ad^ncimea maxima a profilului §i este
egaia cu diferenja dintre razele extreme ale piesei/g j un spatiu necesar
degajarii a§chiei §i este egal cu 4...8 mm; a - corpul cujitului §i sralege a =
( 0.25...0,3 ) d0, sau se poate alege a > 6... 10 mm; d0 - diametrul dornului pe
care se monteaza cufitul.
Diametrul dornului d0 are valori normalizate: d0 = 10; 13; 16; 22; 27; 32;
40; 50 mm.
La inceputul calculului se alege 0 valoare constructs care ulterior se verifica.
144

in cazul cutitelor disc pentru interior, diametrul cutitului disc nu depa§e§te


0.8...0.9 din diametrul alezajului initial executat in piesa, sau nu depa§e§te
0.75...0.8 din diametrul cercului extrem minim al suprafejei interioare.
Raza de racordare r intre fata de degajare §i corpul cutitului (fig. 3.50) se
alege constructiv r = 1...3 mm.
In cazul cutitelor prismatice, deoarece la majoritatea constructiilor
prinderea se face in coada de rSndunica (fig. 3.51), se recomanda in tabelul
3.29 principalele dimensiuni ale corpului cutitului.
Tabelul 3.29
Eleraente constructive pentru cuptele profilate prismatice (cote orientative).
*max B ^niin =a = ai ~b h e
4. 30 10 24 23 15 7 10
6 45 15 40 39 . 24 14 15
10 60 2Q 48 46 31 14 20
15 80 25 58 56 41 14 25
20 100 35 65 62 54 17 30
La toate tipurile de cutite profilate, latimea cutitului este mai mare deceit
a piesei cu 0.5...2 mm.
e. Orientarea §i fixarea cutitelor profilate. Aceste operatii trebuie sa
satisfaca cateva conditii: fixarea sa asigure o rigiditate statica
corespunzatoare eforturilor de a§chiere mari aparute in procesul de a§chiere,
posibilitatea de reglare a pozitiei relative a cutitului fata de piesa (varful lui
sa coincida cu punctul corespunzator de pe piesa, iar
145
fa{a de degajare s3 ocupe pozitia impusa de unghiurile functional).
In general, cufitele profilate disc pentru exterior sunt construite cu alezaj.
In alezaj intrS dornul cu care se prinde in dispozitivul portcutit.
B

4
Z

•A
/
Fig. 3.51

Fig. 3.52
Fig. 3.53
In cazul cutitelor cu latime relativ mica (b < 10... 15 mm), eforturile de
a§chiere sunt preluate numai de fortele de frecare care apar la str^ngerea
cutitelor in dispozitiv,
146
§tiftul av&nd numai rolul de a bloca cutitul in dorn.
In cazul eforturilor mari de a§chiere, preluarea lor. este facuta prin
intermediul - cuplaj cu dinti aflat pe partea frontaia a cutitului.
In figura 3.53 sunt reprezentate dlteva variante de dispozitive de prindere
pentru cufitele disc cu. alezaj.
Prima variants folose§te pentru reglarea cutitului 1 un mecanlsm melc-
roata melcata. Cutitul profilat 1 este solidarizat cu sectorul melcat 3, prin
intermediul cuplajului cu danturS frontaia (detaliul A). Prin rotirea §urubului
5, cSruia i s-a luat posibilitatea de deplasare axiaia cu ajutorul opritorului 6,
cujitul disc sc rote§te in jurul axei sale materializatS de dornul 4. Reglarea
grosiera a pozitiei se poate face prin rotirea relativa a cutitului fata de
sectorul melcat. Pentru strangere, corpul dispozitivului este elasticizat prin
executarea unui canal.
Varianta din figura 3.53,6 folose§te pentru reglare un inel intermediar 7
(constructia se poate numi cu "reglare diferentiaia").
Numarul de dinji al rozetelor de pe cele doua flancuri ale rozetei 7 difera
cu T 1 dinte. Rotind cutitul 1 mtr-un sens fata de inelul 7 §i, impreuna cu
acesta, in sens contrar fa$a de rozeta fixa 8, unghiul de reglare minim posibil
corespunde diferentei dintre pa§ii unghiulari corespunzatori celor doua
numere de dinfi (fig. 3.53,c).
§aiba 10 este construita in forma de U §i grosimea ei constituie o cota de
mchidere.
Strungurile automate sunt dotate cu dispozitive portcutit care
functioneaza dupa principii asemanatoare cu cele descrise mai sus.
Un astfel de dispozitiv este cel din figura 3.54 care principial se aseamana
cu cel din figura 3.53,a.
-Numarul de dinji pentru cuplajele frontale este cuprins in limitelez = 10...50
dinti.
Prelucrarea danturii frontale se face prin frezare cu o freza biunghiulara ca
in figura 3.55. Unghiul de profil al frezei /3 = 60° sau 90°. Unghiul <p cu care
se inclina axa cutitului in capul divizor al ma§inii de frezat este determinat de
relatia"
cos (p = tg (90°/z) ctg ((3/2) in care z reprezinta numarul de dinti al
rozetei.

cosy — tg^f Ctg

Rozeta poate fi corp comun cu al cutitului (fig.- 3.56,a) sau poate fi


separata de acesta §i solidarizata fata de acesta printr-un §tift sau pana (fig.
3.56,6).
147
Rozeta demontabila este recuperabiia.
■ !n locul danturii frontale pot fi folosite cuplaje cu danturi cilindrice
interioare sau
exterioare (fig. 3.56,c,d)._______
\Cutitele profilate disc pentru interior!sunt construite cu coada in doua
variante: cu coada sudata (fig. 3.57,a) sau cu coada ata§ata printr-o imbinare
cu §urub (fig. 3.57,&).
In cel de-al doilea caz, intre cu(it §i coada exista cuplajul cu dantura
fontaia ca §i in cazul cujitelor de exterior.
Pentru cufite disc de interior cu diametrul exterior D = 12...55 mm,
principalele dimensiuni conform figurii 3.57 sunt urmatoarele: d3 = 15; 20
mm; l2 - 16...20 mm; lj = l4 = 20...25 mm; L=20...110 mm.
Cufitele profilate prismatice sunt fixate in dispozitive cu prindere pe coada
de ran- dunica. In figura 3.58 sunt reprezentate doua construcfii de
dispozitive.
La prima varianta (fig. 3.58,a), corpul doi al dispozitivului este facut
elastic prin realizarea canalului central, iar strSngerea culitului 1 se face cu
§urubul 3. In varianta din figura 3.58,b, str^ngerea pe coada de r^ndunica
se face cu brida 4 §i §urubul 3.
148
f. Materialul din care sunt executate cujitele profilate este ojelul rapid
(Rp3; Rp4; Rpl; Rp2). In general, se construie§te monobloc cu exceptia celor
pentru prelucrari interioare la care coada se executa din oteluri slab aliate.
Sunt construct^ de cu{ite profilate disc sau prismatice la care partea
activa este executatS din piacute de ojel rapid sau de amestecuri de carburi
sinterizate, solufii constructive, fiind reprezentate in figura 3.59,a. Pot fi
construite cu piacute (fig.3.59,a) sau cu un inel din amestecuri de carburi
metalice 1 lipit peste un corp 2 din o{el de construcpe (fig. 3.59,b).
In cazul execu^iei din o$el rapid, dup3 tratamentul termic duritatea
par^ii active trebuie sa fie 62...64 HRC, iar a corpului 42 ... 48 HRC.
g. Ascujirea cufitului profilat se face pe fata de degajare. Reglarea
dispozitivului se face corespunzator unghiului de degajare constructiv ycv =
ypyv + ctyV. In cazul cutitelor disc, fata de degajare ram^ne tot timpul
tangenta la un cere, numit cere de control, a carui raz3 este rQ = rvsin (y v +
ctys) (egaia cu cota hc = OJi din figura 3.46).
h. Alte elemente de proiectare legate de alegerea regimului de aschiere,
calculul eforturilor de a§chiere, verificarea de rezistenta §.a., se determina
conform indicatiilor din literatura de specialitate.
3.4.7. Breviar pentru proiectarea cujitului profilat
Prin tema de proiectare a unui cutit profilat se dau urmatoarele elemente:
suprafaja profilata a piesei prin profilul axial; conditii tehnice pentru
suprafata de prelucrat (dimensionale, pozitie relativa, rugozitate §.a.);
materialul piesei; ma§ina-unealta pe care se face prelucrarea.
149
se face prelucrarea.
Se va indica un traseu de proiectare a unui cujit profilat.
a. Alegerea tipului constructs de cufit profilat funcpe de caracteristicile
suprafe(ei de prelucrat (suprafaja exterioara sau interioarS; cu port iuni
frontale pronuntate; in func(ie de precizia dimensional) §i de ma§ina-unealt5
pe care se va face prelucrarea.
b. Alegerea geometriei junctionale in funcjie de $ipul cufitului ales §i de
materialul piesei de prelucret (vezi 3.4.6,b).
c. Stabilirea pozipei vdrfului V in functie de caracteristicile §i dimensiuniie
piesei (vezi 3.4.6,#).
d. Determinarea $i alegerea dimensiunilor caracteristice ale cuptului
profilat: diametrul exterior pentru cujitele disc, dimensiuniie corpului cuptului
prismatic (vezi
3.4.6,d).
e. Determinarea profilului cufitului se face conform metodelor indicate:
grafica (daca este posibil), analiticS sau geometric^ (vezi 3.4.3; 3.4.4; 3.4.5).
Se alege metoda cea mai simpia §i care este posibila.
f Determinarea geometriei constructive (vezi 3.4.6,c).
g. Proiectarea (sau alegerea) dispozitivului de orientare §i Juare a
cuptului profilat in func(ie de tipul cuptului §i al ma§inii-unelte (vezi 3.4.6,e).
h. Alegerea regimului de a$chiere, calculul for(elor de a§chiere §i
verificarea de rezistentS se fac corespunzator indicatiilor din literatura de
specialitate.
i. Alegerea materic.lului cuptului (vezi 3.4.6,f).
j. Recomanddri privind ascuprea cuptului (vezi 3.4.6,g).
k. Desenul de execute al cufitului cuprinde vederi §i sec(iuni din care sa
rezulte scula a§chietoare. Pe desen apare profilul axial (tehnologic §i de
masurare) al cujitului la o scara convenabila (2:1; 5:1; 10:1). De asemenea,
seinscriu condi(iile tehnice de execute: de calitate, dimensionale, de forma §i
pozifie relativa, tratamentul termic, recomandari privind ascu^irea, inscripjia
privind marcarea §.a.
Breviarul de proiectare prezentat mai sus poate sta la baza realizarii
algoritmului necesar stabilirii programului pentru proiectare asistata pe
calculator.
3.5 CUTITE PROFILATE DE RABOTEZA
Sunt foarte asemanatoare constructiv cu cele folosite la strunjiri.
Determinarea profilului se face la fel ca in cazul precedent cu
particularitSfile impuse de mi§carile de generare.
In cazul unui cu(it profilat disc (fig. 3.60) pentru un punct curent M aflat la
cota raza rM a cuptului, care define§te pozipa punctului de pe profilul
cuptului, este data de relafia
rM = (l/cosypV)\j(rycosypv - YMcose)2 + n2 £
in care rv reprezinta raza la vSrf a cuptului; ypv - unghiul de degajare; e = y +
a ; otyV -^unghiul de a§ezare.
in cazul cufitului profilat prismatic (fig. 3.61), profilul cufitului este
determinat prin puncte av£nd cota tM data de relapa
150
l
M = (yM cose)/cosypyy = (YMIcosypyv) cos(ypyv + ctyv)
Ele se construiesc cu fata de degajare cu simpia orientare. Elementele
constructive se aleg ca in cazul celor pentru strunjire.

Fig. 3.60 Fig. 3.61


3.6. SISTEME BLOC DE CUJITE
In ultima vreme, impuse pe considerente economice, de productivitate §i
de precizie a pozitionarii, au aparut cutite de strung executate intr-o
construct foarte robusta, executate numai din partea activa care se
monteaza u§or, rapid §i cu foarte mare precizie pe un suport comun fixat in
suportul port-cutit. Precizia de repetabilitate a pozitionarii pentru un acela§i
cufit este de T 2...5 fim.
Doua solufii constructive §unt reprezehtate in figura 3.62 §i figura 3.63.
Din figura 3.62 rezulta sistemul bloc de cutite al firmei Sandvik-Coromant
care are la baza un brevet de inventie fancez. Cutitul 1, (fig.3.62,a,b)
executat foarte rigid sub forma partii active armata demontabil cu piacuta 4
este fixat §i orientat in corpul portcufit 2 prin intermediul plunjerului 3.
Plunjerul 3 se imbina cu cutitul 1 prin.intermediul unui alezaj cilindric elastic.
Orientarea pe axele OX §i OZ este realizata pe suprafete plane, bine
prelucrate §i pozitionate, astfel ca precizia de pozitionare este de T 2 fim pe
axa OX §i T 5 fim pe axa OZ.
In figura 3.62,a este aratata pozitia nestrUnsa a cutitului, iar in figura
3.62,b este aratata pozitia sa blocata. Cutitul, executat numai ca parte
activa, este realizat in numeroase variante constructive, este armat cu
piacute din amestecuri de carburi metalice, doua variante fiind reprezentate
in figura 3.62,c. Din figura 3.62,d rezulta construct
151
suportului portcufit, in varianta cu acjionare hidraulica, in care se remarcS
plunjerul cilindric 1 §i reazemul 2 de orientare pe axa OX. In aceasta varianta
fixarea este mecanica §i realizata prin arcurile taler 4, iar deblocarea este
fScuta hidraulic (nereprezentata pe desen) prin acjionarea bolfului 3
comprim&ndu-se arcurile 4.

Fig. 3.62

Fig. 3.63
Solujia executata are dezavantajul ca nu permite o racire individuaia prin
corpul cutituliii.
O a doua solujie constructiva, a firmei Walter, rezulta din figura 3.63.
Partea activa 1 (fig. 3.63,a) este orientata in suportul portcujit 2, printr-un
ajustaj cilindric §i a unei pene tr^nsversale 5. Fixarea este realizata prin
intermediul plunjerului 3 actionate de tija centraia 4. Cu$itul este armat
demontabil cu piacute din amestecuri de carburi metalice de diferite forme §i
dimensiuni, corespunzator scopului, doua variante fiind prezentate in figura
3.63,b. Prin construct exista posibilitatea r3cirii individuate a zonei de
a§chiere, a§a cum rezulta din figura 3.63,c.
Solufiile constructive sunt foarte robuste, foarte ieftine permi$and a§chieri
de mare productivitate §i precizie. Sistemul bloc de cujite este folosit in orice
fel de produce, dar i§i arata avantajele in produces de serie mare sau de
masa, pe ma§ini-unelte universale, semiautomate sau automate §i ma§ini-
unelte cu comanda numerica.
Datorita simplita$ii orientarii $i fixarii parjii active a cutitului, a preciziei
d^ repetabilitate a pozitionarii, alimentarea cu scute a§chietoare de acest tip
poate fi foarte u§or automatizata eliminandu-se complet opera^iile de
prereglare la cota. Solufcia constructiva se poate extinde §i pentru alte tipuri
de scute pentru gaurire sau frezare.
153
4
SCULE PENTRU PRELUCRAREA ALEZAJELOR
Sunt scule destinate executarii gaurilor sau prelucrSrilor de degro§are ori
finisare a unor alezaje sau suprafe{e frontale legate de acestea. Cele mai
folosite scule pentru prelucrarea alezajelor sunt urmStoarele: a) burghie
pentru gaurire in material plin sau pentru lSrgirea unor gSuri; b) lSrgitoare
folosite la lSrgirea gaurilor (turnate, forjate sau prelucrate cu burghiul) §i
pentru prelucrarile de adancire, planare, profilare sau te§ire;
c) alezoare utilizate la finisarea gaurilor; d) cupte pentru prelucrarea gaurilor,
utilizate la degro§area, ad^ncirea §i alezarea gaurilor de diametru mare.
La proiectarea sculelor pentru prelucrarea alezajelor este necesar sa se
parcurga urmatoarele etape: a) stabilirea tipului sculei in funcpe de forma,
dimensiunile §i condipile tehnice impuse alezajului, de factorii tehnologici
etc.; b) alegerea materialului sculei §i a tratamentului termic; c) stabilirea
parametrilor cinematici ai a§chierii, alegerea ma§inii-unelte; d) determinarea
parametrilor constructivi §i geometrici optimi ai parpi a§chietoare; e)
stabilirea schemei de ascupre §i reascupri; f) stabilirea condipilor tehnice.
4.1. BURGHIE
Burghiele sunt scule folosite la executarea g£urilor in plin, sunt scule
pentru degro§are, dar in multe situapi gSurile prelucrate cu burghiele sunt
suficient de precise pentru utilizare f&r3 a fi necesarS finisarea lor. Se
construiesc in general cu dou2 tai§uri principale, iar clasificarea lor se face
*dup3 construcjie §i dupS materialul p2r{ii a§chietoare.
Dup3 construcpe se disting urmatoarele categorii de burghie:
- burghie cu canale elicoidale;
- burghie cu canale drepte;
- burghie late monobloc sau cu lama demontabila;
- burghie de centruire;
- burghie speciale pentru prelucrarea gaurilor ad£nci.
Burghiele elicoidale sunt in prezent cele mai folosite datorita formei lor
care le confera o geometrie corespunzatoare a parpi a§chietoare, preciziei de
prelucrare buna, duratei de utilizare mari ca urmare a numarului mare de
reascupri posibile.
Burghiele cu canale drepte sunt mai simple constructs, mai rigide, dar
utilizate numai in anumite cazuri datorita unghiurilor de degajare negative §i
evacuarii dificile a a§chiilor.
Burghiele late au o construcpe simpia dar au dezavantaje in ceea ce
prive§te geometria partii active $i precizia prelucrarii; se folosesc pentru
prelucrarea gaurilor de
154
diametre mici in industria de mecanicS finS, la prelucrarea unor gSuri de
diametre mari sau in component unor scule combinate pentru prelucrarea
alezajelor.
Burghiele de centruire sunt scule destinate prelucrSrii gSurilor de centrare
§i au o construcfie specials.
Burghiele pentru prelucrarea gSurilor adSnci prezintS construcfii speciale
cu tSi§uri divizate, asimetrice, plScuJe de ghidare §i elemente pentru
conducerea lichidului de a§chiere §i a a§chilor.
DupS materialul pSrtii active burghiele se clasificS in:
- burghie din o$el rapid;
- burghie cu tSi§uri din carburi metalice: pentru utilizSri speciale, la
diametre d < 5 mm, se construiesc burghie monobloc din carburi metalice
sinterizate; la diametre mai mari, plScu£ele speciale din carburi metalice se
lipesc pe corpul din o{el sau se prind mecanic in supoifi corespunzatori.
4.1.1. Elemente constructive, geometrice §i de proiectare ale burghielor
Burghiele cu canale elicoidale se construiesc cu toate suprafejele active
curbe, pentru a se ob{ine parametrii geometriei constructive §i functionale
necesari a§chierii §i o evacuare bunS a a§chiilor.
DupS tehnologia de execute burghiele elicoidale se impart in:
- burghie cu canale rectificate din pi in, cu diametre d < 5 mm;
- burghie cu canale laminate, cu 2 < d < 25 mm;
- burghie cu canale frezate.
DupS forma cozii, burghiele elicoidale sunt:
- burghie cu coadS cilindricS;
- burghie cu coadS conicS.

Fig. 4.1
Elemente constructive ale burghielor elicoidale (fig.4.1) sunt in principal
urmatoarele:
- partea a§chietoare l0 care contine tSi§urile principale, fetele de a§ezare
principale, felele de degajare;
155
- partea activa lx confine t2i§urile secundare, fefele de a§ezare
secundare sau fafetele /§i rezerva de reascufire; este prevSzutS cu doua
canale elicoidale pentru dirijarea §i evacuarea a§chiilor;
- g§tul burghiului l2;
- coada burghiului l4 care poate fi cilindrica sau conica;
- capatul de evacuare sau antrenare l5;
- miezul sau partea centraia a burghiului situate la baza canalelor de
evacuare, pe lungimea acestora.
a. Geometria constructive a burghiului elicoidal (fig.4.2) se define§te prin
unghiurile parfii active, care sunt variabile in funcfie de pozifia punctului
curent M pe muchie. Determinarea acestor unghiuri se face considered ca
muchiile principale sunt practic rectilinii la majoritatea metodelor de ascufire.

al. Unghiul de inclinare al canalelor elicoidale co, se mSsoarS la diametrul


exterior d §i are valoarea data de relafia : tgu = (ir d)/P, in care P este pa^ul
elicei canalelor pentru evacuarea a§chiilor.
intr-un punct curent M, situat la diametrul dM, unghiul de inclinare a
canalului de evacuare a a§chiiIor se determina cu relafia: tga)M = (d / dM)tgo).
a2. Unghiul de atac x se masoara intr-un plan axial ca §i unghiul de vM 2x.
Unghiul de atac se mic§oreaza de la exterior spre mijlocul burghiului; in
punctul curent M valoarea lui v.M se determina cu relafia: tgxM = (d / d^) tgx
[(dM2 - d^2) / (d2 - d02)]1/2.
a3. Unghiul de inclinare a muchiei \M este variabil in lungul muchiei
burghiului elicoidal (consider&nd muchia rectilinie), valoarea fiind data de
relafia:
Ctg =-{(dM/df -1 + [(<? - dj) / (,d2 • d2)] dj ctg2x}m
156
a4. Unghiul de degajare yM este masurat in planul normal al muchiei N-N.
intre unghiul yM §i unghiul de degajare defmit in planul de mSsurare 0-0
(normal pe tangenta aparenta, STAS 6599-81) exista urmatoarea relate: tgy^
= tgyM cos\M.
Unghiul de degajare yM este legat de celelalte unghiuri constructive prin
relafiile: tg yM = tg yM sin xM - tg \M cos xM; tg 7M = (tg 7*M / sin xj + tg \M ctg
xM.
Unghiul de degajare in plan axial yM este egal cu unghiul de inclinare a
elicei canalului de evacuare a a§chiilor in punctul M §i se ob$ine: tg yM = (d /
dj (tg OJ / sin *M) + tg \M ctg xM.
a5. Unghiul de a§ezare oc^, masurat in plan normal pe muchia de
a§chiere este legat de unhgiul ctM defmit in planul de masurare 0-0 prin
relajia: tg QW =tg CLJCOS \m.
Unghiul de a§ezare se obline prin ascutfre §i legea lui de variate depinde
de forma suprafetei de a§ezare care poate fi elicoidaia, conica, cilindrica,
cilindro-eliptica sau plana. Intre unghiul de a§ezare aM §i celelalte unghiuri
constructive ale burghiului exista rela$ia:
ctg <V = ctg aM sin xM - tg \M cos xM.
In cazul ascufirii fefei de a§ezare dupa o elicoidaia cu pasul p se obtine la
diametrul exterior al burghiului unghiul de a§ezare otx dat de relafia: tg ax = p
/(TT d).
Expresia unghiului de a§ezare axial in punctul curent M in acest caz este:
tgoiM = (d / dM) tg OLx.
Aceasta arata o marire importanta (de,
2...4 ori) a unghiului de a§ezare de la diametrul exterior la diametrul
miezului.
In cazui ascutirii fefei de a§ezare dupa o suprafaja conica (fig. 4.3) cu
unghiul la vSrf 2a, cu distanfa / dintre vSrful conului §i axa burghiului, se
obfine unghiul de a§ezare variabil dupa urmatoarea relate:
tgaM = (K - da / 2) / [(tg2 a / sin2 x)(1 + dM / 2)2 - (1 - tg2 a)(K - dJ2)2]m
In procesul de a§chiere intereseaza unghiul de a§ezare ax defmit anterior;
in funcfie de valoarea lui se determina unghiul de asezare aM, care se
realizeaza prin asculire.
a6. Unghiul de inclinare a tai§ului transversal \p (fig. 4.2) se masoara in
planul perpendicular pe axa burghiului.
Pe baza relajiilor prezentate se traseaza curbele de varia$ie ale
unghiurilor constructive ale burghiului elicoidal (fig. 4.4) din care se constata
urmatoarele:
- unghiul de inclinare a canalelor se mic§oreaza de la diametrul exterior
catre miezul burghiului §i in consecinja unghiul yx.
- unghiul de degajare yn se mic§oreaza catre miezul burghiului unde
capata valori negative datorita influenjei lui XA/.
Fig. 4.3
157
- unghiul de atac se mic§oreazS spre miezul burghiului;
- unghiul de inclinare a muchiei X este negativ; valoarea lui absolute se
m2re§te spre miezul burghiului;
- unghiul de a§ezare ax se mSre§te de la exterior spre miez, unghiul de
a§ezare normal an are o variajie similar^; legea de variate a lui a depinde de
forma suprafejei de a§ezare realizatS prin ascutire, o variajie mai mare fiind
in cazul ascufirii elicoidale.
b. Geometria functional# a burghiului elicoidal se define§te in raport cu
directia vitezei efective de a§chiere ve §i planul de referintS efectiv Pre (fig.
4.5). in punctul considerat M pe muchia burghiului care a§chiazS cu avansul
pe rotate s se oblin unghiurile functional (sau efective) §i 7^, diferite de cele
constructive: ax\fi = axM " ®M §* 7xMe ~ 7xM
in care 6M — arctg [s / (FL dJJ este unghiul format de viteza efectiv# de
a§chiere cu planul perpendicular pe axa burghiului. Unghiul dM este variabil,
crescStor de la exterior spre axa burghiului, modificSnd corespunzator
unghiurile efective fata de cele constructive.
c. Geometria optima a burghielor elicoidale se stabile§te, ca §i la alte
tipuri de scule, pe baza criteriilor: durabilitate, forte de a§chiere, rugozitate si
precizie a suprafetelor prelucrate dar tinSnd seama c3 la burghie at&t viteza
de a§chiere cSt §i parametrii geometrici constructivi §i functionali sunt
variabili de-a Iungul tai§ului. De asemenea se tine seama de legStura intre
unghiuril x, co, 7 §i profilul canalului elicoidal, elemente care trebuie astfel
corelate inc&t s& rezulte muchia de a§chiere rectilinie. RezultS deci cS
modificarea unghiului de atac implies §i schimbarea unghiului de degajare §i
a formei muchiei:
cl. Unghiul de inclinare a canalelor elicoidale co optim se stabile§te in
functie de materialul burghiului §i a materialului de prelucrat. Pentru
diametre mari sunt indicate valori mari, cuprinse intre 30°...35°, la care
a§chiile se evacueazS u§or, iar la diametre mici, din cauza mic§orSrii
rezistenfei dintelui odatS cu cre§terea lui 00 se recomandS valori de
15°...22°. Pentru diametre medii sunt indicate valorile cuprinse intre
20°...25°.

-30
Fig. 4.4
Fig. 4.5
158
Dupa natura materialului de prelucrat unghiul co poate fi 35°...45° la
burghie pentru prelucrarea aluminiului §i a aliajelor lui sau cu valori mult mai
mici, de 12°...20° la burghiele pentru prelucrarea alamei sau bronzului. De
asemenea se recomanda valori mici, de 10°...18° pentru Tntarirea tai§urilor
principale la burghiele destinate prelucrarii otelurilor aliate, cu ar = 130...
150 daN/mm2 sau fontelor dure cu HB = 250...350 sau la prelucrarea tablelor
din otel, aluminiu, alama, pentru evitarea ruperii burghiului la stripungerea
gaurii. TinSnd seama de aceste considerente in tabelul 4.1 sunt prezentate
valorile recomandate pentru unghiul co in funcjie de diametrul burghiului §i
de materialul de prelucrat.
Tabelul 4.1
Valori recoinandate pentru unghiul de inclinare al canalelor w
Diametrul Ojeluri $i Oteluri cu Aluminiu Bronz,alam3
burghiului fonte ar ^ 100 $i aliaje
normale daN/mm3 de
Fonte dure aluminiu,
cupru
pfina la - - -
0,6 16
0,6...1 19 - - -
1,0...3,2 20...22 10 25 12
3,2...5,0 23...24 11 30 13
5,0...10 25...27 12 35 15
10...20 28...29 13 35 16
20...30 30...31 14 40 17
30...40 31...32 15 40 18
peste 40 32...35 16...18 45 20
Tabelul 4.2
Valori recoinandate pentru unghiul de vfirf 2x
Materia Oteluri Oleluri Cuplu Alain Alumini Tabid de
lul de §i fonte §i fonte §i tabid d §i u, aluminiu
prelucr normal dure de o(el bron duralu separata
at e separat z miniu §i $i in
e
§i in babit pachete
pachet
e
2x 116°... 130°. .. 125° 130° 130°. .. 100°. ..1
120° 135° 140° 10°
Tabelul 4.3
Valori recoinandate pentru unghiul de.a$ezare
Dinm
dru] 0,2 3,2- 10- 15- 20- 30- 40-
1-3,2 >50
burghi 5-1 10 15 20 30 40 50
ului
Unghi
ul de 13°- 12°- 11 °- 10°- 9°-l 9°- 8°-
14° 8°
n$eza 14° 13° 12° 12° 1° 10° 9°
re a
c2. Unghiul la varf 2x este la burghiele elicoidale normale de 118°; pentru
materialele mai dure, cu Q"r > 75 daN/mm2 acesta se mare§te la
130°...140°, iar pentru materiale mai moi, de asemenea se mSre§te la
135°...140°. Pe baza experien£ei de produce, valorile optime ale acestui
unghi depind in cea mai mare masura (tabelul 4.2) de materialul de prelucrat
§i de modul de prelucrare.
c3. Unghiul de a§ezare optim, considerat la diametrul exterior al
burghiului are valori intre 8° §i 14°. Valorile mai mari ale unghiului a sunt
recomandate la burghie cu diametre mici (tabelul 4.3) sau la prelucrarea
materialelor mai pujin dure. MSrirea
159
exagerata a unghiului a nu duce la mic§orarea sensibiia a momentului §i
fortei axiale la gaurire, in schimb determina mic§orarea rezistentei mecanice
§i capacitatii termice a tai§urilor, cu efect negativ asupra durabilitapi.
Prin ascuprea fetelor de a§ezare trebuie sa se realizeze o marire
accentuata a unghiului de a§ezare constructiv spre miezul burghiului, in doua
scopuri:
- compensarea in imediata apropiere a axei burghiului a mic§orarii
unghiului de a§ezare efectiv ae datorita valorilor mari ale unghiului d;
- marirea unghiului de degajare in zona tai§ului transversal, in care y, *
-90° + of, (fig.4.2).
c4. Unghiul de inclinare optim al tai§ului transversal are valoarea
recomandata in standarde 50°...56° pentru toate burghiele, indiferent de
materialul supus prelucrarii. Practic marimea lui depinde de modul de
ascupre a fetelor de a§ezare: valori mai mari (60°...70°) obpnute la ascujirea
conica conduc la tai§uri transversale scurte, dar cu y, putemic negativ, iar
valorile mici (40°...50°) care se objin prin ascupre elicoidaia conduc la tai§uri
transversale mai lungi, cu unghiuri de degajare mai mari §i corespunzator
forte §i momente de a§chiere mai mici.
d. Elementele constructive ale burghielor elicoidale (fig. 4.6) sunt in
principal diametrul exterior, lungimea parpi active, diametrul miezului,
latimea fafetelor, diametrul spatelui dinplor, profilul §i dimensiunile canalelor
pentru evacuarea a§chiilor, forma §i dimensiunile cozii burghiului.

Fig. 4.6
dl. Diametrul exterior al burghiului se ia egal cu diametrul nominal al
gaurii de prelucrat prevaz^nd abaterea superioara zero §i abaterea inferioara
negativa, conform tabelului 4.4.
Pentru reducerea frecarii fatetelor cu suprafaja prelucrata se executa o
conicitate inversa, cu valori diferite, dupa diametrul burghiului (tabelul 4.4).
Conicitatea inversa se poate realiza la burghiele cu coada cilindrica in
doua variante: burghiul se executa cu conicitate inversa constanta de la varf
p&na la extremitatea cozii sau burghiul se executa cu conicitate inversa
numai la partea activa (pe fa(ete), iar coada se executa cilindrica, cu
diametrul minim al fatetelor (execupa normaia).
d2. Diametrul spatelui din{ilor d5 se determina in funcpe de diametrul
exterior prin
160
relatia: ds — d~ 2f0, in carej^, este inaijimea fajetei elicoidale/§i are
urmatoarele valori: fo = 0,05 d pentru diametre p£na la 10 mm; fQ =
(0,045...0,37) d pentru diametre cuprinse intre 10 §i 20 mm', f0 =
(0,037...0,03) d pentru diametre cuprinse intre 20 §i 35 mm',f0 = 1,25 mm
pentru diametre peste 35 mm.
Tabelul 4.4
Valorile abaterilor limit# la diainetrul d al burghielor
Diametrul Clasa de precizie
burghiului d A B
[inm] Abaterea [nun] Abaterea [mm]
0,25...0,5 - -0,010
0,5...-0.75 -0,009 -0,015
0,75...1,0 -0,011 -0,020
1,0...3,0 -0,014 -0,025
3,0...6,0 -0,018 -0,030
6,0...10 -0,022 -0,036
10...18 -0,027 -0,043
18...30 -0,033 -0,052
30...50 -0,039 -0,062
-0,046 -0,084
in
o
0
0
o

d3. Lungimea parjii active a burghiului l, trebuie sa fie mai mare ca


adanciniea gaurii de prelucrat, pentru a se putea evacua a§chiiie. Se
recomanda in mod normal ea lungimea pSrpi active sa tie egaia cu
adancimea gaurii de prelucrat plus de trei ori diametrul burghiului. Se admite
ca lungimea pSrtii active sS fie mai mare (10...20) d in cazul burghielor care
lucreaza montate in capete multiaxe, cu buc§se de ghidare etc.
d4. Lungimea totala a burghielor elicoidale L este impusS de diferite
condijii de lucru posibile, pentru o utilizare universale §i are valori mari, care
due la mic§orarea rigiditapi §i performanjelor, existSnd pericolul ruperii.
In fabrica£ia de serie §i mas3 exists tending de a se folosi burghie cu
lungime mic5, mai rigide §i mai sigure, care pot fi exploatate la regimuri
intensive.
d5. Fajetele elicoidale/asigurS burghielor elicoidale o bunS ghidare §i
stabilitate in lucru §i de asemenea contribuie la marirea preciziei gSurilor
prelucrate. Dimensiunile mari ale fajetelor pot conduce la intensificarea
frecarilor, aparipa depunerilor §i uzura prematura a fatetelor. Mie$orarea
lapmii faietelor determine mSrirea presiunii de contact §i intensificarea
corespunzStoare a uzurii. Valorile recomandate pentru lapmea fatetelor
(STAS R 1370-74) sunt conform rapoartelor urmStoare: f/D = 0,2...0,1 pentru
burghie cu d = 1... 13 mm; f/D = 0,1...0,07 pentru burghie cu d = 13...40
mm; f/D = 0,07...0,045 pentru burghie cu d = 40...80 mm.
d6. Diametrul miezului burghiului d0 se stabile§te in funclie de diametrul
exterior, ca o parte din acesta, raportul d0 Id fiind mai mare la burghiele de
diametre mici, pentru marirea rezistentei lor. Pentru proiectare se recomanda
determinarea diametrului miezului (STAS R 1370-74) folosind rapoartele:
dfd — 0,28...0,2 pentru burghie cu d = 0,5...2 mm; dfd = 0,18...0,16 pentru
burghie cu d = 2... 15 mm; dfd = 0,16...0,14 pentru burghie cu d — 15...80
mm.
Diametrul miezului burghiului se m3re§te spre coada burghiului pentru
marirea
161
rezistenlei, rezultand o conicitate de 1,4... 1,8 mm pe lungimea de 100 mm.
d7. Profilul canalelor pentru evacuarea a§chiilor se stabile§te pe baza
urmatoarelor criterii: asigurarea rezistenfei §i rigiditajii necesare burghiului;
realizarea unor spalii suficiente pentru cuprinderea §i evacuarea a§chiilor;
asigurarea formei- rectilinii a t3i§urilor principale pentru o valoare data a
unghiului x. De asemenea determinarea grafica §i analitica a profilului frezei
cu care se executa canalul fiind greoaie, in practica se utilizeaza un calcul
simplu bazat pe coeficienp, prin care se iau in considerare influenfeie
diferi{ilor factori ca unghiul de atac, grosimea miezului, diametrul frezei.Se
obline un profil (fig. 4.7) in care elementele constructive au urmatoarele
marimi:
Rj = CR d ; Cfj = Cy Cd Cj.
Coefficient Cx, Cd §i C} se determina cu expresiile:
C = G,026[(2x) iJS /uj; Cd = (0,14 d / dj Cf = [(13 dm) / DJ10,9/u). in care: 2x §i
w sunt m3surate in grade; Df este diametrul frezei in mm; d - diametrul
burghiului in mm; d0 - diametrul miezului burghiului, in mm.
Dac3 se ia djd= 0,4 se objine Cd — 1, iar atunci cand D, = 13 dU2 se objine
Cf— 1.
Raza R2 se determina folosind relalia: R2 - 0,015 or75 d. La^imea frezei B
se determina cu expresia: B = Rl + R2 / cos <p. Inaijimea profilului dinjilor
frezei este:// = (Rj - RJ cos ^ + R2. Deoarece unghiul <p este mic (<p = 10°)
se poate considera:
B ~ Rj + R2 §i H ~ Rj.
Muchia spatelui dintelui este de obicei numai debavurata. Te§irea sau
rotunjirea ei (fig. 4.6) u§ureaz3 transportul §i evacuarea a§chiilor §i se
recomanda la burghiele pentru prelucrarea aliajelor care dau a§chii lungi,
pentru materiale sintetice moi, la burghiele pentru ma§ini automate.
d8. Partea de fixare sau coada burghielor elicoidale (fig. 4.1) poate fi
cilindrica cu sau fara antrenor sau conica.
Coada cilindrica se folose§te la burghiele cu diametre mici, d < 20 mm; in
cazul burghielor cu parte activa scurta, pentru ma§ini automate se poate
utiliza coada cilindrica p&na la diametrul de 30 mm. Coada cilindrica permite
fixarea burghiului in mandrine universale sau in buc§e elastice, cu avantajul
regiarii u§oare in directfe axiaia. Diametrul cozii se realizeaza egal cu cel al
burghiului.
Coada conica se folose§te la burghie cu diametre medii §i mari, uzual
pentru d> 10 mm, in STAS 575-80 fiind prevazuta insa pana la d = 3 mm.
Coada conica permite fixarea direct sau prin buc§a de reducjie in arborele
ma§inii-unelte, o pozifionare precisa dar far3 posibilitatea regiarii axiale.
e. Ascujirea burghielor elicoidale consta in generarea suprafejelor de
a§ezare cu realizarea urmatoarelor conditii:
- unghiul de a§ezare descrescator de la 20°...28° la miezul burghiului la
6°...14° la diametrul exterior;
- geometrie convenabila in zona tai§ului transversal;
- rugozitate mica a suprafejelor de a§ezare.
Dupa forma suprafejelor de a§ezare objinute, metodele de ascujire mai
r3sp3ndite in practica sunt: ascu{irea conica §i varianta ei ascu(irea
cilindrica; asculirea elicoidaia; asculirea dublu plan3; asculirea cilindro-
eliptica.
Metodele pentru imbunatatirea geometriei p3rlii a§chietoare au in vedere
mic§orarea t3i§ului transversal, mic§orarea faletelor in apropierea p3rlii
a§chietoare, corectarea unghiului de degajare, realizarea de condijii pentru
fragmentarea a§chii!or, m3rirea
162
durability burghielor prin ascutire cu doua sau mai multe unghiuri de atac
etc.
Burghiele elicoidale cu diametre d = 0,2...80 mm, de diferite forme
constructive, cu diferite lungimi, pentru uz general sau speciale, cu partea
activS din otel rapid sau carburi metalice sunt standardizate. De asemenea
sunt normalizate principalele elemente constructive §i parametrii geometrici
ai parjii a§chietoare, precum §i principalele tipuri de ascutiri (STAS R 1370-
74).

Fig. 4.7

In paragrafele urmatoare se prezinta cSteva tipuri de construct speciale


sau metode de ascutire pentru burghiele elicoidale.
4.1.2. Burghie pentru prelucrarea aliajelor u§oare
La gaurirea aliajelor de aluminiu burghiele se uzeaza din cauza lipirii
a§chiilor pe partea a§chietoare. Acest fenomen este caracteristic pentru
burghiele stand ardizate, cu unghiul a) = 19°...30°, chiar §i pentru burghiele
cu canale rectificate. Pentru gaurirea aliajelor u§oare se recomanda burghie
cu co = 34°...40° §i 2x = 130°...140°, (fig. 4.8), cu canale de evacuare a
a§chiilor largi, care permit marirea unghiului de degajare axial yx, datorita
caruia a§chiile se deformeaza mai putin §i se deplaseaza mai u§or, f^ra s3
infunde canalele. La gaurirea cu burghie avind co = 40° se mic§oreaza forta
axiala (pana la 2,5 ori) §i momentul de torsiune (pana la 1,4 ori) fata de cele
pentru burghie cu co = 30°.
Durabilitatea acestor burghie este de 1,5.. .2 ori mai mare decat a celor
standardizate. A§chiile se indeparteaza u§or, ceea ce permite sa se
prelucreze gauri de adancimi mai mari direct, fara retragerea burghiului.
Rectificarea canalelor pentru a§chii, de asemenea, lmbunatate§te conditiile
de indepartare a a§chiilor.
Parametrii geometrici ai burghielor pentru prelucrarea aliajelor u§oare
sunt prezentati in tabelul 4.5.
4.1.3. Burghie pentru prelucrarea maselor plastice
La gaurirea pieselor din mase plastice se recomanda ca in locul burghielor
standardizate sa se utilizeze burghie ingrijit rectificate §i cromate. Ascutirea
lor urmeaza sa se faca pe suprafetele de a§ezare §i pe fajete. Mic§orarea
incaizirii burghiului §i' setnifabricatului in procesul de a§chiere se face prin
ascufirea suplimentara a fatetelor la
163
f = 0,3...0,5 mm pe lungimea de g3urire §i mic§orarea tSi§ului transversal
pcin2 la 0,1 • d.
Forma ascutirii burghielor speciale (fig. 4.9,a) §i a reascujirii burghielor
standardizate (fig. 4.9,b,c) depinde de proprietaple masei plastice de
prelucrat §i de materialul p2rtii a§chietoare a burghiului. Unghiurile de vSrf
recomandate pentru diferite cazuri sunt conform tabelului 4.6.
Tabelul 4.5
Elemente geometrice §i constructive ale burghielor pentru alitye u§oare
Coada
cilindricd Coadd conidi
‘ d. do f u l0 pentru
d burghiu
scurt lung scurt lung
d- 0,3 0,2
1-1,5 0,15 d 5 34° 12-18 _ _ _
1,5- 0,25
2,6 d-0,2 d 0,3 36° 22-30 55-60 - -
0,22
2,7-4 d-0,3 d 0,3 36° 32-42 65-80 - -
4,1- 0,2 0,3
4,8 d-0,4 d 5 38° 42-45 80-85 - -
4,9- d-0,5 0,18 0,4
0o

52-60 85-90 - -
5,9- 0,16 90- 145-
6,3 d-0,6 d 0,5 40° 60-65 100 60-65 150
0,15 65- 100- 155-
6,4-12 d-0,7 d 0,6 40° 100 135 70-95 175
12,5- d-0,8 0,14 0,7 40° 100- 180-
14 d - - 110 185
14,3- 0,14 115- 190-
16,5 d-0,9 d 0,8 40 - - 125 200
0,13 - 130- 205-
17-21 d-1,3 d 1,0 40° - 140 220
0,12 145- 230-
21-23 d-1,5 d 1,4 40° - - 155 240
23-30 d-2,0 0,12 40° - - 155- 240-
1,8
d 175 275
NotS: 1. lngro§area miezului d0 este cu 1,4 ... 1,8 mm la 100 mm lungime;
2. Coada este con Morse nr. 1 pentru d = 6 ... 14 mm, con Morse nr. 2 pentru
d = 14,3 ... 23 mm§i con Morse nr. 3 pentru d = 23 ... 30 mm.
Tabelul 4.6
Unghiurile la vSrf la burghie pentru mase plastice
Tipul de ascutire Materialu Masa plastictl
Unghi
l piirtii
ul de varf
a§-
2K
chietore
1 30... 33 Rp 3 Casanta
2 50... 60 K 20
3 35... 50 Rp 3 Fibroasa
4 60... 70 K 20
5 70... 80 Rp 3 Stratificata
6 90...100 K 20
Rp3 sau
7 120...130 Diferite
K20
Unghiul de inclinare a canalelor elicoidale se ia in limitele 10°...15°, care
asigurS evacuarea buna a a§chiiIor la prelucrarea gaurilor cu ad&ncimi p&n3
la 2d. In ceea ce prive§te unghiul de atac, rezultate satisficatoare la
prelucrarea gaurilor ad£nci se ob$in in cazul ascutirii cu 2x = 90°. G3urirea
pieselor cu pereji subpri, buc§e, piaci sau foi, se recomanda a se executa cu
burghie cu unghi 2x = 55°...60°.
Dimensiunile burghielor din otel rapid (fig. 4.10) pentru mase plastice
sunt
164
prezentate in tabelul 4.7.
Gaurile semifabricatelor din mase plastice stratificate, cu propriety
abrazive ce prelucreazS cu burghie cu placuje din carburi metalice (fig. 4.11).
Aceste burghie se recomanda in mod deosebit la prelucrarea maselor
plastice pe ma§ini automate §i semiautomate §i cu dimensiuni conform
tabelului 4.8.
La prelucrarea gaurilor cu ad^ncimi (1,5...2)<7 in mase plastice fragile,
sfaramicioase, se recomanda utilizarea unor burghie late speciale (fig. 4.12),
ale c3ror dimensiuni sunt prezentate in tabelul 4.9.
Stabilirea diametrului nominal al burghielor pentru prelucrarea maselor
plastice se face tinUnd seama de contract materialului; pentru compensarea
acesteia se recomanda marirea diametrului cu 0,1 mm.
In condifiile producfiei de serie mare §i de masa, pentru prelucrarea
gaurilor cu adancimi mai mari decSt d, se recomanda utilizarea burghielor
elicoidale cu piacute din
165
carburi metalice (STAS 9128-86), ascufite la geometria corespunzStoare.
Tabelul 4. 7
Diinensiunile burghielor din o{el rapid pentru mase plastice
d d, d0 b F f.o,
nomina abat 1 i
l eri
0,5...0, - d- 0,18...0 0,3...

8 0,02 8...12 0,09 ,22 0,4 _ 0,2
- 16...2 d - 0,26...0 0,5...
o'
00
in
in

- 8°
0,02 0 0,15 ,3 0,6 0,2
- - 10°
1,6...2, 0,02 28...3 d - 0,3...0, 0,8...
5 5 2 0,18 4 1,0 0,3
- - 10°
2,6...3, 0,02 35...4 d - 0,5...0, 1,2...
5 5 0 0,32 55 1,5 0,3
3,6...4, - 45...5 d - 0,6...0, 1,7... 0, 12°
5 0,03 0 0,34 7 1,9 6 0,3
4,8...6, - 55...6 d - 0,75...0 2,1... 0, 12°
0 0,03 0 0,4 ,85 2,4 7 0,4
- 12°
6,1...7, 0,03 70...7 d - 1,0...1, 2,7... 0,
9 6 5 0,5 1 3,2 8 0,4
8,0...10 - 85...9 d - 1,3...1, 3,5... 1, 0,5 12°
0,03 5 0,65 5 4,0 0
6
-
10,1...1 0,04 100... d - 1,6...1, 4,6... 1,
2,8 3 108 0,75 8 5,8 5 0,8 15°
-
13,0...1 0,04 118... d - 2,0...2, 5,8... 2,
6,6 3 125 0,9 3 6,8 2 1,0 15°
17...20 - 135... d - 2,6...3, 7,6... 2, 15°
0,05 150. 1,2 2 8,8 4 1,2
2
Not3: 1. Materialul par^ii active Rp 3, calit la duritatea 62...65 HRC; coada -
OLC 45 cu duritatea 35...45 HRC; 2. Conicitatea inversa 0,08 - 0,1 mm la
100 mm lungime;
3. fngro§area miezului spre coada cu 0,3 - 0,5 mm la 100 mm lungime
Tabelul 4.8
Burghie pentru mase plastice stratificate
d dc dt L f dQ Pldcuta
nomina abate 1 t s
l ri
5...6,1 - d- 3,0
0,030 0,2 6,0 1,0
6,2...6, 3,5 6,3
9 60 20 0,3 0,5 1,2
7...7,9 7,1 1,6
4,0 80 25 0,5 0,7
8...9 - 8,0 2,0
9,1...10 0,036 8,5 2,0
10,1...1 - d- 9,5
2,2
1 0,043 0,3 4,5 80 25 0,7 1,0
Tabelul 4.9
Burghie late pentru mase plastice.
d L 1 li b d0 R f
1,00- 0,5- 0,2-
2,0 40 10-15 3- 6 0,8 0,3 10-20 0,1
2,05- 0,8- 0,3-
3,0 50 20-25 7-10 1,0 0,4 25-35 0,2
3,10- 1,2- 0,5-
5,0 55 30 14 1,5 0,6 40-50 0,2
5,10- 2,0- 0,7-
7,5 60 35 20 2,2 0,8 55-60 0,2
7,60- 2,5- 0,9-
9,5 70 42 20-25 3,0 1,1 65-80 0,3
9,70- 85 50 25-32 3,5- 1,2- 80- 0,3
12 4,5 1,5 100
166
r
Fig. 4.12

Fig. 4.13
La prelucrarea materialelor plastice cu insertfe de fibra de sticia, cea mai
mica intensitate a uzurii se produce la burghiele cu doua unghiuri de vM 2x
= 60°...80° §i 2xl - 35°, care de asemenea dau o calitate buna a gaurii
prelucrate.
Unghiul a) = 10°...15° contribuie la evacuarea normaia a a§chiilor la
gaurire pe
167
ad&ncimi ptina la 2d\ la prelucrarea gSurilor mai adSnci decat 2d unghiul co
se ia 15°...20°.
O alta form5 de ascupre a burghielor utilizate la gaurirea cu avans
mecanic a maselor plastice cu fibre de sticla (fig. 4.13) constSa in Tngustarea
fajetelor pina la 0,2...0,3 mm pe lungime cu 5... 10 mm mai mare decSt
lungimea g&urii prelucrate §i realizarea muchiilor principale concave cu R =
0,36 d, centrul acestei raze fiind la distanja b = 0,17d fa0 de axa burghiului.
Adancimea scobiturii este h = (0,12...0.16)d, inalpmea fajetelor estef0 =
0.15...0.6 mm corespunzStoare unor burghie cu d = 5...20 mm, iar
conicitatea inverse este 0,1...0,15 mm pe 100 mm lungime. Unghiul de
degajare pentru prelucrarea maselor plastice cu fibra de sticia se stabile§te y
= 10°...15°, iar unghiul de a§ezare se ia in limitele cx = 20°...30°.
Pentru gaurirea plScilor cu grosimi mai mici dec&t d se pot folosi burghie
cu canale drepte armate cu placu^e din carburi metalice, la care unghiurile
recomandate sunt: 2K = 90°; cx = 20° si 7 = 10 °. Gaurilecu diametre 2... 10
mm se prelucreaza cel mai bine cu burghie monobloc din carburi metalice,
grupele de utilizare K 10, K 20.
4.1.4. Burghie pentru prelucrarea sticlei organice
Pentru asigurarea unei calitap corespunzatoare a suprafejelor prelucrate
dupa gaurirea sticlei organice este necesara alezarea. Gaurirea §i alezarea
trebuie sa se realizeze pe ma§ini de gaurit §i alezat cu avans mecanic. Se
recomanda utilizarea burghielor cu canale largite cu unghiuri o> = 10°...15°,
2K = 90°...110°, §i cx = 10°...15°, iar la^imea fatetelor cilindrice pe
adancimea de lucru/ = 0,3...0,5 mm. Ascutirea suplimentara a tai§ului
transversal trebuie sa fie simetrica §i sa mic§oreze lungimea acestuia de
2...2.5 ori.
Rezultate bune se otyin la utilizarea burghielor elicoidale din ojel rapid
ascufite cu dou3 unghiuri de vSrf 2K = 115°...120° si 2x, = 70°...80°. La
calitatea suprafetelor prelucrate contribuie §i simetria t3i§urilor principale.
De asemenea se recomanda netezirea fe{elor de a§ezare §i rectificarea
canalelor pentru conducerea a§chiilor.
Materialul burghiului trebuie sa fie Rp 3 sau Rp 5, cu duritatea 58...65
HRC. De asemenea se recomanda utilizarea la burghie a piacujelor din
carburi metalice K10, K 20. La stabilirea diametrului nominal al burghiului
urmeaza sa se $ina seama de contract g3urii dupa prelucrare cu 0,05...0,15
mm.
4.1.5. Burghie pentru prelucrarea fontei, ojelurilor dure §i materialelor
ceramice
Aceste burghie trebuie sa aiba unghiuri de degajare mici §i rigiditatemare,
respectiv lungimea paifii active minima necesara. Pentru burghiele cu
utilizare generaia elementele geometrice §i constructive sunt conform STAS
9128-86. Lungimea par^ii active a burghielor care lucreaza f3ra buc§a de
ghidare se stabile§te cu relafia: l = l0 + (l,5...2)d, in care l0 este adancimea
de gaurire, iar (1,5...2)d este rezerva de reascu{ire a burghiului.
La prelucrarea cu buc§e de ghidare lungimea parpi active a burghiului
trebuie sa fie corelata cu lungimea buc§ei §i distant dintre aceasta §i
suprafaja semifabricatului. Miezul burghiului trebuie sa se ingroa§e de la
partea a§chietoare spre coada cu 1,4... 1,8 mm la 100 mm lungime. Pentru
burghie cu diametre 5... 10 mm conicitatea inversa pe
168
lungimea piacu$ei a§chietoare este 0,03...0,05 mm, iar pentru burghie cu
diametre de peste 10 mm este 0,05...0,08 mm. Burghiele pentru utilizarea
generaia se armeazS cu placute K 20 sau alte m&rci in functie de cerinjele
materialului de prelucrat.
i____ Cora till cfrepf pc /ungi/ne l
Fig. 4.14
Tabelul 4.10
Dimensiunile burghielor cu plflcuje, cu canale abrupte
---------a-------- 4, d, R r 1
6,0...6,5 d- 0,9 9
0,46
6,6...7,0 d-
10
0,51
7,1...7,5 d
2 1,0
-0,54
7,6...$,0 d-
0,57 r 11
d-
8,1...8,5 0,6 1,2
d-
8,6...9,0 0,63 12
9,1...9,5 2,0 d- 2,5 1,4
0,65
' 9,6...10 d- 14
0,65
d- 3 15
10,1...11 1,6
0,68
d- 4 " 2^5 17
11,2...12 0,70
d-
12,1...13 18
0,70
r 13,2...14 d-
2,2 20
0,75
2,5
14,3...15 d-
21
0,80
15,1...16 d- 4,5 r trliTiin 23
0,85 T r 2,5
16,2...17 3,5 d- 24
0,95
17,1...19 d-
26
1,0
19,1...22 d- 3,0 30
1,1
22,3...23 d- 3,5 30
1,2 6,5
25,3...28 d- 4,0 33
1,3
4,5
28,1...30 " d- 7 4,3 33
1,5
Burghiele construite cu unghiul de inclinare al canalelor elicoidale co =
15°...20° se folosesc pentru gSurirea pe adancimi p&nS la 5d. Pentru
ad&ncimi mai mari se recomanda burghiele cu unghiul canalelor elicoidale co
= 60° (fig. 4.14.) avSnd dimensiuni conform tabelului 4.10.
Formele de ascujire ale burghielor cu pl3cu{e din carburi metalice
destinate prelucrarii fontei, ojelurilor dure, materialelor ceramice (fig. 4.15) §i
parametrii geometrici sunt prevazuji in tabelul 4.11.
169
Tabelul 4.11
Elemente constructive ale burghielor cu placuje din carburi metalice
Tipul burghiului
I $i 11 III §i IV IV V
a a d b F d a a n f
5...6 12... 2, 12...14 1, 5...6,2 1,
0,6
15,4 5 0 0
6,1.-.6 0,6 15,5. 3, 14,2...1 1, 6,3...1 1, 0,5
,9 4 ..20 5 1,0 8,2 2 0,5 5
7,0...7 0,7 20,2. 4, 18,5...2 1, 10,6... 2,
,9 2 ..25 5 1 4 14,6 0
8,0...1 25,2. 5, 1,5 21,2...2 1, 14,72.. 2,
0,8
0 ..30 5 3 6 .23,4 5 1,0
23,2...2 1, 23,5... 3,
7,8 8 30 0
10,1... - - 28...30 2, 1,5
1,0 1,8
12 0
Nota: 1. 2x = 118°± 3°; 2xa = 70° + 5° § la = 16° ± 3°; 2. Pentru burghiele
tipurile I II fajeta/ = 0,5 mm.
4.1.6. Burghie din ojel rapid pentru materiale greu prelucrabile
Burghiele pentru gSurirea in ojeluri refractare, inoxidabile §i alte aliaje cu
rezisten$a §i tenacitate marite trebuie s3 aiba o inalta rigiditate §i
durabilitate in comparatie cu cele standardizate. Partea activa se
construie§te cu lungime mic§orata, cu miez de grosime mare (0,3...0,4)d.
T3i§urile se dispun la distant minima de axa burghiului, ceea ce ii m3re§te
durabilitatea. Parametrii geometrici §i constructivi ai acestor burghie (fig.
4.16) sunt prezentafi in tabelul 4.12.
Tabelul 4.12
Parametrii ascu{irii burghielor din carburi metalice
Material prelucrat
1?
Ojeluri calite
Ojeluri inoxidabile §i refractare Tab IS in pachete pana la 3 mm Tabia in
pachete peste 3 mm
130
130
85
150
8 ... 10 12 ... 14 8 ... 10 8 ... 10
Ofelurile rapide utilizate pentru aceste burghie trebuie sa aiba calita$i
a§chietoare foarte bune mai ales stabilitate termica §i rezistenja la uzura; se
recomanda folosirea Rp 1, Rp 2, Rp 3. Duritatea lor dupa tratamentul termic
trebuie sa fie 65...68 HRC. Dupa rectificare, ascujire §i netezire se executa o
revenire suplimentara la 430...450°C cu mentinere 50...60 min. Rugozitatea
suprafejelor netezite trebuie sa fie in limitele Ra = 0,4...0,8 /xm.
Burghiele pentru prelucrarea gaurilor cu adancimi mai mari decSt 5d se
construiesc cu patru fajete de ghidare, iar pentru mai pu^in de 5d, cu doua
fajete. Pentru prelucrarea gaurilor adinci cu diametre 4... 12 mm in ojeluri
aliate cu Cr, Ni, Ti se recomanda burghie speciale rigide §i cu canale prin care
sa treaca u§or a§chiile (fig. 4.17). Partea activa a acestora se construie§te din
ojel rapid Rp3, diametrul miezului d0 = (0,25...0,30)d, mic§orat spre coada cu
0.5...0.8 mm pe 100 mm lungime, co = 35°,/ = (0,15...0,20)rfsi2x = 120°.
170
Fig. 4.16
Fejele de a§ezare se ascut dublu plan cu unghiurile a = 8° §i = 21° . La
ascutirea suplimentara a tai§ului transversal, pe fata de degajare se
realizeazS fatetele cu 7 = 10°. Conicitatea inversa este 0,08...0,10 mm pe
100 mm Iungime. Canalele pentru a§chii se prelucreaza cu o freza frontaia-
conica §i se rectifica.
4.1.7. Burghie monobloc din carburi metalice pentru prelucrarea
materialelor de tnalta rezisten(a
Semifabricate monobloc din carburi metalice sinterizate sub forma de tije
cilindrice prin presare se folosesc la construirea burghielor late cu diametre
0,8... 1,8 mm (fig. 4.18). Semifabricatele obtinute prin extrudare (fig. 4.19)
se folosesc pentru burghie elicoidale cu diametre 1.5... 10 mm. Aceste
burghie se folosesc pentru gaurire in materiale cu rezistenle panala 200
daN/mm2.

Fig. 4.18
Fig. 4.19

Burghiele din carburi metalice se construiesc in mai multe variante: fara


coada, pentru prindere in buc§a elastica (fig. 4.20,a), cu coada din ofel,
cilindrica sau conica (fig. 4.20,b,c) sau cu coada cu acela§i diametru (fig.
4.20,d).
Formele de ascu(ire recomandate pentru aceste burghie sunt prezentate
in fig. 4.21, iar parametrii geometrici sunt dati in tabelul 4.12.
172
4.1.8. Burghie cu diamant
5C
Se folosesc la g^urirea materialelor foarte dure §i cu capacitate abraziva
ridicata cum sunt sticla, materialele ceramice, pietrele pre{ioase §i
semiprejioase industriale, folosite in construc{ia aparatelor de mSsurS.
Partea activS a unui astfel de burghiu (fig. 4.22) este un diamant
monocristalin natural sau artificial cu mSrimea cuprinsS intre 0.5... 1 carate
§i chiar mai mare.
Diamantul are forma unei prisme, cu trei sau patru muchii te§ite cu
fa^etele /, terminate printr-un con de atac cu unghiul la vM 2x = 110° §i este
montat intr-un corp port-diamant din ofel (OLC 45, OLC 60).
Diamantul trebuie s3 fie orientat cris- talografic astfel incat s2 se evite
paralelismul eforturilor de a§chiere cu planele de clivaj.
Monocristalul de diamant se fixeazS prin lipire cu aliaj de argint, la o
temperatura de circa 800°C.
Dimensiunile principale ale burghielor cu diamant sunt indicate in tabelul
4.13.
GSurirea cu burghiele cu diamant se face de cele mai multe ori in
prezenja unei pulberi abrazive din diamant, cu granulate micronicS.
Tabelul 4.13

• U
n
B V
Pe confur
Fig. 4.22
Elemente constructive ale burghielor cu diamant
Diametral Forma diamantului Masa
burghiului d cu 4 mucliii cu trei mucliii diama
B r B F ntului
(carat
e)
0,5 0,353
O"
(3
wo

0,6 0,425
0,7 0,495 •
0,8 0,565 iZi ... • 0,41...
0,9 0,635 0,60
1,0 0,71 0,1 0/73
1,1 0,775 0,84
1,2 0,85 0,90
1,3 0,92 0,98
0,15
1,4 0,99 fo3 0,61...
1,5 1,13 J . i. - ’ 0,85
1,1 0,15 _.'
1,8 1,27 1,35
0,25
2,0 1,41 1,50 0,25
2,25 1,59. 1,70
0,3 0,3
2,5 1,76 1,88
peste
3,0 2,12 0,4 2^3 0,4
0,85
173
4.1.9. Burghie late
C&teva construct de burghie late, utilizate pentru prelucrarea pieselor de
mecanica fm3 sunt arState in figura 4.23. Cel mai des folosit este burghiul cu
coada ingro§ata (fig.
4.23,a), in construct lunga sau scurta. Burghiul combinat (fig. 4.23,6) este
format dintr-un burghiu §i un largitor. Burghiul lat cu coada cilindrica de
acela§i diametru cu cel al par{ii active (fig. 4.23,c) este o solujie folosita din
ce Tn ce mai pujin, necesitUnd o gam3 larga de buc§e elastice pentru
prindere. La diametre mici, cuprinse intre 0.05.. .0.1 mm se folosesc burghie
cu un tai§ (fig. 5.1 ,d,e) cu fata de degajare plana, respectiv concava.
Burghiele plate, cu diametre 4...22 mm (fig. 4.24) pot avea coada
cilindrica sau conica. Elementele constnictive ale burghiului se calculeaza cu
urmatoarele relajii:
- diametrul gStului d} = (0,8...0,09) d [mm];
- lungimea fatetei cilindrice / = (1,5...2) d + (10...15) [mm];
- lungimea tai§ului transversal k = (0,1...0,2) d [mm];
- grosimea corpului burghiului la vSrf b ~ 0,15d + 0,5 [mm] iar spre gStul
burghiului c « 0,2d + 1,5 [mm];
- lajimea fatetei cilindrice/se ia 0,15 mm pentru d < 16 mm §i 0,2 mm
pentru d > 16 mm;
- latimea fetei de a§ezare/; se alege in functie de diametrul burghiului
astfel:
d [mm] /[mm]
8
0,5
8 - 12 0,7

'ts.
o -r

-
--
1

e
Fig.
4.23
13-16 16
0,9 1,1.
Pentru burghie cu diametre pin3 la 15 mm conicitatea inversa se obtine prin
diferenta d - d} - 0,05 mm, iar pentru diametre mai mari de 15 mm, d - dj
=0,1 mm.
Unghiul de virf 2x se stabile§te ca la burghiele elicoidale, dupa materialul de
prelucrat (tabelul 4.1).
Burghie plate cu diametre mari, d = 25... 128 mm. Partea activa a acestor
burghie este de diferite forme (fig. 4.25) in functie de piesa de prelucrat §i
condifiile tehnologice.
Pentru g3uri scurte §i infundate in semifabricate de diferite materiale se
recomanda burghiul de forma I cu unghiul de v§rf 2x; pentru g3uri adSnci se
recomanda burghiele tip II §i III; pentru g3uri in trepte burghiele combinate
tipurile IV §i V, iar pentru g3uri in semifabricate turnate burghiul tip VI cu
piacute din carburi metalice.
Burghiele plate se construiesc cu canale pentru fragmentarea a§chiilor (fig.
4.26), iar partea de fixare pe bara suport are doi umeri pentru centrare §i o
gaur3 pentru strangere. Dimensiunile principal ale acestor burghie sunt date
in tabelul 4.14.
Burghiele plate se fixeaza pe dornuri speciale
174

Fig. 4.25
Fig. 4.26
175
cu parte de prindere cilindrica sail conica. Dornurile au canale interioare
pentru aducerea lichidului de a§chiere in zona tai§urilor §i canale pentru
evacuarea a§chiilor (fig. 4.27). Dimensiunile recomandate pentru aceste
dornuri sunt date in tabelul 4.15.

Tabelul 4.14
Dimensiunile recoinandate pentru construe^ burghielor plate
d L b 1c s h n±0, d. a Partea
l a§chietoare
a. K f 1
4 1 2,
25-32 0 6 6 3 8 5,5 0 1,0 4,0 3 4
4 - 2 2,
33-38 5 7 2 3 10 6,5 0 1,0 4,0 4 4
39-50 5 - 3 3 6,5 2, 1,5 5,0 5
0 8 0 12 4 6
5 1 - 4 3,
51-64 5 0 2 4 14 7,5 0 2,0 6,5 6 7
6 1 5 3, 8.
65-76 0 2 25 2 4 15 9,5 6 2,0 6,5 7 .
6 1 6 3,
77-90 5 2 28 5 5 16 . 9,5 6 2,0 6,5 8 8
7 1 7 11, 4,
91-100 0 4 33 8 5 18 5 2 2,0 6,5 9 10
101- 8 1 8 13, 4,
38 6 20 3,0 7,0 10 10
128 0 6 8 5 8
Not5: 1. Materialul par(ii active Rp 3 (62 ... 65 HRC), partea de prindere OLC
45 (35 ... 45 HRC). 2. Conicitatea inversa 0°30’.
Tabelul 4.15
Dimensiunile dornurilor pentru burghiele plate
Coada
CilindricS Con
L S b
Mors
d c
e
scur lung d,
1
t
25...32 80 200 14 4 20 90 3 16 6
205
33...38 90 • 17 6 25 100 4 22 7
39...50 95 215 20 9 32 100 4 30 8
51...64 105 130 22 10 38 100 4 42 10
65...76 130 250 24 12 50 125 5 52 12
77...90 145 290 28 12 60 125 5 65 12
91...100 150 330 32 12 75 150 5 78 14
101...12
180 450 36 12 90 150 6 88 16
8
Not5: 1. Materialul domului 40 C 10, duritatea 30...40 HRC;
2. Lungimea par^ii de lucru L se poate m&ri dupS adancimea gSurii
prelucrate.
Burghiele plate se folosesc mai mult la prelucrarea gSurilor pe ma§ini la care
mi§carea de rotate o are semifabricatul, iar mi§carea de avans burghiul. La
ma§ini de
176
ggurit se folosesc numai burghie cu coadS conicS §i pe gatul acestora se
monteazS un colector pentru alimentarea cu lichid de a§chiere.
4.1.10. Burghie cu canale drepte
Se folosesc mai ales la prelucrarea gSurilor pu£in adanci (maximum 3d) in
semifabricate din fonts sau o£el cSlit. Corpul burghiului (fig. 4.28) se
construie§te din o£el slab aliat (40 C 10, C 15) cu duritate 40...50 HRC.
Partea a§chietoare este o pl3cu£3 din carburi metalice de forms specials
(STAS 6373/2-80). Alegerea materialului pl3cu£ei depinde de propriet3£ile
materialului piesei de prelucrat.
Corpul acestor burghie trebuie sS fie masiv, cu o bunS rigiditate, pentru a
evita apari£ia vibrajiilor, aceasta find o condifie de bazS la gSurirea cu tSi§uri
din carburi metalice. Pentru aceasta burghiul se construie§te cu diametrul
miezului relativ mare, dQ - (0,27...0,3)d, cu patru fa£ete de ghidare, de
lS£ime /, iar lun- gimea se realizeazS cea minimS necesarS.
4.1.11. Burghie cu canale inclinate
Se construiesc pentru prelucrarea gSurilor de lungimi mici, de exemplu in
semifabricate sub forms de table. Corpul, de formS cilindricS (fig. 4.29) are
diametrul dc = d - (0,2...0,5) mm pentru a u§ura rectificarea pl3cu£ei din
carburi metalice la diametrul exterior. Canalele inclinate sunt foarte scurte, /
~ 2d.
4.1.12. Burghie pentru gauri adanci

Fig. 4.28

Sunt scule de construcpi speciale destinate prelucrSrii gSurilor cu raportul


Flg 2
''
mtre lungime §i diametru mai mare decat 10, la care, in general gSurirea
este singura operate. La prelucrarea acestora prin a§chiere apar cSteva
probleme specifice, deosebite de cele de la burghierea gSurilor scurte:
- evacuarea a§chiilor degajate la prelucrare;
- pSstrarea direc£iei corecte a axei gSurii de prelucrat;
- rScirea pSr£ii active a burghiului, care este solicitatS intens la gSurirea
adSncS;
- mic§orarea eforturilor de a§chiere deoarece burghiul, de lungime mare,
are rigiditate relativ micS.
Rezolvarea acestor probleme se face prin construcjia specials a burghiului,
stabilirea regimurilor de a§chiere adecvate, calitatea ma§inilor unelte, de
asemenea specials.
177
Racirea, ungerea burghiului §i eliminarea a§chiilor seface cu lichid sub
presiune (10...35) daN/cm2 adus in zona de lucru prin canale realizate In
corpul burghiului. Pentru a obtine o calitate mai buna a suprafejei gaurii
prelucrate se recomanda ca lichidul de a§chiere evacuat impreuna cu a§chiile
sa nu vin5 in contact cu suprafata gaurii.
Fragmentarea §i sfarSmarea a§chiilor sunt impuse de necesitatea
evacuarii lor continue, de catre lichidul de a§chiere, evitarea blocarii lor in
canalele burghiului. Pentru aceasia taisurile se realizeaza in trepte, cu
praguri de sfarUmare, iar la prelucrare se stabilise elementele regimului de
a§chiere in functie de materialul prelucrat. Ma§inile pentru gaurire adanca
trebuie sa aiba posibilitatea regiarii continue a vitezei de a§chiere §i
avansuim sau cel putin reglare in trepte a vitezei §i reglare continua a
avansului.
Pastrarea directiei axei gaurii se face eliminand cauzele devierii acesteia
prin construe^ sculei §i prin condijiile tehnologice. In primul rand, la burghie
elicoidale sau cu car-ale drepte, cu doua tai§uri se impune ascutirea corecta,
simetrica a tai§urilor. Deoarece acest lucru este relativ incert §i pentru
eliminarea tai§ului transversal (care mare§te efcrtunle de a§chiere),
burghiele speciale pentru gauri adanci, In majoritatea cazurilor se
construiesc cu un tai§ principal, de obicei in trepte sau divizat, iar centrarea
in alezaj se face cu elemente speciale de reazem sau de ghidare. Dispunerea
treptelor tai§ului burghiului se realizeaza astfel incat rezultanta foifelor pe
direc£ie normala la axa sa aiba valoare minima.
De asemenea, pentru pastrarea directiei axei teoretice a gaurii, atunci
cand este posibil se recomanda ca piesa sa aiba mi§carea de rotatie, iar
burghiul mi§carea de avans; cele mai bune rezultate se objin cand §i piesa §i
scula au mi§care de rotatie, in sensuri opuse.
Principalele tipuri de burghie speciale pentru gauri adanci se clasifica
astfel:
a. Dupd schema de a§chiere: - burghie pentru gaurire din pi in; - burghie
pentru gaurire inelara (cu miez).
b. Dupd modul de evacuare a a§chiilor: - burghie cu evacuare exterioara a
a§chiilor; - burghie cu evacuare interioara a a§chiilor.
c. Dupd numdrul de tdi$uri: - burghie cu un singur tai§; - burghie cu mai
multe tai§uri.
d. Dupd modul de desfd§urare a prelucrdrii: - burghie cu a§chiere
intrerupta; burghie cu a§chiere continua.
In continuare vor fi prezentate constructiile §i elemente privind
proiectarea tipurilor de burghie care s-au impus in ultima vreme.
a. Burghie cu un tai§ (fig. 4.30). Se folosesc pentru gaurirea §i largirea
gaurilor cu adincimi pana la lOd, nu au canal special pentru lichid de racire §i
Iucreaza cu a§chiere intrerupta. Aceste brughie se utilizeaza pentru diametre
intre 3 §i 36 mm. Conducerea sculei se face prin partea cilindrica a corpului
burghiului, iar tai§ul principal este perpendicular pe axa sculei pentru a se
elimina forta radiaia §i devierea burghiului. Pentru a se evita blocarea
burghiului in gaura, tai§ul principal se a§eaz3 peste centru cu 0,2...0,5 mm §i
se prevede o conicitate inversa de 0,03...0,05 mm pe 100 mm.
Burghie cu un tai§, cu evacuarea exterioara a a§chiilor se folosesc pentru
a§chiere continua §i sunt construite (fig. 4.31) dintr-un cap de gaurire 1 din
ojel rapid sau carburi metalice, lipit pe o teava din otel, profilata 2 §i coada 3.
Lichidul de a§chiere sub presiune ajunge in zona de lucru prin interiorul tevii
§i prin una sau doua gauri executate in capul de gaurire §i iese impreuna cu
a§chiile prin canalul cu sectiune in V al tevii
178

Fig. 4.30
profilate.
Geometria burghiului rezulta din fig. 4.31. Tai§ul principal este fragmentat
in doua p^rji de lungimi l, §i l2, orientate cu unghiurile de atac x, si x2. Pentru
echilibrarea forjelor pe direcjie radiala se recomandS ca l, = l2 = 0,25 d, iar
unghiurile de atac = 60° §i x2 = 70°.
Ghidarea burghiului in gaura se face prin trei fajete prevazute pe partea
active pe un unghi la centru mai mare de 180°. Aceste fa£ete/;,/2, f3 sunt
cilindrice, realizate in diferite moduri constructive §i au diametrul exterior
corespunzStor gSurii de prelucrat, diametrul corpului pSrtii active fiind mai
mic decat cel al fa{etelor cu 0,2...0,8 mm. Pentru fajetele de ghidare
cilindrice se recomanda latimile/, = 0,2...0,4 mm §i/2 = f3 = 3...5 mm.
Unghiul de degajare este zero sau, la unele construct moderne, cu partea
activa elicoidaia (fig. 4.32) este pozitiv.
Unghiurile de a§ezare au diferite valori, recomandate astfel: or =
20°...25°, a, = 12°...20°, a2 =■
= 12°...15°.
Pe partea de tai§ exterior l} se recomanda realizarea unei faiete f- 0,5 mm,
orientata cu unghi de a§ezare af = 10°... 12°, restul fe{ei de a§ezare fiind
orientata cu unghiul
«i-
Corpul burghiului este construit dintr-o leava din otel de imbunatatire,
slab aliat. Diametrul exterior al |evii este cu 0,2...0,8 mm mai mic decat
diametrul gSurii de prelucrat.
Imbinarea intre partea activa §i {eava profilata se face prin lipire cu alama §i
pentru marirea rezistenjei mecanice imbinarea este in forma de V. Fig.
4.31
Coada de prindere a burghiului este lipita de corpul lui §i are forma
corespunzatoare dispozitivului ma§inii de gaurit, care difera de la o firma la
alta (fig. 4.33).
Calculul lungimii burghiului (fig. 4.34) se face iinand seama de lungimea
gaurii l}, lungimea suportului port-burghiu l2, lungimea ie§irii canalului l3,
lungimea par^ii cilindrice a Jevii l4, lungimea cozii l5 §i rezerva de reascuiire
l6. In general, pentru gama

179
de diametre 3...20 mm, lungimea de reascupre este l6 - 15...30 mm.
O problem^ important^ pentru calitatea gSurii prelucrate o constituie
necesitatea buc§ei de ghidare, al cSrei diametru este cu 0,005 mm mai mare
ca al burghiului. Buc§a de ghidare se execute din olel de scule sau din
carburi metalice sinterizate in cazul producpei de serie mare.
M

N D H N
r
.
g 1 5 3
a 7 0 1
0 1 5 3
5 6 0 1
7 6 3
0 3 9
2 6 3
5 3 9
3 8 3
2 0 9

N D M N
r
.
0
6 U 2
0 1 L 9
9 0 9 3
7 U 5 1
. 2 7 3
0 5 0 9

N M M
r K
.
1
9
7 1 8
5 3 0
1 $
6 5

N D M
r
.
S/6
20
21
s
29
25
26
16
20
26
36
T'
70 70 70 70
23/9*
m:
71/2*" 23/9*
M
N Nr. D M . N
16 10 90 29
Jibo 23 79 J0 2.0
"JO 19.6
31 25 70 31
Fig. 4.33
La diametre mari (10...25 mm) partea activS se construie§te din ojel de
scule pe care se Iipesc plScuJele a§chietoare §i plScutele de ghidare din
carburi metalice (fig. 4.35).
b. Burghie pentru gauri adanci cu d > 20 mm
DupS dimensiunile gSurii, modul de alimentare §i evacuare a Iichidului de
a§chiere, construct acestor burghie este in douS variante:
- burghie cu alimentare prin exterior Tntre gaura prelucratS §i coada
tubularS a burghiului §i evacuarea Iichidului ImpreunS cu a§chiile prin
interiorul cozii tubulare, denumite burghie tip BTA {Boring and Trepanning
Association) sau STS (Single Tube System);
- burghie cu alimentare prin interior in spapul dintre douS $evi §i
evacuarea §i a Iichidului §i a a§chiilor prin interior, denumite burghie tip
Ejector.
In continuare vor fi prezentate in principal sculele care lucreazS dupS
procedeul BTA, care prezintS performante a§chietoare superioare §i sunt cele
mai rSspSndite Tn industria constructoare de ma§ini.
180

Fig. 4.35
bl. Burghie cu o placuja lipita, pentru diametre 20...60 mm. Aceste scule,
realizate initial de firma Heller, au o constructie §i tehnologie de execute
relativ simple, fapt pentru care se bucura de o mare rSsp&ndire in
prelucrarea gSurilor adclnci.
Configuratia sculei §i principal ele elemente constructive §i geometrice
sunt prezentate in figura 4.36, iar notable utilizate sunt urmatoarele: d -
diametrul de lucru, activ al sculei; h, t - inSIpmea §i latimea pragului pentru
sfaramarea a§chiilor; a - distan- ta la intrare intre vSrful principal §i corp; a’ -
te§irea piacutelor de ghidare la intrare; e - excentricitatea vilrfului; / -
distanta intre treptele tai§ului principal; x0 - unghiul tai§ului interior; x, xl -
unghiurile t3i§urilor principale exterioare; a - unghiul de a§ezare.
Forma, dimensiunile constructive §i elementele geometrice ale parti i
a§chietoare a sculei sunt prezentate in fig.
4.37. Conform modelului general de proiectare dimensiunile constructive §i
elementele de a§chiere se determine treptat cu scopul ca inc3 din proiectare
scula s3 fie inzestrata cu calitatile de lucru adecvate conditiilor tehnologice
de prelucrare.
Corpul sculei prezinta o rigiditate mare la compresiune, in directie axiaia,
datorita constructiei robuste tip monobloc; diametrul de lucru al sculei, la
prelucrarea otelului pentru construct de ma§ini, se determina dup3 diametrul
alezajului de prelucrat cu relatia urmatoare:
d - D + AID + (0,50...0,66) - AlD) [mm],
in care D este diametrul nominal al gaurii de prelucrat,
181
TWP
iar Aid, Am abaterile inferioarS respectiv superioara ale diametrului gSurii.
Diametrul exterior al corpului sculei este: de = d - (2...5,5) [mm].
Pozifia v&rfului t3i§ului principal se determinS din condijia echilibr&rii
tuturor for^elor in plan perpendicular pe axa de rotate pentru avansarea
rectilinie a sculei; pentru simplificare se poate utiliza relajia empiric^: z =
(0,395...0,405)d [mm].
Treapta pe t3i§ul principal exterior, pentru fragmentarea a$chiilor are
pozijia definite prin cota: z} = (0,615...0,625)z [mm],
Lajimea piacu(ei a§chietoare trebuie sS fie mai mare decat raza sculei:
bj =0,5 d + (2,5...4,5).
Lungimea piacu[ei a§chietoare se determine cu relajia: lx = (0,76...[mm],
in care valorile mici ale coeficientului se utilizeaza la diametre mari, iar
valorile mari se utilizeazS la diametre mici ale sculei.
Grosimea piacujelor a§chietoare se stabile§te in func£ie de diametrul
sculei, conform recomandSrilor din tabelul 4.16.
Tabelul 4.16
Grosimea plScu{ei a§chietoare
Diametrul sculei d [mm] C, [mm]
20...24 3,5
24...32 4
32...46 5
46...60 6
Distant pe direc(ie axialS intre treptele tai§ului exterior se stabile§te
conform tabelului 4.17.
Tabelul 4.17
Distanja intre treptele ti5i§ului
Diametrul sculei d [mm] f [mm]
20...30 0,8
30...45 • 1,0
45...60 1,2
Dimensiunilepragurilor pentru sf&rfimarea a§chiilor in cazul prelucrSrii
o(elurilor cu duritate medie se aleg din tabelul 4.18.
Tabelul 4.18
Dimensiunile pragurilor pentru sfiiramarea a§chii!or
Dimensiunile sculei d t h
[mm] [mm] [mm]
20...26 1,4 0,4
26...34 1,5 0,5
34...40 1,6 0,5
40...46 1,7 0,55
46...52 1,8 0,6
52...60 2,0 0,6
183
Pentru a se realiza o buna sfaramare a a§chiilor, in cazul prelucrarii
olelurilor moi lajimea degajarii t se mic§oreaza, iar la prelucrarea olelurilor
dure laiimea t se mare§te fata de valorile medii prezentate in tabelul 4.18.
Calitatea piacufei a§chietoare la aceste burghie se stabile§te lin^nd
seama ca aceasta trebuie sa reziste bine la uzura $i la §ocuri (P20, P30).
Placulele de reazem §i de conducere trebuie s3 fie rezistente la uzura, la
viteze mari (P10), iar dimensiunile orientative ale acestora sunt date in
tabelul 4.19.
Tabelul 4.19
Dimensiunile placujelor de reazem §i de conducere
Diametrul sculei d
[mm] b [mm] c [mm] 1 [mm]
20...30 5...6 2,5...3 18...22
30...36 6...7 3...4 22...28
36...43 7...8 4...4,5 28...31
43...60 8 4,5...5,5 31
Lungimea totala a sculei se determina eu relapa: L = (1,75 ... 2,85) d
[mm], in care valorile mici ale coeficientului sunt pentru diametre mari, iar
coeficientii mari pentru diametre mici. Lungimea corpului lc se stabile§te
constructiv.
Relatia cu caracter orientativ, pentru stabilirea lungimii gaurii prelucrate
in corpul burghiului este urmStoarea: l = L -1, - (3,5...7,5) [mm].
Dimensiunile filetului pEtrat de fixare §i ale suprafe(elor cilindrice de
centrare se stabilesc conform tabelului 4.28.
O constructie similar^ de burghiu cu o plScufS a§chietoare este
prezentatS in figura 4.38. In acest caz t3i§ul exterior este divizat in trei p3r(i
§i pozi(ia plScutelor de ghidare este diferitS fa{3 de cea de la construcpa
anterioar3.

Cateva elemente dimensionale §i de geometrie ale acestor burghie sunt


prezentate in tabelul 4.20.
Construct burghielor cu o placu(3 a§chietoare este avan- tajoasS prin
simplitatea ei, dar prezinta §i cSteva dezavantaje, printre care:
- plScutele a§chietoare au suprafa^a mare in raport cu grosimea;
- accMlirea §i reascutirea sunt dificile datorita treptelor tai§ului;
- nu este posibila utilizarea piacu^elor a§chietoare diferite in
184
func{ie de viteza de a§chiere, maxima la exterior, unde sunt necesare
placuje cu stabilitate termiea ridicata.
Tabelul 4.20
Burghie pentru gSuri adanci cu o plflcu{ii a§chietoare
d [mm] do L I, Trepte d, d2 S
1
c in
30...32 d-1 65 35 6 22 21 26
4,5
32...35 2 24 23 28
35...38 68 5,0 26 25 30
38...40 76 7 5,5 28 27 32
d-2
40...42 35
78 30 29
42...45 40 2,5 6,0 36
45...48 88 34 33 40
8 7,0
48...50
45
50...55 92 36 35 42
7,5
d-3
3
55...60 8,0 42 41 46
98 50 10
60 9,0 45 44 52
Not5: Conicitatea inversa pe placuiele de ghidare max. 0,2 mm pe 100 mm
lungime
b2. Burghie cu trei placuje lipite pentru diametre 20...43 mm. Construct
mai complicata este justificata de performantele deosebite ale acestor scule
in ceea ce prive§te productivitatea, durata de utilizare, precizia’dimensionaia
§i rugozitatea suprafetelor prelucrate, in prezent ele fiind foarte frecvent
utilizate in industria constructoare de ma§ini. Forma constructiva, dispunerea
tai§urilor §i parametrii geometrici principali ai parjii a§chietoare sunt
prezentate in figura 4.39, in care s-au folosit urmatoarele notatii: d -
diametrul de lucru, activ al sculei; h, t - inaijimea §i lajimea pragului pentru
sfSr&marea a§chiilor; a, a’ - distanja §i te§irea la intrare; e - excentricitatea
vaifului; n -suprapunerea sau acoperirea tai§urilor; u -decalarea axiaia a
tai§urilor; x0, x - unghiul tai§ului principal exterior, interior; a - unghiul de
a§ezare; r - unghiul te§irii la intrare.
Constructia, geometria pSrtii a§chietoare §i parametrii dimensionali ai
sculei sunt prezentate detaliat in figura 4.40.
La proiectarea burghielor de aceasta forma constructiva scopul principal
este optimizarea geometriei §i marirea capacitajii de a§chiere pentru cele
mai frecvente condi{ii tehnologice de utilizare a acestor scule.
Diametrul de lucru al sculei se determina, in cazul prelucrarii ojelurilor
pentru construct de ma§ini, cu urmatoarea relape: d = D + Am + (0,66...0,75)
- AID),
in care D este diametrul nominal al gaurii de prelucrat, iar AlD, A& abaterile
inferioara,
185
Placate aschietoare
Pfacuta de conc/ucere

respectiv superioara ale diametrului gSurii.


Diametrele exterioare ale corpului sculei se determine pentru a asigura
patrunderea cantitajii necesare de lichid in zona de a§chiere, cu rela£iile: de
=d - (2...4) [mm]; dc =d- (0.5...1.5)[mmj.
Lungimile caracte- ristice ale sculei se stabilesc dupa relajiile: lc = (1,40...
1,90)^ [mm]; ls =(1,65...2,05)d [mm]; L =(2,45. ..2,85)d [mm], unde
coeficientii mici se utilizeaza la burghie de diametre mari, iar coeficientii mari
se utilizeaza pentru diametre mici.
Grosimea m a corpului in zona centraia se stabile§te pentru asigurarea
unei rezistenje corespunzatoare, functie de diametrul sculei: m = 3 mm
pentru d=20...31 mm; m = 4 mm pentru d = 32...43 mm.
Excentricitatea vSrfului burghiului fata de axa de rotate §i pozitiile
unghiulare ale piacutelor de ghidare sunt elemente care influenteaza
direc{ia avans3rii sculei, deci rectilinitatea axei g3urii prelucrate. Valorile
recomandate pentru aceste elemente sunt date in tabelul 4.21.
’ Tabelul 4.21
Fig. 4.39
Excentricitatea varfului §i pozi{ia pliicutelor de ghidare
Diametrul e [mm] Bi
sculei d mm
20,0...28,7 3,
28,7.. .39,6 3,5 10°...11° 6°...12°
39,6...43,0 4,5
Dimensiunile recomandate ale piacutelor a§chietoare §i ale piacutelor de
ghidare depind de diametrul sculei §i sunt prezentate in tabelul 4.22.
Loca§urile pentru pi acute se executa in corpul sculei cu dimensiuni
corespunzatoare celor ale piacutelor. Se constata din tabelul 4.22 c3
piacutele sunt relativ lungi pentru a permite efectuarea unui num3r mare,
pina la 12... 15 reascutiri, respectiv o durata mare de utilizare a sculei.Pentru
a evita fenomenul de §tirbire sau de rupere a marginilor piacutelor §i pentru
marirea fiabilitatii acestor scule se recomanda ca muchiile de a§chiere
186
'

Betnliul A coman
HOTA. Lafimeo degajarv t se masoara /a aarginea exferiaaraf a pfact/fer
aschietoare poz/fia 7 0,5ci/indn'c Sccfiunca X.-X (respeeti* secfionca Y~T)
deta/iut C
Dctaliul B
Fig. 4.40
Tabelul 4.22
Dimensiuni orientative ale pl&cutelor, mm
Diame Pl&cutele de
trul Plficu{ele a$chietoare ghidare
sculei exterioarli, central!!, intermedi
d mm poz. 1 poz. 2 arfi, poz. 3 Pozi{iile I §i II
b c
bl cl 11 b2 c2 12 13 b c 1
3 3
4
12 12 .. 12. 5. 2,
4,5. ... 6... ... . ..1 .. 5.. 18...
20..30 ..6 4 16 8 4 16 5 4 6 6 .3 22
5 4
16 16 16. 6.
30...6 6... 4.. 8... 4... .. .. 3.. 22...
... ... ..2 ..
0 6,5 .5 9,5 5 . . .4 28
20 20 0 7
6 5
6
6,5. 20 9... 20 20. 7. 4..
36...4 .. 28...
..8, 5 ... 10, 5 ... 5 ..2 .. .4,
3 . 31
5 24 5 24 4 8 5
7
in mi§carea de rotate s3 se suprapuna cu distance n = 0,74... 1 mm (fig .
4.39).
RezultS pentrn construcjia corpului burghiului (fig. 4.30) urmStoarele
condifii intre pozitiile radiale ale piacutelor §i latimile lor:
z =1,25... 1,75 [mm]; z2 = z3 4- (0,75... 1,25) [mm]; b2+b3- (z+zj- 0,75... 1,25
[mm].
Suprapunerile cu valori mici se recomanda la diametre mari §i la placute
tenace, iar valorile mari se refera la diametre mari ale sculei §i placute
sfaramabile.
Fejele de a§ezare secundare ale fiecarei placute a§chietoare sunt
orientate cu unghiuri de a§ezare alt a2 si a3 (fig. 4.40). Marimile acestor
unghiuri se stabilesc din condijia ca marginea inferioara a piacutei sa nu
atinga suprafata g3urii sau, aproximativ, cu rela^ia: ocj > arcsin (Q / d}), in
care Q este grosimea piacutei, iar d{ este diametrul la care se afia tai§ul cu
unghiul de a§ezare a}.
Practic, corespunzator dimensiunilor piacutelor a§chietoare (tabelul 4.22)
valorile acestor unghiuri sunt cuprinse Tntre limitele: CL} = 8°...12°, a2 =
20°...25° §i a3 = 12°... 17°, valorile mai mari pentru diametrele mai mici ale
burghielor.
Pragurile realizate pe fetele de degajare ale piacutelor trebuie sa asigure
sfSramarea a§chiilor, conditie esentiaia pentru o buna evacuare a lor prin
interiorul sculei. Recomandari privind dimensiunile acestor praguri in cazul
sculelor pentru prelucrarea otelurilor de duritate medie sunt date in tabelul
4.23.
Tabelul 4.23
Dimensiunile pragurilor pehtru sfSramarea a§cliiilor
t h
Diametrul sculei d [mm] [mm] [mm]
20,0...24,1 1,3 0,4
24,1...28,7 1,4 0,4
28,7...36,2 1,5 0,4
36,2...39,6 1,6 0,5
39,6...43,0 2,0 0,5
Lajimea pragurilor pentru sfarSmarea a§chiilor t se modifica fata de
valorile medii din acest tabel in functie de duritatea otelurilor prelucrate §i
anume: pentru oteluri cu duritate mica lajimea t se mic§oreaza, iar pentru
oteluri cu duritate mare latimea t se mare§te.
Calitatile piacutelor a§chietoare se aleg in functie de materialul de
prelucrat §i regimurile de a§chiere, in scopul obtinerii unor durabilitati cat
mai mari. Pe baza experientei acumulate in utilizarea sculelor pentru gaurire
adanca se recomanda ca grupele
188
de utilizare ale piacutelor (fig. 4.40) sa fie stabilite dupa urmatoarele criterii:
- placuje de reazem (pozipa I) §i de condueere (pozipa II) trebuie sa fie
rezistente la uzura §i la viteze mari (se recomanda P10, P20); - placutele
a§chietoare: exterioara (pozipa I) §i intermediara (pozipa i'll) trebuie sa fie
rezistente la uzura §i la viteze mari de a§chiere (se recomanda P20, P30); -
piacuta a§chietoare centraia (pozitia 2) trebuie sa fie tenace, rezistenta la
§ocuri (se recomanda P30, P40).
Dimensiunile parpi de imbinare a sculei cu coada tubulara se aleg din
tabelul 4.28.
b3. Burghie cu patru placuje Iipite pentru diametre 43...65 mm.
Construcpa §i proiectarea acestor burghie este similara cu a celor cu trei
placuje Iipite §i de asemenea condipile de executie. Forma constructiva,
geometria parpii a§chietoare §i principalele dimensiuni ale sculei sunt
prezentate in fig 4.41. Stabilirea elementelor geometrice §i constructive se
face avSnd in vedere asigurarea urmatoarelor condipi: echilibrarea buna a
fortelor care solicita scula pentru a obpne axa gaurii rectilinie; fragmentarea
§i sfar^marea a§chiilor pentru evacuarea lor u$oara; precizia dimensionaia
mare §i rugozitatea mica a suprafetelor prelucrate; productivitate mare;
simplitatea ascutirii §i reascuprilor §i un numar mare de reascupri posibile
(12... 15 reascupri).
Diametrul activ al sculei se determina cu urmatoarea relape: d ~ D + AID
+ (0,66...0,75) (Am - AID), [mm], in care D este diametrul nominal al gaurii de
prelucrat, iar AID, ASD - abaterile inferioara, respectiv superioara ale
diametrului gaurii.
Diametrele exterioare ale corpului sculei se stabilesc cu relapile: de=£/-
(2.5...6.5)[mm]; dc = dt - (1...2) [mm].
Lungimile corpului $i lungimile de gabarit ale sculei se stabilesc dupa
recomandarile din tabelul 4.24.
Tabelul 4.24
Lungimile constructive ale sculei pentru pliicu|e
Diametrul sculei
Ic [mm] lg [min] L [mm]
d [mm]
43...48 50...55 ’ 62...67 92 ...97
48...65 55...60 70...75 100...105
Rigiditatea §i rezistenta necesara a corpului in zona centraia se asigura
prin alegerea corespunzatoare a grosimii m, in functie de diametrul sculei: m
= 3,5 mm pentru d =
43...47 mm; m = 4,0 mm pentru d = 47...52 mm; m = 4,5 mm pentru d =
52...65 mm.
Excentricitatea vSrfului sculei §i pozipile unghiulare ale piacutelor de
reazem §i de condueere sunt date de tabelul 4.25.
Dimensiunile recomandate ale piacutelor a§chietoare §i de ghidare, in
funepe de diametrul sculei sunt date in tabelul 4.26.
Loca§urile pentru piacutele frezate in corpul sculei au dimensiuni
corespunzatoare piacutelor §i pozipi radiale pentru asigurarea unor
suprapuneri ale tai§urilor in timpul rotapei n = 1... 1,5 mm (fig. 4.39). Rezulta
urmatoarele relapi intre lapmile piacutelor b §i pozipile radiale ale loca§elor z
(fig. 4.41): z = 1.5...2 [mm]; z3 =z2 +(1...1,5) [mm]; z; = z3 - b4 4- (1... 1,5)
[mm]; b2 + b3 - (z + z3) = 1... 1,5 [mm].
189
MJP
H07A. Lap’mea degajarif t se QSalifu/rtc masoanf h margined exferioanS
a placufei exteriaare pou'fict 1 ''
Sectkmea X~K(mspectiv sec~ UeTa,iU' L
tiunea Y~Y)
Fig. 4.41
Excentricitatea §i pozijia pl2cu[elor de ghidare
Tabelul 4.25
Diametrul
sculei d e [mm] fli
[mm]
43...56,2 4,5
56,2...61,2 5,0 5°. ..6° 10°...11°
61,2...65 5,5
Tabelul 4.26
Diraensiunile orientative ale pltfcujelor a§chietoare, in mm
Diamet Plficuje de
rul Plftcutele o§chietoare ghidare
sculei 1.
[mm] b, b2 b3 b4 C| A h I4 b c 1
5- 5 23 21, 22 8 4- 31
43-52 7-9 6-9 6-8
7 5 ,5 5
52-65 8- 8- 7- 6- 5-
10,
11 10,5 8 6
5
Suprapunerile cu valori mici din aceste relajii se recomanda la valori mai
mici §i la piacufe tenace, iar valori mari la diametre mari §i in cazul
piacu£elor sfSramabile.
Pentru a evita frecarile pe suprafe£ele de a§ezare secundare (laterale) ale
piacu£elor, acestea sunt orientate cu unghiurile cc,...a4 (fig. 4.41) care se
stabilesc pe cale grafica in func£ie de diametrele cercurilor descrise de
muchiile respective ori de grosimile piacu£elor. De asemenea aceste unghiuri
pot fi stabilite folosind urmatoarea relate: oil > arcsin (C{ /dj, in care Q este
grosimea piacu£ei, iar dx este diametrul la care se afia tai§ul cu unghiul de
a§ezare ar
Pragurile pentru sfSrSmarea a§chiilor au dimensiunile recomandate in
figura 4.41, adicS t = 2 mm §i h - 0,5 mm, in cazul prelucrarii o£elurilor
pentru construct de ma§ini cu duritate medie. Lajimea acestor praguri
trebuie sa se mic§oreze la prelucrarea o£elurilor cu duritate mica §i sa se
mareasca la prelucrarea otelurilor cu duritate mare.
Ca §i in cazul sculelor cu trei piacu£e grupele de utilizare ale piacu£elor se
aleg in fiinc£iie de condijiile de solicitare in timpul prelucrarii:
- piacujele de reazem (pozi£ia I) §i de conducere (pozi£ia II) ca §i piacufa
a§chietoare exterioara (pozi£ia /) se vor executa din amestecuri de carburi
metalice foarte rezistente §i la uzura §i la viteze mari, de exemplu P10, P20;
- piacu£ele a§chietoare intermediare (pozijiile 2 §i 4) se vor executa din
amestecuri de carburi metalice rezistente la uzura §i la viteze de a§chiere, de
exemplu P30;
- piacu£a a§chietoare centraia (pozi£ia 3) se va executa din amestecuri
de carburi metalice rezistente la §ocuri, de exemplu P40.
Dimensiunile par£ii de centrare §i fixare a sculei pe coada tubulara filetata
sunt cele date in tabelul 4.28
b4. Burghie cu doua sau trei placu£e lipite pentru diametre 65... 120 mm.
Aceste burghie au construcfie mai complicata decSt cele prezentate anterior
prin faptul ca piacu£ele a§chietoare §i piacutele de ghidare sunt lipite pe
supor£i din o£el, care se prind cu §uruburi pe corpul sculei.
Burghiele cu doua piacu£e a§chietoare (fig. 4.42) au tai§urile de lungimi
aproximativ
191
egale, situate in plane diferite. Corpul burghiului are un al treilea ghidaj
elastic, care permite o funcjionare stabilS a burghiului.
Aceste burghie se folosesc pentru g&uri patrunse sau infundate, cu
diametre 65...80 mm §i au principalele dimensiuni date in tabelul 4.27.
Burghiele cu trei piacuje a§chietoare (fig. 4.43) permit divizarea a§chiei pe
lajime in trei pSrJi §i sfar^marea prin pragurile prevftzute pe fejele de
degajare. Suportul piacu{ei a§chietoare exterioare este a§ezat inclinat fata
de axa burghiului pentru compensarea uzurii tai§ului periferic.
Dupa ascujire tai§urile se readuc la pozijiile necesare prin montarea
piacujelor compensatoare intre suporp §i corpul burghiului. La montarea
adaosurilor diametrul de lucru se mare§te cu dc = bx sin $ [mm], unde bx este
grosimea adaosului, iar <£ - unghiul dintre axa suportului pl3cu{ei exterioare
§i axa burghiului.
La aceste tipuri de burghie se recomanda utilizarea man§oanelor cu
ghidaje elastice (fig. 4.44) montate intre scuia §i coada tubulara, pentru o
mai buna conducere §i amortizare a vibrajiilor.
c. Burghie cu placu£e schimbabile. in prezent acestea sunt cele mai bune
constructii de scule pentru executarea gaurilor adanci. Piacujele a§chietoare
utilizate au in majoritatea cazurilor forma triunghiulara, iar numarul §i
dimensiunile lor depind de diametrul sculei. CSteva dintre avantajele mai
importante ale acestor scule sunt urmatoarele:
- refacerea calita^ilor a§chietoare este rapida, prin schimbarea pozijiei
sau inlocuirea piacutelor uzate, §tirbite, dimensiunile de lucru ale sculei fiind
pastrate;
- domeniul de lucru al sculei se 13rge§te prin posibilitatea aplicarii de la
caz la caz a piacutelor a§chietoare de calitajile potrivite;
- productivitatea se mare§te, fiind permise regimuri de lucru mai intense.
192
Tabelul 4.27
Dimensiuni recoinandate pentru burghie cu 2 §i 3 pI3cu{e a§chietoare, in
mm
d dc L 1 d, d2 d3 1: S
Burghie cu doua placuje (fig. 4.42)
65...70 60 50 49 57
no 40
70...75 65 55 54 12 62
d-3
75...80 118 70 60 59 14 45 66
80 128 75 65 64 16 50 70

Burghie cu trei placu{e (fig. 4.43)

85...90 d-3 75
35 70 69 13 44
90...95 d-4 80 80
95...100 150 90 75 74
100...10 14 50
5 155 80
95 79
105...11
0 162 80 90
d-5 15 54
110...11
5 167 95
85 84
115...12
0 172 100 16 55 100
120 177 105 95 93 105
Pentru ob£inerea unei geometrii optime a parjii a§chietoare a sculei §i a
unei caiitaji bune a gaurilor prelucrate este necesar ca la proiectare sa se
acorde o important deosebita amplasarii piacutelor §i orientarii corecte a
muchiilor (fig. 4.45) pe baza condifiei de echilibrare a forjelor in planul
perpendicular pe axa sculei. Piacujele a§chietoare de forma triunghiulara
sunt cu geometrie pozitiva, cu unghi de a§ezare pozitiv, de precizie normaia
(TPUN, STAS 9130/1-80).
Laiimea de a§chie care poate fi deta§ata de aceste piacute se proiecteaza
pe un plan perpendicular pe axa sculei (fig. 4.46) cu dimensiunea b{. Aceasta
proiecfie se determina grafic sau cu ajutorul relajiei: bt = (1 - 3,46 rj cos x +
2 rs [mm], unde l este lungimea teoretica a laturii triunghiului piacujei TPUN
(STAS 9130/1-80), iar r{ - raza de racordare a vMurilor piacu^ei.

193
Fig. 4.45

DupS diametrul gSurii de prelucrat, dep2§irea axei de t2i§ul plScutei


centrale are valorile z = 1,5...5 mm ; valorile mici se refers la diametre mici,
iar valorile mari la diametre mari ale sculei.
Dup2 stabilirea unghiului de atac §i a latimilor de a§chiere bh cu diametrul
gSurii de prelucrat se traseazS la scar2 m2rit2 amplasamentul placutelor (fig.
4.46) av&nd in vedere realizarea unor suprapuneri ale muchiilor, notate cu n
§i se stabilesc elementele
194
dimensionale z2 §i x.
P'ozitiile vMurilor piacutelor pe direcfie radiaia se definesc prin cotele:
Zj = d/2 + z [mm]; z2 = d/2 + 2z [mm].
Dimensiunile suportilor portpiacute /;, l2, B, ht §i h2 se stabilesc constructiv.
PlScutele de reazem §i de conducere vor avea lungimea §i latimea stabilite
dupa relatiile:
lg = (0,40...0,75)rf [mm]; bs = (0,11...0,18)d [mm], in care valorile mici ale
coeficientilor se recomanda pentru diametrele mari, iar valorile mari pentru
diametrele mici ale sculei.
Pozi$iile piacutelor de reazem §i de conducere sunt determinate prin
unghiurile 6, = 8°...10° §i fi2 = 1°...3°.
Principalele dimensiuni constructive §i de gabarit ale sculei prezentate in
figura 4.47 se determina folosind cSteva relajii empirice, date in continuare.

Diametrul activ al sculei, in cazul prelucrafii otelurilor pentru construct de


ma§ini se stabile§te cu relatia: d = D + AID + (0,75...0,80) (A& - Am) [mm] , in
care D este diametrul nominal al gaurii de prelucrat, iar Am, ASD - abaterile
inferioara, respectiv superioarS ale diametrului g3urii.
Diametrul exterior al corpului sculei se determina cu relatia:
dt = d- (3,5...6,5) [mm].
Lungimea corpului sculei se determina ca o suma: lc = lD + lg + la +(4...18)
[mm], in care la este latimea aplatizSrii pentru cheie, stabilita constructiv.
Lungimea totals /, depinde de dimensiunile §i pozitia piacujei a§chietoare
centrale.
Alegerea calita$ilor piacutelor a§chietoare se face tin£nd seama de
vitezele de a§chiere corespunzatoare. Pentru piacutele periferice se vor
utiliza amestecuri de carburi metalice rezistente la uzura §i viteze de
a§chiere mari, iar pentru piacutele centrale se vor utiliza carburi metalice
rezistente la §ocuri.
PSrtile componente ale sculei, conform pozijiilor notate in figura 4.47 sunt
urmatoarele: 1- corpului sculei; 2- semicilindru, solidar cu corpul sculei; 3-
suport piacuta intermediara; 4- suport piacuta central; 5- suport piacuta
exterioar3; 6- piacuta
195
a§chietoare TPUN; 7- piacuta de baza (de sprijin); 8- piacuta sfaramator de
a§chii; 9- §ufub; 10- brida de strangere; 11- arc inelar; 12- piacuta de
reazem, conducere; 13- suportul piacutei reazem; 14- §urub; 15- arc; 16- §tift
filetat; 17- §tift filetat; 18- §urub.
Centrarea §i fixarea sculei pe coada tubularS §i in acest caz se realizeaza
cu doua suprafete ^ilindrice §i un filet patrat, ale caror dimensiuni sunt date
in tabelul 4.28.
cL Elemente de fixare a sculelor pentru gauri adanci. Imbinarea
demontabila intre scuia ;.i coada tubulara trebuie sa aiba o rezistenia mare la
torsiune §i compresiune, o concentricitate riguroasa pentru a objine
avansarea rectilinie $i o buna etan§eitate, pentru evacuarea a§r.hiilor cu
ajutorul lichidului sub presiune. Pentru realizarea acestor conditii, centrarea
respectiv tixarea sculei fata de tija de gaurire se realizeaza prin doua ajustaje
cilindrice §i un filet patrat, special, pe dreapta, cu un inceput. Partea de
prindere filetata in interior (tig. 4.48,A) apartine sculei §i are dimensiunile
notate cu majuscule. Partea filetata exterior (fig. 4.48,Z?) apar(ine cozii
tubulare §i are dimensiunile notate cu minuscule.

Dimensiunile constructive ale acestor imbinari se aleg in fimctie de


diametrul de lucru §i tipul sculei pentru gauri adanci, din tabelul 4.28.
e. Alte construcjii de burghie pentru gauri adanci. Acestea sunt diferite de
cele prezentate anterior prin piacu(ele utilizate §i prin imbinarea filetata intre
scuia §i tija de gaurire.
el. Burghiul tip Ejector, cu piacu(e schimbabile, produs de firma Sandvik-
Coromant (fig. 4.49) utilizeaza piacu(e triunghiulare cu sfaramator de a§chii
imprimat (TPMR), iar partea de centrare §i fixare este cu filet exterior.
196
Tabelul 4.28
Dimensiuni constructive ale imbindrii dintre sculd §i tijd
Diametrul Diam d P S s s, DX( D2( D3( D4( Ds ds D L u L,
sculei etrul (H (h H7 H7 D1 D11 (H (hl 6
pentru sculei 12 lO ) ) 1) ) 12 O) d
gdurire din pentru ) ) d, d2( d3( d4(d ) s
plin §i Idrgire (g d9) d9) 9)
inelarS alezare 6)
1 14, 16, 16, 14, 16 14 1
20-21,9 20-21,9 8 5 5 5 6 ,6 ,5 2
2 18, 16, 18 16 1
22-24,9 22-24,9 0 16 19 5 5 ,8 ,5 3
2 19, 17, 19 17 1
' 25-26,9 25-26,9 2 17 20 5 5 ,8 ,5 4
1
4, 5
2 1 9 5, 21, 19, 21 19 , 2 2
27-29,9 27-29,9 4 0 5,1 5 5 19 22 5 5 ,8 ,5 5 5 1 3
2 23, 21, 23 21 1
30-31,9 30-31,9 6 21 24 5 5 ,8 ,5 7
32-33,9 32-33,9 23 25, 23, 25 23 1
5 5 ,8 ,5 8
2 ,
8 26 5
3 26, 24, 26 24 2
34-36,9 34-36,9 0 24 27 5 5 ,8 ,5 0
3 29, 27, 29 27 2
37-39,9 37-39,9 3 27 30 5 5 ,8 ,5 3
2
5
3 32, 30, 33 30 ,
40-43,9 40-46,9 6 30 33 5 5 ,0 ,5 5
9, 1
3 2 10, 9 0, 36, 34, 37 34 2 4 3
44-46,9 47-56,9 9 0 1 5 7 34 37 5 5 ,0 ,5 8 0 5 5
4 40, 37, 41 37 3
47-51,9 57-60,9 3 37 41 5 5 ,0 ,5 1
4 43, 40, 44 40 3
52-56,9 61-67,9 7 40 44 5 5 ,0 ,5 5
5 48, 45, 48 45 3
57-60,9 68-74,9 1 45 49 5 5 ,0 ,5 9
5 52, 49, 53 49 4
61-67,9 75-80,9 6 49 53 5 5 ,0 ,5 3
68-74,9 81-90,9 6 54 59 58, 54, 59 54 4
2 5 5 ,0 ,5 8
6 64, 60, 65 60 5
75-80,9 91-98,9 8 60 65 5 5 ,0 ,5 3
99- 7 70, 66, 71 66 5
81-90,9 110,9 5 66 71 5 5 ,0 ,5 9
111- 8 78, 74, 79 74 6
91-98,9 122,9 2 74 79 5 5 ,0 ,5 6
1
123- 9 4 20, 9, 2 89, 85, 90 85 7 7 6
99-110,9 134,9 4 0 2 9 1 85 90 5 5 ,0 ,5 8 0 5 5
111-122,9 135- 1 97 10 101 97, 10 97 9
148,9 0 2 ,5 5 2 ,5 0
6
1 1
149- 1 10 11 113 109 11 10 0
123-134,9 161,9 8 9 4 ,5 ,5 4 9 2
1 1
162- 3 12 12 125 121 12 12 1
135-148,9 173,9 0 1 6 ,5 ,5 6 1 4
149-161,9 174- 1 13 13 138 134 13 13 1
185,9 4 4 9 ,5 ,5 9 4 2
2 6
162-173,9 186- 1 14 15 150 145 15 14 1
197,9 5 5 1 ,5 ,5 1 5 3
4 8
1 1
198- 6 15 16 162 157 16 15 5
174-185,9 209,9 6 7 3 ,5 ,5 3 7 0
1 1
210- 7 16 17 174 169 17 16 6 8 7
186-197,9 221,9 8 9 5 ,5 ,5 5 9 2 5 9 5
1 2 1
222- 9 5 28, 7, 3 18 18 186 181 18 18 7
198-209,9 233,9 0 6 2 9 0 1 7 ,5 ,5 7 1 4
210-221,9 2 19 19 198 193 19 19 1
0 3 9 ,5 ,5 9 3 8
2 6
Parole componente ale sculei, conform pozitiilor notate sunt urmatoarele:
1- corpu] sculei; 2- suportul piacutei exterioare; 3- suportul piacutei centrale;
4- suportul piacufei intermediare; 5- piacuja de ghidare; 6- §urub; 7- §aibS; 8-
arc; 9- §tift filetat; 10- §urub; 11- §aib3; 12- coada tubularS cu filet interior.
Aceasta construct cu 3...6 piacute a§chietoare se utilizeaza pentru diametre
cuprinse intre 65... 180 mm.

e2. Burghiele cu placuje schimbabile speciale, produse de firma Botek.


(fig. 4.50} pot fi construite pentru ambele sisteme de lucru BTA sau Ejector.
Aceste burghie an avantajul important ca permit reglarea diametrului de
lucru, prin ajustarea fina a pozipei piacutei exterioare sau prin schimbarea
acesteia $i a piacutelor de ghidare. Domeniul de reglare este de 2,3... 12
mm, in funcpe de diametrul corpului burghiului.
La diametre de lucru 28...73 mm burghiele se construiesc cu doua'piacute
prinse direct in loca§e corespunzatoare prelucrate in corpul burghiului (tig.
4.50,a). La diametre
73... 112 mm burghiele se construiesc cu.doua sau trei piacuje schimbabile
care se monteaza in casete speciale fixate in corpul burghiului (fig.4.50,Z>).
Rezemarea §i conducerea sculei in procesul a§chierii sunt imbunataiite,
burghiul fiind prevazut cu trei piacuje de ghidare..
f. Scule pentru gaurire inelara. Sunt destinate prelucrSrii dintr-o trecere a
gauriloi cu diametre 47...365 mm, prin a§chierea unei parti a materialului din
interiorul gaurii, restul fiind recuperat sub forma unui miez.
Aceste scule prezinta cSteva avantaje fata de cele pentru gaurire din plin
§i anume: posibilitatea recuperarii miezului, forte §i puteri de a§chiere mai
mici, constructie mai simpia §i consumuri mai mici de piacute a§chietoare.
Totu§i productivitatea acestora este mai mica, avansul fiind mai mic decat la
sculele pentru g3urirea din plin.
fl. Scule cu piacuje lipite. Au forma constructiva §i elementele geometrice
prezentate in figura 4.51. Lama port-piacuta a§chietoare se fixeaza pe corpul
sculei printr-un sistem de pana paraleia, iar lamele portpiacute de ghidare se
fixeaza in canale
198
trapezoidale.
Diametrul de lucru, in cazul prelucrarii olelurilor pentru construct de
ma§ini se stabile§te cu relafia: d = D + AlD + (0,75...0,85) - AID) [mm], in
care D este
diametrul nominal al g3urii de prelucrat, iar AAw - abaterile inferioarS,
respectiv superioarS ale diametrului.
Pentru stabilirea unor elemente constructive ale sculei in funcfie de
diametrul de lucru se recomanda utilizarea diagramei din fig. 4.52.
Parametrii geometrici §i constructivi ai sculei cu tai§ul principal divizat
pentru fragmentarea a§chiilor, in trei trepte sunt prezentap in fig. 4.53.
Unghiurile treptelor tai§ului principal x,, x2, x3 se stabilesc avSnd in vedere
obpnerea unei apSsSri permanente asupra piacu£ei de conducere (pozipa II).
DacS se considers b} = b2 = b3 = bJ3, coeficientul for$elor radiale se exprimS
prin relapa: Kr = (tg x} + tg xj / tg x3 §i trebuie s3 aibS valori supraunitare
cuprinse intre limitele Kr — 1.6...2.4.
Pentru fragmentarea a§chiilor sunt prevSzute praguri sfSrSmatoare, in
douS trepte impuse de configurapa t3i§ului. LSpmea acestor praguri este in
limitele: t = 1,4...2,2 mm, in care valorile mici se utilizeazS la prelucrarea
o(elurilor cu duritate mica iar valorile mari la ojeluri cu duritate mare.
199
d(hs)
Fig. 4.51

Fig. 4.52
Dimensiunile plScutelor a§chietoare, care se recomanda sS fie incadrate
intr-o serie normals pentru mic§orarea sortimentului de tipodimensiuni §i
pentru u§urarea proiectarii sunt date in tabelul 4.29.
CalitStile piacutelor a§- chietoare !n cazul sculelor pentru gSurire inelara
se aleg dupS urmatoarele criterii:
- plScutele de reazem §i de conducere trebuie sS fie rezis- tente la uzurS
§i la viteze mari, de exemplu P10, P20;
piacufca a§chietoare trebuie sa fie rezistenta la uzura §i la §ocuri, de
exemplu P30.
Ansamblul sculei §i dimensiunile constructive principale sunt prezentate in
figura 4.54, cu varianta a pentru d < 90 mm §i varianta b pentru d> 90 mm.
Reperele componente ale burghiului pentru gSurire inelara, cu piacufe
lipite sunt:
I- corpul sculei; 2- piacuta a§chietoare; 3- lama port- piacuta; 4- §urub de
fixare; 5- piuliiS; 6- §urub de reglare; 7- piacuta de reazem, conducere;
8- suportul plScutei de reazem, conducere; 9- §urub; 10- panS;
II- §urub de strSngere.
Dimensiunile constructive
principale ale sculei se deter- mina cu rela$iile urmStoare:
- diametrul exterior al corpului sculei, de =d-{2,5...6,5) [mm];
- lungimea corpului sculei pentru d < 90 mm, lc=l"+la+L+(8...28) [mm];
pentru d > 90 mm, lc —l’+ la +L +(8...28) [mm].
Lama portplScuta a§chietoare se poate deplasa in direcjie axiaia pentru
repozi^ionare dupS fiecare reascu^ire.

201
f2. Scule pentru gaurire inelara cu placuje schimbabile. Dispunerea
piacu£elor a§cbietoare, a piacu£elor de reazem - conducere §i principalii
parametrii geometrici §i dimensionali ai acestor scule sunt prezenta{i in
figura 4.55.
Tabelul 4.29
Diinensiunile principale ale plSciiJei §i ale lamei port-pldcujii

JO
rl
II
JZ3
Latimea piacu^ei C0
b0 mm mm mm
16 5,5 65
18 6 7
21 7 7,5
24 8 9,5
28 9,3 12,5
31 10,3 15,5
34 11,3
37 12 3 17,5
40 13,3
44 14,6

Fig. 4.54
In scopul mSririi stabilitSjii sculei in timpul a§chierii se recomanda ca
aceste tipuri de scule sa fie prevazute cu trei ghidaje suplimentare din
textolit, dispuse la 120°. Acest material are o rezistenja mare la uzura,
coeficient de frecare mic §i nu deterioreaza suprafata prelucrata.
202
d(h6)
Fig. 4.55
Orientarea muchiilor piacutelor a§chietoare, respectiv unghiurilor §i x3 se
stabilesc astfel incSt coeficientul fortelor radiale sa fie supraunitar:
Kr = (tg x, /tg *s) = (tg 15°/tg 8°) - 1,9.
Latimea de a§chiere ba se stabile§te initial la proiectare, in functie de
diametrul sculei (fig. 4.52). Cele doua latimi de a§chiere b, §i b3 se vor stabili
pe cale grafica sau folosind relatia b{ = (1 - 3,46 r) cos xi + 2r [mm], in care /
este lungimea teoretica a laturii triunghiului piacutei TPUN (STAS 9130/1-80),
iar r - raza de racordare a v&rfurilor piacutei.
Suprapunerea sau acoperirea tai§urilor piacutelor a§chietoare trebuie sa
fie in limitele: n = 0,7 ... 1,2 mm, valorile mici in cazul piacutelor tenace, iar
valorile mari in cazul piacutelor sfar<imabile.
Decalarea axiala a celor dou3 piacute x depinde de marimea acoperirii n
§i se determina pe cale gratica.
Dimensiunile principale ale piacutelor de ghidare b §i / se determina prin
diagrama (fig. 4.52) in functie de diametrul d. Lungimea unitajii port-placuta
lD rezulta constructiv.
Ansamblul sculei §i dimensiunile principale sunt prezentate in figura 4.56.
Dimensiunile functional §i constructive ale sculei se stabilesc cu
urmatoarele relatii:
- diametrul activ al sculei, in cazul prelucrarii otelurilor pentru constructii
de ma§ini d = Am + (0,80...0,90) (- AlD) [mmj;
- diametrul exterior al corpuiui de - d - (3...6,5) [mmj;
- latimea §i lungimea ghidajelor din textolit b, = (0,25 ... 0,29)<7 [mm],
l, = (0,75..‘.0,85)d [mm].
Lungimea corpuiui lc §i lungimea totaia L, se stabilesc constructiv.
Reperele componente ale sculei, conform pozitiilor notate in figura 4.56
sunt:
1- corpul sculei; 2- corpul piacutei; 3- piacuta a§chietoare tip TPUN; 4-
piacuta de sprijin; 5- piacuta sfar^mator de a§chii; 6- brida de strangere; 7-
§urub; 8- arc inelar; 9- piulita;
204
10- §urub; 11- §urub cie reglare; 12- §urub; 13- piacuta cle reazem,
conducere; 14- suportul piacu^ei de reazem, conducere; 15- ghidaj din
textolit; 16- §urub; 17- §aibS; 18- §urub.
Construcpa acestei scule permite reglarea fina a varfului piacujei
exterioare la diametrul dorit deoarece suportul port-piacuja este ghidat in
corpul sculei intr-un canal inclinat fata de axa de simetrie a sculei. De
asemenea, diametrul de ghidare al sculei este reglabil prin deplasarea axiaia
a ghidajelor din textolit, montate in corpul sculei in canale inclinate fata de
axa acesteia.
4.2. LARGITOARE
Largitoarele sunt scule destinate prelucrarii gaurilor obtinute prin gaurire
cu burghie, turnare, forjare, in scopul maririi diametrelor. Largitoarele
elicoidale sunt scule asemanatoare burghielor ca forma §i geometrie $i se
construiesc cu doi, trei sau mai multi dinti. In functie de diametrul exterior
largitoarele se executa cu coada sau cu alezaj.
Largitoarele cu coada se executa sub forma de constructie monobloc, cu
partea activa din otel rapid, sudata cap la cap cu coada sau cu piacute din
carburi metalice. Se construiesc pentru diametre intre 5 §i 40 mm, cu 2...4
dinti.
Largitoarele cu alezaj se executa monobloc din otel rapid sau cu piacute
din carburi metalice lipitepentru diametre 25...80 mm sau cu dinti
demontabili pentru diametre peste 80 mm.
4.2.1. Largitoare cu coada
Tipurile cu trei dinti (fig. 4.57) sunt construct^ de trecere de la burghiele
elicoidale la largitoarele cu mai multi dinti. Profilul canalelor elicoidale este
format din arce de cere cu dimensiuni stabilite dupa diametrul largitorului
(STAS R 9175-72).
Diametrul miezului da, marimea fajetei / §i cotele m §i n se stabilesc
conform recomandarilor din tabelul 4.30.
Tabelul 4.30
Elemente constructive ale iargitoarelor mm
d 10...15 16...23 24...32
d0 0,5 d (0,5...0,42)d (0,42...0,4)d
f 1 1,2 1,5
n 0,4 0,6 0,7
m 1,2 on^ 3
Largitoarele cu patru dinti (fig. 4.58) se utilizeaza freevent, deoarece au o
execute mult mai simpia, canalele fiind prelucrate cu freze unghiulare. De
asemenea, ghidarea acestor largitoare este mai buna datorita celor patru
fatete.
Canalele largitoarelor se executa cu elice normaia, pe dreapta, cu unghiul
de inclinare co = 15°...30°, stabilit in functie de calitatea materialului de
prelucrat. Unghiul de a§ezare optim este de 8°...12° §i se objine prin ascutire
elicoidale sau conica,
205
la fel ca la burghie, sail prin ascutire plana, cu fateta (tip B, fig 4.56).
■ Unghiul de degajare optim trebuie sa asigure obtinerea unor momente
de a§chiere minime, f$ra siabirea importanta a rezistentei tai§urilor; se
recomanda valorile 7 = 8° ... 15° la prelucrarea ojelurilor, 7 = 6°... 10° la
prelucrarea fontei §i 7 = 15°...25° la prelucrarea aliajelor u§oare. Daca acest
unghi nu rezulta la valoarea necesara din forma §i inclinarea canalelor pentru
a§chii, el poate fi mic§orat prin ascutire suplimentara pe fata de degajare.
Valorile recomandate pentru unghiul de atac sunt x = 60° pentru
prelucrarea otelurilor §i fontelor §i x = 45° pentru prelucrarea aliajelor
u§oare.
Fatetele 13rgitoarelor se rectifica cu 0 conicitate inversa 0,05...0,1 mm la
100 mm
206
lungime in scopul mic§orarii freearii lor cu suprafa(a prelucrata. Coada
largitoarelor este de forma cilindriea sau con Morse, cu dimensiunile in
funcpe de diametrul parjii active.
Unghiul de inclinare a muchiei la largitoare se recomanda sa fie negativ,
pentru marirea rezisten^ei mecanice §i capacitajii termice a tai$ului
principal; uzual are valori X = 0...-100.
Unghiurile constructive §i funcponale ale largitoarelor sunt variabile in
lungul tai§ului, ca §i la burghiele elicoidale, iar determinarea lor se face cu
acelea§i rela(ii (cap. 4.1). Deoarece lungimea tai§urilor este mult mai mica
decat la burghie variapa unghiurilor este mica, iar la proiectare stabilirea lor
se face pentrul diametrul exterior.
Diametrul exterior al largitorului se stabile§te dupa natura prelucrarii la
care este folosit §i toleranja de execute astfel: - pentru prelucrari
intermediare ds = (D^ h 8; - pentru prelucrari finale ds = (Dv + 0,5 A+ 0,5 AJ
h 6, in care ds este diametrul sculei, Dv - diametrul nominal al gSurii de
prelucrat, iar. A; §i As - abaterile diametrului gaurii.
Parametrii geometrici §i constructivi ai parjii a§chietoare a largitoarelor cu
2, 3 §i 4 dinji, pentru ojeluri §i aliaje neferoase sunt stabilip in STAS R 9175-
72.
Largitoarele elicoidale cu trei sau patru dinfi pentru prelucrarea fontei se
recomanda sa aiba tai§uri din carburi metalice (fig 4.59).
Canalele elicoidale pentru evacuarea a§chiilor, inclinate cu co = 20° au
frezate loca§uri pentru piacute inclinate cu 15°.
Profilul spatelui din- {ilor se executa cu fa{eta proeminenta, ca la burghie
(tip 7) sau din segmente de dreapta (tip II) ca la freze. Corpul acestor
largitoare se executa din olel rapid sau din o$el de scule carbon.

Fig. 4.59
4.2.2. Largitoare cu alezaj
Se executa pentru diametre 25...80 mm, avSnd patru dinp elicoidali (fig
4.60),'cu spate parabolic, arc de cere sau segmente de dreapta. Unghiul
canalelor este mai mic decat la largitoarele cu coada §i anume co = 10°...
15° datorita diametrelor mai mari.
Largitoarele cu alezaj, cu t3i§uri din carburi metalice (fig. 4.61) se
construiesc in mod similar cu cele cu coada, avind aceea§i geometrie §i
spatele dintelui arc de cere sau segmente de dreapta. Corpul sculei este din
ofel rapid, iar piaculele sunt lipite in canale frezate inclinate la 15°.
207
4.2.3. Largitoare cu dinji
demontabli
Se utilizeaza pentru diametre peste 80 mm §i au 4 ... 8 dinji in func{ie de
diametrul sculei (fig. 4.62).
Corpul largitorului 7, construit din otel 40C10 este prevazut cu canale
mclinate la 10°... 15°, Tn care se monteaza lamele 2, (dinfii) din otel rapid.
Imbinarea lamelor cu corpul se face prin zimji cu pasul de 1,5 mm §i printr-o
lmpSnare. Lamele au fata unde sunt dispu§i zimtii inclinata cu 5°, iar partea
zimtata a loca§ului din corpul sculei este inclinata cu 10° fata de axa sculei,
canalul fiind inclinat cu 15°.
Aceasta construct permite reglarea la dimensiunile initiale dupa uzarea
largitorului printr-o deplasare a lamelor spre exterior, marind astfel diametrul
sculei. Constructia este sigura tn privinja rezistentei fixarii dintilor dar nu
permite reglarea axiaia a tai§urilor. Acest dezavantaj se poate elimina prin
adaosuri subtiri din tabia care se monteaza in Ioca§ tmpreuna cu lamele.
§i la aceste largitoare
tai§urile pot fi din carburi metalice, lamele avand forma din figura 4.63, cu
piacufe speciale lipite (STAS 6373/3-80). Corpul este prevazut cu canale
pentru evacuarea
N-N
208
a§chiilor, aviind de obicei sensul dreapta. Corpul §i lamele se execute separat
§i numai dup3 tratamentul termic §i rectificarea fetelor se asambleaza §i se
trece la rectificarea pe circumferinta §i ascutirea partii a§chietoare.
Bataia admisibiia a tai§urilor de pe partea cilindrica fata de alezaj este 0,03
mm, iar bataia tai§urilor de pe conul de
a§chiere se limiteaza maximum 0,05mm.
la
4.2.4. Largitoare pentru gauri adanci
Aceste scule cu construct speciale se folosesc la largirea semifabricatelor
sau tevilor cu diametre peste 20 mm, pe lungimi mari, in scopul maririi
preciziei geometrice §i mic§or3rii rugozitatii. O problema importanta care
trebuie solutionata la proiectarea §i executia acestor scule este ghidarea pe
alezajul prelucrat, pentru a evita devierea axei.
Pentru avansarea rectilinie a sculei de largire aceasta este prevazuta cu
doua piacute de reazem, respectiv conducere §i trei ghidaje suplimentare din
textolit (fig. 4.64).
Diametrul de lucru al sculei d se calculeaza in functie de diametrul
alezajului de prelucrat:
-h(0,75...0,85)(ASD - Aid) D este diametrul al alezajului de
d-D+ AID in care nominal prelucrat, abaterile
iar
Fig. 4.63
1
lD> ™SD
inferioara, respectiv superioara ale diametrului.
Latimea piacutelor de reazem, conducere se determina cu relafia
empirica:
b = (0,07...0,25) d [mm],
in care coeficientii mari se utilizeaza pentru diametre mici, iar coeficientii
mici se utilizeaza pentru diametre mari. Lungimea piacutelor de reazem,
conducere se stabileste constructiv, in functie de pozitia §urubului de reglare
(fig. 4.65, poz. 6).
Pentru angajarea §i conducerea corecta a sculei marimile distanfei §i
te§irii la intrare
209
a’ sunt cele recomandate Tn tabelul 4.31.
Latimea §i lungimea ghidajelor din textolit, a§ezate la 120° se stabilesc cu
relatiile: 3, = (0,25...0,31) d; l, = (0,80...0,90) d.
Tabelul 4.31
Distanfa §i te§irea la intrare §i te$irile ghidajelor, mm
Diametrul
a a’ a
sculei d mm o
20...44 1 —1,5 0,5 2...4 4...6
44...75 1,5...2,0 0,8
peste 75 2,0...3,0 1,0 3...5 5...7
Te§irile ghidajelor din textolit a0 §i a0\ prevSzute pentru a facilita
alunecarea axiaia a sculei au marimile recomandate in tabelul 4.31.
Pragurile pentru sfartlmarea a§chiilor au dimensiuni stabilite in functie de
duritatea materialului de prelucrat, diametrul sculei §i regimul de a§chiere
utilizat. LSfimea §i inaitimea acestor praguri se aleg in urmatoarele limite:
r=l,5...2,2 [mm], /i=0,5...0,6 [mm].
Lajimile mici se utilizeaza de reguia pentru materiale moi §i avansuri mici,
iar latimile mari se utilizeaza in cazul prelucr3rii materialelor dure §i al
avansurilor mari. Pentru a asigura precizie dimensionaia ridicata alezajului
prelucrat §i durabilitate mare sculei se recomanda ca piacuta a§chietoare §i
piacujele de reazem, conducere sa fie construite din carburi metalice
rezistente la uzura §i la viteze mari de a§chiere, de exemplu P10, P20.
210
in funcfie de diametrul activ sculele pentru lSrgire se execute in trei
variante constructive (fig. 4.65), la toate fiind posibila reglarea cutitului pe
directs radiaia. Sculele cu diametrul de lucru 20...44 mm nu au ghidaje de
textolit, iar piacutele de reazem §i de conducere sunt lipite pe corpul sculei
(fig. 4.65,a).
Sculele cu diametre peste 44 mm au trei ghidaje suplimentare din textolit
cu posibilitatea de reglare la diametrul dorit fiind montate in canale care au
suprafetele de baz3 inclinate fata de axa sculei (fig. 4.65,b,c). Suporfii
piacutelor de reazem §i de conducere se fixeaza pe corpul sculei cu §uruburi
pentru.d = 44...75 mm (fig. 4.65,fr) sau cu pana de strangere, pentru d > 75
mm (fig. 4.65,c).
Diametrul exterior al corpului sculei se stabile§te, pentru a asigura
rigiditatea necesara a sculei §i patrunderea lichidului de a§chiere in zona de
lucru, cu urmatoarea relatie: de = d - (2...6,5) [mm].

Fig. 4.65
Lungimea corpului sculei Lc §i distanta L, de la varful cutitului la partea de
fixare se stabilesc constructiv. Piesele componente ale ansamblului general
in cele trei variante (fig. 4.65) sunt notate cu pozijiile: 1- corpul sculei; 2-
piacuta a§chietoare; 3- corpul cutitului; 4- piacuta de reazem, conducere; 5-
§urub de strangere cutit; 6- §urub reglare cu{it; 7-
V
211
suportul placu£ei de reazem, conducere; 5- §urub; 9- ghidaj din textolit; 10-
§urub; 11- §aib3; 12- §urub reglare cupt; 13- pan3; 14- §urub de strangere.
Sculele pentru lSrgirea gSurilor adSnci se construiesc §i cu piacule
schimbabile in scopul maririi capacitapi de a§chiere §i restabilirii rapide a
calitaplor a§chietoare in cazul uzarii sau deteriorarii tai§urilor. Construcpa
acestor scule este cu totul similara cu cea a sculelor cu piacu^e lipite, cu
exceppa cuptelor care sunt cu fixare mecanica a piacutelor triunghiulare tip
TPUN.
4.3. ADANCITOARE
Adancitoarele sunt scule folosite la prelucrarea unor suprafe$e plane,
cilindrice, conice sau profilate legate de anumite g3uri.
4.3.1. Adancitoare cilindrice
Se folosesc la prelucrarea loca§urilor cilindrice cu diametre cuprinse intre
5 §i 60 mm §i ad§ncimi pSna la 50 mm; au forma §i geometria asemanatoare
cu largitoarele dar au unghiul de atac x - 90°.
Adancitoarele cu diametre 5...20 mm se construiesc cu cep de ghidare,
monobloc (fig. 4.66) cu 2...4 dinp obtinup prin frezare, cu spatele curb cu
fa(eta proeminenta sau in unghi. Canalele pentru a§chii trebuie sa fie
spapoase, cu adSncime mai mare sau egaia cu adancimea de a§chiere: h >
(d - dj / 2.

Unghiul de tnclinare a canalelor co fiind egal cu unghiul de degajare pe


partea frontaia va avea valori optime pentru a§chiere co = 10°...15°.
Diametrul cepului de ghidare dc se stabile§te in funcpe de diametrul
alezajului, a§a incat sa formeze cu acesta un ajustaj alunecator sau
semiliber.
Adancitoarele cu diametre peste 20 mm se executa cu cep de ghidare
demontabil (fig. 4.67). Aceasta solupe este avantajoasa fa$a de construcpa
anterioara mai ales in ce prive§te reascu(irea pe partea frontaia, pentru care
cepul de ghidare se demonteaza. De asemenea cepul de ghidare se poate
schimba daca este uzat sau daca adancitorul se utilizeaza la un alt diametru
al alezajului.
Unghiul de a§ezare pentru tai§urile frontale este a = 7°...10°, iar pentru
tai§urile secundare se prevede a, = 3°...8° pe fajeta de a§ezare, cu lapme/; =
0,5...0,8 mm §i
212
fatete cilindrice/ = 0,1.. .0,2 mm.
Cepurile de ghidare se executa din o^eluri de cementare, se cementeaza
pe adUncime de 0,8... 1,2 mm §i se cSlesc la duritatea 56...60 HRC. Cepul de
ghidare se fixeazS prin coada conica (fig. 4.67) sau prin coada cilindrica §i
asigurare cu §tift filetat (fig. 4.68), la unele construe^ mai noi de
ad&ncitoare, cu diametre de 12,5...50 mm.
Ad£ncitoarele cu cep de ghidare se execute sudate cap la cap, cu partea
active din ojel rapid §i coada din OLC 45.
Pentru prelucrarea fontelor §i materialelor greu prelucrabile se recomanda
construcliile de adUncitoare cu cep de ghidare, cu tai§uri din carburi matalice
(fig. 4.69). Se folosesc piacule normalizate (STAS 6373/3-80), iar corpul
adSncitorului se executa din o$eI aliat 40 C 10. Solupa prezentata este cu
coada cilindrica pentru mandrine cu fixare rapida, prevazute cu zavor cu cui.
4.3.2. Adancitoare conice
Prelucrarea suprafejelor conice ale loca§urilor pentru capetele de §uruburi,
scaunelor pentru supape sau te§irea muchiilor se face cu adancitoare conice
cu coada cilindrica (fig. 4.70) sau cu coada conica (fig. 4.71).
213
Fig. 4.70

Fig. 4.71
Unghiul de vM 2x se stabile§te dupa suprafata de prelucrat, valorile cele
mai utilizate fiind 60°, 90° §i 120°. Numarul de dinfi se stabile§te constructiv,
intre 6 §i 12 dinfi, in funciie de diametrul exterior.
T3i§urile au fatete de 0,05...0,1 mm pentru imbunatatirea c a 1 i t a J i i
suprafetelor prelucrate.Pentru marirea spajiilor pentru a§chii spre diametrul
minim d} (fig. 4.71) unii dinji pot fi eliminati partial, pe lungimile l3, l4 cu
condijia de a p3stra cel putin patru dinji opu§i cu toata lungimea §i cu fateta
conica. Fundul canalului pentru a§chii are inclinarea fata de axa mai mica
decat tai§urile, a§a incSt sa se obtina un spatiu cSt mai mare pentru a§chii,
iar fata de a$ezare sa rezulte de latimea / stabilita.
Unghiul de a§ezare al dinfilor se ia a = 6°...8°, iar unghiul de degajare y =
0°.
AdSncitoarele conice se pot executa §i cu cep de ghidare fix sau
demontabil (fig. 4.72) in cazurile in care se impune coaxialitatea suprafetelor
conica §i cilindrica (loca§uri pentru §uruburi, scaune pentru supape etc).
Pentru diametre mari, peste 50 mm, adancitoarele conice se executa cu
alezaj (fig. 4.73) pentru unghiuri de v^rf cu valori 60°, 90°,120°.
4.3.3. Adancitoarele pentru lamare
Se folosesc la prelucrarea suprafetelor plane,
perpendiculare pe axele gSurilor sau doar pentru indreptarea suprafejelor
plane ale bosajelor. Aceste adincitoare au tai§uri numai pe partea frontaia
(fig. 4.74) §i se execuata In toate cazurile cu cep de ghidare. Coada poate fi
dintr-o bucata cu partea activa sau montata cu cepul. Adancitoarele pentru
lamare (lamatoare) se executa din ojel rapid sau cu tai§urile din carburi
metalice (fig. 4.75) in cazul prelucrarii materialelor cu capacitate abraziva
mare.
AzA.

Fig. 4.74
215
F-0,3
4.4. ALEZOARE
Alezoarele sunt scule de finisare §i pot asigura ob£inerea unor dimensiuni
cuprinse in limitele treptelor de precizie 9...6 §i rugozitaji ale suprafe(elor
3,2...0,2 /xm se deosebesc de burghie §i de largitoare prin valorile
parametrilor geometrici, numarui mai mare de dinp §i ghidarea mai buna.
4.4.1. Elemente constructive
Principalele elemente ale alezoarelor de mana sau de ma§inS, cu coada
(tig. 4.76) sau cu alezaj (tig. 4.77) sunt urmatoarele : diametrul exterior,
numarul de din{i, protilul dinfilor §i geometria tai§urilor.
a. Diametrul exterior al alezorului este parametrul constructiv cel mai
important, prin care se ob(ine diametrul alezajului in limitele abaterilor
prescrise. La stabilirea
216
diametrului alezorului trebuie sa se asigure §i o rezervS de uzura suficienta
pentru tai§uri. Diametrul se stabile§te in interiorul campului toleranlei de
execute a piesei de prelucrat, aproape de limita superioara, iar toleranja
alezorului este circa 1/3 din toleranja piesei (fig. 4.78).
Abaterea superioara a diametrului alezorului este cu 15% din toleranla
piesei sub abaterea superioara a diametrului alezajului pentru a nu produce
rebuturi datorita largirii gaurii, care se produce in cele mai multe cazuri. La
execujia sculei se adopta toleranja Ts = 0,35 Tp, rezultSnd astfel o rezerva de
uzura pentru alezor de 0,5 Tp.
Pe baza acestor considerente diametrul exterior. al alezorului se stabile$te
conform relatiei :
daUzor ~ O^np + As - 0,15 . 0 35 Tp
in care Dv este diametrul nominal al piesei, As - abaterea superioara a
diametrului piesei, Tp - toleranta de execute a piesei.
b. Numdrul de dinti al alezoarelor se stabile§te in functie de materialul de
prelucrat $i de tipul alezorului, avand in vedere ca la marirea numarului de
dinti se maresc forjele de a§chiere, dar se imbunatate§te ghidarea sculei $i in
consecinta §i calitatea suprafetei prelucrate.
Pentru stabilirea aproximativa a numarului de dinp al alezoarelor in
general se pot utiliza relaliile empirice : z = 1,5 d0,5 + 2 pentru materiale
tenace §i z = 1,5 d0,5 + 4 pentru materiale casante.
Se recomanda ca numarul de dinti al alezoarelor sa fie par, pentru a
permite masurarea diametrului cu ajutorul micrometrului. Pentru alezoare de
ma§ina, monobloc se recomanda numerele de dinti conform tabelului 4.32.
Tabelul 4.32
Valori recomandate pentru numarul de din(i al alezoarelor
Diametr
ul »
alezorul 3...10 11...2 21...3 31...45 46...50

oo
o
ui d 0 0
[mm]
Numiirul 6 8 10 12 14 16
de din(i
Alezoarele de m&na trebuie sa aiba numar mai mare de dinti decat cele
de marina, pentru realizarea unei conduceri mai bune la angajare.
Numarul de dinji este §i in functie de construct alezoarelor §i anume
alezoarele fixe se executa cu numar mai mare de dinti decat cele reglabile,
intrucat la acestea din urma, numarul mare de dinti ar duce la siabirea
rezistentei corpului sculei.
c. Profdul dinfilor alezoarelor se stabile§te in functie de diametru §i
numarul de dinti. Pentru alezoarele cu diametre 3...20 mm §i numar mic de
dinti, spatele dinplor este drept (fig. 4.79, a) iar pentru diametre peste 20
mm §i numar mare de dinti spatele este concav (fig. 4.79, b).

Fig. 4.78
217

Fig. 4.79
La alezoarele cilindrice fixe cu canale elicoidale cuu = 45° se recomandS
profilul din segmente de dreapta (fig. 4.79, c), iar la alezoarerele eonice de
degro§are, cu canale elicoidale profilul convex, cu fajeta proeminenta (fig.
4.19,d).
La fezarea canalelor trebuie sa se realizeze corect lapmea fatetei f„ care
se stabile§te conform tabelului 4.33. Dupa tratamentul termic/y se ascute la
unghiul a §i devine fata de a§ezare.
Lajimea fajetelor cilindrice fcil are o importanta deosebita la stabilirea
profilului dinfilor tntrucat aceasta determina durata de utilizare a sculei;
valorile recomandate ale fafetei la alezoarele pentru prelucrarea ojelurilor
sunt cele din tabelul 4.33. Pentru prelucrarea fontei, valorile iajimii fajetei
indicate in tabel trebuie inmultite cu 1,3, iar pentru prelucrarea aliajelor
u§oare cu 0,7.
Tabelul 4.33
Lajimea fejelor f, 51 f la alezoare
Diametrul f [mm] f, [mm]
alezorului nominal abateri nominal abateri
d [mm]
3...4 0,25 + 0,15 0
0,12 ± 0,04
4,5...6 0,4 + 0,2 0
7...11 0,15 + 0,05 0,6 + 0,3
0
12...19 0,18 0,8
20...24 0,22 ± 0,07 1,0 + 0,4 0
25...30 1,2
31...40 1,5
41...46 0,3 i 0,1 1,6 + 0,5 0
47...56 1,9 + 0,6 0
57...71 2,3
218
La alezoarele pentru materiale greu prelucrabile fajetele cilindrice/cl7 se
detaloneaza prin rodare sub un unghi de 1°30’. Fa{eta de conducere se
mic§oreaza astfel la o lapme minima, doar vizibila, pentru siguranja
respectarii diametrului alezorului. Aceste ascupri se utilizeaza mai ales la
prelucrarea materialelor care produc o strSngere elastica dupa tai§,
provocSnd astfel incaizire mare §i aderente pe fa^ete.
d. Inclinarea dinfilor alezoarelor. Cele mai des utilizate sunt alezoarele cu
dinfi drepp, care s-au impus in exploatare avSnd avantajele m3surarii sigure
a diametrelor, execupei §i intrepnerii mai simple.
Alezoarele cu dinp drepfi nu pot fi insa utilizate pentru prelucrarea
aliajelor care au canale paralele ca axa, deoarece tai§urile ies din a§chiere pe
toata lungimea lor provocand trepidarea sculei.
La alezoarele cu dinp elicoidali contactul tai§ului cu suprafafa alezajului nu
se intrerupe daca este satisfacuta condipa: tg co > b / /, in care b reprezintS
lapmea canalului §i / - lungimea de alezat.
Sensul elicei dinplor trebuie s3 fie opus sensului de a§chiere pentru a
evita efectul de tragere a sculei in gaura §i desfacerea alezorului din sistemul
de fixare al ma§inii- unelte. Sensul normal de a§chiere fund pe dreapta,
sensul elicei alezoarelor va fi pe stanga; valorile recomandate pentru
unghiurile de inclinare sunt: co = 6°...12° pentru alezoare de m3n3; u =
10°... 30° pentru alezoare de ma§ina.
Prin inclinarea dinplor spre stanga se obpn unghiuri de degajare negative
pe partea de atac §i in consecinja condipi de a§chiere mai defavorabile decat
la alezoarele cu dinp drepji.
Cele mai bune. condipi de a§chiere sunt la alezoarele cu dinpi u§or
inclinap spre dreapta, cu ca = care au avantajul lucrului cu 7 > 0° pe
conul de atac, f3ra
ca scula sa fie trasa in alezaj. La prelucrarea unui alezaj cu suprafata
continua ambele variante ale dinplor, drepp sau elicoidali, dau aceea§i
rugozitate a suprafetei.
e. Repartizarea dinfilor pe circumferin^a alezorului trebuie s3 fie
neuniforma pentru a evita trepidapile in timpul prelucrarii materialelor
neomogene. In aceste cazuri, prin divizarea inegala a dinplor se evita
vibrapile sculei, care se transmit suprafejei g3urii, deoarece la rotirea
alezorului cu un pas atacul dinplor nu se produce in acelea§i locuri, iar
grosimea a§chiei difera de la dinte la dinte.
Divizarea dinplor se face cu pa§i diferip pe intreaga circumferinja (fig.
4.80,a) la alezoarele cu numar impar de dinp sau cu pa§i crescatori pe
jumatate din circumferin^a, care se repeta pe a doua jumatate (fig. 4.80,b)
in cazul alezoarelor cu numar par de dinp. Ultima solupe este mai simpia
tehnologic, dinpi rezulta doi cSte doi diametral opu§i, ceea ce permite
masurarea diametrului cu micrometrul. Valorile pa§ilor unghiulari pentru
diferite numere de dinp sunt recomandate in STAS R 7042-81.
Repartizarea neuniforma a dinplor este necesara in special la alezoarele
de

Fig. 4.80
219
m§na cu dinfi drepti, dar se recomanda §i la alezoarele de ma§ina cu dinfi
drepti sau inclinaji cu co < 10°. La alezoarele cu dinji elicoidali cu co > 10°
nu este necesara divizarea inegaia a dintilor.
f Geometria alezoarelor se stabile§te in functie de tipul si utilizarea lor.
Pentru g3uri strSpunse profilul axial al dintilor este cel din figura 4.81 ,zz cu
con de protectie de lungime m, parte de atac de lungime l} §i parte de
conducere cilindrica in lungime l2 — (1/4... 1/3)1. Pentru gauri infundate,
unde conul de atac trebuie s3 fie c&t mai scurt (fig. 4.81,b) se recomanda ca
unghiul de atac sa fie x = 45°. La alezoarele cu dinfi elicoidali partea de
conducere cilindrica lipse§te.
Alezoarele cilindrice de tip N, pentru prelucrarea otelurilor §i fontelor se
construiesc in mod curent cu unghiul de degajare y = 7°. In functie de
materialul prelucrat unghiul de degajare poate fi diferit de zero (tabelul
4.34).
Unghiul de a§ezare se alege de asemenea in functie de natura
materialuluL de prelucrat (tabelul 4.34), valorile mai mari fiind recomandate
la alezoarele de tip M, pentru aliaje neferoase.

Unghiul de atac al alezoarelor se stabile§te pentru realizarea unui con de


atac scurt x = 15°...45° pentru
prelucrarea otelurilor §i con de atac mai lung, x = 4°...30° pentru fonta,
avcind in vedere tipurile diferite de a§chii ale celor douS materiale. La
alezoare de m&na unghiul de atac trebuie sa fie foarte mic, pentru a se
ob{ine forte de avans mici.
g. Conicitatea inversd se realizeaz3 la toate alezoarele cilindrice §i are
valori in limitele: 0,010...0,025 mm pe 100 mm lungime la alezoarele tip N,
0,005...0,015 mm pe 100 mm lungime la alezoarele tip M.
4.4.2. Alezoare de mana
Se execute pentru diametre intre 3 §i 50 mm §i au coada cilindrica, cu
patrat de antrenare (fig. 4.82). Conul de atac este lung, motiv pentru care
ele nu pot fi utilizate la prelucrarea gaurilor infundate. Dintii alezorului pot fi
drepti sau cu elice pe st^nga, cu unghiul de inclinare 8°...10°. Se executa din
otel aliat de scule MCW 14, cu elemente constructive conform STAS 1263-79.
220
Fig. 4.83

4.4.3. Alezoare de mana reglabile


Au avantajul regiarii tai§urilor la diametrul exterior necesar in funcjie de
diametrul alezajului. Durata lor de utilizare este mai mare decat la alezoarele
fixe, dupa uzare t3i§urile putand fi reasculite §i reglate, msS rezistenta
macanicS este mai mica §i de asemenea precizia alezajelor prelucrate este
mai mica.
a. Alezoare reglabile cu dinpi demontabili (fig. 4.83). Se eonstruiesc
pentm diametre de la 10,5 la 55 mm, cu domenii de reglare de 1,5 p&na la 5
mm (STAS 5713-79). Alezorul este format dintr-un corp 7, dinfii sub forma de
lama 2 §i piulifele cu con interior 3. Corpul §i piulifele se executa din otel OLC
45 imbunataiit la duritatea 35-40 HRC, iar lamele din ojel rapid, calit la
duritatea 60...66 HRC. Reglarea se face prin deplasarea axiaia §i radiaia a
lamelor, canalele prelucrate in corp avSnd bazele mclinate.
221
b. Alezoare reglabile spintecate sau extensible (fig. 4.84). Se constmiesc
pentru diametre intre 8 §i 50 mm; domeniul de reglare al aeestora mult mai
restrans, este prevazut la minim 0,01 d (STAS 1266-79). Alezorul este
spintecat longitudinal de cel pu(in trei canale, iar reglarea se face cu ajutorul
§urubului 1, care apasa pe bila 2, care aluneca in alezajul conic central
umflcind corpul §i marind astfel diametrul alezorului. Dinfii se executa in mod
obi§nuit drepji sau cu o inclinare mica de 5°...8°, spre st^nga §i au o divizare
inegaia.
4.4.4. Alezoare de marina
Se construiesc cu coada sau cu alezaj, cu partea a§chietoare din o$el
rapid sau cu tai§uri din carburi metalice.
a. Alezoare cu coadd. Cele cu diametrul exterior mic, intre 3 §i 8 mm se
construiesc in intregime din o(el rapid, coada cilindrica (fig. 4.85,a), iar cele
cu diametre intre
5,5...32 mm se construiesc cu coada conica, cu antrenor (fig. 4.85,b).
Aceste alezoare au in general din^ii drepji §i sunt destinate finisarii
gaurilor fara intreruperi. Au lungimea dinplor / relativ mica, divizarea inegaia
a din(ilor, iar forma conului de atac se stabile§te in funcjie de tipul gaurii §i
materialul prelucrat. Elementele constructive se adopta conform STAS 1264-
80 §i
STAS 1265-80.
Alezoarele cu coada cu dinp demontabili se executa pentru diametre
cuprinse intre 32 §i 50 mm (fig. 4.86). Aceste alezoare permit reglarea
diametrului in func{ie de necesitati sau dup3 uzare, ceea ce face ca durata
lor de exploatare sa fie mult mai mare ca la cele monobloc. Reglarea se face
prin demontarea din{ilor, deplasarea radiaia cu un zim(, imp3narea din(ilor
in noua pozi(ie §i ascujirea la diametrul necesar. Alezoarele pentru
prelucrarea materialelor prelucrabile se construiesc cu tai§uri din carburi
metalice (fig. 4.87). Prin aceasta construct se ob(ine marirea considerabila a
durabilita(ii §i productivitajii. Se construiesc pentru diametre 10...32 mm, cu
elemente constructive conform STAS 12214-83.
222

Fig. 4.86

b. Alezoare cu alezaj se utilizeaza pentru diametre de la 25 la 100 mm.


Alezajul acestora poate fi conic (conform STAS, cu conicitate 1:30) sau
cilindric, in cazul fixarii pe bare de alezat. Alezoarele cu alezaj se executa cu
dinji drepti, execute normaia sau cu dinji Inclinafi, cu parametrii geometrici
conform figurii 4.88.
Din{ii se executa cu divizare inegaia, bataia tai§urilor pe conul de atac
fiind maximum 0,02 mm.
Pentru diametre de lucru intre 40 §i 100 mm se recomanda construirea
alezoarelor cu lame demontabile care pot fi reglate la dimensiune dupa uzare
(fig. 4.89). In corpul sculei 1, construit din otel 40C10, imbunatajit la 35 ...40
HRC se fixeaza lamele din ojel rapid 2 prm intermediul zimjilor §i al penelor
longitudinale 3. Zim£ii pot fi radiali sau inclina# cu circa 8° spre partea
frontaia §i permit o reglare radiaia §i axiaia a lamelor.
Construct unui alezor reglabil cu lame demontabile este aratata in figura
4.90. Reglarea diametrului se face prin deplasarea axiaia §i radiaia a lamelor
2 pe zimlii inclinali cu circa 5° fa(3 de axa corpului alezorului 1, iar fixarea
lamelor in pozitiile reglate se face prin buc§ele cu excentric 3 §i piulijele 4.
Alezoarele cu alezaj cu piacuje din carburi metalice lipite (fig. 4.91) se
utilizeaza indeosebi la prelucrarea fontei. Se construiesc cu diametre intre 32
§i 75 mm cu dimensiunile principale conform STAS 6373/3-80, cu piacu{e din
carburi metalice speciale, normalizate, STAS 6373/3-80.
Alezoarele cu lame demontabile (fig. 4.89 §i 4.90) se pot construi §i in
varianta cu tai§uri din carburi metalice, lamele din olel rapid fiind inlocuite de
lame din o{el 40C10 av3nd lipite piacu{e din carburi metalice de forme
corespunzatoare (STAS 6373/3-80).
223

4.4.5. Alezoare conice


Se folosesc la prelucrarea alezajelor cu diferite valori ale conicitaiii, de
exemplu 1:50 pentru gtifturi conice, 1:30 pentru conuri Morse, 1:20 pentru
conuri metrice. Aceste alezoare lucreaza in condifii mult mai grele decat cele
cilindrice deoarece a§chiaza cu toata lungimea tai§ului principal.
in cazul prelucrarii alezajelor cu conicitate mica, de exemplu 1:50 se
folose§te un alezor cu dinfi drepli sau elicoidali (STAS 11908-80).
Pentru prelucrarea alezajelor cu conicitate mai mare decat 1:30, la care
adaosurile de prelucrare sunt mai mari, se utilizeaza seturi de trei alezoare
(fig. 4.92) primul, a de
224
degro§are, al doilea, b de finisare, iar al treilea, c de finisare.
Alezoarele conice de degrasare se executa cu dinp drepp sau pupn
Inciinap spre stanga. cu tai§uri dispuse In trepte, dup3 o el ice (fig.
4.92,a)-, fiecare treapta a§chiaza ca un cufit simplu de prelucrat la interior,
cu unghiul de atac principal de 55° §i unghiul de atac secundar de 5°. Astfel
a§chierea se desfa§oara In condipi bune, cu un numar mare de a§chii Inguste
$i groase. Spatele dinplor se executa prin detalonare pe el ice, iar ascuprea
se face numai pe feiele de degajare.
Numarul de dinti este relativ mic, Intre 3 §i 10.
Alezoarele de
prefinisare (fig. 4.92,/;) an dinti drepp sau inciinap, prevazup pe toata
lungimea utila cu canale pentru fragmentarea a§chiilor, a§ezate pe o elice pe
stanga In cazul a§chierii normale, pe dreapta. Numarul de dinti este mai
mare ca la alezoarele de degro$are, cuprins Intre 5 §i 13.
Alezoarele de finisare (fig. 4.92,c) au dinp drepti, prevazup pe toata
lungimea utila cu o fa(eta minima de 0,05 mm pentru a asigura calitatea
suprafe(ei prelucrate §i o frecare cat mai mica. Numarul de dinti este mare,
cuprins Intre 6 §i 18.
Lungimea l, a parpi active la toate trei alezoarele din set este mai mare
decSt lungimea alezajului conic de prelucrat.
4.4.6. Alezoare pentru mecanica fina
In acest paragraf vor fi prezentate numai alezoarele utilizate in construct
de aparate (d < 3mm), care au elemente geometrice §i constructive
specifice. Problema principals la executia §i utilizarea acestor alezoare o
constituie rezistenta mecanica mica a corpului, din cauza diametrului foarte
mic. §i In construcpa acestor alezoare se deosebesc cele pentru g3uri
cilindrice §i cele pentru gauri conice, iar dupa modul de actionare sunt
alezoare de mSna §i alezoare de ma§in3. Tipul respectiv influen(eaza
caracteristicile geometrice, constructive §i dimensionale.
225
in cazul alezoarelor de dimensiuni mici construcpa este impusa de
realizarea unei rigiditSJi corespunzatoare, Tn detriments calitStilor
a§chietoare. Astfel s-au impus urmStoarele forme constructive de alezoare
de diametru mic (fig. 4.93) : cea mai simple construct numita semicirculara -
a, triunghiulara - b, pentagonaia - c §i e, sau cu canale - d, asem3natoare
alezoarelor de dimensiuni mari.
Se remarca la toate construcfiile valoarea zero sau negativa a unghiului
de degajare. In majoritatea cazurilor aceste alezoare sunt cu coada
ingro§ata.
a. Elemente constructive §i de proiectare. Constructia alezorului este
determinata de modul de acjionare manual sau mecanic §i de dimensiunile
lui. Partea de atac este caracterizata prin unghiul de atac (fig. 4.94). In cazul
alezoarelor de mana x = 1°...1°30’, iar in cazul celor de ma§ina x =
30°...40°. Datorita dimensiunilor foarte mici, pentru d = 0,1...0,5 mm
alezoarele de mSna au unghiul de atac la fel ca la cele de ma§ina.
226
Elemente constructive ale alezoarelor pentagonale
Tabelul 4.35
d L(n 1(T) *I(T) f
[mm] L T(m T(mm mSn ma§i T (mm
m) 1 ) a na (mm )
)
0,12..0, +0,2 + 0,00
16 3 1
2 5 0,4 5
0,2..0,4 20 6 +0,3
-1,3 +
0,4.. 0,5
22 8 0,36 2
0,5..0,7 30 12 3,6
5
±0,
0,75..1 35 15 + 5 3 0,01
5
0,43
1..1.5 40 15 6 0,02
+ ±0,
1,5..2 50 20 7 5
0,52 6
2..3 60 -1,6 25 8
Tabelul 4.36
Elemente constructive ale alezoarelor de inflml
dram LT IT h f
L T mm I T nian:l ina$i mm
mm na
1,0...1,
45 15
2
1,2...1,
48 18
4
1,4...1,
50 - 1,6 20 - 1,1 5 7 0,005
6
1,6.. . 52
22
1,8 6
8
1,8...2,
55 25
0
2,0...2, 60 28 - 1,3
2 7 9
0,08
2,2...2, 62 30 •
5
2,5...2, 65 - 1,9 32
8 8 10 0,1
2,8...3 70 35 - 1,6
Pentru alezoarele semicilindrice asigurarea unui unghi de a§ezare
corespunzStor se face prin ascu{irea partii de atac sub forma unui con
excentric (fig. 4.94, a). Construc(iile triunghiulare §i pentagonale au partea
de atac sub forma unor trunchiuri de piramida farS fatete (fig. 4.94,&,c).
Alezorul cu canale (fig. 4.94,d) are partea de atac de aceea§i forma ca la
alezoarele mari: f3ra fa{eta, cu unghi de a§ezare a §i dac3 este posibil cu
unghi de inclinare \ negativ. Profilul transversal al dinfilor alezoarelor are
diferite forme reprezentate in fig. 4.95. In cazul sec(iunii semirotunde (fig.
4.95,a), unghiul de degajare este negativ, dat de relatia : sin y = 2f / d, in
care, pentru/ = 0,1 d se objine 7 — -11°. Fateta/ are §i rolul de a realiza 0
ghidare buna a sculei in alezajul de prelucrat.
227
Fig. 4.94
Fig. 4.93
In cazul secpunii triunghiulare (fig.
4.95, /?), unghiul de degajare are valoarea 7 = -30°. iar fa(eta/ = 0,07 d.
Cele mai folosite sunt alezoarele pentagonale (fig.
4.95, c) datoritd rezisten(ei mecaniee sporite
in comparape cu celelalte construcpi, chiar daea* condipile de aschiere sunt
mai defavorabile (7 = -54°). Alezoarele cu canale se executa in douS
variante : cu unghi de degajare zero (fig. 4.95,d) §i cu unghi de degajare
negativ 7 = -5°...-10c (fig.
4.95, e). Infiltimea dinplor se alege h = 0„22cf. iar fatetele se aleg / =
0.04^ pentru constructia cu 7 = 0C si f = 0.06d pentru cealalta
In tabelele 4.35 si 4.36 sunt indicate dimensiunile principale ale
alezoarelor cilindrice pentagonale $i cu canale, cu diametrul sub 3 mm.
Alezoarele cilindrice au 0 conicitate inversa pe partea de calibrare. de 1:200,
ceea ce corespunde unui unghi de atac secundar x= 0°17\ Alezoarele conice
pentru mecanica fina au aceeasi constructie ca si cele cilindrice. cele mai
des folosite fiind alezoarele pentagonale.
228
BRO§E
Vor fi abordate problemele legate de poroieetarea §i construct bro§elor.
DupS ce se va face o clasitlcare a lor, vor fi discutate schemele de brosare,
dupa care vor fi rezolvate problemele ce apar la proiectare $i apoi vor fi
discutate diverse construct de bro§e.
5.1. CLASIFICAREA BRO§ELOR
Prin brosare se poate prelucra o foarte mare varietate de suprafeje:
interioare sau exterioare, profilate sau neprofilate, cu directoare rectilinie,
circulars sau elicoidala, suprafeje inchise sau dechise .s.a., ceea ce face sS
existe o mare varietate de construct de bro§e.
Aceasta mare varietate de bro.se se poate clasifica dupS mai multe
criterii.
Dupa traiectcria miscSrii de a.schiere, bro§ele pot fi:
- cu mi§care de a$chiere rectilinie (fig. 5A,a,b):
- cu mi$care de a.schiere circulars (fig. 5.1 x,d)\
- cu mi^care de a.'jchiere elicoidala (fig. 5.1,6*).

Bro§ele cu mi§care de a§chiere rectilinie (fig. 5.1,a,b), in func(ie de modul


de acfionare, pot fi:
- de tragere, solicitate la mtindere, (fig. 5.1,a);
229
- de impingere, solicitate la compresiune §i flambaj. (fig. 5.1,/;).
Bro$ele de impingere sunt mai seurte ea primele §i se mai numesc dormtri
de
bropare.
Dupa felul suprafeiei de prelucrat §i din punet de vedere al modului de
asigurare a

e
Fig. 5.2 Fig. 5.3
La bro§area suprafejelor inehise cu axa de simetrie (fig. 5.2,a,b,c),
deoarece for tele de avans transversal se echilibreaza, preluerarea se
executa fanl o ghidare suplimentara a sculei a§chietoare. Bro§a se
autoorienteaza in raport eu suprafafa de prelucrat §i brcxsarea se nume^te
libera.
La preluerarea unor suprafe(e deschise sau nesimetrice (tig. 5.2,d,e),
forfele de respingere nu se echilibreaza <si dau o rezultanta care tinde sa
scoata bro§a din a§chiere. Pentru a mentine broga in a.schiere sunt necesare
elemente suplimentare de ghidare, motiv pentru care bro$area se nume§te
ghidatti sail coordonatii.
Din punct de vedere constructiv bro§ele pot fi dintr-o bucata (monobloc),
ca in tigura
5.3,cz, sau cu dinp aplicap (fig. 5.3,b,c,d). Pentru bro$e de dimensiuni relativ
mici este avantajos ca intreaga parte activa a bro$ei sa se execute monooioc
din o(el de scule a§chietoare (tig. 5.3.t/). Cand este avantajos economic
(material, manopera, reascii(ire §.a.), celelalte parti ale brogei (coada,
elemente de centrare §.a) se realizeaza din o(el de construct §i se imbina
demontabil sau nedemontabil cu partea activa. In tigura 5.3,/; este
reprezentata o bro.sa pentru preluerarea suprafe^elor plane, la care partea
activa este
230
ss
fScuta din segmente montate pe corpul ei. In tlgura 5.3,c este reprezentata o
construcpe la care partea de calibrare este ata^ata demontabil parpi
a§chietoare. In tlgura 5.3,c este reprezentata o construcpe la care dinpi
bro$ei, executap din amestecuri de carburi metalice, sunt aplicap demontabil
pe corpul ei.
0 alta clasificare este facuta dupa criteriul schemelor de bro$are: bro§e
dupa profil, bro§e prin generare, bro$e progresive §i bro$e combinate.
5.2. SCHEMELE DE A§CHIERE LA BRO§ARE
Schemele de bro^are se diferenpaza dupa direcpa suprainaitarii pe dinte
fata de adaosul de prelucrare.
Din acest punct de vedere, bro$area poate fi: dupa profil, prin generare $i
» progresiva.
Fig. 5.4*
Schema de bro$are dupd profil rezulta din tlgura 5.4,a: suprainal(area pe
dinte cu are direcpa normaia pe linia de profil a suprafetei de prelucrat. In
acest caz dinpi bro$e7 au profilul asemanator cu al piesei §i lapmea /; a
a$chiei (care este egala cu conturul de bro§at) este relativ mare. De aceea,
supramaitarea pe dinte, ce corespunde grosimii a§chiei, este relativ mica (a,
= 0.02...0.05 mm). Toate aceste particularitap ale bro$arii dupa protll
determina urmatoarele dezavantaje:
- apasari specit'ice mari. ceea ce inseamna uzare rapida $i eforturi de
a$chiere mari;
- numar mare de dinp pentru bro$a;
- lapme mare a a.schiei Inseamna dificultap mari la IntS^urarea a^chiei
in golul dintre dinji §i pericol de aparipe a autovibrapilor;
- grosimea az (de valori mici) este comparabila cu raza de ascupre a
dintelui, apropiere ce se accentueaza cu uzarea tai§ului, ceea ce face ca
a$chierea sa se produca in condipi defavorabile (zone cu unghi de degajare
negativ, tasarea stratului de a§chiere, cre§terea eforturilor de a.schiere $.a.).
231
Bro§area dupa profil are §i un avantaj: determinS o construct de bro§3
relativ
sirripia.
Schema de bro$are prin generare rezulta din figura 5A,b: suprainaitarea
pe dinte az are direcjia adaosului de prelucrare maxim. §i in acest caz latimea
a§chiei este relativ mare, ceea ce face ca suprainaitarea <2, sS fie relativ
mica. Avantajele §i dezavantajele sunt acelea§i ca §i in cazul bro§arii dupa
profil.
,p— Schema de bro$are progresivfi, (fig. 5.4,c) corespunde unei scheme de
a§chiere la care suprainaitarea pe dinte az se realizeazS pe 0 direcpe
perpendicular^ pe direc(ia adaosului de prelucrare maxim.
Tai§urile principaie se gasesc pe p3r{ile laterale, iar cele secundare sunt
dispuse pe conturul liniei de profil. In acest caz latimea a§chiei poate avea
valori mici (1...2 mm), astfel ca suprainaitarea az poate ajunge la valori
relativ mari (0,2...0,8 mm).
Avantajele legate de aceasta schema de bro§are sunt: apasari specifice
mici, numar mic de dinti pentru bro§a, forte de a§chiere relativ mici.
Dezavantajul principal il constituie costructia dificil de realizat, deoarece
fieeare dinte al bro§ei are forma §i dimensiunile diferite de ale celorlalp dinfi.

Fig. 5.5
Alegerea variantei schemei de bro§are, prin care se va influenza asupra
proiectarii, constructed tehnologiei de execute §i de exploatare a bro§ei, se
va face in funcjie de avantajele .si dezavantajele aratate. ElementuI principal
la alegerea schemei de bro§are il constituie forma suprafetei de prelucrat. In
general, se poate spune ca orice tip de suprafata interioara sau exterioara,
profilata sau neprofilata poate fi prelucrata prin bro§are dupa oricare din cele
trei scheme de bro§are.
Cateva construct^ de bro§e care a§chiaza dupa schema de bro$are dupti
profil rezulta din figura 5.5: prelucrarea unui alezaj cilindric (fig. 5.5,a), a unui
alezaj poligonal (fig. 5.5,b) §i a unei suprafete plane (fig. 5.5,c). De observat
urmatoarele: latimea mare §i grosimea mica a a§chiei
232
rezult&nd o bro§a de lungime mare, dar simplu de executat.
In figura 5.6 sunt reprezentate cSteva construct de bro§e care a§chiaza
prin bro§are prin generare: un alezaj poligonal (fig. 5.6,a), un alezaj canelat
(fig. 5.6,b) §i o suprafata profilatri deschisS (fig. 5.6,c).
In figura 5.7 sunt reprezentate cateva constructii de bro§e care aschiaza
dupa schema de \brosare progresiv&\ un alezaj cilindric folosind dinji canela(i
circular (fig. 5.7,a), un alezaj cilindrric folosind dinti poligonali (fig. 5.7,/?), un
alezaj canelat (fig. 5.7,c), un canal de pana (fig. 5.1,d) §i o suprafata plans
folosind dinti trapezoidali (fig. 5.7,e).
In final, privind discufia asupra shemelor de bro§are, trebuie aratat ca
forma suprafetei de prelucrat a impus schema de bro§are cea mai avan-
tajoasa, tinand seama de economice.

c?
criterii constructive, tehnologice, de exploatare §i tehnico-
5.3. ELEMENTS DE PROIECTARE §1 DE CONSTRUCT A BRO§ELOR
Constructiv, cea mai complexa este bro§a pentru prelucrari interioare
actionata prin tragere. Ea este formata din urmatoarele parti componente:
coada bro§ei de lungime lcd, partea activa a bro§ei de lungime lactiv, partea de
ghidare posterioara l6 §i partea de prindere posterioara /7.
Coada bro§ei lcd este este formata din: partea de prindere lj, partea
gStuita (redusa sau gatul bro§ei) l2, conul de ghidare l3 §i partea de ghidare
din fata l4.
Partea activa a bro§ei lactiv este formata din partea de a§chiere §i o parte
de calibrare lc.
233
Fig. 5.7
Partea de ghidare psterioara l6 se mai nume§te §i partea de conducere din
spate.
Partea de prindere posterioara l7 este proprie bro§elor folosite la ma§inile
de bro§at semiautomate sau automate. La alte construct ea lipse§te.
5.3.1. Coada bro§ei
De lungime lcd, are in component partea de prindere (lj), gatul (/2), conul
de ghidare (l3) §i partea de ghidare din faja (l4). In cazul dornurilor de bro§are,
coada este formata numai din ultimele doua elemente {l3 §i l4).
234
a. Partea de prindere lj serve§te la realizarea legaturii bro§ei cu
dispozitivul de prindere al ma§inii de bro§at.
Constructiv §i functional apar dou5 variante: cazul bro§elor pentru
prelucrari interioare §i cel al prelucrarilor exterioare.
al. In cazul bro§elor pentru prelucrari interioare partea de prindere poate fi
cilindrica sau prismaticS.
In cazul construcjiei cilindrice (fig. 5.8), diametrul dj este mai mic cu 0,5..1
mm decat diametrul d4 al partii de ghidare din fata.
Prinderea bro§ei de interior in dispozitivul ma§inii se poate face: prin
zavorare cu faici (came) sau cu pan3 transversals.

Constructia §i dimensiunile cozilor cilindrice in dispozitive cu faici sunt


stan- dardizate In STAS 7991-83.
in figura 5.9 este reprezentata partea de prindere cilindrica (forma A,
executia 1), cu asigurare la rotire, pentru dj = 4... 18 mm §i care este folosita
pe ma§inile de bro§at orizontal.
Dimensiunile construcfiei din figura 5.9 sunt date In tabelul 5.1.
235
Tabelul 5.1
Dimensiuni ale pflrtii de prindere a unei bro§e cu coadS cilindricS (fig. 5.9)
d
* ai 3 d4 a ------B;
nomi -0,5 no ab no h » * h r a
nal aba -1,0 mi ate mi aba 2 4
ten nal d nal ted
limit lim limi
s its ts
e
e8 n d9
4 3, 4 - 3,7
2
8 0,0
5 - 4, 5 3 6 4,6 - 0
8
0,0 0,0
- ,
20 30
0,1 6
5,5 - 5, 5,5 3,3 5,1 -
0,0 3 0,0
38 5, 4 5,6 60
6 6
8
7 7 4,2 - 6,5 1 9 4
6, 1
- 0,0 - 0 0 5
8 6
0,0 70 0,0 0 °
1
25 7, 5 - 7,5 10
8 - 8 8 0,1 -
0,0 45 0,0
47 9, 9,5 76
10 10 6
8 1
11 - 11, 0 0
12 ,7 12 8 0,0 5 , °
80 2
14 - 13 14 - 13,
0,0 ,7 8 0,1 5
32 70
- 15 - 15, - 2
16 0,0 ,7 16 10 0,0 5 0,0 0
1 1 0
59 95 50 2 °
2 8 1 ,
17 - 17, - 0
0 0 3
18 ,7 18 12 0,2 5 0,0
05 93
236
Tabelul 5.2
Diinensiuni ale pSrtii de prindere (fig. 5.10)
1
1
nominal
abaten
limits
(18
nominal
abaten
limita
ell
nominal
abaten
limits
e8
12
14
16
TF
20
22
IT
~W
32
IF"
“40"
"43“
"50"
56
"63”
~W
"W
100
-0,032
-0,059
9^5
-0,080
-0,170
12
10,5
0,2
14
TTJ
11
16
14
13
-0,040
-0,073
15
TT
-0,095
-0,205
18
16
-0,032
-0,059
120
20
20
12
110
0,6
10°
20°
20
17
0,5
0,3
22
19
140
19
25
21,5
25
-0,110
-0,240
28
24
-0,040
-0,073
25
25
16
120
1,0
1,0
32
27,5
160
140
-0,050
-0,089
28
36
31
0,4
1,6
32
34
38
-0,120
-0,280
40
34,5-
45
39
42
-0,060
-0,106
48
-0,130
-0,290
50
36"
43,5
-0,050
-0,089
32
32
20
180
160
0,5
2,5
1,5
30c
4875
63
55
210
40
40
25
190
0,6
53
60
-0,140
-0,330
70
61
80
-0,072
-0,126
70
75
-0,150
-0,340
90
69,5
“783"
-0,060
-0,106
100
87
-0,072
-0,126
2,0
240
50
50
32
220
0,8

Pentru diametre dj = 12... 100 mm, tot pentru ma§ini de bro§at orizontale,
partea de prindere are forma reprezentata in figura 5.10: cu asigurare la
rotire (fig. 5A0,a) §i far3 asigurare la rotire (fig. 5.10,/?). Dimensiunile
construc(iilor din figura 5.10 sunt date In tabelul 5.2.
237
Dimensiuni ale p3r$ii de prindere (fig. 5.11)
Tabelul 5.3
d
l a d4 e
ab ab ab aba
ate ate ate teri
no no no no
ri ri ri limi
mi mi mi mi
lim lim limi ts
nal nal nal nal
its its ts e8 >
d8 ell d3 1 h r a
4 2,3 - 3, 4 0 3,2 45
0,0 8 -1 5 °
4,5 60 4,5 3,6
- - 5
0,0 0,1 -
12
30 2,0 20 0,0
5 - 3 - 4, 5 4,1 20
0,0 0,0 8 -
5,5 48 3,3 70 5, 5,5 4,5 0,0 0,
- 3 38 6
3,6 0,1 5, 5 1 20 0,2
6 6
45 8
7 - 4,2 6, 7 5,8
0,0 8
8 40 4,8 7, 8 6,7 -
8
9 5 8, 9 7,6
8 0,0
-
9, 8,3 25
0,0
10 6 8 10 -
62
10 0,0 10
11 9,1
6,6 - ,8 11 47 °
- 7,2 0,0 11
12 0,0 80 ,8 12 10
14 80 8,5 - 13 14 11,
- 0,1 ,1 73
10
0,1 70 15 13, -
16 70 10 ,7 16 5 0,0
- 32 20
19 0,3
0,0 - °
11, 95 17 15, 0,0
18 18
5 - ,7 25 59
0,2
05

238
I
Tabelul 5.4
Dimensiuni ale pSr(ii de prindere (fig. 5.12)
d, d2 e 'l h h Is h I7 %
aba
teri aba abat aba
nomi nomi nomi nom
limi teri eri teri
nal nal nal inal
ts limit limit limit
d8 s ell d3 s s e8
- -
0,09 0,0
5 19 32
20 15 20 17
- - ,7 -
0,0 0,20 0,0 18 14 12 0
25 32 12 19
65 5 59 0 0 5 4
- 21 18,7 -
22 0,0 16,5 ,7 22 5 0,0
98 24 0 40
25 19 - ,7 25 -1 21,5 -
0,11 27 0,0
24
28 21 0 ,6 28 73 20 16 14
32 40 16 25
- 31 0 0 0
32 24 32 27,5
0,24 ,6 0
0 35 - 5
36 27 36 31
- ,6 0,0 22 18 16
40 50 20 32
0,0 39 50 0 0 0
40 30 40 34,5
80 ,5 -
- - 44 0 0,0
45 0,1 34 0,12 ,5 45 -2 39 89
19 0 25
50 63 25 40
- 0
0,28 49 21 20
50 38 0 ,5 50 43,5 0 0 0
- 55 6
56 42 56 48,6
0,13 ,5
0 - 28 24 22
63 70 32 52
- - 62 0,6 0 0 0
63 48 63 55
0,1 0,29 ,5 0
00 0 -
- - 69 0,1 56 0
70 53 70 61
0,1 0,14 ,4 06 8
46 0 32 28 28
70 80 36
- 79 0 0 0
69,5
0,33 ,4
80 60 0 80
90 - 68 - 89 90 78,5 36 32 80 10 40 32
0,1 0,15 ,2
20 75 0 99 87 -
- - ,2 0,0
0,1 0,34 72 0 0 0 0
100 74- 0 100
-
0,1
26
Pentru ma§ini de bro$at verticale, in cazul brogelor cu dj = 4... 18 mm,
partea de prindere are forma ca in figura 5.11, iar dimensiunile rezulta din
tabelul 5.3.
Pentru ma§ini de bro$at verticale, pentru bro$e cu dj = 20... 100 mm,
partea de prindere are forma reprezentata figura 5.12: cu asigurare la rotire
(tig. 5.12,a) §i fara asigurare la rotire (fig. 5.12,/?); dimensiunile sunt date in
tabelul 5.4.
In cazul bro§elor de dimensiuni mici, cu dj = 5...11 mm, pentru dispozitive
de prindere cu schimbare rapida, solupa constructiva .si dimensiunile parfii
de prindere rezulta din tabelul 5.5. (construcpe nestandardizata).
Tabelul 5.5
Dimensiunile cozilor pentru brofje cu diainetrul mic

• -
V
i >
' i
/ -A,
_d
,AA
JL
5
5,5
6
7
8
9
10 11
Dimensiuni, nun
3.4 3,8
4
4.7
5.4 6
6.8
7.5
1,2
1,2
1,2
Sectiunea A-A in inm2
14.3
17.6 20,1
27.6
36.3
45.3 57,2
69.4
Partea de prindere cilindrica in cazul tixarii prin pana transversals pe
ma^inile de bro§at orizontale are forma .si dimensiunile date in tabelul 5.6
(constructie nestandardizatS).
Bro§ele cu^cozi prismatice) pot ti fixate in dispozitivul ma§inii-unelte, tie
cu falci lateraie (STAS 7991-83), tie prin pana transversal!
Pentru primul caz partea de prindere poate ti cu sectiune intarita (tig.
5.13 §i tabelul 5.7) sau cu sectiunea neantarita (tig. 5.14 §i tabelul 5.8).
In cazul prinderii cu oana transversal!, forma §i dimensiunile par(ii de
prindere rezulta din tabelul 5.9.
a2) In cazul brogelor pentru prelucrarea suprafejelor exterioare tixarea lor
este f^cuta in dispozitive speciale, pe placi de bazS, care mai indeplinesc §i
alte functiuni (printre care reglarea la cota). Din marea varietate de solufii
constructive, in figura 5.15 sunt reprezentate cateva variante. Bro$a 1 este
fixata pe placa de baza 2, direct sau prin intermediul penelor 4. Reglarea la
cota a bro§ei se face cu ajutorul penelor 3. Eforturile de a§chiere sunt
preluate prin intermediul penelor prismatice 5 (fig. 5.15,a).
b. Partea gatuita (redusa) a bro§ei are lungimea /2 §i diametrul d0 (tig.
5.8). Este porfiunea cu sectiunea cea mai mica de pe intreaga lungime a
bro$ei. Are rolul de
240
protecfie a bro§ei. Ea exista numai la bro§ele de interior. Daca bro§a se face
cu coada sudata, imbinarea se gase§te in zona gatului bro§ei.
Diametrul d2 este cu 0,5...4 mm mai mic decat diametrul dj al parfii de
prindere. Lungimea l2 este cota libera (se va calcula ulterior; vezi subpunctul
e).
c. Conul de ghidare de lungime l3 (fig. 5.8) face legatura intre gatul bro§ei
§i partea de ghidare din fafa; are rolul unui cautator de gaura.
Tabelul 5.6
Dimensiunca cozilor pentru prinderea brojelor cu pana transversala
241
Diametrul minim al sau este egal cu d2, iar lungimea l3 = 10...20 mm.
d. Partea de ghidare din fata, de lungime l4 §i de diametru d4 (fig. 5.8),
are rolul de a orienta §i ghida bro$a in aiezajul initial executat in piesa. Daca
sunt mai multe bro$e in set. partea de ghidare din fata a unei bro§e
corespunde ca forma §i dimensiuni ultimului dinte al bro§ei precedente.
Suprafafa partii de ghidare impreuna cu aiezajul din piesa formeaza un
ajustaj alunecator (je2). Rugozitatea acestei suprafete corespunde clasei a
doua de precizie (Ra = 0,8 /im).
§i tolerantele corespund clasei a doua de precizie §i, pentru orientare^, in
tabelul 5.10 sunt date tolerantele partii de ghidare pentru cateva constructii
de bro§e. In cazul bro§arii gaurilor lungi tolerantele date in tabelul 5.10 se
vor reduce la jumatate.
Tabelul 5. 7
Dimensiuni ale pilr^ii prismatice cu sec{iune intilrita
b
3
nbnte 12 I3 1
no * r
bl h ri h mi mi > c k l 1*2
min 4
limit n n 2
al
a ell
2 4 1,5 - 3 0,
2,5 5 0,060 4 3
2,5 - 0,
3
6 0,120 5
4 9 4 - 6
1 0,070
5 5
1 - 8
6 1 6 0,145 1 0,
7 5 7 0 8
-
1 1
0,080
8 8 8 2
-
2 18 1 1 0,
0,170
10 2 10 0 14 20 6 5 1 0,2 0,6
A-A

242
Tabelul 5. tV
Dimeiisiuni ale par(ii de prindere (fig. 5.14)
bi b3 h 1, 13 1
no abater no abat mi m k r
l
min i mi eri n in r
‘4 b c 2
al limit;! nal limit
ell &
ell
4 -0,070 2,5 - 18 14 2 1 9 0, 0, 0, 0,6
-0,145 0,06 0 0 6 5 1 2
0
-
0,12
0
- 1
5 3,2
0,07 1
0 1
4
6 - 5
7 4,5 0,14 1
8 -0,080 •5 5 8
-0,170 - 2 0,
7
10 0.08 2 8
0 1 2
12 8 - 8 8
0,17 3
14 10
-0,095 0 0
-0,205 3
16 12 - 6
0,09 2 4
13
18 5 2 0
20 15 -
16, 0,20 20 17 2 4 0, 0, 1
22 5 5 0 5 5 15 3
24 -0,110 i8 5
25 -0,240 19 - 0
0,11 2 5
28 21 0 8 5
32 24 - 1,
0,24 22 0
36 -0,120 28 0 0 3 0, 0,
-0,280
40 32 - 20 0 2 4 1.6
45 36 0,12 3
50 40 0 25 6
4 0, 0, 2,5
-0,130 - 0 28
0 25 5 *
-0,290 0,28 6
0 0
Observa{ii: 1. Valorile cotei h au caracter de recomandare. 2. Valorile cotei (5
sunt informative.
Lungimea l4 depinde de lungimea de bro§at a piesei.
Pentru fiecare construct de bro§e se vor face recomandari privind
dimensionarea p3rfii de ghidare din fata.
e. Coada bro§ei tnglobeaza partea de prindere, gatul, conul de trecere §i
partea de ghidare din fata (fig. 5.8).
Lungimea lcd a cozii (fig. 5.16) va U lcd > lp + ls + lj, in care l reprezinta
lungimea piesei; ls - lungimea suportului de prindere a piesei in ma§ina de
bro§at §i lj - lungimea pSrtii de prindere a bro§ei. Astfel lungimea l2 a gatului
bro§ei va rezulta
+
h - ^cd" h + V-
Pentru fiecare constructie de bro§e se vor face recomandari privind
dimensionarea cozii lcd §i a gatului l2.
243

Tabelul 5.9
Dimensiiinile cozii prismatice la prinderea prin panS transversals
0 1
,
1
'N 50
— j V/
a 3) ; 1 \J
)
-t- 1
l !1
0,5*
t J—i.T — r: ' rm
s
i:
2
0

tA A-A V
05* W
*1 b
)
L
b h c *1 K i
3 4,2 2,5 20 30 60
4 5,2 4 20 30 60
5 7,2 5 20 30 60
6 10,2 6 30 40 60
8 12,2 6 30 60 60
16,2 8 40 60 60
12 24,2 8 40 80 70
16 30,2 10 45 100 70
20 30,2 10 45 100 70
Pentru diametre mici (10... 12 mm), coada este dintr-o bucata cu partea
activS. Peste aceste dimensiuni, coada este executata din olel de construcpe
(OLC45, 0LC60, MCW14) §i poate fi sudata (in zona gStului) sau Tmbinata
prin filet cu restul bro§ei (pentru diametre mai mari de 40 mm).
244

Fig. 5.15
In tabelul 5.11 sunt reprezentate doua solupi constructive de imbinare
prin filet a cozii bro§ei precum §i dimensiunile recomandate pentru ele. In
tabel, pe ultima coloanS este data forla admisibila suportatS de coada bro§ei.
Tabelul 5.10
Tolerance pentru diametrul pAr^ii de ghidare din fa$3, In mm
Tipul brogei Diametrul d4 sau distanja dintre laturile
poligonului (B; H)
6-10 10-18 18-30 30-50 50-80 80-
120
Cilindrice
pentru - 0,09
caneluri - - 0,10
dreptunghiul - 0,07 - - 0,12 - 0,15 - 0,18
are - 0,10 0,125 0,145 - 0,17 - 0,21 - 0,24
Plane, canale - 0,07
de pana - 0,05 - 0,06 -
- 0,08 - - 0,08 - 0,10 - 0,12
0,095 0,115 - 0,13 - 0,16 - 0,19
Distant dinLre role
Caneluri Diametrul Modulul
evolventice, < 3 mm > 3 mm
caneluri < 30 -
- 0,02 - 0,04
triunghiulare
> 30 -0,03 0.04
-0,06 0,075
245
Tabelul 5.11
Dimensiunile imbinarii filetate a cozilor bro§elor, in min
In calculele de rezistenjS, pentru cazul cozilor aplicate executate din otel
de construcfie, efortul unitar admisibil la intindere se poate lua aa = 25
daN/mm2.
In cazul bro§elor de diametru relativ mare (d > 45mm) dinjii bro§ei
(executati din otel de scule sau amestecuri de carburi metalice) sunt aplicafi
demontabil pentru un corp central, care are in components §i coada bro§ei,
executat din otel de construct.
5.3.2. Partea de a§chiere
Partea de a§chiere este formata din top dinpi a§chietori ai bro§ei. Ace§ti
dinp, in functie de schema de bro§are sunt poziponap unul fata de altul prin
suprainSltarea pe
246
dinte a,. In multe cazuri, din motive de imbun3t5tire a calitStii prelucrSrii §i
de exploatare rational^, partea a§chietoare se termini cu o partejle
finisar&iQrmata din 4...8 dinti de finisare care au o suprainSltare substantial
mic§orat3 fata de dintii aschietori.
In figura 5.17 este reprezentat profilul dintilor a§chietori. Pentru
proiectarea pSrtii active trebuie sa se determine urmatoarele elemente:
adaosul de prelucrare radial Ar; suprainaitarea pe dinte az; numarul de dinti
a$chietori za; elementele geometrice ale dintelui a§chietor (pasul p, inaltimea
h, grosimea s, grosimea golului g, raza de racordare r, unghiul de degajare
7 , unghiul de a§ezare oc, unghiul spatelui dintelui r7, forma dintelui §.a.)
conform figur'd 5.17:
Pentru toate aceste elemente cu caracter general se vor prezenta
ipotezele, recomandarile $i modurile de determinare. Acestea vor fi
de'zvoltate mai jos pentru fiecare tip de bro§a.
a. Adaosul de prelucrare reprezinta distanja dintre suprafaja initials §i cea
prelucrata prin bro§are. In calculele ce vor urma va fi vorba despre adaosul
de prelucrare radial Ar
Determinarea lui tine seama de mai multi factori: forma §i dimensiunile
suprafetei initiale, calitatea prelucrarii inipale, toleranta suprafetei bro^ate
$.a.
Pentru fiecare constructie de bro$a va fi determinat adaosul de prelucrare.
DacS partea activa se termina cu dinfi de finisare, adaosul de prelucrare
radial A}. trebuie TmpSrtit in doua com- ponente: de degro§are Ard §i de
finisare
^rf‘ *
Imp3rtirea pe cele douS componente se poate face in dou3 moduri:
-fie alegand suprainaitarea pe dintele de finisare a„y§i numSrul de dinti de
finisare Zj = 4... 8 dinti, calculand adaosul de finisare Ar = (zjr-l)a^, rezultand
Ard = Ar - Arj, -fie, dupa unii autori, Tmpartind Ard = (7/8)Ar §i Arj - (l/8)Ar ^
b) Suprainaitarea pe dinte a. (fig. 5.17) se determine in func{ie de mai
multi parametrii: materialul piesei, tipul §i dimensiunile suprafetei, schema
de bro§are §.a. MSrimea supram&ltarii se alege pe criterii de rezistenta
mecanicS, pe criterii de calitate a suprafetei de prelucrat $i pe criterii
tehnico-economice: suprainaitare az mare Tnseamna torje de a§chiere mari,
bro§a scurta, rugozitate mare, productivitale ridicata.

247
Tabelul 5.12
Suprainaltfiri pe dinte (radiale) la bro§are [mni]
Materialul de prelucrat
Alit
Bro
Tipul \je
uz,
broj&r de
alai
ii §i al 0{el carbou $i 0(el bogat Al,
ua
supra slab aliat, or aliat Fouta Mg
fejei mal
50- ceu
de <50 >75 <80 >80 eabi
75 u$ie
bro§at la
0,0 0,01 0,0
0,01 25- 5- 0,02 0,01- 0,03 2- 0,05
Cilind 5- 0,0 0,02 5- 0,02 - 0,05 0,0 -
rica 0.02 3 5 0,03 5 0,08 -0,1 5 0,12
Canel
uri 0,0
0,04 0,04 0,02 0,0 0,05
drepl 5- 0,03- 0,04 0,05
- - 5- 2- -
unghi 0,0 0,06 -0,1 -0,1
0,06 0.06 0,05 0,1 0,12
- 8
ulare
Canel
uri
triung 0,0
0,03 0,03 0,04 0,05
hiular 4- 0,03- 0,02-
- - - - - -
e sau 0,0 0,05 0,04
0,05 0,05 0,08 0,08
evolv 6
en-
tice
0,0
0,05 0,0 0,05 0,06 0,06
Canal 0,05- 0.05- 5- 0,08
- 5- - - -
e de 0,12 0,10 0,0 -0,2
0,15 0,2 0,12 0,20 0,20
pana 8
0.0 0,0
0,03 0,03 0,05 0,06
Supra 5- 0,03- 0,03- 0,06 5-
- - - -
feje 0,0 0,12 0,1 -0,2 0,0
0.12 0,12 0,15 0.15
plane 15 8
0,0 0,0
0,02 0,02 0,03 0,05
Profile 3- 0,02- 0,02- 0,05 2-
- - - -
compl 0,0 0,05 0,04 -0,1 0,0
0,05 0,05 0,08 0,12
exe 6 5
Gauri
poligo Treapta I-a 0,06 - Treapia a Il-a 0,1 Treapta a Ill-a
nale 0,08 - 0,2 0,15 - 0,3
Bro§a
rc
progr
esiva Suprainidlarea pe grupe de din^i (radiala) 0,2-0,4
Pe baza cercetSrilor experimentale §i a practicii curente, in tabelul 5.12
sunt recomandate valori pentru suprain&l{area radialS in funcpe de
materialul piesei, tipul §i dimensiunile suprafefei §i schema de bro§are. Nu se
recomandS valori pentru a„ < 0,01mm pe raza pentru a nu aparea riscul
tasarii meterialului .si nu al a§chierii lui.
La bro§area otelurilor cu 0,25...0,4 % C sau a ojelurilor slab aliate (sub 1.5
% element de aliere) suprainaltarea se poate alege spre limita superioara; in
timp ce la otelurile austenitice $i a celor bogat aliate (cu Cr, Ni, W)
suprainaljarea va ti cu valori spre limita inferioara.
Pentru dinfii de tinisare suprainallarea CL se poate alege in doua moduri:
- suprainallarea pe dinte scade de la dinte la dinte, catre sfar§itul
pSrfii a§chietoare cu 0,01...0,02 mm pe diametru;
- primul dinte de fmisare va avea supraainaltarea 0,8 x al doilea 0,5
x al treilea si urmatorii 0,3 x a„ .
c. Numarul de din|i agchietori z ai bro§ei depinde de adaosul de prelucrare
radial A §i de suprainallarea radiala pe dinte
Dac3 primul dinte nu are suprainaljare (este cazul suprafejelor inifiale
doar degro§ate), atunci za = (A}. /aj + 7, iar dacS suprafafa initials esie
semitinisata (atunci primul dinte este a§chieto.r §i va avea suprainal(are) caz
in care za = A / a^.
Dac3 partea activa are dinji de fmisare, numarul de din(i za = Zj + Zjin
care dinfii de degro§are §i cei de fmisare vor fi zj = (Ard / azcj) + 7; Zj ~ A^l cu
observatia c3 1 se adopta la grupa dinjilor de degro§are in condijia Tn care
primul dinte
248
nu are suprainalpire. Se mai face observapa ca numarul dinplor de finisare se
poate §i alege 'zj = 4...8 dinfi..
Se recomanda, din motive de exploatare indelungata, ca la numarul de
dinp za determinat mai sus sa se adauge 2...4 dinp fara supramaifare, cu
dimensiunile egale cu ai ultimului dinte de finisare (nu dinp de calibrare).
Ace§ti dinji, odata cu reascuprea bro§ei, devin dinp a§chietori.
Dac3 adaosul Ar este imparpt in zone de suprainaifare constanta (cum
este cazul bro§3rii alezajelor poligonale), numarul de dinp pe zona va fi
zaj — (Arj / az\) + / , za2 — Ay2 / az2 , zan — (Anj / aZfl) + (2...4), pnand seama
de observapiie de mai sus privind 1 de la prima grupa §i (2...4) de la ultima
grupa.
d. Elementele geometrice ale dinplor parpi a§chietoare se refera la
determinarea dimensiunilor, geometriei constructive §i a formei dintelui §i
golului (fig. 5.17).
dl. Pasul dinplor a§chietori p (fig. 5.17) se determina §i se verifica dupa
criterii funcponale, de rezisten^a $i tehnico-economice.
In funcpe de schemele de a§chiere, pasul se poate determina cu
urmatoarele relapi:
- pentru schemele de bro$are dupa profil §i prin generare
P = a,25...1,5f/~,i-
- pentru schema de bro$are progresiva
p = (l,45...1,9f/~:'/
ajungand in cazul suprafefelor plane
P = (2...4y~ l
in care lp reprezinta lungimea cle bro§at a piesei.
Valoarea calculata cu una din relapile de mai sus se rotunje§te pana la o
valoare acceptabila tehnologic.
Valoarea calculata se verifica la condipa ca numarul de dinp aflap
simultan in a§chiere zs!m sa fie 2 < zsjm < 6.
Numarul de dinp z . se calculeaza:
- valoarea minima zsim = lp /p;
- valoarea maxima zsim = (lp Ip) + J;
- daca piesa are o discontinuitate (canal) pe directia de brogare de
lungime /
^sim ~ lj/P ^ ^P’
Prima restricpe {zsjm > 2) arata ca piesa nu va "cadea" intre doi dinp.ai
bro§ei. Cea de a doua restricpe (z • < 6) este impusa de limitarea forfelor de
bro§are la valori
admisibile. Se admite in cazul Iungimilor de bro§at mari (/ = 80... 160 mm)
ca zsim = 6...9 dinp pentru marimi ale pasului p = 14...20 mm.
Din motive funcponale (calitatea suprafefei, eliminarea vibrapilor forfate),
exista recomandarea, chiar daca intervin dificultap tehnologice la execupa §i
ascuprea bro§ei, ca pasulp s3 tie variabil de la dinte la dinte. Variapa se
distribuie pe grupe de 3...6 dinp in jurul valorii nominale a pasului cu marimi
de ordinul 0,2...0,5 mm pentrup < 8 mm §i de ordinul 0,5... 1 mm pentrup >
8 mm.
d2) Inalpmea dintelui h (tig. 5.17) se determina din condipa ca suprafafa
secpunii golului dintre doi.dinp vecini, in care inmagazineaza a$chia, sa tie
de k ori mai mare decat aria secpunii longitudinale a a§chiei ^fl. Coeticientul
k se nume§te coejicient cle amplere.
TinSnd seama de aceasta condipe, h se calculeaza cu relapa
249
h = l,13(k az l//2.
. CoeficientuI de umplere k depinde de matenalul de prelucrat
(caracterizat de tipul de a§chii de rupere sau de alunecare) §i de marimea
suprainaitarii az, in tabelul 5.13 fiind fScute recomandari asupra marimii lui.
Tabelul 5.13
Valorile recomnndate pentru coeficientuI de umplere k
SuprainiUp Materialul piesei
irea pe el, £7r Aliaje de
dinte 0 (daN/nun )2
Fonta, aluminiu si
az bronz magneziu;
40-
(min) alama
< 40 70 >70
0
< 0,03 3 2,5 3 5 3
0
0,03 - 0,07 4 3 3,5 5 3,5
> 0,07 4,5 3,5 4 2 4
Valoarea calculate pentru inSlpmea h se rotunje$te la o valoare
convenabila tehnologic.
In unele cazuri, pentru o anumita inalfime h aleasa apriori, se poate
calcula suprainSllarea limits pentru o valoare a coeficientului k a, < (0,785 h2
/ (k I J).
In cazul in care siiprainaljarea este variabila pe trepte de bro§are (ca la
bro§area alezajelor poligonale) §i inalpmea dintelui va varia corespunzator de
la treapta la treapta.
Cand piciorul dintelui nu urmare§te muchia $i inalpmea dintelui este
variabila (fig. 5.18), unghiul de degajare va varia mic§orandu-se cu scaderea
inalpmii dintelui. Dac3 se pune condipa ca unghiul de degajare s3 nu scada
sub o valoare minima, atunci inaipmca minima a dintelui trebuie sa fie
^min — y,mix n (1 + sin (y ~ 7mitJ^ in care ymin este deplasarea maxima
a muchiei fa(a de valoarea nominaia (fig. 5.18); r - raza de racordare la
piciorul dintelui; 7 - unghiul de degajare la varful dintelui la inaipmea
nominaia h.
Daca nu se respecta condipa, se m3re§te unghiul, se mic$oreaza raza r,
dar nu sub r < 0.4 h sau se face golul de inalpme constanta.
d3) Forma sau profilul dintelui depinde de tipul a§chiei, de marimea
supraainai^arii §i de felul suprafe(ei de prelucrat.
In cazul a§chiilor de alunecare golul are racordari ca in figura 5.19,a
pentru a permite infa§urarea a§chiei. A§chiile de rupere sau de alunecare
scurte (apar la bro§area fontelor, alamelor, o^elurilor fragile) se a§eaz3 in
golul dintre dinp ca in figura 5.19,b, caz in care golul nu are profilul cu
racordari speciale.
250

c
Fig. 5.20 Fig. 5.21
In cazul bro§arilor suprafe{elor intrerupte se folose§te un profil de dinte
cu pas marit (fig. 5.19,c).
in practica tehnologica s-au impus c£teva variante de forme de din£i care
sunt reprezentate in figura 5.20: cu spatele dintelui curbiliniu (fig. 5.20,a,b)\
cu spatele dintelui rectiliniu (fig. 5.20,c,d); cu pas normal (tig. 5.20,a,c); cu
pas marit (fig. 520,b,d). Din punct de vedere al ad&ncimii golului, acestea
pot fi cu adSncime mica, cu ad&ncime normaia §i cu ad§ncime marita.
Canalele cu adSncime mica se folosesc pentru a§chii subfiri (bro§area dupa
profil sau prin generare), iar canalele cu adancime mare se folosesc pentru
a§chii groase (bro§area progresiva, pentru suprafeie plane, canale de panaji.
in figura 5.21 este reprezentata o varianta a unui gol cu prag de rupere a
a§chiei (construcfie relativ veche, dar care nu s-a impus datorita
complicatiilor tehnologice).
Dinfii de finisare au acela§i profil ca §i dinjii de degro§are.
d4) Celelalte dimensiuni ale dinfilor bro§ei (fig.5.20) se determina functie
de pas:
- grosimea dintelui, s = (0.3 ... 0.35) p;
- grosimea golului, g = (0.65 ... 0.7)p\
- raza de racordare, R = (0.65 ... 0.7) p\
- raza de racordare de la fundul dintelui, r - 0,2 p sau r — 0,5 h;
- unghiul spatelui dintelui 77= 30°... 45°.
Valorile calculate se rotunjesc convenabil.
251
Tabelul 5.14
Diinensiuniie din(ilor bro$elor, (nun)
injUfnne
Pasul p Inaltime nonnala IniUtiine mare
mica
Fin
i-
De
sar
gro
e,
- h s r h s r R h s r R
cal
§ar
i-
e
bra 1
re 1 8 8 8
0 2 2
4 4 1, 1, , , , - . . - - - - - . -
5 5 8 5 5
0
1, 1, , - - - - - - - - - -
4,5 4,5 5 5 8 3 3
0
1, n , - - - - - - - - - -
5 5 5 8 3 3
0
1, 2, ,
5 5,5 5 5 8 3 3 - - . - - - - - . -
0
1, 2, , 2, 1,
6 6 5 5 8 3 3 O n 1 4 4 5 n 3 4 4
2, 1, 1,
7 5 2 3 1 4 4 5 3 3 4 4 3 2 5 5 5
3, 2, 1, 1,
8 6 2 5 1 4 4 5 3 3 5 5 3 3 5 5 5
1
2, 3, , 3, 3, 1, 5, 5,
9 7 5 5 3 5 5 5 5 8 5 5 4 3 n 6 6
10 7 3 4 1 5 5 4 4 2 6 6 4, • 2, 7 7
, 5 3
5 3
1
3, , 4, 4, 2,
11 8 5 4 8 7 7 4 5 2 6 6 5 4 3 7 7
1 -
3, , 4 2,
12 ,9 5 5 8 7 7 4 4 n 8 8 5’ . 5 8 8
4, 2, 2,
13 10 4 5 n 8 8 5 6 3 7 7 5 5 5 8 8
2, 1 1
n
14 10 4 6 8 8 5 6 5 8 8 6 4 3 0 0
2, 1 1 1 1
n
15 11 4 6 8 8 5 5 5 0 0 6 5 3 0 0
2
, 1 1 1 1 3, 1 1
16 12 5 6 5 0 0 6 6 3 0 0 7 5 5 1 1
2
6, , 1 1 6, 1 1 3, 1 1
17 13 5 5 5 0 0 6 5 3 0 0 7 6 5 1 1
7, 1 1 3, 1 1 1 1
18 13 6 5 3 0 0 7 7 5 1 1 8 6 4 2 2
1 1 3, 1 1 1 1
19 14 6 8 3 0 0 7 8 5 1 1 8 7 4 2 2
3
8, , 1 1 1 1 4, 1 1
20 15 7 5 5 1 1 8 8 4 2 2 9 6 5 4 4
3
, 1 1 1 1 4, 1 1
21 16 7 9 5 1 1 8 9 4 2 2 9 7 5 4 4
3
, 1 1 1 1 4, 1 1
22 16 7 9 5 1 1 8 9 4 2 2 9 8 5 4 4
1 1 4, 1 1 1 1 1
24 18 8 8 4 6 6 9 8 5 6 6 0 8 5 6 6
1 1 4, 1 1 1 1 1
25 19 8 9 4 6 6 9 9 5 6 6 0 9 5 6 6
4
1 , 1 1 1 1 5 1 1 1 1 1
26 20 9 0 5 6 6 0 0 • 6 6 2 8 6 8 8
4
1 , 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
28 21 9 0 5 6 6 0 0 5 8 8 2 0 6 8 8
4
1 , 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
30 22 9 2 5 6 6 0 0 5 8 8 2 2 6 8 8
In tabelul 5.14, corespunzator figura 5.20, sunt fScute recomandSri
privind dimensiunile dintilor bro§ei. Se face observatia c3 dimensiunea g este
egaia cu grosimea golului g numai in eazul golului cu grosimea normals, iar
in cazul dinfilor cu grosime maritSg; < g.
252
cJ5) Geometria constructive a tai$ului este reprezentata cie unghiurile de
degajare y de a§ezare a $i de inclinare X.
Unghiul de degajare y se alege funcpe de materialul piesei.
Fafa de degajare poate fi executata (cel mai des) fara fateta (fig. 5.22,a)
sau cu fateta (fig. 5.22,b). Fateta f este de ordinul 0,5... 1 mm7 §i este
orientate sub unghiul y}.
in tabelul 5.15 sunt recomandate valori ^ pentru unghiul de degajare. In
cazul bro§elor cu diametrul sub 20 mm, la prelucrarea otelului, unghiul de
degajare 7 =
8°...10°.

Tabelul 5.J5
Valori recomandate pentru unghiul de degajare
7n° 71°
Otel, <r„ < 70 12 - 15
Otel, ar > 70 10
Otel turnat 8 - 10 5
Fonta cenu§ie 5 - 10 -5
Fonta inaleabila 7 - 10 5
Aluminiu <ji aliajele
sale 15 - 30 15 - 30
Bronz, alaina 0-5 -10
Compozitie de lag5re 15 - 20 15 - 20
Dinfii de finisare au unghiul de degajare egal cu al dintilor de degro§are.
Unghiul de a$ezare a (fig. 5.17) se alege In functie de felul §i calitatea
suprafefelor de prelucrat: pentru bro§e de interior sau profilate a(l = 2°...4°;
pentru bro§e plane sau canale depana = 4°...5°, iar daca exista posibilitatea
reglarii la cota aa = 8°...12°. Dintii de finisare au unghiul de a$ezare la fel ca
cei de degro§are.
Fateta fa de pe fata de ajjezare (fig. 5.17) este 0 fateta de ascutire §i
trebuie sa fie sub 0,05 mm.
Unghiul de inclinare X este caracteristic bro$elor plane late §i rar celor de
interior. Existenta lui duce la 0 uniformizare a eforturilor de a^chiere,
orienteaza a§chiile ce se degaja Intr-o directie convenabila, dar apare 0
componenta a fortei de a§chiere normaia pe directia de bro§at. Se alege
constructs cu valoarea X = 10°...20° atSt pentru dintii de degro§are, cat §i
pentru cei de finisare.
Datorita unghiului X ^ 0, dimensiunile dintelui In sectiunea normaia §i
cele in sectiunea axiala sunt legate prin relatiile:
P=Pqx co4; s. = s.ax cosX■' 8 = Sax cosX: „x = tgyn cos\; tga = tgaa COs\
Dimensiunile dintelui pe inaltime nu se modifica de existenta unghiului X.
253

e) Canalele pentru fragmentarea a§chiiIor au rolul de a mic§ora lapmea


a§chiei.
In figura 5.23,a este reprezentat in detaliu canaiul de fragmentare.
Ad3ncimea hrQste
mai mare decat suprainaparea az, iar dispunerea lor pe conturul dintelui se
face in Alcana de la dinte la dinte. Lapmea continua a a§chiei b = 5...6 mm,
iar numarul canalelor se determina corespunzator.
In figura 5.23,b sunt reprezentate o a§chie rectilinie §i una curbilinie
deta§ate de un dinte fara canal de fragmentare.
Se remarca in al doilea caz existenfa unei nervuri de inaipme egaia cu az
§i care se va gasi pe toata lungimea a§chiei.
Se justifica existenfa acestor canale prin urmatoarele:
- reducerea eforturilor de a§chiere datorita mic$orarii lucrului mecanic
de deformare suplimentara a a$chiei la infa§urarea ei in golul dintre dinp;
- reducerea a.mplitudinii autovibrapilor.
Nu se justifica existenpi canalelor de fragmentare prin urmatoarele
argumente:
- condijii de a§chiere nefavorabile pe t3i§urile laterale formate de
canalele de fragmentare (unghiuri a mici sau chiar nule);
- rigidizarea a§chiei prin existenja nervurii longitudinale;
- dublarea suprafe(ei de umplere a golului dintre dinji;
- cre§terea costului bro§ei printr-o manopera suplimentara.
Se considera ca avantajele date de existen$a lor sunt foarte mici.
Consideram ca existenja lor este nejustificata la preiucrarea materialelor
care dau a§chii de rupere (fonta, materiale fragile), sau in cazul bro§elor
plane de lapmi mici (cum sunt cele pentru canale de pan3). Folosirea lor
trebuie s3 se fae3 cu atenjie in special la alegerea coeficientului de umplere
k in cazul bro§3rii materialelor tenace (care dau a§chii de alunecare relativ
lungi).
f) Lungimea parjii de a§chiere / (tig. 5.8) se determina cu relapile:
- dac3 partea activa este formata numai din dinji de degro$are / = p
za ;
- dac3 partea activa are dinji de degro§are §i dinp de tinisare
^as ~ ~~ Pi^d
5.3.3. Partea de calibrare
Partea de calibrare este formata din zc = 3...8 dinp de calibrare, far3
suprainSltare, al c3ror profil rezulta din figura 5.24.
Pentru valori ale pasului dinplor a$chietori p > 8... 10 mm pasul dinplor de
calibrare pc se recomanda a se alegepc = (0,6...0,7)p, corespunzator
254
1
-
modificandu-se §i celelalte dimensiuni: sc, gc> hc, rc (fig. 5.24).
Unghiul de degajare y (fig. 5.24) se alege la fel ca pentru partea de
a§chiere. Unghiul de a§ezare ac (fig. 5.24), finand seama de calitatea acestor
dinji §i de pericolul decalibrarii bro§ei dupa reascufiri, are valor! foarte mici ac
r)
= 0°30’ °
Fafeta fc de pe fata de a§ezare (fig. 5.24) are valori relativ mari fc =
0,2...0,8 mm este crescatoare. de la dinte la dinte catre partea finaia a
bro§ei.
In cazul bro§arii alezajelor cu perefi gro§i (piese rigide), datorita
fenomenului de largire a gaurii, dimensiunile transversale ale dinfilor de
calibrare sunt mai mici decSt dimensiunile maxime ale alezajului:
- in cazul alezajelor cilindrice, diametrul dintelui de calibrare dc se
determina

d
c ~ DOmax - (0,005...0,015) sau dc = DOmax- (1/8...1/4)^,
in careD0ma}: este diametrul alezajului final calculat la abaterea maxima, iar
TD este toleranfa ajustajului final;
- in cazul alezajelor poligonale, diametrul cercului circumscris poligonului
se determina ca mai sus, iar
deschiderea Sc dintre laturile poligonului dintelui de calibrare 5^. = S0max-
(1/8... 1/4)7^, In care S0max este deschiderea poligonului piesei calculata la
abaterea maxima, iar 7^ - toleranfa acestei cote;
- in cazul bro$elor plane sau pentru canale de pana, inalfimea H a
dintelui de calibrare Hc = H0m - (0,005...0,015), in care H0nuix corespunde
inaijimii maxime a canalului determinata la abaterea maxima.
Dac3 piesa este elastica (cu perep subfiri), dimensiunea transversaia a
dinplor de calibrare se ia mai mare decat dimensiunea maxima a alezajului
cu acelea§i valori recomandate mai sus (in relapile de sus in loc de semnul
minus se ia semnul plus).
In cazul bro§arii unor alezaje de calitate sau in cazul producfiei de serie
mare §i de masa este recomandabil ca diametrul dinfilor de calibrare sa se
stabileasca experimental: la inceput dinfii de calibrare se suprainalta cu
0,01...0,03 mm fata de cei de finisare §i, dupa^ce se masoara alezajul
executat, dinfii de-calibrare se aduc la cota necesara.
In unele cazuri partea de calibrare are in componenfa §i o parte de tasare
(netezire) formata din zt = 4... 10 dinfi cu profilul reprezentat in figura 5.25.
Pentru cele doua forme constructive se recomanda urmatoarele dimensiuni:
p. = 5...20 mm sau p. = (1... 1,2)/ °*5; R = (0,15.
gt = (0,15...0,25)pr; r = 0,05^/ y - - 85°.
Dinfii de tasare au diametrul mai mare decat cota finaia cu valori stabilite
experimental in funcfie de materialul piesei, §i care sunt recomandate in
tabelul 5.16. In cazul existenfei dinfilor de tasare, diametrul dc al dinfilor de
calibrare se determina dc = D0m - 8, in care 5 = 0,05...0,15 mm pentru piese
de ofel §i 5 = 0,01...0,03mm pentru prelucrarea aluminiului, bronzului,
compozifiei de Iagare.
Se face observafia ca, in cazul unui set de bro§e, numai ultima bro§a din
set are parte de calibrare. Lungimea parfii de calibrare se determina
- in cazul cand sunt numai dinfii de calibrare
- in cazul cand exista §i dinfi de tasare
0,25)/?,; st = (0,8...!)/?,;
,lr
l
c
Pczc
PcZC
+
Pt zt
255
Tabelul 5.16
Cre$terea dinmetrahl a din(ilor de netezire, [mm]
0(el
Diametrul necalit CKel c51it Bronz Ala mil
0,025 - 0,005 - 0,035 - 0,03 -
10 - 20 0,04 0,01 0,045 0,035
0,007- 0,045 - 0,035 -
20 - 30 0,04 - 0,05 0,0015 0,06 0,04
0,011 - 0,061 -
30 - 45 0,05 - 0,06 0,02 0,075 0,04 - 0,06
0,075 -
45 - 60 _ _ 0,08 -
60 - 70 - - - -

Fig. 5.26
5.3.4. Partea de ghidare posterioara
Partea de ghidare posterioara este de lungime cu diametral (fig. 5.8).
Forma §i dimensiunile secjiun i i transversale corespund formei §i
dimensiunilor transversale a[e suprafetei b r o § a t e. in cazul alezajelor
cilindrice d6 =
D
Omm in, “p D0,/m es'e diametrul alezajului cal-
culat la abaterea minima; sau se poate calcula §i
dfi = DQ - 0,01.
Toleranja diametrului ds corespunde unui ajustaj alunecator in clasa a doua
de precizie. La fel se calculeaza diametrul §i deschiderea in cazul alezajelor
poligonale.
In cazul bro$elor pentru canale de pana partea de ghidare din spate se
formeaza din prelungirea ultimului dinte de calibrare.
Lungimea l6 se alege constructiv:
256
- pentru alezaje l6 = (0,7... 1)/ ;
- pentru bro§e plane sau canale de pana l6 = (1,5...2)/?.
Exists numai in cazul bru§elor care lucreaza pe ma§ini semiautomate sau
automate. In figura 5.26 sunt reprezentate cele doua forme constructive
(STAS 7991-83): forma E (fig.&5.26,a) §i forma F (tig. 5.26,/;). Dimensiunile
rezulta din tabelul 5.17.
Tabelul 5.17
Dimensinni ale partii de prindere (fig. 5.26)
d
dl 2 (I3
ab
abat abat ate
nom nom nom
ed ed d
inal inal inal
For liniit liniit lim 1 * l h
ma a e8 a ell it:! 2 8 9 o r a
4 2,3 - 4 0
- 0,06 -1
0,02 0
0 -
- 0,12
5 0,03 3 0 5
6 8 3,6 - 6
- 0,07
0,02 0
5 - 0 0 4
- 0.14 6 1 , 1 , 5
8 0,04 5,5 5 8 3 6 6 6 2 °
10 7 7 - 10 2
- 0,08 0
0.03 0
2 -
- 0,17 0 1
12 0.05 9 0 12 , 0
E 16 9 12 - 16 8 3 °
E,F - 0,09 1 0
0to

0.04 5 0 ,
0 - 4
- 0,20
20 0,07 15 5 20 8 2
25 3 20 - 25 0 0
- 0,11 1 2 1 0 3
0,05 0 0 5 2 , 0
32 0 - 32 0 5 °
- 0.24
0,08 26 0
40 9 34 - 40
0,12
0
-
0,28
0
-
0,13
0
50 42 50
-
0,29
0 3
- 2
- 0,14
0,06 0
63 0 53 63
- 0
- 0,33 1 ,
0.10 0 6 6
6 -
80 68 80
0,15
1 4
0
2 0
-
5
0,34
0 0
- - 2
,
0,07 0,17 0
8
2 0
100 86 100
- -
0,12 0,39
0 0
5.3.6. Lungimea bro§ei
Lungimea totals L este formats din lungimile p5r(ilor componente (fig. 5.8)
£ = lcd + las + +
^6 + h-
Pentru bro§ele de trac(iune, care prelucreazS alezaje, din motive
tehnologice, de tratament termic, de greutate, de reascu(ire §.a., se impune
(condi(ia de svelte(e):
L < 40 d , in care ci este diametrul alezajului prelucrat. Daca nu se
indepline§te aceastS cond^ie, oro§area se va executa cu un set de bro§e.
In cazul bro§elor de dimensiuni relativ mari, lungimea este limitatS de
greutatea proprie, de posibilitSjile tehnologice §i de exploatare.
257
5.3.7. Materiale folosite la execularea bro§elor
Pentru partea activa a bro§eIor se recomanda folosirea urmatoarelor
ojeluri: ojeluri slab abate C15, MCW14 .si oteluri bogat abate C120. Rp3 $i
Rp4. Cand este posibil, in cazul broselor plane sau cibndrice de dimensiuni
relativ mari, partea activa se poate executa tdemontabil sau nedemontabil)
din amestecuri de carburi metalice sinterizate, m&rcile K30, K40, K100
pentru prelucrarea fontelor, §i P20, P30, P40 pentru prelucrarea otelurncr.
Celelalte elemente, cand bro$a nu este monobloc, se executa din o{el de
construct’.", neabat sau slab abat.
5.3.8. Foi'tele de a.schiere la bro§are
Dintre cele trei forte de a§chiere, pentru calculele de proiectare, cea mai
important^ este forta principals de a$ehiere F_. Ea este necesara la
verificarea de rezistentS a bro§ei, a dispozitivului de prindere §i a
posibilita^ilor ma§inii de bro^at.
Pentru calculul fortei principale de a^chiere F. fclaN] in functie de
suprafata de bro§at se recomanda urmStoarele relajii de calcul:
- pentru bro§e cibndrice, de caneluri triunghiulare, alezaje pobgonale
(pStrate,
hexagonale) F7 = C az d zsjm k.
“'ma F' =
'■^pentru canale de pana
Cn a* B r
- pentru caneluri dreptunghiulare sau evol vendee F7 = C a* B n
- pentru bro$e plane eu dinti drepti sau inclinatiiC = C a * b I w
- pentru bro$e cibndrice cu dinti elicoidab Fr = C a? d (lp/pal) k k^ .
’ • I\ * sun 7’ sin w;
Tabelul 5.18
Valorile coeficientului $i ale exponentului x
- - -r—----------------------------
ar c*_____________
Materialu
MB [daN/ui Canal X
l piesei Canel Cilindr
m2] de
uri ice
pana
< 200 < 70 111 0jn 700
Ojel de
200 -
construcj 0,85
230 70 - 80 21 230 762
ie
> 230 > 80 250 280 842
< 200 < 70 202 230 762
Ojel 200 -
turnat 230 70 - 80 250 284 842 0,85
> 230 > 80 285 .315 1000
Ojel aliat 250 -
- - -
cu Cr, Mo 270 800 0,8
Otel aliat
230 -
cu Cr, Ni, -• - - 910 0,87
310
Mo
< 200 - 115 125 300
Fonts 0,73
> 200 - 135 150 354
Aluininiu,
aliaje de - - 135 150 490 0,6
A1 §i Mg
258
Semnificatiile termenilor sunt urmatoarele: C - constant!! ce depinde de
materialul piesei (tab. 5.18); tu - suprainaltarea pe dinte [mm]; x - exponent
politropic (tab 5.18); d -diametrul alezajului [mm]; B - lapmea canalului de
pana sau a canelurii [mm]; n - numarul de caneluri; zsifU - numarul maxim de
dinp simultan aflap in a§chiere; A; - factor de influenza a unghiului de
degajare; w - unghiul fSleut de muchia dintelui cu direcfia de bro§are (w =
90° - X); kw - factor de influenta a inclinarii dinfilor; / - lungimea de bro§at (a
piesei) [mm]; p - pasul axial al dinplor bro$ei [mm].
Factorul k are urmatoarele valori: 1,1 pentru y = 5°; 1 pentru ya = 10°;
0,95 pentru ya = 15°; 0,85 pentru ya - 20°.
Factorul de influenta k are urmatoarele valori: 1 pentru co = 90°; 1,04
pentru w = 75°; 1,08 pentru to = 60°.
Numarul maxim de dinfi simultan aflaji in a§chiere este dat de relajia
^sim ~ ^•
DacS bro§area se face fara lichid de racire-ungere, valoarea forjei
calculate cu
relapile de mai sus se va inmulp cu un coeficient de corecpe k = 1,3.
Daca suprainaltarea (U variaza de la dinte la dinte se va calcula forta de
a§chiere pentru un dinte aflat in a§cfiiere §i apoi se va insuma pe cei z- dinji.
Daca exista mai multe trepte de bro§are cu diferite supraihaifari, se va
calcula forta pe fiecare treapta §i pentru calculele de rezistenta se va
considera valoarea cea mai mare.
Bro§a de tragere se verifica la Tntindere, iar cea de unpingere la
compresiune. Secpunile periculoase ale bro§ei sunt: pe porpunea de
prindere, pe porpunea gatuita, §i secpunea din fata primului dinte.
Efortul unitar or se calculeaza cu relatia
= FJA, daN/mm2,
in care A reprezinta aria secpumi periculoase [mm2] §i trebuie ca oer < oa.
Eforturile unitare admisibile oa au urmatoarele valori:
- pentru bro§e cilindrice de tragere oa = 30 daN/mm2 in cazul bro$elor
din C12o §i oa = 35 daN/mm2 in cazul bro§elor din ojel rapid;
- pentru bro§e poligonale, de caneluri §i canale de pana de tragere oa =
20...25 daN/mm2.
- in cazul bro§elor de unpingere valorile admisibile sunt de 1,5 ori mai
mari ca la cele de tragere.
Daca coada bro§ei se face din alt material (otel de construcpe nealiat sau
slab aliat), efortul admisibil corespunde acestuia (in general la intindere oa =
20...25 daN/mm2).
Daca se fac §i verificari la strivire (in zonele de contact cu dispozitivul de
fixare) se recomanda ca efortul de strivire o < 60 daN/mm2.
Forta Fz calculata trebuie sa rie mai mica decat forta asigurata de ma§ina
de bro$at §i se recomanda Fz < 0,8 F in&.
5.3.9. Condijii tehnice
Principalele condipi tehnice de execute sunt recomandate mai jos: a)
Toleran{a dinfdor archie tori
- pentru bro§e cilindrice, poligonale
Tay = ± (1/5) 2a„ sau Tas = ± (0,005...0,015)mm, dar nu mai mare de ± 0,02
mm;
- pentru bro§ele plane (toleranta la inaitime a bro§ei)fay = ±
(0,005...0,01)mm;
- pentru latimea dintelui la bro§area canalului de pana sau a canelurilor
T = ± (1/3)Tb, in care Tn este toleranta la lapmea canalului, dar nu mai mare
de ±0,02 mm.
259
b) Toleranfa dinfilor de calibrare este intodeauna negativa:
- pentru bro§ele cilndrice, poligonale, de caneluri Tc = ~(1/3)TS, in care Ts
este tolerenfa suprafetei de bro$at;
- pentru bro§ele plane, toleranta la inaltime Tc = -(0,005...0,01) mm.
c) Toleranfele de execute pentru celelalte elemente constructive (pas,
inaltime, raze de racordare) se aleg corespunzStor executiei medii (in limitele
± 0,2 mm).
d) Bfitaia ptirfilor de conducere din fata §i din spate este sub 0,05 mm.
e) Mu se admite bdtaia dinfilor de calibrare.
\ ) Abaterea unghiului de degajare + 1° §i a celui de a§ezare + 30’.
g) Tugozitatea suprafefelor:
- pentru fata de a§ezare, partile de ghidare din fata §i din spate, fatetele
dinfilor de calibrare, gourde de centrare R(l = 0,8 jim;
- pentru fata de degajare (§i pentru suprafetele de ghidare din fafS §i din
spate) i?fl=l,6jzm;
- pentiu celelalte suprafete R = 3,2 sau 6,3 /zm.
5.4. CONSTRUCXII DE BRO§E
Ca aplicafii ale recomandarilor din subcapitolul precedent, pe tipuri de
suprafete, vor fi arState constructii de bro§e cu particularitafiile specitice
impuse de suprafaja de prelucrat, de criteriile tehnologice de fabricate §i
exploatare §i de criterii tehnicu- economice.
5.4.1. Bro§area suprafejelor interioare cilindrice
La bro§area unui alezaj cilindric, adaosul radial A}. se determine astfel:
- dac3 se cunosc dimensiunile initiale ale alezajului
Ar ~ - DQ 4- 0,7 T), sau Ar — 0,5(Dni - DQ-J,
- in cazul in care nu se cunosc dimensiunile initiale ale alezajului
Ar = 0,5(c l 0,5 + 0,005 D) in care coeficientul c = 0,1 dac& prelucrarea
initiala este burghierea §i c = 0,05 dacS prelucrarea initials este alezarea.
In relatii, D §i D0 reprezintS diametrele final $i initial ale alezajului, Dmax §i
Domin acelea§i diametre calculate la abaterea maxima, respectiv minima; l -
lungimea de bro$at; T - toleranta suprafetei bro$ate.
Adaosul A se poate impartii in adaos de degro$are An/ §i de finisare Arf
(vezi recomandSrile cle la 5.3.2.a). Partea de ghidare din fata va fi cilindricS
cu diametrul d4 = Dpmjn - 0,05, tolerat corespunzator clasei a doua de
precizie (vezi §i tabelul 5.10), §i lungimea l4 = (0,7... 1)1
Bro§area alezajelor cilindrice se face prin schemele de bro§are dupS profil
§i progresiva.
a. Bro§area dupa profil a alezajelor cilindrice. Este recomandata in cazul
adaosurilor de prelucrare mici. Suprainaltarea pe dinte az se alege din tabelul
5.13, profi- Iul dijifilor a§chietori este cel din figura 5.17, iar al celor de
calibrare cel din figura 5.24.
In figura 5.27 apare desenul de execute al unei bro§e cilindrice care
a§chiaza dupa profil. Dinfii a§chietori au canale de fragmentare a a§chiilor. Pe
desen apar toate sectiunile din care s3 rezulte profilul dinfilor a$chietori, de
calibrare, geometria lor, gSurile de centrare §.a. Toate elementele
constructive ale bro§ei se determine sau se aleg corespunzStor
recomandarilor din subcapitolul 5.3.
260
corespunzator recomandarilor din subcapitolul 5.3.

Fig. 5.27
Solufia constructive a bro§arii dupa profil are dezavantajele: bro§a de
lungime relativ mare; apasare specifica mare pe tai§ul dintelui, ceea ce
inseamna uzura rapida.
b. Bro§area dupa schema progresiva a alezajelor cilindrice. Schema de
bro§are progresiva, aplicata la prelucrarea alezajelor cilindrice, are cateva
variante ce sunt aratate in figura 5.28. La varianta din figura 5.28,a dintii
a§chietori ai bro§ei au forma unor caneluri dreptunghiulare cu lafimea
crescatoare de la dinte la dinte. In cazul construcfiei din figura 5.28,b dintii
sunt canelafi in arc de cere (sau polilobc^i, cu mai multi lobi) de asemenea,
cu lafimea crescatoare. In figure 5.28,c,d dintii sunt poligonali patrati,
respectiv hexagonali, decalati unghiular pentru realizarea suprainal{arii
laterale.
In cazul schemei progresive sunt doua feluri de suprainaltari- o
suprainalfare laterala b, care apare intre dinfii acelea§i grupe, §i o
suprainaltare radiala az, care apare intre doua grupe de dinfi.
Numarul de dinfi pe grupa poate fi q — 2...6 dinfi, iar numarul de varfuri
(caneluri sau varfuri de poligon) poate fi i = 3...8 varfuri.
Adaosul radial total Ar (fig. 5.29,a) este imparfit in cele doua componente
Ard §i Arj (vezi 5.3.2.a).
Adaosul de degro$are Ard este iparfit in adaosuri radiale parjiale A = az
care vor fi indepartate de cate o grupa de dinfi dupa schema progresiva; In
funcfie de materialul piesei §i verificat la fortele de a§chiere A = az =
(0,1...0,5) mm pe raza. Numarul de grupe de din# a§chietori va fi n = A^/A^
=^Ard/az, iar daca pe grupa sunt q dinti, bro§a va avea zd-nq dinti de
degro§are.
Din lafimea totala a a§chiei btot = ITD0 revine fiecarui dinte din grupa o
latime bq = 7rDo/q, care va fi repartizata simetric pe fiecare din cele i varfuri
ale unui dinte sub forma suprainaljarii laterale b = bq/i = UD0/qi. Lafimea b se
poate stabili asfel incat sa nu fie necesara executarea canalelor de
firagmentare a a§chiilor (b < 6...8 mm).
261
crescator cu 2a„ de la grupa la grupa.
Adaosul de finisare Ayf este indepartat de Ze dinji de finisare care
a§chiaza prin schema de bro§are dupa profil. Daca se alege o supramaltare
az? pentru dinjii de finisare (v. fig. 5.2,b) atunci Zj= Arj/a^ astfel ca partea
a§chietoare a bro§ei va avea za = ZJ + Zjdinji.
Pe tai§ul lateral al dintelui de degro$are trebuie sa se realizeze un unghi
de a$ezare lateral = 2°...4° (fig. 5.29,/?).

Flj>. 5.28
Profilul dinplor de degro$are este cu pas mSrit p = (1,45... 1,9)/ °’5.
Celelalte elemente geometrice ale dinplor de degro^are $i de finisare, ale
p&rtii de
262
calit?rare, ale pSrjii de prindere din fa(3 §i altele, se determine conform
recomandSrilor din subcapitolul 5.3.

Fig. 5.30
Forja principals de a§chiere Fz se calculeazS prin analogie cu cazul bro§3rii
canelurilor: F' = C a* b i z • k in care C §i x rezulta din tabelul 5.18, b este
suprainSlJarea faterala pe un van (pe o canelurS); / - numSruI de caneluri
(varfuri); az - suprain&ltarea radiaiS pe grupS; k - coeficient de corecpe (vezi
5.3.8.); zsim - numSrul de dinp maxim simultan in a§chiere.
In figura 5.30 este reprezentata o bro§3 progresivS cilindricS cu dinpi de
degro§are polilobaji. Dinfii de finisare a§chiaz3 prin schema dupS profil §i au
canale de fragmentare a a§chiilor. Coada bro§ei este sudata. Bro§a are §i o
parte de tasare de lungime lr
5.4.2. Bro§area alezajelor poligonale
Se refers la bro§area alezajelor cu profilul un poligon regulat (pStrat,
hexagon) sau
a. Bro§area alezajelor poligonale regulate. Alezajele cu profilul pStrat sau
hexagonal se bro§eaz3 dupS schemele de bro§are prin generare (fig. 5.31,a)
§i dupS profil (fig.
263
5,3 l,c). Pentru o gaura patrata, intr-un desen in perspeetiva in figura 5.31 ^
este reprezentata o bro§a care prelucreaza prin generare, iar in figura 5.31 ,d
o bro§a care a§chiaza dupa profil. Prima varianta este mai avantajoaa decat
a dona , deoarece corpul bro§ei rezulta cu sectiunea marita fata de bro$a
care prelucreaza prin generare.
In general, adaosul de prelucare radial are doua componente (tig. 5.32):
Ar = Arcil + A Componenta Arcil = 0,5 (Domilx - dmj ) corespunde diferen{ei dintre
raza maxima a cercului inscris poligonului §i raza minima a aiezajului initial.
Componenta A = 0,5 (Dfnpx - D0med) este data de diferenta dintre raza
maxima a cercului circumscns poligonului te§it §i raza medie a cercului
inscris poligonului.
Se mai poate calcula adaosul radial total, folosind numai cotele nominale, cu
relapa Ar = 0,5 (Dj - D - j) + 0,5 (DQ - d), in care D1 reprezinta diametrul
cercului circumscris poligonului geometric (nete§it); j = (0,03...0,05) D\
reprezinta
Dac3 alezajul initial executat are diametrul egal cu al cercului inscris,
atuncL Arcil = 0- acest caz' dupa bro§are, in zonele mediane ale laturilor
poligonului, pe intreaga lungime a aiezajului, vor ramane rugozitatile
prelucrarii precedente bro§arii.
Componenta A ^ va fi prelucrata prin schema de |bro§are dupa profil de
3...8 dinfi a§chietori cilindrici, avand canale de fragmentare a a$chiilor.
Componenta Arp va fi indepartata de dinfii a§chietori dupa schema de
bro$are prin generare (fig. 5.31,<2,r). Din cauza mic§orarii continue a latimii
a$chiei, adaosul A se imparte in 2...4 zone de suprainaifare constanta. De la
zona la zona, suprainaitarea create azl < az? < a 3 (fig. 5.32,c ). Adaosurile
partiale radiale A j se determina cu relatia A• = (VjD^ / *200, in care r\- este
dat in tabelul 5.19, iar Dj este diametrul cercului inscris.
Tcibelul 5.19
Valoarea coeticientuhii t?;
Patrat Hexi •Son
3 trepte 4 trepte 2 trepte 3 trepte
\n 5,7 4,5 3,5 2,5
A
di 9,3 6. 11,7 3,7 •
A
d3 22,5 9,5 - 9
- 17,5 - -
264
Valorile calculate pentru adaosurile A • trebuie ajustate astfel ca suma lor sa
fie Arp. Suprainai{area radiaia azi pe fiecare zona rezulta din tabelul 5.20.
Tabelul 5.20
SuprainSltarea radiaia a, la brogarea gSurilor poligonale, [mm]
Raza Hexa
PStrat cerc gon
Raza ului
cercu inscri
lui Treapta s Treapta
inscri a Ill- a IV-
s I a Il-a a a I a Il-a a Ill-a
9 0,01 0,02 0,04 - 14 0,03 0,05 -
5 5 0 0 0
0,01 0,03 0,05 0,03 0,05
- -
12 5 0 0 17 0 0
_ __
0,02 0,04 0,06 - 0,03 0,05 0,08
14 0 0 0 22 0_ 0_ 0
0,02 0,04 0,06 0,03 0,06 0,09
17 0 0 0 0,10 27 0 0 0
0,02 0,04 0,06 0,03 0,07 0,10
19 0 0 0 0,10 32 0 0 0
0,02 0,04 0,06 0,03 0,08 0,12
22 5 0 0 0,12 36 5 0 5
0,02 0,04 0,06 0,03 0,09 0,15
24 5 0 0 0,12 41 5 0 0
0,03 0,05 0,08 0,03 0,10 0,15
27 0 0 0 0,15 46 5 0 0
0,03 0,06 0,09 0,04 0,10 0,15
30 0 0 0 0,15 50 0 0 0
32 0,03 0,06 0,09 0,15 55 0,04 0,10 0,15
0 0 0 0 0 0
Num&rul de dinti a§chietori pe fiecare zona va fi za: = A • / azi?\
La prima grupa se mai adauga un dinte dac3 primul ainte din grup^nu are
suprainai- tare, iar la ultima grupa unii autori recomanda sa se mai adauge
2...4 dinji nea§chietori (fara suprainaitare) in afara celor de calibrare (vezi
5.3.2.c).

Pe porfiunile curbilinii ale dinjilor a§chietori, pentru care latimea a§chiei b >
6...8 mm se vor aplica canale de fragmentare a a§chiilor ftinand seama de
observable de la
5.3.2,e). Oproblema o constituie realizarea geometriei tai§urilor secundare
(fig. 5.33). Pe porjiunile rectilinii ale muchiei secundare se prevede o fa^eta
pe fata de a§ezare/ = 0,8...1 mm farS unghi de a§ezare, dupa care spatele
dintelui are un unghi de a§ezare de 1°...1°30’. AdSncimea dintelui din
aceasta zona poate f\ h, = 1,5...2 mm §i, daca din motive de rezistenja este
prea mare, poate scadea pana fa 0,5 mm. Unghiul de degajare pe tai§urile
secundare este de 3°...5°. Partea de ghidare din fab are profilul
265
corespunzator alezajului initial executat in piesa. In cazul in care alezajul
initial este cilindric, partea de ghidare din fata se proiecteazS la fel ca in
cazul bro§elor cilindrice. Dac3 alezajul initial este poligonal §i partea de
ghidare va fi poligonala, cu colturile te§ite, av3nd dimensiunile calculate la
abaterea minima a dimensiunilor alezajului initial §i tolerante corespunzator
recomandarilor din tabelul 5.10. Daca bro§area se executa cu un set de
bro§e, in afara de prima bro§3, bro§ele din set vor avea dimensiunile
transversale ale parfii de ghidare din fata corespunzatoare ultimului dinte al
bro§ei precedente calculata la abaterea minima §i tolerante conform
tabelului 5.10. Lungimea l4 a^p3rtii de ghidare din fata se determina ca la
alezajele cilindrice l4 = (0,7...1)/ in figura 5.34 este reprezentata o bro§3
combinata pentru prelucrarea unui alezaj poligonal, dupa schema de bro§are
prin generare: partea de a$chiere are dinti cilindrici §i dinti profilafi. Partea
de ghidare din spate are sectiunea patrata.
Dinte/e 1 Din tele 46

Stabilirea tuturor celorlalte elemente geometrice §i de constructie se face


tinand seama de recomandarile subcap. 5.3. Daca din anumite motive este
necesara proiectarea unei bro§e poligonale care sa prelucreze dupa profil,
metodica de proiectare urmeaza acela§i traseu ca cel pentru bro§a prin
generare, inversandu-se ordinea zonelor A • : se incepe cu suprainaltarea
P
maxima §i se termina cu cea minima.
b. Bro§area alezajelor dreptunghiulare. Prelucrarea prin bro§are a g3urilor
dreptunghiulare se face dupa schemele aratate in figura 5.35. In cazul in
care alezajul initial este cilindric prelucrat prin burghiere, alezare sau
bro§are, schema de bro§are este cea din figura 5.35,a. Pentru aceasta
schema de bro$are dintii a§chietori rezulta circulari, te§iti (fig. 5.36,cz). La
cota de te§ire H, tai§ul secundar este format din fateta/ = 0,8... 1 mm, far3
unghi de a§ezare, urmat de o fata de a§ezare cu a = 1°...1°30\ Pe directia
cotei B apare un tai<> secundar sub forma fatetei /' = 1 ... 1,2 mm, urmata
de o portiune cu unghi de atac secundar de 1 ... 2°. In cazul in care alezajul
initial a fost prelucrat prin bro§are, cu o bro§a patrata, schema de bro$are a
g3urii dreptunghiulare corespunde celei
266

Fig. 5.35
din figura 5.35, ft. Dinfii bro§ei dreptunghiulare vor fi dispu§i bilateral (fig.
5.36, ft), cu colfurile te§ite 0,3 ... 0,5 x 45° cu un tai§ secundar/’= 1 ... 1,2
mm (f£ra unghi de atac) urmat de o muchie secundara cu unghi de atac de
1...2°.
In cazul in care alezajul initial a fost prelucrat cu o bro§a patrata, dar
adaosul de prelucrare ramas este relativ mare, se recomanda bro§area
progresiva dupa schema din figura 5.35,c, iar dinjii bro§ei rezulta ca in figura
5.36,c. Din motive de execute $i ascufire, dinjii a§chietori progresivi se pot
executa intrerupfi pe poifiunile pe care ei nu a§chiaza (pentru latimi mai mari
de 16... 18 mm).
In toate cazurile, daca lajimile dinfilor rezulta mari (b > 6...8 mm) se pot
aplica canale de fragmentare a a§chiilor. De asemenea, pentru latimi B > 10
mm bro§a se face cu dinfi inclinafi cu w = 75°...80°, iar daca B > 50 mm,
dinfii se fac dublu mclinafi (fig. 5.36,ft).
Pentru celelalte elemente constructive ramfin valabile recomandarile
generale din subcap. 5.3.
5.4.3. Bro§area alezajelor canelate
Se vor prezenta urmatoarele tipuri de caneluri: dreptunghiulare,
triunghiulare §i evolventice cu directoare rectilinii §i dreptunghiulare cu
directoare elicoidale. Vor fi scoase in evidenta particularitafile, elementele
generale se proiecteaza corespunzator recomandarilor din subcap. 5.3.
Partea de ghidare din fafa (fig. 5.8) are lungimea L = (0,7...1)/ Pentru
prima bro§3 din set diametrul d4 se calculeaza ca in cazul bro§elor cilindrice.
Pentru urmatoarele bro§e din set forma §i dimensiunile secfiunii
transversale a parfii de ghidare din fata corespund acelora§i elemente ale
ultimului dinte al bro§ei precedente (fig. 5.37).
De=D.
d: — d;„; b = ft.
tolerate corespunzatontab. 5.Wf(), in care Dl(ci reprezint|Cdiametrufuffimului
dinte al bro§ei precedente, d■ - diametrul interior al butucului canelat, ft •
-lafimea canelurii la
abaterea minima.
Celelalte cote se aleg: /’= 8... 10 mm, /"= ft, l4 = (0,7... 1)/ Canelurile vor
avea muchiile te§ite 0,5 x 45°.
Se mai poate face observatia generaia ca bro§ele canelate pentru
diametre mai mari
267
de 100 mm se pot executa sub forma tubulara.
a. Bro§area canelurilor dreptunghiulare. In cazul general, adaosul de
prelucrare are trei componente (fig. 5.38): componenta cilindrica Acil.
componenta canelata Accm §i componenta corespunzatoare te§iturii A(.

1 grupa a 2-a grupd


C
Fig. 5.36
al) Adaosul de prelucrare cilindric Acil are mSrimea Acil = 0,5 (D{n}ax - D -n),
in care Di x este diametrul interior al canelurii calculat la abaterea maxima §i
Domin diametrul alezajului initial calculat la abaterea minima. Acest adaos va fi
indepartat de zcii dinji de degro§are dupa schema de bro§are dupa profil cu
suprainaitarea radiaia azc
268

corespunzatoare prelucrSrli alezajelor cilindrice data in tab. 5.12. Numarul de


dinfi cilindrici va fi zcii = (Acjl /a^c) + 1 sau zc/7 = A
1 cji / a ), corespunzator cazurilor dac3 !zi 5.3!z,c). Dinpi, daca este cazul, vor
primul dinte nu are, respeetiv are suprainaitare (vezi avea canale de
fragmentare a a§chiilor.
Pentru o prelucrare de ealitate, dupa ace§ti dinji a$chietori, poate sa
urmeze o parte de calibrare cilindrica formata din zcc = 4...8 dinfi de calibrare
a cercului interior al canelurii.
Daca se cere o precizie deosebita la diametrul cercului interior al canelurii
(in medie de ordinul 0,01 mm), datorita micsorarii cercului interior dupa
bro§area canelurilor, se recomanda urmatoarea solupe constructiva : dinjii de
calibrare zcc se impart in doua grupe. O prima grupa, formata din 3...4 dinfi
va urma dupa dinfii de degro§are cilindrici, avcind diametrul cu 0,02 mm sub
diametrul D• al canelurii. Grupa a doua a dinjilor cilindrici de calibrare,
formata din 4...5 dinti, va urma dupa dinjii de canelare. Adaosul de 0,02 mm
pe diametre va fi imparfit pe primii doi dinfi din cea de a doua grupa, ceilalfi
ramSnand fara suprainaitare.
a2) Adaosul de prelucrare canelat Acan se determina ca AQQn=0,5(Den-Domin),
in care diametrele corespund cercurilor extfeme ale canelurii calculate la
abaterea maxima, respeetiv minima.
Pentru bro§area canelurii se recomanda schemele de bro§are din figura
5.39: primele trei corespund schemei prin generare §i ultima schemei
progresive. Pentru bro§are prin generare (fig. 5.39, a,b,c), dintre care cea mai
folosita este varianta c, suprainSlfarea pe dinte az se alege din tabelul 5.12.
Numarul de dinfi a§chietori canelafi va fi z = A 1 a
Forma dintelui rezulta din figura 5.40: apare un tai§ secundar realizat de
fajeta f = 0,8...1 mm, fara unghi de a§ezare §i de atac, urmata de un t3i§
secundar cu
Xj — 0°30’...1° (pentru prelucrarea ofelurilor plastice). Primii dinfi de
canelare, a caror irialfime este sub 1,5 mm, nu au unghi de atac secundar.
Muchia principal se racordeaza cu cea secundara, tie printr-o te§itura
0,2.-..0,3 x 45°, fie printr-o raza r = 0,2...0,3 mm. Ultimul dinte a§chietor
canelat, ca $i dinpi de calibrare canelafi, are profilul neracordat §i identic cu
cel al canelurii. In funefie de lapmea b a canelurii, dinfii a§chietori pot avea
canale de fragmentare a a§chiei. Latimea b a dintelui este egaia cu a
canelurii, dar se recomanda'' = bnmnY - (0,00T...0,01) mrr^dn care bomax este
latimea canelurii calculata la abaterea maxima.
269
Partea de a§chiere canelata este urmata de zccan = 4...8 dinfi de calibrare
canelafi, far3 suprainaifare.
Dupa schema de brogare progresivti (fig. 5.3.9,d), partea activa este
formata din grupe de elite doi dinfi. intre ei exista o suprainaifare radiala azj
= 0,02...0,03 mm §i o suprainaifare lateraia. intre grupele formate din eei doi
dinfi exista o suprainaifare radiala az2 = 0,2...0,4 mm/raza.
Primul dintedin grupa (fig. 5.41) executa un canal te§it la colfuri cu
lafimea bj<b, iar al doilea dinte canelat cu diametrul mai’mic decat primul cu
2a j a§chiaza colfurile r3mase. Primul dinte are pe cele trei muchii unghiuri a
= 1°...2 . Numarul de dinfi canelafi care a§chiaza dupa schema progresiva va
fi zcan = 2 (Acan / az?).
Dupa ultima grupa de dinfi progresivi se mai prevede o parte de nnisare
de 2...3 dinfi canelafi care vor curafa canelura.
Dupa dinfii a§chietori progresivi urmeaza cei zccan = 4...8 dinfi de calibrare
canelafi, far3 suprainaifare.
Construcfia dintelui din figura 5.41,/? este recomandata pentru De > 40
mm. La varjanta din figura 5.41,c, muchiile laterale ale dintelui suprainaifat
sunt curbilinii de raza R. In ambele situafii trebuie realizate unghiurile de
a§ezare laterale. In cazul canelurilor Ci:b> 15... 18mm, numai dintele
suprainaifat are muchia intrerupta peolungime g = 8... 10 mm (fig. 5.41,J),
care are §i rolul canalelor de fragmentare a a§chiilor. Al doilea dinte din grupa
are fafete laterale / = 0,6...0,8 mm, dupa care muchia este orientata sub
unghiul de atac secundar (fig. 5Al,e).
a3) Componenta (tig. 5.38) corespunde te§iturii de dimensiuni/, §i c a
canelurii, §i este eliminata de c^fiva dinfi de te§ire, profilafi sub unghiul fi
(fig. 5.24). Se recomanda valorile: 15 = 30° pentru n = 6 caneluri; 15 = 45°
pentru n = 8 sau 16 caneluri;
270
0,2...0,3 mm. Ultimul dinte a§chietor canelat, ca §i dinfii de calibrare canelafi,
are profilul neracordat §i identic cu cel al canelurii. In funcfie de latimea b a
canelurii, dinfii a§chietori pot avea canale de fragmentare a a§chiei. Latimea
b a dintelui este egala cu a canelurii, dar se recomanda b = botnax -
(0,007...0,01) mm, in care bomax este latimea canelurii calculate la abaterea
maxima.
Partea de a§chiere canelata este urmata de zccan = 4...8 dinfi de calibrare
canelafi, fara suprainaltare.
Dupa schema de bro§are progresivd (fig. 5.3.9,d), partea activa este
formata din grupe de cate doi dinfi. intre ei exista o suprainaltare radiala azl
= 0,02...0,03 mm §i o suprainaltare laterala. Intre grupele formate din cei doi
dinfi exista o suprainaltare radiala az2 = 0,2...0,4 mm/raza.
Primul dinte din grupa (fig. 5.41) executa un canal te§it la colfuri cu
latimea bj<b, iar al doilea dinte canelat cu diametrul mai mic decat primul cu
2azl a§chiaza colturile ramase. Primul dinte are pe cele trei muchii unghiuri a
= 1°...2°\ Numarul de dinfi canelafi care a§chiaza dupa schema progresiva va
fi zcan = 2 (Acan / az2).
Dupa ultima grupa de dinfi progresivi se mai prevede o parte de finisare
ae 2...3 dinfi canelafi care vor curata canelura.
Dupa dintii a§chietori progresivi urmeaza cei zccan = 4...8 dinfi de calibrare
canelaji, fara suprainaltare.
Constructia dintelui din figura 5.41,^ este recomandata pentru De > 40
mm. La varianta din figura 5.41,c, muchiile laterale ale dintelui suprainaltat
sunt curbilinii de raza R. in ambele situafii trebuie realizate unghiurile de
a§ezare laterale. In cazul canelurilor cu b > 15... 18 mm, numai dintele
suprainaljat are muchia intrerupta pe o lungime g = 8... 10 mm (tig. 5.41,c0,
care are §i rolul canalelor de fragmentare a
271
l
Schema B: Int£i se prelucreaza canelurile, apoi suprafaja cilindrica,
te§iturile se ajusteaza ulterior; se aplica cand adaosul de prelucrare este
mare; prin prelucrarea Tntai a canelurilor, adaosul cilindric este fragmentat §i
se poate prelucra cu suprainaijari mari; se recomanda pentru diametre
25..;45 mm.
Schema C: este asemanatoare cu schema A §i In plus mai exista 2...3
din$i de te$ire aflafi la sf£r§itul bro§ei care prelucreaza numai te§iturile.
Schema D: se prelucreaza Tntai cu dinpi de te§ire cu supralnaijare radiaia
facSndu-se o fragmentare a adaosului de prelucrare; urmeaza prelucrarea
canelurilor §i apoi a suprafejei cilindrice; are avantajul ca se creeaza condijii
bune de a§chiere pentru dinjii canelati si cilindrici; se recomanda pentru
diametre cuprinse In domeniul 25....45 mm.
Schema E: se Incepe cu dinfii de te§ire, urmeaza prelucrarea suprafe£ei
cilindrice §i apoi a canelurilor; are avantajul schemei precedente §i In plus se
asigura o suprafa^a ,
272
Fig. 5.43
B, C,

cilindricS de bazare prelucrata prin bro§are pentru prelucrarea canelurilor;


are dezavantajul cS la prelucrarea ultimului dinte de te§ire discul abraziv
poate lovi primul dinte^cilindric; se recomanda pentru diametre mai mari de
45 mm.
in figura 5.44 este reprezentata o bro§a combinata pentru prelucrarea
canelurilor dreptunghiulare dupa schema de bro§are progresiva (fig. 4.39,60.
Pe partea activa apar urmatoarele: dinfi de te§ire; prelucrarea suprafejei
cilindrice tot prin schema progresiva cu grupe formate din cate doi dinp; dinfi
cilindrici de calibrare; prelucrarea canelurilor prin schema progresiva in
grupe de cate doi dinji (ca in fig. 5.41).
La proiectarea acestei bro§e s-a folosit schema de ordine E (fig. 5.43).
b. Bro§area canelurilor triunghiulare. Alezajele canelate triunghiular (fig.
5.45) sunt caracterizate prin: unghiul de prof'll fi, diametrul mediu Dfn,
diametru exterior diametrul interior £)y, pasul circular pe cercul mediu P,
grosimea plinului pe cercul mediu S, raza de racordare r de la varful canelurii
si numarul de caneluri n.
Adaosul de prelucrare (fig. 5.45,/?), in cazul general, are o componenta
cilindrica
273
A n - 0,5 (Dimclx -D()mjn) si o components corespunzStoare golului canelurii Acan
= 0,5(Demax - Dinljn), in care diametrele au semnificatiile din figurS, calculate la
abaterile maxime, respectiv minime, iar DQ este diametrul alezajului initial.
Componenta Acii este eliminate, tie prin bro§are dupS profil, fie prin
bro§are progresivS (dacS are dimensiuni relativ mari). Calculele de proiectare
corespund unei bro§e cilindrice.
Componenta A este eliminatS dupS schema prin generare ca in tigura
5.45,/?. Supi^inaltarea pe dinte a7 se alege din tabelul 5.12. Pentru caneluri
cu inSlpmea mai micS de 3 mm, suprain3l£area ramane constants pe top
dinpi canelap, chiar dacS ISpmea a§chiei se mic$oreazS continuu. Pentru
caneluri cu inSlpmea mai mare de 3 mm, suprainSlfarea radialS se poate
mSri treptat cStre ultimii dinp, dar sS nu depSseasca 0,08 mm in cazul
o£elului si 0,1 mm in cazul fontei.
Referitor la dimensiunile transversale ale bro§ei pentru caneluri
triunghiulare se fac urmStoarele precizari (tig. 5.45,c):
- unghiul de profil — fi, rezultand eb = fi - (ISO° / n);
- diametrul cercului mediu (de divizare) dm = Dfn;
- pasul dinplor bro$ei pe cercul de divizare P^ = P;
- grosimea dinplor bro^ei pe cercul de divizare Su se determinS Sb = P -
Smin - 6y, in care S' -;i este grosimea dintelui piesei determinatS fa abaterea
minimS, iar 5S se alege 1/3 din toleran£a grosimii S, dar nu mai micS de 0,01
mm.
- diametrul ultimului dinte a§chietor §i al tuturor dinplor de calibrare d
=dc=De-8e, in care 5 este mSrirea cercului de diametru De dupS bro§are $i se
alege 1/3 din toleran£a diametrului De;
- raza de racordare r = r;
- diametrul cercului purtStor al centrelor de curburS ale din£ilor dr = de -
2r.
In cazul unor caneluri triunghiulare de inSlpme mare se poate aplica
schema de bro§are progresivS cu grupe de doi din£i ca in cazul canelurilor
dreptunghiulare (tig. 5.411.
In cazul In care ISpmea a§chiei este b > 6....8 mm dintele va avea canale
de fragmentare a a§chiei.
Partea de a§chiere a bro§ei se continuS cu 4...8 dinp de calibrare cu
protilul triun- ghiular §i ftrS suprainSl£5ri.
For£a principals de a^chiere este vatiabilS, deoarece lS£imea a§chiei
variazS cu diametrul bro§ei. Ea se va calcula cu rela£ia
Zsitn
F =C
Z p a* ZnktT,bi
in care c , x si k au semniticapile de la paragraful 5.3.8, iar bi este lS£imea
a§chiei ridicatS ae dintele7/ dintre cei zsim dinji afla£i simultan in a§chiere (z im
= (Ip/p) + 1).
LSpmea a§chiei b pentru un cere oarecare de diametru d se determinS cu
relapa (fig. 5.36)
bx = (dJ180°)((180°/n) - ^°J,
in care \[/x=fi - vx,vx = arcsin f(dn/dx)sin (ft - \p)J, \js° = 57,29578[(P - Sbmqx)/dJ.
Se calculeazS pentru fiecare dinte aflat in a§chiere ISpmea bi §i se
determinS ror{a de a§chiere Fz. For£a de a§ehiere trebuie calculatS §i pentru
cazul a§chierii cu din£i circulari. Valoarea cea mai mare va servi pentru
verificarea de rezisten£3 a bro§ei.
Verificarea bro§ei se face folosind role de control (fig. 5.46). Diametrul
rolei se calculeazS cu relapa df. = (dm sin\p) / cosfi, iar distan£a peste role De
se determinS cu
274
r
"
relatiile:
- in cazul in care n este par D = {fd sin(ft - \p) + dfJ/sinfi} + dr,
- in cazul in care n este imparD;. = {[d/n shift - \p) + df.] cos(90 / n)/sinfi}
+d.

Fig. 5.45
Verificarea se face in zona dinjilor de Bh - 7SQ°/n
calibrare. Celelalte elemente se determina sau se aleg conform
recomandarilor din subcapitoiul
5.3. Se mai face observajia, cu aspect tehnologic, ca in cazul canelurilor
triunghiulare un unghi de profil ft > 45° §i num^r de caneluri relativ mic,
pentru realizarea pe flancuri a unor unghiuri de a§ezare leterale acceptabile,
profilul disculuide rectificat trebuie corectat.
c. Bro§area canelurilor evolventice.
Alezajele canelate evolventic sunt caracterizate prin urmStoarele elemente
(fig, modulul m, unghiul de angrenare a diametrul cercului de divizare D(l,
diametrul cercului exterior De, diametrul cercului interior Fig- 5.46
Dpasul pe cercul de divizare P, grosimea dintelui pe cercul de divizare Sd si
numSrul de caneluri n.
Pentru proiectarea bro§elor de caneluri evolventice se recomandS
urmStoarele (fig. 5.47,6) :
5-47,a):

275
- diametrul cercului de divizare al bro$ei dd = Dd;
- modulul §i unghiul de angrenare ramtin acelea§i;
- pasul dinjilor pe cercul de divizare aJ bro§elor P^ — P;
- grosimea dinfilor sd pe cercul de divizare se determina ca sd = P -
Sdnu,n - bs, In care Sdmin reprezinta grosimea dintelui piesei calculata la
abaterea minima, lar bs - mic§orarea grosimii sd $i se alege 1/3 din toleran{a
grosimii sd, dar nu mai mica de 0,01mm;
- diametrul ultimului dinte a§chietor §i al tuturor dinfilor de calibrare
d - dc = De-b In care 5^ reprezinta marirea diametrului De dupa bro§are §i se
alege 1/3 din toleranta fui;
- diametrul interior d- = Df-;
Adaosul de prelucrare total poate avea o componenta cilindrica/I§i una
corespun- zatoare canelurii A (fig. 5.48).
Componenta cuindricd Acd = 0,5 (Dimax - D0mifl) depinde de calitatea
prelucrarii alezajului initial (burghiere, largire, alezare, sau bro§are). El vafi
Indepartat prin bro$are dupa profil sau progresiva (vezi §i celelalte bro§e
canelate) §i proiectarea bro§ei pe aceasta zona se face ca la bro§a cilindrica.
Componenta canelatd ACC[n = 0,5(Demax - In care diametrele sunt
calculate
la abaterile maxime, respectiv minime, este a§cniata prin schema de bro§are
prin generare: In cazul m < 2,5 mm dupa schema din figura 5.48,/? §i In
cazul m > 2,5 mm dupa schema din figura 5.48,c. In ultimul caz, bro§a va
avea: din{i cilindrici, dinp trapezoidali §i dinfi evolventici. Bro§a are avantajul
ca pe ultimele doua zone se poate maid supralnaijarea la limitele superioare.
Adaosul trapezoidal A[f. este definit de coardele 5i §i B^ de pe cercurile De
§i D,- (fig. 5.49) care sunt mai mici dedit coardele grosimii dintelui evolventic
Ge, respectiv Ge cu 2bG, in care se recomanda bG = 0,3...0,5 mm.
Es un diamteru oarecare D coarda Gx se calculeaza folosind relatiile:
G*-Dx sin(Pr ’ fx ~ -5'>^.9578(GX/D), Gx — Dx((Gd/Dd) + ev a 0 - ev a x), a =
arccos(Dd/Dx) cos a Gd = P - Sd.
Inlocuind x cu e, respectiv i, se determina coardele Ge, respectiv Ge.
Fig. 5.47
Supralnai{area radiaia pe dinfii trapezoidali sau evolventici se alege din
tabelul 5.12: pentru o£el az = 0,02...0,06 mm, pentru fonta az — 0,04...0,08
mm, merg£nd spre
276
a
b
Fig. 5.48
limitele superioare, restricponate de forta de a§chiere, dar sa nu depa§easc3
0,08 mm pentru otel si 0,1 mm pentru fonta.
In cazul general, o bro§a pentru caneluri evolventice va ti formata din : z
•» dinfi a§chietori cilindrici, zccd — 3...6 ainfi de calibrare cilindrici, z f ainfi
a§chietori trapezoidali, z ev dinfi a§cnietori evolventici §i z = 4...8dinfi de
calibrare evolventici.
Pentru partea cilindrici §i cea trapezoidaia calculu! fortelor de a^chiere a
fost aratat mai sus (vezi 5.3.8).
Pentru partea de a^chiere cu dinp evolventici, in cazul in care bro$a are §i
dinfi trapezoidali, forfa de a$chiere pe un dinte se calculeaza cu relafia
F
zi = Cp az(Gx - V kr in care C A* §i k corespund iniclcapilor de
la 5.3.8, Gx este arcul golului evolventic
(fig. 5.49) §i bx corespunde golului
trapezoidal. Arcul Gx pentru un diametru
oarecare D se obfine cu relaji| Fig. 5.49
= Dx((Gd/Dd) + ev a'0- ev a 'x), unde
a x = arccos(Dd/Dx) cos a Q.
Arcul bx se calculeaza ca in cazul canelurilor triunghiulare (tig 5.46).
Forta FZj se calculeaza pe cei zsim = (IJp) + 1 dinp simultan aflafi in
a§chiere $i se insumeaza
zsitn
Ft- E Fzi
1
Daca nu exista adaos trapezoidal (cum este cazul pentru m<2,5 mm)
atunci bx=0.
Verificarea de rezistenfa a bro§ei se face la forta de a§chiere maxima.
Controlul dimensional al bro§ei se face cu role de control in zona dintilor
de calibrare (ca in cazul canelurilor triunghiulare, vezi tig. 5.47).

277
Diametrul d al rolei de control se determine cu relapile (fig. 5.47)
' dj. - (dd sin bd) / cos (a 0 + bd); od - 58,29578 (gd / dd) ; gd = (U. dd / n) - sd.
Diametrul de control peste role £>#. se determine
- pentru n par D — (du / cos a }.£ + dr\
- pentru n impar Dr = (dh / cos a J cos (90°/ n) + dr, in care dh = dd cos CL
§i
ev aj= ft, / dd) + el a + (d / dj- (R / n).
Inc2 din proiectare treouie sa se pna seamS de reducerea pe cSt posibil a
frecarii intre flancurile canelurii partial prelucrate §i dinfii canelap ai bro§ei.
Pentru bro§ele cu caneluri evolventice se recomanda doua solujii
constructive.
In prima variants, se executa top dinfii a§chietori canelap (nu §i cei
circulari §i nici cei de calibrare canelap ) cu o u§oara conicitate inversa,
operate prin care se subpaza foarte putin piciorul dinplor evolventici.
Operapa se realizeaza la rectificarea flancurilor dinplor a§chietori
evolventici prin ridicarea varfului papu§ii mobile a ma§inii de rectificat cu b r
— 0,0015...0,002 mm pentru fiecare dinte a§chietor canelat. Cota H cu care
se ridica vSrful pSpu§ii mobile se determina H - (L /l(l can) h, in care L este
lungimea totals a bro§ei prinsa intre varfuri, l can -lungimea pSrpi a§chietoare
canelate; h - reprezinta dezaxarea radiala a ultimului amteAa§chietor canelat
fata de primul dinte a§chietor canelat.
In a doud variants se elimina o porfiune din evolventa flacului (fig. 5.50).
Dintele ramane evolventic pe o porpune fev = 0,5...0,7 mm, restul se
te§e§te pe o adSncime A = 0,2...0,3 mm.
In figura 5.51 este reprezentata o bro§a cu dinp demontabili necesara la
prelucrarea unui butuc canelat. Bro$a este reglabila; reglarea se face prin
deplasarea piulijei 4 . Bro§a se compune din cupteie 1 aplicate pe corpul 2
limitatoarele 3 §i 5, pana 6, distanperele 7, piulita 8 §i coada 9.
d. Bro§area canelurilor elicoidale. Profilul transversal al canelurilor
elicoidale este de forma canelurilor dreptunghiulare.
Schema de bro§are este prin generare (tig. 5.39,c).
In figura 5.52 este reprezentata o bro§a pentru prelucrarea canelurilor
elicoidale. Dinpi bro§ei sunt inclinap cu unghiul X egal cu unghiul a;/n de
inclinare a canelurilor elicoidale.
Datorita infS§urarii u§oare a a§chiei in golul dintre dinji, coeficientul de
umplere k se alege la limita inferioara k = 3 §i suprainaijarea pe dinte a =
0,06...0,07 mm/raza.
Determinarea celorlalte elemente constructive se face corespunzator
recomandarilor din subcapitolul 5.3.
Pentru diametre relativ mari lichidul de rScire se aduce prin interiorul
bro§ei.
Dinpi bro§ei au pasul m3rit. Pentru mic§orarea pasului, deci pentru
reducerea lungimii bro§ei, bro§a se construie§te pentru prelucrarea a
jumState din numarul canelurilor si dupa prima trecere urmeaza o divizare
corespunzatoare trecerii urmatoare.
Datorita frecarilor foarte mari, forta de a§chiere F, calculata se amplifica
cu un coeticient care are valoarea 1,6~.
In timpul bro§arii, datorita elasticitapi torsionale sub acpunea eforturilor
de a§chiere, bro§a se desrasuce§te. Din aceasta cauza, inclinarea dinplor ei
se va lua cu 2’...3’ mai mare decSt unghiul de inclinare a canelurilor
elicoidale.
Prinderea bro§ei in dispozitivul de acponare se executa printr-o imbinare
cu filet dreptunghic, cu acponare rapida.
Pentru generarea canelurilor elicoidale intre piesa si bro§a exista §i o
mi§care de rotape.

r
Fig. 5.51
12 3 0 5 78 79 20

Se recomanda ca prelucrarea sS se execute dintr-o singurS trecere, cu o


singura bro§3. Folosirea unui set din mai multe bro$e impune conditii stricte
de execute, la realizarea latimii §i a pasului unghiular al canelurilor.
279
5.4.4. Bro§area gilurilor adanci
Este vorba de bro^area alezajelor cilindrice cu L > (6...I0)D. Se deosebesc
doua constructii: pentru diametre mici (D < 20 mm) §i pentru diametre mari
(D > 20 mm).
a. Bro§area gdurilor adanci de diametru mic. Adaosul de prelucrare
diametral este de ordinul 0,3...0,65 mm. Bro§area se executa cu un set
format din 2..,4 bro§e elicoidale scurte a caror construcpe rezulta din figura
5.53.
Bro§a are urmatoarele caracteristici constructive:
- unghiul de Tnclinare a dinplor are valori relativ mari (45...50), ceea ce
face ca a§chia s3 se evacueze catre partea prelucrata a alezajului §i sa nu se
inmagazineze Tntre cei doi dinp;
- elicoidul dinfilor bro.sei are doua sau trei inceputuri, ultima varianta
fiind mai buna din punct de vedere functional;
- pasul elicei P£ are valori relativ mari PE = 20...60 mm;
- adaosul de prelucrare radial Ar = 0,15...0,32 mm;
- suprainaparea pe dinte, care corespunde cre§terii razei pe o lungime cu
un pas P^ este a, = 0,05...0,08 mm;
- fiecare bro§a din set are parte de a§chiere si parte de calibrare;
- partea activa are lungimea / = (1,5...2)Pg §i are o conicitate necesarS
realizarii suprainaitarii az;

- partea de calibrare are lungimea / = (1,5...2)P£ §i este cilindrica;


- grosimea dintelui s = 0,2 p, in care pasul aparent p rezulta din
imparprea elicei PE la numSrul de inceputuri;
- pnand seama de elasticitatea bro$ei §i piesei, diametrul de inceput al
partii de a§chiere al unei bro§e din set este mai mic cu 0,03...0,05 mm decat
diametrul partii de calibrare a bro§ei precedente;
- pentru evacuarea u$oara a a$chiilor, miezul bro§ei are o conicitate
inversS; miezul bro§ei are la inceputul part'd active d/n = 0,2 P^ §i scade spre
finalul partii de calibrare la dm = 0,15 PE\ din acest motiv, inaitimea dinfilor
create catre finalul bro$ei;
- golul elicoidal dintre dinfi se lustruie$te;
- unghiul de degajare 7 = 10°...15°; unghiul de a^ezare a = 2°...3°
pentru top
280
r
dinfii bro$ei;
- dintii a§chietori nu au fatetS; dinpi de calibrare au o fafeta/ = 0,1...0.2
mm;
- dinfii a$chietori au canale de fragmentare a a$chiilor (20 - 30 canale
pe toata lungimea) dispu$i in $icana;
- lungimea parpi de ghidare din fafa l4 = (l...l,5)D;
- nu au partea de ghidare din spate;
- lungimea totala a unei bro$e L = 80...300 mm;
- toleranja diametrului parpi de ghidare din fata -0,02 mm, iar a dinfilor
de a§chiere §i de calibrare -0,01 mm;
- prinderea in dispozitivul cu actionare rapida al ma§inii de bro§at se
face printr-o imbinare filetata cu filet dreptunghiular;
- pentru evacuarea u§oara a a§chiilor, in arara mi$carii principale de
a§chiere, bro$a
mai are §i o mi§care de rotatie cu turape relativ mica.
b. Bro$area gaurilor adanci de diametru mare. Schema de bro§are este
dupa profil, cu dinp circulari avand canale de fragmentare a a§chiilor.
In figura 5.54 este reprezentata una din bro§ele ce aparpne setului de
bro§e cu care se bro§eaz3 un alezaj adSnc cu D > 20 mm.
Sunt de remarcat urmatoarele:
- suprainaparea pe diametru 2a = 0,05 mm;
- pasul dinplor se determina din condipa de umplere pentru un coeffi-
cient de umplere k = 4;
- grosimea dintelui s = 0,4 p; grosimea golului g = 0,6 p;
- unghiul de degajare $i de a§ezare conform indicatiilor din 5.3.2,d;
- top dinpi a§chietori au canale de fragmentare a a§chiilor, dispuse in
§icana, la distanfe pe circumferinfa b = 6...8 mm;
- se recomanda ca ultimii 2...3 dinp sa fie fara suprainapare constituind
dinp de rezerva;
- partea de ghidare din fata are lungime relativ mica l4 = (0,5...0,7) D;
- partea de ghidare din spate are lungime relativ mare l6 = (1,2... 1,5) D §i
daca este posibil, se executa din bronz §i se ata§aza la partea activa;
- pentru D > (30...40) mm bro§a se executa cu dinp aplicap montap pe
un corp tubular;
- toleranpi la ambele parp de ghidare -0,02 mm;
- bro§area se face cu lichid de racire-ungere adus prin corpul bro§ei.
Pentru proiectarea celorlalte elemente r3man valabile recomandarile
facute in subcapitolul 5.3.
281
"r* 5.4.5. Bro§area canalelor de pana
Schema de bro$are este prin generare ca in cazul canelurilor
dreptunghiulare (fig. 5.39), mai des folosita fund schema din figura 5.39,c.
,
Adaosul de prelucrare A se determine cu relartia (tig. 5.55): c -
A
r= ‘max ' D0 + c ; c = 0,5[Do - (D20 - -ho*■
iar tmqx reprezinta valoarea latimii t calculate la abaterea maxima.
Se mai poate determina §i cu relaiia : Ar = t - D0 + c + 0,7 Tt, in care Tt este
toleranja cotei t, celelalte dimensiuni fund la valoarea nominaia.
Suprainai^area pe dinte az se alege din tabelul 5.12.

Lungimea pSrfii de prindere l4 se determina (tig. 5.56):


- pentru bro^e care nu se scot din dispozitiv dupa tiecare trecere
l4 = G + l + (20...25) mm;
- pentru bro§e care se scot din dispoziOtiv dupa tiecare trecere
l4 = G + (20...25) mm, in care G reprezinta lungimea buc§ei de ghidare.
Lungimea cozii lC(l, conform tigurii 5.56, pentru cele doua situa(ii
recomandate mai sus va rezulta
led ~ h +N + F + G+ / + (10... 15) mm, respectiv
lccj — lj +N + F + G+ (10... 15) mm.
Determinarea celorlalte elemente constructive se va face corespunzator
recomnadarilor din subcapitolul 5.3.
Bro§eIe de pana se pot construi in trei variante: prismatice cu corp
ingro$at (tig. 5.57,a), prismatice cu corp normal (tig. 5.57,/?) §i cu corp
cilindric (tig. 5.57,c).
Bro$ele prismatice cu corp ingro$at au urmatoarele dimensiuni (tig. 5.57,a):
B=b + (1...6) mm; h’ « 1,25 h ; h} > [FJ(B oa)J
+h.
Dinfii bro$ei,ca $i la bro§ele pentru caneluri, au un tai$ secundar, cu o
fa^eta
/ = 0,8... 1mm, fara unghi de a§ezare §i unghi de atac, urmat de o muchie cu
unghi de atac secundar Wj = 0°30\..1°
Pentru lajimi b > 6...8 mm dinfii a§chietori pot avea canale de
fragmentare a a§chiei.
Valoarea maxima a adancimii canalului din buc§a de ghidare nu trebuie sa
depa§easca
H < = 0,5[D0 + (0,5 D20 - B2)0’5, iar valoarea minima a miezului din buc§a
H} > 0,15 DQ.
282
r
Bro§ele prismatice de grosime normals (fig. 5.57,b) au grosimea egaia cu
a latimii canalului. Dinlii a§chietori au o facets/ = 0,3-.-0,5 mm pe tot
perimetrul muchiei care rezulta printr-o degajare a spatelui dintelui pe
ad&ncimea bj = (0,05...0,1) mm.
Dimensiunile S $i h se calculeazS S = (0,4...0,5) hj ; hj = Fz/(b + h\ cotele
H §i Hj se determine ca la cazul precedent.
Pentru cele doua construct, in tabelul 5.21, se recomanda principalele
dimensiuni.
Se recomanda urmatoarele tolerance :
- la inSlpmea hj a dinplor a§chietori + (0,01 ...0,015) mm pentru az ± 0,02
mm pentru az > 0,1 mm ;
- la maljimea hj a ultimului dinte a§chietor §i a dinfilor de calibrare 1/3 din
toleran£a la Inaipmea canalului cu semnul minus ;
- la lajimea b a dinplor se alege 1/3 din toleranfa latimii canalului, nu mai
mare de 0,02 mm, cu semnul minus.
Fig. 5.57
Tabelul 5.21
Dimensiuni recomandate pentru bro$ele de canale de panS, [inm], (fig. 5.58)
Ingro$at3 Normals
___!
b h
B »n Pn ___ LL_ - Pfl. . .
3 7,5 4 5 10
4 9 6 6 13 4 0,05 12
5 11 8 6,5 16 7 0,05 15
6 15 10 10 20 7 0,05 20
8 18 12 12 25 8 0,08 25
10' 22'N 15 15 30 12 0,08 30 '
12 28 i 18 20 37 14 0,08 38
14 30 } 20 22 42 16 0,08 40
16 35 22 25 48 18 0,10 46
18 40 26 25 55 20 0,10 56
20 45 26 25 67 20 0,10 62
In cazul unor canale degro§ate prin rabotare sau frezare se las3 pentru
bro§are un adaos lateral §i pe fundul canalului A = 0,2...0,6 mm; dac&
degro§area a fost fScuta tot prin bro§are, adaosul se reduce la jumState.
5.4.6. Brogarea suprafejelor plane
Adaosul de prelucrare la bro§area suprefe£elor plane este determinat de
opera£ia prin care s-a ob£inut semifabricatul: turnare, forjare, rabotare,
frezare sau chiar bro§are.
283
Schemele de bro§are care s-au impus sunt bro§area dupa profil §i
bro§area progresiva.
Bro§area dupa profii se recomanda in cazul adaosurilor relativ mici pentru
suprafete semifabricat obtinute prin prelucrari prin a$chiere.
Bro§area progresiva se recomanda in cazul adaosurilor de preluerare mari
pentru suprafe{e brute sau prelucrate prin a§chiere.
a. Bro§ele plane dupd profil rezulta constructiv din figura 5.58.
Suprainaijarea dinfilor a§chietori de degro§are se alege din tabelul 5.12,
iar a dintilor de finisare este redusa fata de a celor de degro$are, dar nu sub
0,02 mm. Daca suprafaja initials este direct din turnare, se recomanda ca
primii dinp a§chietori sa aiba o suprainaitare c3tre limita superioara, dupa
care se revine la valoarea recomandata. Din{ii a§chietori cu lajimi mai mari
de 8... 10 mm se prevad cu canale de fragmentare a a§chiilor dispuse in
§ican3 (canalale la partea externa nu se afla la o distant mai mica de 2...3
mm de margine). Partea a§chietoare se continuS cu 4...8 dinji de calibrare
f3r3 suprainaitare §i far3 canale de fragmentare. Profilul dintilor §i
elementele constructive rezulta din figura 5.58 §i din recomandarile din
subcapitolul 5.3.
Foifa de a$chiere se calculeaza conform recomandarilor de la paragraful
5.3.8.
Pentru latimi b > 10... 12 mm dinpi bro§ei se inclina cu un unghi \ = 90 -
co = 10°...20°, iar pentru latimi b > 50 mm, daca exista posibilitati
tehnologice, dinjii au o dublS inclinare, in V (ca in figura 5.36,/;).
Bin ti de Dint/ de
asc/iiere ca/ibrare Ao*
\
r4Jr\'i4r ^ \T\T\
-V xL
i
// m 1 Pax | B-iqA , m, l,
0,8...1,2
HIM
jgj
2
y
A
in cazul a interior,

U ngh i u l d e degajare se alege conform indicatiilor din tabelul 5.15.


U n g h i u l d e a§ezare se alege cu valori mai mari decat bro§elor de
or=2°...4°, ajungand a = 8°... 10° daca exista posibilitatea de reglare la cota
a bro§ei in dispo-zitivul prindere. Pentru de calibrare _ = l°...3°. In cazul
dinfilor inclinaji,
geometria intr-o sectiune axiaia se determina
tgyax = tg 7 cos X; tgoc^ = tg a cos X
Lapmea bro§ei este cu 2...8 mm mai mare decat iatimea piesei. Inaitimea
H a corpului prismatic H = (2...3) p.
b.Bro§ele plane progresive sunt folosite in cazul adaosurilor de preluerare
mari, pentru suprafete initiale brute (turnate sau forjate) sau prelucrate prin
a§chiere. CSteva variante de scheme de bro§are progresiva plana sunt
reprezentate in figura 5.59. Adaosul de preluerare este impact in adaos de
degro§are A , $i de finisare Af{o varianta propune
Ad = (7/8) A$\Ar= (1/8) A). J
Adaosul de degro§are Ad este indepartat dupa schema progresiva, iar cel de
finisare Ac dupa profil. Ad este impaifit in adaosuri partiale Aj, A2..., fiecare
dintre ele fiinu
284
r
a§chiate dupa schema progresiva cu clinfi cu supralnaltare laterala a
In schema din figura 5.59,a prelucrarea incepe de la centru catre exterior,
In timp ce la cea din figura 5.59,/;, prelucrarea incepe de le exterior catre
centru. Schema din figura 5.59,c este asemSnatoare cu celelalte numai ca
dintele este trapezoidal.
Oprimti construcfie de bro§a progresiva care a§chiaz& dupa schema de
a§chiere din
3 7 123
173

321
'M
32
TO
~ 7^777777727777777777)
I
•/
rv
X
"Til
figura 5.59,/? §i la care supralnaitarea este realizata prin pozitionarea bro$ei
este reprezentata In figura 5.60: pe placa de baza / sunt fixate bro.sele de
degro^are 2 §i partea de finisare §i calibrare 3. Supralnaitarea laterala
rezulta din Inclinarea cu unghiul r a bro§ei de degro^are. Cele doua bro$e de
degroijare se repeta pentru fiecare adaos partial de degro§are.
Datorita Inclinarii cu unghiul T, geometria functionals rezulta 7 = 7c+r; a =
ac-T.
Unghiul de Inclinare r = 4°.. .6°, iar
unghiurile functionale 7 si a se aleg corespunza- tor recomandarilor generale
(vezi subcap.
5.3). Unghiul r verifica §i relatia az — p sin r .
Daca a_ = 0,2..J. mm (pe un^ dinte §i pe 0 laturS) rezulta pasul dinfilor de
degro§are p cu care se vor determina celelalte elemente dimensionale {lx, s,
g, e)
§i care se verifica din condipa de umplere.
Adaosurile partiale A,,
A2... au marimea de
ordinul 0,6_1,2 mm.
dintele este construit cu fateta f = 0,8... 1,5 mm §i cu muchie secundara cu
Xj = 2...3.
Din{ii se pot Inclina §i cu A = 15°...20°, rezultand pentru unghiul de
Inclinare constructiv
Fig. 5.59
=A
r.
La
prelucrarea fontelor far a crusta din turnare, supralnaitarea CL se poate m a r
i fa fa de recomandarile de mai sus.

Fig. 5.60
285
O a douti constructie de bro§a progresiva a§chiaza dupS schema de
bro§are din figura 5.61 folosind dinii trapezoidali cu unghiul la baza dintelui
de 60°. Incepe prin spargerea unui canal central cu dinii trapezoidali dupa
schema de bro$are dupS profil, pe o IStime de 4...8 mm cu supralnaliari
radiale <2, = 0,1....0,2 mm. Dupa ce se ajunge la fundul adaosului de
degro§are, bro-§area urmeazS dupa schema progresiva cu su-pralnSliari
Iaterale a: —0,4 mm pe dinte $i pe o laturS. Construclia este recomandatS
bro^Srii pieselor din fonts cu suprafefe brute direct din turnare.
O a treia constructs genereazS cu dinfi trapezoidali dupa schema din
figura 5.62. Bro-§area se face cu grupe de din{i formate din doi dinfi
(fig.5.62,b), sau din trei dinii (fig.5.62,c).
Ultimul dinte din grupa nu este trapezoidal, el este de lalimea bro§ei §i are
o maijime mai mica cu 0,02...0,04 mm decSt cei trapezoidali. Unghiul de
profil al trapezului este
45°. Adaosul de degro§are se Imparte In adaosuri par(iale/4y = A2 ... = =
(0,15... 1)
mm. In funclie de material, laiunea piesei .si limitat de toriele de a§chiere.
Laiimea bj a unui taiij trapezoidal se alege bj= 4...9 mm,(spre limita
superioara pentru materiale fragile). In felu! acesta nu sunt necesare canale
de fragmentare a a§chiilor. Numarul n de varfuri trapezoidale se determine
cu relafia n = B / (q bj), In care q = 2 sau 3 reprezintS

C
Fig. 5.62
286
r
Deoarece volumul a$chiei degajate este mare la bro$ele progresivepasul
dinplor este relativ mare §i se determina cu rela^ia p = c / 0,5, in care c este
un coeficient care are valori c = (1,5 ... 2) $i chiar c = ( 2 ... 4).
Partea de a§chiere a bro$elor se continua cu 4 ... 6 dinji de finisare care
prelucreaza dupa profil, urrnata de o parte de calibrare formata din 4 ... 8
dinfi fara supramaijare .
Celelalte elemente se determina corespunzator recomandarilor facute in
subcap. 5.3.
In figura 5.63 este reprezentat dispozitivul de bro$are plana format din
bro§a plana, placa de baza, pana de fixare a bro§ei, pana de reglare la cota a
bro§ei §i opritorul (reazemul) de preluare a eforturilor de bro§are. Prinderea
dispozitivului pe masa ma§inii se face cu §uruburi, iar orientarea prin
intermediul unor pene .
Reglarea la cota a bro$ei plane se face cu ajutorul unei pene, doua
variante constructive fiind reprezentate in figura 5.64, a $i b. Tot cu ajutorul
unei pene se poate realiza §i suprainai(area pe dinte in cazul bro§arii plane
dupa profil (tig. 5.64,c): bro$a nu are suprainal^are constructiva, dar
suprairmltarea rezulta din inclinarea cu unghiul 6 a ei in corpul dispozitivului
CK = p tgO. inclinarea cu 6 a bro§ei va modifica geometria functjonaia a
bro§ei conform relatiilor din desen.
in figura 5.65, din marea varietate de construcpi, sunt reprezentate
cSteva solujii constructive de prindere a bro§elor plane, petru care se
folosesc pene, bride, §uruburi §i plSci de baza .
287
mum
5.4.7 Bro§e pentru suprafeje exterioare cu generatoare compuse
Profilul compus al suprafefei exterioare se descompune in liniile simple,
usor de generat prin bro§are, rezultand o bro§a compusa din mai multe bro§e
simple, in general, executatS din bucatile corespunzatoare montate pe un
corp comun. Pentru fiecare bro§a componenta indicate de proiectare sunt
acelea§i discutate pana acum. Calculele de proiectare se fac separat pentru
fiecare bro§a componenta .
Un exemplu il constituie dispozitivul de bro§are a capacului de bieia din
fig. 5.66,0, din care rezulta suprafefele ce se prelucreaza prin bro§are.
Un dispozitiv de bro§are pentru prelucrarea unui capac de bieia este
reprezentat in figura 5.66,b §i este format din: doua bro§e plane 2 §i o bro§a
cilindrica 3 montate pe placa de baza 1. Reazemele 4 §i 5 preiau eforturile de
bro§are. Pana 7 are dubla inclinare §i fixeaza bro§ele plane pe placa de baza
1.
Penele 8 folosesc la reglarea cotei pe inaijime a bro§elor plane 2. Bro§a
cilindrica 3 se sprijina la mijlocul ei pe un reazem intermediar 6, iar la capete
pe reazemele 9 §i 10. La uzarea pe o parte a bro§ei cilindrice, ea se rote§te
cu 180° §i se utilizeaza cealalta parte. Pentru orientarea dispozitivului pe
masa ma.sinii placa de baza are un canal longitudinal,
iar fixarea
se face cu §uruburi.

b
B-B

C-C
iy
L
C\
Fig. 5.67
• Pentru suprafaja cu profilul compus din figura 5.67,a schema de bro§are
rezulta din figura 5.67,b, iar dispozitivul de bro§are este reprezentat in figura
5.67,c. Dispozitivul de bro§are este format din bro§ele 1 pentru prelucrarea
te§iturilor, bro§a cilindrica 2 §i bro§ele plane 3.
289
in cazul producjiilor de masa prin bro§are se poate prelucra o varietate
mare de suprafeje exterioare eu generatoare complexe §i compuse, cum sunt
tlancurile evolventice ale rotilor dilate, sectoarelor dilate §.a.
Spre exemplu, din figura 5.68 rezulta schematic danturarea prin bro§are a
rojilor cilindrice. 0 prime variants constructive foIose§te un numar de bro§e
prismatice profilate egal cu numarul de goluri §i care bro§eaza dupa schema
de bro§are din figura 5.68,. Bro$ele sunt a§ezate corespunzator golurilor
dintre dinji (fig. 5.68,b) §i
au mi;>carea principala de a§chiere v Bro§ele sunt montate Tntr-un corp
inelar ca in figura 5.68,t\ Un alt mod de generare rezulta din figura 5.68,d;
bro§a 7 are o mi§care principala de a§chiere vaf §i o mi§care de transport v2,
in timp ce roata semifabricat se rote§te cu turajia n necesara divizarii cu un
dinte. Dupa bro§area unui gol ciclul se reia prin readucerea bro§ei in pozijia
inijiaia.
5.4.8. Bro§e cu dinji aplica(i
Din motive economice sau funcjionale partea active a bro§ei poate fi
executata cu dinji aplica(i, confectionati din o(el rapid sau amestecuri de
carburi metalice siterizate, imbinati demontabil sau nedemontabil pe corpul
bro§ei.
Pentru prelucrarea alezajelor de dimensiuni relativ mari (d > 40...50 mm),
din figura 5.69 rezulta doua construct de bro§e cu din(i aplicaji. Dinfii 3 ai
bro§ei, executa(i din o$el rapid sunt montati in ordine pe corpul 7 al bro§ei
confeclionat din o(el de construct nealiat sau aliat, oriental prin pana
longitudinaia 4 §i fixaji prin piulijele 2. Prima solutie are avantajul ca
imbinarea filetata nu este supusa eforturilor de bro§are, dar corpul §i coada
rezulta relativ subfiria. Dinpi 3 se orienteaza pe corpul 7 cu o pane lon-
290

if -------A---------------q
— -A—-------------------------jmm
— L.-
Fig. 5.69
gitudinaia 4 imbinare care poate fi ftcuta ca in figura 5.69,c §i
d. Orientarea prin pana longitudinal 4 este o orientare primarS la montaj.
Dintii pot fi singulari sau pe grupe de 2...6 dinp monobloc montaji pe corpul
bro§ei. Daca pasul este relativ mare, se executa numai partea activa, din
material de scule §i intre ele se monteaza inele distan£iere profilate cu forma
golului.
Prelucrarile de degro§are se executa pe el emente componente, iar
prelucrarile de finisare §i ascupre se fac in stare montata.
Mai mul{i dinfi ai bro§ei pot fi unifi intr-un segment monobloc 1 ; montap
intr-un canal din corpul bro$ei 2 si
fixaji prin inelul 3, ca in figura 5.10,a. Pentru bro$area suprafetelor cilindrice
aceste segmente sunt decalate unghiular pe intreaga circumferinta a bro§ei
dupa o schema de a§chiere progresiva. Solupa constructiva este adoptata §i
pentru bro§e de caneluri cu diametre relativ mari (.D > 80... 100mm),
fiecarei caneluri corespunzSndu-i o bro§a monobloc.
Partea activa a dintelui poate fi confecponata din carburi metalice, o
solujie constructiva rezultSnd din figura 5.70,b. Pe corpul 1 al dintelui,
confecjionat din ojel de construcfie, sunt lipite piacujele 2 din amestecuri din
carburi metalice sinterizate. La^imea b a piacutei se alege astfel incat sa nu
fie necesare canale de fragmentare a a^chiilor, rolul acestora fiind jucat de
canalele de la{ime jy-dintre doua piacu{e vecine. Canalul de pana

Fig. 5.70
291
3 este necesar orientSrii dintelui pe eorpul bro§ei (v. fig. 5.69).
In figura 5.71 este reprezentata o construcjie de bro§a eilindrica
progresiva pentru prelucrarea fontelor. Un dinte a§chietor al bro§ei este
format din patru cutite §i o grupa de bro§are progresiva este formata din
patru dinti.
Cutitele sunt decalate unghiular §i sunt armate cu piacute Iipite din
carburi metalice sinterizate. Ele sunt fixate in eorpul bro§ei cu ajutorul unor
pene §i §uruburi. Din^ii de finisare, calibrare §i cei doi de tasare sunt inelari
si fixa^i cu piulita si contrapiulita. A§chiile sunt dirijate c3tre alezajul central
din bro§a.
Suprainaitarea radiaia dintre doua grupe de dinti este a, = 0,5..0,8 mm.
Diametrul bro§ei este mai mare de 40..50 mm. Corpul cujitului §i al bro§ei se
executa din otel de construefie OLC45, OLC60, 40C10 sau otel carbon de
scule OSC8, OSCIO.
Piacujele utilizate sunt: pentru prelucrarea fontelor K30, K40 §i pntru
prelucrarea otelului P20, P30, P40.
Exista bro§e pentru prelucrarea alezajelor cilindrice sau canelate la care
numai parple de fmisare §i de calibrare sunt executate separat, monobloc §i
ata§ate la partea activa. Dinpi aplicafi se folosesc in mai multe cazuri de
bro§e plane. In figura 5.72 este reprezentata construcpa unei bro§e plane cu
dinfii sub forma de piaci din otel rapid 1, montati pe placa de baza 3, fixati
prin intermediul §uruburilor 4 §i a penelor 2. Piacile din otel rapid sunt
ascutite pe ambele laturi §i dupa uzarea uneia se intoarce cu latura neuzata.
In figura 5.73 sunt aratate cSteva variante constructive ale dintilor
bro§elor exterioare armate cu amestecuri din carburi metalice, imbinari
executate fie demontabil, fie nedemontabil. Pentru fixare se folosesc pene,
bride §i $uruburi.
5.4.9. Bro§e circulare
Deoarece au o constructie relativ complexa §i necesita o ma§ina de bro§at
speciaia, bro§ele circulare au o nlspandire foarte restransa. In figura 5.74,a
este reprezentata o bro§a circulara pentru prelucrarea rojilor dintate conice
cu dinti drepti. Corpul bro§ei este constituit dintr-un disc (cu diametrul de
541,22 mm) pe care sunt montate mai multe segmente formate din 4...5
dinti. Pana la module m < 5 mm prelucrarea se face cu bro§e, iar pentru m >
5 mm prelucrarea se face cu doua bro$e: una de degro§are §i una de finisare.
Bro§a are 75 dinfi. Partea a§chieto&re este formata din 16 segmente, avand
cSte 4..5 dinti. Un astfel de segment este prezentat in figura 5.74,c,
rezultand §i modul de fixare a segmentului. Dintele bro§ei este detalonat
dupa un arc de cere §i are urmatoarea geometrie: 7 = 15°, a = 10°. Dinfii
sunt executati din Rp3. Viteza principaia de a§chiere este cuprinsa in limitele
25...35 m/min. Schema de bro§are este 0 schema combinata §i rezulta din
figura 5.74,b §i d. Profilul dintilor nu este evolventic, ci este iin arc de cere
prin care se aproximeza evolventa teoretica. Ciclul de lucru este relativ
complex §i cuprinde faze cu avans longitu-dinal prin deplasarea centrului
bro$ei.
In figura 5.75,a este reprezentata 0 bro§a care dantureaza f3ra mi§care de
avans longitudinal dupa schema de bro§are din figura 5.75,/? $i c. Bro§a este
formata din 16 segmente - blocuri a cate 4 cutite fiecare. Blocurile 1,3 §i 5
fac 0 spargere a mijlocului golului, iar blocurile 2,4 §i 6 largesc canalul.
Blocurile 7...16 prelucreaza fundul dintelui. Bro§area se folose§te numai
pentru degro§are, pentru fmisare, ramanand un adaos de prelucrare pe
flancuri de 0,3...1mm. Raza discului este de 270,61 mm. Suprainaitarea
radiaia la varful dintelui este de 0,34 mm. dintele bro§ei are profil arc de cere
(fig. 5.15,d) de raz3 Rp. Arcul de raza Rp acopera cele doua linii de profil
extreme ale flancului dintelui (fig. 5.15,d).
293
1
b
Fig. 5.75
294
r
In figura 5.76,b este reprezentatS o bro§S circulars care prelucreazS cozile
profilate tn T ale paletelor de turbinS dupS schema de a§chiere din figura
5.76,a. Pentru prelucrarea Tntregii suprafete se folosesc douS bro§e: o bro§S
prelucreazS suprafetele corespunzStoare adaosurilor 2 §i 3,. iar cea de-a
doua va prelucra adaosurile 1, 4 §i

te§iturile. Bro§area profilului 7 inlocuie§te frezarea §i eliminS rectificarea.


Pentru ojelul rezistent la temperaturi inalte din care este construitS paleta de
turbinS, suprainSltarea pe dint este de 0,03...0.07 mm. Dinfii bro§ei se
execute din ojel rapid, dar pot fi confectionap §i din amestecuri de carburi
metalice. Constructiv bro§a seamanS cu cea pentru danturare: pe discul 7,
sunt montate blocurile 2 sub forma unor casete in care sunt fixate sectoarele
dinjate 3. Bro§a se fixeazS pe rotorul 4 al arborelui ma§inii de bro§at.
5.5. DORNURI DE BRO§ARE
Principalele elemente constructive §i dimensionale ale dornurilor de
bro§are rezultS din figura 5.77. Porpunea l3. corespunde conului de ghidare
(cSutStorul de gaurii). Porpunea l4 reprezintS partea de ghidare din fats.
Partea a§chietoare, in care intrS dinpi de degro§are §i dinpi de finisare, este
de lungime / . Dornul de bro§are se continua cu porpunea de calibrare de
lungime lc. UrmeazS partea de ghidare din spate (posterioarS) de lungime l6.
Dornul de bro§are se terminS cu o parte de protecpe de lungime ly §i de
diametru dy (construcpe care apare uneori $i la bro§ele care nu au partea de
prindere din spate). Lungimea l3 a conului de ghidare este cuprinsS in limitele
= 5... 15 mm pentru alezaje cu diamtrul D0 = 10...50 mm, iar semiunghiul
conului se alege, in medie, 10°...15°. Conul se terminS cu partea frontalS a
dornului printr-o racordare cu raza r = 1...2 mm. Lungimea l4 a pSrpi de
ghidare din fa(S se alege in funcpe de lungimea bro§ei: l4 = (0,7...1)/
Diametrul d4 al pSrpi de ghidare din fa$3 se alege ca in cazul bro§elor de
tragere, phcindu-se sema de acelea§i condipi funcponale: partea de ghidare
din fatS, impreunS cu suprafata initials prelucratS in piesS sS formeze un
ajustaj alunecStor. In cazul alezajelor cilindrice, din motive de sigurantS, se
11
recomandS ca dA = D " ™ .......... ' ’ * ’ •*1
'•
Om
fa - 0,05 (Domin este diametrul alezajului initial calculat la abaterea minima).
Toleranjele pSrtii de ghidare din fats sunt date in tabelul 5.10. Rugozitatea
suprafetei
295
pSrfii de ghidare din fata este de 0,8 pm.
Partea activa a dornului de bro§are se proiecteza la fel ca in cazul bro§elor
de tragere. Lungimea L se alege in functie de lungimea de bro§at / in limitele
l6 = (0,7...0,5)lp descrescatoare cu cre§terea diametrului.
Dimensiunil£ secfiunii transversale a p3rtii de ghidare din spate se aleg la
fel ca in cazul bro§elor de tragere.
Pe suprafetele cilindrice ale parjilor deghidare din fata §i din spate, din
motive tehnologice §i functionale, se poate executa un canal de intrerupere a
continuitatii suprafetei (fig. 5.77). In general, dornul de bro§are se termina cu
un cilindru de protectie de lungime ly §i diametru dy (tig. 5.77). El are rolul
de a proteja parple functionale ale bro§ei sau dornului de bro§are de
loviturile laterale, dar in cazul dornurilor prin acest cilindru se transmite
efortul de a§chiere de la dispozitivul de actionare al ma§inii de bro§at (presei
de bro§at). Lungimea /7rezulta din relatia l6 + ly = l + (15...30)mm.
Diametrul dy se alege constructiv dy = d6- (1...5)mm.
Lungimea totals L a dornului de bro§are rezulta L = l3 + l4 + las + lc + l6 +
ly.
Dornul de bro§are este supus la compresiune §i, pentru a nu aparea
pericolul cle flambare, lungimea sa nu trebie s& dep3§easca L < (12... 15) d,
in care d este diametrul s3u. Pentru verificarea la rezistenta mecanica
eforturile unitare admisibile sunt cu circa 50% mai mari decat in cazul
bro§elor de tragere. Efortul unitar admisibil la strivire os < 60 daN/mm .
Partea de calibrare poate contine §i dinp de tasare (netezire).

Dornuri de bro$are se folosesc §i pentru operatiile de curatire prin bro§are


a pieselor caiite (care dupa tratamentul termic sufera deformatii). Dornurile
de bro§are se proiecteza urmSnd acela§i traseu §i folosind acelea§i indicajii
ca §i in cazul bro§elor de tragere. Se vor exemplifica doua constructii de
dornuri de bro§are.
a. Dornul de brogare pentruprelucrarea canelurilor interioare are construct
rezul- tata din figura 5.78. Pentru fiecare parte componenta a lungimii parfii
de ghidare din fata se recomanda:
- lungimea conului de ghidare, l3 = 6... 15 mm;
- lungimea cilindrului de ghidare, l4 = (0,5... 1)/ ;
- lungimea pSrtii netede de ghidare (din fata portlunii candatf1) 0,25
l4\
- lungimea pSrtii de ghidare canelata, / = (0,2..,.0,5)/ in care / este
lungimea
p p
de bro§at a piesei;
Lungimea pSrtii de ghidare din fata va ti l = l3 + l4 + l4’ + lcan.
Lungimea pSrtii de ghidare din spate impreuna cu cepul posterior se alege
constructiv
296
r~

l6 + /7 = (1,5...3)/ . Diametrul secfiunilor transversale se va determina astfel:


- diametrul interior al p2rfii de ghidare canelate dican la fel ca la bro§eIe
de tragere;
- diametrul exterior D4 = D0{nax - (0,02...0,05)mm;
- diametrele cepurilor anterior d4 = dican - (3...5) mm, respectiv posterior
dy = (1,4... Construcfiile simple de dornuri de bro§are asigur2 un ajustaj
cu
centrare pe cercul exterior al canelurii. O preeizie ridicata a ajustajului
canelat se asigura la o centrare pe diametrul interior al canelurii. Pentru
prelucrarea unui asemenea alezaj se folose§te o bro§2 cu dorn de bro§are de
o construcfie combinatti, numit a§a deoarece scula a§chietoare, dupa dinfii
a§chetori §i de calibrare canelap se termina cu dinli a§chietori §i de calibrare
cilindrici. 0 astfel de construcfie este cea reprezentata In figura 5.78.
Tabelul 5.22
Recoinandari privind cre§terea diametrului dintilor de tasare, [mm]
Diatnetrul Materialul de irelucrat
alezajului Alania Bronz
Ofel
(buc.<ja (buc.^a O^el ciilit
necillit
presata) presata)
0,035...0,0
45 0,025...0,
0,005...0,0
0,045...0,0 04
0,03...0,035 1
6 0,04...0,0
0,035...0,04 0,0075...0,
10...20 0,06...0,07 5
0,04...0,06 015
20.. .30 5 0,05...0,0
0,01...0,02
30.. .45 0,075...0,0 6
45.. .60 8
b. Dornul de calibrare cu dinli de tasare are partea active formata numai
din dinfi de tasare (fig. 5.25) §i este folosit pentru calibrarea si durificarea
suprafefelor. NumSrul dinfilor de tasare este 3...5 dinfi. Forma §i dimensiunile
lor sunt acelea§i ca In cazul bro§elor de tragere (fig. 5.25). DatoritS
elasticit2fii stratului superficial al suprafefei prelucrate §i chiar a piesei,
diametrul dintelui^de tasare trebuie s2 fie mai mare decat dimensiunea
maxim2 a suprafefei de prelucrat. In tabelul 5.22, pe baza unor determin2ri
experimentale, sunt recomandate valori privind cre§terea diametrului
dintelui de tasare faf2 de cel al piesei. Celelalte elemente constructive
corespund recomand2rilor fScute mai sus.
297
1
5.6. BREVIAR PENTRU PROIECTAREA BRO§ELOR
Prin tema de proiectare trebuie sa se dea urmatoarele elemente:
dimensiunile suprafejei §i toleranfele lor; materialul piesei; modul de
prelucrare a suprafejei inainte de bro§are; dimensiunile §i toleran{ele lor
pentru suprafa(a semifabricat; ma§ina de bro§at pe care se va executa
prelucrarea.
Pentru proiectarea unei bro§e se recomanda urmSrirea traseului de mai
jos. Traseul urmare§te recomandarile facute in subcapitolele precedente.
(l; Se alege schema de bro§are in funcpe de felul suprafejei de prelucrat,
de calitatea preiucrarii §i de posibilitaple de execute a bro§ei.
(2) Se stabile§te adaosul de a§chiere Ay §i componentele sale.
Se proiecteaza partea de a§chiere:
a) stabilirea suprainaparii pe dinte an\
b) alegerea geometriei: unghiul de degajare 7 §i unghiul de a§ezare a(l
c) determinarea pasului p (daca este cazul stabilirea variapei lui) §i a
numarului de dinji simultan aflap in a$chiere z„*/7J;
d) stabilirea profilului dinplor a§chietori, alegerea coeficientului de
umplere k §i determinarea Tnaipmii dintelui h;
e) determinarea grosimii s a golului g, a razei de racordare r §i a
unghiului 77;
f) determinarea numarului §i profilului canalelor de fragmentare a
a§chiilor (daca este cazul);
g) determinarea numarului de dinp de degro$are;
h) alegerea suprainaitarii pe dintele de finisare §i a numarului dinplor de
tinisare;
I) determinarea lungimii pSrtii de a§chiere la^t
-4JSe proiecteaza partea de calibrate pentru cafe se determina sau se
aleg:
" a) numarul dinplor de calibrate;
b) geometria §i profilul lor: 7 , ac, p , hc §.a.;
f c) determinarea lungimii parpi de caliorare.
pvSe proiecteaza partea de netezire (tasare), numai daca este cazul,
pentru care se vor alegeSau determina:
a) numarul dinjilor de tasare;
b) geometria §i profilul lor;
c) lungimea parfii de tasare.
((6) Stabilirea formei §i dimensiunilor cozii bro§ei.
T. Stabilirea dimensiunilor pSrfii de ghidare din spate.
8.Stabilirea dimensiunilor parpi de prindere din spate (daca este cazul).
9. Determinarea lungimii totaleL a bro$ei. Daca este necesar, se va
proiecta un set de bro§e.
10. Alegerea materialului din care se confecponeaza bro§a §i coada
ei.
11. Determinarea formei de a§chiere Fz.
12. Verificarea la rezistenja a bro§ei. Daca nu se verifica, se reiau
calculele de proiectare.
13. Stabilirea condipilor tehnice de execute: tolerance, rugozitap,
abated §.a.
14. Realizarea desenului de execupe. Pe desenul de execute trebuie
sa apara: desenul bro§ei; profilul dinplor in secpuni longitudinale §i
transversale pentru dinpi a§chietori, de finisare, de calibrare $i de tasare; un
tabel cu cota caracteristica a dintelui din care sa rezulte suprainai(area pe
dinte; detaliu cu canalul de fragmentare a a§chiilor; condipi tehnice de
execupe; indicapi tehnologice; duritatea parpi active $i a cozii dupa
tratamentiil termic etc.
298
6
FREZE
Frezele sunt scule a§chietoare rotative prevSzute cu unul sau mai multi
dinji, avand mi§carea principals de rotatie, iar ca mi§care de avans o mi§care
in general perpendiculars pe axa frezei.
Dintii frezei au tSi§ul principal pe suprafata de revolutie §i tSi§ul secundar
pe suprafata frontalS.
Frezele se pot clasifica dupS mai multe criterii. dupS cum urmeazS:
- Dupa felul suprafefelor pe care sunt dispu§i dintii:
a) freze cilindrice, avand dintii dispu§i numai pe suprafata cilindricS
exterioarS (fig.
6.1,a);
b) freze disc, cu dintii dispu§i pe suprafata cilindricS, §i uneori cu tSi$uri
§i pe una sau pe ambele suprafete frontale (fig. 6.1,£);
c) freze cilindro-frontale, avSnd dintii dispu§i pe suprafata cilindricS §i pe
una din suprafetele frontale (fig. 6.1,c);
d) freze frontale, cu dintii dispu§i pe una din suprafetele frontale ale
frezei (fig.
6.\,d). Atat frezele cilindro-frontale cat §i cele frontale au tSi§uri atat pe
partea frontalS, cat §i pe cea de revolutie, dar la frezele frontale, aceste
tai^uri sunt de lungime foarte micS, in comparatie cu lungimea tSi§urilor
periferice de la frezele cilindro-frontale;
e) freze unghiulare, avand dintii dispu$i pe suprafete conice (tig. 6.1,^);
f) freze profilate, cu dintii dispu§i pe suprafete protilate de revolutie (tig.
6.1,/).
Dupa forma din(ilor frezei se deosebesc:'
a) freze cu dinfijrezafi avand directoarea fe(ei de a^ezare rectilinie, care
se ascut pe fata de a§ezare sau pe fata de a§ezare §i de degajare(tig.
6.2,a,b);
b) freze cu dinfi detalonafi avand directoarea fetei de a§ezare spirals
arhimedicS (sau logaritmicS), care se ascut pe fata de degajare (fig. 6.2,c).
Frezele cu dinfi executafi prin frezare prezintS unele avantaje in raport cu
frezele avSnd dinfi detalonafi.care constau in:
- durabilitate de pans la de douS ori mai mare;
- execute mai simpla a dintilor (cu excepfia frezelor profilate care
necesitS dispozitive speciale pentru frezarea §i ascufirea dintilor);
- rugozitate mai mica a suprafefelor prelucrate.
Ca dezavantaje se menfioneazS mic§orarea secfiunii canalelor pentru
evacuarea a§chiilor §i a diametrului exterior prin reascufire.
Avantajele prezentate sunt precumpSnitoare, recomandandu-se ca frezele
cu dinfi detalonafi sS tie utilizate numai dacS este absolut necesar (de
exemplu la frezele profilate).
Clasificarea elementelor frezelor se face conform STAS 577/1-1978 dupS
299
f
urmStoarele elemente:
Dupa dantura frezelor:
a) danturti. dreaptci (fig. 6.3,a);
b) dantura elicoidala cu elice pe dreapta sau cu elice pe stanga (tig.
63,b,c)
c) dantura in zig-zag (fig. 6.3fd).
Dupa forma din^ilor frezelor:
a) dime triunghiular (fig. 6A,a)\
b) dinte cu spate curb (fig. 6.4,/?);
c) dinte cufa\eta proeminentd (fig 6.4,c);
d) dinte trapezoidal (fig. 6A,d);
e) dinte detalonat (fig. 6.4,6?).

300
Dupa forma tai§uriIor frezelor:
a) tdi§ neted (continu'd) (fig. 6.5,a);
b) tdi§ intrerupt (fig 6.5,b);
c) tdi§ rotund (pentru degro§are) (fig. 6.5,d); Dupa pasul danturii
frezelor:
a) freze cu pas unghiular constant (fig. 6.6,a)
b) freze cu pas unghiular variabil (tig. 6.6,Z?)

Fig. 6.5 Fig. 6.6


Dupa modul de pozijionare-fixare pe ma§ina-unealta:
a) freze cu coadd:
a.l. cilindrica
a. 1.1. neteda (fig. 6.7,a); a.1.2. cu aplatizare (fig. 6.7,b); a. 1.3. filetata (fig.
6.7,c)
a. 2. conica
a.2.1. cu con Morse, cu gaurS filetata (fig. 6.7,d);
a.2.2. cu con Morse, cu gaura filetata $i aplatizare pentru antrenare (fig.
6.7,6’); a.2.3. cu con Morse, cu cap de evacuare (fig. 6.7 f);
a.2.4. cu con Morse, cu cap de evacuare $i loca$ pentru fixare pe con (fig.
6-7, g);
a.2.5. cu con 7:24 (fig. 6.7,/z);
b) freze cu alezaj:
b. l. alezaj cilindric (fig. 6.8,a);
301
b.2. alezaj cilindric §i gSuri de antrenare (fig. 6.9,/?);
b.3. alezaj cilindric cu canal de panS longitudinal (fig. 6.8,c);
b.4. alezaj cilindric cu canal de pana frontal (fig. 6.8,c/);
b.5. alezaj cilindric cu canal de panS frontal $i gauri pentru montare (fig.
6.8,^); b.6. alezaj cilindric filetat (fig. 6.8,/); b. 7. alezaj conic (fig. 6.8,g).
A—
V
A
ft—
Fig. 6.7

TZZZZZZZL
Fig. 6.8
Modul de calcul al pSr(ilor de pozi(ionare-fixare a sculelor a§chietoare se
prezintS pe larg in literatura de specialitate, nefiind tratat in prezenta
lucrare.
MentionSm cS stabilirea dimensiunilor pSrtilor de pozi(ionare-fixare se
face prin predimensionarea acestora, in general din condijii de rezisten(3, §i
mai rar constructiv, in func(ie de alte dimensiuni ale sculei.
De asemenea, odata definitivate elementele geometrice §i constructive
ale sculei proiectate, este obligatorie verificarea finals la solicitSrile reaie a
acestor elemente.
In continuare, se prezintS sintetic tipurile de freze uzuale, clasificate dupS
scopul functional, fSrS a epuiza toata gama tipurilor existente (fig. 6.9, 6.10
§i 6.11). [13, 31J.
Analiza tipurilor de freze prezentate anterior releva ca par(i componente
ale oricdrei frezepartea active)., formats din dinpi frezei, corpul acesteia,
care poartS dinpi, §i partea de fixare sub forms de coadS sau alezaj, care
serve§te pentru tixarea frezei pe ma§ina- unealtS.
Partea activS a frezelor se poate realiza dintr-o bucatS cu corpul (fig.
6.12,a), cu dinp asamblati prin lipire (fig. 6.12,/?), sau cu dinfi fixa{i mecanic
(fig. 6.12,c).
302
r

303
Fig. 6.10
6.1. PARAMETRII GEOMETRICI AI DINJILOR FREZELOR
In general, partea a$chietoare a dinjilor frezei se caracterizeaz3 prin
urmStoarele unghiuri constructive:
a) pentru tfii$urile de pe partea frontald (de pe tSi§ul secundar): unghiul
de degajare 7; unghiul de a§ezare a; unghiul de atac principal x; unghiul de
inclinare a t3i§urilor de pe partea frontalS X;
b) pentru t&i$urile de pe partea cilindrich (t3i$ul principal): unghiul de
degajare 7’; unghiul de a§ezare a; unghiul de inclinare a t3i$urilor de pe
partea frontaia
Unghiul de degajare se consider^ Tntr-o secpune normals la muchia
t3i§ului, iar
304
r
Freze prof Hate
~7ul no - 7i Forma C don turd tip 1 2 3
mi
120-71 Forma A. danti/mnp
723
nm
HU
120-71 Forma B dan turn tip
123
HU
120 ~ 71 Forma H dantvra tip
Nil
120- 71 For/naE dan/urddp 12 3
NO
120-71 Forma F dantvrdtip
kki

NO
120- 71 Forma< L danturd tip 1 23
till
120-71 Farma^ M danturd 1 2
6
mt
120-71 Forma H danturd tip
Mw
Carburi m eta sin
/ice teri zute
Al... A1. A1. 41: Ad. A Al.,.15 AO. AO...20 A
to ..1 .. 20 . 6... W...25' .. 6... 20
5 15 20 .20 20
Freze de retezat

STAS STAS STAS STAS 6731


1159- 71 1153 - 6731-67 - 67 H
N. 71 N H Z=
danturd danturd Z- 6/segment
find (Yar- grosotan 4/segment
f) Ct. 3 a (Yon
onto 6)
c/.J
© © © ©

HSS HSS HSS HSS


. A 20... A 32... <2350 ... 2 A 350... A
315 315 L- 1010 1070
L=0.1...0 01...6
STAS
STAS -6731-67
673^-67 ,/Y
Z~_1 Z=
/segment, 6/segment
gaurt gduri
simetnce si'mefrfce
(W pm
\p_o _oJ \o O oj
HSS HSS
A310... A A310... A
7210 721a
STAS STAS 673ft
6731-67 -67
T~_1 Z*j6/
/segment , segment
gaurt gaurt
astmerr/cp asintefncp
(bWb strati t/Bv
y? ° _oj
HSS HSS
A310... A A310...
7210 A>210
Fig. 6.11
unghiul de a§ezare se considers intr-o secjiune radialS x x, ca urmare a
taptului cS traiectoria punctului considerat de pe muchia tSi§ului se aflS in
acest plan (fig. 6.13). Relatiile de legStura intre unghiurile mSsurate in
planele x-x, y-y §i N-N sunt
urmStoarele:
- pentru tdi§ul principal (situat pe partea cilindricS):
tg a’ = tg a’x = tg an cos co
tgy’ = tg Y'„ = tg yx cos co
- pentru tdi§ul secundar (situat pe partea frontala):
tg a = tg ctx = (tg an) / (sin x + tg afl tg X cos x) tg y = tg yn = tg yx sin x + tg
yy cos x
(6.1)
(6.2)
(6.3)
(6.4)
305
Pentru valori uzuale ale vitezelor de avans §i pentru diametrele posibile
ale frezelor, diferenjele intre valorile unghiurilor constructive §i ale celor
functional sunt mici (sub 2°), ceea ce permite neglijarea lor. Valorile
unghiurilor a, y, <|>, xl5 se aleg in funcjie de materialul de prelucrat, de tipul
frezei, de numSrul de din(i §i de materialul pSrtii active a frezei. Unele
recomandSri se dau in tabelele 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, pentru frezele din o(el rapid
§i in tabelul 6.5 pentru frezele armate cu plScute din carburi metalice. Sensul
de inclinare al dinfilor poate fi pe dreapta sau pe stanga, iar alegerea lui
corecta are in vedere sensul de rotate al frezei, privita dinspre coada sau
dinspre capatul de fixare. Existenfa unghiului de inclinare diferit de zero
determina aparitia componentei axiale a for(ei de a§chiere, a c3rei valoare
variaza in acela$i sens cu unghiul co. Se
306
r
recomanda alegerea unui sens al elicei care s;1 determine forte axiale
indreptate inspre lagSrul principal al ma§inii de frezat. (fig.6.14).
La frezele cilindro-frontale unghiul w se determina din condijia ca unghiul
de degajare pe partea frontalfi sa fie pozitiv, ceea ce se realizeaza daca
sensul elicei §i sensul de a$chiere sunt identice. Valoarea unghiului de
inclinare a dintilor se stabile§te in functie de tipul frezei §i de numarul de
dinti (dinfi de.si sau dinfi rari), t'mand seama de faptul c3 la cre§terea
acestui unghi create durabilitatea frezei datorita scaderii energiei specifice
pe unitatea de lungime a taLsului .si datorita cre.sterii unghiului de degajare
real.
Tabehtl 6.1
Valorile unghiurilor de a§ezare ale frezelor executate din o(el rapid
memenie
geuineirice
Unghiul Unghiul
de de
Denumirea Caracteristicile $i a$ezar
frezei dimensiunile frezelor e a$ezare
princip secunda
al r
Cu dinti defji 6-16 -
Freze
Cu dinti rari, monobloc sail 4-12 -
cilindrice
deinontabili
Freze frontale Cu dinti rari, monobloc sau
12 8
deinontabili
D < 10mm 18 8
Freze cilindro- D < 20mm 14
8
fronlale
D > 20mm 12 8
Cu dinti deiji 20 6
Freze disc eu Cu dinti drepti rari,
16 6
dona iji monobloc sau deinontabili.
trei tai§uri Cu dinti inclinati de$i 16 6
Cu dinti inclinati rari, -
12
monobloc sau deinontabili
Freze disc de - -
canelat, 20
nedetalonate
Freze disc - “
pentru 20
retezai
Freze disc - 24 -
pentru
eanale
Freze - -
16
unghiulare
Freze Nedetalonate, cu dinti deiji 16 -
Detalonate $i nedetalonate, -
profilate 12
cu dinti rari
tnc/in area inco - tnc/inareo co- recta a d/nf/ior recta a dint/tor
dot ire pe dreaptajnc/inarea Retire pe dreaptp inc/inarea dinted/ pe sting a
dintefaipe c/reapta
J d
C — p r
E >5 ^ r i | \ SA r
F
s \ t z / ~ t
F
A
z p r i
r \
'
X A

Fig. 6.14
307
Tabelul 6.2
Valorile unghiului de degajare al frezelor executate din otel rapid
Freze Freze disc cu uu t;li§ Freze
ciliudr §i freze pentru profilate gi
ice, cauelat unghiulare
cilindr Cu dinji Cu diu(i Penir Peutr
o- degi rari u u
frouta B< B> B< B>3 degro finis
Materialul de
le, 3 3 3 gare are
prelucrat
disc Uugliiul de degajare, grade
cu
doufl
gi cu
trei
tiiiguri
Aluminiu, aliaje - - 10- 20- 25-30 10-
20-28
de magneziu 15 25 15
O^eluri carbon §i
aliate, ar =60 8-
daN/mirr. Alama 12-22 6-8 12 12-16 8-12
O^el tumal 8-16 5-7 7- - - -

ccU\
carbon de scule, 11
o^el aliat, cu
O^el tumat, o^el
carbon §i alinl de
scule cu
ar=60...I00
daN/mnr Fonta
cenugie §i
maleabila cu
6-
HB > 180 6-12 4-6 - - - 4-6
10
Bronz, alama
fragila
Tabelul 6.3
Valorile unghiurilor de atac principal x §i de atac al t&igului de trecere x() la
frezele din ojel rapid
Adancime Caracte
Denumirea Condijii de a stratului rul x
X ()
frezelor lucru a§chiat, produej
mm iei
Prelucrarea Serie
Freze frontale D se face la mare gi
3-5 30 -
= < 150mm magini rigide in
masa
Freze frontale D Idem 5 Idem 45 25
> 150mm
Freze disc cu
doua taiguri 45 25
D= <90mm idem Idem
Freze disc cu
doua taiguri Idem 60 30
D > 90mm
Freze-disc cu Prelucrarea a Serie
doua taiguri gi doua mica gi
frontale suprafe^e >6 mijlocie 60 30
perpendicula
re
Freze-disc cu
doua taiguri gi - - - 90 45
frontale
Freze-deget,
disc cu trei
tiiiguri, de - - - - 45
canelat gi
retezat
Tabelul 6.4
Valorile unghiului de atac secundar xj la frezele din ofel rapid
Denumirea frezelor Construcjia frezelor *1
Freze-deget Cu din^i frontali 1-2
I Fara din^i frontali 8-10
Freze frontale II De degrogare 1-2
III De finisare 0
Freze-disc cu trei taiguri - 1-2
Freze pentru canale de -
6
pana
Freze pentru retezat - 15’-1 °
Freze-disc cu un tai§ - 1 °30’-2
308
Tabelul 6.5
Valorile parametrilor geometric! ai frezelor cu pliScu^e din carburi metalice
Geometria danturii f'rezei
Unghiul Unghiul Unghiul Unghiul
Materialul de de de de de atac
prelucrat degajare a§ezare inciinar principa
7° Of° e al l
tai§ului K°

a,. <80 daN/mmr 5-10 15 10-15 45-60
O^el cu (rr=80...120
daN/mm" 0 15-20 10-15 45-60
fr> 120 daN/mm“ -5...-10 15-20 10-15 60
Fonta §i o^eluri 5-10 10-15 10-15
austenitice 60
Aliaje neferoase 10-15 15-20 10-15 60
Pentru freze disc - - -5...-10 -
Se recomanda urmatoarele valori pentru co:
- pentru frezele eilindrice cu dinji de§i co = 25°... 35°;
- pentru frezele eilindrice cu dinji rari co = 30°... 60°;
- pentru freze disc cu dou3 sau trei tai§uri co = 15°... 25°.
La frezele cilindro-frontale valoarea maxima admisa pentru acest unghi
este co = 25° ... 30°.
6.2. FORMA DINTILOR
Dinjii rational proieetati trebuie sa asigure stabilitate mecanica §i termica
ridicata, canale spatioase pentru evacuarea u§oara a a§chii!or, executie
u§oar3, numar mare de reascutiri etc.
Forma ideala a spatelui dintelui din punctul de vedere al rezistentei
mecanice este cea cu profilul de parabola.
Se intainesc urmatoarele profile de dinji §i canale pentru a§chii: (fig.6.15),
[31].
a- dinte cu spate simplu plan cu faleta;
b- dinte cu spate dublu plan cu faleta;
c- dinte cu spate curbiliniu cu faleta proeminenta;
d- dinte cu spate dublu plan fSra faleta;
e- dinte cu spate combinat.
Formele a, b§\ c se folosesc la frezele cu dinji frezali, iar ultimele (d §i e) la
frezele cu dinji detalonali.
Dintele cu spate simplu plan cu faleta este cel mai simplu constructiv §i
tehnologic, dar permite un numar mic de reascutiri, fiind sensibil la eforturi
mari de a§chiere. De asemenea, nu asigura spatiul suficient pentru
evacuarea a§chiilor. Ca urmare, el se foIose§te in special la freze cu dinji de§i
§i la freze destinate operatiilor de finisare la care nu se pun probleme de
rezistenta-rigiditate §i de capacitate de cuprindere §i evacuare a a§chiilor
degajate (fig. 6.15,cz).
Determinarea elementelor constructive ale dintelui se face utilizand
urmatoarele relatii:
V=v-6 (6.5)
Pentru unghiuri 7 > 0° relajia devine
77 = v - 8 - 7 (6.6)
in care: 8 este pasul unghiular
309
5 = 360° / Z (6.7)
Unghiul penei T) are valori de 45° ... 50°, iar unghiul v are valori din 5° in
5° intre 50° §i 110°.
Dac3 dinjii frezei sunt elicoidali, unghiul v se determina cu acelea§i relajii,
dar calculul se face intr-un plan perpendicular pe muchia de a§chiere
v = T] + 8e (6.8)
be reprezinta pasul unghiular, corespunzator unui numar de dinp Zi (Z
echivalent) pe care 1-ar avea freza daca raza ei ar fi egala cu raza de
curbura a elipsei ob(inuta prin intersectia cilindrului inta$urator al frezei cu
un plan perpendicular pe muchia de a§chiere, deci inelinat cu unghiul a> al
canalelor elicoidale:
= Z / (cos3 oi) (6.9)
5e = 360°/Zi = (360° /Z) cos3 w (6.10)
Inaifimea h a dintelui se determina cu formula:
h = (0,5...0,6)pn (6.11)
In care pn este pasul intr-o sectiune normaia pe tai§.
Raza fundului canalului r are valori uzuale in domeniul 0.8...2 mm.
Fajeta cilindrica ,/c/-/ are valori optime in domeniul 0,05...0,1 mm, iar
fajeta de a§ezare are valori fj =0.8...2 mm.
Dintele cu spate dublu plan cu fa|eta prezinta o rezistenta mecanica
sporita §i un numar de reasculiri posibile mai mare. Aceasta forma se
utilizeaza in principal la degro§are §i semitinisare. Pentru asigurarea
inglobarii a§chiilor deta.sate, pasul dinplor trebuie sa fie relativ mare,
rezultand un numar de dinfi relativ mic in comparatie cu frezele avand forma
dinjilor cu spate simplu plan cu fa^ete (fig. 6.15,i>).
Rela^iile pentru determinarea elementelor constructive ale acestor dinji
sunt prezentate in continuare:
h = (0,3...0,4) pn (6.12)
v = (45°... 60°) (6.13)
vl = (80°... 100°) (6.14)
fj = 1...2 mm (6.15)
fell =0,05...0,1 mm (6.16)
r = 2...3 mm (6.17)
Dintele cu spate curbiliniu (parabolic sau circular) cu fajeta proeminenta
(tig. 6.15,c) prezinta rezisten^a mecanica §i rigiditate superioare precum $i
un numar mare de reasculiri posibile, fiind din aceste motive extins la
construcfia frezelor cu dinjii rari (cilindrice, cilindra-frontale etc.). Spatele
dintelui se executa prin frezare, cu freze profilate parabolic sau sub forma de
arc de cere de raza R = (0,3...0,45) D. Elementele constructive se determina
cu relafiile:
h = (0,3...0,4) pn (6.18)
fj = 1 ...3 mm (6.19)
r = 2...3 mm (6.20)
Dintele cu spate dublu plan tara fa(eta §i dintele cu spate combinat (fig.
6.15//, e) sunt caracteristici frezelor detalonate. La prima forma (fig. 6.15.(7)
detalonarea fe(ei de a§ezare se efeetueaza dupa o linie dreapta, iar la a doua
forma, detalonarea se efectueaza dupa spirala arhimedica. Unghiul v ia valori
intre 25°... 60°, iar celelalte elemente constructive se calculeaza cu rela(iile
utilizate la determinarea elementelor constructive ale dintelui dublu plan cu
fa(eta.
310
6.3. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE FREZELOR
a. Diametrul exterior. Un diametru exterior al frezei coreet ales trebuie sa
asigure:
-economie de material pentru executarea sculei;
- productivitate maxima a prelucrarii cu freza;
- durabilitate ridicata;
- rezistenta mecanica a frezei;
- consum minim de energie;
- stabilitate §i uniformitate in timpul d e
fez3rii; Fig. 6.15
- calitate corespunzatoare a suprafetei prelucrate.
In general aeeste cerinte nu pot fi satisfacute simultan, determinarea
finala a diametrului fiind rezultatul unui compromis.
Daca nu se cunoa$te adaneimea de a$chiere, diametrul frezelor se
determina cu relajia:
D - d + 2m0 + 2h [mm] (6.21)
in care: d este diametrul alezajului frezei, in mm; m0 - grosimea corpului
frezei, in mm (m0 ~ 0,4 d [mm]); h - inaljimea dintelui frezei, in mm.
Diametrul d al dormului se estimeaza considerand doar solicitarea de
incovoiere, urmSnd a fi verificat la solicitarea compusa de incovoiere §i
torsiune:
d = [(10 / oai) (3/ 16) l FJ1/3 [mm] (6.22)
2
in care: aai este rezistenta admisibila la incovoiere in daN/mm ;
Fz - forja principala de a§chiere calculata pentru regimul cel mai solicitant
estimat, in daN;
/ - lungimea dornului intre reazeme, in mm; in general aceasta valoare se
alege de catrejiroiectant, tinand seama ^i de marina de frezat utilizata.
inaifimea h a dintelui se calculeaza cu relatiile prezentate anterior.
In general rezulta
D = (2,5...3)d (6.23)
Daca adaneimea de a$chiere poate fi estimata pentru determinarea
diametrului frezei se poate folosi relatia

D = (10...20) tmax [mm] (6.24)


in care: tmax reprezinta adaneimea maxima de a§chiere, in mm.
Coeficientul lui t ia valorile mici pentru latimi de a§chiere mici.
Pentru frezele frontale diametrul exterior se stabile^te in functie de
necesitati, de obicei egal cu adaneimea de a§chiere, pentru a se ob(ine
productivitate maxima.
Diametrul exterior al frezelor cu coada se stabile.ste in functie de
solicitare, sau se impune de catre destinatia frezei.
311
b. Stabilirea numarului de dinji. Pentru stabilirea numarului de dinfi ai
frezelor trebuie finut seama de efectele cre§terii acestuia in condipile
menpnerii constante a diametrului sculei. Aceste efecte sunt [13, 31]:
- se mare§te durabilitatea; se imbunatate§te calitatea suprefejei
prelucrate; cresc forjele §i momentele de a§chiere, datorita mic§or3rii
grosimii a§chiei §i incarcarii energetice unitare;
- se reduce numarul posibil de reascupri §i se micsoreaza durabilitatea
totals a sculei prin mic§orarea dimensiunilor dintelui;
- se mic§oreaz3 canalele pentru cuprinderea §i evacuarea a§chiilor.
In consecin^a, se prefera constructive cu din^i rari cu exceppa frezelor
pentru finisare, a frezelor subpri de tip circular sau fierastrSu §i a frezelor
destinate prelucrarii materialelor foarte dure.
Mic$orarea numarului de dinp este limitata de intensificarea
neuniformitapi frezSrii, trebuind respectata condipa ca la frezele cu dinp
drepji pe arcul de contact sa fie simultan In a§chiere cel pupn doi dinp, adica:
t = <p /8 >2 (6.25)
in care: <p este unghiul de contact, in grade; 5- pasul unghiular al dinplor
frezei, in grade
(8 = 360°/Z) (6.26)
Ca urmare se poate scrie:
Z„lin = 360 (i;/<p) (6.27)
Unghiul de contact (p se determina cu relatiile
cp = 2 (t/D)1/2 [rad] (6.28)
pentru frezarea cilindrica cu freze cu dinp drepp, §i
(p = 2 arcsin (tj/D) [rad] (6.29)
pentru frezarea frontala (tig. 6.16).
in aceste relapi, t este adancimea de a§chiere, in cazul frezSrii cu freza
cilindrica, iar este adancimea de a$chiere in cazul frezarii cu freza frontala.
Practic, relapa utilizata pentru determinarea numarului de dinfi este:
Z=D (6.30)
in care m are valorile
m = 1,2... 1,4 pentru freze cu dinp rari, cu unghiul co < 3°; m = 1,8...2
pentru freze cu dinp de§i, cu w =15° ... 20°;
m = 1 pentru freze cu dinfi rari, asamblate, cu w = 20° ... 25°;
m - 0,8 pentru freze cu dinp rari, asamblate §ico = 30° ... 45°;
m — 0,7 pentru freze cu dinp rari, asamblate §i w = 55° ... 60°.
Pentru freze cilindrice cu coada, freze disc §i freze pentru canelat'se
utilizeaza formula:
Z = (0,2D)/(tmax°’5s,ma0-5) (6.31)
Pentru freze frontale cu cupte demontabile se utilizeaza formula:
Z = (D/25,4) + 2 (6.32)
in care semnul "plus" se ia pentru frezele de finisare, iar semnul "minus" se
ia pentru frezele de degro$are.
c. Lafimea frezelor. In general, lajimea frezelor se stabile$te in funcpe de
tipul acestora, pe baza solicitSrilor mecanice. In unele cazuri, determinarea
lapmii se face in
312
functie de necesitaji, urmarind asigurarea unei prelucrSri cat mai uniforme
[13; 31].
Pentru frezele cu dinji elicoidali realizarea uniformitatii frez3rii se
realizeaza daca pasul axial al dinjilor p(lx este egal cu ad&ncimea principal de
a§chiere, respectiv cu laiimea de frezare B sau dac3 B este un multiplu intreg
al pasului axial (fig. 6.17).
Lajimea minima a frezelor Bs rezulta In acest caz:
Bs > Kpm (6.33)
in care: K ~ 2 ... 3.
In plus, pentru uniformitate este necesar sa se respecte §i condijia Bp - K
p^, in care K ia acelea§i valori ca mai sus.
Deoarece pax = Pj.-ctg u = (ir D/ Z) erg co, se obtine
BS>B sau
Bs > (irD/Z) K erg w (6.34)
in care D este diametrul frezei, Z - numarul de din(i, co- unghiul de inclinare
al dinfilor elicoidali.
Aceasta relate se poate folosi §i pentru determinarea numarului de dinji
sau a diametrului minim in ipoteza unei a$chieri uniforme, daca Bs este
determinat sau ales anterior.

6.4. FREZE CILINDR1CE


Frezele cilindrice se executa intr-o gam3 larga de tipo-dimensiuni.
Dupa modul de fixare, frezele cilindrice pot fi cu coada sau cu alezaj.
Dupa modul de construct, frezele cilindrice pot fi monobloc, cu dinp aplicali
prin lipire sau cu dinp montali mecanic. Montarea mecanica a dinjilor se
poate realiza prin impanare sau cu bride, pene §i §uruburi. Frezele asamblate
din ultima categorie necesita o tehnologie se execute mai dificila, dar
prezinta avantajul reutilizSrii de un numar mare de ori a corpului, ceea ce
justified extinderea lor in practica.
Tai§urile acestor freze cilindrice pot fi din oiel rapid, din carburi metalice,
§i mai rar din oxizi sinterizafi (materiale mineralo-ceramice).
in general, frezele cilindrice se executa cu dinp elicoidali, construcliile cu
dinp drepli fiind din ce in ce mai rare.
Frezele cu dinp rari, pentru degro§are se construiesc cu unghiuri co intre
30° §i 60°,
313
iar t3i§urile sunt prevSzute cu fragmentatori de a§chii dispu§i pe el ice astfel
meat intre pSrJile active ale dinplor sa rezulte suprapunerea de iafime/ =
1...2 mm (fig. 6.18) necesarS pentru asigurarea unor suprafe^e plane
continue.
Lapmea activa a dinplor, b, este cuprinsa de regula intre 3...6 mm, iar
dinpi sunt decalap pe direcpe axiaia cu marimea X = b-f. Ca urmare, pasul
elicei canalelor de fragmentare p se calculeaza cu relapa
p = XZ (6.36)
Adancimea h0 a canalelor pentru fragmentare trebuie sa depa^easca
grosimea a§chiei, §i in general are valori intre 0,5 §i 3 mm.
Valorile unghiurilor de a$ezare §i de degajare se aleg conform tabelelor
6.1, 6.2,
6.5, folosind §i preciz3rile din tabelul 6.6.

Numarul de dinp depinde de unghiul de inclinare a tai.'jurilor §i se


calculeaza cu relajia (6.30) sau (6.31).
Frezele cilindrice se executa cu coada pentru diametre sub 60 mm (fig.
6.19) §i cu alezaj pentru diametre peste 50 mm (fig. 6.20). In tlgura 6.21 se
prezinta o freza cilindrica cu coada, cu canale pentru fragmentarea a^chilor,
cunoscute §i sub denumirea "freza §tiulete de porumb".
314
Tabelul 6.6
Valori orientative pentru unghiurile de a§ezare §i de degiyare ale frezelor
cilindrice
Unghiul in grade
Materialul de prelucrat de
a§ezare de degajare
Ojel cu of = 60 daN/mm“ 5-8 12-20
Ojel cu or = 60...80 daN/inm" 4-6 12-16
Ojel cu or = 110 daN/min" 4-5 6-10
0(el cu or = 130 daN/mnrr 3-5 4-6
Ojel tumat cu or < 50daN/mm~ 5-6 12-14
Ojel tumat cu or > 50daN/mm~ 3-5 6-10
Ojel rapid §i de scule 4 4-10
Fonta HB < 180 6 10-14
Fonta HB > 180 3-5 4-6
Fonta maleabila 6 12
Cupru 5-7 12-18
Bronzuri §i alame (dure) 4-6 0-5
Bronzuri §i alame (moi) 5-8 8-15
Aliaje u.§oare 8-12 15-30

Frezele cilindrice se construiesc cu dinfi cu spate curb obpnup prin frezare


sau detalonare, §i cu dinp cu spatele dublu plan cu fa(et2.
La frezele avand dinpi cu spatele curbi obpnup prin frezare sau
detalonare, realizarea canalalor pentru fragmentarea a§chiilor trebuie sa
asigure obpnerea unghiurilor de a§ezare adecvate, In condiple dispunerii
radiale a acestor canale. Pentru aceasta, detalonarea se face dupa o direcpe
inclinata cu unghiul r, dat de relapa:
tg T = X/K — X Z / (TT D tgct) (6.37)
in care: X este deplasarea axialS de la dinte la dinte; K - detalonarea radialS
impusS dintelui a§chietor.
Valoarea Kt a detalonSrii dupa direcpa r se determina cu relapa:
Kt — K / cos T = (iT D tg a) / (Z cos T) (6.38)
Lajimea frezei L se determina cu relapa (6.35) sau in funcpe de piesa de
prelucrat, dar in general nu depa$e$te valoarea de 150 mm.
Pentru prelucrarea suprafe£elor cu lapmea peste 150 mm se utilizeaza
freze cilindrice compuse sau cuplate (tig. 6.22) avflnd sensul elicei diferit in
vederea compensarii forjelor Fx care apar in lungul axei lor de rotape. Pentru
a se preveni aparipa urmelor 13sate de loculjie imbinare pe suprafaja
prelucrata frezele trebuie sa se intrepatrunda.
Intrepatrunderea se realizeaza prin frezarea pe una din suprafejele
frontale ale frezelor a unor caneluri (3...4) avSncl adSncimea t = 3...7 mm.
315
Proiectarea celorlalte elemente ale acestui tip tie freza se face in acela§i
mod ca pentru frezele cilindrice simple.

£*10 'penfrv ofe/ rapid

Fig. 6.23
Fig. 6.24

Pentru frezele cilindrice cu diametrul mai mare de 70 mm se practice


asamblarea mecanica a dinplor demontabili cu ajutorul penelor (fig. 6.23 $i
6.24).
Construcjia respective prezinta avantajul simplitapi $i al unei rigiditati
bune In comj)ara(ie cu alte procedee de asamblare (cu bride, cu §uruburi
etc.).
In cazul frezelor cilindrice, calculul dimensiunilor dinfilur prevSzuti cu
zim(i, al loca§urilor §i al penelor de fixare decurge dupa cum urmeazS [14J:
1. Se incepe prin determinarea pe cale grafica prin construct de proba a
deplasSrii fa^a de ax3 a dintelui in plan orizontal A §i in plan vertical m,
precum §i a unghiului de inclinare a fundului $an(ului (se urmare§te prin
incercari ca dimensiunile a, §i a2 (din fig. 6.25) sa fie egale.
Lungimea sculei B, diametrul exterior D $i unghiul ca sunt stabilitede la
calculul de proiectare al sculei descris anterior. Unghiul ca de inclinare a
dinfilor pe diametrul exterior are valori de 45° pentru frezele de degro§are §i
20° pentru frezele de finisare.
316
q = q1 + q2~ s, (6.49)
In care: ql este grosimea penei, in mm; q2 - grosimea dintelui, in mm; s -
strSngerea necesarS la baterea penei; (se alege de 0.2 mm pentru dinji mai
lungi §i 0.3 ... 0.4 mm pentru dinfii de lungime medie sau scuifi).
Lungimea penei Lj se determina cu formula:
Lj = (Bj/cos co) - qj tg o), (6.50)
in care: Bj este la^imea corpului sculei, in mm; iar
Bj = B - 10 mm,
B fiind la^imea frezei, in mm.
Lungimea Lj obiinuta din calcul se mic§oreaza cu 2...3 mm.
Grosimea maxima a penei (fig. 6.26) se determina din relapa:
q2 = Lj tg 3° + qj (6.52)
Tabelul 6. 7
Elemenle constructive ale frezelor cilindrice cu dinji in forma de pand §i
LJ=45°

Elementele frezelor ciMndrice asamblate, cu dinjii prevazuji cu zimti (co =


20°)
318
Pentru orientare, in tabelele 6.7 si 6.8 se prezinta eiementele frezelor
cilindrice cu dinfi prevazup cu zimp avand GO = 45° §i co = 20°.
Frezele cilindrice cu tai$uri din carburi metalice lipite sau fixate mecanic
asigurS prelucrarea cu productivitap superioare a materialelor greu
a$chiabile.
Eiementele geometrice se aleg conform indicapilor din tabelul 6.5, iar
determinarea elementelor constructive (cl, D, co, Z) se face ca la frezele
cilindrice din o(el rapid.

Dispunerea dinplor se face pe elice (fig.6.27 §i fig.6.28). Solupa adoptata


in figura 6.27 necesita placupj din carburi metalice de lungimi diferite pentru
a rezulta suprafeje plane continui. Solupa din figura 6.28 necesita placu(e
identice de dimensiuni (latimi) mici, intre 5 §i 10 mm a^ezate distante $i
decalat de la dinte la dinte.
In STAS 578-76 sunt prezentate frezele cilindrice din o(el rapid.
6.5. FREZE CILINDRO-FRONTALE
Sunt prevazute cu dinp pe partea cilindrica §i pe partea frontaia, criteriile
§i categoriile de clasificare find acelea^i ca la frezele cilindrice.
Diametrul exterior se stabile§te in funcpe de necesitap §i de tipul frezei,
find in
319
general cuprins intre 10 §i 160 mm.
Diametrul cozii sau diametrului alezajului se determina din condi^ii de
rezisten$ $i se normalizeaza.
DatoritS modului de fixare in consola, lungimea frezelor cilindro-fvontale
este Iimitata la valori miei:
/ = (0.5...4) D
in care valorile minime ale eoeficientului se admit pentru frezele cu
diametrul mare. Numarul de din^i se stabile§te cu rela(ia: _
Z = (1 ... 1,4)V~D (6.53)
Valorile unghiurilor constructive se aleg din tabelele 6.1, 6.2, 6.3 §i 6.4, in
func(ie de materialul prelucrat. Unghiul de degajare frontal corespunde
aproximativ cu unghiul de inclinare co al tai§urilor de pe partea cilindrica,
ceea ce limiteaza valoarea unghiului co la 15°... 35°, direc(ia de a$chiere §i
sensul de inclinare al elicei avSnd acela§i sens.
Intersecpa dintre tai§ul frontal §i cel de pe partea cilindrica se racordeazS
sau se te§e§te la 45°. Valorile recomandate pentru raza de racordare sunt
urmatoarele:[31] r = 0,3... 1,5 mm pentru D — 3... 60 mm; r = 1,5... 4 mm
pentru D = 60...120 mm.
Pentru te§itura se adopts urmStoarele valori: t = 0,2... 1 la 45° pentru D —
1... 60 mm; t = 1 ...2 la 45°' pentru D = 60...160 mm.

Z -numaru/ cfe c/inti


ff^q2xp = 0,d
r = OJ?xp fj -7?5 xh
r?_ 360 *
0
I /?_ 360°
7~
Fig. 6.29
Pe partea cilindrica dinjii frezelor se executS de preferin(S cu spate curb
cu facets proeminentS (fig. 6.29). Notand cu D diametrul exterior al frezei, cu
p - pasul acesteia $i cu Z numarul de din(i, parametrii constructivi se
calculeaza cu relaliile:
p = (ir D)/ Z
h = p Z/ (ii + Z + 0,1 ir D) ft = 0,2 p- 0,8
f0 = 0,5 ft - 0,1 (6.55)
fcil=fo/2 r = 0,12 p
rj = 1,25 h 8 = (3 = 360/Z
320
in relafia pentru determinarea Tnaitimii h a dinplor n este un coeficient
care ia valorile: 6,5 pentru Z = 3; 6 pentru Z - 4; 3 pentru Z = 5; 2 pentru Z
= 6 §i 0 pentru Z — 7 sau 8.
Tai$urile frontale au fata de a$ezare plana, fund inclinate fata de directia
de a§chiere cu unghiul = 0°... 2°. In anumite cazuri, indeosebi la frezele
cilindro-frontale cu alezaj, tai§urile frontale se execute pe cativa milimetri cu
xj = 0°, dupH care in continuare, unghiul x1 prime§te valoarea de 1° pana la
2°.
In STAS 579-76, 1683-80, 1684-80, 6308-82 sunt prezentate solutii
constructive §i elemente geometrice §i constructive ale frezelor cilindro-
frontale.
a. Freze cilindro-frontale cu coada. Se construiesc in general pentru
diametre cuprinse intre 1 $i 75 mm, cu coada cilindrica sau conica, in
intregime din otel rapid la diametre mici §i cu coada sudata din otel carbon
de calitate la diametre mari. Pot fi executate §i cu tai.surile din carburi
metalice avand placute a^chietoare lipite sau prinse mecanic.

in functie de destinatie, frezele cilindro-frontale cu coada se grupeaza in


trei categorii: a) freze pentru canelat, destinate frezarii canalelor de pana,
canelurilor, sau diverselor loca§uri infundate: b) freze pentru copiere; c) freze
cilindro-frontale cu destinape generalti pentru executarea suprafetelor plane
corelate sau prin copiere, unde patrunderea frontaia a sculei nu este
necesara.
Frezele cilindro-frontale pentru canelat se construiesc cu coada cil indrica
sau conica conform STAS 248-77 (fig. 6.30).
Numarul de dinti se alege in funcfie de diametru, dupa cu urmeaza:
- pentru diametre sub 20 mm se construiesc cu 2 dinti;
- pentru diametre intre 20 §i 40 mm se construiesc cu 3 dinti;
- pentru diametre peste 40 mm se construiesc de regula cu 4 dinti, avand
unul sau doua din tai§urile frontale pana la centrul sculei (fig. 6.31).
321
Pentru geometria taiijurilur se recomanda urmatoarele valori:
• - unghiul elicei co = 20°... 25°;
- unghiul de degajare pe partea frontala yf- = 10°;
- unghiul de a$ezare al tai$urilor periferice o; = 12°... 16°;
- unghiul de a.sezare pentru tai.surile frontale ay = 8°... 15°;
- unghiul de atac seeundar pentru tai.surile f'rontale X| = 0...10.
Elementele constructive se aleg conform STAS 1680-85 .si STAS 1681-85.
Pentru prelucrarea materialelor mai greu a$chiabi!ese folosesc freze
cilindro-frontale
(fig. 6.32) cu tai.suri din carburi metalice lipite. drepte, inclinate sau
elicoidale.
In tlgura 6.33 se prezinta trei solu(ii constructive de freze cilindro-frontale
cu coada armate cu placufe din carburi metalice lipite sau fixate mecanic, iar
In tabelul 6.9 se prezinta elementele lor constructive.
Freze cilindro-frontale pentru copiere se construiesc din ojel rapid, cu
coada cilindrica sau conica (STAS 248-77) monobloc sau cu coada sudata din
o(el carbon de
322
calitate.
Pot fi tai.suri frontale drepte (fig.6.34) sau semicirculare (tig.6.35) §i cu
tai.suri periferiee cilindrice sau conice (fig.6.36 .si 6.37).
Tcibelul 6. 9
IDIeinente constructive ole frezelor cilindro-l'rontnle urinate cn plikiije din
carburi metalice
d
[ itim]
M
[nun]
|miu|
Z
Con
Con Morse nr.
7:24
12
16
20
25
32
40
50
63
16
16
19
19
n
25
30
30
32
36
40
45
50
56
63
70
40
40
50
50
d *1 *2 fjiruri de Con
[min] [mm] [mm] dinji Morse 7:24
20 44 59 4 3 .
25 52 64 4 3 -
28 52 64 4 3 .
32 55 90 4 4 .
36 55 90 4 4 40
40 75 120 4 4 40
50 93 150 6 5 50
63 112 166 6 - 50
d
[mm|
L
|mm[
[ nun ]
20
25
32
40
50
80
120
126
154
165
36
35
32
40
46
F
r r
| 1
r
° Cl 1
® Si 1
d

Frezele pentru degro.sare sunt prevSzute cu canale pentru fragmentarea


a§chiilor. care se calculeazS conform celor indicate la frezele cil indrice.
323
Trecerea de la tai$urile frontale drepte la cele cilindrice se face printr-o
te.sire la 45° sail nrintr-o razS de racordare r — 0.08D.
Fig. 6.35 I‘ig. 6.36

Fig. 6.37
Fig. 6.38
Unul sau doua tai^uri frontale sunt prevazute sa ajjchieze pana la centru.
Diametrul exterior al acestor freze este cuprins intre 2,5 .si 50 mm,
stabilindu-se in funcpe de razele de racordare ale piesei de prelucrat,
trebuind ca raza frezei sa tie mai mica decat acestea.
Frezele cilindro-frontale cu coada cu destinape general a nu se construiesc
cu dinp frontali pana la centrul sculei. In funcpe de destinapa lor pot ii
prevazute cu tragmen- tatori de a§chii.
Pot fi prevazute cu placu(e din carburi metalice cu dinp inclinap (fig.6.38)
sau
324
elieokiali ca in tigura 6.39.
In STAS 1683-80 .si 1684-80 sunt prezentate elementele constructive ale
frezelor cilindro-frontale cu coada conica .si cilindrica.
Forma dintilor .si elementele geometrice se aleg conform indicatiilor
generale date la inceputul capitolului.
Inlocuirea placutelor continui de forma el icoid ala cu pi acute de
dimensiuni mici dispuse la o anumita distanta una fata de alta .si decalate de
la dinte la dime, u.sureaza ascutirea fji permite schimbarea placutelor
deteriorate (fig. 6.40).

In tigura 6.40,;/. placutele sunt lipite. iar in tigura 6.40,/; .si c sunt fixate
mecanic.
In tigura 6.41 se prezinta .sapte solutii constructive de freze cilindro-
frontale cu coada, iar in tahelele 6.10. 6.11.6.12. 6.14, 6.15. 6.16 se prezinta
elemente constructive ale acestora.
b. Freze cilindro-frontale cu alezaj. An diametre cuprinsc intre 40 .si 160
mm fund antrenate prin pana longitudinala sail prin canal frontal.
Numarul de dinti se determina conform relatiilor din paragraful 6.2.2.
Elementele geometrice se stahilesc conform celor aratate in paragraful
6.1.
Frezele pot fi construite integral din otel rapid (elemente constructive sunt
prezentate in STAS 579-76) cu din(ii in forma de lame de otel rapid montafi
intr-un corp din otel carbon de calitate. cu placute de carhuri metalice lipite.
sail cu placute demontabile din carburi metalice.
La frezele cilindro-frontale cu dintii asamhlati prin pene. numite .si capete
de frezat cu lame, zimtii an dispozitie axiala (ca in figura 6.42).
Fij*. 6.41
* Tahflul 6 K)
Klcincnlc constructive ;ile frezelor cilimlrn-rroninlf (1-595)
I)jsI6 Con I. >1 12
K
{nun| ISO | min ] | min | [ mm |
o1 J

40 40 M 16 213,5 74.5 4
50 50 M24
'-1

93,5 150 6
JJ

63 50 M24 293 1 12,5 166 6


DupS cateva reaseupri. din pi se muta cu until sau doi zimp mai apmape
de periferie. apoi se rectifica din non .si se ascut.
A.sezarea dinfilor. preaim .si dimensiunile lor se determina aproximativ,
prin desenari de probft, apoi se trece la ealeulul analitic al dimensiunilor
eipitelor .si al uolurilor dintre ele[14|.
Determinarea tuturor dimensiunilor dintelui se face in planul AB (fig.6.43).
326
Tabelul 6.11
Klemente constructive ale frezelor cilindro-lrontale (K605)
*2
D js 16 Con K *1 '.|
I inin] Morse K |mm] [mm] mm|
20 3 M12 145 44.5 59 4
25 3 M12 150 52 64 4
28 3 M12 150 52 64 4
36 4 M16 205 55.5 81 4
40 4 M 16 210 65 86 4
50 5 M20 265 84 111 6
Tabelul 6.12
Klemente constructive ale frezelor cilindro-lrontale (K616)
n jd f. 1 1
U JMO dhH M *r
[mm] ]mm] [ nun ] [ min | |mm|
16 16 83 29,5 44 n
20 25 115 44,5 63 4
25 25 118 52 66 4
32 32 125 55,5 73 4
Tabelul 6.1.1
Klemente constructive ale frezelor cilindro-lrontale (K620)
Djsl6 dh8 | K >1 h
[min] nun [ |mm| | min | [mm]
20 25 100 29,5 48 4
25 25 106 37 54 4
32 32 106 36.5 54 4
• Tabelul 6.14
Klemente constructive ale frezelor cilindro-lrontale (K625)
I) js 16 Con K >1 *2
U Z
[ mm] Morse |mm] |mm| |mm]
12 1 M6 89 16 32 3
16 n M10 105 16 36 3
20 3 M12 126 19 40 4
25 3 M 12 131 19 45 4
32 4 M 16 159 nn 50 6
40 4 M 16 165 25 56 6
Determinarea dimensiunilor dintekii .si ale canalului in care se monteaza,
consta in calcularea urmatoarelor dimensiuni principale, notate in figura
6.43: a, h, L, hj $i h?. Dimensiunea a pe fa(a frontal a anterioarfi a corpului
frezei se determina cu formula:
a = (D/2) .sin 7y + q (}• co (6.56)
327
Tabelul 6.15
Elemente constructive ale frezelor cilindro-frontale (F626)
D jsl6 dh8 L *1 h Z
[mm] [nun] [mm] [mm] [mm]
3 6 60 12 - 4
4 6 63 12 - 4
5 10 68 15 - 4
6 10 70 18 - 4
8 10 62 12 25 3
10 10 65 12 28 3
12 12 70 • 16 32 3
16 16 80 16 36 3
20 16 90 19 40 4
25 25 100 19 45 4
32 32 105 nn 50 6
Tabelul 6.16
Elemente constructive ale frezelor cilindro-frontale (F626)
De8 dh8 L 'l *2
[mm] [mm] [mm] [nun] [mm]
3 6 60 8 _
4 6 63 10 -
5 10 68 12 -
6 10 70 12 -
8 10 55 12 16
10 10 58 12 20
12 12 63 16 25
14 12 65 19 32
16 16 70 07 32
q
18 16 7 70 36
20 16 80 no 40
25 25 1O0 25 45
32 32 105 25 50
Dimensiunea h se determina cu formula:
h = (D/2) cos 7j - Hj (6.57)
Dimensiunea marimii L se face cu rela(ia:
/, = (D/2) cos - H - L (tg fi)/ cos w (6.58)
Adancimea §antului m care se monteaza dintele pe fata frontala anterioara
este:
hx = H + q tgfi/cosrn - (D/2)cos7l + ^/(D,/2)2-a2 (6,59)

Adancimea aceluia§i canal pe fata frontahl posterioara se calculeaza cu


relatia:
(6.60)
I12 = H + L tgfilCOSOJ - (D/2)COS7J + U{D\!2)~-C
La calculul latimii canalului, care se face In mod asemanator cu calculul
frezelor
328
cilindrice, trebuie sS se tins seama de strflngerea s, care se adopts in limitele
0.2...0.4
Fig. 6.44
In figura 6.44 se prezinta solujii constructive de freze cilindro-frontale cu
alezaj cu tSi§uri din carburi metalice lipite, iar Tn tabelele 6.17 §i 6.18 se dau
elementele constructive ale acestor tipuri de freze, produse de firmele Walter
§i USAP [45].
6.6. FREZE FRONTALE
Sunt scule a§chietoare folosite cu precadere la prelucrarea suprafejelor
plane de diverse forme §i dimensiuni. Sunt scule de productivitate ridicatS,
asigurSnd calitSji superioare ale suprafe{ei prelucrate. Se construiesc cu un
consum redus de material special de scule, partea a§chietoare fiind
mtotdeauna demontabilS. Se denumesc adesea capete de frezat §i pot fi cu
lame (asernSnStoare frezelor cilindro-frontale cu lame, dar cu
329
diametre peste 70 mm §i cu tai§uri periferice mai scurte), cu cufite din ojel
rapid sau cu cu^ite armate cu piacute din carburi metalice lipite $i cu
piacute din carburi metalice fixate mecanic.
Tabelul 6. ] 7
Elemente constructive ale frezelor cilindro-frontale cu alezaj §i placuje din
carburi metalice lipite (F375)
1
d+0,017
De8 'l *3 +0,005 H zr
[mm] [mm] [mm] [mm] [inm] [mm]
50 36,5 24 22 44 6
63 46 30 27 54 6
80 50,7 34 32 62 8
100 60,2 38 40 70 8
Tabelul 6.1 <V
Elemente constructive ale frezelor cilindro-frontale cu alezaj $i placuje din
carburi metalice lipite (F675)
De8 dlHx 'l II t
Z
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
50 22 40 50 6 0,8
63 27 50 63 6 0,8
80 32 50 63 8 1
100 40 63 80 8 I
Alegerea uneia dintre solupile constructive indicate mai sus se face in
funcpe de cerin{ele concrete impuse prelucrarii, de natura materialului
prelucrat, de diticultaple tehnologice, de durabilitatea sculei, de posibilitaple
de reascutire de reglare la cota etc.
Frezele frontale se executa cu coada pana la diametre de 70 mm $i cu
alezaj pentru diametre mai mari.
a. Elemente geometrice §i constructive. Diametrul exterior se stabile$te in
funcpe de lajimea suprafetei de frezat B, conform relafiei:
D = (1,1 1,25) B
rezultand diametre intre 20 mm §i 600 mm.
Numarul^ de din(i se determina cu relatiile (6.32) in cazul utilizSrii
cutitelor demontabile. In cazul utiliziirii placutelor demontabile din carburi
metalice, numarul de dinfi cre§te aproxiativ proportional cu diametrul,
putand ft determinat in relatiile:
Z = (0.08...0.\)D pentru freze cu D < 100 mm:
Z = (0.05...0.08)£> pentru freze cu D > 100 mm, folosite la prelucrarea
materialelor care dau a§chii lungi.
Z = (0.08...0.12)D pentru freze cu D > 100 mm, folosite la prelucrarea
materialelor care dau a$chii scurte.
Problema cea mai importantS §i cu grad mare de dificultate este
determinarea parametrilor geometrici ai parfii a§chietoare §i calculul
parametrilor geometrici ai dintilor in stare demontata, fa(a de sistemul de
referinta constructiv al acestor dinji.
Pentru proiectare este deci important s3 se stabileasca corect
corepondenta dintre geometria constructiva a capetelor de frezat (care
coincide cu geometria pasiva a acestora) §i geometria constructiva a
cutitelor montate in capul de frezat (sau a placutelor, care pot
330
fi asmilate cu un cutit, avand deci un sistem propriu de referintS).
Determinarea acestei corespondent este posibilS in trei variante, in
funcpe de scopul urmSrit.
O primS variants presupune cunoscute geometria capului de frezat in
stare montatS §i unghiurile de orientare ale loca§urilor din caorpul frezei in
care se monteazS cujitele §i permite calcularea unghiurilor cutitelor (sau a
unghiurilor plScutelor in stare demontatS). Cunoa§terea geometriei in stare
demontatS a cutitelor este necesarS la execujia acestora sau la reascutirea
lor, in cazul in care aceasta se executS asupra cutitelor deta§ate din corpul
frezei.
O a doua variants porne§te de la cunoa§terea geometriei plScutelor
(cutitelor) in sistemul de referintS constructiv propriu <>i a unghiurilor de
orientare a loca$urilor $i permite determinarea geometriei constructive a
capului de frezat (unghiurilor) in sistemul de referintS constructiv al capului
de frezat, identic cu sistemul de referintS pasiv sau cinematic al ma§inii-
unelte pe care se monteaza capul de frezat.
A treia variants presupune cunoa§terea' geometriei capului de frezat in
sistemul propriu de referintS, §i cunoa§terea geometriei cutitului (sau a
plScutei) in sistemul de referintS constructiv propriu, realizeazS determinarea
unghiurilor de rotate a cutitelor (sau plScutelor) in corp. Acesta este cazul
real al capetelor de frezat armate cu plScute demontabile din carburi
metalice, la care se alege geometria in stare montatS, se aleg plScutele
standardizate avand geometrie proprie, §i se pune problema montSrii lor in
corp a§a fel incSt sS rezulte tocmai geometria necesarS scopului pentru care
este proiectat capul de frezat.
Toate trei variantele pornesc de la modelul matematic prezentat in
continuare. Deoarece varianta a doua nu prezintS interes practic, nu va fi
tratata.
Geometria pasivS a capului de frezat este diferitS de geometria
constructivS a cutitelor, datoritS faptului cS sistemul oxyz (constructiv al
cutitului) este rotit cu unghiurile = a, = c §i rjz = 90°
+ r in jurul axelor sale, astfel cS sistemul de referintS pasiv OXYZ al unui
cutit, rezultS orientat ca in tigura 6.45.
Sistemul OXYZ reprezinta pozifia pe care o ocupS sistemul de referintS
cinematic (pasiv al capului de frezat)
OJXJYJZJ in urma translatiei prin care originea sa O ajunge intr-un punct al
cutitului.
Pentru stabilirea corespondentei intre geometria constructivS §i geometria
pasivS se considers initial sistemele de referintS oxyz §i OXYZ coincidente, ca
in figura 6.46.
In continuare, in modelul matematic se folosesc unghiuri definite in
acceptiunea lor geometries (§i nu tehnologicS) [15,34] avand indicele "g" §i
care se exprimS in functie de unghiurile pasive cunoscute, cu relatiile:
(6.62)
Fig. 6.45
331
X£ = X + 90°; X? = X
Xig - 90° - xi> Xj^ - -Xj
Fi«. 6.47
De asemenea, deoarece fa{a de degajare plana a oricarui cutit este unica,
unghiurile7|^ §i X^ rezulta din relatiile:
tghg = tgyysmx\s ~ rgy,xcosxis
(6.63)
WIN = ^7.tsinxii£? + tgy^o&xig
332
Folosind elementele din figura 6.46, ecuapa fejei de degajare plane F
exprimata in sistemul OXYZ, este :
Fy = X(cosXgtg^g ~ sinXgtgyri) + Y(s\nxgtg\g + cosxgtgyN) + Z = 0 (6.64)
Unghiurile de degajare pasive in planeie secante principale sunt date de
relapile:
tglx = ~ tg\gcosXg
(6.65)
tgyy = tgytfosxg - tgXgsmxg
Pentru calculul geometriei constructive a unui cujit al capului de frezat se
exprima ecuafia fejei de degajare F in sistemul OXYZ, folosind relajiile de
trecere dintr-un sistem intr-un altul:
X = axx + ay + aj.
Y = b^x + byX + bj. (6.66)
Z = CjX + c}y + cj.
In aceste ultime relafii, ax, ay,...,cz sunt cosinusurile directoare ale axelor
OXYZ §i se calculeazS cu relapile:
ax = -cose sim - sino sine COST bx = cose COST - sino sine SUIT cx = -coso sine
Qy = -COSO COST
by = -coso SUIT (6.67)
cy = sino
az = -sine sim + sino cose COST bz = sine COST + sino cose SUIT c, = coso cose
Cu acestea, ecuapa fejei de degajare F in sistemul Oxyz este:
Fy=x(-axtgyx+bxtgyy+cx)+y(-aytgyx+bytgyy+cy)+z(-aztgyx+bztgyy+cz)=tt.6-
6%)
Unghiurile de degajare constructive ale unui cutit, definite in planeie
secante principale sunt:
tgyx=(-axtgyx^b^gyy+cx)l{ ~aztgyx +bztgyy+cz)
(6.69)
tgyy={-Uytgyx+bytgyy+Cy)/( -aztgyx +bztgyy+cz)
Proced&nd similar pentru fejele de a§ezare prinicpale §i secundare plane
se objin unghiurile de a§ezare pasive din planeie secante principale cu
relajiile:
j ctgax = ctga^inxg ~ tgXgCOSXg
(6.70)
ctgoiy = ctgctflCOSXg + tgXgSinXg
333
(6.71)
ctgCLtlx ^S^ng^^ng
ttgdjiy — ctgQtuj^ osXng + ^\?sinX/;?
iar unghiurile de a$ezare constructive din planele secante principale cu
rela^iile: ctgdx = - (-axctgax +bxctgdy+cx)l{ -ciMgcty.+bzctgay+cz)
(6.73)
Ctgcty = (-ayctgdx+b yCtgdy+cv)/( -azctgcix+bzctgdy+cz) ctgd/}x — — (—o.xctg
dfLX+bxctgdnv+cx)/{ —azctgdflx+b zctgdfiy+c^)
(6.74)
ctgdny = {-ayctgdfLX+byctgdl}y+cy)/(-azctgdllx+bzctgany+cz)
Unghiurile $i X^, se pot calcula §i cu relatiile:
Xg = 180° + arctg(ctgdx -tgyx)/(ctgdy~tgyy) (6.74)
X,, = arctgictgdySlnxy ~ ctgdxcosx^,) (6.75)
Cu ajutorul unghiurilor constructive masurate in planele secante
principale, definite prin relatiile (6.69), (6.70) <>i (6.71) se calculeaza
unghiul cu relajia:
Xg = arctg(ctgdx - tgyx)/{ctgdy - tgyy) (6.76)
§i in continuare se calculeazS unghiurile:
= arctgirgjySinxg - tgyxcosxg)
dN = arcctg(ctgd^\nxs+ctgavcosxg)
dllN = arcctg(ctgdnxs\nxng+ctgdn^o$Xnfj) (6-77)
yN = arctg(tgyxsmxg + tgyyco$xg)
Deoarece fata de dagajare este plans §i unicS se poate scrie
7 l.v ~ y.X’ 7 lx " 7xj 7 lv ” 7y> 7 \y ~ 7y
Trecerea de la unghiurile xiJ} xl(J, Xw §i Xja calculate la unghiurile x, x j, X §i
Xj care se inscriu pe desenul de execute al cufitului, se face cu relatiile:
*= x=K
X1 = -Xia; Xj = -Xlg (6.78)
Valorile unglTiurilor constructive ale capetelor de frezat se aleg conform
recoman- dSrilor din tabelele 6.1 .si 6.2.
0 problems deosebita Tn legSturS cu alegerea parametrilor geometrici ai
frezelor

334
frontale, o reprezinta asigurarea contactului initial intre tai§ $i piesa de
prelucrat in interiorul fejei de degajare, §i nu tn varfsau mtr-un punct al
muehiei a§chietoare. In plus este recomandabil ea §ocul initial sa fie
repartizat pe un interval de timp eat de mare posibil, reducandu-se astfel
uzura §i vibratiile.
Felul §i locul contactului sunt determinate, pe langa geometria tai§ului, de
reglarea sculei fa^ de piesa. Unghiul de angajare e, care earaeterizeaza
atacul tai§ului (fig.6.47) se considera pozitiv cand axa capului de frezat se
afla in interiorul suprafetei de frezat (fig.6.47,a), caz considerat normal, $i
negativ cand axa sculei se g3se§te in afara piesei de prelucrat (fig.6.47,/?)
[30].
Unghiul de angajare c se ealeuleaza folosind notatiile din fig. 6.47 cu
rela(ia
sin c = 2E/DS (6.79)
In figura 6.48 dreapta K’ reprezinta linia de intersectie a planului de
degajare al sculei cu planul de angajare A al piesei, iar \p' este unghiul
format de dreapta K’ cu 0 perpendiculara pe suprafata prelucrata.
Unghiul 1p' se ealeuleaza cu relafia:
tg = (tg 7y cos 7x)/ sin (yx - e) (6.80)
Dac3 se inIoeuie$te
tg \p = tg \p’ cos c (6.81)
rezulta:
tg ^ = tg 7y / (tg 7 Y - tg c)
Unghiul x’ este proiectia unghiului de atac x al tai$ului pe planul de
angajare A $i se ealeuleaza cu relatia:
tg x’ = tg x cos e (6.83)
x-o

Ambele unghiuri \j/' $i x’ sunt definite §i masurate in planul lateral al piesei.


Unghiul ip poate fi pozitiv sau negativ, in functie de marimea §i semnul
unghiurilor
335
Yy> T\
Tipul contactului este determinat de \p §i x, conform tabelului 6.19.
Tabelul 6.19
Conditii posibile pentru realizarea contactului inijial

336
in figura 6.49 se pune in evident necesitatea combinSrii unghiurilor de
degajare de inclinare a tai§ului in vederea realizSrii unui contact avantajos
pentru a§chiere.
0 durabilitate rafionala pentru scuia asigura contactul in punctul U, care
se realizeaza de obicei printr-un unghi de degajare negativ. Cele mai
neconvenabile situatii sunt acelea in care contactul se produce in punctul S
sau pe toata supratafa (STUV).
In general, unghiurilede dagajare negative sunt convenabile la frezarea
otelului, de$i conduc la forte de a§chiere mai mari. Pentru a se inlatura acest
dezavantaj, se utilizeaza t3i§uri prevazute numai cu fatete cu unghi de
degajare negativ, cu iatimea limitatS de
avansul pe dinte, restul fejei de degajare fiind prevazut cu unghi de degajare
pozitiv.
*
* :|:
Pentru determinarea unghiurilor de orientare a loca§urilor in cazul in care
se cunosc geometria capului de frezat in stare montata (geometria pasivii) $i
geometria cutitelor sau a piacutelor care formeaza dinjii in sistemul de
referinta constructiv propriu al acestora se utilizeazS relafiile (6.69), (6.72) $i
(6.73) rescrise dupa cum urmeaza: Ei=tgyx+(-axtgyx+bxtgyy+cx)/(-
ajgyx+bz[gyy+Cz)=0
E2 ^fi'7v-(-^vfi'7.v+Vi,7v+S)/( ~azt8y.x +bz[Xyy+cz)=0
E3=ctgax+(-axcrgax+bxctgay+cx)/(-azagax+bzctgQ>y+cz)=0
E4=ctg orv - (-ayctgax +byctgay+cy)/(-azctgax +bzctgay+cz) =0 (6-84)
Ecj —ctgoiflx+(—(2xc[gcijlx+bxctgcxrly+cx)/( -azctganx+bzctganv+cz)—0
Efo —ctgci/ly—(—ciyCtgocllx+byctgoifiy+c {-cizctgoi/lx+b zctgctfly+c ^ -0
in acest sistem, ax, bx, cx,..., cz sunt functie de o, r §i c conform relafiilor
(6.67), iar unghiurile 7V, yv, av, ay, u/lx, any se calculeaza cu relapile (6.65),
(6.70) $i
(6.71).
Rezolvarea acestui sistem este dificila, el fiind neliniar. Se recurge la
rezolvarea pe calculator printr-o metoda iterativa, care consta in baleierea de
catre calculator a domenilor solufiilor §i verificarea pentru tiecare set de
variabile (a, r , e) daca acestea sunt solufii ale sistemului (se observa ca
sistemul are numarul de ecuatii mai mare decat numarul de necunoscute).
Prezinta importanta delimitarea domeniilor pe care se face baleierea, in
a§a fel incSt a, T §i e sa aiba valori acceptabile din punct de vedere practic,
de exemplu, o E [-20°, 10°], r E [-15°, 15°], c E [-10°, 10°].
Cu valorile aN, anN, yN, \N, x, x} ($i eventual \/iN, ynN, dac3 fata de degajare
nu este unica, ci formats din mai inulte plane) se determina cu relajii ce pot fi
determinate din (6.76) §i (6.77) valorile yx, yy, &x, a/lx, a)iy.
Mentionam ca §i in acest caz, in toate relapile se utilizeaza valorile
geometrice §i nu tehnologice ale unghiurilor de atac $i inclinare a tai$urilor
xlg, Xg, X\^ etc.
337
b. Freze frontale (capete de frezat) cu dinji in forme de lame. Sunt
asemanatoare frezelor cilindro-frontale cu lame, avand insa tai^urile
periferice (de pe partea cilindrica) scurte. Lamele se construiesc din otel
rapid sau din otel de construct cu piacute din carburi metalice lipite.
Ascu^irea tai§urilor se realizeaza intodeauna in stare montata.
Diametrul exterior se determina cu rela(ia (6.61), iar numarul de lame
cre.ste aproximativ proportional cu diametrul, conform rela(iei
Z ~ 0,1 D
Sistemele de fixare mecanica sunt similare celor de la frezele cilindro-
frontale cu lame, iar calculul sistemului de montare decurge in acela$i mod
deja prezentat.
Unghiul de degajare al tai$urilor se realizeaza prin montarea inclinata a
lamelor fata de directia radiala, iar unghiul de degajare al tai§urilor frontale
se ob(ine prin inclinarea lamelor fata de axa longitudinala a corpului de baza.
in general unghiul de atac x = 90°, dar intre tai^ul principal §i tai§ul
secundar exista un tai§ de trecere cu unghi x0 = 45° avand lungimea 1,5...2
mm.
Pentru diametre mici intre 75 $i 250 mm se utilizeaza capete de frezat ca
in figura 6.50, antrenate prin dorn .si antrenor frontal (STAS 6308-67).

Fig. 6.50
Pentru diametre peste 250 mm se utilizeaza numai lame annate cu
piacute din carburi metalice, ca in figura 6.51. Pentru imbunatatirea calitatii
suprafetei prelucrate, aceste capete de frezat sunt prevazute cu un dinte de
finisare, cu unghiul de atac secundar xj = 0°.
in figura 6.52 se prezinta o solulie constructiva de cap de frezat (freza
frontala) cu lame din otel rapid, iar in tabelul 6.20 se prezinta principalele
elemente constructive ale acestora.
in figurile 6.53 §i 6.54 se prezinta dimensiunile loca§elor §i a dinfilor, iar in
tabelele 6.21 §i 6.22, principalele dimensiuni ale acestora.
338
Fig. 6.51
LI

339
Tabelul 6.20
Elemente constructive ale capetelor de frezat cu lame
Parainetrii Diametral frezei D (mini
geoinetrici 40- 80- 1 12 160 20 25 31 40 50
[mini 80 10 GO 5- - 0- 0- 5- 0- 0-
0 - 16 200 25 31 40 50 63
12
0 0 5 0 0 0
5
Di D-10 D-14 D-15 D-18
B 36 40 45 66 71
K’ 6 5 -
K" 4 5 6
d*®(sect.A) 27 32 40 50 128,57
24 31 39 49
d, 36 42 55 65 0 0 0 0
L - 94 135
b 12, 14, 16, 18,4 25,4
Pa
(seel. 4 4 4
s
A)
t 7 8 9 10 27
+ oo 24 27 13+0,3
L
n’ 12 -
8
n" 10 12 14 19
m’ 12 10 13 16 15 -
in" 5 13 13 11 12 17 21
F 3-5 6-8
Z’ 10 14 16 20 26 - - -. -
Z" 10 12 16 20 24 30 36 44 52

Vedere dm A
fig. 6.54
340
c. Freze frontale cu cujite demontabile. Deoarece sunt destinats exclusiv
prelucrSrilor frontale, diametrul exterior se stabile$te pe baza lapmii
suprafejei frezate cu relajia (6.61). Numarul de dinp se stabile§te cu relapa
(6.32). sau se poate utiliza tabelul
6.23.
Dispozipa cuptelor Tn corpul frezei frontale se poate face ca In figura
6.55. Solutiile a §i b sunt uzuale $i permit un numar mai mare de cupte.
Solufia c limiteaza numSrul .si pozifia cuptelor, dar permite reglarea
diametrului de lucru, utilizandu-se la capete de frezat cu un singur cupt
(denumite uneori cu cupt zburator).
Cuptele se fixeaz# fie direct, cu ajutorul §uruburilor de strangere, ca in
figura 6.56, fie cu ajutorul unui cui conic, inspre corpul cuptului, care
preseaza peretele devenit elastic datorit# unei crestaturi, ca in figura 6.57.
Un alt mod de fixare este cel cu pene, asigurand execupa u§oara §i
rigiditate ridicatS ca in figura 6.58,a,b.
Modurile de fixare prezentate nu permit reglarea axial# sau radial# a
pozipei cuptelor, ca urmare este obligatorie ascuprea capetelor de frezat in
stare montata, pe ma§ini speciale de ascupt dinte cu dinte.

Tabelul 6.21
Elementele loca§elor pentru fixarea lamelor
Placuje
B
D 0[el rapid Carburi inetalice
[min
[mm] G+0, Gr- G+0,
]
h
07 0,07 l 07 Gr-0,07 _hl
[nun]
0-80 30 7,91 8,21
6,95 7,25 18 25.
80-125 34 9,91 10,21
125-250 37 9,25 9,55 25,5 10,21 10,51 29
250-400 60 - - - 11,95 12,25 41
400-630 65 - - - 13,38 13,68 46
341
Diinensiunile dinjilor penlru fixarea lainelor
Tabelul 6.22
g Sc- GOST 2209-69
Elementel
Ti L H m -o,i 0,0 c FORM
e 1 b S r
p o 7 A
plScuJei
min
21
2020- ,3
0021 28 4 7,
5,7 5,4 -
2020- ,3 25 55
0023 A ,4
8
29
2020- 33 ,2 9,
0025 ,8 6 85 7,7 7,4 -
- - - - -
21
2020- ,3
0031 28 4 7, 5
5,7 5,4
,3 25 55
2020-
B ,4 6
0033
8
29
2020- 33 ,2 9,
0035 ,8 6 85 7,7 7,4 8
2021- A 14 9, 8,5 8,2 1 1 2, 1 20
0011 28 ,5 1 1 1 2 0 5 0
2021- ,8 22 11 10, 10,
1
0013 ,5 ,1 51 21 1 1
3 2,
2021- 33 11 10, 10, 5 2
5
0015 ,8 24 ,4 81 51
2021- 45 31 13 12, 12, 2 1 3, 1
0017 ,8 ,3 ,2 55 25 0 6 5 6
2020- 50 39 14 13, 13,
0019 ,8 ,3 ,7 98 68
2021- 14 9, 8,5 8,2
0031 28 ,5 1 1 1 3
1
2021- ,8 22 11 10, 10, 1 1
3 2,
0033 5 ,1 51 21 5 2
5
2021- 33 11 10, 10,
B 49
0035 ,8 24 ,4 81 51
2021- 45 31 13 12, 12,
0037 ,8 ,3 ,2 55 25 2 1 3, 1
2021- 50 39 14 13, 13, 0 6 5 6
0039 ,8 ,3 ,7 98 68 8
Tabelul 6.23
Numarul de dinji ai capetelor de frezat cu cu|ite deinonlabile
Diametrul
capului de 12 16 20 25 31 40
frezat, [mm] 5 0 0 0 5 0 500 630 800
Z pentru ojel 6 8 8 10 12 12 14 16 20
Z pentru fonts 8 10 12 16 20 22 24 26 30

Fig. 6.57 Fig. 6.58


342
Ascutirea fiecarui cutit in parte, pe ma§ini universale de ascutit (sau pe
ma$ini speeiale pentru ascutirea cutitelor) se poate face numai dacS exists
posibilitatea reglSrii radiale §i axiale a pozifiei cutitelor in corpul frezei.
O astfel de solupe este prezentata in figura 6.59. Reglarea axialS se
realizeazS printr- un §urub cu hexagon inecat /, in$urubat in corpul frezei,
care actioneazS cu gulerul lui intr-un canal ingust frezat pe suprafata de
sprijin a corpului cutitului. Pentru reglarea radialS se rote§te buc$a cu
excentric 2 pe care se sprijinS cele douS cepuri aplicate pe suprafata laterals
a corpului cutitului. Buc$a poate fi rotitS prin hexagonul inecat de'pe partea
frontalS, §i poate fi imobilizatS cu ajutorul unui cui conic.
Deoarece aceste sisteme sunt complicate §i necesitS precizie mare de
execute, se util izetizS in mod curent in practicS doar sistemul de reglare
axiala, reglarea radiala facandu-se cu placi de adaos calibrate (bailagare).
In figura 6.60 se prezinta constructia unui cap de frezat pentru lfezarea
otelului utilizat pentru diametre de la 150 mm in sus.
In figura 6.61 se prezinta o solutie constructivS de cap de frezat cu cutite
armate cu placute din carburi metalice, fixate prin pene bilaterale. Avantajul
solufiei consta in posibil itatea montSrii Fig. 6.59
unui numSr mai mare de cutite.
De asemenea, in figura 6.62 se prezintS solufia constructivS a unui cap de
frezat echipat cu un singur cufit armat cu placute din carburi metalice.
d. Capete de frezat cu ascufire continua. Sculele fabricate in tarS dupS
acest principiu sunt rodul cercetSrilor efectuate la Invstitutul Politehnic Ia$i,
sub indrumarea Prof.Dr.Ing. Belousov.
La baza acestor construe^i sta ideea ca prin pozitionarea diferitS a
t5i$urilor, pentru a§chiere §i pentru ascutire se evitS ascutirea dinte cu dinte
§i se inlocuie§te cu rectificSri cilindrice, conice sau elicoidale, realizate
continuu, cu discuri abrazive cu diametrul mare.
Pozitionarea cutitelor cu coadS conicS pentru a^chiere sau pentru ascutiri
se face prin rotirea acestora in corpul frezei.
Capul de frezat este constituit din corpul / (fig.6.63) prevSzut cu loca§uri
conice pentru cutite in care se monteazS cutitele cu coada conicS 2, fixate
prin piulifele 3. §tiftul de pozitionare 4 blocat radial in corpul cutitului se
a§eaza pe rand in canalele frontale. Canalele 5 servesc pentru pozifia de
lucru L §i cea de ascutire a fetelor de a§ezare principale §i de trecere AP-A,
canalele 6 permit ascutirea fetelor de a§ezare secundare /1.S, iar canalele 7
asigurS ascutirea fetelor de a§ezare ale fafetelor de trecere de finisare D-C.
Geometria tai§ului sculei se alege in conformitate cu tabelul 6.5 §i 6.6, cu
precizarea cS pe langS tSi§ul de trecere te§it cu x0 = K/2 se mai prevede §i o
fatetS de trecere de finisare cu unghi de atac x’= 0, in scopul mic$orSrii
rugozitStii suprafetei frezate.
343
l'iy. 6.60
/Tv.
v>
... 7 Cond/tn tdmice
" Suptufrtefc Oonbxle de rcazcm a/e cotpulul Ire- bwe so he rcciificate
f
- Hucfiiilt neoscb/etoare a/e cuh le/of, o/epiese/or avpufui Crete* frebuie Jd
Fie ftxile 2 - dunhteo dupd /rohmeni lermic -pen/ru corpu!
Crete/ 3 0- 40 HPC
■ -pentru pene 40-50/tPC^
-SuprcFehle cv/r/e/or a corput fmei Frtbu/e id nu prezmte crdpafun, f/suri t
urine de lovi furit pete nrqre! hpiun de mo fen at, i/iibi/on nu se odm/t cuton
de rp.ervre pe suprafrfcJe rechf/cate -Marc are l P 3 Cwhtdemonksixl-Plocufo
K50 I.PQ Cap de frezaf j1250

Cor
STAS bun
[ p/acufo 9130- 2 met
6 dm cm 30 0 obre
5 Surub SMS i 014
fixate 4376 O 2
cut if -36
U Surub SfAS 01
rpcjlore 2879-St 2 42
at/a Id 0
J Pond CF-03 ' 2 0LC ------ -
2 fixate CF-03 45
citfd OLC
Cuttt 0 45
demonkt 2
bil 0
Corp cop OLC
1 frezort CF-Ot 1 bS
P Denum/r Mr S Mat Ob M
o eo aeien u erial ser a
z sou e vaf z
StAS n o
n
e
t
s
Alegerea diametrelor §i a numSfului de dinji se face ca la frezele frontale
cu cu^ite
demontabile.
In figurile 6.64 §i 6.65 se prezintS douS solujii constructive de capete de
frezat cu ascujire continue (denumite comercial ROMAS CON), iar in tabelele
6.24 $i 6.25,
principalele elemente constructive ale acestora.
e.Capete de frezat cu placu^e schimbabile din car- buri metalice.
ReprezintS
solufia cea mai moderns prezentand avantaje economice §i tehnologice.
Tai§urile aparpn plScutelor din carburi metalice schimbabile. PlScutele schim-
babile au fost standardizate pe plan international pentru doua forme
caracteristice: patrat §i triunghi. Forma placutelor §i
forma loca^ului din suport se aleg astfel incat geometria rezultantS sa
asigure condifii normale de a§chiere.
Se folosesc plScute de tip pozitiv sau negativ, cu forma pStrata (fig. 6.66)
sau triun- ghiularS (fig. 6.67). PlScutele pot fi normale sau cu fa^ete de
trecere de la un tSi§ la altul, cele din urmS prezentand avan- tajul unei
rezistente sporite a v&rfului tai§ului.
<?S
■■<2?
C Sectiune norm a to
pe mvchia seconc/ara

Sectiune norma I a pe 'muc/i/a pr/ndpafa


Fig. 6.62
345
Tabelul 6.24
Principalele elemente constructive ale frezelor ROMASCON cn coadil
Tipodimensiuni I) [nun] Df [mmJ Z
MR63-4-A16 63 36 4
MR71-5-A16 71 44 5
MR80-7-A16 80 53 7
MR63-5-AI2 63 34 5
MR71-6-A12 71 52 6
MR80-7-A12 80 61 7
MR88-7-A16 88 54 7
MR98-9-A16 98 64 9
MR108-10-A16 108 74 10
MR128-12-A16 128 94 12
MR158-16-AI6 158 124 16
MRI84-20-A16 184 150 20
Tabelul 6.25
Principalele elemente constructive ale frezelor ROMASCON cu aleziy
Tipodimensiuni D [mm] Df-1 mm ] Z
R158-13-A20 158 126 13
R178-15-A20 178 146 15
R198-18-A20 198 166 18
Dimension! D[nun] Df [mm] Z
R248-22-A20 248 216 22
R298-27-A20 298 265 27
R395-34-A20 395 363 34
R498-62-A20 498 466 42
DacS toate unghiurile intre fe(ele plScu[ei sunt cle 90°, plScu(a se a§eazS
in suport in a§a fel meat sS se obpnS unghiurile de atac §i de a$ezare dorite,
atat pentru muchia de a§chiere principals cat $i pentru cea secundara,
rezultand unghiuri de degajare negative.
DacS pl3cu[ele au fe[ele laterale inclinate la 4°, 11° sau 15°, a§ezarea in
suport se face astfel ca unghiul de inclinare sa rezulte 0°, iar unghiul de
a^ezare a muchiei de a§chiere principale sa fie de 2°... 6°, rezultand un
unghi de degajare de 2°... 6°.
Determinarea diametrului exterior .si a numarului de dinp se face conform
indicapilor de la inceputul paragrafului 6.6.
O problems deosebita o reprezintS alegerea solupei constructive de fixare
a plScujelor din carburi metalice pe corpul frezei.
Principial, fixarea placuielor in corpul frezei se poate face prin intermediul
penelor, bridejor cu §urub §i placa de sprijin sau prin blocare cu §urub (fig.
6.68, 6.69, 6.70).
In figura 6.71 se prezinta un sistem de blocare a placu|elor prin tija cu arc,
iar in figura 6.72 se prezinta un sistem de blocare cu parghie interioarS §i
fixare pe alezajul pl2cu(ei. Pentru freze de diametru mic se utilizeaza cu
precSdere solufia din figura 6.73, derivatS din solupa generals din figura
6.69.
Pentru freze cu diametre cuprinse Intre 63... 100 mm se utilizeazS solupa
din figura 6.74 in capul plScu(elor triunghiulare cu varianta asemSnStoare
din figura 6.75 utilizatS la plScu(e pStrate.
346
Pentru freze cu diametrul peste 100 mm se utilizeaza soluble constructive
prezentate in figurile 6.76 §i 6.77
In figura 6.77 supoifii portplacuie au lungimea egaia cu a frezei, iar fixarea
lor se face cu ajutorul a dou3 pene.cu §uruburi; prima pana fixeaza suportul
portpI3cut3, iar a doua^panS, plScufa §i indirect suportul.
In continuare se prezinta unele solupi constructive de capete de frezat
[45].
In figura 6.78 se prezinta capete de frezat cu coada, cu diametre sub 100
mm, iar in tabelul 6.26, principalele elemente constructive §i geometrice. In
figura 6.79 se
347
Fig. 6.65

Fig. 6.66

Fig. 6.67
Fig. 6.72
Fig. 6.73
349
Fig. 6.75
n/amefrulD* 725... 750 mm
Woncfro/jj */<«?.. g

2 3 ^
Fig. 6.76
350
prezinta capete de frezat cu diametre sub 100 mm cu alezaj, tabelul 6.27
conpnand principalele elemente constructive $i geometrice.
Figurile 6.80 §i 6.81 cuprind capete de frezat asernSnStoare, dar cu
piacu^e patrate, iar tabelele 6.28 §i 6.29, elementele principale ale acestora.
Pentru capete de frezat de dimensiuni peste 100 mm solupa constructive
cea mai utilizata este cuprinsS in STAS 9211-73.
6.7. FREZE DISC
Sunt freze cilindrice sau cilindro-frontale avand lapmea mica in raport cu
diametrul.
Dupa modul de reparppe a dinfilor se deosebesc:
- freze cu un singur rand de tai§uri, dispus pe suprafaja cilindrica;
- freze cu doua randuri de tai§uri, dispuse unul pe suprafaja cilindrica §i
unul pe suprafa^a frontaia;
- freze cu trei rSnduri de tai§uri, dispuse unul pe suprafaja cilindrica §i
celelalte doua pe cele dou3 suprafeje frontale.
Frezele disc se execute cu coada pentru diametre intre 4 §i 45 mm §i cu
alezaj pentru diametre intre 30 §i 1000 mm. Frezele circulare de tip fierastrau
pentru debitarea metalelor, avand un singur rSnd de tai§uri se construiesc
intotdeauna cu alezaj.
Fig. 6.79
351
Tabelul 6.26
, Elemente geometriee §i constructive ale capetelor de t'rezat cu alezaj cu
diametre sub 100 nun,
annate cu placuje triunghiulare
Con ISO D [mm] L [mm] L2 [mm] a Z
32 125 47 _ 2
30 40 125 47 - 3
50 125 47 5 3
63 125 47 5 4
32 152 47 - 2
40 152 47 - 3
40 50 152 47 5 3
63 152 47 5 4
80 152 47 7 5
50 80 194 52 7 5
100 194 52 7 6
Tabelul 6.27
Elemente geometriee §i constructive ale capetelor de frezat cu alezaj cu
diametre sub 100 mm, annate cu placuje triunghiulare
D d b f
D L d *3 1 2 3 3
[m [m [m [m [mm [mm [mm [min O' Z
m] m] m] m] ] ] ] ] [°]
40 40 16 18 32 14 8.4 5,6 _ 3
50 42 22 20 40 17 10,4 6,3 5 3
63 47 27 nn 50 19 12,4 7 5 4
80 50 32 25 65 25 14,4 8 7 5
100 50 40 30 85 31 16,5 9 7 6
Frezele disc pot fi executate in Tntregime din ojel rapid, cu partea activa
din ojel rapid §i coada (corpul) din ojel de construcjie, pot fi armate cu
placuje din carburi metalice lipite sau cu placuje din carburi metalice fixate
mecanic.
Dispozijia dinjilor poate fi dreapta (axiala) pentru freze cu unul sau trei
randuri de tai§uri, inclinata pe o parte pentru frezele disc cu doua randuri de
tai§uri §i in zig-zag pentru frezele cu trei randuri de tai§uri.
a. Freze disc cu un singur rand de tai^uri. Numarul de dinji se stabile§te
cu relajia:
Z - (2 ... 2,4)V~D (freze cu alezaj) (6.85)
sau, __
Z = (1,8...2)V~D (freze cu coada) (6.86)
Forma dinjilor este cu spate plan, avand unghiul v = 55°- 60°.
Elementele constructive ale acestor freze se determina dupa cum
urmeaza (fig.6.82, 6.83).
352
Fig. 6.82
.ZM...45-
Fig. 6.83
Inaipmea clinjilor h se determina cu relalia:
h = (0,4...0,5) p
Raza r de racordare la fundul golului:
r = 1,5...2 mm
Laiimea fejei de a$ezare pentru frezele cu alezaj:
fj = 0,8...2 mm
Lafimea fe{ei de a$ezare pentru frezele cu coada:
fj = 0,6... 1,5 mm Unghiul de degajare si de asezare la varful frezei
7 = 5°... 15°, a = 4°... 8°
Pentru precizari in legatura cu valoarea unghiuriior se pot folosi tabelele
6.1 §i 6.2. Diametrul dornului (sau al cozii) se predimensioneaza la
incovoiere, avand valori cuprinse in intervalul 16...32 mm.
Pentru mic§orarea frecarii suprafetelor frontale de pere^ii canalului se
prevede un unghi xj = 0°30’, dar in apropierea colpirilor se pastreaza fe{ele
laterale/= 1 ... 1,5 mm cu Xj = 0°.
Lapmea B §i diametrul exterior se stabilesc in funcpe de necesitap:
B = 3 ... 20 mm; D = 30... 100 mm pentru frezele cu alezaj §i
B = 1 ... 10 mm; D = 4... 45 mm
pentru frezele cu coada.
Frezele fierSstrau pentru debitarea metalelor (numite .si freze circulare)
au 15pmi sub 10 mm.
P^n5 la diametrul de 315 mm se executa monobloc din o^el rapid, cu
dinpxle§i sau normali, av&nd spatele dinplor plan, sau cu dinp rari §i foarte
rari, la care spatele dinplor este parabolic (fig.6.84 .si 6.85).

Numarul de dinfi se determina in funcpe de forma spatelui dintelui.


In tabelul 6.30 se prezinta valorile recomandate pentru numarul de dinp la
frezele circulare cu dinfi cu spate plan, iar in tabelul 6.31 se prezinta valorile
recomandate pentru numarul de dinp la frezele circulare cu dinfi cu spate
parabolic.
La frezele circulare cu dinp cu spatele parabolic, cu lalimea mai mare de 1
mm §i diametrul exterior mai mare de 50 mm, se recomanda te§irea tiecarui
al doilea dinte pe ambele pSr(i, sau a fiecarui dinte pe cate o parte,
alternativ, ca in tigura 6.86.
354
Tabelul 6.2S
, Elemente geoinetrice .si constructive ale capetelor de frezat cu diametre
sub 100 nun.

Con ISO I) [mm] L [mm] L2 [mm] cv° Z


30 50 125 47 5 3
60 125 47 5 4
50 152 47 5 3
40 63 152 47 5 4
80 152 47 7 5
50 80 194 52 7 5
100 194 52 7 6
Tabelul 6.29
Elemente geoinetrice $i constructive ale capetelor de frezat cu diametre sub
100 mm cu alezaj,
urinate cu plucuje patrate
. (12
l O'
D L (1 3 .Dl. . b
3 f
3
[mm [mm [m [mm [mm [m [mm [mm [ ]
] ] m] ] ] m] ] ] Z
50 42 22 20 40 17 10,4 6,3 5 3
63 47 27 2° 50 19 12,4 7 5 4
80 50 32 25 65 25 14,4 8 7 5
100 50 40 30 85 31 16,5 9 7 6
Tabelul 6.20
Valori recomandate pentru numarul de dinji ai frezelor cu dinji cu spate plan
1
D 2 25 31
2 30 40 50 63 10 2 16 20
[mm] 5 0 5
0 80 0 5 0 0
d 2
5 13 32 32 32 40
[mm] 8 8 10 16 22 22 2
B
[mm] Numarul de dinji
8 8 10 12 12
0,2 0 0 0 8 8
6 8 10 10 10 12 16
0,25 4 0 0 0 0 8 0
6 8 10 12 12 16
0,3
4 0 80 0 8 8 0
6 6 10 10 12 16
0,4
4 4 80 0 0 8 0
5 6 10 12 16
0,5
0 4 80 80 80 0 8 0
1
5 6
64 10 10 12 16 6
0 4
0,6 80 0 0 8 0 0
1
5 5
64 10 12 12 6
0 0
0,8 80 80 0 8 8 0
1
4 5
64 64 10 10 12 6 16 20
0 0
1 80 0 0 8 0 0 0
1,2 4 5 50 64 80 80 10 12 1 16 20
0 0 0 8 2 0 0
8
1
4 4
50 64 64 10 10 2 16 16 20
0 0
1,6 80 0 0 8 0 0 0
1
3 4
50 50 64 10 2 12 16 20
2 0
2 80 80 0 8 8 0 0
1
3 4 10 0 12 16 16 20
2,5 2 0 40 50 64 64 80 0 0 8 0 0 0
1
3 3
3 40 50 50 64 0 12 12 16 20
2 2
80 80 0 8 8 0 0
1
2 3 0 10 12 16 16
4 4 2 40 40 50 64 64 80 0 0 8 0 0
2 3 8 10 12 12 16
5 4 2 32 40 50 50 64 80 0 0 8 8 0
2 2 32 40 40 50 64 64 8 10 10 12 16
6
4 4 0 0 0 8 0
Pentru freze circulare cu diametrul mai mare de 250 mm se utilizeazS
construcjia cu dinji demontabili sub forma de segmenji din ojel rapid. Fixarea
segmenjilor se face cu nituri pe discul cilindric (fig.6.87).
355
Tabelul 6.31
10
250 315
D[mm] 50 63 80 0 125 160 200
d[mm] 13 16 22 22 22 32 32 32 40
B[mm] Nuinarul de dinji
0,5 50 64
50
0,6 . 64 64 80
0,8 50 50 64 80 80
1 40 50 64 64 80 100
1,2 40 50 50 64 80 100 100
1,6 40 40 50 64 80 80 100 128
2 32 40 50 64 64 80 100 100
2,5 32 40 50 50 64 80 80 100 128
3 32 40 40 50 64 64 80 100 100
4 32 32 40 50 50 64 80 80 100
5 24 32 40 40 50 64 64 80 100
6 24 32 32 40 50 50 64 80 80
Aceste freze cu dinji cu spate parabolic prevazup cu te§ituri la 45° din doi
in doi din{iu
InSlJimea h a dinplor este variabilS de la dinte la dinte (din doi in doi) cu
valoarea h0, cu dinti ftrS te$iturS avand inalpmea h-hQ.
Dimensiunile dinplor frezelor executate din segmente (prezentate in
tigura 6.87) sunt recomandate in tabelul 6.32.

Fig. 6.87
Elementele geometrice ale dinjilor se aleg din tabelul 6.33.
Solujii constructive de freze pentru retezat sunt cuprinse in STAS 1159-86
§i 6734- 84, iar forma §i dimensiunile segmentelor in STAS 6734-84.
356
Valori recomandate pentru valorile dinjilor
Tcibelul 6 32
innl(imea
dintelui, in Dublul razei r, Valoarea HQ,
Pasul p, in min inm in mm in mm
6 2,4 3,0 0,2
7 2,8 3,5 0,2
8 3,2 4,0 0,2
9 3,6 4,5 0,2
10 4,0 5,0 0,3
12 4,8 6,0 0,3
14 5,6 7,0 0,3
16 6,4 8,0 0,3
18 7,2 9,0 0,3
20 8,0 10,0 0,3
22 8,8 11,0 0,4
24 9,6 12,0 0,4
26 10,4 13,0 0,4
28 11,2 14,0 0,4
30 12,0 15,0 0,4
32 12,8 16,0 0,4
34 13,6 17,0 0,4
36 14,4 18,0 0,5
38 15,2 19,0 0,5
40 16,0 20,0 0,5
Tabelul 6.33
Valori recomandate pentru parametrii geoinetrici ai frezelor circulare
Unglmil de degajare Unghiul de agezare
Natura 7° a°
materialului de Dinte cn Dinte cu Dinte cu Dinte cu
prelucrat spate spate spate spate
plan parabolic plan parabolic
Materiale u§or
15-24 18-30 12-15 10-12
agehiabile
Materiale normal
8-14 10-18 9-11 7-9
agchiabile
Materiale greu
0-7 0-10 6-8 4-6
agehiabile
b. Freze disc cu doua randuri de tai§uri. Se deosebesc de frezele cilindro-
frontale prin lSpmea mai mica. Se executa pentru diametre mici in Intregime
din o$el rapid, iar pentru diametre mai mari cu din^i demontabili sub forma
de lamele din o(el rapid sau armate cu plScu(e din carburi metalice (fig.6.88,
6.89, 6.90).
Determinarea diametrului exterior se face in funcpe de necesitap, in
intervalul 30...300 mm. LSpmea B a frezelor variazS intre 8 §i 250 mm $i Tn
funcpe de diametru.
NumSruI dinplor se determine cu relapa (6.30) dar se verifies din punct de
vedere constructs dacS valoarea calculate permite o forma echilibrata.
TSi§urile de pe partea cilindricS sunt inclinate pe dreapta cu unghiul w
pentru a se imprima tSi§urilor frontale unghiuri de degajare pozitive. In acest
caz, tSi§urile de pe partea frontala sunt inclinate spre stanga. La frezele
monobloc spatele dinplor se executS dublu plan cu fajeta sau monobloc.
357
B
Fig. 6.91
La frezele cu dinfi demontabili, fixarea lamelor se face de regula prin zimfi
radiali, ceea be permite reglarea lor radiaia $i axiaia.
Lamele cu t2i§uri se mai pot fixa prin zimfi axiali $i pana dubia, sau prin
pene <ji §tifturi conice.
c. Freze disc cu trei randuri de tai§uri. Se executa cu coada pentru
diametre mai mici de 45 mm §i cu alezaj pentru diametre mai mari de 45
mm. Se realizeaza integral din ofel rapid la dimensiuni mici §i din ojel de
construcfie cu dinfi asamblafi din ofel rapid sau carburi metalice la
dimensiuni mari.
Frezele disc cu coada se construiesc cu dinfi drepfi, paraleli cu axa frezei,
sau cu dinfi Tnclinafi alternativ pe dreapta $i pe stanga cu unghiul o> = 5°...
15°. Ca urmare, unghiul de degajare rezulta pozitiv din doi dinfi pe fetele
laterale, tai§urile frontale cu unghi de degajare negativ anulandu-se prin
frezare (tig.6.91). La frezele cu dinfi drepfi ambele tai§uri laterale an 7j = 0
(tig.6.92).
Diametrul exterior .si lafimea frezelor cu coada se stabilesc in funcfie de
necesitap in intervalele: D - 12,5 ... 95 mm; B = 4 ... 44 mm.
Num&rul de dinfi la frezele cu tSi!?uri drepte se stabile$te cu relafia
Z = (1,7..<.2) D (6.86)
iar forma dinfilor este cu spate plan, dinfii dimensionandu-se cu relafiile
(6.5)...(6.11).
La frezele cu dinfi inclinafi (fig.6.91) se utilizeaza forme ale spatelui dublu
plane cu racordare la baza. Uneori, a doua fata plana se inlocuie^te cu o fafS
curba cu raza mare
359
de racordare r. in primul caz se utilizeazS pentru proiectare relapile (6.12)...
(6.17), iar in al doilea caz, relapile prezentate in continuare (vezi $i tigura
6.93).
p = 7TD/Z 5 = 360/Z
h = pZ/f(Z+25) +5J 5j = (8/2) + 1 = (0,1 p) + 0,6
P = 14° + 360°/(Z+12) (6.87)
f0 = 0,15(D+g)/10 d = (2 (3 180° tgwj/frD)
foil = (0,5 fj) - 0,3 V = (D/2) sin 6 r = 0,45 h
Numarul de dinp se calculeaza cu relapa:
Z = (1 ... 1,4)V~D
fiind mai mare la frezele care prelucreaza materiale mai greu a§chiabile.
360
La prelucrarea materialelor dure dinfii acestor freze se armeaza cu piacuje
din carburi metalice lipite, avSnd corpul din ojel rapid sau de construcfii.
Frezele cu alezaj se executa in intregime din o$el, sau armate cu piacute
din carburi metalice lipite sau fixate mecanic. Pot fi cu din(i drepti sau
tnclinafi alternativ cu unghiuri co = 5°... 20°.
Dintii pot fi cu spate simplu sau cu spate dublu plan (tig.6.95) §i (fig.6.96)
§i se dimensioneaza in acela§i fel ca la frezele cu coada.
Diametrul exterior §i latimea se aleg in functie de necesitaji, in domeniile:
D — 50 ... 160 mm; B = 4 ... 32 mm.
Dintii frontali pot fi prevazuti cu inaitimea hj constanta de-a lungul t3i§ului
sau cu inaitimea descrescatoare catre centrul frezei, fundul canalului fund
inclinat cu unghiul (p (fig.6.97) care se calculeaza cu relajia:
tp = 90° -e
in care:
cos e = tg 8 ctg v
Celelalte elemente geometrice §i constructive se aleg ca la frezele disc cu
coada.
361
Frezele disc de dimensiuni mari, avand trei rSnduri de tai§uri se execute
cu dinfi demontabili sub forma de lame fixate radial, sau cu placute din
carburi metalice fixate (ca in figura 6.98 §i figura 6.99).
Pentru frezele disc sau pentru alte scule similare, pentru calculul
dimensiunilor dintelui §i ale loca§ului in care acesta se monteazS, se
determina mai intai diametrul frezei D, lajimea frezei B, unghiul de degajare
in planul frontal y^ unghiul de inclinare a dintelui la diametrul exterior co §i
ie^irea in afara a dintilor pe partea frontala / (fig. 6.100).
Pentru determinarea unghiului ojj se considera ca tiUsul este rectiliniu in
ambele proiecjii. Conform figurii 6.100 rezulta:
tg ojj = hj/B = (D/2B)[sin (yj + \J/) - sin yjj (6.88)
in care:
hj = (D/2) sin (yf + f) - a (6.89)
iar
a = (D/2) sin yy (6.90)

Fig. 6.100
Unghiul \p se determina cu relafia:
sin \p = (2B/D) tg u (6.91)
Marimea deplasarii loca§ului dintelui C. se calculeazS cu relapa:
C, = a + K = (Dh) sin yr + l tg wj (6.92)
Marimea jocului x dintre partea activa §i peretele corpului frezei se
determine cu rela(ia:
x = B (1 - cos cOj) + h sin coj cos OJJ (6.93)
Marimea / care reprezinta distanfa de la axa frezei la fundul loca$ului, se
determina dupa desenarea frezei in marime naturala, (inand cont ca locajjul
se executa cu 3...4 mm mai lung decat dintele.
Pentru calculul lapmii fundului loca.sului, se utilizeazS relapa:
L
= Sm ~j tg 5° - (0,2...0,3) mm (6.94)'
in care: gm este grosimea dintelui (adoptata pe linia mijlocie a zimplor) la
capStul mai
362
ingust al dintelui;./ este jocul intre fundul loca§ului §i dinte (j « 3 ... 4 mm).
In figura 6.101,a se prezinta pozijia dintelui zimjat, iar Tn figura 6.101 ,b
se prezinta pozilia dintelui neted, inainte §i dup3 presare.
Inailimea dintelui se determina cu relapa:
H = (D/2) cosy-1 -j (6.95)
In cazul sculelor cu dinp presap (fara zimp) (fig.6.101,/?), canalele
trapezoidale frezate in corpul sculei au o inclinare de 1°, care s3 asigure
autofixarea. in acest canal se preseaza dinpi plap §i subfiri, in stare calita.
Laiimea loca§ului dintelui se determina cu relalia:
aj = a - j tg 1° (6.96)
in care / este jocul, ale carui valori sunt recomandate, in functie de diametrul
sculei, in tabelul 6.34.
Pentru asigurarea unei fixSri corespunzatoare a din(ilor, se recomanda ca
unghiul acestora sa tie de 1°. Pentru canale, unghiul de inclinare se va face
cu 20’ ... 30’ mai mic, astfel incat, la presarea lor, din(ii s3 adere mai strans
la perepi loca§ului in partea superioara a acestuia.
Distanla de la eentrul sculei pana la fundul loca§ului L, se determina,
pentru j=0, cu relapa:
L = (D/2) cos yf- H in care H este inailimea dintelui in mm.

Fig. 6.101 Fig. 6.102


Tabelul 6.34
Valorile jocului la scale cu dinji presap
j
[mm] 2,3 2,5 2,8 2,8 3,1 3,1 3,1 3,1
D
75 90 130 150 175
[mm] 60 110 200
In cazul construcfiilor moderne de scule cu placule din carburi metalice
sau mineralo-ceramice fixate mecanic prin diferite sisteme (cu brida, cu
brida si alezaj, cu §urub prin alezaj etc.), modul de calcul al dimensiunilor §i
poziponarii canalului de prindere din corpul acestora decurge asemanator,
putand ti cu u§urinia incadrat in unul din cazurile tratate anterior.
363

Spre exemplificare, pentru freza prezentata in figura 6.99,b, canalul in


care se blocheazS pana de fixare a piacutei se calculeaza cu relapile (6.96) §i
(6.97).
In figura 6.102 se prezinta solupi constructive pentru fixarea mecanica a
piacujelor din carburi metalice in corpul frezei.
In figurile 6.103 §i 6.104 sunt prezentate solupi constructive de freze disc
cu trei tai§uri armate cu piacute din carburi metalice fixate mecanic, iar in
tabelele 6.35, 6.36 §i 6.37 sunt prezentate principalele elemente
constructive ale acestora.
Tabelul 6.35
Lajimile frezelor disc cu trei t;li§uri din figura 6.104
B [mm]
Lajimea de
Miiriinea pinciijei a§chiere A = B+m m
1 10 . . 17 2
2 16 . . 26 2
3 21 ... 36 2.5

Fig. 6.104

In STAS 570-75, 1682-80, 2214-86, 2215-86, 4083-82 Ssi 5257-80 se


prezinta diferite tipuri constructive de freze disc cu doua sau trei tai§uri.
6.8. FREZE UNGHIULARE
Se executa cu coada pentru diametre sub 40 de mm §i cu alezaj pentru
diametre mai mari (fig.6.105 §i 6.106).
Se construiesc in pricipal din o(el rapid iar in anumite cazuri dificile de
prelucrare se armeaza cu piacute din carburi metalice lipite sau fixate
macanic ca in fig. 6.107. Diametrul exterior al frezelor unghiulare se
stabile§te in funcjie de adSncimea de
364
frezare §i de diametrul alezajului §i este cuprins Tntre 30 $i 100 mm, iar
lSiimea lor B este cuprinsS in intervalul 6...36 mm, in funcpe de diametrul
exterior §i de unghiul la varf (3.
Tabelul 6.36
Dimensiunile principale ale frezelor disc cu trei tillguri din flgura 6.104
D Numdrul Diinensiuni MSrimea
[mm piacujelor [mm] pUku]ei
] Pas Pas d dl a b Pas Pas
norm mic§o [mm [mm [mm [mm] norm iniqora
al rat ] ] ] al t
80 5 6 27 42 7 29.4 1 1
100 6 8 32 48 8 34.8 [-2 1
125 8 10 40 58 10 43,5 1-2 1-2
160 10 12 40 58 10 43,5 1-2-3 1-2
200 12 14 50 70 12 53,6 1-2-3 1-2-3
250 14 16 50 70 12 53,6 1-2-3 1-2-3
Tabelul 6.37
Dimensiunile principale ale frezelor disc cu placuje tangenpale din flgura
6.105
D
.inm d] d2 H7 d4 b] b2
[«»n] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] Z
100 100 27 48 4 12 12
100 100 27 48 5 12 12
100 100 27 48 6 12 10
100 100 27 48 7 12 9
100 100 27 48 8 12 9
100 100 27 48 10 12 10
125 125 40 58 4 12 14
125 125 40 58 5 12 14
125 125 40 58 6 12 12
125 125 40 58’ 7 12 12
125 125 40 58 8 12 12
125 125 40 58 9 12 12
125 125 40 58 10 12 12
160 160 40 68 4 12 18
160 160 40 68 5 12 18
160 160 40 68 6 12 15
160 160 40 68 7 12 16
160 160 40 68 8 12 16
160 160 40 68 9 12 16
160 160 40 68 10 12 16
200 200 50 72 6 12 18
200 200 50 72 8 12 18
200 200 50 72 10 12 18
NumSrul de dinp se calculeaza cu relajia
Z = (2,2...2,5)V~D (6.98)
365

Aceasta relate corespunde frezelor pentru semifinisare $i finisare, la care


dinpi $unt cu spate simplu plan.
La frezele pentru degro§are (fig.6.106,a) spatele dintelui se ob(ine prin
detalonare, t3i§urile fiind prevazute cu fragmentatori de a$chii asemanatori
celor de la frezele cilindrice sau cilindro-frontale.
Num&rul de dinp ai acestor freze este mai mic, determinandu-se cu
rela£ia (6.99)
Z = V~D (6.99)
La frezele unghiulare unghiul (3 se determina in funcpe de necesita(i,
putand lua valori intre 20° §i 90°.
Parametrii geometrici se determina in acela§i mod ca la frezele disc cu un
singur rand de tai§uri (vezi §i tabelele 6.1 §i 6.2). Deoarece inclinarea
fundului canalelor de evacuare a a§chiilor c nu coincide cu inclinarea
generatoarei exterioare, este obligatoriu ca pe desenul de execute sS fie
trecute valorile Cj $i e9 ale inclinarii fundului canalalor fa$ de axa sculei, care
se calculeaza cu relapa
Ej =arctg [ cos(360/Z)eYg/3,-] -arcs i n {tg(360/Z)ctgvs\n[arctg(cos3
60/Zctg(3j) J}
Tn care:- Z este numarul de din(i ai frezei; £j- unghiul tai§ului frezei fa$ de
perpendiculara pe axa acesteia (la frezele biunghiulare exista deci jSj §i /?9);
v- unghiul de profil al canalului.
InSltimea maxima reala a dintelui se calculeaza cu relafia:
h j = (D/2) COS(EJ +(3j)/cos (3} -f/( cosd tgv) (6.101)
M3rimea fajetei/se alege intre 1...2 mm.
In STAS 3541-80, 3542-80, 3543-80, 5145-80, 5651-80 se prezinta diverse
solupi constructive de freze unghiulare.
366

6.9. FREZE PROFILATE


Sunt freze cu generatoarea profilata, la care fata de a§ezare se obtine prin
detalonare in vederea mentinerii nemodificate a profilului dupa reascufirile
care se executa numai pe fata de degajare.
Se execute de regula din otel rapid, in construcpi monobloc cu alezaj
(foarte rar cu coada). In unele cazuri, cfind materialul de prelucrat are
duritati mari, se pot utiliza freze cu placuje din carburi metalice lipite.
Determinarea elementelor constructive cuprinde urmatoarele etape:
367
b
Fig. 6.107
a. Determinarea diametrului alezajului pentru dorn rezisten^a, sail mai
simplu cu relapa:
d = K1 ih{B
d se face din condi$ii de
(6.102)
in care: h este inai$imea profilului; B - latimea profilului; Kcoeficient ce ia
valorile K’= 10 pentru freze simplu incastrate $i K’ = 9 pentru freze
incastrate §i rezemate la ceiaialt capat.
Valoarea obpnuta din calcul se majoreaza pana la cea normalizata imediat
superioara (tab. 6.38).
Tabelul 6.38
Valori recoinandate pentru diametral alezajului in funcjie de diametrul
exterior al frezei
40- 60- 70- 90- 125-
D [mm] 50 50-60 70 90 120 180 180-230
d [mm] 16 16 22 27 32 40 50
b. Diametrul exterior se calculeaza cu relapa
D = d + 2m + 2h + 2K +2r (6.103)
in care: m este grosimea corpului frezei, care are valoarea m = (0,4...0,5)^/:
h- lnaijimea profilului frezei (fig.6.108); K - adancimea de detalonare; r - raza
fundului canalului, determinata cu rela{ia:
368
1
r = 7r D/(10 Z) (6.104)
In general, se pot folosi pentru alegerea diametrului dornului §i frezei
indica(iile din tabelul 6.38 (vezi $i fig.6.108).
c. Intilfimea totalti a dintelui se determina pe baza celor trei componente
h, K §i r cu rela{ia
H=h+K+r (6.105)
d. Numfirul de dinfi Z se calculeaza cu relapa
Z = (0,35 ... 0,4)D/V~h (6.106)
sau se poate alege in func{ie de diametrul exterior, folosind valorile din
tabelul 6.39
Tabelul 6.39
Valori recoinandate pentru nmnarul de dinji, in 1'uncjie de diametrul exterior
D 45- 50- 60- 80- 105- 150- 130-
0
[min] 50 55 75 100 140 230 140
z 18 16 14 12 11 10 9 8
e. Grosimea c la baza dintelui trebuie sa asigure o buna rezisten^a la
baza dintelui. Se calculeazS cu relajia
c = (0,8...1)H (6.107)
f. Unghiul canalelor pentru evacuarea a§chiilor v se determina din
condi{ia de realizare a detalonarii (vezi §i fig.6.108)
p — ip + <^>2 d- (6.108)
incare: esteunghiul curseiinactive (de mers in gol a
eamei folosite la detalonare):
(p2~ unghim de siguranfa care face parte din cursa activa
a camei (<pa = (pj +ip2)\ <PT, -
unghiul de inclinare a spatelui dintelui.
<Pg poate lua valorile: 5/6 pentru came avand cursa de mers in gol de
60° (pentru profile mai pu(in adanci); 5/4 pentru came avand cursa de mers
in gol de 90° (pentru profile adSnci).
<Pj = (3/4 ... 5/6)5 - (2° ... 4°); <p2 = 2° ... 4°; <p3 = 10° ... 20°.

369
L
Cu aceste elemente, grosimea c la baza dintelui se determine cu relajia:
c = (D/2- K-h) sin ^j (6.109)
g. Raza la fundul canalelor de evacuare a a§chiilor se determine din
condifia de realizare a detalonarii:
r = (D/2- K- h) sin (<p + </>2J/2 (6.110)
Parametrii geometrici ai frezelor detalonate se aleg dupa cum urmeaza:
a) Unghiul de a^ezare a ia valori la varful sculei intre 8° §i 20°. Pe
portiunile de t3i§ inclinate sau curbilinii, unghiul de a§ezare intr-o sec$iune
normals pe tSi$ variaza devenind 0° pentru portiunile de profil
perpendiculare pe axa frezei (relajia 6.111 ca In fig. 6.109).
In scopul asigurSrii unor unghiuri de a§ezare minime de 2°... 3° se evitS
existen(a tSi§urilor profilate perpendiculare pe axa frezei (fig.6.110,tf)
inlocuindu-le cu profile rectilinii inclinate la 10°, asigurandu-se prin aceasta
un unghi de a§ezare mimim de circa 3°. DacS inlocuirea nu este posibila se
prevad degajari frontale (fig. 6.110,z/) sau se efectueaza detalonarea oblica
(fig. 6.110,c).
Marimea detalonarii oblice se calculeaza cu relafia (vezi .si fig. 6.110,zz)
r~5 T
K
0 ■ p; +
unghiul de inclinare ai detalonarii fiind:
T = arctg (Ka/Kr)
La frezele pentru finisare la care fat a de a§ezare trebuie rectificata, se
efectueaza o a doua detalonare cu o marime = (1,25... 1,5)^ pe o lungime
de circa 2/3 din
lungimea totaia a dintelui cx = (2/3)c.
b) Unghiul de degajare 7 se alege pentru frezele de finisare sau pentru
cele de degro§are a profilelor complexe egal cu 0°, pentru a nu se modifica
profilul frezei.
La frezele de degro^are §i la cele cu profile foarte simple, formate din
portiuni de tai§ rectilinii, unghiul 7 poate avea valori pozitive pana la 20°, dar
este obligatorie corectarea profilului, care consta in determinarea acestuia in
doua plane, §i anume:
- in planul axial, important pentru profilul cu{itului de detalonare;
- in planul fetei de degajare, important pentru control (fig. 6.111).
InSltimea frezei in planul axial se calculeaza cu rela(ia:
(6.112)
(6.113)
370
hjr = /z^-(AZ/360°)[arcsin(7? s\ny)/(R-hp) - 7] (6.114)
in care: hp este inaljimea profilului piesei in planul axial al acesteia; K -
marimea de detalonare, calculata cu relajia
K = (-,KD/Z) tg a (6.115)
R = D/2 este raza frezei; 7- unghiul de degajare la varf; Z- numarul de din{i
ai frezei. Unghiul de profil in plan axial se determiml cu relaljia:
tg Cj-= (hp/hj) tg ep (6.116)
in care e este unghiul de profil al piesei in planul axial al acesteia.
inalfimea profilului in planul fetei de degajare se determina cu relapa:
hj7 = (D sinv?)/[2sin(</?+7)] (6.117)
in care:
<P = arcsin(/? sin7)/{R-hp) - 7

Unghiul de profil c? in planul fe^ei de degajare se determina cu relatia


tg = Oip/hfy) tg c (6.118)
Dac3 s-a adoptat solutfa cu ungni de degajare 7 > 0, se verifica valoarea
unghiului de degajare in plan normal pe tai$ la diferite raze ale frezei R cu
rela$ia
sin y/n = (R/Rx) sin 7 sin x (6.119)
In STAS 3545-80 $i 3546-80 se prezinta solujii §i elemente constructive
pentru freze profilate.
6.10. CONDITII TEHNICE PENTRU FREZE
In funcjie de materialele din care sunt construite, sculele a§chietoare se
trateaza termic, in vederea imbunatafirii proprietaplor fizico-mecanice $i
ridicarii capacitajii lor de a§chiere.
Tratamentele termice aplicate frezelor din o(eluri de scule sau abate trebuie
sa
371
asigure duritap de minimum 60 HRC (deobicei 62-64 HRC). Se recomanda
aplicarea de tratamente termo-chimice dupa tratamentul de imbunatapre
care pot ridica duritatea pana la 70 HRC.
In general, frezele din ojel rapid cu coada se construiesc cu coada
cilindrica sau conica sudata, din ojel de construcpe.
Frezele cu dinp demontabili cu diametre sub 250 mm (cilindrice, cilindro-
frontale) se executa cu corpul din 40C10 sau 35CN15, sau din OLC45.
Frezele frontale de diametre mari se executa din OLC45 §i mai rar din
40C10 sau 40MC11.
Corpul frezelor cu din$i asamblap §i coada frezelor, in cazul Tn care
aceasta este sudata se trateaza termic separat, pana la obtinerea duritapi de
30...40 HRC.
Condifiile tehnice generale de calitate sunt prezentate in STAS, dupa cum
urmeaza:
- pentru freze cu alezaj din o(el rapid STAS 6663-84;
- pentru freze cu dinp demontabili din o{el rapid STAS 6664-84;
- pentru panze de fierastrau circular, cu segmenp, pentru metale STAS
6734/1-83
- pentru freze cu coada din o£el rapid STAS 7605-82;
- pentru freze frontale cu cufite demontabile cu piacu(e din carburi
metalice STAS 8967-71;
- pentru freze cu placu(e schimbabile, din carburi metalice STAS 9211/1-
88;
- pentru freze cu coada, cu piaeu{e lipite din carburi metalice STAS
9212/1-84.
Toleranjele elementelor principale ale frezelor. Alezajele de fixare
cilindrice sau
conice pentru toate tipurile de freze se executa Tn clasa a doua de precizie,
in afara de frezele fierastrau cu segment, care se executa in clasa a 4-a de
precizie, abaterile luandu- se dupa H7. Abaterile limita pentru canalul de
pana se aleg dupa Cll pentru lapmea /; a canalului de pana §i (+ 0,1...0,2)
pentru cota t (inalpmea canalului de pana m3surata de la partea opusa a
diametrului dornului).
Cozile cilindrice sau conice ale frezelor de orice tip au abateri limita dupa
h8.
Toleranjele frezelor cilindrice, disc cu unul, doua sau trei tai§uri frontale.
Abaterile diametrului exterior se iau dupa jsl6. Diferen(a diametrelor
exterioare, in diferite secfiuni ale frezei, de-a lungul frezei nu trebuie sa
depa$easc3 valorile:
- pentru freze cilindrice cu lajimi < 50mm... 0,02 mm;
- pentru freze cilindrice cu lajimi > 50mm... 0,03 mm;
- pentru freze frontale cu lajimi < 30mm... 0,03 mm;
- pentru freze frontale cu lSfimi > 30mm... 0,05 mm;
- pentru freze disc cu trei tai§uri §i freze disc pentru canelat ... 0,03 mm.
Bataia frontala a tai.surilor la dinfii frontali are valorile maxime:
- pentru freze cu D < 70 mm ... 0,03 mm;
- pentru freze cu D > 70 mm ... 0,04 mm
Bataia radiala a dinplor are valorile maxime:
- pentru freze cu D < 75 mm ... 0,05 mm;
- pentru freze cu D > 75 mm ... 0,06 mm;
Bataia frontala a capetelor de rezemare nu trebuie sa depa$easca 0,02
mm.
Pentru frezele disc cu 2 §i trei tai$uri cu dinfi demontabili, abaterile pentru
diametrul exterior sunt: A = -1 mm; As= +2 mm; iar pentru lapme T — 0,1
mm §i ^ = 0,3 mm.
Bataia radiala a tai$urilor principale, fa{3 de axa alezajului de fixare este
cuprinsa pentru 2 dinfi vecini in intervalul (0,04...0,07) mm §i pentru intreaga
freza in intervalul
372
(0,08...0,15) mm, valorile mai mari din cele douS intervale luandu-se pentru
diametrele mai mari.
BStaia frontalS a tSi§urilor este cuprinsS, in funcpe de diametrul exterior
in intervalul (0,04...0,06) mm.
Abaterile limits pentru lS(imea frezelor se iau in general dupS jsl6. Pentru
frezele disc cu 3 tSi§uri, abaterea in lSlime se ia +0,1 mm, iar la frezele disc
pentru canelat, abaterea la IStime este de ( + 0,04...+0,05) mm.
Toleranjele frezelor cilindro-frontale cu coada. BStaia radialS a tSi§urilor
dinplor fatS de axa cozii de fixare nu trebuie sS dep3§eascS 0,03 mm intre
doi din{i vecini §i 0,06 mm intre doi dinji opu$i.
BStaia frontalS a t3i$urilor are valorile maxime in intervalul (0,02...0,04),
fiind crescStoare cu diametrul frezei. Conicitatea p3r(ii active cilindrice a
frezei are valoarea maximS admisS de 0,02 mm pe toatS lungimea de lucru a
tSi§urilor, in ambele sensuri.
Toleranjele frezelor conice . Abaterile unghiurilor de profil sunt de + 20’.
Abaterea de la paralelism a fe{elor frontale este de maximum 0,03 mm
pentru o lungime a frezei de 100 mm.
BStaia dinjilor la capetele frontale ale frezelor este de maxim 0,05 mm, iar
bStaia radialS la varful frezei este de 0,08 mm.
Toleranjele capetelor de frezat cu cujite §i placuje demontabile. BStaia
tSi§urilor principale fa$3 de axa alezajului de fixare are urmStoarele valori
maxime:
- pentru doi din(i vecini intre 0,04 §i 0,01 crescStoare de la diametrele
mici la cele mari;
- pentru doi dinji opu$i intre 0,08 §i 0,12.
BStaia frontalS a.tSi$urilor secundare nu trebuie sS depa^eascS limitele
(0,05...0,01) mm, crescStoare pentru diametre intre (50...600) mm.
Abaterile limits ale diametrului exterior sunt +2 §i -1 mm.
Toleran|ele frezelor detalonate. In plus fa^S de toleraniele frezelor
cilindrice cu alezaj se precizeaza cS jocul radial al dinplor pe profil are valori
maxime de 0,06 mm.
Abaterile in iS^ime pentru frezele convexe se iau +0,2 mm, iar pentru
frezele concave intre (0,5...0,7) mm.
Abaterile admise pentru parametrii geometrici ai frezelor sunt prezentate
in tabelul 6.40.
Indica£ii privind rugozitatea suprafe^elor frezelor [13,23].
RugozitS^ile suprafejelor de a§ezare pentru frezele din o(el rapid vor avea
valori maxime Ra= 0,8 /im. Pe fa{ete rugozitatea maximS recomandatS este
Ra= 0,4 /xm.
PlScuJele din carburi metalice demontabile vor ti lepuite in vederea
objinerii unor rugozitS{i maxime R(l= 0,2 /xm. Netezirea plSciijelor din
carburi metalice lipite este de asemenea obligatorie, impunandu-se valori
Ra= 0,2 /xm.
Suprafe{ele de fixare-bazare vor avea rugozitatea maxima R( = 1,6 /xm,
dar valoarea acceptatS este de Ra= 0,8 /xm.
Suprafejele neactive ale canalelor pentru evacuarea a§chii!or pot avea
Ra= 3,2 /xm.
Pentru gulerele de centrare ale frezelor se admite R = 0,8 /xm.
373
Toleranjele iinghiurilor sculelor a§chietoare
Tabelul 6.40
Abateri
Simb Milrimea limit;!
Denumirea unghiurilor ol iinghiurilor (tolerance)
Unghiul de a§ezare OMVI < 8° a.oti
(principal $i > 8° ± 30'
secundar) ± 1°
7 < 12° 7 > ± 1°
Unghiul de degajare 7 12° To
X 30°;45°;
Unghiul de atac
(principal) 60° $i 90°
< 5° + 30’
Unghiul de netezire (de *1
± 1°
atac secundar) x, > 5°
i: < 100° -f TO
Unghiul la varf c c > 100° ± 3°
Unghiul de inclinare al
X 4 ... 10° ± 1°
lai$ului
Observatie: In cazul cu{ilului-ruata de mortezal din(i, toleran(a la unghiurile
<v $i 7 nu depa§esle 10'.
6.11. BREVIARE DE PROIECTARE §1 EXEMPLU DE CALCUL
6.11.1. Breviar de calcule pentru proiectarea frezelor cu dinji frezaji
Tema de proiectare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
- tipul suprafejei de prelucrat (plana, eanale, suprafe(e unghiulare etc.)
jji dimensiunile acesteia;
- materialul din care este confeclionata piesa de prelucrat;
- daca scula se proiecteazS in vederea.utilizarii pe o anumita ma§ina-
unealta, se vor preciza dimensiunile elementelor de fixare pe ma.sina-
unealta (diametrul dornului. marimea conurilor de fixare etc.), precum .si
regimurile de a.schiere pe care le permite ma§ina.
Pentru proiectare se recomanda parcurgerea urmatorului traseu, pentru
rezolvarea caruia sunt date indica(ii §i recomandari amanunpte in
paragrafele 6.1. ... 6.8.
a) Se predimensioneaza diametrul exterior al frezei conform indicator
generale din paragrafiil 6.3.1. §i conform indicafiilor specifice pentru tipul de
freza proiectat (paragrafele 6.4....6.8.).
Odata cu aceasta etapa se predimensioneaza §i elementele de fixare
(diametrele §i forma alezajelor, a conurilor de fixare etc.), conform indicator
cuprinse in acelea§i paragrafe sau conform [12,13,23,30].
b) Se alege geometria constructive, utilizandu-se tabelele 6.1....6.5.
c) Se calculeaza sau se alege numarul de dinp, cu ajutorul indicapilor
generale din paragraful 6.3.2. sau utilizand paragrafele 6.4....6.8.
d) Se verifica numarul de din{i aflap simultan in a.schiere cu relapa
e) Se alege sau se calculeaza lapmea B a frezei cu relapa 6.35.
374
^fsim
_h
7T \
— s2 D
f) Se alege forma dinjilor §i se calculeaza toate elementele geometrice §i
constructive ale acestora, urmancl indicapile din paragraful 6.2.
In cazul frezelor cu placuje fixate mecanic in corp se fac calculele de
proiectare necesare (paragrafele 6.4, 6.5, 6.7.3).
g) Se aleg §i se definitiveaza elementele constructive secundare (goluri
pentru u§urarea frezei, largiri interioare ale alezajului pentru mic§orarea
lungimii de rectificat, gulere de centrare, te§ituri, praguri etc.).
h) Se stabile§te materialul frezei.
i) Se stabile§te regimul de a§chiere §i se calculeaza forjele de a§chiere §i
momentele, precum §i puterea necesarS pentru antrenarea frezei.
j) Se fac verificarile de rezisten$ complete ale frezei.
Finalizarea proiectarii se materializeaza in efectuarea desenului de
execute al frezei, care trebuie sa cuprinda numfrul de vederi $i de secpuni
necesare pentru completa definire a construcfiei acesteia. Desenele vor fi
cotate complet §i tolerate §i vor avea trecute indicapi privind rugozitatea
suprafejelor, condifii tehnice, tratament termic, marcare. Prezentul breviar
propuneun traseu general, dar avand in vedere larga varietate de tipuri de
freze, vor ap3rea diferenje de la un tip la altul, provocate de specificul
fiecareia. Breviarul general $i variantele sale pot sta la baza intocmirii
programelor de calcul necesare proiectarii asistate de calculator a frezelor de
diferite tipuri.
6.11.2. Breviar de caicule pentru proiectarea frezelor cu dinji detalonaji
Tema de proiectare trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele
elemente:
- cotele de profil ale piesei in sectiune axiahl a acesteia (inclusiv indicafii
privind toleranjele profilului §i rugozitatea necesara a Suprafe(ei);
- materialul din care este confectionata piesa;
- in cazul in care profilul este interior (dispus pe o suprafaja de revolupe
interioara) este necesar sa se precizeze diametrul interior de la care se
incepe prelucrarea;
- daca scula se proiecteaza in vederea utilizarii pe o anumita ma§ina-
unealta, se vor preciza dimensiunile elementelor de fixare pe ma§ina-unealta
(diametrul dornului, marimea conurilor de fixare etc.), precum §i
regimurile'de a$chiere pe care le permite ma§ina-unealta.
Pentru proiectare se recomanda parcurgerea urmatorului traseu, pentru
rezolvarea caruia in prima parte a capitolului 6 (paragrafele 6.1 §i 6.9) sunt
date toate indicapile §i recomandarile necesare:
a) Se predimensioneaza diametrul exterior al frezei; pentru aceasta se
alege diametrul alezajului frezei (se poate utiliza relapa (6.102)); mai corect
este sa se inceapa prin alegerea parametrilor regimului de aschiere s, t, te, v,
cu ajutorul carora se calculeaza forfele §i momentele de a^chiere, tacfindu-
se apoi predimensionarea diametrului dornului din condipi de rezisten^a.
Valoarea obpnuta din calculul de predimensionare se rotunje^te in plus pana
la valoarea normalizata cea mai apropiata. Se alege raza de racordare la
375
fundul dintelui frezei r intre 0,5... 1,5 mm, sau se utilizeaza relapa (6.104). Se
dimensioneaza corpul frezei m (m = (0,4...0,5)d).
Cu inaitimea h a profilului cunoscuta se calculeaza:
D’> = d + 2m + 2r + 2h,
sau cu relajia:
D’> (1,6...2)d + 2/2 + (1...3) mm rotunjindu-se in plus la o valoare
intreaga.
Pentru predimensionare se poate folosi §i relapa:
D’= (2,5...3)J
b) Se alege geometria constructiva av §i 7V.
c) Se calculeaza sau se alege numarul de dinji Zjai frezei (relajia
(6.106)).
d) Se predimensioneaza marimea detalonarii K’ cu relapa
K'=
/_7iD'
tga,
alegandu-se o valoare K corespunzatoare posibilitaplor de execute ale
strungului de detalonat, §i respectiv corespunzatoare posibilitaplor ma§inii de
detalonat prin rectificare (daca freza este dublu detalonata).
e) Se recalculeaza diametrul D
D = D’ + 2K pentru freze simplu detalonate, sau
D = D’ + 2(K + K’)/2 pentru freze dublu detalonate.
Valoarea lui D obpnuta din calcul se rotunje$te in plus la o valoare
intreaga.
In marea majoritate a cazurilor, diametrul exterior D poate fi ales dupa
solupi existente, fac£ndu-se in final doar o verificare a valorii lui. Pentru
profilele interioare se verifica §i condi(ia ca freza s3 poata intra in alezajul
executat in prealabil.
f) Se recalculeaza unghiul de a§ezare la varf av:
a
tg v~
KZf
%D
In continuarese verifica dac3 unghiul de a$ezare lateral nu rezulta mai
mic de 2...3° (rela^ia (6.111)); caz in care se reia calculul prin modificarea
corespunzatoare a marimii detalonarii K, a unghiului av sau a diametrului
exterior D.
Dac3 freza proiectata are porpuni de tai§ perpendiculare pe axa ei se vor
lua masurile indicate in paragraful 6.9 sau se va face detalonarea oblica
(relapile 6.112 §i 6.113)
g) Se verifica numarul de dinp aflap simultan in a§chiere cu relapa

tl
7C \
— 22 D
h) in cazul in care freza proiectata are unghiul 7V = 0°, profilul axial al
acesteia va fi identic cu profilul axial al piesei. Dac3 unghiul de degajare 7V
se alege mai mare ca 0°, este obligatorie corectarea profilului, care se face
cu relapile (6.114, 6.116, 6.117, 6.118).
376
i) Se calculeaza inaipmea dintelui frezei H cu relapa
H = h + K + rj
j) Se alege unghiul tie profil v al golului dinjilor frezei.
k) Se calculeaza grosimea B a frezei.
L) Se alege materialul frezei.
m) Se stabile§te regimul de a§chiere §i se calculeaza forjele de a§chiere,
momentele §i puterile necesare.
n) Se fac verificSrile de rezistenta complete ale frezei.
Proiectarea este final izata prin efectuarea desenului de execute al frezei,
in care trebuie sS aparS toate elementele dimensionale geometrice,
constructive §i tehnologice necesare realizarii sculei a$chietoare. Desenul de
execupe trebuie sS cuprindS: desenul frezei cu toate detaliile (secpuni §i
vederi) cotate complet $i tolerate; detalii privind profilul tehnologic §i de
masurare, la scara marita (dacS se poate la o scara corespun- zatoare maririi
proiectorului de profile din dotare); marimea detalonarii (detalonarilor);
condipi tehnice de execute §i aspect, in care sa se includa $i tratamentul
termic: rugozitap, marcare etc.
Acest breviar poate sta la baza stabilirii programului necesar proiectarii
asistate de calculator a frezelor protilate cu dinp detalonati.
6.11.3 Breviar de calcule pentru proiectarea capetelor de frezat cu cujite
demontabile §i placu^e din carburi metalice demontabile
Pentru proiectarea unui cap de frezat cu cupte demontabile, prin tema de
proiectare se dau lapmea de frezare fj, adancimea de a§chiere B, materialul
de prelucrat, precum §i condipile tehnice impuse suprafejei prelucrate
(tolerance, rugozitate). In cazul in care proiectarea se face pentru utilizarea
capului de frezat pe o anumita ma§in2-unealta, se dau in plus dimensiunile
elementelor de pe tiecare ma$ina-unealta, precum §i regimurile de a§chiere
pe care le poate realiza ma$ina-unealta.
In vederea proiectarii se recomanda parcurgerea urmatorului traseu:
a) se determina diametrul exterior in funcjie de lapmea suprafejei de
frezat B\ cu relapa (6.61);
b) se determina numarul de dinp cu relapa (6.32) sau cu ajutorul
indicapilor de la paragraful 6.6.1 (in cazul capetelor de frezat cu piacute
demontabile);
c) se alege geometria constructs a capului de frezat in stare montata,
urmand indicajiile din tabelele 6.1....6.5;
d) pentru capetele de frezat cu cupte se aleg unghiurile de poziponare a
cuptelor in corp a, e, r, conform indicapilor cuprinse in paragraful 6.6.1.
Pentru capetele de frezat cu piacute din carburi metalice se aleg piacute din
STAS, $i se incadreaza intr-un sistem de referinta, determinandu-se
geometria lor constructs proprie, la fel ca la cuptele de strung;
e) se efectueaza calculul geometriei cuptelor in stare demontata (fata de
sistemul de referinja propriu) utilizand indicative cuprinse in paragraful 6.6.1.
Pentru capetele de frezat cu piacute demontabile se calculeaza unghiurile de
poziponare a placutelor in corpul frezei;
f) se determina dimensiunile constructive ale parpi de fixare a capului de
frezat (alezaj conic, coada conica, §uruburi de fixare etc.). Pentru aceasta se
aleg din STAS
377
dimensiunile necesare (sau se utilizeazS indica(iile din cartea tehnicS a
ma§inii de frezat pe care se va utiliza scula proiectata);
g) se determina eelelalte elemente constructive ale capului de frezat. De
obicei elementele §i solupile constructive pot fi alese dupa solufii
constructive existente ( in STAS, in literatura de specialitate sau in exemplele
de solupi constructive prezentate in capitolul 6 al prezentei lucrSri);
h) se dimensioneazS corpul cuptelor, sau al penelor §i suporjilor
plScu(elor;
i) se alege materialul plScu(elor §i al corpului capului de frezat;
j) se stabile§te regimul de a§chiere §i se calculeazS for(ele $i momentele
de a§chiere, precum §i puterea necesarS la a§chiere;
k) se fac verificSrile de rezisten(S complete ale elementelor capului de
frezat.
Proiectarea este finalizata prin efectuarea desenului de ansamblu al
capului de frezat
in care trebuie sS aparS cotele de gabarit $i de legSturS, precum $i condipi
tehnice de montaj §i exploatare. Tot pe desenul de ansamblu se va detalia
obligatoriu geometria constructive a capului de frezat in stare montatS, cu
unghiurile o, r, e §i cu unghiurile in toate planele secante. Se intocmesc de
asemenea desene de execute pentru toate pSrple constitutive ale capului de
frezat, pe care trebuie sS aparS toate elementele dimensionale, geometrice,
constructive $i tehnologice, precum §i tolerance, rugozitS(i,condipi tehnice
de execute, inclusiv tratamentul termic §i marcarea.
6.11.4. Exemplu de proiectare a unui cap de frezat cu cujite demontabile
armate cu placuje din carburi metalice lipite
Se cere prin tema proiectarea unui cap de frezat utilizabil la prelucrarea
unei suprafeje plane cu lSpmea B = 220 mm. Materialul piesei de prelucrat
este Fc 200.
Se alege solupa constructive de cap de frezat cu cupte demontabile
armate cu plScu(e din carburi metalice lipite. Se alege pentru cupte forma
prismaticS a corpului, datorita simplitSpi §i rigiditapi fixSrii in corpul frezei.
1. Diametrul exterior al capului se determina cu relapa (6.61)
D = (1,1) • 220 = 242 mm
Se alege valoarea finals pentru D = 250 mm.
2. NumSrul de cupte se calculeazS cu relapa (6.32), obpnSndu-se Z = 20
cupte demontabile.
3. Pentru materialul prelucrat se aleg pl3cu(e din carburi metalice din
grupa de utilizare K20 (STAS 6373/1-75) forma 5, marimea 20.
4. Din tabelele 6.1...6.5 se aleg unghiurile constructive ale capului de
frezat (identice cu unghiurile pasive)
a
N8> X = YN
O
o

45°;
«iN = Xi = k
ooM

8
°; 15°;
Fa(a de degajare se considers plans §i unicS.
5. Se calculeazS unghiurile xs > Xls > X '•
378
X, = x + 90° = 135° ;
X* = 90° - xt = 75° ;
lg =1=0°.
6. Unghiurile de degajare in planele secante principale x-x §i y-y sunt: ( rel.
6.65)

7. Se ealculeaza unghiurile Xlg §i yw cu relatiile (6.63), obtinandu-se:


llg = 8,63° ; YW = 10°
Cu ultima din relatiile (6.62) se ealculeaza unghiul de inclinare al t3i§ului
Aj = - 8,63° .
8. Se aleg unghiurile de poziponare a cu(itelor demontabile in corpul
frezei conform recomandarilor de la sfar§itul paragrafului 6.6.1:
a = 8° ; e = 5° ; t = 0°
Cu ajutorul lor se ealculeaza cosinusurile directoare care definesc pozi(ia
sistemului de refer inja al cutitului fata de sistemul de referin(S al capului de
frezat.
ax = -0,012 bx = 0,996 cx = -0,086
dy = -0,990 b=0 c- = 0,139
aC = 0,138 = 0,087 c, = 0,896
9. Cu relatiile (£.70) §i (6.71) se ealculeaza unghiurile de a§ezare in
plane secante principale, rezultand:
= 14°; ay = -14°; 5* = 8,32°; aly = 26,7°.
10. Unghiurile de degajare §i de a§ezare constructive in planele secante
principale ale cutitului se ealculeaza cu relatiile (6.69), (6.72) §i (6.73):
■yx = -13,5° ax = -0,08° a]x = -3,63°
7V = 16,78° d = 0,08° a]v= 1,04°
11. Unghiurile de atac §i de inclinare a tai§urilor constructive ale cutitului
se determina cu relatiile (6.76) §i (6.77)
x = 45° = x
xfg = _16° , rezultand xi = 16°
X = 21° = X
Xlg = 8,4° , rezultand Xj = -8,4°
12. Unghiurile constructive in sec(iune normaia pe muchia aparenta, care
se tree pe desenul de execute se ealculeaza cu relatiile (6.77):
379
a'N - 0°
a
lN =
TN = 2,5”
7,N = 19-5°
13. Se stabilesc parametrii regimului de a§chiere alegandu-se avansul pe
rotate sr = 2 mm/rot (necesar obpnerii unei rugozitap Ra = 6,3 ftm) cSruia li
corespunde un avans pe dinte s{j = 0,1 mm/dinte. Adancimea de a§chiere t
este egala cu ia£imea suprafetei de prelucrat B, iar lajimea de frezare
considerata in ealcul este de 5 mm.
CorespunzStor acestor parametrii rezulta:
vflV = 47 m/min; F_ = 430 daN; FN = 192 daN;
Fy = 390 daN; Fy = 215 daN; P = 15 kW .
14. Se definitiveaza elementele 'constructive ale capului de frezat
( diametre, dimensiuni de prindere, secpunea loca$elor pentru prinderea
cuptelor, dimensiunile penelor §i §uruburilor de fixare a penelor etc.),
utilizandu-se recomandarile din paragraful 6.6.3, precum §i solupile
constructive prezentate In figurile 6.60 §i 6.61.
380
BIBLIOGRAFIE
1. Badea, V. Prelucrarea de precizie a filetelor. Editura Telinica, 1965.
2. Belous, V. Proiectarea sculelor. Litografia Institutului Politehnic Ia§i,
1971.
3. Belous, V. Sinteza sculelor aschietoare. Iasi, Editura Junimea, 1980.
4. Cartis, I.Gh. Tratamentul termic. Timisoara, Editura Facia, 1982.
5. Cetverikov, S. S. Metallorejuscie instruments Mockva, 1965.
6. Dimitrov, B., $.a. Ridicarea productivitatii muncii §i cre§terea
eficien^ei economice prin
utilizarea tehnologiilor cu superabrazivi sintetici. INID, 1984.
7. Dom$a, S., Miron, Z. Indrumator pentru utilizarea 1‘ontelor, ofelurilor
§i aliajelor
neferoase. Bucuresti, Editura Tehnica, 1985.
8. Duca, Z. Gaurirea. Bucuresti, Editura Tehnica, 1962.
9. Duca, Z. Teoria sculelor aschietoare. Bucuresti, Editura Tehnica,
1967.
10. Elekes, C. Scule pentru melci §i ro$i meleate. Bucuresti, Editura
Litera, 1985.
11. Elekes, C. Scule pentru gaurirea alezajelor lungi. Craiova, Editura
Scrisul Romanesc, 1985.
12. Enache, §t., Belous, V. Proiectarea sculelor aschietoare. Bucuresti,
Editura didactica §i
pedagogica, 1983.
13. Enache, §r., Minciu, C. Proiectarea asistatS a sculelor aschietoare.
Bucuresti, Editura
Tehnica, 1983.
14. Enache, $t., $.a. Tehnologia sculelor aschietoare (vol. I, II).
Bucuresti, Editura Tehnica,
1987, 1988.
15. Enache, §t., §.a. Metode §i programe pentru proiectarea asistatS a
sculelor aschietoare.
Litografia Institutului Politehnice Bucuresti, 1988.
16. GavrilaI., $\n. Tehnologii de prelucrare cu scule din materiale dure §i
extradure.
Bucuresti, Editura Tehnica, 1977.
17. Gladcov, P. Contribujii privind studiul capacita{ii de aschiere a
cufitelor cu plicule din
carburi metalice romane§ti lastrunjirea fontelor. (Teza dedoctorat), InstitutuI
Politehnic Bucure§ti, 1978.
18. Gladcov, P. Cujit de strung. Brevet de invenpe nr. 59275, CNST,
OSIM, 1975.
19. Goranski, G. K. Element! teorii avtomatiza{ii ma§inostroitelnovo
proiectinovania s
pomo§ci vicislitelnoi tehniki. Minsk, 1970.
20. Kiejfer, R., f.a. Hartmetalle. Springer-Verlag, Wien-New York, 1965.
21. L”ng, T., $.a. Rezna keramika. INPRO, Praha, 1987.
22. Lasnev, S. /. Rasciot i construirovanie metalorejuscie instrumentov s
primeneniem EVM.
Mockva, 1975.
23. Ldzarescu, I. Calculul §i construe^ sculelor ashietoare. Bucuresti,
Editura Tehnica, 1962.
24. Miclo^i, V., Popescu, V., St ere, N. Indrumator pentru alegerea
ojelurilor. Bucuresti,
Editura Tehnica, 1966.
25. Minciu, C., Matache, V. Proiectarea §i tehnologia sculelor pentru
mecanicS fina. Bucuresti,
Editura Telinica, 1981.
26. Minciu, C. Proiecterea §i tehnologia sculelor pentru danturare.
Bucuresti, Editura tehnica,
1986.
27. Minciu, C. Proiectarea asistata de calculator a sculelor aschietoare. in
Cercetarea si
proiectarea asistata de calculator. Bucuresti, Editura Academiei, 1987.
28. Minciu, C. Brosarea. Bucuresti, Editura Tehnica, 1989.
29. Sauer, L. Scule pentru filetare. Bucuresti, Editura Tehnica, 1962.
30. Sauer, L. Scule pentru frezare. Bucure§ti, Editura Tehnica, 1978.
31 .Secard, Gh. Proiectarea sculelor aschietoare. Bucuresti, Editura didactica
si pedagogica, 1979.
381
L
SCULE A$CHIETOARE Indrumar de proiectare VOLUMUL 2
Cuprins
7. SCULE PENTRU FILETARE
7.1. Ciuite de filetat
7.2. Tarozi
7.3. Filiere
7.4. Freze de filetat
8. SCULE PENTRU DANTURAREA ROT1LOR C1LINDRICE
8.1. Freza mod u I-disc
8.2. Freza modul-deget
8.3. Capul de mortezat cu cu(ite profilate
8.4. Cuptul-pieptene
8.5. F reza-m e I e - m ()d u 1
8.6. Cuptul-roata
8.7. Severn 1
8.8. Scule pentru danturarea roplor-melcate
9. SCULE PENTRU DANTURAREA ROTILOR C’ONICE
9.1. Scule pentru danturarea roplor conice cu dinp recti I ini i
9.2. Scule pentru danturarea roplor conice cu dinp curbilinii
10. SCULE PENTRU DANTURAREA PRIN RULARE A PROFILELOR NEEVOLV
ENTICE
10.1. Detenu inarea prof ilului functional
10.2. Stabilirea cercului de baza
10.3. Elemente constructive. Breviar de calcule pentru proiectare
11. SCULE ABRAZIVE
11.1. Clasificare. caracteristici generale ale sculelor abrazive
11.2. Materiale abrazive
1 1.3. Lianti pentru scule abrazive 1 1.4. Duritatea corpurilor abrazive 1 1.5.
Structura corpurilor abrazive 1 1.6. Capacitatea abraziva 1 1.7. Forma .si
dimensiunile sculelor abrazive
12. SCULE CU DIAMANT SI NITRURA CUB1CA DE BOR
12.1. Proiectarea sculelor cu monocristal de diamant sau A.C.B.
12.2. Proiectarea sculelor cu partea activa din policristal de
diamant sau A.C.B.
12.3. Proiectarea sculelor abrazive cu diamant sau azotura cubica
de bor
12.4. Proiectarea sculelor pentru indreptarea, corectarea .si
profilarea discurilor din materiale abrazive c las ice
13. SCULE COMBI NATE
13.1. Clasificarea sculelor combinate
13.2. Etapele proiectarii sculelor combinate
13.3. Solutii constructive de scule combinate B1BL10GRAFIE

S-ar putea să vă placă și